Hotărârea nr. 575/2013

Hotărârea.nr. 575 - privind aprobarea documentului de politică publică „Creşterea calităţii economiei judeţului Braşov, prin intensificarea activităţii de cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic (CDITT)



CONSILIUL JUDEȚEAN BRAȘOV

Cod F-16

HOTĂRÂREA NR. 575

din data de 9.12.2013

- privind aprobarea documentului de politică publică „Creșterea calității economiei județului Brașov, prin intensificarea activității de cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT)


Consiliul Județean Brașov întrunit în ședința extraordinară la data de 9 decembrie 2013;

Analizând Referatul înregistrat sub nr. 12667/03.12.2013 întocmit de către Direcția Coordonare, Integrare Europeană prin care se propune aprobarea documentului de politică publică „Creșterea calității economiei județului Brașov, prin intensificarea activității de cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT);

Ținând cont de Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. 22/15.02.2010 - privind aprobarea participării Județului Brașov la proiectul „DISTRICT +”- (Diseminarea Inovativă a Strategiilor pentru Capitalizarea unor Bune Practici Țintă), în cadrul programului „INTERREG IVC”; proiectul, având o durată de desfășurare de 48 luni, urmează să se încheie la 31 decembrie 2013;

Rezultatul transferului și implementării bunelor practici studiate pe parcursul desfășurării proiectului s-a concretizat în documentul de politică publică în domeniul inovării și transferului tehnologic, ce urmează a fi supus analizei și aprobării Consiliului Județean Brașov;


Având în vedere dispozițiile art. 3, lit. „a” și lit. ,j” și art. 6 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și dispozițiile art. 91, alin. (1), lit. „b” și alin.(3), lit. „d” din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul art. 97 și art. 103 (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare

HOTĂRĂȘTE:

Art.l. - Se aprobă documentul de politică publică „Creșterea calității economiei județului Brașov prin intensificarea activității de cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT), conform


anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. - Președintele Consiliului Județean Brașov asigură aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri


prin_Direcția Coord<


nare, Integrare Eurooeană.


PREȘEDINTE, Aristotel Cănc ;șqu



Contrasemnează, SECRETAR Maria Dumbrăveanu





l//

INTERREG IVC



PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ ÎN DOMENIUL INOVĂRII ȘI TRANSFERULUI TEHNOLOGIC

1. Instituția inițiatoare

Consiliul Județean Brașov

2. Introducere

Economia județului Brașov a suferit uriașe transformări în ultimii ani, cu un sector industrial în continuă expansiune, o dinamică importantă a IMM-urilor în special cele cu potențial inovativ înalt, cu efecte pozitive pentru bunăstarea generală a întregii regiuni. Acest proces a fost facilitat de dezvoltarea unor entități dedicate inovării și transferului tehnologic, ca și incubatoare pentru susținerea de start-up-uri, suport pentru protejarea proprietății intelectuale etc.

Și totuși, nivelul inovării în rândul companiilor din județul Brașov este foarte scăzut în raport cu media europeană și doar la o valoare medie în raport cu situația celorlalte județe din țară. Acest lucru se datorează în primul rând lipsei de tradiție și a unei culturi a inovării în rândul companiilor mici și mijlocii, care sunt înființate în marea lor majoritate relativ recent și nu și-au construit incă o strategie de creștere bazată pe cercetare inovare.

Deși în lumea business-ului este demonstrat și unanim recunoscut faptul că doar investiția continuă în cercetare-inovare crează și poate întreține un mediu economic cu creștere permanentă și sănătoasă, la nivelul României în general și al județului Brașov în particular se manifestă o lipsă acută de interes și apetit al companiilor de a investi în acest domeniu. In ciuda facilităților existente la nivel național și mai ales European pentru acest gen de activități, extrem de puține companii din România sunt active în acest sector. Prezenta politică publică își propune dezvoltarea unui set de măsuri de conștientizare a companiilor din județul nostru care să crească interesul pentru implicarea în cercetare inovare pe termen scurt și care să conducă la accesarea semnificativă a fondurilor europene pentru acest scop pe termen mediu și lung.

In perioada de finanțare aferentă ciclului de programe 2007-2013, care se va încheia în curând, proiectele finanțate prin programele de Cooperare Europeană Teritorială (CTE) au permis atingerea unor indicatori importanți, realizările lor fiind axate pe partea sectorului public, cărora le-au fost dedicate. Totuși, aceste programe nu au permis prea mult spațiu de manevră pentru necesitățile și specificul mediului de afaceri privat. Acele IMM-uri care au decis să se implice, în număr destul de mic de altfel, au trebuit să se adapteze unor reguli adeseori prea restrictive pentru capacitatea lor managerială și financiară.

Cu toate acestea, experiențele CTE legate de IMM-uri au fost bogate. In pofida numărului mic de IMM-uri implicate în implementarea proiectelor, trebuie privit în mod obiectiv și luate în considerare toate obstacolele și provocările majore la care acestea au trebuit să facă față. Principala observație care poate fi


l/z


INTERREG IVC

făcută este că nu toate programele CTE au acceptat IMM-uri ca și beneficiar: 55 % dintre ele au considerat IMM-urile eligibile să primească finanțare prin FEDR, celelalte programe au decis să urmeze o politică a “luminii roșii” și au stabilit criterii de eligibilitate care exclud posibilitatea ca acestea să poată aplica pentru finanțare. In concluzie, în urma unui studiu de piață făcut pe un eșantion reprezentativ alcătuit din 33 programe CTE (9 transnaționale și 24 inter-regionale) s-a ajuns la concluzia ca mai puțin de 10 % dintre toate proiectele finanțate prin programele CTE în Europa, includ IMM-uri.

In cazul programelor CTE în care regulile privind eligibilitatea nu au permis IMM-urilor să participe ca și beneficiari, contribuția lor a fost posibilă sub alte forme, dintre care amintim:

-IMM-urile au fost angajate ca și parteneri asociați cu partea lor proprie de finanțare, contribuind la implementarea unor activități specifice în cadrul proiectului;

-IMM-urile au furnizat serviciile extemalizate ale proiectului. Ele au fost contractate în urma susținerii unor licitații publice pentru a desfășura activitățile specificate în cadrul proiectului, pentru a furniza anumite bunuri și servicii, etc.;

-IMM-urile sunt furnizorii așa numitelor “utilități publice” (de ex.: iluminat, transport) sau facilități (de ex.: săli de conferință) din cadrul proiectului. Sponsorizările de acest fel sunt în mod normal considerate ca și contribuții “în natură”;

-IMM-urile sunt consultate pentru activități desfășurate în cadrul proiectului și/sau ele furnizează opinii asupra rezultatelor proiectului. In acest caz, deseori, ele reprezintă grupul țintă sau grupurile de referință;

-IMM-urile sunt reprezentate prin asociații sectoriale, camere de comerț sau alte entități public/private angajate ca și beneficiari. Prin membrii săi, IMM-urile devin direct beneficiarii de produse, metode, soluții, etc., obținute în cadrul proiectului, conform necesităților lor.

