Hotărârea nr. 418/2018

Hotărârea nr.418 – aprobarea „Planului de Menținere a Calității Aerului în județul Brașov 2018-2022”

Consiliul Județean Brașov

>


CONSILIUL JUDEȚEAN BRAȘOV

B-dul Eroilor nr. 5, Brașov, România, 500007 Telefon: + 40 268 410 777, Fax: +40 268 475 576 office@judbrasov.ro,www.judbrasov.ro



ROMANIA


1918-2018 I SĂRBĂTORIM ÎMPREUNĂ


HOTĂRÂREA NR. 418 din data de 28.11.2018

- privind aprobarea „Planului de Menținere a Calității Aerului în județul Brașov 2018-2022”

Consiliul Județean Brașov întrunit în ședință ordinară în data de 28.11.2018;

Analizând Expunerea de motive și Raportul de specialitate înregistrate cu nr. 19296 din data de 22.11.2018, întocmite de către Compartimentul Protecția Mediului, prin care se propune aprobarea „Planului de Menținere a Calității Aerului în județul Brașov 2018-2022”;

Luând în considerare Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din data de 21.05.2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, precum și prevederile Ordinului Ministerului Mediului nr. 598/20.06.2018 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;

Ținând cont de Studiul de Calitate a Aerului în Județul Brașov realizat conform contractului nr. 21/19.04.2016, precum și de contractul de servicii nr. 93/2018;

Văzând forma finală a Planului de Menținere a Calității Aerului în județul Brașov 2018-2022, rezultată în urma etapei de dezbatere publică, Avizul Favorabil nr. 1/4184/VT/14.11.2018 acordat formei finale a „Planului de Menținere a Calității Aerului în județul Brașov 2018-2022” de Agenția Națională de Protecția Mediului, precum și procesul-verbal nr. 19121/20.11.2018 al Comisiei Tehnice de elaborare a Planului de Menținere a Calității Aerului în județul Brașov;

Având în vedere prevederile art. 21 alin. (2), lit. „a” și art. 43 alin. (2) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea mediului înconjurător, dispozițiile art. 32 alin. (1), alin. (4), art. 33, art. 40, art. 41, art. 42 și art. 45 din H.G.R. nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, Legea nr. 52/2003 republicată, privind transparența decizională, precum și prevederile art. 91 alin. (1), lit. “d” și alin. (5), lit. “a”, pct. 9 din Legea administrației publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul art. 97 și art. 103 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

HOTĂRĂȘTE:

Art.l - Se aprobă „Planul de Menținere a Calității Aerului în județul Brașov 2018-2022”, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 - Prezenta hotărâre poate fi contestată în condițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Art.3 - Președintele Consiliului Județean asigură aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri prin Compartimentul Protecția Mediului.


Contrasemnează, SECRETAR Maria DutHbrăveanu

JT


Consiliul Județean Brașov


CONSILIUL JUDEȚEAN BRAȘOV

B-dul Eroilor nr. 5, Brașov, România, 500007

Telefon: + 40 268 410 777, Fax: +40 268 475 576 office@judBrașov.ro, www.judBrașov.ro


ROMANIA


PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL BRAȘOV 2018-2022



SECRETAR:


MARIA DUMBRĂVEANU


Arhitect Șef, Adrian Ibănescu


CUPRINS

  • 1. INFORMAȚII GENERALE

    • 1.1. Denumirea planului

    • 1.2.   Autoritatea responsabilă de elaborarea și punerea în practică a planului de menținere a calității aerului 20

      • 1.2.1.    Denumirea autorității responsabile/instituției

      • 1.2.2.    Adresa web (link)

      • 1.2.3.    Numele persoanei responsabile

      • 1.2.4.    Adresa poștală

    • 1.3.   Stadiul Planului de menținere a calității aerului: în pregătire, în curs de adoptare, implementare etc

20

  • 1.4.   Data adoptării oficiale

  • 1.5.   Calendarul punerii în aplicare

  • 1.6.   Trimitere la planul de menținere a calității aerului (link web)

  • 1.7.   Cadrul legal

  • 2. LOCALIZAREA ZONEI

    • 2.1.   Încadrarea zonei în regimul de gestionare și regimurile de evaluare

    • 2.2.   Descrierea zonei

      • 2.2.1.    Caracteristici fizico-geografice ale județului Brașov

      • 2.2.2.    Caracterizarea administrativ - teritorială și socio-economică

    • 2.3.   Estimarea suprafeței zonei (kmp) și a populației posibil expusă poluării

      • 2.3.1.    Estimarea suprafeței zonei (kmp) cu funcțiune de locuire posibil expusă poluării pentru

activitățile de tip industrial pe coduri NFR

  • 2.3.2.    Estimarea suprafeței și a populației posibil expusă poluării

  • 2.4.   Analiza climatică în corelare cu topografia arealului pentru care s-a realizat în cadrarea în regimul II

de gestionare

  • 2.5.   Informații privind tipul de ținte care necesită protecție în zonă

  • 3. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

    • 3.1. Descrierea modului de indentificare a scenariilor/măsurilor, precum și estimarea efectelor acestora 79

    • 3.2. Analiza situației privind calitatea aerului la momentul inițierii planului de menținere a calității aerului 

      • 3.2.1. Evaluarea calității aerului pe baza de măsurări

        • 3.2.1.1. Stații de măsurare. Rețeaua Națională de Monitorizare

        • 3.2.1.2. Anul de referință - 2013

        • 3.2.1.3. Anul inițierii planului - 2015

        • 3.2.1.4. Tendințe privind concentrațiile poluanților atmosferici în perioada 2010 - 2016

      • 3.2.2. Evaluarea nivelului indicatorilor de calitate a aerului prin tehnici de modelare

        • 3.2.2.1. Programul pentru modelarea dispersiei poluanților în aer

        • 3.2.2.2. Programul pentru modelarea dispersiei din trafic - CALRoads View:

      • 3.2.3. Evaluarea nivelului de fond regional total, natural și transfrontier

      • 3.2.4. Evaluarea nivelului de fond urban: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și

electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontier

  • 3.2.5. Evaluarea nivelului de fond local: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și

electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontier

  • 3.2.6. Nivel calitativ aer pe zone industriale

  • 3.3. Caracterizarea indicatorilor analizați în planul de menținere a calității aerului. Efecte pe tipuri de ținte 

    • 3.3.1. Caracterizarea indicatorilor analizați

    • 3.3.2. Efecte sinergice ale indicatorilor pe tipuri de ținte

  • 3.4. Identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la degradarea calității aerului

  • 3.5. Informații privind contribuția datorată transportului și dispersiei poluanților emiși în atmosferă, ale

căror surse se găsesc în alte zone și aglomerări sau, după caz, alte regiuni

  • 3.6. Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum și cele referitoare la calmul atmosferic și

condițiile de ceață, pentru analiza transportului/importului de poluanți din zonele și aglomerările învecinate, respectiv pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor la nivelul solului, care ar putea conduce la concentrații ridicate de poluanți ale acestora...........................................................................203

  • 4. SCENARII ȘI IDENTIFICAREA MĂSURILOR DE MENȚINERE A NIVELULUI CONCENTRAȚIILOR DE POLUANȚI

ÎN ATMOSFERĂ SAU DE REDUCERE A EMISIILOR ASOCIATE DIFERITELOR CATEGORII DE SURSE DE EMISIE.. 208

  • 4.1. Anul de referință pentru care este elaborată previziunea și cu care începe aceasta

  • 4.2. Repartizarea surselor de emisie

  • 4.3. Descrierea privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de referință - 2013 

  • 4.4. Concentrații raportate la valorile limită /sau la valorile țintă în anul de referință 2013

  • 4.5. Descrierea Scenariului privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de

proiecție

  • 4.6. Emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de proiecție 2022

  • 4.7. Niveluri ale concentrației/concentrațiilor așteptate în anul de proiecție

    • 4.7.1. An proiecție 2022 - Scenariu de bază

  • 4.8.   Niveluri ale concentrației/concentrațiilor și a numărului de depășiri ale valorii- limită și/sau valorii-

țintă în anul de proiecție

  • 5. MĂSURILE SAU PROIECTELE ADOPTATE ÎN VEDEREA MENȚINERII CALITĂȚII AERULUI

    • 5.1. Măsurile posibile pentru păstrarea nivelului poluanților sub valorile-limită, respectiv sub valorile-țintă și pentru asigurarea celei mai bune calități a aerului înconjurător, în condițiile unei dezvoltări durabile . 251

    • 5.2. Calendarul punerii în aplicare a PLANULUI DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI............................... 265

  • 6. BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................... 281

LISTA FIGURI

Figura nr. 2-1 Harta fizico-geografică a județului Brașov

Figura nr. 2-2 Schimbări în utilizarea terenurilor 2010 -2015

Figura nr. 2-3 Ponderea terenurilor agricole convertite în suprafețe artificiale în perioada 2010-2015

Figura nr. 2-4 Evoluția fondului forestier în județul Brașov

Figura nr. 2-5Compoziția fondului forestier

Figura nr. 2-6 Distribuția pădurilor pe zone de relief

Figura nr. 2-7 Suprafața pădurilor după forma de proprietate

Figura nr. 2-8 Evoluția anuală a suprafețelor de păduri regenerate

Figura nr. 2-9 Evoluția creșterii fondului forestier și tăierile de masă lemnoasă

Figura nr. 2-10Arii naturale protejate naționale

Figura nr. 2-11Gradul de acoperire a județului Brașov cu arii Natura 2000

Figura nr. 2-12Harta zone naturale protejate din județul Brașov

Figura nr. 2-13 Încadrarea județului în teritoriul României

Figura nr. 2-14Harta rutieră a Județului Brașov

Figura nr. 2-15 Județul Brașov - desfășurarea teritorială

Figura nr. 2-16 Harta hipsometrică

Figura nr. 2-17 Harta pantelor

Figura nr. 2-18 Gradienți termici verticali și temperaturi medii lunare

Figura nr. 2-19 Numărul mediu de zile cu ceață

Figura nr. 2-20 Precipitații medii lunare

Figura nr. 2-21 Frecvența vântului în județul Brașov

Figura nr. 2-22 Repartiția mortalității specific după principalele cauze de deces, niveluri comparative anii

2010 - 2014

Figura nr. 3-1 Amplasarea stațiilor de monitorizare în județul Brașov

Figura nr. 3-2 Evoluția mediilor zilnice de PM10

Figura nr. 3-3 Evoluția mediilor lunare de PM10

Figura nr. 3-4Evoluția maximelor lunare ale mediilor orare de O3

Figura nr. 3-5Evoluția mediilor lunare de O3

Figura nr. 3-6 Evoluția concentrației maxime lunare a mediilor orare de NO2

Figura nr. 3-7 Evoluția concentrației medii lunare de NO2

Figura nr. 3-8 Evoluția maximelor lunare ale mediilor orare de SO2

Figura nr. 3-9 Evoluția maximelor lunare ale mediilor zilnice de SO2

Figura nr. 3-10 Evoluția valorilor maxime zilnice a mediilor pe 8 ore

Figura nr. 3-11 Evoluția mediilor lunare de CO

Figura nr. 3-12 Evoluția mediilor lunare de benzen

Figura nr. 3-13Evoluția mediilor lunare de plumb

Figura nr. 3-3-14 Evoluția mediilor lunare de nichel

Figura nr. 3-15 Evoluția mediilor lunare de cadmiu

Figura nr. 3-16 Evoluția concentrațiilor medii anuale (2015)

Figura nr. 3-17 Evoluția concentrațiilor medii anuale de SO2 în perioada 2010 - 2016

Figura nr. 3-18 Evoluția concentrațiilor medii anuale de NO2 în perioada 2010 - 2016

Figura nr. 3-19 Evoluția concentrațiilor medii anuale de PM10 în perioada 2010 - 2016

Figura nr. 3-20 Evoluția concentrațiilor medii anuale de PM2,5 în perioada 2010 - 2016

Figura nr. 3-21 Evoluția concentrațiilor medii anuale de ozon în perioada 2010 - 2016

Figura nr. 3-22 Evoluția concentrațiilor medii anuale de C6H6 (benzen) în perioada 2010 - 2016

Figura nr. 3-23 Evoluția concentrațiilor medii anuale de CO în perioada 2010 - 2016

Figura nr. 3-24 Evoluția concentrațiilor medii anuale de Pb în perioada 2010 - 2016

Figura nr. 3-25 Evoluția concentrațiilor medii anuale de Ni în perioada 2010 - 2016

Figura nr. 3-26 Evoluția concentrațiilor medii anuale de Cd în perioada 2010 - 2016

Figura nr. 3-27 Evoluția concentrațiilor medii anuale ale poluanți.or atmosferici înregistrate de stațiile de

trafic în perioada 2010 - 2016

Figura nr. 3-28 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator SO2

Figura nr. 3-29 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator NOx

Figura nr. 3-30 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator CO

Figura nr. 3-31 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator PM10

Figura nr. 3-32 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator PM2,5

Figura nr. 3-33 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator As

Figura nr. 3-34 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator Cd

Figura nr. 3-35 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator Ni

Figura nr. 3-36 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator Pb

Figura nr. 3-37Crestere nivel Fond urban - consum rezidential GN - indicator SO2

Figura nr. 3-38 Crestere nivel Fond urban - consum rezidetial GN - indicator NOx

Figura nr. 3-39 Crestere nivel Fond urban - consum rezidential GN - indicator CO

Figura nr. 3-40 Crestere nivel Fond urban - consum rezidential GN - indicator PM10

Figura nr. 3-41 Crestere nivel Fond urban - consum rezidential GN - indicator PM2,5

Figura nr. 3-42 Crestere nivel Fond urban - consum rezidential GN - indicator Ni

Figura nr. 3-43 Crestere nivel Fond urban - consum rezidential GN - indicator As

Figura nr. 3-44 Crestere nivel Fond urban - consum rezidential GN - indicator Cd

Figura nr. 3-45 Crestere nivel Fond urban - consum rezidential GN - indicator Ni

Figura nr. 3-46 Crestere nivel Fond urban consum rezidențial GPL - indicator SO2

Figura nr. 3-47 Crestere nivel Fond urban consum rezidențial GPL - indicator NOx

Figura nr. 3-48 Crestere nivel Fond urban consum rezidențial GPL - indicator CO

Figura nr. 3-49 Crestere nivel Fond urban consum rezidențial lemn - indicator SO2

Figura nr. 3-50 Crestere nivel Fond urban consum rezidențial lemn - indicator NOx

Figura nr. 3-51 Crestere nivel Fond urban cosum rezidențial lemn - indicator CO

Figura nr. 3-52 Crestere nivel Fond urban consum rezidențial lemn - indicator PM10

Figura nr. 3-53 Crestere nivel Fond urban consum rezidențial lemn - indicator PM2,5

Figura nr. 3-54 Transport rutier Drumuri nationale - indicator CO

Figura nr. 3-55 Transport rutier Drumuri nationale- indicator NO2

Figura nr. 3-56 Transport rutier Drumuri nationale - indicator PM10

Figura nr. 3-57 Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - indicator SO2 Figura nr. 3-65 Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - Stejarișul Mare - activitate industrială- indicator

SO2

Figura nr. 3-66 Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - activitate industrială- indicator SO2 - valori maxime

Figura nr. 3-67Creștere nivel Fond urban mun. Brașov activitate industrială- indicator PM10

Figura nr. 3-68 Creștere nivel Fond urban mun. Brașov activitate industrială - indicator PM10 - valori maxime

Figura nr. 3-69 Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - activitate industrială - indicator PM2,5

Figura nr. 3-70Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - activitate industrială - indicator PM2,5 - valori maxime

Figura nr. 3-71Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator SO2

Figura nr. 3-72 Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator NOx

Figura nr. 3-73Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator CO

Figura nr. 3-74Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator PM10

Figura nr. 3-75Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator PM2,5

Figura nr. 3-76Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator Pb

Figura nr. 3-77Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator Cd

Figura nr. 3-78 Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator Ni

Figura nr. 3-79Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator SO2

Figura nr. 3-80Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator NOx

Figura nr. 3-81Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator CO

Figura nr. 3-82 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator PM10

Figura nr. 3-83Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator PM2,5

Figura nr. 3-84 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator Pb

Figura nr. 3-85 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator As

Figura nr. 3-86 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator Cd

Figura nr. 3-87 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator Ni

Figura nr. 3-88 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - activitate industrială - indicator NOx

Figura nr. 3-89 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș activitate industrială - indicator NOx valori maxime

Figura nr. 3-90 Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator SO2

Figura nr. 3-91 Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator NOx

Figura nr. 3-92 Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator CO

Figura nr. 3-93 Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator PM10

Figura nr. 3-94Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator PM2,5

Figura nr. 3-95Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator Pb

Figura nr. 3-96 Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator As

Figura nr. 3-97Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator Cd

Figura nr. 3-105 Creștere nivel Fond urban Zărnești - indicator As

Figura nr. 3-106 Creștere nivel Fond urban Zărnești - indicator Cd

Figura nr. 3-107 Creștere nivel Fond urban Zărnești - indicator Ni

Figura nr. 3-108 Creștere nivel Fond urban Râșnov - indicator SO2

Figura nr. 3-109Creștere nivel Fond urban Râșnov - indicator NOx

Figura nr. 3-110 Creștere nivel Fond urban Râșnov - indicator CO

Figura nr. 3-111 Creștere nivel Fond urban Râșnov - indicator PM10

Figura nr. 3-112Creștere nivel Fond urban Râșnov - indicator PM2,5

Figura nr. 3-113 Creștere nivel Fond urban Râșnov - indicator Ni

Figura nr. 3-114 Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator SO2

Figura nr. 3-115 Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator NOx

Figura nr. 3-116 Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator CO

Figura nr. 3-117Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator PM10

Figura nr. 3-118 Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator PM2,5

Figura nr. 3-119 Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator Pb

Figura nr. 3-120 Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator As

Figura nr. 3-121Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator Cd

Figura nr. 3-122 Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator Ni

Figura nr. 3-123 Creștere nivel Fond urban Victoria activitate industrială - indicator NOx

Figura nr. 3-124 Creștere nivel Fond urban Victoria - activitate industrială - indicator NOx - valori maxime

Figura nr. 3-125 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator SO2

Figura nr. 3-126 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator NOx

Figura nr. 3-127 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator CO

Figura nr. 3-128 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator PM10

Figura nr. 3-129 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator PM2,5

Figura nr. 3-130 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator Pb

Figura nr. 3-131 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator Cd

Figura nr. 3-132 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator Ni

Figura nr. 3-133 Creștere nivel Fond urban Predeal - indicator SO2

Figura nr. 3-134 Creștere nivel Fond urban Predeal - indicator NOx

Figura nr. 3-135 Creștere nivel Fond urban Predeal - indicator CO

Figura nr. 3-136 Creștere nivel Fond urban Predeal - indicator PM10

Figura nr. 3-137 Creștere nivel Fond urban Predeal - indicator PM2,5

Figura nr. 3-138 Nivel Fond urban total - indicator SO2

Figura nr. 3-139 Nivel Fond urban total - indicator NO2

Figura nr. 3-140 Nivel Fond urban total - indicator NOx

Figura nr. 3-141 Nivel Fond urban total - indicator CO

Figura nr. 3-149 Nivel Fond urban total - Aglomerarea Brașov - indicator SO2

Figura nr. 3-150 Nivel Fond urban total - Aglomerarea Brașov - indicator CO

Figura nr. 3-151 Nivel Fond urban total - Aglomerarea Brașov - indicator PM10

Figura nr. 3-152 Nivel Fond urban total - Aglomerarea Brașov - indicator PM2,5

Figura nr. 3-153 Nivel Fond urban total- Aglomerarea Brașov - indicator As

Figura nr. 3-154 Nivel Fond urban totsal - Aglomerarea Brașov - indicator Cd

Figura nr. 3-155 Nivel Fond urban total - Aglomerarea Brașov - indicator Ni

Figura nr. 3-156 Nivel Fond urban total - Aglomerarea Brașov - indicator Pb

Figura nr. 3-157 Nivel fond urban total Aglomerarea Brașov - indicator C6H6

Figura nr. 3-158 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator SO2

Figura nr. 3-159 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator NOx

Figura nr. 3-160 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator CO

Figura nr. 3-161 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator PM10

Figura nr. 3-162 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator PM2,5

Figura nr. 3-163Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator Pb

Figura nr. 3-164 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator As

Figura nr. 3-165 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator Cd

Figura nr. 3-166 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator Ni

Figura nr. 3-167 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator NOx

Figura nr. 3-168 Creștere nivel Fond local - activitate industrială- indicator NOx - valori maxime

Figura nr. 3-169 Creștere nivel Fond local - activitate industrială- indicator PM2,5ș

Figura nr. 3-170 Creștere nivel Fond local - activitate industrială- indicator PM2,5 - valori maxime

Figura nr. 3-171 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator SO2

Figura nr. 3-172 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator NOx

Figura nr. 3-173 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator CO

Figura nr. 3-174 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator PM10

Figura nr. 3-175 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator PM2,5

Figura nr. 3-176 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator Pb

Figura nr. 3-177 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator Cd

Figura nr. 3-178 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator Ni

Figura nr. 3-179 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator SO2

Figura nr. 3-180 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator NOx

Figura nr. 3-181,Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator CO

Figura nr. 3-182 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator PM10

Figura nr. 3-183 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator PM2,5

Figura nr. 3-184 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator Pb

Figura nr. 3-185 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator Cd

Figura nr. 3-186 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator Ni

Figura nr. 3-187 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GPL - indicator SO2

Figura nr. 3-188 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GPL- indicator NOx

Figura nr. 3-189 Creștere nivel Fond local consum rezidențial GPL - indicator CO

Figura nr. 3-190 Creștere nivel Fond local consum rezidențial GPL- indicator PM10

Figura nr. 3-191 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial lemn- indicator SO2

Figura nr. 3-192 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial lemn- indicator NOx

Figura nr. 3-193 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial lemn - indicator CO

Figura nr. 3-194 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial lemn - indicator PM10

Figura nr. 3-195 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial lemn- indicator PM2,5

Figura nr. 3-196 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial lemn - indicator Pb

Figura nr. 3-197 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial lemn - indicator As

Figura nr. 3-198 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial lemn - indicator Ni

Figura nr. 3-199 Transport rutier Drumuri judetene - indicator CO

Figura nr. 3-200 Transport rutier Drumuri judetene - indicator NO2

Figura nr. 3-201 Transport rutier Drumuri judetene - indicator PM10

Figura nr. 3-202 Nivel Fond local total - indicator SO2

Figura nr. 3-203 Nivel Fond local total- indicator NO2

Figura nr. 3-204 Nivel Fond local total - indicator NOx

Figura nr. 3-205 Nivel Fond local total- indicator CO

Figura nr. 3-206 Nivel Fond local total - indicator PM10

Figura nr. 3-207 Nivel Fond local total - indicator PM2,5

Figura nr. 3-208 Nivel Fond local total - indicator As

Figura nr. 3-209 Nivel Fond local total - indicator Cd

Figura nr. 3-210 Nivel Fond local total - indicator Ni

Figura nr. 3-211 Nivel Fond local total - indicator Pb

Figura nr. 3-212 Nivel Fond local total - indicator C6H6

Figura nr. 3-213 Nivel fond local total Aglomerarea Brașov- indicator SO2

Figura nr. 3-214 Nivel fond local total Aglomerarea Brașov - indicator CO

Figura nr. 3-215 Nivel fond local total Aglomerarea Brașov - indicator C6H6

Figura nr. 3-216 Nivel fond local total Aglomerarea Brașov - indicator PM10

Figura nr. 3-217 Nivel fond local total Aglomerarea Brașov - indicator PM2,5

Figura nr. 3-218 Nivel fond local total Aglomerarea Brașov - indicator As

Figura nr. 3-219 Nivel fond local total Aglomerarea Brașov - indicator Cd

Figura nr. 3-220 Nivel fond local total Aglomerarea brașov - indicator Ni

Figura nr. 3-221 Nivel fond local total Aglomerarea Brașov - indicator Pb

Figura nr. 3-222 Amplasarea parcurilor industriale in judetul Brașov

Figura nr. 3-223 Creștere nivel fond Zona Industrială Brașov - indicator SO2

Figura nr. 3-224 Creșetere nivel fond Zona Industrială Brașov - indicator NOx

Figura nr. 3-225Creșetere nivel FondZona Industrială Brașov - indicator CO

Figura nr. 3-226 Creștere nivel Fond Zona Industrială Brașov - indicator PM10

Figura nr. 3-227 Crestere nivel Fond Zona Industrială Brașov - indicator PM2,5

Figura nr. 3-228 Creștere nivel Fond Zona Industrială Rupea - indicator SO2

Figura nr. 3-229 Creștere nivel Fond Zona Industrială Rupea - indicator NOx

Figura nr. 3-230 Creștere nivel Fond Zona Industrială Rupea - indicator CO Figura nr. 3-238 Repartiția mortalității specific după principalele cauze de deces, niveluri comparative anii

2010 - 2014

Figura nr. 4-1 Infrastructură feroviară și rutieră zona Metropolitana Brașov

Figura nr. 4-2 Harta surse emisie pe tipuri de activitate

Figura nr. 4-3 Indicator PM10 - județul Brașov, an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-4 Indicator PM2,5 - județul Brașov, an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-5 Indicator NO2 - județul Brașov, an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-6 Indicator NOx - județul Brașov, an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-7 Indicator CO - județul Brașov, an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-8 Indicator SO2 - județul Brașov, an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-9 Indicator As - județul Brașov - an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-10 Indicator Cd - județul Brașov , an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-11 Indicator Ni - județul Brașov , an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-12 Indicator Pb - județul Brașov , an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-13 Indicator C6H6 - județul Brașov , an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-14 Indicator PM10 - Aglomerarea Brașov, an prroiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-15 Indicator PM2,5 - Aglomerarea Brașov, an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-16 Indicator CO - Aglomerarea Brașov - an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-17 Indicator SO2 - Aglomerarea Brașov, - an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-18 Indicator As- Aglomerarea Brașov, - an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-19 Indicator Cd - Aglomerarea Brașov, - an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-20 Indicator Ni - Aglomerarea Brașov , - an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-21 Indicator Pb - Aglomerarea Brașov, - an proiecție scenariu de bază

Figura nr. 4-22 Indicator C6H6 - Aglomerarea Brașov - an proiecție scenariu de bază

LISTA TABELE

Tabelul nr. 1-1 Dioxid de sulf - SO2

Tabelul nr. 1-2 Oxizi de azot - NO2 , NOx

Tabelul nr. 1-3 Ozon - O3

Tabelul nr. 1-4 Monoxid de carbon - CO

Tabelul nr. 1-5 Benzen - C6H6

Tabelul nr. 1-6 Pulberi în suspensie - PM10

Tabelul nr. 1-7 Pulberi în suspensie - PM2,5

Tabelul nr. 1-8 Plumb - Pb

Tabelul nr. 1-9 Arsen - As

Tabelul nr. 1-10 Cadmiu - Cd

Tabelul nr. 1-11 Nichel - Ni

Tabelul nr. 1-12 Benzo(a)piren - BAP

Tabelul nr. 2-1 Date privind emisiile în județul Brașov, perioada 2010 - 2014

Tabelul nr. 2-2 Lacuri antropice de pe teritoriul județului Brașov

Tabelul nr. 2-3 Repartiția terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare

Tabelul nr. 2-4Evoluția anuală a repartizării terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare

Tabelul nr. 2-5 Schimbări în acoperirea/ utilizarea terenurilor

Tabelul nr. 2-6Evoluția anuală a conversiei terenurilor

Tabelul nr. 2-7 Evoluția fondului forestier în județul Brașov

Tabelul nr. 2-8 Distribuția pădurilor pe specii și grupe de specii

Tabelul nr. 2-9 Date de identificare și localizare parcuri

Tabelul nr. 2-10 Monumente ale naturii din județul Brașov

Tabelul nr. 2-11 Rezervații naturale din județul Brașov

Tabelul nr. 2-12 Arii de protecție specială avifaunistică din județul Brașov

Tabelul nr. 2-13 Habitate din județul Brașov

Tabelul nr. 2-14 Suprafața siturilor Natura 2000, județul Brașov

Tabelul nr. 2-15Structura administrativ - teritorială

Tabelul nr. 2-16 Structura populației pe medii de rezidență

Tabelul nr. 2-17 Infrastructura de transport rutier din judetul Brașov , pe categorii de drumuri

Tabelul nr. 2-18 Rețeaua de drumuri naționale pe categorii de drum și ponderea în procente - județul Brașov

...........................................................................................................................................................................53 Tabelul nr. 2-19Evoluția stării drumurilor publice

Tabelul nr. 2-20Evoluția rețelei feroviare

Tabelul nr. 2-21Evoluția numărului de vehicule și transportului de călători

Tabelul nr. 2-22 Estimarea zonei cu funcțiune de locuire posibil a fi expusă poluării - concentrații rezultate din modelare , an referință 2013

Tabelul nr. 2-23 Estimare zonă cu funcțiune de locuire posibil expusa poluării - Aglomerarea Brașov -Concentrații rezultate din masurări - stații de monitorizare -automate - an referință 2013

Tabelul nr. 2-24 Estimare zonă cu funcțiune de locuire posibil expusa poluării - Aglomerarea Brașov -Concentrații rezultate din masurări - stații de monitorizare -automate - an referință 2013

Tabelul nr. 2-25 Estimarea suprafaței zonei și populației posibil expusă poluării - județul Brașov - an de referință 2013

Tabelul nr. 2-26 Mărimea unghiului de incidență al razelor solare cu versanți de diferite grade de înclinație din județul Brașov (la amiază)

Tabelul nr. 2-27 Radiația globală (kcal/cm2)

Tabelul nr. 2-28Gradienții termici verticali (0C)

Tabelul nr. 2-29Temperatura aerului (0C). Medii lunare și anuale

Tabelul nr. 2-30 Numărul mediu de zile cu ceață

Tabelul nr. 2-31 Precipitații atmosferice (mm). Cantități lunare și anuale

Tabelul nr. 2-32 Frecvența vântului la Brașov (%)

Tabelul nr. 2-33 Prognoza evoluției populației României în perioada 2010-2050

Tabelul nr. 2-34 Structura populației pe medii de rezidență în județul Brașov

Tabelul nr. 2-35 Informații generale privind efectele indicatorilor monitorizați

Tabelul nr. 2-36 Incidența bolilor asupra sănătății populației județului Brașov

Tabelul nr. 2-37 Incidența altor boli asupra sănătății populației județului Brașov

Tabelul nr. 3-1 Ipoteze și elemente de diferențiere a scenariilor

Tabelul nr. 3-2 Măsuri și efecte asupra calității aerului în județul Brașov - An proiecție 2022, Scenariul de bază

Tabelul nr. 3-3 Informații generale cu privire la stațiile de monitorizare a calității aerului

Tabelul nr. 3-4 Poluanții și parametrii meteo monitorizați continuu

Tabelul nr. 3-5Numărul depășirilor valorii limită zilnice pentru sănătatea umană

Tabelul nr. 3-6 Valorile concentrației medii anuale de PM10

Tabelul nr. 3-7 Număr depășiri PIE, PSE și VL

Tabelul nr. 3-8 Nivel fond regional pentru zona Brașov și aglomerarea Brașov*

Tabelul nr. 3-9 Evaluarea creșterii nivelului de FOND URBAN județul Brașov - an referinta 2013

Tabelul nr. 3-10 Evaluarea creșterii nivelului de FOND URBAN - Aglomerarea Brașov - an referinta 2013... 110 Tabelul nr. 3-11 Creștere nivel Fond urban municipiul Brașov - activitate industrială

Tabelul nr. 3-12 Evaluare creștere nivel FOND URBAN - UAT-uri - an referinta 2013

Tabelul nr. 3-13 Creștere nivel Fond urban municipiul Făgăraș - activitate industrială

Tabelul nr. 3-14 Creștere nivel Fond urban orașul Victoria - activitate industrială

Tabelul nr. 3-15 Evaluarea nivelului de Fond urban total județul Brașov - an referință 2013

Tabelul nr. 3-16 Evaluare fond urban total Aglomerarea Brașov - an referință 2013

Tabelul nr. 3-17 Evaluarea creșterii nivelului de FOND LOCAL - an referință 2013

Tabelul nr. 3-18Creștere nivel Fond local - activitate industrială

Tabelul nr. 3-19 Evaluarea nivelului de Fond local total județul Brașov - an referință 2013

Tabelul nr. 3-20 Evaluare fond local total Aglomerarea Brașov - an referință 2013

Tabelul nr. 3-21 ZONA INDUSTRIALĂ BRAȘOV*

Tabelul nr. 3-22 ZONA INDUSTRIALĂ RUPEA

Tabelul nr. 3-23 ZONA INDUSTRIALĂ FĂGĂRAȘ

Tabelul nr. 3-24 Caracteristici generale privind indicatorii monitorizați

Tabelul nr. 3-25 Concentrații anuale înregistrate la stația de fond regional EM1, anul 2017

Tabelul nr. 3-26 Concentrații anuale înregistrate la stația de fond regional EM1, anul 2017

Tabelul nr. 3-27 Parametrii meteorologici monitorizați la stația de fond regional EM1, ANUL 2017

Tabelul nr. 3-28 Evoluția concentrației medii anuale ale indicatorilor monitorizați la stația automată HR-1 199 Tabelul nr. 3-29 Concentrații anuale înregistrate la stația de fond subregional HR-1 , anul 2017

Tabelul nr. 3-30 Concentrații anuale înregistrate la stația de fond regional HR-1, anul 2017

Tabelul nr. 3-31 Parametrii meteorologici monitorizați la stația de fond regional HR-1, ANUL 2017  Tabelul nr. 3-32Valorile medii anuale ale indicatorilor monitorizați în stația automată CV-FR1 - anul 2013 an

de referință

Tabelul nr. 3-33 Concentrații anuale înregistrate la stația de fond subregional CV-1 , anul 2017

Tabelul nr. 3-34 Concentrații anuale înregistrate la stația de fond regional CV-1, anul 2017

Tabelul nr. 3-35 Parametrii meteorologici monitorizați la stația de fond regional CV-1, ANUL 2017

Tabelul nr. 3-36 Evoluția concentrației medii anuale ale indicatorilor monitorizați la stația automată HR-01

Tabelul nr. 3-37 Valorile medii anuale ale indicatorilor monitorizati în stația automată CV-FR1 - anul 2013206

Tabelul nr. 4-1 Sursele de emisie pe tipuri de activități și repartiția spațială a agenților economici în cadrul

județului Brașov

Tabelul nr. 4-2 Surse de incălzire rezidențială (cod NFR 1.A.4.b.i) si repartiția teritorială - 2013

Tabelul nr. 4-3 Trafic mediu zilnic anual pe drumurile naționale din județul Brașov

Tabelul nr. 4-4 Trafic mediu zilnic anual pe drumurile județene din Brașov

Tabelul nr. 4-5Parcul de autovehicule, normele de poluare și flux la orele de vârf RAT- Brașov (2015-2016)219

Tabelul nr. 4-6 Utilizarea parcului rulant al RAT BRAȘOV in anul de referință 2013

Tabelul nr. 4-7 Număr de taxiuri cu autorizație în orașul Brașov, în funcție de standardele de emisii

Tabelul nr. 4-8Traficul zilnic pe tipuri de locomotivă și tronsoane de cale ferată (2013 - 2014) Jud. Brașov 219

Tabelul nr. 4-9 Fluxul de trafic pe tipuri de locomotive și tronsoane CF 2015

Tabelul nr. 4-10Depozite deseuri in judetul Brașov

Tabelul nr. 4-11 Statii de epurare in judetul Brașov

Tabelul nr. 4-12Emisii în unitatea spațială relevantă în anul de referință 2013

Tabelul nr. 4-13 Emisii totale - transport rutier - în anul de referință 2013

Tabelul nr. 4-14 Emisii totale - transport rutier - în anul de referință 2014

Tabelul nr. 4-15 Emisii totale - transport rutier - în anul 2015

Tabelul nr. 4-16 Emisii totale - transport feroviar - perioada 2012 - 2015

Tabelul nr. 4-17 Concentrații raportate la valorile limită (VL)/ valorile țintă (VT) în anul de referință 2013 -județul Brașov

Tabelul nr. 4-18 Concentrații raportate la VL / VT în anul de referință 2013 - Aglomerarea Brașov

Tabelul nr. 4-19 Număr de depășiri și concentrații la depășire în anul de referință (^g/m3)

Tabelul nr. 4-20 Distribuția depășirilor în anul de referință

Tabelul nr. 4-21 Măsuri care definesc Planul de menținere a calității aerului și caracterizarea lor

Tabelul nr. 4-22 Emisii totale în unitatea spațială relevantă în anul de proiecție 2022 - SCENARIU DE BAZĂ

Tabelul nr. 4-23 Reducere emisii (t/an) prin aplicare măsuri - Scenariu de bază, an proiecție 2022

Tabelul nr. 4-24 Concentrații raportate la VL/ VT în Anul de proiecție 2022 - Scenariu de bază

Tabelul nr. 4-25 Concentrații raportate la VL/VT în anul de proiecție 2022 - Scenariul de bază - Fond urban

- Aglomerarea Brașov

Tabelul nr. 4-26 Număr de depășiri și nivel concentrații în anul de proiecție

Tabelul nr. 4-27 Numărul de depășiri admise într-un an calendaristic - conform Legii 104/2011 reactualizată

Tabelul nr. 5-1 Măsuri ale SCENARIULUI DE BAZA pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot,

particule (PM10 și PM2,5), monoxid de carbon, metale grele (As, Cd, Ni, Pb), C6H6

Tabelul nr. 5-2 CALENDARUL APLICARII PLANULUI DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI

LISTĂ ABREVIERI

APM BV - Agenția pentru Protecția Mediului BRAȘOV

ANPM - Agenția Națională pentru Protecția Mediului

CO - Monoxid de carbon

NOx (NO2) - Oxizi de azot ( dioxid de azot)

SO2 - Dioxid de sulf

PM10, PM2,5 - Particule în suspensie

Pb - Plumb

Cd - Cadmiu

As - Arsen

Ni - Nichel

Hg - Mercur

O3 - Ozon

C6H6 -Benzen

HAP - Hidrocarburi aromatice policiclice

BAP - Benzo (a) piren

VL - Valoare limită

VT - Valoare țintă

NCA - Nivel critic annual

PA - prag de alertă

DJ - Drum județean

DN - Drum național

CF - Cale feroviară

INS - Institutul Național de Statistică

INSP - Institutul Național de Sănătate Publică

CNSISP - Centrul Național pentru Statistică și Informatică în Sănătate Publică IPPC - Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării

GN - Gaze naturale

GPL -Gaz petrolier lichefiat

EMEP/EEA - Air pollutant emission inventory guidebook

PC - pessenger cars = autovehicule pasageri

LCV - light commercial vehicle = vehicule comerciale usoare <3,5 t

HDV - Heavy-duty vehicles > 3.5 t = vehicule comerciale grele > 3.5 t PMCA - Plan de menținere a calității aerului

LPS- Surse punctiforme mari

SRF - Surse de suprafață

LIN - Surse liniare

Instalații IED -

Instalații NON-IED

CE- Comisia Europeana

PIE - Prag inferior de evaluare

PSE - Prag superior de evaluare

LPS- Surse punctiforme mari

SRF - Surse de suprafață

LIN - Surse liniare

POR - Plan Operațional Regional

POS - Plan Operațional Sectorial

POIM - Programul Operațional Infrastructura Mare

MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

CIPN- Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

PPP- Parteneriat Public Privat

FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională.

AFM - Administrația Fondului pentru Mediu

CNI - Compania Națională de Investiții

Fonduri PNDL - Fonduri Plan Național de Dezvoltare Locală

SVSU - Servicul de Voluntariat pentru Situații de Urgență

CESTRIN- Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică

CRSP - Centrul Regional de Sănătate Publică

SNAP (cod) - Nomenclatorul Selectat pentru Sursele de Poluare a Aerului; Nomenclator standard pentru poluarea aerului, dezvoltat ca parte a proiectului CORINAIR pentru a distinge sursele de emisie din diferite sectoare

NFR (cod) - Nomenclatorul de raportare a emisiilor de substanțe poluante rezultate din activitățile economice; Nomenclator comun de raportare la secretariatul CLRTRAP (Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră)

GLOSAR DE TERMENI

  • Aer înconjurător - aerul din troposferă, cu excepția celui de la locurile de muncă, astfel cum sunt definite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă, unde publicul nu are de regulă acces și pentru care se aplică dispozițiile privind sănătatea și siguranța la locul de muncă (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Poluant - orice substanță prezentă în aerul înconjurător și care poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății umane și/sau a mediului ca întreg (Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului

  • Nivel - concentrația unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe suprafețe într-o perioadă de timp dată (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Evaluare - orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, previziona sau estima niveluri (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Valoare-limită - nivelul stabilit pe baza cunoștințelor științifice, în scopul evitării și prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare și reducerii efectelor acestora asupra sănătății umane și a mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată și care nu trebuie depășit odată ce a fost atins (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunoștințelor științifice, care dacă este depășit se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu și asupra oamenilor (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Planul de menținere a calității aerului - reprezintă setul de măsuri pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât nivelul poluanților să se păstreze sub valorile-limită pentru poluanții dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM10, PM2,5), benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile-țintă pentru arsen, cadmiu, nichel benzo(a)piren, astfel cum sunt stabilite la lit. B.2 din anexa nr. 3 la lege (HG Nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului).

