Hotărârea nr. 408/2009

Hotararea Consiliului Local nr. 408

MUNICIPIUL CRAIOVA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA


HOTĂRÂREA NR.408


Consiliul Local al Municipiului Craiova, întrunit în ședința ordinară din data de 30.09.2009;

Având în vedere raportul nr.116712/2009 întocmit de Direcția Proiecte, Programe de Dezvoltare, Tehnică și Investiții prin care se propune aprobarea Studiului de Fezabilitate referitor la „Decolmatare Râul Șerca” și rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.323, 324, 327, 328, 329/2009;

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea conținutului cadru al documentației tehnico-economice, precum și a structurii și a metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, cu modificările și completările ulterioare.

În temeiul art.36 alin.2 lit.b coroborat cu alin.4 lit.d, art.45 alin.3 și art.61 alin.2 din Legea nr.215/2001, republicată, privind administrația publică locală;


HOTĂRĂȘTE:


Art.l.Se aprobă Studiul de Fezabilitate referitor la „Decolmatare Râul Șerca”, având următorii indicatori tehnico - economici:


Valoarea totală a investiției

(inclusiv TVA) din care:

construcții + montaj (C+M)


8.480.648 lei


7.103.109 lei


în vederea trecerii la întocmirea fazelor următoare de proiectare, respectiv PT+CS și detalii de execuție, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2.Primarul Municipiului Craiova, prin aparatul de specialitate: Serviciul Administrație Publică Locală și Direcția Proiecte, Programe de Dezvoltare, Tehnică și Investiții vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.


PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,


Teodor Nicușor SAS


CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR, Nicoleta MIULESCU


ZlX/fxA te X/OXXAÂAxA Afc


Beneficiar CONSILIU LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA

DECOLMATARE PÂRÂUL SERCA


Studiu de Fezabilitate


2009


ELABORATOR:



MEMORIU TEHNIC

l1. DATE GENERALE

DECOLMATARE RÂUL SERCA

A.3.FAZA DE PROIECTARE:

STUDIU DE FEZABILITATE

A.4.PROIECTANT GENERAL:

SC GRANT CPC - S.R.L

A.5.AUTORITATEA CONTRACTANTA:

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA
A.6.AMPLASAMENTUL:

Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Orașul este așezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanță de 227 km de București și 68 km de Dunăre. Forma orașului este foarte neregulată, în special spre partea vestică și nordică, iar interiorul orașului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact.

Sectorul de rau care face obiectul documentației se desfasoara in partea de vest a Municipiului Craiova intre Str. Știrbei si Râul Jiu, județul Dolj.

B. DATE TEHNICE ALE INVESTIEI

B.1.CARACTERISTICILE GEOFIZICE ALE TERENULUI DIN AMPLASAMENT

1.  Geomorfologia

Craiova face parte din Campia Romana mai precis din Campia Olteniei ce se intinde intre Dunăre, Olt si podișul Getic fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului.

Zona de câmpie presupune vai cu lunci mai largi, iar suprafețele netede dintre vai sunt presărate din loc in loc cu mici adâncituri (crovuri) sau sunt acoperite cu dune de nisip. Solul este negru si foarte roditor numit cernoziom. Sub cernoziom se gaseste un strat de loess, constituit din pulberi foarte fine de culoare galbena, a cărui grosime variaza de la 2-3 m, spre partea nordica, pana la 30-35 m spre partea sudica.

2.  Geologia

Relieful orașului Craiova se identifică cu relieful județului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o ușoară influență a colinelor, în timp ce partea sudică tinde spre luncă.

3.  Clima

Regimul climatic este temperat continental specific de câmpie, cu influențe submediteraneene, datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse intre 10-11,5° iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul teritoriului.

4.  Hidrologia

In cadrul Piemontului Getic, de la Rovinari la Craiova, Jiul primește cei mai mari afluenți si anume: Motru, pe dreapta si Gilort cu Amaradia, pe stanga. De la Craiova la varsare Jiul, cu o lunca larga, intre Campia Bailestilor, la vest, si Campia Romanatilor, la est, primește ca afluent si pârâul Serca. Regimul de scurgere al Jiului este caracterizat prin ape mari primavara si inceputul verii, când au loc frecvent viituri, alimentate din topirea zăpezilor si din ploi bogate, uneori cu caracter torențial.

