Hotărârea nr. 438/2019

Hotărârea nr. 438 – privind aprobarea rezultatului final, în urma analizării noului proiect de management pentru Muzeul Casa Mureşenilor Brașov, aprobarea proiectului de management al domnului Rus Valer și a duratei pentru care se va încheia contractul de management


CONSILIUL JUDEȚEAN BRAȘOV


B-dul Eroilor nr. 5, Brașov, România, 500007 Telefon: + 40 268 410 777, Fax: +40 268 475 576 office@judbrasov.ro, www.judbrasov.ro

HOTĂRÂREA NR.438

din data de 31.10.2019

- privind aprobarea rezultatului final, în urma analizării noului proiect de management pentru Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, aprobarea proiectului de management al domnului Rus Vaier și a duratei pentru care se va încheia contractul de management

Consiliul Județean Brașov întrunit în ședință ordinară la data de 31 octombrie 2019;

Analizând Referatul de aprobare inițiat de vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, precum și raportul de specialitate, întocmit de către Serviciul Resurse Umane, Strategii de Informatizare, înregistrate sub nr. ad. 18752/ 18.10.2019, prin care se propune spre aprobare rezultatul final, în urma analizării noului proiect de management pentru Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, proiectul de management al domnului Rus Vaier, în urma analizării noului proiect de management la Muzeul Casa Mureșenilor Brașov și durata pentru care se va încheia contractul de management, respectiv, 5 ani;

Văzând Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. 314/29.08.2019 privind aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea analizării noului proiect de management, a managerului care a obținut în urma evaluării finale, rezultate mai mari sau egale cu nota 9, la nivelul managementului Muzeului Casa Mureșenilor Brașov, precum și aprobarea comisiei de concurs, a comisiei de soluționare a contestațiilor și a secretariatului, pentru analizarea noului proiect de management, precum și Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. 326/29.08.2019 privind aprobarea caietului de obiective elaborat în vederea încheierii unui nou contract de management pentru Muzeul Casa Mureșenilor Brașov;

Luând în considerare rezultatul final în urma analizării noului proiect de management, conform căruia domnul Rus Vaier a obținut nota 9,22, fiind considerat admis;

Văzând avizele comisiilor de specialitate nr. 4 și 5 ale Consiliului Județean Brașov, conform art. 136, alin. (8), lit. “c” din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ;

Ținând cont de dispozițiile art. 20 alin. (5) din O.U.G. nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor de cultură, cu modificările și completările ulterioare, precum și de prevederile art. 15 alin. (3) din Ordinul Ministerului Culturii nr. 2799/2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management, a Regulamentului-cadru de organizare și desfășurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum și a modelului-cadru al contractului de management, cu modificările și completările ulterioare;

Având în vedere prevederile art. 173 alin. (1) lit. “d”, precum și dispozițiile alin. (5) lit. “d” din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ;

în temeiul art. 182 și art. 196 alin. (1) lit ,,a’" din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ,

HOTĂRĂȘTE:

Art.l. - Se aprobă rezultatul final în urma analizării noului proiect de management pentru Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, după cum urmează:

Nr. crt.

Numele și prenumele

Notă

Proiect de management

Notă interviu

Rezultat final

Rezultat concurs admis/respins

1.

Rus Vaier

8,93

9,50

9,22

Admis

Art.2. - Se aprobă proiectul de management al domnului Rus Vaier, în urma analizării noului proiect de management la Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, conform anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, precum și încheierea contractului de management pentru o perioadă de 5 ani.

Art.3. -Președintele Consiliului Județean Brașov asiguță aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri prin Serviciul Resurse Umane, Strategii de Informatizare.                              a



Contrasemriiază,

Secretar genera/al județului Maria D^ptorăveanu

Consiliul Județean Brașov

__CONSILIUL JUDEȚEAN

^.:âai r

I           Nr.


Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov






Proiect de management

2019-2024


Dr. Vaier Rus


Brașov


2019


£Vf V         (Avaitc)


A. Analiza socio-culturală a mediului în care își desfășoară activitatea instituția și propuneri privind evoluția acesteia în sistemul instituțional existent:

1. Instituții, organizații, grupuri informale (analiza factorilor interesați) care se adresează aceleiași comunități.

Muzeul „Casa Mureșenilor” se află în centrul istoric al Municipiului Brașov. Cele două puncte de lucru, Muzeul „Casa Mureșenilor” și Casa „Ștefan Baciu”, se află în Piața Sfatului nr. 25, respectiv în Str. Dr. Gh. Baiulescu nr. 9.

Brașovul este unul dintre primele 10 orașe mari ale României, cu o dinamică demografică asimetrică în ultimele 3 decenii. Dacă după revoluția din 1989, orașul avea puțin peste 300.000 de locuitori, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană în anul 2007, respectiv prin fenomenele de emigrare economică și scădere a natalității, populația orașului a scăzut dramatic, la doar 227.961 de locuitori (conform recensământului din anul 2011). Atractivitatea deosebită a orașului și revirimentul economic, cu accent pe dezvoltarea industrială de tip automotive, a dus la creșterea accelerată a populației orașului, mai precis la 290.955 (conform direcției de statistică Brașov în anul 2017).

Potrivit acelorași date oferite de statistica brașoveană, populația județului Brașov, după domiciliu la 1 ianuarie 2017, a fost de 632.650 persoane, în creștere cu 1.294 persoane față de acum un an. Practic, județul Brașov ocupă locul I în cadrul Regiunii Centru în clasamentul județelor referitor la populația după domiciliu la început de an, cu o pondere de 24,02% în totalul populației Regiunii Centru. La aceste cifre trebuie să adăugăm și informațiile privitoare la turiștii din oraș, care sunt constant peste 1 milion de turiști anual, români sau străini.

Oferta culturală din Brașov este una complexă, variată, constând în evenimente și produse realizate de instituții publice de cultură sau organizații non-guvernamentale locale, respectiv găzduite de oraș, diverse proiecte inițiate și implementate de instituții publice sau ONG-uri din afara Brașovului.

Voi începe prezentarea instituțiilor de pe plan local cu organizațiile deținătoare de patrimoniu, cele care sunt principalul concurent al instituției noastre. Nava amiral a turismului cultural brașovean este Biserica Neagră, cel mai vechi și reprezentativ obiectiv cultural al orașului. Cea mai mare biserică gotică din sud-estul Europei are peste 200.000 de vizitatori anual, dintre care marea majoritate vin în lunile iulie-august și decembrie, adică în perioada tradițională a vacanțelor de vară și de iarnă. Poziționarea acestui obiectiv în centrul istoric al orașului, în imediata proximitate a celorlalte muzee ale orașului, taxarea accesului în Casa Domnului, includerea bisericii în toate circuitele turistice de vizitare ale orașului duc la o slaba performanță a tuturor celorlalte obiective turistice culturale cu acces plătit, adică inclusiv a muzeului nostru. Singura soluție pe care o întrevăd în acest moment de surmontare a handicapului creat de prezența acestui „elefant în sufragerie” este aplicarea unei soluții dramatice, radicale, de tip dumping. Dacă toate muzeele din centrul istoric ar oferi gratuitate la acces și monetizarea patrimoniului propriu prin produse de tip suvenir/merchandise sau alte servicii, inclusiv de tip cafetteria, s-ar putea disloca parțial interesul publicului de turiști dinspre biserică spre celelalte obiective. Altfel, cât timp încercăm să vindem bilete de acces după ce turistul le-a plătit deja la Biserica Neagră și la Prima Școală Românească, Muzeul Civilizației Urbane, Casa Sfatului, Casa Mureșenilor, Muzeul de Artă și Muzeul de Etnografie, practic nu avem nicio șansă de succes în fața bisericii. Doar așa vor înțelege, poate, administratorii Bisericii că nu este moral să vinzi bilete la intrarea într-un centru spiritual.

Alte instituții deținătoare de patrimoniu, cu care muzeul nu se află însă în concurență directă, sunt bibliotecile și arhivele. Pentru că acestea oferă acces gratuit la resursele deținute, instituții precum Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov, Arhivele Statului - Serviciul Județean Brașov, Arhiva Bisericii Negre, Arhiva Primei Școli Românești, mai degrabă completează decât concurează un muzeu.

Instituțiile de tip așezământ cultural, precum Centrul Cultural Reduta sau Școala Populară de Arte și Meserii „Tiberiu Brediceanu”, sau Serviciul Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției Populare (care funcționează în cadrul Centrului Cultural Reduta) se îndreaptă spre un public interesat de cultură, dar cu precădere interesat de educație și artele spectacolului, respectiv de tradiție.

Instituția de învățământ superior principală a orașului este Universitatea Transilvania. Cu cei aproape 20.000 de studenți și profesori ai săi, universitatea furnizează concomitent public interesat de consumul produsului cultural de tip superior, precum cel oferit de un muzeu, dar și colaboratori cu expertiză pentru inițiative și proiecte culturale valoroase. Experiența din trecut a muzeului nostru denotă o colaborare permanentă și de calitate cu studenți și cadre didactice din facultăți precum cele de muzică, litere, sociologie, silvicultură, informatică.

Instituțiile reprezentative pentru artele spectacolului din oraș se află în subordonarea aceluiași ordonator de credite, Primăria Municipiului Brașov: Opera, Filarmonica, Teatrul „Sică Alexandrescu” și Teatrul Arlechino. Primele două dintre aceste instituții se află printre partenerii instituționali tradiționali ai muzeului, Casa Mureșenilor fiind deținătorul unei colecții de patrimoniu cultural național mobil valoros pentru istoria muzicii din Transilvania. Muzeul găzduiește de aceea frecvent evenimente și concerte de muzică clasică, produse în parteneriat și cu participarea artiștilor din aceste instituții. Muzeul are o bună experiență în colaborarea cu Teatrul Arlechino, alături de care s-au realizat proiecte comune. Din păcate nu același lucru putem să-l spunem și despre Teatrul „Sică Alexandrescu”, unde, pe fondul degringoladei manageriale accentuate din ultimii ani, s-a reușit contraperformanța unică de a se rata un proiect cu finanțare nerambursabilă scris de specialiștii muzeului nostru, dar care nu a mai fost implementat din cauza incompetenței fostului manager al acestei instituții.

în afara instituțiilor publice de cultură din Brașov, oferta culturală locală este completată și de organizații non-guvernamentale. Deși nu sunt atât de numeroase, unele dintre acestea au reușit în al doilea deceniu al mileniului trei să creeze evenimente și festivaluri culturale de-a dreptul remarcabile. Vom menționa aici organizații precum: Forum Arte, care sub bagheta excepțională a dirijorului și compozitorului Steffen Schlandt reușește realizarea festivalurilor Musica Coronensis și Musica Barcensis; Asociația FANZIN care a inventat din nimic festivaluri spectacol precum DRACULA FILM, Săptămâna Comediei, Festivalul de Jazz; Visual - inițiatorul festivalului AMURAL; alte asociații precum Art Essentia, Cuitour, Forums, Uniunea Junilor din Scheii Brașovului și Brașovechi etc.

Vom mai menționa aici centrele culturale brașovene, dintre care cele mai active sunt Centrul Cultural German, Centrul Multicultural al Universității Transilvania, Centrul Japonez Musashino, Centrul Cultural Chinez Confucius.

