Hotărârea nr. 52/2021

Hotărârea nr.52 – aprobarea și susținerea financiară a proiectului ”DA pentru Educație, DA pentru Viitor!”, finanțat prin POCU/cod MySMIS2014:135359, derulat de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Brașov – CJRAE în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean (ISJ lider de proiect)

CONSILIUL JUDEȚEAN BRAȘOV B-dul Eroilor nr. 5, Brașov, România, 500007 Telefon: + 40 268 410 777, Fax: +40 268 475 576 office@judbrasov.ro, www.j udbra sov. ro



Cod F-16

HOTĂRÂREA NR.52 din data de 26 februarie 2021

- privind aprobarea și susținerea financiară a proiectului ”DA pentru Educație, DA pentru Viitor!”, finanțat prin POCU/cod MySMIS2014:135359, derulat de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Brașov - CJRAE în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean (ISJ lider de proiect)

Consiliul Județean Brașov întrunit în ședință ordinară la data de 26 februarie 2021;

Analizând Referatul de aprobare nr.561/384/17.02.2021 inițiat de către vicepreședintele Consiliului Județean Brașov și Raportul de specialitate înregistrat cu nr. 561/384/17.02.2021, întocmit de către Direcția Management Proiecte, prin care se propune aprobarea și susținerea financiară a proiectului ”DA pentru Educație, DA pentru Viitor!”, finanțat prin POCU/cod MySMIS2014:135359, derulat de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Brașov - CJRAE în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean (ISJ lider de proiect);

Văzând adresa nr.429/17.02.2021 transmisă de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Brașov - CJRAE și înregistrată la Consiliul Județean Brașov sub nr.ad.21504/17.02.2021.

Ținând cont de avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului Județean Brașov, conform dispozițiilor art.136, alin.8, lit.c din O.U.G. nr.57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul art.182 și art.196, alin.(l), lit.a din O.U.G. nr.57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

HOTĂRĂȘTE:

Art.l. - Se aprobă proiectul ”DA pentru Educație, DA pentru Viitor!”, finanțat prin POCU/cod MySMIS2014:135359, derulat de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Brașov - CJRAE în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean (ISJ lider de proiect) și susținerea financiară cu următoarele sume:

pentru anul 2021, suma de 58.800 lei

pentru anul 2022, suma de 61,320 lei

  • - pentru anul 2023, suma de 45,990 lei.

  • Art.2. - Președintele Consiliului Județean Brașov asigură aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri prin Direcția Management Proiecte și Direcția Economică.


Contrasemnează, Secretar General al Județului Maria Dminbrăveanu

PREZENTARE PROIECT

Proiectul „DA pentru Educație, DA pentru Viitor!", POCU/665/6/23/135359/COD SMIS 2014+: 135359

Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județean Brașov

Partener: Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională

Durata proiectului: 30 luni (12.01.2021 - 12.01.2023)

Valoarea totală a Contractului de Finanțare: 9,434,410.58 lei

Locații implementare proiect: 14 unități de învățământ din județul Brașov

i>coala Gimnazială nr.14 Brașov, Școala Gimnazială Tărlungeni + structură Zizin, Școala Gimnazială nr.5 îăcele, Școala Gimnazială Lisa, Școala Gimnazială Budila, Școala Gimnazială Cața, Școala Gimnazială Teliu, Școala Gimnazială Comăna de Jos, Școala Gimnazială Părău, Școala Gimnazială Șercaia, Școala Gimnazială Soars, Școala Gimnazială Ungra, Școala Gimnazială Vama Buzăului, Școala Gimnazială Jibert.

Obiectivul general al proiectului:

Reducerea fenomenului de abandon școlar la nivelul județului Brașov, prin dezvoltarea unor măsuri integrate de susținere a educației tinerilor și adulților care nu au finalizat învățământul obligatoriu.

Dezvoltarea programului A Doua Șansă în comunitățile în care s-a înregistrat abandon școlar, va crea oportunitatea reintegrării în sistemul de educație și finalizării studiilor obligatorii pentru o categorie vulnerabilă de persoane, supuse excluziunii sociale. Participarea la educație și certificarea studiilor, deschid șansa creșterii inserției pe piața muncii și a gradului de ocupare a prsoanelor cuprinse în program, atât pe perioada derulării proiectului, cât și după finlizarea acestuia. Dezvoltarea serviciilor de consiliere privind cariera si o creșterea a gradului de conștientizare privind importanța educației în comunitățile vulnerabile vizate de proiect vor aduce o implicarea mai mare a membrilor comunității în a sprijini copiii și tinerii să frecventeze școala, să fie motivați în a reuși să finalizeze studiile și să se poată integra pe piața muncii. Dezvoltarea unei campanii de conștientizare rientate pe întărirea legăturii școlii cu comunitatea va stimula gradul de responsabilizare a cetățenilor și va rea premisele unei dezvoltări durabile, proces în care fiecare participă, fiecare primește și fiecare oferă.

