Hotărârea nr. 121/2011

HOTARARE DE CONSILIU PRIVIND APROBAREA DOCUMENTATIEI REACTUALIZARE PUZ PALAZU MARE III, TEREN ÎN SUPRAFATA DE 585 HA, APARTINÂND PERSOANELOR FIZICE SI JURIDICE

HOTĂRÂRE

privind aprobarea documentația .REACTUALIZARE PUZ PALAZU MARE HI, MODIFICARE HCLM nr. 116/17.04.2003 și HCLM nr. 126/17.04.2003,

teren în suprafață de 585 ha, aparținând persoanelor fizice și juridice

Consiliul Local al Municipiului Constanța, întrunit în ședința ordinară din data de

16.0SQ11.

Luând în dezbatere expunerea de motive a domnului primar Radu Ștefan Mazăre înregistrată sub nr. 68426/10.05.2011, raportul Comisiei de organizare urbanistică, amenajarea teritoriului, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură nr. 2 și referatul Serviciului Urbanism nr. 68408/10.05.2011

Având în vedere prevederile Legii nr, 50/1991, republicata, cu toate modificările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, ale Legii nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată, cu toate modificările ulterioare și ale Ordinului 176/N/2000 al MLPAT privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al planului urbanistic zonal;

în temeiul prevederilor art. 36, alin, (2) ,lit “c” si alin. (5), lit “c” și art 115, alin (I), lit," b'' din Legea nr, 215/2001 privind administrația publică locala, republicată.

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 - Se aprobă documentația REACTUALIZARE PUZ PALAZU MARE III,

MODIFICARE HCLM nr. 116/17.04.2003 și HCLM nr. 126/17.04.2003, teren în suprafață de 585 ha, conform documentației anexate care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Terenul este proprietate a persoanelor fizice și juridice.

Art. 2 - Compartimentul Comisiilor de Specialitate ale Consiliului Local va comunica prezenta hotărâre Direcției Urbanism, TUTUROR CELOR INTERESAȚI, Direcției Administrarea Domeniului Public și Privat, Direcției Patrimoniu, în vederea aducerii la îndeplinire și, spre știință, Instituției Prefectului Județului Constanța

Prezenta hotărâre a fost adoptată de24 consilieri din 27 membrii,

PREȘEDINTELE ȘEDINȚEI,    CONTRASEMNEAZĂ,

STROE FELIX    SECRETAR,

CONSTANȚA

NR. 121 / 16.05 . 2011


Nr./

UTR

Zone funcționale

P.O.T

C.UT

Rhmax admis

Suprafața

UTR1

ZIS+ZL2

ZONA INSTTTUTII, SERVICII, BIROURI, COMERȚ, DOTĂRI URBANE LA NIVEL SUPRA MUNICIPAL SI MUNICIPAL, PRECUM SI ECHIPAMENTE PUBUCE + ZONA LOCUINȚE

60%

3

P+4 (I6m)

Posibil accent pe înălțime P+15 / P+24

110,8ha

UTR2A

ZL1

SUBZONA LOCUINȚELOR INDIVIDUALE, EXISTENTE, SITUATE IN ZONA VETREI VECHI PALAZU MARE

40%

1.5

P+2 (1QM)

98,7ha

UTR2B

ZL2

SUBZONA LOCUINȚELOR COLECTIVE MEDII SITUATE

IN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENȚIALE

50%

2

P+2-3 (13m)

133,5ha

UTR3

ZTE

ZONA TERENURI SI CONSTRUCȚII AFERENTE REȚELELOR TEHNICO-EDILITARE

20%

0.1

P+l (7m)

29,2ha

UTR4

ZGC

ZONA GOSPODĂRIRE COMUNALA

40%

-

-

5,2ha

UTR5

ZM

ZONA MIXTA CONTINUÂND SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE LA NIVEL DE CARTIER, LOCUINȚE SI SPATII VERZI AMENAJATE

40%

1.2

P+3 (13m)

lOha

UTR6

ZM

1

ZONA MIXTA CONTINUÂND SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE LA NIVEL DE CARTIER, SERVICII DE INTERES GENERAL (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comerț, recreere), COMERȚ DE TIP MALL, INSTITUTE, SPATII VERZI AMENAJATE, LOCUINȚE

45%

2

P+4-6 (12-22m)

34ha


Nr./

UTR

Zone funcționale

i    *

P.O.T

C.U.T

Rhmax admis

Suprafața

UTR7

ZL1+ZL2

ZONA LOCUINȚE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MEDII

50%

2

P+4 (16m)

86, Iha

UTR8

ZONA PROPUSA SPRE CONVERSIE FUNCȚIONALA

50%

2

P+3 (13m)

13,9ha

UTR9

ZMC

ZONA MIXTA CU CARACTER DE CENTRU CUPRINZÂND SERVICII DE INTERES GENERAL (unltati de invatamant, sanatate, comerț), ACTIVITATI SPORTIVE, AGREMENT, LOISIR, SPATII VERZI AMENAJATE SI LOCUINȚE

50%

2

P+4 (16m)

Posibil accent pe înălțime P+9 (30m)

16, Iha

UTR 10

ZV

ZONA DESTINATA PARCURILOR, SPATIILOR VERZI AMENAJATE SI PERDELE DE PROTECȚIE

10%

0,5

P+l (7m)

10,5ha

UTR 11

ZL+ZIS+

ZSA+ZV

ZONA DESTINATA AMENAJĂRILOR SPECIFICE MALURILOR LACULUI SIUTGHIOL, DEBARCADERE, CLUBURI NAUTICE, AGREMENT, LOISIR

LOCUINȚE DE VACANTA, SPORT, AGREMENT, DISTRACȚIE,LOISIR,TURISM BALNEAR + SPATII VERZI AMENAJATE

45%

1,5

P+2-3 (13m)

37,0ha


Beneficiar PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSTANTA

Conține:    plan REGULAMENT si UTR-URJ

Sef proiect

Arh Bell Marian

întocmit

Urb M.A.Simion

data 08/2010

proiect cir.

planșa nr.

scara 1:4000 formal A0



Nr./

UTR

Zone funcționale

P.O.T

C.U.T

Rhmax admis

Suprafața

UTR1

ZIS+ZL2

ZONA INSTITUȚII, SERVICII, BIROURI, COMERȚ, DOTĂRI URBANE LA NIVEL SUPRAMUNICIPAL SI MUNICIPAL, PRECUM SI ECHIPAMENTE PUBLICE + ZONA LOCUINȚE

60%

3

P+4 (16m)

Posibil accent pe inaltime P+15 / P+24

110,8ha

UTR2A

ZL1

SUBZONA LOCUINȚELOR INDIVIDUALE, EXISTENTE, SITUATE IN ZONA VETREI VECHI PALAZU MARE

40%

1.5

P+2 (10M)

98,7ha

UTR2B

ZL2

SUBZONA LOCUINȚELOR COLECTIVE MEDII SITUATE

IN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENȚIALE

50%

2

P+2-3 (13m)

133,5ha

UTR3

ZTE

ZONA TERENURI SI CONSTRUCȚII AFERENTE REȚELELOR TEHNICO-EDILITARE

20%

0.1

P+l (7m)

29,2ha

UTR4

ZGC

ZONA GOSPODĂRIRE COMUNALA

40%

-

-

5,2ha

UTR5

ZM

ZONA MIXTA CONTINUÂND SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE LA NIVEL DE CARTIER,LOCUINȚE SI SPATII VERZI AMENAJATE

40%

1.2

P+3 (13m)

lOha

UTR6

ZM

ZONA MIXTA CONTINUÂND SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE L4 NIVEL DE CARTIER, SERVICII DE INTERES GENERAL (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comerț, recreere), COMERȚ DE TIP MALL, INSTITUȚII, SPATII VERZI AMENAJATE, LOCUINȚE

45%

2

P+4-6 (12-22m)

34ha


Nr./

UTR

Zone funcționale

P.O.T

C.U.T

Rhmax admis

Suprafața

UTR7

ZL1+ZL2

ZONA LOCUINȚE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MEDII

50%

2

P+4 (16m)

86, Iha

UTR8

ZONA PROPUSA SPRE CONVERSIE FUNCȚIONALA

50%

2

P+3 (13m)

13,9ha

UTR9

ZMC

ZONA MIXTA CU CARACTER DE CENTRU CUPRINZÂND

SERVICII DE INTERES GENERAL (unitati de invatamant, sanatate, comerț), ACTIVITATI SPORTIVE, AGREMENT, LOISIR, SPATII VERZI AMENAJATE SI LOCUINȚE

50%

2

P+4 (16m)

Posibil accent pe inaltime P+9 (30m)

16,Iha

UTR10

ZV

ZONA DESTINATA PARCURILOR, SPATIILOR VERZI AMENAJATE SI PERDELE DE PROTECȚIE

10%

0,5

P+l (7m)

10,5ha

UTRll

ZL+ZIS+

ZSA+ZV

ZONA DESTINATA AMENAJĂRILOR SPECIFICE MALURILOR LACULUI SIUTGHIOL, DEBARCADERE, CLUBURI NAUTICE, AGREMENT, LOISIR

LOCUINȚE DE VACANTA, SPORT, AGREMENT, DISTRACȚIE,LOISIR,TURISM BALNEAR + SPATII VERZI AMENAJATE

45%

1,5

P+2-3 (13m)

37,0ha


1 2

o

II

fu?

&

•*

■ «8

► «5

Ii

H

îsl


L.J,


b \ *

I'1 M i \


Beneficiar: PRIMĂRIA MUNICIPIULU

£■ Lau

CONSTANTA.. 1

Conține:    PLAN REGULAMENT SI UTR-UF

Sef proiect

Arh Bell Marian

întocmit

Urb M.A.Simion

data 08/2010

proiect ctr.

planșa nr.

«ifiu Marian M * BELL * arhileci


liraoFr-'i -S-J


7-«


v<


V,i 363

propr^v.^ prwolo


BILANȚ TERITORIAL


ZONE FUNCȚIONALE


Suprafața (ha)


Lacul Siutghiol


-- Vri 3b)

propr    cHvOto


M>to


\zzz


\'f> 3= .•ieiate


xxraanxtx-..

JlSffiHîî


Vr 31'//) procrletot* P''lv


Ț.UȚ^pJ


ea jiQ a® r

r Tto iSiifc


' Va 293/) proîrin'.utf sA»ț»


apr letale


,rocriCMo te


pruf»*»'-


Sg


33 «3


•State privata


li

^or^r^«^r,v'“v' J


propr-otct* pr.vclc


proprietate pr vdto


proo^ietct? privata


pr :>pr .e tCJ te pr iv a t o


TvufS,


p<-•ric-ta TF priva nr pr oprit? t a te privcT?


p r o p r «? t a t <? p r »v a t


pr oprit’ La pyJvoT


private


LEGENDA


LACUL SIUTGHIOL


Centru Constanta


ZONA REZIDENȚIALA CU LOCUINȚE INDIVIDUALE PE LOT SAU DE TIP VILA (inclusiv lotizările cu documentații de tip PUZ sau PUD, aprobate sau in curs de elaborare; lotizări ANL; lotizări conform legii 18, fara documentații de urbanism avizate)


195,8ha

r ctu Le privata


io tu Ltj prjsffie-to


ZONA REZIDENȚIALA MIXTA - CU LOCUINȚE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI (inclusiv lotizările cu documentații de tip PUZ sau PUD, aprobate sau in curs de elaborare


40,5ha

prccr n? ta te-orivî)‘fa


ZONA LOCUINȚE "VATRA SATULUI


126,8ha

ZONA INSTITUȚIE SERVICII, COMERȚ (Restaurant Popasul Cișmea, Showroom-uri, Service-auto, Benzinarii,Supermarket-uri, Scoli, Spitale, Biserici)


27,8ha

ZONA REȚELE SI CONSTRUCȚII AFERENTE REȚELELOR TEHNICQ-EDILITARE (Zona de captare apa Cișmea IC, Cișmea II, Sursa de apa Caragea-Dermen)


35,2ha

5,2ha

"7“vi) eș edinteseoiST


ZONA UNITATI AGRICOLE (POMACOST SA Inspectoratul de protecție a plantelor, Sere "MAMAIA SA")


13,Iha

36,5ha

64,2ha

S.C. BELL B.A.U.SRL Bd. Tomis nr. 93 Constanta

tel/fax 0241 -672088 e-mail:

office@bellbau.ro


REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL PALAZU MARE


Beneficiar: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSTANTA


Conține: plan situația existenta


Urb Bell Marian


Urb M.A.Simion


proiect ctr.


Bt.lL

arbiteci


P.U.Z


, ANEXA LA

jHCLM NR._^//W

REACTUALIZARE PLAN

URBANISTIC ZONAL

RALAZU MARE 3

MUNICIPIUL CONSTANTA

MEMORIU GENERAL

VOLUMUL 1

PREȘEDINTESED


CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR, MARCEL^ ENACHE-

BORDEROU

REACTUALIZAREA PUZ PALAZU MARE 3 - MUNICIPIUL

CONSTANTA

A.    PIESE SCRISE:

VOLUMUL 1. MEMORIU GENERAL

VOLUMUL 2. REGULAMENT

B.    PIESE DESENATE:

1.    ÎNCADRARE IN TERITORIUL MUNICIPIULUI CONSTANTA

2.    ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE - ZONIFICARE FUNCȚIONALA

3.    ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE SI DISFUNCTIONALITATI -REȚELE DE COMUNICAȚIE RUTIERA SI TRANSPORT

4.    ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE - REȚELE TEHNICO-EDILITARE

4.1.    Lucrări Hidroedilitare, alimentarea cu apa si canalizarea

4.2.    Alimenatarea cu energie termica si gaze naturale

4.3.    Alimenatarea cu Energie Electrica si Telecomunicații

5.    DISFUNCTIONALITATI

6.    STRATEGIA DE DEZVOLTARE

7.    REGLEMENTARI-ZONIFICARE FUNCȚIONALA

8.    REGLEMENTARI - REȚELE DE COMUNICAȚIE RUTIERA SI TRANSPORT

9.    REGLEMENTARI - REȚELE TEHNICO-EDILITARE

9.1.    Lucrări Hidroedilitare, alimentarea cu apa si canalizarea

9.2.    Alimentarea cu energie termica si gaze naturale\

9.3.    Alimentarea cu Energie Electrica si Telecomunicații

10.    REGIM JURIDIC SI OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA

11.    REGULAMENT

VOLUMUL 1.

MEMORIU GENERAL

CUPRINS

1.    Introducere

1.1.    Date de recunoaștere a documentației

1.2.    Obiectivul PUZ-ului

2.    încadrare in zona

3.    Relații cu alte documentații de urbanism

4.    ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

4.1.    Elemente privind evoluția istorica a zonei studiate

4.2.    Evaluarea problemelor de mediu A. Cadrul Natural-4.2.1. Relief

4.2.2.    Clima

4.2.3.    Condiții geologice - Geomorfologia zonei si Geologia

4.2.4.    Rețeaua Hidrografica - Hidrogeologie si Zonare Hidrogeologica

4.2.5.    Geotehnica B. Calitatea mediului Construit

4.2.6.    Lucrări Hidrotehnice

4.2.7.    Calitatea Apelor - Ape de suprafața

4.2.8.    Surse de poluare si protecția calitatii apelor

4.2.9.    Poluarea Aerului

4.2.10.    Nivelul Fonic

4.3.    Analiza Zonelor Funcționale Existente.

Regim Tehnic de ordin Formal - volumetric

4.4.    Spatii Verzi

4.5.    Bilanț Teritorial - Existent

5.    Zone Protejate

6.    Circulații

7.    Rețele Tehnico-Edilitare

7.1. Lucrări Hidroedilitare - 7.1.1. Date generale

7.1.2.    Gospodăria Apelor

7.1.3.    Alimentarea cu apa

7.1.4.    Canalizarea

7.2. Alimentarea cu Energie Termica si Gaze Naturale

7.3.    Alimentarea cu Energie Electrica

7.4.    Telecomunicații

8.    Regimul Juridic

8.1.    Istoricul Regimului Juridic

8.2.    Situația actuala a regimului juridic

9.    DISFUNCTIONALITATI

9.1.    Disfunctionalitati - Urbanistice

9.2.    Disfunctionalitati - Alimentare cu apa si Canalizare

9.2.1.    Gospodăria Apelor

9.2.2.    Alimentarea cu apa

9.2.3.    Canalizarea apelor uzate menajere si pluviale

9.3.    Disfunctionalitati - Alimentarea cu Energie Termica si Gaze Naturale

9.4.    Disfunctionalitati - Alimentarea cu Energie Electrica si Telecomunicații

9.5.    Disfunctionalitati - Spatii Verzi

10.    Analiza SWOT- Puncte tari / Puncte slabe

11.    PROPUNERI

11.1.    Propuneri - Urbanistice

11.2.    Propuneri - Circulații

11.3.    Propuneri - Rețele Tehnico-Edilitare

11.3.1.    Alimentare cu Apa si Canalizare

11.3.2.    Alimentarea cu Energie Termica si Gaze Naturale

11.3.3.    Alimentarea cu Energie Electrica si

Telecomunicații

11.4.    Propuneri - Spatii Verzi

12.    REGLEMENTARI

12.1.    Reglementari - Urbanistice

12.2.    Zone funcționale propuse si subzone

12.3.    Bilanț Teritorial - Propunere

13.    ANEXE - Surse documentare si bibliografice

VOLUMUL 1

MEMORIU GENERAL

1 - INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI:

Denumirea lucrării:

REACTUALIZARE P.U.Z. PALAZU MARE 3, MUNICIPIUL CONSTANTA

Beneficiar:


- Primăria Municipiului Constanta

Proiectant general:


-SC BELL BAU SRL

-Arh.BELL MARIAN


Coordonare Proiect:    ARH.BELL MARIAN

- Colectiv de elaborare: Arh.Calota Dumitru Urb.Simion Mihai

Data elaborării:


- Octombrie 2010


1.2. OBIECTUL P.U.Z.-ului

Zona care constituie obiectul Planului Urbanistic Zonal, in suprafața totala de cca 585 ha, este situata in nordul municipiului Constanta, la limita teritoriului administrativ si intravilan, in imediata vecinătate a Localității Ovidiu si a intrării pe teritoriul Municipiului Constanta.

Zona propusa studiului face parte din intravilanul municipiului Constanta prin Hotararea de Consiliu nr. 15/1993, completata cu Hotararea de Consiliu nr. 31/01.04.1997.

In 2003 a fost elaborata documentația PLAN URBANISTIC ZONAL PALAZU MARE 3 aprobat cu Hotararea Consiliului Local Constanta Nr. 126/2003

Zona prezintă o importanta deosebita in contextul orașului. Obiectivele necesare a fi rezolvate in cadrul Planului Urbanistic Zonal decurg din caracterul de unicitate al zonei situata la intrarea in Municipiul Constanta, pe malul Lacului Siutghiol, ce constituie o zona cu mare potențial de dezvoltare rezidențial, cultural, comercial si servicii, de sport, agrement, loisir, turistic, constituind un cadru ambiental reprezentativ,atat pentru locuitorii orașului, cat si pentru vizitatori sau turiști.

In aceste condiții Primăria Municipiului Constanta a lansat comanda pentru actualizarea PUZ din 2003, care sa rezolve următoarele probleme:

-punerea de acord a prevedrilor PUZ din 2003 cu tendințele manifestate de dezvoltare urbana in perioada scursa de la aprobarea documentației inițiale pana in prezent.

-    valorificarea potențialului urbanistic, peisagistic si turistic al zonei, in acord cu PUG Constanta;

-    asigurarea unor relații funcționale optime intre teritoriul studiat si teritoriile invecinate;

-    evidențierea intervențiilor urbanistice care pot conduce la constituirea unei imagini unitare si personalizate a zonei;

-    identificarea amplasamentelor pentru echipamente si dotări;

-    eliminarea disfunctionalitatilor generate de obiectivele existente incompatibile in zona studiata;

-    stabilirea zonelor funcționale si a suprafețelor maxime destinate construirii cu pastrarea caracterului predominant de zona verde a malurilor Lacului

Siutghiol;

-    stabilirea modului de organizare arhitectural-urbanistic si peisagistic al zonei;

-    stabilirea categoriilor de intervenție necesare ;

-    stabilirea conceptului de dezvoltarea a zonei - Strategie de dezvoltare si potențial;

-    stabilirea unui regulament care sa precizeze regimul maxim de înălțime al construcțiilor, precum si a indicilor privind utilizarea terenului: POT, CUT sau a altor reglementari speciale ;

-    reglementari care rezulta din soluția propusa si conduc la modificări ale PUG-ului;

-    completarea traseelor carosabile necesare noilor dotări si stabilirea profilelor caracteristice ale elementelor acesteia ;

-    precizarea soluțiilor de echipare tehnico-edilitara prevăzute pentru aceasta zona si a modului de racordare la rețelele magistrale ale localității;

-    detalierea formelor de proprietate asupra terenurilor si a condițiilor de asigurare a terenurilor necesare obiectivelor de utilitate publica ;

-    stabilirea zonelor de protecție si interdicție de construire ce decurg din Legile in vigoare.

-    obținerea prin intermediul volumetriei si organizării de ansamblu a unei imagini reper-urban de identitate in cadrul municipiului Constanta;

-    asigurarea atat a dotărilor si a amenajărilor pentru turism , cat si cele ale localității;

-    dezvoltarea zonei de agrement si distracție;

-    amenajarea adecvata a terenurilor aflate in domeniul public;

-    restructurarea zonei de micro-ferma, situata in zona de sud;

-    identificarea si personalizarea subzonelor;

-    amenajarea lacului pentru agrement nautic;

-    prelungirea sezonului prin amenajari corespunzătoare ale subzonelor;

-    realizarea de dotări pentru petrecerea timpului liber in cazul timpului nefavorabil;

-    subordonarea concepției de ansamblu inițiativei locale;

-    asigurarea accesului comod si plăcut in zona;

-    realizarea unei densități construite ponderata;

Actuakizarea Planului Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele obiectivelor avute in vedere pentru a fi realizate in perioada următoare, valorificarea cadrului natural si armonizarea acestuia cu amplasamentele propuse.

Se impune, deci , o remodelare funcționala si arhitectural-peisagistica specifica acestei zone, potrivit importantei si rolului zonei de intrare in oraș, pe care il are in context larg al Municipiului Constanta si in contextul relației de imediata vecinătate cu Lacul Siutghiol, Zona Lacului Tabacarie si Stațiunea Mamaia.

2 - ÎNCADRARE in zona

Terenul care constituie obiectul prezentei documentații este cuprins in zona delimitată de următoarele elemente reper:

-    la nord si nord-est - Lacul Siutghiol;

-    la nord-vest - Limita teritoriului administrativ si intravilan a Municipiului

Constanta si Orașul Ovidiu;

-    la sud-vest - DN 2A - E 60 si limita teritoriului administrativ si intravilan a

Municipiului Constanta;

-    la sud si sud-est - Zona Tehnico-edilitara situata la nord de Str. Aurel

Vlaicu si zona Campusului Universitar.

Zona se afla in vecinătatea imediata a Lacului Siutghiol la nord, precum si in proximitatea Campusului Universitar si a Zonei Lacului Tabacariei, către sud-est.

3. RELAȚII CU ALTE DOCUMENTAȚII DE URBANISM aprobate de Consiliul Local al Municipiului Constanta

Planul Urbanistic General al Municipiului Constanta se afla in prezent in curs de actualizare, nefiind inca avizat si aprobat de Consiliul Local Constanta. Prezentul PUZ a preluat din PUG, reglementările cu caracter general, precum si obiectivele majore.

Analiza zonala, făcută cu ocazia elaborării PUZ-ului va conduce la necesitatea nuanțării prevederilor PUG pentru zona aceasta in sensul creșterii complexității sale si a subimpartirii in subzone (echivalente zonelor similare din PUG).

Celelalte documentații studiate si prelucrate de prezentul studiu sunt:

•    Plan Urbanistic General Constanța Etapa I - I. P. J. Constanța, 1994;

•    Plan Urbanistic de Detaliu - Impact, aprobat prin HCLM nr. 137/26.04.2001;

•    Plan Urbanistic de Detaliu - Palazu Mare - "Cișmea” , aprobat prin HCLM nr. 458/30.07.1999, situat in partea de sud a Lacului Siutghiol;

•    Plan Urbanistic de Detaliu - „Ansamblul Boreal” , aprobat prin HCLM nr. 260/30.05.2002, situat invecinatatea DN 2A si a Cimitirului;

•    Plan Urbanistic Zonal si de Detaliu - Zona A.N.L. - Palazu Mare Nord -Caragea - Derveni, pe malul Lacului Siutghiol, aflat in curs de elaborare, la data elaborării prezentei documentații, ce studiază vecinătatea de nord si nord-est;

•    Plan Urbanistic Zonal- Reactualizarea extindere cartier Palazu Mare, in curs de aprobare la data realizării prezentului PUZ;

•    Plan Urbanistic de Detaliu - Autohouse parter si P+1 aprobat cu HCLM 246/2003

•    Studiu de oprtunitate - Centrul de agrement cultural si comercial de tip Mall, Metropolis, octombrie 2002.

•    Plan Urbanistic Zonal Bd.Aurel Vlaicu

•    Plan Urbanistic Zonal Campus Universitar Constanta

•    Plan Urbanistic de Detaliu Cartier Tomis+ Palazu Mare aprobat cu HCLM 215/2007

•    Plan Urbaniști de Detaliu-lotizare teren pentru construirea de locuințe

P+2E-parcelele A 492/2/2 si NP 205/1/2 aprobat cu HCLM 264/2006

•    Plan Urbanistic de Detaliu construire service auto GROUP RENAULT

aprobat cu HCLM 385/2006

•    Plan Urbanistic de Detaliu construire statie distribuție carburanți Petrom aprobat cu HCLM 298/2006

•    Plan urbanistic de Detaliu construire service auto SC AUTO GROUP

aprobat cu HCLM 203/2007

•    Plan Urbanistic de Detaliu construire service auto AUTO GROUP

aprobat cu HCLM 35/2006

•    Plan Urbanistic de Detaliu construire si amenajare microferma POMACOST aprobat cu HCLM 167/2005

•    Plan urbanistic de Detaliu construire showroom si parcare DANUBIUS

aprobat cu HCLM 70/2005

•    Plan Urbanistic de Detaliu construire ansamblu locuințe ZENIT aprobat cu HCLM 191/2006

•    Plan Urbanistic de Detaliu lotizare teren pentru locuințe parcelele A389/3 si 389/4aprobat cu HCLM NR. 166/2006

•    Plan Urbanistic de Detaliu lotizare teren penrtu construire locuințe P+1+M parcela A 325/4 aprobat cu HCLM 264/2007

4 - ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

4.1. ANALIZA ZONELOR FUNCȚIONALE EXISTENTE

Teritoriul delimitat mai sus, reprezintă zona extrem nordica a intravilanului Municipiului Constanta, zona care beneficiază de o așezare extrem de favorabila in vecinătatea Lacului Siutghiol si al Orașului Ovidiu.

Evoluția in timp a zonei analizate a marcat diferențieri in modul de organizare functional-urbanistic. Astfel, conform PUG Municipiul Constanta, se evidențiază următoarele zone funcționale:

Zona de nord, face parte conform PUG-ului din UTR 23, ( delimitat de Lacul Siutghiol la nord, B-dul Tomis la sud-vest, de artera nou propusa in completarea starzii „Rascoala din 1907”, la sud, de B-dul Aurel vlaicu si B-dul mamaia la est) si este constituita din următoarele subzone funcționale:

•    ZRCM - Zona centrala si alte funcțiuni complexe;

•    ZRR - Zona echipamente tehnice majore;

•    ZRB - Zona activitati balneare si turistice;

•    ZRL - Zona de locuit;

•    ZRV - Zona spatii verzi si perdele de protecție.

Zona de vest si sud, face parte conform PUG-ului din UTR 26 si UTR 27 , zona situata in partea de nord-est a orașului, ( delimitată de B-dul Tomis la nord-est, intravilanul propus la vest si B-dul Aurel Vlaicu) si are următoarele zone funcționale:

•    ZRC - Zona centrala si alte funcțiuni complexe;

•    ZRR - Zona echipamente tehnice majore;

•    ZRL - Zona de locuit;

•    ZRV - Zona spatii verzi si perdele de protecție

•    ZRV 2a - Baze agrement, parcuri de distracție.

CONCLUZIE:

In zona propusa spre studiu funcțiunea existenta este de teren agricol si locuințe rurale, dar , conform PUG-ului sunt propuse servicii, funcțiuni complexe, zone rezidențiale, sport, agrement, distracție .

4.2. EVALUAREA PROBLEMELOR DE MEDIU -

Municipiul Constanta

A. CADRUL NATURAL

Ca poziție pe glob, orașul Constanța, este situat la intersecția latitudinii de 44°11’N cu longitudinea de 28°40’E, poziție care face posibil ca în timpul verii unghiul de incidență a razelor solare cu suprafața orizontală a terenului să aibă o mărime de 69°16’ iar în timpul iernii de 22°23’.

Din punct de vedere fizico-geografic, orașul Constanța este situat în sectorul meridional al țărmului românesc al Mării Negre, în partea de est a Câmpiei Central -Dobrogene, a cărei altitudine maximă nu depășește 150 m.