în categoria puținelor spații culturale ale orașului vom aminti de galeria Europe, administrată de Uniunea Artiștilor Plastici din Brașov, galeria Transylvania Art Gallery, Aula Universității Transilvania. Demne de menționat aici sunt și librăriile din centrul istoric, precum Șt. O. Iosif, Humanitas sau Cărturești, acestea fiind frecvent gazde ale unor lansări de carte sau lecturi publice.

Pe lângă oferta culturală tradițională sau modernă amintim aici și oportunitățile de petrecere ale timpului liber oferite de galerii comerciale precum Coresi sau Grădina Zoologică Brașov, care a deschis în anul 2019 și un planetariu foarte prizat de publicul larg.

Unul dintre cei mai activi operatori culturali locali este în ultimii cinci ani reprezentat de cluburile Rockstadt și Kruhnen, gazde ale unor concerte de muzică ușoară, jazz și rock de cea mai bună calitate.

Voi încheia acest subiect prin descrierea fenomenului culturii importate sau găzduite de Brașov. Prin lansarea liniilor de finanțare nerambursabilă pentru proiecte culturale de către Primăria Brașov și Consiliul Județean Brașov, ultimii 5-6 ani au excelat prin realizarea de proiecte culturale inițiate de operatori culturali din afara Brașovului. Atrase de resursele financiare oferite de autoritățile locale, instituții publice și ONG-uri din afara Brașovului realizează din ce în ce mai multe proiecte și festivaluri culturale de muzica (Cerbul de Aur), film, artă contemporană, valorificarea patrimoniului cultural mobil și imobil etc.

Marele dezavantaj al fenomenului cultural brașovean este concentrarea acestuia într-un areal cuprins între Scheii Brașovului și Sala Patria, cu ignorarea sau privarea de cultură a marilor cartiere ale orașului, aflate într-un evident deficit de ofertă culturală. Această situație poate impune o veritabilă strategie culturală asumată de autorități și operatorii culturali, menită să surmonteze acest dezechilibru nemeritat.

  • 2. Analiza SWOT (analiza mediului intern și extern, puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări);

Puncte tari:

localizarea muzeului în piața centrală a orașului

personalul competent, calificat și bine intenționat

cultura internă a organizației extrem de puternică și pozitivă, orientată spre mutică și respect reciproc, respectiv respect pentru beneficiarii serviciilor noastre

puterea simbolică a Imnului Național, document deținut de muzeu

existența unui patrimoniu cultural valoros

existența logisticii adecvate cerințelor tehnice ale modernității

notorietate și imagine publică bună („muzeu activ”)

atragerea de finanțări nerambursabile pentru numeroase proiecte culturale management competitiv

afilierea la organizații cu rol strategic puternic: ICOM, Consorțiul Cultural Corona, Rețeaua Națională a Muzeelor din România

Puncte slabe:

personalul insuficient pentru acoperirea nevoilor profesionale de conservare, supraveghere, promovare, valorificare a patrimoniului

starea de oboseală accentuată a personalului, redus prin restructurările din anii 2010-2012, la care s-a adăugat implicarea în prea multe proiecte cu finanțare nerambursabilă, complexe și cronofage (peste 30 de proiecte în anii 2010-2019)

insuficiența spațiilor administrative și de depozitare, atât a patrimoniului cât și a materialelor auxiliare

Oportunități:

disponibilitatea ordonatorului principal de credite, Consiliul Județean Brașov, pentru finanțarea culturii

existența oportunităților de finanțare nerambursabilă pentru proiecte culturale, atât locale, cât și naționale

existența unui public numeros de turiști, specific Brașovului

mediul economic brașovean în creștere, ca posibil sponsor pentru activități culturale

închegarea unei comunități culturale din ce în ce mai puternice în jurul Consorțiului Cultural Corona

apariția unei strategii culturale la nivelul orașului Brașov, ca document director pentru acțiunile viitoare ale muzeului

organizarea la date diferite a „Săptămânii altfel” sau „Să știi mai multe, să fii mai bun” în școlile brașovene, care a permis accesul mai multor elevi la activitățile muzeului, în perioade diferite

progresul tehnologic fără precedent și scăderea prețurilor produselor și serviciilor TIC Amenințări:

instabilitatea mediului economic mondial și a mediului politic național

lipsa coerenței și a determinării la nivelul administrației centrale, regionale și locale

fluctuațiile în economie și fiscalitate care afectează previzionarea corectă a evoluțiilor financiare

  • -  _ creșterea nesustenabilă a birocrației interinstituționale, în relația muzeului cu ordonatorul de credite și cu Ministerul Finanțelor Publice

absența unei relații reciproc avantajoase cu mediul educațional

  • -  __ absența unei strategii culturale la nivelul ordonatorului principal de credit, Unitatea

Administrativ Teritorială Județul Brașov

concurența agresivă a celorlalți operatori de pe piața „petrecerii timpului liber1'

3. analiza imaginii existente a instituției și propuneri pentru îmbunătățirea acesteia;

Imaginea Muzeului Casa Mureșenilor Brașov este una bună, ca rezultat al eforturilor susținute ale personalului și echipei de management, formate aici și menținute încă din anul 2005 (!). Așa cum o poate arăta o simplă interogare a unui motor de căutare precum google, muzeul nostru se află pe prima pagină la căutarea cuvintelor cheie „muzeu brașov”, respectiv se află indexat pe toate portalurile sau site-urile turistice de profil. Pagini de specialitate precum tripadvisor.com includ muzeul nostru între recomandările de vizitare din oraș.

Un alt indicator de apreciere a imaginii instituției muzeale brașovene o reprezintă pagina de facebook, respectiv site-ul de internet ale instituției. Din acestea aflăm după câteva click-uri că muzeul are peste 9500 de prieteni pe pagina de facebook iar postările de pe această pagină au sute de aprecieri și interacțiuni, respectiv mii sau chiar zeci de mii de vizualizări. Site-ul de internet al muzeului, refăcut relativ recent, adică acum 2 ani, a avut peste 64.000 de vizitatori unici în anul 2018.

Reported period Prima vizită Ultima vizită


Traffic viewtid '


Anul 2018

01 Ci 2013 - 00:01

31 12 2018 - 23;S3

. VzttâlWrf • .

<= 64,629

Exact vaiue nor ava>taoie m "Year vsew


Numărul da vizite

110,167

(1.7 vizite,/vizitatori)



1,033,978

(9.38 Accrsân/Vizită)


De multe ori însă oamenii sunt reținuți în a face publice părerile lor oneste despre ceea ce cred despre oameni sau instituții. Un focus grup realizat pe 3 grupuri țintă în vara anului 2019, cu privire la întrebările pe care și le pun vizitatorii noștri cu ocazia cunoașterii muzeului, ne arată o atitudine relativ formală la vârstnici, copiii și adulții fiind aproximativ mai deschiși la nou, la informare prin intermediul intemetului și a social media, despre muzeu și activitățile sale. Pentru a ilustra o parte din aceste întrebări care contribuie la conturarea imaginii publice a muzeului, citez: Ce a făcut această familie încât să fie tăcut un muzeu despre ea? De ce sunt numite școli după membrii familiei? De ce sunt așa de importanți? Din cine a fost compusă familia - arborele genealogic? Ce contribuție a adus familia Mureșianu la istoria orașului? Cum puteți să rețineți atâtea informații? Doresc să aflu informații despre cei care fac expoziții.

Propunerile pentru îmbunătățirea imaginii existente a instituției derivă din programul cultural care urmează să fie detaliat în cele ce urmează. Pe lângă activitățile culturale propriu zise, avem în vedere și un program specific, țintit spre diferite categorii de beneficiari. Planul conține 9 măsuri pe termen scurt, mediu și lung:

definirea brandului Casa Mureșenilor - MUZEUL IMNULUI NAȚIONAL construirea portalului de informare www.muzeulmuresenilor.ro întreținerea unei culturi organizaționale corecte

profesionalizarea imaginilor folosite în comunicarea publică prin extemalizare de servicii

exprimarea publică a valorilor muzeului: respect pentru patrimoniu și valoare adăugată pentru membrii comunității

construirea unei relații bazate pe încrederea publicului în valoarea muzeului și monitorizarea permanentă a reacției publicului la serviciile oferite

concentrarea pe creare și oferire de servicii de calitate culturale, educaționale și de divertisment

exprimarea în social media a poveștii din spatele ușilor închise publicului

adresarea nevoilor reale ale diferitelor categorii de publicuri

4. propuneri pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari (studii de consum, cercetări, alte surse de informare);

Așa cum arătam mai sus, Muzeul Casa Mureșenilor a inițiat realizarea de focus grupuri pe categorii mari de vârstă (adolescenți, adulți, vârstnici) în vederea implementării unui proiect cu finanțare nerambursabilă. Experiența dobândită cu această ocazie ne arată că putem replica pe viitor realizarea anuală a unui focus grup menit să ne arate care este poziția muzeului în conștiința opiniei publice locale, respectiv să investigăm posibile direcții de acțiune viitoare.

Alte instrumente de cunoaștere a publicurilor muzeului nostru sunt cele oferite de statisticile furnizate de canalele de informare publică ale instituției, respectiv site de internet și conturile rețelelor de socializare. Dacă site-ul de internet ne poate spune numărul vizitatorilor unici, țările de origine sau paginile cele mai prizate de către public, conturile rețelelor de socializare pot oferi detalii surprinzătoare, precum cele de pe pagina de Facebook a instituției. Din acestea aflăm că majoritatea de 2 treimi a celor care ne urmăresc pe facebook sunt femei, sau că pe locul doi între orașele de unde provin este... Bucureștiul! Știm de asemenea că 70% dintre prietenii virtuali ai muzeului au vârste cuprinse între 18-44 de ani, iar 27 la sută au peste 45 de ani. Aceste observații impun adaptarea discursului muzeografic în proporție de două treimi către tineri și adulți, iar o treime trebuie alocat celor vârstnici.

Un alt indicator relevant pentru calibrarea discursului cultural al unui muzeu brașovean poate fi sondajul sociologic local realizat de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală în anul 2015.

https://www.culturadata.ro/consum-si-practici-culturale-in-randul-populatiei-municipiului-si-zonei-metropolitane-brasov-2015/

Femei


69%

Bărbați                     •

■ 30%

Țară                              Panii tăi      Oraș                              Panii tăi Limbă                            Panii tăi

5. Grupurile-țintă ale activităților instituției pe termen scurt/mediu;

Grupurile țintă ale activităților Muzeului „Casa Mureșenilor” Brașov sunt indicate în primă instanță de numărul și categoriile de bilete care permit accesul la muzeu și serviciile acestuia. Conform statisticilor din anii 2014-2019, rezultă că numărul de vizitatori este fluctuant (fiind influențat și de dinamica reorganizării spațiilor muzeale), dar cele trei mari categorii de grupuri țintă rămân constante și ponderea lor în totalul de beneficiari este relativ apropiat.

