Hotărârea nr. 281/2020

Hotărârea 281/2020 - Aprobarea Planului Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca.

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI

CLUJ-NAPOCA

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Planului Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca întrunit în ședință ordinară,

Examinând proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca - proiect din inițiativa primarului;

Reținând Referatul de aprobare nr. 239302/1/19.05.2020 al primarului municipiului Cluj-Napoca, în calitate de inițiator;

Analizând Raportul de specialitate nr. 239420/462/19.05.2020.2020 al Direcției Ecologie urbană și spații verzi - Serviciul Ecologie Urbană și a Direcției Juridice prin care se propune aprobarea Planului Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca;

Văzând avizul comisiei de specialitate;

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) și (2) din HG nr. 257/15.04.2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, și a art. 3 din Ordinul nr. 598/2018, privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în Anexa 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător și art. 7 alin. 13 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică;

Luând în considerare Procesul-verbal de dezbatere publică privind propunerea de elaborare a Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca, din data de 8.08.2019, adresa Agenției pentru Protecția Mediului Cluj, înregistrată la Primăria municipiului Cluj-Napoca sub nr. 203003/1/16.04.2020, prin care Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca este încadrat ca avizat, și adresa Agenției Naționale pentru Protecția Mediului - Centrul de Evaluare a Calității Aerului, înregistrată la Primăria municipiului Cluj-Napoca sub nr. 231310/46/13.05.2020, care avizează favorabil Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca;

Potrivit dispozițiunilor art. 129, 133 alin. 1, 139 și 196 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1. Se aprobă Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca, pentru perioada 2020-2024, conform Anexei, care face parte integrată din prezenta hotărâre.

Art. 2. Cu îndeplinirea prevederilor hotărârii se încredințează Direcției Ecologie urbană și spații verzi, Direcția Tehnică, Direcția Generală de Urbanism, Direcția Generală Poliția locală, Comisia tehnică de elaborare a Planului Integrat de Calitate a Aerului pentru proiecte, CNAIR, Regiile autonome, societățile comețdiale subordinea consiliului local.

aglomerarea Cluj-Napoca, Direcția Generală Comunicare, dezvoltare locală și management


și serviciile publice aflate în


Președinte de ședință, Ec. Dan Ștefan Tarcea


Nr. 281 din 3 iunie 2020

(Hotărârea a fost adoptată cu 24 voturi)

-AMm


HoȚAIiAK.t^ NK.


ROMÂNIA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


PLANUL INTEGRAT DE CALITATE A AERULUI PENTR AGLOMERAREA CLUJ - NAPOCA

PENTRU INDICATORII DIOXID DE AZOT SI OXIZI DE AZOT (NO^NOx) SI PARTICULE ÎN SUSPENSIE (PM10)

PERIOADA 2020-2024

Autoritatea responsabilă de elaborare și punerea în practică a planului integrat de calitate a aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca:

Primăria Municipiului Cluj-Napoca

str. Moților nr.3,400001 Cluj-Napoca, jud.Cluj.

https://primariacluinapoca.ro/

Telefon/Fax: 0264 984/0264 596 030

e-mail: registratura@primariaclujnapoca.ro

Persoana responsabilă: Emil Boc - Primarul Municipiului Cluj-Napoca

Coordonator: Viorel Piesa - Coordonator Comisie Tehnică

Stadiu -......în avizare.......

ie (PM10

Poluant! vizați: Bioxid de azot/Oxizi de azot

Ix) si Particule în

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011

Dioxid de azot/Oxizi de azot - NO2/NOX

Prag de alertă

400 pg/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutive, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru 0 suprafață de cel puțin 100 km2 sau pentru 0 întreaga zonă sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mică

Valori limită

200 pg/m3 NO2 - valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane a nu se depăși mai mult de 18 ori într-un an calendaristic

40 pg/m3 NO2- valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

Nivel critic

30 pg/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protecția vegetației

Particule în suspensie - PM10

Valori limită

50 pg/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane, a nu se depăși mai mult de 35 ori într-un an calendaristic

40 pg/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

$7


Valoarea limită care a fost depășită: valoarea limită anuală pentru protep^^ umane pentru NO2

An de referință al primei depășiri: 2017

Data adoptări oficiale:...........................................

Calendarul punerii în aplicare: 2020 - 2024

Trimitere la planul integrat de calitate a aerului:


https://primariacluinapoca.ro/plan-inteqrat-de-calitate-a-aerului/

Trimitere la punerea în aplicare:

https://primariacluinapoca.ro/plan-inteqrat-de-calitate-a-aerului/



Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Abrevieri

AEM - Agenția Europeană de Mediu

UE - Uniunea Europeană

OMS - Organizația Mondială a Sănătății

MMAP - Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor

ANPM - Agenția Națională pentru Protecția Mediului

APMCJ - Agenția pentru Protecția Mediului Cluj

RNMCA - Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului

PMCJ - Primăria Municipiului Cluj-Napoca

AS - Administrația Străzilor

CTPCJ - Compania de Transport Public Cluj-Napoca

RATCJ - Regia Autonomă de Termoficare Cluj - Napoca

INS - Institutul Național de Statistică

INSP - Institutul Național de Sănătate Publică

CNAIR - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

DSPJCJ - Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj

GNM - Garda Națională de Mediu

MAI - Ministerul Afacerilor Interne

RAR - Registrul Auto Român

ANM - Administrația Națională de Meteorologie

PICA - Planul Integrat de Calitate a Aerului

PUG -Plan Urbanistic General

RLU - Regulament Local de Urbanism

PLAM - Planul Local de Acțiune pentru Mediu pentru Municipiul Cluj-Napoca

MPGT- Mașter Planul General de Transport al României

PIDU - Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru zona centrală a municipiului Cluj-Napoca PMUDCJ - Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Cluj - Napoca

HCLMCJ - Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca

GIS- Sistem Geografic Informatic

IPPC - Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării

IPJCJ - Inspectoratul Județean de Poliție Cluj-Napoca

TSP - particule totale în suspensie |jg/m3 - micrograme pe metru cub °C - grad Celsius



2|p a g i n a d in 14 3


CONSILIUL LOCAL AL

MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

AVIZAT:

SECRETAR


Jr. Aurora Ro;

Data....../


DISPOZIȚIE

privind constituirea Comisiei tehnice de elaborare a Planului Integrat de Calitate a aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca

Primarul municipiului Cluj-Napoca;

Examinând Referatul nr. 523717/05.11.2018 al Direcției Ecologie Urbană și Spații Verzi privind constituirea Comisiei tehnice de elaborare a Planului Integrat de Calitate a aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca,

Având avizul Direcției juridice;

Potrivit prevederilor art. 63 pct. (5) lit. “g” și art. 68 alin.l din Legea nr, 215/2001, a administrației publice locale și art. 8 din HG 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului,

DISPUNE:

Art. 1. Se aprobă constituirea Comisiei tehnice de elaborare a Planului Integrat de Calitate a aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca, după cum urmează:

Președinte:

Viorel Pleșa - Director Direcția Ecologie Urbană și Spații Verzi

Membri:

Marius Coroș - Șef serviciu Ecologie Urbană

Dana Florina Muntean - Consilier Compartimentul păduri și pășuni

Mihai Enache - Serviciul Control Protecția Mediului

Adrian Mihai Popa - Serviciul Control Urbanism și Disciplină în Construcții

Mircea Socaciu - Consilier Serviciul Adminsitrare Căi Publice

Cosmin Turda - Serviciul Siguranța Circulației

Marius Bura - Șef birou Ordine publică - Direcția Ordine publică și trafic rutier

Ștefan Lucaciu - Consilier serviciu Spații Verzi

Florin Lupașcu - Inginer Ocolul silvic Cluj

Adriana-Luciana Tănase - Medic primar igienă Direcția de sănătate p a județului Cluj


Vasile Crișan - Garda forestieră Cluj

Trită Marius - Comisar Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Cluj

Cornelia Pop - Inginer Direcția Regională Drumuri și ]

Tiberiu Alexandru Groza- Specialist în managementu                  '

Compania de transport public Cluj-Napoca


loan Marchiș - Consilier Inspectoratul Școlar Județean Cluj

Angelica Mariana Baciu - Consilier Direcția pentru Agricultură Județeană Cluj

Ovidiu Mircea Miclea - Comisar șef de poliție - împ. Adj. al Șefului

Poliției municipiului Cluj-Napoca

Melania Pasca - Șef serviciu Direcția județeană de statistică Cluj

Membri de

rezervă:

Alexandru Loloș - Consilier serviciu Spații Verzi

Ocean Râul - Consilier Compartimentul păduri si pășuni

Art. 2. Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei Dispoziții se încredințează Direcția Ecologie Urbană și Spații Verzi.

Nr. din


21. NOV. 2013

2018





Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Cuprins

Cuprins

  • 1.   INFORMAȚII GENERALE

  • 1.1. Calitatea aerului - calitatea vieții

  • 1.2. Cadrul legal

  • 1.3 Elaborarea planului integrat de calitate a aerului

  • 2. LOCALIZAREA POLUĂRI - MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

  • 2.1. Caracteristici generale

  • 2.2 Tipul de ținte care necesită protecția în zonă

  • 2.3. Estimarea zonei poluate și a populației expuse poluării

  • 2.3.1. Structura populației pe grupe de vârstă

  • 2.4. Date climatice

  • 2.4.1. Caracteristici climatice

  • 2.4.2. Regimul temperaturilor

  • 2.4.3. Regimul precipitațiilor

  • 2.4.4. Regimul eolian

  • 2.4.5. Regimul nebulozității

  • 2.4.6. Topografia

  • 2.4.7. Hidrografia

  • 2.4.8. Utilizarea terenurilor

  • 2.5. Legătura cu alte planuri la nivel local/național

  • 2.5.1 Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030

  • 2.5.2. Planul Urbanistic General.......................................................................................................................

    41


    41


  • 2.5.3. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru zona centrală a municipiului Cluj-Napoca.......................

  • 2.5.4. Hărțile Strategice de Zgomot și Planul de Acțiune pentru diminuarea Zgomotului în Municipiul

Cluj-Napoca..................................................................................................................................................


  • 2.5.5. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane.......................................................

  • 2.5.6. Planul Local de Acțiune pentru Mediu.................................................................................................

  • 2.5.7. Mașter Planul General de Transport...................................................................................................

  • 2.5.8. Programul național privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu finanțare î

2017 (cf. ORDINUL Nr. 2.822 din 27.04.2017) și Strategia energetică a României pentru perioada 2016-2030, ' cu perspectiva anului 2050.................................................................................................................................43

  • 2.5.9. Proiecte privind calitatea aerului derulate la nivelul Municipiului Cluj-Napoca


  • 2.6. Stații de măsurare..................................................................................................

Str. Moților, nr, 3, 400001 Cluj-Napoca, România, Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • 3. NATURA Șl EVALUAREA CALITĂȚII AERULUI

  • 3.1 Aspecte generale

  • 3.2 Inventarul de emisii aferent principalelor categorii de surse existente în municipiul Cluj-Napoca

  • 3.2.1   Inventarul de emisii pentru traficul rutier

  • 3.2.2  Inventarul de emisii pentru încălzirea rezidențială, prepararea hranei, încălzirea în sectorul instituțional,

activitățile industriale și de prestări servicii din municipiul Cluj-Napoca

  • 3.2.3  Inventarul de emisii pentru alte activități

  • 3.2.4   Poluarea importată din alte regiuni

  • 3.2.5  Concluzii privind emisiile de poluanți generate de activitățile din arealul municipiului Cluj-Napoca

  • 3.3 Evaluarea calității aerului prin măsurători în puncte fixe

  • 3.4 Evaluarea calității aerului prin modelarea dispersiei poluanțilorîn atmosferă

  • 3.4.1   Descrierea modelului de dispersie utilizat - GRAL GUI V 16.8,17.1,19.03-Graz Lagrangian Model 64

  • 3.4.2   Rezultatele modelării dispersiei

Pentru repartizarea surselor s-a utilizat metode combinate dintre metoda impacturi și contribuții conform documentului https://fairmode.jrc.ec.europa.eu/SA.html

  • 3.4.3   Fondul regional

  • 3.4.4   Repartizarea contribuțiilor la evaluarea calității aerului între categoriile principale de surse de emisii.. 71

  • 3.4.5  Evoluția în timp a principalelor activități responsabile de emisii de poluanți

  • 3.4.6  Repartiția spațială a surselor de emisii

  • 3.4.7  Fondul urban total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse

comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontier

  • 3.4.8  Creșterea locală, total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și elctrică, agricultură,

surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontier.....................................................82

  • 3.4.9 Analiza rezultatelor privind evaluarea calității aerului în situația existentă în municipiul Cluj - Napoca... 85

4. MĂSURILE DIN CADRUL PLANULUI INTEGRAT DE CALITATE A AERULUI PENTRU AGLOMERAREA CLUJ-NAPOCA....................................................................................................................................................................

  • 4.1 Aspecte generale privind măsurile cuprinse în Planul integrat de calitate a aerului pentru aglomerarea Cluj-

Napoca...................................................................................................................................................................

  • 4.2 Descrierea măsurilor prevăzute pentru reducerea emisiilor din traficul rutier..................................................

4.2.1 îmbunătățirea calității transportului public și promovarea utilizării transportului public..............................

. 4.2.2 Gestionarea traficului................................................................................................................................


86


86

87

87


87


4.2.3 Amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete (piste, benzi), inclusiv în zonele de agrement.... 87

■4.2;4 Realizarea proiectelor de infrastructură mare...........................................................................................88

.        X^2-5 Restricti de trafic.................................................................................................................

88


.       4.3 Descrierea măsurilor prevăzute pentru reducere emisiilor din încălzirea în sectorul rezidențial

  • 4.3.1 Reglementarea din punct de vedere termic a ansamblurilor noi imobiliare.........................

4.3i2.EfiCiejltizarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale

89

89



89


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • 4.4 Descriere măsurilor prevăzute pentru reducerea emisiilor din procesul de eroziune eolian

  • 4.4.1 Creșterea suprafeței spațiilor verzi și gestiunea celor existente

  • 4.5 Descriere măsurilor prevăzute pentru reducere emisiilor de particule datorate fenomenului de resuspensie.. 89

  • 4.6 Evaluarea efectelor măsurilor asupra îmbunătățirii calității aerului

  • 4.7 Scenariul de bază

  • 4.7.1 Prezentarea măsurilor din cadrul scenariului

  • 4.7.2 Evaluarea efectelor aplicării măsurilor în scenariul de bază

  • 4.8 Scenariul de proiecție

  • 4.8.1 Prezentarea măsurilor din cadrul scenariului

  • 4.8.2 Evaluarea efectelor aplicării măsurilor în scenariul de proiecție

  • 4.9 Scenarii: cauză - efect - măsură - rezultat

  • 4.10 Efectele asupra calității aerului datorate implementării Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul

Cluj-Napoca, în cele două scenarii

5. EXEMPLE DE MĂSURI ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ

  • 5.1. Soluții de limitare a poluării în situații de urgență

Bibliografie

Anexa I Dispoziția nr. 3512/21.11.2018 - Constituire Comisie tehnica elaborare PICA

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030, Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • 1. INFORMAȚII GENERALE

    • 1.1. Calitatea aerului - calitatea vieții

0 zonă urbană este caracterizată de o densitate mare a populației în comparație cu zonele înconjurătoare, aceste zone apărând în urma proceselor de modernizare a societății ce a avut ca efect creșterea polarizării generate de dezvoltarea industrială. Efectul primar al acestui fenomen a generat o creștere a densității populației. Datorită industrializării și aglomerării, în aceste zone, calitatea factorilor de mediu a cunoscut o scădere semnificativă din cauza poluării aerului ca urmare a emisiilor de substanțe nocive din diverse surse existente la nivel urban, generarea de deșeuri, evacuarea de ape uzate, restrângerea spațiilor naturale/seminaturale, șamd.

Expansiunea urbana continuă și rapidă amenință echilibrul ecologic, social și economic al Europei, afirmă un raport făcut public de Agenția Europeană de Mediu (AEM), intitulat "Expasiunea urbană în Europa - o problemă ignorată a Europei”.( https://www.eea.europa.eu/publications/eea report 2006 10/eea report 10 2006 pdf/view).

Acest raport arată că multe dintre problemele de mediu din Europa sunt provocate de către expansiunea rapidă a zonelor urbane. Fenomenul de globalizare, rețelele de transport transfrontier, schimbările la scară largă în plan social, economic și demografic și diferențele dintre legislațiile naționale privind amenajarea teritoriului sunt câțiva dintre factorii majori care duc la modificarea mediului urban.

Expansiunea urbană se produce atunci când rata conversiei de utilizare a teritoriului depășește rata de creștere a populației. Peste un sfert din teritoriul Uniunii Europene a fost deja urbanizat, menționează raportul. Europenii trăiesc mai mult și tot mai multe persoane locuiesc singure, creând o cerere mai mare de spațiu locativ. Călătorim pe distanțe mai mari și consumăm mai mult. între 1990 și 2000, peste 800 000 de hectare din teritoriul Europei reprezentau terenuri construite. Această suprafață este echivalentă cu de trei ori suprafața Luxemburgului. Dacă tendința se menține, zona europeană urbanizată se va dubla într-un interval de numai un secol. Se impune o politica UE care să coordoneze si controleze amenajarea teritoriului, se arată in raport.

Extinderea orașelor impune un consum mai mare de energie, necesită o infrastructură de transport suplimentară și necesită zone mai mari de teren. Toate acestea afectează mediul natural și duc la creșterea emisiilor de poluanți, care, la rândul lor, produc atât modificări climatice, cât și valori crescute de poluare atmosferică și fonică. Drept consecință, expansiunea urbană are un impact direct asupra calității vieții populației care locuiește în orașe și în zonele pre-urbane.

O cauză majoră a poluării atmosferice și a problemelor de zgomot o reprezintă creșterea traficului nfotppfeat care determină și reducerea spațiului verde (ca urmare a nevoii de zone carosabile și a locurilor de parcare) și a zonei de liniște din centrele orașelor. Aceasta îi determină pe oameni să se mute de la oraș îpsuburbii. Noile zone urbane de densitate scăzută duc la utilizarea pe scară mai largă a mijloacelor de transport individuale, care accentuează problemele existente.

P°luanții pot fi clasificați:

• după starea de agregare (gaze (CO, SO2, NOX); solide (deșeuri solide, PM); lichide (pesticide,

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • •   după natura lor (poluanți anorganici (gaze, acizi, baze, metale); poluanți organici (carburanți, PAH, PCDD/F); poluanți organometalici (PbEt4, Hg(CH3)2, AsH(CH3)2)).

  • •   după proprietăți (lipofili (HAP, pesticide organoclorurate, carburanți); hidrofili (săruri, baze, acizi, oxizi, metale grele)).

Un alt aspect ce trebuie luat în considerare atunci când se face o clasificare a poluanților este efectul asupra sănătății (toxicitatea) pe care aceștia îl au precum și persistența și mobilitatea lor în factorii de mediu.

Pulberile în suspensie (PM), dioxidul de azot (NO2) și ozonul troposferic (O3) afectează cel mai mult sănătatea umană. Nivelurile mari de poluare a aerului au în continuare un impact negativ asupra populației, în special a celor care trăiesc în zone urbane. Poluarea aerului are totodată un impact considerabil asupra economiei, scăzând durata de viață, mărind costurile medicale și reducând productivitatea economică ca urmare a numărului de zile de lucru pierdute din cauza problemelor de sănătate. Poluarea aerului are un impact negativ și asupra ecosistemelor, pentru că degradează solurile, pădurile, lacurile și râurile și reduce producția agricolă.

Cele mai periculoase efecte pentru sănătatea populației sunt asociate nivelelor crescute ale ozonului de la nivelul solului, dispersiei particulelor fine și a substanțele gazoase cu potențial de acidifiere sau eutrofizare cum sunt dioxidul de sulf, oxizi! de azot sau amoniacul. Dioxidul de carbon, protoxidul de azot, metanul și compușii organici clorurați și fluorurați sunt considerați responsabili de încălzirea accelerată a atmosferei și de producerea unor fenomene meteorologice extreme.

Politicile anterioare și actuale și progresele tehnologice au dus la un progres lent, dar constant în direcția reducerii acestor efecte negative. Estimările actualizate din raportul privind Calitatea aerului în Europa - 2019 (https://www.eea.europa.eu/publications/air-quality-in-europe-2019 ) arată că, în 2016, concentrațiile de PM2,5 au cauzat aproximativ 412 000 de decese premature în 41 de țări europene, din care circa 374 000 au fost în cele 28 de state membre ale UE. Impactul estimat al expuneri la NO2 și O3 asupra populației din aceste 41 de țări Europene în 2016 a fost de aproximativ 71 000 și 15 100 de decese premature pe an, din care circa 68 000 respectiv 14 000 au fost în cele 28 de state membre ale UE.

O evaluare mai amplă, inclusă în raport, care analizează retrospectiv, arată că decesele premature cauzate de PM2,5, NO2 și O3 sunt puțin mai mici ca și în ani anteriori. Acest lucru se datorează punerii în aplicare de politici europene privind calitatea aerului și introducerii de măsuri la nivel național și local care au condus, de exemplu, la automobile, industrie și producție de energie mai ecologice.

  • 1.2. Cadrul legal

Aerul reprezintă factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluanților în mediu. Poluarea aerului are multe și semnificative efecte adverse asupra sănătății umane și poate provoca daune florei și faunei în general. Din aceste motive se acordă în ultima perioadă o atenție în creștere activităților de supraveghere, menținere și de îmbunătățire a calității aerului.

în România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător cu modificările și completările ulterioare. Prin această lege au fost transpuse în legislația națională prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21


mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa publicjtăs-kL^urnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 152 din 11 iunie 2008, prevederile Directi Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul



Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător publicată în Jurnalul Oficial al Uniuni Europene (JOCE) nr. L 23 din 25 ianuarie 2005 și prevederile Directivei 2015/1480 din 28 august 2015 de modificare a mai multor anexe la Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE ale Parlamentului European și ale Comisiei prin care se stabilesc normele privind metodele de referință, validarea datelor și amplasarea punctelor de prelevare pentru evaluarea calității aerului înconjurător.

Legea calității aerului are ca scop protejarea sănătății umane și a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menținerii calității aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului și îmbunătățirea calități în celelalte cazuri. Reducerea emisiilor de poluanți evacuate în atmosferă de activitățile umane este considerată una dintre principalele căi de îmbunătățire a calității aerului și este realizată atât prin stabilirea de norme privind emisiile la nivel național cât și prin reglemetări specifice unor surse sau domenii de activitate.

Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale, transpusă în România prin Legea nr. 278/2013 stabilește condițiile specifice de desfășurare a activităților pentru fiecare instalație cu potențial major de poluare din domenii cum sunt industria energetică, producția și prelucrarea metalelor, industria materialelor de construcții, industria chimică, creșterea intensivă a animalelor, gestionarea deșeurilor, industria lemnului, industria alimentară etc., precum și condiții speciale pentru instalațiile de ardere cu puteri mai mari de 50 MW, instalațiile de incinerare și coincinerare a deșeurilor, instalațiile care produc dioxid de titan și anumite instalații și activități care utilizează solvenți organici. Principalele cerințe care trebuie respectate fac referire la: prevenirea poluării, aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, reducerea, reciclarea și eliminarea deșeurilor, eficiența energetică, prevenirea riscurilor de accidente și limitarea efectelor acestora.

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător se aplică pentru principalii poluanți atmosferici care afectează sănătatea populației și mediului, respectiv dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM10 și PMzs), plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, mercur, nichel, PAH și cuprinde prevederi referitoare la:

  • •   definirea obiectivelor pentru calitatea aerului destinate să evite și să prevină producerea unor evenimente dăunătoare pentru sănătatea populației și mediului;

  • •   modul de evaluare a calității aerului pe baza unor metode și criterii comune, stabilite la nivel european;

  • •   obținerea informațiilor privind calitatea aerului în vederea combaterii poluării, monitorizării tendințelor și a efectelor măsurilor aplicate;

  • •   punerea la dispoziția publicului a informațiilor privind calitatea aerului;

  • •   modul de acțiune pentru menținerea sau îmbunătățirea calității aerului în funcție de nivelurile de poluanți rezultate în urma evaluării;

  • •   cooperarea cu celelalte state membre UE în vederea reducerii poluării aerului.

Conform acestui act normativ respectarea valorilor limită sau a valorilor țintă impuse se realizează prin evaluarea și gestionarea calității aerului pe arii ale teritoriului național, delimitate ca zone și aglomerări /a-- W' încadrate în funcție de nivelul existent al poluanților în regimuri de evaluare și regimuri de gestionare. il| ' Responsabilitatea privind evaluarea calității aerului la nivel național și încadrarea zonelor și aglomerărilor 3^înAșgimuri de evaluare și gestionare revine autorităților publice pentru protecția mediului, care iau în J. considerare în acest scop, atât rezultatele studiilor de modelare a dispersiei emisiilor de poluanți în aer, cât yyVv— și datele privind concentrațiile de poluanți în aer obținute prin măsurători continue în puncte fixe. Clasificarea în regimuri de evaluare se revizuiește cel puțin o dată la 5 ani sau ori de câte ori se produc Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


LQcative ale activităților care au efecte asupra concentrațiilor de poluanți în aer.


în toate ariile din zone și aglomerări în care, în urma evaluării calității aerului, s-au constatat niveluri ale poluanților care depășesc valorile limită sau valorile țintă prevăzute de lege trebuie elaborate planuri de calitate a aerului care să conducă la realizarea obiectivelor de calitate a aerului, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Planurile de calitate a aerului cuprind măsuri adecvate pentru reducerea în cel mai scurt timp a nivelului de poluanți în aer până la valori mai mici decât valorile limită/valorile țintă, precum și măsuri suplimentare de protecție a grupurilor sensibile ale populației, inclusiv a copiilor.

Procedura prin care se asigură cadrul juridic, organizatoric, funcțional și o concepție unitară de întocmire a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, de consultare a publicului, de aprobare, de punere în aplicare, de monitorizare și de raportare a stadiului și a efectelor realizării măsurilor din aceste planuri către instituțiile naționale și europene, este definită în Anexa la Hotărârea de Guvern nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității mediului. Metodologia cuprinde totodată informațiile care urmează să fie incluse în planurile de calitate a aerului.

I

I

I

I

I

I

I

I I


  • 1.3 Elaborarea planului integrat de calitate a aerului

în elaborarea prezentului document s-a ținut cont de prevederile art. 16 și 17 din HG nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, Ordinul nr. 598/2018, publicat în M.Of. nr. 549 din 02.07.2018 privind aprobarea listelor cu unitățile arministrativ - teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

în conformitate cu Ordinul nr. 598/2018, încadrarea în regimul de gestionare I sau II a ariilor din zone și aglomerări s-a realizat luând în considerare atât încadrarea anterioară în regimuri de gestionare, cât și rezultatele obținute în urma evaluării calității aerului la nivel național, care a utilizat măsurări în puncte fixe, realizate în perioada 2017 - aprilie 2018, cu ajutorul stațiilor de măsurare care fac parte din Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului.

Municipiul Cluj-Napoca este încardat în regim de gestionare I pentru poluanții dixid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx) și pentru particule în suspensie (PM10). Ca urmare a acestei încadrări este elaborat planul integrat de calitate a aerului.Studiul de calitate a aerului care stă la baza întocmirii Planului Integrat de calitate a aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca a fost elaborat de firma S.C. USI SRL. Cluj-Napoca. https://primariaclujnapoca.ro/plan-integrat-de-calitate-a-aerului/

Caracterizarea poluanților incluși în plan


Planul Integrat de Calitatea Aerului vizează reducerea concentrației de NO2 și pulberi în suspensie, fracția gravimetrică, PM10.

Caracteristicile generale, sursele naturale și antropice, precum și efectele asupra sănătății uman și mediului sunt prezentate sintetic, mai jos.

Dioxidul de azot/Oxizi de azot NCh/NOx

Plan integrat de calitate a aerului in Municipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Caractere generale

Există mai multe specii chimice de oxizi de azot, dar dintre speciile de poluanți atmosferici, de cel mai mare interes din punct de vedere al sănătății umane este dioxidul de azot.

Surse naturale

transferul din stratosferă;

acțiunea bacteriilor;

acțiunea vulcanică;

fulgerele;

la scară globală, emisiile de oxizi de azot din surse naturale sunt cu mult mai mari decât cele generate de activitatea umană, dar, fiind distribuite pe întreaga suprafață a pământului, concentrațiile atmosferice de fond rezultate sunt foarte mici.

Surse antropice

procesele de ardere în surse staționare (încălzire, producerea de energie); procese de ardere în sursele mobile (motoarele cu ardere internă în vehicule și nave), în special în etapa de accelerație sau la viteze mari.




I I I

I I

I I I

I I I

I

I

I I 0

I I


ROMÂNIA


PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329


www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Efecte asupra sănătății

Calea de pătrundere și afectarea metabolismului:


Tractul respirator, prin care se inhalează aproximativ 70 - 90% din cantitatea de dioxid de azot; dioxidul de azot sau produșii săi chimici pot rămâne în plămâni perioade prelungite de timp; După expunerea la dioxid de azot s-a observat prezența în sânge și în urină a acidului azotos, acidului azotic și a sărurilor acestora.


Expunere pe termen scurt:


Provoacă iritarea căilor respiratorii, cu efecte maxime la intersecția căilor respiratorii și la nivelul plămânilor, în zona în care se produce schimbul de gaze.

Concentrațiile zilnice de dioxid de azot sunt asociate pe ansamblu cu creșterea numărului de îmbolnăviri și a ratei de mortalitate cu cauze cardiovasculare și respiratorii.

S-a observat sensibilitatea mai mare în rândul persoanelor cu boli cronice pre-existente, cum sunt astmul bronșic și astmul bronșic pediatric.

Expunere pe termen lung

Afecțiuni pulmonare (tuse, respirație șuierătoare, dificultăți de respirație, atacuri de astm);

Reducerea funcției pulmonare;

Creșterea incidenței producerii de astm la copii;

Creșterea incidenței cancerului la copii și a cancerului pulmonar la adulți;

Efecte asupra fetusului (întârzierea creșterii intrauterine, naștere prematură, greutăți reduse la naștere);

Dioxidul de azot este puternic legat de particulele în suspensie, deoarece ambele provin din aceleași surse de ardere și este dificil de estimat dacă efectele sunt produse exclusiv de către dioxidul de azot sau reprezintă efecte cumulate cu alți poluanți, cum sunt pulberile în suspensie legate de trafic.



Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Efecte asupra mediului

Absoarbe radiația solară vizibilă cu efecte asupra schimbărilor climatice globale și asupra vizibilității atmosferice;

Participă, împreună cu oxidul de azot la reglarea capacității de oxidare a troposferei libere, prin controlul formării și dispariției radicalilor, inclusiv a radicalilor hidroxil;

în prezența hidrocarburilor ușoare și a luminii ultraviolete este principala sursă a ozonului troposferic și a azotaților, care formează o parte importantă a masei de PM 2.5 din aerul înconjurător;

Contribuie la acidifierea solului și a apelor de suprafață cu efecte asupra vieții animalelor, plantelor și biodiversității;

Afectează ecosistemele terestre și acvatice prin introducerea unor cantități excesive de azot care conduc, prin fenomenul de eutrofizare, la modificări ale diversității speciilor favorizând invazia unor specii noi

Particule în suspensie - PM (PMw/PMzs)

Caractere generale


Sunt particule microscopice solide sau lichide aflate în suspensie în atmosferă, formate în special din praf mineral și aerosoli marini; pulberile în suspensie sunt amestecuri complexe de componente cu caracteristici chimice și fizice diverse.