Crearea unui corp profesoral bine pregătit în a proiecta și livra programe educaționale de calitate, va fi o măsură cu efecte pe termen lung, generații viitoare de elevi vor putea fi beneficiarii unor activități adaptate nevoilor lor de dezvoltare, vor avea acces la resurse educaționale de calitate, ce stimulează dezvoltarea de competențe transversale.

Baza materiala și rețeaua de specialiși formată vor putea dezvolta pe termen lung programe dedicate susținerii copiilor și tinerilor pentru finalizarea studiilor. O încredere mai mare în școală și în valorile comunității incluzive vor genera pe termen lung o creștere a nivelului de dezvoltare al comunităților dezavantajate vizate. Atingerea obiectivelor proiectului va duce la creșterea numărului de oameni instruiti, de cetățeni educați, cu șanse mai mari de integrare pe piața muncii. Reușita proiectului, implicit atingerea obiectivelor proiectului, va genera o experiență pozitivă la nivelul comunității, ce va constitui reper în organizarea și dezvoltarea altor inițiative de susținere a educației și de întărirea a rolului școlii în comunitate.

Obiectiv specific 1. îmbunătățirea competențelor profesionale pentru 515 cadre didactice din județului Brașov, care activează în comunități educaționale cu risc crescut de abandon școlar, în vederea dezvoltării unor servicii educaționale de calitate, adaptate nevoilor beneficiarilor.

OS.l. este susținut de activitatea A2. Participarea cadrelor didactice la un program de dezvoltare a competențelor profesionale, pentru furnizarea de servicii educaționale de calitate, adaptate nevoilor tinerilor și adulților care nu și-au finalizat educația obligatorie, care are ca rezultate previzionate: 515 persoane care au participat la programe de dezvoltarea competentelor profesionale (R2); 480 persoane care și-au îmbunătățit nivelul de competențe/certificate (R3); 400 cadre didactice participante la schimburi de experiențe didactice de succes (R4).

Obiectiv specific 2. Reintegrarea în sistemul de învățământ a 600 de tineri și adulți din județul Brașov, care au abandonat școala, prin dezvoltarea programului A doua șansă într-un format flexibil și adaptat nevoilor specifice ale beneficiarilor.

)S.2. este susținut de activitatea A3.Dezvoltarea de programe A doua șansă flexibile și adaptate, care are ca rezultate previzionate: 600 de tineri și adulți înscriși și reintegrați în sistemul de educație (R5), 430 de tineri și adulți care finalizează programe de tip ADȘ (R6).

Obiectiv specific 3. Creșterea nivelului de integrare socio-educațională a persoanelor vulnerabile, prin consilierea privind cariera, informarea și conștientizarea a 14 comunități dezavantajate din județul Brașov cu privire la importanța educației și accesibilizării serviciilor educaționale la orice vârstă.

OS.3. este susținut de activitatea A4. Dezvoltarea Campaniei de integrare socio-educațională și profesională, care are ca rezultate previzionate: 600 de tineri/adulți consiliati și sprijiniti pentru orientarea educațională și profesională (R7), 14 evenimente de promovare a educației la orice vârstă (R8).

:i fi ca re necesitate proiect:

juoețul Brașov se confruntă cu o serie de probleme sociale și economice profunde (în special comunitățile mic urbane și cele rurale), probleme care generează un deficit educațional la nivelul populației, abandon școlar și un risc ridicat de părărsire a școlii pentru mai multe categorii de copii și tineri. Din raportul IȘJ orivind absenteismul și abandonul școlar în unitățile de învățământ din județul Brașov, se constată imploarea fenomenului la nivelul comunităților sărace. Un studiu efectuat la nivelul județului Brașov, în unul școlar 2018-2019, a reflectat faptul că cele mai grave probleme de participare la cursurile școlare se înregistrează în rândul copiilor rromi, un procent de peste 58% din cadre didactice subliniind dificultatea școlarizării. Printre comunitățile școlare unde se înregistrează un absenteism ridicat și cazuri de abandon școlar sunt și: Săcele, Budila, Cața, Lisa, Tărlungeni/Zizin, Teliu, Comăna, Părău, Șercaia, Șoars, Ungra, Vama Buzăului, Școala nr.14 Brașov, Jibert. Riscurile socio-economice identificate în aceste comunități educaționale se prezintă astfel:

- Școala Gimnazială Budila, doar 409 persoane sunt angajate, 32,5% din populația de 18-64 de ani din zonele marginalizate, rata șomajului înregistrată pe întreaga comunitate marginalizată fiind de 62,3%; principalele motive pentru care persoanele întâmpină dificultăți la angajare sunt marginalizarea, discriminarea, nivelul scăzut de educație, nivelul precar de calificare sau lipsa locurilor de muncă. Principalele ocupații ale populației vizate sunt lucrul cu ziua, adunatul sticlelor de plastic și a fierului vechi, practicarea diverselor munci cu grad minim de calificare;

Școala Gimnaziala Cața, 70% polulație romă, principala cauză a abandonului școlar este sărăcia și lipsa locurilor de muncă; costurile legate de educarea copiilor (rechizitele școlare, îmbrăcămintea etc.) sunt foarte greu de suportat de familiile nevoiașe, acest fapt îi determină pe unii elevi să renunțe la școală înainte de finalizarea unui ciclu de învățământ sau înainte de a obține o calificare sau o specializare;

Școala Gimnazială Comăna de Jos, sunt 122 de familii care beneficiază de ajutor social, majoritatea de etnie rromă; fenomenul abandonului școlar apare la nivel gimnazial, fiind cauzat de repetenție, lipsa de interes a părinților, precum și pentru că părinții sunt plecați la muncă în străinătate; tradiția în comunitatea de rromi este ca tinerii să se căsătorească de timpuriu la 13-14 ani, iar vârsta medie la care soțiile rrome au primul copil este de 16 ani, după care fetele căsătorite nu mai frecventează cursurile școlii;

Școala Gimnazială Jibert, familiile din care provin elevii sunt familii cu situație economică precară, cu părinți analfabeți (232 elevi etnie rromă cu vârsta între 0-14 ani), 12 adulți fără acte de identitate iar numărul copiilor fără certificate de naștere este dublu; cea mai mare vulnerabilitate se înregistrează tot în cadrul comunității de rromi, care de cele mai multe ori refuză să-și trimită copii la școală, acest lucru este influențat si de fluctuația acestora deoarece lucrează sezonieri, fiind singura sursă de venit, aceste familii având un nivel de trai scăzut și condiții improprii de trai;

Școala Gimnazială Lisa, elevii provin din familii dezavantajate, majoritatea monoparentale, cauza atrage după sine absenteismul și abandonul școlar; există solicitări de înscriere în Programul ADȘ-60 cursanți cu o pondere de 90% elevi de etnie rromă; situația socio-economică a comunității este una foarte scăzută, familiile lucrează cu ziua neavând un venit sigur care să le permită sprijinul în totalitate al copiilor la școală;

Școala Gimnazială Părău, din cei 266 elevi înscriși în unitatea școlară, 140 aparțin grupurilor vulnerabile; comunitate romă extinsă; o mică parte din persoanele de etnie rromă reusesc să finalizeze studiile; veniturile acestei etnii sunt realizate din alocațiile de stat pentru copii, ajutor social sau lucrând ca zilieri (culegători de fructe de pădure); femeile rrome își găsesc de lucru în străinătate; tradiția în comunitatea de rromi este ca tinerii să se căsătorească de timpuriu la 13-14 ani, iar vârsta medie la care soțiile rrome au primul copil este de 16 ani;

Școala Gimnazială nr.5 Săcele deservește comunitatea din cartierul săcelean Gârcin, cu o populație majoritară de etnie rromă; nivelul de trai al acestor oameni este foarte scăzut și cauzele sunt: lipsa veniturilor, numărul foarte mare de membri dintr-o familie, lipsa surselor de apa și energie electrică din multe dintre gospodării, spațiul de locuit foarte mic; peste 45% dintre persoane cu vârsta între 15 și 64 de ani nu au un loc de muncă; 66,8% persoane cu vârsta între 15 și 64 de ani au absolvit maximum opt clase;