De asemenea, e important să menționam faptul că un mare număr de proiecte implementate în 2007-2013 au furnizat:

-cursuri de instruire pt. IMM-uri (de ex.: instruire pentru sprijinul dezvoltării abilităților antreprenoriale, cursuri pentru cei care le conduc, scheme specifice pentru tinerii care doresc să înceapă o afacere);

-servicii de inițiere/dezvoltare a afacerii (de ex.: sprijin în realizarea/dezvoltarea unui plan de afaceri, a unui management financiar eficient, eficiența folosirii resurselor)

-platforme pentru rețele (de ex.: forum-uri pentru schimburile de cunoștiințe, inițiative pentru susținerea femeilor antreprenor)


j/z


' INTERREG IVC

-investiții în infrastructura la scară redusă pentru IMM-uri (de ex.: incubatoare de afaceri, centre de inovare, management-ul spațiilor de lucru).

Pe baza lecțiilor învățate în perioada 2007-2013, pot fi menționate următoarele beneficii pentru programele CTE și proiectele pe care le finanțează:

-programele CTE pot să se adreseze mai specific necesităților teritoriale în ariile respective dacă toți actorii (incluzând IMM-urile) sunt implicați;

-acționând ca și beneficiari, IMM-urile sunt mult mai implicate în dezvoltarea unor soluții în cadrul proiectelor CTE. Atâta timp cât ele sunt concentrate pe obținerea unor beneficii cât mai rapid, IMM-urile pot accelera obținerea rezultatelor/indicatorilor proiectului;

-împărtășind experiențele și expertiza lor, IMM-urile contribuie cu un know-how specific la elaborarea soluțiilor și/sau ele sugerează căile pentru a le pune în practică. Atâta timp cat ei aduc noi asocieri și o percepție diferită, IMM-urile pot îmbunătăți calitatea rezultatelor proiectului;

-împărtășind contactele lor cu industriile specifice si cu ceilalți acționari, IMM-urile pot prelua rezultatele unui proiect si le pot disemina in cadrul grupurilor tinta relevante.

IMM-urile constituie 98 % din toate întreprinderile care se găsesc in UE, din care 92 % sunt microintreprinderi (și anume, acele IMM-uri care au mai puțin de 10 angajați), ele constituind coloana vertebrala a economiei UE.

EUROPA 2020 isi propune tinte ambițioase de atins care vor conduce la transformarea UE intr-o economie inteligenta, sustenabila si inclusiva pana la sfârșitul acestei decade. O serie mare de acțiuni, la toate nivelurile, vor fi necesare pentru acest demers. Programele CTE sunt așteptate sa contribuie la realizarea obiectivelor strategiei amintite. Bazate pe discuțiile curente, exista un interes general printre factorii de decizie ai CTE, de a permite IMM-urilor sa desfasoare activitati in proiectele finanțate prin CTE si sa primească suport de la fondurile respective in perioada 2014-2020.

In timpul procesului de planificare și programare este recomandat ca programele CTE sa treaca cel puțin prin următoarele stagii inițiale:

Studierea și identificarea viziunii strategice a programului;

Selecția obiectivelor tematice relevante (se recomanda concentrarea pe un număr limitat de obiective tematice);

Adaptarea strategiei programului conform obiectivelor tematice (se impune traducerea acestor obiective in acțiuni).

O versiune a regulamentelor UE care dau previziuni pt. implementarea programelor CTE in 2014-2020 furnizează o lista completa a obiectivelor tematice si a priorităților corespondente de investiții de la fiecare program CTE individual prin care se cere alegerea numai a unora care sa se refere la necesitățile teritoriale. Cel puțin 80 % din fondurile programului trebuie sa fie alocate la maximum 4 obiective tematice si 20 % pot suporta intervenția programului in oricare alte priorități.

Unele dintre obiectivele tematice si prioritățile de investiții menționează explicit IMM-urile. Acestea trebuie sa fie actori relevanți pt. a putea trece la implementarea proiectelor in cadrul unor priorități si considerate a fi eligibile sa primească fonduri CTE din partea alocărilor pt. alte priorități.

In perioada 2014-2020, multe programe CTE vor lua in considerare cum sa includă IMM-urile in proiectele viitoare. Ele sunt incurajate sa faca acest lucru ținând cont de situația actuala din Europa si de tintele/obiectivele agendei politice a Uniunii Europene (UE) pe următorii ani. Decizia privind pe ce cale sa mearga, strâns legata de obiectivele strategiei EUROPA 2020, este determinata de structura viitoarelor programe relevante.

Putem aminti dintre acestea:

  • 1. Programul cadru al UE pt. dezvoltare si inovare 2014-2020 (ORIZONT 2020)

-bugetul sau va fi de 80 miliarde de euro;

-are ca obiectiv sa creeze o noua dezvoltare si job-uri in Europa.

Specific, ORIZONT 2020 se va concentra pe: dezvoltarea stiintei in UE, promovarea conducerii industriale privind inovația, adresabilitatea pt. principalele probleme mondiale cum ar fi schimbările climatice, dezvoltarea transportului sustenabil si mobilitatea, transformarea energiei regenerative intr-un domeniu mai accesibil, asigurarea unei hrane sigure si securizate sau problemele legate de imbatranirea populației.

ORIZONT 2020 va avea in atentie provocările societății prin ajutorul dat in construirea unui pod peste prapastia existenta intre cercetare si piața, de ex.: sprijinind intreprinderile inovațive in dezvoltarea cercetărilor tehnologice in produse viabile cu un potențial commercial real.

Principalii beneficiari: instituții educaționale, organizații de cercetare, companiile din sectorul privat-incluzand IMM-urile si companiile cu o scala mai larga, autoritatile naționale, regionale si locale.

  • 2. Programul pt. competitivitate al intreprinderilor si IMM-urilor, 2014-2020 (COSME)

-bugetul sau va fi de 2,3 miliarde de euro;

-are ca obiectiv sa imbunatateasca mediul de afaceri si competitivitatea intreprinderilor europene.

Specific, COSMO se va concentra pe: facilitarea accesului la finanțări pt. IMM-uri, crearea unui mediu favorabil pt. inceperea unei afaceri si dezvoltarea acesteia, încurajarea unei culturi antreprenoriale in Europa, creșterea competitivității susținute a companiilor din UE, ajutorul micilor afaceri de a opera in afara tarilor lor native si imbunatatirea accesului acestora pe diverse piețe.

Principalii beneficiari vor fi: antrepenorii existenti-micile afaceri in particular, viitoarele intreprinderi-incluzand tinerii, autoritatile naționale, regionale si locale.

3. Formularea problemei

Cadrul legislativ

în cadrul legislativ național, se utilizează următoarea terminologie:

Transfer tehnologic - mișcarea tehnologică si a know-how-ului de natură tehnologic-organizatională între diferiți parteneri (indivizi, întreprinderi, instituții) cu scopul de a crește/îmbogăți cunoștințele a cel puțin unui partener și pentru a întări poziția pe piață a fiecărui partener.

Parteneriat uzual - organizație care are ca activitate principală cercetarea&dezvoltarea dar care nu este implicată direct în activități de comercializare (universități sau instituții afiliate, institute naționale, laboratoare acreditate etc.) iar celălalt/ceilalți parteneri au ca activitate principală producția de bunuri în vederea comercializării acestora.

Clasificări

  • •  transfer tehnologic direct = face obiectul unor contracte;

  • •  transfer tehnologic indirect = în urma schimbului de informații la conferințe, workshopuri.

Căile prin care se pot realiza transferuri tehnologice

  • •  căi formale - agenții de consultanță, publicații de specialitate, workshopuri, conferințe, simpozioane, schimburi de personal, proiecte care presupun asocierea mai multor specialiști din diverse domenii etc.

