Hotărârea nr. 180/2020

Hotărâre privind aprobarea Studiului de oportunitate privind „Stabilirea modalităţii optime de gestiune a serviciului public de alimentare în sistem centralizat cu energie termică a Municipiului Buzău”.

ANEXĂ

la Hotărârea Nr. 180/07.08.2020

a Consiliului Local al Municipiului Buzău

Studiul de oportunitate privind „Stabilirea modalității optime de gestiune a serviciului public de alimentare în sistem centralizat cu energie termică a Municipiului Buzău”

AUGUST 2020

Cuprins

Cuprins .............................................................................................................................................

Definiții și abrevieri ..........................................................................................................................

Tabele ...............................................................................................................................................

Figuri ................................................................................................................................................

  • 1. Rezumat ........................................................................................................................................

  • 2. Introducere ....................................................................................................................................

  • 2.1. Scopul Studiului de Oportunitate

  • 2.2. Cadrul legal ......................................................................................................................

  • 2.3. Identificarea serviciului/activității, a ariei teritoriale și a sistemului de alimentare cu energie termică ........................................................................................................................................

  • 3. Situația economico-financiară .....................................................................................................

  • 3.1. Scurt istoric al operatorului SACET ..................................................................................

  • 3.2. Situația economico - financiară a RAM Buzău

  • 3.3. Clienți deserviți de RAM Buzău

  • 3.4. Zone unitare de încălzire

  • 3.5. Prețul energiei termice

  • 4. Investițiile considerate necesare pentru modernizarea, îmbunătățirea calitativă și cantitativă a serviciului, precum și modalități posibile de finanțare

  • 4.1. Indicatorii de performanță ai SACET Buzău

  • 4.2. Proiecția cererii/ofertei de energie termică

  • 4.3. Investiții necesare la sursa de producere și modalități posibile de finanțare

  • 4.3.1. Programul Termoficare

  • 4.3.2. Atragere de investiții private

  • 4.4. Investiții necesare în rețelele termice de transport și de distribuție

  • 5. Analiza condițiilor sociale și de mediu și extinderea serviciului

  • 6. Motivările de ordin economico-financiar, social și de mediu, aferente fiecărei opțiuni

  • 6.1. Modalitățile de realizare a gestiunii serviciului public

  • 6.1.1 Gestiunea directă

  • 6.1.2 Gestiunea delegată

  • 6.2. Analiză comparativă a modalităților de gestiune

  • 7. Nivelurile prețurilor / tarifelor și al redevenței, precum și durata, avute în vedere în cadrul analizei37

  • 8. Stabilirea modului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică produsă în

mod centralizat în Municipiul Buzău și în zonele periferice în dezvoltare

  • 8.1. Acțiuni pe termen scurt

  • 8.2. Acțiuni pe termen mediu și lung  39

  • 9. Durata Contractului .....................................................................................................................

  • 10. Redevența .................................................................................................................................

  • 11. Plan de acțiuni ...........................................................................................................................

  • 12. Bibliografie ...............................................................................................................................

Definiții și abrevieri

ANRE

Autoritatea Naționala de Reglementare în domeniul Energiei

CT

Centrală termică de cvartal

MDRAP

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației

MT

Module termice

MWe

Mega Watt electric

MWt

Mega Watt termic

RAM Buzău

Regiei Autonomă Municipale „RAM” Buzău

POIM

Programul Operational Infrastructura Mare

PPP

Parteneriat Public Privat

PT

Puncte termice

RES

Surse regenerabile de energie

ROF

Regulament de organizare și functionare

SACET

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al municipiului Buzău

Tabele

Nr. Tabel

Conținut

Tabel 1.

Analiza multicriterială a modalităților de gestiune

Tabel 2

Gradul de deconectare - PT și CT

Tabel 3

Evoluția eficienței globale a SACET

Figuri

Nr. Figură

Conținut

Figura 1

Evoluția producției de energie termică

Figura 2

Evoluția vânzărilor și a pierderilor de energie termică

Figura 3

Evoluția eficienței globale a SACET

Figura 4

Evoluția debranșărilor

Figura 5

Ajutoare acordate pentru încălzire - număr de beneficiari și sume [lei]

  • 1. Rezumat

Scopul prezentului studiu de oportunitate este stabilirea modalității optime de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termica produsa în mod centralizat (producere -transport - distribuție și furnizare) la nivelul Municipiului Buzău.

Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al municipiului Buzău, denumit în continuare „SACET”.

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al municipiului Buzău este constituit din centrale termice, rețele termice de transport, precum și din sistemul de distribuție (ansamblul tehnologic și funcțional care cuprinde punctele termice/stațiile termice, rețelele termice de distribuție, branșamente etc.), aflat în exploatarea/administrarea Regiei Autonome Municipale „RAM” Buzău („RAM Buzău”).

În prezent, eficiența globală a sistemului de producere, transport și distribuție este foarte scăzută, datorită, în special, lipsei investițiilor pentru reabilitarea / modernizarea acestuia.

Prin H.C.L nr. 109/2020 autoritatea publică locală prin Consiliul Local al Municipiului Buzău a aprobat ințierea procedurilor legale, prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru intrarea RAM Buzău în insolvență/reorganizare judiciară.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, autoritățile administrației publice locale dispun de libertatea de a hotări asupra modalității de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat aflate în responsabilitatea lor, fie prin gestionarea directă a serviciului, în baza unei hotărâri de dare în administrare, fie prin încredințarea gestiunii acestora, în baza unui contract de delegare a gestiunii, în tot sau în parte, respectiv a tuturor sau numai a unei părți din competențele și responsabilitățile privind furnizarea serviciului ori a uneia sau mai multor activitati din sfera acestui serviciu.

Potrivit prevederilor legale, gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se poate realiza în una din următoarele modalități: gestiune directă sau gestiune delegată.

Gestiunea directă se poate realiza prin intermediul unor operatori de drept public sau privat, care pot fi a) servicii publice de interes local, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective.

În cazul gestiunii delegate autoritățile deliberative ale unităților administrativ atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competențele și responsabilitățile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii

În cadrul studiului au fost analizate comparativ avantajele și dezavantajele celor două modalități de gestiune - directă și delegată, care au fost sintetizate în tabelul nr. 1.

Avantaje

Dezavantaje

Gestiune directă

Coerență crescută între strategia și planurile de dezvoltare ale autorității și transpunerea acestora în cadrul serviciului public.

Timp redus de implementare a deciziilor    adoptate    la    nivelul

autorității.

Flexibilitate și posibilitatea de a răspunde    imediat    la    cerințele

locuitorilor raportat la posibilitățile autorității publice.

Prestarea   serviciului   în   manieră

eficientă sub controlul direct al autorității locale.

Posibilitatea planificării investițiilor necesare în directă corelație cu resursele financiare existente sau care pot fi atrase.

Proceduri de atribuire mai scurte.

Costuri potențiale mai mici.

Preț al energiei termice redus, prin realizarea investițiilor din fonduri publice

Autoritatea locală își asumă toate riscurile       aferente       prestării

serviciului.

Existența dificultăților potențiale în ceea ce privește asigurarea surselor de finanțare ale investițiilor necesare în sistem.

Gestiune delegată

Unele   riscuri   aferente   prestării

serviciului sunt asumate de operatorul serviciului.

Obligațiile de asigurare a mentenanței și de efectuare a investițiilor aparțin operatorului serviciului.

Suplimentarea veniturilor la bugetul local prin încasarea unei redevențe pentru bunurile concesionate.

Posibilitatea obținerii de know-how din partea unui operator reputat.

Control limitat din partea autorității publice asupra prestării serviciului.

Grad de răspuns mai redus în ceea ce privește implementarea măsurilor prevăzute   în   documentele   de

planificare strategică dezvoltate la nivel local.

Procedura de atribuire poate dura 9 luni.

Prețul energiei termice acoperă costurile       operaționale       și

rentabilitatea capitalului investit.

Tabelul 1. Analiza multicriterială a modalităților de gestiune

Având în vedere intenția UAT Municipiul Buzău de a furniza în continuare serviciul public de alimentare cu energie termică în conditii de eficienta energetica și financiara, precum și faptul că a fost aprobată ințierea procedurilor legale, prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru intrarea RAM Buzău în insolvență/reorganizare judiciară și nu există nici o posibilitate de atrage finanțări pentru a realiza investițiile necesare în SACET, în cadrul studiului au fost analizate posibilitățile de finanțare a investițiilor necesare în sistemul de termoficare (producere, transport, distribuție și furnizare): din fonduri publice europene sau naționale ori din fonduri private.

În cazul în care investițiile sunt realizate din fonduri private, costul capitalului investit și rentabilitatea investitiei vor fi acoperite prin prețul energiei termice. În cazul în care finanțarea investițiilor este realizată integral sau partial din fonduri publice nerambursabile, prețul energiei termice va fi mult mai mic, deoarece nu va mai include costurile de amortizare ale investițiilor private; în prețul energiei termice se va regăsi doar cota din investiție care este co-finanțată de Unitatea Administrativ Teritoriala.

Au fost identificate posibilitățile de finanțare a investițiilor în SACET, altele decât fondurile unui operator privat: finanțare cu fonduri europene prin programul Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) și/sau finanțare prin Programul „Termoficare”. UAT Municipiul Buzău poate fi eligibilă pentru accesarea fondurilor europene.

În capitolul 11 - Plan de acțiuni - sunt prezentate etapele necesar a fi parcurse, pe termen scurt (1 an), pentru a organiza serviciul public de alimentare centralizată cu energie termică în modalitatea de gestiune directă și pentru a depune aplicațiile pentru finanțarea investițiilor necesare în SACET.

De asemenea, trebuie avută în vedere actualizarea Strategiei locale de termoficare și pregătirea studiilor de fezabilitate conform HG 907/2016 pentru investițiile necesare în sursele de producere și în rețelele termice de transport și în sistemul de distribuție.

  • 2. Introducere

    • 2.1. Scopul Studiului de Oportunitate

Scopul studiului este stabilirea modalității optime de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat (producere -transport - distribuție și furnizare) la nivelul Municipiului Buzău.

Obiectivele pe care autoritatea publică locală dorește să le realizeze sunt următoarele:

  • a) asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică ;

  • b) orientare spre client ;

  • c) asigurarea calității serviciului public de alimentare cu energie termică;

  • d) accesibilitatea prețurilor la consumatori;

  • e) asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie termică, pe termen lung;

  • f) protectia mediului;

  • g) asigurarea siguranței în funcționare a serviciului public de alimentare cu energie termică;

  • h) evidențierea transparentă a costurilor în stabilirea prețului energiei termice;

  • i) realizarea unei infrastructuri edilitare moderne, ca baza a dezvoltarii economice si in scopul atragerii investitiilor profitabile pentru comunitatile locale;

  • j) asigurarea contorizarii consumului de apa calda menajera si energie termica pentru fiecare utilizator;

  • k) asigurarea conditiilor optime pentru a satisface clientii persoane fizice și juridice, beneficiare ale serviciului public de alimentare cu energie termica, cu care se vor incheia contracte de furnizare.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, autoritatile administratiei publice locale dispun de libertatea de a hotari asupra modalitatii de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat aflate în responsabilitatea lor, fie prin gestionarea directa a serviciului, în baza unei hotarari de dare în administrare, fie prin incredintarea gestiunii acestora, în baza unui contract de delegare a gestiunii, în tot sau în parte, respectiv a tuturor sau numai a unei parti din competentele și responsabilitatile privind furnizarea serviciului ori a uneia sau mai multor activitati din sfera acestui serviciu.

Potrivit prevederilor legale, gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se poate realiza în una din următoarele modalități: gestiune directă sau gestiune delegată.

Prin studiu este identificată soluția recomandată de operare - serviciu propriu sau societate proprie, concesiune conform Legii 100/2016 sau delegare către un terț conform Legii 99/2016 privind achizițiile sectoriale, în deplină concordanță cu cerințele Legii 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, actualizată.

Pentru identificarea modalității optime de gestiune a serviciului de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în Municipiul Buzău vor fi analizate următoarele:

  • (a ). identificarea serviciului/activității, a ariei teritoriale și a sistemului de alimentare cu energie termică;

  • (b ). situația economico-financiară actuală a serviciului;

  • (c ). investițiile considerate necesare pentru modernizarea, îmbunatățirea calitativă și cantitativă a serviciului, precum și modalități posibile de finanțare;

  • (d ). analiza condițiilor sociale și de mediu și extinderea serviciului;

  • (e ). motivările de ordin economico-financiar, social și de mediu, aferente fiecarei opțiuni;

  • (f ). nivelurile prețurilor / tarifelor și al redeventei, precum și durata, avute în vedere în analiza.

  • 2.2. Cadrul legal

Legea serviciilor comunitare de utilitati publice (Legea nr. 51/2006) stabileste cadrul juridic și institutional, obiectivele, competentele, atributiile și instrumentele specifice necesare infiintarii, organizarii, gestionarii, finantarii, exploatarii, monitorizarii și controlului furnizarii/prestarii reglementate acestor servicii.

Serviciile de utilitati publice sunt definite ca fiind totalitatea activitatilor reglementate care asigura satisfacerea nevoilor esentiale de utilitate și interes public general cu caracter social ale colectivitatilor locale.

Serviciul public de alimentarea cu energie termica în sistem centralizat (SPAET) face parte dintre serviciile de utilitati publice reglementate prin Legea nr.51/2006, cu modificarile și completarile ulterioare.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, autoritatile administratiei publice locale dispun de libertatea de a hotari asupra modalitatii de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat aflate sub responsabilitatea lor, fie prin gestionarea directă a serviciului, în baza unei hotarari de dare în administrare sau prin incredintarea gestiunii acestora, în baza unui contract de delegare a gestiunii, în tot sau în parte, respectiv a tuturor sau numai a unei parti din competentele și responsabilitatile privind furnizarea serviciului ori a uneia sau mai multor activitati din sfera acestui serviciu.

Furnizarea serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat trebuie efectuata cu respectarea principiilor liberei concurente, fiind interzise orice intelegeri sau acorduri de asociere și orice practici concertate dintre operatori, indiferent de modul de organizare, forma de proprietate sau modalitatea de gestiune adoptata, care conduc la accentuarea caracterului de monopol al serviciilor de utilitati publice, la restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata serviciilor de utilitati publice.

In conformitate cu prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, modalitatea de gestiune a serviciilor de utilitati publice se stabileste prin hotarari ale unitatilor administrativ-teritoriale, în baza unui studiu de oportunitate, în functie de natura și starea serviciului, de necesitatea asigurarii celui mai bun raport pret/calitate, de intersele actuale și ce perspectiva ale unitatilor-administrativ-teritoriale, precum și de marimea și complexitatea sistemelor de utilitati publice.

Indiferent de forma de gestiune aleasa, desfasurarea activitatilor specifice serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat se realizeaza pe baza

  • (i) unui regulament al serviciului și

  • (ii) a unui caiet de sarcini,

elaborate și aprobate de autoritatile administratiei publice locale, în conformitate cu regulamentul-cadru și cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului.

In plus fata de prevederile Legii nr. 51/2006, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare în analiza pentru alegerea solutiei optime de gestiune au fost luate în considerare și prevederile urmatoarele acte normative:

  • Legea serviciului public de alimentare cu energie termica 325/2006, cu modificările și completarile ulterioare, reglementeaza în mod specific desfasurarea activitatilor specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termica, avand incidenta, indiferent de optiune, în ceea ce priveste organizarea și functionarea serviciului, precum și stabilirea preturilor și tarifelor;

  • Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare, reglementeaza principiile și modalitatea de organizare și functionare a autoritatilor public locale, competentele și atributiile acestora, precum și modalitatile de luare a deciziilor, avand incidenta în ceea ce priveste toare optiunile prezentate;

  • Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari și concesiunile de servicii, cu modificarile și completarile ulterioare, reglementeaza cerintele și procedura aplicabila în cazul atribuirii contractului de concesiune;

  • Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, cu modificarile și completarile ulterioare, reglementeaza cerintele și procedura aplicabila în cazul atribuirii contractului de achizitie de servicii;

  • Legea nr. 500/2002 privind finantele publice;

  • Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala nr. 91/2007, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și functionare a serviciului public de alimentare cu energie termica;

  • Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala nr. 92/2007 - pentru aprobarea Caietului de sarcini cadru al serviciului public de alimentare cu energie termica;

  • Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a energiei termice;

  • Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare din domeniul Energiei nr. 28/2017 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licențelor în domeniul serviciului de alimentare centralizată cu energie termică;

  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale în domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari și completari prin Legea nr. 137/2007.

  • Decizia Comisiei 2012/21/UE din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub forma de compensatii pentru obligatia de serviciu public acordate anumitor intreprinderi carora le-a fost incredintata prestarea unui serviciu de interes economic general.

  • Ordonanta de urgenta nr. 77/2014 privind procedurile nationale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile și completarile ulterioare.

  • Ordinul nr. 1121/1075/2014 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat în perioada 2014-2019 operatorilor economici care presteaza serviciul de interes economic general de producere, transport, distributie și furnizare a energiei termice în sistem centralizat catre populatie.

  • Ordonanta de Urgenta nr. 109/2011 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice - în vederea eficientizarii activitatii societăților de stat a fost necesara dezvoltarea de noi mecanisme de guvernanta corporativa, suplimentare în raport cu cele reglementate de legislatia generala a societatilor comerciale și adaptate particularitatilor societatilor de stat imbunatatirea guvernantei corporative a intreprinderilor de stat.

  • Ghidul Comisiei Europene privind Analiza Cost Beneficiu - acest ghid reprezinta un instrument de evaluare economica pentru Politica de Coeziune 2014-2020.

  • Ghid de verificare al contractelor de concesiune emis de Consiliul Concurentei - ghid

orientativ.

  • Ghid de verificare al contractelor de concesiune emis de Curtea de Conturi - de regula,

obiectivul general al controlului/auditului în domeniul concesiunilor de lucrari, servicii și bunuri proprietate publica este acela de a determina modul de respectare a principiilor de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta și eficacitate în administrarea patrimoniului public, avand în vedere faptul ca, potrivit prevederilor legale în vigoare, persoanele care gestioneaza patrimoniul public au obligatia sa realizeze o buna gestiune financiara prin asigurarea legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficacitatii și eficientei în administrarea patrimoniului public.

  • 2.3.        Identificarea serviciului/activitatii, a ariei teritoriale și a sistemului de alimentare

    cu energie termica

    Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice și cuprinde totalitatea activităților privind producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice, desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii și preparării apei calde de consum pentru populație, instituții publice, obiective social-culturale și operatori economici.

Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al municipiului Buzău, denumit în continuare SACET.

SACET este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional unitar care cuprinde:

  • a) centrale termice de cvartal („CT”);

  • b) rețelele de transport;

  • c) punctele termice/stațiile termice;

  • d) rețelele de distribuție;

  • e) construcții și instalații auxiliare;

  • f) branșamente, până la punctele de delimitare/separare a instalațiilor;

  • g) sisteme de măsură, control și automatizare.

SACET din municipiul Buzău, este un sistem complex constituit din :

  • - > surse pentru producere a energiei termice (CT1, CT2, CT3, CT4, CT5-Micro XIV, CT7 Caraiman, CT4 Dorobanți1, CT16 Micro III, CT 26 Horticolei și CT Integral), cu o capacitate instalată funcțională de cca. 22 Gcal / h - energie termică ;

^ CT1, CT2, CT3, CT4, CT5-Micro XIV, CT7 Caraiman, CT4 Dorobanții, CT16 MicroIII, CT 26 Horticolei funcționează pe bază de gaze naturale ;

  • - > CT Integral funcționează pe biomasă/peleți din rumeguș de lemn ;

  • - > rețelele de transport / circuit primar al agentului termic - lungime traseu circa 26,223 km (din care conducte preizolate 13,10 km) ;

  • - > rețele circuit secundar / distribuție 59,00 km (din care conducte preizolate 2 7,20 km) ;

^ puncte termice în exploatare PT1, PT3, PT4, PT5, PT6, PT7, PT8, PT9, PT10, PT11, PT12, PT13, PT14, PT15, PT16, PT17, PT18, PT19, PT21, PT22, PT23, PT24, PT25, PT26, PT27, PT28, PT29, PT30, PT31, PT32, PT33, PT34, PT36, PT37, PT38, PT40 și PT41;

  • - > utilizatori / consumatori de energie termică :

  • - consumatori casnici = 7.842 apartamente;

  • - consumatori noncasnici = 335 , din care :

total firme cu facturare energie termica legate la sistem 164;

total firme cu facturare parti comune energie termica 171;

Starea tehnică a echipamentelor din CT

În Figura 1 este prezentată evoluția producției de energiei termice, în perioada 2019.

