Hotărârea nr. 339/2019

Hotărârea nr. 339-privind aprobarea rezultatului final în urma analizării noului proiect de management pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov, aprobarea proiectului de management al domnului Nicolae Dorin Pepene și a duratei pentru care se va încheia contractul de management


CONSILIUL JUDEȚEAN BRAȘOV

B-dul Eroilor nr. 5, Brașov, România, 500007 Telefon: + 40 268 410 777, Fax: +40 268 475 576 office@judbrasov.ro, www.judbrasov.ro


Cod F-16


HOTĂRÂREA NR. 339

din data de 29.08.2019

- privind aprobarea rezultatului final în urma analizării noului proiect de management pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov, aprobarea proiectului de management al domnului Nicolae Dorin Pepene și a duratei pentru care se va încheia contractul de management

Consiliul Județean Brașov întrunit în ședință ordinară la data de 29.08.2019;

Analizând Referatul de aprobare nr. 14749 din data 21.08.2019 inițiat de vicepreședintele Consiliului Județean Brașov și raportul de specialitate nr. ad. 14749/21.08.2019 întocmit de către Serviciul Resurse Umane, Strategii de Informatizare, prin care se propune spre aprobare rezultatul final în urma analizării noului proiect de management pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov, proiectul de management al domnului Nicolae Dorin Pepene, în urma analizării noului proiect de management la Muzeul Județean de Istorie Brașov și durata pentru care se va încheia contractul de management, respectiv 5 ani;

Văzând Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. 294/25.07.2019 privind aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea analizării noului proiect de management, a managerului care a obținut în urma evaluării finale, rezultate mai mari sau egale cu nota 9, la nivelul managementului Muzeului Județean de Istorie Brașov, precum și aprobarea comisiei de concurs, a comisiei de soluționare a contestațiilor și a secretariatului, pentru analizarea noului proiect de management;

Luând în considerare rezultatul final în urma analizării noului proiect de management, conform căruia dl. Nicolae Dorin Pepene a obținut nota 9,96, fiind considerat admis;

Ținând cont de dispozițiile ari. 20 alin. (5) din O.U.G. nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor de cultură, cu modificările și completările ulterioare, precum și de prevederile ari. 15 alin. (3) din Ordinul Ministerului Culturii nr. 2799/2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management, a Regulamentului-cadru de organizare și desfășurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum și a modelului-cadru al contractului de management, cu modificările și completările ulterioare;

Având în vedere prevederile art. 173 alin. (1) lit. “d”, precum și dispozițiile alin. (5) lit. “d” din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ;

în temeiul art. 182 și art. 196 alin. (1) lit „a” din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ,

HOTĂRĂȘTE:

Art.l. - Se aprobă rezultatul final în urma analizării noului proiect de management pentru Muzeul Județean

de Istorie Brașov, după cum urmează:

Nr. crt.

Numele și prenumele

Notă

Proiect de management

Notă interviu

Rezultat final

Rezultat concurs admis/respins

1.

Nicolae Dorin Pepene

9.92

10

9,96

Admis

Art.2. - Se aprobă proiectul de management al domnului Nicolae Dorin Pepene, în urma analizării noului proiect de management la Muzeul Județean de Istorie Brașov, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, precum și încheierea contractului de management pentru o perioadă de 5 ani.

Art,3. -Președintele Consiliului Județean Brașov asigură aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri prin Serviciul Resurse Umane, Strategii de Informatizare.

Adrian-

0



Contrasemnează,


SECRETAR Maria DuWibrăveanu

7K.ESE&) KITt, AhfejAM- ioAt

SEC.R.E'm-fL

Wfâ-A



PROIECTUL DE MANAGEMENT 2019-2024

MUZEUL JUDEȚEAN DE ISTORIE BRAȘOV

MANAGER NICOLAE DORIN PEPENE

A. Analiza socio-culturală a mediului în care își desfășoară activitatea instituția și propuneri privind evoluția acesteia în sistemul instituțional existent

Din informațiile publicate de Institutul Național de Statistică, rețeaua muzeelor și colecțiilor publice a cuprins, în anul 2017, un număr de 440 unități de bază și a fost formată din 398 muzee, 6 monumente, 24 grădini botanice, zoologice, acvarii și 12 rezervații naturale.

După aria de acoperire teritorială, după mărimea și importanța patrimoniului, în anul 2017, au funcționat 51 de muzee și colecții publice de importanță națională (cu 32 filiale și secții), 22 de muzee și colecții publice de importanță regională (cu 57 filiale și secții), 59 de muzee și colecții publice de importanță județeană (cu 146 filiale și secții) și 308 muzee și colecții publice de importanță locală (cu 87 filiale și secții).

Suprafața expozițională ocupată de muzee, grădini botanice, zoologice, acvarii și rezervații naturale a totalizat 301.790.000 mp, 98% din această suprafață (295.756.000 mp) aparținând rezervațiilor naturale, aprox. 1% (3.116.000 mp) grădinilor botanice, zoologice și acvariilor și mai puțin de 1% (2.918.000 mp) muzeelor și monumentelor.

Numărul bunurilor culturale și naturale, la sfârșitul anului 2017, a fost de 18.165.000, dintre acestea 16.921.000 fiind bunuri culturale și piese de muzeu, iar 1.244.000 reprezintă bunuri naturale (plante, animale, faună acvatică etc.) din grădinile botanice, zoologice, acvarii și rezervații naturale. Față de anul 2016, muzeele românești au înregistrat o creștere de 2.542.000 bunuri culturale și naturale. Astfel, numărul de bunuri culturale și naturale a crescut în 2017 cu 970.000 la muzeele specializate, cu 714.000 la muzeele de arheologie și istorie, cu 280.000 la muzeele mixte, cu 261.000 la grădinile botanice, zoologice și acvarii, cu 194.000 la muzeele de știință și istorie naturală, cu 85.000 la muzeele de etnografie și antropologie, cu 29.000 la muzeele de știință și tehnică, cu 5.000 la muzeele de artă și cu 4.000 la muzeele generale.

în unitățile muzeale în proprietate majoritară de stat au fost expuse 18 milioane bunuri culturale și naturale (99,3%), comparativ cu 129.000 bunuri culturale și naturale (0,7 %) în unitățile muzeale din sectorul majoritar privat.

Activitățile specifice desfășurate de muzee și colecții publice au cuprins 4.019 programe și proiecte educative care s-au adresat populației de toate vârstele. în cadrul proiectelor și programelor desfășurate de muzee au avut loc 11.583 activități specifice. La activitățile din cadrul programelor organizate de unitățile muzeale în anul 2017, 452.300 participanți (44,7 %) au fost copii cu vârsta de până la 15 ani.

în 2017, din punct de vedere al accesului la muzee, din cei 15,9 milioane de vizitatori, 46,5 % au plătit integral biletele de acces, 26,1 % au beneficiat de reduceri la bilete, 23,6 % au beneficiat de acces gratuit în cursul anului, iar 3,8 % au efectuat vizite gratuite în „Noaptea Muzeelor". Din totalul persoanelor care au vizitat muzeele, monumentele, grădinile botanice, zoologice, acvariile și rezervațiile naturale, 19,9 % au fost vizitatori în grupuri organizate.

în 2017 au fost organizate 2.262 expoziții de bază și 3.612 expoziții temporare, din care 2.353 expoziții temporare au fost organizate de muzee (82,9 % au fost organizate la sediile muzeelor, iar 17,1% au fost expoziții itinerante).

Numărul personalului din cadrul muzeelor, grădinilor botanice, zoologice, acvariilor și rezervațiilor naturale, existent la sfârșitul anului 2017, a fost de 6.989 persoane, din care 49,5% a fost personal cu studii superioare. Din totalul personalului, 52,3 % l-a reprezentat personalul de specialitate (3.654 persoane), iar 58 % din personalul angajat a fost personal de sex feminin (4.055 persoane). Din totalul personalului de specialitate, 34,5 % (1.260 persoane) au fost muzeografi, 24 % (876 persoane) conservatori și restauratori, 6,7 % (243 persoane) cercetători, iar 34,8 % (1.275 persoane) alt personal de specialitate.

în profil teritorial, după mărimea și importanța patrimoniului, în regiunea București-Ilfov se regăsesc 41 % dintre muzeele, secțiile și filialele muzeelor de importanță națională (34 de unități din cele 83 existente la nivel național), unde au fost expuse 53,9 % din bunurile naturale și culturale ale muzeelor de importanță națională. Cei mai mulți vizitatori s-au înregistrat în județul Brașov (2,383 milioane), în București (2,093 milioane) și în județul Sibiu (1,334 milioane), iar cei mai puțini în județele Teleorman (6.800) și Giurgiu (3.400).

Din păcate, până în prezent, Institutul Național de Statistică încă nu a publicat datele statistice referitoare la rețeaua muzeelor și colecțiilor publice pentru anul 2018.

Insă din informațiile furnizate presei, constatăm că Brașovul este reședința unui județ cu un ridicat flux turistic în anul 2018: 12,8 milioane turiști în anul 2018, în creștere cu 6,3 % față de anul 2017, din care turiștii români au reprezentat 78,3 %, iar turiștii străini 21,7 %.

Menționăm că datele statistice trebuie folosite cu precauție deoarece nu sunt verificate de Institutul Național de Statistică, fiind numai centralizate declarațiile instituțiilor care le furnizează. Nu există o evidență clară dacă toate muzeele au prezentat informațiile solicitate și nici nu se poate controla acuratețea declarațiilor.

Unele dintre statisticile prezentate presei pentru anul 2018 ne informează că muzeul cel mai vizitat din România ar fi Castelul Bran. De asemenea, tot în județul Brașov, alte două monumente istorice vizitabile, Cetatea Râșnov și Biserica Neagră, cu peste 400.000 vizitatori, sunt între primele zece obiective turistice naționale, după numărul de vizitatori. Astfel, județul Brașov deține un argument important, greu de combătut, pentru a deține titlul de „Județul turistic nr. 1 al țării" și se pare că a rămas cu cei mai mulți vizitatori ai muzeelor și monumentelor istorice.

Totuși, monumentele istorice cu succes la public intră foarte greu în categoria muzeelor, în aceste condiții, la nivel național, în anul 2018, muzeele cele mai vizitate se pare că sunt Muzeul Național al Satului „Dimitri Guști" din București, Muzeul Național Peleș și Complexul Național Muzeal „Astra" Sibiu.

Dincolo de puternica amprentă turistică, analiza socio-culturală a mediului în care își desfășoară activitatea Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să plece și de la statistica referitoare la comunitatea locală. La 1 ianuarie 2017, populația Municipiului Brașov a fost de 289.646 locuitori, fiind al 8-lea oraș ca mărime din România. Populația adultă (26 - 64 ani) are o pondere majoritară, având un grad de educație ridicat (26,5 % absolvenți de studii superioare). La 1 ianuarie 2018, populația județului Brașov a fost de 633.686 persoane.

Studiul de consum cultural din vara anului 2015 este cea mai importantă analiză a vieții Brașovului cultural contemporan realizată până în prezent. Studiul indică faptul că brașovenii preferă în privința consumului public de bunuri culturale participarea la sărbători / evenimente locale (16,1% cel puțin o dată pe lună), urmată de vizionarea de filme în cinematografe (11,6% cel puțin o dată pe lună), participarea la festivaluri de diferite feluri (9,5% cel puțin o dată pe lună), spectacole de divertisment (7,5% cel puțin o dată pe lună) și vizitarea muzeelor (6,7% cel puțin o dată pe lună). Un motiv important de nemulțumire îl reprezintă concentrarea evenimentelor culturale în centrul orașului și lipsa ofertei culturale în cartiere.

în acest context modest pentru muzeele brașovene, în cazul ofertei publice de cultură datele ne spun că totuși brașovenii sunt mai degrabă mulțumiți de instituțiile publice de cultură din orașul lor. Dacă luăm în considerare doar procentul dintre respondenți care susține că este foarte mulțumit de instituțiile publice, atunci primele în topul preferințelor sunt Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului (78,5 %), Teatrul pentru copii „Arlechino” (75,3 %), Teatrul „Sică Alexandrescu” (72,8 %) și Bastionul Grafi (71%). Bine poziționat este și Bastionul Țesătorilor (63 %). Dacă ne interesează aprecierea în termeni de „mulțumit” și „foarte mulțumit”, remarcăm că Bastionul Țesătorilor este în topul preferințelor (89%). Tratat după numele oficial al instituției, „Muzeul Județean de Istorie" are 49,5 % din publicul vizitator brașovean „foarte mulțumit" și numai 4,2 % este „foarte nemulțumit".

La accesarea ofertei instituțiilor publice de cultură din municipiul Brașov cel puțin o dată în ultimele 12 luni, pe primele locuri se află Muzeul Județean de Istorie cu Bastionul Țesătorilor (27,3 %), Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov (20,2 %), Bastionul Graft (15,5 %), Opera Brașov (13,4 %), Biblioteca Județeană „George Barițiu” (12,9 %), Muzeul „Prima Școală Românească” (12,3 %), Centrul Cultural Reduta (11,5 %), Muzeul „Casa Mureșenilor” (9,6 %), Muzeul de Artă (9,5 %) și Muzeul de Etnografie (8,4 %). Muzeul Județean de Istorie, identificat de respondenți cel mai probabil cu Casa Sfatului, avea în 2015 o accesare de numai 7,4 %.

Cei mai mulți dintre participanții la sondaj din Zona Metropolitană, care au vizitat cel puțin o dată în ultimele 12 luni o instituție culturală în Municipiul Brașov, au mers la Muzeul Prima Școală Românească (24,8%). Următoarele două obiective culturale cele mai vizitate au fost Bastionul Țesătorilor (21,1%) și Muzeul Casa Mureșenilor (20,8%).

Potrivit studiului de consum cultural, sursele de informare folosite de populația municipiului Brașov în procesul de alegere a spectacolelor sunt mass-media (presă, TV, radio / 50,5 %), internet (48,8 %) și afișe (45,5 %). în aceste condiții, putem să considerăm că strategia de comunicare aleasă de Muzeul Județean de Istorie încă din 2014 a fost corectă.

A.l. Instituții, organizații, grupuri informale (analiza factorilor interesați) care se adresează aceleiași comunități

în orașul Brașov, instituțiile muzeale care se adresează comunității locale și turiștilor sunt concentrate în centrul istoric: Muzeul Județean de Istorie, cu Casa Sfatului (Piața Sfatului, nr. 30), Bastionul Țesătorilor (Str. George Coșbuc nr. 9) și Bastionul Graft (Aleea După Ziduri), Muzeul de Artă (Bulevardul Eroilor, nr. 21), Muzeul de Etnografie (Bulevardul Eroilor, nr. 21 A), cu secția Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului (Piața Sfatului, nr. 15), Muzeul „Casa Mureșenilor" (Piața Sfatului nr. 25), cu secția Casa memorială „Ștefan Baciu" (str. George Baiulescu nr. 9), Colecția muzeală de argintărie a Casei Parohiale Evanghelice Brașov (Biserica Neagră - Curtea Johannes Honterus, nr. 2), Muzeul „Prima Școală Românească" (Piața Unirii, nr. 2 - 3), Muzeul din Casa Junilor (Str. Prundului, nr. 1).

Pentru agenda de evenimente culturale menționăm Centrul Multicultural al Universității „Transilvania”, Centrul Cultural „Reduta”, Alianța Franceză, Centrul Cultural German și Centrul Cultural Maghiar. în comunitatea creativă din Brașov s-au remarcat Școala Populară de Artă și Meserii „Tiberiu Brediceanu” și asociațiile Forums, Kunstadt, Laborazon, Artessentia. în Brașov funcționează și câteva galerii de artă private: „Europe” - galeria U.A.P. Brașov, „Kron-Art”, „Transilvania”, „Hora”, „OraO” și hub-ul cultural-creativ „Visssual”. în domeniul educației informale remarcăm proiectul „Muzeul Pedagogic” și activitatea Bibliotecii Județene „G. Barițiu”. Oferta culturală a Brașovului mai cuprinde Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”, Opera Brașov, Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino” și Centrul Cultural „Reduta”.

Pentru a contura o imagine a mediului muzeal al orașului Brașov, prezentăm mai jos, pe scurt, muzeele și colecțiile muzeale locale, „colegii"/„concurenții" Muzeului Județean de Istorie Brașov.

Muzeul de Artă Brașov este clasificat de M.C.P.C.N. ca muzeu județean. Expoziția sa permanentă, denumită „Galeria Națională", reunește o selecție de lucrări reprezentative pentru arta plastică modernă din spațiul românesc (pictură și sculptură). Muzeul organizează în mod constant expoziții temporare tematice de nivel național și ateliere de educație artistică.

Muzeul de Etnografie Brașov, clasificat de M.C.P.C.N. ca muzeu județean, are în subordonare Muzeul de Etnografie „Gheorghe Cernea" din Rupea și Muzeul Etnografic Săcele. Pavilionul central din Bulevardul Eroilor este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei. Expoziția permanentă este dedicată patrimoniului textil. în Piața Sfatului funcționează Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, cu o expoziție permanentă impecabilă. In mansarda acestei secții sunt organizate în mod constant expoziții temporare.

După ce a fost subordonat Muzeului de Istorie Brașov, începând din 1998 Muzeul „Casa Mureșenilor" a devenit muzeu de sine stătător, fiind inclus în categoria muzeelor județene. Expoziția de bază, prezentată în ultimii ani într-un spațiu redus, prezintă istoria familiei Mureșianu și viața culturală a Brașovului din a doua jumătate a secolului al XlX-lea. Muzeul organizează în mod constant expoziții tematice temporare, ateliere de educație artistică cu un număr ridicat de beneficiari și concerte. Oferta muzeală este completată de Casa memorială „Ștefan Baciu".

Muzeul „Prima Școală Românească" face parte din categoria muzeelor municipale. Clădirea muzeului, monument istoric (secolul al XV-lea), se află în incinta Bisericii „Sf. Nicolae" din vechiul cartier românesc „Șchei".

în județ mai funcționează Muzeul Național Bran, cu un nou sediu deschis în anul 2018 într-o fostă pensiune turistică și cu vechea secție etnografică „Muzeul Satului Brănean”, Muzeul Țării Făgărașului „Vaier Literat", Cetatea Țărănească Prejmer, Muzeul Tradițiilor Codlene și Colecția „Mitropolit Antonie Plămădeală” - Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus.

Pe lângă muzeele etnografice din Rupea și Săcele, în județul Brașov există mai multe muzee etnografice de importanță locală, din categoria muzeelor comunale, la Breaza, Bunești, Comana de Jos, Cuciulata, Hărman, Șimea, Viscri, Vlădeni, Zizin.

Trebuie să remarcăm că existența unui muzeu nu înseamnă și succesul transformării unui monument istoric în obiectiv turistic. Cazul cel mai elocvent este cetatea Râșnov, care a avut o creștere a numărului de vizitatori în 2013 față de 2008 de 400 % și a crescut constant cu 10 - 15 % în fiecare an, până în prezent. Cetatea Râșnov a fost secție a Muzeului de Istorie Brașov până în anul 2000. A fost introdusă în circuitul turistic național de către un investitor privat, cu prețul distrugerii sitului arheologic și a unei mari părți din fortificație. Din iulie 2008, cetatea a revenit Primăriei Râșnov, proprietarul monumentului istoric. în administrarea Direcției de Cultură a Primăriei Râșnov, cetatea a devenit al doilea obiectiv turistic al județului Brașov, iar între monumentele istorice naționale deține cea mai bogată agendă culturală.

Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft, secții ale Muzeului Județean de Istorie Brașov, se află în imediata vecinătate a Bisericii Negre, la numai 15 km de cetatea Râșnov și 25 km de castelul Bran. între trei monumente istorice faimoase, cu sute de mii de vizitatori, într-o zonă de concentrare a traficului turistic, există un singur muzeu de istorie. Cea mai importantă expoziție a muzeului se află în cea mai reprezentativă clădire istorică a Brașovului, Casa Sfatului. Prin urmare, este clar că un beneficiar țintă pentru Muzeul Județean de Istorie trebuie să fie turistul care a ales să își petreacă ore sau zile în județul Brașov.

în arhitectura instituțiilor similare. Muzeul Județean de Istorie Brașov este în prezent cel mai important muzeu al județului Brașov și unul dintre cele mai importante muzee județene din țară.

Pentru evoluția instituției în perioada 2014 - 2019, în raport cu mediul în care își desfășoară activitatea, remarcăm următoarele realizări:

  • - Muzeul Județean de Istorie Brașov este primul muzeu din România care a câștigat o finanțare de la Comisia Europeană în cadrul programului „Europa pentru cetățeni. Memorie istorică” - proiectul „Am fost cetățeanul Orașului Stalin”, implementat cu succes în perioada 2016-2017;

  • - Muzeul Județean de Istorie Brașov a câștigat prima finanțare de la Administrația Națională a Fondului Cultural Național în anul 2016 și este între instituțiile culturale din țară care au câștigat cele mai multe finanțări AFCN în ultimii ani ( 8 proiecte în 3 ani: „Războaie în Bastionul Țesătorilor”, „Războaie în Bastionul Țesătorilor - Rezidențe Artistice”, „Orașul Stalin pe înțelesul tuturor”, „Gala Brașov 1987”, „Festivalul internațional de reconstituire istorică Brașov 2018”, „Monumente în mișcare - Patrimoniul dispărut al Brașovului”, „Studio Dacia Felix”, „Brașovul / 3 M”);

  • - Filmul documentar „Brașov 1987. Doi ani prea devreme” / Brașov 1987. Two years too early (coproducție a Muzeului Județean de Istorie Brașov și a Casei de Producție TVR, 2017), prezentat la TVR 1, TVR Moldova și TVR Internațional, a câștigat Premiul UCIN 2018 pentru Cel mai bun documentar de televiziune, Marele Premiu al Festivalului Internațional al Televiziunilor și Producătorilor Independenți SIMFEST, Premiul Cel mai bun film documentar de televiziune al „București DocuArt Fest”, a fost nominalizat la Premiile Gopo 2018, ediția a 12-a, la categoria Cel mai bun film documentar și a fost prezentat în Londra, Bruxelles, Freiburg, Brașov, București, Cluj, Iași, Râșnov, Cristian;

  • - Aprecierea mediului cultural local prin acordarea titlurilor de Expoziția Anului 2017 pentru expoziția „Orașul Stal in”, Cartea anului 2017 pentru cartea de benzi desenate „Brașov 15 Noiembrie 1987. Doi ani prea devreme” și Proiectul cultural al anului 2018 pentru Salonul de benzi desenate Brașov 2018 „România 100”, proiect în care instituția noastră a avut calitatea de co-organizator;

  • - Salonul de benzi desenate Brașov 2018 „România 100” a fost nominalizat la Premiile AFCN, categoria „Proiecte dedicate Centenarului”;

  • - Proiectul internațional Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești, proiect în care instituția noastră a avut calitatea de co-organizator, s-a desfășurat în Irlanda, la Dublin, în cadrul Culture Night, în Canada, ia Montreal și Quebec, în S.U.A., la Washington, Philadelphia și Chicago, și în Belgia, la Bruxelles, în sediul principal al Consiliului UE și al Secretariatului General al Consiliului, fiind proiectul cu cea mai mare vizibilitate internațională dintre proiectele culturale realizate până în prezent de către muzeele brașovene;

  • - Expoziția Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești a fost prezentată la United States Institute of Peace, în Washington D.C., în cadrul Alianța Gala Awards 2018;

  • - Extinderea muzeului prin preluarea clădirii „Olimpia” într-o perioadă când muzeele pierd spații și clădiri;

  • - Dintre instituțiile de cultură subordonate Consiliului Județean Brașov, Muzeul Județean de Istorie Brașov a avut cel mai mare număr de vizitatori plătitori de bilete din categoria preșcolarilor, elevilor și studenților;

  • - Numărul de vizitatori a crescut de la 16.594 vizitatori în 2013 la 38.082 vizitatori în 2018, cu încasări din biletele de intrare de la 39.957 lei în 2013 la 116.979 lei în 2018;

  • - Numărul de beneficiari ai activităților culturale ale muzeului, în calitate de organizator sau partener, a crescut de Ia 25.808 beneficiari în 2014 la 142.020 beneficiari în 2018, iar numărul activităților și proiectelor a crescut de la 7 în 2014 la 97 în 2018;

  • - încasările din contracte de diagnostic teoretic al potențialului arheologic și supraveghere arheologică au crescut de la 28.862 lei în 2013 la 101.496 lei în 2018.

A 2. Analiza SWOT

PUNCTE SLABE

  • •   Statutul juridic al clădirilor;

  • •  Retrocedarea Bastionului Țesătorilor;

  • •  Numărul redus al spațiilor expoziționale și administrative;

  • •  Lipsa de legitimitate administrativă asupra spațiilor utilizate;

  • •  Probleme cu microclimatul spațiilor expoziționale;

  • •  Expoziția permanentă învechită, modificată parțial;

  • •  Spații nepotrivite (subsol), cu probleme grave de microclimat pentru depozitul colecției de arheologie;

  • •  Clădirea „Olimpia” este într-o stare de degradare avansată;

  • •  Dezinteresul conducerii muzeului din perioada 1990 - 2014 pentru inventarierea colecțiilor de bunuri culturale;

  • •  Dezinteresul conducerii muzeului din perioada 1990 - 2014 pentru protejarea și conservarea bunurilor culturale;

  • •  Personal fără aptitudinile necesare practicării muzeografiei contemporane;

  • •  Personal profesionist insuficient;

  • •  Inventarul colecției de arheologie (cea mai mare colecție a muzeului) neactualizat;

  • •  Lipsa evaluatorilor profesioniști pentru bunurile de patrimoniu și puncte de vedere contradictorii în privința rolului experților Ministerului Culturii în procesul de evaluare bunuri de patrimoniu;

  • •  Stocul foarte mare de cărți de specialitate cu o valoare discutabilă editate de muzeu în perioada 1990-2014;

  • •  Muzeele nu reprezintă puncte de interes importante pentru comunitatea brașoveană și turiștii veniți în zona Brașovului;

  • •  Muzeele nu intră între obiceiurile de consum ale comunității locale;

  • •  Evenimentele culturale organizate de muzeele locale au publicul cel mai redus între preferințele culturale ale brașovenilor;

  • •  Categorie mare de nonvizitatori;

  • •  Agenda culturală actuală a Brașovului este inconsistentă și insuficient structurată;

  • •  Lipsa personalului cu studii de specialitate din domeniul culturii din aparatul autorității tutelare;

  • •  Cooperarea redusă între operatorii culturali;

  • •  Viața culturală locală autarhică - fiecare etnie își are propria viață culturală;

  • •  Lipsa parteneriatelor culturale internaționale importante la nivel municipal și județean;

  • •  La momentul 2010, al lansării Strategiei de dezvoltare durabilă a a Municipiului Brașov 2010 - 2030, nu a fost identificat rolul central care revine culturii în noul context societal și economic;

  • •  Lipsa de interes a structurilor din turism pentru muzee și neincluderea acestora în traseele turistice recomandate;

  • •  Lipsa unei politici locale de turism și oferta redusă de divertisment pentru vacanțe rețin turismul local în zona sejururilor de scurtă durată;

  • •  Neconectatarea Brașovului la rețeaua națională de autostrăzi și lipsa aeroportului;

  • •  Emisiunile cu profil cultural la posturile locale TV sunt rare;

  • •  Regimul fiscal aplicabil sponsorizării proiectelor culturale și lipsa stimulentelor și facilităților pentru investiția în domeniul culturii;

  • •  Lipsa politicilor culturale adecvate la nivel local și național;

  • •  Veniturile mai scăzute ale populației și necesitatea alocării veniturilor, cu prioritate, pentru nevoile primare;

  • •  Calitatea actului de învățământ.