  • •  căi informale - întâlniri între profesioniști.

Acte legislative privind domeniul Inovare si transfer tehnologic1

Decizia nr. 9451/21.12.2007 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Finanțarea proiectelor CDI conform Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare II";

Hotărârea nr. 1384/12.11.2007 privind premierea colectivelor care au desfășurat activitate de cercetare&dezvoltare sau servicii specifice acesteia, cu rezultate deosebite în domeniul științei și tehnologiei, în anul 2007;

www.osim.ro.http://www.tehimDuls.ro/ro/legislatie.html

Legea nr. 280/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale, publicată în MO nr.729/26.10.2007;

Ordinul nr. 2414/17.10.2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de avizare a acordului de primire pentru cercetătorii din țări terte în scopul desfășurării în România de activități de cercetare-dezvoltare;

Hotărârea de Guvern nr. 1227/10.10.2007 pentru aprobarea constituirii Comitetului de monitorizare a Programului Operațional Sectorial "Creșterea competitivității economice”;

Decizia nr. 9325/01.10.2007 privind aprobarea Metodologiei de evaluare și selectare a proiectelor de cercetare&dezvoltare și a serviciilor specifice aferente activității de cercetare, în vederea premierii; Hotărârea Guvernului nr. 96/22.08.2007 pentru aprobarea Protocolului de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru în domeniul cercetării și dezvoltării, semnat la București la 13 martie 2007;

Legea nr. 64 din 11.10.1991 (*republicată*) privind brevetele de invenție*),publicată în MO nr. 541 din 8 august 2007;

Hotărârea Guvernului nr. 475/23.05.2007 privind aprobarea Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare II, pentru perioada 2007-2013;

Hotărârea nr. 359 din 11.04.2007 pentru modificarea și completarea HG nr. 1.004/2002 privind stimularea elevilor și studenților care au primit distincții la olimpiadele școlare internaționale organizate pentru învățământul preuniversitar și a doctoranzilor care au obținut rezultate deosebite în activitatea de cercetare; Hotărârea Guvernului nr. 217 din 28.02.2007 referitoare la Convenția brevetului european (traducere) privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul cercetării dezvoltării și inovării pentru perioada 2007-2013;

Hotărârea nr. 101 din 31.01.2007 pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind cooperarea în domeniul științei, dezvoltării tehnologice și inovării, semnat la București la 6 septembrie 2006;

Legea nr. 28 din 15.01.2007 pentru modificarea și completarea Legii 64/1991 privind brevetele de invenție, republicată în MO nr. 44 din 19 ianuarie 2007;

Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 (actualizată) privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică; Rectificări la Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție.

Legislație privind privind proprietatea intelectuală și drepturile de autor:


|/Z


INTERREG IVC

Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe;

Legea nr. 77/1998 completare a Legii nr. 8/1996 prin care România aderă la Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice;

Legea nr. 285/2004 (reprezintă modificarea Legii nr. 8/1996).

Atribuțiile Consiliului Județean

In conformitate cu Regulamentul de organizare si funcționare, Consiliul Județean Brașov ar eurmătoarele atribuții relevante pentru activitățile de cercetare inovare și transfer tehnologic:

Consiliul Județean Brașov este autoritate deliberativă a administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

Consiliul Județean Brașov își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, actualizată și a prezentului Regulament de organizare și funcționare.

în îndeplinirea mandatului său, Consiliul Județean Brașov se subordonează numai legii și binelui public. El are inițiativă și hotărăște, cu respectarea legii, în probleme de interes județean cu excepția celor date prin lege în competența altor autorități.

Consiliul Județean Brașov se organizează și funcționează în baza principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Consiliul Județean Brașov administrează sau, după caz, dispune de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale județului Brașov, în conformitate cu principiul autonomiei locale.

Județul Brașov are dreptul ca, în limitele competențelor sale deliberative prin Consiliul Județean Brașov și executive, să coopereze și să se asocieze cu două sau mai multe unități administrative-teritoriale în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005.

Asociațiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în condițiile legii, în scopul realizării în


\1/Z

INTERREG IVC

A"


comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice.

Județul Brașov are dreptul ca, în limitele competențelor sale deliberative prin Consiliul Județean Brașov și executive, să coopereze și să se asocieze și cu unități administrativ-teritoriale din străinătate, în condițiile legii, prin hotărâri ale consiliului județean.

Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune, Județul Brașov are dreptul de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii.

Județul Brașov poate încheia cu alte unități administrativ-teritoriale acorduri și poate participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la inițierea și la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor adoptate de consiliile locale sau județene, după caz, în condițiile legii.

Consiliul Județean Brașov poate hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul Județului Brașov, la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes județean, în condițiile legii.

Finanțarea si administrarea entităților de cercetare dezvoltare și transfer tehnoosic în județul

Brașov.

La nivelul județului Brașov, au fost înfiinate în ultimii ani, un număr de 6 entități distincte dedicate activităților de stimulare și suport al cercetării științifice, inovării și transferului tehnogic:

  • •  Institutul de Cercetare Dezvoltare - campusul Genius dezvoltat la Universitatea Transilvania din Brașov.

  • •  Incubatorul de afaceri PROENERG

  • •  Clusterul tehnologic ETREC

  • •  Parcul industrial Metrom administrat de Consiliul Județean Brașov

  • •  Parcul industrial CARFIL administrat de Consiliul Județean Brașov

  • •  Centrul de proprietate Intelectuală și Transfer Tehnologic administrat de Universitatea Transilvania din Brașov

între entitățile de mai sus, în prezent, Parcurile tehnlogice METROM si CARFIL sunt finanțate și administrate de către Consiliul Județean Brașov, clusterul ETREC este o entitate autonomă cu finanțare din venituri proprii, iar celelalte trei entități sunt finanțate si administrate de către Universitatea Transilvania din Brașov. Totuși, în cadrul intern, fiecare entitate este sau urmează a se constitui ca un centru de profit independent ce urmează a-și finanța cheltuielile din veniturile realizate ca urmare a desfășurării activităților

specifice de cercetare științifică, inovare și transfer tehnologic în cooperare cu beneficiarii direcți, în speță, întreprinderile mari și IMM urile din județul Brașov.

Politica de dezvoltare economica la nivelul Regiunii 7 Centru si la nivelul județului Brașov

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 este parte a Planului de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, principalul document de planificare și programare la nivel regional. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru răspunde nevoii de a avea la dispoziție un document de planificare la nivel regional care stabilește obiectivul global și obiectivele specifice de atins la finalul perioadei de programare, propunând direcțiile de acțiune și măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru a fost realizată în conformitate cu orientările metodologice elaborate de către Ministerul Dezvoltării Regionale ce vizează atât conținutul Planurilor de Dezvoltare Regională cât și cadrul partenerial de elaborare, consultare și aprobare al acestora. Totodată, au fost respectate reglementările stabilite la nivel regional cu privire la constituirea și funcționarea structurilor parteneriale pentru elaborarea documentelor de planificare.