4.2.1. RELIEF

Cea mai mare parte a vetrei urbane este situată pe un relief tipic de câmpie joasă (25-50 m). Ca elemente majore de relief se remarcă două zone mai înălțate, una la E și alta la V de o axă definită de bulevardele 1 Decembrie 1918 și Alexandru Lăpușneanu, care pornesc de la cota de cca. 40,0 - 45,0 m. RMB în zona intersecției bulevardului 1 Decembrie 1918 cu bulevardul I. C. Brătianu și coboară până la 5,0 m. RMB în zona lacului Tăbăcărie.

JXL

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

La Nord de oraș se găsesc cele două lacuri, Lacul Tăbăcărie și Lacul Siutghiol ce colectează toate apele ce se scurg pe versanți sau cele din pânza freatică.

4.2.2. CLIMA

Orașul Constanța, precum si zona PUZ-ului studiat, sunt în întregime cuprinse în climatul de litoral, intens influențat de Marea Neagră, dar și de climatul dobrogean propriu-zis. Datorită poziției sale geografice precum și a particularităților reliefului local, municipiul beneficiază de un potențial caloric deosebit (130 Kcal/cm2)

Temperatura aerului are valoarea medie anuală de 11,6°C, cu un minim în luna ianuarie de 0.7°C și un maxim în luna iulie de 22.2°C , temperatura medie lunară situându-se peste 0°C în tot cursul anului. Media anuală a maximelor zilnice este de 15.3°C, iar a minimelor zilnice de 8.4°C.

Umezeala relativă a aerului este mare, respectiv de 80% media anuală, cu

valori maxime la sfârșitul toamnei de 84% în noiembrie și în cursul iernii de 86% în

decembrie, 84% în ianuarie i 83% în februarie. în lunile iulie-august umezeala relativă

este de 75% datorită vecinătății cu marea >

Nebulozitatea atmosferică este mică, dar numărul mediu anual al acestor zile este mai mare decât în oricare zonă a teritoriului țării, depășind 70 zile.

Durata strălucire a soarelui este mai mare ca oriunde în țara noastră (peste 2258 de ore anual), fiind depășită doar de cea care există la Sulina și Mangalia).

Precipitațiile atmosferice sunt foarte reduse (396,7 mm media anuală). Luna cea mai ploioasă este noiembrie cu 43.9 mm, iar cele mai puține precipitații cad în lunile februarie (26,7 mm) și martie (29.1 mm). Precipitațiile sub formă de ninsoare sunt foarte puține la Constanța (13 zile anual cu ninsoare).

Regimul vântului: dinamica atmosferei, care prin frecvența ei lunară și anuală, imprimă tiparul caracteristic al climei fiecărui an în parte, se caracterizează prin predominanța vânturilor din vest (16.1%) și nord (13.8%) și apoi de cele din nord-est (11.8%) și sud (11.5%). Interesant este faptul că vântul de est reprezintă ca frecvență un procent foarte mic (6.0%) cu toată că briza marină ca vânt local este un fenomen foarte frecvent.

Calmul prezintă o frecvență anuală mică, de doar 11.5%, având cea mai mare frecvență în lunile august (14.4%), mai (14.0%) și iulie (13.6%). Lunile cu cea mai activă dinamică a atmosferei fiind decembrie și ianuarie (8.7 respectiv 8.9% calm)

Direcțiile predominante sunt: nordul (19.0%) și nord-vestul (14.7%) iarna; sudul (14,4%) și nord-estul (14.2%) primăvara; sud-estul (13.6%) vara, sudul și nord-vestul (12.4%) vara și nordul (15.2%) respectiv sud-estul (10.3%) toamna. Circulația vânturilor cu componentă estică deși frecventă sub forma brizelor, are o frecvență ceva mai pronunțată (7.7%) doar vara, circulația din sectorul vestic este predominantă iarna, vara și toamna; primăvara circulația vestică fiind redusă procentual în comparație cu circulația din sud ori din nord-est.

Frecvența calmului este de asemenea mai mare doar vara (13.6%) și primăvara (11.8%) și mică iarna (9.0%).

în ceea ce privește viteza medie anuală a vântului pe direcții, aceasta este mai

mare la vânturile din sectoarele nordic (6.8 m/s) și nord-estic (6.6 m/s) chiar dacă

acestea reprezintă a doua și respectiv a treia direcție predominantă - ca frecvență -

în cursul anului. Viteza medie anuală a vânturilor din sectorul estic, semnifică prin

valoare (4.8 m/s) importanța brizelor marine în orașul Constanța. Deși vânturile cu

componentă vestică, sunt predominante ca frecvență anuală (16.1%) ; se

consemnează viteze medii anuale mai reduse ale vitezei vântului din această direcție >

(4.2 m/s). Viteza medie lunară și anuală a vântului, indiferent de direcția acestuia confirmă dinamica circulației curenților atmosferici, viteza medie a acestora fiind semnificativă atât ca medie anuală (4.6 m/s) cât și ca valori medii lunare (peste 5 m/s iarna, 4-5 m/s primăvara, 3.7 - 3.8 m/s vara și 4.2 - 4.8 m/s toamna).

în ceea ce privește viteza maximă a vântului, pe baza datelor prelucrate special pentru orașul Constanța, se poate estima că, acest parametru, în 20% din cazuri, respectiv odată la 5 ani poate atinge viteza de 29 m/s, odată la 50 de ani 36-37 m/s și în sfârșit, odată la 100 de ani viteza maximă a vântului poate atinge 41-42 m/s.

Dintre fenomenele meteorologice mai semnificative amintim: ceața, cu o medie multianuală de 55 zile. aerul cețos este un fenomen frecvent în orașul Constanța, anual consemnându-se peste 225 zile iar viscolul și poleiul au o frecvență anuală de numai 2.8-2.9 zile, cele mai numeroase cazuri fiind notate în ianuarie-februarie.

4.2.3. CONDIȚII GEOLOGICE

• GEOMORFOLOGIA ZONEI

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul municipiului Constanța face parte din Podișul Litoral cu observația că în cadrul acestuia cotele terenului de maximum + 60,0 m. RMB abia ating media celor din restul podișului, iar în zona centrală a localității aceste cote sunt cuprinse între valorile de + 5,0 m. RMB și + 50,0 m.RMB.

Ca elemente geomorfologice se pot evidenția zonele cu roci Holocene, formate fie din depozite marine, fie aluvionare Pleistocene, formate din loessuri și Neogene - cretacice formate din roci calcaroase. Prezența rocilor dure calcaroase în apropiere de suprafață a generat formarea malurilor înalte în care capetele stratelor formează cueste.

• GEOLOGIA

J2.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

Din punct de vedere geologic teritoriul respectiv se încadrează în unitatea structurală numită Dobrogea de Sud, un sector mai ridicat al Platformei Moesice, situată la sud de linia de dislocație tectonică Capidava - Ovidiu. Această linie a fost pusă în evidență în anul 1950 cu ocazia lucrărilor de foraje la canalul Dunăre -Marea Neagră.

Fundamentul zonei este constituit din șisturi cristaline mezozonale și din șisturi

verzi.

Urmează depozitele jurasice, apoi depozitele de vârstă Sarmațienă medie constituite din două orizonturi și anume:

•    orizontul argilos verzui

•    orizontul calcarelor lumaschelice

în continuare dispus în succesiune normală se dezvoltă formațiunile aparținând Sarmațianului superior, alcătuite predominant din calcare lumaschelice și calcare oolitice. Depozitele sarmațiene sunt acoperite aproape în totalitate de formațiuni de vârstă cuaternară, care pot ajunge până la 12,0 - 14,0.

•    pleistocen inferior - in faleza mării, în dreptul constanței, se găsesc în baza depozitelor cuaternare argilo-verzui și roșcate cu concrețiuni de gips. grosimea lor este de maxim 5 m.

•    pleistocen mediu-superior - peste argilele vărgate sau direct peste depozitul de sarmațiene stau argile nisipoase roșcate cu concrețiuni calcaroase. în depozitele loessoide se întâlnesc 2-7 nivele argiloase de culoare cărămizie reprezentând soluri fosile.

4.2.4. REȚEA HIDROGRAFICĂ - HIDROGEQLOGIE

Rețeaua hidrografică a municipiului Constanța face parte din bazinul hidrografice de ordinul I Litoral (cod bazin hidrografic XV-1) și este formată din:

Nr

crt

Cod b.h.

Denumire curs de apă

Lungime curs de apă (km)

Pantă medie curs de apă (°/oo)

Suprafață bazin hidrografic (km )

1.

XV-1

Litoral (Marea

Neagră)

0

5480

2.

Lacul Siutghiol

1900

3.

Lacul Tăbăcărie

99

în ce privește elementele hidrogeologice este de reținut că există mai multe pânze de apă freatică după cum urmează:

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

•    o pânză freatică de mare adâncime situată în calcarele de vârstă cretacică;

•    o pânză freatică de adâncime cantonată în baza Sarmațianului;

•    o pânză freatică în depozitele de vârstă cuaternară, având zona de circulație de regulă în loess, dar uneori și în argilă (de exemplu în faleză).

ZONARE HIDROGEOLOGICĂ

Cu excepția zonei limitrofe lacului Tăbăcărie, în celelalte zone nivelul crescut al apei subterane este rezultatul acumulării în loess a pierderilor de la rețelele hidroedilitare, care, datorită permeabilității ridicate a acestuia se difuzează rapid până la stratul de argilă impermeabilă, contribuind astfel la ridicarea nivelului pânzei de apă în zona respectivă.

4.2.5. GEOTEHNICĂ

Adâncimea maximă de îngheț pe teritoriul municipiului Constanța, conform STAS 6054-77, este de 80 cm.

Din punct de vedere macroseismic, potrivit Normativului P. 100/92, orașul Constanța face parte din zona “E” având un Ks = 0,12 și o perioadă de colț Tc = 0,7 sec., iar potrivit STAS 11100/1-1977 acesta se încadrează în zona cu grad "7” de intensitate.

In zona adiacentă lacului Tăbăcărie, cuprinsă între malul lacului și străzile ce-l înconjoară în care, datorită existenței cu preponderență a umpluturilor aluvionare nu este posibilă decât amplasarea unor construcții având regim de înălțime de maximum P+1 E, fără subsol, datorită nivelului ridicat al apei.

B. CALITATEA MEDIULUI CONSTRUIT

4.2.6. LUCRĂRI HIDROTEHNICE

în zona municipiului Constanța se găsesc mai multe lucrări hidrotehnice cu rol de asigurare a folosințelor de apă, de apărare împotriva inundațiilor, de asigurare a navigației, de protecție a țărmului Mării Negre, etc.

Principalele lucrări de gospodărirea apelor existente în zona municipiului Constanța și administrate de Regia Autonomă Apele Române - Filiala Constanța sunt prezentate mai jos:

.14.


Nr. crt.

Lucrarea hidrotehnică

Unitatea administrativ teritorială

1.

Stăvilar lacul Siutghiol - Q = 3,32 m3/s

Constanța

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

2.

Stăvilar Pod Pescărie - Q = 0,80 m3/s

Constanta

>

3.

Canal Siutghiol - Tăbăcărie

Constanta

4.2.7. CALITATEA APELOR

APE DE SUPRAFAȚĂ *

Lacul Tăbăcarie se alimentează cu apă dulce din lacul Siutghiol și prin izvoare care se află pe fundul acestuia. Din cauza diferenței de nivel apele din lac se scurg în mare în dreptul podului “Pescărie”. în jurul lacului se află un sistem de drenare a apelor pluviale. Prin acest sistem și prin alte căi sunt introduse accidental în bazinul lacului însemnate cantități de ape uzate menajere complet neepurate. Aceste ape uzate provin din scurgerile clandestine practicate de diverse persoane fizice și juridice prin înțeparea scurgerilor lor în pluvialul care ajunge în lac.

Se constată depășirea valorilor limită la toți parametri chimici de calitate ai apelor costiere românești în zona Constanta Nord - Mangalia măsurați în perioada 1995-1997.

4.2.8. SURSE DE POLUARE SI PROTECȚIA CALITĂȚII APELOR

Stația de epurare mecanică Constanța Nord primește apele uzate menajere din partea nordică a orașului Constanța.

Valorile medii ale principalilor indicatori de calitate ai efluentului acestei stații (lacul Tăbăcărie), efluent care se descarcă în mare (la izobata de 4 m), sunt:

Indicator

U/M

Valori măsurate

STAS 4708 -88

NTPA-001-97

Concentrația ionilor de Hidrogen (pH)

unit.pH

6,5-8,5

6,5-8,5

Suspensii

mg/dm3

100

-

60,0

CBO5    (consum

biochimic de 0)

Mg O2/dm3

75

5,0

20,0

azotiti

}

mg/ dm3

0,33

1,0

1,0

Azotați (NO3)

mg/ dm3

0,25

10,0

25,0

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

amoniu

mg/ dm3

20

1,0

-

ortofosfati

9

mg/ dm3

5,85

-

4,0

coliformi totali

germeni/dm3

1,6 x109

-

1.000.000

coliformi fecali

germerni/dm

3

3,4x108

10.000

streptococi fecali

germeni/dm3

1,1 x 10z

-

5.000

CONCLUZII:

•    valoarea parametrilor măsurați indică depășiri mari a valorilor limită.

•    deși deversările accidentale în lacul Tăbăcarie sunt de dimensiuni reduse atât ca mărime, cât și ca debit, impactul asupra mediului acvatic, prin încărcătura apelor, este evident;

•    majoritatea parametrilor analizați indică valori mari, multe comparabile cu cele din apele uzate evacuate de stațiile de epurare;

•    încărcătura bacteriană este mare și constituie un focar potențial de infecție pentru toți cei care iau contact cu apele lacului;

•    pericolul pe care-l prezintă acest lac pentru întreaga zonă și pentru micile activități care se desfășoară pe el (pescuit sportiv, agrement, antrenamente, etc) este deosebit de grav;

•    s-a constat de asemenea prezența agentului poluant petrolier în masa eșantioanelor de apă colectate din punctele de evacuare Bulevard și Delfinariu.

CONCLUZII GENERALE

La stația de epurare Constanța Nord, situată la limita de nord a orașului Constanța, în imediata apropiere a plajei hotelului Parc, actuala conductă de descărcare a efluentului stației se află la 10Km in larg.

4. 2.9. POLUAREA AERULUI

Considerații generale

Poluarea atmosferei reprezintă unul dintre factorii majori care afectează sănătatea si condițiile de viață ale populației din marile aglomerări urbane. Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele evacuate afectând direct și indirect, la mica și la mare distanta, atât elementul uman, cat si toate celelalte componente ale mediului natural și construit.

dâ.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3, MUNICIPIUL CONSTANTA

Agresivitatea poluanților urbani primari și secundari se manifesta nu numai asupra sănătății umane, prin creșterea morbidității și a mortalității, ci și asupra construcțiilor civile și industriale, prin creșterea substanțială a ratei de coroziune și de degradare a materialelor: beton, metal, sticla, lemn, cauciuc, vopsele etc.

Al treilea factor asupra căruia se repercutează în mod direct poluarea atmosferei este vegetația, respectiv spațiile verzi amenajate, plantele ornamentale, masivele vegetale din parcurile și grădinile orașului.

Unul dintre cei mai puternici factori de stress chimic asupra mediului îl reprezintă ploile acide, sau mai exact, depunerile acide. Gradul ridicat de aciditate al precipitațiilor, pus in evidenta la scara globală, se datorează, în principal, prezenței unor cantități apreciabile de acid sulfuric si acid azotic. Precipitațiile acide determina efecte negative complexe asupra tuturor factorilor mediului natural si artificial.

Sursele de poluare a atmosferei din perimetrul studiat se grupează în mai multe categorii:

a.    ) Surse tipic urbane ( din zona adiacenta zonei PUZ Lacul Tabacariei) provenite din:

-    încălzirea locuințelor în sistem individual;

-    prepararea hranei si a apei calde menajere în sistem domestic;

-    generarea de energie termică și electrica în centrale termice, și electrotermice;

-    traficul rutier.

b.    ) Surse datorate circulației (pe stazile adiacente zonei studiate)

Traficul rutier, ușor si greu, conduce la evacuarea în atmosfera de poluanți comuni, în principal NOX si CO, alături de care apar SO2 si particule (în special de la autovehiculele cu motoare Diesel), dar si la evacuarea, în Cantitati mult mai mici, de poluanți speciali: benzen, etilbenzen, toluen, xileni, metale (Cd, Cu, Cr, Se, Zn, Ni).

CONCLUZII

Poluarea chimică a aerului nu ridică probleme deosebite pentru arealul situat în intravilanul orașului Constanța, deci si a zonei studiate in lucrarea de fata. Reconsiderarea utilizării unor combustibili poluanți împreună cu retehnologizarea unor întreprinderi și cu gestionarea corectă a deșeurilor va rezolva unele depășiri ale concentrațiilor maxime admisibile semnalate, măsuri favorizate de ventilarea zonei de curenții de aer generați de briza marină.

Menținerea calității atmosferei între limite acceptabile, cu tendință de aducere la parametrii naturali constituie o linie strategica esențiala a unui program de management al mediului.

4.2.10. NIVEL FONIC

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

Sursele de zgomot

Traficul rutier reprezintă sursa principala de zgomot pe teritoriul PUZ-ului studiat, precum si pe întreg teritoriul Municipiului Constanța.

Valorile cele mai ridicate ale nivelurile echivalente de zgomot sunt pe principalele artere rutiere orășenești, ele contribuind decisiv la crearea ambianței acustice a orașului; celelalte străzi, mai puțin circulate, nu produc zgomot la niveluri deranjante pentru locuințele din vecinătate.

Se poate observa că pe porțiunile cu străzi mărginite de fronturi de locuințe, cazul zonei situate la vestul Parcului Tabacariei, în spatele acestora zonele sunt protejate prin efectul de ecran al clădirilor din “prima linie”, acest fapt sugerând utilitatea la frontul arterelor importante a unor clădiri cu alte folosințe decât cea de locuit, constituind un tampon între sursă și zona de locuit.

O alta sursa de zgomot a zonei este reprezentat de calea ferata corespunzătoare trenuletului de agrement, zgomot datorat gradului avansat de uzura.

4.3. ANALIZA ZONELOR FUNCȚIONALE EXISTENTE

Teritoriul delimitat mai sus, reprezintă zona situata la vest de Lacul siutghiol, care beneficiază de o așezare extrem de favorabila, la intrarea de nord pe teritoriul administrativ al Municipiului Constanta, fiind starbatut de artere importante de circulație carosabila, respectiv DN 2A - E 60 si constituind o zona de legătură cu zona de agrement si distracții a Lacului Tabacariei, precum si cu zona turistica a Stațiunii Mamaia, situata pe celalat mal al Lacului Siutghiol.

Evoluția in timp a zonei analizate a marcat diferențieri in modul de organizare functional-urbanistic:

•    Zona de est, cu caracter rezidențial de tip rural, este situata in vecinătatea Lacului Suitghiol si este constituita dintr-o fosta așezare de tip sat, Palazu Mare, acum parte constituenta-cartier al Municipiului Constanta

•    Zona de nord, aparține funcțiunii rețelelor tehnico-edilitare, in care se afla zona de captare ape subterane Caragea-Dermen, pe o suprafața de cca 23,2 ha; restul terenului este constituit din terenuri agricole, iar la data eliberării prezentei documentații, este in lucru PUZ ANL - Palazu Mare Nord - Caragea -Derveni,pe malul Lacului Siutghiol, referitoar la lotizări rezidențiale; tot in aceasta zona se afla si Popasul Cișmea, pe o

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

MEMORIU GENERAL

Octombrie 2010


suprafața de cca 0,42 ha;

•    In zona centrala a prezentului PUZ, se afla in majoritate terenuri agricole, puse in posesie cf. Legii 18, cimitirul turcesc ( cca 1,22 ha), lotizarea „Impact”, cu cca 40 locuințe unifamiliale pe lot, pe o suprafața de cca 10 ha; tot in aceasta zona se afla doua zone de servicii, de tip showroom-uri si reprezentante auto ( de 0,94 ha, respectiv 0,51 ha),zona centrului comercial TOM precum si alte PUZ-uri aflate in lucru sau avizare; o alta zona funcționala importanta este constituita din zona captare Cișmea II, cu o suprafața de cca 8,9 ha;

•    In zona de sud-vest, se afla terenuri agricole, o ferma de cca 5,1 ha in prezent in stare de degradare si o zona cu locuințe colective de cca 1,85 ha;

•    In zona de sud-est, se afla cateva zone cu destinație agricola : Inspectoratul de protecție a plantelor, pe o suprafața de cca 6,32 ha si Societatea SERE S.A. Mamaia pe cca 8,22 ha ; de asemenea, tot in aceasta zona se afla si zona captare Cișmea IC pe o suprafața de cca 8,81 ha ;

Se constata ca malul Lacului Suitghiol nu este in prezent amenajat conform cu valoarea sa in raport cu situl studiat, atat la nivel local, cat si la nivel municipal.

Vecinătățile importante ale zonei studiate in prezenta documentație de urbanism sunt:

•    limitele administrative si ale intravilanului Municipiului Constanta si Orașul Ovidiu (la nord si nord-vest);

•    celalalt mal al Lacului Siutghiol si Stațiunea Mamaia ( nord si nord-est);

•    doua surse importante de apa ale Municipiului Constanta, zonele de captare Cișmea IA si ZS (in sud-vest);

•    Campusul Universitar si intersecția B-dului Aurel Vlaicu si a B-dului Tomis ( in sud-est), precum si vecinătatea mai indepartata constituita din zona aferenta Lacului Tabacariei.

REGIMUL TEHNIC, ASPECTE DE ORDIN FORMAL-VOLUMETRIC

Terenul analizat in PUZ este construit in proporție de aproximativ 10%

In ceea ce privește starea clădirilor si a amenajărilor existente:

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3, MUNICIPIUL CONSTANTA

MEMORIU GENERAL

Octombrie 2010

ax


•    cca 10 % din clădiri se afla in stare foarte buna (recent renovate sau in curs de renovare;

•    cca 10 % din clădiri se afla in stare buna ( cu fond structural bun dar necesitând lucrări de renovare interioara si exterioara);

•    cca 30 % din clădiri se afla in stare medie ( cu fond structural bun, dar abandonate in prezent);

•    cca 50 % din clădiri se afla in stare rea ( in stare avansata de degradare, cu materiale si detalii de construcție de proasta calitate).

In ceea ce privește procentul de ocupare a terenului se observa o ocupare mica, specifica terenului agricol si o ocupare mai mare in loturile situate in zona centrala , către vatra veche Palazu Mare si a zonei de rețele tehnico-edilitare.

4.4. SPATII VERZI

SITUAȚIA EXISTENTA

Lacul Siutghiol reprezintă, alaturi de Lacul Tabacariei, una dintre cele mai importante oglinzi de apa ale municipiului Constanta.

învecinat cu Stațiunea Mamaia la nord-est, el are o situație favorabila în oraș putând fi folosit deopotrivă de locuitori si de vilegiaturisti.

In prezent, malul lacului nu este amenajat corespunzător si nu exista dotări de sport, agrement, loisir, distracții sau spatii verzi amenajate corespunzător, deși se costata dezvoltarea de vegetație spontana, specifica .

4.5. BILANȚ TERITORIAL - EXISTENT

ZONE FUNCȚIONALE

SUPRAFAT

A (ha)

ZONA REZIDENȚIALA CU LOCUINȚE INDIVIDUALE PE LOT SAU TIP VILA (inclusiv lotizările cu documentații de tip PUZ sau PUD, aprobate sau in curs de elaborare ; Lotizări ANL; Lotizări conform Legii 18, fara documentații de urbanism avizate)

195,8

ZONA REZIDENȚIALA MIXTA - CU LOCUINȚE INDIVIDUALE

SI COLECTIVE MICI (inclusiv lotizările cu documentații de tip PUZ sau PUD, aprobate sau in curs de elaborare)

40,5

ZONA LOCUINȚE “VATRA SATULUI”

126,8

ZONA INSTITUȚII, SERVICII, COMERȚ (Restaurant Popasul Cișmea, Showroom-uri, Service-auto, Benzinării, Supermarket-uri, Scoli, Spitale, Biserici

27,8

ZONA REȚELE SI CONSTRUCȚII AFERENTE REȚELELOR TEHNICO-EDILITARE (Zona de captare apa Cișmea IC, Cișmea II, Sursa de apa Caragea-Dermeni)

35,2

ZONA GOSPODĂRIE COMUNALA ( Cimitire )

5,2

ZONA TEREN AGRICOL IN INTRAVILAN

36,5

ZONA UNITATI AGRICOLE (Pomacost SA, Inspectoratul de protecție a plantelor, Sere " Mamaia ")

13,1

ZONA REȚELE SI TERENURI AFERENTE CAILOR DE COMUNICAȚIE RUTIERA SI FEROVIARA

64,2

ZONA SPATII VERZI NEAMENAJATE (vegetație joasa neproductiva, aparuta spontan)

23,4

ZONA SPECIFICA MALURILOR LACULUI SIUTGHIOL

16,5

TOTAL SUPRAFAȚA ZONA STUDIATA

P.U.Z. PÂLAZU MARE 3 -MUNCIPIUL CONSTANTA

585

5. ZONE PROTEJATE1

Zona care face obiectul prezentului studiu nu face parte din nici o zona protejata si nici o construcție izolata nu este pe lista monumentelor.

Observații:

Se recomanda conservarea tramei stradale incluzând si nucleul de dotări. Valorile excepționale existente in cadrul zonei protejate se vor proteja in urma unui studiu complet al caselor indicate.

De asemenea in același studiu sunt menționate Perspective protejate:

•    Perpectiva dinspre cartierul Tomis Nord spre malul estic al lacului Tabacariei;

•    Perspectiva dinspre malul estic al lacului spre frontul construit din cartierul

Tomis Nord;

•    Perspectiva dinspre fronturile de blocuri situate pe b-dul A. Vlaicu spre Lacul

Tabacariei si satul Palazu Mare ;

6. - CIRCULAȚII

SITUAȚIA EXISTENTA

1. CONSIDERAȚII GENERALE

1.1. INTRODUCERE

Municipiul Constanta si localitățile din zona periurbana se afla intr-o remarcabila etapa de dezvoltare, mărturie fiind numeroasele construcții si vile noi realizate sau in construcție. Solicitările pentru noi locuințe, dotări si echipări tehnice sunt in permanenta creștere.

Zona de nord a Constantei - respectiv Palazu Mare, dispune de cele mai favorabile potențiale de teren necesar construcțiilor cu legaturi funcționale avantajoase, beneficiază de o calitate corespunzătoare a mediului si nu in ultimul rând de o poziție dominanta cu o deschidere deosebita spre lacul Siutghiol si perspectiva stațiunii Mamaia.

Elaborarea ACTUALIZARE PUZ PALAZU MARE 3 constituie o etapa principala a organizării si inchegarii urbanistice a acestei localitati satelit a municipiului Constanta, pentru care s-a elaborat in mai multe etape Planuri Urbanistice de Detaliu urmate de investiții pentru servicii si locuințe. Suprafața de teren aferent PUZ PALAZU MARE 3 este de aproape 585 hectare, teren practic liber pe ambele parti a DN 2A.

Caracteristic acestei etape de dezvoltare este includerea terenurilor libere situate

atat pe dreapta magistralei rutiere DN 2 A - E 60, respectiv spre vest cat si pe partea stanga adiacent localității. Dintre componenetele programului PUZ fac parte numeroase lotizări pentru locuințe individuale, pentru ANL si servicii, spatii comerciale si in deoasebi realizarea a doua Mall - uri pe o suprafața de cca. 52 ha. Rezolvarea circulației si a transporturilor pune probleme deosebite de ordin funcțional, tehnic, de calitatea mediului si de siguranța, generate in primul rând de traversarea longitudinala a acestei zone de către DN 2A - E60 (pe cca. 4 km). Intensitatea traficului de tranzit de pe drumul național este majorata de circulația locala si de transportul in comun. Traficul foarte intens impune o serie de masuri urbanistice - de exempu: aplasarea centrelor de mare interes in afara traseului DN 2A - precum si de natura tehnica si funcționala (de exemplu: legaturi transversale denivelate fata de DN 2A, intre zonele de est si de vest ale localității).

Analiza situației existente a circulației si a transportului se face avandu-se in vedere importanta si consecințele extinderii localității in lungul DN 2A si pe ambele parti ale acestuia. In prezent siguranța circulației este prea redusa si au loc evenimente de circulație in care adesea cad victime pietonii.

1.2. BAZA DE PROIECTARE

Elaborarea ACTUALIZARE PUZ PALAZU MARE 3 are la baza :

•    Tema de proiectare cu plan de situație 1/4000 si 1/2000 pentru PUZ PALAZU MARE 3;

•    PUG municipiul Constanta ;

•    Studiul de circulație pentru PUG Constanta si organizarea circulației pentru zona periurbana Constanta.