  • Planuri de calitate a aerului - planurile prin care se stabilesc măsuri pentru atingerea valorilor-limită sau ale valorilor-țintă (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Valoare-țintă - nivelul stabilit, în scopul evitării și prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare și reducerii efectelor acestora asupra sănătății umane și a mediului ca întreg, care trebuie să fie atins pe cât posibil într-o anumită perioadă (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Prag de alertă - nivelul care, dacă este depășit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată a populației, în general, și la care trebuie să se acționeze imediat (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Prag de informare - nivelul care, dacă este depășit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată pentru categorii ale populației deosebit de sensibile și pentru care este necesară informarea imediată și adecvată (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, se poate utiliza o combinație de măsurări fixe și tehnici de modelare și/sau măsurări indicative (Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, este suficientă utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectivă (Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Obiectiv pe termen lung - nivelul care trebuie să fie atins, pe termen lung, cu excepția cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin măsuri proporționate, cu scopul de a asigura o protecție efectivă a sănătății umane și a mediului (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Contribuții din surse naturale - emisii de poluanți care nu rezultă direct sau indirect din activități umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, activitățile seismice, activitățile geotermale, incendiile de pe terenuri sălbatice, furtuni, aerosoli marini, resuspensia sau transportul în atmosferă al particulelor naturale care provin din regiuni uscate (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Zonă - parte a teritoriului țării delimitată în scopul evaluării și gestionării calității aerului înconjurător (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Aglomerare - zonă care reprezintă o conurbație cu o populație de peste 250.000 de locuitori sau, acolo unde populația este mai mică ori egală cu 250.000 de locuitori, având o densitate a populației pe km2 mai mare de 3.000 de locuitori (Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • PM10 - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM10, SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10 micrometri (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • PM2,5 - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM2,5; SR EN 14907, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 2,5 micrometri (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Indicator mediu de expunere - nivelul mediu determinat pe baza unor măsurări efectuate în amplasamentele de fond urban de pe întreg teritoriul țării și care oferă indicii cu privire la expunerea populației. Acesta este utilizat pentru calcularea țintei naționale de reducere a expunerii și a obligației referitoare la concentrația de expunere (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Obligația referitoare la concentrația de expunere - nivelul stabilit pe baza indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane, care trebuie atins într-o perioadă dată (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Ținta națională de reducere a expunerii - reducerea procentuală a expunerii medii a populației, stabilită pentru anul de referință cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane, care trebuie să fie atinsă, acolo unde este posibil, într-o perioadă dată (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Amplasamente de fond urban - locurile din zonele urbane în care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea, în general, a populației urbane (Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Oxizi de azot - suma concentrațiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) și de dioxid de azot, exprimată în unități de concentrație masică a dioxidului de azot (micrograme/mc) (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Măsurări fixe - măsurări efectuate în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevare aleatorie, pentru a determina nivelurile, în conformitate cu obiectivele de calitate relevante ale datelor (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Măsurări indicative - măsurări care respectă obiective de calitate a datelor mai puțin stricte decât cele solicitate pentru măsurări în puncte fixe (Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Compuși organici volatili COV - compuși organici proveniți din surse antropogene și biogene, alții decât metanul, care pot produce oxidanți fotochimici prin reacție cu oxizii de azot în prezența luminii solare (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Substanțe precursoare ale ozonului - substanțe care contribuie la formarea ozonului de la nivelul solului (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Depuneri totale sau acumulate - cantitatea totală de poluanți care este transferată din atmosferă pe suprafețe cum ar fi sol, vegetație, apă, clădiri etc., cu o anumită arie, într-un anumit interval de timp (Legea nr.104/ 2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren - cantitatea totală a acestor elemente și a compușilor lor conținută în fracția PM10 (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Hidrocarburi aromatice policiclice - compuși organici formați în totalitate din carbon și hidrogen, alcătuiți din cel puțin două cicluri aromatice condensate (Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Zona de protecție - suprafața de teren din jurul punctului în care se efectuează măsurări fixe, delimitată astfel încât orice activitate desfășurată în interiorul ei, ulterior instalării echipamentelor de măsurare, să nu afecteze reprezentativitatea datelor de calitate a aerului înconjurător pentru care acesta a fost amplasat (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Titular de activitate - orice persoană fizică sau juridică ce exploatează, controlează sau este delegată cu putere economică decisivă privind o activitate cu potențial impact asupra calității aerului înconjurător (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate în aerul înconjurător prin ferestre, uși și alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intră în mod normal în categoria surselor dirijate de poluare (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Emisii din surse fixe - emisii eliberate în aerul înconjurător de utilaje, instalații, inclusiv de ventilație, din activitățile de construcții, din alte lucrări fixe care produc sau prin intermediul cărora se evacuează substanțe poluante (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Emisii din surse mobile de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător de mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale și aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere internă (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)

  • Emisii din surse difuze de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător din surse de emisii nedirijate de poluanți atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii și alte surse care nu au fost definite specific (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător).

Sursa: http://www.calitateaer.ro/public/description-page/glossary-page/?__locale=ro

1. INFORMAȚII GENERALE

9

  • 1.1. Denumirea planului

PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL BRAȘOV în perioada 2018 -2022

1.2. Autoritatea responsabilă de elaborarea și punerea în practică a planului de menținere a calității aerului

Conform Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, autoritatea responsabilă de elaborarea și punerea în practică a Planului de Menținere a calității aerului în județul Brașov este CONSILIUL JUDEȚEAN BRAȘOV.

1.2.1. Denumirea autorității responsabile/instituției

Consiliul Județean Brașov

Reprezentat prin : ADRIAN IOAN VEȘTEA - Președinte

1.2.2. Adresa web (link)

http://site.judBrașov.ro/

1.2.3. Numele persoanei responsabile

Consiliul Județean Brașov a desemnat prin Dispoziția nr.722/12.08.2015, coordonatorul Comisiei Tehnice în persoana d-nei Adina Filip.

1.2.4. Adresa poștală

Bd. EROILOR nr. 5, Brașov, Cod Poștal 500007, județul Brașov

TELEFON: 0268410777

Telefon: 0267410777, int. 166

Fax : 0268-475576, 0268-471903, 0268-472305

E-mail relatii.publice.cj@judbrașov.ro; mediu@judbrașov.ro;

1.3. Stadiul Planului de menținere a calității aerului: în pregătire, în curs de adoptare, implementare etc

Planul de mentinere a calitatii aerului in judetul Brașov este în curs de adoptare

1.4. Data adoptării oficiale

La data aprobării Planului de menținere a calității aerului în județul Brașov prin Hotărârea Consiliului Județean Brașov

1.5. Calendarul punerii în aplicare

2018 - 2022

1.6. Trimitere la planul de menținere a calității aerului (link web)

Planul de menținere a calității aerului în județul Brașov , rapoartele privind stadiul realizării măsurilor pot fi accesate la: http://site.judBrașov.ro/page_Protectia-Mediului_26.html după aprobarea acestora prin Hotărâri ale Consiliului Județean.

Conform Legii nr.104/2011 cu modificările ulterioare , art. 21 alin. (1) și alin (2) :

  • - (1) Președintele consiliului județean are următoarele atribuții și responsabilități:

  • a) asigură, la nivel județean, respectarea dispozițiilor prezentei legi aflate în sfera lor de responsabilitate;

  • b) propune spre aprobare consiliului județean planurile de calitate a aerului care conțin măsuri și/sau acțiuni comune pentru mai multe unități administrativ - teritoriale învecinate, în termen de 30 de zile de la data avizării acestora de către autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului;

  • c) transmite, anual, autorității publice teritoriale pentru protecția mediului raportul privind realizarea măsurilor cuprinse în planul de menținere a calității aerului.

  • - (2) Consiliul Județean, prin aparatul propriu de specialitate, sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București, prin Primăria Generală a Municipiului București, la propunerea primăriilor sectoarelor municipiului București, are următoarele atribuții și responsabilități:

  • a)  elaborează planurile de menținere a calității aerului și le aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, după avizarea acestora de către autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului;

  • b)  realizează măsurile din planurile de menținere a calității aerului și din planurile de calitate a aerului și/sau măsurile și acțiunile din planurile de acțiune pe termen scurt, care intră în responsabilitatea lor, și asigură fonduri financiare în acest scop.

Pentru elaborarea Planului de menținere a calității aerului, conform prevederilor HG. nr.257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului s-a constituit comisia tehnică la nivel județean numită prin Dispoziția nr 722/12.08.2015 a Președintelui Consiliului Județean Brașov din care fac parte reprezentanți ai instituțiilor și autorităților publice locale și județene.

  • 1. Ibănescu Adrian - Consiliul Județean Brașov - Arhitect Șef;

  • 2. Boțoman Daniela - Consiliul Județean Brașov - Arhitect Șef - Serviciul Urbanism Amenajarea Teritoriului, Protecția Mediului;

  • 3. Voinea Radu - Consiliul Județean Brașov - Arhitect Șef - Serviciul Autorizații, Avize și Disciplina în Construcții;

  • 4. Vasile Acrivopol Constantin - Consiliul Județean Brașov - Direcția tehnică -Compartimentul Urmărire, Execuție Lucrări;

  • 5. Adrian Gâdea - Consiliul Județean Brașov - Direcția Generală Administrație Drumuri - Serviciul Administrare Drumuri;

  • 6. Morgovan Monica - Instituția Prefectului Județul Brașov;

  • 7. Roman George Ionel - Comisariatul de Regim Silvic și cinegetic Brașov;

  • 8. Eman di Mihaela - Direcția de Sănătate Publică Brașov;

  • 9. Costea Camelia - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov;

  • 10. Birăescu Călin - Direcția pentru Agricultură Județeană Brașov;

  • 11. Cepoiul Marinel - Serviciul Județean de Poliție Rutieră Brașov;

  • 12. Raluca Munteanu - Direcția Județeană de Statistică Brașov;

  • 13. Daniel Onofrei - Regia Autonomă de Transport Brașov;

  • 14. Martin Daniela - Primăria Municipiului Brașov;

  • 15. Ivan Monica - Primăria Municipiului Codlea;

  • 16. Poparad Cristina Alexandra - Primăria Municipiului Făgăraș;

  • 17. Firoiu Mariana - Municipiul Săcele;

  • 18. Cojenelu Elena - Oraș Ghimbav;

  • 19. Barabaș Sebastian - Oraș Predeal;

  • 20. Zaharia Claudia - Oraș Râșnov;

  • 21. Danciu Radu - Oraș Rupea;

  • 22. Halmaghiu Andreia - Oraș Victoria;

  • 23. Anghelina Ciprian - Oraș Zărnești;

  • 24. Bernad Manuela Lidia - Primăria comunei Sânpetru;

  • 25. Toth Elisabeta - Primăria comunei Hoghiz;

  • 26. Popenciu Alexandru - Primăria comunei Hărman;

  • 27. Dobra Rovin - Primăria comunei Prejmer;

  • 28. Blănaru Doina, înlocuită din luna februarie 2018 cu d-na Adina Filip - Consiliul Județean Brașov - Arhitect Șef - Serviciul Urbanism Amenajarea Teritoriului, Protecția Mediului

Conform art. 10 lit. m din Legea nr. 104/2011, la elaborarea planului de menținere a calității aerului participă și autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului APM Brașov.

Metodologia de elaborare a Planului de menținerea a calității aerului este precizată în H.G. nr. 257/2015, Capitolul III, informațiile ce urmează a fi incluse în Plan fiind precizate și în Anexa 4 la această hotărâre de guvern.

Studiul care a stat la baza întocmirii Planului de Menținere a Calității Aerului pentru județul Brașov, respectiv „ Studiul de calitate a aerului” a fost intocmit de către societatea ECO SIMPLEX NOVA SRL - București, societate care a asigurat și asistența tehnică pentru elaborarea acestuia.

  • 1.7. Cadrul legal

Legislația națională în domeniul calității aerului înconjurător

  • > Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

  • > Hotărârea Guvernului nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului

  • > Hotărârea Guvernului nr. 336/2015 pentru modificarea anexelor nr. 4 și 5 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

  • > Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 598/2018 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

  • > Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 36/2016 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

  • > Hotărârea Guvernului nr. 806/2016 pentru modificarea anexelor nr. 4, 5, 6 și 7 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

Legislația europeană în domeniul calității aerului înconjurător

  • > Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător;

  • > Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa;

  • > Decizia 2011/850/CE de stabilire a normelor pentru Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește schimbul reciproc de informații și raportarea privind calitatea aerului înconjurător;

  • > Directiva 2015/1480 a Comisiei din 28 august 2015 de modificare a mai multor anexe la Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE ale Parlamentului European și ale Comisiei prin care se stabilesc normele privind metodele de referință, validarea datelor și amplasarea punctelor de prelevare pentru evaluarea calității aerului înconjurător

sursa: http://www.anpm.ro/cadru-legislativ

Pentru evaluarea concentrațiilor indicatorilor de calitate ai aerului menționați, Legea nr.104/2011 stabilește valori limită, valori țintă și valori de prag, prezentate sintetic sub formă de tabele.

Tabelul nr. 1-1 Dioxid de sulf - SO2

Dioxid de sulf - SO2

valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (a nu se depăși de peste 24 ori într-un an calendaristic)

350 tg/m3

valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane (a nu se depăși de peste 3 ori într-un an calendaristic)

125 tg/m3

pragul de alertă - depășirea pragului de alertă trebuie măsurată timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafață de cel puțin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mică

500tg/m3

nivelul critic petru protecția vegetației - an calendaristic și iarna (1 octombrie - 31 martie)

20 tg/m3

pragul superior de evaluare pentru protecția sănătății umane - (60% din valoarea limită zilnică)- (a nu se depăși de peste 3 ori într-un an calendaristic)

75 tg/m3

pragul superior de evaluare pentru protecția vegetației - (60% din nivelul critic pentru perioada de iarnă)

12 tg/m3

pragul inferior de evaluare pentru protecția sănătății umane - (40% din valoarea limită pe 24h)- (a nu se depăși de peste 3 ori într-un an calendaristic)

50 tg/m3

pragul inferior de evaluare pentru protecția vegetației- (40% din nivelul critic pentru perioada de iarnă)

8 tg/m3

Tabelul nr. 1-2 Oxizi de azot - NO2 , NOx

Oxizi de azot - NO2 , NOx

valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (a nu se depăși de peste 18 ori într-un an calendaristic)

200 tg/m3

valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

40 tg/m3

pragul de alertă - depășirea pragului de alertă trebuie măsurată timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafață de cel puțin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mică

400 tg/m3

nivelul critic petru protectia vegetației - valoarea anuală

30 tg/m3

pragul superior de evaluare pentru protecția sănătății umane - (70% din valoarea limită orară pentru NO2)- (a nu se depăși de peste 18 ori într-un an calendaristic)

140 tg/m3

pragul superior de evaluare pentru protecția sănătății umane - (80% din valoarea limită anualăpentru NO2)

32 tg/m3

pragul superior de evaluare pentru protecția vegetației - (80% din nivelul critic pentru NOx)

24 tg/m3

pragul inferior de evaluare pentru protecția sănătății umane - (50% din valoarea limită orară pentru NO2)- (a nu se depăși de peste 18 ori într-un an calendaristic)

100 tg/m3

pragul inferior de evaluare pentru protecția sănătății umane - (65% din valoarea limită anuală pentru NO2)

26 tg/m3

pragul inferior de evaluare pentru protecția vegetației- (65% din nivelul critic pentru NOx)

19,5 tg/m3

Tabelul nr. 1-3 Ozon - O3

Ozon - O3

valoarea țintă pentru protecția sănătății umane (a nu se depăși de peste 25 de zile într-un an calendaristic mediat pe 3 ani) - valoarea maximă zilnică pe 8 ore

120 tg/m3

valoarea țintă pentru protecția vegetației- (valoare mediată pe 5 ani)- AOT40, calculată din valorile orare din mai până în iulie

18000tg/m3 x h

obiectiv pe termen lung pentru protecția sănătății umane - valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic

120 tg/m3

obiectiv pe termen lung pentru protecția vegetației -AOT 40*, calculate din valorile orare din mai până în iulie

6000 tg/m3 x h

pragul de alertă- media pe h

240 gg/m3

pragul de informare - media pe 1 h

180 gg/m3

*AOT 40 exprimați în (gg/m3), înseamnă suma diferențelor dintre concentrațiile orare mai mari decât 80 gg/m3 (=40 părți pe miliard) și 80 gg/m3 pe o perioadă dată de timp, folosind doar valorile pe o oră măsurate zilnic între orele 8.00 și 12.00, ora Eurpei Centrale (CET).

Tabelul nr. 1-4 Monoxid de carbon - CO

Monoxid de carbon - CO

valoarea limită pentru protecția sănătății umane - valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore

10 mg/m3

pragul superior de evaluare - 70 % din valoarea limită

7 mg/m3

pragul inferior de evaluare - 50 % din valoarea limită

5 mg/m3

Tabelul nr. 1-5 Benzen - C6H6

Benzen - C6H6

valoarea limită pentru protecția sănătății umane - valoarea anuală

5 gg/m3

pragul superior de evaluare - 70 % din valoarea limită

3,5 gg/m3

pragul inferior de evaluare - 40 % din valoarea limită

2 gg/m3

Tabelul nr. 1-6 Pulberi în suspensie - PM10

Pulberi în suspensie - PM10

valoarea limită zilinică pentru protecția sănătății umane- a nu se depăși de peste 35 ori într-un an calendaristic

50gg/m3

valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

40 gg/m3

pragul superior de evaluare - 70 % din valoarea limită zilnică, a nu se depăși de peste 35 ori într-un an calendaristic

35 gg/m3

pragul superior de evaluare - 70 % din valoarea limită anuală

28 gg/m3

pragul inferior de evaluare - 50 % din valoarea limită zilnică , a nu se depăși de peste 35 ori într-un an calendaristic

25 gg/m3

pragul inferior de evaluare - 50% din valoarea limită anuală

20 gg/m3

Tabelul nr. 1-7 Pulberi în suspensie - PM2,5

Pulberi în suspensie - PM2,5

valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

25 gg/m3 (1 ianuarie 2015)

pragul superior de evaluare - 70 % din valoarea limită

17 gg/m3

pragul inferior de evaluare - 50% din valoarea limită

12 gg/m3

Tabelul nr. 1-8 Plumb - Pb

Plumb - Pb

valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

0,5 gg/m3

pragul superior de evaluare - 70 % din valoarea limită anuală

0,35 gg/m3

pragul inferior de evaluare - 50 % din valoarea limită anuală

0,25 gg/m3

Tabelul nr. 1-9 Arsen - As

Arsen - As

valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10 mediat pe un an calendaristic

6 ng/m3

pragul superior de evaluare - 60 % din valoarea țintă

3,6 ng/m3

pragul inferior de evaluare - 40 % din valoarea țintă

2,4 ng/m3

Tabelul nr. 1-10 Cadmiu - Cd

Cadmiu - Cd

valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10 mediat pe un an calendaristic

5 ng/m3

pragul superior de evaluare - 60 % din valoarea țintă

3 ng/m3

pragul inferior de evaluare - 40 % din valoarea țintă

2 ng/m3

Tabelul nr. 1-11 Nichel - Ni

Nichel - Ni

valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10 mediat pe un an calendaristic

20 ng/m3

pragul superior de evaluare - 70 % din valoarea țintă

14 ng/m3

pragul inferior de evaluare - 50 % din valoarea țintă

10 ng/m3

Tabelul nr. 1-12 Benzo(a)piren - BAP

Benzo(a)piren - BAP

valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10 mediat pe un an calendaristic

1 ng/m3

pragul superior de evaluare - 60 % din valoarea țintă

0,6 ng/m3

pragul inferior de evaluare - 40 % din valoarea țintă

0,4 ng/m3

  • 2. LOCALIZAREA ZONEI

2.1. Încadrarea zonei în regimul de gestionare și regimurile de evaluare

Încadrarea în regimul de gestionare II s-a realizat pe baza rezultatelor obținute în urma evaluării la nivel național, care a utilizat:

- Măsurări în puncte fixe, realizate cu stațiile de măsurare din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității aerului;

- Modelarea matematică a dispersiei poluanților emiși în aer.

Conform Ordinului nr.598/2018 Anexa 2, județul Brașov este încadrat în regimul de gestionare II, zona în care:

- Nivelurile de SO2, NO2, NOx, PM10 și PM2,5, Pb, C6H6, CO sunt mai mici decât valorile limită prevăzute la lit.B, poziția G5 Anexa nr.3 Legea nr.104/2011

  • -  Nivelurile de As, Cd, Ni sunt mai mici decât valorile țintă prevăzute la lit.C, poziția G4 -Anexa nr.3.

Județul Brașov se încadrează în urma evaluării calității aerului la nivel național, conform Legii nr.104/2011, art.25 alin. (1) lit.a), b) și c) și Ordinului MMAP nr. 36/2016 în:

regimul de evaluare A (Legea nr. 104/2011, art.25 alin. (1) lit.a)) în care nivelul este mai mare decât pragul superior de evaluare - pentru indicatorul Pulberi (PM10, PM2,5).

regimul de evaluare B (Legea nr. 104/2011, art.25 alin. (1) lit.b)) în care nivelul este mai mic decât pragul superior de evaluare, dar mai mare decât pragul inferior de evaluare -pentru indicatorul Benzen.

regimul de evaluare C, (Legea nr. 104/2011, art.25 alin. (1) lit.c)), în care nivelul este mai mic decât pragul inferior de evaluare - pentru indicatorii SO2, NO2/NOx, CO, Metale (AS, Pb, Cd, Ni).

Conform art.43 alin (2) din Legea nr. 104/2011, pentru județul Brașov care se clasifică în regimul de gestionare II se elaborează PLANUL DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI.

Datele privind încadrarea județului Brașov în regimul de gestionare II, puse la dispoziție de APM Brașov, sunt:

  • -  indicatorii pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare II;

  • -  perioada de timp pentru care a fost realizată evaluarea și încadrarea;

  • -  cantitatea totală de emisii (t/an) pentru fiecare poluant și pe categorii de surse staționare, mobile și de suprafață.

Tabelul nr. 2-1 Date privind emisiile în județul Brașov, perioada 2010 - 2014

Unitatea administrativ-teritorială

Indicator

Metoda de evaluare (date RNMCA / Modelare)

Concentrația maximă din perioada de evaluare

Excepții

Perioada de mediere

Perioada de evaluare

Cantitatea totală de emisii (t/an)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Județul Brașov

Particule în suspensie -PM2,5 (iig/nr)

1 an

2010-2014

surse staționare

274,026158

Modelare

23,89

surse mobile

129,300047

RNMCA

23,90

surse de suprafață

524,956112

Particule în suspensie - PM10 (iig/nrj

RNMCA

20,41

1 an

2010-2014

surse staționare

595,228428

Modelare

29,57

surse mobile

151,516047

Modelare

41,41

24 ore

surse de suprafață

616,355632

Dioxid de azot (Ug/m3)

RNMCA

17,70

Aglomerarea

Brașov

1 an

2010-2014

surse staționare

32,921634

Modelare

39,45

surse mobile

5131,202922

Modelare

68,25

1 oră

surse de suprafață

502,735974

Dioxid de sulf (Ug/m3)

1 oră

2010-2014

surse staționare

57,573703

24 ore

surse mobile

0,000000

Modelare

14,56

surse de suprafață

45,630986

Monoxid de carbon (mg/m3)

Valoarea maximă zilnică a mediilor glisante pe 8 ore

2010-2014

surse staționare

2185,952921

RNMCA

4,12

surse mobile

7668,630886

Modelare

1,04

surse de suprafață

6544,54893

Benzen (ug/m3)

1 an

2010-2014

surse staționare

NE

RNMCA

2,29

surse mobile

NE

Modelare

1,03

surse de suprafață

NE

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Județul Brașov

Plumb (ug/m3)

1 an

2010-2014

surse staționare

0,097347

RNMCA

0,02

surse mobile

0,159917

Modelare

0,05561

surse de suprafață

0,070149

Arsen (ng/m3)

1 an

2010-2014

surse staționare

0,021779

RNMCA

surse mobile

0,000000

Modelare

0,00113

surse de suprafață

0,001683

Cadmiu (ng/m3)

1 an

2010-2014

surse staționare

0,010528

RNMCA

0,48

surse mobile

0,002010

Modelare

0,00108

surse de suprafață

0,005555

Nichel (ng/m3)

1 an

2010-2014

surse staționare

0,045056

RNMCA

4,82

surse mobile

0,006069

Modelare

0,00085

surse de suprafață

0,010803

Sursa : ANPM

Pentru a analiza emisiile și categoriile de surse de emisie se folosesc datele raportate la nivelul anului 2013, an de referință pentru prezentul plan de menținere (ANPM - ANEXA 4 inventar de emisii an referință 2013, COPERT 2013, COPERT 2014, COPERT 2015)

  • 2.2. Descrierea zonei

2.2.1. Caracteristici fizico-geografice ale județului Brașov

Județul Brașov este așezat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei fiind intersectat de paralela 46° latitudine nordică și meridianul de 25° longitudine estică.

Relieful este caracterizat de munți cu înălțimi variabile, dealuri, depresiuni și câmpii depresionare.

Sub aspect fizico-geografic, județul Brașov se află la joncțiunea a trei mari unități naturale, Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, fapt care a determinat o pronunțată complexitate și diversitate în trăsăturile geologice și geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetație și faună.

Treptele de relief raportate la suprafața întregului județ, reprezintă:

  • -  depresiuni și dealuri- 60 %;

  • - munți scunzi-20 %;

  • - munți înalți-20 %.

Zona dealurilor subcarpatice și zona montană ocupă circa jumatate din teritoriul județului, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Bârsei, Făgărașului și platoul Hârtibaci.

Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief:

  • - Lanțul munților înalți care trec de 1750 m altitudine și anume Făgăraș, Piatra Craiului, Bucegi, Postavaru, Piatra Mare și Ciucaș.

  • - Lanțul munților scunzi, între 800 și 1750 m, dintre care fac parte munții Întorsura Buzăului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Brașovului, Codlei și Perșani.

  • - Lantul depresiunilor și dealurilor, între 450 și 700 m, Depresiunea Brașov, Făgăraș, Podișul Târnavelor, Subcarpații Transilvaniei.

  • - Câmpiile din care fac parte:

  • -  Câmpia Bârsei, care cuprinde depresiunile Zărnești - Tohan;

  • -  Vlădeni și culoarul Măieruș;

  • -  Câmpia Făgărașului cu depresiunea Homoroadelor și Colinele Târnavelor.

Figura nr. 2-1 Harta fizico-geografică a județului Brașov

Sursa: Harta realizată în programul Arc Gis versiunea 3.10 după harta topografică întocmită de Direcția Topogafică Militară 1982

Rețeaua hidrografică

În resursele de apă ale județului Brașov sunt incluse:

  • - apele subterane - freatice și de adâncime;

  • - apele de suprafață, reprezentate - de rețeaua de râuri;

- de lacuri - naturale;

- artificiale.

Teritoriul județului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului, care străbate județul pe o distanță de apromaximativ 210 km, de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu pârâul Ucea.

Cei mai importanți afluenți ai Oltului din județ sunt:

  • -  pârâul Ghimbășel, suprafața 434,5 km2;

  • -  pârâul Bârsa, suprafața 530 km2;

  • -  pârâul Șercaia (Șinca), suprafața 352 km2;

  • -  pârâul Homorod, suprafața 335 km2;

  • -  pârâul Homorod (Ciucaș), suprafața 322 km2.

Cursurile de apă care izvoresc și/sau traversează judetul Brașov aparțin:

  • -  bazinului hidrografic Olt, 94 % din lungimea totală a cursurilor de apă;

  • -  bazinului hidrografic Siret, 3 % din lungimea cursurilor de apă;

  • -  bazinului hidrografic Mureș, 2 % din lungimea cursurilor de apă;

  • -  bazinului hidrografic Ialomița, 1 % din lungimea cursurilor de apă.

Bazinul hidrografic Olt al județului Brașov, are o suprafață totală de 5048 km2 și o lungime totală a cursurilor de apă 2011,45 km.

Lacurile de pe teritoriul județului sunt:

  • -  glaciare din Munții Făgărașului (Urlea, Podragul, etc.);

  • -   artificiale cu utilități diferite

Tabelul nr. 2-2 Lacuri antropice de pe teritoriul județului Brașov

Denumirea lacului antropic

Cursul de apă care îl alimenterază

Suprafața la nivel normal de retenție (ha)

Volumul la nivel de retenție (mil.

m3)

Categoria de folosință

Săcele

Târlung

123,00

18,30

Alimentare apă potabilă și industrială, energie electrică

Dopca

Valea Mare

13,00

1,08

Alimentare apă potabilă și industrială, atenuarea viiturilor

Voila

Olt

281,30

7,34

Producerea energiei elecrice

Viștea

Olt

176,00

4,80

Producerea energiei elecrice

Dumbravița

Hamaradia

121,00

2,15

Irigații, pisciculă, protecție împotriva inundațiilor

Cetățuia

Valea Cetății

18,20

1,10

Alimentare apă industrială

Valea Cetății

Răcădău

3,50

0,14

Atenuare viitură

Codlea I

Auriu

2,70

0,09

Agrement, piscicultura

Codlea II

Auriu

4,50

0,15

Agrement, piscicultura

Fișer

Fișer

3,30

0,002

Agrement

Sursa: Plan de analiză și acoperire a riscurilor în județul Brașov

Repartiția terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare

După destinație, fondul funciar în județul Brașov este alcătuit din: - terenuri cu destinație agricolă;

  • -  terenuri cu destinație forestieră;

  • -  terenuri aflate permanent sub ape;

  • -  terenuri din intravilan, aferente localităților urbane și rurale pe care sunt amplasate construcțiile, alte amenajări ale localităților, inclusiv terenurile agricole și forestiere;

  • -  terenuri cu destinații speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale și aeriene, plajele, rezervațiile, monumentele naturii, ansamblurile și siturile arheologice și istorice etc.

Repartiția terenurilor agricole pe categorii de acoperire/utilizare în județul Brașov, este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 2-3 Repartiția terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare

Categoria de acoperire/utilizare

Suprafața

ha

%

Terenuri agricole, total din care:

278513

51,93

Arabil

115710

21,58

Pășuni

97110

18,11

Fânețe

64230

11,98

Vii și pepiniere viticole

3

0,01

Livezi și pepiniere pomicole

1460

0,27

Terenuri neagricole, total din care:

257796

48,07

Păduri și altă vegetație forestieră

204983

38,22

Ocupată cu ape și bălți

5867

1,09

Ocupată cu construcții

34343

6,40

Căi de comunicații și căi ferate

5669

0,98

Terenuri degradate și neproductive

6934

1,29

TOTAL suprafață

536309

100

Sursă: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Brașov

Tabelul nr. 2-4Evoluția anuală a repartizării terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare

Categoria de acoperire/utilizare

2010

2011

2012

2013

2014

Suprafața (ha)

Total

536309

536309

536309

536309

536309

Agricolă

295418

295123

295098

294827

278547

Arabilă

116520

116343

116331

116081

115739

Pășuni

118436

118344

118343

118333

97140

Fânețe

59053

59030

59021

59010

64261

Vii și pepiniere viticole

3

3

3

3

3

Livezi și pepiniere pomicole

1406

1403

1401

1400

1404

Terenuri neagricole total

240891

241186

241211

241482

257762

Păduri și altă vegetație forestieră

204323

204360

204472

204983

204983

Păduri

196453

196453

196453

196453

196453

Ocupată cu ape, bălți

5953

6618

6058

6058

5867

Ocupată cu construcții

28626

29737

32307

34033

34309

Căi de comunicații și căi ferate

6247

5663

5669

5669

5669

Terenuri degradate și neproductive

7781

7421

7303

7303

6934

Sursa: Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Brașov

La nivelul anului de referinta - 2013, terenurile agricole au ponderea cea mai mare (54,97%), urmate de păduri (38,22%).

La nivelul anului 2014, ponderea cea mai mare o au terenurile agricole (51,89%), urmate de păduri (38,20%), celelate categorii de terenuri ocupând suprafețe mici, sub 10%.

Tendințe privind schimbarea destinației utilizării terenurilor

Schimbările înregistrate în acoperirea/utilizarea terenurilor agricole cât și evoluția suprafețelor de terenuri agricole, în perioada 2010-2015, se poate observa în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 2-5 Schimbări în acoperirea/ utilizarea terenurilor

Categoria de acoperire/utilizare

Su

prafața (ha)

Schimbări în acoperirea /utilizarea terenurilor 2010-2015 (ha)

Schimbări în acoperirea/ utilizarea terenurilor (% din anul 2010)

2010

2011

2012

2013

2014

2015

TOTAL

536309

536309

536309

536309

536309

536309

0

0

Terenuri agricole

295418

295123

295098

294827

278547

278513

-16905

-5,72

Teren arabil

116520

116343

116331

116081

115739

115710

-810

-0,70

Pășuni

118436

118344

118343

118333

97140

97110

-21326

-18,01

Fânețe

59053

59030

59021

59010

64261

64230

5177

8,87

Vii și pepiniere viticole

3

3

3

3

3

3

0

0,00

Livezi și pepiniere pomicole

1406

1403

1401

1400

1404

1460

29

2,03

Terenuri neagricole total

240891

241186

241211

241482

257762

257796

-939

-0,36

Păduri și altă vegetație forestieră din care:

Păduri

204323

204360

204472

204983

204983

204983

660

0,32

196453

196453

196453

196453

196453

202209

709

0,35

Ape și bălți

5953

6618

6058

6058

5867

5867

-86

-1,44

Construcții

28626

29737

32307

34033

34309

34343

5717

19,97

Căi de comunicații și căi ferate

6247

5663

5669

5669

5669

5669

-578

-9,25%

Terenuri degradate și neproductive

7781

7421

7303

7303

6934

6934

-847

-10,89

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov - Tempo-Online

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Brașov

  • -  Se constată o scădere a suprafețelor agricole pe categorii de folosință, dacă se face o raportare la coeficienții calculați pentru anii 2010 și 2014, față de creșterea suprafețelor destinate construcțiilor;

  • -  Suprafața de păduri și altă vegetație forestieră a crescut cu 660 ha;

  • -  Suprafața ocupată de pășuni a scăzut cu 21326 ha. Acest fapt se datorează expansiunii intravilanului în defavoarea extravilanului.

Schimbarea utilizării terenurilor poate determina fragmentarea habitatelor și implicit poate afecta distribuția speciilor care ocupă un anumit areal. De asemenea, schimbările în folosirea solurilor, precum și exploatarea unor resurse naturale într-un ritm mai rapid decât cel în care se pot regenera, au condus la modificări ale suprafeței categoriilor de terenuri din cadrul fondului funciar.

Figura nr. 2-2 Schimbări în utilizarea terenurilor 2010 -2015

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov - Tempo-Online

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Brașov

Zonele intravilane au cunoscut o creștere constantă în detrimentul terenului agricol datorită utilizării acestuia pentru noi construcții și curți, ca urmare a tendinței populației urbane, de a construi reședințe de odihnă și locuit în mediul rural.

Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra habitatelor

Modul de utilizare a terenurilor s-a schimbat substanțial în ultimul secol, determinând astfel creșterea gradului de fragmentare a peisajelor naturale și semi-naturale. Principala cauză a fragmentării arealelor naturale și semi-naturale este reprezentată de conversia terenurilor în scopul extinderii urbane, dezvoltării infrastructurii de transport, dezvoltării industriale, agricole și turistice.

Ponderea terenurilor agricole convertite în suprafețe artificiale este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 2-6Evoluția anuală a conversiei terenurilor

Conversia terenurilor agricole

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Suprafața totală agricolă (ha)

295418

295123

295098

294827

278547

278513

Conversia terenurilor agricole în suprafețe construite (ha)

195,12

313,83

123,99

127,00

10,88

9,78

Suprafața de teren agricol convertită exprimată ca procent din suprafața totală agricolă (%)

0,07

0,11

0,04

0,04

0,00

0,00

Sursa: Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Brașov

Figura nr. 2-3 Ponderea terenurilor agricole convertite în suprafețe artificiale în perioada 2010-2015

Sursa: Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Brașov

Suprafața terenurilor agricole convertite în suprafețe artificiale (suprafețe construite) a scăzut începând cu anul 2011.

Evoluția suprafeței fondului forestier

Fondul forestier cuprinde păduri și alte terenuri împădurite, clasificat în funcție de tipul de pădure și de disponibilitatea de furnizare a lemnului.

În județul Brașov, la nivelul anului de referinta 2013, fondul forestier era de 204983 ha din care 67% aparținea statului, iar 33% era în proprietate privată.

Fondul forestier este administrat de:

- Ocoale Silvice private (10 ocoale), care administrează fondul forestier proprietate publică aparținând primăriilor, persoane juridice, persoanelor fizice;

  • -  Direcția Silvică Brașov care administrează fondul forestier în proprietatea statului român și aparținând altor proprietari (primării, composesorate, școli, biserici, etc.);

  • -  de persoane fizice și juridice.

Tabelul nr. 2-7 Evoluția fondului forestier în județul Brașov


An

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Fond forestier (mii ha)

204,30

204,40

204,70

204,98

204,98

205,17

Sursă: Garda Forestieră Brașov

În funcție de tipurile de pădure, fondul forestier în județul Brașov este predominat de pădurile de foioase cu o pondere de 64,5%, urmate de pădurile de rășinoase cu 34,1% și alte terenuri cu o pondere de 1,4%.

Distribuția tipurilor de pădure, în funcție de categoria de lemn este redată mai jos.

Ponderea compoziției fondului forestier

■ Rasinoase «Foioase ■ Alte terenuri


Figura nr. 2-5Compoziția fondului forestier

Sursa: Garda Forestieră Brașov

Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO

Ponderea speciilor de arbori în alcătuirea fondului forestier este redată în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 2-8 Distribuția pădurilor pe specii și grupe de specii

Specii și grupe de specii

Distribuția pădurilor

ha

%

Molid

49932

24,33

Brad

18355

8,94

Alte rășinoase

4739

2,31

Fag

87013

42,40

Stejar

23841

11,42

Diverse tari

18509

9,02

Diverse moi

2820

1,37

Sursa: Garda Forestieră Brașov

După formele de relief, marea majoritate a pădurilor din județul Brașov sunt localizate în zonele de munte (52%) și deal (41%) și numai 7% în zonele joase.


După forma de proprietate suprafețele împădurite sunt distribuite astfel:



Figura nr. 2-7 Suprafața pădurilor după forma de proprietate

Sursa: Garda Forestieră Brașov

Fondul forestier aparținând statului și unităților administrative - teritoriale este de aproximativ 77,6%, în scădere cu circa 0,7% față de anul 2010, în favoarea proprietății private care a ajuns la aproape 33% din fondul forestier național. Procesul de retrocedare schimbă permanent structura proprietații fondului forestier acesta fiind în continuare un puternic factor de influență.

O prioritate importantă a autorităților silvice este extinderea suprafeței pădurilor prin:

  • -  regenerarea tuturor suprafețelor de pădure de pe care s-a recoltat masă lemnoasă, urmare a aplicării tăierilor de produse principale;

  • -  împădurirea terenurilor fără vegetație forestieră, care nu au alte folosințe atribuite prin amenajament;

  • -  reconstrucția ecologică a terenurilor afectate de fenomene degradate, aflate în administrarea regiei, precum și a celor din afara fondului forestier.

Figura nr. 2-8 Evoluția anuală a suprafețelor de păduri regenerate

Sursa: Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Brașov

Datele de mai sus arată că lucrările de împădurire s-au efectuat constant în fiecare an dar și prin regenerare naturală pădurile menținându-și aceleași limite.

Gradul de acoperire cu păduri a județului Brașov este de 34,1%, mai mare cu 6,2% decât media Uniunii Europene, care este de 32% și cu 11,4% mai mare decât procentul de împădurire al României.

Un indicator important al pădurilor este raportul dintre creșterea și tăierea arborilor astfel încât tăierile anuale nu trebuie să depășească creșterea anuală netă pentru a avea păduri de exploatație și menținerea unei biodiversități sănătoase a acestora.

Evoluția creșterii fondului forestier și tăierilor

■ creștere fond forestier ■ tăieri

Figura nr. 2-9 Evoluția creșterii fondului forestier și tăierile de masă lemnoasă

Sursa: Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Brașov

Împădurirea terenurilor agricole și neagricole este o măsură importantă care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin captarea CO2, precum și la adaptarea agriculturii din România la schimbările climatice așteptate.

În regiunile de munte și deal, crearea de suprafețe împădurite contribuie la reducerea eroziunii solului, îmbunătățirea capacității de retenție a apei și atenuarea riscului la inundații și a efectelor negative ale viiturilor.

Creșterea suprafeței ocupate cu păduri este unul dintre obiectivele Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030 și Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020, precum și o obligație și prioritate națională definită în cadrul Codului Silvic.

Ariile protejate aduc o contribuție vitală la conservarea resurselor naturale și au ca funcție atât conservarea eșantioanelor reprezentative de regimuri naturale și diversitate biologică, cât și menținerea stabilității ecologice a regiunilor care le înconjoară.

Ariile protejate reprezintă un motor pentru dezvoltarea rurală și dezvoltarea rațională a solurilor marginale, pentru cercetarea și supravegherea continuă, educație și conservare, agrement și turism.

Ariile naturale protejate de interes național

În conformitate cu Legea 5/2000 și a H.G. 2151/2004, 1581/2005 în județul Brașov sunt 33 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naționale/naturale (Piatra Craiului și Bucegi).

Conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, ariile naturale protejate din județul Brașov se încadrează în următorul regim de management:

  • -  1 parc național;

  • -  1 parc natural;

- 14 monumente ale naturii;

  • -  15 rezervații naturale;

  • -  2 arii de protecție avifaunistică.

Categorii de arii naturale protejate naționale din județul Brașov

n r

1 parc național                        parc natural

  • ■ monmente ale naturii             ■ rezervați naturale

  • ■ arii de protecțe specială avifaunistică

Figura nr. 2-10Arii naturale protejate naționale

Tabelul nr. 2-9 Date de identificare și localizare parcuri

Cod național

Cod

european

Denumire

Suprafața

(ha)

Unități administrativ teritoriale

Anul

declarării

Organismul responsabil

Plan

management

M

11173

Parcul Național Piatra Craiului

14.773ha

(conf. Legii 5/2000 -

14.800)

Orașul Zărnești, comunele Bran, Moieciu, Fundata (județul Brașov), Rucăr, Dâmbovicioara, Dragoslavele (județul Argeș)

1990

Administrația Parcului Național Piatra Craiului este subunitate cu personalitate juridică a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva

Este elaborat

H

20.678

Parcul Natural Bucegi

32.663 ha

Orașele Comarnic, Sinaia, Bușteni (județul Prahova),comunele Râșnov, Bran, Moieciu(județul Brașov), Moroieni

(județul Dâmbovița)

1990

Administrația Parcului Natural Bucegi care este o structură nouă, fiind constituită ca subunitate a Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, respectiv a Direcției Silvice Târgoviște

Este elaborat

Sursa: Date prelucrate - APM Brașov - Raport privind starea mediului în județul Brașov anul 2013

Tabelul nr. 2-10 Monumente ale naturii din județul Brașov

Nr. crt.

Cod național

Cod

european

Denumire

Suprafața (ha)

Unități administrativ

teritoriale

Anul declarării

Organismul responsabil

Plan management

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1

2.244.

14594

Locul fosilifer Ormeniș

2,84 (conf. Legii

5/2000 - 4ha)

Comuna Ormeniș

1955

APM Brașov

Nu există elaborat

2

2.239.