Anul

Elevi/pondere

Adulți/pondere

Pensionari/pondere

2014

5.126/75,7%

839/12,4%

797/11,7%

2015

3.749/68,8%

944/17,3%

753/13,8%

2016

6.671/70,3%

1.353/14,2%

1.455/15,3%

2017

11.714/79,8%

1.453/9,9%

1.508/10,2%

2018

6.736/72,1%

1.107/11,8

1.491/15,9%

Așa cum se poate constata din această statistică, mai mult de 2 treimi dintre beneficiarii serviciilor muzeale sunt elevi sau studenți, iar între 10-20% sunt adulți, respectiv pensionari. Raportul este net favorabil elevilor și studenților, adulții și pensionarii sunt în proporții relativ egale. Din acest mic indicator putem concluziona că muzeul nostru se adresează elevilor și studenților, dar trebuie să depună eforturi susținute pentru atragerea de adulți dar și pensionari, mai ales pe fondul îmbătrânirii accelerate a populației. O altă concluzie este că muzeul nostru nu se adresează în primul rând turiștilor, ei putând fi adresați prin activități speciale.

6. profilul beneficiarului actual.

Beneficiarul actual al ofertei culturale a muzeului nostru este elev sau pensionar din Brașov, uneori turist, cu un raport între femei și bărbați favorabil primelor, de 70/30.


B. Analiza activității instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia:

1. analiza programelor și a proiectelor instituției;

Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov a dezvoltat în ultimii 14 ani o serie de programe culturale tradiționale dar și inovative, menite să ducă la îndeplinirea misiunii muzeului: „Interpretăm și celebrăm trecutul într-un context al prezentului și al viitorului”. Astfel, direcțiile mari de acțiune culturală ale muzeului au avut următoarele coordonate: program de cercetare, program expozițional, program metamuzeal, program educațional și program de proiecte culturale cu finanțare nerambursabilă. Aceste programe au inclus o serie de proiecte culturale tradiționale, consacrate în rândul publicului larg, de nișă sau de specialiști.

Dintre aceste proiecte tradiționale merită analizate cele precum „Recitalul de la ora 5”, Sesiunea științifică de comunicări „Țara Bârsei”, Anuarul „Țara Bârsei”, Simpozionul „Mari geografi brașoveni”, „Noaptea Muzeelor”, concursul de poezie „Andrei Mureșanu”. Menționăm aceste proiecte culturale transformate în veritabile programe culturale de sine stătătoare, pentru că ele au fost o constantă în viața muzeului nostru în ultimii 10-15 ani, adică în toată perioada managementului exercitat de către noi.

Menite să asigure valorificarea cercetărilor efectuate de cercetătorii, muzeografii și specialiștii muzeului, sesiunile anuale de comunicări („Țara Bârsei” și „Mari geografi brașoveni”) sunt cele care alimentează ulterior publicarea volumului anual „Țara Bârsei”, anuar prestigios cunoscut și recunoscut între specialiștii din cultura și cercetarea românească. Această publicație a ajuns la numărul 17 în anul 2018 și poate fi consultată online de către toți cei interesați la adresa de internet http://tara-barsei.ro/ Numărul de vizitatori Online ai acestui site extrem de specializat este destul de mare, astfel doar în anul 2017 peste 14.000 de vizitatori unici au ales să folosească rezultatele cercetărilor oferite public prin intermediul acestui port

Reported period

Prima vizită

Ultima vizită

Fraffic vtewcd r

Activitățile


Anui 2017

01 03 2017 - 00:01

3112 2017-23:47

Vteîcatort untd • •


Numărul de v»?lt


Accesări


148,102

(6 i 5 Accesări;'Vizită;


metamuzeale, publice


dar care nu folosesc direct patrimoniul, de tipul


spectacolelor, concursurilor sau evenimentelor speciale, sunt extrem de îndrăgite de publicul


larg sau de melomani. De 15 ani „Recitalul de la ora 5” este realizat în parteneriat cu Opera Brașov și permite artiștilor acestei prestigioase instituții de artă să apară în fața publicului de melomani într-un spațiu neconvențional. Acest program oferă peste 25 de spectacole pe an, în fiecare miercuri de la ora 5, cu excepția vacanțelor interstagionale, și este unul dintre cele mai vechi programe permanente de acest tip dintr-un muzeu românesc.

Noaptea Muzeelor este cel mai cunoscut eveniment organizat de muzeele din toată Europa și are loc în cea mai apropiată noapte de sâmbătă din preajma zilei de 18 mai, care este Ziua Internațională a Muzeelor. An de an, mii de vizitatori aleg să treacă pragul muzeului nostru la o oră neobișnuită, pentru a participa la evenimente și concerte speciale. Acest eveniment a devenit un adevărat fenomen cultural comunitar, zeci de mii de brașoveni vizitând sau revizitând muzeele locale cu această ocazie.

Concursurile școlare, precum cel de poezie ,,Andrei Mureșanu” sau de istorie „24 Ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române”, completează în mod fericit numeroasele programe educaționale oferite de muzeu în acest moment: Joc, comunicare, învățare (Programul de educație muzeală cuprinde mai multe module: „Mituri și legende despre Brașov”, „Descoperă Brașovul la pas”, desen, pictură și colaj), Copiii restauratori și conservatori (Programul oferă informații despre: ce este un muzeu și care sunt funcțiile acestuia, punându-se accent pe funcția de conservare și restaurare a bunurilor culturale, importanța documentelor deținute de muzee, importanța restaurării și modalitățile de restaurare folosind ca exemplu un calendar restaurat, precum și un scurt istoric al suporturilor de scris. Elevii deteriorează și restaurează fotocopii realizate după documente din arhiva muzeului. La final se face o vizită în arhiva muzeului unde copiii văd concret modul de păstrare și depozitare a documentelor), Poveștile Gazetei (Programul de educație muzeală cuprinde mai multe module: istoria ziarului brașovean Gazeta de Transilvania/Gazeta Transilvaniei și familiarizarea cu alfabetul chirilic. Elevii transcriu din caractere chirilice în limbaj contemporan articole de presă din primul an de apariție a ziarului, 1838. Evoluția publicității în presa scrisă este un alt modul care are ca studiu de caz machetele publicitare din ziarul Gazeta de Transilvania/Gazeta Transilvaniei. Elevii realizează propriile machete și spoturi publicitare pentru cei trei actori media de astăzi (ziar, radio și televiziune), Dinastia Mureșenilor (Programul de educație muzeală cuprinde mai multe module: ateliere dedicate personalităților familiei Mureșianu și un atelier dedicat istoriei costumului în secolul al XlX-lea), Mic și mare la muzeu (Programul de educație muzeală cuprinde mai multe module: ateliere de vacanță, dedicate copiilor, părinților și bunicilor în care povestea familiei Mureșianu este spusă participanților prin intermediul obiectelor pe care le pot confecționa din diverse materiale, un atelier despre apariția și evoluția scrisului urmat de o probă practică în care copiii pot „exersa”, pe diverse materiale, însemne din scrierea cuneiformă și cea egipteană - Povestea scrisului, ateliere de confecționat litere - Povestea literelor.), Cursuri de dans de societate ROMANA (Programul constă în derularea unui curs de dans cu o grupă de elevi, în cadrul școlii partenere, timp de 3 luni, sub îndrumarea unui instructor de dans, aceștia își însușesc cunoștințe istorice, teoretice și practice privitoare la dansul de societate ROMANA. Cursul se încheie cu un eveniment public final. La începerea cursului, specialiștii muzeului fac o prezentare interactivă cu istoricul dansului. Se constituie o grupă formată din minim 8 perechi de elevi care, timp de 3 luni, de două ori pe săptămână, sub îndrumarea unui instructor de dans, Cristina Rotundu - balerină la Opera Brașov, învață să danseze ROMANA.), Atelier de linogravură (Promovarea, cultivarea și educarea tinerilor prin intermediul artelor vizuale. Tehnica constă în săparea, incizarea, perforarea sau obturarea prin diverse procedee fizice a unei suprafețe de regulă plane, în vederea imprimării și multiplicării ulterioare a imaginii, fie pentru obținerea unui obiect artistic de sine stătător), Atelier tehnica de embosare a hârtiei (Cultivarea elevilor prin intermediul artelor vizuale, susținerea elevilor prin educație nonformală. Embosarea este tehnica de modificare a suprafeței suportului de hârtie de diferite dimensiuni, astfel încât să adauge calități sculpturale și dimensionale acesteia prin reliefarea anumitor detalii, creându-se astfel un efect special de tip basorelief.), Aeromodelism (Elevii află informații legate de istoria aviației brașovene și construiesc și asamblează aeromodele cu care se organizează concursuri), Gramatica fanteziei/Scriere creativă (Susținerea și dezvoltarea creativății elevilor printr-o serie de ateliere de scriere creativă pe proză și poezie precum: Să inventăm un personaj! (elevii imaginează personaje, le crează biografii sau le află cele mai ascunse secrete), Poezia despre mine (un autoportret din cuvinte prin intermediul poeziei), Atelierul de povești (elevii inventează propria poveste pornind de la istoriile culturale ale unor simboluri naționale), ROMÂNIA E ACASĂ (exerciții de scriere creativă, menite să-i apropie pe tineri de opera scriitorilor: Ștefan Baciu, Ioan Petru Culianu, Panait Istrati, Emil Cioran, Eugen lonescu, în altă manieră decât o fac manualele școlare. Elevii descoperă opera scriitorilor rescriind-o în funcție de personalitatea și stilul lor, dezvoltându-și astfel gândirea critică și imaginația).

La aceste programe și proiecte specifice sau repetitive se adaugă programul expozițional, care își modifică, evident, anual, titlurile și subiectele atinse. Muzeul „Casa Mureșenilor” a găzduit sau a realizat expoziții proprii, cu titluri precum: „Rembrandt@Brașov”, care a fost vizitată de 2.000 de plătitori de bilet, care au avut ocazia să vadă cea mai remarcabilă expoziție temporară de la Brașov din anul 2015. în anul 2016 au fost realizate mai multe expoziții la sediul muzeului, precum Expunerea pentru o zi a Drapelului de luptă a lui Avram Iancu (ianuarie 2016), „Poveștile Arhivei”, „Comorile Peleșului” (oferită de Muzeul Național Peleș), „Patrimoniul Tehnic” (oferită de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași). în anul 2017 au fost organizate mai multe expoziții majore, de o importanță patrimonială excepțională: „Muzeul Jucăriilor”, realizată în parteneriat cu ing. Cristian Dumitru, „Albrecht Diirer - Maestrul gravurii renascentiste”, realizată în parteneriat cu Thomas Emmerling și Merkur Plus Cluj Napoca. în anul 2018 au fost realizate mai multe expoziții la sediul muzeului, precum „Poveștile Arhivei” (continuare din anul 2017), „Trench Art - Arta tranșeelor”, „Pe drumul spre Marea Unire”, cele cinci expoziții din cadrul proiectului „România e Acasă”, dedicate unor personalități precum Ștefan Baciu, Ioan Petru Culianu, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Panait Istrati, care au avut mii de vizitatori, plătitori și neplătitori de bilet. Aceste din urmă cinci expoziții au fost itinerate la partenerii din cadrul proiectului „ROMÂNIA E ACASĂ”: Muzeul Brăilei „Carol I”, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Muzeul Județean Olt și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Muzeul a mai realizat o expoziție fotodocumentară, însotiță de 8.000 de hărți, dedicată „Monumentelor Eroilor Primului Război Mondial din Județul Brașov”, care a fost itinerată la Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov, Colegiul Național „Radu Negru” Făgăraș, Colegiul de Științe ale Naturii „Emil Racoviță” Brașov, Liceul Teoretic „Mitropolit Ioan Mețianu” Zărnești, Liceul Teoretic „George Moroianu” Săcele, Liceul „Ștefan Octavian Iosif ’ Rupea. Expoziția temporară „Pentru o istorie a Imnului Național” a fost itinerată la cererea solicitanților la Centrul Cultural Feldioara și Direcția Județeană pentru Cultură Bihor, Oradea.

