Hotărârea nr. 118/2011

HOTARARE DE CONSILIU PRIVIND APROBAREA PROIECTULUI TEHNIC FAZA DOCUMENTATIE TEHNICA SI AI PRINCIPALILOR INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI PRIVIND MODIFICAREA SOLUTIEI DE INTRARE ÎN PUNCTUL TERMIC 272 AFLAT ÎN EXPLOATAREA R.A.D.E.T. CONSTANTA

HOTĂRÂRE

privind aprobarea proiectului tehnic faza Documentație tehnică și ai principalilor indicatori tehnico-economici privind modificarea soluției de intrare în punctul termic 272 aflat în exploatarea R.A.D.E.T. Constanța

Consiliul Local al Municipiului Constanța, întrunit in ședința ordinară din data de

16.05.2011    •    ’    ’

........................ ?

Luând în dezbatere expunerea de motive nr.69590/10.05.2011, prezentată de domnul Primar Radu Ștefan Mazăre, Memoriul justificativ nr. 4025/04.05.2011 al R.A.D.E.T. Constanța, raportul Comisiei nr.1 de studii, prognoze economico-sociale, buget-finanțe, administrarea domeniului public și privat, raportul Comisiei nr.5 administrație publică locală, juridică, apărarea ordinii publice ,respectarea drepturilor și libertăților cetățenești;

Având in vedere Hotararea Consiliului de Administratie al R.A.D.E.T. Constanța nr.13/15.04.2011 și avizul comisiei tehnico-economice nr.10/03.11.2010 al RADET Constanța;

Văzând dispozițiile H.G.nr.28/2008 privind aprobarea conținutului cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenție, precum și Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale;

Analizând proiectul tehnic supus aprobării;

În temeiul prevederilor art.36 alin.2 lit”b”, alin.4 lit.”d” si art.115 alin.1 lit.”b” din Legea administrației publice locale nr.215/2001 republicată;

HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Se aprobă proiectul tehnic faza Documentație tehnică conform anexei ce face parte integrantă din prezenta hotărâre si principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului modificare soluție de intrare în PT 272 aflat în exploatarea R.A.D.E.T. Constanța în sensul că, indicatorii tehnico-economici sunt următorii:

- Valoare totală a investiției: 20.232,06 lei, din care :

- C+M 20.232,06 lei, sursa de finanțare: surse proprii RADET Constanța

Art.2. Compartimentul comisiilor de specialitate ale Consiliului Local va comunica prezenta hotarare Direcției Financiare, Direcției Tehnic-Investiții, R.A.D.E.T. Constanța, în vederea ducerii la îndeplinire, precum și spre știință Instituției Prefectului Județului Constanța.

Adoptată de un numar de ...00...... consilieri din 27 membri.

PREȘEDINTELE ȘEDINȚEI,


CONTRASEMNEAZĂ


SECRETAR, MARCELA ENACHE

Constanta

Nr.UO......./


DOCUMENTATIE TEHNICA

PENTRU AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR DE CONSTRUIRE

AMPLASAMENT :

strada EGRETEI,nr. 1 , CAMIN 1

PROIECTANT :

municipiul CONSTANTA , judetul CONSTANTA

S.C. ESTETIC DESIGN S.R.L. CONSTANTA

DENUMIREA OBIECTIVULUI :    MODIFICARE SOLUTIE INTRARE IN PT 272

AMPLASAMENT

:    strada EGRETEI,nr. 1 , CAMIN 1

municipiul CONSTANTA , judetul CONSTANTA

BENEFICIAR

:    REGIA AUTONOMA DE DISTRIBUIRE

A ENERGIEI TERMICE

b-dul TOMIS , nr. 107

municipiul CONSTANTA , judetul CONSTANTA

COLECTIVUL DE ELABORARE SEF PROIECT : CARH. SCURTULESCU LIVIU

ARHITECTURA

: CARH. SCURTULESCU LIVIU

REZISTENTA

: sing. GARABETIAN ARDASES

VERIFICATOR

PROIECT

: ing. MIHAILEANU LAURENTIU

CAIET DE SARCINI

I . PREVEDERI GENERALE

1. Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de executie, calitate si control pentru

lucrarile de terasamente si executie a infrastructurii pentru obiectivul: MODIFICARE SOLUTIE

INTRARE IN PT 272 - CONSTANTA- beneficiar fiind REGIA AUTONOMA DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE - CONSTANTA

2.    Caietele de sarcina au fost elaborate in baza cerintelor Legii Nr.10/1995 si a prescriptiilor tehnice si de calitate in vigoare.

3.    Eventualele obiectiuni ale executantului referitoare la continutul prezentelor caiete de sarcini vor fi aduse la cunostinta proiectantului cu cel putin doua saptamâni inaintea inceperii lucrarilor de executie.

Dupa depasirea acestui termen se considera ca executantul este de acord cu continutul acestor caiete de sarcini.

4.    Constructorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de calificarea profesionala, de modul cum fiecare muncitor poate sa-si insuseasca notiunile din instructajul facut, incât sa poata folosi fara pericol agregatele, instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat.

Se va insista in special asupra prevenirii accidentelor provenite din nerespectarea instructajului facut pe linie NTS si PCI. Nu se vor primi la lucru angajati fara a avea aceste instructaje facute si insusite.

Subliniem necesitatea acordarii unei atentii deosebite electrosecuritatii, lucrarilor de terasamente si fundatii, lucrarilor in spatii inguste, precum si conditiilor stabilite in capitolele de protectia muncii, prevazute pentru principalele operatiuni tehnologice in prezenta documentatie.

3.3. ARMATURI PENTRU BETON

3.3.1. GENERALITATI

3.3.1.1.    Obiectul specificației.

Cuprinsul acestui capitol se refera la specificatiile tehnice legate de vibrarea, fasonarea, montarea, verificarea si receptionarea armaturilor pentru betoane.

3.3.1.2.    Concepte de baza.

in functie de prevederile proiectului de executie la lucrarile de armare a betoanelor se vor utiliza armaturi din otel beton neted si armaturi din otel beton cu profil periodic.

Utilizarea carcaselor sau a plaselor sudate se va face numai in baza prevederilor proiectului de executie sau cu acordul proiectantului.

3.3.1.3.    Elemente de proiectare.

Detalii si specificatiile privind alcatuirea si asamblarea armaturilor la elementele de beton armat sunt cuprinse in proiectul de executie, obligatia executantului fiind aceea de a respecta cu strictete detaliile de alcatuire, dimensiunile si calitatea armaturii.

3.3.2. STANDARDE DE REFERiNTA

STAS 10107/0-90. Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea

elementelor din beton armat si beton precomprimat.

STAS 438/1-80. Otel beton rotund neted si cu profil periodic.

STAS 432/2-80. Sirma trasa neteda pentru beton armat STNB.

STAS 438/3-80. Plase sudate pentru beton armat.

STAS 889-76 . Sirma moale de otel.

3.3.3. NORMATiVE DE EXECUTIE C 28 - 83. instructiuni tehnice privind sudarea armaturilor de otel beton.

C140 -86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.

La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescriptii:

- Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.

- Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.

- Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22 - 1977.

- Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.ind.cu Ordinul 1233 /D/1980.

- Regulamentul privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.23).

3.3.4. CATEGORII DE LUCRARI.

3.3.4.I. Armarea elementelor din beton armat.

-    Ancorarea armaturilor.

-    Armarea fundatiilor.

-    Armarea stilpilor.

-    Armarea grinzilor.

-    Armarea peretilor structurali.

-    Armarea placilor.

-    Innadirea armaturilor.

3.3.5. MATERIALE SI PRODUSE.

-    Otel rotund neted

-    Otel beton cu profil periodic.

3.3.6. ACCESORII

-    Distantieri (suporti)

-    Electrozi sudura

3.3.7. TRANSPORT, MANiPULARE, DEPOZiTARE

Otelurile pentru beton armat se livreaza in forma de:

-    colaci pentru < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone)

-    bare pentru > 12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone)

-    panouri de plase sudate (pachete de circa 2,5 tone)

-    plase sudate in rulouri.

Manipularea loturilor si pachetelor de armaturi se executa cu macaraua turn, portal sau automacara cu capacitate de ridicare de 5 tf si dispozitive de manipulare. Depozitarea otelului beton se face pe diametre si calitati de otel. La depozitarea pe durata mai mare (1 an) stivele se protejeaza contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat, folii de masa plastica, etc.

Se va asigura evitarea conditiilor ce favorizeaza corodarea otelurilor beton si murdarirea acestora cu pamint sau alte materiale.

