Hotărârea nr. 232/2020

HOTARARE DE CONSILIU PRIVIND APROBAREA STRATEGIEI SMART CITY A MUNICIPIULUI CONSTANȚA REALIZATĂ ÎN CADRUL PROIECTULUI SMART CT

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei Smart City a Municipiului Constanța realizată în cadrul proiectului Smart CT

^ons^H^IJ^c^al, municipiului Constanța întrunit în ședința ordinară din data Luând în dezbatere referatul de aprobare al domnului primar Decebal Făgădău înregistrat sub nr. 107413/15.07.2020, raportul de specialitate al Direcției dezvoltare și fonduri europene nr. 110741/21.07.2020, avizul Comisiei de specialitate nr. 1 prognoze economico-sociale, buget, finanțe și administrarea domeniului public și privat al municipiului Constanța și avizul Comisiei de specialitate nr. 5 pentru administrație publică, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățeanului;

în temeiul prevederilor art. 129 alin. 2 lit. b, alin. 4 lit. e și art. 196 alin. 1 lit. a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE

Art. 1 Se aprobă Strategia Smart City a Municipiului Constanța realizată în cadrul proiectului Smart CT, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 Compartimentul relații consiliul local și administrația locală va comunica prezenta hotărâre Direcției financiare, Direcției dezvoltare și fonduri europene, în vederea aducerii la îndeplinire și spre știință, Instituției prefectului județului Constanța.

Prezenta hotărâre a fost votată de consilierii locali, astfel: cxfo pentru, împotrivă,      abțineri.

La data adoptării sunt în funcție r^T consilieri din 27 membri.




PCCA

Programul Operațional Capadtale Administrativă Competența face diferențal




SMART CT

Strategia Smart City a Municipiului Constanța



Inurumente Structurale 2014*2020


PCCA

Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!



CUPRINS

Introducere

  • 1. Context

  • 1.1. Context strategic

  • 1.1.1. Nivelul Global

  • 1.1.2. Nivelul European

  • 1.1.3. Nivelul Național


  • 1.2. Definirea orașului Inteligent / Smart City

  • 1.3. Reziliența urbană în contextul Covid 19

  • 2. Cetățeni inteligenți

  • 2.1. Profilul socio-demografic

  • 2.2. Comunitatea

  • 2.3. Incluziunea

  • 2.3.1. Grupuri defavorizate

  • 2.3.2. Zonele urbane marginalizate

  • 2.3.3. Infrastructura socială

  • 2.4. Nivelul de educație al populației

  • 2.4.1. Elevi

  • 2.4.2. Studenți


  • 2.4.3. Alfabetizare digitală

  • 2.4.4. Competențe transversale

  • 2.4.5. Sistemul STEM

  • 2.4.6. Creativitate

  • 2.5. Implicarea

  • 2.5.1. Activitatea civică

  • 2.5.2. Participarea la viața publică

  • 2.6. Provocări și posibile opțiuni de proiecte „Smart City"

  • 3. Economie inteligentă

  • 3.1. Context macroeconomic și competitivitate

  • 3.1.1. Principalii indicatori macroeconomici



  • 3.1.2. Competitivitate și productivitate

  • 3.2. Profil economic local

  • 3.2.1. Analiza mediului privat

  • 3.2.2. Potențialul de specializare

  • 3.2.3. Forța de muncă

  • 3.2.4. Investiții nete

  • 3.2.5. Gradul de tehnologizare și nivelul de sofisticare pe baza clasificării eurostat

  • 3.2.6. Adaptabilitatea mediului economic

  • 3.3. Comerț exterior și investiții străine

  • 3.3.1. Comerț exterior


  • 3.3.2. Investiții străine

  • 3.4. Cercetare dezvoltare inovare

  • 3.4.1. Profilul activității de CDI

  • 3.4.2. Cheltuieli cu activitatea de CDI

  • 3.4.3. Personalul implicat în activitatea de CDI

  • 3.4.4. Structuri de sprijin pentru afaceri

  • 3.5. Provocări și posibile opțiuni de proiecte „Smart City"

  • 4. Mediu inteligent

  • 4.1. Gestiunea resurselor

  • 4.1.1. Energie

  • 4.1.2. Apă

  • 4.1.3. Aer


  • 4.1.4. Alte resurse: sol, spații verzi, biodiversitate

  • 4.2. Gestiunea deșeurilor și a riscurilor de mediu

  • 4.2.1. Gestiunea deșeurilor

  • 4.2.2. Amenințarea schimbărilor climatice

  • 4.3. Provocări și posibile opțiuni de proiecte „Smart City"

  • 5. Mobilitate inteligentă

  • 5.1. Accesibilitate internațională

  • 5.2. Cererea de transport

  • 5.3. Deplasări pietonale

  • 5.4. Transport velo


  • 5.5. Transport public

  • 5.6. Transport feroviar

  • 5.7. Transport aerian

  • 5.8. Siguranța în trafic

  • 5.9. Electromobilitate

  • 5.10. Concluzii

  • 5.11. Provocări și posibile opțiuni de proiecte „Smart City"

  • 6. Locuirea inteligentă

  • 6.1. Dezvoltare urbană

  • 6.2. Bunăstare

  • 6.3. Siguranță

  • 6.4. Cultură și timp liber

  • 6.5. Atractivitate turistică

  • 6.6. Sănătate

  • 6.7. Asistență socială

  • 6.8. Educație

  • 6.8.1. Premise ale educației Inteligente în Municipiul Constanța

  • 6.8.2. Probleme și soluții

  • 6.9. Provocări și posibile opțiuni de proiecte „Smart City"

  • 7. Guvernantă inteligentă

  • 7.1. Administrația Publică Locală - Primăria Municipiului Constanța

  • 7.2. Utilizarea tic și a serviciilor informatice în cadrul primăriei municipiului Constanța

  • 7.3. Democrație participativă

  • 7.4. Relații de cooperare internă/externă

  • 7.5. Provocări și posibile opțiuni de proiecte „Smart City"

  • 8. Concluzii

  • 9. SWOT

  • 9.1. Smart People / Cetățeni Inteligenți

  • 9.2. Smart Economy/ Economie Inteligentă

  • 9.3. Smart Environment/ Mediu Inteligent

  • 9.4. Smart Mobility / Mobilitate Inteligentă

  • 9.5. Smart Living / Locuire inteligentă



  • 9.6. Smart Governance / Guvernanță Inteligentă

  • 10. Diagnostic

  • 10.1. Smart People / Cetățeni Inteligenți

  • 10.2. Smart Economy / Economie Inteligentă

  • 10.3. Smart Environment / Mediu Inteligent

  • 10.4. Smart Mobility / Mobilitate Inteligentă

  • 10.5. Smart Living / Locuire inteligentă

  • 10.6. Smart Governance / Guvernanță Inteligentă

  • 11. VIZIUNE [ORIZONT 2035]

  • 11.1. Smart People / Cetățeni Inteligenți

  • 11.2. Smart Economy / Economie Inteligentă

  • 11.3. Smart Environment / Mediu Inteligent

  • 11.4. Smart Mobility / Mobilitate Inteligentă

  • 11.5. Smart Living / Locuire inteligentă

  • 11.6. Smart Governance / Guvernanță Inteligentă

  • 12. Obiective

Ol Comunitate adaptată la noua revoluție digitală și implicată în îmbunătățirea continuă a orașului

02 Ecosistem de inovare bazat pe modelul cvadruplu helix

  • 03 Sistem de transport performant dezvoltat și adaptat în jurul obiceiurilor de deplasare sustenabiie

04 Calitate ridicată a factorilor de mediu susținută de un consum redus de energie alimentat preponderent din surse regenerabile

05.1 Oraș-magnet caracterizat de calitatea ridicată a spațiului pubic, dotări și servicii publice performante și inclusive alături de oportunități de dezvoltare personală și profesională

05.2 Destinație turistică atractivă care oferă o gamă complexă de oportunități de petrecere a timpului liber

06 Administrație locală inovatoare și deschisă spre cetățeni ce utilizează soluții digitale pentru crearea de valoare publică și decizii bazate pe date

  • 13. Listă de proiecte

  • 13.1. Proiecte prioritare

  • 13.2. Listă de rezervă

  • 13.3. Fișe de proiecte pentru proiectele prioritare

  • 14. Sistemul de implementare, monitorizare și evaluare a strategiei




  • 14.1. Contextul implementării, monitorizării și evaluării strategiei

  • 14.2. Structura pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiei

  • 14.3. Monitorizarea și evaluarea implementării strategiei

  • 14.4. Indicatori de monitorizare

  • 14.4.1. Monitorizarea implementării strategiei

  • 14.4.2. Monitorizarea dezvoltării municipiului constanța ca oraș inteligent (smart city)

  • 14.5. Riscuri și măsuri de atenuare a acestora

  • 15. Anexe

Anexa 1




LISTA DE FIGURI

FIGURA 1-OBECTIVELE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

  • FIGURA 2 - CEI TREI PILONI Al PLANULUI DE ACȚIUNE AL UE PRIVIND GUVERNAREA ELECTRONICĂ

  • FIGURA 3 - „ROATA ORAȘELOR INTELIGENTE" - SMART CITY WHEEL - B.COHEN

  • FIGURA 4 - EVOLUȚIA CONTINUĂ A ORAȘELOR INTELIGENTE

FIGURA5-INTEGRAREACRITERIULUI DE INTELIGENȚĂ

  • FIGURA 6. CARACTERISTICILE UNUI ORAȘ REZILIENT

  • FIGURA 7. ARII DE INTERVNEȚIE - REZILIENȚĂ URBANĂ ÎN CONTEXTUL COVID19

  • FIGURA 8 - PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PILONULUI „CETĂȚENI INTELIGENȚI"

FIGURA 9-EVOLUȚIA POPULAȚIEI REZIDENTE ÎN PERIOADA 1977-2011 ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA.... 48

  • FIGURA 10- EVOLUȚIA POPULAȚIEI DUPĂ DOMICILIU ÎN PERIOADA 2014-2019 ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA

  • FIGURA 11 - DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI PE GENERAȚII ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2019

  • FIGURA 12 - DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA PE GRUPE TERȚIARE DE VÂRSTĂ, 2019

FIGURA 13-PIRAMIDA VÂRSTELOR ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN ANUL 2019

  • FIGURA 14 - DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA PE GRUPE CINCINALE DE VÂRSTĂ, 2019

  • FIGURA 15 -ÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ A POPULAȚIEI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2019.. 56

  • FIGURA 16 - DISTRIBUȚIA PE ETNII A POPULAȚIEI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2011

FIGURA 17-CENTRE FURNIZORI DE SERVICII SOCIALE

  • FIGURA 18 - POPULAȚIA REGIUNII DE 10 ANI Șl PESTE DUPĂ ULTIMUL NIVEL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ABSOLVIT,

2011

FIGURA 19 - POPULAȚIA ȘCOLARĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SECUNDAR ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2018 79

FIGURA 20 - POPULAȚIA ȘCOLARĂ DIN LICEE ÎN JUDEȚUL CONSTANȚA DUPĂ TIPURI DE SPECIALIZĂRI, 2018

FIGURA 21 - NUMĂRUL DE STUDENȚI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA PE NIVEL DE STUDII, 2014-2018.... 81

FIGURA 22 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE STUDENȚI STRĂINI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2018.. 82

FIGURA 23-CLASAMENTULSPECIALI ZĂRILOR LA NIVEL LICENȚĂ DUPĂ CIFRA DE ȘCOLARIZARE, ANUL 2019,

NUMĂR LOCURI

FIGURA 24-CLASAMENTULSPECIALIZĂRILOR LA NIVEL MAȘTER DUPĂ CIFRA DE ȘCOLARIZARE, ANUL 2019,

NUMĂR LOCURI

FIGURA 25-DISTRIBUȚIA LOCURILOR DIN DOMENIUL TEHNOLOGIC ÎN LICEELE TEHNICE DIN MUNICIPIUL

CONSTANȚA, 2019


POCA

uniunea europeana                                                   Competența face diferența!

FIGURA 27 - NUMĂRULUI DE SALARIAȚI ÎN INDUSTRIILE CULTURALE Șl CREATIVE DIN REGIUNE, 2014... 91

FIGURA 28 - NUMĂRULUI DE SALARIAȚI ÎN INDUSTRIILE CULTURALE Șl CREATIVE DIN REGIUNE, 2018... 92

FIGURA 29 - RATA DE CREȘTERE A SALARIAȚILOR PE SECTOARE ICC ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2018 VS. 2014

FIGURA 30 - NUMĂRUL ORGANIZAȚIILOR NONGUVERNAMENTALE PE TIPOLOGIE ÎN MUNICIPIUL

CONSTANȚA

FIGURA 31 - PREZENȚA LA VOT ÎMPĂRȚITĂ PE GRUPE DE VÂRSTĂ Șl GEN, 2019

FIGURA 32 - PIB-UL LA NIVEL JUDEȚEAN (MILIARDE RON) Șl EVOLUȚIA ACESTUIA, 2014-2017

FIGURA 33 - EVOLUȚIA PIB/CAPTA LA NIVEL JUDEȚEAN ÎN REGIUNEA SUD-EST, 2014-2017

FIGURA 34 - EVOLUȚIA VALORII ADĂUGATE BRUTE PE SECTOARE ALE ECONOMIEI, JUDEȚUL CONSTANȚA

FIGURA 35-POZIȚIA OCUPATĂ DE ROMÂNIA, PE CATEGORII DE INDICATORI, ÎN CADRUL"DOING BUSINESS 2020"

  • FIGURA 36 - RATE DE CREȘTERE PENTRU NUMĂRUL DE ÎNTREPRINDERI Șl CIFRA DE AFACERI A ACESTORA

ÎN MUNICIPIU CONSTANȚA ÎNTRE 2014 Șl 2018

  • FIGURA 37 - PONDEREA CIFREI DE AFACERI Șl A NUMĂRULUI DE ÎNTREPRINDERI ÎN MUNICIPIUL

CONSTANȚA, 2018

  • FIGURA 38 - RATE DE CREȘTERE PENTRU NUMĂRUL DE ÎNTREPRINDERI Șl CIFRA DE AFACERI A ACESTORA ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎNTRE 2014 Șl 2018, PE CATEGORII DE ÎNTREPRINDERI

  • FIGURA 39 - PONDEREA CIFREI DE AFACERI (DREAPTA) Șl A NUMĂRULUI DE ÎNTREPRINDERI (STÂNGA) ÎN

MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2018, PE CATEGORII DE ÎNTREPRINDERI

  • FIGURA 40 PONDERI SECTOARE ECONOMICE DUPĂ NUMĂRUL DE ÎNTREPRINDERI LA FINALUL ANULUI 2018, ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA

FIGURA41TOP 10 SECTOARE ECONOMIEÎN MUNICIPIULCONSTANȚA DUPĂ PONDERILE CIFREI DE AFACERI

ÎN 2018

  • FIGURA 42 - DISTRIBUȚIA (2018) Șl EVOLUȚIA NUMĂRULUI MEDIU DE SALARIAȚI DIN COMPANIILE ACTIVE

FAȚĂ DE ANUL 2014

FIGURA 43 - RESURSE DE MUNCĂ (MII PERSOANE) PE JUDEȚE, 2014-2018

FIGURA 44 - RATA DE OCUPARE A RESURSELOR DE MUNCĂ (%), 2014-2018

FIGURA 45 - EVOLUȚIA RATEI ȘOMAJULUI (%) ÎN CONSTANȚA Șl LA NIVEL NAȚIONAL, 2014-2018

FIGURA 46 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI MEDIU DE SALARIAȚI (%) ÎN PRINCIPALELE MUNICIPII DIN ȚARĂ, 20142018

  • FIGURA 47- PONDERI JUDEȚENEÎN TOTALUL INVESTIȚIILOR PRIVATE DIN REGIUNEA SUD-EST, 2014-2018

  • FIGURA 48 - VALOAREA INVESTIȚIILOR NETE DIN ÎNTREPRINDERILE DIN JUDEȚUL CONSTANȚA, PE

ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI, 2018, RON

  • FIGURA 49 - RATE DE CREȘTERE A CIFREI DE AFACERI Șl NUMĂRULUI DE FIRME DUPĂ TIPUL DE

TEHNOLOGIE, 2014-2018

Operațional Capacitate Administrativă


Instrument* Structura)* 20M-2020

FIGURA 50-PONDERI PENTRU CIFRA DE AFACERI (STÂNGA) Șl NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR (DREAPTA) CU ACTIVITATE INTENSIVĂ ÎN CUNOAȘTERE/TEHNOLOGIE, PE TIPURI DE CLASE DE TEHNOLOGIE, 2018 141

FIGURA 51 - RATE DE CREȘTERE PENTRU IMPORTURI Șl EXPORTURI LA NIVEL NAȚIONAL, 2018 VS 2014

.................................................................................................................................................................148

FIGURA 52 - BALANȚA COMERȚULUI INTERNAȚIONAL PE REGIUNI, 2014-2018, MILIARDE EURO

FIGURA 53 - BALANȚA COMERȚULUI INTERNAȚIONAL ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD-EST, 2014-2018, MILIOANE EURO

FIGURA 54 - NUMĂRUL DE FIRME ÎNMATRICULATE Șl RADIATE ÎN REGIUNEA SUD-ESTÎN 2018

FIGURA 55 - REZULTATUL CAPITALULUI (MIL. RON) FIRMELOR STRĂINE ÎNMATRICULATE Șl RADIATE ÎN REGIUNEA SUD-ESTÎN 2018

FIGURA 56 - MAJORĂRI DE CAPITAL (MLD. RON) AL FIRMELOR STRĂINE ÎN REGIUNEA SUD-EST ÎN 2018 ...................................................................................................................................................................154 FIGURA 57 - EVOLUȚIA CHELTUIELILOR CU CDI (STÂNGA, 2014-2018) Șl VALOAREA LOR (DREAPTA, MIL. RON, 2018).................................................................................................................................................159

FIGURA 58-VALOAREA CHELTUIELILOR DIN CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN REGIUNEA SUD-EST, 2014-2018, MIL RON

FIGURA 59 - PONDEREA TIPURILOR DE CHELTUIELI CU CDI ÎN REGIUNEA SUD-EST, 2018

FIGURA 60 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE SALARIAȚI DIN CD Șl CERCETĂTORI, JUDEȚUL CONSTANȚA, 20142018

FIGURA 61 - PONDEREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ PE TIPURI DE CONSUMATORI (2014)... 167 FIGURA 62 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII DE ENERGIE TERMICĂ DISTRIBUITĂ (GCAL - 2008 - 2018)

FIGURA 63 - EVOLUȚIA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE PENTRU UZ CASNIC (MII METRI CUBI - 2008 -2018)

FIGURA 64- EVOLUȚIA CONSUMULUI DE APĂ POTABILĂ (MII METRI CUBI - 2008 - 2018)

FIGURA 65 - INSTALAȚII IPPC Șl STAȚII DE MONITORIZARE CALITATE AER

FIGURA 66-EVOLUȚIACONCENTRAȚIEI MEDII ANUALE DE DIOXID DE AZOT (pG/MC-2008-2018 PENTRU ANII DISPONIBILI, STAȚIA CT1)

FIGURA 67 - EVOLUȚIA CONCENTRAȚIEI MEDII ANUALE DE PULBERI ÎN SUSPENSIE PM10, DETERMINATĂ GRAVIMETRIC (pG/MC - 2008 - 2018 PENTRU ANII DISPONIBILI, STAȚIA CT1)

FIGURA 68-TERENURI DEGRADATE

FIGURA 69-SITURI NATURA 2000

FIGURA 70-CANTITATEATOTALĂ DE DEȘEURI (%), PE ZONE, PENTRU ANUL 2019

  • FIGURA 71 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII TOTALE DE DEȘEURI(T), PENTRU MUNICIPIUL CONSTANȚA, PENTRU PERIOADA TRECUTĂ 2015-2019, Șl EVOLUȚIA ACESTEIA, ESTIMATĂ, PENTRU URMĂTORII 5 ANI

  • FIGURA 72 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII TOTALE DE DEȘEURI GENERATE DE TURIȘTI(T), PENTRU MUNICIPIUL CONSTANȚA, PENTRU PERIOADA TRECUTĂ 2015-2019, Șl EVOLUȚIA ACESTEIA, ESTIMATĂ, PENTRU URMĂTORII 5 ANI

  • FIGURA 73 - INFRASTRUCTURA DE GESTIUNE A DEȘEURILOR ÎN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANȚA




  • FIGURA 74 - HARTA REȚELEI TEN-T PE TERITORIUL ROMÂNIEI

  • FIGURA 75 - EVOLUȚIA RUTELOR DE ZBOR - AEROPORTUL MIHAIL KOGĂLNICEANU

  • FIGURA 76 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE AUTOTURISME ÎNREGISTRATE VS. EVOLUȚIA POPULAȚIEI (JUDEȚUL CONSTANȚA)

  • FIGURA 77 - REPARTIȚIA MODALĂ ÎN 2015

  • FIGURA 78 -ZONE DE RETAIL, INDUSTRIE Șl LOGISTICĂ DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA

  • FIGURA 79 - DEPLASĂRI ATRASE - ORA DE VÂRF DIN TIMPUL DIMINEȚII

  • FIGURA 80 - DEPLASĂRI ATRASE - ORA DE VÂRF DIN TIMPUL DUPĂ AMIEZII

FIGURA 81-PONDEREA TURIȘTILOR DIN POPULAȚIA TOTALĂ DE-A LUNGUL ANULUI

FIGURA 82 -APLICAȚIA CTBIKE

FIGURA 83 - ACCESIBILITATEA STAȚIILOR DE TRANSPORT PUBLIC

FIGURA 84-CREȘTEREA NUMĂRULUI DE PASAGERI TRANSPORTĂȚI / 1000 LOCUITORI, 2014-2019 215

  • FIGURA 85 FIGURA 83 APLICAȚIA CT BUS

  • FIGURA 86 SISTEMUL DE MONITORIZARE A TRANSPORTULUI PUBLIC - CT BUS

  • FIGURA 87 - LEGĂTURILE FEROVIARE DIN GARA CONSTANȚA

  • FIGURA 88 - LOCALIZAREA ACCIDENTELOR RUTIERE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA

  • FIGURA 89 - STAȚII DE ÎNCĂRCARE VEHICULE ELECTRICE

  • FIGURA 90 - DISTRIBUȚIA SUPRAFEȚEI AGRICOLE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, PENTRU ANUL 2014.... 226

  • FIGURA 91 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI INTRAVILANE Șl CEA A SPAȚIILOR VERZI ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2018, HA

  • FIGURA 92 - EVOLUȚIA ZONELOR CONSTRUITE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, LA NIVELUL ANILOR 2002, 2007, 2012 Șl 2019

  • FIGURA 93 - PROIECTE PLANIFICATE LA NIVELUL MUNICIPIULUI CONSTANȚA PENTRU RECONVERSIA, REFUNCȚIONALIZARA SAU AMENAJAREA UNOR TERENURI Șl SPAȚII VERZI ÎN PERIOADA 2017-2023.... 234

  • FIGURA 94 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI LOCUIBILĂ ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2018, MP ARIE

DESFĂȘURATĂ

  • FIGURA 95 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI LOCUIBILE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA PE TIPURI DE PROPRIETATE, 2014-2018, MP ARIE DESFĂȘURATĂ

  • FIGURA 96 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE BIBLIOTECI, MUZEE Șl COLECȚII PUBLICE, CINEMATOGRAFE Șl

INSTITUȚII Șl CAMPANII DE SPECTACOLE SAU CONCERTE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2018

  • FIGURA 97 - CONSUMUL CULTURAL LA NIVELUL MUNICIPIULUI CONSTANȚA ÎN PERIOADA 2014-2018,

NUMĂR PERSOANE

  • FIGURA 98 - NUMĂRUL DE UNITĂȚI DE CAZARE DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA, DUPĂ TIPOLOGIA

STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ, ANUL 2019

  • FIGURA 99 - NUMĂRUL DE STRUCTURI DE CAZARE DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA, COMPARAȚIE

MINISTERUL TURISMULUI - INS - BOOKING - AIRBNB, ANUL 2019


FIGURA 100 - EVOLUȚIA STRUCTURII TURIȘTILOR DIN JUDEȚUL CONSTANȚA Șl PONDEREA VIZITATORILOR


STRĂINI ÎN ANUL 2018

FIGURA 101 - PROIECTE ÎN DOMENIUL TURISMULUI COMPLEMENTARE CONCEPTULUI "SMART CITY" 263

  • FIGURA 102 - PACIENȚI SPITALIZAȚI ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014 - 2019

  • FIGURA 103 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE PATURI ÎN SPITALE ÎN PERIOADA 2014 - 2018

  • FIGURA 104 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE PATURI ÎN SPITALE/1000 LOCUITORI ÎN PERIOADA 2014-2018

  • FIGURA 105 - INFRASTRUCTURA PUBLICĂ DE SĂNĂTATE DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN ANUL 2018 273

  • FIGURA 106 - INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA PE TIP DE PROPRIETATE -

PRIVATÎN ANUL 2018

FIGURA 107-CREȘTEREA CATEGORIILOR DE PERSONAL MEDICAL DIN INSTUTIȚIILE MEDICALE PUBLICE Șl

PRIVATE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN INTERVALUL 2014-2018

FIGURA 108- EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI CE REVIN UNUI MEDIC DE FAMILIE ÎN PERIOADA 2014

- 2018

  • FIGURA 109 - DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI ȘCOLARE PE NIVELURI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN MUNICIPIUL

CONSTANȚA, 2014 - 2018

  • FIGURA 110 - DISTRIBUȚIA APARATULUI DIDACTIC PE NIVELURI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN MUNICIPIUL

CONSTANȚA, 2014 - 2018

  • FIGURA 111 APLICAȚIA SIT URBAN PENINSULA

  • FIGURA 112 PUNCTUL DE CONTACT UNIC ELECTRONIC

  • FIGURA 113 - METODOLOGIA DE DIAGNOZĂ A NIVELULUI DE MATURITATE PENTRU UN ORAȘ INTELIGENT

  • FIGURA 114- DIMENSIUNILE CHEIE ALE UNUI ORAȘ / DOMENIU INTELIGENT

  • FIGURA 115 NIVELUL DE MATURITATE AL MUNICIPIULUI CONSTANȚA PE PALIERELE SMART CITY

  • FIGURA 116 - CATEGORIILE DE ACTORI DIN CVADRUPLU HELIX

<0™


(Hstrumanto SvtKturala 2OM-2023


LISTA DE TABELE

TABEL 1-OBIECTIVELE POLITICII DE COEZIUNE PENTRU PERIOADA 2021-2027

TABEL 2 - DEPENDENȚA DEMOGRAFICĂ A POPULAȚIEI A MUNICIPIULUI CONSTANȚA, 2014-2019

TABEL 3 - LISTĂ CENTRE COMUNITARE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA

TABEL 4 - FIȘA ZONELOR URBANE MARGINALIZATE DIN CARTIERELE CET, MEDEEA Șl PALAȘ, MUNICIPIUL

CONSTANȚA

TABEL 5 - LISTA FURNIZORILOR DE SERVICII SOCIALE PUBLICI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA Șl A

SERVICIILOR SOCIALE FURNIZATE

TABEL 6 - LISTA FURNIZORILOR DE SERVICII SOCIALE PRIVAȚI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA Șl A

SERVICIILOR SOCIALE FURNIZATE

TABEL 7 - INDICATORI Al SOCIETĂȚII DIGITALE EUROSTAT, 2017/2018

TABEL 8 -TOPUL ORAȘELOR DIN ROMÂNIA CUPRINSE ÎN RAPORTUL DOING BUSINESS DIN 2017

TABEL 9 - PRODUCTIVITATEA ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN 2018 ÎN FUNCȚIE DE CATEGORIILE DE

ÎNTREPRINDERI Șl SECTOARE ECONOMICE

TABEL 10 - TOP 10 SECTOARE ECONOMICE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA DUPĂ NUMĂRUL DE

ÎNTREPRINDERI, 2018

TABEL 11 - TOP 10 SECTOARE ECONOMICE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA DUPĂ CIFRA DE AFACERI (MIL.

RON), 2018

TABEL 12 - TOP 10 SECTOARE ECONOMICE ÎN MAMAIA DUPĂ CIFRA DE AFACERI (MIL. RON), 2018

TABEL 13 - TOP 10 SECTOARE ECONOMICE ÎN MAMAIA DUPĂ NUMĂRUL DE ÎNTREPRINDERI, 2018 .... 120

TABEL 14-TOP 10 CLASE CAEN DUPĂ CIFRA DE AFACERI ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2018

TABEL 15 -ÎNTREPRINDERI NOU CREATE / 1000 LOCUITORI ÎN PRINCIPALELE MUNICIPII (TOP 2017), 20142017

TABEL 16-SPORUL NATURAL AL ÎNTREPRINDERILOR (%o) ÎN PRINCIPALELE MUNICIPII (TOP 2017), 20142017

TABEL 17 - NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAȚI Șl EVOLUȚIA ACESTUIA ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 20142018

TABEL 18 - TOP 10 SECTOARE ECONOMICE DUPĂ NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAȚI DIN MUNICIPIUL

CONSTANȚA ÎN 2018

TABEL 19 - TOP 5 SECTOARE ECONOMICE DUPĂ NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAȚI ÎN MAMAIA, 2018... 127

TABEL 20 - PRIMELE Șl ULTIMELE 10 DIVIZIUNI CAEN DUPĂ SALARIUL MEDIU NET LUNAR ÎN MUNICIPIUL

CONSTANȚA, 2018

TABEL 21 - VALOAREA INVESTIȚIILOR PRIVATE Șl PONDERILE JUDEȚENE PENTRU ACESTEA, DIN REGIUNEA

SUD-ESTÎN 2018, PE SECTOARE ECONOMICE

TABEL 22 - TOP 3 DIVIZIUNI CAEN DUPĂ CIFRA DE AFACERI PE TIPURI DE TEHNOLOGII ÎN MUNICIPIUL

CONSTANȚA, 2018

TABEL 23 -NUMĂRUL DE ÎNTREPRINDERI Șl CIFRA DE AFACERI (CA) DIN SECTOARELE ICC ÎN CONSTANȚA, 2018

TABEL 24 - TOP SECȚIUNI CAEN ÎN INDUSTRIILE CULTURALE Șl CREATIVE DUPĂ CIFRA DE AFACERI (>20 MILIOANE RON) DIN 2018

TABEL 25 - CENTRE DE CERCETARE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII OVIDIUS CONSTANȚA

TABEL 26 - PONDEREA CHELTUIELILOR CU CDI DIN PIB LA NIVELUL REGIUNII SUD-ESTÎN 2018

TABEL 27 - NUMĂRUL DE SALARIAȚI DIN CDI ÎN 2018 Șl EVOLUȚIA ACESTUIA, LA NIVEL JUDEȚEAN

TABEL 28 - NUMĂRUL DE AUTOTURISME ÎNREGISTRATE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN PERIOADA 20102017

TABEL 29 - SUPRAFAȚA INTRAVILANĂ (M2) RAPORTATĂ LA POPULAȚIA MUNICIPIULUI CONSTANȚA, 20142018

TABEL 30 - SUPRAFAȚA INTRAVILANĂ (M2) RAPORTATĂ LA NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAȚI DIN

MUNICIPIULUI CONSTANȚA, 2014-2018

TABEL 31 - SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ (M2) RAPORTATĂ LA NUMĂRUL DE LOCUINȚE EXISTENTE DIN

MUNICIPIULUI CONSTANȚA, 2014-2018

TABEL 32 - SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ (M2) RAPORTATĂ LA NUMĂRUL POPULAȚIEI EXISTENTE DIN

MUNICIPIULUI CONSTANȚA, 2014-2018

TABEL 33 - PRINCIPALELE INFRACȚIUNI SESIZATE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2019

TABEL 34 - CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ PE TIPURI DE STRUCTURI TURISTICE, LOCURI, 2014-2019

TABEL 35 - EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI Al CIRCULAȚIEI TURISTICE PENTRU MUNICIPIUL

CONSTANȚA ÎN INTERVALUL 2014-2018

TABEL 36 - SEZONALITATEA ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN ANUL 2019

TABEL 37 - DIGITALIZAREA SPITALELOR DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2019

TABEL 38 - ÎNCĂRCAREA PROFESORILOR Șl A INFRASTRUCTURII EDUCAȚIONALE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN ANUL 2018

TABEL 39 - ELEVI/PC ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚAÎN ANUL 2018

TABEL 40 - POZIȚIA LICEELOR DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN TOPUL NAȚIONAL ANUL 2019

TABEL 41 MATRICEA DE MATURITATE SMART CITY-NIVEL DE DEZVOLTARE INTELIGENTĂ PRECONIZAT, PE

BAZA VIZIUNII Șl OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE


Initnmont» Structurala 2CM-2020


INTRODUCERE

Conceptul de „Smart City" sau oraș inteligent1 are la bază utilizarea tehnologiei pentru a susține dezvoltarea durabilă și incluzivă. Astfel, noțiunea de oraș inteligent este dezvoltată în jurul conceptului de dezvoltare durabilă, așa cum a fost el definit în Raportul de la Brundtland în 1987:

„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi".

Tehnologia informației și comunicațiilor este în contextul strategiei un instrument pentru a obține un oraș mai durabil, deschis și prietenos cu cetățenii lui și nu reprezintă un scop în sine. Astfel, indicatorii de „smart city" folosiți în analiza situației existente reprezintă un mix între indicatori aferenți orașelor durabile (ex. km piste biciclete, nr. clădiri eficiente energetic, etc.) și indicatori care fac referire la infrastructura tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și modul de utilizare al acesteia. Portofoliul de proiecte dezvoltat în cadrul strategiei are în vedere folosirea TIC pentru a ameliora sau rezolva probleme, pentru a le înțelege și monitoriza mai bine sau pentru a valorifica anumite elemente de potențial.

Strategia de oraș inteligent / smart city a municipiului Constanța face parte din proiectul: SMART CT (MySMIS 2014: 126409/ SIPOCA 551), cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.

Obiectiv general

Consolidarea capacității administrative a UAT municipiul Constanța prin dezvoltarea capacității de planificare strategică și prin simplificarea procedurilor administrative, corelată cu introducerea de metode electronice de gestionare și management a documentelor administrative.

Obiective specifice

Obiectiv specific 1 - Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul administrației publice locale din municipiul Constanța prin realizarea Strategiei Smart City a municipiului.;

Obiectiv specific 2 - Eficientizarea și simplificarea serviciilor furnizate cetățenilor prin implementarea unei soluții de portal cu servicii digitale pentru cetățeni, managementul documentelor, ERP și digitalizarea parțială a arhivei.;

Obiectiv specific 3 - Promovarea modernizării în administrația publică locală din municipiul Constanța prin specializarea funcționarilor publici pe teme specifice proiectului (planificare strategică) ceea ce va determina motivarea și mobilizarea acestora în direcția inovației și în oferirea de servicii publice de calitate către cetățeni.


Programul Operațional Capacitate Administrativi

Competența face diferența!

1. CONTEXT

  • 1.1. CONTEXT STRATEGIC

Strategia pentru Smart City Constanța, prin complexitatea ariilor tematice și prin abordarea integrată pe care o propune, acoperă o varietate de obiective și direcții de acțiune frecvente incluse pe agenda de priorități globală. De aceea, demersul de planificare strategică trebuie să aibă în vedere contextul strategic la nivel european, definit în cadrul strategiilor existente dar și în noile documente ce trasează cadrul strategic viitor, și totodată, acesta trebuie să ia în considerare prioritățile, obiectivele și preocupările la nivel global privind atenuarea impactului schimbărilor climatice asupra mediului și a necesității de dezvoltare durabilă.

Preocuparea instituțiilor europene dar și a celor la nivel global pentru obiectivele de reducere a emisiilor de carbon se reflectă într-o serie de documente strategice, prezentate pe larg în secțiunile următoare, din care cele cu impact direct pentru perioada implementării strategiei se referă la obiectivele de politică cuprinse în Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune1 privind orientările strategice ale cadrului multianual de finanțare a politicii de coeziune 2021-2027. Principalele obiective de politică relevante pentru prezenta strategie sunt evidențiate în continuare:

  • • O Europă mai inteligentă - prin promovarea transformării economice inovatoare și inteligente;

  • • O Europă mai verde - prin promovarea unei tranziții energice juste și ecologice, a investițiilor în economia verde sau albastră, a economiei circulare, a adaptării climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor;

  • • O Europă mai conectată - prin îmbunătățirea mobilității și a conectivității TIC la nivel regional;

  • • O Europă mai socială - prin implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale și sprijinirea calității ocupării forței de muncă, a educației și formării de competențe, a incluziunii sociale și a accesului egal la asistență medicală.

  • • O Europă mai aproape de cetățeni - prin încurajarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și costiere, precum și a inițiativelor locale.



PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

în continuare sunt prezentate principalele documente strategice, de la nivel global către nivelul național, și sunt evidențiate obiectevele, direcțiile de acțiune și prioritățile identificate în cadrul acestora, relevante pentru elaborarea Strategiei Smart City Constanța:

1.1.1. NIVELUL GLOBAL

La nivel global politicile de dezvoltare urbană durabilă s-au concretizat într-un demers strategic mai larg al Națiunilor Unite, respectiv Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite 2030 (UNSDG2030). Acestea au fost definite în cadrul Summit-ului privind dezvoltarea din septembrie 2015, în urma căruia a rezultat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile - economic, social și de mediu. în cadrul acestui demers au fost identificate o serie de 17 obiective de dezvoltare în toate domeniile esențiale ale societății umane, respectiv:

  • FIGURA 1 - OBECTIVELE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

• OBIECTIVELE DURABILĂ

1 FAM I SĂRĂCIE













Sursa: Guvernul României, 2018. Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.p.19 Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabilește o agendă de acțiune ambițioasă pentru orizontul de timp 2030 în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei. Așa cum era de așteptat, subiectele de mediu și cele privind reducerea disparităților prin îmbunătățirea infrastructurii și a accesului la servicii mai bune pentru toți cetățenii au primit un caracter strategic. în acest sens, obiectivele de dezvoltare durabilă care acoperă sfera mobilității urbane și a orașelor inteligente sunt:

  • • Obiectivul DD 9 - Industrie inovație și infrastructură - Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației;

  • • Obiectivul DD 10 - Inegalități reduse - Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta;



  • • Obiectivul DD 11 - Orașe și comunități durabile - Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile;

  • • Obiectivul DD - Acțiune climatică- Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor.

Obiectivul de dezvoltare durabilă care integrează cel mai mult intervențiile care au ca obiectiv aplicarea tehnologiilor inteligente în dezvoltarea politicilor de mobilitate urbană și reducere a emisiilor poluante este Obiectivul de dezvoltare durabilă 11, care include obiective specifice precum:

  • • 11.2 - asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, accesibile, accesibile și sustenabile pentru toți, îmbunătățind siguranța rutieră, în special prin extinderea transportului public, acordând o atenție deosebită nevoilor celor din situații vulnerabile, femeilor și copiilor, persoanele cu dizabilități și persoanele în etate, până în 2030;

  • • 11.3 - consolidarea urbanizării incluzive și durabile și a capacității de planificare și gestionare a așezărilor umane pe baze participative, integrate și sustenabile în toate țările, până în 2030;

  • • 11.6 - reducerea impactului negativ asupra locuitorilor orașelor, inclusiv acordând o atenție deosebită calității aerului și gestionării municipale a deșeurilor;

  • • ll.A - susținerea legăturilor economice, sociale și de mediu pozitive între zonele urbane, peri-urbane și cele rurale prin consolidarea capacității de planificare a dezvoltării la nivel național și regional;

  • • 11.B - creșterea substanțială a numărului de orașe și așezări umane care adoptă și implementează politici și planuri integrate în vederea incluziunii, eficienței resurselor, atenuării și adaptării la schimbările climatice, reziliența la dezastre și dezvoltarea și punerea în aplicare, în conformitate cu Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre 2015-2030, a politicilor de gestionare holistică a riscului de dezastre la toate nivelurile.

în vederea abordării obiectivelor specifice stabilite prin Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11, Uniunea Internațională de Telecomunicații (ITU) și Comisia Economică pentru Europa a ONU (CEE-ONU) au lansat "United for Smart Sustainable Cities" (U4SSC) în 2016. U4SSC a avut scopul de a facilita dezvoltarea indicatorilor de performanță cheie recunoscuți la nivel internațional (KPI) care permit orașelor să stabilească obiective și să măsoare progresele în ceea ce privește politicile de adoptare a tehnologiilor inteligente și cele de transformare cu ajutorul tehnologiilor sustenabile. Indicatorii dezvoltați se încadrează în cinci categorii generale:

  • • utilizarea TIC;

  • • infrastructura fizică;

  • • echitatea și incluziunea socială;

  • • calitatea vieții;

  • • durabilitatea mediului.

Pentru crearea de orașe inteligente, ITU și experții implicați au stabilit că este necesară o infrastructură de încredere capabilă să sprijine un volum enorm de aplicații și servicii bazate pe TIC, care, la rândul său, necesită o aderență coordonată la standarde comune care să asigure deschiderea și interoperabilitatea. în acest sens, ITU dezvoltă standarde internaționale pentru a


permite dezvoltarea coordonată a tehnologiilor Internet of Things și aplicarea acestora în orașele inteligente.

ITU susține că tehnologiile digitale oferă posibilitatea de a dezvolta sisteme urbane mai inteligente și mai favorabile incluziunii, în cazul în care deșeurile, costurile și impactul ecologic sunt minimizate și în care operațiunile și procesele urbane țin tot mai mult cont de părțile interesate implicate, sporind calitatea vieții pentru toți actorii implicați.

OBIECTIVELE NOII AGENDE URBANE - HABITAT III, 2017

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă stabilite de ONU la nivel mondial, destinate politicilor de dezvoltare urbană durabilă au fost adoptate în cadrul Conferinței Habitat III a ONU sub denumirea de Noua Agendă Urbană. Aceasta conține orientările necesare pentru ca orașele din toată lumea să fie mai favorabile incluziunii, mai ecologice, mai sigure și mai prospere. Ele au fost adoptate de Comisia Europeană prin intermediul a trei angajamente:

Punerea în aplicarea noii Agende urbane prin intermediul Agendei urbane a UE-Agenda urbană a UE a fost concepută astfel încât orașele să aibă un cuvânt de spus în procesul de elaborare a politicilor. Cu cele 12 teme prioritare, guvernanță pe mai multe niveluri și accentul pus asupra învățării reciproce, Agenda urbană a UE contribuie la punerea în aplicare a noii Agende urbane în cadrul Uniunii Europene și în parteneriat cu părțile interesate din mediul urban - nu doar orașele, ci și întreprinderile, ONG-urile și reprezentanții statelor membre și ai instituțiilor UE.

Planurile de acțiune pentru cele 12 teme prioritare sunt în curs de elaborare - Acestea vor include recomandări în materie de politici, bune practici și proiecte care urmează să fie partajate și aplicate pe scară mai largă în UE.

Elaborarea unei definiții armonizate la nivel mondial a noțiunii de oraș-Aceasta ar facilita cadrul pe baza căruia orașele din toată lumea ar putea compara datele, stabili criterii de referință și asigura o mai bună monitorizare. Instrumentul utilizat este o bază de date online, precum și o listă mondială a orașelor care să includă principalele lor caracteristici.

Promovarea cooperării între orașe în domeniul dezvoltării urbane durabile, în spiritul rețelei URBACT finanțate de UE și din metodologia programului de cooperare urbană internațională (IUC) al UE, aplicat la nivel mondial. De asemenea, o platformă de relaționare online va oferi orientări și va permite cooperarea la nivel transregional.

Declarația Ministerială de la Geneva pe Locuire și Dezvoltare Urbană Durabilă susține prioritățile Agendei Urbane - Habitat III și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. în cadrul declarației sunt evidențiate potențialul TIC, tranziția către economia cunoașterii și nevoia de a susține dezvoltarea de orașe inteligente pentru a crește calitatea vieții luând însă în considerare și provocări cum ar fi: intimitatea, securitatea și apărarea intereselor publice. Alte provocări evidențiate în cadrul Declarației Ministerială de la Geneva pe Locuire și Dezvoltare Urbană Durabilă sunt: accesibilitatea locuințelor (din punct de vedere financiar), schimbările climatice, întărirea legăturilor urban rural și planificarea orientată către cetățean. Pentru a preîntâmpina aceste provocări în prin Declarația de la Geneva sunt promovate:

  • • Locuirea accesibilă;

  • • Inovarea, incluziunea și ameliorarea perspectivelor de viitor pentru tineri;

  • • Ameliorarea și eficientizare serviciilor publice pentru a susține dezvoltarea durabilă și echilibru de gen;

  • » Locuire incluzivă care ține cont de persoane cu dizabilități și vârstnici;

  • • Integrarea provocărilor de mobilitate și sănătate publică în procesul de planificare;

  • • Orașe verzi, compacte și reziliente;

  • » Revitalizarea fondului construit, eficientizare termică și transferul către surse regenerabile de energie;

  • • Integrarea soluțiilor TIC în gestiunea orașelorținând cont de confidențialitate și securitate;

  • • întărirea guvernanței, mai ales la nivel de comunitate (asociații de proprietari etc.).

  • 1.1.2. NIVELUL EUROPEAN

Prioritățile la nivel european sunt stabilite printr-o serie de documente strategice și de politică publică, regulamente și recomandări, dintre care amintim :

  • • Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune, 29 mai 2018 (conține obiectivele Politicii de Coeziune pentru perioada de programare 2021-2027);

  • • Politicile și regulamentele europene în domeniul dezvoltării regionale și urbane;

  • • Politicile și regulamentele europene în domeniul mobilității și transporturilor;

  • • Politici și regulamente europene în domeniile tranziției digitale și e-guverhanței;

  • • Planurile de acțiune ale Parteneriatelor ce constituie Agenda urbană pentru UE;

  • • Obiectivele Noii Agende Urbane - Habitat III, 2017;

  • • Strategia Europa 2020;

  • • Mobilitate urbană durabilă: context de politici, 2017;

  • • Mobilitate urbană durabilă: politici europene, practici și soluții, 2017;

  • • Pachetul privind mobilitatea urbană, 2013;                                    J

  • • Keep Europe moving-Sustainable: mobility for our continent. Mid-term reviewofthe European Commission's 2001 Transport White Paper

  • • Cartea albă: Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor- Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor, 2001;

  • • Agenda digitală pentru Europa 2020;

  • • Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020;

  • • Declarația ministerială de la Tallinn privind guvernarea electronică, 2017;

  • • Ghiduri, instrumente, politici elaborate de Parteneriatul european pentru inovare în privința orașelor și comunităților inteligente (EIP-SCC);

Preocupările cu privire la mobilitatea urbană la nivel european au demarat în anul 2009, odată cu publicarea, în 2009, a Planului de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană de către Comisia Europeană, care propunea accelerarea adoptării Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă pentru orașe și zone metropolitane.

Ulterior, în martie 2011, Comisia Europeană a emis Cartea Albă a Transporturilor - "Foaie de Parcurs

pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor - Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor" (COM(2011)0144 final). Cartea Albă a Transporturilor propune spre examinare posibilitatea transformării Planurilor de Mobilitate Durabilă într-un


PCCA


(nstrwn«nt« Structurala 20144020


Programul Operațional Capacitate AdmlnKtratlvă

Competenta face diferența!

proces de elaborare obligatoriu pentru orașe de o anumită dimensiune, în conformitate cu standardele naționale bazate pe liniile directoare ale UE.

După anul 2014, la nivel strategic european se operează conform obiectivelor stabilite prin Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, care acoperă, prin cele 5 obiective strategice, arii specifice precum:

  • • creșterea inteligentă, prin dezvoltarea cunoștințelor și a inovării;

  • • creșterea durabilă, bazată pe o economie mai ecologică, mai eficientă în gestionarea resurselor și mai competitivă;

  • • creșterea favorabilă incluziunii, vizând consolidarea ocupării forței de muncă, a coeziunii sociale și teritoriale.

Pentru implementarea celor 5 obiective strategice stabilite prin Strategia Europa 2020, Comisia Europeană a elaborat și prezentat 7 inițiative emblematice care trebuie puse în aplicare la nivel european în țările UE, printre care le amintim pe cele relevante pentru domeniile mobilității urbane și comunităților inteligente:

  • • Uniunea inovării, care trebuie să sprijine producerea de produse și servicii inovatoare, legate în special de schimbările climatice, eficiența energetică, sănătate și îmbătrânirea populației;

  • • Agenda Digitală pentru Europa, care trebuie să favorizeze crearea unei piețe digitale unice, caracterizate printr-un nivel ridicat de securitate și un cadru juridic clar. în plus, internetul de mare viteză, urmat de cel de foarte mare viteză, trebuie să fie accesibil întregii populații;

  • • Inițiativa pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care trebuie să sprijine gestionarea durabilă a resurselor și reducerea emisiilor de dioxid de carbon, susținând în același timp competitivitatea economiei europene și securitatea sa energetică. :

Aceste trei inițiative trebuie combinate în mod eficient pentru obținerea unor rezultate sustenabile și în acord cu țintele stabilite prin Strategie.

Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020 preia direcțiile strategice stabilite prin Agenda Digitală Europa 2020 prin care administrațiile și instituțiile publice din UE ar trebui să fie deschise, eficiente și favorabile incluziunii, oferind servicii publice fără frontiere, personalizate, ușor de folosit și digitale pentru toți cetățenii și toate întreprinderile. în acest scop, sunt utilizate abordări inovatoare pentru dezvoltarea și furnizarea de servicii publice, în special prin utilizarea noilor tehnologii digitale pentru facilitarea interacțiunilor dintre administrație și cetățeni/firme. Acest plan se bazează pe următoarele principii:

  • • digital în mod implicit, care furnizează servicii pe cale digitală, ca opțiune preferată, prin intermediul unui punct de contact unic;

  • • principiul „doar o singură dată", care asigură faptul că cetățenii și întreprinderile furnizează o anumită informație doar o singură dată unei administrații publice;

  • • incluziune și accesibilitate: servicii publice digitale care să fie favorabile incluziunii și să răspundă diferitelor tipuri de nevoi, cum ar fi nevoile persoanelor cu handicap;



  • • deschidere și transparență: administrații publice care fac schimb de informații și de date între ele și le permit cetățenilor și întreprinderilor să acceseze propriile date, colaborând cu întreprinderi și alte părți pentru conceperea serviciilor;

  • • caracter transfrontalier, cu servicii publice digitale disponibile la nivel transfrontalier, prevenind continuarea fragmentării și asigurând mobilitate în cadrul pieței unice a UE;

  • • interoperabilitate, cu servicii concepute să funcționeze fără discontinuități în întreaga piață unică și în cadrul organizațiilor;

  • • credibilitate și securitate, cu inițiative care depășesc simpla conformitate cu cadrul juridic privind protecția datelor cu caracter personal și a vieții private și securitatea sistemelor informatice.3

Planul de acțiune este organizat în trei piloni:

FIGURA 2 - CEI TREI PILONI Al PLANULUI DE ACȚIUNE AL UE PRIVIND GUVERNAREA ELECTRONICĂ



Sursa: Prelucrare proprie



Obiectivele ambițioase stabilite prin Agenda Digitală și Planul de acțiune al UE în domeniul guvernării electronice au fost reconfirmate în cadrul Summitului European de la Tallinn, Estonia, în domeniul tehnologiilor digitale, din 2017, în care au fost reconfirmate prioritățile Uniunii Europene în domeniul digitalizării administrației publice și a serviciilor oferite către cetățeni și firme, eforturile de alfabetizare digitală a populației, implicarea companiilor și structurilor de cercetare în domeniul în demersurile de integrare a tehnologiilor IC în economie și dezvoltarea infrastructurilor aferente în vederea susținerii transformărilor din domeniu.

în domeniul mobilității, tehnologiile digitale pot fi utilizate, conform politicilor Comisiei Europene, pentru a promova mobilitatea eficientă, sigură și ecologică, care să servească nevoilor cetățenilor




PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

și ale întreprinderilor. Acest lucru va stimula creșterea locurilor de muncă și a economiei în ansamblu, permițând, astfel, industriilor statelor Uniunii Europene să rămână rentabile și să concureze pe scena mondială.4

în domeniul transporturilor, o piață unică integrată, care utilizează din plin tehnologia și instrumentele digitale prin intermediul unor rețele mai eficiente, care permit o comutare rapidă între modurile de transport, aduce beneficii enorme cetățenilor și companiilor, dar și procesului de combatere a schimbărilor climatice și poluării, mai ales în zonele urbane.

Pentru operaționalizarea obiectivelor strategice în domeniul transporturilor și mobilității, Comisia Europeană a adaptat o serie de pachete de politici, după cum urmează:

  • • mobilitate URBANĂ;

  • • siguranța rutieră;

  • • mediu și condiții de sănătate;

  • • sisteme inteligente de transport;

  • • vehicule nepoluante și combustibili alternativi cu emisii scăzute de carbon;

  • • deplasarea pietonală și cu bicicleta.

Un loc important între soluțiile de implementare a politicilor de mobilitate urbană, pe lângă dezvoltarea infrastructurii și utilizarea unor mijloace de transport nepoluante, este utilizarea tehnologiei informației pentru dezvoltarea unor sisteme inteligente de transport care să susțină politicile de mobilitate, precum:

  • • furnizarea de informații legate de călătorii utilizatorilor și autorităților de profil;

  • • managementul traficului și a cererii de servicii de transport;

  • • smart ticketing sau logistică urbană;

  • • facilitarea informațiilor despre disponibilitatea și funcționarea infrastructurii de transport către cetățeni;

  • • Integrarea serviciilor de transport pentru a facilita intermodalitatea și a trece la nivelul de „mobility as a service MaaS" - mobilitatea ca un serviciu McS5.

4                        https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/strategic-plan-2016-2020-dg-

move amended july en.pdf

5 Mobilitatea ca serviciu (McS) este integrarea diferitelor forme de servicii de transport într-un serviciu unic de mobilitate accesibil la cerere. Pentru a răspunde cererii unui client, un operator McS facilitează un meniu divers de opțiuni de transport, fie că este vorba de transportul public, de călătorie, de mașină sau de biciclete, de închiriere de taxi sau de mașini, sau o combinație a acestora. Pentru utilizator, MaaS poate oferi valoare adăugată prin utilizarea unei singure aplicații pentru a oferi acces la mobilitate, cu un singur canal de plată în loc de mai multe operațiuni de ticketing și plată (traducere după https://maas-alliance.eu). Mai mult de atât, aplicațiile McS oferă cetățenilor informații esențiale despre opțiunile de transport și impactul pe care acestea le au asupra mediului urban (cost, emisii, durată, etc.) contribuind la tranziția către un mod mai sustenabil de transport.



Astfel, în ceea ce privește mobilitatea, utilizarea TIC reprezintă un mijloc prin care se pot reduce emisiile poluante și crește mobilitatea persoanelor și a mărfurilor prin conectarea și integrarea eficientă a diferitelor mijloace de transport disponibile la nivelul orașului.

Obiectivele legate de domeniul economiei digitale au fost preluate de Agenda Digitală pentru Europa 2020, care prevede o serie de intervenții destinate creșterii procentului de servicii publice livrate cetățenilor prin intermediul tehnologiei digitale și a internetului. Astfel, sunt prevăzute, printre altele, măsuri de extindere a accesului rapid și ultra-rapid la Internet prin investiții pentru infrastructura în bandă largă, creșterea nivelului de alfabetizare digitală, a competențelor și a incluziunii pentru toți consumatorii, dar mai ales transferul beneficiile TIC în societate, prin capacitatea TIC de a reduce consumul de energie și de a furniza servicii publice mai bune.

Agenda Urbană pentru UE, lansată în mai 2016 prin Pactul de la Amsterdam, este un alt document strategic sectorial important, care promovează cooperarea dintre statele membre, orașe, Comisia Europeană și alți actori interesați pentru a stimula creșterea, calitatea locuirii și inovarea în orașele Europei și îmbunătățirea calității vieții în zonele urbane. Modalitățile de implementare a politicilor se referă, printre altele, la îmbunătățirea reglementării, a finanțării și a cunoștințelor, dar se pot extinde și la politici, guvernare și practici.


Parteneriatul pentru Mobilitate urbană, care abordează în mod specific problema mobilității în orașe, a identificat patru domenii de acțiune - guvernanță și planificare, transport public și accesibilitate, modurile active de transport și utilizarea spațiului public, noi servicii de mobilitate și inovație - și a definit un plan de acțiune ce vizează nouă acțiuni și două recomandări specifice. Acestea sunt următoarele:

  • • Acțiunea 1: Consolidarea cooperării și a guvernanței pe mai multe niveluri;

  • • Acțiunea 2: Consolidarea utilizării planificării mobilității urbane durabile;

  • • Acțiunea 3: Evaluarea celor mai bune practici în ceea ce privește accesul convenabil la transportul public;

  • • Acțiunea 4: Creșterea utilizării autobuzelor ecologice inovatoare;

  • • Acțiunea 5: Dezvoltarea ghidurilor privind infrastructurile de mobilitate activă, susținute de linii de finanțare relevante;

  • • Acțiunea 6: Promovarea unui comportament sustenabil și orientat către mobilitatea activă;

  • • Acțiunea 7: Reducerea diversității Reglementărilor de Acces pentru Vehicule Urbane (UVAR);

  • • Acțiunea 8: Explorarea utilizării Serviciilor Noi de Mobilitate;

  • • Acțiunea 9: Stabilirea unui cadru european pentru stimularea inovării în materie de mobilitate urbană;

  • ® Recomandarea 1: Implicarea municipalităților, orașelor și regiunilor în planificarea financiară multianuală;

  • • Recomandarea 2: îmbunătățirea mobilității transfrontaliere.

Obiectivul Planului de acțiune stabilit de Parteneriatul pentru Tranziția digitală este de a oferi cetățenilor servicii publice îmbunătățite, de a sprijini orașele europene în exploatarea posibilităților de digitalizare și de a ajuta întreprinderile europene să dezvolte noi inovații și să


creeze noi oportunități de afaceri pentru piețele mondiale. Parteneriatul pentru tranziția digitală pune accentul pe crearea și oferirea de soluții europene pe piețele globale de digitalizare. în acest context, orașele joacă un rol central, deoarece furnizează servicii pentru cetățenii lor și creează condiții pentru întreprinderi. Există 15 acțiuni propuse prin acest document organizate în șase teme:

Generalizarea și difuzarea competențelor digitale pentru toți cetățenii:

  • • Acțiunea 1: Integrarea cadrului UE de competențe digitale pentru cetățeni în utilizarea zilnică;

  • • Acțiunea 2: Instrumentul digital de vecinătate;

  • • Acțiunea 3: Creșterea capacităților și răspândirea proiectelor pilot în regiuni și orașe;

Activarea și implementarea eGuvernării centrate pe cetățean:

  • • Acțiunea 4: Sprijinirea orașelor în dezvoltarea unui model de guvernare electronică orientat spre utilizator;

  • • Acțiunea 5: Dezvoltarea Indicelui Economiei și Societății Digitale (DEȘI) la nivel local („DEȘI local");

Crearea de valoare adăugată prin intermediul accesului liber și echitabil la date deschise/publice/ personale:

  • • Acțiunea 6: Crearea unei taxonomii a datelor la nivel european;

  • • Acțiunea 7: Accesul și reutilizarea datelor din sectorul privat de interes general de către autoritățile publice;

  • • Acțiunea 8: Specificarea și monitorizarea datelor standardizate privind utilizarea planificată a terenurilor pentru procesele formale și informale de participare la planificarea urbană;

  • • Acțiunea 9: „MyData" în tranziția digitală - Elaborarea unei foi de parcurs europene privind „MyData";

Accelerarea și adoptarea tehnologiilor digitale emergente în orașe:

  • • Acțiunea 10: Dezvoltarea acceleratorului de inovare și diseminare;

  • • Acțiunea 11: Sprijinirea experimentării tehnologiilor digitale emergente;

  • • Acțiunea 12: Implementarea cadrului digital pentru tehnologiile emergente din cadrul infrastructurii digitale;

Utilizarea modelului de afaceri pentru a gestiona tranziția digitală urbană:

  • • Acțiunea 13: Co-crearea unei abordări de tipul modelului de afaceri pentru orașe;

  • • Acțiunea 14: Elaborarea unei reglementări 5G pentru micro-operatorii locali din orașe;

Consolidarea capacității orașelor de a acționa în cadrul tranziției digitale:

  • • Acțiunea 15: Implementarea tranziției digitale în orașele europene.

Planurile de activități propuse de Parteneriate precum cele ce vizează Calitatea aerului, Utilizarea durabilă a terenurilor, Tranziția energetică, Adaptare climatică sunt, de asemenea, relevante în mod direct în elaborarea Strategiei Smart City Constanța.

Pentru a sprijini redresarea economică a Europei, dar mai ales pentru a asigura o creștere durabilă și inteligentă, care promovează incluziunea socială, Uniunea Europeană a dezvoltat Agenda digitală Europa 2020, având ca obiectiv principal dezvoltarea unei piețe digitale unice.

Agenda Digitală pentru Europa 2020 sprijină următoarele:

  • • Pilonul I - Piața digitală unică - permite accesul transfrontalier gratuit la servicii online și divertisment;

  • • Pilonul II - Interoperabilitate și standarde - permite integrarea dispozitivelor, aplicațiilor, datelor și serviciilor necesare interacțiunii transfrontaliere;

  • • Pilonul III - încrederea și securitatea - Creșterea încrederii utilizatorilor de internet în serviciile electronice și tranzacțiile online pentru a stimula consumul de servicii TIC;

  • • Pilonul IV - Acces rapid și ultra-rapid la Internet - vizează investirea în infrastructura de bandă largă pentru a beneficia de cele mai recente tehnologii și servicii electronice;

  • • Pilonul V - Cercetare și inovare în domeniul TIC - stimulează finanțarea adecvată pentru creșterea avantajului competitiv în domeniul TIC;

  • • Pilonul VI - Creșterea nivelului de competențe și abilități digitale - creează o punte către diviziunea digitală pentru toți consumatorii, astfel încât aceștia să poată beneficia în mod egal și pe deplin de avantajele serviciilor TIC;

  • • Pilonul VII - Beneficiile TIC pentru societatea europeană - se concentrează pe capacitatea TIC de a reduce consumul de energie, de a sprijini populația în vârstă, de a revoluționa serviciile de sănătate și de a furniza servicii publice mai bune.

PLANUL DE ACȚIUNE AL UE PRIVIND GUVERNAREA ELECTRONICĂ 2016-2020

Planul de Acțiune privind eGuvernarea pentru perioada 2016 - 2020 pune accent pe modernizarea serviciilor publice digitale astfel încât cetățenii și întreprinderile să poată valorifica pe deplin oportunitățile oferite de acestea, cu scopul de a transforma Europa într-un loc mai atractiv pentru a locui, a lucra și a investi.

Comisia a prezentat 20 de măsuri care urmează să fie lansate până la sfârșitul anului 2017. în special, aceasta va:

  • • crea un portal digital unic care să permită utilizatorilor să obțină toate informațiile, asistență și servicii de rezolvare a problemelor de care au nevoie pentru a efectua în mod eficient munca transfrontalieră;

  • • interconecta toate registrele comerțului și registrele de insolvență și le va conecta la portalul e-justiție care va deveni un ghișeu unic;

  • • institui un proiect pilot pentru o administrație "once only" pentru întreprinderile care operează transfrontalier. Acest lucru înseamnă că întreprinderile vor trebui să furnizeze documente autorităților publice dintr-un singur stat membru al UE, chiar dacă acestea sunt active și în alte state membre ale UE;

  • • ajuta statele membre ale UE să dezvolte servicii electronice de sănătate transfrontaliere, cum ar fi rețetele electronice sau dosarele pacienților;

  • • accelera tranziția către achizițiile electronice, semnăturile electronice și punerea în aplicare a principiului "once only" în domeniul achizițiilor publice.

DECLARAȚIA DE EGUVERNARE DE LA TALLINN

  • • "Digital-by-default", incluzivitate și accesibilitate

Primul principiu al Declarației de la Tallinn se referă la faptul că cetățenii ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza mediul online pentru a interacționa cu administrațiile publice și ar trebui să aibă competențele necesare dacă decid să facă acest lucru. în acest sens, autoritățile ar trebui să elaboreze servicii publice digitale care să fie orientate către utilizator, avându-l pe acesta în prim plan, precum și să instruiască cetățenii și să promoveze noile servicii dezvoltate.

în plus, deoarece eficiența este una dintre principalele orientări ale transformării digitale, acest principiu se referă, de asemenea, la reducerea birocrației și a interacțiunilor inutile între cetățeni și administrațiile publice, prin restructurarea proceselor din jurul reutilizării datelor.

  • • "Once only"

Al doilea principiu al Declarației de la Tallinn urmărește reducerea sarcinii administrative prin deschiderea datelor și sporirea colaborării și a schimbului între toate nivelurile de guvernare care există în interiorul unei țări și, dacă este posibil, și cu alte țări, în spiritul interoperabilității. Aceasta va implica o structură similară pentru colectarea și stocarea informațiilor despre cetățeni, afaceri, ONG-uri, instituții și procese sau tranzacții între ele, astfel încât datele vor fi ușor de găsit și accesibile tuturor părților interesate, în aceeași limbă comună, dar și o cultură de reutilizare care este posibilă numai prin transparență totală și date complet digitalizate.

  • • încredere și securitate

Una dintre cele mai mari probleme abordate în Declarația de la Tallinn este punerea în aplicare a Regulamentului privind identificarea electronică (elD) și întreaga structură de sprijin care ar permite tranzacțiile electronice pe piața internă (elDAS). Acest principiu se referă, de asemenea, la importanța securității și a identificării corecte în cadrul elDAS, dar dorește, de asemenea, să permită sectorului privat să utilizeze sistemele elD pentru a-și asigura serviciile digitale.

  • • Deschidere și transparență

Principiul deschiderii și transparenței se referă nu numai la faptul că toate sau cele mai multe informații sunt publice și de o anumită calitate, dar și la ușurința vizualizării și utilizării prin interfețe ușor de utilizat și prin posibilitatea de gestionare a datelor de către cetățeni - pentru datele lor personale, sau de către administrațiile publice - procesele de guvernare și serviciile publice.

  • • Interoperabilitate implicită

Aceasta se referă în primul rând la principalele soluții standardizate în țări europene, cum ar fi elD, eSignature, eDelivery, eProcurement și elnvoicingîn toate domeniile, pentru a evita duplicarea și pentru a crește interoperabilitatea între state printr-un cadru comun. Acest lucru promovează, de asemenea, programele și regulamentele cu privire la modul în care sectorul privat poate adopta aceleași aplicații pe care administrațiile publice le-au creat.

  • • Acționarea orizontală a pașilor politici

Ultimul principiu al Declarației de la Tallinn se referă la măsurile orizontale care ar ajuta la optimizarea celor mai bune principii. Acest lucru, desigur, începe cu creșterea abilităților digitale ale forței de muncă publice la toate nivelurile de guvernare, deoarece fără aceasta nu ar putea fi implementate servicii publice digitale.

A doua măsură ar fi angajamentul tuturor structurilor de guvernare de a utiliza analizele de date, chiar și date importante în crearea și dezvoltarea serviciilor publice și unul dintre cei mai importanți factori pentru luarea deciziilor.

Deoarece în realitate nivelurile de dezvoltare digitală diferă foarte mult de la o țară la alta și de la un oraș la altul, apare necesitatea transferului de bune practici, fapt ce a fost acoperit de acest principiu. Alte aspecte orizontale sunt surse de finanțare dedicate pentru tranziția digitală, experimentarea aplicațiilor TIC și nu în ultimul rând, redefinirea serviciilor publice prin supunerea transformării digitale.

AGENDA TERITORIALĂ

Agenda Teritorială din 2011 pornește de la o suită de provocări cu care teritoriul european se confruntă:

  • • Expunerea sporită la globalizare: transformările structurale după criza economică globală;

  • ® Provocările integrării europene și interdependența crescândă a regiunilor;

  • • Provocări demografice și sociale diverse din punct de vedere teritorial, segregarea grupurilor vulnerabile;

  • • Schimbările climatice și riscurile legate de mediu: efecte diverse din punct de vedere geografic;

  • • Provocările energetice se situează în prim - plan și amenință competitivitatea regională;

  • • Pierderea biodiversității, vulnerabilitatea naturală, a peisajului și a patrimoniului cultural. Aceste provocări sunt valabile și în prezent și afectează bunăstarea regiunilor europene adâncind disparitățile în interiorul teritoriului european. Pentru a combate provocările enumerate mai sus, Agenda Teritorială stabilește o serie de priorități:

  • • Promovarea dezvoltării teritoriale policentrice și echilibrate;

  • • încurajarea dezvoltării integrate în orașe, regiuni rurale și specifice;

  • • Integrarea teritorială în regiunile funcționale transfrontaliere și transnaționale;

  • • Asigurarea competitivității globale a regiunilor pe baza economiilor locale puternice;

  • • îmbunătățirea conexiunilor teritoriale pentru indivizi, comunități și întreprinderi;

  • • Gestionarea și conectarea valorilor ecologice, peisagistice și culturale ale regiunilor. Aceste priorități stau la baza formulării programelor europene și a politicii de coeziune. Agenda teritorială este în proces de revizuire și ar trebui să fie definitivată în cadrul președinției Germania la UE (iulie-decembrie 2020).

în ceea ce privește noul ciclu de programare 2021-2027, pe plan european, cel mai important document strategic pentru următorul exercițiu financiar este Propunerea de REGULAMENT AL




PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize, din mai 2018, prin care Comisia Europeană propune o nouă abordare strategică pentru Politica de Coeziune. Astfel, aceasta va fi ghidată de următoarele cinci obiective principale:

  • 1. O Europă mai inteligentă - prin promovarea transformării economice inovatoare și inteligente;

  • 2. O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon - prin promovarea unei tranziții energice juste și ecologice, a investițiilor în economia verde sau albastră, a economiei circulare, a adaptării climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor;

  • 3. O Europă mai conectată - prin îmbunătățirea mobilității și a conectivității TIC la nivel regional;

  • 4. O Europă mai socială - prin implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale și sprijinirea calității ocupării forței de muncă, a educației și formării de competențe, a incluziunii sociale și a accesului egal la asistență medicală.

  • 5. O Europă mai aproape de cetățeni - prin încurajarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și costiere, precum și a inițiativelor locale.

în acest document cadru de politică, există mai multe obiective care acoperă aria de acțiune a proiectului de realizare a Strategiei Smart City Constanța.

în propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027, România are alocate 27 miliarde de euro prin Politica de Coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% în plus față de perioada de programare 2014-2020.


TABEL 1 - OBIECTIVELE POLITICII DE COEZIUNE PENTRU PERIOADA 2021-2027

OBIECTIVE DE POLITICĂ

OBIECTIVE SPECIFICE

REALIZĂRI

REZULTATE

(i) Dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate

CCO 01 - întreprinderi care beneficiază de sprijin pentru inovare CCO 02 - Cercetători care lucrează în centre de cercetare care beneficiază de sprijin

CCR 01 - IMM-uri care introduc inovații în materie de produse, procese, comercializare sau organizare

1. O Europă mai; inteligentă

(ii) Fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor

CCO 03 - întreprinderi și instituții publice care;

. beneficiază de sprijfn pentru a dezvolta

1 produse, servicii și aplicații digitale

CCR 02 - Utilizatori suplimentari de noi î produse, servicii și aplicații digitale dezvoltate de întreprinderi și instituții publice

(iii) Impulsionarea creșterii și competitivității IMM-uriior

CCO 04 - IMM-uri care beneficiază de sprijin pentru a crea locuri de muncă și creștere economică

CCR 03 - Locuri de muncă create în IMM-urile care beneficiază de sprijin

PCCA

Prcfjramul Operațional GipadUW Administrativă

Competența face diferența!

