Hotărârea nr. 356/2019

Hotărârea nr. 356-privind aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al judeţului Braşov


CONSILIUL JUDEȚEAN BRAȘOV


B-dul Eroilor nr. 5, Brașov, România, 500007

Telefon: + 40 268 410 777, Fax: +40 268 475 576 office@judbrasov.ro, www.judbrasov.ro


ROMÂNIA


SĂRBĂTORIM iMPRLuNĂ


Cod F-16


HOTĂRÂREA NR.356

din data de 29.08.2019

- privind aprobarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al județului Brașov

Consiliul Județean Brașov întrunit în ședința ordinară la data de 29.07.2019

Analizând Referatul de aprobare propus de vicepreședintele Consiliului Județean Brașov înregistrat cu nr. 13531/14.08.2019 și Raportul de specialitate întocmit de către Biroul Administrativ înregistrate cu nr.Ad. 13531/14.08.2019, prin care se propune aprobarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al județului Brașov ;

Ținând cont de adresa Inspectoratului General pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei” Brașov prin care se înaintează spre aprobare Planul de analiză și acoperire a riscurilor al județului Brașov;

Având în vedere prevederile art.6 alin.l din Anexa 1 a Ordinului Ministerului Administrației și Internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

In conformitate cu dispozițiile art.15 lit a din Legea nr.307/2006 republicată privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare;

Având în vedere dispozițiile art.173 alin. (5) lit. “h” din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ;

în temeiul art.182 și art.196 alin. (1) lit. “a” din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ

HOTĂRĂȘTE:

Art.l, - Se aprobă Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al județului Brașov, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre .

Art.2. - Președintele Consiliului Județean asigură aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri prin Direcția Economică și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei” Brașov.

PREȘ'


Adrian


țINTE, an Veștea


Contrasemnează


SECREȚAR


Maria Du


rAR răveanu


MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei” al județului Brașov


NESECRET

Exemplar unic

Nr.

Brașov, CP-



APROB,

Președintele Consiliului Județean Brașov


ROG APROBAȚI,

Președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prefectul Județului Brașov


UL


DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR

AL JUDEȚULUI BRAȘOV

- EDIȚIA 2019 -

ABREVIERI

MAI

Ministerul Afacerilor Interne

MAPN

Ministerul Apărării Naționale

MS

Ministerul Sanatatii

MT

Ministerul Transporturilor

IGSU

Inspectoratul General Pentru Situații de Urgență

IGAV

Inspectoratul General de Aviație

IGPR

Inspectoratul General de Poliție

IGPF

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

ISU

Inspectoratul pentru Situații de Urgență

SRI

Serviciul Român de Informații

STS

Serviciul de Transmisiuni Speciale

ANCOM

Autoritatea Naționala pentru Administrare si Reglementare in Comunicații

CJSU

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență

CLSU

Comitetul Local pentru Situații de Urgență

PAAR

Plan de Analiză și Acoperire a Riscurilor

SVSU

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență

SPSU

Servicii Private pentru Situații de Urgență

APM

Agenția pentru Protecția Mediului

DSP

Direcția de Sănătate Publică

DSVSA

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

SAJ

Serviciul de Ambulanță Județean

UPU

Unitatea de Primiri Urgențe

DAJ

Direcția pentru Agricultură Județeană

SGA

Sitemul de Gospodărire a Apelor

IJC

Inspectoratul Județean în Construcții

IPJ

Inspectoratul Județean de Poliție

IJJ

Inspectoratul Județean de Jandarmi

GNM

Garda Națională de Mediu

CUPRINS

CAPITOLUL 1

Dispoziții generale

  • 1.1. Definiție, scop, obiective

  • 1.2. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor

  • 1.2.1. Acte normative de referință

  • 1.2.2. Structuri organizatorice implicate

  • 1.2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu

CAPITOLUL II

Caracteristicile județului Brașov

  • 2.1. Amplasare geografică și relief.

  • 2.2. Caracteristici climatice

  • 2.3. Rețeaua hidrografică

  • 2.4. Populația

  • 2.5. Căile de transport

  • 2.6. Dezvoltarea economică

  • 2.7. Infrastructurile locale

CAPITOLUL III........ ...................

Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență

  • 3.1. Analiza riscurilor naturale

  • 3.1.1. Furtuni și viscol

  • 3.1.2. Inundații

  • 3.1.3. Căderi masive de zăpadă

  • 3.1.3.1. Ninsori abundente

  • 3.1.3.2. Blocare căi rutiere și feroviare

  • 3.1.4. Tornade

  • 3.1.5. Secetă

  • 3.1.5.1. Hidrologică

  • 3.1.5.2. Pcdvlogică.......................... ......,,,............ ,-,..,,26

  • 3.1.6. Temperaturi extreme

  • 3.1.6.1. Depuneri de gheață, chiciură, înghețuri timpurii sau târzii

  • 3.1.6.2. Polei

  • 3.1.6.3. Poduri și baraje de gheață pe apă (zăpor)

  • 3.1.6.4. Poduri și baraje de gheață pe Dunăre - Nu este cazul în județul Brașov

  • 3.1.6.5. Caniculă

  • 3.1.7. Incendii de vegetație

  • 3.1.7.1. Incendii la fondul forestier

  • 3.1.7.2. Incendii la vegetație ierboasă și/sau arbustivă

  • 3.1.7.3. Incendii la culturi de cereale păioase

  • 3.1.8. Avalanșe....................... .......... ............,,.....................................,

  • 3.1.9. Alunecări de teren

  • 3.1.10. Cutremure de pământ

  • 3.1.11. Accidente, avarii, explozii și incendii în industrie, inclusiv prăbușiri de teren cauzate de exploatări

miniere sau alte activități tehnologice

  • 3.2. Analiza riscurilor tehnologice

  • 3.2.1. Accidente, avarii, explozii și incendii în activități de transport și depozitare produse periculoase

  • 3.2.2. Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activitățile nucleare sau radiologice

  • 3.2.3. Poluare de ape

  • 3.2.4. Prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări

  • 3.2.5. Eșecul utilităților publice

  • 3.2.6. Căderi de obiecte din atmosferă și din cosmos

  • 3.2.7. Muniție neexplodată sau neactivată rămasă din timpul conflictelor militare

3.3. Analiza riscurilor biologice

  • 3.3.1. Epidemii

  • 3.3.2. Epizootii/Zoonoze

  • 3.4. Analiza riscurilor de incendiu

  • 3.5. Clasificarea localităților, instituțiilor publice, operatorilor economici și obiectivelor din punct de vedere

al protecției civile, în funcție de riscurile specifice

  • 3.6. Obiective sursă de risc

CAPITOLUL IV

Acoperirea riscurilor

  • 4.1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție...........

  • 4.2. Etapele de realizare a acțiunilor

  • 4.3. Faze de urgență ale acțiunilor

  • 4.4. Acțiunile de protecție - intervenție

  • 4.5. Instruirea

  • 4.6. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

CAPITOLUL V

Estimarea resurselor umane, materiale și financiare necesare pentru prevenirea și gestionarea tipurilor de risc existente in zona de competență

CAPITOLUL VI

Analiza situațiilor de urgență produse în zona de competență a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Țara Bârșei” al județului Brașov în anul 2018.............. , . . . .48

CAPITOLUL VII

Anexe

CAPITOLUL I Dispoziții generale

1.1. Definiție, scop, obiective

  • a) Definiție:

Planul de analiză și acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul teritoriului administrativ al județului Brașov, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul acestora.

  • b) Scopurile PAAR sunt:

  • - de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență;

  • - de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență;

  • - de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

  • c) Obiectivele PAAR sunt:

  • - asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

  • - amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin, privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;

  • - stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor operative;

  • - alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

  • 1.2. Responsabilități privind analiza si acoperirea riscurilor

1.2.1. Acte normative de referință

  • •  Schema cu riscurile teritoriale de la nivelul municipiului Brașov;

  • •  Ordonanța de Urgență nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență;

  • •  Ordonanța de Urgență nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență;

  • •  Legea nr. 15/2005 pentru aprobarea O.U.G. nr. 21/2004;

  • •  Legea nr. 481/2004 modificată și completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecția civilă;

  • •  Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor republicată în 2019

  • •  Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

  • •  Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență;

  • •  Hotărârea de Guvern nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice;

  • •  Hotărârea de Guvern nr. 1489/2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență;

  • •  Hotărârea de Guvem nr. 1490/2004pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență;

  • •  Hotărârea de Guvem nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste;

  • •  Hotărârea de Guvem nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc;

  • •  Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă;

  • •  Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a populației;

  • •  Hotărârea de Guvern nr. 1669/2005 privind constituirea și funcționarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre;

  • •   Legea apelor nr. 107/1996 actualizata prin legea 243/2018

  • •  Hotărârea de Guvern nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea și reducerea efectelor inundațiilor;

  • •   Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a ’ Zone de risc natural;

  • •  Hotărârea de Guvern nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al Riscului Seismic;

  • •  Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și al Ministerului Administrației și Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau alunecări de teren;

  • •  Hotărârea de Guvern nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al Riscului Seismic;

  • •   Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 735/2005 privind evidența, gestionarea, depozitarea și distribuirea ajutoarelor interne și internaționale destinate populației în situații de urgență;

  • •   Hotărârea de Guvern nr. 1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare;

  • •  Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 1134 din 13 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea,desfășurarea și conducerea acțiunilor de intervenție ale serviciilor de urgență profesioniste;

  • •  Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 1494/2006 pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea și funcționarea taberelor pentru sinistrați în situații de urgență;

  • •  Hotărâre de Guvern Nr. 741 din 9 iulie 2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de producerea unui accident de aviație civilă, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 74/1991 privind înființarea Regiei autonome "Administrația română a serviciilor de trafic aerian" - ROMATSA;

  • •  Hotărâre de Guvern nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei naționale de prevenire a situațiilor de urgență;

1.2.2. Structuri organizatorice implicate

  • - Instituția Prefectului - jud. Brașov;

  • - Consiliul Județean Brașov;

  • - Comitetul Județean pentru Situații de Urgență al județului Brașov;

  • - Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei” al județului Brașov;

  • - Inspectoratul de Poliție al județului Brașov;

  • - Inspectoratul de Jandarmi al județului Brașov;

  • - Gruparea de Jandarmi Mobilă „Burebista” Brașov;

  • - Crucea Roșie - Brașov;

  • - Direcția de Sănătate Publică Brașov;

  • - Direcția de Sănătate Veterinară și Siguranța Alimentelor Brașov;

  • - Serviciul de Ambulanță Județean Brașov;

  • - Sistemul de Gospodărire a Apelor Brașov;

  • - Agenția pentru Protecția Mediului Brașov;

  • - Inspectoratul Județean în Construcții Brașov;

  • - Serviciul Public Județean Salvamont Brașov;

  • - Structura Teritorială pentru Probleme Speciale;

  • - Direcția pentru Agricultură Județeană Brașov;

  • - Inspectoratul de Stat în Construcții Brașov;

  • - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov;

  • - Direcția Silvică Brașov;

  • - Garda Forestieră Brașov prin ocoalele silvice;

  • - Sucursala Regională C.F.R. Brașov;

  • - Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Brașov;

  • - SC Distrigaz Sud Rețele SRL - Direcția Regională de Distribuție Centru - Sucursala Brașov;

  • - S.C. Electrica Furnizare Transilvania Sud - Brașov;

  • - Compania Apa Brașov S.A.;

  • - Serviciul de Telecomunicații Speciale Brașov.

1.23. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu

Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor membrilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Brașov care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență.

Informarea, înștiințarea și avertizarea:

  • a) asigurarea transmiterii avertizărilor către populație, precum și înștiințării autorităților administrației publice centrale și/sau locale, prin sisteme și mijloace tehnice de avertizare și alarmare publică (inclusiv sistemul RO-ALERT), cu informațiile autorizate de instituțiile abilitate despre posibilitatea, iminența producerii sau producerea situațiilor de urgență: ISU Brașov;

  • b) asigurarea transmiterii avertizărilor către autoritățile administrației publice centrale și/sau locale privind fenomenele hidro-meteo periculoase și calitatea factorilor de mediu: SGA Brașov, APM Brașov și. GNM - Comisariatul Județean Brașov;

  • c) asigurarea supravegherii permanente a stării de sănătate a populației și mediului în scopul prevenirii producerii unor situații de urgență și/sau diminuării riscurilor pe care acestea le comportă: APM Brașov, DSVSA Brașov;

  • d) asigurarea transmiterii avertizărilor populației prin mass-media: ISU Brașov, societăți private de radioteleviziune, societăți de presă și internet

Recunoaștere și cercetare:

  • a) recunoașterea, evaluarea și cercetarea consecințelor unei situații de urgență: ISU Brașov; Comunicații și informatică:

  • a) asigurarea continuității funcționării rețelelor de comunicații și informatică pentru Sistemul național de management al situațiilor de urgență: STS Brașov;

  • b) complețarea/refacerea operativă a sistemului de comunicații speciale din administrare; STS Brașov;

  • c) identificarea automată a locației terminalului telefonic prin care este apelat numărul de urgență 112: STS Brașov;

  • d) asigurarea funcționării rețelelor de comunicații și informatică din competență în vederea monitorizării pericolelor și riscurilor specifice, precum și pentru realizarea fluxurilor informaționale de către toate autoritățile responsabile prin centrele operative/operaționale, centrele de conducere și coordonare a intervențiilor, dispeceratele/punctele de comandă, cu respectarea regimului protecției informațiilor clasificate.

Căutare-salvare:

  • a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: ISU Brașov în cooperare cu IGAv, SVSU, administrația locală;

  • b) căutarea și salvarea victimelor accidentelor de aviație: ISU Brașov în cooperare cu IGAv, SVSU, administrația locală;

  • c) căutare-salvare a persoanelor în mediu muntos, greu accesibil: Salvamont Brașov.

Descarcerare, deblocare căi de acces:

  • a) asigurarea capacităților operaționale, a tehnicilor și procedurilor de descarcerare pentru salvarea vieții umane: ISU Brașov;

  • b) planificarea, asigurarea capacităților operaționale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de o situație de urgență, în scopul salvării vieții omenești și facilitării accesului structurilor de urgență la locul evenimentului: agenții guvernamentale și neguvemamentale și operatori economici.

Protecția populației (evacuare, cazare, adăpostire, asigurare apă și hrană, alte măsuri de protecție:

• Evacuare

  • a) organizarea și asigurarea activității de evacuare: ISU Brașov în cooperare cu autoritățile administrației publice locale;

  • b) fundamentarea deciziei privind evacuarea populației: ISU Brașov și alte instituții care au competența fundamentării deciziei privind evacuarea populației;

  • c) evidența populației evacuate: autoritățile administrației publice locale;

  • d) asigurarea primirii și cazării persoanelor evacuate: autoritățile administrației publice locale;

  • e) instalarea taberelor pentru sinistrați: ISU Brașov;

  • f)  evacuarea animalelor: autoritățile administrației publice locale;

  • g) securitatea și paza zonelor evacuate: IJJ Brașov;

  • h) controlul circulației: 1PJ Brașov și Poliția locală;

  • i)  controlul și evidența autoevacuării: IPJ Brașov, autoritățile administrației publice locale.

  • •  Cazare și adăpostire

  • a)  a) asigurarea cazării persoanelor evacuate: ISU Brașov, în cooperare cu autoritățile administrației publice locale;

  • b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: MApN, Crucea Roșie Brașov;

  • c) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecției populației în adăposturi colective:

  • -  în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz: ISU Brașov, în cooperare cu autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și prin STPS Brașov, în condițiile aprobării legale a intervențiilor operative cu produse din rezerva de stat;

  • -   ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situației de urgență: STPS Brașov, în cooperare cu autoritățile administrației publice centrale și locale.

  • •  Asigurare apă și hrană

  • a) asigurarea apei și hranei pentru persoane:

  • -  în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz: autoritățile administrației publice locale, STPS Brașov, în condițiile aprobării legale a intervențiilor operative cu produse din rezerva de stat;

  • -  ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situației de urgență: STPS Brașov;

  • b) verificarea apei potabile și hranei pentru persoanele afectate sau evacuate: Crucea Roșie Brașov;

  • c) verificarea apei și hranei pentru animale: DSVSA Brașov;

  • d) asigurarea, distribuirea ajutoarelor, organizarea primirii și distribuției ajutoarelor umanitare de urgență: ISU Brașov, STPS Brașov, autoritățile administrației publice locale, Crucea Roșie Brașov, organizații neguvemamentale, MApN, pentru acțiunile de distribuție ajutoare umanitare de urgență în localitățile afectate.

Asistență medicală de urgență (prim ajutor calificat, triaj, stabilizare, evacuare medicală, asistență medicală de urgență în unitățile primire urgențe și compartimentele de primire urgențe)

  • a) acordarea asistenței medicale de urgență: ISU Brașov, SAJ Brașov, UPU Brașov;

  • b) instalarea în teren a spitalelor de campanie: MApN;

  • c) acordarea asistenței medicale de urgență: SAJ Brașov;

  • d) transport medical: SAJ Brașov, ISU Brașov în cooperare cu IGAv;

  • e) acordarea primului ajutor: SVSU, Sălvamonț Brașov, Crucea Roșie Brașov;

  • f)  securitatea și paza perimetrului zonelor de intervenție/carantină: IJJ Brașov.

Asistență medicală în faza spitalicească:

  • a) acordarea asistenței medicale: unitățile sanitare din cadrul autorităților publice locale;

  • b) suplimentarea capacității de spitalizare și personal medical: unitățile sanitare din cadrul autorităților publice locale;

  • c) planificarea și suplimentarea cu medicamente și instrumentar medical: STPS;

  • d) acordarea asistenței medicale: prin rețele sanitare proprii, aparținând MApN, SAJ Brașov, UPU Brașov, spitale ale administrației publice locale;

  • e) transport medical: MApN, unitățile cu profil medical aparținând mediului privat;

  • f)  stabilirea măsurilor profilactice pentru evitarea îmbolnăvirilor în masă: DSVSA Brașov.Crucea Roșie Brașov;

  • g) recunoașterea, evaluarea și comunicarea riscului de apariție a unei boli infecțioase transmisibile: DSVSA Brașov.

NESECRET Brașov, str. Mihai Viteazul, nr. 11, cod 500174, telefon: 0268/42.88.88; fax: 0268/54.35.37

6/52

Localizarea și stingerea incendiilor

  • a) localizarea, stingerea și lichidarea consecințelor incendiilor: 1SU Brașov și alte forțe și servicii specializate existente (SVSU, SPSU);

  • b) sprijinul structurilor specializate în stins incendii: MApN, autoritățile publice locale, prin SVSU, operatorii economici prin SPSU (indiferent de domeniul de activitate), Ministerul Transporturilor prin instituțiile aflate în subordine, sub autoritate sau în coordonare (pentru infrastructura feroviară, navală și aeriană din administrare);

  • c) localizarea și stingerea incendiilor la fondul forestier: ISU Brașov în cooperare cu IGPF și IGAv; Neutralizarea materialelor periculoase/explozive/radioactive:

  • a) intervenția operativă cu mijloace și materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: ISU Brașov, IPJ Brașov;

  • b) intervenția operativă cu mijloace și materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase în cazul atacurilor teroriste: SRI, IPJ Brașov (Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale);

  • c) stabilirea perimetrelor de securitate: ISU Brașov, IJJ Brașov.

Asigurarea transportului:

  • a) asigurarea transportului necesar pentru realizarea evacuării populației, resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență: operatori economici, regii autonome și autoritățile administrației publice locale;

  • b) supravegherea, fluidizarea și controlul circulației auto: IPJ Brașov, Poliția Locală;

  • c) elaborarea concepției privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecție și constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: SPP, MAI, Ministerul Transporturilor;

  • d) realizarea graficului de transport și asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgență: autoritățile administrației pubiice locale;

  • e) sprijinirea autorităților locale pentru realizarea evacuării populației, precum și pentru transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență: MapN, SAJ Brașov, ISU Brașov;

Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități:

  • f)  asigurarea energiei electrice pentru obiectivele critice de răspuns la urgență, refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice, precum și refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a gazelor naturale: Electrica Furnizare Transilvania Sud - Sucursala Brașov, Distrigaz Sud Rețele Brașov;

  • g) nominalizarea responsabilităților în realizarea măsurilor de intervenție de primă urgență: autoritățile administrației publice locale.

Efectuarea depoluării și decontaminării CBRN:

  • a) depoluarea și decontaminarea CBRN: ISU Brașov și alte forțe și servicii specializate existente (SVSU și SPSU);

  • b) efectuarea decontaminării populației, căilor rutiere și clădirilor: MAI și, la solicitarea organelor locale, personalul din unitățile specializate ale MApN cu materialele necesare puse la dispoziție de MAI;

  • c) efectuarea depoluării: operatorii economici de specialitate, SGA Brașov;

  • d) realizarea decontaminării produselor vegetale și animale: DSVSA Brașov;

  • e) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului și depoluarea cursurilor de apă: SGA Brașov, DSP Brașov, agenții poluatori;

  • f)  supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor și depoluarea surselor de apă potabilă: DSP Brașov.

Menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice pe timpul situațiilor de urgență:

  • a) menținerea ordinii publice: IPJ Brașov;

  • b) asigurarea și restabilirea ordinii publice: IJJ Brașov, GJM Brașov;

Restabilirea stării provizorii de normalitate:

  • a) asigurarea condițiilor privind restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada situației de urgență: autoritățile administrației județene și locale;

  • b) asigurarea măsurilor specifice de ordin operativ, în principal de instituire a unor dispozitive de securitate, cercetare, recunoaștere, supraveghere, control/examinare și investigare: SRI, GNM -Comisariatul Județean Brașov;

  • c) identificarea mijloacelor specializate pentru restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada situației de urgență: STPS Brașov;

Acordarea de ajutoare de primă necesitate:

  • a) asigurarea ajutoarelor de primă necesitate: STPS Brașov;

  • b) centralizarea informațiilor privind necesarul ajutoarelor de primă necesitate: autoritățile administrației publice județene și locale;

  • c) asigurarea ajutoarelor de primă necesitate: autoritățile administrației județene și locale, operatorii economici și agențiile neguvemamentale potrivit domeniului de competență;

  • d) rganizarea punctelor de informare a populației: ISU Brașov, autoritățile administrației publice județene și locale.

Acordarea asistenței sociale, psihologice și religioase:

  • a) asigurarea ajutorului de acest tip: autoritățile publice județene și locale.