AMENINȚĂRI

  • •  Nerezolvarea statutului juridic al clădirilor istorice provoacă întârzierea lucrărilor de conservare și restaurare;

  • •  Retrocedarea Casei Sfatului;

  • •  Retrocedarea sediului din Brașov, str. N. Bălcescu, nr. 67;

  • •  Distrugerea patrimoniului cultural mobil și imobil;

  • •  întârzierea actualizării inventarelor colecțiilor de bunuri culturale;

  • •  Pierderea personalului;

  • •  Oferta culturală locală neadaptată nevoilor și așteptărilor segmentelor tinere de populație;

  • •  Muzeele rămân cu o poziție modestă între obiceiurile de consum ale comunității locale;

  • •   Subfinanțarea activităților culturale și lipsa investițiilor;

  • •  Abandonarea/întârzierea restart-ului orașului Brașov prin cultură, de poziționare pe harta culturală națională și transformarea identitară în raport cu istoria și tradițiile;

  • •  Scindarea culturii moderne între cele două culturi paralele: cultura de elită și cultura de masă (cu aspectele nedorite: kitsch-ul și lipsa valorii);

  • •  Agenda culturală locală modestă;

  • •  Creșterea concurenței pentru timpul liber al populației;

  • •  Concentrarea activității turistice la sfârșit de săptămână și gradul ridicat de sezonalitate a turismului practicat în zonă;

  • •  Vizibilitatea redusă a patrimoniului cultural-istoric local și insuficienta promovare a potențialului turistic al regiunii;

  • •  Infrastructura culturală locală modestă;

  • •  Slaba calitate a serviciilor culturale conexe;

  • •  Lipsa ofertei culturale internaționale;

  • •  înmulțirea cercetărilor arheologice neautorizate (ex. căutătorii de comori), a exporturilor ilegale și extinderea distrugerilor siturilor arheologice.

PUNCTE TARI

  • •  Planul de management 2014-2019;

  • •  Profilul unic al Muzeului Județean de Istorie Brașov în peisajul cultural local prin agenda de evenimente inedite și proiecte de nivel național și internațional;

  • •  Patrimoniul colecțiilor muzeului este valoros și relevant pentru identitatea istorică locală;

  • •  Deschiderea instituției către publicul larg (festivaluri, expoziții outdoor, expoziții temporare cu tematică relevantă pentru comunitatea locală și turiști);

  • •  Extinderea muzeului prin preluarea clădirii Olimpia;

  • •  Orientarea activităților culturale ale muzeului către vizitator;

  • •  Creșterea numărului de beneficiari ai expozițiilor temporare;

  • •  Creșterea numărului de beneficiari ai programului de educație muzeală;

  • •  Numărul de parteneriate încheiate cu instituții renumite la nivel național și internațional;

  • •  Primele finanțări nerambursabile obținute de muzeu pentru proiecte culturale în calitate de solicitant și implementarea cu succes;

  • •  Implementarea cu succes a primului proiect cu finanțare externă în calitate de lider de proiect;

  • •  Participarea la programele europene de finanțare prin câștigarea primului proiect internațional în calitate de solicitant;

  • •  Primele parteneriate internaționale (proiectul european Am fost cetățeanul Orașului Stalin și Muzeul Național al Muntelui Torino);

  • •  Extinderea parteneriatelor internaționale (proiectul internațional Regina Maria, ambasador al istoriei și artei populare românești)',

  • •  Creșterea veniturilor proprii din activitatea de bază;

  • •  Realizarea noii imagini identitare a Muzeului Județean de Istorie Brașov și impunerea acesteia în zona culturală din România;

  • •  Asigurarea unui design profesionist pentru site-ul muzeului;

  • •  Existența unui concept inedit și profesionist al expozițiilor permanente pentru piața culturală locală și națională;

  • •  Implementarea primului festival de reconstituire istorică de anvergură internațională în Brașov;

  • •  Cumidava, șantier arheologic de importanță națională și internațională;

  • •  Stabilirea unui plan de cercetare pe termen scurt și mediu;

  • •  Finalizarea inventarului bibliotecii muzeului;

  • •  Stadiul final al inventarului pentru colecția de istorie medie și modernă;

  • •  Inventarierea profesionistă a colecțiilor muzeului;

  • •  Monitorizarea microclimatului în spațiile expoziționale și depozite;

  • •  Existența unei proceduri clare privind restaurarea și conservarea bunurilor culturale;

  • •  Existența unei proceduri clare privind achiziționarea și acceptarea donațiilor bunurilor culturale;

  • •  Managerul instituției a obținut statutul de manager cultural încă din anul 2015;

  • •  Achiziționarea de aparatură muzeală modernă;

  • •  Existența și funcționarea profesionistă a laboratoarelor de restaurare proprii pentru metal și ceramică;

  • •  Angajarea unui restaurator de bunuri culturale din lemn;

  • •  Portofoliu important al programului de Educație muzeală',

  • •  Strategia corectă pentru „Noaptea Muzeelor";

  • •  Prețuri de intrare accesibile;

  • •  Clarificarea problemelor juridice privind denumirea instituției;

  • •  Integrarea Muzeului Județean de Istorie în mediul instituțional local și județean;

  • •  Colaborarea de excelență între muzeu și instituții reprezentative pentru comunitatea județului Brașov: Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei" al Jud. Brașov, Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, Arhivele Naționale Brașov, Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa" Brașov, Inspectoratul de Jandarmi Județean Brașov, Spitalul Militar „Regina Maria” Brașov;

  • •  Importanța patrimoniului cultural este văzută de majoritatea brașovenilor în relație strânsă cu dezvoltarea turismului și păstrarea identității și tradițiilor;

  • •  Brașovul se află între orașele României aflate în plin proces de expansiune economică;

  • •  Județul Brașov este o destinație turistică cu o ofertă bogată și o reputație bună;

  • •  Brașovenii încep să înțeleagă funcția culturii în dezvoltarea durabilă a societății;

  • •  Brașovul este perceput și promovat ca un centru al sporturilor de iarnă și orașul istoric pe care trebuie să-l vezi în România;

  • •  Insert referitor la cultură în Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov (2015);

  • •  Studiu de consum și practici de consum cultural, în vara - toamna anului 2015;

  • •  Strategia pentru cultură pe termen lung a Municipiului Brașov (octombrie 2015);

  • •  Jurnalele de știri locale radio-TV, presa scrisă și online semnalează cu promptitudine evenimentele culturale.

OPORTUNITĂȚI

  • •  Protejarea, valorizarea și valorificarea istoriei și patrimoniului ca surse de dezvoltare a potențialului cultural și creativ local;

  • •  Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural mobil și imobil;

  • •  întărirea rolului major pe care îl poate juca muzeul, ca factor de coeziune socială, atât în mediul rural, cât și în mediul urban, prin afirmarea identității culturale a locuitorilor;

  • •  Reamenajarea profesionistă a expozițiilor permanente din Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Bastionul Grafi;

  • •  înființarea unui muzeu al sportului brașovean și al turismului montan în clădirea „Olimpia", proprietate a C.J. Brașov;

  • •  Asigurarea siguranței patrimoniului prin evidența și clasarea acestuia;

  • •  Organizarea de expoziții temporare și itinerante de nivel național și internațional;

  • •  Spații modeme pentru depozitele muzeului și laboratoarele de restaurare;

  • •  Creșterea și dezvoltarea colecțiilor muzeale;

  • •  Proiecte culturale cu finanțare europeană;

  • •  Modernizarea bazei tehnico-administrative;

  • •  Asigurarea condițiilor profesioniste de muncă;

  • •  Creșterea constantă a numărului de acțiuni culturale;

  • •  Evenimente și manifestări culturale de anvergură europeană;

  • •  Recunoașterea calității de operator cultural pentru muzeu datorită agendei culturale;

  • •  Afirmarea muzeului ca un adevărat centru cultural pentru comunitățile pe care le servește și explorarea valențelor muzeului ca spațiu predilect pentru dialogul intercultural și promovarea multiculturalității;

  • •  Pregătirea resurselor umane în curatoriat muzeal, marketing. PR, dezvoltarea de proiecte culturale și educative, planificare muzeală și expozițională;

  • •  Management eficient în împărtășirea strategiei instituționale către angajați și responsabilizarea pe competențe;

  • •  Relaționarea cu comunitățile beneficiare de consumatori;

  • •  Reunirea persoanelor apropiate de activitățile de educație muzeală într-un Club al muzeului pentru certificarea apartenenței la lumea muzeului și fidelizare;

  • •  Cercetări de marketing privind îndeplinirea misiunii și obiectivelor muzeului, profilul vizitatorului etc.;

  • •  Strategie comună a instituțiilor statului cu sarcini în domeniul protejării siturilor arheologice la nivelul județului Brașov (Poliția Română, Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Brașov, Muzeul Județean de Istorie Brașov);

  • •  Dezvoltarea voluntariatului;

  • •  Realizarea de parteneriate, schimburi, colaborări cu instituții de profil, universități, asociații, fundații, ONG-urile din domeniul culturii;

  • •  Editarea de publicații științifice și de popularizare;

  • •  Realizarea și valorificarea comercială a produselor proprii (albume, vederi, pliante, suveniruri, cărți etc.);

  • •  Atingerea nivelului de funcționalitate și performanță europeană;

  • •  Introducerea muzeului în oferte de turism preferate mai ales de tineri;

  • •  Participarea muzeului la târguri de turism locale, regionale, naționale și internaționale, individual sau în parteneriat cu autorități locale sau județene;

  • •  Colaborarea și apartenența la rețele europene de turism cultural;

  • •  Proiecte care vizează dimensiunea europeană a patrimoniului cultural brașovean;

  • •  Susținerea recuperării memoriei istorice și a sentimentului de apartenență comunitară;

  • •  Continuarea digitalizării patrimoniului istoric;

  • •  Parteneriate media și publicitate pentru promovarea activității pe spații publicitare stradale, TV și radio;

  • •  Realizarea unor campanii de promovare pe Internet;

  • •  Consolidarea capacității de autofinanțare prin creșterea veniturilor suplimentare obținute din dezvoltarea activităților (ex. suveniruri);

  • •  Permanentizarea participării la programe europene de finanțare, în urma creșterii experienței internaționale;

  • •  Regenerarea comunității locale prin obiceiuri de consum cultural;

  • •  Formarea unei generații de copii și tineri care să perceapă accesul și participarea la cultură ca o parte normală a vieții lor.

A 3. Analiza imaginii existente și propuneri pentru îmbunătățirea acesteia

în urma evaluării activității Muzeului Județean de Istorie / Muzeului de Istorie Brașov până în anul 2014 se constată că nu a existat o strategie de PR sau preocupări pentru îmbunătățirea promovării activității. Muzeul nu s-a poziționat ca o instituție deschisă, comunicativă și apropiată de publicul său.

în schimb, în perioada 2014 - 2019, prin strategia de comunicare coordonată de managerul instituției s-a urmărit modificarea acestei situații printr-o prezență constantă în presa locală și națională. începând cu anul 2014, în jurnalele posturilor de radio și TV locale, în presa scrisă și online, a apărut în fiecare lună cel puțin o știre despre Muzeul de Istorie Brașov / Muzeul Județean de Istorie Brașov. Activitatea muzeului a fost prezentată pozitiv, iar știrile despre problemele instituției au confirmat corectitudinea deciziilor conducerii muzeului.

Tot din anul 2014 a fost inițiată realizarea identității vizuale printr-un proces de branding, necesar comunicării publice a activității instituției și plasarea acesteia în conștiința beneficiarilor.

Acțiunea principală a fost lansarea oficială în luna iulie 2016 a noii sigle a muzeului și declinarea acesteia pe toate materialele de promovare (website, pagina proprie Facebook, mash-uri, afișe, comunicate de presă).

MUZEUL JUDEȚEAN UE ISTORIE BRAȘOV

*

Deși nu avem un număr mare de recenzii (2016 - 138 recenzii; 2017 - 189, 2018 — 222), totuși pe TripAdvisor, Muzeul Județean de Istorie Brașov a obținut de la vizitatori pentru Casa Sfatului un rating foarte bun. Remarcăm că avem o creștere a ratingului „excelent" de la 23 % în 2016 la 30 % în 2017 și 32 % în 2018, fiind în fiecare an în topul „lucrurilor/locurilor pe care poți să le faci/vizitezi în Brașov". Astfel, după Biserica Neagră, obiectiv turistic plasat detașat pe primul loc în topul TripAdvisor, Casa Sfatului ocupă locul doi după criteriul numărului de recenzii, având și un număr triplu de recenzii față de următorul muzeu local.

în anul 2016, Casa Sfatului a fost nr. 15 în topul „84 de lucruri/locuri pe care poți să le faci/vizitezi în Brașov", în fața sa fiind numai Biserica Neagră (locul 6), Biserica Sf. Nicolae din Schei (locul 8), Poarta Ecaterinei (locul 12) și Prima Școală Românească (locul 13). Datorită recenziilor primite de la vizitatori, Muzeul Județean de Istorie Brașov a primit începând din anul 2016 până în prezent de la TripAdvisor pentru Casa Sfatului certificatul de excelență patru stele I

în topul TripAdvisor pentru anul 2018, Bastionul Grafi are 54 recenzii, cu un rating foarte bun (35 % „excelent", 49 % „foarte bun", 16 % „mediu" și 0 % „slab"), cu o mică creștere a ratingului față de 2017. în anul 2018, Bastionul Țesătorilor a avut o creștere încurajatoare a ratingului „excelent" de la 23 % la 29%.

în perioada 2014 - 2019, majoritatea comunicatelor de presă ale muzeului au fost preluate de Agerpres și alte agenții de presă naționale. începând din noiembrie 2017, Muzeul Județean de Istorie Brașov a încheiat un parteneriat cu Agenția Națională de Știri AGERPRES.

Presa locală a fost în mod constant, fără excepție, un „aliat" al instituției. De asemenea, activitatea muzeului a fost prezentată pozitiv și în presa națională. Evenimentele importante au fost prezentate de televiziunea națională, DIGI 24, PRO TV, Antena 1, Antena 3, Realitatea TV, Pro TV, Radio România Cultural și Radio România Actualități, DCNEWS.RO, Modernism.ro, Trinitas TV, Radio Mureș, Radio Europa FM, Radio Constanța, Radio București FM, revista „Historia”, revista „Capital”, ziarele „Lumina”, „România Liberă”, „Metropolis”, revista „Mobila”, platforma România Tradițiilor Creative, www.ziare.comwww.ziarelive.ro,www.zilesinopti.ro,www.turismistoric.ro, etc.

în cadrul programului realizat de televiziunea Antena 3 pentru Ziua Națională a României, pe 1 decembrie 2016, a fost difuzat la o oră de audiență maximă și un material realizat de jurnalista Oana Stancu-Zamfir în Bastionul Grafi, cu o parte din echipa proiectului „Războaie în Bastionul Țesătorilor". Din impactul mediatic mai menționăm prezența pe lista „Recomandărilor culturale” ale Telejurnalului TVR, un reportaj amplu despre proiectul „Regina Maria, ambasador irezistibil al artei românești” în cadrul reportajelor #eusuntromania pe Știrile TVR din 23 noiembrie 2018 și prezentarea deosebită în documentarul televiziunii naționale „Românii care au schimbat lumea: Regina Maria” (realizator Camelia Csiki), difuzat de televiziunea națională chiar pe 1 decembrie 2018 pe TVR 1, TVR HD și TVR Internațional. De asemenea, Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică Brașov 2018 a fost subiectul emisiunii „Exclusiv în România” (realizator Cristian Tabără), difuzată pe 22 decembrie 2018, la TVR 1, iar DIGI 24 Brașov a realizat o amplă știre despre festival (4,20 min.) cu titlul „O lecție de istorie în stradă”. Expoziția „Orașul Stalin” și proiectele „Brașov: Orașul Stal in pe înțelesul tuturor” și „Am fost cetățeanul Orașului Stalin” au fost subiectul emisiunii „Locuri, oameni si comori" (realizator Emilia Nicolaescu). „Am trăit în orașul Stalin" a fost prezentată pe TVR 3, pe 10 iunie 2018.

însă cea mai spectaculoasă evoluție a imaginii Muzeului Județean de Istorie Brașov a fost prezența în articole și emisiuni TV & radio din presa internațională. Mai întâi prin proiectul „I Was Citizen of Stalin Town/Am fost cetățeanul Orașului Stalin" din anul 2017, când Muzeul Județean de Istorie Brașov a apărut în mass-media din Polonia, Ungaria, Bulgaria și Albania, fiind amintit și în știri prezentate de televiziunile naționale din Polonia și Albania. Sigla muzeului nostru a apărut pe materialele de promovare din Varna, Katowice, Tirana și Dunaujvâros. Apoi, în anul 2018, datorită proiectului „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești”, Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost amintit în presa românească din Irlanda și America de Nord. Proiecția filmului documentar „Brașov 1987. Doi ani prea devreme” / Brașov 1987. Two years too early (coproducție a Muzeului Județean de Istorie Brașov și a Casei de Producție TVR) de la Bruxelles - BOZAR din 11 octombrie 2018 a fost promovată pe importantul website cultural www.bozar.be.

Sursa cea mai importantă pentru evoluția imaginii muzeului în mediul online a fost Facebook, în mod detașat. Alte surse importante au fost site-ul muzeului și motoarele de căutare Google.

începând din iulie 2016 a fost lansat oficial www.brasovistorie.ro, noul website al Muzeul Județean de Istorie Brașov, cu versiunea în limba engleză www.historymuseum.ro. Deși nu a avut un buget de promovare, considerăm că noul website este un proiect de succes.

La 31 decembrie 2016, în 6 luni, au fost înregistrate 725 like-uri iar în anul 2017 site-ul a ajuns la 6.276 useri noi și 30.450 de vizualizări ale paginii. O evaluare a site-ului muzeului pentru anul 2017 este durata medie a intrării pe site, 2 minte și 29 secunde, o durată evaluată ca bună în domeniul publicității online, datorită căreia putem să afirmăm că postările au avut un conținut interesant și atractiv. Creșterea cea mai importantă pentru www.brasovistorie.ro fost înregistrată în anul 2018, când a ajuns la 1,6 k like-uri, cu o creștere de 120 % față de anul 2017. în anul 2018 au fost înregistrați 9.034 useri noi, cu o creștere de 2.758 useri față de anul anterior, și 32.129 vizualizări ale paginii. De asemenea, durata medie a intrării pe site a crescut la 2 minte și 73 secunde. Totalul de vizitatori ai site-ului se împarte în 88,4 % vizitatori noi și 11,6 % vizitatori care au revenit pe pagina web a muzeului. Vârful de accesare al site-ului nostru în anul 2018 au fost lunile mai, august și septembrie. După criteriul țării de unde a fost făcută accesarea, remarcăm pe lângă România, care deține un procent mare dar normal de 75,57 % (6907 sesiuni), Franța 3,42% (313 sesiuni), Statele Unite ale Americii, cu 2,60 % (238 sesiuni) și Germania, cu 1,97% (180 sesiuni).

Pe canalul de socializare YOUTUBE (https://www.youtube.com/channel) a fost creat contul Muzeul Județean de Istorie Brașov. Aici au fost postate înregistrările emisiunii „30 de secunde din istoria Brașovului", proiect realizat în perioada 2014 - 2015 de Muzeul Județean de Istorie Brașov și Radio Brașov.

Muzeul a beneficiat de o pagină oficială de Facebook începând din 24 martie 2016: https://www.facebook.com/ Muzeul Județean de Istorie Brașov/. La începutul anului 2018, pagina de Facebook a muzeului a avut 1227 urmăritori, iar după un an a ajuns la 1632 persoane care o apreciază și 1644 urmăritori.

O formă de promovare folosită în mod constant din anul 2016 a fost crearea de evenimente pe pagina de Facebook a muzeului.

în anul 2016, pentru proiectul cofinanțat de AFCN, „Războaie în Bastionul Țesătorilor" a fost creată o pagină proprie https://www.facebook.com/RazboiulTesatorilor/. Campaniile derulate pe această pagină au avut un impact de 105.300 utilizatori, iar peste 33.500 au interacționat cu postările afișate.

Pentru proiectele „Am fost cetățeanul Orașului Stalin" și „Orașul Stalin pe înțelesul tuturor" a fost creată pagina https://www.facebook.com/OrasulStalin/ pe 24 martie 2017. Cel mai mare impact al paginii a fost înregistrat pe 24 Septembrie 2017 cu 8.342 persoane, interacțiune organică.

în anul 2018 a fost creată pagina de Facebook pentru Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică (https://www.facebook.com/festivaluldereconstituireistoricabrasov/).

Din analiza datelor furnizate de Facebook în perioada 2016-2018 rezultă că profilul vizitatorului paginii muzeului nostru este echilibrat în privința sexului și vârstei. Atât la bărbați, cât și la femei, pe primul loc sunt utilizatorii cu vârsta între 35 - 44 ani, împreună formând 31% din total utilizatori.

în mod direct, cu siguranță, la îmbunătățirea imaginii muzeului au contribuit încă din septembrie 2014 activitățile desfășurate împreună cu instituții importante ale comunității locale (Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei" al Județului Brașov, Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, Brigada 2 Vânători de Munte Brașov), precum și atelierele programului de Educație Muzeală desfășurate în școli și licee din orașul Brașov și Țara Bârsei.

O acțiune de succes pentru promovarea instituției la nivelul comunității locale a fost parteneriatul cultural încheiat cu Radio Brașov pentru emisiunea „30 de secunde din istoria Brașovului", o „pastila" de istorie locală, difuzată zilnic la Radio Brașov, în perioada 6 octombrie 2014 - septembrie 2015.

Pe baza parteneriatului încheiat cu AMCO Advertising încă din anul 2014, expozițiile Muzeului de Istorie / Muzeului Județean de Istorie Brașov au fost promovate gratuit prin prezentarea posterelor în stațiile RAT Brașov din centrul istoric. Gara Brașov, Autogara Brașov și bulevardele importante.

în mod direct, la îmbunătățirea imaginii muzeului au contribuit activitățile culturale de nivel național și internațional și premierele obținute începând din anul 2016 în domeniul finanțării proiectelor culturale.

O măsură specială de promovare a Muzeului Județean de Istorie Brașov a fost realizarea în parteneriat cu Casa de Producție TVR a filmului documentar „Brașov 1987. Doi ani prea devreme". Filmul s-a bucurat de aprecierea multor personalități din diverse domenii și a fost prezentat cu un succes de public deosebit, atât în țară, cât și în străinătate. Dovezi ale îmbunătățirii imaginii muzeului sunt prezentările filmului documentar de către Ambasada Statelor Unite ale Americii în România pentru corpul diplomatic, la propunerea Excelenței Sale, Hans Klemm, ambasadorul SUA (vila Dante, 25 Septembrie 2017) și la Institutul Cultural Român din Londra (15 noiembrie 2017).

O măsură cu impact în rândul comunității locale a fost prezența caravanei „Orașul Stalin” în fostele cartiere muncitorești Tractorul, Steagul Roșu și CFR - Triaj. Cu această ocazie, Muzeul Județean de Istorie Brașov a realizat cea mai importantă acțiune de promovare realizată până acum de către un muzeu brașovean în afara „zonei de confort" reprezentată de centrul istoric.

O altă măsură importantă a fost extinderea ariei de acțiune a muzeului în Piața Sfatului, Olimpia, MODAROM, După Ziduri, Sub Tâmpa, Cetățuia Brașovului, Parcul Central, prin organizarea unor evenimente culturale de popularizare a istoriei. în Piața Sfatului, seria a fost deschisă în anul 2016 cu tabăra Festivalului de Reconstituire Istorică „Brașov 1916", acțiunea de reconstituire istorică organizată cu ocazia Centenarului Vânătorilor de Munte din România, iluminatul în roz al Casei Sfatului și expozițiile în aer liber „Istoria în Roz"1 și „Istoria în alb", în anul 2017, muzeul a „ocupat” platoul de lângă Cetățuia Brașovului prin festivalul de reconstituire istorică precum și Parcul Central, După Ziduri și Sub Tâmpa prin Festivalul Promenadelor Brașovului, eveniment cultural în care instituția noastră a avut calitatea de partener principal. în anul 2018, pe lângă impactul acțiunilor organizate în Piața Sfatului, care au deja continuitate, au fost înregistrate două premiere culturale importante pentru viața culturală a Brașovului la care Muzeul Județean de Istorie și-a adus o contribuție importantă în calitate de co-organizator: deschiderea expoziției permanente „Brașoveniile - Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului” de la parterul clădirii „Modarom” și organizarea Salonului de bandă desenată „România 100” la Olimpia.

O altă măsură importantă de îmbunătățire a imaginii la nivelul comunității a fost respectarea în totalitate a principiilor Programului European „Noaptea Muzeelor" în perioada 2014 - 2018 prin acordarea intrării gratuite tuturor vizitatorilor. Muzeul Județean de Istorie Brașov a avut cei mai mulți vizitatori dintre instituțiile muzeale ale județului Brașov implicate în „Noaptea Muzeelor”. în Casa Sfatului, în seara zilei de 17 mai 2014 au fost înregistrate 3.711 persoane; în seara zilei de 16 mai 2015 au fost înregistrate 1.679 persoane, respectiv 32 % din totalul de 5.294 vizitatori ai muzeelor brașovene; în „Noaptea” de 21 mai 2016 în Casa Sfatului au fost înregistrați 3.004 vizitatori, iar în 20 mai 2017 au fost înregistrați 2.551 vizitatori. Pe 19 mai 2018, Muzeul Județean de Istorie Brașov a avut 2.900 vizitatori în Casa Sfatului și Bastionul Grafit.

Promovarea activității Muzeului Județean de Istorie Brașov prin acordarea intrării gratuite a fost extinsă cu succes cu ocazia inaugurării expoziției „Brașov 1916” (27 august 2016, orele 18-22), când au fost înregistrați pe baza biletelor gratuite 600 vizitatori, și în seara festivității aprinderii iluminatului festiv din centrul istoric (6 decembrie 2016, orele 17 -22), când au fost înregistrați pe baza biletelor gratuite 401 vizitatori. Această formă de promovare a fost folosită și pentru aniversarea de 15 noiembrie 1987 (în 2017 și 2018), Ziua Națională a României și festivitatea aprinderii iluminatului festiv din centrul istoric (6 decembrie 2017). La 1 decembrie 2018, pe baza biletelor gratuite, au fost înregistrați 1.002 vizitatori.

Vizitarea Casei Sfatului de către personalități importante a adus muzeului prestigiu și a contribuit la îmbunătățirea imaginii sale publice. Din punctul nostru de vedere, cea mai importantă personalitate care a fost găzduită în perioada 2014 - 2019 de către Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române. Pe 17 mai 2018, de Ziua Eroilor, M. S. Margareta și ASR Principele Radu au vizitat expoziția „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești” din Piața Sfatului și expoziția „Regele Mihai I (1921-2017)” din Casa Sfatului, apoi au participat la evenimentul de lansare a volumului „Susține cu a ta mână Coroana Română”.

O măsură specială de promovare a instituției a fost realizarea în parteneriat cu Romfilatelia a emisiunii de timbre cu monumentele istorice reprezentative ale orașului Brașov în cadrul proiectului „Orașele României": Casa Sfatului, Biserica Neagră, Poarta Ecaterinei și Prima Școală Românească. Selecția și documentarea au fost realizate pentru Romfilatelia de către managerul muzeului.

Administrarea profesionistă a website-ului și paginilor proprii de Facebook, relația de încredere și de bună colaborare cu presa locală și națională, organizarea unor evenimente culturale în aer liber atractive pentru publicul larg, strategia de acordare a intrării gratuite, parteneriatele locale, naționale și internaționale reprezintă și în următoarea perioadă structura de bază a consolidării imaginii de excelență a Muzeului Județean de Istorie Brașov.

Studiul de consum cultural realizat în vara anului 2015 indică faptul că un motiv de nemulțumire pentru brașoveni îl reprezintă concentrarea evenimentelor culturale în centrul orașului și lipsa ofertei culturale în cartiere. Astfel, principala măsură de îmbunătățire a imaginii muzeului la nivelul comunității locale trebuie să fie concentrată în zonele defavorizate cultural. Ținând cont de succesul caravanei proiectului „Am fost cetățeanul Orașului Stalin”, o activitate concretă trebuie să fie permanentizarea prezenței muzeului în cartiere cu ajutorul unui stand mobil și campanii pentru recuperarea memoriei istorice prin care brașovenii să își asume activitățile și rezultatele instituției noastre.

O altă măsură de promovare, dictată de succesul activităților din Piața Sfatului, trebuie să fie extinderea spațiului ocupat de activitățile muzeului și în vecinătatea altor secții ale muzeului: zona Sub Tâmpa pentru Bastionul Țesătorilor și Olimpia și zona După Ziduri și Turnul Alb pentru Bastionul Graft.