•    PUZ PALAZU MARE 3

•    Studiu General de circulație la nivelul municipiului Constanta si la nivelul teritoriului de influenta

Analiza situației existente a circulației stabilește condițiile generale pentru faza PUZ, in concordanta cu prevederile «Normativului departamental pentru intocmirea studiilor de circulație pentru localitati si teritoriul de influenta -

indicativ C 242/1993 ».

ETAPA DE DIAGNOZA a circulației privește îndeosebi:

•    Infrastructura existenta a circulației: trasee rutiere si feroviare majore, legaturi in zona, echiparea si dotarea tehnica ;

•    Caracteristicile traficului pe DN 2A: intensități, parametri funcționali (viteze), componenta;

•    Disfunctionalitati funcționale si de organizare a circulației;

2. DOCUMENTAȚII DE REFERINȚA

Pe langa documentațiile de baza (pct.1.3.) s-au aplicat, după caz, prevederi

din :

•    Legea nr. 71/1996 pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) secțiunea 1 - Cai de Comunicație ;

•    OG nr. 43/1997 - Norme tehnice pentru proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor;

•    Normativ PD 189/2000 - Capacitatea de circulație a drumurilor publice ;

•    Instrucțiuni CO 155/2001 - Starea tehnica a drumurilor moderne ;

•    Normativ C 242/1993 - Elaborarea studiilor de circulație pentru localitati si teritoriul de influenta;

•    OG nr. 101/1998 - Codul drumurilor;

•    OG nr. 43/1998 - încadrarea drumurilor naționale si norme pentru proiectarea drumurilor si a străzilor;

•    Seria STAS 10144/1...6 pentru proiectarea si capacitatea străzilor si a intersecțiilor;

•    Seria STAS 1848/1 ...6 pentru siguranța circulației rutiere;

•    Normativul P 132/1993 - Proiectarea parcajelor de autoturisme;

•    Highway Capacity Manual - SUA 2000;

•    Strassen Verkehrs Plannung - Korte - Germania;

•    Recensământul general al circulației pe drumurile publice - MT/2000.

3. ELEMENTE METODOLOGICE

Problemele de circulație si transporturi sunt detaliate si in funcție de faza de proiectare si anume:


•    Pentru faza PUZ se efectuează o analiza preliminară a circulației cu caracter global -orientativ privind situația existenta, disfunctionalitatile si consecințele soluțiilor urbanistice preconizate;

•    Pentru fazele PUD si de investiție se impune elaborarea de studii generale de circulație pe baza parametrilor tehnici si a soluțiilor urbanistice.

In cazul PUZ Palazu Mare Mare 3 analiza circulației a avut ca obiective :

•    infrastructura (echiparea) circulației si transporturile existente ;

•    traficul de tranzit pe DN 2A si traficul local;

•    caracterul circulației generale (in luna decembrie 2002, la recunoașterea terenului).

îndeosebi pentru PALAZU MARE este necesar sa se asigure o eficienta maxima

a soluțiilor urbanistice si a rezervărilor tehnice care trebuie stabilite pe baza unui studiu general de circulație.

In prezent, analiza circulației pentru PUZ se efectuează in doua subetape :

analiza critica a situației existente si disfunctionalitatile circualtiei;

• propuneri de organizare pentru circulația majora.

4. ANALIZA CIRCULAȚIEI EXISTENTE

4.1. Infrastuctura rețelei de circulație

a)    Rețeaua rutiera

Drumurile publice din aceasta zona sunt de importanta naționala si europeana, regionala si locala. Acestea se compun din:

•    DN 2A - Urziceni - Slobozia - Ovidiu - Constanta (210 km) traversează zona

Palazu Mare pe cca. 4 km si face parte din traseul drumului european E 60: frontiera cu Ungaria - Borș - Oradea - Cluj Napoca - Brașov - București -Slobozia - Ovidiu - Constanta. Artera este complet modernizata, are 4 benzi carosabile (lățime de 14 m) si platforma, de regula, de 19 m. Drumul este de clasa tehnica II, drum expres    (clasa I = autostrada).

•    In apropierea intravilanului Palazu Mare, spre vest, este traseul DN 22 Tulcea -DN 2A (Ovidiu) cu legătură spre zona industriala Constanta paralel cu DN 2A. Pe acest traseu se desfasoara cu preponderenta traficul greu. Si acest drum este clasat ca fiind de interes internațional, respectiv E 87 pe traseul Tulcea -Constanta - Mangalia - Vama Veche - Bulgaria.

•    DC 89 - face legătură intre zona centrala Palazu Mare (pe strada Scheia) cu localitatea Poarta Alba si traversează teritoriul PUZ.

•    Bulevardul Aurel Vlaicu - delimitează spre sud intravilanul Palazul Mare, are rol de inel major de legătură intre DN 39 Constanta - Mangalia - frontiera cu Bulgaria (E 87) cu zona industriala Palas, cu DN 2A si stațiunea Mamaia.

•    Rețeaua rutiera mai cuprinde o serie de drumuri locale de exploatare (agricole) si de_strazi care dispun de amenajari rudimentare.

b)    Calea ferata

Intravilanul Palazu Mare este limitat spre nord de calea ferata dubla Constanta - Ovidiu - Năvodari care supratraverseaza DN 2A pe un pasaj denivelat.

4.2. Intensitatea traficului

Drumul expres DN 2A este foarte solicitat atat de traficul zonal cu caracter permanent cat si de traficul sezonier estival. Analiza situației actuale se fundamentează pe datele recensământului efectuat de MT - CESTRIN in anul 2000, pe prelucrările de trafic inclusiv prognoza evoluției circulației in anul 2020. Aceste prime date servesc pentru faza PUZ si urmeaza sa fie completate si

.25.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

detaliate intr-un studiu de detaliu de circulație.

Intensitatea traficului se exprima prin numărul de vehicule echivalente (autoturisme = Vt) pentru diferitele categorii de autovehicule fizice. Valorile intensității traficului recenzat si prelucrat in anul 2000 ca medie zilnica anuala (MZA) sunt:

Anul

MZA (in Vt/24h)

2000

19.200

2005

24.400

2010

31.400

2015

38.900

2020

49.500

Pentru anul 2003 corespunde o intensitate de trafic pe DN 2A la postul de recenzare de la km 203 (in dreptul localității Palazu Mare) de 22.300 Vt/24h.

Condiții specifice si factori specifici privind traficul de calcul:

S întrucât se preconizează ca autostrada București - Constanta sa intre in funcțiune in anul 2010, intensitatea traficului se reduce cu cca. 30%, respectiv:

-    in anul 2015, intensitatea este de 27.200 in loc de 38.900 Vt/24h ;

-    in anul 2020, intensitatea este de 34.700 Vt/24h in loc de 49.500 ;

V Postul de recenzare de la km 203 nu inspectează si traficul local pentru relația Palazu Mare - Constanta (drumurile de legătură - str. Dumbrăveni si str. Sahia avand acces in DN 2A intre postul de recenzare si intrarea in Constanta). Ca urmare, se apreciaza adiționarea unei intensități de trafic local stabilit in funcție de numărul locuitorilor din Palazu Mare si gradul mediu de motorizare de cca. 2000 Vt/24h sau de 0,12 x 2000 = 240 Vt/24h ;

S Calculul intensității traficului orar pe baza MZA trebuie afectat de incarcarea sezoniera de vârf care se apreciaza corespunzătoare factorului K1 = 1,5...2,0, de procentul pentru traficul maxim plus sensul cel mai incarcat K2 = 0,5...0,75 si de ponderea traficului orar fata de traficul mediu zilnic K3 = 0,12 pentru 4 benzi carosabile.

In aceste condiții debitul orar de calcul stabilit pentru sensul cel mai solicitat, conform normativului PD 189 / 2000 este :

Qc2003 = K1 x K2 x K3 x (MZA2003)

QC2003 = 1,75 x 0,67 x 0,12 x 2.300 = 3.140 Vt/h sens - pentru sensul cel mai solicitat (2 benzi)

Pentru o banda de circulație in sensul cu incarcare maxima rezulta (pentru 2003):

1.    trafic de tranzit pe DN 2A    - 1570 Vt/h

2.    trafic local Palazu Mare - Constanta_- 240 Vt/h_

Total 1810 Vt/h banda

Aceasta intensitate de trafic este deosebit de mare si depășește capacitatea normala de circulație. Categoriile dominante de vehicule sunt: autoturisme, autobuze, microbuze si vehicule de serviciu.

In afara de circulația auto exista numeroase deplasări de pietoni in lungul DN 2A si spre mijloacele de transport in comun. Lipsa amenajărilor de trotuare generează disconfort si pericole (soldate cu accidente frecvente de pietoni).

Rezolvarea provizorie a accesului la centrul comercial TOM va fi modificata printr-un acces denivelat aflat in curs de aprobare.

7. REȚELE TEHNICO-EDILITARE

7.1. LUCRĂRI HIDROEDILITARE - SITUAȚIA EXISTENTA

7.1.2. GOSPODĂRIREA APELOR

SITUAȚIA EXISTENTA

In vecinătatea zonei PUZ se afla la limita de est, nord-est, lacul Siutghiol, lac cu apa dulce, alimentat din izvoare si avand o suprafața de S= 1.900 kmp.

Apele lacului sunt poluate de eventuale deversări de apa uzata care ajunge in lac fie prin scurgerea lor la suprafața, fie prin infiltrarea in sol si de aici prin panza freatica ajunge in lac. Deasemenea apele de suprafața preiau si apele pluviale din zona care prin scurgerea lor la suprafața spre lac sunt incarcate cu substanțe poluante existente in atmosfera (aer si sol).

Apele lacului Siutghiol au indicatori de calitate depășiți in raport cu valorile admise in STAS 4706 - 88 “ Ape de suprafața”. Astfel valoarea concentrației diferitilor indicatori ai apei masurați in lacul Siutghiol arata o poluare a lacului prin depășirea indicatorilor de ioni de hidrogen, magneziu si cloruri.

Din punct de vedere al apelor subterane exista:

-    o panza freatica cantonata la baza Sarmatianului

-    o panza freatica de adâncime in depozite de varsta cuaternara cu circulație in argila.

Apele subterane in zona provin in general din carsturi si este de buna calitate si reprezintă cea mai importanta sursa de apa pentru municipiul Constanta.

Sursele de apa existente in exploatare pentru alimentarea cu apa a municipiului Constanta sunt amplasate in partea de nord a localității, majoritatea surselor ocupând suprafețe importante din zona studiata in prezentul PUZ.

Acestea sunt:

-    sursele de apa Cișmea I C si II;

-    sursa de apa Caragea Dermen.

In vecinătatea zonei se afla:

-    sursele de apa Cișmea I A si I B;

-    sursele de apa din zona complexului de inmagazinare Constanta Nord.

Descrierea surselor de apa, caracteristici si capacitati, sunt detaliate in

capitolul privind alimentarea cu apa potabila a zonei din PUZ.

Din sursa de apa Caragea Dermen se alimentează cu apa potabila si localitatea Palazu Mare 3. Doua conducte de aductiune de la sursa Caragea Dermen parcurg zona PUZ pana in rețeaua existenta de alimentare cu apa potabila pentru locuitorii localității.

In zona studiata nu exista rețea de canalizare. Apele uzate menajere se scurg la suprafața ca si cele pluviale si se infiltrează parțial in sol poluând in final întreaga zona si solul, aerul si apele lacului Siutghiol.

7.1.3. ALIMENTAREA CU APA

SITUAȚIA EXISTENTA

Zona din prezentul PUZ este neconstruita. Suprafețele importante din aceasta zona sunt ocupate de captările de apa subterane existente, care asigura alimentarea cu apa potabila a municipiului Constanta.

Apa subterana din zona este in general din carsturi si este in general de buna calitate, avand o duritate de 14 G si o temperatura de aproximativ 13 - 15°C. Calitatea apei se înscrie in prevederile STAS 1342 - 91 “Calitatea apei”, tratarea acestei ape rezumandu-se la o dezinfectie prin clorinare care se face direct la captare sau in rezervoarele cele mai apropiate. Calitatea apei furnizate de aceste surse este menținută de buna calitate prin zonele de protecție sanitara cu regim sever bine protejate, împrejmuite cu gard si avand sisteme de evacuare a apei uzate in afara incintei.

Sursele de apa au caracter de neuniformitate in exploatare, in funcție de activitatea turistica din sezon.

Descrierea surselor

Captarea Caragea Dermeni este cea mai veche captare de apa subterana pentru municipiul Constanta din 1897 - 1899 când s-au executat trei puțuri de mare diametru, D =1.70m. Apoi s-au realizat pe rând extinderi in 1915, 1932 - 1935, si ultima in anii 1960 - 1967. in prezent captarea cuprinde un număr de 20 de puțuri cu adâncimi cuprinse intre 35 si 90 m, dintre care 17 puțuri sunt in funcțiune si capteaza apa subterana a acviferului inferior, cantonat in calcare si dolomite, de varsta Barremian - Jurasic. Debitul total al captării este de 986 l/s, in prezent realizandu-se o captare de 744 l/s (debit zilnic mediu) respectiv 840 l/s (debit zilnic maxim). Captarea Caragea Dermen este o parte componenta importanta a sistemului zonal de alimentare cu apa “Litoral”. Apa captata la sursa este dirijata in complexul de inmagazinare - pompare Calarasi si restul in cel de la Ovidiu.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

Captarea I Cișmea este alcatuita din trei grupuri de puțuri forate denumite A, B si C. Zonele de captare 1A si 1B sunt in vecinătatea zonei PUZ.

Captarea Cișmea I A cuprinde zece puțuri din care opt in funcțiune. Forajele au fost executate in perioada 1966 - 1967 si au adancimea 60 - 120 m. Debitul total instalat al captării este de 640 l/s din care se exploatează un debit mediu zilnic de cca. 450 l/s, respectiv debitul zilnic maxim de cca. 570 l/s.

Captarea Cișmea I B cuprinde 9 puțuri dintre care 7 sunt in funcțiune si a intrat in funcțiune in 1967. adancimea forajelor este cuprinsa intre 60 si 120 m. Captarea are un debit instalat de 518 l/s debitul mediu zilnic fiind de cca. 361 l/s, respectiv 420 l/s debit maxim zilnic.

Captarea Cișmea C aflata in zona PUZ intre DN 2A si malului lacului Siutghiol, cuprinde 16 puțuri din care 15 sunt in stare de funcțiune. Forajele au fost executate in 1967 si au un debit instalat de 1464 l/s din care se exploatează un debit mediu zilnic de cca 1163 l/s.

Intre zona de captare Caragea Dermeni si Zona Cișmea I se afla zona de captare Cișmea II pe partea stanga a DN 2A Constanta - București. Captarea a fost pusa in funcțiune in anul 1971 si cuprinde 12 puțuri forate la adâncimi cuprinse intre 90 m si 150 m. Debitul instalat al captării este de 513 l/s. In prezent sunt in funcțiune 6 puțuri care furnizează un debit mediu zilnic de 226 l/s, respectiv un debit maxim de cca 335 l/s. Captarea este in curs de modernizare.

Apa captata din intrega sursa Cișmea I este trimisa atat la Complxul Palas din Constanta cat si direct in rețeaua de distribuție a municipiului.

In apropierea acestora importante surse de apa subterana, la intrarea in stațiunea Mamaia, exista captarea Constanta Nord (Mamaia) alcatuita dintr-un put având H=420 m si inca 4 puțuri avand H=300 m, situate pe malul sud-vestic al lacului Siutghiol.

Captarea a fost realizata in 1979 si are un debit instalat de 530 l/s, debitul mediu zilnic este de 370 l/s si respectiv debitul maxim zilnic de 446 l/s.

De la aceasta sursa apa este pompata spre Complexul Constanta Nord de unde este dirijata spre cartierul Faleza Nord si stațiunea Mamaia. In Complexul Constanta Nord, exista un rezervor 20000mc care include o rezerva intangibila, de incendiu, de 4000 mc.

Din sursa de apa Caragea Dermeni se asigura si alimentarea cu apa a localității Palazu Mare.

De la sursele de apa in lungul drumului național care strabat zona PUZ-ului, sunt amplasate conducte de aductiune care conduc apa potabila de la sursele de apa Caragea Dermen si Cișmea I si Cișmea II spre complexele de inmagazinare si pompare a orașului.

7.1.4. CANALIZAREA

SITUAȚIA EXISTENTA

In zona PUZ-ului nu exista o rețea de canalizare. Apele uzate menajere din zona locuita Palazu Mare se scurg liber la suprafața terenului spre lacul Siutghiol sau se infiltrează in sol poluând solul, atmosfera si apa in zona.

Apele pluviale se scurg liber la suprafața terenului spre lac parțial infiltrandu-

_2â_

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3, MUNICIPIUL CONSTANTA

se in sol si acestea poluează mediul inconjurator.

7.2. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ Șl

GAZE NATURALE

SITUAȚIA EXISTENTĂ

Alimentarea cu căldură a Municipiului Constanța se realizează atât în sistem centralizat, cât și în sistem individual. Ponderea sistemului centralizat atinge în cadrul intravilanului 40-50 %.

Alimentarea cu căldură în sistem centralizat se realizează prin sistemul de termoficare al orașului racordat la CET Palas, prin centrale termice de cuartal și prin centrale termice industriale de zonă. Combustibilul utilizat îl constituie păcura și, în ultimul timp, gazele naturale.

Sistemele de încălzire individuale utilizează în marea lor majoritate drept combustibil lemnul sau cărbunele. In ultimii ani, o parte a acestor sisteme individuale (circa 10%) utilizează drept combustibil fie gazele petroliere lichefiate (GPL), fie combustibilul lichid.

Alimentarea cu căldură a Municipiului Constanța trece în prezent printr-un amplu proces de restructurare, în principal datorită faptului că dezvoltarea urbanistică nu a fost însoțită întotdeauna și de cea a dotărilor edilitare aferente, în cazul de față sursele de alimentare cu energie termică, puncte termice, rețele de agenți primar și secundari și instalațiile la consumatori.

Faptul că, deși este unul dintre cele mai mari și importante orașe ale României, Municipiul Constanța nu a fost alimentat până de curând cu gaze naturale, a constituit o importantă disfuncționalitate în ceea ce privește prepararea hranei la locuințe, dar și în ceea ce privește rezolvarea alimentării cu căldură și apă caldă menajeră a locuințelor și clădirilor publice din zonele vechi ale municipiului.

Sistemul de alimentare cu gaze al municipiului prezintă o schemă echilibrată și sigură în funcționare care va asigura alimentarea corespunzătoare a consumatorilor și va permite urmărirea extinderilor viitoare ale cartierelor orașului.

Conducta magistrală de gaze naturale DN 500 mm care vine de la Cogealac - Năvodari și al cărei traseu trece la marginea intravilanului în zona de nord-vest, alimentează stația de reglare măsurare (SRMP) amplasată în apropierea intersecției Bd. Aurel Vlaicu cu Str. Ștefăniță Vodă. De aici începe dezvoltarea inelului de repartiție de medie presiune DN 600 mm (0 24”) pe arterele: Str. Soveja, Bd. Mamaia, Bd. 1 Decembrie, Bd. 1 Mai, Bd. Aurel Vlaicu, Bd. Dezrobirii din care sunt alimentate cele 8 stații de reglare de sector (SRS).

Până în prezent au fost transformate în centrale termice, punctele termice nr. 37 și 47 din zona de nord a municipiului, urmând ca pe măsura obținerii fondurilor să fie transformate și alte puncte termice la care s-au constat probleme în funcționarea termoficării și ai căror utilizatori doresc debranșarea de la termoficare.

In acest context, trebuie subliniat că echipamentele cu care vor fi dotate aceste centrale termice trebuie să fie moderne, cu randament ridicat și grad redus de poluare pentru ca, beneficiind de calitățile gazelor naturale, gradul de poluare să fie redus la minimum. Amplasarea actuală a zonei industriale în municipiul Constanța, precum și încălzirea prin termoficare au ferit până în prezent de poluare prin surse termice zonele de nord și centrală ale orașului.

Zona Palazu Mare permite o dezvoltare urbanistică mai rapidă și mai ușor de realizat datorită posibilității viitoare ușoare de alimentare cu gaze naturale, dar și pentru că aici nu sunt amplasate conducte de țiței, produse petroliere și GPL.

Alimentarea cu căldură a locuințelor și clădirilor publice din vechea vatră a satului Palazu Mare se face folosind sobele cu combustibil solid, iar în zona studiată în cadrul prezentului PUZ folosind și combustibilul lichid și GPL.

7.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

SITUAȚIA EXISTENTA

Municipiul Constanta este atat un producător, cat si un important consumator de energie electrica. Producerea energiei electrice si termice realizate in CET Palas (2x50 MW) acopera necesitățile județului, iar eventualele suplimentari necesare sunt luate din Sistemul Energetic National prin intermediul stafiei Constanta Nord (400/110 kv - 2x200MVA). Zona studiata este amplasata in partea nordica a municipiului pe malul vestic al lacului Siutghiol pe o suprafața de 383,78ha si este străbătută de DN 2A. De la Centrala Electrica de Termoficare CET Palas, printr-o rețea aeriana de distribuție de 110 kV sunt alimentate stafiile de transformare ce alimentează rețeaua de distribuție pe medie tensiune a localității. După cum se știe in Municipiul Constanta coexista trei tipuri de rețele de medie tensiune 6,10 si 20 kV, in partea nordica tensiunea de lucru fiind 10 kV.

Zona ce face obiectul prezentului PUZ este alimentata din stafia de transformare Tomis Nord (110/10/6 kV - 40 MVA; 110/20 kvV- 25 MVA).

Rețeaua de medie tensiune este parțial aeriana (conductor 3x50 mmp) si alimentează posturile de transformare ce deservesc Palazu Mare.

Rețelele aeriene de joasa si medie tensiune sunt pozate pe stâlpi de beton tip CONEL, specifici tensiunii rețelei. Iluminatul public folosește stâlpii destinați alimentarii de joasa tensiune a consumatorilor locali.

7.4. TELECOMUNICAȚII

SITUAȚIA EXISTENTA

Zona Palazu Mare este arondata Oficiului Comercial TT nr.7 din bulevardul Tomis nr.310 si este servita de doua centrale telefonice.

-    o centrala digitala tip Siemens- EWSD -1870 de linii.

-    o centrala analogica tip Pentaconta - 20800 de linii.

Rețeaua telefonica este de tip aeriana si este pozata pe stâlpii utilizați si de rețeaua electrica de joasa tensiune.

8. REGIMUL JURIDIC

In conformitate cu datele puse la dispoziție de Serviciul de Cadastru -marea majoritate a terenurilor cuprinse in prezentul PUZ aparțin domeniului particular. Restul sunt terenuri aflate in domeniul public si al Primăriei Municipiului Constanta al persoanelor juridice.

Pana in anul 1878, in timpul administrației turcești, toate suprafețele de apa, inclusiv Lacul Siutghiol, aparțineau statului si se aflau in folosința unor persoane fizice prin concesionare, sau a localităților pe teritoriul carora se aflau suprafețele de apa respective.

După 1878, conform legislației romanești, toate suprafețele de apa naturale ( curgătoare, lacuri, marea), constituiau proprietatea statului si se aflau in administarea Domeniilor Pescăriilor Statului. Ele constituiau suprafețe de apa in proprietate privata numai in condițiile când acestea erau amenajate artificial, pe suprafețe aflate anterior in proprietate privata.

Dispunerea in plan a patrimoniului Primăriei Municipiului Constanta este evidențiata in planșa referitoare la Regimul Juridic.

9. DISFUNCTIONALITATI

9.1. DISFUNCTIONALITATI URBANISTICE

•    Aparenta izolare a Zonei Lacului Siutghiol si inexistenta legaturilor la nivel de incadrare, legaturi pietonale, sistem de spatii verzi si circulații cu Zona de nord, precum si cu vecinătățile imediate ( Satul de Vacanta, Lacul si Stațiunea Mamaia, Marea Neagra si faleza la est, Zona Complexului sportiv, Zona lacului Tabacariei, etc.);

•    Nefolosirea lacului, ca legătură funcționala către zona turistica si Stațiunea Mamaia ;

•    Tratarea neunitara a zonei din punct de vedere urbanistic si peisagistic;

•    Marcarea insuficienta la nivel zonal prin semnale, repere majore, etc, specifice intrării in oraș;

•    Neechiparea corespunzătoare cu funcțiuni specifice zonei Lacului Siutghiol (turistic, servicii, sport, agrement, loisir);

•    Existenta unui fond locativ al vetrei centrale Palazu Mare, constituita din fond construit degradat, imbatranit;

•    Marcarea acceselor principale in zona, atat carosabile, cat si pietonale ;

•    Vecinătățile cu artera de circulație DN 2A, de o mare importanta la nivel zonal, care este insuficient dimensionata, producând disfunctii mai ales in sezon

•    Inexistenta legaturilor pietonale atat in interiorul zonei, cat si care sa faca legătură intre zona Lacului Tabacariei si zonele Lacului Siutghiol;

•    Inexistenta plantațiilor de aliniament si a celor cu rol de protecție;

•    Neamenajarea corespunzătoare a potențialului natural oferit de lacul Siutghiol: maluri, golfuri, precum si oglinda lacului;

•    Neexplorarea suficienta a potențialului oferit de oglinda de apa a lacului pentru sporturi nautice, agrement, relaxare, plaja, etc;

•    Insuficienta serviciilor si a micilor dotări specifice ;

•    Inexistenta zonelor tratate din punct de vedere peisagistic ;

9.2. DISFUNCTIONALITATI - GOSPODĂRIREA APELOR,

ALIMENTAREA CU APA SI CANALIZARE

9.2.1.    DISFUNCTIONALITATI -GOSPODĂRIA APELOR

-Apele de suprafața a lacului Siutghiol sunt poluate de apele uzate menajere si pluviale. Deși deversările sunt reduse, ele pot afecta calitatea apei lacului Siutghiol si este posibila incarnarea bacteriana a lacului.

-Uzura avansata in sistemul de alimentare cu apa a municipiului Constanta.

Menționam vechimea si uzura următoarelor lucrări:

-Instalațiile de pompare de la surse

-Rețeaua de apa si instalațiile aferente care sunt realizate din materiale vechi, nerecomandate astazi din punct de vedere sanitar si rezistenta in timp

-Stațiile de epurare subdimensionate.

9.2.2.    DISFUNCTIONALITATI - ALIMENTAREA CU APA

-Sursele de apa sunt vechi, cu utilaje uzate si care nu funcționează la capacitatea la care au fost executate.

-Defecțiuni frecvente la instalațiile de pompare datorate echipamentelor vechi, cu fiabilitate redusa.

-Capacitatea rezervelor de apa potabila este redusa in raport cu cerințele actuale de asigurare a unei rezerve de apa apreciata la cel puțin 80% din consumul de apa zilnic.

-Aductiunile de apa potabila ale municipiului de la sursele de apa existente in zona PUZ sunt vechi, uzate din materiale cu fiabilitate redusa.

9.2.3. DISFUNCTIONALITATI - CANALIZAREA APELOR UZATE

MENAJERE SI PLUVIALE

-Lipsa canalizării apelor uzate menajere din zona locuința, localitatea Palazu Mare 3.

-Colectoarele principale ale municipiului din zona de nord sunt vechi, cu etansari necorespunzatoare cu zone degradate.

9.3. DISFUNCTIONALITĂTI - ENERGIE TERMICA SI GAZE NATURALE

Cea mai importantă disfuncțjonalitate o constituie dificultățile în aprovizionarea cu combustibili solizi, precum și cantitatea insuficientă, calitatea necorespunzătoare și prețul ridicat al acestora.

Lignitul este adus pe calea ferată și apoi pe căi rutiere în special din Bazinul Gorjului, are putere calorifică redusă din cauza conținutului ridicat de steril, iar granulația este de cele mai multe ori necorespunzătoare, fiind livrat cu praf sau cu bucăți prea mari ce nu pot fi arse în sobele obișnuite. Scăderea producției de cărbune conduce la aprovizionarea din ce în ce mai dificilă a populației cu acest combustibil.

Aprovizionarea populației cu lemn de foc se face din județele cu exploatări forestiere, dar este neritmică și la un preț ridicat. In județul Constanța nu există exploatări forestiere, astfel încât arborii existenți sunt defrișați legal sau ilegal, acesta fiind unul din factorii care conduce la deteriorarea echilibrului ecologic natural.

Există, de asemenea, dificultăți în aprovizionarea cu butelii de aragaz în special în perioada de iarnă. De asemenea, costul ridicat al umplerii unei butelii constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei cu risipă de combustibil și reducerea confortului în bucătării în special în perioada de vară.

In cazul alimentării cu GPL, necesitatea respectării distanțelor minime de siguranță între recipientele de GPL și obiectivele învecinate (clădiri de locuit, anexe gospodărești, spații publice etc.) conduce la dificultăți în amplasarea recipientelor sau a clădirilor învecinate care se construiesc ulterior în zone cu recipiente existente.

9.4. DISFUNCTIONALITATI - ENERGIE ELECTRICA SI TELECOMUNICAȚII

DISFUNCTIONALITATI - IN SISTEMUL DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE PE MEDIE SI JOASA TENSIUNE.