  • b) organizarea punctelor de informare a populației: ISU Brașov, autoritățile publice județene și locale;

  • c) asigurarea morgilor temporare și a terenurilor necesare pentru înhumare: autoritățile publice județene și locale;

  • d) evaluarea și emiterea de măsuri de prevenție privind impactul psiho-social în caz de urgență radiologică și nucleară: Ministerul Sănătății prin structurile din subordine

Implementarea măsurilor de control în cazul evoluției unor epizootive grave și zoonoze, respectiv implementarea măsurilor privind prevenirea situațiilor determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor:

  • a) stabilirea planului de acțiune privind intervenția în focar și implementarea activităților de combatere: DSVSA Brașov;

  • b) stabilirea planului de acțiune pentru prevenirea răspândirii agenților patogeni la oameni, în cazul zoonozelor: DSVSA Brașov;

  • c) stabilirea planului de acțiune pentru prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare plantelor: Autoritatea Națională Fitosanitară prin Oficiul Fitosanitar Brașov;

  • d) stabilirea planului de acțiune privind măsurile și implementarea acestora pentru prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare plantelor: Autoritatea Națională Fitosanitară prin Oficiul Fitosanitar Brașov.

CAPITOLUL II

Caracteristicile județului Brașov

2.1. Amplasare geografică și relief

Județul Brașov se situează în centrul țării, în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului carpatic. Suprafața județului Brașov este de 5363 km2, reprezentând 2,2% din suprafața totală a țării, cu o densitate a populației de 110,7 loc/km2, peste media pe țară de 90,3 loc/km2, ocupând astfel poziția a șaptea pe țară la acest indicator.

Poziția sa în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali, face ca județul Brașov să se învecineze cu alte 8 județe: Argeș (la sud-est pe o distanță de 72 km), Dâmbovița (la sud pe 15 km), Prahova (la sud-est, pe 73 km), Buzău (în extremitatea sud-estică, pe 2 km), Covasna (la est, pe 144 km), Harghita (la nord, pe 35 km), Mureș (la nord-vest, pe 26 km) și Sibiu (la vest, pe 88 km).

Limita sudică a județului, spre județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și Buzău, însumând o lungime de 160 km, se suprapune pe culmi muntoase (munții Făgăraș, Piatra Craiului, Leaota, Bucegi, Baiului, Ciucașului, Tătarului) întrerupte de trecători montane (Bran, Predeal, Predeluș, Bratocea, Tabla Buții) care facilitează comunicațiile cu județele limitrofe din Muntenia.

Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord la sud. La nord se află depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile muntoase scunde ale Munților Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte a Podișului Tâmavelor. Spre sud se înalță versantul nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000 m altitudine, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții întorsura Buzăului.

2.2. Caracteristici climatice

Județul Brașov se încadrează - zonal - în climatul temperat, iar regional se situează la tranziția dintre climatul continental vest-european, de nuanță oceanică, și cel excesiv continental, din est. Apreciat la scara proceselor macrosinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat, dominat de circulația atmosferică din nord-vest. în sens latitudinal, climatul acestei regiuni este influențat și de advecțiile maselor de aer reci, polare, precum și de cele calde, de componentă sudică.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale și de sector sunt puternic modificate de condițiile fizico-geografice locale. Sub influența reliefului muntos, în cuprinsul județului se realizează o compartimentare a climatului general și o etajare evidentă a fenomenelor climatice. Astfel începând cu cele mai joase trepte ale reliefului depresionar și până pe crestele cele mai înalte ale munților înconjurători, în cuprinsul județului Brașov se întâlnesc numeroase etaje și compartimente climatice: etajul climatic depresionar, premontan, montan și alpin.

Regimul precipitațiilor atmosferice prezintă o mare variabilitate. Astfel, sectorul cel mai de jos al depresiunii Bârsei, din zona Feldioara - Bod, primește cele mai mici cantități anuale de precipitații (500-600 mm). In depresiunea Făgărașului, în sectorul Brașovean al colinelor Tâmavelor și în întreaga zonă piemontană din sudul și sud-estul județului, cantitatea anuală de precipitații variază între 600-750 mm. Pe versanții munților, cantitățile anuale de precipitații cunosc o evidentă variație altitudinală. în etajul premontan, cantitățile de precipitații cresc de la 750 la 950 mm, în etajele climatice montane ajung până la 1200 mm, iar de la 1800 m altitudine în sus, în etajele alpine, precipitațiile anuale depășesc 1400 mm.

Cantitățile anuale de precipitații prezintă și o accentuată variabilitate în timp, de la un an la altul. Astfel, în anii cil o activitate ciclonică intensă, la toate stațiile climatologice din județul Brașov s-au înregistrat cantități anuale de precipitații mai mari de 1000 mm (Bod 1060 mm, Făgăraș 1166 mm, Vârful Omu 2401 mm). în anii deficitari, când persistă sistemele barice anticiclonice, cantitățile anuale de precipitații nu au depășit 400-500 mm în șesul depresionar al Bârsei și 900 mm pe vârfurile alpine.

Repartiția pe luni a precipitațiilor în zona Brașov (la principalele Stații Meteorologice din județ), este evidențiată în tabelul următor:

CANTITĂȚILE LUNARE DE PRECIPITAȚII ÎN L/MP - MEDII MULTIANUALE

Anul

Luna

Total

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

2007

38,3

30,3

44,3

25,4

23,2

38,6

44,2

152,1

89,8

60,5

45,1

54,0

645,8

2008

21,9

8,3

32,4

62,3

59,4

72,8

149,4

26,0

48,6

88,8

35,0

24,9

629.8

25,5

TG A

40,4

Al A

84,4

no o

125,2

82,8

AC A

74,5

28,8

32,8

669,7

2010

56,8

32,4

44,3

61,8

89,6

125,0

182,0

96,2

50,2

22,4

14,7

66,2

841,6

2011

25,0

25,2

17,5

61,0

60,0

110,6

53,8

35,2

20,6

48,6

2,2

30,7

490,4

2012

38,0

25,4

21,0

88,2

145,2

45,4

27,2

38,8

33,8

35,2

H,4

46,4

556,0

2013

24,6

24,5

32,8

36,0

107,6

98,8

31,0

76,2

72,8

77,4

26,8

8,4

616,9

2014

27,4

3,4

34,9

118,5

94,4

76,0

115,4

60,6

34,4

59,8

60,8

41,3

726.9

2015

40.7

31.7

58.0

28.0

44.8

175.6

42.4

22.6

111.0

31.8

35.3

11.6

633.5

2016

33,5

11,0

26,0

98,4

101,0

121,4

28,8

85,8

38,0

96,4

38,4

23,0

701,7

2017

20,1

23,9

35,6

45,6

84,2

74,2

111,6

67,6

68,4

57,0

45,8

47,6

681,6

Brașov - precipitații maxime în 24 ore (l/mp)

Anul

Luna

Total

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

2007

21,0

7,3

20,3

9,2

8,2

9,2

22.0

49,6

28,8

27,9

12,8

8,5

49,6

2008

8,9

4,4

6,2

27,4

17,8

31,6

42,4

16,8

14,4

60,0

22,4

9,7

60,0

2009

6,8

18,8

8,6

10,2

34,4

18,6

52,4

19,0

20,8

25,0

8,3

11,2

52,4

2010

15,6

7,1

17,2

16,2

16,0

18,2

39,8

38,2

10,0

4,4

7,0

22,0

39,8

2011

8,5

10,2

6,4

16,4

17,4

23,8

13,8

27,0

15,0

32,2

2,0

11,0

32,2

2012

7,6

5,2

6,4

21,2

23,4

14,4

15,8

15,6

29,8

9,4

7,0

11,4

29,8

2013

11. 1

8,3

10,2

10,6

49,6

21,4

19,4

14,4

28,4

41,0

13,0

5,6

49,6

2014

8,6

2,6

10,0

24,1

19,4

15,8

27,4

23,0

15,8

20,8

28,4

11,2

28,4

2015

9,8

17,6

18,8

6,4

15,6

52,6

18,0

13,8

31,2

15,4

6,8

5,4

52,6

2016

16,2

4,4

7,5

33,0

30,2

27,0

11,4

33,4

16,4

28,2

18,0

8,0

33,4

2017

9,6

11,9

10,0

20,6

17,2

IM

31,6

34,8

27,8

18,8

18,6

15,9

34,8

Temperaturi medii multianuale Brașov - temperatura medie a aerului (°C)

Anul

Luna

Medie anuală

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

2007

1,6

1,2

5,1

8,8

16,4

19,2

21,0

18,9

12,4

8,1

0,5

-4,8

9,0

2008

-5,0

-1,3

4,6

9,7

13,9

18,0

18,6

19,5

12,7

9,3

2,7

-0,4

8,5

2009

-4,4

-1,8

2,6

10,2

14,1

17,6

19,2

18,3

14,2

9,2

5,4

-0,3

8,7

2010

-4,4

-0,2

3,7

9,1

14,4

18,1

19,3

19,9

13,5

6,0

7,0

-3,5

8,6

2011

-3,9

-3,8

3,3

8,1

13,4

17,3

19,5

18,9

16,0

6,6

-1,2

-0,7

7,8

2012

-4,4

-6,0

2,6

10,4

14,5

19,8

22,8

20,3

16,5

10,2

4,0

-4,1

8,9

2013

-3,8

1,0

2,6

10,6

15,8

17,8

19,3

20,2

12,4

8,5

6,4

-2,8

9,0

2014

-0,7

1,0

6,5

9,1

13,4

16,3

19,3

18,7

14,3

9,5

4,2

0,1

9,3

2015

-2,6

-0,9

3,9

7,9

15,1

17,3

20,7

19,9

16,7

8,1

5,2

0,6

9,3

2016

-3,9

4,6

4,8

11,3

12,4

19,0

19,7

18,4

15,0

6,9

2,1

-4,4

8,8

2017

-8,4

-0,8

6,6

8,7

14,3

19,1

19,3

20,0

14,8

8,8

4,4

0,2

8,9

Făgăraș - temperatura medie a aerului (°C)

Anul

Luna

Medie anuală

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

2007

1,6

1,2

6,1

9,3

16,4

19,6

21,0

19,1

12,6

8,5

-3,2

a

2008

-4,0

-0,2

4,7

9,7

14,2

18,8

19,4

20,0

13,0

9,1

2,7

0,0

9,0

2009

-3,9

-1,8

3,4

11,3

14,7

18,2

20,0

19,0

14,7

9,1

5,6

-0,6

9,1

2010

-3,8

0,9

3,6

9,3

14,6

18,4

20,1

19,9

13,9

6,3

6,3

-3,2

8,9

2011

-3,4

-3,1

4,1

9,3

-

17,9

19,7

19,2

16,0

6,3

-1,5

-0,5

*7,6

2012

-3,2

-5,7

3,4

10,8

15,2

20,2

-

20,3

16,4

9,8

3,9

-3,3

*7,2

2013

-3,3

1,5

3,1

10,9

16,2

18,2

19,5

20,7

12,8

8,7

5,9

-2,3

9,3

2014

-0,5

1,4

6,9

10,1

13,8

17,1

19,5

18.9

14,9

9,7

3,7

0,9

9,7

2015

-2,0

-0,7

4,5

8,2

15,3

17,8

21,1

20,2

16,5

8,5

5,3

1,1

9,7

2016

-3,8

4,2

5,3

H,9

-

19,6

20.1

18,6

-

7,3

1,9

-4,6

**8,1

2017

-

0,0

6,7

9,0

14,9

19,6

19,8

20,2

14,5

8,3

3,9

0,1

*10,6

Temperaturi maxime multianuale Brașov - temperatura maximă a aerului (°C)

Anul

Luna

Maxima anuală

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

2007

11,8

13,1

19,2

21,7

29,7

33,9

37,2

35,5

26,5

22,4

11,6

9,8

37,2

2008

10,3

16,6

18,3

24,3

28,8

30,7

33,0

33,4

33,3

24,3

20,7

16,1

33,4

2009

13,3

14,7

23,7

22,2

27,8

30,1

32,4

31,9

29,5

25,4

21,9

14,3

32,4

2010

16,9

16,8

21,8

Q ^1,0

27,8

33,0

T-T

33,1

26,3

17,2

z, ±,v

12,8

33,1

2011

9,6

9,6

19,9

20,5

26,6

30,4

32,1

32,3

29,1

24,6

16,2

12,9

32,3

2012

6,1

9,8

19,2

28,5

30,4

32,6

35,4

37,0

30,8

30,6

20,2

10,4

37,0

2013

12,5

13,1

20,9

30,0

29,8

32,2

33,5

34,3

24,1

24,0

21,1

14,1

34,3

2014

13,4

16,4

21,6

21,5

26,6

28,7

30,2

32,8

28,2

25,3

19,5

13,1

32,8

2015

13,4

15,3

21,4

24,2

28,9

30,7

33,0

34,2

34,9

22,1

17,8

12,9

34,9

2016

11,5

19.3

20.4

26.8

27.7

34.2

32.3

31.6

29.7

24.4

18.5

10.2

34.2

2017

6,4

16,9

24,0

25,7

26,0

31,6

34,6

36,9

31,1

23,7

17,9

13,3

36,9

Făgăraș - temperatura maximă a aerului (°C)

Anul

Luna

Maxima anuală

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

2007

13,6

13,1

20,0

23,5

30,6

34,2

37,5

34,6

28,0

22,3

12,7

12,2

37,5

2008

12,0

18,3

17,0

23,7

29,5

31,5

34,0

35,2

34,0

24,4

21,9

18,0

35,2

2009

13,5

15,5

23,7

23,0

29,4

31,4

33,1

32,5

29,6

26,4

20,7

12,3

33,1

2010

18,8

17,1

22,7

24,2

28,3

34,1

32,2

33,8

26,0

18,4

21,8

15,9

34,1

2011

9,9

9,9

20,4

21,2

27,5

31,5

34,1

33,8

31,1

25,5

18,0

13,0

34,1

2012

5,5

6,0

21,0

28,7

30,2

33,4

36,7

38,0

32,2

31,2

18,3

9,1

38,0

2013

9,1

13,7

18,9

29,9

29,9

32,9

34,5

35,7

26,4

25,7

24,1

11,4

35,7

2014

11,6

17,8

22,0

22,4

26,4

29,8

30,8

35,5

28,4

25,9

21,2

13,5

35 5

2015

13,7

15,1

22,9

24,5

28,0

31,9

33,5

34,5

34,5

22,2

17,9

14,4

34,5

2016

8,6

19,6

20,4

26,6

28,2

33,2

33,9

32,6

30,3

24,6

19,2

9,1

33,9

2017

5,1

20,1

24,9

26,9

26,8

33,7

33,2

36,2

31,1

27,2

14,6

13,2

36,2

Temperaturi minime multianuale Brașov - temperatura minimă a aerului (°C)

Anul

Luna

Minima anuală

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

2007

-12,5

-13,0

-5,2

-3,6

-2,6

8,1

6,5

7,2

0,6

-4,0

-14,3

-19,5

-19,5

2008

-20,0

-21,5

-7,1

-0,8

1,6

4,1

7,1

6,1

1,0

-3,7

-16,3

-22,9

-22,9

2009

-24,2

-19,4

-9,6

-3,5

-0,6

5,9

7,6

7,3

2,0

-3,7

-7,5

-20,4

-24,2

2010

-30,2

-20,0

-12,1

-3,8

4,1

6,1

10,5

7,6

3,0

-6,3

-6,7

-18,3

-30,2

2011

-22,5

-23,0

-12,2

-3,4

0,2

7,9

9,5

5,3

4,3

-7,8

-12,1

-12,1

-23,0

2012

-25,9

-26,5

-16,3

-4,6

5,1

7,2

10,3

6,9

4,3

-3,1

-6,5

-23,1

-26,5

2013

-22,3

-13,4

-10,5

-1,3

2,6

5,9

7,6

7,8

0,0

-5,4

-8,6

-13,8

-22,3

2014

17,8

-17,9

-5,0

-0,5

0,6

6,8

7,9

4,4

-1,6

-3,0

-8,4

-25 2

2015

-33,3

-17,6

-6,8

-5,1

4,1

6,2

8,2

8,4

3,8

-4,4

-7,4

-11,5

-33,3

2016

-29,4

-7,6

-7,3

-3,2

1,1

7,0

6,8

7,6

1,1

-3,3

-8,5

-20,0

-29,4

2017

-29,0

-19,2

-3,7

-3,6

0,8

7,6

7,9

5,1

-2,1

-2,8

-5,9

-11,5

-29,0

Anul

Făgăraș - temperatura minimă a aerului (°C) Luna

Minima anuală

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

2007

-9.5

-13.2

-3.4

-3.0

-3.5

8.0

6.4

8.0

1.1

-3.5

-11.0

-14.6

-14.6

2008

-17.7

-18.6

-5.5

0.8

2.0

6.3

7.3

5.2

0.5

-2.8

-14.1

-16.5

-18.6

2009

-21.0

-18.5

-7.3

-1.4

-0.5

4.6

8.1

8.0

3.1

-3.5

-6.4

-19.2

-21.0

2010

-27.0

-17.4

-9.1

-1.6

4.7

5.7

10.9

7.9

3.9

-5.9

-6.3

-19.3

-27.0

2011

-20.0

-20.5

-10.1

-1.3

-1.3

8.5

7.8

5.5

3.3

-7.7

-13.0

-14.4

-20.5

2012

-22.5

-24.0

-10.0

-5.2

6.9

8.6

8.4

5.0

1.2

-3.9

-5.4

-22.6

-24.0

2013

-20.2

-11.4

-7.9

-0.8

3.7

5.6

7.5

8.6

0.2

-4.8

-5.0

-11.1

-20.2

2014

-13.4

-16.4

-5.1

-0.8

0.6

7.4

7.7

5.2

-0.3

-2.8

-7.8

-23.8

-23.8

2015

-29.5

-14.3

-5.1

-3.4

4.7

6.9

7.5

8.2

1.1

-4.8

-6.5

-12.0

-29.5

2016

-24.9

-6.6

-6.6

-0.8

3.8

7.9

8.4

7.3

0.7

-3.4

-6.6

-20.3

-24.9

2017

-29.9

-17.0

-4.9

-3.0

0.9

9.6

9.0

5.4

-0.3

-2.8

-5.0

-10.9

-29.9

râuri, au atins următoarele valori:

Nr. crt.

Stație Hidrometrică / curs apă

Data/perioada

Cantitatea

(1/m2)

1.

SH Podu Olt (râul Olt)

21.05-06.06.2012

114,0

2.

SH Feldioara (râul Olt)

28.05-29.05.2003

91,2

16.06-17.06.2015

61,4

3.

SH Hoghiz (râul Olt)

09.06-15.06.2011

89,5

21.05-06.06.2012

183,4

4.

SH Babarunca (pr. Tărlung)

23.03.2007

110,5

11.08-12.07.2009

104,3

12.04-15.04.2011

76,3

13.04-19.04.2012

98,0

21.05-06.06.2012

127,6

24.05-28.05.2016

97,5

5.

SH Teliu (pr. Teliu)

02.06-04.06.1988

117,7

05.08-08.08.2005

105,1

23.07-31.07.2010

181,5

21.05-06.06.2012

121,3

10.04-13.04.2016

99,9

24.05-28.05.2016

73,4

Nr. crt.

Stație Ilidrometrică / curs apă

Data/penoada

Cantitatea

(1/m2)

6.

SH Râșnov (pr. Ghimbășel)

21.05-06.06.2012

116,1

24.05-28.05.2016

76,8

7.

SH Dâmbu Morii (pr. Timiș)

05.07-07.07.1994

119,5

18.06-22.06.2001

127,5

05.08-o8.u8.2tx)5

ii 0,6

11.07-12.07.2009

104,4

23.07-31.07.2010

133,3

21.05-06.06.2012

106,3

24.05-28.05.2016

98,0

8.

SH Zămești (pr. Bârsa)

18.06-22.06.2001

112.3

21.05-06.06.2012

107,5

24.05-28.05.2016

67,6

9.

SH Moieciu (pr. Turcu)

10.08.2007

89,7

23.08-31.07.2010

149,4

21.05-06.06.2012

131,0

24.05-28.05.2016

98,9

10.

SH Tohanu Nou (pr. Turcu)

11.07-13.07.2009

110,5

14.08.2009

95,0

21.05-06.06.2012

107,1

24.05-28.05.2016

79,0

11.

SH Dumbrăvița (pr. Homorod-Ciucaș)

06.07-07.o7.1994

iuo,u

12.04-15.04.2011

62,5

10.04-13.04.2016

65,0

11.07-12.07.2017

54,0

12.

SH Dopca (pr. Valea Mare)

09.06-15.06.2011

93,9

oi n< aa nz; onio

1 .    W. V» V.l-M

1 0*7 Q

A V /

26.07-27.07.2014

48,0

16.06-17.06.2015

124,8

13.

SH Rupea Gară (pr. Homorod)

21.05-06.06.2012

102,8

14.

SH Dacia (pr. Cozd)

05.08.2005

84,0

21.05-06.06.2012

93.3

15.

SH Felmer (pr. Felmer)

19.08.2005

48,0

30.06-01.07.2011

90,1

16.

SH Șercaia (pr. Șercaia)

18.06-22.06.2001

113,8

21.05-06.06.2012

129,3

17.

SH Făgăraș (pr. Racovița)

21.05-06.06.2012

111,3

24.07-25.07.2U 14

50,2

03.07-04.07.2017

52,3

2.3. Rețeaua hidrografică

Nr. crt.

Râul - Stația Hidrometrică

Debite medii multianuale

Nivel maxim istoric

1

Olt - Podu Olt

24,2

H = 505 cm /10.05.2005 (499,56 mdM)

2

Olt - Feldioara

39,4

H = 592 cm / 04.06.1998 (488,499 mdM)

xjkașvV, iu. 'vum \itCâLux5 iu

n, mai ^»wi >*4, iviCluii. O^Go/42.oo.oo, îaX. 12/52

Nr. crt.

ivitul — outția xnui uuicti iva

Debite medii multianuale

KT!,.x|            Î~x.____

uiaAiiii laium

3

Olt - Hoghiz

50,6

H = 519 cm/ 1988

4

Ramura Mică -Babarunca

0,513

H = 203 cm / 1975 (889,222 mdM)

5

Tărlung - Babarunca

1,03

H = 254 cm / 1975 (890,084 mdM)

6

Teliu -Teliu

0,491

H = 195 cm / 27.05.1991 (539,696 mdM)

7

Ghimbașei - Râșnov

1,98

H = 248 cm / 02.07.1975 (632,57 mdM)

8

Timiș - Dâmbu Morii

1,28

H = 292 cm / 18.06.1981 (684,45 mdM)

9

Bârsa - Zămești

3,37

H = 185 cm / 12.07.2009 (670,86 mdM)

10

Turcu - Moieciu De Sus

0,325

H = 103 cm / 26.04.2012 (1100,01 mdM)

11

Turcu - Tohanu Nou

2,24

H = 284 cm / 02.07.1975 (689,73 mdM)

1O

X

TAi»»-»-»Ț»m rti4-o X XXXXXXXXX XXXX ViUVUl^  JlZUIXXUX 4* » XțXX

111

X ,X X

KJ — '2'74     1 (VI (\& 1 QG4 (^03 QOA

XX      A -V VXXX > XX # .XX XX. X  -XT        ,XX>< XX XXXXX1 VX ț

13

Valea Mare -Dopca

0,136

H = 198 cm / 17.06.2015 (497,779 mdM)

14

Homorod - Rupea Gară

3,59

H = 530 cm /1975

15

Cozd - Dacia

0,454

H = 410 cm / 16.07.1998 (468,59 mdM)

16

Felmer - Felmer

0,118

H = 310 cm / 19.08.2005 (463,89 mdM)

17

Șercaia - Șercaia

3.43

H = 300 cm / 30.06.2011 (440.852 mdM)

18

Racovița - Făgăraș

1,94

H = 232cm / 11.06.2011 (424,477 mdM)

19

Breaza - Breaza

1,65

H = 257 cm / 10.06.1991 (780,355 mdM)

în alcătuirea resurselor de apă ale județului intră, pe de o parte, apele subterane (freatice și de adâncime), iar pe de altă parte, apele de suprafață (rețeaua de râuri, lacuri naturale și artificiale).