Deși costurile publicității outdoor pe arterele rutiere principale ale județului Brașov sunt foarte mari, o altă măsură importantă pentru promovarea imaginii muzeului trebuie să fie accesarea unor panouri publicitare la intrarea - ieșirea pe principalele căi rutiere din județul și municipiul Brașov.

A 4. Măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari

Neavând specialiști în investigarea publicului, analiza beneficiarului actual pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov s-a făcut cu ajutorul informațiilor financiar-contabile proprii (numărul de participanți la agenda culturală, numărul de bilete vândute pe categorii), a datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și a informațiilor furnizate de puținele studii publicate în țara noastră pe tema profilului vizitatorului muzeelor din România, pe baza monitorizării paginilor de Facebook Muzeul Județean de Istorie Brașov, Festivalul de reconstituire istorică Brașov, Orașul Stalin, Războiul Țesătorilor, a website-ului oficial al muzeului (www.brasovistorie.ro) și a monitorizării cărții de impresii a muzeului. Un indicator specific a fost și reflectarea activității instituției în presă, rețele de socializare și pe website-urile de turism.

Pentru următoarea perioadă de management, ținând cont de faptul că ultimul studiu de consum și practici culturale în Brașov s-a desfășurat în anul 2015, este necesară în regim de urgență o nouă cercetare cu focus pe cunoașterea categoriilor de beneficiari.

De asemenea, o altă propunere vizează satisfacția beneficiarilor activităților muzeului și această cercetare considerăm că este accesibilă la nivel profesionist datorită relației excelente de colaborare dintre muzeu și Facultatea de Sociologie și Comunicare a Universității „Transilvania” din Brașov. In acest sens, obiectivul nostru este să realizăm această cercetare pentru toate spațiile expoziționale, agenda culturală și expoziții, cu o frecvență cel puțin la trei ani.

A 5. Grupurile-țintă ale activităților instituției

Din analiza profilului beneficiarului actual rezultă că grupurile țintă ale activităților muzeului sunt: comunitatea locală (orașul Brașov, Țara Bârsei și județul Brașov), elevii, tinerii, seniorii, non-vizitatorii, turiștii, autoritățile locale și județene, societăți comerciale.

1. Comunitatea locală (orașul Brașov, Țara Bârsei și județul Brașov)

Activitățile generale de petrecere a timpului liber sunt mult mai prezente în viața brașovenilor decât cele specifice consumului cultural. Dar brașovenii au un nivel ridicat de conștientizare a importanței patrimoniului istoric, indiferent de nivelul de educație al respondenților (cu diferențe nesemnificative statistic). Ei doresc să se investească în programe educaționale pentru elevi cu privire la protecția patrimoniului cultural construit și activități de protejare, prezervare sau reabilitare a patrimoniului aflat în stare de degradare.

în acest context, în perioada 2014 - 2019, Muzeul de Istorie / Muzeul Județean de Istorie Brașov a avut o agendă de acțiuni culturale concentrate pe popularizarea istoriei locale și a patrimoniului istoric deținut în colecțiile muzeului. Această abordare normală pentru un muzeu local va avea continuitate și în perioada de management 2019 - 2024.

2. Elevii

O proiecție a consumului cultural din anul 2021 impune situarea elevilor între grupurile țintă ale strategiei pentru extinderea categoriilor de public. Elevii sunt viitori formatori și cetățeni ce vor decide asupra viitorului orașului. Categoria reprezentată de segmentul de vârstă preșcolară și școlară situat între 6 - 18 ani continuă să rămână beneficiarul țintă cel mai important pe termen scurt, dată fiind misiunea muzeului de a educa tinerii, prin forme specifice, în spiritul interesului și respectului față de valorile patrimoniale și față de elementele ce definesc identitatea locală și identitatea națională.

Și în perioada 2019 — 2024 considerăm că este necesară o preocupare constantă pentru promovarea activităților muzeului în cadrul școlilor din municipiul Brașov, Țara Bârsei și Județul Brașov, itinerarea expozițiilor interactive, derularea unor activități tematice în contextul programului național „Școala altfel”, asigurarea continuității atelierelor „Trecutul în practica actuală”, „O pagină din istoria unei cărți - Manuscrisele iluminate în viziunea copiilor”, „Laboratoarele istoriei”, „Arheologie practică”, „Să împodobim bradul de Crăciun” și realizarea unor ateliere de educație muzeală noi, existența în continuare a secțiunilor dedicate copiilor în cadrul festivalurilor organizate de muzeu.

Pe termen lung, prin expozițiile permanente și temporare și Programul de Educație muzeală, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să ajungă o extensie a școlii, o întrupare a conținutului cultural al învățării, o miză în conturarea identității culturale a individului.

3. Tinerii

Cercetările recente și chiar profilul persoanelor care accesează pagina de Facebook a muzeului au arătat că profilul persoanei deschise (foarte interesate) de interacțiunea cu oameni și elemente culturale este cel al tânărului (18-34 ani) cu studii superioare.

Tinerii sunt categoria demografică în rândul cărora putem întâlni cei mai mulți participanți la diferite forme de consum cultural public sau activități de petrecere a timpului liber în afara locuinței.

Prin urmare, profilul activităților muzeului, deschis și modern, uneori chiar neconvențional, va atrage publicul tânăr. De asemenea, conducerea muzeului va rămâne deschisă colaborărilor cu ONG-uri de profil cultural formate din tineri.

4. Seniorii

Un alt public-țintă este format din persoanele în vârstă (seniorii). în acest sens, Proiectul de management 2019 - 2024 cuprinde în mod obligatoriu asigurarea continuității și sustenabilității planului de acțiune pentru înregistrarea experienței comunitare din perioada comunistă, cu accent pe experiența personală a cetățenilor orașului Brașov.

5. Non-vizitatorii

O categorie mare de non-vizitatori este populația județului. Pentru ei, vor fi programate proiecte speciale de educație muzeală și de cultură istorică, susținute de relații de colaborare cu parteneri vechi și noi: Muzeul Codlei - Muzeul Tradițiilor Codlene și al Administrației Publice Locale, Biserica evanghelică fortificată Cincșor, Dino Parc Râșnov, LTM 01751 Râșnov, Festivalul de reconstituire istorică Râșnov, Festivalul de Film și Istorii Râșnov, Cartfest Cristian, primăriile județului Brașov.

6. Turiștii

Importanța patrimoniului cultural este văzută de majoritatea brașovenilor în relație strânsă cu dezvoltarea turismului și păstrarea identității și tradițiilor. Județul Brașov este o destinație turistică cu o ofertă bogată și o reputație bună, însă produsele sale de turism cultural sunt cunoscute de un segment redus de clienți. în acest context, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să fie atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, un obiectiv turistic important al turismului local și național, iar turiștii români și străini sunt beneficiari țintă pe termen lung.

Pentru ieșirea din cvasi-izolare, pentru a deveni cât mai vizibil atât pe plan local, național și chiar internațional, Muzeul de Istorie / Muzeul Județean de Istorie Brașov a aplicat începând din anul 2014 și va aplica în continuare o strategie orientată spre vizitator. Modernizarea expozițiilor permanente, expoziții temporare cu teme interesante și o agendă culturală atractivă sunt acțiunile culturale cele mai importante pentru promovarea turistică a muzeului pe termen lung.

7. Grupul țintă al activității de cercetare - categorie formată în principal din persoanele implicate în activitatea de cercetare istorică și arheologică și întocmirea de documentații de arhitectură, aparținând următoarelor instituții/organizații:

  • - Muzee (interesate în programele de cercetare și parteneriate);

  • - Universități interesate de programele de cercetare și parteneriate (în prezent, cel mai important parteneriat este încheiat cu Universitatea „Transilvania" din Brașov);

  • - Institutele de cercetare ale Academiei Române;

  • - Autorități locale și județene interesate de cercetarea de teren a muzeului pentru întocmirea și actualizarea unor documentații administrative (P.U.G., avize lucrări și construcții) și de promovare turistică;

  • - Societăți comerciale și persoane fizice, în special în cazul activității de cercetare arheologică, dar și pentru realizarea unor studii istorice;

  • - Publicații de specialitate și reviste de popularizarea istoriei, culturii și turismului cultural.

A 6. Profilul beneficiarului

în cursul anului 2018, conform evidențelor financiar-contabile, expozițiile Muzeului Județean de Istorie au fost vizitate de 38.082 de vizitatori, din care 30.714 plătitori taxă de intrare și 7.368 neplătitori (bilete gratuite)2.

Față de anul 2017 remarcăm în 2018 o creștere cu 2.410 plătitori taxă de intrare și depășirea „bornei” de 30.000 vizitatori plătitori și o scădere a biletelor gratuite cu 559 unități.

După categorii de vârstă, muzeul a fost vizitat de 198 preșcolari, 8.923 elevi, 7.685 studenți, 19.109 adulți și 2.126 pensionari.

Preșcolari

Elevi

Studenți

Ac

uiți

Pensionari

2017

1 %

448

21 %

7671

22%

8091

49%

17541

7%

2480

2018

1 %

198

23%

8923

20%

7685

50%

19109

6%

2126

Și în anul 2018, publicul Muzeului Județean de Istorie Brașov (inclusiv turiștii români și străini) a preferat să viziteze Casa Sfatului (20.929 plătitori de bilete, 6.704 vizitatori cu bilete gratuite, inclusiv 2.900 vizitatori la Noaptea Muzeelor și 1.002 vizitatori la 1 Decembrie 2018).

Publicul vizitator se împarte în 14.111 adulți, 6.433 elevi, 5.510 studenți, 158 preșcolari, 1.421 pensionari.

Publicul adult a preferat să viziteze Casa Sfatului în luna mai (4.607 vizitatori), când o mare parte a participat în mod gratuit la Noaptea Muzeelor (2.900 vizitatori), decembrie (2.570 vizitatori, din care 1.002 vizitatori de Ziua Națională), august (2.902 vizitatori), aprilie (2.431 vizitatori), iulie (2.320 vizitatori) și octombrie (2.236 vizitatori). Față de perioada anterioară, remarcăm păstrarea trendului creșterii numărului vizitatorilor la Casa Sfatului.


Structura publicului vizitator 2018


Casa Sfatului. Structura publicului vizitator în anul 2018



Total

Adu Iți

Elevi

Preșcolari —— Pensionari  Studenti

Luna cu cele mai puține vizite a fost ianuarie (1.431 vizitatori) dar cu o creștere de 619 vizitatori față de anul anterior.

Perioadele cu cele mai multe vizite ale elevilor au fost octombrie (1.106 vizitatori) și mai (1.048 vizitatori), iar cele mai puține vizite au fost în ianuarie (138 vizitatori), decembrie (224 vizitatori) și septembrie (266 vizitatori).

Perioadele cu cele mai multe vizite ale studenților au fost mai (958 vizitatori), datorită Nopții Muzeelor, august (656 vizitatori) și noiembrie (627 vizitatori).


Din 6.774 vizitatori ai Bastionului Țesătorilor, 6.427 au fost plătitorii taxei de intrare. Cele mai multe vizite s-au desfășurat în august (911 vizitatori români și străini), martie (801 vizitatori români și străini) și octombrie (734 vizitatori români și străini). Lunile cu cele mai puține vizite au fost ianuarie (266 vizitatori) și februarie (290 vizitatori).

Publicul vizitator se împarte în 3.243 adulți, 2.013 elevi, 922 studenți, 78 preșcolari și 518 pensionari.

La fel ca anul trecut, cu excepția lunii decembrie, publicul adult a preferat să viziteze bastionul în august (560 vizitatori), septembrie (342 vizitatori), și iulie (359 vizitatori), iar lunile cu cele mai puține vizite au fost ianuarie (148 vizitatori) și februarie (88 vizitatori).

Preșcolarii au preferat luna mai (47 vizitatori). Cei mai mulți elevi au fost în lunile martie (525) și octombrie (326), iar cei mai mulți studenți au vizitat bastionul în august (132), februarie (126) și mai (116).

Cei mai mulți pensionari au fost înregistrați în Bastionul Țesătorilor în luna septembrie (89) și iulie (85), iar cei mai puțini în martie (6) și ianuarie (7).


Bastionul Graft a fost deschis numai în perioada ianuarie - august 2018, când au fost înregistrați 3.675 vizitatori, din care 3.154 plătitori de bilete. Publicul vizitator de la Graft se împarte în 1.755 adulți, 477 elevi, 1.253 studenți, 3 preșcolari și 187 pensionari. Și în cazul Bastionului Graft remarcăm numărul mare de vizitatori studenți.

Structura vizitatorilor Bastionului Graft în anul 2018


2000

1000

0



  • ■ Adu Iți

  • ■ Studenți

Elevi

  • ■ Preșcolari

  • ■ Pensionari


Bastionul Graft. Evoluția numărului vizitatorilor în anul 2018

La profilul beneficiarului actual trebuie să mai adăugăm vizitatorii expozițiilor itinerate în țară și străinătate, beneficiarii atelierelor de educație muzeală, vizitatorii expozițiilor în aer liber din Piața Sfatului, Shopping Mall Coresi, Parcul Central „N. Titulescu” din Brașov, Aula Universității „Transilvania”, vizitatorii expoziției „Brașoveniile - Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului” de la Modarom, spectatorii Festivalului internațional de reconstituire istorică Brașov, „Etnovember", spectatorii filmului documentar „Brașov 1987. Doi ani prea devreme" etc.

  • B. Analiza activității instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia

B 1. Analiza programelor și a proiectelor instituției

Direcțiile de acțiune întreprinse de Muzeul Județean de Istorie Brașov în perioada 2014 - 2019 au fost cuprinse în planul de management 2014 - 2019 și au avut la origine prevederile Strategiei sectoriale în domeniul culturii și patrimoniului național pentru perioada 2014 — 2020, document elaborat de Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii.

Principalele direcții de acțiune sunt trasate de principiile fundamentale: respectul față de patrimoniul istoric și pasiunea de a lucra pentru oameni.

Pe fondul unor resurse tot mai limitate, specializarea și identitatea propusă în 2014 pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov au presupus o creștere a organizației, combinată cu cheltuirea prudentă a fondurilor alocate, dar și parteneriate pe termen lung cu instituții de prestigiu care au susținut misiunea muzeului.

Managementul perioadei 2014 -2019 a avut în vedere o dinamizare a instituției printr-o politică concentrată pe patrimoniul muzeului și istoria locală, o schimbare radicală de atitudine față de comunitate și turismul cultural, o poziție activă față de viața culturală locală și națională și o acumulare succesivă de competențe în protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea și valorificarea colecțiilor de bunuri culturale

Transformarea instituției este un proces care nu a fost epuizat în ultimii cinci ani de mandat - mai ales în ritmul lent în care autoritatea tutelară s-a ocupat de rezolvarea situației juridice a spațiilor ocupate de muzeu.

Principalele direcții de acțiune pentru îndeplinirea misiunii, conform planului de management 2014 - 2019:

  • 1.  Protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea și extinderea colecțiilor de bunuri culturale. Aceste direcții clasice de acțiune ale muzeului au fost concentrate în Programul Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural și Programul Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural.

  • 2. Valorificarea patrimoniului prin Programul Valorificarea patrimoniului cultural, în principal prin subprogramul Expoziții temporare',

  • 3.  Educație culturală, în principal prin Programul Educație muzeală',

  • 4. Operator cultural, în principal prin Programul Agenda Culturală.

Muzeul Județean de Istorie Brașov este singura instituție a Județului Brașov care cercetează, protejează și controlează siturile arheologice din județul Brașov. Cercetările sistematice și descoperirile întâmplătoare demonstrează că județul Brașov are un potențial arheologic excepțional.

Pe termen scurt și mediu subprogramul Cercetarea Arheologică sistematică a cuprins cercetări de teren și șantierul arheologic Castrul roman Cumidava (Râșnov), un șantier arheologic cu descoperiri deosebite în ultimii ani, organizat în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României.

Muzeul Județean de Istorie Brașov a stabilit o comunicare foarte bună cu detectoriștii de patrimoniu arheologic, dar a acționat și pentru întărirea parteneriatului cu Inspectoratul Județean de Poliție Brașov și Direcția Județeană de Cultură Brașov pentru supravegherea siturilor arheologice și a zonelor de protecție istorică și arhitecturală.

Subprogramul Conservarea patrimoniului muzeal a fost gestionat cu un personal specializat format din patru conservatori care a îndeplinit, în permanență, următoarele activități: verificarea și înregistrarea condițiilor de microclimat din sălile de expoziție și din depozite; corectarea condițiilor de microclimat cu ajutorul aparaturii de dezumidificare; lucrări de conservare primară a patrimoniului aflat în expunere la Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft sau în depozite, prin desprăfuiri, aerisiri etc.; efectuarea de tratamente de dezinsecție în depozitele muzeului. Pentru depozitul de arheologie a fost amenajată o carantină, iar cu ocazia inventarierii colecției a fost începută și reorganizarea depozitului de istorie medie și modernă.

Subprogramul „Restaurarea patrimoniului muzeal" cuprinde în mod obligatoriu pe termen mediu și lung planificarea corectă și susținerea constantă a activității restauratorilor muzeului și asigurarea spațiilor care să respecte reglementările legale pentru laboratoarele de restaurare. Pe termen scurt, a fost implementat un plan de acțiune pentru restaurarea/ pregătirea pieselor muzeale pentru expozițiile muzeului. Alte sarcini urgente au fost restaurarea bunurilor descoperite în campaniile arheologice și a pieselor din colecțiile muzeului aflate în stare avansată de degradare. Subprogramul a fost operat până în anul 2016 de către doi restauratori (metal și ceramică). în anul 2016 a fost angajat un restaurator lemn. Rezultate importante ale acestui subprogram sunt și elaborarea Procedurii operaționale de restaurare a bunurilor culturale și reorganizarea compartimentului Restaurare-Conservare prin amenajarea laboratorului pentru restaurare ceramică, extinderea laboratorului de restaurare fier și amenajarea unei încăperi speciale pentru depozitarea substanțelor nocive și periculoase folosite în restaurare și începerea amenajării laboratorului restaurare lemn.

în programul „Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural” o decizie importantă a fost înființarea comisiei pentru evaluarea, selectarea și achiziționarea obiectelor muzeale, de la persoanele fizice, pe 14 octombrie 2014. Apoi, în luna ianuarie 2015, membrii comisiei au finalizat Procedura operațională privind achiziția bunurilor culturale.

Activitatea de evidență a patrimoniului muzeului a fost o activitate prioritară și în acest sens au funcționat mai multe comisii de inventariere și identificare bunuri culturale. Au fost puse în aplicare deciziile interne privind comisia de inventariere a colecției de istorie medie-modernă (nr. 78/29.09.2014), comisia de inventariere a colecției de numismatică (decizia internă nr. 79/29.09.2014), comisia de identificare pentru bunurilor culturale descoperite în cutiile din birourile Casei Sfatului (decizia internă nr. 16/05.05.2015), comisia de inventariere a tuturor bunurilor rămase în biroul în care și-a desfășurat activitatea fostul angajat Florea Costea (decizia internă nr. 38 /11.11.2015).

Pentru expertizarea unor bunuri culturale din colecțiile muzeului s-a colaborat cu cel mai important expert în armament istoric din țară, vicepreședintele Comisiei Naționale a Muzeelor, Carol Konig, și cu expertul Anca Nițoi de la Muzeul Național Brukenthal Sibiu. Au mai fost consultați specialiști de la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I" și Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer".

Viziunea pe termen lung asupra Muzeului Județean de Istorie Brașov de a deveni reper al identității istorice locale a determinat înființarea subprogramului „Cercetarea Istoriei locale”, în cadrul programului „Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural". Este un program de cercetare destinat comunităților județului Brașov, în contextul istoriografiei sărace a județului (există foarte puține lucrări inclusiv privind istoria orașului Brașov). Pe termen scurt, pentru epoca modernă și contemporană, temele de cercetare din perioada 2016 — 2019 au fost: 700 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, 1916 - 2016; Revolta de la Brașov, 1987—207 7; România Mare, 1918- 2018; Brașov, 1989 - 2019, Muzeul de Istorie Brașov 30, 1990 — 2020.

Activitatea științifică a fost concentrată pe îndeplinirea obiectivului principal al instituției: reamenajarea expoziției permanente de la Casa Sfatului și documentații pentru expozițiile temporare. Până în prezent, rezultatele concrete ale planului de cercetare au fost expozițiile „Brașov 1916”, „Orașul Stalin”, „Brașov 1987” și „Cerbul de Aur, 50 de ani”, filmul documentar „Brașov 1987. Doi ani prea devreme”.

Activitatea de cercetare a specialiștilor muzeului s-a concretizat și în portofoliul de cărți, articole și studii publicate și participarea la sesiuni de comunicări și simpozioane, în țară și străinătate (Canada, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Albania și Rep. Moldova).

Direcția de acțiune privind valorificarea patrimoniului printr-un discurs muzeal personalizat comunității brașovene, interacțiunea cu publicul și adaptarea muzeului la strategiile și politicile culturale naționale a fost dezvoltată în primul rând prin Programul „Valorificarea patrimoniului cultural".

în mod concret, s-a avut în vedere o nouă abordare în valorificarea patrimoniului prin reamenajarea expozițiilor permanente și un portofoliu de expoziții temporare interesante. Acest program a fost miezul obiectivului general al proiectului de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014 - 2019: transformarea Muzeului Județean de Istorie Brașov în instituția culturală reprezentativă pentru prezentarea identității istorice locale.

în perioada 2014 - 2019, Muzeul Județean de Istorie Brașov a militat să aibă spații expoziționale atrăgătoare pentru publicul vizitator, mai ales pentru tineri.

în cadrul subprogramului „Expoziții" cea mai importantă activitate a fost continuarea documentării expoziției permanente „Identitatea istorică a Brașovului”, conform structurii stabilite în anul 2014. Din păcate, problemele juridice au blocat proiectul de reamenajare a expozițiilor la faza de documentare. Și în anul 2018, expozițiile permanente au rămas „Brașov - istorie - cultură - civilizație” în Casa Sfatului și „Cetatea Brașovului și fortificațiile din Țara Bârsei” în Bastionul Țesătorilor, deschise încă din anul 2001.

Din fericire, expozițiile temporare organizate în perioada 2014 - 2019 au reprezentat pași importanți pentru îndeplinirea Programului „Valorificarea patrimoniului cultural". Ele au oferit muzeului o imagine publică pozitivă, parteneriate cu instituții importante, implicarea comunitară. începând din anul 2014, s-a avut în vedere un plan de activități care să urmărească în primul rând teme importante de istorie locală și o regândire a standardelor profesionale, începând cu respectarea etapelor obligatorii în realizarea unei expoziții, un design atractiv și soluții moderne de valorificare muzeală.

O recunoaștere din partea mediului cultural local a venit prin acordarea premiului „Expoziția Anului 2017 în Brașov” pentru expoziția „Orașul Stal in”. Premiul a fost acordat de către Consorțiul Cultural Corona la Gala Premiilor Anului 2017 în Cultura Brașov, eveniment organizat la Centrul Multicultural al Universității Transilvania, în 26 februarie 2018.

în anul 2016 remarcăm primele expoziții temporare de nivel național: „Brașov 1916. 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial" și „Centenarul Vânătorilor de Munte din România", realizate cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, itinerarea expoziției proiectului „Războaie în Bastionul Țesătorilor" la „Casa Artelor” din Sibiu și primele expoziții în aer liber din fața Casei Sfatului, „Istoria în Roz" și „Istoria în alb".

în anul 2017 avem expoziția „Privind spre Alpi. Fotografie montană din Piemont (1870-1940)", itinerată de la Muzeul Național al Muntelui din Torino, prima expoziție temporară itinerată din străinătate, și alte expoziții temporare de nivel național: „Brașov 1987. 30 de ani de la revolta brașovenilor din 15 noiembrie 1987", „Orașul Stalin", „Brașov 1900 / Universul bucătăriei din La BelleEpoque până în comunism" și „Regele Mihai (1921 -2017)" de la Casa Sfatului; „Lumea promenadelor de altădată" de la Bastionul Grafi, „Războaie în Bastionul Țesătorilor - Rezidențe artistice", itinerată și la Muzeul Național al Țăranului Român, și expozițiile în aer liber din fața Casei Sfatului, „Istoria în lumina credinței" și „Acțiunea «1511». Revolta de la Brașov din 15 noiembrie 1987 în arhivele Securității".

în anul 2018 a fost realizată prima expoziție temporară internațională: „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești”. De asemenea, înregistrăm și o creștere a portofoliului expozițiilor de nivel național, realizate de către muzeu în calitate de organizator principal, co-organizator sau partener:

  • - în Brașov, la Casa Sfatului, „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei românești", „Regele Mihai (1921 - 2017)", „Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la încoronarea suveranilor României Mari”, „Nihil Sine Deo. Principele Mircea al României”, „Cerbul de Aur 50 de ani”, „Studioul studențesc de film DACIA FELIX Brașov (1968 - 1984)”, „Jozef Pilsudski - om de stat al Poloniei și al Europei”; la Centrul Cultural Reduta, „Garda Tineretului Român (1956 - 1958)”; la Olimpia, „România 100 în benzi desenate”; expozițiile în aer liber din fața Casei Sfatului, „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești", „Trăiască Pacea ! Vive La Grande Roumanie !”, „România 100 în benzi desenate”.

  • - Expoziția „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești" a fost prezentată outdoor la Oradea, Râșnov și Bran, și în interior la Muzeul Național Cotroceni.

  • - Expoziția „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei românești" a fost inaugurată la Muzeul Național Cotroceni.

în cadrul programului „Expoziții permanente”, totuși, în anul 2018 a fost deschisă expoziția „Brașoveniile - Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului” la sediu MODAROM, pe baza parteneriatului dintre MODAROM SCM și instituția noastră.

în cadrul direcției de acțiune privind dotări de specialitate performante menționăm secțiunea multimedia din expozițiile „Orașul Stalin" și „Cerbul de Aur 50 de ani” și aplicațiile multimedia interactive din proiectul „Monumente în mișcare - Patrimoniul dispărut”.

Din anul 2014, subprogramul „Apariții editoriale" a fost corelat cu obiectivele programului „Valorificarea patrimoniului cultural" și a fost ordonat pe baza unei planificări editoriale pentru perioada 2015 - 2019. Criteriile principale de selecție sunt profitabilitatea, promovarea profesionistă a muzeului, popularizarea istoriei locale și susținerea activității științifice a muzeului.

în anul 2016 a fost publicată monografia arheologică Racoș - Piatra Detunată (jud. Brașov) - Epoca Bronzului, cultura Wietenberg (autori Florea Costea, Lucica Savu, Valeriu Sârbu, Angelica Bălos, Radu Ștefanescu, Andrei Gonciar), editura „Istros", Brăila.

în anul 2017, Muzeul Județean de Istorie Brașov a publicat lucrarea lui Mihai Grăjdeanu, Brașov 15 Noiembrie 1987. Doi ani prea devreme, album de benzi desenate cu introducere de Nicolae Pepene. Cartea a fost declarată Cartea Anului 2017 în Brașov. Premiul a fost acordat de către Consorțiul Cultural Corona la Gala Premiilor Anului 2017 în Cultura Brașov, eveniment organizat la Centrul Multicultural al Universității Transilvania, în 26 februarie 2018. în anul 2018, muzeul a publicat și varianta în limba engleză a albumului de benzi desenate Brașov 1987. Doi ani prea devreme.

De asemenea, cu sprijinul Libris Editorial, muzeul a mai publicat în anul 2017 cărțile Turismul montan în Transilvania (1945 - 1990), coordonator Manfred Kravatzky, ediție în limba română a cărții Der Bergtourismus in Siebenburgen, Rumânien 1945 - 1990: eine Dokumentation iiber den Bergtourismus in Siebenburgen nach der rechtswidrigen Auflosung und Enteignung des Siebenburgischen Karpatenvereins (SKV) im Juni 1945 (apărută în anul 2011, la Gundelsheim - Arbeitskreis fur Siebenbiirgische Landeskunde Heidelberg) și Rețete culese de la cinci brașovence și publicate de bucureșteanca Georgeta Filitti, introducere și ediție îngrijită de Georgeta Filitti.