3.3.8. EXECUTIA LUCRARILOR.

3.3.8.1.    Generalități.

Confectionarea armaturilor se poate realiza pe santier sau in ateliere cu utilizarea unor masini si

dispozitive cu diferite grade de complexitate actionate manual sau electric. innadirile prin sudura ale barelor din otel beton se vor executa de sudori specializati in sudarea otelurilor beton. Unele operatiuni simple la sudarea prin puncte se pot executa de fierari betonisti. Confectionarea carcaselor si plaselor sudate se poate executa in ateliere sau direct la locul de montaj al armaturii (in cofraj).

3.3.8.2.    Operațiuni pregătitoare.

La ridicarea armaturilor din depozit se va verifica diametrul barelor, certificatele si datele necesare stabilirii calitatii otelurilor beton.

inainte de montarea armaturilor se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare:

-    indreptarea si taierea armaturilor.

-    Fasonarea (indoirea) armaturilor.

-    Confectionarea carcaselor si plaselor sudate.

-    innadirea, sudarea armaturilor.

Dupa operatiunea de indreptare, otelul beton se curata de rugina, pete de ulei, praf, etc. prin frecare cu peria de sirma sau prin alte procedee de decapare.

inainte de inceperea operatiunilor de montare a armaturilor se curata cofrajele.

Curatarea cofrajelor se face prin spalare cu furtunul, maturare si suflare cu aer comprimat.

3.3.8.3.    Ancorarea armaturilor.

-    Barele netede vor fi fasonate cu ciocuri semicirculare pentru a suporta efortul de intindere fara sa alunece din beton.

-    Armaturile prevazute la partea superioara a placilor pot fi prevazute cu ciocuri la 900.

-    La inglobarea barelor longitudinale ale stilpilor in fundatii se va prevedea indoirea acestora la

900.

-    Barele cu profil periodic, care necesita ciocuri terminale (bare intinse) se vor prevedea cu ciocuri la 900.

-    Se executa fara ciocuri barele cu profil periodic si netede comprimate, barele plaselor si carcaselor sudate, la care aderenta se asigura prin conlucrarea spatiala a intregii armaturi, barele din zonele cu solicitari reduse care sunt folosite pe considerente constructive.

-    Barele inclinate trebuie sa aiba la capat o portiune dreapta de minimum 20 diametre in zonele intinse si 10 diametre in zonele comprimate.

-    Pozitionarea armaturilor se va face prin distantieri (cel putin unul la fiecare metru de grinda sau stilp, cel putin trei la fiecare metru patrat de plasa sau perete), prin capre de otel beton dispuse la 50 cm pentru partea superioara a placilor in consola si la 100 cm pentru restul placii.

-    Placile metalice si praznurile inglobate, vor fi de regula fixate prin sudura de armatura sau legate de cofraj pentru corecta lor pozitionare.

-    Nu se admite la turnarea betonului ingramadirea armaturilor, deformarea acestora sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofrajului.

-    Legarea armaturilor este obligatorie la toate incrucisarile armaturilor pentru o pozitionare corecta si asigurarea efectului spatial. Legarea nodurilor se face cu doua fire de sirma neagra cu 1- 1,5 mm (STAS 889 - 76) sau cu cleme si agrafe cu ochiuri.

Plasele din placi si pereti, dupa indreptare si completarea sudurilor desfacute se leaga in mod obligatoriu pe intreg conturul pe cel putin doua rinduri de noduri.

Pentru restul intersectiilor se admit legaturi din doua in doua noduri in sah daca acest lucru este specificat in proiect.

La stilpi si grinzi, agrafele si etrierii se leaga cu sirma de ciocuri, iar etrierii si punctele de intersectie cu barele longitudinale obligatoriu la colturi. Restul armaturilor se leaga de etriri din doua in doua intersectii in sah.

Barele inclinate se leaga de primii etrieri cu care se incruciseaza. Fretele, etrierii inclinati si

agrafele inclinate se leaga de toate barele cu care se incruciseaza.

3.3.8.4.    Armarea fundațiilor.

-    Se curata stratul de beton de egalizare.

-    Dupa fasonare se aseaza armaturilor in pozitiile prevazute in proiect.

-    Se pozitioneaza puricii avind in vedere asigurarea corecta a acoperirii cu beton a armaturilor.

-    Se leaga armaturile.

3.3.8.5.    Armarea stilpilor.

-    Se introduc etrierii peste mustatile lasate in fundatii sau peste mustatile din stilpii inferiori.

-    Se introduc barele longitudinale care se leaga de mustati si se traseaza cu creta pe o bara longitudinala pozitia etrierilor.

-    Se leaga etrierii incepind de sus in jos la distantele prevazute in proiect.

-    Se monteaza cofragul stilpului.

-    Carcasele stilpilor se pozitioneaza cu distantieri circulari, agrafe si sirme cu care se leaga de cofraj.

2.8.6.    Armarea grinzilor.

-    Se definitiveaza montarea armaturilor din stilp si de la capetele grinzii.

-    Se traseaza pozitia etrierilor pe cofraj.

-    Se pozitioneaza etrieii pe cofraj in dreptul semnelor.

-    Etrierii inchisi se lasa cu latura de sus deschisa.

-    Se introduc barele drepte de la partea de jos si se leaga cu sirma, in pozitie corecta, de etrieri.

-    Se introduc distantieri in jurul cofrajului.

-    Se introduc barele ridicate si de montaj.

-    Se inchid etrierii si se leaga.

-    Se monteaza distantierii laterali pentru asigurarea acoperirii corecte cu beton.

2.8.7.    Armarea pereților structurali.

-    Armatura se monteaza dupa ce s-a executat cofrarea unei fete a peretelui.

-    Se traseaza pe cofraj pozitia barelor verticale si orizontale.

-    Se incepe cu un grup de bare verticale, de regula de la margine, de care se leaga barele orizontale, dupa care se continua cu barele verticale si in cele din urma se monteaza cele orizontale.

-    Pozitionarea barelor de cofraj se face cu cuie.

-    Se monteaza distantierii din masa plastica (sau sirma indoita cu capete din masa plastica).

-    Se monteaza al doilea perete al cofrajului si se verifica pozitia armaturilor.

2.8.8.    Armarea placilor orizontale.

-    Se traseaza cu creta pe cofraj pozitia barelor.

-    Se monteaza barele drepte de regula alternativ cu bare ridicate gata fasonate sau cu bare ce urmeaza a fi indoite direct pe cofraj.

-    indoirea barelor direct pe cofraj este precedata de trasarea cu creta a punctelor de indoire.

-    Se aseaza barele de repartitie de la partea inferioara si superioara (bare de montaj) si se leaga cu sirme.

-    Daca este necesar se monteaza calaretii.

-    in cazul armarii pe doua directii se procedeaza in mod similar.

2.8.9.    Innadirea si sudarea armaturilor.

-    Se va alege pentru innadiri sectiunea cea mai slab solicitata cu respectarea conditiilor privind continuitatea si aderenta armaturii la beton .

-    innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura.

-    innadirea prin sudura este obligatorie pentru barele cu > 32 mm si este recomandabia pentru bare cu (|) 25- 28 mm.

-    Nu se innadesc prin sudura bare cu < 10 mm.

-    in zonele plastice potential participante la structurile antiseismice se va evita innadirea barelor.

-    Pentru armaturile innadite in zonel in care sub orice grupare de incarcari ramin solicitate la compresiune, lungimea de innadire va fi de 30 diametre in cazul betoanelor de clasa mai mic decit Bc 25 si de 20 diametre in cazul betoanelor de clasa mai mare sau egala cu Bc 25.

-    La elemente verticale (stilpi, pereti structurali) se admit innadiri deasupra nivelului fiecarui planseu.

-    in cazul plaselor sudate la placi, lungimea de suprapunere a armaturilor va fi de cel putin 40 diametre.

-    La armaturile de pe inimile peretilor structurali, lungimile de suprapunere ale armaturilor se vor executa de cel putin 40 diametre la barele orizontale si 60 diametre la barele verticale.

-    innadirea prin sudura se poate realiza manual cu arc electric prin suprapunere sau cu 2 eclise in conditiile sudarii pe ambele parti.

-    Grosimea sudurii va fi de 0,34 din diametrul armaturii, iar lungimea sudurii de 4 diametre pentru otel beton OB 37, respectiv 5 diametre pentru otel beton PC 52 si PC 60.

-    Cordoanele de sudura se vor dispune decalat la elelementele solicitate la intindere centrica sau cu excentricitate mica.

-    Pentru innadirea cap la cap a barelor cu diametre de 25 - 40 mm sudurile se vor executa manual in baie de zgura.

-    innadirea barelor se mai poate realiza prin mansoane presate la rece.

3.3.9. CONDITI DE PROTECTiA MUNCII

La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescriptii:

-    Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.

-    Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.

-    Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22 - 1977.

-    Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.ind.cu Ordinul 1233 /D/1980.

-    Regulamentul privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.23).