14595

Coloanele de bazalt de la Racoș

5,23 (Conf. Legii 5/2000 -1,10ha)

Comuna Racoș

1962

Ocolul Silvic Privat Baraolt, Asociația Speo-Turistică și de Protecția Naturii "Lumea Pierdută", Asociația Carpaterra

Elaborat pe POS mediu AXA 4 "Elaborarea planului de management integrat pentru Siturile ROSPA0027 și ROSCI0091 și ariile naturale de interes național". S-a obținut actul de reglementare pentru planul de management al ariei naturale protejate de la APM Covasna.

3

2.238.

14596

Stânca bazaltică de la Rupea

1,85(conf. Legii 5/2000 - 9ha)

Orașul Rupea

1954

APM Brașov

Nu există elaborat

Nr. crt.

Cod național

Cod

european

Denumire

Suprafața (ha)

Unități administrativ teritoriale

Anul declarării

Organismul responsabil

Plan management

0

1

2

3

4

5

6

7

8

4

2.241.

183587

Vulcanii Noroioși de la Băile

Homorod

2,78 (conf. Legii 5/2000 - 0,10ha)

Comuna Homorod

1980

nu există structură de administrare

Nu există elaborat

5

2.243.

183645

Cheile Dopca

2063 (conf.Legii 5/2000 - 4ha)

Comunele Hoghiz, Racoș, Apața

1980

nu există structură de administrare

Nu există elaborat

6

2.240.

183685

Coloanele de bazalt de la Piatra

Cioplită

22,74 (conf.

Legii 5/2000-

1ha)

Comuna Comana

1962

nu există structură de administrare

Nu există elaborat

7

2.242.

183687

Microcanionul în bazalt de la Hoghiz

109 (conf. Legii 5/2000 - 2ha)

Comuna Hoghiz

1980

nu există structură de administrare

Nu există elaborat

8

2.245.

183689

Locul fosilifer Carhaga

9,33 (conf.

Legii5/2000 -

1,60ha)

Comuna Racoș

1962

Ocolul Silvic Privat Baraolt, Asociația Speo-Turistică și de Protecția Naturii "Lumea Pierdută", Asociația Carpaterra

elaborat pe POS mediu AXA 4 "Elaborarea planului de management integrat pentru Siturile ROSPA0027 și ROSCI0091 și ariile naturale de interes național". S-a obținut actul de reglementare pentru planul de management al ariei naturale protejate de la APM Covasna.

9

2.246.

183690

Locul fosilifer Purcăreni

13,63 (conf.

Legii 5/2000 -0,20ha)

Comuna Târlungeni

1962

Întreprindere Individuală Drăgoi Ioan Lauraș.

Regulament elaborat de PF Drăgoi Ioan Lauraș, are punct de vedere emis de APM Brașov. Plan de management elaborat. Planul de management avizat de APM Brașov.

10

2.247.

183691

Peștera Bârlogul Ursului

18,22 (conf.

Legii 5/2000 -

1ha)

Comunele Racoș, Apața

1980

APM Brașov

Nu există elaborat

Nr. crt.

Cod național

Cod

european

Denumire

Suprafața (ha)

Unități administrativ teritoriale

Anul declarării

Organismul responsabil

Plan management

0

1

2

3

4

5

6

7

8

11

2.248.

183692

Peștera Valea Cetății

15,63 (conf.

Legii5/2000 -

1ha)

Comuna Râșnov

1980

SC E.M.S. CAVE SRL

Elaborat, avizat de APM

Brașov, trimis spre aprobare la MMAP.

12

2.249.

183693

Peștera Liliecilor

4,78

Comuna Moieciu

1980

Administrația PN Piatra Craiului.

Aprobat de MMAP

13

2.237.

183695

Cheile Zărneșilor

118 (conf. Legii

5/2000 -

109,80ha)

Orașul Zărnești

1938

Administrația PN Piatra Craiului

Aprobat de MMAP

14

2.235.

14590

Locul fosilifer de la Vama Strunga*

0,77 (conf. Legii 5/2000 - 10ha)

Comunele Moieciu,

(județul Brașov),

Moroieni (județul

Dâmbovița)

1938

Administrația PN Bucegi

Aprobat de MMAP

Sursa: Date prelucrate - APM Brașov - Raport privind starea mediului în județul Brașov anul 2013

Tabelul nr. 2-11 Rezervații naturale din județul Brașov

Nr. crt.

Cod național

Cod european

Denumire

Suprafața (ha)

Unitate administrativ teritorială

Anul declarării

Organismul responsabil

Plan management

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1

2.252.

11157

Mlaștina Hărman

4,81 (conf.

Legii 5/2000 -

2ha)

Comuna Hărman

1962

Fundația Carpați, Direcția Silvică Brașov.

În curs de elaborare

2

2.255.

11775

Tâmpa

203 (conf. Legii 5/2000 -188,20ha)

Municipiul Brașov

1980

Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov.

Elaborat pe POS Mediu AXA 4, "Conservarea speciilor și habitatelor din ariile protejate Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, Muntele Tâmpa și Leaota”, SMIS-CSNR 36856, elaborator Asociația Renaturopa; a fost avizat la APM Brașov

3

2.257.

11779

Pădurea Bogății

6330 (conf. Legii 5/2000 -

Comunele Hoghiz,

Măieruș, Apața

1980

Asociația Coridorul Verde S.C. Doripesco S.A. Societatea

Elaborat pe POS Mediu AXA

4, "Managementul durabil al

Nr. crt.

Cod național

Cod european

Denumire

Suprafața (ha)

Unitate administrativ teritorială

Anul declarării

Organismul responsabil

Plan management

0

1

2

3

4

5

6

7

8

8,50ha)

Ornitologică Română-SOR, SC Wildlife Management Consulting SRL.

ariilor protejate Dumbrăvița-Rotbav-Măgura Codlei, Pădurea Bogății și Pădurea Bogata”, SMIS-CSNR 43047 elaborator Asociația Renaturopa; a fost avizat la APM Brașov

4

2.250.

14576

Poienile cu narcise din

Dumbrava Vadului

396 (conf.

Legii5/2000 -

394,90ha)

Comuna Șercaia-

1964

Asociația pentru Educație și Conservarea Naturii.

Elaborat pe POS Mediu AXA 4, "Conservarea speciilor și habitatelor din ariile protejate Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, Muntele Tâmpa și Leaota”, SMIS-CSNR 36856, elaborator Asociația Renaturopa; a fost avizat la APM Brașov

5

2.253.

63628

Muntele Postăvarul

1236 (conf. Legii 5/2000 -1025,50ha)

Municipiul Brașov, orașul

Predeal, orașul Râșnov

1980

Fundația Carpați

În curs de elaborare

6

2.251.

183836

Dealul Cetății - Lempeș

366 (conf. Legii 5/2000 -274,50ha)

Comunele Sânpetru,

Hărman

1962

Fundația Carpați, Direcția Silvică Brașov.

În curs de elaborare

7

2.254.

183837

Cotul Turzunului

399 (conf. Legii 5/2000 -0,20ha)

Comunele Hoghiz, Racoș

1980

nu există structură de administrare

Nu există elaborat

8

2.256.

183838

Stejerișul Mare

293 (conf. Legii 5/2000 -16,30ha)

Municipiul Brașov

1980

Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov și RPLP Kronstadt RA Brașov.

Elaborat, avizat de APM Brașov, transmis la MMAP spre aprobare

9

2.258.

183839

Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer

356 (conf. Legii 5/2000 -252ha)

Comunele Prejmer,

Hărman

1962

Fundația Carpați

În curs de elaborare

10

B.1.

Complexul Geologic

Racoșul de Jos

95

Comuna Racoș

2006

Ocolul Silvic Privat Baraolt,

Asociația Speo-Turistică și de

Elaborat pe POS mediu AXA 4 "Elaborarea planului de

Nr. crt.

Cod național

Cod european

Denumire

Suprafața (ha)

Unitate administrativ teritorială

Anul declarării

Organismul responsabil

Plan management

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Protecția Naturii "Lumea Pierdută", Asociația Carpaterra

management integrat pentru Siturile ROSPA0027 și ROSCI0091 și ariile naturale de interes național". S-a Obținut actul de reglementare pentru planul de management al ariei naturale protejate de la APM Covasna.

11

IV.11.

Holbav

4,1

Comuna Holbav

2004

APM Brașov

Nu există elaborat

12

IV.12.

Peștera Comăna

42

Comuna Comana

2004

Clubul Speologic Silex

Avizat de APM Brașov

13

IV.31.

Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului*

977

Comuna Ariușd (județul Covasna), Comuna Hărman (județul Brașov)

2004

Consiliul Județean Covasna

Elaborat. CJ Covasna a obținut actul de reglementare de la APM Covasna pentru planul de management al ariei naturale protejate

14

2.236

Piatra Craiului

1459

Orasul Zărnesti comunele Bran, Moieciu

2000

Administrația PN Piatra Craiului

Aprobat de MMAP

15

2.234.

9376

Bucegi (Abruptul

Bucșoiu, Mălăești,

Gaura)

1717 (conf.

Legii 5/2000 -

1634ha)

Orasul Râșnov, comunele Bran și Moieciu

1926

Administrația PN Bucegi

Aprobat de MMAP.

Sursa: Date prelucrate - APM Brașov - Raport privind starea mediului în județul Brașov anul 2013

Tabelul nr. 2-12 Arii de protecție specială avifaunistică din județul Brașov

Nr. crt.

Cod național

Cod european

Denumire

Suprafața (ha)

Unitate administrativ teritorială

Anul declarării

Organismul responsabil

Plan management

1

VI.10.

“Complexul Piscicol Dumbrăvița”

414

Dumbrăvița, Halchiu

2005

Societatea Ornitologică Română, SC Doripesco SA.

Elaborat pe POS Mediu AXA 4, "Managementul durabil al ariilor protejate Dumbrăvița-Rotbav-Măgura Codlei, Pădurea Bogății și Pădurea

Nr. crt.

Cod

național

Cod

european

Denumire

Suprafața (ha)

Unitate administrativ teritorială

Anul declarării

Organismul responsabil

Plan management

Bogata”, SMIS-CSNR 43047 elaborator Asociația

Renaturopa; a fost avizat la

APM Brașov

2

VI.11.

Rotbav

42

Feldioara

2004

Societatea Ornitologică Română, SC Doripesco SA.

Elaborat pe POS Mediu AXA 4, "Managementul durabil al ariilor protejate Dumbrăvița-Rotbav-Măgura Codlei, Pădurea Bogății și Pădurea Bogata”, SMIS-CSNR 43047 elaborator Asociația Renaturopa; a fost avizat la APM Brașov

Sursa: Date prelucrate - APM Brașov - Raport privind starea mediului în județul Brașov anul 2013

Tabelul nr. 2-13 Habitate din județul Brașov

Nr. crt.

Cod Habitat

Denumire habitat

Localizare

0

1

2

3

Habitate de ape dulci

1

3220

Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane

Bucegi, Ciucaș, Munții Făgăraș, Piatra Craiului

2

3230

Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

Bucegi, Ciucaș, Munții Făgăraș, Piatra Craiului

3

3240

Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

Bucegi, Ciucaș, Munții Făgăraș, Piatra-Mare, Sighișoara -Târnava Mare

Habitate de pajiști și tufărișuri

4

4060

Tufărișuri alpine și boreale

Bucegi, Ciucaș, Leaota, Munții Făgăraș, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postăvarul

5

4070*

Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium

Bucegi, Ciucaș, Munții Făgăraș, Piatra Craiului

6

4080

Tufărișuri cu specii sub-arctice de salix

Bucegi, Munții Făgăraș, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postăvarul

7

40A0*

Tufărișuri subcontinentale peri-panonice

Delul Ciocaș-Dealul Vițelului, Muntele Tâmpa, Sighișoara -Târnava Mare

8

6110*

Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi

Bucegi, Piatra Craiului

9

6150

Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios

Leaota, Munții Făgăraș

10

6170

Pajiști calcifile alpine și subalpine

Bucegi, Ciucaș, Piatra Craiului, Postăvarul

11

6230*

Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

Bucegi, Ciucaș, Munții Făgăraș, Piatra-Mare

12

6240*

Pajiști stepice subpanonice

Sighișoara -Târnava Mare

Nr. crt.

Cod Habitat

Denumire habitat

Localizare

0

1

2

3

13

6410

Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

Munții Făgăraș, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

14

6430

Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin

Bucegi, Ciucaș, Munții Făgăraș, Piatra Craiului, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Postăvarul, Sighișoara -Târnava Mare

15

6440

Pajiști aluviale din Cnidion dubii

Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

16

6510

Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Sighișoara -Târnava Mare

17

6520

Fânețe montane

Bucegi, Ciucaș, Munții Făgăraș, Piatra Craiului, Postăvarul

Habitate din turbării și mlaștini

18

7140

Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)

Bucegi, Dealul Cetății Lempeș-Mlaștina Hărman

19

7210*

Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus

Dealul Cetății Lempeș-Mlaștina Hărman, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer

20

7220*

Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

Ciucaș, Piatra-Mare

21

7230

Mlaștini alcaline

Dealul Cetății Lempeș-Mlaștina Hărman

Habitate de stâncării și peșteri

22

8110

Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani)

Bucegi, Ciucaș, Munții Făgăraș

23

8120

Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii;

Bucegi, Ciucaș, Munții Făgăraș, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postăvarul

24

8210

Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase

Bucegi, Ciucaș, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postăvarul

0

1

2

3

25

8220

Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase

Munții Făgăraș

26

8310

Peșteri în care accesul publicului este interzis

Bucegi, Piatra Craiului

Habitate de pădure

27

9110

Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Bucegi, Ciucaș, Muntele Tâmpa, Munții Făgăraș, Pădurea Bogății, Piatra Craiului, Postăvarul, Sighișoara -Târnava Mare

28

9130

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Ciucaș, Dealul Cetății Lempeș-Mlaștina Hărman, Munții Făgăraș, Pădurea Bogății, Sighișoara -Târnava Mare

29

9150

Păduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion

Bucegi, Ciucaș, Muntele Tâmpa, Munții Făgăraș, Pădurea Bogății, Piatra Craiului, Postăvarul

30

9160

Păduri subatlantice și medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli

Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

31

9170

Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

Dealul Cetății Lempeș-Mlaștina Hărman, Munții Făgăraș, Pădurea Bogății, Sighișoara -Târnava Mare

32

9180*

Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene

Bucegi, Ciucaș, Muntele Tâmpa, Munții Făgăraș, Pădurea Bogății, Piatra-Mare, Postăvarul, Sighișoara -Târnava Mare

Nr. crt.

Cod Habitat

Denumire habitat

Localizare

0

1

2

3

33

91E0*

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Aninișurile de pe Târlung, Bucegi, Ciucaș, Munții Făgăraș, Pădurea Bogății, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Sighișoara -Târnava Mare

34

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

35

91H0*

Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens

Sighișoara -Târnava Mare

36

91I0*

Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp

Dealul Cetății Lempeș-Mlaștina Hărman, Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului, Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul Purcăretului, Sighișoara -Târnava Mare

37

91Y0

Păduri dacice de stejar și carpen

Dealul Cetății Lempeș-Mlaștina Hărman, Sighișoara -Târnava Mare

38

91V0

Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

Bucegi, Ciucaș, Muntele Tâmpa, Munții Făgăraș, Pădurea Bogății, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postăvarul, Sighișoara-Târnava Mare

39

91Q0

Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros

Piatra Craiului

40

92A0

Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba

Sighișoara -Târnava Mare

41

9410

Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)

Bucegi, Ciucaș, Munții Făgăraș, Piatra Craiului, Piatra-Mare, Postăvarul

42

9420

Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană

Bucegi, Ciucaș

Sursa: Date prelucrate - APM Brașov - Raport privind starea mediului în județul Brașov anul 2013

Tabelul nr. 2-14 Suprafața siturilor Natura 2000, județul Brașov

Nr. crt.

Cod sit

Denumire sit

Suprafața conform legislatiei naționale (ha)’

Suprafața în județul Brașov

(ha)

%

Situri de Importanță Comunitară (SCI)

1

ROSCI0001

Aninișurile de pe Târlung

181

181

0,30

2

ROSCI0013

Bucegi

38.745

9.328,86

1,74

3

ROSCI0038

Ciucaș

21.864

13.690

2,55

4

ROSCI0055

Dealul Cetății Lempeș-Mlaștina Hărman

374

374

0,07

5

ROSCI0056

Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului

917

101,9

0,02

6

ROSCI0102

Leaota

1.400

516,37

0,10

7

ROSCI0120

Muntele Tâmpa

214

214

0,04

8

ROSCI0122

Munții Făgăraș

19.8618

43.120

8,04

9

ROSCI0144

Pădurea de gorun si stejar de pe Dealul Purcăretului

42

42

0,008

10

ROSCI0137

Pădurea Bogății

6.352

6.352

1,20

11

ROSCI0143

Pădurea de gorun si stejar de la Dosul Fânațului

108

108

0,02

Nr. crt.

Cod sit

Denumire sit

Suprafața conform legislației naționale

(ha)          ’

Suprafața în județul Brașov

(ha)

%

12

ROSCI0170

Pădurea si mlaștinile eutrofe de la Prejmer

345

345

0,06

13

ROSCI0194

Piatra Craiului

15.867

6.482,05

1,20

14

ROSCI0195

Piatra-Mare

4.274

4.274

0,80

15

ROSCI0205

Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

399

399

0,07

16

ROSCI0207

Postăvarul

1.303

1.303

0,24

17

ROSCI0227

Sighișoara-Târnava Mare

8.5815

17.660

3,29

18

ROSCI0132

Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu

2.826

706,5

0,13

19

ROSCI0303

Hârtibaciul Sud-Est

25.903

25.903

4,810

20

ROSCI0329

Oltul Superior

1.508

769,08

0,14

21

ROSCI0352

Perșani

2.261

2.261

0,42

Total SCI

409.316

134.130,76

24,99

Situri de Protecție S

pecială Avifaunistică (SPA)

1

ROSPA0003

Avrig-Scorei-Făgăraș

3.024

1.745,43

0,33

2

ROSPA0027

Dealurile Homoroadelor

37.093

10.700,67

1,99

3

ROSPA0098

Piemontul Făgăraș

71.256

38.711,05

7,21

4

ROSPA0037

Dumbrăvița-Rotbav-Măgura Codlei

4.536

4.219,98

0,79

5

ROSPA0093

Pădurea Bogata

6.329

6.329

1,18

6

ROSPA0099

Podișul Hârtibaciului

237.515

85.384,2

15,92

7

ROSPA0082

Munții Bodoc-Baraolt

56.657

146,65

0,02

Total SPA

416.410

147.236,98

27,44

Sursa: Date prelucrate - APM Brașov - Raport privind starea mediului în județul Brașov anul 2014

În procesul de implementare a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000 în județul Brașov, din cele 28 arii Natura 2000 au fost instituite 21 situri de importanță comunitară (SCI) care însumează o suprafață de 134.130,76 ha și 7 arii de protecție specială avifaunistică (SPA), care însumează 147.236,98 ha în arealul județului Brașov.

Figura nr. 2-11Gradul de acoperire a județului Brașov cu arii Natura 2000

Figura nr. 2-12Harta zone naturale protejate din județul Brașov

Sursa: Strategia de dezvoltare a județului Brașov, Orizontul 2013-2020-2030

2.2.2. Caracterizarea administrativ - teritorială și socio-economică

9

Situat în partea centrală a țării, în zona de SE a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, județul Brașov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș.

Poziția sa în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase:Carpații Orientali și Carpații Meridionali, face ca județul Brașov să se învecineze cu alte 8 județe: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu și Mureș.

Conform Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, județul Brașov face parte din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru, alături de județele Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna și Alba.

Suprafața județului este de 5363,1 kmp, respectiv 2,2% din suprafața țării și este intersectat de paralela 46° latitudine nordică ce trece prin localitățile Jibert și Ormeniș. Meridianul de 25° longitudine estică străbate județul prin municipiul Făgăraș.

Unități Administrativ-Teritoriale

Conform datelor primare de la Direcția Județeană de Statistică Brașov, judetul Brașov a prezentat în perioada 2010 - 2015, următoarea structură administrativ-teritorială:

Tabelul nr. 2-15Structura administrativ - teritorială

Județul Brașov

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Numărul orașelor

10

10

10

10

10

10

- din care municipii

4

4

4

4

4

4

Numărul comunelor

48

48

48

48

48

48

Numărul satelor

149

149

149

149

149

149

SURSA: Direcția județeană de statistică Brașov

Cele 10 orașe sunt organizate în:

-  4 municipii: Brașov (reședință de județ), Făgăraș, Săcele, Codlea;

  • -  6 orașe: Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav, Predeal;

Ierarhizarea localităților în județul Brașov.

  • -  rangul I este considerat municipiul Brașov, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351 /2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național -Secțiunea a IV-a: Rețeaua de localități;

  • -  rangul II - municipiile de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități: Făgăraș, Săcele, Codlea;

  • -  rangul III - orașele, Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav, Predeal.

  • -  rangul al IV-lea - cele 48 de localități reședință de comună;

  • -  rangul al V-lea - satele componente ale comunelor.

Structura populației pe medii de rezidență

Conform raportului Direcției Regionale de Statistică Brașov populația județului în cursul anului 2015 și începutul anului 2016 pe unități administrativ teritoriale și locuințe înregistrate era:

Tabelul nr. 2-16 Structura populației pe medii de rezidență

Locuințe

Nr. persoane

Diferența 2016 față de 2015

01.01.2015

01.01.2016

Județul Brașov

228137

630542

630807

265

Mediul Urban

169006

464314

463241

-893

Municipiul Brașov

111098

290771

290743

28

Municipiul Codlea

7871

26121

26068

-53

Municipiul Făgăraș

14895

40197

39953

-244

Municipiul Săcele

10210

35899

36028

129

Oraș Ghimbav

1991

5967

5972

5

Oraș Predeal

3439

5221

5176

-45

Oraș Râșnov

5321

17527

17698

171

Oraș Rupea

2074

6177

6161

-16

Oraș Victoria

3507

8857

8831

-26

Oraș Zărnești

8600

26677

26611

-66

Mediul rural

59131

166128

167566

1438

Sursa:Directia judetea de statistica Brașov

Analizând datele de mai sus se constată că la nivelul anului 2016: 73,44% din populație trăiește în mediul urban, în timp ce 26,56% își are domiciliul/reședința în mediul rural (comune, sate).

Deasemenea se observă o ușoară creștere a populației urbane și rurale în anul 2016 față de anul 2015.

Conform datelor ultimului recensământ (Direcția Regională de Statistică Brașov) județul Brașov se situează pe locul:

  • -  al 12-lea - după numărul populației stabile;

  • - al 2-lea ca grad de urbanizare (72,29%), cu tendință de scădere;

  • - al 4-lea ca număr al populației urbane, în scădere față de recensământul anterior.

Municipiul Brașov se poziționează pe locul al 6-lea în România ca număr al populației stabile. Densitatea medie este de 110 locuitori/km2.

Populația municipiului era la începutul anului 2016 de 290743 persoane, astfel că în municipiul Brașov locuiește 67% din populația urbană a județului.

Rețeaua rutieră

La nivelul anului de referință, 2013, județul Brașov dispunea de o rețea de drumuri publice în lungime totală de 1659 km care include drumuri naționale, drumuri județene și comunale. Densitatea rețelei rutiere a județului este de 30 km/100 km2.

Tabelul nr. 2-17 Infrastructura de transport rutier din judetul Brașov , pe categorii de drumuri

Drumurile publice

(km)

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Evoluție

9

Total

1592

1604

1604

1659

1654

1656

1,040201

Naționale

426

436

436

458

485

485

1,138498

Județene și comunale

1166

1168

1168

1201

1169

1171

1,004288

Județene

805

807

802

792

759

760

0,944099

Comunale

361

361

366

409

410

411

1,138504

Sursa : Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, APM Brașov - Raport privind starea mediului în județul Brașov pentru anul 2015.

În perioada 2010 - 2015, lungimea drumurilor publice s-a modificat cu 1,004%. La nivelul județului rețeaua de drumuri cuprinde:

Drumuri naționale

9

Tabelul nr. 2-18 Rețeaua de drumuri naționale pe categorii de drum și ponderea în procente - județul Brașov

DN

Lungime

(km)

Proporție drumuri naționale (%)

Localități în lungul traseului

Categorie

DN*

0

1

2

3

4

1

123,13

25,57

Lim.jud.Prahova-Predeal-Brașov- Codlea- Făgăraș -lim jud Sibiu

E

Var.oc.1

8,00

1,66

Lim. Mun.Brașov - lim.mun. Brașov

S

Var.Oc.2

13,14

2,73

Inters.DN11- Inters. DN13

P

Var.Oc.

Făgăraș

5,93

1,23

Var.ocolitoare a mun Făgăraș

S

1A

30.19

6,27

LimjudPH.- Săcele- Intersecție cu DN1

P

1E

22,10

4,59

Brașov- Poiana Brașov- Râșnov

P

15

23,80

4,94

Inters.DN1(km219+384)-Pârâu-Veneția de Jos- Comana de Jos- Cuciulata- Fântâna- inters.DN13(km51+780)

S

10

24,40

5,07

Lim jud.Covasna- Teliu- Prejmer- Inters DN11

P

11

19,00

3,96

Brașov-Hărman- LuncaCâlnicu-Chichiș

E

13

86,40

17,94

Brașov - Feldioara- Rotbav-Hoghiz-Ruprea-Fișor-

Bunești-lim.jud.Mureș

E

13E

2,36

0,49

Feldioara -limjud Covasna

S

73

40,80

8,47

Lim. Jud.Argeș - Fundata-Moeciu-Bran-Râșnov-Brașov

E

73A

69,35

14,40

Inters DN1- Predeal-Râșnov- Zărnești-PoianaMărului-Șinca Nouă -Șinca Veche- Șercaia - Inters DN1

S

73B

4,56

0,95

Cristian-Ghimbav-Inters.DN1

S

73F

8,45

1,75

Moeciu de Jos- Cheia- Moieciu de Sus

S

Lungimea totală

481,60

100

*Observații: Categorii DN - s-a stabilit în baza Ordonanței Guvernului nr.43/28.08.1997 - privind regimul juridic al drumurilor: E- drumuri naționale europene, P- drumuri naționale principale, S- drumuri nationale secundare.

* Sursa: Direcția Regională de drumuri și Poduri Brașov

Drumuri județene:

Rețeaua de drumuri județene administrată prin D.A.D.P de Consiliul Județean Brașov are lungimea de 805,140 km, din care:

  • -      535,823 km drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică;

  • -     5,411 km drumuri cu îmbrăcăminte din beton de ciment;

  • -      3,908 km drumuri din pavaje;

  • -      200,466 km drumuri pietruite;

  • -     59,532 drumuri de pământ

Peste 30% din lungimea drumurilor județene este neasfaltată sau necesită lucrări de modernizare.

Mare parte din rețeaua drumurilor județene se află în administrarea Consiliului Județean Brașov și numai o mică parte se află în administrarea consiliilor locale din orașe și comune.

Drumurile de interes județean fac parte din proprietatea publică a județului și cuprind drumurile județene, care asigură legătura între reședințele de județ cu municipiile, cu orașele, cu reședințele de comună, cu stațiunile balneoclimaterice și turistice, cu obiectivele importante, legate de apărarea țării și cu obiectivele istorice importante.

Drumuri de interes local:

  • - drumuri comunale;

  • - drumuri locale;

  • - drumuri cu altă destinație

  • - drumuri forestiere.

Drumurile de interes local aparțin proprietății publice a unității administrative pe teritoriul căreia se află și cuprind drumurile comunale, drumurile vicinale care sunt drumuri ce deservesc mai multe proprietăți, fiind situate la limitele acestora, de asemenea, străzile, care sunt drumuri publice din interiorul localităților, indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale, chei, splai, șosea, alee, fundătură, uliță etc.

Tabelul nr. 2-19Evoluția stării drumurilor publice

Județul Brașov

Total    drumuri

publice (km)

Din care modernizate (km)

Densitatea      drumurilor

publice la 100 km2

2009

1607

710

30,0

2010

1592

707

29,7

2011

1604

716

29,9

2012

1604

721

29,9

2013

1659

744

30,9

2014

1654

773

30,8

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Rețeaua feroviară

Tabelul nr. 2-20Evoluția rețelei feroviare

Județul Brașov

Total (km)

Din care electrificate (km)

Densitatea liniilor la 1000 km2

2009

353

184

65,8

2010

353

184

65,8

2011

353

184

65,8

2012

353

184

65,8

2013

353

184

65,8

2014

353

184

65,8

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Infrastructura de căi ferate nu a înregistrat schimbări majore în perioada 2009 - 2014, lungimea totală, de 353 km, a liniilor de cale ferată în exploatare rămânând constantă, din care 184 km reprezintă linie electrificată.

Datorită poziției județului, rețeaua de căi ferate este, în mare măsură, o rețea de tranzit.

Teritoriul județului este deservit de următoarele trasee de cale ferată:

  • -  Magistrala 200: Brașov - Făgăraș - Curtici (cale ferată simplă neelectrificată);

  • -  Magistrala 300: București - Predeal - Brașov - Episcopia Bihorului (cale ferată dublă electrificată); tronsonul București - Brașov - Sighișoara face parte din tronsonul 4 al culoarului de transport PANEUROPEAN;

-Magistrala 400: Brașov - Sfântu Gheorghe - Deda - Sighetul Marmației (cale ferată simplă electrificată).

Infrastructura feroviară se împarte în:

- Publică interoperabilă

- Publică neinteroperabilă

Aceste infrastructuri feroviare sunt interconectate între ele în rețeaua feroviară națională iar infrastructura feroviară public interoperabilă fiind interconectată cu rețeaua europeană de transport feroviar și sunt concensionate de către statul roman, reprezentat de Ministerul Transporturilor având calitatea de administrator, către CFR SA, reprezentată teritorial de SUCURSALA REGIONALĂ CF BRAȘOV.

Infrastructura feroviară publică interoperabilă de pe raza județului Brașov, administrată de către CNCNF CFR SA SUCURSALA CF BRAȘOV, este formată din:

  • - Linia CF magistrală 300 București - Brașov - Teiuș- Oradea (electrificată pe raza jud. Brașov)

  • - Linia CF principală 316 Brașov - Deda- Tg. Mureș - Războieni (electrificată pe raza jud. Brașov)

  • - Linia CF principală 205 Brașov - Făgăraș - Ucea - Avrig - podu Olt (neelectrificată)

Liniile secundare de circulație, neelectrificate se înscriu în cadrul infrastructurii feroviare publice neinteroperabile de pe raza județului Brașov, administrată de către CNCF CFR; liniile CF sunt închiriate către gestionari de infrastructură feroviară privați, licențiați de către Ministerul Transporturilor:

  • -  Linia CF Bartolomeu - Zărnești neelectrificată)

  • -  Linia CF Hărman - Întorsura Buzăului (neelectrificată)

  • -  Linia CF Șercaia - Șinca ( neelectrificată)

  • -  Linia CF Ucea - Victoria (neelectrificată) - linia este folosită doar pentru transport marfă.

Pe lângă aceste infrastructuri feroviare publice (interoperabile, neinteroperabile) pe zona administrativă a județului Brașov există rețele feroviare, aflate în proprietatea privată a unor operatori economici, denumite „ Linii ferate industriale”( LFI)

Aceste LFI sunt conectate după caz la infrastructura feroviară public interoperabilă sau neinteroperabilă, fluxul de manevră din incinta LFI către infrastructura feroviară public fiind variabil, dependent de mai mulți factori economici (comenzi de producție, procese de fabricație, volumele de activitate etc.), majoritatea linii CF neelectrificate.

Perspectivele de dezvoltare a traficului feroviar în orizontul de timp 2020 pentru județul Brașov:

  • -  Dezvoltarea (extinderea) infrastructurii feroviare publice de pe zona administrativă a județului Brașov nu este prevăzută cu noi trasee a căii ferate;

  • -  Electrificarea unor porțiuni ale infrastructurii feroviare publice neelectrificate de pe zona administrativă a județului Brașov, nu este prevăzută în acest orizont de timp ca lucrare de investiție bugetată;

  • -  Dezvoltarea (modernizarea/înlocuirea) mijloacelor feroviare de tracțiune sau automotoare nu este cunooscută deoarece nu face parte din obiectul de activitate al Sucursalei.

Alte rețele de transport și căi de comunicație

În județul Brașov nu există căi de comunicație naturale.

Există proiect pentru realizarea aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav.

Funcționează aerodromul Ghimbav unde se practică aeromodelismul, planorismul, parașutismul, zborul cu avioane de capacitate mică.

Transportul intermodal și în comun

În rețeaua de transport sunt incluse traseele interne și externe ale mijloacelor de transport public. Sistemul de transport public cu orarul deplasărilor este definit pentru fiecare rută și conține toate stațiile și terminalele.

În perioada 2009 - 2014 numărul vehiculelor de transport călători a scăzut odată cu reducerea numărului de călători transportați în județul Brașov.

Tabelul nr. 2-21Evoluția numărului de vehicule și transportului de călători

Județul Brașov

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Numărul vehiculelor în inventar, la sfârșitul anului

Autobuze și microbuze

253

265

265

202

213

213

Troleibuze

44

35

45

38

30

30

Autobuze și microbuze

49943

51180

47994

45595

42288

43459

Troleibuze

8438

7919

6544

6991

6918

5688

'

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Pentru traseele care străbat județul Brașov și fac legătura pe direcția sud-nord cu județele învecinate sunt acreditați operatori locali sau/și naționali.

Transportul intrajudețean a fost organizat și normat prin „Programul Județean de transport de persoane prin curse regulate”.

Pentru perioada 2014-2020 sunt propuse proiecte cu impact major la nivel județean și regional cu rezultate benefice unui segment larg al populației. Propunerile de proiecte sunt în acord cu direcțiile de dezvoltare din cadrul „Strategiei de Dezvoltare a Județului Brașov -orizonturi 2013-2020- 2030”, aprobată prin hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. 325 din 02.11.2010 și se referă printre altele și la îmbunătățirea transportului la nivel județean.

Dintre proiectele mai importante se pot enumera:

  • -  dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport: construcția aeroportului internațional Brașov-Ghimbav, construcția unui terminal intermodal de cale ferată în nordul municipiului Brașov și construcția centrului logistic integrat în proximitatea aeroportului Brașov, care să permită conectarea teminalului de pasageri și terminalului de marfă a aeroportului internațional Brașov-Ghimbav, la terminalele de cale ferată ale viitorului centru logistic și la rețeaua rutieră;

  • -  fluidizarea circulației prin modernizarea unor drumuri naționale și județene, construcția de pasaje rutiere în anumite zone aglomerate, parcări de suprafață și subterane;

-  reabilitarea unor drumuri cu impact strategic la nivel județean;

-  reabilitarea drumurilor cu impact turistic;

-  asigurarea transportului public de călători;

-  dezvoltarea turismului;

-  consolidarea și dezvoltarea economiei județene.

2.3. Estimarea suprafeței zonei (kmp) și a populației posibil expusă poluării

2.3.1. Estimarea suprafeței zonei (kmp) cu funcțiune de locuire posibil expusă poluării pentru activitățile de tip industrial pe coduri NFR

În tabelul nr 2-22 s-a estimat suprafața zonei cu funcțiune de locuire posibil expusă poluării, pentru activitățile cu specific industrial pe coduri NFR.

S-au luat în calcul creșterile de fond local și creșterile de fond urban: municipiile Brașov, Făgăraș și orașul Victoria, în care s-au înregistrat cele mai mari concentrații la sursă, pentru indicatorii SO2, NO2, NOx, PM10, PM2,5,

Tabelul nr. 2-22 Estimarea zonei cu funcțiune de locuire posibil a fi expusă poluării - concentrații rezultate din modelare , an referință 2013

Activitate industrială cod NFR

Indicator

Perioada de mediere

UM

Concentrații zona locuire modelare + fond regional

Valoare limita -Legea 104/2011

VL /NC

Estimare suprafață (kmp)

Fond local - activitate industrială

  • 1. A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare, 1.A.2.f.ii.

Surse mobile nerutiere,

echipamente industriale,

  • 2. A.1. Fabricarea

cimentului, 1.A.4.a.i.

Incălzire comercială și instituțională.

NO2

1 an

|ig/m3

11,115 -

12,165

40

  • -  In arealul cu funcțiune de locuire situat la distanțe cuprinse între 650 - 1150 m concentrațIa NO2 se situează sub VL. Fără efecte asupra stării de sănătate a populației

  • -  Suprafața estimată a zonei de locuire pe direcție NE - 0,088 kmp, pe direcție SV -0,57 kmp

NOx - Nivel critic protecție vegetație

NOx

1 an

|ig/m3

12,659

14,609

30

  • 1. A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse staționare, 1.A.2.f.ii. Surse mobile nerutiere, echipamente industriale,

  • 2. A.1. Fabricarea cimentului, 1.A.4.a.i. Incălzire comercială și instituțională.

PM2,5

1 an

țig/m3

16,676 -

16,776

25

  • -  In arealul cu funcțiune de locuire situat la distanțe cuprinse între 1036 - 1190 m concentrația se situează sub VL. Fără efecte asupra stării de sănătate a populației

  • -  Suprafața estimată a zonei de locuire pe direcție NE - 0,107 kmp, pe direcție SV -0,309 kmp

Fond urban : Aglomerarea - municipiul Brașov - activitate industrială

1.A.2.f.ii. Surse mobile nerutiere, echipamente industriale, 1.A.2.f.i. Arderi în industrii de fabricare și construcții -Alte surse staționare, 2A.7.a Extracția la suprafață (carieră) și din subteran (mină)a mineralelor, altele decât cărbunii, 2.A.7.c Stocarea, manevrarea și transportul produselor

SO2

1 an

|ig/m3

3,826 -3,926

20

  • -  Arealul cu funcțiune de locuire se situează la distanța de 1200 m, concentrația se situează sub Nivelul critic.

  • -  Suprafața estimată a zonei de locuire pe direcție V - 0,025 kmp *SO2 - Nivel critic pentru protecția vegetației

  • - Nu s-au înregistrat valori orare sau zilnice care să depășească VL.

Activitate industrială cod NFR

Indicator

Perioada de mediere

UM

Concentrații zona locuire modelare + fond regional

Valoare limita -Legea 104/2011

VL /NC

Estimare suprafață (kmp)

minerale, 2A.2 Fabricarea varului

  • 1. A.2.f.ii. Surse mobile nerutiere, echipamente industriale, 2A.2 Fabricarea varului, 3.D.3. Utilizarea altor produse,

  • 2. D.3.Prelucrarea lemnului

PM10

1 an

|ig/m3

19,059 -

19,389

40

  • -  Zona cu funcțiune de locuire se află situată la distanțe de 1800 m concentrația se situează sub VL . Fără efecte asupra stării de sănătate a populației

  • -  Suprafața estimată a zonei de locuire pe direcție V -0,041 kmp

  • 1. A.2.f.ii. Surse mobile nerutiere, echipamente industriale, 2A.2 Fabricarea varului, 3.D.3. Utilizarea altor produse,

  • 2. D.3.Prelucrarea lemnului

PM2,5

1 an

țig/m3

15,605

25

  • -  In zona cu funcțiune de locuire care se află la distanța de 1800 m , valoarea concentrației se situează sub VL. Fără efecte asupra stării de sănătate a populației

  • -  Suprafața estimată a zonei de locuire pe direcție V - 0,152 kmp

Fond urban municipiul Făgăraș - activitate industrială

  • 1. A.2.f.ii.Surse mobile nerutiere, echipamente industriale, 1.A.2.c. Arderi în

industrii de fabricare și construcții- industria chimică

  • 2. B.5.a.Fabricarea acidului azotic, 2.B.1. Fabricarea amoniacului

NO2

1 an

țig/m3

10,415

40

  • -  In arealul cu funcțiune de

locuire situat la distanța de 900 m concentrația de NO(2     este

nedecelabilă și fondul regional este de 10,415 ng mc. Fără efecte asupra stării de sănătate a populației

  • -  Suprafața estimată a zonei de locuire pe direcție N - 0,131 kmp *NOx - NC pentru protecția vegetației și fondul regional este de 11,359 ng/mc

NOx

1 an

ng/m3

11,359

30

Fond urban orașul Victoria - activitate industrială

  • 1. A.2.c. Arderi în industrii de fabricare și construcții- industria chimică

  • 2. B.5.a. Alte procese din instria chimică

NO2

1 an

țig/m3

10,415

40

  • -  In arealul cu funcțiune de

locuire situat la distanța de 1600 m concentrația de NO2   este

nedecelabilă și fondul regional este de 10,415 ng/mc. Fără efecte asupra stării de sănătate a populației

  • -  Suprafața estimată a zonei de locuire pe direcție N - 0,326 kmp *NOx - NC pentru protecția vegetației și fondul regional este de 11,359 ne mc

NOx

1 an

ng/m3

11,359

30

Notă: Anexa nr 4 inventar emisii ANPM, inventarul de emisii APM Brașov, COPERT 2013 nu conțin date pentru indicatorii NO2, C6H6

Concentrațiile de As, Cd, Ni, Pb au înregistrat valori scăzute la surse, estimarea suprafețelor și a populației posibil expusă este prezentată în tabelul nr 2-25.

Pentru estimarea suprafeței zonei cu funcțiune de locuire posibil expusă poluării, s-a luat în considerare indicatorul C6H6

Tabelul nr. 2-23 Estimare zonă cu funcțiune de locuire posibil expusa poluării - Aglomerarea Brașov - Concentrații rezultate din măsurări - stații de monitorizare -automate - an referință 2013

Tipul stației

Indicator

Perioada de mediere

UM

Concentrație

9

măsurată

Valoare limită Legea nr.