în funcție de proprietățile aerodinamice, care determină procesele de transport din aer și căile de metabolizare în tractul respirator se evidențiază ca importante categoriile:

- PM10, care include particule cu diametru aerodinamic mai mic de 10 pim

și reprezintă particulele inhalabile, suficient de mici pentru a pătrunde în zona toracică;

PM2.5, corespunzătoare fracției de PM10 cu diametrul aerodinamic mai mic de 2,5 pm diferențiată datorită probabilității mari de depunere în căile respiratorii de dimensiuni mai mici și în alveolele pulmonare.


Eroziunea rocilor;

Furtuni de nisip;

Erupții vulcanice;

Incendii spontane de pădure sau pajiști;

împrăștierea de aerosoli marini;

Dispersia polenului;____ ____ ___

Procesele de combustie a combustibililor fosili în procese industriale sau în motoarele vehiculelor;

Arderea combustibililor, în special a celor solizi pentru asigurarea încălzirii locuințelor;

Proceselejndustriale cu eliminare de particule sau de gaze care pot___

unicipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Efecte asupra sănătății


reacționa în atmosferă cu formarea de particule;

Eroziunea căilor de transport datorită componentelor de frânare în trafic;

Resuspensia prafului pe căile de trafic rutier, pe platformele industriale sau în zonele cu sol neacoperit;

Transformarea în atmosferă a altor poluanți generați de activitățile umane cum sunt dioxidul de sulf, oxizii de azot, amoniacul și compușii organici volatili.

Calea de pătrundere si afectarea metabo lismului:


Pătrund prin tractul respirator prin care pot ajunge, în funcție de dimensiuni, până la nivelul alveolelor pulmonare, iar cele foarte mici (cu diametru aerodinamic mai mic de 0,1 pm) pot trece în sistemul circulator cu afectarea altor organe, în special cele din sistemul cardiovascular.

Particulele în suspensie inhalate pot crește producția de imunoglobuline antigen-specifice, pot modifica reactivitatea căilor respiratorii la antigeni sau pot afecta capacitatea plămânilor de a reacționa la bacterii, ceea ce sugerează că expunerea poate duce la creșterea sensibilității la infecții microbiene.

Expunere pe termen scurt:

Provoacă iritarea căilor respiratorii;

Conduce la insuficiența mecanismelor de apărare pulmonare;

Produce exacerbarea bolii existente ale căilor respiratorii în cazul copiilor cu astm;

Expunere pe termen lung

Creșterea mortalității totale și a celei cu cauze specifice, în special cancer pulmonar și deficiențe cardio-pulmonare;

Creșterea tulburărilor cardiovasculare: evenimente ischemice, aritmii, evenimente cardiovasculare, variabilitatea ritmului cardiac;

Creșterea tulburărilor respiratorii: astm, cancer pulmonar, afecțiuni respiratorii;

Efecte asupra fetusului: naștere prematură, greutăți reduse la naștere.

Absorbția sau dispersia radiațiilor solare incidente, cu efecte directe asupra schimbărilor climatice;

Generarea de nuclee de condensare cu urmări în procesele de formare și evoluție a norilor;

Blocarea stomatelor, împiedicând procesul de fotosinteză, cu efecte asupra creșterii plantelor care pot conduce până la moartea acestora.



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • 2. Localizarea poluări - Municipiul Cluj-Napoca

    • 2.1. Caracteristici generale

în conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 cu modificările și completările ulterioare, Anexa 2, municipiul Cluj - Napoca este stabilit ca aglomerare.

Municipiul Cluj - Napoca este orașul reședință al județului Cluj și se regăsește pe culoarul Someșului Mic, la o altitudine medie de 363m, într-o zonă de cuvetă, străjuită de culmi de dealuri a căror altitudine este cuprinsă între 500m (Dealul Hoia: 507m - latura vestica) și 700m (Dealul Feleacului: 759m -latura sudică).

Zona de luncă a Someșului Mic a fost treptat ocupată de zonele de locuire și de dezvoltare economică (zone agricole, mai târziu, zone industriale), perimetrele nemorale (Pădurile Făget, Hoia, Lombului) rămânând să graviteze la oarecare distanță, spre zonele de culme ale dealurilor înconjurătoare.

Așezat la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional, municipiul Cluj-Napoca a constituit în permanență un centru de atracție turistică, atât datorită monumentelor aparținând trecutului istoric, cât și bogăței activități cultural-științifice favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee și biblioteci de rezonanță națională, de existenta teatrelor dramatice și lirice, cu largă audiență și pe plan internațional și nu în ultimul rând de existența Grădinii Botanice, în incinta căreia se află și un valoros muzeu botanic.

în secolul al Xlll-lea au fost ridicate primele ziduri de apărare ale cetății Clujului prevăzute cu turnuri de observație. Cetatea se afla pe malul drept al Someșului și ocupa 7 hectare. Două secole mai târziu au fost construite, cu sprijinul meșteșugarilor, alte ziduri din piatră, având porți de intrare și bastioane menite să protejeze vechea fortificație.

Fragmentele de fortificație care s-au păstrat până azi sunt Turnul Pompierilor și Bastionul Croitorilor, care au rezistat în timp păstrându-și forma originală.

Cluj-Napoca este un puternic centru universitar și medical, un pol al diversității și multiculturalismului, unde trecutul, prezentul și viitorul reprezintă suma identității și specificității locale. în Protocoalele din secolul al XVI-lea ale orașului Cluj, păstrate aproape în totalitate la Direcția Județeană Cluj a Arhivelor Naționale, cetățeanul clujean este considerat cu mândrie „acela care își iubește patria", iar „Republica este numele orașului întreg, pentru care noi suntem datori să murim și să-i oferim totul, să-i dăm și să-i consacrăm tot ce e al nostru”. Clujul, „orașul comoară”, era considerat, așadar, o republică urbană, o patrie pentru locuitorii săi, în care organizarea administrației municipale, repartizarea corectă a impozitelor, ordinea internă sau dezvoltarea urbanistică erau, de cele mai multe ori, mai importante decât evenimentele europene sau politica principilor. Deși vorbeau limbi diferite, clujenii au știut să trăiască, să se accepte, să conviețuiască și să își respecte reciproc valorile, într-un oraș care nu a aparținut niciodată unei singure etnii, unei singure confesiuni sau unei singure categorii sociale.


Figura 1. Planșă reglementări urbanistice Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj - Napoca (format jpeg.) sursa: https://primariaclujnapoca.ro/strategii-urbane/plan-urbanistic-general/

  • 2.2 Tipul de tinte care necesită protecția în zonă

în Municipiul Cluj-Mapoca tipul de țintă identificat care necesită protecția în zonă îl constituie copiii, persoanele în vârstă și vegetația.

Orașul este plasat pe locul doi ca populație în România, fiind printre puținele orașe care au înregistrat o creștere de la cifra înregistrată la recensământul din 2002. Zona metropolitană Cluj-Napoca are o populație de 411.379 de oameni, pe când populația zonei periurbane depășește 420.000 de locuitori.

Clujul este împărțit în 23 de cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de cartier. Ele sunt 'Vua dispuse circular, în jurul centrului. Orașul a beneficiat de o extindere majoră în ultimii ani, mai ales până în 2009, când pe baza construcțiilor masive care au avut loc s-au format noi cartiere sau zone de locuit la

case sau blocuri - ansambluri rezidențiale.



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

în prezent municipiul Cluj-Napoca este împărțit în următoarele cartiere: Grigorescu, Mănăștur, Zorilor, Mărăști, Dâmbul Rotund, Gheorgheni, Gruia, Bună Ziua, Iris, Andrei Mureșanu, Bulgaria, Centru, Gară, între Lacuri, Someșeni, Grădini Mănăștur, Hidelve, cel mai vechi cartier al Clujului, Sopor, definit în 2005, Borhanci, definit în 2005, Becaș, definit în 2005, Făget, definit în 2005, Zorilor Sud (inițial denumit Observatorului Sud sau Europa), Tineretului și Pata-Rât.


Bulgaria


Maraști              *

4 între Lacuri


  • 2.3. Estimarea zonei poluate si a populației expuse poluării

în anul 2017 pentru PM10 nu au fost înregistrate depășiri ale valori limite anuale iar numărul de zile pentru care concentrația medie a fost mai mare de 50 pg/m3 a fost sub 35.

Pentru NO2 în anul 2017a fost determinată depășirea valorii - limită anuale la stația de tip trafic CJ-1. în vederea estimării zonei poluate și a populației posibil expusă poluării, au fost identificate categoriile de populație vulnerabile la poluare și infrastructura pentru căile de trafic pentru care este depășită valoarea limită anuală, date ce au fost integrate GIS și rulate în cadrul modelărilor..

Categoriile vulnerabile la poluarea aerului sunt tineri sub 14 ani si persoanele în vârstă (peste 65 ani).

Tabel 1. Numărul de elevi în sisitemul de învățământ din

j-Napoca

Structura sistemului de învățământ

2014-2015

2015-2016

2016-2017

2017-2018

2018-2019

Nr. Total elevi

Nr. Tota elevi

Nr. Total elevi

Nr. Total elevi

Nr. Total elevi

Antepreșcolar

29

lipsă date

lipsă date

lipsă date

1232

Preșcolar

10051

9975

10188

10621

11168

Primar

12977

13786

14455

15554

15935

Gimnazial

9580

9716

10337

10317

10760

32637

33477

34980

36492

39095

Susra: Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Primăria Municipiului Cluj - Napoca



I I I I I 1

I

I I I I I I

I I I I I I


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Tabel 2. Numărul de persoane vârstnice din municipiul Cluj-Napoca care sunt înscrise la Centrele de zi și Cluburile pensionarilor din Serviciul Asistența Persoanelor Vârstnice din cadrul Direcției de Asistență Socială si Medicală                              __________________________________________________


Persoane vârstnice

2014

2015

2016

2017

2018

2019

TOTAL

3906

4558

4978

5513

5856

6350

Sursa: Primăria Municipiului Cluj - Napoca


Tabel 3. Estimarea zonei poluatețkm2) și a populației expusă poluării

Zona

Poluant

Cartiere

Estimarea lungimii de drum pentru care sunt evaluate depășiri ale valorilor limită orare/zilnice/anuale (km)

Areal de expunere (km2)

Populația expusă poluării (nr. loc)

I

no2

Centru, Mărăști, Iris, Bulgaria, Someșeni, între Lacuri, Gheorgheni, Andrei Mureșanu, Zorilor, Plopilor, Grigorescu.

10.520

5.74

85000 din care 15000 persoane peste 65 de ani și 10000 persoane cu vârsta sub 14 ani.

PM10

Centru, Mărăști, Gheorgheni, Andrei Mureșanu, Grigorescu, Plopilor

4.25

2.3

34000 din care 6000 persoane peste 65 de ani și 4000 persoane cu vârsta sub 14 ani.



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro



| Municipiul Cluj-Napoca Surse liniare

> Surse de suprafață a Surse staționare

Stații

CJ-4

PM10 med_zi [ug/mc] H 50 - 60,74 (50=VL) 35 - 50 (35=PSE) 25 - 35 (25=PIE) 20-25

15-20

Nr. elevi

  • •  34-193

  • •   194 - 445

  • •  446 - 789

  • •  790-1521



Figura 3. Repartizarea populației vulnerabile, expusă depășirii valorii limită zilnice pentru protecția sănătății umane PM10



I I

I I I I I I I I

I I I I I I


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


I I I

I I

I Li I I I I I I

I I I


Tabel 4. Date mortalitate/morbiditate în municipiul Cluj-Napoca

Date de

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

mortalitate

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Mortalitate infantilă ■ Total

12

16

24

8

11

32

20

16

16

Mortalitate infantilă prin              boli

respiratorii

8

10

9

3

2

5

4

6

4

Mortalitate generală ■ Total

2848

2693

2845

2823

2654

4345

4050

2653

2986

Mortalitate prin afecțiuni respiratorii

166

123

126

126

117

135

221

115

156

Mortalitate prin afecțiuni cardiovasculare

1467

1468

1571

1564

1476

1570

2182

1442

1492

Mortalitate prin tumori maligne respiratorii

758

123

146

128

110

2

181

144

152

Mortalitate prin tumori maligne cutanate

16

17

16

21

16

-

-

24

-

Date de

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

morbiditate

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Morbiditate generală ■ Total

105926

136898

120919

120784

120610

137551

105649

120180

71569

Morbiditate    prin

afecțiuni respiratorii,     din

care:

44890

36885

40721

40676

40617

37061

44772

40473

41001

morbiditate

IACRS     (infecții

acute,          căi

resp.sup.)

31107

38936

34879

34840

34790

39122

31025

34666

31651

morbiditate prin pneumonie

2527

2482

2335

2342

2359

2494

2221

2331

1357

morbiditate prin bronșită și bronsiolită acută

8229

9465

8811

8801

8789

9510

8207

8757

5911

morbiditate prin       bronșită

cronică

83

113

98

107

97

114

82

93

16

morbiditate prin emfizem

4

3

3

5

3

3

3

2

2

morbiditate prin astm bronșic

484

523

509

501

500

525

482

498

253

- morbiditate i.m.a.

23

26

22

25

27

26

22

24

32

- morbiditate

14

18

22

19

12

404

406

15

/W»

Plan integrat de calitate a aerului în Municipiul Cluj - Napoca ■ perioada 2020-2024


19 | p a g i



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Date de mortalitate

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

melanom malign

Sursa DSPJCJ

  • 2.3.1. Structura populației pe grupe de vârstă

Se poate observa o pondere redusă a populației sub 20 de ani, lucru explicabil - și în același timp general la nivelul țării - prin fertilitatea mult mai redusă a populației României după 1989.

Comparativ cu nivelul național și chiar cu mediul urban pe țară, lipsa copiilor este mult mai accentuată în Cluj (doar 11,7% din total erau copii sub 15 ani, în vreme ce în populația țării, copiii reprezentau în anul 2010 aproximativ 15%, iar în urbanul național 13,7%). Clujul are însă un surplus de poulație feminină chiar și față de urbanul național, la trei dintre grupele de vârstă, în prezent, 25-39 ani, ceea ce prezintă un atu important pentru numărul de nașteri. La celălalt capăt al scalei vârstelor, se observă că municipiul Cluj-Napoca, ca și celelalte orașe ale țării are o pondere și un număr mic de vârstnici; doar 13% dintre locuitorii Clujului au depășit vârsta de 65 de ani, în timp ce la nivel național ponderea acestora trece de 15% (în ansamblul urbanului ponderea fiind de 12%).

Detalierea acestor date pot fi regăsite în studiul de   calitate a aerului

https://primariaclujnapoca.ro/plan-integrat-de-calitate-a-aerului/.

200000



2010   2011   2012



intre 14 ani si 65 ani


peste 65 ani


5. Distribuția populației la nivelul municipiului Cluj - Napoca pe grupe de vârstă (2010 - 2018)

OMÂ/V/


a' *


Tabel 5. Distribuția populației pe grupe de vârstă

Grupe de vârstă

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

sub 14 ani

38554

39138

39650

40108

40543

41974

42803

43715

44763

intre 14 ani si 65 ani

237651

237501

236250

235128

233942

231867

229692

227683

225861

peste 65 ani

42237

42943

44142

45164

46334

47893

49512

51169

53051

TOTAL

318442

319582

320042

320400

320819

321734

322007

322567

323675

sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/paqes/tables/insse-table

250000

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • 2.4. Date climatice
    • 2.4.1. Caracteristici climatice

Analiza factorilor climatogenetici, are în vedere: suprafața activă, circulația generală a atmosferei și radiația solară.

Zona urbană și periurbană a municipiului Cluj- Napoca se caracterizează printr-o apreciabilă varietate a trăsăturilor suprafeței active (subiacente), fapt care se va reflecta și în diversitatea condițiilor topoclimatice.

Orașul este situat la limita dintre două subunități majore ale Depresiunii Transilvaniei: Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei.

Orașul este situat în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, în zona central-nord-vestică a României, fiind mărginit la sud de Dealul Feleacului, la nord de dealurile Lomb și Hoia, iar la est și vest de valea Someșului Mic. în apropiere (la aproximativ 30 de kilometri) se află Munții Apuseni, munți care influențează desfășurarea evenimentelor meteo pe aproape întreg parcursul anului.

Clima orașului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă fiind un oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile pot fi diferite de la cartier la cartier.

Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2 °C, iar media precipitațiilor este de 557 de milimetri.

  • 2.4.2. Regimul temperaturilor

Temperatura medie anuală

Pentru perioada 2010 - 2018, media multi-anuală a temperaturii aerului a fost de 10,3°C. Tendința temperaturii medii anuale marchează o creștere de circa 0,7°C, față de intervalul 2005-2010.

Temperaturile medii lunare

Temperaturile medii lunare indică un minim, în luna ianuarie 2017 (-4,5°C) și un maxim în luna iulie 2017 (19°C), din aceste valori rezultând o amplitudine medie anuală de 23,5°C.

Saltul termic între temperaturile medii ale lunilor care fac trecerea între anotimpuri este cel mai pronunțat la trecerea de la iarnă la primăvară: 5°C între media lunii februarie 2017 (-1,3°C) și cea a lunii martie 2017 (3,8°C). Urmează trecerea de la toamnă la iarnă, cu 4,5°C (2,9°C în noiembrie 2017 și -1,7°C în decembrie ), apoi cea de la vară la toamnă, cu 4,1°C (18,1 °C în august 2017 și 14,1°C în septembrie 2017), iar saltul termic cel mai redus, de numai 2,9°C, la trecerea de la primăvară la vară (14,3°C în mai 2017, respectiv 17,1 °C în iunie 2017).

Temperaturile extreme

Cea mai mare temperatură înregistrată la Stația meteorologică Cluj-Napoca, în intervalul 2010 -2018 a fost de 37,9°C, la data de 05 iulie 2012. Temperatura minimă cea mai scăzută a fost de -22,91 °C, înregistrată la data de 02 februarie 2012.

Numărul mediu anual de zile cu temperaturi caracteristice                                                L

Numărul mediu anual al zilelor de iarnă (temperatura maximă < 0°C) este de 38,8, ceea ce NM reprezintă 11% din numărul total al zilelor anului, frecvența maximă revenind lunii ianuarie (16,1 zile).

Numărul mediu anual al zilelor cu îngheț (temperatura minimă < 0° C) este de 123,9 (34% din


zilele anului), cu frecvența cea mai mare tot în luna ianuarie (29,0 zile).


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Data medie de producere a primei zile cu îngheț este 8 octombrie, iar cea a ultimei zile cu îngheț este 24 aprilie, rezultând un interval cu îngheț de 188 de zile.

Numărul mediu anual al zilelor de vară (temperatura maximă > 25°C) este de 66,0 (18% din zilele anului), cu frecvența maximă în luna iulie (19,6 zile).

Numărul mediu anual de zile tropicale (temperatura maximă > 30°C) este de 11,5 (3% din zilele anului), cu frecvența cea mai ridicată tot în luna iulie (5,1 zile).

Repartiția temperaturii aerului pe verticală. în acest context, cele mai importante sunt inversiunile de temperatură. Prezența lor este frecventă în zona Clujului, culoarul Someșului Mic și înălțimile care îl mărginesc favorizând canalizarea și acumularea aerului rece în imediata apropiere a suprafeței terestre. Inversiunile de temperatură au origini diferite.

Inversiunile de radiație terestră nocturnă au o grosime mai redusă (cel mult 200 m)

Inversiunile de origine dinamică au o grosime mai mare (pot depăși 1000 m), o durată mai mare, frecvența lor fiind maximă iarna și toamna, în condiții de regim baric anticiclonal. Inversiunile mixte au grosimea cea mai mare (pot atinge 2500 m), durata cea mai mare (peste o săptămână, neîntrerupt), ele putând să apară în orice anotimp, dar având frecvența maximă în intervalul octombrie - februarie. Intensitatea inversiunilor (diferența dintre temperatura la vârful inversiunii și cea de la baza ei) este cea mai mare în luna ianuarie, când și frecvența acestora este maximă.

Existența inversiunilor de temperatură are consecințe importante, dintre care pot fi menționate: prelungirea perioadelor cu fenomene de iarnă (îngheț), favorizarea formării ceții, a poleiului și a menținerii poluanților din aer în apropierea suprafeței terestre, apariția unor condiții topoclimatice improprii prezenței speciilor pomicole termofile în partea inferioară a versanților.

Repartiția temperaturii aerului pe orizontală

Insula termică reprezentată de oraș face ca temperatura să fie aici mai ridicată decât în zonele învecinate, în condițiile unei stratificații termice normale, diferențele de temperatură ating valorile cele mai mari (până la 5°C) în orele de amiază, când zona de luncă este evident mai caldă decât regiunile mai înalte. în situațiile cu inversiune termică, diferențele cele mai mari (până la 6°C) apar noaptea și, mai ales, dimineața, când temperatura este mai scăzută în zona joasă, față de zona mai înaltă a versanților.

Diferențieri apar și în cadrul orașului propriu-zis, mai ales vara (când cel mai cald este sectorul estic) și iarna (cu temperaturi mai ridicate în partea vestică a orașului).

Iarna este în general răcoroasă, cu temperaturi ce pot coborâ sub -20 5°C în cele mai reci zile. Cele mai reci zone ale orașului sunt vestul și estul (cartierul Grigorescu, respectiv Mărăști și Someșeni), datorită poziționării în valea Someșului Mic, unde inversiunile termice sunt cele mai pronunțate.

Cartierele mai înalte, Bună Ziua, Zorilor sau Gruia au parte de temperaturi ceva mai blânde, pe parcursul iernii, mai ales când se instalează un regim anticiclonic.

Uneori, diferentele de temperatură între zona joasă si cea înaltă a orașului pot fi de până la 10 5°C.

Temperatura minima absolută înregistrată a fost de -34,2 5°C pe data de 23 ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (-32 5°C) sau 13 ianuarie 1985 (-26 5°C).

în ultimii 30 de ani temperatura nu a mai coborât sub -23 5°C la stația meteo, însă minime neoficiale de până la -27 5°C au fost înregistrate la începutul lunii februarie 2012 în partea estică a orașului.

Primăvara în Cluj-Napoca este un anotimp de tranziție, moderat atât termic cât și din punct de vedere aljirecjgitatiilor.

Sffi5-20 de ani această tranziție de la iarnă la vară s-a scurtat tot mai mult, în luna mai deja >e^or$t4^țșmperaturi de vară.


22 | p a g i n a din I 4 3

I I I

I I I I I I I I I I I I

I I I I


Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

în luna martie uneori mai apar manifestări tardive ale iernii, cu ninsori moderate și temperaturi scăzute, foarte rar acest lucru întâmplându-se și în prima parte a lunii aprilie.

Vara este în general moderată termic, fără excese de temperatură, cum se întâmplă în zonele sudice ale Transilvaniei (unde maximele termice ajung câteodată și la 40,5°C). La acest lucru contribuie atât proximitatea Munților Apuseni cât și poziționarea orașului mai la nord în regiune.

Temperaturile se situează, în cele mai multe zile, în intervalul 25-30 5°C, însă uneori, în medie o dată la 3-4 veri se înregistrează și temperaturi caniculare, de 35-36 5°C.

Temperatura maximă absolută a fost înregistrată, pe data de 25 august 2012, de 38,5 °C, precedentul record fiind de 38,0 °C, în data de 24 iulie 2007.

Toamna este în general mai rece față de alte zone din Transilvania, datorită frecvenței tot mai ridicate a maselor de aer venite dinspre nordul Europei. Cu toate acestea, în luna septembrie încă se mai pot înregistra temperaturi de vară, care pot atinge chiar și pragul caniculei în cele mai extreme situații. Trecerea de la vară la toamnă târzie se face destul de brusc, pe parcursul unei singure luni, timp în care se înregistrează și cele mai multe zile cu precipitații și vânt puternic.

Temperaturile pot să coboare de la 30-35 °C la mijlocul lunii septembrie până la -5 °C la mijlocul lunii octombrie, această perioadă a anului fiind cea mai „continentalizată” în zona municipiului Cluj -Napoca.

în unele sezoane temperaturile plăcute persistă până la mijlocul lunii noiembrie, însă dacă se instalează un regim anticiclonic, greu de urnit, se formează foarte frecvent ceața iar valorile termice sunt situate în jurul pragului de 0 °C, începând de la sfârșitul lunii octombrie.

Tabel 6. Media temperaturiilor înregistrate în perioada 2010 - 2018 la stația meteo din Cluj-Napoca

Nr. crt.

An

Valoarea medie

Valoarea minimă (data)

Valoarea maximă (data)

1.

2010

+ 12.16°C

-18.42°C (31.12.2010)

+33.61°C (17.07.2010)

2.

2011

+ 10.80°C

-21.52°C (02.02.2011)

+34.42°C (19.07.2011)

3.

2012

+12.36°C

-22.91°C (02.02.2012)

+37.90°C (05.07.2012)

4.

2013

+12.06°C

-16.4°C (10.01.2013)

+37.20°C (29.07.2013)

5.

2014

+12.12°C

-09.07°C (26.01.2014)

+31.52°C (07.07.2014)

6.

2015

+10.3°C

-17.7°C

+35.6°C

7.

2016

+9.7°C

-14.7°C

+34.1°C

8.

2017

+11.48°C

-13.24°C (07.01.2017)

+29.52°C (04.08.2017)

9.

2018

+10.8°C

-16.7°C (01.03.2018)

+32.2°C (21.08.2018)

Sursa: APMCJ

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

CJ-2 - PM10 + Temperatură-2017

70.00

14.00

60.00

0.00

■mc Temperatură ■■■■—■ PM10

Figura 6. Variația concentrației medii zilnice de PM10 gravimetric în funcție de temperatură în stația CJ-2 pentru anul 2017 sursa date http://www.calitateaer.ro

CJ-2 - NO2 +Temperatură-2017

160.00                                                                                                          50.00

140.00


120.00

100.00

| 80.00

60.00

40.00

20.00

0.00

■muh Temperatură -----NO2

Figura 7. Variația concentrației medii orare de NO2 în funcție de temperatură în stația CJ-2 anul 2017 sursa date http://www.calitateaer.ro


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

CJ-4 - N02 + Temperatură - 2017 - depășiri

300.00




Figura 8. Variația concentrației de NO2/depășiri media orară în funcție de temperatură în stația CJ-4 anul

2017 sursa date http://www.calitateaer.ro


Din figura 6. se poate observa creșterea concentrației medii zilnice de PM10 odată cu scăderea temperaturilor din cauza sistemelor de încălzire utilizate de populație (centrale termice, sobe) la care se adaugă și efectul numeroaselor șantiere (pentru ansambluri imobiliare și birouri) deschise în zona stației dar și a noilor ansambluri imobiliare și birouri date în folosință. Ansamblurile imobiliare cu sute de apartamente și birourile ce găzduiesc sute de angajați au înlocuit case unifamiliale sau clădiri cu un număr redus de apartamente, astfel cantitatea de emisii de PM10 a crescut prin încălzirea acestora.

în cazul NO2 din figura 8. se constată că depășirile valorii - limită orare în stația CJ—4 au loc în zile în care temperatura este scăzută, și sunt cauzate în principal de traficul rutier din zonă și încălzirea domestică.

Datorită faptului că principala sursă de emisii de NO2 în zonă este traficul rutier, pot să apară episoade cu valori mari de concentrație și în zilele calde cu temperaturi mai mari de 20°C.

Topoclimate și microclimate în municipiul Cluj - Napoca

Topoclimate

Sub aspect topoclimatic, zona studiată cuprinde trei topoclimate naturale - de versant cu expoziție sudică, de versant cu expoziție nordică, de luncă - și unul antropic sau orășenesc (V. Belozerov, 1972).

Topoclimatul de versant cu expoziție sudică este întâlnit pe Dealul Lomb, Dealul Sf. Gheorghe, Dealul Fânațe și, parțial, Dealul Hoia-Cetățuie.

Acest topoclimat se caracterizează prin variații mai mari ale temperaturii și printr-o mai intensă circulație locală a aerului.

Topoclimatul de versant cu expoziție nordică este specific pentru Dealul Feleacului și, parțial, pentru Dealul Hoia- Cetățuie. Aici variațiile termice sunt mai mici, iar circulația locală a aerului este mai puțin intensă. Topoclimatul de luncă prezintă variații termice diurne mai mari, dese inversiuni de temperatură și o frecvență sporită a fenomenelor de iarnă, care afectează mai ales partea inferioară a versanților.

Topoclimatul orășenesc se caracterizează prin temperaturi mai ridicate (insula printr-o umezeală mai scăzută și o poluare mai accentuată.


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Spațiul urban prezintă un anumit grad de neomogenitate, din cauza mai multor factori: influența reliefului, forma și dispunerea clădirilor, gradul de înlocuire a elementului natural cu cel antropic, funcțiile social-economice preponderente în diferitele zone ale orașului. Ca urmare, în cadrul topoclimatului urban se pot separa mai multe microclimate (subsectoare).

Microclimate

Subsectorul cu microclimat orășenesc de luncă cuprinde, la rândul lui, mai multe microclimate.

Microclimatul cartierelor centrale apare în condițiile prezenței clădirilor înalte și a zonelor pavate, deci acolo unde spațiile verzi ocupă areale restrânse.

Temperatura aerului este mai ridicată iarna și vara, iar umezeala este mai redusă.

Microclimatul cartierelor industriale se observă de-a lungul Văii Nadășului și a Someșului Mic. Diferențierile termice sunt relativ reduse față de zona centrală, dar se remarcă frecvența mai mare a ceții și a poluării aerului. Microclimatul cartierelor vestice (Mănăștur, Grigorescu, între Ape) beneficiază de o circulație mai intensă a aerului, datorită canalizării acestuia de-a lungul Văii Someșului Mic.

Ca urmare, temperaturile sunt mai reduse, iar umezeala aerului este mai mare. Microclimatul cartierelor estice a municipiului (Mărăști, Aurel Vlaicu, Someșeni) se caracterizează prin temperaturi mai ridicate, o frecvență mai mare a ceții și printr-o poluare a aerului mai accentuată.

Subsectorul cu microclimat orășenesc de versant

Versanții cu expoziție nordică prezintă valori termice mai modeste, inversiunile de temperatură sunt mai frecvente, iar fenomenele de iarnă au o durată mai mare.

Microclimatul orășenesc de versant propriu-zis este întâlnit în cartierele: Andrei Mureșanu și Zorilor. Aici sunt specifice înclinarea mai mare a reliefului, ponderea mai mare a spațiilor verzi intercalate între clădiri, temperaturile mai scăzute și existența inversiunilor de temperatură.

Microclimatul cartierului Gheorgheni se suprapune unui relief în general plan, unde influența spațiilor verzi este importantă. Circulația aerului este mai intensă decât în zona centrală.

Versanții cu expoziție sudică se întâlnesc în cartierele Dâmbu Rotund și, parțial, Iris. Temperatura aerului este mai ridicată, în special vara, iar amplitudinile termice diurne sunt mai mari. Din cauza barajului exercitat de către Dealul Hoia-Cetățuie, circulația aerului se face cu viteze mai reduse.

Subsectorul cu microclimat de inteifluviu este caracteristic interfluviului dintre Someșul Mic și Nadăș (Dealul Hoia-Cetățuie). Față de zona de luncă, circulația aerului este aici mai intensă, iar amplitudinile termice sunt mai reduse.