Fiind fundamentată pe o diagnoză detaliată, concretizată prin Analiza socioeconomică regională și prin Analiza SWOT a Regiunii Centru, Strategia de Dezvoltare ia în considerare nevoile majore ale regiunii și are în vedere valorificarea potențialul său real de dezvoltare. Pentru o evaluare cât mai corectă a nevoilor și a potențialului regiunii, cele două analize menționate integrează rezultatele celor 15 studii sectoriale elaborate la nivel regional în perioada 2010-2011. Analizele și Strategia au parcurs un amplu proces consultativ desfășurat în cadrul structurilor parteneriale regionale, începând de la identificarea și cuantificarea problemelor și nevoilor până la stabilirea priorităților și măsurilor. Prin activitatea desfășurată în cadrul Comitetului Regional de Planificare „Centru” și în cadrul celor șapte grupuri tematice (dezvoltare urbană și infrastructură, competitivitate economică și cercetare, mediu și resurse regenerabile de energie, agricultură și dezvoltare rurală, turism și cultură, resurse umane și incluziune socială, administrație și bună guvemanță) și în cele șase grupuri județene de lucru s-a urmărit implicarea actorilor relevanți pentru dezvoltarea regională în toate etapele procesului de planificare și programare. Au fost avute în vedere de asemenea și strategiile de dezvoltare ale județelor, urmărindu-se armonizarea cât mai bună a obiectivelor și acțiunilor județelor și comunităților din Regiunea Centru.

în același timp, Strategia Regională de Dezvoltare se raportează la evoluțiile preconizate la nivel național și european, sintetizate în documentele de programare ale Comisiei Europene pentru perioada

2014-2020, în angajamentele internaționale ale României și în strategiile naționale pentru perioada următoare. Strategia de Dezvoltare Regională urmărește pe tot parcursul său firul roșu reprezentat de cele trei priorități stabilite prin Strategia Europa 2020: creștere inteligentă, creștere durabilă, creștere favorabilă incluziunii și obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare, inovare, schimbări climatice, educație, reducerea sărăciei. Regiunea Centru va fi astfel permanent cuplată la procesele în desfășurare la nivel european.

La elaborarea actualei Strategii regionale de dezvoltare s-au avut în vedere câteva principii fundamentale, și anume:

  • □ concentrarea și prioritizarea obiectivelor, mărindu-se în acest fel eficacitatea utilizării resurselor alocate

  • □ coordonarea și corelarea diferitelor acțiuni propuse, rezultând astfel o mai mare coerență la nivel regional și un efect sinergie al acestor acțiuni

  • □ cuantificarea realizării obiectivelor propuse prin utilizarea unor indicatori de performanță

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru și-a definit ca obiectiv global dezvoltarea echilibrată a Regiunii Centru prin stimularea creșterii economice bazate pe cunoaștere, protecția mediului înconjurător și valorificarea durabilă a resurselor naturale precum și întărirea coeziunii sociale.

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare, fiecare dintre acestea grupând un număr de priorități și măsuri specifice:

  • 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale

  • 2. Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării

  • 3. Protecția mediului înconjurător, eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie

  • 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii

  • 5. Dezvoltarea turismului, sprijinirea activităților culturale și recreative

  • 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale

Conform reglementărilor legale în vigoare, cuprinse în cadrul Legii 315/2004 privind dezvoltarea Regională în România și a H.G. 1115/ 2004, după avizarea sa de către Comitetul Regional de Planificare „Centru”, Strategia de Dezvoltare Regională va fi aprobat de către Consiliul de Dezvoltare Regională -forul decizional al Regiunii Centru.

Punerea în aplicare a Strategiei de Dezvoltare Regională va cădea în sarcina autorităților regionale -pe măsură ce acestea vor fi create și consolidate -, a administrațiilor locale și județene, a organizațiilor, a

diverselor structuri parteneriale și organismelor de implementare a programelor create ad hoc. Pentru transpunerea în realitate a Strategiei, un rol important îl vor avea fondurile europene nerambursabile alocate pentru perioada 2014-2020 (Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală), la care se vor adăuga finanțările autohtone publice și private.

Strategia de Dezvoltare Regională va fi însoțită de o listă de propuneri de proiecte majore, cu un impact larg, semnificativ, care va permite o mai bună implementare a acesteia.

în cadrul strategiei județului Brașov sunt stabilite un număr de priorități conform documentului „Strategie Centru 2014-2020”, intre care, în mod explicit două vizează cercetarea științifică, inovarea și transferul tehnologic.

Prioritatea 2.3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare si inovare

Dezvoltarea sectorului cercetare - dezvoltare - inovare (CDI) este unul dintre factorii care pot potența competitivitatea la nivelul Regiunii Centru. La nivel regional se simte necesitatea întăririi legăturii dintre mediul de cercetare și cel de afaceri în perspectiva dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere.

Infrastructura de cercetare la nivelul Regiunii Centru este relativ bine dezvoltată, fiind 13 instituții de învățământ superior care însumează 78 de facultăți. La nivel regional numărul total de studenți înscriși în anul universitar 2010-2011 era de peste 87500, dintre care aproape jumătate în Brașov, în special la Universitatea Transilvnia din Brașov. Infrastructura de cercetare, formată din facultăți, centre și institute de cercetare, acoperă o gamă largă domenii printre care cele mai importante sunt: științe economice, inginerie și tehnologii avansate, energii regenerabile și biotehnologii, electrotehnică, mecanică, farmacie, medicină, dezvoltare teritorială, dezvoltare durabilă, topografie și geodezie, sociologie, științe exacte (matematică, fizică, chimie, etc.), tehnologia informației și comunicațiilor, ingineria mediului, arte teatrale, literatură, limbi modeme, drept, etc.

In prezent infrastructura de cercetare are nevoie de investiții în modernizarea de laboratoare de cercetare, amenajarea și dotarea de centre de cercetare și construirea sau extinderea de campusuri universitare. Este important să amintim faptul ca în ultimii ani a crescut din ce în ce mai mult importanța și necesitatea cercetării, acest fapt resimțindu-se în creșterea numărului de salariați din activitatea de cercetare.

Se subliniază astfel, importanța existenței până la orizontul anului 2020 a unei infrastructuri de cercetare modernizate și adecvate pentru a susține procesul în continuă creștere a cercetării, dezvoltării și inovării.

în ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea și inovarea, Strategia Europa 2020 a stabilit ca țintă de 3% din PIB-ul Uniunii Europene să fie investit în acest domeniu. La începutul anului 2011, în România sub 1% din PIB a fost alocat domeniului cercetării, dezvoltării și inovării, în timp ce media europeană era de 2%. Pentru atingerea țintei de aliniere la media europeană este necesară stabilirea unor direcții de acțiune care să vizeze: îmbunătățirea infrastructurii de cercetare, creșterea performanțelor sistemului de CDI și implicit creșterea calitativă a rezultatelor cercetărilor, stimularea creșterii investițiilor de CDI în sectorul privat, etc. De asemenea, este necesară dezvoltarea dimensiunii europene și internaționalizarea politicilor și programelor de CDI, facilitând integrarea cercetării românești în infrastructura europeană.

Unul dintre cele mai importante domenii care necesită investiții semnificative în următoare perioadă de programare este inovarea, proces care are în centrul său colaborarea dintre cercetare și industrie. Este necesară dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru transferul de tehnologie dintre mediul de cercetare și mediul economic, în prezent aceasta fiind la nivelul Regiunii Centru aproape inexistentă.