Apele subterane:

In funcție de condițiile geologice, se deosebesc două zone principale:

  • - o zonă montană cu roci mai consistente (șisturi cristaline, calcare, gresii) unde stratul acvifer se află de regulă, la adâncime;

  • - o zonă joasă (incluzând șesurile depresionare, luncile și terasele Oltului), în care materialele sedimentare detritice mai moi (pietrișuri pleisțoeene, nisipuri holoeene) au o grosime mare, permițând constituirea unor orizonturi acvifere destul de bogate și cu calități corespunzătoare pentru diferite utilizări.

în sectorul Țara Bârsei se remarcă ape de adâncime de bună calitate, apa freatică se găsește la o adâncime de la 1 - 2 m până la 10 -15 m, mai ridicată în zona Sânpetru - Hărman - Prejmer, cu un debit până la 61/s.

în sectorul Rupea - Homorod apele de adâncime nu oferă debite importante de apă de bună calitate; apa freatica, de mică adâncime și grosime are debite scăzute, fiind puternic influențate de regimul ploilor; apa freatică din lunca Oltului aferentă acestui sector, înregistrează un debit de 0,2 mc/s.

In sectorul Făgăraș, unde straturile de pietriș și nisip cuaternar ating grosimi de 35-40 m, stratul acvifer se află la o adâncime ce nu depășește 60-70 m, iar debitul exploatabil din aceste depozite este de 1-5 1/s.

Pr* teritoriul județului Rrasnv n cantitate mare de ană anare snh formă de izvoare în snecial în zona - u      *             -■»          ........ x -x                                        ...... X

de munte. Izvoarele ce apar în zona munților Ciucaș și Bucegi au un debit de circa 100 1/s și sunt captate pentru alimentarea cu apă a Brașovului. în zona calcaroasă a munților Piatra Craiului există numeroase izvoare carstice, unele din ele având un debit maxim de peste 600 1/s. Multe izvoare apar pe linia de front inferior a piemonturilor, ale căror materiale permeabile facilitează o acumulare abundentă a apelor de infiltrație.

în ansamblu, resursele de apă subterana ale județului sunt considerabile și pot aduce o contribuție substanțială la satisfacerea necesarului de apă a acestei zone.

Apele de suprafață:

Teritoriul județului Brașov se încadrează (în marea majoritate) în bazinul hidrografic superior al Oltului, care străbate județul pe o distanță de circa 200 km, de la confluența Râului Negru până la confluența Râului TTcea Intre aceste limite Oltul nrimeste numeroși afluenți dintre care cei mai imnnrtanti sunt ne x            *   ■                     »                   »                                                           x-             »             ■» x -

partea dreaptă: Aita, Baraoltul, Vârghișul, Homorodul Mare cu Homorodul Mic și Valea Mare, Ticușul, Felmerul și Cincu, iar pe partea stângă: Tărlungul, Timișul cu Ghimbășelul, Bârsa, Vulcănița, Homorod-Ciucaș, Crizbavul, Bogata, Comana, Veneția, Șercaia, Mândra, Sebeșul, Berivoiul, Dejanul, Breaza cu Pojorâta, Sâmbăta, Viștea cu Viștișoara, Ucea.

Cursurile de apă care izvorăsc și/sau traversează județul Brașov aparțin în marea majoritate bazinului u:sr\A n/                             ~           ___i.        o o/ j;.. i._..__.x

tnuiu&iaiiv vyit ^*1 /o uui luugtiiita tviaia a vuiauiitui uv apa/, zu um lun^iiiiva vuiauuiui uu apa uiți juuvț aparțin bazinului hidrografic Buzău, 2 % din lungimea cursurilor de apă aparțin bazinului hidrografic Mureș, iar 1 % din lungimea cursurilor de apă aparțin bazinului hidrografic Ialomița.

Debitele medii multianuale și nivelurile maxime istorice înregistrate la Stațiile hidrometrice din rețeaua națională amplasate pe cursurile de apă din județul Brașov, aferente bazinului hidrografic Olt, simt prezentate în tabelul alăturat:


Dispoziția rețelei hidrografice este, în general, convergentă, toate râurile care izvorăsc din munți curgând spre depresiuni unde simt colectate de Râul Olt, de-a lungul acestuia formându-se câteva arii de convergență, cum sunt cele de la Lunca Câlnicului, Feldioara, Augustin, Homorod și Făgăraș. Densitatea rețelei râurilor este mai mare pe versantul nordic al munților Făgăraș și în depresiunea adiacentă unde ajunge până la 1,4 km/kmp (una din cele mai mari valori din țară). Pe măsură ce altitudinea scade și dependent de aceasta și cantitatea de precipitații, densitatea scade, înregistrând 0,6 - 0,7 km/kmp în câmpia depresionară. Qghjtiiț anual «l oițiiiiij îjircgistrcăză 30 mc/s             crescând lă 50 mc/s Îs Făgăraș. In compsmțic cu

Oltul, afluenții acestuia au debitele mai mici, dar nu neglijabile: Ghimbășelul 1,8 mc/s la Râșnov și 2,8 mc/s la confluența cu Oltul, Bârsa 2,9 mc/s la Zămești, Homorodul Mare 4,3 mc/s, Viștea 0,5 mc/s.

Tabloul apelor de suprafață este completat cu lacurile glaciare din Munții Făgărașului (Urlea, Podragu) - surse de alimentare ale unor râuri făgărășene - și lacuri artificiale utilizate fie pentru alimentarea cu apă potabilă, fie pentru furnizarea de hidroenergie.

Rețeaua hidrografică, cu o densitate mare și o alimentare bogată, dă valori mari ale scurgem, înscriind jud. Brașov în categoria zonelor afectate frecvent de viituri de mare amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii zăpezilor, combinată cu căderile de precipitații.

Scurgerea medie are valori cuprinse între 25 1/s/kmp în zona înalta și 6 1/s/kmp în depresiuni și are următoarea repartiție anuală (conform datelor statistice):

-  șn °/n dîn scurgere?, medie se realizează primăvara^

  • -  20 % din scurgerea medie se realizează vara;

  • -  15 % din scurgerea medie se realizează toamna;

  • -  15 % din scurgerea medie se realizează iama.

Zona Hoghiz-Făgăraș, mai des afectată de viituri în ultimii ani, se caracterizează printr-o creștere rapidă a nivelurilor și debitelor (în 10 - 12 ore se depășesc pragurile de apărare la Hoghiz), cauza principală fiind afluenții de pe partea dreapta a râului Olt. Se remarcă de asemenea creșterea frecvenței tenomenelor hidrologice periculoase de scurgere pe versanți, mult accentuate în zonele fără perdele forestiere de protecție (ex. corn. Șoarș, Cincu, Jibert).

Datorită lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor ce s-au executat treptat, după 1975, au fost apărate localități, importante suprafețe de teren, drumuri, căi ferate, dar pe de altă parte, s-au redus timpii de nmnaaarp crescând si niiferea de eroziune ei transnnrt r ~ - r             ■» - ■» -r     - — -j- r                   --              3- r t ~ *•

Acumulările existente duc la atenuarea și controlarea doar parțială a undelor de viitură.

Repartiția pe bazine hidrografice a lungimii cursurilor de apă, a suprafețelor apelor curgătoare, a

suprafețelor acumulărilor și canalelor de derivație este prezentată în tabelul de mai jos:

Denumire hayțn hidrografic

Lungimi cursuri de apă (km)

Suprafețe ape curgătoare (ha)

Suprafețe >»ai« (ha)

Suprafețe q<*ijirnnI3ir,î " (ha)""""

Suprafețe canale, derivații (ha)

Suprafețe amenajări piscicole (ha)

Suprafețe «alta arw

—* ** — (ha)

Total suprafețe lucii apă (ha)

Total bazin hidrografic Olt

2011,45

2155,49

4,50

704,76

18,86

21,06

20,67

2925,34

T/ital ho'zir»

A      W«HI

hidrografic Mureș

38,50

72,31

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

72,31

Total bazin hidrografic Ialomița (Prahova)

25,00

9,95

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

9,95

Total bazin hidrografic Buzău

72,00

99,37

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

99,37

TOTAL ¥TTTWT?'T’ t» V/ MU ț BRAȘOV

4£. Aff

hM t

4 CA

W4

i o o/r lUțUV

51 AX

t

?1AX A*7

Sistemul de Gospodărire a Apelor Brașov (SGA Brașov) administrează cursurile de apă din Bazinul hidrografic Olt de pe raza județului Brașov, prin 19 Stații Hidrometrice (Podu Olt - r. Olt, Feldioara - r. Olt, Hoghiz - r. Olt, Babarunca - pr. Tărlung, Babarunca - pr. Ramura Mică, Teliu - pr. Teliu, Râșnov - pr.

OlOțV*, »U. 1*111101 V 11CUZ.U1, IU. 11, WU -1W1 z-t, icicivil. UiVO/IX.,00.00, 1C1A.              _> i

14/52

Ghimbășel, Dâmbu Morii - pr. Timiș, Zămești - pr. Bârsa, Moieciu de Sus - pr. Turcu, Tohanu Nou - pr. Turcu, Dumbrăvița - pr. Homorod Ciucaș, Dopca - pr. Valea Mare, Rupea Gară - pr. Homorodu Mare, Dacia - pr. Cozd, Felmer-pr. Felmer, Șercaia - pr. Șercaia, Făgăraș - pr. Racovița, Breaza - pr. Breaza).

Lacuri, iazuri, lacuri de acumulare, acumulări piscicole aflate în evidența SGA Brașov, simt prezentate în anexa nr. 2 a.

Amenajări hidrotehnice: la nivelul județului Brașov există o gamă largă de lucrări hidrotehnice -diguri^             nlhii* consolidări msl acumulări^      ană nanalf* ci derivații

Principalii deținători ai acestor lucrări sunt Administrația Națională „Apele Române” - Sistemul de Gospodărire a Apelor Brașov, Administrația Națională de îmbunătățiri Funciare - Filiala Brașov și S.C.

Hidroelectrica S.A.- Sucursala Hidrocentrale Sibiu, respectiv:

Lucrare hidrotehnică

U.M.

S.G.A. Brașov

A.N.LF. Brașov

Hidroelectrica

Acumulări permanente (Volum total)

tvUl rv»3

TI 041

• •

-

A 401

*5 *' *

Ac. nepermanente (Volum total)

mii. m3

0,107

-

-

Diguri

km

310,336

-

17,9 dig contur baraje

l\.VgUlUllZj<Ul

kîtî

mo nor

W, / T'U

Consolidări de mal

km

66,863

-

Canale, derivații

km

43

-

Conducte aducțiune

km

20,079

-

Canale desecare

km/ha

-

2559,711 / 76964

Prize apă

buc

3

-

M.H.C.

buc

4

10

Aceste lucrări se găsesc în principal pe r. Olt, cât și pe afluenții principali ai acestuia: Tărlung, Ghimbășel, Bârsa, Homorod Ciucaș și Homorod .

Lucrările de îndiguire au fost dimensionate în general la o asigurare de calcul de 5 % pentru localități și 10 % pentru terenurile agricole.

Lucrările apără îndeosebi intravilanul unor localități, dar și terenuri agricole sau alte obiective socio-economice:

  • -  pe r. Olt sector îndiguit: Lunca Câlnicului, Podu Olt, Feldioara, Colonia Reconstrucția, Rotbav, Măieruș, Apața, Ormeniș, Augustin, Racoș, Mateiaș, Dopca, Bogata Olteană, Hoghiz, Ungra, Comăn?.

  • -  pe r. Olt zona ac. Voila si Viștea (diguri contur): mun. Făgăraș, Beclean, Voila, Sâmbăta de Jos, Olteț, Rucăr, Viștea de Jos, Ucea de Jos, Feldioara;

  • -  pe pr. Tărlung aval ac. Săcele (acumulare-atenuare viitură și dig zona Teliu): Săcele, Tărlungeni, Cărpiniș, Budila, Prejmer, Stupinii Prejmerului, Teliu, Lunca Mărcușului;

  • -  pe pr. Ghimbășel sector îndiguit: cartier Stupini-Brașov, Bod Colonie, Bod Sat, extravilan Sânpetru;

  • -  pe pr. Bârsa sector îndiguit: Hălchiu, Bod Colonie, Feldioara, extravilan Brașov;

  • -  pe pr. Homorod Ciucaș sector îndiguit și ac. Holboșel: Vlădeni, Dumbrăvița, Satu Nou, Feldioara;

  • -  pe pr. Pănicel (Sohodol) sector îndiguit: Râșnov; ne nr Valea Seacă- RnHila-

  • -  pe pr. Valea Mare (Dopca) aval ac. Dopca (acumulare-atenuare viitură): Dopca;

  • -  pe pr. Homorodu Mare sector îndiguit: Ionești, Drăușeni, Cața, Homorod, Rupea Gară, Ungra;

  • -  pe pr. Homorodu Mic sector îndiguit: Jimbor, Mercheașa, Homorod

  • -  pe pr. Cozd sector îndiguit: Jibert, Lovnic, Rupea, Homorod;

  • -  pe pr. Sebeș sector îndiguit: Hârseni, Sebeș, Ileni;

  • -  pe pr. Cincu: Cincșor;

  • -  pe pr. Viștea: Viștea de Jos.

    r»—


    11 ..4 cmiu

    15/52


/n/o/^ oo oo fk... avo/ci ic 7'7

iu.\, wm         >

  • 2.4. Pnniilatia

Populația totală stabilă a județului Brașov în anul 2017 conform datelor primite de la Direcția Județeană de Statistică Brașov a fost de 632.941 de locuitori, din care 73,02 % locuitori ai municipiilor și orașelor, iar 26,98 % ai satelor și comunelor.

48,45 % din populația județului Brașov sunt persoane de sex masculin, iar 51,55 % sunt persoane de sex feminin. (Anexa 3a)

Structura popuiației pe naționaiitați ia recensământul din 20 i 1, potrivit iiberei declarații a persoanelor recenzate, a fost următoarea: români - 82,53 %, maghiari - 7,22 %, rromi - 3,37%, germani - 0,53 % și alte naționalități - 6,33 %. (Anexa 3b)

Densitatea populației a avut o creștere lentă, astfel că dacă în 2001 era de 117,2 loc/ km2 în anul 2017 a fost de 118,01 loc/km2.

în mediul urban suprafața locuibilă însumează 5365850 m2 (din care 3.606.545 m2 în municipiul Brașov), iar suprafața locuibilă reprezintă 72% din totalul pe județ.

Mișcarea naturală a populației conform datelor primite de la Direcția Județeană de Statistică Brașov pentru perioada 2012-2016 este redată de anexa nr. 3c la prezentul document.

2.5. Căile de transport

Rețeaua de drumuri publice a județului Brașov are o lungime de 1490,608 km. Brașovul este străbătut de Coridorul 4 European și drumul european E 60.

Prin județ trec următoarele căi rutiere:

  • -   șosele internaționale:

  • -  principale E 60: Hamburg - Praga - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Târgu Mureș -Brașov - București - Constanța;

  • -  secundare E 574: Craiova - Pitești - Brașov - Târgu Secuiesc - Onești - Bacău:

  • -  drumuri naționale: 395,974 km;

  • -  drumuri județene: 772,187 km;

  • -  drumuri comunale: 322,445 km;

Cele 8 drumuri naționale care traversează județul sunt clasificate în:

  • -  drumuri europene: DN 1, DN 11, DN 13, DN 73, având o lungime de 269,330 km.

  • -  drumuri principale: DN i A, DN 10, în lungime de 53,779 km.

  • -  drumuri secundare: DN 73B, DN 73A, în lungime de 72,865 km.

Conform datelor obținute de la Direcția Județeană de Statistică Brașov, la nivelul județului până în anul 2016, au fost modernizate drumuri pe o lungime de 800 de km. Densitatea drumurilor publice la 100 de km2 la nivel de județ este de 31.

Harta rutieră a județului Brașov, este prezentată în anexa nr. 4.

Județul Brașov dispune de o rețea de cale ferată în lungime totală de 353 km, din care 184 km este electrificată. Densitatea liniilor de cale ferată la 1.000 km2 este de 65,8 km și situează județul pe locul 7 în țară. Din totalul liniilor de cale ferată cu ecartament normal, 222 km reprezintă linii cu o cale, iar 131 km linii cu două căi. Circulația feroviară se realizează în cadrul județului pe 4 magistrale și o linie CF, astfel:

  • -  Magistrala 1 - București - Predeal - Brașov în partea de sud, linie dublă, electrificată; îviagistraia 2 - Brașov - Sibiu - partea de vest, linie simpiă,

  • -  Magistrala 3 - Brașov - Sighișoara - în partea de nord, linie dublă electrificată;

  • -  Magistrala 4 - Brașov - Miercurea Ciuc în partea de nord-est, linie simplă electrificată.

Brașovul este imul din cele mai importante noduri de cale ferată, Regionala CFR Brașov deservește 6 județe cu peste 104 stații amenajate.

Harta generală a rețelei feroviare CFR este prezentată în anexa 4a.

La nivelul județului Brașov există 9 tuneluri feroviare, astfel: Tunelul Mare Predeal linia I - dreapta, Tunelul Mare Predeal linia II - stânga, Tunelul Mic Predeal linia I - dreapta, Tunelul Mic Predeal linia II -stânga, Tunelul Columbelul, Tunelul Morii, Tunelul Dealul Negru și Tunelul Beia. Caracteristicile tehnice ale tunelurilor feroviare din județul Brașov sunt prezentate în anexa 5.

Județul Brașov nu dispune de aeroporturi comerciale, pe teritoriul acestuia existând patru aeiuuiuiumi spomve, ia oanpeuu, vjiiiiiiuav, riejinvi și z^anieșu, piecuiu și uei ueiipoituii - uiia apaițuianu I.A.R. Ghimbav, celelalte două fiind MIR AERO Brașov și Cobrex Brașov (Anexa 5a).

Spațiul aerian al județului este tranzitat de 3 culoare aeriene.

Teritoriul județului este traversat de la nord la sud de o conductă magistrală pentru transportul gazelor naturale de la exploatațiile din centrul Transilvaniei în partea de sud a țării.

Brașov, str. Mihai Viteazul, nr. 11, cod 500174, telefon: 0268/42.88.88; fax: 0268/54.35.37

16/52

Județul Brașov are o rețea de conducte de gaze naturale de înaltă, medie și joasă presiune în lungime totală de 1.294 km. Debitul instalat este de 80.125 NmJ/h. începând cu anul 1990 au luat ființă noi rețele și s-au întocmit studii de fezabilitate pentru o serie de alte localități.

Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Brașov la sfârșitul anului 2016, lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor naturale în județ a fost de 1627,9 km. în județul Brașov, un număr de 42 de localități (dintre care 10 orașe) beneficiază de alimentare cu gaze naturale.

In prezent, economia județului Brașov este una foarte diversificată, cu accente puternice în domeniul industriei, comparativ cu anul 2008 când ne prezentam ca un județ preponderent comercial. în județul Brașov s-au dezvoltat industria construcțiilor de mașini, industria prelucrării metalelor, industria farmaceutică, alimentară și de prelucrare a lemnului, dar și domeniul construcțiilor, al transportului și serviciilor.

Este încă loc de creștere în activități precum: agricultură, intermedieri financiare și asigurări, activități profesionale, științifice și tehnice, informatică și comunicații, protecția mediului, dar și industrie, turism, construcții și infrastructură (autostradă, aeroport, terminal intermodal, spital regional).

Se valorifică superior resursele naturale și produsele agricole din zonă, ponderea cea mai mare fiind deținută de ramurile.

  • -   agricultură, vânătoare și silvicultură: 344 unități de profil;

  • -   industrie extractivă: 23 unități;

  • -  pescuit și piscicultura: 22 unități;

Alte ramuri de activitate în județ:

  • -  industrie prelucrătoare: 2134 unități;

  • -  energie electrică și termică, gaze și apă: 32 unități;

  • -   construcțu: 1783 unități;

  • -  transport, depozitare și comunicații: 1207;

Sectorul zootehnic este compus din următoarele efective de animale:

  • -  bovine: 9120 capete;

  • -  suine: 55406 capete;

  • -  ovine: 12150 canete’

  • -  păsări: 2.094.982 capete;

în anexa 6 este prezentată lista cu exploatațiile zootehnice de pe teritoriul județului, iar în anexa 7 catagrafia speciilor de animale pe localități pentru anul 2018 în județul Brașov.

Turismul: județul Brașov, situat în partea centrală a țării, fiind traversat de importante artere de circulație rutieră și feroviară și se află în imediata vecinătate a altor zone turistice: Valea Prahovei, culoarul Kucâr - Bran, zona Sibiu - Valea Oltului și Podișul Tâmavelor.

Numeroase monumente ale naturii, între care “Poiana Narciselor” din vecinătatea municipiului Făgăraș, Mlaștinile Hărman-Dealul Lempeș, cu microclimat și floră de excepție, Tigăile Ciucașului, Abruptul Bucșoiu sau Căldarea Mălăieștilor din munții Bucegi, au o valoare peisagistică unică. Pe teritoriul județului Brașov există două parcuri naționale - Parcul Național Piatra Craiului și o parte a parcului național Rucpcn — nrerum «i dmiăzpri <si natni rlp rezervații naturale

•• • -r - - --      > - -...... 9 r ... .. - - - - - ••,      .........

Există o concentrare a facilităților turistice în partea de sud a județului, mai ales în jurul municipiului Brașov. De aici se pornește spre rețeaua stațiunilor și cabanelor din zona montană. Un interes aparte îl prezintă stațiunea turistice de interes național Poiana Brașov și zona Bran-Moieciu, stațiunea Predeal, Culoarul Bran-Rucăr, Valea Oltului. Ca stațiuni balneo-climaterice pot fi amintite: Băile Homorod, Băile Rotbav, Băile Perșani, stațiunea Zizin.

