Hotărârea nr. 166/2020

Hotărâre pentru aprobarea Strategiei pentru tranziția la economia circulară în municipiul Buzău 2020-2030.

COMPONENȚA ECHIPEI DE LUCRU

AUTORI:

Laura BACALI (IRCEM) Lucian-Ionel CIOCA (IRCEM) Dan CLINCI (IRCEM) Elena-Simina LAKATOS (IRCEM) Roxana-Lavinia PĂCURARIU (IRCEM)

ECHIPA DE CERCETARE:

Laura Andrada BACALI (IRCEM) Loredana-Andreea BÎRGOVAN (IRCEM) Lucian-Ionel CIOCA (IRCEM) Oana Alina CIOMOS (IRCEM)

Dan CLINCI (IRCEM) Elena-Simina LAKATOS (IRCEM) Roxana-Lavinia PACURARIU (IRCEM)

DESIGN GRAFIC:

Voichița CLINCI (IRCEM) Adelina Paula COZBUZ (IRCEM)

ECHIPA MUNICIPIULUI BUZĂU:

Constantin TOMA Ionuț Sorin APOSTU Ileana BĂNUCU

Beneficiar: Primăria Municipiului Buzău Contractant: Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu “Ernest Lupan”- IRCEM

Data: decembrie 2019

Promotorii strategiei:





CUPRINS

REZUMAT- BUZĂU ORAȘ CIRCULAR 2020-2030

ECONOMIA CIRCULARĂ

PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI CIRCULARE

ȘAPTE DIRECȚII CHEIE ALE CIRCULARITĂȚII MUNICIPIULUI BUZĂU

ETAPA I: CONSTATĂRI CHEIE .............................................................................................

REZULTATE CHEIE PE SECTOR .........................................................................................

ETAPA I: CONSTATĂRI CHEIE

INTRODUCERE .........................................................................................................................

CAPITOLUL 01 ..........................................................................................................................

MUNICIPIUL BUZĂU

CONTEXT ..................................................................................................................................

  • 1.1. ISTORIA MUNICIPIULUI BUZĂU ....................................................................................

  • 1.2. CARACTERISTICILE ORAȘULUI ...................................................................................

  • 1.3. POPULAȚIA ȘI DEMOGRAFIA .......................................................................................

  • 1.4. TENDINȚE ȘI DEZVOLTĂRI ...........................................................................................

  • 1.5. SECTOARE DE FOCALIZARE

CAPITOLUL 02 ..........................................................................................................................

CONCEPTUL DE ECONOMIE CIRCULARĂ .............................................................................

  • 2.1. IMPLEMENTAREA ECONOMIEI CIRCULARE ...............................................................

  • 2.2. CEI 10R - PILONI AI ECONOMIEI CIRCULARE

  • 2.3. SECTOARE CHEIE ȘI OPORTUNITĂȚI .........................................................................

CAPITOLUL 03 ..........................................................................................................................

VIZIUNEA PENTRU UN BUZĂU CIRCULAR

3.1. ELEMENTELE DE PERFORMANȚĂ ALE MUNICIPIULUI BUZĂU CIRCULAR

CAPITOLUL 04 ..........................................................................................................................

FLUXURILE DE MATERIALE DIN BUZĂU ................................................................................

  • 4.1. ANALIZA DATELOR METABOLISMULUI BUZĂULUI

  • 4.2. CARACTERISTICI LOCALE

  • 4.3. EVALUAREA IMPACTULUI

  • 4.4. DEFINIREA ȘI EVALUAREA INTERVENȚIILOR CIRCULARE

CAPITOLUL 05 ..........................................................................................................................

AGRICULTURĂ ȘI ALIMENTAȚIE

5.1. ALIMENTAȚIA POPULAȚIEI MUNICIPIULUI BUZĂU ȘI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

5.2. SISTEM ALIMENTAR CIRCULAR ȘI INTERVENȚII PENTRU SCHIMBARE .................

CAPITOLUL 06 ..........................................................................................................................

CONSTRUCȚII ȘI REGENERARE URBANĂ

6.1. IMPACTUL SECTORULUI CONSTRUCȚIILOR CIRCULARE ........................................

6.2. INTERVENȚII PENTRU UN SECTOR DE CONSTRUCȚII CIRCULAR ÎN MUNICIPIUL BUZĂU ...................................................................................................................................

CAPITOLUL 07 ..........................................................................................................................

CONSUMUL DE BUNURI ..........................................................................................................

7.1. IMPACTUL MĂRFURILOR DE CONSUM .......................................................................

7.2. INTERVENȚII PENTRU UN SECTOR CIRCULAR AL BUNURILOR DE LARG CONSUM

CAPITOLUL 08  

SĂNĂTATE ȘI VIAȚĂ SUSTENABILĂ  

8.1. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SPITALELOR DIN MUNICIPIUL BUZĂU ....................

8.2. INTERVENȚII PENTRU UN SECTOR MEDICAL CIRCULAR

CAPITOLUL 09 ........................................................................................................................

INSTITUȚII PUBLICE

9.1. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI AL INSTITUȚIILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL BUZĂU  

9.2. INTERVENȚII PENTRU INSTITUȚII PUBLICE CIRCULARE

CAPITOLUL 10  

INFRASTRUCTURĂ ȘI MOBILITATE

  • 10.1. IMPACTUL INFRASTRUCTURII ȘI MOBILITĂȚII ASUPRA MUNICIPIUL BUZĂU

  • 10.2. INTERVENȚII PENTRU INFRASTRUCTURĂ ȘI MOBILITATE CIRCULARĂ

CAPITOLUL 11 ........................................................................................................................

SOCIO- CULTURĂ ȘI TURISM

  • 11.1. IMPACTUL SECTORULUI SOCIO- CULTURAL ȘI TURISMULUI ASUPRA MUNICIPIULUI BUZĂU ........................................................................................................

  • 11.2. INTERVENȚII PENTRU UN SECTOR SOCIO- CULTURAL ȘI TURISTIC CIRCULAR

ETAPA a II-a: CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE  

CAPITOLUL 12 ........................................................................................................................

CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE ............................................................................

12.1. DIALOG CU PĂRȚILE INTERESATE

ETAPA a III-a: PLANUL DE ACȚIUNE ȘI ANALIZA COST-BENEFICIU

CAPITOLUL 13 ........................................................................................................................

PLAN DE ACȚIUNE ȘI ANALIZĂ .............................................................................................

13.1. ANALIZA COST BENEFICIU

13.2. PLANUL DE ACȚIUNE ................................................................................................

CAPITOLUL 14 ........................................................................................................................

CONCLUZII

14.1. CONCLUZII

14.2. RECOMANDĂRI PE SECTOARE

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................

ANEXE .................................................................................................................................

STRATEGIA PRIVIND

TRANZIȚIA DE LA ECONOMIA LINIARĂ LA ECONOMIA CIRCULARĂ A ORAȘULUI BUZĂU ÎN CONCORDANȚĂ CU DIRECTIVA EUROPEANĂ 2018/848

REZUMAT- BUZĂU ORAȘ

CIRCULAR 2020-2030

Prăbușirea blocului socialist în 1990 a expus țările Europei Centrale și de Est (CEE) economiei globale, restructurarea piețelor interne și a structurilor politico-administrative și, prin aceasta, s-au produs schimbări semnificative zonelor urbane (Hegedus, 2008). În plus, de la schimbarea sistemului politic din 1989, România a cunoscut, de asemenea, schimbări socio-economice care s-au manifestat prin creșterea veniturilor populației, o diversificare a forței de muncă și modificări ale stilului de viață. Dezvoltarea economică stimulată de creșterea veniturilor este una dintre principalele cauze ale creșterii regimului de proprietate și a extinderii locuirii mediului urban.

Centrele urbane concentrează resursele economice și talentul uman, oferind totodată o gamă variată de oportunități. În România, șapte dintre marile zone urbane, denumite poli de creștere, reprezintă motoarele prosperității economice și ale bunăstării sociale. De la aderarea României la NATO (2004) și la Uniunea Europeană (2007), polii de creștere au prezentat modele distinctive de dezvoltare a suportului urban, care necesită o atenție deosebită atât din partea proiectanților, cât și a factorilor de decizie. Prin urmare, extinderea urbană a însemnat schimbări rapide și necontrolate de utilizare a terenurilor din zonele interioare în jurul marilor zone urbane (Soaita, 2013), precum și în utilizarea mașinilor proprietate personală (Toșa și colab., 2015).

Bazându-ne pe experiența noastră de planificare și cercetare, am realizat că opțiunile pentru studierea schimbărilor în mediul urban sunt destul de limitate. Prin urmare, am apelat la perspectiva științifică, și ne-am oprit la conceptul de comportament de călătorie (consum de servicii) și studierea acestuia în legătură directă cu turismul (Cervero și Kockelman, 1997).

Buzău, parte a Regiunii Sud-Est reprezintă principalul centru socio-economic al județului. În ceea ce privește numărul de salariați, primele locuri sunt ocupate de industria prelucrătoare și comerț, acestea însumând 64,64% din totalul salariaților din municipiu (date INS, 2019). Municipiul Buzău și-a propus să devină primul oraș circular din România cu infrastructură care stimulează utilizarea surselor regenerabile și/sau non-poluante de energie cu scopul de a facilita un mediu urban mai curat și mai plăcut pentru locuitori, dezvoltând astfel comunități sustenabile. De asemenea, încurajarea colaborării dintre companii și investițiile în inovație și creativitate, pentru a genera noi oportunități de dezvoltare a orașului și a locuitorilor acestuia. Astfel, până în 2030, orașul dorește ca circularitatea să devină o practică comună, urmărind reducerea consumului de resurse primare cu 60%. Pentru a realiza acest lucru, Municipiul Buzău își propune să creeze între 500 - 1.700 de locuri de muncă care să contribuie direct la economia circulară.

ECONOMIA CIRCULARĂ

Economia circulară descrie un sistem economic care se bazează pe modele de afaceri care înlocuiesc conceptul de „sfârșit al vieții” cu reducerea sau reutilizarea, reciclarea și recuperarea materialelor din producție / distribuție și procese de consum, funcționând astfel la nivel micro (produse, companii, consumatori), nivel mezo (parcuri eco-industriale), nivel macro (oraș, regiune, națiune și nu numai) și supra (grupuri de țări, regiuni mai mari) cu scopul de a realiza dezvoltarea durabilă, ceea ce implică, calitatea mediului, economică, prosperitatea și echitatea socială, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare.

Principiile unui oraș circular (Circle Economy, TNO & Fabric, 2016):

  • • Buclă închisă - toate materialele intră într-un ciclu infinit (tehnic sau biologic);

  • • Emisii reduse - toată energia provine din surse regenerabile;

  • • Generarea valorii - resursele sunt utilizate pentru a genera valoare (financiară sau de altă natură);

  • • Design modular - proiectarea modulară și flexibilă a produselor și a lanțurilor de producție sporește adaptabilitatea sistemelor;

  • • Modele de afaceri inovatoare - noi modele de afaceri pentru producție, distribuție și consum care permit trecerea de la deținerea de bunuri la utilizarea de servicii;

  • • Logistica inversă orientată către regiune - sistemele de logistică trec la un serviciu mai orientat către regiune, cu capabilități de logistică inversă;

  • • Modernizarea sistemelor naturale - activitățile umane contribuie pozitiv la ecosisteme, servicii ecosistemice și la reconstrucția „capitalului natural”.

Aceste cicluri oferă multe avantaje economice, cum ar fi de exemplu costuri mai mici prin reducerea deșeurilor, comparativ cu modelul de consum liniar folosit în prezent. În cele din urmă, adoptarea economiei circulare atrage beneficii financiare pe termen lung.

Este unanim acceptat pe scară largă faptul că trebuie să concepem o economie durabilă și rezistentă care să ne împiedice să ne confruntăm cu o masivă penurie de materiale, ori să traversăm puncte critice ireversibile în ecosistemele planetei. Importanța și urgența acestei tranziții sunt subliniate atât de legislația europeană, cât și românească cu scopul creșterii gradului de circularitate.

M8J

PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI CIRCULARE

Procesul de elaborare a strategiei circulare a Municipiului Buzău a avut la bază o cercetare exploratorie constând în analize multi-, inter- și trans-disciplinare cu referințe bibliografice recente, care descriu potențialul economiei circulare. Plecând de la aceste informații și în conformitate cu caracterul său industrial și agricol, Buzăul este bine ancorat, dispunând de o structură sistemică funcțională pe care se pot face investițiile necesare pentru a iniția tranziția pe scară largă către economia circulară. Pentru a înțelege pe ce ar trebui să se concentreze, la sfârșitul anului 2016, Municipiul Buzău a elaborat strategia integrată de dezvoltare urbană, sintetizând pașii necesari pentru a facilita tranziția către economia circulară a orașului. Astfel, în continuarea acestei strategii, prezentul raport privind strategia pe economie circulară pentru Municipiul Buzău cartografiază starea actuală și arată oportunitățile pentru oraș. Raportul de față oferă o bază de plecare, de la care municipalitatea și comunitatea de afaceri își pot uni forțele pentru a dezvolta un oraș circular. Proiectul "STRATEGIA PRIVIND TRANZIȚIA DE LA ECONOMIA LINIARĂ LA ECONOMIA CIRCULARĂ A ORAȘULUI BUZĂU ÎN CONCORDANȚĂ CU DIRECTIVA EUROPEANĂ UE 2018/848"- (STEC 2020-2030) cuprinde trei etape consecutive:

  • Etapa I: Starea actuală a economiei circulare în Municipiul Buzău

Etapa de culegere a datelor a inclus aspecte ce vizează comunitatea în ansamblu: capacitatea instituțiilor locale de a administra sau de a iniția proiecte de economie circulară, sprijinul din partea comunității etc., date care să permită diagnoza pentru care se elaborează planul pentru tranziția la economia circulară a Municipiului Buzău. Stabilirea scopului și criteriilor de dezvoltare, identificarea posibilităților de acțiune, precum și dezvoltarea unei strategii pe obiective operaționale de dezvoltare spre un oraș circular, s-a realiza în urma analizei SWOT. Acest tip de analiză a permis identificarea direcțiilor de dezvoltare locală pentru tranziția la economia circulară a Municipiului Buzău.