Situatie productie septembrie - decembrie 2019

20.01.2020

ANUL 2019

Produsa Gcal

intrat PT+VD luna intreaga Gcal

Intrat PT (luna facturar e) Gcal

vanzar e directa Gcal

facturat a Gcal

Pierder

transp ort Gcal

Pierder

distrib utie Gcal

Pierderi transport %

Pierderi distributie %

CT 4 DOROB ANTI

1

2

3

4

5

6

7=2-3

8=4-6

9=(2-

3)/2*100

10=(4-

6)/4*100

Septembrie

2.009, 09

1.362,

16

1.072,

95

62,67

307,53

646,9

3

765,4

2

32,20

71,34

Octombrie

2.486, 00

2.096,

53

1.447,

62

302,0

1

370,79

389,4

7

1.076 ,83

15,67

74,39

Noiembrie

4.400,

50

4.384,

24

3.861,

36

692,0

5

2.318,

34

16,26

1.543 ,02

0,37

39,96

Decembrie

7.022, 00

5.991,

89

4.276,

36

873,4

3

2.730,

50

1.030 ,11

1.545 ,86

14,67

36,15

TOTAL

15.917 ,59

13.834 ,82

10.658 ,29

1.930 ,16

5.727,

16

2.082 ,77

4.931 ,13

13,08

46,27

CT 16 MICRO 3

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

1.594,

90

1.179,

46

971,56

196,4

3

660,21

415,4

4

311,3

5

26,05

32,05

Decembrie

1.878,

26

1.783,

11

1.278,

65

380,2

1

876,92

95,15

401,7

3

5,07

31,42

TOTAL

3.473,

16

2.962,

57

2.250,

21

576,6

4

1.537,

13

510,5

9

713,0

8

14,70

31,69

CT 26

Noiembrie

86,11

86,11

86,11

0

0,00

Decembrie

151,56

151,56

151,56

0

0,00

TOTAL

237,67

237,67

237,67

0

0,00

PT Integral

Noiembrie

Decembrie

215,00

163,70

156,66

7,04

4,30

TOTAL

215,00

163,70

156,66

7,04

4,30

0

1

2

3

4

5

6

7=2-3

8=4-6

9=(2-

3)/2*100

10=(4-6)/4*100

MICRO 14

Septembrie

339,77

339,77

168,57

171,2 0

50,39

Octombrie

415,20

415,20

198,81

216,3

52,12

9

Noiembrie

2.116,

98

2.116,

98

1.786, 07

401,3

0

15,63

Decembrie

2.714,

98

2.714,

98

2.251, 06

553,2

3

17,09

TOTAL

5.586,

93

5.586,

93

4.404,

51

1.342 ,12

21,16

TOTAL GENERAL

25.430 ,35

16.797 ,39

18.896 ,80

2.506 ,80

12.063 ,13

2.593 ,36

6.993 ,37

12,63

36,16

Dir. Tehnic,                                                                        Bir. Productie,

Ing. Costel Cozma                                                           Ec. Nicoleta Balan

Informații de la RAM

Figura 1. Evoluția producției de energie termică

În Figura 2 este prezentată evoluția energiei termice vândute din SACET și a pierderilor de energie termică în rețelele de transport și distribuție, în perioada 2017 - 2019.

CENTRALIZATOR

PIERDERI DE EN.TERMICA in RETELELE DE DISTRIBUTIE la C.T. PE GAZE

AN 2017

Nr. Crt.

LUNA

E.T iesire CT

E.T BLOC

PIERD DISTRIBUTIE

Gcal

Gcal

Gcal

%

1

Ianuarie

6787,16

6036,02

751,14

11,07

2

Februarie

5032,06

4487,36

544,70

10,82

3

Martie

3456,31

3039,66

416,65

12,05

4

Aprilie

2110,84

1755,61

355,23

16,83

5

Mai

548,37

322,71

225,66

41,15

6

Iunie

460,49

271,15

189,34

41,12

7

Iulie

399,76

232,74

167,02

41,78

8

August

423,94

254,55

169,39

39,96

9

Septembrie

427,84

253,48

174,36

40,75

10

Octombrie

1149,16

971,66

177,50

15,45

11

Noiembrie

3564,46

3169,45

395,01

11,08

12

Decembrie

5263,52

4561,15

702,37

13,34

13

TOTAL

29623,91

25355,54

4268,37

14,41

PIERDERI TRANSPORT - DISTRIBUTIE

CONFORM FACTURARII ENERGIEI TERMICE LA BLOCURI SI AG. ECONOMICI

AN 2018

TERMOFICARE

Nr.

Crt.

luna

e.t.(1-31) prod.

e.t.(1-31) pt

e.t. V.D.

et bl fact(BF)

pierderi

pierderi %

Gcal

Gcal

Gcal

Gcal

primar

secundar

total

primar

secundar

1

Ianuarie

19.586,00

18.673,26

2.401,19

12.688,20

912,74

3.583,87

4.496,61

4,66

32,05

2

Februarie

17.787,00

16.347,35

2.057,44

11.814,29

1.439,65

2.475,62

3.915,27

8,09

27,73

3

Martie

18.475,00

17.647,05

2.178,37

11.155,73

827,95

4.312,95

5.140,90

4,48

36,78

4

Aprilie

4.916,00

4.484,71

352,64

3.113,25

431,29

1.018,82

1.450,11

8,77

30,58

5

Mai

2.946,00

2.037,26

90,63

812,45

908,74

1.134,18

2.042,92

30,85

60,12

6

Iunie

2.502,00

1.718,82

84,27

692,65

783,18

941,90

1.725,08

31,30

59,70

7

Iulie

2.435,00

1.733,02

47,86

652,82

701,98

1.032,34

1.734,32

28,83

62,33

8

August

2.369,00

1.659,68

43,24

617,48

709,32

998,96

1.708,28

29,94

62,80

9

Septembrie

2.458,00

1.666,41

62,22

574,23

791,59

1.029,96

1.821,55

32,20

65,54

10

Octombrie

3.964,00

2.764,17

249,07

781,48

1.199,83

1.733,62

2.933,45

30,27

71,73

11

Noiembrie

14.040,00

12.292,43

1.188,81

7.144,77

1.747,57

3.958,85

5.706,42

12,45

41,88

12

Decembrie

19.127,00

18.019,19

2.380,82

11.736,42

1.107,81

3.901,95

5.009,76

5,79

34,87

13

TOTAL

110.605,00

99.043,35

11.136,56

61.783,77

11.561,65

26.123,02

37.684,67

10,45

37,62

CENTRALIZATOR

PIERDERI DE EN.TERMICA in RETELELE DE DISTRIBUTIE la C.T. PE GAZE

AN 2018

Nr. Crt.

LUNA

E.T iesire CT

E.T BLOC

PIERD distribuție

Gcal

Gcal

Gcal

%

1

Ianuarie

5278,50

4661,68

616,82

11,69

2

Februarie

4878,91

4311,82

567,09

11,62

3

Martie

4651,50

4140,99

510,51

10,98

4

Aprilie

1429,06

1100,81

328,25

22,97

5

Mai

517,68

278,59

239,09

46,18

6

Iunie

416,95

225,67

191,28

45,88

7

Iulie

414,32

219,24

195,08

47,08

8

August

427,19

221,37

205,82

48,18

9

Septembrie

363,04

206,03

157,01

43,25

10

Octombrie

612,39

260,13

352,26

57,52

11

Noiembrie

3227,48

2875,84

351,64

10,90

12

Decembrie

4845,92

4270,02

575,90

11,88

13

TOTAL

27062,94

22772,19

4290,75

15,85

pierderi statistica 2019

TERMOFICARE

Nr. Crt.

luna

e.t.(1-31) prod.

e.t.(1-31) pt

e.t. V.D.

et bl fact(BF)

pierderi

pierderi %

Gcal

Gcal

Gcal

Gcal

primar

secundar

total

primar

secundar

1

Ianuarie

19.551,00

17.999,56

1.967,58

13.149,08

1.551,44

2.882,90

4.434,34

7,94

26,95

2

Februarie

14.943,00

13.869,09

1.818,52

9.129,07

1.073,91

2.921,50

3.995,41

7,19

34,18

3

Martie

11.697,00

11.278,34

1.225,67

6.972,90

418,66

3.079,77

3.498,43

3,58

38,17

4

Aprilie

3.925,00

3.012,05

513,82

1.546,48

912,95

951,75

1.864,70

23,26

48,66

5

Mai

3.219,00

2.073,15

120,74

762,05

1.145,85

1.190,36

2.336,21

35,60

63,24

6

Iunie

2.285,00

1.620,26

66,08

583,95

664,74

970,23

1.634,97

29,09

63,96

7

Iulie

2.105,00

1.451,27

54,74

454,43

653,73

942,10

1.595,83

31,06

68,69

8

August

1.357,00

939,24

34,44

369,18

417,76

535,62

953,38

30,79

60,69

9

Septembrie

10

Octombrie

11

Noiembrie

12

Decembrie

13

TOTAL

59.082,00

52.242,96

5.801,59

32.967,14

6.839,04

13.474,23

20.313,27

11,58

36,90

CENTRALIZATOR

PIERDERI DE EN.TERMICA in RETELELE DE DISTRIBUTIE la C.T. PE GAZE

AN 2019

Nr. Crt.

LUNA

E.T iesire CT

E.T BLOC

PIERD distribuție

Gcal

Gcal

Gcal

%

1

Ianuarie

5848,18

5153,38

694,80

11,88

2

Februarie

4123,29

3517,85

605,44

14,68

3

Martie

3171,48

2722,84

448,64

14,15

4

Aprilie

2437,93

2015,40

422,53

17,33

5

Mai

533,39

269,20

264,19

49,53

6

Iunie

410,26

215,77

194,49

47,41

7

Iulie

393,69

193,73

199,96

50,79

8

August

368,76

176,53

192,23

52,13

9

Septembrie

339,77

168,57

171,20

50,39

10

Octombrie

415,20

198,81

216,39

52,12

11

Noiembrie

2487,75

2086,45

401,30

16,13

12

Decembrie

2714,98

2251,06

463,92

17,09

13

TOTAL

23244,68

18969,59

4275,09

18,39

Nr. Crt.

LUNA

E.T iesire CT

E.T BLOC

PIERD DISTRIBUTIE

Gcal

Gcal

Gcal

%

1

Ianuarie

5848,18

5153,38

694,80

11,88

2

Februarie

4123,29

3517,85

605,44

14,68

3

Martie

3171,48

2722,84

448,64

14,15

4

Aprilie

2437,93

2015,40

422,53

17,33

5

Mai

533,39

269,20

264,19

49,53

6

Iunie

410,26

215,77

194,49

47,41

7

Iulie

393,69

193,73

199,96

50,79

8

August

368,76

176,53

192,23

52,13

9

Septembrie

2348,86

476,10

1872,76

79,73

10

Octombrie

2901,20

569,60

2331,60

80,37

11

Noiembrie

8198,49

4850,73

3347,76

40,83

12

Decembrie

11981,80

6166,70

5815,10

48,53

13

TOTAL

42717,33

26327,83

16389,50

38,37

Informații de la RAM

Figura 2. Evoluția vânzărilor și a pierderilor de energie termică Sursa: RAM Buzău

Racordul la rețeaua de gaze naturale

Toate CT sunt racordate la gaze naturale, cu excepția CT/ Integral care funcționează pe biomasă/peleți din rumeguș de lemn.

Măsurarea energiei termice

La acest moment, energia termică este livrată și facturată de RAM Buzău; energia termică este măsurată la intrarea în CT/PT-uri și la consumatorii finali.

Toate contoarele pentru înregistrarea energiei termice consumată în toate PT-urile aparțin RAM Buzău.

  • 3. Situația economico-financiară

    • 3.1. Scurt istoric al operatorului SACET

Operatorul actual este RAM Buzău, persoană juridică înființată în octombrie 1994 ca rezultat a reorganizării fostei întreprinderi județene I.J.G.C.L Buzău respectiv Regia Autonomă GOSCOM Buzău, operațiune decisă de Consiliul Local al municipiului Buzău, pentru reorganizarea activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat.

Prin H.C.L. nr. 40 / 1994 autoritatea publică locală a dispus înființarea Regiei Autonome Municipale “RAM” Buzău (prin darea în administrare a serviciilor de utilitate publică) pe structura fostelor I.J.G.C.L Buzău, respectiv Regia Autonomă GOSCOM Buzău.

În cei peste 25 de ani regia s-a confruntat cu :

  • - disponibilizări colective (în anul 2005 au fost concediați 187 de angajați);

  • - 3 (trei) reorganizări (în iunie 2007 i s-a retras mandatul cu privire la administrarea fondului

locativ de stat, în ianuarie 2008 a avut loc divizarea activităților apă - canal de activitatea energie termică, iar în mai 2008 a avut loc divizarea activității de prestări servicii de activitatea de energie termică);

  • - pierderea, începând cu ianuarie 2008, a cca 3/4 din piața de producere a energiei termice (în urma înființării, în parteneriat public -privat a Ecogen Energy S.A);

  • - pierderea clienților (mai mult de 25.400 consumatori / apartamente);

  • - pierderea personalului calificat și înalt calificat( în prezent regia are 143 angajați cu perspective certe ca în viitorul apropiat să mai piardă cel puțin 70 de salariați );

  • - lipsa lichidităților în vederea susținerii serviciului de alimentare cu energie termică;

  • - în perioada 2008 - iulie 2016 întârzieri foarte mari (chiar și de 18 - 24 luni) în acordarea subvenției pentru furnizarea energiei termice către populație fapt ce a determinat creșterea costurilor cu creditele derulate;

  • - în perioada 2010-2014, autoritatea publică locală, a omis a vira către RAM Buzău, taxa pe valoarea adăugată odată cu subvenția pentru furnizarea energiei termice către populație fapt ce a condus la majorarea creanțelor fiscale principale și accesorii urmărite de ANAF;

  • - creditul BERD derulat de RAM Buzău pentru investiții în domeniul public, potrivit O.G. nr. 38 / 1997, nu a fost achitat integral (rata parțială nov. 2005 și ratele mai + nov. 2006) pe motiv că ratele rămase de achitat urmau să fie anulate la plată, numai că prevederile O.U.G. nr. 128/2006 (nearmonizate legislativ cu prevederile U.E și cu Tratatul de preaderare) nu au putut conduce, cel puțin până la această dată, la anularea la plată a debitelor în cauză (chiar a triplat debitul principal);

Toate aceste obligații neonorate, care cumulează în principal debite istorice, pe fondul diminuării și a pieței de energie termică din municipiul Buzău (care au condus încet dar sigur la înrăutățirea situației financiare a regiei) pun în pericol, prin continuarea prestării serviciului de către actualul operator, continuitatea asigurării serviciului de alimentare cu energie termică în Municipiul Buzău;

De aceea, prin H.C.L nr. 109/2020 autoritatea publică locală prin Consiliul Local al Municipiului Buzău aproba ințierea procedurilor legale, prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru intrarea Regiei Autonome Municipale”RAM” Buzău în insolvență/reorganizare judiciară;

3.2.


Situația economico - financiară a RAM Buzău

Situația financiară foarte dificilă cu care s-a confruntat RAM Buzău S.A. în ultimii ani nu a permis realizarea investițiilor planificate în sursele de producere energie electrică și termică și în rețelele termice de transport și de distribuție.

Operatorul actual deține licență emisă de ANRE (licență A.N.R.E. nr.2158 / 10.07.2019 pentru prestarea serviciului de alimentare centralizată cu energie termică) cu valabilitate până în iunie 2022.

Faptul că operatorul actual a reușit în ultimii ani să gestioneze SACET într -un mod rezonabil (chiar și în anul 2019 când au intrat în faliment cei doi producători de energie termică / Ecogen Energy S.A. respectiv Ecogen Therm S.R.L. și peste 4600 consumatori / apartamente s-au debranșat de la SACET) s-a datorat exclusiv abilității manageriale și sprijinului necondiționat al autorității administrației publice locale, care în principal a vizat :

  • - continuarea modernizării sistemului de producere, transport și distribuție a energiei termice ;

  • - măsuri privind reducerea pierderilor tehnologice ;

  • - reducerea costurilor fixe, cu accent pe corelarea numărului de personal cu necesitățile activității.

  • 3.3. Clienți deserviți de RAM Buzău

Structura clienților ( din punct de vedere numeric) deserviți de RAM Buzău este: 97,96% populație și 2,04% agenți economici și instituții publice.

Din punct de vedere al cantităților furnizate în sezonul de încălzire 2019-2020 către consumatorii casnici/noncasnici, comercializarea energiei termice către noncasnici prezinta un trend semnificativ în descreștere cu privire la energia termică furnizată către unitățile de învățământ ca urmare a instalării de centrale termice independente de SACET.

Gradul total de deconectare /SACET ( prin raportare la nr. de apartamente inițial racordate din proiect) la sfârșitul sezonului de încălzire 2019-2020 este de 77,30% (considerând că nu au fost facute deconectări în timpul sezonului de încălzire).

PT/CT

Nr. apartamente inițial racordate din proiect

Nr. apt. conectate la Ian 2019

Nr. apt. conectate la Mai 2020

Grad de deconectare

CT3 MicroXIV

1.408

-

699

50,35%

CT1 MicroXIV

1.062

-

683

35,68%

CT2 MicroXIV

1.470

-

1.001

31,90%

CT4 MicroXIV

531

-

177

66,66%

CT5 MicroXIV

412

-

280

32,03%

CT7/PT29

369

-

54

85,36%

PT1

596

-

42

92,95%

PT3

1.460

-

66

95,48%

PT4

620

-

48

92,25%

PT5

1.311

-

98

92,52%

PT6

2.180

-

312

85,68%

PT7

1.330

-

136

89,77%

PT8

211

-

62

70,61%

PT9

144

-

81

43,75%

PT10

1.935

-

536

72,29%

PT11

1.255

-

97

92,27%

PT12

1.052

-

143

86,40%

PT13

717

-

81

88,70%

PT14

317

-

19

94%

PT15

484

-

133

72,52%

PT16

1.706

-

426

75,02%

PT17

1.232

-

155

87,41%

PT18

535

-

93

82,61%

PT19

191

-

5

97,38%

PT20

415

-

0

100%

PT21

329

-

0

100%

PT24

411

-

77

81,26%

PT25

478

-

90

81,17%

PT27

1.227

-

158

87,12%

PT28

1.320

-

162

87,72%

PT29

538

-

88

83,64%

PT30

1.385

-

329

76,27%

PT31

351

-

54

84,61%

PT32

380

-

115

69,73%

PT33

1.094

-

351

67,91%

PT34

623

-

56

91,01%

PT35

209

-

41

80,38%

PT36

351

-

105

70,08%

PT37

448

-

0

100%

PT38

336

-

34

89,88%

PT39

400

-

54

86,5%

PT40

480

-

47

90,20%

PT41

288

-

43

85,06%

PTB11

88

-

0

100%

PTCFR

80

-

40

50%

PT Contactoare

28

-

17

39,28%

PT Electrica

32

-

0

100%

PT Ielif

65

-

0

100%

PT Integral

420

-

409

2,61%

PT Istrița

45

-

14

68,88%

PT MApN

50

-

27

46%

PT Metaplast

65

-

0

100%

PT Romtelecom

88

-

4

95,45%

Total

29.669

-

4.902

83,47%

Total general

34.552

-

7.842

77,30%

Tabel 2. Gradul de deconectare - PT și CT

Sursa: RAM Buzău

Notă: se impune o analiză a eficienței funcționării PT-urilor având un grad de deconectare mai mare de 50%.