O țintă strategică pentru proiectul de management în perioada 2014 - 2019 au fost tinerii. Astfel, un obiectiv general pe termen lung a fost și rămâne creșterea accesului și participării tinerilor la activitățile muzeului prin constituirea unui portofoliu de proiecte de educație muzeală ținând cont de necesitățile comunității locale. De asemenea, o altă acțiune pentru îndeplinirea obiectivului este dezvoltarea și extinderea parteneriatelor cu societatea civilă și folosirea voluntariatului în activitățile muzeului. La acțiunea „Noaptea Muzeelor” în anul 2015 muzeul a beneficiat de 52 voluntari, elevi și studenți, iar în anul 2018 de 20 voluntari, elevi și studenți.

Proiectul „Monumente în mișcare - Patrimoniul dispărut”, cofinanțat AFCN, a înregistrat 2.255 elevi beneficiari, din care 240 elevi au participat la modul de educație non-formală, 15 elevi la modulul de ghidaj cultural și 2.000 elevi au beneficiat de itinerarea aparaturii multimedia cu aplicațiile interactive ale proiectului.

Proiectul educațional „Orașul Stalin pe înțelesul copiilor”, cu prima etapă, de documentare, desfășurată în 2017, în cadrul proiectului „Orașul Stalin pe înțelesul tuturor”, finanțat AFCN, a fost organizat și în anul 2018 prin expunerea modulului său expozițional, parte a expoziției „Orașul Stalin”, în școlile partenere, având un total de 2.745 elevi beneficiari.

în cadrul Salonului BD Brașov „România 100 în benzi desenate”, proiect cultural la care Muzeul Județean de Istorie a avut calitatea de partener principal, au fost organizate 12 ateliere de bandă desenată, la care au participat 240 elevi; 72 de lucrări de bandă desenată realizate de elevi au participat la concursul dedicat elevilor; aproximativ 300 de copii și adolescenți au fost implicați în activitățile creative organizate la Olimpia.

Și proiectul cultural internațional „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești” a cuprins ateliere de artă populară și colorat replici după litografii și cărți poștale românești istorice la care au participat 450 de elevi și adolescenți.

în contextul Anului Centenarului Marii Uniri, o bună parte a programului de „Educație muzeală” a fost concentrată pe această tematică istorică: proiectele „Lecția de Istorie”, „File de istorie - 100 de ani de la Marea Unire”, „Uniți sub tricolor”, „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești”, „Mari personalități săcelene: Mărturii despre Gh. Dragoș”, atelierul „1 decembrie 1918”, atelierele Festivalului Internațional de Reconstituire Istorică Brașov 2018, atelierele proiectului cultural internațional „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești”, atelierele Salonului BD Brașov „România 100 în benzi desenate”.

O acțiune pe termen scurt, ținând cont de importanța sa în strategia de dezvoltare a muzeului, a fost transformarea subprogramului „Pedagogie Muzeală" în Programul „Educație muzeală". Strategia de dezvoltare a acestui program a presupus o primă etapă de extindere în orașul Brașov și Țara Bârsei, în perioada 2014 - 2015, și o a doua etapă pe teritoriul județului Brașov, în perioada 2016-2019.

în perioada 2014 - 2018, în cadrul programului „Educație muzeală" au fost organizate 45 proiecte educaționale, 115 activități educaționale, inclusiv un modul de educație non-formală, un modul de ghidaj cultural, aplicații interactive, proiecții de film documentar. Activitățile programului au avut un total de 13.827 beneficiari și s-au desfășurat în Brașov, Săcele, Râșnov, Zămești, Codlea, Făgăraș, Cristian, Ghimbav, Prejmer, Lunca Câlnicului, Budila, Tărlungeni, Teliu, Recea, Lisa, Sâmbăta de Sus, Drăguș, Bod, Dublin, Montreal, Potomac (Maryland, SUA), Alexandria (Virginia, SUA).

Afirmarea muzeului ca un adevărat centru cultural pentru comunitățile pe care le servește și relaționarea cu comunitățile beneficiare de consumatori reprezintă o direcție de acțiune pusă în practică încă din anul 2014 prin expoziția temporară dedicată pompierilor brașoveni, emisiunea radio „30 de secunde din istoria Brașovului", realizată la Radio Brașov, atelierele de educație muzeală din școli și licee și găzduirea unor evenimente culturale în Bastionul Țesătorilor. Această direcție de acțiune s-a conturat în anul 2015 prin transferul expoziției temporare despre istoria pompierilor la sediul I.S.U. Brașov, expoziția temporară dedicată istoriei Poliției Brașov, expoziția dedicată activității copiilor din proiectul de educație muzeală „Manuscrise Iluminate în viziunea copiilor”, atelierele din programul de educație muzeală desfășurate în Brașov, Săcele, Prejmer și Râșnov, participarea la festivaluri culturale în Brașov și Râșnov, găzduirea unor concerte în Bastionul Țesătorilor („Etnovember”, „Vibrate!festival”, „Bastion Baroc”, concertele Centrului Cultural German) și a unor festivități în Casa Sfatului (Asociația luptătorilor, răniților și urmașii eroilor „Brașov-Decembrie 1989”, Best of Brașov) etc. Această direcție de acțiune a continuat până în prezent prin programul de expoziții proprii, găzduirea de expoziții, concerte, lansări de carte și alte evenimente culturale organizate de ONG-uri și instituții locale, programul de educație muzeală, festivalul de reconstituire istorică, salonul de benzi desenate istorice etc.

Foarte importantă pentru dobândirea experienței de operator cultural a fost câștigarea primelor finanțări nerambursabile din istoria muzeului și implementarea acestora cu succes. în anul 2016, proiectul „Războaie în Bastionul Țesătorilor” a fost declarat câștigător de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), la aria „Patrimoniu Imaterial", iar proiectul „Am fost cetățeanul Orașului Stalin'7 „I was Citizen of Stalin town” a fost singurul proiect românesc câștigător în anul 2016 finanțat de Comisia Europeană pe componenta „Memorie istorică europeană” și primul proiect cu finanțare europeană câștigat de o instituție culturală brașoveană.

Strategia obținerii finanțării Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) a fost continuată cu succes în perioada 2017-2018. Muzeul a avut trei proiecte câștigătoare în fiecare an: „Războaie în Bastionul Țesătorilor - Rezidențe artistice", „Brașov: Orașul Stalin pe înțelesul tuturor" și „Gala Brașov 1987" în 2017 și „Studio Dacia Felix", „Monumente în mișcare - Patrimoniu dispărut” și „Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică Brașov 2018" în 2018.

în privința direcției de acțiune privind concretizarea de parteneriate locale, naționale și internaționale menționăm parteneriatele culturale încheiate cu Universitatea „Transilvania" Brașov (2014 — 2019), parteneriatul cu Casa de Producție TVR pentru documentarul „Brașov 1987. Doi ani prea devreme” (2017 -2019); parteneriatul cu Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” pentru expoziția „Brașov 1916” (2016 - 2017); parteneriatul cu Televiziunea Română pentru expoziția „Cerbul de Aur 50 de ani” (2018 - 2019); parteneriatele internaționale stabilite cu Katowice Miasto Ogrodow (Polonia), Muzeul Național de Istorie al Albaniei din Tirana, Universitatea Dunaujvâros și Muzeul Regional de Istorie Varna, pentru proiectul „I was Citizen of Stalin town” (2016 - 2017); parteneriatul cu Muzeul Național al Muntelui din Torino pentru expoziția „Privind spre Alpi”; parteneriatele cu Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) pentru Festivalul Promenadelor Brașovului și Gala „Brașov 1987" (2017); parteneriatele internaționale stabilite împreună cu Asociația Forums cu ALIANȚA (S.U.A.), Romanian Community of Ireland; Asociația Culturală Română din Montreal; Comunitatea Moldovenilor din Quebec (2018); parteneriatele stabilite împreună cu Asociația Forums, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Național Peleș, Muzeul Național Bran (2018); parteneriatele pentru expoziția „Brașov 1987” cu Asociația 15 Noiembrie 1987, Penitenciarul București - Jilava, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Agenția Națională de Presă AGERPRES, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei" al Județului Brașov, Inspectoratul de Jandarmi Județean Brașov (2017 -2019), Centrul 42 de Comunicații și Informatică de Sprijin - UM 01751; parteneriatele pentru expoziția „Orașul Stalin" cu Penitenciarul București - Jilava, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, AGERPRES, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Radiodifuziunea Română, Muzeul de Artă Brașov (2017 - 2018); parteneriatele cu Asociația „PostModemism Museum” pentru expoziția „De la propaganda politică la baby boom”, salonul BD Brașov - „România 100 în benzi desenate” și proiectele „Războaie în Bastionul Țesătorilor” și „Monumente în mișcare - Patrimoniul dispărut” etc.

Pentru îndeplinirea direcției de acțiune privind afilierea muzeului la rețele și circuite profesionale și turistice internaționale, Muzeul Județean de Istorie Brașov și-a păstrat calitatea de membru ICOM - The International Council of Museums și a continuat participarea la Programul European „Noaptea Muzeelor".

B 2. Concluzii

Față de direcțiile de acțiune ale proiectului de management 2014-2019, principalele probleme au fost și rămân disputele juridice legate de dreptul de proprietate și interdicția de a derula investiții pentru reabilitarea clădirilor; cadrul legislativ restrictiv cu privire la atragerea resurselor extra-bugetare (acțiunile de tip antreprenorial ale muzeelor); lipsa de interes a structurilor din turism pentru muzee, ceea ce determină neincluderea acestora în traseele turistice recomandate.

Mesajul Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014 - 2019 a fost concentrat atât pe identificarea și prezentarea identității culturale și istorice a orașului Brașov și a județului Brașov, cât și pe legăturile istoriei locale cu istoria României și istoria universală. Pentru o instituție culturală care acționează într-o țară a comunității europene, într-o Europă care proclamă unitatea în diversitate și într-o societate care este în plin proces de globalizare, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să fie un „arbore genealogic", o lecție de istorie vie, un discurs, o carte de identitate și un testament al comunității brașovene. Misiunea sa este de a aduce prestigiu, mândrie și înțelegere, de a învăța și educa, de a descoperi și proteja, și, nu în ultimă instanță, de a obține obișnuința brașoveanului de a vizita muzeele sale și dorința turistului de a reveni în Brașov.

Analiza programelor și proiectelor, evaluarea imaginii publice, creșterea remarcabilă a numărului vizitatorilor și profilul beneficiarilor, statutul dobândit pe piața culturală națională și succesul de nivel internațional sunt argumentele pentru păstrarea mesajului și respectarea misiunii conform definiției din anul 2014.

Prin urmare, și pentru perioada 2019 - 2024, principalele direcții pentru îndeplinirea misiunii muzeului rămân:

  • 1. Protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea și extinderea colecțiilor de bunuri culturale;

  • 2. Valorificarea patrimoniului în principal prin reorganizarea tematică a expozițiilor permanente și expoziții temporare de nivel național și internațional;

  • 3. Educație culturală;

  • 4. Consolidarea calității de operator cultural de nivel național și internațional.

  • C. Analiza organizării instituției și propuneri de restructurare și/sau de reorganizare

C 1. Analiza reglementărilor interne ale instituției și a actelor normative incidente

Muzeul de Istorie Brașov a fost înființat în baza deciziei nr. 227/11 iunie 1990 a Primăriei Județului Brașov și a primit codul de înregistrare fiscală 4384303 de la Ministerul Economiei și Finanțelor, la 27 iulie 1993.

începând din anul 2015, denumirea oficială a Muzeului de Istorie Brașov este Muzeul Județean de Istorie Brașov, în baza Hotărârii nr. 281/31.08.2015 a Consiliului Județean Brașov. Pe baza hotărârii Consiliului Județean Brașov privind modificarea denumirii instituției subordonate, muzeul a actualizat Certificatul de înregistrare Fiscală (seria A, nr. 1110117/09.09.2015).

Muzeul „Județean” de Istorie Brașov a fost acreditat prin Ordinul nr. 2353/12.08.2009 al MCCPN, publicat în Monitorul Oficial cu nr. 636/25.09.2009.

Autorizarea funcționării atelierelor de restaurare a fost acordată prin Autorizația de funcționare nr. 23/15.01.2007, emisă de Ministerul Culturii și Cultelor.

Muzeul Județean de Istorie funcționează în temeiul prevederilor din Legea nr. 311/2003 a muzeelor și a colecțiilor publice, republicată, și în conformitate cu Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. 28/29.01.2013, privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare.

Prin raportare la clasificarea activităților din economia națională - CAEN - activitatea principală a Muzeului Județean de Istorie este cea specifică muzeelor (cod CAEN „activități ale muzeelor”), iar domeniul principal este cel corespunzător codului CAEN 910 „activitățile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și altor activități culturale”.

Pentru perioada 2014 - 2018, o preocupare managerială constantă a fost actualizarea fișelor de post pentru întreg personalul, conform standardelor ocupaționale. Evaluarea personalului din instituție s-a efectuat conform prevederilor legale în vigoare, pe baza Fișelor de evaluare. în perioada septembrie - decembrie 2014, managerul a întocmit standarde ocupaționale pentru personalul de specialitate (muzeograf, restaurator, conservator) care oferă criterii corecte de evaluare începând cu anul 2015.

Anul 2015 a marcat primul moment al evaluării pe baza modelelor de raport concepute de managerul instituției: raport anual de activitate, raport anual privind managementul timpului, raport anual privind folosirea resurselor muzeului.

Pentru determinarea activității colectivului de specialiști, managerul a introdus încă din 2014 un sistem de monitorizare prin prezentarea de rapoarte săptămânale de activitate și o analiză periodică, prin ședințe lunare de analiză. în anul 2016, sistemul de monitorizare a fost modificat prin introducerea rapoartelor zilnice de activitate pentru muzeografi, conservatori, desenator, responsabil P.S.I. și comisiile de inventariere.

O modificare importantă pentru organizarea instituției este înființarea secției „OLIMPIA. Muzeul sportului și turismului montan brașovean". Datorită colecției de bunuri culturale legate de istoria sportului brașovean și a turismului montan deținută de către Muzeul Județean de Istorie Brașov, managerul a propus conducerii Consiliului Județean Brașov înființarea unei secții a muzeului în clădirea Olimpia, proprietate a C.J. Brașov. Darea în administrare a imobilului monument istoric (construcție cu terenul aferent) în suprafață de 808 mp, situat în municipiul Brașov, str. George Coșbuc, nr. 2, identificat în C.F. nr. 149025, nr. cadastral 149025, a fost făcută prin Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. 374/30 august 2017. Contractul de administrare dintre Consiliul Județean Brașov și Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost încheiat la 31 octombrie 2017 (nr. 16196/31.10.2017). Clădirea a fost preluată de Muzeul Județean de Istorie Brașov prin comisia de predare-primire, conform Procesului verbal nr. 4039/15.03.2018.

C 2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne

în contextul pregătirii reorganizării activității după preluarea clădirii „Olimpia", o preocupare managerială imediată trebuie să fie actualizarea Regulamentului de organizare și funcționare și a Regulamentului de organizare internă.

O altă problemă foarte importantă care trebuie reglementată este relația juridică dintre Muzeul Județean de Istorie Brașov și proprietarii clădirilor în care funcționează.

Până în anul 2018, Muzeul Județean de Istorie Brașov nu a putut finaliza etapa de reorganizare propusă prin proiectul de management inițial din pricina situației juridice incerte a spațiilor principale în care își desfășoară activitatea, o situație prelungită de neadoptarea unor decizii la nivelul autorității tutelare. Situația juridică nu a permis managerului un plan de acțiune pentru creșterea eficienței instituției prin restructurare sau reorganizare.

La începutul anului 2015, prin adresa nr. 36/19.01.2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov a informat Consiliul Județean Brașov de faptul că nu îndeplinește condițiile impuse de Legea muzeelor și a colecțiilor publice nr. 311/2003, iar o reacreditare în aceste condiții nu poate să fie acordată de către Ministerul Culturii. Au fost semnalate și problemele grave constatate la instalațiile electrice, instalațiile de încălzire, microclimatul spațiilor expoziționale și al depozitelor. în consecință, au fost cerute în regim de urgență măsuri care să permită desfășurarea în condiții legale a activității muzeale și a circuitului turistic în Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Bastionul Grafit. Prin adresa nr. 505/27.02.2015, Consiliul Județean Brașov a comunicat Muzeului de Istorie Brașov că „nu se vor executa lucrări de investiții sau reparații curente" la Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Grafi, sediul din str. N. Bălcescu, nr. 67. Muzeul Județean de Istorie Brașov a respectat indicațiile primite, însă întârzierea reglementării condițiilor în care are dreptul de administrare a spațiilor destinate expozițiilor muzeale și depozitelor pentru bunuri culturale a determinat o limitare, până la anulare, a condițiilor necesare funcționării instituției conform Legii muzeelor și colecțiilor publice nr. 311/2003 și Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil și o blocare a investițiilor privind întreținerea unor clădiri cu statut de monument istoric clasa A, conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

în prezent, problema statutului juridic pentru spațiile în care funcționează Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost preluată cu seriozitate de noua conducere a Consiliului Județean Brașov care a inițiat mai multe acțiuni concrete către Primăria Municipiului Brașov, în cazul Casei Sfatului, Biserica Evanghelică Brașov, în cazul Bastionului Țesătorilor, și o reorganizare a clădirii din str. N. Bălcescu nr. 67.

C 3. Analiza capacității instituționale din punctul de vedere al resursei umane proprii și/sau externalizate

Potrivit valorilor care stau la baza structurii organizației, considerăm că în prezent în Muzeul Județean de Istorie Brașov este implementată o cultură organizațională de rol. Prioritatea managerială pentru perioada 2014 - 2019 a fost distribuirea de roluri precise membrilor conducerii și personalului. A fost o decizie impusă de constatarea că în mod normal, o structură organizatorică formală, stabilită în mod riguros și controlată prin mijloace administrative, este considerată de către specialiștii în domeniul culturii organizaționale condiția principală a performanței organizației.

în prezent, punctele tari ale organizației sunt activitățile pentru care organizația are aptitudini sau calități: valorizarea patrimoniului, restaurarea bunurilor culturale, pedagogia muzeală, cercetarea arheologică. Punctele slabe ale organizației sunt lipsa resurselor umane pentru organizarea evenimentelor de anvergură, nerespectarea planului de cercetare, nivelul modest de pregătire în domeniul muzeografiei și evidența patrimoniului.

Implicarea angajaților în modelarea organizației este un instrument important folosit în scopul schimbării culturii organizaționale. în acest sens, prin decizia managerului, a fost lărgită aria de responsabilitate în care angajații pot lua singuri decizii pe baza datelor la care au acces. Un exemplu este comisia de achiziții și donații, în care specialiștii muzeului au libertatea de a decide politica de achiziții a instituției. De asemenea, activitatea instituției a fost orientată către munca în echipă.

O altă măsură importantă de management cu rol în schimbarea culturii organizaționale este dezvoltarea de noi abilități ale angajaților și oferirea de noi roluri. Un exemplu este politica de comunicare a muzeului. în acest moment, toți specialiștii muzeului au avut ocazia să colaboreze cu presa culturală locală și națională.

Pentru o cultură organizațională caracterizată de stabilitate, încă de la începutul mandatului 2014-2019, managementul a prezentat organizației un set de valori și principii care să-i orienteze pe angajați în procesul decizional și să le determine un comportament fidel interesului organizației. Din păcate, protejați de o legislație îngăduitoare chiar și în cazul unor abateri profesionale grave și de un sistem legislativ național care nu stimulează performanța și nu sancționează lipsa de performanțe, angajații muzeului, cu puține excepții, nu au acționat în interesul organizației și nu au înțeles/acceptat că trebuie să iasă din zona de confort a rutinei profesionale. Prin urmare, obținerea performanței este condiționată de proiecte culturale care dispun de resurse umane externe, o garanție a performanței acestei extemalizări fiind în general câștigarea unor finanțări externe.

Ținând cont de trecutul organizației, considerăm că instrumentul cel mai important în prezent este influența managerului. Atitudinea și acțiunile sale au o influență majoră asupra organizației, fiind îndeaproape observate de restul membrilor organizației. în acest sens, managerul s-a străduit să aibă un stil de conducere modern, modalități și abordări profesioniste, inclusiv în domeniul cercetării științifice și al designului expozițiilor.

C 4. Analiza capacității instituționale din punct de vedere al spațiilor și patrimoniului instituției, propuneri de îmbunătățire

Activitatea Muzeului Județean de Istorie Brașov cu publicul se desfășoară în principal în mai multe clădiri monumente istorice clasa A:

I. Casa Sfatului, mun. Brașov, Piața Sfatului nr. 30, clădire monument istoric, S+P+E+M, 700 mp spații expoziționale, în care funcționează expoziția permanentă „Brașov -Istorie, Cultură, Civilizație”, deschisă la 21 iunie 2001 (parter și subsol). începând din anul 2016, toate sălile etajului I au fost dedicate expozițiilor temporare.

  • II. Bastionul Țesătorilor, mun. Brașov, str. George Coșbuc nr. 9, clădire monument istoric, cu suprafața de 700 m.p., în care funcționează expoziția permanentă „Cetatea Brașovului și fortificațiile din Țara Bârsei”, reamenajată în septembrie 2001 (două săli de expoziție cu 120 mp. spații de expunere); în subsol a fost amenajată o sală de conferințe (120 mp.). în clădire există un apartament de oaspeți.

  • III. Bastionul Grafit, mun. Brașov, Aleea După Ziduri, monument istoric introdus în circuitul turistic cu expoziția permanentă „Meșteșugari - oșteni apărători ai cetății” în august 2005. în perioada 2014 - 2019, în bastion au fost organizate expoziții temporare, rezidențe artistice și concerte (70 mp. spații de expunere).

  • IV. Clădirea „Olimpia", mun. Brașov, str. George Coșbuc nr. 2, clădire monument istoric, P+E+M, cu suprafața de 802 mp., în care va funcționa expoziția permanentă „OLIMPIA - Muzeul sportului și turismului montan” (110,79 mp); la etaj, în vara anului 2018 a fost amenajată o sală pentru expoziții temporare (75,98 mp); la etaj și mansardă urmează să fie amenajate birouri, biblioteca muzeului și depozite pentru colecțiile de bunuri culturale ale muzeului.

Sediul administrativ se află în municipiul Brașov, str. N. Bălcescu nr. 67 (S+P+2). în perioada 1999 — 2005, în subsolul clădirii din str. N. Bălcescu a fost amenajat un laborator de restaurare metal - ceramică (80 mp.). în anul 2015, laboratorul de restaurare ceramică a fost mutat într-o încăpere de la parter (25 mp.), iar la etajul I a fost înființat laboratorul de restaurare lemn (10 mp.). Astfel, în subsol, laboratorul de restaurare metal ocupă întregul spațiu. în anul 2016, în subsolul clădirii a fost finalizată carantina muzeului. în clădirea administrativă funcționează și depozitele de piese muzeale (arheologie - 100 mp., istorie medie și modernă -135 mp., carte veche-document - 10 mp., numismatică - 20 mp., științele naturii - 10 mp.), biblioteca documentară - 80 mp., laborator de conservare - 25 mp., laborator foto - 20 mp., birourile contabilitate-financiar - 50 mp., magazie, casierie, birouri specialiști.

Proprietarul Casei Sfatului și al ‘A din Bastionul Grafit este „Comunitatea orașului Brașov", cu continuatorul său asumat juridic, Primăria Brașov. în aprilie 2016, Consiliul Județean Brașov a acordat Muzeului Județean de Istorie Brașov dreptul de administrare a ’A din Bastionul Grafit. Proprietarul Bastionului Țesătorilor este Biserica Evanghelică C.A. din România - Parohia Brașov. Situația este încurcată de înregistrarea tuturor clădirilor amintite în domeniul public al Județului Brașov. în această situație nesigură, obiectivul strategic pe termen scurt al Muzeului Județean de Istorie Brașov este reglementarea statutului juridic pentru spațiile aflate în administrarea instituției și modernizarea infrastructurii muzeale. Este important să subliniem faptul că situația juridică a spațiilor nu a permis lucrări de reparații capitale sau alte lucrări importante de amenajare / reabilitare a interioarelor clădirilor în perioada 2014 - 2016. Mai mult, așa cum deja am amintit, prin adresa nr. 505/27.02.2015, Consiliul Județean Brașov a comunicat Muzeului de Istorie Brașov că „nu se vor executa lucrări de investiții sau reparații curente" la Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Graft și sediul din str. N. Bălcescu, nr. 67.

Muzeul Județean de Istorie Brașov nu este găzduit în clădiri care au fost construite special pentru amenajarea unui muzeu. El beneficiază de valoarea arhitecturală și istorică a monumentelor istorice în care este găzduit, dar trebuie să se confrunte și cu problemele ridicate de exploatarea muzeală a arhitecturii istorice. Astfel, amenajarea expozițiilor trebuie adaptată în mod forțat la organizarea arhitecturală interioară a clădirilor, iar accesul publicului este îngreunat de o structură nepotrivită vizitării, destinată cândva altor funcțiuni.

în Casa Sfatului, umiditatea în exces și schimbările bruște de temperatură reprezintă principalele amenințări pentru spațiile muzeale. Zidurile groase și actuala instalație de încălzire centrală nu asigură temperatura constantă specifică expozițiilor. Monitorizarea microclimatului a identificat și oportunitățile care pot asigura un microclimat potrivit pentru conservarea bunurilor de patrimoniu: sistem de climatizare modem, sistem de iluminat profesional,

separarea instalației de încălzire centrală pe două circuite distincte, pentru spațiile expoziționale și birouri. De asemenea, sunt necesare, în regim de urgență, lucrări de restaurare a pereților prin dezveliri și curățări de tencuieli (100 % - parter), desfacerea pardoselilor (100 %) cu excepția pardoselilor originale care se vor conserva, aplicarea de tencuieli specifice monumentelor istorice, finisarea pereților interiori și zugrăveli specifice destinației spațiilor. Astfel, pentru o folosință pe termen lung a Casei Sfatului cu funcția de muzeu, după reglementarea situației juridice, este necesară restaurarea interioarelor Casei Sfatului și introducerea unui sistem modem de asigurare a microclimatului muzeal.

în cazul Bastionului Țesătorilor, cea mai importantă investiție este legată de curtea interioară a fortificației. Sunt necesare lucrări de reparații și lucrări de consolidare-restaurare.

în condițiile reamenajării muzeale și la Bastionul Grafi sunt necesare lucrări de reparații și un sistem de iluminat profesional.

în condițiile abandonării clădirii și a lucrărilor de amenajare de calitate slabă, pentru clădirea Olimpia sunt necesare lucrări de restaurare și reamenajare, introducerea unui sistem modem de încălzire, reparații capitale la toate instalațiile etc.

în cazul depozitării colecțiilor de bunuri culturale, pe termen scurt, sarcinile cele mai importante ale managementului sunt completarea dotărilor din depozitul de arheologie și reorganizarea depozitului de istorie medie și modernă. Pe termen mediu și lung, trebuie să se găsească o soluție potrivită pentru organizarea depozitelor colecțiilor muzeului. O propunere este mutarea unor colecții în clădirea Olimpia, după lucrările de reamenajare. O altă variantă este construirea unui depozit modem pentru conservarea de bunuri culturale și laboratoare de restaurare, o idee aflată în prezent la nivel de discuții.

O problemă importantă o reprezintă și respectarea condițiilor de funcționare potrivit normelor actuale I.S.U. (adresa C.J. nr. 14992/17.11.2015). în momentul înființării (1990), atât Muzeul Județean de Istorie Brașov (pe atunci, Muzeul de Istorie Brașov), cât și spațiile folosite de această instituție (Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Graft, sediul administrativ, Tumul Alb, cetatea Râșnov etc.) nu au avut nevoie de o autorizație de funcționare care să presupună avize I.S.U., în acel moment neexistând un cadru legal în domeniul I.S.U. în prezent, având în vedere că Muzeul Județean de Istorie Brașov nu are drept de administrare și/sau proprietate pentru clădirile în care funcționează spațiile cu destinație expozițională, demersurile pentru obținerea avizelor I.S.U. de funcționare sunt anulate de lipsa posibilității de a executa lucrări care să asigure exigențele de funcționare cerute de normele I.S.U. Față de normele I.S.U., considerăm că problema cea mai gravă este reprezentată de starea instalațiilor electrice în toate spațiile în care funcționează muzeul.