OBIECTIVE DE POLITICĂ

OBIECTIVE SPECIFICE

REALIZĂRI

REZULTATE

(iv) Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat

CCO 05 - IMM-uri care investesc în dezvoltarea competențelor

CCR 04-Angajați ai IMM-urilor care beneficiază de formare în vederea dezvoltării competențelor

(i) Promovarea măsurilor de eficiență energetică

CCO 06 - Investiții în măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice

CCR 05 - Beneficiari cu o clasificare energetică îmbunătățită

(ii) Promovarea energiei din surse regenerabile

CCO 07-Capacitate suplimentară de producție a energiei din surse regenerabile

CCR 06 - Volum de energie din surse       '

regenerabile suplimentar produsă

(iii) Dezvoltarea la nivel locala unor sisteme energetice, rețele și       

sisteme de stocare inteligente

CCO 08 - Sisteme digitale de gestionare dezvoltate pentru fețele inteligente

. CCR 07 - Utilizatori suplimentari conectați la rețele inteligente

2. 0 Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon

(iv) Promovarea adaptării la schimbările climatice, : a prevenirii riscurilor și a , rezilienței în urma

dezastrelor                *

CCO 09 - Sisteme noi său modernizate de monitorizare, de alertă și de reacție în: caz de

1 dezastre

CCR 08 - Populația suplimentară care beneficiază de măsuri de protecție împotriva inurțdațiilpr, incendiilor forestiere și a altor          .

dezastre n atu ra 1 e 1 egate de climă:

(v) Promovarea gestionării' durabile a

: apelor

CCO 10 - Capacități noi, ' sau modernizate pentru tratarea apelor uzate

CCO 09-Sisteme noii sau modernizate de monitorizare; de alertă și de reacție în caz de dezastre

(vi). Promova rea tra nziției ; la o economie circulară

; CCO 11 - Capacități: noi sau modernizate'pentru > reciclarea deșeurilor

CCR 10 - Deșeuri suplimentare reciclate

(vii) Dezvoltarea biodiversității, a infrastructurii ecologice în mediul urban și reducerea poluării

CCO 12 - Suprafața infrastructurii verzi în zonele urbane

CCR 11 - Populația care beneficiază de măsuri privind calitatea aerului

(i) îmbunătățirea conectivității digitale

: CCO 13 - Gospodării și întreprinderi

CCR 12 — Gospodării și. întreprinderi suplimentare

Sî f"Y         mai

suplimentare care

cu abonamente la servicii

gjo UF EUrOpa iTlal

• beneficiază .de acoperire

de bandă largă prin rețele

conectată

prin rețele în bandă largă de foarte mare capacitate

de foarte mare capacitate








. OBIECTIVE DE POLITICĂ

OBIECTIVE SPECIFICE

REALIZĂRI

REZULTATE

i                                                                                  *

(ii) Dezvoltarea unei rețete. TEN-T durabilă,, rezilientă în fața            ;

schimbărilor climatice, inteligentă, sigură și intermodală

: CCO 14-RețeauaTEN-T

; rutieră: Drumuri noi și modernizate

1

CCR 13 - Timp câștigat datorită îmbunătățirii Infrastructurii rutiere

(iii) Dezvoltarea unei mobilități naționale,, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, in te ligente ș i, intermodtile, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere

CCO 15-Rețeaua TEN-T feroviară: Căi ferate noi și modernizate

CCR 14 — Numărul anual de pasageri deserviți de transporturi ferovia re îmbunătățite

(iv) Promovarea mobilității urbane        

: multimodale durabile

CCO 16 - Extinderea și modernizarea' liniilor de tramvai și de metrou

CCR 15 - Numărul anual de utilizatorii deserviți de ! linii, de tramvai și de. metrou noi și modernizate i

(i) Sporirea eficienței piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea inovării și a infrastructurii sociale

CCO 17 - Numărul anual de șomeri care beneficiază de servicii îmbunătățite de ocupare a forței de muncă

CCR 16 - Persoane aflate în căutarea unui loc de muncă care utilizează anual servicii îmbunătățite de ocupare a forței de muncă

4. 0 Europă mai socială

(ii) îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii

CCO 18 - Capacități noi sau modernizate pentru infrastructurile de îngrijire a copiilor și din domeniul învățământului

CCR 17 - Numărul anual de utilizatorii care beneficiază de infrastructuri noi sau modernizate de îngrijire a copiilor și din domeniul învățământului

(iii) îmbunătățirea integrării socio-economice a comunităților marginalizate, a migraților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale

CCO 19-Capacități suplimentare ale infrastructurilor de primire înființate sau modernizate

CCR 18 - Numărul anual de utilizatori care beneficiază de infrastructuri de primire noi și îmbunătățite și de locuințe





PCCA

Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

OBIECTIVE DE POLITICĂ

OBIECTIVE SPECIFICE

REALIZĂRI

REZULTATE

(iv) Asigurarea egalității CCO 20 - Capacități noi     CCR 19 - Populația cu

de acces la asistență       sau modernizate pentru    acces la servicii de

medicală prin              infrastructurile din         sănătate îmbunătățite

dezvoltarea                domeniul sănătății

infrastructurii, inclusiv la asistență primară

5. 0 Europă mai aproape de cetățeni

; (i) Promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și: al mediul ui, a dezvoltării patrimoniului cultural și a securității în zonele , urbane

CCO 21 - Populația care : beneficiază de strategii , de dezvoltare urbană : integrată



Perioada post-2020 marchează o creștere substanțială a resurselor alocate pentru domeniile cercetare-inovare și tehnologii digitale (+160%), dar și pentru domeniul dedicat atenuării schimbărilor climatice și mediu înconjurător.

La nivel național, creșterea va fi de aproximativ 65% pentru primele 2 obiective de politică, cu o creștere de 35 % alocată Obiectivului Prioritar 1 - O Europă mai inteligentă și 30 %în plus pentru realizarea intervențiilor aferente Obiectivului Prioritar 2-0 Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon - 30%. Discuțiile preliminare privind programarea intervențiilor prevăd finanțarea activităților de mobilitate urbană în cadrul acestui obiectiv, similar perioadei de programare actuală. Complementar, se vor mai susține intervenții prin Obiectivul Prioritar 5-0 Europă mai aproape de cetățeni - Sprijin pentru dezvoltare urbană, cu o alocare minimă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de minim 6%. Toate aceste dezvoltări strategice la nivelul UE avantajează și stimulează demersul de dezvoltare a Strategiei Smart City Constanța. Desigur, proiectele TIC, specifice orașelor inteligente sunt relevante și funcționează ca un catalizator și pentru intervenții finanțate sub celelalte obiective tematice. Un exemplu ar fi sistemele TIC orientate către protecția mediului și reziliență (obiectivul 2).

Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a trei categorii: mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate. Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii - șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice, primirea și integrarea migraților-, pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultra periferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare inițiate și coordonate la nivel local. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane. Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua posibilitate ca o regiune să utilizeze părți din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte regiuni. Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră („Interreg") va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte servicii comune.

Alte documente subsecvente relevante pentru perioada post-2020 în contextul acestui demers de planificare strategică sunt:

Inițiativa Urbană Europeană/ European Urban Inițiative (EUI), un nou instrument de sprijin pentru orașe, bazat pe prioritățile tematice ale Agendei urbane pentru UE, care acoperă toate zonele urbane. Acesta beneficiază de o alocare de 500 000 000 EUR, sub managementul direct sau indirect al Comisiei Europene. Inițiativa trebuie să acopere toate zonele urbane și să sprijine Agenda Urbană pe trei direcții principale de sprijin:

  • • creșterea/ consolidarea capacității - prin susținerea unor rețele de cooperare, bune practici și transferabilitate, instruire și suport (pe baza URBACT, UDN și a altor inițiative pilot);

  • • acțiuni inovatoare - Proiecte inovatoare pentru identificarea și testarea de noi soluții în zona dezvoltării urbane durabile, relevante la nivelul UE (pe baza experienței UIA și a altor programe);

  • • sprijinirea dezvoltării cunoștințelor, elaborării politicilor și comunicării - prin Sprijinirea politicilor bazate pe date (evidence-based), valorificând rezultatele și expertiza din teren și de la furnizorii de cunoștințe (ESPON, JRC, JPI Urban Europe, Horizon Europe) - platformă de cunoștințe.

Agenda Urbană pentru UE (2016) este o inițiativă inovatoare de politică urbană ce poate oferi exemple pentru strategiile și instrumentele de dezvoltare urbană prin promovarea cooperării între Statele Membre și între actorii la nivel local, regional și național, prin parteneriate și guvernanță multi-nivel. Aceasta are rolul de a stimula creșterea, calitatea vieții și locuirii și inovarea în orașele europene și de a identifica și aborda prin parteneriate provocări urbane relevante la nivel european.

PACTUL VERDE EUROPEAN („THE EUROPEAN GREEN DEAL") reprezintă noua strategie a Uniunii Europene pentru asigurarea unei dezvoltări bazate pe tehnologii verzi și soluții durabile, pentru îndeplinirea obiectivului privind neutralitatea climatică până în anul 2050. Astfel, blocul european își propune să susțină cetățenii și companiile deopotrivă pentru a dezvolta și utiliza soluții ce susțin tranziția către o economie verde. Astfel, printre principalele provocări ale următoarei decade, transpuse în seturi de măsuri de politică în cadrul Pactului Verde European, se regăsesc o serie de elemente direct relevante pentru prioritizarea intervențiilor de tip oraș inteligent:

ENERGIE CURATĂ | Eliminarea utilizării cărbunelui ca sursă de energie reprezintă un pas crucial în atingerea obiectivelor climatice în 2030 și 2050. Astfel, eficiența energetică devine o prioritate la nivel comunitar, însă bazată pe surse regenerabile, concomitent cu reducerea contribuției cărbunelui și gazului natural. Pentru asigurarea unei alimentări cu energie sigură și la un preț acceptabil pentru toate tipurile de consumatori, piața europeană trebuie să devină mai integrată, interconectată și digitalizată.

INDUSTRIE DURABILĂ | Economia circulară joacă un rol central în transformarea industrială la nivel european, viitorul fiind construit în jurul modernizării și creșterii eficienței, în special în industriile mari consumatoare de energie.

CONSTRUIREA Șl RENOVAREA | Creșterea eficienței energetice a clădirilor reprezintă o oportunitate atât prin prisma consumului de energie, cât și prin cea a susținerii economiilor locale, antrenând sectorul imobiliar sustenabil. Comisia Europeană va lansa o platformă dedicată acestui sector, reunind toți actorii relevanți susținerii acestui demers, pentru identificarea unor idei creative, mecanisme de finanțare și abordări inovatoare care să valorifice la maximum resursele existente.

MOBILITATEA DURABILĂ | Reducerea emisiilor de carbon ca urmare a transportului trebuie să fie de cel puțin 90% pentru a contribui semnificativ la atingerea obiectivelor privind neutralitatea climatică. Comisia Europeană are în plan să adopte o strategie pentru susținerea mobilității inteligente și durabile în 2020, având în centru nevoile utilizatorilor și încurajarea mijloacelor alternative de transport, nepoluante, mai sigure și accesibile.

  • 1.1.3. NIVELUL NAȚIONAL

La nivel național, prioritățile sunt stabilite printr-o serie de documente strategice și de politică p u bl ică, dintre ca re amintim

  • • Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030;

  • • ’ Strategia de dezvoltare teritorială a României: România policentrică 2035. Coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni;

  • • Strategia națională pentru dezvoltare regională 2014-2020;

  • * Politicile de dezvoltare regionale;

  • • Ghidul smart city pentru România, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale;

  • • Mașter planul general de transport al României;

  • • Ghid naționaide modelare în transporturi (volum 2, Partea B);

  • • Standarde naționale cu privire lă studiile de trafic;

  • • ' Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020

Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 introduce, în cadrul Obiectivului 11: Orașe și comunități durabile, conceptul de orașe inteligente, fiind definite ca orașe inovatoare, care utilizează tehnologia informației și a comunicațiilor, a datelor colectate de la echipamentele utilizate în furnizarea serviciilor și prin proiectarea inteligentă a dezvoltării localităților pentru a îmbunătăți calitatea vieții, eficiența serviciilor urbane, precum și competitivitatea. Dacă pentru anul 2020, obiectivul strategic în acest domeniu este creșterea capacității autorităților de implementa și superviza măsuri de îmbunătățire a calității aerului, pentru anul 2030, acesta vizează asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, la prețuri echitabile, accesibile și durabile pentru toți, în special prin extinderea rețelelor de transport public, acordând o atenție deosebită nevoilor celor aflați în situații vulnerabile, femei, copii, persoane cu dizabilități și în etate.6

Strategia de dezvoltare teritorială a României: România policentrică 2035. Coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni prevede (secțiunea 3.5., punctul 8), ca măsuri de asigurare a conectivității în mediile de locuire, încurajarea transportului sustenabil și obligativitatea elaborării planurilor de mobilitate. Scopul urmărit este un teritoriu național cu mobilitate crescută care să susțină dezvoltarea, în special prin asigurarea conectivității și accesibilității, ca factori care contează în atragerea investițiilor, dar și prin identificarea și implementarea unor soluții optime pentru asigurarea unei accesibilități locale și regionale care să contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Programul Operațional Capacitate AdmlnKtratfYâ Competența face diferența!

Instrumente Structurale 20M-2O»


Strategia națională pentru dezvoltare regională 2014-2020, un alt document strategic național cu impact asupra politicilor de mobilitate urbană și aplicarea de soluții inteligente, prevede în cadrul capitolului IV. STRATEGIA, la Prioritatea de dezvoltare 1: Dezvoltare urbană durabilă integrată, îmbunătățirea calității mediului în zonele urbane prin măsuri precum dezvoltarea durabilă a sistemelor de transport public, inclusiv prin facilitarea legăturii cu sistemele regionale și zonele suburbane, precum și dezvoltarea unor moduri de transport prietenoase mediului: mersul pe jos și ciclism.

Alte documente cu incidență în dezvoltarea soluțiilor inteligente de mobilitate urbană sunt Ghidul Smart City pentru România, elaborat de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale în demersul de operaționalizare a prevederilor Agendei digitale pentru România, 2020, care prevede mai multe măsuri de integrare a soluțiilor de tip SMART în politicile publice de la nivel național și local, inclusiv în domeniul transporturilor.

La nivel de dezvoltare a infrastructurii de transport, Mașter planul general de transport al României este documentul strategic principal prin care s-au stabilit prioritățile de dezvoltare în domeniu, inclusiv proiectele care beneficiază de finanțare din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Acest document include analize și intervenții planificate pentru toate modurile de transport (rutier, feroviar, aerian și naval), precum și soluțiile pentru asigurarea unui nivel ridicat de interoperabilitate și mobilitate crescută pentru populație și firme.

Prevederile acestuia se coordonează și se completează cu bugetele alocate pentru măsuri de dezvoltare a infrastructurii urbane și asigurare a mobilității în mediile urbane, susținute prin Programele operaționale regionale. Acestea susțin, în mod special, proiectele de elaborare a planurilor de mobilitate urbană durabilă ale orașelor din România (reglementate prin Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare) prin bugetele alocate în exercițiile de programare 2007-2013 și 2014-2020.

Planurile de mobilitate urbană durabilă, așa cum sunt definite în Anexa 2 la Legea 350, ca instrumente de planificare strategică teritorială care corelează dezvoltarea spațială a localităților din suburbii / zone metropolitane, mobilitatea și transportul persoanelor, bunurilor și mărfurilor sunt dezvoltate, în principal, pe baza metodologiilor elaborate de ELTISplus - "Orientări. Dezvoltarea și implementarea unui plan sustenabil de mobilitate urbană", în 2014.

Mobilitatea urbană ocupă un loc prioritar în preocupările Uniunii Europene și a Statelor Membre, deoarece aproximativ 70% din populația Europei trăiește în zone urbane și se preconizează că această cifră va crește., conform estimărilor Comisiei Europene. Comisia Europeană a adoptat la 30 septembrie 2009 un plan de acțiune privind mobilitatea urbană, preluat în legislația UE și națională în domeniu.

în România, procentul de urbanizare este sub 50%, dar crește în ritm accelerat. Pe lângă istoricul defavorabil al infrastructurii din mediul urban, rămase încă într-o fază de sub-dezvoltare, există tot mai multe preocupări legate de:



  • • situația parcului auto național din punct de vedere al numărului - indexul de motorizare este încă unul redus în comparație cu media UE7, dar în creștere accelerată cu precădere în mediul urban;

  • • creșterea gradului de poluare a mediilor urbane din cauza emisiilor de noxe rezultate din traficul auto, datorate, în special, vechimii parcului auto național în comparație cu media europeană;

  • • creșterea incidenței problemelor de sănătate ale populației cauzate de bolile rezultate din activități cu grad ridicat de poluare.

Toate analizele desfășurate în România au arătat că orașele sunt încă nepregătite să răspundă acestor probleme, atât din punct de vedere al politicilor publice, cât și a surselor de finanțare pentru intervențiile necesare.

  • 1.2. DEFINIREA ORAȘULUI INTELIGENT/SMART CITY

La începutul anilor 2000 Robert E. Hali8 definea orașul inteligent, considerând că acesta ar fi:

„UN ORAȘ CARE MONITORIZEAZĂ Șl INTEGREAZĂ CONDIȚIILE TUTUROR INFRASTRUCTURILOR SALE CRITICE, INCLUSIV DRUMURI, PODURI, TUNELURI, ȘINE, METROU, AEROPORTURI, PORTURI MARITIME, COMUNICAȚII, APĂ, ENERGIE ELECTRICĂ, CHIAR Șl CLĂDIRI MAJORE, POATE OPTIMIZA MAI BINE RESURSELE SALE, PLANIFICA ACTIVITĂȚILE SALE DE ÎNTREȚINERE Șl SĂ MONITORIZEZE ASPECTELE DE SECURITATE, ÎN TIMP CE OPTIMIZEAZĂ SERVICIILE OFERITE CETĂȚENILOR".

în anul 2007 prin articolul Smart Cities: Ranking of European Medium-sized Cities, Giffinger et. al. definea orașul inteligent ca fiind:

UN ORAȘ PERFORMANT Șl VIZIONAR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ECONOMIA, CETĂȚENII, GUVERNANȚA, MOBILITATEA, MEDIUL Șl LOCUIREA, BAZAT PE COMBINAȚIA INTELIGENTĂ DE DOTĂRI Șl ACTIVITĂȚI ALE CETĂȚENILOR DETERMINAȚI, INDEPENDENȚI Șl CONȘTIENȚI9

Prin această definiție sunt prezentați pentru prima dată cei 6 piloni care stau la baza orașului inteligent. Ulterior, Universitatea Tehnică din Viena (TU Wien) a dezvoltat o versiune preliminară a unui indice care să permită evaluarea și compararea orașelor inteligente. Indicele a fost aplicat pe 70 de orașe printre care și orașe din România (Cluj Napoca și Timișoara).

  • 7 Valoarea redusă față de nivelul UE este dată mai ales de către discrepanță între mediul rural și cel urban. Valorile în mediul urban se aproprie deja de media europeană (peste 350 vehicule / locuitor)

  • 8 R.E. Hali, "The Vision of a Smart City." Proc. of the 2nd International Life Extension TechnologyWorkshop,

Paris, France, 2000.

  • 9 Giffinger, C. Fertner, H. Kramar, R. Kalasek, N. Pichler-Milanovic', and E. Meijers, Smart Cities: Ranking of European Medium-sized Cities (Vienna: Centre of Regional Science, 2007).


O altă abordare pentru clasificarea orașelor inteligente este „roata orașelor inteligente" /„smart city wheel", prezentată sub forma unei diagrame în care cei 6 piloni ai orașului inteligent sunt reprezentați ca fiind cadranele unui cerc. Pornind de la diagrama de mai jos, pentru fiecare pilon al orașului inteligent au fost dezvoltate subdomenii specifice și indicatori care permit comparații între diferitele orașe inteligente.

FIGURA 3 - „ROATA ORAȘELOR INTELIGENTE" - SMART CITY WHEEL - B.COHEN




Sursa: B.Cohen, 2015. The Smartest Cities In The World 2015: Methodology

Indicatorii și pilonii din roata orașului inteligent stau la baza structurii capitolului de analiză din Strategia Smart City Constanța.

Definiția orașului inteligent promovată de către Comisia Europeană și adoptată de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) este următoarea:

„COMUNITATE ÎN CARE REȚELELE Șl SERVICIILE TRADIȚIONALE DEVIN MAI EFICIENTE PRIN UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR DIGITALE Șl DE TELECOMUNICAȚII, ÎN BENEFICIUL CETĂȚENILOR Șl MEDIULUI DE AFACERI." Comisia Europeană / Ghid „Smart City" - MCSI

Ceea ce au în comun definițiile orașului inteligent prezentate anterior este acest mecanism prin care tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) este folosită pentru a crește calitatea vieții în mediul urban și a eficientiza modul de utilizare a resurselor tehnologice, umane și naturale. Ceea ce este însă esențial de reținut este faptul că proiectele specifice orașelor inteligente funcționează




PCCA


Pnjțramul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

ca un catalizator, dar care pentru a aduce valoare adăugată trebuie să fie complementate de proiecte tradiționale de infrastructură sau să beneficieze de o infrastructură de bază dezvoltată corespunzător (de exemplu, un sistem de management al traficului nu poate aduce valoare în lipsa străzilor modernizate).

FIGURA 4 - EVOLUȚIA CONTINUĂ A ORAȘELOR INTELIGENTE

Orașul inteligent este un sistem de dispozitive, senzori, sisteme de comunicații și informații în continuă evoluție ce asigură bunăstarea comunității

Orașul folosește dispozitive inteligente, rețeaua de senzori șl tehncologii de comunicare. Diferite sisteme colectează informațiile.

Sistemele existente sunt modernizate șl unele noi sunt dezvoltate pentru a îndeplinii nevoile, permițând comunităților urbane $5 inoveze.


SMARTCITY


Informația este consolidata și integrată într-un sistem informațional comun al orașului.



Cetățenii, afacerile și sectorul public pot accesa și furniza servicii mai rapid și mai convenabil, iar calitatea vieții și capitalul social cresc.

Sursa: Prelucrare proprie

De asemenea, orașul inteligent este într-o continuă evoluție. Primul pas este reprezentat de proiecte pilot prin care TIC este folosită pentru optimizarea unor procese și servicii generând date. Ulterior, odată cu creșterea cantității de proiecte care mizează pe TIC, se conturează o bază de date integrată care poate fi accesată de cetățeni, vizitatori sau mediul de afaceri. Pentru că tehnologia evoluează foarte rapid, este mereu nevoie de evaluarea și actualizarea infrastructurii TIC care fac orașul inteligent funcțional.




FIGURA 5 - INTEGRAREA CRITERIULUI DE INTELIGENȚĂ


• • Beneficii pentru populație Contribuția populației


Creează o infrastructură modernă și confortabilă




Dezvoltă servicii integrate a prietenoase pentru

* • • utilizatori


Asigura mobilitate*' sigură și convenabilă


Oferă informații și oportunități de implicare


Utilizarea eficientă și rapidă a resurselor




e Alege autoritățile și se angajează în guvernare și menține responsabilă municipalitatea


Asigură o viață sigură și demnă


Creează afaceri și generează inovare


Îțî permite să creezi o viată conforabllâ ți sustenabilă a calității vieții


Crește nivelul de trai și calitatea locuirii, dezvoltă produse șl servicii confortabile


Sursa: Prelucrare proprie






fnururnent» Structurale 20M-2020


1.3. REZIDENȚA URBANĂ ÎN CONTEXTUL COVID19

Reziliența urbană este definită ca „abilitatea măsurabilă a oricărui sistem urban, împreună cu locuitorii săi, de a menține o continuitate pe parcursul tuturor șocurilor, în timp ce se adaptează și se transformă în mod pozitiv către sustenabilitate" (UN Habitat)2. Aceasta vizează capacitatea oricărui oraș de a reacționa în fața variilor provocări de natură naturală sau antropică ce pot apărea în mod neașteptat, punând presiune asupra guvernării locale, dar și asupra populației. Printre astfel de evenimente se numără și hazardele naturale, schimbările climatice sau urbanizarea rapidă.

Pentru a fi rezilient, un oraș trebuie să fie PERSISTENT, ADAPTABIL și INCLUZIV, urmărind să aibă o abordare integrată, reflexivă și cu caracter transformator astfel încât să permită obținerea celor trei caracteristici de bază anterior menționate.

FIGURA 6. CARACTERISTICILE UNUI ORAȘ REZILIENT




Sursa: UN Habitat, City Resilience Profiling Tool Guide Una dintre provocările majore din prezent cu care se confruntă orașele este pandemia de C0VID19 care, de la începutul anului 2020, a schimbat cursul firesc de funcționare al orașelor la nivel mondial ca urmare a măsurilor adoptate împotriva combaterii noului virus. în multe dintre cazuri măsurile au fost concretizate într-o limitare și/sau stopare a activităților de zi cu zi și a celor economice, acest lucru punând presiune pe sistemele existente la nivelul orașului. Deși evenimentul este de departe de a se fi terminat, există deja studii și abordări care vizează reziliența orașelor în fața unor astfel de pandemii, atât pe termen scurt, vizând tipare identificate până în prezent, cât și pe termen lung, în cazul unui nou val de infectări.



De exemplu, Global Resilient Cities NetWork (GRCN) vine în ajutorul orașelor prin punerea la dispoziție a unor instrumente care să ghideze modul de planificare al acestora în contextul actual, vizând impactul, necesitățile și crearea unui plan de acțiune. Aceste instrumente sunt pretabile pentru dezvoltarea unui plan de reziliență urbană contra oricărui tip de eveniment, ele fiind însă adaptate pentru contextul creat de pandemia de C0VID19.

Specialiști de la Universitatea din Manchester, în parteneriat cu GRCN, au creat de asemenea un ghid de susținerea a orașelor în vederea creării unor strategii de redresare în urma provocăriilor lansate de noua pandemie, precum și de prevenire a viitoarelor posibile efecte ale acesteia. Astfel, se evidențiază patru mari arii de intervenție bazate pe experiența internațională acumulată până în prezent (Figura 7). Ce este important de menționat este necesitatea măsurilor de acțiune de a fi concentrate către cetățeni, indiferent de domeniul din care fac parte, fiind necesară și o abordare integrată, multisectorială care să ia în considerarea modul în care sistemele urbane conlucrează.

FIGURA 7. ARII DE INTERVNEȚIE - REZILIENȚĂ URBANĂ ÎN CONTEXTUL COVID19



CU i—

<u

><u


CD


CU

CU

3 cu


  • • depășirea inegalităților sociale, în special în ceea ce privește sănătatea și posibilitățile materiale

  • • recunoașterea problemelor sociale ce țin de sănătate


•stimuli economici

pentru sectoare specifice la nivel: local/regionăl

•justiție socială ca parte a strategiei de. dezvoltare economică


E o c o (_> LL1




Sursa: Prelucrate proprie după prezentarea Universității din Manchester11. Comparând ariile identificate anterior și luând în considerare palierele de dezvoltare ale orașului inteligent, se pot observa o serie de corelări directe între cele două. Astfel, aria de Sănătate și Bunăstare este compatibilă cu componentele de Cetățeni Inteligenți și Locuire Inteligentă, Economie și Societate cu cea de Economie Inteligentă, Infrastructură și Mediu cu componentele de Mobilitate Inteligentă și Mediu Inteligent, iar Leadership și Strategie cu cea de Guvernanță Inteligentă. Se remarcă, astfel, o importanță a componentelor unui oraș inteligent în vederea




prevenirii răspândirii virusului, redresării în fața provocărilor apărtute, dar și în crearea rezilienței necesare în fața unei viitoare situații similare. Acest lucru este evidențiat și prin intermediul abordărilor exemplificate de la începutul pandemiei și până în prezent, cu intervenții digitale ce au substituit o parte dintre activitățile de zi cu zi (de exemplu muncă, cumpărături, educație ș.a.). în cazul orașelor din România și, implicit, al municipiului Constanța, efectele nu pot fi cuantificate întrucât încă ne confruntăm cu o creștere accentuată a cazurilor de infectare cu coronavirus. Totuși, după cum s-a menționat și anterior, experiența de la nivel internațional evidențiază o serie de măsuri de natură digitală ce au fost implemetate în vederea prevenirii răspândirii virusului, care pot oferi exemple cu privire la răspunsul orașelor la situații de urgență, după cum urmează:

  • • Informare continuă și coerentă a cetățenilor cu privire la pandemia de C0VID19 prin intermediul site-urilor web în orașe precum New York, Los Angeles sau Gdynia;

  • • Utilizarea panourilor publicitare pentru a promova măsurile responsabile de prevenție („Stay home. Save lives" - Stai acasa. Salvează vieți) în orașe precum Gdynia sau Indianapolis;

  • • Site-uri web și aplicații orientate către servicii de sănătate precum: calculul riscului de deces din cauza COVID-19 (Polonia), informații generale și specifice (măsuri de izolare, sănătate mintală) privind virusul (Regatul Unit);

  • • Utilizarea platformelor online pentru desfășurarea activităților de muncă, de educație, de cultură și relaxare, dar și pentru comunicare (Zoom, Skype, Webex etc.) astfel încât să se mențină distanțarea socială în situații necruciale;

  • • Implementarea unor entități de tip call-center pentru sprijinul cadrelor medicale în ceea ce privește servicii hoteliere pentru izolare, servicii de transport, catering, sprijin psijologic etc. (Polonia);

  • • Utilizarea platformelor de comunicare pentru informare tuturor categoriilor de cetățeni, inclusiv a copiilor (Finlanda);

  • • Utilizarea infrastructurii digitale (imprimante 3D) pentru fabricarea echipamentelor de protecție, precum și pentru identificarea posibilelor persoane infectate (camere termale ce măsoară temperatura);

  • • Orientarea către mijloace active de transport (mers pe jos, bicicletă) pentru evitarea aglomerațiilor (Berlin).

Toate aceste măsuri exemplifică modul în care tehnologia poate să contribuie în conturarea și susținerea măsurilor de prevenire și combatere a virusurilor, dar și, în sens mai larg, în ceea ce privește comunicarea publică și creșterea rezilienței comunității. Măsurile ce au vizat izolarea și reducerea activităților zilnice au condus entitățile responsabile către o reorentiare a serviciilor către mediul online, fiind astfel necesară o adaptare a serviciilor publice, dar și a cetățenilor la noile condiții.

Luând în considerare faptul că pandemia de COVID19 a avut un impact considerabil pe mai multe paliere, este necesară abordarea unei strategii integrate, care să vizeze mai multe tipuri de măsuri, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Astfel, luând în considerare conceptul de smartcity, se pot asigura: digitalizarea proceselor de guvernanță locală, extinderea infrastructurii,



dar și conturarea unor rețele digitale coerente în domenii precum medicină și educație, care să permită adoptarea unor măsuri de prevenție, fără a crea probleme suplimentare. Totodată, sunt posibile intervențiile de creștere a calității vieții, diminuând astfel riscul cetățenilor în fața virusului prin crearea unui mediu sănătos.

Concluzionând, abordarea de tip oraș inteligent se poate dovedi benefică în abordarea unei strategii de reziliență urbană în fața evenimentelor cum este și pandemia de C0VID19, contribuind în mod direct la abordarea unor măsuri concrete, de tip hard, care să susțină dezvoltarea infrastructurii necesare pentru implementarea măsurilor de prevenție aferente. Totuși, acestea trebuie acompaniate și de măsuri de tip soft, ce privesc conștientizarea și educația populației și a actorilor locali, serviciile de educație și sănătate și integrarea între diferitele domenii sectoriale de la nivelul orașului.

  • 2. CETĂȚENI INTELIGENȚI

9                                        9

CUVINTE CHEIE: INCLUZIUNE DIGITALĂ, ABILITĂȚI DIGITALE, CAPITAL SOCIAL, INOVARE, CREATIVITATE, DIVERSITATE ETNICĂ, IMPLICARE, COMUNITATE

Orașele atrag populație de peste tot, fiind în același timp un magnet, un reținător și un transformator (Mumford, 1961). Acest lucru declanșează un nou mod de gândire și permite cetățenilor să facă schimb de valori, concepte și practici, iar orașele devin spații pentru implicare, indiferent de dimensiune, densitate sau complexitate. Cetățenii adesea creează, negociază și testează idei și soluții în acest context, contribuind colectiv la modelarea viitoarei condiții urbane (Sassen, 2010).

într-o perioadă în care faptele par din ce în ce mai incerte, miza ridicată și deciziile urgente, contribuțiile cetățenilor cu privire la construcția sau guvernarea mediului urban devin tot mai importante. Implicarea civică variază de la proiecte conduse de cetățeni la nivel inițial, până la inițiative participative demarate de autoritățile publice.3

Noțiunea de cetățeni inteligenți stă la baza oricărui oraș inteligent. Acest pilon esențial se referă la cetățeni, pe de-o parte ca principala resursă pentru inovare, iar pe de altă parte ca utilizatori ai diferitelor proiecte și servicii bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor. Nivelul de educație al cetățenilor și abilitățile lor digitale reprezintă fundamentul pentru orice oraș inteligent. Spiritul comunitar și implicarea civică joacă un rol important în orașul inteligent, întrucât pe baza lor se construiesc inițiative de jos în sus. Orașul inteligent înțelege nevoile cetățenilor săi, îi implică în actul de guvernare și mizează pe responsabilitatea, respectul și interesul lor față de mediul în care trăiesc.

Diagrama de mai jos prezintă elementele ce alcătuiesc componenta de cetățeni inteligenți. Cetățenii inteligenți sunt formați prin intermediul unei educații potrivite și o creștere a gradului




de alfabetizare digitală. Posibilitatea de comunicare și exprimare în spațiul public reprezintă factori importanți în ceea ce privește apartenența la comunitate. Astfel prin interdependența dintre factorii educației și comunității, cetățenii inteligenți sunt capabili să devină implicați în viața și activitatea locală.

Totodată, confortul, accesibilitatea și activitatea/ vitalitatea orașului, respectiv calitatea vieții, sunt factori determinanți pentru atragerea și menținerea unei comunități active și implicate.

Confortul este reprezentat de totalitatea condițiilor materiale care fac spațiul public să fie comod, plăcut și sigur. Calitatea unui spațiu de a fi confortabil pentru utilizatori poate crește prin intermediul utilizării de către cetățeni al noilor tehnologii.

Accesibilitatea reprezintă calitatea unui mediu de a pune la îndemâna cetățenilor cele necesare pentru o bună desfășurare a activităților zilnice ale acestora. Accesibilitatea la tehnologie este importantă la nivelul unui oraș inteligent din punct de vedere al instrumentelor ce pot fi utilizate cu succes de către persoane cu gamă limitată de abilități tehnice. Când tehnologia este accesibilă, fiecare utilizator este capabil să interacționeze cu această în moduri potrivite pentru el.

Activitatea într-un oraș înseamnă un oraș cu o populație sănătoasă. Astfel un oraș activ este acela care creează și îmbunătățește continuu oportunități în mediile construite și sociale și extinde resursele comunității pentru a permite tuturor cetățenilor săi să fie activi și implicați în viața de zi cu zi.4

Elementele de smart city enumerate mai sus atrag cetățenii să vină și să rămână într-un anumit oraș. Aflate în directă legătură cu acestea sunt motivele pentru care locuitorii migrează dintr-o zonă în alta, precum motivele profesionale, educaționale, personale, calitatea vieții și alte motive corelate.







CETĂȚENII INTELIGENȚI SUNT O COMPONENTĂ ESENȚIALĂ ÎN CADRUL UNUI ORAȘ INTELIGENT

Un oraș inteligent utilizează de obicei tehnologia de comunicare a informațiilor (TIC) pentru a furniza servicii inovatoare și eficiente, reduce impactul uman asupra mediului, promovează sustenabilitate și crește nivelul de viața prin implicarea cetățenilor.

în formarea cetățenilor inteligenți este necesară o creștere a interacțiunii dintre cetățenii care pot utiliza noile tehnologii. Scopul educării și creșterii capacității acestora este de ai face să participe într-un mod eficient și direct la luarea deciziilor care le afectează viitorul în mediul urban.

Este important la nivelul unui oraș inteligent ca cetățenii acestuia să fie pregătiți pentru efectele digitalizării pentru o funcționare bună la nivel organizatoric. Scopul este ca oamenii să participe și să se implice, mai degrabă decât să ignore schimbările sociale realizate de tehnologie.

Un oraș inteligent este mai mult decât o infrastructură activă din punct de vedere tehnologic. Este o comunitate diversă de cetățeni inteligenți care locuiesc și folosesc într-un mod potrivit această infrastructură pusă la dispoziție.


Cetățenii inteligenți reprezintă orașul inteligent. în cadrul comunității se dorește ca locuitorii să fie interesați într-un mod activ și să se implice direct în procesul de definire al orașului inteligent. 14

Componenta educațională reprezintă un factor definitoriu pentru un oraș inteligent. Punctele forte în educația de bază, formarea avansată și certificarea, universitățile și liceele, infrastructura de învățare electronică, învățarea pe tot parcursul vieții și inovația în tehnologiile educației fac parte din ceea ce definește un oraș inteligent.

„Pentru ca cetățenii unui oraș inteligent să prospere, trebuie să plasăm mai întâi educația în centrul său", potrivit Dr. I-Chang Tsai - Institutul pentru industria informațională din Taiwan.15 Un oraș inteligent recunoaște necesitatea programelor de educație care produc absolvenți cu cunoștințe moderne, abilități practice și atitudini de colaborare.16

în continuare, capitolul este împărțit în două părți importante - componenta de profil socio-demografic și de educație. Acestea determină componenta de implicare ce este un rezultat al primelor două părți.


în prima parte se regăsesc aspecte referitoare la profilul populației, grupe de vârstă, comunitate, incluziune și grupuri defavorizate.

Cea de a doua parte este reprezentată de elevi, studenți, alfabetizare digitală, competențe transversale, sistemul STEM și creativitate.

Componenta finală, implicarea, constă în activitate civică și participarea la viața publică.

  • 14 Smart cities research institute, Swinburne University of Technology - Professor Mark Burry

  • 15 https://thetechrevolutionist.com/2018/03/institute-for-information-industry-iii.html

  • 16 http://ciedu.eu/wp-content/uploads/2018/08/NEF_2017_Report.pdf



PCCA Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!


2.1. PROFILULSOCIO-DEMOGRAFIC

La nivel european, populația crește lent și se așteaptă să scadă pe termen lung. Declinul demografic, care este de obicei definit ca scăderea numărului total de locuitori într-o anumită perioadă de timp și într-o anumită zonă geografică, are un impact considerabil asupra diferitelor regiuni europene. Toate regiunile UE sunt afectate de impactul demografic, cum arfiîmbătrânirea populației și de un nivel scăzut de fertilitate.

Conform datelor Eurostat, scăderea populației poate fi observată în țările din zona de est a Europei, precum România și Bulgaria.17

Municipiul Constanța este unul din cei 12 poli de creștere ai României desemnați prin Legea nr. 315/2004, fiind cel mai important pol din Regiunea Sud-Est.

Conform Recensământului realizat în 2011, municipiul Constanța se situează pe poziția cu numărul 5 la nivel național luând în considerarea populația rezidentă (283 872 locuitori). Deasupra acestuia se află municipiile București, Cluj, Timișoara și lași. Iar cu două locuri mai jos se situează municipiul Brașov, care are un profil asemănător, industrial și turistic de sezon.

Conform bazei de date Tempo a Institutului Național de Statistică, în anul 2019 populația cu domiciliu în municipiul Constanța era de aproximativ 313 000 locuitori, situându-se pe poziția cu numărul 5 la nivel național.18 Lista cu cele mai mari orașe din România după numărul de locuitori păstrează aceleași poziții și în anul 2019, excepția fiind municipiul Brașov care coboară un loc (289.646 locuitori).

La nivel național media grupei de vârstă cuprinsă între 0-14 ani este de 15%. în municipiul Constanța și în Regiunea Sud-Est, aceeași grupă de vârstă prezintă valori de 13% în anul 2019. Astfel, în comparație cu România, municipiul Constanța prezintă un deficit în ceea ce privește grupa de vârstă tânără.

Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor din municipiul Constanța sunt români, iar principalele minorități sunt cele de romi, tătari și turci. De asemenea există o serie de comunități dedicate evreilor, aromânilor și rușilor lipovenei.

MUNICIPIUL ȘI-A DIMINUAT NUMĂRUL DE LOCUITORI ÎN PERIOADA ANALIZATĂ

Modul în care populația crește sau scade este corelat cu tehnologia la nivelul orașelor. Astfel cu cât populația crește și progresul tehnologic crește și invers. Componenta tehnologică reprezintă atractivitate la nivelul unui oraș inteligent și conduce la creșterea numărului de locuitori.

Profilul demografic actual al municipiului Constanța este un exemplu de îmbătrânire demografică și suburbanizare. Rata scăzută a natalității a condus la un surplus în rândul ratei mortalității, și, în același timp, la scăderea numărului de locuitori și creșterea îmbătrânirii populației. Simultan, 17 Demographic trends in EU regions - European Parliament

18 Populația după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliul pe teritoriul României, iar populația rezidentă (prezentă în RPL 2011) reprezintă totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără cetățenie care au reședința obișnuită pe teritoriul României - populația rezidentă reprezintă populația de facto care exclude emigranții, dar include imigranții.

locuitorii tineri și bine educați au părăsit orașul pentru zona suburbană. Astfel, deși populația municipiului Constanța scade, cea a Zonei Metropolitane crește. Această migrare a rezultat în schimbări în rândul grupelor de vârstă atât la nivelul municipiului, cât și la nivelul zonei metropolitane.

La recensămintele realizate în perioada 1977-2011 se poate observa că efectivul populației arată o descreștere constantă în ultimii 20 de ani, din anul 1992 până în anul 2011, scădere de aproximativ 19,03%.

FIGURA 9- EVOLUȚIA POPULAȚIEI REZIDENTE ÎN PERIOADA 1977-2011 ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA

350581

310471


283872

256978

Anul 1977


Anul 1992


Anul 2002


Anul 2011


Sursa: Recensăminte 1977, 1992, 2002, 2011

în perioada 2014-2019 se observă o scădere de 2,19% a populației după domiciliu. Descreșterea a fost una treptată, astfel în fiecare an numărul de locuitori a scăzut cu aproximativ 0,5%.

FIGURA 10 - EVOLUȚIA POPULAȚIEI DUPĂ DOMICILIU ÎN PERIOADA 2014-2019 ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA

320318


319351


317966


316253


314936


313021


2014


2015


2016


2018


Sursa: Baza de date INS TEMPO

La recensămintele realizate în perioada 1977-2011 se poate observa că efectivul populației arată o descreștere constantă în ultimii 20 de ani, din anul 1992 până în anul 2011, înregistrându-se o scădere de aproximativ 19,03%.

Principala problemă a scăderii numărului de locuitori este dimensiunea redusă a populației ce duce la scăderea cererii de case, terenuri, rețele legate de apă, transport public, școli și alte bugete

pentru infrastructură. Pentru a deveni un oraș inteligent, acesta trebuie să facă față reducerilor de locuințe și infrastructură.

în același timp compoziția socială și demografică a populației urbane se schimbă, conducând la îmbătrânire, rate mai mari ale migrației și apariția unor noi nevoi ale populației.

La nivelul municipiului Constanța, impactul acestui fenomen nu este unul foarte mare fiindcă migrația are loc în principal către zonele suburbane. Totodată, acest mod de schimbare al profilului socio-demografic conduce la noi nevoi și noi moduri de mișcare în teritoriu afectând procesul de digitalizare și conformare a spațiului.

CREȘTEREA DEPENDENȚEI DEMOGRAFICE A LOCUITORILOR MUNICIPIULUI CONSTANȚA

La nivel european, se estimează că dependența demografică a tinerilor va scădea în continuare ajungând de la 15,2% (2016) la 14,7% (2040). Populația în vârstă activă va scădea, de asemenea, de la 65,3% (2016) la 55,6% (2080). Aportul cel mai ridicat de dependență demografică va fi cauzat de grupa de persoane vârstnice care va continua să crească până la 29,1% (2080).5

Structura și evoluția populației determină creșterea dependenței demografice. Astfel cu cât rata de dependență este mai ridicată, cu atât este mai mare numărul de persoane dependente care trebuie asigurate din impozitele pe forță de muncă.

în ceea ce privește dependența demografică a populației se observă o creștere a valorilor, în special în cadrul dependenței persoanelor vârstnice, aceasta ridicându-se cu aproximativ 67%o. Coeficientul de dependență al persoanelor tinere a crescut cu aproximativ 20%o.

Aceste valori se reflectă în mod negativ asupra raportului de dependență demografică ce a crescut în perioada 2014-2019 cu aproximativ 85%o.

TABEL 2 - DEPENDENȚA DEMOGRAFICĂ A POPULAȚIEI A MUNICIPIULUI CONSTANȚA, 2014-2019

NR.CRT

DENUMIRE INDICATOR

ANUL 2014

ANUL 2019

1

Raportul de dependență demografică (%o)6

394.94%o

48O.63°/oo

2

Coeficientul de dependență al persoanelor tinere (%o)

179.5%o

198.27%o

3

Coeficientul de dependență al persoanelor vârstnice (°/oo)

Sursa: Baza

215.44%o

de date INS TEMPO

282.35%o

Implicațiile creșterii dependenței persoanelor tinere pentru un oraș inteligent se referă la eforturi ce trebuie depuse în educație și în serviciile de sănătate, eforturi de punere la dispoziție a spațiilor de cazare și racordarea la locurile de muncă disponibile.

Un aspect pozitiv pe care îl prezintă un număr mai ridicat de tineri este faptul că aceștia sunt mai acomodați cu mediul digital și își pot găsi ușor locuri de muncă în noile domenii.

în ceea ce privește dependența vârstnicilor reprezintă o problemă pentru un oraș inteligent din cauza costurilor pentru aceștia, dificultatea de educare a persoanelor cu o vârstă înaintată și adaptabilitate îngreunată.

URMĂTOAREA PERIOADĂ VA FI MARCATĂ DE SCHIMBĂRI DEMOGRAFICE PUTERNICE

Categoria de vârstă denumită ca baby boomers va părăsi piața forței de muncă, iar generația X va fi tot mai aproape de vârsta de pensionare, care va fi înlocuită de Generația Y (cunoscută sub numele de Millenials) și Generația Z ca generații dominante la locul de muncă. Impactul acestei modificări va afecta de la componența forței de muncă la modul în care se desfășoară activitatea; de la locul în care oamenii locuiesc și muncesc până Ia cum realizează cumpărăturile și cum se relaxează. în timp ce aceste tendințe se vor manifesta în diferite țări, efectele cele mai acute vor fi resimțite la nivel local.

Impactul pe care implementarea unui oraș inteligent îl are asupra grupelor de vârstă este diferit. Astfel că generațiile tinere sunt născute și crescute în era digitală având un grad crescut de utilizare al noilor tehnologii. Iar generațiile vârstnice întâmpină dificultăți în înțelegerea mediului digital având un grad de alfabetizare digitală scăzut.



PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un oraș inteligent favorizează sănătatea și participarea oamenilor de toate vârstele. Acestea sunt accesibile, echitabile, incluzive și sigure. Astfel provocările pe care un oraș inteligent le poate întâmpina se referă la discriminarea grupelor de vârstă, în special a vârstnicilor.

Baby boomers, este definită drept indivizii născuți între 1946 și 1964, în perioada de după al doilea război mondial. Există 66345 de „Boomeri" la nivel municipal care nu au atins încă vârsta de pensionare de 65 de ani. Această cifră reprezintă 31% din populația în vârstă de muncă. Dar pensionarea acestora este aproape. Până în 2025, două treimi din „Boomeri" vor fi atins pragul de 65 de ani, iar până în 2030 toți vor ajunge la pensionare.

Mediile de afaceri ce beneficiază de retragerea generației de „Boomers" sunt: călătoriile în timpul liber, hobby-urile (golf, companii aeriene, hoteluri, croaziere), cabinete medicale, industria farmaceutică, îngrijiri la domiciliu, conceptele tradiționale de vânzare cu amănuntul și de amenajare a caselor, casele de bătrâni.

Printre cele enumerate nu se regăsesc și industriile specifice unui oraș inteligent, astfel această generație va fi cea mai defavorizată în era tehnologiei și va necesita cel mai mare ajutor în învățarea și utilizarea componentelor digitale. Totodată această grupă de vârstă devenind din ce în ce mai vulnerabilă va putea beneficia cel mai mult de pe urma componentelor unui oraș inteligent și adaptat la nevoile lor.

Milenialii în următoarea decadă cuprinsă între 2020 și 2030, generația „Y" va constitui cea mai mare pondere a forței de muncă, reprezentând 33% din populația în vârstă de muncă până la sfârșitul perioadei. Milenialii îmbătrânesc, astfel că în doar 11 ani, cei mai în vârstă vor împlini 50 de ani. Un aspect al acestei generații este că le pasă de problemele cu impact mare asupra lumii, într-un studiu global, aproape o treime din mileniali au plasat mediul ca fiind preocuparea principală, o proporție similară considerând că întreprinderile ar trebui să încerce să îmbunățățească societatea.

Mediile de afaceri care beneficiază de schimbarea demografică sunt: corporațiile care au definite clar strategiile de responsabilitate socială, orașele cu costuri reduse, suburbiile cu centre civice puternice și cu transport public; furnizori de servicii corelate cu stilul de viață, precum săli de sport, centre de îngrijire a copiilor și restaurante.

Această generație a crescut și a evoluat odată cu tehnologia, cei mai în vârstă dintre aceștia ajungând să fie depășiți în anumită măsură de noile tehnologii. Dar milenialii sunt pregătiți să adopte un stil de viață inteligent și adaptat.

Generația Z este reprezentată de persoanele născute în perioada 1995-2010. Această categorie este formată din 37703 la nivel municipal, sau 12% din populația Constanței. Generația Z este nativă digital, fiind prima generație care a crescut cu o tehnologie mobilă și integrată și se așteaptă ca-tot ceea ce atinge-să fie perfectă. Dar are nevoie de ajutor pentru a dezvolta abilități simple.

Este destul de devreme pentru a stabili cine beneficiază de pe urma Generației Z, dar probabil corporațiile cu programe puternice de mentorat și cele care adoptă o abordare avansată tehnologic vor atrage și vor păstra talentul acestei categorii de vârstă.



Generația Z este cel mai bine pregătită ca municipiul Constanța să devină inteligent, aceștia pot face parte din persoanele ce vor educa procentul îmbătrânit de populație. Totodată, această generație va avea și cele mai ridicate așteptări.7

  • FIGURA 11 - DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI PE GENERAȚII ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2019





Sursa: Baza de date INS TEMPO

Referitor la distribuția populației pe grupele principale de vârstă, se poate observa o creștere de aproximativ 4% în rândul grupei de vârstă de peste 65 de ani în perioada 2014-2019. Ceea ce indică o creștere a dependenței demografice a vârstnicilor la nivelul municipiului Constanța. Această tendință se observă și în Regiunea Sud-Est cu o creștere de 2%.

în municipiul Constanța procentul grupei de vârstă de peste 65 de ani este de 19%, fiind mai ridicat cu 2% decât media regională de 17% și media națională 15%. Acest factor evidențiază o tendință de îmbătrânire demografică ridicată în comparație cu restul țării.

La nivel național media grupei de vârstă cuprinsă între 0-14 ani este de 15%. în municipiul Constanța și în Regiunea Sud-Est, aceeași grupă de vârstă prezintă valori de 13%, valori constante în perioada 2014-2019. Astfel, în comparație cu România, municipiul Constanța prezintă un deficit în ceea ce privește grupa de vârstă tânără.



  • FIGURA 12 - DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA PE GRUPE TERȚIARE DE VÂRSTĂ, 2019




Sursa: Baza de date INS TEMPO

Prin intermediul creșterii sporului natural și crearea unui mediu propice pentru noi familii, grupa de vârstă cuprinsă între 0-14 ani, poate să crească. Această creștere poate susține grupele de vârstă ce urmează să iasă la pensie.

La nivelul municipiului Constanța ca oraș inteligent pentru atragerea grupei de vârstă tinere este necesară o mobilitate crescută în zonă, o ofertă variată în ceea ce privește locuirea, o calitate specifică a spațiului, implicarea în mediul civic și oportunități de implicare în economia și comunitatea locală.

Grupa de vârstă tânără reprezintă un punct important pentru dezvoltarea unui oraș inteligent fiindcă aceștia vor fi cel mai bine pregătiți din punct de vedere digital pentru abordarea conceptului de oraș inteligent.

ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI VA AFECTA ÎN MOD NEGATIV PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN URMĂTORII 20-25 DE ANI

Ratele de naștere ce scad constant și creșterea speranței de viață transformă forma piramidei de vârstă în Uniunea Europeană; probabil cea mai importantă schimbare va fi tranziția marcată către o structură a populației mult mai în vârstă, o dezvoltare care este deja evidentă în mai multe state membre ale UE.

Drept urmare, proporția persoanelor în vârstă de muncă din UE scade în timp ce numărul relativ al persoanelor pensionate se extinde. Ponderea persoanelor mai în vârstă din populația totală va crește semnificativ în următoarele decenii deoarece o proporție mai mare din generația postbelică baby boomers ajunge la pensionare. La rândul său, acest lucru va conduce la o povară crescută pentru cei în vârstă de muncă pentru a asigura cheltuielile sociale necesare pentru îmbătrânirea populației pentru o serie de servicii conexe.



La nivel național populația trece printr-un proces de îmbătrânire demografică ce a început încă din anii 1990. Acest fenomen se manifestă prin reducerea populației tinere și creșterea numărului de vârstnici. Cauza principală a acestui fenomen este descreșterea ratei natalității. Acest fenomen este mai accentuat în municipiul Constanța decât în Regiunea Sud-Est.

La nivelul municipiului Constanța, un deficit de forță de muncă va începe să se manifeste în următorii 20-25 de ani din cauza îngustării bazei piramidei. Grupele de vârstă cuprinse între 5-15 ani nu vor reuși să susțină numărul ridicat de viitori pensionari reprezentat acum de categoriile de vârstă cuprinse între 30-44 de ani. Fenomenul de îmbătrânire al populației poate fi atenuat printr-o serie de politici sociale și economice ce promovează stabilirea domiciliului și încurajarea natalității.

Acest aspect are un impact important în ceea ce privește opțiunea de oraș inteligent prin intermediul unor cetățeni inteligenți. Ajutorul necesar pentru adaptarea la noile tehnologii variază în funcție de grupa de vârstă. Persoanele aflate peste 65 de ani (baby boomers) au cea mai mare nevoie de ajutor în acest sens, iar persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 65 de ani (generația X -care vor ajunge la pensie în următorii 15-20 de ani) au nevoie de un ajutor ridicat. în acest context, nevoia de adaptare la noile tehnologii și de alfabetizare digitală justifică relevanța unor programe educaționale sau de ajutor în înțelegerea și utilizarea tehnologiei.

  • FIGURA 13 - PIRAMIDA VÂRSTELOR ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN ANUL 2019

    85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani


    -3635 —(

    -5402

    .8212           — 12520

    -12201        

    -20395                         **"*25601


    60-64 ani

    55-59 ani

    50-54 ani

    45-49 ani

    40-44 ani

    35-39 ani

    30-34 ani

    25-29 ani

    20-24 ani

    15-19 ani

    10-14 ani

    5- 9 ani

    0- 4 ani


    -24858       ' ——"***’"*****‘**"""********i*^*** 28782

    -20814                      ....... 11 22871

    -27882                      i                                              29160

    .29935 .........■■   ■             i        *—29914

    -3405!                          ..............111 33417

    -30700               ——mi., i...——— 29866

    .31993                              ' 1 —31507

    .23052 —■—■■■■■             ''                        22

    .18879

    -19278                       .

    -20767 '                            '

    -20008 —————     

    -18535                       —...r.r..   . ■    ■ 17505



■ feminin ■masculin

Sursa: Baza de date INS Tempo în ceea ce privește distribuția populației pe grupe cincinale de vârstă în anul 2019 este relevată o majoritate a populației mature cu vârsta cuprinsă între 30-50 de ani. Se observă o deficiență în ceea ce privește numărul de persoane tinere cu vârsta cuprinsă între 10-19 ani. Această grupă ar trebui să susțină grupa cu vârste cuprinse între 55-69 de ani ce va ieși din câmpul muncii în următorii ani. Populația care susține pensionarii este aproape la jumătate față de numărul



acestora. Numărul de persoane tinere este insuficient pentru a înlocui numărul de persoane ce va ieși la pensie.

în municipiul Constanța, în perioada 2014-2019, numărul populației a fluctuat la nivelul categoriilor de vârstă. în cadrul grupelor de vârstă din intervalul 20 - 40 de ani se observă o scădere a populației. Cele mai mari scăderi se regăsesc în cadrul grupelor de vârstă 25-29 și 55-59, cu 8 000 de persoane fiecare.

Spre deosebire de grupele menționate anterior, în rândul populației ce a ieșit la pensie se observă o majorare în rândul numărului de locuitori în perioada 2014-2019. în special în cadrul grupei de vârstă 65-69, unde se observă o creștere de aproximativ 7 300 de locuitori.

FIGURA 14 - DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA PE GRUPE CINCINALE DE VÂRSTĂ, 2019



85 ani st peste

80-84 ani

75-79 ani

70-74 ani

65-69 ani

60-64 ani

55-59 ani

50-54 ani

45-49 ani

40-44 ani

35-39 ani

30-34 ani

25-29 ani

20-24 ani

15-19 ani

10-14 ani

5- 9 ani

0- 4 ani


5595


7888

J 6912


L10435


•: 10758


13350



.11955.


J1 16973


Ml 12104

---1 11843

MMM 13644

----I 12244


■ 14622

14075


M .13652

- ----L 14900


■ 2019 0 2014

Sursa: Baza De Date INS Tempo



PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă

Competența face diferența!

în concluzie tendința generală în ultimii 5 ani a fost de scădere a populației apte de muncă și de creștere a numărului vârstnicilor, iar în rândul tinerilor o ușoară tendință de descreștere.

Prin îmbătrânire demografică se înțelege creșterea numărului de persoane vârstnice de peste 65 de ani, concomitent cu scăderea greutății grupului tânăr de populație cu vârsta de 0-14 ani, în timp ce ponderea persoanelor cu vârsta 15-64 ani nu înregistrează schimbări majore.

îmbătrânirea demografică a populației este influențată de trei factori determinanți: scăderea mortalității/creșterea speranței medii de viață la naștere, scăderea natalității/fertilității și migrația.

Indicele de îmbătrânire demografică a populației în perioada 2014-2019 crește de la 120 de persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 142 de persoane vârstnice la 100 de persoane tinere.

FIGURA 15 -ÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ22 A POPULAȚIEI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2019


2014             2015             2016             2017             2018             2019

Sursa: Baza de date INS Tempo

Provocările persoanelor în vârstă din orașe sunt în mare parte legate de faptul că îmbătrânirea provoacă bariere specifice vârstei, cum ar fi limitările de mobilitate, deficiențe de vedere și auz și o susceptibilitate ridicată a bolilor, în special pentru boli cronice. Aceste probleme ar putea fi ameliorate prin diferite soluții TIC precum semnale audio, cumpărături accesibile, aplicații adaptate pentru nevăzători etc.

Un oraș inteligent trebuie să țină seamă de nevoile tuturor grupurilor de utilizatori. Posibilitatea de a se deplasa ușor în oraș, care depinde de o planificare urbană adecvată și de disponibilitatea transportului public, este factorul cheie care influențează activitatea persoanelor în vârstă.

22 îmbătrânirea demografică reprezintă raportul dintre populația cu vârsta cuprinsă între 0-14

ani și populația cu vârsta de peste 65 de ani, înmulțit cu 1000.




ImtrunMnto Structurale 2M4.MM


Accesibilitatea persoanelor în vârstă mărește accesul la servicii sociale și de sănătate, precum și nivelul de implicare civică și la viața orașului.23

Un oraș poate fi definit inteligent atunci când investițiile în capitalul uman și în infrastructura tradițională de transport și modernă TIC alimentează dezvoltarea economică durabilă și o calitate înaltă a vieții, cu o gestionare înțeleaptă a resurselor naturale prin acțiune participativă și implicare civică.

Ar trebui adăugată și noțiunea de educare a cetățenilor și creșterea accesibilității a inovației. Este necesar ca părțile private și publice să pună cetățeanul în centrul proiectului de Smart City. în cadrul acesta locuitorii orașelor inteligente devin agenți ai schimbării, conștienți pe deplin de provocările orașului și joacă un rol calificat în rețeaua civică, caracterizată prin participare, implicare civică, angajament teritorial și voință de a împărtăși cunoștințe.24

Astfel există o necesitate de democratizare a procesului de realizarea al unui oraș inteligent pentru toate categoriile de vârstă.

2.2. COMUNITATEA

O comunitate este o unitate socială (un grup de persoane) cu norme, religie, valori, obiceiuri, identitate sau etnie comune. Comunitățile potîmpărtăși un sentiment de loc situat într-o anumită zonă geografică (un oraș, un sat, un cartier etc) sau într-un spațiu virtual prin intermediul platformelor de comunicare.

Dacă obiectivul orașelor inteligente este o eficiență sporită în furnizarea serviciilor municipale, comunitățile inteligente încearcă să prospere prin spiritul civic.

Comunitățile inteligente folosesc tehnologiile și datele de comunicare a informațiilor pentru a fi mai eficiente, rezolvă provocări și oferă noi oportunități,

Acestea beneficiază de economii de costuri și energie, îmbunătățirea furnizării serviciilor, o calitate mai bună a vieții și o amprentă redusă asupra mediului. Ele susțin inovația și economia locală.


Comunitățile inteligente pledează pentru integrarea tehnologiei și a infrastructurii de date, promovează tehnologiile digitale pentru a crește capacitatea infrastructurii și a serviciilor existente, precum și implicarea cetățenilor și furnizarea serviciilor centrate pe cetățeni.25

Centrele comunitare sunt de două tipuri: cele orientate către servicii sociale și centre orientate către întărirea coeziunii sociale (evenimente, întâlniri, petrecerea timpului liber, etc.).

  • 23 Age-friendly Smart Cities - Willeke van Staalduinen, Rodd Bond, Carina Dantas, Ana Luisa Jegundo

  • 24 S. Chillon, 2012. http://urban360.me/2012/10/13/travelling-fast-over-the-smart-cityTemporary-thoughts-of-the-permanent-change/.

  • 25 https://www.australiansmartcommunities.org.au/smart-communities



INFRASTRUCTURA SOCIALĂ ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ESTE DEFICITARĂ

Primul tip de centru comunitar este orientat către incluziunea socială. Acesta este definit astfel: „în subordinea autorităților executive ale administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale care deservesc o populație cu cel puțin 500 de persoane vulnerabile din punct de vedere medical, social sau economic se pot înființa centre comunitare integrate conform normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară."8

Pentru a asigura o dezvoltare coerentă și integrată a serviciilor sociale, în anul 2018, SPAS Constanța a realizat Strategia de Dezvoltare a Serviciilor Sociale pentru Perioada 2018-2023. în cadrul acesteia sunt prevăzute o serie de obiective specifice precum: consolidarea și extinderea capacității locale de dezvoltare socială, dezvoltarea unor servicii sociale integrate proiectate și furnizate adecvat, adaptate nevoilor tuturor categoriilor de grupuri vulnerabile din municipiul Constanța, creșterea accesului și participării la educație și învățare pe tot parcursul vieții, a copiilor și adulților din grupuri vulnerabile și integrarea socio-profesională a persoanelor vulnerabile pe piața muncii.

La nivelul municipiului Constanța funcționează 11 servicii sociale, ca centre specializate în protecția copilului. Acestea sunt de tipul: complexe de servicii comunitare, centre de plasament, centru de primire în regim de urgență, centru de primire a copilului în regim de urgență, cu modul de primire în regim de urgență pentru mamă și copil și adăpost de zi și de noapte pentru copiii străzii.

La nivelul serviciilor sociale, dificultățile menționate de către angajații sau coordonatorii serviciilor sociale se referă la deficitul de personal specializat în centrele sociale din municipiul Constanța, precum și la slaba pregătire a personalului existent. Acest aspect duce la dificultatea de a furniza servicii sociale integrate care să poată răspunde tuturor nevoilor beneficiarilor (cazare, masă, recuperarea, reabilitarea și consilierea).

Participanții lafocus grupuri expun cazul unor cămine ilegale ce sunt înregistrate ca pensiuni, dar prestează și oferă servicii de tipul căminelor de bătrâni. Aceștia realizează PFA-uripentru contracte de cazare, fiindcă normele și standardele de autorizare ca și cămin de bătrâni reprezintă o dificultate.

De asemenea, o problemă identificată este supraîncărcarea centrelor și a personalului, din cauza numărului ridicat de beneficiari, ce reprezintă o dificultate în adaptarea acestora la nevoile diversificate ale cazurilor sociale.

în cadrul Serviciului Public de Asistență Socială Constanța au fost identificate o serie de condiții nefavorabile referitoare la capacitatea acestuia: lipsa de voluntari și personal de specialitate, lipsa unui sistem informatic cuprinzător și eficient, nevoia unei mai mari vizibilități a ocupațiilor de mediator sanitar, acces inegal la diverse oportunități.

Aspectele enumerate mai sus pot fi rezolvate printr-o serie de intervenții specifice unui oraș inteligent prin intermediul unei platforme informatice integrate, o creștere a gradului de



PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

promovare al domeniului de asistență socială și o informare potrivită a cetățenilor. De asemenea creșterea implicării în comunitate prin voluntariat reprezintă un efect indirect al cetățenilor inteligenți.

ATRACTIVITATEA CENTRELOR COMUNITARE REPREZINTĂ UN POTENȚIAL LA NIVELUL MUNICIPIULUI CONSTANȚA

La nivelul municipiului Constanță există aproximativ 15 centre comunitare sau săli comunitare. Acestea sunt locații publice unde membrii unei comunități tind să se adune pentru activități de grup, sprijin social, informații publice și alte scopuri. Ele sunt uneori deschise pentru întreaga comunitate sau pentru un grup specializat în cadrul comunități mai mari.

Cel de-al doilea tip de centru comunitar poate fi înțeles ca un centru public amenajat și echipat care să permită interacțiunea între toți actorii implicați în dezvoltarea comunităților locale. Un centru comunitar funcționează ca un spațiu civic-comunitar la scara cartierelor. Centrele din această categorie pot fi de natură religioasă, cum ar fi centrele comunitare creștine, etnice sau pot fi seculare, cum ar fi cluburile de tineret.

Majoritatea centrelor din Constanța se regăsesc pe axele principale ce traversează municipiului și anume: Bulevardul Tomis și Bulevardul Alexandru Lăpușneanu. în ceea ce privește profilul centrelor comunitare, după cum se poate observa în tabelul de mai jos, sunt împărțite în 4 categorii.

  • • Prima categorie este reprezentată de centre cu specific etnic (centrul elen, evreiesc, aromân etc.), cu o istorie îndelungată ce le reprezintă. în cadrul fiecăreia dintre aceste centre sunt organizate cursuri de schimb intercultural, dar și cursuri pentru copii din diverse domenii, precum: limbi străine, IT, dans etc. Centrele comunitare etnice au un rol important în viața culturală a Comunității din Constanța, prin istoria bogată, tradiții și obiceiuri.

  • • Cea de a doua categorie este reprezentată de centrul comunitar cu aspect religios și anume Comunitatea Regională Penticostală. Această comunitate prezintă centre la nivel național și au ca rol sprijinirea bisericilor care funcționează în cadrul Cultului Creștin Penticostal.

  • • A treia categorie este formată din centre comunitare cu caracter cultural sau educativ, destinate în special copiilor și adulților (Universitatea populară Constanța, Centrul Județean Cultural „Teodor T. Burada" sau alte centre cu caracter sportiv) , ce vor să își dezvolte anumite hobby-uri, să participe la cursuri educative sau artistice. Centrele comunitare de tipul cultural au ca obiectiv promovarea educației interculturale în rândul tinerilor în vederea înțelegerii diversității culturale și protejării identității multiculturale.în cadrul acestora se regăsește cea mai variată ofertă de activități.

TABEL 3 - LISTĂ CENTRE COMUNITARE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA

NR.CRT DENUMIRE


NR.CRT DENUMIRE

  • 6 Centrul Comunității Armene din Constanța

  • 7 Comunitatea Regională Penticostală

  • 8 Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineri „Jean Constantin"

  • 9 Centrul Pentru Educație Interculturală Constanța

  • 10 Centrul Regional de Integrare - My place

  • 11 Universitatea populară Constanța

  • 12 Centrul Județean Cultural „Teodor T. Burada"

  • 13 Complexul de servicii comunitare Orizont

  • 14 Liga Femeilor

  • 15 Centrul pentru Resurse Civice

  • 16 Comunitatea Rock Constanța

Sursa: Site-urile web și paginile de Facebook ale comunităților enumerate

Centrele comunitare enumerate mai sus au o importanță ridicată la nivelul municipiului Constanța prin varietatea de activități desfășurate. Organizația ce le gestionează se implică mai mult sau mai puțin în cadrul societății civile, dorind totodată o coagulare mai puternică a comunităților ce le înglobează.

Raportat la numărul de etnii, centrele comunitare existente nu se adresează tuturor persoanelor etnice existente în municipiul Constanța. Totodată, o parte dintre acestea sunt deschise către toate etniile, nu doar celei pe care o reprezintă.

Prin intermediul centrelor comunitare se întărește spiritul comunitar și se conturează o societate democratică cu cetățeni prosperi, responsabili și implicați. De asemenea organizațiile de acest fel creează oportunități de învățare prin împărtășirea între comunități de activități inteligente, experiențe și lecții învățate și oferă noi oportunități de afaceri, pe plan intern, pentru cei ce doresc să dezvolte și furnizeze servicii pentru tehnologia informației și telecomunicațiilor.

Comunitățile locale ce au orientare către cetățeni reprezintă un potențial puternic pentru definirea cetățenilor inteligenți în municipiul Constanța datorat în special schimbului de experiență și implicării civice.

în municipiul Constanța, numărul de unități ce pun la dispoziție resurse și cursuri TIC este redus față de necesitatea actuală a numărului de locuitori, dar prezintă potențial pentru formarea bazei de cetățeni inteligenți. Cu excepția centrelor din categoria cu profil cultural și educativ, numărul de calculatoare din cadrul comunităților sunt reduse. Acestea fiind utilizate în principal de către organizatori pentru diferite evenimente.

La nivelul unui oraș inteligent este necesar pentru comunități să fie dezvoltate în mod constant prin noi proiecte TIC, inițiate de persoane fizice, administrația publică sau organizații private. Beneficiile unui centru comunitar inteligent includ dezvoltarea comunitară urbană prin partajarea în mod egal a resurselor TIC către cetățenii ce au nevoie. De asemenea joacă un rol important în

tnunmant* Smuturai* 20M-M20

sprijinirea antreprenorilor prin intervenții de formare, prin inovația locală și prin distribuirea gratuită a resurselor și serviciilor.

DIVERSITATE CULTURALĂ BOGATĂ

Diversitatea culturală poate fi o resursă, în care creația și cooperarea artistică trăiesc experiențe provocatoare. Este importantă încurajarea creșterii diversității în orașe, precum și a valorii acesteia în bazinul de talente. Diversitatea culturală este un generator de inovație, antreprenoriat sau avansare tehnologică. Acest aspect este specific aglomerațiilor urbane dezvoltate ce dau caracter unui oraș.

Pentru dezvoltarea unui oraș inteligent este necesar să fie luat în considerare patrimoniul cultural, activitățile culturale și instituțiile culturale. Prezenta diversității culturale este puternică și poate avea un impact pozitiv asupra dezvoltării urbane și teritoriale durabile. Tehnologiile de informare, comunicare și dezvoltarea inteligentă rezistente la schimbările existente sunt strâns legate de aspectele culturale ale dezvoltării urbane.

Unul din zece locuitori ai Constanței este de origine turcă, tătară, aromână, greacă sau armeană

Municipiul Constanța este caracterizat de diversitatea culturală a locuitorilor săi, precum și alte orașe situate la Marea Neagră. Format din culturi și civilizații tradiționale care conviețuiesc fără să își piardă identitatea, orașul este un model veritabil de conviețuire etnică.

Comunitățile etnice au ajutat la conturarea unor centre comunitare pentru a-și desfășura activitățile și tradițiile. Comunitatea elenă „Elpis" și-a pus amprenta asupra comunității locale atât din punct de vedere economic, cât mai ales prin muzică și dansurile care îi diferențiază de ceilalți cetățeni ai municipiului.

