Hotărârea nr. 134/2010

HOTARARE PRIVIND APROBAREA EVALUARII FINALE A MANAGEMENTULUI LA MUZEUL DE ARTA POPULARA CONSTANTA

OWSTAA/Z,. ROMANlA

4 H DETLL CONSTANTA

t , * MUNICIPIUL CONSTANTA a    CONSILIUL LOCAL

HOTARARE

privind aprobarea evaluării finale a managementului la Muzeul de Arta Populara Constanta

Consiliul local al municipiului Constanța, intrunit in ședință ordinară din data de 16.07.2010;

Luând in dezbatere expunerea de motive prezentata de domnul primar Radu Ștefan Mazăre, avizul Comisiei de specialitate nr. 4, avizul Comisiei de specialitate nr. 5 precum și releratul Serviciului Resurse Umane Înregistrat sub nr.86380/25.06.2010:

Vazand prevederile Ordonanței de Urgenta nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultura moditlcata si completata prin Legea nr. 269/2009. ale HG nr. I 301/2009 pentru aprobarea Reguiarnentului-eadru de organizare si desfășurare a concursului de proiecte da management. Regulamentul ui-eadiai de organizare si desfășurare a evaluării managementului, modelului-cadru al caietului de obiective, model ului-cadru al raportului de activitate, si modelului cadru recomandat pentru contractele de management, pentru instituțiile de cultura precum si HCLM nr 102 2010 privind aprobarea comisiilor pentru evaluarea managerilor instituțiilor publice de cultura aflate in subordinea consiliului local al municipiului Constanta:

Având in vedere raportul de evaluare a managementului Muzeului de Arta Populara C onstanta înregistrat sub nr. 87652/29.06.2010:

In temeiul prevederilor art. 36 alin.2 lit. ‘'a", alin. 6 pct.4 si art. 115 alin. 1 lit. •’b” din Legea nr 215 2001 privind administrația publica locală, republicată :

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 - Se aproba evaluarea finala a managementului la Muzeul de Arta Populara Constanta realizat de către doamna Maria Magiru, conform anexei nr. 1 care face parte integranta din prezenta hotarare:

Art. 2 - Se aproba proiectul de management a Muzeului de Arta Populara Constanta care va sta la baza incheierii noului contract de management , conform anexei nr. 2 care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art.2 - Serviciul pentru Comisiile de specialitate ale Consiliului local va comunica prezenta hotarare Direcției Administrație Publica locala. Direcției Financiare. Serviciului Audit Intern si Muzeului de Arta Populara C'onslanta in vederea ducerii la indeplinire si spre știință. Instituției Prefectului .Județului Constanta.

Adoptată de 24 consilieri din 27 membri.

PREȘEDINTE ȘEDINȚĂ, Oneiu Carmen

CONTRASEMNEAZĂ,

SECRETAR,


Nr. 133    / 16    .07.2010


MkJri Cb\Jg,z-^/7y?-

RAPORT DE EVALUARE A MANAGEMENTULUI MUZEULUI DE ARTĂ POPULARĂ CONSTANȚA PENTRU PERIOADA 1 IULIE

2008-31 DECEMBRIE 2009

Comisia de evaluare pentru Muzeul de Artă este constituită în unnătoarea componență :

-    Dr. Paulina Popoiu, Director general. Muzeul Național al Satului “Dimitrie Guști" București,

-    Dr.Virgil Coman. Șef Serviciu Arhivele județene, Constanța ,

-    Ec. Mariana Girbaci, Șef Serviciu Audit Public Intern, Primăria Municipiului Constanța .

Analizând proiectul de management 2008-2012 și raportul de activitate 1 iulie 2008-31 decembrie 2009 a constat următoarele:

1.raportul de activitate corespunde obiectivelor propuse in proiectul de management privind perioada evaluată,

2.indicii de performanță pentru perioada evaluată au fost îndepliniti;muzeul a desfășurat proiecte proprii sau ui calitate de coordonator, a avut o bună colaborare cu instituțiile similare atât din Constanța cât si din țară sau străinătate; se remarcă participarea in 3 proiecte europene cu fonduri structurale;

3.    se remarcă dezvoltarea activității de PR in conformitate cu cerințele actuale si cu funcțiile de comunicare ale muzeului:

4.    cercetarea etnografică s-a dezvoltat in sensul cercetării de teren concretizată prin studii de specialitate, volume de autor și periodice precum și prin îmbogățirea patrimoniului (achiziții din venituri extrabugetare);