C. DESCRIEREA SITUAȚIEI EXISTENTE

In prezent pârâul Serca este colmatat cu vegetație subacvatice, gunoaie, : lutitori si alte corpuri străine care împiedica deversarea in râul Jiu si in perioada de ploi abundente revarsandu-se si in zonele locuite din preajma acestuia si afectând si gospodari s ocuinte.

Pe malurile râului in albia minora sunt depozitate moloz, resturi, care -zedica si modifica cursul râului si trebuie asigurata o reprofilare a albiei in vederea asgurarii transmiterii unui debit corespunzător.

D. DESCRIEREA SOLUȚIEI PROIECTATE

Documentația de colmatare a albiei râului Serca se desfasoara pe o lungime de 4 Km si o lățime de 20m.Lucrările prevăzute in aceasta documentație vor asigura scurgerea unui debit corespunzător al apelor prin decolmatarea, curatarea, igienizarea, scoaterea cioatelor, îndepărtarea materialelor prin defrișare , indepartarea vegetației si degajarea terenului de corpuri străine, adunarea vegetației subacvatice a gunoaielor si a plutitorilor din apa.

E. MASURI DE PROTECȚIE SI SECURITATE A MUNCII

In conformitate cu Hotararea Guvernului României 300/2006 privind cerințele minime de securitate si sanatate pentru șantierele temporare sau mobile coordonarea in materie de securitate si sanatate trebuie sa fie organizata atat in baza unui studiu, concepție si eleborare a proiectului cat si in perioada de execuție a lucrărilor.

Planul de securitate si sanatate este un document scris care va cuprinde ansambul de masuri ce vor fi avute in vedere pentru preîntâmpinarea riscurilor ce pot aparea in timul desfășurării activitatii pe șantier.

Planul de securitate se sanatate va face parte din proiectul elaborat al lucrării si va fi adaptat conținutul acestuia:

Acesta va preciza:

  • •  Cerințe de securitate si sanatate aplicabile pe șantier;

  • • Masuri de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;

  • • Masuri specifice de securitate in munca pentru lucrările care prezintă riscuri;

  • • Masuri de protecție colectiva si individuala;

Planul va conține cel puțin următoarele:

  • • Informații de ordin administrativ care privesc șantierul;

  • • Masuri generale de organizare a șantierului stabilite de comun acord de

managerul de proiect si coordonatorii in materie de securitate si sanatate;

  • • Identificarea riscurilor si descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri, masuri de

protecție colectiva si individuala;

  • • Amenajarea si organizarea șantierului, modalitati de depozitare a materialelor,

amplasarea echipamentelor de munca prevăzute de executanti pentru realizarea lucrărilor;

  • • Obligații ce decurg din interferența activitatilor care se desfasoara in perimetrul

șantierului si in vecinătatea acestuia;

  • • Masuri generale pentru asigurarea menținerii șantierului in ordine si stare de curățenie;

  • • Condiții de manipulare a diverselor materiale;

  • • Limitarea manipulării manuale a sarcinilor;

  • • Condiții de depozitare, eliminare sau evacuare a deșeurilor si a materialelor

rezultate din frezari, spargeri betoane, etc.

înainte de începerea lucrărilor pe șantier de către executant , p-lanul propriu de ' .re si sanatate al acestuia va fi consultat si avizat de către coordonatorul in materie de *b .~re si sanatate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii si membrii bhj- r--.de securitate si sanatate.

Conform Art. 11 din N.G.P.M., preluând paragraful 2 pct.b art.6 din Directiva -tec’, jr' 89/CEE, prevede: “ Angajatorul are următoarele obigatii in domeniul securității si

• Sa asigure evaluarea riscurilor pentru sanatatea si securitatea angajatilor in vederea stabilirii masurilor de prevenire, incluzând alegerea echipamentului tehnic, a substanțelor chimice si a preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de munca etc.;

  • •  angajatorul trebuie sa dispună evaluarea riscurilor de accidentare si îmbolnăvire profesionala pentru toate locurile de munca, inclusiv pentru acele grupuri de angajați care sunt expuși la riscuri particulare;

  • •  in urma acestei evaluări, masurile preventive si metodele de lucru stabilite de către angajator trebuie sa asigure o îmbunătățire a nivelului de protecție a angajatilor si sa fie integrate in toate activitatile unitatii respective, la toate nivelurile ierarhice”.