Distribuția turiștilor in funcție de destinație:

Locația

Turiști români

Pondere turiști români

Turiști străini

Pondere turiști străini

Total turiști

Pondere total turiști

Municipiul

Rracnv

261.463

48%

87.022

78%

348.485

48%

Predeal

161.479

29,5%

5.420

8%

166.899

27%

Bran-Moieciu

70.532

14,5%

7.211

9%

77.743

18%

Alte destinații

81.672

8%

6.115

5%

87.787

6%

Lhuțv*, »u. îvuluu VllCUZ,Ul, IU.

11, wu 530174, icictwii. 0268/42.88.88, Oua. 3268/54.33.37

Locația

nr»______• a.*

X Uf iști români

Pondere turiști români

nr-----’-xf

X Uf străini

Pondere turiști străini

’T1 _ J.1

x utai turiști

Pondere total turiști

din județ

Total turiști în județ

575.146

100%

105.768

100%

680.914

100%

Capacități ue primire turistică îu piincipaieie siiuctuii/unitâți de turism aie județului Brașov.

Nr. crt.

Structuri/unități de turism

Capacități de cazare

Observații

1

Hoteluri

6.128

2

Pensiuni

5.768

Vile si cabane turistice

1 517

Număr total locuri de cazare

13.413

La sfârșitul anului 2017, la nivelul județului a fost luat în evidență un număr de 955 unități de primire a turiștilor, pe diferite categorii: hoteluri - 126, hosteluri - 29, hanuri și moteluri - 9, vile turistice - 79, cabane turistice - 34, bungalouri -5, sate de vacanță - 2, campinguri și popasuri - 1, căsuțe turistice - 3, tabere de elevi și preșcolari - 1, pensiuni turistice - 255, pensiuni agroturistice -411.

Resurse naturale

în subsolurile județului se întâlnesc gaze naturale și cărbune. De asemenea, zăcămintele de ape minerale, nisip și pietriș sunt câteva din resursele ce sunt exploatate pe teritoriul județului.

Nr. crt.

Substanța minerală

Număr zăcăminte

1

Gaze naturale

4

2

Cărbune brun

1

3

Turbă

1

4

Minereuri de metale neferoase

1

5

Săruri haloide

1

6

- Bazalt

7

- Scorii bazaltice

3

- Granodiorit

1

- Calcar

8

- Dolomit

1

- Argilă comună

4

- Argilă refractară

3

- Nisip și pietriș

8

- Gresie

1

- Tufuri

1

7

Ape minerale

- Ape balneoclimaterice bicarbonate

1

- Ape carbogazoase de consum alimentar

1

- Ape clorurate sulfuroase

1

2.7. Infrastructurile locale

învățământ:

Județul Brașov dispune de unități de învățământ pentru toate nivelurile de școlarizare, astfel:

  • -  Creșe: 9;

  • -  Grădinițe de copii: 216 de unități;

  • -  învățământ primar și gimnazial: 102 de unități;

  • -   Invățărnânț liccșțl; 21 d€ Unități;

  • -   Colegii: 20 de unități;

  • -  Unități pentru învățământ special: 6 unități;

  • -   Unități cu activități extrașcolare: 11 unități.

Brașov, str. Mihai Viteazul, nr. 11, cod 500174, telefon: 0268/42.88.88; fax: 0268/54.35.37 iâ/32

Sănătate:

Sistemul sanitar din județ funcționează la un nivel corespunzător, rețeaua sanitară tund bine reprezentată în teritoriu, asistența medicală asigurându-se pentru toate gradele de urgență și pentru toate specialitățile.

Situația rețelei sanitare se prezintă astfel:

  • -   Spitale: 13;

Policlinici: 22;

  • -  Cabinete medicale de familie: 341;

  • -  Cabinete medicale de medicină generală: 5;

  • -  Cabinete medicale de specialitate: 242;

  • -  Cabinete stomatologice: 373;

  • -  Laboratoare medicale: 46

  • -  Laboratoare de tehnică dentară: 38;

  • -  Dispensare medicale: 3;

  • -  Farmacii: 263;

  • -  Depozite farmaceutice: 12.

Situația stațiilor/substațiilor de ambulanță din județ se prezintă astfel:

acordată o atenție deosebită problemelor întâmpinate de categoriile defavorizate ale populației (copii, bătrâni și persoane cu dizabilități), în prezent existând în județ mai multe centre de plasament și ocrotire.

Unitățile de cultură din județ sunt categorisite astfel:

  • -  Teatre dramatice: i;

  • -  Teatre de păpuși sau marionete: 1;

  • -  Filarmonici sau orchestre simfonice: 1;

  • -  Muzee: 33;


n_______ ik*____î


w'Wl    ivivxGtil.

19/52



C-... A-VOIC 4


Nr. crt.

Structura

Localitatea

Ha qțrnhiHonfA

Echipaje pe tură

Nr. telefon/fax

C2

B1/B2

A1/A2

Alte AMD

1.

Serviciul de ambulanță județean Brașov

Brașov

3

15

10/4

4

5/6

0268/413333 0268/416684 0268/416411

2.

Substația Codlea

Codlea

-

2

-

-

1/2

0268/250755

3.

Substația

Făgăraș

Făgăraș

-

1/2

1/1

1

2/3

0268/211666

4.

UUUDtUțlU Predeal

Predeal

-

1

-

-

1/1

0268/455903

5.

Substația Poiana Brașov

Poiana Brașov

-

1

-

-

0/1

0268/262071

6.

Substația Râșnov

Râșnov

-

1

-

-

0/1

0268/231194

7.

Substația Rupea

Rupea

-

2

-

-

1/2

0268/260588

8.

Substația Săcele

Săcele

-

1

-

-

0/1

-

9.

Substația Victoria

Victoria

-

2

-

-

1/2

0268/241520

10.

Substația Tărlungeni

Tărlungeni

-

1

-

-

0/1

0268/365422

11.

Substația Zămești

Zămești

-

1

-

-

0/1

0268/220177

12.

Substația Bran

Bran

-

î

-

-

0/1

-

Alături de asistența medicală de specialitate, se desfășoară și o susținută asistență socială, fiind

  • -  Cinematografe: 1;

Rețele de utilități: Alimentarea cu apă

Resursele de apă utilizate pentru alimentări cu apă potabilă sunt modice, având în vedere calitatea necorespunzătoare a unor surse de suprafață, precum și faptul că distribuția lor pe teritoriul județului nu este uniformă.

Resursele de upă msi iiuportuute, în funcție de sursă (subtemnă ssu de ^upră^5*^^cnn^

  • -  resurse subterane - cca. 12 m3/s;

- resurse de suprafață:

  • ■  Olt - cca. 1.200 milioane m3 la Feldioara;

  • ■  Olt - cca. 1.870 milioane m3 la Făgăraș;

  • ■  Lacul de acumulare Săcele - cca. 15 milioane m3.

  • ■  Lacul de acumulare Dopca - cca. 0,7 milioane m3;

Necesarul de apă pentru județul Brașov se ridică la cca. 6,3 m3/s, din care apă potabilă (pentru populație și industrie) 3,1 m3/s și apă industrială 3,2 m3/s.

în general, localitățile urbane din județul Brașov sunt alimentate prin sisteme centralizate cu apă de suprafață, cu stații de tratare și captări, prin puțuri forate la 50-100 m adâncime, prin puțuri săpate de mică adâncim/* nrcrum nrin drcnnri <5an izvoarp Onar mnnirininl Rracnv «i nrasul Victoria dicnnn de «urc/» suficiente pentru acoperirea necesarului de apă normat. Celelalte localități urbane prezintă un deficit important, fapt ce impune suplimentarea resurselor.

Numai o parte din localitățile rurale au sisteme centralizate de alimentare cu apă, unele dintre ele fiind în situația de a nu avea asigurate sursele pe teritoriul propriu. Studiile efectuate după 1990 (studii de soluții și studii de fezabilitate) au identificat posibilități de asigurare a unor asemenea surse.

Prelucrarea apelor uzate are un impact major asupra mediului înconjurător. Datorită lipsei de atenție acordată acestui aspect înainte de 1990, întregul sistem de prelucrare și reciclare a apelor uzate este depășit, învechit și într-o stare de funcționare precară. Pentru o evaluare exactă a investițiilor ce se impun este necesară o diagnoză a rețelei, depistarea apelor parazite și a branșamentelor defectuoase.

Alimentarea cu gaze naturale

Brașov are o rețea de conducte de ga-C naturale de înaltă, medie și joasă presiune în totală de 1294 km. Debitul instalat este de 80125 Nm3/h. începând cu anul 1990 au luat ființă noi rețele și s-au întocmit studii de fezabilitate pentru o serie de alte localități.

Alimentarea cu energie electrică

Consumul maxim de putere al județului Brașov este de cca. 340 MW în sezon de vară și cca. 370 MW în sezonul de iarnă. Acest consum este acoperit de centralele locale cu cca. 50 MW în sezonul de vară și cu cca. 6U MW în sezonul de iarnă, iar restul dm sistemul energetic național.

Consumul beneficiarilor sociali de importanță deosebită din județul Brașov pe zone se prezintă astfe

Zona

Total putere maxim cerută (MW)

Putere acoperită prin grupuri proprii

Putere neacoperită prin grupuri proprii

TOTAL JUDEȚ pp AȘOV

6520

1325

5195

din care:

Municipiul Brașov

4100

900

3200

Zona Săcele -Predeal

820

62

758

Zona Codlea

420

125

295

Zona Râșnov -Cristian - Zămești

320

70

250

Zona Făgăraș -Victoria

670

115

555

Zona Rupea

190

53

137

în anexa 8 sunt prezentate rețeaua de înaltă tensiune și sursele de energie electrică din județ.

Locuri de adunare și cazare a sinistraților: Pentru evacuarea și cazarea sinistraților pot fi folosite spațiile existente din sălile de sport, căminele culturale, școlile și alte spații existente pe raza localităților. în

DLUyWr, 2>U. IVilUCU VHCOZ.U1, 111.


li, wu 50vî74, icîciun. 0268/42.88.88, lua. 0268/54.33.37 anexa 9 sunt prezentate locurile de cazare și hrănire a sinistraților, iar în anexa 9a amplasarea taberelor de sinistrați în județul Brașov.

CAPITOLUL III Analiza riscurilor generatoare de situații de urgentă

3.1. Analiza riscurilor naturale

F'choiîiciîc meteo         perieuîoose.

Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competență

3.1.1. Furtuni și viscol

Furtunile sunt parcele organizate de aer cald și umed care au fost forțate să se ridice și să producă fulgere și tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie în atmosferă. Furtunile pot crea mai multe fenomene meteo periculoase cum ar fi ploaie torențială, vânturi puternice, grindină, fulgere și tornade. într-o furtună, se produce mișcarea aerului pe verticală și o vastă cantitate de energie este transferată. Vânturile din urma unei furtuni la suprafață ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii pot cauza pagube imense lanurilor și proprietarilor și proprietarilor în doar câteva secunde și pot răni oameni și animale. Precipitațiile produse sunt de obicei intense, dar de scurtă durată, inundațiile sunt asociate cu acest tip de precipitații. Fulgerele sunt responsabile de multe victime în fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care amenință vieți și locuințe omenești. Intren.iperea curentului cauzată de fulger sau vânturi poate cauza o întrerupere pe scară largă a activităților zilnice ale oamenilor și operatorilor economici.

în perioada 2007 - 2017, la nivelul județului Brașov nu au existat situații de blocaj rutier cauzat de viscol, doar de furtuni și vânt puternic, care au provocat căderea de copaci pe carosabil, fapt care a blocat tronsoane de drum național pe durata maximă de 4 ore.

Conform datelor statistice de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu (CMR Transilvania Sud Sibiu) în perioada de referință (2007 -2017) la Stația Meteorologică Brașov și Făgăraș s-au înregistrat următoarele măsurători:

BRAȘOV

An/fenomen

Grindină

Transport de zăpadă la sol

Vânt puternic

Vijelie

2007

leaz/ian

2 caz/ian

1 caz/feb

leaz/apr

2caz/iun

2008

1 caz/ian leaz/apr leaz/nov

2009

leaz/mar

2010

2011

1 caz/feb leaz/apr lcaz/iul

2012

  • 1 Câz/iâiî

  • 2 caz/feb

2 caz/dec

1 caz/feb leaz/apr

leaz/apr

2013

leaz/mar

2014

leaz/mar

2015

2016

2017

2caz/ian

leaz/sep

FAGARAȘ

An/fenomen

Grindină

Transport de zăpadă la sol

Vânt puternic

Vijelie

2007

1 caz/ian

2008

1 caz/ian

1 caz/feb leaz/nov

leaz/aug

Dictjvv, ou. ivuiidi vu.caz.ui, iu.

îl, tuu 500174, iclcivu. 0263/42.00.08, Îoa. 0263/54.33.37

Aiî/wuOiucu

4T-* ...»___*

uiiuuiint

Transport de zăpadă la sol

Vânt puternic

<r*•_

V IJCI1C

2009

2010

lcaz/iul lcaz/aug

2caz/ian

2011

lcaz/feb

lcaz/iul

2012

icaz/ian 2caz/feb 2caz/dec

lcaz/apr

2013

2014

2015

Icaz/rnai

2016

lcaz/nov

2017

3.1.2, Inundații

Rețeaua hidrografică destul de densă, cu o alimentare bogată, dă valori mari ale scurgerii înscriind județul Brașov în categoria zonelor frecvent afectate de viituri de mare amploare.

Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii zăpezilor, combinată cu producerea precipitațiilor de primăvară. De asemenea se produc frecvent viituri în lunile iunie-august în urma ploilor sub formă de averse.

în cursul anului 2005 județul Brașov a fost afectat de inundații de amploare în urma precipitațiilor ahunHcnțp rȘȚiițp în Innilp mai — lUTlje ȘÎ llllie — ailglîSt

Viituri asemănătoare ca amplitudine s-au produs în anii 1975, 1981, 1984, 1999, dar evoluția lor a fost diferită datorită lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor ce s-au executat în această perioadă.

Prin lucrări de îndiguire realizate au fost apărate localități, importante suprafețe de teren, drumuri, căi ferate.

Intravilanul localităților ce poate fi afectat în cazul unor accidente Ia construcțiile hidrotehnice sunt:

  • -  pe r. Olt sector îndiguit: Lunca Câlnicului, Podu Olt, Feldioara, Colonia Reconstrucția, Rotbav, Măieruș, Apața, Ormeniș, Augustin, Racoș, Mateiaș, Dopca, Bogata Olteană, Hoghiz, Ungra, Comăna;

  • -  pe r. Olt zona ac. Voila si Viștea (diguri contur): mun. Făgăraș, Beclean, Voila, Sâmbăta de Jos, Olteț, Rucăr, Viștea de Jos, Ucea de Jos, Feldioara;

_ ne nr Tăriiing ac. Săcele (scumy.lare-sțenusre viitură și dig zona Țeliv.): Săcele, Tărly.ngeni, Cărpiniș, Budila, Prejmer, Stupinii Prejmerului, Teliu, Lunca Mărcușului;

  • -  pe pr. Ghimbășel sector îndiguit: cartier Stupini-Brașov, Bod Colonie, Bod Sat, extravilan Sânpetru;

  • -  pe pr. Bârsa sector îndiguit: Hălchiu, Bod Colonie, Feldioara, extravilan Brașov;

  • -  pe pr. Homorod Ciucaș sector îndiguit și ac. Holboșel: Vlădeni, Dumbrăvița, Satu Nou, Feldioara;

  • -  pe pr. Pănicel (Sohodol) sector îndiguit: Râșnov;

  • -  pe pr. Valea Seacă: Budila;

  • -  pe pr. Valea Mare (Dopca) aval ac. Dopca (acumulare-atenuare viitură): Dopca;

  • -  pe pr. Homorodu Mare sector îndiguit: Ionești, Drăușeni, Cața, Homorod, Rupea Gară, Ungra; np nr Hnmnrrwin Mic «ectnr îndionit- limhnr Mprchpaca Hnmnrnd

r ’ r        '    ...... * - ’ - ■ -   —          -      - -  >     -  -                .    ....

  • -  pe pr. Cozd sector îndiguit: Jibert, Lovnic, Rupea, Homorod;

  • -  pe pr. Sebeș sector îndiguit: Hârseni, Sebeș, Ileni;

  • -  pe pr. Cincu: Cincșor;

  • -  pe pr. Viștea: Viștea de Jos.

Gestionarea și managementul acțiunilor sunt asigurate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Brașov, istoricul evenimentelor hidrometeorologice deosebite înregistrate în ultimii 10 am pe cursurile de apa din județ, având ca efecte formarea de viituri cu creșteri importante ale cotelor și debitelor este prezentat în anexa 2.

Brașov, str. Minai viteazul, nr. 11, coa sinii /4, telefon: UZ08/42.88.88; fax: 0208/54. jj.3/ 22/52

Situația localităților afectate de inundații defalcat pe felul inundațiilor produse, este prezentată în anexa 3.

Situația cu obiectivele aflate în zone de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice este prezentată în anexa 10.

Inundații provocate de furtuni marine

Nu este cazul în județul Brașov

  • 3,1,3, Căderi —ssive dc

3.1,3.1, Ninsori abundente

foct în civili PnctSvarii în nrnil 90D7

3.1.3.2. Blocare căi rutiere și feroviare

Căderile masive de zăpadă nu au produs blocarea căilor de circulație la nivelul drumurilor naționale din județ, circulația s-a efectuat în condiții de iarnă, însă au produs căderea de copaci pe carosabil, fapt pentru care s-a blocat circulația pe o perioadă scurtă, îndepărtarea acestora efectuându-se în timp relativ scurt (sub 4 ore).

Ca urmare a experienței anilor trecuți, s-au constatat sectoare de drumuri naționale predispuse înzăpezirii în cazul căderii unor cantități semnificative de zăpadă și a fenomenului de viscol, care necesită o sporită atenție din partea administratorilor drumurilor, astfel că s-au montat parazăpezi pentru prevenirea viscolirii zăpezii de pe zona agricolă din vecinătatea drumurilor naționale și aducerea ei pe partea carosabilă.


Din datele statistice primite de la ANM - CMR Transilvania Sud în perioada de referință (2007 -2017), conform măsurătorilor efectuate la stațiile meteorologice din județul Brașov, fenomenul de ninsori abundente a fost măsurat luând în calcul depunerea în 24 de ore a stratului de zăpadă, astfel:

Zone joase -depuneri peste 15 cm/24 ore

Zone de munte -depuneri peste 25 cm/24 ore

Stația Brașov

Stația Făgăraș

Stația Fundata

Stația Predeal

Stația

Postăvaru

Data

Grosime strat (cm)

Data

Grosime strat (cm)

Data

Grosime strat (cm)

Data

Grosime strat (cm)

Data

Grosime strat (cm)

no ni o

V* X .X.

018

23

i n nn n

009

20

ac in

IX.. 2010

35

AC IO

2010

40

A/1 A1

2007

46

23.11.2 008

18

07.04. 2015

35

09.11.

2012

38

24.03.

2007

39

26.01.2 014

20.01.2 010

17

15

28.11. 2017

04.01.

2007

33

32

26.01. 2014 05.12. 2007

35

35

  • 19.11.

  • 2007

  • 25.11.

  • 2008

37

37

21.01.2 017

15

09.10. 2011

30

23.11. 2008

32

23.11. 2008

30

05.12.

<•* ZUUd

30

03.01.

2007

29

03.01.

2007

25

26.01.

2014

28

26.01.

2012

28

26.01. 2012

27

04.02. 2007

27

1801

2016

26

14 04

2011

26

14.04. 2011

25

28.01.

2008

25

23.11. 2008

25

03.01. 2007

25

Conform măsurătorilor efectuate la stațiile meteorologice din zonele joase a județului, cea mai semnificativă depunere de zăpadă a fost măsurată în anul 2018, la Stația Meteorologică Brașov, și a fost de 23 de cm zăpadă căzută în 24 de ore. în zona de munte, stratul cel mai gros de zăpadă depus în 24 de ore a

, bU. IVlUkU VltCctiUJ, iu. » i, WU _>W1 >*+, ICiCiVil.           OO.OO, 1OA.              J i

23/52

Aceste zone sunt prezentate în tabelul de mai jos:

DN sectorul apărat de panouri parazăpezi

Dreapta/ stânga

Nr. rânduri necesare

Lungimea (m)

Observații

Panourilor ce se vor monta

Drumurilor apărate

DN1, km 185+750-

1

stânga

1

500

DN1

250 buc

DN1, km 190+000 -190+500

stânga

1

500

DN1

250 buc

DN11, km 6+500-6+574

stânga

1

74

DN11

37 buc

DN10, km 120+760-121+000

dreapta

1

240

DN10

120 buc

DN13, km 12 + 700 -

13+710

stânga

1

1010

DN13

505 buc

DN13, km 13 + 900 - 14 +

120

stânga

1

220

DN13

110 buc

DN73, km 113+900-114

+ 494

stânga

1

594

DN73

297 buc

TOTAL

3138

1569 buc

Analizând riscul de căderi masive de zăpadă, putem preciza faptul că acțiunile de intervenție au fost îngreunate de lipsa autospecialelor destinate acestui tip de intervenție (dotate cu tracțiune integrală, autofreze de zăpadă, autovehicule dotate cu plug .) atât din dotarea ISIJ Brașov, cât și din dotarea autorităților locale sau a SVSU. în tabelul de mai jos este prezentată situația cu drumurile județene predispuse la înzăpeziri, conform informațiilor primite de la Consiliul Județean Brașov - Serviciul Lucrări de întreținere și Investiții Drumuri Județene.