La toate aceste proiecte și programe se adaugă, bineînțeles și proiectele cu finanțare nerambursabilă inițiate și implementate de către muzeu. în anii 2014-2019 au fost scrise mai multe proiecte, dintre care majoritatea au fost câștigătoare, precum cele cu finanțare de la Primăria Municipiului Brașov, Consiliul Județean Brașov sau cu finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național

„3A- Ateliere de Artă Alternativă” - 2014 - finanțat de Consiliul Local Brașov

Festivalul de Dans ROMANA, ediția a II-a - 2015, finanțat de Consiliul Local Brașov

Arhiva Mureșenilor - Tezaur al Patrimoniului Cultural Național și MEMO - Marcarea Elementelor Memoriale din Orașul Brașov - 2015, finanțat de AFCN

„Istoria la persoana întâi”, finanțat nerambursabil de către Primăria Municipiului Brașov cu suma de 31.250 lei - 2016.

în anul 2017 a fost implementate mai multe proiecte, dintre care 3 au avut ca lider muzeul nostru, în celelalte am fost partener principal.

Asociația Pro Șimea, Primăria Fundata, Asociația Expoziții Călătoare au fost partenerii muzeului în implementarea proiectului „Colecția «Nicolae Frunteș» din Șimea -un model sustenabil de conservare a patrimoniului cultural național mobil”, proiect finanțat nerambursabil de Administrația Fondului Cultural Național cu suma 49.959 lei;

Școala Gimnazială Cristian, Casa de Cultură a Municipiului Făgăraș, Asociația Expoziții Călătoare, Asociația Națională a Inginerilor din România au fost partenerii muzeului în implementarea proiectului ,Aripi - Expoziție interactivă de istoria aviației”, finanțat nerambursabil de Administrația Fondului Cultural Național cu suma de 39.935 lei;

Universitatea Transilvania și Inspectoratul Școlar al Județului Brașov a fost partenerii muzeului în implementarea proiectului „Realitatea virtuală - soluție inovatoare de protejare și valorificare a patrimoniului cultural național”, finanțat nerambursabil de Administrația Fondului Cultural Național cu suma de 40.820 lei;

Asociația Cultour - muzeul a fost partenerul acestei asociații în implementarea proiectului „Istoria la persoana întâi”, ediția a II-a, finanțat nerambursabil de către Primăria Municipiului Brașov;

Asociația Laborazon - muzeul a fost partenerul acestei asociații în implementarea proiectului „Celest - expoziție de instalații interactive”, finanțat nerambursabil de către Primăria Municipiului Brașov;

Asociația Scientifica - muzeul a fost partenerul acestei asociații în implementarea proiectului „Viitorul în 3D Printing”, finanțat nerambursabil de către Primăria Municipiului

Brașov cu suma 31.250 lei;

Asociația Artburg Brașov - muzeul a fost partenerul acestei asociații în implementarea proiectului „Noaptea Albă Galeriilor Brașov”, ediția a Il-a, finanțat nerambursabil de către Primăria Municipiului Brașov;

Asociația Da'De Ce București - muzeul a fost partenerul acestei asociații în implementarea proiectului „Start! Muzeul copilului”, finanțat nerambursabil de către Administrația Fondului Cultural Național cu suma 50.000 lei.

„Muzeul din Școală - proiect de valorificare a colecției «Nicolae Frunteș» și a moștenirii culturale comunitare din Șimea” (2018), proiect cultural finanțat nerambursabil de Administrația Fondului Cultural Național cu suma 49.752 lei;

„Harta Monumentelor Eroilor Primului Război Mondial din județul Brașov” (2018), finanțat prin programul suplimentar „Centenar” de Consiliul Județean Brașov cu suma de 19.000 lei;

„România e Acasă. Program expozițional național dedicat unor mari valori românești consacrate în afara țării: Ioan Petru Culianu, Eugen Ionescu, Ștefan Baciu, Emil Cioran, Panait Istrati” (2018), proiect cultural finanțat nerambursabil de către Administrația Fondului Cultural Național cu suma de 45.831 lei.

„Pe drumul spre Marea Unire” (2018), proiect cultural finanțat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale prin programul „Centenar” cu suma de 78.600 lei și cofinanțat de către Consiliul Județean Brașov cu suma de 20.000 lei.

Asociația Cultour - muzeul a fost partenerul acestei asociații în implementarea proiectului „Istoria la persoana întâi” (2018), ediția a IlI-a, finanțat nerambursabil de către Primăria Municipiului Brașov;

Muzeul a fost partener în cadrul proiectelor „Brașovul în realitate virtuală” (2018), implementat de Agenția Metropolitană Brașov, și „România în imagini accesibilizate pentru nevăzători”, implementat de Asociația pentru Dezvoltare Urbană București - ambele cofinanțate nerambursabil de Administrația Fondului Cultural Național.

La sfârșitul anului 2018 au fost câștigate trei proiecte cu finanțare nerambursabilă A.F.C.N., în calitate de lider de proiect (Muzeul din Școală - Sohodol - finanțat nerambursabil cu suma de 65.300 lei; Istorii 1877 Stories. Expoziție multimedia interactivă inspirată de rețelele de socializare - finanțat nerambursabil cu suma de 53.440 lei; Strada - G. Baiulescu - Strasse. Eveniment comunitar al vecinătății - finanțat nerambursabil cu suma de 54.756 lei), și unul în calitate de partener (Muzeul Teatrului - lider de proiect Teatrul „Sică Alexandrescu”), care au fost deja derulate parțial în anul 2019. în anul 2019 a mai fost câștigat un proiect cu finanțare de la A.F.C.N., „IA - Asistent virtual muzeal bazat pe inteligența artificială” (finanțat nerambursabil cu suma de 55.000 lei).

2. concluzii:

Așa cum se poate constata din cele enumerate mai sus, Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov este un muzeu cât se poate de activ, care a încercat și a și reușit, în bună măsură, să își depășească limitele și condiția de casă memorială. Programele cu publicul și destinate acestuia ocupă o bună parte din viața acestei instituții, fără a se uita însă funcțiile principale ale muzeului, de conservare și cercetare ale patrimoniului, dar cu accent pe valorificarea acestuia, cu inițiere de proiecte cu finanțare nerambursabilă și orientate spre comunitate.

Credem cu tărie că această direcție trebuie menținută și întărită prin programele și proiectele viitoare, pentru a îndeplini misiunea muzeului și pentru a îndeplini principalele funcții ale oricărui muzeu din lume. De asemenea, este important ca în anii care vin, muzeul trebuie să fie receptiv la modificările mediului în care activează, fie că vorbim de comunitatea proprie sau națională, fie că vorbim de dezvoltarea tehnologică și economică a societății.

Suntem convinși că inovația și creativitatea specifice dezvoltării tehnologice, dublată de ieftinirea permanentă a soluțiilor mai vechi sau mai noi, vor permite din ce în ce mai frecvent muzeului și specialiștilor acestuia să „interpreteze și să celebreze trecutul într-un context al prezentului și al viitorului”.

2.1. reformularea mesajului, după caz;

Mesajul public al muzeului, inspirat de misiunea acestuia, așa cum am amintit-o și mai sus, trebuie să rămână același. în noul context de management al mandatului 2019-2024, trebuie să subliniem importanța proiectului „E-Cultura. Biblioteca digitală a României” pentru activitatea practică din anii 2019-2021. Așa cum vom arăta și în alte locuri în acest proiect de management, intenția muzeului de a digitaliza (scanare și catalogare) peste 20.000 de bunuri culturale deținute de muzeu, în vederea includerii acestora în Biblioteca Digitală a României și în platforma europeana, eu, poate fi sintetizată (prin parafrazarea unei celebre sintagme istorice): „Marele Salt Tehnologic!”

Odată cu punerea la dispoziție a publicului larg și de specialiști a unui număr atât de mare de bunuri culturale din patrimoniul cultural național mobil în format digital, va permite muzeului dezvoltarea unor programe și proiecte culturale nebănuite în acest moment, doar pentru că vom ști pentru prima oară în timp real ce subiecte și personalități istorice pot fi documentate prin intermediul patrimoniului muzeal propriu digitalizat.

2.2. descrierea principalelor direcții pentru îndeplinirea misiunii.

Direcțiile de acțiune ale muzeului vor rămâne în continuare și în anii 2019-2024 aceleași ca și până acum, dar ordinea priorităților va fi fluctuantă, tocmai pentru a putea onora angajamentele publice ale personalului muzeului față de proiectul biliotecii digitale a României.

  • •       Cercetarea patrimoniului în vederea digitalizării acestuia prin scanare și catalogare. Această direcție de acțiune va fi prioritatea principală a muzeului în anii 2019-2021, adică pe perioada celor 18 luni necesare procesării celor 20.000 de bunuri culturale ale muzeului care vor fi introduse în Biblioteca Digitală a României. Aceste bunuri culturale vor sta la baza valorificării patrimoniului în anii care urmează încheierii procesului de digitalizare.

  • •      Conservarea patrimoniului în vederea păstrării acestuia și pentru generațiile viitoare. Pregătirea documentelor în vederea scanării și catalogării acestora presupune identificarea și intervenția promptă asupra documentelor care nu au o stare de conservare optimă la acest moment. Ulterior, documentele care necesită prioritar restaurare, vor fi supuse proceselor și operațiunilor specifice.

  • •      Valorificarea patrimoniului va cunoaște două perioade distincte: în anii 2019-2021 vom acorda prioritate valorificării patrimoniului partenerilor noștri instituționali dispuși să ofere expoziții pentru itinerare în cadrul muzeului nostru; în anii 2022-2024 vom îmbina armonios valorificarea patrimoniului propriu (pe care îl vom cunoaște mai bine ca niciodată prin digitalizare) cu valorificarea patrimoniului altor organizații, din țară sau din străinătate.

  • •       Educația culturală prin intermediul patrimoniului muzeal constituie o prioritate de acțiune permanentă pentru orice muzeu din lume, implicit și pentru Muzeul „Casa Mureșenilor”. Această direcție de acțiune va fi urmată neîncetat de către toți specialiștii muzeului, prin oferirea permanentă de ateliere și programe educaționale, desfășurate pe modelul de succes din anii precedenți. Bineînțeles, aceste programe vor fi diversificate permanent, pe măsură ce cunoștințele noastre despre patrimoniu avansează.

  • •      Divertismentul sau delectarea publicului vor fi avute în vedere și în anii care vin, prin realizarea stagiunii permanente de concerte de operă și muzică clasică în parteneriat cu Opera Brașov, concretizată în programul „Recitalul de la ora 5”, sau prin alte momente consacrate precum „Noaptea muzeelor”.