Faptul ca inca mai sunt rețele de medie tensiune ce lucrează la tensiuni inferioare tensiunii de 20 kv constituie o ramanere in urma fata de tendința generala in acest domeniu. Aceste rețele nu sunt dimensionate pentru a putea oferi un surplus de putere in eventualitatea unor noi dezvoltări urbanistice in zona. S.C.”ENEL-ELECTRICA Constanta a urmărit ca, pentru rețele de 6 si 10 kv, inlocuirile curente de conductori si echipamente sa se realizeze ca pentru tensiunea de 20kv.

Rețelele de joasa tensiune sunt învechite pe unele porțiuni, pentru acestea impunandu-se reparații capitale si o modernizare a acestora (inclusiv rețele de iluminat public).

.24.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

DISFUNCTIONALITATI - TELECOMUNICAȚII

Principalele disfunctionalitati sunt: slaba telefonizare a zonei si gradul de uzura ridicat al rețelei.

9.5. DISFUNCTIONALITATI -CIRCULAȚII

Disfunctionalitatile circulației generale si ale transporturilor privesc: infrastructura rutiera, solicitarea diferitelor categorii de trafic si organizarea desfășurării circulației.

a)    Infrastructura DN 2A răspunde la limita cerințelor traficului de tranzit dar nu satisface deplasarea pietonilor si a intrărilor si ieșirilor străzilor laterale pentru traficul local. In planșa nr. 1 de disfunctionalitati sunt exprimate grafic:

-    lipsa generala a trotuarelor pe părțile laterale ale DN 2A pentru accesul la obiectivele din Palazu Mare, la stafiile de transport in comun;

-    lipsa in cea mai mare parte a drumurilor locale paralele cu platforma DN 2A pentru circulația locala care se intersectează cu traficul de tranzit;

-    lipsa unei alei de cicliști situata in afara carosabilului, biciclistii deplasandu-se in prezent pe carosabilul DN 2A;

-    exista mult prea multe intersecții cu străzi si drumuri locale laterale care nu sunt amenajate corespunzător (fara benzi de decelerare, de accelerare, de oprire si de stocaj la stanga);

Astfel de disfunctionalitati generează reducerea capacitatii de circulație pe

DN 2A precum si riscuri de producere a evenimentelor de circulație (in lungul DN 2A sunt multe cruci care marcheaza accidente mortale).

b)    Rețeaua de străzi din Palazu Mare dispune de regula de amenajari rudimentare: imprejmuiri din piatra bruta, macadam sau chiar si străzi din pamant, rigole si șanțuri, trotuare intermitente etc., condițiile locale de circulație fiind de calitate relativa.

c)    Pentru descongestionarea drumului național de traficul local este necesar sa se prevada legaturi suplimentare directe ale rețelei de străzi si drumuri locale cu inelul municipiului, respectiv str. Aurel Vlaicu.

d)    Sistemul de marcaje si indicatoare de circulație care reglementează desfasurarea traficului este deficitara atat pentru DN 2A cat si pentru străzile laterale. Realizarea rețelei de circulație propusa de PUZ trebuie completata cu echipări tehnice pentru semafoare, marcaje si indicatoare de circulație.

e)    Disfunctionalitatile au rezultat din lipsa eficientei raportului dintre: infrastructuri, intensitatea caracterul traficului si reglementarea desfășurării traficului. Ele se pot reduce sau elimina prin amenajari tehnice si urbanistice adecvate, avandu-se in vedere si intensificarea permanenta a traficului.

f)    In prezent pe DN 2A se desfasoara si circulația de căruțe si de biciclete cu riscuri si consecințe negative.

g)    Nivelul de serviciu al drumului este parametrul normat (normativul PD 189/2000) care exprima capacitatea de transport si gradul de aglomerare (pana la ambuteiaj

in cazul nivelului de serviciu de categoria F).

In prezent nivelul de serviciu in perioada estivala de trafic maxim pe DN 2A este estimat de categoria E/F. Pentru perspectiva situația se poate imbunatati, respectiv NS categoria D daca se iau o serie de masuri tehnice.

Analiza disfunctionalitatilor este urmata de propuneri de amenajari rutiere pentru realizarea programului PUZ. Acestea sunt axate, in principal, pe creșterea eficienta si a siguranței circulației, atat pentru DN 2A cat si pentru drumurile locale.

In mod anticipat elaborării planului cu propunerile de rezolvare a circulației pentru PUZ se arata mai multe principii si soluții de amenajare pentru eliminarea disfunctionalitatilor si asigurarea transporturilor viitoare.

legaturile DN 2A la rețeaua locala de pe ambele parti ale drumului se vor asigura printr-un pasaj denivelat simplu de acces la centrul comercial TOM si doua sensuri giratorii (unul la intersecția cu str.Dumbrăveni si unul la intersecția cu firul de vale din zona SHOWROOM BMW.

se prevede lărgirea DN 2A la drum cu trei benzi pe sens ;

se va prevedea o alee principala paralela cu DN 2A pentru biciclisti;

transportul in comun se va tripla fata de cel actual corespunzător programului PUZ si va dispune de trasee si dotări corespunzătoare ;

parcajele vor fi amplasate si dimensionate individual pentru fiecare obiectiv si dotare din PUZ ;

transporturile grele si industriale vor fi eliminate de pe DN 2A si vor fi dirijate pe DN 22 (vecin);

se vor introduce sisteme performante pentru dirijarea automata a traficului (seif control command) etc ;

artera de penetrație din direcția Poiana (de la artera ocolitoare a Constantei,prevăzută cu nod rutier complex,va descarcă in DN 2A intr-un sens giratoriu amplasat in zona showroom BMW

intersecția DN 2A cu Bd. Aurel Vlaicu trebuie reamenajata si dimensionata corespunzător cu viitoarea creștere a intensității traficului. O soluție viabila este cu traversare diagonala (directa) a DN 2A prin inelul de ocolire si schimbare a direcției, in sistem de circulație giratorie, comandata de semafoare sincronizate pentru relatile dintre Bd. Aurel Vlaicu si Bd. Tomis - DN 2A

CONCLUZII

1) Analiza situației existente a circulației si transportului in cadrul teritoriului aferent PUZ Palazu Mare (planșa nr.1) evidențiază caracteristicile actuale si disfunctionalitatile in ceea ce privește diagnoza circulației. Aceste elemente formează cadrul major al implementării programului PUZ Palazu Mare care este

-26.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

deosebit de consistent, ambițios si atragator.

2)    Circulația actuala pe DN2A in zona Plazau Mare si a penetrației in municipiul Constanta (respectiv si artera Aurel Vlaicu de acces spre Mamaia si spre stațiunile din sud ale litoralului) se afla in prezent la limita capacitatii de transport si nu poate prelua numic din traficul local viitor, generat de programul PUZ Palazu Mare 3.Situația se va ameliora considerabil odata cu darea in funcțiune a autostrăzii Bucuresti-Constanta si a arterei ocolitoare a Constantei (Agigea-Ovidiu). De aceea sunt necesare masuri urbanistice speciale (de amplasare a centrelor de interes) precum si masuri tehnice.

3)    Soluția de rezolvare a circulației viitoare in perspectiva programului PUZ trebuie sa evite interferențele categoriilor de trafic local de tranzit, inclusiv de transport in comun (pentru a nu se mai repeta experiențe nefericite cum sunt: DN 1 traversare Otopeni la București, sau ieșirea din Constanta spre Mangalia pe DN 39, substanțial mai puțin solicitata de trafic fata de DN 2A).

Pentru fundamentare soluțiilor de circulație in zona Palazu Mare este necesar sa se întocmească la următoarea faza de proiectare (eventual la studiul de fezabilitate) un studiu de detaliu de circulație.

9.5. DISFUNCTIONALITATI - SPATII VERZI

•    Vegetație - Inexistenta unei gândiri peisagistice a zonei verzi adiacenta Lacului Siutghiol; vegetație imbatranita, spontana.

•    Calitatea apei lacului este pusa în discuție de numeroasele scurgeri din rețeaua edilitara de canalizare, prin proasta funcționare a statiei de epurare si a legaturilor cu celelalte structuri acvatice ( marea, Lacul Tabacariei, canalizări edilitare), situație evidențiata si prin zonele de vegetație nitrofila, aratând gradul de poluare a apei.

•    Echipamentele hidrotehnice nu funcționează corect: statia de epurare, ecluzele de trecere către lacul Siutghiol si mare.

•    Existenta zonelor insalubre si a depozitelor de gunoaie, în special pe traseul trenuletului de agrement (apoi lângă Satul de vacanta si pe malul de vest).

10. ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

□    Existenta unui potențial special al zonei, oferit de Lacul

Siutghiol si de situarea in vecinătatea marii si a Lacului tabacariei, precum

-ii.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3, MUNICIPIUL CONSTANTA

si a zonei de intrare in Municipiul Constanta;

□    Potențialul oferit de poziționarea zonei de studiu, la intrarea in Municipiul Constanta , pe DN 2A;

□    Existenta unor spatii libere extrem de valoroase in zona studiata ;

□    Existenta unui potențial important din punct de vedere urbanistic si peisagistic in zona de studiu a PUZ-ului;

□    Existenta legaturilor la nivel de cai de comunicație rutiere cu Municipiul Constanta, precum si cu vecinătățile imediate ;

□    Existenta , in apropiere a traseelor de transport in comun, precum si a stafiilor de transport in comun ;

□    Existenta unui cadru natural deosebit in zona ( Lacul Siutghiol), dar si in vecinatate( Marea Neagra, Lacul Mamaia si Lacul Tabacariei);

□    Existenta unor funcțiuni importante in zona învecinată (Campusul Universitar la sud, Stațiunea Mamaia, la est, pe celalalt mal al Lacului Siutghiol si Nucleul Lacului Tabacariei: Satul de Vacanta, Parcul de distracții, Planetarium, Delfinarium, etc);

□    Prezenta echipamentelor corespunzătoare;

□    Existenta unor accese principale in zona, atat carosabile, cat si pietonale;

□    Potențialul reprezentat de spatiile verzi existente, mai ales cele de pe malul Lacului Siutghiol;

□    Existenta unui mare potențial natural oferit de Lacul Siutghiol: maluri, peninsule, golfuri, precum si oglinda lacului;

□    Potențialului oferit de oglinda de apa a lacului pentru sporturi nautice, agrement, relaxare, plaja, etc;

•    PUNCTE SLABE

□    Aparenta izolare a Zonei Lacului Siutghiol si inexistenta legaturilor la nivel de incadrare, legaturi pietonale, sistem de spatii verzi si circulații cu zona intrării in Municipiul Constanta, precum si cu vecinătățile imediate;

□    Tratarea neunitara a zonei din punct de vedere urbanistic si peisagistic;

□    Marcarea insuficienta la nivel zonal prin semnale, repere majore, etc;

□    Neechiparea corespunzătoare cu funcțiuni specifice zonei;

□    Marcarea acceselor principale in zona, atat carosabile, cat si pietonale;

□    Vecinătățile cu artere de circulație ce necesita completări si stabilirea de noi profile caracteristice ( mai ales DN 2A);

□    Inexistenta legaturilor pietonale atat in interiorul zonei, cat si care sa faca legătură intre zona lacului si zonele adiacente

□    Potențialul spatiilor verzi amenajate insuficient sau aflate in stare de degradare ;

□    Inexistenta plantațiilor de aliniament si a celor cu

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

rol de protecție;

□    Neamenajarea corespunzătoare a potențialului natural oferit de lac : maluri, peninsule, golfuri, precum si oglinda lacului;

□    Neexplorarea suficienta a potențialului oferit de oglinda de apa a lacului pentru sporturi nautice, agrement, relaxare, plaja, etc;

□    Insuficienta serviciilor si a dotări specifice ;

□    Inexistenta zonelor tratate din punct de vedere peisagistic;

□    Nefolosirea eficienta a traseului de cale ferata din sud ( către Ovidiu );

□    Legaturi insuficiente ale zonei cu malul lacului;

□    Inexistenta unor dotări specifice de sport, agrement, loisir, precum si dotări turistico-balneare.

ACȚIUNI

□    Asigurarea accesului comod si plăcut către zona ;

□    Realizarea unei densități construite ponderata;

□    Obținerea prin intermediul volumetriei si organizării de ansamblu a unei imagini reper-urban de identitate in cadrul municipiului Constanta;

□    Asigurarea atat a dotărilor si a amenajărilor zonale, cat si cele pentru restul localității;

□    Amplasarea de dotări de utilitate publica, atat cele aflate in stadiu de proiect cat si altele nou propuse ;

□    Dezvoltarea zonei de sport,agrement si distracție, dar si turistico-balnear;

□    Amenajarea adecvata a terenurilor aflate in domeniul public;

□    Amenajarea corespunzătoare a spatiilor verzi;

□    Restructurarea zonelor existente, situata in zona de sud-est ( Inspectoratul de protecție a plantelor, Sere SA Mamaia, etc);

□    Identificarea si personalizarea subzonelor;

□    Amenajarea lacului pentru agrement nautic si sportiv;

□    Prelungirea sezonului prin amenajari corespunzătoare ale subzonelor;

□    Realizarea de dotări pentru petrecerea timpului liber in cazul timpului nefavorabil;

□    Menținerea si modernizarea terenurilor de sport, clubului nautic, piscinei, parcului de distrractii;

□    Amenajarea zonei adiacente lacului cu o mica subzona de plaja cu utilitățile aferente necesare;

□    Amenajari peisagistice si zone cu mobilier urban special, opere de arta plastica, etc;

□    Reconversii funcționale in zonele agricole si in zonele aferente rețelelor tehnico-edilitare;

□    Se va incuraja pastrarea fluentei circulației pietonale in lungul malului lacului si vor fi interzise funcțiunile care o blochează;

□    Se va menține caracterul pietonal al zonei;

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

□    Va fi încurajata circulația pietonala in jurul lacului principal, urmarindu-se punerea in valoare pentru agrement a acestuia;

□    Se vor păstră zonele de protecție naturale si zonele de protecție pentru instalații;

□    Zonele de sport, agrement, vor fi protejate cu zone de protecție;

□    Se va incuraja diversitatea tipului de acces in zona, pastrandu-se atat zone preponderent plantate, cat si zone preponderent comerciale;

□    Se va interzice amplasarea construcțiilor provizorii si a celor realizate din materiale de construcții precare;

□    Marcarea cu megastructuri - siluete reper care sa contribuie la personalizarea zonei;

□    Marcarea axelor de perspectiva cu accente si capete de perspectiva.

11. PROPUNERI - REGLEMENTARI

11.1. PROPUNERI - URBANISTICE

•    Construirea unui unui pol de interes urban in zona de nord/est (pe malul lacului) care sa echilibreze existenta centrului comercial TOM.

•    Amenajarea malului existent si propunerea de funcțiuni specifice spotului, agrementului, loisirului in zona ;

•    Rezervarea unor zone cu funcțiuni specifice de intrare in municipiu, de tipul polilor cu funcțiuni mixte ( servicii, comerț, birouri), de-alungul DN 2A;

•    Rezervarea zonelor ce urmeaza a fi lotizate pentru zone rezidențiale de diferite categorii ( pe lot, de lux, colective tip vila, etc);

•    Rezervarea terenurilor pentru turism balnear si distracții;

•    Rezolvarea problemelor de circulație generate de DN 2A, prin propunerea măririi amprizei acestuia la trei benzi pe sens.

•    Rezolvarea numărului de parcari sub si supraterane, precum si imbunatatirea elementelor geometrice, a echipării tehnice si a sistemului rutier, in zonele deja constituite ;

•    menținerea funcțiunii dominante de zona rezidențiala si zona mixta, servicii, comerț, precum si zone verzi, de sport, distracții si agrement;

•    realizarea unei densități construite ponderata;

•    amenajarea adecvata a terenurilor aflate in domeniul public;

•    identificarea si personalizarea subzonelor;

•    amenajarea lacului pentru agrement nautic;

•    prelungirea sezonului prin amenajari corespunzătoare ale subzonelor;

•4L

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3, MUNICIPIUL CONSTANTA

•    realizarea de dotări pentru petrecerea timpului liber in cazul timpului nefavorabil;

•    subordonarea concepției de ansamblu inițiativei locale;

•    dezvoltarea de baze nautice pe Lacul Siutghiol;

•    amenajarea zonei adiacente lacului cu utilitățile aferente necesare;

•    asigurarea accesului comod si plăcut către zona ;

•    menținerea funcțiunii de spațiu verde amenajat cu acces public si propunerea de amenajare a altor spatii verzi neamenajate;

-    asigurarea legaturilor pietonale in spațiu verde si menținerea caracterului preponderant pietonal al circulației in interiorul zonelor specifice spatiilor publice;

-    asigurarea parcării in zona rezidențiala existenta, zona fiind deficitara in parcaje amenajate;

-    ierarhizarea si diferențierea circulației pietonale in interiorul zonei, cu prioritate pentru circulația in lungul falezei lacului si in exteriorul zonei, către zona Lacului Tabacariei si legaturi către faleza Marii Neagre si a Stațiunii Mamaia.

11.2. PROPUNERI - CIRCULAȚII

11.3. REȚELE TEHNICO-EDILITARE -

PROPUNERI SI REGLEMENTARI

11.3.1. ALIMENTAREA CU APA SI CANALIZAREA - PROPUNERI

DATE GENERALE

In zona prezentului P.U.Z. se propune realizarea de obiective deosebit de importante pentru zona si intreg municipiul Constanta.

De o parte si dealta a drumului se propune construirea a cate unui complex comercial MALL pe o suprafața de 34,2 ha a complexului Mall 1 pe partea dreapta a soselei București - Constanta si respectiv o suprafața de S = 17 ha a complexului Mall 2 de pe partea stanga a aceleiași sosele.

Zone de service-uri, magazine.

Lotizări locuințe din care menționam si locuințe ANL avand S = 34,74 ha in vecinătatea zonei de captare Caragea - Dermen pentru cca. 4000 de locuitori.

I Lotizări locuințe de o parte si de alta a soselei naționale care traversează întreaga zona astfel:

-    S2 = 10 ha pentru 40 de loturi si cca. 120 de locuitori.

-    S3 = 99,93 ha langa Mall 1 pentru cca. 3000 de locuitori.

-    S4 = 7 ha pentru cca. 200 de locuitori.

■M.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

-    S5 = 9,56 ha cu 50 de loturi pentru N = 150 locuitori.

-    S6 = 27,17 ha cu 300 de loturi si 1000 de locuitori.

-    S7 = 0,2 ha existenta cu 5 locuitori

-    S8 = 6,4 ha pentru un hotel cu 300 de locuri.

Zona Inspectoratului de protecție a plantelor pe o suprafața S9 = 6,32 ha.

Realizarea de sere pe o suprafața S10 = 8,22 ha.

Parcaje importante in zona mall-urilor.

Zonele de captare existente care se pastreaza asigurandu-se zona de protecție sanitara cu regim sever, solicitate de agenția de mediu in conformitate cu legislația in vigoare, si anume:

-    Sursa Caragea - Dermen, S = 23,21 ha

-    Sursa Cișmea II avand S = 8,9 ha

-    Sursa Cișmea IC avand S = 8.81 ha.

In vecinătatea zonei exista captările Cișmea IA si Cișmea IB a căror protecție va fi asigurata fara sa fie afectate de construcțiile noi din zona.

Se va menține cimitirul turcesc.

GOSPODĂRIREA APELOR

Lacul Siutghiol, lac cu apa dulce va fi protejat de poluarea posibila prin amenajările prevăzute in zona, prin pastrarea unei distante de minimum 15 m care sa asigure o zona de protecție corespunzător prevederilor Legii apelor nr. 107 din 1996 care, pentru lacurile naturale cu suprafețe de peste 1000 ha stabilește aceasta distanta.

Delimitarea zonei de protecție se realizează de către Regia Autonoma Apele Romane impreuna cu autoritatea de cadastru financiar si cu deținătorii terenurilor riverane.

Se vor efectua permanent lucrări de intretinere a malurilor protejate ale lacului Siutghiol.

Se va curata suprafața lacului de frunze, crengi si orice alte corpuri plutitoare care dau un aspect neingrijit si care potpolua apele lacului.

Se va reface, extinde si moderniza întregul sistem de alimentare cu apa a municipiului Constanta. In zona P.U.Z.-ului se vor retehnologiza si moderniza instalațiile din cele trei zone importante de captare a apei subterane: Caragea -Dermen, Cișmea IC si II aferente zonei precum si cele doua zone de captare din vecinătatea P.U.Z.-ului, Cișmea IA si IB. Se vor inlocui utilajele existente cu utilaje noi, performante si corespunzătoare. Se vor inlocui instalațiile si conductele vechi si uzate.

Pentru inlaturarea poluării in zona se vor realiza rețele de canalizare a apelor uzate menajere pentru toti consumatorii existenti si noi propuși in zona care vor dirija apele uzate menajere printr-un colector principal in rețeaua orașului Constanta spre statia de epurare. Se impune astfel si reabilitarea întregului sistem de canalizare a municipiului Constanta prin înlocuirea canalelor vechi si uzate precum si extinderea si refacerea stațiilor de epurare existente in municipiu.

Toate lucrările se vor realiza astfel ca sa se asigure zonele de protecție sanitara impuse de legislația in vigoare prin H.G. 101 din 1997 privind distantele minime intre conducte si fata de fundațiile construcțiilor.

ALIMENTAREA CU ARA POTABILA

.42.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

Necesarul de apa potabila pentru obiectivele propuse a se realiza in aceasta zona s-a calculat in conformitate cu standardele in vigoare, si anume:

-    S.R. 1343 - 1 - 95 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati.

-    STAS 1478 - 30 Alimentarea cu apa in construcții civile si industriale. Pentru complexele comerciale s-au stabilit consumurile de apa prin asimilarea

cu alte complexe comerciale realizate in tara si in lume.

Formulele de calcul a debitelor conform standardelor sunt:

-    Qzi med = 1/1000 £ Niqi Kp Ks

-    Qzi max = Qzi med Kzi

-    Qorar max = Qzi max Ko In care

-    Ni = număr de consumatori pentru fiecare obiectiv

-    qi = debitul specific funcție de consumator

-    Kp = 1,1 coeficient pentru pierderi tehnice admisibile in sistemul de alimentare cu apa

-    Ks = 1,1 coeficient pentru nevoile proprii sistemului de alimentare cu apa si canalizare

-    Kzi = 1,15 coeficient de variație zilnic

-    Ko = 1,35 coeficient de variație orara

.42-


Rezulta urma

toarele debite de apa necesare:

Consumator

Nr.

Debit

specific

l/zi

Debite de apa necesare caracteristice

Qzi med

Qzi max

Qorar

max

Centru comercial tip MALL Nr. 1

S = 34,8 ha

Salariati

500

20

12,1

13,9

18,8

Restaurant

1000

22

26,6

30,6

41,3

Săli de spectacol (cinema,conferințe)

300

5

1,8

2,1

2,8

Centru comercial tip MALL Nr. 2

S = 17 ha

Salariati

300

20

7,3

8,4

11,3

Restaurant

600

22

16,0

18,4

24,8

Săli de spectacol (cinema,conferințe)

100

5

6,0

6,9

9,3

Populație pe zone

N1-ANL

4000

N2

120

N3

3000

N4

200

N5

150

N6

1000

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

N7

5

Total populație

8475

295

3025,0

3479,0

4697,0

Hotel (N8)

300

200

72,6

83,5

112,7

Inspectoratul pentru protecția plantelor (N9)

100

20

2,7

2,8

3,8

Sere (N10)

50

20

1,2

1,4

1,8

Suprafețe totale de stropit (N11)

120

1,78

258,5

297,3

401,3

Drumuri si parcaje (N12)

11

1,78

2,2

2,5

3,4

Total debite (mc/zi)    3431,7    3946,5    5327,5

(l/s)    39,7    45,7    61,7

Pentru incendiu exterior este necesar un debit de trei jeturi de 5 l/s timp de trei ore corespunzător suprafeței de ~ 400 ha a zonei P.U.Z.

Pentru obiectivele speciale, aglomerate si cu materiale inflamabile se vor prevedea hidranti de incendiu interiori de maximum doua jeturi a 2,5 l/s care va fi asigurat timp de 10 minute, si instalații speciale, acolo unde va fi cazul, cu sprinklere si drencere pentru care se asigura debitul necesar timp de o ora prin realizarea rezervei de apa proprie si a statiei de pompare corespunzătoare. Debitele de apa pentru instalațiile speciale se vor stabili in proiectele de specialitate funcție de compartimentarea spatiilor si de gradul de rezistenta la foc.

SURSA DE APA

Pentru a asigura debitul de apa necesar pentru toti consumatorii din zona se vor folosi sursele de apa subterana existente in zona pentru alimentarea cu apa a municipiului Constanta si anume sursa de apa Caragea - Dermen din partea de vest a zonei; sursa de apa Cișmea II si sursa de apa Cișmea IC.

Prin proiecte de specialitate sursele de apa existente vor fi restudiate pentru a prelua si noii consumatori. Utilajele de pompare vor fi inlocuite cu utilaje noi si performante.

Rezerva de apa pentru aceasta zona va cuprinde volumul de apa necesar pentru compensarea consumurilor de apa, pentru caz de avarie si rezerva de apa pentru incendiu exterior.

Rezerva de apa pentru compensarea debitelor este Vc = 0,3 Qmax zi = 0,3 x 3946,5 = 1184 mc.

Rezerva pentru consum si avarie este Vc+av = 0,7 Qmax zi = 2762 mc.

Rezerva pentru incendiu va asigura debitul de incendiu exterior de trei jeturi a 5 l/s timp de trei ore si o rezerva de incendiu interior de doua jeturi a 2,5 I/s timp de 10 minute precum si rezerva de consum pe perioada incendiului (trei ore).

Rezulta:

Vine = Vine ext + Vine int + Vcons inc = 510 mc.

Aceasta rezerva se asigura din rezervele de apa ale orașului Constanta. Debitele de apa necesare in instalațiile speciale de incendiu necesar in spatiile care necesita instalații (scene, zona depozite mall-uri) se vor asigura pe o perioada

stabilita de norme in rezervoare de apa amplasate in zona fiecărui consumator.

Funcție de realizarea in timp a obiectivelor propuse si avizul de gospodărire a apelor din municipiu se vor utiliza rezervoare de apa existente in aceasta zona pentru municipiul Constanta sau se vor realiza rezervoare zonale pentru asigurarea rezervei de apa pentru consum si incendiu exterior.

Pentru a se asigura transportul apei la consumatorii propuși in zona P.U.Z.-ului se va realiza o rețea de alimentare cu apa. Conductele de apa se vor monta in lungul străzilor si aleilor din zona. Rețeaua de apa va fi pe cat posibil de tip inelar.

Din rețea prin branșamente se va asigura alimentarea cu apa la fiecare consumator. Pentru inregistrarea consumatorilor de apa se vor monta in cămine de vizitare apometre si vane amonte si aval de aparat.

Pe rețeaua de apa se vor monta armaturile necesare: vane, hidranti de incendiu si de stropit.

Conductele de alimentare cu apa se vor realiza din materiale folosite in prezent pentru transportul apei potabile (polietilena de înalta densitate, fonta ductila, etc).

Traseul si dimensiunile conductelor se vor definitiva in cadrul proiectelor de execuție. Rețelele de apa se vor coordona cu celelalte rețele edilitare din zona, corespunzător cu standardul in vigoare SR 8591 - 97 “Rețele edilitare subterane. Condiții de amplasare”.

CANALIZAREA APELOR UZATE MENAJERE

Apele uzate menajere de la consumatorii de apa potabila vor fi preluate prin racorduri de canalizare de o rețea de canale prevăzute in zona. Canalele se vor realiza din tuburi de beton cu îmbinări etanșe cu mufe si vor fi prevăzute cu cămine de vizitare in punctele de racord, ramificație sau schimbări de direcție.

Pe racordurile care preiau ape uzate incarcate cu grăsimi de la restaurante se vor amplasa separatoare de grăsimi care vor prelua surplusul si numai după reținerea grăsimilor vor fi introduse in rețeaua publica de canalizare.

Canalele menajere prevăzute in zona vor dirija apele uzate in canalizarea municipiului Constanta.

Evacuarea apelor se va face gravitațional sau prin pompare funcție de configurația terenului.

In final colectoarele orășenești conduc apele uzate spre statia de epurare Constanta Nord. Statia de epurare existenta care cuprinde numai treapta de epurare mecanica si are o capacitate insuficienta este ineficienta fiind o statie veche, uzata, incompleta si cu utilaje necorespunzatoare.

Pentru preluarea debitelor de ape uzate de la consumatorii existenti si pentru debitele de ape uzate din zonele care se dezvolta in aceasta parte si zona studiata in acest P.U.Z. se impune reabilitarea si completarea statiei de epurare Constanta Nord.

Pentru reabilitarea statiei de epurare Constanta Nord sunt in curs de elaborare proiecte de specialitate la toate fazele de proiectare.

Debitele de apa uzat menajera din zona prezentului P.U.Z. vor fi calculate cu formula:

Quz = 0,8 Qzi max

Rezulta de la fiecare din consumatorii de apa următoarele debite de apa

uzata:

.45-

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

Quz zi med = 30 l/s

Quz zi max = 42,2 l/s

Quz orar max = 45,6 l/s

CANALIZARE APE PLUVIALE

Pentru zona construcțiilor propuse in aceasta zona se vor realiza canale pluviale care vor prelua apele de ploaie de pe carosabil, spatii verzi si acoperișurile construcțiilor.