La sfârșitul anului 2018, Muzeul Județean de Istorie Brașov administrează un patrimoniu de 163.717 bunuri muzeale, grupate pe colecții după cum urmează:

COLECȚIA

2018

Colecția de arheologie

112.743 piese

Colecția de istorie medie

2.943 piese

Colecția de istorie modernă

2.817 piese

Colecția istorie contemporană I documente

6.074 piese

Colecția istorie contemporană II fotografie

782 piese

Colecția de numismatică

23.599 piese

Colecția de fluturi Brătășeanu

8.179 piese

Colecția de fluturi Delwig

2.480 piese

Colecția flori de mină

233 piese

Colecția de carte patrimoniu

2.585 piese

Colecția hărți și stampe

257 piese

Colecția de istorie și artă contemporană

10 piese

Colecția de sport și turism montan

1.015 piese

TOTAL

163.717 piese

C 5. Viziunea proprie asupra utilizării instituției delegării, ca modalitate legală de asigurare a continuității procesului managerial.

Și în perioada 2019-2024 va fi păstrată decizia managerului nr. 54/16.05.2014 privind stabilirea delegării șefului de serviciu compartiment Istorie pentru asigurarea continuității procesului de management pe perioada în care managerul se află în delegații, concediu de odihnă sau alte situații legale, fără a lua decizii majore care să conducă la inițierea unor angajamente.

D. Analiza situației economico-financiare a instituției3

în perioada 2014-2019, muzeul a înregistrat o creștere constantă a veniturilor proprii și a surselor atrase în totalul bugetului de venituri.

Astfel, în 2014, veniturile proprii au crescut față de anul anterior cu 5,27 % și au ajuns la o creștere importantă, cu un procent aproape egal în 2015 (28 %) și în 2016 (32 %). Anul

  • 2017 a însemnat pentru muzeu „recunoașterea” statutului de jucător pe piața economică de profil: veniturile proprii au crescut față de anul anterior cu 212 %. Statutul a fost confirmat în 2018, când a fost depășită performanța din anul anterior cu 7,64 %.

Dacă la începutul mandatului de management, în 2014, ponderea veniturile proprii în totalul bugetului de venituri a fost de 5,27%, la sfârșitul mandatului, în 2018, ponderea a fost de 12,91 %. Remarcăm o dublare în 5 ani a ponderii a veniturilor proprii și a surselor atrase în totalul bugetului de venituri.

în anul 2017, veniturile proprii din activitatea de bază au crescut semnificativ de la 95.012 lei în 2016 la 155.296 lei în 2017. Trendul de creștere a fost păstrat și în 2018, când au fost realizate venituri în valoare de 158.992 lei.

Veniturile proprii realizate din activități conexe ori complementare activității de bază au crescut datorită fondurilor nerambursabile câștigate și încasărilor totale din contractele pentru diagnostic teoretic al potențialului arheologic și supraveghere arheologică.

Pentru veniturile din cercetări arheologice a fost realizată o creștere de la 28.862 în 2013 la 99.327 lei în 2017 și 101.496 lei în 2018, reprezentând 3,40 % în 2017 și 3,67% în

  • 2018 din totalul bugetului de venituri.

Alte categorii de venituri proprii au fost vânzările de pliante, vederi, cărți, suveniruri, taxa foto și închirieri, însă fiecare nu au depășit vreodată 1% din totalul bugetului de venituri.

Scăderea ponderii subvențiilor/ alocațiilor în totalul bugetului de venituri al instituției a devenit relevantă începând din anul 2016, când a fost înregistrată o scădere cu 9 %. Apoi, în anul 2017 a fost înregistrată o scădere cu 3,99 %, pentru ca în anul 2018 să fie de 7,63 %. în analiza managementului avem anul 2014 cu subvenții de 94,72% în total buget vs. anul 2018 cu 87,09 % subvenții în total buget.

în anul 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a accesat prima finanțare externă din istoria sa, dacă nu chiar prima finanțare de fonduri europene din istoria muzeelor brașovene. Proiectul internațional „I was Citizen of Stalin town” a câștigat un grant de 100.000 de euro, suma maximă oferită de programul „Europa pentru Cetățeni”, Componenta 1 „Memorie istorică europeană” prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a Comisiei Europene. Proiectul a fost finalizat cu succes în 2018 și finanțatorul proiectului a decontat 100 % din valoarea proiectului.

în ultimii ani, o sursă de finanțare importantă pentru proiectele muzeului a fost Administrația Fondului Cultural Național. în 2016 a fost câștigată prima finanțare nerambursabilă AFCN: Războaie în Bastionul Țesătorilor, la aria „Patrimoniu Imaterial”, în valoare de 59.436 lei. în anul 2017, totalul finanțărilor nerambursabile de la Administrația Fondului Cultural Național a fost de 181.764 lei, datorită celor trei proiecte câștigătoare, un adevărat record național: Războaie în Bastionul Țesătorilor — Rezidențe artistice, la aria „Rezidențe de creație", în valoare de 73.601,14 lei; Orașul Stalin pe înțelesul tuturor, la aria „Patrimoniul cultural material", în valoare de 49.243,20 lei și Gala Brașov 1987, la aria „Artele spectacolului - Muzică", în valoare de 58.918,39 lei. Nivelul performanței a fost păstrat și în anul 2018, cu implementarea altor trei proiecte câștigătoare și cu un total finanțări nerambursabile de la AFCN de 197.348 lei: Festivalul de Reconstituire Istorică Brașov 2018, la aria „Proiecte de Tip Festival/cu Caracter Repetitiv”, în valoare de 73.772 lei; Studio Dacia Felix, Ia aria „Artă digitală și noile media”, în valoare de 69.828 lei, și Monumente în mișcare - Patrimoniul dispărut al Brașovului, la aria „Patrimoniul Cultural Material”, în valoare de 53.748 lei.

Câștigarea finanțării din fonduri europene și finanțările nerambursabile AFCN au contribuit la buna organizare și gestionare a bugetului muzeului, determinând economii bugetare însemnate: 161.685 lei (2016), 211.418,76 lei (2017) și 675.228 lei (2018).

în același timp, cheltuielile efectuate de muzeu au crescut de la 2.069.284 lei în 2016 la 2.781.757 lei în 2017, dar au scăzut la 2.724.681 lei în anul 2018, pe fondul amânării investițiilor la secția „Olimpia”.

Cele mai mari cheltuieli ale muzeului în perioada evaluată au fost salariile personalului: 1.352.540 lei (65,36 %) în 2016; 1.545.038 lei (55,55%) în 2017; 1.910.223 lei (70,11%) în 2018. Cheltuielile cu salariile au fost acoperite în totalitate din subvenție/ alocație, conform relației cu autoritatea tutelară/ ordonatorul de credite, Consiliul Județean Brașov.

Cheltuielile de întreținere (furnituri, materiale curățenie, energie electrică, încălzire, carburanți, deplasări, obiecte inventar etc.) au avut ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor muzeului cu bunuri și servicii: 428.646 lei / 20,71 % (2016), 549.007 lei / 19,74% (2017), 610.527 lei / 22,41% (2018). Aceste cheltuieli au rămas în mod constant la aproape același procent în fiecare an din perioada analizată, chiar dacă plățile efectuate au crescut.

Cheltuielile de capital au scăzut procentual în fiecare an din bugetul total de cheltuieli efectuate: 94.859 lei / 4,58% (2016), 29.483 lei / 1,06% (2017), 14.767 lei / 0,54% (2018).

Cheltuieli pentru acțiuni culturale au crescut după anul 2016, ajungând la o valoare importantă în anul 2017 datorită finanțării de la Comisia Europeană și finanțărilor AFCN: 193.239 lei / 9,53 % (2016), 658.229 lei / 23,66 % (2017), 189.164 lei / 6,94 % (2018).

Din analiza comparativă a cheltuielilor estimate cu cheltuielile realizate pentru anul 2016 rezultă că execuția bugetară a înregistrat o economie importantă la plățile efectuate față de creditele bugetare aprobate (191.696 lei), mai mult de jumătate din suma economisită fiind realizată pe cheltuielile de personal (100.460 lei). în execuția bugetară a anului 2017 a fost înregistrată o economie mult mai mare față de anul anterior, suma totală economisită (413.073 lei) provenind în special din cheltuielile de capital (100.000 lei buget aprobat - numai 29.483 lei plăți efectuate din cauza anulării amenajărilor pentru expozițiile permanente), cheltuielile cu bunuri și servicii (economie de 190.594 lei), cheltuieli de personal (economie de 151.962 lei) și cheltuielile cu acțiunile culturale (economie de 97.231 lei). însă cea mai importantă diferență între plățile efectuate și creditele bugetare aprobate a fost înregistrată în anul 2018: 1.437.459 lei. Alături de economia realizată pe cheltuielile de capital (690.650 lei față de 14.767 lei, din cauza anulării reabilitării clădirii Olimpia), a fost cheltuită numai 1/3 din bugetul acțiunilor culturale (189.164 lei față de 589.000 lei) datorită finanțărilor nerambursabile câștigate și a parteneriatelor culturale obținute de muzeu și mai puțin de jumătate din bugetul alocat pentru cheltuielile cu bunuri și servicii (799.691 lei față de 1.442.840 lei), cauza principală fiind amânarea amenajării muzeale în clădirea Olimpia. Și în execuția bugetară a anului 2018 a fost realizată o economie din cheltuielile de personal (119.827 lei).

Dacă raportăm cheltuielile (subvenții și venituri proprii) la numărul total de beneficiari ai activităților muzeului remarcăm că în anul 2018 s-a ajuns la un indicator de performanță remarcabil pentru muzeele din România: 19,18 lei/beneficiar4. Subliniem și faptul că în ultimii 3 ani, cheltuielile/beneficiar au avut un trend de scădere: 50,53 lei/beneficiar (2016); 43,53 lei/beneficiar (2017).

Pentru anul 2016, suma de 50,53 lei cheltuieli totale/beneficiar (44.792 beneficiari) se împarte în 43,02 lei din subvenție, 3,45 lei din venituri proprii și 4,06 lei din fonduri nerambursabile.

Pentru anul 2017, suma de 43,53 lei cheltuieli totale/beneficiar (71.120 beneficiari)5 se împarte în 34,87 lei din subvenție, 4,74 lei din venituri proprii și 3,92 lei din fonduri nerambursabile.

Pentru anul 2018, suma de 19,18 lei cheltuieli totale/beneficiar (142.020 beneficiari) se împarte în 16,94 lei din subvenție și 2,24 lei din venituri proprii.

în anul 2017, față de anul precedent a fost înregistrată o creștere cu 33 % a vizitatorilor și o creștere cu 17,65 % a încasărilor din taxa de intrare. Bastionul Grafit a fost redeschis din luna iulie, în urma deschiderii expoziției „Lumea promenadelor de altădată". Prin comparație cu anul 2013, în 2017 a fost înregistrată o creștere cu 218 % a vizitatorilor și o creștere cu 267% a încasărilor din taxa de intrare.

Anul 2018 este anul cu numărul cel mai mare de vizitatori plătitori de bilete de intrare și cele mai mari încasări din taxa de intrare din perioada 2010 -2018. în anul 2018, față de anul precedent a fost înregistrată o creștere cu 5,11 % a vizitatorilor și o creștere cu 9,37 % a încasărilor din taxa de intrare. Din luna septembrie Bastionul Grafit a fost închis, în urma închiderii expoziției „Lumea promenadelor de altădată" din cauza problemelor de securitate și microclimat. Prin comparație cu anul 2013, Muzeul Județean de Istorie Brașov a înregistrat în 2018 o creștere cu 129,49 % a vizitatorilor și o creștere cu 192,76 % a încasărilor din taxa de intrare.

Menționăm că veniturile din vânzarea biletelor de intrare în muzeu sunt virate bugetului Consiliului Județean Brașov.

în cursul anului 2016, conform evidențelor financiar-contabile, expozițiile Muzeului Județean de Istorie au fost vizitate de 27.208 de vizitatori, din care 21.701 plătitori taxă de intrare și 5.869 neplătitori (bilete gratuite) . După categorii de vârstă, muzeul a fost vizitat de 248 preșcolari, 6.707 elevi, 4.572 studenți, 13.985 adulți și 1.696 pensionari. Față de perioada anterioară, remarcăm o creștere importantă a numărului vizitatorilor la Casa Sfatului.

Și în anul 2016, publicul Muzeului Județean de Istorie Brașov (inclusiv turiștii români și străini) a preferat să viziteze Casa Sfatului (16.460 plătitori de bilete). Publicul vizitator de la Casa Sfatului se împarte în 8.054 adulți, 4.086 elevi, 3.031 studenți, 294 preșcolari, 1.149 pensionari.

Din 5.224 vizitatori ai Bastionului Țesătorilor, 3.383 au fost plătitorii taxei de intrare. Publicul vizitator se împarte în 2.374 adulți, 1.703 elevi, 644 studenți, 94 preșcolari și 409 pensionari. Bastionul Grafit a fost deschis în perioada aprilie - mai 2016, când au fost înregistrați 362 vizitatori, din care 87 adulți, 244 elevi și 31 pensionari.

în cursul anului 2017, conform evidențelor financiar-contabile, expozițiile Muzeului Județean de Istorie au fost vizitate de 36.231 de vizitatori, din care 28.304 plătitori taxă de intrare și 7.927 neplătitori (bilete gratuite). După categorii de vârstă, muzeul a fost vizitat de 448 preșcolari, 7.671 elevi, 8.091 studenți, 17.541 adulți și 2.480 pensionari. Remarcăm față de anul trecut, dublarea numărului de vizitatori la categoria studenți și preșcolari !

Și în anul 2017, publicul Muzeului Județean de Istorie Brașov (inclusiv turiștii români și străini) a preferat să viziteze Casa Sfatului (25.164 plătitori de bilete, 6.250 vizitatori cu bilete gratuite, inclusiv 2.551 vizitatori la Noaptea Muzeelor). Publicul vizitator de la Casa Sfatului se împarte în 12.400 adulți, 5.502 elevi, 5.042 studenți, 265 preșcolari, 1.955 pensionari.

Din 6.747 vizitatori ai Bastionului Țesătorilor, 5.879 au fost plătitorii taxei de intrare. Publicul vizitator se împarte în 3041 adulți, 1804 elevi, 1379 studenți, 143 preșcolari și 400 pensionari. Cea mai spectaculoasă creștere față de anul anterior a vizitatorilor a fost numărul aproape triplu de studenți. Bastionul Grafit a fost deschis numai în perioada iulie - decembrie, când au fost înregistrați 4.300 vizitatori, din care 3.491 plătitori de bilete. Publicul vizitator de la Grafit se împarte în 2.100 adulți, 365 elevi, 1.670 studenți, 40 preșcolari și 125 pensionari. Și în cazul Bastionul Graft remarcăm numărul mare de vizitatori studenți.

în cursul anului 2018, conform evidențelor financiar-contabile, expozițiile Muzeului Județean de Istorie au fost vizitate de 38.082 de vizitatori, din care 30.714 plătitori taxă de intrare și 7.368 neplătitori (bilete gratuite). Față de anul 2017 remarcăm în 2018 o creștere cu 2.410 plătitori taxă de intrare și depășirea „bornei” de 30.000 vizitatori plătitori și o scădere a biletelor gratuite cu 559 unități. După categorii de vârstă, muzeul a fost vizitat de 198 preșcolari, 8.923 elevi, 7.685 studenți, 19.109 adulți și 2.126 pensionari.

Față de perioada anterioară, remarcăm păstrarea trendului creșterii numărului vizitatorilor la Casa Sfatului. Și în anul 2018, publicul Muzeului Județean de Istorie Brașov (inclusiv turiștii români și străini) a preferat să viziteze Casa Sfatului (20.929 plătitori de bilete, 6.704 vizitatori cu bilete gratuite, inclusiv 2.900 vizitatori la Noaptea Muzeelor și 1.002 vizitatori la 1 Decembrie 2018). Publicul vizitator se împarte în 14.111 adulți, 6.433 elevi, 5.510 studenți, 158 preșcolari, 1.421 pensionari.

Din 6.774 vizitatori ai Bastionului Țesătorilor, 6.427 au fost plătitorii taxei de intrare. Publicul vizitator se împarte în 3.243 adulți, 2.013 elevi, 922 studenți, 78 preșcolari și 518 pensionari. Bastionul Grafit fost deschis numai în perioada ianuarie — august 2018, când au fost înregistrați 3.675 vizitatori, din care 3.154 plătitori de bilete. Publicul vizitator de la Grafit se împarte în 1.755 adulți, 477 elevi, 1.253 studenți, 3 preșcolari și 187 pensionari. Și în cazul Bastionului Graft remarcăm numărul mare de vizitatori studenți.

Subliniem faptul că în perioada 2014-2018, Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost singurul muzeu din Brașov care a respectat în totalitate principiile Programului European „Noaptea Muzeelor" și a acordat intrare gratuită tuturor vizitatorilor. în seara zilei de 19 mai 2018, la Casa Sfatului au fost 2.900 vizitatori, Muzeul Județean de Istorie Brașov având din nou cei mai mulți vizitatori dintre muzeele județului Brașov implicate în „Noaptea Muzeelor".

Soluțiile principale privind gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituției pentru perioada următoare de management sunt creșterea încasărilor din vânzarea de lucrări editoriale și suveniruri și organizarea de acțiuni culturale în parteneriat cu alte entități culturale publice sau private.

Propunerea principală privind gradul de creștere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul bugetului de venituri este scăderea gradului de subvenții primite de către muzeu de la autoritatea tutelară prin măsuri de economisire și eficientizare în domeniul încălzirii spațiilor și consumului de energie electrică.

în privința sarcinii de management de atragerea a fondurilor nerambursabile pentru programele instituției, în condițiile în care autoritatea tutelară nu a răsplătit performanța managerială deosebită din acest domeniu din perioada 2016 -2019 iar muzeul nu a avut un angajat cu preocupări, performanțe și/sau abilități în zona redactării cererilor de finanțare de orice fel, considerăm că îndeplinirea acestei sarcini speciale este posibilă numai prin extemalizare, prin relații de colaborare cu experți reali în accesarea de fonduri nerambursabile în țară și străinătate.

E. Strategia, programele și planul de acțiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituției, conform sarcinilor formulate de autoritate

Misiunea Muzeului Județean de Istorie Brașov este de a descoperi, identifica, proteja, cerceta și valorifica patrimoniul cuprins în colecțiile sale de bunuri culturale, de a aduce prestigiu, mândrie și înțelegere, de a învăța și educa, și, nu în ultimă instanță, de a obține obișnuința brașoveanului de a vizita muzeele sale și dorința turistului de a reveni în Brașov.

Analiza SWOT a Strategiei naționale sectoriale în domeniul culturii 2014 -2020, realizată, în principal, pe baza proiectelor de management și a rapoartelor anuale și finale ale muzeelor naționale, identifică între punctele slabe „viziunea retrogradă cu privire la interacțiunea muzeelor cu publicul și Ia adaptarea acestuia la strategiile și politicile culturale și muzeale privind dezvoltarea sustenabilă. participarea, economia creativă, educație non-formală etc.” în acest context strategic național, viziunea pe termen lung asupra Muzeului Județean de Istorie Brașov, propusă de proiectul de management pentru perioada 2019 - 2024, este concentrată pe îndeplinirea misiunii Muzeului Județean de Istorie și necesitățile comunității locale.

Obiectivele corelative pentru îndeplinirea viziunii pe termen lung sunt infrastructura, valorificarea patrimoniului prin expozițiile permanente și expozițiile temporare, conservarea și restaurarea patrimoniului, cercetarea științifică și educația muzeală.

Strategia pe termen mediu și lung a Muzeului Județean de Istorie Brașov, singurul muzeu de istorie al municipiului Brașov, a fost și rămâne calitatea de carte de identitate istorică a orașului Brașov și a județului Brașov prin dezvoltarea unor programe specifice activității muzeale și a unei agende de evenimente culturale și educative care să asigure promovarea culturii și istoriei locale la nivel regional, național și internațional.

Obiectivul general ale strategiei culturale pentru perioada 2019 - 2024 este atingerea nivelului de funcționalitate și performanță europeană. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, obiectivele generale și obiectivele specifice sunt următoarele:

Obiectivele generale

Obiective specifice

Managementul profesionist al resurselor umane privind conducerea și personalul

Asigurarea funcționalității optime a instituției prin creșterea eficienței și eficacității personalului printr-o continuă perfecționare

Creșterea eficienței specialiștilor în activitatea de cercetare a colecțiilor de bunuri culturale

Planificarea activității de cercetare științifică

Creșterea eficienței activității de evidență și inventariere a bunurilor culturale

Sistem de evaluare pe baza rapoartelor anuale de activitate și managementul timpului

Actualizarea fișelor de post pentru specialiștii muzeului, conform standardelor ocupaționale

Reducerea absenteismului și a fluctuațiilor de personal, identificarea, soluționarea și, pe cât posibil, eliminarea conflictelor

Creșterea satisfacției în muncă a angajaților și asigurarea condițiilor privind formarea și perfecționarea angajaților, în scopul dezvoltării competențelor

cheie, care să permită acestora să performeze în îndeplinirea sarcinilor aferente

Creșterea capacității de inovare, rezolvarea problemelor și dezvoltarea instituției

Managementul eficient economico-financiar privind bugetul de venituri și bugetul de cheltuieli

Creșterea veniturilor proprii și a surselor atrase în totalul bugetului de venituri

Scăderea ponderii subvențiilor/ alocațiilor în totalul bugetului de venituri al instituției

Creșterea veniturilor proprii realizate din activități conexe ori complementare activității de bază

Atragerea de fonduri din surse externe

Buna organizare și gestionare a bugetului

Managementul administrativ profesionist

A

întărirea capacității instituționale și de administrare a programelor, acțiunilor și activităților cultural-educative prin modificarea/ completarea documentelor interne de organizare și funcționare în concordanță cu obiectivele de dezvoltare a instituției și prevederile legale în domeniu.

Managementul eficient al proiectelor

Asigurarea resurselor financiare necesare creșterii și dezvoltării colecțiilor muzeale

Asigurarea siguranței patrimoniului prin evidența și clasarea acestuia

Asigurarea conservării și restaurării patrimoniului

Asigurarea valorificării superioare a patrimoniului

Folosirea eficientă a bazei materiale și patrimoniale pentru atragerea publicului

Marketing și PR profesionist

Identificare de noi mijloace de mediatizare și promovare

Identificarea necesităților culturale ale comunității brașovene prin realizarea periodică a studiilor și anchetelor sociologie

îmbunătățirea imaginii muzeului

Dezvoltarea relațiilor internaționale

Parteneriate cu muzee și instituții de cultură din străinătate

Administrarea profesionistă pentru baza tehnico-materială

Modernizarea infrastructurii muzeale

Asigurarea resurselor financiare pentru reparații, reorganizări, dotări

Asigurarea resurselor financiare pentru modernizarea bazei tehnico -administrative

în campania de marketing pentru produsul cultural „Muzeul Județean de Istorie Brașov", scopul principal nu este creșterea numărului vizitatorilor cu orice preț ci educarea obiceiului de consum cultural. Astfel, în mod obligatoriu, mesajul folosit în strategia de marketing a Muzeului Județean de Istorie Brașov a fost și este inspirat din misiunea sa. Mesajul pentru brașoveni a conținut și trebuie să conțină informația că vizita la muzeu înseamnă petrecerea timpului liber într-o formă plăcută, o experiență unică care le descoperă identitatea istorică a orașului/județului în care s-au născut și/sau trăiesc, care îi ajută să-și formeze un discurs istoric despre comunitatea lor, că aici găsesc un răspuns profesionist la nevoia de apartenență și mândrie, o lecție interesantă de istorie care contribuie la dezvoltarea personală, o confirmare că Muzeul Județean de Istorie este o instituție care îi respectă.

Este o alegere prin care considerăm că este respectată deviza marketingului din sectorul public: „Satisfacție și valoare pentru cetățean”, o abordare prin care sunt respectate principiile de marketing folosite în administrația publică:

- 1. Muzeul se află în serviciul cetățeanului;

  • - 2. Activitatea muzeului este adaptată la mediul în care își desfășoară activitatea;

  • - 3. Muzeul promovează o strategie activă de dezvoltare, care urmărește nu numai adaptarea instituției la mediu, ci și influențarea lui;

  • - 4. Creșterea capacității muzeului de a se adapta rapid la transformările sociale;

  • - 5. Cunoașterea exactă a cerințelor sociale actuale și prevederea celor viitoare6.

Segmentarea pieței de consum cultural a plecat de la constatarea că Muzeul Județean de Istorie Brașov acționează într-o zonă dominată de non-consumatori.

In privința segmentului de consum cultural reprezentat de situația geografică, în ultima perioadă, un procent semnificativ al vizitatorilor Brașovului și împrejurimilor (aproximativ 85 %) este reprezentat de turiștii români, care sosesc aici, în general, pe cont propriu. Predomină turiștii din categoria de vârstă 30 - 44 de ani, mai ales cuplurile cu copii, pentru care obiectivele cultural-istorice, naturale și sportive locale reprezintă atracții turistice secundare. O dovadă în acest sens este și faptul că în profilul vizitatorului paginii de Facebook a muzeului nostru utilizatorii cu vârsta între 35 - 44 ani sunt pe primul loc atât la bărbați, cât și la femei, formând împreună 31 % din total utilizatori.

In funcție de nivelul de pregătire, predomină turiștii cu studii medii și superioare. Din perspectiva veniturilor, majoritatea vizitatorilor provine din grupul turiștilor cu venituri medii, interesați în general de calitatea și diversitatea serviciilor turistice de care beneficiază7.

în acest moment, informațiile despre publicul țintă local fiind reduse nu putem avansa o segmentare a pieței potențiale în grupe distincte de consumatori și de selectare a unui segment sau mai multe, ca piață-țintă, spre care muzeul să se îndrepte cu un mix de marketing distinct.

Din analiza structurii ofertei culturale muzeale locale, a consumatorilor și non-consumatorilor, segmentarea generală propusă pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov este determinată numai de criterii socio-demografice: vârstă și situație geografică.

După vârstă, segmentele de consum cultural sunt preșcolari și elevi, adulți și pensionari.

Pentru preșcolari și elevi, un segment de consum format din beneficiari cu vârsta între 5 și 19 ani, mesajul trebuie să fie concentrat pe o prezentare a muzeului ca o extensie a școlii, un loc de cunoaștere a noi elemente valorice și de exersare a unor competențe; un „teren de aplicație”, prin cercetare, experimentare, implicare; o întrupare a conținutului cultural al învățării, o miză în conturarea identității culturale a individului prin cunoașterea, interiorizarea și asumarea unor valori emblematice ale spațiului social în care persoana urmează să se integreze8.

în cazul adulților și pensionarilor, marketingul cultural urmărește să câștige pentru muzeu bătălia pentru timpul liber. Succesul este evident numai atunci când consumatorul accidental devine consumator fidel. Educarea obiceiului de consum cultural urmărește un scenariu prin care consumatorului să-i placă nu numai produsul „Muzeul Județean de Istorie Brașov", dar să înceapă și să-și facă un obicei din a da din timpul său liber activităților organizate de muzeu. Pas cu pas, produsul cultural „Muzeul Județean de Istorie Brașov" și derivatele sale trebuie să se insereze în viața socială a comunității, în zona de „distracție" și divertisment a brașovenilor.

Din cauza factorilor sociali, culturali și psihologici, publicul consumator de cultură este considerat a fi în cele mai multe cazuri format din indivizi din mediul urban cu un nivel de educație peste medie. în acest context, mesajul produsului cultural trebuie să „eludeze" educația consumatorului printr-o atitudine înțelegătoare, prietenoasă și provocatoare, îndeosebi pentru non-vizitatori, segmentul compus în procent covârșitor de publicul adult.