-    in timpul confectionarii armaturii se vor lua masuri de protectie la toate utilajele cu piese in miscare si pentru prevenirea lovirii in timpul manipularilor si fasonarii otelului beton.

-    Pentru evitarea accidentelor in timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica securitatii muncii specifice locului de munca si utilajelor tehnologice folosite.

-    Aceste prevederi nu sunt limitative si pot fi completate in functie de situatia locala sau de conditiile generale.

3.3.10. RECEPTIA LUCRARILOR

3.3.10.1. Generalitati.

Pentru a conlucra cit mai bine cu betonul, armatura din elementele de beton trebuie sa realizeze o carcasa spatiala (la elementele liniare - grinzi, stilpi, arce) si o plasa sau o serie de plase plane (la elemente plane - placi, pereti).

Armaturile trebuie sa fie acoperite cu un strat de beton de protectie pentru a fi protejate impotriva coroziunii si pentru asigurarea conlucrarii acesteia cu betonul. a. Diametre minime admise pentru armaturile elemenetelor din beton armat

monolit sau preturnat

Element

Felul armaturii

Diametrul minim (mm)

0

1

2

Stilpi

Armaturi longitudinale:

•    armaturi de rezistenta in cazurile

curente

14

•    armaturi de rezistenta din otel cu

profil periodic in stilpi cu solicitari reduse; armaturi de montaj

12

•    armaturi longitudinale in elemente

nestructurale

10

Etrieri:

•    la stilpi neportanti

5

•    la stilpi portanti cu latura mica > 50

cm si stilpi portanti cu latura mai mare > 30cm, avind etrieri din OB 37, la constructii cu grad de protectie antiseis- mica 7

8

•    la alti stilpi portanti

6

Grinzi

Armaturi longitudinale de rezistenta:

•    la plansee obisnuite

10

•    la plansee cu nervuri dese

-    profil periodic

-    OB 37

8

10

Armaturi de montaj in carcase legate cu sirma:

•    la elemente monolit

-    profil periodic

-    OB 37

8

10

•    la elemente preturnate

8

0

1

2

Armaturi de montaj in carcase sudate:

•    la elemente monolit

6

•    la elemente preturnate

5

Armaturi constructive pe fetele laterale, pe inaltimea grinzii:

•    in carcase legate cu sirma

- profil periodic

6

- OB 37

8

•    in carcase sudate

5

Etrieri:

•    la grinzi cu inaltimea < 80 cm

6

•    la grinzi cu inaltimea > 80 cm

8

Placi

Armaturi de rezistenta in plase sudate •    la elemente monolit

5

•    la elemente preturnate

4

Armaturi de rezistenta in plase legate cu

sirma (bare din otel laminat la cald);

•    la partea inferioara

6

•    la partea superioara

-    profil periodic

-    OB 37

6

8

Armaturi de repartitie in plase legate cu sirma

6

Armaturi de repartitie in plase sudate:

•    la elemente monolit

4

•    la elemente preturnate

3

b. Distante minime admise intre etrieri

Elemente

Distanta minima

1. Stilpi sau elemente inclinate executate cu

cofraje pe toate laturile

-    cu bare longitudinale

-    etrieri

50 mm

70 mm

2. Grinzi sau elemente inclinate executate cu

cofraj numai pe trei laturi:

-    intre barele primelor 2 rinduri de armaturi de la partea inferioara

-    intre barele de la partea inferioara dispuse pe rindul 3 si urmatoarele

-    intre armaturile de la fata superioara

-    etrieri

d insa > 25 mm

50 mm

d insa > 30 mm

100 mm

3. Armaturi de rezistenta in placi

70 mm

c. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta prevederile proiectului de productie cu o abatere de ± 4 mm .

Pentru cazurile in care in proiect nu se indica grosimea stratului de acoperire se vor respecta urmatoarele prevederi.

c. Grosimea stratului de acoperire a armaturilor cu beton

Elementul

Grosimea

min.a

strat.

de

acope

rire

(mm)

Observatii

Placi cu grosimea < 100 mm

10

> 100 mm

15

Grinzi cu inaltimea < 250 mm

15

> 250 mm

25

Daca inaltimea < 500 mm si adiametrul armaturii

< 16mm, grosimea minima = 20 mm

Stilpi

25

Fundatii cu strat de egalizare - armaturile de la fata inferioara

35

Fundatii, stilpi, grinzi - in contact cu pamintul

50

Pentru fetele laterale ale elementelor min.45mm. Se poate reduce la 25 mm prin    executarea

ulterioara a unei tencuieli cu mortar M100, in grosime de min.20 mm sau a unei hidroizolatii (1 pinza + 2 bitum) sau alta    protectie

similara.

Etrieri sau armaturi transversale din carcase sudate

15

Armaturi din profile laminate

50

Pentru armaturile longitudinale de rezistenta se admit abateri de -2 la 4 mm fata de tabelul prezentat.

Se recomanda ca armaturile înclinate cu 16 mm sau mai mare, sa aiba o acoperire laterala de beton cu grosimea de cel putin 2 ori diametrul armaturii.

Conditia este obligatorie pentru elementele din beton cu agregate usoare.

Se vor prevedea grosimi sporite pentru:

-    elementele supuse direct actiunii intemperiilor, neprotejate cu tencuiala ( + 10 mm)

-    elemente situate in mediu agresiv

-    elemente la care restrictiile privind paza contra incendiilor prevad grosimi mai mari.

3.3.10.2. Tolerante.

Abateri limita la armaturi:

Element

Abateri in mm

Dist.intre

axele

barelor

Grosime

strat

acoperire

Lung.partiale sau totale fata de proiect

Lung.

petrecere

innadiri

sudate

Pozitie

innadiri

Obs.

< 1 m

1-10 m

>10 m

Fundatii

± 10

± 10

± 5

± 20

± 30

± 3 d

± 50

La im-

binari

si innadiri

sudate

cf.

C28-83

Pereti

± 5

± 3

Stilpi,

grinzi

± 3

± 3

Placi

± 5

± 2

Intre

etrieri la

pasul

fretelor

± 10

-

3.3.10.3.    Verificări in vederea recepției.

in vederea receptionarii lucrarilor de armare se verifica inainte de turnarea betonului:

-    Numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii.

-    Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare.

-    Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior.

-    Pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor.

-    Calitatea sudurilor

-    Numarul si calitatea legaturilor dintre bare.

-    Dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii.

-    Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia.

-    Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.

-    Respectarea tolerantelor si abaterilor permise conform prezentelor specificatii tehnice.

3.3.10.4.    Remedieri.

Proiectantul va decide in functie de natura si amploarea defectiunilor constatate masurile de remediere necesare.

inainte de turnarea betonului se iau masuri de inlocuire sau dublare a armaturilor necorespunzatoare.

Se refac legaturile sau sudurile desprinse.

in timpul turnarii si vibrarii betonului se iau masuri daca este cazul de corectare a deformatiilor constate.

3.3.10.5.    Documente incheiate la recepție.

La terminarea lucrarilor de armare se efectueaza receptia de catre beneficiar , proiectant si executant.

Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in Registrul de Procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.

Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va intocmi un nou Proces verbal.

3.3.11. MASURATORI SI DECONTARE

Lucrarile de executare a armarii (fasonare si montare) se deconteaza pe baza extraselor de armatura anexate la proiect .

Acolo unde proiectul nu prevede explicit extrasele de armatura, executantul va furniza spre aprobare extrasele de armatura proiectantului. in baza extrasului de armatura aprobat de proiectant, executantului va prezenta beneficiarului eventualele suplimentari de cantitati de armatura fata de cele din proiect.

Nu se admit modificari de solutii in ceea ce priveste calitatea otelului beton utilizat si nici a grosimilor barelor fata de prevederile din proiect.

Daca in situatii de exceptie din motive intemeiate executantul solicita modificarea calitatii otelului beton sau a grosimii barelor, solicitarea se va face in scris catre proiectant.

Executantul va suporta toate cheltuielile prilejuite de reproiectarea si din modificarile de cantitati, dimensiuni sau calitate a armaturilor.

3.4. COFRAJE PENTRU LUCRARI EXECUTATE DIN BETON SI BETON ARMAT

3.4.1.GENERALITATI

3.4.1.1.    Obiectul specificației.

Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru confectionarea, montarea si demontarea

cofrajelor pentru lucrarile executate din beton si beton armat, atit la infrastructuri cit si la suprastructuri.

Acest capitol se refera atit la tiparele care imbraca forma elementului de beton cit si la elementele de sustinere a cofrajelor (esafodaje, grinzi extensibile, popi, etc.).

3.4.1.2.    Concepte de baza.

Prin cofraje se inteleg elemente temporare de constructie in general recuperabile, necesare realizarii lucrarilor de beton si beton armat avind rolul de a modela forma si a asigura capacitatea de autosustinere a elementelor executate din beton in perioada in care betonul nu are capacitatea portanta necesara.