  • •      Proiectele culturale cu finanțare nerambursabilă fac parte din ADN-ul muzeului, prin inițierea și implementarea proiectelor din ultimii 12 ani. Așa cum arătam deja, prima parte a mandatului pe care îl propunem deja include un proiect major cu finanțare nerambursabilă, oferită prin contractarea a 8 din cei 17 angajați ai instituției pentru o perioadă de 18 luni (octombrie 2019-aprilie 2021) de către Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale. După digitalizarea celor 20.000 de bunuri culturale din patrimoniul muzeului, personalul de specialitate se va concentra pe proiecte cu finanțare nerambursabilă menite să valorifice patrimoniul în formate digitale dar și alte tipuri de proiecte artistice sau educaționale.

  • C. Analiza organizării instituției și propuneri de restructurare și/sau de reorganizare, după caz:

1. analiza reglementărilor interne ale instituției și a actelor normative incidente;

Activitatea muzeului este reglementată de două tipuri de normative, interne și externe. Documentele principale interne constau în Regulamentul de Organizare și Funcționare (în continuare ROF), Regulamentul de Ordine Interioară (în continuare ROI), proceduri de lucru și documente specifice Sistemului de Control Intern Managerial (în continuare SCIM).

Aceste documente sunt actualizate anual sau periodic, mai ales ca urmare a controalelor organelor abilitate sau reprezentanților Biroului de Audit Intern al ordonatorului de credite. Unitatea Administrativ Teritorială Județul Brașov - Consiliul Județean Brașov. Așa cum se poate constata din rapoartele de încheiere a controalelor de audit, documentele interne ale instituției sunt, în mod remarcabil, bine structurate și actualizate, merit care aparține în mare măsură contabilului șef al instituției, doamna Tatiana Gheorghe. Activitatea prodigioasă și de mare calitate a acesteia a dus la realizarea unor documentații foarte bine întocmite, care nu necesită intervenții suplimentare, doar actualizare cu informații noi sau inerente. Menționăm și că muzeul are acreditare prin OMC 2732 din septembrie 2015. Aceasta înseamnă că în luna septembrie 2020, acest proces de reacreditare trebuie întreprins de specialiștii muzeului.

Legislația generală și de specialitate care guvernează viața instituției muzeale din România este stufoasă, și nu de puține ori contradictorie. Prin legislația de management se solicită performanță culturală dar legiuitorul nu oferă instrumente de management specifice mediului privat, care permite recompensarea și sancționarea personalului pe măsura meritelor fiecăruia. Una dintre puținele opțiuni aflate la îndemâna managerului cultural de azi este proiectul cu finanțare nerambursabilă, care este însă cronofag și, de multe ori, puțin remunerat.

Pentru exemplificare vom enumera doar o parte a legislației mai sus menționate: Legea nr. 311/2003 muzeelor și a colecțiilor publice; Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil; Ordonanța nr. 2035/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evidența, gestiunea și inventarierea bunurilor culturale deținute de muzee, colecții publice, case memoriale, centre de cultură și alte unități de profil; O. nr. 2069/1997- Ordinul Ministerului Culturii pentru aplicarea în instituțiile publice muzeale a prevederilor art. 14 din Legea nr. 22/1969; O. nr. 2053/2002 - Ordinul ministrului culturii și cultelor pentru aprobarea Normelor de clasare a bunurilor culturale mobile; Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice; OUG nr. 182/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură; Legea 500/2002 privind finanțele publice; Legea nr. 53/2003 Codul Muncii; Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal și HG nr. 44/2004 de aprobare a NM de aplicare a Codului Fiscal; Legea nr. 130/1999, republicată, privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă; Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă; Legea nr. 82/1991 a contabilității, republicată; OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia; Lege-Cadru 330 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (M.O. 762/9.11.2009); OUG nr. 1 din 25.01.2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar (M.O. 62 din 27 ianuarie 2010); O. 32/42 - Ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice pentru monitorizarea și controlul aplicării prevederilor Legii cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice la nivelul instituțiilor și autorităților publice ale administrației locale. (M.O. 31/15.01.2010); Legea 118/30.06.2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (M.O. 441/30.06.2010); Legea 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cadru cu CE și FMI (M.O. 761/9.11.2009); Ordinul 100/9.12.2009 pentru modificarea și completarea NM privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv de asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la FNUASS aprobate prin O. Președintelui CNASS nr. 617/2007. (M.O. 891/18.12.2009); O.M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial; O.M.F.P. nr. 59/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare ale instituțiilor publice la 31 decembrie 2010; HG nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, cu modificările și completările ulterioare; Legea 98/2016 a achizițiilor publice; Legea 153/2017 a salarizării personalului din fonduri publice.

2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne;

Documentele specifice sistemului de control intern managerial sunt unele aflate în permanentă revizuire și actualizare, tocmai pentru a respecta sensul și litera cerințelor legale. Din acest motiv, propunem actualizarea permanentă a acestor documente și proceduri interne, adaptate la modificările și prioritățile care survin în mod natural în activitatea oricărei organizații.

Regulamentul de Organizare și Funcționare al instituției, respectiv Regulamentul de Ordine Interioară sunt de asemenea supuse revizuirii, dar, spre deosebire de procedurile interne de lucru, ele sunt supuse avizării și aprobării de către ordonatorul de credite, Unitatea Administrativ Teritorială Județul Brașov. Și aceste documente sunt la zi, aprobate cu hotărâri de Consiliul Județean chiar în anul 2019.

Un alt document cu caracter intern, dar care este dat publicității prin intermediul site-ului de internet al instituției, este Codul de Conduită Etică al instituției. Acest document a fost și el revizuit recent, de așa manieră încât să ranforseze o prestație demnă a angajaților muzeului.

3. analiza capacității instituționale din punctul de vedere al resursei umane proprii și/sau externalizate;

în anul 2019, muzeul are o organigramă constând în 18 angajați, după cum urmează: un manager, un șef serviciu istorie-literatură, un contabil șef, cinci muzeografi, un conservator, un restaurator, un economist, un referent de specialitate, un gestionar custode sală, trei supraveghetoare și un administrator. Mai există un post de cercetător în organigramă, dar acesta este vacant, suspendat pe perioada exercitării mandatului de către actualul manager, care a fost recrutat din interiorul organizației.

Personalul muzeului acționează în două puncte de lucru, în cadrul a trei structuri de specialitate, cu destinații precise: serviciul istorie-literatură (atribuții de specialitate culturale), serviciul contabilitate-administrativ și un birou de proiecte, achiziții publice și resurse umane. Acesta din urmă nu are un conducător, aflându-se în subordinea directă a managerului.

Până recent această structură a acoperit în mod mulțumitor nevoile de realizare ale funcțiilor specifice muzeului, poate s-ar mai impune înființarea unui post de comunicator, cu accent pe nevoia de prezență publică în social-media. Această activitate este extrem de cronofagă și necesită cunoștințe avansate de utilizarea a calculatorului și intemetului, respectiv de procesare de imagine și de film.

4. analiza capacității instituționale din punct de vedere al spațiilor și patrimoniului instituției, propuneri de îmbunătățire;

Muzeul funcționează în două puncte de lucru. Casa Mureșenilor are sediul în Piața Sfatului nr. 25, dar în proprietatea statului este doar etajul I al acestui imobil, restul spațiilor de la parterul clădirii fiind în proprietatea unor persoane fizice. în mod ideal, Consiliul Județean Brașov ar trebui să aibă în vedere achiziționarea și a restului de spații de la parterul clădirii, dar această dezvoltare este posibilă doar în limita fondurilor publice aflate la dispoziție.

Casa Ștefan Baciu funcționează într-un imobil de pe strada G. Baiulescu, nr. 9, în care muzeul deține doar două apartamente, stil duplex, în care există spațiul muzeal propriu-zis, respectiv birouri și depozite. Și aici ar fi de interes să se inițieze o campanie de dezvoltare imobiliară menită să asigure funcționarea optimă a instituție muzeale în viitor. Această oportunitate este fezabilâ doar condiționat, prin apariția intenției de comercializare a proprietarilor, respectiv prin alocare de resurse financiare de către Consiliul Județean Brașov.

5. viziunea proprie asupra utilizării instituției delegării, ca modalitate legală de asigurare a continuității procesului managerial.

Instituția delegării de sarcini este folosită și în prezent, cu succes. Așa cum se prevede și prin SCIM, respectiv prin programul de rotație al cadrelor, autoritatea de conducere este reprezentată public de 2 poziții cheie, respectiv cea de manager și cea de contabil șef. Fiecare din cele două posturi are propriul sigiliu, adică ștampila I și II, cu o stea, respectiv două stele. Fiecare din cele două persoane au decizii/dispoziții prin care exercită autoritatea, respectiv fiecare dintre ei este dublat de câte o persoană, adică managerul de către șeful serviciului istorie-literatură, iar contabilul șef de către economist. Astfel, niciodată cele două persoane din tandemul de conducere nu își iau zile de concediu simultan, aspect valabil și pentru înlocuitorii acestora. Cu alte cuvinte, se asigură serviciu de permanență în exercitarea atribuțiilor de autoritate conducătoare.

  • D. Analiza situației economico-financiare a instituției:

1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informații solicitate/obținute de la instituție:

Bugetul de venituri și cheltuieli al instituției (în continuare BVC) este unul care a trecut prin etape succesive diferite de echilibru/dezechilibru al raportului între cheltuielile de personal și cele materiale. Așa cum vom arăta și în cele ce urmează, mai ales capitolul bugetar Cheltuieli de personal a fost influențat de inițiativele legislative din ultimii doi ani.

1.1. bugetul de venituri (subvenții/alocații, surse atrase/venituri proprii);

Bugetul de venituri al instituției se compune din mai multe surse. Principala sursă de finanțare a Muzeului „Casa Mureșenilor” o constituie subvenția publică acordată de către ordonatorul principal de credite, Consiliul Județean Brașov - Unitatea Administrativ Teritorială Județul Brașov.

în anii 2016-2018, sursa și cuantumul veniturilor proprii ale instituției au fluctuat atât în cifre absolute cât și în pondere în economia totalului de resurse aflate la îndemâna managementului.

Indicator                  2016               2017               2018

Pondere

Valoare

Pondere

Valoare

Pondere

Valoare

-%-

-lei-

-%-

-lei-

-%-

-lei-

Cheltuieli de personal

58,21%

549416,45

58,08%

737778,00

61,69%

859083,32

Cheltuieli materiale

41,79%

394512,29

36,49%

463439,55

38,31%

533502,03

Cheltuieli de capital

0,00%

5,43%

69000,00

0,00%

TOTAL CHELTUIELI

100,00%

943928,74

100,00%

1270217,55

100,00%

139258535

Subvenție secțiunea de

1057090,0

funcționare

95,84%

904677,92

83,22%

5

50,83%

111844,57

Subvenție secțiunea de

dezvoltare

0,00%

5,43%

69000,00

0,00%

Total subvenție

95,84%

904677,92

88,65%

1126090,05

50,83%

111844,57

Venituri proprii-total, din care:

4,16%

39250,82

11,35%

144127,50

49,17%

108190,78

Finanțare nerambursabilă AFCN

3,31%

31250,00

10,29%

130711,00

43,44%

95575,78

TOTAL VENITURI

100,00%

943928,74

100,00%

1270217,55

100,00%

22003535

1.2. bugetul de cheltuieli (personal; bunuri și servicii din care: cheltuieli de întreținere, colaboratori; cheltuieli de capital);

Cheltuielile unei instituții publice din România au trei tipuri principale de destinație: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale și cheltuieli de capital.