Tot în această fază au fost incluse și alte cercetări promovate de IRCEM în cadrul elaborării strategiilor pentru orașe circulare și/sau susținute de IRCEM pe cadrul principiilor "zero deșeuri". A fost esențial să analizăm mai întâi starea actuală a economiei circulare din Municipiul Buzău, pentru ca mai apoi să vedem pe ce trebuie să se concentreze atenția în facilitarea tranziției către un oraș circular. S-a continuat cu analiza valorii pierdute în fluxurile materiale la nivelul orașului, continuând cu analiza efectelor directe și indirecte, precum și cu identificarea oportunităților pentru noi locuri de muncă circulare.

Astfel, cercetarea se concentrează pe șapte sectoare-cheie care sunt definitive pentru "Buzău Oraș Circular": agricultură & alimentație; construcții/ regenerare urbană; consumul de bunuri; sănătate / viață sustenabilă; instituții publice; infrastructură/ mobilitate și socio-cultură/ turism. Rezultatul principal al acestei etape a proiectului constă într-o listă de intervenții posibile care pot contribui la închiderea buclei și zero de deșeuri în Municipiul Buzău și crearea de locuri de muncă circulare.

Intervențiile descrise în acest document nu sunt destinate unui set unic definitiv și cuprinzător de posibilități. Analiza propusă indică inechivoc care sunt prioritățile în ceea ce privește reducerea generării deșeurilor și a impactului asupra resurselor și mediului. Intervențiile menționate sunt modalități posibile de a aborda și reduce modul în care sunt generate aceste impacturi. Obiectivul principal al acestor intervenții este de a servi discuțiilor cu părțile interesate din etapa a II-a a proiectului.

În plus, analiza datelor curente, în ceea ce privește angajarea circularității descrise în acest raport, are rolul de a prezenta o primă indicație și un punct de plecare spre trecerea la consumul și economia circulară. Metodologia de evaluare a economiei circulare este încă în curs de dezvoltare, iar definițiile a ceea ce poate fi considerat un job circular sunt în continuă schimbare.

  • Etapa a Il-a: Consultarea părților interesate

În a doua etapă a proiectului, am invitat actorii relevanți la două ateliere de interes: mediul de afaceri, autoritățile publice, ONG-uri, precum și cetățenii Municipiului Buzău, care ne-au oferit un punct de vedere cu privire la direcțiile viitoare pe care ar trebui să se focuseze orașul pentru a putea adopta principiile de funcționare a unui oraș circular până în 2030. Această etapă are rolul de a identifica interesele, motivațiile și nevoile diferitelor părți interesate pentru trecerea la economia circulară și de a identifica căile posibile de cooperare sau de a descoperi modalitățile prin care Municipiul Buzău poate fi sprijinit.

Datele și informațiile din etapa I au fost completate, în etapa a doua, de date cantitative culese prin chestionare adresate stakeholderilor, care au avut ca scop identificarea comportamentului acestora față de apartenența la un oraș circular precum și întâmpinarea nevoilor pe care aceștia le au prin dezvoltarea de proiecte pe care părțile interesate le consideră cele mai promițătoare.Toate măsurile și proiectele identificate au fost apoi supuse unei proceduri de screening preliminar având ca scop principal preselecția și prioritizarea acestora pe 3 orizonturi de timp (scurt, mediu, lung) și apoi unui screening final.

  • Etapa a III-a: Analiza cost-beneficiu

Etapa finală a proiectului este de a alege ce intervenții identificate în a doua etapă sunt cele mai promițătoare pentru Municipiul Buzău și de a le duce la nivelul implementării practice, cu investiții minime și eficiență maximă. Am efectuat o analiză cost-beneficiu pentru intervenții, obținând o perspectivă asupra investițiilor necesare, direcțiile de politici publice și colaborări care trebuie stabilite pentru implementarea cu succes a strategiei pentru orizontul de timp 20202030. De asemenea, am calculat modul în care economia circulară influențează fluxul resurselor precum și ocuparea forței de muncă. În această fază, IRCEM a elaborat un plan de acțiune cu pași practici care pot fi făcuți, explicând recomandările noastre pentru diferiții actori locali care pot contribui astfel la realizarea viziunii circulare a Municipiului Buzău pentru 2030.

ȘAPTE DIRECȚII CHEIE ALE CIRCULARITĂȚII MUNICIPIULUI BUZĂU

Cercetarea se concentrează pe șapte direcții cheie care determină un Buzău circular: agricultură & alimentație; construcții/ regenerare urbană; consumul de bunuri; sănătate/ viață sustenabilă; instituții publice; infrastructură/ mobilitate și socio-cultură/ turism. Sectorul agroalimentar este important în economia circulară, deoarece impactul său asupra mediului sub forma schimbărilor climatice, risipei alimentare și a consumului de apă este enorm. Construcțiile cresc în importanță deoarece odată cu creșterea populației urbane, apare nevoia ca orașele să dețină infrastructură adecvată. Infrastructura medicală va trebui să satisfacă nevoi din ce în ce mai variate privind consumul de resurse, iar o viață sustenabilă va contribui la reducerea resurselor disponibile. Instituțiile publice și infrastructura vor trebui proiectate având pe lângă un scop funcțional, și unul circular, contribuind la sustenabilitatea orașului. Socio-cultura și turismul se vor dezvolta prin realizarea de activități care vor susține din ce în ce mai mulți cetățeni, iar organizarea acestora ținând cont de principiile economie circulare va aduce beneficii asupra scăderii consumului de resurse. În cele din urmă, bunurile de larg consum, cum ar fi electronicele și electrocasnicele, materialele plastice, hârtia, îmbrăcămintea, sunt adesea prelucrate la o valoare scăzută, dar constituie comori potențiale pline de materiale valoroase.






ETAPA I: CONSTATĂRI CHEIE

Performanța circulară a Municipiului Buzău

În ceea ce privește gestionarea resurselor de către Municipiul Buzău, prin comparație cu alte orașe europene de dimensiuni similare, mai sunt de parcurs câțiva pași înainte de a putea fi considerat un oraș complet circular. În prezent, doar aproximativ 26,7% din deșeurile solide generate în oraș sunt reciclate, iar 68,83% dintre acestea sunt trimise la depozitele de deșeuri (APM Buzău, 2017).                                                                  '

Totodată, pentru realizarea unui statut pe deplin circular privind atingerea cotei „zero deșeuri”, este necesar un efort sustinut. Așa cum se întâmplă și în alte orașe, multe dintre resursele consumate de către Municipiul Buzău determină un impact semnificativ de-a lungul lanțurilor de aprovizionare - distrugând biodiversitatea din punct de vedere ecologic și contribuind la emisiile de gaze cu efect de seră, printre multe alte efecte. Până când aceste efecte nu sunt aduse într-un interval pe care planeta noastră îl poate trata, economia Municipiului Buzău nu poate fi considerată cu adevărat circulară. Unele dintre impacturile principale ale amprentei asupra resurselor orașului sunt legate de cererea orașului pentru alimente (în special de cereale, carne și lactate), precum și de consumul de energie electrică și combustibili.

În secțiunile următoare vom descrie câteva dintre cele mai importante rezultate din cercetările noastre pentru fiecare dintre sectoare și pentru metabolismul general al orașului. Cu toate acestea, există câteva concluzii generale pe care am dori să le prezentăm succint.

Condiții preliminare pentru trecerea la un oraș circular

Pentru toate sectoarele, există o serie de activități comune pentru trecerea la un oraș circular. Multe dintre acestea sunt deja utilizate într-o anumită măsură în Municipiul Buzău. Punctăm în continuare aspecte ce necesită atentie.

Măsurile de reducere a deșeurilor oferă unul dintre cele mai mari potențiale de reducere a impactului asupra mediului. În loc să manipuleze deșeurile odată ce au fost create, ceea ce necesită transportul și procesarea acestora, deșeurile ar trebui evitate printr-o gestionare îmbunătățită a produselor și serviciilor. De exemplu, fiecare buzoian risipește în medie 110 kg de alimente pe an, generalizând pe baza unor studii. Fără colectarea separată mai eficientă a deșeurilor, multe dintre oportunitățile economiei circulare cu valoare mare pentru reprocesarea deșeurilor nu vor putea fi cuantificate. Fluxurile de resurse pure și necontaminate trebuie să fie disponibile constant pentru a oferi o bază consistentă pentru investiții în noile tehnologii de reprocesare. Deși Municipiul Buzău ia deja măsuri pentru creșterea ratelor de colectare a deșeurilor separate, aceste eforturi ar trebui dublate pentru ca orașul să devină circular. Un întreg ecosistem de companii noi se poate dezvolta în jurul fabricării de noi prod use din „deșeuri”, condiția esențială fiind ca acestea să fie disponibile constant la o calitate înaltă.

Fără a investi în proiectarea circulară și transformarea sectorială, nu se poate realiza decât un progres mic spre circularitate. În cele din urmă, multe sectoare nu pot deveni complet circulare până când nu sunt proiectate produse cu adevărat circulare - și devin fluxul de resurse dominant în întreaga economie. În funcție de circumstanțele specifice, produsele trebuie să fie proiectate pentru durabilitate, reparație, modularitate, demontare, ușurință de urmărire și descompunere sigură în mediu. Guvernul, mediul public cât și cel privat trebuie să stimuleze inovația în materie de design și apoi să stimuleze achiziționarea de produse circulare. Investițiile și sprijinul politic pe termen lung sunt factori critici pentru o tranziție de succes. Antreprenorii și societatea civilă vor avea nevoie deopotrivă de sprijin consecvent și pe termen lung pentru a realiza cu succes tranziția către un model circular. Rotirea fondurilor de investiții, subvențiile pentru inovare circulară și stimulentele pentru achiziții circulare sunt doar câteva dintre stimulentele care ar putea fi utilizate pentru susținerea tranziției. La fel de important, orașul ar trebui să ofere sprijin organizațiilor care doresc să investească și să inoveze într-o direcție circulară. Acestea ar putea lua forma dezvoltării unei platforme sau a unui program local care să furnizeze resurse de cunoștințe sau sprijin legal pentru părțile interesate care lucrează în comun pentru a se îndrepta către economia circulară. Una dintre concluziile promițătoare pe care le putem extrage din evaluarea noastră a investiților circulare este că majoritatea activităților circulare necesită o creștere a gradului de automatizare din motive de eficiență și precizie. Într-adevăr, există unele intervenții care pot conduce la unele pierderi de locuri de muncă, dar, puse în balanță, perspectivele sunt că trecerea la circularitate va crea mai multe locuri de muncă locale. În unele cazuri, acest lucru s-ar putea datora efectelor „redistribuirii”, unde locurile de muncă ce sunt trimise în prezent în străinătate să fie redefinite și reintegrate în contextul local.

REZULTATE CHEIE PE SECTOR

GRICULTURA ȘI ALIMENTAȚIA _yj

Conform statisticilor UE, România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, unde un procent de 53% din deșeurile alimentare provin din gospodării, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, însumând peste 6.000 de tone pe zi (Eurostat SE, 2014). De aici derivă și o altă problemă, legată de faptul că majoritatea deșeurilor organice nu sunt aruncate separat și, prin urmare, ajung în incinerator ca deșeuri reziduale. Doar o mică parte este colectată sub formă de deșeuri organice și este procesată folosind soluții precum compostarea ori digestia anaerobă.

Analiza sectorului agroalimentar din Municipiul Buzău arată că există mai multe soluții pentru pierderile sistemului liniar actual în diferitele fluxuri ale sectorului agroalimentar. Măsurile propuse pentru reducerea risipei alimentare pot reduce colectiv până la 50% din volumele curente de deșeuri alimentare. În plus, beneficiile pot fi realizate pentru sănătatea populației și a mediului, făcând produsele vegetale mai atractive și populare, ca alternativă la consumul de carne. Cantități semnificative de teren (pământ), apă și energie sunt dislocate în creșterea, precum și procesarea alimentelor care ulterior devin deșeuri, ajungând în depozitele de deșeuri, cu eliberare de metan, accentuând astfel emisiile cu efect de seră. Abordările circulare

ale deșeurilor alimentare și creșterea producției locale de produse alimentare durabile pot contribui, de asemenea, la reducerea semnificativă a impactului asupra mediului, stimulând în același timp noi grupuri de economie locală. Această strategie se poate baza pe impulsul existent deja realizat de antreprenorii din Municipiul Buzău și poate îmbunătăți în continuare imaginea orașului.


CONSTRUCȚII ȘI REGENERARE URBANĂ

Odată cu creșterea populației urbane, apare nevoia ca orașele să construiască mai multă infrastructură: aproximativ 37 de trilioane de euro reprezintă costul estimat pentru regenerarea urbană și construirea de noi infrastructuri urbane doar până în 2030 (IR Panel, 2013), știind că 75% din infrastructura necesară până în 2050 nu este încă construită astăzi (Global IB, 2016). Materialele de construcții reprezintă aproximativ 40-50% din amprenta de carbon a unei clădiri de birouri (producerea de ciment și oțel reprezintă aproape 80% din energia utilizată în timpul construcției), restul urmând să se adauge la transportul materialelor, eliminarea deșeurilor și utilizarea energiei la fața locului (ICE,2019)

Dacă sectorul construcțiilor continuă să folosească metodele tradiționale, acesta ar putea devasta mediul, atmosfera, resursele naturale, sănătatea și economia. Prin urmare, orașele trebuie să ofere stimulente constructorilor pentru a adopta o abordare holistică a sistemelor în ceea ce privește proiectarea, construcția, întreținerea, operarea și utilizarea post-viață a clădirilor.