Cofrajele utilizate vor trebui sa satisfaca urmatoarele cerinte:

-    Rezistenta si rigiditatea necesara la greutatile ce le revin din greutatea si impingerea betonului si din circulatie si depozitari in timpul executiei.

-    Exactitate in privinta redarii corecte a geometriei elementelor din beton si beton armat, conform cu proiectul, in limita abaterilor admisibile in functie de caracteristicile si importanta elementelor respective.

-    Siguranta din punct de vedere al respectarii normelor de protectia muncii.

-    Etanseitate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi.

-    Simplitate pentru realizarea usoara a operatiunilor de transport, montare si demontare.

3.4.1.3.    Elemente de proiectare

Proiectarea cofrajelor este sarcina executantului.

Pentru fiecare faza tehnologica executantul va intocmi proiecte si fise tehnologice, ce vor stabili solutiile de cofrare, sustinere, materialele folosite, timpii de montare si de demontare, cu sustinerea prin calcul a dimensiunilor si tipurilor de elemente de cofraj ales pentru fiecare element in parte. Execurtantul va supune aprobarii proiectantului proiectele tehnologice si fisele tehnologice pentru elementele de cofrare a elementelor de beton si beton armat.

Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detaliu privind:

-    Lucrarile pregatitoare

-    Fazele de executie

-    Pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare

-    Programul de control al calitatii de executie al cofrajelor

-    Resurse necesare (echipamente, sustineri, utilaje, scule, forta    de

munca)

-    Organizarea rationala a locului de munca.

3.4.2. STANDARDE DE REFERiNTA

STAS 7004 - 79. Placaj pentru cofraj.

STAS 7009 - 79. Tolerante in constructii.

STAS 8600 - 79. Tolerante in constructii.

STAS 10265-75. Toelrante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate.

STAS 10265/1-84. Tolerante in constructii. Suprafata betonului aparent.

3.4.3.    NORMATiVE DE EXECUTiE.

C 140 - 86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.

C 56 - 75. Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si

instalatii aferente.

C162-73. Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane, pentru pereti din beton monolit la cladiri.

C11 - 74. instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a

panourilor din placaj pentru cofraj.

C 123 -79. Normativ privind durata pentru un ciclu de utilizare a echipamentului tehnologic SECOM.

- Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.

- Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.

- Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22 - 1977.

- Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.ind.cu Ordinul 1233 /D/1980.

- Regulamentul privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.28).

3.4.4. CATEGORII DE LUCRARI.

- Cofrare stilpi - Cofrare pereti structurali - Cofrare plansee - Cofrare grinzi.

3.4.5. MATERIALE SI PRODUSE

- Placaj de 8 sau 15 mm grosime pentru confectionarea fetei cofrajului - Scinduri de 28 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru.

- Scinduri de 38 mm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu fete din placaj.

- Dulapi de 38 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru si pentru

confectionarea popilor pentru esafodaj.

- Dulapi de 48 mm din lemn pentru confectionarea popilor pentru esafodaj

- Dulapi de 58 mmm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu fetele din placaj.

-    Otel beton 6 - 10 mm pentru ancorarea elementelor de susținere.

-    Teava 48,3 x 2,9 mm pentru contravintuirea elementelor de cofraj si sustinere.

-    Cofraje metalice de inventar pentru stilpi timp CMS, CsKi sau altele similare

-    Cofraje metalice de inventar pentru cofrarea planseelor si peretilor, tip CMU, CMG sau altele similare.

-    Popi metalici extensibili, PE 3100, PE 5100R sau similare.

-    Schele metalice tip S 200 E, S 200 CM sau similare.

-    Esafodaje tip E 75 sau similare.

-    Decofrol tip TS1 si 473, sau produse similare, pentru ungerea panourilor in vederea usurarii decofrarii si obtinerea unei fete de buna calitate a betonului.

3.4.6. ACCESORII

-    Coliere cu surub pentru fixarea tevilor

-    Distantieri (tuburi PVC (|) 20 x 1,6 mm; (|) 25 x 2 mm ; (|) 30 x 2 mm)

-    Conuri din polietilena pentru sprijinirea distantierilor.

3.4.7. TRANSPORT, MANiPULARE, DEPOZiTARE

Transportul, manipularea si depozitarea cofrajelor se va face astfel incit sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginirea, etc.).

-    Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamint sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraj.

3.4.8. EXECUTIA LUCRARILOR

3.4.8.1.    Generalități

Lucrarile se vor executa in baza proiectelor si fiselor tehnologice intocmite de executant.

Pentru evitarea inaltimii de cadere a betonului si aparitia fenomenului de segregare, in cazul cofrarii stilpilor si a peretilor structurali cu inaltimi mare, se vor prevedea in cofraje ferestre laterale la cca.2 m distanta.

La stilpi cu sectiunea mai mare de 40 x 40 cm nu sunt necesare ferestre in cofraje pina la inaltimi de 3,50 m (in cazul folosirii betoanelor virtoase), respectiv 5 m inaltime (in cazul folosirii betoanelor plastice).

3.4.8.2.    Operațiuni pregătitoare.

inainte de inceperea lucrarilor de cofrare se vor verifica:

-    Curatirea, nivelarea si compactarea terenului.

-    Pozitia elementelor turnate anterior.

-    Mustatile de armatura .

Elementele de cofraj se vor preasambla inainte de a fi montate la pozitie.

inainte de turnarea betonului se va face verificarea integritatii, stabilitatii rezemarii pe teren, etanseitatii si starii de curatire a cofrajelor.

inainte de turnarea betonului se va verifica daca s-a facut ungerea cofrajelor pentru usurarea operatiunii de decofrare.

Ungerea se executa cu agenti de decofrare pe fetele cofrajului care vin in contact cu betonul. Agentii de decofrare trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze betonul si cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice de executie a lucrarilor.

3.4.8.3.    Cofrarea stilpilor, pereților structurali a planseelor si grinzilor.

Lucrarile de cofrare cuprind urmatoarele operatiuni generale care trebuiesc executate si verificate conform proiectelor si fiselor tehnologice intocmite de executant:

*    Trasarea pozitiei cofrajelor

*    Montarea cofrajelor:

-    transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie

-    ansamblarea si sustinerea provizorie a panourilor

-    verificarea si corectarea pozitiei panourilor

-    incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor (inclusiv asigurari la actiunea vintului), cu ajutorul u

unor elemente speciale: caloti, juguri, tiranti, zavoare,    contravintuiri,

distantieri, etc.

-    controlul si receptia lucrarilor de cofrare

-    demonatrea cofrajului dupa turnarea si intarirea betonului

-    pregatirea cofrajelor pentru un nou ciclu.

Cofrarea elementelor din beton si beton armat se poate executa cu:

-    cofraje fixe confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite de obicei la o singura turnare;

-    cofraje demonatabile stationare, realizate din elemente sau subsansambluri de cofraj refolosibile la un anumit numar de turnari;

-    cofraje demontabile mobile care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii betoanelor.

Lucrarile de cofrare se recomanda a fi executate cu echipamente tehnologice si dispozitive omologate pentru lucrari din beton monolit specifice pentru fiecare tip de element din beton sau beton armat.

a. Cofraje pentru stilpi

-    Cofraj metalic tip CMS

-    Cofraj pentru stilpi cu caloti CsKi

-    Cofraj mixt usor CMU

b. Cofraje pentru pereti:

- Cofraj mixt CMU pentru pereti - Cofraj mixt greu CMG pentru pereti - Cofraje metalice plane CUP 72 - Cofraje pasitoare CP 100

c. Cofraje pentru plansee:

- Cofraj mixt greu CMG pentru plansee - Cofraj metalic suspendat autoportant (6 x 6 m)

- Platforma suspendata pentru cofrat plansee (6 x 6 m) - Mese de turnare plansee

d. Cofraje pentru grinzi:

- Cofraj mixt usor CMU pentru grinzi - Dispozitiv tip TS 21 pentru grinzi

- Echipament EFG

3.4.8.4. Demontarea cofrajelor.

Decofrarea fetelor laterale la grinzi, stilpi, pereti, fundatii:

Tipul

cimentului

Termenul de decofrare (zile) in functi de temperatura mediului

+ 50C

+ 100C

+ 150C

F25

4

3

2

M30,Hz35,SRA35

3

2

1

Pa35

2

1 1/2

1

P40

2

1

1

Decofrarea fetelor inferioare cu mentinerea popilor de siguranta.