  • 3.4. Zone unitare de încălzire

Dezvoltarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) este opțiunea strategică a Guvernului României, așa cum reiese din Hotărârea de Guvern nr. 882 / 2004 -pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate și din Hotărârea de Guvern nr. 1069 / 2007-pentru aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007 - 2020.

Reabilitarea și modernizarea acestor sisteme sunt în concordanță cu Legea nr. 121 / 2014- privind eficiența energetică și cu prevederile H.G.R. nr. 219 / 2007 -privind promovarea cogenerării bazată pe cererea de energie termică utilă.

Una dintre condițiile obligatorii de accesare a „Programului multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților și pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006”, denumit în continuare „Programul Termoficare”, are în vedere implementarea prevederilor Legii nr. 325 / 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, care la art. 3, lit. g) precizează ca și principiu al legii realizarea de un condominiu - un sistem de încălzire.

Pentru evitarea divergențelor cu privire la stabilirea direcției transferului de căldură din cadrul condominiului se va porni de la principiul „un apartament, un singur sistem de alimentare cu energie termică, respectiv un condominium, un singur sistem de alimentare cu energie termică”.

Alegerea zonelor unitare trebuie să se țină cont de următorii factori :

  • - > valoarea investiției realizate;

  • - > reducerea costului energiei termice;

  • - > durata de implementare și de recuperare a investiției.

Ținând cont de aceste criterii trebuie prioritizate următoarele etape de investiție cu stabilirea zonelor unitare și a zonelor care nu fac parte din zona unitară (zone unde rata debranșărilor este mare și reabilitarea rețelelor este nerentabilă din cauza costurilor ridicate sau a numărului mic de consumatori).

Debranșările totale sau parțiale în cazul unui utilizator sau a unui imobil s-au datorat în principal următoarelor cauze :

^ starea necorespunzătoare a instalațiilor interioare din imobil (condominiu);

  • - > modificări, intervenții neautorizate (neconforme cu normativele din domeniu) ale instalațiilor din interiorul imobilului ;

  • - > reducerea capacității de plată a utilizatorilor, condiționată în general de cauze social-economice independente de operator.

Prin implementarea măsurilor preconizate prin prezenta propunere se va asigura atât o prestație corespunzătoare la nivelul utilizatorilor și imobilelor (în condițiile în care și ut ilizatorii - individuali sau colectivi realizează reabilitarea instalațiilor interioare de încălzire, acolo unde este cazul), cât și un preț accesibil utilizatorilor.

Din punct de vedere al principiilor de politică energetică, zonele unitare de încălzire se stabilesc pornind de la următoarele principii:

  • - > accesabilitatea populației la încălzire și apă caldă de consum ;

  • - > îmbunătățirea eficienței energetice la producerea, transportul și distribuția energiei termice ;

  • - > impactul redus asupra mediului ;

  • - > reducerea pericolului de foc/explozii în locuințe.

Din punct de vedere legislativ, zonele unitare, au în vedere aplicarea următoarelor principii, prin raportare la prevederile Legii nr. 325 / 2006, și anume:

  • - > utilizarea eficientă a resurselor energetice - art.3 lit. a) ;

  • - > dezvoltarea durabilă a localității - art.3 lit b) ;

  • - > diminuarea impactului asupra mediului - art 3 lit. c) ;

  • - > principiul “un condominiu - un sistem de încălzire”.

În consens cu „Studiul de fezabilitate privind stabilirea zonelor unitare” aprobat prin H.C.L. nr. 323 / 2019, precum și cu principiile amintite mai-sus, în Municipiul Buzău au fost definite următoarele zone unitare de încălzire:

  • a) . Zona CT Integral - Aleea Industriei ;

  • b) . Zona CT 1 - Micro XIV - zona mărginită în partea superioară de către Bulevardul Stadionului, delimitarea urmărind în zona inferioară conturul suprapus străzilor General Grigore Baștanu, Aleea Garofiței și Aleea Centrală ;

  • c) . Zona CT 2 - Micro XIV- zona mărginită prin străzile Aleea Garofiței, Aleea Centrală și Școala Gimnazială ,,Sfântul Apostol Andrei”;

  • d) . Zona CT 3 - Micro XIV - zona cuprinde ca margine superioară Bulevardul Stadionului și strada 1 Decembrie 1918 ca margine inferioară ;

  • e) . Zona CT 4 - Micro XIV - zona se află la sudul zonei CT1, fiind racordați restul consumatorilor aflați pe strada 1 Decembrie 1918 ;

  • f) . Zona CT 5 - Micro XIV - zona este cuprinsă între străzile Intrarea Bazalt, Strada Bazalt și Strada Simila, prezentând o traversare în zona superioară către apartamentele de pe strada Bazalt ;

  • g) . Zona PT 8 - zona mărginită de străzile George Emil Palade (N), Ostrovului (S), Aleea Trandafirilor (E), Independenței (V) ;

  • h) . Zona PT 9 - zona mărginită de străzile Aleea Trandafirilor și Bulevardul Nicolae Bălcescu ;

  • i) . Zona PT 10 - zona cuprinsă între intersecția Bulevardului Unirii cu strada Patriei ;

  • j) . Zona PT 33 - zona cuprinde intersecția Bulevardului Unirii cu strada Stadionului ;

  • k) . Zona CT 7 - Caraiman ;

  • l) . Zona PT 16 / MicroIII - Zona cuprinde bl. G1 - G2 Micro III.

În armonie cu cele prezentate, autoritatea publică locală, la solicitarea motivată a consumatorilor de energie termică sau în implementarea unor soluții de dezvoltare durabilă , poate hotărî extinderea zonelor unitare și către alte zone/cartiere din municipiul Buzău.

  • 3.5. Prețul energiei termice

Prin HCLM Buzău nr. 330/2019 au fost aprobate, prin raportare la dispozițiile Legii nr. 325/2006, prețuri și tarife locale, pentru furnizarea energiei termice în sistem centralizat, după cum urmeză:

  • prețul de producere a energiei termice pe baza de gaze naturale din Centrale Termice/C.T de zonă destinată populației este de 239,22 lei/Gcal, fără TVA.;

  • prețul de producere a energiei termice pe bază de gaze naturale din C.T de zonă destinată agenților economici, instituțiilor publice, etc... este de 301,92 lei/Gcal, fără TVA;

  • tariful pentru serviciile de transport și furnizare a energiei termice, pe bază de gaze naturale, destinată tuturor consumatorilor casnici și noncasnici (populație și agenți economici/instituții publice, etc.) este de 61,31 lei/Gcal, fără TVA;

  • tariful pentru serviciile de distribuție și furnizare a energiei termice, pe bază de gaze naturale, destinată tuturor consumatorilor casnici și noncasnici (populație și agenți economici/instituții publice, etc.) este de 230,38 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul/tariful pentru activitatea de producere și furnizare a energiei termice în C.T-cvartal, pe bază de gaze naturale destinată populației este de 403,13 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul/tariful pentru activitatea de producere și furnizare a energiei termice în C.T-cvartal, pe bază de gaze naturale, destinată agenților economici, instituții publice, etc. este de 508,93 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul local pentru energia termică furnizată din rețeaua de transport pentru populație este de 300,53 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul local pentru energia termică furnizată din rețeaua de transport pentru agenți economici, instituții publice, etc. este de 366,35 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul local pentru energia termică furnizată din rețeaua de distribuție pentru populatie este de 484,83 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul local pentru energia termică furnizată din rețeaua de distribuție pentru agenții economici, instituții publice, etc. este de 566,03 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul local de facturare a energiei termice livrată populației este de 250 lei/Gcal, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, furnizată populației din municipiul Buzău prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuințelor și al preparării apei calde menajere;

  • diferența dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrată populației și prețul local al energiei termice facturate populației se asigură din bugetul local al municipiului Buzău prin raportare la dispozițiile art. 40 alin.(9) din Legea nr. 325/2006 privind serviciul de alimentare cu energie termică, cu modificările și completările ulterioare

  • 4. Investitiile considerate necesare pentru modernizarea, imbunatatirea calitativa și cantitativa a serviciului, precum și modalități posibile de finanțare

  • 4.1. Indicatorii de performanță ai SACET Buzău

Din analiză datelor tehnice privind funcționarea SACET Buzău în perioada 2017-2019, rezultă că performanța energetică a sistemului s-a degradat, în special datorită lipsei de investiții în sistem; eficiența globală a sistemului pe lanțul producere, transport - distribuție - furnizare a scazut an de an.

Pentru dezvoltarea durabilă a SACET Buzău, este absolut obligatorie realizarea unor importante investiții în modernizarea surselor de producere și reabilitarea rețeleor termice.

  • 4.2. Proiecția cererii/ofertei de energie termică

Evoluția viitoare a cererii de energie este influențată de:

  • a) Tendința de debranșare de la sistemul centralizat este mult redusă în ultimii ani; liberalizarea pieții de gaze naturale va conduce la o schimbare semnificativă a raportului economic dintre soluția SACET și soluția individuală de încălzire, în favoarea SACET. De asemenea, o eventuală reglementare privind aplicarea și în România a principiului „un condominiu - o singură soluție de încălzire” va contribui și ea la restabilirea avantajului competitiv al soluției cu sistem centralizat;

  • b) Investițiile în modernizarea (inclusiv redimensionarea) rețelelor termice de transport. Aceasta va conduce la reducerea a pierderilor de energie termică ale SACET, cu consecințe și în reducerea corespunzătoare a necesarului maxim orar de căldură la limita surselor de producere și bineînțeles în factura pentru încălzire a populației;

  • c) Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, cu efecte directe asupra reducerii semnificative a necesarului maxim orar de căldură al SACET Buzău.

  • 4.3. Investiții necesare la sursa de producere și modalități posibile de finanțare

În scopul reducerii emisiilor de CO2, investițiile pentru realizarea noilor surse de producere a energiei termice vor avea în vedere inclusiv energiile regenerabile.

Astfel, necesarul de energie termică al municipiului Buzău poate fi acoperit printr-un mix energetic, după cum urmează:

  • - producerea energiei termice cu pompe de căldură - urmând a fi identificate zonele unde poate fi implementată această soluție;

  • - producerea energiei termice din surse regenerabile - biomasă, biogaz;

  • - producerea energiei cu panouri solare;

  • - și orice alte soluții - noi tehnologii eficiente.

Însă pentru a stabili soluția de alimentare cu energie termică a municipiului Buzău trebuie revizuită Strategia locală privind alimentarea cu energie termică a municipiului Buzău. Dimensionarea unităților de producere va ține cont de direcțiile strategice privind mixul energetic utilizat local, precum și de perspectivele de dezvoltare a municipiului Buzău. Soluția finală va rezulta dintr-un studiu de fezabilitate, care va ține cont de evoluția prognozată a necesarului de energie termică.

Modalități posibile de finanțare

  • 4.3.1. Programul Termoficare

Guvernul Romaniei a aprobat, în sedinta din 25 iunie, prin Ordonanța de urgență nr. 53/2019, Programul “Termoficare”, program multianual de finantare a investitiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau infiintarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica ale localitatilor și pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006.

A fost extins domeniul finantarilor acordate, de la reabilitarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica, pana la modernizarea și dezvoltarea celor existente și infiintarea altora intrucat starea tehnica a centralelor de producere a energiei termice este precara, majoritatea avand durata de viata expirata și o capacitate supradimensionata, raportat la necesarul actual de consum de energie termica.

Prin Programul Termoficare vor fi finantate lucrari de investitii, pentru modernizarea/ extinderea sau infiintarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica in:

  • - unitatea/unitatile de producție a agentului termic;

  • - reteaua de transport al agentului termic primar (apa fierbinte);

  • - punctele de termoficare sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se justifica economic;

  • - reteaua de distributie a apei calde și a agentului termic de incalzire.

Lucrarile de investitii din Programul Termoficare vor avea finantarea asigurata din urmatoarele surse:

  • - transferuri de la bugetul de stat;

  • - transferuri din sumele gestionate de Administratia Fondului pentru Mediu, din valorificarea la licitatie a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera atribuite Romaniei la nivelul Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 10, alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului institutional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finantelor Publice, de a scoate la licitatie certificatele de emisii de gaze cu efect de sera atribuite Romaniei la nivelul Uniunii Europene; valoarea sumelor transferate de la Administratia Fondului pentru Mediu este de 400 de milioane de lei, fiind fundamentata pe

disponibilul declarat în luna februarie 2019;

  • - bugetele locale.

Concluzie: această opțiune de finanțare a investițiilor necesare pentru realizarea sursei / surselor de producere este de luat în considerare.

  • 4.3.2. Atragere de investiții private

O altă modalitate de finanțare a sursei de producere este cea privată, prin atragerea capitalului privat, delegând activitatea de producere din cadrul serviciului public de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Buzău sau delegând întreg serviciul public.

Accesarea fondurilor publice este însă mai avantajoasă, deoarece asigură obținerea unui preț al energiei termice pentru populație mai mic decât în cazul finanțării cu fondurii private.

  • 4.4. Investiții necesare în rețelele termice de transport și de distribuție

Este necesară contractarea Studiului de fezabilitate pentru reabilitarea rețelelor termice de transport și distribuție. Investiția estimată pentru reabilitarea rețelelor termice - de transport și distribuție, este estimată la 50 milioane EUR.

De asemenea, finanțarea investiției pentru reabilitarea rețelelor termice se poate face fie prin programul Termoficare, fie prin axa 7 a Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM) -Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate. Trebuie avut în vedere faptul că termenul de depunere a cererilor de finanțare pe axa 7.1 este 31.12.2020, deci este foarte strâns și foarte greu realizabil.

În vederea accesării fondurilor europene este necesară:

  • (i) solicitarea prelungirii termenului de depunere a aplicației - intrucat perioada de depunere a proiectelor de termoficare conform Ghidului Solicitantului actualizat este 31 decembrie 2020 - pentru a acoperi un eventual risc de nedepunere la timp a aplicatiei (ex. achizitia dureaza mai mult datorita eventualelor contestatii etc);

  • (ii) Pregatirea unui proiect pentru finantare europeana POIM în infrastructura de termoficare, care include urmatoarele componente:

  • 1. Studiu de fezabilitate conform HG 907/2016 care include rezultatele evaluarii de mediu, analizei cost beneficiu și analizei institutionale (SF).

  • 2. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) finalizata cu acordul de mediu.

  • 3. Analiza cost-beneficiu care stabileste în final cotele de finatare (ACB).

  • 4. Analiza institutionala - care acopera aspecte legate de resursele umane și ajutorul de stat (AI).

  • 5. Aplicatia de finantare (AF) completata conform cerintelor Autoritatii de Management (AM).

  • 6. Avize, acorduri și autorizatii, declaratii, hotarari, harti și planuri conform Ghidului Solicitantului (lista de verificare anexata)

Indiferent de sursa de finanțare accesată (POIM sau Termoficare) este necesară actualizarea Strategiei locale de termoficare și realizarea Studiului de fezabilitate conform HG 907/2016.

5. Analiza conditiilor sociale și de mediu și extinderea serviciului

În Figura 4, este prezentată evoluția debranșărilor în perioada 2017 - 2019. Fenomenul de debranșare/deconectare a început în anul 2000 și a continuat în mod constant cu cca 600-1.000 de apartamente/an până în anul 2019 (când s-au deconectat doar în 2019, de la SACET, cca 4.600 apartamente); în acest sens se poate constata trendul crescător al debranșărilor/deconectărilor.

Figura 4. Evoluția debranșărilor

Una dintre cauzele debranșărilor este suportabilitatea prețului energiei termice.

Indicele de suportabilitate reprezinta procentul mediu din venitul unei gospodarii (familii) platit pentru factura aferenta unui serviciu de utilitate publica. Indicele de suportabilitate reprezinta un instrument folosit de factorii de decizie din toate serviciile municipale (apa și apa uzata, salubritate, incalzire în sistem centralizat, etc.) pentru a analiza capacitatea de plata a consumatorilor și de a gandi pe baza lui strategiile viitoare de tarifare.

Pentru prima data, notiunea de analiza de suportabilitate a fost introdusa prin Hotararea nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, în care sunt recomandate nivelurile generale pentru ratele de suportabilitate. In acest document valorile recomandate sectorului de alimentare cu energie termica în sistem centralizat sunt: rata de suportabilitate = 10% (valoare medie daca factura anuala este impartita pe luni) sau 20% (daca rata de suportabilitate ia în considerare doar lunile din sezonul rece).

În cadrul Ghidulului pentru analiza cost beneficiu pentru proiecte de incalzire urbana/termoficare cu finantare din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regionala în 2007-2013 a fost inclusa cerinta ca strategiile de tarifare pentru pretul local de facturare (pretul platit de populatie) sa ia în considerare un nivel al indicelui de suportabilitate de 8,5% pentru gospodaria medie.

Un indicator important pentru capacitatea de plata a consumatorilor sistemului de termoficare centralizat este dat de nivelul veniturilor gospodariilor. Veniturile gospodariilor sunt publicate de catre Institutul National de Statistica la nivel national și regional, dar, din pacate, acestea nu sunt calculate și la nivel de judet. Institutul National de Statistica publica anual raportul "Coordonate ale nivelului de trai în Romania. Veniturile și consumurile populatiei", în care sunt prezentate veniturile și cheltuielile gospodariilor la nivel national, separate pe zona urbana și pe zona rurala.

În anul 2018, la nivel național, circa 40% dintre gospodării nu pot face față cheltuielilor cu venituri și sau aflat în imposibilitatea de a plăti la timp întreținerea locuinței (Sursa http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/coordonate ale nivelului de trai in romani a 2018 1.pdf „Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2018”, Tabelul 90 - Posibilități de satisfacere a nevoilor de consum ale gospodăriilor, pe categorii de gospodării și medii, în anul 2018, publicat la pagina 252).

În perioada noiembrie 2014 - aprilie 2020 au fost acordate ajutoare pentrtu încălzire în valoare de cca 2.062.092,41 lei. Numărul de gospodării care au solicitat ajutor pentru încălzire s-a redus de la an la an, în iarna 2019/2020 fiind înregistrați doar 127 beneficiari.

  • 6. Motivările de ordin economico-financiar, social și de mediu, aferente fiecărei opțiuni

    • 6.1. Modalitățile de realizare a gestiunii serviciului public

Potrivit prevederilor legale, gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se poate realiza într-una din următoarele modalități: gestiune directă sau gestiune delegată.

  • 6.1.1 Gestiunea directă

În conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/2006, gestiunea directă reprezintă modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative și executive, în numele unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, își asumă și exercită nemijlocit toate competențele și responsabilitățile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, respectiv la administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora.

Se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau privat, care pot fi:

  • a) servicii publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor județene, după caz, prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective, care:

  • - își desfășoară activitatea în baza unei hotărâri de dare în administrare care trebuie să conțină prevederi detaliate și complete privind atribuțiile și responsabilitățile acestora cu privire la furnizarea/prestarea serviciului și operarea sistemului de utilități publice aferent; și

  • - organizează și funcționează pe baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale;

  • b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social integral al unităților administrativ -teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective, care:

  • - își desfășoară activitatea în baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice; și

  • - se organizează și funcționează pe baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat de către consiliul de administrație al acestora.

Încredințarea gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică unui operator de drept privat cu capital integral al unitatii administrativ teritoriale, prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, se poate realiza dacă următoarele condiții cumulat ive sunt îndeplinite atât la data atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cât și pe toată durata acestui contract (Art. 28 alin. (2A1) din Legea nr. 51/2006, cu modificările și completările ulterioare):

  • a) unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acționar/asociat unic al operatorului, prin intermediul deciziilor actionarului/ asociatului unic și ale consiliului de administrație, exercită un control direct și o influență dominantă asupra deciziilor strategice și/sau semni ficative ale operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

  • b) operatorul desfășoară exclusiv activități din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilități publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competență a unității administrativ-teritoriale care i-a încredințat gestiunea serviciului;

  • c) capitalul social al operatorului este deținut în totalitate de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului este exclusă.