Comunitatea „Edinstvo" (ce înseamnă unitate) este una dintre cele 18 astfel de comunități etnice la nivelul județului. în prezent cea mai mare parte dintre membrii sunt oameni la vârsta a treia, etnici bulgari care au rămas pe teritoriul Constanței. Această comunitate se bucură de sprijinul mai multor simpatizanți, ce vin cu intenția de a învăța despre cultura bulgară.

Comunitatea evreilor este destul de activă în sărbătorirea tradițiilor și a obiceiurilor acestora. Aceștia sunt prezenți și în mediul online prin intermediul unei pagini de Facebook.

Comunitatea „Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România" este o organizație etno-confesională a cetățenilor români de naționalitate tătară turco - musulmană (tătară de origine turcică și religie musulmană), cu caracter cultural, social, umanitar și economic, care are ca scop exercitarea drepturilor minorității tătare turco - musulmane din România, în ceea ce privește păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identităților naționale ale acestora, sub aspect etnic, cultural, politic, juridic, social, economic, lingvistic și religios, așa cum sunt definite acestea în Constituția României, în legislația în vigoare, precum și în tratatele și convențiile internaționale la care România este parte.

în afară de slujbele tradiționale la care participă săptămânal, musulmanii se întâlnesc la diferite adunări interetnice, unde își reprezintă cu mândrie credința și cultura.



PCCA


Programul Operațional CapaciuteAdminKtratlvă

Competența face diferența!

Comunitatea armeană se deosebește prin tradițiile, valorile familiale și unitatea în cadrul grupului etnic.27

Comunitățile etnice majoritare din Constanța se regăsesc într-un fel sau altul în spațiul de socializare prin diferite platforme online. Prin intermediul acestora reușesc să își facă simțită prezența în mediul online și să organizeze diverse evenimente și activități culturale.

Structura etnică a populației în municipiul Constanța relevă o majoritate de 88% formată din români. 6% din locuitorii municipiului nu au oferit nici o informație, 3% este reprezentată de locuitori de etnie romă, iar 1% turci, 1% tătari și 1% ruși lipovenei. Persoanele declarate de altă etnie reprezintă tot un procent de 1% din populația totală. Dintre aceștia, majoritari sunt grecii (24%), urmați de ucraineni (17%), maghiari (11%), macedoneni (8%) și armeni (5%).

FIGURA 16 - DISTRIBUȚIA PE ETNII A POPULAȚIEI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2011

Etniile minoritare

■ Greci






Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor 2011

Diversitatea etnică reprezintă un element valoros la nivelul culturii locale, putând fi un element de potențial la nivel de cetățeni inteligenți și incluzivi.

O provocare importantă referitoare la grupurile etnice este de tipul adaptării în comunitate și de accesare a serviciilor administrației. Astfel pentru o facilitare a accesului la serviciilor publice și sporirea capacității de reacție sunt utile tehnologiile specifice orașelor inteligente, portaluri web și aplicații cu potențial.



în special aplicațiile mobile devin utile pentru serviciile orașului, deschizând spațiul pentru o serie de avantaje, precum reducerea barierelor în accesarea serviciilor și încurajarea implicării civice. Aplicațiile adaptate pentru noii sosiți și instrumentele de învățare continuă ar putea reprezenta un punct de plecare pentru incluziunea socială și civică.

2.3. INCLUZIUNEA

CONTEXT - DESCRIERE GENERALĂ

Incluziunea socială se referă la respectarea statutului și drepturilor tuturor oamenilor dintr-o societate, care trebuie să aibă oportunitatea de a participa în mod relevant la viața acesteia și de a se bucura de un tratament egal cu ceilalți.

La nivel european, Strategia Europa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii stabilește obiective care urmăresc să scoată cel puțin 20 de milioane de persoane din sărăcie și excluziune socială și să crească rata de ocupare a forței de muncă la 75 % pentru populația în vârstă de 20-64 de ani. Inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020, inclusiv Platforma europeană de combatere a sărăciei și excluziunii sociale și Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă, sprijină eforturile îndreptate către realizarea acestor obiective.28

Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării-comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice ale societății, (conform art. 6 lit. cc) din Legea nr. 292/2011 - Legea asistenței sociale)29

La nivelul municipiului Constanța a fost implementat proiectul "Promovarea incluziunii sociale pentru o viață la standarde europene" implementat de Institutul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în parteneriat cu S.C. SOȚI CABLE NEPTUN S.R.L., S.C. FIATEST S.R.L., S.C. BD MOESIA RESEARCH SRL și ORAȘUL BANEASA. Proiectul are ca obiectiv general facilitarea accesului la educație prin formare profesională și integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile (persoane de etnie romă, persoane cu dizabilități, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecție socială).

Prin activitățile proiectului se urmărește să se creeze securitate emoțională persoanelor vulnerabile, să stimuleze motivația lor de a se integra în societate, să alcătuiască un sistem de valori pe care să-l urmeze și să-l respecte membrii grupului țintă, să îmbunătățească abilitățile sociale, să stimuleze încrederea în sine și nevoia de a se alătura unui grup social și profesional, săi învețe pe aceștia principiile care decurg din traiul independent, autonomia, siguranța de sine, autocontrolul și ultimul, dar nu cel din urmă, să creeze premise de reintegrare în familiile naturale.30

  • 28 https://ec.europa.eu/social/main.isp?catld=750&lanEld=ro

  • 29 http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Transparenta/2014-01-31-DGAS-

lntrebariFrecvente-incluziune.pdf

  • 30 http://www.promovare-incluziunesociala.ro/



  • 2.3.1. GRUPURI DEFAVORIZATE

CONTEXT - DESCRIERE GENERALĂ

Grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de alcool ori a altor situații care conduc la vulnerabilitate economică și social, (conform art. 6 , lit. p) din Legea nr. 292/2011 - Legea asistenței sociale)

La nivel național, 6,2% din populația rurală, 5,3% dintre gospodării și 5,2% dintre locuințe sunt situate în zone rurale marginalizate. în cazul populației de etnie romă, riscul de sărăcie este de zece ori mai mare decât în cazul populației majoritare, indiferent de vârstă, nivel de educație sau zona de locuire.31

GRUPURILE DEFAVORIZATE REPREZINTĂ O DIFICULTATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ALFABETIZAREA DIGITALĂ

Municipiul Constanța are, conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România (2014), un procent de 19,65% (55781 persoane) din populația în zone dezavantajate, iar 0,78% (2214 persoane) în zone marginalizate (cu deficit de capital uman, nivel redus de ocupare formală, condiții improprii de locuire).

Valorile sunt relativ scăzute în comparație cu orașele din județul Constanța ce se situează între 4.19% (Năvodari) și 24.24% (Basarabi).

Datele din Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România indică în Constanța zone dezavantajate pe toate cele trei criterii, respectiv capital uman (zone cu populație cu nivel educațional scăzut, cu probleme de sănătate, cu gospodării cu un număr mare de membri), ocupare (zone cu pondere redusă a ocupării în sectorul formal) și locuire (supraaglomerare și nesiguranță locativă).

Astfel 8,86% (25151 persoane) din populația orașului trăiește în zone dezavantajate pe ocupare, 3,81 % (10816 persoane) în zone dezavantajate pe capital uman, iar 3,76% (10674 persoane) în zone dezavantajate pe locuire.

Potrivit Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, grupurile vulnerabile sunt:

  • • populația de etnie romă

  • • persoanele cu dizabilități

  • • tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul de stat de protecție a copilului

  • • femeile

  • • familiile cu mai mult de doi copii

  • • familiile monoparentale

  • • copiii în situații de risc

  • • infractorii și foștii delincvenți

  • • persoanele dependente de droguri și alcool

  • • persoanele fără adăpost




    PCCA

    Programul Operațional Capacitate Administrativi Competența face diferența!



  • • victimele violenței domestice

  • • persoanele infectate cu HIV/SIDA

  • • persoanele afectate de boli profesionale

  • • refugiații, azilanții

Deși sub 1% din locuitori se află în zone marginalizate, situația acestora reprezintă o problemă în aplicarea de proiecte smart și incluziune în comunitate. Integrarea și educarea acestora în materie de aplicații smart fiind dificilă.

încadrarea pe piața muncii este calea cea mai eficace de ale asigura oamenilor independență, siguranță financiară și un sentiment de apartenență. Este necesară realizarea de proiecte pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate și cele aparținând grupurilor defavorizate să obțină competențe și locuri de muncă și să se bucure de aceleași oportunități ca alții.

  • 2.3.2. ZONELE URBANE MARGINALIZATE

Municipiul Constanța are, conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România (2014), un procent de 19,65% (55781 persoane) din populația în zone dezavantajate , iar 0,78% (2214 persoane) în zone marginalizate (cu deficit de capital uman, nivel redus de ocupare formală, condiții improprii de locuire).

Datele din Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România indică în Constanța zone dezavantajate pe toate cele trei criterii, respectiv capital uman (zone cu populație cu nivel educațional scăzut, cu probleme de sănătate, cu gospodării cu un număr mare de membri), ocupare (zone cu pondere redusă a ocupării în sectorul formal) și locuire (supraaglomerare și nesiguranță locativă).

Astfel 8,86% (25151 persoane) din populația orașului trăiește în zone dezavantajate pe ocupare, 3,81 % (10816 persoane) în zone dezavantajate pe capital uman, iar 3,76% (10674 persoane) în zone dezavantajate pe locuire.

CRT.

CONSTANȚA

Populație totală

283872

% populațieîn zone non-dezavantajate

80,35

% populație în zone dezavantajate pe locuire

3,76

% populație în zone dezavantajate pe ocupare

8,86

% populațieîn zone dezavantajate pe capital uman 3,81

% populație în zone marginalizate                  0,78

Sursa: Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România, 2014

La nivelul municipiului Constanța au fost identificate o serie de zone urbane marginalizate, descrise în cadrul Strategiei de Dezvoltare a Serviciilor Sociale a Muncipiului Constanța. în cea mai


Programul Operațional Capacitate Administrativi

Inttrumtnte Structural*

2014.2020


Competența face diferența!

mare parte, acestea sunt situate la periferia municipiului și sunt afectate de degradarea fondului construit:

Cartierul Palas este situat în partea de vest a orașului, vecin cu cartierele Berechet, Medeea și Zona Industrială. Pe deasupra acestui cartier trece Podul de la IPMC. Cartierul beneficiază de prezența unei mici gări de călători, CFR Palas, a unui cimitir - Constantin Predescu, a Parohiei Sf. Ap. Andrei, a Grupului Școlar Agricol Palas Constanța, denumit recent Colegiul Tehnic Pontica Constanța, situat pe Bulevardul I.C.Brătianu, și a Liceului C.F.R. Constanța. Din 2004, Școala de Arte și Meserii CFR a primit numele de Liceul Tehnologic "Gheorghe Duca" Constanța, situat pe Strada Vifor Haiducul, de două școli. Școala 31 și Școala 20 - Marin Sorescu. Cartierul mai beneficiază și de prezența Fabricii de Papetărie Dacris, o mini fabrică de detergenți și una de producere a sacilor (toate în fostul sediu al IPMC-ului). în iarna 2008 - 2009, a fost ridicată prima microcentrală ce oferă beneficiarilor apă caldă și căldură în mod continuu. Cartierul marchează totodată și sfârșitul orașului Constanța, deoarece aici începe drumul național ce duce spre Valu lui Traian și Murfatlar.

Medeea este un cartier de la periferia Constanței. Cartierul se întinde între Podul IPMC și Podul de la Butelii având ca vecini cartierul CET (în est) și Brătianu (în nord).

Zona Industrială Constanța este zona unde se întâlnesc cele mai multe fabrici din oraș . Printre ele se numără Celco, Fabrica de Bere Heineken, Fabrica de Ulei Argus, Fabrica de Pâine Dobrogea Group, Autobaza RATC Autobuze și fostul Depou de Tramvaie, precum și firme ca: Duo Dsitribution Srl, Plasty Prod, Delta International, Conex Distribution, Mesta Marmură și Travertin, Artelectro, Fan Courier, Logistic Park, Ad Garage, Elit Romania PAO, Tipografia Muntenia, ABC Val, Graphtec Design, Marra Car Service, Auto Check Center etc. Tot aici găsim sediul regiei autonome Drumuri și Poduri RA, Liceu Vasile Pârvan, Biserica Arka precum și Paintball Soft Arena.

CET este un cartier al cărui nume este dat de Complexul de Energie Termică aflat în această zonă. Cartier cu o rată a infracționalității ridicată în anii trecuți, de unde și renumele de „rău famat", CET-ul a ajuns, în prezent, să fie una dintre zonele cele mai liniștite. Hoții de locuințe nu sunt interesați de locuințele din această zonă, iar restul infractorilor au fost ținuți la distanță printr-o intensificare a numărului patrulelor. Aici se regăsește Grupul școlar "Dimitrie Leonida" pe Aleea Pelicanului nr. 8.

I.C. Brătianu a fost un sat amplasat pe drumul ce mergea de la Constanța spre Medgidia, aparținând comunei Anadalchioi, până la alipirea acesteia la Constanța.

în zona Palace, pe strada Someș nr. 28, lângă Secția de Poliție nr. 4 este localizat un bloc de locuințe sociale în care locuiesc aproximativ 180 de persoane. Blocul a fost reabilitat în anul 2005, iar în prezent procesul de degradare a reînceput, fiind necesară reabilitarea și asigurarea iluminatului spațiilor comune. Accesul la mijloacele de transport și școală este facil, acestea fiind amplasate pe o rază de 200m. De asemenea, există în apropiere două magazine și o benzinărie. Deficitar este accesul la serviciile medicale de urgență, spitalul fiind amplasat la aproximativ 8km.

"La corturi" este o zonă din cartierul Palace, în capătul străzii Munții Tatra cu acces stradal spre halta CFR Palce. Aici locuiesc în locuințe improvizate aproximativ 140 de persoane. Populația din această zonă trăiește în condiții de locuire precară, fără acces la apă, canalizare și în unele cazuri fără curent electric. Această zonă, a fost tranzitată încă dinainte de 1989 de către diverse persoane sau familii adunând în prezent aproximativ 40 de familii. Majoritatea adulților prezintă probleme



de sănătate având drept cauză sursele de apă utilizate sau a depozitării necorespunzătoare a acesteia.

Majoritatea populației adulte nu are un loc de muncă iar copii sunt expuși riscului de abandon școlar. Există acces facil către școală, magazine, stație de mijloace de transport și mai puțin facil către spitalul de urgență situat la o distanță de 9km.

Zone de case Palace și Medeea

în afara zonelor marginalizate enumerate anterior, ce prezintă gospodării grupate compact în care oamenii trăiesc în condiții precare, întâlnim și gospodării în care familiile prezintă mai puține probleme legate de locuire sau acces la utilități, ci mai mult preîntâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă, educație sau sănătate.

TABEL 4- FIȘA ZONELOR URBANE MARGINALIZATE DIN CARTIERELE CET, MEDEEA Șl

PALAȘ, MUNICIPIUL CONSTANȚA___

CRITERII/DIMENSIUNE

INDICATORI CHEIE

PRAGURI (%)

MINIMALE

VALORI IDENTIFICATE

ÎN CERCETARE (%)

Capital uman

Proporția persoanelor de 15 -64 de ani care au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)

22%

70,5%

Proporția persoanelor

8%

19,4%

cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează    activitățile

zilnice

Proporția copiilor și 20.5%                   38,0%

, tinerilor (0-17 ani) din . populația totală

Ocuparea forței de Proporția persoanelor 22.5%                  68,1%

muncă                 de 16-64 ani care nu

sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați -patron            sau

administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ

fnttrvnent* Structural» 2OM-20Î0

CRITERII/DIMENSIUNE

INDICATORI CHEIE

PRAGURI

(.%)

MINIMALE

VALORI IDENTIFICATE

ÎN CERCETARE (%)

Locuire

Proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 m2 pe persoană)

54%

76,2%

Nesiguranță locativă: proporția locuințelor ce nu sunt deținute în proprietate personală

12%

62,0%

  • 2.3.3. INFRASTRUCTURA SOCIALĂ

La nivelul municipiului Constanța funcționează 11 servicii rezidențiale, ca centre specializate în protecția copilului:

  • » 3 complexe de servicii comunitare;

  • « 5 centre de plasament;

  • • 1 centru de primire în regim de urgență;

  • • 1 centru de primire a copilului în regim de urgență, cu modul de primire în regim de urgență pentru mamă și copil;

  • * 1 adăpost de zi și de noapte pentru copiii străzii.

Se poate observa că oferta de servicii sociale în municipiul Constanța este dominată de mediul public cu 23 de unități, și 15 unități în mediul privat.

TABEL 5 - LISTA FURNIZORILOR DE SERVICII SOCIALE PUBLICI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA Șl A SERVICIILOR SOCIALE FURNIZATE

DENUMIRE FURNIZOR

NR.

CRT

DENUMIRE SERVICIU SOCIAL

TIP

BENEFICIARI

CAPACITATE

Agenția

Națională

1

Centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog Constanța

Adolescenți, tineri

50

Antidrog

Direcția

2

Locuințe protejate Apartamentul Lirei

Adulți     cu

6

Generală de

Asistență

Socială și

3

Constanta

Centru de plasament "Ovidiu"

dizabilități

Copii

88

Protecția

4

Centrul de zi de recuperare din cadrul

Copii

30

Copilului

Constanța

5

Complexului de Servicii Comunitare "Cristina"

Centrul de Plasament Traian

Copii

48



UNIUNEA EUROPEANA

A PCCA

jgaSy                          Programul Operațional Capacitate Administrativă

Competența face diferența!

Instrumente Structura!» ZJM.2CM

DENUMIRE FURNIZOR

NR.

CRT

DENUMIRESERVICIU SOCIAL

TIP

BENEFICIARI

CAPACITATE

6

Centrul de Plasament „Antonio" - Casa nr.l „Prichindelul"

Copii

11

7

Centrul de Plasament „Antonio" - Casa nr.2. „Spiridușu 1"

Copii

11

8

Centrul de Plasament „Antonio" - Casa nr.3 „Voinicelul"

Copii

11

9

Centrul de Plasament „Antonio" -Modulele „Amicii"

Copii

32

10

Componenta Asistență Maternală -

Serviciul Management de caz

Copii

464

11

Centrul de Plasament „Micul Rotterdam

-Casa Panseluțelor"

Copii

56

12

Centrul de Plasament „Micul Rotterdam - Casa Macilor"

Copii

56

13

Centrul de Plasament „Micul Rotterdam

-Casa Crinilor"

Copii

56

14

Centrul de Plasament „Micul Rotterdam

-Casa Lalelelor"

Copii

56

15

Centrul de Plasament din Cadrul Complexului de Servicii Comunitare „Orizont"

Copii

60

16

Centrul de zi de Recuperare din cadrul Complexului de Servicii Comunitare "Orizont"

Copii

30

17

Centrul de zi pentru Copii cu Autism

Copii

60

18

Constanța Centrul de Plasament din Cadrul Complexului de Servicii Comunitare „Cristina"

Copii

50

19

Adăpostului de zi și noapte pentru copiii străzi Constanța

Copii

14

20

Modul destinat primirii în regim de urgență a mamei și copilului Constanța

Mame și Copii

16




DENUMIRE FURNIZOR

NR.

CRT

DENUMIRE SERVICIU SOCIAL

TIP

BENEFICIARI

CAPACITATE

21

Centrul de primire a copilului în regim de urgență Constanța

Victimele

Violenței

30

Primăria

Municipiului

22

Cantina de ajutor social Palazu Mare

Familii Sărace

450

Constanța -Serviciul public de Asistență Socială

23

Căminul pentru persoane vârstnice

Constanța

Vârstnici

250

DENUMIRE FURNIZOR

NR.

CRT

DENUMIRE

SERVICIU SOCIAL

TIP BENEFICIARI

CAPACITATE

Fundația de Servicii Islamice din România - Filiala Cobadin

6

Casă de tip familial pentru fete Constanța

Copii

10

Fundația Giovanni Bosco

7

Centrul de zi

Mama Margareta

Copii

100

8

Casa de tip Familial - Casa Claudia

Copii

6

9

Casa de tip Familial - Casa Magone

Copii

4

Fundația      MGH

pentru Copii Bolnavi de SIDA

10

Locuință protejată pentru tinerii infectați de

HIV/SIDA

Adulți           cu

dizabilități

20

11

Module de tip

Copii

20

familial pentru copiii aflați în dificultate și infectați de HIV/SIDA

TABEL 6 - LISTA FURNIZORILOR DE SERVICII SOCIALE PRIVAȚI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA

Șl A SERVICIILOR SOCIALE FURNIZATE                           __________________

DENUMIRE FURNIZOR

NR.

CRT

DENUMIRE

SERVICIU SOCIAL

TIP BENEFICIARI

CAPACITATE

Organizația Salvați

Copiii

1

Centru de zi pentru copii din grupuri vulnerabile

Copii

40

Asociația Centrul terapeutic Marea Neagră de Sprijin a Persoanelor      cu

Autism

2

Centrul de zi de recuperare pentru copiii cu dizabilități

Copii

100

Asociația Fair Play

3

Centrul rezidențial     de

îngrijire          și

asistență pentru persoanele fără adăpost

Persoane adăpost

fără

36

Asociația Samariteanul Milostiv - Constanța

4

Cantina socială Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Copii

80

Fundația Crucea Alb Galbenă din România Filiala Constanța

5

Serviciul       de

îngrijire          și

asistență       la

domiciliu

Vârstnici persoane dizabilități

Și cu

50







Fundația     Project

Romanian Rescue

12

Centru de zi Casa

Charis

Copii

15

Fundația RHM - RO

13

Centrul de zi pentru persoane cu dizabilități

Adulți           cu

dizabilități

Fundația SOS Copiii

Străzii 2002

14

Centrul de zi Casa Sami

Copii

40

Fundația     Stânca

Veacurilor

15

Servicii         de

asistență comunitară

Persoane aflate în nevoie

15




PCCA

Pr&$ramul Operațional Capacitate Administrativi Competența face diferența!



FIGURA 17 - CENTRE FURNIZORI DE SERVICII SOCIALE





! ' Urnita Municipiului Constanta

■■ Limită tone construite anul 2019

—Ape


Infrastructură transport rutier

Drum național

—«■Drum județean

Străzi locale


Centre servicii sociale Furnizor privat de servicii sociale

■s Furnizor public de servicii sociale


Sursa: Strategia de Dezvoltare a Serviciilor Sociale a Municipiului Constanța pentru Perioada 2018-2023

La nivelul serviciilor sociale, dificultățile menționate de către angajați! sau coordonatorii serviciilor sociale se referă la deficitul de personal specializat în centrele sociale din municipiul Constanța, precum și la slaba pregătire a personalului existent. Acest aspect duce la dificultatea de a furniza servicii sociale integrate care să poată răspunde tuturor nevoilor beneficiarilor (cazare, masă, recuperarea, reabilitarea și consilierea).

Participanții la focus grupuri expun cazul unor cămine ilegale ce sunt înregistrate ca pensiuni, dar prestează și oferă servicii de tipul căminelor de bătrâni. Aceștia realizează PFA-uri pentru contracte de cazare, fiindcă normele și standardele de autorizare ca și cămin de bătrâni reprezintă o dificultate.

De asemenea, o problemă identificată este supraîncărcarea centrelor și a personalului, din cauza numărului ridicat de beneficiari, ce reprezintă o dificultate în adaptarea acestora la nevoile diversificate cazurilor sociale.

în cadrul Serviciului Public de Asistență Socială Constanța au fost identificate o serie de condiții nefavorabile referitoare la capacitatea acestuia.

în ceea ce privește Serviciul administrare cluburi pensionari se evidențiază ca probleme:

  • • Lipsa spațiilor proprii care să permită investiții de durată în clădirile existente

  • • Lipsa voluntarilor, lipsă personal calificat

  • • Lipsă personal de specialitate

  • • Lipsa conștientizării majorității beneficiarilor privind importanța accesului la servicii psiho-sociale

în cadrul serviciului de medicină școlară punctele negative identificate se referă la:

  • • Lipsa resursei financiare pentru extinderea și dotarea cabinetelor

  • • Migrația forței de muncă din sistemul sanitar

  • • Nivelul redus al fondurilor guvernamentale alocate dezvoltării infrastructurii pentru furnizarea serviciilor socio-medicale și de îngrijiri social-medicale pentru persoane aflate în dificultate

Referitor la direcția de Beneficii Sociale principalele probleme reperate sunt:

  • • Lipsa unui sistem informatic cuprinzător și eficient/program informatizat complex

  • • Nevoia unei baze de date cu asistenții personali eligibili

  • • Lipsa de personal calificat sau licențiat în domeniile asistență socială și psihologie

  • • Nevoia unei mai mari vizibilități a ocupațiilor de mediator sanitar și asistent medical comunitar

în ceea ce privește serviciul protecția copilului sunt observate următoarele aspecte ce necesită a fi îmbunătățite:

  • • Deficit de personal, nevoia de specialiști în asistență socială și psihologie

  • • Diversitatea tipologiilor problematicilor sociale abordate și complexitatea intervențiilor, care revin unui număr relativ mic de angajați

  • • Lipsa serviciilor sociale specializate de tip centre de zi

  • • Situația de vulnerabilitate și de risc a beneficiarilor

  • • Subdimensionarea forței de muncă tinere și calificate pentru activitățile economice ce încorporează valoare adăugată mare;

  • • Intensificarea tendinței de supra-aglomerare a unor zone din perimetrul metropolitan al municipiului;

  • • Nevoile sporite de asistare și protecție a populației supradimensionate cel puțin pe timpul sezonului turistic;

  • • Numărul crescut al studenților români și străini pe teritoriul municipiului, cu nevoi de integrare la nivelul comunitar;

  • • Perspectiva creșterii fluxului de imigranți din țările africane și din Orientul Mijlociu.

în cadrul domeniilor Sănătate, Asistență și protecție socială sunt identificate o serie de nevoi după cum urmează:

  • » Locuințe sociale puține în raport cu solicitările existente

  • • Infrastructură de asistență socială insuficientă și totodată inadecvată în raport cu standardele europene în domeniu

® Lipsa unor servicii de asistență socială orientate spre îngrijirea la domiciliu, în special pentru bătrâni și persoanele cu dizabilități

  • • Servicii sociale puține ca număr, destinate incluziunii și integrării sociale sustenabile a persoanelor marginalizate

  • • Acces inegal la diverse oportunități de angajare sau de afaceri pentru anumite categorii sociale defavorizate

  • • Organizații nonguvernamentale relativ reduse numeric și insuficient implicate în domeniul medical și al asistenței sociale

  • • Personalul care deservește sistemul de asistență socială este subdimensionat numeric, nu are pregătire în domeniu și nu este remunerat la un nivel satisfăcător

Pentru a asigura o dezvoltare coerentă și integrată a serviciilor sociale, în anul 2018, SPAS Constanța a realizat Strategia de Dezvoltare a Serviciilor Sociale pentru Perioada 2018-2023. în cadrul acesteia sunt prevăzute o serie de obiective specifice precum: consolidarea și extinderea capacității locale de dezvoltare socială, dezvoltarea unor servicii sociale integrate proiectate și furnizate adecvat, adaptate nevoilor tuturor categoriilor de grupuri vulnerabile din municipiul Constanța, creșterea accesului și participării la educație șiînvățare pe tot parcursul vieții, a copiilor și adulților din grupuri vulnerabile și integrarea socio-profesională a persoanelor vulnerabile pe piața muncii.

UNIUNEA EUROPEANA


frntrwnante Structurale 2OM-2CM

Pentru fiecare obiectiv al strategiei sunt stabilite priorități de acțiune conform cărora în cadrul unui plan general operațional de implementarea a strategiei s-au preconizat/estimat viitoare măsuri de dezvoltare instituțională și proiecte ce vor dezvolta servicii sociale în concordanță cu nevoile identificate pentru fiecare grup vulnerabil, având în vedere totodată existența serviciilor sociale furnizate de către alte instituții publice ori private, analizând nevoia prioritară pentru intervenții în cazul anumitor grupuri vulnerabile.

în vederea implementării strategiei, a fost elaborat planul general operațional de implementare a strategiei, ce cuprinde potențiale proiecte în scopul dezvoltării serviciilor sociale și furnizarea acestora la standard de calitate, ce pot fi asumate și implementate de autoritatea publica locală a municipiului Constanța prin Serviciul Public de Asistență Socială.

  • 2.4. NIVELUL DE EDUCAȚIE AL POPULAȚIEI

»                                                t

Logica de bază este acea că funcționarea economică, culturală și politică a orașelor inteligente se bazează pe oameni inteligenți care pot contribui la gestionarea orașului. Ideea pornește de la faptul că cetățenii nu pot fi integrați complet într-o societate modernă fără o imagine clară a poziției și rolului lor în spațiile digitale. în acest sens atunci când solicită sau utilizează servicii inteligente și teritorii inteligente, cetățenii ar trebui să fie conștienți de procesele (în principal informative și induse de serviciile pe care le folosesc) care implică comunități și persoane fizice.

Un cetățean inteligent, conștient de faptul că este un element al unei narațiuni mai generale, trebuie să îi fie oferite abilități și instrumente pentru a modela spațiile digitale în funcție de viziunile, proiectele, protecția drepturilor etc. La fel ca în orice componentă de apartenență la comunitate, această conștientizare a educației inteligente, trebuie să fie acordată tuturor, indiferent de abilitățile tehnice personale. în procesul de devenire al unui cetățean inteligent sunt necesare competențele: limbajul și educația. Restabilirea cetățenilor necalificați necesită împuternicire pentru a putea discuta potențialele riscuri și posibilitatea de a utiliza serviciile inteligente puse la dispoziție.32

în era digitală, instituțiile europene de învățământ au responsabilitatea de a oferi tinerilor abilitățile tehnologice necesare pentru locul de muncă. Cu toate acestea, un sondaj recent independent, comandat de Epson, arată că echipele IT din sectorul educației în Europa au rămas în urmă.

Conform Studiului Internațional de Alfabetizare în Informatică și Telecomunicații, majoritatea cadrelor didactice consideră că tehnologiile inovatoare din clasă sunt instrumente importante pentru dezvoltarea abilităților necesare, în special învățarea independentă, gândirea critică, rezolvarea problemelor din lumea reală, comunicare și colaborare, creativitate și alfabetizare digitală. Cu toate acestea, aproape jumătate din respondenții din țările europene sunt conștienți de nevoile tehnologice din organizația lor, dar nu le abordează în mod activ.33


UNIUNEA EUROPEANĂ


Instrumenta Structurala 2CM-MM

în domeniul învățământului obligatoriu, România are cel mai mare număr de ore legate de competența digitală ca materie separată obligatorie în învățământul secundar superior.

Prosperitatea și modul de viață se bazează pe avantajul său cel mai mare: oamenii.într-o societate în schimbare și un mediu concurențial global educația de calitate este esențială pentru municipiu pentru a asigura coeziunea socială continuă, competitivitatea și creșterea durabilă. Pentru a putea atinge obiectivele de locuri de muncă, investiții cu corectitudinea socială esențială, este necesar să fie realizate investiții în tineri.

Educația de calitate este mult mai mult decât o investiție economică. Este esențială pentru dezvoltarea personală, socială și profesională, precum și pentru angajabilitatea pe parcursul vieții. Și poate fi unul dintre cele mai eficiente moduri de a aborda inegalitățile socio-economice și de a promova incluziunea socială. Pentru a atinge aceste obiective, sistemele de învățământ trebuie să fie accesibile și să ofere oportunități egale tuturor, indiferent de contextul unei persoane și să producă rezultate de înaltă calitate.


Educația inteligentă este un termen folosit pentru a descrie învățarea în era digitală. Scopul educației inteligente este de a răspunde nevoilor muncii și vieții în secolul XXI. Termenul de învățare continuă conștientă de context este adesea folosit pentru a descrie o abordare de învățare care utilizează tehnologii mobile, de comunicații fără fir și de detectare pentru a permite cursanților să interacționeze cu obiecte din lumea reală și din lumea digitală. Prin învățarea inteligentă, elevii învață din lumea reală, utilizând resursele digitale.

Pentru crearea unor cetățeni inteligenți este necesar un model de învățare adaptat noilor generații de nativi digital. în comparație cu modelele tradiționale de predare, educația inteligentă este interactivă, colaborativă și vizuală. Are ca scop implicarea elevilor și permite profesorilor să se adapteze la abilitățile, interesele și preferințele de învățare ale elevilor.34

în anul 2018, 80,6% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 54 de ani din UE au atins cel puțin un nivel de învățământ secundar superior, comparativ cu 65,8% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 55 și 74 de ani. Cei cu studii universitare terțiare au constituit 35,2% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 25 și 54 ani și 21,7% dinte cei cu vârsta cuprinsă între 55 și 74. 35

O persoană obișnuită din Uniunea Europeană ajunge să facă 17,6 ani de educație pe parcursul vieții.36


PROCENTELE DE ABSOLVIRE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR Șl PROFESIONAL SUNT DOAR CU PUȚIN MAI RIDICATE DECÂT MEDIA NAȚIONALĂ, ÎN CIUDA FAPTULUI CĂ ZONA DE STUDIU ESTE AL CINCILEA CEL MAI MARE ORAȘ DIN ROMÂNIA DIN PUNCT DE VEDERE AL NUMĂRULUI DE LOCUITORI

în ceea ce privește educația în municipiul Constanța, la Recensământul Populației și.al Locuințelor din anul 2011, o mare parte a populației era absolventă de liceu (31%) și gimnaziu (19%). în

  • 34 https://eacea.ec.europa.eu/national-

policies/eurydice/sites/eurydice/files/en digital education n.pdf

  • 35 Educațional attainment statistics -

https://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php/Educational_attainment_statistics

  • 36 https://www.statista.eom/topics/3855/education-in-europe/#dossierSummarv chapterll


comparație cu municipiile Cluj, Timișoara și lași, procentul de persoane absolvente de liceu este mai scăzut în municipiul Constanța cu aproximativ 2-5 procente. Iar procentul persoanelor absolvente de gimnaziu este mai scăzut în polii de creștere Cluj și Iași cu aproximativ 7% față de Constanța.

Referitor la învățământul superior, municipiul Constanța se situează sub procentele regăsite în polii de creștere Cluj, Timișoara și lași (cele trei depășesc 30% - absolvenți de învățământ superior). Iar municipiul Constanța cu 27% absolvenți de învățământ superior se regăsește cu o valoare mai ridicată cu l%față de municipiul Brașov.

în anul 2011, procentul persoanelor analfabete sau fără școală absolvită sunt aproximativ egale cu media națională situată între 1% și 3%. Procentul de persoane analfabete în municipiul Constanța este mai ridicat decât în municipiile Brașov, Cluj, lași și Timișoara, în cadrul cărora procentul este sub 1%.

FIGURA 18 - POPULAȚIA REGIUNII DE 10 ANI Șl PESTE DUPĂ ULTIMUL NIVEL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ABSOLVIT, 2011


■ Universitar


o Inferior (gimnazial)


i Profesional si de ucenici

  • ■ Fara școala absolvita ■ Persoane analfabete2

Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor 2011

Provocările întâmpinate se referă la persoanele analfabete în primul rând. Analfabetismul afectează toate domeniile vieții, persoanele aflate în această situație sunt mult mai susceptibile să trăiască în sărăcie, să se confrunte cu probleme de sănătate și să se izoleze într-o lume ce depinde din ce în ce mai mult de computere.

Un procent important este reprezentat și de persoanele care au absolvit doar școala primară sau gimnazială care pot întâmpina diferite probleme de adaptare sau de găsire a unui loc de muncă.

Numărul de persoane care termină învățământul superior este în creștere, acest lucru reprezentând un potențial la nivelul municipiului Constanța în ceea ce privește atractivitatea tinerilor.

Principalele puncte ce ar trebui urmărite în acest sens sunt: asigurarea accesului la educația de bază, dezvoltarea și promovarea tehnologiei informației și creșterea numărului de specialiști în acest domeniu, revigorarea politicilor în domeniul tineretului, promovarea utilizării competențelor digitale și profilarea de către elevi de aspectele benefice ale utilizării internetului.

  • 2.4.1. ELEVI

în prezent, cei ce sunt elevi, s-au născut într-o lume în continuă evoluție a tehnologiei. Tehnologia face parte din viața lor de zi cu zi, cât și în cadrul studiilor acestora. Una dintre cele mai importante descoperiri în ceea ce privește tehnologia este internetul. Acesta oferă elevilor posibilitatea de a avea acces la toate tipurile de informații și resurse ce sunt utile în activitățile lor de studii.

Din punct de vedere demografic, grupa de vârstă care cuprinde elevii este cea care va ajunge să administreze, organizeze și să funcționeze într-un oraș inteligent. Acești elevi sunt cei care vor modela și gestiona orașul în funcție de nevoile și preferințele lor în viitorul apropiat.

Rolul elevilor într-un oraș inteligent este de a învăța, de a se adapta noilor tehnologii și de a adapta orașul la nevoile lor și ale comunității din care fac parte. Aceștia reprezintă un segment important al populației, fiindcă acesta este cel mai bine pregătit din punct de vedere al alfabetizării digitale.

Nivelul de educație este un factor important al dezvoltării unui oraș, deoarece este un factor determinant al activității economice și al productivității, precum și al mobilității forței de muncă. Astfel se creează premisele pentru creșterea nivelului de trai, de calitate a vieții.

Infrastructura educațională este esențială pentru dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru educația acestora, în vederea construirii și dezvoltării de abilități sociale și a capacității de integrare socială, în ceea ce privește învățământul preșcolar în anul 2017, erau înscriși 23.350 de copii, iar numărul de cadre didactice era de 1.263. în învățământul primar și gimnazial se regăsesc 55.616 de elevi înscriși și 3.854 de cadre didactice. Iar în învățământul liceal sunt înscriși 32.227 elevi și 2.172 de cadre didactice.

Populația școlară din învățământul secundar în anul 2018 a înregistrat un număr scăzut de elevi înscriși în învățământul profesional și de maiștri. învățământul postliceal (inclusiv învățământul special) este considerat mai atractiv decât învățământul profesional. Numărul de elevi din prima categorie este de aproximativ 3 ori mai mare decât numărul de elevi înscriși în învățământul profesional și de aproximativ 8 ori mai mare decât numărul de elevi înscriși în învățământul de maiștri.


  • FIGURA 19 - POPULAȚIA ȘCOLARĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SECUNDAR ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2018



Sursa: Baza de date INS Tempo

Cei mai numeroși elevi sunt cei înscriși în licee și colegii teoretice, în procent de 47%. Această categorie este urmată de elevii înscriși în liceele cu profil tehnic cu 22% și liceele cu profil de servicii cu 21%. Cel mai puțin atractive licee sunt cele de profil de resurse și profil artistic. Valorile sunt raportate la numărul de unități școlare existente la nivelul municipiului, astfel că numărul de licee tehnice și tehnologice este cel mai ridicat (11 licee), urmat de numărul de licee teoretice (9 licee). Numărul ridicat de licee cu profil în sistemul STEM (Sistem educațional Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) reprezintă o oportunitate pentru municipiul Constanța din punct de vedere al unui oraș inteligent. Elevii liceelor tehnologice aduc un plus de valoare prin cunoștințele dobândite pentru conturarea cetățenilor inteligenți.

  • FIGURA 20 - POPULAȚIA ȘCOLARĂ DIN LICEE ÎN JUDEȚUL CONSTANȚA DUPĂ TIPURI DE SPECIALIZĂRI, 2018





    Elevi in licee profil resurse


    Elevi in licee profil servicii


Sursa: Baza de date INS Tempo

Un aspect important pentru o educație inteligentă pentru municipiul Constanța este reprezentat de către interesul elevilor pentru liceele cu profil de servicii și liceele cu profil tehnic. În prezent acestea nu prezintă o atractivitate ridicată în comparație cu liceele teoretice pentru elevi.

uniuneaeuropeanA


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!


tnttrwnent» Structurala 2CM-J0M


în ceea ce privește activitatea elevilor din Constanța, aceștia sunt bine reprezentați și activi în mediul civic prin intermediul Asociației Elevilor din Constanța care are ca obiective principale: reprezentarea tuturor elevilor din municipiu, promovarea și apărarea intereselor elevilor, mobilizarea resurselor instituțiilor, susținerea dezvoltării și diversificării ofertei educaționale, creșterea spiritului de inițiativă etc. Membri asociației sunt vizibili în mediul public și media. Astfel, implicarea elevilor în activități diverse promovează o atitudine de susținere și încredere la nivelul societății a acestora.

La nivelul municipalității se dorește crearea unui program de burse pentru elevi olimpici și elevi merituoși, identificați în baza unei aplicații de tipul catalog electronic.

2.4.2.


STUDENȚI


în linii mari, un oraș inteligent este definit ca o zonă urbană pentru companii tehnologice, campusuri universitare, centre de incubație tehnologică și parcuri științifice. Acestea își unesc forțele pentru a optimiza funcțiilor urbane și pentru a impulsiona creșterea economică. Scopul este de a îmbunătăți calitatea vieții pentru cetățeni prin intermediul tehnologiei și educației.

Un aspect important pentru succesul unui oraș inteligent este asigurarea că cetățenii sunt motivați și sunt activi în comunitate pentru a deveni generatori de inovare. Această motivație se bazează pe disponibilitatea întreprinderilor și a mediului academic de a moderniza abordarea privind incluziunea cetățenilor în învățământul superior.

O provocare importantă întâmpinată de învățământul superior este reprezentată de dezvoltarea unei forțe de muncă educate și creare mai multor locuri de muncă. 9

în Uniunea Europeană au existat 19,8 milioane de studenți în învățământul superior în 2017, dintre care 7,4% au urmat cursuri terțiare de durată scurtă, 61,0% au studiat în cadrul unor programe de licență, 27,7% în cadrul unor studii de masterat și 3,8% pentru doctorat.10

La nivel național, capitala București este cel mai mare centru universitar din țară cu un număr de 176,20 mii de studenți ai învățământului superior. Cluj Napoca este al doilea centru universitar la nivel național, cu un număr total de studenți de 68,39 mii (13% din totalul național). Acesta este urmat de lași cu un număr total de studenți de 53,39 de mii (9.9% din totalul național). Timișoara se situează pe locul 4 în topul orașelor ca centre universitare la nivel național cu 41,07 mii de studenți. Municipiul Constanța este situat pe locul 5 cu 22,37 de mii de studenți.

Procentul de studenți reprezintă aproximativ 6% din populația totală a municipiului Constanța în anul 2018.în comparație cu municipiile Cluj-Napoca în care procentul de studenți este de 18%, lași cu 12%, Timișoara cu 11% și Brașov cu 7%. Deși numărul de studenți din Brașov este mai redus, procentual aceștia reprezintă mai mult decât în municipiul Constanța.

Caracterul de oraș universitar al Constanței este diminuat în comparație cu ceilalți poli de creștere analizați.

UNIUNEA EUROPEANA


tnttrunMnte Stroctwa'e 2OM-20»

în ceea ce privește populația absolventă de învățământ terțiar, este înregistrat numărul de 24,111 studenți în anul 2011, iar în anul 2018 este înregistrat numărul de 21,884 de studenți.

INTERESUL STUDENȚILOR PENTRU OFERTA EDUCAȚIONALĂ DE CĂTRE FACULTĂȚILE DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA SCADE

Pe niveluri de studii, se observă o scădere treptată a numărului de studenți înscriși în ultimii 4 ani, în special în rândul absolvenților de licență.

Dacă per total numărul studenților a înregistrat o tendință de scădere, acest fenomen nu se manifestă și în cazul învățământului superior de mașter. învățământul de masteratieseîn evidență prin faptul că numărul studenților absolvenți crește cu aproximativ 500 de studenți în perioada 2014-2018.


  • FIGURA 21 - NUMĂRUL DE STUDENȚI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA PE NIVEL DE STUDII, 2014-2018


Sursa: Baza de date INS Tempo

Contrar faptului că municipiul Constanța prezintă deschidere internațională, numărul de studenți străini a început să descrească în ultimii 4 ani. Atractivitatea ofertei educaționale ale universităților locale s-a diminuat. Se remarcă o ușoară creștere în anul 2015, urmată de o perioadă de descreștere la nivelul învățământului universitar de licență. Spre deosebire de acesta, învățământul universitar de mașter devine mai atractiv în anul 2018, înregistrând cel mai ridicat număr de până acum (aproximativ 2 000 de studenți străini).



PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă

Competența face diferența!

  • FIGURA 22 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE STUDENȚI STRĂINI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2018                                                                     ’

1800



Este necesară o creștere a atractivității facultăților și o îmbunătățire a dotărilor tehnologice și a digitalizării serviciului de educație pentru adaptarea mai potrivită la nevoile și dorințele studenților.                                                '

Este important de punctat existența unei comunități bine dezvoltate a studenților din Constanța ce interacționează prin intermediul platformelor online studentpenet.ro și a paginii de Facebook „Studenții din Constanța". Astfel se poate observa că aceștia încearcă să pună bazele unei comunități bine deservite de servicii, ce are acces constant la evenimente și activități și prin intermediul căreia pot cunoaște noi persoane.

în ceea ce privește profilul universităților și a programelor de studii oferite de către universitățile publice și private, observăm o cifră de școlarizare în anul 2019 de peste 14 mii de studenți (14.718 locuri disponibile) la nivel licență și 5200 la nivel mașter. La nivel licență, peste 55% din locurile disponibile sunt oferite în cadrul programelor de studii din domeniul STEM, în timp ce la nivel de masterat, ponderea domeniilor STEM scade până la 43,9%.

Specializările cu cea mai mare cifră de școlarizare, ce determină și oferta potențială de forță de muncă la nivelul municipiului, sunt relativ echilibrat distribuite între domeniile umaniste și cele tehnice, STEM. în clasamentul primelor 10 specializări se regăsesc și domenii care pot susține dezvoltarea domeniilor cu o contribuție directă la dezvoltarea economică inteligentă, precum automatică și calculatoare sau diferitele specializări din domeniul inginerie. Pe primul loc regăsim totuși un număr însemnat de locuri disponibile în programe din domeniul economic, cu rol în formarea de specialiști în administrarea afacerilor și a activităților conexe (marketing, contabilitate, finanțe), ce pot avea un impact în susținerea antreprenoriatului local. De asemenea, se remarcă un număr mare de locuri (peste 1000) în domenii specifice profilului economic local, și anume inginerie maritimă și navigație, care reflectă tradiția locală și atractivitatea domeniului la nivel național.




PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă

Competența face diferența!

Deși există specializări conexe domeniului TIC, acestea fiind în topul celor mai atractive programe de studii la nivel de licență, numărul locurilor disponibile în cadrul acestor specializări este redus. Acest lucru se datorează pe de o parte creșterii lente a sectorului TIC la nivel local, iar pe de altă parte situării în bazinul de atracție a studenților de către universitățile cu tradiție în domeniu din București (ex. Universitatea București, Universitatea Politehnică). Acest fapt scade atractivitatea unor astfel de programe la nivel local, diminuând masa critică de potențiali absolvenți care să poată fi încadrați pe piața locală a forței de muncă în domeniul TIC. în același timp, domeniile asociate ingineriei sunt relativ dezvoltate, oferind programe de studiu cu aplicabilitate directă în industrii cu valoare adăugată mare, precum inginerie mecanică, electromecanică navală, inginerie industrială sau inginerie marină și navigație.

  • FIGURA 23 - CLASAMENTUL SPECIALIZĂRILOR LA NIVEL LICENȚĂ DUPĂ CIFRA DE ȘCOLARIZARE, ANUL 2019, NUMĂR LOCURI


Științe economice

2,740


Limbă și literatură /Litere

I_______________________________________________________________________________

Inginerie maritimă și navigație

Drept

|

Științele sociale, științele comunicării și...

Inginerie electrică —— 667 i_____________________________________________

Inginerie mecanică

Automatică, calculatoare și electronică 525

Agronomie MBII 500

Științe administrative BM— 485

500   1,000 1,500 2,000 2,500 3,000

La nivel de programe de masterat, balanța înclină totuși către programele de studii din domenii umaniste, deși pe primul loc se regăsește o specializare cu tradiție locală, și anume inginerie navală și navigație (575 de locuri). Specializările dedicate ingineriei se regăsesc către finalul clasamentului, punând la dispoziție aproximativ 50 de locuri per program (ex. 50 de locuri pentru inginerie mecanică), reducând oferta potențială de specialiști în astfel de domenii. Și de această dată, apropierea față de universitățile mari din Capitală favorizează mobilitatea studenților către acestea, în defavoarea universităților la nivel local.



  • FIGURA 24 - CLASAMENTUL SPECIALIZĂRILOR LA NIVEL MAȘTER DUPĂ CIFRA DE ȘCOLARIZARE, ANUL 2019, NUMĂR LOCURI

Inginerie navală și navigație

Teologie

Științe ale educației

Filologie

Drept

Inginerie civilă și instalații

Matematică

Științe administrative

Istorie

Psihologie

■■MH■BMM 250

250

I

250

250

M 210

MMMM 200

I

'■MBBBMHB 200


0     100    200    300    400    500    600    700

Adaptarea ofertei educaționale la nivelul universităților în acord cu cerințele pieței este esențială pentru a crește atractivitatea studenților față de programele oferite, în special în domeniul tehnic. De exemplu, introducerea unor programe de studiu în acord cu cerințele actuale de transformare industrială - robotică, inteligență artificială, materiale inteligente, biotehnologii, etc, împreună cu măsuri de stimulare a colaborării dintre mediul universitar și cel antreprenorial, ar putea încuraja studenții să pună în aplicare cunoștințele deprinse transpunând într-un start-up idei inovatoare. Perspectiva dezvoltării unei culturi antreprenoriale în rândul studenților, coroborată cu existența unor programe de studii noi și atractive, are rolul de a dinamiza cererea și oferta de forță de muncă înalt calificată, cu efecte directe asupra ecosistemului colaborativ local.

  • 2.4.3. ALFABETIZARE DIGITALĂ

CONTEXT - DESCRIERE GENERALĂ

Nevoia instruirii în utilizarea computerului se face resimțită în fiecare zi, odată cu creșterea informatizării societății. De la plățile efectuate cu cârdurile de credit, până la soluții educaționale online, e-guvernare, știri și alte elemente importante ale vieții de zi cu zi, tehnologia devine o parte tot mai importantă.

Tehnologia este într-o continuă schimbare, fiind necesară investirea în procesul de învățare al abilităților digitale. Recent, a devenit o necesitate ca orice persoană să se instruiască în utilizarea computerului și în înțelegerea tehnologiei pentru a se putea adapta într-un mod adecvat mediului înconjurător.

O persoană ce este capabilă să utilizeze computerul are la îndemână cea mai mare bibliotecă din lume, este mult mai atractivă pe piața muncii - abilitățile de utilizare a computerului sunt mai căutate decât cunoașterea unei limbi străine.

Alfabetizarea digitală urmărește să creeze persoane capabile să recunoască puterea pe care o au la dispoziție și să o utilizeze, să manipuleze și transforme informația digitală, să distribuie

informația și să comunice, precum și să se adapteze constant la noile forme ale tehnologiei.




PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativi Competența face diferența!

Incluziunea digitală este importantă în măsura în care oferă indivizilor instrumentele necesare pentru a lua parte la aceste procese de participare în comunitate, alături de informații esențiale despre drepturile și oportunitățile pe care aceștia le au.

Alfabetizarea digitală este necesară în funcție de grupa de vârstă și educație, dar și dacă se află într-o minoritate defavorizată. Astfel că fiecare dintre aceștia au nevoi diferite și dificultatea pe care o întâmpină în cazul învățării de utilizare a tehnologiei este ridicată. Persoanele care se află în aceste categorii sunt:

  • • Bătrânii (mai ales bătrânii singuri)

  • • Persoanele aflate în risc de sărăcie

  • • Persoanele ce nu beneficiază de acces la tehnologie

La nivel național doar 52% dintre români utilizează internetul (spre deosebire de 72% la nivel european), 32% nu au utilizat niciodată internetul, iar doar 26% dețin abilități digitale de bază. în ceea ce privește forța de muncă, doar 46% dintre românii dețin abilități digitale de bază sau superioare.11

TABEL 7 - INDICATORI Al SOCIETĂȚII DIGITALE EUROSTAT, 2017/2018


VALOARE REGIONALĂ 2017/2018

VALOARE REGIONALĂ 2014

POZIȚIONARE ÎNTRE

REGIUNILE EU

2019

POZIȚIONARE ÎNTRE

REGIUNILE RO

2019

Locuințe cu internet și broadband

11 69%**

57%

M-

M

Persoane care nu au folosit niciodată un calculator

1148%*

30%

+

/V

Persoane care au folosit internetul            pentru

interacțiunea cu autoritățile publice în ultimele 12 luni

113%**

3%

-

ru

Persoane care au folosit internetul pentru a-și procura bunuri proprii în ultimele 12 luni

1116%**

8%

-

Persoane care s-au conectat la internet zilnic în ultimele 3 luni

1146%**

30%

/V

+




PCCA

Programul Operațional Capacitate Administrativă

Competența face diferența!

Instrumenta Structurale 2044*2020

VALOARE REGIONALĂ 2017/2018

VALOARE REGIONALĂ

2014

POZIȚIONARE ÎNTRE

REGIUNILE EU 2019

POZIȚIONARE ÎNTRE

REGIUNILE RO 2019

Persoane care au folosit internetul pentru participare civică în ultimele 3 luni

-

-

M

Persoane care au folosit servicii de internet bankingîn ultimele 3 luni

fi 4%**

3%

-

Persoane care au folosit internetul pentru a vinde bunuri și servicii în ultimele 3 luni

fi 3%**

1%

-

Persoane care au folosit internetul pentru platforme social media în ultimele 3 luni

fi 55%**

38%

+

+

Persoane care nu au folosit internetul în ultimele 3 luni

fi 30%**

42%

IVI

+

LEGENDĂ TABEL                                                                          -

* - 2017, ** - 2018, fi - creștere ca fenomen pozitiv, U - descreștere ca fenomen pozitiv, fi - creștere ca fenomen negativ, U - descreștere ca fenomen negativ, + - valoare superioară ca fenomen pozitiv, " - valoare inferioară ca



fenomen pozitiv, + - valoare superioară ca fenomen negativ, "(E)-valoare inferioară, specifică țărilor Est-Europene, “ - valoare inferioară ca fenomen negativ, - valoare similară - toate regiunile au aceeași valoare, M - valoare

medie, M+ - valoare ușor superioară mediei, M- - valoare ușor inferioară mediei


Sursa: Baza de date ordine Eurostat

  • 2.4.4. COMPETENȚE TRANSVERSALE

CONTEXT - DESCRIERE GENERALĂ

Definiția competențelor transversale tinde să se refere la o noțiune complexă ce cuprinde mai mult decât aspectele cognitive și include atitudinile, capacitățile, precum și seturile de abilități pe care le poate avea o persoană. Noțiunea de competență poate include, de asemenea, și pe cele de capacitate, calitate, îndemânare sau pricepere.

Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului prevede:



PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

"Competențele-cheie în forma cunoștințelor, aptitudinilor și atitudinilor corespunzătoare fiecărui context sunt fundamentale pentru fiecare individ într-o societate bazată pe cunoaștere. Ele oferă valoare adăugată pentru piața forței de muncă, coeziunea socială și cetățenia activă, oferind flexibilitate și adaptabilitate, satisfacție și motivație

în urma aplicării unui chestionar, în cadrul căruia au fost primite răspunsuri de la 11 instituții educaționale, referitor la competențele transversale a fost primit următorul răspuns.

în ceea ce privește competențele conTemporane, acestea sunt reprezentate in diferite forme în cadrul curriculumului de cursuri. Acestea sunt fie cursuri obligatorii, cursuri opționale, studiate parțial în cadrul altor cursuri, fie cursuri ocazionale studiate o dată pe an sau pe ciclu de învățământ.

Cel mai rar întâlnite printre răspunsurile din chestionar se regăsesc cursuri ce conțin informații de proprietate intelectuală, exprimare creativă prin mijloace media, inovare socială, GDPR, comunicare și marketing, prezentare și vorbire în public, educație sexuală și altele.

Cele mai comune forme de prezentare a competențelor conTemporane sunt de tipul studiu parțial în cadrul unui curs obligatoriu și studiu ocazional (o dată pe an sau pe ciclu de învățământ). Acest lucru este evident în cadrul subiectelor ca Inovare socială, egalitate de șanse, sănătate mentală și psihologie, stil de viață sănătos și pregătire pentru interviuri.

Cel mai des întâlnite informații prezentate sub forma unor cursuri obligatorii sunt TIC, logică și antreprenoriat.

Cea mai puțin comună metodă de prezentare a informațiilor referitoare la competențele conTemporane se regăsesc în cadrul unor prelegeri distincte în cadrul unor cursuri parțiale. Printre răspunsurile date se regăsește: managementul conflictelor, luarea deciziilor și asumarea riscurilor și stil de viață sănătos.





PCCA

Programul Operațional Capacitate Administrativi

Competența face diferența!



InttruTxnt* Structurata 2CM-2020





Exprimară crcalrvâ prin rtJVMCfl medul


Eoalibto do țanw





Prezentai o ți va bbo tn public








Există o necesitate generală de îmbunătățire a competențelor transversale ale elevilor și studenților din cadrul unităților educaționale din municipiul Constanța. Deși există anumite instituții școlare ce prezintă astfel de cursuri, necesitatea competențelor de acest fel vizează accesul la cursuri săptămânale, în cadrul cărora studenții pot pune în practică noile cunoștințe dobândite.

Pentru dezvoltarea unui oraș inteligent este nevoie mai mult de anumite competențe transversale precum TIC, logică, exprimarea creativă prin mijloace media, comunicare și marketing și proprietate intelectuală. Aceste cursuri au efect în dezvoltarea cunoștințelor digitale ale elevilor, având un rol important pentru formarea cetățenilor inteligenți.

  • 2.4.5. SISTEMUL STEM

CONTEXT - DESCRIERE GENERALĂ

STEM este acronimul pentru Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică și cuprinde o gamă largă de discipline care se încadrează în fiecare dintre acești termeni. STEM are o importantă practică deosebită pentru fiecare componentă a societății moderne. în diferite sisteme educaționale, STEM reprezintă disciplinele specifice incluse în curriculum școlar sau pot apărea ca discipline distincte: Fizică, Chimie, Biologie, Științele Pământului, Astronomie, Informatică, Tehnologia informației și a comunicațiilor etc. întreaga economie a societății moderne este dependentă de STEM, motiv pentru care este importantă elaborarea unui curriculum bazat pe discipline specifice. Competențele în domeniul STEM sunt foarte importante și vor deveni indispensabile în societatea viitoare.

C>™



PCCA


Programul Operațional CapidUte Administrativă Competența face diferența!

în cadrul programului european Orizont 2020, cel mai mare program de cercetare și inovare al UE, construirea competențelor științifice și dezvoltarea unor modalități inovatoare de conectare a științei cu societatea reprezintă o prioritate. Programul Orizont 2020, în partea a cincea „Știința cu și pentru Societate", descrie obiectivul specific după cum urmează: „Scopul este de a construi o cooperare eficientă între știință și societate, a recruta noi talente pentru știință și pentru a asocia excelența științifică cu conștientizarea socială și responsabilitatea". - preluare după C. Soare, 2018. Sistemul educațional STEM, în Revista Cadrelor Didactice. [Online]: httDs://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/sistemul-educational-stem          (accesat

04.04.2020)

INTERESUL ELEVILOR PENTRU DOMENIILE STEM ESTE SCĂZUT LA NIVELUL MUNICIPIULUI CONSTANȚA

în municipiul Constanța au fost identificate specializări în domeniul tehnologiei în cadrul liceelor tehnice cum ar fi: electronică automatizări, electric, mecanică și electromecanică. Cel mai ridicat număr de locuri se regăsește la specializarea electronică automatizări, fiind și cel mai des întâlnit ca specializare în liceele tehnice. Cele mai puține locuri se regăsesc în domeniul Electromecanică, această specializare regăsindu-se doar în cadrul unui singur liceu.

FIGURA 25 - DISTRIBUȚIA LOCURILOR DIN DOMENIUL TEHNOLOGIC ÎN LICEELE TEHNICE DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2019

28

r >

112

■ Electronică automatizări ■ Electric ■ Mecanică * Electromecanică

Sursa: https://www.admitereliceu.ro/

2.4.6. CREATIVITATE

CONTEXT - DESCRIERE GENERALĂ

în Strategia Uniunii Europene 2020, industriile culturale și creative (ICC) europene joacă un rol fundamental pentru creșterea, competitivitatea și viitorul UE și al cetățenilor săi. Prin natura lor, ele sunt vehicule ale inovării, creează locuri de muncă și au un rol de interfață pentru diversele



activități industriale. ICC sunt deopotrivă generatoarele unor avantaje incomparabile, factori de dezvoltare locală și vectori ai mutațiilor industriale.

Conform definiției propuse de Comisia Europeană pentru ICC, industriile creative oferă locuri de muncă unui număr de 5 milioane de persoane din UE (sursă: Cartea Verde COM 2010,183 final). 40

Instituții precum UNCTAD a Organizației Națiunilor Unite au luat promovarea și studiul economiei creative ca mod fundamental de a genera creștere și valoare în diferite țări. Acest lucru se datorează gradului crescut de accesibilitate la creativitatea umană (UNCTAD, 2011).12 13

Clasa creativă este totodată generatoare de inovare prin produsele și serviciile pe care le realizează. Inovarea fiind un factor determinant al unui oraș inteligent. Atât produsul reieșit din industriile creative, cât și cetățenii ce lucrează în astfel de domenii reprezintă un potențial de inovare și educare pentru un oraș inteligent.

DINAMICĂ SCĂZUTĂ LA NIVELUL MUNICIPIULUI CONSTANȚA ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SECTORUL INDUSTRIILOR CULTURALE Șl CREATIVE

în ceea ce privește Sectorul Industrii Culturale și Creative se regăsesc domenii precum: arhitectură, arhive și biblioteci, arte vizuale/arte interpretative, artizanat și meșteșuguri, audiovizual și media, carte și presă, cercetare, patrimoniu cultural, publicitate, software, IT și jocuri. Implicarea cetățenilor în aceste domenii care presupun un grad ridicat de complexitate și sofisticare a cunoștințelor și competențelor poate conduce la formarea unei societăți pro-active cu capabilități de implicare civică și impact în rezolvarea problemelor sociale, atât timp cât aceștia sunt antrenați în astfel de activități.

Municipiul Constanța prezintă un număr mai scăzut de salariațiîn domeniile ICC (3.344 salariați), pus în comparație cu polii de creștere Cluj (27.815 salariați), Timișoara (12.265 salariați), lași (11.668 salariați) și Brașov (9.169 salariați).

Municipiile Cluj (18.359 salariați), Timișoara (5.486 salariați), lași (5.962 salariați) și Brașov (3.352 salariați) prezintă o preponderență a numărului de salariați în domeniul Software, IT, Jocuri spre deosebire de municipiul Constanța. în cadrul acestuia, numărul cel mai ridicat de salariați se regăsește în domeniul Artizanat și meșteșuguri (781 salariați), urmat de Publicitate (485 salariați), Arte vizuale (445 salariați) și Software, IT, Jocuri (408 salariați).

La nivelul Județului Constanța se remarcă un procent de 4% din totalul numărului de salariați care lucrează în sectorul ICC, iar 85% dintre aceștia sunt activi în municipiul Constanța. în ceea ce privește evoluția numărului de salariați, în perioada 2014-2018 se evidențiază o scădere în mediul urban de -11.8% și o creștere în mediul rural de 64.3%. Totodată valorile totale la nivel de județ prezintă o rată de descreștere cu valori negative de -5.3.




PCCA


Programul Operațional Capadtate Administrativă

Competența face diferența!

FIGURA 26 - NUMĂR DE SALARIAȚI DIN SECTOARELE ICC ÎN JUDEȚUL CONSTANȚA ÎN 2014 (INTERIOR) Șl 2018 (EXTERIOR)


în anul 2014, numărul de salariați ce lucra în domeniile Industriei Culturale și Creative (ICC) era de aproximativ 3850. Sectoarele dominante erau Artizanat și Meșteșuguri, Artele spectacolului/Arte interpretative și Carte și Presă cu valori cuprinse între 550 și 750 de salariați.

FIGURA 27 - NUMĂRULUI DE SALARIAȚI ÎN INDUSTRIILE CULTURALE Șl CREATIVE DIN REGIUNE, 2014


  • ■ Publicitate

  • ■ Arhive si biblioteci

  • ■ Artizanat și meșteșuguri

a Arte vizuale

a Cercetare

  • ■ Audiovizual și media

  • ■ Arhitectură

  • ■ Software, IT, Jocuri

  • ■ Artele spectacolului/Arte interpretative

a Carte și Presă

  • ■ Patrimoniu cultural

Sursa: Baza de Date Listă Firme, BORG Design

în perioada 2014-2018, numărul total de salariați în sectorul ICC a scăzut cu aproximativ 400 de salariați. Raportat la numărul total de salariați la nivelul municipiului Constanța această fluctuație este direct proporțională cu scăderea numărului total de salariați.

în același interval de timp 2014-2018, se observă o schimbare a procentelor domeniilor din sectorul ICC. Domeniile al căror număr de salariați a crescut sunt: Publicitate, Artizanat și Meșteșuguri și Arte vizuale.



FIGURA 28 - NUMĂRULUI DE SALARIAȚI ÎN INDUSTRIILE CULTURALE Șl CREATIVE DIN REGIUNE, 2018


  • ■ Publicitate

  • ■ Arhive si biblioteci

  • ■ Artizanat și. meșteșuguri

Arte vizuale

“ Cercetare

» Audiovizual și media

  • ■ Arhitectură

  • ■ Software, IT, Jocuri

» Artele spectacolului/Arte interpretative


Sursa: Baza de Date Listă Firme, BORG Design

în ceea ce privește rata de creștere a salariaților pe sectoare ICC în municipiul Constanța în perioada 2014-2018, se poate observa că valorile sunt pozitive doar în cazul domeniilor: Publicitate, Arhive și biblioteci, Artizanat și meșteșuguri și Arte vizuale. Din cele 12 domenii ICC, 8 dintre acestea prezintă valori negative. Se evidențiază în mod negativ cu descreșteri procentuale considerabile următoarele domenii ICC: Artele spectacolului, Carte și presă și Patrimoniu.



FIGURA 29 - RATA DE CREȘTERE A SALARIAȚILOR PE SECTOARE ICC ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2018 VS. 2014


Publicitate

Arhive si biblioteci

Artizanat și meșteșuguri

Arte vizuale

Cercetare

Audiovizual și media

Arhitectură

Software, IT, Jocuri

Artele spectacolului/Arte interpretative

Carte și Presă

Patrimoniu cultural -85.7%

ICC Mun. Constanta



Sursa: Baza de Date Listă Firme, BORG Design

Raportat la numărul de salariați, numărul de firme pe sectoare ICC evidențiază faptul că majoritatea firmelor existente au maxim 9 angajați. Acest lucru se observă în special în cazul sectoarelor: Software, IT, Jocuri, Artele spectacolului și Arte vizuale.

2.5. IMPLICAREA

CONTEXT - DESCRIERE GENERALĂ

Pentru cetățeni, implicarea face parte din conturarea identității personale și dezvoltarea sentimentului de apartenență. Implicarea civică și impactul real pe care îl are acesta este important, deși în prezent este uneori neglijat și insuficient valorificat în societate.

2.5.1. ACTIVITATEA CIVICĂ

Participarea civică cuprinde o gamă largă de activități formale și informale, cum ar fi voluntariatul sau participare la activități de grup. Unele sunt activități individuale care aduc beneficii societății (votul) sau activități de grup de care beneficiază fie membrii grupului (echipe sportive), fie societatea (organizații de voluntari).

La nivelul municipiului Constanța, există un număr de 1952 de asociații, 9 de fundații, 19 uniuni și 10 federații. în comparație cu polii de creștere Cluj-Napoca (3674 asociații), lași (2403 asociații),

ln*innr»orr1« Structurai* WM-202D

Timișoara (2585 asociații) și Brașov (2003 asociații), municipiul Constanța are un număr mai redus de asociații.

La nivelul municipiului Constanța este important gradul de implicare civică al cetățenilor. Implicarea civică presupune a lucra pentru a face o diferență în viața civică a comunității. De asemenea, este necesară aplicarea și dezvoltarea cunoștințelor, abilităților, valorilor și motivației pentru a face o schimbarea în viața comunitară. Pentru locuitorii orașului această schimbare poate înseamnă creșterea calității vieții în cadrul comunității, prin diverse procese politice și non-politice.

în municipiul Constanța principalele domenii de interes în ceea ce privește ONG-urile sunt cele cu caracter sportiv și de tineret cu public țintă principal grupa de vârstă tânără. Dar și ONG-uri cu caracter de binefacere, educație și sănătate în cadrul cărora sunt organizate cursuri, realizate diverse studii și cercetări, publicații ale specialiștilor și altele. Asociațiile de cultură și cele civice sunt și ele prezente și sunt importante la nivelul comunității pentru organizarea de evenimente culturale, dar și cu rolul de închegare al comunităților.

Următoarele ONG-uri se remarcă prin implicarea lor în comunitatea din Constanța prin activitățile organizate și prezența în spațiul public.

  • • Capitala Tineretului, conceptul propus reprezintă îndrumarea tinerilor de a îmbrățișa activismul civic și social și de a promova un model al implicării comunitare.

  • • Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, apăra și susține interesele comunității de afaceri din județul Constanța.

  • • Grupul de Inițiativă Civică Peninsula, creat pentru a discuta problemele zonei și a căuta împreună soluții pentru creșterea calității vieții în această parte a orașului.

  • • Asociația Mare Nostrum, creat pentru responsabilizarea comunității prin schimbarea mentalităților, în vederea creșterii respectului față de mediu și aplicarea de soluții care să asigure conservarea zonei costiere românești și a resurselor Mării Negre.

  • • Asociația Creative+, creat pentru stimularea creativității, gândirii critice și abilităților inovative, educării respectului pentru resursele planetei, îmbogățirii valorilor comunității referitoare la patrimoniul cultural istoric.

  • • Asociația Noul Val în parteneriat cu Asociația Asistenților Sociali Profesioniști Prosocial, Asociația Handmade Romania și Asociația Pentru Tineret "Liberte De Pensee" implementează proiectul "Să fim solidari pentru asigurarea dezvoltării sociale".



PCCA


Programul Op<?rațit«al Capacitate Administrativi Competența face diferența!

  • FIGURA 30 - NUMĂRUL ORGANIZAȚIILOR NONGUVERNAMENTALE PE TIPOLOGIE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA



    > Sport

    * Cultură

    ■ Altele


■ Turism o Sănătate ■ Binefacere

Sursa: Indexul persoanelor juridice fără scop patrimonial, Registrul Național ONG, Ministerul Justiției

Cetățenii din municipiul Constanța prezintă potențial în ceea ce privește implicarea civică, în special în rândul tinerilor. Aceștia fiind implicați in diverse activități civice și asociații studențești. Prin numărul de 104 de asociații cu caracter civic la nivelul orașului iese în evidență faptul că locuitorii Constanței sunt interesați să facă o schimbare și să îmbunătățească nivelul calității vieții și al spațiului public.

IMPLICAREA ÎN VIAȚA CIVICĂ PRIN GRUPURILE DE INIȚIATIVĂ PREZINTĂ UN ÎNCEPUT PROMIȚĂTOR

în ultimii ani, municipiul Constanța a fost martorul unei creșteri în ceea ce privește implicare cetățenilor în problemele comunitare, dar acest drum este abia la început. Acest proces începe treptat, în zonele de interes, cu oamenii care decid să ia poziție în legătură cu problemele cu care se confruntă zi de zi. Deși problemele și nemulțumirile cetățenilor nu reprezintă ceva nou, iar inițiative și petiții individuale au fost realizate în mai multe rânduri, odată cu încetățenirea noțiunii de organizare comunitară și apariția unor facilitatori în domeniul ONG-urilor, care le-au vorbit oamenilor despre moduri de lucru și despre organizare, implicarea civică poate crește exponențial.