  • 2.4.3. Regimul precipitațiilor

Precipitațiile medii anuale

Suma precipitațiilor pentru intervalul 2010 - 2018 a fost de 5667 mm cu o valoare maximă de 40 mm în 12 h în data de 23.07.2014 și o pondere a zilelor cu precipitații de 1450 zile.

Precipitațiile medii lunare

Cantitățile lunare marchează un maxim în luna iunie (95,6 mm) și un minim în luna martie (22,3 mm), valoarea din martie fiind foarte apropiată de media lunilor februarie (22,4 mm) și ianuarie (23,6 mm).

Numărul mediu anual al zilelor cu cantități > 1,0 mm este de 87,6 mm (24,0 din zilele anului), cu un maxim în luna mai și un minim în octombrie.

Zilele cu cantități > 2,0 mm au fost în număr de 64,6 (17,7% din zilele anului), cu maximul în luna mai șjjjiixynTul în lunile februarie și octombrie.

/^^irui mediu al zilelor cu cantități > 5,0 mm este de 32,9 (9,0% din numărul zilelor din an), cu 4§a$hwUot-mai și cu minimul în luna martie.

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Zilele cu cantități > 10,0 mm au fost în număr de 13,1 (3,6%), maximul aparținând lunii iulie, iar minimul lunii ianuarie.

Numărul mediu anual al zilelor cu cantități > 20,0 mm este de 3,4 (0,9% din zilele anului), cu maximul în lunile iulie și august, respectiv cu minimul în decembrie.

Zilele cu cantități > 30,0 mm au fost foarte puține, în medie numai 0,9 (0,3% din numărul zilelor unui an), cu frecvența maximă în lunile de vară (iunie, iulie, august) și cea minimă în ianuarie, februarie, martie, aprilie, octombrie și decembrie.

Stratul de zăpadă

Numărul mediu anual al zilelor cu precipitații sub formă de ninsoare este de 35,7 respectiv 9,6% din numărul de zile dintr-un an.

Ninsorile cad în intervalul octombrie - aprilie, cu un maxim în luna ianuarie (11,0 zile).

în zona studiată, stratul de zăpadă poate fi prezent în intervalul octombrie - aprilie, ceea ce înseamnă întreg semestrul rece și prima lună a semestrului cald al anului.

Numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă este de 55, valorile medii lunare fiind cuprinse între 3 în luna noiembrie, respectiv 18 în luna ianuarie.

Grosimea maximă a stratului de zăpadă are valoarea medie în intervalul 2010-2018 de 7 cm.

Valoarea maximă în acest interval este de 36 cm și a fost atinsă în data de 16.02.2012.

Repartiția spațială a precipitațiilor

Din cauza modului punctual de înregistrare, ca și a diversității condițiilor de relief și a influențelor antropice, caracterizarea repartiției teritoriale a precipitațiilor atmosferice în zona municipiului Cluj-Napoca și în arealele învecinate este destul de dificil de realizat.

Totuși, se pot face unele aprecieri, mai ales dacă se au în vedere și perioade mai îndepărtate, când numărul stațiilor meteorologice de pe teritoriul orașului era mai mare.

Astfel, se poate spune că, în sezonul rece, cantitățile sunt mai mari în partea estică a orașului, față de cea vestică, dar diferențele nu sunt importante. în sezonul cald, valorile sunt mai mari în sectorul vestic față de cel estic, diferențele fiind, de această dată, mai mari.

Rezultă că, în ansamblu, partea vestică primește o cantitate de precipitații mai mare decât partea estică. în schimb, în sectorul estic sunt mai frecvente zilele când se înregistrează cantități mai mari de precipitații (peste 10 mm). Partea centrală a orașului, din cauza efectului de horn, primește mai rar cantități foarte mari de precipitații într-un interval scurt de timp, traiectoria norilor Cumulonimbus fiind abătută sub influența efectului menționat.

Tabel 7. Cantitatea de precipitații (mm) înregistrai

ie în perioada 2010 - 2018 la staț

a meteo din Cluj-Napoca

Nr. crt

An

Cantitatea totală de precipitații (mm)

Valoarea maximă (data)

Ponderea zilelor cu precipitații

----

1.

2010

724.8

49.6 mm (05.08.2010)

130

B Șl

2.

2011

534.8

30.8mm (20.05.2011)

141

3.

2012

628.8

28.0mm (16.12.2012)

182

4.

2013

650.0

27.6mm (12.09.2013)

158

5.

2014

707.4

33.2mm (23.10.2014)

160

1

6.

2015

675.4

-

7.

2016

762.4

-1

V

8.

2017

424.0

25.8mm (20.04.2017)

116              fr

9.

2018

618.5

ROMÂNIA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

■■■■■ Precipitații PM10

Figura 9. Variația concentrației medii zilnice de PM10 gravimetric în funcție de cantitatea de precipitații în stația CJ-2 anul 2017 sursa date http://www.calitateaer.ro

<4^^                 41 <4^ <4^4^ 4^ 4^ 4^ 4^ 4^4^ 4^4~ 4>4>4>4>4>4>4>4>4>4>

Precipitații .......... PM10               zilnică

Figura 10. Variația concentrației medii zilnice PM10 în corelație cu cantitatea de precipitații în stația CJ-2 anul 2017 sursa date http://www.calitateaer.ro

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


CJ-2-NO2+Precipitații-2017

120



Figura 11. Variația concentrației medii orare de NO2 în funcție de cantitatea de precipitații în stația CJ-2 anul
2017 sursa date http://www.calitateaer.ro

în figura 10. se observă o creștere a concentrațiilor de PM10 în zilele în care precipitațiile lipsesc, acestea având un rol important în curățirea aerului de particule și în spălarea acestora de pe suprafețe.

în cazul NO2 în figura 11. se poate observa că concentrațiile acestuia nu sunt în strânsă corelație cu precipitațiile.

  • 2.4.4. Regimul eolian fel ca și în altitudine.

    Frecvența medie anuală a vântului pe direcții indică predominarea direcțiilor NV (12,6%), V (10,5%) și NE (8,5%), procentajele minime revenind direcțiilor N (3,0%), SV (2,9%) și S (2,5%).

    Este de remarcat frecvența importantă a calmului (45,4%), cu valoarea cea mai mare în luna decembrie (60,6%) și cea mai mică în luna iunie (31,7%).

    Frecvența vitezei medii a vântului pe direcții se păstrează în concordanță cu frecvența direcțiilor, la


Vitezele medii cele mai mari aparțin direcțiilor NV (4,4 m/s) și V (3,6 m/s), în timp ce mediile cele mai ridicate ale vitezelor maxime sunt caracteristice acelorași direcții: 6,1 m/s pentru direcția NV, respectiv 4,7 m/s pentru direcția V. Cu excepția direcției SE (3,1 m/s), celelalte cinci direcții rămase se caracterizează prin viteze medii mai reduse și foarte apropiate între ele: 2,5 m/s pentru direcțiile S și SV, 2,3 m/s pentru direcția E, 2,2 m/s pentru direcțiile NE și N.


Anotimpual, situația vitezelor medii cele mai mari, respectiv cele mai mici se prezintă în felul următor: iarna, 4,6 m/s pentru direcția NV, respectiv 1,0 m/s pentru direcția N; primăvara, 4,8 m/s pentru NV, respectiv 2,3 m/s pentru NE; vara, 4,4 m/s pentru NV, respectiv 2,0 m/s pentru NE și E; toamna, 3,9 m/s tot pentru direcția NV, respectiv 2,1 m/s pentru direcția NE.

Diurn, frecvența vântului pe direcții prezintă o oarecare regularitate, cu un anumit specific pentru

fiecare anotimp (Belozerov, 1972).

Fluctuațiile pe direcții sunt mai mici iarna și vara, datorită maselor de aer mai omo „(X|, mai mari în anotimpurile de trecere, când contrastele dintre masele de aer sunt mai accentuâfe.'1îfit<w^



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

noapte, când circulația aerului este mai slabă (minimul vitezei vântului se înregistrează în cursul nopții sau dimineața devreme), predomină direcția V, conform orientării generale a vântului în zona Clujului. Acest fapt este determinat de orientarea culoarului Someșului Mic. Vara, creșterea frecvenței pe această direcție se datorează, în parte, și scurgerii aerului dinspre Munții Gilăului, de-a lungul Someșului Mic, sub forma unei brize montane de vale. Fenomenul este influențat și de brizele locale de relief. în orele de zi, datorită încălzirii suprafeței terestre, vântul se intensifică (maximul vitezei se înregistrează în jurul orei 14), iar direcția predominantă devine cea de NV, cu deosebire primăvara și vara.

Se remarcă importanța configurației reliefului, cu orientarea generală V - E a culoarului Someșului Mic, pentru direcțiile dominante (NV, V) și pentru vitezele medii cele mai mari, corespunzătoare acestor direcții. Aceeași configurație a reliefului explică ponderea importantă a circulației din sectorul estic (NE, SE și E), în special în sezonul rece, când influența Anticiclonului Est-European este mai accentuată.

Frecvența mare a calmului, cu deosebire în sezonul rece, favorizează persistența inversiunilor de temperatură, care, la rândul lor, constituie un factor important pentru apariția și menținerea ceții, precum și pentru împiedicarea disipării poluanților atmosferici (zona industrială din N și NE orașului, platforma pentru depozitarea deșeurilor menajere de la Pata-Rât, poluarea datorată traficului rutier extrem de intens).

Zona construită a orașului influențează circulația aerului din straturile inferioare ale troposferei. Astfel, trama stradală a Clujului are arterele principale orientate V - E, în conformitate cu orientarea culoarului Someșului Mic, fapt care conduce la intensificarea circulației aerului din direcțiile V (mai frecvent) și E. Mai recent, apariția unor clădiri înalte în zone unde predomină construcțiile fără etaj sau cele cu maximum 3-4 nivele, a impus particularități noi în circulația aerului. Să dăm ca exemplu doar clădirile unor bănci: BRD, de pe B-dul 21 Decembrie 1989, Banc Post, de pe str. M. Eminescu etc.

Tabel 8. Valoarea medie a vitezei vântului (m/s) în perioada 2010 - 2018 la stația meteo din Cluj-Napoca

Nr. crt.

An

Valoarea medie (m/s)

1.

2010

0.45

2.

2011

0.36

3.

2012

0.24

4.

2013

0.18

5.

2014

0.19

6.

2015

0.81

7.

2016

0.49

8.

2017

0.70

9.

2018

0.71

10.

2019

0.74

sursa: APMCJ



Figura 13. Variația concentrației medii zilnice de PM10 gravimetric în funcție de viteza vântului în stația CJ-2


anul 2017 sursa date http://www.calitateaer.ro

CJ-2 - NO2 +Viteza vântului-2017




Figura 14. Variația concentrației medii orare de NO2 în funcție de viteza vântului în stația CJ-2 anul 2017


sursa date http://www.calitateaer.ro



Figura 15. Variația concentrației medii orare de NO2 în funcție de viteza vântului în stația CJ-4 anul 2017 sursa date http://www.calitateaer.ro

în figurile de mai sus se poate observa că dispersia poluanților (NO2 și PM10) este influențată de perioadele de calm atmosferic și cele în care se înregistrează mișcări ale curenților de aer. în cazul ambilor poluanți, perioadele cu concentrații mari înregistrate cât și de depășiri a valorii limită orare pentru NO2 și a valorii limită zilnice pentru PM10 este în corelație cu perioadele de calm atmosferic, când viteza vântului a fost de O m/s sau cuprinsă între 0-0,2 m/s. Se poate observa că în zilele când viteza vântului a fost mai mare au fost înregistrate concentrațiile cele mai reduse de poluant.

în figurile 16 și 17 în cazul PM10 se poate observa că pentru perioada în care s-a înregistrat depășirea valorii limită zilnice, distribuția concentrației (%) este mai mare pe direcțiile E - SE - SSE cu o viteză a vântului < 0.50m/s (calm atmosferic).

Pentru NO2 în figurile 18 și 19 se observă că pentru momentul în care s-a înregistrat depășirea valorii limită orară, distribuția concentrației (%) este mai mare pe direcția SV cu distribuția de viteză a vântului (%) pe această direcție < 10% și viteza vântului < 0.50m/s (calm atmosferic).

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Distribuția concentrației (%) CJ-2-GRAV. 10 - PM10-Valori orare Perioada: 2017/12/12 24:00:00-2017/12/13 23:59:00 Serii pentru direcția vantului:CJ-2-MTX - Direcția vantului-Valori orare Clasa de stabilitate: Toate; Total ore: 24;

Date valide:24; Date nevalide:0; Date lipsa:0; Date ignorate:0


Distribuția de viteza a vântului (%)

CJ-2-MTX - Viteza vantului-Valori orare Perioada: 2017/12/12 24:00:00-2017/12/13 23:59:00

Serii pentru direcția vantului:CJ-2-MTX - Direcția vantului-Valori orare

Clasa de stabilitate: Toate; Total ore: 24;

Date valide:24; Date nevalide:O; Date lipsa:O; Date ignoratei




  • ■ < 1O.OOpg/m3 ■ 10.00 - 20.00pg/m3 ■ 20.00 - 30-OOpg/m3

  • ■ 30.00 - 50.00pg/m3 ■ 50.00 -1OO.OOpg/m3 ■ > 10O.OOpg/m3


  • ■ < 0.50m/s ■ 0.50 - 2.00m/s ■ 2.00 - 6.00m/s     6.00 - 8.00m/s

  • ■ 8.00 -10.OOm/s ■ 10.00 -12.00m/s ■ > 12.00m/s


Figura 16. Distribuția concentrației de PM10 gravimetric în funcție de direcția vântului în stafia CJ-2 sursa date http:l/www.calitateaer.ro


Figura 17. Distribuția vitezei vântului % înstatiaCJ-2 sursa date http:/fwww.calitateaer.ro


Distribuția concentrației (%) CJ-4-9841B - NOZ-Valori orare Perioada: 2017/12/11 24:00:00-2017/12/12 23:59:00 Serii pentru direcția vantului:CJ-4-MTX - Direcția vantului-Valori orare Clasa de stabilitate: Toate; Total ore: 24;

Date valide:23; Date nevalide:1; Date lipsa:0; Date ignorate.O


Distribuția de viteza a vântului (%) CJ-4-MTX - Viteza vantului-Valori orare Perioada: 2017/12/11 24:00:00-2017/12/12 23:59:00

Serii pentru direcția vantului:CJ~4-MTX - Direcția vantului-Valori orare Clasa de stabilitate: Toate; Total ore: 24;

Date valide:24; Date nevalide:0; Date lipsa:0; Date ignorate:0




  • ■ < 50.00pg/m3 ■ 50.00 -100.00pg/m3 ■ 100.00 - 140.00pg/m3

  • ■ 140.00 - 200.00pg/m3 ■ 200.00 - 400.00pg/m3 ■ > 400.00|Jg/m3


■ <0.50m/s ■ 0.50 - 2.00m/s ■ 2.00 - 6.00m/s 13 6.00 - 8.00m/s

H 8.00 -10.OOm/s ■ 10.00 -12.00m/s ■ > 12.00m/s


Figura 18. Distribuția concentrației de NO; în funcție de direcția vântului în stația CJ-4 sursa date http:/lwww .calitateaer.ro


Figura 19. Distribuția vitezei vântului % în stația CJ-4 sursa date http:/lwww.calitateaer.ro


2.4.5. Regimul nebulozității

Suma medie anuală a numărului de ore în care razele solare directe au luminat platforma se apropie de 2000 de ore (1998,1 ore), cu un maxim în luna iulie (282,4 ore) și un minim în luna decembrie (46,9 ore). Semestrului cald îi revin 1402,6 ore, iar celui rece 595,5 ore. Anotimpual, situația se prezintă în felul


'«CLUl^.c'


următor: iarna -192,8 ore, primăva - 554,5 ore; vara - 786,6 ore; toamna - 464,2 ore.

Raportând durata de strălucire efectivă la cea posibilă, rezultă o fracție de insolșție medfe'anaâtâ de *>«•>•.......................

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

0,45. Pe anotimpuri, valorile sunt următoarele: 0,23 pentru iarnă; 0,45 pentru primăvară; 0,56 pentru vară; 0,46 pentru toamnă. Valorile lunare ale fracției de insolație variază între 0,18 în luna decembrie și 0,60 în luna iulie.

Nebulozitatea. Reprezintă parametrul invers duratei în care razele solare directe au luminat platforma. Nebulozitatea medie anuală, exprimată în zecimi, are valoarea de 5,7- în semestrul cald, ea atinge 5,5, iar în semestrul rece se ridică până la 6,2. în cursul anului, nebulozitatea medie lunară prezintă un maxim principal în luna decembrie (6,9) și unul secundar în luna mai (6,1), respectiv un minim principal în august - septembrie (4,5) și unul secundar în martie (5,6).

Numărul mediu anual de zile cu cer senin este în jur de 50 (maximul în septembrie, minimul în decembrie), iar cel al zilelor cu cer acoperit se ridică la 120 (maxim în decembrie, minim în august). Prin urmare, frecvența cea mai mare o au zilele cu cer noros (nebulozitatea între 3,6 și 7,5). Activitățile antropice, ca și apariția inversiunilor de temperatură, măresc valorile nebulozității în zona de luncă a Someșului Mic (frecvență crescută a cețurilor și a norilor Stratus), în timp ce zonele periferice, mai înalte, au o nebulozitate mai redusă.

Diurn nebulozitatea diferă în funcție de anotimp. Tipul de iarnă se caracterizează printr-o nebulozitate ridicată în tot cursul zilei, cu diferențe mici între zi și noapte, putându-se observa, totuși, un maxim de dimineață (nori stratifomi). Tipul de vară prezintă o nebulozitate diurnă mai redusă, cu diferențe destul de importante între zi și noapte. Se pot identifica două maxime, unul după-amiază (nori convectivi) și celălalt dimineața devreme (nori stratiformi), respectiv două minime, noaptea și înainte de amiază. Tipurile de primăvară și de toamnă au un caracter de tranziție între tipurile menționate anterior.

CJ-2 - NO2+ Radiație solară-2017




Figura 21. Variația concentrației medii orare de NO2 în funcție de radiația solară solară înregistrată în stația CJ-4 anul 2017 sursa date http://www.calitateaer.ro

CJ-2 - NO2+ Umiditate relativă-2017

Figura 22. Variația concentrației medii orare de NO2 în funcție de umiditatea relativă înregistrată în stația CJ

2 anul 2017 sursa date http://www.calitateaer.ro

Nu s-a putut stabili o corelație între creșterea concentrațiilor de NO2 și PM10 cu umiditatea sau radiația solară și doar dacă privim în ansamblu din prisma calmului atmosferic, cu precădere în sezonul rece, favorizeazând persistența inversiunilor de temperatură, care, la rândul lor, constituie un factor important pentru apariția și menținerea ceții, precum și pentru împiedicarea disipării poluanțilo

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • 2.4.6. Topografia

Orașul este situat la limita dintre două subunități majore ale Depresiunii Transilvaniei: Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei.

Podișul Someșan este reprezentat prin Dealurile Clujului și Dealurile Feleacului. Dealurile Clujului, situate la nord de Someșul Mic, prezintă, în ansamblul lor, o expoziție sudică și ating o înălțime maximă de 682 m, în Dealul Lomb. Dealurile Feleacului, considerate ca aparținând tot Podișului Someșan (Geografia României, I, Geografia Fizică, 1983), reprezintă, de fapt, o zonă de tranziție între Munții Apuseni și Depresiunea Transilvaniei. Ating înălțimea maximă de 833 m (Vf. Peana), iar pentru zona studiată prezintă interes Versantul nordic, mai abrupt, care se continuă spre oraș cu complexul de terase de pe dreapta Someșului Mic.

Culoarul Someșului Mic materializează în teren limita dintre Dealurile Clujului și Dealurile Feleacului. Este zona în care s-a construit orașul vechi, ea suprapunându-se luncii Someșului Mic (345 m altitudine în centrul orașului) și Nadășului, cele două cursuri de apă fiind separate de Dealurile Hoia (506 m) - Cetățuie.

Câmpia Transilvaniei își are limita sa vestică relativ aproape de Cluj- Napoca. Aparțin acestei unități colinele periferice Someșeni - Dezmir - Apahida. Acestea închid parțial culoarul Someșului Mic către est și fac parte din sistemul de culmi de bordură din partea vestică a Câmpiei Transilvaniei, fiind greu de separat de Dealurile Feleacului, cu care se învecinează spre sud-vest și vest.

în afara arealului construit, suprafața activă din zona periurbană a Clujului este acoperită de culturi (specifice sunt îndeosebi livezile de meri - Dealurile Feleacului, Dealul Lomb - Steluța), respectiv de păduri de foioase (stejar, gorun, fag, carpen) și de vegetație ierboasă (foarte caracteristică este rezervația naturală "Fânațele Clujului").

Munții Apuseni, situați relativ aproape de Cluj - Napoca (Munții Gilăului se află la mai puțin de 20 km), au o influență importantă asupra trăsăturilor climatice ale zonei urbane și periurbane a Clujului, în primul rând prin particularitățile impuse circulației atmosferice.

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • 2.4.7. Hidroqrafia

Din punct de vedere hidrografic, județul aparține bazinului Someșului Mic și, parțial, bazinelor Arieșului și Crișului Repede. Lacurile de pe teritoriul județului sunt de alunecare sau care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și de acumulare, create prin amenajarea sistemului energetic Someș-Gilău, Tarnița, Fântânele.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, pârâurile Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

  • 2.4.8. Utilizarea terenurilor

Maniera de ocupare a terenurilor în oraș este un factor de luat în considerare pentru elaborarea unui Plan integrat de calitate a aerului, întrucât schimbă în mod direct climatul urban și dispersia poluanților în atmosferă și implicit, calitatea aerului.

Modificările antropice asupra mediului natural, pe care le induce o așezare urbană, atrag după ele modificări de ordin climatic, enumerăm câteva:

  • •       suprafața de evaporare mult mai mică decât cea a peisajului natural;

  • •        solul poros acoperit cu vegetație este înlocuit în peisajul peri-urban și urban cu asfalt și beton, impermeabile;

  • •        clădirile de diferite mărimi, parcurile și fronturile stradale constituie obstacole în calea vânturilor, indiferent de direcție;

  • •       din cauza surselor de căldură existente în oraș temperatura atmosferei urbane este întotdeauna mai ridicată decât cea a zonei înconjurătoare;

  • •       atmosfera fiind mai caldă și mai puțin densă în oraș, spre el se îndreaptă necontenit un curent de aer rece și mai curat dinspre zona limitrofă;

  • •       “insula de căldură” fenomen ce se manifestă prin diferențe semnificative între valorile de temperatură ale aerului din zonele urbane dens construite;

  • •       diminuarea circulației atmosferice în zona urbanizată, cauzată de rugozitatea crescută creată de clădiri.

    Tabel 9. Suprafața de intravilan în municipiul Cluj-Napoca

    Jude t 1

    Localitate

    Ani

    2010

    2011

    2012

    2013

    2014

    2015

    2016

    2017

    2018

    UM: Ha

    Hectar e

    Hectar e

    Hectar e

    Hectar e

    Hectar e

    Hectar e

    Hectar

    e

    Hectar e

    Hectar e

    Cluj

    54975 MUNICIPIU L CLUJ-

    NAPOCA

    9320

    9320

    9320

    9322

    10472

    10472

    10472

    10472

    10491

    Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/paqes/tables/insse-table




    Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


    Evoluția suprafatei intravilană în municipiul Cluj - Napoca 2010-2018



în ceea ce privește zona spațiilor verzi este împărțită în următoarele sub-zone:

  • •        spații verzi publice cu acces nelimitat:

parcuri, grădini și scuaruri publice orășenești și fâșii plantate publice;

amenajări sportive publice;

spații plantate protejate;

  • •        spații verzi publice cu acces limitat de folosință specializată: grădina botanică;

Muzeul Satului;

  • •       spații verzi pentru agrement:

baze de agrement, parcuri de distracții, poli de agrement;

complexe și baze sportive;

  • •        spații verzi pentru protecția cursurilor de apă;

  • •        culoare de protecție față de infrastructura tehnică;

  • •       păduri de agrement;

  • •        păduri și plantații forestiere;

  • •        păduri și fâșii plantate de protecție sanitară.

Suprafața de spații verzi distribuită pe cartiere, se prezenta la nivelul anului 2018, după

cum urmează:


cartier Gruia 247,33 ha cartier Gheorghieni 229,18 ha cartier Mănăștur 116,78 ha cartier Zorilor

50,47 ha



zona centrală 45,73 ha cartier Mărăști 32,26 ha cartier Grigorescu 17,10 ha cartier Plopilor 12,23 ha zona Făget 11,47 ha

I I I I I I I I I I I I I

I I I

I


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

cartier Andrei Mureșanu 6,40 ha

cartier între Lacuri 6,23 ha

cartier Bulgaria 4,85 ha

cartier Dâmbul Rotund 4,72 ha

cartier Iris 4,17 ha

cartier Grădini Mănăștur 1,55 ha

cartier Someșeni 1,30 ha

Tabel

0. Suprafața spatiilor verzi în municipiul Cluj-Napoca

Județ

f

Localitate

Ani

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

UM: Ha

Hectare

Hectare

Hectare

Hectare

Hectare

Hectare

Hectare

Hectare

Hectare

Cluj

54975 MUNICIPIUL

CLUJ-NAPOCA

920

841

920

920

814

814

814

814

814

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/paqes/tables/insse-table


Suprafața de spații verzi în Municipiul Cluj-Napoca, distribuită pe cartiere -2018

Carter Someșeni I

Carter Grădini Mănăștur ®

Cartier Iris ®

Cartier Dâmbul Rotund ®

Cartier Bulgaria ®

Cartier între Lacuri

Carter Andrei Mureșanu ®

Cartier Făget —

Cartier Plopilor

Cartier Grigorescu

Carter Mărăști —

Zona centrală —■

Cartier Zorilor

Carter Mănăștur —

Cartier Gheorgheni ..._ Gruia

O 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165 180 195 210 225 240 255

ha

Figura 25. Suprafața spațiilor verzi în municipiul Cluj - Napoca 2010 - 2018



ROMÂNIA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Tabel 11. Suprafața spațiilor verzi/cap de locuitor în municipiul Cluj-Napoca

Județ

»

Localitate

Ani

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

UM: mp

mp

mp

mp

mp

mp

mp

mp

mp

mp

Cluj

54975 MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

25.44

25.44

25.44

25.39

25.39

25.27

25.30

25.19

25.10

Figura 26. Suprafața spațiilor verzi/cap locuitor în municipiul Cluj - Napoca 2010 - 2018

  • 2.5. Legătura cu alte planuri la nivel local/național

  • 2.5.1 Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-20301

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUDCJ) este un document strategic și un instrument de politică de dezvoltare, având ca scop satisfacerea nevoilor de mobilitate ale persoanelor și agenților economici din orașe și împrejurimile acestora pentru a îmbunătății calitatea vieții, contribuind în același timp la atingerea obiectivelor europene privind protecția mediului și eficiență economică.

\                 Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj - Napoca a avut în vedere pentru

" zona polului de creștere Cluj - Napoca măsuri în corelare cu scopul PMUDCJ în ceea ce privește satisfacerea nevoilor de mobilitate ale persoanelor prin realizarea de centuri ocolitoare și realizarea unui


ăfeFtă\apoca.ro/2018/08/27/Plan-mobi litate-Cluj-Napoca.pdf


40 |


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

traseu cu prioritate pentru pietoni și bicicliști (măsurile din PICA: 1.1.2; 1.1.3; 1.1.4; 1.1.5; 1.1.8, 1.1.11), introducerea unui sistem de transport public care să acopere zonele de interes administrativ - instituțional (măsurile din PICA: 1.1.1; 1.1.6; 1.1.7;), precum și măsuri de descurajare a traficului rutier în zona centrală (măsurile din PICA: 1.1.8; 1.1.9).

  • 2.5.2. Planul Urbanistic General1

Regulamentul de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca se aplică teritoriului cuprins în limitele intravilanului actual al Municipiului Cluj-Napoca precum și în extinderilor acestuia propuse conform planșei de Reglementări - zonificare funcțională.

Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj - Napoca a avut în vedere pentru Municipiul Cluj - Napoca măsuri în corelare cu scopul PUG în ceea ce privește îmbunătățirea mobilității urbane și a conectivității orașului (măsurile din PICA: 1.1.2; 1.1.3; 1.1.4; 1.1.5 ), creșterea reală a coantumului de spații verzi (măsura din PICA: 1.1.13), precum și măsura de modificare a PUG prin obligarea dezvoltatorilor imobiliari de introduce încălzirea centralizată (măsura din PICA: 1.1.19).

  • 2.5.3. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru zona centrală a municipiului Cluj-Napoca2

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru zona centrală a municipiului Cluj-Napoca reprezintă un document de planificare a dezvoltării la nivelul zonei centrale, plan care se implementează prin proiectele individuale identificate în planul de acțiune.

Scopurile Planului Integrat de Dezvoltare Urbană vizează consolidarea identității orașului și susținerea vitalității și atractivității acestuia, dezvoltarea economică locală și regenerare urbană durabilă prin îmbunătățirea calității spațiilor publice și valorificarea elementelor culturale, de patrimoniu și turistice ale zonei centrale. Prin îndeplinirea acestor obiective se urmărește creșterea calității vieții locuitorilor precum și sporirea atractivității pentru investitori și turiști creând un centru dinamic și atractiv pentru o capitală europeană.

Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj - Napoca a avut în vedere pentru zona centrală un ansamblu de măsuri în corelare cu principiile PI DU în ceea ce privește prioritizarea modurilor active de transport cu o infrastructură dezvoltată prin reamenajarea de străzi și realizarea unui traseu cu prioritate pentru pietoni și bicicliști (măsurile din PICA: 1.1.8; 1.1.11), introducerea unui sistem de transport public care să acopere zonele de interes administrative - instituționale (măsura din PICA: 1.1.1), precum și măsuri dedescurajare a traficului rutier în zona centrală (măsurile din PICA: 1.1.7; 1.1.10).

  • 2.5.4. Hărțile Strategice de Zgomot și Planul de Acțiune pentru diminuarea Zgomotului în
Municipiul Cluj-Napoca3

Având în vedere intrarea în vigoare a Legii nr.121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, prin care au fost abrogate Ordinele de Ministru care stau la baza realizării, analizării și evaluării planurilor de acțiune, se produce un vid legislativ astfel până la aprobarea noilor reglementări Planul de acțiune pentru prevenirea și reducerea zgomotului în aglomerarea Cluj - Napoca (an de referință 2016 - revizuire la 5 ani) nu a putut fi analizat și evaluat de autoritatea competentă la data realizări prezentului plan.

Astfel Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj - Napoca a avut în vedere corelarea cu măsurile ce au un impact asupra diminuări zgomotului și cu un orizont de implementare Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

cuprins în intervalul de ani 2020 - 2024, cum ar fi realizarea centurilor și conectarea acestora (măsurile din PICA: 1.1.2; 1.1.3; 1.1.4; 1.1.5 ), construire parcări "park&raide” (măsura din PICA: 1.1.9), extinderea spațiilor verzi (măsurile din PICA: 1.1.13; 1.1.14) reînnoirea flotei de transport public (măsura din PICA: 1.1.7) și de creștere a spațiului pietonal în zona urbană (măsura din PICA: 1.1.11; 1.1.14)

  • 2.5.5. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane4

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Polului de Creștere Cluj-Napoca este elaborată în contextul pregătirii pachetelor de proiecte finanțabile din fonduri europene pentru perioada de programare 2014-2020.