  • 6.1.2 Gestiunea delegată

În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 51/2006, gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competențele și responsabilitățile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii serviciului. Gestiunea delegată a serviciilor de utilități publice implică punerea la dispoziția operatorilor a sistemelor de utilități publice aferente serviciilor delegate, precum și dreptul și obligația acestora de a administra și de a exploata aceste sisteme.

Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori de drept privat, care își desfășoară activitatea în baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice și care pot fi:

  • a) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social privat; sau

  • b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social mixt.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 51/2006, contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice poate fi:

  • a) contract de concesiune de servicii;

  • b) contract de achiziție publică de servicii;

care, urmează a fi atribuite potrivit legislației privind achizițiile publice, respect iv în baza prevederilor Legii nr. 99/2016 sau a Legii nr. 100/2016, după caz.

Potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 325/2006, gestiunea delegată se atribuie fie prin concesionare, fie potrivit procedurii de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile legale. În acest sens, art. 5 din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat dispune că un contract de parteneriat public-privat poate fi încheiat și în vederea realizării de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilități publice prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006.

Astfel, conform legislației aplicabile, putem identifica trei modalități prin care poate fi atribuit un contract de delegare a gestiunii prin intermediul unui contract de concesiune de servicii, unui contract sectorial de servicii sau un contract de parteneriat public-privat. Fiecare modalitate va fi analizată pe scurt în continuare.

  • 6.1.2.1. Contractul de concesiune reglementat de Legea nr. 100/2016

În sensul legii, contractul de concesiune de servicii reprezintă contractul cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris, prin care una sau mai multe entități contractante încredințează prestarea și gestionarea de servicii, altele decât executarea de lucrări [definită mai sus], unuia sau mai multor operatori economici, în care contraprestația pentru servicii este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoțit de o plată.

Conform Legii nr. 100/2016, atribuirea unei contract de concesiune de lucrări sau de servicii implică întotdeauna transferul către concesionar a unei părți semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor și/sau a serviciilor respective. Legea definește riscul de operare ca fiind riscul care îndeplinește, în mod cumulativ, următoarele condiții:

  • a) este generat de evenimente care nu se află sub controlul părților la contractul de concesiune;

  • b) implică expunerea la fluctuațiile pieței;

  • c) ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, în condiții normale de exploatare, recuperarea costurilor investițiilor efectuate și a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor.

Sunt riscuri care trebuie analizate și alocate între părțile contractante:

  • - riscuri referitoare la locație (riscuri privind amplasamentul, drepturile de proprietate, aspecte de mediu, costuri neprevăzute, avize și aprobări etc);

  • - riscuri de finanțare (indisponibilizarea finanțării, riscul de creștere a dobânzilor etc.);

  • - riscuri aferente cererii și veniturilor (înrăutățirea situației economice, schimbări demografice, fluctuații ale ratei inflației etc.);

  • - riscuri politice și legislative (schimbări legislative, modificări ale politicilor publice etc.); și/sau

  • - riscuri naturale (forță majoră).

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 51/2006, contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care unitățile administrativ-teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, prin una dintre modalitățile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în calitate de delegat, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de a furniza/presta integral un serviciu de utilități publice ori, după caz, numai unele activități specifice acestuia, inclusiv dreptul și obligația de a administra și de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activității furnizate/prestate, în schimbul unei redevențe, după caz.

Din analiza comparativă a celor două seturi de prevederi legale, se observă că Legea nr. 51/2006 cere ca operatorul delegat căruia i se încredințează serviciul să acționeze pe riscul și răspunderea sa în prestarea serviciului de utilități publice, ceea ce presupune asumarea majorității riscurilor aferente operării serviciului.

În egală măsură, Legea nr. 100/2016, precizează în mod expres faptul că contraprestația pentru servicii o reprezintă, în principal, veniturile realizate din exploatarea serviciului care face obiectul contractului.

Din această perspectivă, există concordanță deplină cu prevederile Legii nr. 100/2016, astfel încât se poate concluziona în sensul posibilității atribuirii contractului de delegare a gestiunii sub forma contractului de concesiune de servicii.

  • 6.1.2.2 Contractul sectorial de servicii

Contractul de prestări servicii este un „Contract sectorial de servicii”:

  • a) Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea Achizițiilor Sectoriale, prin contract sectorial de servicii se înțelege „contractul de achiziție sectorială care are ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul unui contract sectorial de lucrări potrivit lit. l)”. Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea Achizițiilor Sectoriale, achiziția sectorială reprezintă „achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract sectorial de către una sau mai multe entități contractante de la operatori economici desemnați de către acestea, cu condiția ca lucrările, produsele sau serviciile achiziționate să fie destinate efectuării uneia dintre activitățile relevante prevăzute la art. 5-11”.

Contractul sectorial reprezintă, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. k) din Legea Achizițiilor Sectoriale, „contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe entități contractante, care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în scopul realizării activității lor principale în unul dintre domeniile definite de prezenta lege ca fiind relevante”.

  • b) Elementele definitorii ale contractului sectorial de servicii sunt (i) obiectul contractului să constea în prestarea de servicii, (ii) beneficiarul serviciilor să aibă calitatea de entitate contractantă și (iii) contractul să fie atribuit în scopul desfășurării de către entitatea contractantă de activități relevante.

Pe cale de consecință, se poate observa că un contract sectorial de servicii nu permite un transfer semnificativ al riscurilor și răspunderii către operatorul privat, cu excepția riscurilor tehnologice și de mediu.

  • 6.1.2.3 Contractul de parteneriat public-privat

În conformitate cu dispozițiile OUG nr. 39/2018, parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, rea2.bilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau operarea unui serviciu public. Parteneriatul poate fi:

  • (a) contractual, realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public, partenerul privat și o societate nouă al cărei capital social este deținut integral de partenerul privat care va acționa ca societate de proiect; sau

  • (b) instituțional, realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public și partenerul privat, prin care se constituie de către partenerul public și partenerul privat o societate nouă, care va acționa ca societate de proiect și care, ulterior înregistrării în registrul societăților, dobândește calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat.

Cu toate acestea, art. 2 al OUG nr. 39/2018, arată că parteneriatul public privat este aplicabil în cazul în care studiul de fundamentare a proiectului demonstrează, pe lângă elementele principale prevăzute la art. 19 din ordonanță (respectiv gradul de suportabilitate a proiectului și comparația opțiunilor/aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului, structura de distribuire a riscurilor pentru fiecare opțiune alternativă de implementare a proiectului; caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul public și la datoria publică, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislației Uniunii Europene, finanțabilitatea proiectului și eficiența economică a proiectului), faptul că mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obținute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăți efectuate de către partenerul public sau de către alte entități publice în beneficiul partenerului public.

Prin urmare, soluția parteneriatului public-privat este justificată în ipoteza în care s-ar avea în vedere ca autoritatea publică să asigure majoritatea veniturilor pentru serviciul public de alimentare cu energie termică.

  • 6.2. Analiză comparativă a modalităților de gestiune

Având în vedere aspectele prezentate anterior, precum și faptul că Primăria Municipiului Buzău intenționează să decidă care va fi modelul optim de gestiune a serviciului, au fost analizate modalitățile de delegare a serviciului, gestiune directă față de gestiune delegată, în scopul identificării principalelor avantaje și dezavantaje pentru fiecare dintre acestea. Analiza a fost efectuată din perspectivă multicriterială, precum:

  • (i) . riscurile asumate în ceea ce privește prestarea serviciului;

  • (ii) . costurile necesare implementării soluției;

  • (iii) . posibilitățile de finanțare ale resurselor necesare în sistem;

  • (iv) . durata de implementare;

  • (v) . resursele umane implicate;

  • (vi) . sinergia dintre planurile și strategiile locale și implementarea acestora în cadrul serviciului.

Concluziile analizei sunt prezentate în tabelul următor:

Avantaje

Dezavantaje

Gestiune directă

Coerență crescută între strategia și planurile de dezvoltare ale autorității și transpunerea acestora în cadrul

Autoritatea locală își asumă toate riscurile       aferente       prestării

serviciului.

serviciului public.

Timp redus de implementare a deciziilor    adoptate    la    nivelul

autorității.

Flexibilitate și posibilitatea de a răspunde    imediat    la    cerințele

locuitorilor raportat la posibilitățile autorității publice.

Prestarea   serviciului   în   manieră

eficientă sub controlul direct al autorității locale.

Posibilitatea planificării investițiilor necesare în directă corelație cu resursele financiare existente sau care pot fi atrase.

Proceduri de atribuire mai scurte.

Costuri potențiale mai mici.

Preț al energiei termice redus, prin realizarea investițiilor din fondur i publice

Existența dificultăților potențiale în ceea ce privește asigurarea surselor de finanțare ale investițiilor necesare în sistem.

Avantaje

Dezavantaje

Gestiune delegată

Unele   riscuri   aferente   prestării

serviciului sunt asumate de operatorul serviciului.

Obligațiile de asigurare a mentenanței și de efectuare a investițiilor aparțin operatorului serviciului.

Suplimentarea veniturilor la bugetul local prin încasarea unei redevențe pentru bunurile concesionate.

Posibilitatea obținerii de know-how din partea unui operator reputat.

Control limitat din partea autorității publice asupra prestării serviciului.

Grad de răspuns mai redus în ceea ce privește implementarea măsurilor prevăzute   în   documentele   de

planificare strategică dezvoltate la nivel local.

Procedura de atribuire poate dura 612 luni.

Prețul energiei termice acoperă costurile       operaționale       și

rentabilitatea capitalului investit.

Tabel 1. Analiza multicriterială a modalităților de gestiune

Din analiza comparativă a modalităților de gestiune se poate constata că prin gestiune directă se poate asigura costul cel mai redus al energiei termice.

  • 7. Nivelurile preturilor / tarifelor și al redeventei, precum și durata, avute în vedere în cadrul analizei

Prețul energiei termice se obține prin însumarea prețului de producere și a tarifelor aferente serviciilor de transport, distribuție și furnizare.

În cadrul capitolului 6 a fost evidențiat faptul ca prețul cel mai mic al energiei termice se poate obține atunci când investițiile necesare în SACET sunt realizate din fonduri publice.

Față de situația actuală, prin realizarea investițiilor pentru reabilitarea rețelelor termice de transport și distribuție sunt reduse pierderile de agent termic, precum și costurile operaționale, prin corecta dimensionare.

Un alt element care trebuie avut în vedere este creșterea gradului de branșare, prin oferirea unui serviciu de calitate la un preț suportabil.

În capitolul 6.1.1. au fost prezentate cele două opțiuni în care poate fi realizată gestiunea directă a serviciului public de alimentare cu energie termică - prin serviciul public de interes local sau prin intermediul unei societăți reglementate de Legea nr. 31/1990. În cazul în care se optează pentru gestiune directă, în prețul energiei termice nu mai apare elementul de cost „redevența”.

Având în vedere intențiile de reabilitare a SACET, este recomandabil ca gestiunea SACET să fie realizată prin intermediul unei societăți cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective, având durata nelimitată de funcționare, care își va desfășura activitatea în baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice și va fi organizată și va funcționa pe baza unui regulament de organizare și funcționare. În felul acesta se evită redimensionarea organigramei unității administrativ teritoriale, prin crearea unui serviciu dedicat termoficării.

În cazul gestiunii delegate, durata contractului de delegare este determinată de nivelul investițiilor necesare în sistem (bunurile realizate de operator), deoarece la sfârșitul contractului operatorul privat le returnează gratuit delegatarului (complet amortizate).

  • 8. Stabilirea modului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termica produsa în mod centralizat în Municipiul Buzău și în zonele periferice în dezvoltare

    • 8.1. Acțiuni pe termen scurt

Serviciul public de alimentare cu energie termică este supus regimului juridic al serviciilor economice de interes economic general și trebuie să îndeplinească următoarele cerințe fundamentale:

J universalitate;

J continuitate din punct de vedere calitativ și cantitativ;

J adaptabilitate la cerințele consumatorilor;

J accesibilitate egală și nediscriminatorie la serviciul public;

J transparență decizională și protecția consumatorilor.

În conformitate cu art.22, alin. (1) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice, autoritățile administrației publice locale sunt libere să hotărască asupra modalității de gestiune a serviciilor de utilități publice aflate sub responsabilitatea lor.

În conformitate cu alin. (3) al art.22, modalitatea de gestiune a serviciilor de utilități publice se stabilește prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, în baza unui studiu de oportunitate, în funcție de natura și starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preț/calitate, de interesele actuale și de perspectivă ale unităților administrativ-teritoriale, precum și de mărimea și complexitatea sistemelor de utilități publice.

Gestiunea serviciilor de utilități publice, inclusiv a serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, se organizează și se realizează în următoarele modalități:

  • -> Gestiunea directă - modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative și executive, în numele unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, își asumă și exercită nemijlocit toate competențele și responsabilitățile ce le revin, potrivit legii, cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, respectiv la administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora.

  • -> Gestiunea delegată - modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competențele și responsabilitățile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii.

Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau privat, care pot fi:

  • a) servicii publice de interes local sau județean

  • b) operatori de drept public sau privat, care pot fi societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective:

  • (i) își desfășoară activitatea în baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice;

  • (ii) se organizează și funcționează pe baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat de către consiliul de administrație al acestora.

  • (iii) Prestarea activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice se va face cu respectarea prevederilor Regulamentului serviciului și ale Caietului de sarcini, care sunt documente anexe la contractul de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare centralizată cu energie termică.

  • (iv) Regulamentul serviciului cuprinde indicatorii de performanță ai serviciului

Autoritățile administrației publice locale, sunt obligate ca, periodic, să facă analize privind eficiența economică a serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz; în acest sens, considerăm că analize detaliate să fie realizate anual, în principal pentru a identifica și remedia în timp real eventuale deficiențe și abateri față de programele convenite de comun acord.

UAT Municipiul Buzău are intenția de a furniza în continuare serviciul public de alimentare cu energie termică. Luând în considerare faptul că RAM Buzău a intrat în insolvență și nu are nici o posibilitate de a realiza investițiile necesare în sistem, precum și perioada de timp relativ lungă necesară organizării și derulării unei proceduri de achiziție publică pentru delegarea gestiunii, UAT Municipiul Buzău are, pe termen scurt, opțiunea de a atribui direct serviciul public către un nou operator economic aflat în subordinea sa. Se pot evita astfel eventuale disfuncționalități în furnizarea serviciului public.

UAT Municipiul Buzău va încheia cu operatorul economic aflat în subordinea sa un contract de delegare a gestiunii serviciilor.

Prestarea activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice se va face cu respectarea prevederilor Regulamentului serviciului și ale Caietului de sarcini, care sunt documente anexe la contractul de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare centralizată cu energie termică.

  • 8.2. Acțiuni pe termen mediu și lung

Înainte de expirarea duratei contractului, va fi explorată și soluția gestiunii delegate. Organizarea unei proceduri competitive pentru atribuirea contractului de delegare a gestiunii serviciului public poate fi avută în vedere pentru atragerea surselor de finanțare private. Această opțiune va fi analizată din timp, pentru a asigura o pregătire anticipată a documentației, definitivarea obiectivelor dorite și atingerea unor standarde superioare.

Delegarea gestiunii printr-un proces competitiv nu poate fi avută în vedere în acest moment, deoarece procesul de selectare a unui operator pentru atribuire unui Contractul de delegare a gestiunii serviciului public poate dura chiar mai mult de 6 luni calendaristice de la demarare, fără a lua în considerare eventuale contestații. Trebuie evitat riscul de a rămâne fără operator la începutul sezonului următor de încălzire.

  • 9. Durata Contractului

Conform art. 32 alin. (3) din Legea nr. 51 / 2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, cu completările și modificările ulterioare, durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stabilește, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 și ale Legii nr. 100/2016 și nu va depăși durata maximă necesară recuperării investițiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare.

În situația actuală, în care nu este actualizat planul de investiții necesare pentru creșterea eficienței SACET, se poate lua în considerare o durată a contractului de delegare a serviciului public de 5 ani.

  • 10. Redevența

Având în vedere faptul că la începutul activității, noul operator va avea nevoie de fonduri pentru a achita costurile de exploatare, propunem stabilirea redevenței la o valoare minima de 0,1% din valoarea cifrei de afaceri realizata de operator, in anul precedent, platibila pana in data de 25 ianuarie a nului in curs pentru anul precedent.

  • 11. Plan de acțiuni


Aprobarea Studiului de Oportunitate

înființare Societate1) cu capital social integral al UAT Buzău - Operatorul Serviciului de producere, transport și distribuție a energiei termice in municipiul Buzău

Realizarea inventarului bunurilor RAM Buzău și identificarea bunurilor care vor fi date in exploatare noului operator (sistemul de temioficare al municipiului Buzău)

încredințarea directă (atribuirea) CSDP2) producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice către societatea RAM Tenno Verde;

Obținerea licenței de funcționale de la ANRE

Aprobarea prețului energiei termice

■Contractarea serviciilor de consultanță pentru realizarea Strategiei de alimentare cu energie termică in municipiul Buzău

Contr actarea serviciilor de consultanță pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru 3 sursele de producere pe bază de surse regenerabile

■Contractarea serviciilor de consultanță pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea rețelelor termice

Pregătirea aplicației pentru accesarea surselor de finanțare a investițiilor necesare pentru 3 reafizarea unor surse de producere pe bază de surse regenerabile

  • ■ •Pregătirea documentației pentru realizarea sursei de producere prin accesarea POIM axa 6.1 desfășurarea activităților specifice oricărui serviciu de utilități publice, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului și a unui caiet de sarcini, elaborate și aprobate de autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu regulamentul-cadru și cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului.

    *) Notă: Societatea care va presta serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se


Lit. i) alin. (3) al art. 8 din aceeași lege precizează că în exercitarea competențelor și atribuțiilor ce le revin în sfera serviciilor de utilități publice, autoritățile deliberative ale administrației publice locale asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor de utilități publice și adoptă hotărâri în legătură cu elaborarea și aprobarea regulamentelor serviciilor, a caietelor de sarcini, a contractelor de furnizare/prestare a serviciilor și a altor acte normative locale referitoare la serviciile de utilități publice, pe baza regulamentelor-cadru, a caietelor de sarcini-cadru și a contractelor-cadru de furnizare/prestare ori a altor reglementări-cadru elaborate și aprobate de autoritățile de reglementare competente.”

După încheierea CDSP, RAM Termo Verde va solicita la ANRE licența de prestare a serviciului public.

  • 12. Bibliografie

  • [1] . Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006

  • [2] . Legea serviciului public de alimentare cu energie termica 325/2006, cu modificarile și completarile ulterioare, reglementeaza în mod specific desfasurarea activitatilor specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termica, avand incidenta în ceea ce priveste organizarea și functionarea serviciului, precum și stabilirea preturilor și tarifelor

  • [3] . Ordin ANRE nr. 111/2014 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unități de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență

  • [4] .    ***http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/coordonate ale nivelului de trai

in romania 2018 1.pdf: Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației, în anul 2018

  • [5] .    ***        https://www.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie/serviciul-public-de-alimentare-cu-

energie-termica: Situația serviciului public de alimentare cu energie termică:

  • [6] . Ordonanță de urgență nr. 53/2019 privind aprobarea Programului multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților și pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006

  • [7] . https://www.fonduri-ue.ro/poim-2014: Axa prioritară 6.1 Creșterea producției de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal)

  • [8] .   http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014#implementare-ghiduri-beneficiari: Axa prioritară 7  -

Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate

  • [9] . Ordin MRDAP nr. 1.121/2014 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat în perioada 2014-2019 operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populație

1

organizează și funcționează pe baza unui Regulament de organizare și funcționare aprobat de către consiliul de administrație.

2

Notă: Societatea care va presta serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat își desfășoară activitatea în baza unui Contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice. În vederea asigurării funcționării societății în condiții de rentabilitate economică, se va avea în vedere dimensionarea corectă a prețului energiei termice; luând în considerare nivelul real al pierderilor de energie termică și de agent termic.

În vederea pregătirii documetațiilor necesare pentru accesarea fondurilor europene și/sau naționale este necesară revizuirea Strategiei locale privind alimentarea cu energie termică a Municipiului Buzău.