104/2011

Aria de reprezentativitate

BV1 - Ttrafic

1,69

10-100 m - zonă

rezidențială,

BV2 - Fond Urban

2,27

20- 1000 m - zonă

rezidențială

BV3 - Trafic

C6H6

(benzen)

1 an

pg/mc

2,29

5 pg/mc

10 - 100 m - zona rezidențială

BV4 - Fond Suburban

2,04

25 - 100 km - zona mixtă

- agricolă + rezidențială

BV5 - Industrial

1,86

100 - 1000 m - zonă

rezidențială

Sursa : Raport privind starea mediului în județul Brașov anul 2013- APM Brașov, captura de date valide a fost: 44, 3% la stația BV1; 55,1% la stația BV2; 48,6% la stația BV3, 60,5% la stația BV4, și 57,5% la stația BV5

Notă: fond regional Aglomerarea Brașov C6H6 - 0,199 pg/mc

fond regional zona Brașov C6H6 - 0,155 pg/mc

Tabelul nr. 2-24 Estimare zonă cu funcțiune de locuire posibil expusa poluării - Aglomerarea Brașov - Concentrații rezultate din măsurări - stații de monitorizare -automate - an referință 2013

Tipul stației

Indicator

UM

Perioada de mediere

Concentrație

9

măsurată

Aria de reprezentativitate

Prag alertă

240 pg/mc

Prag informare 180 pg/mc

Obiectiv pe termen lung/ valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic 120 pg/mc

BV2 - Fond Urban

Nu s-au înregistrat depășiri

Nu s-au înregistrat depășiri

61,4

20- 1000 m - zonă rezidențială

sub VL

BV3 - Trafic

Ozon

pg/mc

Nu s-au înregistrat depășiri

Nu s-au înregistrat depășiri

39,6

10 - 100 m - zona rezidențială

Sub VL

BV4 - Fond Suburban

Nu s-au înregistrat depășiri

Nu s-au înregistrat depășiri

116,4

25 - 100 km - zona

mixtă - agricolă + rezidențială

sub VL

Sursa : Raport privind starea mediului în județul Brașov anul 2013- APM Brașov

2.3.2. Estimarea suprafeței și a populației posibil expusă poluării

Pentru estimarea suprafeței zonei și a populației posibil expusă poluării, la nivelul județului, s-au luat în considerare cumulul dintre: fond regional și fond local; fond regional și fond urban pentru indicatorii: SO2, NO2, NOx, CO, PM10, PM2,5, As, Cd, Ni, Pb

Tabelul nr. 2-25 Estimarea suprafaței zonei și populației posibil expusă poluării - județul Brașov - an de referință 2013

Indicator calitate

Localitatea

Denumire

Suprafața

(kmP)

Număr locuitori (nr. loc.)

Observații

0

1

2

3

6

Apata

0.03

181

NC - 20 Lig mc - an calendaristic -pentru protecția vegetației Fără efecte asupra vegetației Nu au fost evaluate depășiri ale valorii limită orare și/sau zilnice pentru sănătatea umană

Brașov

0.06

1282

Feldioara

0.06

205

Maierus

SO2

0.06

160

Predelut

0.06

19

Rausor

0.06

29

Rucar

0.06

23

Sinca Veche

0.10

58

Bod

0.486

233

Brașov

0.110

117074

Cuciulata

0.006

1004

VL- 40 Lig mc - an calendaristic, pentru protecția sănătății umane Fără efecte asupra staării de sănătate

Făgăraș

NO2

0.114

2692

Predeal

0.052

9

a populației

Sacele

0.700

1207

Victoria

0.316

272

Zămești

9.464

203

Brașov

2.82

34945

VL- 10 mg/mc - valoarea maximă a mediilor la 8 h, pentru protecția

Cuciulata

0.50

1031

Făgăraș

CO

0.15

562

sănătății umane

Fantana

0.07

35

Fără efecte asupra stării de sănătate

Victoria

0.34

821

a populației

Zărnești

0.06

242

Beclean

0.43

740

Bod

0.08

170

Brașov

19.08

236018

Bunesti

0.56

611

Codlea

3.62

19304

Cristian

0.56

1493

Crit

0.43

494

Dacia

0.36

445

Dridif

0.01

12

Dumbravita

0.01

39

Făgăraș

4.47

17192

VL- 40 Lig mc - an calendaristic,

Fantana

0.07

35

pentru protecția sănătății umane

Feldioara

PM10

0.14

456

privind starea de sănătate a

Felmer

0.13

114

populației

Fiser

0.61

445

Ghimbav

1.07

4484

Halchiu

0.10

231

Jibert

0.76

542

Lovnic

0.32

238

Maierus

0.14

406

Mandra

0.91

1076

Persani

0.70

1052

Predeal

0.30

458

Localitatea

Indicator calitate

Observații

Denumire

Suprafața

(kmP)

Număr locuitori (nr. loc.)

0

1

2

3

6

Rausor

0.28

514

Rupea

0.18

582

Sacele

6.25

23884

Sercaia

0.58

1773

Sona

0.55

250

Tarlungeni

0.79

1809

Timisu De Jos

0.20

288

Timisu De Sus

0.28

468

Vad

0.03

28

Valeni

0.26

117

Vladeni

0.41

852

Zămești

0.08

311

Comana De Jos

0.14

180

Fantana

0.09

45

Feldioara

0.51

1715

Hoghiz

0.28

478

Maierus

0.20

590

Mandra

0.12

140

VL- 25 gg mc - an calendaristic, pentru protecția sănătății umane Fără efecte asupra stării de sănătate a populației

Moieciu De Jos

0.25

182

Predelut

PM2,5

0.21

66

Recea

0.23

107

Rucar

0.32

225

Sinca Veche

0.31

294

Tarlungeni

0.54

1250

Teliu

0.26

639

Ucea De Sus

0.21

353

Vama Buzaului

0.23

45

Vulcan

0.42

1119

Brașov

1.06

46051

Codlea

0.08

3092

VT- 6 ng/mc - an calendaristic , pentru protecția sănătății umane Fără efecte asupra stării de sănătate a populației

Făgăraș

0.08

1948

Fantana

As

0.11

10

Feldioara

0.03

28

Maierus

0.05

14

Victoria

0.04

35

Zărnești

0.04

48

Codlea

0.06

310

VT- 5 ng/mc - an calendaristic,

Cuciulata

0.03

57

pentru protecția sănătății umane

Făgăraș

Cd

0.20

777

Fără efecte asupra stării de sănătate

Victoria

0.06

146

a populației

Zărnești

0.02

91

Brașov

0.46

5795

Cuciulata

0.06

114

Maierus

0.03

75

VT- 20 ng/mc - an calendaristic,

Rausor

Ni

0.07

23

pentru protecția sănătății umane Fără efecte asupra stării de sănătate a populației

Rucar

0.06

39

Sinca Veche

0.07

78

Victoria

0.05

114

Maierus

0.03

77

VL- 0,5 gg mc - an calendaristic,

Rausor

0.07

31

pentru protecția sănătății umane

Rucar

Pb

0.06

43

Fără efecte asupra stării de sănătate

Sinca Veche

0.07

64

a populației

Victoria

0.05

120

Notă

- Pentru SO2 s-au luat în calcul concentrațiile medii anuale, situație care s-a aplicat și pentru NO2, PM10, PM2,5 și metale(Pb, As, Cd, Ni), excepție face CO valori maxime zilnice a mediilor la 8 ore.

- Concentrațiile rezultate din modelare (surse emisie Anexa 4) pentru zonele cu funcțiune de locuire cumulate cu fondul regional.

- Benzenul nu a avut sursă de emisie pentru generare hărți (modelare); Pentru indicatorul C6H6 - au fost folosite informațiile rezultate din măsurătorile la stațiile de monitorizare (sursa Raport privind starea mediului in județul Brașov anul 2013, APM Brașov)

2.4. Analiza climatică în corelare cu topografia arealului pentru care s-a realizat în cadrarea în regimul II de gestionare

Suprafața topografică a județului Brașov prezintă o mare diversitate, condiționată de particularitățile specifice ale reliefului, care introduc o serie de modificări în regimul și repartiția teritorială a elementelor bilanțului radiativ și în circulația atmosferică, ceea ce influențează apariția diferitelor climate locale (figura nr.2-15).

Rolul climatogen al reliefului este determinat, pe de o parte, de altitudine (factor geografic hotărâtor în variația valorilor principalilor parametri meteorologici), iar pe de altă parte, de orografie, care impune modul de orientare, de expoziție față de razele solare a suprafeței topografice.

Valorile altimetrice absolute conturează existența unor forme variate, ce se încadrează la trei trepte majore de relief:

- treapta munților înalți, cu poziție periferică, se înalță la peste 1700m (Făgăraș, Piatra Craiului, Leaota, Bucegi, Munții Bârsei și Ciucaș);

- treapta munților joși, dezvoltați între 800 și 1700m (Munții Întorsurii, Dârstei, Tâmpa, Măgura Codlei și Munții Perșani);

- treapt a depresiunilor și culmilor deluroase, situate între 450 și 700m altitudine, include Depresiunea Brașov, Depresiunea Făgărașului, Depresiunea Homoroadelor și Colinele Târnavelor.

Raportând spațiul acestor trepte de relief la suprafața totală a județului, se constată predominarea treptei inferioare, a depresiunilor și dealurilor, care ocupă cca 60%, în timp ce munții scunzi acoperă 22% din suprafața județului, iar cei înalți doar 18%. Repartiția inegală a treptelor hipsometrice se reflectă în repartizarea neuniformă a radiației solare, cu repercursiuni directe în repartiția temperaturii aerului (figura nr.2-16). Aceasta este repartizată direct proporțional cu altitudinea, scăzând cu 0,5-0,60C/100 m. Astfel, între culmile munților înalți și șesurile depresionare se înregistrează diferențe de peste 100C ale valorile termice anuale. Zonalitatea verticală este imprimată și în distribuirea cantităților de precipitații.

Figura nr. 2-16 Harta hipsometrică

Susa: Hartă realizată în programul ArcGis versiunea 3.10 după harta topografică întomită de Direcția Topografică Militară 1982

La aceste diferențieri cantitative ale indicilor climatici, alături de altitudine, un aport substanțial revine și altor factori, precum direcțiile de desfășurare ale principalelor unități de relief, orientarea suprafețelor mofologice în raport cu razele solare, panta versanților etc.

Expoziția și înclinarea versanților determină diferențe termice, cu atât mai accentuate cu cât și altitudinea este mai mare. Prin urmare, cele mai evidente diferențieri se produc în spațiul montan din sudul județului Brașov, unde și fragmentarea reliefului este mai accentuată. În general, energia solară primită zilnic de versanții însoriți este de aproximativ 8-10 ori mai mare decât energia primită de versanții umbriți (Peguy Ch., 1961). De asemeni, în funcție de mărimea pantei, pe versanții cu expunere sudică panta cea mai favorizantă este cea de 450, în timp ce versanții cu expunere nordică cu aceeași înclinare primesc doar 19% din energia solară acelor sudici. Pe timpul nopții, pantele orientate spre SSV-SSE, cu o înclinare de 10-200, primesc o cantitate mai mare de căldură decât suprafețele orizontale (Veyret P., 1967).

Calculele asupra unghiului de incidență al razelor solare pe diferiți versanți, de mărimea căruia depinde cantitatea de căldură primită, evidențiază dependența de orientarea și înclinarea versanților, la care se adaugă latitudinea locului respectiv (Mihai E., 1975) (tabelul nr.2-26).

Tabelul nr. 2-26 Mărimea unghiului de incidență al razelor solare cu versanți de diferite grade de înclinație

din județul Brașov (la amiază)

Momentul din cursul anului

Latitudinea locului

Suprafața orizontală

Panta

100

200

300

400

500

600

Versanți cu expunere nordică ai munților Făgăraș, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsa

Solstițiul de vară

45035'

67052'

57052'

47052'

37052'

27052'

17052'

7052'

Solstițiul de iarnă

20058'

10058'

0058'

-

-

-

-

Versanți cu expunere sudică ai munților Perșani, Bodoc și Baraolt

Solstițiul de vară

45055'

67032'

77032'

87032'

82032'

72028'

62028'

52028'

Solstițiul de iarnă

20038'

30038'

40032'

50038'

60038'

70038'

80032'

Sursa: Studiul climatic Depresiunea Brașov editura Academiei Romane

Figura nr. 2-17 Harta pantelor

Susa: Hartă realizată în programul ArcGis versiunea 3.10 după harta topografică întomită de Direcția Topografică Militară 1982

Fluxul de insolație primit de versanții cu expunere nordică și o pantă de 100 este, la latitudinile județului Brașov, de 0,894 cal g/cm2/min în luna iulie, iar în ianuarie de 0,085 cal g/cm2/min. Versanții cu expunere sudică și cu o pantă de 100 primesc iarna o cantitate de căldură de 0,250 cal g/cm2/min, deci cu 0,165 cal g/cm2/min mai mult decât pe versanții expuși spre nord și cu aceeași înclinare. În cazul versanților cu expoziție sudică, cele mai favorizanțe pante sunt cele de 20-300, pe care razele solare cad sub un unghi de peste 870. Acestea primesc, în cursul anului, o cantitate de căldură de 133.920 cal/g, față de 116.980 cal/g, cât primește o suprafață orizontală, sau de 1.520 cal/g, cât se înregistrează pe versanții cu expunere nordică (figura nr.2-17).

Din prezentarea generală a reliefului județului Brașov rezultă că altitudinea, fragmentarea și complexitatea morfologică creează diferențieri evidente ale regimului climatic, de la un loc la altul, de la o treaptă morfologică la alta. Din această cauză, principalii parametri meteorologici în funcție de care sunt stabilite tipurile de climă, reflectă foarte bine zonalitatea verticală.

Radiația solară globală prezintă valori anuale ce depășesc 110-181 kcal/cm2, încadrând județul Brașov între regiunile țării cu valori medii anuale destul de ridicate. Aceasta prezintă în cursul anului variații evidente de la o lună la alta și o repartiție neuniformă în cadrul județului. Astfel, cele mai mici valori se înregistrează iarna, în decembrie (3,12 kcal/cm2), când durata zilelor este cea mai mică și când timpul acoperit este frecvent.

Tabelul nr. 2-27 Radiația globală (kcal/cm2)

Stația

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

Bod

3,40

5,10

1,90

10,90

13,52

14,40

15,53

13,72

10,70

7,23

4,29

2,91

110,60

Brașov

3,49

5,18

9,06

11,28

13,30

13,95

15,07

13,93

10,85

7,46

4,29

3,02

110,98

Predeal

3,75

5,52

8,54

10,30

12,33

13,74

15,12

14,38

10,78

7,80

3,90

3,12

109,29

Sursa: Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile din județul Brașov

Prelucrarea datelor de la stațiile meteorologice, Clima Romaniei, Editura Academiei Romane 2008

Spațial, cele mai scăzute valori ale radiației solare globale se înregistrează în zona joasă a Depresiunii Brașov, datorită frecvenței mari a cețurilor provocate de inversiunile de temperatură. Masa de aer rece, ce umple și acoperă fundul depresiunii, formează un ecran, care împiedică împrăștierea ceții și care, în punctele industriale, se amestecă cu fumul și impuritățile degajate. În consecință, aerul rece și ceața absorb o mare cantitate de energie solară (tabel nr.2-27).

Temperatura aerului scade, conform gradientului termic vertical (tabelul nr.2-34), de la -2,50C, pe marile înălțimi montane din Făgăraș, Leaota, Bucegi, Piatra Craiului, la 80C, în ariile depresionare (tabelul nr.2-28). Dacă pe vârfurile de peste 2500 m temperaturile medii anuale înregistrează valori negative (vf. Omu -2,60C), pe munții de înălțime mijlocie valorile termice cresc la 40C (Predeal 4,90C), iar în depresiuni ajung la peste 80C (Făgăraș 8,20C). Luna cea mai rece este februarie, pentru culmile alpine, unde temperatura medie scade la -11,10C, și ianuarie pentru munții joși, dealuri și depresiuni, unde se înregistrează -4,50C, respectiv -5,30C.

Tabelul nr. 2-28Gradienții termici verticali (0C)

Stația

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

Brașov

8,0

5,5

0,4

0,7

1,0

1,6

1,2

1,8

2,1

3,0

3,1

6,9

35,3

Predeal

8,4

8,4

6,2

6,4

7,2

5,5

4,5

3,5

4,5

4,5

8,0

8,8

75,9

Fundata

18,9

20,0

18,2

13,3

11,1

9,9

9,0

7,4

9,9

12,2

17,1

20,2

167,1

Vf.Omu

23,3

23,3

25,9

25,1

27,2

28,3

26,2

26,4

21,3

18,5

23,9

25,5

294,9

Sursa: Prelucrare date de la stațiile meteorologice

De remarcat că, în această lună, și în general în sezonul rece, fundul depresiunilor este la fel de rece ca și înălțimile de peste 1000 m, temperaturile fiind mai moderate în zonele cu relief de 700-1000 m altitudine. Astfel, în ianuarie, la Bod, pe fundul Depresiunii Brașov, media multianuală a temperaturii aerului este de -5,30C, în timp ce la Predeal, care este cu 500 m mai sus, -5,10C. Această anomalie termică (inversiune) este caracteristică ariilor depresionare ale reliefului și are cea mai mare frecvență și intensitate în lunile reci, când se pot produce timp de 20-25 zile continuu. În timpul unor astfel de inversiuni termice de lungă durată, temperatura aerului poate coborî în depresiuni cu 15-200C mai mult decât pe vârfurile munților. În general, stratul de inversiune acoperă fundul depresiunilor până la aproximativ 600-650m altitudine, aceasta fiind zona cea mai expusă scăderilor accentuate de temperatură. În anumite condiții de

timp, inversiunile termice pot apărea și vara, dar de scurtă durată (1-2 ore dimineața) și cu intensitate redusă (0,5-1,50C).



Figura nr. 2-18 Gradienți termici verticali și temperaturi medii lunare

Sursa: Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile din județul Brașov

Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile meteorologice, Clima Romaniei, Editura Academiei Romane 2008

2008


Tabelul nr. 2-29Temperatura aerului (0C). Medii lunare și anuale

Stația

Alt.(m)

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

Bod

508

-5,6

-3,0

2,3

8,7

13,3

16,1

17,9

17,8

13,8

8,5

2,9

-2,2

7,5

Brașov

606

-4,2

-2,1

2,5

8,6

13,2

16,2

18,0

17,5

13,6

8,5

3,1

-1,6

7,8

Predeal

1093

-5,2

-4,6

-0,9

4,3

9,3

12,6

14,5

14,2

10,7

6,0

0,9

-3,2

4,9

Fundata

1371

-5,5

-5,3

-2,3

3,5

8,1

12,0

14,0

13,8

10,3

5,6

0,5

-3,5

4,3

Vf.Omu

2505

-10,8

-11,2

-8,4

-4,5

0,2

3,3

5,4

5,6

3,0

-0,5

-4,7

-8,3

-2,7

Sursa: Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile din județul Brașov

Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile meteorologice, Clima Romaniei, Editura Academiei Romane

Cele mai frecvente și accentuate inversiuni se înregistrează în estul județului, în Depresiunea Brașov, care este închisă de înălțimi muntoase de jur împrejur, ceea ce îngreunează aerația, înlesnind acumularea aerului rece în zona cea mai josă, comparativ cu Depresiunea Făgărașului, care este larg deschisă către vest și nord-vest.

Producerea inversiunilor termice în depresiuni duce la scăderea accentuată a temperaturii aerului, la apariția înghețurilor târzii de primăvară și a celor timpurii de toamnă, la creșterea frecvenței ceței. Frecvența mare a inversiunilor termice amplifică poluarea aerului generată de emanațiile industriale și de trafic în centrele urbane.

Ceața, ca fenomen caracteristic inversiunilor termice, are o mare frecvență în ariile depresionare din județul Brașov. Apare, cu precădere, în timpul primăverii și toamnei și se menține mai mult în depresiunea închisă a Bârsei (tabelul nr. 2-30).

Tabelul nr. 2-30 Numărul mediu de zile cu ceață

Stația

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

Brașov

8,0

5,5

0,4

0,7

1,0

1,6

1,2

1,8

2,1

3,0

3,1

6,9

35,3

Predeal

8,4

8,4

6,2

6,4

7,2

5,5

4,5

3,5

4,5

4,5

8,0

8,8

75,9

Fundata

18,9

20,0

18,2

13,3

11,1

9,9

9,0

7,4

9,9

12,2

17,1

20,2

167,1

Vf.Omu

23,3

23,3

25,9

25,1

27,2

28,3

26,2

26,4

21,3

18,5

23,9

25,5

294,9

Sursa: Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile din județul Brașov

Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile meteorologice, Clima Romaniei, Editura Academiei Romane 2008

Vara, temperatura aerului este pozitivă pe întreg teritoriul județului. Luna cea mai caldă este august, pe vârfurile munților cu altitudini absolute de peste 2000 m (5,70C) și iulie, în depresiuni, unde încălzirea aerului este mai intensă și temperatura depășește 180C.

În anotimpurile de tranziție (primăvara și toamna) temperatura se menține sub 00C pe înălțimile montane, dar crește la 10-120C în depresiuni. Cele mai mari creșteri termice interlunare au loc primăvara, între lunile aprilie și mai (depășesc 50C), iar cele mai mari scăderi se produc toamna, între octombrie și noiembrie (peste 60C). Ambele situații au valorile cele mai accentuate în zona cea mai joasă a județului, pe câmpul depresionar, evidențiind, astfel, contrastele termice accentuate caracteristice acestui sector.

Sub influența circulației generale a atmosferei, temperatura aerului poate scădea sau crește cu mult sub sau peste media multianuală, înregistrându-se, în aceste cazuri, valorile absolute ale regimului termic. Temperatura minimă absolută a coborât la -38,50C, la Bod, fiind și cea mai scăzută temperatură de pe teritoriul țării. Pe treapta munților înalți, temperatura minimă absolută a fost de -38,00C, la vârful Omu. Între aceste zone extreme, temperatură minimă absolută a fost mai ridicată cu 4-80C).

Vara, temperatura maximă absolută a depășit 37,0°C în Depresiunea Brașovului (37,2°C tot la Bod), dar a scăzut la 22,0°C pe marile înălțimi muntoase ale județului. Se observă o creștere accentuată a maximelor absolute și o scădere remarcabilă a minimelor absolute cu cât altitudinea se reduce. De aici rezultă o trăsătură caracteristică a formelor depresionare de relief, și anume continentalismul pronunțat (amplitudinea extremă depășește 75,0°C la Bod).

Figura nr. 2-19 Numărul mediu de zile cu ceață

Sursa: Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile din județul Brașov

Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile meteorologice, Clima Romaniei, Editura Academiei Romane 2008

Coborârea accentuată a temperaturii aerului la 0 sau sub 00C duce la apariția fenomenului de îngheț. Pe treapta munților înalți și mijlocii înghețul poate apărea chiar din luna august, pe treapta joasă, depresionară, în ultima decadă alunii septembrie, iar pe bordura piemontană cu circa 20 de zile mai târziu. Data medie a ultimului îngheț variază, de asemenea în raport cu altitudinea. Dacă în depresiuni, în medie, ultimul îngheț poate avea loc în ultima decadă a lunii aprilie sau la începutul lunii mai, pe munți abia în a doua parte a lunii iunie. Față de aceste medii, înghețul poate apărea și dispărea mult mai devreme sau mai târziu. Cel mai timpuriu îngheț de toamnă, în depresiune, are loc aproximativ la 6 septembrie, iar cel mai târziu la 16 octombrie. Primăvara, cel mai timpuriu îngheț se produce la 5 aprilie, iar cel mai târziu la 7 iunie. Cele mai periculoase sunt înghețurile târzii de primăvară. Durata medie a intervalului fără îngheț este de 140-160 de zile anual.

Iarna, pe teritoriul județului Brașov, are o durată medie de 40 de zile, fiind cu cca 3-5 zile mai lungă pe șesurile depresiunilor. Vârfurile munților înalți se găsesc sub iarnă timp de 5-6 luni anual. Vara are o durată medie de 50-60 de zile, fiind cu peste 15 zile mai lungă în cadrul depresiunilor decât pe celelalte forme de relief.

Umezeala aerului reflectă caracterul circulației atmosferice. Umezeala relativă a aerului înregistrează valori 75% pe fundul Depresiunii Brașovului și crește odată cu altitudinea, depășind 80% la înălțimi de peste 900-1000 m. La peste 2000 m altitudine ajunge la valori de 84%. Valori ceva mai ridicate se înregistrează în Depresiunea Făgărașului. Larg deschisă către vest, aceasta se află în calea advecției maselor de aer oceanic, care transportă o mare cantitate de vapori de apă. Pe anotimpuri, iarna se înregistrează cele mai mari valori din cursul anului. În lunile ianuarie și decembrie, când temperaturile sunt mai scăzute, umezeala relativă ajunge la 85-87%. Vara, valorile umezelii relative scad sub 75%. Maximul anual din lunile decembrie și ianuarie se datorește advecției aerului rece, frecvent în această perioadă, intensificării răcirii radiative din timpul nopților senine și liniștite, care au ca urmare apariția inversiunilor de temperatură. În această perioadă, pe culmile munților se înregistrează minimul anual (sub 80%). Umezeala absolută variază între 8,8 g/m3, în depresiuni, și 4,8 g/m3, pe culmile înalte ale munților (Vf. Omu). Iarna, valorile umezelii absolute sunt foarte scăzute, mai ales în ariile depresionare, ca urmare a frecvenței mari a inversiunilor termice. Vara, temperaturile ridicate favorizează procesele convective, care antrenează, prin mișcări ascendente, aerul umed de la suprafața solului, prin urmare umezeala absolută este și mai ridicată în spațiul microclimatic, imediat deasupra surselor de evaporare. Între sezoanele de tranziție, primăvara este mai uscată decât toamna.

În ceea ce privește nebulozitatea, valorile înregistrate sunt de 5.7-6.1 zecimi, în ariile depresionare, 6.5 zecimi, pe munții joși, 6.9 zecimi, pe culmile ce depășesc 2000m altitudine. Local, procesele foehnale care se produc pe pantele estice ale Munților Perșani determină un grad de înnourare mai redus. Nebulozitatea oscilează în cursul anului între două valori extreme: una maximă în lunile de iarnă și alta minimă de vară.

Iarna, valorile maxime ale nebulozității se înregistrează în lunile decembrie și februarie, când variază între 7,2 și 7,7 zecimi pe tot cuprinsul ariilor depresionare, datorită advecției aerului rece continental care le acoperă zile în șir. În acest timp, culmile muntoase se găsesc deasupra păturii de nori și nebulozitatea înregistrează valori sub 7,0 zecimi.

Precipitațiile atmosferice au aceeași repartiție teritorială neuniformă ca și temperatura aerului, respectând zonalitatea verticală impusă de desfășurarea altitudinală a formelor de relief. Vârfurile înalte ale Bucegilor și Făgărașului primesc anual peste 1300mm, în timp ce șesurile depresionare înregistrează mai puțin de jumătate din această cantitate (600mm). Deschiderea largă spre V-NV înlesnește advecția maselor de aer umed, astfel încât pe câmpul depresionar a Făgărașului cantitatea de precipitații este cu peste 100mm mai ridicată decât pe cel al Brașovului, unde au loc frecvente procese foehnale pe înălțimile muntoase ce le închid (tabelul nr. 2-31).

Tabelul nr. 2-31 Precipitații atmosferice (mm). Cantități lunare și anuale

Stația

Alt.(m)

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

Bod

508

24,2

20,4

24,3

45,3

74,0

96,0

92,1

74,4

50,9

38,0

26,2

25,1

592,4

Feldioara

510

22,3

19,6

20,9

38,5

65,1

84,2

76,9

64,8

42,7

33,5

22,8

23,1

514,4

Brașov

606

35,1

31,1

34,4

58,4

93,9

119,6

98,3

78,5

55,4

47,1

36,3

51,8

744,9

Tărlungeni

650

44,5

43,2

42,4

64,2

100,5

125,9

107,4

83,4

62,6

56,3

37,7

47,1

815,2

Râșnov

660

42,4

34,6

45,0

73,6

109,0

137,3

115,9

90,6

70,8

60,6

45,1

41,5

866,4

Predeal

1093

50,6

53,7

54,1

76,6

112,6

141,8

118,8

101,6

63,0

65,5

44,5

55,2

936,0

Fundata

1371

50,6

54,4

52,5

76,4

115,6

147,1

121,3

99,3

64,0

64,9

50,6

58,3

955,0

Vf.Omu

2505

108,2

170,9

145,0

97,7

93,0

173,0

145,7

106,8

54,6

88,9

69,4

92,8

1346,0

Sursa: Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile din județul Brașov

Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile meteorologice, Clima Romaniei, Editura Academiei Romane 2008

În cursul anului, cantitatea de precipitații prezintă variații evidente de la un anotimp la altul. Cele mai reduse cantități de precipitații cad pe treptele joase de relief în anotimpul de iarnă, îndeosebi în februarie, când se înregistrează sub 30 mm (19,7 mm la Bod). Pe culmile montane ce depășesc 1800-2000 m altitudine, luna cea mai săracă în ploi este septembrie, cu valori mai mici de 55 mm. Pentru ambele trepte morfometrice, perioada cea mai ploioasă este primăvara și începutul verii (maximul pluviometric anual este în luna iunie, pentru tot județul, cu peste 100 mm). În perioada caldă a anului, din iunie până în septembrie, procesele generatoare de precipitații sunt mai dezvoltate în partea vestică a județului, de aceea cantitățile lunare medii sunt mai mari decât în est cu peste 20 mm.

Dependent de caracterul circulației atmosferice generale, cantitatea de precipitații prezintă o serie de fluctuații neperiodice. Astfel, în anii cu activitate ciclonală deosebit de frecventă și intensă, cantitatea de precipitații a fost mai mare de 1000mm (Predeal 1321mm, Brașov 1255 mm, Bod 1060 mm), iar pe munții înalți a depășit 2000 mm (vf. Omu 2401,5 mm). În anii deficitari, când activitatea anticiclonală este persistentă, sumele anuale nu au depășit 400500 mm pe șesul depresionar al Bârsei (Bod 382 mm, Brașov 479 mm) și 900 mm pe culmile munților (vf. Omu 850 mm).

Figura nr. 2-20 Precipitații medii lunare

Sursa: Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile din județul Brașov

Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile meteorologice, Clima Romaniei, Editura Academiei Romane 2008

În sezonul cald, chiar dacă nu cad ploi cu caracter torențial accentuat, totuși se produc ploi rapide și abundente, care duc la apariția viiturilor pe râuri. Cantitatea de precipitații medii multianuale cade în timp de peste 130 de zile pe an. În luna iunie cad precipitații mai frecvente (14-15 zile lunar), iar cea mai mică frecvență este caracteristică lunii februarie (10 zile lunar).

La sfârșitul toamnei și la începutul iernii, o dată cu scăderea temperaturii aerului sub 00C, precipitațiile cad mai mult sub formă de ninsoare. Dacă pe culmile montane zăpada se așterne în strat continuu, începând cu luna septembrie, în depresiuni aceasta își face apariția abia din luna noiembrie. Data medie a ultimei ninsori este mai timpurie în depresiuni, în martie, și mai târzie cu trei luni pe munte (iunie). Anual, ninsorile cad în circa 35 de zile, iar în sezonul rece în câte 8-9 zile lunar (ianuarie). Stratul de zăpadă se depune neuniform și discontinuu, având grosimi și durate diferențiate, în funcție de suprafața subiacentă respectivă. Pe înălțimile munților, numărul mediu de zile cu strat de zăpadă depășește 215, în timp ce în zona joasă, depresionară, abia 55.

Regimul vânturilor prezintă și el o serie de particularități. Vârfurile cele mai înalte ale Bucegilor, Pietrei Craiului, Făgărașului, cu altitudini de peste 2000m, sunt supuse permanent acțiunii vânturilor de NV și V, a căror frecvență anuală depășește 25, respectiv 20%. Implicațiile locale ale orografiei produce devierea și canalizarea curenților de aer pe anumite direcții. Pe

toate văile și culoarele mai adânci, ce fragmentează unitățile montane, curenții de aer sunt dirijați conform orientării generale a acestora. Astfel, la Predeal, direcțiile dominante sunt de la NV către SE, iar pe culoarul Branului de la NE spre SV, ceea ce coincide cu orientarea generală a acestuia. În sectorul estic al județului, pe câmpul depresionar al Bârsei, mișcările de aer care domină adirecția NE către SV, ceea ce coincide cu orientarea generală a văii Oltului (tabelul nr. 2-32). Sectorul vestic (Depresiunea, Făgărașului), fiind mai larg deschis spre NV și V, vânturile dominate pendulează pe aceste direcții, cu frecvență de 17, respectiv 13,9%.

Dacă pe culmile montane înalte vântul bate permanent, calmul înregistrându-se numai în proporție de 1,7%, în zonele joase, de la poalele munților, acesta este mult mai frecvent (25 și chiar 42%), evidențiind influențele de adăpost.

Direcțiile dominante ale vânturilor le revine și cea mai mare viteză medie anuală. Pe marile înălțimi viteza vântului depășește 7-8m/s, în timp ce în depresiuni înregistrează doar 2,53,5 m/s. Vitezele medii comportă creșteri accentuate în cursul primăverii, lunile mai-iunie fiind cele mai vântoase din cursul anului. Nu rare sunt cazurile când vârfurile alpine sunt supuse unor vânturi ce depășesc 25-30 m/s.

În afara vânturilor generale, datorită diferențelor locale de temperatură și presiune, ce apar între munte și depresiune, iau naștere mișcări locale ale aerului, cunoscute sub numele de brize. Ziua, când în depresiune se produce încălzirea cea mai accentuată, are loc ascendența aerului mai cald de-a lungul versanților, iar noaptea se deplasează în sens opus, de peste munte în depresiune. Prezența acestor deplasări locale ale aerului este confirmată de direcția de deplasare a fumului degajat de unitățile industriale, amplasate îndeosebi în Depresiunea Brașov, la contactul cu spațiul montan din sud.

Tabelul nr. 2-32 Frecvența vântului la Brașov (%)

Direcția

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

N

3,7

3,2

3,9

4,3

4,5

5,3

4,2

3,7

4,2

1,8

2,0

3,2

3,8

NE

11,0

12,8

10,1

14,4

11,1

11,2

8,6

9,2

11,3

9,2

7,8

6,0

10,4

E

10,3

7,0

8,9

13,3

10,3

5,2

4,3

3,5

6,1

8,0

9,8

10,6

8,5

SE

2,4

2,5

3,2

6,5

2,9

2,7

2,1

2,4

3,8

6,3

4,6

5,3

3,8

S

0,8

1,6

2,6

2,8

3,5

2,3

2,7

2,4

2,8

1,3

5,0

1,3

2,6

SV

1,4

5,6

9,0

6,5

9,4

10,8

11,0

11,8

8,5

11,3

13,0

6,0

8,9

V

4,0

7,9

7,3

5,9

8,2

8,4

8,7

4,6

4,4

3,0

6,3

2,7

6,0

NV

13,6

21,4

21,0

14,5

17,0

15,0

15,2

16,8

13,3

9,4

13,3

15,0

15,4

calm

51,4

38,0

30,1

31,0

33,1

39,2

43,2

45,5

45,5

46,1

38,0

46,1

40,6

Sursa: Prelucrarea datelor meteorologice' de la stațiile din județul Brașov

Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile meteorologice, Clima Romaniei, Editura Academiei Romane 2008

Pe versantul nordic al Făgărașului și estic al Perșanilor apar, în timpul primăverii, mișcări cu caracter foehnal, care implică și alte fenomene meteorologice. În Depresiunea Făgărașului, aceste mișcări foehnale, foarte frecvente dinspre sud, dinspre munți, sunt cunoscute sub numele de Vântul Mare, foarte frecvent primăvara, când, datorită temperaturii mai ridicate a masei de aer ce coboară, topește zăpada în numai câteva zile.

Figura nr. 2-21 Frecvența vântului în județul Brașov

Sursa: Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile din județul Brașov

Prelucrarea datelor meteorologice de la stațiile meteorologice, Clima Romaniei, Editura Academiei Romane 2008

În compartimentul estic al Depresiunii Brașovului, se manifestă un vânt local de ENE, derivat al Crivățului, denumit Nemira, care suflă cu viteză foarte mare, uneori depășind 20 m/s. Poate fi întâlnit pe tot parcursul anului, dar mai frecvent și cu viteză mai mare se simte iarna, când produce spulberarea zăpezii. Influența sa scade treptat spre vest, astfel încât pe șesul Bârsei aproape că nu se mai simte.

*

* *

În concluzie, deși ca structură climatică, județul Brașov formează o unitate bine individualizată, analiza principalelor elemente climatice evidențiază diferențieri majore de la un sector la altul. Temperatura și precipitațiile, vântul și umezeala aerului, nu sunt distribuite uniform. Ele se diferențiază sub influența particularităților geografice locale, a înălțimilor muntoase cu caracteristici proprii (altitudine mare, peste 1000 m în cele mai multe puncte, local chiar peste 2000-2200 m, masivitate mare, fragmentare redusă, declivitate accentuată etc.). Poziția principalelor trepte de relief în cadrul județului Brașov introduce cele mai mari modificări locale ale elementelor climatice, influențând condițiile specifice de dispersie a poluanților aerului.

2.5. Informații privind tipul de ținte care necesită protecție în zonă

Principalele ținte care necesită protecție sunt reprezentate de:

  • - populație - sănătate umană;

  • - mediul ca întreg (ecosisteme, clima, patrimoniu cultural, mediu construit).

În acest sens s-au adoptat de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene -Directiva 2008/50/ CE, iar la nivel național Parlamentul României - Legea 104/2011 - legi care au ca scop protejarea sănătății umane și a mediului ca întreg.

Implementarea Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 și a Planului de acțiuni pentru perioada 2014-2020, are ca scop îmbunătățirea stării de sănătate a populației României și reducerea inegalităților dintre județele țării precum și cu celelalte state europene.

Evoluția populației, conform prognozelor științifice, arată un declin demografic semnificativ pentru România. Astfel, până în anul 2050 declinul populației va fi aproximativ cu 25% față de populația actuală.

Tabelul nr. 2-33 Prognoza evoluției populației României în perioada 2010-2050

Anul

2010

2015

2020

2025

2050

variație abs. 2050/2010

variație 2050-2010

%

România (mii. loc.)

21.462,2

20.696,6

20.026,4

19.243,4

16.083,3

-5378,9

-25,10%

Sursa: Analiza demografică a Regiunii Centru. Disparități geodemografice.Tendințe și prognoze/ AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU - 2010)

Tabelul nr. 2-34 Structura populației pe medii de rezidență în județul Brașov

Locuințe

Nr. persoane

Diferența 2016 față de 2015

01.01.2015

01.01.2016

Județul Brașov

228137

630542

630807

265

Mediul Urban

169006

464314

463241

-893

Municipiul Brașov

111098

290771

290743

28

Municipiul Codlea

7871

26121

26068

-53

Municipiul Făgăraș

14895

40197

39953

-244

Municipiul Săcele

10210

35899

36028

129

Oraș Ghimbav

1991

5967

5972

5

Oraș Predeal

3439

5221

5176

-45

Oraș Râșnov

5321

17527

17698

171

Oraș Rupea

2074

6177

6161

-16

Oraș Victoria

3507

8857

8831

-26

Oraș Zărnești

8600

26677

26611

-66

Mediul rural

59131

166128

167566

1438

Sursa: Direcția Județeană de Statistică - Brașov

Tabelul nr. 2-35 Informații generale privind efectele indicatorilor monitorizați

Indicator

Sursa

Impact asupra sanatatii și mediului

Dioxid de sulf

Arderea combustibililor fosili, procese industriale

Boli ale sisitemului respirator, iritații oculare și ale faringelui. Depuneri acide.

Monoxid de carbon

Arderi incomplete

Cefalee, oboseală, pierderea cunoștinței, moarte.

Compuși organici volatili

Utilizarea solvenților, distribuția și arderea combustibililor

Cancerigeni, formarea ozonului troposferic.

Pulberi în suspensie

Arderea combustibililor fosili, surse naturale

Boli ale sistemului respirator și cardiac.

Ozon

Reacții fotochimice NOx și COV

Boli ale sistemului respirator, iritații oculare. Necroze ale plantelor.

Oxizi de azot

Arderea combustibililor fosili, procese industriale

Boli ale sistemului nervos, iritarea mucoasei oculare și nazale. Ploi acide, eutrofizare.

Sursa: Prelucrare date - ECO SIMPLEX NOVA

Pe baza rezultatelor evaluării calității aerului, se stabilesc zonele în care există o tendință de creștere a concentrației poluanților sau nu sunt respectate obiectivele de calitate ale aerului. În scopul menținerii și îmbunătățirii calității aerului, pentru a proteja populația și mediul ca întreg, în aceste zone se elaborează planuri de calitate a aerului prin care se stabilesc măsuri pentru atingerea valorilor limită sau ale valorilor țintă ale unui poluant.

La nivelul anului 2014, pentru județul Brașov, există următoarele date privind evoluția demografică:

  • -  sporul natural pe medii de rezidență, la 1000 locuitori: urban - 1; rural 1,7; total - 0,3;

  • -  durata medie a vieții: 76,64 ani;

  • -  durata medie a vieții pe medii de rezidență: urban: 77,35 ani; rural: 74,50 ani;

Sursa: INS Brașov

Repartiția mortalității generale, pe medii de proveniență (sursa INS) la 1000 locuitori, județul Brașov: urban 8,89; rural 10,27; total 9,58.

Tabelul nr. 2-36 Incidența bolilor asupra sănătății populației județului Brașov

Date de mortalitate

2015

2014

2013

Nr.

Nr.

Nr.

0

1

2

3

Mortalitate infantilă

58

57

65

Mortalitate infantilă prin boli respiratorii

8

15

19

Mortalitate generală total

6.377

6.139

6.070

Mortalitate prin afecțiuni respiratorii

289

197

171

Mortalitate prin afectțuni cardio-vasculare

3.431

3.309

3.318

Mortalitate prin tumori maligne

1.538

1.570

1.493

Mortalitate prin anomalii congenitale

19

18

14

Date de morbiditate

2015

2014

2013

Nr.

Nr.

Nr.

Morbiditate generală total

329.361

292.674

371.753

Morbiditate prin afecțiuni respiratorii

118.362

109.393

140.218

Morbiditate prin afecțiuni cardio-vasculare

23.335

18.684

26.178

Morbiditate prin tumori maligne

945

965

972

Morbiditate prin anomalii congenitale

291

271

317

Date de morbiditate specifică respirator

2015

2014

2013

Nr.

Nr.

Nr.

Morbiditate IACRS

77.725

74.705

100.101

Morbiditate prin pneumonie

8.073

6.228

7.118

Morbiditate prin bronșită și bronșiolită acută

18.387

15.943

19.892

0

1

2

3

Morbiditate prin bronșită cronică

551

486

574

Morbiditate prin emfizem

7

12

33

Morbiditate prin astm bronșic

666

506

952

Date de morbiditate specifică prin tumori maligne respiratorii

2015

2014

2013

Nr.

Nr.

Nr.

Morbiditate prin tumori maligne ale organelor respiratorii

98

92

94

Sursa : Institutului Național de Statistică - Brașov

Alte cauze de deces provocate de boli, raportate la 100.000 locuitori, conform INS, sunt redate mai jos, în ordinea impactului asupra sănătății umane.