Canalele pluviale vor conduce apele de ploaie gravitațional in lacul Siutghiol prin guri de evacuare amenajate.

Debitele de apa de ploaie de pe suprafața zonelor amenajate se vor calcula cu formula:

Q = m S <t>med i

In care:

-    m = 0,8 coeficient de corecție

-    S = suprafața de teren de pe care se colectează apele de ploaie funcție de sistematizarea verticala a fiecărei zone conform proiectelor la fazele de detatliu P.U.D. si apoi a proiectelor de execuție

-    $med - coeficientul mediu de scurgere a apelor de ploaie funcție de tipul de suprafața (tipul de imbracaminte a drumurilor, spatii verzi, tipul de acoperiș al construcțiilor, etc)

-    i - intensitatea ploii de calcul al zonei municipiului Constanta.

Funcție de suprafața aferenta fiecărui bazin se va stabili dimensionarea si traseul canalului pluvial corespunzător, in cadrul planurilor urbanistice de detaliu si apoi a proiectelor de execuție.

OBSERVAȚII FINALE

Realizarea lucrărilor de alimentare cu apa potabila, canalizare menajera si pluviala propuse in prezentul P.U.Z. se va face in conformitate cu proiectele de specialitate începând cu fazele de fezabilitate pana la faza finala a proiectelor de execuție.

Condițiile de realizare a acestor lucrări se stabilesc in baza studiilor topografice, hidrografice si hidrogeologice întocmite pentru fiecare faza de proiectare.

Documentațiile de execuție pentru lucrările de alimentare cu apa si canalizare vor primi avize de la toate forurile competente si anume:

-    Regia Apele Romane.

-    R.A.J.A.C. Constanta.

-    Agenția de Protecție a Mediului.

-    Direcția de Sanatate Publica.

-    Pompieri.

Lucrările de alimentare cu apa si canalizare necesare in zona se vor încadra in lucrările de alimentare cu apa si canalizare pe ansamblul municipiului Constanta care vor fi realizate in conformitate cu propunerile de dezvoltare prevăzute in Planul Urbanistic General al municipiului Constanta in curs de elaborare si aprobare.

Menționam in principal următoarele lucrări care sunt necesar a se realiza pe ansamblul municipiului pentru funcționarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare:

-    Reabilitarea surselor de apa subterane din zona P.U.Z. prin reechiparea

puțurilor cu utilaje noi de pomare.

-    Asigurarea zonelor de protecție sanitara in conformitate cu H.G. 101 - 97 care cuprinde normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protecție sanitara.

-    Reabilitarea si extinderea necesara a rezervoarelor de apa existente in zona pentru asigurarea rezervei de apa pentru avarie, consum si incendiu exterior.

-    Refacerea in intregime a statiei de epurare existenta Constanta Nord pentru a realiza epurarea mecano-biologica a apelor uzate menajere de la toti consumatorii existenti si de la consumatorii noi propuși in zona (conform Lacul Tabacarie si zona Palazu Mare 3).

-    Redimensionarea si inlocuirea unde este cazul a rețelelor principale de alimentare cu apa si canalizare la care se vor racorda rețelele prevăzute in zona prezentului P.U.Z.

Proiectarea, execuția si exploatarea lucrărilor de alimentare cu apa si canalizare se vor face conform standardelor in vigoare, din care menționam:

-    S.R. 1343 - 1 - 95 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa necesare pentru localitati.

-    STAS 1478 - 90 Alimentari cu apa pentru construcții civile si industriale.

-    STAS 8591 - 97 Rețele edilitare subterane. Condiții de amplasare.

-    STAS 1342 - 90 Apa potabila.

-    H.G. 101 - 97 Hotarare pentru aprobarea normelor privind caracterul si marimea zonelor de protecție sanitara.

-    Legea nr. 137 - 1995 Legea protecției mediului.

-    Legea nr. 107 - 1995 Legea apelor.

-    ORDIN nr. 536 - 97 Ordinul ministerului sanatatii pentru aprobarea normelor de igiena si recomandări privind mediul de viata al populației.

11.3.2. PROPUNERI ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ

SI GAZE NATURALE

Prin finalizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale a Municipiului Constanța se vor crea condiții pentru folosirea acestui combustibil pentru alimentarea cu căldură și a zonei de intrare în municipiu dinspre București.

Conducta magistrală de gaze naturale DN 500 mm care vine de la Cogealac -Năvodari și al cărei traseu trece la marginea intravilanului în zona de nord-vest a Municipiului Constanța, alimentează stația de reglare măsurare predare (SRMP) amplasată în apropierea intersecției Bd. Aurel Vlaicu cu Str. Ștefăniță Vodă, de unde pornește dezvoltarea inelului de repartiție de medie presiune DN 600 mm (0 24”)prin intermediul căruia sunt alimentate cele 8 stații de reglare de sector (SRS) din municipiu.

Prin alimentarea cu gaze naturale pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei și utilizări tehnologice (prepararea diverșilor agenți termici, lucrul cu flacără directă) se poate realiza alimentarea consumatorilor pe măsura edificării construcțiilor, contorizarea consumurilor, adaptarea permanentă a

-£Z-

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

consumului la sarcina de utilizare momentană, se elimină pericolul poluării solului cu produse petroliere și se micșorează poluarea aerului față de soluția utilizării pentru încălzire a combustibilului lichid sau solid.

Disfuncționalitățile constă în existența unui număr mare de puncte de foc și utilizarea unui combustibil valoros, cu utilizări în multe domenii, pentru producerea unor agenți termici cu temperatură relativ scăzută.

Actualele sisteme automatizate de supraveghere a funcționării instalațiilor, precum și sistemul de service cu personal autorizat ISCIR permit în prezent reducerea la minim a riscului de incendiu datorat utilizării gazelor naturale pentru încălzire și prepararea apei calde menajere.

In ceea ce privește reducerea consumului de gaze naturale, aceasta se poate realiza prin optimizarea energetică a clădirilor, prin educarea consumatorilor și prin utilizarea energiei solare și eoliene în special pentru prepararea apei calde menajere și pentru utilizări tehnologice. Se va realiza astfel apropierea de conceptul dezvoltării durabile, care, pentru ariile urbanizate din cadrul Uniunii Europene trebuie să ofere serviciile de bază privind mediul, activitățile sociale și cele economice tuturor rezidentilor unei comunități, fără a amenința viabilitatea sistemelor naturale, construite și a celor sociale, de care depinde furnizarea acelor servicii. Acest concept se poate și trebuie să fie aplicat în această zonă a Municipiului Constanța aflată în apropierea Lacului Siutghiol și unde o serie de suprafețe agricole urmează să fie convertite spre alte destinații (locuire, servicii, comerț). Este de subliniat faptul că în zona studiată în cadrul prezentului P.U.Z. se află și una dintre importantele surse de apă ale Municipiului Constanța: zona captare Cișmea, sursa de apă Caragea - Dermen.

In tabelul anexat este estimat debitul maxim instalat de gaze naturale pentru zona studiată în cadrul prezentului P.U.Z., precum și pentru zonele studiate în celelalte P.U.Z.-uri elaborate anterior pentru Palazu Mare.

Față de necesarul instalat estimat la circa 65.000 m3N/h urmează ca DISTRIGĂZ SUD, Sucursala Constanța, împreună cu proiectantul, SC PETROPROIECT SA, să hotărască dacă pentru zona Palazu Mare este necesară o nouă stație de reglare de sector sau consumatorii se pot racorda la SRS 1 din Constanta.

f

REGLEMENTĂRI

La fazele următoare de proiectare, pentru instalațiile de încălzire și alimentare cu apă caldă menajeră, precum și pentru sistemele de alimentare cu gaze naturale, se va asigura realizarea cu prioritate a celor 6 exigențe de calitate obligatorii prevăzute de Legea 10/1995 a calității în construcții:

■    rezistența și stabilitatea;

■    siguranța în exploatare;

■    siguranța la foc;

■    igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului;

■    izolația termică, hidrofugă și economia de energie;

■    protecția împotriva zgomotului.

Se vor respecta prevederile principalelor acte normative:

■    Legea 10/1995 a calității în construcții

■    Normativul I 6 - 1998 pentru proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

■    Normativul I 13 - 2002 pentru proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire centrală

■    Normativul P 118 - 1999 de siguranță la foc a construcțiilor

■    Prescripția tehnică ISCIR PT A1 - 2002 “Cerințe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoși”

■    SR 8591 - 1997 - Rețele edilitare subterane. Condiții de

» »

amplasare

■    C 107/1 - 1997 - Normativ pentru calculul coeficienților globali de izolare termică la clădirile de locuit

■    C 107/2 - 1997 - Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă destinație decât cele de locuit

11.3.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA SI

TELECOMUNICAȚII

PROPUNERI - ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

CONSIDERAȚII GENERALE

Dezvoltarea urbanistica a zonei prevede amplasarea a doua complexe tip Mall (supermarkete, galerii comerciale, piețe tradiționale, restaurante, complexe loisir, etc.), doua magazine show-room, locuințe (lotizare ANL, lotizare Impact, lotizări pentru construcții individuale), precum si o seie de unitati de comerț si servicii (de-a lungul DN 2A). De asemeni o parte din teren este destinat zonelor de agrement, iar o alta parte au funcțiuni edilitare (captari de apa). Se poate spune ca in zona vor apare o serie de obiective ce vor oferi un grad ridicat de urbanism. Se are in vedere ca zona Palazu Mare sa devină o poarta de intrare reprezentativa pentru Municipiul Constanta.

Soluțiile de alimentare a noilor consumatori ce vor aparea in zona vor trebui sa aiba la baza o serie de considerente care sa asigure un serviciu energetic performant, de calitate:

1.    Dotarea cu utilaje, aparatura tehnica va fi echivalenta cu exigentele unor construcții cu destinație similara din tarile dezvoltate.

2.    Rețelele de alimentare pe medie si joasa tensiune vor fi de tip subteran (in canalizatie sau săpătură). Rețelele existente aeriene vor fi introduse in subteran.

3.    Posturile de transformare vor fi amplasate fie in cabina de zidărie, fie vor fi inglobate in construcțiile pe care le deservesc. Ele vor fi conectate in bucla simpla.

4.    Racordurile electrice si coloanele de alimentație vor fi dimensionate astfel incat sa permită o mai mare variație a consumului de putere

electrica.

5. Alimentarea cu energie electrica a noilor obiective se va face la parametrii impuși de standardele naționale.

La proiectarea si executarea noilor rețele de alimentație cu energie electrica se vor repecta următoarele standarde si prescripții in vigoare:

-    STAS 8591/1 - 91 - Amplasarea in localitati a rețelelor subterane

-    STAS 234 - Branșamente electrice. Condiții de proiectare si execuție.

-    PE 107 - Normativ pentru proiectarea si executarea rețelelor de cabluri electrice

-    PE 124 - Normativ privind alimentarea cu energie electica a consumatorilor industriali si similari

-    PE 132 - Normativ pentru proiectarea rețelelor electrice de distribuție publica

-    PE 155 - Normativ pentru proiectarea si executarea branșamentelor pentru clădiri civile.

STABILIREA NECESARULUI DE PUTERE ELECTRICA

Pentru stabilirea necesarului de putere in vederea alimentarii cu energie electrica a noilor consumatori ce vor aparea in zona ce face obiectul actualului PUZ se vor avea in vedere o serie de considerente:

a.    incalzirea clădirilor se va face prin centrale proprii cu combustibil lichid sau gaze (exclus electric)

b.    energia electrica se va utiliza pentru iluminatul interior si exterior (inclusiv decorativ) pentru acționarea diferitelor echipamente tehnologice.

Pe baza unor indicatori analitici rezultați din experiența de proiectare au fost stabilite puterile instalate si maxim simultan absorbite.

Traseele rețelelor de distribuție propuse tin cont de trama stradala a zonei studiate precum si de locurile de amplasare posibila a posturilor de transformare. S-a avut in vedere ca acestea sa fie instalate in centrele de greutate ale subzonelor pe care le servesc.

Amplasarea definitiva a obiectivelor energetice (posturi de transformare - linii electrice) se va stabili de către proiectantul de specialitate de la S.C.”Electrica” SA -SDFEE. Constanta.

BREVIAR DE CALCUL PENTRU STABILIREA NECESARULUI DE PUTERE.

1. CENTRE DE COMERȚ, ALIMENTAȚIE PUBLICA, CULTURA SI AGREMENT - TIP MALL.

Pe o suprafața de 34,8 ha, in partea de sud-vest a zonei, urmeaza a se construi un centru de comerț, alimentație publica, cultura si agrement de tip mall.

Acest centru va cuprinde un mix de profite structurat pe trei dimensiuni: shopping, entertainment (loisir) si dining.

Spatiile complexului din clădirea principala (S + P + 2E) au următoarele destinații:

-    Magazine specializate pe zone tematice (leasing).

-    Magazine reprezentative pentru comercianti, supermarket (3000 mp) -(retail).

-    Cultura si agrement - librarii, săli de expoziții, spatii de audiții si vizionari filme, săli de jocuri si internet, bowling si biliard.

-    Alimentație publica - restaurant, restaurant tip drive-in, cafenele, baruri, etc (circa 200 de locuri).

Pentru autoturisme este prevăzută si infiintarea unei benzinării.

Zona va asigura spatii de parcare (1000 de locuri).

Alimentarea cu energie electrica a complexului mall se va realiza de la posturi de transformare de abonat care se vor amplasa intr-o cabina de zidărie exterioara sau se vor amplasa in subsolul clădirii principale.

Energia electrica va fi utilizata pentru iluminat (interior si exterior), pentru alimentarea instalațiilor tehnologice, frigorifice, statii de pompare, instalații de condiționare aer, sălile entertainment, ascensoare.

Pentru asigurarea evacuării magazinului si a sălilor de spectacol in cazul întreruperii accidentale a alimentarii cu energie electrica se vor prevedea sisteme de iluminat de evacuare pentru marcarea ieșirilor, a cailor de circulație către exterior si a iluminatului de paza.

Alimentarea acestor sisteme se va face dintr-un grup electrogen cu care va fi prevăzut complexul.

BILANȚ ENERGETIC CENTRU DE COMERȚ ALIMENTAȚIE PUBLICA SI AGREMENT TIP MALL

1. Instalații de iluminat si prize.

1.1. Instalații interioare.

Nr.

crt.

Destinația spațiului

S

desf.

- mp -

Putere instalata unitara - w/mp -

Putere instalata - kw -

1

Magazine specializate grupate pe zone tematice

5000

50

250

2

Magazine reprezentative pentru comercianti -supermarket

6000

50

300

3

Entertainment - cinematograf multiplex, sala bowling, biliard, jocuri electronice, internet

3000

300

4

Alimentație publica -restaurante, cafenele, cofetarii,

3000

500

baruri, terase

Total putere instalata Pi = 1350 kw.

1.2.    Instalații de iluminat exterior.

Puterea instalata pentru iluminatul exterior (inclusiv cel decorativ) se estimează la circa 20 kw.

1.3.    Instalații de iluminat pentru spatii tehnice (statii de pompare, etc)

Valoarea globala estimata este de 10 kw.

Total putere instalata in instalațiile de iluminat si prize Piip = 1380 kw.

2.    Instalații sanitare si de incendiu.

2.1.    Satia de pompare adiacenta a rezervorului:

-    Menajer - 3 x 2 kw = 6 kw

-    Hidranti exteriori - 1 x 7,5 kw = 7,5 kw

-    Sprinklere (1 a+1 r) - 2 x 18 kw = 36 kw

-    Drencere (1 a+1 r) - 2 x 45 kw = 95 kw

-    Put (2 buc.) - 2 x 11 kw + 22kw

-    Pompe ape uzate curate - 2x2,2 kw = 4,4 kw

2.2.    Statii pompare incendiu-hidranti - locale

-    Pompe incendiu - 2x2,2 kw = 4,4 kw

-    Pompe incendiu - 2x4 kw = 8 kw

-    Pompe ape uzate 4x1 kw = 4 kw

2.3.    Bucătării - 100 kw (global)

Valoare puterii instalațiilor sanitare si de incendiu ridica la Pis =282,3 kw.

3.    instalații de incalzire si condiționare aer - puteri instalate

a - Centrala termica b - Electrocorectoare c - Pompe de circulație d - Agregate de frig Global Piic=500 kw

4.    Alti consumatori.

-    Instalații forța atelier întreținere 30 kw

-    Cinematograf multiplex, bowling - 30 kw

-    Ascensoare - 20 kw

-    Diverse - 10 kw.

Total putere instalata mall Pi = 2250 kw

-    Coeficient de simultaneitate intre cosumatori ks=0,7

-    Putere activa maxim simultan absorbita Pmsa = ks x Pi = 0,7 x 2250 = 1575 kw

-    Putere aparenta necesara a fi livrata de postul de transformare Sn = (1,1 x

Pmsa)/coscp = (1,1 x 1575) = 1925 KVA unde 1,1 - coeficient ce tine seama de căderile de tensiune pe linie

coscp - factorul de putere admisibil (cos<p=0,9)

Aceasta putere va fi livrata de doua posturi de transformare (1 x 1000 KVA + 2

x 630 KVA) repartizați astfel:

-    1 post de 2x630 KVA - pentru instalațiile de iluminat si paza

-    1 post de transformare de 1000 KVA pentru instalațiile de la unitățile de alimentație publica (restaurante, cofetarii, drive-in) si instalațiile de forța.

Un alt centru de comerț tip mall, de mai mici dimensiuni se propune a se construi pe o suprafața de 17 ha, in apropierea celuilalt

Pentru alimentarea cu energie electrica a acestuia, care este asemanator din punct de vedere al dotării cu primul, se va instala si aici un post de transformare propriu, de putere 2 x 630 KVA. Acesta va fi inglobat in clădirea principala a centrului de comerț tip mall.

2. SHOWROOM AUTO.

In zona vor fi amplasate doua showroom auto

a - unul de 0,94 ha compus din magazinul de prezentare propriu-zis, un service auto si o benzinărie Shell.

b - unul de 0,51 ha compus din magazinul expozitional si un service auto.

Ambele sunt amplasate dea lungul lui DN 2A, pe partea dinspre lacul Siutghiol.

a. Showroom-ul de 0,94 ha se compune dintr-un magazin expozitional de circa 1000 mp, un service auto de 300 mp, si o benzinărie Shell.

Puterea instalata specifica (orientativa) pentru magazinul expozitional auto (showroom) este de 75 w/mp (Pi = 75 w/mp).

Puterea maxim simultan absorbita de consumatorii energetici ai showroom-ului

va fi:

Pmsa = ks x ku x Pi x Sd = 0,5 x 0,8 x 75 x 1000/1000 = 30 kw unde ks - coeficient de simultaneitate intre consumatori (ks = 0,5)

ku - coeficient de utilizare (ku = 0,8)

Sd - suprafața desfasurata a magazinului (Sd = 1000 mp)

Puterea instalata specifica (orientativa) pentru service-ul auto este de 100 w/mp.

Puterea maxim simultan absorbita de consumatorii de energie electrica din service-ul auto va fi:

Pmsa = ks x ku x Pi x Sd = 0,5 x 0,8 x 100 x 300/1000 = 12 kw

Benzinăria Shell va avea 3 pompe multiprodus si o pompa rapida (pentru camioane) cu posibilitatea alimentarii pe ambele parti. Statia va fi prevăzută cu firme luminoase.

Puterea instalata a tuturor consumatorilor (4 pompe - 8 kw; compresor - 1 kw; aspirator - 1 kw; vitrine frigorifice - 3 kw; iluminat interior-exterior, firme luminoase si prize) se ridica la circa 30 kw.

Puterea maxim simultan absorbita de consumatorii benzinăriei Shell va fi:

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL -PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

Pmsa = ks x kn x Pi = 0,5 x 0,8 x 30 = 12 kw

Puterea maxim absorbita simultan de cele trei entitati din zona de 0,91 ha aferenta showroom-ului va fi:

Pmsa = ksl x (Pms1 + Pms2 + Pms3) = 0,85 x (30 + 12 + 12) = 46 kw

unde ksl - coeficientul de simultaneitate intre liniile electrice respective (ksl =

0,85).

Puterea aparenta necesara a fi livrata de postul de transformare va fi:

Sn = (1,1 x Pmsa) / cos<p = (1,1 x 46) / coscp = 56 KVA

unde 1,1 - coeficient ce tine seama de căderile de tensiune pe linie

cos<p - factor de putere admisibil (coscp = 0,9)

b. Showroom-ul amplasat pe o suprafața de 0,51 ha va avea un consum energetic mai redus avand in vedere atat marimea magazinului de prezentare (700 mp) cat si inexistenta unei benzinării.

Consumul energetic, la nivelul postului de transformare se apreciaza la 30 KVA. Puterea necesara alimentarii celor doua showroomuri va fi preluata din rețeaua

publica.

3.    DEZVOLTARE NORD/EST

In partea de nord-est a zonei, pe o suprafața de 34,74 ha, un investitor privat isi propune sa construiască 1000 de unitati locative, o parte in locuințe colective, restul in locuințe pe o zona lotizata.

Puterea activa de calcul pentru consumatorii casnici din mediul urban este Pc = 2,5 kw la o locuința cu 2 + 5 camere cu o dotare de tip A (conform PE 132 - 95).

Dotarea tip A se refera la modul de satisfacere a utilităților, si anume: dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrana, audiovizual, activitati gospodărești.

Asigurarea apei calde menajere, a gătitului si încălzirii nu se realizează folosind energia electrica.

La nivelul postului de transformare consumul de putere este de 0,67 kw/loc (in 2005) prognoza pentru anul 2020 fiind de 0,98 kw/locuinta (PE 132-95).

Puterea maxim simultan absorbita de cele 1000 de unitati locative va fi:

Pmsa = 1000 x 0,98 = 980 kw.

Puterea aparent necesara Sn pentru transformatoarele din postul de transformare va fi:

Sn = (1,1 x Pmsa)/ coscp = (1,1 x 980)/0,9 = 1200 KVA

unde 1,1- coeficient ce tine seama de căderile de tensiune pe linie

coscp - factor de putere admisibil (coscp = 0,9)

Numărul de posturi necesare va fi:

Ntr= 1200/(2x630)*!.

Pentru asigurarea necesarului de putere este necesara instalarea unui post de transformare PCZ 2 x 630 KVA.

4.    LOTIZĂRI LOCUINȚE PARTICULARE

In diferite subzone s-au făcut, in coformitate cu Legea 18, mai multe lotizări. Pe

aceste loturi este prevăzut a se construi locuințe individuale.

Suprafața totala lotizata este de circa 153.76 ha, iar numărul de loturi este de

circa 780.

a.    Pe terenul pe care societatea IMPACT va construi 40 de locuințe se vor dezvolta si o serie de servicii.

-    S = 10 ha - 40 de loturi (40 locuințe)

-    Puterea maxim simultan absorbita de cele 40 de locuințe la nivelul postuilui de transformareva fi:

Pmsa = 40 x 0,98 ~ 40 kw.

-    Puterea maxim simultan absorbita de unitățile prestatoare de servicii este prezumata la circa 60 kw.

-    Puterea aparenta necesara Sn = (1,1 x 100)/0,9 = 122 KVA.

b.    Pentru celelalte zone lotizate, puterile aparente necesare pentru a fi livrate de posturile de transformare vor fi:

-    Zona S1 = 9,56 ha - 50 loturi-» Sn1 = 61 KVA.

-    Zona S2 = 10 ha - 40 loturi—» Sn2 = 49 KVA.

-    Zona S3 = 99,9 ha - 500 loturi^ Sn3 = 610 KVA.

-    Zona S4 = 27,17 ha - 135 loturi-» Sn4 = 165 KVA.

-    Zona S5 = 7,03 ha - 40 loturi—» Sn5 = 49 KVA.

c.    Pentru locuințele si unitățile prestatoare de servicii posturile de transformare vor trebui sa livreze o putere de circa 1000 kw. Aceasta putere va putea fi livrata de doua posturi de transformare de 630 KVA.

5. ALTI CONSUMATORI DIN ZONA.

a.    In partea de nord a zonei se va înființa un popas turistic cu restaurant si unitati de prestări servicii. Puterea aparenta necesara este Sna = 50 KVA.

b.    Zona de captare a apei. In partea sudica din Palazu Mare sunt doua terenuri de 8,8 ha si 8,9 ha destinate captărilor de apa potabila. Puterea aparenta necesara Snb = 20 KVA.

c.    Pe malul lacului Siutghiol, pentru activitati recreative sunt doua zone unde se vor putea practica sporturi nautice. Puterea aparenta necesara Snc= 10 KVA.

d.    In partea sudica, pe DN 2A, pe 0,4 ha, se vor construi un hotel si o clădire destinata birourilor si serviciilor. Puterea aparenta necesara Snd = 150 KVA.

e. Tot in partea sudica, o zona de 8,22 ha este destinata serelor. Puterea aparenta necesara Sne = 10 KVA.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

Pentru alimentarea acestor consumatori este necesara instalarea unui post de 630 KVA.

PROPUNERI - TELECOMUNICAȚII

Pentru asigurarea de legaturi telefonice noilor obiective din zona va fi necesara extinderea rețelei telefonice urbane prin utilizarea cablurilor din fibra optica.

Racordarea noilor abonați se va face la Oficiul Comercial T T Nr.7.

Soluțiile de racordare vor fi date de către proiectantul de specialitate al D. Tc.

Dobrogea prin lucrările care-i vor fi comandate.

11.4. PROPUNERI - SPATII VERZI

Noile proiecte propuse in zona, precum si extinderea / modernizarea unor activitati existente , vor trebui sa se integreze peisagerîn zona lacului deja constituit. Raporturile ce vor exista între zona malului si activitatile de pe teritoriul sau, se vor exprima în sensul păstrării identității sau statutului activitatii în sine.

Activitatile propuse in zona, trebuie sa fie vizibila si respectuoasa fata de cadrul natural prin: volumetria construcției, înălțime, culorile finisajelor, tratarea vecinătăților imediate (garduri, garduri vii, spatii verzi si minerale); circulația libera sau limitata a pietonilor si autovehicolelor; relațiile de co-vizibilitate (vedere dirijata, libera sau bariera vizuala ); raporturile sonore pe care le poate avea fata de sunetele specifice acestui parc.

La rândul sau, intretinerea malului lacului Siutghiol, amenajat peisagerva trebui sa-si mențină forța printr-o gestiune echilibrata.

In ceea ce privește relația lac si funcțiunile din vecinătate, se recomanda conservarea vizuala a vederilor foarte deschise, reflectarea cerului în lac, belvederi, siluete pe malul lacului, promenada în jurul lacului, activitati posibile, sonorități.

Accesul la lac trebuie sa fie cat mai facil, sa existe o continuitate a promenadei de-a lungul lui, sa se evidențieze vizibilitatea dinspre mal către lac.

In ceea ce privește calitatea amenajărilor de bord de lac, acestea sunt elemente de baza în prezervarea integrității Lacului Siutghiol.

Se recomanda ca proiectele propuse pe malul lacului Siutghiol, sa se integreze peisager, sa păstreze cu prioritate integritatea accesului în parc, cu toate aspectele actuale : semnalizare, invitație la nivel urban ; dirijare gradata prin relief si deschideri vizuale către lac până la punctul culminant al belvederii panoramice din căpătui acestui traseu de accces.

In ceea ce privește restul zonelor propuse, se recomanda retragerea fațadei de la strada în spatele unor plantații suficient de dense, înălțimea clădirii, ce nu trebuie sa depaseasca înălțimea medie a plantațiilor, culoarea discreta a materialelor

-î£-

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL -PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

de finisaj sunt câteva principii de baza ale integrării peisagere specifice.

Plantațiile de protecție se propun pe toate aliniamentele către circulații importante si pe limita loturilor dotărilor rețelelor tehnico-edilitare, in minim doua sau trei rânduri de arbori. Pe circulațiile de rang mai mic se propune plantarea unor aliniamente de arbori cu rol de protecție.

Termen scurt (următorul 1 an)

Titlu

Acțiuni necesare

1. Curățirea si igienizarea zonei verzi adiacente Lacului Siutghiol

întreținerea vegetației existente; înlăturarea zonelor insalubre : depozite de gunoaie

2. Curățirea si dragarea Lacului Siutghiol

Revizia structurii hidrotehnice -incluzând conexiunile existente cu marea, lacul Tabacariei si canalizării

3. Reparații majore

Canalizarea defectuoasa

Maluri de beton, alei

4. Echipare

Iluminare, stropire automata

5. Implantarea noilor activitati

Finanțare proiect de integrare peisagera a noilor construcții

6. întreținere

Gestiune sezoniera

Termen mediu (de la 3 la 5 ani)

1. Operații de acompaniere peisagera a noilor ansambluri construite

Punerea în opera a proiectului de integrare peisagera (achiziții de material vegetal, lucrări de plantare si construcție)

2. Gestiune

3. Proiect general de peisagistica

Viziune unitara a realizării unui nucleu verde, peisagistic al Lacului Siutghiol si al Lacului Tabacariei

Pentru a defini propuneri pe termen lung este necesar un proiect de peisagistica.