Scopul strategiei este acela de a defini prioritățile de dezvoltare ale acestui teritoriu pentru perioada 2014-2020 și de a le transpune în proiecte strategice, realiste și implementabile.

Strategia are ca obiective:

  • 1.  Analiza informațiilor relevante cu privire la provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu din zona metropolitană Cluj-Napoca;

  • 2. Identificarea și analiza nevoilor și problemelor, precum și a opțiunilor pentru soluțiile aferente acestora;

  • 3. Definirea viziunii, obiectivelor strategice și direcțiilor de dezvoltare;

  • 4. Elaborarea unui protofoliu de proiecte care să conducă la atingerea obiectivelor strategice și identificarea potențialelor surse de finanțare a acestor proiecte.

Prevederile stipulate în strategie se aplică și pentru toate activitățile serviciului public de salubrizare având la bază următoarele principii: conservarea și protecția mediului înconjurător, protecția sănătății publice, responsabilitatea față de cetățeni, dezvoltarea durabilă.

La baza strategiei stau documentele legate de Planul de Gestionare a Deșeurilor în Municipiul Cluj-Napoca, Regulamentul de Organizare și Funcționare a Serviciilor Publice de Salubrizare în Municipiul Cluj-Napoca, Normele de Salubrizare și Igienizare ale Municipiului Cluj-Napoca.

în municipiul Cluj-Napoca există două companii private care gestionează colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor municipale și asimilabile din comerț și industrie. Deșeurile sunt eliminate la depozite ecologice conforme, construite în baza normelor europene în domeniu.

Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca a avut în vedere măsura în corelare cu principiile SIDU în ceea ce privește salubrizarea eficientă a străzilor (măsura din PICA: 1.1.18), cu efect în reducerea semnificativă a emisiilor de pulberi provenite din resuspensie, acestea avand o pondere esențială pentru îmbunătățirea calității aerului.

  • 2.5.6. Planul Local de Acțiune pentru Mediu5

Aprobarea Planului Local de către Consiliul Județean Cluj, conferă acestui document putere de lege la nivel de județ și va trebui respectat cu strictețe de companiile industriale poluatoare, de instituțiile administrative și de autoritățile locale. Acest document, reprezintă strategia pe termen scurt, mediu și lung pentru soluționarea problemelor de mediu prin abordarea principiilor dezvoltării durabile în concordanță cu Planul Național de Acțiune pentru Mediu și cu Programele de Dezvoltare Locale și Regionale. Acest plan este complementar celorlalte activități de planificare ale autorităților locale și reflectă opinia publicului în ceea ce privește problemele prioritare de mediu precum și acțiunile identificate ca necesare în domeniul protecției mediului pentru:

I

I

I I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • • îmbunătățirea condițiilor de mediu în cadrul comunității locale prin implementarea strategiilor de acțiune concretă;

  • • promovarea conștientizării publice a responsabilităților în domeniul protecției mediului și creșterea sprijinului public pentru strategiile alese;

  • • identificarea, evaluarea și stabilirea priorităților de mediu pentru care este necesar a se acționa;

  • • promovarea unui parteneriat între cetățeni, autoritățile locale, ONG-uri, oameni de știință și oameni de afaceri, învățarea modului de a conlucra în soluționarea problemelor comunității;

  • • satisfacerea cerințelor ce decurg din legislația și reglementările naționale de mediu în elaborarea PLAM.

Procesul de revizuire al PLAM a presupus o atenție sporită acordată calității aerului, protecției atmosferei și schimbărilor climatice, protecției naturii, biodiversității și pădurilor.

Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca a avut în vedere un ansamblu de măsuri în corelare cu obiectivele PLAM în ceea ce privește stimularea utilizării transportului nepoluant (biciclete, vehicule electrice) (măsurile din PICA: 1.1.7; 1.1.8), conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi (măsura din PICA: 1.1.13).

  • 2.5.7. Mașter Planul General de Transport6

Mașter Planul General de Transport al României, aprobat prin H.G. nr. 666/2016, document strategic care stabilește principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian și multimodal vizează două perioade de programare consecutive, 2014 - 2020 și 2020 - 2030, document ce a fost impus ca o condiție ex-ante pentru accesarea fondurilor europene alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Mașter Planul General de Transport al României va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creșterea conectivității intermodale (legături create prin combinarea tuturor modurilor de transport) între regiuni, accesul populației și al mediului de afaceri la rețeaua de transport și susținerea dezvoltării regiunilor cu potențial de creștere economică.

Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca a avut în vedere măsuri în corelare cu obiectivele Mașter Planului General de Transport în ceea ce privește planificarea și realizarea proiectelor mari de infrastructură de realizare a centuri metropolitane (măsurile din PICA: 1.1.2; 1.1.3; 1.1.4; 1.1.5).

  • 2.5.8. Programul național privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu finanțare în anul 2017 (cf. ORDINUL Nr. 2.822 din 27.04.2017)7 și Strategia energetică a României pentru perioada 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.8

Se urmărește aplicarea unor soluții tehnice performante pentru asigurarea nevoilor sociale, în condiții de rentabilitate economică și eficiență energetică, corelată cu conservarea resurselor primare, protecția și conservarea mediului.

Programul național privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe și Strategia Energetică a României pentru perioada 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 vizează reducerea



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

consumului de energie, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin diminuarea consumului de combustibil și reducerea efectelor schimbărilor climatice, precum și ameliorarea aspectului urbanistic al localităților.

Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca a avut în vedere măsuri în corelare cu obiectivele Programului național privind creșterea performanței energetice privind continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor rezidențiale și instituționale (măsura din PICA: 1.1.12).

  • 2.5.9. Proiecte privind calitatea aerului derulate la nivelul Municipiului Cluj-Napocaia

La nivelul Municipiului Cluj - Napoca în anul 2008 a fost întocmit Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului (PIGCA) pentru aglomerarea Cluj - Napoca și Municipiul Dej, program elaborat de Comisia Tehnică numită prin Ordin de prefect.

Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului este întocmit în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 543/2004 privind elaborarea și punerea în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului și ale Ordinului ministrului mediului nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului.

Programul de gestionare a calității aerului reprezintă totalitatea măsurilor/acțiunilor ce se desfășoară într-o perioadă nu mai mare de 5 ani, în zonele și aglomerările unde pentru unul sau mai mulți poluanți se constată depășiri ale valorilor limită și/sau ale valorilor țintă, în vederea încadrării sub aceste valori.

Programul integrat de gestionare a calității aerului pentru aglomerarea Cluj - Napoca a fost întocmit în baza rezultatelor evaluării calității aerului pentru anul 2007 și pentru anul 2008.

în anul 2010, acesta a fost revizuit, iar perioada de implementare a fost 2010 - 2015. Acesta cuprindea măsuri menite pentru reducerea concentrației de NO2 și PM10.

în Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului pentru indicatorii NO2 și PM10 în aglomerarea Cluj - Napoca, au fost propuse o serie de măsuri, după cum urmează:

  • 1.       Reabilitarea și modernizarea infrastructurii:

  • a.      Realizarea centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relația Vâlcele - Gheorgheni - Dezmir-supratraversare cale ferată Cluj-Napoca - Apahida.

  • b.      Realizarea variantei de ocolire a municipiului Cluj- Napoca în zona de N-E - prelungirea Bulevardului Muncii până la DN 1 “C” (Autostrada urbană de N).

  • c.      Repararea străzilor din municipiul Cluj-Napoca (pe cat posibil pe timp de noapte).

  • d.      Străzi modernizate in municipiul Cluj-Napoca- finalizate din cele 100 de străzi: Modernizare străzi conf. HCL 5/2004 pentru 19 obiective.

  • e.      Extinderea zonelor pietonale din centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca (pentru început străzile Mihail Kogălniceanu, Herman Oberth, Baba Novac până la intersecția cu B-dul Eroilor, Ion I.C. Brătianu, Potaissa, I.M.Klein, I. Maniu, Bolyai, Andrei Saguna etc.)

  • f.       Instituirea unui „Ring" (inel de străzi cuprinzând str. Avram lancu, Republicii, Petru Maior, Cuza Vodă, G. Barițiu, etc.) pentru ocolirea centrului istoric al municipiului de către toate mijloacele de transport.

w

  • 2.       încurajarea utilizării transportului public:

  • a. Interzicerea staționării vehiculelor individuale pe prima bandă de circulație a străzilor principale și dedicarea acesteia (pe arterele de circulație cu minim 2 benzi pe sens) transportului public. Aceasta bandă va fi utilizată de asemenea pentru a deschide drumul vehiculelor de salvare, poliție, pompieri, salubritate, inclusiv taxiuri.


npm.ro/articole/programeprograme_integrate de gestionare a calitatii aerului-50

I o

I

I

I I I

I

I I I

I

I

I I I


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • b.       Prioritizarea in intersecții a deplasării mijloacelor publice

  • c.      Finalizarea unui sistem integrat de bilete pentru transportul public

  • 3. Mărirea suprafețelor de spațiu verde și întreținerea corespunzătoare a acestora:

  • a.      Asigurarea suprafeței de spațiu verde, conform legislației în vigoare și distribuirea echilibrată a acesteia în municipiul Cluj-Napoca.

  • b.      Amenajarea de spațiu verde conform Regulamentului de urbanism a municipiului Cluj-Napoca, la realizarea oricărei construcții noi prin realizarea următoarelor obiective: Reabilitare si amenajare de noi zone verzi, Revigorarea Parcului Central al municipiului Cluj- Napoca, Amenajare parcuri in municipiul Cluj-Napoca (Parc Cetatuia), Amenajare, reabilitare Parc HOIA, Reamenajarea P-ței Mihai Viteazu și extinderea spațiului verde din cadrul acesteia, Reabilitare Parc MICRO II Gheorghieni, Plantarea de arbori pe aliniamente stradale și în perdele de protecție (realizare de zone tampon între zonele industriale și zonele rezidențiale) în municipiul Cluj-Napoca, Reamenajarea unor zone verzi prin plantări de arbuști și gard viu în municipiul Cluj-Napoca.

  • 4.      Promovarea unui transport public de o calitate înaltă și nepoluantă urmărindu-se:

  • a. Program de înnoire a parcului auto (autobuze, troleibuze, tramvaie).

  • 5.      Asigurarea necesarului de locuri de parcare prin:

  • a.      Amenajarea unor parkinguri supra și subterane intraurbane.

  • b.      Măsuri de stimulare a operatorilor economici care administrează complexuri comerciale cu parcare poprie de mare capacitate pentru acceptarea parcării mașinilor riveranilor între orele 22-08.

  • c.       Crearea de locuri de parcare cu plata diferențiata in funcție de locația parcării si intervalul orar.

    7. Crearea de facilități pentru deplasarea cu bicicleta prin:

    • a.      Extinderea și conectarea căilor de rulare a bicicletelor.

    • b.      Stimularea persoanelor juridice pentru amenajarea de parcaje pentru biciclete.

    • c.      Organizarea unui sistem public pentru inchirierea bicicletelor.

    • d.      Asigurarea unei lățimi minime a trotuarelor, care să nu fie afectată de parcarea vehiculelor sau extinderea construcțiilor, astfel încât să asigure deplasarea în condiții de siguranță a pietonilor și


  • 6. Scutirea impozitării autovehiculelor și mopedelor acționate electric bicicliștilor.

e. Instituirea limitei de viteza de 30 km/h în jurul școlilor, a grădinițelor, pe străzile ce au un caracter rezidențial (ex: alei auto în cartiere, străzi înguste, fara trotuare, străzi ce sunt incluse în trasee deja aprobate pentru circulația bicicletelor ori pe care sunt amenajate piste pentru biciclisti etc), și montarea de indicatoare rutiere cu semnificație similara, gen "Zona rezidențiala", "Copii", "Pista pentru biciclete si ciclomotoare" etc, pentru îmbunătățirea siguranței de transport.

  • 8.      Instalarea de sisteme de irigații în zonele centrale ale municipiului Cluj - Napoca.

  • 9.      Vehicule scoase din uz:

  • a. Oferirea de facilități pentru cei care doresc casarea autovehiculelor vechi

  • b. Obligativitatea agenților economici de a curăța roțile autovehiculelor la ieșirea de pe șantier

  • c. Restricționarea traficului în funcție de nivelul de poluare prin luarea de măsuri tehnice precum introducerea rovignetelor pentru autovehiculele mai mari de 3,5 t care intră în centrul municipiului Cluj-Napoca, prin montare indicatoare de limitare de viteză, prin creearea de sensuri unice și sensuri giratorii

  • d. Masuri de inchidere/restrictionare trafic pe timp limitat in anumite zone in condiții!

unor valori ridicate ale indicatorului PM10, coroborate cu condițiile meteo.


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • II.       Surse fixe (surse industriale) - Măsuri în cazul depășirilor valorilor limită pentru indicatorii PM10, NO2:

  • a.      Respectarea și verificarea îndeplinirii măsurilor prevăzute în planurile de acțiune și a normelor BAT, de către agenții economici ce dețin instalații IPPC, din județul Cluj

  • b.      Respectarea zonelor de protecție sanitară între zonele de locuit ale orașului și obiectivele industriale

  • III.      Surse de suprafață (gospodării și industrie mică) - Măsuri în cazul depășirilor valorilor limită pentru indicatorul NO2 și PM10:

a. Modernizarea centralelor termice de cartier din municipiul Cluj-Napoca prin atingerea următoarelor obiective:

a.1. Reabilitarea blocurilor

a.2. Reabilitare termica clădiri multietajate

  • IV.      Alte măsuri:

  • a.      Introducerea etapizată de către firmele de salubritate a mijloacelor mecanizate de salubrizare a străzilor.

  • b.       Controlul respectării prevederilor autorizațiilor de construire, a acordurilor de mediu, a altor avize de specialitate în vederea finalizării obiectivelor de investiții.

  • c.      Controlul modului în care se organizează șantierele de construcții (în special a utilajelor care folosesc căile de acces) în vederea respectării prevederilor legislației de mediu și a condițiilor stipulate în actele de reglementare.

  • d.      Respectarea limitei maxime de timp pentru executarea unei lucrări edilitare, în special a lucrărilor de reparații ale drumurilor publice.

  • e.       Redistribuirea polilor de atracție urbană prin respectarea HG 1454/2004 privind amplasarea hipermarket-urilor către periferia orașului.

Eficența acestor măsuri nu a putut fi urmărită în intervalul de timp 2010 - 2015, datorită faptului că stațiile de monitorizare a calității aerului de pe raza Municipiului Cluj - Napoca în această perioadă nu au înregistrat date sau au înregistrat date insuficiente pentru a fi validate iar datele care au fost validate nu oferă suficiente informații privind variația concentrațiilor de NO2/PM10 în timp.

Având în vedere situația actuală de a realiza pentru aglomerarea Cluj - Napoca a Planului Integrat de Calitate a Aerului, este necesar de a fi identificate măsuri care să vizeze reducerea concentrațiilor de NO2 și pulberi în suspensie PM10 fracția gravimetrică.

  • 2.6. Stații de măsurare

Monitorizarea calității aerului înconjurător la nivelul aglomerării Cluj - Napoca se realizează prin intermediul a 4 stații fixe automate de monitorizare construite în anul 2005, prin Proiectul PHARE RO 2002 “îmbunătățirea rețelei naționale de monitorizare a calității aerului".


Cele 4 stații automate de monitorizare a calității aerului din municipiul Cluj - Napoca sunt amplasate în zona centrală respectiv în zona periferică a orașului, urmărindu-se determinarea calității aerului atât la scara localității cât și local, în areale caracterizate preponderent de emisii din trafic sau activități iale.

46 | p a g i n a din 143

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

în vederea efectuării determinărilor în conformitate cu prevederile legislative și pentru asigurarea uniformității măsurătorilor, stațiile de monitorizare respectă criteriile reglementate de amplasare la microscară și sunt echipate cu aparatură automată care utilizează tehnicile de măsuare și prelevare recomandate și asigură îndeplinirea obiectivelor de calitate a datelor.

în continuare sunt prezentate date cu privire la caracteristicile arealelor de amplasare a stațiilor și poziționarea lor pe hartă.

Cod stație (CJ-1), indicativ R00073A, tip stație - trafic, amplasată în mun. Cluj - Napoca -str. Aurel Vlaicu, lângă stația de distribuție produse petroliere 0MW, pentru indicatorii: dioxid de sulf (SO2),oxizi de azot (NO, NOX,NO2), monoxid de carbon (CO), benzen, toluen, etilbenzen, oxilen, m-xilen, pxilen, pulberi în suspensie (PM10), gravimetric și pulberi în suspensie (PM10) automat.

Coordonate geografice: 46°46'41,64"N 23°36'56,24"E altitudine: 335 m


Cod stație (CJ-2), indicativ R00074A, tip stație - fond urban, amplasată în mun. Cluj -Napoca - str. Constanța, nr.6, pentru indicatorii: dioxid de sulf (SO2),oxizi de azot (NO, NOX,NO2), benzen, toluen, etilbenzen, oxilen, m-xilen, pxilen, pulberi în suspensie (PIVh.s) gravimetric și

parametrii meteo.

Coordonate geografice: 46°46'29,96"N 23°35'48,43"E altitudine: 339 m




Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Figura 28. Statia de monitorizare a calității aerului CJ-2.

Cod stație (CJ-3), indicativ R00075A, tip stație - suburban, amplasată în mun. Cluj -Napoca - Bdul 1 Decembrie 1918, pentru indicatorii: dioxid de sulf (SO2),oxizi de azot (NO, NOx,NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10), gravimetric. Coordonate geografice: 46°45'55,36"N 23°33'00,97"E altitudine: 348 m.


Cod stație (CJ-4), indicativ R00076A, tip stație - industrial, amplasată în mun. Cluj -Napoca - str. Dâmboviței, pentru indicatorii: dioxid de sulf (SO2),oxizi de azot (NO, NOX,NO2), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10), nefelometric automat și parametrii meteo.

Coordonate geografice: altitudine: 46°46'55,62"N 23°37'50,15"E altitudine: 328 m.




Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Municipiul Cluj-Napoca

Stații de monitorizare a calității aerului

Căi ferate


Drumuri principale

________ Rețea

hidrografică


Păduri și parcuri


Figura 31. Amplasarea stațiilor de monitorizare a calității aerului din mun. Cluj - Napoca.




Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • 3. NATURA SI EVALUAREA CALITĂȚII AERULUI

    • 3.1 Aspecte generale

în municipiul Cluj-Napoca există o multitudine de surse de poluanți atmosferici asociate, pe de o parte vieții cotidiene a locuitorilor, iar pe de altă parte, activităților instituționale, comerciale și industriale care se desfășoară în oraș.

Principalele surse de emisii de poluanți atmosferici cu impact asupra sănătății populației sau asupra ecosistemelor pot fi clasificate după cum umează:

Surse de tip urban, asociate unor activități precum:

  • •  încălzire rezidențială, instituțională și comercială și prepararea apei calde, cu sisteme proprii sau în sistem centralizat;

  • •  prepararea hranei în sistem casnic sau în sistem de alimentație publică;

  • •   trafic rutier, trafic feroviar și trafic aerian;

  • •   stocarea și distribuirea produselor petroliere;

  • •   distribuirea gazelor naturale;

  • •   servicii diverse: spălătorii, depozitarea deșeurilor municipale;

  • •   construirea de clădiri cu diverse destinații, demolări, reabilitări construcții;

  • •   construirea, reabilitarea și întreținerea elementelor infrastructurii de transporturi: străzi, lucrări de artă (pasaje subterane sau supraterane, poduri), căi ferate (linii, triaje, depouri), piste aeroporturi;

  • •   construirea, reabilitarea și întreținerea rețelelor edilitare și mobilierului urban;

  • •   întreținerea parcurilor și a altor spații verzi.

Surse de tip industrial, asociate următoarelor activități:

  • •   producerea de energie electrică și/sau termică;

  • •   arderi în procese industriale;

  • •   procese industriale diverse;

  • •   mică industrie.

în prezentul Plan s-a utilizat clasificarea surselor de poluare după cum urmează:

- Surse staționare - sursele punctiforme, reprezentate în special de coșurile de emisie din activități

industriale și arderi industriale;

  • -   Surse mobile - reprezentate de sursele din transporturi;


  • -   Surse de suprafață - reprezentate de sursele de emisii difuze și în special de cele rezidențiale, depozite de deșeuri, agricole, șantiere, construiri/modernizări de drumuri, depozite carburanți, etc.

  • 3.2 Inventarul de emisii aferent principalelor categorii de surse existente în municipiul Cluj-Napoca

Emisiile aferente principalelor categorii de surse existente în municipiul Cluj-Napoca semnifică

punctul de pornire pentru orice problemă de poluare chimică a aerului.


Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Informațiile referitoare la aceste emisii reprezintă o cerință expresă în înțelegerea problemelor de poluare a aerului, în elaborarea strategiilor și planurilor de soluționare a acestora, precum și în monitorizarea efectelor acțiunilor de soluționare.

Inventarele de emisii furnizează aceste tipuri de informații, acestea fiind definite ca o sumă de informații cantitative asupra surselor și a cantităților de poluanți emise, într-un interval de timp și a substanțelor evacuate.

Aplicabilitatea inventarelor de emisii are o plajă foarte largă, de la o sursă singulară, până la nivel național, continental sau global.

Este necesar a fi menționat că nu există nici o modalitate simplă, necostisitoare, pentru a se estima emisiile în atmosferă de la diferite surse. Pentru estimarea acestor emisii există diverse tehnici, utilizatorul trebuind să selecteze metoda corectă pentru estimarea ratei de emisie a unui poluant.

în acest scop trebuie luați în considerare următorii factori:

  • •  adecvarea pentru poluantul avut în vedere;

  • •  gradul de precizie cerut;

  • •   variabilitatea procesului;

  • •   cost - eficiența.

Transportul public de calatori

Compania de Transport Public Cluj-Napoca (fostă Regia Autonomă de Transport Urban de Călători) este subordonata Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. Aceasta prestează servicii către populație, principala activitate fiind transportul de persoane în municipiul Cluj-Napoca.

Compania de Transport Public Cluj-Napoca (CTP) operează în interiorul municipiului transportul public pe o lungime totală a liniilor de 355,3 km, din care pe 279,4 km (47 de linii) sunt utilizate autobuze, pe 51,95 km (7 linii) sunt utilizate troleibuze și pe 23,95 km (4 linii) sunt utilizate tramvaie. La acestea se adaugă traseele din zona metropolitană, care însumează 278,45 km.

în municipiul Cluj-Napoca există un singur sistem de desfășurare a transportului public de călători și anume cel de suprafață, organizat cu mai multe tipuri de mijloace de transport:

tramvaie

  • •       troleibuze

  • •       autobuze

  • •      microbuze

în anul 2016, Compania de Transport Public a achiziționat și a introdus în circulație 12 troleibuze

noi, alte 8 fiind puse în funcțiune în prima jumătate a anului 2017. Noile troleibuze (Iveco Astra Town 118) au dotări de ultimă generație pentru a spori gradul de confort al clujenilor și pentru a-i determina pe cât mai

mulți dintre ei să folosească mijloacele de transport public, în locul mașinilor personale.

t .                   în municipiul Cluj-Napoca există trei trasee de tramvai, care leagă Cartierul Mănăștur (cel mai

mare cartier din oraș) cu zona industrială. Tramvaiele din Cluj-Napoca operează pe aceleași căi cu

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Sisteme de încălzire

Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică, este operat de două societăți Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca RA și SC Colonia Cluj - Napoca Energie SRL, cuprinde întreg lanțul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice către locuitorii municipiului, alimentând cu energie peste 1600 de Asociații de Proprietari, peste 31.500 de apartamente, aproximativ 90.000 de locuitori.

Producția de energie termică se realizează:

  • -   în cadrul SC Colonia Cluj - Napoca SRL: instalațiile de ardere au o putere termică instalată de 78,5 MWt:

  • •  1 cazan de 9,5 MWt

  • •  1 cazan de 15,2 MWt

  • •  1 cazan de 18,5 MWt

  • •  1 cazan de 30,4 MWt

  • •  3 motoare termice în cogenerare: a câte 1,64 MWt

  • -   în cadrul Regiei Autonome de Termoficare Cluj-Napoca RA prin 75 centrale termice (CT), respectiv 66 de centrale termice de cvartal în cartierele Gheorgheni, Grigorescu, Mănăștur, Mărăști, Zorilor și 9 centrale termice de bloc în zona Dragalina - Mamaia. Aceste centrale sunt echipate cu cca. 300 de cazane de diverse tipuri, utilizează drept combustibil gazul natural și au o putere termică instalată totală de aproximativ 400 MW. Agentul termic este apa caldă cu parametri 90/70°C.

Informațiile cu privire la numărul apartamentelor din municipiul Cluj - Napoca racordate la rețeaua de termoficare au fost estimat pe baza interogărilor efectuate în GIS pe baza listei centralelor cu adresele arondate, preluată de pe site-ul Regiei Autonome de Termoficare Cluj - Napoca: http://www.termonapoca.ro/lista-centralelor-cu-adresele-arondate/.

Căi de comunicație rutiere

J

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (București - Oradea - Budapesta - Viena). Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba lulia - Târgu-Mureș - Cluj -Napoca - București - Constanța) împiedică intrarea orașului în circuitului european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării (Coridorul 9 European), privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică. Abundența fluxului de tranzit și transport de marfă, coroborată cu lipsa unei șosele de centură adecvate, augumentează traficul intern, perturbând circulația în municipiu și ridicând gradul de poluare.


Autostrada Transilvania, cu lungimea de 415 km, este unul din proiectele majore prevăzute la nivel național. Aceasta pornește din centrul României, de la nord-vest de Cluj - Napoca și trece pe la S, SV de Cluj-Napoca prin comunele din inelul al doilea al zonei metropolitane: Tureni, Ciurila, Petreștii de Jos, Gilău, până la Oradea, la granița cu Ungaria. După finalizarea lucrărilor, autostrada va reprezenta o parte importantă a sistemului național de autostrăzi, asigurând o legătură cu restul Europei Dintre drumurile ocolitoare, s-a dat în folosință autostrada dintre Turda și Gilău, drept urmare s-a scos traficul greu din

pMÂ/V/x


UI,

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

cartierele Mănăștur și Zorilor, unde până atunci se tranzita orașul. După darea în folosință a centurii Vâlcele - Apahida în 2011 s-a interzis traficul greu și pe ruta str. Bună Ziua, cart. Gheorgheni, cart. Mărăști.

Căi de comunicație feroviare

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principalele din România, întreținute de Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători” - S.A. Concomitent, există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona și Ady Endre).

Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale românești, prin linii Intercity și Săgeata Albastră.

în anul 2007, gara Cluj - Napoca a fost tranzitată de 8 milioane de pasageri. Orașul dispune și de două gări secundare, Gara Mică Cluj - Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) și Cluj-Napoca Est.

Căi de comunicație aeriene

Aeroportul Internațional Avram lancu Cluj (Codul IATA pentru aeroport este CLJ) este al doilea aeroport ca mărime din România după Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Aeroportul se află situat pe raza cartierului Someșeni, în estul municipiului.

în ceea ce privește transportul aerian, aeroportul Internațional Avram lancu Cluj, este poziționat pe drumul european E 576, ce asigură legături cu diferite localități din Europa și din afara Europei.

Zona Metropolitană Cluj are o poziție geografică strategică, fiind situată în inima regiunii cunoscute sub numele de "Transilvania de Nord”. Este traversată de magistrala rutieră E60 (DN1): București - Cluj -Napoca - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta - Viena. Municipiul Cluj-Napoca se află aproximativ la mijlocul distanței dintre București și Budapesta. Convergența de drumuri, căi ferate, magistrale de utilități și căi de comunicație, aeroportul internațional, reprezintă oportunități pe care Cluj-Napoca are obligația să le utilizeze, optimizându-le în același timp.

în 2007, aeroportul a avut o evoluție spectaculoasă, cu o creștere de 60% față de 2006.

Anul 2008 a adus o creștere a traficului de pasageri de aproximativ 93%.

în 2009 creșterea numărului de pasageri față de 2008 a fost mult mai mică (11%), lucru datorat crizei economice care a afectat și România.

La 20 decembrie 2010 aeroportul internațional „Avram lancu” Cluj a atins pentru prima dată în istoria sa pragul de 1 milion de pasageri, pentru ca șapte ani mai târziu, la 21 septembrie 2017, să fie atinsă și cifra de 2 milioane de pasageri.

3.2.1 Inventarul de emisii pentru traficul rutier

W if



Inventarierea emisiilor poluante generate de traficul rutier, în funcție de: JStructura parcului rutier:

- număr de vehicule per categorie vehicule;

vârstă parc rutier per categorie vehicule.

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Consumul de combustibili:

  • -   per tip de carburant;

  • -   per categorie de vehicule;

Condițiile de rulare:

  • -   parcurs mediu anual per clasă vehicul (motoare "calde” și reci”);

  • -   parcursul mediu anual per clasă cale rutieră (regim funcțional urban, rural, autostradă);

  • -   viteze medii de rulare.

Factorii de emisie:

  • -   per clasă vehicule;

  • -   per an fabricație;

  • -   per clasă cale rutieră

Alți parametri:

  • -   proprietăți combustibili;

  • -   condiții climatice;

  • -   coeficienți de utilizare a capacității autovehiculelor;

  • -   influență declivitate artere rutiere: rampe, pante.

în cadrul estimării cantităților de poluant emise de sursele trafic din municipiul Cluj-Napoca s-au utilizat o serie de informații din cadrul Studiului de trafic pentru Municipiul Cluj - Napoca elaborat de Prof. Univ.dr.ing.Cornel Cofaru, Universitatea Transilvania Brașov și Mariana Dumitrescu, SC Drumrom Transgrup SRL, București la care s-a adăugat rețeaua rutieră, tipurile de drumuri și căi feroviare obținute din Open Street Maps (OSM), flota de vehicule (tipul vehiculului, combustibilul, dimensiunea vehiculului și norma Euro) furnizate de EMISIA pe baza statisticilor naționale, media zilnică a traficului ce este derivat din modelul Open Transport Map (OTM) ce conține date reclasificate pentru a se potrivi cu estimările oficiale de la nivel național și factorii de emisie ce sunt derivați din EMISIA și SYBIL collaborate cu datele puse la dispoziție de către ANPM prin intermediul APM Cluj-Napoca.

Tabel 12. Valorile anuale de emisii de NOx aferente traficului rutier și feroviar la nivelul municipiului Cluj -Napoca pentru perioada 2012 - 2018.

Surse

NOx (tone/an)

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Trafic rutier

2984.32

3079.40

2698.966

2408.66

2851.47

2931.171

3183.16

Trafic feroviar

31.8778

28.19

18.74

18.74

19.26

19.156

19

Total

3016.198

3107.59

2717.706

2427.4

2870.73

2950.327

3202.16

Sursa: Datele aferente Municipiului Cluj - Napoca sunt estimate din inventarul de emisii pus la dispoziție de ANPM prin intermediul APM Cluj.



Tabel 13. Valorile anuale de emisii de PM10 aferente traficului rutier și feroviar la nivelul municipiului Cluj -

Napoca pentru perioada 2012-2018. ______________ ___________________________

Surse

PM10 (tone/an)

2012

2013

2014

2015

2016

2017


ROMÂNIA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Surse

PM10 (tone/an)

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Trafic rutier

172.11

115.55

122.87

131.806

138.35

141.78

157.67

Trafic feroviar

0.876

0.744

0.515

0.515

0.529

0.526

0.521

Total

172.986

116.294

123.385

132.321

138.879

142.306

158.191

Sursa: datele aferente Municipiului Cluj - Napoca sunt estimate din inventarul de emisii pus la dispoziție de ANPM prin

intermediul APM Cluj.