Colaborarea între primăriile orașelor, industria construcțiilor și a deșeurilor, proprietarii de clădiri, agențiile de inovare și universități poate conduce la cartografierea acestor fluxuri de resurse pentru construcțiile din oraș, îmbunătățind astfel capacitatea de a anticipa disponibilitatea viitoare a resurselor și de a deveni autosuficiente și circulare.

Clădirile pot și trebuie proiectate pentru a reutiliza materialele până la sfârșitul duratei lor maxime de viață. Utilizarea „pașapoartelor de materiale” ori de câte ori este construită o clădire - cu listarea caracteristicilor cantității și calității tuturor materialelor utilizate - poate stimula recuperarea, reciclarea sau reutilizarea atunci când clădirea este în cele din urmă demolată. Cu o planificare integrată a proiectelor de construcții și demolări, materialul folosit se poate refolosi la clădiri noi. Piețele și bazele de date online pot face legătura între cumpărători și materialele folosite disponibile pe site-urile de demolare și pot conduce la crearea de noi locuri de muncă - de ex. în catalogarea materialelor. Între timp, noile tehnici de producție, cum ar fi imprimarea 3D și prefabricarea, pot facilita proiectarea modulară care face clădirile multifuncționale, optimizând utilizarea spațiului și sporind șansa ca o clădire să poată fi refolosită mai târziu, evitând demolarea și înlocuirea. În plus, prin amplasarea unei bănci centrale de construcții la marginea orașului, în combinație cu un transport curat către și de la șantier ar reduce inconvenientele pentru mediu, ar reduce poluarea aerului, ar permite o construcție mai eficientă și va reduce costurile de construcție.

În Municipiul Buzău, deșeurile din construcții și demolări sunt depozitate pe un amplasament în suprafață de 8 ha situat în zona “Dig apărare râu Buzău”. Acesta este administrat de SC URBIS SERV SRL Buzău. Depozitarea deșeurilor inerte în această zonă a fost stabilită de Primăria Municipiului Buzău, în scopul aducerii la cotă a terenului. O altă caracteristică a Buzăului este slaba eficiență energetică a clădirilor rezidențiale și a clădirilor publice (licee, școlii, creșe etc.), aspect care conduce la consumuri ridicate de resurse și la un impact nefavorabil asupra mediului înconjurător. Școala nr. 11 din Buzău care se dorește a fi un pionier în materie de eficiență, va fi prima școală circulară din România și va fi inaugurată în luna octombrie 2021. În cadrul ei, apa de ploaie va fi transformată în apă consumabilă. Vor fi instalate inclusiv panouri fotovoltaice, iar gestionarea deșeurilor se va face pe 5 sau 6 fracții. Construcțiile în general în Municipiul Buzău nu prezintă încă indicatori de circularitate în acest moment. În oraș se construiește, cunoscându-se că acest lucru provoacă fluxuri mari de deșeuri în construcții. În alte orașe de mărime asemănătoare și în alte țări, rațele de demolare sunt mult mai mari, România ocupând ultimul loc din clasament, conform unei statistici realizate de EUROSTAT pentru 2014, cu 0,6 milioane (Eurostat SE, 2014).

CONSUMUL DE BUNURI

Referințele bibliografice privind economia circulară evidențiază faptul că produsele ar trebui să fie concepute să dureze mai mult timp, să fie potrivite pentru fluxurile de reintegrare în producția circulară și să fie oferite prin servicii circulare. Deși acest lucru este esențial pentru obținerea unei tranziții la o economie circulară, schimbările în consum sunt la fel de importante. Trecerea de la procesele de consum liniar (adică achiziționarea de noi produse, utilizarea și eliminarea lor ca gunoi) la procesele de consum circular (adică obținerea de produse folosite anterior, utilizarea și transmiterea lor către alte persoane) poate fi totuși dificilă pentru cei mai mulți oameni deoarece acest lucru presupune diferite activități și practici. De exemplu, căile circulare de consum, cum ar fi închirierea, împrumutul sau comercializarea produselor, astfel încât acestea să fie vehiculate de la consumator la consumator, necesită în mod obișnuit mai mult timp, efort și planificare decât căile liniare ale consumului. Prin urmare, cunoașterea a ceea ce implică diferite procese de consum circular pentru oameni, în comparație cu procesele liniare, este esențială pentru dezvoltarea de produse și servicii care fac ca circulația să fie convenabilă și preferabilă în viața de zi cu zi a buzoienilor. Cu toate acestea, sprijinul disponibil pentru explorarea a ceea ce implică procesele circulare de consum pentru oameni este insuficient. În anumite situații, în analiza noastră nu am identificat cercetări care să arate cantitatile de materiale folosite în totalul fluxurilor, astfel am folosit date statistice la nivel european, pe care le-am generalizat la numărul de locuitori ai Municipiului Buzău.

În ceea ce privește depozitarea deșeurilor, marea majoritate a materialelor sunt depozitate în proporție de 68,82%, 19,65% sunt reciclate iar 7,08% sunt incinerate. În ceea ce privește cantitatea totală de ambalaje pusă pe piață, acesta poate fi redusă la 40% prin modificări cum ar fi magazinele alimentare fără deșeuri. Ambalajul care rămâne ar trebui să fie, ideal, proiectat ca biodegradabil sau pentru reciclare optimă (pMb, 2019).

Deși aceasta implică o schimbare sistemică, iar ajustările lanțurilor de distribuție ar fi necesare chiar departe de granițele Municipiului Buzău, orașul poate încă stimula inovația locală și noile afaceri în jurul acestei provocări de proiectare prin dezvoltarea unui HUB. Rolul acestui HUB ar fi ca, pe de o parte să ofere un spațiu de conlucrare, iar pe de altă parte sa fie un mediu de afaceri controlat, în care rezidenții au acces la oportunități pentru creșterea accelerată a propriei afaceri din sfera circularității, atât pe verticală, cât și pe orizontală. Taxele aplicate la aruncarea deșeurilor (prin mecanismul plătește pentru cât arunci) și colectarea din ușă în ușă ar putea determina o reducere a fluxurilor de deșeuri mixte de 10.000 tone/an.

Tehnologiile specializate pentru reciclarea unor fluxuri de produse specifice, cum ar fi: textile, cutii de băuturi (din carton) și anvelope auto permit acum recuperarea acestor materiale la un nivel ridicat, dar implementarea tehnologiei necesita investiții. Intervențiile sistemice în sectorul bunurilor de larg consum încurajează reproiectarea produselor în conformitate cu principiile de

proiectare circulară (de exemplu, proiectarea pentru reparație sau dezasamblare), reducerea impactului total al produselor prin trecerea la alternative cu mai puține materiale sau înființarea unui magazin cu produse reutilizabile. În privința instalațiilor de reciclare specializate pentru diferite tipuri de deșeuri, criteriul este îndeplinit de operatorii economici existenți pe piața din această zonă.


SĂNĂTATE ȘI VIAȚĂ SUSTENABILĂ

Principiile economiei circulare pot face asistența medicală mai accesibilă. Modelul de produs ca serviciu - în care spitalele plătesc pentru utilizarea echipamentelor medicale, mai degrabă decât pentru a le cumpăra - ar putea stimula producătorii să optimizeze proiectarea pentru reutilizare.

Soluțiile circulare s-ar putea aplica și la deșeurile medicale, definite de Organizația Mondială a Sănătății, drept „produse farmaceutice expirate, neutilizate, vărsate și contaminate, medicamente, vaccinuri și seruri”. Majoritatea medicamentelor neutilizate sunt aruncate în pubele menajere pentru deșeuri în amestec și pot contamina aprovizionarea cu apă prin eliminarea lor în depozitele de deșeuri. Aducerea lor în distribuție ar putea contribui la reducerea costurilor pentru sistemele de sănătate publică și la reducerea amprentei de carbon a producției, atunci când costurile logistice ale proceselor de reutilizare (colectare, expediere, verificare a calității, reambalare și redistribuire) sunt substanțial mai mici decât valoarea medicamentelor. Totuși, acest lucru ar depinde de satisfacerea problemelor de siguranță în privința contaminării, a manipulării deliberate, a utilizării de medicamente contrafăcute sau a condițiilor improprii de depozitare.

În domeniul sănătății, județul Buzău, ca majoritatea județelor țării, nu se caracterizează prin indicatori pozitivi privind: populația îmbătrânită, mortalitatea generală peste media țării, personal medical insuficient, dotarea precară cu aparatură medicală modernă și/sau performantă, toate acestea determinând nivelul actual al indicatorilor stării de sănătate.

Spre deosebire de situația județului, municipiul Buzău se caracterizează prin indicatori mai buni ai stării de sănătate, datorită accesului populației la serviciile medicale, datorită nivelului de trai mai crescut al locuitorilor orașului comparativ cu populația județului și datorită implicării autorităților locale în rezolvarea problemelor populației Municipiului Buzău. Problemele din sectorul de sănătate cu care se confruntă Municipiului Buzău sunt problemele specifice majorității localităților urbane din România, fiind generate în primul rând de subfinanțarea cronică a acestui sector de activitate.

Nivelul scăzut al calității serviciilor medicale este determinat de calitatea precară a infrastructurii specifice, dar și de numărul redus al personalului medical specializat.

Disparitățile privitoare la accesul la serviciile sanitare apar din cauza diferențelor etnice, economice (coplăți, costurile tratamentelor și al transportului, timpii de așteptare etc.), așezării geografice (distanța față de unitățile medicale) și din cauza calității inegale a serviciilor de același tip.

În Municipiul Buzău funcționează în sectorul public: 1 spital, 1 dispensar medical, 14 cabinete școlare medicale, 34 cabinete medicale individuale (de familie), 6 farmacii, 2 puncte farmaceutice, 1 centru medical de specialitate, 1 ambulatoriu de specialitate, 1 ambulatoriu integrat spitalului, 21 de cabinete stomatologice (individuale), 5 creșe, 1 centru de transfuzie sanguină, 10 laboratoare medicale, 1 laborator de tehnică dentară.

În sectorul privat, la nivel de municipiu, funcționează: 1 spital privat, 107 cabinete medicale de specialitate, 88 cabinete stomatologice, 27 de laboratoare medicale, 25 de laboratoare de tehnică dentară, 120 de farmacii, 6 puncte farmaceutice, 4 policlinici, 8 depozite farmaceutice, 41 de cabinete medicale de familie, 5 cabinete medicale de medicină generală.

Spitalul Județean Buzău se confruntă cu probleme de aglomerare a pacienților în 3 din cele 5 pavilioane, și anume pavilionul central, maternitatea și oncologia (INSEE, 2012).

Dotarea spitalului este corespunzătoare cantitativ, însă o bună parte din ea este uzată moral și necesită înlocuiri. Dotarea cu aparatură medicală performantă nu este suficientă pentru a atinge complexitatea investigațiilor paraclinice necesare stabilirii unui diagnostic rapid și eficace conform standardelor propuse de spital.

Asigurarea populației cu paturi în unitățile sanitare din municipiul Buzău - la nivelul Municipiului Buzău există un număr de 1020 de paturi (acestea regăsindu-se la nivelul Spitalului Județean de Urgență Buzău), ceea ce reprezintă o medie de 749 paturi la 100.000 de locuitori, mai mult față de media europeană care se situează în jurul valorii de 600 paturi/100.000 locuitori (INSEE, 2012). Spitalul Județean de Urgență Buzău are o structură în care se regăsesc majoritatea secțiilor medicale clinice și paraclinice, astfel încât populația orașului, dar și a județului, poate să beneficieze de o gamă completă de îngrijiri medicale.

" INSTITUȚII PUBLICE


Prin deciziile lor privind achiziționarea de lucrări, bunuri sau servicii, autorizarea de construcții și activități economice, autoritățile orașului pot contribui la economia circulară - închiderea buclelor de energie și materiale în cadrul lanțurilor de aprovizionare, minimizarea impactului negativ asupra mediului și reducerea deșeurilor pe tot parcursul ciclului de viață (ICLEI, 2017). Obiectivul de dezvoltare durabilă 12, „Consum responsabil și producție”, stabilește un obiectiv asupra practicilor de achiziții publice durabile. Achizițiile circulare pot fi implementate la trei niveluri. Nivelul sistemului abordează metodele contractuale pe care organizația de achizitie le poate utiliza pentru a asigura circularitatea. La nivel de furnizor, furnizorii pot integra circularitatea în sistemele și procesele lor, pentru a se asigura că produsele și serviciile oferite îndeplinesc criteriile de achiziție circulară; în sfârșit, nivelul produselor se concentrează asupra acelora pe care furnizorii autorităților publice le pot procura în lanțul de aprovizionare. Atât sistemele furnizorului, cât și specificațiile tehnice ale produsului, trebuie luate în considerare atunci când se optează pentru achiziții circulare.

Orașele pot proiecta specificații de licitație folosind o abordare „tehnică” sau „funcțională”, pe baza rezultatului circular așteptat (ICLEI, 2017). O abordare tehnică formulează cerințele măsurabile în funcție de care sunt evaluate propunerile. O abordare funcțională, care poate fi bazată pe rezultate sau pe performanță, atrage rezultatele dorite, cum ar fi calitatea, cantitatea și fiabilitatea. De asemenea, orașele pot cere furnizorilor să stabilească durata de funcționare a unui produs și serviciile de întreținere și reparații care ar fi furnizate cu acesta și să-i încurajeze să păstreze produsele și materialele în lanțul de aprovizionare după utilizare.