5.    în mod deosebit se remarcă și colaborarea cu Mănăstirea Dervent in sensul organizării Muzeului arhitecturii dobrogene (cercetare, transport monument, refacere monument);



6 preocuparea penhu conservarea și restaurarea patrimoniului, fonnarea personajului de specialitate (cursuri unitate de atestate confonn Legii), evidența științifică a patrimoniului este finalizată;

7.    activ’itățile dedicate publicului si valorificării culturale a patrimoniului deținut se impun prin calitate și un număr mare de participând: târguri, expoziții, lansări de carte, partenenate cu școlile in programe de educație muzeală;

8.    spațiul expozițional al muzeului a fost reamenajat și s-au respectat toate normele de conservare impuse prin Lege; deasemenea depozitele de patrimoniu sunt cele mai bune din țară in privința condițiilor de păstrare a bunurilor culuirale.

Comisia de evaluare apreciază in urma rezultatelor constatate:

1 .continuarea managementului

2.reînnoirea contractului de management pe o perioada de 3 am.

COMISIA DE EVALL ARE



SECRETARIAT


Popescu Gabriela, Șef Serviciu Resurse Umane. Primăria Mun. C-ta.

- lorescu Virginia. consilier Serviciul pentru Comisiile de Specțșrlyițte ale C.L.M. Primăria Muu. C-ta.

Idcea de management pătrunsă în literatura de specialitate de câtva timp a căpătat noi semnificații odată cu schimbarea de perspectivă intervenită in realitățile politice ale țării. Dacă până în 1989 existau studii relativ restrânse care vehiculau acest termen, trimiterile se făceau la ordin general și strict contextual pentru că în fapt aceasta însemna o politică de organizare impusă din perspectiva colectivistă. Așadar între realitate și practică, simpla asimilare a acestui termen unui nomenclator politologic nu însemna că în modul concret se aplica un set complex de măsuri fundamentale și evidențiate științific dc o realitate concret - empirică.

Desigur că s-au făcut eforturi din partea unor colective de a se acomoda necesităților actuale, implementând norme manageriale, în sensul științific al cuvântului, însă este evident că acestea se lovesc de ud fond obstructiv determinat de anumite mentalități

Treptat în practica managerială au pătruns anumite modele de analiză, s-au diversificat tehnicile dc identificare a conținutului funcției de conducere, de control, de organizare, de staffmg

Realitatea activității manageriale s-a relevat conducătorului de instituție treptat, care în sfârșit are posibilitatea să-și valorifice întregul fond de intenții conform aptitudinilor și posibilităților pe care știe și simte că le are pentru a fi


Ulcea de management pătrunsă în literatura de specialitate de câtva timp a căpătat noi semnificații odată cu schimbarea de perspectivă intervenită în realitățile politice ale țării. Dacă până în 1989 existau studii relativ restrânse care vehiculau acest termen, trimiterile se făceau la ordin general și strict contextual pentru că în fapt aceasta însemna o politică de organizare impusă din perspectiva colectivistă. Așadar între realitate și practică, simpla asimilare a acestui termen unui nomenclator politologic nu însemna că în modul concret se aplica un set complex de măsuri fundamentale și evidențiate științific de o realitate concret - empirică.

Desigur că s-au tăcut eforturi din partea unor colective de a se acomoda necesităților actuale, implementând norme manageriale, în sensul științific al cuvântului, însă este evident că acestea se lovesc de un fond obstnictiv determinat de anumite mentalități

Treptat în practica managerială au pătruns anumite modele de analiză, s-au diversificat tehnicile de identificare a conținutului funcției de conducere, de control, de organizare, de staffmg.

Realitatea activității manageriale s-a relevat conducătorului de instituție treptat, care în sfârșit arc posibilitatea să-și valorifice întregul fond dc intenții conform aptitudinilor și posibilităților pe care știe și simte că le are pentru a fi puse în slujba instituției Se justifică astfel un nou mod axiologic al participării acestuia la realizarea proiectelor ce și lc propune.

Practic, în cazul nostru, evoluția colecție - secție — muzeu de artă populară într-un timp relativ restrâns (1973 - 2006) și în două epoci diferite a demonstrat că eforturile manageriale pot fi definite ca o realizare efectivă.