3.2.2 Inventarul de emisii pentru încălzirea rezidențială, prepararea hranei, încălzirea în sectorul instituțional, activitățile industriale și de prestări servicii din municipiul Cluj-Napoca

Estimarea emisiilor pentru activitățile de încălzire rezidențială, preparare a apei calde și gătit, încălzirea pentru sistemul instituțional-comercial și activitățile industriale a fost realizată folosind metodologia CORINAIR EMEP/EEA , aprobată prin OM nr. 3299/2012.

în tabelele de mai jos sunt prezentate valorile de emisii de NOx și PM10 a principalelor categorii de activități, din municipiul Cluj-Napoca:



în anul de

Tabel 14. Cantitatea de

emisă, pe coduri de activitate NFR

Cod NFR

NOx (t/an)

Contributieprocentuală

'(%)

1 ,A.3.b.iii — Transport rutier-Autovehicule grele incluzând și autobuze

2012.95

51.08

1 ,A.3.b.i - Transport rutier autoturisme

657.542

16.88

1 . A.2.f. - Arderi în industrii de fabricare și construcții - altele

357.029

9.06

1.A.3.b.ii - Transport rutier autoutilitare

258.968

6.57

1 ,A.4.b.i - Rezidențial - încălzire rezidențială, prepararea hranei

253.663

6.44

1.A.3.a.i.(i)-Transport aerian internațional -Traficul la nivelul aeroporturilor (ciclurile de aterizare - decolare)

169.338

4.30

1 ,A.4.a.i - Comercial/Instituțional - încălzire comercială și instituțională

113.427

2.88

1.A.3.a.i.(ii) -Transport aerian internațional -Traficul de croazieră

73.768

1.87

1 .A.3.C - Transport feroviar

19.156

0.49

1 ,A.2.g.vii - Arderi în industrii de fabricare și construcții - surse mobile Off -road

9.119

0.23

1.A.4.a.ii - Echipamente și utilaje mobile în activități comerciale și instituționale

7.30

0.19

1 .A. 2.g. viii - Arderi în industrii de fabricare și construcții - surse staționare altele

4.286

0.11

1 ,A.3.b.iv - Transport rutier - Motociclete

1.709

0.04

5.C. 1 .b.iii - Incinerarea deșeurilor medicale

1.669

0.04

1.A.2.e - Arderi în industrii de fabricare și construcții -Fabricare alimente, băuturi și tutun

0.956

0.02

5.C.l.b.i- Incinerarea deșeurilor industriale

0.219

0.01

/,         #\            Total

3941.099

100

;ipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024


56 | p a g i n a din


I I I

I I I

I

I I I

Li I I

I I I

I

I I I

I


I I n

l l

l o

i i o

I

I I I I

I I I


Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Sursa: datele aferente Municipiului Cluj - Napoca sunt estimate din inventarul de emisii pus la dispoziție de ANPM prin intermediul APM Cluj

Ponderea principalelor surse de emisii de NOx în funcție de codurile NFR care ar putea contribui la degradarea calității aerului

■ 1.A.2.e-Arderi în industrii de fabricare și construcții -Fabricare alimente, băuturi și tutun

■ 1 A.2.f. - Arderi în industrii de fabricare și construcții -



altele

  • 1. A.2 g vii - Arderi în industrii de fabricare și construcții - surse mobile Off- road

  • 1. A.2.g.viii - Arderi în industrii de fabricare și construcții -surse staționare altele

1 ,A.3.a.i.(i) -Transport aerian International - Traficul la nivelul aeroporturilor (ciclurile de aterizare - decolare)

1 . A.3 .a .i.(ii) - Transport aerian International - Traficul de croazieră

1 A.3.C- T ransportferoviar

1 .A.4.a.i - Comercial/lnstituțional - încălzire comercială și instituțională

1 ,A.4.a.ii - Echipamente și utilaje mobile in activități comerciale și instituționale

1 A.4.b.i - Rezidențial - încălzire rezidențială, prepararea hranei

5.C.1.b.i-lncinerarea deșeurilor industriale

5.C.1 .b.iii - Incinerarea deșeurilor medicale

1 _A.3.b.i - Transport rutier autoturisme

  • 1. A.3. b.ii -Transport rutier autotutilitare

1 . A.3 .b.iii - Transport rutier - Autovehicule grele incluzând și autobuze

1 .A.3.b.iv - Transport rutier - Motociclete

Figura 32. Ponderea principalelor surse de emisii de NOx în la nivelul Mun. Cluj - Napoca.

Contribuțiile la emisia totală de NOx din municipiul Cluj - Napoca sunt distribuite astfel: transport -81,23%, activități industriale - 9,45%, încălzirea rezidențială și prepararea hranei - 6,44% și încălzirea în sectorul instituțional - comercial - 2,88%.



Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Tabel 15. Cantitatea de poluant PM10 (în anul de referință 2017) emisă, pe coduri de activitate NFR

Cod NFR

PM10 (t/an)

Contribuțieprocentuală %

2.D.3.b - Asfaltare drumuri

98.134

31.58

1.A.3.b.iii -Transport rutier-Autovehicule grele incluzând și autobuze

79.294

25.52

1.A.3.b.i - Transport rutier autoturisme

40.570

13.06

1.A.4.b.i - Rezidențial - încălzire rezidențială, prepararea hranei

35.639

11.47

2.A.6 - Alte produse minerale

22.569

7.26

1.A.3.b.ii -Transport rutier autoutilitare

21.431

6.9

2.A.5.b - Construcții și demolări

7.376

2.37

1 ,A.4.a.i - Comercial/lnstituțional — încălzire comercială și instituțională

3.85

1.15

1.A.2,g.vii - Arderi în industrii de fabricare și construcții - surse mobile Off -road

0.576

0.19

1 .A.3.C - T ransport feroviar

0.526

0.17

1.A.3.b.iv - Transport rutier - Motociclete

0.486

0.16

1.A.4.a.ii - Echipamente și utilaje mobile în activități comerciale și instituționale

0.463

0.15

1.A.2,g.viii - Arderi în industrii de fabricare și construcții - surse staționare altele

0.036

0.01

2.C.1 - Fabricare fontă și oțel

0.032

0.01

1 ,A.2.e - Arderi în industrii de fabricare și construcții -Fabricare alimente, băuturi și tutun

0.0058

0

1 ,A.2.f - Arderi în industrii de fabricare și construcții - Altele

0.0023

0

5.A - Tratarea biologică a deșeurilor - Depozitarea deșeurilor solide pe uscat

0.004

0

5.C.1 .b.i - Incinerarea deșeurilor industriale, inclusiv a deșeurilor periculoase și nămolul de epurare

0.001

0

Total

310.995

100

Sursa: datele aferente Municipiului Cluj - Napoca sunt estimate din inventarul de emisii pus la dispoziție de ANPM prin intermediul APM Cluj

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Ponderea principalelor surse de emisii de PM10 în funcție de codurile NFR care ar putea contribui la degradarea calității aerului


1 ,A.2.e - Arderi în industrii de fabricare și construcții -Fabricare alimente, băuturi și tutun

1 ,A.2.f- Arderi în industrii de fabricare și construcții -Altele

  • 1.A.2 g.vii - Arderi în industrii de fabricare și construcții -surse mobile Off- road

1. A.2.g .viii - Arderi în industrii de fabricare și constructii -surse staționare altele

1 A.3.c - T ransportferoviar

1 ,A.4.a.i - Comercial/lnstituțional - încălzire comercială și instituțională

1 ,A.4.a.ii- Echipamente și utilaje mobileîn activități comerciale și instituționale

  • 1. A.4.b.i - Rezidențial - încălzire rezidențială, prepararea hranei

  • 2. A.5.b-ConstrucȘiși demolări

  • 2.A.6 - Alte produse minerale

  • 2.C.1 - Fabricare fontă și oțel

  • 2.D.3.b-Asfaltare drumuri

5.A- Tratarea biologică a deșeurilor - Depozitarea deșeurilor solide pe uscat

5.C.1 .b.i - Incinerarea deșeurilor industriale, inclusiv a deșeurilor periculoase și nămolul de epurare

1 .A.3.b.i - Transport rutier autoturisme

1. A. 3. b.ii - T ransport rutier autotutilita re 1.A 3 b iii - Transport rutier - Autovehicule grele incluzând și autobuze

- 1 A3.b.iv - Transport rutier - Motociclete


Figura 33. Ponderea principalelor surse de emisii de PM10 în la nivelul Mun. Cluj ■ Napoca.

Contribuțiile la emisia totală de PM10 din municipiul Cluj - Napoca sunt distribuite astfel: transport - 45,81%, asfaltare drumuri - 31,58%, încălzirea rezidențială și prepararea hranei - 11,47%, activități industriale - 7,62%, construcții și demolări - 2,37% și încălzirea în sectorul instituțional - comercial -1,15%.

  • 3.2.3 Inventarul de emisii pentru alte activității

Față de activitățile menționate anterior există anumite categorii de surse de emisii ce nu au putut fi incluse în inventar, în principal, datorită indisponibilității datelor de bază pentru descrierea și cuantificarea activităților emițătoare a caracteristicilor fizice și a amplasării surselor de emisie.

O activitate importantă este reprezentată de șantierele de construcții și de terenurile fără utilitate, neacoperite care sunt supuse eroziunii eoliene.

în cele din urmă, acestea pot constitui surse majore de particule care pot genera niveluri importante de poluare la nivel local și pe termen scurt, iar în funcție de durata și gradul lor de răspândire pot genera niveluri importante de poluare și pe suprafețe extinse, pe termen lung.

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro





3.2.5 Concluzii privind emisiile de poluanți generate de activitățile din arealul municipiului Cluj-
Napoca

Datorită unor particularități legate de:

  • - modelul urban al aglomerării (metropolă urbană dezvoltată pe matricea unei așezări medievale, cu străzi înguste),

  • - caracterului microclimatic,

  • - al ritmului dezvoltării industriale din ultimele decenii,

  • - al ritmului dezvoltări urbane,

  • - al creșterii accelerate al parcului auto, etc

municipiul Cluj-Napoca a cunoscut o ușoară înrăutățire a condițiilor de mediu, în mod particular a celor legate de factorul de mediu aer, fapt ce a reprezentat temeiul acordării unei atenții particulare în direcția identifică!! unor soluții corective.

Seturile de măsuri asumate prin prezentul plan nu pot fi implementate instantaneu, drept pentru care efectele de așteptat se vor întinde pe o plajă de timp ce depinde direct de ritmul de adoptare și realizare al acestora.

  • 3.3 Evaluarea calității aerului prin măsurători în puncte fixe

Măsurătorile efectuate, în perioada 2010 - 2019, de către Rețeaua automată de monitorizare a calității aerului a municipiului Cluj - Napoca, au înregistrat valorile concentrațiilor prezentate în tabelele următoare, unde valorile trecute cu culoare roșie reprezintă depășiri ale valorilor limită iar cele subliniate sunt rezultatul modelărilor:



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax; +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Tabel 16. Concentrații medii anuale și numărul de depășiri ale valorii limite orare pentru dioxidul de azot

Stații de monitorizare calitate aer

Parametrul

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

CJ -1 - Aurel Vlaicu

Media anuală pg/m3

33.21

-

-

-

-

28.53

26.61

24.83

26.93

-

CJ - 2 ■ Constanța

Media anuală pg/m3

-

-

-

-

-

-

-

24.4

28.01

-

cj - 3 - Bdul 1 Decembrie 1918

Media anuală pg/m3

-

-

29.22

27.47

-

27.40

25.24

26.21

27.63

-

CJ - 4 - Dâmbovitei

Media anuală pg/m3

-

-

-

-

-

-

-

24.7

-

-

Valoarea limită a concentrației medii anuale pentru PM10 este de 40 pg/m3 Sursa: www.calitateaer.ro prin APM CJ unde valoarea subliniată este rezultatul modelări.



JNOj).

Stații de monitorizare calitate aer

Parametrul

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

CJ -1 - Aurel Vlaicu

Media anuală pg/m3

-

-

-

-

50.1

*

-

51.74

55.91

60.20

Numărul de depășiri ale valorii limită orare, 200 pg/m3

0

0

0

-

2

-

0

0

0

1

CJ - 2 - Constanța

Media anuală pg/m3

*

18.96

33.06

-

40.40

-

-

37.81

-

-

Numărul de depășiri ale valorii limită orare, 200 pg/m3

1

0

0

0

1

-

0

0

0

0

CJ - 3-Bdul 1 Decembrie 1918

Media anuală pg/m3

27.89

-

-

-

39.5

-

-

39.13

38.56

35,87

Numărul de depășiri ale valorii limită orare, 200 pg/m3

0

0

0

-

0

-

0

0

0

0

CJ - 4 - Dâmbovitei »

Media anuală pg/m3

-

16.53

35.55

42.1

*

20.58

38.14

-

Numărul de depășiri ale valorii limită orare, 200 pg/m3

0

0

0

0

1

0

0

2

0

0

Valoarea limită a concentrației medii anuale pentru NO2 este de 40 pg/m3 Sursa: www.calitateaer.ro prin APM CJ unde valorile subliniate sunt valori estimate prin modelare.

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Tabel 18. Număr anual de depășiri ale va

orii limită zilnice de 50 yq/m3 pentru, PM1

0

Stații de monitorizare calitate aer

Parametrul

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

CJ-1 - Aurel Vlaicu

Număr de depășiri ale valorii limită zilnice, 50 pg/m3

33

4

2

-

2

5

6

6

6

9

CJ - 2 ■ Constanța

Număr de depășiri ale valorii limită zilnice, 50 pg/m3

-

-

-

-

0

0

-

3

8

8

CJ-3 - Bdul 1 Decembrie 1918

Număr de depășiri ale valorii limită zilnice, 50 pg/m3

26

-

2

6

6

6

5

9

9

11

CJ - 4 - Dîmboviței

Număr de depășiri ale valorii limită zilnice, 50 pg/m3

-

-

-

-

-

-

-

2

-

-

Număr permis de depășiri ale valorii limită zilnice = 35/an Sursa: www.calitateaer.ro prin APM CJ

Conform măsurătorilor efectuate în cursul anilor 2010 - 2019, valorile medii ale concentrațiilor de NO2 și PM10 au înregistrat variații, alternând ani în care valorile erau mai scăzute cu ani în care acestea sunt mai crescute.

Astfel, pentru NO2 se menține, în stația tip trafic CJ-1, valori anuale mai mari decât valoarea limită, acestea crescând de la un an la altul. Acest fapt este cauzat de traficul crescut în zona intersecției unde este amplasată stația.

în ceea ce privește numărul de depășiri anuale ale valori limite orare, se observă că s-a înregistrat o singură depășire în anul 2019 la stația CJ-1.

în stațiile de tip urban, suburban și industrial nu au fost înregistrate valori anuale mai mari decât valoarea limită, valori anuale mai mari înregistrate în ultimi trei ani este cauzat de traficul crescut din zona stațiilor.

Pentru PM10 se obțin la toate stațiile valori medii anuale mai mici decît valoarea limită.

în ceea ce privește numărul de depășiri anuale ale valori limite zilnice, se observă că în ultimi doi ani acestea au crescut dar nu au fost înregistrate mai mult de 35 zile în care concentrația medie a depășit valoarea de 50 pig/m3.

în stația de trafic CJ-1 depășirile valorii limită zilnice sunt cauzate de trafic, urmat de modul de încălzire a locuințelor, în stația de tip urban CJ-2 fiind mai ferita de influența traficului depășirile sunt cauzate în special de modul de încălzire a locuințelor și a șantierelor exsitente în zonă, în stația de tip suburban CJ-3 depășirile sunt cauzate în special de transportul de particule PM10 dinspre zona loc. Florești, a traficului din zonă și a modului de încălzire a locuințelor.

,’'5ciU3 'â




Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Metodele de referință pentru evaluarea concentrațiilor:

  • •  N02/N0x - chemoluminiscență conform standardului 14211 «Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de azot și monoxid de azot prin chemiluminescență».

  • •  PM10 - gravimetrie conform SR EN 12341 «Aer înconjurător. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracției masice de PM10 sau PM2,5 a particulelor în suspensie»

  • 3.4 Evaluarea calității aerului prin modelarea dispersiei poluanților în atmosferă

în elaborarea Planului integrat de calitate a aerului în Aglomerarea Cluj - Napoca , metoda utilizată pentru evaluarea calității aerului pe teritoriul municipiului înaintea implementării planului, a fost reprezentată de modelarea matematică a dispersiei poluanților în atmosferă. Această metodă are două mari avantaje:

  • 1.   posibilitatea de evaluare a contribuției individuale a fiecărei categorii principale de surse de emisii la nivelurile de poluare, prin analiza în scenarii de modelare separate a efectelor asupra calității aerului a fiecărei categorii de surse;

  • 2.  posibilitatea de evaluare integrată la nivelul întregului municipiu, prin utilizarea de grile de calcul care acoperă întregul teritoriu al municipiului.

  • 3.4.1 Descrierea modelului de dispersie utilizat-GRAL GUI V 16.8,17.1,19.03 - Graz Lagrangian Model

Modelarea dispersiei poluanților pentru municipiul Cluj - Napoca, s-a realizat cu ajutorul softului GRAL GUI V 16.8, 17.1 - Graz Lagrangian Model, dezvoltat de către Graz University of Technology, Institute for Internai Combustion Engines and Thermodynamics, Inffeldgasse 21 A, 8010 Graz, Austria. S-a făcut această alegere datorită faptului că este un soft complex, ușor de utilizat, cu costuri reduse, acesta putând simula dispersia poluanților într-o gamă largă de situații (dispersia în teren complex care ia în calcul efectul clădirilor, acesta este complet integrat în codul GRAL și este lansat automat ori de câte ori clădirile

sunt adăugate, nu există o limită a numărului de surse separate de emisii care pot fi incluse într-o simulare


GRAL, scara de aplicare variază de la străzi la aglomerări urbane aflate la zeci de kilometrii, la toate scările


pe lângă efectul clădiriilor se ia în calcul și/sau topografia, are integrată interfață GIS, permite importul de shp-uri etc. http://lampz.tuqraz.at/~qral/index.php/2-uncateqorised/1-description).

în cadrul softului au fost încărcate datele de la stația meteo din municipiu, topografia și datele de

emisie asociate activităților industriale considerate a se desfășura simultan (impact cumulat) la nivelul


municipiului, activităților legate de transport, agricultură și utilizarea energiei din cadrul Inventarul Local de


Emisii - ILE și COPERT pus la dispoziție de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, din care s-a utilizat datele aferente anului 2017.

Conversia NO în NO2 poate fi calculată folosind o relație empirică. Aceasta înseamnă că, într-o primă etapă, dispersia NOx este modelată cu GRAL și apoi NO2 este derivată dintr-o ecuație de tipul dat îl mai jos. Acest tip de ecuație funcționează cel mai bine pentru concentrațiile medii anuale.

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Modelului de calcul lagrangiene de tip particulă are în perspectivă un element finit sau așa numita "parcelă de aer”. De-a lungul timpului, atât poziția și proprietățile acesteia sunt calculate pe baza datelor medii de câmp de vânt.

Traiectoria acestei "parcele de aer” este calculată în baza unei ecuații avansate cu două componente: vânturi medii și turbulențe aleatori.

în general, în timp ce particula este eliberată la momentul t la rat prescrisă, noua poziție este determinată la momentul (t+At) prin ecuația:

AX / At = A [X(t)]

unde: t-timpul

X - vectorul poziție

A-viteza vântului

Pentru poziția inițial XO, în timp tO a parcelei, traiectoria este calculate prin

ecuația:


XO (t=tO) = XO(X,t)

Astfel traiectoria "parcelei de aer" poate fi definită fie înainte sau înapoi în timp. Aceste coordonate inițiale sunt numite coordonate Lagrangian, care pot fi calculate prin următoarele ecuații:

x(t+At)=x(t) + [u(t)+ur(t)]At

y(t+At)=y(t) + [v(t)+vr(t)]At

z(t+At)=z(t) + [w(t)+wr(t)]At

Aceste ecuații sunt îmbogățite cu noi variabile: ur, vr, wr fiind componentele de viteză la scara gridului. Viteza componentelor la scara gridului sunt determinate astfel:

ur(t) = ur (t- At) Ru (At) + us(t-At)

vr(t) = vr (t- At) Rv (At) + vs(t-At)

wr(t) = wr (t- At) Rw (At) + ws(t-At)

unde: variabilele Ru(At) = e -(At )/Tu

Rv(At) = e -(At )/Tv

Rw(At) = e -(At )/Tw

Aceste formule utilizează variabilele Tu, Tv, Tw care sunt definite ca intervale de timp Lagrengian pentru componentele de viteză. O dată ce sunt determinate scara de timp Lagrengian, funcțiile autocorelării și intervalul de fluctuații ale vitezei ca abateri standard de tip Gaussian, o fluctuație a vitezei aleatoare este generată și utilizată pentru a calcula viteza noi particule și prin urmare se stabilește poziția noi particule.

în ceea ce privește verificarea simulărilor rulate în program s-a utilizat Sherpa și RIAT +.

Pentru o integrare și o mai ușoară vizualizare, modelările au fost transpuse și integrate în GIS, proiecție Stereo'70.

Responsabilitatea privind modul de încărcare a datelor de intrare a parametrilor prestabiliți și rulare a softului, revin în întregime evaluatorului.


La nivelul Uniuni Europene acest soft a fost utilizat într-o serie de studii ce au stat la baza realizări unor planuri de calitate a aerului sau monitorizări a acestora, dintre care amintim următoarele:

- "Influența transportului maritim pe Dunăre asupra Concentrațiile de dioxid de azot și particule în suspensie                     în                     Engelhartszell”                     https://www.land-

oberoesterreich.qv.at/Mediendateien/Formulare/Dokumente%20UWD%20Abt US/us Immissionsbelastun q Donauschifffahrt Enqelhartszell.pdf

  • -   Agenția pentru Mediu a Regiuni Autonomă aTirolului de Sud - Evaluarea calității aerului înconjurător 2010 - 2017 file:///C:/Users/DELL/Downloads/482763 Beurteilunq der Luftqualitaet 2010-2017.pdf


  • -   Măsuri de transport pentru Viena - Studiu de mediu privind gestionarea parcărilor și ta orașului -

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

https://www.wien.qv.at/stadtentwicklunq/studien/pdf/b008550.pdf

  • -   Aer - Landul Steiermark -

https://www.umwelt.steiermark.at/cms/dokumente/12567945 135844225/0b486f6a/USB-09-10-luft.pdf

  • -   Program în conformitate cu 9a Abs.6 IG-L (2019)- pentru a reduce expunerea la Dioxidul de Azot în linz - https://www.land-oberoesterreich.qv.at/Mediendateien/Formulare/Dokumente%20UWD%20Abt US/Fortschreibunq

Proqramm .pdf

  • -   Calitatea aerului în Austria Superioară și măsuri pentru respectarea valorilor limită -

http://docplaYer.org/80198626-Luftquete-in-ooe-und-massnahmen-zur-einhaltunq-der-qrenzwerte.html

  • -   Măsuri de îmbunătățire a Calități aerului în Graz - Cuantificare și evaluare -

https://www.kleinezeitunq.at/imaqes/downloads/d/c/0/massnahmenbewertunq miv20180517113750.pdf

  • -   Masterplan - "Aer curat pentru Oberhausen"

https://www.bmvi.de/Shared Docs/DE/Anlaqe/K/Masterplaene-Green-

City/oberhausen.pdf? blob=publicationFile

  • 3.4.2 Rezultatele modelării dispersiei

Rezultatele modelării dispersiei reprezentate de concentrațiile totale în aerul înconjurător cauzate de contribuțiile tuturor surselor de emisie enumerate în capitolul anterior, precum și fondului regional, sunt prezentate în hărțile de mai jos care conțin distribuțiile spațiale ale valorilor concentrațiilor medii anuale și maxime zilnice sau orare, după caz, pentru NO2 și PM10.

Informații privind repartizarea/contribuția surselor sunt prezentate în secțiunile 3.4.4.3 și 3.4.4.4

Pentru repartizarea surselor s-a utilizat metode combinate dintre metoda impacturi și contribuții conform documentului https.7/fairmode.jrc.ec.europa.eu/SA.html

Concentrația medie anuală și Concentrațiile maxime orare pentru NO2

Pentru anul 2017 Valoarea limită (VL=40 pg/m3) a concentrației medii anuale pentru protecția sănătății umane este depășită în municipiul Cluj - Napoca, în special în zona centrală și de-a lungul marilor artere de circulație. Cele mai mari valori ale concentrațiilor din această zonă sunt cauzate de aportul emisiilor din trafic rutier.

în zonele adiacente care nu sunt străbătute de artere intens circulate valorile concentrațiilor medii anuale sunt cuprinse între 20-19 pg/m3.

în zonele periurbane valorile concentrațiilor medii anuale se poziționează în intervalul 10-19 pg/m3.

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Legendă

Municipiul Cluj-Napoca Surse liniare

  • •   Surse de suprafață

  • •   Surse staționare

Stații

® CJ-4

NO2 max_ora [ug/mc] 200'249.63 (200=VL)

| 140 -200 (140=PSE) 100 -140 (100=PIE) 50-100 10-50


Figura 37. Concentrațiile maxime orare pentru NO2


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Modelarea dispersiei poluanților în atmosferă s-a realizat pentru toată suprafață administrativă a municipiului Cluj - Napoca.

La nivelul Municipiului Cluj - Napoca poluarea cu NO2 este cauzată în principal de trafic.

La care se adaugă:

  • -   configurației arterelor de circulație

  • -   modelului urban de aglomerare cu obiectivele municipal-edilitare și principalele instituții, respectiv obiective de referință amplasate central;

  • -   amplasarea geografică și particularitățile microclimatice

  • -   deficiențele de infrastructură (starea drumurilor, rețeaua de semaforizare, numărul redus de locuri de parcare

  • -   starea parcului auto

  • -   sistemele de transport public,

  • -   nivelul de conștientizare a problematicii de către populație,educația civică etc.

Toate concurând la creșterea timpilor de parcurs în trafic și implicit la nivelul consumului urban de combustibil.

Se impune așadar canalizarea unor eforturi menite a crește calitatea aerului în Municipiul Cluj -Napoca vizând îmbunătățirea atributelor asociate transportului auto.

Concentrația medie anuală și Concentrațiile maxime zilnice pentru PM10

Pentru anul 2017 Valoarea limită (VL=40 pg/m3) a concentrației medii anuale pentru protecția sănătății umane nu este depășită dar valori crescute ale concentrațiilor de PM10 (25 - 26.61 pig/m3) au fost obținute pe arii extinse ce acoperă zona central, central - estică, central - sudică, zonele adiacente acesteia și de-a lungul arterelor mari de circulație.

în zonele rezidențiale adiacente și care nu sunt străbătute de artere intens circulate valorile concentrațiilor medii anuale sunt cuprinse între 20-25 pg/m3. în zonele limitrofe aglomeraări valorile concentrațiilor medii anuale sunt situate în intervalul 10 -15 pig/m3.


68 | p a g i n a din 143


Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


1:110.000


19,5-20


Stații


Figura 39. Concentrații medii anuale PM10

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • 3.4.3 Fondul regional

Fondul regional total - reprezintă concentrațiile poluanților la o scară spațială de peste 50 km și, pentru o anumită zonă de depășiri ale valorilor limită, cuprinde contribuții atât din afara zonei, cât și de la surse de emisie din interiorul acesteia.

Datele aferente fondului regional total au fost modelate .

Fondul regional total

Tabel 19. Fond regional total pentru aglomerarea Cluj - Napoca

Poluant

Timp de mediere

Concentrații de fond

Unitate de măsură

NOx

1 an

12.597

pg/m3

no2

1 an

10.135

pg/m3

PMw

1 an

19.477

pg/m3

Fondul regional natural

Oxizii de azot sunt emiși în cantități mari de procesele biologice. Bacteriile nitrificatoare constituie principala sursă naturală de producere a monoxidului de azot. Se apreciază că sursele naturale emit de circa 10 ori mai mult NO decât sursele tehnologice, însă datorită faptului că primele sunt repartizate relativ uniform pe suprafața terestră înregistrează o poluare mai redusă în comparație cu sursele antropice care sunt concentrate în centrele urbane sau pe arterele cu o intensă circulație auto. Principalele procese naturale de formare a oxizilor de azot sunt în timpul descărcărilor electrice, erupțiilor vulcanice, incendiilor de păduri, etc.

Particulele în suspensie în mod natural rezultă în urma proceselor de eroziune a rocilor, furtuni de nisip, erupții vulcanice, incendii spontane de pădure sau pajiști, împrăștierea de aerosoli marini, dispersia polenului.

Fondul regional transfrontalier

Pentru determinarea fondului regional transfrontalier au fost analizate datele de monitorizare înregistrate de către cele mai apropiate stații reprezentative de tip EMEP de pe teritoriul României cât și datele stațiilor de tip EMEP din Ungaria, Cehia și Austria la nivelul anului 2017 colaborat cu seriile de date disponibile pe Atmosphere Monitoring Services - https://atmosphere.copernicus.eu/.


Poluant

Timp de mediere

Concentrații de fond

Unitate de măsură

NOx

1 an

10.71

pg/m3

no2

1 an

8.95

pg/m3

PM-io

1 an

14.60

pg/m3


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Fondul regional în interiorul statului membru

Tabel 21. Fond regional în interiorul statului membru

Poluant

Timp de mediere

Nivel de fond regional: național

Unitate de măsură

NOx

An

1,45

pg/m3

NO2

An

0,99

pg/rn3

PM10

An

4,7

pg/m3

  • 3.4.4 Repartizarea contribuțiilor la evaluarea calității aerului între categoriile principale de surse de emisii

Pe lângă valorile totale ale concentrațiilor de poluanți în grila de calcul asociată arealului municipiului Cluj - Napoca, modelarea dispersiei a furnizat și valorile concentrațiilor datorate contribuțiilor individuale ale fiecărei categorii importante de surse de emisii.

în cadrul modelărilor matematice a dispersiei poluanților pe lângă datele de trafic și cele din cadrul ILE s-a utilizat și o analiză a evoluției în timp a principalelor activități responsabile de emisii de poluanți, grupate pe categorii de surse.

  • 3.4.5 Evoluția în timp a principalelor activități responsabile de emisii de poluanți

Surse staționare

Tabel 22. Evoluția numărului de firme pe tipuri de activități la nivelul Municipiului Cluj - Napoca, în perioada 2010-2018

CAEN Rev.2 (activitati ale economiei naționale - secțiuni)

Ani

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul

2013

Anul 2014

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

l

JM: Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Total

14911

13830

14862

15598

16679

17325

18273

19677

20919

A Agricultura, silvicultura si pescuit

208

194

223

238

265

294

325

340

353

B Industria extractiva

37

37

36

36

39

37

40

36

35

C Industria prelucrătoare

1430

1358

1433

1488

1564

1656

1699

1815

2026

D Producția si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer condiționat

41

33

36

43

53

49

45

41

40

E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activitati de decontaminare

54

55

66

66

74

76

78

73

76 7?.;

I[S-S

F Construcții

1838

1602

1657

1698

1791

1855

1974

2180

234Ș1?