în comparație cu viața civică din capitala București, municipiul Constanța este încă la început de drum în ceea ce privește implicarea civică prin intermediul grupurilor de inițiativă. Totodată se remarcă o atitudine nouă de interes în mediul online datorită faptului că oamenii sunt mult mai conectați la comunitatea din care fac parte. Crearea de grupuri online prin platforma Facebook conduce la o implicare mai ridicată prin organizarea de evenimente, discuții și dezbateri (ex. Grupul de inițiativă civică Constanța ce marchează cel puțin 1000 de membri).

în ceea ce privește grupurile de inițiativă civică la nivelul Constanței, cele mai vizibile sunt: Grupul de Inițiativă Civică Constanța, Grupul de Inițiativă Civică Peninsula și Centrul de Resurse Civice.

i

Principale domenii de activitate în care aceștia sunt implicați sunt:

  • • Democrație locală și implicarea cetățenilor în viața comunității prin voluntariat

® Susținerea protecției mediului

  • • Asistarea emigranților resortisanți ai țărilor terțe în accesarea serviciilor din comunitate

» Stimularea comunicării dintre administrație și tinerii din comunitate

  • • Susținerea democrației prin monitorizarea proceselor electorale cu observatori independenți

  • • Promovarea modelului intercultural dobrogean42

La nivel local, grupurile de inițiativă civică din Constanța, încearcă să își aducă aportul în protejarea drepturilor omului și valorilor comunității, în sprijinirea și promovarea tinerilor cât și a inițiativelor acestora, sprijinirea și promovarea programelor de protecție a mediului, promovarea turismului local pentru beneficiul comunității și sprijinirea și organizarea activităților culturale, artistice și sportive.

Din punct de vedere al implicării în spațiul public, Grupul de Inițiativă Civică Peninsula este cel mai activ. Acesta se prezintă ca un grup al locuitorilor și iubitorilor Peninsulei din Constanța, ce a fost creat pentru a discuta problemele zonei și a căuta împreună soluții pentru creșterea calității vieții în zona peninsulară a orașului.

Locuitorii municipiului Constanța, deși încă se află la început de drum în ceea ce privește implicarea civică, aceștia devin tot mai preocupați de comunitatea orașului. Acest lucru reprezintă un element de potențial important pentru medierea dialogului între autorități și locuitori.

IMPLICAREA CIVICĂ ÎN VIAȚA COMUNITARĂ PRIN METODE ADMINISTRATIVE SE DEZVOLTĂ

Promovarea participării civice la viața comunitară poate fi realizată în diferite moduri. încurajarea tinerilor să fie activi în comunitatea lor este important pentru promovarea participării civice pe tot parcursul vieții. Tinerii implicați în serviciul comunitar au mai multe șanse să voteze și să fie voluntari și implicați în rezolvarea problemelor comunitare la vârsta adultă.

Un proiect ce este pus în curs de implementare este reprezentat de bugetarea participativă. Bugetarea participativă este un proces derulat în prezent în Constanța prin care ideile și inițiativele comunității se manifestă și se transformă în realitate. Este un proces deschis, incluziv și transparent prin care membrii comunității se implică direct în formularea deciziilor privind prioritățile de cheltuire a banilor din bugetul local.

în conformitate cu nota de fundamentare privind proiectul bugetului local pe anul 2020, Primăria municipiului Constanța a introdus procedura de bugetare participativă. în urma căreia populația de peste 18 ani care locuiește, muncește sau studiază în municipiul Constanța are dreptul de a participa activ la dezvoltarea orașului, prin identificarea și soluționarea unor probleme existente la nivelul acestuia. 43

42 Centrul de resurse civice - https://socialdoers.com/centrul-pentru-resurse-civice/

43 Primăria municipiului Constanța - Direcția financiară, Notă de fundamentare privind proiectul bugetului local pe

------O™

www.poca.ro                                        96

La nivel municipal, astfel de proiecte sunt un prim pas pentru integrarea cetățenilor mai mult în viața administrativă și în afirmarea opiniei. Astfel locuitorii Constanței încep un proces prin care își pot exprima problemele cu care se confruntă, sunt ascultați, formulează idei și inițiative proprii, participă efectiv la stabilirea priorităților în cheltuirea banilor comunității, participă activ la realizarea și urmărirea proiectelor. Toate aceste aspecte, deși reprezintă doar un început, sunt promițătoare pentru potențialul comunității civile.

2.5.2. PARTICIPAREA LA VIAȚA PUBLICĂ

Participarea la viața publică înseamnă a lucra pentru a face o diferență în viața civică a comunităților noastre și a dezvolta combinația de cunoștințe, abilități, valori și motivație pentru a face această diferență. înseamnă promovarea calității vieții într-o comunitate, atât prin procese politice (mersul la vot), cât și non-politice (activități comunitare).

O persoană responsabilă din punct de vedere moral și civic se recunoaște pe sine însuși ca membru al unei comunități sociale mai mare și, prin urmare, consideră că problemele sociale sunt cel puțin parțial proprii; un astfel de individ este dispus să vadă dimensiunile morale și civice ale problemelor, să facă și să justifice judecățile morale și civice avizate și să ia măsuri atunci când este cazul.44

IMPLICAREA CIVICĂ CREȘTE DATORITĂ REȚELELOR SOCIALE

Pe rețelele de socializare, implicarea civică este mai răspândită. Cei care locuiesc în gospodării cu venituri mai mari și cei cu niveluri superioare de educație (în special, cei care au urmat sau au absolvit facultatea) sunt în mod constant mai susceptibili să contribuie civic online și offline decât cei cu venituri mai mici sau cu un nivel de educație mai redus. Aceste diferențe se observă în special în lucrul cu concetățenii pentru a rezolva o problemă în comunitate, participarea la o întâlnire politică cu teme locale, lucrări sau voluntariat, precum și în contactarea autorităților responsabile referitor la problemele sesizate.

Când vine vorba despre cetățenii ce folosesc site-uri de rețele sociale precum Facebook, participarea civică este destul de echilibrată. Aceștia participă la discuții lansate în mediul online, în special la cele cu temă politică sau referitoare la calitatea spațiului public din Constanța. Implicarea pe rețelele sociale este foarte întâlnită în rândul tinerilor, în special datorită faptului că folosesc frecvent astfel de mijloace de informare și comunicare. Adulții peste 40 de ani tind să fie destul de activi și ei pe site-urile de rețele sociale, dar în măsura în care le folosesc, frecvența utilizării de către aceștia fiind mai redusă decât în rândul tinerilor. Vârstnicii sunt cei mai puțin probabil să fie activi din punct de vedere politic pe site-urile de socializare. 45

La nivel global, începând cu anul 2008 a avut loc o creștere treptată a implicării civice pe rețelele sociale, iar discuțiile pe astfel de rețele pot duce la implicarea în comunitate. Conform statisticilor

anul 2020,   2020. http://www.primaria-constanta.ro/docs/default-source/documente-

pwpmc/de-interes-public—

legea-52-2003/transparen%C8%9B%C4%83-decizional%C4%83/proiectbuget_2020.pdf?sfvrsn=4

44 Civic Responsibility and Higher Education, edited by Thomas Ehrlich, published by Oryx Press, 2000


Facebook, numărul de utilizatori a crescut de la 33% în anul 2008 la 69% în 2012, iar până în anul 2019 a mai crescut cu 26%.45 Pe măsură ce numărul total de utilizatori ai rețelelor de socializare a crescut, a crescut și numărul utilizatorilor care se angajează într-un fel sau altul în dezbateri cu caracter civic sau social pe aceste platforme online comparativ cu anul 2008.

CREȘTEREA IMPLICĂRII CIVICE ÎN PARTICIPAREA LA VOT

Participarea la vot reprezintă un indicator important ce evidențiază nivelul de implicare civică, astfel cu cât numărul de votanți este mai ridicat cu atât interesul cetățenilor este mai ridicat.

în municipiul Constanța, 145.311 de votanți s-au prezentat la urne, fiind vorba de 55.60% din totalul locuitorilor cu drept de vot în anul 2019 la alegerile prezidențiale. Procent mai ridicat cu 5.73% față de prezența la urne la nivel național și cu 1.21% mai mult decât în municipiul București.

Din câte se poate observa în graficul de mai jos, grupa de vârstă cu cea mai ridicată prezență la vot este cea de 45-64 ani, urmată de grupa de 65 și peste 65 de ani. în cadrul fiecărei grupe de vârstă persoanele de gen feminin sunt mai prezente decât persoanele de gen masculin pe listele de votare cu un procent situat între 3% și 6%.

FIGURA 31 - PREZENȚA LA VOT ÎMPĂRȚITĂ PE GRUPE DE VÂRSTĂ Șl GEN, 2019


Sursa: https://prezenta.bec.ro/prezidentialel0112019


în anul 2016, în cadrul alegerilor locale prezența la vot a fost de 49,73%. Constanța se afla la finalul votului pe locul cinci între județele cu cea mai mare prezență la vot, fiind depășită de Olt, Giurgiu, Teleorman și Ilfov. Spre deosebire de municipiul București ce a avut o prezență de doar 33.31%, municipiul Constanța se situează bine prin valorile mai ridicate în ceea ce privește implicarea în viața politică. 14



2.6. PROVOCĂRI Șl POSIBILE OPȚIUNI DE PROIECTE „SMART CITY"

PRINCIPALELE PROVOCĂRI                   POSIBILE SOLUȚII SMART

NIVELUL DE EDUCAȚIE

Scăderea numărului de studenți.               Crearea unei politici de atragere de studenți și

realizarea de campanii de promovare a municipiului Constanța ca oraș universitar.


Infrastructura TIC din cadrul unităților de Modernizarea bazei materiale și a dotărilor învățământ preuniversitar nu permite încă unităților de învățământ cu tehnologii de digitalizarea la scară largă a procesului ultimă generație care să permită un grad mare educațional                                      de interactivitate al elevilor în mediul digital.

Sistemele informaționale care să pună în practică procesul de digitalizare al educației început prin digitizarea instituțiilor de învățământ sunt printre cele mai importante elemente deoarece trebuie dezvoltate în mod integrat și interoperabil.

Dezvoltarea de sisteme de e-learning, sisteme de date care colectează, integrează, analizează și prezintă informația legată de activitatea profesorilor și a elevilor, și sisteme interoperabile cu alte unități (ex: cursuri online comune, baze de date comune, etc.).


Acestea pot servi ca bună practică la nivel municipal, iar soluțiile adoptate pot fi replicate și în cadrul altor școli printr-un proces de scalare, astfel încât să permită centralizarea de date și informații în comun, nu doar separat.

Dezvoltarea elevilor ca cetățeni activi și cu Implementarea de activități de implicare spirit de incluziune socială se realizează prin activă a cetățenilor, incluziune socială și proiecte ocazionale și nu ca o activitate învățare în comunitate cel puțin de 3 ori pe constantă.                                     săptămână în cadrul fiecărei clase de elevi.

Este recomandat ca designul acestor activități să se facă prin parteneriate cu diferiți actori locali (mediul privat, ONG-uri, instituții publice) pentru a familiariza viitorii cetățeni cu problemele orașului lor.


PRINCIPALELE PROVOCĂRI                   POSIBILE SOLUȚII SMART

Crearea de concursuri anuale de inovare pentru elevi cu scopul de a găsi soluții pentru problemele din oraș.

Eforturile instituțiilor de învățământ pentru dezvoltarea potențialului maxim al fiecărui elev sunt diverse, dar nu au produs efecte sistemice.


Este nevoie ca programele de învățământ să se concentreze la fel de mult pe abilități cât și pe conținutul academic și să practice schimbarea metodei de învățare de la rutină la un program individualizat care stimulează imaginația, creativitatea și întărește competențele transversale.


Utilizarea următoarelor practici în procesul de învățare din toate școlile din municipiu: interacțiune cu mediul de afaceri, interacțiune cu administrația publică, interacțiune cu mediul artistic și cultural, interculturalitate și incluziune socială, mijloace artistice, activități fizice, management emoțional, interacțiunea cu părinții elevilor, implicare în comunitate, etc.

Crearea de programe de orientare și consiliere în carieră.

Crearea de programe pentru participarea la concursuri internaționale de inovare pe diferite domenii în cadrul Centrului de Excelență.

Majoritatea competențelor conTemporane nu sunt abordate într-un mod continuu și structurat în cadrul unui curriculum.


Programele de studiu ar trebui să fie adaptate fiecărui student, implicându-i în utilizarea instrumentelor diverse și consolidându-le competențele transversale.


Crearea, la nivelul programei școlare, de cursuri și activități pentru dezvoltarea competențelor conTemporane astfel încât acestea să poată fi acreditate și măsurabile.

Desfășurarea cu regularitate a cursurilor de: antreprenoriat, proprietate intelectuală, negociere, managementul conflictelor, comunicare și marketing, luarea deciziilor și asumarea riscurilor, etică în economie și resurse financiare, exprimare creative prin mijloace media, egalitate de șanse, inovare



PRINCIPALELE PROVOCĂRI                   POSIBILE SOLUȚII SMART

învățământul tehnic și profesional prezintă atât cazuri de excelență cât și probleme de promovabilitate la examenele naționale.


socială, GDPR, logică, TIC, prezentare și vorbire în public, pregătire pentru interviuri, sănătate mentală și psihologie, educație sexuală, stil de viață sănătos, etc. în toate unitățile de învățământ din municipiu.

Creșterea calității actului educațional în Municipiul Constanța.

Realizarea unei analize de piață pentru identificarea beneficiilor învățământului tehnic la nivel local.

Crearea de diverse parteneriate pentru practica și angajarea elevilor din învățământul tehnic.

Crearea unei platforme online care să faciliteze accesul tinerilor la locurile de practică și la locurile de muncă din domeniile tehnice.

Crearea unei campanii de promovare a învățământului tehnic în rândul părinților și al elevilor care să presupună prezentarea de beneficii, bune practici și de oportunități de dezvoltare în carieră prin realizarea unei platforme de informare și a altor mijloace social-media, cu implicarea marilor operatori economici din zonă, precum și a canalelor media locale.

Crearea unui centrul al tehnologiilor și activităților aplicative pentru elevii de gimnaziu și de liceu tehnologic/școală profesională.

ASISTENȚĂ SOCIALĂ

La nivel municipal sunt insuficient evaluate și monitorizate anumite fenomene sociale aflate în creștere, precum: abuzul, violența domestică, neglijarea și abandonul copiilor, delincvența juvenilă, copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate etc, pentru acordarea de servicii de consiliere și suport adaptate nevoilor identificate, pentru a dezvolta intervenții eficiente de prevenire a Pentru diminuarea problemelor sociale existente, este necesar un sistem comun, integrat, asumat de către toți furnizorii de servicii sociale (publici și privați), de monitorizare și evaluare permanentă în timp real, a stării sociale a municipiului și coordonarea interinstituțională, prin crearea de proceduri și platforme electronice de comunicare.


PRINCIPALELE PROVOCĂRI                   POSIBILE SOLUȚII SMART

separării copilului de familie, a

institutionalizării, precum si reducerea r .             x. „       . ...    , x.

                Furnizarea proactiva a serviciilor de prevenție

acestora.                                                 »           .. .                                       '

in comunitate.

Crearea unui parteneriat activ și constant între furnizorii de servicii sociale (publici și privați) și alte instituții locale (poliție, spital, biserică etc.) în vederea identificării, ajutorării și monitorizării cazurilor sociale.

Campanii de informare și cursuri de formare pentru atragerea de asistenți sociali, inclusiv din cadrul comunităților vulnerabile.

; Realizarea de campanii de prevenire a situațiilor problematice în comunitate prin desfășurarea de activități practice de ecologizare, amenajare de spații publice, egalitate de șanse etc. în cadrul comunităților vulnerabile.

3. ECONOMIE INTELIGENTĂ

Capitolul Economia inteligentă se concentrează pe identificarea principalelor tendințe și provocări în ceea ce privește structura economică a municipiului Constanța în context județean, regional și național, interacțiunea dintre actorii economici și ecosistemul antreprenorial și de inovare, precum și mecanismele prin care activitățile economice generează o dezvoltare competitivă în contextul provocărilor globale actuale. Astfel, capitolul își propune să fundamenteze modul în care competitivitatea, flexibilitatea și adaptabilitatea mediului economic pot genera valoare adăugată care la rândul său, generează beneficii multiple pentru cetățeni și alți actori din ecosistem, precum autoritățile publice, mediul educațional și potențialii investitori.

în cadrul analizei situației existente a fost urmărită în principal interpretarea valorilor unor indicatori care să conducă spre profilarea principalelor elemente de structură economică locală, care pot susține o transformare sustenabilă, bazată pe inovare, către o economie a cunoașterii, în contextul transformărilor tehnologice profunde vizibile în acest moment la nivel european și global.

în acest sens, capitolul urmărește patru piloni esențiali în conturarea punctelor tari, slabe, oportunităților și riscurilor cu implicații asupra transformării economice inteligente, pornind de la (1) contextul macroeconomic general și elemente de competitivitate, (2) profilul economic dat de companiile locale, (3) relațiile externe ale municipiului și județului prin prisma comerțului și investițiilor, și (4) activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare.

3.1. CONTEXT MACROECONOMIC Șl COMPETITIVITATE

3.1.1. PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI

CONTEXT | în context european, regiunea Sud-Est, în care este localizat județul Constanța, aparține grupului celor mai slab dezvoltate regiuni din Uniunea Europeană, prin prisma valorii reduse a PIB pe cap de locuitor și a creșterii economice lente înregistrate în perioada 2014-2017. La nivel național, au fost înregistrate creșteri ale Produsului Intern Brut pentru județele în care se află municipii considerate pol de dezvoltare economică la nivel național.

în profil macroeconomic regional, județul Constanța se află în regiunea Sud-Est, aflată în a doua jumătate a tabloului PIB/cap de locuitor, ocupând locul 5 între regiunile României, deși a înregistrat o creștere de 19,7% între 2014 și 2017. Prin comparație, pe lângă faptul că această regiune a înregistrat o valoare de sub 40 de mii RON per locuitorîn 2017, prag depășit de regiunile București-llfov, Vest, Centru și Nord-Vest, rata de creștere pentru intervalul de timp menționat a fost printre cele mai mici la nivelul întregii țări, situându-se doar peste regiunea Sud-Muntenia (ce a înregistrat un minim de 19,2%) și sub media națională de 30,3%.

Valoarea Adăugată Brută (VAB) completează analiza contextului macroeconomic care trasează în linii mari profilul economic al județului și al municipiului Constanța. Acest indicator indică valoarea bunurilor și serviciilor produse într-o anumită zonă în diferite ramuri economice principale, fiind un indicator utilizat pentru cuantificarea productivității unei economii regionale sau naționale. Analiza VAB permite și conturarea unui profil economic la nivel general, dacă ne uităm la contribuția principalelor ramuri la totalul valorii adăugate.

PRODUSUL INTERN BRUT

Notă Metodologică: în cazul acestui indicator nu există date statistice la nivel local, astfel că a fost expusă situația la nivel județean/regional, având în vedere că municipiul Constanța concentrează mare parte din activitatea economică și populația județului

Analiza PIB ne indică faptul că municipiul București este lider detașat cu peste 200 de miliarde RON în 2017, pe când județul Constanța se poziționează pe locul 4, cu un PIB de 36,4 miliarde RON, valoare comparabilă cu cea înregistrată de Timiș sau Prahova, dar cu 18% mai mică decât cea înregistrată de Cluj (Constanța, Cluj și Timiș fiind comparabile din punct de vedere al populației rezidente).


Instrument* Structurale 20M-2020

FIGURA 32 - PIB-UL LA NIVEL JUDEȚEAN (MILIARDE RON) Șl EVOLUȚIA ACESTUIA, 20142017                                                               ’



București

Cluj

Timiș

Constanta

Prahova

Brașov lași Dolj

Bihor



208.7


34.0 ■■■ 36.4

H- 1 34.7 30.7 fe] 22.0 ■■ 29.0 fen 20.7 ■Ml 28.5

32 16.6 Ml 20.8 1

'El 15.3

■I 19.9


PRODUSUL INTERN BRUT PE CAP DE LOCUITOR

Analizând acest indicator la nivel județean în regiunea Sud-Est, se observă că județul Constanța și-a menținut poziția de lider în acest caz, în anii de referință considerați menținându-se și chiar depășind pragul de 50 de mii RON per cap locuitor, cu o rată de creștere de 8,2%. Astfel, în anul 2017, deși județul Constanța a înregistrat cea mai mică rată de creștere din regiune, cu mult sub media națională, valoarea acestui indicator este cu 63% mai mare decât cea a județului Tulcea, ce ocupă locul 2 în clasamentul județean regional. în schimb, în cadrul regiunii, județul Brăila a cunoscut cea mai mare creștere, de 36,7%, intrând în top 3 din punct de vedere valoric în 2017, cu 32,2 mii RON per cap de locuitor. Astfel, se conturează un profil al județului de motor de creștere și dezvoltare la nivelul regiunii, în ciuda decalajelor observate în comparație cu alte județe similare ca număr de locuitori și activitate economică.




FIGURA 33 - EVOLUȚIA PIB/CAPTA LA NIVEL JUDEȚEAN ÎN REGIUNEA SUD-EST, 2014-2017




Sursa: Baza de date INS Tempo


VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ

în județul Constanța observăm o pondere relativ redusă a VAB în Agricultură, în jurul valorii de 3%, de aproape trei ori mai mică decât cea la nivelul regiunii (7,9% în 2016). în schimb, observăm că cea mai mare parte a VAB este datorată sectoarelor industriale și de producție a energiei (A02), care contribuie cu aproape 40% la VAB totală, dar și a activităților de comerț și turism (A04), care generează 22% din VAB în anul 2016. Importanța sectorului industrial este superioară celei din regiune, unde industria și energia contribuie cu 30% la VAB, în timp ce comerțul și turismul depășesc cu foarte puțin valoarea regională, în ciuda specificului județului de atracție turistică estivală. Acest profil economic este similar în mare măsură cu cel al județului Timiș, la nivel național.


Inurunwnt» Structural* 20M-2020

FIGURA 34 - EVOLUȚIA VALORII ADĂUGATE BRUTE PE SECTOARE ALE ECONOMIEI, JUDEȚUL CONSTANȚA

  • — I 2.8%

A10 M— 3.6%

~~l 2.3%

8.8%

A09 HHH^^^M 7.6%

  • .. .            . I 8.1%

  • — I 3.9%

A08 !■■■■ 3.8%

  • • ' . . i 3.6%

I ____________________________________________________

10.0%

A07 MHHIHHi 10.2%

.           . ~7. 7 I 9.4%

I

  • ■ 1.3%

A06 ■ 1.1%

  • □ 1.1%

I

M 1.6%

A05 M 1.7%

JZJ 1.5%

^^■■MI^^^^^IMMH 22.0%

A04                                                  22.5%

'     :            ~                   _:i 19.0%

l_____________________________________________________________________________________

  • 8.1%

A03                    8.1%

,............. i 8.2%

^^HHBMMHMI^MHHM^MM^H^^MI 38.4% A02 HHI^^^^^^^^^^BHHHHil^MMHHHMBMMMMMH^M 37..7%

  • .... ...■'. -.....  .             ...                         -. .7__________7. ... .-■ i. .. -.....  .  . .           ~1 43.6%

I______________________________

MM 3.0%

AOi HM 3.6%

  • :       I 3.1%

0.0%     5.0%     10.0%    15.0%    20.0%    25.0%    30.0%    35.0%    40.0%    45.0%    50.0%

■ 2016 «2015 13 2014

A01 Agricultură, silvicultură și pescuit

A02 Industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare

A03 Construcții

A04 Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante

A05   Informații și comunicații

A06   Intermedieri financiare și asigurări

A07 Tranzacții imobiliare

A08 Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport

A09 Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ, sănătate și asistență socială

A10 Activități culturale și spectacole, reparații de produse de uz casnic și alte servicii


Projramtd Operațional Capacitate Administrativă

tnfttrumrtl» Strocturafa 20M-KM


3.1.2. COMPETITIVITATE Șl PRODUCTIVITATE

CONTEXT | "Doing Business 2020"47 evaluează reglementările ce îmbunătățesc desfășurarea afacerilor și limitările în acest sens. Doing Business prezintă indicatori cantitativi privind reglementările comerciale și protecția drepturilor de proprietate care pot fi comparate în 190 de economii - din Afganistan până în Zimbabwe - în plan temporal. în plus, în anul 2017, un alt raport48 al Băncii Mondiale analiza mai în amănunt aceleași aspecte, dar la nivelul marilor orașe din Bulgaria, Ungaria și România, punând astfel în context mediul de afaceri local din Constanța și alte 8 municipii din România. Pentru simplificarea prezentării rezultatelor, s-a realizat o comparație între orașele considerate din România, pe baza scorurilor din cadrul rapoartelor, situația rezultantă fiind interesantă din punct de vedere al diferențelor observate la nivel internațional și național.

în cadrul publicației din 2020, România este clasată pe locul 55, cu un scor mediu de 73,3 din 100, între principalii indicatori analizați fiind diferențe destul de mari în ceea ce privește scorul obținut. Prin comparație, în 2017, cu un scor de 74,26 de puncte, poziția ocupată era mai sus în clasament, 36 din 187 de economii analizate.

în cazul pornirii unei afaceri, se măsoară numărul de proceduri, timpul, costurile și cerințele de capital minime plătite pentru ca o întreprindere cu răspundere limitată, de dimensiuni mici până la medii, să fie creată și să opereze formal în cel mai mare oraș de afaceri al fiecărei economii. La acest capitol, România obține un scor de 87,7 puncte din 100, care prin comparație este mai mic decât cel obținut de Republica Moldova (95,7) sau media regională de 90,5 (în Europa și Asia Centrală). în cadrul țării, București, Oradea, Ploiești și Timișoara sunt primele cotate, pe când Constanța ocupă locul 4, la o diferență de 1,2 puncte.




FIGURA 35 - POZIȚIA OCUPATĂ DE ROMÂNIA, PE CATEGORII DE INDICATORI, ÎN CADRUL


Topic Scores


i          'i 7    >     '   >

62.0 9     3 85.2 Q Q 100.0 Q J 72.2 I I 59.1 1

Sursa: Doing Business 2020

în ceea ce privește gestionarea autorizațiilor de construcție, acest subiect urmărește procedurile, timpul și costurile pentru construirea unui depozit - inclusiv obținerea avizelor și permiselor necesare, depunerea tuturor notificărilor, solicitarea și primirea tuturor inspecțiilor și obținerea conexiunilor la utilități. în plus, indicatorul „Dealing with Permits Construction" măsoară indicele de control al calității clădirii, evaluând calitatea reglementărilor de construcții, rezistența mecanismelor de control și siguranță a calității, regimuri de răspundere și asigurare, plus cerințe de certificare profesională. Pentru acest indicator România obține un scor de 58,4 puncte din 100, sub media regională de 69 de puncte sau scorurile Bulgariei (75,9) și Ungariei (67), însă peste cele obținute de Republica Cehă sau Moldova (56,2), ajungând pe locul 147.

în ceea ce privește ușurința de racordare la rețeaua de electricitate, au fost evaluate procedurile, timpul și costurile necesare unei întreprinderi pentru a obține o conexiune electrică permanentă pentru un depozit nou construit, plus fiabilitatea furnizării și transparența indicelui tarifelor pentru energie electrice. Din acest punct de vedere, România obține doar 53,7 puncte, din cauza numărului mare de proceduri și a necesității unui timp ridicat, clasându-se astfel doar pe poziția 157, sub Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova. La nivel național, Constanța se regăsește pe a șaptea poziție, la mai mult de 8,5 puncte față de liderul din grupă, lași.

în cazul înregistrării proprietății, sunt examinate timpul, pașii și costurile necesare pentru un antreprenor care dorește să cumpere terenuri și o clădire care este deja înregistrată și fără litigii de titlu, considerând și calitatea sistemului de administrare a terenurilor din fiecare economie. Pentru acest aspect, timpul și costurile mici necesare compensează pentru numărul de proceduri și calitatea medie a sistemului administrativ, ducând la un scor de 75 de puncte (din 100), adică poziția 46, puțin sub media regională de 75,8 puncte, dar peste scorul Bulgariei. La nivel național, Constanța reușește să se claseze pe a doua poziție, alături de alte 5 municipii, însă sub nivelul municipiului Oradea.

-

Indicatorul de executare a contractelor măsoară timpul și costul pentru soluționarea unui litigiu comercial printr-o instanță locală și calitatea proceselor judiciare, evaluând dacă fiecare economie a adoptat o serie de bune practici care promovează calitatea și eficiența în sistemul judiciar. în acest caz, România se clasează pe poziția 19, cu 6,7 puncte peste media regională, dintre municipiile considerate Timișoara ocupând primul loc și Constanța al doilea, la o diferență de aproximativ un punct.

TABEL 8 - TOPUL ORAȘELOR DIN ROMÂNIA CUPRINSE ÎN RAPORTUL DOING BUSINESS DIN 2017

PORNIREA AFACERII

CONSTRUCȚIE

ELECTRICITATE

PROPRIETATE

CONTRACTE

Oraș

Scor     Rang

Scor Rang

Scor Rang

Scor Rang

Scor Rang

Brașov

88,78         2

56,28     4

49,56      6

74,65      2

64,24     9

București

89,53         1

58,09      2

53,23      2

74,65      2

72,25     6

Cluj-Napoca

88,78        2

54,32      7

50,41      5

73,81     4

73,34     4

Constanța

87,52        4

49,26     8

49,06      7

74,65      2

75,04     2

Craiova

86,27         5

61,31      1

53,01      3

74,65      2

73,37     3

lași

88,28        3

56,01      5

57,76      1

74,65      2

72,64     5

Oradea

89,53         1

57,84      3

50,80      4

75,48      1

72,01     7

Ploiești

89,53         1

54,40      6

47,22      8

74,64      3

65,86     8

Timișoara

89,53         1

48,92      9

43,56      9

74,65      2

76,13     1

Sursa: "Doing Business in the European Union 2017: Bulgaria, Hungary and Romania", top intern

PRODUCTIVITATEA

La nivelul municipiului Constanța, productivitatea (cifra de afaceri / număr salariați) a crescut cu 15,2% între 2014 și 2018, cu aproximativ 41.000 RON/salariat. Pentru aproape toate categoriile de întreprinderi s-a înregistrat o evoluție pozitivă a productivității, cea mai mare fiind înregistrată în rândul întreprinderilor cu peste 999 de salariați, de 36,7%. în valoare absolută, cea mai mare productivitate se menține cea înregistrată de firmele mari (250-999 de salariați), de 529.470 RON/salariat în anul 2018, iar cea mai redusă de companiile foarte mari, de 119.887 RON/salariat.

Pe clase de mărime, pentru anul 2018 se observă următoarele:

• în categoria microîntreprinderilor și a firmelor mici, topul pe sectoare economice a productivității este format din sectoare: D - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (peste 9 mii. RON/salariat în ambele cazuri), B - Industria extractivă (475.307 și respectiv 1.199.241 RON/salariat) și G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (415.064 și respectiv 541.571 RON/salariat).



(sectorul de distribuție a apei, gestionare deșeuri și decontaminare înregistrând încă o valoare peste media pentru firme mijlocii).


• Pentru categoria firmelor mari (250-999 salariați), sectorul de comerț cu ridicata și amănuntul a înregistrat o valoare de 2,7 milioane RON/salariat, cu mult mai mare față de restul sectoarelor, ce s-au situat sub 550.000 RON/salariat.

» întreprinderi foarte mari se regăsesc doar în sectorul de distribuție a apei, gestionare deșeuri și decontaminare și cel al industriei prelucrătoare, cu productivități de 128.982 și respectiv 88.176 RON/salariat.

TABEL 9 - PRODUCTIVITATEA ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN 2018 ÎN FUNCȚIE DE CATEGORIILE DE ÎNTREPRINDERI Șl SECTOARE ECONOMICE


SECTOARE

ECONOMICE

PRODUCTIVITATEA (RON/SALARIAT) ÎN FUNCȚIE DE EFECTIVUL SALARIAL AL ÎNTREPRINDERILOR

0-9

10-49

50-249

250 - 999

>999

A-Agricultură, silvicultură și pescuit

376.902

486.316

1.643.342

-

-

B - Industria extractivă

475.307

1.199.241

-

-

-

C- Industria preiucrătoar e

149.244

172.912

212.373

229.254

88.176

D - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

9.133.246

9.261.460

535.950

E - Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontamina re

251.326

271.621

288.257

128.982

F-

Construcții

214.860

141.589

199.995

119.790

-









PCCA

Pr&jrazrtul Operațional Capacitate AdrrJnfctratM Competența face diferența!

SECTOARE

ECONOMICE

PRODUCTIVITATEA (RON/SALARIAT) ÎN FUNCȚIE DE EFECTIVUL SALA,RIAL AL ÎNTREPRINDERILOR

0-9

10-49

50-249

250 - 999

>999

G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehicule! or și motocicletei or

415.064

541.571

518.777

2.707.897

H - Transport și depozitare

270.048

527.450

211.839

266.935

-

1 - Hoteluri și restaurante

139.223

130.605

127.638

-

-

J - Informații ci

180.022

175.132

118.793

-

-

□1 comunicații

K-

Intermedieri financiare și asigurări

143.813

72.789

97.294

-

-

L-Tranzacții imobiliare

229.517

164.283

75.575

-

-

M - Activități profesionale, științifice și tehnice

152.644

142.923

146.815

-

-

N - Activități de servicii administrativ e și activități de servicii suport

182.284

153.933

47.735

31.367

0-Administrați e publică și apărare; asigurări

17.271

42.743

-




SECTOARE

ECONOMICE

PRODUCTIVITATEA (RON/SALARIAT) ÎN FUNCȚIE DE EFECTIVUL SALARIÂL AL ÎNTREPRINDERILOR

sociale din sistemul public

0-9

10-49

50-249

250-999

>999

P-

învățământ

81.062

24.667

-

-

-

Q - Sănătate și asistență socială

131.395

133.259

190.225

-

-

R - Activități de spectacole, culturale și recreative

170.325

213.870

354.678

S - Alte activități de servicii

70.001

144.409

145.580

-

-

Municipiul

Constanța

255.709

316.966

253.174

529.470

119.887

Sursă: Listă Firme, BORG Design, 2018



3.2. PROFIL ECONOMIC LOCAL

CONTEXT | La nivel european, în anul 2018, IMM-urile și microîntreprinderile generau 56,8% din valoarea adăugată, reprezentau peste 99% din totalul firmelor și angajau peste două treimi din forța de muncă din Uniune, definindu-se drept un pilon de bază al dezvoltării economice la nivel regional. Deși distribuția și profilul acestora variază de Ia o regiune la alta și în funcție de tipul de teritoriu, IMM-urile au o contribuție uriașă în susținerea economiilor regionale și locale, dezvoltând produse și servicii care introduc elemente noi în aceste economii cu un impact indirect asupra calității vieții, diversității și calității produselor și serviciilor existente, creând locuri de muncă și generând profituri și venituri în regiunile din care provin. Tot la nivel european se remarcă și o particularitate cu privire la distribuția și tipul întreprinderilor-de exemplu, în zonele turistice și costiere, numărul microîntreprinderilor tinde să fie mai mare decât în alte tipuri de teritorii, deși este notabil faptul că în estul și sudul Europei densitatea IMM-urilor este în general mai redusă15.


3.2.1. ANALIZA MEDIULUI PRIVAT

STATISTICA ÎNTREPRINDERILOR

Din analiza datelor firmelor cu cifră de afaceri egală sau mai mare decât 1 RON, observăm că numărul întreprinderilor din regiunea Sud-Est a crescut cu 10,6% între 2014 și 2018, județul Constanța ocupând locul 3 în această privință, cu o rată de creștere de 10,3%. însă prin completarea tabloului cu ponderea numărului de firme la nivel județean la finalul lui 2018, se observă că deja județul Constanța era unul atractiv din punct de vedere economic, peste o treime din întreprinderile prezente în regiune având sediul aici (35,3%). Niciun alt județ din regiunea Sud-Est nu depășise pragul de 20% în ceea ce privește cuantumul firmelor raportat la totalul regional.

Din perspectiva cifrei de afaceri cumulate, județul Constanța prezenta la finalul anului 2018 o poziție de lider detașat, cu 42% pondere a cifrei de afaceri a firmelor. Punând în oglindă ratele de creștere înregistrate între 2014 și 2018, Constanța deține ultima poziție, cu doar 8,2%, pe când cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Vrancea (46,1%) și Tulcea (44,4%), media regiunii Sud-Est fiind de 19,5%. Astfel, putem spune că județul Constanța reprezintă în continuare cel mai atractiv areal din regiunea Sud-Est din punct de vedere economic pentru întreprinderi, însă județele Vrancea, Galați și Tulcea devin mai atractive în privința dezvoltării economice a firmelor.

Municipiul Constanța | La nivelul municipiului Constanța s-a înregistrat o creștere a numărului de întreprinderi de la 11.705 (2014), la 12.658 de entități în 2018, înregistrându-se astfel o creștere de 8,1%. Acest trend se datorează în principal creșterii numărului de firme în orașul Constanța, ce constituie peste 98% din efectivul firmelor înregistrate la nivelul municipiului, peste 12.400 de întreprinderi. Prin comparație, în localitățile aparținătoare, Mamaia și Palazul Mare, numărul întreprinderilor a înregistrat creșteri mai mari (20% și respectiv 114,3%), însă cuantumul acestora în total este de sub 1,6% cumulat, ajungând în 2018 la 180 și respectiv 15 firme.

  • FIGURA 36 - RATE DE CREȘTERE PENTRU NUMĂRUL DE ÎNTREPRINDERI Șl CIFRA DE AFACERI A ACESTORA ÎN MUNICIPIU CONSTANȚA ÎNTRE 2014 Șl 2018

33.3%



Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

Din punct de vedere al cifrei de afaceri, creșterea înregistrată este mai mare, de 8,4% la nivelul municipiului, depășind în 2018 pragul de 25,6 miliarde RON. Din această sumă, Mamaia și Palazul



Mare reprezentau doar 1,34%, adică 346 de milioane RON, cifre de afaceri care, de asemenea, au înregistrat rate de creștere mari pentru un număr scăzut de întreprinderi din aceste 2 localități.

  • FIGURA 37 - PONDEREA CIFREI DE AFACERI Șl A NUMĂRULUI DE ÎNTREPRINDERI ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2018



Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

Mergând mai în amănunt, se observă o dinamică diferențiată în ceea ce privește categoriile de întreprinderi după numărul de angajați la nivelul municipiului. Majoritatea firmelor se încadrau la finalul anului 2018 în categoria microîntreprinderilor (pondere de 88,6%), cu peste 11.000 de entități, valoare în creștere cu aproape 10% față de 2014. Pentru restul categoriilor de întreprinderi au fost înregistrate în principal rate negative de creștere, numărul întreprinderilor mici scăzând cu 3,7%, iar cel al întreprinderilor medii cu 3,8%, ducând la ponderi de 9,8% și respectiv 1,6% ale acestor categorii de firme.16

  • FIGURA 38 - RATE DE CREȘTERE PENTRU NUMĂRUL DE ÎNTREPRINDERI Șl CIFRA DE AFACERI A ACESTORA ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎNTRE 2014 Șl 2018, PE CATEGORII DE ÎNTREPRINDERI






    0-9 salariati


    10-49 salariati


    Constanta


■ Cifra de afaceri □ Număr firme





Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

Din punct de vedere al cifrei de afaceri, în 2018 cele mai mari ponderi erau înregistrate de întreprinderile mici și mari, care cumulau 57,7% din totalul cifrei de afaceri la nivelul municipiului, iar microîntreprinderile 21%. Privind retrospectiv, această situație se datorează scăderii cu 28% a cifrei de afaceri a firmelor mijlocii, de la 6,8 la 4,9 milioane RON în 2018.

FIGURA 39 - PONDEREA CIFREI DE AFACERI (DREAPTA) Șl A NUMĂRULUI DE ÎNTREPRINDERI (STÂNGA) ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2018, PE CATEGORII DE ÎNTREPRINDERI




■ 0-9 salariati ■ 10-49 salariati

n 50-249 salariati » 250 - 999 salariati

o peste 999 salariati

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

SECTOARE ECONOMICE

La nivelul municipiului Constanța se observă că cele mai de interes sectoare economice pentru întreprinderile existente au fost Comerțul cu ridicata și amănuntul, Activitățile profesionale, științifice și tehnice, precum și Transportul și depozitarea, sectoare ce cumulat reprezentau la finalul anului 2018 51,1% din totalul firmelor înregistrate. Prin analizarea unui top 10 sectoare de interes, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos, reiese faptul că acestea cumulau 88,7% din efectivul întreprinderilor existente, cu o rată de creștere medie de 15,8%.

Dintre sectoarele cuprinse în acest top, doar cel de comerț a înregistrat o scădere de 7,8%. Raportat însă la cel mai mare număr de întreprinderi dintre sectoarele analizate, comerțul înregistrează mai mult decât dublu față de numărul întreprinderilor din cadrul activităților profesionale, științifice și tehnice sau cel de transport. Cele mai mari rate de creștere din punctul acesta de vedere s-au înregistrat în cazul firmelor din sectorul de activități de spectacole, culturale și recreative (68,4%) și cel de Sănătate și asistență socială (50,9%).

Inttrumcnto Structurale 2014-2020

TABEL 10 - TOP 10 SECTOARE ECONOMICE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA DUPĂ NUMĂRUL

DE ÎNTREPRINDERI, 2018_____

SECTOR

NR.

FIRME 2014

NR.

FIRME 2018

PON.DE Rl 2014 (%)

PONDE

Rl 2018 (.%)

RATE DE CREȘTERE (%)

1

G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor

3585

3304

30.6

26.1

-7.8

2

M - Activități profesionale, științifice și tehnice

1361

1608

11.6

12.7

18.1

3

H - Transport și depozitare

1453

1557

12.4

12.3

7.2

4

F - Construcții

828

959

7.1

7.6

15.8

5

C - Industria prelucrătoare

809

874

6.9

6.9

8.0

6

1 - Hoteluri și restaurante

831

842

7.1

6.7

1.3

7

N - Activități de servicii administrative și activități de servicii suport

552

635

4.7

5.0

15.0

8

L - Tranzacții imobiliare

437

527

3.7

4.2

20.6

9

S - Alte activități de servicii

392

506

3.3

4.0

29.1

1

Q - Sănătate și asistență socială

279

421

2.4

3.3

50.9

0

1

333

411

2.8

3.2

23.4

1

J - Informații și comunicații

1

R - Activități de spectacole, culturale și

209

352

1.8

2.8

68.4

2

recreative

1

215

245

1.8

1.9

14.0

3

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

1

173

178

1.5

1.4

2.9

4

K - Intermedieri financiare și asigurări

1

117

151

1.0

1.2

29.1

5

P - învățământ

1

E - Distribuția apei; salubritate,

72

47

0.6

0.4

-34.7

6

gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare

1

D - Producția și furnizarea de energie

28

20

0.2

0.2

-28.6

7

electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

SECTOR

NR.

FIRME 2014

NR.

FIRME

2018

PONDE Rl 2014 (%)

PONDE Rl 2018 (%)

RATE DE CREȘTERE (%)

30

19

0.3

0.2

-36.7


8 B - Industria extractivă

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

FIGURA 40 PONDERI SECTOARE ECONOMICE DUPĂ NUMĂRUL DE ÎNTREPRINDERI LA FINALUL ANULUI 2018, ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA

•                    b g - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea

autovehiculelor și motocicletelor

  • ■ M - Activități profesionale, științifice și tehnice

  • ■ H - Transport și depozitare


  • - F - Construcții

» C - Industria prelucrătoare

  • ■ I - Hoteluri și restaurante

b N - Activități de servicii administrative și activități de servicii suport

  • ■ L - Tranzacții imobiliare

  • ■ S - Alte activități de servicii

h Q - Sănătate și asistență socială

  • ■ J - Informații și comunicații

  • ■ R - Activități de spectacole, culturale și recreative

° A - Agricultură, silvicultură și pescuit

  • ■ K - Intermedieri financiare și asigurări a P -învățământ

• E - Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

Analizând din aceeași perspectivă cifra de afaceri de la nivelul municipiului, se observă că prima poziție este ocupată tot de întreprinderile din sectorul de comerț cu ridicata și amănuntul, ce cumulau peste 11,6 miliarde RON în 2018, cu 10,8% mai mult decât la finalul anului 2014. La o diferență considerabilă în 2018 se regăsesc sectoarele de Transport și depozitare, cu aproape 4 miliarde RON și Industria prelucrătoare cu 2,09 miliarde RON. Astfel activitățile din top 3 al sectoarelor economice reprezentau în 2018 69% din cifra de afaceri cumulată din municipiu, cu rate de creștere pozitive, de 10,8,12,9 și respectiv 4,4 puncte procentuale.

Alte 2 sectoare importante din punct de vedere al cifrei de afaceri sunt cel de Construcții și Producția și furnizarea de energie (electrică, termică etc.), fiecare dintre acestea cumulând peste 1 miliard RON încă din 2014.




TABEL 11 - TOP 10 SECTOARE ECONOMICE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA DUPĂ CIFRA DE AFACERI (MIL. RON), 2018

NR.

SECTOR

CA 2014

CA 2018

PONDERI

PONDERI

RATE DE

CR T.

(MIL RON)

(MIL RON)

2014 (%)

2018 (%)

CREȘTERE (%)

1

G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor

10.474

11.608

44,2

45,2

10,8

2

H - Transport și depozitare

3.537

3.992

14,9

15,6

12,9

3

C - Industria prelucrătoare

2.010

2.098

8,5

8,2

4,4

4

F - Construcții

1.363

1.368

5,8

5,3

0,4

5

D - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

1.125

1.278

4,8

5,0

13,6

6

1 - Hoteluri și restaurante

0,563

0,989

2,4

3,9

75,6

7

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

0,633

0,938

2,7

3,7

48,2

8

N - Activități de servicii administrative și activități de servicii suport

0,587

0,682

2,5

2,7

16,1

9

E - Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare

0,747

0,607

3,2

2,4

-18,7

10

M - Activități

0,437

0,554

1,8

2,2

26,8

profesionale,





NR.

CR T.


SECTOR


CA 2014 (MILRON)


CA 2018 (MILRON)


PONDERI

2014 (%)


PONDERI

2018 (%)


RATE DE CREȘTERE (%)


științifice și tehnice


Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

FIGURA 41 TOP 10 SECTOARE ECONOMIE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA DUPĂ PONDERILE CIFREI DE AFACERI ÎN 2018

a G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul;

repararea autovehiculelor și motocicletelor

  • ■ H - Transport și depozitare


a C - industria prelucrătoare

  • ■ F - Construcții

a D - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

  • ■ I - Hoteluri și restaurante

a A - Agricultură, silvicultură și pescuit

» N - Activități de servicii administrative și activități de servicii suport

s E - Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare

M - Activități profesionale, științifice și tehnice

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

Mamaia | Din perspectiva localităților aparținătoare, observăm, așa cum era de așteptat, că industria hotelieră comasează cea mai mare cifră de afaceri, de 271 milioane RON în 2018, cu 61,5% mai mult decât în 2014. Pe lângă acest sector, comerțul cu ridicata și amănuntul se află pe poziția secundă cu o valoare de 9 ori mai mică, de doar 30 milioane RON în 2018, însă cu o rată de creștere de peste 190%. Iar a treia poziție este ocupată de sectorul serviciilor administrative și servicii suport, ce se află în decădere față de 2014, cu o rată de creștere de -66,3%.

Un alt aspect de relevat este faptul că sectorul construcțiilor a crescut exponențial în Mamaia în privința cifrei de afaceri, ajungând în 5 ani la peste 1,4 milioane RON, de aproape 10 ori mai mult decât în 2014.


TABEL 12 - TOP 10 SECTOARE ECONOMICE ÎN MAMAIA DUPĂ CIFRA DE AFACERI (MIL. RON), 2018

NR.

CRT

SECTOR

CA 2014 (MIL RON)

CA 2018 (MIL RON)

PONDER 1   2014

(%)

PONDER

1   2018

(%)

RATE DE CREȘTER E (%)

1

1 - Hoteluri și restaurante

168,23

271,75

66,5

80,5

61,5

2

G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul;         repararea

autovehiculelor              și

motocicletelor

10,53

30,60

4,2

9,1

190,6

3

N - Activități de servicii administrative și activități de servicii suport

47,10

15,86

18,6

4,7

-66,3

4

R - Activități de spectacole, culturale și recreative

5,44

7,33

2,2

2,2

34,6

5

H - Transport și depozitare

4,08

5,27

1,6

1,6

29,3

6

C- Industria prelucrătoare

13,40

2,50

5,3

0,7

-81,3

7

F - Construcții

0,15

1,44

0,1

0,4

892,9

8

L - Tranzacții imobiliare

0,88

1,13

0,3

0,3

27,9

9

M - Activități profesionale, științifice și tehnice

1,11

0,79

0,4

0,2

-28,7

10

S - Alte activități de servicii

0,66

0,36

0,3

0,1

-44,8

Total Mamaia

253,11

337,41

33,3

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018



Din perspectiva numărului de întreprinderi înregistrate în Mamaia la nivelul anului 2018, situația este asemănătoare cu cea a cifrei de afaceri, top 3 fiind format din sectoarele Hoteluri și restaurante (55,6%), Comerț cu ridicata și amănuntul (13,3%) și Activități de servicii administrative și servicii suport (5%). De asemenea, se observă din nou o rată de creștere foarte mare pentru numărul firmelor din sectorul de Construcții (450%).

TABEL 13 - TOP 10 SECTOARE ECONOMICE ÎN MAMAIA DUPĂ NUMĂRUL DE ÎNTREPRINDERI, 2018



NR.

CRT


SECTOR


I - Hoteluri și restaurante


FIRM

FIRM

PONDER

PONDER

RATE DE

E

E

1 2014

1 2018

CREȘTER

2014

2018

(%)

(%)

E (%)

92

100

61,3

55,6

8,7



iMtrumont* Structurale 2OM-2C20

N.R.

CRT

SECTOR

FIRM E 2014

FIRM

E 2018

PONDER 1   2014

(%)

PONDER 1 2018 (%)

RATE DE

CREȘTER

E (%)

2

G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea     autovehiculelor     și

motocicletelor

16

24

10,7

13,3

50,0

3

N - Activități de servicii administrative și activități de servicii suport

7

9

4,7

5,0

28,6

4

R - Activități de spectacole, culturale și recreative

6

10

4,0

5,6

66,7

5

H - Transport și depozitare

2

3

1,3

1,7

50,0

6

C- Industria prelucrătoare

2

2

1,3

1,1

0,0

7

F - Construcții

2

11

1,3

6,1

450,0

8

L - Tranzacții imobiliare

7

10

4,7

5,6

42,9

9

M - Activități profesionale, științifice și tehnice

7

4

4,7

2,2

-42,9

10

S - Alte activități de servicii

2

3

1,3

1,7

50,0

Total Mamaia

150

100

20,0

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018


Prin analiza mai amănunțită, la nivelul municipiului Constanța în top 3 clase CAEN după cifra de afaceri din 2018 se situează categorii de întreprinderi ce se ocupă cu comerțul sau depozitarea, pentru comerțul cu ridicata valoarea depășind 9 miliarde RON. în top 10, cu valori de peste 500 de milioane RON intră și clase CAEN precum agricultură, restaurante și industria alimentară, ce au cunoscut creșteri substanțiale față de anul 2014.

TABEL 14 - TOP 10 CLASE CAEN DUPĂ CIFRA DE AFACERI ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2018

NR.

CRT.

CLASE CAEN

CIFRA DE AFACERI (MIL. RON)

PONDERI CIFRA DE AFACERI DIN TOTAL MUNICIPAL (%)

RATA DE CREȘTER E (%)

2014

2018

2014

2018

1

46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete

8.598,5

1

9.251,0

1

36,31

36,04

7,6

2

52 - Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi

2.606,2

8

2.980,2

1

11,01

11,61

14,3


Inwumtnle Structurata 20M-2020

NR.

CRT.

CLASE CAEN

CIFRA DE AFACERI (MIL. RON)

PONDERI CIFRA DE AFACERI DIN TOTAL MUNICIPAL (%)

RATA DE

CREȘTER

E (%)

2014

2018

2014

2018

3

47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor

1.490,7

0

1.793,3

9

6,30

6,99

20,3

4

35 - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

1.125,1

8

1.278,1

6

4,75

4,98

13,6

5

01 - Agricultură, vânătoare și servicii anexe

608,79

922,20

2,57

3,59

51,5

6

49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte

667,49

810,79

2,82

3,16

21,5

7

10 - Industria alimentară

539,85

669,21

2,28

2,61

24,0

8

56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație

342,97

628,28

1,45

2,45

83,2

9

41 - Construcții de clădiri

571,12

570,10

2,41

2,22

-0,2

10

45 - Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor

385,17

563,94

1,63

2,20

46,4

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018



CAPACITATEA ANTREPRENORIALĂ

Din datele disponibile la Institutul Național de Statistică în ceea ce privește capacitatea antreprenorială a celor 9 orașe considerate și în raportul Băncii Mondiale, numărul anual de întreprinderi nou create (la 1000 de locuitori) în Constanța a crescut cu 16,9% între 2014 și 2017, în ultimul an situându-se pe a șasea poziție, cu o valoare de 6,29%o. La acest capitol Cluj-Napoca este lider detașat, media calculată pentru sectoarele din capitală ocupând doar locul 3.

TABEL 15 -ÎNTREPRINDERI NOU CREATE / 1000 LOCUITORI ÎN PRINCIPALELE MUNICIPII (TOP 2017), 2014-2017_______

MUNICIPIU

2014

2015

2016

2017

EVOLUȚIA (%)

Cluj-Napoca

9,58

9,33

9,83

10,71

11,8

Oradea

7,47

7,83

7,64

8,77

17,4

București

8,39

8,16

8,09

8,17

-2,7

UNIUNEA EUROPEANĂ

llll

PCCA

Programul Operațkwa! Capacitate Admlnhtratfvă Competența face diferența!

tntirumento StrMturaJ* 2OM-2C20

MUNICIPIU

2014

2015

2016

2017

EVOLUȚIA (%)

Brașov

5,51

6,12

6,55

6,86

24,5

Timișoara

6,57

6,63

6,85

6,81

3,7

Constanța

5,38

5,94

5,5

6,29

16,9

lași

5,07

5,89

6,03

5,63

11,0

Ploiești

4,83

5,2

4,85

5,36

11,0

Craiova

5,13

4,95

4,95

4,86

-5,3

Sursa: eDemos INS

SPORUL NATURAL AL ÎNTREPRINDERILOR

Complementar, analizând sporul natural al întreprinderilor ce ia în considerare și numărul întreprinderilor închise, Constanța ocupa în 2017 aceeași poziție (6) în topul național realizat, cu mai puțin de jumătate din valoarea liderului Cluj-Napoca. Chiar și așa, Constanța prezintă un progres major față de anul 2014, când dovedea un spor negativ al întreprinderilor, pe când prima clasată a înregistrat o involuție în perioada analizată.

TABEL 16-SPORUL NATURAL AL ÎNTREPRINDERILOR (%o) ÎN PRINCIPALELE MUNICIPII (TOP

2017), 2014-2017

MUNICIPIU

2014

2015

2016

2017

EVOLUȚIA (%)

Cluj-Napoca

59,56

33,91

46,02

53,89

-9,5

Oradea

38,57

34,78

33,26

49,00

27,0

lași

11,38

41,69

50,82

40,30

254,1

Brașov

14,09

31,09

41,18

34,55

145,2

Timișoara

22,43 :

60,61

35,58

25,00

11,5

Constanța

-9,13

20,49

8,17

22,23

343,5

Ploiești

20,12

14,94

-14,17

15,59

-22,5

București

23,32

37,28

29,43

8,82

-62,2

Craiova

10,84

9,28

10,43

3,36

-69,0

Sursa: eDemos INS

în acest context, municipiul Constanța trebuie să-și intensifice eforturile de sprijinire a antreprenoriatului atât în domeniul manufacturier cât și în cel al serviciilor, pentru consolidarea unui ecosistem antreprenorial dinamic care să susțină inovarea și dezvoltarea de produse și servicii cu valoare adăugată mare, în special din categoria celor cu tehnologie înaltă, respectiv intensive în cunoaștere. în ciuda progreselor realizate în ultimii ani, susținerea IMM-urilor și dezvoltarea de noi întreprinderi trebuie să reprezinte o prioritate pentru creșterea efervescenței



PCCA


Programul Operațfortal Capacitate Adminfstratîvă Competența face diferența!

antreprenoriale locale. Firmele noi au potențialul de a deveni motoare ale economiei locale în zone complementare de activitate, care pe de o parte au rolul de sprijin pentru industriile tradiționale pe care le ajută să se modernizeze, iar pe de altă parte pot genera activități economice noi, insuficient dezvoltate la nivelul municipiului, care pot conecta diferite categorii de actori și rezolva nevoi punctuale ale comunităților locale.

Totodată, ponderea ridicată a sectorului IMM din totalul întreprinderilor active reflectă un potențial însemnat de adaptare la transformările economice și la cerințele pieței, însă în același timp subliniază nevoia unor măsuri pentru sprijinirea și creșterea sustenabilității afacerilor mici, pentru creșterea eficienței și a productivității, în vederea accelerării dezvoltării acestora pentru a putea susține mai multe locuri de muncă, a genera produse și servicii cu calitate mai ridicată și nu în ultimul rând a-și internaționaliza activitatea.

NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAȚI

La finalul anului 2018, în regiunea Sud-Est numărul de angajați al mediului privat se ridica la 365.946 de persoane, 35% dintre acestea lucrând în județul Constanța. Alți 36,5% erau angajați în județele Galați șiTulcea, pentru restul județelor ponderile fiind de sub 11% în parte. în plus, luând în considerare evoluția între 2014 și 2018, la nivelul regiunii efectivul salarial s-a redus cu 3,9%, această tendință fiind înregistrată în aproape toate județele, mai puțin în Vrancea.

Din totalul de puțin peste 128 de mii desalariațidin cadrul județului Constanța în anul 2018,64,8% dintre aceștia erau angajați în cadrul companiilor cu sediul în reședința de județ, adică 83058 de persoane, numărul acestora fiind în scădere cu 5,9% față de anul 2014. Prin comparație cu alte municipii reședință de județ din țară, Constanța se clasează peste Timișoara, Brașov sau Sibiu, unde ponderile (salariați în municipiu față de total județean) înregistrate erau în intervalul 50 -62%, însă sub lași și Cluj-Napoca, care comasau peste 70% din salariații mediului de afaceri din județ. Din totalul pe municipiu, majoritatea lucrau pentru întreprinderi înscrise în orașul Constanța, rămânând astfel sub 3% în Mamaia și Palazu Mare la un loc (vezi tabelul de mai jos).

TABEL 17 - NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAȚI Șl EVOLUȚIA ACESTUIA ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2018                                  __

LOCALITATE

EFECTIV SALARIAL

2014

EFECTIV SALARIAL

2018

PONDERI

2014 (%)

PONDERI

2018 (%)

RATE DE

CREȘTERE (%)

Constanța

86061

80690

97,47

97,15

-6,2

Mamaia

2.222

2.306

2,52

2,78

3,8

Palazu Mare

12

62

0,01

0,07

416,7

Municipiul Constanța

88295

83058

-

-

-5,9

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018




FIGURA 42 - DISTRIBUȚIA (2018) Șl EVOLUȚIA NUMĂRULUI MEDIU DE SALARIAȚI DIN COMPANIILE ACTIVE FAȚĂ DE ANUL 2014




Municipiul Constanta



peste 999 salariati


50-249 salariati


10-49 salariati



Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

Privind situația efectivului salarial prin prisma categoriilor de întreprinderi din municipiul Constanța, aproape 30% dintre aceștia erau angajați la finalul anului 2018 în întreprinderi mici, de sub 50 de angajați, iar puțin peste un sfert în microîntreprinderi (25,4%). Alți 23,4% lucrau în întreprinderi mari și doar 4612 persoane aveau un loc de muncă în firme foarte mari. în plus, evoluția negativă înregistrată de municipiu față de 2014 la acest capitol se regăsește pentru aproape toate categoriile de întreprinderi, doar firmele mai înregistrând o creștere de 0,8 puncte procentuale în perioada descrisă.

Considerând sectoarele economice în care activează întreprinderile din municipiu, 48,5% dintre salariații mediului de afaceri erau angajați în 2018 în sectoarele de comerț (19,8%), transport și depozitare (15%) și industria prelucrătoare (13,7%). Alți 10% se regăseau în sectorul de Activități de servicii administrative și activități de servicii suport, pentru restul sectoarelor înregistrându-se ponderi de sub 10%.

TABEL 18 - TOP 10 SECTOARE ECONOMICE DUPĂ NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAȚI DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN 2018

SECTOARE ECONOMICE

SALARIAȚI

PONDERI (%)

RATE DE CREȘTERE {%)

2014

2018

2014

2018

Municipiul Constanța (total)

8829

5

83058

-

-

-5.9

G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor

1823

9

16425

20.7

19.8

-9.9

Instrument» Structural» 20U.2020

SECTOARE ECONOMICE

SALARIAȚI

PONDERI (%)

RATE DE CREȘTERE (%)

2014

2018

2014

2018

H - Transport și depozitare

1272

9

12448

14.4

15.0

-2.2

C - Industria prelucrătoare

1235

4

11414

14.0

13.7

-7.6

N - Activități de servicii administrative și activități de servicii suport

9854

8307

11.2

10.0

-15.7

F - Construcții

7977

7909

9.0

9.5

-0.9

1 - Hoteluri și restaurante

6340

7538

7.2

9.1

18.9

E - Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare

4766

4115

5.4

5.0

-13.7

M - Activități profesionale, științifice și tehnice

3792

3716

4.3

4.5

-2.0

Q - Sănătate și asistență socială

1749

2154

2.0

2.6

23.2

S - Alte activități de servicii

1623

1680

1.8

2.0

3.5

A-Agricultură, silvicultură și pescuit

1120

1485

1.3

1.8

32.6

D - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

1934

1363

2.2

1.6

-29.5

L - Tranzacții imobiliare

1201

1169

1.4

1.4

-2.7

R - Activități de spectacole, culturale și recreative

1391

1007

1.6

1.2

-27.6

J - Informații si comunicatii

1422

896

1.6

1.1

-37.0

K - Intermedieri financiare și asigurări

640

628

0.7

0.8

-1.9

P - învățământ

457

451

0.5

0.5

-1.3

B - Industria extractivă

706

305

0.8

0.4

-56.8

0 - Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public

1

48

0.0

0.1

4700.0


Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018


Iar la polul opus se regăsesc industria extractivă (B, cu -56,8%), informații și comunicații (J, cu -37%), dar și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (D, cu -29%).

în cadrul municipiului însă, 2,9% din salariați lucrau în 2018 în cadrul unor întreprinderi înregistrate în Mamaia. Dintre aceștia, 84,7% erau angajați în cadrul industriei hoteliere (și restaurante), în creștere cu 14% față de 2014. Cu mult mai puțini se regăseau în comerț (4,7%), activități culturale (3,5%), activități de servicii administrative (3,3%) și transport și depozitare (1,4%), pentru restul sectoarelor ponderile înregistrate fiind de sub 1%.

TABEL 19 - TOP 5 SECTOARE ECONOMICE DUPĂ NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAȚI ÎN

MAMAIA, 2018

SECTOR

EFECTIV

SALARIAL      J

DISTRIBUȚIA (%)

EVOLUȚI E

(%)

2014

2018

2014

2018

Total în Mamaia

2222

2306

-

-

3.8

1 - Hoteluri și restaurante

1713

1953

77.1

84.7

14.0

G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor

92

108

4.1

4.7

17.4

R - Activități de spectacole, culturale și recreative

164

80

7.4

3.5

-51.2

N - Activități de servicii administrative și activități de servicii suport

84

77

3.8

3.3

-8.3

H - Transport și depozitare

40

32

1.8

1.4

-20.0

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

  • 3.2.2. POTENȚIALUL DE SPECIALIZARE

Pentru a determina activitățile economice ce conferă municipiului Constanța avantaje competitive, s-a realizat o analiză a performanței economice locale, la nivel de secțiuni CAEN, prin utilizarea a două instrumente: Coeficientul de Localizare (CL) și Variația Diferențială (VD) a numărului de angajați. Coeficientul de localizare reprezintă un indicator pentru gradul de concentrare a numărului de salariați în arealul analizat (municipiul Constanța) față de nivelul regional sau național, iar variația diferențială permite delimitarea diviziunilor CAEN ce au cunoscut o dezvoltare mai accelerată (între 2014 și 2018) în același areal. Analiza a fost efectuată asupra datelor disponibile despre numărul de salariați din cadrul mediului de afaceri (sectorul privat).

Din punct de vedere al interpretării rezultatelor, un coeficient de localizare mai mare decât 1 definește o concentrare mare de personal, sau cu alte cuvinte activități economice atractive, ce pot fi motoare economice pentru municipiul Constanța, iar o variație diferențială mai mare ca 0 reliefează creșterea sporită intensității acelui tip de activități comparativ cu tendința înregistrată la nivel regional sau național.



Prin efectuarea analizei activităților economice din Constanța comparativ cu regiunea Sud Est, top 5 sectoarele în dezvoltare (CL>1, VD>0) sunt 52 - Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, 59 - Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune; înregistrări audio și activități de editare muzicală, 84 - Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public, 73 - Publicitate și activități de studiere a piețe și 33 - Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor. Cu alte cuvinte, Constanța deține un avantaj competitiv în regiune datorită localizării geografice, fiind cel mai mare port din România și poarta principală de intrare în țară a bunurilor de import/export pe cale maritimă. Deodată cu acest aspect, portul a permis și dezvoltarea industriei de reparare și instalare a echipamentelor și instalațiilor, activitățile de publicitate și studierea pieței fiind vitale mediului de afaceri pentru realizarea activității. în plus, având deschidere la mare, dezvoltarea sectorului de administrație publică și apărare reprezintă o necesitate în vederea asigurării securității teritoriului, dar și muncii.

Printre sectoarele de perspectivă identificate se numără lucrările de construcții a clădirilor și lucrările speciale de construcții (41 și 43), colectarea și epurarea apelor uzate (37), dar și activitățile de servicii în tehnologia informației (62), pentru acesta Constanța fiind nevoită să-și îmbunătățească politica de atragere a forței de muncă bine calificată (CL<1).

Din perspectiva sectoarelor în transformare (acele sectoare care au potențial de a constitui motoare economice, dar care își pierd avantajul competitiv, dezvoltându-se mai lent decât ritmul în care se dezvoltă același domeniu la nivel național), se delimitează fabricarea produselor farmaceutice de bază (21) și servicii pentru forța de muncă, decontaminare, anexe extracției și asistență socială. Cu alte cuvinte, mediul de afaceri din Constanța s-a specializat în ultimii ani pe partea de servicii (precum Cluj-Napoca) și nu pe ideea de oraș industrial, de producție.

în acest sens, la polul opus se regăsesc sectoarele aflate în declin, printre care se numără diverse activități de fabricare de bunuri, cum ar fi calculatoarele și produse electronice, cauciuc, mase plastice sau articole de îmbrăcăminte. în schimb, aici regăsim și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare, sector ce înregistrează un declin la nivel regional.

SECTOARE NECOMPETITIVE

Sectoare în transformare (CL>1, VD<0)


SECTOARE COMPETITIVE Sectoare în dezvoltare (CL>1, VD>0)


21 - Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice

78 - Activități de servicii privind forța de muncă

39 - Activități și servicii de decontaminare

09 - Activități de servicii anexe extracției

88 - Activități de asistență socială, fără cazare

95 - Reparații de calculatoare, de articole personale și de uz gospodăresc

59 - Activități juridice și de contabilitate

80 - Activități de investigații și protecție

93 - Activități sportive, recreative și distractive

35 - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat


52 - Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi

59 - Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune; înregistrări audio și activități de editare muzicală

84 - Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public

73 - Publicitate și activități de studiere a pieței

33 - Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor

54 - Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii

55 - Hoteluri și alte facilități de cazare

68 - Tranzacții imobiliare


o™

PCCA

Programul Operațional Capacitate AdmlnEtratM Competența face diferența!

82 - Activități de secretariat, servicii suport și alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor

'            32 - Alte activități industriale n.c.a

Sectoare în declin (CL<1, VD<0)

Sectoare de perspectivă (CL<l, VD>0)        :

25 - Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații

60 - Activități de difuzare și transmitere de programe

26 - Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice

87 - Servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare

22 - Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice

14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite

17 - Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie

02 - Silvicultură și exploatare forestieră

94 - Activități asociative diverse

62 - Activități de servicii în tehnologia informației

43 - Lucrări speciale de construcții

41 - Construcții de clădiri

37 - Colectarea și epurarea apelor uzate

91 - Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale

13 - Fabricarea produselor textile

75 - Activități veterinare

10 - Industria alimentară

31 - Fabricarea de mobilă

51 - Transporturi aeriene




Efectuând aceeași analiză la nivel național, printre sectoarele în dezvoltare se regăsesc intermedierile financiare, industria hotelieră, lucrările de geniu civil, transportul pe apă și lucrările speciale de construcții, definind astfel avantajul comparativ al municipiului Constanța de a avea deschidere la mare, atât din punct de vedere logistic, cât și turistic.

Dintre sectoarele de perspectivă pentru Constanța, în context național, se pot reaminti 84 -Administrație publică și apărare, 73 - Publicitate și activități de studiere a pieței, 41 - Construcții de clădiri, dar mai ales 72 - Cercetare-dezvoltare, sector ce poate deveni pentru municipiu un punct important de import și export de tehnologie și inovare, care mai apoi poate influența tendința acestei diviziuni CAEN și la nivel național.

Printre sectoarele aflate în transformare se regăsesc activitățile de depozitare și auxiliare pentru transporturi, dar și diverse servicii pentru forța de muncă, decontaminare, reparații electronice, contabilitate și altele, Constanța dispunând deja de personal în aceste medii (CL>1), dar care înregistrează o dezvoltare mai lentă decât tendința la nivel național.

La polul opus, printre sectoarele aflate în declin se regăsesc, în mare parte, activități de fabricare a hârtiei și prelucrarea lemnului, fabricarea produselor de cauciuc și mase plastice, echipamente electrice, băuturi sau articole deîmbrăcăminte. De asemenea, este întrevăzut și declinul industriei metalurgice, fapt ce conturează poziția municipiului Constanța în context național ca oraș axat pe servicii și nu industrializat.

SECTOARE NECOMPETITIVE


SECTOARE COM PETITIVE





PCCA

Programul Operațional Capacitate Administrativi

Competența face diferența!



Sectoare în transformare (CL>1, VD<0)


Sectoare în dezvoltare (CL>1, VD>0).


52 - Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi

78 - Activități de servicii privind forța de muncă

39 - Activități și servicii de decontaminare

95 - Reparații de calculatoare, de articole personale și de uz gospodăresc

69 - Activități juridice și de contabilitate

80 - Activități de investigații și protecție

93 - Activități sportive, recreative și distractive

35 - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

33 - Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor

36 - Captarea, tratarea și distribuția apei


64 - Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii

55 - Hoteluri și alte facilități de cazare

42 - Lucrări de geniu civil

50 - Transporturi pe apă

43 - Lucrări speciale de construcții

75 - Activități veterinare

03 - Pescuitul și acvacultura

30 - Fabricarea altor mijloace de transport

19 - Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului


Sectoare în declin (CL<1, VD<0)



11 - Fabricarea băuturilor

87 - Servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare

22 - Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice

14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite

17 - Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie

02 - Silvicultură și exploatare forestieră

27 - Fabricarea echipamentelor electrice

24 - Industria metalurgică

94 - Activități asociative diverse


84 - Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public

73 - Publicitate și activități de studiere a pieței

72 - Cercetare-dezvoltare

41 - Construcții de clădiri

37 - Colectarea și epurarea apelor uzate

91 - Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale

10 - Industria alimentară

53 - Activități de poștă și de curier

31 - Fabricarea de mobilă

60 - Activități de difuzare și transmitere de programe


  • 3.2.3. FORȚA DE MUNCĂ

în județul Constanța, populația aptă de lucra a scăzut cu 3,32%, valoare mai mică decât media națională de -2,85% sau cele înregistrate de Cluj (-0,41%) sau Brașov (-2,24%), însă cu o tendință asemănătoare pentru mai multe județe. La finalul anului 2018, în Constanța resursele de muncă înregistrau o valoare de 433,9 mii de persoane, adică 3,55% din totalul național. Valori comparabile din acest punct de vedere, însă mai ridicate, se regăseau în județele Cluj și Prahova.