Indicator

2016

2017

2018

Pondere

Valoare

Pondere

Valoare

Pondere

Valoare

-%-

-lei-

-%-

-lei-

-%-

-Iei-

Cheltuieli de personal

58,21%

549416,45

58,08%

737778,00

61,69%

859083,32

Cheltuieli materiale

41,79%

394512,29

36,49%

463439,55

38,31%

533502,03

Cheltuieli de capital

0,00%

5,43%

69000,00

0,00%

TOTAL CHELTUIELI

100,00%

943928,74

100,00%

1270217,55

100,00%

139258535

  • 2. analiza comparativă a cheltuielilor (estimate și, după caz, realizate) în perioada/perioadele indicată/indicate în caietul de obiective, după caz, completate cu informații solicitate/obținute de la instituție:

Ca o observație generală, trebuie să subliniem că acest indicator de management este relativ rezolut, modul de funcționare al instituției publice din România cu buget anual, modificat succesiv de câteva ori pe an face greu de monitorizat situația cheltuielilor reale. Mai mult decât atât, muzeul nostru a implementat în fiecare an din ultimii 12 proiecte culturale cu finanțare nerambursabilă, motiv pentru care bugetul inițial diferă substanțial de bugetul final, întotdeauna, bugetul final este substanțial mai mare decât cel prevăzut inițial, prin eforturile susținute ale unui colectiv redus, dar extrem de eficient, creativ și disciplinat.

2016

2017

2018

Subvenție secțiunea de funcționare

95,84%

904677,92

83,22%

1057090,05

50,83%

111844,57

Subvenție secțiunea de dezvoltare

0,00%

5,43%

69000,00

0,00%

Total subvenție

95,84%

904677,92

88,65%

1126090,05

50,83%

111844,57

Venituri proprii-total, din care:

4,16%

39250,82

11,35%

144127,50

49,17%

108190,78

Finanțare nerambursabilă AFCN

3,31%

31250,00

10,29%

130711,00

43,44%

95575,78

TOTAL VENITURI

100,00%

943928,74

100,00%

1270217,55

100,00%

220035,35

3. soluții și propuneri privind gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituției:

Din păcate pentru instituția noastră, gradul de acoperire al cheltuielilor muzeului nu poate fi acoperit prin surse atrase sau venituri proprii în proporție de 100%, sau chiar excedentar. Creșterea ușor necontrolată a salariilor brute, prin măsuri popul iste, dublate de inflația inerentă, care afectează și cheltuielile materiale de bunuri și servicii sau investiții, a dus la incapacitatea reală de acoperire a acestora prin venituri proprii sau surse atrase. Menționăm aici că oricâte proiecte culturale cu finanțare nerambursabilă am iniția, niciun finanțator nu acceptă acoperirea cheltuielilor de funcționare ale unei alte instituții. Practic, se pot suplimenta ușor veniturile proprii ale categoriilor de personal implicate în proiecte, dar niciodată în totalitate. Dacă la această informație adăugăm și realitatea tristă că valoarea serviciilor și produselor oferite de muzeu, inclusiv taxele de acces, sunt modice sau chiar simbolice (vezi cazul biletului de acces pentru copii și studenți în cuantum de 1,5 lei!), practic este imposibil să acoperim integral bugetul de cheltuieli din venituri proprii sau atrase. Cu toate aceste, așa cum am arătat deja în acest proiect de management, experiența anilor anteriori ne-a demonstrat că există capacitatea instituțională pentru inițierea și implementarea de proiecte culturale cu finanțare nerambursabilă. Pe cale de consecință, după încheierea cu succes a proiectului Bibliotecii Digitale a României în anul 2021, din anul 2022 putem relua activitatea de scriere și implementare de proiecte, mai ales că vom avea la îndemână și noua resursă culturală menționată în format digital.

La aceasta putem adăuga și dezvoltarea în continuare a ofertei de produse și servicii specifice, constând în suveniruri personalizate, ateliere educaționale, menite să sporească veniturile proprii ale instituției.

  • 3.1. analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituției, pe categorii de produse/servicii, precum și pe categorii de bilete/tarife practicate: preț întreg/preț redus/bilet profesional/bilet onorific, abonamente, cu menționarea celorlalte facilități practicate;

    Indicator

    Valoare -Iei-

    Gradul de creștere (Ri/i-1) -%-

    2015

    2016

    2017

    2018

    R2016/20

    15

    R2017/20

    16

    R2018/20

    17

    Venituri din concesiuni și închirieri

    1025,00

    30,00

    60,00

    465,00

    -97,07%

    100,00%

    675,00%

    Vânzare publicații și produse promoționale

    3469,50

    7047,00

    11190,50

    9565,00

    103,11%

    58,80%

    -14,53%

    Taxe de pedagogie muzeală

    4640,00

    240,00

    1854,00

    1870,00

    -94,83%

    672,50%

    0,86%

    Taxe foto

    104,00

    598,00

    312,00

    715,00

    475,00%

    -47,83%

    129,17%

    Taxa filmare

    25,00

    75,00

    0,00

    0,00

    200,00%

    -100,00%

    TOTAL VENITURI PROPRII DIN ACTIVITATEA DE BAZĂ

    9263,50

    7990,00

    13416,50

    12615,00

    -13,75%

    67,92%

    -5,97%

Menționăm că 50% din valoarea chiriilor încasate de muzeu sunt redirecționate către ordonatorul principal de credite UAT Județul Brașov.

Categorie vizitatori

PU -lei/

bilet-

Nr. bilete vândute

Gradul de creștere (Ri/i-1) -%-

2015

2016

2017

2018

R2016/20

15

R2017/20

16

R2018/20

17

Elevi, studenți

1,9

3749

6671

11714

6736

77,94%

75,60%

-42,50%

Pensionari

2,9

944

1455

1508

1491

54,13%

3,64%

-1,13%

Adulți

4,9

753

1353

1453

1107

79,68%

7,39%

-23,81%

TOTAL

5446

9479

14675

9334

74,05%

54,82%

-36,40%

Categorie vizitatori

Valoare bilete vândute -lei-

Gradul de creștere (Ri/i-1) -%-

2015

2016

2017

2018

R2016/20

15

R2017/20

16

R2018/20

17

Elevi, studenți

7123,10

12674,90

22256,60

12798,40

77,94%

75,60%

-42,50%

Pensionari

2737,60

4219,50

4373,20

4323,90

54,13%

3,64%

-1,13%

Adulți

3689,70

6629,70

7119,70

5424,30

79,68%

7,39%

-23,81%

TOTAL

13550,40

23524,10

33749,50

22546,60

73,60%

43,47%

-33,19%

  • 3.2. analiza veniturilor proprii realizate din alte activități ale instituției;

    Indicator

    Valoare -Iei-

    Gradul de creștere (Ri/i-1) -%-

    2015

    2016

    2017

    2018

    R2016/20

    15

    R2017/2

    016

    R2018/20

    17

    Venituri din confinanțâri nerambursabile

    117640,29

    31250,00

    130711,00

    95575,78

    -73,44%

    318,28%

    -26,88%

    TOTAL VENITURI PROPRII DIN ALTE ACTIVITĂȚI

    117640,29

    31250,00

    130711,00

    95575,78

    -73,44%

    318,28%

    -26,88%

  • 3.3. analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorități publice locale;

Nu a fost cazul.

  • 4. soluții și propuneri privind gradul de creștere a surselor atrase/veniturilor proprii în

totalul veniturilor:

  • 4.1. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor;

    Indicator

    Anul

    2016

    2017

    2018

    Cheltuieli de personal -lei-

    549416,45

    773778,00

    859083,32

    Total cheltuieli -lei-

    943928,74

    1270217,5

    5

    1392585,35

    Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor -%-

    58,21%

    60,92%

    61,69%

  • 4.2. analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total;

    Indicator

    Anul

    2016

    2017

    2018

    Cheltuieli de capital -lei-

    0,00

    69000,00

    0,00

    Buget total -lei-

    994490

    1282940

    1412500

    Ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total -%-

    0,00%

    538%

    0,00%

  • 4.3. analiza gradului de acoperire a cheltuielilor cu salariile din subvenție/alocație;

    Indicator

    Anul

    2016

    2017

    2018

    Cheltuieli cu salariile -lei-

    549416,45

    737778,00

    859083,32

    Subvenție -lei-

    904677,92

    1057090,05

    1284394,57

    Gradul de acoperire a cheltuielilor cu salariile din subvenție/alocație -%-

    60,73%

    69,79%

    66,89%

  • 4.4. ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele individuale de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte și convenții civile);

    Indicator

    Anul

    2016

    2017

    2018

    Cheltuielile efectuate în cadrul raporturilor contractuale (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte și convenții civile -lei-

    83127,00

    125293,00

    101633,00

    Total cheltuieli -lei-

    943928,74

    1201217,55

    1392585,3

    5

    Ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele individuale de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte și convenții civile -%-

    8,81%

    10,43%

    730%

  • 4.5. cheltuieli pe beneficiar, din care:

a) din subvenție;

a) din subvenție

Indicator

Anul

2016

2017

2018

Subvenție -lei-

904677,92

1057090,05

1284394,57

Beneficiari -vizitatori-

11800

21508

12580

Cheltuieli pe beneficiar -lei/beneficiar-

76,67

49,15

102,10

b) din venituri proprii.

Indicator

Anul

2016

2017

2018

Venituri proprii -lei-

39250,82

144127,50

108190,78

Beneficiari -vizitatori-

11800

21508

12580

Cheltuieli pe beneficiar -lei/beneficiar-

3,33

6,70

8,60

  • E. Strategia, programele și planul de acțiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituției, conform sarcinilor formulate de autoritate:

1. viziune;

Viziunea noastră despre viitorul Muzeului „Casa Mureșenilor” Brașov include visul de a deveni unul dintre cele mai vizitate și vizibile obiective culturale și turistice din oraș, prin diversificarea permanentă a ofertei culturale cu accent pe implicarea diferitelor comunități locale, prin accesare de fonduri nerambursabile și orientare spre noile tehnologii.

2. misiune;

Misiunea actuală a muzeului este una complexă și greu de reținut: „Misiunea noastră este de a interpreta și celebra trecutul într-un context al prezentului și al viitorului, într-un mod cât mai adaptat nevoilor turismului modern. Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov există pentru a arăta un posibil model uman de urmat. Brașovenii trebuie să știe cum erau brașovenii de altădată, și acest muzeu le aduce aminte permanent că viitorul are o inimă antică. Mureșenii și contemporanii lor (Gheorghe Dima, Paul Richter, Toan și Ștefan Baciu etc.) reprezentau un model de civilizație urbană de tip multicultural, iar acest muzeu va încerca să insufle acest spirit și tinerei generații, prin inițierea de proiecte și parteneriate comunitare, cu finanțare extrabugetară și prin realizarea de expoziții adaptate așteptărilor publicului și turiștilor din Brașov.”

Pentru a fi reținută mai ușor și pentru că este expresivă și sintetică, noua misiune a muzeului propunem să fie următoarea:

„MUZEUL. CASA MUREȘENILOR CELEBREAZĂ TRECUTUL ÎN CONTEXTUL PREZENTULUI ȘI PENTRU VIITOR”

  • 3. obiective (generale și specifice).

Obiectiv general:

Asigurarea unui management profesionist pentru Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov.