Simbioza industrială este o altă componentă suport a economiei circulare, iar achizițiile care au la bază această abordare, se axează pe faptul că o organizație sau sector folosește produse secundare de la altă organizație sau sector, cel mai adesea energie, apă, logistică și materiale. Procesele industriale generează adesea seturi diverse de produse secundare care pot fi de folos pentru o varietate de sectoare. Un program structurat de simbioză industrială ajută companiile să colaboreze la găsirea modalităților de utilizare a resurselor și la minimizarea deșeurilor, la creșterea veniturilor și la reducerea costurilor asociate (Europa, 2014). Plecând de la aceste aspecte, la care mai adăugăm și rolul utilitar al instituțiilor publice din Municipiul Buzău, observăm că prin intermediul scheletului public al instituțiilor publice ale orașului trec și se consumă resurse considerabile, atât cu întreținerea cât și cu funcționarea întregului sistem public al orașului. Regenerarea și revitalizarea spațiului public este o preocupare de primă importanță în definirea unei strategii de circularitate și inteligente a unui oraș european contemporan. Reevaluarea unor oportunități oferite uneori de resurse aparent neglijabile poate să transforme ireversibil orașul, proiectându-l spre o dezvoltare solidă și inovatoare.

Infrastructura și mobilitatea unui oraș circular optimizează trei parametri principali: consumul eficient de energie, comunicare rapidă și ușoară și componenta smart.

Prezentăm, în continuare, posibile și urgente propuneri strategice, precum înglobarea principiilor economiei circulare în viitoarele investiții din infrastructură, atât în cele pe pe termen lung cât și în cele pe termen scurt, în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor prin proiecte de infrastructură necesare furnizării de apă, canalizare și servicii de deșeuri la scară, creând substanțe nutritive și materiale urbane eficiente. Utilizarea flexibilă a clădirilor și a spațiilor urbane, activată de aplicațiile digitale, poate crește ratele de utilizare, obținând mai multă valoare din aceleași active. O eficiență mai ridicată și costuri generale mai scăzute cu construcțiile și infrastructura ar putea contribui, de asemenea, la satisfacerea nevoilor de locuințe ale săracilor din oraș, fără a compromite siguranța și calitatea serviciilor.

Încurajarea transportului bazat pe mijloace alternative, realizarea de piste de biciclete care să interconecteze principalele centre culturale, economice, de educație și de recreere, precum și stimularea soluțiilor ecoinovative de eficientizare a transportului, cum ar fi transportul de tip sharing, destinate pe de o parte îmbunătățirii accesibilității la transport, iar pe de altă parte raționalizării acestuia cu privire la consumul de combustibil pe persoană sau pe unitate marfă. Acestea presupun o planificare atentă a infrastructurii, cu includerea de oferte pentru soluții alternative cum ar fi, de exemplu, oferirea de posibilități de preluare a vehiculelor eco (bus, ciclo etc.) în cazul restricționării accesului cu autovehicule pe combustibili fosili în centrul unui oraș. Dezvoltarea/modernizarea transportului metropolitan verde printr-o abordare strategică, care să permită integrarea transportului metropolitan în rețeaua de transport interjudețean, atât pentru persoane, cât și pentru bunuri.

Promovarea trenurilor metropolitane ca soluție ce permite integrarea rețelei urbane și periurbane de transport în rețeaua de cale ferată prin reabilitarea, modernizarea și extinderea vechilor trasee de cale ferată din proximitatea marilor centre urbane (pe o distanță de până la 50 km). Sectorul transporturilor din Municipiul Buzău are cel mai mare nivel al emisiilor de peste 66.746 tCO2/an. Parcul privat și comercial de autovehicule, înregistrat în anul 2015 la administrația publică locală, era constituit din 42.896 autovehicule, din care flota municipală consuma motorină generând 212 MWh/an, iar benzină cu o generare de 851 MWh/an. Legat de transportul public pe motorină, se genera un consum de 59.841 MWh/an, în ceea ce privește transportul comercial și privat pe consumul de motorină se genera 110.812 MWh/an, iar de benzină 141.740 MWh/an, cu un total de 259.599 MWh/an. Astfel, o mai mare planificare sistemică a spațiilor orașului, integrată cu soluții de mobilitate circulară, poate contribui la o calitate mai ridicată a aerului, o congestie mai mică și o creștere a calității vieții.

SOCIO- CULTURĂ ȘI TURISM

în prezent, industria turismului se extinde, fiind considerată a fi unul dintre cele mai importante sectoare socio-economice, permițând unor societăți să se dezvolte pe seama exploatării sale. Cu toate acestea, dezvoltarea industriei turismului atrage consecințe negative asupra mediului, precum consumul ridicat de resurse și generarea de deșeuri. Prin urmare, economia circulară este deosebit de importantă, deoarece propune modele de producție cu zero emisii/deșeuri prin crearea de procese circulare și inclusive. Capacitatea de cazare turistică existentă în Municipiul Buzău este de circa 400 de camere, iar 151 de camere sunt în cele două hoteluri de 4 stele. Totodată, Buzăul pune la dispoziția turiștilor un număr de circa 150 de restaurante, baruri, terase, cluburi și pub-uri. Industria ospitalieră însumează 255 unitățile ospitaliere, 32 de firme active în domeniul „activități ale agențiilor turistice și ale tur-operatorilor” unde sunt angajați aproximativ 940 de persoane, iar patrimoniul imobil este format din 79 de mon umente istorice. Conform datelor transmise de Direcția Județeană de Statistică Buzău, rezultă că în 2018 nu mai puțin de 91.252 de persoane au tranzitat acest județ, iar numărul de înnoptări în structurile de primire turistică din județul Buzău a fost de 197.583, înregistrându-se o creștere de 12,43%. Turismul joacă un rol important în UE datorită potențialului său economic și de ocupare a forței de muncă, precum și a implicațiilor sale sociale și de mediu.

Orașele care reușesc să păstreze un balans echilibrat între păstrarea și valorificarea memoriei, fie ea cultural istorică, fie de dată recentă și împrospătarea fondului construit cu noi intervenții inspirate și bine controlate, devin natural exemple de bune practici la nivel mondial, succesul lor reflectându-se în creșterea economică și stabilitatea socială. Funcționalitatea ansamblurilor și a legăturilor dintre ele, calitatea materialelor și a soluțiilor utilizate, volumetria, amplasarea, raporturile dimensionale, acuratețea planificării și respectul arătat conservării patrimoniului ilustrează gradul de dezvoltare a comunității autohtone, o administrație judicioasă și o societate civilizată. Păstrării și conservării monumentelor de cultură urbană li se adaugă într-o bună măsură aportul reprezentat de construcțiile noi, care înlocuiesc țesutul urban îmbătrânit fizic și moral și măresc valoarea terenului, îmbunătățind calitatea orașului prin intervenții radicale. Între aceste două modele de gestionare a țesutului urban există calea de mijloc a regenerării urbane care își propune să reevalueze potențialul existent al unei zone, a unui teren, clădiri, ansamblu de clădiri etc. din perspectiva valorificării și revitalizării acestuia prin recuperare și schimbarea destinației și nu doar prin metoda brutală a rezecării complete („la ras”) și înlocuire.

Un mod în care turismul ar putea face o diferență reală este printr-o gestionare mai eficientă a întregului flux al materialelor inclusiv a deșeurilor. În loc să trimită obiectele aruncate la depozitele de gunoi, acestea ar putea fi refolosite sau cel puțin separate pentru a fi mai eficient reciclate. Există deja o serie de modalități inovatoare de reciclare, cum ar fi diferite organizații care se ocupă de reciclarea mobilierului și a saltelelor prin redistribuirea lor către cei care au nevoie de ele sau se ocupă cu demontarea mobilierului în părțile sale constitutive, astfel încât acestea să poată fi recuperata o parte din material. Aceasta oferă o soluție durabilă și accesibilă de eliminare a mobilierului, ceea ce ajută hotelurile să își reducă amprenta de carbon.

ETAPA a Il-a: CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE

Am organizat două workshop-uri adresate mediului de afaceri, autorităților publice, ONG-urilor, precum și cetățenilor Municipiului Buzău, cu scopul de a ne oferi un punct de vedere cu privire la direcțiile viitoare pe care ar trebui să se concentreze orașul pentru a putea adopta principiile de funcționare a unui oraș circular până în 2030. Această etapă a avut rolul de a identifica interesele, reacțiile, motivațiile și nevoile diferitelor părți interesate pentru trecerea la economia circulară, precum și căile posibile de cooperare sau de a descoperi modalitățile prin care Municipiul Buzău poate fi sprijinit. Prima sesiune a părților interesate s-a concentrat pe completarea și prioritizarea seturilor de intervenții/ proiecte pe sector și pe cartografierea barierelor care trebuie depășite. Pe baza acestei sesiuni, în etapa a doua au fost pregătite fișe de lucru și un chestionar, adresat părților interesate, care au avut ca scop identificarea comportamentului acestora față de apartenența la un oraș circular precum și întâmpinarea nevoilor pe care acestea le au prin dezvoltarea de proiecte pe care le consideră cele mai promițătoare. Un număr de 130 de participanți s-a alăturat workshop-urilor, reprezentând o mare varietate de companii din cele patru sectoare de concentrare. În cele din urmă, pe baza informațiilor oferite de părțile interesate, au fost selectate zece intervenții care au un impact semnificativ și în care participanții doresc să fie implicați activ. Pentru aceste zece intervenții, urmează să se realizeze propuneri de proiecte astfel:

  • Eco-inovarea prin crearea unor incubatoare de afaceri în Municipiul Buzău;

  • Valorificarea deșeurilor organice prin producerea de biogaz;

  • Integrarea principiilor de permacultură și de agricultură sustenabilă;

  • Obținerea de energie regenerabilă din biomasă;

  • Implicarea copiilor și a tinerilor în activități de regenerare urbană;

  • Crearea unor laboratoare vii în oraș, cu scopul de a colecta și de a analiza date privind funcții sociale, de mediu etc.;

  • Valorificarea și stimularea eco-turismului și a clădirilor noi neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon;

  • Transformarea Municipiului Buzău ca pol al dezvoltării urbane durabile în România și atragerea investițiilor în oraș;

  • Valorificarea apelor uzate și pluviale prin optimizarea randamentului resurselor;

  • Dezvoltarea unei bănci de alimente care ar facilita reducerea risipei alimentare.

Toate măsurile și proiectele identificate au fost apoi supuse unei proceduri de screening preliminar având ca scop principal preselecția și prioritizarea acestora pe cele 3 termene (scurt, mediu, lung) și apoi unui screening final. Impactul prognozat al scenariului propus este detaliat în cadrul capitolului 3.

ETAPA a lll-a: ANALIZA COST-BENEFICIU ȘI PLANUL DE ACȚIUNE

Analiza cost-beneficiu arată că majoritatea intervențiilor investigate determină beneficii nete. Cu toate acestea, sunt necesare investiții în instalații și infrastructură potrivită. Demolarea circulară pare să poată reduce semnificativ consumul de materiale și, de asemenea, produce cele mai multe beneficii, creând aproximativ 280 de locuri de muncă. Permacultura și grădinile urbane, fiind zonă agricolă vor contribui la crearea a peste 70 de locuri de muncă și generarea a peste 500 tone de produse precum și reducerea amprentei de carbon, prin consumarea produselor locale cu peste 5 tCO2/an. Fermentarea deșeurilor organice este singura intervenție care nu generează beneficii nete, dar infrastructura suport vine cu costuri suplimentare. Pentru dezvoltarea afacerilor circulare au fost întocmite foile de parcurs pentru fiecare sector. În acest sens, au fost evidențiate măsuri pentru accelerarea economiei circulare din oraș, care să fie introduse pe termen scurt, mediu și lung, prin intermediul planului de acțiune. Pentru intervenții, am analizat cele mai bune practici, părți interesate și parteneri de cunoaștere pentru fiecare, precum și mediul preuniversitar, deoarece educația pentru un consum circular este vitală, pentru a susține eforturile în acest sens ale primăriei Municipiului Buzău.


20


ETAPA I: CONSTATĂRI CHEIE

INTRODUCERE

O populație mondială în creștere și sporirea nivelului de consum au impact asupra mediului nostru în tot mai multe moduri. Extinderea activității industriale duce la niveluri record de consum de materii prime și de poluare, testând limita capacității planetei noastre de a face față. Nu este vorba doar despre probleme de mediu. Lipsa materiilor prime critice, cum ar fi apa sau biomasa, poate provoca atât șocuri economice, cât și crize umanitare. Este important să fim conștienți că trebuie să implementăm rapid o economie circulară puternică, rezistentă/ rezilientă. O economie circulară este un nou model economic pentru a răspunde nevoilor umane și a distribui în mod echitabil resursele fără a submina funcționarea biosferei sau a traversa limitele planetare.

Beneficiile pe care le poate oferi o economie circulară în a ajuta regiunile să creeze noi industrii, să transforme sectoarele existente și să dezvolte noi lanțuri de producție sunt numeroas e. Cu toate acestea, tranziția are consecințe majore asupra operațiunilor de afaceri și necesită progrese semnificative în domeniul finanțelor și al tehnologiei.

TRANZIȚIA LA ECONOMIA CIRCULARĂ A ORAȘELOR

Orașele sunt inima civilizației umane. Acestea reprezintă baza activității economice a factorilor de producție la nivel mondial, centre de creativitate înfloritoare, dens populate și în care se va regăsi majoritatea populației lumii. Orașele sunt un accelerator al inovației și al productivității, dar și motorul principal al consumului. Locuitorii orașelor au un venit mediu mai mare și un consum mai mare pe cap de locuitor decât omologii lor din mediul rural. Zonele urbane acoperă doar 3% din suprafața totală a terenului global, dar adăpostesc mai mult de jumătate din toți oamenii de pe pământ, consumă peste 75% din toate materiile prime disponibile și emit 60 -80% din toate gazele cu efect de seră. Previziunile sunt că aceste procente vor crește în continuare și până în 2025 nu mai puțin de 60% din toți oamenii de pe Pământ vor trăi în orașe. Această creștere a urbanizării stimulează extinderea limitelor orașului, o creștere a cererii pentru dezvoltarea infrastructurii și o nevoie tot mai mare de produse și servicii în orașe.

Procentul populației urbane din România a crescut în mod constant, ajungând în anul 2016 la 54,75%. Această dinamică oferă atât posibilitatea, cât și responsabilitatea la nivelul orașelor și a regiunilor de a juca un rol principal în tranziția spre o economie durabilă.