UNIUNEA EUROPEANĂ


InttranM ni* Structurate 20M-2C20


FIGURA 43 - RESURSE DE MUNCĂ (MII PERSOANE) PE JUDEȚE, 2014-2018




București

lași

Timiș

Cluj

Prahova

Constanta

Dolj

Bihor

Brașov



410 8

MHBHi 398.9 i

MMMMM 358.8

357.5

357.5

349.5


H 2014 ■ 2018


j 1252.5

1206.7


Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018

Analizând rata de ocupare a resurselor de muncă, și în acest caz valorile înregistrate la nivelul județului Constanța au fost mai mici decât media națională, între 2014 și 2018 mărindu-se chiar diferența față de medie. Comparând cu alte județe, se observă o diferențiere a Constanței față de Cluj, unde nu doar resursele de muncă sunt mai mari, ci și rata de ocupare a acestora, 65,5% față de 77,7% în 2018. Urmărind situația față de Prahova, în acest caz în Constanța rata de ocupare este mai mare, astfel că populația ocupată în cele două centre numără aproximativ 285 de mii de persoane în fiecare, sub valorile înregistrate de Cluj, Timiș și lași și de mai mult de 4 ori mai puțin decât în București.




Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018


Punând în oglindă creșterea ratei de ocupare a resurselor de muncă și cu rata șomajului în Constanța, ce a scăzut între 2014 și 2018, ajungând la 2,7%, se poate deduce faptul că pe de-o parte în acest județ populația activă își poate găsi ușor un loc de muncă (pozitiv) astfel încât să își asigure un venit constant, însă pe de altă parte, un posibil investitor străin poate întâmpina dificultăți în a angaja forță de muncă bine pregătită. Din perspectiva indemnizațiilor plătite, în Constanța 48% dintre șomeri figurau la finalul anului 2018 ca beneficiari de indemnizații, restul de 52% fiind cel mai probabil șomeri pe termen lung. Dintre șomerii indemnizați, aflați în căutarea unui loc de muncă, două treimi au studii gimnaziale și profesionale (31%), 23,6% sunt absolvenți de liceu și cursuri postliceale, iar 9,8% au terminat studii universitare (17%).

  • FIGURA 45 - EVOLUȚIA RATEI ȘOMAJULUI (%) ÎN CONSTANȚA Șl LA NIVEL NAȚIONAL, 2014-2018



““National “““Constanta

Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018

Din perspectiva numărului mediu de salariați, ce cuprinde atât persoanele angajate în mediul privat, cât și pe cele din sistemul bugetar, municipiul Constanța a cunoscut o creștere de 7,5% între 2014 și 2018, sub valoarea medie națională de 12,4% sau cele înregistrate de Cluj-Napoca, Ploiești și București. Pe de altă parte, ponderea numărului mediu de salariați din județ ce erau


angajați în municipiul Constanța a crescut cu 2 puncte procentuale în perioada mai sus menționată.

  • FIGURA 46 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI MEDIU DE SALARIAȚI (%) ÎN PRINCIPALELE MUNICIPII DIN ȚARĂ, 2014-2018








Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018

Din perspectiva salariilor, deși la nivelul județului Constanța salariul mediu net lunar era (în 2018) sub media națională și cu 1000 RON mai mic decât cel din București, la nivelul municipiului Constanța, existau diviziuni CAEN pentru care valoarea acestuia era mult mai mare. Astfel de exemple se găsescîn cazul extracției petrolului brut și a gazelor naturale (7663 RON), a activităților de servicii conexe extracției (5758 RON) sau a fabricării produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului. La polul opus, cele mai mici salarii nete lunare din municipiul Constanța se înregistrau pentru fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei sau fabricarea produselor textile, unde valorile se situau sub 1400 RON.

TABEL 20 - PRIMELE Șl ULTIMELE 10 DIVIZIUNI CAEN DUPĂ SALARIUL MEDIU NET LUNAR

ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2018___________________________________________

' Top 10 diviziuni CAEN

% ......

salariați

2018

Salariu mediu net lunar

Ultimele 10 diviziuni CAEN

% salariați 2018

Salariu mediu net lunar

06 Extracția petrolului brut și a gazelor naturale

0.19%

7663

22 Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice

0.65%

1549

09 Activități de servicii anexe extracției

0.08%

5758

53 Activități de posta și de curier

0.51%

1539

19 Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului

0.37%

5627

66       Activități        auxiliare

intermedierilor         financiare,

activități de asigurare și fonduri de pensii

0.32%

1526

51 Transporturi aeriene

0.05%

3974

31 Fabricarea de mobila

0.44%

1484

65 Activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale)

0.06%

3815

32 Alte activități industriale n.c.a.

0.20%

1466

72 Cercetare-dezvoltare

0.14%

3491

29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor

0.03%

1387

52 Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi

5.76%

3463

14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

0.62%

1374

64 Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii

0.94%

3462

17 Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie

0.05%

1335

20 Fabricarea substanțelor și a produselor chimice

0.56%

3398

15 Tăbăcirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor

0.06%

1302

30 Fabricarea altor mijloace de transport

1.82%

3004

13 Fabricarea produselor textile

0.02%

1219

Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018



  • 3.2.4. INVESTIȚII NETE

Notă Metodologică: în cazul acestui indicator nu există date statistice la nivel local, astfel că a fost expusă situația la nivel Județean/regional, având în vedere că municipiul Constanța concentrează mare parte din activitatea economică și populația Județului.

CONTEXT | în urma analizei asupra investițiilor nete reiese faptul că, deși între 2014 și 2018 valoarea anuală Ia nivel național a acestora a crescut cu peste 20% (de la 71 miliarde RON la 85 miliarde RON în 2018), regiunea Sud-Est este singura în cadrul căreia s-a înregistrat o scădere a acestei sume de-a lungul perioadei analizate (-17,4%, în anul 2018 investițiile private atingând valoarea de 5,9 miliarde RON). Astfel, regiunea Sud-Est se clasează pe penultimul loc în ierarhia din 2018 a investițiilor private, depășind doar regiunea Sud-Vest Oltenia, care a înregistrat totuși o creștere de 14,6% între 2014 și 2018.

La nivelul regiunii Sud-Est, se observă o preferință a investitorilor privați pentru județul Constanța, în fiecare an de-a lungul perioadei analizate ponderile anuale înregistrate plasându-se deasupra pragului de 40%, chiar dacă au existat fluctuații ale valorilor investite. Astfel, din totalul de 5,96 miliarde RON investite la nivelul regiunii în 2018, 2,63 miliarde RON au fost concentrate în județul Constanța, pe când în celelalte județe ponderea a depășit cu mici excepții pragul de 20%. Din punctul acesta de vedere, județul Tulcea se clasează pe ultimul loc în ierarhia regiunii anual între 2014 și 2018, în ultimul an analizat suma finală fiind de doar 311 milioane RON.


  • FIGURA 47 - PONDERI JUDEȚENE ÎN TOTALUL INVESTIȚIILOR PRIVATE DIN REGIUNEA SUD-EST, 2014-2018



Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018


Mergând mai în amănunt, din cele peste 5,5 miliarde investite în 2018 în regiunea Sud-Est, sectoarele cu cele mai mari investiții private au fost industria prelucrătoare, comerțul cu ridicata și amănuntul și sectorul de transport și depozitare, acestea trei cumulând 3,72 miliarde RON, adică aproape 62,5% din totalul regional. Analizând ponderile județene pentru valoarea investițiilor (vezi tabelul de mai jos), o concluzie clară este faptul că preferința investitorilor privați pentru județul Constanța este relevată în aproape fiecare sector, excepție făcând industria extractivă, în cadrul căreia județul Buzău a cumulat 38,5% din sumele investite, și industria prelucrătoare, unde județul Galați a deținut în 2018 o pondere de 39,4% din cele aproape 1,7 miliarde RON investite. Pentru restul de 11 sectoare, doar în cazul sectoarelor de distribuție apă, salubritate, gestionarea deșeurilor, cel de comerț și informații și comunicații ponderile înregistrate pentru Constanța nu au depășit 40%.

TABEL 21 - VALOAREA INVESTIȚIILOR PRIVATE Șl PONDERILE JUDEȚENE PENTRU ACESTEA, DIN REGIUNEA SUD-ESTÎN 2018, PE SECTOARE ECONOMICE

Sectoare

Regiunea SUD-EST (mii.

RON)

Brăil a (%)

Buză u (%)

Con sta nț a (%)

Galaț i

(%)

Tulce a (%)

Vrance a (%)

B. Industria extractivă

288

-

38,5

25,0

15,6

4,5

-

C. Industria prelucrătoare

1693

7,2

14,0

24,9

39,4

6,7

7,8

D. Producția și furnizarea de

342

-

1,5

96,8

0,6

0,9

-

energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat


E. Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare

191

12,0

27,2

27,2

18,8

3,1

11,5

F. Construcții

510

7,3

11,4

41,6 '

19,4

3,5

16,7

G. Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor

1051

13,1

13,1

39,7

18,1

6,5

9,4

H. Transport și depozitare

982

6,0

6,8

65,6

14,9

2,7

4,1

1. Hoteluri și restaurante

253

4,7

5,5

72,7

5,1

7,9

3,6

J. Informații și comunicații

72

11,1

19,4

33,3 ;

18,1

8,3

12,5

P. învățământ

12

8,3

8,3

50,0

16,7

8,3

8,3

Q. Sănătate și asistență socială

90

6,7

17,8

46,7

16,7

4,4

6,7

R+S. Alte activități de servicii colective, sociale și personale

63

11,1

9,5

47,6 1

20,6

7,9

4,8

Tranzacții imobiliare,

419

8,4

11,7

46,3

16,9

6,0

10,5

închirieri și activități de servicii prestate în principal

întreprinderilor



Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018


în anul 2018, în județul Constanța, cea mai mare valoare a investițiilor nete se înregistrează în sectorul H - Transport și depozitare, urmat de C - Industria prelucrătoare și G - Comerț, iar cele mai reduse valori se observă în special în sectoarele asociate serviciilor, care însă au înregistrat creșteri însemnate comparativ cu anul 2014. în sectorul H - Transport și depozitare, se remarcă nivelul relativ constant al investițiilor, în ușoară creștere, sector complementar activității de logistică specifice profilului de port maritim.




PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

  • FIGURA 48 - VALOAREA INVESTIȚIILOR NETE DIN ÎNTREPRINDERILE DIN JUDEȚUL CONSTANȚA, PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI, 2018, RON

700                                               644


  • 3.2.5. GRADUL DE TEHNOLOGIZARE Șl NIVELUL DE SOFISTICARE PE BAZA CLASIFICĂRII EUROSTAT17

CONTEXT | Eurostat utilizează o metodologie de agregare a claselor CAEN din industria prelucrătoare, respectiv servicii, în funcție de nivelul de intensitate al activităților de cercetare și dezvoltare pentru a le clasifica în categorii precum tehnologie înaltă, mediu-înaltă, medie joasă sau joasă, sau servicii intensive în cunoaștere. Această clasificare permite o înțelegere mai aprofundată a gradului de complexitate și sofisticare a activităților economice, permițând identificarea unor sectoare cu potențial de susținere a dezvoltării economice.

CLASĂ CAEN


TIP TEHNOLOGIE/ INTENSITATEA ÎN

CUNOAȘTERE

Tehnologie înaltă


Tehnologie mediu-înaltă


21 - Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice

26 - Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice

20 - Fabricarea substanțelor și a produselor chimice


UNIUNEA EUROPEANA

PGCA

ȘsLJbKSz                       Programul Operațional Capacitate Administrativă

Competența face diferența!

TIP TEHNOLOGIE/ intensitatea în CUNOAȘTERE

CLASĂ. CAEN

27 - Fabricarea echipamentelor electrice

28 - Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a.

29 - Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor

30 - Fabricarea altor mijloace de transport

Tehnologie medie joasă

19 - Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului

22 - Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice

23 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

24 - Industria metalurgică

25 - Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații

33 - Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor

Tehnologie joasă

  • 10 - Industria alimentară

  • 11 - Fabricarea băuturilor

  • 12 - Fabricarea produselor din tutun

  • 13 - Fabricarea produselor textile

  • 14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

  • 15 - Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor

  • 16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite

  • 17 - Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie

  • 18 - Tipărire și reproducerea pe suporți a înregistrărilor

31 - Fabricarea de mobilă

32 - Alte activități industriale n.c.a

Servicii intensive în

50 - Transporturi pe apă

cunoaștere

51 - Transporturi aeriene

58 - Activități de editare

59 - Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune; înregistrări audio și activități de editare muzicală

60 - Activități de difuzare și transmitere de programe

61 - Telecomunicații

—--








TIP TEHNOLOGIE/ INTENSITATEA ÎN

CLASĂ CAEN

CUNOAȘTERE

  • 62 - Activități de servicii în tehnologia informației

  • 63 - Activități de servicii informatice

  • 64 - Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii

  • 65 - Activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale)

  • 66 - Activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii

  • 69 - Activități juridice și de contabilitate

  • 70 - Activități ale direcțiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activități de management și de consultanță în management

  • 71 - Activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică

  • 72 - Cercetare-dezvoltare

  • 73 - Publicitate și activități de studiere a pieței

  • 74 - Alte activități profesionale, științifice și tehnice

  • 75 - Activități veterinare

  • 78 - Activități de servicii privind forța de muncă

  • 80 - Activități de investigații și protecție

  • 84 - Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public

  • 85 - învățământ

  • 86 - Activități referitoare la sănătatea umană

  • 87 - Servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu

cazare


88 - Activități de asistență socială, fără cazare

90 - Activități de creație și interpretare artistică

91 - Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale

92 - Activități de jocuri de noroc și pariuri

93 - Activități sportive, recreative și distractive


Sursa: Eurostat indicators on High-tech industry and Knowledge - intensive Services


Din analiza mediului de afaceri privat constănțean între 2014 și 2018, se observă că firmele din sectoarele intensive în cunoaștere au înregistrat, în general, creșteri în ceea ce privește numărul




acestora și cifra de afaceri, cu excepția celor din sectorul de tehnologie medie-joasă, ce a decăzut pe perioada celor 5 ani analizați. Per total, numărul întreprinderilor din aceste sectoare a crescut cu 21% față de 2014, ajungând la peste 4200 de entități. Dintre acestea, cea mai mare creștere sa înregistrat în cazul numărului de firme cu servicii intensive în cunoaștere, ajungând în 2018 la 3364 de entități, cu 24,9% mai mult față de 2014.18

FIGURA 49 - RATE DE CREȘTERE A CIFREI DE AFACERI Șl NUMĂRULUI DE FIRME DUPĂ TIPUL DE TEHNOLOGIE, 2014-2018



■ Cifra de afaceri □ Număr firme

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

După cifra de afaceri, în 2018 întreprinderile cu activitate intensivă în cunoaștere reprezentau 15,6% din totalul la nivelul municipiului. Dintre acestea, întreprinderile cu servicii intensive în cunoaștere cumulau 47,6% din cifra de afaceri pe aceste sectoare (aproximativ 1,9 miliarde RON), cele cu tehnologie joasă 22,8%, iar cele cu tehnologie medie-joasă aproape 21%. Cea mai mică pondere, de doar 1,9% a fost înregistrată de firmele cu tehnologie înaltă, ce cumulau la finele anului 2018 o cifră de afaceri de aproape 76 milioane RON.

Raportându-ne la numărul de astfel de întreprinderi, se observă că 33,5% sunt intensive în cunoaștere sau tehnologie, din care 79,4% din firmele analizate erau axate pe servicii intensive în cunoaștere și 12% realizau activități cu tehnologii joase. La polul opus se afla clasa întreprinderilor cu tehnologie înaltă, unde se regăseau doar 9 astfel de entități la finalul anului 2018.


FIGURA 50 - PONDERI PENTRU CIFRA DE AFACERI (STÂNGA) Șl NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR (DREAPTA) CU ACTIVITATE INTENSIVĂ ÎN CUNOAȘTERE/TEHNOLOGIE, PE TIPURI DE CLASE DE TEHNOLOGIE, 2018



  • ■ Servicii intensive în cunoaștere

  • ■ Tehnologie înaltă

  • ■ Tehnologie joasă

3 Tehnologie medie joasă

» Tehnologie mediu-înaltă


Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

Realizând un top pentru fiecare tip de tehnologie după cifra de afaceri realizată în 2018 la nivelul municipiului Constanța, se poate observa că printre cele mai bine cotate diviziuni CAEN se numără activitățile referitoare la sănătatea umană (311,5 milioane RON), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (43,8 milioane RON), industria alimentară (669 milioane RON), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (267 milioane RON) și fabricarea altor mijloace de transport (195 milioane RON).


TABEL 22 - TOP 3 DIVIZIUNI CAEN DUPĂ CIFRA DE AFACERI PE TIPURI DE TEHNOLOGII ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2018

DIVIZIUNE CAEN

CIFRA     DE

AFACERI (MILIOANE RON)

RATA DE

CREȘTERE

Servicii intensive în cunoaștere

1904,2

25,4%

86 - Activități referitoare la sănătatea umană

311,5

71,2%

71 - Activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică

241,7

23,2%

80 - Activități de investigații și protecție

192,0

15,9%

Tehnologie înaltă

75,9

68,3%

21 - Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a

43,8

140,8%

preparatelor farmaceutice


DIVIZIUNE CAEN

CIFRA     DE

AFACERI (MILIOANE RON)

RATA DE

CREȘTERE

26 - Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice

32,1

19,4%

Tehnologie joasă

914,2

15,2%

10 - Industria alimentară

669,2

24,0%

13 - Fabricarea produselor textile

70,2

-3,6%

31 - Fabricarea de mobilă

55,0

100,7%

Tehnologie medie joasă

838,2

-14,2%

23 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

267,5

9,3%

33 - Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor

257,8

-5,3%

25 - Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații

238,1

-37,0%

Tehnologie mediu-înaltă

269,3

38,7%

30 - Fabricarea altor mijloace de transport

195,4

28,8%

28 - Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a.

35,8

42,0%

20 - Fabricarea substanțelor și a produselor chimice

33,6

98,4%

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

3.2.6. ADAPTABILITATEA MEDIULUI ECONOMIC

CONTEXT | Adaptabilitatea mediului economic poate fi privită și prin prisma analizei sectoarelor culturale și creative (ICC). La nivel european, este dovedit faptul că majoritatea angajaților din acest domeniu erau absolvenți de studii superioare, iar din perspectiva antreprenoriatului, numărul persoanelor care lucrează pe cont propriu în sectoarele culturale și creative era dublu față de media observată în economie în general. Dezvoltarea acestor sectoare este relevantă și în contextul conturării unui mediu propice pentru crearea de locuri de muncă inclusive, la nivel european 46,1% din locurile de muncă ICC fiind ocupate de către femei.Totodată acestea se

Programul Operațional Capacitate Administrativă Competenta face diferența!

încadrează în preferințele tinerilor la angajare , un segment vulnerabil pe piața forței de muncă, cu o cincime din angajații ICC fiind tineri (15-29 de ani)53.

ANALIZA INDUSTRIILOR CULTURALE Șl CREATIVE

Pentru analiza industriilor creative s-au luat în considerare activitățile cuprinse în lista de CAEN-uri conform Cartei Albe a Industriilor Creative din România, realizând o clasificare a întreprinderilor conform celor 11 sectoare descrise, pentru a pune în perspectivă principalele domenii culturale ce se dezvoltă la nivelul întregii țări.

CONTEXT REGIONAL | Astfel, în regiunea Sud Est, din cele 118,5 miliarde RON realizate ca cifră de afaceri în 2018, 2,6 miliarde RON reprezentau rezultatul firmelor din industriile culturale și creative (în continuare ICC), cu 42,4% mai mult decât în anul 2014. în ceea ce privește numărul de întreprinderi care au realizat această cifră de afaceri, din efectivul regional de 59832, doar 5031 activau în sectoarele ICC, valoare în creștere cu 35,7% față de începutul perioadei analizate. Per ansamblu, putem concluziona că 8,4% din firmele din regiune au realizat 2,2% din cifra de afaceri regională prin activități specifice sectoarelor creative și culturale.

Mergând la următorul nivel de clasificare, în 2018 cele mai multe firme se regăseau în sectoarele de arte vizuale, software, IT și jocuri, dar și arte interpretative, în fiecare dintre aceste categorii fiind înregistrate peste 880 de firme în parte. La polul opus se regăseau sectoarele de arhive și biblioteci, cercetare și cel de patrimoniu cultural, însumat reprezentând doar 92 de întreprinderi, adică sub 2%. Privind evoluția comparativ cu 2014, se poate observa că cele mai multe întreprinderi au apărut în artele spectacolului, în 2018 fiind cu 89,5% mai multe. Alte rate de creștere de peste 50% s-au mai înregistrat și în ceea ce privește numărul firmelor de software, IT și jocuri (55,1%), dar și din cadrul sectorului de arhive și biblioteci (54,1%).

Din punct de vedere al cifrei de afaceri, cea mai mare valoare se regăsea în artizanat și meșteșuguri, 993 de milioane RON, adică 38,2% din totalul sectoarelor ICC regional, următoarele poziții fiind completate de artele vizuale, cu o pondere de 19,4%, și sectorul de software, IT și jocuri cu 308 milioane RON (11,8% din totalul cifrei de afaceri înregistrate de sectoarele ICC în 2018 în regiune). Și în acest caz la coada clasamentului regăsim aceleași sectoare, care împreună cumulau 59 de milioane RON pe anul 2018. O evoluție extraordinară pe perioada analizată au avut-o întreprinderile cu activitate în arte interpretative, mărindu-și cifra de afaceri cu 177,6%. Cu rate de creștere de peste 50% mai regăsim sectorul de arhive și biblioteci (81,9%), cel de software (66,2%), dar și artele vizuale (63,7%).

MUNICIPIUL CONTANȚA | Aproape 70% din numărul întreprinderilor din sectoarele ICC din județul Constanța se regăsesc în municipiul reședință de județ, acestea comasând 72% din cifra de afaceri județeană și 20,8% din cea regională. Raportat la numărul de întreprinderi, respectiv cifra de afaceri, în municipiul Constanța sectoarele ICC reprezintă 11,1% din totalul companiilor și 2,1% din cifra de afaceri. Analizând la nivelul sectoarelor, în municipiul Constanța se regăseau peste o treime din întreprinderile de publicitate sau arte interpretative. Cea mai mică pondere din

53 Culture statistics - cultural employment 2018, Eurostat. URL: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Culture statistics -

cultural employment

HM HM



această perspectivă a fost înregistrată pentru sectoarele de artizanat, carte/presă și cercetare, cu valori sub 25%.

Municipiul Constanța cumula în 2018 peste 40% din rezultatul financiar regional (cifra de afaceri) în publicitate, dar și în sectorul de audiovizual și media. La polul opus, doar 12,7% din cifra de afaceri pe arte vizuale se regăsea la nivelul firmelor din municipiu, sau 13% în cazul artizanatului și meșteșugurilor.

în cadrul municipiului, dintre sectoarele industriilor creative analizate, în 2018 cele mai multe firme se regăseau în arte interpretative, cu 74,3% mai mult decât în 2014 (cea mai mare rată de creștere dintre sectoare). Peste 200 de întreprinderi se regăseau și în cazul sectoarelor de software, IT, jocuri și arte vizuale, în creștere cu 48,9% și respectiv 32%.

Din punct de vedere al cifrei de afaceri, din cele 542 de milioane RON cumulate în 2018 (cu 29,4% mai mult decât în 2014) la nivelul firmelor din sectoarele ICC, 23,8% reprezintă rezultatul întreprinderilor de artizanat și meșteșuguri, în rest valorile înregistrate fiind sub 100 de milioane RON. Valori mici persectorîn acest caz, de sub 5 milioane RON, s-au înregistrat pentru patrimoniu cultural și arhive și biblioteci.

TABEL 23 -NUMĂRUL DE ÎNTREPRINDERI Șl CIFRA DE AFACERI (CA) DIN SECTOARELE ICC ÎN

CONSTANȚA, 2018_________________________________________________________

Firme ICC       Nr. Firme ICC

Constanță județul Constanța

Nr. Firme ICC  Pondere din

regiunea SE      județ (%)

Pondere din regiune (%)

Rate d e creșt

e r e (%)

Patrimoniu cultural

1

1

2

100,0

50,0

-50.0

Publicitate

170

217

487

78,3

34,9

1.2

Artele spectacolului/ Arte interpretative

291

431

881

67,5

33,0

74.3

Arhitectură

115

157

359

73,2

32,0

27.8

Arhive si biblioteci

18

25

57

72,0

31,6

63.6

Audiovizual și media

83

121

279

68,6

29,7

1.2

Software, IT, Jocuri

262

354

906

74,0

28,9

48.9

Arte vizuale

235

343

923

68,5

25,5

32.0

Cercetare

8

11

33

72,7

24,2

60.0

Carte și Presă

96

136

414

70,6

23,2

1.1

Artizanat          și

meșteșuguri

129

217

690

59,4

18,7

18.3

Sectoare ICC               :

1408

2013

5031

69,9

28,0

30.0

CA Constanța (mii. RON)

CA județul Constanța (mii. RON)

CA regiunea SE (mii. RON)

Pondere din județ (%)

Pondere din regiune (%)

Rate de creștere (%)

Patrimoniu               _

                            0,3b

cultural

0,36

0,51

100,0

70,4

-62.8

Publicitate               88,42

102,60

182,87

86,2

48,3

60.4

Audiovizual     și

media                    '

46,25

86,89

82,0

43,7

0.7

Arhitectură             27,54

39,38

79,06

69,9

34,8

49.2

Cercetare               15,09

16,07

47,17

93,9

32,0

42.9

Arte      .              59,93

interpretative

127,54

193,99

47,0

30,9

53.6

Arhive și biblioteci         3,24

3,84

11,71

84,2

27,6

115.4

Carte și Presă            47,36

57,13

194,77

82,9

24,3

-15.3

Software,      IT,

Jocuri

86,75

308,21

79,9

22,5

82.1

Artizanat        si

.     '       129,10

meșteșuguri

188,76

993,90

68,4

13,0

9.8

Arte vizuale             64,00

83,80

504,32

76,4

12,7

45.3

Sectoare ICC           542,32

752,48

2603,40

72,1

20,8

29.4

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

Mergând mai în amănunt cu analiza industriilor culturale și creative, la nivelul municipiului Constanța se disting 11 secțiuni CAEN în cadrul cărora întreprinderile au reușit să obțină pe 2018 o cifră de afaceri totală de peste 20 de milioane RON. Dintre acestea, în top se află secțiunea 73 -Publicitate și activități de studiere a pieței - cu 88,4 milioane RON, în creștere cu 60% față de anul 2014, secțiunea 62 - Activități de servicii în tehnologia informației - cu aproape 70 de milioane RON (cu o rată de creștere de 54%) și 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor-cu 56,8 milioane RON.

De remarcat în plus sunt anumite secțiuni CAEN din acest top, datorită creșterilor foarte mari pe care le-au înregistrat între 2014 și 2018, iar din acest punct de vedere se remarcă detașat fabricarea substanțelor și a produselor chimice, în acest caz cifra de afaceri mărindu-se de mai mult de 4 ori. De asemenea, în cazul firmelor ce activează în fabricarea altor produse din minerale nemetalice sau activități de servicii informatice (nu în topul cuprins mai jos), s-au înregistrat creșteri substanțiale, de 179,9% și respectiv 176,3%.

TABEL 24 - TOP SECȚIUNI CAEN ÎN INDUSTRIILE CULTURALE Șl CREATIVE DUPĂ CIFRA DE AFACERI (>20 MILIOANE RON) DIN 2018

N.r.

Crt.

Secțiune     Cifra de afaceri (mii. Ponderi CA

CAEN       RON)               municipiu(%)

din total

ICC pe

Rata        de

creștere (%)

2014

2018

2014

2018

1

73 - Publicitate și activități de studiere a pieței

55,13

88,42

13,16

16,30

60,4

2

62 - Activități de servicii în tehnologia informației

45,36

69,84

10,83

12,88

54,0

3

47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor

47,35

56,80

11,30

10,47

20,0

4

93 - Activități sportive, recreative și distractive

29,45

43,39

7,03

8,00

47,4

5

31 - Fabricarea de mobilă

23,52

33,43

5,61

6,16

42,1

6

71 - Activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică

18,46

27,54

4,41

5,08

49,2

7

20 - Fabricarea substanțelor și a produselor chimice

5,84

27,32

1,39

5,04

367,6

8

18 - Tipărire și reproducerea pe suporți a înregistrărilor

28,88

27,11

6,89

5,00

-6,1

9

25 - Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații

17,54

27,07

4,19

4,99

54,4

10

23 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

8,05

22,53

1,92

4,15

179,9

11

74 - Alte activități profesionale, științifice și tehnice

13,16

22,11

3,14

4,08

68,0

Sursa: Listă Firme, BORG Design, 2018

La nivelul municipiului Constanța se organizează anual evenimente cu impact național și internațional, pe teme diverse, prin care municipiul prinde culoare și antrenează diverși actori locali sau externi:

» Festivalul Iernii, eveniment organizat de Asociația Culturală pentru Tineret și Copii „Art Theatre" și finanțat de Primăria Municipiului Constanța - teatru și muzică

  • • "Dobrogea, un festival de obiceiuri, tradiții și gusturi" - artă, meșteșuguri, tradiții

  • • „Săptămâna Europeană a mobilității" - sport


InUrumento Structural* Wi’iOM

  • • Târgul de Artă și Antichități "Constanța Revival" - artă

  • • Sunset Sea-mphony-muzică

  • • Sunwaves Festival Mamaia - muzică

  • • Festivalul internațional NeverSea - muzică

  • • Constanța Street Food Festival - gastronomie

  • • Festivalul Internațional de Teatru "Miturile Cetății" organizat de Teatrul de Stat Constanța - cultură

  • • Festivalul Mării, eveniment organizat cu ocazia Zilei Marinei Române - tradiții

  • • Festivalul ONE! - muzică

  • • „Festivalului înghețatei și al Dulciurilor" - gastronomie

  • • Ecomm360 Conference&Expo - conferință de e-commerce și marketing digital

  • • Târgul Meșterilor Populari din Dobrogea, organizat de Muzeul de Artă Populară Constanța

-tradiții

  • 3.3. COMERȚ EXTERIOR SI INVESTIȚII STRĂINE

t                                       t                                 t

Notă Metodologică: în cazul acestui indicator nu există date statistice la nivel local, astfel că a fost expusă situația la nivel județean/regional, având în vedere că municipiul Constanța concentrează mare parte din activitatea economico și populația județului.

CONTEXT | Datele despre comerț indică capacitatea unui teritoriu de a se integra în piețele economice internaționale și gradul de relaționare, în timp ce investițiile ilustrează o fațetă a atractivității unui teritoriu pentru companii din afara țării. Acest capitol urmărește să prezinte rezultatele înregistrate de județul Constanța în ceea ce privește importurile (consumul) și exporturile (vânzările) dar și balanța comercială ce rezultă, în special în contextul în care este de așteptat ca valorile obținute să fie distorsionate de faptul că o mare parte din comerțul exterior național este realizat prin intermediul portului Constanța și a celorlalte porturi din județ. De aceea, analiza specializării exporturilor pe categorii de produse poate genera rezultate cu privire la anumite particularități ale județului în raport cu cantitatea totală de bunuri comercializate extern. Totodată, investițiile reprezintă un indicator al atractivității județului, cu impact atât pe termen scurt (infuzia de capital și crearea de locuri de muncă), cât și pe termen mediu sau lung, prin generarea de know-how și stimularea cererii pentru anumite competențe specifice.

  • 3.3.1. COMERȚ EXTERIOR

Din analiza datelor existente la Institutul Național de Statistică pentru comerțul internațional realizat de România, prima observație importantă ce poate fi realizată este faptul că rata de creștere a importurilor între 2014 și 2018 a fost mai mare decât cea a exporturilor, pentru fiecare regiune a țării. Astfel, la nivel național, se distinge o diferență de peste 10 puncte procentuale între creșterile sumelor importurilor și exporturilor, diferență ce este chiar mai mare în cazul anumitor regiuni precum București-llfov, Nord-Est sau Sud-Vest Oltenia. în regiunea Sud-Est se identifică singurul caz în care valoarea exporturilor a înregistrat o scădere, de la 4,96 la 4,91 miliarde de euro.



Instrumente Structurale 20M-2020

  • FIGURA 51 - RATE DE CREȘTERE PENTRU IMPORTURI Șl EXPORTURI LA NIVEL NAȚIONAL, 2018 VS 2014



Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018

Urmărind situațiile anuale ale balanței comerțului internațional, se poate distinge o tendință de creștere a deficitului asupra bugetului național, de la -6,06 miliarde euro în 2014 ajungând la -15,12 miliarde euro în 2018, fără inflexiuni pe parcursul perioadei analizate.

Regiunea Sud-Est se află pe locul 2, după București-llfov, în ceea ce privește deficitul balanței comerțului internațional în 2018, cu o valoare de -0,91 miliarde de euro. în aceeași situație nefavorabilă se mai află și regiunile Nord-Vest și Nord-Est, însă cu rezultate sub -0,5 miliarde euro. în privința rezultatului din regiunea Sud-Est, acesta se datorează în mare parte datorită diferențelor înregistrate de exporturile și importurile din județul Constanța, unde în 2018 deficitul produs a fost de -1,26 miliarde euro, mai mare cu 60% față de 2014 și de 4 ori mai mare decât în 2016. în schimb, în județele Tulcea, Buzău și Brăila balanța rezultată în 2018 definea un excedent de peste 100 de milioane de euro în parte, valori însă insuficiente pentru acoperirea deficitului datorat județului Constanța. Cu toate acestea, municipiul Constanța, prin activitatea portuară pe care o realizează, poate avea o influență decisivă asupra deficitului comercial observat, cifrele fiind influențate de tranzitul mărfurilor și produselor în mai mare măsură decât de activitatea de comerț propriu-zisă a actorilor economici din județ.

UNIUNEA EUROPEANĂ

  • FIGURA 52 - BALANȚA COMERȚULUI INTERNAȚIONAL PE REGIUNI, 2014-2018, MILIARDE EURO



    National


    VEST


    SUD-VEST OLTENIA


    SUD-MUNTENIA


    SUD-EST


    NORD-VEST


    NORD-EST


    CENTRU


    BUCUREȘTI - ILFOV



■ 2014 ■ 2016 D2018

Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018



PCCA


Rrojramd Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

  • FIGURA 53 - BALANȚA COMERȚULUI INTERNAȚIONAL ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD-EST, 2014-2018, MILIOANE EURO

3 24.0

-0.4 |                         Vrancea

-13.9 |

i

’ZZl 73.7

H 79.4          Tulcea

MMBMM 289.8


-10.0 |                          Galați

-218.6 __I

-814.4 ;J

-301.2                                          Constanta


-1265.3

I, I I 163.2 HH 175.2 Buzău '^■■1 192.8

~" 1 H8.4

| 19.8                  Braila

■ ■■ 104.7

□ 2014 «2016 H2018

Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018

INDICATORUL RCA (AVANTAJE COMPARATIVE)

în ceea ce privește modalitatea de calcul al avantajelor comparative, există numeroase formule pentru definirea indicatorului RCA (Revelead Comparative Advantage). în cadrul prezentei strategii a fost utilizată metodologia de calcul a Băncii Mondiale prin intermediul căreia se raportează exporturile înregistrate la nivelul unei categorii de produse la valorile totale ale exporturilor, făcând în același timp corelația între nivelul regional/local și cel național.19

La nivelul județului Constanța, cele mai importante categorii de produse unde există avantaje comparative conform tabelului de mai jos sunt /. Animale vii și produse animale, II. Produse vegetale, III. Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale, V. Produse minerale, dar și o serie de bunuri din categoria XXII. Bunuri necuprinse în alte secțiuni din Nomenclatorul Combinat. Astfel, se remarcă faptul că majoritatea produselor fac parte din categoria mărfurilor, și mai puțin din cea a produselor finite cu valoare adăugată semnificativă, justificată probabil și de activitatea portuară.

RCA                                          2014      2015      2016      2017      2018

[ I. Animale vii si produse animale| 2.57| 3.75| 4.79 5.11 5.25


II. Produse vegetale

3.06

3.87

3.45

3.52

5.09

III. Grăsimi si uleiuri animale sau vegetele

1.18

1.17

0.84

1.04

1.07

IV. Produse alimentare, băuturi si tutun

0.18

0.23

0.31

0.49

0.66

V. Produse minerale

8.96

9.00

8.55

9.44

11.68

VI. Produse chimice

0.08

0.10

0.10

0.14

0.12

VII. Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea

0.81

0.92

0.93

0.82

0.85

VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blanuri si produse din acestea

0.05

0.05

0.05

0.05

0.07

IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier

0.61

0.97

0.66

0.51

0.63

X. Hirtie si articole din acestea

0.15

0.02

0.03

0.02

0.00

XI. Textile si articole din textile

0.07

0.10

0.12

0.11

0.09

XII. încălțăminte, pălării, umbrele si articole similare

0.01

0.01

0.02

0.02

0.01

XIII. Articole din piatra, ipsos, ciment, ceramica, sticla si din alte materiale similare

0.18

0.26

0.22

0.26

0.20

XV. Metale comune si articole din acestea

0.57

0.35

0.23

0.25

0.27

XVI. Mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile

0.03

0.03

0.03

0.03

0.03

XVII. Mijloace si materiale de transport

0.44

0.89

1.52

1.23

0.14

XVIII. Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale

0.01

0.02

0.01

0.01

0.01

XX. Mărfuri si produse diverse

0.02

0.05

0.02

0.03

0.02

XXII. Bunuri necuprinse in alte secțiuni din Nomenclatorul Combinat

1.06

1.00

1.01

1.09

0.96


INDICATORUL ES (SPECIALIZAREA EXPORTURILOR)

Având în vedere faptul că indicatorul RCA analizează avantajele comparative ale unui teritoriu pe baza exporturilor realizate de acesta, a fost necesară cercetarea specializării zonei de studiu și prin prisma raportului dintre exporturi și importuri, și în acest caz metoda de calcul a indicelui privind specializarea exporturilor bazându-se tot pe metodologia Băncii Mondiale.20

în ceea ce privește specializarea exporturilor raportat la importuri, regăsim o gamă mai largă de mărfuri și produse unde județul Constanța deține un avantaj comparativ.


RCA

2014

2015

2016

2017

2018

1. Animale vii si produse animale

7.66

7.19

7.23

9.74

8.78

II. Produse vegetale

8.92

6.20

7.73

8.78

16.45

III. Grăsimi si uleiuri animale sau vegetele

22.47

13.88

9.31

12.75

13.41

Instrument» Structural* ««•2020

IV. Produse alimentare, băuturi si tutun

0.76

0.76

0.96

1.37

2.19

V. Produse minerale

0.72

0.63

0.51

0.52

0.64

VI. Produse chimice

0.08

0.05

0.04

0.08

0.09

VII. Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea

3.77

3.29

3.60

3.49

4.75

VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blanuri si produse din acestea

0.50

0.38

0.32

0.41

1.02

IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier

10.46

11.90

9.38

10.11

16.29

X. Hirtie si articole din acestea

0.77

0.12

0.10

0.11

0.01

XI. Textile si articole din textile

0.95

0.72

0.70

0.60

0.60

XII. încălțăminte, pălării, umbrele si articole similare

0.47

0.24

0.28

0.28

0.20

XIII. Articole din piatra, ipsos, ciment, ceramica, sticla si din alte materiale similare

0.27

0.28

0.16

0.22

0.23

XV. Metale comune si articole din acestea

1.06

0.60

0.31

0.52

0.81

XVI. Mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile

0.11

0.09

0.09

0.12

0.14

XVII. Mijloace si materiale de transport

5.04

7.50

12.48

10.00

1.34

XVIII. Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale

0.05

0.08

0.04

0.06

0.07

XX. Mărfuri si produse diverse

0.19

0.30

0.15

0.16

0.15

XXII. Bunuri necuprinse in alte secțiuni din Nomenclatorul Combinat

7.42

5.09

2.78

3.91

3.63

3.3.2. INVESTIȚII STRĂINE

Conform datelor ONRC privind investițiile străine, în anul 2018, la nivelul regiunii au fost înființate 283 de companii cu capital străin. 53,4% dintre acestea se regăsesc în județul Constanța, iar 14,5% în județul Galați. Restul de 32,2% sunt împărțite, în ordine, între Buzău (9,5%), Brăila (9,2%), Vrancea (8,1%) șiTulcea (5,3%).

De asemenea, în județul Constanța se regăsesc cele mai multe companii cu capital străin care și-au majorat capitalul social - 118 de companii din totalul de 189. Acesta se află pe poziția 9 în clasamentul național al județelor după numărul de companii străine înmatriculate, fiind depășit de municipiul București și județele Timiș, Ilfov, Cluj, lași, Bihor, Brașov și Arad. Cele mai puține companii cu capital străin care și-au majorat capitalul provin din județele Tulcea (12 companii), Brăila (11 companii) și Vrancea (5 companii).



PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă

Competența face diferența!

  • FIGURA 54 - NUMĂRUL DE FIRME ÎNMATRICULATE Șl RADIATE ÎN REGIUNEA SUD-EST ÎN 2018






Regiunea Sud-Est BRA1LA        BUZĂU CONSTANTA GALAȚI

TULCEA VRANCEA


■ înmatriculări societăți a Radieri societăți

Sursa: ONRC, 2018

în ceea ce privește radierile, din cele 326 de întreprinderi ce au urmat acest proces, cele mai multe întreprinderi radiate provin din județele Constanța (53,1%) și Galați (12,9%), iar cele mai puține din Tulcea (3,7%).

Din punct de vedere al rezultatului sumei algoritmice dintre capitalul firmelor străine înmatriculate și radiate în 2018, observăm că la nivelul regiunii Sud-Est s-a înregistrat o scădere de pese 190 milioane RON,în mare parte (81,5%) datorându-se rezultatului din județul Constanța, unde soldul înregistrat a fost de -157,6 milioane RON. Un alt rezultat considerabil a mai fost înregistrat în județul Buzău, acesta fiind însă de aproape -30 milioane RON.

  • FIGURA 55 - REZULTATUL CAPITALULUI (MIL RON) FIRMELOR STRĂINE ÎNMATRICULATE Șl RADIATE ÎN REGIUNEA SUD-ESTÎN 2018


Sursa: ONRC, 2018




PCCA


Programul Operațional CapadtateAdmjnhtrativâ

Competența face diferența!

Pe de altă parte, analizând majorările de capital din 2018 ale întreprinderilor cu capital străin, se observă un rezultat pozitiv, în regiunea Sud-Est distingându-se mai mult de 1,5 miliarde RON ca rezultat pentru acest indicator. Dintre județele regiunii, în Buzău și Constanța au fost înregistrate cele mai mari creșteri de capital, acestea având ponderi de 70,66% și respectiv 28,6% în soldul pe anul 2018, pe când celelalte 4 județe nu au depășit 0,7%.

  • FIGURA 56 - MAJORĂRI DE CAPITAL (MLD. RON) AL FIRMELOR STRĂINE ÎN REGIUNEA SUD-EST ÎN 2018


    0.02%



    0.61%


    0.06%


    0.05%



    Regiunea Sud- BRAILA Est


    CONSTANTA


    GALAȚI


    TULCEA


    VRANCEA


Sursa: ONRC, 2018

  • 3.4. CERCETARE DEZVOLTARE INOVARE

CONTEXT | Activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare reprezintă un factor determinant al creșterii economice inteligente și durabile, cu impact asupra mediului de afaceri și cetățenilor deopotrivă. în anul 2019, Tabloul de Bord al Inovării Regionale (Regional Innovation Scoreboard) clasifică regiunea Sud-Est în categoria inovatorilor modești cu performanță scăzută (modest innovator low), alături de majoritatea regiunilor din România, cu excepția regiunii București-llfov. Această clasificare a regiunii în care se află județul Constanța la nivel european a rămas constantă, cu excepția anului 2012, când regiunea era încadrată în categoria inovatorilor modești cu performanță medie.

  • 3.4.1. PROFILUL ACTIVITĂȚII DE CDI

INSTITUTE DE CERCETARE-DEZVOLTARE

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa" este un institut de cercetare aflat sub coordonarea Ministerului Cercetării și Inovării, și are ca obiect de activitate efectuarea de cercetări fundamentale, aplicative și de dezvoltare tehnologică în domenii diverse, precum oceanografia, ingineria marină și costieră, ecologia și protecția mediului marin, precum și alte domenii privind resursele vii și alte zone de interes din domeniul biologiei marine. INCDM dispune de un personal format din 50 de cercetători și asistenți de cercetare. în ceea ce privește


infrastructura de cercetare, INCDM deține un centru național de date oceanografice și de mediu, care permite desfășurarea de proiecte de mare anvergură privind studierea Mării Negre în contextul desfășurării de activități de exploatare petrolieră. De asemenea, institutul dispune și de o serie de laboratoare dedicate studiului animalelor și plantelor marine, de o stație de monitorizare a nivelului mării și avertizare de tsunami, precum și alte instalații și echipamente specifice.

Rezultatele activității de CDI se referă la proiectele de cercetare derulate, lucrări și articole științifice publicate, dezvoltarea de prototipuri și instalații suport, citări sau brevete depuse.

Astfel, numărul de proiecte depuse a avut o evoluție pozitivă în special începând cu anul 2016, când a depășit 40 de proiecte, din care cele finanțate reprezintă jumătate din ele. Și numărul lucrărilor științifice publicate în reviste cotate ISI56 a crescut, ajungând la 31 în anul 2018, numărul de citări a crescut la 229 în același an, iar numărul de studii prospective și tehnologice dezvoltate a atins 79. Dintre acestea, 40 sunt noi iar 39 sunt modernizate sau revizuite.

UNIVERSITĂȚI

Universitatea Ovidius Constanța este o instituție de învățământ superior publică fondată în 1961, devenită în 1990 o universitate multidisciplinară, cu programe de studii de licență, masterat și doctorat de calitate. în prezent, are în derulare 17 proiecte și școlarizează peste 15000 de studenți. Din februarie 2014, UOC este beneficiara unui proiect finanțat cu 21,5 milioane RON din fonduri europene, pentru înființarea Centrului de cercetare-dezvoltare pentru studiul morfologic și genetic în patologia malignă. Alte proiecte importante din cadrul instituției sunt:

  • • „Impuls" - „Student azi! Profesionist mâine!", ce vizează îmbunătățirea procesului de inserție pe piața muncii a studenților din domeniile tehnic/economic/medical veterinar;

  • • „Proiectează-ți cariera!" este un proiect care se adresează studenților aflați în etapa de tranziție de la școală la viața activă și care doresc să beneficieze de expertiza specialiștilor în domeniul științe inginerești prin stagii de practică;

  • • „CERO - profil de carieră: cercetător român" își propune atragerea cercetătorilor post -doctorali cu potențial ridicat de atingere a excelenței științifice, în sfera urologiei și a specialităților înrudite;

  • • „Performanța sustenabilă în cercetarea doctorală și post doctorală - PERFORM" - ce vizează dezvoltarea capitalului uman cu înaltă calificare la nivel doctoral și postdoctoral prin asigurarea susținerii financiare și de formare a abilităților și competențelor necesare pe o piață modernă a muncii în care știința și tehnologia au o contribuție sporită la dezvoltarea societății.

TABEL 25 - CENTRE DE CERCETARE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII OVIDIUS CONSTANȚA

INSTITUTE DE CERCETARE LA NIVELUL UNIVERSITĂȚII

Institutul pentru Nanotehnologii și Surse Alternative de Energie (INSAE)

Initrvrrwnt* Structurala 20W-20M

INSTITUTE DE CERCETARE LA NIVELUL UNIVERSITĂȚII

Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Studiul Morfologic și Genetic în Patologia Maligna (CEDMOG)

Institutul de spiritualitate cultura și științe

Centre de cercetare afiliate departamentelor și facultăților

Facultatea de Arte

EUXIN

Facultatea de Construcții

Centrul de Cercetare în Inginerie Civilă

Facultatea de Drept și Centru de studii și cercetări privind Drepturile Omului

Științe Administrative

Discriminarea

Centrul de cercetări Sociale Dobrogea

Facultatea de Educație

Fizică și Sport

Centrul de cercetare în educație fizică, sport de performanță și kinetoterapie

Facultatea de Farmacie

Centrul de Cercetare Științifică în Domeniul Stresului

Centrul internațional de cercetări farmaceutice și educație medicala-PHAMED

Facultatea de Științe

Aplicate și Inginerie

Centrul de Cercetare Științifică Interdisciplinară în Domeniul Micro-și Nanostructurilor

Managementul Resurselor Secundare pentru o Dezvoltare Durabilă

Facultatea de Inginerie Mecanică, Industrială și Maritimă

Centrului Managerial de Informare Tehnologică

Facultatea de Istorie și Centrul de Studii Eurasiatice (CSEA) Științe Politice

Facultatea de Litere

Centrul de cercetare Metacogniție șitransdisciplinaritate (M&T)

Centrul de Studii pentru Limbi și Literaturi Romanice

Centrul de cercetare Interferențe culturale

Centrul de Cercetare și Dezvoltare Profesională „Studiile

Românești în Context Internațional" (Stur)

Facultatea de Matematică și Informatică

Centrul de cercetare Științifică Interdisciplinară în Domeniile Matematică și Informatică (CCSIDMI)

Facultatea de Medicină

Colectivul de Cercetare Anatomie Patologica

Facultatea de Medicină

Dentară

Centrul de Cercetare Științifica al Facultății de Medicină Dentară

Centrul de cercetare si evaluare psiho-pedagogica si sociala (CCEPPS)

---Q—

www.poca.ro                                     156



PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

INSTITUTE DE CERCETARE LA NIVELUL UNIVERSITĂȚII

Facultatea de Științe ale Centrul de cercetări al Departamentului de Științe Naturale Naturii și Științe Agricole

Facultatea de științe Centrul de formare continuă în domeniul dezvoltării regionale

Economice                "Dobrogea"

Centrul de cercetare tip C "Economia și administrarea afacerilor" autorizat de CNCSIS

Facultatea de Teologie



Centrul de studii și cercetări religioase și juridico-canonice al celor trei religii monoteiste (mozaică, creștină și islamică)

(C.R.M.)

Centrul de Cercetare în Dialogul dintre Știință și Teologie (RCDST)*

Universitatea Maritimă din Constanța și-a asumat un rol activ în comunitatea maritimă internațională, încheind o serie de protocoale bilaterale cu universități de profil, atât pentru asigurarea schimbului de studenți și cadre didactice, cât și pentru înlesnirea schimbului de experiență în domeniul maritim. Universitatea este membru activ al Asociației Internaționale a Universităților de Marină (IAMU), care reunește 57 de instituții din toată lumea, în perioada 20122013 asigurând președinția acestei prestigioase asociații. în octombrie 2013 universitatea a găzduit cea de-a 14-a Adunare Generală Anuală a IAMU, a cărei temă a fost "Noi alternative tehnologice pentru creșterea eficienței economice", eveniment care s-a bucurat de prezența a peste 100 de participanți din peste 40 de instituții.

Personalul Universității Maritime din Constanța derulează și activități de cercetare-dezvoltare, în cadrul Centrului de Cercetare pentru Inginerie Mecanică Navală și Centrului de Cercetare pentru Inginerie Electrică Navală (CCIEN), acesta din urmă fiind specializat în domeniul ingineriei electrice, printre subiectele abordate numărându-se:

  • • Senzori și tehnici de măsură în electronică și electrotehnică;

  • • Tehnici de prelucrare a semnalelor în telecomunicații;

  • • Electrotehnică Navală;

  • • Informatică și Automatizări Navale.

Academia Navală "Mircea cel Bătrân" este o instituție de învățământ superior cu profil ingineresc-politehnic în Constanța, în cadrul căreia sunt instruiți ofițeri-ingineri pentru Forțele Navale, Poliția de frontieră și Marina Comercială. în plus, instituția deține 2 centre de cercetare-dezvoltare și inovare în domeniul ingineriei navale, în a căror activitate se realizează colaborări inter-instituționale ale cadrelor didactice și studenților:

  • • Centrul de Cercetare interdisciplinar în domeniul navigației și managementului naval (CCINM), în care sunt vizate domenii precum:

  • - Dezvoltare durabilă în industria navală;

  • - Aplicații ale managementului în transportul naval și operarea portuară;



Instrumente Structurale WM-MM

  • - Tehnici și tehnologii de dezvoltare a transportului maritim și fluvial;

  • - Științe fundamentale aplicate în industria navală.

* Centrul de Cercetare Interdisciplinar in domeniul Ingineriei Marine(CCIIM), cu expertiză în domeniile:

  • - Procese și produse inovative în ingineria electrică;

  • - Mașini termice, instalații de propulsie, instalații auxiliare de bord;

  • - Modelarea și simularea proceselor;

  • - Armament naval.

Universitatea „Andrei Șaguna" a dobândit personalitate juridică la 15 mai 1992, fiind prima instituție de învățământ superior particular, non-profit, înființată în Sud-Estul țării. Instituția face parte din Rețeaua Universităților de la Marea Neagra încă de la înființare din anul 1998, alături de alte 81 de universități din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Grecia, Moldova, Federația Rusă, Turcia, Ucraina și România. Pe lângă activitatea didactică desfășurată în cele 13 specializări pe care le pune la dispoziție, în cadrul universității se realizează și programe de cercetare prin:

  • • Centrul de informatică și comunicații "Andrei Șaguna", în cadrul căruia se realizează studii privind proiectarea sistemelor informaționale financiar bancare, software pentru instituțiile bugetare și pentru administrația publică, cercetări aplicative în domeniul contabilității, auditului și informaticii de gestiune, studii și proiecte privind aplicarea modelării matematice în previziune și planificare.

  • • Centrul de Studii și Anchete Socio-umane, care desfășoară cercetări în domeniul comportamentului opiniei publice, evaluarea efectelor media, studii electorale, cercetări privind comunicarea politică.

  • • Centrul de Psihologie Aplicată, centru acreditat care realizează: evaluarea potențialului intelectual, compatibilizare aptitudini, profil psihologic cu profesia și locul de muncă, evaluare aptitudini manageriale, determinare indici de relaționare, anxietate, depresie, testare pentru angajare, testare obținere permis auto, etc.

  • 3.4.2. CHELTUIELI CU ACTIVITATEA DE CDI


Notă Metodologică: în cazul acestui indicator nu există date statistice la nivel local, astfel că a fost expusă situația la nivel județean/regional, având în vedere că municipiul Constanța concentrează mare parte din activitatea economică și populația județului.                                                                                           .

La nivel național, cheltuielile din activitatea de cercetare-dezvoltare au înregistrat o creștere de 86,6% între 2014 și 2018, cea mai mare rată de acest gen obținându-se pentru regiunea Vest, de peste 200%. în schimb, regiunea Sud-Est se situează sub media națională, cu doar 71%, ocupând astfel locul 4 în topul regiunilor.


Instrumente Structurala SU-N20

FIGURA 57 - EVOLUȚIA CHELTUIELILOR CU CDI (STÂNGA, 2014-2018) Șl VALOAREA LOR (DREAPTA, MIL RON, 2018)

VEST

1Z Z ZZ 233.6%' - Z

----]

____J

3,001.1 ■■

HHHM bucurești-ilfov

SUD-VEST OLTENIA

133.6% J

r---- —

374.2 ■ VEST

BUCUREȘTI-ILFOV

115-2%   |

j

363.9     SUD-MUNTENIA

National

~~86.6%’ "1

i

333.4 | CENTRU

SUD-EST

71.0% j

1

CENTRU

ZZJ 42.1%

250.1 | NORD-VEST

192.5 | NORD-E5T

SUD-MUNTENIA

_ J 22.7%

NORD-VEST

,'J 22.6%

171.0 | SUD-VEST OLTENIA

NORD-EST

0.6%

83.0 [ SUD-EST

1

Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018

Pe de altă parte, punând în oglindă valoarea cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea de la nivelul anului 2018, observăm că regiunea București-llfov a înregistrat un total de peste 3 miliarde RON, cu mult peste valorile celorlalte regiuni, fapt datorat și concentrării în această regiune a multor institute naționale de cercetare-dezvoltare și universități. La polul opus se află regiunea Sud-Est, unde valoarea cheltuielilor s-a ridicat doar la 83 de milioane RON în 2018, adică 1,7% din totalul național de 4,7 miliarde RON.

Analizând datele la nivelul regiunii Sud-Est, se observă că în anul 2018 cele mai mari cheltuieli cu CDI s-au înregistrat în județele Galați, Constanța și Tulcea, acestea trei reprezentând 86,5% din totalul înregistrat la nivel regional. în schimb, din perspectiva creșterii acestor cheltuieli, în județul Galați s-a înregistrat cea mai mare rată de creștere, de 468%, pe când în județul Constanța doar 6% între 2014 și 2018.

FIGURA 58 - VALOAREA CHELTUIELILOR DIN CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN REGIUNEA SUD-EST, 2014-2018, MIL. RON




UNIUNEA EUROPEANA


Inurument» Structurale WM-20M


Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018

Din perspectiva tipurilor de cheltuieli din activitățile de cercetare-dezvoltare, în toate județele regiunii Sud-Est se observă o diferență clară între cheltuielile curente și cele de capital, în general aflându-se în raport de 9 la 1. în Constanța de exemplu, acest raport este și mai mare, doar 5,4% din cheltuielile CDI reprezentând cheltuieli de capital.

FIGURA 59 - PONDEREA TIPURILOR DE CHELTUIELI CU CDI ÎN REGIUNEA SUD-EST, 2018



Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018

Efectuând o raportare a datelor cheltuielilor cu CDI față de PIB-ul regional, se poate observa că în regiunea Sud-Est valoarea acestor tipuri de cheltuieli s-a păstrat sub 0,1% din PIB anual între 2014 și 2017. în privința județului Constanța se observă că valoarea acestui raport a crescut puțin în 2015, însă până în 2017 a avut o tendință negativă, ajungând la 0,069%.

TABEL 26 - PONDEREA CHELTUIELILOR CU CDI DIN PIB LA NIVELUL REGIUNII SUD-ESTÎN

2018

JUDEȚ

2014 (%)

2015 (%)

2016 (%)

2017 (%)

Brăila

0,051

0,057

0,038

0,046

Buzău

0,039

0,041

0,048

0,042

Constanța

0,065

0,088

0,075

0,069

Galați

0,036

0,067

0,138

0,080

Tulcea

0,272

0,324

0,255

0,222

Vrancea

0,003

0,002

0,002

0,003

Regiunea Sud Est

0,064

0,084

0,084

0,070

Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018



PCCA -t

Programul Operațional Capacitate Administrativă Competență face diferența!

  • 3.4.3. PERSONALUL IMPLICAT ÎN ACTIVITATEA DE CDI

Notă Metodologică: în cazul acestui indicator nu există date statistice la nivel local, astfel că a fost expusă situația la nivel județean/regional, având în vedere că municipiul Constanța concentrează mare parte din activitatea economică și populația județului.

La nivelul județului Constanța, numărul de salariați din activitatea CDI a crescut cu peste o treime, fiind cel mai bun rezultat dintre cele analizate (vezi tabelul de mai jos). De asemenea, în Constanța se regăsește una dintre cele mai mari ponderi de cercetători dintre salariații CDI, de 82,3%, adică puțin peste 1000 de persoane.

TABEL 27 - NUMĂRUL DE SALARIAȚI DIN CDI ÎN 2018 Șl EVOLUȚIA ACESTUIA, LA NIVEL

JUDEȚEAN_____

JUDEȚ

CERCETĂTORI

TOTAL SALARIAȚI ÎN CD

PONDERE CERCETĂTORI (%)

RATĂ       DE

CREȘTERE(%)

National

27471

44733

61,4

4,1

Bihor

63

63

100,0

-7,4

Brașov

890

1501

59,3

-5,2

București

10248

17050

60,1

3,1

Cluj

2206

3268

67,5

5,5

Constanta

1003

1218

82,3

33,7

Dolj

875

1096

79,8

-33,7

lași                        ,

2358

2875

82,0

-7,3

Prahova

103

189

54,5

-37,4

Timiș

172

2326

7,4                   .

-1,4

Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018

Cu toate acestea, privind evoluția anuală a numărului de salariați din CDI în Constanța, se poate observa că după 2017 a apărut o inflexiune a tendinței, maximul atins fiind de 1251 de persoane, dintre care 1006 cercetători.




FIGURA 60 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE SALARIAȚI DIN CD Șl CERCETĂTORI, JUDEȚUL CONSTANȚA, 2014-2018


Salariati in C-D =™Cercetatori


Sursa: Baza de date INS Tempo, 2018

3.4.4.


STRUCTURI DE SPRIJIN PENTRU AFACERI

CLUSTERE în momentul de față INOMAR este singurul cluster ce activează în Constanța, misiunea sa fiind de a deveni mediul de interacțiune și comunicare preferat de operatorii lanțului de valoare al turismului și afacerilor maritime în scopul promovării valorilor Dobrogei, al inovării și consolidării excelenței operaționale în domeniile și activitățile economice definitorii ale regiunii. Printre obiectivele clusterului se numără următoarele:

  • • Consolidarea acțiunilor de transfer tehnologic pentru turism si afaceri maritime.

  • • Valorificarea potențialului local de resurse.

  • • Diagnosticarea/radiografierea și monitorizarea problemelor și provocărilor de dezvoltare regională și sectorială.


  • • Atragerea unui număr cât mai mare de membri activi în cluster.

  • • Promovarea calității în managementul destinației.

  • • Consolidarea excelenței operaționale prin integrarea tehnologiei în activitățile operaționale și deguvernanță maritim-portuară.

  • • Afirmarea ca pol de expertiză și inovare multi-sectorială în Dobrogea.

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, INOMAR realizează o serie de activități, întreprinse prin intermediul centrului de cercetare - dezvoltare - inovare pentru turism și activități maritime-portuare, astfel încât să ajute la dezvoltarea unor inițiative de pregătire vocațională pentru turism și afaceri maritime. Pe lângă inventarierea problemelor, provocărilor și oportunităților din sectoarele menționate, clusterul organizează acțiuni de promovare a dimensiunilor culturale, istorice, gastronomice și de identitate ale Dobrogei.



Printre membrii clusterului se numără primăria Constanța, Universitățile "Ovidius" și cea Maritimă Constanța, Universitatea Dunărea de Jos Galați, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Consiliul Județean, Camera de Comerț, Industrie și Navigație Constanța, mai multe companii de consultanță, software, telecom etc. și asociații de business.

INCUBATOARE DE AFACERI

în prezent, în municipiul Constanța se desfășoară reabilitarea și modernizarea unei clădiri care va găzdui un incubator de afaceri dedicat sprijinirii industriilor culturale și creative, care își propune să devină un hub regional pentru antreprenorii din regiunea Sud-Est. Conform proiectului, în primă fază incubatorul va putea găzdui 17 IMM-uri și peste 160 de persoane care să beneficieze de sprijin în domenii-suport dezvoltării afacerilor.


  • 3.5. PROVOCĂRI Șl POSIBILE OPȚIUNI DE PROIECTE „SMART CITY"

    PRINCIPALELE PROVOCĂRI


    POSIBILE SOLUȚII SMART


    Județul Constanța se poziționează drept motor al economiei regionale în cadrul regiunii Sud-Est, însă comparativ cu alte județe similare ca profil economic, contribuția sa la formarea PIB este moderată.

    VAB provine în cea mai mare parte din activități industriale și producția de energie, urmate de activități de turism și comerț, cu un puternic caracter sezonier.

    Municipiul Constanța reprezintă cea mai atractivă și dinamică zonă din regiune pentru înființarea unei afaceri, cuprinzând totodată și cea mai importantă masă critică de companii și antreprenori.

    Cele mai multe întreprinderi sunt microîntreprinderi și IMM-uri, fapt ce conferă o componentă de flexibilitate și adaptabilitate mediului de afaceri, dar și o anumită : vulnerabilitate în fața transformărilor economice la scară mai largă.


    Intensificarea eforturilor de diversificare a activităților economice pentru completarea și consolidarea lanțurilor de valoare cu activități în aval și în amonte care să genereze plus-valoare și să susțină dezvoltarea unor servicii suport specializate în jurul activităților de bază.


    Creșterea rezilienței economice prin creșterea gradului de informare (ex. One-stop-shop privind oportunitatea accesării unor finanțări), programe de educare și formare pentru angajați și antreprenori, creșterea competențelor transferabile între domenii în rândul salariaților, sprijin administrativ, facilități fiscale


    Peste jumătate din firme erau active în servicii - comerț, activități profesionale și tehnice, respectiv transporturi, însă VAB este mai mare în industrie și producția energiei.


    Creșterea valorii adăugate în servicii, a gradului de sofisticare, a calității și eficienței, prin automatizare și digitalizare. Un exemplu îl reprezintă dezvoltarea sectorului de transport și logistică prin înființarea unor centre




PRINCIPALELE PROVOCĂRI                   POSIBILE SOLUȚII SMART

logistice automatizate care să faciliteze tranzitul de mărfuri prin Portul Constanța. De asemenea, dezvoltarea parcurilor științifice și tehnologice poate contribui la integrarea în lanțurile valorice a unor elemente în aval și amonte în industria petrolieră sau navală.

Municipiul Constanța se situează cu mult sub alte orașe similare ca profil economic în ceea ce privește capacitatea antreprenorială și sporul natural al întreprinderilor.


Resursele de muncă din județul Constanța au scăzut între 2014-2017, similar evoluției negative înregistrate la nivel național. Totuși, șomajul se menține redus, cu implicații pozitive asupra ocupării populației, și negative asupra atractivității și eficienței pentru investitorii străini.

Se remarcă un procent redus al întreprinderilor și cifrei de afaceri generate în sectoare intensive în tehnologie sau cunoaștere, fapt ce îngreunează tranziția către o economie bazată pe inovare.


Deschiderea și funcționarea incubatorului de afaceri este benefică pentru noile companii, la fel și eforturile de digitalizare a administrației publice care vizează eficientizarea proceselor administrative privind deschiderea și operarea firmelor noi.

Este nevoie în plus și de o educație antreprenorială mai susținută, la care se adaugă cooperarea cu universitățile și facilitarea accesului la finanțare pentru antreprenori, dar și elemente de infrastructură: spații de co-working, huburi tematice, evenimente și deschidere internațională

Necesitatea dezvoltării competențelor transferabile, prin cursuri de calificare în sectoarele atractive și cu potențial de specializare, dar și în domeniile viitorului.


Este necesară cooperarea mai strânsă cu universitățile și centrele de cercetare active în domeniile cu potențial de specializare la nivelul municipiului, de creștere a capacității de inovare, și de dezvoltare a relațiilor cu furnizorii și clienții cu un know-how mai sofisticat, pentru stimularea competiției și a calității.


Deși municipiul Constanța concentrează cea mai mare pondere a companiilor active în industriile culturale și creative din județ și regiune, contribuția acestora în totalul


Sectoarele ICC pot reprezenta o opțiune viabilă pentru încurajarea antreprenoriatului, în special în rândul tinerilor și a grupurilor vulnerabile, în condițiile creării de oportunități de sprijin adecvate. Deși un prim



UNIUNEA EUROPEANA


Irnttwnants Structurala 20W-ÎCM


PRINCIPALELE PROVOCĂRI


POSIBILE SOLUȚII SMART


firmelor și în cifra de afaceri totală rezultată , este foarte redusă.


pas a fost făcut - crearea incubatorului cu focus pe industriile creative, este nevoie și de dezvoltarea serviciilor suport care să asiste


antreprenorii și după perioada de incubare. De exemplu, asigurarea unor spații de testare și prototipuri pentru produsele și serviciile dezvoltate, evenimente internaționale de

promovare, târguri de profil.


4. MEDIU INTELIGENT


Capitolul Mediu inteligent se concentrează pe identificarea principalelor disfuncții existente în ceea ce privește protecția mediului și asigurarea infrastructurii tehnico-edilitare în municipiul Constanța. Acest capitol fundamentează modul în care tehnologia informației și comunicării poate fi utilizată pentru protecția mediului și utilizarea durabilă a resurselor naturale, în domenii precum: eficiența energetică și promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, monitorizarea calității factorilor de mediu, valorificarea și dezvoltarea rețelelor de spații verzi sau managementul deșeurilor.

în cadrul analizei situației existente a fost urmărită, cu precădere (și acolo unde datele disponibile au permis acest lucru), interpretarea valorilor unor indicatori incluși în ISO 37120 privind orașele și comunitățile sustenabile, precum:

  • - Ponderea energiei din surse regenerabile;

  • - Consumul total de energie în sectorul rezidențial / locuitor;

  • - Procentul de clădiri cu contoare inteligente pentru măsurarea consumului de energie electrică;

  • - Emisiile de gaze cu efect de seră (tone / locuitor);

  • - Concentrația valorilor de particule în suspensie și oxizi de azot;

  • - Ponderea clădirilor comerciale cu contoare inteligente pentru măsurarea consumului de apă;

  • - Consumul total de apă / locuitor (litri / zi);

  • - Suprafața de spații verzi / 100.000 mp (sau per locuitor);

  • - Ponderea deșeurilor solide reciclate;

  • - Cantitatea de deșeuri municipale colectată (kg / locuitor);

  • - Existența unei strategii de reziliență privind combaterea schimbărilor climatice.




în acest sens, capitolul este împărțit în două părți - o primă parte ce se referă la gestiunea resurselor (energie, apă, aer, alte resurse) și o a doua parte ce se referă la gestiunea deșeurilor și a riscurilor de mediu. în cadrul fiecărui capitol, pe domeniile analizate, există o descriere generală a problematicii (context), urmată apoi de prezentarea mai detaliată a unor aspecte privind gradul de automatizare / digitalizare, datele colectate, prelucrate și transmise (modul de utilizare a tehnologiei în prezent) și impactul (inclusiv potențial) al utilizării tehnologiei pentru ameliorarea situației existente în municipiul Constanța.

4.1. GESTIUNEA RESURSELOR

4.1.1. ENERGIE

Conform datelor furnizate de către CNTEE Transelectrica SA Sucursala de Transport Constanța, singura sursă convențională de producție a energiei electrice în municipiul Constanța este CET Constanța, ce furnizează energie electrică direct în rețeaua de distribuție. Centrala se află în proprietatea Electrocentrale Constanța S.A. și dispune de două grupuri energetice de 50 MW.

Municipiul Constanța se află într-o zonă cu un potențial important de producere a energiei din surse regenerabile, atât în ceea ce privește energia eoliană (viteza medie anuală a vântului în jur de 6 m/s), cât și în ceea ce privește energia solară (Constanța se află în zona de radiație solară I -peste 1.350 kWh/mp/an)21. Cu toate acestea, în municipiul Constanța nu există capacități importante de producție a energiei din astfel de surse regenerabile22.

Conform datelor prezentate în Planul de Acțiune privind Energia Durabilă (PAED, 2016), pentru acoperirea consumului de energie electrică din municipiul Constanța în anul 2014 aproape 53% din sursele de energie primară utilizate au fost surse regenerabile (circa 26% energie hidroelectrică, 20% eolian, 6,50% solar și 0,50% eolian).

Pe teritoriul administrativ al municipiului Constanța se află stația de transformare 400/110 kV Constanța Nord, precum și liniile electrice aeriene LEA 400 kV Constanța Nord -Tariverde și LEA 400 kV Cernavodă - Constanța Nord. La nivelul rețelei de transport a energiei electrice nu au existat, în ultimii ani, incidente deosebite care să afecteze furnizarea energiei electrice în municipiul Constanța. Din datele furnizate de către CNTEE Transelectrica SA Sucursala de Transport Constanța, este necesară creșterea capacității de transport și a capacității de injecție spre rețeaua de distribuție în următorii 10 ani. în acest sens, o investiție majoră preconizată este realizarea unei noi linii electrice aeriene de 400 kV dublu circuit Constanța Nord- Medgidia Sud (estimat până în 2024).




PGCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

Deși au fost cerute date de la E-Distribuție Dobrogea S.A. cu privire la rețeaua de distribuție din municipiul Constanța și la consumul de energie electrică, aceste date nu au fost furnizate de către operator (din cauza legislației în vigoare cu privire la asigurarea confidențialității informațiilor comerciale referitoare la activitatea de distribuție a energiei electrice). Conform datelor din PAED, în municipiul Constanța existau 1.675 km de rețea de distribuție a energiei electrice (550 km linii de medie tensiune și 1.125 km linii de joasă tensiune) și 131.895 consumatori (circa 93% consumatori casnici), consumul final de energie electrică în anul 2014 fiind de 621.173 MWh (1,94 MWh / locuitor). în sectorul rezidențial, consumul de energie electrică era în 2014 de 193.909 MWh (circa 0,60 MWh / locuitor).

FIGURA 61 - PONDEREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ PE TIPURI DE CONSUMATORI (2014)



■ Clădiri municipale ■ Clădiri terțiare (nemunicipale) a Clădiri rezidențiale j Iluminat public municipal n Industrie non ETS

Sursa: Prelucrare după date din Planul de Acțiune privind Energia Durabilă în Municipiul Constanța

Conform PAED, sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din municipiul Constanța constă din:

  • - Sursele de producere a energiei termice: centrala de termoficare CET Palas -Electrocentrale Constanța SA, cu funcționare pe gaze naturale și păcură și 42 centrale termice cu o capacitate termică instalată de 31 MW, din care 3 centrale termice de zonă și 39 centrale termice de bloc, aflate în administrarea RADET Constanța;

  • - Rețeaua de transport agent termic primar, aflată în exploatarea Electrocentrale Constanța (circa 136 km lungime);

  • - 136 puncte termice, proprietatea Consiliului Local Municipal Constanța și administrate de RADET Constanța;

  • - Rețeaua de distribuție agent termic secundar - circa 225 km traseu și peste 900 km conducte.

Operatorul care are în administrare serviciul public de alimentare cu energie termică a municipiului este RADET Constanța. în 2014 gradul de deservire al populației era de 73 %, remarcându-se însă o ușoară scădere (circa 4 %) a numărului de apartamente racordate la SACET (de la 86.822 în anul 2009 la 83.184 în anul 2014, conform datelor din PAED). Această tendință este ilustrată și de datele INSSE cu privire la producerea de energie termică în municipiul Constanța: de la peste 620.000 Gigacalorii distribuite în 2008 la doar 348.735 Gigacalorii distribuite în anul 2018 (scădere cu circa 44 %, circa 1,10 Gcal / locuitor).

FIGURA 62 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII DE ENERGIE TERMICĂ DISTRIBUITĂ (GCAL - 2008 -2018)

700000 --------------------------------------------------------------------------------

600000 -------------------------------------------------------------------

500000 ----------------------------------------—— ------------------------------------------

400000 ------------------------------------------------------- --------------

300000 --------------------------------------------------------------------------------

200000 ----------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------

100000 --------------------------------------------------------------------------------

o —---------------------------------------------------------------------------------------------

2008   2009   2010   2011   2012   2013   2014   2015   2016   2017   2018

Sursa: Baza de date INS Tempo

Sistemul de distribuție a gazelor naturale deservea, la finalul anului 2019, 78.507 consumatori conform datelor furnizate de către Distrigaz Sud Rețele S.A. - o creștere cu circa 68 % față de finalul anului 2015 (vezi graficul de mai jos). Creșterea numărului de consumatori s-a înregistrat în special în rândul populației, fapt ilustrat și de datele privind creșterea constantă a consumului de gaze naturale pentru uz casnic, de la 26.370 mii mc în 2008 la 60.049 mii mc în 2018 (creștere cu circa 128 %). în aceeași perioadă, lungimea rețelei de alimentare cu gaze naturale a fost extinsă cu circa 100 km, ajungând la 467,6 km în 2018 (conform datelor INSSE -Tempo Online). Ponderea consumului de gaze naturale pentru uz casnic rămâne însă, în 2018, de doar 23 % din total, consumul având o valoare medie de circa 19 mc/locuitor (2018), mult sub media națională de 141 mc/locuitor. Creșterea consumului de gaze naturale din ultimii ani este strâns legată și de gradul de debranșare ridicat de la SACET, majoritatea locuitorilor debranșați preferând trecerea la centrale individuale care funcționează pe gaze naturale.



PCCA

Programul Operațional Capacitate Administrativi Competența face diferența!

FIGURA 63 - EVOLUȚIA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE PENTRU UZ CASNIC (MII METRI CUBI-2008-2018)

70000 ----------------------------------------



0------------

2008    2009    2010    2011    2012    2013    2014    2015    2016    2017    2018

Sursa: Baza de date INS Tempo

în ceea ce privește iluminatul public din municipiul Constanța, datele furnizate de către Biroul Iluminat Public ilustrează faptul că, în prezent, pe teritoriul administrativ al municipiului există 24.996 puncte luminoase ce acoperă o lungime de 428 km (circa 84 % din lungimea străzilor din municipiul Constanța23), gradul de înlocuire cu corpuri de iluminat LED fiind de 20 %. Se remarcă extinderea rețelei de iluminat public în ultimii ani, considerând faptul că în 2014 existau doar 11.990 corpuri de iluminat24.

GRADUL DE DIGITALIZARE ÎN RELAȚIA DINTRE OPERATORII DE INFRASTRUCTURĂ ENERGETICĂ Șl PRIMĂRIE RĂMÂNE UNUL REDUS

în ceea ce privește utilizarea tehnologiei în gestiunea domeniului energetic, au fost identificate următoarele aspecte în ceea ce privește relația dintre diferiții actori implicați și municipiul Constanța:

  • - CNTEE Transelectrica SA Sucursala de Transport Constanța deține baza de date spațiale în format Excel, datele fiind transmise către Primăria Municipiului Constanța în format Excel, pe CD, împreună cu un set de planuri și descrierea prin adresă a rețelelor electrice.

  • - E-Distribuție Dobrogea a pus la dispoziția Primăriei Municipiului Constanța baza de date spațială GIS pentru rețelele de medie tensiune.

  • - Distrigaz Sud Rețele colectează date cu privire la rețeaua de distribuție a gazelor naturale (conducte, branșamente, vane, stații de reglare - poziție, lungime), baza de date fiind



IfttUwntnt* Structura!* 2OM-20»

generată de un sistem informatic tip Oracle. Operatorul colaborează cu Primăria Municipiului Constanța în scris, prin poștă electronică, servicii de curierat sau fax.

Se remarcă, deci, faptul că doar E-Distribuție Dobrogea a transmis către Primăria Municipiului Constanța informații în format digital cu privire la rețelele aflate în operarea sa, restul operatorilor lucrând încă cu informații transmise (și) în format analog.

EXISTĂ UN PROGRES IMPORTANT ÎN AUTOMATIZAREA INFRASTRUCTURII ENERGETICE

Conform datelor furnizate de către reprezentanții E-Distribuție Dobrogea, la nivelul municipiului Constanța se estimează că a fost introdus sistemul de contorizare inteligentă (smart metering) pentru consumul de energie electrică la circa 30 % din consumatori. De altfel, stațiunea Mamaia este aproape integral contorizată inteligent (circa 90 %), iar în Palazu Mare acest procent este de 100 %.

Sistemul de distribuție al energiei electrice se află, de altfel, în plin proces de automatizare: 5 din cele 7 stații de înaltă tensiune sunt automatizate în sistem SCADA (Supervisory control and data acquisition), 40% din punctele de transformare de medie tensiune sunt tele-controlate și există planuri pentru introducerea sistemului de tele-control și în punctele de joasă tensiune.

în ceea ce privește distribuția energiei termice, RADET Constanța dispune de un sistem de automatizare pe bază de senzori (temperatura exterioară și monitorizarea vitezei vântului) pentru toate cele 136 de puncte termice. Prin urmare, debitul necesar de căldură este modelat în concordanță cu temperatura exterioară și viteza vântului, existând planuri și pentru instalarea de senzori de umiditate. Contorizarea se realizează în format electronic, iar o parte din facturi sunt deja transmise prin e-mail (sistemul fiind, însă, mai dificil de implementat în cazul asociațiilor de proprietari).

Analiza infrastructurii Distrigaz Sud Rețele relevă faptul că pe teritoriul municipiului Constanța există 6 stații automatizate (de unde sunt transmise informații și către care se pot emite comenzi, de la distanță), precum și 552 de dispozitive automatizate de măsurare a consumului de gaze naturale (montate la nivelul instalațiilor de utilizare a gazelor naturale). Se remarcă, de asemenea, gradul ridicat de digitalizare a proceselor în cazul societății Distrigaz Sud Rețele: solicitanții de avize au posibilitatea depunerii cererilor și a documentelor anexate acestora inclusiv Online, iar în 2019 a fost implementat un proiect de digitalizare a întregului proces de racordare.

NU EXISTĂ O BAZĂ DE DATE SPAȚIALĂ PENTRU REȚEAUA DE ILUMINAT PUBLIC A MUNICIPIULUI în ceea ce privește rețeaua de iluminat public aflată în gestiunea municipiului Constanța, se remarcă lipsa unei baze de date spațiale și gradul redus de automatizare. Astfel, există sisteme de telegestiune (control individual al fiecărui corp de iluminat, inclusiv posibilitatea reglării intensității luminoase) doar pentru 15 % din rețea61. De asemenea, doar 20 % din corpurile de iluminat sunt lămpi LED (cu durata medie de iluminare de 50.000 - 100.000 ore), restul fiind fie lămpi pe vapori de sodiu (minim 18.000 ore durată medie de iluminare), fie lămpi pe iodură metalică (16.000 ore durata medie de iluminare). Deși punctele de aprindere sunt automatizate,


aprinderea se realizează în cascadă, fapt ce determină afectarea unor sectoare mari din oraș în cazul unor avarii.

Este necesară atât eficientizarea sistemului de iluminat public (creșterea gradului de înlocuire cu corpuri LED, dezvoltarea unui sistem de telegestiune pentru întreaga rețea), cât și extinderea acestuia pe întreaga lungime a străzilor orășenești din municipiu (inclusiv noile zone cu extinderi rezidențiale). Crearea unei baze de date spațiale este imperios necesară, în special considerând faptul că o parte din rețea aparține primăriei, iar o altă parte (subterană și aeriană) aparține operatorului de distribuție a energiei electrice, fapt ce face ca gestiunea sistemului să fie deosebit de dificilă. Este necesară și insularizarea punctelor de aprindere, pentru ca eventualele defecțiuni să nu mai afecteze suprafețe atât de mari din municipiu.

RANDAMENTUL SCĂZUT AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU ENERGIE TERMICĂ DETERMINĂ DEBRANȘAREA UTILIZATORILOR

în ceea ce privește furnizarea energiei termice, principalele probleme sunt în partea de producție și distribuție. Discuțiile din Grupul de Lucru Infrastructură și Comunicații au relevat faptul că pierderile CET Palas sunt undeva în jurul valorii de 300 tone de apă fierbinte pe oră. Costurile ridicate determinate de acest randament scăzut reprezintă principalul motiv pentru scăderea cantității de energie distribuită: în 2016, valoarea de debranșare era de 20,4 % (conform PAED).

Odată cu preluarea rețelei de producție și transport de către CT Heat & Energy SA (compania Primăriei Municipiului Constanța), se are în vedere modernizarea rețelei de transport cu țevi preizolate și cu fir pentru detectarea avariilor. în prezent, doar 12-13 km de conductă din circa 1.000 km de rețea aflată în gestiunea RADET dispun de o astfel de tehnologie pentru identificarea rapidă a avariilor.

DEȘI MAJORITATEA OPERATORILOR AU BAZE DE DATE SPAȚIALE, COORDONAREA LUCRĂRILOR PRIVIND INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARĂ POATE FI ÎMBUNĂTĂȚITĂ

Din discuțiile cu reprezentanții furnizorilor de rețele, una din disfuncțiile majore identificate este nevoia de coordonare a întregii infrastructuri tehnico-edilitare aflate pe teritoriul municipiului. Aceștia consideră că Primăria Municipiului Constanța ar trebui să acționeze ca mediator între diverșii operatori de infrastructură tehnico-edilitară și să poată gestiona un plan coordonator general, în format electronic, la care toți operatorii să aibă acces pentru coordonarea lucrărilor de intervenție. De asemenea, un eventual Sistem Informațional Geografic (G1S) care să cuprindă toate informațiile cu privire la infrastructura tehnico-edilitară subterană și aeriană de pe teritoriul municipiului ar trebui, de asemenea, să fie gestionat de către Primăria Municipiului Constanța.

INVESTIȚIILE ÎN EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A FONDULUI CONSTRUIT DIN MUNICIPIU SUNT REDUSE, ATÂT ÎN SECTORUL PUBLIC, CÂT Șl ÎN CEL PRIVAT

O altă disfuncție identificată este reprezentată de lipsa investițiilor publice în creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale (blocuri de locuințe) sau a clădirilor publice. Datele furnizate de către Biroul Infrastructură și Rețele Urbane - Eficiență Energetică (Direcția de Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Constanța) indică faptul că între anii 2014-2019 nu au fost realizate deloc investiții în acest sens. Acest fapt are un impact semnificativ în special în sectorul rezidențial - conform datelor din PAED Municipiul Constanța, în 2014 existau 96.274 de apartamente și 34.108 case individuale. Prin urmare, aproape trei sferturi din locuințele din municipiul Constanța sunt localizate în blocuri. Dintre aceste apartamente, 78 % se află în clădiri realizate înainte de



InUnontnt* Structural* 2014-2020

1990, deci fără o atenție deosebită acordată eficienței energetice a clădirilor (lipsa izolației termice).

Numărul clădirilor proprietate privată certificate din punct de vedere al eficienței energetice și al atingerii obiectivelor dezvoltării durabile este, de asemenea, unul foarte redus. Singurele clădiri din municipiul Constanța certificate BREEAM sunt City Park Mall (construcție deja utilizată, certificări pentru Building Management și Asset Performance) și Cora Brătianu (construcție nouă ). La nivel național au fost acordate 205 certificări BREAM (februarie 202062). De asemenea, în municipiul Constanța nu există clădiri certificate LEED (99 clădiri la nivel național în februarie 202063).

4.1.2. APĂ

CONTEXT - SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ Șl DE EVACUARE A APELOR UZATE

Conform datelor furnizate de către SC RAJA SA, pentru alimentarea cu apă a municipiului Constanța se folosesc atât surse de adâncime (6 surse de adâncime cu 72 puțuri, capacitate totală instalată de 13.129 mc/h), cât și surse de suprafață (o sursă, utilizând apa din canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari - 4 grupuri de pompare cu o capacitate instalată de 13.050 mc/h). Există atât infrastructură pentru tratarea apei (Stația de tratare Palas), cât și pentru înmagazinarea acesteia (13 rezervoare, volum total de înmagazinate 136.000 mc). Pentru distribuția apei către populație se utilizează 6 stații de pompare, lungimea totală a rețelei de distribuție fiind de 602,53 km (2019).

Se observă o creștere constantă a populației deservite de către rețelele de apă și canalizare în perioada 2016-2019. Astfel, conform datelor furnizate de către SC RAJA SA pentru anul 2019, în municipiul Constanța erau 288.251 locuitori deserviți de către rețeaua de alimentare cu apă (92 % din populația municipiului64) și 286.696 locuitori deserviți de către rețeaua de canalizare (91,50 % din populația municipiului65).

în ceea ce privește rețeaua de canalizare din municipiul Constanța, aceasta are o lungime de 709,15 km, din care circa 17 % sunt colectoare pluviale (sistem divizor). Sistemul de evacuare a apelor uzate dispune de 36 stații de pompare a apelor uzate, ce pompează apele menajere către cele 2 stații de epurare: Constanța Sud (primește apele uzate din zona centrală și de sud a municipiului Constanța, precum și din comunele Ovidiu și Cumpăna) și Constanța Nord (primește ape uzate din zona de nord și nord-est a municipiului Constanța și din stațiunea Mamaia). Gradul de epurare a apelor uzate menajere este de peste 99 %, conform datelor furnizate de către SC RAJA SA.

  • 62 Conform bazei de date BREEAM (https://tools.breeam.com/proiects/explore/). BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Method) este un sistem de certificare ce evaluează sustenabilitatea fondului construit.

  • 63 Conform bazei de date USGBC (https://www.usgbc.org/proiects). LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) este cel mai folosit sistem din lume pentru evaluarea clădirilor verzi.

  • 64 Conform datelor provizorii INSSE-Tempo Online privind populația după domiciliu în Municipiul Constanța la 1 ianuarie 2019.


    PCCA

    Proțramul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!



CONTEXT - SURSE DE DEGRADARE A APEI

Considerând gradul ridicat de conectare a populației la sistemele de canalizare, precum și faptul că 99 % din apele uzate menajere sunt epurate în stații de epurare cu treaptă mecanică și biologică, la nivelul municipiului Constanța nu există surse menajere majore de degradare a calității apei.

Au fost însă identificate câteva zone critice din punct de vedre al poluării apelor de suprafață25:

  • - Port Constanța - evacuarea de ape pluviale și tehnologice impurificate în zona Șantierului naval. Se produce de asemenea, poluarea cu produs petrolier în zona danelor 69-70.

  • - Zona depozit nord OIL Terminal - apa freatică poluată cu hidrocarburi.

De altfel, în Planul de Management actualizat al Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apelor costiere, Portul Constanța este considerat a fi o sursă industrială punctiformă cu potențial semnificativ de degradare a calității apelor de suprafață.

RANDAMENTUL REȚELELOR DE APĂ Șl CANALIZARE A CRESCUT ÎN ULTIMUL DECENIU

în ciuda extinderii rețelei de alimentare cu apă în ultimul deceniu (circa 60 km în perioada 20082018), se remarcă o scădere constantă a consumului de apă (inclusiv pentru uz casnic - vezi graficul de mai jos), scădere ce poate fi explicată prin creșterea randamentului rețelei în urma reabilitărilor realizate și prin scăderea populației municipiului. Astfel, consumul mediu pentru uz casnic / locuitor a scăzut de la 45 mc / locuitor în 2008 (123 L/ zi) la 38 mc / locuitor în 2018 (104 L / zi). La nivel național, media în 2018 era de doar 34 L / zi per locuitor.

Pierderea de apă înregistrată în sistemul de alimentare cu apă a municipiului Constanța în anul 2019 este de 34,16 % - un randament destul de scăzut comparativ cu alte sisteme de alimentare cu apă din țară (de exemplu, București, unde pierderile sunt de circa 23 %). Principala problemă potențială la nivelul sistemului de alimentare cu apă este conducta de aducțiune de la Sursa Galeșu la Stația de Tratare Palas - în lipsa reabilitării acesteia, există riscul de întrerupere a alimentării cu apă în municipiul Constanța în cazul unei avarii.

Se remarcă faptul că nivelul foarte ridicat de contorizare și investițiile realizate în reabilitarea infrastructurii existente a determinat scăderea consumului de apă în ultimul deceniu. De asemenea, gradul ridicat de epurare a apelor uzate menajere are un impact pozitiv asupra calității factorilor de mediu.



FIGURA 64 - EVOLUȚIA CONSUMULUI DE APĂ POTABILĂ (MII METRI CUBI - 2008 - 2018)

30000 ------------------------------------------ -------------------------------------------------------------------


0    ------------------------ ... ---------------------------------- ------------------------------------------------ --------


2008    2009    2010    2011    2012    2013    2014    2015    2016    2017    2018

Consum total         Consum pentru uz casnic

Sursa: Baza de date INS Tempo

BAZA DE DATE SPAȚIALE A INFRASTRUCTURII DE APĂ Șl CANALIZARE DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA ESTE DETALIATĂ, FIIND PUSĂ LA DISPOZIȚIA PRIMĂRIEI

Sistemul de alimentare cu apă potabilă și sistemul de canalizare din municipiul Constanța sunt gestionate prin intermediul unei baze de date GIS de tip Oracle, care centralizează date tehnice și vectoriale ale obiectivelor și rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare administrate de către RAJA S.A. Constanța:

  • - Conducte de alimentare cu apă (datele colectate includ diametrul, tipul și materialul conductei, adâncimea de pozare) și branșamente.

  • - Conducte de canalizare (datele colectate includ diametrul, tipul și materialul conductei adâncimea amonte și cota de pozare aval) și racorduri.

  • - Date cu privire la hidranți, vane, apometre.

Datele cu privire la rețelele de alimentare cu apă, rețelele de canalizare și zonele de protecție sanitară ale surselor de apă aferente municipiului Constanța au fost transmise către Primăria Municipiului Constanța în format Shapefile, actualizarea acestora fiind posibilă la solicitarea primăriei. Ca și în cazul infrastructurii energetice însă, este nevoie ca Primăria Municipiului Constanța să aibă un rol mai activ în coordonarea lucrărilor de intervenție realizate și în gestiunea bazelor de date spațiale.

ESTE NECESARĂ UTILIZAREA UNOR TEHNOLOGII NOI ÎN GESTIUNEA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ Șl CANALIZARE

Gradul de contorizare a consumului de apă este unul ridicat, fiind de peste 96 % la nivelul municipiului Constanța (inclusiv localitățile Palazu Mare și Mamaia), conform datelor SC RAJA SA. Sistemul de contorizare este pregătit pentru trecerea la transmiterea la distanță, conform informațiilor oferite de către reprezentantul RAJAîn Grupul de lucru Infrastructură și Comunicații. Introducerea pe scară largă a contoarelor inteligente, cu tele-citire, este primul pas în creșterea gradului de automatizare a sistemului de alimentare cu apă.


Operatorul nu deține sisteme de monitorizare pentru identificarea zonelor în care au loc pierderi importante pe rețeaua de alimentare cu apă.

Gradul de digitalizare în ceea ce privește relația cu cetățenii rămâne unul redus, nefiind posibilă transmiterea online a cererilor pentru eliberarea avizelor. Pentru sesizări și informații, pe lângă numărul de telefon pot fi folosite adresa de mail și pagina de Facebook. Durata medie de emitere a avizelor (avize racordare, avize amplasament) este de 15 zile lucrătoare, iar cele mai multe sesizări realizate de către cetățeni în anul 2019 se referă la presiunea scăzută (562) și la lipsa apei (435).

SISTEMELE DE MONITORIZARE EXISTENTE ASIGURĂ O BUNĂ MONITORIZARE A CALITĂȚII APEI

Monitorizarea calității apei potabile se face în laboratorul propriu al SC RAJA SA și (în paralel) prin laboratorul Direcției pentru Sănătate Publică Constanța, în conformitate cu prevederile legale. Sunt monitorizați indicatori de calitate fizico-chimici, bacteriologici și biologici. Astfel, calitatea apei potabile monitorizate în cadrul laboratorului Palas Constanța, este una bună, în anul 2018 procentul de conformitate fiind de 99,3 %67.

Se remarcă faptul că, în anul 2018, 5 din cele 8 plaje din stațiunea Mamaia aveau o calitate a apei excelentă pentru îmbăiere, celelalte 3 (Vega, Perla și Aurora) având calitate bună. De asemenea, cele două plaje monitorizate din municipiul Constanța (Delfinariu și Modern) aveau, de asemenea, o calitate bună a apei de îmbăiere68.

Administrația Bazinală de Apă (ABA) Dobrogea-Litoral este singura direcție din țară al cărei sistem de supraveghere al calității apelor cuprinde 6 subsisteme: râuri, lacuri, ape tranzitorii (lacustre și marine), ape costiere, ape subterane, ape uzate. Acest monitoring integrat al apelor este realizat în conformitate cu Directiva Cadru Apă. Pe teritoriul municipiului Constanța, ABA Dobrogea -Litoral monitorizează calitatea apelor subterane (foraje monitorizare) și a apelor de suprafață (Lacul Tăbăcăriei - probleme cu calitatea apei în trecut din cauza bazei RATC).

Calitatea apelor costiere este considerată a fi bună din punct de vedere chimicîn zona municipiului Constanța, însă proastă din punct de vedere ecologic (potențial ecologic prost) în același timp, corpul de apă subterană RODLIO - Dobrogea de Sud (ce se suprapune și peste teritoriul administrativ al municipiului Constanța) este considerat a avea o stare slabă din punct de vedere chimic69.

Pe teritoriul municipiului Constanța, ABA Dobrogea-Litoral nu deține însă sisteme de alertă în cazul depășirii concentrațiilor maxim admisibile ale poluanților din corpurile de apă. De asemenea, ABA Dobrogea-Litoral nu transmite informații cu privire la calitatea apelor monitorizate. în cazul unor poluări accidentare se elaborează însă Starea de Sistem, ce se transmite la instituțiile ce fac parte din Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Constanța.

Una peste alta, sistemele de monitorizare existente (pentru supravegherea calității apelor din râuri, lacuri, ape tranzitorii, corpuri de apă subterană și ape costiere - gestionate de ABA



Instrumtnl* Structural# 2014'2020

Dobrogea - Litoral, a calității apei potabile - gestionate de RAJA SA și DSP Constanța și a calității apelor de îmbăiere - gestionate de Ministerul Sănătății) asigură, în prezent, o informare bună a populației cu privire la problemele ce apar în acest sector. în vederea ameliorării calității apei la nivelul municipiului Constanța este nevoie, însă, de o mai bună monitorizare a poluanților la sursă. De asemenea, este necesară colectarea mai multor date care să fie publice în timp real, inclusiv pentru a preveni din timp populația în cazul unor poluări accidentale (de exemplu, în zonele de îmbăiere).

  • 4.1.3. AER

CONTEXT - SURSE DE DEGRADARE A AERULUI

Conform datelor transmise de către Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Constanța, pe teritoriul municipiului Constanța există următoarele instalații IPPC70:

  • - Societatea Electrocentrale Constanța SA - CET Palas: instalații de ardere cu capacitate de combustie mai mare de 50 MW;

  • - SC Iridex Group Salubrizare SRL - depozit de deșeuri;

  • - SC RODATA SA - instalație pentru tipărirea etichetelor prin rotogravură;

  • - SC ECO BIO MAGIC SRL - depozitarea Temporară a deșeurilor periculoase, cu o capacitate totală de peste 50 ha;

  • - HEINEKEN ROMAN IA SA - tratarea și prelucrarea materiilor prime de origine vegetală.

Conform APM Constanța, în afara instalațiilor IPPC, în municipiul Constanța există următoarele surse principale de degradare a calității aerului:

  • - Traficul auto (principala sursă de degradare a calității aerului menționată în Grupurile de Lucru);

  • - încălzirea locuințelor utilizând combustibili fosili;

  • - Activitățile portuare (operare mărfuri pulverulente vrac);

  • - Șantierele de construcții.

în situația în care valorile concentrațiilor ar indica depășirea pragurilor de alertă pentru anumiți poluanți (dioxid de sulf, dioxid de azot, ozon) sau a pragului de informare pentru ozon timp de 3 ore consecutiv, Agenția pentru Protecția Mediului ar iniția planul de acțiune pe termen scurt. Până în prezent, însă, nu a fost cazul ca acest plan să fie inițiat.

în municipiul Constanța monitorizarea calității aerului este realizată prin măsurători continue la 3 stații automate ce fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (conform datelor APM Constanța):




PCCA


Programul Operațional Capadute Administrativă Competența face diferența!

  • - CT1 - stație de tip trafic în zona Casa de Cultură; poluanți monitorizați: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, benzen, pulberi în suspensie respirabile PM10 (metode determinare: nefelometrie și gravimetrie pentru metale grele Pb, Cd, Ni, As).

  • - CT2 - stație de fond urban, parc Primărie; poluanți monitorizați: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, benzen, pulberi în suspensie respirabile PM10 (nefelometrie și gravimetrie), pulberi în suspensie toracice PM2,5 (gravimetrie) și parametri meteorologici.

  • - CT5 - stație de tip industrial, str. Prelungirea Liliacului nr. 6; poluanți monitorizați: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, pulberi în suspensie respirabile PM10 (metode determinare: nefelometrie și gravimetrie pentru metale grele - Pb, Cd, Ni, As) și parametri meteo.

Localizarea acestor stații de monitorizare a calității aerului este prezentată în figura de mai jos, împreună cu localizarea instalațiilor IPPC. Se observă faptul că majoritatea acestor instalații se află în partea de vest a municipiului, în zona industrială Palas. De cealaltă parte, stațiile de monitorizare CT1 (tip trafic) și CT2 (fond urban) se află în zona centrală a municipiului Constanța, în timp ce stația CT3 se află în sud, la o distanță aproximativ egală de CET și de portul Constanța.

Conform legislației în vigoare, monitorizarea poluării la sursă (de exemplu, în cazul instalațiilor IPPC) este o obligație ce revine agentului economic, datele rezultate fiind raportate periodic la APM Constanța.






PCCA

Programul Operațional Capacitate Administrativă

Competența face diferența!                     '"“'“"XiST"'

TRAFICUL GENEREAZĂ PROBLEME IMPORTANTE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CALITATEA AERULUI

Conform Planului de Calitate a Aerului (2018), municipiul Constanța este încadrat în regimul de gestionare I, înregistrând depășiri la oxizi și dioxizi de azot. Astfel, conform datelor respective, concentrația medie anuală de oxizi de azot este de 40,1 pg/mc, peste valoarea limită anuală de 30 pg/mc, în timp ce concentrația medie anuală de dioxid de azot este de 38 pg/mc, foarte aproape de valoarea limită anuală de 40 pg/mc. Concentrațiile celorlalți poluanți monitorizați se situează sub valorile limită anuale și orare.

FIGURA 66 - EVOLUȚIA CONCENTRAȚIEI MEDII ANUALE DE DIOXID DE AZOT (pG/MC -2008 - 2018 PENTRU ANII DISPONIBILI, STAȚIA CT1)


10-------------------------

o----------

2008            2009            2012            2016            2017            2018

Valori înregistrate NO2 — — Valoare limită NO2

Sursa: Prelucrare după Raportul privind starea mediului în județul Constanța, 2018

FIGURA 67 - EVOLUȚIA CONCENTRAȚIEI MEDII ANUALE DE PULBERI ÎN SUSPENSIE PM10, DETERMINATĂ GRAVIMETRIC (pG/MC - 2008 - 2018 PENTRU ANII DISPONIBILI, STAȚIA CT1)


Sursa: Prelucrare după Raportul privind starea mediului în județul Constanța, 2018 Graficele de mai sus ilustrează evoluția concentrației medii anuală pentru NO2 și PM10, poluanții ce înregistrează cele mai ridicate valori în raport cu valoarea limită la nivelul municipiului Constanța. Se remarcă faptul că datele nu sunt disponibile pentru toți anii și toate stațiile, în perioada 2008-2018, din cauza problemelor tehnice (captura de date trebuie să fie pentru minim 75 % din intervalul de timp calendaristic).

Astfel, principalul sector unde ar trebui intervenit pentru ameliorarea calității aerului la nivelul municipiului este cel al transportului rutier. Principalele măsuri considerate în Planul de Calitate Aerului pentru municipiul Constanța (2018) sunt reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport și promovarea utilizării mijloacelor alternative de transport. Se are în vedere introducerea de autobuze electrice în parcul auto al operatorului de transport public, dar și extinderea spațiilor verzi prin realizarea de perdele de protecție la nivelul arterelor urbane principale, în corelare cu Planul de acțiune reducere zgomot pentru municipiul Constanța.

O altă disfuncție existentă în municipiul Constanța este nivelul de zgomot, în special de-a lungul arterelor importante (B-dul Aurel Vlaicu, B-dul Mamaia, B-dul IC Brătianu, B-dul Alexandru Lăpușneanu, Str. Soveja, B-dul Tomis, B-dul 1 Mai, B-dul 1 Decembrie). Se estimează că peste 10.000 locuitori sunt expuși la valori ale indicatorului Lzsn (indicator de zgomot pentru zi seară noapte asociat disconfortului general, pe o durată de 24 de ore) ce depășesc valoarea maximă admisă (70 dB). De asemenea, peste 10.000 locuitori sunt expuși unui nivel de zgomot peste limita de 60 dB în timpul nopții (Lnoapte - indicator de zgomot asociat disconfortului din timpul nopții, când se poate produce tulburarea somnului).

DATELE DE MEDIU OFERITE DE SISTEMUL ACTUAL DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERULUI SUNT INSUFICIENTE

Deși pe teritoriul municipiului Constanța există 3 stații automate de monitorizare a calității aerului, din discuțiile avute în Grupul de lucru Mediu, energie verde, transport public a reieșit faptul că datele de mediu la care populația are acces sunt insuficiente. Acest fapt reiese și din faptul că datele privind concentrațiile medii anuale ale poluanților nu sunt publicate pentru toți anii anteriori și pentru toate stațiile, din cauza unor probleme tehnice apărute. Se poate avea în vedere realizarea de noi rețele de monitorizare a calității aerului, care să ofere o imagine mai completă asupra poluării aerului în diferite zone ale orașului. Aceste rețele pot aparține unor instituții sau organizații. Cu toate acestea, pentru a putea integra datele respective și a le raporta la Comisia Europeană este nevoie de respectarea metodelor de referință pentru măsurarea concentrațiilor poluanților.

  • 4.1.4. ALTE RESURSE: SOL, SPAȚII VERZI, BIODIVERSITATE

EXISTĂ 2,6 HA DE TEREN DEGRADABILÎN TERITORIUL INTRAVILAN AL MUNICIPIULUI în ceea ce privește calitatea solului în municipiul Constanța, conform datelor furnizate de către

APM Constanța, nu au fost identificate situri contaminate sau potențial contaminate pe raza UAT

(mtrwntrit* &triKtuta(4 20M4020

Constanța este încă ocupată de terenuri agricole (peste 4.400 ha teren arabil). De asemenea, în 2014 existau 85 ha de terenuri degradate în teritoriul administrativ al municipiului.

Odată cu elaborarea Registrului Local al Spațiilor Verzi, s-a realizat cartarea terenurilor degradate la nivelul intravilanului municipiului, fiind identificate 54 de astfel de terenuri cu o suprafață totală de circa 2,6 ha. Terenurile sunt localizate în special în localitatea Palazu Mare (nord-vestul municipiului), însă, punctual, există terenuri degradate și de-o parte și de alta a Străzii Soveja, la sud de lacul Siutghiol și chiar în zona centrală a municipiului (vezi harta de mai jos).Cu toate acestea, suprafața celor mai mari terenuri degradate nu depășește 4.300 mp. Constituirea Registrului Local al Spațiilor Verzi este primul pas în fundamentarea unor politici și programe integrate privind valorificarea unor astfel de terenuri degradate în viitor.

UNIUNEA EUROPEANA


instrument* Structurat* MM 4020


  • FIGURA 68 - TERENURI DEGRADATE




' Limita Municipiului Constanta

MH Limită zone construite anul 2019

— Ape

Infrastructură transport rutier

----Drum național

  • —— Drum județean

> Străzi locale

Sursa: Prelucrare proprie după datele furnizate de către Direcția de Urbanism - Primăria

Municipiului Constanța

Programul Operațional Capacitate Administrativi


Competența face diferența!


Imtnxnert» Structurata 2OU-M20


Serviciul de Gestionare Spații Verzi din cadrul Primăriei Municipiului Constanța nu deține informații referitoare la evoluția suprafeței spațiilor verzi în perioada 2014-2019, nici la suprafața totală de spațiu verde aflată în gestiune, Registrul Spațiilor Verzi nefiind finalizat. în lipsa acestor informații, singura sursă de date cu privire la suprafața spațiilor verzi din municipiu este baza de date INSSE - Tempo online. în 2018, această suprafață era de 150 ha (4,76 mp / locuitor).

Lipsa spațiilor verzi a fost una dintre principalele probleme menționate în cadrul Grupului de lucru Mediu, energie verde, transport public. Participanții au remarcat în special problema înlocuirii spațiilor verzi de proximitate din zonele de locuințe colective cu parcări. Acest fapt este cu atât mai grav cu cât suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor (4,76 mp, conform datelor INSSE) este mult sub recomandarea de 26 mp / locuitor.

De asemenea, nu există un sistem automatizat privind monitorizarea spațiilor verzi. Controalele sunt realizate direct pe teren de către angajații Serviciului de Gestionare Spații Verzi, fie pentru lucrările realizate pe zonele prevăzute în contracte, fie la sesizarea asociațiilor de proprietari din zonele aflate în întreținere.

Registrul Local al Spațiilor Verzi, aflat în prezent în elaborare, poate suplini lipsa, din prezent, a unei baze de date spațiale care să faciliteze colectarea mai multor date cu privire la spațiile verzi din municipiu. Aceasta ar putea reprezenta un instrument digital care să faciliteze, în primul rând, identificarea spațiilor verzi existente pe teritoriul municipiului Constanța - un prim pas foarte important pentru fundamentarea unei strategii privind conservarea spațiilor existente și dezvoltarea sistemului de spații verzi la nivelul întregului municipiu. De asemenea, un astfel de registru ar permite inclusiv monitorizarea arborilor din municipiu aflați pe spațiile verzi publice, în special din punct de vedere al sănătății acestora.

NUMAI 12 % DINTRE SPAȚIILE VERZI IRIGATE DIN MUNICIPIU DISPUN DE SISTEM AUTOMATIZAT

Conform Direcției de Gestionare Spații Verzi din cadrul Primărei Municipiului Constanța, sistemul de irigații acoperă principalele parcuri ale municipiului Constanța, pe o suprafață totală de circa 24 ha:

  • - Parc Tomis II: 11.072 mp.

  • - Parc Teatrul de Stat: 15.000 mp.

  • - Parc Gară: 29.642 mp.

  • - Parc Casa de Cultură: 11.371 mp.

  • - Spațiul verde din faleză Cazino Constanța: 7.991 mp.

  • - Spațiul verde situat la intrarea în oraș, dinspre Ovidiu (intersecție bld. Tomis cu bld. Aurel Vlaicu): 13.000 mp.

  • - Spațiul verde ce separă sensurile de mers de pe bulevardul Mamaia: 18.144 mp.

  • - Spațiile verzi aflate pe domeniul public din stațiunea Mamaia: 108.966 mp.

  • - Parc Arheologic (parc primărie): 28.911 mp.

în Parcul Arheologic funcționează singurul sistem de irigat automatizat prin programatoare electronice, însă acesta reprezintă doar aproximativ 12 % din totalul suprafeței de spații verzi irigate la nivelul municipiului Constanța.

Instrumenta Structurala ,      20M-2020

SPAȚIUL VERDE DE PE PROPRIETĂȚILE PRIVATE POATE FI UN RĂSPUNS LA DEFICITUL EXISTENT

Pe teritoriul administrativ al municipiului Constanța se aplică HCJC nr. 152/2013 privind stabilirea suprafețelor minime de spații verzi și a numărului minim de arbuști, arbori, plante decorative și flori aferente construcțiilor realizate pe teritoriul administrativ al județului Constanța. în cadrul acestui HCJC se specifică faptul că suprafața de spațiu verde minim necesară poate fi repartizată pe:

  • - Suprafața de teren rămasă liberă după realizarea construcțiilor și parcărilor aferente;

  • - Suprafața fațadelor construcțiilor;

  • - Suprafața teraselor / acoperișului.

în prezent însă nu există informații suplimentare cu privire la gradul de utilizare a unor astfel de soluții (acoperișuri sau terase verzi) la nivelul municipiului Constanța. Elaborarea unei baze de date privind spațiile verzi (care să includă, poate, și spațiile verzi de pe terenurile proprietate privată) ar permite monitorizarea respectării unor acte normative precum HCJC nr. 152 / 2013, inclusiv urmărirea adoptării unor soluții ecologice de tip acoperișuri / fațade verzi în cadrul construcțiilor din municipiu. Spațiile verzi aflate pe proprietățile private au un rol ecologic foarte important, iar conservarea și creșterea suprafeței acestora ar trebui să fie o țintă pentru municipalitate în următorii ani.

PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI CONSTANȚA EXISTĂ 2 SITURI NATURA 2000

Teritoriul administrativ al municipiului Constanța se suprapune parțial cu următoarele situri Natura 2000 (vezi și harta de mai jos):

  • - Lacul Siutghiol (ROSPA0057);

  • - Marea Neagră (ROSPA0076);

Astfel, Lacul Tăbăcăriei, aflat în partea de nord a municipiului Constanța, este parte a unei arii naturale protejate de interes comunitar (arie de protecție specială avifaunistică), respectiv situl ROSPA0057 Lacul Siutghiol, ce se întinde pe toată suprafața ocupată de oglinda de apă, până la canalul Poarta Albă - Năvodari. Situl ROSPA0076 se află de-a lungul întregii fâșiii litorale, străbătând astfel întregul teritoriu administrativ al municipiului. Foarte aproape de limita administrativă a municipiului Constanța se află și Situl ROSCI0073 Dunele Marine de la Agigea.

Cu toate acestea, este nevoie de o mai bună informare cu privire la biodiversitatea protejată în cadrul acestor arii, în vederea asigurării conservării valorilor naturale existente aici.

UNIUNEA EUROPEANA



InUrvnerrt* Structurale 20U-20»


FIGURA 69 - SITURI NATURA 2000





Limita Municipiului "' Constanta m Limită zone construite, anul 2019   ,


Infrastructufă-transporț rutier (%%j| Situri Natura 2000 - .    ~    1

-----Drum național ’                                                    : - '

——• Drum,județean                                             ,

Sursa: Prelucrare proprie după date Ministerul Mediului



PCCA


Proțramd Operațional Capacitate AdmJnHtratfvă

Competența face diferența!

  • 4.2. GESTIUNEA DEȘEURILOR Șl A RISCURILOR DE MEDIU

  • 4.2.1. GESTIUNEA DEȘEURILOR

CONTEXT - SISTEMUL DE GESTIUNE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA

în prezent, municipiul Constanța nu face parte dintr-un sistem de gestiune a deșeurilor, însă autorii Mașter plan-ului Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID, revizuit în 2016) propun un sistem la nivelul Județului Constanța, care ar urma să cuprindă 6 zone71:

  • (1) Zona 1 - Constanța;

  • (2) Zona 2 - Eforie;

  • (3) Zona 3 - Deleni;

  • (4) Zona 4-Cernavodă;

  • (5) Zona 5 - Hârșova;

  • (6) Zona 6- Medgidia.

în principiu, cele 6 zone menționate mai sus vor alcătui un sistem de gestiune a deșeurilor, numai dacă fluxurile tehnologice, atât la nivelul județului, cât și la nivelul zonelor, vor fi planificate inteligent. Adică, sistemul va trebui să țină cont de tipurile de deșeuri generate și procesele tehnologice compatibile cu acestea, precum colectare, separare, transportare, sortare, reciclare, depozitare, incinerare, co-incinerare, tratare și valorificare. De asemenea, sistemul va trebui să aibă ca obiectiv diminuarea proceselor tehnologice care au efecte negative asupra mediului (în special asupra ariilor naturale protejate) și sănătății populației. Operatorii care desfășoară astfel de procese pot introduce date în sesiunile anuale de raportare, pe aplicația SIM (Sistemul Informatic Integrat de Mediu) - un mod de a interacționa cu Agenția de Protecție a Mediului72; precum și pe platformele online, Evidență Deșeuri73 și IWMP74 (unde în special generatorii de deșeuri pot introduce date).

în zonificarea propusă, municipiul Constanța face parte din prima zonă, alături de orașele Ovidiu și Murfatlar și comunele Corbu, Fântânele, Grădina, Istria, Mihai Viteazu, Mihail Kogălniceanu, Ovidiu, Săcele, Târgușor și Valu lui Traian. Populația din această zonă este numeroasă. Reprezintă aproape 60 % din populația totală a județului Constanța, iar 80% din populația totală a zonei trăiește în mediul urban. Așadar, în prima zonă se produce cea mai mare și diversificată cantitate de deșeuri. Mai exact, zona 1 produce aproximativ 189.000 t/ an din totalul de aproximativ 328.000 t/ an la nivelul județului Constanța. Aceste date sunt evidențiate în diagrama de mai jos:

  • 71 Zonificarea mai poate suferi schimbări, conform SMID.

  • 72 Agenția Națională pentru Protecția Mediului|SISTEMUL INTEGRAT DE MEDIU - SIM. A se consulta website-ul: https://raportare.anpm.ro/iri/portal/public (accesat la data de 06.02.2020).

  • 73 Evidență Deșeuri, A se consulta platforma digitală la: https://www.evidentadeseuri.ro/ (accesat la data de 06.02.2020).



PCCA

Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

  • FIGURA 70 - CANTITATEA TOTALĂ DE DEȘEURI (%), PE ZONE, PENTRU ANUL 2019



Sursa: Prelucrare după SMID, revizuit în 2016

  • FIGURA 71 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII TOTALE DE DEȘEURI(T), PENTRU MUNICIPIUL CONSTANȚA, PENTRU PERIOADA TRECUTĂ 2015-2019, Șl EVOLUȚIA ACESTEIA, ESTIMATĂ, PENTRU URMĂTORII 5 ANI


Sursa: Prelucrare după SMID, revizuit în 2016

La nivelul municipiului Constanța, cantitatea totală de deșeuri estimată, în anul 2019, este de 163 0001. Conform statisticilor, până în anul 2025, cantitate anuală de deșeuri din municipiu va scădea cu aproximativ 3 0001. Acest aspect este evidențiat în graficul de mai sus.

Conform Administrației Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral, zona 1 face parte din primul sector de plajă (Năvodari - Mamaia - Constanța). în comparație cu celelalte două sectoare (al doilea, Agigea




Veche), primul sector este cel mai urbanizat, în special plaja municipiului Constanța. Aceasta atrage, în sezonul estival, cei mai mulți turiști; deci generează și cea mai mare cantitate de deșeuri, în diagrama de mai jos, este evidențiată evoluția cantității de deșeuri generate de turiști, pentru municipiul Constanța:

  • FIGURA 72 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII TOTALE DE DEȘEURI GENERATE DE TURIȘTI(T), PENTRU MUNICIPIUL CONSTANȚA, PENTRU PERIOADA TRECUTĂ 2015-2019, Șl EVOLUȚIA ACESTEIA, ESTIMATĂ, PENTRU URMĂTORII 5 ANI


Sursa: Prelucrare după SMID, revizuit în 2016

UTILIZAREA TEHNOLOGIEI Șl EFECTELE ACESTEIA ASUPRA MEDIULUI în perioada sezonului estival, apar foarte multe deșeuri aruncate pe plajă care au efecte negative asupra mediului (de exemplu, situl Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagră este afectat), ecosistemelor (de exemplu, ingerarea de deșeuri de ambalaje de către păsări), sănătății populației și atractivității activităților locale și turistice. în această perioadă, pe primul sector de plajă, se desfășoară și numeroase evenimente, care generează multe deșeuri. Conform platformei digitale, Marine LitterWatch26, pe plaja din municipiul Constanța, ONG Mare Nostrum a identificat aproximativ 23 000 deșeuri (bucăți - au predominat chiștoacele) pe parcursul a 8 evenimente. Pe lângă monitorizările lunare ale Administrației Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral, desfășoară monitorizări și ONG-ul Mare Nostrum, înainte de fiecare sezon estival (în aprilie - mai) și după încheierea acestuia (în septembrie - octombrie). Cu ajutorul acestor monitorizări, efectele negative sunt diminuate și prevenite. însă cantitatea totală anuală de deșeuri și alge, pe toate cele 3 sectoare de plajă, variază între 15 000 t - 50 000 t27. în funcție de diferite schimbări climatice, procesul tehnologic de colectare a deșeurilor de pe plajă este unul dificil (greu de estimat numărul



PCCA


Programul Operațional CopAdtate Administrativă Competența face diferența!

de muncitori necesari, utilajele și materialele necesare). Cea mai mare problemă o reprezintă numărul insuficient de muncitori care realizează colectarea manuală a deșeurilor. De aceea, colectarea manuală se realizează la 2-3 zile. într-o situație ideală, s-ar realiza zilnic. Există, desigur, și colectare mecanizată însă nu poate acoperi toată suprafața de plajă. începând cu anul 2019, din luna august, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral a desemnat operatorul, S.C. IR1DEX GROUP SALUBRIZARE S.R.L., ca singurul responsabil de colectare și depozitare a deșeurilor de pe toate cele trei sectoare de plajă.


  • FIGURA 73 - INFRASTRUCTURA DE GESTIUNE A DEȘEURILOR ÎN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANȚA




Gestiunea Deșeurilor

  • • Stații de sortare

  • • Operatori care colectează, reciclează și valorifică deșeuri

® Depozit de deșeuri în Incinta Portului

o Depozit și stație de sortare în Ovldiu

|    | Limita Municipiului Constanta

I    | Limita Zonei Metropolitane Constanța

.. ! Limită unitate administrativ teritorială de bază (UATB)-ZMC

Programul Operațional Capacitate Adml nhtrativă Competența face diferența!

Iftttrwneme Structurale 2014.MM


Mai departe, salubrizarea desfășurată la nivelul municipiului Constanța este asigurată de aproximativ 5 operatori importanți28. Cel mai important operator care desfășoară salubrizarea în municipiul Constanța este S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L. CONSTANȚA. Acesta dispune de un parc auto modern și utilizează tehnologie modernă, precum: automăturătoare stradale și pentru trotuar, aspiratoare stradale, autospeciale de spălat și igienizat, autogunoiere, lame pentru îndepărtarea zăpezii etc. De asemenea, operatorul a început să apeleze și la rețelele sociale virtuale pentru a comunica mai eficient cu populația din municipiul Constanța (ex: „Pentru utilizatorii aplicației Whatsapp numărul de contact este [...] cu rugămintea de a transmite fotografii și detalii despre locația și incidentul observat."29). Totodată, populația poate folosi și aplicațiile World Cleanup 30 și Sesizări Constanța, pentru a raporta deșeurile aruncate necorespunzător în oraș.

în ceea ce privește procesul tehnologic de depozitare, municipiul Constanța are în proximitatea sa depozitul ecologic din orașul Ovidiu (operat de S.C. TRACON S.R.L. OVIDIU) care deservește atât municipiul, cât și orașele Năvodari și Ovidiu, precum și localități rurale din județ. Capacitatea totală de depozitare proiectată a acestuia este de 7 531 139,515 t31, iar cantitatea de deșeuri depozitată este de 240 556,78t32. Merită menționat că procesul tehnologic de depozitare (operat de S.C. IRIDEX GROUP SALUBRIZARE S.R.L.) este desfășurat și în cadrul Portului Constanța33. Capacitatea totală de depozitare a acestuia este de 150 300 t34, iar cantitatea de deșeuri depozitată este de 5 651,5 t, conform SMID, pentru anul 2013.

Cele două depozite realizează monitorizări complexe pentru a identifica eventualele efecte negative asupra mediului și a sănătății populației. Pe lângă supraveghere, de care se ocupă angajații, depozitele se și automonitorizează. Automonitorizarea acestora cuprinde 3 componente:

  • - monitoring-ul tehnologic - verifică periodic starea funcționării amenajărilor din amplasament;



  • - monitoring-ul emisiilor și calității factorilor de mediu - verifică conformarea cu condițiile impuse de autoritățile competente (autorizația de mediu și cea de gospodărire a apelor);

  • - monitoring-ul post - închidere - monitorizează emisii de poluanți în apă și aer și după închiderea finală a depozitului.

Datorită acestor supravegheri și automonitorizări, până în prezent, procesul tehnologic de depozitare, din municipiul Constanța și din proximitatea acestuia, nu a generat efecte negative deosebite asupra mediului,. Principalele pericole care pot apărea însă sunt:

  • - scurgeri accidentale de substanțe periculoase (motorină/ uleiuri auto);

  • - incendii;

  • - depozitări necontrolate ale deșeurilor nepericuloase;

  • - defecțiuni ale sistemului de canalizare menajer și de epurare.

Este mai probabil ca aceste pericole să apară în cadrul depozitului din incinta portului. Conform Planului de Management al Sitului Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagră, „depozitare neconformă, impactul este redus în condițiile respectării legislației specifice privind gestiunea deșeurilor. Datorită condițiilor specifice se poate modifica intensitatea presiunii până la ridicat în condițiile unor accidente în portul Constanța"35. De asemenea, conform aceluiași document, sunt și alte depozitări care afectează acest sit Natura 2000: „sunt depozitări ilegale de deșeuri menajere și inerte în zona din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagră. Sunt depozitate diferite categorii de deșeuri menajere și inerte deșeuri din construcții pe o suprafață relativ mare, fiind afectate populațiile de păsări care cuibăresc în zonă"36. în ceea ce privește depozitul de la Ovidiu, impactul asupra ROSPA0057 Lacul Siutghiol este minor86.

Procesul tehnologic de sortare este, de asemenea, important la nivelul zonei studiate. Acesta este desfășurat și în cadrul depozitului din orașul Ovidiu, dar și separat, în stația de sortare din municipiul Constanța. Stația de sortare a depozitului Ovidiu, a operatorului S.C. TRACON S.R.L. OVIDIU, are o capacitate de sortare a deșeurilor de 23.000 t/an. Cea din municipiul Constanța, a operatorului M.M. RECICLYNG S.R.L., are o capacitate de sortare tot de 23.000 t/an. Acest operator se ocupă în special de procesarea tehnologică a ambalajelor colectate de la operatorii economici și de la cele 175 de puncte de colectare selectivă amplasate în oraș, colectate și transportate cu ajutorul operatorului de salubrizare, S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L. CONSTANȚA (operatorul deține 7 autogunoiere speciale). în punctele de colectare selectivă, sunt amplasate containere de tip IGLOO (clopote): 175 de containere albastre pentru hârtie și carton; 175 containere galbene pentru plastic și metal și 27 de containere verzi pentru sticlă. De asemenea, sunt amplasate și 389 de platforme care deservesc asociațiile de proprietari/ locatari, iar pentru toate gospodăriile individuale sunt distribuiți aproximativ 1100 000 saci galbeni, cu o capacitate de 120 I pentru colectarea deșeurilor reciclabile, precum hârtie, carton, ambalaje plastic, doze de


UNIUNEA EUROPEANA


Instrument* Structurale 20M.2CM

aluminiu. Pe lângă aceste puncte de colectare selectivă, municipiul Constanța are și 284 de module supraterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor, amplasate recent, în anul 20 1937. Populația municipiului poate contribui la adăugarea, modificarea și vizualizarea acestor puncte de colectare selectivă, prin accesarea platformei online Harta Reciclării38.

La nivelul municipiului Constanța, funcționează, încă din anul 2016, și o stație inteligentă de colectare a deșeurilor de tip SIGUREC. în viitorul apropiat se vor mai amplasa și alte stații de acest tip. Singura și prima stație SIGUREC existentă este localizată în parcarea operatorului economic Carrefour Constanța. Este o stație inteligentă, deoarece preia deșeurile direct de la consumator, printr-un sistem automatizat, și înregistrează fiecare deșeu colectat. Deșeurile colectate sunt transportate către operatorii economici care reciclează. în plus, consumatorii pot descărca și aplicația SIGUREC, în care pot vizualiza cu cât reduc amprenta de carbon, după înregistrarea deșeului colectat39.

Pentru procedeele tehnologice de colectare, reciclare și valorificare a unor categorii de deșeuri, pe teritoriul municipiului Constanța, există numeroși operatori care dețin tehnologia necesară desfășurării acestor procese, după cum urmează:

  • - Pentru ambalaje - circa 20 de operatori importanți40;

  • - Pentru echipamente electrice, baterii și acumulatori - aproximativ 10 operatori importanți41;

  • - Pentru transportul de deșeuri periculoase - aproximativ 15 operatori importanți42;

  • - Pentru colectarea și tratarea autovehiculelor scoase din uz - un singur operator important43.

Populația municipiului poate intra în contact cu diferiți! operatori economici, care desfășoară o parte din procesele tehnologice prezentate mai sus, prin intermediul a mai multor aplicații și



platforme Online, precum BuyMySell94, Unde Reciclăm95 și Colectează96. De asemenea, cei care vor să transforme deșeurile, upcyclers (ex: meșteri, designeri etc.), pot intra în contact cu generatorii de deșeuri, prin intermediul platformei online Circularia97. Din păcate, pe această platformă online, municipiul Constanța nu are localizați upcyclers.

  • 4.2.2. AMENINȚAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

CONTEXT

Conform proiecțiilor temperaturii medii anuale rezultate în urma aplicării unor modele climatice regionale (program EuroCORDEX), este prognozat ca în perioada 2011 - 2050 temperatura medie anuală înregistrată pe teritoriul municipiului Constanța să crească cu circa 1 °Cfață de intervalul de referință 1971 - 2000 - conform scenariului mediu al creșterii concentrației globale a gazelor cu efect de seră. De asemenea, conform aceluiași scenariu, în perioada 2011 - 2050 se previzionează o creștere a cantității medii anuale de precipitații cu 5 % în zona litoralului românesc, față de intervalul de referință 1971 - 2000.

EROZIUNEA COSTIERĂ ESTE ATENT MONITORIZATĂ, RISCUL FIIND REDUS ÎN URMA PROIECTELOR IMPLEMENTATE

Municipiul Constanța poate fi afectat de fenomenul eroziunii costiere identificat pe întreaga lungime a litoralului românesc la Marea Neagră. Cauzele acestui fenomen, devenit vizibil după anii 1960, sunt legate atât de schimbările climatice, cât și de dezvoltarea portuară complexă, modificările regimului de curgere a Dunării și degradarea structurilor de protecție a plajelor98.

O caracteristică specifică99 a municipiului Constanța o reprezintă lungimea plajelor de pe teritoriul administrativ. Există un program experimental de supraveghere în vederea urmăririi plajelor din sectoarele Mamaia Sud, Constanța (Tomis) și Eforie Nord, ce au făcut parte din proiectul de reabilitare costieră finalizat la finalul anului 2015. Astfel, sunt utilizate metode de cartografiere aeriană pentru monitorizarea suprafețelor noi de plajă create, prin utilizarea de seturi de fotografii aeriene ortorectificate și georeferențiate. Pentru determinarea secțiunilor de plajă noi create sunt 94Google Play | Aplicația BuyMySell. A se descărca de pe website-ul: https://plav.google.com/store/apps/details?id=com.frenzin.BuvMySell&hl=ro (accesat la data de 06.02.2020).

  • 95 Unde Reciclăm | A se consulta platforma digitală la: https://undereciclam.ro/map/?countv=CONSTANTA&city=CONSTANTA (accesat la data de 06.02.2020).

  • 96 Colectează | A se consulta platforma digitală la: https://www.colecteaza.ro/ (accesat la data de 06.02.2020).

  • 97 Circularia | A se consulta platforma digitală la: https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=l XI joghOQWCrdJESEBPDfvAlk&ll=45.982Q67 90694969%2C25.56977219999999&z=7 (accesat la data de 06.02.2020).

  • 98 Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2017-2023.

  • 99 Conform Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), (2018), Raport anual privind starea mediului în România, anul 2017.

efectuate măsurători topografice (zona emersă a plajei ) și batimetrice (zona submersă). Prin aceste măsurători sunt astfel monitorizate schimbările ce apar în poziția liniei țărmului, concluzia fiind că de la reabilitarea plajelor până în prezent nu s-au înregistrat pierderi în suprafețele noi înnisipate din cauza eroziunii costiere.

ÎN CIUDA NUMEROȘILOR PARAMETRI MĂSURAȚI, STAȚIILE METEOROLOGICE DIN MUNICIPIU NU PERMIT STUDIEREA FENOMENULUI DE INSULA DE CĂLDURĂ URBANĂ

în municipiul Constanța există două stații meteorologice (Constanța și Constanța Dig) ce fac parte din rețeaua națională de stații meteorologice ale Administrației Naționale de Meteorologie. Sunt desfășurate următoarele observații și măsurători asupra parametrilor atmosferei joase și a suprafeței solului: temperatura aerului, presiunea atmosferică, direcția și viteza vântului, umezeala aerului, temperatura suprafeței solului, precipitațiile, nebulozitatea, vizibilitatea orizontală a atmosferei, depuneri solide, grosimea stratului de zăpadă, durata de strălucire a Soarelui, fenomene meteorologice. Aceste date sunt colectate în format XML și RSS.

Pe baza acestor date colectate, Centrul Meteorologic Regional Dobrogea furnizează Primăriei Municipiului Constanța următoarele informații:

  • - Prognoza meteorologică pentru municipiu (zilnic, ora 10).

  • - Estimări meteorologice pentru următoarele 4 zile, pentru întreg județul Constanța (zilnic, ora 14).

  • - Atenționări și avertizări de fenomene meteorologice periculoase emise de Centrul Meteorologic Regional Dobrogea (ploi torențiale generatoare de viituri rapide, valuri de frig sau de caniculă viscol, informări privind evoluția fenomenului de secetă) sau de către Administrația Națională de Meteorologie.

Cu toate acestea, în prezent nu există în municipiul Constanța senzori pentru monitorizarea insulei de căldură urbană, ce ar permite luarea unor măsuri privind combaterea efectelor acesteia. De asemenea, municipiul nu beneficiază, în prezent, de o strategie de reziliență în vederea combaterii efectelor schimbărilor climatice.

  • 4.3. PROVOCĂRI Șl POSIBILE OPȚIUNI DE PROIECTE „SMART

    CITY"

    PRINCIPALELE PROVOCĂRI                   POSIBILE SOLUȚII SMART

Grad digitalizare redus în relația dintre Realizarea unei baze de date spațiale în operatorii de   infrastructură   energetică  format GIS  care  să cuprindă informații

(Transelectrica,    E-Distribuție    Dobrogea,  referitoare    la   întreaga infrastructură

Distrigaz Sud Rețele) și Primăria Municipiului energetică de pe teritoriul municipiului Constanța.                                   Constanța.


PCCA

PrtjțramU Operațional Capacitate Administrativă

Competența face diferența!



POSIBILE SOLUȚII SMART


Eficiența redusă a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, ce determină creșterea gradului de debranșare a populației.

Gradul redus de automatizare și dificultățile existente în monitorizarea rețelei de iluminat public stradal a municipiului Constanța.


Eficiența scăzută a sistemului de iluminat public și deficiențe în modul actuale de funcționare (aprindere în cascadă).

Lipsa coordonării în ceea ce privește lucrările pentru infrastructura tehnico-edilitară din municipiu.


Eficiența energetică scăzută a fondului construit din municipiul Constanța.


Nevoia unei mai bune monitorizări a sistemului de alimentare cu apă, în vederea creșterii randamentului acestuia.


Datele cu privire la calitatea factorilor de mediu sunt greu accesibile publicului larg.


Modernizarea rețelei de transport și distribuție a agentului termic, prin instalarea de țevi preizolate cu fir pentru detectarea avariilor.

Extinderea sistemelor de telegestiune pentru întreaga rețea de iluminat public.

Crearea unei baze de date spațiale care să cuprindă informații cu privire la rețea, corpuri de iluminat, operatori etc.

Insularizarea punctelor de aprindere și creșterea gradului de înlocuire cu corpuri LED.

Plan coordonator general pentru rețelele tehnico-edilitare din municipiu, gestionat de către Primăria Municipiului Constanța, la care toți operatorii să aibă acces pentru coordonarea lucrărilor de intervenție.

Reabilitarea termică a clădirilor în care se află instituții publice, însoțită de sisteme de contorizare inteligentă și adaptare a cantității de energie termică distribuită în funcție de orarul de funcționare.

Susținerea proiectelor de reabilitare termică și instalare a unor sisteme locale de producere a energiei electrice din surse regenerabile (ex: panouri solare) pentru fondul de locuințe din municipiu.

Introducerea contoarelor inteligente (cu tele-citire) și a unor sisteme de monitorizare pentru identificarea zonelor în care au loc pierderi importante pe rețeaua de alimentare cu apă.

Realizarea unei aplicații care să informeze, în timp real, cetățenii cu privire la calitatea factorilor de mediu (aer, ape costiere) din municipiu.



UNIUNEA EUROPEANĂ


tftvtrunorrt* Structurala 2CM-20M

PRINCIPALELE PROVOCĂRI                   POSIBILE SOLUȚII SMART


Principala sursă de degradare a calității aerului este traficul rutier (noxe, pulberi în suspensie, zgomot).

Datele de mediu oferite de sistemul actual de monitorizare a calității aerului sunt insuficiente.

Gestiunea dificilă a spațiilor verzi publice la nivel municipal, în contextul lipsei datelor.


Lipsa unor sisteme automatizate în întreținerea spațiilor verzi din municipiu

Rolul ecologic al spațiilor verzi de pe proprietățile private este prea puțin luat în considerare


Rutele de colectare a deșeurilor municipale sunt neoptimizate, consum excesiv de combustibil și implicit poluarea mediului; probleme de igienă provenite de la deșeurile necolectate la timp

Gradul scăzut de reciclare și valorificare a deșeurilor menajere, în specia a celor biodegradabile.


Introducerea unor mijloace de transport în comun nepoluante (autobuze electrice).

încurajarea mijloacelor alternative de deplasare (biciclete, trotinete etc.).

Realizarea de noi rețele de monitorizare a calității aerului, care să ofere o imagine mai completă asupra poluării aerului în diferite zone ale orașului.

Finalizarea Registrului Local al Spațiilor Verzi (aflat în elaborare), care să conțină o bază de date completă conform normelor în vigoare, și actualizarea periodică a acestuia de către Primăria Municipiului Constanța.

Extinderea sistemelor automatizate de irigații la nivelul spațiilor verzi publice din municipiu.

Monitorizarea respectării normelor județene și locale cu privire la suprafața minimă de spații verzi pe parcelele private.

încurajarea unor soluții precum acoperișurile / fațadele verzi în investițiile private din municipiu.

înlocuirea coșurilor de gunoi cu "smart bins" -acestea utilizează energia solară și senzori pentru compactarea constantă a deșeurilor depozitate, colectează și transferă datele (cloud connected system, gis-based)

Creșterea gradului de conștientizare a populației, inclusiv prin utilizarea unor aplicații (sisteme de gamificare - tip joc -pentru reciclarea deșeurilor).

încurajarea utilizării unor soluții locale de reciclare (ex: compost).


UNIUNEA EUROPEANĂ


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!


Instrument» Structurale 2014*2020


  • 5. MOBILITATE INTELIGENTĂ

CUVINTE CHEIE: ACCESSIBILITATE, EMISII REDUSE, SUSTENAB1LITATE, MOBILITATEA CA UN SERVICIU, SISTEME DE TRANSPORT INTELIGENTE, DEPLASĂRI NEMOTORIZATE, DATE ÎN TIMP REAL, ECHITATE, VIZIUNE 0 44, TRANSPORT CURAT, INTEGRARE, INTEROPERABILITATE, PARTAJARE.

Componenta de „Mobilitate Inteligentă" (Smart Mobility) are în vedere utilizarea eficientă a circulațiilor existente la nivelul orașului, precum și siguranța de deplasare a cetățenilor, indiferent de mijlocul de deplasare ales. Mobilitatea inteligentă presupune utilizarea TIC pentru conturarea unor soluții de mobilitate viabile care să asigure dezvoltarea durabilă a orașelor. Acest lucru implică existența unui sistem de transport integrat, bazat pe interconectarea mai multor mijloace de transport astfel încât să existe o deplasare cât mai eficientă, cu un impact cât mai redus asupra mediului. Din acest punct de vedere, Mobilitatea Inteligentă încurajează mijloacele de transport nemotorizate, precum deplasarea pietonală și ciclismul45.

Utilizarea TIC permite colectarea și stocarea datelor cu privire la sistemul de mobilitate, astfel încât se poate oferi o înțelegere aprofundată a acestuia și a tendințelor evidențiate la nivelul orașului. Totodată, toate informațiile acumulate constituie o bază pentru încurajarea unei mobilități durabile în rândul cetățenilor, prin promovarea și implementarea unor soluții inteligente care să vină în ajutorul acestora, fără a afecta mediul înconjurător.

Astfel de soluții vizate de componenta de „Mobilitate Inteligentă" conduc la dezvoltarea unui oraș durabil care se caracterizează prin:

  • • tipare de deplasare eficiente și cu impact redus asupra mediului

  • • o siguranță mai ridicată a deplasărilor,

  • • gestionarea eficientă a spațiilor publice și a circulațiilor

Toate caracteristicile Mobilității Inteligente sunt conturate pentru a satisface nevoile cetățenilor, a îi încuraja pe aceștia să opteze pentru mijloace de transport mai sănătoase și pentru a diminua impactul asupra mediului. Astfel, această componentă este strâns relațională cu alte componente ale orașului inteligent precum cetățeni inteligent, economie inteligentă și mediu inteligent.

în acest context, Smart Mobility are în vedere următoarele dimensiuni:

  • • Accesibilitatea internațională

  • • Transportul rutier

  • • Transportul public

  • • Transportul feroviar


    Iftttrunenle Structural» 2OM-2CM


  • • Deplasările pietonale

  • • Transportul velo

  • • Transportul pe apă

5.1. ACCESIBILITATE INTERNAȚIONALĂ

Municipiul Constanța este conectat la coridorul TEN-T Rin - Dunăre pe principalele căi de transport (feroviar, rutier, naval). Municipiul Constanța reprezintă capătul estic al acestui coridor, fiind astfel legat prin intermediul acestuia de următoarele orașe europene: Strasbourg, Stuttgart, Miinchen, Linz, Mannheim, Frankfurt, Wiirzburg, Nurnberg, Regensburg, Passau, Praga, Ostrava, Zilina, Kosice, Viena, Bratislava, Budapesta și Vukovar102. La nivel național, pe baza rețelei TEN-T Centrală (Core)103 Constanța beneficiază de legături optime cu București (cale ferată și rutier) urmând ca accesul la centre urbane precum Ploiești, Brașov, Sibiu sau Timișoara să fie considerabil ameliorat în următorii ani.

102 Comisia Europeană, MOBILITY AND TRANSPORT TENtec Interactive Map Viewer, 2019. https://ec.europa. eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-

portal/map/maps.html?corridor=9&layer=8,9

103 Rețeaua TEN-T Centrală (Core) face referire la principalele coridoare de transport între statele membre UE ce urmează a fi finalizate până în anul 2030. Rețeaua TEN-T Globală (Comprehensive) face referire la rețeaua de transport secundară a statelor membre UE, finalizarea acesteia fiind estimată pentru anul 2050.



PCCA


Programul Operațional Capacitate AdmlnfctratM

Competența face diferența!


CtVITTA


Sursa: Prelucrare după TENtec Public Portal

Constanța dispune și de un aeroport-Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu. în anul 2017 s-a înregistrat un număr de 114,996 de pasageri care au utilizat aeroportul, corespunzând celor 10 rute disponibile 104. La nivelul anului 2018, aeroportul Mihail Kogălniceanu beneficia de 10 rute de călătorie, număr aflat în scădere până în prezent când acesta înregistrează doar 2 rute: Londra Luton și Istanbul105.

Portul Constanța este cel mai mare port de la Marea Neagră, cu o suprafață aproximativă de 4,000 ha deservită de 9 porți de intrare106. Portul este atât unul maritim, cât și unul fluvial, oferind servicii de transport și distribuție a mărfii, precum și servicii de transport pasageri. în anul 2018,


UNIUNEA EUROPEANĂ


IrtttnrrwrU» Structurate 29M-20M

s-a înregistrat un trafic de marfă total de 61,303,774 tone107. Din punct de vedere al conexiunilor în teritoriu, portul este conectat la autostrada A2 printr-o rută ocolitoare proprie, care asigură legătura cu Bucureștiul. Acesta dispune și de o rețea proprie de cale ferată ce conectează direct fiecare terminal cu rețeaua națională și europeană de transport feroviar. Portul este deservit și de coridorul Rin - Dunăre, fiind astfel conectat la rețeaua de transport europeană108. Infrastructura existentă îi oferă portului legături și cu aeroporturile Mihail Kogălniceanu și Henri Coandă.

DIMINUAREA UTILIZĂRII AEROPORTULUI MIHAIL KOGĂLNICEANU în prezent Aeroportul Mihail Kogălniceanu este deservit de doar două rute de zbor, London Luton și Istanbul, limitând astfel capacitatea aeroportului. Totodată, acest lucru diminuează accesibilitatea cetățenilor deserviți de acest aeroport către alte orașe atât din România, cât și din Europa. Acești factori duc la scăderea atractivității și pot duce, în viitor, la dispariția aeroportului.