G Comerț cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

4633

4287

4525

4663

4830

4804

4777

4861

4894

H Transport si depozitare

1164

1186

1344

1486

1670

1794

1908

2105

2257

I Hoteluri si restaurante

741

687

753

825

862

882

901

936

_968

J Informații si comunicații

730

692

773

821

949

1020

1147

K Intermedieri financiare si asigurări

202

178

203

205

207

219

259

fân

rW’

Șs w J ivVi

■ ti

Plan integrat de calitate a aerului în Municipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024


,,,

71 I Pagi na




Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


CAEN Rev.2 (activitati ale economiei naționale - secțiuni)

Ani

Anul

2010

Anul 2011

Anul

2012

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

Anul

2018

DM: Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

L Tranzacții imobiliare

474

441

468

482

507

541

589

682

741

M Activitati profesionale, științifice si tehnice

2005

1807

1916

2002

2153

2223

2382

2568

2758

N Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport

534

497

558

606

666

706

761

832

860

P Invatamant

72

78

93

100

120

139

163

205

234

Q Sanatate si asistenta sociala

228

226

254

273

294

333

445

535

632

R Activitati de spectacole, culturale si recreative

172

165

184

190

220

252

285

354

406

S Alte activitati de servicii

348

307

340

376

415

445

495

571

625


sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/paqes/tabes/insse-table


Evoluția numărului de societăți pe tipuri de activități la nivelul municipiului Cluj-Napoca



■ Anul 2018


J Informații si comunicații


I Hoteluri si restaurante


H Transport si depozitare

G Comerț cu ridicata si cu amănuntul; repararea.

F Construcții


E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor,..

D Producția si furnizarea de energie electrica si termica,..

C Industria prelucrătoare

B Industria extractiva



A Agricultura, silvicultura si pescuit



voluția numărului de firme pe tipuri de activități la nivelul municipiului Cluj ■ Napoca, în perioada 2010-2018

sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/paqes/tables/insse-table


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Se constată un trend ascendent a activității economice la nivelul municipiului Cluj - Napoca, cu o creștere de aprox. 28% din anul 2010 până în anul 2018. Această creștere are ca și consecință și o creștere a nivelului de emisii.

Surse mobile

Conform datelor din cadrul http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/paqes/tables/insse-table , vehiculele rutiere înmatriculate în circulație la sfârșitul anilor 2010 - 2018 este:

Tabel 23. Vehicule rutiere înmatriculate în circulație la nivelul municipiului Cluj - Napoca, în perioada 2010 -2018                                              ’                _____________________________________________

Categorii de vehicule rutiere

Ani

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

UM: Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Număr

Autobuze și microbuze

837

807

840

880

910

1009

1051

1073

1163

Autoturisme

98481

99292

103659

109338

114833

121421

129777

140529

151412

Mopede și motociclete (inclusiv mototricicluri si cvadricicluri)

2112

2275

2475

2671

2896

3138

3357

3598

3909

Motociclete

-

-

-

-

2829

3072

3290

3529

3840

Autovehicule de marfă

13900

14588

15529

16800

18144

19662

21558

23251

25021

Vehicule rutiere pentru scopuri speciale

488

498

562

595

626

656

694

765

813

Tractoare

933

877

867

829

822

806

788

774

760

Remorci și semiremorci

5197

5608

6079

6589

7117

7800

8592

9254

10076

sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/paqes/tables/insse-table.

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Evoluția numărului de vehicule rutiere în municipiul Cluj-Napoca




Figura 42. Evoluția numărului de vehicule rutiere în intervalului 2010-2018

Din analiza datelor se observă o creștere constantă, în intervalul 2010-2018 a numărului de autovehicule rutiere înmatriculate. Dintre acesta, un număr foarte mare îl constituie autovehiculele care în general sunt echipate cu motorizări (EURO II, III, IV), acestea generând emisii în creștere de la un an la altul în special de NO2 și NOX, PM10.

Surse de suprafață

în acest sector sunt incluse instalațiile de ardere de mică putere destinate, în principal, încălzirii spațiilor și preparării apei calde menajere pentru sectoarele rezidențial și nerezidențial, care sunt

prezentate în secțiunile următoare.


Sectorul rezidențial, care include instalațiile de ardere cu puterea termică mai mică de 50MWt, -utilate pentru încălzirea spațiilor, prepararea apei calde menajere precum și pentru prepararea hranei /[?■■ esfetafluențat în mod direct de fondul de locuințe la nivelul județului și modul de încălzire al acestora |l| | (termoficare, diferite tipuri de combustibili convenționali fosili, alte surse de energie).

/Sectorul ne-rezidențial, care include instalațiile de ardere cu puterea termică mai mică de 50 MWt ■"‘^fjlizate pentru încălzirea birourilor, școlilor, spitalelor precum și instalațiile de ardere de mică putere utilizate pe scară largă în domeniile instituțional, comercial, este influențat în mod direct de numărul v' unităților și de consumul de combustibil aferent acestora.


Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Categorii de construcții

Ani

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

UM: Număr, mp suprafața utila

Număr

Metri pătrați suprafață utilă

Număr

Metri pătrați suprafață utilă

Număr

Metri pătrați suprafață utilă

Număr

Metri pătrați suprafață utilă

Clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități)

609

435771

1295

886222

372

198388

476

290283

Clădiri rezidențiale pentru colectivități

19

32381

-

-

1

1702

-

-

Clădiri administrative

-

-

9

46718

6

28964

5

44440

Hoteluri și clădiri similare

1

7591

1

1095

1

1802

6

6917

Clădiri pentru comerț cu ridicată și cu amănuntul

-

-

5

40260

-

-

1     ___

5052

Alte clădiri

18

40360

14

108542

9

30950

!                    i

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-



Tabel 24. Autorizații de construire emise la nivelul municipiului Cluj - Napoca, 2010 - 2018

Categorii de construcții

Ani

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

UM: Număr, mp suprafața utila

Număr

Metri pătrați suprafață utilă

Număr

Metri pătrați suprafață utilă

Număr

Metri pătrați suprafață utilă

Număr

Metri pătrați suprafață utilă

Număr

Metri pătrați suprafață utilă

Clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități)

337

115512

332

146001

336

159596

530

234116

462

221471

Clădiri rezidențiale pentru colectivități

-

-

-

-

-

-

50

61288

48

94855

Clădiri administrative

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Hoteluri și clădiri similare

-

-

1

1241

-

-

-

-

-

-

Clădiri pentru comerț cu ridicată și cu amănuntul

-

-

3

13814

-

-

-

-

-

-

Alte clădiri

29

87281

28

119215

26

59839

22

165787

27

47184

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Autorizații de construcție eliberate în municipiul Cluj - Napoca 2010 -2018


Figura 43. Evoluția numărului de autorizații de construcții eliberate in municipiului Clu| ■ Napoca, 2010 -

2018


Din anul 2013 se constată un trend crescător a numărului de autorizații eliberate în municipiul Cluj -Napoca cu un declin înregistrat în 2017 și o ușoară creștere în anul următor. în ultimii 3 ani predomină autorizațiile de construcție emise pentru clădirile rezidențiale, astfel cantitățile mai mari de emisii de poluanți fiind atribuite acestui segment atât în perioada de construire cât și în perioada de utilizare a acestora.

Tabel 25. Energia termică distribuită în municipiului Cluj ■ Napoca

Județ e

Localitati

Ani

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

UM: Gcal

Gigacalor ii

Gigacalor ii

Gigacalor ii

Gigacalor ii

Gigacalor ii

Gigacalor ii

Gigacalor ii

Gigacalor ii

Gigacalor ii

Cluj

54975 MUNICIPIU L CLUJ-NAPOCA

446973

293184

259073

223336

300325

317745

209218

299622

169216

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/paqes/tables/insse-table

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

500000

450000

400000

350000

300000

250000

200000

150000

100000

50000

0

Energia termică distribuită în municipiul Cluj-Napoca 2010-2018



Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018

Figura 44. Evoluția energiei termice distribuite în municipiului Cluj - Napoca, 2010 - 2018

Urmărind datele, se poate observa o scădere semnificativă a distribuției energiei termice în anul 2018 față de anul 2010. Renunțarea la distribuțiea energiei termice în sistem centralizat ce se poate ușor urmări și controla prin măsurile impuse în autorizațiile integrate de mediu a dus la apelarea la sisteme individuale ( gaz, lemn) conducând la creșterea emisiilor de poluanți asociate acestui segment ce este greu de urmărit și controlat.



Tabel 26. Evoluția emisiilor de NOX și PM10 în aglomerarea Cluj - Napoca, pe perioada 2012 - 2018

Poluant

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

NOx (tone/an)

3468.369

3814.941

3444.353

3224.906

3884.703

3941.099

4205.833

PM10 (tone/an)

216.311

373.622

561.788

299.668

323.171

310.995

389.396

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Evoluția emisiilor de N0x în aglomerarea Cluj - Napoca pe perioada 2012 -2018

Figura 45. Evoluția emisiilor de NOx în aglomerarea Cluj - Napoca pe perioada 2012 - 2018.

Evoluția emisiilor de PM10 în aglomerarea Cluj - Napoca pe perioada 2012 -2018

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Conform evoluției emisiilor în cursul anilor 2012 - 2018 au înregistrat variații, alternând ani în care valorile erau mai scăzute cu ani în care acestea sunt mai crescute, observându-se în ultimi doi ani un trend ascedent cu o creștere mai vizibilă în cazul NOX.

Figura 47. Repartiția spațială a surselor de emisii NOX pe coduri NFR sursa: poziționate conform informațiilor furnizate în inventarul de emisii pus la dispoziție de ANPM prin intermediul APM Cluj



Figura 48. Repartiția spațială a surselor de emisii PM10 pe coduri NFR sursa: poziționate conform informațiilor furnizate în inventarul de emisii pus la dispoziție de ANPM prin intermediul APM Cluj

Termoficare


:'ț>iul Cluj-


Zonă netermoficotâ

—i—s Păduri și spații

-----; verzi



Ficjufa^.})i^p^tîtia spațială a surselor de emisii - încălzire rezidențială sursa: poziționate conform informațiilor

//I          zi                   tarmnnannra rn/licfa.ranfralâlnr.rii.odraeoIfl.arAnrlata/


^«teate http://www.termonapoca.ro/lista-centralelor-cu-adresele-arondate/


Figura 50. Repartiția spațială a surselor de emisii - traficsursa: poziționate conform informațiilor furnizate în cadrul Studiului privind calitatea aerului în Municipiul Cluj - Napoca

3.4.7 Fondul urban total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontier

Fondul urban total este compus din: fondul regional și creșterea fondului urban rezultat din modelare pentru activitățile: trafic, industrie, inclusiv producere de energie termică și electrică, agricultură, energie - surse rezidențiale și comerciale și instituționale (gaz natural, GPL, lemn), echipamente mobile off road.

Fondul urban - reprezintă concentrațiile cauzate de emisiile din interiorul orașelor sau aglomerărilor la nivelul anului de referință. Este suma componentelor de: trafic, industrie inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, etc.

Fondul urban pentru mun. Cluj - Napoca a fost estimat pe baza selectări stației de monitorizare a fondului urban CJ-2 și a modelării matematice a dispersiei poluanților în atmosferă, cu gruparea surselor de emisii pe categori de surse. După realizarea acestor pași s-a realizat extragerea rezultatelor în stația de fond urban și cumularea acestora cu concentrațiile de fond regional astfel obținându-se o valoare a concentrației de fond urban.

Tabel 27. Fondul urban

Fondul urban

N02 (pg/mc)

P IV110 (pg/mc)

Fondul regional

10.135

19.477

Creșterea nivelului de fond urban: trafic

20.24

3.22

Creșterea nivelului de fond urban: surse comerciale și rezidențiale

4.035

1

Creșterea nivelului de fond urban: industrie, inclusiv producția de energie termică și elctrică

2.9

0.7

Creșterea nivelului de fond urban: echipamente mobile off - road

0.5 z

__tNTR//

Creșterea nivelului de fond urban: surse naturale

0 Ă

----—



Str. Moților, nr, 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Fondul urban

N02 (pg/mc)

PM10 (pg/mc)

Creșterea nivelului de fond urban: transfrontalier

0

0

Creșterea nivelului de fond urban: agricultura

0

0

Creșterea nivelului de fond urban: transport maritim

0

0

Creștere fond urban

27.675

4.923

Fondul urban total

37.81

24.4

* Pentru Sursele naturale și transfrontalier - din datele deținute nu s-a pu

ut modela fondul urban

corespunzător.

Pentru o mai bună vizualizare și suprapozabilitate, reprezentarea grafică s-a realizat într-o singură diagramă pentru toate sursele de emisie.

Evaluarea nivelului de fond urban pentru NO2 și PM10


o

N02 (pg/mc)

PM10 (țjg/mc)

■ Creșterea nivelului de fond urban: echipamente mobile off - road

0,5

0,003

Creșterea nivelului de fond urban: industrie, inclusiv producția de energie termică și elctrică

2,9

0,7

Creșterea nivelului de fond urban: surse comerciale și rezidențiale

4,035

1

■ Creșterea nivelului de fond urban: trafic

20,24

3,22

■ Fondul regional

10,135

19,477

Figura 51. Evaluarea nivelului de fond urban pentru N02 și PM10


Creșterea locală, total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și elctrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontier

Evaluarea creșteri locale - pentru o anumită zonă de depășiri ale valorilor limită, reprezintă uțiile surselor aflate în imediata vecinătate a zonei de depășiri.

Creșterea locală este diferența între concentrația totală la locul de depășire a VL (măsurată sau modelată) și fondul urban. Este suma componentelor de: trafic, industrie inclusiv producția de energie

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030, Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Creșterile locale pentru municipiul Cluj - Napoca au fost estimate pe baza selectări stațiilor de monitorizare a calității aerului de la nivelul municipiului și a modelării matematice a dispersiei poluanților în atmosferă, cu gruparea surselor de emisii pe categori de surse.

Pentru o mai bună vizualizare și suprapozabilitate, reprezentarea grafică s-a realizat într-o singură diagramă pentru toate sursele de emisie.

Tabel 28. Creșterea locală

Poluant

Receptor

Creșter e locală: trafic (pg/mc)

Creștere locală: surse comerciale Și rezidențiale (pg/mc)

Creștere locală: industrie, inclusiv producția de energie termică și electrica (pg/mc)

Creștere locală: agricultura (pg/mc)

Creștere locală: transport maritim (pg/mc)

Creștere locală: echipamente mobile off-road (pg/mc)

Creștere locală: surse naturale (pg/mc)

Creștere locală: transfrontalieră (pg/mc)

Creștere locală totală (pg/mc)

NO2

Str. Aurel Vlaicu (în fața blocului 5B, lângă 0MV) cod poștal 400690

8.82

3.11

1.8

0

0

0.2

*

*

13.93

NO2

Bdul 1 Decembrie 1918, cod poștal 400699

1

0.22

0.1

0

0

0

*

*

1.32

NO2

Str. Dâmboviței, cod poștal 400584

0.2

0.09

0.04

0

0

0

*

*

0.33

PM10

Str. Aurel Vlaicu (în fața blocului 5B, lângă OMV) cod poștal 400690

0.32

0.1

0.01

0

0

0

*

*

0.43

PM10

Bdul 1 Decembrie 1918, cod poștal 400699

1.1

0.61

0.1

0

0

0

*

*

1.81

PM10

Str. Dâmboviței, cod poștal 400584

0.19

0.09

0.02

0

0

0

*

*

0.3

‘concentrațiile pentru aceste categori de susre nu au putut fi modelate



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Creșteri locale ale concentrațiilor - N02 - medii anuale (stația CJ-1)

Figura 52. Creștere locală NO; - stația CJ -1 i locale ale concentrațiilor - N02 - medii anuale (stațiile C J-3 și CJ-4)



Figura 53. Creștere locală N02 - stațiile CJ - 3 si CJ - 4



Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Creșteri locale ale concentrațiilor - PM10 - medii anuale

■ Creștere locală: industrie, inclusiv producția de energie termică și electrica (pg/mc)

■ Creștere locală: surse comerciale și rezidentele (pg/mc)

■ Creștere locală: trafic (pg/mc)

3.4.9 Analiza rezultatelor privind evaluarea calității aerului în situația existentă în municipiul Cluj ■ Napoca

Analiza rezultatelor privind evaluarea calității aerului în anul 2017 ne arată că:

NO2 - Valoarea limită (VL=40 pg/m3) a concentrației medii anuale pentru protecția sănătății umane este depășită în municipiul Cluj - Napoca, în special în zona centrală și de-a lungul marilor artere de circulație.

PM10 - Valoarea limită (VL=40 pg/m3) a concentrației medii anuale pentru protecția sănătății umane nu este depășită dar valori crescute ale concentrațiilor de au fost obținute pe arii extinse ce acoperă zona central, central - estică, central - sudică, zonele adiacente acesteia și de-a lungul arterelor mari de circulație.

PM10 - Valoarea limită (VL=50 pg/m3) a concentrației medii zilnice pentru protecția sănătății umane, se înregistrează 18 depășiri a acesteia dar nu au fost înregistrate mai mult de 35 zile în care concentrația medie a depășit valoarea de 50 pg/m3 . Aceste depășiri sunt cauzate de trafic, urmat de modul de încălzire a locuințelor, a șantierelor exsitente în zonă și a transportului de particule PM10 dinspre zonele din afara aglomerări Cluj - Napoca.


Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • 4. MĂSURILE DIN CADRUL PLANULUI INTEGRAT DE CALITATE A AERULUI PENTRU

AGLOMERAREA CLUJ-NAPOCA

  • 4.1 Aspecte generale privind măsurile cuprinse în Planul integrat de calitate a aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca

în acest capitol sunt prezentate măsurile identificate pentru a fi realizate în vederea reducerii poluării aerului și încadrării concentrațiilor de NO2 și PM10 în limitele stabilite de Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Măsurile identificate și incluse în plan sunt astfel selectate pentru a asigura reducerea concentrațiilor poluanților, până la atingerea valorilor limită și permit o estimare cantitativă a efectelor aplicării lor.

Principalele măsuri propuse sunt:

o Măsuri pentru reducerea emisiilor rezultate din traficul rutier:

  • •  salubrizarea eficientă a străzilor;

  • •  promovarea, îmbunătățirea și extinderea transportului public;

  • •  îmbunătățirea accesibilității dintre zonele de locuire și cele de inters productiv;

  • •  gestionarea traficului prin realizarea de terminale intermodale de trafic;

  • •  continuarea implementării proiectelor majore de infrastructură;

  • •  interzicerea accesului tuturor autovehiculelor în municipiu cu capacitate mai mare de 3,5 tone, în orele de vârf, respectiv 07.00-09.00 și 16.00 -18.00

o Măsuri pentru reducerea emisiilor rezultate din încălzire în sectorul rezidențial:

  • • eficientizarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale;

o Măsuri pentru reducerea emisiilor rezultate din procesul de eroziune eoliană:

  • •  amenajarea de zone verzi și de agrement;

  • •   creșterea anuală a numărului de arbori, arbuști, gard viu plantați la nivelul municipiului;

Conform celor mai bune practici, pe lângă măsurile privind diminuarea emisiilor de poluanți sunt necesare acțiuni pentru conștientizarea populației cu privire la necesitatea implementării acestora, precum și o bună colaborare între factorii responsabili la nivel local și central.

Pentru respectarea unor principii de bună practică și a prevederilor "Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului", implementarea măsurilor identificate pentru Planul integrat de calitate a aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca a fost luată în considerare două scenarii:

un scenariu "de bază" - acesta reprezintă scenariul care include politici și măsuri puse în aplicare și adoptate în prezent (UNFCCC, 2016, paragraful 26). în condițiile în care se aplică următoarele: legislația națională este în vigoare; au fost încheiate unul sau mai multe acorduri Involuntare; au fost alocate resurse financiare; au fost mobilizate resurse umane. Politicile și măsurile adoptate sunt cele pentru care s-a luat o hotărâre oficială a autorităților și există un angajament clar de a continua punerea în aplicare (UNFCCC, 2016, paragraful 11). sursa: https://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-quidebook-2019


un scenariu "de proiecție" - include politici și măsuri planificate (UNFCCC, 2016, paragarful 26).

(măsurile planificate sunt opțiuni care sunt în discuție și au o șansă realistă de a fi puse în aplicare (UNFCCC, 2016, paragraful 11). sursa:

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

https://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-quidebook-2019 . Acesta include măsurile angajate în scenariul de bază și măsurile suplimentare identificate, suplimentare necesară pentru reducerea concentrațiilor NO2 sub valoarea limită anuală, (așa cum se prezintă în figura 62).

Pentru ambele scenarii, anul de referință este anul 2017 (anul de referință în elaborarea Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul Cluj - Napoca) iar anul pentru care sunt realizate previziunile este anul 2024.

Pentru fiecare dintre cele două scenarii în parte sunt expuse măsurile identificate, pentru fiecare măsură fiind furnizate informații cu privire la: calendarul de aplicare, indicator propus pentru monitorizarea aplicării, autoritatea responsabilă, costurile estimate, sectorul sursă (de emisii) afectat.

Valoarea indicatorului de monitorizare a progreselor reprezintă valoarea planificată a se efectua pentru măsura respectivă, în scenariul respectiv, până la data de finalizare/data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare.

  • 4.2 Descrierea măsurilor prevăzute pentru reducerea emisiilor din traficul rutier
    • 4.2.1 îmbunătățirea calității transportului public și promovarea utilizării transportului public

Obiectiv cuprins în cadrul măsurilor 1.1.7 și 1.1.1 ce se referă la realizarea benzi dedicate pentru transportul public Bd. 21 Decembrie 1989 pe o lungime de 1,69km și achiziționarea a 24 de tramvaie, 50 troleibuze și 13 autobuze elctrice ce o să urmeze a fi puse în funcțiune până în anul 2024. Măsură preluată și suplimentată în cadrul PICA Cluj - Napoca din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Cluj - Napoca. (https://files.primariaclujnapoca.ro/dezbatere publica/Planul-de-Mobilitate-Urbana-Durabila-pentru-Polul-de-Crestere-Clui-Napoca-varianta-actualizata.pdf).

  • 4.2.2 Gestionarea traficului

Obiectiv integrat în cadrul măsuri 1.1.6 ce prevede continuarea implementări sistemului de semaforizare adaptive. Măsură preluată și cuantificată în cadrul PICA Cluj - Napoca din PMUDCJ. (https://files.primariaclujnapoca.ro/dezbatere publica/Planul-de-Mobilitate-Urbana-Durabila-pentru-Polul-de-Crestere-Cluj-Napoca-varianta-actualizata.pdf).

  • 4.2.3 Amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete (piste, benzi), inclusiv în zonele de
agrement

Obiectiv cuprins în cadrul măsuri 1.1.8 ce cuprinde realizarea extinderi rețelei de piste de biciclete cu cca. 57km în interiorul municipiului Cluj - Napoca în zona podurilor Traian, Porțelanului, Garibaldi, Fabricii, Locomotivei, în zona Oașului Răsăritului, înspre Florești, Apahida, Feleacu și Baciu.

  • 4.2.4 Realizarea proiectelor de infrastructură mare

Obiectiv cuprins în cadrul măsurilor 1.1.2, 1.1.3, 1.1.4 și 1.1.5 ce prevăd realizarea Centuri Metropolitană Cluj - Napoca: tronsonul de sud (Bucium - Selgros); Realizarea drumului de legătură a centurii Metropolitană Cluj la str. T. Mihali; Drum expres Nădășel - Cluj - Napoca: Centura Baciu; Drum expres Nădășel - Cluj - Napoca: tronson Tetarom I - str. Traian - Aurel Vlaicu - centură. Măsuri preluate și cuantificate în cadrul PICA Cluj - Napoca din PMUDCJ. (https://files.primariaclujnapoca.ro/dezbatere publica/Planul-de-Mobilitate-Urbana-Durabila-pentru-Polul-de-Crestere-Clui-Napoca-varianta-actualizata.pdf).

  • 4.2.5 Restricti de trafic J

Pentru accelerare scăderii concentrațiilor și emisiilor de NO2 și PMiose impune luarea unei măsuri urgente cu data prevăzută să intre pe deplin în vigoare imediată. (Măsura 1.1.16)- Interzicerea zilnică a accesului tuturor autovehiculelor în municipiul Cluj - Napoca, cu o capacitate mai mare de 3,5 tone, în orele de vârf, respectiv 07.00 - 09.00 și 16.00 -18.00, cu excepția transportului public.

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

4.3 Descrierea măsurilor prevăzute pentru reducere emisiilor din încălzirea în sectorul rezidențial
  • 4.3.1 Reglementarea din punct de vedere termic a ansamblurilor noi imobiliare

Pentru măsura 1.1.19 se impune ca în noul PUG să fie prevăzut obligativitatea ca în cazul locuințelor colective sau ansambluri imobiliare noi, acestea să fie deservite de centrale de bloc sau de cvartal.

  • 4.3.2 Eficientizarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale

Prin măsura 1.1.12 se îmbunătățește eficiența energetică a clădirilor; a blocurilor de locuit și a instituților publice aflate în patrimoniul municipalității pentru un total de 57 blocuri și 4 clădiri publice.

  • 4.4 Descriere măsurilor prevăzute pentru reducerea emisiilor din procesul de eroziune eolian
  • 4.4.1 Creșterea suprafeței spațiilor verzi și gestiunea celor existente

Pentru optimizarea suprafeței și calității spațiilor verzi se prevede amenajarea de zone verzi și de agrement însumând 234 ha și creșterea anuală a numărului de arbori (11000 buc), arbuști (14300 buc.), gard viu plantat(730000fire). (Măsurile 1.1.13 și 1.1.17).

  • 4.5 Descriere măsurilor prevăzute pentru reducere emisiilor de particule datorate fenomenului de
resuspensie

Salubrizarea eficientă a străzilor este o măsură importantă pentru reducerea emisiilor de particule, emisii datorate fenomenului de resuspensie. în cadrul acestei măsuri se impune igenizarea căilor de rulaj prin măturare, spălare/udare mecanizată, cu o frecvență corespunzătoare care să asigure împiedicarea depunerilor aluvionare pe marginea acostamentului drumurilor din municipiul Cluj-Napoca. Totodată, se impune salubrizarea la bordură, aspirarea prafului, sedimentelor depuse pe marginea carosabilului (Măsura 1.1.18).

  • 4.6 Evaluarea efectelor măsurilor asupra îmbunătățirii calității aerului

Pe aceleași componente pe care a fost evaluată situația existentă a calității aerului, s-a realizat estimarea efectelor aplicării măsurilor de îmbunătățire a calității aerului, pentru fiecare poluant pentru care trebuie realizat planul (NOX, NO2, PM10).

• reducerea nivelului de fond urban;

• reducerea contribuțiilor locale ale surselor de emisie la nivelurile de poluare, în fiecare receptor (punctele stațiilor: CJ -1, CJ - 2, CJ - 3, CJ - 4.


Metodologia folosită prin care s-a realizat acest lucru este caracterizată, pe scurt, cu ajutorul următoarelor componente:

• estimarea unei eficiențe locale (acolo unde a fost posibil) a fiecărei măsuri, în termeni de reducere potențială procentuală, locală, a emisiilor și a contribuțiilor locale ale surselor la nivelurile de poluare, în vecinătatea receptorilor; această eficiență se aplică la nivel de subcategorie de surse de emisie, eficiența efectivă poate depinde și de ordinea aplicării măsurilor;


ținând cont de configurația locală a surselor de emisie estimarea unui grad de aplic fiecărei măsuri;

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

• estimarea efectelor măsurilor, privind:

o reducerea anuală a emisiilor: în funcție de eficiența locală a măsurii, valoarea indicatorului de monitorizare și emisiile totale anuale ale subcategoriei de surse în situația existentă;

o reducerea nivelului de fond urban: în funcție de nivelul de fond urban în situația existentă și reducerea totală a emisiilor;

o reducerea contribuțiilor locale ale surselor de emisie la nivelurile de poluare (în fiecare receptor): în funcție de gradul de aplicare local al măsurii, eficiența locală a măsurii și valorile contribuțiilor (creșterilor) locale în situația existentă;

o reducerea depășiri unei valori - limită anuale: în funcție de numărul de depășiri în receptor în situația existentă și valoarea limită anuală pentru poluantul respectiv, concentrația totală în receptor în situația existentă și cea calculată în anul de proiecție al scenariului.

47 Scenariul de bază

  • 47.1 Prezentarea măsurilor din cadrul scenariului

    //î’V Zi-—I rri\

    gal_____________________________________________

    Măsura 1.1.1

    Bandă dedicată Transport public: Bd. 21 Decembrie 1989

    Sector sursă afectat

    Transport

    Descriere măsură

    Realizare de benzi dedicate transportului public, în lungime de 1,69 Km pe Bd. 21 Decembrie 1989

    Responsabil/responsabili

    Primar Mun. Cluj - Napoca

    Indicator de monitorizare a progreselor

    Realizare benzi dedicate

    Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

    Unitate de măsură indicator

    km luni

    Valoare indicator realizată în scenariu

    1,69 km

    9 luni

    Data de începere

    01.09.2020

    Date intermediare

    Proiectare/Documentatie/Avize/Licitatie 01.09.2020 -30.06.2021

    Data de finalizare

    31.12.2021

    Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

    01.01.2022

    l       •\\

    Mod cuantificare măsură y n

    Reducerea traficului mediu zilnic în corelație cu numărul de călători cu autoturismul care vor decide să călătorească cu mijloacele de transport public împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare în interiorul acestei benzi vor conduce la reducerea emisiilor pentru NOx cu aproximativ 4t/an, iar pentru PMIOcu 1t/an

    J

    Costuri implementare/surse de finanțare

    49.437.440 RON, fără TVA/ Programul Operațional Regional 2014-2020

    w^x

    Plan                              Municipiul Cluj - Napoca - penoada 2020-2024

    itov                                              90 P a P i n a din 14 3

    Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax; +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


    Măsura 1.1.2

    Centura Metropolitană Cluj - Napoca: tronsonul de sud (Bucium - Selgros)

    Sector sursă afectat

    Transport

    Descriere măsură

    Construcția unei centuri de ocolire a municipiului Cluj -Napoca cu două benzi pe sens, separator median, intersecții denivelate și acces integral controlat, de 14 Km, între vestul orașului (DJ107R în zona Bucium) și estul orașului (DJ105S est de Selgros).

    Responsabil/responsabili

    Primar Mun. Cluj - Napoca, Director CNAIR

    Indicator de monitorizare a progreselor

    Realizare centură; Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

    Unitate de măsură indicator

    km ani

    Valoare indicator realizată în scenariu

    14,9 km 2 ani

    Data de începere

    01.09.2020

    Date intermediare

    Proiectare/Documentatie/Avize/Licitatie 01.09.2020 - 30.09. 2022

    Data de finalizare

    31.12.2024

    Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

    31.12.2024

    Mod cuantificare măsură

    Reducerea timpilor de așteptare împreună cu creșterea viteze^ medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gazel de eșapament - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 200 t/an, iar pentru PM10 cu 10t/an.

    Costuri implementare/surse de finanțare

    99.825.600 fără TVA Buget Local etapa 1299.476.800 RON, fără TVA/ POIM 2014 - 2020/POS




    Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


    Măsura 1.1.3

    Realizarea drumului de legătură a centurii Metropolitană Cluj la str. T. Mihali

    Sector sursă afectat

    Transport

    Descriere măsură

    Construcția unei legaturi cu două benzi pe sens între centura și Varianta Zorilor - Manaștur. Include lărgirea la patru benzi a variantei Zorilor-Mănăștur în zona de conexiune.