Art. 31 din N.G.P.M. stabilește ca prima atribuție a personalului din cadrul serviciului de securitate a muncii evaluarea riscurilor: „Atribuțiile personalului din serviciul de securitate a muncii sunt:

  • •  sa asigure evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locurile de munca, precum si sa reevalueze riscurile ori de cate ori sunt modificate condițiile de munca si sa propună masurile de prevenire corespunzătoare, ce vor alcatui programul anual de protecție a muncii; evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala si determinarea nivelului de risc pe loc de munca si unitate".

Angajatorul are obligația generala de a asigura starea de securitate si de a proteja sanatatea muncitorilor; evaluarea riscurilor are drept obiectiv sa permită angajatorului adoptarea masurilor de prevenire/protectie adecvate, cu referire la:

  • •  prevenirea riscurilor profesionale;

  • •  formarea muncitorilor;

  • •  informarea muncitorilor;

  • •  implementarea unui sistem de management care sa permită aplicarea efectiva a masurilor necesare.

Evaluarea riscurilor trebuie sa fie structurata astfel incat sa permită muncitorilor si persoanelor care răspund de protecția muncii:

  • •  sa identifice pericole existente si sa evalueze riscurile asociate acestor pericole, in vederea stabilirii masurilor destinate protejării sanatatii si asigurării securității muncitorilor, in conformitate cu prescripțiile legale;

  • •  sa evalueze riscurile in scopul selectării optime, in cunoștința de cauza, a echipamentelor, substanțelor sau preparatelor chimice utilizate, precum si a amenajării si a organizării locurilor de munca;

  • •  sa verifice daca masurile adoptate sunt adecvate;

  • •  sa stabilească atat prioritățile de acțiune, cat si oportunitatea de a lua masuri suplimentare, ca urmare a analizării concluziilor evaluării riscurilor;

  • •  sa confirme angajatorilor, autorităților competente, muncitorilor si/sau reprezentanților acestora ca toti factorii relevanți, legați de procesul de munca, au fost luati in considerare;

Planul de securitate si sanatate se va afla in permanenta pe șantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate si sanatate in munca sau de reprezentanții lucratorilor, cu răspunderi specifice in domeniul sanatatii si securității.

Planul de securitate si sanatate va fi pastrat de către managerul de proiect timp de cinci ani de la data recepției finale a lucrărilor.

Contractorul are obligația, ca pe întreaga perioada de execuție a lucrărilor, sa respecte prevederile privind asigurarea protecției muncii, in conformitate cu Regulamentul pentru protecția muncii si igiena in construcții, care a intrat in vigoare prin Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 si 90/12.07.1996. emis de MLPTL.

Prevederile acestui regulament sunt obligatorii pentru lucrările de construcție si instalațiile aferente, pentru instalarea echipamentului tehnologic si pentru folosirea echipamentului de construcție.

Pentru a preveni accidentele trebuie respectate următoarele reglementari:

  • •  Normele specifice de protecția muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor, aprobate prin Ordinul MMPS nr. 357/1998;

  • •  Norme republicane de protecția muncii aprobate prin ordinul MMPS nr. 34/1997 si 60/1997;

  • •  Norme privind protecția muncii in construcții si lucrări de montare, Aprobate de Ministerul Industriilor si Construcțiilor, ordinul nr. 1233/d/1980;

  • •  Normativul 17-2002 pentru joasa tensiune;

  • •  Normativul PE 107-95 pentru rețele de cabluri electrice de joasa si medie tensiune;

  • •  Legea nr. 319/2006 Legea securității si sanatatii in munca;

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO ECONOMICI privind cheltuielile de capital necesare realizării obiectivului Decolmatare Râul Serca

MII LEI (cu TVA) MII EURO (CU TVA)

1) Valoarea totala a investiției:

8.480,648          1.998.550

7.103,109          1.673,919


din care construcții montaj

curs valutar: 1 euro = 4,2434 LEI 07. 09. 2009

  • 2) Durata de realizare a investiției

  • 3) Eșalonarea investiției

ANI

  • 4) Capacitati fizice

Lungime amenajare rau Serca

Suprafața


6 luni


MII LEI (cu TVA) MII EURO (cu TVA)

INV     8.480,648          1,998,550

C+M     7.103,109          1.673,919


4.000,00 m

80.000,00 mp


Proiectant:

S C. GRANT CPC SRL