Activitatea instituției pe domenii de activitate va cuprinde:

Una din funcțiile de bază ale muzeului este activitatea de cercetare orientată asupra patrimoniului și potențialului zonei de cultură din care aceasta face parte.

I.Cercetarea etnografică de teren va cuprinde toate zonele etnografice ale țării (completarea cercetării pentru zonele lacunar reprezentate în muzeu) dat fiind profilul instituției muzeale și în mod special Dobrogea. în vederea întocmirii dosarelor de cercetare și a publicării rezultatelor acestora. Cercetarea va avea următoarea tematică și se va axa atât pe populația românească cât și pe etniile Dobrogei:

-completarea cercetării pe documentar etnografic cu date de arhivă, bibliotecă;

-cercetare de teren raportată la cadrul geografic și istoric al zonei etnografice;

-istoria etnică a zonei;

-cercetare de teren raportată la tipologia așezărilor, arhitectură, evoluția tipologică;

-influente ale zonelor limitrofe;

-gradul de modernizare al localităților;

-ocupații, meșteșuguri;

-industrii țărănești tradiționale;

-gospodăria țărănească (locuința, tipuri de locuințe și interioare tradiționale, textile de interior);

-port popular;

-tradiții și obiceiuri;

-arhitectura populară - modalități de integrare specifice;

-terminologia veche a așezărilor;

-dicționar de termeni;

Se vor avea de asemenea în vedere, cercetările pluridisciplinale care vor aduce rezultate de înalt conținut științific. Se vor depune eforturi pentru constituirea patrimoniului imaterial - înregistrări foto, video etc.

Se va continua proiectul de organizare a Muzeului Satului dobrogean prin strămutarea a încă 3 gospodării cu anexe din Sudul Dobrogei și 3 din Nordul Dobrogei. Astfel se va finaliza proiectul de conservare a arhitecturii dobrogene, proiect început cu 5 ani în urmă.

n.Valorificarea cercetării

-reorganizarea expoziției de bază pe parcursul a doi ani va trebui adaptată, modernizată, mai ales de la nivelul detaliilor, eliminarea materialelor și finisajelor anacronice, sistem de iluminat, mobilierul din săli;

-expoziții temporare organizate periodic din fondul patrimonial propriu și în colaborare cu muzeele centrale și județene pe tematica de cercetare, cu itinerare diferite; în muzeu, alte localități și în străinătate;

-manifestări științifice (colocvii, simpozioane, sesiuni științifice) cu tematică dobrogeană precum și prezentarea rapoartelor anuale de cercetare în teren;

-întocmirea și publicarea de studii istorico-etnografice pe tematica enunțată mai sus. Se va continua proiectul editorial Dobrogea - sludiu etnografic cu volumele:

I.    Românii autohtoni

II.    Românii balcanici

III.    Etniile Dobrogei

-întocmirea și publicarea cataloagelor de colecții. începând cu anul 2004;

Cheltuielile vor fi eșalonate astfel încât anual să apară un studiu pe un segment al cercetării.

III.    îmbogățirea patrimoniului cultural-național-etnografîc

Muzeul de Artă Populară Constanța are un patrimoniu important, peste 14.000 de obiecte de artă populară și bunuri documentare ce alcătuiesc colecția de documentar etnografic. Dintre acestea, cele mai valoroase clasate sau clasabile în patrimoniul Cultural-național sunt reprezentative pentru civilizația tradițională românească.

Criteriul de bază la acest capitol va consta în analiza raportului dintre cercetare și achizițiile efectuate pe o perioadă dată, vizând creșterea proporțională a colecțiilor muzeale. Aceasta presupune analiza datelor despre obiectele achiziționate anterior, în ce măsură reprezintă real fenomenul etnografic dorit aria de acoperire teritorială, varietatea gamei de obiecte dintr-un gen al creației, urgențe pentru completarea unor colecții. Se va alcătui tematica de cercetare de teren în vederea achizițiilor de patrimoniu cultural-național, care va cuprinde zonele etnografice din nordul țării - Bucovina. Maramureș, Bihor, din est Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea.

Achizițiile se vor face în fiecare an, pe tot parcursul acestuia astfel încât să nu fie afectat bugetul alocat muzeului pe anul în curs.

Creșterea patrimoniului se va putea face și prin donații de la persoane fizice din mediul rural și urban

IV.    Evidența patrimoniului

Se va organiza și generaliza evidența pe sistem electronic în paralel cu cea tradițională în registre de inventar, fișe analitice „de evidență, fișe de conservare”, de clasare, fototecă, clișotecă. Aceasta va permite introducerea datelor muzeografice într-o rețea cu caracter regional și apoi național.