Obiective specifice:

Să conserve patrimoniul cultural național deținut de muzeu.

Să cerceteze patrimoniul cultural național deținut de muzeu în vederea valorificării.

Să valorifice către public în scop educațional și de divertisment patrimoniul cultural deținut de muzeu.

Să administreze etic, rațional, eficient și legal resursele umane, materiale și financiare ale organizației.

4. strategia culturală, pentru întreaga perioadă de management, corelată cu analiza de la secțiunea A;

Strategia culturală pentru perioada de management a anilor 2019-2024 vizează 6 direcții majore de acțiune, așa cum arătam și mai sus la secțiunea A. După cum am menționat în mai multe locuri din acest proiect, perioada celor 5 ani care urmează trebuie împărțită în două mari etape succesive, influențate de participarea muzeului la constituirea Bibliotecii Digitale a României.

Din acest motiv, primii doi ani de management vor fi dedicați în paralel scanării și catalogării a 20.000 de bunuri culturale din patrimoniul muzeului, în vederea transmiterii acestora către proiectul E-Cultura.ro, respectiv realizării de proiecte culturale și expoziționale realizate în bună măsură în colaborare cu instituții și persoane fizice, terți. începând cu anul 2022, până în anul 2024, vom reveni la realizarea de proiecte proprii ale muzeului, atât finanțate prin subvenție de la Consiliul Județean Brașov cât și prin accesare de fonduri nerambursabile.

De aceea, cele 6 mari direcții de acțiune pentru realizarea acestei strategii îmbină funcțiile clasice ale muzeului cu reorientarea dinamică și din mers în funcție de oportunitățile nou create sau care sunt oferite managementului.

  • •       Cercetarea patrimoniului în vederea digitalizării acestuia prin scanare și catalogare. Această direcție de acțiune va fi prioritatea principală a muzeului în anii 2019-2021, adică pe perioada celor 18 luni necesare procesării celor 20.000 de bunuri culturale ale muzeului care vor fi introduse în Biblioteca Digitală a României. Aceste bunuri culturale vor sta la baza valorificării patrimoniului în anii care urmează încheierii procesului de digitalizare.

  • •      Conservarea patrimoniului în vederea păstrării acestuia și pentru generațiile viitoare. Pregătirea documentelor în vederea scanării și catalogării acestora presupune identificarea și intervenția promptă asupra documentelor care nu au o stare de conservare optimă la acest moment. Ulterior, documentele care necesită prioritar restaurare, vor fi supuse proceselor și operațiunilor specifice.

  • •      Valorificarea patrimoniului va cunoaște două perioade distincte: în anii 2019-2021 vom acorda prioritate valorificării patrimoniului partenerilor noștri instituționali dispuși să ofere expoziții pentru itinerare în cadrul muzeului nostru; în anii 2022-2024 vom îmbina armonios valorificarea patrimoniului propriu (pe care îl vom cunoaște mai bine ca niciodată prin digitalizare) cu valorificarea patrimoniului altor organizații, din țară sau din străinătate.

  • •       Educația culturală prin intermediul patrimoniului muzeal constituie o prioritate de acțiune permanentă pentru orice muzeu din lume, implicit și pentru Muzeul „Casa Mureșenilor”. Această direcție de acțiune va fi urmată neîncetat de către toți specialiștii muzeului, prin oferirea permanentă de ateliere și programe educaționale, desfășurate pe modelul de succes din anii precedenți. Bineînțeles, aceste programe vor fi diversificate permanent, pe măsură ce cunoștințele noastre despre patrimoniu avansează.

  • •      Divertismentul sau delectarea publicului vor fi avute în vedere și în anii care vin, prin realizarea stagiunii permanente de concerte de operă și muzică clasică în parteneriat cu Opera Brașov, concretizată în programul „Recitalul de la ora”, sau prin alte momente consacrate precum „Noaptea muzeelor”.

  • •      Proiectele culturale cu finanțare nerambursabilă fac parte din ADN-ul muzeului, prin inițierea și implementarea proiectelor din ultimii 12 ani. Așa cum arătam deja, prima parte a mandatului pe care îl propunem deja include un proiect major cu finanțare nerambursabilă, oferită prin contractarea a 8 din cei 17 angajați ai instituției pentru o perioadă de 18 luni (octombrie 2019-aprilie 2021) de către Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale. După digitalizarea celor 20.000 de bunuri culturale din patrimoniul muzeului, personalul de specialitate se va concentra pe proiecte cu finanțare nerambursabilă menite să valorifice patrimoniul în fonnate digitale dar și alte tipuri de proiecte artistice sau educaționale.

5. strategia și planul de marketing, corelate cu analiza de la secțiunea A;

Pentru a răspunde corect întrebării „Care este strategia de marketing a muzeului?” trebuie să găsim cele mai bune și complete răspunsuri la următoarele trei întrebări:

- unde ne poziționăm în acest moment'?

  • -  care este locul în care vrem să ne aflăm?

  • -  cum ajungem acolo?

Răspunsurile la aceste întrebări derivă din analiza de tip SWOT a punctelor tari și slabe ale muzeului, din viziunea și misiunea muzeului (așa cum le-am reformulat deja), respectiv din strategia, planurile și obiectivele propuse.

Știm deja că suntem unul din obiectivele culturale mai puțin vizitate ale Brașovului, dar cu o vizibilitate și apreciere bună din partea publicului, care își propune să devină unul din cele mai vizitate muzee ale orașului, cu îndeplinirea concomitentă a principalelor funcții specifice ale muzeului, dublata de inițierea de proiecte culturale comunitare, spectaculoase, bazate pe tehnologie, și, pe cât posibil, cu finanțare nerambursabilă.

Ca urmare a dezvoltării de capabilități specifice resursei umane, creării de baze de date complete și complexe în format digital, poziționarea viitoare a muzeului din punct de vedere a produselor și serviciilor culturale trebuie să fie de top. Personalizarea ofertei specifice muzeului nostru trebuie să se bazeze pe așteptările publicului modem pentru servicii și produse de top, la prețuri accesibile. Așa cum s-a mai spus deja, muzeul poate și trebuie să devină locul sigur de experimentare a unor idei nesigure. Inițierea unor proiecte în trecut precum cele dedicate realității augmentate și virtuale, sau inteligenței artificiale de muzeu, trebuie continuată și ranforsată în anii care vin prin includerea rezultatelor cercetărilor cele mai recente.

6. programe propuse pentru întreaga perioadă de management, unde se va detalia legătura cu categoriile de beneficiari identificate la secțiunea A;

Proiectul nostru de management propune menținerea celor 6 mari programe culturale, care acoperă prin proiectele din cadrul lor nevoile de acces la cultură ale publicului, raportat la resursele existente ale muzeului:

  • -  programul de conservare al patrimoniului

  • -  programul de cercetare al patrimoniului

  • -  programul de valorificare al patrimoniului

  • -  programul de educație muzeală

  • -  programul de divertisment cultural sau programul metamuzeal

  • -  programul de proiecte cu finanțare nerambursabilă.

  • 7. proiectele din cadrul programelor; flecare proiect propus va avea activitățile distincte bugetate separat pentru a se putea analiza bugetul estimativ propus (se va evita menționarea unei sume globale pentru un proiect care cuprinde mai multe tipuri de activități);

In cadrul programului de conservare al patrimoniului se vor derula activități curente de conservare și restaurare a bunurilor culturale care necesită intervenția specialiștilor noștri. Acest program este unul de activitate curentă al instituției, nu conține proiecte propriu-zis. Pentru acest program permanent vom aloca 20.000 de lei anual, necesari pentru achiziționarea de tehnică și consumabile speciale, specifice activității de restaurare a patrimoniului pe suport papetar.

Programul de cercetare al patrimoniului se axează pe două direcții majore de acțiune:

  • -  scanarea și catalogarea a 20.000 de bunuri culturale de patrimoniu din gestiunea muzeului în anii 2019-2021. Resursele umane implicate în acest proiect sunt contractate direct de către Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale (aproximativ 800.000 de lei în intervalul 2019-2021)

  • -  prezentarea publică a cercetărilor prin intermediul sesiunilor științifice de comunicări anuale, „Țara Bârsei” (15.00Q de lei anual) și „Mari geografi brașoveni” (3000 de lei anual). Aceste rezultate ale cercetărilor sunt cuprinse în anuarul muzeului, „Țara Bârsei”, care are alocat aproximativ 15.000 de lei anual

  • -  reeditare volume de poezii aparținând lui Ștefan Baciu: „Poemele poetului tânăr” și „Poemele poetului singur” - 20.000 lei - anii 2022-2023

Programul de valorificare a patrimoniului se orientează în mod special spre realizarea de expoziții temporare sau intervenții/refaceri ale expoziției permanente. Aceste proiecte pot fi preconizate cu o maijă de eroare substanțială, dată fiind anualitatea BVC-ului instituției publice, propus și aprobat în limita resurselor financiare existente la nivelul ordonatorului de credite, respectiv aflate sub influența accesării de fonduri nerambursabile, activitate care depinde de alți factori. Cu toate acestea putem avansa următoarele titluri expoziționale:

  • -  „Ecouri medievale - expoziție de artă textilă” - organizată de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud - 8000 lei

  • -  „Artă, stil, eleganță - vestimentația de acum un veac”- colecția Camelia Ene si Muzeul Municipiului București - aproximativ 12.000 lei

  • -  Expoziție de fotografie - „Camino del Rey”, arh. Teofil Mihăilescu - 10.000 lei

  • -  Expoziția de pictură a lui Damo Istvan cu un buget aproximativ de 6000 lei

  • -  .Jurnale, oracole, amintiri și jucării din anii comunismului” - Colecția Cristian Dumitru - 10.000 lei

  • -  „Istoria Aeromodelismului brașovean” - co-organizator Federația Română de Modelism, secția Aeromodelism, 5000 lei

  • -  „Eugen Pârvulescu și Dan Vizanty - cavaleri ai aerului” - 20.000 lei

  • -  , .Asociația Carpaterra și lupta pentru mediu sănătos” - 10.000 lei

  • -  Ștefan Baciu și legăturile sale cu Franța - co-organizator LA MAISON ROUMAINE, 5000 lei

  • -  „Documente salvate/Documente restaurate” - 10.000 lei

  • -  „Mari constructori de avioane brașoveni și realizările lor” - co-organizator IAR Brașov, 8000 lei

  • -   „Arta altfel - expoziție artistică realizată de persoane cu dizabilități” - 10.000 lei

  • -  ,.Ioana Baciu pe scena vieții” - co-organizator ITC, 6000 lei

  • -  ..Muzeul Memoriei” - în parteneriat cu .Art - 70.000 lei

  • -  „Exilul românesc, trecut și prezent” - 10.000 lei

Programul educațional va păstra actuala ofertă, la care se adaugă însă propuneri noi:

  • -  Atelier de fluiere ciobănești - 5000 lei

  • -  Curs de teatru pentru adolescenți - 4000 lei

Micii Aeromodeliști - 1000 lei/an

  • -  Jocurile Muzicii - 3000 lei/an

  • -  Poveștile Gazetei - 1000 lei

  • -  Dinastia Mureșenilor - 1200 lei

  • -  Atelier de linogravură - 1000 lei/an

  • -  Copiii conservatori și restauratori 2000 lei/an

  • -  Muzeul vine la tine! - programe eduaționale în mediul rural - 5000 lei/an

Programul metamuzeal va oferi în continuare „Recitalul de la ora 5”, realizat în parteneriat cu Opera Brașov, cu un buget anual între 15.000-20.000 lei. La acesta se adaugă alte inițiative, precum:

  • -  I Dance You - program de dans contemporan și poezie pentru tineri - 4000 lei

  • -   Rezidență artistică în spitale - 3500 lei

  • -  Muzeul în aer liber - muzică și artă comunitară în secolul XXI - 5500 lei

  • -  Concerte 2019 - 2024: Muzică și Poezie - 3000 lei/an, cinci concerte pe an, partener Laura Niculescu & comp.