Art. 22, alin. (4) din din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 precizeză faptul că

ANEXĂ

la Hotărârea Nr. 180/07.08.2020

a Consiliului Local al Municipiului Buzău

Studiul de oportunitate privind „Stabilirea modalității optime de gestiune a serviciului public de alimentare în sistem centralizat cu energie termică a Municipiului Buzău”

AUGUST 2020

Cuprins

Cuprins .............................................................................................................................................

Definiții și abrevieri ..........................................................................................................................

Tabele ...............................................................................................................................................

Figuri ................................................................................................................................................

  • 1. Rezumat ........................................................................................................................................

  • 2. Introducere ....................................................................................................................................

  • 2.1. Scopul Studiului de Oportunitate

  • 2.2. Cadrul legal ......................................................................................................................

  • 2.3. Identificarea serviciului/activității, a ariei teritoriale și a sistemului de alimentare cu energie termică ........................................................................................................................................

  • 3. Situația economico-financiară .....................................................................................................

  • 3.1. Scurt istoric al operatorului SACET ..................................................................................

  • 3.2. Situația economico - financiară a RAM Buzău

  • 3.3. Clienți deserviți de RAM Buzău

  • 3.4. Zone unitare de încălzire

  • 3.5. Prețul energiei termice

  • 4. Investițiile considerate necesare pentru modernizarea, îmbunătățirea calitativă și cantitativă a serviciului, precum și modalități posibile de finanțare

  • 4.1. Indicatorii de performanță ai SACET Buzău

  • 4.2. Proiecția cererii/ofertei de energie termică

  • 4.3. Investiții necesare la sursa de producere și modalități posibile de finanțare

  • 4.3.1. Programul Termoficare

  • 4.3.2. Atragere de investiții private

  • 4.4. Investiții necesare în rețelele termice de transport și de distribuție

  • 5. Analiza condițiilor sociale și de mediu și extinderea serviciului

  • 6. Motivările de ordin economico-financiar, social și de mediu, aferente fiecărei opțiuni

  • 6.1. Modalitățile de realizare a gestiunii serviciului public

  • 6.1.1 Gestiunea directă

  • 6.1.2 Gestiunea delegată

  • 6.2. Analiză comparativă a modalităților de gestiune

  • 7. Nivelurile prețurilor / tarifelor și al redevenței, precum și durata, avute în vedere în cadrul analizei37

  • 8. Stabilirea modului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică produsă în

mod centralizat în Municipiul Buzău și în zonele periferice în dezvoltare

  • 8.1. Acțiuni pe termen scurt

  • 8.2. Acțiuni pe termen mediu și lung  39

  • 9. Durata Contractului .....................................................................................................................

  • 10. Redevența .................................................................................................................................

  • 11. Plan de acțiuni ...........................................................................................................................

  • 12. Bibliografie ...............................................................................................................................

Definiții și abrevieri

ANRE

Autoritatea Naționala de Reglementare în domeniul Energiei

CT

Centrală termică de cvartal

MDRAP

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației

MT

Module termice

MWe

Mega Watt electric

MWt

Mega Watt termic

RAM Buzău

Regiei Autonomă Municipale „RAM” Buzău

POIM

Programul Operational Infrastructura Mare

PPP

Parteneriat Public Privat

PT

Puncte termice

RES

Surse regenerabile de energie

ROF

Regulament de organizare și functionare

SACET

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al municipiului Buzău

Tabele

Nr. Tabel

Conținut

Tabel 1.

Analiza multicriterială a modalităților de gestiune

Tabel 2

Gradul de deconectare - PT și CT

Tabel 3

Evoluția eficienței globale a SACET

Figuri

Nr. Figură

Conținut

Figura 1

Evoluția producției de energie termică

Figura 2

Evoluția vânzărilor și a pierderilor de energie termică

Figura 3

Evoluția eficienței globale a SACET

Figura 4

Evoluția debranșărilor

Figura 5

Ajutoare acordate pentru încălzire - număr de beneficiari și sume [lei]

  • 1. Rezumat

Scopul prezentului studiu de oportunitate este stabilirea modalității optime de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termica produsa în mod centralizat (producere -transport - distribuție și furnizare) la nivelul Municipiului Buzău.

Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al municipiului Buzău, denumit în continuare „SACET”.

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al municipiului Buzău este constituit din centrale termice, rețele termice de transport, precum și din sistemul de distribuție (ansamblul tehnologic și funcțional care cuprinde punctele termice/stațiile termice, rețelele termice de distribuție, branșamente etc.), aflat în exploatarea/administrarea Regiei Autonome Municipale „RAM” Buzău („RAM Buzău”).

În prezent, eficiența globală a sistemului de producere, transport și distribuție este foarte scăzută, datorită, în special, lipsei investițiilor pentru reabilitarea / modernizarea acestuia.

Prin H.C.L nr. 109/2020 autoritatea publică locală prin Consiliul Local al Municipiului Buzău a aprobat ințierea procedurilor legale, prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru intrarea RAM Buzău în insolvență/reorganizare judiciară.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, autoritățile administrației publice locale dispun de libertatea de a hotări asupra modalității de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat aflate în responsabilitatea lor, fie prin gestionarea directă a serviciului, în baza unei hotărâri de dare în administrare, fie prin încredințarea gestiunii acestora, în baza unui contract de delegare a gestiunii, în tot sau în parte, respectiv a tuturor sau numai a unei părți din competențele și responsabilitățile privind furnizarea serviciului ori a uneia sau mai multor activitati din sfera acestui serviciu.

Potrivit prevederilor legale, gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se poate realiza în una din următoarele modalități: gestiune directă sau gestiune delegată.

Gestiunea directă se poate realiza prin intermediul unor operatori de drept public sau privat, care pot fi a) servicii publice de interes local, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective.

În cazul gestiunii delegate autoritățile deliberative ale unităților administrativ atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competențele și responsabilitățile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii

În cadrul studiului au fost analizate comparativ avantajele și dezavantajele celor două modalități de gestiune - directă și delegată, care au fost sintetizate în tabelul nr. 1.

Avantaje

Dezavantaje

Gestiune directă

Coerență crescută între strategia și planurile de dezvoltare ale autorității și transpunerea acestora în cadrul serviciului public.

Timp redus de implementare a deciziilor    adoptate    la    nivelul

autorității.

Flexibilitate și posibilitatea de a răspunde    imediat    la    cerințele

locuitorilor raportat la posibilitățile autorității publice.

Prestarea   serviciului   în   manieră

eficientă sub controlul direct al autorității locale.

Posibilitatea planificării investițiilor necesare în directă corelație cu resursele financiare existente sau care pot fi atrase.

Proceduri de atribuire mai scurte.

Costuri potențiale mai mici.

Preț al energiei termice redus, prin realizarea investițiilor din fonduri publice

Autoritatea locală își asumă toate riscurile       aferente       prestării

serviciului.

Existența dificultăților potențiale în ceea ce privește asigurarea surselor de finanțare ale investițiilor necesare în sistem.

Gestiune delegată

Unele   riscuri   aferente   prestării

serviciului sunt asumate de operatorul serviciului.

Obligațiile de asigurare a mentenanței și de efectuare a investițiilor aparțin operatorului serviciului.

Suplimentarea veniturilor la bugetul local prin încasarea unei redevențe pentru bunurile concesionate.

Posibilitatea obținerii de know-how din partea unui operator reputat.

Control limitat din partea autorității publice asupra prestării serviciului.

Grad de răspuns mai redus în ceea ce privește implementarea măsurilor prevăzute   în   documentele   de

planificare strategică dezvoltate la nivel local.

Procedura de atribuire poate dura 9 luni.

Prețul energiei termice acoperă costurile       operaționale       și

rentabilitatea capitalului investit.

Tabelul 1. Analiza multicriterială a modalităților de gestiune

Având în vedere intenția UAT Municipiul Buzău de a furniza în continuare serviciul public de alimentare cu energie termică în conditii de eficienta energetica și financiara, precum și faptul că a fost aprobată ințierea procedurilor legale, prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru intrarea RAM Buzău în insolvență/reorganizare judiciară și nu există nici o posibilitate de atrage finanțări pentru a realiza investițiile necesare în SACET, în cadrul studiului au fost analizate posibilitățile de finanțare a investițiilor necesare în sistemul de termoficare (producere, transport, distribuție și furnizare): din fonduri publice europene sau naționale ori din fonduri private.

În cazul în care investițiile sunt realizate din fonduri private, costul capitalului investit și rentabilitatea investitiei vor fi acoperite prin prețul energiei termice. În cazul în care finanțarea investițiilor este realizată integral sau partial din fonduri publice nerambursabile, prețul energiei termice va fi mult mai mic, deoarece nu va mai include costurile de amortizare ale investițiilor private; în prețul energiei termice se va regăsi doar cota din investiție care este co-finanțată de Unitatea Administrativ Teritoriala.

Au fost identificate posibilitățile de finanțare a investițiilor în SACET, altele decât fondurile unui operator privat: finanțare cu fonduri europene prin programul Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) și/sau finanțare prin Programul „Termoficare”. UAT Municipiul Buzău poate fi eligibilă pentru accesarea fondurilor europene.

În capitolul 11 - Plan de acțiuni - sunt prezentate etapele necesar a fi parcurse, pe termen scurt (1 an), pentru a organiza serviciul public de alimentare centralizată cu energie termică în modalitatea de gestiune directă și pentru a depune aplicațiile pentru finanțarea investițiilor necesare în SACET.

De asemenea, trebuie avută în vedere actualizarea Strategiei locale de termoficare și pregătirea studiilor de fezabilitate conform HG 907/2016 pentru investițiile necesare în sursele de producere și în rețelele termice de transport și în sistemul de distribuție.

  • 2. Introducere

    • 2.1. Scopul Studiului de Oportunitate

Scopul studiului este stabilirea modalității optime de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat (producere -transport - distribuție și furnizare) la nivelul Municipiului Buzău.

Obiectivele pe care autoritatea publică locală dorește să le realizeze sunt următoarele:

  • a) asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică ;

  • b) orientare spre client ;

  • c) asigurarea calității serviciului public de alimentare cu energie termică;

  • d) accesibilitatea prețurilor la consumatori;

  • e) asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie termică, pe termen lung;

  • f) protectia mediului;

  • g) asigurarea siguranței în funcționare a serviciului public de alimentare cu energie termică;

  • h) evidențierea transparentă a costurilor în stabilirea prețului energiei termice;

  • i) realizarea unei infrastructuri edilitare moderne, ca baza a dezvoltarii economice si in scopul atragerii investitiilor profitabile pentru comunitatile locale;

  • j) asigurarea contorizarii consumului de apa calda menajera si energie termica pentru fiecare utilizator;

  • k) asigurarea conditiilor optime pentru a satisface clientii persoane fizice și juridice, beneficiare ale serviciului public de alimentare cu energie termica, cu care se vor incheia contracte de furnizare.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, autoritatile administratiei publice locale dispun de libertatea de a hotari asupra modalitatii de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat aflate în responsabilitatea lor, fie prin gestionarea directa a serviciului, în baza unei hotarari de dare în administrare, fie prin incredintarea gestiunii acestora, în baza unui contract de delegare a gestiunii, în tot sau în parte, respectiv a tuturor sau numai a unei parti din competentele și responsabilitatile privind furnizarea serviciului ori a uneia sau mai multor activitati din sfera acestui serviciu.

Potrivit prevederilor legale, gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se poate realiza în una din următoarele modalități: gestiune directă sau gestiune delegată.

Prin studiu este identificată soluția recomandată de operare - serviciu propriu sau societate proprie, concesiune conform Legii 100/2016 sau delegare către un terț conform Legii 99/2016 privind achizițiile sectoriale, în deplină concordanță cu cerințele Legii 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, actualizată.

Pentru identificarea modalității optime de gestiune a serviciului de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în Municipiul Buzău vor fi analizate următoarele:

  • (a ). identificarea serviciului/activității, a ariei teritoriale și a sistemului de alimentare cu energie termică;

  • (b ). situația economico-financiară actuală a serviciului;

  • (c ). investițiile considerate necesare pentru modernizarea, îmbunatățirea calitativă și cantitativă a serviciului, precum și modalități posibile de finanțare;

  • (d ). analiza condițiilor sociale și de mediu și extinderea serviciului;

  • (e ). motivările de ordin economico-financiar, social și de mediu, aferente fiecarei opțiuni;

  • (f ). nivelurile prețurilor / tarifelor și al redeventei, precum și durata, avute în vedere în analiza.

  • 2.2. Cadrul legal

Legea serviciilor comunitare de utilitati publice (Legea nr. 51/2006) stabileste cadrul juridic și institutional, obiectivele, competentele, atributiile și instrumentele specifice necesare infiintarii, organizarii, gestionarii, finantarii, exploatarii, monitorizarii și controlului furnizarii/prestarii reglementate acestor servicii.

Serviciile de utilitati publice sunt definite ca fiind totalitatea activitatilor reglementate care asigura satisfacerea nevoilor esentiale de utilitate și interes public general cu caracter social ale colectivitatilor locale.

Serviciul public de alimentarea cu energie termica în sistem centralizat (SPAET) face parte dintre serviciile de utilitati publice reglementate prin Legea nr.51/2006, cu modificarile și completarile ulterioare.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, autoritatile administratiei publice locale dispun de libertatea de a hotari asupra modalitatii de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat aflate sub responsabilitatea lor, fie prin gestionarea directă a serviciului, în baza unei hotarari de dare în administrare sau prin incredintarea gestiunii acestora, în baza unui contract de delegare a gestiunii, în tot sau în parte, respectiv a tuturor sau numai a unei parti din competentele și responsabilitatile privind furnizarea serviciului ori a uneia sau mai multor activitati din sfera acestui serviciu.

Furnizarea serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat trebuie efectuata cu respectarea principiilor liberei concurente, fiind interzise orice intelegeri sau acorduri de asociere și orice practici concertate dintre operatori, indiferent de modul de organizare, forma de proprietate sau modalitatea de gestiune adoptata, care conduc la accentuarea caracterului de monopol al serviciilor de utilitati publice, la restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata serviciilor de utilitati publice.

In conformitate cu prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, modalitatea de gestiune a serviciilor de utilitati publice se stabileste prin hotarari ale unitatilor administrativ-teritoriale, în baza unui studiu de oportunitate, în functie de natura și starea serviciului, de necesitatea asigurarii celui mai bun raport pret/calitate, de intersele actuale și ce perspectiva ale unitatilor-administrativ-teritoriale, precum și de marimea și complexitatea sistemelor de utilitati publice.

Indiferent de forma de gestiune aleasa, desfasurarea activitatilor specifice serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat se realizeaza pe baza

  • (i) unui regulament al serviciului și

  • (ii) a unui caiet de sarcini,

elaborate și aprobate de autoritatile administratiei publice locale, în conformitate cu regulamentul-cadru și cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului.

In plus fata de prevederile Legii nr. 51/2006, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare în analiza pentru alegerea solutiei optime de gestiune au fost luate în considerare și prevederile urmatoarele acte normative:

  • Legea serviciului public de alimentare cu energie termica 325/2006, cu modificările și completarile ulterioare, reglementeaza în mod specific desfasurarea activitatilor specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termica, avand incidenta, indiferent de optiune, în ceea ce priveste organizarea și functionarea serviciului, precum și stabilirea preturilor și tarifelor;

  • Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare, reglementeaza principiile și modalitatea de organizare și functionare a autoritatilor public locale, competentele și atributiile acestora, precum și modalitatile de luare a deciziilor, avand incidenta în ceea ce priveste toare optiunile prezentate;

  • Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari și concesiunile de servicii, cu modificarile și completarile ulterioare, reglementeaza cerintele și procedura aplicabila în cazul atribuirii contractului de concesiune;

  • Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, cu modificarile și completarile ulterioare, reglementeaza cerintele și procedura aplicabila în cazul atribuirii contractului de achizitie de servicii;

  • Legea nr. 500/2002 privind finantele publice;

  • Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala nr. 91/2007, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și functionare a serviciului public de alimentare cu energie termica;

  • Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala nr. 92/2007 - pentru aprobarea Caietului de sarcini cadru al serviciului public de alimentare cu energie termica;

  • Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a energiei termice;

  • Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare din domeniul Energiei nr. 28/2017 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licențelor în domeniul serviciului de alimentare centralizată cu energie termică;

  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale în domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari și completari prin Legea nr. 137/2007.

  • Decizia Comisiei 2012/21/UE din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub forma de compensatii pentru obligatia de serviciu public acordate anumitor intreprinderi carora le-a fost incredintata prestarea unui serviciu de interes economic general.

  • Ordonanta de urgenta nr. 77/2014 privind procedurile nationale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile și completarile ulterioare.

  • Ordinul nr. 1121/1075/2014 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat în perioada 2014-2019 operatorilor economici care presteaza serviciul de interes economic general de producere, transport, distributie și furnizare a energiei termice în sistem centralizat catre populatie.

  • Ordonanta de Urgenta nr. 109/2011 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice - în vederea eficientizarii activitatii societăților de stat a fost necesara dezvoltarea de noi mecanisme de guvernanta corporativa, suplimentare în raport cu cele reglementate de legislatia generala a societatilor comerciale și adaptate particularitatilor societatilor de stat imbunatatirea guvernantei corporative a intreprinderilor de stat.

  • Ghidul Comisiei Europene privind Analiza Cost Beneficiu - acest ghid reprezinta un instrument de evaluare economica pentru Politica de Coeziune 2014-2020.

  • Ghid de verificare al contractelor de concesiune emis de Consiliul Concurentei - ghid

orientativ.

  • Ghid de verificare al contractelor de concesiune emis de Curtea de Conturi - de regula,

obiectivul general al controlului/auditului în domeniul concesiunilor de lucrari, servicii și bunuri proprietate publica este acela de a determina modul de respectare a principiilor de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta și eficacitate în administrarea patrimoniului public, avand în vedere faptul ca, potrivit prevederilor legale în vigoare, persoanele care gestioneaza patrimoniul public au obligatia sa realizeze o buna gestiune financiara prin asigurarea legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficacitatii și eficientei în administrarea patrimoniului public.

  • 2.3.        Identificarea serviciului/activitatii, a ariei teritoriale și a sistemului de alimentare

    cu energie termica

    Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice și cuprinde totalitatea activităților privind producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice, desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii și preparării apei calde de consum pentru populație, instituții publice, obiective social-culturale și operatori economici.

Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al municipiului Buzău, denumit în continuare SACET.

SACET este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional unitar care cuprinde:

  • a) centrale termice de cvartal („CT”);

  • b) rețelele de transport;

  • c) punctele termice/stațiile termice;

  • d) rețelele de distribuție;

  • e) construcții și instalații auxiliare;

  • f) branșamente, până la punctele de delimitare/separare a instalațiilor;

  • g) sisteme de măsură, control și automatizare.

SACET din municipiul Buzău, este un sistem complex constituit din :

  • - > surse pentru producere a energiei termice (CT1, CT2, CT3, CT4, CT5-Micro XIV, CT7 Caraiman, CT4 Dorobanți1, CT16 Micro III, CT 26 Horticolei și CT Integral), cu o capacitate instalată funcțională de cca. 22 Gcal / h - energie termică ;

^ CT1, CT2, CT3, CT4, CT5-Micro XIV, CT7 Caraiman, CT4 Dorobanții, CT16 MicroIII, CT 26 Horticolei funcționează pe bază de gaze naturale ;

  • - > CT Integral funcționează pe biomasă/peleți din rumeguș de lemn ;

  • - > rețelele de transport / circuit primar al agentului termic - lungime traseu circa 26,223 km (din care conducte preizolate 13,10 km) ;

  • - > rețele circuit secundar / distribuție 59,00 km (din care conducte preizolate 2 7,20 km) ;

^ puncte termice în exploatare PT1, PT3, PT4, PT5, PT6, PT7, PT8, PT9, PT10, PT11, PT12, PT13, PT14, PT15, PT16, PT17, PT18, PT19, PT21, PT22, PT23, PT24, PT25, PT26, PT27, PT28, PT29, PT30, PT31, PT32, PT33, PT34, PT36, PT37, PT38, PT40 și PT41;

  • - > utilizatori / consumatori de energie termică :

  • - consumatori casnici = 7.842 apartamente;

  • - consumatori noncasnici = 335 , din care :

total firme cu facturare energie termica legate la sistem 164;

total firme cu facturare parti comune energie termica 171;

Starea tehnică a echipamentelor din CT

În Figura 1 este prezentată evoluția producției de energiei termice, în perioada 2019.