PROPUNERI:

-    Zona verde amenajata sumar pentru circulații (5 % mineral), plantata cu vegetație locala, minim de întreținere acceptând apariția vegetației spontane;

-    Zona cu destinație specifica trebuie sa aibe un acompaniament peisager dirijat (stabilit printr-un proiect);

-    Zona cu destinație specifica plantata cu vegetație locala, minim de întreținere acceptând apariția vegetației spontane;

Zona în care intervențiile privind solul, vegetația, construcțiile, mobilierul.... întreținerea, trebuie sa respecte o identitate si o coerenta;

-    Zona de-a lungulmalului lacului (de o profunzime variabila, min 5 m) în care

vor fi respectate principiile de continuitate în : acces si circulație (fluenta), tratament de bordura (beton sau mal din pietre aglomerate), natura vegetației (sălcii sau stuf), în funcție si de natura spațiului pe care-l traversează;

-    Dincolo de limita plantației inalte, vegetația plantata poate avea orice înălțime mai mare de 1,50 m si orice densitate; intre mal si aceasta limita vegetația este joasa : mai mica de 80 cm, densitate de plantație = 80% , sau între 80 cm si 1,50 m, desitatea de plantație = 10% si se admit arbori izolați 10 copaci / ha

-    Realizarea de parking plantat (100 copaci / ha) si cu finisaj de sol în materiale naturale (ex :pietris pe sol stabilizat).

12. REGLEMENTARI

In aceste condiții prin prezentul proiect pentru asigurarea coerentei si personalității zonei se propun următoarele:

a)    pastrarea caracterului preponderent plantat al malului Lacului Siutghiol si al zonei adiacente acestuia ;

b)    incurajarea legăturii vatrei vechi Palazu Mare, cu zona de intrare in Municipiul Constanta

c)    zonele ce urmeaza a fi lotizate pentru zone rezidențiale, vor fi tratate pe diferite categorii distincte ( pe lot, de lux, colective tip vila, etc), far'a a afecta circulația in jurul lacului2;

d)    dezvoltarea zonelor cu caracter turistic si /sau balnear, de odihna , relaxare, loisir;

e)    zonele cu funcțiuni specifice de intrare in municipiu, de tipul polilor cu funcțiuni mixte ( servicii, comerț, birouri) se vor poziționa in zona de nord, situata la intrarea in Municipiul Constanta ;

f)    pastrarea zonei rezidențiala existente ( zona vatra veche Palazu Mare, zona locuințelor colective din partea de sud a zonei studiate) si ridicarea confortului acestora;

g)    rezolvarea problemelor de circulație generate de DN 2A, prin propunerea măririi amprizei la trei benzi pe sens , precum si a traversărilor ( ce urmeaza a fi detaliate in studii specifice de circulație);

h)    rezolvarea numărului de parcari sub si supraterane, odata cu implementarea noilor funcțiuni, precum si imbunatatirea elemen telor geometrice, a echipării tehnice si a sistemului rutier, in zonele deja constituite

i)    se va încuraja pastrarea fluentei circulației pietonale in lungul malului Lacului Siutghiol si vor fi interzise funcțiunile care sa o blocheze, in lungul lacului vor fi excluse împrejmuirile pana la oglinda de apa a proprietăților private;

j)    se va avea in vedere protejarea amplasamentelor cu caracter ambiental si peisagistic;

k)    se va menține caracterul pietonal al zonelor verzi amenajate din zonele mixte si se va încuraja circulația pietonala in jurul lacului, urmarindu-se punerea in valoare pentru agrement a acestuia;

l)    se vor păstră zonele de protecție naturale si zonele de protecție pentru instalații si rețele tehnico-edilitare;

m)    rețelele principale tehnico-edilitare vor fi amplasate in domeniul public si comun si protejate conform legii;

n)    menținerea funcțiunii dominante de zona rezidențiala si zona mixta, servicii, comerț pe DN 2A, precum si zone verzi, de sport, distracții si agrement;

o)    realizarea unei densități construite ponderata si amenajarea adecvata a terenurilor aflate in domeniul public;

p)    identificarea si personalizarea subzonelor;

q)    amenajarea lacului pentru agrement nautic; dezvoltarea de baze nautice pe Lacul Siutghiol;

r)    prelungirea sezonului prin amenajari corespunzătoare ale subzonelor; realizarea de dotări pentru petrecerea timpului liber in cazul timpului nefavorabil;

s)    zonele de sport, agrement, loisir, vor fi protejate cu zone de protecție;

t)    se va incuraja diversitatea tipului de acces in zona, pastrandu-se atat zone preponderent plantate, cat si zone mixte, preponderent comerciale;

u)    se va interzice amplasarea construcțiilor provizorii si a celor realizate din materiale de construcții precare;

v)    marcarea cu megastructuri - siluete reper care sa contribuie la personalizarea zonei de intrare in Municipiul Constanta;

w)    marcarea axelor de perspectiva cu accente ;

12.1. ZONELE FUNCȚIONALE PROPUSE SI SUBZONELE acestora sunt:

•    ZONE REZIDENȚIALE:

-    CU LOCUINȚE INDIVIDUALE PE LOT SAU TIP VILA;

-    CU LOCUINȚE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI;

•    ZONA INSTITUȚII, SERVICII, BIROURI, COMERȚ, DOTĂRI URBANE, DOTĂRI LA NIVEL DE CARTIER, ETC;

•    ZONA MIXTA:

-    REZIDENTA / SPORT , AGREMENT, LOISIR, TURISM, ACTIVITATI BALNEARE / SPATII VERZI AMENAJATE;

-    REZIDENTA / INSTITUȚII, SERVICII, COMERȚ ;

-    INSTITUȚII, SERVICII, COMERȚ / SPORT , AGREMENT, LOISIR / SPATII VERZI AMENAJATE;

-    INSTITUȚII, SERVICII, COMERȚ / TERENURI AFERENTE

CAILOR DE COMUNICAȚIE RUTIERA;

- UNITATI AGRICOLE / INSTITUȚII, SERVICII, COMERȚ

•    ZONA SPORT, AGREMENT, LOISIR, TURISM SI ACTIVITATI BALNEARE;

•    ZONA UNITATI AGRICOLE;

•    ZONA GOSPODĂRIE COMUNALA;

•    ZONA REȚELE SI CONSTRUCȚII AFERENTE REȚELELOR TEHNICO-EDILITARE;

•    ZONA TERENURI AFERENTE SI CAI DE COMUNICAȚIE RUTIERA SI FEROVIARA;

•    ZONA SPATII VERZI AMENAJATE SI PERDELE DE PROTECȚIE.

BILANȚ TERITORIAL - PROPUNERE

ZONE FUNCȚIONALE

SUPRAFAȚA (ha)

Propus

ZONA INSTITUȚII, SERVICII, BIROURI, COMERȚ, DOTĂRI URBANE LA NIVEL SUPRAMUNICIPAL SI MUNICIPAL, PRECUM SI ECHIPAMENTE PUBLICE, LOCUINȚE

110,8

ZONA LOCUINȚE INDIVIDUALE PE LOT SAU TIP

VILA + COMERȚ, SERVICII, ECHIPAMENTE

SPECIFICE ZONEI DE LOCUIT

232

ZONA TERENURI SI CONSTRUCȚII AFERENTE REȚELELOR TEHNICO-EDILITARE

29,2

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3, MUNICIPIUL CONSTANTA

ZONA GOSPODĂRIRE COMUNALA

5,2

ZONA MIXTA CONTINUÂND SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE LA NIVEL DE CARTIER, SERVICII DE INTERES GENERAL (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comerț, recreere), LOCUINȚE SI PATII VERZI AMENAJATE

10

ZONA MIXTA CONTINUÂND SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE LA NIVEL DE CARTIER, SERVICII DE INTERES GENERAL (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comerț, recreere), COMERȚ DE TIP MALL, INSTITUȚII, SPATII VERZI AMENAJATE, LOCUINȚE

34

ZONA LOCUINȚE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MEDII

86,1

ZONA PROPUSA SPRE CONVERSIE FUNCȚIONALA

13,9

ZONA MIXTA CU CARACTER DE CENTRU CUPRINZÂND SERVICII DE INTERES GENERAL (unitati de invatamant, sanatate, lacase de cult, comerț), ACTIVITATI SPORTIVE, AGREMENT, LOISIR, SPATII VERZI AMENAJATE

16,1

ZONA DESTINATA PARCURILOR, SPATIILOR VERZI AMENAJATE SI SUSȚINUTE

10,5

ZONA DESTINATA AMENAJĂRILOR SPECIFICE MALURILOR LACULUI SIUTGHIOL, DEBARCADERE, CLUBURI NAUTICE, AGREMENT, LOISIR

22,9

ZONA LOCUINȚE INDIVIDUALE + INSTITUȚII,

SERVICII, COMERȚ + SPORT, AGREMENT, DISTRACȚIE, LOISIR, TURISM BALNEAR, SPATII VERZI AMENAJATE

14,1

TOTAL SUPRAFAȚA ZONA STUDIATA

P.U.Z. PALAZU MARE 3 -MUNCIPIUL CONSTANTA

585

• Extrase din PUG -Municipiul Constanta, elaborat deSC Urban Design SRL

-£L

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

•    Plan Urbanistic de Detaliu - Centrul de agrement cultural si comercial de tip Mall, aprobat prin H.C.M.L. nr. 508/19.12.2001;

•    Plan Urbanistic de Detaliu - Satul de Vacanta, aflat in elaborare in baza contractului nr. 26582/20.02.2002;

•    Plan Urbanistic de Detaliu - Asezamant de binefacere al societății filantropice „Asezamintele Sf. Mare Mucenic Mina, Proiect nr. 210/1993;

•    Studiu pentru ateliere si laboratoare PRAM-CONTORI, pr. nr. 12/1993;

•    Proiect de extindere a Delfinariului, pr. nr. 227/1990;

•    Legea 50/1991 ( republicata in 1997), privind autorizarea executării construcțiilor si unele masuri pentru realizarea locuințelor;

Legea nr.137/95    - Legea protecției mediului

•    Legea nr.107    - Legea apelor.

•    Legea nr. 10 din 1995 - privind calitatea în construcții

•    Hotararea de guvern nr. 525/1996, privind aprobarea Regulamentului

General de Urbanism;

•    Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului, nr.91/1991;

•    Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului, nr.80/1996;

•    S.R. 1343/1-95    - Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de ape

necesare

pentru localitate

STAS 1478-90    - Alimentarea cu apa pentru construcții civile si industriale

STAS 1342-91    - Apa potabila

STAS 4706-88    - Ape de suprafața. Categorii si condiții tehnice de calitate

S.R. 8591-97    - Rețele edilitare subterane. Condirii de amplasare

NTPA 002-97    - Normativ privind condițiile de evacuare a apelor

uzate in rețelele de canalizare

Studiu de ansamblu al litoralului Românesc Portița - Vama Veche sub aspectul proceselor de eroziune și al protecției țărmului împotriva acestora - Institutul Român de Cercetări Marine

Atlasul cadastrului apelor din România - Ministerul Mediului, Aquaproiect S. A., 1992

Enciclopedia Geografică a României - Editura Științifică și tehnică, 1982 Enciclopedia Geografică a României - Editura Enciclopedică, 1996 Studiu de fundamentare P. U. G. Constanța - Condiții geotehnice - SC

Geoforaj SRL, 1998

Plan Urbanistic General Constanța Etapa I - I. P. J. Constanța, 1994 Legea nr. 10 /1995 privind calitatea în construcții;

Legea nr. 199 / 2000 privind utilizarea eficientă a energiei;

SR 8591 - 97 Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane executate în săpătură;

STAS 9312 - 87 Subtraversări de căi ferate și drumuri cu conducte. Prescripții de proiectare,

Ordinul 462 - 93 al Ministerului Apelor și Protecției Mediului - anexa 2 -Norme de limitare a emisiilor de poluanți pentru instalațiile de ardere;

HG 538 /1999 privind condițiile de emitere a acordului de utilizare și consum al gazelor naturale;

.62.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

13. ANEXE



•    HG 678 / 1998 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor;

•    OG 60 / 2000 privind reglementarea activităților din sectorul gazelor naturale;

•    OG 29 / 2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice

•    Normativul I 6 - 1998 pentru proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;

•    Normativul experimental I 6 PE pentru proiectarea și executarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale cu conducte din polietilenă;

•    Normativul I 9 -1994 pentru proiectarea și executarea instalațiilor sanitare;

•    Normativul I 13 - 1994 pentru proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire centrală;

•    Normativul P 118 - 99 de siguranță la foc a construcțiilor;

•    STAS 8591/1-91 - Amplasarea in localitati a rețelelor subterane in săpătură

•    STAS 234 - Branșamente electrice. Condiții de proiectare si execuție

•    PE 107 - Normativ pentru proiectarea si executarea rețelelor de cabluri electrice

•    PE 124 - Normativ privind alimentarea cu energie a consumatorilor industriali si similari

•    PE 132 - Normativ pentru proiectarea rețelelor electrice de distribuție publica

•    SR 1343 -1 - 95 - Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa necesare pentru localitati

•    STAS 1478 - 90 Alimentare cu apa pentru construcții civile si industriale

•    SR 8591 - 97- Rețele edilitare subterane. Condiții de aplasare

•    STAS 1342 - 91 - Apa potabi la

•    NTPA 002 - 97 - Normele de igiena si recomandare privind modul de viata al populației

•    HG 101 - 97- Hotarire pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si zonelor de protecție sanitara

•    ORDIN M.S. 536 - 97 Ordin al Min. Sanatatii pentru aprobarea normelor de igiena si recomandărilor privind mediul de viata al populației

•    Legea nr.137 - 1995 - Legea protecției mediului

•    Legea nr.107 - 1996 - Legea Apelor

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3, MUNICIPIUL CONSTANTA

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL

PALAZU MARE 3

MUNICIPIUL CONSTANTA

REGULAMENT DE URBANISM

VOLUMUL 2

ZIS-UTR 1-ZONA INSTITUȚII,SERVICII,BIROURI,COMERȚ, DOTĂRI URBANE LA NIVEL SUPRAMUNICIPAL SI MUNICIPAL, LOCUINȚE SI ECHIPAMENTE PUBLICE

GENERALITĂȚI SI CARACTERUL ZONEI

Zona conține unele dintre cele mai importante nuclee strategice de dezvoltare ale municipiului,situate in afara zonei central,care ii vor putea conferi un nou prestigiu,echilibrare funcțional si noi calitati esthetic-figurative in condițiile unei oferte diversificate si imediat accesibila investitorilor.

UTRl-se desfasoara de-a lungul arterelor majore de circulație,respectiv DN2A,artera carosabila colectoare din sud/vest (spra calea ferata),artera de penetrație din direcția Poiana si zona situata la est de sursa de captare ape Caragea Dermeni.

SECȚIUNEA 1-UTILIZARE FUNCȚIONALA

ART.l-UTILIZARI ADMISE

-instituții si servicii publice supramunicipale si municipal,sedii ale unor organisme extrateritoriale

-servicii de sanatate (spitale,cămine de batrani,policlinici,cabinete medicale) -servicii financiar-bancare si de asigurări,posta/telecomunicatii,servicii manageriale,tehnice si profesionale (birouri)

-cercetare/dezvoltare,edituri,servicii media,centre de informare,

biblioteca/mediateca, activitati associative diverse

-servicii profesionale,hoteluri,alimentație publica(restaurant,cofetarii,cafenele, baruri),comerț,expoziții,recreere (casino,dans,cinema,centre de recreere/spa, sport in spatii acoperite)

-show-roomuri auto,benzinării,activitati de manufacturare si depozitare mic-gros legate de polul tertiar,parcari multietajate -locuințe colective

-front minim la strada-8m -raport intre laturile lotului sub 1/3

*cladiri peste 4 niveluri-suprafata minima-400 mp -front minim la strada-12m

ART.5-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE ALINIAMENT

-serviciile publice se vor retrage de la aliniament min.lOm sau vor fi dispuse pe

aliniament in funcție de caracterul străzii,de profilul activitatii si de normele

existente

-clădirile care alcătuiesc fronturi continui vor avea o adâncime fata de aliniament care sa nu depaseasca 20m

_ -serviciile publice se vor amplasa pe aliniament in cazul in care inaltimea maxima ™ la cornișa nu depășește distant intre aliniamente

-daca inaltimea clădirii in planul aliniamentului depășește distant dintre aliniamente,clădirea se va retrage de la aliniament cu o distant minima egala cu plusul de inaltime al clădirii fata de distant dintre aliniamentele străzii,dar nu cu mai puțin de 4m,cu condiția sa nu fie lasate vizibile calcane de pe parcelele alaturate.Fac excepție de la aceasta regula numai situațiile de marcare in plus de inaltime a intersecțiilor si racordările de inaltime ale clădirilor intre străzi cu lățimi diferite.

ART.6-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

-clădirile publice se vor amplasa de regula in regim izolat -clădirile care vor alcatui fronturi continui se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pe o distant de max.20m fata de aliniament

-in cazul fronturilor discontinue,in care parcela se învecinează numai pe una din limitele laterale cu o clădire avand calcan pe limita de proprietate,iar pe cealalta latura se învecinează cu o construcția retrasa de la limita lateral a parcelei si avand pe fațada lateral ferestre ale unor încăperi principale,noua clădire se va alipi de calcanul existent,iar fata de limita lateral opusa se va retrage obligatoriu cu o distant egala cu 1/3 din inaltime,dar nu mai puțin de 5,Om

-clădirile se vor retrage fata de limita posterioara a parcelei la o distant de cel puțin jumătate din inaltimea clădirii masurata la cornișa,dar nu mai puțin de 5,Om

ART.7-AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELA -clădirile vor respecta intre ele distante cu inaltimea la cornișa a celei mai înalte dintre ele.

-distanta se poate reduce la jumătate din inaltime dar nu mai puțin de 6,Om numai in cazul in care fațadele prezintă ferestre care nu asigura iluminarea pentru activitati permanente care necesita lumina naturala.

ART.8-CIRCULATII SI ACCESE

-conform PUZ,cu următoarele condiții:

*parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circulație publica

*in cazul fronturilor continui la strada se va asigura un acces carosabil in curtea interioara printr-un pasaj dimensionat astfel incat sa permită accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor.Distanta dintre aceste pasaje,masurata la aliniament,nu va depăși 30m.

*in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăți de deplasare.

ART.9 STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR

-Parcarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei,deci in afara drumurilor publice

-Locurile de parcare se dimensionează conform normelor specific si se dispun in construcții supra/subterana sau in parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu min.l arbore la 4 mașini si vor fi înconjurate de gard viu.

-In cazul in care nu se poate asigura in limitele parcelei numărul de locuri de parcare normate,se va demonstra prin prezentarea formelor legale,amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau in cooperare ,ori închirierea locurilor necesare intr-un parcaj comun situate la max.l50m

ART. 10-1NALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLĂDIRILOR

-Inaltimea maxima admisibila in planul fațadei nu va depăși distanta dintre aliniamente.Pot fi adaugate suplimentar unul sau doua etaje in funcție de volumetria caracteristica a străzii,cu condiția retragerii acestora in limitele uni arc de cerc cu raza de 4m continuat cu tangenta sa la 45 grade.

In funcție de numărul de niveluri convenționale,inaltimea maxima admisa va fi de

-13m pentru P+3E

-16m pentru P-4E

-19m pentru P+5E

-22m pentru P+6E

-25m pentru P+7E

-27m pentru P+8E

-30m pentru P+9E

-33m pentru P+10E

-36m pentru P+11E

-39m pentru P+12E

-42m pentru P+13E

-45m pentru P+14E

-Pentru clădirile de tip accent foarte înalte (peste P+14E) se va prezenta justificarea configurației de ansamblu,tinandu-se cont de modul de percepere de pe principalele trasee de circulație

-Zonele de amplasare a clădirilor mai înalte de 14 etaje vor fi de regula la intersecțiile majore ale DN2A si in zona situata la nord/vest de incinta Caragea Dermeni.

-Inaltimea maxima se refera la o clădire cu inaltimea standard a unui nivel de 3,Om.In condițiile specifice fiecărui amplasament,diferența de nivel intre cota trotuar si cota zero a parterului poate varia.Aceasta cota variabila sa adauga înălțimii maxime.

ART.ll-ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

-Aspectul exterior al clădirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea funcțiunii si va ținea seama de caracterul general al zonei si de arhitectura clădirilor învecinate cu care se afla in relații de co-vizibilitate.

-Aspectul clădirilor va fi subordonat cerințelor specific diversității de funcțiuni si exprimării prestigiului si specificului investitorilor.

ART.12-C0NDITII DE ECHIPARE EDILITARA

-Toate clădirile vor fi racordate la rețelele edilitare Publice.Se interzice realizarea de clădiri fara racorduri de apa,canalizare si energie electrica.

-Se interzice amplasarea antenelor TV satelit in locuri vizibile din circulațiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV

-Pentru construcțiile amplasate pe aliniamentul la strada,colectarea apelor pluvial se va face sub cota trotuarelor,pentru a evita producerea ghetii.

ART.13-SPATII PLANTATE

-Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate

-Pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protecția construcțiilor se va evita impermeabilizarea terenului peste minimul necesar pentru accese,terase, circulații.

ART.14-IMPREJMUIRI

-Gardurile spre strada vor fi transparentelor avea inaltimea maxima de 2,Om cu un soclu opac de 60cm si partea superioara traforata.

-Gardurile spre limitele laterale si posterioare vor avea inaltimea maxima de 2,5m si vor fi opace.Se admite si separarea pe limitele laterale si posterioare cu gard viu,cu acordul vecinilor.

-Spre trotuare si circulații pietonale nu este obligatorie realizarea gardurilor,dar se va putea prevdea marcarea apartenenței spațiului prin diferente de pavaje,bordure,garduri vii,terase.

SECȚIUNEA 3-POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ART.15-PROCENTUL MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI

POT MAX.=60%

ART.16-COEFICIENTUL MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

CUT MAX.=3,0

ZR-UTR 2A,UTR 2B-Z0NA REZIDENȚIALA

GENERALITĂȚI SI CARACTERUL ZONEI

Perimetrul zonei studiate include si zone cu caracter preponderant residential, cum este vechea vatra a satului Palazu Mare caracterizata prin existent clădirilor de locuit cu regim mic de inaltime,cu parcele individuale rezultate in urma divizării in timp a unor parcele de dimensiuni mai mari.

In afara vetrei vechi,exista parcelari de doua tipuri:

-a-Parcelari in loturi individuale pe care se poate construi (vezi UTR 2B la nord-est de DN2A)

-b-Parcelari agricole (la sud-vest de DN2A) unde este necesara realizarea de Planuri Urbanistice Zonale pentru subdivizarea loturilor mari in loturi construibile si realizarea tramei de circulație minore.

Strategia generala propusa prin prezenta documentație urmărește:

încurajarea,protejarea si imbunatatirea funcțiunii rezidențiale

*acceptarea in interiorul zonei rezidențiale a funcțiunilor complementare associate locuirii si descurajarea amplasării de funcțiuni incompatibile cu zona sau care pot schimba caracterul zonei.

*stabilirea unor reglementari urbanistici si reglementari care sa permită existent unor spatii plantate in interiorul loturilor in zonele cu locuințe pe parcela lipsite de spatii verzi publice amenajate.

Pentru a face posibila realizarea acestei strategii,zona rezidențiala a fost subampartita in următoarele subzone:

UTR 2A-Subzona locuințelor individuale existente,amplasata in zona vetrei vechi Palazu Mare,situate in afara perimetrelor de protective,cu parcelari tradiționale,spontane,unde se urmărește încurajarea comasării parcelelor pentru a ajunge la dimensiuni convenabile realizării unor clădiri care sa corespunda normelor si cerințelor actuale de igiena si confort,dar are in același timp si elasticitatea necesara pentru a permite construirea pe parcelele existente si a evita crearea de zone abandonate.

UTR 2B-Subzona locuințelor individuale si colective medii care se vor dezvolta in parcelările existente.Acestea sunt grupate atat in zonele limitrofe vetrei vechi a satului cat si la sud/est de DN2A

SECȚIUNEA 1-UTILIZARE FUNCȚIONALA

ART.l-UTILIZARI ADMISE

-locuințe individuale/colective medii cu-max.P+2E in UTR 2A -max.P+3E in UTR 2B

in regim de construire continuu(insiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat) -Echipamente publice specific zonei rezidențiale -Scuaruri publice

ART.2-UTI UZĂRI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI

-Se admite mansardarea clădirilor existente

-Se admit funcțiuni comerciale,servicii profesionale si mici activitati

manufacturiere cu condiția ca suprafața acestora sa nu depaseasca 250 mp Aed,sa nu genereze transporturi grele,sa nu atraga mai mult de 5 autoturisme,sa nu fie poluante,sa nu aiba program de funcționare prelungit peste ora 22.00 si sa nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare sau producție

-Funcțiunile comerciale,serviciile complementare locuirii si activitatile manufacturiere cu suprafața construite desfasurata mai mare de 250 mp se pot admite cu condiția elaborării si aprobării unor documentații PUD.

-Este admisa amplasarea următoarelor funcțiuni complementare

locuirii:farmacii,dispensare,crese,invatamant,culte,sport-intretinere,pe baza unui PUD aprobat.

-In zonele de lotizări constituite ce cuprind parcele care in majoritatea lor îndeplinesc condițiile de construibilitate si sunt dotate cu rețele edilitare, autorizarea construcțiilor se poate face direct sau in baza unor documentații PUD (după caz)

ART.3-UTILIZARI INTERZISE

-Funcțiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc 250 mp.Acd, generează un traffic important de personae si mărfuri,au program prelungit după ora 22,produc poluare

-Activitati productive poluante,cu risc tehnologic sau care sunt incommode prin traficul generat (vehicole de transport greu sau peste 5 autovehicole mic pe zi),prin utilizarea incintei pentru depozitare si/sau producție,pri deseurile produse ori prin programul de funcționare după ora 22.

-Anexe pentru creșterea animalelor -Construcții provizorii

-Instalarea in curți a panourilor pentru reclame sau dispunerea panourilor de afisaj pe fațadele clădirilor

-Depozitarea materialelor refolosibile sau platform de precolectare a deșeurilor urbane

-Depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substanțe inflamabile sau toxice

-Activitati productive care utilizează pentru depozitere si/sau producție terenul vizibil din circulații publice

-Statii de betoane,autobaze,statii de întreținere auto cu capacitate de peste 3 mașini,spălătorii chimice.

-Lucrări de terasamente de natura sa afecteze amenajările din spatiile publice sau construcțiile de pe parcelele adiacente

-Orice lucrări de terasamente care sa provoace scurgerea apelor pluvial pe parcelele vecine sau care împiedica colectarea si evacuarea apelor pluvial.

SECȚIUNEA 2-CONDITII DE AMRLASARE.ECHIRARE SI CONFORMARE A

CLĂDIRILOR

• ART.4-CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEȚE,FORME,DIMENSIUNI)

-in zonele constituite,parcelele sunt considerate construibile daca respecta următoarele condiții:

*sa aiba o suprafața minima de 150 mp *sa aiba un front la strada de:

-minimum 6m in cazul construcțiilor înșiruite (2 calcane laterale)

-minimum 9,Om in cazul construcțiilor cuplate (un calcan lateral si o fațada

laterala)

-minimum 12m in cazul construcțiilor izolate

-in cazul construcțiilor publice dispuse izolat terenul minim este de 1000 mp cu un front stradal de minimum 30m.

-O parcela poate fi adusa in condiții de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin contopire cu aceasta

-Pe parcelele neconstruibile conform prezentului articol,Consiliul Local poate decide autorizarea unor construcții cu condiția elaborării si aprobării unui Plan Urbanistic de Detaliu si a unei ilustrări de arhitectura care sa demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament

ART.5-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE ALINIAMENT

-Aliniamentul este definit ca linia de separate intre domeniul public si

proprietatea private

-UTR 2A-Cladirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei predominante existente pe strada pe care se amplaseaza -UTR 2B-Cladirile de dispun- retrase la 5,Om fata de aliniament in cazul locuințelor înșiruite

-retrase la 3,Om fata de aliniament in cazul locuințelor

individuale sau cuplate

-In fasia non-aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a clădirilor nu se permite nici o constructive cu excepția împrejmuirilor,aleilor de acces si platformelor.ln UTR 2B este permisa construirea de garaje sau spatii de parcare,cu acces de pe limita de proprietate spre strada.

-Ieșirile in consola la nivelele de deasupra parterului in afara alinierii pot fi autorizate cu condiția sa se înscrie in tipologia si gabaritele construcțiilor existente pe strada respectiva,in condițiile păstrării Unei distante verticale de minimum 3,50m intre cota trotuarului si intradosul consolei.

-Balcoanele, bow-windowurile si cornișele pot depăși cu max.l,20m alinierea spre strada.

-Amplasarea de funcțiuni tehnice in subteran este permisa pe întreaga suprafața a parcelei pana la limita spre domeniul public,cu condiția asigurării unei suprafețe de min.25% din suprafața parcelei cu un stra de pamant vegetal cu grosimea de min.2,0m

ART.6-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

*Cladiri construite in regim înșiruit

-clădirile care vor alcatui fronturi continui se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pe o distant de max.l5m fata de aliniament

-Se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separate fata de o clădire cu acces public dispusa izolat.