Este important să amintim faptul că atingerea unor standarde europene în ceea ce privește creșterea competitivității, dar și calitatea vieții ține în foarte mare măsură de progresul științei, trecerea la mijloace și tehnologii tot mai modeme și performante. Din acest punct de vedre, în următoarea perioadă de programare trebuie acordată o atenție dezvoltării infrastructurii de CDI nu numai a celei din cadrul instituțiilor de cercetare (universități, centre, institute de cercetare, etc.), ci mai ales a celor din diferite instituții publice și private din Regiunea Centru. Ne referim în mod special la cele din domeniul sănătății, în cadrul clinicilor și spitalelor fiind necesare înființarea, dezvoltarea, modernizarea, dotarea sau amenajarea de laboratoare de cercetare în diferite domenii sau specializări. La nivelul Regiunii Centru, alte instituții publice sau private care ar putea beneficia de dezvoltarea sau crearea de infrastructuri de CDI simt în special în domeniile: industrie, tehnologie, mediu, energie, agricultură, educație, asistență socială, etc.

Măsurile prevăyute în prioritatea 2.3 sunt următoarele:

  • • Dezvoltarea infrastructurilor de CDI prin reabilitarea, amenajarea, extinderea, modernizarea și dotarea acestora din cadrul entităților publice (universități, centre, institute de cercetare etc.) și private

  • • Facilitarea creării de parteneriate între instituțiile de cercetare

  • • Integrarea eficientă a instituțiilor de cercetare din Regiunea Centru în rețelele internaționale

Prioritatea 2.4 Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de transfer tehnologic, a centrelor de inovare și a

spin-off-urilor si start-up-urilor inovative

Cu toate că există resurse semnificative la nivel regional în domeniul cercetării (câteva institute de

cercetare, mai multe universități dintre care menționăm Universitatea Transilvania din Brașov - una din cele mai puternice universități cu profil tehnic din România), rezultatele din cercetarea teoretică și aplicată ajung greu în sfera economică. Transferul tehnologic, în general, către potențialii beneficiari din sectorul economic este la un nivel nesatisfacător, acest lucru afectând competitivitatea economică a firmelor din Regiunea Centru.

Există însă și premise bune pentru reluarea și întărirea legăturilor între Cercetare și Mediul de afaceri. La Universitatea Transilvania din Brașov s-au făcut câțiva pași importanți în direcția refacerii legăturii cu economia care pot face din această instituție una din cele mai puternice platforme de cercetare și transfer tehnologic din România. în același timp, trebuie amintit faptul că în ultimii 10-15 ani s-au creat mai multe centre de cercetare în diverse domenii în toate universitățile din Regiunea Centru.

Pornind de la această situație și de la prioritatea asumată la nivel național și european de a crește rolul cercetării-inovării în economie, se impune ca prioritate regională pentru următoarea perioadă de programare, crearea și susținerea mai multor centre de transfer tehnologic precum și a unor centre de inovare puternice în domeniile de interes pentru regiune.

Dezvoltarea entităților economice bazate pe cercetare și pe valorificarea rezultatelor cercetării (c.g. spin-off-uri, start-up-uri inovative, companii active în domeniul cercetării) se găsește într-un stadiu incipient în Regiunea Centru. Aceste companii trebuie sprijinite pentru a-și aduce o contribuție importantă la dezvoltarea unei economii regionale mai competitive, bazată pe informație și cunoaștere.

Măsurile prevăzute în prioritatea 2.4 sunt următoarele:

  • • Dezvoltarea centrelor de transfer tehnologic și a centrelor de inovare

  • • Sprijinirea entităților economice bazate pe cercetare ( spin-off-uri, start-up-uri inovative, companii active în domeniul cercetării)

Parcuri industriale existente în Județul Brașov în anul 2010

Locație

Tip

Operațional

Suprafață

Grad de ocupare

ha

%

Parcul Industrial Cârtii

Brașov

brownfield

Operațional

1.9

99%

Parcul Industrial Metrom

Brașov

brownfield

Operațional

6.4

45%

Pro Roman Industrial Park

Brașov

brownfield

Operațional

104,5

50%

Parcul Industrial Făgăraș

Făgăraș

brownfield

Operațional

10

29%

Parcul Industrial Zămești

Zămești

brownfield

Operațional

46.2

50%

Parcul Industrial Victoria

Victoria

brownfield

Operațional

5.5

Parcul Industrial Prejmer

Prejmer

greenfîeld

Operațional

82.4

55%

Brașov Industrial Park

Ghimfegy

areenfield

Operațional

29

50%

în municipiul Brașov funcționează Incubatorul de Afaceri, destinat sprijinirii societăților comerciale recent înființate.


INTERREG IVC



Problemele identificate

Din cele prezentate in secțiunile anterioare se poate concluziona ca județul Brașov este bine poziționat în cadrul regiunii în ceea ce privește Cercetarea, Dezvoltarea, Inovarea și Transferul Tehnologic (CD1TT), corelat cu un context economic relativ favorabil: se poate estima că exista un număr semnificativ de entități CDITT, care au o dotare de foarte bună calitate, competitivă la nivel mondial și acestea se află într-o proporție corectă în raport cu dimensiunile și structura economiei județului.

Totuși, o concluzie îngrijorătoare se referă la numărul și dimensiunile reduse ale activităților propriu-zise de CDITT: există prea puține contracte de cercetare, prea puține companii inovative, numărul colaborărilor dintre mediul de cercetare și mediul economic este foarte mic. Aceasta este o mare problema, pentru care sunt necesare soluții urgente.

Un alt dezechilibru al sistemului de CDITT din județ îl constituie structura de personal: cariera în cercetare este complet neatractivă pentru tinerii performanți, care preferă în continuare să plece în străinătate pentru cercetare de performanță. Ca urmare, se poate spune că există în mod cert zone cu posibilități de remediere a problemelor și de îmbunătățire a situației actuale:

  • (i) cooperarea dintre sectorul de CDITT si mediul economic;

  • (ii) Punerea în valoare a infrastructurii de excepție existente pentru atragerea, reținerea tinerilor cercetători de valoare în regiune și astfel regenerarea structurii de personal implicate în activitățile de CDITT în Brașov.


INTERREG IVC

Europ*sn Union

(iii)integrarea activităților entităților de CDITT existente într-un mecanism care sa faciliteze interacțiunile și contactul cu beneficiarul direct al CDITT;

1. în cadrul politicii generale de cercetare dezvoltare inovare promovată de către Uniunea Europeană prin programul Horizon 2020 este recunoscut efectul benefic pe care o bună cooperare între mediul de cercetare inovare și sectorul economic îl are asupra acestuia din urmă din punct de vedere al performanței economice și mai ales a creșterii durabile a economiei și a locurilor de muncă. Relația cu mediul economic ocupă un loc deosebit (chiar foarte important în ultima decadă) inclusiv în politica învățământului superior îndeosebi în SUA, dar și în tarile vest-europene avansate.

Una dintre cauzele cele mai frecvente ale lipsei de cooperare sau cooperare insuficientă între sectorul CDITT și agenții economici o constituie modul de operare foarte diferit, precum și atitudinea față de risc. în timp ce întreprinderile sunt entități extrem de pragmatice, cu planificare financiară extrem de clară în timp și volum și sunt obligate de piață să întreprindă acțiuni cu risc minim, cercetarea dezvoltare este prin natura ei o acțiune cu risc de eșec extrem de mare, întreprinderile lucrează cu rezultate tangibile și termene foarte precise, în timp ce inovația și creativitatea nu pot fi previzionate atât de precis și de multe ori este nevoie de o reorientare completă a targetului de cercetare. Și totuși, este demonstrat că acele companii care caută și investesc permanent în cercetare/inovare sunt cele care au succes pe piață și perspectivă de prosperitate îndelungată.