Tabelul nr. 2-37 Incidența altor boli asupra sănătății populației județului Brașov

Cele mai frecvente boli care provoacă decese

Nr. decese

Mortalitatea prin boli cardiovasculare

541

Mortalitatea prin tumori

266

Mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv

70

Mortalitatea prin accidente

43

sursa : Institutului Național de Statistică -

Brașov


În ceea ce privește starea de sănătate, inegalitățile care apar sunt determinate de o serie de factori cum ar fi: socio - economice, de mediu, educațională, accesibilitatea la serviciile de sănătate ș.a.

Nivelul de îmbolnăvire a populației este „măsurat” prin indicatorul de morbiditate în corelare cu factorii care influențează reducerea numărului de îmbolnăviri.

Conform Strategiei naționale de sănătate 2014 - 2020 și a Planului de acțiuni pentru perioada 2014 - 2020 de implementare a strategiei rezultă următoarea situație:

Valorile mortalității generale, pe medii de proveniență:

Urban - 6,67%O    Rural - 11,39%O    Total - 9,44 %o

Din analiza totală a cauzelor de deces, 19 la număr, primele locuri aparțin bolilor:

  • -  cardiovaculare 599,63 - 675,15%oo

  • -  tumori 161,40 - 207,62%oo

  • -  aparat digestiv 37,9 - 55,3%oo

  • -  respiratorii 483,5 - 599,62%oo

  • -  endocrine - diabet zaharat 255,1 - 100000 locuitori (sursa INSP - CNSISP)

  • -  tuberculoză pulmonară - 45,3 - 1000000 locuitori (sursa INSP - CNSISP)

  • -  tumori maligne 288,2 - 1000000 locuitori (sursa INSP - CNSISP)


Figura nr. 2-22 Repartiția mortalității specific după principalele cauze de deces, niveluri comparative anii 2010 - 2014.

(Sursa INS)

Ariile cu sensibilitate în ceea ce privește expunerea populației sunt conturate în vecinătatea:

  • - obiectivelor industriale cu potențial ridicat de emisii

  • - obiectivelor de gestionare a deșeurilor

  • - artere cu trafic intens

  • - stații de epurare ape uzate.

Ariile sensibile în ceea ce privește biodiversitatea

Protecția și conservarea biodiversității reprezintă măsuri prioritare privind protecția mediului.

Principalele cauze ale pierderii constante a biodiversității o reprezintă schimbările produse în habitatele naturale.

Printre cauzele principale menționăm:

  • ♦       conversia terenurilor în scopul dezvoltării urbane, industrial, agricole, transport;

  • ♦       exploatarea carierelor;

  • ♦       exploatarea excesivă a pădurii;

  • ♦       poluarea și schimbările climatice

3. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

9

3.1. Descrierea modului de indentificare a scenariilor/măsurilor, precum și estimarea efectelor acestora

Metodologia de elaborare a Planului de menținerea a calității aerului conform H.G. nr. 257/2015:

- Capitolul III, Secțiunea a 3-a , art.36, art.37, art.38 și art.39

- Anexa 4 la această H.G.

Pentru elaborarea Scenariilor menționate în al H.G. nr. 257/2015 art. 37, alin. 2 și alin.3

5           *5

s-a pornit de la definirea acestora conturându-se următoarele caracteristici generale:

Scenariul se elaborează pentru măsuri grupate pe categorii de surse care vor include cuantificarea eficienței măsurilor și unde este posibil, indicatori de cuantificare a măsurii;

Fiecare scenariu, asociat unui poluant, va prezenta:

  • -  anul de referință pentru care este elaborată previziunea și cu care începe previziunea;

  • -  repartizarea surselor de emisie;

  • -  descrierea privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de referință;

  • -  niveluri ale concentrației/concentrațiilor și a numărului de depășiri ale valorii-limită și/sau valorii-țintă în anul de referință;

  • -  descrierea scenariului privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de proiecție;

  • -  niveluri ale concentrației/concentrațiilor așteptate în anul de proiecție;

  • -  niveluri ale concentrației/concentrațiilor și a numărului de depășiri ale valorii-limită și/sau valorii-țintă, acolo unde este posibil, în anul de proiecție;

  • -  măsurile identificate cu precizarea pentru fiecare dintre acestea a denumirii, descrierii, calendarului de implementare, a scării spațiale, a costurilor estimate pentru punerea în aplicare și a surselor potențiale de finanțare, a indicatorului/indicatorilor pentru monitorizarea progreselor.

Durata maximă a Planului de menținere a calității aerului este de 5 ani.

Identificarea scenariilor a avut la baă prevederile documentului ”Recomandări privind planuri sau programe care urmează să fie elaborate sub Directiva Cadru privind Calitatea Aerului 96/62/CE”1 editat în anul 2003 - prezentat de site-ul CE ca fiind de actualitate - și la Ghidul inventarului emisiilor de poluanți ai aerului EMEP/EEA - 20162, partea A, capitolul 8. Proiecții.

În formularea scenariilor s-au stabilit șapte ipoteze de lucru:

  • 1. Situația economică nu este destabilizată pe perioada de analiză;

  • 2. Efectele schimbărilor climatice implică modificări ale temperaturii și regimului

de precipitații

  • 3. Legislația în vigoare este implementată;

  • 4. Se respectă termenele de intrare în vigoare a noii legislații europene în calitate de Stat Membru, unde este cazul;

  • 5. Noile proiecte, instalații și activități se realizează în condițiile conformării cu prevederile legale;

  • 6. Sunt dezvoltate investiții cu impact asupra calității aerului

  • 7. Apar noi prevederi legislative mai restrictive cu impact asupra calității aerului;

Dintre cele șapte ipoteze, primele cinci sunt ipoteze fixe, comune și ultimele două sunt ipoteze de diferențiere.

În funcție de modul în care se integrează ipotezele, se pot contura două scenarii pentru anul de proiecție:

Scenariul de bază - reprezintă situația corespunzătoare unui an de proiecție în cazul dezvoltarii principalelor domenii de activitate cu efect asupra calității aerului (evoluția indicatorilor: trafic, rezidențiali, industrial, agricultură, etc) în care se implementează măsuri identificate în alte proiecte, planuri și strategii locale sau la nivel național, măsuri care decurg din aplicarea legislației naționale care transpune directive europene cu efect de reducere a emisiilor, până în anul de proiecție 2022, în vederea menținerii calității aerului și a calității mediului în ansamblul său.

Scenariul de proiecție - reprezintă situația corespunzătoare unui an de proiecție în cazul dezvoltarii principalelor domenii de activitate cu efect asupra calității aerului (evoluția indicatorilor: trafic,rezidențiali, industrie, agricultură, etc) în care se implementează măsuri suplimentare (față de măsurile identificate in scenariul de bază) cu impact în reducerea emisiilor și/sau măsuri care sunt incluse în scenariul de bază și care necesită suplimentări în ceea ce privește valoarea indicatorilor, în vederea menținerii calității aerului și a calității mediului în ansamblul său.

Diferențierea celor două scenarii pe baza ipotezelor 6 și 7 este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. 3-1 Ipoteze și elemente de diferențiere a scenariilor

Ipoteze și elemente de diferențiere

Scenariul de bază

Scenariul de proiecție

Ipoteza 6. Sunt dezvoltate investiții cu impact asupra calității aerului

DA

DA

Ipoteza 7. Apar noi prevederi legislative, mai restrictive, cu impact asupra calității aerului

NU

DA

Surse și măsuri

9

surse noi în principalele domenii de activitate

surse noi în principalele domenii de activitate

evoluția indicatorilor de

creșterea indicatorilor de

calitate pe domenii

calitate pe domenii

măsuri de menținere/reducere a valorilor indicatorilor de calitate

măsuri de menținere/reducere a valorilor indicatorilor de calitate

măsuri suplimentare de reducere a valorii indicatorilor

Se consideră că atingerea obiectivelor din Planul de menținere a calității aerului, se pot realiza prin promovarea Scenariului de bază în care:

- sunt descrise măsurile propuse,

- sunt furnizate informații privind : - sursa de emisii,

- indicatorul propus pentru monitorizare,

- autoritatea responsabilă,

- costurile estimate,

- calendarul aplicării.

> Estimarea efectelor măsurilor propuse pentru menținerea/ reducerea nivelului de calitate a aerului

Măsurile propuse pentru menținere/reducere vizează categoriile de activități identificate a exercita impact negativ asupra calității aerului, și anume:

- Transport - trafic rutier

- Energie - încălzirea în sectorul rezidențial și instituțional/comercial

- Alte surse - respectiv terenuri agricole și zone forestiere degradate

Tabelul nr. 3-2 Măsuri și efecte asupra calității aerului în județul Brașov - An proiecție 2022, Scenariul de bază

COD

MAS

URA

MĂSURA

EFECTE

TRANSPORT

Reducere emisii (t/an)- Scenariul de bază

PM2,5

47.651

C6H6

NE

PM10

55.971

Pb

0.029

NOx

1237.691

As

0

SO2

0

Cd

0.001

CO

929.99

Ni

0.002

T1

Extinderea /modernizarea arterelor de circulație

Îmbunătățirea calității suprafețelor de rulare pentru traficul rutier și pentru asigurarea fluentei traficului și emisiilor datorate frecării prin: asfaltări drumuri județene, de străzi, reparații ale rețelor deteriorate, utilizarea materialelor rezistente pentru acoperiri.

Reducerea emisiilor din resuspensie și uzură carosabil, cauciucuri, frâne

Creșterea vitezei medii de deplasare

T2

Creșterea mobilității durabile la nivelul centrelor urbane din județ:

Reabilitare rețelei stradale, inclusiv a intersecțiilor, podurilor și trotuarelor, din localitățile urbane ale județului;

Reducerea nvelului emisiilor rezultate din trafic

Creșterea vitezei medii de deplasare prin fluidizare trafic

Prin alplicarea măsurilor se reduc emisiile din resuspensie, uzură carosabil, cauciucuri, frâne

Se fluidizează traficul prin eliminarea ambuteiajelor

T3

Creșterea mobilității durabile la nivelul centrelor rurale din județ:

Reabilitarea drumurilor comunale și a străzilor/ulițelor, inclusiv a intersecțiilor, podurilor, podețelor și trotuarelor, din localitățile rurale ale județului

Reducerea emisiilor din resuspensie și uzură carosabil

Reducerea de particule în suspensie fracția PM10 prin creșterea vitezei medii de deplasare

Fluidizare traffic, reducere emisii associate traficului rutier

T4

Înnoirea parcului auto cu durata de viață depașită cu autovehicule cu consum redus de combustibil

Reducere nivel emisii prin înlocuirea autovehiculelor cu norme de poluare inferioare EURO 5

T5

Mijloace alternative de mobilitate

Îmbunătățirea calității rețelei pietonale, inclusiv reabilitatrea trotuarelor, a indicatorilor și unele proiecte de amenajare pentru pietoni/spații comune

Potențial de reducere a traficului local și impliccit al nivelului emisiilor de poluanți

T6

Eficientizarea sistemului de management al locurilor de parcare

- Potențial de reducere a traficului local și al aglomerației

Reducere nivel emisii prin eliminare timpi de funcționare în gol

ENERGIE

Reducere emisii (t/an) - Scenariul de bază

PM2,5

71.253

C6H6

0

PM10

83.1454

Pb

0.00975

NOx

93.4336

As

0

SO2

6.1698

Cd

0.00065

CO

886.29385

Ni

0.0013

E1

Eficientizare energetică și reducerea consumului de combustibili prin reabilitare termică a clădirilor și modernizare instalații de încălzire aflate în administrarea primăriilor, utilizând tehnologii de construcții inteligente

Prin realbilitare termică clădiri și modernizarea instalațiilor de încălzire se reduce consumul de combustibil fosil.

Se eficientizează procesul de ardere și se reduce nivelul emisiilor specifice

E2

Eficientizarea energetică prin extindere rețele distribuție gaze naturale

Are loc o reducere a consumului de combustibili solizi sau lichizi fosili și implicit o scădere a nivelului emisiilor de gaze de ardere

E3

Eficientizarea rețelelor de iluminat

Asigurarea unui iluminat strdal și pietonal în condiții de securitate individualoă și colectivă.

Reducerea consumului de energie și realizarea de economii la bugetul local

ALTE SURSE - terenuri agricole și zone forestiere degradate

Reducere emisii (t/an) -Scenariul de bază

PM2,5

38.367

C6H6

0

PM10

44.7706

Pb

0.00525

NOx

50.3104

As

0

SO2

3.3222

Cd

0.00035

CO

477.23515

Ni

0.0007

A1

Întreținerea spațiilor verzi și consolidare terenuri degradate

Suprafața totală terenuri degradate și neproductive 7303 ha în Județul Brașov

Retenția particulelor în suspensie (PM10, PM2,5) și reducerea emisiilor rezultate din trafic.

Retenția particulelor și reducerea emisiilor de poluanți rezultați din activitatea de încălziore din sectorul rezidențial.

Reducerea emisiilor de particule rezultate din procese de erodare, protejarea mediului natural degradat și reconversia lui.

A2

Campanii de informare , educare și conștientizare

A3

Traminguri

Stabilirea anului de referința și a anului de proiecție s-a realizat în funcție de prevederile legislației și ghidurilor naționale și europene, astfel:

   Anul de referință al Planului de menținere a calității aerului este - 2013

  •     Anul de proiecție al Planului de menținere a calității aerului este - 2022 (5 ani de la aprobarea Planului)

  •    Durata Planului de menținere este de 5 ani

3.2. Analiza situației privind calitatea aerului la momentul inițierii planului de menținere a calității aerului

3.2.1. Evaluarea calității aerului pe baza de măsurări

Monitorizarea nivelului calitativ al aerului s-a realizat prin măsurări în punct fix -monitorizare automată continuă și măsurări indicative - monitorizare manuală.

- măsurări prin puncte fixe efectuate de APM Brașov prin:

-  stațiile automată din sistemul RNMCA,

- măsurări în regim de 24 h , la sediul APM Brașov

3.2.1.1. Stații de măsurare. Rețeaua Națională de Monitorizare.

Monitorizare automată - s-a efectuat prin 5 stații, amplasate în Aglomerarea Brașov, în zone reprezentative:

Tabelul nr. 3-3 Informații generale cu privire la stațiile de monitorizare a calității aerului

Codul statiei

Localiza re

Tipul statiei

Coordonate geografice

Altitudine

(m)

Raza ariei de reprezenta tivitate

Mediul inconjurator local/ morfologia peisajului

Alte informatii relevante

latitudine

longitudine

Tipului zonei

Caracterizar ea zonei

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

BV1

b-dul

Calea

Bucuresti

Trafic

45°64'

25°63'

600

10 - 100 m

Urbana

Rezidential si comercial

Statia este amplasata langa trotuar la cca 5 m de Bdul Calea Bucuresti si cca 1 km de intersectia cu Bdul Saturn cele mai apropiate obstacole fiind blocurile de locuinte de pe Bdul Calea Bucuresti (cca 100m)

BV2

Str

Castanilor

Fond urban

45°65'

25°60'

570

1-5 km

Urbana

rezidential

Statia este amplasata langa trotuarla peste 25 m de intersectia str. 13 Decembrie - str.Iuliu Maniu- str. Castanilor in zona cu cladiriadministrative si rezidențiale cea mai apropiata fiind la cca 20 m. Directia predominanta a vantului este NE si N

BV3

Bdul Garii

Trafic

45°66'

25°62

565

10-100 m

Urbana

Rezidential si comercial

Statia este amplasata langa trotuarla peste 100 m de intersectia Bdul Garii - Bdul Victoriei in zona cu cladiri comerciale si rezidențiale cea mai apropiata fiind la cca 10 m. Directia predominanta a vantului este NV

BV4

Comuna

Sanpetru

Fond suburban

45°72'

25°62'

518

25-150 km

Suburbana

agricola

Statia este amplasata la iesirea din comuna Sanpetru in zona cu cladiri rezidențiale ( case cu un nivel), cea mai apropiata fiind la cca 50 m. Directia predominanta a vantului este VNV si ENE

BV5

Bdul Al.

Vlahuta

industrial

45°65'

25°63'

580

100m - 1 km

urbana

rezidential

Statia este amplasata laga trotuar la cca 5m de Bdul Al. Vlahuta cele mai apropiate obstacole fiind blocurile de locuinta (10 etaje) de pe bdul Al. Vlahuta la cca 100m. Directia predominanta a vantului este NE

EM1

Comuna Fundata

EMEP

45°43'

25°27'

1350

Monitorizează și evaluează poluarea aerului în context transfrontier la lungă distanță

Tabelul nr. 3-4 Poluanții și parametrii meteo monitorizați continuu

Statia de monitorizare

Poluanti monitorizați

Parametri meteo

Statia BV1

SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 , benzen, toluen, etilbenzen, m,p,o xilen

Nu se monitorizeaza

Statia BV2

SO2, NO, NO2, NOx, O3, CO, PM2,5 , PM10, benzen, toluen, etilbenzen, m,p,o xilen

Direcția vântului, Viteza vântului, Presiunea aerului, Umiditatea relativă, Temperatura aerului, Radiația solară, Precipitații

Statia BV3 ,BV4 , BV5

SO2, NO, NO2, NOx, O3, CO, PM10, benzen toluen, etilbenzen, m,p,o -xilen

Statia EM1

SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10, benzen, toluen, etilbenzen, m,p,o- xilen

  • 3.2.1.2. Anul de referință - 2013

5

Monitorizare automată - s-a efectuat prin 5 stații amplasate în aglomerarea Brașov, stația BV1 , stația BV3, stația BV2 , stația BV5 , stația BV4

Pulberile în suspensie PM10 și PM2,5

Figura nr. 3-2 Evoluția mediilor zilnice de PM10

Sursa : Raportul privind starea mediului în județul Brașov pentru anul 2013 - APM Brașov

Tabelul nr. 3-5Numărul depășirilor valorii limită zilnice pentru sănătatea umană

Stația automata

BV1

BV3

BV4

Număr zile

11

12*

7

*Cele mai mari valori s-au inregistrat la statia BV3

Figura nr. 3-3 Evoluția mediilor lunare de PM10

Sursa : Raportul privind starea mediului în județul Brașov pentru anul 2013 - APM Brașov

  • -  Valorile înregistrate în perioada de vară au fost mai mici comparativ cu perioada de iarnă

  • -  Valorile cele mai mari au fost înregistrate în zonele cu trafic intens.

  • -  În perioada august - decembrie regimul scăzut al precipitațiilor a condus la creșterea nivelului concentrațiilor.

Nivelul concentrațiilor medii anuale a fost pus în evidență prin valori situate sub VL pentru protecția sănătății umane.

Tabelul nr. 3-6 Valorile concentrației medii anuale de PM10

Stația monitorizare

BV1

BV3

BV4

2013

22,5 |ig/mc

25,3 |ig/mc

17,6 |ig/mc

Fracția PM2,5 a fost monitorizată la stația de fond urban BV2 și a fost determinată gravimetric din pulberile în suspensie.

La nivelul anului 2013 : - valoarea medie anuală de 13,3 |ig/mc s-a situat sub valorile limită (VL).

- În anul de referință 2013, nu au fost înregistrate depășiri ale pragului de informare de 180 gg/m3 și a pragului de alertă de 240 gg/m3 la stațiile de monitorizare din Brașov.

  • -  Concentrațiile de O3 prezintă valori mai mari în perioada martie - septembrie, când au fost condiții prielnice formării ozonului troposferic. La stația de fond suburban BV4, unde au fost condiții propice formării ozonului, s-au înregistrat cele mai mari valori medii orare. La stațiile din Brașov, unde O3 contribuie la oxidarea poluanților primari, valorile înregistrate au fost mai mici.

  • -  Valorile concentrației medii anuale de O3 au prezentat la nivelul anului 2013, valori de:

Stația BV2 Stația BV3 Stația BV4 14,3 gg/mc 13,1 gg/mc 51,5 gg/mc

Figura nr. 3-6 Evoluția concentrației maxime lunare a mediilor orare de NO2

Sursa : Raportul privind starea mediului în județul Brașov pentru anul 2013 - APM Brașov

- Valorile medii orare înregistrate la stațiile de monitorizare în anul 2013, sunt mai mici decât pragul de alertă pentru NO2 de 400 gg / m3 și valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane de 200 pg / m3, cu o excepție. Concentrațiile cele mai mari au fost înregistrate în perioada rece (ianuarie, februarie, noiembrie, decembrie) fiind cauzate de condițiile locale - condiții meteo și emisie - care au favorizat acumularea

- Concentrațiile de NO2 prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval îngust în perioada martie - septembrie.

În ceea ce privește evoluția mediilor orare, traficul rutier este principala sursă de emisii a oxizilor de azot.

Valorile concentrațiilor medii anuale de NO2 au fost de:

  • -  51,3 pg/mc - BV2 - peste VL

  • -  34,3 pg/mc - BV3 - sub VL dar peste PSE

Concentrațiile de NO2 provin din emisii directe, din trafic dar și din reacții chimice din atmosferă, în principal între NO și O3.

Tabelul nr. 3-7 Număr depășiri PIE, PSE și VL

Statia de monitorizar e

Captur a de date valide

Numar de depasiri PIE=100gg/mc

Numar de depasiri PSE=140gg/mc

Numar de depasiri VL=200gg/mc

înregistra t

Permi

s

înregistra t

Permi

s

înregistra t

Permi

s

BV2

87,3%

556

18

58

18

1

18

BV3

87,4%

20

18

0

18

0

18

  • -  La stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov au fost înregistrate valorile medii orare mai mici decât valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane de 350 |ig/m3 și pragul de alertă pentru SO2 de 500 |ig/m3.

  • -  Valorile maxime ale mediilor orare au fost înregistrate în perioada martie - aprilie, fiind cauzate de condițiile locale - topografie, emisie și condiții meteo - care au favorizat acumularea SO2 pentru scurt timp

  • -  Valorile medii zilnice înregistrate în anul 2013 sunt mai mici decît valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane de 125 |ig/m3, valoarea pragului superior de evaluare raportat la valoarea limită zilnică de 75gg/m3 și pragul inferior de evaluare raportat la valoarea medie zinică de 50 |ig/m3.

  • -  Cele mai mari valori au fost înregistrate în perioada martie - aprilie.

Concentrațiile medii anuale s-au concretizat prin valori situate în toate cele 5 stații de monitorizare sub limitele admise:

Stația BV1       Stația BV2       Stația BV3       Stația BV4       Stația BV5

5,6 gg/mc       4,0 gg/mc       6,7 gg/mc       6,4 gg/mc       6,4 gg/mc

  • -  Valorile maxime zilnice ale mediei pe 8 ore sunt mai mici decât VL de 10 mg/mc

  • -  Cele mai mari valori s-au înregistrat iarna (februarie) dar au fost mai mici decât PIE (prag inferior de evaluare)

  • -  Concentrațiile de CO prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval îngust în perioada martie - septembrie.

  • -  La stațiile de trafic au fost înregistrate valorile cele mai mari.

La nivelul anului 2013 concentrațiile medii anuale au valori mici la toate cele cinci stații de monitorizare:

Stația BV1       Stația BV2       Stația BV3       Stația BV4       Stația BV5

0,23 mg/mc     0,44 mg/mc     0,33 mg/mc     0,32 mg/mc     0,30 mg/mc

- În timpul iernii concentrația de benzen este mai ridicată, încălzirea rezidențială fiind o sursă pentru bezenul prezent în aerul ambiental.

Concentrațiile medii anuale au prezentat valori scăzute la toate cele 5 stații de monitorizare, situându-se sub VL anuală de 5 |ig/mc sub PSE de 3,5 |ig/mc.

Stația BV1

Stația BV2

Stația BV3

Stația BV4

Stația BV5

1,7 ig/mc

2,3 ig/mc

2,2 ig/mc

2,0 ig/mc

1,9 ig/mc

- Concentrația medie lunară de metale grele la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov a avut o evoluție similară, valorile înregistrate fiind mici, astfel că metalele grele nu exercită efecte asupra stării de sănătate a populației.

Metalele grele au fost determinate prin prelevarea fracției PM10 din pulberile în suspensie.

Concentrațiile medii anuale de metale grele Pb, Ni, Cd au fost puse în evidență de valorile situate sub valorile țintă.

Stația BV3 - Pb 0,0161 |ig/mc   Stația BV4 - Pb 0,0087 |ig/mc

  • -  Ni 3,80 ng/mc                   -  Ni 2,80 ng/mc

  • -  Cd 0,70 ng/mc                    -  Cd 0,29 ng/mc

3.2.1.3. Anul inițierii planului - 2015

Monitorizarea nivelului calitativ al aerului în anul inițierii planului 2015 s-a realizat prin măsurări în punct fix - monitorizare automată continuă și măsurări indicative -monitorizare manuală.

Monitorizare automată - s-a efectuat prin 5 stații amplasate în aglomerarea Brașov: stația BV1 , stația BV3 , stația BV2 , stația BV5 , stația BV4 ; nivelul calitativ al aerului sa caracterizat prin:

  • nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limită anuale pentru:

  • -   pulberile în suspensie fracția gravimetrică PM10;

  • -   Pb din pulberile în suspensie fracția gravimetrică PM10;

  • -   Cd din pulberile în suspensie fracția gravimetrică PM10;

  • -   Ni din pulberile în suspensie fracția gravimetrică PM10.

  • s-au înregistrat valori mici ale concentrațiilor medii anuale pentru monoxidul de carbon

(CO).

  • la stația de monitorizare de fond suburban din Sânpetru s-au înregistrat valori mici ale concentrațiilor medii anuale pentru dioxidul de sulf (SO2).

  • valoarea cea mai mare a concentrațiilor de ozon s-a înregistrat la stația de monitorizare de fond suburban din Sânpetru. Concentrațiile de ozon sunt, în general, mai mari în zonele suburbane, pe direcția predominant a vântului dinspre zona urbană, unde există concentrații mari de precursori (oxizi de azot, compuși organici volatili, monoxid de carbon). Acest lucru se datorează faptului că la distanțe scurte de surse de NOx, cum este cazul stațiilor urbane și de trafic, ozonul este consumat chimic de NO emis.

nu sunt prezentate alte date referitoare la concentrațiile medii anuale pentru NO2, SO2, O3 și C6H6 deoarece din motive tehnice (echipamente defecte), nu există date sau datele colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011.

Evoluția concentrațiilor medii anuale de PM10, Pb, Cd, Ni, CO, SO2, O3 sunt prezentate grafic în figura nr.3-16.









Figura nr. 3-16 Evoluția concentrațiilor medii anuale (2015)

Sursa de informații: Baza de date APM BRAȘOV, Raport privind starea mediului în județul Brașov pentru anul 2015

3.2.1.4. Tendințe privind concentrațiile poluanților atmosferici în perioada 2010 - 2016

50, - Evoluția concentrațiilor medii anuale înregistrate la

In perioada 2010 - 2016 , tendința înregistrată la stațiile de monitorizare din Brașov este de menținere a concentrației medii anuale la valori scăzute pentru indicatorul dioxid de sulf. În perioada 2010 - 2016 la unele dintre stațiile de monitorizare nu sunt prezentate date referitoare la concentrațiile medii anuale de SO2, deoarece din motive tehnice (echipamente defecte) nu existat date sau captura de date este insuficientă.

Figura nr. 3-18 Evoluția concentrațiilor medii anuale de NO2 în perioada 2010 - 2016

Sursa: Raport privind starea mediului în județul Brașov pentru anul 2016, APM Brașov

În perioada 2010 - 2016 la unele dintre stațiile de monitorizare nu sunt prezentate date referitoare la concentrațiile medii anuale de NO2, deoarece din motive tehnice (echipamente defecte) nu existat date sau captura de date este insuficientă.

În perioada 2010 - 2016 la stațiile de monitorizare din Brașov, au fost înregistrate depășiri ale valorii medii anuale de NO2. Din acest motiv municipiul Brașov este declarat zonă de gestionare a calității aerului pentru indicatorul NO2.

PM10 - Evoluția concentrațiilor medii anuale

Figura nr. 3-19 Evoluția concentrațiilor medii anuale de PM10 în perioada 2010 - 2016

Sursa: Raport privind starea mediului în județul Brașov pentru anul 2016, APM Brașov

In perioada 2010 - 2016, tendința înregistrată la stațiile de monitorizare din Brașov este de menținere a concentrației medii anuale sub valorile limită pentru indicatorul PM10.

In perioada 2010 - 2016, tendința înregistrată la stațiile de monitorizare din Brașov este de menținere a concentrației medii anuale sub valorile limită pentru indicatorul PM2,5. In anii 2011 și 2015, din motive tehnice captura de date a fost insuficientă pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii nr. 104/2011.

Figura nr. 3-21 Evoluția concentrațiilor medii anuale de ozon în perioada 2010 - 2016

Sursa: Raport privind starea mediului în județul Brașov pentru anul 2016, APM Brașov

In perioada 2010 - 2016 , tendința înregistrată la stațiile de monitorizare din Brașov este de menținere a concentrației medii anuale la valori scăzute pentru indicatorul ozon. În perioada 2010 - 2016 la unele dintre stațiile de monitorizare nu sunt prezentate date referitoare la concentrațiile medii anuale de ozon, deoarece din motive tehnice (echipamente

In perioada 2010 - 2016 , pentru indicatorul benzen tendința înregistrată la stațiile de monitorizare din Brașov este de menținere a concentrației medii anuale la valori scăzute, mai mici decât valoarea limită. În perioada 2010 - 2016 la unele dintre stațiile de monitorizare nu sunt prezentate date referitoare la concentrațiile medii anuale de benzen, deoarece din motive este insuficientă.


In perioada 2010 - 2016, pentru indicatorul CO tendința este de menținere a concentrației medii anuale la valori scăzute, mai mici decât valoarea limită. În perioada 2010 - 2016 la unele dintre stațiile de monitorizare nu sunt prezentate date referitoare la concentrațiile medii anuale de CO, deoarece din motive tehnice (echipamente defecte) nu existat date sau captura de date este insuficientă.


In perioada 2010 - 2016 , pentru indicatorul Pb tendința este de menținere a concentrației medii anuale la valori scăzute, mai mici decât valoarea limită.

Ni - Evoluția concentrațiilor medii anuale înregistrate la


  • 3.2.2. Evaluarea nivelului indicatorilor de calitate a aerului prin tehnici de modelare

3.2.2.1. Programul pentru modelarea dispersiei poluanților în aer

Pentru modelarea dispersiei poluanților în aer a fost utilizat programul AERMOD View dezvoltat de firma Canadiană Lakes Environmental. Programul conține un pachet complet de modelare a dispersiilor care încorporează într-o singură interfață modele: ISCST3, ISC-PRIME și AERMOD, utilizate pe scară largă în evaluarea concentrațiilor poluanților și depunerilor provenite de la diverse surse.

Modelele încorporate au fost dezvoltate de Agenția de Protecția Mediului din Statele Unite (US EPA) și sunt recunoscute pe plan mondial.

AERMOD este bazat pe un model de pană staționară. În stratul limită stabil distribuția concentrațiilor este considerată gaussiană atât în plan orizontal, cât și în plan vertical. În

stratul limită convectiv, distribuția în plan orizontal este considerată gaussiană, iar distribuția verticală este descrisă cu o funcție de densitate de probabilitate bi-gaussiană. AERMOD ia în calcul așa-numita "pană ascensională", prin care o parte a masei unei pene generate de o sursă se ridică și rămâne în apropierea părții superioare a stratului limită, înainte de a se amesteca în stratul convectiv limită. AERMOD urmărește de asemenea orice pană care penetrează în stratul stabil înalt, permițându-i apoi să reintre în stratul limită când și dacă este cazul.

Programul permite specificarea și construcția unor modele grafice pentru obiectele considerate (surse, clădiri, receptori) cu posibilitatea modificării caracteristicilor acestora precum și a adăugării unor adnotări și inserării unor hărți pentru o vizualizare și o identificare cât mai ușoară a sursei cu specificarea înălțimii și a tipului de teren.

Modelul AERMOD (AMS/EPA Regulatory Model)

Modelul reglementeaza stare staționară prin trei componente separate:

  • - AERMOD (pentru modelarea dispersiei),

  • - AERMAP (preprocesor topographic AERMOD)

  • - AERMET (preprocesor meteorologic ARMOD).

3.2.2.2. Programul pentru modelarea dispersiei din trafic - CALRoads View:

Este un pachet de modelare a dispersiei de aer pentru estimarea calității aerului poluanților lângă șoselele. CALRoads View combină următoarele surse mobile de dispersie a aerului într-o singură interfață grafică integrată: CALINE4, CAL3QHC și CAL3QHCR. Aceste modele ale Agentiei de mediu din SUA sunt utilizate pentru estimarea concentrațiilor de poluare a aerului de monoxid de carbon (CO), dioxid de azot (NO2), pulberi în suspensie (PM10, PM2,5) și alte gaze inerte provenite de la autovehicule de mers în gol sau în mișcare.

  • -     CALINE4 : prezice concentrațiile în aer de monoxid de carbon (CO), dioxid de azot (NO2) și particule suspendate in apropiere de sosele. Opțiunile sunt disponibile pentru modelarea lângă intersecții, parcări, autostrăzi suspendate sau normale și canioane.

  • -     CAL3QHC : estimează concentrațiile totale de poluanți atmosferici (CO sau PM), in apropiere de autostrăzi pentru vehicule în mișcare sau cele de merg în gol. Acest model estimează, de asemenea, lungimea cozilor formate de vehiculele aflate in relanti in intersecțiile semnalizate.

  • -     CAL3QHCR : este o versiune îmbunătățită a CAL3QHC, care poate procesa până la un an date meteorologice din ora in ora.

Inventarul de trafic orar utilizat în modelare, a fost prelucrat din inventarul privind traficul mediu zilnic anual pe drumuri naționale/județene , trafic mediu anual pe drumuri naționale (CESTRIN - recensământ 2015).

  • - Nivelul emisiilor au fost calculate pe baza factorilor de emisie din EMEP/EEA editia 2016

  • - 1A3bi-iv Road Transport, utilizând formula de calcul:

Ei = Ej (Em (FCj,m x EFij,m))

Ei = emisia de poluant i [ g ] ,

FCJ , m = consumul de combustibil al vehiculului categoria j folosind combustibil m [ kg]

EFi , j, m = consumul specific de combustibil Factor de emisie a poluantului i pentru vehicul categoria j și m combustibil [ g / kg ] .

3.2.3. Evaluarea nivelului de fond regional total, natural și transfrontier

Tabelul nr. 3-8 Nivel fond regional pentru zona Brașov și aglomerarea Brașov*

Zona/Aglomerare

SO2

NO2

NOx

CO

C6H6

PM10

PM2.5

As

Cd

Ni

Pb

conc. de fond regional

conc. de fond regional

conc. de fond regional

conc. de fond regional

conc. de fond regional

conc. de fond regional

conc. de fond regional

conc. de fond regional

conc. de fond regional

conc. de fond regional

conc. de fond regional

pg/mc

pg mc

pg mc

pg mc

pg mc

pg/mc

pg/mc

ng/mc

ng/mc

ng/mc

ng/mc

Zona

Brașov

3,949

10,415

11,359

476,341

0,155

20,080

16,276

0,899

0,227

0,577

23,152

Aglomerare

Municipiul

Brașov

3,426

*

*

292,438

0,199

18,589

15,145

0,677

0,162

0,500

4,774

Sursa: ANPM

*Pentru aglomerarea Brașov excepție indicatorii NO2, NOx

3.2.4. Evaluarea nivelului de fond urban: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontier

Evaluarea creșterii nivelului de fond urban s-a realizat prin tehnici de modelare:

  • A) La nivel de județ și Aglomerarea Brașov pentru următoarele tipuri de surse și activități:

  • -  surse staționare - industrie inclusiv producere energie termică și electrică

  • -  surse mobile - transport rutier

  • -  surse de suprafață - energie - consum rezidențial și instituțional (consum combustibili - gaz natural, GPL, cărbune/ lemn)

  • B) La nivel de UAT-uri, respectiv : municipiile Săcele, Făgăraș și Codlea și orașele Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav și Predeal. Victoria pentru:

  • -  surse staționare - industrie inclusiv producere energie termică și electrică.

Evaluarea creșterii nivelului de Fond Urban Județul Brașov

Tabelul nr. 3-9 Evaluarea creșterii nivelului de FOND URBAN județul Brașov - an referinta 2013

TIP

FOND / INDICAT

OR

Perioada de mediere

UM

TIP ACTIVITATE

SURSE STATIONARE

SURSE DE SUPRAFATA

SURSE MOBILE

ENERGIE( CONSUM REZIDENTIAL, INSTITUȚIONAL)

TRANSPORT RUTIER

INDUSTRIE

GAZE NATURALE

GPL

CARBUNE/ LEMN

FOND URBAN

SO2

1 an

pg/m3

0,07

0.32683

0.00004

0.0696

0

NO2

1 ora

pg/m3

195.52

1 an

pg/m3

0,543837

0,660124

0.000007

0.002439

8.2565

NOx

1 an

pg/m3

1,009983

4.25

0.000013

0.00453

12.000000

PM10

1 an

pg/m3

1,75852

0.32683

0

0.03835

17.087488

PM2,5

1 an

pg/m3

0,0001

0.33747

0

0.00006

0

CO

8 ore

mg/m3

0,03

0.0196586

3E-08

0.00058111

1.8003794

Pb

1 an

y.g/m3

0,0001

0.00064

0

0.00001

0

As

1 an

ng/m3

0,02

0.06

0

0

0

Cd

1 an

ng/m3

0,1

0.34

0

0

0

Ni

1 an

ng/m3

0,1

0.64

0

0

0

C6H6

1 an

gg/m3

0

0

0

2,3

1,7

Nota :

- La modelarea matematică au fost folosite emisiile din Anexa 4 an referință 2013 puse la dispoziție de către ANPM, COPERT 2013.

- Anexa 4 si COPERT 2013 nu prezintă date privind indicatorii NO2 , C6H6

  • -   Pentru indicatorul C6H6 - au fost folosite informațiile rezultate din măsurătorile la stațiile de monitorizare (sursa Raport privind starea mediului in județul Brașov anul 2013, APM Brașov), pentru surse mobile - datele privind emisiile în județul Brașov, perioada 2010 - 2014 - ANPM (tabel 2-1)

  • -   concentrațiile înscrise în tabel sunt specifice arealului cu funcțiune de locuire

> Evaluarea creșterii nivelului de Fond Urban JUDEȚUL BRAȘOV - activitate industrială

? 11






Figura nr. 3-28 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator SO2

Figura nr. 3-29 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator NOx


PftOjtCT TITU;

Indicator PM10

Fond Urban - Județul Brașov

v -



Figura nr. 3-32 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator PM2,5


Figura nr. 3-33 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator As




E"71

IE-05             3.0E-O5

4.0E-05

5.0E-O5

60E-O5

7.0E-05


sojhos

42

COMPAS Y SAWt:

ECO SIMPLEX NOVA

HtCtMORS:

50625

(ț) ECO 8IMPLEX NOVA

OJlPUf Wfc Concentratlon

1:439,844

0hM___,^l0kni

MAK

8.0E-04 ugitn*3

HttUtCtua:

2013


Figura nr. 3-34 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator Cd

Figura nr. 3-35 Creștere nivel Fond urban - activitate industrială - indicator Ni


SOUMX&

42

COMPANV rUMt:

ECO SIMPLEX NOVA

uemons:

50625

(9' ECO SIMPLEX NOVA

ourruf wt:

Concentratlon

1426.162

0^—^_^1O Km

UAJC

7.0E-05 ugfm*3

WttJJtCtNCk

2013


Figura nr. 3-37Crestere nivel Fond urban - consum rezidențial GN - indicator SO2

Figura nr. 3-38 Crestere nivel Fond urban - consum rezidetial GN - indicator NOx


M

ECUSWaWtNUVA

moa

•Jtfugta'l

2013



N

ECU SM*LE* NUVA

IMUN

urrnw

> %»

CMXMvnUcn

i-UTupcj

2013



Figura nr. 3-41 Crestere nivel Fond urban - consum


rezidential GN - indicator PM2,5


Figura nr. 3-42 Crestere nivel Fond urban - consum


rezidential GN - indicator Ni



ECU SJUA’LEJ» WUVA

MMN

Cicormtkin

»-»•                 cjbxtc

1^—_^T||.

CXC«*CMn*j

2013




Figura nr. 3-44 Crestere nivel Fond urban - consum

rezidential GN - indicator Cd


Figura nr. 3-45 Crestere nivel Fond urban - consum rezidential GN - indicator Ni



1

tCU SMlfel MUVA

S4W

trtJM

1XC4Î «MU

2013



i

teu SM*ltX NUVA

X24M

uretw

CMXMvnuon

b*

2013


Figura nr. 3-46 Creștere nivel Fond urban consum rezidențial GPL - indicator SO2

Figura nr. 3-47 Crestere nivel Fond urban consum rezidențial GPL - indicator NOx

Figura nr. 3-48 Crestere nivel Fond urban consum rezidențial GPL - indicator CO



Figura nr. 3-49 Creștere nivel Fond urban consum rezidențial lemn - indicator SO2

Figura nr. 3-50 Crestere nivel Fond urban consum rezidențial lemn - indicator NOx

Figura nr. 3-51 Crestere nivel Fond urban cosum rezidențial lemn - indicator CO



a

teu 9RM*LtX NOVA

>JUM

”»•                 I314SJ

’**

UWλ|re‘;

2013


Figura nr. 3-53 Crestere nivel Fond urban consum rezidențial lemn - indicator PM2,5


Figura nr. 3-55 Transport rutier Drumuri nationale- indicator NO2

Figura nr. 3-56 Transport rutier Drumuri naționale - indicator PM10

Nota: Hărti de dispersie - Fond urban, pe indicator/ tip de activitate, an referință 2013 - elaborator ECO SIMPLEX NOVA - Studiu de calitate aer în județul Brașov

> Evaluarea creșterii nivelului de Fond Urban - AGLOMERAREA - MUNICIPIUL

9

BRAȘOV - an de referință 2013

9                                                           9

Tabelul nr. 3-10 Evaluarea creșterii nivelului de FOND URBAN - Aglomerarea Brașov - an referinta 2013

TIP FOND / INDICATOR

Perioada de mediere

UM

TIP ACTIVITATE

SURSE STATIONARE

SURSE DE SUPRAFATA

SURSE MOBILE

INDUSTRIE

ENERGIE ( CONSUM REZIDENTIAL, INSTITUȚIONAL)

TRANSPORT

SO2

1 an

Mg/m3

1

0.326

0

PM10

1 an

Mg/m3

1

0.326

3.5

PM2,5

1 an

Mg/m3

1

0.337

0

CO

8 ore

mg/m3

0.4944426

0.019658

0.2245

Pb

1 an

Mg/m3

0.00767

0.00064

0

As

1 an

ng/m3

0.43

0.06

0

Cd

1 an

ng/m3

0.78

0.34

0

Ni

1 an

ng/m3

0

0.64

0

C6H6

1 an

Mg/m3

1,9

0

2.2

Nota :

- La modelarea matematică au fost folosite emisiile din Anexa 4 an referință 2013 puse la dispoziție de către ANPM, COPERT 2013.