  • -  Conferințe de promovare a Istoriei Aviației Militare Românești, lunare, parteneri: Academia Foițelor Aeriene - Asociația Aviatorilor Brașoveni - CRTFST din cadrul Academiei Române.

  • -  Conferință cu scriitorul Florin Iaru, 2021

Programul de proiecte cu finanțare nerambursabilă este unul fluctuant, greu de anticipat înainte de a afla prioritățile finanțatorului. Cu siguranță însă, după finalizarea scanării și catalogării a 20.000 de bunuri culturale, vom putea iniția și implementa noi proiecte cu finanțare nerambursabilă, inspirate de o mai bună cunoaștere a patrimoniului cultural deținut de muzeu.

8. alte evenimente, activități specifice instituției, planificate pentru perioada de management.

în cadrul muzeului vor fi organizate și alte recitaluri susținute de studenții Facultății de Muzică, de elevii Liceului de Muzică sau recitaluri particulare. La acestea vom adăuga diverse parteneriate survenite între timp, la propunerea unor terțe organizații sau persoane fizice, bineînțeles, numai după aprobarea Consiliului de Administrație al muzeului.

  • F. Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției publice de cultură, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum și a veniturilor instituției ce pot fi atrase din alte surse

  • 1. Proiectul de buget de venituri și cheltuieli pe perioada managementului:

    Nr. crt.

    Categorii

    Anul

    2019

    Anul

    2020

    Anul 2021

    Anul

    2022

    Anul 2023

    Anul

    2024

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    1

    TOTAL VENITURI, din care

    1780210

    1887000

    2212000

    2618000

    2620000

    2620000

    l.a. venituri proprii, din care:

    187400

    14000

    14000

    14000

    14000

    14000

    l.a.l. venituri din activitatea de bază

    13300

    14000

    14000

    14000

    14000

    14000

    1 .a.2. surse atrase

    174100

    1 .a.3. alte venituri proprii

    l.b. subvenții/alocații

    1592810

    1873000

    2198000

    2604000

    2606000

    2606000

    l.c. alte venituri

    2.

    TOTAL CHELTUIELI, din care

    1780210

    1887000

    2212000

    2618000

    2620000

    2620000

    2.a. cheltuieli de personal, din care:

    1061980

    1299000

    1624000

    2030000

    2030000

    2030000

    2.a. 1. cheltuieli cu salariile

    1061980

    1299000

    1624000

    2030000

    2030000

    2030000

    2.a.2. alte cheltuieli de personal

    2.b. cheltuieli cu bunuri și servicii, din care:

    649130

    588000

    588000

    588000

    590000

    590000

    2.b. 1. cheltuieli pentru proiecte

    369530

    300000

    300000

    300000

    300000

    300000

    2.b.2. cheltuieli cu colaboratorii

    2.b.3. cheltuieli pentru reparații curente

    52700

    50000

    50000

    50000

    50000

    50000

    2.b.4. cheltuieli de uitreținere

    136900

    138000

    138000

    138000

    140000

    140000

    2.b.5. alte cheltuieli cu bunuri șî servicii

    90000

    100000

    100000

    100000

    100000

    100000

    2.c. cheltuieli de capital

    69100

  • 2. Numărul estimat al beneficiarilor pentru perioada managementului:

2.1. la sediu;

An

2019

2020

2021

2022

2023

2024

Număr

10.000

12.000

12.000

14.000

15.000

16.000

  • 2.2. în afara sediului.

    An

    2019

    2020

    2021

    2022

    2023

    2024

    Număr

    2.000

    3.000

    3.000

    4.000

    5.000

    6.000

  • 3. Programul minimal estimat pentru perioada de management aprobată

    Nr. crt

    Program

    Scurtă descriere a programului

    Nr. proiecte în cadrul programul ui

    Denumirea proiectului

    Buget prevăzut de program *3)

    Primul an de management

    1.

    Protejarea patrimoniului

    Conservare și restaurare patrimoniu

    2

    Conservarea patrimoniului.

    Restaurarea patrimoniului

    10.000 lei

    2.

    Cercetare

    Sesiuni      de

    comunicări și publicații

    3

    Sesiunea Țara Bârsei, Conferința     Mari

    geografi brașoveni, anuarul „Țara Bârsei”

    30.000

    3.

    Valorificare

    Expoziții temporare

    3

    „Ecouri medievale, expoziție de artă textilă”

    „Artă, stil eleganță -vestimentația      de

    acum un veac”

    „Camino del Rey”

    30.000

    4.

    Educație

    Ateliere educaționale

    10

    Atelier de fluiere ciobănești, Curs de teatru          pentru

    adolescenți,    Micii

    Aeromodeliști, Jocurile     Muzicii,

    Poveștile Gazetei, Dinastia Mureșenilor, Atelier            de

    linogravură, Copiii conservatori        și

    restauratori, Muzeul vine la tine!

    20.000

    5.

    Metamuzeal

    Concerte     și

    spectacole artistice

    30

    Recitalul de la ora 5, Noaptea Muzeelor, I Dance You

    30.000

    6.

    Proiecte cu finanțare nerambursabilâ

    Accesare    de

    fonduri

    1

    Biblioteca digitală a României

    Al doilea an de management

    1.

    Protejarea patrimoniului

    Conservare și restaurare patrimoniu

    2

    Conservarea patrimoniului.

    Restaurarea patrimoniului

    10.000 lei

    2.

    Cercetare

    Sesiuni     de

    comunicări și publicații

    3

    Sesiunea Țara Bârsei, Conferința     Mari

    geografi brașoveni, anuarul „Țara Bârsei”

    30.000 lei

    3.

    Valorificare

    Expoziții temporare

    3

    Expoziția de pictură Damo       Istvan,

    „Jurnale, oracole, amintiri și jucării din anii comunismului”, Istoria

    30.000 lei

    Aeromodelismului brașovean

    4.

    Educație

    Ateliere educaționale

    10

    Atelier de fluiere ciobănești, Curs de teatru         pentru

    adolescenți,    Micii

    Aeromodeliști, Jocurile     Muzicii,

    Poveștile Gazetei, Dinastia Mureșenilor, Atelier            de

    linogravură, Copiii conservatori        și

    restauratori, Muzeul vine la tine!

    20.000

    5.

    Metamuzeal

    Concerte     și

    spectacole artistice

    30

    Recitalul de la ora 5, Noaptea Muzeelor, Rezidență artistică în spitale

    30.000 lei

    6.

    Proiecte cu finanțare nerambursabilă

    Accesare    de

    fonduri

    1

    Biblioteca Digitală a României

    Al treilea an de management

    1.

    Protejarea patrimoniului

    Conservare și restaurare patrimoniu

    2

    Conservarea patrimoniului.

    Restaurarea patrimoniului

    10.000 lei

    2.

    Cercetare

    Sesiuni      de

    comunicări și publicații

    3

    Sesiunea Țara Bârsei, Conferința     Mari

    geografi brașoveni, anuarul „Țara Bârsei”

    30.000

    3.

    Valorificare

    Expoziții temporare

    3

    Eugen Pârvulescu și Dan Vizanty cavaleri ai aerului, Asociația Carpaterra și lupta pentru mediu sănătos, Ștefan Baciu și legăturile sale cu Franța

    30.000

    4.

    Educație

    Ateliere educaționale

    10

    Atelier de fluiere ciobănești. Curs de teatru         pentru

    adolescenți,    Micii

    Aeromodeliști, Jocurile     Muzicii,

    Poveștile Gazetei, Dinastia Mureșenilor, Atelier            de

    linogravură, Copiii conservatori        și

    restauratori. Muzeul vine la tine!

    20.000 lei

    5.

    Metamuzeal

    Concerte     și

    spectacole artistice

    30

    Recitalul de la ora 5, Noaptea Muzeelor, Muzeul în aer liber

    30000

    6.

    Proiecte cu finanțare nerambursabilă

    Accesare    de

    fonduri

    1

    Biblioteca digitală a României

    Al patrulea an de management

    1.

    Protejarea patrimoniului

    Conservare și restaurare patrimoniu

    2

    Conservarea patrimoniului.

    Restaurarea patrimoniului

    10.000 lei

    2.

    Cercetare

    Sesiuni     de

    comunicări și publicații

    3

    Sesiunea Țara Bârsei, Conferința     Mari

    geografi brașoveni, anuarul „Țara Bârsei”

    30.000

    3.

    Valorificare

    Expoziții temporare

    3

    Documente salvate/Documente restaurate,      Mari

    constructori       de

    avioane brașoveni și realizările lor, Arta altfel - expoziție artistică realizată de persoane         cu

    dizabilități

    30.000

    4.

    Educație

    Ateliere educaționale

    10

    Atelier de fluiere ciobănești, Curs de teatru         pentru

    adolescenți,    Micii

    Aeromodeliști, Jocurile     Muzicii,

    Poveștile Gazetei, Dinastia Mureșenilor, Atelier            de

    linogravură, Copiii conservatori       și

    restauratori, Muzeul vine la tine!

    20.000 lei

    5.

    Metamuzeal

    Concerte     și

    spectacole artistice

    30

    Recitalul de la ora 5, Noaptea Muzeelor, Muzică și poezie

    30.000 lei

    6.

    Proiecte cu finanțare nerambursabilă

    Accesare    de

    fonduri

    1

    Al cince

    ea an de management

    1.

    Protejarea patrimoniului

    Conservare și restaurare patrimoniu

    2

    Conservarea patrimoniului.

    Restaurarea patrimoniului

    10.000 lei

    2.

    Cercetare

    Sesiuni      de

    comunicări și publicații

    3

    Sesiunea Țara Bârsei, Conferința     Mari

    geografi brașoveni, anuarul „Țara Bârsei”

    3.

    Valorificare

    Expoziții temporare

    4

    Ioana Baciu pe scena vieții,        Muzeul

    Memoriei,    Exilul

    românesc - trecut și prezent

    30.000

    4.

    Educație

    Ateliere educaționale

    10

    Atelier de fluiere ciobănești, Curs de teatru         pentru

    adolescenți,    Micii

    Aeromodeliști, Jocurile     Muzicii,

    Poveștile Gazetei, Dinastia Mureșenilor, Atelier            de

    linogravură, Copiii conservatori        și

    restauratori, Muzeul vine la tine!

    20.000 lei

    5.

    Metamuzeal

    Concerte     și

    spectacole artistice

    30

    Recitalul de la ora 5, Noaptea Muzeelor, Conferință     Florin

    Iaru, Conferințe de promovare a Istoriei aviației

    30.000 lei

    6.

    Proiecte cu finanțare nerambursabilă

    Accesare    de

    fonduri

    1