Orașele funcționează în prezent ca absorbanti de resurse globale, mai degrabă decât ca producători autosuficienți. Acestea importă produse alimentare, energie și materiale din afara granițelor lor. În ciuda creșterii ratelor de reciclare, majoritatea fluxurilor de resurse devin deșeuri sau materiale descompuse, contribuind la structura „liniară” a economiei noastre.

În orașe, creșterea numărului vehiculelor personale a dus la blocaje de trafic și la o calitate slabă a aerului. Suprafețele semnificative acoperite de beton, oțel și asfalt din infrastructura noastră urbană creează un efect insular de căldură, ceea ce face ca temperaturile din zonele urbane să fie în medie cu 2-4 grade mai mari decât în zonele rurale înconjurătoare. Faptul că orașele au o permeabilitate relativ redusă a apei și un habitat ecologic fragmentat provoacă multe probleme de mediu. Orașele pot avea, de asemenea, multe probleme sociale, zonele urbane evocând asociații de poluare, criminalitate și segregare socială.

ABORDAREA CIRCULARĂ ÎN MUNICIPIUL BUZĂU

Municipiul Buzău are ambiția de a fi lider în domeniul economiei circulare, urmărind să creeze cel puțin 500 până la 1.700 de locuri de muncă până în 2030 și să evolueze spre a deveni un oraș cu zero deșeuri. Orașul a făcut deja pași mari, cu abordări progresive care implică pionieratul circular precum colectarea și reciclarea deșeurilor cu recuperarea de resurse semnificative și introducerea acesteia în noi cicluri, fapt datorat și marilor companii de profil care își au sediul în județ. Acest lucru a fost necesar, deoarece, după criza economică din 2008, în care Municipiul Buzău și alte orașe au fost lovite puternic în industria construcțiilor și agricultură, discursul politic privind ocuparea forței de muncă determină mai mult decât oricând interesul pentru economia circulară. Prin realizarea tranziției la o economie circulară, Municipiul Buzău poate crea locuri de muncă la scară regională și, în același timp, să contribuie la un mediu mai sănătos. Orașul vrea să grupeze și să utilizeze cunoștințele dobândite pentru a crea locuri de muncă circulare concrete, precum și industrii și afaceri circulare. Scopul acestui proiect este de a crea condiții potrivite pentru trecerea la o economie circulară. Prin urmare, accentul se pune pe materiale și locuri de muncă în economia circulară. Acest lucru se va întâmpla în trei faze:

Etapa I: Efectuarea analizei de bază

  • a. Analiza inițială a datelor și informațiilor puse la dispoziție de Primăria Municipiului Buzău, cât și de către alte instituții publice și nu numai;

  • b. Analiza materiilor prime;

  • c. Analiza oportunităților de angajare;

  • d. Dezvoltarea viziunii metabolice și a indicelui KPI al circularității;

  • e. Dezvoltarea viziunii pentru locuri de muncă și KPI-ului pentru circularitate;

  • f. Configurarea unei baze de date.

Etapa a ll-a: Dialog cu părțile interesate relevante ale orașului

  • a. Workshop-ul 1: crearea viziunii și obiective + rezultate;

  • b. Workshop-ul 2: strategie și modalități de implementare.

Etapa a Il-a: Recomandări și analiza de impact

  • a. Analiza costurilor și beneficiilor;

  • b. Foaie de parcurs și recomandări;

  • c. Workshop-ul 3: lansarea strategiei circulare a Municipiului Buzău alături de toate părțile interesate.

SCOPUL ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Obiectivul cel mai important în etapa 1 este de a obține o imagine clară a metabolismului Municipiului Buzău, a fluxului de materii prime care tranzitează orașul și a diferitelor impacturi care apar în legătură cu acestea. Termenul metabolism urban se referă la suma proceselor și resurselor care echilibrează împreună materia și energia unui organism pentru a face viața posibilă. Este adesea aplicat orașelor sau organizațiilor care au un model comparabil de consum de materii prime pentru a sprijini activitățile operaționale. Pentru a realiza acest lucru, dezvoltăm o așa-numită analiză a fluxului de materiale (AFM) din Municipiul Buzău pentru a cuantifica fluxurile de materiale, energie și apă din oraș pentru anul de referință 2018, iar acolo unde datele nu au existat s-a folosit ca an de referință anul 2017, rezultatele fiind sintetizate în etapa I.

Totodată, am realizat o cercetare de piață pentru a identifica care este atitudinea cetățenilor din Municipiul Buzău vis-a-vis de tranziția la economia circulară a orașului și modul în care aceștia prioritizează investițiile în diferite proiecte pe această temă.

Plecând de la rezultatele acestei cercetări de piață, s-a aplicat o procedură de screening preliminară și de prioritizare a proiectelor, pentru a identifica și recomanda măsuri și/sau proiecte de investiții în orizontul de timp 2020-2030, rezultatele fiind sintetizate în etapa a II-a. Pe baza datelor colectate în etapele de mai sus, s-a continuat mai apoi cu analiza cost-beneficiu pentru Municipiul Buzău, rezultate sintetizate în etapa a IlI-a.

Atunci când ne referim la Municipiul Buzău, ne raportăm în mod specific la zona din limitele municipalității și nu la activitățile care se află în afara acesteia. Aceste granițe acoperă o suprafață de 319 km2 (din care 206,44 km2 este suprafață de teren), cu o populație de 132.734 de locuitori (INSTEMP, 2018). Există o serie de limitări care decurg din utilizarea unui singur an de referință, respectiv 2015, pentru scopul analizei, pe lângă acest aspect, mai adăugăm faptul că în diferite fluxuri unde au existat date, s-a utilizat anul de referință 2018. Presupunerea aici este că anii precedenți sunt relativ similari cu 2015. Cu toate acestea, o mare parte din fluxurile materiale depind de activitățile economice care se desfășoară într-un oraș, cum ar fi fluxurile din producție, agricultură și construcții, care pot varia foarte mult de-a lungul anilor. Așadar, deși anul de referință poate fi considerat aproximativ reprezentativ, trebuie luată în considerare o anumită variație dacă generalizăm pe baza setului de date amintit. În plus, vom ajunge la o analiză de bază care constituie temelia dezvoltării de măsuri fundamentate pe termen lung. Aceste măsuri pot fi atât inițiative de afaceri, cât și intervenții guvernamentale și pot varia de la construirea celui mai mare parc din Europa până la realizarea unei bănci de gene pentru semințele românești care vor fi folosite în grădinile urbane. Pe lângă examinarea masei tuturor materiilor prime, analizăm și factorii contextuali precum impactul, costurile, riscul și efectele sistemice asociate cu aceasta.

24

Unii dintre acești factori sunt marcați ca puncte de acces în AFM, în timp ce alții vor fi abordați mai detaliat în secțiuni separate ale raportului. Cu datele colectate, putem răspunde la o serie de întrebări importante despre aspectele la care Municipiul Buzău trebuie să se concentreze pentru realizarea ambițiilor sale circulare:

  • Care este nivelul actual de utilizare a resurselor și eficiența materialelor?

  • Unde se produc cele mai mari pierderi în ceea ce privește materialele și valoarea,

în prezent, în fluxurile de materiale din Municipiul Buzău?

  • Care dintre acestea sunt asociate cu cele mai mari impacturi în amonte și în aval?

  • Ce efect vor avea ajustările asupra politicii actuale de gestionare materială a

orașului asupra stării actuale, de exemplu prin generarea de noi posibilități financiare?

  • Ce zone de intervenție au cea mai mare prioritate pentru realizarea unui model circular?

  • 1. MUNICIPIUL BUZĂU CONTEXT

    • 1.1. ISTORIA MUNICIPIULUI BUZĂU

Istoria orașului Buzău începe o dată cu Țara Românească. Buzăul a avut statut de târg și punct de vamă, fiind certificat printr-un document încă din timpul voievodului Dan al Il-lea. Un document din anul 376 face referire la un râu cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui orașului. După cum spunea profesorul C. Dumitrescu, “Satul dac așezat pe malul râului Buzău, unul dintre râurile însemnate ale Munteniei, la ieșirea lui dintre dealuri și acolo unde râul prezintă un vad foarte accesibil, Buzăul oferea lemn pentru construcții și foc, din abundență, pește în bălțile din jur și din râu, imaș pentru vite, teren pentru agricultură”. Pe teritoriul municipiului s-au găsit monede din toată perioada secolelor IV-XIII. Descoperirile arheologice au dovedit o amploare deosebită a vieții economice și sociale pe un spațiu extins (OB, 2018).

În anul 1500, domnitorul Radu Cel Mare, cu ajutorul patriarhului Nifon, înființează Episcopia Buzăului, orașul devenind Reședință Episcopală. În anul 1507, orașul Boza (Buzău) apare pentru prima oară într-o hartă întocmită de Nicolaus Germanus. Domnitorul Radu de la Afumați dăruiește Episcopiei câteva sălașe de țigani pentru prima oară într-un document la Buzău și trei mori “care sunt pe Buzău”, acesta fiind primul document despre funcționarea morilor pe râul Buzău.

De-a lungul războaielor, Buzăul a avut de suferit, orașul a fost ars în totalitate, dar în secolul XlX-lea orașul a depășit dificultățile și a început să se dezvolte ca un oraș modern cu o viață economică și culturală foarte puternică. Au început să înființeze școli și după înființarea județului Buzău se dezvoltă două platforme industriale: Buzău-Sud cuprindea 50 întreprinderi și secții și zona industrială Buzău-Nord cuprindea 32 întreprinderi și secții.

  • 1.2. CARACTERISTICILE ORAȘULUI


În timpul războiului, orașul, părăsit de locuitori, este ars; la întoarcerea acestora în oraș, ei sunt nevoiți să își reconstruiască casele.

Încercând o analiză succintă a modelelor caselor de locuit ridicate în a doua jumătate a sec. al XIX - lea - prima jumătate a sec. al XX-lea și a modului în care au fost asimilate de orășeni, ar trebui pornit de la tradiția locului. În cartierele relativ centrale ale Buzăului anilor ‘80 se știu doar trei-patru case care păreau că se înscriu în această categorie modestă: case de factură țărănească, din paiantă sau lemn și cu un pridvor cu stâlpi din lemn, rămase ca prin minune în țesutul modernizat în secolul al XIX-lea. Din punct de vedere al morfologiei parcelare, există două tipuri importante: casa (cu unul sau două niveluri) perpendiculară pe uliță și casa orientată spre uliță (cu fațada principală, a accesului, către uliță).

În ceea ce privește strict zona Buzăului, cel mai semnificativ moment al debutului înnoirilor stilistice este dominat de activitatea Episcopului Chesarie Căpățână al Buzăului (1825-1846). El reconstruiește mare parte dintre ansamblurile și bisericile distruse de războaie și cutremure înainte și în timpul păstoririi sale și realizează noi construcții impunând un stil conținând elemente de Neoclasicism. Cele mai bune exemple fac parte din ansamblul Episcopiei: Palatul Episcopal (refăcut), noul Seminar (construcție nouă) și Cancelaria (refăcută pe pivnițe mai vechi) (Gheorghiu, 2014).

Buzăul contemporan este cunoscut ca un oraș al posibilităților și al oportunităților, al inovației și în care primează mentalitatea care se opune nonsensului muncii grele și a antreprenoriatului.

  • 1.3. POPULAȚIA ȘI DEMOGRAFIA

Numărul locuitorilor și repartiția geografică în interiorul municipiului Buzău a variat în decursul timpului în funcție de oscilațiile valorice ale celor doi indicatori demografici determinanți: mișcarea naturală și mișcarea migratorie.

Tendința de scădere din ultimii ani (cca 16,22%) se datorează mai multor factori: rata mică a natalității, mutarea unora dintre locuitori în zonele limitrofe ale Municipiului Buzău cât și plecarea în străinătate, în state precum Italia și Spania, din cauza sărăciei. Buzău este un oraș industrial care a prins contur odată cu apariția zonei industriale. În ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult în Buzău latura comercială, de retail, dar au dispărut unele dintre activitățile industriale din zonă care concentrau un număr sporit de angajați.

Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2018, în municipiul Buzău erau înregistrați 132.734 locuitori (INS Tempo Online, 2018). În ceea ce privește structura demografică, cel mai mare procent al populației din oraș îl reprezintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 0-19 ani. Acest aspect este unul promițător pentru oraș.

Principala minoritate etnică din oraș o constituie romii. De-a lungul istoriei, au existat în Buzău și alte comunități etnice, astăzi aproape dispărute. Cele care au lăsat cea mai importantă amprentă asupra orașului au fost evreii și bulgarii. Municipiul Buzău are o populație formată din români (90,74%), iar procentul celor care s-au declarat romi a fost de 4,73% (in 2011). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 sunt și sunt formate din maghiari (0,02%), turci (0,01 %), italieni (0,01 %) și chinezi (0,01 %).          '

Din datele statistice existente, se constată că anual părăsesc Municipiul Buzău, prin schimbarea de domiciliu, între 2.000 și 3.000 de persoane. Dintre acestea, cele mai multe se deplasează în localitățile apropiate, reprezentând în mare parte actualul proces de trecere de la oraș la sat, ca urmare a pierderii locurilor de muncă. Prioritatea demersurilor educaționale a fost concentrată pe îmbunătățirea actului educațional din fiecare unitate școlară, elevii fiind beneficiari direcți ai eforturilor umane și financiare realizate de instituțiile abilitate și responsabile în mod direct (MECT, 2018).