FIGURA 75 - EVOLUȚIA RUTELOR DE ZBOR - AEROPORTUL MIHAIL KOGĂLNICEANU



ACCESIBILITATEA MARITIMĂ Șl FLUVIALĂ REDUSĂ REPREZINTĂ UN POTENȚIAL DE DEZVOLTARE NEEXPLOATAT

Portul Constanța este cu precădere orientat către transportul de marfă. Conform Eurostat, în anul 2018, Portul Constanța a înregistrat un trafic de 39,530 mii tone marfă, clasându-se pe locul 22 in

107 Portul Constanța, Annual Report 2018, 2018.

https://www.portofconstantza.com/apmc/portal/static.do7Dackaae id=infgen port maritim&x =load

108 Comisia Europeană, MOBILITY AND TRANSPORT TENtec Interactive Map Viewer, 2019. https://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-

portal/map/maps.html?corridor=9&layer=8,9



topul porturilor europene109. Pe de altă parte transportul de pasageri este unul redus, lucru marcat de numărul în scădere al navelor turistice care acostează în port110. Deși nu prezintă o problemă în sine pentru municipiul Constanța, acest aspect este un potențial de dezvoltare neexploatat, care ar putea îmbunătății imaginea municipiului, contribui la dezvoltarea turismului și, implicit, a economiei atât la nivel local, cât și la nivel național.

5.2. CEREREA DE TRANSPORT

INDICELE DE MOTORIZARE ESTE ÎN CREȘTERE

La nivelul județului Constanța se remarcă un indice de motorizare aflat într-o creștere anuală medie de 7% în perioada 2014-2018. La nivelul anului 2018, indicele de motorizare calculat la nivelul județului Constanța însuma 314 vehicule/1000 de locuitori, cu 38,58% mai ridicat față de anul 2013. Conform PMUD Constanța,în 2013 indicele de motorizare era de 227 de vehicule/1000 de locuitori111. Raportat la populația județului, se observă o inversă proporționalitate a acestuia, fiind vizibilă o creștere accentuată a numărului de vehicule deținut, dar, totodată,o scădere a populației. Deoarece nu există date care să ofere informații precise despre numărul total de autoturisme înregistrate în municipiul Constanța, eventuale calcule se pot realiza doar prin raportări la nivelul județean. în orice caz, fiind vorba de un important centru urban cu o putere de cumpărare mai mare, indicele de motorizare în municipiul Constanța este cu siguranță mai mare decât media județeană.

Creșterea accentuată a indicelui de motorizare în ultimii ani, parțial cauzată de creșterea puterii de cumpărare și eliminarea taxei de mediu pune presiune pe infrastructura de transport și pe spațiul public. Numărul din ce în ce mai mare de autoturisme contribuie direct la congestionarea infrastructurii de transport dar și la reducerea treptată a spațiilor comunitare / verzi în favoarea amenajării locurilor de parcare.

109 Eurostat, Gross weight of goods handled in all ports by direction - annual data [mar_go_aa],

2018. https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

110 Portul Constanța, Annual Report 2018, 2018.

https://www.portofconstantza.com/apmc/portal/static.do7package id=infaen port maritim&x =load

111WSP | Parsons Brinckerhoff, Planul de Mobilitate Durabilă Polul de Creștere Constanța (pg. 2223), 2015.



PCCA


Prcțramd Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

FIGURA 76 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE AUTOTURISME ÎNREGISTRATE VS. EVOLUȚIA POPULAȚIEI (JUDEȚUL CONSTANȚA)

800000 -------------'---------------------------

700000 ---------

600000 ----------------------

500000 -------------------------------



autoturisme înregistrate          Populația rezidentă

Sursa: PMUD Constanța, Baza de date INS Tempo

AUTOVEHICULUL PERSONAL RĂMÂNE PRINCIPALUL MOD DE DEPLASARE

TABEL 28 - NUMĂRUL DE AUTOTURISME ÎNREGISTRATE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN PERIOADA 2010-2017

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

TIP

PF+PJ

PF+PJ

PF+PJ

PF+PJ

PF+PJ

PF+PJ ,

PF+PJ

PF+PJ

Autoturisme

95.572

94.364

95.776

97.271

98.449

100.117

103.134

108.661

Sursa: Politica de parcare a municipiului Constanța, 2019 Tabelul anterior prezintă creșterea numărului de autoturisme din municipiului Constanța, evidențiind astfel interesul ridicat al populației pentru achiziționarea și utilizarea acestor mijloace de transport. Totodată, conform PMUD, principalele moduri de transport identificate la nivelul municipiului Constanța sunt autoturismul personal în proporție de 27.75%, mersul pe jos în proporție de 26.49% și autobuzul cu 25.22%. Pe lângă acestea se mai observă 7 alte moduri de transport în următoarele procentaje: 11.13% microbuz, 7.12% pasager într-un autoturism, 1.36% taxi, 0,58% bicicletă, 0.16% motocicletă, 0.12% tren și 0.08% camion ușor112. Bicicleta este folosită în continuare pentru agrement și nu pentru deplasările cotidiene deși este considerat de mult ca fiind cel mai eficient mijloc de transport în mediul urban (viteză, cost, spațiu și impact asupra mediului).



inttfunMnte Structurale ifHt-XHO


FIGURA 77 - REPARTIȚIA MODALĂ ÎN 2015


» Pasager într-un autoturism

  • ■ Motocicletă

  • ■ Autoturism personal

i Microbuz

  • □ Tren

» Mers pe jos

  • ■ Bicicletă

  • ■ Autobuz

  • ■ Camion ușor


Sursa: PMUD Constanța

GENERATORI DE TRAFIC PRINCIPALI

La nivelul municipiului Constanța se identifică mai multe categorii de generatori de trafic în funcție de scopul general al deplasărilor. în privința generatorilor de trafic uzual, ce vizează deplasările în scopuri personale, la locul de muncă, pentru educație sau pentru cumpărături, se identifică următorii generatori:

  • • Centre comerciale și malluri : City Park Mall (1), Vivo! Constanța (3), Tomis Mall, TOM Shopping Centre (2), METRO (4;7), Doraly Expo Market (6), Dedeman/Selgros (8) și Cora Retail Centre (5)

  • • Principalele cartiere rezidențiale ale Constanței, cu o densitate a locuirii ridicată: Anadalchioi, Badea Cârțan, Brătianu, Centru, CET, Coiciu, Constanța Sud, Delfinariu, Faleză Sud, Far, Gară, ICIL, Inel 1, Inel 2, Km 4-5, Stadion, Tomis I, Tomis II, Tomis II, Tomis Nord, Universitate, Viile noi; acestea au fost identificate prin consultarea deplasărilor generate și atrase prezentate în PMUD Constanța113

  • • Facilități de transport pasageri: Gara Constanța, Autogara Centrală Constanța

  • • Educație: Campusul și sediile principale ale Universității Ovidius, Universitatea Maritimă Constanța, Academia Navală „Mircea cel Bătrân", Universitatea Andrei Șaguna, Universitatea Spiru Haret

  • • Facilități sportive: Stadionul Farul, Stadionul Portul Constanța

  • • Turism și agrement: Zona peninsulară Constanța, Faleza Cazino Constanța, Portul Turistic Tomis


HO POCA

xWKsLJfiȘB/                       Proțramul operațional Capacitate Administrativă

.                                                        Competența face diferența!

UNIUNEA EUROPEANA                                                       r r-          r-


FIGURA 78 - ZONE DE RETAIL, INDUSTRIE Șl LOGISTICĂ DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA



Sursa: PMUD Constanța, pag. 64

Generatorii de trafic pentru transportul de marfă se concentrează în 6 zone cu importanță majoră în domeniul industrial și de logistică:

  • 1. Portul Constanța (14;15)

  • 2. Zona de depozitare și Industrie locală Traian (9)

  • 3. Zona Industrială la nord de Gara Palas (10)

  • 4. Zona Industrială Palas (11)

  • 5. Zona industrială la sud de Str. Justiției (12)

  • 6. Zona industrială la sud de Str. Caraiman (13)



    PCCA

    Programul Operațional Capacitate Administrativi

    Competența face diferența!



    instrumont* Structurala 20M-20M






Sursa: PMUD Constanța, pag. 98 Bazat pe generatorii de trafic identificați, la nivelul municipiului Constanța se identifică o serie de centre secundare ce deservesc diferitele activități ale rezidenților. Acestea sunt următoarele (a se vedea Error! Reference source notfound.):

  • • Zona Gării Centrale;

» Zona Cora Brătianu;




  • • Zona Campusului Universitar Ovidius și Intrarea în stațiunea Mamaia;

  • • Zona mall Vivo! Mamaia;

Structura orașului face ca o mare parte din deplasări să fie de tip periferie - centru. Acest model de deplasare este cauzat în mare măsură de amplasarea zonelor rezidențiale dense la marginea orașului (ex. Faleza Sud, Tomis Nord) și de concentrarea zonelor de activități într-un singur nucleu amplu format din zona centrală, centrul istoric (zona peninsulei), portul turistic și portul de marfă. Marile artere care leagă aceste zone sunt deja la limita capacității, motiv pentru care și străzile secundare din zona centrală au început să fie congestionate fiind utilizate adesea ca scurtături.

MUNICIPIUL NU ARE PROBLEME ACCENTUATE DE CONGESTIE

Din punct de vedere al congestiei, se poate observa faptul că municipiul Constanța nu evidențiază probleme majore. Cu toate acestea, există două zone importante la nivelul orașului unde se evidențiază probleme de circulație. Astfel, lipsa unei legături optime între autostrada A2/A4 și Mamaia duce la direcționarea traficului prin oraș pentru a ajunge la destinație, astfel îngreunând traficul local prin suprasolicitarea tramei localei, în special în sezonul estival când un număr ridicat de turiști aleg să viziteze stațiunea.

O altă zonă problematică este remarcată pe direcția centru-vest, unde lipsa unei trame stradale coerente în cadrul zonei aflate în curs de dezvoltare pune presiune pe arterele principale, în special pe Bulevardul I.C. Brătianu.

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT RUTIER ESTE LA LIMITA CAPACITĂȚII IAR PRESIUNEA CREȘTE ÎN SEZONUL ESTIVAL

Municipiul Constanța se remarcă ca un oraș important din punct de vedere turistic, în special în sezonul estival datorită fluxului ridicat de turiști care optează pentru municipiul Constanța și stațiunea Mamaia ca destinații turistice. Astfel, se remarcă ca pe perioada lunilor de vară, respectiv Iunie, Iulie, August turiști însumează între 20 și 35% din populația totală.

Fluxurile de turiști creează un trafic sezonier, concentrat către marile atracții turistice din municipiul Constanța, precum stațiunea Mamaia, Piața Ovidius, Portul Turistic Tomis, Faleza Cazino Constanța și plajele Modern și 3 papuci.



PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

  • FIGURA 81 - PONDEREA TURIȘTILOR DIN POPULAȚIA TOTALĂ DE-A LUNGUL ANULUI




Sursa: Baza de date INS Tempo

Pentru a monitoriza fluxul de trafic din oraș, Primăria Constanța prin SC Confort Urban SRL a instalat o serie de senzori la intrările în oraș pentru a numără câte mașini intră, respectiv câte ies. Totodată, Universitatea Ovidius vine în sprijinul primăriei prin dezvoltarea unei aplicații de mobilitate urbană care să permită înregistrarea unei varietăți mai largi de indicatori de transport precum fluxul de trafic, număr de mașini, gradul de poluare etc. în prezent, proiectul este în desfășurare și este parte din parteneriatului celor două instituții în cadrul proiectului PORTIS. O dată implementat, acesta va constitui o bază pentru punerea în aplicare a unor măsuri ce vizează gestionarea mai eficientă a traficului și identificarea mai ușoară a problemelor ce apar în cadrul sistemului de transport al municipiului Constanța.

  • 5.3. DEPLASĂRI PIETONALE

Rețeaua de transport pietonal corespunde în mare parte rețelei stradale a municipiului. în primele luni ale anului 2020 au fost începute o serie de acțiune de reabilitare a trotuarelor, pe artere principale precum bulevardul Tomis și bulevardul Mamaia, cât și în zonele rezidențiale din cartierul Faleză Nord. Circulațiile pietonale aferente infrastructurii de transport rutier sunt completate de o suită de alei în principalele parcuri, de două promenade în zona costieră și circulațiile pietonale cu acces auto limitat din centrul istoric.

Una dintre promenade este situată în stațiunea Mamaia și se întinde pe lungimea stațiunii. Cea de a doua este Faleza Cazino Constanța care se continuă cu zona pietonală aferentă Portului Turistic Tomis.

în anul 2017, Primăria Constanța a aprobat „Regulamentul de acces în Zona Peninsulară a municipiului Constanța" care prevedea organizarea acesteia ca o zonă cu trafic redus, pentru a ameliora problemele de circulație din zonă și a reda pietonilor zona centrală. Astfel, regulamentul


Bl


Programul Operațional Capacitate AdrrdnhtratfvX Competența face diferența!


Instrument* Structurale 20M-2nO


prevedea zone exclusiv pietonale și zone ocazional carosabile. Accesul în zonele exclusiv pietonale se făcea pe baza unor permise eliberate de către Primăria Municipiului Constanța46.

Zonele exclusiv pietonale sunt: Faleza Cazino Constanța, Bd. Tomis (între Str. Vasile Alecsandri și Str. Sulmona și între Str. Sulmona și Piața Ovidiu), Piața Ovidiu și Str. Vasile Canarache (între Str. Petru Rareș și Piața Ovidiu). Transformarea Pieței Ovidiu în zonă exclusiv pietonală a redat prioritatea pietonilor, dara condus laîngreunarea parcurgerii zonei, trecând de la o zonă de tranzit la o zonă de tip destinație, oferind funcțiunile și activitățile disponibile la nivelul pieței.

în 2019, în urma unui proces inițiat de o asociație locală, Tribunalul Constanța a decis suspendarea acestui regulament47 48.

ACCESIBILITATE REDUSĂ PE TROTUARE DIN CAUZA MAȘINILOR PARCATE NEREGULAMENTAR

Deplasarea pietonilor este restricționată de numărul ridicat de autovehicule parcate neregulamentar pe trotuar, diminuându-se astfel capacitatea acestora de a susține fluxuri de pietoni 47.în unele situații trotuarele sunt ocupate integral, rezultând în deplasarea pietonală pe carosabil, creând probleme de siguranță. Străzi precum Bd. Mamaia, Bd. 1 Mai, Bd. I.C. Brătianu, sau Str. Unirii sunt doar câteva dintre exemplele relevante unde trotuarele sunt inaccesibile din cauza mașinilor parcate. Astfel de situații sunt cu precădere regăsite în zonele de locuire colectivă, unde proiectarea cartierelor nu a fost una orientată către autovehicul, parcările existente nefiind suficiente pentru a susține întregul stoc de mașini existent în prezent49.

SIGURANȚA REDUSĂ ÎN SPAȚIILE PIETONALE DIN CAUZA ILUMINATULUI PUBLIC PRECAR

La nivelul cartierelor de locuințe din municipiul Constanța se remarcă un sistem de iluminat public precar, cu zone slab iluminate. Acest lucru conduce la evidențierea unor zone considerate nesigure, acestea fiind evitate de către cetățeni pe timpul nopții50.



  • 5.4. TRANSPORT VELO

Municipiul Constanța are o rețea de transport cu bicicleta redusă, având două piste de biciclete, cu o lungime totală de aproximativ 1.8 km. Prima pistă este situată pe Bulevardul Tomis, de la intersecția cu Bulevardul Mamaia, până la capătul bulevardului dinspre Centrul Istoric Constanța. Aceasta este de tip dublu sens este delimitată de traficul rutier și a fost realizată prin eliminarea unei benzi auto. Cea de a doua pistă de biciclete este situată în stațiunea Mamaia pe promenada principală din cadrul stațiunii. Fiind amplasată pe pietonal circulația bicicliștilor este îngreunată deoarece pietonii circulă adesea pe pista de biciclete. Fiind amplasată în zona de promenadă, această pistă are mai degrabă rol de agrement.

în anul 2019 s-a înființat și un sistem de bike-sharing numit Black Sea Bike care pune la dispoziția cetățenilor 390 de biciclete concentrate în 24 de stații de închiriere. Sistemul este preponderent destinat turismului, fiind astfel situat către zona de coastă, având stațiile de închiriere localizate în zona de est a municipiului și în stațiunea Mamaia. Astfel, acesta acoperă aproximativ o treime din suprafața totală a orașului. Totodată, serviciul de bike-sharing este disponibil doarîn perioada 01 Martie - 01 Decembrie, în intervalul orar 07.00-24.00119.

Sistemul de bike-sharing funcționează pe baza unui cârd eliberat gratuit de unul dintre punctele de distribuție, pe baza completării unui formular cu date personale. La nivelul întregului oraș există 6 astfel de puncte de distribuție. Utilizarea unei biciclete din una din stațiile de închiriere presupune scanarea cârdului, introducerea codului PIN furnizat pe emailul asociat cârdului și ridicarea bicicletei selectate. O bicicletă poate fi utilizată gratuit pentru o perioada de 120 de minute/zi, cu un interval de minim 10 minute între utilizări120.

Pentru informații în timp real legate de localizarea și programul de funcționare a punctelor de distribuție și a stațiilor de închiriere, precum și de disponibilitatea bicicletelor dintr-o stație, utilizatorii au la dispoziție platforma online Black Sea Bike, precum și aplicația CT Bike (vezi Figura 80), disponibilă pentru sistemele de operare Android și iOS121. Pe lângă funcțiunile menționate, aplicația pune la dispoziție localizarea celei mai apropiate stație de închiriere de locația curentă a utilizatorului, precum și următoarele informații legate de contul utilizatorului: istoric trasee, mesaje de informare ale CT Bike și informații despre cârdul personal. în plus, aceasta oferă un cronometru care contorizează automat perioada de utilizare a serviciului și atenționează utilizatorul cu 5 minute înaintea finalizării perioadei gratuite pentru a evita eventualele penalizări și opțiunea de a apela direct serviciul Caii Center122.

  • 119 Black Sea Bike, Regulament, 2019. http://blackseabike.ro/reciulament

  • 120 Black Sea Bike, Regulament, 2019. http://blackseabike.ro/regulament

  • 121 Ziua de Constanța, Constanța. Cum poți folosi o bicicletă din sistemul de bike-sharing, 2019. https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/constanta-cum-poti-folosi-o-bicicleta-din-sistemul-de-bike-sharing-692310.html

  • 122 CSV System Development, CT Bike, 2019.   https://apps. apple. com/ro/app/ct-

bike/idl460585156




NIVEL SCĂZUT DE UTILIZARE A BICICLETEI CA MIJLOC DE TRANSPORT ALTERNATIV

Municipiul Constanța prezintă o infrastructură velo deficitară, existând o lipsă de piste de biciclete și parcări aferente, cele existente fiind insuficiente pentru a deservi întreg orașul. Astfel, se identifică doar două piste de biciclete la nivelul municipiului, numărul de parcări de biciclete fiind necunoscut. Acest lucru este reflectat și în utilizarea bicicletei ca mijloc de transport alternativ, aceasta reprezentând doar 0.58% din totalul de transporturi din cadrul municipiului. După sondajul realizat în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a fost realizată pista de biciclete de pe Bulevardul Tomis iar în perioada 2020-2030 este planificată extinderea rețelei velo cu 8 km. în prezent, numărul încă scăzut de utilizatori de biciclete este cauzat în cea mai mare parte de lipsa unei rețele complete de piste pentru biciclete și a facilităților aferente aspect care face nesigură deplasarea cu acest mijloc de transport.

PISTĂ DE BICICLETE UTILIZATĂ CU PRECĂDERE DE PIETONI123

Pista de biciclete amenajată pe promenada din stațiunea Mamaia este deficitară din punct de vedere al amplasamentului. în marea ei majoritate, aceasta este situată pe mijlocul promenadei,


Instrunxnto Structurale 2014'2020

fiind astfel utilizată cu precădere de pietoni. Acest lucru se datorează și faptului că pe acest tronson delimitarea dintre pista de biciclete și zonele pietonale nu este ușor sesizabilă. Totodată, de-a lungul pistei este amplasat un număr redus de parcări pentru biciclete.

  • 5.5. TRANSPORT PUBLIC

Sistemul de transport public din municipiul Constanța este marcat de un singur mijloc de transport și anume, autobuzul. Astfel, există o rețea publică de transport în comun gestionată de CT Bus, ce dispune de 19 linii de transport permanente, patru linii de noapte, suplimentate de 2 linii Temporare în sezonul estival. începând cu luna Februarie 2020, CT Bus a implementat 3 linii speciale destinate transportului de elevi către 10 unități de învățământ din oraș. De asemenea, se poart negocieri pentru constituirea unui ADI de transport public pentru a putea asigura extinderea serviciilor până la Năvodari.

fnurwnente Structurala 2CM-2C20





—— Ape


Sursa: Modelare GIS pe baza datelor spațiale primite de la Direcția de Urbanism - Primăria Constanța După cum se poate observa în figura precedentă, rețeaua de transport public a municipiului deservește doar periferic unul dintre nodurile principale ale orașului, respectiv Portul Constanța. Acesta reprezintă un centru important de dimensiuni considerabile, unde lipsa unui sistem intern de transport public duce la utilizarea preponderentă a autovehiculului pentru deplasare.



Instrumenta Structurala 20M-2020

Flota de autobuze deținută de CT Bus însumează 193 de vehicule, utilizând combustibil Diesel și având următoarele standarde de emisii:

  • • 104 vehicule la standardul Euro 6;

  • • 75 vehicule la standardul Euro 4;

  • • 14 vehicule la standardul Euro 3.

Totodată, 189 dintre vehicule sunt dotate cu tehnologie GPS, 114 cu camere de supraveghere, iar 104 dintre ele au contor de persoane. Toate vehiculele de transport în comun ce aparțin CT Bus sunt dotate cu Wi-Fi gratuit, pus la dispoziție de către rețeaua Digi România124.

Prin intermediul unor proiecte în parteneriat cu alte UAT-uri din România, ce se află în curs de implementare și sunt finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, municipiul Constanța vizează achiziționarea următoarelor125:

  • • 21 autobuze electrice, cu o lungime de 10 m, precum și a unui număr de 26 de stații de încărcare, dintre care 5 de încărcare rapidă;

  • • 20 de autobuze electrice, cu o lungime de 12 m, precum și a unui număr de 25 de stații de încărcate, dintre care 5 de încărcare rapidă.

în ceea ce privește transportul pasagerilor, se înregistrează o creștere medie de 3,82% în perioada 2014-2019. Cu toate acestea, anul 2018 se evidențiază cu o creștere semnificativă de 15,52% față de anul 2017. Comparativ cu creșterea evidențiată la nivel național a pasagerilor transportați cu autobuzul, se poate observa o evoluție pozitivă în cazul municipiului Constanța (vezi Figura 83).


UNIUNEA EUROPEANA


InttruiMrte Swcturala 20M*2OM


FIGURA 84-CREȘTEREA NUMĂRULUI DE PASAGERI TRANSPORTĂȚI / 1000 LOCUITORI, 2014-2019

8000.00 -------------------------------------------------------------------------------

7000.00 ----------------------------------------------------------

6000.00 ------------------------------

5000.00 -------------------------------------------------------------------------------

4000.00 -------------------------------------------------------------------------------

3000.00 -------------------------------------------------------------------------------

2000.00 ------------------------------------------------------------------------------

1000.00 ------------------------------------------------------------------------------

0.00 --------------------------

2014        2015        2016        2017        2018        2019

>==Munîcipiul Constanța România


FIGURA 85 FIGURA 83

APLICAȚIA CT BUS



Sursa: Baza de date INS Tempo, CT Bus Pentru planificarea unei călători se pot consulta site-ul oficial CT Bus, aplicația CT Bus, dar și platformele Google Maps și Moovit ce au integrate serviciul de transport în comun al municipiului Constanța. în cazul Google Maps, orarele nu sunt actualizate în prezent. Aplicația CT Bus oferă infromații despre rute și stații, include un planificator de rute, afișează locația autobuzelor în timp real, permite plata biletului (mobile pay) și include un sistem de notificări (știri importante). Pentru informații despre sosirea în stație a autobuzelor, 20 de stații au fost echipate deja cu panouri de informare.

Pentru a utiliza serviciul de transport în comun pus la dispoziție de CT Bus, se pot utiliza 3 modalități de plată a titlurilor de călătorie:

  • • Achiziționarea biletelor/abonamentelor fizice; acest lucru se poate face la punctele de vânzare amplasate în municipiul Constanța (inclusiv la unul din cei peste 100 de distribuitori)51;

  • • Achiziționarea biletelor/abonamentelor prin SMS; acest serviciu oferă acces la bilete de o oră pentru o linie aleasă, bilete de o oră valabile pe toate liniile, bilete de o zi


valabile pe toate liniile și la abonamente de o săptămână valabile pe toate liniile127;

  • • Achiziționarea biletelor/abonamentelor prin intermediul aplicației mobilPay Wallet; acest serviciu oferă acces la toate titlurile de călătorie cu tarif întreg puse la dispoziție de CT Bus, inclusiv abonamente nominale. Acest lucru este posibil datorită funcțiunilor aplicației, ce permit verificarea oricărui client CT Bus direct în aplicație prin introducerea de către acesta a datelor personale și, după caz, pozele necesare. Plata în aplicație se realizează prin intermediul cârdului bancar, acesta salvându-se automat și pentru plăți viitoare. Fiecare plată este însoțită de o confirmare pe adresa de email și prin SMS la numărul de telefon înregistrate în aplicație. Aplicația nu este particulară serviciului de transport în comun, prin ea se pot realiza plăți și pentru alte servicii disponibile la nivelul municipiului Constanța128, în anul 2019, s-a înregistrat vânzarea a 20 121 493 titluri de călătorie prin intermediul celor 3 modalități de achiziționare ale acestora.

întreaga rețea de transport public este este monitorizată și gestionată în timp real la sediul companiei de transport public.

  • 5.6. TRANSPORT FEROVIAR

Gara Constanța reprezintă un important nod feroviar cu legături optime la nivel regional și nu numai. Investițiile recente în calea ferată (magistrala 800) au asigurat legături optime cu municipiul București.

UNIUNEA EUROPEANĂ

Gara Constanța este situată în zona sudică a municipiului, aceasta oferind acces către principalele zone de la nivelul municipiului prin intermediul sistemului de transport public. Astfel, de la gară se pot accesa următoarele puncte de interes:

  • • Stațiunea Mamaia prin intermediul autobuzelor 100M (doar în sezonul estival), CiTyTOUR (doar în sezonul estival) și 5-40;

  • • Campusul Universitar Ovidius prin intermediul autobuzelor 5-40,100M și 100C;

  • • Zona centrală prin intermediul autobuzelor 5-40, 43C, 43M, 2-43 și CiTyTOUR (doar în sezonul estival);

  • • Portul prin intermediul autobuzelor 2-43 și 101;

  • • Centrul comercial Maritimo prin intermediul autobuzelor 43M și 101M;

  • • Centrul comercial Doraly prin intermediul autobuzelor 5B, 5-40,101 și 101M;

  • • Centrul comercial Tom prin intermediul autobuzelor 43C și 100C.

FIGURA 87 - LEGĂTURILE FEROVIARE DIN GARA CONSTANȚA

Sursa: Prelucrare proprie

  • 5.7. TRANSPORT AERIAN

Municipiul Constanța este deservit de Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, situat la 26

schimb valutar, ATM și automat de schimb valutar, puncte pentru alimentație publică de tip bar și automate, cabinet medical, zonă de magazine și companii de curierat. Totodată, acesta dispune de Internet wireless gratuit, telefoane publice, facilități pentru mamă și copil, precum și pentru persoane cu dizabilități129.

Aeroportul este accesibil atât cu mașina personală și taxi, cât și prin intermediul transportului public. Durata de deplasare pe cale rutieră este de aproximativ 27 de min. din centrul orașului, pe când cu transportul public deplasarea durează 45 de min. între Constanța și aeroport.

în prezent, aeroportul dispune de numai două rute de zbor, respectiv Istanbul și Londra (Luton). Numărul acestora s-a redus semnificativ față de anul 2018 când aeroportul opera 10 curse către destinații naționale și internaționale130.

Datorită conexiunilor rutiere și feroviare facile cu municipiul București, care permit accesarea acestuia într-un interval de 2-3 ore, Constanța are deschidere și către cel mai mare aeroport din țară, Aeroportul Internațional Henri Coandă. Acesta dispune de o varietate largă de rute naționale și internaționale, oferind astfel oportunitatea cetățenilor municipiului Constanța să se deplaseze către mai multe destinații.

Nu în ultimul rând, în proximitatea municipiului Constanța se află Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, ce coordonează activitățile aeronautice în zona de responsabilitate, asigură Sprijinul Națiunii Gazdă pentru forțele armate aflate în tranzit, reprezintă interfața între forțelor armate străine care desfășoară activități pe aerodrom și autoritățile publice reprezentate local. Baza aeriană de la Kogălniceanu, care găzduiește în prezent câteva sute de militari americani și ale altor forțe NATO, este un hub de tranzit pentru trupele SUA și NATO și pentru armamentul și echipamentele acestora. Prin intermediul acesteia a fost adus, iar ulterior retras din România, anul trecut, un sistem de apărare antirachetă de tip Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), pe perioada actualizării complexului Aegis Ashore de la Deveselu.

  • 5.8. SIGURANȚA ÎN TRAFIC

SIGURANȚA ÎN TRAFIC A CRESCUT, ÎNSĂ SE ÎNREGISTREAZĂ ÎN CONTINUARE MULTE ACCIDENTE CU PIETONI

în intervalul 2014-2019 numărul accidentelor rutiere în municipiul Constanța a scăzut cu aproape 30% iar numărul persoanelor decedate din accidente rutiere s-a înjumătățit în aceeași perioadă. Majoritatea accidentelor mortale se concentrează la principalele intrări în oraș. Cea mai mare parte a accidentelor rutiere se concentrează în zona centrală, în vecinătatea primăriei pe Bulevardul Ferdinand dar și pe cele două sensuri unice Bulevardul Tomis și Strada Mircea cel Bătrân. Pentru a crește siguranța în trafic a fost suplimentat numărul de treceri de pietoni au fost înnoite marcajele și s-au instalat corpuri suplimentare de iluminat. De asemenea, începând cu luna noiembrie 2019 se testează și o trecere de pietoni inteligentă pe Bulevardul Tomis (marcaj iluminat cu LED conectat la senzori de mișcare).




FIGURA 88 - LOCALIZAREA ACCIDENTELOR RUTIERE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA



L—J Llmlta Municipiului infrastructură transport rutier

Constanta                              ,    , '

Drum național

***■ Ape

-— Drum Județean

—— Străzi locale

Număr persoane decedate Concentrări de în accidente rutiere              accidente rutiere,

O 0-1                   20X8

o , ,           M Redus

O 1-3;

|| Mare

Sursa: prelucrare proprie


Ha pcca


'WjSkJJflW'                       Proțramut Operațional Capacitate Adrr.fnistrativâ

Inttrwnent* Structurala 20M-2020


uniunea europeană                                                   Competența face diferența!

  • 5.9. ELECTROMOBILITATE

INFRASTRUCTURA PENTRU ELECTROMOBILITATE ESTE ÎN CURS DE DEZVOLTARE

FIGURA 89 - STAȚII DE ÎNCĂRCARE VEHICULE ELECTRICE i                                                                                                         '



Sursa: Plugshare.com în zona municipiului Constanța există în prezent 23 de stații de încărcare vehicule electrice, valoare similară cu celelalte orașe majore din România. Pentru a încuraja electromobilitatea Primăria Municipiului Constanța a scutit utilizatorii de vehicule electrice și hibrid de plata parcării prin H.C.L nr. 227/2019.

„Persoanele fizice sau juridice din municipiul Constanța, utilizatori de autovehicule hibrid sau electrice, beneficiază de gratuitate, pentru folosirea locurilor de parcare din parcările publice cu plata cu tarif orar, de pe teritoriul municipiului Constanța".

Tot în 2019, în cadrul săptămânii mobilității a fost lansat primul serviciu de tip car sharing electric. Serviciul BCR eGo131 este încă un proiect pilot și folosește o flotă de 5 BMW 13 pe care o închiriază la un tarif de 1.3 lei / minut sau 35 / 55 lei pentru 30 minute.

5.10.


CONCLUZII


Problemele și provocările din ce în ce mai intense în ceea ce privește mobilitatea urbană (congestia, parcările neregulamentare, siguranța traficului, etc.) au motivat dezvoltarea treptat a soluțiilor de tip smart city la nivelul municipiului Constanța. Pentru că dezideratul dezvoltării unui oraș inteligent are la bază conceptul de oraș durabil se resimte încă nevoia proiectelor menite să completeze infrastructura de transport. Astfel prioritatea municipiului Constanța susținută prin Planul de Mobilitate Urbană este dezvoltarea sistemului de transport public și extinderea infrastructurii velo și a zonelor pietonale. Proiectele în curs de implementare sau testate asigură o mai bună înțelegere a problemelor de mobilitate dar sunt încă dezvoltate disparat. Rezultatele și datele nu sunt încă centralizate motiv pentru care valorificarea lor este încă dificilă. Pentru a permite o mai bună gestiune a problemelor și provocărilor de mobilitate urbană va fi nevoie de

131 Momentan serviciul este disponibil doar în București (Sectorul 1), Constanța și Timișoara.

dezvoltarea unei baze de date urbane la nivelul Primăriei Municipiului Constanța la care să aibă acces direct toți reprezentanții primăriei dar și instituțiile subordonate și partenere.

5.11. PROVOCĂRI Șl POSIBILE OPȚIUNI DE PROIECTE „SMART CITY"

PRINCIPALELE PROVOCĂRI                   POSIBILE SOLUȚII SMART

Număr redus de bicicliști (sub 1% din repartiția : Dezvoltarea rețelei de piste de biciclete și a modală), siguranță precară în ceea ce privește dotărilor aferente (mai ales rastele)

mersul cu bicicleta

Echiparea pistelor de biciclete cu dispozitive

pentru numărarea bicicliștilor

Aplicație pentru încurajarea mersului cu bicicleta (bicicliștii au acces la reduceri în funcție de kilometrii pedalați lunar)

Parcări „smart" pentru biciclete în zonele rezidențiale și în vecinătatea nodurilor intermodale (ex. Gara Constanța)

Circulații pietonale blocate de mașini parcate , Proiecte pilot de regenerare urbană cu inserții

ilegal

de parcări hidraulice multietajate

Echiparea parcărilor off-street cu bariere și contorizare disponibilității locurilor de parcare libere

i „Smart parking sharing system" sistem hardware și software pentru partajarea

parcărilor.

  • - La centrele comerciale - acces pe parcursul nopții pe bază de abonament pentru rezidenții din vecinătate.

  • - în zonele de locuințe colective -aplicație pentru partajarea locului de parcare, utilizatorul plătește către rezident utilizarea parcării pe timpul zilei.

Grad încă redus de utilizatori ai sistemului de - Testarea de soluții de tip DRT

transport public local

.        (transport la cerere) pentru a deservi

zonele de expansiune.

UNIUNEA EUROPEANA

PRINCIPALELE PROVOCĂRI

POSIBILE SOLUȚII SMART

- Extinderea flotei de transport public cu vehicule electrice echipate cu contor de persoane, WiFi și GPS pentru localizare în timp real (autobuzele existente au deja GPS).

- Extinderea liniilor de transport public către zona metropolitană.

- Continuarea demersului de modernizare și amenajarea a stațiilor de transport public („smart bus station").

Siguranță precare în ceea ce privește Treceri de pietoni inteligente (cu buton dacă deplasările pietonale                           sunt peste 2 benzi de traversat) - există deja

proiect pilot

Insuficiente date în domeniul mobilității „Smart car monitoring" echiparea flotei de urbane                                           autovehicule ale primăriei, poliției locale,

companiei de transport public și a altor instituții subordonate primăriei cu camere de luat vedere. Pe camere se va instala un software care să colecteze date relevante din domeniul mobilității și nu numai (gropi în asfalt, lipsă indicatoare, încălcarea regulilor de circulație, etc)

Insuficiente date în domeniul mobilității i Formarea / angajarea unei echipe de experți urbane - dificultăți în utilizarea și valorificarea locali pentru gestionarea modelului de trafic al datelor existente                               orașului.


„Smart monitoring" echiparea flotei de autovehicule ale primăriei, poliției locale, companiei de transport public (104 autobuze) și a altor instituții subordonate primăriei cu camere de luat vedere. Pe camere se va instala un software care să colecteze date relevante din domeniul mobilității și nu numai (gropi în asfalt, lipsă indicatoare, încălcarea regulilor de circulație etc).

Accesul la date de mobilitate pentru locuitori și vizitatori este îngreunat.

Fluxul foarte mare de turiști pe perioada verii suprasolicită infrastructura de transport

Aplicație „smart mobility" care integrează toate datele relevante despre mobilitatea urbană în municipiul Constanța și zona metropolitană (agregator de date):



PCCA

Programul Operațional Capacitate Zdmlnhtratfvâ Competența face diferența!


PRINCIPALELE PROVOCĂRI

POSIBILE SOLUȚII SMART

Transport public, parcare, velo etc.

Aplicația va permite încurajarea utilizării transportului public de către turiști (acces la informație, plată bilet online, etc.)

Corelarea sistemului de transport public cu zborurile de la aeroport și cu sosirile trenurilor în gara CFR.

Număr redus de vehicule electrice


Facilități pentru vehicule electrice:


  • - Stații de încărcare în zonele de interes (PPP)

  • - Stații de încărcare în cartierele de locuințe colective

  • - Parcare gratuită pentru vehicule electrice - inclusiv parcări la stradă rezervate pentru vehicule electrice și echipate cu puncte de încărcare.

    Număr ridicat de vehicule înregistrate la nivelul orașului și a zonei metropolitane care contribuie la suprasolicitarea infrastructurii de transport (circulații rutiere și parcări)


Proiect pilot - comunități de partajare vehicule electrice (7-10 gospodării se asociază aplică pentru un voucher și pot achiziționa o mașină electrică - renunță la propriile autovehicule, cel puțin 4 autovehicule) -prioritar în zone de locuințe colective.




Instrumente Structurale 2054-2020


  • 6. LOCUIREA INTELIGENTĂ

Fenomenul de Smart Living se traduce ca o tendință ce pune accentul din ce în ce mai mult pe standarde îmbunătățite în mai multe aspecte ale vieții de zi cu zi, de la îmbunătățirea calității locuirii, modul în care cetățenii au acces la anumite servicii publice, până la modul în care oamenii sunt transportați în orașe. în contextul dezvoltării urbane, scopul principal este cel de a îmbunătății calitatea vieții cetățenilor și de a oferi oamenilor posibilitatea de a beneficia de noi moduri de a interacționa cu orașul. Aceasta implică soluții originale și inovatoare, menite să facă viața mai eficientă, mai controlabilă, economică, productivă, integrată și durabilă.132 Avansarea conceptului de Smart Living în contextul specific al dezvoltării urbane înseamnă dezvoltarea unor servicii care să permită cetățenilor să aibă acces, prin introducerea tehnologiei smart, la servicii publice și la soluții care să îi sprijine în viața de zi cu zi. De exemplu, orașele pot promova instrumente și tehnologii care permit locuitorilor să își monitorizeze sănătatea, să își doteze locuințele pentru a fi eficiente energetic, să se simtă în siguranță sau să interacționeze cu ceilalți membri ai comunității.

De asemenea, datorită ritmului alert de urbanizare, la nivel global, se preconizează că numărul populației care locuiește în orașe va crește cu 60% până în 2050, de la 4 miliarde la 6,3 miliarde de locuitori.133 Astfel, dinamica demografică este unul dintre elementele care conduc la tendința și creșterea potențialului de a eficientiza pe cât posibil modul în care oamenii vor trăi. Zonele urbane devin din ce în ce mai aglomerate și implică o serie de costuri de trai din ce în ce mai ridicate. Sunt necesare soluții din ce în ce mai ingenioase pentru a oferi locuințe pentru populația în creștere. Oamenii își doresc o calitate mai bună a vieții și o oportunitate mai mare de petrecere a timpului liber. Există o nevoie tot mai mare de a optimiza utilizarea spațiului disponibil și de a aplica principii de dezvoltare durabilă, mai ales în planificarea și dezvoltarea noilor zone din orașe, în acest context, conceptul de smart living acoperă mai multe dimensiuni esențiale în conturarea unui oraș atractiv și sigur precum:

  • • Dezvoltare urbană inteligentă

  • • Bunăstare

  • • Servicii medicale de calitate

  • • Educație

  • • Asistență socială

  • • Securitate

  • • Cultură și timp liber

  • • Atractivitate turistică

132 Smart Living-Smart construction products and processes, Business Innovation Observatory

133            https://blog.thegfcc.org/smart-living-in-smart-cities-leading-cities-into-the-future-

4c0dll669660



PCCA

Programul Operațional Capacitate Admlnfttrattvi Competența face diferența!



6.1. DEZVOLTARE URBANĂ

CONTEXT - DESCRIERE GENERALĂ

Rolul acestui capitol este de a identifica principalele tendințe în ceea ce privește dezvoltarea spațială, fiind evidențiat procesul de expansiune urbană, dar și principalele axe de dezvoltare de interes teritorial din care face parte municipiul Constanța. Extinderea și dezvoltarea stațiunilor turistice de-a lungul coastei Mării Negre, la sud de Constanța, existența centrelor urbane în suburbia orașului (Năvodari, Medgidia, Murfatlar, Ovidiu, Techirghiol și Eforie) și centrele intermodale de transport (aeroportul internațional Mihail Kogălniceanu, porturile Midia -Năvodari și Constanța Sud, nodurile de cale ferată de la Constanța -Palas și Valu lui Traian) au dus la formarea unei axe urbane cvasi-continue între Năvodari și Mangalia, transformând portul într-un port industrial și în același timp turistic.

în același timp, în contextul existenței unor priorități de mediu stabilite la nivel global, planificarea și dezvoltarea urbană sunt considerate elemente ce pot avea un impact substanțial asupra calității factorilor de mediu. O dezvoltare inteligentă presupune în primul rând o zonă urbană bine dezvoltată care creează o dezvoltare economică durabilă și o înaltă calitate a vieții, prin excelarea în mai multe domenii cheie: economie, mobilitate, mediu, oameni, trai și guvernare. Municipiul are nevoie de o viziune clară în ceea ce privește reglementarea la nivel local printr-un regulament ce trebuie să integreze și aspectele legate de protejarea mediului în planurile de dezvoltare urbană. Terenul este o resursă finită. Acesta este supus unor presiuni din partea urbanizării, infrastructurii și furnizării de servicii cheie ale ecosistemului urban. Trebuie, de asemenea, luată în considerare și adaptarea sectoarelor vulnerabile precum transportul public, aspectele legate de mobilitate urbană sau eficiența energetică la nivel local.

SPECIFICUL URBAN AL MUNICIPIULUI CONSTANȚA Șl INTENSITATEA RIDICATĂ A UTILIZĂRII TERENURILOR SUNT VIZIBILE ÎN PONDEREA CEA MAI RIDICATĂ A TERENURILOR OCUPATE CU CONSTRUCȚII DIN TOTALUL SUPRAFEȚEI ORAȘULUI

în ceea ce privește modul de utilizare al terenurilor, pentru anul 2014, din totalul suprafeței municipiului Constanța (12.507 mii de hectare), terenurile ocupate cu construcții (4.629 mii de hectare) reprezintă 37,01%, iar cele arabile (4.404 mii de hectare) reprezintă 35,21% din suprafață. Suprafața ocupată de ape și bălți este de circa 2.000 mii de hectare reprezentând 15,74%, urmată de căile de comunicații și căile ferate ce ocupă o suprafață de 1.381 mii de hectare, respectiv 11,04% din procentul total. Terenurile degradate și neproductive (85 hectare) reprezintă doar 0,68% din suprafața municipiului, pășunile (8 hectare), viile și pepinierele viticole (3 hectare) și livezile și pepinierele pomicole (2 hectare), ocupă o suprafață redusă în teritoriu, având un procent de sub 1%.



  • FIGURA 90 - DISTRIBUȚIA SUPRAFEȚEI AGRICOLE IN MUNICIPIUL CONSTANȚA, PENTRU ANUL 2014


Sursa: Baza de date INS Tempo

SE REMARCĂ O UTILIZARE MAI PUȚIN EFICIENTĂ A TERENULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL EVOLUȚIEI SUPRAFEȚEI INTRAVILANULUI RAPORTAT LA NUMĂRUL DE LOCUITORI, DAR MAI EFICIENTĂ RAPORTAT LA NUMĂRUL DE SALARIAȚI DIN MUNICIPIU

Pe lângă utilizarea terenului, suprafața intravilanului reprezintă cel mai bun indicator ce oferă o viziune atât economică asupra orașului, cât și o radiografie a evoluției acestuia. Utilizarea terenurilor reprezintă una din activitățile antropice cu cel mai mare impact în morfologia zonei, iar atenția administrației publice asupra acestui aspect și indicarea direcțiilor principale de dezvoltare, pot face dovada unei administrații publice conștiente și implicate, în vederea unei dezvoltări într-un mod cât mai sustenabil.

TABEL 29 - SUPRAFAȚA INTRAVILANĂ (M2) RAPORTATĂ LA POPULAȚIA MUNICIPIULUI CONSTANȚA, 2014-2018

INDICATOR

2014

2015

2016

2017

2018

Suprafața intravilană

59.950.000

59.950.000

60.420.000

60.420.000

60.420.000

Populația după domiciliu

320.318

319.351

317.966

316.253

314.936

Eficiența utilizării terenului

187,157

187,724

190,020

191,049

Sursa: Baza de date INS Tempo Din punct de vedere al utilizării terenurilor și al gestionării resurselor de teren, se observă faptul că pentru municipiul Constanța în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a gradului de utilizare a terenului pe fondul expansiunii urbane. Deși populația prezintă scăderi în perioada 2014-2018, suprafața intravilană a municipiului a cunoscut o ușoară creștere, fapt ce indică o utilizare mai puțin eficientă a terenului.

SALARIAȚI DIN MUNICIPIULUI CONSTANȚA, 2014-2018

INDICATOR

2014

2015

2016

2017

2018

Suprafața intravilană

59.950.000

59.950.000

60.420.000

60.420.000

60.420.000

Numărul mediu al salariaților

109.012

108.449

108.565

116.145

117.166

Eficiența

549,939

552,794

556,532

520,211

515,678

utilizării terenului

Sursa: Baza de date INS Tempo în același timp, creșterea densității salariaților poate indica o utilizare eficientă a terenului, numărul de locuri de muncă crescând în 2018 comparativ cu anii anteriori, în timp ce suprafața intravilană a rămas constantă.

SUPRAFAȚA SPAȚIILOR VERZI A ÎNREGISTRAT O SCĂDERE MAJORĂ, DE LA O SUPRAFAȚĂ DE 430 DE HECTARE ÎN ANUL 2015, LA O SUPRAFAȚĂ DE 150 DE HECTARE ÎN ANUL 2018

Cu privire la accesul la resursele de spații verzi, interesul pentru infrastructura verde a crescut în ultimele decenii, aceasta fiind prezentă în multe dintre politicile și programele Uniunii Europene. Ideea centrală este referitoare la investiția în infrastructura verde, care poate oferi multe beneficii sociale, economice și de mediu, îmbunătățirea sănătății, bunăstarea și accesul la natură pentru oameni, sau protejarea spațiului și biodiversității unui oraș. De asemenea, creează premisa de noi locuri de muncă, oportunități de afaceri, promovează dezvoltarea durabilă și creșterea inteligentă.134

Ca parte a infrastructurii verzi, indicatorul pentru orașele sustenabile / inteligente / verzi este suprafața de spații verzi disponibile în mediul urban. Alături de alți indicatori precum factorii de mediu, gradul de poluare sau accesul la utilități publice, prezența spațiilor verzi contribuie în mod direct la creșterea calității vieții în mediul urban. Conform standardelor UE, s-a stabilit un indicator de 26 mp de spații verzi pe locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă o suprafață de 50 mp de spații verzi pe locuitor.

LISTA INDICATORILOR PENTRU COMPONENTA DEZVOLTARE URBANĂ________________

Județul Constanța_________________________________________________________________________

Municipiul          Suprafața intravilană (ha) 2014/ 2018 - 5995 / 6042

Constanța Suprafața spațiilor verzi (ha) 2014 / 2018-430 /150

UNIUNEA EUROPEANĂ


IflUrurrMnt* Structurate 20M-2020

Sursa: Baza de date INS Tempo

  • FIGURA 91 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI INTRAVILANE Șl CEA A SPAȚIILOR VERZI ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2018, HA

    ■ Suprafața intravilană



    60.42              6042


    ANUL 2014


    150             150

    ANUL 2017     ANUL 2018



Sursa: Baza de date INS Tempo în cazul municipiului Constanța, se poate observa o scădere a suprafeței spațiilor verzi, de la o suprafață de 430 de hectare în anul 2015, la o suprafață de 150 de hectare în anul 2018, cu 280 de hectare mai puțin în 4 ani, spre deosebire de suprafața intravilană care prezintă extinderi de 47 de hectare în aceeași perioadă.

Trebuie amintit faptul că în decursul anului 2016, Serviciul Gestionare Spații Verzi, împreună cu Direcțiile Urbanism, Patrimoniu și Cadastru, Tehnologia Informației și Relații Publice, a demarat procedura privind "Elaborarea Registrului Local al Spațiilor Verzi din municipiul Constanța", în vederea identificării tuturor terenurilor de spații verzi existente și potențiale (terenuri degradate, baze sportive dezafectate etc.), a regimului juridic privind forma de proprietate / administrare și a gradului de dotare / ocupare cu vegetație și cartarea acestora în sistem dinamic, actualizabil (platformă tip webGIS) pentru o mai bună urmărire a datelor spațiale în timp real. Astfel, în septembrie 2018, a fost realizată recepția sistemului informatic al spațiilor verzi (SISV), precum și demararea celorlalte etape privind identificarea terenurilor, cadastrarea, inventarierea spațială, întocmirea planurilor și hărților digitale, cu realizarea Fișei Spațiului Verde și încărcarea bazei de date pentru realizarea Registrului Local al Spațiilor Verzi din municipiul Constanța.

Municipiul Constanța este deservit de 11 parcuri, cele mai multe fiind localizate în zona Peninsula, urmată de cartierele Tomis II, Abator, Faleza Sud și Tomis Nord. Din punct de vedere al distribuției acestora la nivelul municipiului Constanța, teritoriul nu este deservit în mod echilibrat de aceste parcuri, existând zone din municipiul Constanța care nu beneficiază de un spațiu verde (cartierele Tomis III, Inel I, Inel II, Brătianu, Medeea, Palas, KM 4, KM 4-5, KM 5, Viile Noi, Veterani, Palazu Mare).

Dintre aceste parcuri, cel mai spectaculos este Parcul Tăbăcăriei, acesta fiind unul dintre cele mai mari parcuri din țară, cu o suprafață de aproximativ 100 hectare, ce cuprinde în suprafața sa o expoziție botanică, parcul de distracții Luna Park, Delfinariul și o Microrezervație.

ÎN ULTIMII 20 DE ANI EVOLUȚIA ZONELOR CONSTRUITE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA A AVUT LOC CU PRECĂDERE ÎN ZONELE PERIFERICE ALE ORAȘULUI


Dezvoltarea urbană / expansiunea urbană se produce atunci când rata conversiei de utilizare a teritoriului depășește rata de creștere a populației. Conform raportului "Expansiunea urbană în Europa - o problemă ignorată a Europei"52, peste un sfert din teritoriul UE a fost deja urbanizat. Fenomenul de globalizare, rețelele de transport transfrontaliere, schimbările la scară largă din plan social, economic și demografic și diferențele dintre legislațiile naționale privind amenajarea teritoriului sunt câțiva dintre factorii majori care duc la modificarea mediului urban.

Se observă că localitățile aferente Zonei Metropolitane Constanța se concentrează în jurul "nucleului" - municipiul Constanța, cel mai important oraș turistic din țară, care determină interdependența proceselor de dezvoltare. Având o istorie de 2.500 de ani, Constanța s-a dezvoltat ca un nod comercial între Est și Vest. Cele mai multe din activitățile comerciale ale orașului sunt susținute de Portul Constanța, cel mai mare port la Marea Neagră al patrulea ca importanță în Europa. Municipiul se învecinează cu orașele Năvodari și Ovidiu la nord, cu comuna Agigea la sud, orașul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest, orașul Techirghiol și comuna Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est. Constanța este împărțită în cartiere: cele tradiționale precum Anadolu, Tăbăcăria, Brotăcei, Faleza Nord, Coiciu, Palas, Medeea, Brătianu, Centru, Peninsula, Agigea sau Viile Noi, și cartiere sau subdiviziuni noi precum Tomis I, II, III și Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5, 5 și Faleza Sud (Poarta 6).

în ceea ce privește evoluția zonelor construite, se constată o dezvoltare inegală din punct de vedere al suprafețelor în ultimii 20 de ani, cea mai mare expansiune a zonelor construite fiind observată în ultimii ani în zonele periferice ale municipiului Constanța. Zonele care au înregistrat cele mai multe extinderi în ultimii ani sunt preponderent în zona de nord a municipiului Constanța precum cartierele: Palazu Mare, Boreal, Tomis Plus, Tomis Nord, Inel I și stațiunea Mamaia. De asemenea, se poate observa o tendință de suburbanizare în unitățile administrativ teritoriale din imediata vecinătate a municipiului, precum orașul Ovidiu sau comunele Agigea, Cumpăna, Lumina sau Valu lui Traian, zone în care se poate observa o expansiune semnificativă a zonelor construite, în același timp, zonele de expansiune nu includ dotări (educație, alimentație publică, spații verzi, cultură etc.), motiv pentru care locuitorii folosesc în continuare dotările din municipiul Constanța. Cu toate acestea, datorită faptului că municipiul Constanța încă dispune de rezerve consistente de teren în interiorul intravilanului, procesul de expansiune urbană nu este unul atât de intens, precum în cazul alor centre urbane majore la nivel național.

UNIUNEA EUROPEANĂ


Imbumonta Structurale 2CM>mo

  • FIGURA 92 - EVOLUȚIA ZONELOR CONSTRUITE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, LA NIVELUL

    ANILOR 2002, 2007, 2012 Șl 2019





    I " Urnita Municipiului Constanta

    M| Limită zone construite anul 2019

    —— Ape


    Infrastructură transport rutier

    —— Drum național

    —- Drum județean

    -— Străzi locale


    ■I Urnită zonă construită 2002

    Limită zonă construită 2007

    I | Urnită zonă construită 2012 |    | Urnită zonă construită 2019


Sursa: Corine Landcover, 2019



în acest context, la nivelul municipalității există o serie de provocări, dar și elemente de potențial, care adresate sau valorificate, pot să îmbunătățească viața zilnică a locuitorilor săi. Constanța se confruntă cu provocarea complexă de a susține sau a îmbunătăți calitatea vieții, de a asigura o infrastructură stabilă și de a stimula economia, în același timp confruntându-se cu bugete restrânse, schimbări climatice și evoluții ale populației. Există, de asemenea, o presiune tot mai mare asupra dezvoltatorilor de a-și reduce impactul asupra mediului înconjurător și de a colabora cu municipalitățile, persoanele responsabile de planificare, furnizorii de tehnologie și cetățenii pentru a crea orașe inteligente, locuibile și sustenabile.

DIN PUNCT DE VEDERE SPAȚIAL, MUNICIPIUL CONSTANȚA ESTE CARACTERIZAT DE EXISTENȚA UNOR ZONE DISTINCTE, CU PROVOCĂRI SPECIFICE, CE NECESITĂ ACȚIUNI DIFERENȚIATE

în cadrul municipiului există o serie de zone strategice, care prin conversia unor terenuri "brownfield"136 și a unor foste situri industriale în prezent dezafectate (Depozitele de petrol Astra România, foste fabrici, ș.a.), există posibilitatea de creștere a spațiului public verde în aceste zone. Aceste zone sunt localizate preponderent în partea centrală a municipiului, una dintre principalele astfel de zone fiind chiar lângă Gara Constanța, împrejmuită de cartierele Inel 2, Medeea, CET și Abator. Există în același timp și porțiuni din port care după modernizarea mijloacelor de transport și de gestionare a mărfurilor au devenit neutilizabile. Acestea se găsesc cu precădere în partea de nord a portului, la Poarta 2, dar și în partea de vest, la Poarta 5. Alte zone care prezintă posibilități de valorificare sunt reprezentate de zona Oii Terminal Constanța Sud (în sudul municipiului), zona industrială Palas (în vestul municipiului) și zona de Depozite și Industrie Locală Traian (nord-vestul municipiului).

Din punct de vedere al zonelor rezidențiale, pe fondul distanței ridicate față de centrul municipiului, există zone de locuire precum cartierele Palas, Medeea, Zona Industrială, Veterani, KM 5, Viile Noi, Tomis Plus și Palazu Mare, în care este necesară sporirea numărului de dotări de proximitate, zone de activități economice, turistice și de petrecere a timpului liber pentru a reduce nevoile de deplasare în cadrul orașului, dar și pentru a spori calitatea condițiilor de locuire și gradul de dezvoltare a unor areale defavorizate.

Zona Peninsulară / Centrul Vechi reprezintă, de asemenea, o zonă strategică la nivelul municipiului Constanța. Aceasta reprezintă zona de atracție principală la nivelul orașului, care însă este caracterizat de existența unui fond construit în stare avansată de degradare, care descurajează și amplasarea mai multor activități economice, comerciale sau de alimentație publică. în același timp, amenajarea precară a falezelor, a taluzului și a acceselor pietonale către Portul Turistic Tomis, plaja Modern și celelalte plaje la nivelul orașului duce la necesitatea unei gestionări mai eficiente și a celorlalte resurse existente de petrecere a timpului liber. în plus, sistemul de spații verzi la nivelul orașului este insuficient dezvoltat, iar zonele de loisir și promenadă de pe Faleza Nord și din zona Portului Constanța necesită, de asemenea, investiții de reabilitare în vederea creșterii atractivității acestora.

Nu în ultimul rând, un caz particular este reprezentat de stațiunea turistică Mamaia unde reglementarea urbană deficitară a permis supraconstruirea, fapt ce a dus la crearea unor


UNIUNEA EUROPEANA


Intfrunwrrt» Structurata vnt-taa

probleme la nivelul asigurării nevoilor de parcare și spații verzi. Astfel, zona vestică, formată din hoteluri, apartamente, terenuri de sport și puncte de alimentație, reprezintă o zonă relativ izolată, delimitată de Bd. Mamaia. Zona centrală pe direcția nord-sud este reprezentată de Bd. Mamaia și de parcările auto ale hotelurilor dinspre mare, grupându-se aici infrastructura de transport. Aceasta este una slab amenajată și orientată cu precădere către pietoni. O mare parte din noile extinderi ale zonelor construite în anul 2019 sunt reprezentate de hoteluri, care însă nu dispun de facilități de petrecere a timpului în spațiul public și, prin urmare, nu sunt atractive pe timpul zilei pentru vizitatori. Zonele interstițiale prezintă uneori amenajări peisagere, însă ele sunt punctuale și prin urmare nu pot prezenta interes de vizitare pentru turiști, având impact doar la nivel ambiental. în ceea ce privește zona estică, aceasta este zona de loisir, în care noile extinderi din anul 2019 au vizat mai mult crearea de noi spații de alimentație publică, spații care atrag principalele fluxuri de turiști, atât diurne, cât și nocturne - terase, baruri, cafenele, restaurante etc.


EXEMPLE DE INIȚIATIVE ÎN DOMENIU DEJA IMPLEMENTATE SAU ÎN CURS DE PREGĂTIRE PENTRU PERIOADA 2017-2023

Județul Constanța

Municipiul

Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren

Constanța

degradat în zona Tomis 1 - Centru

Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren degradat în zona Tomis II

Reamenajarea pieței publice Badea Cartanîn zona Tomis III

Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren degradat în zona Tomis Nord - Henri Coandă

Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren degradat în zona Tomis Nord

Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren degradat în zona Tomis Plus

Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren degradat în zona Coiciu - Casa de Cultură

Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren degradat în zona Delfinariu - Faleză Nord

Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren degradat în zona KM 4-5

Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren degradat în zona KM 4 - Faleză Sud

Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren

degradat în zona Viile Noi

Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren degradat în zona CET - Medeea

Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren degradat în zona Palas



PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

  • • Reconversia și refuncționalizarea unei suprafețe de teren degradat în zona Gară-Șoseaua Mangaliei-Abator

  • • Lucrări de amenajare spații verzi în zona Inel I

  • • Lucrări de amenajare spații verzi în zona Inel II

  • • Lucrări de amenajare spații verzi - în zona Anadalchioi

  • • Lucrări de amenajare spații verzi - în zona Str. Baba Novac -Str. Barbu Ștefănescu Delavrancea - Str. Tulcei - Str. Badea Cârțan

  • • Lucrări de amenajare spații verzi -în zona Palazu Mare

  • • Ecologizare și reconversie a terenurilor contaminate din zona OIL Terminal


Sursa: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Polului Național de Creștere - Zona Metropolitană Constanța

UNIUNEA EUROPEANA


instrumenta Structurale 2014-2020

FIGURA 93 - PROIECTE PLANIFICATE LA NIVELUL MUNICIPIULUI CONSTANȚA PENTRU

RECONVERSIA, REFUNCȚIONALIZARA SAU AMENAJAREA UNOR TERENURI Șl SPAȚII VERZI ÎN PERIOADA 2017-2023




Urnita Municipiului Constanta

m Limita zone construite anul 2019

—Ape


Infrastructurii transport rutier — Drum național

—— Drum județean ----Străzi locale


Exemple proiecte SIDU

© Proiecte deja implementate sau în curs de pregătire pentru perioada 2017-2023


UNIUNEA EUROPEANA

Sursa: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Polului Național de Creștere - Zona Metropolitană Constanța

DEZVOLTAREA URBANĂ DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA ESTE ÎN UNELE CAZURI REZULTATUL UNUI PROCES NEPLANIFICAT Șl NESUSTENABIL

Expansiunea urbană necontrolată se poate extinde și către localitățile limitrofe, din zona urbană funcțională, chiar dacă municipiul Constanța încă dispune de resurse de teren interioare cu potențial de a fi utilizate. Situația PUG-ului actual nu prezintă starea actuală a noilor dezvoltări, iar asta face ca urmărirea evoluției noilor construcții să fie dificilă. în ultimii ani, municipiul și-a transformat o parte din resursele de teren în zone rezidențiale sau de activități economice. Această schimbare a adus beneficii în ceea ce privește economia locală, însă dezvoltarea a fost una preponderent necontrolată și nesustenabilă.

în acest context, modele de extindere și analize ale modificărilor spațiale în timp ar putea fi realizate în mod eficient (din punct de vedere al costurilor) cu ajutorul tehnologiilor inteligente, precum Sistemul de Informații Geografice (GIS) și Teledetecția (RS)137. GIS și Teledetecția sunt tehnologii prin intermediul cărora se pot studia terenurile și prin urmare, foarte utileîn formularea și implementarea componentei funciare în strategia de dezvoltare durabilă. Prin cartarea expansiunii urbane oferă o imagine exactă a locului în care se produce extinderea, ajută la identificarea resurselor naturale și a amenințărilor la calitatea factorilor de mediu și, mai ales, indică tiparele de dezvoltare. în cele din urmă, aceste instrumente oferă administrației publice locale posibilitatea de a gestiona extinderea urbană- ca și entități colectoare de date primare, care apoi transferă bazele de date către structurile județene / regionale / centrale.

6.2. BUNĂSTARE

CONTEXT - DESCRIERE GENERALĂ

în acest capitol va fi analizat modul în care este transpusă bunăstarea cetățenilor raportată la modul în care dezvoltările municipiului Constanța satisfac nevoile locuitorilor săi. în cadrul acestei secțiuni, prin analiza unor indicatori precum suprafața locuibilă, în raport cu alți indicatori precum locuințele existente și numărul de locuitori existenți, sunt tratate aspectele legate de accesibilitatea populației Ia serviciile de bază și calitatea vieții acestora.

Pe lângă condițiile de locuire, conform Eurostat 138, calitatea vieții este un concept multidimensional, mai larg decât producția economică și standardele de viață. Acesta include întreaga gamă de factori care influențează aprecierea față de viață dincolo de partea sa materială. Bazându-se pe această viziune, Eurostat a aprobat un cadru care cuprinde o analiză detaliată a dimensiunilor 8+1, care pot fi măsurate statistic pentru a reprezenta diferitele aspecte complementare ale calității vieții, completând în mod tradițional ca măsură a dezvoltării



economice și sociale, produsul intern brut (PIB). 8 dintre aceste dimensiuni se referă la capacitățile oamenilor de a-și asigura bunăstarea în funcție de valorile și prioritățile personale.

Comparativ cu media europeană, România prezintă o situație mai bună în cadrul a 4 dimensiuni (educația, siguranța, guvernanța europeană și interacțiunile sociale) și mai precară tot în rândul a 4 dimensiuni (condițiile economice, ca rata de angajare sau venitul rămas în urma achitării cheltuielilor de bază, condițiile de mediu de viață, cum ar fi poluarea și speranța de viață. Cu toate acestea, al 9-lea indicator, care privește calitatea percepută a vieții, depășește ușor media europeană, fapt ce relevă importanța vieții sociale la români, în ciuda dificultăților de trai.

în România, cel mai apropiat indicator compus ce măsoară calitatea vieții este Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL)139, însă acesta poate fi realizat doar din 10 în 10 ani, deoarece agregă date care sunt colectate doar la Recensămintele populației și ale locuințelor.

Indicele de Dezvoltare Umană Locală al județul Constanța, la nivel național, are o valoare de 60%, diferențiindu-se substanțial de Județul Ilfov de exemplu, care este cel mai dezvoltat județ din țară, cu o valoare de 80%. La nivel local, Indicele de Dezvoltare Umană Locală al municipiului Constanța are valoarea de 91,21% fiind și cel mai dezvoltat municipiu, față de alte orașe precum Năvodari (80,09%), Ovidiu (79,99%), Eforie (78,98%), Techirghiol (74,21%) și Cernavoda (73,42%) sau municipiul Mangalia (78,98%) și municipiul Medgidia (72,88%). De asemenea se observă faptul că localitățile din imediata proximitate a municipiului Constanța prezintă un Indice de Dezvoltare Umană Locală mai ridicat chiar decât unele orașe și municipii enumerate mai sus precum: Costinești (84,12%), Agigea (81,61%), Cumpăna (75,26%) sau Valu luiTraian (75,05%), fapt datorat proximități față de municipiul reședință de județ și a ofertei de locuri de muncă și dotări socio-economice oferite de acesta.

NOILE DEZVOLTĂRI REZIDENȚIALE INDICĂ O CREȘTERE A CALITĂȚII LOCUIRE PRIN SPORIREA SUPRAFEȚEI MEDII LOCUIBILE PER LOCUITOR, ÎNSĂ ACEASTA SE PĂSTREAZĂ SUB MEDIA LA NIVEL EUROPEAN

în ceea ce privește noile dezvoltări rezidențiale, acestea se regăsesc la nivelul mai multor așezări din jurul nucleului principal al municipiului Constanța, profilul zonelor de locuit fiind însă unul diferit. Astfel, zona de nord este caracterizată preponderent de locuințe individuale, privilegiate, având parcele mai generoase, în special în cartierul Tomis Nord, pe malul lacului Siutghiol în cartierul Inel I sau în cadrul unor complexe rezidențiale pe Faleza de Nord (Santa Maria Bay Rezidence, Ariadna Residences). Pe de altă parte, zona de sud este caracterizată mai mult de extinderea zonelor deja urbanizate precum comunele aparținătoare Agigea, Lazu și Cumpăna.

în comparație cu suprafața medie locuibilă de 34 mp pe persoană din Europa, România are o medie relativ scăzută pe persoană (20 mp/loc.). Totodată, în ceea ce privește condițiile de locuire, în ultimii ani s-au înregistrat creșteri substanțiale ale suprafeței locuibile pe cap de locuitor pe întreg teritoriul zonei metropolitane, în municipiul Constanța această evoluție fiind de peste 60%,


UNIUNEA EUROPEANĂ


Instrumenta Structurala 2014*2020

ajungând în anul 2018 la 22,3 mp/loc. De asemenea, din punct de vedere al dotărilor locuințelor cu instalații și dependințe, situația se prezintă satisfăcătoare sau chiar foarte bună, cea mai mare parte a acestora având acces la toate utilitățile necesare140. în plus, trebuie remarcat și procentul crescut al populației aflate în zone nedezavantajate la nivelul municipiului Constanța, 80,35%141 dintre locuitori fiind înregistrați în astfel de zone, spre deosebire de celelalte orașe din cadrul zonei metropolitane în care acest procent este mult mai scăzut, nedepășind 35%.

FIGURA 94 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI LOCUIBILĂ ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2018, MP ARIE DESFĂȘURATĂ



Sursa: Baza de date INS Tempo

în același timp, la nivelul municipiului Constanța se înregistrează și o serie de discrepanțe în ceea ce privește suprafața și calitatea locuirii, ce se remarcă și în ceea ce privește prețul locuințelor. în timp ce în partea de sud, prețurile pentru o casă / apartament sunt între 29.000C - 84.000C, în nord prețul variază foarte mult de la 46.000C până la 400.000C pentru o casă pe malul lacului Siutghiol. Discrepanța de preț este dată atât de dimensiunea parcelei, cât și de accesul mai facil la concentrările de locuri de muncă, de diversitate mai mare a dotărilor sau de o calitate mai mare a factorilor de mediu. Dacă partea de nord a municipiului beneficiază de o suprafață mai ridicată de vegetație datorită parcului Tăbăcăriei și al lacului Siutghiol, partea de sud se remarcă însă printr-un peisaj mai industrial pe seama localizării portului industrial Constanța și a zonelor logistice.





Inttivncnt* Structura!» 2014*2020

FIGURA 95 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI LOCUIBILE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA PE TIPURI DE PROPRIETATE, 2014-2018, MP ARIE DESFĂȘURATĂ

■ Proprietate publică ■ Proprietate privată

ANUL 2018


98298                   6925971


|91488                    6868715

191488                    6801433

ANUL 2015

6739725


ANUL 2014


!j86802


6682656


Sursa: Baza de date INS Tempo

Pentru municipiul Constanța se constată o creștere a suprafeței locuibile cu 254.811 mp arie desfășurată față de valoarea din 2014, ajungând în anul 2018 la o suprafață de 7.024.269 mp. Această creștere se aplică atât proprietăților publice cât și proprietăților private. Față de anul 2014, suprafața locuibilă pe tipul de proprietate publică a crescut cu 11.496 mp arie desfășurată, iar suprafața locuibilă pe tipul de proprietate privată a crescut cu 243.315 mp arie desfășurată, până în anul 2018, observându-se astfel un grad mai mare de dezvoltare a domeniilor private față de cele publice.

TABEL 31 - SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ (M2) RAPORTATĂ LA NUMĂRUL DE LOCUINȚE EXISTENTE DIN MUNICIPIULUI CONSTANȚA, 2014-2018

INDICATOR

2014

2015

2016

2017

2018

Suprafața locuibilă

6.769.458

6.826.527

6.892.921

6.960.203

7.024.269

Locuințe existente

128.537

129.600

130.946

132.324

133.814

Suprafața medie/ locuințe

52,66

52,67

52,63

52,59

52,49

Sursa: Baza de date INS Tempo De asemenea, pe lângă creșterea suprafeței locuibile, pentru municipiul Constanța se constată și o creștere a numărului de locuințe cu 5.277 mai multe locuințe față de 2014, ajungând în anul 2018 la un număr de 133.814 locuințe. Atât suprafața locuibilă, cât și locuințele existente au


înregistrat creșteri substanțiale în ultimii 4 ani, însă nu se remarcă și sporire a calității locuirii prin creșterea suprafeței medii a unei locuințe.