Conditii tehnologice

Tipul cimentului

M30; Hz 35

Pa35

P40

Temperatura (0C)

+5    +10    +15

+5    +10

+ 15

+5    +10    +15

Termenul de decofrare (zile) de la turnare

Plansee, grinzi cu deschidere maxima 6 m

10

8

6

6

5

4

5

5

3

Grinzi cu deschidere > 6 m

14

12

8

10

8

6

6

5

4

Indepartarea popilor de siguranta.

Conditii tehnologice

Tipul cimentului

M30; Hz 35

Pa35

P40

Temperatura (0C)

+5    +10    +15

+5    +10

+ 15

+5    +10    +15

Termenul de decofrare (zile) de la turnare

Plansee, grinzi cu deschidere maxima 6 m

24

18

12

18

14

9

10

8

5

Grinzi cu deschidere 6-12 m

32

24

16

24

18

12

14

11

7

Grinzi cu deschidere > 12 m

42

32

21

36

28

18

28

21

14

Decofrarea constructiilor se va face prin slabirea penelor de cofrare.

La constructiile cu placi si cadre sau pereti structurali se va incepe prin decofrarea stilpilor sau a peretilor structurali, apoi se vor decofra placilor si la urma grinzile.

Cofrajele si sustinerile se vor decofra cu atit mai tirziu, cu cit este mai mare raportul intre sarcina care revine elementului imediat dupa decofrare si sarcina totala la care a fost calculat elementul respectiv.

La decofrare se vor lasa popi de siguranta dispusi astfel:

- La grinzi pina la 4 m deschidere, un pop la mijloc.

- La grinzi de deschideri mai mari de 4 m, cite un pop la fiecare doi metri interval.

- La placi cu peste 3 metri deschidere, cel putin un pop la mijloc si cel putin un pop la 12 mp de placa.

Distanta dintre popii de siguranta nu va depasi 6 m. La constructiile etajate, popii de siguranta se vor aseza pe cit posibil unul sub altul.

inalturarea popilor sau a sustinerilor se va face treptat, adoptindu-se o astfel de succesiune a

demontarilor, incit sa nu se provoace aparitia de eforturi daunatoare in elementele de constructii.

3.4.8.5. Protecția lucrărilor.

Pe durata intariri betonului, cofrajele vor fi protejate impotriva lovirii sau degradarilor provocate

de executia altor lucrari de natura sa influenteze stabilitatea sau conditiile de incarcare ale cofrajelor.

Demonatarea cofrajelor se va efectua in urma dispozitiei sefului de lot pe baza respectarii duratei de intarire a betonului.

Dupa decofrare se vor curata elementele cofrejelor si suprafetele de resturile de beton aderente.

3.4.9. CONDITII DE PROTECTIE A MUNCII

La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescriptii:

-    Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.

-    Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.

-    Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22 - 1977.

-    Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.ind.cu Ordinul 1233 /D/1980.

-    Regulamentul privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993

(Cap.28).

3.4.10. RECEPTiA LUCRARiLOR

3.4.10.1.    Generalități.

in vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel:

-    controlul preliminar al lucrarilor pregatitoare si a elementelor si subansamblurilor de cofraj si sustinere;

-    verificarea in cursul executiei a pozitionarii cofrajelor in raport cu    trasarea si a

modului de fixare al elementelor;

3.4.10.2.    Tolerante admisibile

Abateri limita acceptabile la executia cofrajelor:

Element

Dimensiune de referinta

Abateri la dimensiuni (mm)

Abateri la inclinare

Fundatii

- lungime

± 15

3 mm/m

- latime

± 6

3 mm/m

- inaltime

± 10

15 mm/total

Stilpi

-    inaltime

-    dim.sectiune

± 10

± 3

2mm/m , 10mm/total

Pereti

- lungime si inaltime

± 10

2mm/m , 10mm/total

- grosime

± 3

Grinzi

-    lungime

-    dim.sectiune

± 10

± 3

2mm/m , 10mm/total

Placi

-    lungime sau latime

-    grosime

± 10

± 3

2mm/m , 10mm/total

3.4.10.3.    Verificări in vederea recepției.

in vederea receptionarii lucrarilor de cofrare se vor face urmatoarele verificari inainte de turnarea

betonului:

-    Verificarea montarii tuturor elementelor cofrajelor la cotele si tolerantele impuse;

-    Verificarea elementelor de prindere si legatura;

-    Verificarea elementelor de asigurare impotriva rasturnarii;

-    Verificarea elementelor de asigurare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

in timpul turnarii si vibrarii betonului se vor efectua verificari pentru asigurarea ca in timpul acestor operatiuni nu sunt elemente care se deformeaza

3.4.10.4.    Remedieri.

Proiectantul va decide natura si amploarea remedierilor in functie de caracterul defectiunilor constatate.

Toate lucrarile de remediere se vor suporta de executant fara antrenarea unor costuri suplimentare pentru beneficiar.

inainte de turnarea betonului se vor inlocui elementele necorespunzatoare ale cofrajului sau se vor lua masuri pentru dublarea lor corespunzatoare.

in timpul turnarii (betonul fiind proaspat turnat) se iau masuri (daca este cazul) de readucere a cofrajului in limitele abaterilor dimensionale admisibile.

3.4.10.5.    Documente incheiate la recepție.

La terminarea lucrarilor de cofrare se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din reprezentantul beneficiarului, proiectant si executant.

Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in Registrul de Procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.

Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou Proces verbal.

3.4.11. MASURATORI SI DECONTARE

Masurarea cantitatilor de lucrari de cofrare se va face pe baza planurilor din proiect.

Decontarea lucrarilor de cofrare se va face pe baza costurilor unitare din devizul aprobat.

Pentru lucrarile de cofrare ce nu sunt cuprinse in masuratoarea anexata la proiect (sustineri, elemente secundare de asigurare, sprijinire, etc.) executantul va cuprinde la efectuarea ofertei costul acestora in pretul unitar al cofrajelor.

Nici o suplimentare a costurilor sau listei articolelor de deviz nu mai este posibila dupa aprobarea ofertei de executie.

3.5.    LUCRARI DIN BETON SI BETON ARMAT

3.5.1. GENERALITATI

3.5.1.1, Obiectul specificației.

Specificatiile tehnice cuprinse in acest capitol se refera la conditiile generale care trebuie indeplinite la executia lucrarilor din beton si beton armat.

Sunt cuprinse activitatile de livrare, transport, manipulare, punere in opera a betonului si receptionarea lucrarilor executate.

Specificatiile tehnice pentru armaturile cu care se alcatuiesc elementele din beton armat sunt cuprinse in capitolul 2.

Specificatiile tehnice referitoare la cofrajele utilizate pentru turnarea elementelor din beton si beton armat sunt cuprinse in capitolul 3.

3.5.1.2.    Concepte de baza.

Toate elementele din beton si beton armat pentru care s-au intocmit prezentele specificatii se

executa monolit.

Se considera ca betoanele se prepara in statii de betoane specializate.

Executantul va utiliza betoane gata preparate livrate de la statii proprii de betoane sau de la alte centrale de betoane.

Cu acordul proiectantului, executantul va putea executa in cazuri de exceptie si pentru cantitati mici, pentru lucrari fara mare importanta, betoane preparate in santier. in acest caz se vor respecta toate prevederile normativelor in vigoare privitoare la verificarea conditiilor de preparare, punere in opera si receptie a betoanelor.

3.5.1.3.    Elemente de proiectare.

in conformitate cu Normativul C 140 - 86 calitatea betonului este definita prin clasa betonului. Clasa betonului pentru fiecare element de beton sau beton armat in parte este specificata in plansele de executie ale proiectului elaborat. Echivalenta intre clasele si marcile de beton utilizate in cadrul proiectului de executie este urmatoarea:

Clasa

Marca

Clasa

Marca

Bc 3,5

B 50

Bc 15

B 200

Bc 5

B 75

Bc 20

B 250

Bc 7,5

B100

Bc 25

B 330

Bc 10

B150

Bc 30

B 400

Calitatea betoanelor puse in opera se va aprecia pe baza concluziilor analizelor efectuate si a rezultatelor aprecierii calitatii betonului consemnate intr-un Proces verbal incheiat intre executant, beneficiar si proiectant.

Executantul este obligat, in laboratorul propriu sau in alte laboratoare specializate, sa faca urmatoarele determinari privind calitatea betonului proaspat:

Caracteristicile betonului proaspat

Limitele de variatie admise

Lucrabilitate:

- tasare medie 1 - 4 cm

± 1 cm

- tasare medie 5 - 12 cm

± 2 cm

- tasare medie > 12 cm

± 3 cm

- grad compactare mediu

± 0,5

Temperatura

- tmax

+ 20C

- tmin

- 10C

Densitate aparenta

± 40 kg/mc

Continutul de aer inclus

±1 %

Granulozitatea agregatelor continute in beton (sort 0,3 mm)

± 2 %

Daca repetarea primei determinari nu se inscrie in limitele mentionate se vor efectua inca doua determinari. Daca valoarea medie a celor trei determinari nu se inscrie in limitele admise betonul nu se va pune in opera.