  • 1.4. TENDINȚE ȘI DEZVOLTĂRI

Vechea tradiție de târg al Buzăului se păstrează încă, târgul Drăgaica care se ține în luna iunie reunind micii producători și comercianți din diverse regiuni ale României. În urma încheierii perioadei distrugerilor orașului, dezvoltarea economică a căpătat și o componentă industrială. Spre sfârșitul secolului al XlX-lea, dezvoltarea rețelei de cale ferată în România, rețea în cadrul căreia orașul Buzău constituia un important nod, a dat un puternic impuls evoluției de la mici ateliere meșteșugărești spre instalații industriale. Alte întreprinderi industriale din Buzău au fost înființate, cum este Întreprinderea de Contactoare aflată în zona de nord-est a orașului și cea de mase plastice după 1990, Romcarbon S.A. aflată în nord (Romcarbon, 2019).

În ciuda industrializării forțate, Buzăul nu s-a axat pe o singură industrie și nu a existat o singură întreprindere care să polarizeze întreaga economie a orașului. În prezent, cea mai puternică companie cu sediul în Buzău este holdingul Green Group, ce deține cel mai mare parc integrat de reciclare din România, companiile care fac parte din acest holding sunt Greentech, Greenfiber International, Total Waste Management, Greenweee International, Greenlamp Reciclare și Greenglass Recycling.

Industria de morărit este în continuare o componentă a economiei locale, cel mai mare producător local pe această piață fiind Boromir Prod.

Astăzi, Buzăul și-a propus să ajungă un oraș de talie europeană, cu un ambient urbanistic modern, un mediu sănătos, sigur și atractiv din punct de vedere economic, având la bază o administrație cu proceduri transparente și echitabile, cu un nivel de competență și eficientă care să genereze creșterea calității vieții pe termen lung. Această misiune poate fi îndeplinită de oraș cu ajutorul fondurilor structurale și de dezvoltare care pot să le obțină de la nivel central, Horizon Europe la nivel european, precum și prin alte fondurii de investiții.

Prin tradiție, Regiunea Sud-Est este o zonă agricolă. Condițiile pedoclimatice favorizează culturile de porumb (în principal în nord), grâu (în special în centrul regiunii), orz, plante industrial și floarea soarelui. În Regiunea Sud-Est se află cea mai mare exploatație agricolă din România, suprafața cultivată reprezentând peste 45% din total.

În Buzău, în anul 2016, s-au înregistrat 8423 de firme și instituții în funcțiune, din care 3220 au fost în domeniul de activitate a comerțului și cu amănuntul. Pe al doilea loc dintre domeniile de activitate s-a aflat industria prelucrătoare, cu 1019 de firme la activ.

Din domeniul activităților tehnice, în anul 2016, a fost prezent un număr de 847 firme, ocupând locul al 3-lea în clasament. Cu toate că Regiunea Sud-Est este privită ca și o zonă agricolă, în Buzău am regăsit doar 11 firme din domeniul agriculturii, silviculturii și al pescuitului.

La capitolul investiții străine, Buzăul ocupă o poziție fruntașă. Oamenii de afaceri au fost atrași aici de locația strategică, apropiată atât de capitală cât și de portul Constanța.

Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză, în ultimii trei ani, județul Buzău a ajuns pe locul doi în țară, cu o creștere economică de 30%. La creșterea ratei economice a județului a contribuit decisiv Primăria Municipiului Buzău, prin investițiile realizate în ultimii ani. Practic, proiectele derulate cu fonduri europene accesate și câștigate de către municipalitatea buzoiană, precum și deschiderea manifestată de Primăria Municipiului Buzău față de investitori, fie locali, naționali sau din afara granițelor, au săltat județul la capitolul creștere economică.

Regenerarea urbană reprezintă în acest moment cheia succesului pentru o neașteptat de mare parte a țesutului urban existent, deoarece propune un mod inovator de abordare. În acest moment, la nivelul întregului mapamond, volumul de construcții dezafectate reprezintă un patrimoniu care merită atenție. Directivele europene elaborate în deceniile postindustriale reflectă palpabil această preocupare care se răsfrânge nu doar asupra zonei de teoretizare, ci are o reflexie substanțială în resursele alocate acestui model de dezvoltare sustenabilă.

  • 1.5. SECTOARE DE FOCALIZARE

Au fost identificate 1019 firme din industria prelucrătoare în municipiul Buzău. În acest domeniu lucrează cele mai multe persoane din oraș, un număr total de 2.366 angajați în domeniul de fabricare a altor articole de îmbrăcăminte (exclusive lenjeria de corp). Așadar, 33.1% din persoanele angajate ale orașului lucrează în acest domeniu.

De asemenea, în domeniul construcțiilor, care este în mod tradițional asociat cu cantități mari de materiale, am identificat un număr de 530 de firme active în Municipiul Buzău. În acest domeniu sunt angajați un număr de 2.017 persoane, reprezentând 8.6% din persoanele angajate.

Cu toate că au fost identificate 11 companii strategice legate de agricultură, însăși agricultura reprezintă 1,3% din totalul locurilor de muncă din Buzău. Există 24,94 m2 de spațiu verde per locuitor. Împreună produsele agricole și spațiile verzi reprezintă un flux important de materiale. Sectorul sănătății și al asistenței sociale are 167 de companii în orașul Buzău. Acest sector oferă 7,6% din locurile de muncă ale cetățenilor orașului.

În ceea ce privește numărul de companii din oraș, firmele active în comerțul cu amănuntul sau cu ridicata sunt liderul de piață, cu 3220 de companii în acest sector, inclusiv toate formele de bunuri de consum și bunuri și servicii B2B. Aceste companii oferă orașului un loc de muncă pentru de 1.599 de persoane.

Sector

Activitate

Indicație de importanță

AGRICULTURĂ ȘI        jh.

ALIMENTAȚIE

LyJ

Producția, distribuția și consumul de produse alimentare și alte produse agricole.

11 firme din domeniul agriculturii, silviculturii și al pescuitului; 8.179 hectare cultivate; 915 angajați.

CONSTRUCȚII ȘI REGENERARE URBANĂ

.Fia

Construcții și demolări, construcții     civile     și

activități specializate în construcții,   precum și

activități de regenerare a țesutului urban.

Peste 500 de firme în domeniul construcțiilor cu peste 2500 de angajați în domeniu; 73 autorizații de construcții în 2018 generând 1410,12t de deșeuri.

CONSUMUL DE BUNURI

Sectorul    terțiar    axat

pe vânzarea en detail și en gros a bunurilor de consum.

3220 de firme au fost din domeniul de activitate a comerțului cu ridicata și cu amănuntul; unde activează aproximativ 1600 de indivizi. Pentru anul 2018, acest sector a generat 24 milioane kg de deșeuri.

SĂNĂTATE ȘI VIAȚĂ SUSTENABILĂ

Unități spitalicești, medici, centre   de   îngrijire   și

tratare.

9 spitale, 4 unități de recuperare-reabilitare a stării de sănătate, 17 laboratoare de analize paraclinice, 27 de farmacii, 4 furnizori de îngrijire la domiciliu, 7 furnizori de dispozitive medicale;

în sectorul privat, la nivel de municipiu, exista un spital privat, 107 de cabinete medicale de specialitate, 88 de cabinete stomatologice, 27 de laboratoare medicale, 25 de laboratoare de tehnică dentară, 120 de farmacii, 6 de puncte farmaceutice, 4 policlinici,        8        depozite

farmaceutice, 41 de cabinete medicale de familie, 5 cabinete medicale de medicină general; 2082 angajați.

INSTITUȚII PUBLICE

BL

Instituții administrative și de specialitate, indiferent de modul de finanțare a acestora.

5 creșe, 21 de grădinițe, 12 școli gimnaziale, 15 colegii (colegii naționale,      licee     teoretice,

vocaționale,     de    artă    și

tehnologice) și o școală post-liceală sanitară.

În anul 2018 acest sector a generat 6 mil. kg de deșeuri.

INFRASTRUCTURĂ ȘI

MOBILITATE       /fT\

Rețele rutiere, feroviare, aeronautice, parcări,     accesibilitate,

precum   și   căi   de

mobilitate persoane și mărfuri în zona urbană. .

632 de firme care se ocupă de transport cu 794 de angajați; în total, lungimea străzilor orășenești este de 187 de km, trama stradală de categoria I având 7,7 km și trama de categoria II 10 km. Municipiul   Buzău   pune   la

dispoziție 1.048 locuri de parcare. Lungimea căilor ferate din județ este de 244 km.

SOCIO- CULTURĂ ȘI TURISM

Obiective   de   atracție

turistică - patrimoniu cultural, istoric, religios, zone de agrement și sănătate,          centre

culturale,       festivaluri,

precum     și     unități

ospitaliere.

32 de firme active în domeniul „activități ale agențiilor turistice și ale tur-operatorilor”; patrimoniul imobil este format din 79 de monumente istorice; 255 unități ospitaliere unde sunt angajați aproximativ 940 de indivizi.

CAPITOLUL 02

CONCEPTUL DE ECONOMIE CIRCULARĂ

  • 2 .CONCEPTUL DE ECONOMIE CIRCULARĂ

    • 2.1. IMPLEMENTAREA ECONOMIEI CIRCULARE

Conceptul de economie circulară a fost elaborat în anii '70, cu intenția de a promova o lume în care nimic nu este risipit. După aproximativ 40 de ani, această viziune a devenit o prioritate pentru liderii și militanții progresiști. Ca urmare a unei revizuiri recente a 114 de descrieri ale economiei circulare analizate în cele 17 dimensiuni ale lui Kirchherr, Reike și Hekkert, a rezultat următoarea definiție a economiei circulare, reflectând o înțelegere holistică.

Economia circulară contestă modelul tradițional, liniar, de „preluare-utilizare-eliminare” al producției și al consumului, în care resursele sunt extrase/cultivate, fabricate, transportate și apoi utilizate înainte de a fi aruncate la depozit la sfârșitul lanțului valoric. Modelul liniar a fost posibil într-un sistem în care materialele la intrare au fost ieftine și disponibile pe scară largă, dar nu mai este sustenabil, ceea ce face necesar să „închidem bucla” pentru a realiza un nou model, de creștere durabilă.

În condițiile în care doar 9% din materialele care circulă prin economia noastră sunt circulare (ECP, 2014), raportul EMF-McKinsey a prezentat oportunitățile care pot fi valorificate pentru a trece la o „economie circulară”, care este în general înțeleasă ca o economie regenerativă și fără deșeuri prin design/proiectare. Popularitatea conceptului crește în special în domeniul afacerilor, în principal datorită câștigurilor semnificative și veniturilor potențiale care ar putea fi obținute prin reutilizarea materiilor prime primare pierdute în prezent în modelul „preluare-utilizare-eliminare” și prin extinderea ciclurilor de viață generatoare de valoare.

Astfel, principiile de bază ale proiectării unui sistem economic bazat pe modelul circular, par inițial simple și includ:

  • Proiectarea tuturor produselor pentru o reparare ușoară, dezasamblare și reciclabilitate completă;

  • Crearea structurilor și a stimulentelor necesare pentru a readuce în economie materialele la cea mai mare valoare posibilă (de preferință ca produse sau componente întregi);

  • Efortul de a folosi doar resurse regenerabile cu achiziționare responsabilă, atât pentru energie, cât și pentru materiale;

  • Evitarea utilizării substanțelor toxice care pot circula în mediu.

Într-un studiu realizat pe douăsprezece sectoare primare, McKinsey a concluzionat că <economia circulară reprezintă o economisire netă în valoare de 340-380 miliarde de dolari pe an în „scenariul de tranziție” al UE, și 520-630 miliarde de dolari pe an într-un „scenariu progresiv” >. De asemenea, cercetarea a avut în vedere valoarea modelelor alternative de venit și a modelelor de consum bazate pe recuperarea structurală a materialelor, cum ar fi construcția bazată pe închiriere și o abordare progresivă a responsabilității extinse a producătorilor.

În practică însă, există multe întrebări complexe și dificil de rezolvat în implementarea principiilor prezentate anterior, mai ales că suntem acum în mijlocul unei tranziții de la un sistem economic liniar la unul circular. Plecând de la acest aspect, se identifică câteva provocări legate de:

  • Ce se întâmplă dacă reciclarea materialelor consumă o cantitate mult prea mare de energie? mai poate fi considerată reciclarea în această situație circulară, cu alte cuvinte, ce este mai important - reducerea emisiilor de CO2 sau conservarea materialelor?

  • Cum luăm în considerare diferitele durate de viață ale materialelor atunci când proiectăm produse și infrastructură circulară?

  • Ce se întâmplă dacă produsele sau clădirile sunt complet reciclate, dar multe materiale rare sunt blocate în ciclul de construcție?

  • Este mai „circulară” utilizarea materialelor bio, chiar dacă acest lucru duce la utilizarea excesivă a terenului, la lipsa de apă sau la pierderea biodiversității în comparație cu utilizarea materialelor bazate pe combustibili fosili, mai exact cum să acordăm prioritate compromisurilor de pe întregul lanț al valorii?

Acestea sunt doar câteva dintre provocările întâmpinate atunci când se pătrunde mai adânc în implementarea practică a unui sistem circular. La baza acestor abordări stau patru concepte fundamentale care trebuie luate în considerare: educarea populației, legislația adaptată, schimbarea stilului de consum si reproiectarea bunurilor. Înțelegând aceste concepte în mod corespunzător, putem dezvolta un cadru care să realizeze o economie circulară regenerativă și corectă care să funcționeze în limitele unei planete sigure.

  • 2.2. CEI 10R - PILONI AI ECONOMIEI CIRCULARE

Plecând de la diversele provocări identificate de către IRCEM, legate de transferul de răspundere atunci când ne propunem recuperarea valorii materiale prin reciclare, apart noi probleme, cum ar fi creșterea emisiilor de CO2 sau eliberarea substanțelor toxice în mediu.

Pentru a evita aceste probleme, trebuie să recunoaștem că îmbunătățirea managementului materialelor poate duce uneori la un alt impact negativ asupra oamenilor sau asupra mediului. De preferat ar fi să ne evaluăm comportamentul pe baza unui spectru întreg de parametri având la bază un set de indicatori de performanță. Este posibilă monitorizarea activităților circulare, astfel încât acestea să ofere un impact pozitiv, mai degrabă decât să se caute soluții optime având un impact ridicat asupra valorificării materialelor în detrimentul altor zone de performanță.