- Anexa 4 și COPERT 2013 nu prezintă date privind indicatorii NO2 , C6H6

  • -   Pentru indicatorul C6H6 - au fost folosite informațiile rezultate din măsurătorile la stațiile de monitorizare (sursa Raport privind starea mediului in județul Brașov anul 2013, APM Brașov)

  • -   concentrațiile înscrise în tabel sunt specifice arealului cu funcțiune de locuire

OBSERVAȚIE

9

- Indicatorii pentru care activitățile de tip industrial au înregistrat valori maxime peste valorile limită admise în municipiul Brașov (valori obținute prin modelarea emisiilor) sunt: SO2, PM10, PM2,5. intră sub incidența art.3 din Legea 104/2011 (actualizată) și Anexa 5 poziția A1, pct.2 -lit. a-c Legea 104/2011.

Figura nr. 3-57 Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - indicator SO2

Figura nr. 3-58 Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - indicator CO

Figura nr. 3-59Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - indicator PM10

Figura nr. 3-60 Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - indicator PM2,5

Figura nr. 3-61Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - indicator Pb

Figura nr. 3-62Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - indicator As


Figura nr. 3-63Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - indicator Cd


Tabelul nr. 3-11 Creștere nivel Fond urban municipiul Brașov - activitate industrială

Activitate industriala cod NFR

Indicator

Perioada de mediere

UM

Concentratie maxima modelare

Observații

1.A.2.f.ii. Surse mobile nerutiere, echipamente industriale, 1.A.2.f.i. Arderi în industrii de fabricare și construcții -Alte surse staționare, 2A.7.a Extrația la suprafața (cariera) și din subteran (mina) a mineralelor, altele decat cărbunii, 2.A.7.c Stocarea, manevrarea și transportul produselor minerale, 2A.2 Fabricarea varului

SO2

1 an

|ig/m3

38,79374

  • -  Concentrația maxima cu valoarea 38,79374 |ig/m3 , se situează strict în incinta amplasamentului în zona sursei/lor

  • -  Concentrația cu valoarea de 20 |ig/m3 se situează deasemenea in incinta amplasamentului

  • -  Concentrația cu valoarea 1,0 |ig/m3 situată în afara incintei amplasamentului a fost luată în considerare ca aport al activității industraiale la fond

  • 1. A.2.f.ii. Surse mobile nerutiere, echipamente industriale, 2A.2 Fabricarea varului, 3.D.3. Utilizarea altor produse,

  • 2. D.3.Prelucrarea lemnului

PM10

1 an

|ig/m3

46,50108

  • - Atat valoarea concentrației maxime 46,50108y.g/m3 cât și valoarea limita admisă 40 |ig/m3 se înregistrează în incinta amplasamentului în zona sursei/lor

  • -  Zona cu funcțiune de locuire se afla situată la distanțe de 1800 m nivelul concentrației se situează sub VL (0,47 - 0,8 |ig/m3 )

  • -  Concentrația cu valoarea 1,0 |ig/m3 situată în afara incintei amplasamentului a fost luată în considerare ca aport al activității industraiale la fond

  • 1. A.2.f.ii. Surse mobile nerutiere, echipamente industriale, 2A.2 Fabricarea varului, 3.D.3. Utilizarea altor produse,

  • 2. D.3.Prelucrarea lemnului

PM2,5

1 an

|ig/m3

46,24427

  • -  Valoarea țintă 20 ng/m3 și valoarea maximă 46,24427 |ig/m3se afla în incinta amplasamnetului.

  • -  În zona cu funcțiune de locuire care se afla la distanță de 1800 m , valoarea concentrației se situează sub VL ( 0. 46 Lig/m3’)

  • -  Concentrația cu valoarea 1,0 |ig/m3 situată în afara incintei amplasamentului a fost luată în considerare ca aport al activității industraiale la fond

Figura nr. 3-64Creștere nivel Fond urban mun. Brașov activitate industrială - indicator SO2

Figura nr. 3-65 Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - Stejarișul Mare - activitate industrială- indicator SO2


Figura nr. 3-66 Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - activitate industrială- indicator SO2 - valori maxime


Figura nr. 3-67Creștere nivel Fond urban mun. Brașov activitate industrială- indicator PM10

Figura nr. 3-68 Creștere nivel Fond urban mun. Brașov activitate industrială - indicator PM10 - valori maxime

Figura nr. 3-69 Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - activitate industrială - indicator PM2,5

Figura nr. 3-70Creștere nivel Fond urban mun. Brașov - activitate industrială - indicator PM2,5 - valori maxime

B) Evaluarea creșterii nivelului de Fond Urban la nivel de UAT-uri - activitate industrială - an de referință 2013

9

Tabelul nr. 3-12 Evaluare creștere nivel FOND URBAN - UAT-uri - an referinta 2013

Tip

Indicator

Perioad a de mediere

UM

TIP ACTIVITATE - INDUSTRIE - surse stationare

Mun.

Săcele

Mun.

Făgăraș

Mun.

Codlea

Oras

Zărnești

Oras

Râșnov

Oras Victoria

Oras

Ghimbav

Oras Predeal

SO2

1 an

iJgn

0.05532

0.71396

0.16854

0.31063

0.01338

0.46127

0.02985

0.00229

NO2

1 an

iJgn

0.028

0.106337

0.07

0.105

0.007

0.21

0.014

0.0035

NOx

1 an

iJgn

0.052

1.3

0.13

0.195

0.013

0.39

0.026

0.0065

PM10

1 an

Llg m3

0.09559

0.66627

0.031940

0.4

0.05259

0.46186

0.04798

0.00229

PM2,5

1 an

Llg m3

0.07153

0.74817

0.026980

0.08

0.05259

0.46186

0.04798

0.00229

CO

8 ore

mg/m3

0.0029562

0.0338363

0.0101224

0.0095697

0.00071

0.3345066

0.0015266

0.0001375

Pb

1 an

ug m3

0.00004

0.00064

0.00033

0.00047

0.00001

0.00087

0.00005

0

As

1 an

ng/m3

0.01

0.01

0.02

0.01

0

0.02

0.01

0

Cd

1 an

ng/m3

0.06

0.072

0.037

0.02

0.013

0.048

0.03

0

Ni

1 an

ng/m3

0.11

1.42

0.33

0.47

0.03

0.91

0.05

0

C6H6

1 an

Llg m3

0

0

0

0

0

0

0

0

Figura nr. 3-71Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator SO2

Figura nr. 3-72 Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator NOx




Figura nr. 3-74Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator PM10

Figura nr. 3-75Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator PM2,5



Figura nr. 3-77Creștere nivel Fond urban mun. Săcele - indicator Cd

Municipiul Făgăraș

Notă:

- Indicatorii pentru care activitățile de tip industrial au înregistrat valori ridicate în Municipiul Făgăraș (valori obtinute prin modelarea emisiilor) sunt: NO2, NOx,

- Nivelul maxim pentru indicatorii NO2, NOx, s-a înregistrat strict în incinta amplasamentului în zona sursei/lor de emisie și nu au aspect continuu, pot apărea pentru anumite tipuri de activități și în condiții de activitate la capacitate maximă. intră sub incidența art.3 din Legea 104/2011 (actualizata) si Anexa 5 pozitia A1, pct.2 —lit. a-c Legea 104/2011.




Figura nr. 3-79Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator SO2

Figura nr. 3-80Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator NOx




Figura nr. 3-82 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator PM10

Figura nr. 3-83Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator PM2,5




Figura nr. 3-85 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator As

Figura nr. 3-86 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator Cd

Figura nr. 3-87 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - indicator Ni

Tabelul nr. 3-13 Creștere nivel Fond urban municipiul Făgăraș - activitate industrială

Activitate industriala cod NFR

Indicator

Perioada de mediere

UM

Concentratie maxima modelare

Observații

1.A.2.f.ii.Surse mobile nerutiere, echipamente industriale, 1.A.2.c. Arderi în industrii de fabricare și construcții- industria chimică 2.B.5.a.Fabricarea acidului azotic, 2.B.1. Fabricarea amoniacului

NOx

1 an

gg/m3

152,04149

  • - Concentrația maximă cu valoarea 152,04149 gg/m3’ , se situează strict în incinta amplasamentului în zona sursei/lor de emisie

  • - Concentrația cu valoarea de 40 gg/m3 se situează deasemenea în incinta amplasamentului

  • - In Arealul cu funcțiune de locuire situat la distanța de 900 m nivelul concentrației este nedecelabil

  • - Concentrația cu valoarea 2,0 gg/m3 situată în afara incintei amplasamentului a fost luată în considerare ca aport al activității industriale la fond



Figura nr. 3-88 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș - activitate industrială - indicator NOx


Figura nr. 3-89 Creștere nivel Fond urban mun. Făgăraș activitate industrială - indicator NOx valori maxime





Figura nr. 3-90 Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator SO2

Figura nr. 3-91 Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator NOx

Figura nr. 3-92 Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator CO



2013



Figura nr. 3-93 Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator PM10

Figura nr. 3-94Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator PM2,5

Figura nr. 3-95Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator Pb

Figura nr. 3-97Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator Cd

Figura nr. 3-98Creștere nivel Fond urban mun. Codlea - indicator Ni

ORASUL ZĂRNEȘTI

9




Figura nr. 3-99 Creștere nivel fond urban Zărnești - indicator SO2

Figura nr. 3-101Creștere nivel Fond urban Zărnești - indicator CO

Figura nr. 3-103 Creștere nivel Fond urban Zărnești - indicator PM2,5

Figura nr. 3-104 Creștere nivel Fond urban Zărnești - indicator Pb


Figura nr. 3-106 Creștere nivel Fond urban Zărnești - indicator Cd


ORASUL RÂȘNOV







Figura nr. 3-111 Creștere nivel Fond urban Râșnov - indicator PM10

Figura nr. 3-112Creștere nivel Fond urban Râșnov - indicator PM2,5

ORAȘUL VICTORIA

Notă:

- Indicatorii pentru care activitățile de tip industrial au înregistrat valori ridicate în orașul Victoria (valori obtinute prin modelarea emisiilor) sunt: oxizii de azot,

- Nivelul maxim pentru indicatorii oxizii de azot, s-a înregistrat strict în incinta amplasamentului în zona sursei/lor de emisie și nu au aspect continuu, poate apărea pentru anumite tipuri de activități și în condiții de activitate la capacitate maximă, intră sub incidența art.3 din Legea 104/2011 (actualizată) și Anexa 5 poziția A1, pct.2 —lit. a-c Legea 104/2011.



Figura nr. 3-114 Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator SO2

Figura nr. 3-115 Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator NOx

Figura nr. 3-116 Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator CO


Figura nr. 3-118 Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator PM2,5



Figura nr. 3-120 Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator As

Figura nr. 3-121Creștere nivel Fond urban Victoria - indicator Cd


Tabelul nr. 3-14 Creștere nivel Fond urban orașul Victoria - activitate industrială

Activitate industriala cod NFR

Indicator

Perioada de mediere

UM

Concentrație maximă modelare

Observații

1.A.2.c. Arderi în

industrii de fabricare și construcții- industria chimică

2.B.5.a. Alte procese din

industria chimică

NOx

1 an

gg/m3

64,61561

  • - Concentrația maximă cu valoarea 64,61561 gg/m3 , se situează strict în incinta amplasamentului în zona sursei/lor de emisie

  • - In Arealul cu funcțiune de locuire situat la distanță de 1600 m nivelul concentrației este nedecelabil

  • -  Concentrația cu valoarea 0,6 gg/m3 situată în afara incintei amplasamentului a fost luată în considerare ca aport al activității industraiale la fond

Figura nr. 3-123 Creștere nivel Fond urban Victoria activitate industrială - indicator NOx

Figura nr. 3-124 Creștere nivel Fond urban Victoria - activitate industrială - indicator NOx - valori maxime


* T’ W 13

Indicator NOx

Activitate de tip Industrial Fond Urban-VIctoria

S « I



ORAȘUL GHIMBAV

9





Figura nr. 3-125 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator SO2

Figura nr. 3-127 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator CO




Figura nr. 3-128 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator PM10

Figura nr. 3-129 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator PM2,5

Figura nr. 3-130 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator Pb



Figura nr. 3-131 Creștere nivel Fond urban Ghimbav - indicator Cd

ORAȘUL PREDEAL

9

Figura nr. 3-133 Creștere nivel Fond urban Predeal - indicator SO2

Figura nr. 3-134 Creștere nivel Fond urban Predeal - indicator NOx

Figura nr. 3-135 Creștere nivel Fond urban Predeal - indicator CO



Figura nr. 3-136 Creștere nivel Fond urban Predeal - indicator PM10

> Evaluarea NIVELULUI DE FOND URBAN TOTAL - an de referință 2013

5

- este compus din: fondul regional + cresterea nivelului de fond urban rezultat din modelare pentru activitățile: industrie inclusiv producere de energie termică și electrică, energie - surse rezidențiale și instituționale (gaz natural, GPL, cărbune/lemn) și transport;

Tabelul nr. 3-15 Evaluarea nivelului de Fond urban total județul Brașov - an referință 2013

SO2

NO2

NOx

CO

C6H6

PM10

PM2.5

As

Cd

Ni

Pb

gg/mc

gg/mc

gg/mc

mg/mc

gg/mc

gg/mc

gg/mc

ng/mc

ng/mc

ng/mc

mg/mc

nivel fond urban total

4.415

19.8779

28.624

2.327

4.155

39.291

16.614

0.979

0.667

1.317

0.024

VL/VT

NC20

40

NC30

10

5

40

25

6

5

20

0,5

crestere nivel fond urban: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

0.070000

0.543837

1.009983

0.03

0

1.75852

0.000100

0.020000

0.100000

0.100000

0.000100

crestere nivel fond urban : surse rezidentiale si comerciale

0.39647

0.66257

4.254543

0.0202397

2.3

0.36518

0.33753

0.06

0.34

0.64

0.00065

crestere nivel fond urban : transport

0

8.2565

12

1.8003794

1.7

17.087488

0

0

0

0

0

nivel fond regional

3.949

10.415

11.359

0.476

0.155

20.08

16.276

0.899

0.227

0.577

0.023

Notă:

- La modelarea matematică au fost folosite emisiile din Anexa 4 an referință 2013 puse la dispoziție de către ANPM, COPERT 2013.

- Anexa 4 și COPERT 2013 nu prezintă date privind indicatorii NO2 , C6H6

  • -   Pentru indicatorul C6H6 - au fost folosite informațiile rezultate din măsurătorile la stațiile de monitorizare (sursa Raport privind starea mediului in județul Brașov anul 2013, APM Brașov)

  • -   concentrațiile înscrise în tabel sunt specifice arealului cu funcțiune de locuire


  • ■ creștere nivel fond urban: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond urban : surse rezidențiale si comerciale

creștere nivel fond urban : transport


■ creștere nivel fond urban:


■ nivel fond regiona




industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond urban : surse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond urban : transport


■ nivel fond regional


Nivel fond urban total jud Brașov - indicator SO2, media anuală


Nivel fond urban total - indicator NO2, media anuala


Figura nr. 3-138 Nivel Fond urban total - indicator SO2


Figura nr. 3-139 Nivel Fond urban total - indicator NO2



Figura nr. 3-140 Nivel Fond urban total - indicator NOx


Figura nr. 3-141 Nivel Fond urban total - indicator CO




  • ■ creștere nivel fond urban: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond urban : surse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond urban : transport


■ nivel fond regional



  • ■ creștere nivel fond urban: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond urban : surse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond urban : transport


■ nivel fond regiona


Nivel fond urban total jud Brașov- indicator PM10. media anuală

Nivel fond urban total jud Brașov - indicator PM2,5, media anuală

Figura nr. 3-142 Nivel Fond urban total - indicator PM10

Figura nr. 3-143 Nivel Fond urban total - indicator PM 2,5


Figura nr. 3-144 Nivel Fond urban total- indicator As

Figura nr. 3-145 Nivel Fond urban total- indicator Cd

> Nivel Fond urban total - Aglomerarea Brașov an referință 2013

Tabelul nr. 3-16 Evaluare fond urban total Aglomerarea Brașov - an referință 2013

Aglomerarea Brașov

SO2

CO

C6H6

PM10

PM2.5

As

Cd

Ni

Pb

gg/mc

mg/mc

gg/mc

gg/mc

gg/mc

ng/mc

ng/mc

ng/mc

gg/mc

nivel fond urban total

4.752

1.031

4.299

23.415

16.482

1.167

1.282

1.140

0.013

VL/VT

NC20

10

5

40

25

6

5

20

0,5

creștere nivel fond urban: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

1

0.49444255

1.900

1

1

0.43

0.78

0

0.00767

crestere nivel fond urban : surse rezidentiale si comerciale

0.326

0.019658

0

0.326

0.337

0.06

0.34

0.64

0.00064

crestere nivel fond urban : transport

0

0.2245

2.2

3.5

0

0

0

0

0

nivel fond regional

3.426

0.292

0.199

18.589

15.145

0.677

0.162

0.500

0.005

Notă:

-  La modelarea matematică au fost folosite emisiile din Anexa 4 an referință 2013 puse la dispoziție de către ANPM, COPERT 2013.

- Anexa 4 și COPERT 2013 nu prezintă date privind indicatorii NO2 , C6H6

- Pentru indicatorul C6H6 - au fost folosite informațiile rezultate din măsurătorile la stațiile de monitorizare (sursa Raport privind starea mediului in județul Brașov anul 2013, APM Brașov)

concentrațiile înscrise în tabel sunt specifice arealului cu funcțiune de locuire





Figura nr. 3-150 Nivel Fond urban total - Aglomerarea Brașov - indicator CO

■ creștere nivel fond urban:


■ creștere nivel fond urban:


■ creștere nivel fond urban:



industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond urban : surse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond urban : transport


■ nivel fond regional


Nivel foind urban - Aglomerarea Brașov - indicator PM2.5, media anuala




industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond urban : surse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond urban : transport


■ nivel fond regional


Nivelfond urban - Aglomerarea Brașov - indicator As, media anuala


1.4 “1.2 1 1 | 0.8 § 06 8 0.4 •I 0.2

0



industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond urban : surse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond urban : transport


■ nivel fond regional


Nivelfond urban - Aglomerarea Brașov - indicator Cd, media anuala


Figura nr. 3-152 Nivel Fond urban total - Aglomerarea Brașov - indicator PM2,5

Figura nr. 3-153 Nivel Fond urban total- Aglomerarea Brașov - indicator As

Figura nr. 3-154 Nivel Fond urban totsal - Aglomerarea Brașov - indicator Cd

■ creștere nivel fond urban:


■ creștere nivel fond urban:




0.014 g 0.012 3 0'01 ra 0.008

4-»

S 0.006

E

8 0.004

CU

| 0.002

0




■ nivel fond regional


Nivelfond urban - Aglomerarea Brașov - indicator Pb, media anuala


Nivel fond urban total - Aglomerarea Brașov - indicator C6H6, media anuală


Figura nr. 3-155 Nivel Fond urban total - Aglomerarea Brașov - indicator Ni

Figura nr. 3-156 Nivel Fond urban total - Aglomerarea Brașov - indicator Pb

3.2.5. Evaluarea nivelului de fond local: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontier

> Evaluarea creșterii nivelului de FOND LOCAL s-a realizat pentru tipurile de activități:

-  surse staționare - industrie inclusiv producere de energie termică și electrică

-  surse de suprafață - energie - consum rezidențial - gaz natural, GPL, cărbune/ lemn

-  surse de suprafață- agricultură

-  surse mobile - transport

Tabelul nr. 3-17 Evaluarea creșterii nivelului de FOND LOCAL - an referință 2013

TIP FOND / INDICATOR

Perioad a de mediere

UM

TIP ACTIVITATE

Surse staționare

Surse de suprafață

Surse liniare

INDUSTRIE

ENERGIE(CONSUM REZIDENȚIAL)

AGRICULTURĂ

TRANSP ORT

GAZE

NATURALE

GPL

CĂRBUNE/

LEMN

FOND LOCAL

SO2

1 an

ng/m3

0.11576

1.01605

0.00058

1.86493

0.02269

0

NO2

1 ora

ngm3

0

0

0

0

0

24.14

1 an

ngm3

0.7

0.51517

0.0000735

1.93720

1.11100

9.85523

NOx

1 an

ng/m3

1.3

1.2303

0.0001365

3.45490

2.0633

10.3335

PM10

1 an

ng/m3

0.5

1

0.00004

0.06135

0.017869

18.06

PM2,5

1 an

ng/m3

1

0.0195

0

0.00009

0.02728

0

CO

8 ore

mg/m3

0.1598266

0.00113571

0.00000041

0.2797391

0.0013605

1.1016

Pb

1 an

ng/m3

0.01643

0.00004

0

0.0028

0.00004

0

As

1 an

ng/m3

0.081

0

0

0.05

0

0

Cd

1 an

ng/m3

0.0134

0.02

0

0

0.02

0

Ni

1 an

ng/m3

0.1

0.04

0

0.19

0.04

0

C6H6

1 an

ng/m3

0

0

0

2

0

2.29

Nota :

La modelarea matematică au fost folosite emisiile din Anexa 4 an referință 2013 puse la dispoziție de către ANPM, COPERT 2013. Anexa 4 si COPERT 2013 nu prezintă date privind indicatorii NO2 , C6H6

Pentru indicatorul C6H6 - au fost folosite informațiile rezultate din măsurătorile la stațiile de monitorizare (sursa Raport privind starea mediului în județul Brașov anul 2013, APM Brașov), pentru surse mobile - datele privind emisiile în județul Brașov, perioada 2010 -2014 -ANPM (tabel 2-1)

-   concentrațiile înscrise în tabel sunt specifice arealului cu funcțiune de locuire

Creștere Nivel FOND LOCAL - activitate industrială - an referință 2013

Notă:

- De remarcat că valoarea maximă pentru indicatorii NOx, PM2,5 s-a înregistrat strict în incinta amplasamentului în zona sursei/lor de emisie și nu are un aspect continuu, poate apărea pentru anumite tipuri de activități și în condiții de exploatare la capacitate maximă - intră sub incidența art.3 din Legea 104/2011 (actualizată) și Anexa 5 poziția A1, pct.2 -lit. a-c Legea 104/2011.

- Activitățile de tip industrial care pot influența nivelul calitativ al aerului sunt:

  • -  Indicatorii de calitate NOx - activitate industrială COD NFR- 1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse staționare, 1.A.2.f.ii. Surse mobile nerutiere, echipamente industriale, 2.A.1. Fabricarea cimentului, 1.A.4.a.i. Incălzire comercială și instituțională.

  • -   Indicatorul de calitate PM2,5 - activitate industrială COD NFR - 1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse staționare, 1.A.2.f.ii. Surse mobile nerutiere, echipamente industriale, 2.A.1. Fabricarea cimentului, 1.A.4.a.i. Încălzire comercială și instituțională.



Figura nr. 3-158 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator SO2

Figura nr. 3-159 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator NOx




Figura nr. 3-161 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator PM10

Figura nr. 3-162 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator PM2,5


Figura nr. 3-164 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator As

Figura nr. 3-165 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator Cd


Tabelul nr. 3-18Creștere nivel Fond local - activitate industrială

Activitate industrială cod NFR

Indicator

Perioada de mediere

UM

Concentrație maximă modelare

Observații

1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare, 1.A.2.f.ii. Surse mobile nerutiere, echipamente industriale, 2.A.1. Fabricarea cimentului, 1.A.4.a.i. Incălzire comercială și instituțională.

NOx

1 an

gg/m3

227,76455

  • - Concentrația maximă cu valoarea 227,76455 gg/m3’ , se situează strict în incinta amplasamentului în zona sursei/lor de emisie

  • - Concentrația cu valoarea 2,0 gg/m3 situată în afara incinței amplasamentului a fost luată în considerare ca aport al activității industraiale la fond

  • 1. A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse staționare, 1.A.2.f.ii.

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale,

  • 2. A.1. Fabricarea cimentului,

1.A.4.a.i. Încălzire comercială și instituțională.

PM2,5

1 an

gg/m3

37,27969

- Concentrația cu valoarea 1,0 gg/m3 situată în afara incinței amplasamentului a fost luată în considerare ca aport al activității industraiale la fond



Figura nr. 3-167 Creștere nivel Fond local - activitate industrială - indicator NOx

Figura nr. 3-168 Creștere nivel Fond local - activitate industrială- indicator NOx - valori maxime

Figura nr. 3-169 Creștere nivel Fond local - activitate industrială- indicator PM2,5ș

Figura nr. 3-170 Creștere nivel Fond local - activitate industrială- indicator PM2,5 - valori maxime


11

CCU SM’LtJl NUYA

Citctrtntiin

> »«>

1-X-Oi «r»*;

2013




Figura nr. 3-171 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator SO2

Figura nr. 3-172 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator NOx




„ ►

»«•

ia

ECO SWk tfcX MKJVA

«M

2013


Figura nr. 3-174 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator PM10

Figura nr. 3-175 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator PM2,5




Figura nr. 3-177 Creștere nivel Fond local - agricultură - indicator Cd



f'wyr'î

31

ECO 3» IU NUVA

IMUN

urrfw*

Ccronrxion

1XC44

2013



Figura nr. 3-182 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator PM10

Figura nr. 3-183 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator PM2,5

Figura nr. 3-184 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator Pb




Figura nr. 3-185 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator Cd

Figura nr. 3-186 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GN - indicator Ni

Figura nr. 3-187 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial GPL - indicator SO2

Figura nr. 3-194 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial lemn - indicator PM10

Figura nr. 3-195 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial lemn- indicator PM2,5

Figura nr. 3-197 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial lemn - indicator As

Figura nr. 3-198 Creștere nivel Fond local - consum rezidențial lemn - indicator Ni



Figura nr. 3-200 Transport rutier Drumuri județene - indicator NO2

Figura nr. 3-201 Transport rutier Drumuri județene - indicator PM10

Nota: Hărți de dispersie - Fond Local, pe indicator/ tip de activitate, an referință 2013 - elaborator ECO SIMPLEX NOVA - Studiu de calitate aer în județul Brașov

> Evaluarea nivelului de fond local total - an referință 2013

9

- este compus din: fondul regional + creșterea nivelului de fond local rezultat din modelare pentru activitățile: industrie inclusiv producere de energie termică și electrică - surse staționare, surse de suprafață, energie - surse rezidențiale și instituționale (gaz natural, GPL, cărbune/lemn), transport și agricultură.

Tabelul nr. 3-19 Evaluarea nivelului de Fond local total județul Brașov - an referință 2013

SO2

NO2

NOx

CO

C6H6

PM10

PM2.5

As

Cd

Ni

Pb

gg/mc

gg/mc

gg/mc

mg/mc

gg/mc

gg/mc

gg/mc

ng/mc

ng/mc

ng/mc

gg/mc

Nivel de fond local total

6.969

24.534

29.741

2.020

4.445

39.735

17.323

1.030

0.280

0.947

0.042

VL/VT

NC20

40

NC30

10

5

40

25

6

5

20

0,5

Creștere nivel fond local: industrie inclusiv producere de energie termică și electrică

0.11576

0.7

1.3

0.1598266

0

0.5

1

0.081

0.0134

0.1

0.01643

Creștere nivel fond local:agricultură

0.02269

1.111

2.0633

0.0013605

0

0.017869

0.02728

0

0.02

0.04

0.00004

Creștere nivel fond local:surse rezidențiale și comerciale

2.88156

2.452446

4.68534

0.2808752

2

1.07744

0.01959

0.05

0.02

0.23

0.00284

Creștere nivel fond local:transport

0

9.85523

10.3335

1.1016

2.29

18.06

0

0

0

0

0

nivel fond regional

3.949

10.415

11.359

0.476

0.155

20.08

16.276

0.899

0.227

0.577

0.023

Notă:

  • -  La modelarea matematică au fost folosite emisiile din Anexa 4 an referință 2013 puse la dispoziție de către ANPM, COPERT 2013.

  • -   Anexa 4 și COPERT 2013 nu prezintă date privind indicatorii NO2 , C6H6

  • -  Pentru indicatorul C6H6 - au fost folosite informațiile rezultate din măsurătorile la stațiile de monitorizare (sursa Raport privind starea mediului in județul Brașov anul 2013, APM Brașov)

  • -   concentrațiile înscrise în tabel sunt specifice arealului cu funcțiune de locuire



  • ■ creștere nivel fond local: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond locakagricultură


  • ■ creștere nivel fond locaksurse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond locaktransport


■ nivel fond regional

Nivel fond local total - indicator NO2, media anuala



Figura nr. 3-202 Nivel Fond local total - indicator SO2

Figura nr. 3-203 Nivel Fond local total- indicator NO2

Figura nr. 3-204 Nivel Fond local total - indicator NOx


  • ■ creștere nivel fond local: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond local agricultură

  • ■ creștere nivel fond locaksurse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond locaktransport

  • ■ nivel fond regional



  • ■ creștere nivel fond local: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond locakagricultură

  • ■ creștere nivel fond locaksurse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond locaktransport

  • ■ nivel fond regional



  • ■ creștere nivel fond local: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond locakagricultură


  • ■ creștere nivel fond locaksurse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond locaktransport


■ nivel fond regional


Nivel fond local total - indicator CO, valoarea maxima a mediilor la 8 ore


Nivel fond local total- indicator PM10? media anuala


Nivel fond local total - indicator Pb, media anuala


Figura nr. 3-205 Nivel Fond local total- indicator CO

Figura nr. 3-206 Nivel Fond local total - indicator PM10

1.04

1.02 ~ 1 1 0.98 ■E. o.96

E 0,94

5 0.92 o 0.9

o

0.88 ’z 0.86

0.84

0.82



  • ■ creștere nivel fond local: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond local:agricultură


  • ■ creștere nivel fond locaksurse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond localitransport


■ nivel fond regional



  • ■ creștere nivel fond local: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond locakagricultură


  • ■ creștere nivel fond local :surse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond local :transport


■ nivel fond regional


1

0.9

~ 0.8

E

"uo 0.7 c,

= 0.6

| 0.5

i>

c 0.4

o u

ăi 0.3

z 0.2

0.1

0



  • ■ creștere nivel fond local: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond local agricultură


  • ■ creștere nivel fond local:surserezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond localitransport


■ nivel fond regional


Nivel fond local total - indicator As, media anuala Nivelfond local total - indicator Ni, media anuala

Nivel fond local total - indicator Cd, media anuala


Figura nr. 3-208 Nivel Fond local total - indicator As

Figura nr. 3-209 Nivel Fond local total - indicator Cd


Figura nr. 3-210 Nivel Fond local total - indicator Ni




creștere nivel fond local: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

creștere nivel fond local :agricultură


  • ■ creștere nivel fond local :surse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond local :transport


nivel fond regional


Nivelfond local total - indicator Pb, media anuala



Figura nr. 3-211 Nivel Fond local total - indicator Pb


> Aglomerarea Brașov

Tabelul nr. 3-20 Evaluare fond local total Aglomerarea Brașov - an referință 2013

Aglomerarea Brașov

SO2

CO

C6H6

PM10

PM2.5

As

Cd

Ni

Pb

pg/mc

mg/mc

pg/mc

pg/mc

pg/mc

ng/mc

ng/mc

ng/mc

pg/mc

nivel fond local total

4.136

0.683

4.299

36.619

15.975

0.737

0.242

4.500

0.006

VL/VT

NC20

10

5

40

25

6

5

20

0,5

crestere nivel fond local: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

0.7

0.06

1.900*

6

0.8

0.05

0.06

4

0.001

crestere nivel fond local : surse rezidentiale si comerciale

0.01

0.001

0

0.03

0.03

0.01

0.02

0

0.00005

crestere nivel fond local : transport

0

0.33*

2.2*

12*

0

0

0

0

0

nivel fond regional

3.426

0.292

0.199

18.589

15.145

0.677

0.162

0.500

0.005

Notă

- La modelarea matematică au fost folosite emisiile din Anexa 4 an referință 2013 puse la dispoziție de către ANPM, COPERT 2013.

- Anexa 4 și COPERT 2013 nu prezintă date privind indicatorii NO2 , C6H6

  • -   Pentru indicatorul C6H6 - au fost folosite informațiile rezultate din măsurătorile la stațiile de monitorizare (sursa Raport privind starea mediului in județul Brașov anul 2013, APM Brașov)

  • -   Pentru indicatorii CO, PM10 (transport) - au fost folosite informațiile rezultate din măsurătorile la stațiile de monitorizare (sursa Raport privind starea mediului in județul Brașov anul 2013, APM Brașov)

  • -   concentrațiile înscrise în tabel sunt specifice arealului cu funcțiune de locuire






Figura nr. 3-217 Nivel fond local total Aglomerarea Brașov - indicator PM2,5

Figura nr. 3-218 Nivel fond local total Aglomerarea Brașov - indicator As



Nivel fond local total Aglomerarea Brașov- indicator Cd. media anuală


Nivel fond local total Aglomerarea Brașov- indicator Ni, media anuală


Figura nr. 3-219 Nivel fond local total Aglomerarea Brașov - indicator Cd

Figura nr. 3-220 Nivel fond local total Aglomerarea brașov - indicator Ni


  • ■ creștere nivel fond local: industrie inclusiv producere de energie termica și electrica

  • ■ creștere nivel fond local: surse rezidențiale si comerciale

  • ■ creștere nivel fond local: transport

    ■ Nivel fond regional


Nivel fond local total Aglomerarea Brașov - indicator Pb, media anuala

Figura nr. 3-221 Nivel fond local total Aglomerarea Brașov - indicator Pb

3.2.6. Nivel calitativ aer pe zone industriale

Pentru anul de referință 2013, s-a analizat calitatea aerului datorată activităților industriale prin împărțirea județului în trei zone. Deoarece Județul Brașov este unul dintre cele mai puternic industrializate județe, scopul zonificării constă în cunoașterea situației existente, pentru a putea previziona posibilitatea dezvoltării pe o perioadă de minimum 5 ani și stabilirii unor măsuri exprimate prin indicatori cuantificabili.

Profilul industrial al județului este determinat de:

- industria de mașini și echipamente

- mijloacelor de transport,

- industria chimică - industria alimentară și textilă.

Ca urmare a restructurării economiei naționale, o parte importantă din capacitățile de producție ale județului Brașov și-au diminuat activitatea sau au fost închise, generând astfel forța de muncă disponibilă pentru angajare și spații utilizabile în scopuri industriale sau logistice.

Guvernul României, prin OG nr.65/2001, a decis înființarea în județul Brașov a unor parcuri industriale ce beneficiază de o serie de facilități : scutiri la plata taxelor pentru terenuri și

Tabelul nr. 3-21 ZONA INDUSTRIALĂ BRAȘOV*

Indicator

Perioada

de mediere

UM

Concentrație modelare

SO2

1 an

gg/m3

14,08515

NO2

1 an

gg/m3

4,37988

NOx

1 an

gg/m3

1,45996

PM10

1 an

gg/m3

23,7057

PM2,5

1 an

gg/m3

23,57195

CO

8 ore

mg/m3

0,25212398

Notă :

* Modelarea pentru indicatorii de calitate SO2, CO, PM10,PM2,5 - include zona Brașov cu municipiul Brașov. Pentru indicatorul,NOx modelarea dispersiei s-a realizat fără municipiul Brașov



Figura nr. 3-223 Creștere nivel fond Zona Industrială Brașov - indicator SO2

Figura nr. 3-224 Creșetere nivel fond Zona Industrială Brașov - indicator NOx

Figura nr. 3-225Creșetere nivel FondZona Industrială Brașov - indicator CO



Figura nr. 3-226 Creștere nivel Fond Zona Industrială Brașov - indicator PM10

Tabelul nr. 3-22 ZONA INDUSTRIALĂ RUPEA

Indicator

Perioada de mediere

UM

Concentrație maximă modelare

SO2

1 an

gg/m3

0,05025

NO2

1 an

gg/m3

38,9189325

NOx

1 an

gg/m3

12,9729775

PM10

24 ore

gg/m3

-

1 an

gg/m3

8,49572

PM2,5

1 an

gg/m3

15,8677

CO

8 ore

mg/m3

0,04872772




Figura nr. 3-228 Creștere nivel Fond Zona Industrială Rupea - indicator SO2

Figura nr. 3-229 Creștere nivel Fond Zona Industrială Rupea - indicator NOx



MjOT OF       VAA.1M5 AaCXACKO ACM3S& 1 VCARS CO« SC4JKCK <SROU^ M±

MtB n» )uv»r-3| af >471292M MB9X3D

aj      «3      as

03

14

sa      aa

ta a       tsa

VihmlW» BiqT‘1

12

ECU 3ZMA

JXfcX MQVA

MW

»-*•

I4UN

ISAaaanfA

2013


Figura nr. 3-231 Creștere nivel Fond Zona Industrială Rupea - indicator PM10


Tabelul nr. 3-23 ZONA INDUSTRIALĂ FĂGĂRAȘ

Indicator

Perioada

de mediere

UM

Concentrație

maxima modelare

SO2

1 an

Lig/m3

1,15388

NO2

1 an

Lig/m3

23,55623

NOx

1 an

Lig/m3

7,85208

PM10

1 an

Lig/m3

9,06158

PM2,5

1 an

Lg/m3

1,72674

CO

8 ore

mg/m3

0,07255661

Figura nr. 3-233 Creștere nivel Fond Zona Industrială Făgăraș - indicator SO2

Figura nr. 3-234 Creștere nivel Fond Zona Industrială Făgăraș - indicator NOx



Figura nr. 3-236 Creștere nivel Fond Zona Industrială Făgăraș - indicator PM10

Figura nr. 3-237 Creștere nivel Fond Zona Industrială Făgăraș - indicator PM2,5

Nota: Hărți de dispersie - Zone industriale, an referință 2013 - elaborator ECO SIMPLEX NOVA - Studiu de calitate aer în județul Brașov

  • 3.3. Caracterizarea indicatorilor analizați în planul de menținere a calității aerului. Efecte pe tipuri de ținte

3.3.1. Caracterizarea indicatorilor analizați

Poluanții atmosferici se grupează în două tipuri :

- primari care includ : SO2, NO2, NOx, CO, COV-uri și particule materiale

- secundari care rezultă ca urmare a reacțiilor chimice dintre poluanții primari și care uneori implică componenții naturali (apa și oxigenul). Cei mai importanți poluanți secundari sunt O3, NOx, particule materiale.

Între cele două tipuri de poluanți există o continuă intercorelare. (R.Mihăiescu - Monitoringul integrat al mediului, 2014).

Tabelul nr. 3-24 Caracteristici generale privind indicatorii monitorizați

Indicator

Caracteristici generale

Surse

0

2

1

Dioxid de sulf

SO2

Gaz incolor amărui neinflamabil, cu un miros pătrunzator care irită ochii și căile respiratorii.

Naturale : Erupțiile vulcanice fitoplanctonul marin,fermentația bacteriană în zonele mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei Antropice : sistemele de încălzire care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie producerea acidului sulfuric), industria celulozei și hârtiei și, în măsură mai mică, emisiile provenite de la motoarele diesel.

Oxizi de azot , NOx ( NO, NO2)

Grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantități variabile. Principalii oxizi de azot : monoxidul de azot (NO) - gaz incolor și inodor dioxidul de azot (NO2) - gaz de culoare brun - roșcat cu un miros puternic înecăcios.

Antropice: Procese de combustie, trafic rutier, activități industriale, producerea energiei electrice.

Monoxid de carbon

La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor inodor insipid, de origine naturală și antropic. Se formează în principal prin arderea încompletă a combustibililor fosili.

Naturale: arderea pădurilor emisiile vulcanice și descărcările electrice. Antropice: Arderea incompletă a combustibililor fosili, producerea oțelului și a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian și feroviar. Se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii și primăverii (fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

0

2

1

Pulberi în suspensie (PM10,

PM2,5)

Reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid și provin în principal din activitatea industrială și din traficul rutier.

Naturale : Erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia polenului.

Antropice: Activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice, trafic rutier.

Benzen

Compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apă.

90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier, 10 % provine din evaporarea combustibilului la stocarea și distribuția acestuia.

Ozon

Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, ușor albăstrui, cu miros ințepător format din molecule triatomice de oxigen (O3), care este prezent în atmosferă în concentrație de 0,04 ppm. 90 % din ozonul prezent în atmosferă se găsește în stratosferă (atmosfera superioară, restul de 10 % fiind prezent în troposferă (atmosfera joasă). Ozonul stratosferic este cunoscut sub denumirea de ozon bun, datorită proprietăților UV -absorbante, iar cel troposferic ca ozon rău datorită efectului său dăunător pentru sănătatea umană și vegetație.

Se formează prin intermediul unei reacții care implică în particular oxizi de azot și compuși organici volatili.

Metale toxice (Pb, Cd, As, Ni si Hg)

Se găsesc în general sub formă de particule ( cu excepția Hg care este gazos).

Provin din combustia cărbunilor, carburanților, deșeurilor menajere etc.și din anumite procedee industriale.

Sursa : Radu Mihăiescu - Monitoringul integrat al mediului , Cluj Napoca 2014

3.3.2. Efecte sinergice ale indicatorilor pe tipuri de ținte

Principalele ținte care necesită protecție sunt reprezentate de:

  • - populație - sănătate umană;

  • - mediul ca întreg (ecosisteme, clima, patrimoniu cultural, mediu construit).

> Impact asupra sănătății umane

Starea de sănătate a populației este parte integrantă a conceptului de dezvoltare durabilă. Sănătatea populației poate fi menținută prin reducerea nivelului de poluare îmbunătățind astfel calitatea vieții. Acțiunea mediului poluat asupra organismului uman este foarte variată și complexă și poate merge de la apariția unui simplu disconfort până la perturbări importante ale stării de sănătate.

Unul din obiectivele Planului de menținere a calității aerului îl constituie calitatea sănătății populației.