    Responsabil/responsabili

    Primar Mun. Cluj - Napoca

    Indicator de monitorizare a progreselor

    Realizare drumului de legătură si lărgirea variantei;

    Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

    Unitate de măsură indicator

    km ani

    Valoare indicator realizată în scenariu

    3.15km

    2 ani

    Data de începere

    01.09.2020

    Date intermediare

    Proiectare/Documentatie/Avize/Licitatie 01.09.2020 -30.09.2022

    Data de finalizare

    31.12.2024

    Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

    31.12.2024

    Mod cuantificare măsură

    Reducerea timpilor de așteptare împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 60 t/an, iar pentru PM10 cu 4t/an .

    Gcfâfariimplementare/surse de finanțare

    14.973.840 RON, fără TVA/ Bugetul Local



    Spi/Municipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024


Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.4

Drum expres Nădășel - Cluj - Napoca: Centura Baciu

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Construcția unui drum cu două benzi pe sens, asigurând creșterea capacității și siguranței radiale DN1F între autostradă și oraș între Baciu ieșirea de vest și parcul Tetarom I.

Responsabil/responsabili

Director CNAIR, Primar Mun. Cluj - Napoca, Primar comuna Baciu

Indicator de monitorizare a progreselor

Realizare drum expres

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

km ani

Valoare indicator realizată în scenariu

4.9 km

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentatie/Avize/Licitatie 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 70 t/an, iar pentru PM10 cu 5t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

174.932.480 RON, fără TVA/ POIM 2014 - 2020

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Măsura 1.1.5

Drum expres Nădășel - Cluj - Napoca: tronson Tetarom I -str. Traian - Aurel Vlaicu - centură

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Construcția unui drum cu două benzi pe sens asigurând creșterea capacității și siguranței radiale DN1F între autostradă și oraș între Tetarom I - centură

Responsabil/responsabili

Director CNAIR, Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Realizare drum expres;

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

km ani

Valoare indicator realizată în scenariu

7.4 km

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 150 t/an, iar pentru PM10 cu 7t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

510.061.280 RON, fără TVA/ POIM 2014 - 2020



Sj^talita             Municipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024


Str. Moților, nr, 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Măsura 1.1.6

îmbunătățirea accesibilității dintre zonele de locuire și cele de interes productiv, social, cultural și economic, prin sporirea fluenței traficului; crearea de circuite de „undă verde” prin sincronizarea semaforizării

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Până la ora actuală, în municipiul Cluj - Napoca s-a implementat un sistem de semafoare adaptive în perioada 2009-2011, la 40 de intersecții și treceri de pietoni fără funcțiunea facilități de prioritizare a transportului public la semafoare, deși infrastructura existentă are această capacitate. Se continuă implementarea acestui sistem și celorlalte intersecții și treceri de pietoni echipate cu semafoare mai vechi.

Responsabil/responsabili

PrimarMun. Cluj-Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

nr.treceri de pieton echipate, nr. intersecții semnalizate modificatenr;; Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

nr.treceri echipate, nr. intersecții semnalizate modificate, ani

Valoare indicator realizată în scenariu

25 nr. treceri de pieton echipate;

5 intersecții semnalizate modificate

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermendiare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

-

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 8t/an, iar pentru PM10 cu 0,45t/an

Costuri implementare/surse de finanțare

3.000.000 RON, fără TVA/Bugetul Local




Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.7

Creșterea ponderii utilizării transportului public ecologic prin punerea în circulație a autobuzelor electrice, autobuzelor electric hibride, autobuzelor alimentate cu GNC și a trolebuzelor, a autovehiculelor alimentate cu combustibil ecologic /alternativ sau orice alte surse de propulsie ecologice

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Achiziționarea a 12 tramvaie, 25 troleibuze și 6 autobuze electrice

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Documentație/Avize/Licitație

Număr troleibuze, tramvaie, autobuze electrice achiziționate

Unitate de măsură indicator

Nr. tramvaie, troleibuze, autobuze electrice achiziționate, ani

Valoare indicator realizată în scenariu

12 tramvaie, 25 troleibuze, 6 autobuze electrice

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Documentație/Avize/Licitație 01.09.2020 - 30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducerea emisiilor se referă la gazele de eșapament - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 25t/an, iar pentru PM10 cu 2,22t/an

Costuri implementare/surse de finanțare

216.111.400 RON CHF/POR 2014 - 2020/ Program de cooperare Elvețiano - Român

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.8

Crearea de circuite și piste de biciclete; încurajarea transportului și facilităților velociclice

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Extinderea de piste de biciclete cu cca. 25 km în interiorul municipiului Cluj - Napoca

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

kilometri de piste pentru biciclete realizate;

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

Km ani

Valoare indicator realizată în scenariu

25 km

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentatie/Avize/Licitatie 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducere traficului mediu zilnic în corelație cu numărul de călători cu autoturismul care vor decide să călătorească cu bicicleta. Se apreciază că se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 2t/an, iar pentru PM10 cu 0,4t/an .

Costuri implementare/surse de finanțare

9.507.200 RON + fără TVA/Bugetul Local

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro



Măsura 1.1.9

Gestionarea traficului prin realizarea terminalelor intermodale de trafic P&R (Muncii, Aurel Vlaicu, Gheorgheni, Frunzișului)

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Realizarea terminalelor P &R în câteva locații selecționate, care oferă:

Acces rapid cu mașina din împrejurimile Clujului

Facilități care fac posibilă schimbarea confortabilă spre transportul în comun, zonă de așteptare, informare optimă cu privire la publiccamere de supraveghere, etc.

Un sistem de tarifare unitar pentru utilizator (transport public șiparcare) Un serviciu de transport public excelent, atât ca frecvență cât și ca viteză, cu o conexiune bună cu centrul.

Ar fi de dorit să se înceapă P&R-ul treptat, să se adopte o strategie de marketing reușită, iar apoi să se extindă pas cu pas.

Proiectul se implementează în două etape, cu construcția P&R

Muncii și Aurel Vlaicuîn primă etapă (precum și "oficializarea" locației Vivo Center, ce dispune de locuri de parcare ce nu sunt ocupate în întregime în timpul săptămâni),iar în a doua etapă, ulterior finalizării centurii de sud și a conectorilor aferenți,

P&R Frunzișului și Gheorgheni.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Realizare terminal intermodal de trafic; Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

Terminal realizat

Valoare indicator realizată în scenariu

4 Terminale

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație - 01.09.2020 - 30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

^^cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare în trafic împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament prin decongestionarea traficului și utilizarea transportului public - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 16t/an, iar pentru PM10 cu 2t/an

Cos^ifflgta^entare/surse de fll^țl^W^^

Din Bugetul local - 380.288 RON, prin POR 4.1 -9.126.912 RON Cost total 9.507.200 RON


Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.10

Gestionarea traficului prin introducerea de restricții

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Introducerea restricțiilor de încărcare/descărcare mărfuri în toate zonele orașului, aceasta realizându-se doar cu autorizație emisă de primărieprin care este limitat accesul mașinilor de marfă în zonele de încarcare/descarcare în orele de vârf respectiv 07.00 - 09.00 și 16.00 -18.00.

Aplicarea măsurii este prevăzută a se implementa la nivelul tuturor cartierelor din municipiu.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

nr. autorizații emise

Unitate de măsură indicator

nr. autorizații emise

Valoare indicator realizată în scenariu

Nu este cazul

Data de începere

01.09.2020

Data de finalizare

*Măsură cu aplicare permanentă

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2021

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare în intersecții, eliminarea coloanelor formate pe căile de comunicație la orele de vârf în eventualitatea încărcări și descărcări de mărfuri la unitățile publice, ce conduce la creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale și duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 2t/an, iar pentru PM10 cu 0,09t/an .

Costuri implementare/surse de finanțare

ORON

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.11

Amenajarea urbană a străzilor din municipiul Cluj-Napoca

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Amenajare urbană străzile Kogălniceanu, Universității și străzile adiacente

Responsabil/responsabili

Primar municipiul Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Suprafață străzi amenajate;

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

mp ani

Valoare indicator realizată în scenariu

29.100 mp

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament -se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 12t/an, iar pentru PM10cu 1t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

47.391.967 RON/Finanțare europeană, și 1.329.348 RON Buget local. Cost total 48.721.315 RON

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Măsura 1.1.12

Eficientizarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale

Sector sursă afectat

Suprafață

Descriere măsură

Eficientizarea energetică a blocurilor de locuit și a instituților publice aflate în patrimoniul municipalității.

Aplicarea măsurii este prevăzută a se implementa la nivelul tuturor cartierelor din Mun. Cluj - Napoca.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Număr blocuri/Număr clădiri publice reabilitate;

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

nr. reabilitări ani

Valoare indicator realizată în scenariu

Gheorgheni -19 blocuri

Grigorescu - 6 blocuri

Mănăștur-9 blocuri

Centru - 7 blocuri

Zorilor-5 blocuri

Plopilor - 4 blocuri

Mărăști - 5 blocuri

Iris - 2 blocuri

Total: 57 blocuri (2511 apartamente)

Liceul Onisifor Ghibu - clasele V - VIII

Colegiul tehnic Ana Aslan

Școala Gimnazială Nicolae loarga

Seminarul Liceal Ortodox - clasele V - VIII

Total: 4 clădiri publice

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație 09.2020 - 09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reabilitarea termică a locuințelor colective/clădirilor publice care utilizează ca sursă de încălzire centrale termice pe gaz natural - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 6t/an, iar pentru PM10 cu 1.2t/an .

Costuri implementare/surse de finanțare

150.275.195 RON Programul Operațional Regional 2014- . 2020/Axa prioritară 3, prioritatea de investiții 3.1., 13.195.029 RON Bugetul Național și 2.030.004 Bugetul local. Total costuri 165.500.228 RON



{0^



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Măsura 1.1.13

Amenjarea de zone verzi și de agrement

Sector sursă afectat

Suprafață

Descriere măsură

Amenjarea Parcului între Lacuri, aflat în apropiere de strada Aurel Vlaicu și lângă fabrica Fujikura -1 ha;

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

ha de suprafață verde amenajată ;

Unitate de măsură indicator

ha

Valoare indicator realizată în scenariu

1

Data de începere

01.09.2020

Data de finalizare

31.12.2021

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2021

Mod cuantificare măsură

Se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 0.07t/an, iar pentru PMIOcu 1.5t/an..

Costuri implementare/surse de finanțare

9.293.288 RON fonduri europene, 1.421.326 RON bugetul de stat și 218.666 RON bugetul local. Total costuri: 10.933.280 RON

Plai^tS^de               în Municipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.14

Creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal în zona urbană

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Reabilitarea și extinderea zonei pietonale Piața Lucian Blaga, strada Republicii (primul tronson), strada Napoca, strada Petru Maior, strada Emil Isac

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

mp de spațiu pietonal reabilitat/extins;

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

Mp ani

Valoare indicator realizată în scenariu

20.350 mp

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date inermediare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație: 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 2t/an, iar pentru PM10cu 0.5t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

24.243.360 RON fonduri europene; 3.707.808 RON bugetul de stat și 570.432 RON bugetul local. Total costuri: 28.521.600 RON.

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


4.7.2 Evaluarea efectelor aplicării măsurilor în scenariul de bază


Tabel 29. Reducere emisii de

si PM10)- scenariul de bază

39v

Număr măsură

Denumire măsură

Sector sursă afectat

Reducere emisie - Scenariu de bază

NOx

PM10

(t/an)

Contribuție procentuală (%)

(t/an)

Contribuție procentuală (%)

Măsura 1.1.1

Bandă dedicată Transport public: Bd. 21 Decembrie 1989

Transport

4

0,72

1,00

2,75

Măsura 1.1.2

Centura Metropolitană Cluj -Napoca: tronsonul de sud (Bucium - Selgros)

Transport

200

35,90

10,00

27,5

Măsura 1.1.3

Realizarea drumului de legătură a centurii la str. T. Mihali

Transport

60

10,77

4,00

11,00

Măsura 1.1.4

Drum expres Nădășel - Cluj - Napoca: Centura Baciu

Transport

70

12,57

5,00

13,75

Măsura 1.1.5

Drum expres Nădășel - Cluj

  • - Napoca: tronson Tetarom I

  • - str. Traian - Aurel Vlaicu -centură

Transport

150

26,93

7,00

19,25

Măsura 1.1.6

îmbunătățirea accesibilității dintre zonele de locuire și cele de interes productiv, social, cultural și economic, prin sporirea fluenței traficului; crearea de circuite de „undă verde” prin sincronizarea semaforizării

Transport

8

1,44

0,45

1,24

-Măsura 1.1.7 m

Creșterea ponderii utilizării transportului public ecologic prin punerea în circulație a autobuzelor electrice, autobuzelor electric hibride, autobuzelor alimentate cu GNC și a trolebuzelor, a autovehiculelor alimentate cu combustibil ecologic /alternativ sau orice alte surse de propulsie ecologice

Transport

25

4,49

2,22

6,11

Mășu^a-^AT/^-

—A

Crearea de circuite și piste Xje biciclete; încurajarea

Transport

2

0,36

0,40

1,10


I I I I

I I

I u I

I I I I

I I I I

I I


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Număr măsură

Denumire măsură

Sector sursă afectat

Reducere emisie - Scenariu de bază

NOx

PM10

(t/an)

Contribuție procentuală (%)

(t/an)

Contribuție procentuală (%)

transportului și facilităților velociclice

Măsura 1.1.9

Gestionarea traficului prin realizarea terminalelor intermodale de trafic P&R (Muncii, Aurel Vlaicu, Gheorgheni, Frunzișului)

Transport

16

2,87

2,00

5,50

Măsura 1.1.10

Gestionarea traficului prin introducerea de restricții

Transport

2

0,36

0,09

0,25

Măsura 1.1.11

Amenajarea urbană a străzilor din municipiul Cluj-Napoca

Transport

12

2,15

1,00

2,75

Măsura 1.1.12

Eficientizarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale

Suprafață

6

1,08

1,20

3,30

Măsura 1.1.13

Amenjarea de zone verzi și de agrement

Suprafață

0,07

0,01

1,50

4,13

Măsura 1.1.14

Creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal în zona urbană

Transport

2

0,36

0,50

1,38

Total

557,07

100,0

36,36

100,0

0 situație sintetică este prezentată în diagramele de mai jos.

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Distribuția procentuală a măsurilor în ceea ce privește reducerea anuală a emisiilor din sectoarele sursă, în urma aplicării scenariului de bază pentru NOx


Măsura

1.1.1

_. .072%


Figura 56. Distribuția procentuală a măsurilor în ceea ce privește reducerea anuală a emisiilor din sectoarele sursă - scenariul de bază NOx


sectoarele


I I

I

I I

I

I I

I


Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Tabel 30. Număr de depășiri în scenariul d

e bază (NO2 și PM10) - an 2024

Receptor

Poluant

Perioada de mediere

VL

Număr local de depășiri după aplicare măsuri din scenariul de bază

CJ 1 - Aurel Vlaicu

NO2

Ora

200

0

PM10

Zi

50

3

CJ 2 - Constanța

NO2

Ora

200

0

PM10

Zi

50

1

CJ3-Bdul1

NO2

Ora

200

0

Decembrie 1918

PM10

Zi

50

3

CJ 4 - Dâmboviței

NO2

Ora

200

1

PM10

Zi

50

0


4.8 Scenariul de proiecție

în prezentul plan, pentru scăderea emisiilor de poluant! și a concentrației acestora în atmosferă, se recomandă aplicarea scenariului de proiecție.


4.8.1 Prezentarea măsurilor din cadrul scenariului


I

I

I

I

I


Plan integrat de calitate a aerului în Municipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024



Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax; +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.1

Bandă dedicată Transport public: Bd. 21 Decembrie 1989

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Realizare de benzi dedicate transportului public, în lungime de 1,69 Km pe Bd. 21 Decembrie 1989

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Realizare benzi dedicate

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

km luni

Valoare indicator realizată în scenariu

1,69 km

9 luni

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație 01.09.2020 -30.06.2021

Data de finalizare

31.12.2021

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

01.01.2022

Mod cuantificare măsură

Reducerea traficului mediu zilnic în corelație cu numărul de călători cu autoturismul care vor decide să călătorească cu mijloacele de transport public împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare în interiorul acestei benzi vor conduce la reducerea emisiilor pentru NOx cu aproximativ 4t/an, iar pentru PMWcu 1t/an

Costuri implementare/surse de finanțare

49.437.440 RON, fără TVA/ Programul Operațional Regional 2014-2020

39* *


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Măsura 1.1.2

Centura Metropolitană Cluj - Napoca: tronsonul de sud (Bucium - Selgros)

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Construcția unei centuri de ocolire a municipiului Cluj -Napoca cu două benzi pe sens, separator median, intersecții denivelate și acces integral controlat, de 14 Km, între vestul orașului (DJ107R în zona Bucium) și estul orașului (DJ105S est de Selgros).

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca, Director CNAIR

Indicator de monitorizare a progreselor

Realizare centură; Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

km ani

Valoare indicator realizată în scenariu

14,9 km

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentatie/Avize/Licitatie 01.09.2020 - 30.09. 2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare împreună cu creșterea vitezej medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 200 t/an, iar pentru PM10 cu 10t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

99.825.600 fără TVA Buget Local etapa 1299.476.800 RON, fără TVA/ POIM 2014 - 2020/POS





Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Măsura 1.1.3

Realizarea drumului de legătură a centurii Metropolitană Cluj la str. T. Mihali

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Construcția unei legaturi cu două benzi pe sens între centura și Varianta Zorilor - Manaștur. Include lărgirea la patru benzi a variantei Zorilor-Mănăștur în zona de conexiune.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Realizare drumului de legătură si lărgirea variantei;

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

km ani

Valoare indicator realizată în scenariu

3.15km

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 60 t/an, iar pentru PM10 cu 4t/an .

Costuri implementare/surse de finanțare

14.973.840 RON, fără TVA/ Bugetul Local




^St^Xluriicipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.4

Drum expres Nădășel - Cluj - Napoca: Centura Baciu

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Construcția unui drum cu două benzi pe sens, asigurând creșterea capacității și siguranței radiale DN1F între autostradă și oraș între Baciu ieșirea de vest și parcul Tetarom I.

Responsabil/responsabili

Director CNAIR, Primar Mun. Cluj - Napoca, Primar comuna Baciu

Indicator de monitorizare a progreselor

Realizare drum expres

Pro iecta re/Docu me n tați e/A vize/Li ci tație

Unitate de măsură indicator

km ani

Valoare indicator realizată în scenariu

4.9 km

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 70 t/an, iar pentru PM10 cu 5t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

174.932.480 RON, fără TVA/ POIM 2014 - 2020

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.5

Drum expres Nădășel - Cluj - Napoca: tronson Tetarom I -str. Traian - Aurel Vlaicu - centură

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Construcția unui drum cu două benzi pe sens asigurând creșterea capacității și siguranței radiale DN1F între autostradă și oraș între Tetarom I - centură

Responsabil/responsabili

Director CNAIR, Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Realizare drum expres;

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

km ani

Valoare indicator realizată în scenariu

7.4 km

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentatie/Avize/Licitatie 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 150 t/an, iar pentru PM10 cu 7t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

510.061.280 RON, fără TVA/ POIM 2014 - 2020

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Măsura 1.1.6

îmbunătățirea accesibilității dintre zonele de locuire și cele de interes productiv, social, cultural și economic, prin sporirea fluenței traficului; crearea de circuite de „undă verde” prin sincronizarea semaforizării

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Până la ora actuală, în municipiul Cluj - Napoca s-a implementat un sistem de semafoare adaptive în perioada 2009-2011, la 40 de intersecții și treceri de pietoni fără funcțiunea facilități de prioritizare a transportului public la semafoare, deși infrastructura existentă are această capacitate. Se continuă implementarea acestui sistem și celorlalte intersecții și treceri de pietoni echipate cu semafoare mai vechi.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

nr.treceri de pieton echipate, nr. intersecții semnalizate modificatenr;; Proiectare/Docu mentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

nr.treceri echipate, nr. intersecții semnalizate modificate, ani

Valoare indicator realizată în scenariu

54 nr. treceri de pieton echipate;

11 intersecții semnalizate modificate

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermendiare

Proiectare/Documentatie/Avize/Licitatie 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024                                           ,'f/

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare împreună cu creșterea viteji medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 14.5t/an, iar pentru PM10 cu 1 t/an .

Costuri implementare/surse de finanțare

6.000.000 RON, fără TVA/Bugetul Local ĂVrr-iM

idMil 2. ■■■



Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030, Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro



Măsura 1.1.7

Creșterea ponderii utilizării transportului public ecologic prin punerea în circulație a autobuzelor electrice, autobuzelor electric hibride, autobuzelor alimentate cu GNC și a trolebuzelor, a autovehiculelor alimentate cu combustibil ecologic /alternativ sau orice alte surse de propulsie ecologice

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Achiziționarea a 24 tramvaie, 50 troleibuze și 13 autobuze electrice

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Documentație/Avize/Licitație

Număr troleibuze, tramvaie, autobuze electrice achiziționate

Unitate de măsură indicator

Nr. tramvaie, troleibuze, autobuze electrice achiziționate, ani

Valoare indicator realizată în scenariu

24 tramvaie, 50 troleibuze, 13 autobuze electrice 2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Documentație/Avize/Licitație 01.09.2020 - 30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducerea emisiilor se referă la gazele de eșapament - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 50t/an, iar pentru PMIOcu 5 t/an .

Costuri implementare/surse de finanțare

441.304.300 RON CHF/POR 2014 - 2020/ 2021 - 2027 Program de cooperare Elvețiano - Român, AFM -109.332.800 RON

Str, Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.8

Crearea de circuite și piste de biciclete; încurajarea transportului și facilităților velociclice

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Extinderea de piste de biciclete cu cca. 57 km în interiorul municipiului Cluj - Napoca

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

kilometri de piste pentru biciclete realizate;

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

Km ani

Valoare indicator realizată în scenariu

57 km

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducere traficului mediu zilnic în corelație cu numărul de călători cu autoturismul care vor decide să călătorească cu bicicleta. Se apreciază că se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 4t/an, iar pentru PM10 cu 0,7t/an .

Costuri implementare/surse de finanțare

19.014.400 RON + fără TVA/Bugetul Local

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Măsura 1.1.9

Gestionarea traficului prin realizarea terminalelor intermodale de trafic P&R (Muncii, Aurel Vlaicu, Gheorgheni, Frunzișului)

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Realizarea terminalelor P &R în câteva locații selecționate, care oferă:

Acces rapid cu mașina din împrejurimile Clujului

Facilități care fac posibilă schimbarea confortabilă spre transportul în comun, zonă de așteptare, informare optimă cu privire la publiccamere de supraveghere, etc.

Un sistem de tarifare unitar pentru utilizator (transport public șiparcare) Un serviciu de transport public excelent, atât ca frecvență cât și ca viteză, cu o conexiune bună cu centrul.

Ar fi de dorit să se înceapă P&R-ul treptat, să se adopte o strategie de marketing reușită, iar apoi să se extindă pas cu pas.

Proiectul se implementează în două etape, cu construcția P&R

Muncii și Aurel Vlaicuîn primă etapă (precum și "oficializarea” locației Vivo Center, ce dispune de locuri de parcare ce nu sunt ocupate în întregime în timpul săptămâni),iar în a doua etapă, ulterior finalizării centurii de sud și a conectorilor aferenți,

P&R Frunzișului și Gheorgheni.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Realizare terminal intermodal de trafic; Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

Terminal realizat

Valoare indicator realizată în scenariu

4 Terminale

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație - 01.09.2020 - 30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este ; 7-prevazută să intre pe deplin în

31.12.2024

\

Mpd odantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare în trafic împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament prin decongestionarea traficului și utilizarea transportului public - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 16t/an, iar pentru PM10 cu 2t/an

Costuri implementare/surse de

Din Bugetul local - 380.288 RON, prin POR 4.1 - 9.126.912 RON Cost total 9.507.200 RON

iiiii în Municipiul Cluj - Napoca - penoada 2020-2024



I I I

I I I

I I I I

I I I

I I

I I I I


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Măsura 1.1.10

Gestionarea traficului prin introducerea de restricții

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Introducerea restricțiilor de încărcare/descărcare mărfuri în toate zonele orașului, aceasta realizându-se doar cu autorizație emisă de primărie prin care este limitat accesul mașinilor de marfă în zonele de încarcare/descarcare în orele de vârf respectiv 07.00 - 09.00 și 16.00 - 18.00.

Aplicarea măsurii este prevăzută a se implementa la nivelul tuturor cartierelor din municipiu.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

nr. autorizații emise

Unitate de măsură indicator

nr. autorizații emise

Valoare indicator realizată în scenariu

Nu este cazul

Data de începere

01.09.2020

Data de finalizare

‘Măsură cu aplicare permanentă

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2021

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare în intersecții, eliminarea coloanelor formate pe căile de comunicație la orele de vârf în eventualitatea încărcări și descărcări de mărfuri la unitățile publice, ce conduce la creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale și duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 2t/an, iar pentru PM10 cu 0,09t/an .

Costuri implementare/surse de finanțare

ORON


Plan integrat de calitate a aerului in Municipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.11

Amenajarea urbană a străzilor din municipiul Cluj-Napoca

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Amenajare urbană străzile Kogălniceanu, Universității și străzile adiacente

Responsabil/responsabili

Primar municipiul Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Suprafață străzi amenajate;

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

mp ani

Valoare indicator realizată în scenariu

29.100 mp

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentatie/Avize/Licitație 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare împreună cu creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament -se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 12t/an, iar pentru PM10 cu 1t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

47.391.967 RON/Finanțare europeană, și 1.329.348 RON Buget local. Cost total 48.721.315 RON

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

k^



Măsura 1.1.12

Eficientizarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale

Sector sursă afectat

Suprafață

Descriere măsură

Eficientizarea energetică a blocurilor de locuit și a instituților publice aflate în patrimoniul municipalității.

Aplicarea măsurii este prevăzută a se implementa la nivelul tuturor cartierelor din Mun. Cluj - Napoca.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Număr blocuri/Număr clădiri publice reabilitate;

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

nr. reabilitări ani

Valoare indicator realizată în scenariu

Gheorgheni —19 blocuri

Grigorescu - 6 blocuri

Mănăștur — 9 blocuri

Centru - 7 blocuri

Zorilor - 5 blocuri

Plopilor-4 blocuri

Mărăști - 5 blocuri

Iris - 2 blocuri

Total: 57 blocuri (2511 apartamente)

Liceul Onisifor Ghibu - clasele V - VIII

Colegiul tehnic Ana Aslan

Școala Gimnazială Nicolae loarga

Seminarul Liceal Ortodox - clasele V - VIII

Total: 4 clădiri publice

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație 09.2020 - 09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Reabilitarea termică a locuințelor colective/clădirilor publice care utilizează ca sursă de încălzire centrale termice pe gaz natural - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 6t/an, iar pentru PM10 cu 1.2t/an .

Costuri implementare/surse de finanțare

150.275.195 RON Programul Operațional Regional 2014-2020/Axa prioritară 3, prioritatea de investiții 3.1., 13.195.029 RON Bugetul National si 2.030.004 Bugetul local. Total costuri 165.500.228 RON ’

————1   *

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www-primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.13

Amenjarea de zone verzi și de agrement

Sector sursă afectat

Suprafață

Descriere măsură

Amenjarea Parcului între Lacuri, aflat în apropiere de strada Aurel Vlaicu și lângă fabrica Fujikura, Parcul Tineretului, în zona Bulevardului Muncii, Parcului Feroviarilor, Parcului Armătura, Amenajare malurile Someșului, Baza sportive și amenajare parc în zona ”La terenuri”, Parcul de Est, Parc Bună ziua, Parc Zorilor, Parc Coridorul Canalul Morii, tronson Parcul Rozelor, Cetățuie, Parc mic - loc de joacă în zona Gh. Dima, Modernizarea parcul Farmec, Modernizare parcul I.L. Caragiale, Pădure parc în Făget, Pădure Parc Hoia.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

ha de suprafață verde amenajată Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

ha ani

Valoare indicator realizată în scenariu

234 ha

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date intermediare

Proiectare/Documentatie/Avize/Licitatie 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 15t/an, iar pentru PMIOcu 45t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

’_________________________

160.933.128 RON Finanțare europeană, 40.462.657 RON buget de stat si 6.225.025 buget local Cost total: 311.251.210 RON.

Pla\(^^pie calii.^tv^^/ui în Municipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024

I

I

I                                 ROMÂNIA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

IStr. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

I

I

Măsura 1.1.14

Creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal în zona urbană

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Reabilitarea și extinderea zonei pietonale Piața Lucian Blaga, strada Republicii (primul tronson), strada Napoca, strada Petru Maior, strada Emil Isac, str. Tipografiei, scuar CEC, str. Regele Ferdinand și străzile adiacente.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

mp de spațiu pietonal reabilitat/extins;

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație

Unitate de măsură indicator

Mp ani

Valoare indicator realizată în scenariu

33600 mp

2 ani

Data de începere

01.09.2020

Date inermediare

Proiectare/Documentație/Avize/Licitație: 01.09.2020 -30.09.2022

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 3.2t/an, iar pentru PM10cu 0.7t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

44.042.104RON Finanțare europeană, 6.735.851RON buget de stat și 1.036.284RON buget local. Cost total 51.814.240 RON

I I


I I

I .

I I

ROMÂNIA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329

www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

I

Măsura 1.1.15

Introducerea de noi autobuze școlare

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Se vor introduce 15 autobuze școlare dedicate care asigură transportul elevilor din toate cartierele Clujului către și dinspre unitățile de învățământ unde aceștia învață. Astfel, se evită intrarea în zona centrală, în orele de vârf, a sute sau chiar mii de autoturisme.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Număr autobuze școale dedicate introduse.

Unitate de măsură indicator

nr autobuze

Valoare indicator realizată în scenariu

15

Data de începere

01.09.2020

Data de finalizare

31.12.2021

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2021

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare în intersecții, eliminarea coloanelor formate pe căile de comunicație la orele de vârf, ce conduce la creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale și duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 10t/an, iar pentru PMIOcu 2 t/an .

Costuri implementare/surse de finanțare

1.000.000 RON Bugetul local

I I


I I I 'f I

122 | p a g i n .; cl i n 14 3                    m

I I I

I I I I I I I

I I I I I I I

I


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.16

Gestionarea traficului prin limitarea accesului

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Interzicerea zilnică a accesului tuturor autovehiculelor în municipiul Cluj -Napoca, cu o capacitate mai mare de 3,5 tone, în orele de vârf, respectiv 07.00 - 09.00 și 16.00 - 18.00, cu excepția transportului public. Aceste aspecte se vor stipula în autorizațiile eliberate de primărie pentru acces în municipiu.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

nr. autorizații emise

Unitate de măsură indicator

nr. autorizații emise

Valoare indicator realizată în scenariu

Nu este cazul

Data de începere

01.09.2020

Data de finalizare

*Măsură cu aplicare permanentă

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2021

Mod cuantificare măsură

Reducerea timpilor de așteptare în intersecții, eliminarea coloanelor formate pe căile de comunicație la orele de vârf, ce conduce la creșterea vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale și duce la o reducere considerabilă a emisiilor de gaze de eșapament - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 628t/an, iar pentru PM10 cu 49,91 t/an .