Nr. crt.

a ’ * • *•* ***** ** Ml>vu

1

DJ 102 I Lim. jud. Prahova - DN IA - Șanțuri

49+910-63+549

2

DJ 103 Brașov - Sânpetru - Bod - lim. jud. Covasna

10+000-15+000

3

DJ 103 A Brașov - Cărpiniș - Tărlungeni - Zizin -Dălghiu

3+500-11+000

4

EXT      ri O X___1 -                                J

jl>j ivj o javctc — v-cu puii— i aiîuiigtni — uuuiia — Teliu - lim. jud. Covasna

0+000-6+000

5

DJ 103 G Măieruș (DJ 131)- lim. jud. Covasna

1+500-2+300

6

DJ 105 Voila - Cincșor - Cincu - lim. jud. Sibiu

11+000-18+800

7

DJ 105 A: lim. jud. Sibiu - Cincu - Rotbav - Șoarș -Văleni - Lovnic - Jibert - Dacia - Rupea

29+400-37+400

8

DJ 105 P Ucea de Sus - lim. jud. Sibiu

1+000-3+800

9

DJ 106 B Vulcan (DJ 112 A) - Holbav - Paltin(DJ 106A)

2+000-4+000

10

DJ 112 A Hărman - Bod - Hălchiu - Codlea - Vulcan -DN 73A

27+000-31+000

11

DJ 112 B: Cristian - Vulcan

U+OUU-3+OOU

12

DJ 112 D Tărlungeni - Cărpiniș - Prejmer - Lunca Câlnicului

0+000-7+000

13

DJ 112 E: Tohanu Vechi - Tohanu Nou

0+000-3+300

14

DJ 112 G Peștera - Măgura - Zămești

3+000-8+000

15

tvt imn       /ni i A/i i....      ... Doroni/nw i \

*~*«f *         * ******* y     * o * j    kj* ***   * v*          a « *y

1+100-7+900

16

DJ 131 C: Augustin - Racoș - DN 13

0+000-17+000

17

DJ 730 lim. jud. Argeș-Șimea-DN73

9+600-14-500

KAJU      I-t, iciClOil. UiVOrtA.OO.OO, 1OA. UiVOZ-M. JJ. J

Referitor la manifestarea acestui tin de risc la nivelul căilor ferate nntem n reci za fantnl că în

*                                                                '  >            A                  i

perioada 2015-2017 au fost cazuri de blocare a căilor ferate în județul Brașov generate de căderi masive de zăpadă în urma căderilor de copaci pe linia ferată după cum urmează:_______________________________

Nr. crt.

Data și ora

Locul

Cauza

întârzieri

1

23.03.2013 ora 06,10-10,37

Timișul de Șnș - Predeal km. 151+200 și 148+200

Copaci căzuți pe imta de contact și topirea acestuia.

9 trenuri de călători cu + 1548 minute și un tren anulat.

2

01.10.2013 ora 11,20-21,56.

Dârste - Predeal km.

153+200

Copaci căzuți pe linia de contact și topirea acestuia.

36 trenuri de călători cu + 6097 minute și 10 trenuri anulate.

3

02.10.2013 ora 03,40-10,28

Predeal-Timișul de Sus km . 152+700

C'nnsif'i răcniți np *'•**'■•*— linia de contact și topirea acestuia.

10 trenuri

cu + 1641 minute si 2 trenuri anulate.

4

30.11.2014 ora 04,21-05,20

Brădet-Șercaia km. 40+300

Copac căzut

1 tren de călători cu + 68 minute.

5

30.11.2014 ora 07,10-07,38

Brădet-Șercaia km. 41+250

Copac căzut

3 trenuri de călători cu + 160 minute.

6

01.12.2014 ora 04,16-no

Brădet-Șercaia km. 40+500

Copac căzut.

1 tren de călători cu + 51 minute.

7

01.12.2014 ora 18,05-19,10

Brădet-Vlădeni Ardeal km. 33+800

Copac căzut.

1 tren de călători cu +

74 minute.

8

01.12.2014 ora 20,25-21,05

Brădet-Șercaia km. 40+700

Copac căzut.

1 tren de călători cu +

UV ÎIJLUIUIV.

9

01.12.2014 ora 22,20-22,40

Brădet-Vlădeni Ardeal km. 38+800

Copac căzut.

1 tren de călători cu + 27 minute.

i n IV

08.10.2015

----nrt c'y uia

10,45

Predeal-Timișu de Sus km. 149+650

Copac căzut pe linia de contact.

1 tren de călători cu + 24 minute.

11

24.11.2015 ora 08,17-11,10

Predeal-Timișu de Sus km. 148+300

Copac căzut pe linia de contact.

6 trenuri de călători cu + 550 minute.

12

07.04.2013 ora 07,40-11,21

Dârste-Predeal km. 156+600

Copac căzut pe linia de contact și topirea acestuia.

4 iienuii ue uăîăioii cu + 177 minute.

13

10.02.2016 ora 16,25-20,54

Timișu de Sus-Predeal km. 145+200

Copac căzut pe linia de contact.

15 trenuri de călători cu + 529 minute.

14

07.03.2016 ora 11,20-12,08

Predeal-Timișu de Sus km. 151+750

Creangă căzută în gabaritul LC.

4 trenuri de călători cu + 223 minute.

15

24.02.2017 ora 11,37-17.02

Dârste-Timișu de Sus km. 159+750

Copac căzut pe linia de contact.

3 trenuri de călători cu + 104 minute.

16

30.10.2017 ora 07,10-09,22

Predeal-Dârste km. 149+800

Copac căzut pe linia de contact.

8 trenuri de călători cu + 778 minute.

17

30.11.2017

Dârste-Timișu de Sus km.

Copac căzut pe linia

4 trenuri de călători cu

Brașov, str. Mihai Viteazul, nr. 11, cod 500174, telefon: 0268/42.88.88; fax: 0268/54.35.37

25/52

Nr. crt.

Duut Șî Oi tt

T ____1

LUIU1

Câuru

A

T._    ___f___•

luimziti i

ora 13,16-

17,37

155+800

de contact.

+ 245 minute.

In concluzie, cu ocazia manifestării tipului de risc analizat, cel mai mare impact asupra transportului feroviar și implicit asupra călătorilor s-a produs pe Valea Prahovei pe tronsonul Brașov - Predeal, 1            . «  •  •  1  1 f\r\ 1  .     ••     1        i          1«1«.«1    . in nnn 1

uunuucaiiu iu iniatzicu aic iuu uc ueuuii și uttuiaica a iz, acuniuiaiiu iu touu pcsic îu.wu ue uuiiuic întârziere.

Gestionarea riscului de blocare a căilor feroviare cauzate de căderi masive de zăpadă se desfășoară sub autoritatea comitetului ministerial pentru situații de urgență (CMSU - MT), al cărui președinte este ministrul transporturilor.

în cazul ninsorilor abundente, al căderilor masive de zăpadă, respectiv a blocării căilor de transport feroviar din alte cauze (furtuni sau viscol care provoacă ruperea și căderea copacilor pe căile de transport, depunerea unor suluri de zăpadă, avalanșe, căderi de pietre, fisuri sau distrugeri semnificative ale infrastructurii feroviare), activitatea se desfășoară conform Regulamentului de gestionare a situațiilor de urgență specifice tipului de risc (căderi masive de zăpadă), aprobat prin OMT nr. 1576 din 27.10.2017.

Ministerul Transporturilor, prin ordin al ministrului, constituie Comandamentul central de iarnă, care COOiuunvttză ăCuviuiicu vuiiiaiiuâmciiiclOi Opciâțiuiiăîc ălc SuuCiiuuui uni cumpuiiuic, uSigtuânu niicivcnpa pentru deblocarea căilor de transport.

Intervenția Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” SA în cazul manifestării riscului de „căderi masive de zăpadă” include:

  • -  înlăturarea copacilor, panourilor publicitare, stâlpilor rețelei electrice prăbușite de vânt/viscol pe calea ferată;

  • -  înlăturarea stratului de zăpadă de pe calea ferată până la limita în care este posibilă circulația;

  • -  repunerea în funcțiune a instalațiilor și panourilor de comandă, semnalizare și avertizare afectate;

  • -  remedierea rețelei electrice feroviare afectate.

3.1.4. Tornade

Tornadele reprezintă o mișcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene âpaf îii Spcvidi îu ZOiicic tciiipcfutc Și ÎTOpiCâic Și mi cicutc CdudSÎfOfâici Siiiiiig âCOpcfiȘUii uv CâSc, âiuOHi din rădăcini și ridică de la sol oameni, animale și autovehicule.

Nu există înregistrări de tornade sau fenomene cu caracter tomadic pe teritoriul județului Brașov, iar dată fiind topografia județului, riscul producerii acestora este redus.

3.1.5. Secetă

Un hazard natural poate fi cauzat și de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia în cazul secetei. Seceta reprezintă o perioadă extinsă de precipitații sub nivelul normal și golirea depozitelor de apă din sol. Mai simplu, aceasta se întâmplă când mai multă apă este luată dintr-un rezervor decât cea adăugată. Acesta este de obicei rezultatul unei combinații de persistență a presiunii mari într-o regiune, care produce cer senin cu precipitații puține sau neexistente și folosirea excesivă a apei pentru activitățile umane. Rezultatele secetei pot fi micșorarea producțiilor agricole, micșorarea calității și existenței apei de băut și micșorarea rezervelor de lifâîia. Astfel, când populația e îîî continua creștere și cererea de apa și mână e șî eu inâre, implicațiile secetei devin din ce în ce mai serioase. De asemenea, vegetația moare datorită secetei, riscul incendiilor crește, amenințând locuințe, culturi agricole și vieți.

3.1.5.1, Hidrologică

Nu este cazul în județul Brașov.

3.1.5.2, Pedologică

în general se tace distincție între seceta meteorologică (exprimă lipsa precipitațiilor), seceta hidrologică (când există un nivel scăzut al rezervelor de apă în subteran și suprafață), seceta agricolă (când rezerva de umiditate de la nivelul rădăcinilor nu poate asigura necesarul de apă al plantei de cultură) precum și seceta socio - economică (când cererea pentru apă, ca un bun economic, depășește oferta ca urmare a scăderii rezervelor de apă cauzate de condițiile meteorologice).

Seceta hidrologică se definește în funcție de debitul și volumul scurgerii apei în râuri pentru o perioadă de timp.

Seceta pedologică se instalează, atunci când rezerva de apă din sol are valori scăzute și deosebit de scăzute, aceasta ducând la apariția fenomenului de secetă agricolă.

Anul 2012, fiind unul secetos, au fost localități afectate de acest fenomen la nivel național.

Seceta a impus măsuri drastice în mai multe localități din județul Brașov.

Cea mai gravă situație a fost în localitatea Ticuș, unde oamenii au fost nevoiți să cumpere apă de băut, iar pentru adăparea animalelor transportau apă cu căruța din râul Olt.

Alimentarea cu apă potabilă a fost afectată la Racoș, Ungra, Măieruș, Bran, Părău, Codlea și Feldioara. Au existat restricții privind folosirea apei potabile în 7 comune din județul Brașov: Vulcan, Hoghiz, Racoș, Homorod, Rupea, Feldioara și Cristian.

A fost limitată.              spă și 12 obiective industriale, cum ar fo Mitroporos Făgăraș, Roman

Brașov, Tong Construct Teliu și Feldioara, Euroagregate, Sut - Icim.

în anul 2012, au fost compromise peste 30% din culturile agricole și s-a redus producția de lapte la toate speciile, din cauza cantității reduse de masă verde de pe suprafețele de pășuni.

Conform datelor furnizate de către Direcția pentru Agricultură Județeană Brașov, în urma existenței unei evidențe pentru perioada 2013 - 2017, pe raza județului Brașov au fost înregistrate pagube produse culturilor agricole de fenomenul de secetă agricolă, în anul 2015.

Situația culturilor afectate de secetă în perioada iunie - august 2015 se prezintă astfel:

Nr. crt.

Factorul natural de risc

Localitatea

Cultura

Suprafața afectată

1.

Secetă

Hărman

Porumb

450 bu

Cartofi de toamnă

120 ha

Soia

110 ha

2.

Bod

Pășuni

471 ha

3.

Măieruș

Pășuni

789 ha

4.

Codlea

Soia

114 ha

5.

Prejmer

Soia

183 ha

6.

Râșnov

Pășuni

12 ha

7.

Homorod

Pășuni

181 ha

8.

Budila

Pășuni

261 ha

Fânețe

572 ha

Sfecla de zahăr

21 na

Cartof

48 ha

Porumb

9 ha

9.

Crizbav

Porumb

3,50 ha

10.

Feldioara

Soia

36 ha

D rvti i  Ia

X V/X X4X1XM

0'7 l,o

V* t xxc*

Sfeclă de zahăr

152 ha

Pășune

874 ha

TOTAL

4493,5 ha


în vederea gestionării acestui tip de risc, anual se elaborează Planul de măsuri pentru prevenirea și atenuarea efectelor caniculei și a secetei la nivelul județului Brașov.

3.1.6. Temperaturi extreme

In ceea ce privește temperaturile minime, la nivelul județului Brașov, cele mai mici valori se înregistrează în zona municipiului Brașov. Numărul de nopți geroase (temperaturi minime mai mici de -10 °C) este apropiat ca valoare în întreg județul, exceptând cele din zona montană înaltă, unde sunt mai scăzute.


Temperatura (t) minimă lunară din intervalul 2007 - 2017,

Luna

Stația Brașov

rt.  j*   -waw  w

drapa ragaraș

Siația Fundata

CN 4  4 •   TA    X    V

drapa rreueai

r,.  ..  ~   77

aiaiia rosiavaru

t

Anul/ ziua

t

Anul/ ziua

t

Anul/ ziua

t

Anul/ ziua

t

Anul/ ziua

I

-33,3

8/2015

-29,9

8/2015

-21,8

9,10/201

7

-17,8

30/2007

9/2009

-23,1

10/2017

II

-26,5

2/2012

-24

2/2012

-20.8

8/2012

-21.2

17/2008

-22,6

8/2012

III

-16,3

7/2012

-10,1

8/2011

-15,5

9/2011

-13,2

26/2009

-16,5

9/2011

IV

-5,1

23/2015

-5,2

2/2012

-7

21/2017

-6,8

16/2007

-7

2/2012

V

-2,6

3/2007

-3,5

3/2007

-3,9

2/2007

-6,3

2/2007

-3,5

3/2007

VI

4,1

3/2008

4,6

15/200

3,4

2/2010

1,7

3/2008

2,6

1/2013

Bio^vv, &u. îvulicu Viteazul, iu. 11, uuu 500174, telciuii. 026o/42.oo.oo, ioa.. 02uo/54.35.37

Luna

Stafia Brașov

Stația Făgăraș

Stația Fundata

Stația Predeal

Stația Postăvaru

t

Anul/ ziua

t

Anul/ ziua

t

Anul/ ziua

t

Anul/ ziua

t

Anul/ ziua

9

VII

6,5

13/2007

6,4

13/200

7

4,7

3/2011

3

13/2007

4,8

13/2007

29/2014

VIII

4,4

29/2014

5

29/201

2

25/201

4

5

13/2016

2

31/2008

4,1

24/2017

IX

-2,1

30/2017

-0,3

30/201

7

-1,9

30/2017 18/2011

-2

20/2008

-2,4

30/2017

X

-7,8

18/2011

-7,7

18/201

1

-6,7

31/2017

-7,4

14/2007

-7,3

18/2011

XI

-16,3

24/2008

-14,1

24/200

8

-12,6

29/2007

-14,4

29/2007

-14,4

24/2008

XII

-25,2

31/2014

-23,8

31/201

4

-18 A

31/2014

-16,4

28/2008

-18 0

— — »-•

31/2014

In perioada analizată, temperaturile maxime s-au înregistrat în zona joasă a județului - în zona municipiului Făgăraș, ele fiind însă apropiate ca valoare de cele înregistrate la stația meteorologică Ghimbav. La fel, numărul de zile tropicale este mai mare în zona Făgărașului.

Temperatura (t) maximă lunară din intervalul 2007 - 2017.

Luna

t

Anul/ ziua

t

Anul/ ziua

t

Anul/ ziua

t

Anul/ ziua

t

Anul/ ziua

I

16,9

9/2010

18,8

9/2010

12,4

14/2015

7

14/2009

12,7

14/2009

II

19,3

22/2016

20,1

28/201

7

14,9

16/2016

8,7

25/2008

17,7

16/2016

III

24

23/2017

24,9

23/201

7

16,6

24/2017

11,1

30/2009

19,1

30/2009

IV

30

30/2013

29,9

30/201

3

22,5

30/2013

12,7

12/2008

27/2007

24,9

18/2016

1/2012

V

30,4

1/2012

30,6

15/200

/

23,4

1/2013

19,1

20/2008

25

1/2013

VI

34,2

21/2016

34,2

26/200

7

26,8

12/2010

22,4

26/2007

30,4

21/2016

VII

37,2

24/2007

37,5

24/200

7

29,4

23/2007

26,2

24/2007

31,9

24/2007

VIII

37

25/2012

38

25/201

2

29,7

25/20î 2

24,4

24/2007

32,8

25/20i 2

IX

34,9

18/2015

34,5

18/201

5

27,7

18/2015

22,3

8/2008

29,8

2/2015

X

30,6

1/2012

31,2

1/2012

22,6

1/2012

15,4

17/2007

25,4

1/2012

XI

21,9

7/2009

24,1

5/2013

18,8

12/2012

16,5

6/2008

20,8

6/2008

XII

16,1

4/2008

18

4/2008

13,4

4/2008

8,6

4/2008

14,6

4/2008

3.I.6.I. Depuneri de gheată, chiciură, înghețuri timpurii sau târzii

Nu s-a găsit o evidență privind manifestarea acestor fenomene și nici frecvența de producere ale acestora la nivelul județului Brașov.

'i * £.

ua.v.A. jl viei

Conform datelor primite de la Administrația Națională de Meteorologie - Centrul Meteorologic Regional Transilvania - Sud, la stațiile meteorologice Brașov și Făgăraș, în perioada de referință s-au înregistrat câteva cazuri de formare a poleiului, acest fenomen fiind mai frecvent în sezonul de iarnă și în luna noiembrie, frecvența manifestării fenomenului este mai mare în zona municipiului Brașov.

Consecințele manifestării acestui fenomen sunt traumatismele suferite de pietoni și producerea de accidente rutiere pe drumurile naționale, județene și comunale.___________________

Stația meteorologică Brașov

Stația meteorologică Făgăraș

An/fenomen

Polei

An/fenomen

Polei

2007

-

2007

-

2008

Icaz/ian

2008

-

2009

lcaz/dec

2009

-

2010

-

2010

Icaz/ian

2011

-

2011

-

2012

3caz/dec

2012

-

-

-

2014

3caz/nov;

2caz/dec

2014

3caz/nov;

2caz/dec

2015

-

2015

-

2016

-

2016

-

2017

-

2017

-

3.1.6.3. Poduri și baraje de gheată pe apă (zăpor)

Riscul producerii podurilor de gheață este mai mare pe râurile mai mari cum ar fi: r. Olt, r. Tărlung, r. Teliu, r. Ghimbășel, r. Timiș, r. Bârsa, r. Homorod, însă in perioada de referință 2007 - 2017, nu au fost astfel de situații.

  • 3.1.6.4. Poduri și baraje de gheață ne Dunăre — Nil eșțe cazul în județul Brașov

3.1.6.5. Caniculă

A se vedea date statistice la punctul nr. 3.1.6.

Conform datelor statistice, acest fenomen se produce în general în lunile iulie și august, zona Făgărașului fiind cea mai călduroasă.

în vederea gestionării acestui tip de risc, anual se elaborează Planul de măsuri pentru prevenirea și atenuarea efectelor caniculei și a secetei ia nivelul județului Brașov.

  • 3.1.7. Incendii de vegetație

3.1.7.1, Incendii la fondul forestier

Fondul forestier al județului Brașov este împărțit în ocoale silvice, după cum urmează:

  • -  ocoale silvice de stat: Brașov, Făgăraș și Teliu;

ocoale silvice private-

  • -  Brașov - RPLP Kronstadt RA;

  • -  Zămești - Piatra Craiului RA;

  • -  Codlea - Codrii Cetăților RA;

  • -  Săcele - Săcele RA;

  • -  Râșnov - Râșnov RA;

  • -  Cristian - Bucegi Piatra Craiuiui;

  • -  Tărlungeni - Ciucaș RA;

  • -  Rupea - Stejarul RA;

  • -  Măieruș - Măieruș RA;

  • -  Homorod - Pădurea Bogății RA;

Șercaia - Pădurile Șincii R A:

  • -  Voila - Pădurile Făgărașului RA;

  • -  Târgoviște - Muntenia.

în anul 2016 suprafața fondului forestier era de 205170 ha, din care cea împădurită era de 202177 ha, din care: rășinoase 70490 ha și foioase 131687.

în literatura de specialitate incendiile la fondul forestier sunt clasificate în trei grupe:

  • -  incendii care se întind deasupra pământului (de pe soi);

  • -  incendii care se întind pe vârfurile copacilor (coronament);

  • -   incendiile la sol (litieră).

oiațu», &u. îvîilitu Viteazul, iu. 11, vvu 500174, ieleiuii. 0268/42.88.88, fa a. 0268/54.3j.37 29/52

Incendiile de pădure pot fi provocate de cele mai diferite cauze care se pot grupa în următoarele grupe principale:

  • -  manipularea imprudentă de către oameni a focului în pădure (inclusiv întrebuințarea armelor de vânătoare în pădure pe timp secetos);

  • -  incendierea premeditată;

  • -  scânteile și cenușa de la locomotive sau alte mașini care străbat pădurea

  • -  trăsnetele, autoaprinderea păturii organice de pe soi; scântei produse de pietre care cad de pe stânci; razele solare care trec prin cioburile de sticlă aruncate; resturile de plante aprinse aduse de păsări și animale.

Cea mai mare capacitate de ardere o posedă pădurile de pin, zadă, brad, brad alb și alte specii de conifere, capacitatea cea mai mică de ardere prezentând-o pădurile de foioase: stejar, mesteacăn, plop de munte, fag.

Conform datelor oferite de Garda Forestieră Brașov, numărul incendiilor de pădure produse în perioada 2012-2017 sunt prezentate în anexa 11.

Harta cu riscul incendiilor la fondul forestier este prezentată în anexa 12.

3.1.7.2. Incendii la vegetație ierboasă și/sau arbustivă

Această categorie de incendii se manifestă pe toată suprafața administrativ-teritorială a județului Brașov. Procentual, cauzele probabile de incendiu se prezintă conform tabeiuiui de mai jos:

Nr. crt.

Cauze de incendiu / arderi necontrolate

Nr. intervenții

Procent

1.

Focul deschis în spații deschise

118

80,3 %

2.

Fumatul

20

13,6 %

3.

Acțiune intenționata

3

2 %

4.

Jocul copiilor cu focul

2

1,4%

5.

Scântei mecanice, electrostatice și frecare

2

1,4%

6.

Mijloace de încălzire improvizată

1

0,7 %

7.

Trăsnet și alte fenomene naturale

1

0,7 %

THT A I

1 ă'i

_

ion o/_ *. w  ztx

3,1.7.3. Incendii la culturi de cereale păioase

Pe raza județului Brașov nu au fost cazuri de incendii la culturi de cereale. Situațiile în care unitatea noastră a intervenit sunt reprezentate de incendii la resturile rezultate în urma recoltării cerealelor, fiind trArka /4a oitiiafu »V1UU    OXCCXCl-^XX j/UllVlUUXV.

3.1.8. Avalanșe

Având în vedere relieful muntos al județului, cu cote ce depășesc 2000 m în masivele Făgăraș și Piatra Craiului, există posibilitatea producerii de avalanșe pe crestele și văile despădurite, mai frecvent în masivul Făgăraș, Piatra Craiului și mai puțin în munții Ciucașului. Riscul ca aceste avalanșe să provoace victime este scăzut, întrucât în zonele respective nu se găsesc pârtii de schi sau trasee turistice deschise în sezonul rece.