-se va continua clasarea în categoriile - TEZAUR și FOND a patrimoniului cultural - național și trimiterea acestora la Direcția Muzee. Colecții, Arte Vizuale din Ministerul Culturii și Cultelor;

-crearea arhivei digitale de imaguii a bunurilor de patrimoniu prin fotografierea digitală.

V.Conservarea patrimoniului cultural-național

Grija pentru conservarea patrimoniului cultural-național este permanentă și până în prezent au fost create spații noi pentru depozitarea colecțiilor de textile, broderii, costume, podoabe. Au fost amenajate și reorganizate depozitele de patrimoniu pentru ceramică, lemn, icoane pe sticlă și lemn. Acestea acoperă însă parțial necesarul.

Pentru anii 2008-2012 preconizăm următoarele:

-organizarea depozitelor pe colecții: metal, obiceiuri, documentar și arhiva etnografică. Se vor avea in vedere următoarele

-raportul dintre suprafața de depozitare și numărul de piese din colecțiile muzeale;

-analiza evoluției creșterii numerice a pieselor de colecție; -conservarea adecvată;

-depistarea rapidă a obiectului muzeal;

-codificarea mobilierului;

-proiectarea și realizarea unui mobilier specific care să aibă la bază tipodimensiunea tuturor obiectelor de muzeu;

-asigurarea unui microclimat corespunzător, reglarea temperaturii și umidității relative, intensitatea luminoasă (aplicare de folie UV), stoparea factorilor de poluare și biodegradare;

-dotarea cu aparatură specifică și funcționarea corectă a acesteia pentru controlul condițiilor micro climatice (termohigrometre, tennohigrografe. luxmetre);



-aplicarea periodică de tratamente de conservare pe categorii de obiecte, anual, și repartiția fondurilor necesare pentru această operațiune.

VI. Restaura rea patrimoniului cultural-național

Având în vedere organizarea în cadrul muzeului a unui laborator de restaurare pentru textile, broderii, începând cu anul 2005, s-a impus necesitatea lărgirii activității de restaurare în sensul creerii altor spații pentru celelalte genuri: ceramică, lemn, metal, icoane pe sticlă și lemn, în regim de urgență. In acest scop au fost trimiși la specializare restauratori și au fost solicitate posturi în ștatul de funcții pentru studii superioare de specialitate.

Astfel în cadrul laboratorului de restaurare s-a înființat al doilea compartiment - de restaurare pictură pe lemn și sticlă. Pregătirea unui specialist pentru acest compartiment implică pe lângă studii superioare de specialitate în domeniul artelor și o specializare ulterioară, teoretică și practică timp de 3 ani într-un mare laborator sub coordonarea unui expert restaurator. Această specializare se desfășoară deja cu sprijinul Muzeului Satului București.

VlLAsigurarea securității patrimoniului muzeal

Sistemul de pază este asigurat în prezent de Corpul Gardienilor Publici. Deasemeni muzeul a fost dotat (conform proiectului managerial 1998-2002) cu sisteme de alarmare antiefracție, antiincendiu, antunundarie.

Având în vederea importanța instituțiilor publice de cultură, depozitare de patrimoniu cultural-național în perioada următoare, se va insista asupra stabilirii unor legături telefonice permanente cu Poliția, Pompieri, de avertizare și prezență rapidă în caz de efracție, incendiu.

VIII.Dotări muzeu

Achiziționarea și montarea unor sisteme de aer condiționat pentru expoziția permanentă a muzeului desfășurată pe parter și etaj în suprafață de

550mp, unde sunt expuse bunuri de patrimoniu cultural-național. de valoare excepțională supuse degradării datorită fluctuațiilor de temperatură și a umidității ridicate, având în vedere apropierea de spațiul marin.

Muzeul a fost dotat cu un server necesar alcătuirii unei rețele de computere pentru evidența informatizată a patrimoniului-cultural național.

S-a prevăzut pentru anul 2007 dotarea laboratorului de restaurare cu o etuvă pentru sterilizarea textilelor de eventualele microorganisme înainte de depozitarea lor precum și cu un sistem de ventilație pentru pulberi, vapori de solvenți, acizi, baze, pentru compartimentul restaurare icoane.