Segmentarea după criteriul geografic a apărut constatând statutul de oraș turistic foarte important de nivel național al Brașovului și poziția modestă a muzeelor brașovene pe piața turismului cultural local. Prin urmare, trebuie să urmărim poziționarea în peisajul celorlalte oferte de turism și identitatea explicită a Muzeului Județean de Istorie Brașov. în această situație, considerăm că mesajul axat pe prezentarea Muzeului Județean de Istorie Brașov ca garant al identității istorice a orașului Brașov trebuie păstrat atât pentru membrii comunității locale, inclusiv locuitorii Țării Bârsei / Județului Brașov, cât și pentru segmentul format din turiștii români și străini. Muzeul trebuie doar să se asigure că va face o campanie diferențiată de ceilalți, care îi va determina pe consumatori să apeleze la el și nu la alții cu produse sau servicii asemănătoare9.

De-a lungul existenței organizației, Muzeul de Istorie/ Muzeul Județean de Istorie nu a comunicat un mesaj pe piața culturală locală sau națională. Nu au existat elemente de branding de tip sigle, mesaje, culori, expresii sau logo-uri. Abia începând din anul 2014, Muzeul de Istorie Brașov a folosit simboluri distincte, reprezentative: emblema (coroana pe trunchiul de copac) și culorile (galben-negru) Brașovului istoric. Acestea au fost elementele care au fost folosite în designul siglei Muzeului Județean de Istorie Brașov.

Respectând viziunea instituției din perioada 2014 - 2019, activitatea de promovare pentru perioada 2019 - 2024 o să fie concentrată în continuare asupra unui singur aspect: Muzeul Județean de Istorie Brașov reprezintă o parte importantă din identitatea istorică a Brașovului. Deși încă nu a dezvoltat o campanie de marketing, problemele administrative și financiare întârziind finalizarea producției produsului cultural10, scopul specific a fost inițiat deja prin acțiuni culturale și de comunicare orientate spre intrarea muzeului în conștiința publică, ca element recognoscibil distinct.

Programele propuse pentru întreaga perioadă de management

1. Programul cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

Acest program urmărește promovarea excelenței, atât în domeniul cercetării științifice, cât și al activității muzeografice.

1.1. Subprogramul Cercetarea arheologică sistematică

Și în perioada 2019 - 2024 va continua cercetarea sistematică a Castrului roman Cumidava (Râșnov), în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, prin campanii anuale, ținând seama de dimensiunile sitului precum și de necesitatea unei cercetări temeinice și exhaustive. Rezultatele sunt cuantificabile în conturarea identității istorice locale, naționale și europene prin extinderea informațiilor privind ultima frontieră de Răsărit a Imperiului Roman și îmbogățirea patrimoniului muzeului cu piese istorice de o valoare excepțională. Coordonatorul de șantier este prof. univ. dr. Liviu Petculescu. Conform parcursului bugetar din perioada 2014-2019, bugetul campaniei arheologice anuale este 32.000 lei, alocat în întregime pentru cheltuielile cu colaboratorii.

  • 1.2 Subprogramul Cercetare istorie locală

Temele de cercetare vor fi incluse în planurile de cercetare științifică stabilite pe termen scurt și mediu pentru specialiștii muzeului.

Până în prezent, temele de cercetare principale pentru perioada 2019 - 2024 sunt: Brașov, 1989 - 2019', Muzeul de Istorie Brașov 30, 1990 — 2020; 600 de ani de la atestarea documentară a Casei Sfatului din Brașov (1420 - 2020)', Istoria sportului și turismului montan.

Activitatea specialiștilor muzeului se va concretiza în cărți, articole și studii științifice.

O acțiune foarte importantă a acestui subprogram este arhiva digitală de documente istorice a muzeului, lansată prin proiectele de cercetare în Arhivele Naționale Istorice Centrale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și arhive de presă internaționale, Brașov 1987 și OrașulStalin, și campania de identificare și valorizare bunuri cu valoare istorică a proiectelor „Orașul Stalin pe înțelesul tuturor" și „Am fost cetățeanul orașului Stalin". Dezvoltarea arhivei digitale va continua în perioada 2019 - 2024, cu o extindere a interesului pentru întreaga perioadă a regimului comunist.

Conform parteneriatelor de excelență dezvoltate în ultimii ani de către instituția noastră, activitatea de cercetare științifică va fi susținută de către Arhivele Naționale ale României și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

  • 1.3 Subprogramul Evidența patrimoniului cultural

Prioritățile acestui subprogram vor rămâne întocmirea fișelor de evidență analitică și inventarierea colecțiilor. Aceste activități facilitează digitizarea bunurilor culturale din colecții, expuse sau aflate în depozite.

Până la sfârșitul anului 2019 este programată finalizarea inventarierii colecției de Istorie medie-modernă (comisia constituită prin decizia internă nr. 78 /29.09.2014).

în septembrie 2014 a fost constituită Comisia de inventariere a colecției de numismatică (decizia internă nr. 79/29.09.2014). Termenul de finalizare pentru inventarierea acestei colecții este începutul anului 2023.

O acțiune foarte importantă a subprogramului este deschiderea inventarierii colecției de arheologie în cursul anului 2023.

în conformitate cu legislația în vigoare, acest program asigură continuitatea activităților de reevaluare și de clasare a patrimoniului deținut. Un alt obiectiv este creșterea colecțiilor muzeului prin achiziții și donații. Astfel, o activitate cu caracter de permanență este Comisia pentru evaluarea, selectarea și achiziționarea obiectelor muzeale, de la persoanele fizice și juridice, înființată prin decizia internă nr. 88/14.10.2014.

Funcția de cercetare științifică este exercitată și prin subprogramul Evidența patrimoniului cultural datorită deciziei manageriale de a concentra activitatea științifică a specialiștilor muzeului pe o cercetare tematică subordonată reamenajării expozițiilor permanente și pregătirea expozițiilor temporare.

  • 3. Programul Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural

în calitatea sa de cel mai mare deținător de bunuri culturale mobile din județul Brașov, conform funcțiilor principale, reglementate legislativ foarte clar, Muzeul Județean de Istorie Brașov are obligația de a avea între obiectivele sale pe termen lung protejarea patrimoniului cultural, respectiv constituirea științifică, administrarea, conservarea și restaurarea patrimoniului muzeal.

Programul Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural are Ia bază principiul promovării excelenței, atât în domeniul cercetării științifice, cât și al activității de conservare și restaurare.

Pentru întocmirea analizelor necesare dosarelor de restaurare se are în vedere continuarea relațiilor de colaborare cu laboratorul Muzeului Național de Istorie al României și Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” din București.

  • 3.1. Subprogramul Conservarea patrimoniului muzeal

Și în perioada 2019 - 2024, personalul specializat are sarcina evidenței colecțiilor, monitorizării condițiilor de microclimat din sălile de expoziție și depozite, corectării condițiilor de microclimat cu ajutorul aparaturii specifice, efectuării de tratamente de dezinsecție în expozițiile și depozitele muzeului, efectuării de acțiuni de conservare preventivă a patrimoniului aflat în expunere sau în depozite.

In anul 2019 este programată finalizarea reamenajării depozitului de arheologie, pentru care au fost achiziționate 113 ml de rafturi metalice. De asemenea, cu ocazia finalizării inventarului colecției de istorie medie și modernă este programată și reorganizarea depozitului aferent.

O sarcină de serviciu obligatorie pentru conservatorii muzeului este întocmirea fișelor de conservare, cu o normă minimă de 150 fișe/an/conservator.

3.2 Subprogramul Restaurarea patrimoniului muzeal

Strategia muzeului cuprinde în mod obligatoriu planificarea corectă și susținerea constantă a activității restauratorilor muzeului și asigurarea spațiilor care să respecte reglementările legale pentru laboratoarele de restaurare. începând din anul 2015 există o procedură de lucru și o comisie de restaurare.

Subprogramul a fost operat din anul 2015 de către trei restauratori: doi restauratori metal-ceramică și un restaurator lemn.

Pe termen scurt, planul de lucru este condiționat de restaurarea/ pregătirea pieselor muzeale care urmează să fie selectate pentru expozițiile permanente și temporare ale muzeului.

  • 4. Programul Valorificarea patrimoniului cultura!

Este programul muzeului care urmărește punerea în valoare a patrimoniului local în scopul cunoașterii, educării și recreerii. Proiectele dezvoltate prin acest program au un rol deosebit de important în creșterea gradului de implicare a muzeului în comunitate prin multiplicarea și diversificarea serviciilor culturale.

Valorificarea colecțiilor muzeale prin organizarea de expoziții temporare și apoi prin extinderea programului de schimburi cu alte instituții similare din țară și din străinătate reprezintă o prioritate managerială după anul 2021, în contextul amenajărilor expozițiilor de bază în anul 2020.

  • 4.1. Subprogramul Expoziții

în anul 2014. Muzeul de Istorie Brașov nu reprezenta un punct de interes important pentru comunitatea brașoveană și turiștii veniți în zona Brașovului, iar evenimentele sale culturale aveau un public redus între preferințele culturale ale brașovenilor.

Pentru ieșirea din cvasi-izolare, pentru a deveni vizibil atât pe plan local, național și chiar internațional, pentru a-și crea o imagine în mass media, Muzeul de Istorie / Muzeul Județean de Istorie Brașov a avut nevoie de o strategie orientată spre vizitator.

în mod concret, s-a avut în vedere o nouă abordare în valorificarea patrimoniului prin reamenajarea expozițiilor permanente și un portofoliu de expoziții temporare interesante.

Potrivit proiectului de management 2014 - 2019, expoziția permanentă Identitatea istorică a Brașovului trebuia să înlocuiască expoziția permanentă Brașov - Istorie, Cultură, Civilizație (600 mp. spații de expunere în Casa Sfatului).

Noua expoziție de bază de la Casa Sfatului, definită și documentată în perioada 2014 — 2018, beneficiază de un concept muzeal nou care urmărește în primul rând promovarea istoriei județului Brașov, atât în rândul comunității locale, cât și al oaspeților județului. Discursul muzeal identifică și reunește temele istorice importante ale istoriei Brașovului care să fie asociate de vizitator cu noțiuni istorice recunoscute atât la nivel național, cât și în afara granițelor României, analogiile facilitând înțelegerea.

Astfel, expoziția permanentă de la Casa Sfatului va avea următoarea structură expozițională: „Rădăcinile Țării Bârsei" (preistoria); „Ultima frontieră de răsărit a Imperiului Roman" (antichitatea); „Mica Saxonie" (colonizarea săsească); „Brașovul creștin": cu sălile „Sf. Fecioară Maria", „Sf. Nicolae" și „Honterus"; „Poarta Transilvaniei" (istoria medievală militară); „Brașoveniile" (viața comercială și negustorească); „Casa Sfatului" (viața administrativă); „1848" (epoca modernă până la Primul Război Mondial); „Brașov - Capitala României Mari ?" (perioada interbelică); „Orașul Stalin" și „1987" (perioada comunistă).

Din păcate, problemele juridice au blocat proiectul de reamenajare la faza de documentare. Și în anul 2018, expozițiile permanente au rămas „Brașov - istorie - cultură -civilizație” la parterul Casei Sfatului și „Cetatea Brașovului și fortificațiile din Țara Bârsei” în Bastionul Țesătorilor, deschise încă din anul 2001. Din cauza problemelor grave de microclimat, expoziția de preistorie și istorie antică din subsolul Casei Sfatului a fost închisă și piesele de patrimoniu au fost transferate în depozitele muzeului.

Totuși, două dintre temele expoziției permanente, „Orașul Stalin" și „1987", au fost dezvoltate în expoziții temporare, „Orașul Stalin” fiind păstrată până în august 2018, iar „Brașov 1987” până în prezent.

Structura bugetului expoziției permanente din Casa Sfatului este împărțită în următoarele cheltuieli generale: aparatură muzeală și aplicații multimedia - 350.000 lei; mobilier muzeal - 350.000 lei; instalații - 150.000 lei; servicii creație grafică, prinț, montaj -150.000 lei.

Și amenajarea expoziției permanente „Olimpia - Muzeul sportului și turismului montan” a fost amânată din cauza problemelor grave identificate la instalațiile de încălzire și instalațiile electrice ale clădirii „Olimpia”.

Tematica expoziției de bază „Olimpia - Muzeul Sportului și Turismului montan” este istoria sportului și turismului montan din zona Brașovului, de la perioada de pionierat până în prezent. Tematica principală este împărțită în patru subteme cronologice: începuturile sporturilor (a doua jumătate a secolului XIX - începutul secolului XX), perioada interbelică, perioada comunistă și perioada contemporană. Structura subtemelor este organizată după discipline sportive.

Subtema despre „La Belle Epoque” sportului cuprinde schiul și turismul montan sportiv, strâns legat la începuturi de practicarea schiului, cu cele mai vechi imagini de schiori transilvăneni, preluate după clișee de sticlă, echipament de munte, rachete de zăpadă și schiuri; imagini cu clădirea și terenul de Ia Olimpia, iarna cu patinatori, vara cu jucători de tenis; ciclismul, cu steagul Asociației de cicliști din Mediaș, velociped și bicicletă de la 1900; gimnastică, cu imagini de epocă de la reuniunile asociațiilor locale, tir și scrimă piese istorice, arme și măști.

Brașovul interbelic sportiv înseamnă în primul rând „capitala sporturilor de iarnă din România”, cu reprezentări, inclusiv filme de epocă, și piese istorice din schi, patinaj și hochei, în această subtemă mai sunt reprezentate fotbalul, călăria, atletismul.

Subtema „Sportul popular” este împărțită în sporturile de echipă cu performanțe la Brașov (fotbal, handbal, volei, baschet și hochei) și sporturile individuale (lupte, tenis, atletism, ciclism, schi, patinaj, judo). Pentru această secțiune, alături de piesele muzeale, remarcăm imaginile filmate din arhiva TVR și vitrinele speciale dedicate celui mai important sportiv brașovean din perioada comunistă, Ion Țiriac, a primului campion olimpic brașovean, luptătorul Constantin Pârvulescu, și a celui mai important fotbalist brașovean. Marius Lăcătuș.

Subtema „Brașovul Olimpic” este concentrată pe Festivalul Olimpic al Tineretului European - FOTE 2013, organizat la Brașov, Râșnov, Predeal și Fundata-Cheile Grădiștei, primul eveniment internațional olimpic desfășurat în țara noastră și cea mai mare competiție sportivă de iarnă organizată până acum în România, și pe prezentarea ultimilor sportivi importanți pentru istoria sportului brașovean: campionul olimpic la sabie individual Mihai Covaliu, în prezent președintele C.O.R., campionul mondial la spadă pe echipe Rareș Dumitrescu și CristinaNeagu, cea mai bună jucătoare de handbal din lume în 2010, 2015, 2016 și 2018, lansată la Rulmentul Brașov la începutul anilor 2000.

Avantajată de poziția privilegiată a Brașovului în istoria sportului din România dar și de cercetarea științifică modestă a temei până în prezent, tematica expozițională beneficiază de informații importante, inedite și interesante pentru publicul larg. Aceste informații vor susține prezentarea grafică a contextului istoric pentru patrimoniul muzeal inclus în expoziție. De asemenea, cu ajutorul noilor tehnologii, tematica va avea un suport interactiv cu elemente surpriză realizate cu ajutorul senzorilor de mișcare pentru vizitatori și al aplicațiilor tip „joc” și o folosire eficientă și dinamică a spațiului expozițional (videoproiectoare pentru distanță scurtă).

Structura bugetului expoziției permanente „Olimpia - Muzeul Sportului și Turismului montan” este împărțită în următoarele cheltuieli generale: aparatură muzeală și aplicații multimedia-300.000 lei; mobilier muzeal-250.000 lei; instalații - 150.000 lei; servicii creație grafică, prinț, montaj - 150.000 lei.

Noua expoziție permanentă de la Bastionul Țesătorilor va fi concentrată pe punerea în valoare a machetelor istorice prezentate în sala principală de expoziție din bastion. Macheta Cetății Brașovului va avea un suport de prezentare multimedia format din video mapping, film de prezentare, sistem de proiectoare, senzor de mișcare, pupitru de informare și identificare cu touchscreen-uri. Pupitrul multimedia va fi extins la macheta Scheiului istoric. Laturile machetelor istorice vor fi flancate de vitrine cu piese istorice selecționate din colecțiile muzeului. Tematica vitrinelor este „Istoria militară a Brașovului, secolul XIII - XVII”. în holul de intrare este planificată amenajarea unei săli cu aplicații interactive.

Amenajarea expoziției permanente „Cetatea Brașovului” este inclusă deja în bugetul de acțiuni culturale 2019. Bugetul prevăzut pentru anul 2020 implică doar cheltuieli cu dezvoltarea proiectului în mediul virtual.

Pentru Bastionul Grafit este propusă expoziția permanentă „Misterele Brașovului”. Plecând de la interesul turiștilor pentru istorii macabre și dorind să oferim un răspuns științific speculațiilor penibile făcute în mediul turistic, folosind avantajele arhitecturii interioare din bastion, structura expoziției este împărțită în episoade istorice tragice selectate din istoria medievală și modernă a Brașovului. Circuitul muzeal va fi ghidat de efecte speciale sonore și video. Bugetul estimat este împărțit în cheltuieli cu aparatura muzeală - 40.000 lei; efecte speciale sonore și video - 17.000 lei; instalații - 13.000 lei; vitrine și decoruri - 20.000 lei; design grafic, tipar și montaj printuri - 10.000 lei.

Prin urmare, subprogramul Expoziții pentru perioada 2019-2024 trebuie să urmărească în primul rând implementarea proiectelor noilor expoziții permanente de la Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Grafit și Olimpia.

în calendarul acestui program, termenul limită pentru realizarea expoziției de bază din Bastionul Țesătorilor este sfârșitul anului 2019, demersul muzeal fiind deja susținut de proiectul „Brașovul / 3 M”, cofinanțat AFCN. Amenajarea expoziției permanente Identitatea istorică a Brașovului de la Casa Sfatului este programată pentru anul 2020, cu o deschidere festivă dedicată aniversării a 600 de ani de la atestarea documentară a Casei Sfatului. Tot în anul 2020 este stabilită și finalizarea expoziției de bază de la Olimpia. Expoziția permanentă de la Bastionul Grafi este programată pentru anul 202111.

Expoziții temporare

Din anul 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a dezvoltat în Piața Sfatului, în fața intrării în Casa Sfatului, un program de expoziții temporare în aer liber, folosind un modul propriu de expunere outdoor, format din 20 de panouri dotate cu sistem propriu de iluminat.

Succesul de public, modul simplu și eficient de promovare pentru istoria locală, impun necesitatea asigurării continuității expozițiilor outdoor din Piața Sfatului.

Pentru perioada 2019 - 2024, pentru fiecare an propunem minim patru expoziții outdoor, din care trei expoziții vor fi finanțate de către muzeu.

O expoziție din Piața Sfatului va respecta în mod obligatoriu, în fiecare an, interesul muzeului de a prezenta istoria locală contemporană. Această serie de expoziții outdoor dedicate istoriei Brașovului după anul 1918 va purta denumirea Brașov 100 +

în anul 2020, în contextul deschiderii secției „Olimpia - Muzeul Sportului și Turismului Montan” și al participării României la Olimpiada de vară de la Tokio, considerăm potrivită o expoziție dedicată participării României la prima Olimpiadă de vară organizată la Tokio, în 1964. De asemenea, ținând cont de parteneriatul dintre Brașov și Musashino, expoziția outdoor Olimpia. România la Jocurile Olimpice: Tokio 1964 poate să fie itinerată și în Japonia.

în anul 2020 aniversăm Centenarul dăruirii Castelului Bran Reginei Maria a României de către Primăria Brașov. Expoziția outdoor de fotografie istorică Brașovul regal va prezenta istoria în imagini a reședinței regale de la Bran.

în continuare, temele expozițiilor pentru perioada 2021 - 2024 vor fi identificate pe baza activității de cercetare științifică, ținându-se cont de relevanța temelor pentru aniversările istorice, interesul grupurilor-țintă de beneficiari, oportunitățile deschise pentru itinerarea expozițiilor în țară și străinătate.

După ocuparea tuturor spațiilor expoziționale din Casa Sfatului, Bastionul Graft și Bastionul Țesătorilor cu expozițiile permanente, Muzeul Județean de Istorie Brașov va rămâne cu un singur spațiu pentru expozițiile muzeale temporare: sala de la etajul clădirii Olimpia.

Pentru anul 2020, la Olimpia sunt programate expoziții temporare cu tematică sportivă și turism montan:

  • - „Lehmann vs. Lehman”, expoziție despre fotografia istorică, de la firma de gravură Lehmann la „zeul muntelui” Carol Lehmann;

  • - „începuturile sporturilor de iarnă din România”, expoziție cu imagini istorice despre începuturile schiului în zona Brașovului, activitate de pionierat care reprezintă și începutul istoriei schiului pe teritoriul României.

Expozițiile outdoor au un buget de 5000 lei/expoziție, din care 3000 lei sunt costuri panouri, prinț și colantare. iar 2000 lei editare și grafică.

Pentru expozițiile de la Olimpia (inclusiv expoziția aniversară Dumitru Prunariu) bugetul presupune o amenajare muzeală cu un concept original dar care o să folosească dotările sălii de expoziții temporare (vitrine, sistemul de simeze, aparatura). Prin urmare, bugetul de cheltuieli estimate cuprinde numai creația și tiparul suportului grafic al expozițiilor.

Pentru expoziția permanentă „Olimpia - Muzeul sportului și turismului montan” și expozițiile cu tematică sportivă, Muzeul Județean de Istorie Brașov dorește să încheie parteneriate cu Comitetul Olimpic Român, federații și cluburi sportive.

In contextul demersurilor deja făcute de noi pentru obținerea împrumutului unor piese istorice legate de zborul primului român în Cosmos, expoziția „40 de ani de la zborul primului român în Cosmos, brașoveanul Dumitru Dorin Prunariu” va beneficia de parteneriate culturale cu Muzeul Memorial al Cosmonauticii din Moscova și Centrul Rus de Știință și Cultură la București.

4.2. Subprogramul Apariții editoriale

Planul editorial pentru perioada 2014 - 2019 a fost subordonat strategiei de dezvoltare, având ca obiective principale profitabilitatea, promovarea profesionistă a muzeului, popularizarea istoriei locale și susținerea activității științifice a muzeului. Amânarea reamenajării expozițiilor permanente a impus și o decalare a planului editorial 2014-2019.

Pentru perioada 2019 - 2024, păstrând caracteristicile planului editorial existent, sunt planificate următoarele lucrări:

  • - Catalogul expoziției temporare Brașov 1987',

  • - Albumul Casa Sfatului',

  • - Albumul Tezaurul Muzeului Județean de Istorie Brașov,

  • - Catalogul expoziției permanente de la Bastionul Țesătorilor;

  • - Catalogul expoziției permanente de la Olimpia, Istoria sportului și turismului montan brașovean.

Bugetul pentru fiecare lucrare presupune numai servicii de editare, tehnoredactare și tipar.

5. Programul Educație muzeală

O țintă strategică pentru proiectul de management în perioada 2019 - 2024 este categoria de beneficiari formată din tineri, iar obiectivul general pe termen lung al programului Educație muzeală este creșterea accesului și participării tinerilor la activitățile muzeului prin constituirea unui portofoliu de proiecte de educație muzeală ținând cont de necesitățile comunității locale și de așteptările publicului țintă, o categorie de public dominată de pasiunea pentru noile tehnologii. De asemenea, o altă acțiune pentru îndeplinirea obiectivului este dezvoltarea și extinderea parteneriatelor cu societatea civilă și folosirea voluntariatului în activitățile muzeului.

Portofoliul de proiecte este împărțit după profil și tematică în mai multe categorii:

  • - „Manualul de istorie locală”: proiecte despre aniversări istorice, personalități, monumente istorice, ghidaj cultural;

  • - „Brașovul istoric 3 D”: folosirea noilor tehnologii în proiecte cultural-educative;

  • - „Olimpia copiilor”: proiecte despre istoria sportului, personalități sportive;

  • - „Calfa muzeului”: proiecte despre bunurile culturale din colecțiile muzeului, caligrafie medievală, arta mozaicului, ateliere de ceramică, ateliere de restaurare;

  • - „Arheologia pe înțelesul copiilor” și, pentru preșcolari, „Grădinița arheologică”.

Portofoliul cuprinde minim 12 tipuri de ateliere, cu un buget total estimat de 30.000 lei, exclusiv pentru materiale și deplasări.

6. Programul .l"twAz culturală

Pas cu pas, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să își constituie un portofoliu de evenimente culturale de nivel național și internațional. Scopurile programului sunt: îmbogățirea Agendei Culturale a județului Brașov; poziția de partener important al mediului cultural local; interacțiunea muzeului cu publicul și adaptarea la strategiile și politicile culturale privind dezvoltarea sustenabilă, economia creativă, educația non-formală.

Răspunzând și unei sarcini de management, programul Agenda culturală are la bază încheierea unor parteneriate strategice cu instituții și organizații neguvernamentale din țară și din străinătate, pentru realizarea unor proiecte culturale și științifice de anvergură, ale căror rezultate să se reflecte concret în îmbogățirea ofertei culturale pentru comunitate și în promovarea culturii locale la nivel regional, național și internațional.

Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică Brașov

Este un produs cultural de tip living history care urmărește înțelegerea semnificației aniversărilor istorice sub o formă cultural-educativă originală de către brașoveni și turiști, un festival care deși apelează la tradițiile militare urmărește promovarea diversității culturale și a toleranței între foștii inamici istorici, prezintă urmările războaielor în istoria popoarelor Europei, schimbările de esență la nivelul mentalităților colective care au influențat pe termen lung societățile europene.

Ajuns în 2019 la a IV-a ediție, Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică Brașov nu a fost și nu o să fie un discurs despre învingători și învinși. Astfel, momente cruciale din istoria lumii au fost și vor fi prezentate în Piața Sfatului prin intermediul unei experiențe culturale importante care a dat înțelesuri corecte războaielor printr-o formulă atractivă, inedită, interactivă și accesibilă.

Programul festivalului include o tabără de reconstituire istorică, ateliere și instalații interactive pentru copii, o expoziție outdoor și un program artistic inspirat din tematică festivalului.

Partenerii principali vizați pentru asigurarea continuității și sustenabilității acestui produs cultural sunt Primăria Municipiului Brașov, Asociația „6 Dorobanți”, Ministerul Apărării Naționale și Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”.

Pentru edițiile viitoare estimăm un buget minimal egal cu cel folosit în prezent. Suma de 50.000 lei este împărțită în mod exclusiv în următoarele cheltuieli: 5000 lei - cheltuieli pentru servicii realizare expoziție tematică festival (editare și design grafic, prinț, colantare); 2000 lei - cheltuieli organizare tabără Piața Sfatului; 3000 lei - cheltuieli ateliere educative tradiții militare tematice; 40.000 lei - cheltuieli de masă, cazare și onorariu (care include transportul din țară și străinătate).

Bastionul Artelor

Este un proiect cultural estival organizat în curtea Bastionului Țesătorilor și în vecinătatea acestuia.

Anual, în perioada vacanței de vară (iunie - septembrie), în curtea bastionului vor fi organizate concerte și spectacole de teatru, prezentări de filme artistice și filme documentare, ateliere pentru copii, rezidențe artistice. în acest scop, galeriile bastionului, la nivelul I și II, au fost igienizate și deja există un plan de măsuri pentru amenajarea lor în scopul primirii spectatorilor. în mod categoric, un aspect foarte important pentru succesul acestui proiect este transformarea galeriilor bastionului în zone pentru spectatori.

Parteneriatele principale pentru realizarea acestui proiect în premieră vizează instituțiile de spectacol locale: Centrul Cultural Reduta, Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov, Teatrul „Arlechino” Brașov, Opera Brașov și Filarmonica Brașov.

Atelierele pentru copii și rezidențele artistice nu sunt cuprinse în programul minimal. Aceste activități culturale vor fi susținute fie prin accesarea unor surse de finanțare externe muzeului și/sau prin parteneriate cu zona privată, fie prin implicarea programului propriu „Educație culturală”.

în funcție de parteneriate, zona ocupată de activităților Bastionului Artelor se va extinde și Sub Tâmpa și aleea care urcă la Bastionul Țesătorilor.

Bugetul anual estimat al proiectului (100.000 lei) este structurat în următoarele cheltuieli: 4 concerte (32.000 lei total servicii artistice), 8 spectacole de teatru (60.000 lei servicii producție, inclusiv onorarii actori și echipa de producție); 16 filme (8000 lei - medie 500 lei/ film). Sonorizarea, luminile și amenajarea scenei și a decorurilor vor cădea în sarcina partenerilor de proiect.