În ultimii ani, IRCEM a dezvoltat un cadru pentru a aborda aceste probleme. Gândirea noastră se bazează pe ideea că, pe lângă ciclul de materii prime de înaltă calitate (caracterizând economia liniară deja), trebuie să funcționeze și o economie circulară în limita capacității planetei noastre și în ceea ce privește drepturile și nevoile oamenilor. În plus, soluțiile pentru unele probleme nu ar trebui să creeze probleme și mai mari.

Punând la un loc toate aceste perspective emergente, am formulat propria noastră abordare funcțională a economiei circulare după cum se observa în figura de mai jos.

Figura 2.1. ilustrează cadrul propus de IRCEM al celor 11 piloni pentru evaluarea circularității. Fiecare dintre acești 11 piloni sunt indicatori de performanță (Potting, et al., 2017). Considerăm că trebuie să evaluăm toate acțiunile noastre nu doar pe un singur parametru, ci pe un spectru complet.

Pentru a realiza progrese reale către o economie circulară, este clar că avem nevoie de noi modalități de măsurare a economiei, noi modele de afaceri și noi structuri calate pe economia circulară. În cele din urmă, o economie circulară trebuie să ofere alternative realiste modelului nostru economic, în limitele sigure ale capacității de suport a Pământului, abordare prezentată în figura de mai jos.

În cazul nostru putem formula o viziune pentru viitor, identificând zonele cu probleme și soluțiile care îmbunătățesc performanța în toate aspectele lanțului valorii astfel încât să progresăm către o economie circulară.

Economia circulară este o modalitate prin care folosim eficient resursele deja dislocate cu generare de zero deșeuri. Oferă o soluție holistică a problemei emergente a resurselor din lume, care a rezultat din economia liniară de deșeuri.

Într-o economie circulară, resursele nu sunt consumate, ci recuperate într-un sistem care este continuu și de lungă durată, cu scopul de a le menține funcționarea si valoarea la potențialul lor maxim. În loc de a-și pierde valoarea după faza de utilizare, aceasta este păstrată prin cicluri de reutilizare, reparație, remanufacturare sau reciclare (vezi figura de mai sus).

Pentru aceasta, avem nevoie de noi modele de afaceri și proiectare inovatorare de produse care să utilizeze materiale non-toxice care pot fi ciclate la nesfârșit.

Prin aplicarea de principii și strategii circulare, companiile pot obține cea mai mare valoare economică și socială posibilă, reducând în același timp impactul negativ asupra mediului. Circle Economy a compus șapte principii de bază, la care IRCEM a mai adăugat încă 4 (figura 2.2), care arată ce strategii pot realiza organizațiile pentru a implementa economia circulară.

Pe baza acestui model, economia circulară conține atât abordări strategice circulare primare (A), cât și strategii circulare secundare (B). Strategiile circulare primare includ prioritizarea surselor regenerabile, prelungirea duratei de viață a produselor, utilizarea deșeurilor ca materii prime și luarea în considerare a noilor modele de afaceri. Susținerea strategiilor circulare secundare, include colaborarea pentru crearea valorii, proiectarea pentru viitor și integrarea tehnologiei digitale.

Angajarea circulară reprezintă locuri de muncă din economia circulară - pe scurt, locuri de muncă circulare. Clasificarea principiilor circulare de bază în secțiunea anterioară poate fi, de asemenea, utilizată pentru a analiza angajarea circulară. Prin aliniere cu aceasta, distingem angajarea primară (A), de cea care sprijină joburile circulare (B). Împreună formează oportunitățile directe de angajare circulară. La acestea se mai adaugă (C) locurile de muncă circulare indirecte, în care locurile de muncă nu sunt circulare, dar totuși facilitează economia circulară.

Metoda care a fost aplicată pentru calcularea numărului de locuri de muncă circulare la nivelul Municipiului Buzău a fost dezvoltată de Circle Economy și Universitatea Erasmus, fiind adaptată de IRCEM prin adăugarea a încă 4 piloni. Se bazează pe o subdiviziune a economiei pornind de la sectoare, pe baza celor 10 R, cadru de pornire în analiza locurilor de muncă primare, de sprijin și indirect circulare. Toate locurile de muncă din sectoarele circulare sunt considerate circulare. Cu toate acestea, nu este cazul lucrărilor circulare de sprijin și indirecte, deoarece nu toate activitățile din aceste sectoare sunt circulare. Metoda de a distinge aceste locuri de muncă este discutată la sfârșitul acestui raport.

Din datele analizate se observă că ponderea circulară a locurilor de muncă din Municipiul Buzău este distribuită între: (A) angajare primară directă, (B) asistență directă și (C) angajare circulară indirectă. Locurile de muncă circulare reprezintă 5.021 din cele peste 50.218 de locuri de muncă din Municipiul Buzău - 10% din total. Dintre cele peste 6180 de companii înregistrate în oraș în anul 2018, extrapolând, afirmăm că 803 contribuie direct la economia circulară. Toate celelalte companii contribuie doar indirect la economia circular (INSE, 2019).

Considerăm că totodată angajarea circulară directă (A și B) și modul în care este distribuită pe cei 11 piloni de bază ale economiei circulare din Municipiul Buzău este cea mai importantă strategie circulară pentru Municipiul Buzău, iar focalizarea ar trebui să fie pe integrarea tehnologiei digitale, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă.

Cu 8,36% din angajarea circulară directă în activități din jurul reciclării, Municipiul Buzău a dezvoltat, de asemenea, propria experiență în acest domeniu, fiind lider de piață.

Nu același lucru se aplică locurilor de muncă în activități legate de „proiectarea pentru viitor” și utilizarea deșeurilor ca resursă, ele nefiind bine reprezentate în Municipiul Buzău.

Prioritizarea surselor regenerabile, pe de altă parte, oferă mai puține locuri de muncă decât direcțiile strategice de mai sus, dar este semnificativ mai importantă pentru Municipiul Buzău. Din rezultatele de mai sus, Municipiul Buzău se distinge prin volumul de cunoștințe privind economia circulară, aspect semnalat și prin intermediul cercetării de piață realizată de IRCEM, unde majoritatea respondenților consideră că schimbarea stilului de consum și a producției sunt elemente definitorii în tranziția la economia circulară. Pentru activitățile privind integrarea tehnologiei digitale, peste 90 % dintre respondenți consideră ”Lipsa soluțiilor tehnologice” ca fiind principalul obstacol care împiedică implementarea economiei circulare în orașul lor, aspect identificat în urma cercetării de piată realizate în Municipiul Buzău.

Municipiul Buzău își propune să creeze între 500 -1.700 de locuri de muncă până în 2030, pe baza nevoilor identificate și aspirației locale de dezvoltare.

  • 2.3. SECTOARE CHEIE ȘI OPORTUNITĂȚI

Economia urbană din Municipiul Buzău se bazează pe industrie și servicii, din care industria are o pondere de aproximativ 50%, care se caracterizează printr-un grad ridicat de susținere și locuri de muncă circulare indirecte.

Cea mai mare concentrare de locuri de muncă circulare este în zona industrială de nord-est și sud. Ocuparea forței de muncă în centru este dominată de sprijinirea locurilor de muncă primare. În nord-est există o concentrare de locuri de muncă circulare, în special în domeniul reciclării, de asemenea și în toată periferia sudică.

Pe lângă angajarea circulară, pe hartă sunt prezentate și puncte de interes pentru cele șapte sectoare cheie din Municipiul Buzău, zonele industriale care procesează deșeurile generate de sectorul bunurilor de larg consum; două noduri ale producției locale de alimente reprezintă ambițiile pentru lanțurile alimentare urbane scurte din sectorul agroalimentar; Centrul medical Sfântul Sava este un simbol pentru sectorul sănătății; iar pentru sectorul construcțiilor, cartierul Orizont are cea mai mare atribuție de construcții pentru anul 2018.

În secțiunea cinci a raportului vom face o analiză de bază atât a fluxurilor de materiale, cât și a locurilor de muncă circulare din aceste șapte sectoare strategice, care constituie baza de pornire în identificarea de oportunități circulare în întreaga economie a orașului.

În secțiunea patru sunt reprezentate schematic fluxurile de energie, materiale și apă din Municipiul Buzău, prin intermediul diagramelor Sankey; fluxurile corespund anului 2018, cu câteva excepții, unde nu au existat date actualizate si pentru care s-au folosit date având ca an de reper anul 2015. Fiecare dintre linii reprezintă o categorie de resurse diferită.

39

Liniile sunt dimensionate astfel încât grosimea lor să corespundă cu masa materială totală din acea categorie, cu intrările de material la stânga și fluxurile de deșeuri rezultate în partea dreaptă.

În aceste diagrame, am reprezentat de asemenea, toate resursele de energie din Municipiul Buzău, în masa estimată de materiale (în principal combustibili), cantitatea de energie consumată.

Toate datele se bazează pe cifre reale, colectate de la și cu ajutorul Primăriei Municipiului Buzău, din arhiva Institutului Național de Statistică, de la Compania de Apă Buzău, Agenția pentru Protecția Mediului Buzău, SDEE Muntenia Nord, ANOFM și ANAF, cu excepția intrărilor materiale de bunuri de consum, care sunt estimate pe baza informațiilor disponibile din bazele de date online și rapoarte sectoriale. Informații mai detaliate despre metodologie și ipoteze pot fi găsite în anexă.

  • 3 .VIZIUNEA PENTRU UN BUZĂU CIRCULAR

Viziunea unui Buzău circular este a unui oraș cu performanțe exemplare pe un set de măsuri sistemice de calitate urbană și de mediu. Economia circulară este un domeniu de inovație și experimentare continuă. Buzău va fi un oraș cu o comunitate locală unită, cu o implicare civică puternică și cu o economie locală rezistentă. Toată energia va proveni din surse regenerabile. Produsele și materialele sunt recuperate pentru reutilizare, reparare și reciclare, iar orașul se caracterizează prin biodiversitate, având străzi și clădiri atractive. Aceste criterii holistice de performanță pentru un Buzău circular au fost rezumate în șapte obiective (O) majore pentru dezvoltarea orașului.

Ambițiile majore pentru un Buzău circular în 2030 sunt:

O1. MATERIALE: Municipiul Buzău un oraș cu zero deșeuri și cu un flux de materiale circulare de aproape 60%;

O2. ENERGIE: Alimentarea Municipiului Buzău cu energie regenerabilă folosind în principal producția locală;

O3. BIODIVERSITATE: Ecosistemele Buzăului și baza capitalului natural sunt regenerate prin acțiuni strategice;

O4. SĂNĂTATE: Infrastructura în Municipiul Buzău este gândită pentru flexibilitate și utilizare maximă, iar mobilitatea locală se realizează cu emisii ce tind spre zero;

O5. SOCIETATE ȘI CULTURĂ: Municipiul Buzău - un mediu sănătos, sigur și atractiv cu spații de recreere pentru toți rezidenții;

O6. GENERARE DE VALOARE: Municipiul Buzău are o economie locală puternică care stimulează antreprenorii și încurajează dezvoltarea afacerilor circulare;

O7. REZILIENȚA: Municipiul Buzău este un pol de excelență pentru măsuri întreprinse pe economia circulară.

  • 3.1. ELEMENTELE DE PERFORMANȚĂ ALE MUNICIPIULUI BUZĂU CIRCULAR


Obiectivul strategic referitor la materiale:

O1. MATERIALE: Peste 60% din materialele care intră în oraș sunt reciclate la înaltă calitate. Produsele fabricate în oraș sunt proiectate pentru a fi reutilizate, recondiționate sau reciclate cu ușurință.

Obiective specifice:

  • Asigurarea ca toate materiile prime să fie reciclate continuu la o calitate înaltă;

  • Minimizarea cantității totale de deșeuri provenite din deșeuri alimentare și

    deșeuri de procesare a alimentelor;


  • Demolarea și demontarea clădirilor existente astfel încât reutilizarea componentelor și a materialelor să fie maximizată;

  • Reducerea cantității totale de deșeuri generate prin leasing pentru produse;

Concentrarea asupra produselor pe care furnizorii autorităților publice le pot procura din lanțul de aprovizionare local.


Obiectivul strategic referitor la energie:

O2. ENERGIE: Toată energia consumată în oraș - indiferent dacă este pentru încălzire, iluminat, gătit sau transport - provine din surse regenerabile. Orașul este mult mai eficient din punct de vedere energetic și consumă doar un sfert din energia totală față de 2019.

Obiective specifice:

  • Promovarea proiectelor de investiții în transporturi verzi, cu măsuri de evitare și reducere a efectelor adverse, cum sunt emisiile de poluanți în atmosferă, poluarea apelor și a solului datorată surselor difuze sau impactul asupra peisajului și patrimoniului cultural;

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 10% până în anul 2030 în comparație cu cele din anul 2019;

Creșterea ponderii combustibililor verzi la cel puțin 10% din totalul conținutului energetic utilizat în Municipiul Buzău în anul 2019.


Obiectivul strategic referitor la biodiversitate:

O3. BIODIVERSITATE: Orașul este integrat cu mediul natural, iar flora și fauna au spațiul pentru a prospera în orașul circular, cu numeroase zone de locuit special amenajate și cu suprafețe dure limitate. În multe privințe, orașul se simte mai degrabă ca o zonă naturală care este integrată cu clădirile, decât ca un peisaj din beton, cu mai multe parcuri și recuperează resursele de apă.