în perioada de referință riscul s-a manifestat fără să producă victime omenești.

ANM - Centrul Meteorologic Regional Transilvania - Sud ne-a pus la dispoziție o situație statistică cuprinzând riscul mediu de avalanșă estimat în buletinele nivometeorologice în perioada 2007 - 2017 pentru masivele montane Bucegi și Făgăraș, pe etaje altitudinale (peste și sub 1800 m), precum și Scala Europeană o I?io111 >ii A xra 1 ono3 zl.irxA mra m'i/i           npoot iiw riCK1

ww . .            u ... u     V wti.w                             li.;..

Riscul de avalanșă mediu în perioada 2007-2017 în masivul Bucegi, la altitudini de peste 1800 m

■ 1 - redus 2 ~ moderat ■ 3 - însemnat ■ 4 - mare ■ 5 - foarte mare

Riscul de avalanșă mediu în perioada 2007-2017 în

masivul Bucegi, la altitudini mai mici de 1800 m

4 - mare              5 - foarte mare

3%                0%

2 - moderat

36%

■ 1 - redus

2 - moderat ■ 3 însemnat »4- mare «5

" fodf tc ni<3:

Riscul de avalanșă mediu în perioada 2007-2017 în masivul Făgăraș, la altitudini de peste 1800 m 5 - foarte mare          , .


Riscul de avalanșă mediu în perioada 2007-2017 în masivul Făgăraș, la altitudini de mai mici de 1800 m

4 - mare         5 - foarte mare

3%              0%


■ 1 - redus 2 - moderat ■ 3 ■ însemnat

Cala europeană a riscului de avalanșă este prezentată în tabelul următor:

RISCUL

Simbol

Stabilitatea stratului de zăpadă

Probabilitatea de declanșare a avalanșelor

Instabilitatea stratului de zăpadă este generalizată

Instabilitatea stratului de zăpadă este generalizată. Chiar și pe pantele puțin abrupte se pot produce spontan numeroase avalanșe de mari, adesea chiar foarte mari dimensiuni.

Stratul de zăpadă este puțin stabilizat pe majoritatea pantelor suficient de înclinate*.

Declanșarea avalanșelor este probabilă chiar și printr-o slabă supraîncărcare**, pe numeroase pante suficient de înclinate. în anumite situații sunt de așteptat numeroase declanșări spontane de avalanșe de dimensiuni medii și adesea chiar mari.

r

Ml

Pe numeroase pante suficient de înclinate*, stratul de zăpadă este mediu sau puțin stabilizat.

Declanșarea avalanșelor este posibilă chiar în condițiile unei slabe supraîncărcări**, mai ales pe pantele descrise în buletin. în anumite situații sunt posibile unele declanșări spontane de avalanșe medii și câteodată chiar mari.

2 -moderat

Pe anumite pante suficient de înclinate*, stratul de zăpadă este mediu stabilizat; în rest este stabil.

Declanșările de avalanșe sunt posibile mai ales la supraîncărcări mari** și pe unele pante suficient de înclinate ce sunt descrise în buletin. Nu sunt așteptate declanșările spontane de avalanșe de mare amploare.

Stratul de zăpadă este în general stabilizat pe majoritatea pantelor.

Declanșarea avalanșelor este posibilă doar izolat pe pantele foarte înclinate și în cazul unei supraîncărcări mari**.Spontan se pot produce doar curgeri sau avalanșe de mici dimensiuni.

* Zonele expuse riscului de avalanșă sunt descrise în buletinul de avalanșă (altitudinea, orientarea pantei, tipul terenului)

  • •  pante moderat înclinate: cu unghiul de înclinare mai mic de 30°;

  • •  pante înclinate: cu unghiul de înclinare mai mare de 30°;

  • •  pante foarte înclinate și periculoase: cu unghiul de înclinare în general mai mare de 40°, în funcție și dc coîifîgursția terenului, pilozitatea soluluij zonele din arironierea creștelor

** supraîncărcăre:

  • •  slabă, ușoară: schior izolat/ snowboarder coborând lin, fără a cădea; turist - fără schiuri, pe jos; grup care păstrează distanța minimă de 10 m între turiști

  • •  mare: doi sau mai mulți schiori / snowboarderi, care nu păstrează distanța.

Harta cu riscul la avalanșe este prezentată în anexa nr. 13a.

3.1.9. Alunecări de teren

Alunecările de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu, după precipitații intense, în zone predispuse la aceste fenomene și au evoluție progresivă, astfel încât desfășurarea lor se realizează într-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor măsuri de protecție.

Alunecările de teren se produc pe versanții dealurilor prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral     urmare q iînrxr Fanrvmona ria+iirala                 a mîcpari             rxralMictfi al a unnr crrrvtA

lutviut WtA U4U1U1V M IAAAVXA A VUU111V1JV 11UIU1U1V                             IWIVXIIVV, plUUUijIUl U1V UUV1

eroziuni puternice .) sau chiar ca urmare a unor activități umane.

Cu toate că nu produc pierderi și distrugeri la fel de mari ca celelalte fenomene naturale distructive, alunecările de teren sunt totuși periculoase prin posibilitatea distrugerii unor construcții, determinată de deplasarea rocilor sau prin acoperire. Pot, de asemenea, bara cursul unor ape curgătoare creând locuri de acumulare temporare sau permanente, sau pot produce chiar distrugerea unor baraje.

Pe teritoriul județului fenomenul este destul de răspândit, fără însă a provoca victime umane sau pagube materiale deosebite.

în anexa 14 este prezentat tabelul cu zonele afectate de alunecări de teren din județul Brașov.

Harta cu tipul alunecărilor de teren din județul Brașov este prezentată în Anexa 13b.

Harta cu probabilitatea producerii alunecărilor de teren în județul Brașov este prezentată în Anexa 13c.

3.1.10. Cutremure de pământ

Cutremurele de pământ care se resimt pe teritoriul județului Brașov provin din cele produse în curbura munților Carpați, în zona Vrancea și în zona Făgăraș. Aproape în totalitate sunt de natură tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul județului.

Codul PI00 - 1/2013 prevede zonarea seismică a teritoriului României în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare, ag, cu interval mediu de recurență de 225 de ani.

Ca urmare a evaluării riscurilor identificate și inventariate în cadrul județului Brașov și având în vedere actuala zonificare seismică, se stabilește ca ZONA DE RISC cuprinde 90% din județ, aceasta corespunde zonei de intensitate seismică D și se caracterizează prin:

Magnitudini medii de 6 grade pe scara MERCALI, care pot conduce la intensități seismice de 6-7 grade pe scara MSK;

Coeficientul de accelerație al vibrațiilor T=l,0 sec;

Direcțiile de propagare posibile, cu efecte mai puternice: SE-NV/S-N.

Cele mai puternice cutremure care afectează teritoriul județului Brașov sunt cele de tip intermediar


(70 < H < 170 km). Acestea sunt produse la adâncimi de 100-150 Km, au magnitudini medii de M=7° iviviiici vviiuuv ia îiuciiditați seismice uc v 11- v m giaue pc dvaia ivi.o.iv. (îvicuvcucv — opvucuci- ivaumc).

Cel mai puternic cutremur din Romania este considerat a fi cel din 26 Octombrie 1550, din zona Făgăraș la care intensitatea sa epicentrală (10) a fost egală cu 9 (scara MSK).

Cutremure puternice intermediate Vrâncene în perioada


800 - 2012

Nr. cri.

Data

Timp (GMT) h:m:s

Epicentru

T  4 n%r

L.ai in

Epicentru

T      ATN

luOUg £/

H

ZI X

VKiiy

Magnitudi ne Mw

Io

1

26.10.1802

10:55:00.00

45,70

26.60

150

7.9

X

2

23.01.1833

18:45:00.00

45.70

26 60

150

7.5

IX-X

3

10.11.1940

01:39:07.00

45.80

26.70

135

7.7

IX-X

4

04.03.1977

19:22:54.00

45.77

26.76

94

7.4

IX

5

30.08.1986

21:28:37.00

45.52

26.49

132

7.1

VIII-

IX

6

30.05.1990

10:40:06.04

45,83

26.89

91

6.9

VIII

7

31.05 1990

00:17:48.00

45.85

26.91

87

6.4

VII

8

27.10.2004

20:34:36.00

45.84

25.63

105

6.0

VII

H = adâncimea hipocentrului Io - intensitatea maximă


Intensități macroseismice maxime observate la cutremurele puternice intermediare vrâncene în localitățile (unități administrativ teritoriale) din județul Brașov____________________


Nr.

vi i«

Nume

Tip

Imax ObS

1.

Brașov

Municipiu

vm

2.

Codlea

Municipiu

VI

3.

Făgăraș

Municipiu

VI

4.

Săcele

Municipiu

VII

5

Ghimhav

Oraș

VI

6.

Predeal

Oraș

vn

7.

Râșnov

Oraș

VI

8.

Rupea

Oraș

vn

9.

Zămești

Oraș

vn

10.

Apața

Comună

VI

11.

Bod

Comună

VIII

12.

Bran

Comună

VI

13.

Budila

Comună

VI

14.

Bunești

Comună

V

15.

Cața

Comună

V

16.

Cincu

Comună

VI

17.

Comana

Comună

VI

18.

Feldioara

Comună

VIII

19.

Hălchiu

Comună

VII

20.

Hărman

Comună

VI

'y i XI.

t t, — jnwgiiiz

Coniuilă

3 TT

V 1

22.

Homorod

Comună

VII

23.

Jibert

Comună

VI

24.

Lisa

Comună

V

IU.

ik «k*: ttUAAmU JU .         V 11VU6UJ,

CAA1'7<1          AAZO/d'N OQ 00.     A'X/CO/Cd

-'wi <"t, tviviMii. WkVLinkiOOiUU, 1UA,             J i


Nr.

UT______

’T’»

crt.

m UU1C

lip

imax UUS

25.

Măieruș

Comună

VII

26.

Mândra

Comună

V

27.

Moieciu

Comună

VII

28.

Prejmer

Comimă

VI

29.

Racoș

Comună

VI

30.

Recea

Comună

V

31.

Sânpetru

Comună

VI

32.

Șercaia

Comimă

VI

33.

Șinca

Comună

vn

4

ȘuâiȘ

^umuiia

1 FT

V 1

35.

Tărlungeni

Comună

VII

36.

Ticușu

Comună

VI

37.

Ucea

Comună

VI

38.

Ungra

Comună

V

39.

Vama Buzăului

Comună

V!

40.

Viștea

Comună

V

41.

Voila

Comună

VI

Conform standardu ui românesc, gradele de intensitate seismică se stabilesc pe baza efectelor acțiunii mișcărilor seismice asupra oamenilor și mediului înconjurător, asupra clădirilor și asupra scoarței terestre. Efecte notabile asupra construcțiilor le au cutremurele mai mari în intensitate decât IV.

După cutremurul din 1977, în urma studiilor întreprinse și ținând cont de ciclicitatea cutremurelor în zona Vrancea, s-au întreprins măsuri privind disciplina în construcții, de la proiectare până la execuție, după normative care au luat în considerare microzonarea seismică și izoseistele.

în prezent cca. 20 % din imobilele construite până în 1970 prezintă pericol de distrugere (avariere gravă) la un seism de peste 7° pe scara Richter.

Tr» anava 1 C oo+o nraTantotiS Îic+q                nara wr^vriniJț -rtor* la nufromnr

111 Ulivau ± VJIV VtiVllUUM iuti* VV11JU UV^lllVI VU1V   V^LiJ-ll V44- 11l>V nu VUUV111U1.

Gestionarea și managementul acțiunilor sunt asigurate de Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului și Protecția Mediului din cadrul Consiliului Județean Brașov.

Din datele prezentate rezultă că:

  • -  fiecare categorie de clădiri, pe regim de înălțime și material, perioadă de construcție și norme de proiectare antiseismică aplicate, implică măsuri specifice de protecție în raport cu expunerea locuitorilor din acestea la riscuri, ca urmare a acțiunii seismice;

  • -  categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori și/sau prezintă caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viața acestora, trebuie să fie analizate prioritar pentru a identifica potențialele de vulnerabilitate, a evalua efectele și măsurile pentru a-i proteja și educa adecvat pe locatari.

in aceste categorii pot fî incluse:

  • > clădirile construite înainte de 1940, proiectate numai la încărcări gravitaționale și avariate succesiv de cutremure;

  • > clădirile înalte pre - 1977, proiectate potrivit unor norme dovedite insuficient de vaste în 1977, fără cerințe modeme de ductilitate și cu utilizarea unei curbe spectrale inadecvate, structurile cu parter flexibil, unele categorii de structuri în cadre și diafragme fără armare corespunzătoare, structurile glisate cu calitate de șantier necorespunzătoare;

  • > categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori dar nu prezintă caracteristici de vulnerabilitate excesive, vor fi încadrate în activitățile curente de protecție și educare antiseismică, astfel:

o clădirile cu P+1 niveluri, cu caracteristici arhitectural - constructive și conformare antiseismică acceptabilă, stare de întreținere bună și fără avarii evidente;

o clădirile din panouri mari P+4 și P+8 realizate în municipiul Brașov în număr mare.

NESECRET n_____ ...  ..... ■*       ir;, ....... i ___ 11  . . i rivnni . .i .r_____ naro/4-a oo oo r.______ naro/r* ar a*r

ULttyj'f, au. IVUliOl V11CUZ.U1, ui. ii, vw ?vui zt, tcicivn. uxuo/-u.oo.oo, 1UA.

35/52

Harta cu zone de intensitate seismică si nerioada medie de revenire a seismelor este nrezentată în > A                                                                                    '            k

anexa 13d.

3.1.11. Accidente, avarii, explozii si incendii în industrie, inclusiv prăbușiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activități tehnologice

Pe teritoriul județului Brașov se află un număr semnificativ de operatori economici care desfășoară activități care prezintă pericole de accidente sau accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase.

Operatorii economici din județul Brașov, cu risc chimic, care nu se supun prevederilor Legii 59/2016, cei cu risc de explozie (depozitează substanțe combustibile în rezervoare), de incendiu, biologici (amplasamente zootehnice, pe lângă cele prezentate în anexa 6) sunt prezentați în anexa 16.

Operatorii economici din județul Brașov, care se supun prevederilor Legii 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, sunt prezentați în anexa nr. 17b, iar harta cu dispunerea operatorilor sursă de risc major este anexa nr. 17a.

  • 3.2. Analiza riscurilor tehnologice

3.2.1. Accidente, avarii, explozii și incendii în activități de transport și depozitare produse periculoase

Accidentele chimice se pot produce pe timpul fabricării, prelucrării, depozitării sau transportului substanțelor toxice industriale și care prin concentrații mai mari decât cele admise pun în pericoi sănătatea oamenilor.

Sunt considerate substanțele toxice industriale acele produse chimice care au o acțiune vătămătoare în concentrații mici și pe distanțe mari ce depășește limitele operatorului economic.

Catastrofele mari care se întâlnesc în domeniul transporturilor sunt produse de accidentele care au loc pe căile de comunicații rutiere, feroviare și aeriene.

în catastrofele auto și de căi ferate, de regulă, cauzele producerii accidentelor respective sunt datorate greșelilor de circulație, defectelor care pot apare la materialul rulant respectiv și uneori actelor de terorism.

Societățile comerciale autorizate care utilizează frecvent rețeaua rutieră pentru transportul materialelor periculoase sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. crt.

UNITATEA

LOCALITATEA

ADRESA SEDIU

1.

Compania Națională a Uraniului SA București - Sucursala Feldioara

București

Str. Dionisie Lupu, nr. 68

2.

SC ACCOBON SRL

Brașov

Q+t'                 TArxt* -ruv    A

U/IX . V CM IUI Vt*       , XAX .    X,

biroul 2, ap. 11

3.

SC AVICOLA BRAȘOV SA

Brașov

Str. Cucului, nr. 5

4.

SC B.M.G. TRANS SRL

Rupea

Str. Republicii, nr. 233A, ap. 1

5.

SC BIROTIC SRL

Brașov

Str. 9 Mai, nr. 11

6.

SC COMPREST SA

Brașov

Str. Vlad Țepeș, nr. 13

7.

SC ISOPLUS SPECIAL SRL

Făgăraș

Str. Titu Pertea, nr. 6/c/l

8.

SC L.K.G.V. ECOLUK SRL

Codlea

Str. 9 Mai, nr. 17

9.

SC LG PROD SRL

Brașov

Str. Castelului, nr. 102

i n IV.

cr1 \tt 4 n < r\ a       t or>t

Făgăraș

ac ou. iviagiiuiici, iu.

11.

SC OXIGEN SERV B&B SRL

Brașov

Str. Calea București, nr. 244

12.

SC PETROL GRUP LT SRL

Brașov

B-dul Griviței, nr. IA

13.

SC RIAN CONSULT SRL

Zămești

Str. Mitropolit I. Mețianu, nr. 70

14.

SC SILNEF MG. SRL transfer la SC REMAT MUELLER -GUTTENBRUNN SRL

Brașov

Șos. Cristianului, nr. 7, clădire

2

15.

SC SILNEF SRL

Brașov

Str. Iasomiei, nr. 4, bl. 22, sc.

A, ap. 4

Nr crt.

UNITATEA

LOCALITATEA

ADRESA SEDIU

16.

SC SINTO CHIM SRL

Brașov

Str. Cemei, nr. 1-3, bl. E7, sc.

A, ap. 15

17.

SC SIRFA CON SRL

Făgăraș

Str. Negoiu, nr. 1

18.

SC TRANS LEON1 SRL

Brașov

Str. Calea București, nr. 78

19.

SC URBAN SA RAMNICU VÂLCEA - Sucursala Brașov

Brașov

Str. Alunului, nr. 6

20.

SC VECTRA SERVICE. SRL

Zămești

Str. Câmpului, nr. 3

21.

SC WASTE PROFESSIONAL SRL

Brașov

Str. Mircea cel Bătrân, nr. 49, bl. 36, sc. A, ap.4u

22.

SC SPRINTER 2000 SA

Brașov

Str. Calea Feldioarei, nr. 60

Accidente, avarii, explozii și incendii în activități de transport

Având în vedere amplasarea geografică a județului Brașov, existența unor mari producători și zlr*                   zv»~«     z>                                  Tvtimtmrxovl              »r»4-o n-»"»                <•» o»* m

uuiiîA>aiMii viv ouuouaițv ț/vnvuivuov țxxiaiiiA vvnr va xiiixxixvi|zi<xi juiu^ur vjiv uxx iiv/a iviv*iai luuvi ivaiiv important, care face legătura între Transilvania și Muntenia, teritoriul județului este tranzitat zilnic de cisterne C.F. sau autospeciale auto care transportă substanțe toxice industriale de la producătorii din zonă către beneficiari. Și în aceste situații producerea unor accidente de circulație pot avea drept urmare eliberarea în mediu, din cisternele de transport, a substanțelor periculoase.

în urma analizei factorilor de risc s-au elaborat următoarele ipoteze de producere a unor accidente de circulație ce pot avea drept urmare eliberarea în atmosferă a substanțelor periculoase:

Transportul rutier:

  • -  DN 1 - Predeal - Brașov - Sibiu;

  • -  DN 11 - Brașov - Bacău;

  • -  DN 13 - Brașov - Târgu Mureș;

TA "NT *7Q Dwomr Ditacti1

  • -   x/i s t s                x xtv^ix,

  • -  DN 73A - Brașov - Zămești.

Transportul feroviar:

  • -  magistrala 1: București - Predeal - Brașov în partea de sud, linie dublă, electrificată;

  • -  magistrala 2 - Brașov - Sibiu în partea de vest, linie simplă;

  • -  magistrala 3 - Brașov - Sighișoara în partea de nord, linie dublă electrificată;

  • -  magistrala 4 - Brașov - Miercurea Ciuc în partea de nord-est, linie simplă electrificată. Transportul aerian:

Județul Brașov nu deține nici un aeroport pentru efectuarea zborurilor comerciale și turistice, pe teritoriul acestuia existând patru aerodromuri sportive, la Sânpetru, Ghimbav, Prejmer și Zămești precum și trei heliporturi - una aparținând I.A.R. Ghimbav, celelalte două fiind MIR AERO Brașov și Cobrex Brașov

TnSlfirnan moviniS In nara            narnnni'   aamrlmmtiril rvr aofa rlo OOfAO rv»       piînrinTan/î n-r»

xxxaxțxnx va xxxazvxxxxa xa vaxv v» uiuvuzjU uvivnurviv uvivuiuiuuinvi v>Jt-v vxv       1X1, xuv/xxa V'ațsx iiwauu un

perimetru delimitat de localitățile Predeal, Bran, Codlea, Feldioara, Tărlungeni, Predeal, iar aeronavele de la I.A.R. Ghimbav zboară până la 4000 m, de regulă pe traiectul Brașov, Ciceu, Brețcu, Brașov, pentru zona de înălțime folosind perimetrul delimitat de Munții Bucegi, Piatra Craiului și Ciucaș.

în spațiul aerian al județului Brașov se intersectează trei culoare aeriene: ruta 43, ruta 433 și ruta 435, înălțimea minimă de zbor pentru aceste culoare fiind de 3000 m. Lățimea culoarului de zbor este de 5 km stânga / dreapta față de o axă imaginară trasată deasupra municipiului Brașov de la sud la nord și de la est la vest. Intensitatea zborurilor pe culoarele din spațiul aerian al Brașovului este variabilă de la zi la zi.

Având în vedere mulțimea factorilor aleatorii care pot fi luați în calcul (intensitatea zborului, înălțime, vânt, lățimea culoarului de zbor, mărimea zonelor de zbor și traiectului aeronavelor de la aerocluburi.) apreciem că un eventual accident aerian poate avea impact la sol în orice punct din județ cu rxrrvhaRîlitatoa noa mai maro în îmnroinnmilo imorlîato alo mnnir’mnilm Rrqcnv

v'izwvmivtwi*     mui xnui w m xixxpn wj vm uxxixv uxivitiuiv waw iiiVMiivxpiwi wx xziuyv • ■

Transportul prin rețele magistrale

Transportul prin rețele magistrale se realizează prin conducte de gaz metan și linii de transport energie electrică aeriene.

Societatea Națională de Transport Gaze Naturale . Transgaz” S A administrează pe teritoriul județului următoarele magistrale:_____________________________

Nr. crt.