Școala Gimnazială nr 14 Brașov, comunitatea Zonei Bartolomeu este mixta, compusa din familii cu niveluri diferite de cultură și educație, aspect care determină o sporire a sarcinii educaționale a școlii, precum și o diversificare a activității în funcție de cerințele acesteia; există solicitări pentru programul ADȘ din partea celor ce nu și-au finalizat studiile, iar populația școlară este de câțiva ani în creștere;

Școala Gimnazială Șercaia, procentul copiilor aparținând grupurilor vulnerabile, copii care provin din familii sărace, copii rromi (nedeclarați), copii cu părinți plecați în străinătate depășește 50% din populația școlară; din cei aproximativ 263 de copii din comunitate, 140 fac parte din grupuri vulnerabile; tinerii care provin din medii defavorizate, se căsătoresc timpuriu la 13-14 ani, iar vârsta medie la care soțiile lor au primul copil este de 15-16 ani, astfel fetele renunță la studii;

  • - Școala Gimnazială Șoarș, populația comunei este de 1700 de persoane, cu un nivel de trai scăzut, doar 10% având un loc de muncă; nivelul de educație este foarte scăzut, majoritatea locuitorilor au doar 8 clase, mai puțin de 10% au studii medii; riscul de abandon școlar și un absenteism școlar ridicat, elevii muncesc în gospodării și la creșterea animalelor; nivelul de trai scăzut nu le permite să urmeze cursurile claselor V-VIII, de cele mai multe ori rămânând cu 2-3 clase;

  • - Școala Gimnazială Tărlungeni, nivel de trai scăzut, situația materială precară a părinților multor elevi având consecințe negative asupra interesului acestora față de școală; nivelul scăzut de educație al populației din comuna, 50,84% avand studii gimnaziale;

  • - Școala Gimnazială Teliu, la nivelul anului școlar 2018-2019 rata de abandon școlar a fost de 21,16% la învățământul primar și de 12,80% la învățământul gimnazial, la nivelul unității școlare s-a înregistrat o rată medie de abandon școlar de 16,98%, reprezentând un număr total de 107 elevi; ponderea cetățenilor de etnie rromă este mai mare;

  • - Școala Gimnazială Ungra, la nivelul comunității există un nivelul de educație mediu și submediu; sursele de venit sunt modeste, adeseori sub limita de existență; veniturile provin din muncă prestată ca zilieri, asistați sociali, alocații de stat, alocații de susținere, muncitori necalificați, muncitori în străinătate, la marea majoritate a elevilor; o mică parte din elevii școlii beneficiază de condiții de trai decente;

  • - Școala Gimnazială Vama-Buzăului, o comunitate săracă, singurele surse de venit ale populației fiind cele din agricultură, munca în pădure și creșterea animalelor; elevii proveniți din familii sarace de români sau de rromi care abandonează școala sau de cei care sunt în situația de eșec școlar din cauza retardului în dezvoltarea intelectuală, a dificultăților de adaptare la exigentele școlii; familii cu nivel scăzut de educație, sub 8 clase - 33%; nivel ridicat de absenteism școlar și risc de abandon.