Efectul asupra sănătății umane este resimțit în special în zonele urbane, iar impactul economic pe care îl implică este considerabil prin creșterea ratei mortalității, creșterea costurilor medicale și reducerea productivității în întreaga economie.

Principalii indicatori implicați în impactul poluării asupra sănătății umane sunt: PM totale, O3 și NO2 ce se acumulează la nivelul solului, Benzo(a)piren (BaP) ca indicator pentru hidrocarburile aromatice policilice (HAP).

Bolile de inimă și AVC-urile (accidentele cerebrale vasculare) sunt cele mai frecvente cauze pentru moartea prematură care pot fi atribuite poluării aerului și sunt responsabile pentru 80% din cazurile de deces prematur.

Boli pulmonare și cazuri de cancer pulmonar sunt de asemenea determinate de poluare aerului.

În concluzie, afectarea căilor respiratorii, bolile cardiovasculare și cancerul sunt principalele efecte pe termen scurt și lung asupra sănătății umane.

În ceea ce privește starea de sănătate, inegalitățile care apar sunt determinate de o serie de factori cum ar fi: socio - economice, de mediu, educațională, accesibilitatea la serviciile de sănătate ș.a.

Nivelul de îmbolnăvire a populației este „măsurat” prin indicatorul de morbiditate în corelare cu factorii care influențează reducerea numărului de îmbolnăviri.

Conform Strategiei naționale de sănătate 2014 - 2020 și a planului de acțiuni pentru perioada 2014 - 2020 de implementare a strategiei rezultă următoarea situație:

Valorile mortalității generale, pe medii de proveniență:

Urban - 6,67%O    Rural - 11,39%O    Total - 9,44 %o

Din analiza totală a cauzelor de deces, 19 la număr, primele locuri aparțin bolilor:

  • -      cardiovaculare 599,63 - 675,15%oo

  • -     tumori 161,40 - 207,62%oo

  • -      aparat digestiv 37,9 - 55,3%oo

  • -      respiratorii 483,5 - 599,62%oo

  • -     endocrine - diabet zaharat 255,1 - 100000 locuitori (sursa INSP - CNSISP)

  • -     tuberculoză pulmonară - 45,3 - 1000000 locuitori (sursa INSP - CNSISP)

  • -     tumori maligne 288,2 - 1000000 locuitori (sursa INSP - CNSISP)

Figura nr. 3-238 Repartiția mortalității specific după principalele cauze de deces, niveluri comparative anii 2010 -2014.

(Sursa INS)

Ariile cu sensibilitate în ceea ce privește expunerea populației sunt conturate în vecinătatea:

- obiectivelor industriale cu potențial ridicat de emisii

-      obiectivelor de gestionare a deșeurilor

-      artere cu trafic intens

- stații de epurare ape uzate.

> Impactul asupra ecosistemelor

Poluarea aerului are efecte directe asupra vegetației, călitații apei și serviciilor ecosistemice furnizate.

Principalii poluanți atmosferici implicați în procesul de deteriorare a ecosistemelor sunt: O3 (deteriorarea culturilor agricole, păduri și plante, prin reducerea ratelor de creștere), NO2/NOx, SO(acidifierea solurilor, lacurilor râurilor producând reducerea efectivului animalelor, a plantelor și a biodiversității).

Reducerea acidifierii la nivel ecosistemic a fost un proces îndelungat ce s-a desfășurat în ultimele decenii, în special prin reducerea emisiilor de SO2.

Procesul de acidifiere are ca precursor și NO2/NOx proveniți din utilizarea excesivă a azotului nutritiv în agricultură. Acest lucru duce la eutrofizare, proces ce implică modificări la nivelul lanțului trofic, prin modificarea diversității specifice la nivel ecosistemic și prin introducerea de specii noi.

> Ariile sensibile în ceea ce privește biodiversitatea

Protecția și conservarea biodiversității reprezintă măsuri prioritare privind protecția mediului.

Principalele cauze ale pierderii constante a biodiversității o reprezintă schimbările produse în habitatele naturale.

Printre cauzele principale menționăm:

  • ♦  conversia terenurilor în scopul dezvoltării urbane, industrial, agricole, transport;

  • ♦  exploatarea carierelor;

  • exploatarea excesivă a pădurii;

  • poluarea și schimbările climatice

  • > Efecte asupra climei

> Schimbări climatice în anul de proiecție

Conform studiului realizat de Administrația Națională de Meteorologie ”Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pe perioada 2001 -2030” , încălzirea climei este un fenomen datorat factorilor naturali (radiație solară, activitate vulcanică) cât și antropogeni ( schimbări în compoziția atmosferei datorită activităților umane).

Creșterea concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă, în special a CO2 a constituit cauza principală a încălzirii pronunțate din ultimii 50 ani; de altfel clima Europei s-a încălzit cu aproape 10C, încălzire mult mai rapidă decât media globală.

Rezultatele științifice indică faptul că în urmatoarele două decenii se așteaptă o încălzire de 0,10C/deceniu chiar dacă concentrația tuturor gazelor cu efect de seră și a aerosolilor s-ar menține constantă la nivelul anilor 2000.

Studiul INM prezintă ca finalitate pentru România analiza rezultatelor pe 10 ani (2020-2030), în ceea ce privește mediile lunare și anuale ale temperaturii aerului și cantităților zilnice de precipitații.

Pentru valorile anuale, rezultatele se pot sintetiza astfel:

  • -  Temperatura medie anuală crește cu un gradient orientat spre sud-estul țării, unde încălzirea maximă medie anuală atinge 0,8oC. Vestul țării are o încălzire medie între 0 și 0,2oC

  • -  În cazul mediilor anuale a cantităților de precipitații cumulate în 24 ore, calculate ca diferențe normate, se remarcă pentru 2020-2030 valori apropiate de normal cu ușor excedent în nord-estul extrem și deficit în sud-est și sud-vest.

Pentru valorile lunare, rezultatele se pot sintetiza astfel:

  • -  Creșterea temperaturii medii lunare deasupra României în toate lunile, cea mai mare diferență între scenariu și rularea de control fiind în iulie (1,31 °C). Este interesant de menționat că și în cazul precipitațiilor, reducerea cea mai mare a lor (de aproape 6%), în orizontul de tip 2001-2030, are loc tot în iulie.

  • -  Schimbarea în cantitățile de precipitații lunare, în orizontul de timp 2001-2030, pentru teritoriul României, este diferită pe parcursul ciclului sezonier. Astfel, se înregistrează o creștere în lunile de primăvară, cu un maxim de aproximativ 4% în martie. În lunile de vară și toamnă, mediile ansamblului de 16 modele indică o descreștere, cea mai importantă fiind în luna iulie (aproximativ 6%). În lunile de iarnă, în cazul precipitațiilor, nu apare un semnal clar.

Schimbările în regimul termic și pluviometric anotimpualpot fi sintetizate astfel:

  • -   Pentru temperatura aerului, se proiectează o răcire în timpul iernii și verii aproape în toată țara, mai pronunțată iarna în regiunile extracarpatice (pana la 1,5o C) și mai scăzută în regiunile montane.

  • -   În timpul primăverii este proiectată o încalzire semnificativă în toată țara, mai pronunțată în est (până la 1,8o C) iar toamna deși din nou în aproape toată țara se indică o ușoară încălzire aceasta este mai semnificativă (~0,5o C) în Subcarpații Meridionali și sud-estul extrem.

  • -   În cazul precipitațiilor, se proiectează un ușor excedent vara în aproape toată țara, ce poate atinge 40% în nord-estul și vestul extrem, excepție fiind sudul țării, cu un ușor deficit până la 40% pe arii restrânse în sud-est.

  • -   Toamna indică un un deficit până la 30% pentru vest.

  • -   Variabilitatea maximă față de climatologia de ”control:(1965-1975)” la nivelul țării este proiectată pentru sezonul de primăvara, cu tendințe de deficit de precipitații pe arii extinse extra-Carpatice.

  • -   Iarna se semnalează un ușor deficit (cu până la 20%, pe arii restrânse cu până la 40%) pentru vest și nord-vest

Studiile științifice realizate pe plan mondial în special în ultimile 2 decenii indică faptul că între schimbările climatice și calitatea aerului există o legatură directă datorată atât factorilor naturali dar în cea mai mare măsură factorilor antropogeni, prin urmare aceste două elemente ar trebui gestionate prin politici și măsuri integrate.

La elaborarea scenariilor s-a ținut cont de ipoteza privind efectele schimbărilor climatice la nivelul zonei de amplasament a județului Brașov (respectiv o încălzire medie de 0,20C).

Modificări ale

temperaturilor

Modificări ale regimului de precipitații


Ciclul s ezonier al precipit ați ilar pentru curea purtzătuare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roșu), 2031-2060 (p□ rtucaliu)ți 2061-2090 (verde) in cazul mediei lunare, mediata pentru teritnriul Fiu maniei, a ratei zilnice a cantitatii de pnedpitatii (in mm). Scenariul utilizat este Al Ei. Cu negru s-a reprezentat ddul s ezunier al ratei zi Ini ce de precipitații pentru terituriul Fi o maniei, calculat din datele de observație las tațiile met euraltgiae. Au fost folosite mediile ansamblului a 17modele climatice extrase din baza de date CMIP3

Poluarea aerului poate avea efecte asupra unor materiale de construcții și construcții ce pot fi reprezentate de monumente culturale. Afectarea acestor monumente duce la pierderea unor componente importante ale culturii și istoriei.

Efectele sunt reprezentate de eroziune, biodegradare, murdărire.

Emisiile poluanților atmosferici afectează suprafața din piatră, cărămidă, ciment, sticlă, lemn și ceramică.

Coroziunea este cauzată de acidifierea produsă de SO2, NO2/NOx și CO2.

3.4. Identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la degradarea calității aerului

Principalele tipuri de surse de emisie din județul Brașov, luând în considerare criteriile cumulate de structură spațială și tipuri de activități se clasifică astfel:

Surse punctiforme mari - LPS

> Instalații IED

Cod NFR

Activitate

1A1a

Arderi în industrii energetice (instalații de ardere > 50 MW)

1A1a

Arderi în industrii energetice (instalații de ardere > 50 MW în industria de fabricare și construcții)

2A2

Producția varului

2C7c (Fost

2C5e)

Producția altor metale (aliaje)

2.I

Procesarea lemnului

3B3 (4B10)

Managementul dejecțiilor - porci

3B4gii (4B9b)

Managementul dejecțiilor - păsări

> Instalații specifice activităților extractive NON IED

Cod NFR

Activitate

2.A.5.a

Exploatări de material de construcții altele decât cărbune

> Alte activități de tip industrial - NON IED

Cod NFR

Activitate

1.A.2.b

Arderi în industrii de fabricare și construcții-Fabricare metale neferoase

1A2fi

Arderi în industrii de fabricare și construcții

1A4ci

Instalatii de ardere -comercial

2.C.1

Procese în industria fierului și oțelului

2.C7.c

Alte procese de producție metale

2.D

Alte utilizări ale solvenților și produselor

2.H.2

Industria alimentară și a băuturilor

2.I

Prelucrare lemn

Valorificare deșeuri/ambalaje de hârtie carton

Surse de suprafață - SRF

> Activitățile agricole

Cod NFR

Activitate

3.B

(4B1a-b, 4B9a-c, 4B10, 4B4)

Mamangementul dejecțiilor

3.D

activități în cadrul fermelor vegetale

> Încălzire rezidențială - comercial

Cod NFR

Activitate

1.A.4.b

1.A.4.a.i

Încălzire rezidențială & comercială

> Ape uzate, deșeuri

Cod NFR

Activitate

5D (6.B.2)

Epurare ape uzate de tip menajer

Surse liniare - LIN

Cod NFR

Activitate

1.A. 3.b.i- iv

Traficul rutier pe arterele principale de circulație din județil Brașov și de pe arterele principale reprezentate de DN și DJ din cadrul județului.

1.A.3.c

Traficul feroviar - 184 km linie electrificată, 169 km linie neelectrificată.

Există o singură linie electrificată de la Brașov prin Hărman și Sf.Gheorghe spre Siculeni și o singură linie neelectrificată care merge, prin Ghimbav și Codlea, la Șercaia și mai departe la Podul Olt și dincolo de acesta. Între Brașov și Zărnești, Întorsura Buzăului și Bretcu se face legătura prin căi ferate locale și regionale cu o singură linie.

3.5. Informații privind contribuția datorată transportului și dispersiei poluanților emiși în atmosferă, ale căror surse se găsesc în alte zone și aglomerări sau, după caz, alte regiuni

Prin așezarea sa în centrul țării și la joncțiunea a trei mari unități naturale, Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, Județul Brașov se învecinează cu o serie de alte județe pe lungimi variabile ale granițelor și anume: Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău.

Stația de monitorizare EM-1

9

EM-1 , Fundata , județul Brașov

Tip stație - EMEP - fond regional (transfrontier)

Coordonate: latitudine 45°.43'

longitudine 25°.27' altitudine: 1350,00 m

Indicatori monitorizați: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2, NOx), ozon

(O3), pulberi în suspensie PM10 , monoxid de carbon (CO), benzen, etilbenzen, o-xilen, p-xilen, m-xilen, toluen și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatura, radiația solară, umiditate relativă, precipitații).

Anul 2014 — an de referință

Stația pune în evidență fondul transfrontier și este amplasată la Fundata județul Brașov.La nivelul anului 2014 nu sunt deținute informații.

Anul 2017

Tabelul nr. 3-25 Concentrații anuale înregistrate la stația de fond regional EM1, anul 2017

Indicator

UM

Valori anuale

Procent valori validate (%)

NOx

pg/mc

8,35

9,08

NO2

pg/mc

3,97

9,08

NO

pg/mc

2,93

9,08

SO2

pg/mc

5,26

19,83

CO

mg/mc

0,04

20,56

BENZEN

pg/mc

-

-

PM10

pg/mc

-

As

ng/mc

-

-

Cd

ng/mc

-

-

Ni

ng/mc

-

-

Pb

ng/mc

-

-

sursa: http://www.calitateaer.ro/public/monitoring-page/reports-reports-page/? locale=ro

Tabelul nr. 3-26 Concentrații anuale înregistrate la stația de fond regional EM1, anul 2017

Indicator

UM

Valoare anuală

Valoare maximă anuală medie mobilă

Expunere cumulată anuală

Procent valori validate (%)

Ozon

ng/mc

-

0

-

0

-

0

sursa : http://www.calitateaer.ro/public/monitoring-page/reports-reports-page/? locale=ro

Tabelul nr. 3-27 Parametrii meteorologici monitorizați la stația de fond regional EM1, ANUL 2017

Parametrii meteorologici

UM

Valori medii anuale

Procent valori validate (%)

Observații

Radiație solară

W/m2

97285,75

21,54

Valori elementare insuficiente

Eroare interval măsură

Temperatura

°C

2,93

18,64

Presiune

mbar

858,5

18,64

Valori elementare insuficiente

Viteza vânt

m/s

-

-

Valori orare

Direcție vânt

grN

-

-

Nici o valoare achiziționată

Umiditate relativă

%

75

9,13

Valori elementare insuficiente

Precipitații

mm

168,8

21,54

Valori elementare insuficiente

Sursa: http://www.calitateaer.ro/public/monitoring-page/reports-reports-page/?__locale=ro

Limitele de sud ale județului urmează culmile masivelor muntoase importante în timp ce pe celelalte laturi limitele traversează munți de înălțimi mici, dealuri, zone depresionare.

Schimbul de substanțe poluante, la nivel atmosferic, cu unitățile administrativ-teritoriale învecinate este determinat de specificul local și regional al circulației maselor de aer, în acord cu configurația terenului. Astfel, traseul curenților aerieni prioritari coincide cu orientarea unităților morfologice principale și secundare sau cu înclinarea versanților. Din acest punct de vedere, particularitățile climatice ale județului Brașov sunt determinate de poziția sa centrală, la îmbinarea a două lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali.

Culmile montane cele mai înalte (Făgăraș, Bucegi, Ciucaș) impun granița sudică, delimitându-l de județele Argeș, Dâmbovița și Prahova. Circulația maselor de aer se realizează preponderent dinspre NV și V, cu o frecvență anuală de peste 25%, respectiv 20%. Văile și culoarele depresionare adânci, care compartimentează spațiul montan, canalizează și deviază curenții de aer pe direcții preponderent sudice, deci către exteriorul județului, diminuând semnificativ rolul în importul de poluanți alohtoni din aceste județe.

Stația monitorizare HR-1

5

În județul Harghita funcționează o stație de monitorizare de tip fond regional (indicativ HR-1) care are locația în Miercurea Ciuc.

- HR-1, Miercurea Ciuc, județul Harghita

Tip stație - fond regional

Coordonate: latitudine 45°.88'

longitudine 25°.80'

altitudine: 522,00 m

Indicatori monitorizați: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2, NOx), ozon (O3), pulberi în suspensie PM10 , monoxid de carbon (CO), benzen, etilbenzen, o-xilen, p-xilen, m-xilen, toluen și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatura, radiația solară, umiditate relativă, precipitații).

Tabelul nr. 3-28 Evoluția concentrației medii anuale ale indicatorilor monitorizați la stația automată HR-1

Indicatorul

UM

An

2010

2011

2012

2013

2014

SO2

ug/mc

3,76

*

4,5

2,92

3,58

CO

mg/mc

0,34

0,31

0,31

0,32

*

O3

Lg/mc

48,38

51,28

38,37

*

*

Benzen

Lg/mc

*

*

2,55

2,56

*

PM10 -gravimetric

Ltg/mc

22,84

*

19,54

15,84

17,74

PM10 - automat

ug/mc

-

-

-

-

11,69

PM2,5 -gravimetric

Ltg/mc

-

-

-

-

18,29

Nota: * Nu s-a atins captura minimă de date de 75%

Sursa: Raport județean privind starea mediului pentru anul 2014

Evoluția concentrațiilor medii anuale indică pentru perioada 2010 - 2014, valori care se situează sub limitele stabilite prin Legea 104/2011 (republicată), prin urmare aportul acestora pentru județele învecinate poate fi considerat nesemnificative.

Aceleași direcții predominante (NV-17,1% și V-13,9%), specifice circulației zonale atmosferice, caracterizează și contactul cu județele Sibiu, Mureș și Harghita, ca urmare a desfășurării unor unități morfologice joase, ce aparțin Podișului Transilvaniei (Depresiunea Făgărașului și Colinele Târnavelor). Sectorul vestic al Depresiunii Făgăraș poate înregistra un aport alogen mai semnificativ de poluanți, dată fiind apropierea de aglomerarea industrială Sibiu. Implicațiile locale ale orografiei, ce se manifestă sub forma unor vânturi locale, cu caracter foehnal (Vântul Mare), intervin, cel puțin primăvara, în sensul curățării eficiente a maselor de aer poluat, pătruns dinspre vest. Însă, valorile mari ale calmului atmosferic (42,2% la Făgăraș) favorizează menținerea poluanților în straturile joase ale atmosferei, accentuând poluarea în arealul-sursă.

Anul 2014

Din motive tehnice pentru indicatorii CO, BTX, NO2, NOx, O3, nu a fost posibilă obținerea de capturi de date de minim 75% pentru toți poluanții pentru care stațiile sunt echipate să îi monitorizeze.

În cursul anului 2014, pentru poluantul SO2, nu au fost înregistrate depășiri ale valorii limită orare pentru protecția sănătății umane de 350 pg/mc și ale valorii limită zilnice pentru protecția sănătății umane de 125 pg/mc.

Pentru poluantul PM10 media anuală nu depășește valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane de 40 pg/mc conform Legii privind calitatea aerului nr. 104115.06.2011. Pentru poluantul PM2,5, valoarea limită, conform Legii privind calitatea aerului înconjurător nr. 10412011, pentru perioada de mediere de un an este de 26 pg/mc. Media calculată pentru anul 2014 este de 18,29 pg/mc.

(sursa extras din Raport privind starea mediului în județul Harghita - 2014 - APM Harghita)

Anul 2017

Tabelul nr. 3-29 Concentrații anuale înregistrate la stația de fond subregional HR-1 , anul 2017

Indicator

UM

Valori anuale

Procent valori

validate (%)

NOx

gg/mc

12,94

90,19

NO2

gg/mc

10,14

90,19

NO

gg/mc

1,87

90,19

SO2

gg/mc

4,66

94,46

CO

mg/mc

0,24

95,09

BENZEN

gg/mc

1,87

78,56

PM10(grav)

gg/mc

15,44

70,96

LSPM10

gg/mc

12,95

83,32

As

ng/mc

-

-

Cd

ng/mc

-

-

Ni

ng/mc

-

-

Pb

gg/mc

-

-

sursa: http://www.calitateaer.ro/public/monitoring-page/reports-reports-page/? locale=ro

Tabelul nr. 3-30 Concentrații anuale înregistrate la stația de fond regional HR-1, anul 2017

Indicator

UM

Valoare anuală

Valoare maximă anuală medie mobilă

Expunere cumulată anuală

Procent valori validate

(%)

Ozon

gg/mc

52,47

94,93

135,02

100

5452,74

95,48

sursa : http://www.calitateaer.ro/public/monitoring-page/reports-reports-page/? locale=ro

Tabelul nr. 3-31 Parametrii meteorologici monitorizați la stația de fond regional HR-1, ANUL 2017

Parametrii meteorologici

UM

Valori medii anuale

Procent valori validate

(%)

Observații

5

Radiație solară

W/m2

1203761,57

99,44

Eroare interval măsură

Temperatura

°C

7,91

99,44

Presiune

mbar

934,9

99,44

Viteza vânt

m/s

-

-

Valori orare

Direcție vânt

grN

-

-

Valori orare

Umiditate relativă

%

75

99,44

Precipitații

mm

304,8

99,44

Sursa: http://www.calitateaer.ro/public/monitoring-page/reports-reports-page/?__locale=ro

Limita estică, față de județul Covasna, traversează sectorul central al Depresiunii Brașov, a cărei deschidere către est favorizează pătrunderea maselor de aer rece, de sorginte siberiană. Aceste vânturi din NE (cu frecvențe de 11,3%) pot determina o accentuare locală a gradului de poluare, ca urmare a activității industriale limitate de la Târgu Secuiesc.

La nivelul APM Covasna, supravegherea calității aerului se realizează și prin stația de fond regional inclusă în RNMCA ca stație de referință - indicativ CV-FR1, amplasată în orașul Sfântul

Gheorghe.

Stația de monitorizare CV-1

-  CV-1 , Sfântul Gheorghe, județul Covasna

Tip stație - fond regional

  • -  Coordonate: latitudine 46°.33'

longitudine 25°,81' altitudine: 697,00 m

  • -  Indicatori monitorizați: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2, NOx), ozon

(O3), pulberi în suspensie PM10 , monoxid de

carbon (CO), benzen, etilbenzen, o-xilen, p-xilen, m-xilen, toluen și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatura, radiația solară, umiditate relativă, precipitații).

La nivelul anului 2013, sintetic valorile indicatorilor de calitate ai aerului se regăsesc în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 3-32Valorile medii anuale ale indicatorilor monitorizați în stația automată CV-FR1 - anul 2013 an de referință

Tip poluant

Numar determinari

Media anuala

UM

Număr depășiri

Captura de date validate în anul 2013

Orare

zilnice

SO2*

5686

234

10,62

Lig/mc

64,9

NO2/NOx

-

-

-

Lig/mc

-

O3*

4354

174

20,46

ug/mc

49,7

CO

6289

246

0,14

mg/mc

71,7

C6H6*

5546

215

1,43

Ltg/mc

63,3

PM10*

-

79

21,77

Lig/mc

4

21,6

PM10grav*

-

184

16,59

ug/mc

3

50,4

Notă: * Nu s-a realizat captura minimă (75%)de date pentru a calcula media anului 2013

Sursa: Raport privind calitatea aerului 2013 - APM Covasna

Anul 2014

Din motive tehnice, nu a fost posibilă obținerea de capturi de date de minim 75% pentru toți poluanții pentru care stațiile sunt echipate să îi monitorizeze.

Datele au fost validate local dar nu au fost încă certificate la nivel național, având un caracter provizoriu.

Sursa : APM Covasna - Raport privind starea mediului în județul Suceava în anul 2014

Anul 2017

Tabelul nr. 3-33 Concentrații anuale înregistrate la stația de fond subregional CV-1 , anul 2017

Indicator

UM

Valori anuale

Procent valori validate (%)

NOx

Lg/mc

19,01

82,55

NO2

Lg/mc

12,28

82,79

NO

Lg/mc

4,50

82,79

SO2

Lg/mc

6,37

34,61

CO

mg/mc

0,12

60,79

BENZEN

gg/mc

1,78

-

PM10(grav)

gg/mc

22,93

36,72

LSPM10

gg/mc

26,83

26,83

As

ng/mc

-

-

Cd

ng/mc

-

-

Ni

ng/mc

-

-

Pb

gg/mc

-

-

sursa: http://www.calitateaer.ro/public/monitoring-page/reports-reports-page/? locale=ro

Tabelul nr. 3-34 Concentrații anuale înregistrate la stația de fond regional CV-1, anul 2017

Indicator

UM

Valoare anuală

Valoare maximă anuală medie mobilă

Expunere cumulată anuală

Procent valori validate (%)

Ozon

gg/mc

47,89

92,49

143,69

87,50

3434,45

85,20

sursa : http://www.calitateaer.ro/public/monitoring-page/reports-reports-page/? locale=ro

Tabelul nr. 3-35 Parametrii meteorologici monitorizați la stația de fond regional CV-1, ANUL 2017

Parametrii meteorologici

UM

Valori medii anuale

Procent valori

validate (%)

Observații

Radiație solară

W/m2

1194894,06

98,24

Valori elementare insuficiente Eroare interval măsură

Temperatura

°C

8,74

Presiune

mbar

954,6

98,24

Valori elementare insuficiente

Viteza vânt

m/s

-

-

Valori orare

Direcție vânt

grN

-

-

Nici o valoare achiziționată

Umiditate relativă

%

75

Valori elementare insuficiente

Precipitații

mm

438,6

97,43

Sursa: http://www.calitateaer.ro/public/monitoring-page/reports-reports-page/? locale=ro

Urmărind nivelul de încărcare al atmosferei la cele trei stații de tip fond regional se constată ca valorile se situează sub limitele stabilite prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului, cu modificările și completările ulterioare

Urmărind nivelul de încărcare al atmosferei și făcând corelarea cu evoluția ?                                                                                      5

parametrilor climatici (topoclimatici) se poate consideră că la nivelul anului 2013 aportul poluanților alohtoni dinspre această zonă spre județul Brașov este nesemnificativă.

La Brașov, în compartimentul sudic al depresiunii, frecvențe mari înregistrează si vânturile de NV (15,2%), respectiv de V (11,5%), care asigură dispersia poluanților din zona industrială. Actiunea lor este contracarată, însă, de masele de aer cald ce coboară pe clina nordică a Munților Bucegi și Bârsei, determinând manifestarea foehnului, uneori cu viteze de până la 25 m/s. Dinamica noxelor în poximitatea aglomerării urbane Brașov este influențată, în bună măsură, și de circulația periodică locală a aerului, cunoscută sub numele de briză montană. Aceasta impune direcția de deplasare a fumului degajat de unitățile industriale și concentrarea pulberilor la contactul cu spațiul

montan din sud. Limitarea transportului poluanților și menținerea lor în stratul din apropierea solului se datorează și valorilor mari ale calmului atmosferic (43% la Brașov), amplificat, ca efect, de persistența inversiunilor termice și de numărul mare al zilelor cu ceață, ce accentuează poluarea atmosferei în stratul inferior din surse autohtone, însă diminuează radical orice aport extern.

  • 3.6. Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum și cele referitoare la calmul atmosferic și condițiile de ceață, pentru analiza transportului/importului de poluanți din zonele și aglomerările învecinate, respectiv pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor la nivelul solului, care ar putea conduce la concentrații ridicate de poluanți ale acestora

Pentru estimarea dinamicii și extinderii arealului de dispersie a noxelor emise de obiectivele industriale din județul Brașov, precum și aportul alogen de poluanți, prin transport eolian din aglomerările industriale învecinate, este importantă analiza circulației generale și locale a maselor de aer, caracteristice teritoriului, în relație cu amplasamentul surselor de emisie.

Vânturile din județul Brașov se evidențiază prin regimul deosebit de complex și original, puternic influențat de condițiile fizico-geografice locale.

Traseul curenților aerieni prioritari coincide cu orientarea unităților morfologice principale și secundare sau cu înclinarea versanților. Astfel, pe culmile montane înalte ale Munților Făgăraș și Bucegi, din vestul și sudul județului, precum și în Depresiunea Făgărașului, direcția vântului exprimă trăsăturile circulației zonale a atmosferei (dominant vestică). Predominarea direcției vânturilor în Depresiunea Brașov este determinată de sensul descendent de canalizare a circulației generale a atmosferei, ca și de frecvența mare a curenților periodici locali catabatici - vânturile “de munte”. Astfel, în sectorul central, mai larg, al depresiunii vântul dominant poate fi reprezentat prin două sau mai multe direcții, având frecvențe apropiate.

Prelucrarea statistică a datelor înregistrate la stațiile meteorologice de pe teritoriul județului Brașov, evidențiază următoarele frecvențe medii anuale: la Bod se înregistrează 19,3% pentru direcția V, 17,3% pentru SV, 18,7% pentru NE și 13,4% pentru E; la Brașov frecvențele cele mai mari se înregistrează pe direcțiile NV (15,2%), V (11,5%) și NE (11,3%); la Făgăraș pe direcțiile NV (17,1%) și V (13,9%); la Predeal pe direcțiile NV (36,8%) și SE (13,2%), iar în ținutul munților înalți pe direcțiile NV (peste 25%) și V (peste 21%). Din această perspectivă, doar sectorul vestic al Depresiunii Făgăraș poate înregistra un aport alogen mai semnificativ de poluanți, dată fiind apropierea de aglomerarea industrială Sibiu. Însă, implicațiile locale ale orografiei produc devierea și canalizarea curenților de aer pe anumite direcții. Astfel, pe versantul nordic al Făgărașului și estic al Perșanilor apar, în timpul primăverii, mișcări cu carcater foehnal, care implică și alte fenomene meteorologice. În Depresiunea Făgărașului, aceste mișcări foehnale, foarte frecvente dinspre sud, dinspre munți, sunt cunoscute sub numele de Vântul Mare, foarte frecvent primăvară, când determină a curățare eficientă a maselor de aer poluat, pătruns dinspre vest. Același tip de vânt, foehnul, afectează și sectorul sudic al Depresiunii Brașov. El se formează când o masă de aer cald venită dinspre sud trece pe deasupra Munților Bucegi și Bârsei, iar în coborârea sa se încălzește suplimentar (adiabatic) și poate avea viteze foarte mari, de peste 100 de km/h, contracarând în acest mod dispersia poluanților dictată de circulația atmosferică generală. În schimb, în sectorul estic al depresiunii, pe circulații dinspre nord-est, în regim ciclonic, se poate forma vântul denumit „Nemira”, un vânt rece și puternic (peste 20 m/s), care suflă tot anul, dar mai activ îndeosebi iarna, când produce fenomenul de viscol. Aerul rece de sorginte siberiană intră în Moldova dinspre est, se infiltrează prin văile din vestul Carpaților Orientali și este canalizat pe culoarul Oltului, care se îngustează între Munții Baraolt și Bârsei, astfel încât viteza sa de deplasare crește, revărsându-se cu putere în depresiunea Brașovului. Acest vânt poate determina o accentuare locală a gradului de poluare, ca urmare a activității industriale limitate de la Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc.

Pe toate văile și culoarele mai adânci, ce fragmentează unitățile montane, curenții de aer sunt dirijați conform orientării generale a acestora. Așa se justifică diferențele între cele două culoare montane principale: Predeal și Rucăr-Bran (circulație predominant NE, în acord cu direcția principală de dezvoltare). În sectorul estic al județului, pe câmpul depresionar al Bârsei, mișcările de aer care domină sunt din direcția NE către SV, ceea ce coincide cu orientarea generală a văii Oltului. Regimul vânturilor în culoarele de vale și compartimentele depresionare, extinse, ale județului este dominat de influența circulației periodice locale a aerului, cu alternanța zilnică a curenților, cunoscută sub numele de brize. Ziua, când în depresiune se produce încălzirea cea mai accentuată, are loc ascendența aerului mai cald de-a lungul versanților, iar noaptea se deplasează în sens opus, de peste munte în depresiune. Prezența acestor deplasări locale ale aerului este confirmată de direcția de deplasare a fumului degajat de unitățile industriale, amplasate îndeosebi în Depresiunea Brașov, la contactul cu spațiul montan din sud.

Direcțiilor dominante ale vânturilor le revine și cea mai mare viteză medie anuală, cu implicații în difuzia poluanților, influențată de mărimea gradienților barici orizontali și de forța de frecare. Pe marile înălțimi viteza vântului depășește 7-8m/s, în timp ce în depresiuni înregistrează doar 2,5-3,5 m/s. Vitezele medii comportă creșteri accentuate în cursul primăverii, lunile mai-iunie fiind cele mai vântoase din cursul anului. Nu rare sunt cazurile când vârfurile alpine sunt supuse unor vânturi ce depășesc 25-30 m/s. Concentrația poluanților la sol este invers proporțională cu intensitatea circulației aerului. În acest sens, există două praguri importante pentru poluarea aerului: unul de până la 2 m/s, care favorizează poluarea în regiunile limitrofe sursei de emisie până la o distanță de 3-4 km, și altul de peste 3,5 m/s, care poluează intens zone situate la 3-6 km de sursă. În acest sens, distanța mare a principalelor aglomerări industriale externe față de limitele județului impiedică aportul de poluanți în atmosfera inferioară a acestuia, mai importantă fiind dinamica noxelor în poximitatea aglomerării urbane Brașov.

O altă particularitate a regimului vânturilor în județul Brașov este dată de frecvența medie anuală deosebit de mare a calmului atmosferic la Brașov (43%) și Făgăraș (42,4%), în timp ce acesta devine neînsemnat la Predeal (10,1%) și pe culmile montane cele mai înalte (sub 5%). Calmul atmosferic favorizează menținerea poluanților în straturile joase ale atmosferei, accentuând poluarea în arealul-sursă. Frecvența mare a calmului atmosferic în arealul depresionar al Brașovului se explică prin adăpostul oferit de rama montană înconjurătoare. Acest fenomen împiedică transportul poluanților pe orizontală. Stagnarea acestora determină o creștere substanțială a concentrațiilor lor în stratul din apropierea solului. Valorile ridicate ale calmului atmosferic la Brașov indică frecvențe și persistențe mari ale inversiunilor termice în regim anticiclonic (aerul rece de pe pantele munților coboară în depresiune, compactându-se și răcindu-se suplimentar). Aceleași inversiuni termice fac ca, iarna, nebulozitatea stratiformă să fie aproape omniprezentă, depresiunea Brașovului având printre cele mai multe zile cu ceață dintre toate regiunile țării, ce accentuează poluarea atmosferei în stratul inferior din surse autohtone, însă diminuează radical orice aport extern.

Prin așezarea sa în centrul țării și la joncțiunea a trei mari unități naturale, Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podițul Transilvaniei, Județul Brașov se învecinează cu o serie de alte județe pe lungimi variabile ale granițelor și anume: Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău.

Limitele de sud ale județului urmează culmile masivelor muntoase importante în timp ce pe celelalte laturi limitele traversează munți de înălțimi mici, dealuri, zone depresionare.

Schimbul de substanțe poluante, la nivel atmosferic, cu unitățile administrativ-teritoriale învecinate este determinat de specificul local și regional al circulației maselor de aer, în acord cu configurația terenului. Astfel, traseul curenților aerieni prioritari coincide cu orientarea unităților morfologice principale și secundare sau cu înclinarea versanților. Din acest punct de vedere, particularitățile climatice ale județului Brașov sunt determinate de poziția sa centrală, la îmbinarea a două lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali.

Culmile montane cele mai înalte (Făgăraș, Bucegi, Ciucaș) impun granița sudică, delimitându-l de județele Argeș, Dâmbovița și Prahova. Circulația maselor de aer se realizează preponderent dinspre NV și V, cu o frecvență anuală de peste 25%, respectiv 20%. Văile și culoarele depresionare adânci, care compartimentează spațiul montan, canalizează și deviază curenții de aer pe direcții preponderent sudice, deci către exteriorul județului, diminuând semnificativ rolul în importul de poluanți alohtoni din aceste județe.

În județul Harghita funcționează o stație de monitorizare de tip fond regional (indicativ HR-01) care are locația în Miercurea Ciuc.

Indicatorii monitorizați: SO2, NO2, NOx, CO, O3, benzen și PM10 automat și gravimetric și PM2,5 gravimetric.

Tabelul nr. 3-36 Evoluția concentrației medii anuale ale indicatorilor monitorizați la stația automată HR-01

Indicatorul

UM

An

2010

2011

2012

2013

2014

SO2

Ug/mc

3,76

*

4,5

2,92

3,58

CO

mg/mc

0,34

0,31

0,31

0,32

*

O3

Ug/mc

48,38

51,28

38,37

*

*

Benzen

Ug/mc

*

*

2,55

2,56

*

PM10    -

gravimetric

Ug/mc

22,84

*

19,54

15,84

17,74

PM10     -

automat

Ug/mc

-

-

-

-

11,69

PM2,5    -

gravimetric

Ug/mc

-

-

-

-

18,29

Nota: * Nu s-a atins captura minimă de date de 75%

Sursa: Raport județean privind starea mediului pentru anul 2014

Evoluția concentrațiilor medii anuale indică pentru perioada 2010 - 2014, valori care se situează sub limitele stabilite prin Legea 104/2011 (republicata), prin urmare aportul acestora pentru județele învecinate poate fi considerat nesemnificativ.

Aceleași direcții predominante (NV-17,1% și V-13,9%), specifice circulației zonale atmosferice, caracterizează și contactul cu județele Sibiu, Mureș și Harghita, ca urmare a desfășurării unor unități morfologice joase, ce aparțin Podișului Transilvaniei (Depresiunea Făgărașului și Colinele Târnavelor). Sectorul vestic al Depresiunii Făgăraș poate înregistra un aport alogen mai semnificativ de poluanți, dată fiind apropierea de aglomerarea industrială Sibiu. Implicațiile locale ale orografiei, ce se manifestă sub forma unor vânturi locale, cu caracter foehnal (Vântul Mare), intervin, cel puțin primăvara, în sensul curățării eficiente a maselor de aer poluat, pătruns dinspre vest. Însă, valorile mari ale calmului atmosferic (42,2% la Făgăraș) favorizează menținerea poluanților în straturile joase ale atmosferei, accentuând poluarea în arealul-sursă.

Limita estică, față de județul Covasna, traversează sectorul central al Depresiunii Brașov, a cărei deschidere către est favorizează pătrunderea maselor de aer rece, de sorginte siberiană. Aceste vânturi din NE (cu frecvențe de 11,3%) pot determina o accentuare locală a gradului de poluare, ca urmare a activității industriale limitate de la Târgu Secuiesc.

La nivelul APM Covasna, supravegherea calității aerului se realizează și prin stația de fond regional inclusă în RNMCA ca stație de referință - indicativ CV-FR1, amplasată în orașul Sfântul Gheorghe.

La nivelul anului 2013, sintetic valorile indicatorilor de calitate ai aerului se regăsesc în tabelul nr.3-36.

Tabelul nr. 3-37 Valorile medii anuale ale indicatorilor monitorizați în stația automată CV-FR1 - anul 2013

Tip poluant

Numar determinari

Media anuala

UM

Număr depășiri

Captura de date validate în anul 2013

Orare

zilnice

SO2*

5686

234

10,62

^g/mc

64,9

NO2/NOx

-

-

-

^g/mc

-

O3*

4354

174

20,46

^g/mc

49,7

CO

6289

246

0,14

mg/mc

71,7

C6H6*

5546

215

1,43

^g/mc

63,3

PM10*

-

79

21,77

^g/mc

4

21,6

PM10grav*

-

184

16,59

^g/mc

3

50,4

^g/mc

Notă: * Nu s-a realizat captura minimă (75%)de date pentru a calcula media anului 2013 Sursa: Raport privind calitatea aerului 2013 - APM Covasna

Urmărind nivelul de încărcare al atmosferei și făcând corelarea cu evoluția parametrilor climatici (topoclimatici) se poate considera că la nivelul anului 2013 aportul poluanților alohtoni dinspre această zonă spre județul Brașov este nesemnificativă.

La Brașov, în compartimentul sudic al depresiunii, frecvențe mari înregistrează si vânturile de NV (15,2%), respectiv de V (11,5%), care asigură dispersia poluanților din zona industrială. Actiunea lor este contracarată, însă, de masele de aer cald ce coboară pe clina nordică a Munților Bucegi și Bârsei, determinând manifestarea foehnului, uneori cu viteze de până la 25 m/s. Dinamica noxelor în poximitatea aglomerării urbane Brașov este influențată, în bună măsură, și de circulația periodică locală a aerului, cunoscută sub numele de briză montană. Aceasta impune direcția de deplasare a fumului degajat de unitățile industriale și concentrarea pulberilor la contactul cu spațiul montan din sud. Limitarea transportului poluanților și menținerea lor în stratul din apropierea solului se datorează și valorilor mari ale calmului atmosferic (43% la Brașov), amplificat, ca efect, de persistența inversiunilor termice și de numărul mare al zilelor cu ceață, ce accentuează poluarea atmosferei în stratul inferior din surse autohtone, însă diminuează radical orice aport extern.

În concluzie, analizând specificul circulației atmosferice deasupra teritoriului județului Brașov în raport cu repartiția spațială a surselor de poluare învecinate, rezultă că nu se întrunesc condiții favorabile unui aport semnificativ de poluanți dinspre aceste aglomerări industriale (exceptând sectorul depresionar vestic). În schimb, particularitățile circulației atmosferice și configurația reliefului impiedică dispersia, la scară largă, a poluanților autohtoni, favorizînd menținerea lor în straturile joase ale atmosferei.

4. SCENARII ȘI IDENTIFICAREA MĂSURILOR DE MENȚINERE A NIVELULUI

9                                                                                                                                                     9

CONCENTRAȚIILOR DE POLUANȚI ÎN ATMOSFERĂ SAU DE REDUCERE A

9                                                                       9

EMISIILOR ASOCIATE DIFERITELOR CATEGORII DE SURSE DE EMISIE

4.1. Anul de referință pentru care este elaborată previziunea și cu care începe aceasta

an referință 2013

9


an proiecție 2022 (5 ani de la aprobarea Planului)

4.2. Repartizarea surselor de emisie

Principalele surse de emisie specifice activităților economice importante din cadrul județului sunt prezentate în tabelul de mai jos și transpuse grafic pe harta județului.