-In cazul segmentării insiruirii,spre interspatiu se vor întoarce fațade care vor fi retrase de la limita proprietății la cel puțin jumătate din inaltimea la cornișa dar nu cu mai puțin de 3,Om

*Cladiri construite in regim cuplat se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cuplează cu o clădire posibil de realizat pe parcela alaturata sau se alipesc de calcanul unei clădiri alaturate protejate sau in stare buna si sunt îndeplinite următoarele condiții:

-parcela alaturata este libera de construcții

-peretele realizat pe limita de proprietate atunci când ramane vizibil din domeniul public,va fi tratat cu aceeași atentie si cu aceleași material de finisaj ca si celelalte fațade

*Cladirile semicuplate se vor alipi de calcanul clădirii de pe parcela alaturata si se vor retrage fata de cealalta limita la o distant de cel puțin jumătate din inaltimea la comisa dar nu mai puțin de 3,Om.In cazul in care parcela se învecinează spre ambele limite laterale cu clădiri retrase fata de limita proprietății avand fațade cu ferestre,clădirea se va realiza in regim izolat

*Cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu cel puțin jumătate din inaltimea cornișei,dar nu mai puțin de 3,Om

ART.7-AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELA -Distanta minima dintre clădirile de pe aceeași parcela va fie gala cu inaltimea la cornișa a clădirii celei mai înalte,pentru fațadele cu camera locuibile.Pentru fronturi opuse care nu au camera locuibile,distant se poate reduce la jumătate dar nu mai puțin de 4,Om -In cazul adaugarii unui corp nou la o constructive existent,noua cponstructie nu va ascunde elementele de arhitectura veche,de interes arheologic sau esthetic,înscrise in lista CMI sau descoperite in timpul lucrărilor.

-Garajele si alte anexe se pot amplasa pe limita de proprietate cu condiția sa nu depaseasca inaltimea gardului dintre parcele (2,5m)

ART.8-CIRCULATII SI ACCESE

-parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minimum 3,5m lățime dintr-o circulație publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut pe una din proprietățile învecinate.Daca latimea caii de acces este mai mica de 3,5m este obligatorie obținerea avizului ISU Dobrogea.

In cazul fronturilor continui la strada,se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un pasaj dimensionat astfel incat sa permită accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor.Distanta intre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depăși 30m.

ART.9 STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR

-Parcarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei,deci in afara drumurilor publice

ART. 10-1NALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLĂDIRILOR

-UTR 2A-P+2E-10m

-UTR 2B-P+3E-13m

-Inaltimea maxima se refera la o clădire cu inaltimea standard a unui nivel de 3,Om.In condițiile specifice fiecărui amplasament,diferența de nivel intre cota trotuar si cota zero a parterului poate varia.Aceasta cota variabila sa adauga înălțimii maxime.

ART.ll-ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

-Clădirile noi sau modificările se vor integra in caracterul general al zonei si se vor

armoniza cu construcțiile învecinate

-Se interzicea realizarea unor mansarde false -Garajele si anexele vizibile din circulațiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu clădirea principala.

ART.12-CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

-Toate clădirile vor fi racordate la rețelele edilitare Publice.Se interzice realizarea de clădiri fara racorduri de apa,canalizare si energie electrica.

-Se interzice amplasarea antenelor TV satelit in locuri vizibile din circulațiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV

-Pentru construcțiile amplasate pe aliniamentul la strada,colectarea apelor pluviale se va face sub cota trotuarelor,pentru a evita producerea ghetii. ART.13-SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

-Spatiile vizibile din circulațiile publice vor fi tratate ca grădini de fațada.

-Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate

-Pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protecția construcțiilor se va evita impermeabilizarea terenului peste minimul necesar pentru accese,terase, circulații.

ART.14-IMPREJMUIRI

-Gardurile spre strada vor fi transparentelor avea inaltimea maxima de 2,Om cu un soclu opac de 60cm si partea superioara traforata.

-Gardurile spre limitele laterale si posterioare vor avea inaltimea maxima de 2,5m si vor fi opace.Se admite si separarea pe limitele laterale si posterioare cu gard viu,cu acordul vecinilor.

SECȚIUNEA 3-POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ART.15-PROCENTUL MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI

UTR 2A-POT MAX.=40%

UTR 2B-POT MAX-50%

ART.16-COEFICIENTUL MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

UTR 2A-CUT MAX.=1,5

UTR 2B-CUT MAX.-2,0

ZTE-UTR 3-ZONA REȚELELOR SI CONSTRUCȚIILOR AFERENTE

REȚELELOR TEHICO-EDILITARE

GENERALITĂȚI SI CARACTERUL ZONEI

-Zona este alcatuita di UTR 3-Zona captari si puțuri subterane si cuprinde sursele de apa Cișmea I si II si sursa de apa Caragea Dermen.

SECȚIUNEA 1-UTILIZARE FUNCȚIONALA

ART.l-UTILIZARI ADMISE

-spatii specific funcțiunii de gospodărire comunala si rețelelor tehnico-edilitare -circulații carosabile,parcaje,circulații pietonale,plantații,împrejmuiri,depozitare si anexe sanitare.

ART.2-UTILIZARI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI

-Nu este cazul

ART.3-UTILIZARI INTERZISE

-Se interzice folosirea spatiilor de gospodărie comunala si rețele tehnco-edilitare in alte scopuri decât cele prezentate anterior.

SECȚIUNEA 2-CONDITII DE AMPLASARE,ECHIPARE SI CONFORMARE A

CLĂDIRILOR

ART.4-CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEȚE,FORME,DIMENSIUNI)

-Nu este cazul

ART.5-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE ALINIAMENT

-Nu este cazul (conform PUD)

ART.6-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE

ALE PARCELELOR

-Nu este cazul (conform PUD)

ART.7-AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELA -Nu este cazul (conform PUD)

ART.8-CIRCULATII SI ACCESE -Conform PUD

ART.9 STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR

-Conform PUD

ART.10-INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLĂDIRILOR

-Conform PUD,cu următoarele recomandări:

*inaltimea la cornișa nu va fi mai mare decât cea a construcțiilor existente

*inaltimea maxima la cornisa=12m

ART.ll-ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

-Se va tine sema de specificul funcțiunii

ART.12-CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

-Se va asigura colectarea si evacuarea apei meteorice.

ART.13-SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

-Se recomanda pastrarea zonelor de protective cf.legislației in vigoare ART.14-IMPREJMUIRI

-împrejmuirile vor fi transparente,dublate de gard viu.

SECȚIUNEA 3-POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ART.15-PROCENTUL MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI

-POT MAX.=20%

ART.16-COEFICIENTUL MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

-CUT MAX.=0,1

ZG-UTR 4-ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALA

GENERALITĂȚI SI CARACTERUL ZONEI

-Zona este alcatuita din UTR 4-Subzona cimitirelor (orthodox si musulman) din vatra veche Palazu Mare.

SECȚIUNEA 1-UTILIZARE FUNCȚIONALA

ART.l-UTIUZĂRI ADMISE

-cimitire si clădiri anexe (capela mortuara,mausoleum/osuar,circulații carosabile,circulații pietonale,parcaje,plantații,pavilion administrare,depozitare,anexe sanitare).

ART.2-UTILIZARI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI

-Se va asigura cf.normelor o zona de protective de 50m

-Se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redusa a locurilor de veci (7,5 8,0 mp.teren pentru un loc de veci)

ART.3-UTILIZARI INTERZISE

-Se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor,distrugerea spatiilor verzi.

SECȚIUNEA 2-CONDITII DE AMPLASARE.ECHIPARE SI CONFORMARE A

CLĂDIRILOR

ART.4-CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEȚE,FORME,DIMENSIUNI)

-Nu este cazul

ART.5-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE ALINIAMENT

-Nu este cazul

ART.6-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

-Vor fi respectate normele de igiena privind modul de viata al

populației,asigurandu-se intre mormintr si gard o distant minima de 3,Om ART.7-AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELA -Nu este cazul

ART.8-CIRCULATII SI ACCESE

-Se vor asigura circulații carosabile si pietonale cu o pondere de cca.15% din suprafața totala a cimitirului.

ART.9 STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR

-Parcajele se vor asigura in afara circulațiilor publice si vor fi plantate cu 1 arbore la 4 locuri de parcare.

ART. 10-1NALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLĂDIRILOR

-Nu este cazul

ART.ll-ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

-Se va tine sema de specificul funcțiunii

ART.12-CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

-Se vor asigura puncte de apa din rețeaua publica

-Se va asigura un punct sanitar.

-se va asigura un spațiu de depozitare al florilor si altor deșeuri

-se va asigura colectarea si evacuarea rapida a apei meteorice

ART.13-SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

-Se vor asigura plantații înalte pe aliniamentul împrejmuirii sip e aleile principale in proporție de min.5% din suprafața totala a cimitirului.

ART.14-IMPREJMUIRI

-împrejmuirile spre strada vor fi opace sau semiopace,vor fi tratate architectural in mod discret,potrivit funcțiunii si vor avea inaltimea maxima de 2,Om

SECȚIUNEA 3-POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ART.15-PROCENTUL MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI

-POT MAX.=40%

ART.16-COEFICIENTUL MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

-CUT MAX.=0,15

ZM-UTR 5-ZONA MIXTA CONȚINÂND SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE LA NIVEL DE CARTIER,LOCUINȚE, SPATII VERZI AMENAJATE

GENERALITĂȚI SI CARACTERUL ZONEI

Zona bordeaza stanga/dreapta accesul principal in vechea vatra a satului Palazu Mare (strada Dumbrăveni),facand legătură intre sensul giratoriu la DN 2a si zona mixta cu caracter de centru.

In timp,strada Dumbrăveni a avut o dezvoltare rapida,cu funcțiuni mixte (spatii comerciale,locuințe,farmacii etc) care conferă străzii un aspect variat si animat care se propune a fi pastrat,permițând dezvoltarea funcțiunii de locuit si a celor complementare acesteia.

SECȚIUNEA 1-UTILIZARE FUNCȚIONALA

ART.l-UTIUZĂRI ADMISE

-servicii financiar-bancare si de asigurări,posta/telecomunicatii,servicii managerial,tehnice si profesionale (birouri)

-servicii profesionale,alimentatie publica(restaurant,cofetarii,cafenele, baruri),comerț.

-locuințe individuale si colective

-spatii pietonale,scuaruri

ART.2-UTILIZARI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI

-extinderile si schimbările de profil se admit cu condiția sa nu incomodeze prin poluare si traffic funcțiunile învecinate

-se va asigura in toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap locomotor.

-se vor asigura circulații si piatete pietonale precum si spatii verzi in pondere de min.10% din suprafața de teren.

ART.3-UTIUZĂRI INTERZISE

-activitati productive poluante,cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat.

-construcții provizorii de orice natura

-depozitare en-gros

-depozitari material refolosibile

-platforme de precolectare a deșeurilor urbane

-lucrări de sistematizare verticala de natura sa afecteze utilizarea terenurilor învecinate

-orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedica colectarea si evacuarea apelor meteorice.

SECȚIUNEA 2-CONDITII DE AMPLASARE.ECHIRARE SI CONFORMARE A

CLĂDIRILOR

ART.4-CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEȚE,FORME,DIMENSIUNI)

-in zonele constituite,parcelele sunt considerate construibile daca respecta următoarele condiții:

*sa aiba o suprafața minima de 150 mp

*sa aiba un front la strada de:

-minimum 6m in cazul construcțiilor înșiruite (2 calcane laterale)

-minimum 9,Om in cazul construcțiilor cuplate (un calcan lateral si o'fatada

laterala)

-minimum 12m in cazul construcțiilor izolate

-in cazul construcțiilor publice dispuse izolat terenul minim este de 1000 mp cu un front stradal de minimum 30m.

-O parcela poate fi adusa in condiții de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin contopire cu aceasta

-Pe parcelele neconstruibile conform prezentului articol,Consiliul Local poate decide autorizarea unor construcții cu condiția elaborării si aprobării unui Plan Urbanistic de Detaliu si a unei ilustrări de arhitectura care sa demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament

ART.5-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE ALINIAMENT

-clădirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei dominante existente pe strada pe care se amplaseaza.ln cazul in care sunt retrase de la aliniament,acest lucru este posibil cu condiția sa nu se lase aparente calcane ale clădirilor învecinate aflate in stare buna sau cu valoare urbanistica.

-clădirile care alcătuiesc fronturi continui vor avea o adâncime fata de aliniament care sa nu depaseasca 20m

-serviciile publice se vor amplasa pe aliniament in cazul in care inaltimea maxima la cornișa nu depășește distant intre aliniamente -daca inaltimea clădirii in planul aliniamentului depășește distant dintre aliniamente,clădirea se va retrage de la aliniament cu o distant minima egala cu plusul de inaltime al clădirii fata de distant dintre aliniamentele străzii,dar nu cu mai puțin de 4m,cu condiția sa nu fie lasate vizibile calcane de pe parcelele alaturate.Fac excepție de la aceasta regula numai situațiile de marcare in plus de inaltime a intersecțiilor si racordările de inaltime ale clădirilor intre străzi cu lățimi diferite.

ART.6-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

*Cladiri construite in regim înșiruit

-clădirile care vor alcatui fronturi continui se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pe o distant de max.l5m fata de aliniament

-Se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separate fata de o clădire cu acces public dispusa izolat.

-In cazul segmentării înșiruirii,spre interspatiu se vor întoarce fațade care vor fi retrase de la limita proprietății la cel puțin jumătate din inaltimea la cornișa dar nu cu mai puțin de 3,Om

*Cladiri construite in regim cuplat se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cuplează cu o clădire posibil de realizat pe parcela alaturata sau se alipesc de calcanul unei clădiri alaturate protejate sau in stare buna si sunt îndeplinite următoarele condiții:

-parcela alaturata este libera de construcții

-peretele realizat pe limita de proprietate atunci când ramane vizibil din domeniul public,va fi tratat cu aceeași atentie si cu aceleași material de finisaj ca si celelalte fațade

*Cladirile semicuplate se vor alipi de calcanul clădirii de pe parcela alaturata si se vor retrage fata de cealalta limita la o distant de cel puțin jumătate din inaltimea la comisa dar nu mai puțin de 3,Om.In cazul in care parcela se învecinează spre ambele limite laterale cu clădiri retrase fata de limita proprietății avand fațade cu ferestre,clădirea se va realiza in regim izolat

*Cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu cel puțin jumătate din inaltimea cornișei,dar nu mai puțin de 3,Om

ART.7-AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELA -clădirile vor respecta intre ele distante cu inaltimea la comisa a celei mai înalte dintre ele.

-distanta se poate reduce la jumătate din inaltime dar nu mai puțin de 6,Om numai in cazul in care fațadele prezintă ferestre care nu asigura iluminarea pentru activitati permanente care necesita lumina naturala.

-garajele si alte anexe se pot amplasa pe limita de proprietate cu condiția saa nu depaseasca inaltimea gardului spre clădirile învecinate (2,5m)

ART.8-CIRCULATII SI ACCESE

-conform PUZ,cu următoarele condiții:

*parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circulație publica

*in cazul fronturilor continui la strada se va asigura un acces carosabil in curtea interioara printr-un pasaj dimensionat astfel incat sa permită accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor.Distanta dintre aceste pasaje,masurata la aliniament,nu va depăși 30m.

*in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăți de deplasare.

ART.9 STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR

-Parcarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei,deci in afara drumurilor publice

-Locurile de parcare se dimensionează conform normelor specific si se dispun in construcții supra/subterana sau in parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu min.l arbore la 4 mașini si vor fi înconjurate de gard viu.

-In cazul in care nu se poate asigura in limitele parcelei numărul de locuri de parcare normate,se va demonstra prin prezentarea formelor legale,amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau in cooperare ,ori închirierea locurilor necesare intr-un parcaj comun situate la max.l50m

ART. 10-1NALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLĂDIRILOR

-Inaltimea maxima a clădirilor este de 13m (P+3E).Se admite un nivel mansardat înscris in volumul acoperișului

-Se admite un nivel suplimentar la construcțiile de colt.

-Se admit depășiri de l-2m numai pentru alinierea la cornișa clădirilor învecinate in cazul construirii in regim înșiruit sau cuplat

-Inaltimea maxima se refera la o clădire cu inaltimea standard a unui nivel de 3,Om.In condițiile specifice fiecărui amplasament,diferența de nivel intre cota trotuar si cota zero a parterului poate varia.Aceasta cota variabila sa adauga înălțimii maxime.

ART.ll-ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

-Clădirile noi sau modificările se vor integra in caracterul general al zonei si se vor

armoniza cu construcțiile învecinate

-Se interzicea realizarea unor mansarde false

-Garajele si anexele vizibile din circulațiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu clădirea principala.

ART.12-C0NDITII DE ECHIPARE EDILITARA

-Toate clădirile vor fi racordate la rețelele edilitare publice.Se interzice realizarea de clădiri fara racorduri de apa,canalizare si energie electrica.

-Se interzice amplasarea antenelor TV satelit in locuri vizibile din circulațiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV

-Pentru construcțiile amplasate pe aliniamentul la strada,colectarea apelor pluviale se va face sub cota trotuarelor,pentru a evita producerea ghetii.

ART.13-SPATII PLANTATE

-Spatiile vizibile din circulațiile publice vor fi tratate ca grădini de fațada.

-Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate

-Pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protecția construcțiilor se va evita impermeabilizarea terenului peste minimul necesar pentru accese,terase, circulații.

ART.14-IMPREJMUIRI

-Gardurile spre strada vor fi transparentelor avea inaltimea maxima de 2,Om cu un soclu opac de 60cm si partea superioara traforata.

-Gardurile spre limitele laterale si posterioare vor avea inaltimea maxima de 2,5m si vor fi opace.Se admite si separarea pe limitele laterale si posterioare cu gard viu,cu acordul vecinilor.

-Spre trotuare si circulații pietonale nu este obligatorie realizarea gardurilor,dar se va putea prevdea marcarea apartenenței spațiului prin diferente de pavaje,bordure,garduri vii,terase.

SECȚIUNEA 3-ROSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ART.15-PROCENTUL MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI

POT MAX.=40%

ART.16-COEFICIENTUL MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

CUT MAX.=1,2

ZM-UTR 6-ZONA MIXTA CONȚINÂND SERVICII SI

ECHIPAMENTE PUBLICE LA NIVEL DE CARTIER,SERVICII DE INTERES GENERAL, COMERȚ DE TIP MALL,HOTELURI,SPATII

VERZI AMENAJETE

GENERALITĂȚI SI CARACTERUL ZONEI

-Zona mixta se caracterizează printr-o mare flexibilitate in acceptarea diverselor funcțiuni de interes general si public si include deja unul din marile centre comerciale.Rezolvarea circulației prin crearea pasajului denivelat de acces la central commercial Tom deblochează deasemenea posibilitățile de acces dinspre oraș in întreaga zona.

UTR 6-ZONA MALL TOM

SECȚIUNEA 1-UTILIZARE FUNCȚIONALA

ART.l-UTILIZARI ADMISE

-instituții si servicii publice supramunicipale si municipal,sedii ale unor organisme extrateritoriale

-servicii financiar-bancare si de asigurări,posta/telecomunicatii,servicii managerial,tehnice si profesionale (birouri)

-cercetare/dezvoltare,edituri,servicii media,centre de informare,biblioteca/mediateca,activitati associative diverse -servicii profesionale,hoteluri,alimentație publica(restaurant,cofetarii,cafenele, Baruri),comerț,expoziții,recreere (casino,dans,cinema,centre de recreere/spa, sport in spatii acoperite)

-centre comerciale de tip mall

ART.2-UTILIZARI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI

-extinderile si schimbările de profil se admit cu condiția sa nu incomodeze prin poluare si trafic funcțiunile învecinate

-se va asigura in toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap locomotor.

-se vor asigura circulații si piatete pietonale precum si scuaruri in pondere de min.10% din suprafața de teren.

ART.3-UTILIZARI INTERZISE

-orice alte activitati care nu corespund caracterului zonei si prin aceasta prezintă riscul îndepărtării investitorilor interesați.

-activitati productive poluante,cu risc tehnologic sau incommode prin traficul generat.

-construcții provizorii de orice natura

-depozitare en-gros

-depozitari material refolosibile

-platforme de precolectare a deșeurilor urbane

-lucrări de sistematizare verticala de natura sa afecteze utilizarea terenurilor învecinate

-orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedica colectarea si evacuarea apelor meteorice.

SECȚIUNEA 2-CONDITII DE AMRLASARE.ECH1PARE SI CONFORMARE A

CLĂDIRILOR

ART.4-CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEȚE,FORME,DIMENSIUNI)

-In cazul construcțiilor publice dispuse izolat,suprafața minima de teren este de 1000 mp,cu front stradal de min.30m

-pentru celelalte categorii de funcțiuni se recomanda lotizarea terenului in parcele âvand minim 500 mp si un front stradal de minimum 12m in cazul clădirilor intre doua calcane alaturate si de 15m in cazul construcțiilor cuplate la un calcan lateral sau independente.

-Pentru a fi construibila direct,in baza prezentului regulament,o parcela trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:

*sa aiba o suprafața minima de 150 mp *sa aiba un front la strada de:

-minimum 6m in cazul construcțiilor insiruite(2 calcane laterale)

-minimum 9,Om in cazul construcțiilor cuplate (cu un calcan lateral si o fațada

laterala)

-minimum 12m in cazul construcțiilor isolate

-in cazul construcțiilor publice dispuse izolat,terenul minim este de 1000 mp cu un front stradal de minimum 30m.

-O parcei ace nu îndeplinește aceste condiții poate fi adusa in condiții de construibilitate prin asociere cu una din pacelele învecinate prin contopire cu aceasta.

ART.5-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE ALINIAMENT

-serviciile publice se vor retrage de la aliniament min.lOm sau vor fi dispuse pe aliniament in funcție de caracterul străzii,de profilul activitatii si de normele existente

-clădirile care alcătuiesc fronturi continui vor avea o adâncime fata de aliniament care sa nu depaseasca 20m

-serviciile publice se vor amplasa pe aliniament in cazul in care inaltimea maxima la cornișa nu depășește distant intre aliniamente -daca inaltimea clădirii in planul aliniamentului depășește distant dintre aliniamente,clădirea se va retrage de la aliniament cu o distant minima egala cu plusul de inaltime al clădirii fata de distant dintre aliniamentele străzii,dar nu cu mai puțin de 4m,cu condiția sa nu fie lasate vizibile calcane de pe parcelele alaturate.Fac excepție de la aceasta regula numai situațiile de marcare in plus de inaltime a intersecțiilor si racordările de inaltime ale clădirilor intre străzi cu lățimi diferite.

ART.6-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

-clădirile publice se vor amplasa de regula in regim izolat

-clădirile care vor alcatui fronturi continui se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pe o distant de max.20m fata de aliniament

-in cazul fronturilor discontinue,in care parcela se învecinează numai pe una din limitele laterale cu o clădire avand calcan pe limita de proprietate,iar pe cealalta latura se învecinează cu o construcția retrasa de la limita lateral a parcelei si avand pe fațada lateral ferestre ale unor încăperi principale,noua clădire se va

alipi de calcanul existent,iar fata de limita lateral opusa se va retrage obligatoriu cu o distant egala cu 1/3 din inaltime,dar nu mai puțin de 5,Om -clădirile se vor retrage fata de limita posterioara a parcelei la o distant de cel puțin jumătate din inaltimea clădirii masurata la cornișa,dar nu mai puțin de 5,Om

ART.7-AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELA -clădirile vor respecta intre ele distante cu inaltimea la cornișa a celei mai înalte dintre ele.

-distanta se poate reduce la jumătate din inaltime dar nu mai puțin de 6,Om numai in cazul in care fațadele prezintă ferestre care nu asigura iluminarea pentru activitati permanente care necesita lumina naturala.

ART.8-CIRCULATII SI ACCESE

-conform PUZ,cu următoarele condiții:

*parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circulație publica

*in cazul fronturilor continui la strada se va asigura un acces carosabil in curtea interioara printr-un pasaj dimensionat astfel incat sa permită accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor.Distanta dintre aceste pasaje,masurata la aliniament,nu va depăși 30m.

*in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăți de deplasare.

ART.9 STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR

-Parcarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei,deci in afara drumurilor publice

-Locurile de parcare se dimensionează conform normelor specific si se dispun in construcții supra/subterana sau in parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu min.l arbore la 4 mașini si vor fi înconjurate de gard viu.

-In cazul in care nu se poate asigura in limitele parcelei numărul de locuri de parcare normate,se va demonstra prin prezentarea formelor legale,amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau in cooperare ,ori închirierea locurilor necesare intr-un parcaj comun situate la max.l50m

ART. 10-1NALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLĂDIRILOR

-Inaltimea maxima va fi de 18m (P+6E)

-Inaltimea maxima la cornișa nu va fi mai mare decât distantanta pana la alinierea spre strada admisa pentru clădirile situate pe frontal opus al aceleiași străzi.

ART.ll-ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

-Aspectul exterior al clădirilor,reclamelor,elementelor de mobilier urban noi va fi specific unei diversități de funcțiuni si exprimării prestigiului investitorilor dar cu condiția realizării unor ansambluri compoziționale care sa tina seama de rolul social al zonei mixte,de particularitățile sitului,de caracterul general al zonei si de arhitectura clădirilor învecinate.

-Sunt interzise imitațiile de materiale (piatra falsa,lemn fals,folosirea in exterior a unor material fabricate pentru interior) si materialele de constructive precare (de tip azbociment,table,plastic ondulat)

ART.12-CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

-Toate clădirile vor fi racordate la rețelele edilitare Publice.Se interzice realizarea de clădiri fara racorduri de apa,canalizare si energie electrica.

-Se interzice amplasarea antenelor TV satelit in locuri vizibile din circulațiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV

-Pentru construcțiile amplasate pe aliniamentul la strada,colectarea apelor pluvial se va face sub cota trotuarelor,pentru a evita producerea ghetii.

ART.13-SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

-Parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la 4 locuri de parcare

-Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate

-Pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protecția construcțiilor se va evita impermeabilizarea terenului peste minimul necesar pentru accese,terase, circulații.

-spațiul dintre aliniament (limita de proprietate intre domeniul public si cel privat)

Si alinierea principal a clădirilor va fi tratat in mod obligatoriu ca spațiu verde sau spațiu liber circulației pietonale.

ART.14-IMPREJMUIRI

-Gardurile spre strada vor fi transparentelor avea inaltimea maxima de 2,Om cu un soclu opac de 60cm si partea superioara traforata.

-Gardurile spre limitele laterale si posterioare vor avea inaltimea maxima de 2,5m si vor fi opace.Se admite si separarea pe limitele laterale si posterioare cu gard viu,cu acordul vecinilor.

-Spre trotuare si circulații pietonale nu este obligatorie realizarea gardurilor,dar se va putea prevdea marcarea apartenenței spațiului prin diferente de pavaje,bordure,garduri vii,terase.

SECȚIUNEA 3-ROSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ART.15-PROCENTUL MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI

POT MAX.=45%

ART.16-COEFICIENTUL MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

CUT IVIAX.=2,0

ZR-UTR 7-ZONA REZIDENTIALA-LOCUINTE INDIVIDUALE SI

COLECTIVE MEDII

GENERALITĂȚI SI CARACTERUL ZONEI

Aceasta zona este constituita in jurul ansamblurile rezidențiale deja realizate (TOMIS+,BOREAL,ZENIT) si este formata din locuințe individuale si collective cu regim de inaltime intre P+1E si P+6E.

Același tip de dezvoltare se propune a fi realizat si in zona de sud(intre Tomis+ si Carrefour) precum si in zona de vis-a-vis de Carrefour.

UTR 7-Zona locuințelor individuale si colective medii

SECȚIUNEA 1-UTILIZARE FUNCȚIONALA

ART.l-UTIUZĂRI ADMISE

-locuințe individuale/colective medii cu regim de inaltime variabil intre P+1E si P+4E in regim de construire continuu(insiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat) -Echipamente publice specific zonei rezidențiale

-Construcții aferente echipării tehnico-edilitare si amenajari aferente

locuințelor,cai de acces pietonale si carosabile,parcaje,garaje collective,spatii plantate,locuri de joaca pentru copii,amenajari sportive,împrejmuiri -Scuaruri publice

ART.2-UTILIZARI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI

-In cazul existentei echipamentelor publice existente la parterul blocurilor se recomanda ca grădinițele,cresele,cabinetele medicale sau dispensarele sa aiba accese separate de cel al locatarilor.Pentru crese si grădinițe este obligatorie existent unei suprefete de min 100 mp teren in vecinătate pentru amenajarea ca loc de joaca.

-Se admite extinderea locuințelor înșiruite din cartierul Tomis+ la nivelul etajului 1 si protejarea astfel a locului de parcare dinspre strada.