IX.Relația muzeu-public

Avem în vedere:

-prospectarea ofertei turistice, stabilirea de contacte cu agențiile de turism;

-îmbogățirea standului cu vânzare cu obiecte realizate de creatori populari din toată țara (sursă permanentă de venituri);

-realizarea unor proiecte de manifestări artistice in context tradițional;

-modalități de prezentare a unor tradiții și obiceiuri dobrogene;

-relația muzeu - școală și susținerea unoT teme de interes pentru elevi. Aceasta se desfășoară prin intermediul secției nou înființate de Relații cu publicul care are următoarele direcții de orientare:

-evenimente expoziționale pentru copii de vârstă preșecolară, elevii de gimnaziu și liceu, școli cu care s-au încheiat parteneriate educaționale;

-organizarea de târguri ale meșterilor populari cu diferite ocazii - 1 martie, 1 iunie, Sf. Maria;

-organizarea de activități specifice în cadrul parteneri atei or educaționale care acoperă întregul calendar al sărbătorilor populare și religioase;

-sprijin acordat inițiativei unor școli în organizarea unor muzee

școlare.

X.    Conservarea edificiului muzeal , monument de arhitectură, ceea ce presupune alocarea anuală a unor fonduri de întreținere.

Eșalonarea corespunzătoare a cheltuielilor pe durata celor patru ani:

-reparații la demisolul clădirii pentru amenajarea unor spații destinate depozitelor (colecția de metal), laboratoarelor de restaurare (ceramică, lemn, metal), arhivei muzeului, documentar etnografic;

-lucrări de reparații și zugrăveli în interiorul clădirii.

XI.    Organigrama instituției

Constituirea instituției cu personalitate juridică în anul 1991 ne-a oferit posibilitatea creerii angrenajului necesar funcționării tuturor pârghiilor de care instituția avea nevoie. Angajările s-au lacul corespunzător și numărul de specialiști a crescut an de an proporțional cu numărul de colecții. Aceasta ne-a permis punerea în aplicare a proiectului de organizare a activității muzeului pe secții și birouri într-o primă etapă (1996). In anul 2000 s-a impus reorganizarea secțiilor muzeului, aflat într-o altă etapă de dezvoltare, astfel:

I.Secția - Patrimoniu Cultural-Național ,Cercetare și evidență științifică, Conservare, cu următoarele atnbuțiuni:

-depozitarea și evidența întregului patrimoniu clasat; finalizarea întocmirii evidențelor (registre, fișe) cu toate mișcările de patrimoniu;

-tematica planului de cercetare și elaborarea lucrărilor de cercetare științifică; participarea la realizarea de teme și tematici din cadrul programelor curente și de perspectivă pentru dezvoltarea și diversificarea activității științifice a muzeului;


-arhiva științifică, biblioteca, concepția, prelucrare, stocarea și comunicarea informațiilor, a rezultatelor cercetării științifice și ale activității muzeografice (fișe obiect, de conservare, de fototecă, dosare de acțiuni, dosare de restaurare, dosare de expoziții);

-investigații fizico-chimice, biologice cu dosare corespunzătoare fiecărei categorii de bunuri patrimoniale,

II.Laborator de restaurare

-funcționarea laboratorului de restaurare textile în condiții adecvate.

î    J

Specializarea restauratorilor noi angajați în vederea obținerii atestatului;

-organizarea a încă două compartimente de restaurare: metal, lemn și

icoane pe sticlă și lemn.

111.Secția -Imagine, Relații cu publicul, Expoziții cu următoarele atribuțiuni:

-întocmirea planurilor tematice de expoziții permanente și temporare;

-evidența mijloacelor de informare în masă, a școlilor, a fundațiilor și societăților culturale, a formațdor și rapsozilor populari, a festivalelor locale și a principalelor sărbători de peste an;

-evidența muzeelor, instituțiilor și persoanelor din țară și străinătate cu care muzeul are sau poate avea relații de colaborare;

-târguri de artă populară; evidența tuturor meșterilor populari din întreaga țară; cercetarea și valorificarea întregului spectru al creației populare contemporane în scopul valorificării prin mijloace muzeale dar și comerciale a acestui fond de creații; organizarea de târguri și expoziții având ca obiect arta și creația meșteșugărească contemporană;

-colaborare permanentă și angajări temporare de personal din domeniul artistic (artiști plastici, arhitecți, scenografi) pentru reușita unor manifestări organizate de muzeu.