Statisticile care fundamentează raportările cu privire la educație și sistemul de învățământ realizate de Comisia Europeană sau MEC sunt confirmate astfel la nivelul ISJ Brașov. Intervenția prin proiect este cu atât mai necesară cu cât, deși fenomenul părăsire timpurie a școlii (PTȘ) și de abandon școlar este des jantificat în statistici regionale și locale, persoanele din această categorie sunt dificil de selectat și implicat i intervenții educaționale de lungă durată, fără un suport financiar semnificativ, care să acopere nevoi materiale și educaționale adaptate. Se constată o nevoie acută de personal didactic calificat, stabil, fără fluctuație de la un an școlar la altul. Lipsa personalului din mediul rural, specializat în programe de intervenție pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar, constituie o piedică serioasă în realizarea obiectivelor europene și naționale, motiv pentru care este necesară formarea unui corp de specialiști calificat și crearea unor rețele de sprijin comunitare. Copiii și tinerii reintegrați în sistem vor fi asistați de personal didactic pregătit în acest sens prin proiect, pentru realizarea eficientă a sarcinilor școlare, aprofundarea cunoștințelor predate la școală, dezvoltarea de competențe transversale. De asemenea, vor beneficia, pe lângă sprijin financiar și material - subvenții, materiale educaționale și de servicii de dezvoltare personală, consiliere și orientare școlară și profesională. Proiectul aduce în atenție și o alta problemă asupra căreia își propune să intervină cu soluții adaptate - accesul redus la resurse educaționale de calitate, ceea ce sporește decalajul dintre mediile sărace și cele dezvoltate ale țării. Accesibilizarea resurselor educaționale ce țin pasul cu dezvoltarea societății în ansamblul ei devine cu atât mai justificată, deoarece se dorește diminuarea excluziunii sociale și conectarea comunităților vulnerabile la o educație de calitate, oferind șanse egale tuturor copiilor, indiferent de mediul de proveniență. Există studii și rapoarte atât la nivelul Comisiei Europene, Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică/OECD dar și la nivel național care prezintă avantajele utilizării resurselor educaționale deschise. în acest proiect se va insista pe utilizarea de resurse deschise în limba română, deja create, anterior in centrele de educație deschisă de la nivelul județului Brașov, astfel încât să fie accesibile copiilor, părinților, cadrelor didactice și tuturor celor interesați. Una dintre valorile adăugate ale proiectului este dată de crearea rețelei de sprijin comunitar, prin integrarea serviciilor de consiliere și orientare școlară și profesională, asistarea persoanelor vulnerabile pentru integrare socială și pe piața muncii. Dincolo de accesul la materialele educaționale, proiectul va disemina bune practici la nivelul județului. O altă valoare adăugată a măsurilor dezvoltate prin proiect este posibilitatea conectării comunităților dezavantajate vizate de acest proiect, expuse timp îndelungat excluziunii sociale și informaționale, cu alte comunități sociale, educaționale dezvoltate. Prin crearea rețelei educaționale și interconectarea școlilor, se deschide calea de acces către colaborare și includere a :omunităților școlare beneficiare ale proiectului într-o rețea educațională activa. Astfel, întregul demers al jroiectului reprezintă o investiție în oameni și pentru oameni, menită să corecteze nivelul scăzut de educație din mediul rural și fenomenul părăsirii timpurii a școlii, ca factori esențiali ce cresc riscul de a deveni o persoană inactivă sau șomer de lungă durată. Toți beneficiarii finanțării solicitate, fie că sunt copii/tineri, părinți, cadre didactice, reprezentanți ai autorităților locale sau ai altor factori locali, vor contribui în mod direct la construirea unei comunități solide, capabile să susțină un proces de dezvoltare economică și socială durabilă.

Relevanță proiect:

Proiectul propune intervenții coerente care dezvolta măsuri conforme cu „Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii" și cu „Strategia națională privind incluziunea socială a cetățenilor români aparținând minorității rroma", prin dezvoltarea programului ADȘ, precum și cu „Strategia de învățare pe tot parcursul vieții", atât prin dezvoltarea programului ADȘ cât și prin serviciile de consiliere și orientare privind cariera. Prin formarea cadrelor didactice și prin participarea acestora la schimburi de bune practici în educația incluzivă de calitate, este vizată dezvoltarea competențelor profesionale ale personalului didactic, ceea ce va genera o creșterea a participării la educație a grupurilor vulnerabile și o mai bună înțegrare a icestora, inclusiv minoritatea rroma, în comunitățile locale. Măsurile dezvoltate în proiect contribuie concret a atingerea tuturor obiectivelor specifice POCU vizate de apelul de proiecte: OS6.4, OS6.6. De asemenea, proiectul, prin asumarea celor 3 obiective specifice, atinge toate categoriile de activități relevante și obligatorii eligibile în cadrul apelului.

p țintă proiect:

Grupul țintă al proiectului vizează 2 categorii distincte, stabilite în strânsă concordanță cu obiectivele și activitățile proiectului, respectiv: tineri/adulți reintegrați în sistemul de educație și personal didactic din învățământul preuniversitar/personal de sprijin. Ca și dimensiune, grupul țintă poate fi descris astfel: 600 de tineri și adulți care au abandonat școala, 515 cadre didactice din categoria personal didactic din învățământul preuniversitar, personal de sprijin din școli (mediatori școlari, consilieri școlari etc.).