De aceea, cooperarea celor două sectoare trebuie încurajată și stimulată dincolo de mecanismele care se instalează pe piață în mod natural. întreprinderile și mai ales managerii acestora trebuie educați în spiritul cultivării acestei cooperări. Chiar dacă acest tip de investiție comportă un grad ridicat de risc, întreprinderile trebuie educate că proximitatea în raport cu acest sector este un scop în sine care aduce beneficii multiple în plus față de un subiectul de cercetare/inovare în sine:

în primul rând, cercetarea dezvoltarea este sectorul care formează resursele umane de cea mai înaltă calificare prin studii de mașter și doctorat. Apropierea și cooperarea cu acest mediu va ține compania în permanență în contact cu acest izvor inepuizabil de resurse umane atât de important în succesul unei companii.

- în al doilea rând, expunerea și chiar extemalizarea problemelor tehnice ale companiei acestui sector este benefică: chiar dacă inovația preconizată eșuează datoprită riscului mare, continuarea pe această cale va avea succes mai devreme sau mai târziu așa cum o

demonstrează toate statisticile. Se vorbește foarte mult, uneori și în exterior despre succesul inovației într-o companie, dar nimeni nu știe câte eșecuri au fost înainte de acel succes. Companiile românești trebuie învețe acest lucru, altfel vor rămâne permanent în urma celor occidentale. Este de fapt o manieră de a înțelege investiția în cercetare inovare - prin asumarea unui grad de succes care nu depășește 20%. Dacă acest lucru este considerat în mod realist și asumat, atunci compania poate integra armonios cercetarea și inovarea în activitatea curentă, și în final să își susțină businessul într-un mod rentabil prin această componentă.

în al treilea rând, crearea unei punți de colaborare cu sectorul de cercetare dezvoltare este și o formă de flexibilizare a activității, întrucât nu este întotdeauna posibil ca intreprindereaz să-și finanțeze o capacitate de cercetare proprie, inclusiv personalul necesar care ar fi foarte costisitor. Existența uneia sau mai multe echipe mixte care lucrează pentru companie întrăo unitate specializata de CDITT permite dimensionarea activității după posibilitățile reale ale companiei și restricțiile economice pe care le are la un moment dat.

2. Atragerea tinerilor.

Atât studiile realizate la nivelul Uniunii Europene cât și cele de la nivel național sau regional au relevat faptul că principala problemă cu care se confruntă mediul de CDITT este resursa umană de înaltă calificare și expertiză necesară în astfel de activități. Cauza fundamentală o constituie lipsa cererii reale pe piață pentru activitatea de cercetare dezvoltare în contextul specificului de risc înalt și mai departe, pe cale de consecință salariile mici, neatractive din sistem. Principalele surse de finanțare pentru cercetare si inovare provin din granturile guvernamentale și programele structurale finanațate prin Fondul Social European.

Majoritatea capacităților de CDITT din județul Brașov sunt de dată recentă și foarte modeme, dar sunt in general sub-populate cu personal de cercetare. Și totuși, resursa umană în cercetare inovare constituie cea mai căutată resursă pe plan mondial, pentru care există o competiție internațională cu totul excepționaă. Inclusiv la nivelul Uniunii Europene există dificultăți de atragere și reținere a tinerilor cercetători care preferă Statele Unite datorită abundenței oportunităților și a conglomeratelor de cercetare inovare cum este cazul „Silicon Valley”. In cadrul de finanțare Horizon 2020, există programul Mărie Curie dedicat exclusiv resurselor umane in cercetare dezvolatre inovare și creerii de poziții pentru reținerea și atragerea de cercetători de performanță din alte zone geografice. De asemenea, regiunile Europene la nivel lor au foarte adesea programe de



V/

' INTERREG IVC



atragere și stabilizare a tinerilor cercetători acordând burse de doctorat sau facilități de instalare și stabilire a familiilor din această categorie profesională. Prin simpla creștere a ponderii locuitorilor implicați in cercetare dezvoltare într-o regiune s-a constatat creșterea economică și a nivelului de viață ca și a nivelului și activităților culturale din regiunea respectivă. De aceea, multe regiuni avansate din Uniunea Europeană au ca o prioritate absolută crearea de condiții atractive pentru tinerii cercetători.

Deși aparent numeroase și de dimensiuni generoase, entitățile de CDITT din județul Brașov nu includ nici pe departe personalul necesar. în tabelul de mai jos este prezentată sintetic situația personalului din aceste unități.

Unități de CDITT din județul Brașov

Capacitatea nominală de CDITT [nr. posturi]

Total personal - încadrat

Deficit personal CDITT

Institutul de cercetare PRO-DD al Univ. Transilvania din Brașov

400

169

231

Incubatorul      de      afaceri

PROENERG

4

2

2

Clusterul tehnologic ETREC Parcul    industrial    Metrom

administrat     de    Consiliul

Județean Brașov

20

4

16

Parcul industrial CARFIL administrat     de     Consiliul

Județean Brașov

12

7

5

Centrul      de     proprietate

Intelectuală     si     Transfer

10

3

7


\>S


INTERREG IVC

Tehnologic administrat de Universitatea Transilvania din Brașov

Deși suprafețele pe care aceste unități își desfășoară activitatea sunt considerabile, constatăm că personalul încadrat este foarte deficitar, ceea ce reflectă și un nivel redus al activităților de CDITT. Este limpede, că sunt necesare măsuri energice pentru cerșterea gradului de ocupare a capaităților de CDITT din județul Brașov.

3. Stimularea activităților CDITT prin crearea culturii de investire permanentă in CDITT în rândul companiilor românești și integrarea CDITT ca o componentă permanentă în planificarea strategică a companiilor.

Așa cum s-a arătat în paragrafele anterioare, dintre toate activitățile desfășurate de o companie de succes, cercetarea dezvoltarea și inovarea se disting printr-o predictibilitate redusă și risc ridicat. Rata de succes a inovării este deosebit de mică inclusiv în marile concentrări inovative cum este cazul Silicon Valley din SUA. în schimb, puținele care reușesc, ajung foarte departe și crează „masa economică critică” care susține în ultimă instanță un întreg ecosistem economic adiacent, astfel că în final, per global, investiția societății in inovare devine extrem de rentabilă. In general se consideră că o rată de succes al inovării de 5... 10% este foarte bună. Aceasta înseamnă că daca din 10 teme de cercetare, una avansează cu soluții către piață, este foarte bine și beneficiile amortizează și costurile in celelalte 9 teme care nu au produs soluții direct aplicabile.

Un alt aspect extrem de important este ca niciodată o cercetare nu eșuează 100%. Chiar daca obiectivul de avansare către piață nu a fost atins (caz în care se consideră ca tema respectivă a eșuat) experiența respectivă se valorifică în alte teme care nu vor mai avansa în direcția și cu metdologia respectivă. Sau, alteori cercetarea unei noi teme nu pornește de la zero, ci de la unele concluzii stabilite în anterior într-o temă care nu a fost direct exploatată ca inovație. Se demonstrează prin urmare că investiția în CDITT este o activitate care trebuie integrată ca o cheltuială permanentă, chiar daca aparent nu toate cercetările contribuie direct la producția si veniturile din prezent ale companiei.