Pentru determinarea rezistentei la compresiune se vor face ca medie pe trei serii de trei cuburi urmatoarele incercari pe betonul intarit la 28 zile (pentru informatii orientative se pot face probe la 3 sau 7 zile de la punerea in opera a betonului).

Tipul de

ciment utilizat

Temp.medie

(0C) din primele

7 zile

Coeficient de majorare a rezistentei determinate la n zile de la turnare

3 zile

7 zile

28 zile

M 30, H 35

+ 5

6,66

3,33

1,39

Hz 35, SRA 35

+ 10

4,00

2,33

1,11

+ 20

2,80

1,82

1,00

+ 30

2,33

1,59

0,97

Pa 35

+ 5

5,00

2,50

1,28

+ 10

2,80

1,82

1,05

+ 20

2,22

1,54

1,00

+ 30

2,00

1,37

0,97

P40

+ 5

3,33

2,00

1,18

+ 10

2,22

1,54

1,03

+ 20

1,82

1,33

1,00

+ 30

1,59

1,25

0,98

Se poate considera ca este asigurata realizarea clasei de beton prevazute, daca rezistenta evaluata pentru vista de 28 zile, pe baza mediei cuburilor confectionate in cadrul unui schimb si majorate cu 20 % este cel putin egala cu rezistenta betonului prevazut in proiect.

3.5.2. STANDARDE DE REFERINTA

STAS 10107/0-90. Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat.

STAS 7009 - 79 . Tolerante in constructii. Tehnologii.

STAS 8600 - 79 . Tolerante in constructii.

STAS 10265-75. Tolerante in constructii. Calitatea suprafetei.

STAS 10265/1-83.5. Tolerante in constructii. Suprafata betonului aparent. STAS 1759 - 80. incercari pe betonul proaspat.

STAS 1275 - 81 STAS 388 - 80. STAS 1500-78. STAS 3011-83. STAS 790 - 76. STAS 1767-76.


incercari pe betonul intarit.

Ciment Portland.

Ciment cu adaosuri.

Cimenturi hidrotehnice.

Apa pentru amestecuri la betoane si mortare.

Agregate naturale grele pentru betoane cu lianti minerali.

3.5.5.3. NORMATIVE DE EXECUTIE.

C 140 - 86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.

C 16 - 83.5. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat pe timp friguros.

C 149-87. instructiuni tehnice pentru remedierea defectelor la elementele din beton armat.

C 56 - 85. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

C 130 - 78. instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor.

C 26 - 85. Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive.

C 54 - 81. instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.

C 117-70. instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat.

P 100 - 92. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale.

P 100 - 92. Completarea si modificarea capilolelor 11 si 12 aprobat DE MLPAT cu Ordinul 71/R/7.10.1996.

P 85 -82. instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton.

C 122 -89. instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrarilor de constructii cu beton aparent cu parament natural.

- Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.

- Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.

- Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22 - 1977.

- Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.ind.cu Ordinul 1233 /D/1980.

- Regulamentul privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993.

3.5.3.5. CATEGORII DE LUCRARI

- Prepararea betoanelor - Operatiuni pregatitoare turnarii betoanelor.

- Turnarea betoanelor.

- Compactarea betoanelor.

- Decofrarea betoanelor.

- Tratarea betoanelor dupa turnare.

3.5.5. MATERiALE Si PRODUSE

3.5.5.1.    Cimenturi.

-    Ciment Portland (P40, P45, P50, P55)

-    Cimenturi cu adaosuri (F 25, M 30, Pa 35)

-    Ciment Portland alb (Pa 25, Pa 35).

3.5.5.2.    Agregate.

-    Nisip cu granulatia 0 - 3 mm

-    Pietris si piatra sparta cu granulatie 7 - 15 mm ; 15 - 30 mm.

-    Agregate mari pentru betoane cu granulatia 30 - 70 mm.

-    Agregate pentru constructii speciale cu granulatia 70 - 150 mm.

3.5.5.3.    Adaosuri.

-    Apa pentru prepararea betoanelor.

-    Plastifianti (DiSAN - A).

-    Superplastifiant (FLUBET).

-    Acceleratori de priza (Clorura de calciu).

3.5.6. ACCESORII.

3.5.6.1.    Mijloacele de transport ale betonelor.

-    Automalaxoare ; autobasculante

-    incarcatoare cu bena.

3.5.6.2.    Mijloacele de manipulare ale betoanelor.

-    Jgheaburi ; burlane ; bene ; tomberoane.

-    Boburi ; benzi transportoare ; pompe ; autopompe .

- Macara turn ; alte tipuri de macarale .

3.5.7. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE.

Transportul betoanelor la punctele de lucru se face cu mijloace de transport mecanizate cu ajutorul carora se previne procesul de segregare al betoanelor si scurgerea laptelui de ciment.

Transportul betonului cu tasare mai mare de 5 cm se face cu autoagitatoare, iar a betonului cu tasarea maxima de 5 cm se poate face cu autobasculante cu bene cu respectarea urmatorului timp de transport.

Durata maxima de transport a betoanelor cu autoagitatoare fara utilizarea aditivilor intirzietori de priza (in minute):

Temperatura beton (0C)

Ciment de marca < 35

Ciment de marca > 40

> 30

45 min.

30 min.

10 - 30

60 min.

45 min.

< 30

90 min.

60 min.

Pentru autobasculante aceste durate se reduc cu 15 minute.

3.5.8. EXECUTIA LUCRARILOR

3.5.8.I. Prepararea betoanelor.

Pentru asigurarea unei calitati corespunzatoare a betoanelor, acestea se vor prepara in unitati

specializate prevazute cu dozatoare gravimetrice si cu instalatii de amestecare fortata a componentelor.

Furnizorul de betoane va asigura in mod obligatoriu respectarea retetelor de preparare si va confirma la fiecare transport clasa betoanelor livrate.

Abaterile admisibile la dozarea gravimetrica a materialelor componente ale betoanelor.

Elemente componente

Abateri admisibile

Agregate minerale

± 3 %

Ciment si apa

± 2 %

Aditivi

± 5 %

3.5.8.2.    Operațiuni pregatitoare turnarii betoanelor.

inainte de inceperea turnarii betoanelor se va verifica in mod obligatoriu:

-    integritatea, stabilitatea si starea de curatire a cofrajelor.

-    Gradul de curatire al armaturilor pentru asigurarea adrentei cu masa de beton.

-    Respectarea tolerantelor prescrise pentru cofraje si armaturi in vederea:

*    asigurarii stratului de beton prescris pentru protejarea armaturilor.

*    asigurarii posibilitatilor de turnare si vibrare a betoanelor.

*    realizarii tolerantelor finale prescrise pentru elementele care urmeaza a se turna.

3.5.8.3.    Turnarea betoanelor.

Turnarea betonului se realizeaza cu mijloace mecanice cu transport intermitent (macara cu bena, roaba, tomberon, buncar, etc.) sau cu transport continuu (jgheab, pompa de beton stabila, autopompa, pompa de nivel cu brat pliabil, transportor cu banda, etc.) in functie de:

-    Mijloacele din dotarea executantului.

-    Volumul lucrarilor care urmeaza a fi executate.

-    Tehnologia lucrarilor de executie a elementelor din beton si beton armat, prevazuta in proiect.

Pentru punerea in opera a betoanelor la constructii dezvoltate la orizontala si sub cota 0, se vor utiliza autobetoniere cu jgheab, autopompe cu brat pliabil, pompe de beton stationare sau transportoare cu banda.

In cazul constructiilor dezvoltate pe verticala, se pot utiliza autopompe de beton (Hmax = 30 m), pompe de beton (Hmax = 70 m) sau macarale turn echipate cu bene (Hmax = 150 m). inaltimea de cadere libera a betonului, in scopul evitarii segregarii nu trebuie sa fie mai mare de 3 m, in cazul elementelor cu latime de maximum 1 m, repsectiv mai mare de 1,5 m in celelalte cazuri, inclusiv la elemente de suprafata (placi si fundatii).

Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica) avind capatul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betoneaza.

Betonul trebuie raspindit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior.

Turnarea fundatiilor din beton armat se va face pe un strat de beton de egalizare de 5 cm grosime, in afara de cazurile cind in proiect se cer grosimi mai mari.

Betonarea grinzilor si placilor va incepe dupa 1-2 ore de la turnarea betonului stilpilor sau a peretilor pe care se reazema.

Grinzile si placile se vor turna de regula in acelasi timp.

Betonarea cadrelor se va face dind o deosebita atentie zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea completa a sectiunii.