-Se admit funcțiuni comerciale,servicii profesionale si mici activitati manufacturiere cu condiția ca suprafața acestora sa nu depaseasca 250 mp Aed,sa nu genereze transporturi grele,sa nu atraga mai mult de 5 autoturisme,sa nu fie poluante,sa nu aiba program de funcționare prelungit peste ora 22.00 si sa nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare sau producție -Funcțiunile comerciale,serviciile complementare locuirii si activitatile manufacturiere cu suprafața construite desfasurata mai mare de 250 mp se pot admite cu condiția elaborării si aprobării unor documentații PUD.

-Este admisa amplasarea următoarelor funcțiuni complementare locuirikfarmacii,dispensare,crese,invatamant,culte,sport-intretinere,pe baza unui PUD aprobat.

-In zonele de lotizări constituite ce cuprin parcele care in majoritatea lor îndeplinesc condițiile de construibilitate si sunt dotate cu rețele edilitare, autorizarea construcțiilor se poate face direct sau in baza unor documentații PUD (după caz)

ART.3-UTILIZARI INTERZISE

-Schimbarea destinației apartamentelor pentru activitati generatoare de discomfort p[entru locatari (producție,alimentative publica,jocuri electronice sau de noroc,depozitare,ateliere reparații)

-depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de material inflamabile sau toxice

-statii întreținere auto si statii de betoane

-depozitare de material refolosibile sau platform de precolectare a deșeurilor urbane

-Lucrări de terasamente de natura sa afecteze amenajările din spatiile publice sau construcțiile de pe parcelele adiacente

-Orice lucrări de terasamente care sa provoace scurgerea apelor pluviale pe parcelele vecine sau care împiedica colectarea si evacuarea apelor pluviale.

SECȚIUNEA 2-CONDITII DE AMRLASARE.ECHIPARE SI CONFORMARE A

CLĂDIRILOR

ART.4-CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEȚE,FORME,DIMENSIUNI) -Clădirile colective de locuit pot fi dispuse fiecare pe un lot propriu avand acces direct dintr-o circulație publica sau pot fi grupate pe un teren utilizat in comun,cu accese asigurate din circulațiile publice prin intermediul unor circulații private.

-in zonele constituite,parcelele sunt considerate construibile daca respecta următoarele condiții:

*sa aiba o suprafața minima de 150 mp *sa aiba un front la strada de:

-minimum 6m in cazul construcțiilor înșiruite (2 calcane laterale)

-minimum 9,Om in cazul construcțiilor cuplate (un calcan lateral si o fațada

laterala)

-minimum 12m in cazul construcțiilor izolate

-in cazul construcțiilor publice dispuse izolat terenul minim este de 1000 mp cu un front stradal de minimum 30m.

-O parcela poate fi adusa in condiții de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin contopire cu aceasta

w -Pe parcelele neconstruibile conform prezentului articol,Consiliul Local poate decide autorizarea unor construcții cu condiția elaborării si aprobării unui Plan Urbanistic de Detaliu si a unei ilustrări de arhitectura care sa demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament

ART.5-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE ALINIAMENT -Aliniamentul este definit ca linia de separate intre domeniul public si proprietatea private.

-Clădirile se dispun cu retragere de la aliniament conform alinierii spre strada existent in zona sau pe parcelele alaturate.

-Pentru dezvoltările noi se recomanda retragerea fata de aliniament care sa creeze intre doua fronturi învecinate o distanta cel puțin egala cu inaltimea clădirii celei mai inalte.

-Pentru clădirile înșiruite se recomanda o retragere fata de aliniament de 5,Om pentru crearea locurilor de parcare.

ART.6-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

*Cladiri construite in regim înșiruit

-clădirile care vor alcatui fronturi continui se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pe o distant de max.l5m fata de aliniament

-Se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separate fata de o clădire cu acces public dispusa izolat.

-In cazul segmentării înșiruirii,spre interspatiu se vor întoarce fațade care vor fi retrase de la limita proprietății la cel puțin jumătate din inaltimea la cornișa dar nu cu mai puțin de 3,Om

*Cladiri construite in regim cuplat se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cuplează cu o clădire posibil de realizat pe parcela alaturata sau se alipesc de calcanul unei clădiri alaturate protejate sau in stare buna si sunt îndeplinite următoarele condiții:

-parcela alaturata este libera de construcții

-peretele realizat pe limita de proprietate atunci când ramane vizibil din domeniul public,va fi tratat cu aceeași atentie si cu aceleași material de finisaj ca si celelalte fațade

*Cladirile semicuplate se vor alipi de calcanul clădirii de pe parcela alaturata si se vor retrage fata de cealalta limita la o distant de cel puțin jumătate din inaltimea la cornișa dar nu mai puțin de 3,Om.In cazul in care parcela se învecinează spre ambele limite laterale cu clădiri retrase fata de limita proprietății avand fațade cu ferestre,clădirea se va realiza in regim izolat

*Cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu cel puțin jumătate din inaltimea cornișei,dar nu mai puțin de 3,Om

ART.7-AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELA -Intre fațadele spre care sunt orientate camera de locuit,distant va fie gala cu inaltimea clădirii celei mai înalte.Distanta se poate reduce la jumătate in cazul in care pe fațadele opuse sunt numai ferestre ale anexelor sau case de scări.

ART.8-CIRCULATII SI ACCESE

-Clădirile vor avea asigurat in mod obligatoriu accesul dintr-o circulație publica fie direct,fie (in cazul utilizării terenului in comun) prin intermediul unei străzi private.

ART.9 STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR

-Parcarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei,deci in afara drumurilor publice

ART. 10-1NALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLĂDIRILOR

-Inaltimea maxima admisibila este de 15m

ART.ll-ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

-Clădirile noi sau modificările se vor integra in caracterul general al zonei si se vor

armoniza cu construcțiile învecinate

-Se interzicea realizarea unor mansarde false

-Garajele si anexele vizibile din circulațiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu clădirea principala

ART.12-CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

-Toate clădirile vor fi racordate la rețelele edilitare Publice.Se interzice realizarea de clădiri fara racorduri de apa,canalizare si energie electrica.

-Se interzice amplasarea antenelor TV satelit in locuri vizibile din circulațiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV

-Pentru construcțiile amplasate pe aliniamentul la strada,colectarea apelor pluviale se va face sub cota trotuarelor,pentru a evita producerea ghetii.

ART.13-SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

-in orice operațiune efectuata pe un teren mai mare de 5000 mp.se va prevedea ca din aceste spatii minim 10% sa fie destinate folosinței in comun.

-Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate

-Pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protecția construcțiilor se va evita impermeabilizarea terenului peste minimul necesar pentru accese,terase, circulații.

ART.14-IMPREJMUIRI

-Gardurile spre strada vor fi transparentelor avea inaltimea maxima de 2,Om cu un soclu opac de 60cm si partea superioara traforata.

-Gardurile spre limitele laterale si posterioare vor avea inaltimea maxima de 2,5m si vor fi opace.Se admite si separarea pe limitele laterale si posterioare cu gard viu,cu acordul vecinilor.

SECȚIUNEA 3-POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ART.15-PROCENTUL MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI

-POT MAX.=50%

ART.16-COEFICIENTUL MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

-CUT MAX.=2,0

ZCF-UTR 8-ZONA DE CONVERSIE FUNCȚIONALA

GENERALITĂȚI SI CARACTERUL ZONEI -Zona este alcatuita din doua amplsamente consistente a căror statut juridic este neclar iar funcțiunile existente sunt compromise.Sunt zone cu mare potențial de dezvoltare odata clarificat statutul juridic.

Prima zona este situata in nord/est (la est de Spitalul TBC Palazu Mare),cealalta la nord/est de central comercial Tom.

Pentru fiecare din aceste zone este necesara elaborarea si aprobarea unui plan urbanistic de detaliu după clarificarea statutului juridic al proprietăților

UTR 8-ZONA PROPUSA SPRE CONVERSIE FUNCȚIONALA

SECȚIUNEA 1-UTILIZARE FUNCȚIONALA

ART.l-UTILIZARI ADMISE

-Pentru ambele zone sunt admise utilizări rezidențiale sau comerciale sau turistice (eventual mixte)

-Pentru amplasamentul situat la est de spitalul TBC Palazu Mare sunt admise si funcțiuni legate de sanatate (spital,cămin batrani,policlinici,centre de sanatate, tratament balnear,etc)

ART.2-UTILIZARI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI

-Se vor stabili prin PUD,ținând cont de funcțiunile admise dominante

ART.3-UTI UZĂRI INTERZISE

-Funcțiuni de producție sau depozitare

-Funcțiuni producătoare de noxe si de trafic greu.

SECȚIUNEA 2-CONDITII DE AMPLASARE.ECHIPARE SI CONFORMARE A

CLĂDIRILOR

ART.4-CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEȚE,FORME,DIMENSIUNI) -Se vor stabili prin PUD

ART.5-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE ALINIAMENT

--serviciile publice se vor retrage de la aliniament min.lOm sau vor fi dispuse pe aliniament in funcție de caracterul străzii,de profilul activitatii si de normele existente

-clădirile care alcătuiesc fronturi continui vor avea o adâncime fata de aliniament care sa nu depaseasca 20m

-serviciile publice se vor amplasa pe aliniament in cazul in care inaltimea maxima la cornișa nu depășește distant intre aliniamente -daca inaltimea clădirii in planul aliniamentului depășește distant dintre aliniamente,clădirea se va retrage de la aliniament cu o distant minima egala cu plusul de inaltime al clădirii fata de distant dintre aliniamentele străzii,dar nu cu mai puțin de 4m,cu condiția sa nu fie lasate vizibile calcane de pe parcelele alaturate.Fac excepție de la aceasta regula numai situațiile de marcare in plus de inaltime a intersecțiilor si racordările de inaltime ale clădirilor intre străzi cu lățimi diferite.

ART.6-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

--clădirile publice se vor amplasa de regula in regim izolat

-clădirile care vor alcatui fronturi continui se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pe o distant de max.20m fata de aliniament

-in cazul fronturilor discontinue,in care parcela se învecinează numai pe una din limitele laterale cu o clădire avand calcan pe limita de proprietate,iar pe cealalta latura se învecinează cu o construcția retrasa de la limita lateral a parcelei si avand pe fațada lateral ferestre ale unor încăperi principale,noua clădire se va alipi de calcanul existent,iar fata de limita lateral opusa se va retrage obligatoriu cu o distant egala cu 1/3 din inaltime,dar nu mai puțin de 5,Om

-clădirile se vor retrage fata de limita posterioara a parcelei la o distant de cel puțin jumătate din inaltimea clădirii masurata la cornișa,dar nu mai puțin de 5,Om

ART.7-AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELA -Se vor stabili prin PUD ART.8-CIRCULATII SI ACCESE

-Accesele majore către cele doua amplasamente se vor da din străzile existente -Structura carosabila in interiorul celor doua zone va fi definita in PUD ART.9 STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR

-Parcajele se vor asigura in afara circulațiilor publice si vor fi plantate cu 1 arbore la 4 locuri de parcare.

ART. 10-1NALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLĂDIRILOR

-Se va stabili prin PUD.Se recomanda un regim mediu de inaltime (P+3E) cu inaltimea maxima de 12m.

-Pentru accente verticale (construcții înalte) se va prezenta o ilustrare de arhitectura care sa justifice tipul de soluție in contextual dat.

ART.ll-ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

-Se va tine sema de specificul funcțiunii

ART.12-CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

-Toate construcțiile propuse se vor racorda la rețelele edilitare

ART.13-SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

-In interiorul celor doua zone se vor asigura spatii verzi si spatii plantate pe

minimum 10% din suprafața totala de teren

ART.14-IMPREJMUIRI

-Se vor stabili prin PUD

SECȚIUNEA 3-POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ART.15-PROCENTUL MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI

-POT MAX.=50%

ART.16-COEFICIENTUL MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

-CUT MAX.=2,0

ZM-UTR 9-ZONA MIXTA CU CARACTER DE CENTRU,CUPRINZÂND SERVICII DE CARACTER GENERAL(UN,TATI DE INVATAMANT, SANATATE, COMERȚ),ACTIVITATI SPORTIVE, CULTE, SPATII VERZI AMENAJATE,LOCUINȚE

GENERALITĂȚI SI CARACTERUL ZONEI

Zona este constituita in jurul centrului vetrei vechiului sat Palazu Mare,unde sunt grupate cele doua unitati spitalicești importante (Spitalul de Psihiatrie si TBC), unitati de invatamant,comerț si locuire

SECȚIUNEA 1-UTILIZARE FUNCȚIONALA

ART.l-UTILIZARI ADMISE

-servicii financiar-bancare si de asigurari,posta/telecomunicatii,servicii manageriale,tehnice si profesionale (birouri)

-servicii profesionale,alimentație publica(restaurant,cofetarii,cafenele, baruri),comerț.

-funcțiuni legate de invatamant,sanatate

-locuințe individuale si colective

-spatii pietonale,scuaruri

ART.2-UTI UZĂRI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI

-extinderile si schimbările de profil se admit cu condiția sa nu incomodeze prin poluare si traffic funcțiunile învecinate

-se va asigura in toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap locomotor.

-se vor asigura circulații si piatete pietonale precum si spatii verzi in pondere de min.10% din suprafața de teren.

ART.3-UTILIZARI INTERZISE

-activitati productive poluante,cu risc tehnologic sau incommode prin traficul generat.

-construcții provizorii de orice natura

-depozitare en-gros

-depozitari material refolosibile

-platforme de precolectare a deșeurilor urbane

-lucrări de sistematizare verticala de natura sa afecteze utilizarea terenurilor învecinate

-orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedica colectarea si evacuarea apelor meteorice.

SECȚIUNEA 2-CONDITII DE AMPLASARE.ECHIPARE SI CONFORMARE A

CLĂDIRILOR

ART.4-CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEȚE,FORME,DIMENSIUNI)

-in zonele constituite,parcelele sunt considerate construibile daca respecta următoarele condiții:

*sa aiba o suprafața minima de 150 mp

*sa aiba un front la strada de:

-minimum 6m in cazul construcțiilor înșiruite (2 calcane laterale)

-minimum 9,Om in cazul construcțiilor cuplate (un calcan lateral si o fațada

laterala)

-minimum 12m in cazul construcțiilor izolate

-in cazul construcțiilor publice dispuse izolat terenul minim este de 1000 mp cu un front stradal de minimum 30m.

-O parcela poate fi adusa in condiții de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin contopire cu aceasta

-Pe parcelele neconstruibile conform prezentului articol,Consiliul Local poate decide autorizarea unor construcții cu condiția elaborării si aprobării unui Plan Urbanistic de Detaliu si a unei ilustrări de arhitectura care sa demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament

ART.5-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE ALINIAMENT

-clădirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei dominante existente pe strada pe care se amplaseaza.ln cazul in care sunt retrase de la aliniament,acest lucru este posibil cu condiția sa nu se lase aparente calcane ale clădirilor învecinate aflate in stare buna sau cu valoare urbanistica.

-clădirile care alcătuiesc fronturi continui vor avea o adâncime fata de aliniament care sa nu depaseasca 20m

-serviciile publice se vor amplasa pe aliniament in cazul in care inaltimea maxima la cornișa nu depășește distant intre aliniamente -daca inaltimea clădirii in planul aliniamentului depășește distant dintre aliniamente,clădirea se va retrage de la aliniament cu o distant minima egala cu plusul de înălțime al clădirii fata de distant dintre aliniamentele străzii,dar nu cu mai puțin de 4m,cu condiția sa nu fie lasate vizibile calcane de pe parcelele alaturate.Fac excepție de la aceasta regula numai situațiile de marcare in plus de inaltime a intersecțiilor si racordările de inaltime ale clădirilor intre străzi cu lățimi diferite.

ART.6-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

*Cladiri construite in regim înșiruit

-clădirile care vor alcatui fronturi continui se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pe o distant de max.l5m fata de aliniament

-Se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separate fata de o clădire cu acces public dispusa izolat.

-In cazul segmentării înșiruirii,spre interspatiu se vor întoarce fațade care vor fi retrase de la limita proprietății la cel puțin jumătate din inaltimea la comisa dar nu cu mai puțin de 3,Om

*Cladiri construite in regim cuplat se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cuplează cu o clădire posibil de realizat pe parcela alaturata sau se alipesc de calcanul unei clădiri alaturate protejate sau in stare buna si sunt îndeplinite următoarele condiții:

-parcela alaturata este libera de construcții

-peretele realizat pe limita de proprietate atunci când ramane vizibil din domeniul public,va fi tratat cu aceeași atentie si cu aceleași material de finisaj ca si celelalte fațade

*Cladirile semicuplate se vor alipi de calcanul clădirii de pe parcela alaturata si se vor retrage fata de cealalta limita la o distant de cel puțin jumătate din inaltimea la cornișa dar nu mai puțin de 3,Om.In cazul in care parcela se învecinează spre ambele limite laterale cu clădiri retrase fata de limita proprietății avand fațade cu ferestre,clădirea se va realiza in regim izolat

*Cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu cel puțin jumătate din inaltimea cornișei,dar nu mai puțin de 3,Om

ART.7-AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELA -clădirile vor respecta intre ele distante cu inaltimea la cornișa a celei mai înalte dintre ele.

-distanta se poate reduce la jumătate din inaltime dar nu mai puțin de 6,Om numai in cazul in care fațadele prezintă ferestre care nu asigura iluminarea pentru activitati permanente care necesita lumina naturala.

-garajele si alte anexe se pot amplasa pe limita de proprietate cu condiția saa nu depaseasca inaltimea gardului spre clădirile învecinate (2,5m)

ART.8-CIRCULATII SI ACCESE

-conform PUZ,cu următoarele condiții:

*parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circulație publica

*in cazul fronturilor continui la strada se va asigura un acces carosabil in curtea interioara printr-un pasaj dimensionat astfel incat sa permită accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor.Distanta dintre aceste pasaje,masurata la aliniament,nu va depăși 30m.

*in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăți de deplasare.

ART.9 STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR

-Parcarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei,deci in afara drumurilor publice

-Locurile de parcare se dimensionează conform normelor specific si se dispun in construcții supra/subterana sau in parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu min.l arbore la 4 mașini si vor fi înconjurate de gard viu.

-In cazul in care nu se poate asigura in limitele parcelei numărul de locuri de parcare normate,se va demonstra prin prezentarea formelor legale,amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau in cooperare ,ori închirierea locurilor necesare intr-un parcaj comun situate la max.l50m

ART. 10-1NALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLĂDIRILOR

-Inaltimea maxima a clădirilor este de 15m+var (P+4E).Se admite un nivel

mansardat înscris in volumul acoperișului

-Se admite un nivel suplimentar la construcțiile de colt.

-Se admit depășiri de l-2m numai pentru alinierea la cornișa clădirilor învecinate in cazul construirii in regim înșiruit sau cuplat

-Inaltimea maxima se refera la o clădire cu inaltimea standard a unui nivel de 3,Om.In condițiile specifice fiecărui amplasament,diferența de nivel intre cota trotuar si cota zero a parterului paote varia.Aceasta cota variabila sa adauga înălțimii maxime.

ART.ll-ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

-Clădirile noi sau modificările se vor integra in caracterul general al zonei si se vor

armoniza cu construcțiile învecinate

-Se interzicea realizarea unor mansarde false

-Garajele si anexele vizibile din circulațiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu clădirea principala.

ART.12-CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

-Toate clădirile vor fi racordate la rețelele edilitare publice.Se interzice realizarea de clădiri fara racorduri de apa,canalizare si energie electrica.

-Se interzice amplasarea antenelor TV satelit in locuri vizibile din circulațiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV

-Pentru construcțiile amplasate pe aliniamentul la strada,colectarea apelor pluviale se va face sub cota trotuarelor,pentru a evita producerea ghetii.

ART.13-SPATII PLANTATE

-Spatiile vizibile din circulațiile publice vor fi tratate ca grădini de fațada.

-Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate

-Pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protecția construcțiilor se va evita impermeabilizarea terenului peste minimul necesar pentru accese,terase, circulații.

ART.14-IMPREJMUIRI

-Gardurile spre strada vor fi transparentelor avea inaltimea maxima de 2,Om cu un soclu opac de 60cm si partea superioara traforata.

-Gardurile spre limitele laterale si posterioare vor avea inaltimea maxima de 2,5m si vor fi opace.Se admite si separarea pe limitele laterale si posterioare cu gard viu,cu acordul vecinilor.

-Spre trotuare si circulații pietonale nu este obligatorie realizarea gardurilor,dar se va putea prevdea marcarea apartenenței spațiului prin diferente de pavaje,bordure,garduri vii,terase.

SECȚIUNEA 3-POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ART.15-PROCENTUL MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI

POT MAX.=50%

ART.16-COEFICIENTUL MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

CUT MAX.=2,0

ZV-ZONA MIXTA CUPRINZÂND SPATII VERZI AMENAJATE,PERDELE DE PROTECȚIE,ZONA AGREMENT,SPORT,LOISIR,LOCUINȚE DE VACANTA,DEBARCADERE,CLUBURI NAUTICE

-UTR 10-zona destinata parcurilor,spatiilor verzi amenajate si perdelelor de protective este o zona-tampon intre sistemul mixt (rutier +cale ferata) care delimitează amplasamentul studiat la sud (spre extravilan)

-UTR 11-zona destinata amenajărilor specifice malului lacului Siutghiol,debarcadere,cluburi nautice,agrement,loisir, locuințe de vacanta,sport,agrement,distracție, turism balnear si spatii verzi amenajate.Aceasta este zona de nord (de faleza inalta) si de nord-est a malului lacului Siutghiol si in zona coada lacului,spre confluent cu PUZ CAMPUS.

GENERALITĂȚI SI CARACTERUL ZONEI

-Zona situata la sud are un caracter specific,acela de a proteja prin spatii verzi viitoarele dezvoltări de calea ferata industriala Navodari-Constanta.Se vor realiza atat plantații de aliniament cat si spatii verzi amenajate (parcuri) cu locuri de joaca pentru funcția rezidențiala dominant a zonei situate imediat la nord.

-Zona de mal lac Siutghiol cuprinde spatiile verzi cu acces nelimitat sau specializate de interes supramunicipal si municipal,spatii pentru sport si agrement cu acces limitat de apartenența la cluburi sau contracost,spatii plantate si de protecție.

SECȚIUNEA 1-UTILIZARE FUNCȚIONALA

ART.l-UTILIZARI ADMISE

-UTR 10-spatii plantate,perdele de protective,spatii verzi amenajate,locuir de joaca pentru copii,terenuri de sport,construirea de chioșcuri,umbrare si amenajari peisagere

UTR 11-spatii plantate,circulații pietonale din care unele ocazional carosabile

pentru întreținerea malurilor

-mobilier urban,amenajari pentru locuri de joaca

-construcții pentru expoziții,activitati cultural,pavilioane cu utilizare

flexibila,alimentative publica si comerț,turism

-locuințe de vacanta,adăposturi,grupuri sanitare,spatii pentru administrare si întreținere

-parcaje sub si supraterane

ART.2-UTILIZARI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI

-Orice intervenție necesita documentații specific aprobate de organelle competente in conformitate cu prevederile legii nr.l95/2005,OUG 57/2007 si Ordinului nr.19/2010 al Ministerului Mediului si Pădurilor.

ART.3-UTIUZĂRI INTERZISE

-    se interzic orice intervenții care contravin legilor si normelor in vigoare

-    se interzic orice schimbări ale funcțiunilor spatiilor verzi publice

-    se interzice conversia grupurilor sanitare in spatii comerciale

-    se interzice localizarea tonetelor si tarabelor prin decuparea spatiilor plantate adiacente trotuarelor

-    este interzisa in perimetrul de protecție amplasarea de obiective si desfasurarea de activitati cu efecte daunatoare asupra vegetației si amenajărilor

-    se interzice taierea arborilor fara autorizația autoritatii locale abilitate

SECȚIUNEA 2-CONDITII DE AMPLASARE.ECHIRARE SI CONFORMARE A

CLĂDIRILOR

ART.4-CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEȚE,FORME,DIMENSIUNI) -conform studiilor de specialitate avizate conform legii ART.5-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE ALINIAMENT -conform studiilor de specialitate avizate conform legii

ART.6-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

-conform studiilor de specialitate avizate conform legii

ART.7-AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELA -conform studiilor de specialitate avizate conform legii ART.8-CIRCULATII SI ACCESE

-conform studiilor de specialitate avizate conform legii

-se va asigura accesul din circulațiile publice pentru aleile ocazional carosabile (pentru întreținere,aprovizionare) care vor fi tratate ca alei principale.

ART.9 STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR

-parcajele se vor dimensiona si dispune in afara circulațiilor publice conform normelor specific si proiectelor de specialitate legal aprobate.

ART. 10-1NALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLĂDIRILOR

-cu excepția instalațiilor,inaltimea mazima a clădirilor nu vor depăși 2-3 niveluri.

ART.ll-ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

-conform studiilor de specialitate

-se recomanda adecvarea arhitecturii clădirilor la caracterul diferitelor categorii de spatii plantate.

ART.12-CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

-conform studiilor de specialitate avizate conform legii

-se recomanda extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice in bazine decorative pentru a putea fi utilizate la întreținerea spatiilor plantate.

ART.13-SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

-plantațiile înalte se vor dispune conform normelor specific pentru fiecare categorie de spatii plantate.

-toate parcajele vor fi plantate cu cel puțin 1 arbore la 4 locuri de parcare si vor fi înconjurate de un gard viu de l,2m inaltime -se recomanda,din considerente ecologice si de economisire a cheltuielilor de întreținere,utilizarea speciilor locale adaptate condițiilor climatic si favorabile faunei antropofile specific.

ART.14-IMPREJMUIRI

-conform normelor specifice existente.Se recomanda împrejmuiri transparente de 2,Om inaltime din care un soclu opac de 60 cm dublate de gard viu.

-spre deosebire de parcuri si grădini,scuarurile si fâșiile plantate nu vor fi îngrădite dar vor fi separate de trotuare fie prin parapet de 0,6 cm inaltime fie prin bordure in lungul carora pe o distant de minim 50 cm terenul va fi coborât cu min.10 cm sub nivelul pârtii superioare a bordurii pentru a împiedica poluarea cu praf provocate de scurgerea pământului pe trotuare.

SECȚIUNEA 3-POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ART.15-PROCENTUL MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI -UTR 10-10%

-UTR 11-45%

ART.16-COEFICIENTUL MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

-UTR 10-0,5

-UTR 11-1,5

BILANȚ TERITORIAL-PROPUNERE


SUPRAFAȚA (ha)


ZONE FUNCȚIONALE

Propus

ZONA INSTITUȚII, SERVICII, BIROURI, COMERȚ, DOTĂRI URBANE LA NIVEL SUPRAMUNICIPAL SI MUNICIPAL, PRECUM SI ECHIPAMENTE PUBLICE, LOCUINȚE

110,8

ZONA LOCUINȚE INDIVIDUALE PE LOT SAU TIP VILA + COMERȚ, SERVICII, ECHIPAMENTE SPECIFICE ZONEI

DE LOCUIT

232

ZONA TERENURI SI CONSTRUCȚII AFERENTE REȚELELOR TEHNICO-EDILITARE

29,2

ZONA GOSPODĂRIRE COMUNALA

5,2

ZONA MIXTA CONTINUÂND SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE LA NIVEL DE CARTIER, SERVICII DE INTERES GENERAL (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comerț, recreere), LOCUINȚE SI PATII VERZI AMENAJATE

10

ZONA MIXTA CONTINUÂND SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE LA NIVEL DE CARTIER, SERVICII DE INTERES GENERAL (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comerț, recreere), COMERȚ DE TIP MALL, INSTITUȚII, SPATII VERZI AMENAJATE, LOCUINȚE

34

ZONA LOCUINȚE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MEDII

86,1

ZONA PROPUSA SPRE CONVERSIE FUNCȚIONALA

13,9

ZONA MIXTA CU CARACTER DE CENTRU CUPRINZÂND SERVICII DE INTERES GENERAL (unitati de invatamant, sanatate, lacase de cult, comerț), ACTIVITATI SPORTIVE, AGREMENT, LOISIR, SPATII VERZI AMENAJATE

16,1

ZONA DESTINATA PARCURILOR, SPATIILOR VERZI AMENAJATE SI SUSȚINUTE

10,5

ZONA DESTINATA AMENAJĂRILOR SPECIFICE MALURILOR LACULUI SIUTGHIOL, DEBARCADERE, CLUBURI NAUTICE,

LOCUINȚE INDIVIDUALE + INSTITUȚII, SERVICII,

COMERȚ + SPORT, AGREMENT, DISTRACȚIE, LOISIR, TURISM BALNEAR, SPATII VERZI AMENAJATE

37,0

TOTAL SUPRAFAȚA ZONA STUDIATA

P.U.Z. PALAZU MARE 3 -F

MUNCIPIUL CONSTANTA

585

CONTRASEMNEAZĂ

S\ ' -'“.ȚAR,

PREȘEDINTE ȘEDINȚĂ,

1

   Cf. Studiului Zonelor Protejate, elaborat in cadrul PUG Municipiul Constanta, aflat in prezent in curs

de elaborare.

-2J-

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL - PALAZU MARE 3. MUNICIPIUL CONSTANTA

2

Vezi proiectul PUZ ANL aflat in curs de elaborare la data elaborării prezentei documentații.