Repartizarea surselor de emisie pe sectoare de activitate si coduri NFR s-a facut pe baza Raportului de emisii pe agenti economici si coduri pus la dispozitie de APM Brașov si Anexa 4 Inventar de emisii - ANPM. Acestea sunt sintetizate tabelar (tabelele nr.4-1 + 4-11).

Tabelul nr. 4-1 Sursele de emisie pe tipuri de activități și repartiția spațială a agenților economici în cadrul județului Brașov

Nr. crt.

Agenți economici Coordonate AERMOD

Cod NFR

Denumire activitate

x

y

0

1

2

3

4

1

491494.51

506177.07

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

2

489384.50

512801.20

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

3

498990.69

512829.71

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

4

497033.17

510426.54

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

5

494146.18

517806.66

2.A.6.

Asfaltarea drumurilor

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

6

498555.30

513214.22

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

7

490666.15

513130.23

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

2.D.3

Prelucrarea lemnului

8

497926.39

515550.59

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.a

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare fontă și oțel și fabricare feroaliaje

9

496000.36

515202.34

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

Nr. crt.

Agenți economici Coordonate AERMOD

Cod NFR

Denumire activitate

x

y

0

1

2

3

4

10

490337.37

513521.01

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse staționare

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

11

491209.66

511967.29

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

2.A.7.a

Extracția la suprafață (carieră) și din subteran (mină) a mineralelor, altele decât cărbunii

2.A.7.C

Stocarea, manevrarea și transportul produselor minerale

2.A.2

Fabricarea varului

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

12

491041.57

506519.10

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

13

498662.01

512329.15

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

14

492698.66

514057.07

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

7.A.1

Procesarea nisipului și pietrișului

15

493825.17

513859.73

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare alimente, băuturi și tutun

2.D.2

Fabricarea produselor alimentare și a băuturilor

16

494029.60

515241.06

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

17

493161.81

519201.78

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

3.C

Produse chimice

18

494465.47

511896.50

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

19

497305.96

514575.58

2.C.3

Fabricare aluminiu

1.A.2.b

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare metale neferoase

20

495319.60

512188.97

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

21

492854.83

516013.51

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

22

490754.02

512947.38

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

2.D.3

Prelucrarea lemnului

23

494701.20

519119.98

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

3.D.3

Utilizarea altor produse

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

2.D.3

Prelucrarea lemnului

24

490101.58

513610.67

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

3.D.3

Utilizarea altor produse

2.D.3

Prelucrarea lemnului

Nr. crt.

Agenți economici Coordonate AERMOD

Cod NFR

Denumire activitate

x

y

0

1

2

3

4

25

493220.0

518961.69

3.D.3

Utilizarea altor produse

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

26

496163.66

514039.23

2.C.5.e

Fabricare altor metale

1.A.2.b

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare metale neferoase

2.C.3

Fabricare aluminiu

27

498332.56

512326.48

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

1.A.2.a

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare fontă și oțel și fabricare feroaliaje

28

490818.09

506385.31

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

29

493588.56

514235.87

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare alimente, băuturi și tutun

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

30

491959.62

512783.47

2.A.7.d

Alte produse minerale

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

31

497134.69

510306.65

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.2.a

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare fontă și oțel și fabricare feroaliaje

2.C.1

Fabricare fontă și oțel

32

498006.69

513447.95

2.C.3

Fabricare aluminiu

1.A.2.b

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare metale neferoase

33

498743.27

512982.00

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

7.A.1

Procesarea nisipului și pietrișului

34

499006.84

508834.93

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare alimente, băuturi și tutun

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

2.D.2

Fabricarea produselor alimentare și a băuturilor

35

496513.08

512252.62

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

36

494072.25

511946.67

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

37

488527.60

516294.68

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

38

488548.21

515988.55

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

3.D.1

Tipărire

39

488364.46

516285.63

1.A.2.b

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare metale neferoase

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

2.C.5.e

Fabricare altor metale

40

488312.63

516349.60

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse

Nr. crt.

Agenți economici Coordonate AERMOD

Cod NFR

Denumire activitate

x

y

0

1

2

3

4

staționare

41

489820.55

517293.88

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

42

488225.33

514623.35

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

43

489906.79

517418.83

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

44

487935.21

514517.47

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

45

489765.53

517339.78

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

46

489906.79

517418.83

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

47

487990.60

514514.02

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

3.D.3

Utilizarea altor produse

2.D.3

Prelucrarea lemnului

48

488629.87

515918.27

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

49

488679.57

515075.81

2.D.2

Fabricarea produselor alimentare și a băuturilor

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare alimente, băuturi și tutun

50

488681.10

515385.66

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare alimente, băuturi și tutun

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

51

448220.86

533179.17

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

52

446686.17

534586.88

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

2.C.1

Fabricare fontă și oțel

53

447920.57

534453.03

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

3.C

Produse chimice

54

448166.22

533165.07

2.A.7.d

Alte produse minerale

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

55

445168.95

530892.62

1.A.2.C

Arderi în industrii de fabricare si constructii- industria chimică

2.B.5.a

Alte procese din industria chimică

56

446703.43

531995.19

1.A.2.C

Arderi în industrii de fabricare si constructii- industria chimică

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

Nr. crt.

Agenți economici Coordonate AERMOD

Cod NFR

Denumire activitate

x

y

0

1

2

3

4

2.B.5.a

Alte procese din industria chimică

2.B.2

Fabricarea acidului azotic

2.B.1

Fabricarea amoniacului

57

447831.39

533147.21

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.a

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare fontă și oțel și fabricare feroaliaje

58

448225.58

533092.47

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

3.C

Produse chimice

59

447854.38

533109.99

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

60

504583.11

508422.18

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

3.B.1

Degresarea

61

503410.30

509219.17

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

62

504593.98

508427.74

2.C.3

Fabricare aluminiu

1.A.2.b

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare metale neferoase

63

499806.58

508947.95

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare alimente, băuturi și tutun

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

2.D.2

Fabricarea produselor alimentare și a băuturilor

64

475420.69

503422.07

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

3.B.1

Degresarea

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

65

473399.92

503290.81

1.A.2.d

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare celuloză și hârtie

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

2.D.1

Fabricarea celulozei si hârtiei

66

475289.12

503792.09

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

7.A.1

Procesarea nisipului și pietrișului

2.A.6

Asfaltarea drumurilor

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

67

483699.16

517419.31

3.D.3

Utilizarea altor produse

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

68

482684.62

516564.78

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

69

484380.54

519506.04

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

6.C.d

Crematorii

Nr. crt.

Agenți economici Coordonate AERMOD

Cod NFR

Denumire activitate

x

y

0

1

2

3

4

70

483693.48

517703.52

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

2.D.3

Prelucrarea lemnului

71

483153.61

517426.73

1.A.4.b.i

Rezidențial - încălzire rezidențială, prepararea hranei

2.A.6

Asfaltarea drumurilor

72

484625.78

519607.78

2.C.3

Fabricare aluminiu

1.A.2.b

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare metale neferoase

2.C.5.e

Fabricare altor metale

73

483476.63

506166.57

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

74

425033.49

521265.26

1.A.2.C

Arderi în industrii de fabricare si constructii- industria chimică

2.B.5.a

Alte procese din industria chimică

75

425170.35

521312.00

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.2.C

Arderi în industrii de fabricare si constructii- industria chimică

2.B.5.a

Alte procese din industria chimică

76

425352.71

520551.41

1.A.2.C

Arderi în industrii de fabricare si constructii- industria chimică

2.B.5.a

Alte procese din industria chimică

77

494022.07

496992.35

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

78

487758.70

533917.32

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

79

494091.05

524692.15

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare alimente, băuturi și tutun

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

80

506386.52

519797.49

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

81

490743.32

524923.75

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare alimente, băuturi și tutun

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

2.D.2

Fabricarea produselor alimentare și a băuturilor

7.A.1

Procesarea nisipului și pietrișului

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

82

491071.62

536913.78

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.B.2.a.v

83

499975.32

516482.34

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

84

423266.00

529447.92

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare

Nr. crt.

Agenți economici Coordonate AERMOD

Cod NFR

Denumire activitate

x

y

0

1

2

3

4

alimente, băuturi și tutun

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

2.D.2

Fabricarea produselor alimentare și a băuturilor

4.B.1.a

Vaci de lapte

6.C.d

Crematorii

85

505910.22

519572.41

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

86

494060.22

524440.76

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare alimente, băuturi și tutun

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

87

494752.11

524159.76

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare alimente, băuturi și tutun

2.D.2

Fabricarea produselor alimentare și a băuturilor

88

488679.71

512179.96

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

89

494394.52

526168.83

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

90

485914.76

501845.89

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

91

488069.36

511561.68

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

3.B.1

Degresarea

1.A.2.a

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare fontă și oțel și fabricare feroaliaje

2.C.5.e

Fabricare altor metale

92

435275.13

533932.51

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

2.D.3

Prelucrarea lemnului

93

473038.21

508933.61

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare alimente, băuturi și tutun

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

2.D.2

Fabricarea produselor alimentare și a băuturilor

94

487038.98

510065.58

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

95

502278.61

520226.62

1.A.2.f.i

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Alte surse stationare

96

489921.82

512729.17

3.A.2

Aplicarea vopselelor în industria de construcții de autovehicule

1.A.4.a.i

Comercial/lnstituțional- încălzire comercială și instituțională

97

480167.91

523201.70

4.B.9.a

Găini de ouă

98

493523.06

531460.59

4.B.8

Porcine

99

507302.86

512748.39

1.A.4.c.i

Agricultură/Silvicultură/Pescuit - Surse stationare

486707.42

526683.01

4.B.9.b

Pui de carne

497963.99

525630.07

492067.96

524623.98

4.B.9.a

Găini de ouă

487886.68

511039.88

100

483475.19

520513.51

1.A.4.c.i

Agricultură/Silvicultură/Pescuit - Surse stationare

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

4.B.9.C

Curcani

6.C.d

Crematorii

101

457479.45

533741.42

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.2.e

Arderi în industrii de fabricare și construcții- Fabricare

Nr. crt.

Agenți economici Coordonate AERMOD

Cod NFR

Denumire activitate

x

y

0

1

2

3

4

alimente, băuturi și tutun

1.A.4.c.i

Agricultură/Silvicultură/Pescuit - Surse stationare

4.B.8

Porcine

6.C.d

Crematorii

102

484144.62

521883.26

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.4.c.i

Agricultură/Silvicultură/Pescuit - Surse stationare

6.B

Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

4.B.9.C

Curcani

6.C.d

Crematorii

103

481641.11

513056.35

1.A.4.c.i

Agricultură/Silvicultură/Pescuit - Surse stationare

4.B.9.a

Găini de ouă

6.C.d

Crematorii

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

104

481323.86

505434.81

1.A.4.c.i

Agricultură/Silvicultură/Pescuit - Surse stationare

4.B.9.a

Găini de ouă

6.C.d

Crematorii

105

492051.60

525071.47

1.A.4.c.i

Agricultură/Silvicultură/Pescuit - Surse stationare

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

4.B.9.C

Curcani

6.C.d

Crematorii

106

492933.46

518041.33

1.A.4.c.i

Agricultură/Silvicultură/Pescuit - Surse stationare

4.B.9.a

Găini de ouă

4.B.9.b

Pui de carne

4.B.9.c

Curcani

107

482947.63

522037.44

1.A.4.c.i

Agricultură/Silvicultură/Pescuit - Surse stationare

4.B.9.a

Găini de ouă

108

483385.94

522120.93

1.A.4.c.i

Agricultură/Silvicultură/Pescuit - Surse stationare

4.B.9.a

Găini de ouă

6.C.d

Crematorii

109

483385.94

522747.08

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

1.A.4.c.i

Agricultură/Silvicultură/Pescuit - Surse stationare

4.B.9.a

Găini de ouă

110

456664.26

533279.22

1.A.4.c.i

Agricultură/Silvicultură/Pescuit - Surse stationare

1.A.2.f.ii

Surse mobile nerutiere, echipamente industriale

4.B.8

Porcine

4.B.1.b

Alte bovine

Sursa: Raport emisii pe operatori economici și coduri NFR - APM Brașov - ANPM.

Principalele surse de emisie specifice încălzirii rezidențiale pe tipuri de combustibil, consumuri și repartiția spațială în cadrul județului

Tabelul nr. 4-2 Surse de incălzire rezidențială (cod NFR 1.A.4.b.i) si repartiția teritorială - 2013

Nr. crt.

UAT

Gaz natural

Lemn

GPL

Cantitate

UM

Cantitate

UM

Cantitate

UM

0

1

2

3

4

5

6

7

1

Comuna Homorod

121113

mc

2012

tone

12

tone

2

Comuna Cața

3600

tone

19

tone

3

Comuna Crizbav

54177

mc

3120

tone

1

tone

4

Comuna Șercaia

256414

mc

3400.6

tone

5

tone

Nr. crt.

UAT

Gaz natural

Lemn

GPL

Cantitate

UM

Cantitate

UM

Cantitate

UM

0

1

2

3

4

5

6

7

5

Comuna Apața

4700

tone

13

tone

6

Comuna Augustin

2509.5

tone

7

Comuna Bod

1110897

mc

5390

tone

81

tone

8

Comuna Bran

881116

mc

6254.5

tone

9

Comuna Cristian

2005727

mc

2000

tone

10

Comuna Feldioara

919870

mc

7680

tone

79

tone

11

Comuna Fundata

3500

tone

12

Comuna Hălchiu

835608

mc

1280

tone

16

tone

13

Comuna Hârseni

157633

mc

1172

tone

6

tone

14

Comuna Jibert

3820

tone

45

tone

15

Comuna Lisa

4200

tone

16

Comuna Mândra

233602

mc

2800

Tone

17

Comuna Părău

62055

mc

2500

tone

5

tone

18

Comuna Poiana Mărului

80695

mc

5375

tone

10

tone

19

Comuna Recea

122227

mc

3996

tone

20

Comuna Șinca

107898

mc

6208

tone

21

Comuna Ungra

2130

tone

4

tone

22

Comuna Vama Buzăului

10250

tone

23

Comuna Viștea

250665

mc

2484

tone

18

tone

24

Comuna Vulcan

340465

mc

6000

tone

10

tone

25

Comuna Bunești

62282

mc

2040

tone

3

tone

26

Comuna Măieruș

9000

tone

9

tone

27

Comuna Drăguș

162429

mc

600

tone

1

tone

28

Comuna Comăna

59183

mc

4160

tone

31

tone

29

Comuna Beclean

387650

mc

1624

tone

30

Comuna Sâmbăta

195624

mc

1000

tone

31

Comuna Tărlungeni

509930

mc

21768

tone

32

Comuna Voila

91283

mc

2370

tone

20

tone

33

Comuna Moieciu

13200

mc

6039

tone

34

Comuna Hărman

1821401

mc

35

Comuna Șinca Noua

40189

mc

2000

tone

135

tone

36

Comuna Șoarș

2448

tone

37

Comuna Hoghiz

513021

mc

4680

tone

35

tone

38

Comuna Sânpetru

2032988

mc

420

tone

39

Comuna Ucea

520127

mc

4830

tone

40

Comuna Sâmbăta de Sus

195624

mc

1000

tone

41

Comuna Ticuș

858

tone

14

tone

42

Comuna Teliu

5108

tone

156

tone

43

Comuna Holbav

1643

tone

38

tone

44

Comuna Budila

10000

tone

90

tone

45

Comuna Racoș

2500

tone

Nr. crt.

UAT

Gaz natural

Lemn

GPL

Cantitate

UM

Cantitate

UM

Cantitate

UM

0

1

2

3

4

5

6

7

46

Comuna Ormeniș

-

-

4600

tone

13

tone

47

Comuna Prejemer

1503034

mc

9560

tone

18,28

tone

48

Comuna Cincu

420000

mc

3500

tone

49

Orașul Zărnești

5110388

mc

32900

tone

50

Orașul Rupea

1010692

mc

2100

tone

51

Orașul Predeal

9489336

mc

2720

tone

52

Orașul Ghimbav

1781186

mc

100

tone

53

Orașul Râșnov

4577567

mc

2000

tone

54

Orașul Victoria

2446246

mc

320

tone

55

Municipiul Brașov

9.5E+07

mc

56

Municipiul Codlea

6592518

mc

57

Municipiul Făgăraș

9863612

mc

560

tone

58

Municipiul Săcele

8860525

mc

205

tone

7

tone

S0,,0ursa de date: Raportarea primăriilor pentru realizarea inventarului local de emisii în Aplicația Protecția Atmosferei - Inventar Emisii 2013

Surse emisie transport rutier și feroviar

> Transport rutier - surse liniare pe arterele principale de circulație: drumuri naționale europene, drumuri naționale principale, drumuri naționale secundare (categoria DN - conform Ordin 43/1997).

Tabelul nr. 4-3 Trafic mediu zilnic anual pe drumurile naționale din județul Brașov

DN

Lg totală jud (km)

Total vehicule

autoturis

me

Autobuze autocare

microbuze

Autocamioane

<3,5t

Autovehicule tip

TIR

Autocamioane și derivate cu >2 axe

1

87,663

82915

55546

3014

3045

8871

5660

5518

Var.oc.1

8,000

23216

11096

503

1061

2449

3107

4281

Var.Oc.2

18,13

112913

7190

213

554

1052

1991

1639

Var.Oc.

Făgăraș

5,93

6113

4690

101

145

332

351

394

1A

22,43

1929

760

34

92

155

496

300

1E

5,100

2258

1785

66

102

84

21

89

15

28,83

2503

1368

130

120

168

390

190

10

24,17

10287

7165

2520

403

947

433

610

11

17,22

11998

16930

695

1986

2847

2469

2890

13 +13E

73,52

50978

28680

1413

2380

5563

7529

4216

73

38,90

30393

23479

1071

1069

1613

1024

1543

73A

60,28

16402

11261

854

797

1073

667

1104

73B

4,56

4084

3244

97

62

285

141

150

73F

8,45

3845

3476

61

96

100

1

32

Total

379

359834

176670

10772

11912

25539

24280

22956

Notă: Celelalte tipuri de vehicule sunt reprezentate de: biciclete, motociclete, tractoare și vehicule speciale, vehicule cu tracțiune animală

Sursa: CESTRIN - recensământ 2015

Tabelul nr. 4-4 Trafic mediu zilnic anual pe drumurile județene din Brașov

Nr drum

Lungimea toală (km) județ

MZA

VEHICULE

FIZICE

PC

LCV

HDV

0

1

2

3

4

5

102P

5,072

1501

1891

19

85

103

13,680

10334

17489

980

3801

103A

18,700

10219

18438

942

3960

103B

15,300

5423

8337

347

1287

103C

6,500

1130

1815

113

479

103D

9,320

527

707

14

28

103F

13,300

565

1507

93

235

104

23,850

4152

9708

824

2630

104A

44,24

5317

8622

396

1281

104B

10,512

1627

2051

59

190

104C

38,030

1560

1872

38

119

104D

6,400

1025

1578

49

144

104J

26,290

1884

2747

96

255

104K

38,030

883

1727

79

224

104L

6,400

326

492

17

35

104M

13,110

106

244

11

35

105

18,943

1443

2272

100

279

105A

52,820

4096

10516

854

3009

105B

14620

1534

2083

55

152

105C

8,731

3018

5620

436

1721

112

10,100

1028

1373

46

200

112A

36,310

10144

17465

1017

3940

112B

5,030

1075

1448

43

135

112C

15,500

1806

3818

147

278

112D

4,100

2155

3046

131

499

112E

3,420

1742

2101

59

219

112F

8,450

2003

3532

83

287

112G

21,700

449

902

15

44

112H

8,816

1143

1353

27

98

131

9,300

1103

1639

47

133

131B

14,318

845

1299

43

108

131C

39,050

1613

3363

179

741

131D

10,416

784

2088

165

650

132

3,500

1380

2116

90

283

132A

17,392

528

1051

51

153

132B

18,380

2070

4001

184

495

132C

19,800

274

610

27

45

137A

11,457

348

853

52

114

730

5,400

499

861

14

33

730A

7,713

411

901

17

73

TOTAL JUD

609,760

88070

153536

7959

28477

Nota:

  • -  PC - pessenger cars = autovehicule pasageri

  • -  LCV - light commercial vehicle = vehicule comerciale usoare<3,5 t

  • -  HDV - Heavy-duty vehicles > 3.5 t - vehicule comerciale grele > 3.5 t

  • -  Inventarul de trafic orar utilizat în modelare, a fost prelucrat din inventarul privind traficul mediu zilnic anual pe drumuri nationale / judetene Brașov, trafic mediu anual pe drumuri nationale (CESTRIN - recensamant 2015).

  • - Nivelul emisiilor au fost calculate pe baza factorilor de emisie din EMEP/EEA editia 2016 - 1A3bi-iv Road Transport

> Transportul public în comun

Tabelul nr. 4-5Parcul de autovehicule, normele de poluare și flux la orele de vârf RAT- Brașov (2015-2016)

Nr.total vehicule

Norma de poluare

Flux la orele de vârf (nr)

Vechime (ani)

medie

Vit. Medie km/h

Autobuze 210 buc

EURO 5 - 15 buc EURO 3 - 184 buc

EURO2 - 10 buc NON EURO -1 buc

125

12

17,55

Troleibuze 26 buc

-

17

32

15,99

Sursa : Regia Autonomă de Transport Brașov

Tabelul nr. 4-6 Utilizarea parcului rulant al RAT BRAȘOV in anul de referință 2013

NR. CRT.

DESCRIERE

AUTOBUZE

TROLEIBUZE

1

Număr de vehicule disponibile

211

30

2

Număr maxim de vehicule operate la orele de vârf

125

17

3

Raportul între (2): (1)

59,2%

56,7%

4

Vechime media a vehiculelor (ani)

8

29

5

Kilometraj mediu per vehicul disponibil

44.365

37.599

6

Număr mediu de ore per vehicul disponibil

2.528

2.412

7

Viteză medie (km/h)

17,55

15,59

8

Număr de locuri în picioare per m2

8,5 ‘)

8,5 ‘)

9

Număr de km. per litru de motorină/ per KWh

2,52 km p.ltr

2,66 km p.kWh

10

Număr de locuri-kilometri

973.541.816

150.018.574

11

Număr de pasageri-kilometri

164.934.651

26.943.813

12

Rata medie de utilizare a locurilor (11):(10)

16.94%

17,96%

‘) maximum, care este atins doar pentru perioade scurte, în timpul orelor de vârf

Sursa : Plan de Mobilitate Urbana Durabila Polul de Crestere Brașov Final (2015)

Operațiuni de taxi in Brașov

Tabelul nr. 4-7 Număr de taxiuri cu autorizație în orașul Brașov, în funcție de standardele de emisii

SPECIFICATIE EURO

NUMAR DE VEHICULE

EURO 2

8

EURO 3

218

EURO 4

773

EURO 5

43

Sursa : Plan de Mobilitate Urbana Durabila Polul de Crestere Brașov Final (2015)

> Trafic feroviar

Sursele principale de emisie de tip liniar sunt reprezentate de mijloacele feroviare de tracțiune (locomotive) sau automotoare.

La acestea se adaugă utilajele tehnologice care sunt folosite ocazional pentru lucrări de intervenții, sau periodic pentru reparații planificate, ele fiind considerate surse secundare, fluxul traficului fiind necuantificabil.

Tabelul nr. 4-8Traficul zilnic pe tipuri de locomotivă și tronsoane de cale ferată (2013 - 2014) Jud. Brașov

Linia CF

Tronson

Tip CF

Flux zilnic remorcare (nr.trenuri)

Linia magistrală 300 (TEN) Buc-

Brașov-Teiuș-Cluj-Oradea

  • -  Predeal - Bod

  • - Bod - Mureni

Electrificată

Electrificată

79 - tractiune electrică

48 - tracțiune electrică

Linia principală 316 Brașov-

- Brașov - Hărman

Electrificată

43 din care - 31 tractiune electrică /

Siculeni-Dede-Tg Mures-

Războieni

- Hărman - Prej mer-Ozun

Electrificată

12 tracțiune diesel

22 - tracțiune electrică

Linia principală 205 Brașov-

Făgăraș - Podu Olt

- Ghimbav - Ucea-Podu Olt

neelectrificată

Remorcare cu:

18 trenuri locomotive Diesel

8 trenuri automotoare Desiro

Sursa: CNCF - CFR SA- SUC REG, CF BRAȘOV

Consum de combustibil - caracter consultativ

Consum motorină/oră - locomotivă Diesel 20,4 kg/oră

- automotoare Desiro - 10,80 kg/ora

Consum maxim motorină/an - locomotivă Diesel 178704 kg/an

- Automotoare Desiro - 94608 kg/an

> Centrul zonal de marfă Brașov (SNTFM CFR MARFĂ SA), pe raza de activitate a județului folosește locomotivele atât pentru circulația trenurilor cât și în activitatea de manevră în stații CF, halte de mișcare și linii ferate industriale.

Tabelul nr. 4-9 Fluxul de trafic pe tipuri de locomotive și tronsoane CF 2015

Tip locomotiva

Nr buc

Flux trafic/troson

Consum kg/h

Cant motorină t/an

Timp funcțional ore/an

Locomotiv diesel -hidraulice LDH

4

1 locomotiva/lună tronsonBrașov-Hărman

18,5

104,5

5653

Locomotivă diesel -electrica LDE

1

2 locomotive/ săptămână

47,5

58,9

1240

Sursa : SNTFM CFR MARFĂ - SUCURSALA TRANSILVANIA

Figura nr. 4-1 Infrastructură feroviară și rutieră zona Metropolitana Brașov Sursa : Plan de Mobilitate Urbana Durabila Polul de Crestere Brașov Final (2015)

Depozitare deșeuri

Tabelul nr. 4-10Depozite deseuri in judetul Brașov

Coordonate

Anul punerii în funcțiune

Anul închiderii

Capacitate depozitare proiectată

Deservește un număr de

Depozitul ecologic zonal

Brașov

Lat

45°40'01.2"N

Long.25°39'44.

6"E

2004

2029

11 230 000

mc

50 000 locuitori

Depozit neconform clasa „b” amplasat la Rupea

perioada de tranziție până în 2017

Suprafața depozitului de sistare - 1,5 ha

Stație de transfer și o stație de sortare în localitatea

Prejmer

Lat

45°41'57.1"N

Long.25°46'43.

2"E

Stație de transfer și platformă compostare -localitatea Victoria

Lat

45°43'05.8"N

/

Long.24°4'34.3

"E

Sursa : Plan Județean de gestionare deșeuri - județul Brașov versiunile ianuarie 2008, decembrie 2011

Stații de epurare orășenești

Tabelul nr. 4-11 Statii de epurare in judetul Brașov

Coordonate

Capacitate

Descriere statie/ mod eliminare deseu

Stația de epurare municipală Brașov Stupini

Lat 45°40'55.8"N

Long.25°34'22.3"E

capacitate 80000mc proiectat pentru 20 ani; cantitate nămol deshidratat depozitat anual 6500 t/an

Statia este compusă din:

Stație de deshidratare nămol

Depozit ecologic de eliminare nămol deshidratat;

Stația epurare Poiana Brașov

cantitate nămol 11,5 t/an (substanță uscată)

eliminare prin stocare pe depozitul Stupini

Stație epurare Predeal

cantitate nămol

11,42t/an (substanță

uscată)

eliminare - stocare platforma uscare

Stație epurare Zărnești

Lat 45°34'42.9"N

Long.25°23'20.9"E

cantitate nămol 10 t/an (substanță uscată)

eliminare prin stocare pe platforma uscare

Stație epurare Făgăraș

Lat 45°50'57.0"N

Long.24°57'35.9"E

cantitate nămol 2,2 t/an

eliminare prin depozitare

Stație epurare Victoria

cantitatea nămol

120 t/an (substanță uscată)

eliminare prin depozitare

•     Gestiunea nămoluri : cantitatea totală rezultată este eliminată prin depozitare.

•     Opțiuni de valorificare nămoluri

-   Utilizare agricultură

-   Compostare

-   Fermentare anaerobă

-   Coincinerare

- Incinerare cu recuperare de energie

Tipurile de valorificări energetice, respectiv coincinerarea în fabricile de ciment sau incinerare cu recuperare de energie, utilizează nămolurile cu putere calorifică și care conțin compuși organici și/sau anorganici toxici care nu permit valorificarea în agricultură.


Figura nr. 4-2 Harta surse emisie pe tipuri de activitate


4.3. Descrierea privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de referință - 2013

Analizând repartizarea surselor de emisie, rezultă că în cadrul județului există o varietate de poluanți care aparțin activităților de tip : industrial, instituțional și comercial, transport, agricultură.

Poluanții atmosferici care s-au identificat, au fost grupați pe următoarele tipuri de activități:

  • -  Transport:

  • - Rutier- emisii de particule cu conținut de substanțe organice și de metale

  • - Rutier, ultilaje mobile nerutiere, avioane, locomotive diesel - emisii de oxizi de sulf, oxizi de azot , monoxid de carbon, metan, compuși organici volatili nonmetanici (inclusiv benzen), particule (PM10 și PM2,5), metale (Pb, Cd, Ni, Se, Cr, Cu, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (rezultate din ardere combustibili fosili)

  • -    Producere energie electrică și termică - emisii de oxizi de sulf, oxizi de azot , monoxid de carbon, metan, compuși organici volatili nonmetanici (inclusiv benzen), particule (PM10 și PM2,5), metale (Pb, Cd, Ni As, Hg) hidrocarburi aromatice policiclice ( rezultate din arderea combustibililor fosili)

  • -    Arderi din procese industriale - emisii de oxizi de sulf, oxizi de azot , monoxid de carbon, metan, compuși organici volatili nonmetanici (inclusiv benzen), particule (PM10 și PM2,5), metale (Pb, Cd, Ni As, Hg) hidrocarburi aromatice policiclice ( rezultate din arderea combustibililor fosili)

  • -    Procese industriale cu profil variat - emisii de particule (PM10 și PM2,5), metale (As, Pb, Ni, Cd), compuși organici volatili nonmetanici (inclusiv benzen).

  • -    Incălzire rezidentială și prepararea hranei, incălzire comercială și instituțională -emisii de oxizi de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, metan, compuși organici volatili nonmetanici(inclusiv benzen), particule (PM10 și PM2,5), metale (Pb, Cd, Ni As, Hghidrocarburi aromatice policiclice ( rezultate din arderea combustibililor fosili)

  • -    Producția și transportul țițeiului; Distribuire produse petroliere - emisii de compuși organici volatili nonmetanici (inclusiv benzen)

  • -    Producția, transport, distribuire gaze naturale - emisii de metan, compuși organici volatili nonmetanici

  • -     Alte tipuri de activități cu specific de construire, reabilitare și întreținere infrastructură de transport, rețele edilitare - emiși de particule în suspensie fracția PM10 și PM2,5

  • -    Depozitare deșeuri - emisii de dioxid de carbon, metan, compuși organici volatilii (inclusiv compuși organici halogenați, benzen, compuși de sulf)

În anul de referință 2013 au fost înregistrate următoarele valori ale emisiilor de poluanți în unitatea spațială relevantă

Tabelul nr. 4-12Emisii în unitatea spațială relevantă în anul de referință 2013

Cantitatea totală de emisii (t/an) - an referinta

Indicator/sursa emisie

Particule în suspensie -PM2,5

*Particule în suspensie - PM10

Oxizi de azot

Dioxid de sulf

Monoxid de carbon

Benzen

Plumb

Arsen

Cadmiu

Nichel

surse staționare

275.863

602.605

2018.957

92.916

2185.707

NE

0.0963

0.0218

0.0105

0.0450

surse mobile

127.240

149.456

3304.917

0.000

2483.284

NE

0.0766

0.0000

0.0018

0.0056

surse de suprafață

527.021

614.982

691.076

45.635

6555.426

NE

0.0700

0.0017

0.0056

0.0109

total

930.123937

1367.043489

6014.949053

138.551344

11224.417

0.2429

0.0235

0.0179

0.0615

Sursa: ANPM - Anexa 4, inventar emisii an referință 2013; COPERT 2013 - date prelucrate de ECO SIMPLEX NOVA

Nota:: - Anexa 4, inventar emisii an referință 2013; COPERT 2013 - nu conțin date despre indicatorii NO2, C6H6, BaP

Tabelul nr. 4-13 Emisii totale - transport rutier - în anul de referință 2013

Cod NFR

Denumire

NOx(t/an)

CO (t/an)

PM10 (t/an)

PM2,5 (t/an)

Cd (kg/an)

Ni (kg/an)

Pb (kg/an)

1.A.3.b.iii

HDV-Bus

3178.426

861.874

116.036

100.700

1.142

3.773

55.168

1.A.3.b.ii

Light Duty Vehicles

105.588

772.348

6.865

5.904

0.080

0.241

3.022

1.A.3.b.iv

MopMot

20.902

849.062

5.885

5.426

0.040

0.123

1.410

1.A.3.b.i

Passenger Cars

20.669

15.210

0.526

1.464

16.979

Total

3304.917

2483.284

149.4558

127.2401

1.788031

5.599784

76.5795

Sursa: ANPM - COPERT 2013

Tabelul nr. 4-14 Emisii totale - transport rutier - în anul de referință 2014

Cod NFR

Denumire

NOx(t/an)

CO (t/an)

PM10 (t/an)

PM2,5 (t/an)

Cd (kg/an)

Ni (kg/an)

Pb (kg/an)

1.A.3.b.iii

HDV-Bus

1869.681

502.3277

67.11667

57.98701

0.688346

2.24838

55.54287

1.A.3.b.ii

Light Duty Vehicles

303.9033

832.93

32.63499

29.50193

0.233383

0.735378

10.04681

1.A.3.b.iv

MopMot

8.011335

395.3186

2.461872

2.28717

1.322744

0.048132

160.7098

1.A.3.b.i

Passenger Cars

885.9274

5213.81

61.56359

52.62871

0.820278

2.299008

28.37433

Total

3067.523

6944.386

163.7771

142.4048

3.064752

5.330898

254.6738

Sursa: ANPM - COPERT 2014

Tabelul nr. 4-15 Emisii totale - transport rutier - în anul 2015

Cod NFR

Denumire

NOx(t/an)

CO (t/an)

PM10 (t/an)

PM2,5 (t/an)

Cd (kg/an)

Ni (kg/an)

Pb (kg/an)

1.A.3.b.iii

HDV-Bus

1620.232

435.3082

58.16211

50.25051

0.596509

1.948406

48.13246

1.A.3.b.ii

Light Duty Vehicles

278.9986

764.6719

29.96057

27.08426

0.214258

0.675114

9.22348

1.A.3.b.iv

MopMot

7.645652

377.274

2.349498

2.182771

1.262366

0.045935

153.3741

1.A.3.b.i

Passenger Cars

812.3129

4780.578

56.44807

48.25562

0.752119

2.107976

26.01662

Total

2719.189

6357.832

146.9203

127.7732

2.825252

4.777431

236.7466

Sursa: ANPM - COPERT 2015

Tabelul nr. 4-16 Emisii totale - transport feroviar - perioada 2012 - 2015

Emisii / judet Brașov

km cale ferată

CO

NOx

PM10

PM2.5

TSP

Cd

Ni

Perioada

kg/an

kg/an

kg/an

kg/an

kg/an

g/an

g/an

2012-2014

353

56463.612

276513.389

7598.841

7229.453

8020.999

52.770

369.388

2015

37525.51

183769.77

5050.16

4804.67

5330.73

35.07

245.49

Sursa: ANPM - Trafic feroviar 2012 - 2015

În anul de referință 2013, la nivelul județului Brașov s-au constatat următoarele aspecte:

  • -  arderile din sectorul industrial și rezidențial au avut ponderea cea mai importantă în totalul emisiilor de SO2;

  • -  transportul rutier și arderile pentru producerea energiei termice și electrice au avut ponderea cea mai importantă în totalul emisiilor de NO2, NOx;

  • -  procesele industriale în care s-au utilizat solvenți pe bază de COV, distribuția produselor petroliere, transportul rutier, creșterea animalelor, și arderile în sectorul rezidențial au avut ponderea cea mai importantă în totalul emisiilor de NMVOC;

  • -  arderile din sectorul rezidențial, transportul rutier, producerea mixturii asfaltice și producerea cimentului au avut ponderea cea mai importantă în totalul emisiilor de PM10 în județul Brașov, emisiile anuale de PM10 primare au fost de 1367 t/an;

  • -  emisiile scăzute de metale grele se datorează în principal introducerii sau îmbunătățirii măsurilor de reducere a emisiilor din procesele de ardere a combustibililor și deșeurilor, din procesele tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele și din traficul rutier.

  • -  ponderea cea mai importantă în totalul emisiilor de Pb au avut-o arderile în sectorul industrial și transportul rutier;

  • -  ponderea cea mai importantă în totalul emisiilor de Cd au avut-o arderile din sectorul industrial și rezidențial.

- OZON -

Ozonul este forma alotropică a oxigenului, se formează în atmosferă pe cale naturală în urma descărcărilor electrice și sub acțiunea razelor solare iar artificial ca urmare a reacțiilor unor substanțe provenite din sursele de poluare terestră.

Ozonul troposferic se formează din oxizii de azot (NOx) (în special dioxid de azot - NO2), compușii organici volatili (COV), monoxidul de carbon (CO), în prezența razelor solare ca sursă de energie a reacțiilor chimice. Ozonul este un gaz cu efect de seră care contribuie la încălzirea atmosferei.

  • -  NOx - sunt emiși la arderea combustibilului în instalațiile industriale și din transportul rutier și au un rol complex în chimia ozonului; în vecinătatea sursei de NOx vor consuma ozonul, ca urmare a reacției dintre monoxid de azot (NO) proaspăt emis și ozon.

  • -  COV - sunt emiși de un număr mare de surse instalații de vopsire, curățare chimică, curățare uscată, transportul rutier, rafinării, tipografii și alte utilizări ale solvenților. COV biogenici sunt emiși de vegetație, cantitatea fiind dependentă de temperatură. Metanul (CH4) este de asemenea un COV și este emis la extracția cărbunelui, extracția și distribuția gazelor naturale, depozitele de deșeuri, apele uzate, rumegătoare, cultivarea orezului și biomasă de ardere.

- Norul de poluant din arderea pădurilor sau alte incendii de biomasă conține CO și poate contribui la formarea ozonului. Există, deasemenea, o concentrare de fond de ozon în aerul ambiental, în parte, rezultat din formarea fotochimică a ozonului la nivel global și parțial de la transportul de ozon stratosferic în troposferă.

În concluzie :

Nivelul emisiilor de NOx (oxizii de azot) se înregistrează cel mai mult în activitatea de transport urmată de activitatea din energie apoi agricultură și industrie.

Nivelul emisiilor de CO provin din sectorul energetic urmat de transport și industrie.

Între concentrațiile de ozon determinate de emisiile de precursori și condițiile meteorologice există o interdependență. Astfel, intensitatea radiației solare și temperaturile ridicate favorizează formarea ozonului, episoadele cu niveluri ridicate aparând în timpul perioadelor cu vreme caldă. Cu toate aceastea, independent de caracterul episodic al poluării cu ozon influențată de condițiile meteorologice, emisiile de gaze precursoare ale ozonului determină existența unui nivel de fond de ozon și uneori depășirea pragurilor.

De altfel, la nivel european, s-a constat o discrepanță evidentă între reducerile substanțiale ale emisiilor de gaze precursoare ale ozonului și stagnarea concentrației medii anuale de ozon, ca urmare a intensificării transportului pe distanțe lungi a ozonului (O3) și precursorii săi sau a altor factori care pot masca efectele măsurilor de reducere a emisiilor de precursori: schimbări climatice, variabilitatea condițiilor meteo, emisiile de NMVOC biogene dificil de cuantificat, emisiile provenite de la incendiile de pădure și vegetație.

> Anul inițierii planului - 2015

Emisiile de poluanți atmosferici provin din: producerea și distribuția energiei, utilizarea energiei în industrie, procese industriale, transportul rutier transportul nerutier, arderi în sectorul comercial instituțional și rezidențial, agricultură, gestionarea deșeurilor și alte surse.






Figura nr. 4-4 Contribuția sectoarelor de activitate la emisia de poluanți

Sursa : APM Brașov - Raport privind starea mediului în județul Brașov pentru anul 2015

*

* *

Concluzii:

Analizând datele prezentate în figura anterioară se constată că la nivelul anului 2015 în județul Brașov:

  • -  Arderile din sectorul energetic au avut ponderea cea mai importantă în totalul emisiilor de

SO2;

  • -  Transporturile și arderile din sectorul energetic au avut ponderea cea mai importantă în totalul emisiilor de NO2,NOx;

  • -  Procesele industriale,transporturile, creșterea animalelor și arderile din sectorul energetic au avut ponderea cea mai importantă în totalul emisiilor de NMVOC;

  • -  Arderile din sectorul energetic și transporturile au avut ponderea cea mai importantă în totala emisiilor de particule primare în suspensie (PM10 si PM2,5) si CO.

4.4. Concentrații raportate la valorile limită /sau la valorile țintă în anul de referință 2013

Tabelul nr. 4-17 Concentrații raportate la valorile limită (VL)/ valorile țintă (VT) în anul de referință 2013 - județul Brașov

SO2

NO2

NOx

CO

C6H6

PM10

PM2.5

As

Cd

Ni

Pb

Ug/mc

Ug/mc

Ug/mc

mg/mc

Ug/mc

Ug/mc

Ug/mc

ng/mc

ng/mc

ng/mc

Ug/mc

Nivel fond urban total

4.415

19.8779

28.624

2.327

4.155

39.291

16.614

0.979

0.667

1.317

0.024

VL/VT

NC20

40

NC30

10

5

40

25

6

5

20

0,5

Creștere nivel fond urban: industrie inclusiv producere de energie termică și electrică

0.070000

0.543837

1.009983

0.03

0

1.75852

0.000100

0.020000

0.100000

0.100000

0.000100

Creștere nivel fond urban : surse rezidențiale și comerciale

0.39647

0.66257

4.254543

0.0202397

2.3

0.36518

0.33753

0.06

0.34

0.64

0.00065

Creștere nivel fond urban : transport

0

8.2565

12

1.8003794

1.7

17.087488

0

0

0

0

0

nivel fond regional

3.949

10.415

11.359

0.476

0.155

20.08

16.276

0.899

0.227

0.577

0.023

Nivel de fond local Total

6.969

24.534