Casa Sfatului 600

în anul 2020, cu ocazia aniversării a 600 de ani de la atestarea documentară a Casei Sfatului, Agenda Culturală va cuprinde un eveniment festiv organizat în Piața Sfatului. Programul va cuprinde mai multe concerte inspirate din istoria Casei Sfatului, cu un repertoriu din muzica compozitorilor brașoveni, reconstituiri de personaje istorice, ateliere tematice, video mapping show „Istoria Casei Sfatului” etc.

Bugetul estimat (100.000 lei) este structurat în următoarele cheltuieli: 3 concerte (48.000 lei total servicii artistice), reconstituiri de personaje istorice (12.000 lei total servicii creație și producție); ateliere tematice (15.000 lei total servicii de creație, producție și implementare) și video mapping show (25.000 lei total servicii de creație, producție și prezentare).

Parteneriatele principale pentru realizarea acestui proiect aniversar vizează Primăria Municipiului Brașov, Universitatea „Transilvania” din Brașov, Biserica Evanghelică S.A., Mitropolia Ardealului, Televiziunea Română, Inspectoratul Școlar Județean Brașov, Serviciul Județean Brașov al Arhivelor Naționale ale României, instituțiile de spectacol locale (Centrul Cultural Reduta, Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov, Teatrul „Arlechino” Brașov, Opera Brașov și Filarmonica Brașov), organizații neguvernamentale.

  • F. Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției publice de cultură, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum și a veniturilor instituției ce pot fi atrase din alte surse

1. Proiectul de buget de venituri și cheltuieli pe perioada managementului:

Nr. crt.

Categorii

2020

2021

2022

2023

2024

(’)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

1.

TOTAL VENITURI din care

8.162.000

3.866.000

3.622.000

3.662.000

3.615.000

subvenții/alocații

8.007.000

3.691.000

3.497.000

3.532.000

3.485.000

venituri proprii, din care:

155.000

175.000

125.000

130.000

130.000

venituri din activitatea de bază (cercetări arheologice)

100.000

100.000

40.000

40.000

40.000

surse atrase

0

0

0

0

0

alte venituri proprii (taxe foto, suveniruri, cărți)

40.000

60.000

70.000

75.000

75.000

alte venituri (închirieri)

15.000

15.000

15.000

15.000

15.000

2.

TOTAL CHELTUIELI din

care

8.162.000

3.866.000

3.622.000

3.662.000

3.615.000

cheltuieli de personal, din care:

2.530.000

2.530.000

2.530.000

2.530.000

2.530.000

cheltuieli cu salariile

2.500.000

2.500.000

2.500.000

2.500.000

2.500.000

alte cheltuieli de personal

30.000

30.000

30.000

30.000

30.000

cheltuieli cu bunuri și servicii, din care:

4.982.000

1.336.000

1.072.000

1.112.000

1.065.000

cheltuieli pentru proiecte

2.242.000

366.000

302.000

342.000

295.000

cheltuieli cu colaboratorii

40.000

40.000

40.000

40.000

40.000

cheltuieli pentru reparații curente

2.000.000

30.000

30.000

30.000

30.000

cheltuieli de întreținere (materiale curățenie, energie electrică, încălzire, carburanți, deplasări, obiecte inventar)

700.000

700.000

700.000

700.000

700.000

alte cheltuieli cu bunuri și servicii

0

0

0

0

0

Cheltuieli de capital

650.000

200.000

20.000

20.000

20.000

2. Numărul estimat al beneficiarilor pentru perioada managementului:

Numărul estimat al beneficiarilor

2020

2021

2022

2023

2024

la sediu

20.000

75.000

80.000

85.000

90.000

în afara sediului

25.000

25.000

30.000

30.000

30.000

TOTAL

45.000

100.000

110.000

115.000

120.000

Subliniem faptul că toată această previziune a evoluției economico-financiare a instituției și estimarea numărului beneficiarilor sunt condiționate în mod decisiv de obținerea dreptului de administrare pentru Casa Sfatului și Bastionul Țesătorilor.

. Programul minimal estimat pentru perioada 2019-2024

Nr. crt.

Program

Scurtă descriere a programului

Nr. proiecte program

Denumirea proiectului

Buget prevăzut de program *3)

Primu

an de management - 2020

1.

PROGRAMUL

Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

Protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea și extinderea colecțiilor de bunuri culturale sunt direcțiile de acțiune clasice ale muzeului.

5

Buget total Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

47.000

1.1

Subprogramul Cercetarea arheologică sistematică

Muzeul Județean de Istorie Brașov este singura instituție a Județului Brașov care cercetează, protejează și controlează siturile arheologice din județul Brașov.

1

Șantierul arheologic

Castrul roman Cumidava

32.000

1.2

Subprogramul

Cercetare istorie locală

4

Muzeul de Istorie Brașov 30, 1990 - 2020

15.000

600 de ani de la atestarea documentară a Casei Sfatului din Brașov (1420 - 2020)

Dumitru Dorin Prunariu

Istoria sportului și turismului montan

2.

PROGRAMUL

Valorificarea patrimoniului cultural

Direcția de acțiune privind valorificarea patrimoniului printr-un discurs muzeal personalizat comunității brașovene, interacțiunea cu publicul larg și adaptarea muzeului la strategiile și politicile culturale naționale este dezvoltată în primul rând prin acest program.

14

Buget total

Valorificarea patrimoniului cultural

2.260.000

2.1

Subprogramul Expoziții

9

Buget total Expoziții

1.955.000

Expoziții permanente

Include amenajarea expozițiilor de bază de la Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Grafit și Olimpia.

4

Identitatea istorică a Brașovului

900.000

Olimpia — Muzeul Sportului și Turismului montan

850.000

Cetatea Brașovului

50.000

Misterele Brașovului

100.000

Expoziții temporare

5

Brașov 100 +

5.000

Olimpia. România la Jocurile Olimpice:

Tokio 1964

5.000

Brașovul regal

5.000

Lehmann vs. Lehman

20.000

începuturile sporturilor de iarnă din România

20.000

2.2

Subprogramul Apariții editoriale

Criteriile de selecție sunt popularizarea istoriei locale, susținerea activității științifice a muzeului și promovarea colecțiilor de bunuri culturale ale muzeului.

5

Buget total Apariții editoriale

305.000

Catalogul expoziției temporare Brașov

1987

40.000

Albumul Casa Sfatului 600

80.000

Albumul Tezaurul Muzeului Județean de Istorie Brașov

80.000

Catalogul expoziției permanente de la Bastionul Țesătorilor

45.000

Catalogul expoziției permanente de la Olimpia, Istoria sportului și turismului montan brașovean

60.000

3.

PROGRAMUL

Educație muzeală

Programul urmărește creșterea accesului și a participării tinerilor la activitățile muzeului prin constituirea unui portofoliu de proiecte care ține cont de necesitățile comunității locale și promovează în primul rând istoria locală.

5(12)

„Manualul de istorie locală”

30.000

„Brașovul istoric 3 D”

„Olimpia copiilor”

„Calfa muzeului”

„Arheologia pe înțelesul copiilor”

4.

PROGRAMUL

Agenda culturală

Afirmarea muzeului ca un adevărat operator cultural pe plan local, național și internațional

4

Buget total Agenda culturală

255.000

Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică Brașov

50.000

Bastionul Artelor

100.000

Casa Sfatului 600

100.000

Noaptea Muzeelor

5.000

BUGET TOTAL

2.592.000

Al doilea an de management -2021

1.

PROGRAMUL

Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

Protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea și extinderea colecțiilor de bunuri culturale sunt direcțiile de acțiune clasice ale muzeului.

6

Buget total Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultura!

47.000

1.1

Subprogramul Cercetarea arheologică sistematică

Muzeul Județean de Istorie Brașov este singura instituție a Județului Brașov care cercetează, protejează și controlează siturile arheologice din județul Brașov.

1

Șantierul arheologic

Castrul roman Cumidava

32.000

1.2

Subprogramul

Cercetare istorie locală

5

Dumitru Dorin Prunariu

15.000

Istoria sportului și turismului montan

Colecția de numismatică

Siturile arheologice ale Județului Brașov

Steagul Roșu Brașov

2.

PROGRAMUL

Valorificarea patrimoniului cultural

Direcția de acțiune privind valorificarea patrimoniului printr-un discurs muzeal personalizat comunității brașovene, interacțiunea cu publicul și adaptarea muzeului la strategiile și politicile culturale naționale este dezvoltată în primul rând prin acest program.

7

Buget total

Valorificarea patrimoniului cultural

134.000

2.1

Subprogramul Expoziții

5

Buget total Expoziții

95.000

Expoziții temporare

40 de ani de la zborul primului român în Cosmos, brașoveanul

Dumitru Dorin Prunariu

60.000

Brașov 100 +

5.000

începuturile turismului montan din România

20.000

Istoria în alb și negru - expoziția outdoor

Piața Sfatului 1

5.000

Expoziția outdoor Piața Sfatului 2

5.000

2.2

Subprogramul

Apariții editoriale

Criteriile de selecție sunt popularizarea istoriei locale, susținerea activității științifice a muzeului și promovarea colecțiilor de bunuri culturale ale muzeului.

2

Buget total Apariții editoriale

39.000

Descoperiri arheologice din bazinul superior și mijlociu al Oltului (sec. IV a. Chr.-Ip. Chr).

14.000

Catalogul expoziției despre Dumitru Dorin Prunariu

25.000

3.

PROGRAMUL

Educație muzeală

Programul urmărește creșterea accesului și a participării tinerilor la activitățile muzeului prin constituirea unui portofoliu de proiecte care ține cont de necesitățile comunității locale și promovează în primul rând istoria locală.

5(12)

„Manualul de istorie locală” „Brașovul istoric 3 D” „Olimpia copiilor” „Calfa muzeului”

„Arheologia pe înțelesul copiilor”

30.000

4.

PROGRAMUL

Agenda culturală

Afirmarea muzeului ca un adevărat operator cultural pe plan local, național și internațional

3

Buget total Agenda culturală

155.000

Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică Brașov

50.000

Bastionul Artelor

100.000

Noaptea Muzeelor

5.000

BUGET TOTAL

366.000

Al trei

ea an de management - 2022

1.

PROGRAMUL

Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

Protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea și extinderea colecțiilor de bunuri culturale sunt direcțiile de acțiune clasice ale muzeului.

Buget total Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

42.000

1.1

Subprogramul Cercetarea arheologică sistematică

Muzeul Județean de Istorie Brașov este singura instituție a Județului Brașov care cercetează, protejează și controlează siturile arheologice din județul Brașov.

1

Șantierul arheologic

Castrul roman Cumidava

32.000

1.2

Subprogramul

Cercetare istorie locală

5

Istoria sportului și turismului montan

Colecția de numismatică

__________________t__________________________________________________________________________________________________

Siturile arheologice ale Județului Brașov Tractorul Brașov

Steagul Roșu Brașov

10.000

2.

PROGRAMUL

Valorificarea patrimoniului cultural

Direcția de acțiune privind valorificarea patrimoniului printr-un discurs muzeal personalizat comunității brașovene, interacțiunea cu publicul și adaptarea muzeului la strategiile și politicile culturale naționale este dezvoltată în primul rând prin acest program.

5

Buget total

Valorificarea patrimoniului cultural

75.000

2.1

Subprogramul Expoziții

4

Buget total Expoziții

35.000

Expoziții temporare

Brașov 100 +

5.000

Steagul Roșu Brașov

20.000

Expoziția outdoor Piața Sfatului 1

5.000

Expoziția outdoor Piața Sfatului 2

5.000

2.2

Subprogramul Apariții editoriale

Criteriile de selecție sunt popularizarea istoriei locale, susținerea activității științifice și promovarea colecțiilor de bunuri culturale ale muzeului.

1

Monografia Steagul Roșu Brașov

40.000

PROGRAMUL

Educație muzeală

Programul urmărește creșterea accesului și a participării tinerilor la activitățile muzeului prin constituirea unui portofoliu de proiecte care ține cont de necesitățile comunității locale și promovează în primul rând istoria locală.

5(12)

„Manualul de istorie locală” „Brașovul istoric 3 D” „Olimpia copiilor” „Calfa muzeului”

„Arheologia pe înțelesul copiilor”

30.000

PROGRAMUL

Agenda culturală

Afirmarea muzeului ca un adevărat operator cultural pe plan local, național și internațional

3

Buget total Agenda culturală

155.000

Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică Brașov

50.000

Bastionul Artelor

100.000

Noaptea Muzeelor

5.000

BUGET TOTAL

302.000

Al patrulea an de management - 2023

1.

PROGRAMUL

Protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea si extinderea colecțiilor de bunuri ______________________________________________:_______________________________________________________________________j_______________________________________________________________

5

Buget total Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

42.000

Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

culturale sunt direcțiile de acțiune clasice ale muzeului.

1.1

Subprogramul Cercetarea arheologică sistematică

Muzeul Județean de Istorie Brașov este singura instituție a Județului Brașov care cercetează, protejează și controlează siturile arheologice din județul Brașov.

1

Șantierul arheologic

Castrul roman Cumidava

32.000

1.2

Subprogramul

Cercetare istorie locală

4

Istoria sportului și turismului montan

10.000

Colecția de numismatică

Siturile arheologice ale Județului Brașov

Tractorul Brașov

2.

PROGRAMUL

Valorificarea patrimoniului cultural

Direcția de acțiune privind valorificarea patrimoniului printr-un discurs muzeal personalizat comunității brașovene, interacțiunea cu publicul și adaptarea muzeului la strategiile și politicile culturale naționale este dezvoltată în primul rând prin acest program.

6

Buget total

Valorificarea patrimoniului cultural

115.000

2.1

Subprogramul Expoziții

4

Buget total Expoziții

35.000

Expoziții temporare

Brașov 100 +

5.000

Tractorul Brașov

20.000

Expoziția outdoor Piața Sfatului 1

5.000

Expoziția outdoor Piața Sfatului 2

5.000

2.2

Subprogramul

Apariții editoriale

Criteriile de selecție sunt popularizarea istoriei locale, susținerea activității științifice și promovarea colecțiilor de bunuri culturale ale muzeului.

2

Buget total Apariții editoriale

80.000

Monografia Tractorul Brașov

40.000

Repertoriul arheologic al Județului

Brașov

40.000

3.

PROGRAMUL

Educație muzeală

Programul urmărește creșterea accesului și a participării tinerilor la activitățile muzeului prin constituirea unui portofoliu de proiecte care ține cont de necesitățile comunității

5(12)

„Manualul de istorie locală”

30.000

„Brașovul istoric 3 D”

„Olimpia copiilor”

„Calfa muzeului”

locale și promovează în primul rând istoria locală.

„Arheologia pe înțelesul copiilor”

4.

PROGRAMUL

Agenda culturală

Afirmarea muzeului ca un adevărat operator cultural pe plan local, național și internațional

3

Buget total Agenda culturală

155.000

Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică Brașov

50.000

Bastionul Artelor

100.000

Noaptea Muzeelor

5.000

BUGET TOTAL

342.000

Al cincilea an de management - 2024

1.

PROGRAMUL

Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

Protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea și extinderea colecțiilor de bunuri culturale sunt direcțiile de acțiune clasice ale muzeului.

Buget total Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

40.000

1.1

Subprogramul

Cercetarea arheologică sistematică

Muzeul Județean de Istorie Brașov este singura instituție a Județului Brașov care cercetează, protejează și controlează siturile arheologice din județul Brașov.

1

Șantierul arheologic

Castrul roman Cumidava

32.000

1.2

Subprogramul

Cercetare istorie locală

3

Istoria sportului și turismului montan

Colecția de numismatică

Brașovenii în Al Doilea Război Mondial

8.000

2.

PROGRAMUL

Valorificarea patrimoniului cultural

Direcția de acțiune privind valorificarea patrimoniului printr-un discurs muzeal personalizat comunității brașovene, interacțiunea cu publicul și adaptarea muzeului la strategiile și politicile culturale naționale este dezvoltată în primul rând prin acest program.

6

Buget total

Valorificarea patrimoniului cultural

70.000

2.1

Subprogramul Expoziții

5

Buget total Expoziții

50.000

Expoziții temporare

Brașov 100 +

5.000

Olimpia. România la Jocurile Olimpice: Mexico City 1968

15.000

Expoziția outdoor Piața Sfatului I

5.000

Expoziția outdoor Piața Sfatului 2

5.000

Expoziție de arheologie militară

20.000

2.2

Subprogramul Apariții editoriale

Criteriile de selecție sunt popularizarea istoriei locale, susținerea activității științifice și promovarea colecțiilor de bunuri culturale ale muzeului.

1

Catalogul colecției de numismatică

20.000

3.

PROGRAMUL

Educație muzeală

Programul urmărește creșterea accesului și a participării tinerilor la activitățile muzeului prin constituirea unui portofoliu de proiecte care ține cont de necesitățile comunității locale și promovează în primul rând istoria locală.

5(12)

„Manualul de istorie locală”

30.000

„Brașovul istoric 3 D”

„Olimpia copiilor”

„Calfa muzeului”

„Arheologia pe înțelesul copiilor”

4.

PROGRAMUL Agenda culturală

Afirmarea muzeului ca un adevărat operator cultural pe plan local, național și internațional

3

Buget total Agenda culturală

155.000

Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică Brașov

50.000

Bastionul Artelor

100.000

Noaptea Muzeelor

5.000

BUGET TOTAL

295.000

*3) Bugetul alocat pentru programul minimal.

ANEXA 1. Lista programelor și proiectelor desfășurate în perioada 2016 - 2018

2016

Nr. crt.

Program

Scurtă descriere a programului

Nr. proiecte în cadrul progr.

Denumirea proiectului

Buget prevăzut

Buget consumat la finele anului

1.

PROGRAMUL Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

Programul cuprinde cercetarea arheologică, documentarea în arhive și biblioteci, evidența și cercetarea bunurilor culturale din colecțiile proprii. Scopul este cercetarea științifică și îmbogățirea patrimoniului instituției.

12

33.400

25.899

Subprogramul

Cercetarea arheologică sistematică

Muzeul Jud. de Istorie Brașov este singura instituție județeană care cercetează și protejează siturile arheologice din jud. Brașov. Ca principiu de management, muzeul va finanța numai campaniile arheologice desfășurate în județul Brașov, cu participarea specialiștilor proprii și obligativitatea predării patrimoniului descoperit finanțatorului.

1

29.000

21.899

1.1

Cercetări arheologice

Cumidava / Râșnov

29.000

21.899

Subprogramul

Cercetare Istorie locală

Muzeul trebuie să-și asume funcția de cercetare a istoriei locale, în contextul istoriografiei sărace a județului Brașov. Rezultatele sunt cuantificabile prin articole științifice, planul de cercetare pentru expoziția permanentă „Identitatea istorică a Brașovului", expozițiile temporare cu tematica „Aniversările istorice ale statului român în perioada 2015-2018".

11

4.000

4.000

1.2

Intrarea României în Primul Război Mondial, 1916-2016

2.000

0

1.3

Poarta Transilvaniei (colecția de arme)

2.400

0

1.4

Colonizarea săsească în Țara Bârsei

0

0

1.5

Istoriografia preistoriei Județului Brașov

0

0

1.6

J. Honterus -

Spiritualitatea medievală protestantă

0

0

1.7

Dracula în Țara Bârsei

0

0

1.8

Istoria economică a Județului Brașov

0

0

1.9

Județul Brașov în istoria turismului și sportului

0

0

1.10

Revolta de la Brașov, 1987-2017

0

0

1.11

Brașovul și România

Mare, 1918-2018

0

0

Subprogramul Evidența patrimoniului

Este o activitate permanentă obligatorie conform legii. Planul de activitate cuprinde o limită minimă de verificare/ întocmire de 700 fișe analitice de evidență pentru întregul colectiv de specialiști.

0

0

2.

PROGRAMUL Valorificarea patrimoniului cultural

Programul cuprinde expozițiile permanente din Casa Sfatului și Bastionul Țesătorilor, expozițiile temporare și itinerante, aparițiile editoriale și materialele de promovare.

Muzeul Județean de Istorie Brașov este clasificat prin apartenența față de unitatea teritorial - administrativă a județului Brașov și importanța patrimoniului în

16

261.775

167.318

categoria muzeelor județene. Astfel, mesajul său trebuie să fie reprezentativ pentru întregul județ.

2.1

Subprogramul

Expoziția permanentă

Se are în vedere o nouă abordare a expozițiilor permanente. Tematica lor trebuie să urmărească în primul rând popularizarea istoriei județului Brașov, atât în rândul comunității locale, cât și al oaspeților județului. Expunerea tematică propusă are avantajul de a prezenta istoria locală structurată pe câteva subiecte, asociate între ele în grade diferite, cu o „poveste" care leagă între ele piesele din fiecare sală, o prezentare complexă, care oferă mai multe perspective asupra unei teme, cu o expunere atractivă și ușor de receptat de către segmente diverse de public. Discursul muzeal trebuie să identifice și să reunească temele istorice importante ale istorie locale cu semnificații importante care să fie asociate cu noțiuni istorice recunoscute atât la nivel național, cât și în afara granițelor României.

1

Reorganizarea expoziției de bază din Casa Sfatului Identitatea istorică a Brașovului

0

0

Subprogramul

Expoziții temporare

în cazul expozițiilor temporare, începând din anul 2014, se are în vedere un plan de activități culturale care să urmărească în primul rând teme importante de istorie locală și o regândire a standardelor profesionale, începând cu respectarea etapelor obligatorii în realizarea unei expoziții, un design atractiv și soluții moderne de valorificare muzeală. De asemenea, sunt urmărite parteneriatele pentru proiectele culturale care îndeplinesc funcția muzeului de educație și recreere.

12

153.050

144.277

2.2

Brașov 1916

154.175

117.294

2.3

Feldioara redescoperită. Un sit al oaspeților germani în Estul Europei

3.600

1.162

2.4

Poarta Transilvaniei. O istorie a armelor (Bastionul Țesătorilor) -tematica antică

60.000

0

2.5

Realizat peste Programul minimal

Centenarul Vânătorilor de Munte

22.100

21.345

2.6

Expoziția permanentă Brașoveniile -Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului

0

0

2.7

De la propagandă politică la baby boom

1.500

1.500

2.8

Realizat peste Programul minimal

Expoziție temporară outdoor despre turismul montan și sporturile de iarnă (Istoria in Alb)

3.500

2.976

2.9

Realizat peste Programul minimal

Regele Mihai. O copilărie fericită

0

0

2.10

Realizat peste Programul minimal

Ocolul lumii în 80 de minute. DupăJules Verne

0

0

2.11

Realizat peste Programul minimal

Expoziția temporară în aer liber Istoria în Roz !

0

0

2.12

Realizat peste Programul minimal

Mereu la datorie. Repere din istoria pompierilor brașoveni

0

0

2.13

Realizat peste Programul minimal

Expoziția tematică a proiectului „Războaie în Bastionul Țesătorilor” --------------------------------------1--------------------------------------------------

“o"

0

Subprogramul

Apariții editoriale

Planul editorial al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014-2019 este subordonat strategiei de dezvoltare a instituției.

42.500

23.041

2.14

Monografia arheologică Racoș - Piatra Detunată (jud. Brașov) - Epoca Bronzului, cultura Wietenberg

20.000

18.060

2.15

Castru Roman Cumidava

- Râșnov. Monografie arheologică I / editare

2.500

0

2.16

Albumul Brașovul de altădată — Casa Sfatului

20.000

4.981

3.

PROGRAMUL Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural

Activitate permanentă obligatorie conform legii

0

0

Subprogramul Conservarea patrimoniului muzeal

Sarcinile principale: verificarea și înregistrarea permanentă a condițiilor de microclimat din sălile de expoziție și din depozite; corectarea condițiilor de microclimat; efectuarea tratamentelor de dezinsecție în expozițiile și depozitele muzeului; conservări primare și întreținerea pieselor expuse

0

0

Subprogramul Restaurarea patrimoniului muzeal

Sarcinile principale: plan de acțiune pentru restaurarea pieselor muzeale care urmează să fie selectate pentru noile expoziții permanente. Restaurarea bunurilor descoperite în campaniile arheologice și a pieselor din colecții aflate în stare avansată de degradare.

0

0

4.

PROGRAMUL

Educație muzeală

Prin acest program muzeul poate să ajungă o extensie a școlii, un „teren de aplicație”, prin cercetare, experimentare, implicare. Strategia de dezvoltare a

13

7.255

2.414

acestui program presupune extinderea la nivelul întregului județ Brașov.

4.1

Arta mozaicului

2.000

1.968

4.2

Manuscrise iluminate în viziunea copiilor

1.100

0

4.3

Să împodobim bradul de Crăciun

500

280

4.4

Grădinița arheologică

0

0

4.5

Muzeul de Istorie Brașov

- Muzeul Județului Nostru

0

0

4.6

Calfa Muzeului

0

0

4.7

Brașoveniile —

Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului

4.8

Steme, blazoane și legende

1.070

0

4.9

Sărbători naționale

585

0

4.10

Trecutul în practica actuală

2.000

-

4.11

Realizat peste Programul minimal

Arheologia practică pe înțelesul tuturor

1.000

166

4.12

Realizat peste Programul minimal

Carte veche și cu valoare bibliofilă în colecția Muzeului Județean de Istorie Brașov

0

0

4.13

Realizat peste Programul minimal

Expoziția interactivă „Secretele Egiptului Antic"

0

0

5.

Agendă culturală

Muzeul Județean de Istorie Brașov își constituie un portofoliu de evenimente culturale de nivel național și internațional.

Scopurile programului:

  • - îmbogățirea Agendei Culturale a județului Brașov;

  • - popularizarea patrimoniului Muzeului Județean de Istorie;

  • - poziția de partener important al mediului cultural local;

  • - interacțiunea muzeului cu publicul și adaptarea la strategiile și politicile culturale și muzeale privind dezvoltarea sustenabilă, economia creativă, educația non-formală.

13

18.220

13.698

5.1

Noaptea muzeelor

2.300

1.903

5.2

Festivalul de

Reconstituire Istorică

1916

5.445

0

5.3

Proiectul cultural european de bandă istorică desenată Călătoria micului colonist Martin din Flandra până în estul Transilvaniei, la începutul sec. XIII

0

0

5.4

Proiectul cultural internațional Dositei Filitti - personalitate reprezentativă a istoriei comunității grecești din Brașov

2.000

0

5.5

Realizat peste Programul minimal

Proiectul Războaie în Bastionul Țesătorilor

8.475

11.794

5.6

Realizat peste Programul minimal

Proiectul cultural european I was Citizen of Stalin town

0

0

5.7

Realizat peste Programul minimal

Proiectul Istoria în roz! Roz pentru viață!

0

0

5.8

Realizat peste Programul minimal

AMURAL - Festival Vizual

0

0

5.9

Realizat peste Programul minimal

Caravana culturală Brotherhood of the Rose

0

0

5.10

Realizat peste Programul minimal

Rezidențe de artă contemporană

0

0

5.1 1

Realizat peste Programul minimal

Conferințele Dracula

0

0

5.12

Realizat peste Programul minimal

Festivalul de Reconstituire Istorică Râșnov 2016 -

CUM1DAVA

0

0

5.13

Realizat peste Programul minimal

Festivalul de Film Istoric Râșnov - Școala de Vară

0

0

2017

Nr. crt.

Program

Scurtă descriere a programului

Nr. proiecte în cadrul progr

Denumirea proiectului

Buget prevăzut

Buget consumat la Finele anului

1

PROGRAMUL Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

Programul cuprinde cercetarea arheologică, documentarea în arhive și biblioteci, evidența și cercetarea bunurilor culturale din colecțiile proprii. Scopul este cercetarea științifică și îmbogățirea patrimoniului instituției.

12

44.000,00

38.893,87

Subprogramul

Cercetarea Arheologică sistematică

Muzeul Jud. de Istorie Brașov este singura instituție județeană care cercetează și protejează siturile arheologice din jud. Brașov. Ca principiu de management, muzeul va finanța numai campaniile arheologice desfășurate în județul Brașov, cu participarea specialiștilor proprii și obligativitatea predării patrimoniului descoperit finanțatorului.