Toate aceste aspecte practice trebuie prezentate agenților din mediu economic brașovean pentru că

în foarte multe cazuri managerii, mai ales la companiile mici și mijlocii nu au cunoștințele necesare pentru a pune în aplicare aceste veritabile secrete ale succesului companiilor inovative.

Consumul de cercetare științifică și inovare este ca o medicație de fortificare a companiilor, care trebuie luată, mai ales de către companiile de succes, pentru a fi pregătite mai bine pentru evoluțiile nefavorabile care pot interveni în situația de pe piață. în acest sens, este de dorit ca autoritățile locale să conștientizeze importanța creșterii sectorului de CDITT din județul Brașov și să promoveze in rândul companiilor beneficiile implicării în acest tip activități, dezvoltarea unor mecanisme care sa stimuleze o dezvoltare sănătoasă, investind anual în cercetare dezvoltare (de exemplu impunerea unei taxe pentru cercetare dezvoltare în cazul în care cheltuielile companiei cu C&D sunt sub 10% din cifra de afaceri) alocarea unei cote din bugetul local într-un fond județean de inovare și transfer tehnologic etc.

Având în vedere problemele menționate mai sus și cadrul juridico-instituțional din sectorul CDITT, considerăm că oferirea unor soluții pentru problemele identificate ar ameliora în mod semnificativ activitatea economică din județ și ar crea o fundație solidă pentru creștere economică sustenabilă în viitor.

3. Denumirea politicii

Creșterea calității economiei județului Brașov prin intensificarea activităților de cercetare dezvoltare inovare și transfer tehnologic

4. Scopuri

  • - Creșterea calitativă și cantitativă a interoperabilității dintre sectorul de CDITT și agenții economici din județul Brașov

  • - Creșterea calitativă și cantitativă a personalului implicat în cercetare dezvoltare inovare

  • - Creșterea ponderii activităților de CDITT în cadrul companiilor Brașovene

S.Obiective

Obiectivul general: creșterea rolului cercetării științifice și inovării în economia Județului Brașov prin punerea în valoare a infrastructurii existente.

Obiective specifice:

  • 1. îmbunătățirea relației dintre sectorul CDITT și întreprinderi

    • 1.1 înființarea Direcției de coordonare - Integrare Europeană și Transfer tehnologic cu atribuții de susținere și mediere a activităților de Cercetare-Dezvoltare, Inovare și Transfer Tehnologic la nivelul Consiliului Județean Brașov;

  • 2. Creșterea atractivității pentru cariera în cercetare dezvoltare inovare pentru tineri

    • 2.1 definirea unui pachet de facilități pentru absolvenții de universitate care decid sa se stabilieasca în

Brașov pentru studii doctorale și postdoctorale;

6.Beneficiari

Beneficiari direcți: - întreprinderi;

- absolvenți de studii universitare;

Beneficiari indirecți: - manageri ale companiilor;

  • -   familii ale absolvenților care se stabilesc în Brașov;

  • -   entități publice și private; comunități locale;



INTERREG IVC




INTERREG IVC




Xl/Z

' INTERREG IVC




|/Z

INTERREG IVC




\!/

INTERREG IVC





\!s

INTERREG IVC




INTERREG IVC




r vt /z

' INTERREG IVC






INTERREG IVC




INTERREG IVC





7. Variante de soluționare

1. îmbunătățirea relației dintre sectorul CDITT și întreprinderi

Varianta I

Menținerea situației actuale:

Instituțiile din sectorul CDITT își păstrează sistemul actual

în concluzie, menținerea situației actuale echivalează cu privarea personalului medical de accesul la acest tip de cursuri.

Impact

Impact financiar:

Menținerea situației actuale nu are un impact financiar direct. în lipsa unor măsuri speciale nu există costuri suplimentare pentru bugetele entităților de CDITT.

Cu toate acestea, menținerea situației actuale ar putea afecta situația financiară a acestor entități care în momentul de față sunt nesustenabile. Astfel, cea mai importantă dintre capacități, Institutul PRO-DD în momentul de față grevează bugetul Universității Transilvania, datorită costurilor mai mari în prezent decât veniturile aduse prin contracte. în plus, în mod indirect, companiile vor avea o perspectivă mai incertă, în lipsa conectării la mediul de cercetare inovare care le-ar asigura sustenabilitatea business-ului pe termen mediu și lung. Astfel, o eventuală dificultate economică pe plan regional, național și internațional are potențialul de a influența negativ cu rapiditate economia județului.

Menținerea situației actuale ar avea un impact negativ și asupra evoluției unităților de CDITT din județul Brașov întrucât ar echivala cu utilizarea lor la un sfert din capacitatea lor reală. Pe lângă faptul că se irosesc niște investiții deja realizate cu mult eefortuir ale comunității, inclusiv eforturi financiare.

Avantaje:

- lipsa unor costuri suplimentare directe pe termen scurt si mediu;

Buget estimat

Această variantă nu implică costuri directe suplimentare pentru bugetul entităților de CDITT.



d/


INTERREG IVC

- ■

Dezavantaje:

  • - privarea ompaniilor din regiune de beneficiile binecunoscute ale implicării în activități de cercetare dezvoltare și inovare, necesare îmbunătățirii calității economieii regionale;

  • - nerealizarea indicatorilor de funcționare ale entităților de CDITT;

  • - pierderea oportunităților de stabilizare în Brașov a generațiilor de tineri valoaroși care părăsesc orașul cu scopul de a-și construi o carieră științifică;

Varianta a Il-a

Adoptarea unui set minimal de măsuri cu caracter anual pentru promovarea, susținerea și medierea de către actuala direcție de relații externe și cooperare internațională, în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a județului Brașov.

Impact

Impact financiar:

Un set minimal de activități relevante pentru acest scop ar trebui să cuprindă următoarele acțiuni:

  • a. Forumul Județean anual al cercetării și inovării în producție și servicii - o manifestare la care sa fie invitate toate companiile din județ. Numărul participanților trebuie să fie de cel puțin 200, dar ideal 300...500. Programul unui asemenea forum ar trebui sa includă prezentări de politici și strategii de firmă în raport cu CDITT (inclusiv din străinătate), exemple de bune practici ale unor companii din țară dar si companii locale, precum și o sesiune „Inventatorii se prezintă în fața companiilor”, în care sunt prezentate companiilor din Brașov anual invențiile și inovațiile cele mai importante. La această sesiune vor fi invitați cu prezentări inventatori din toată țara. Obiectivul acestei acțiuni este de a transforma Brașovul într-un pol al inovării în România.

  • b. O a doua măsură necesară o reprezintă crearea unui „Punct de Legătură” în cadrul Direcției de cooperare internațională a

Buget estimat

Această variantă implică costuri directe suplimentare pentru bugetele celor 3 acțiuni. Bugetele entităților de CDITT nu sunt afectate, în schimb este necesară mobilizarea acestora pentru organizarea acestor măsuri. Suma anuală estimată: 250.000 lei

Consiliului Județean și subcontractarea de servicii specializate în domeniul cooperării dintre mediile CDITT și companii în domeniul inovării care să ofere consultanță companiilor în domeniul creșterii activităților companiei în domeniul cercetării.

c. O a treia măsură o reprezintă organizarea unei echipe de audit pe inovare care să presteze servicii gratuite de audit tehnologic si inovare companiilor care doresc să își mărească volumul activităților de cercetare-dezvoltare-inovare.

Din punct de vedere financiar, această variantă nu ar implica costuri suplimentare pentru bugetele entităților de CDITT.