Costuri implementare/surse de finanțare

ORON



Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.17

Creșterea anuală a numărului de arbori, arbuști, gard viu plantați la nivelul municipiului Cluj-Napoca

Sector sursă afectat

Suprafață

Descriere măsură

Planatre de arbori, arbuști, gard viu pe aliniamentele stradale din municipiul Cluj - Napoca.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

buc. plantate

Unitate de măsură indicator

buc

Valoare indicator realizată în scenariu și date intermediare

  • 2020 - se vor planta 1700 buc arbori, 3300 buc arbuști; 175.000 fire gard viu

  • 2021 - se vor planta 2800 buc arbori, 3500 buc arbuști;

180.000 fire gard viu

  • 2022 - se vor planta 2900 buc arbori, 3700 buc arbuști;

185.000 fire gard viu

  • 2023 - se vor planta 3600 buc arbori, 3800 buc arbuști; 190.000 fire gard viu

Data de începere

01.09.2020

Data de finalizare

31.12.2023

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 1 t/an, iar pentru PM10cu 5t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

1.931.000RON Buget local.

I I I I o

I I I I

I I

I I I I

I I I 1


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Măsura 1.1.18

Creșterea eficentei salubrizării urbană - salubrizarea străzilor

> >

Sector sursă afectat

Suprafață

Descriere măsură

Pentru a nu mai fi reantrenate particulele în atmosferă se propune aspirarea carosabilului și spălarea acestuia mai ales în perioada caldă. De a se evita pe cat posibil maturarea acestora cu măturători stradali. Aplicarea măsurii este prevăzută a se implementa la nivelul tuturor cartierelor din Mun. Cluj - Napoca. HCL nr. 88/2019 - Regulamentul serviciului de salubrizare a municipiului Cluj-Napoca.

HCL nr. 642/2016 privind aprobarea contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare stradală și deszăpezire a municipiului Cluj-Napoca.

Acord cadru de servicii nr. 17611/2018-Anexa nr. 3 la HCLcu nr. 975/2017.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Suprafață străzi aspirate/spălate/ kmp/an

Unitate de măsură indicator

kmp

Valoare indicator realizată în scenariu

333558kmp - aspirați; 233388 kmp - spalati

Data de începere

01.09.2020

Data de finalizare

*Măsură cu caracter permanent

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2021

Mod cuantificare măsură

Prin salubrizarea eficientă a străzilor emisiile de prticule din resuspensie se reduc cu 50% în cazul spălării mecanice și cu peste 90% în cazul splării urmate de aspirare. Se vor reduce emisiile pentru PM10 cu aproximativ 10t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

4.753.600 RON/ Buget local.

_


Plan integrat de calitate a aerului în Municipiul Cluj ■ Napoca - perioada 2020-2024



Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Măsura 1.1.19

Reglementarea din punct de vedere termic a ansamblurilor noi imobiliare

Sector sursă afectat

Suprafață

Descriere măsură

în noul PUG să fie prevăzut obligativitatea ca în cazul locuințelor colective sau ansambluri imobiliare, acestea să fie deservite de centrale de bloc sau de cvartal.

Responsabil/responsabili

Primar Mun. Cluj - Napoca

Indicator de monitorizare a progreselor

Număr clădiri noi branșate la sistemul centralizat sau care dețin centrale de bloc

Unitate de măsură indicator

nr. clădiri

Valoare indicator realizată în scenariu

10

Data de începere

01.09.2020

Data de finalizare

31.12.2024

Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

31.12.2024

Mod cuantificare măsură

Deservirea termică a locuințelor colective utilizând ca sursă de încălzire centrale termice de apartament pe gaz natural - se vor reduce emisiile pentru NOx cu aproximativ 1 t/an, iar pentru PM10 cu 0,05t/an.

Costuri implementare/surse de finanțare

0 RON* Fonduri Private

*Primăria municipiului Cluj - Napoca, nu are prevăzut în intervalul de timp 2020 - 2024 realizarea de locuințe colective sau ansambluri imobiliare astfel nu are estimat în buget astfel de costuri, iar în cazul investitorilor privați aceste cheltuieli o să fie susținute de către aceștia din fonduri private.

I I I I I I

I I I I I I

I I I I I


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


4.8.2 Evaluarea efectelor aplicării măsurilor în scenariul de proiecție

Tabel 31. Reducere emisii de poluanți (N0x și PM10) - scenariu de proiecție

Reducere emisie - Scenariu de proiecție

Număr măsură

Sector

NOx

PM10

Denumire măsură

sursă afectat

(t/an)

Contribuție procentuală (%)

(t/an)

Contribuție procentuală (%)

Măsura 1.1.1

Bandă dedicată Transport public: Bd. 21 Decembrie 1989

Transport

4

0,32

1

0,66

Măsura 1.1.2

Centura Metropolitană Cluj - Napoca: tronsonul de sud (Bucium -Selgros)

Transport

200

16,04

10

6,64

Măsura 1.1.3

Realizarea drumului de legătură a centurii Metropolitană Cluj la str. T. Mihali

Transport

60

4,81

4

2,66

Măsura 1.1.4

Drum expres Nădășel -Cluj - Napoca: Centura Baciu

Transport

70

5,61

5

3,32

Măsura 1.1.5

Drum expres Nădășel -Cluj - Napoca: tronson Tetarom l-str. Traian-Aurel Vlaicu - centură

Transport

150

12,03

7

4,65

Măsura 1.1.6

îmbunătățirea accesibilității dintre zonele de locuire și cele de interes productiv, social, cultural și economic, prin sporirea fluenței traficului; crearea de circuite de „undă verde” prin sincronizarea semaforizării

Transport

14,5

1,16

1

0,66

Măsura 1.1.7

Creșterea ponderii utilizării transportului public ecologic prin punerea în circulație a autobuzelor electrice, autobuzelor electric hibride, autobuzelor alimentate cu GNC și a trolebuzelor, a autovehiculelor alimentate cu combustibil

Transport

50

4,01

5

ra 4^

—-orecv*

A fi Wv

Plan integrat de calitate a aerului in Municipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024

127 |P

a g i n a

d 1

’ W/tA" i


ROMÂNIA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Număr măsură

Denumire măsură

Sector sursă afectat

Reducere emisie - Scenariu de proiecție

NOx

PM10

(t/an)

Contribuție procentuală (%)

(t/an)

Contribuție procentuală (%)

ecologic /alternativ sau orice alte surse de propulsie ecologice

Măsura 1.1.8

Crearea de circuite și piste de biciclete; încurajarea transportului și facilităților velociclice

Transport

4

0,32

0,7

0,46

Măsura 1.1.9

Gestionarea traficului prin realizarea terminalelor intermodale de trafic P&R (Muncii, Aurel Vlaicu, Gheorgheni, Frunzișului)

Transport

16

1,28

2

1,33

Măsura 1.1.10

Gestionarea traficului prin introducerea de restricții

Transport

2

0,16

0,09

0,06

Măsura 1.1.11

Amenajarea urbană a străzilor din municipiul Cluj-Napoca

Transport

12

0,96

1

0,66

Măsura 1.1.12

Eficientizarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale

Suprafață

6

0,48

1,2

0,8

Măsura 1.1.13

Amenjarea de zone verzi și de agrement

Suprafață

15

1,2

45

29,87

Măsura 1.1.14

Creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal în zona urbană

Transport

3,2

0,26

0,7

0,46

Măsura 1.1.15

Introducerea de noi autobuze școlare

Transport

10

0,8

2

1,33

Măsura 1.1.16

Gestionarea traficului prin limitarea accesului

Transport

628

50,37

49,91

33,13

*= /

W

/lăsura 1.1.17

“5||

s Ui I

___& *11_

Creșterea anuală a numărului de arbori, arbuști, gard viu plantați la nivelul municipiului Cluj-Napoca

Suprafață

1

0,08

5

3,32

<<$■ ^//

^fa 1.1.18

Creșterea eficenței salubrizării urbană -salubrizarea străzilor

Suprafață

-

0

10

6,64

fi %

Reglementarea din punct vedere termic a ^^amblurilor noi

Suprafață

1

0,08

0,05

0,03

în Municipiul Cluj - Napoca - perioada 2020-2024


I I I I I

I I I I I I I I I I I L


I I I I o I I I I I I I I

I I I I I


Str. Moților, nr, 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Număr măsură

Denumire măsură

Sector sursă afectat

Reducere emisie - Scenariu de proiecție

NOx

PM10

(t/an)

Contribuție procentuală (%)

(t/an)

Contribuție procentuală (%)

imobiliare

Total

1246,7

100

150,65

100


Distribuția procentuală a măsurilor în ceea ce privește reducerea anuală a emisiilor din sectoarele sursă, în urma aplicării scenariului



Măsura 1.1.16 50,37%


Măsura 1.1.3 4,81%


Măsură 1.1.4 5,61%


Măsura

1.1.8

0,32%

Măsura 1.1.10

0,16%


Măsura 1.1.7           “ 7 -

4'”% 7^”?


Figura 58. Distribuția procentuală a măsurilor în ceea ce privește reducerea anuală a emisiilor din sectoarele sursă - scenariul de proiecție pentru NOx


K. A,. 1 x



ROMÂNIA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Distribuția procentuală a măsurilor în ceea ce privește reducerea anuală a emisiilor din sectoarele sursă, în urma aplicării scenariului de proiecție pentru

PM10



Figura 59. Distribuția procentuală a măsurilor în ceea ce privește reducerea anuală a emisiilor din sectoarele sursă - scenariul de proiecție pentru PM10


:ie: 2024

I2 și PMio)-an de

Tabel 32. Numărul de depășiri în scenariul de

Pfl

Receptor

Poluant

Perioada de mediere

VL

Număr local de depășiri după aplicare măsuri din scenariu de proiecție

GXt- Aurel Vlaicu

NO2

Ora

200

0

PM10

Zi

50

1

2 ■ Constanta

NO2

Ora

200

0

PM10

Zi

50

0

CJ 3 - Bdul 1 Decembrie 1918

NO2

Ora

200

0

PM10

Zi

50

1

CJ4-Dânibovitei

NO2

Ora

200

0

PM10

Zi

50

0



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


4.9 Scenarii: cauză - efect - măsură - rezultat


I I I I I

I I I

I I I I


Tabel 33. Cauză - efect - măsură - rezultat

Indicatori vizați )

Cauze

Efecte

Măsuri

Rezultate

Reducere emisie t/an

Particule în suspensie

PM10

Arderea biomasei sau a unor combustibili fosili pentru încălzire

  • - incidența bolilor

respiratorii

  • - efecte asupra performanțelor

funcționale respiratorii pulmonare

- inducerea cancerului pulmonar

  • - efecte asupra simptomatologiei la

astmatici

  • - incidența bolilor cardiovasculare

  • - Eficientizarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale

  • - Reglementarea din punct de vedere termic a ansamblurilor

noi imobiliare

1.25

Antrenrea prafului de pe drumuri pavate sau nepavate

- Creșterea eficenței salubrizării urbană -salubrizarea străzilor

- Creșterea suprafeței spațiilor verzi și gestiunea celor existente

60

Surse mobile -mijloace de transport

  • - îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public

  • - Gestionarea traficului

  • - Crearea de circuite și piste de biciclete; încurajarea transportului și facilităților

velociclice

  • - îmbunătățirea accesibilității dintre zonele de locuire și cele

de interes productiv, social, cultural și economic, prin sporirea fluenței traficului;

crearea de circuite de „undă verde” prin sincronizarea semaforizării

- restricți trafic

  • - Realizarea de benzi dedicate

transportului public

89,4

Oxizi de azot

NOx

Surse mobile -mijloace de transport

- vătămarea vegetației

  • - efect toxic asupra animalelor (paralizie a

sistemului nervos central)

  • - afectează, atât la oameni cât și la animale)

căile respiratorii superioare prin iritarea ochilor, nasului, salivație puternică, producând de la secreții bronșice, dificultăți în respirație până la congestii pulmonare, edem pulmonar acut, fibroză pulmonară, etc

1223,7




Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

4.10 Efectele asupra calității aerului datorate implementării Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul Cluj-Napoca, în cele două scenarii

Efectele implementării măsurilor din cadrul Planului integrat de gestionare a calității aerului în municipiul Cluj-Napoca sunt prezentate grafic, ca o comparație între situația existentă, scenariul de bază și scenariul de proiecție.

îmbunătățirea calității aerului, ca urmare a aplicării măsurilor din cele două scenarii:

în ceea ce privește concentrațiile medii anuale de NO2, în situația existentă anul (2019), la stația de monitorizare tip trafic, CJ -1 - Aurel Vlaicu, s-a înregistrat depășirea valoarii-limită anuală (60,20 pg/m3 ), iar la stația de fond suburban CJ - 3 media anuală s-a încadrat în valoarea-limită (35,87jjg/m3), celălalte stații nu au avut o captură suficientă de date. Prin aplicarea scenariului de proiecție se estimează coborârea concentrațiilor sub valoarea-limită anuală pentru receptorul CJ -1, CJ - 2, CJ - 3, CJ - 4 .

în ceea ce privește concentrațiile medii anuale pentru PM10, pentru anul 2019 nu sunt disponibile valori pentru concentrația medie anuală însă, pentru perioada 2015 - 2018 nu a fost determinată depășirea valorii-limită anuală.

Reducerea numărului de depășiri ca urmare a aplicării măsurilor:

Numărul anual de depășiri ale valorii limită orare de 200 pg/m3 pentru NO2 se află, în anul de referință (2017), sub numărul permis de 18, cele mai multe depășiri, 2 pe an, având loc în receptorul CJ -4, iar în restul receptorilor nefiind înregistrate nici o depășire. în anul 2018 nu au fost înregistrate depășiri ale valori limite orare la stațiile CJ - 1 și CJ - 3 și în anul 2019 a fost înregistrată o depășire a valori limite orare în stația CJ - 1. Măsurile propuse reduc numărul de depășiri în toți receptorii, de la o depășire în cazul aplicări scenariului de bază, până la eliminarea acestora în scenariul de proiecție (0 depășiri).

în anul de referință (2017), în ceea ce privește PM10, s-au înregistrat depășiri ale valorii limită zilnice de 50 pg/m3 în receptorul CJ - 1 - 6 depășiri, CJ - 3 - 9 depășiri, valoari ce se situează sub numărul permis de 35 de depășiri pe an. în anul 2018 s-au înregistrat depășiri la stațiile: CJ - 1 - 6 depășiri, CJ - 2 - 8 depășiri și CJ - 3 - 9 depășiri. Măsurile din scenariul de bază diminuează numărul de depășiri, însă prin aplicarea scenariului de proiecție acestea se reduc până la un maxim de o depășire în receptorul CJ - 2 și CJ - 3.

Compararea măsurilor din cele două scenarii prin prisma eficienței de reducere a emisiilor de poluanți:


Prin prisma reducerii emisiilor anuale, în scenariul de bază cele mai eficiente măsuri pentru NOX aufost reprezentate de măsurile privind transportul - realizarea investițiilor de infrastructură mare (Centura Metropolitană Cluj - Napoca - tronsonul de Sud; Conectorul la centrura Metropolitană la str. T. Mihali; Drum'^xpres Nădeșel - Cluj - Napoca - Centura Baciu și tronson Tetarom I).

în ceea ce privește reducerea emisiilor de particule PM10 în scenariul de bază cele mai eficiente măsuri sunt reprezentate de măsurile privind transportul - realizarea investițiilor de infrastructură mare( jtâfura Metropolitană Cluj - Napoca - tronsonul de Sud; Conectorul la centrura Metropolitană la str. T. Mihali; Drum expres Nădeșel - Cluj - Napoca - Centura Baciu și tronson Tetarom I); realizarea investițiilor privind eficentizării energetice a clădirilor, amenajarea de zone verzi și îmbunătățirea parametrilor de trans


Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

La reducerea emisiilor de NOx, în scenariul de proiecție aduc contribuții importante și măsuri noi, precum gestionarea traficului prin limitarea accesului tuturor autovehiculelor cu o capacitate mai mare de

  • 3,5 tone în orele de vârf, amenajarea de noi zone verzi și de agrement. Majoritatea măsurilor menționate au efect important și pentru particule, dintre cele mai eficiente măsuri considerate pentru reducerea emisiilor de PM10, o reprezintă creșterea suprafețelor de spațiu verde, salubrizarea mai eficientă a străzilor la nivelul întregului municipiu Cluj - Napoca și gestionarea traficului prin introducerea de restricții.

Reducerea anuală a emisiilor, pe categorii de surse, în urma aplicării scenariilor - NOx


Figura 60. Reducerea anuală a emisiilor în urma aplicării scenariilor ■ NOX

Reducerea anuală a emisiilor, pe categorii de surse, în urma aplicării scenariilor - PM10

□ Transport

B Suprafață




Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Concentrații medii anuale de poluanți în aerul înconjurător în urma aplicării scenariilor -

■■■CJ1 - Aurel Vlaicu

= CJ2-Constanța

ssssaCJ 3-Bdul 1 Decembrie 1918

= CJ 4 -Dâmboviței

-----VL

Figura 62. Concentrații medii anuale în urma aplicării scenariilor-- NO2

Concentrații medii anuale de poluanți în aerul înconjurător în urma aplicării scenariilor-PM10

45


40




Plan mtec


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Număr depășiri                                                                  Număr depășiri


Număr depășiri ale valorii limită în urma aplicării scenariilor -NO2, perioadă de mediere: o oră

20

1ft                                                         ^siCJ1-Aurel

Vlaicu

16

nea CJ 2 - Constanța

14

12                                                                          CJ 3 - Bdul 1

Decembrie 1918

10

C J 4 - Dâmboviței 8



Situație an

Situație

Situație

Scernariul de

Scenariul de

referință

existentă

existentă

bază (2024)

proiecție

(2017)

(2018)

(2019)

(2024)


Figura 64. Numărul de depășiri orare în uma aplicării scenariilor - NO2

Număr depășiri ale valorii limită în urma aplicării scenariilor -PM10, perioadă de mediere: 24 ore


■■■CJ 1 - Aurel Vlaicu

s=CJ2-

Constanța



Figura 65. Numărul de depășiri zilnice ale valorii limită în uma aplicării scenariilor - PMț


OMA/V/


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Tabel 34. Emisii totale de poluanți asociate principalelor surse pentru anul de proiecție 2024, în urma aplicării scenariilor___________

Surse

An de referință

Scenariul de bază

NOx

PM10

NOx

PM10

NOx

PM10

NOx

PM10

NOx

PM10

2017

2017

2021

2022

2023

2024

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

staționare

444,809

71,402

444,809

71,402

444,809

71,402

444,809

71,402

444,809

71,267

mobile

2950,327

142,306

2948,327

142,216

2944,327

141,216

2944,327

141,216

2399,327

108,646

suprafață

545,963

97,287

545,893

95,787

545,893

95,787

545,893

95,787

539,893

94,587

Total

3941,099

310,995

3939,029

309,405

3935,029

308,405

3935,029

308,405

3384,029

274,500


Surse

An de referință

Scenariul de proiecție

NOx

PM10

NOx

PM10

NOx

PM10

NOx

PM10

NOx

PM10

2017

2017

2021

2022

2023

2024

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

staționare

444,809

71,402

444,809

71,402

444,809

71,402

444,809

71,402

444,809

71,267

mobile

2950,327

142,306

2310,327

90,306

2306,327

89,306

2306,327

89,306

1726,627

52,906

suprafață

545,963

97,287

545,963

87,287

545,963

87,287

545,963

87,287

522,963

36,037

Total

3941,099

310,995

3301,099

248,995

3297,099

247,995

3297,099

247,995

2694,399

160,210


Emisii anuale de poluanți în aerul înconjurător în urma aplicării scenariilor - NOx



I I I I I 8 I

I I I I I I I

I I I I n


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Emisii anuale de poluanți în aerul înconjurător în urma aplicării scenariilor - PM10


  • ■ staționare

  • ■ mobile

  • ■ suprafață

Figura 67. Emisiile de PM10 (t/an) pentru anul de proiecție 2024 în urma aplicării scenariilor.
Ponderea principalelor surse de emisii de N0x care ar putea contribui la degradarea calității aerului în urma aplicării scenariului de bază (2024)

/IțO



Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Ponderea principalelor surse de emisii de PM10 care ar putea contribuii la degradarea calității aerului în urma aplicării scenariului de bază (2024)


■^staționare

“imobile

■i suprafață

Figura 69. Ponderea emisiilor de PM10 la nivelul mun. Cluj • Napoca în urma scenariului de

bază


Ponderea principalelor surse de emisii de NOx care ar putea contribuii la degradarea calității aerului în urma aplicării scenariului de proiecție (2024)


■1 staționare

“Imobile

■I suprafață


Ponderea emisiilor de NOX la nivelul mun. Cluj - Napoca în urma scenariului de proiecție


Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Ponderea principalelor surse de emisii de PM10 care ar putea contribuii la degradarea calității aerului în urma aplicării scenariului de proiecție (2024)


■I staționare

“I mobile

■I suprafață

Figura 71. Ponderea emisiilor de PM10 la nivelul mun. Cluj ■ Napoca în urma scenariului de proiecție

0 modelare previzională a calității aerului în municipiul Cluj - Napoca, pe componentele NO2 și PM10, ca urmare a aplicării măsurilor din cadrul scenariului proiecție, în condiții meteo-climatice de bază, este prezentată în figurile de mai jos:


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro


Legendă

| Municipiul Cluj-Napoca Stații

--Surse liniare

  • •   Surse de suprafață

a   Surse staționare

PM10 med_an [ug/mc] ■I 21 - 22.771 (26=PIE) 20-21 19,5-20 18-19,5


Figura 73. Situația concentrației medii anuale PM10 în anul de proiecție 2024 după aplicarea măsurilor de reducere


Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

  • 5. EXEMPLE DE MĂSURI ÎN SITUAȚII DE URGENTĂ

9                                                 9

5.1. Soluții de limitare a poluării în situații de urgență

Preluând situația unor aglomerări9 ce se află în circumstanțe similare, există soluții de limitare a poluării care se pot implementa în situații de urgență (cum ar fii depășiri ale valorilor limită oră/zi timp de mai multe zile consecutiv) prin decizia consiliului local, primar.

Aceste soluții vin în sprijinul autorităților locale pentru a lua deciziile necesare în astfel de situați și sunt cuprinse ca și recomandări în cadrul studiului ce stă la baza realizării planului https://primariaclujnapoca.ro/plan-inteqrat-de-calitate-a-aerului/ de unde pot fi consultate și adaptate nevoilor din acel moment.


ROMÂNIA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Str. Moților, nr. 3, 400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

Bibliografie

  • 1.       Studiul de calitate a aerului în municipiul Cluj - Napoca - https://primariaclujnapoca.ro/plan-inteqrat-de-calitate-a-

aerului/

  • 2.      European Commision, Integrated Pollution and Control: Reference Document on Best Available Techniques for Large Combustion Plants, 2006, http://ec.europa.eu/environment/ippc/brefs/lcp_bref_0706.pdf.

  • 3.      *“ Commission for Environmental Cooperation, 1997, Legal Deposit - Bibliotheque naționale du Canada, ISBN 2-922305- 18-X.

  • 4.      http://www.calitateaer.ro/public/home-page/? locale=ro.

  • 5.      http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

  • 6.       Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj - Napoca 2014 - 2020; http://www.primariaclujnapoca.ro.

  • 7.      Supporting the improvement of air quality management practices: The “FAIRMODE pilot” activity - Journal of

Environmental Management 245 (2019) 122 -130

  • 8.      Authors: M. Mircea, G. Calori, G. Pirovano, C.A. Belis Contributors: S. Banzhaf, L. Cianciarella, H. Hebbinghaus, H.

Hooyberghs, J. Mateiovicova, P. Prati.M. Schaap, P. Viaene, S. Wurzler - European Guide on Air Pollution Source Apportionment (SA) for estimating Particulate Matter (PM) source contributions with Source oriented Models (SMs) and combined use of SMs and Receptor Models (RMs) version: 1.0 date:25/01/2019

  • 9.      Authors: P. Thunis, A. Clappier and G. Pirovano - Source apportionment to support air quality management practices: A

fitness - for - purpose guide; Version 3.0 - 3/3/2020; https://fairmode.irc.ec.europa.eu/SA.html.

  • 10.     Authors: Melanie Hobson, Nadine Allemand, Chris Done - EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2019;

https://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-quidebook-2019.

  • 11.     Member States' and European Commission's Common Understanding of the Commission Implementing Decision laying

down rules for Directives 2004/107/EC and 2008/50/EC of the European Parliament and of the Council as regards the reciprocal exchange of information and reporting on ambient air (Decision 2011/850/EU) Version of 15 March 2018 - As agreed with the Ambient Air Quality Expert Group in 30 January 2018 and 9 February 2018 Thunis P., Janssen S., Wesseling J.,

  • 12.     Belis C. A., Pirovano G., Tarrason L, Guevara M., Monteiro A., Clappier A., Pisoni E., Guerreiro C., Gonzâlez Ortiz A.

on behalf of FAIRMODE 2019 Recommendations regarding modelling applications within the scope of

the ambient air quality directives.

  • 13.     On the validity of the incremental approach to estimate the impact of cities on air quality - Atmospheric Environment

173 (2018) 210-222

  • 14.     Gregor Kiesewetter, Jens Borken-Kleefeld, Wolfgang Schopp,Chris Heyesl, Imrich Bertokl, Philippe Thunis, Bertrand

Bessagnet, Etienne Terrenoire, Markus Amann, International Institute for Applied Systems Analysis NASA, Joint Research Centre JRC-IES INERIS March 2013 - Modelling compliance with NO2 and


PM10 air quality limit values in the GAINS model.

  • 15.

  • 16.


  • 17.

  • 18.

  • 19.


20.


https://atmosphere.copernicus.eu/

"Expasiunea urbană în Europa - o problemă ignorată a Europei”

https://www.eea.europa.eu/publications/eea report 2006 10/eea report 10 2006.pdf/view

Calitatea aerului în Europa - 2019 https://www.eea.europa.eu/publications/air-quality-in-europe-2019

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă - https://files.primariacluinapoca.ro/2018/08/27/Plan-mobilitate-Clui-Napoca.pdf

Planul Urbanistic General - https://primariacluinapoca.ro/strateqii-urbane/plan-urbanistic-qeneral/requlament-local-de-urbanism/

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru zona centrală a municipiului Cluj-Napoca -https://storaqe.primariacluinapoca.ro/userfiles/files/Clui-Napoca PIP final.pdf

z.i. Hărțile Strategice de Zgomot și Planul de Acțiune pentru diminuarea Zgomotului în Municipiul Cluj-Napoca->du^^^Kttps://files.primariacluinapoca.ro/2019/07/26/Plan acțiune 2019.pdf

^-îârategia       IIntegrată       de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane

\ ;,Ă;\ W//www.adizmc.ro/files/1.%20SIDU CLUJ 2017 030717 rev1.pdf

  • 23.     Planul Local de Acțiune pentru Mediu - http://arpmcj.anpm.ro/files/My%20Folder/PLAM%20Clui/PLAMCJ2007.pdf

  • 24.   /fylăster                Planul                General                de                Transport

C; pRo^^^ftto://mt.qov,ro/web14/documente/strateqie/mpqt/23072015/Master%20Planul%20General%20de%20Transport iulie ^^£>^2015


df

rivind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu finanțare în anul 2017 (cf. in 27.04.2017) și Strategia energetică a României pentru perioada 2016-2030, cu perspectiva


  • 25.     Pro

Str. Moților, nr. 3,400001 Cluj-Napoca, România; Tel: +40-(0)264-596 030; Fax: +40-(0)264-559 329 www.primariaclujnapoca.ro | www.clujbusiness.ro | www.visitclujnapoca.ro

anului 2050 - http://data.qov.ro/dataset/anexe-1-2 ; http://www.mmediu.qov.ro/app/webroot/uploads/files/2017-03-02 Strateqia-Energetica-a-Romaniei-2016-2030.pdf;

  • 26.     Proiecte privind calitatea aerului derulate la nivelul Municipiului Cluj-Napoca - http://apmcj-

old.anpm.ro/articole/proqrameproqrame integrate de gestionare a calitatii aerului-50

  • 27.     Regiei Autonome de Termoficare Cluj - Napoca: http://www.termonapoca.ro/lista-centralelor-cu-adresele-arondate/

  • 28.     http://lampz.tuqraz.at/~gral/index.php/2-uncateqorised/1-description

  • 29.     "Influența transportului maritim pe Dunăre asupra Concentrațiile de dioxid de azot și particule în suspensie în

Engelhartszell”                                                                                        https://www.land-

oberoesterreich.qv.at/Mediendateien/Formulare/Dokumente%20UWD%20Abt US/us Immissionsbelastunq Donausc hifffahrt Engelhartszell.pdf

  • 30.     Agenția pentru Mediu a Regiuni Autonomă a Tirolului de Sud - Evaluarea calității aerului înconjurător 2010 - 2017

file:///C:/Users/DELL/Downloads/482763 Beurteilunq der Luftqualitaet 2010-2017.pdf

  • 31.     Măsuri de transport pentru Viena - Studiu de mediu privind gestionarea parcărilor și taxarea orașului -

https://www.wien.qv.at/stadtentwicklunq/studien/pdf/b008550.pdf

  • 32.     Aer - Landul Steiermark - https://www.umwelt.steiermark.at/cms/dokumente/12567945 135844225/0b486f6a/USB-09-

10-luft.pdf

  • 33.     Program în conformitate cu 9a Abs.6 IG-L (2019)- pentru a reduce expunerea la Dioxidul de Azot în linz -

https://www.land-

oberoesterreich.qv.at/Mediendateien/Formulare/Dokumente%20UWD%20Abt US/Fortschreibunq Proqramm .pdf

  • 34.     Calitatea aerului în Austria Superioară și măsuri pentru respectarea valorilor limită - http://docplayer.org/80198626-

Luftquete-in-ooe-und-massnahmen-zur-einhaltunq-der-qrenzwerte.html

  • 35.     Măsuri de îmbunătățire a Calități aerului în Graz - Cuantificare și evaluare

https://www.kleinezeitunq.at/imaqes/downloads/d/c/0/massnahmenbewertunq miv20180517113750.pdf

  • 36.     Masterplan - "Aer curat pentru Oberhausen” - https://www.bmvi.de/SharedDocs/DE/Anlaqe/K/Masterplaene-Green-

City/oberhausen.pdf? blob=publicationFile

  • 37.     Urban NO2 Atlas - https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/urban-no2-atlas

  • 38.     Sherpa City - https://inteqrated-assessment.jrc.ec.europa.eu/sherpacity/html/public/introduction.jsf

  • 39.     https://www.emisia.com/

  • 40.     http://opentransportmap.info/

  • 41.      https://www.emisia.com/utilities/sibyl/

  • 42.     http://apmcj.anpm.ro/

1

https://primariacluinapoca.ro/strategii-urbane/plan-urbanistic-general/regulament-local-de-urbanisi

2

https://storage.primariacluinapoca.ro/userfiles/files/Cluj-Napoca_PID final.pdf                 /

3

https://files.primariacluinapoca.ro/2019/07/26/Plan acțiune 2019.pdf

4

J^WS^dumc.ro/files/l.%20SIDU_CLUJ 2017 030717_revl.pdf

5

fhtte^imVffek*inXm.ro/files/Mv%20F<)lder/PLAM%20Clui/PLAMCJ200

6

http://mt.gov.ro/webl4/documente/strategie/mpgt/23072015/Master%20Planul%20General%20de%20Transport iul ie 2015 vol%20I.pdf

7

http://data.gov.ro/dataset/anexe-l-2

8

http://www.mmediu.gov.ro/app/webroot/uploads/files/2017-03-02 Strategia-Energetica-a-Romaniei

2030.pdf

9

Decretul viceprimarului din orașul metropolitan Torino - Modelul ordonanței sindicale standard pentri/apljisă măsurilor de limitare a emisiilor preconizate începând cu 1 octombrie 2018