Denumire magistrala

Diametrul (mm)

Presiune regim (bar)

A

In

exploatarea/operarea

1

Emei - Corunca - Coroi - Șinca - București

700

40

E.T. Brașov

E.T. Mediaș

2

Coroi - Paltin

600

40

E.T. Mediaș

3

Țigmandru - Nadeș - Punct B -

Șinca - Stâlp 89

500

40

E.T. Mediaș

4

Stâlp 89 - Posada - Câmpina -

M/vl oldo

X tvuvivu

400

40

E.T. Brașov

5

Colibi - Punct B - Stâlp 89 -București

500

40

E.T. Mediaș

E.T. Brașov

6

Colibi - Punct B - Ghimbav -Stâlp 89

350

40

E.T. Mediaș

E.T. Brașov

7

Stâlp 89 - Sinaia

300

40

E.T. Brașov

8

Punct B - Codlea (tronson casat)

250

25

E.T. Mediaș

8

Codlea - Ghimbav - Zămești

250

25

E.T. Brașov

9

Ghimbav - S.R.M. Brașov I

500

25

E.T. Brașov

10

Beia - Hoghiz

300

25

E.T. Mediaș

11

Bunești - Paloș

150

25

E.T. Mediaș

12

Codlea - Stântu Gheorghe

250

40

E.T. Brașov

13

Codlea - Bod

200

25

E.T. Brașov

14

Codlea - Uzina Feldioara

200

25

E.T. Brașov

15

Paltin - Schitu Golești

600

40

E.T. Brașov

16

Bratei - Marpod - Victoria II

400

25

E.T. Mediaș

1 n X f

X UllVl X-/ — V 1VIU11U 1

->cn

oc

CT

x>. x . ivxvxxiu^

18

Bârghi - Făgăraș

500

40

E.T. Mediaș

19

Punct B - Făgăraș

400

40

E.T. Mediaș

20

Victoria - Făgăraș

400

25

E.T. Mediaș

21

Conducta racord injecție Făgăraș

250

40

E.T. Mediaș

Magistrala Coroi - București, cu diametrul de 700 mm. în lungime de 65 km. intră în județul Brașov în zona localității Bărcut, traversează aerian râul Olt în zona municipiului Făgăraș, zona critică în care există riscul unor alunecări de teren cu afectarea gravă a conductei fiind pe traseul Paltin - Râșnov -Pârâul Rece. în paralel cu aceasta se mai află o altă conductă de 500 mm care urmărește același traseu.

Harta cu rețelele magistrale din județul Brașov este prezentată în anexa 18.

Transelectrica S.A. gestionează transportul energiei electrice pe teritoriul județului Brașov, unde există 3 stații de transformare de 400/110 kVA, după cum urmează.

  • -  2 stații în Brașov, în cartierul Triaj, care deservesc 4 linii de 400 kVA, ce transportă energie electrică în direcțiile: Sibiu, Bradu (jud. Argeș), Dârste și Gutina (jud. Argeș)

  • -  o stație de 400 / 110 kVA în Brașov, care deservește 2 linii de 400 kVA cu destinația Brazi, jud. Prahova.

Aceste magistrale sunt protejate de-a lungul lor pe o distanță de 30 m stânga - dreapta, fiind interzise orice construcții sau activități. De asemenea, sunt dotate cu echipamente de protecție care deconectează automat capetele la producerea unor scurtcircuite.

Fiind linii aeriene, pe suport de stâlpi metalici, pot fi afectate de cutremure cu intensitatea de peste 7° pe scara Richter, inundații în zonele în care traversează cursuri de râu importante sau alunecări de teren.

Terestre - manifestarea acestui tip de risc este crescut pe drumurile naționale, unde traficul este intens în anumite intervale orare, în week-end-uri, în perioada vacanțelor de iarnă și a vacanțelor de vară. în perioadele de vacanță școlară afluxul de turiști crește în județul Brașov, implicit crește și riscul producerii unor accidente rutiere pe drumurile publice;

Aeriene - în județul Brașov neexistând aeroporturi, manifestarea acestui tip de risc este redus, însă datorită faptului că, județul Brașov este tranzitat de mai multe culoare aeriene, acest tip de risc se poate manifesta oriunde.

Navale - nu este cazul în județul Brașov.

Tuneluri feroviare

în perioada de referință (2007 - 2017), nu s-au produs accidente de accidente, avarii, explozii și incendii în activități de transport în tuneluri feroviare*

Tuneluri rutiere - nu este cazul în județul Brașov.

La metrou - nu este cazul în județul Brașov.

Pe cablu

în județul Brașov există 4 operatori de instalații de transport pe cablu, astfel: '

Nr. crt.

Operatorul de instalație de transport

Zona administrată

Pnrcnanfl dn rontonf

Nr. telefon

1

S C. FUN BUNLOC S.R.L

Telescaun Bunloc

Constantinescu Virgil

0730 250359

2

S C. ANA TELEFERIC S.A.

Poiana Brașov

Ioan Rufa

0744 528908

3

S.C. TELEFERIC PRAHOVA SA

Predeal

Victor Tamaș

0727 465256

4

Primăria orașului Râșnov

v cuva caiuuiiaiit Râșnov

Liviu Cătălin Butnariu

0724032189

în perioada de referință (2007 - 2017), singurul incident produs la instalațiile de transport cablu, a fost în data de 31.12.2014 la Telescaun Bunloc. Evenimentul nu s-a soldat cu victime, cauza producerii acestuia fiind deraierea cablului purtător - tractor la pilonul 20 urcare.

3.2.2. Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activitățile nucleare sau radiologice

Pe teritoriul județului Brașov pot apărea următoarele urgențe radiologice sau nucleare:

  • -  prelucrarea radio-farmaceutică:

  • -  pe amplasament - efecte deterministice asupra sănătății sunt foarte puțin probabile;

  • -  în exteriorul amplasamentului — o mică eliberare radioactivă.

  • -   spitale:

  • -  în exteriorul amplasamentului - fără potențial de depășire ale dozelor legale;

  • -  pe amplasament - posibile efecte pentru personal.

  • -  laboratoare de încercare:

  • -  în exteriorul amplasamentului - fără potențial de depășire ale dozelor legale;

  • -  pe amplasament - posibile efecte pentru personal.

  • -  colete de transport:

  • -  în exteriorul amplasamentului - fără potențial de depășire ale dozelor legale, nu există risc pentru consecințe radiologice;

  • -   sursă pierdută, furată/necontrolată:

  • -  în exteriorul amplasamentului - posibile doze letale pentru cei care utilizează o sursă neecranată. Poate fi contaminată o arie foarte importantă;

  • -  pe amplasament - fără aplicabilitate.

  • -  accidente cu arma nucleară:

  • -  în exteriorul amplasamentului - efecte deterministice prin inhalarea în nor sau depuneri radioactive;

  • -  pe amplasament - tără aplicabilitate.

  • -  contaminare din cauza unei eliberări transfrontaliere:

  • -  în exteriorul amplasamentului - efecte deterministice prin inhalarea în nor sau depuneri radioactive la distanțe mari;

  • -  pe amplasament - fără aplicabilitate.

căderea unui satelit:

  • -  în exteriorul amplasamentului - riscul este foarte scăzut;

  • -  pe amplasament - fără aplicabilitate.

în situația apariției unor urgențe radiologice sau nucleare ne teritoriul județului se alertează instituțiile implicate în acțiunile de evaluare radiologică (Laboratorul de Igiena Radiațiilor din cadrul Direcției de Sănătate Publică Brașov, Agenția pentru Protecția Mediului Brașov - reprezentantul CNCAN).

în anexa 19 este prezentată situația cu unitățile nucleare din județul Brașov.

3.2.3. Poluare de ape

Poluarea se definește ca orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei peste o limita admisibila stabilita, inclusiv depășirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activități umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.

Sursele de poluare se pot clasifica astfel:

  • a. Care pun în pericol viața oamenilor, mediul acvatic și obiective majore de alimentare cu apă;

  • b. Cu impact major transfrontalier;

  • c. Poluări accidentale ale cursurilor de apă;

  • d. Poluări marine în zona costieră - Nu este cazul.

  • e. Poluări marine - Nu este cazul.

în anexa 20 este prezentat istoricul evenimentelor legate de poluări accidentale înregistrate pe cursurile de apă din județul Brașov în perioada 2007 - 2017.

In anexa 21 este prezentată lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potențiale semnificative de poluări accidentale.

3.2.4. Prăbușiri de construcții, instalații sau amena jări

La nivelul județului Brașov, riscul prăbușirilor de construcții, instalații sau amenajări este strâns legat de riscul de cutremur și alunecări de teren, ceea ce poate duce la afectarea fundațiilor construcțiilor și prăbușirea acestora.

Evaluarea nivelului de protecție a construcțiilor existente în vederea reducerii riscului seismic (cuprinzând inclusiv determinarea valorii gradului de asigurare la acțiuni seismice - clasa de risc) se face de către un expert tehnic atestat MLPAT (MTCT) și trebuie să constituie o preocupare sistematică și permanentă a tuturor deținătorilor de clădiri.

Pentru construcțiile cu destinația de locuință, Consiliile județene și consiliile municipale, orășenești și comunale trebuie să acționeze, în aria de autoritate, pentru identificarea și inventarierea acestora și să monitorizeze acțiunile de intervenție privind reducerea riscului seismic al clădirilor, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție.

3.2.5. Eșecul utilităților publice

Probabilitatea manifestării acestui risc precum și amploarea lui este mai mare pentru zonele urbane din județ. La rândul lui. acest risc poate antrena după sine și riscuri biologice.

Eșecul utilităților publice la nivelul localităților din județ este un risc de care trebuie să se țină seama, datorită extinderii rețelelor de apă, gaze, canalizare și electrice. Acesta poate fi generat de calamități naturale sau accidente tehnologice.

Pot fi afectate rețelele de distribuție a apei, energiei electrice, gazelor, energiei termice (în anotimpul rece). Aceste dereglări pot apărea inopinat, ca urmare a unei defecțiuni sau programat, ca urmare a unor revizii executate de funiizor/utiiizator.

Un alt risc mai poate fi întreruperea comunicațiilor speciale, a comunicațiilor populației - operatori telefonie mobilă și fixă, internet, mass-media audiovizuală . în principiu, pot fi afectate zone delimitate a cartierelor din mediul urban și anumite sate ale localităților rurale.

Defecțiunile pot apărea la rețelele de distribuție și ca urmare a unei situații de urgență (inundații, cutremure, alunecări și prăbușiri de teren, fenomene meteo periculoase .). în această situație, intervenția se realizează de echipele specializate ale operatorului economic ce deservește aceste rețele de distribuție.

Conform informațiilor primite de la Distrigaz Sud Rețele SRL, Punct de lucru Brașov, în perioada 2007 - 2017 au fost 6 cazuri de căderi accidentale privind alimentarea cu gaze naturale în județul Brașov, astfel:

Localitatea

Anui

Nr. ciienți afectați

Râușor

2011

150

Șona

2011

180

Mândra

2012

500

Șercaia

2012

150

Localitatea

Anul

Nr. clienți afectați

Cartier Avantgarden, Brașov

2014

1350

Cartier Bunloc, Săcele

2015

124

3.2.6. Căderi de obiecte din atmosferă și din cosmos

Sursele de energie nucleară utilizate în spațiu pot suferi diferite tipuri de accidente. Căderea accidentală a uneia dintre ele poate apărea ca rezultat ai pierderii controlului navei spațiale, conducând ia intersecția traiectoriei ei cu atmosfera terestră, astfel încât satelitul suferă o revenire neplanificată și prematură și impactul cu suprafața pământului. Accidentul unui satelit cu propulsare nucleară poate fi prevăzut cu câteva săptămâni sau luni înainte, dar se poate întâmpla ca anumite astfel de accidente să poată fi prevăzute doar cu câteva ore înainte. Deși nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a zonei unde se așteaptă să aibă loc impactul. Zona tipică de impact este de 100000 km2. Un satelit poate conține materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau de generator termic. Riscul iradierii dat de aceste materiale poate varia de la foarte mic la foarte mare. Din resturile de sateliți au fost înregistrate nivele ale radiațiilor de până la 5000 mSv/h.

Pe teritoriul județului nu au avut loc astfel de fenomene, probabilitatea căderii de obiecte din atmosferă fiind relativ mare având în vedere rutele aeriene și densitatea zborurilor efectuate de aviația civilă, militară și uiiîiiaiă.

în cazul producerii unei situații de urgență de această natură, un rol important revine unităților și subunităților de la nivelul județului ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării și Serviciului Român de Informații.

Atribuțiile de intervenție ale structurilor care participă la astfel de evenimente sunt prevăzute în Planul Operațional de intervenție în caz de accident de aviație civilă.

3.2.7. Muniție neexplodată sau neactivată rămasă din timpul conflictelor militare

Sub denumirea generală de muniții sunt incluse următoarele: cartușe de toate tipurile, proiectilele, bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele și orice elemente încărcate cu substanțe explozive. în timp de pace sau de război un mare rol îl prezintă acțiunea de identificare a muniției și apoi neutralizarea acestora în poligoane speciale de către un personal calificat în acest domeniu. Detectarea propriu-zisă a muniției tăiiiuSă iiccxplodâtă Sc fâCc uc căite îOiuiuțiuiUie uc Specialitate (euliipc piiOicluiicc), foluSuid dispozitive speciale, cu mari performanțe, care pot detecta muniția la mari adâncimi.

Misiunile pirotehnice au o pondere importantă în activitatea Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Țara Bârsei” al județului Brașov.

Având în vedere așezarea județului Brașov la confluența unor importante căi de comunicații, a Pasului Predeal și a Pasului Bran, teatrele de operațiuni din primul și cel de-al doilea război mondial au inclus zona în planurile strategice, pe teritoriu existând și numeroase obiective industriale cu profil militar. Astfel, misiunile pirotehnice au o pondere importantă în activitatea Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei” al județului Brașov.

Se observă o mai mare frecvență a descoperirilor de muniție rămasă neexplodată în zonele urbane și UAT apropiate de acestea, în special de municipiul Brașov.

Trebuie însă iuenționai faptul că astfel de muniție poate fi găsită în orice zonă a juuețuiui, existânu oricând posibilitatea ca anumite persoane să transporte în mod conștient sau nu elemente periculoase (ex: transport de deșeuri, transport de mobilier, transport elemente de construcții).

în anexa 22 este prezentată situația misiunilor pirotehnice din perioada 2006 - 2018.

3.3. Analiza riscurilor biologice

3.3.1. Epidemii

In cazul unor dezastre de mari proporții există pericolul apariției următoarelor boli: holera, hepatita acută de tip B, febra tifoidă, leptospiroza, trichineloza, care dacă nu sunt oprite în faza incipientă pot deveni epidemii.

33.2. Epizootii/Zoonoze

Epizotiile sunt boli contagioase care se extind într-un timp foarte scurt, prin contaminare, la un iiuiiiăi Hidfc uc âfniiiaic uiutr-0 lOCdlitdtc, fcgîuTtc .


Situația cu numărul cazurilor de epizootii în perioada 2007 - 2017

Anul

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Boala

Rabie

5

19

20

2

5

8

10

1

1

-

-

Anul

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Anemie infecțioasă

48

27

-

-

-

31

2

-

15

10

7

Tuberculoză bovină

-

-

-

-

-

1

-

-

-

1

-

Leucoză enzootică bovină

35

15

14

3

-

2

-

-

-

-

-

Bluetongue

-

-

-

-

-

-

-

13

-

-

-

Bolile la animale care s-au manifestat într-un număr mai mare în ultimii 10 ani pe teritoriul județului

sunt:


_ rakic

~   iULZIM,

  • -  anemia infecțioasă;

  • -  leucoza enzootică bovină.

De asemenea, evoluția bolilor a fost stopată la timp fapt pentru care nu s-au transformat în epizootii, numărul de apariție a acestora a scăzut semnficativ.

în cazul unor dezastre de mari proporții și lungă durată pot apărea și evolua următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii:

  • -   febra aftoasă;

  • -  blue tongue;

  • -   antraxul.

în zona antiepizootică fenomenele pot fi amplificate și de efectele transfrontaliere în mod special r\*»rvtrii ^nnicnl         ruro a           da twi+rwinl iiirlo+iilin înrannnrl pii       QTvriliA a ortului OAAA a hrJii

V* rXXXXk-TVXX XX^x-A WX VIXÂV XX                             juuvyuxwx XXXWț/lUXU VX» XVXXXVX «XpXXXXW XX XXXXVXXXXX «.WW XX czwxxx

bluetongue, și a pestei porcine africane, care a cauzat probleme semnificative în anul 2018.

Gestionarea și managementul acțiunilor sunt asigurate de Ministerul Sănătății prin Autoritatea de Sănătate Publică Brașov și de către Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor prin Direcția Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor.

Sursele potențiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii sunt, în principal, exploatațiile de animale, care simt prezentate în anexa 6.

în anexa 23 este prezentată harta cu obiectivele cu risc la epizootii din județ.

3.4. Analiza riscurilor de incendiu

A           ii,

In cursul anului 2018, din totalul de 389 incendii (fără să considerăm incendiile de vegetație uscată și deșeuri), un procent de 61,4% (239) au izbucnit în mediul urban și 38,6% (150) în mediul rural.

Durată modic a intervențiilor la incendii în anul 2018 a fost de 94 minute

Timpul mediu de răspuns la intervențiile pentru stingerea incendiilor în anul 2018 a fost de 12 minute.

Principalele cauze de incendiu din anul 2018 sunt:

  • -   folosirea instalațiilor electrice cu defecțiuni - 27,8 %;

  • -  coșuri, burlane de fum defecte sau necurățate - 18 %;

  • -  folosirea focului deschis - 16,7 %;

  • -  fumatul - 8,7 %;

  • -  acțiuni intenționate - 8,7 %;

  • -  mij loace de încălzire nesupravegheate -4,1%;

  • -  alte cauze - 16 % (echipamente electrice improvizate, cenușă, jar, scântei de la sistemele de

îtieăl’yif           rlp înrălTirf»           3

_ ............ .,.

CAUZELE INCENDIILOR 2018


Situații determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor - Nu a fost cazul în județul Brașov.

3.5. Clasificarea localităților, instituțiilor publice, operatorilor economici si obiectivelor din punct de vedere al protecției civile, în funcție de riscurile specifice


Este redată în Catalogul local (anexa 24).

3.6. Obiective sursă de risc

Pe teritoriul județului Brașov se află un număr semnificativ de operatori economici care desfășoară activități care prezintă sursă de risc la adresa populației.

Operatorii economici din județul Brașov, cu risc chimic, care nu se supun prevederilor Legii 59/2016, rxrxv          vier» r4rx               rx /■xvxr»'vv+An'-»X ettkn+rtvxfA Arxwtkn         rx                                 r4 rx <-rxr»rx-rxr4vx» Lxv rxl rx <*■« rx-»

VV1 VU 1 IOV UU V/tpiVZjlV ^U.VpV»ZzJLLVC4XX4 OlALSOlCAllțV VUlUUUOUUilV 111 1 VZuVi V VCHVy, UV mvviiuiu, MlMlV/glVl

(amplasamente zootehnice, pe lângă cele prezentate în anexa 6 - Lista cu exploatațiile zootehnice din județul Brașov) sunt prezentați în anexa 16.

Operatorii economici din județul Brașov, care se supun prevederilor Legii 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care simt implicate substanțe periculoase, sunt prezentați în anexa 17.

Totodată în anexa 19, sunt prezentate obiectivele sursă de risc radiologie și nuclear din județul Brașov.

CAPITOLUL IV Acoperirea riscurilor

4.1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Ttx »irtv>n                 nt-xrxv           <4 ti             rlurxA om edi             rnînmil           rJo rlicftiicara*

AII VAAAA1CA AAAC4AAAAVOV44AAA UUV1 OAAAACA^AA W IA! £VAAț€A, XAV*£?«A V<AZ-., OV VIWUZjU. ACAAVAAAAl           kAV> UJJUU^VIV,

raionul (zona) incendiat (incendiată); raionul (zona) contaminat (contaminată) chimic; raionul exploziei nucleare și/sau zona contaminat/contaminată radioactiv; raionul (focarul) contaminat biologic; zona de inundații; zona de înzăpeziri.

Situațiile de urgență pot fi produse de riscuri naturale, riscuri tehnologice și riscuri biologice, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate.

Stabilirea etapelor și fazelor de intervenție, selectarea cursului optim de acțiune, luarea deciziei și transmiterea acesteia la structurile proprii și celor de cooperare:

  • 1. primirea anunțului de intervenție prin:

ktt'C’V r~T»r’T

  • • Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență - 112;

  • • avertizări meteo sau hidrologice;

  • • anunțuri directe ale cetățenilor, organelor de poliție.

  • 2. intervenția forțelor specializate ale Serviciilor Voluntare / Private pentru Situații de Urgență;

  • 3. constituirea Centrelor Operative cu Activitate Temporară la nivelul Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență afectate de situații de urgență;

A                                             Tti rlrvfrxrx-x                          rl rx T T*»r»rxvx+X rlrx                        1 mrl           T3-**o no,•»«

-r. wiitwuiva             juuvțvun pvJLxuu        viv c/igviițct uv uuuv i îvivvtui juuvțuiui uxu>juv,

  • 5. centralizarea datelor privind evoluția, urmările și măsurile luate pentru limitarea/înlăturarea urmărilor situației de urgență;

  • 6. prezentarea datelor în ședința CJSU, adoptarea hotărârii;

  • 7. elaborarea hotărârii privind cursul optim de acțiune și transmiterea acesteia la instituțiile, agenții economici și altor forțe abilitate să intervină pentru limitarea/înlăturarea urmărilor situației de urgență prin Secretariatul Tehnic Permanent din Centrul Operațional al 1SU Brașov;

  • 8. informarea IGSU și MAI despre situația operativă prin Centrul Operațional al ISU Brașov;

  • 9. evaluarea pagubelor produse în urma situației de urgență prin comisii stabilite la nivelul Instituției Prefectului;

  • 10.    analiza rapoartelor comisiilor de evaluare în ședința CJSU și acordarea despăgubirilor. Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor acestora

se realizează prin următoarele acțiuni:

  • a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici. și transmiterea datelor la autoritățile competente;

  • b) activități preventive ale autorităților, pe domenii de competenta;

  • c) informarea populației asupra pericolelor specifice unității administrativ-teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

  • d) exerciții și aplicații.

Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

  • a) controale și inspecții de prevenire;

  • b) avizare/autorizare de securitate la incendiu și protecție civilă;

  • c) acordul;

  • d) asistenta tehnica de specialitate;

  • e) informarea preventivă;

  • f) pregătirea populației;

  • g) constatarea și sancționarea încălcărilor prevederilor legale;

  • h) alte forme.

Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale:

  • a) alertarea și/sau alarmarea unităților și a subunităților pentru intervenție;

  • b) informarea personalului de conducere asupra situației create;

  • c) deplasarea la locul intervenției;

  • d) intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de intervenție-

  • e) transmiterea dispozițiilor preliminare;

  • f) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție;

  • g) evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor;

  • h) realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă;

  • i) manevra de forte;

  • j) localizarea și limitarea efectelor evenimentului/ dezastrului;

  • k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/ dezastrului;

  • l) regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

  • m) stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia

  • n) întocmirea procesului-verbal de intervenție și a raportului de intervenție;

ol retragerea forțelor si a milioanelor de la loenl acțiunii în locul de dislocare nermanenta-

~ / ----—O ----T - — . . . v . ..         --- .. .... ~ - J...............— “ —                                  ,

p) restabilirea capacității de intervenție;

q) informarea inspectorului general/inspectorului-șef/ comandantului și a eșalonului superior;

r) analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

în funcție de locul, natura, amploarea și de evoluția evenimentului, intervențiile serviciilor profesioniste pentru situații de urgență sunt organizate astfel:

  • a) urgența I - asigurată de garda/gărzile de intervenție a/ale subunității în raionul/obiectivul afectat;

  • b) urgența a Il-a - asigurată de subunitățile inspectoratului județean/al municipiului București pentru situații de urgență;

  • c) urgența a IlI-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe;

  • d) urgența a IX -a — asigurata prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în cazul unor intervenții de amploare și de lungă durata.

Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competenta, pentru:

  • a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de prima necesitate;

  • b) acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice și a operatorilor economici afectați;

  • c) aplicarea măsurilor privind ordinea și siguranța publica pe timpul producerii situației de urgență specifice;

  • d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile;

  • e) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate nC dllTățâ PUtrPTnUT^Ar xrîtals» npntm nrntArtia nonulaliAv QtatîiIa Ha nnmnÎAri ci caHiiIa nr\1iliAÎ cnitalA «i alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și/sau care asigura servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apa și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru cai de transport, clădiri pentru învățământ;

  • f) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

4.2. Etapele de realizare a acțiunilor

Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale:

  • a) alertarea și/sau alarmarea unităților și a subunităților pentru intervenție;

  • b) informarea personalului de conducere asupra situației create;

  • c) deplasarea la locul intervenției;

  • d) intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de intervenție;

  • e) transmiterea dispozițiilor preliminare;

t) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție;

  • g) evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor;

  • h) realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă;

  • i) manevra de forțe;

  • j) localizarea și limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;

înlăturarea nnnr efecte neaative ale evenimentiihii/deTaQtniliir

—— — — — -----            — ’ - — - - ’ ~      ....—

  • l) regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

m) stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia;

n) întocmirea procesului-verbal de intervenție și a raportului de intervenție;

  • o) retragerea forțelor și a mijloacelor de la locul acțiunii în locul de dislocare permanentă;

  • p) restabilirea capacității de intervenție;

  • q) informarea inspectorului general/mspectorului-șet/comandantului și a eșalonului superior;

  • r) analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

4.3. Faze de urgență ale acțiunilor

In funcție de locul, natura, amploarea și de evoluția evenimentului, intervențiile serviciilor profesioniste pentru situații de urgență sunt organizate astfel:

aî nrnenta I - a si mirată de aarda/oărzile de intervenție a/ale snhnnitătii în rainnnl/nhiectivnl afectat-

~Z--C»---■   ---O--------G?----G?-----------------------------,...... .....--......----

  • b) urgența a Il-a - asigurată de subunitățile inspectoratului județean/al municipiului București pentru situații de urgență;

  • c) urgența a IlI-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe;

  • d) urgența a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în cazul unor intervenții de amploare și de lungă durată.

4.4. Acțiunile de protecție - intervenție

Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru:

  • a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate; arnrdarAî» nrimulni aintnr          ci ncihnlnoir nrArtim «i nartirinarpfl la AvartiarAa nnniilatÎAi

instituțiilor publice și a operatorilor economici afectați;

  • c) aplicarea măsurilor privind ordinea și siguranța publică pe timpul producerii situației de urgență specifice;

  • d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile;

  • e) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția populației: stațiile de pompieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și stafii de nnmnarp esențiale nentni situații de uraentă clădiri rare rnntin naye toxice evn1o7ivi si alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri pentru învățământ;

  • f) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

4.5. Instruirea

Pregătirea în domeniul situațiilor de urgență se realizează pe niveluri de competență, structuri funcționale și pe categorn de personal, fiind organizată astfel:

  • 1. Pregătirea personalului de conducere din cadrul administrației publice județene și locale cu atribuții în domeniul managementului situațiilor de urgență;

  • 2. Pregătirea membrilor comitetului județean și comitetelor locale pentru situații de urgență, personalului centrelor operative și celulelor de urgență, a inspectorilor de protecție civilă, a cadrelor tehnice cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, precum și a personalului serviciilor publice voluntare și serviciilor private pentru situații de urgență;

  • 3. Pregătirea salariaților;

  • 4. Pregătirea în unități și instituții de învățământ;

  • 5. Pregătirea categoriilor de populație neîncadrată în muncă.

4.6. Realizarea circuitului informational-decizional si de cooperare

Sistemul întormațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destmate observării, detectăm, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situații de urgență ierarhic superioare asupra locului producerii unei situații de urgență specifica, evoluției acesteia, efectelor negative produse, precum și asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative.

Primăriile, comitetele județene și comitetele locale pentru situații de urgență, precum și conducerile operatorilor economici și instituțiilor amplasate în zone de risc au obligația sa asigure preluarea de la stațiile centrale și locale a datelor și avertizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție.

CAPITOLUL V

Estimarea resurselor umane, materiale și financiare necesare pentru prevenirea și gestionarea tipurilor de risc existente in zona de competentă

Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiza și acoperire a riscurilor se realizează notrivit reglementărilor în vi poare nrin nlannrile de asipnrare cn resurse umane

• •'                 .....r f ‘ •               - <2 -                     -                 CZ ‘ • * * 1-                             ......- C.................. " •

materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de urgență, elaborate de comitetele județene și comitetele locale pentru situații de urgență.

&u. iviiiiai Vii.caz.ui, iu. 11, cvu 500174, iclciuu. 0268/42.oo.oo, iax. 02uo/54.33.3* 46/52

Consiliile județene și consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor din unitățile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

Resursele necesare activității de protecție-intervenție în cazul situațiilor de urgență și a efectelor complementare sunt asigurate astfel:

  • -  resursele financiare se asigură potrivit legii din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetele

44-»»« 1 zx** *x4zxzx -fî*x<x-vx4-rx4-zx x*x4-/xrw-*»<x1 pm, *\n4*+4nl z1««x x               xx**zx«x*~«< «xx zlxvx Ixvv rvzx+zxl zx »x««zx*x***-» zxlzx

luduiuțiiivi puuiivv xnicuițâtv xixtv£icxi Sau pax^iai wxii vviutuii pxvpxn oi ixm uugvtviv pivpxxi aiv operatorilor economici din județul Brașov;

  • -  operatorii economici care pot produce efecte complementare în urma producerii situațiilor de urgență își realizează masurile de dotare, înzestrare, protecție și intervenție din fondurile proprii;

  • -  tehnica de intervenție, mijloacele de transport, autospecialele si mijloacele tehnice speciale sunt asigurate nrin redistribuire ne timnul situațiilor sneciale de către Oficiul Județean de Mobilizare

X                                X           X               >           X                                                      •

Economici si Pregătirea Teritoriului pentru Apărare.

Forțe și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor de la nivelul județului:

  • a) Inspecția de Prevenire - din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

  • b) Servicii pentru Situații de Urgență

  • -  profesioniste - Inspectoratul pentru Situații de Urgență ..Țara Bârsei” al județului Brașov;

  • -  voluntare - constituite la localitățile județului Brașov - municipii, orașe, comune;

  • -  private - constituite la operatori economici și instituții publice.

  • c) Formațiuni

  • -  de asistență medicală de urgență - Spitalul Clinic de Urgență Județean Brașov, Substațiile de ambulanță ale SAJ. unitățile sanitare orășenești, comunale. Inspectoratul pentru Situații de Urgență - SMURD;

  • -  descarcerare - Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei” al județului Brașov.

  • d) Formațiuni de protecție civilă

  • -  echipe de cercetare NBC - constituite la nivelul ISU Brașov;

  • -  echipe pirotehnice - constituite la nivelul ISU Brașov.

  • e) Alte formațiuni de salvare

  • -  Filiala de Cruce Roșie Brașov.

  • f) Grupe de sprijin

  • -  I.P.J. Brașov;

  • -  ITT

  • -  Unități militare din cadrul M.Ap.N.;

  • -  Poliția comunitară - la localitățile unde este constituită;

  • -  Spitalul Clinic de Urgență Județean Brașov;

  • -  Unități și formațiuni sanitare și de inspecție sanitară veterinară - Direcția Sanitar-Veterinară și nanfni Qicnirant? Alimo>ti+o1r\r Rracnv

pvuuw            i A111U.VUIV1V1 l-ziu^tz»,

în activitățile de intervenție mai pot fi implicate și formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și al societăților comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenție, formațiunile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și în organizații non-guvemamentale cu activități specifice.

La locul intervenției se mai pot constitui forțele auxiliare, care se stabilesc din rândul populației și salariaților, al formațiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență. Acestea vor acționa conform sarcinilor stabilite pentru formațiunile de protecție civilă.

Resursele umane, materiale și financiare necesare desfășurării activității de intervenție în situații de urgență sunt asigurate conform Planurilor de Asigurare cu Resurse Umane, Materiale și Financiare elaborate de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Brașov și comitetele locale pentru situații de urgență.

t>_ . ..      x cu .: v:. ......1 .... 11   .1 mninj < .t . aa/oha qq oq r.. v

dU. ikltum VitCclZ.Ui, IU. 1 1, VUU -Wl /•», IClClUli. Ui.UO/tA.do.OO, 1UA.                r

CAPITOLUL VI

Analiza situațiilor de urgentă produse în zona de competentă a Inspectoratului pentru Situații de Urgentă „Tara Bârsei” al județului Brașov în anul 2018

în anul 2018 dispeceratul inspectoratului a gestionat un număr de 60.293 de apeluri de urgență, iar serviciile profesioniste, voluntare și private pentru situații de urgență au totalizat un număr de 11.328 evenimente (în medie 31 pe zi), după cum urmează:

VUZ>U11 uC CAI       CAO1OCC4CV UU

  • •  7531 cazuri de asistență medicală de urgență și prim ajutor;

  • •  735 intervenții la accidente pe căile de transport:

o 727 accidente rutiere (39 cu descarcerare); o 8 accidente feroviare (fără descarcerare);

  • •  2 intervenții de asistență a persoanelor, fără asistență medicală;

  • •  1 misiune de asigurare a măsurilor de prim-ajutor, la o competiție sportivă.

  • -   1582 intervenții ale gărzilor de intervenție și ale pompierilor civili:

  • •  389 pentru stingerea incendiilor;

  • •  147 pentru stingerea incendiilor de vegetație și deșeuri;

  • •  382 pentru asistența persoanelor;

  • •  236 pentru alte situații de urgență:

o 188 misiuni pentru limitarea și înlăturarea efectelor inundațiilor; o 36 misiuni pentru asanarea teritoriului de muniție neexplodată; o 1 misiune pentru distrugerea de muniție neexplodată;

o 4 misiuni în urma unor fenomene meteo periculoase; o 3 avarii la magistrale de transport gaze și energie electrică; o 2 explozii;

o 1 misiune la alunecări de teren; o 1 altă situație;

  • -  428 pentru protecția comunităților:

  • •  134 intervenții pentru asigurarea măsurilor de P.S.I.;

  • •  87 misiuni de asigurare a măsurilor specifice de P.S.I. pe timpul

  • •  evenimentelor publice de amploare;

  • •  40 acțiuni pentru salvarea de animale;

  • •  3 acțiuni pentru protecția mediului;

  • •   164 alte acțiuni de intervenție.

  • -   1032 acțiuni preventive ia instituții și operatori economici:

  • •  893 recunoașteri în teren;

  • •   139 exerciții cu forțe în teren;

  • -  445 alertări în urma cărora nu a mai fost necesară intervenția:

  • •  220 alarme false (96 - SMURD, 124 - gărzi de intervenție);

  • •  140 cazuri de deplasări fără să mai fie nevoie de intervenție (53-SMURD, 87 -gărzi de intervenție);

  • •  85 cazuri când echipajele au fost întoarse din drum (47- SMURD, 38 - gărzi de intervenție).


Pe timpul intervențiilor au fost salvate 184 persoane (167 adulți și 17 copii), precum și 88 animale mari, 1054 animale mici și 49 păsări. în urma producerii situațiilor de urgență am înregistrat 101 persoane rănite și 76 persoane decedate, 60 dintre acestea fiind găsite decedate la intervenții pentru asistența persoanelor. Au fost protejate bunuri și instalații în valoare de aproximativ 597 milioane lei, înregistrându-se pagube de aproximativ 8,9 milioane lei.

în această perioadă SMURD Brașov a asistat un număr de 8.601 persoane (7.639 adulți și 962 copii). De asemenea, pe timpul intervențiilor SMURD s-au înregistrat și 311 persoane decedate, din care 17 la accidente rutiere, 3 la accidente feroviare, 188 găsite în SCR, fără răspuns la manevrele de resuscitare, 101 persoane găsite decedate, fără încercare de resuscitare, și 2 persoane decedată pe timpul unor transporturi inter clinice.

("'nninarntiv               rlir» otmiI ironuf cț* nnafo romnroa r\              104 OZ. o             fr\+n1 ni

VUllipUlUll» V'CA Uv^lUllUV UU1 LAAAIAA         JV puuiv 1VXHU1VU O VIV^IVIV VU       ZM «A AAMAAAIAA U1U1 lutul UI


intervențiilor, creșterea fiind de 9,8 % la acțiunile SMURD și de 28,8 % la acțiunile gărzilor de intervenție ale subunităților inspectoratului.

INTERVENȚIILE SUBUNITĂȚILOR INSPECTORATULUI

SUBUNITATEA

TOTAL

INTERVENȚII

INCENDII

INCENDII DE

VEGETAȚIE

ASISTENȚA

PERSOANELOR

ALTE

SIT. DE URGENȚĂ

PROTECȚIA

COMUNITĂȚILOR

’Sr

TOTAL ACȚIUNI

PREVENTIVE

DETAȘAMENTUL 1 BRAȘOV

587

130

38

113

99

207

38

DETAȘAMENTUL 2 BRAȘOV

451

100

46

182

44

79

246“"

17

243

DETAȘAMENTUL FĂGĂRAȘ

197

53

23

54

24

43

56

12

68

SECȚIA PREDEAL

75

10

0

10

19

36

« .

21

87

SECȚIA VICTORIA

41

10

6

10

8

7

110

17

127

SECȚIA ZĂRNEȘTI

185

70

23

13

36

43

101

13

114

PICHETUL BOD*

7

1

3

0

0

3

16

5

21

PICHETUL POIANA BV

9

1

0

0

1

7

31

16

47

TOTAL INTERVENȚII

1.552

375

139

382

231

425

139

1082

* - Pichetul de Pompieri Bod nu a funcționat până în lima septembrie, cadrele fiind detașate până atunci la subunitățile din Brașov

Echipajele SMIJRD de la subunitățile inspectoratului au intervenit după cum urmează-

  • -  Detașamentul 1 de Pompieri Brașov (1 TIM și 1 EPA): 3.441 acțiuni - 41,6%;

  • •  Punctul de lucru Feldioara (1 EPA): 220 acțiuni - 2,7%;

  • -  Detașamentul 2 de Pompieri Brașov (2 EPA): 2.011 acțiuni - 24,3%;

  • -  Detașamentul de Pompieri Făgăraș (1 EPA): 711 acțiuni - 8,6%;

  • -  Secția de Pompieri Predeal (1 EPA): 480 acțiuni - 5,8%;

  • -  Secția de Pompieri Victoria (1 EPA): 252 acțiuni - 3%;

  • -  Secția de Pompieri Zămești (1 EPA): 678 acțiuni - 8,2%;

  • •  Punctul de lucru Moieciu (1 EPA): 23 acțiuni - 0,3%;

  • -  Pichetul de Pompieri Poiana Brașov (1 EPA): 453 acțiuni - 5,5%.

în luna decembrie 2018 au fost operaționalizate temporar încă două ambulanțe tip B, una în municipiul Brașov, la Detașamentul 2 de Pompieri Brașov, și una în comuna Moieciu, la Punctul de lucru

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Serviciile voluntare și private pentru situații de urgență au participat în acest an la 186 intervenții, din care 157 în cooperare cu subunitățile inspectoratului, după cum urmează:

  • -  121 incendii (108 în cooperare cu ISU);

  • -  23 incendii de vegetație uscată și deșeuri (15 în cooperare cu ISU);

  • -  5 acțiuni pentru asistența persoanelor (toate în cooperare cu ISU);

  • -  26 alte situații de urgență:

  • •  1 intervenție în urma unei alunecărilor de teren (doar pompierii civili);

  • •  23 intervenții pentru limitarea și înlăturarea efectelor inundațiilor (20 în cooperare cu ISU);

  • •  1 intervenție pentru limitarea și înlăturarea efectelor fenomenelor meteo periculoase (doar pompierii civili);

  • •  1 explozie (în cooperare cu ISU);

  • -   11 acțiuni pentru protecția comunităților:

  • •  3 intervenții pentru salvarea de animale (2 în cooperare cu ISU);

  • •  1 intervenție pentru asigurarea măsurilor de P.S.I. (în cooperare cu ISU);

  • •  7 alte tipuri de intervenții (5 în cooperare cu ISU).

In anul 2018 arii înregistrat și un incendiu stins de personalul de la locul de muncă, înaintea sosim pompierilor.

Pe timpul acțiunilor pentru asistența persoanelor au fost asistate un număr de 117 de persoane, din care 110 de adulți și 7 copii. De asemenea, au fost găsite 60 de persoane decedate și 42 de persoane rănite.

Intervențiile pentru asistența persoanelor din anul 2018 au avut următoarele cauze.

197 cazuri pentru deblocarea persoanelor din locuințe;

  • -  4 cazuri de persoane cu intenția de a se arunca în gol;

  • -  2 cazuri de degajare de persoane în urma prăbușirii;

  • -   1 caz de persoană căzută în locuri publice;

  • -  178 degajări de persoane din alte cauze.

Acțiunile la alte situații de urgență (specific de protecție civilă) din anul 2018 se împart astfel:

  • -   188 misiuni pentru limitarea și înlăturarea efectelor inundațiilor;

  • -  36 misiuni pentru asanarea teritoriului de muniție neexplodată;

  • -  1 misiune pentru distrugerea de muniție neexplodată;

  • -  4 misiuni în urma unor fenomene meteo periculoase;

  • -  3 avarii la magistrale de transport gaze și energie electrică;

  • -  2 explozii;

  • -   1 misiune la alunecări de teren;

  • -   1 altă situație;

SITUAȚIA MUNIȚIEI ASANATE ÎN ANUL 2018

Nr. crt.

Tipul muniției

Cantitatea asanată

1.

Proiectile

7

2.

Grenade ofensive

l

3.

Grenade defensive

3

a

T>      1     1       , *1

Doiuue ue atuiene

z

5.

Bombe de aviație

4

6.

Muniție de infanterie și elemente de muniție

l.Oll

7.

Alte muniții

23

TOTAL

2.156

Cele 428 intervenții pentru protecția comunităților sunt defalcate astfel:

  • -   134 intervenții pentru asigurarea măsurilor de P.S.I.;

  • -  87 misiuni de asigurare a măsurilor specifice de P.S.I. pe timpul evenimentelor publice de amploare;

  • -  40 acțiuni pentru salvarea de animale;

  • -  3 acțiuni pentru protecția mediului;

  • -   164 alte acțiuni de intervenție.

CAPITOLUL VII Anexe

Anexa 1 Localitățile componente ale județului Brașov.

Anexa 2a Istoricul evenimentelor hidrometeorologice extreme 2007-2017.

Anexa 2b Lacuri, iazuri, lacuri de acumulare, acumulări piscicole aflate în evidența SGA.

Anexa 3a Situația localităților afectate de inundații.

Anexa 3b Populația județului pe grupe de vârstă și sexe.

Anexa 3c Populația județului pe naționalități.

Anexa 3d Mișcarea naturală a populației, pe medii, în perioada 2012-2016.

Anexa 4a Harta cu rețeaua de transport rutier.

Anexa 4b Harta cu rețeaua de transport feroviar.

Anexa 5a Caracteristicile tehnice ale tunelurilor feroviare din județul Brașov.

Anexa 5b Caracteristicile tehnice ale aerodromurilor și heliporturilor din județul Brașov.

Anexa 6 Lista cu cxploaiațulc zootehnice ue pe teritoriul județului.

Anexa 7 Catagrafia speciilor de animale pe localități.

Anexa 8 Rețeaua de înaltă tensiune și sursele de energie electrică din județ.

Anexa 9a Spații de cazare și hrănire a sinistraților din județul Brașov.

Anexa 9b Amplasarea taberelor de sinistrați în județul Brașov.

Anexa 10 Situația cu obiectivele aflate în zone de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice.

Anexa 11 Situația privind numărul incendiilor de păduri produse în perioada 2012 - 2017.

Anexa 12 Harta cu sursele de risc la incendiile de pădure.

Anexa 13a Harta cu riscul la avalanșe.

Anexa 13b Harta cu tipul alunecărilor de teren din județul Brașov.

Anexa 13c Harta cu probabilitatea producerii alunecărilor de teren în județul Brașov. Anexa 13d Harta cu zone de intensitate seismică și perioada medie de revenire. Anexa 14 Tabelul cu zonele afectate de alunecări de teren din județul Brașov. Anexa 15 Lista imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic din mun. Brașov. Anexa 16 Obiective sursă de risc.

Anexa 17a Harta cu dispunerea obiectivelor sursă de risc major.

Anexa 17b Lista operatorilor economici din județ care intră sub incidența legii 59/2016.

Anexa 18 Harta rețele magistrale din județul Brașov.

Anexa 19 Situația cu obiectivele sursă de risc radiologie din județul Brașov.

Anexa 20 Istoricul evenimentelor legate de poluări accidentale înregistrate pe cursurile de apă din județul Brașov în perioada 2007-2017.

Anexa 21 Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potențiale semnificative de poluări accidentale.

Anexa 22 Situația misiunilor pirotehnice din perioada 2006 - 2018.

Anexa 23 Harta cu riscurile biologice.

Anexa 24 Catalogul local cu clasificarea localităților, instituțiilor publice, operatorilor economici și obiectivelor din punct de vedere al protecției civile, în funcție de riscurile specifice.

întocmit,


/inspector șef,

al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei” al județului Brașov


Rrșanv, str Mihai Vițpa-zi.i^ nr 111 end 500174( țelefoiv 076R/42.RR.RR’ fftY" O26SZ54.35.37 52/52