în schimb, prezintă un nivel ridicat de flexibilitate în ceea ce privește opțiunile și adaptarea la nevoile specifice momentului stabilit pentru intervenție.

Avantaje:

  • - flexibilitatea de a-si alege modalitatea de intervenție și actorii vizați:

Dezavantaje:

  • - dificultatea de a atrage finanțări externe pentru acest gen de activități, care sunt puternic încurajate la nivel European, inclusiv prin proiecte europene;

  • - lipsa unei activități permanente în acest domeniu la nivelul județului:

Varianta a IlI-a înființarea Direcției de de promovare, susținere și mediere în Cercetare-Dezvoltare, Inovare și Transfer Tehnologic (DCITT) la nivelul Consiliului

Impact

Impact financiar:

în ceea ce privește implicațiile financiare, această variantă presupune costuri suplimentare în raport cu varianta a II -pentru înființarea unei direcții dedicate cercetaării și transferului tehnologic care să includă două poziții permanente de peronal specializat în astfel de activități și, de asemenea în accesarea finanțărilor europene care sunt foarte numeroase în

Buget estimat

Total cheltuieli pentru programele de pregătire în domeniul psihologiei medicale: 375.000 RON (pentru un număr de 2 de angajați dedicați în cadrul direcției).

Județean Brașov.

acest domeniu.

Direcția respectivă ar stabili încă de la început relații de colaborare cu toate entitățile de CDITT din regiune generând în mod continuu inițiative de stimularea a cooperării între mediul de cercetare și companii, finanțate prin diversele mecanisme disponibile la nivel național, regional și European, în special prin programele europene centralizate și descentralizate (administrate direct de la Bruxelles).

Avantaje:

  • - creșterea gradului de îndeplinire a obiectivului de a transforma brașovul într-un pol al cercetării și inovării în Romănia;

  • - creșterea gradului de satisfacție a personalului implicat în activitățile de CDITT;

-perspectiva de autofinanțare în prioporție de 90% prin atragerea de finanțări europene;

  • - realizarea unui climat sănătos pentru creșterea economiei județiului Brașov;

Dezavantaje:

  • - investitiție inițială mai mare pentru înființarea Direcției;

  • - implicare financiară la derularea proiectelor atrase;

Aceste cheltuieli ar putea fi susținute în termen de 3 ani din fondurile atrase prin proiecte europene.

2. Definirea unui pachet de facilități pentru absolvenții de universitate care decid sa se stabiliească în

Varianta I

Menținerea situației actuale:

Impact

Impact financiar:

Actualmente în cadrul entităților de CDITT, cu precădere în institutul PRO-DD, sunt finanțate anual circa 50 burse de

Buget estimat

Această variantă nu implică costuri directe suplimentare.

Brașov pentru studii doctorale și postdoctorale;

—> primă de instalare de 10.000 lei (în cazul în care nu își termină doctoratul sau postdoctoratul, sau părăsește județul în mai puțin de 3 ani - suma se retumează integral) —> Construirea unui complex de 2 clădiri cu2x 50=100 apartamente de 2 camere, dispuse central, într-o curte împrejmuită, pentru găzduirea tinerelor familii de cercetători care se stabilesc în Brașov. Locuința va fi atribuită cu chirie pe 3 ani, extensibilă până la 10 ani, daca titularul rămâne în cercetare.

—> Instituirea unui program de 10 burse anuale doc sau postdoc în cadrul institutului ICDT al Universității

doctorat de către Ministerul Educației și Cercetării, la nivelul de 750 Lei/lună. întrucât doctoratul se desfășoară pe trei ani, în total, în Institut există aproximativ 150 de doctoranzi bursieri. O mare problemă a acestor burse este că sunt total ne atractive, mai ales pentru absolvenții buni, care găsesc imediat locuri de muncă plătite de 3...4 ori mai bine. în consecință, fie pregătirea inițială cercetătorilor este neadecvată fie abandonează pe parcurs pentru un loc de muncă bine plătit - în consecință resursa umană este actualmente în dificultate.

Totuși, programul POSDRU a lansat proiecte de burse doctorale și postdoctorale, care oferă atunci când sunt accesate burse duble față de cele guvernamentale.

Menținerea situației actuale ar însemna continuarea utilizării infrastructurii de CDITT din județ mult sub capacitatea sa, situată în prezent la doar 40%.

Avantaje:

  • - inexistența unor costuri suplimentare pentru bugetele celor șase spitale;

Dezavantaje:

  • - lipsa de intrevenție și continuarea situației defavorabile actuale;

Varianta a Il-a

Instituirea unui program de 10 burse anuale doc sau postdoc

Impact

Impact financiar:

Această variantă implică costuri suplimentare într-o primă fază, într-o etapă ulterioară însă, pentru acest scop însă se vor putea elabora proiecte de finanțare pentru atragerea de fonduri, astfel încât bugetul să nu mai fie necesar decât pentru cofinanțare.

Avantaje:

Buget estimat

în ipoteza a 8 burse doc (8 x 1500 Lei x 12 luni x 3 ani = 432000 Lei) și 2 burse postdoc (2 x 1500 Lei x 12 luni x 3 ani = 432000 Lei), suma necesară se ridică la 684.000 Lei anual

Transilvania din Brașov.

  • - flexibilitatea alocării activității personalului medical în funcție de adresabilitate;

Dezavantaje:

  • - costurile ridicate legate de modificarea infrastructurii spitalicești în cele șase unități sanitare;

  • - monitorizare dificilă a acestor compartimente în contextul unei informatizări insuficiente;

  • - necesitate de reglementare legislativă;

Varianta a IlI-a

Crearea unui mediu atractiv pentru tinerii cercetători în brașov

Concret, se are în vedere crearea de condiții și facilități care să conducă la stabilirea cu reședința permanentă în Brașov a tinerilor de valoare care adoptă o carieră în cercetare.

Impact

Impact financiar:

în vederea implementării acestei variante este necesară implemantarea a două măsuri:

—> primă de instalare de 10.000 lei (în cazul în care nu își termină doctoratul sau postdoctoratul, sau părăsește județul în mai puțin de 3 ani - suma se retumează integral)

--> Construirea unui complex de 2 clădiri cu2x 25=50 apartamente de 2 camere, dispuse central, într-o curte împrejmuită, pentru găzduirea tinerelor familii de cercetători care se stabilesc în Brașov. Locuința va fi atribuită cu chirie pe 3 ani, extensibilă până la 10 ani, daca titularul rămâne în cercetare.

Avantaje:

- crearea unei oferte complete de excelanță și a celui mai atractiv mediu pentru stabilirea cercetătorilor în România: cea mai modernă infrastructură de cercetare inovare și transfer tehnologic din România, cel mai atractiv pachet de suținere din România acordat de către conducerea județului;

Buget estimat în condițiile în care construcția locuințelor ar fi finalizată într-un termen de 2 ani, iar ocuparea lor în alți 3 ani, bugetul total de 8.000.000 Lei pentru complexul de locuințe și 500.000 ca prime de instalare se va consuma pe o perioada de 5 ani.

  • - Posibilitatea elaborării unor proiecte de finanțare pentru acest scop.

Dezavantaje:

  • - implicare financiară masivă din partea CJ; Totuși acest dezavantaj poate fi considerabil diminuat în situația în care sunt accesate fonduri europene.


INTERREG IVC





I/Z

INTERREG IVC





INTERREG IVC





INTERREG IVC