Turnarea betonului prin pompare se executa in mod curent cu betoanele din clasele Bc10 - Bc25. Pomparea betoanelor din orice alta clasa se va face numai dupa efectuarea unor incercari preliminare.

Tasarea betonului proaspat nu va depasi 12 cm pentru betoanele fara aditivi sau cu aditivi plastifianti si 18 cm pentru betonul preparat cu aditivi superplastifianti. Continutul partii fine din beton (< 0,2 mm) trebuie sa fie de minimum 350 kg/mc.

inainte de inceperea pomparii betonului, conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de ciment.

Pentru pompe si autopompe de beton, cimentul trebuie sa fie intr-o proportie minima de 150 kg/mc, iar granulatia maxima a agregatelor, sa nu depaseasca 1/3 din diametrul conductei. in scopul imbunatatirii plasticitatii se adauga plastifianti. Pentru stabilirea tipului de plastifiant se va cere aprobarea proiectantului.

Procesuld e pompare trebuie sa se desfasoare continuu, fara intreruperi care favorizeaza blocarea betonului in conducte.

inaltimea libera de cadere a betonului, va fi de maximum 50 cm, iar grosimea stratului de beton 45 cm.

in masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru prin executia lucrarilor de betonare fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.

Cind rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor trebuie stabilita cu acordul proiectantului.

La stilpi rosturile se vor prevedea numai la baza.

La grinzi betonate separat se pot lasa rosturi la 3-5 cm sub nivelul inferior al placii.

La placi rostul de lucru va fi situat intre 1/5 - 1/3 din deschiderea placii.

La plansee cu nervuri, rostul se va putea face la 1/3 - 1/5 din deschiderea nervurilor (betonare in directia nervurilor) sau grinzii principale (betonare perpendiculara pe directia nervurilor).

La bolti si arce se admit rosturi de lucru perpendiculare pe directoare.

La stilpi si grinzi suprafata rosturilor va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la placi si pereti perpendiculare pe suprafata.

inainte de turnarea betonului in rosturi, suprafata rostului va fi curatata si spalata cu apa.

3.5.8.5. Compactarea betoanelor.

Pentru ca betonul sa umple complet forma in care este turnat si sa nu ramin a goluri sau pungi de

aer, se utilizeaza compactarea mecanica a betonului prin vibrare.

Se vor folosi vibratoare de interior (pervibratoare) , de exterior sau de cofraj si de suprafata (placi, rigle vibrante).

Domeniul frecventelor utilizate pentru vibrare este cuprins intre 3000-12000 vibratii/minut. Vibratiile de frecventa joasa actioneaza asupra granulelor de dimensiuni mari, iar cele de frecventa inalta actioneaza asupra granulelor de dimensiuni mici.

Vibrarea nu se poate aplica decit betoanelor virtoase sau betoanelor semiplastice (cu tasarea conului de maximum 5 cm), cele cu consistenta mai redusa segregind sub actiunea vibrarii.

Durata de vibrare a betonului este intre 5 - 30 secunde.

Distanta intre doua pozitii succesive ale pervibratorului, va fi cuprinsa intre 25 - 50 cm la betoanele virtoase si 50 - 100 cm la betoanele semiplastice.

Betonul se introduce in straturi de 30-50 cm inaltime, iar butelia vibratorului se cufunda cca.15 cm

in betonul vibrat anterior.

3.5.8.6. Decofrarea betoanelor.

indepartarea cofrajelor se face dupa o durata de timp suficienta ca betonul sa aiba rezistenta

necesara pentru a nu se produce deformatii sau fisuri dupa decofrare.

Termenele minime recomandate pentru decofrare sunt prevazute in Normativul C140 -86 (paragraful 6).

Decofrarea fetelor laterale la grinzi, stilpi, pereti, fundatii:

Tipul

cimentului

Termenul de decofrare (zile) in functi de temperatura mediului

+ 50C

+ 100C

+ 150C

F25

4

3

2

M30,Hz35,SRA35

3

2

1

Pa35

2

1 1/2

1

P40

2

1

1

Decofrarea fetelor inferioare cu menținerea popilor de siguranța.

Conditii tehnologice

Tipul cimentului

M30; Hz 35

Pa35

P40

Temperatura (0C)

+5

+ 10

+15

+5

+10

+ 15

+5

+10

+ 15

Termenul de decofrare (zile) de la turnare

Plansee, grinzi cu deschidere maxima 6 m

10

8

6

6

5

4

5

5

3

Grinzi cu deschidere > 6 m

14

12

8

10

8

6

6

5

4

indepartarea popilor de siguranta.

Conditii tehnologice

Tipul cimentului

M30; Hz 35

Pa35

P40

Temperatura (0C)

+5    +10    +15

+5    +10

+ 15

+5    +10    +15

Termenul de decofrare (zile) de la turnare

Plansee, grinzi cu deschidere maxima 6 m

24

18

12

18

14

9

10

8

5

Grinzi cu deschidere 6-12 m

32

24

16

24

18

12

14

11

7

Grinzi cu deschidere > 12 m

42

32

21

36

28

18

28

21

14

Decofrarea constructiilor se va face prin slabirea penelor de cofrare.

La constructiile cu placi si cadre sau pereti structurali se va incepe prin decofrarea stilpilor sau a peretilor structurali, apoi se vor decofra placilor si la urma grinzile.

Cofrajele si sustinerile se vor decofra cu atit mai tirziu, cu cit este mai mare raportul intre sarcina care revine elementului imediat dupa decofrare si sarcina totala la care a fost calculat elementul respectiv.

La decofrare se vor lasa popi de siguranta dispusi astfel:

-    La grinzi pina la 4 m deschider, un pop la mijloc.

-    La grinzi de deschideri mai mari de 4 m, cite un pop la fiecare doi    metri interval.

-    La placi cu peste 3 metri deschidere, cel putin un pop la mijloc si

cel putin un pop la 12 mp de placa.

Distanta dintre popii de siguranta nu va depasi 6 m. La constructiile etajate, popii de siguranta se vor aseza pe cit posibil unul sub altul.

inalturarea popilor sau a sustinerilor se va face treptat, adoptindu-se o astfel de succesiune a

demontarilor, incit sa nu se provoace aparitia de eforturi daunatoare in elementele de constructii.

3.5.8.7. Tratarea betonului dupa turnare.

Pe timp uscat si calduros,suprafetele libere ale betonului vor fi stropite de cel putin doua ori pe zi,

dupa ce in prealabil se acopera cu rogojini sau cu un strat de rumegus (nisip) de 3-4 cm pentru a mentine umiditatea.

Udarea se va face prin pulverizarea apei, astfel ca betonul sa nu fie spalat inainte de a se intari suficient.

Stropirea betonului se va face cel putin timp de 7 - 14 zile.

Lucrarile de betonare nu se vor incepe daca temperatura exterioara este sub -50C, iar in cazul lucrarilor in curs de executie, betonarile se vor intrerupe, daca temperatura coboara la - 100C, cu tendinta de scadere in continuare.

in cazul executarii lucrarilor in perioada de timp friguros (intervalul 15 noiembrie - 15 martie) se vor lua masuri ca betonul sa se intareasca si sa atinga rezistentele necesare, fara sa sufere din cauza inghetului.

Protejarea betonului pe timp friguros se va realiza prin:

-    Conservarea caldurii acumulate prin incalzirea materialelor componente si pastrarea caldurii exotermice, prin acoperirea betonului cu materiale termoizolatoare.

-    incalzirea betonului cu aer cald, abur sau aparate electrice.

-    Turnarea betonului in spatii mari incalzite, realizate in constructii prin inchideri partiale si folosind pentru rest constructia definitiva gata executata.

-    Utilizarea acceleratorilor de priza.

Curatirea si prelucrarea suprafetelor de beton turnat se executa de obicei inainte de intarirea completa a betonului, utilizindu-se masini de finisat, striat si taiat rosturi de contractie in beton.

3.5.9. CONDITII DE PROTECTIA MUNCII.

La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescriptii:

-    Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.

-    Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.

-    Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22 - 1977.

-    Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.ind.cu Ordinul

1233 /D/1980.

-    Regulamentul privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993

(Cap.17, 19, 22, 23, 28).

3.5.10. RECEPTIA LUCRARiLOR

3.5.10.1. Generalitati

Verificarea calitatii materialelor componente si a betoanelor se va face in conformitate cu prevederile Normativului C 140 -86.

Receptia structurii de rezistenta se face pe intrega constructie si pe parti de constructie, in functie de prevederile Programului de control stabilit de comun acord intre proiectant, beneficiar si executant.

Receptia are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul executiei.