1

25.000,00

22.871,55

1.1

Cercetări arheologice Cumidava / Râșnov

25.000,00

22.871,55

Subprogramul

Cercetare Istorie locală

Muzeul trebuie să-și asume funcția de cercetare a istoriei locale, în contextul istoriografiei sărace a județului Brașov. Rezultatele sunt cuantificabile prin articole științifice, planul de cercetare pentru expoziția permanentă „Identitatea istorică a Brașovului", expozițiile temporare cu tematica „Aniversările istorice ale statului român în perioada 2015-2018".

11

19.000,00

16.022,32

1.2

Poarta Transilvaniei (colecția de arme)

3.000,00

0,00

1.3

Colonizarea săsească în Tara Bârsei

0,00

0,00

1.4

Istoriografia preistoriei Județului Brașov

0,00

0,00

1.5

Brașovul multicultural

0,00

0,00

1.6

J. Honterus —

Spiritualitatea medievală protestantă

3.000,00

0,00

1.7

Dracula în Țara Bârsei

0,00

0,00

1.8

Istoria economică a Județului Brașov

0,00

0,00

1.9

Județul Brașov în istoria turismului și sportului

3.000

0,00

1.10

Revolta de la Brașov,

1987 — 2017

5.000

12.000

1.11

Brașovul și România

Mare, 1918-2018

5.000

4.022,32

1.12

Istoria muzeelor din Brașov

0,00

0,00

Subprogramul Evidența patrimoniului

Este o activitate permanentă obligatorie conform legii. Planul de activitate cuprinde o limită minimă de verificare/ întocmire de 700 fișe analitice de evidență pentru întregul colectiv de specialiști.

0,00

0,00

2

PROGRAMUL Valorificarea patrimoniului cultural

Programul cuprinde expozițiile permanente din Casa Sfatului și Bastionul Țesătorilor, expozițiile temporare și itinerante, aparițiile editoriale și materialele de promovare.

Muzeul Județean de Istorie Brașov este clasificat prin apartenența față de unitatea teritorial -administrativă a județului Brașov și importanța patrimoniului în categoria muzeelor județene. Astfel, mesajul său trebuie să fie reprezentativ pentru întregul județ.

25

785.410,00

569.142,13

2.1

Subprogramul

Expoziția permanentă

Se are în vedere o nouă abordare a expozițiilor permanente. Tematica lor trebuie să urmărească în primul rând popularizarea istoriei județului Brașov, atât în rândul comunității locale, cât și al oaspeților județului. Expunerea tematică propusă are avantajul de a prezenta istoria locală structurată pe câteva subiecte, asociate între ele în grade diferite, cu o „poveste" care leagă între ele piesele din fiecare sală, o prezentare complexă, care oferă mai multe perspective asupra unei teme, cu o expunere atractivă și ușor de receptat de către segmente diverse de public. Discursul muzeal trebuie să

1

Reorganizarea expoziției de bază din Casa Sfatului „Identitatea istorică a Brașovului"

0,00

0,00

identifice și să reunească temele istorice importante ale istorie locale cu semnificații importante care să fie asociate cu noțiuni istorice recunoscute atât la nivel național, cât și în afara granițelor României.

Subprogramul

Expoziții temporare

In cazul expozițiilor temporare, începând din anul 2014, se are în vedere un plan de activități culturale care să urmărească în primul rând teme importante de istorie locală și o regândire a standardelor profesionale, începând cu respectarea etapelor obligatorii în realizarea unei expoziții, un design atractiv și soluții moderne de valorificare muzeală. De asemenea, sunt urmărite parteneriatele pentru proiectele culturale care îndeplinesc funcția muzeului de educație și recreere.

19

208.000,00

105.075,99

2.2

Brașov 1987

50.000,00

50.010,69

2.3

Orașul St alin

0,00

0,00

2.4

Poarta Transilvaniei. 0 istorie a armelor

20.000,00

29.523,54

2.5

Expoziția permanentă outdoor Brașoveniile -Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului (MODÂROM)

0,00

0,00

2.6

Expoziția temporară outdoor

Istoria în alb și negru

3.000,00

0,00

2.7

Expoziția temporară Oamenii Reformei

100.000,00

2.887,99

2.8

Expoziția temporară outdoor Lehmann vs. Lehmann

15.000,00

2.9

Brașov 1900 - viața cotidiană / Universul bucătăriei din la belle epoque până în comunism

20.000,00

22.653,77

2.10

Realizat peste Programul minimal

Războaie în Bastionul Țesătorilor — Rezidențe artistice

0,00

0.00

2.11

Realizat peste Programul minimal

Lumea promenadelor de altădată — Bastionul

Grafi

0,00

0,00

2.12

Realizat peste Programul minimal

Expoziția de fotografie istorică

Privind spre Alpi. Fotografie montană din Piemont (1870-1940)

0,00

0,00

2.13

Realizat peste Programul minimal

Expoziția outdoor Acțiunea „1511 ”. Revolta de la Brașov din 15 noiembrie 1987 în arhivele Securității

0,00

0,00

2.14

Realizat peste Programul minimal

Amintiri de pe front

1941-1945

0,00

0,00

2.15

Realizat peste Programul minimal

Expoziția de fotografie Regele Mihai (1921 -2017)

0,00

0,00

2.16

Realizat peste Programul minimal

Expoziție outdoor Istoria în alb la castelul Cantacuzino

0,00

0,00

2.17

Realizat peste Programul minimal

Expoziția outdoor de fotografie istorică

0,00

0,00

Istoria în lumina credinței

2.18

Realizat peste Programul minimal

Expoziția outdoor de fotografie Doi prieteni. Trei săptămâni în Anzi

0,00

0,00

2.19

Realizat peste Programul minimal

Expoziția outdoor de fotografie istorică Promenada Brașovului de altădată

0,00

0,00

2.20

Realizat peste Programul minimal

„INCIPIT"

0,00

0,00

Subprogramul

Apariții editoriale

Planul editorial al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014-2019 este subordonat strategiei de dezvoltare a instituției.

5

85.000,00

19.005,00

2.21

Albumul istoric Casa

Sfatului

30.000,00

0,00

2.22

Catalog Muzeul Județean de Istorie Brașov: Brașov 1987. Doi ani prea devreme

15.000,00

14.700,00

2.23

Cartea Orașul St al in

25.000,00

0,00

2.24

Cartea Turismul montan în Transilvania (1945 -1990)

15.000,00

4.305,00

2.25

Realizat peste Programul minimal

Rețete culese de la cinci brașovence și publicate de bucureșteanca Georgeta Filitti

0,00

0,00

3

PROGRAMUL Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural

Activitate permanentă obligatorie conform legii

0.00

0.00

Subprogramul Conservarea patrimoniului muzeal

Sarcinile principale: verificarea și înregistrarea permanentă a condițiilor de microclimat din sălile de expoziție și din depozite; corectarea condițiilor de microclimat; efectuarea tratamentelor de dezinsecție în expozițiile și depozitele muzeului; conservări primare și întreținerea pieselor expuse

0.00

0.00

Subprogramul Restaurarea patrimoniului muzeal

Sarcinile principale: plan de acțiune pentru restaurarea pieselor muzeale care urmează să fie selectate pentru noile expoziții permanente. Restaurarea bunurilor descoperite în campaniile arheologice și a pieselor din colecții aflate în stare avansată de degradare.

0.00

0.00

4

PROGRAMUL

Educație muzeală

Prin acest program muzeul poate să ajungă o extensie a școlii, un „teren de aplicație”, prin cercetare, experimentare, implicare.

Strategia de dezvoltare a acestui program presupune extinderea la nivelul întregului județ Brașov.

16

12.840,00

4.683,22

4.1

Arta mozaicului

6.100,00

2147,29

4.2

Incursiune în istoria orașului Brașov

200,00

0,00

4.3

Carte veche și cu valoare bibliofilă în colecția Muzeului Județean Brașov

300,00

0,00

4.4

Steme, blazoane și legende

4.570,00

2.535,93

4.5

Sărbători naționale

670,00

0,00

4.6

Podoabe de Crăciun

1000,00

0,00

4.7

Muzeul de Istorie Brașov

— Muzeul Județului Nostru

0,00

0,00

4.8

Realizat peste Programul minimal

A

Istoria pe întuneric

0,00

0,00

4.9

Realizat peste Programul minimal

Orașul Stalin pe înțelesul copiilor

0,00

0,00

4.10

Realizat peste Programul minimal

Arheologia pe înțelesul copiilor

0,00

0,00

4.11

Realizat peste Programul minimal

Inițiere în arheologie

0,00

0,00

4.12

Realizat peste Programul minimal

Micii caligrafi

0,00

0,00

4.13

Realizat peste Programul minimal

Caligrafie medievală

0,00

0,00

4.14

Realizat peste Programul minimal

Regiunea Stalin

0,00

0,00

4.15

Realizat peste Programul minimal

Tehnici simple de improvizat jucării

0,00

0,00

4.16

Realizat peste Programul minimal

Meșteri și meșteșuguri în Brașov și Țara Bărsei

0,00

0,00

5

Agendă culturală

Muzeul Județean de Istorie Brașov își constituie un portofoliu de evenimente culturale de nivel național și internațional.

Scopurile programului:

  • - îmbogățirea Agendei Culturale a județului Brașov;

  • - popularizarea patrimoniului Muzeului Județean de Istorie;

  • - poziția de partener important al mediului cultural local;

  • - interacțiunea muzeului cu publicul și adaptarea la strategiile și politicile culturale și muzeale privind dezvoltarea sustenabilă, educația non-formală.

16

479.570,00

440.377,92

5.1

Noaptea muzeelor

3.000,00

2.215,79

5.2

Filmul documentar

Brașov 1987

50.000,00

56.744,42

5.3

Festivalul de Reconstituire Istorică Brașov, ediția a Il-a

40.000,00

30.293,87

5.4

Realizat peste Programul minimal

Proiectul cultural european

69.300,00

69.374,15

Am fost cetățeanul Orașului St alin -Expoziția comună Orașele Stalin

5.5

Realizat peste Programul minimal

Proiectul cultural european

Am fost cetățeanul Orașului Stalin - Școala de vară

80.850,00

80.729,49

5.6

Realizat peste Programul minimal

Proiectul cultural

Războaie în Bastionul Țesătorilor — Rezidențe artistice

74.990

74.990,00

5.7

Realizat peste Programul minimal

Proiectul cultural

Orașul Stalin pe înțelesul tuturor

57.920,00

57.920,00

5.8

Realizat peste Programul minimal

Proiectul cultural

Gala Brașov 1987

68.110,00

68.110,00

5.9

Realizat peste Programul minimal

Proiectul cultural internațional

Mândria de a fi român: Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești

35.400,00

0,00

5.10

Realizat peste Programul minimal

Festivalul Promenadelor Brașovului, ediția I-a

0,00

0,00

5.11

Realizat peste Programul minimal

Proiectul Monumente în mișcare — Memoria Rezistentei

0,00

0,00

5.12

Realizat peste Programul minimal

Conferințele Dracula

0,00

0,00

5.13

Realizat peste Programul minimal

Proiectul Icoane și gânduri din povestea vieții Reginei Maria a României

0,00

0,00

5.14

Realizat peste Programul minimal

Festivalul de

Reconstituire Istorică

Râșnov 2016-

CUMIDAVA

0,00

0,00

5.15

Realizat peste Programul minimal

Festivalul de Film Istoric Râșnov - Școala de Vară

0,00

0,00

5.16

Realizat peste Programul minimal

Workshop Pledoarie pentru muzee ale comunismului în România, ediția a Vl-a

0,00

0,00

2018

Nr. crt.

Program

Scurtă descriere a programului

Nr. proiecte în cadrul progr

Denumirea proiectului

Buget prevăzut

Buget consumat la Finele anului

1

PROGRAMUL Cercetarea științifică și evidența patrimoniului cultural

Programul cuprinde cercetarea arheologică, documentarea în arhive și biblioteci, evidența și cercetarea bunurilor culturale din colecțiile proprii. Scopul este cercetarea științifică și îmbogățirea patrimoniului instituției.

7

45.690,00

33.716,00

Subprogramul

Cercetarea Arheologică sistematică

Muzeul Jud. de Istorie Brașov este singura instituție județeană care cercetează și protejează siturile arheologice din jud. Brașov. Ca principiu de management, muzeul va finanța numai campaniile arheologice desfășurate în județul Brașov, cu

1

30.690,00

33.716,00

participarea specialiștilor proprii și obligativitatea predării patrimoniului descoperit finanțatorului.

1.1

Cercetări arheologice Cumidava

30.690,00

33.716,00

Subprogramul

Cercetare

Istorie locală

Muzeul trebuie să-și asume funcția de cercetare a istoriei locale, în contextul istoriografiei sărace a județului Brașov. Rezultatele sunt cuantificabile prin articole științifice, planul de cercetare pentru expoziția permanentă „Identitatea istorică a Brașovului", expozițiile temporare cu tematica „Aniversările istorice ale statului român în perioada 2015-2018".

6

15.000,00

0

1.2

Poarta Transilvaniei (colecția de arme)

0

0

1.3

Istoriografia preistoriei Județului Brașov

0

0

1.4

Județul Brașov în istoria turismului și sportului

0

0

1.5

Brașovul și Centenarul României

0

0

1.6

Istoria muzeelor din Brașov

0

0

1.7

Realizat peste Programul minimal

Studioul de film studențesc

„ Studio Dacia Felix ”

0

0

Subprogramul Evidența patrimoniului

Este o activitate permanentă obligatorie conform legii. Planul de activitate cuprinde o limită minimă de verificare/ întocmire de 700 fișe analitice de evidență pentru întregul colectiv de specialiști.

0

0

2

PROGRAMUL

Programul cuprinde expozițiile permanente din Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Olimpia,

35

540.913,00

139.435,94

Valorificarea patrimoniului cultural

expozițiile temporare și itinerante, aparițiile editoriale și materialele de promovare.

Muzeul Județean de Istorie Brașov este clasificat prin apartenența față de unitatea teritorial -administrativă a județului Brașov și importanța patrimoniului în categoria muzeelor județene. Astfel, mesajul său trebuie să fie reprezentativ pentru întregul județ.

Subprogramul

Expoziții

A

In cazul expozițiilor temporare, începând din anul 2014, se are în vedere un plan de activități culturale care să urmărească în primul rând teme importante de istorie locală și o regândire a standardelor profesionale, începând cu respectarea etapelor obligatorii în realizarea unei expoziții, un design atractiv și soluții moderne de valorificare muzeală. De asemenea, sunt urmărite parteneriatele pentru proiectele culturale care îndeplinesc funcția muzeului de educație și recreere.

32

482.913,00

119.485,94

2.1

Reorganizarea expoziției de bază din Casa Sfatului „Identitatea istorică a Brașovului”

0

0

2.2

Organizarea expoziției permanente de la Olimpia -„Muzeul sportului și turismului montan din Brașov”

241.000,00

21.007,90

2.3

Brașov 1987

5.000,00

1.100,00

2.4

Orașul St al in

2.000,00

0

2.5

Expoziția temporară

Lumea Promenadelor de altădată

1.000,00

0

2.6

Expoziția temporară Regele Mihai I (1921 -2017)

0

0

2.7

Expoziția permanentă outdoor Brașoveniile — Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului

0

0

2.8

Expoziția temporară

Lehmann vs. Lehmann

20.000,00

0

2.9

Expoziția temporară Minorități etnice în cultura vizuală - focus România

1.500,00

0

2.10

Expoziția temporară outdoor BRAȘOV 100

6.000,00

0

2.11

Expoziția Centenarului Regina Maria, simbol al României Mari / Brașov, capitala României Mari?

206.413,00

59.979,44

2.12

Nihil Sine Deo.

Principele Mircea al României

0

0

2.13

Realizat peste Programul minimal

Expoziția outdoor

Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești

0

0

2.14

Realizat peste Programul minimal

Expoziția outdoor Trăiască Pacea !

Vive La Grande Roumanie!

0

0

2.15

Realizat peste Programul minimal

Cerbul de Aur 50 de ani

0

37.398,60

2.16

Realizat peste Programul minimal

Studioul studențesc de film DACIA FELIX Brașov (1968 - 1984)

0

0

2.17

Realizat peste Programul minimal

Amintiri de pe front 1941 -1945

0

0

2.18

Realizat peste Programul minimal

Expoziția outdoor Promenada Brașovului de altădată

0

0

2.19

Realizat peste Programul minimal

Expoziția outdoor Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești în Piața Unirii din Oradea

0

0

2.20

Realizat peste Programul minimal

Expoziția Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești la Muzeul Național Cotroceni

0

0

2.21

Realizat peste Programul minimal

Expoziția outdoor Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești în Piața Unirii din Râșnov

0

0

2.22

Realizat peste Programul minimal

Expoziția outdoor Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești la Muzeul Național Bran

0

0

2.23

Realizat peste Programul minimal

Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei românești la Muzeul Național Cotroceni

0

0

2.24

Realizat peste Programul minimal

Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei românești la Casa Sfatului

0

0

2.25

Realizat peste Programul minimal

Queen Mărie, irresistible ambassador of Romanian history and tradițional ari

Dublin, Centrul de evenimente Robert

Emmet Community Development Project

0

0

2.26

Realizat peste Programul minimal

La Reine Maria, l'ambasadrice incontournable de l'histoire et de l'arl populaire roumain Montreal, Centrul comunitar 6767 Cote-des-Neiges, H3S 2T6

0

0

2.27

Realizat peste Programul minimal

Queen Mărie, irresistible ambassador of Romanian history and tradițional art

Washington D.C., U.S. Institute of Peace

0

0

2.28

Realizat peste Programul minimal

Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la încoronarea suveranilor României Mari

0

0

2.29

Realizat peste Programul minimal

Garda Tineretului

Român (1956-1958)

0

0

2.30

Realizat peste Programul minimal

Jozef Pilsudski - Om de stat al Poloniei și al Europei"

0

0

2.31

Realizat peste Programul minimal

Expoziția temporară a Salonulului BD Brașov — România 100 în benzi desenate

0

0

2.32

Realizat peste Programul minimal

Expoziția temporară outdoor a Salonulului BD Brașov - România 100 în benzi desenate

0

0

Subprogramul

Aparifii editoriale

Planul editorial al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014-2019 este subordonat strategiei de dezvoltare a instituției.

3

58.000,00

19.950,00

2.33

Album istoric Casa Sfatului

30.000,00

0

2.34

Catalog/album Muzeul Județean de Istorie Brașov: Brașov 1987. Doi ani prea devreme

25.000,00

19.950,00

2.35

Cartea Descoperiri arheologice din bazinul superior și mijlociu al Oltului (secolul al IV-lea Chr.-1 p Chr).

3.000,00

0

3

PROGRAMUL Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural

Activitate permanentă obligatorie conform legii

0

0

Subprogramul Conservarea patrimoniului muzeal

Sarcinile principale: verificarea și înregistrarea permanentă a condițiilor de microclimat din sălile de expoziție și din depozite; corectarea condițiilor de microclimat; efectuarea tratamentelor de dezinsecție în expozițiile și depozitele muzeului; conservări primare și întreținerea pieselor expuse

0

0

Subprogramul Restaurarea patrimoniului muzeal

Sarcinile principale: plan de acțiune pentru restaurarea pieselor muzeale care urmează să fie selectate pentru noile expoziții permanente. Restaurarea bunurilor descoperite în campaniile arheologice și a pieselor din colecții aflate în stare avansată de degradare.

0

0

4.

PROGRAMUL

Educație muzeală

Prin acest program muzeul poate să ajungă o extensie a școlii, un „teren de aplicație”, prin cercetare, experimentare, implicare.

Strategia de dezvoltare a acestui program presupune extinderea la nivelul întregului județ Brașov.

22

12.787,00

5.255,57

4.1

Atelierul Arta mozaicului

6.000,00

5.255,57

4.2

Proiectul Istoria pe întuneric

5.314,00

0

4.3

Atelierul Istoria

Steagului

1.071,00

0

4.4

Proiectul Prejmer -Regiunea Stalin

402,00

0

4.5

Realizat peste Programul minimal

Atelierele

0

0

Festivalului internațional de Reconstituire Istorică Brașov 2018, ediția a III-a

4.6

Muzeul Județean de Istorie Brașov - Muzeul Județului Nostru

0

0

4.7

Realizat peste Programul minimal

Atelierele proiectului Monumente în mișcare -Patrimoniul dispărut al Brașovului

0

0

4.8

Realizat peste Programul minimal

Atelierul Brașovul de altădată

0

0

4.9

Realizat peste Programul minimal

Proiectul Orașul Stalin pe înțelesul copiilor

0

0

4.10

Realizat peste Programul minimal

Arheologia pe înțelesul copiilor

0

0

4.11

Realizat peste Programul minimal

Introducere în istoria orașului Brașov

0

0

4.12

Realizat peste Programul minimal

Restaurarea și munca restauratorului

0

0

4.13

Realizat peste Programul minimal

Atelierul Manuscrise iluminate

0

0

4.14

Realizat peste Programul minimal

Atelierul Caligrafie medievală

0

0

4.15

Realizat peste Programul minimal

Lecția de Istorie

0

0

4.16

Realizat peste Programul minimal

File de istorie - 100 de ani de la Marea Unire

0

0

4.17

Realizat peste Programul minimal

1 decembrie 1918

0

0

4.18

Realizat peste Programul minimal

Uniți sub tricolor

0

0

4.19

Realizat peste Programul minimal

Mari personalități săcelene: Mărturii despre Gh. Dragoș

0

0

4.20

Realizat peste Programul minimal

Atelierele Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești

0

0

4.21

Realizat peste Programul minimal

Atelierele proiectului cultural internațional Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești

0

0

4.22

Realizat peste Programul minimal

Atelierele Salonului BD

Brașov,,România 100 în benzi desenate ”

0

0

5

Agendă culturală

Muzeul Județean de Istorie Brașov își constituie un portofoliu de evenimente culturale de nivel național și internațional.

Scopurile programului:

  • - îmbogățirea Agendei Culturale a județului Brașov;

  • - popularizarea patrimoniului Muzeului Județean de Istorie;

  • - poziția de partener important al mediului cultural local;

  • - interacțiunea muzeului cu publicul și adaptarea la strategiile și politicile culturale și muzeale privind dezvoltarea sustenabilă, educația non-formală.

25

65.300,00

245.649,67

5.1

Noaptea muzeelor

3.000,00

1.822,13

5.2

Filmul documentar

Brașov 1987

___________________!____

8.000,00

0

Coproducție Muzeul Județean de Istorie Brașov & Casa de Producție TVR

5.3

Festivalul „Gloria Domini"

6.000,00

0

5.4

Proiectul cultural european Am fost cetățeanul Orașului St alin

8.000,00

0

5.5

Realizat peste Programul minimal

Festivalul de

Reconstituire Istorică Brașov, ediția a IlI-a Tematica: Centenarul Armistițiului Primului Război Mondial

40.300,00

31.322,59

74.800,00

(AFCN)

73.771,56

(AFCN)

5.6

Realizat peste Programul minimal

Festivalul de Film și Istorii Râșnov

0

0

5.7

Realizat peste Programul minimal

Proiectul Monumente în mișcare — Patrimoniu dispărut

7.460,00

6.869,27

54.100,00

(AFCN)

53.894,84 (AFCN)

5.8

Realizat peste Programul minimal

Proiectul Studio Dacia Felix

14.850,00

8.141,33

70.900,00 (AFCN)

69.827,95

(AFCN)

5.9

Realizat peste Programul minimal

Salonul BD Brașov 2018 -ROMÂNIA 100 în benzi desenate

0

0

5.10

Realizat peste Programul minimal

SALONUL ARTELOR DECORATIVE, Muzeul Național Cotroceni, ediția XVI-a

0

0

5.11

Realizat peste Programul minimal

Festivalul de Reconstituire Istorică Râșnov 2018-

CUMIDAVA

0

0

5.12

Realizat peste Programul minimal

Proiectul Centenar

Creativ

0

0

5.13

Realizat peste Programul minimal

Proiectul Muzeul virtual al Unirii

0

0

5.14

Realizat peste Programul minimal

Prezentarea cărții „Susține cu a ta mână Coroana Română” de MS Margareta a României, Custodele Coroanei, și ASR Principele Radu al României

0

0

5.15

Realizat peste Programul minimal

INIMA REGINEI MARIA

0

0

5.16

Realizat peste Programul minimal

Conferința „La datorie pentru România Mare: Generalul Traian Moșoiu”

0

0

5.17

Realizat peste Programul minimal

Cine-Concert: Der Golem x Danaga

0

0

5.18

Realizat peste Programul minimal

Proiectul MAREA UNIRE - ROMÂNIA, LA 100 DE ANI

0

0

5.19

Realizat peste Programul minimal

Expoziția temporară Edificarea instituțiilor culturale românești din Transilvania, după Unirea din 1918: Muzeul Astra din Brașov

0

0

5.20

Realizat peste Programul minimal

Proiectul „Centenarul filmului românesc”

0

0

5.21

Realizat peste Programul minimal

Școala de Vară pentru liceeni

0

0

5.22

Realizat peste Programul minimal

Crosul internațional 15

Noiembrie

0

0

5.23

Realizat peste Programul minimal

Dezbatere Regională pentru Statutul Artistului

0

0

5.24

Realizat peste Programul minimal

100 de ani în 100 de concerte. Sonorități de toamnă

0

0

5.25

Realizat peste Programul minimal

Ceremonia de Ziua Armistițiului la

Ambasada României Ia

Beijing

0

0

ANEXA 2

Nr. crt.

INDICATORI DE PERFORMANȚĂ

2016

2017

2018

1.

Cheltuieli (subvenție + venituri proprii -cheltuieli de capital)/ nr. total beneficiari

43,02 lei

34,87 lei

16,94 Iei

2.

FONDURI

NERAMBURSABILE ATRASE

241.312 lei

59.436 lei (AFCN) + 181876 lei (40% din grantul de 100.000 euro, obținuți de Ia Comisia Europeană).

460.842 lei

181.764 lei (AFCN) + 279.078 lei (60% din grantul de 100.000 euro, obținuți de la Comisia Europeană).

197.494,35 lei

197.494,35 lei (AFCN)

3.

Număr de activități educaționale

16

16

19

4.

Număr de apariții media (fără comunicate de presă)

>200

>400

> 1000

5.

Număr de beneficiari neplătitori (vizitatori muzeu neplătitori)

5.238

34.889

111.306

6.

Număr de beneficiari plătitori

21.701

28.304

30.714

7.

Număr de expoziții

10

13

29

8.

Număr de proiecte/acțiuni culturale

43

42

97

9.

Venituri proprii din activitatea de bază

95.012 lei

155.296 lei

158.992 lei

10.

Venituri proprii din alte activități

0

0

0

1

Pentru proiectul „Istoria în roz”, Muzeul Județean de Istorie Brașov a avut calitatea de co-organizator.

2

Nu sunt luați în calcul beneficiarii atelierelor de educație muzeală organizate în alte spații decât în muzeu, beneficiarii expozițiilor outdoor și ai festivalurilor organizate de muzeu.

3

Vezi anexa 1.

4

Vezi Anexa 2.

5

Nu sunt luați în calcul beneficiarii expoziției deschise la Dino Parc, ai festivalurilor FFIR și „Cumidava” și telespectatorii filmului documentar „Brașov 1987. Doi ani prea devreme”, difuzat pe 15 noiembrie 2017, pe TVR1, TVR Moldova și TVR Internațional.

6

Prof. univ. Carmen Croitoru, Introducere în Marketing Cultural. Note de curs, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, 2015

7

Analiza principalilor indicatori economico-sociali din Județul Brașov în anul 2013 (www.brasov.insse.ro). Institutul Național de Statistică - Direcția Județeană de Statistică Brașov; Nicolae Pepene, Plan de marketing „Destinația Râșnov. Promovarea stațiunii turistice Râșnov", Primăria Râșnov, 2012.

8

Constantin Cucoș, Pedagogia muzeală — statut, obiective, valențe practice, 2013

9

Prof. univ. Carmen Croitoru, Introducere în Marketing Cultural. Note de curs, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, 2015.

10

Aici ne referim în primul rând la expoziția permanentă de la Casa Sfatului.

11

Până la deschiderea expoziției permanente „Misterele Brașovului”, spațiile din Bastionul Graft vor fi folosite pentru proiecte educaționale, tabere de creație și expoziții realizate de muzeu în parteneriat.