Situatie productie septembrie - decembrie 2019

20.01.2020

ANUL 2019

Produsa Gcal

intrat PT+VD luna intreaga Gcal

Intrat PT (luna facturar e) Gcal

vanzar e directa Gcal

facturat a Gcal

Pierder

transp ort Gcal

Pierder

distrib utie Gcal

Pierderi transport %

Pierderi distributie %

CT 4 DOROB ANTI

1

2

3

4

5

6

7=2-3

8=4-6

9=(2-

3)/2*100

10=(4-

6)/4*100

Septembrie

2.009, 09

1.362,

16

1.072,

95

62,67

307,53

646,9

3

765,4

2

32,20

71,34

Octombrie

2.486, 00

2.096,

53

1.447,

62

302,0

1

370,79

389,4

7

1.076 ,83

15,67

74,39

Noiembrie

4.400,

50

4.384,

24

3.861,

36

692,0

5

2.318,

34

16,26

1.543 ,02

0,37

39,96

Decembrie

7.022, 00

5.991,

89

4.276,

36

873,4

3

2.730,

50

1.030 ,11

1.545 ,86

14,67

36,15

TOTAL

15.917 ,59

13.834 ,82

10.658 ,29

1.930 ,16

5.727,

16

2.082 ,77

4.931 ,13

13,08

46,27

CT 16 MICRO 3

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

1.594,

90

1.179,

46

971,56

196,4

3

660,21

415,4

4

311,3

5

26,05

32,05

Decembrie

1.878,

26

1.783,

11

1.278,

65

380,2

1

876,92

95,15

401,7

3

5,07

31,42

TOTAL

3.473,

16

2.962,

57

2.250,

21

576,6

4

1.537,

13

510,5

9

713,0

8

14,70

31,69

CT 26

Noiembrie

86,11

86,11

86,11

0

0,00

Decembrie

151,56

151,56

151,56

0

0,00

TOTAL

237,67

237,67

237,67

0

0,00

PT Integral

Noiembrie

Decembrie

215,00

163,70

156,66

7,04

4,30

TOTAL

215,00

163,70

156,66

7,04

4,30

0

1

2

3

4

5

6

7=2-3

8=4-6

9=(2-

3)/2*100

10=(4-6)/4*100

MICRO 14

Septembrie

339,77

339,77

168,57

171,2 0

50,39

Octombrie

415,20

415,20

198,81

216,3

52,12

9

Noiembrie

2.116,

98

2.116,

98

1.786, 07

401,3

0

15,63

Decembrie

2.714,

98

2.714,

98

2.251, 06

553,2

3

17,09

TOTAL

5.586,

93

5.586,

93

4.404,

51

1.342 ,12

21,16

TOTAL GENERAL

25.430 ,35

16.797 ,39

18.896 ,80

2.506 ,80

12.063 ,13

2.593 ,36

6.993 ,37

12,63

36,16

Dir. Tehnic,                                                                        Bir. Productie,

Ing. Costel Cozma                                                           Ec. Nicoleta Balan

Informații de la RAM

Figura 1. Evoluția producției de energie termică

În Figura 2 este prezentată evoluția energiei termice vândute din SACET și a pierderilor de energie termică în rețelele de transport și distribuție, în perioada 2017 - 2019.

CENTRALIZATOR

PIERDERI DE EN.TERMICA in RETELELE DE DISTRIBUTIE la C.T. PE GAZE

AN 2017

Nr. Crt.

LUNA

E.T iesire CT

E.T BLOC

PIERD DISTRIBUTIE

Gcal

Gcal

Gcal

%

1

Ianuarie

6787,16

6036,02

751,14

11,07

2

Februarie

5032,06

4487,36

544,70

10,82

3

Martie

3456,31

3039,66

416,65

12,05

4

Aprilie

2110,84

1755,61

355,23

16,83

5

Mai

548,37

322,71

225,66

41,15

6

Iunie

460,49

271,15

189,34

41,12

7

Iulie

399,76

232,74

167,02

41,78

8

August

423,94

254,55

169,39

39,96

9

Septembrie

427,84

253,48

174,36

40,75

10

Octombrie

1149,16

971,66

177,50

15,45

11

Noiembrie

3564,46

3169,45

395,01

11,08

12

Decembrie

5263,52

4561,15

702,37

13,34

13

TOTAL

29623,91

25355,54

4268,37

14,41

PIERDERI TRANSPORT - DISTRIBUTIE

CONFORM FACTURARII ENERGIEI TERMICE LA BLOCURI SI AG. ECONOMICI

AN 2018

TERMOFICARE

Nr.

Crt.

luna

e.t.(1-31) prod.

e.t.(1-31) pt

e.t. V.D.

et bl fact(BF)

pierderi

pierderi %

Gcal

Gcal

Gcal

Gcal

primar

secundar

total

primar

secundar

1

Ianuarie

19.586,00

18.673,26

2.401,19

12.688,20

912,74

3.583,87

4.496,61

4,66

32,05

2

Februarie

17.787,00

16.347,35

2.057,44

11.814,29

1.439,65

2.475,62

3.915,27

8,09

27,73

3

Martie

18.475,00

17.647,05

2.178,37

11.155,73

827,95

4.312,95

5.140,90

4,48

36,78

4

Aprilie

4.916,00

4.484,71

352,64

3.113,25

431,29

1.018,82

1.450,11

8,77

30,58

5

Mai

2.946,00

2.037,26

90,63

812,45

908,74

1.134,18

2.042,92

30,85

60,12

6

Iunie

2.502,00

1.718,82

84,27

692,65

783,18

941,90

1.725,08

31,30

59,70

7

Iulie

2.435,00

1.733,02

47,86

652,82

701,98

1.032,34

1.734,32

28,83

62,33

8

August

2.369,00

1.659,68

43,24

617,48

709,32

998,96

1.708,28

29,94

62,80

9

Septembrie

2.458,00

1.666,41

62,22

574,23

791,59

1.029,96

1.821,55

32,20

65,54

10

Octombrie

3.964,00

2.764,17

249,07

781,48

1.199,83

1.733,62

2.933,45

30,27

71,73

11

Noiembrie

14.040,00

12.292,43

1.188,81

7.144,77

1.747,57

3.958,85

5.706,42

12,45

41,88

12

Decembrie

19.127,00

18.019,19

2.380,82

11.736,42

1.107,81

3.901,95

5.009,76

5,79

34,87

13

TOTAL

110.605,00

99.043,35

11.136,56

61.783,77

11.561,65

26.123,02

37.684,67

10,45

37,62

CENTRALIZATOR

PIERDERI DE EN.TERMICA in RETELELE DE DISTRIBUTIE la C.T. PE GAZE

AN 2018

Nr. Crt.

LUNA

E.T iesire CT

E.T BLOC

PIERD distribuție

Gcal

Gcal

Gcal

%

1

Ianuarie

5278,50

4661,68

616,82

11,69

2

Februarie

4878,91

4311,82

567,09

11,62

3

Martie

4651,50

4140,99

510,51

10,98

4

Aprilie

1429,06

1100,81

328,25

22,97

5

Mai

517,68

278,59

239,09

46,18

6

Iunie

416,95

225,67

191,28

45,88

7

Iulie

414,32

219,24

195,08

47,08

8

August

427,19

221,37

205,82

48,18

9

Septembrie

363,04

206,03

157,01

43,25

10

Octombrie

612,39

260,13

352,26

57,52

11

Noiembrie

3227,48

2875,84

351,64

10,90

12

Decembrie

4845,92

4270,02

575,90

11,88

13

TOTAL

27062,94

22772,19

4290,75

15,85

pierderi statistica 2019

TERMOFICARE

Nr. Crt.

luna

e.t.(1-31) prod.

e.t.(1-31) pt

e.t. V.D.

et bl fact(BF)

pierderi

pierderi %

Gcal

Gcal

Gcal

Gcal

primar

secundar

total

primar

secundar

1

Ianuarie

19.551,00

17.999,56

1.967,58

13.149,08

1.551,44

2.882,90

4.434,34

7,94

26,95

2

Februarie

14.943,00

13.869,09

1.818,52

9.129,07

1.073,91

2.921,50

3.995,41

7,19

34,18

3

Martie

11.697,00

11.278,34

1.225,67

6.972,90

418,66

3.079,77

3.498,43

3,58

38,17

4

Aprilie

3.925,00

3.012,05

513,82

1.546,48

912,95

951,75

1.864,70

23,26

48,66

5

Mai

3.219,00

2.073,15

120,74

762,05

1.145,85

1.190,36

2.336,21

35,60

63,24

6

Iunie

2.285,00

1.620,26

66,08

583,95

664,74

970,23

1.634,97

29,09

63,96

7

Iulie

2.105,00

1.451,27

54,74

454,43

653,73

942,10

1.595,83

31,06

68,69

8

August

1.357,00

939,24

34,44

369,18

417,76

535,62

953,38

30,79

60,69

9

Septembrie

10

Octombrie

11

Noiembrie

12

Decembrie

13

TOTAL

59.082,00

52.242,96

5.801,59

32.967,14

6.839,04

13.474,23

20.313,27

11,58

36,90

CENTRALIZATOR

PIERDERI DE EN.TERMICA in RETELELE DE DISTRIBUTIE la C.T. PE GAZE

AN 2019

Nr. Crt.

LUNA

E.T iesire CT

E.T BLOC

PIERD distribuție

Gcal

Gcal

Gcal

%

1

Ianuarie

5848,18

5153,38

694,80

11,88

2

Februarie

4123,29

3517,85

605,44

14,68

3

Martie

3171,48

2722,84

448,64

14,15

4

Aprilie

2437,93

2015,40

422,53

17,33

5

Mai

533,39

269,20

264,19

49,53

6

Iunie

410,26

215,77

194,49

47,41

7

Iulie

393,69

193,73

199,96

50,79

8

August

368,76

176,53

192,23

52,13

9

Septembrie

339,77

168,57

171,20

50,39

10

Octombrie

415,20

198,81

216,39

52,12

11

Noiembrie

2487,75

2086,45

401,30

16,13

12

Decembrie

2714,98

2251,06

463,92

17,09

13

TOTAL

23244,68

18969,59

4275,09

18,39

Nr. Crt.

LUNA

E.T iesire CT

E.T BLOC

PIERD DISTRIBUTIE

Gcal

Gcal

Gcal

%

1

Ianuarie

5848,18

5153,38

694,80

11,88

2

Februarie

4123,29

3517,85

605,44

14,68

3

Martie

3171,48

2722,84

448,64

14,15

4

Aprilie

2437,93

2015,40

422,53

17,33

5

Mai

533,39

269,20

264,19

49,53

6

Iunie

410,26

215,77

194,49

47,41

7

Iulie

393,69

193,73

199,96

50,79

8

August

368,76

176,53

192,23

52,13

9

Septembrie

2348,86

476,10

1872,76

79,73

10

Octombrie

2901,20

569,60

2331,60

80,37

11

Noiembrie

8198,49

4850,73

3347,76

40,83

12

Decembrie

11981,80

6166,70

5815,10

48,53

13

TOTAL

42717,33

26327,83

16389,50

38,37

Informații de la RAM

Figura 2. Evoluția vânzărilor și a pierderilor de energie termică Sursa: RAM Buzău

Racordul la rețeaua de gaze naturale

Toate CT sunt racordate la gaze naturale, cu excepția CT/ Integral care funcționează pe biomasă/peleți din rumeguș de lemn.

Măsurarea energiei termice

La acest moment, energia termică este livrată și facturată de RAM Buzău; energia termică este măsurată la intrarea în CT/PT-uri și la consumatorii finali.

Toate contoarele pentru înregistrarea energiei termice consumată în toate PT-urile aparțin RAM Buzău.

  • 3. Situația economico-financiară

    • 3.1. Scurt istoric al operatorului SACET

Operatorul actual este RAM Buzău, persoană juridică înființată în octombrie 1994 ca rezultat a reorganizării fostei întreprinderi județene I.J.G.C.L Buzău respectiv Regia Autonomă GOSCOM Buzău, operațiune decisă de Consiliul Local al municipiului Buzău, pentru reorganizarea activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat.

Prin H.C.L. nr. 40 / 1994 autoritatea publică locală a dispus înființarea Regiei Autonome Municipale “RAM” Buzău (prin darea în administrare a serviciilor de utilitate publică) pe structura fostelor I.J.G.C.L Buzău, respectiv Regia Autonomă GOSCOM Buzău.

În cei peste 25 de ani regia s-a confruntat cu :

  • - disponibilizări colective (în anul 2005 au fost concediați 187 de angajați);

  • - 3 (trei) reorganizări (în iunie 2007 i s-a retras mandatul cu privire la administrarea fondului

locativ de stat, în ianuarie 2008 a avut loc divizarea activităților apă - canal de activitatea energie termică, iar în mai 2008 a avut loc divizarea activității de prestări servicii de activitatea de energie termică);

  • - pierderea, începând cu ianuarie 2008, a cca 3/4 din piața de producere a energiei termice (în urma înființării, în parteneriat public -privat a Ecogen Energy S.A);

  • - pierderea clienților (mai mult de 25.400 consumatori / apartamente);

  • - pierderea personalului calificat și înalt calificat( în prezent regia are 143 angajați cu perspective certe ca în viitorul apropiat să mai piardă cel puțin 70 de salariați );

  • - lipsa lichidităților în vederea susținerii serviciului de alimentare cu energie termică;

  • - în perioada 2008 - iulie 2016 întârzieri foarte mari (chiar și de 18 - 24 luni) în acordarea subvenției pentru furnizarea energiei termice către populație fapt ce a determinat creșterea costurilor cu creditele derulate;

  • - în perioada 2010-2014, autoritatea publică locală, a omis a vira către RAM Buzău, taxa pe valoarea adăugată odată cu subvenția pentru furnizarea energiei termice către populație fapt ce a condus la majorarea creanțelor fiscale principale și accesorii urmărite de ANAF;

  • - creditul BERD derulat de RAM Buzău pentru investiții în domeniul public, potrivit O.G. nr. 38 / 1997, nu a fost achitat integral (rata parțială nov. 2005 și ratele mai + nov. 2006) pe motiv că ratele rămase de achitat urmau să fie anulate la plată, numai că prevederile O.U.G. nr. 128/2006 (nearmonizate legislativ cu prevederile U.E și cu Tratatul de preaderare) nu au putut conduce, cel puțin până la această dată, la anularea la plată a debitelor în cauză (chiar a triplat debitul principal);

Toate aceste obligații neonorate, care cumulează în principal debite istorice, pe fondul diminuării și a pieței de energie termică din municipiul Buzău (care au condus încet dar sigur la înrăutățirea situației financiare a regiei) pun în pericol, prin continuarea prestării serviciului de către actualul operator, continuitatea asigurării serviciului de alimentare cu energie termică în Municipiul Buzău;

De aceea, prin H.C.L nr. 109/2020 autoritatea publică locală prin Consiliul Local al Municipiului Buzău aproba ințierea procedurilor legale, prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru intrarea Regiei Autonome Municipale”RAM” Buzău în insolvență/reorganizare judiciară;

3.2.


Situația economico - financiară a RAM Buzău

Situația financiară foarte dificilă cu care s-a confruntat RAM Buzău S.A. în ultimii ani nu a permis realizarea investițiilor planificate în sursele de producere energie electrică și termică și în rețelele termice de transport și de distribuție.

Operatorul actual deține licență emisă de ANRE (licență A.N.R.E. nr.2158 / 10.07.2019 pentru prestarea serviciului de alimentare centralizată cu energie termică) cu valabilitate până în iunie 2022.

Faptul că operatorul actual a reușit în ultimii ani să gestioneze SACET într -un mod rezonabil (chiar și în anul 2019 când au intrat în faliment cei doi producători de energie termică / Ecogen Energy S.A. respectiv Ecogen Therm S.R.L. și peste 4600 consumatori / apartamente s-au debranșat de la SACET) s-a datorat exclusiv abilității manageriale și sprijinului necondiționat al autorității administrației publice locale, care în principal a vizat :

  • - continuarea modernizării sistemului de producere, transport și distribuție a energiei termice ;

  • - măsuri privind reducerea pierderilor tehnologice ;

  • - reducerea costurilor fixe, cu accent pe corelarea numărului de personal cu necesitățile activității.

  • 3.3. Clienți deserviți de RAM Buzău

Structura clienților ( din punct de vedere numeric) deserviți de RAM Buzău este: 97,96% populație și 2,04% agenți economici și instituții publice.

Din punct de vedere al cantităților furnizate în sezonul de încălzire 2019-2020 către consumatorii casnici/noncasnici, comercializarea energiei termice către noncasnici prezinta un trend semnificativ în descreștere cu privire la energia termică furnizată către unitățile de învățământ ca urmare a instalării de centrale termice independente de SACET.

Gradul total de deconectare /SACET ( prin raportare la nr. de apartamente inițial racordate din proiect) la sfârșitul sezonului de încălzire 2019-2020 este de 77,30% (considerând că nu au fost facute deconectări în timpul sezonului de încălzire).

PT/CT

Nr. apartamente inițial racordate din proiect

Nr. apt. conectate la Ian 2019

Nr. apt. conectate la Mai 2020

Grad de deconectare

CT3 MicroXIV

1.408

-

699

50,35%

CT1 MicroXIV

1.062

-

683

35,68%

CT2 MicroXIV

1.470

-

1.001

31,90%

CT4 MicroXIV

531

-

177

66,66%

CT5 MicroXIV

412

-

280

32,03%

CT7/PT29

369

-

54

85,36%

PT1

596

-

42

92,95%

PT3

1.460

-

66

95,48%

PT4

620

-

48

92,25%

PT5

1.311

-

98

92,52%

PT6

2.180

-

312

85,68%

PT7

1.330

-

136

89,77%

PT8

211

-

62

70,61%

PT9

144

-

81

43,75%

PT10

1.935

-

536

72,29%

PT11

1.255

-

97

92,27%

PT12

1.052

-

143

86,40%

PT13

717

-

81

88,70%

PT14

317

-

19

94%

PT15

484

-

133

72,52%

PT16

1.706

-

426

75,02%

PT17

1.232

-

155

87,41%

PT18

535

-

93

82,61%

PT19

191

-

5

97,38%

PT20

415

-

0

100%

PT21

329

-

0

100%

PT24

411

-

77

81,26%

PT25

478

-

90

81,17%

PT27

1.227

-

158

87,12%

PT28

1.320

-

162

87,72%

PT29

538

-

88

83,64%

PT30

1.385

-

329

76,27%

PT31

351

-

54

84,61%

PT32

380

-

115

69,73%

PT33

1.094

-

351

67,91%

PT34

623

-

56

91,01%

PT35

209

-

41

80,38%

PT36

351

-

105

70,08%

PT37

448

-

0

100%

PT38

336

-

34

89,88%

PT39

400

-

54

86,5%

PT40

480

-

47

90,20%

PT41

288

-

43

85,06%

PTB11

88

-

0

100%

PTCFR

80

-

40

50%

PT Contactoare

28

-

17

39,28%

PT Electrica

32

-

0

100%

PT Ielif

65

-

0

100%

PT Integral

420

-

409

2,61%

PT Istrița

45

-

14

68,88%

PT MApN

50

-

27

46%

PT Metaplast

65

-

0

100%

PT Romtelecom

88

-

4

95,45%

Total

29.669

-

4.902

83,47%

Total general

34.552

-

7.842

77,30%

Tabel 2. Gradul de deconectare - PT și CT

Sursa: RAM Buzău

Notă: se impune o analiză a eficienței funcționării PT-urilor având un grad de deconectare mai mare de 50%.