Grupul țintă tineri/adulți care au abandonat școala va fi selectat și înscris în program cu respectarea Metodologiei privind organizarea programului A doua șansă- învățământ primar - anexa 1 la OMECTS Nr. 5248/31.08.2011, respectiv Metodologia privind organizarea procesului de învățământ în cadrul Programului „A doua șansă" pentru învățământul secundar inferior - Anexa 3 la OMECTS nr. 5248/31.08.2011, cu modificările si completările ulterioare. Identificarea grupului țintă pentru înscrierea în programul ADȘ se va realiza în școlile din comunitățile: Săcele, Budila, Cața, Lisa, Tărlungeni/Zizin, Teliu, Comăna de Jos, Părău, Șercaia, Șoarș, Ungra, Vama Buzăului, Școala nr.14 Brașov și Jibert.

Grupul țintă personal didactic din învățământul preuniversitar va fi selectat în baza unei Metodologii de selecție GT cadre didactice, ce va fi elaborată în cadrul proiectului. Selecția cadrelor didactice se va face pornind de la următoarele criterii: a. cadrele didactice din școlile din județ încadrate în categorii de risc ridicat în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii; b. cadre didactice care au fost implicate în lucrul cu grupuri vulnerabile, în diverse contexte educaționale; c. cadre didactice care își manifestă interesul și disponibilitatea de a se implica în activități educaționale destinate prevenirii și combaterii părăsirii timpurii a școlii, pe termen lung, reducerii abandonului școlar.

Descriere activități:

kl. Managementul proiectului

. d.l. Management tehnic, financiar; Informare și publicitate

A2: Participarea cadrelor didactice la un program de dezvoltare a competențelor profesionale, pentru furnizarea de servicii educaționale de calitate, adaptate nevoilor tinerilor și adulților care nu și-au finalizat educația obligatorie

A2.1: Derularea și monitorizarea programelor de formare a competențelor personalului didactic

A2.2: Organizarea și derularea de schimburi de bune practici (4 evenimente/conferințe în problematica incluziunii socio-educaționale)

A3: Dezvoltarea de programe A doua șansă flexibile și adaptate

A3.1 Identificarea, selectarea și monitorizare grupului țintă - cursanți ADȘ

A3.2: Organizarea și derularea programelor A doua șansă

A4: Dezvoltarea Campaniei de integrare socio-educațională și profesională

A4.1: Dezvoltarea de servicii de consiliere și orientare școlară și profesională pentru tineri și adulți

A4.2: Derularea acțiunilor de promovare a educației în comunitățile vulnerabile

uitate estimate:

Rl: Management tehnic și financiar realizat

  • - echipă constituită, plan de management, planificare activități și resurse, instrumente și proceduri operaționale elaborate, raportări tehnice și financiare realizate

  • - PAP, documentații pentru achizițiile din cadrul proiectului, achiziții efectuate

  • - 1 site proiect dezvoltat și actualizat periodic, 2 conferințe de presă (lansare, finalizare proiect) organizate și desfășurate, 6 comunicate (lansare, progres, finalizare proiect) elaborate și publicate, informarea și publicitatea proiectului asigurată

R2: 515 persoane participante la programe de dezvoltarea competențelor profesionale

R3: 480 persoane care și-au îmbunătățit nivelul de competențe/certificate (93%)

  • - 1 metodologie de selecție GT

  • - 26 grupe de formare constituite (în medie 20 cursanți)

R4: 400 cadre didactice participante la schimburi de experiențe didactice de succes

  • - 4 evenimente de tip conferință (ce includ workshop-uri, seminarii, prezentări ale unor experiențe de succes în problematica incluziunii socio-educaționale)

R5: 600 de tineri și adulți înscriși și reintegrați în sistemul de educație (din care 180 de etnie rromă)

  • - 1 metodologie de selecție GT

  • - 600 persoane selectațe și înscrise în GT

  • - 1 program de reducere a abandonului școlar ADȘ dezvoltat în 14 comunități

R6: 430 de tineri și adulți care finalizează programe de tip ADȘ

  • - 1 program educațional ADȘ implementat conform Metodologie Ministerul Educației

  • - 60 tineri/adulți care obțin o calificare

  • - 1 metodologie de acordare subvenții

  • - sprijin financiar pentru 600 cursanți

R7: 600 de tineri/adulți consiliati și sprijiniti pentru orientarea educațională și profesională

  • - 3 târguri de oferte educaționale și profesionale

  • - planuri personalizate de intervenție elaborate

  • - 1 studiu privind abandonul școlar

  • 18: 14 evenimente de promovare a educației la orice vârstă

  • - 1 strategie de promovare elaborată

  • - 1 logo și 1 slogan pentru Campania de promovare

  • - 1 pagina Facebook dedicată campaniei de promovare