3.5.10.2. Toleranta admisibile.

Abaterile limita admisibile pentru elementele din beton si beton armat, in afara cazurilor cind prin

proiect se inscriu tolerante speciale, sunt urmatoarele:

Elemente de construcții

Dimensiuni elemente

Abateri admisibile

Fundatii:

- lungime (latime)

-

± 20 mm

- inaltime

< 2 m > 2 m

± 20 mm ± 30 mm

Stilpi

- inaltime

< 3 m

3 - 6 m

> 6 m

± 16 mm ± 25 mm

± 25 mm

- dimensiunile

< 50 cm

± 5 mm

sectiunii

> 50 cm

± 8 mm

Pereti

- lungime (inaltime)

< 3 m

3 - 6 m

> 6 m

± 16 mm ± 20 mm

± 25 mm

- grosime

< 10 cm > 10 cm

± 3 mm

± 5 mm

Grinzi

- lungime

< 3 m

3 - 6 m

> 6 m

± 16 mm ± 20 mm

± 25 mm

- dimensiunile

< 50 cm

± 5 mm

sectiunii

> 50 cm

± 8 mm

Placi

- lungime (latime)

< 3 m

3 - 6 m

> 6 m

± 16 mm ± 20 mm

± 25 mm

- grosime

< 10 cm > 10 cm

± 3 mm ± 8 mm

Se admit urmatoarele defecte in ceea ce priveste aspectul si integritatea elementelor din beton si beton armat:

-    Defecte de suprafata (pori, segregari superficiale sau denivelari    locale) avind

adincimea de maximum 1 cm, cu suprafata de    maximum 400 cm2 /defect, totalitatea

defectelor de acest tip fiind    limitata la cel mult 10 % din suprafata fetei elementului pe

care

sunt situate.

-    Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbituri locale,    segregari),

avind adincimea pina la armatura cu lungimea de

maxim 5 cm , totalitatea defectelor de acest timp fiind limitata la maximum 5 % din lungimea muchiei respective.

Defectele admisibile enumerate nu se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare. Daca elementele respective nu se tencuiesc, ele vor fi remediate

conform Normativului C49-87.

3.5.10.3. Verificări in vederea recepției.

a. inainte de turnarea betonului.

in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator, pe betonul proaspat se vor face urmatoarele determinari:

Caracteristicile betonului proaspat

Limite de

varia

tie

admi

se

Lucrabilitate

-    tasare minima 1 - 4 cm

5 - 12 cm > 12 cm

-    gradul de compactare mediu

± 1 cm ± 2 cm ± 3 cm ± 0,5 cm

Temperatura

-    tmin

-    tmax

- 10C

+ 20C

Densitate aparenta

± 40 kg/mc

Conținutul de aer inclus

± 1 %

Granulozitatea agregatelor continute in beton ( sort 0 -3 mm)

-    minim

-    maxim

- 2 %

+ 2 %

b. Dupa turnarea betonului.

in scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzatoare privind rezistenta la compresiune a betonului la virsta de 28 zile, aceasta se determina ca medie pe fiecare serie de cite trei cuburi la Laboratorul de incercari pentru betoane.

in cazul in care clasa betonului este mai mica decit cea prevazuta in proiect, in termen de 48 ore Laboratorul va comunica rezultatul executantului si furnizorului de betoane. in vederea receptiei lucrarilor se vor verifica:

-    Existenta si continutul Proceselor verbale de receptie calitativa    privind:

cofrajele, armarea, calitatea betonului.

-    Constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar si    proiectant, de

catre Serviciul Tehnic de Verificare al Calitatii

Lucrarilor ale executantului, precum si a altor organe de control

-    Confirmarea prin Procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute in diferitele documente examinate.

Se va efectua o verificare directa privind:

-    Aspectul elementelor de constructii dupa decofrare.

-    Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel.

-    Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului

-    Pozitia relativa pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor verticale (stilpi, pereti structurali), si a golurilor.

-    incadrarea in abaterile limita admisibile conform cu prevederile prezentelor specificatii tehnice.

3.5.10.4.Remedieri.

Se vor adopta in functie de amploarea si natura defectiunilor, pe baza deciziei proiectantului urmatoarele tipuri de solutii pentru remedieri.

- Rebetonare cu mentinerea armaturilor.

- Chituire.

- Amorsare si completare.

- injectare.

- injectare si placare (consolidare).

De la caz la caz, proiectantul poate prescrie si alte solutii deci cele mentionate.

Chituirea se va face la fisuri in grinzi si stilpi cu deschiderea maxima a fisurii de 0,5 mm. Chituirea se va face cu pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil (aracet) sau cu chit epoxidic. Amorsarea se va face cu chit epoxidic sau pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil, iar completarile se vor face cu mortar epoxidic sau cu mortar si beton de ciment. Solutia cu amorsare si completare se va adopta pentru goluri in sectiune si segregari.

injectarile se vor face cu pasta de ciment, rasina epoxidica sau chit.

Solutia de injectare se va adopta pentru grinzi, stilpi, pereti structurali si buiandrugi cu fisuri cu deschiderea maxima a fisurii de 0,5 - 1 mm.

Solutia cu injectare si placare, se va adopta in situatiile de existenta a unor fisuri cu deschiderea maxima a fisurilor de 1 - 5 mm, la grinzi, stilpi, pereti structurali si buiandrugi.

injectarea cu placare se va face cu chit epoxidic armat cu tesatura din fibra de sticla.

3.5.10.5. Documente încheiate la recepție.

La terminarea lucrarilor, receptia finala se va face de o comisie formata din reprezentatul

beneficiarului, executant si proiectant.

Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in registrul de Procese Verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor.

Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou Proces Verbal.

3.5.11. MASURATORI SI DECONTARE.

Cantitatile de lucrari se vor stabili in baza geometriei elementelor executate.

Decontarea lucrarilor se face pe baza preturilor unitare stabilite pe articole de deviz. Nu se admit modificari de solutii in ceea ce priveste calitatea betonului utilizat si nici a conditiilor de calitate fata de prevederile din proiect.

Daca in situatii de exceptie din motive intemeiate, executantul solicita modificarea calitatii betonului, a clasei de beton utilizate sau a altor elemente ce se precizeaza in prezentele specificatii tehnice sau in proiect, solicitarea se va face in scris catre proiectant insotita de toate detaliile noi propuse rezultate din modificare, din care sa rezulte ca nu se modifica conditiile stabilite prin proiect si prezentele specificatii.

Executantul va suporta toate cheltuielile prilejuite de reproiectare datorita erorilor de executie si orice costuri rezultate din modificarile de cantitati, calitate sau dimensiuni a elementelor din beton si beton armat.

3.10. DISPOZIȚII FINALE

5

Se vor respecta toate prevederile, standardele și normativele menționate în prezentul caiet

de sarcini.

Constructorul va cere avizul proiectantului pentru orice abatere față de proiect, care ar surveni în timpul execuției lucrărilor pentru ca acesta să analizeze ce măsuri de protecție s-ar impune din cauza modificărilor față de proiect.

Conform legii nr. 10-1955 și a Normativului P 130/1988 beneficiarul va acorda o atenție deosebită comportării în timp a construcției.

INTOCMIT

sing. GARABETIAN ARDASES

DENUMIREA OBIECTIVULUI :    MODIFICARE SOLUTIE INTRARE IN PT 272

AMPLASAMENT :    strada EGRETEI,nr. 1 , CAMIN 1

municipiul CONSTANTA , judetul CONSTANTA

BENEFICIAR :    REGIA AUTONOMA DE DISTRIBUIRE

A ENERGIEI TERMICE

b-dul TOMIS , nr. 107

municipiul CONSTANTA , judetul CONSTANTA

PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR

In conformitate cu art. 22 , litera c din LEGEA nr. 10 / 1995 , HG 261/1994 , dispozitia MLPTL , INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCTII nr. 15/05.03.2003 si normativele tehnice in vigoare stabilesc de comun accord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor :

NR.

CRT.

LUCRARI CE SE

CONTROLEAZA,VERIFICA,

SI RECEPTIONEAZA

DOCUMENTUL

CE SE INCHEIE

CINE PARTICIPA

SI SEMNEAZA

1.

ARMARE GRINZI SI

PLACA

PVLA

FAZA DETERMINANTA

B,E,P,I,

2.

ARMARE ZIDURI DE SPRIJIN

SCARA

PVLA

B,E,P

3.

RECEPTIA CALITATIVA

A INTREGII STRUCTURI DE

REZISTENTA

PVR

B,E,P,I

LEGENDA PVR - proces verbal de recepție calitativa B- beneficiar PVLA - process verbal de receptie a lucrarilor E - executant ce devin ascunse    P -proiectant

I - inspector ISC

PROIECTANT DE REZISTENTA    DIRIGINTE DE SANTIER

INSPECTOR I.S.C.    RESPONSABIL TEHNIC DE EXECUTIE

BENEFICIAR