  • 3.4. Zone unitare de încălzire

Dezvoltarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) este opțiunea strategică a Guvernului României, așa cum reiese din Hotărârea de Guvern nr. 882 / 2004 -pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate și din Hotărârea de Guvern nr. 1069 / 2007-pentru aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007 - 2020.

Reabilitarea și modernizarea acestor sisteme sunt în concordanță cu Legea nr. 121 / 2014- privind eficiența energetică și cu prevederile H.G.R. nr. 219 / 2007 -privind promovarea cogenerării bazată pe cererea de energie termică utilă.

Una dintre condițiile obligatorii de accesare a „Programului multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților și pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006”, denumit în continuare „Programul Termoficare”, are în vedere implementarea prevederilor Legii nr. 325 / 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, care la art. 3, lit. g) precizează ca și principiu al legii realizarea de un condominiu - un sistem de încălzire.

Pentru evitarea divergențelor cu privire la stabilirea direcției transferului de căldură din cadrul condominiului se va porni de la principiul „un apartament, un singur sistem de alimentare cu energie termică, respectiv un condominium, un singur sistem de alimentare cu energie termică”.

Alegerea zonelor unitare trebuie să se țină cont de următorii factori :

  • - > valoarea investiției realizate;

  • - > reducerea costului energiei termice;

  • - > durata de implementare și de recuperare a investiției.

Ținând cont de aceste criterii trebuie prioritizate următoarele etape de investiție cu stabilirea zonelor unitare și a zonelor care nu fac parte din zona unitară (zone unde rata debranșărilor este mare și reabilitarea rețelelor este nerentabilă din cauza costurilor ridicate sau a numărului mic de consumatori).

Debranșările totale sau parțiale în cazul unui utilizator sau a unui imobil s-au datorat în principal următoarelor cauze :

^ starea necorespunzătoare a instalațiilor interioare din imobil (condominiu);

  • - > modificări, intervenții neautorizate (neconforme cu normativele din domeniu) ale instalațiilor din interiorul imobilului ;

  • - > reducerea capacității de plată a utilizatorilor, condiționată în general de cauze social-economice independente de operator.

Prin implementarea măsurilor preconizate prin prezenta propunere se va asigura atât o prestație corespunzătoare la nivelul utilizatorilor și imobilelor (în condițiile în care și ut ilizatorii - individuali sau colectivi realizează reabilitarea instalațiilor interioare de încălzire, acolo unde este cazul), cât și un preț accesibil utilizatorilor.

Din punct de vedere al principiilor de politică energetică, zonele unitare de încălzire se stabilesc pornind de la următoarele principii:

  • - > accesabilitatea populației la încălzire și apă caldă de consum ;

  • - > îmbunătățirea eficienței energetice la producerea, transportul și distribuția energiei termice ;

  • - > impactul redus asupra mediului ;

  • - > reducerea pericolului de foc/explozii în locuințe.

Din punct de vedere legislativ, zonele unitare, au în vedere aplicarea următoarelor principii, prin raportare la prevederile Legii nr. 325 / 2006, și anume:

  • - > utilizarea eficientă a resurselor energetice - art.3 lit. a) ;

  • - > dezvoltarea durabilă a localității - art.3 lit b) ;

  • - > diminuarea impactului asupra mediului - art 3 lit. c) ;

  • - > principiul “un condominiu - un sistem de încălzire”.

În consens cu „Studiul de fezabilitate privind stabilirea zonelor unitare” aprobat prin H.C.L. nr. 323 / 2019, precum și cu principiile amintite mai-sus, în Municipiul Buzău au fost definite următoarele zone unitare de încălzire:

  • a) . Zona CT Integral - Aleea Industriei ;

  • b) . Zona CT 1 - Micro XIV - zona mărginită în partea superioară de către Bulevardul Stadionului, delimitarea urmărind în zona inferioară conturul suprapus străzilor General Grigore Baștanu, Aleea Garofiței și Aleea Centrală ;

  • c) . Zona CT 2 - Micro XIV- zona mărginită prin străzile Aleea Garofiței, Aleea Centrală și Școala Gimnazială ,,Sfântul Apostol Andrei”;

  • d) . Zona CT 3 - Micro XIV - zona cuprinde ca margine superioară Bulevardul Stadionului și strada 1 Decembrie 1918 ca margine inferioară ;

  • e) . Zona CT 4 - Micro XIV - zona se află la sudul zonei CT1, fiind racordați restul consumatorilor aflați pe strada 1 Decembrie 1918 ;

  • f) . Zona CT 5 - Micro XIV - zona este cuprinsă între străzile Intrarea Bazalt, Strada Bazalt și Strada Simila, prezentând o traversare în zona superioară către apartamentele de pe strada Bazalt ;

  • g) . Zona PT 8 - zona mărginită de străzile George Emil Palade (N), Ostrovului (S), Aleea Trandafirilor (E), Independenței (V) ;

  • h) . Zona PT 9 - zona mărginită de străzile Aleea Trandafirilor și Bulevardul Nicolae Bălcescu ;

  • i) . Zona PT 10 - zona cuprinsă între intersecția Bulevardului Unirii cu strada Patriei ;

  • j) . Zona PT 33 - zona cuprinde intersecția Bulevardului Unirii cu strada Stadionului ;

  • k) . Zona CT 7 - Caraiman ;

  • l) . Zona PT 16 / MicroIII - Zona cuprinde bl. G1 - G2 Micro III.

În armonie cu cele prezentate, autoritatea publică locală, la solicitarea motivată a consumatorilor de energie termică sau în implementarea unor soluții de dezvoltare durabilă , poate hotărî extinderea zonelor unitare și către alte zone/cartiere din municipiul Buzău.

  • 3.5. Prețul energiei termice

Prin HCLM Buzău nr. 330/2019 au fost aprobate, prin raportare la dispozițiile Legii nr. 325/2006, prețuri și tarife locale, pentru furnizarea energiei termice în sistem centralizat, după cum urmeză:

  • prețul de producere a energiei termice pe baza de gaze naturale din Centrale Termice/C.T de zonă destinată populației este de 239,22 lei/Gcal, fără TVA.;

  • prețul de producere a energiei termice pe bază de gaze naturale din C.T de zonă destinată agenților economici, instituțiilor publice, etc... este de 301,92 lei/Gcal, fără TVA;

  • tariful pentru serviciile de transport și furnizare a energiei termice, pe bază de gaze naturale, destinată tuturor consumatorilor casnici și noncasnici (populație și agenți economici/instituții publice, etc.) este de 61,31 lei/Gcal, fără TVA;

  • tariful pentru serviciile de distribuție și furnizare a energiei termice, pe bază de gaze naturale, destinată tuturor consumatorilor casnici și noncasnici (populație și agenți economici/instituții publice, etc.) este de 230,38 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul/tariful pentru activitatea de producere și furnizare a energiei termice în C.T-cvartal, pe bază de gaze naturale destinată populației este de 403,13 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul/tariful pentru activitatea de producere și furnizare a energiei termice în C.T-cvartal, pe bază de gaze naturale, destinată agenților economici, instituții publice, etc. este de 508,93 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul local pentru energia termică furnizată din rețeaua de transport pentru populație este de 300,53 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul local pentru energia termică furnizată din rețeaua de transport pentru agenți economici, instituții publice, etc. este de 366,35 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul local pentru energia termică furnizată din rețeaua de distribuție pentru populatie este de 484,83 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul local pentru energia termică furnizată din rețeaua de distribuție pentru agenții economici, instituții publice, etc. este de 566,03 lei/Gcal, fără TVA;

  • prețul local de facturare a energiei termice livrată populației este de 250 lei/Gcal, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, furnizată populației din municipiul Buzău prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuințelor și al preparării apei calde menajere;

  • diferența dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrată populației și prețul local al energiei termice facturate populației se asigură din bugetul local al municipiului Buzău prin raportare la dispozițiile art. 40 alin.(9) din Legea nr. 325/2006 privind serviciul de alimentare cu energie termică, cu modificările și completările ulterioare

  • 4. Investitiile considerate necesare pentru modernizarea, imbunatatirea calitativa și cantitativa a serviciului, precum și modalități posibile de finanțare

  • 4.1. Indicatorii de performanță ai SACET Buzău

Din analiză datelor tehnice privind funcționarea SACET Buzău în perioada 2017-2019, rezultă că performanța energetică a sistemului s-a degradat, în special datorită lipsei de investiții în sistem; eficiența globală a sistemului pe lanțul producere, transport - distribuție - furnizare a scazut an de an.

Pentru dezvoltarea durabilă a SACET Buzău, este absolut obligatorie realizarea unor importante investiții în modernizarea surselor de producere și reabilitarea rețeleor termice.

  • 4.2. Proiecția cererii/ofertei de energie termică

Evoluția viitoare a cererii de energie este influențată de:

  • a) Tendința de debranșare de la sistemul centralizat este mult redusă în ultimii ani; liberalizarea pieții de gaze naturale va conduce la o schimbare semnificativă a raportului economic dintre soluția SACET și soluția individuală de încălzire, în favoarea SACET. De asemenea, o eventuală reglementare privind aplicarea și în România a principiului „un condominiu - o singură soluție de încălzire” va contribui și ea la restabilirea avantajului competitiv al soluției cu sistem centralizat;

  • b) Investițiile în modernizarea (inclusiv redimensionarea) rețelelor termice de transport. Aceasta va conduce la reducerea a pierderilor de energie termică ale SACET, cu consecințe și în reducerea corespunzătoare a necesarului maxim orar de căldură la limita surselor de producere și bineînțeles în factura pentru încălzire a populației;

  • c) Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, cu efecte directe asupra reducerii semnificative a necesarului maxim orar de căldură al SACET Buzău.

  • 4.3. Investiții necesare la sursa de producere și modalități posibile de finanțare

În scopul reducerii emisiilor de CO2, investițiile pentru realizarea noilor surse de producere a energiei termice vor avea în vedere inclusiv energiile regenerabile.

Astfel, necesarul de energie termică al municipiului Buzău poate fi acoperit printr-un mix energetic, după cum urmează:

  • - producerea energiei termice cu pompe de căldură - urmând a fi identificate zonele unde poate fi implementată această soluție;

  • - producerea energiei termice din surse regenerabile - biomasă, biogaz;

  • - producerea energiei cu panouri solare;

  • - și orice alte soluții - noi tehnologii eficiente.

Însă pentru a stabili soluția de alimentare cu energie termică a municipiului Buzău trebuie revizuită Strategia locală privind alimentarea cu energie termică a municipiului Buzău. Dimensionarea unităților de producere va ține cont de direcțiile strategice privind mixul energetic utilizat local, precum și de perspectivele de dezvoltare a municipiului Buzău. Soluția finală va rezulta dintr-un studiu de fezabilitate, care va ține cont de evoluția prognozată a necesarului de energie termică.

Modalități posibile de finanțare

  • 4.3.1. Programul Termoficare

Guvernul Romaniei a aprobat, în sedinta din 25 iunie, prin Ordonanța de urgență nr. 53/2019, Programul “Termoficare”, program multianual de finantare a investitiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau infiintarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica ale localitatilor și pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006.

A fost extins domeniul finantarilor acordate, de la reabilitarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica, pana la modernizarea și dezvoltarea celor existente și infiintarea altora intrucat starea tehnica a centralelor de producere a energiei termice este precara, majoritatea avand durata de viata expirata și o capacitate supradimensionata, raportat la necesarul actual de consum de energie termica.

Prin Programul Termoficare vor fi finantate lucrari de investitii, pentru modernizarea/ extinderea sau infiintarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica in:

  • - unitatea/unitatile de producție a agentului termic;

  • - reteaua de transport al agentului termic primar (apa fierbinte);

  • - punctele de termoficare sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se justifica economic;

  • - reteaua de distributie a apei calde și a agentului termic de incalzire.

Lucrarile de investitii din Programul Termoficare vor avea finantarea asigurata din urmatoarele surse:

  • - transferuri de la bugetul de stat;

  • - transferuri din sumele gestionate de Administratia Fondului pentru Mediu, din valorificarea la licitatie a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera atribuite Romaniei la nivelul Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 10, alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului institutional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finantelor Publice, de a scoate la licitatie certificatele de emisii de gaze cu efect de sera atribuite Romaniei la nivelul Uniunii Europene; valoarea sumelor transferate de la Administratia Fondului pentru Mediu este de 400 de milioane de lei, fiind fundamentata pe

disponibilul declarat în luna februarie 2019;

  • - bugetele locale.

Concluzie: această opțiune de finanțare a investițiilor necesare pentru realizarea sursei / surselor de producere este de luat în considerare.

  • 4.3.2. Atragere de investiții private

O altă modalitate de finanțare a sursei de producere este cea privată, prin atragerea capitalului privat, delegând activitatea de producere din cadrul serviciului public de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Buzău sau delegând întreg serviciul public.

Accesarea fondurilor publice este însă mai avantajoasă, deoarece asigură obținerea unui preț al energiei termice pentru populație mai mic decât în cazul finanțării cu fondurii private.

  • 4.4. Investiții necesare în rețelele termice de transport și de distribuție

Este necesară contractarea Studiului de fezabilitate pentru reabilitarea rețelelor termice de transport și distribuție. Investiția estimată pentru reabilitarea rețelelor termice - de transport și distribuție, este estimată la 50 milioane EUR.

De asemenea, finanțarea investiției pentru reabilitarea rețelelor termice se poate face fie prin programul Termoficare, fie prin axa 7 a Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM) -Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate. Trebuie avut în vedere faptul că termenul de depunere a cererilor de finanțare pe axa 7.1 este 31.12.2020, deci este foarte strâns și foarte greu realizabil.

În vederea accesării fondurilor europene este necesară:

  • (i) solicitarea prelungirii termenului de depunere a aplicației - intrucat perioada de depunere a proiectelor de termoficare conform Ghidului Solicitantului actualizat este 31 decembrie 2020 - pentru a acoperi un eventual risc de nedepunere la timp a aplicatiei (ex. achizitia dureaza mai mult datorita eventualelor contestatii etc);

  • (ii) Pregatirea unui proiect pentru finantare europeana POIM în infrastructura de termoficare, care include urmatoarele componente:

  • 1. Studiu de fezabilitate conform HG 907/2016 care include rezultatele evaluarii de mediu, analizei cost beneficiu și analizei institutionale (SF).

  • 2. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) finalizata cu acordul de mediu.

  • 3. Analiza cost-beneficiu care stabileste în final cotele de finatare (ACB).

  • 4. Analiza institutionala - care acopera aspecte legate de resursele umane și ajutorul de stat (AI).

  • 5. Aplicatia de finantare (AF) completata conform cerintelor Autoritatii de Management (AM).

  • 6. Avize, acorduri și autorizatii, declaratii, hotarari, harti și planuri conform Ghidului Solicitantului (lista de verificare anexata)

Indiferent de sursa de finanțare accesată (POIM sau Termoficare) este necesară actualizarea Strategiei locale de termoficare și realizarea Studiului de fezabilitate conform HG 907/2016.

5. Analiza conditiilor sociale și de mediu și extinderea serviciului

În Figura 4, este prezentată evoluția debranșărilor în perioada 2017 - 2019. Fenomenul de debranșare/deconectare a început în anul 2000 și a continuat în mod constant cu cca 600-1.000 de apartamente/an până în anul 2019 (când s-au deconectat doar în 2019, de la SACET, cca 4.600 apartamente); în acest sens se poate constata trendul crescător al debranșărilor/deconectărilor.

Figura 4. Evoluția debranșărilor

Una dintre cauzele debranșărilor este suportabilitatea prețului energiei termice.

Indicele de suportabilitate reprezinta procentul mediu din venitul unei gospodarii (familii) platit pentru factura aferenta unui serviciu de utilitate publica. Indicele de suportabilitate reprezinta un instrument folosit de factorii de decizie din toate serviciile municipale (apa și apa uzata, salubritate, incalzire în sistem centralizat, etc.) pentru a analiza capacitatea de plata a consumatorilor și de a gandi pe baza lui strategiile viitoare de tarifare.

Pentru prima data, notiunea de analiza de suportabilitate a fost introdusa prin Hotararea nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, în care sunt recomandate nivelurile generale pentru ratele de suportabilitate. In acest document valorile recomandate sectorului de alimentare cu energie termica în sistem centralizat sunt: rata de suportabilitate = 10% (valoare medie daca factura anuala este impartita pe luni) sau 20% (daca rata de suportabilitate ia în considerare doar lunile din sezonul rece).

În cadrul Ghidulului pentru analiza cost beneficiu pentru proiecte de incalzire urbana/termoficare cu finantare din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regionala în 2007-2013 a fost inclusa cerinta ca strategiile de tarifare pentru pretul local de facturare (pretul platit de populatie) sa ia în considerare un nivel al indicelui de suportabilitate de 8,5% pentru gospodaria medie.

Un indicator important pentru capacitatea de plata a consumatorilor sistemului de termoficare centralizat este dat de nivelul veniturilor gospodariilor. Veniturile gospodariilor sunt publicate de catre Institutul National de Statistica la nivel national și regional, dar, din pacate, acestea nu sunt calculate și la nivel de judet. Institutul National de Statistica publica anual raportul "Coordonate ale nivelului de trai în Romania. Veniturile și consumurile populatiei", în care sunt prezentate veniturile și cheltuielile gospodariilor la nivel national, separate pe zona urbana și pe zona rurala.

În anul 2018, la nivel național, circa 40% dintre gospodării nu pot face față cheltuielilor cu venituri și sau aflat în imposibilitatea de a plăti la timp întreținerea locuinței (Sursa http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/coordonate ale nivelului de trai in romani a 2018 1.pdf „Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2018”, Tabelul 90 - Posibilități de satisfacere a nevoilor de consum ale gospodăriilor, pe categorii de gospodării și medii, în anul 2018, publicat la pagina 252).

În perioada noiembrie 2014 - aprilie 2020 au fost acordate ajutoare pentrtu încălzire în valoare de cca 2.062.092,41 lei. Numărul de gospodării care au solicitat ajutor pentru încălzire s-a redus de la an la an, în iarna 2019/2020 fiind înregistrați doar 127 beneficiari.

  • 6. Motivările de ordin economico-financiar, social și de mediu, aferente fiecărei opțiuni

    • 6.1. Modalitățile de realizare a gestiunii serviciului public

Potrivit prevederilor legale, gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se poate realiza într-una din următoarele modalități: gestiune directă sau gestiune delegată.

  • 6.1.1 Gestiunea directă

În conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/2006, gestiunea directă reprezintă modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative și executive, în numele unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, își asumă și exercită nemijlocit toate competențele și responsabilitățile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, respectiv la administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora.

Se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau privat, care pot fi:

  • a) servicii publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor județene, după caz, prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective, care:

  • - își desfășoară activitatea în baza unei hotărâri de dare în administrare care trebuie să conțină prevederi detaliate și complete privind atribuțiile și responsabilitățile acestora cu privire la furnizarea/prestarea serviciului și operarea sistemului de utilități publice aferent; și

  • - organizează și funcționează pe baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale;

  • b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social integral al unităților administrativ -teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective, care:

  • - își desfășoară activitatea în baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice; și

  • - se organizează și funcționează pe baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat de către consiliul de administrație al acestora.

Încredințarea gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică unui operator de drept privat cu capital integral al unitatii administrativ teritoriale, prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, se poate realiza dacă următoarele condiții cumulat ive sunt îndeplinite atât la data atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cât și pe toată durata acestui contract (Art. 28 alin. (2A1) din Legea nr. 51/2006, cu modificările și completările ulterioare):

  • a) unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acționar/asociat unic al operatorului, prin intermediul deciziilor actionarului/ asociatului unic și ale consiliului de administrație, exercită un control direct și o influență dominantă asupra deciziilor strategice și/sau semni ficative ale operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

  • b) operatorul desfășoară exclusiv activități din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilități publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competență a unității administrativ-teritoriale care i-a încredințat gestiunea serviciului;

  • c) capitalul social al operatorului este deținut în totalitate de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului este exclusă.

  • 6.1.2 Gestiunea delegată

În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 51/2006, gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competențele și responsabilitățile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii serviciului. Gestiunea delegată a serviciilor de utilități publice implică punerea la dispoziția operatorilor a sistemelor de utilități publice aferente serviciilor delegate, precum și dreptul și obligația acestora de a administra și de a exploata aceste sisteme.

Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori de drept privat, care își desfășoară activitatea în baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice și care pot fi:

  • a) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social privat; sau

  • b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social mixt.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 51/2006, contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice poate fi:

  • a) contract de concesiune de servicii;

  • b) contract de achiziție publică de servicii;

care, urmează a fi atribuite potrivit legislației privind achizițiile publice, respect iv în baza prevederilor Legii nr. 99/2016 sau a Legii nr. 100/2016, după caz.

Potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 325/2006, gestiunea delegată se atribuie fie prin concesionare, fie potrivit procedurii de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile legale. În acest sens, art. 5 din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat dispune că un contract de parteneriat public-privat poate fi încheiat și în vederea realizării de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilități publice prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006.

Astfel, conform legislației aplicabile, putem identifica trei modalități prin care poate fi atribuit un contract de delegare a gestiunii prin intermediul unui contract de concesiune de servicii, unui contract sectorial de servicii sau un contract de parteneriat public-privat. Fiecare modalitate va fi analizată pe scurt în continuare.

  • 6.1.2.1. Contractul de concesiune reglementat de Legea nr. 100/2016

În sensul legii, contractul de concesiune de servicii reprezintă contractul cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris, prin care una sau mai multe entități contractante încredințează prestarea și gestionarea de servicii, altele decât executarea de lucrări [definită mai sus], unuia sau mai multor operatori economici, în care contraprestația pentru servicii este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoțit de o plată.

Conform Legii nr. 100/2016, atribuirea unei contract de concesiune de lucrări sau de servicii implică întotdeauna transferul către concesionar a unei părți semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor și/sau a serviciilor respective. Legea definește riscul de operare ca fiind riscul care îndeplinește, în mod cumulativ, următoarele condiții:

  • a) este generat de evenimente care nu se află sub controlul părților la contractul de concesiune;

  • b) implică expunerea la fluctuațiile pieței;

  • c) ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, în condiții normale de exploatare, recuperarea costurilor investițiilor efectuate și a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor.

Sunt riscuri care trebuie analizate și alocate între părțile contractante:

  • - riscuri referitoare la locație (riscuri privind amplasamentul, drepturile de proprietate, aspecte de mediu, costuri neprevăzute, avize și aprobări etc);

  • - riscuri de finanțare (indisponibilizarea finanțării, riscul de creștere a dobânzilor etc.);

  • - riscuri aferente cererii și veniturilor (înrăutățirea situației economice, schimbări demografice, fluctuații ale ratei inflației etc.);

  • - riscuri politice și legislative (schimbări legislative, modificări ale politicilor publice etc.); și/sau

  • - riscuri naturale (forță majoră).

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 51/2006, contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care unitățile administrativ-teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, prin una dintre modalitățile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în calitate de delegat, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de a furniza/presta integral un serviciu de utilități publice ori, după caz, numai unele activități specifice acestuia, inclusiv dreptul și obligația de a administra și de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activității furnizate/prestate, în schimbul unei redevențe, după caz.

Din analiza comparativă a celor două seturi de prevederi legale, se observă că Legea nr. 51/2006 cere ca operatorul delegat căruia i se încredințează serviciul să acționeze pe riscul și răspunderea sa în prestarea serviciului de utilități publice, ceea ce presupune asumarea majorității riscurilor aferente operării serviciului.

În egală măsură, Legea nr. 100/2016, precizează în mod expres faptul că contraprestația pentru servicii o reprezintă, în principal, veniturile realizate din exploatarea serviciului care face obiectul contractului.

Din această perspectivă, există concordanță deplină cu prevederile Legii nr. 100/2016, astfel încât se poate concluziona în sensul posibilității atribuirii contractului de delegare a gestiunii sub forma contractului de concesiune de servicii.

  • 6.1.2.2 Contractul sectorial de servicii

Contractul de prestări servicii este un „Contract sectorial de servicii”:

  • a) Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea Achizițiilor Sectoriale, prin contract sectorial de servicii se înțelege „contractul de achiziție sectorială care are ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul unui contract sectorial de lucrări potrivit lit. l)”. Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea Achizițiilor Sectoriale, achiziția sectorială reprezintă „achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract sectorial de către una sau mai multe entități contractante de la operatori economici desemnați de către acestea, cu condiția ca lucrările, produsele sau serviciile achiziționate să fie destinate efectuării uneia dintre activitățile relevante prevăzute la art. 5-11”.

Contractul sectorial reprezintă, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. k) din Legea Achizițiilor Sectoriale, „contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe entități contractante, care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în scopul realizării activității lor principale în unul dintre domeniile definite de prezenta lege ca fiind relevante”.

  • b) Elementele definitorii ale contractului sectorial de servicii sunt (i) obiectul contractului să constea în prestarea de servicii, (ii) beneficiarul serviciilor să aibă calitatea de entitate contractantă și (iii) contractul să fie atribuit în scopul desfășurării de către entitatea contractantă de activități relevante.

Pe cale de consecință, se poate observa că un contract sectorial de servicii nu permite un transfer semnificativ al riscurilor și răspunderii către operatorul privat, cu excepția riscurilor tehnologice și de mediu.

  • 6.1.2.3 Contractul de parteneriat public-privat

În conformitate cu dispozițiile OUG nr. 39/2018, parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, rea2.bilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau operarea unui serviciu public. Parteneriatul poate fi:

  • (a) contractual, realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public, partenerul privat și o societate nouă al cărei capital social este deținut integral de partenerul privat care va acționa ca societate de proiect; sau

  • (b) instituțional, realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public și partenerul privat, prin care se constituie de către partenerul public și partenerul privat o societate nouă, care va acționa ca societate de proiect și care, ulterior înregistrării în registrul societăților, dobândește calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat.

Cu toate acestea, art. 2 al OUG nr. 39/2018, arată că parteneriatul public privat este aplicabil în cazul în care studiul de fundamentare a proiectului demonstrează, pe lângă elementele principale prevăzute la art. 19 din ordonanță (respectiv gradul de suportabilitate a proiectului și comparația opțiunilor/aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului, structura de distribuire a riscurilor pentru fiecare opțiune alternativă de implementare a proiectului; caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul public și la datoria publică, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislației Uniunii Europene, finanțabilitatea proiectului și eficiența economică a proiectului), faptul că mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obținute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăți efectuate de către partenerul public sau de către alte entități publice în beneficiul partenerului public.

Prin urmare, soluția parteneriatului public-privat este justificată în ipoteza în care s-ar avea în vedere ca autoritatea publică să asigure majoritatea veniturilor pentru serviciul public de alimentare cu energie termică.

  • 6.2. Analiză comparativă a modalităților de gestiune

Având în vedere aspectele prezentate anterior, precum și faptul că Primăria Municipiului Buzău intenționează să decidă care va fi modelul optim de gestiune a serviciului, au fost analizate modalitățile de delegare a serviciului, gestiune directă față de gestiune delegată, în scopul identificării principalelor avantaje și dezavantaje pentru fiecare dintre acestea. Analiza a fost efectuată din perspectivă multicriterială, precum:

  • (i) . riscurile asumate în ceea ce privește prestarea serviciului;

  • (ii) . costurile necesare implementării soluției;

  • (iii) . posibilitățile de finanțare ale resurselor necesare în sistem;

  • (iv) . durata de implementare;

  • (v) . resursele umane implicate;

  • (vi) . sinergia dintre planurile și strategiile locale și implementarea acestora în cadrul serviciului.

Concluziile analizei sunt prezentate în tabelul următor:

Avantaje

Dezavantaje

Gestiune directă

Coerență crescută între strategia și planurile de dezvoltare ale autorității și transpunerea acestora în cadrul

Autoritatea locală își asumă toate riscurile       aferente       prestării

serviciului.

serviciului public.

Timp redus de implementare a deciziilor    adoptate    la    nivelul

autorității.

Flexibilitate și posibilitatea de a răspunde    imediat    la    cerințele

locuitorilor raportat la posibilitățile autorității publice.

Prestarea   serviciului   în   manieră

eficientă sub controlul direct al autorității locale.

Posibilitatea planificării investițiilor necesare în directă corelație cu resursele financiare existente sau care pot fi atrase.

Proceduri de atribuire mai scurte.

Costuri potențiale mai mici.

Preț al energiei termice redus, prin realizarea investițiilor din fondur i publice

Existența dificultăților potențiale în ceea ce privește asigurarea surselor de finanțare ale investițiilor necesare în sistem.

Avantaje

Dezavantaje

Gestiune delegată

Unele   riscuri   aferente   prestării

serviciului sunt asumate de operatorul serviciului.

Obligațiile de asigurare a mentenanței și de efectuare a investițiilor aparțin operatorului serviciului.

Suplimentarea veniturilor la bugetul local prin încasarea unei redevențe pentru bunurile concesionate.

Posibilitatea obținerii de know-how din partea unui operator reputat.

Control limitat din partea autorității publice asupra prestării serviciului.

Grad de răspuns mai redus în ceea ce privește implementarea măsurilor prevăzute   în   documentele   de

planificare strategică dezvoltate la nivel local.

Procedura de atribuire poate dura 612 luni.

Prețul energiei termice acoperă costurile       operaționale       și

rentabilitatea capitalului investit.

Tabel 1. Analiza multicriterială a modalităților de gestiune

Din analiza comparativă a modalităților de gestiune se poate constata că prin gestiune directă se poate asigura costul cel mai redus al energiei termice.

  • 7. Nivelurile preturilor / tarifelor și al redeventei, precum și durata, avute în vedere în cadrul analizei

Prețul energiei termice se obține prin însumarea prețului de producere și a tarifelor aferente serviciilor de transport, distribuție și furnizare.

În cadrul capitolului 6 a fost evidențiat faptul ca prețul cel mai mic al energiei termice se poate obține atunci când investițiile necesare în SACET sunt realizate din fonduri publice.

Față de situația actuală, prin realizarea investițiilor pentru reabilitarea rețelelor termice de transport și distribuție sunt reduse pierderile de agent termic, precum și costurile operaționale, prin corecta dimensionare.

Un alt element care trebuie avut în vedere este creșterea gradului de branșare, prin oferirea unui serviciu de calitate la un preț suportabil.

În capitolul 6.1.1. au fost prezentate cele două opțiuni în care poate fi realizată gestiunea directă a serviciului public de alimentare cu energie termică - prin serviciul public de interes local sau prin intermediul unei societăți reglementate de Legea nr. 31/1990. În cazul în care se optează pentru gestiune directă, în prețul energiei termice nu mai apare elementul de cost „redevența”.

Având în vedere intențiile de reabilitare a SACET, este recomandabil ca gestiunea SACET să fie realizată prin intermediul unei societăți cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective, având durata nelimitată de funcționare, care își va desfășura activitatea în baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice și va fi organizată și va funcționa pe baza unui regulament de organizare și funcționare. În felul acesta se evită redimensionarea organigramei unității administrativ teritoriale, prin crearea unui serviciu dedicat termoficării.

În cazul gestiunii delegate, durata contractului de delegare este determinată de nivelul investițiilor necesare în sistem (bunurile realizate de operator), deoarece la sfârșitul contractului operatorul privat le returnează gratuit delegatarului (complet amortizate).

  • 8. Stabilirea modului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termica produsa în mod centralizat în Municipiul Buzău și în zonele periferice în dezvoltare

    • 8.1. Acțiuni pe termen scurt

Serviciul public de alimentare cu energie termică este supus regimului juridic al serviciilor economice de interes economic general și trebuie să îndeplinească următoarele cerințe fundamentale:

J universalitate;

J continuitate din punct de vedere calitativ și cantitativ;

J adaptabilitate la cerințele consumatorilor;

J accesibilitate egală și nediscriminatorie la serviciul public;

J transparență decizională și protecția consumatorilor.

În conformitate cu art.22, alin. (1) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice, autoritățile administrației publice locale sunt libere să hotărască asupra modalității de gestiune a serviciilor de utilități publice aflate sub responsabilitatea lor.

În conformitate cu alin. (3) al art.22, modalitatea de gestiune a serviciilor de utilități publice se stabilește prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, în baza unui studiu de oportunitate, în funcție de natura și starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preț/calitate, de interesele actuale și de perspectivă ale unităților administrativ-teritoriale, precum și de mărimea și complexitatea sistemelor de utilități publice.

Gestiunea serviciilor de utilități publice, inclusiv a serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, se organizează și se realizează în următoarele modalități:

  • -> Gestiunea directă - modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative și executive, în numele unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, își asumă și exercită nemijlocit toate competențele și responsabilitățile ce le revin, potrivit legii, cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, respectiv la administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora.

  • -> Gestiunea delegată - modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competențele și responsabilitățile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii.

Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau privat, care pot fi:

  • a) servicii publice de interes local sau județean

  • b) operatori de drept public sau privat, care pot fi societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective:

  • (i) își desfășoară activitatea în baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice;

  • (ii) se organizează și funcționează pe baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat de către consiliul de administrație al acestora.

  • (iii) Prestarea activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice se va face cu respectarea prevederilor Regulamentului serviciului și ale Caietului de sarcini, care sunt documente anexe la contractul de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare centralizată cu energie termică.

  • (iv) Regulamentul serviciului cuprinde indicatorii de performanță ai serviciului

Autoritățile administrației publice locale, sunt obligate ca, periodic, să facă analize privind eficiența economică a serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz; în acest sens, considerăm că analize detaliate să fie realizate anual, în principal pentru a identifica și remedia în timp real eventuale deficiențe și abateri față de programele convenite de comun acord.

UAT Municipiul Buzău are intenția de a furniza în continuare serviciul public de alimentare cu energie termică. Luând în considerare faptul că RAM Buzău a intrat în insolvență și nu are nici o posibilitate de a realiza investițiile necesare în sistem, precum și perioada de timp relativ lungă necesară organizării și derulării unei proceduri de achiziție publică pentru delegarea gestiunii, UAT Municipiul Buzău are, pe termen scurt, opțiunea de a atribui direct serviciul public către un nou operator economic aflat în subordinea sa. Se pot evita astfel eventuale disfuncționalități în furnizarea serviciului public.

UAT Municipiul Buzău va încheia cu operatorul economic aflat în subordinea sa un contract de delegare a gestiunii serviciilor.

Prestarea activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice se va face cu respectarea prevederilor Regulamentului serviciului și ale Caietului de sarcini, care sunt documente anexe la contractul de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare centralizată cu energie termică.

  • 8.2. Acțiuni pe termen mediu și lung

Înainte de expirarea duratei contractului, va fi explorată și soluția gestiunii delegate. Organizarea unei proceduri competitive pentru atribuirea contractului de delegare a gestiunii serviciului public poate fi avută în vedere pentru atragerea surselor de finanțare private. Această opțiune va fi analizată din timp, pentru a asigura o pregătire anticipată a documentației, definitivarea obiectivelor dorite și atingerea unor standarde superioare.

Delegarea gestiunii printr-un proces competitiv nu poate fi avută în vedere în acest moment, deoarece procesul de selectare a unui operator pentru atribuire unui Contractul de delegare a gestiunii serviciului public poate dura chiar mai mult de 6 luni calendaristice de la demarare, fără a lua în considerare eventuale contestații. Trebuie evitat riscul de a rămâne fără operator la începutul sezonului următor de încălzire.

  • 9. Durata Contractului

Conform art. 32 alin. (3) din Legea nr. 51 / 2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, cu completările și modificările ulterioare, durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stabilește, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 și ale Legii nr. 100/2016 și nu va depăși durata maximă necesară recuperării investițiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare.

În situația actuală, în care nu este actualizat planul de investiții necesare pentru creșterea eficienței SACET, se poate lua în considerare o durată a contractului de delegare a serviciului public de 5 ani.

  • 10. Redevența

Având în vedere faptul că la începutul activității, noul operator va avea nevoie de fonduri pentru a achita costurile de exploatare, propunem stabilirea redevenței la o valoare minima de 0,1% din valoarea cifrei de afaceri realizata de operator, in anul precedent, platibila pana in data de 25 ianuarie a nului in curs pentru anul precedent.

  • 11. Plan de acțiuni


Aprobarea Studiului de Oportunitate

înființare Societate1) cu capital social integral al UAT Buzău - Operatorul Serviciului de producere, transport și distribuție a energiei termice in municipiul Buzău

Realizarea inventarului bunurilor RAM Buzău și identificarea bunurilor care vor fi date in exploatare noului operator (sistemul de temioficare al municipiului Buzău)

încredințarea directă (atribuirea) CSDP2) producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice către societatea RAM Tenno Verde;

Obținerea licenței de funcționale de la ANRE

Aprobarea prețului energiei termice

■Contractarea serviciilor de consultanță pentru realizarea Strategiei de alimentare cu energie termică in municipiul Buzău

Contr actarea serviciilor de consultanță pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru 3 sursele de producere pe bază de surse regenerabile

■Contractarea serviciilor de consultanță pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea rețelelor termice

Pregătirea aplicației pentru accesarea surselor de finanțare a investițiilor necesare pentru 3 reafizarea unor surse de producere pe bază de surse regenerabile

  • ■ •Pregătirea documentației pentru realizarea sursei de producere prin accesarea POIM axa 6.1 desfășurarea activităților specifice oricărui serviciu de utilități publice, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului și a unui caiet de sarcini, elaborate și aprobate de autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu regulamentul-cadru și cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului.

    *) Notă: Societatea care va presta serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se


Lit. i) alin. (3) al art. 8 din aceeași lege precizează că în exercitarea competențelor și atribuțiilor ce le revin în sfera serviciilor de utilități publice, autoritățile deliberative ale administrației publice locale asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor de utilități publice și adoptă hotărâri în legătură cu elaborarea și aprobarea regulamentelor serviciilor, a caietelor de sarcini, a contractelor de furnizare/prestare a serviciilor și a altor acte normative locale referitoare la serviciile de utilități publice, pe baza regulamentelor-cadru, a caietelor de sarcini-cadru și a contractelor-cadru de furnizare/prestare ori a altor reglementări-cadru elaborate și aprobate de autoritățile de reglementare competente.”

După încheierea CDSP, RAM Termo Verde va solicita la ANRE licența de prestare a serviciului public.

  • 12. Bibliografie

  • [1] . Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006

  • [2] . Legea serviciului public de alimentare cu energie termica 325/2006, cu modificarile și completarile ulterioare, reglementeaza în mod specific desfasurarea activitatilor specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termica, avand incidenta în ceea ce priveste organizarea și functionarea serviciului, precum și stabilirea preturilor și tarifelor

  • [3] . Ordin ANRE nr. 111/2014 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unități de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență

  • [4] .    ***http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/coordonate ale nivelului de trai

in romania 2018 1.pdf: Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației, în anul 2018

  • [5] .    ***        https://www.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie/serviciul-public-de-alimentare-cu-

energie-termica: Situația serviciului public de alimentare cu energie termică:

  • [6] . Ordonanță de urgență nr. 53/2019 privind aprobarea Programului multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților și pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006

  • [7] . https://www.fonduri-ue.ro/poim-2014: Axa prioritară 6.1 Creșterea producției de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal)

  • [8] .   http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014#implementare-ghiduri-beneficiari: Axa prioritară 7  -

Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate

  • [9] . Ordin MRDAP nr. 1.121/2014 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat în perioada 2014-2019 operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populație

1

organizează și funcționează pe baza unui Regulament de organizare și funcționare aprobat de către consiliul de administrație.

2

Notă: Societatea care va presta serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat își desfășoară activitatea în baza unui Contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice. În vederea asigurării funcționării societății în condiții de rentabilitate economică, se va avea în vedere dimensionarea corectă a prețului energiei termice; luând în considerare nivelul real al pierderilor de energie termică și de agent termic.

În vederea pregătirii documetațiilor necesare pentru accesarea fondurilor europene și/sau naționale este necesară revizuirea Strategiei locale privind alimentarea cu energie termică a Municipiului Buzău.

Art. 22, alin. (4) din din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 precizeză faptul că