Suprafața         21,13         21,37         21,67         22,00

medie locuibilă


TABEL 32 - SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ (M2) RAPORTATĂ LA NUMĂRUL POPULAȚIEI EXISTENTE

DIN MUNICIPIULUI CONSTANȚA, 2014-2018             __

INDICATOR

2014

2015

2016

2017

2018

Suprafața locuibilă

6.769.458

6.826.527

6.892.921

6.960.203

7.024.269

Populația

320.318

319.351

317.966

316.253

314.936

după domiciliu

Sursa: Baza de date INS Tempo

în plus, deși valoarea populației domiciliate în municipiul Constanța a înregistrat o scădere de -1,68% (în minus cu 5.382 de locuitori) față de 2014, se constată o creștere a suprafeței medii locuibile, de la 21,13 mp/locuitor în 2014, la 22,30mp/locuitor în 2018. în același timp, în comparație cu suprafața medie locuibilă din Europa de 34 mp pe persoană, media din municipiul Constanța este încă relativ scăzută.

LOCUITORII DIN ZONELE REZIDENȚIALE SUBURBANE CONTINUĂ SĂ FOLOSEASCĂ DOTĂRILE OFERITE DE MUNICIPIUL CONSTANȚA


Procesul accentuat de suburbanizare a generat o creștere ridicată a populației în localitățile limitrofe municipiului Constanța. Deși populația comunelor a crescut într-un ritm accentuat, în cele mai multe cazuri noile dezvoltări nu au inclus dotările necesare de interes cotidian. Astfel, locuitorii din unitățile administrativ teritoriale din imediata vecinătate precum Agigea, Cumpăna sau Lazu folosesc adesea serviciile publice și infrastructura din municipiul Constanța.

CALITATEA Șl COSTUL LOCUIRII DIFERĂ ÎN ZONA DE NORD FAȚĂ DE ZONA DE SUD

Calitatea și costul locuirii este mai mare în zona de nord decât în zona de sud, iar cauza acestui lucru este rezultat din discrepanțele de construire, dotare sau amenajare existente la nivelul celor două zone. Astfel, zona de nord beneficiază de un peisaj mai plăcut, o zonă abundentă în vegetație și caracterizat de locuințe privilegiate pe parcele mari, cu acces la o varietate de dotări dar și elemente de cadru natural, pe când zona de sud este caracterizată în principal de un peisaj industrial.

InUrvment* Structural* mt-mo

MAJORITATEA CLĂDIRILOR REZIDENȚIALE Șl PUBLICE DUC LIPSĂ DE INVESTIȚII ÎN CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE

De asemenea, aproape trei sferturi din locuințele din municipiul Constanța sunt apartamente fără o atenție deosebită acordată eficienței energetice a clădirilor. Datorită faptului că majoritatea acestor apartamente se află în clădiri realizate înainte de 1990, numărul clădirilor certificate din punct de vedere al eficienței energetice si al atingerii obiectivelor dezvoltării durabile este unul foarte redus. în același timp, s-a constata faptul că există o lipsă a investițiilor publice în creșterea eficienței energetice și în cazul clădirilor publice, fiind și în acest caz necesare intervenții suplimentare.

INSUFICIENȚA SPAȚIILOR VERZI REPREZINTĂ UNA DINTRE PRINCIPALELE PROBLEME CE îl NEMULȚUMEȘTE PE CETĂȚENI

Spațiul urban are un rol esențial în transformarea orașelor și în definirea modului în care acesta este perceput de locuitori / vizitatori / utilizatori. Spațiul urban este greu de definit și are caracteristici și elemente diferite în funcție condiționările geografice și culturale. Pe măsură ce orașele și populația urbană continuă să se transforme rapid, este necesară regândirea modului în care se folosește spațiul, cu precădere cel cu funcțiune publică, căci acesta este spațiul interacțiunii sociale, creativității, activităților economice și divertismentului, aspecte care contribuie la sporirea atractivității unui oraș.

Se remarcă în special problema spațiilor verzi înlocuite de parcări și faptul că suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este mult sub recomandarea de 26 mp. Elaborarea unei baze de date privind spațiile verzi care să permită monitorizarea acestora se află în acest moment în curs de elaborare. Acest aspect a fost detaliat în capitolul dezvoltare urbană urmând ca celelalte aspecte calitative privind gestiunea spațiilor verzi să fie detaliate în capitolul mediu inteligent.

Celelalte aspecte calitative privind locuirea (precum accesul la alimentarea cu apă, canalizare, energie electrică, termoficare sau accesul la rețeaua de gaze naturale) sunt detaliate în capitolul mediu inteligent, din considerente metodologice acestea fiind considerate componente ale mediului. De asemenea, tot la capitolul mediu inteligent sunt tratate și aspectele privind clădirile inteligente (în particularitate fiind analizați indicatori precum gradul de eficientizare energetică sau de implementare a soluțiilor inteligente în clădiri).

  • 6.3. SIGURANȚĂ

t

CONTEXT - DESCRIERE GENERALĂ

Creșterea siguranței publice și eficientizarea măsurilor de prevenire și combatere a criminalității reprezintă un demers care poate contribui în mod semnificativ la creșterea nivelului de calitate a vieții pentru membrii municipiului Constanța. De cele mai multe ori, insecuritatea cetățenilor este cauzată de existența unor evenimente precum furturi, tâlharii, acte de violenta fizică, scandaluri etc., care îi fac pe cetățeni să nu mai aibă încredere în sistemul public.



PCCA

Programul Operațional CapadUte AdmInHtrat Wi Competența face diferența!

iMtruMnt* Stfoctwals znt-xta


Asigurarea siguranței în spațiile publice este una din principalele responsabilități ale administrației publice locale, iar utilizarea celor mai noi tehnologii TIC142 se dovedește a fi un instrument foarte eficient în reducerea infracțiunilor comise, mai ales prin utilizarea inteligenței artificiale (IA)143.

Inteligența artificială poate aduce beneficii într-o gamă largă de sectoare, cum ar fi asistența medicală, consumul de energie, automobilele, agricultura, schimbările climatice și gestionarea riscurilor financiare. De asemenea, IA poate contribui la detectarea fraudelor și a amenințărilor cibernetice și le permite autorităților de aplicare a legii să combată criminalitatea într-un mod mai eficient. IA aduce însă și noi provocări pentru viitorul locurilor de muncă și ridică probleme juridice și etice.


Abordarea Comisiei Europene în această privință este trilaterală: instituie cerințele-cheie pentru o inteligență artificială de încredere, demarează o etapă-pilot la scară largă pentru părțile interesate și depune eforturi în vederea ajungerii la un consens internațional în ceea ce privește dezvoltarea unei inteligențe artificiale centrate pe factorul uman. O inteligență artificială în care să putem avea încredere ar trebui să respecte toate normele aplicabile, precum și o serie de cerințe144:

Implicare și supraveghere umană: sistemele de IA ar trebui să faciliteze existența unor societăți echitabile prin sprijinirea implicării factorului uman și a respectării drepturile fundamentale, fără să reducă, să limiteze sau să compromită autonomia umană.

Robustețe și siguranță: o IA în care putem avea încredere presupune ca algoritmii să fie siguri, fiabili și suficient de solizi pentru a face față erorilor sau inconsecvențelor de pe parcursul întregului ciclu de viață al sistemelor de IA.

Respectarea vieții private și guvernanța datelor: cetățenii ar trebui să dețină controlul deplin asupra propriilor date, care să nu fie utilizate în scopuri prejudiciabile sau discriminatorii.

Transparență: ar trebui asigurată trasabilitatea sistemelor de IA.


Diversitate, nediscriminare și echitate: sistemele de IA ar trebui să țină seama de întreaga gamă de abilități, competențe și cerințe din partea factorului uman și să asigure accesibilitatea.

Bunăstare societală și de mediu: sistemele de IA ar trebui utilizate pentru a accelera schimbările sociale pozitive și pentru a favoriza dezvoltarea durabilă și responsabilitatea ecologică.

  • 142 Reprezintă tehnologia necesară pentru prelucrarea (procurarea, procesarea, stocarea, convertirea și transmiterea) informației, în particular prin folosirea computerelor (calculatoarelor electronice).

  • 143 „Capacitatea unui sistem de a interpreta corect datele externe, de a învăța din astfel de date și de a folosi ceea ce a învățat pentru a-și atinge obiective și sarcini specifice printr-o adaptare flexibilă". Termenul „inteligență artificială" este utilizat colocvial pentru a descrie mașinile care imită funcțiile „cognitive" pe care le asociază oamenii cu alte minți umane, cum ar fi „învățarea" și „rezolvarea problemelor".

  • 144 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP 19 1893

  • * Responsabilitate: ar trebui instituite mecanisme care să asigure responsabilitatea și răspunderea sistemelor de IA și a acțiunilor acestora.

La nivel local, în cadrul municipiului Constanța, autoritățile ce au ca obiectiv asigurarea ordinii și liniștii publice, paza și protecția elementelor de interes public, precum combaterea criminalității sociale sunt reprezentate de:

  • • Inspectoratul de Poliție Județean Constanța;

  • • Poliția Rutieră Constanța;

  • • Poliția Locală Constanța;

  • • Serviciul de Investigații Criminale.

MUNICIPIUL CONSTANȚA A CUNOSCUT A SCĂDERE CONSIDERABILĂ A NUMĂRULUI DE INFRACȚIUNI SESIZATE ÎN ULTIMII ANI

Conform datelor primite din partea Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, se remarcă la nivelul municipiului că principalele infracțiuni sesizate în perioada 2014-2019 sunt cele referitoare la furturi, distrugeri și infracțiuni la regimul rutier. La nivelul evoluției infracțiunilorînregistrate, se constată faptul că pentru anul 2019 infracționalitatea prezintă un număr mai scăzut, de 6.665 infracțiuni, adică cu -30,6% mai puține infracțiuni sesizate față de anul 2014.

TABEL 33 - PRINCIPALELE INFRACȚIUNI SESIZATE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2019

TIPURI DE

INFRACȚIUNI

2014

2015

2016

2017

2018

2019

EVOLUȚIE

Infracțiuni sesizate

9.605

9.538

8.368

7.724

7.446

6.665

-30,60%

Tâlhării

287

251

236

297

229

242

-15,67%

Furturi TOTAL

5.619

4.957

3.837

3.277

2.959

2.230

-60,31%

Furturi din locuințe

837

744

657

540

488

319

-61,88%

Furturi din societăți comerciale

624

783

598

656

546

546

-12,50%

Furturi din auto și componente auto

1.582

1.366

977

759

361

294

-81,41%

Furturi din buzunare

363

337

185

152

210

140

-61,43%

Distrugeri

1.516

1.259

1.110

1.095

967

960

-36,67%

o—


TIPURI DE INFRACȚIUNI


Infracțiuni la regimul rutier


Sursa: IPJ Constanța

Un aspect pozitiv este observat atât în cazul furturilor, cât și în cazul distrugerilor. în cazul furturilor, acestea au scăzut de la un număr de 5.619 furturi înregistrate în anul 2014, la un număr de 2.230 furturi în anul 2019 (cu 3.389 de furturi mai puțin), această scădere fiind remarcată de asemenea și în cazul distrugerilor, unde au fost semnalate cu 556 distrugeri mai puține în anul 2019 decât în anul 2014. Din păcate, în cazul numărului infracțiunilor la regimul rutier se observă o creștere alarmantă, fiind înregistrate cu 159 de infracțiuni de acest fel mai multe în anul 2019 față de anul 2014. Din punct de vedere al dispunerii infracțiunilor IPJ Constanța face precizarea faptului că acestea sunt sesizate pe raza întregului municipiu, fără a fi concentrate pe anumite zone.

ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA SE ÎNREGISTREAZĂ O LIPSĂ ACUTĂ A INFRASTRUCTURII DE MONITORIZARE VIDEO

Organismele publice și în special Poliția Locală care are atribuții specifice în ceea ce privește asigurarea siguranței publice nu dispun de infrastructura necesară pentru monitorizarea video a evenimentelor cu caracter antisocial. în cadrul discuțiilor cu actorii implicați, a fost sesizată această problemă și menționat faptul că în actualul context, pe raza municipiului există doar 5 camere de supraveghere video. Sistemul stradal de supraveghere video vine în întâmpinarea autorităților ce au ca obiectiv asigurarea ordinii și liniștii publice, fiind nevoie de realizarea unor investiții în implementarea unor sisteme integrate de supraveghere video și dezvoltarea infrastructurii de monitorizare a acestora, în vederea susținerii măsurilor de prevenire și combatere a criminalității și de limitare a unor evenimente care pot constitui potențiale amenințări asupra proprietății publice și private.

LA NIVEL MUNICIPAL SE REMARCĂ O ACCESIBILITATE FOARTE SCĂZUTĂ LA BAZE DE DATE SPAȚIALE INTEGRATE

Una dintre principalele disfuncționalități identificate de către actorii locali este reprezentată de lipsa unei baze de date GIS accesibile, în care să existe o bază spațială și vectorială a tuturor informațiilor necesare despre municipiu. Cu ajutorul acestei baze de date spațiale pot fi accesate date utile pentru actorii locali în intervențiile pentru menținerea siguranței în spațiul public și nu numai.

CONDIȚIILE DE SIGURANȚĂ PUBLICĂ S-AU ÎMBUNĂTĂȚIT PRIN SPORIREA GRADULUI DE ACOPERIRE A ILUMINATULUI PUBLIC, ÎNSĂ ESTE NECESARĂ O EFICIENTIZARE A ACESTUI SISTEM în ceea ce privește rețeaua de iluminat public, se remarcă o extindere a acesteia în ultimii ani, considerând faptul că în 2014 existau doar 11.990 corpuri de iluminat, iar în prezent pe teritoriul municipiului există 24.996 corpuri de iluminat. De asemenea, doar 20% din corpurile de iluminat sunt lămpi LED, restul fiind lămpi pe vapori de sodiu sau lămpi pe iodură metalică. Celelalte

Initrumtn:* Structurale 2CM-2C20

aspecte calitative privind iluminatul public sunt detaliate în capitolul mediu inteligent, din considerente metodologice acestea fiind considerate componente ale mediului.

  • 6.4. CULTURĂ Șl TIMP LIBER

CONTEXT - DESCRIERE GENERALĂ

Orașele inteligente sunt prin natura lor orașe digitalizate, caracterizate prin volumul de date stocate digital și cu un număr mare de obiecte fizice conectate la internet. Soluțiile inteligente au potențialul de a conecta oamenii și de a ridica nivelul de coeziune socială, dar și de a facilita accesul la servicii și utilități de către cetățeni. Aspectele referitoare la cultură și petrecerea timpului liber reprezintă elemente de plus valoare, care diferențiază orașele între ele și care prezintă potențial de dezvoltare a unor infrastructuri noi și adaptate. Dezvoltarea zonelor de cultură și timp liber, cu spații, galerii, spectacole publice, cafenele și magazine, devine o oportunitate de a investi în capitalul uman și social. Consolidarea comunităților nu se poate face decât prin atragerea și păstrarea forțelor creative, bine calificate, pentru a răspunde provocărilor viitoare. Această secțiune are ca scop evaluarea serviciilor culturale prezente la nivelul municipiului Constanța, atât din perspectiva infrastructurii culturale existente, cât și cu privire la consumul cultural al constănțenilor și al turiștilor.

în acest context, municipiul Constanța este un oraș cultural de importanță națională, în cadrul căruia zona Peninsulară prezintă concentrația cea mai mare de patrimoniu cultural, religios, arheologic și dotări de interes turistic din oraș. Zona Peninsulară se află în proces de regenerare funcțională. Aceasta face parte din Zona Centrală a municipiului Constanța, constituind nucleul istoric al orașului și este declarată zonă de rezervație arheologică și de arhitectură de interes național. în același timp, în Constanța se pot găsi exemple de stiluri arhitectonice diverse - multe imobile decorate care au ajuns într-un stadiu avansat de degradate, unul dintre cele mai emblematice exemple fiind chiar Cazinoul, considerat simbolul municipiului Constanța.

MUNICIPIUL CONSTANȚA SE BUCURĂ DE O OFERTĂ CULTURALĂ DIVERSĂ, DE INTERES LOCAL Șl SUPRATERITORIAL

Printre principalele dotări culturale prezente în municipiu se regăsesc următoarele echipamente majore:

MUZEE Șl COMPLEXE MUZEALE, GALERII | Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul de Artă Populară, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Sculptură "Ion Jalea", Muzeul Portului Constanța, Edificiul Roman cu Mozaic, Muzeul de Artă, Muzeul Mării, Muzeul Militar Național "Regele Ferdinand I" Filiala Constanța, punct muzeal al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii - compus din șase secțiuni: delfinariu, planetariu, observator astronomic, microrezervație și expoziție de păsări exotice și decor.

TEATRE Șl BIBLIOTECI | Biblioteca Județeană Constanța, Biblioteca Municipală, Biblioteca Britanică, Teatrul de revistă Fantasio, Teatrul de păpuși "Elpis", Teatrul pentru copii și tineret Căluțul de Mare, Teatrul de Operă și Balet Oleg Danovoski.

LĂCAȘURI Șl EDIFICII DE CULT | Arhiepiscopia Tomisului, Catedrala Ortodoxă Sf. Petru și Pavel, Biserica Ortodoxă grecească Schimbarea la Față, Biserica Ortodoxă bulgărească Sf. Nicolae, ------©™



PCCA

Programul Operațional Capacitate Administrativă Competenta face diferența!



InttruTwnt» Structurale 2014*2020


Bazilica catolică Sf. Anton, Biserica Armenească - casa parohială, Sinagoga (ruinele), Geamia Hunkiar, Moscheea "Carol I".

MONUMENTE Șl ATRACȚII | Acvariul, Termele Romane, Farul Genovez, statuia lui Ovidiu, bustul lui Mihai Eminescu, Portul Turistic Tomis, Statuia Lupoaicei, Parcul Arheologic, Cazinoul.

LISTA INDICATORILOR PENTRU COMPONENTA CULTURĂ Șl TIMP LIBER

Județul Constanța

Municipiul

Constanța

Instituții și companii de spectacole sau concerte - 5 (anul 2018)

Spectatori si auditori la reprezentații artistice -123.005 (anul 2018)

Spectatori la cinematografe - 763.000 (anul 2018)

Muzee si colecții publice - 11 (anul 2018)

Vizitatori in muzee si colecții publice - 829.766 (anul 2018)

Biblioteci - 88 (anul 2018)

Cinematografe - 3 (anul 2018)

Sursa: Baza de date INS Tempo

Distribuția instituțiilor de cultură la nivel municipal indică o acoperire relativ satisfăcătoare. Astfel, în anul 2018, în municipiul Constanța funcționau 11 muzee și colecții publice, 88 de biblioteci, 3 cinematografe și 5 instituții de companii de spectacole sau concerte. Aceste date reflectă o scădere față de anul 2014 când, pentru biblioteci de exemplu, numărul acestora era de 95 de biblioteci - cu 8 biblioteci mai mult. Pentru anul 2018 se remarcă totuși o creștere ușoară a instituțiilor și companiilor de spectacole sau concerte, ajungându-se la un număr total de 5 instituții, cu 2 mai mult față de anul 2014. în cazul muzeelor și colecțiilor publice se observă o scădere a numărului acestora, fiind cu 1 unitate mai puțin față de anul 2014.

  • FIGURA 96 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE BIBLIOTECI, MUZEE ȘI COLECȚII PUBLICE, CINEMATOGRAFE Șl INSTITUȚII Șl CAMPANII DE SPECTACOLE SAU CONCERTE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA, 2014-2018

Sursa: Baza de date INS Tempo

Cu toate că oferta culturală a municipiului Constanța cuprinde o pondere ridicată a dotărilor de bază (spre exemplu, biblioteci), orașul beneficiază de un real avantaj prin rolul suprateritorial pe care îl are și oferta culturală accesibilă de care dispune întreg județul. Acesta beneficiază de un patrimoniu cultural-istoric și etnofolcloric de mare valoare printre care se remarcă: biserici și ansambluri mănăstirești, monumente și ansambluri de arhitectură și de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice și situri arheologice care atrag anual un număr ridicat de turiști și care creează posibilitatea de promovare turistică și la nivel suprateritorial. La nivelul zonei Peninsulare se constată faptul că pentru aceste obiective turistice nu există o semnalizare vizibilă și lipsește o promovare unitară a oportunităților de petrecere a timpului liber și vizitare, atât la nivel de materiale publicitare cât și la nivel de trasee turistice pietonale marcate corespunzător.

MUNICIPIUL CONSTANȚA PREZINTĂ UN NUMĂR RELATIV RIDICAT DE MONUMENTE ISTORICE, 154, DINTRE CARE 24 DE OBIECTIVE SUNT DE INTERES NAȚIONAL

Monumentele istorice reprezintă principala resursă care stă la baza identificării unor areale cu o valoare culturală ridicată. Municipiul Constanța este caracterizat de un număr relativ ridicat de monumente istorice, pe teritoriul acestuia regăsindu-se 24 din cele mai importante monumente de interes național145, dintr-un total de 154 de monumente în municipiu (22,19% din cele 694 de monumente aflate pe teritoriul județului Constanța). Dovadă a faptului că teritoriul județului Constanța și implicit al orașului Constanța a fost ocupat din cele mai vechi timpuri stau cele 476 de monumente arheologice. Cele mai importante situri arheologice sunt reprezentate de Peninsula Constanța, cunoscută ca "Orașul antic Tomis", Edificiul Roman cu Mozaic, Termele Romane sau Zidul de incintă al Cetății Tomis. Acestora li se adaugă monumentele de arhitectură



PCCA


FVoțraniul operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

care adăpostesc numeroase lăcașuri de cult religios sau case cu o valoare deosebită precum: Farul vechi Carol I, Catedrala ortodoxă "Sf. Apostoli Petru și Pavel", Biserica armenească "Sf. Maria", Moscheea Carol I, Farul Genovez sau Cazinoul Constanța. De asemenea, municipiul Constanța beneficiază și de o serie de monumente de for public: Statuia "Fată la mare", Statuia lui Ovidiu, Statuia lui Mihai Eminescu sau Arta monumentală "Marea și navigația".

Componenta arheologică este însă insuficient promovată și pusă în evidență, infrastructura turistică existentă fiind de calitate scăzută, iar obiectivele arheologice, slab promovate din punct de vedere vizual. Situația juridică incertă a vestigiilor îngreunează posibilitatea atragerii de fonduri pentru punerea acestora în valoare. De asemenea, nu sunt valorificate suficient nici oportunitățile noilor tehnologii, deși în acest sens au existat demersuri și proiecte pilot -„TomisReborn/Tropaeum Traiani - Muzeu Arheologic Virtual", implementat de Asociația „Terra Semper Fidelis - Perspectivă pentru viitor", în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), în anul 2015, care a permis reconstituirea 3D pentru un prototip de vizualizare utilizând tehnologia realității augmentate. Proiectul Muzeu Arheologic Virtual TomisReborn/Tropaeum Traiani vizează stimularea promovării turismului dobrogean la nivel local, județean, național și internațional, prin sensibilizarea publicului asupra patrimoniului local existent. Beneficiind de avantajele tehnologiilor realității virtuale, de interacțiune în timp real, de vizualizare 3D și de explorarea liberă a mediului antic, proiectul a reprezentat un puternic potențial didactic, transformând muzeul într-o sala de clasă, într-o scenă deschisă workshop-urilor, evenimentelor tematice etc.

Mai mult, în ceea ce privește monumentele de arhitectură, deși multe dintre imobilele decorate în stiluri arhitectonice diverse se află în paragină sau au fost demolate, există și exemple de monumente de arhitectură care au beneficiat de atenția instituțiilor publice care au demarat proiecte de restaurare, conservare și punere în valoare a monumentelor istorice. Multe din clădirile construite la sfârșitul secolului al XlX-lea și începutul celui de-al XX-lea precum Cazinoul de pe faleză, Muzeul de Istorie și Arheologie, Muzeul de Artă Populară sau Vila Șuțu reprezintă adevărate puncte de interes care atrag anual un număr ridicat de turiști și care au avut parte sau urmează să aibă parte de proiecte de restaurare sau reabilitare finanțate din fonduri europene prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020 / 2021-2027 sau al altor programe de finanțare.

INTERESUL CRESCUT AL LOCUITORILOR, DAR Șl AL VIZITATORILOR, PENTRU ACTIVITĂȚILE CULTURALE ESTE DOVEDIT DE CREȘTEREA CU 43,2% A CONSUMULUI CULTURAL ÎN PERIOADA 2014-2018

în ceea ce privește consumul cultural la nivelul municipiului Constanța, se observă faptul că acesta a cunoscut o creștere relativ accentuată în intervalul 2014-2018, în special în rândul vizitatorilor la muzee. Astfel, numărul de participanți la activitățile culturale a crescut considerabil în această perioadă, de la un total de 1.230.020 de participanți în anul 2014, la un total de 1.762.469 participanți în anul 2018, reprezentând o creștere cu aproximativ 43,2% mai mult. Această creștere accentuată este datorată în special interesului crescut al vizitatorilor în muzee, care reprezintă cea mai mare parte a consumului cultural, cu o creștere în anul 2018 cu 440.906 persoane mai multe decât în anul 2014 (aproximativ 113,4%). De asemenea se observă o creștere semnificativă și în rândul spectatorilor și auditorilor la reprezentații artistice, fiind cu 31.261 mai multe persoane în anul 2018 (aproximativ 34%). în același timp și în cazul spectatorilor la


InUnznwnl» Sl/VCturaU MM-M»

cinematografe se constată o creștere semnificativă, având cu 75.000 de spectatori mai mulți ca în 2014 (aproximativ 11%). Totuși, se poate observa faptul că anul 2017 a avut cei mai mulți spectatori la cinematografe, urmând o ușoară scădere în anul 2018. Nu în ultimul rând, în cazul cititorilor activi, aceste valori au înregistrat o scădere ușoară în acest interval, diferența fiind cu aproximativ 15.000 de cititori activi în anul 2018 față de anul 2014.

  • FIGURA 97 - CONSUMUL CULTURAL LA NIVELUL MUNICIPIULUI CONSTANȚA ÎN PERIOADA 2014-2018, NUMĂR PERSOANE




  • ■ Cititori activi ■ Vizitatori în muzee ■ Spectatori și auditori la reprezentații artistice < Spectatori la cinematografe

Sursa: Baza de date INS Tempo

MUNICIPIUL CONSTANȚA SE CLASEAZĂ PE LOCUL 35 DIN 46 DE ORAȘE DIN ROMÂNIA DIN PERSPECTIVA VITALITĂȚII CULTURALE

în prezent, la nivel internațional se remarcă o dinamică continuă a palierelor economic, social, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Din acest motiv, este important de identificat cum se caracterizează municipiul Constanța din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare.

Astfel, la nivel național, conform clasamentului general al orașelor analizate în funcție de indicele general de vitalitate culturală (2016)146, Constanța se situează pe locul 35 din cele 46 de orașe studiate, cu o valoare totală a scorului obținut de -0.29.


POZIȚIILE OCUPATE ÎN CLASAMENTUL PRIVIND VITALITATEA CULTURALĂ A ORAȘELOR, PE

INDICATORI____________________________________________________________________

Orașul Constanța

Subindicele           Locul 21 / 46

infrastructură          • Valoarea scorului obținut - 0.011

culturală______________________________________________________________________________________

Subindicele           Locul 36/46

cheltuielilor bugetare• Valoarea scorului obținut --0.864

146 Studiul "Vitalitatea culturală a orașelor din România" - ediția 2018, este realizat pe parcursul anului 2018 și publicat în anul 2018, se raportează la nivelul anului 2016, an pentru care au fost disponibile majoritatea datelor obținute de la Institutul Național de Statistică, Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Borg Design și o parte prin colectare internă.

Subindicele resurselor umane specializate

Locul 30/46

• Valoarea scorului obținut - -0.19

Subindicele participării culturale

Locul 21/46

• Valoarea scorului obținut - -0.01

Subindicele industriilor culturale

Locul 21/46

• Valoarea scorului obținut - -0.20

Subindicele așezămintelor culturale

Locul 15/24

• Valoarea scorului obținut - -0.50


Sursa: "Vitalitatea culturală a orașelor din România" - ediția 2018

Vitalitatea culturală devine un element tot mai important într-o economice în care sectorul creativ câștigă pe zi ce trece tot mai mult teren. Ca expresie a vitalității culturale urbane ridicate, orașele creative sunt orașe cu o economie puternică, cu o ofertă mai mare a locurilor de muncă și capital uman ridicat, ce acționează ca centre de atragere a populației în defavoarea orașelor care nu investesc deloc în dezvoltarea industriilor creative.

Se poate observa că în toate clasamentele, orașul Constanța nu se situează pe un loc foarte favorabil. Pornind de la aceste valori, indicele de vitalitate culturală o insuficientă preocupare din partea comunității locale și administrative de a prioritiza dezvoltarea culturală a orașului.

MULTE DINTRE INSTITUȚIILE CULTURALE DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA SUNT PREZENTE ÎN MEDIUL ONLINE, ÎNSĂ ÎNCĂ NU OFERĂ SUFICIENTE FACILITĂȚI PENTRU UTILIZATORI

în ceea ce privește itinerariul cultural al municipiului, acesta este caracterizat de numeroase aspecte pozitive, dar și de o serie de elemente care necesită ameliorare. Statisticile oficiale privind dezvoltarea accesului la Internet în lume arată o dezvoltare și o creștere continuă, de la an la an, tot mai mulți oameni devenind utilizatori de internet pe zi ce trece. Multe instituții culturale desfășoară diferite activități specifice de sporire a prezenței în online, cum ar fi dezvoltarea unei pagini web, diverse proiecte specifice online, promovarea online a publicațiilor, festivalurilor, concertelor, expozițiilor etc. La nivel local, o mare parte a instituțiilor de cultură din Constanța au o prezență în mediul online prin existența unui site oficial sau a unei pagini de Facebook oficiale. Principalul avantaj al acestor servicii este accesul facil la informație precum programul, informațiile generale despre instituție, tarifele etc, ca de exemplu în cazul Muzeului de Artă53, Muzeului Marinei Române54, Muzeului de Istorie Națională și Arheologie55 etc. Din păcate, în cadrul itinerariului cultural, niciuna din instituțiile din această categorie nu dispun de posibilitatea achiziționării unui bilet online, tururi virtuale sau posibilitatea accesării site-ului oficial și într-o altă limbă de circulație - engleză, franceză etc. De asemenea, multe informații despre aceste obiective se găsesc mult mai ușor pe bloguri precum ecomareaneagra.wordpress.com sau site-uri specializate în turism precum litoralulromanesc.ro sau ghidulmuzeelor.cimec.ro.




Complexul Muzeal de Științe ale Naturii56 este singura instituție care asigură posibilitatea cumpărării biletelor online. Acesta oferă posibilitatea de a cumpăra bilete atât pentru Microrezervație cât și pentru Acvariu, Echitație, Planetariu și Delfinariu. De asemenea acesta este promovat foarte bine și prin alte platforme precum Facebook, Twitter, Instagram și YouTube.

Prin intermediul accesului online, instituțiile culturale se pot dezvolta din punct de vedere organizatoric prin prisma faptului că pot evalua mult mai eficient și mai corect modul în care diverse categorii de informații sunt solicitate sau căutate de către utilizatorii de la distanță. De asemenea, instituțiile își pot promova creațiile, valorile, produsele, arta, cultura etc, având acces la o varietate de platforme online care servesc drept spațiu de prezentare. Instituțiile culturale pot ajunge astfel la maximizarea și eficientizarea rezultatelor pe paginile proprii și minimizarea eforturilor de a căuta informații în alte surse.

MUNICIPIUL CONSTANȚA BENEFICIAZĂ DE O OFERTĂ VARIATĂ DE OPORTUNITĂȚI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER, ÎNSĂ INFRASTRUCTURA Șl SERVICIILE OFERITE MAI POT BENEFICIA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI

în ceea ce privește activitățile de petrecere a timpului liber, municipiul Constanța beneficiază de o serie de dotări, echipamente sportive și de agrement importante atât pentru locuitori cât și pentru turiști. Activitățile sportive de masă și de performanță reprezintă o categorie importantă de servicii publice finanțate de la buget sau în regim privat, care răspund atât necesităților locuitorilor de a duce un stil de viață sănătos, cât și ale turiștilor, români și străini, de a-și diversifica opțiunile de petrecere a timpului liber. în prezent municipiul Constanța organizează evenimente de importanță locală sau zonală, principala entitate care gestionează activitatea sportivă fiind reprezentată de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța (DJST). Pentru astfel de evenimente, DJST pune la dispoziție Sala Sporturilor (cu o capacitate insuficientă de locuri la nivel municipal), Complexul Sportiv Tomis și Pista de Atletism din cadrul stadionului Faur Constanța (unde se organizează sezonier tabere de antrenament pentru box, gimnastică și dans, baschet sau volei). Ultima activitate de acest fel a fost în anul 2017, prin care DJST a desfășurat în centrele de agrement proprii, activități de petrecere a timpului liber. Activitățile desfășurate au avut ca obiective principale petrecerea în mod sănătos a timpului liber și formarea de abilități și competențe civice pentru asumarea unui rol activ în societate. Cu toate acestea, starea materială a infrastructurii este de degradare avansată, fiind necesare în prezent investiții ample fie de reabilitare, fie de demolare și reconstrucție a unei arene sportive.

Din punct de vedere al dotărilor de agrement, municipiul Constanța prezintă o serie de elemente reprezentative în acest caz. Acestea se concentrează în special în zona Peninsulară, dar și în stațiune Mamaia, aceasta din urmă prezentând un interes crescut pentru tineri. Astfel, oferta de agrement este foarte diversificată, fiind alcătuită din o serie numeroasă de muzee, parcuri, obiective de for, clădiri arhitecturale de mare valoare, dar și parcul acvatic din Mamaia, satul de vacanță, telegondola, pontonul maritim, pasarelele pietonale Iaht, Val Retro, Năvod și Pescăruși (puncte de atracție datorită designului deosebit), insula Ovidiu, dar și posibilitatea de practicare a unui număr mare de sporturi nautice precum yachting, kitesurfing, windsurfing sau parasailing. Tot la nivelul Peninsulei se regăsesc și alte obiective principale polarizatoare pentru municipiul Constanța, care alături de stațiunea Mamaia, transformă municipiul într-o destinație de turism




Inttrwnant* Structurala 20M.2C20

intensiv: Plaja Modern și Portul turistic Tomis. Nivelul dezvoltării serviciilor în zona plajei și a portului a fost ridicat în ultimii ani, existând o dezvoltare a teraselor, restaurantelor și cafenelelor.

La nivelul municipiului Constanța, oferta de petrecere a timpului liber este reprezentată de următoarele dotări majore: Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, mall-urile, satul de vacanță Mamaia, Luna Park, Aqua Magic Mamaia, telegondola, zona de clubbing, pontonul marin, insula Ovidiu, zona Cazinou Mamaia sau oportunitatea practicării de sporturi nautice.

Pe lângă elementele reprezentative ale municipiului Constanța menționate anterior, există și o serie de artere și spații pietonale reprezentative care sunt folosite ca alternative de petrecere a timpului liber de către locuitori și turiști. Principala arteră comercială istorică a municipiului este Str. Ștefan cel Mare, aceasta reprezentând un fost loc de promenadă și principala zonă de cumpărături (shopping). în ultimii ani însă, zona pietonală s-a degradat vizibil. Există un proiect de modernizare a zonei pietonale centrale și de refacere a infrastructurii pietonale cu spații verzi, mobilier urban inteligent, marcaje speciale pentru persoanele cu dizabilități, iluminat public, sistem de supraveghere video, canalizare unică subterană, fântâni arteziene etc. Proiectul „Acces și mobilitate pietonală în zona centrală a municipiului Constanța", în valoare de 90 mii. lei, este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și se află în curs de implementare.

La nivel de evenimente, majoritatea acestora se petrec pe raza municipiului, fiind în principal evenimente outdoor pentru audiențe generalizate, în mod gratuit, atât pentru comunitatea locală cât și pentru turiști. Festivalurile de tip specific local sunt, de asemenea, pretexte de atracție turistică și există necesitatea de a crește calitatea unor astfel de evenimente în vederea diversificării ofertei de entertainment: Festivalul Gastronomiei și Vinului Românesc, Festivalul Internațional de Teatru Independent, ONE!, Festivalul Iernii sau festivaluri de notorietate precum: NEVERSEA Festival, Aloha Festival, Mamaia Fairytale, Sunwaves Festival, Festivalul Mamaia etc.

MUNICIPIUL CONSTANȚA SE BUCURĂ DE O OFERĂ CULTURALĂ RELATIV DIVERSĂ, DAR CARE POATE BENEFICIA DE INTERVENȚII SEMNIFICATIVE PENTRU ACTIVAREA Șl PROMOVAREA ACESTEIA în ceea ce privește oferta culturală și de petrecere a timpului liber a municipiului Constanța, aceasta este caracterizată de numeroase aspecte pozitive, dar și de o serie de elemente care necesită îmbunătățiri, precum lucrări de reabilitare, modernizare, extindere și chiar construire de noi dotări culturale pe teritoriul municipiului, precum și de promovare mai accentuată a facilităților oferite, inclusiv în mediul online, pentru a atrage turiștii din țară, cât și din străinătate. Având în vedere numărul facilităților culturale specializate din categoria instituțiilor de spectacole sau cinematografelor și chiar a dotărilor sportive, care este relativ redus, este necesară sporirea și diversificarea acestor dotări, inclusiv prin regenerarea / reînnoirea / renovarea unor spații valoroase, care au un potențial insuficient exploatat, pentru a atrage cât mai mulți utilizatori.

Mai mult, digitalizarea resurselor culturale este considerată, la nivelul Uniunii Europene, un factor cheie ce va contribui la îmbunătățirea accesibilității și a fluxului nefragmentat de informații într-o economie a cunoașterii. Odată transpus în format electronic, patrimoniul cultural sau cel științific poate deveni resursă pentru un spectru larg de produse și servicii în sectoare precum turismul.

De exemplu, în cazul muzeelor sau galeriilor, pot exista ghiduri de vizitare pe smartphone-uri. Aceste aplicații pot oferi vizitatorilor informații suplimentare despre opere de artă sau exponate, pe propriul telefon și în propria limbă. în plus, aceste aplicații pot furniza muzeului informații


Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

InurwNnt» Structurate 20U*M29


detaliate privind dinamica vizitatorilor și pot fi utilizate în scopul îmbunătățirii experienței vizitării muzeului / galeriei pentru viitorii vizitatori.

Turismul de evenimente este în creștere la nivelul municipiului, însă este necesară o mai bună gestionare a orașului în timpul acțiunilor majore

în același timp, având în vedere consumul cultural crescut în ultimii ani și oferta de evenimente care este în principal de interes local, apare necesitatea diversificării activităților culturale din municipiu, inclusiv a celor dedicate tinerilor, prin dezvoltarea unor inițiative cu un impact ridicat în rândul acestora. în urma consultărilor cu actorii locali relevanți, s-a constatat faptul că spre deosebire de anii anteriori, domeniul turismului de evenimente sa dezvoltat destul de mult în Constanța, concentrându-se în mai multe zone precum Piața Ovidius, pe plajă și în zona peninsulară. Este util în același timp, să se realizeze un plan în ceea ce privește desfășurarea evenimentelor și în raport cu potențiali beneficiari. Astfel, este necesară o evaluare mai amănunțită a evenimentelor și a proiectelor finanțate. în urma evaluării se pot prezenta aspectele pozitive și negative apărute în implementarea proiectului, precum și efectele pe care le are evenimentul asupra cetățenilor și a mediului. De asemenea se observă faptul că ar trebui identificate evenimente care nu afectează circulația, precum și soluții pentru fluidizarea traficului și facilitatea accesului cetățenilor ce nu sunt interesați de un anumit eveniment. în cazul acestor probleme, se remarcă necesitatea unui sistem online care să monitorizeze aglomerările și problemele din trafic în perioadele aglomerate de sezon sau când sunt evenimente.

ESTE NECESARĂ O GESTIONARE UNITARĂ A DOMENIULUI CULTURAL Șl DE O DEZVOLTARE A ACESTUI SECTOR COMPLEMENTAR CELUI TURISTIC PENTRU SPORIREA ATRACTIVITĂȚII MUNICIPIULUI ATÂT PENTRU LOCUITORI, CÂT Șl PENTRU TURIȘTI

Este nevoie de generarea unui operator cultural municipal, cu rol de suport, care să permită creșterea competitivității operatorilor culturali, ca punte de dialog între mediul public și privat și care să gestioneze o agendă culturală pentru municipiu, actualizată permanent cu evenimentele organizate de către actorii publici și cei privați. Este de asemenea nevoie de amenajarea unor infrastructuri outdoor și în special indoor care să susțină activități, dar și de o promovare accentuată a acestora prin intermediul agendei culturale. De asemenea, competiția cu alte destinații cu alternative de petrecere a timpului liber în extrasezon este una importantă, existând potențial de dezvoltare a municipiului prin promovarea turismului de evenimente și a turismului urban de tip city-break. Există posibilitatea utilizării unui proiect transfrontalier România-Bulgaria în vederea dezvoltării unor programe turistice și culturale complexe și atracții turistice și culturale variate.

DOMENIUL SPORTIV DE INTERES LOCAL, DAR MAI ALES SUPRATERITORIAL, ESTE INSUFICIENT DEZVOLTAT Șl PROMOVAT

O ofertă competitivă a dotărilor și echipamentelor sportive este esențială de asemenea pentru diversificarea ofertei turistice și de petrecere a timpului liber la nivelul municipiului Constanța. în prezent, municipiul nu dispune de o infrastructură sportivă competitivă la nivel național, și reușește să atragă numai evenimente de importanță locală sau zonală, o serie de investiții fiind de ajutor în cadrul extinderii, modernizării infrastructurii sportive și chiar derularea unor campanii de promovare a disciplinelor sportive care să atragă cât mai mulți utilizatori. De asemenea, există și activități sportive de masă și de performanță care ajută la diversificarea opțiunilor de petrecere

UNIUNEA EUROPEANĂ

a timpului liber, dar care însă, nu sunt suficient promovate pe plan local, național sau chiar internațional.

SPAȚIILE PUBLICE DIN CONSTANȚA AU POTENȚIALUL DE A DEVENI ZONE IMPORTANTE ALE ORAȘULUI, ÎNSĂ CALITATEA ACESTORA TREBUIE SĂ CREASCĂ

Calitatea spațiilor publice precară, ocupate abuziv de mașini și de uzul exagerat al panourilor și afișajelor mari publicitare, accesul pietonal îngreunat dar și insuficiența unor spații de alimentație publică și comerciale, duc la absența unui sistem reprezentativ de spații publice atractive în municipiul Constanța. Spațiile publice pot devenii spații cu vocație de atractori turistici pentru zonele relevante ale orașului și se poate crea astfel o imagine urbană pozitivă asupra orașului care să pună în evidență elementele valoroase de arhitectură.

în același timp, conform SIDU există propuneri de proiecte care vizează diversificarea oportunităților de petrecere a timpului liber, implementabile în perioada 2017-2023:

LISTA PROIECTELOR ÎN PERIOADA 2017-2023_______________________________________

Județul Constanța - Municipiul Constanța___________________________________________________

  • • Sala Polivalentă - construire și dotare sală dedicată activităților sportive, de divertisment și afaceri;

  • • Stadionul Farul - lucrări de reabilitare și construcții, amenajări, echipamente și dotări specifice;

  • • Cazinoul Constanța - lucrări de consolidare și restaurare;

  • • Muzeul de Artă Populară - lucrări de restaurare;

  • • Muzeul de Istorie Națională și Arheologie - lucrări de restaurare, consolidare, intervenție structurală și lucrări de instalații;

  • • Stadionul de rugby - lucrări de reabilitare și construcții, amenajări, echipamente și dotări specifice;

  • • Patinoar - lucrări de construcții, amenajări, echipamente și dotări;

  • • Promenada turistică Mamaia - lucrări de revitalizarea și reamenajare în scopul valorificării potențialului turistic.

Sursa: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Polului Național de Creștere - Zona Metropolitană Constanța și site-ul Primăria Municipiului Constanța/Proiecte

  • 6.5. ATRACTIVITATE TURISTICĂ

CONTEXT - DESCRIERE GENERALĂ

Dezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere a timpului într-un mod plăcut și instructiv, cât și ca activități prestatoare de servicii solicitate în diverse etape ale unei călătorii turistice, reprezintă una dintre caracteristicile civilizației actuale, cu largi perspective de evoluție, fiind concomitent consecința și cauza unor schimbări economice, sociale, culturale și de mediu.

Notorietatea turistică a unei destinații se reflectă prin capacitatea locului de a-și optimiza gradul de atractivitate pentru rezidenți și vizitatori, în vederea satisfacerii cerințelor acestora prin servicii de calitate, inovatoare și atractive de turism, dar și pentru a câștiga cote de piață pe piețele interne



instrument* Structurat* 2OT4.M20

și globale, asigurând în același timp că resursele disponibile pentru sprijinirea turismului sunt utilizate eficient și într-un mod durabil.

Turismul inteligent este o componentă importantă a orașului inteligent. Turismul este una dintre componentele majore ale creșterii economice pentru comunitățile din întreaga lume. O cerință-cheie a turismului a fost să atragă tot mai mulți turiști din diferite părți ale lumii. Turismul inteligent se referă la aplicarea tehnologiei informației și comunicațiilor pentru dezvoltarea unor instrumente și a unor abordări inovatoare care să îmbunătățească serviciile turistice. Turismul inteligent depinde de tehnologiile de bază precum TIC57, comunicații mobile, cloud computing58, inteligență artificială și realitate virtuală. Turismul inteligent sprijină eforturile integrate ale unei destinații atât pentru gestionarea mai eficientă a acesteia, cât și pentru îmbunătățirea experiențelor vizitatorilor. Pentru a atinge aceste deziderate, noile tehnologii contribuie atât la colectarea și procesarea de date privind fluxurile și preferințele turiștilor, cât și la diversificarea ofertei de servicii și produse turistice.

Atractivitatea turistică este direct corelată cu atractivitate urbană, astfel că degradarea mediului fizic, al patrimoniului construit, al spațiilor verzi și al spațiului public reprezintă un impediment. Principiile turismului inteligent constau în îmbunătățirea experiențelor turistice, îmbunătățirea eficienței gestionării resurselor, maximizarea competitivității destinației cu accent pe aspecte durabile. De asemenea, ar trebui să strângă și să distribuie informații pentru a facilita alocarea eficientă a resurselor turistice și a integra aprovizionarea turistică la nivel micro și macro, asigurându-se că beneficiile sunt bine distribuite.

Instrumentele de turism inteligent se referă la o combinație de hardware, software și rețele mobile pentru a permite interacțiunea dintre turiști, părți interesate și obiecte fizice. Comunicarea trebuie să poată oferi servicii personalizate și informații în timp real pentru luarea deciziilor inteligente. Cele mai utilizate instrumente specifice de turism inteligent sunt aplicațiile mobile, realitate augmentată și comunicații NFC (Near Field Communication)59.

  • • Aplicațiile - Trebuie să poată furniza informații care să îi ajute pe turiști să ia alegeri în cunoștință de cauză, cum ar fi rezervări, servicii de traducere, îndrumare, hărți, ghid audio etc. De asemenea, ar trebui să permită comunicarea în timp real între părțile interesate și clienți. Un astfel de exemplu este aplicația ViaHero60, care permite utilizatorilor să aibă excursii personalizate create cu ajutorul rezidenților locali;

  • • Realitate augmentată - Este o experiență care mărește un mediu din lumea reală cu informații cu ajutorul sistemelor de smartphone și poate contribui semnificativ la



InXTunente Stnxtura!* 2PW-3020

dezvoltarea și promovarea turismului cultural. Un astfel de exemplu de bună practică este proiectul pilot „TomisReborn/Tropaeum Traiani - Muzeu Arheologic Virtual", implementat de Asociația „Terra Semper Fidelis - Perspectivă pentru viitor", în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), care a permis reconstituirea 3D pentru un prototip de vizualizare utilizând tehnologia realității augmentate;

  • • Comunicarea NFC - Poate fi utilizat mai ales în locuri turistice, cum ar fi muzee, piețe centrale, monumente, puncte de interes cheie și care permit turiștilor să scaneze codurile QR respective și să primească pe telefonul mobil o serie de informații.

Turismul în municipiul Constanța reprezintă un principal contribuabil la stabilitatea și competitivitatea economiei locale și regionale, acesta reprezentând a doua cea mai populară destinație turistică a țării, (cu jumătate de milion de sosiri anuale în structurile de cazare turistică). Resursele turistice existente atât la nivelul municipiului, cât și la nivelul zonei metropolitane, al județului și inclusiv al teritoriului mai extins până la Delta Dunării, realizează un produs turistic complex, diversificat, cu un potențial deosebit de mare de a satisface nevoile de călătorie ale unor turiști cu interese variate.

DIVERSITATEA RESURSELOR TURISTICE DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA FAVORIZEAZĂ SAU POT DETERMINA DEZVOLTAREA A NUMEROASE TIPOLOGII DE TURISM PENTRU DIVERSE INTERESE DE CĂLĂTORIE

Municipiul Constanța se bucură de un capital bogat de resurse turistice, concentrate într-o serie de areale cu potențial ridicat de dezvoltare, ce acoperă o gamă variată de atracții, de la elemente favorabile de cadru natural și de patrimoniu natural, la un patrimoniu cultural diversificat (atât material - monumente istorice și instituții de cultură, cât și imaterial), dar și o paletă largă de activități de agrement. Astfel, pe teritoriul municipiului, un turist poate să aleagă să "consume" numeroase tipologii de turism, de la turism estival, la turism de wellness, de relaxare, de afaceri, cultural etc.

TURISM ESTIVAL DE RELAXARE Șl AGREMENT | Reprezintă cea mai importantă motivație de vacanță și una dintre cele mai dezvoltate forme de turism la nivel municipal. Datorită prezenței Mării Negre, a proximității față de Delta Dunării și a temperaturilor medii anuale favorabile în timpul sezonului estival, Constanța are un potențial însemnat de a crește din punct de vedere al utilizării turistice prin potențarea turismului de relaxare și agrement. Este necesară însă, realizarea de noi investiții în îmbunătățirea calității spațiilor publice.

TURISM ESTIVAL DE DISTRACȚIE | Reprezintă a doua cea mai importantă motivație de vacanță, datorat de viața de noapte activă din ultimii ani, puternic promovată în mass-media.

TURISM BALNEAR, DE SĂNĂTATE (WELLNESS) | Destinația Constanța-Mamaia prezintă un potențial deosebit în dezvoltarea turismului de sănătate datorită elementului natural determinant - Marea Neagră și proprietățile terapeutice ale nămolurilor care se găsesc în imediata proximitate a municipiului.

TURISM DE AVENTURĂ, SPORTIV | Turismul sportiv și de aventură se practică în special în timpul sezonului, cu tendințe parțiale de dezvoltare în capetele de sezon. Activitățile sportive, inclusiv sporturile extreme și de agrement sunt practicate atât în Marea Neagră, cât și pe lacul Siutghiol.



TURISM DE AFACERI Șl MICE (MEETINGS, INCENTIVES, CONVENTIONS AND EVENTS) | Municipiul Constanța constituie o destinație de turism bine dezvoltat, datorită faptului că reprezintă unul dintre cele mai importante centre economice ale țării, beneficiază de cel mai mare port la Marea Neagră precum și de un sector de comerț și servicii foarte bine dezvoltat. Cu toate acestea, deși în prezent nu este utilizată ca o destinație MICE, municipiul Constanța prezintă un potențial ridicat de dezvoltare a acestui tip de turism. Industria MICE reprezintă unul din motoarele principale de dezvoltare a destinației și un important generator al veniturilor, al ocupării forței de muncă și al investițiilor străine. Municipiul dispune de structuri de cazare suficiente, cu facilități aferente, însă sunt necesare și noi infrastructuri indoor precum centre de conferință multifuncționale, de capacitate mare, care să poată găzdui evenimente cu participare internațională de mare amploare. Astfel de dotări sunt utile pentru a putea dezvolta acest tip de turism pe tot timpul anului, însă este necesar și un proces integrat de marketing și management al destinației bine puse la punct. Potrivit unui studiu Carlson Wagonolit Travel, în ultimii ani se înregistrează o atitudine pozitivă față de mixul dintre călătoriile de afaceri și cele de agrement, fapt ce poate justifica dezvoltarea turismului de business și chiar promovarea acestuia împreună cu oferta turismului de agrement

TURISM CULTURAL (INCLUSIV ECUMENIC) | Datorită diversității multiculturale, multietnice, a patrimoniului material și imaterial bogat, municipiul Constanța și zona limitrofă beneficiază de o ofertă culturală deosebit de importantă. în același timp, patrimoniul arheologic și istoric, astăzi insuficient explorat și exploatat, joacă un rol foarte important în dezvoltarea turismului cultural prin intervenții precum circuite istorice, investiții în infrastructura muzeală, evenimente culturale "reason-to-come".

Aceste tipologii de turism sunt în prezent accesate de vizitatori care au o perioadă relativ scurtă sau medie de ședere, în special din cauza faptului că infrastructura turistică ce poate susține activitatea în afara sezonului este slab dezvoltată. De exemplu, numărul redus de săli de conferințe și dispunerea acestora în teritoriu face ca accesibilitatea la acestea să fie una scăzută. Pentru sporirea atractivității destinației pentru turismul de sejur este necesară dezvoltarea unor noi produse turistice atractive și oportunități diverse de petrecere a timpului liber, dar și o promovare mai accentuată a litoralului românesc, astfel încât să atragă un număr cât mai mare și o gamă cât mai variată de turiști.

INFRASTRUCTURA DE CAZARE TURISTICĂ A MUNICIPIULUI CONSTANȚA A CUNOSCUT O TENDINȚĂ DE CREȘTERE ÎN ULTIMII ANII, SPORIND ÎN ACELAȘI TIMP Șl PONDEREA DEȚINUTĂ DE ACEASTA RAPORTAT LA CAPACITATEA TOTALĂ DE CAZARE LA NIVEL JUDEȚEAN

în ceea ce privește infrastructura turistică ce susține activitățile turistice, aceasta este alcătuită în primul rând din unitățile de cazare existente pe teritoriul municipiului Constanța. La nivelul anului 2019, în Constanța sunt clasificate 163 de astfel de structuri, totalizând o capacitate de 25.191 de locuri. Din totalul acestor structuri, cea mai mare pondere este reprezentată de structura hotelieră care însumează 114 unități de cazare, cu o capacitate de 21.683 locuri de cazare pentru anul 2019. Totodată, această capacitate reprezintă 86,07% din capacitatea de cazare turistică existentă totală în municipiul Constanța, în anul 2019.

în același timp, aceste valori nu includ locurile de cazare din afara sistemului clasificat, nedeclarate, de tip locuință de vacanță, locuință de închiriat în regim privat de cazare etc.

B^B ^B^B B^B

  • FIGURA 98 - NUMĂRUL DE UNITĂȚI DE CAZARE DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA, DUPĂ TIPOLOGIA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ, ANUL 2019

Sursa: Baza de date INS Tempo Institutul Național de Statistică colectează anual o bază de date privind numărul locurilor de cazare pe tipuri de structuri turistice. Astfel, la nivelul municipiului Constanța (inclusiv stațiunea Mamaia), există un număr de 25.191 locuri de cazare la nivelul anului 2019, cu cca. 2.500 locuri mai multe decât în urmă cu 5 ani (2014). Totodată, această creștere se observă și în raport cu ponderea numărului locurilor de cazare din întreg județul, pondere ce a cunoscut o creștere de 2% față de anul 2014. Această distribuție indică interesul sporit pentru dezvoltarea sectorului turistic.

TABEL 34 - CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ PE TIPURI DE STRUCTURI TURISTICE, LOCURI, 2014-2019

NR.CRT.

TIPURI DE

STRUCTURI

2014

2015

2016

2017

2018

2019

1.

Hoteluri

20153

20978

19548

19506

21079

21683

2.

Hosteluri

272

474

474

587

609

583

3.

Hoteluri apartament

-

80

80

80

80

80

4.

Vile turistice

436

476

454

654

729

787

5.

Campinguri

1280

1828

1828

1828

1345

1345

6.

Popasuri turistice

508

-

-

-

483

483



PCCA

Programul Operațional Capacitate Administrativă Competența face diferența!

NR.CRT.

TIPURI DE STRUCTURI

2014

2015

2016

2017

2018

2019

7.

Pensiuni turistice

125

191

191

151

143

230

8.

TOTAL

22774

24027

22575

22806

24468

25191

9.

TOTALjudeț 87496    87848    85285


84157    85418    89902


10.


Procent din


26,03%


27,35%


26,47%


27,10%   28,65%   28,02%


locuri județ

Sursa: Baza de date INS Tempo La nivelul datelor colectate de Ministerul Turismului155, în municipiul Constanța s-au autorizat, la nivelul anului 2019, 134 unități de cazare (5.070 locuri) în municipiul Constanța și 197 unități de cazare (24.084 locuri) în Mamaia, însumând un total de 331 unități de cazare (29.154 locuri), valoare ce depășește cu aproximativ 170 unități de cazare datele colectate de Institutul Național de Statistică.

în ceea ce privește numărul locurilor de cazare în municipiul Constanța prin sondarea portalurilor web care intermediază servicii de cazare (Booking și Airbnb), se constată un număr mult mai ridicat de înregistrări ale unităților de cazare, Airbnb înregistrând 912 de unități de cazare, iar Booking 1.492 de unități de cazare, fapt ce aduce un aport considerabil la oferta totală de spații de cazare și asigură o serie de oportunități mai diversificate pentru vizitatori cu interese și posibilități financiare diferite.

  • FIGURA 99 - NUMĂRUL DE STRUCTURI DE CAZARE DIN MUNICIPIUL CONSTANȚA, COMPARAȚIE MINISTERUL TURISMULUI - INS - BOOKING - AIRBNB, ANUL 2019



Sursa: Baza de date INS Tempo, Baza de date a Ministerului Turismului, Booking și Airbnb ÎN ANUL 2018 MUNICIPIUL CONSTANȚA S-A SITUAT PE LOCUL 3 LA NIVEL NAȚIONAL ÎN CEEA CE PRIVEȘTE NUMĂRUL DE SOSIRI ALE TURIȘTILOR, DUPĂ MUNICIPIILE BRAȘOV Șl BUCUREȘTI

Cu privire la circulația turistică, la nivel național, municipiul Constanța se află pe locul 3 în ceea ce privește numărul total de sosiri ale turiștilor în anul 2018, având un total de 575.698 de persoane înregistrate. Pe primele locuri se află municipiul București cu un număr de 2.080.229 de persoane, urmat de Brașov cu 659.311 persoane155.

în ceea ce privește circulația turistică în perioada 2014-2018, aceasta înregistrează o tendință de creștere. Atât numărul de sosiri, cât și numărul de înnoptări ale turiștilor au cunoscut o tendință generală de creștere. Cu toate acestea, durata medie de ședere cunoaște în acest interval o ușoară tendință de scădere, în timp ce indicele de utilizare a capacității de cazare înregistrează o creștere de 10,4% față de 2014.

Pe baza acestor valori se poate concluziona faptul că, la nivelul municipiului Constanța, nevoia cea mai mare este cea de a crește atractivitatea ofertei turistice de pe litoral și integrarea acesteia în cadrul unor pachete care să susțină o ședere mai îndelungată a turiștilor, însă dacă tendința de creștere a fluxurilor turistice se va păstra, va fi necesară și o sporire a capacității de cazare.

TABEL 35 - EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI Al CIRCULAȚIEI TURISTICE PENTRU MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN INTERVALUL 2014-2018

ANUL

SOSIRI ALE TURIȘTILOR

ÎNNOPTĂRI ALE TURIȘTILOR

DURATA MEDIE DE ȘEDERE

INDICELE DE UTILIZAREA CAPACITĂȚII DE CAZARE

2014

439.496

1.489.585

3,39

65,41%

2015

501.579

1.699.590

3,39

70,74%      .

2016

532.624

1.666.702

3,13

73,83%

2017

552.728

1.677.868

3,04

73,57%

2018

575.698

1.767.115

3,07

72,22%

Sursa: Baza de date INS Tempo

MUNICIPIUL CONSTANȚA ESTE CARACTERIZAT DE O SEZONALITATE TURISTICĂ ACCENTUATĂ, CU UN VÂRF RIDICAT AL FLUXURILOR DE VIZITATORI ÎN LUNILE IUNIE-AUGUST

în ceea ce privește sezonalitatea activității turistice în municipiul Constanța la nivelul anului 2019, se remarcă faptul că lunile cu cele mai mari fluxuri turistice sunt iunie, iulie și august. Această perioadă de vârf este marcată de prezența accentuată a turismului estival de relaxare și distracție predominant în perioada aceasta a anului. La polul opus se află lunile de iarnă decembrie, ianuarie și februarie, fapt ce indică necesitatea diversificării ofertei turistice, astfel încât aceasta să acopere activități ce pot fi practicate pe tot parcursul anului. De asemenea, se observă faptul că lunile cu

156 Sursa: INS TEMPO Online



cel mai ridicat grad de utilizare turistică sunt lunile iunie, iulie și august, în aceste luni numărul de turiști reprezentând chiar și 150% sau 186% din populația rezidentă, fapt ce aduce o presiune suplimentară asupra infrastructurii și dotărilor municipale.

TABEL 36 - SEZONALITATEA ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA ÎN ANUL 2019

LUNA ANULUI 2019

SOSIRI ALE TURIȘTILOR

ÎNNOPTĂRI ALE TURIȘTILOR

DURATA MEDIE DE ȘEDERE

INDICELE DE UTILIZAREA CAPACITĂȚII DE CAZARE

GRADUL DE UTILIZARE TURISTICĂ61

Ianuarie

w

Februarie

w

22,33%

as»

Martie

18.609

38.678

2,08

24,87%

12,35%

Aprilie

21.625

49.819

2,30

24,90%

15,91%

Mai

36.831

74.841

23,90%

Iunie

105.147

298.334

2,84

42,72%

95,30%

Iulie

138.970

488.969

3,52

67,04%

156,20%

August

156.888

582.274

3,71

Tl.YlK

186,01%

Septembrie

61.754

188.684

3,06

39,68%

60,27%

Octombrie

20.801

46.711

2,25

23,65%

14,92%

Noiembrie

16.648

35.007

2,10

18,90%

11,18%

Decembrie

2,22

Sursa: Baza de date INS Tempo

CEA MAI MARE PARTE A TURIȘTILOR SOSIȚI ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA SUNT ROMÂNI, ATRACTIVITATEA PENTRU CEI STRĂINI FIIND SEMNIFICATIV MAI REDUSĂ, ACEȘTIA REPREZENTÂND ÎN ANUL 2018 DOAR 5% DIN TOTALUL SOSIRILOR

La nivelul județului Constanța se înregistrează pentru anul 2018 un total de 1.312.418 vizitatori, atât români cât și străini. În ceea ce privește structura turiștilor sosiți, se remarcă diferențe majore înregistrate privind numărul de sosiri ale turiștilor străini față de cei români. Se constată astfel faptul că, în cazul turiștilor români, în intervalul 2014-2018 se observă o creștere semnificativă a acestora, pe când în cazul străinilor, numărul acestora cunoaște valori relativ apropiate. De



asemenea, și ponderea vizitatorilor indică diferențe majore, străinii având o pondere de doar 5% față de turiștii români.

  • FIGURA 100 - EVOLUȚIA STRUCTURII TURIȘTILOR DIN JUDEȚUL CONSTANȚA Șl PONDEREA VIZITATORILOR STRĂINI ÎN ANUL 2018


    1400000

    1200000

    1000000

    800000

    600000

    400000

    200000

    0


    1249667



    Sosiri ale turiștilor 2014


    Sosiri ale turiștilor 2015


    Sosiri ale turiștilor 2016


    Sosiri ale turiștilor 2017


    Sosiri ale turiștilor 2018



    ——•Români ——Străini


Sursa: Baza de date INS Tempo

ÎN CIUDA CAPITALULUI BOGAT DE RESURSE DE CARE DISPUNE, MUNICIPIUL CONSTANȚA NU ESTE PERCEPUT CA O DESTINAȚIE TURISTICĂ

Turismul în municipiul Constanța reprezintă un principal contribuabil la stabilitatea și competitivitatea economiei locale și regionale, în special datorită efectului multiplicator pozitiv.62 Din păcate, Constanța și stațiunea turistică Mamaia, nu sunt destinații turistice (în sensul actual al conceptului de destinație turistică) și nu sunt percepute ca atare în străinătate, dar nici în țară. De asemenea, percepția generală a destinației Constanța-Mamaia este aceea de destinație strict estivală cu servicii limitate. în același timp, Mamaia, cunoscută, promovată și utilizată ca stațiune estivală, cunoaște maximul de activitate și atractivitate doar în timpul verii, atunci când vremea este prielnică plajei și îmbăierii. Funcționând la capacitate maximă în această perioadă, majoritatea hotelurilor activează în aceste luni, iar în afara sezonului se închid în lipsă de turiști.

DESTINAȚIA CONSTANȚA ARE NEVOIE DE UN MANAGEMENT INTELIGENTĂ CARE SĂ FACILITEZE DEZVOLTAREA INTEGRATĂ A TURISMULUI

Cooperarea între administrația publică și părțile interesate de la nivel local, regional sau național reprezintă atât o mare provocare, cât și un important element de potențial în vederea creării unei zone turistice atractive și competitive pentru turiștii români și străini. Astfel, se poate exploata potențialul natural favorabil de care dispune municipiul Constanța și arealul său de influență, valorificarea patrimoniului cultural, istoric și arheologic și lansarea unor produse turistice noi, menite să permanentizeze interesul asupra zonei pe întreaga perioadă a anului. Pentru gestionarea tuturor acestor elemente este oportună instituirea unei structuri de management a




PCCA

Programul Operațional Capacitate Administrativă

Competența face diferența!



ln«rum«nft Structural* 20M-2020


destinației care să faciliteze cooperarea diferiților actori relevanți pentru dezvoltarea și promovarea destinației.

EXISTĂ O SERIE DE INIȚIATIVE DE VALORIFICARE Șl PROMOVARE A DESTINAȚIEI TURISTICE ÎN MEDIUL ONLINE, ÎNSĂ LIPSEȘTE O IDENTITATE UMBRELĂ A DESTINAȚIEI Șl O STRATEGIE INTEGRATĂ DE PROMOVARE ÎN MEDIUL ONLINE

Promovarea în mediul online și social-media este slab utilizată în acest moment, informația oferită de către instituții publice sau entități comerciale, este incompletă și rareori adusă la zi. Sunt puse la dispoziția turiștilor puține informații pe pagina oficială de Facebook Visit Mamaia și Visit Constanța, sau pe pagina oficială de Twitter Visit Mamaia. Pagina oficială a Primăriei Constanța pune la dispoziție turiștilor o secțiune specială intitulată Constanța turistică, unde aceștia au acces la un mic ghid în care sunt prezentate principalele obiective turistice și un 360° Virtual Taur al stațiunii Mamaia. De remarcat este faptul că majoritatea textelor de prezentare folosite fac referire la istoria orașului sau oferă informații neutre. Din păcate, nicio informație pusă la dispoziție de către Primăria Constanța nu este accesibilă în limba engleză, fapt ce îngreunează înțelegerea informațiilor de către turiștii străini.

Interesul pentru promovarea destinației turistice Constanța-Mamaia în mediul online se poate vedea însă din partea altor site-uri specializate în promovarea litoralului românesc. Site-uri precum merglamare.ro și funkytravel.ro oferă informații diversificate despre litoralul românesc, evenimentele de pe litoral, oferte de cazare, transport, vremea pe litoral, o serie de hărți pentru Constanța, Mamaia, stațiunile de pe litoral sau Delta Dunării, precum și accesul la un ghid turistic audio în română și engleză.

Municipiul Constanța nu prezintă trăsături identificabile ale unei destinații turistice cu o identitate și imagine clară în spațiul online. Se remarcă lipsa unor portaluri sau site-uri oficiale care să centralizeze calendarul de evenimente, ofertele și informațiile esențiale pentru turiștii români și străini sau potențialul de business al destinației. Singurul vector de imagine al destinației este stațiunea Mamaia, destinație intens promovată prin campanii de presă și social media, incluzând conținut audio-video la standarde profesionale datorită evenimentelor muzicale de mare importanță - NEVERSEA Festival, Sunwaves Festival, Aloha Festival, Mamaia Fairytale, Festivalul Mamaia etc. Totodată, cele mai complete resurse sunt cele oferite de site-uri internaționale de turism: Tripadvisor, Booking.com, Airbnb.com sau RomaniaTourism.com.

Mai mult, destinația turistică Constanța nu există ca atare, fiind promovat doar produsul turistic Mamaia. Mai mult decât atât, nu există un concept de brand Constanța-Mamaia, cu tot ceea ce presupune acesta. Prezența în media internațională este aproape inexistentă, destinația fiind slab poziționată în mediul online. Conform căutărilor pe Google, Constanța-Mamaia nu intră în niciun top de recomandare a destinațiilor estivale de top - primele locuri fiind alocate insulelor grecești. Destinația Constanța-Mamaia dispune de o atractivitate limitată pentru piețele externe, pe fondul accesibilității reduse, dar și al unei insuficiente dezvoltări și promovări a ofertei de servicii și produse turistice.



PCCA


Programul Operațional Capacitate Administrativi Competența face diferența!

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR SMART ESTE UNA PRECARĂ, DAR SE FAC PROGRESE ÎN DEZVOLTAREA UNOR NOI SISTEME SMART ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII SISTEMULUI DE INFORMARE Șl INTERACȚIUNE CU TURIȘTII

Telefoanele inteligente se remarcă printre dispozitivele mobile cel mai des utilizate. Reflectând preferințele utilizatorilor și stocându-le datele personale, aceste dispozitive joacă un rol-cheie în accesarea soluțiilor pentru orașele inteligente și servicii bazate pe locație. Astfel aplicațiile pentru telefoanele mobile pot ușura accesul turiștilor la informație. Spre exemplu, CT Bus împreună cu Primăria Municipiului Constanța și Compania Națională "Administrația Porturilor Maritime" pune la dispoziție turiștilor linia turistică City Tour. Detalii despre traseul acesteia, tarife, programul de circulație, orele de plecare, durata traseului, frecvența de circulație și obiectivele turistice vizitate pot fi aflate atât de pe site-ul oficial cât și din aplicația mobilă City Tour care sunt disponibile și în limba engleză. În cadrul aplicației City Tour, călătorii pot alege rețeaua Wi-Fi RATC_Constanța, scanează codul QR de pe spătarul scaunului din față sau caută direct aplicația în "Magazin Play". Aplicația sincronizează poziția telefonului cu sistemul GPS al autobuzului, iarîn momentul atingerii punctelor de interes predefinite, ghidul audio pornește automat. Ghidul text și audio îi poartă pe turiști sau pe constănțeni prin călătoria celor 100 de obiective turistice de vizitat din Constanța, printre care Gara Maritimă, Cuibul Reginei, Farul Genovez, Moscheea Carol I, Cazinoul și muzeele din oraș.

Un alt exemplu este reprezentat de aplicația Sea Status, ce oferă turiștilor informații referitoare la serviciile de salvamar, informații despre vreme, apa mării chiar și raportări ale situațiilor critice de pe plaje. Nu lipsesc nici sfaturile utile pentru turiști, localnici sau pentru cei care supraveghează copiii aflați la malul mării, inclusiv despre culoarea steagului arborat de salvamari, care permite, sau nu, accesul turiștilor în valurile mării. Scopul principal este diminuarea spre zero a cazurilor de înec pe litoral, fiind integrat serviciul de urgență 112 în aplicație. Aplicația Sea Status alertează turiștii și în situația în care condițiile meteo pun în pericol viața celor aflați pe plaja. In sezonul 2019, aplicația SEA STATUS are integrată plaja din Constanța și Mamaia, dar va fi extinsă pe tot litoralul romanesc. Totodată, pentru orientarea facilă în oraș există de asemenea și alte aplicații pe care turiștii le pot folosii precum: Constanța Museum, Constanta Parking sau