Obiective specifice:

  • Gestionarea și păstrarea cât mai bine a valorii clădirilor existente și a

materialelor depozitate pe care le conțin, inclusiv prelungirea reutilizării duratei de viață a clădirilor întregi;

Proiectarea circulară și durabilă a tuturor clădirilor noi, astfel încât acestea să fie mai potrivite pentru reutilizarea de înaltă calitate, cu un impact scăzut în faza de utilizare și cât mai puține opțiuni de materiale poate avea un impact asupra mediului prin extracția de materii prime și producție;

Asigurarea că toate celelalte deșeuri (deșeuri organice domestice, deșeuri industriale, pastă/suspensie (nămol)) sunt utilizate la o valoare ridicată, iar aplicațiile actuale sunt îmbunătățite, dacă este posibil;

Reducerea amprentei impactului total a alimentelor consumate în oraș, trecând la modele de consum și producție cu un impact mai mic;

Reducerea impactului asupra biodiversității cu asigurarea de măsuri pentru protecția și conservarea biodiversității în Municipiul Buzău.


Obiectivul strategic referitor la sănătate:

O4. SĂNĂTATE: Infrastructura în Municipiul Buzău este gândită pentru flexibilitate și utilizare maximă, iar mobilitatea locală se realizează cu emisii ce tind spre zero.

Obiective specifice:

  • Îmbunătățirea sănătății medii generale a locuitorilor Municipiului Buzău;

  • Reducerea numărului de zile de spitalizare, acolo unde este posibil;

  • Protecția sănătății populației prin îmbunătățirea condițiilor de mediu și de siguranță a transportului;

  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul transporturilor.


Obiectivul strategic referitor la societate și cultură:

O5. SOCIETATE ȘI CULTURĂ: Comunitățile sunt unite, cu rezidenți sprijiniți de prieteni și familie. Există activități sociale și culturale din abundență.

Obiective specifice:

  • Reducerea deșeurilor care rezultă din sectorul ospitalier cu cel puțin 30%;

  • Reducerea amprentei asupra mediului a unei nopți petrecute la hotel / persoană cu cel puțin 20%;

  • Încurajarea comerțului specific bazat pe produse și servicii locale

    Sprijinirea activităților tradiționale și nu numai, cu amprentă scăzută de C.


Obiectivul strategic referitor la generare de valoare:

GENERARE DE VALOARE


O6. GENERARE DE VALOARE: Orașul are o economie robustă care stimulează antreprenorii și încurajează dezvoltarea afacerilor circulare, utilizând doar o mică parte din resursele fizice pe care orașele de o scară similară le consumă astăzi.

Obiective specifice:

  • Crearea unei piețe/bănci pentru reutilizarea și reciclarea materialelor de construcție extrase și recuperarea într-o formă superioară calitativ;

Crearea cererii de utilizare a materialelor reciclate în produse noi.

Obiectivul strategic referitor la reziliență:

  • 1O7. REZILIENȚA: Indiferent de provocări - de la vreme extremă până la volatilitatea economică globală - orașul se recuperează ușor

V/    și rapid.

L          Obiective specifice:

rezidentă       •       Implementarea noilor tehnologii de procesare a deșeurilor. Există

multe tehnologii emergente de sortare și procesare atât pentru fluxurile de materiale polimerice, cum ar fi materialele plastice, cât și pentru sub-fluxurile mai specifice, cum ar fi scutecele;

  • Integrarea circularității în sistemul de achiziții publice a Municipiului Buzău pentru a se asigura că produsele și serviciile oferite îndeplinesc criteriile de achiziții circulare;

  • Prevenirea, acolo unde este posibil a demolării și construcției noi, precum și a impactului asociat și a pierderilor valorice, atât timp cât nu este afectată calitatea vieții și impactul clădirilor în faza de utilizare;

Obiectivele prezentate mai sus încadrează obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Municipiului Buzău pentru orizontul de timp 2020-2030.

La acestea s-a adăugat și planul strategic de dezvoltare a Municipiului Buzău pentru orizontul de timp 2018-2030 "Buzău - Oraș magnet!" fiind utilizat ca fundament de pornire pentru delimitarea direcțiilor sectoriale de dezvoltare ale orașului.

K3.

Astfel, cele două viziuni înlănțuite au scopul de a transforma Municipiul Buzău într-un oraș sustenabil cu amprentă de carbon minimă iar resursele din flux să fie refolosite și reciclate continuu la o calitate înaltă, ducând cererea de resurse virgine în limita tehnologiilor existente până în anul 2030.

CAPITOLUL 04



  • 4. ANALIZA FLUXURILOR DE MATERIALE DIN BUZĂU


    BUZĂU / Fluxul apei în anul 2018 [sursa: Compania de Apă S.A. Buzău, Primăria Buzău, Rapoarte Industrie, Altele)


    50



    • 4.1. ANALIZA DATELOR METABOLISMULUI BUZĂULUI

Diagramele Sankey prezentate în paginile anterioare reprezintă schematic fluxurile de apă, energie și materiale care trec prin Municipiul Buzău în 2018, cu câteva excepții, unde nu au existat date actualizate și pentru care s-au folosit ca reper datele din anul 2015. Fiecare dintre linii reprezintă o categorie de resurse diferită.

Liniile sunt dimensionate astfel încât grosimea lor să corespundă cu masa materială totală din acea categorie, cu intrările de material la stânga și fluxurile de deșeuri ieșite la dreapta sau impactul creat asupra diferitelor sisteme.

În aceste imagini de ansamblu, am reprezentat, de asemenea, toate cerințele de energie din Municipiul Buzău în masa estimată de materiale necesară pentru a genera cantitatea de energie consumată.

Toate datele se bazează pe cifre reale colectate de la Municipiul Buzău, Institutul Național de Statistică, Compania de Apă Buzău, Agenția pentru Protecția mediului Buzău, SDEE Muntenia Nord, ANOFM și ANAF, cu excepția intrărilor materiale de bunuri de consum, care sunt estimate pe baza informațiilor disponibile din bazele de date online și rapoarte sectoriale. Informații mai detaliate despre metodologie și ipoteze pot fi găsite în cele ce urmează precum și în capitolele următoare.

Analiza fluxurilor materiale din Municipiul Buzău este definită, într-o mare măsură, de resursele necesare pentru a satisface nevoile de bază ale oamenilor: hrană, apă, adăpost, energie și produse de consum. Cu toate acestea, cantitatea exactă a resurselor consumate și a deșeurilor generate depinde de profilul economic specific al orașului, de obiceiurile și interesele rezidenților și de tipul de tehnologii utilizate pentru activități precum producția, construcțiile, logistica și procesarea deșeurilor.

În masă, cele mai mari intrări de resurse din Municipiul Buzău în 2018 au fost dominate de apă, combustibili, alimente și băuturi, și minerale de construcție, astfel:

  • > Apă potabilă 6.540,31 milioane de litri;

  • > Energie intrată în conturul analizat (motorină, benzină, lemn etc.) 41.099,22 MWh/an;

  • > Mâncare 183.000 tone și 41 milioane litri băutură;

  • > Bunuri de consum * 3.600 tone.

  • * (date din 2015 cu excepția a 12.780 de tone de vehicule personale, raportată la statistica europeană)

În ceea ce privește producția, se observă că a fost generată o cantitate de peste 2.687,83 de milioane de litri de apă uzată pe an, în timp ce consumatorii casnici au generat 7.615,83 milioane de litri de apă uzată pe an.

În anul 2018 s-au generat 221 milioane kilograme de CO2 și peste 44.055 tone deșeuri. Dintre acestea, un procent de peste 55% a intrat în stația de sortare, ceea ce ar putea indica deja o performanță bună pentru un indice de economie circulară (MD, 2018).

Deși gestionarea fluxurilor de deșeuri din Municipiul Buzău a cunoscut îmbunătățiri semnificative, rămâne încă multe de făcut, dacă orașul dorește să-și realizeze ambițiile sale circulare.

Cu toate că Municipiul Buzău dispune de o industrie pentru reciclarea deșeurilor precum și de un mediu de afaceri deschis acestei abordări, pentru accelerarea tranziției la economia circulară e nevoie de implicarea în acțiuni strategice suport ale acestor actori. Municipiul Buzău poate folosi numeroase alte oportunități pentru a maximiza valoarea extrasă din diferitele fluxuri de deșeuri, reducând în același timp atât impactul în amonte, cât și în aval al amprentei sale de resurse.

Cele șase fluxuri diferite de producție a culturilor și a produselor de origine animală (apă, fosfat, azot, pesticide, antibiotice și furaje) atât în interiorul cât și în exteriorul municipiului se bazează pe valori medii românești pentru producția alimentară (INSSE, 2019; Băisan, 2015). Producția locală de plante se bazează pe suprafața și randamentele tipice din regiune. Pentru producția de origine animală, numărul de animale este luat de la INSSE (2017), iar distribuția laptelui, bovinelor și altor produse alimentare se bazează pe date locale INSSE Buzău (2018). Mai mult, se presupune că aceste alimente locale servesc și consumul local. Cantitatea totală de alimente care trebuie produse pentru oraș se bazează pe consumul de alimente al locuitorilor din Municipiul Buzău, pe baza mediei naționale de la INSSE (2018). Informații despre spațiul verde provin direct de la municipalitate. Dimensiunea fluxului de deșeuri organice se bazează pe datele primăriei Municipiului Buzău și conține deșeurile verzi din deșeurile menajere mixte, precum și deșeurile mari de grădină furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului Buzău (2017). Deșeurile industriale din industria alimentară reprezintă una dintre cele mai rare informații disponibile. CO2 din culturi și animale se bazează pe aproximări ale mediei naționale. Cifrele privind construcția și demolarea construcțiilor rezidențiale și nerezidențiale în 2019 se bazează pe date provenite de la Primăria Municipiului Buzău. Alte date legate de caracteristicile construcțiilor și demolărilor au fost înmulțite apoi cu numărul mediu de metri pătrați pe tip de clădire și completate, după caz, cu datele primăriei și statistici naționale. Materialele care intră și ies din sectorul construcțiilor provin dintr-un model dezvoltat de Metabolic și adaptat de IRCEM, în colaborare cu parteneri specializați în sectorul construcțiilor din România.

În ceea ce privește lista de bunuri de consum care a fost utilizată în această analiză, se bazează pe cele mai mari fluxuri de deșeuri realizate, care au un impact ridicat, cum ar fi produsele electrice, electronice și electrocaznice. Datele privind deșeurile menajere provin de la Primăria Municipiului Buzău și Agenția pentru Protecția Mediului Buzău (2017). Pentru deșeurile industriale, am inclus numai deșeurile ce intră sub codul EURAL 20, descrise ca deșeuri urbane și fracția de deșeuri menajere a deșeurilor industriale. În ceea ce privește fluxul de date, nu au fost disponibile date specifice pentru Municipiul Buzău și, prin urmare, estimările au fost făcute pe baza datelor publice naționale sau a datelor comerciale (INSSE, 2017). Numărul de mașini care intră și ies din oraș provin de la Primăria Municipiului Buzău, în timp ce cantitatea de combustibil se bazează pe consumul de energie de la SDEE Muntenia Nord și Primăria Municipiului Buzău. Pentru restul de bunuri de consum necunoscute s-a făcut o estimare bazată pe experiența experților de la IRCEM și pe datele obținute din diferite rapoarte internaționale pe aceeași categorie.

Analiza fluxului material al asistenței medicale se concentrează pe toate unitățile medicale din Municipiul Buzău, fiind responsabile pentru cea mai mare cantitate de energie și materiale. Datele privind anumiți itemi au fost obținute de la INSSE (2018), iar cele legate de energie și fluxurile de deșeuri se bazează pe diferite rapoarte anuale sau studii din domeniul medical. Cu toate acestea o cantitate mare de bunuri de consum sunt necunoscute, făcându-se o estimare pentru acestea bazată pe experiența experților de la IRCEM. În plus, valorile legate de amprenta per pacient și achiziționarea de materiale, din cauza lipsei de date au fost făcut estimări, iar aceste cifre se pot abate de la intrările reale.

Datele privind instituțiile publice din Buzău și consumul acestora de resurse, precum și infrastructura, și consumul de energie și materiale, au fost obținute de la INSSE (2017) și Primăria Municipiului Buzău. Datorită complexității și diversității fluxurilor, există încă o cantitate mare de bunuri de consum utilizate de instituțiile publice necunoscute, situație în care experții IRCEM au aproximat în funcție de datele la nivel național sau european.

În cea ce privește turismul și infrastructura culturală, datele au fost obținute de la Primăria Municipiului Buzău, INSSE (2018), SDEE Muntenia Nord și Agenția pentru Protecția Mediului Buzău (2017).

Analiza globală a fluxului de deșeuri a orașului se bazează pe date din cele patru sectoare analizate în mod specific și, de asemenea, completate cu date privind energia și apa. Consumul de energie este calculat pe baza consumului total de energie, incluzând cererea de energie electrică și termică (gaz) a industriei și combustibilii pentru transport. Energia este calculată pe baza monitorizării climatului la nivel municipal și județean, totodată este prezentată și cantitatea totală de energie care se realizează și tranzitează rețelele Municipiului Buzău. Fluxurile de apă se bazează pe datele obținute de la Compania de apă Buzău, Primăria Municipiului Buzău și rapoarte ale Asociației Române a Apei.

Pentru a înțelege acest lucru și alte caracteristici unice ale fluxurilor de materiale din Municipiul Buzău, aruncăm o privire rapidă la unele dintre tendințele macro-nivelului care se află în spatele acestora, în capitolele următoare.

  • 4.2. CARACTERISTICI LOCALE

PRODUCȚIE ȘI MATERIALE

În ciuda faptului că metabolismul Municipiului Buzău urmează modelul de bază al orașelor românești, există multe variații locale care rezultă din contextul specific al orașului. Războaiele mondiale din secolul trecut au format mediul fizic al acestuia. Caracterul inovator al orașului și deschiderea către schimbare și inovare sunt rezultatul acestui trecut. Diversitatea mediului cultural al locuitorilor este, de asemenea, caracteristică orașului și pare, de asemenea, să aibă un efect asupra metabolismului, de unde provin produsele și obiceiurile tipice ale locuitorilor. Este necesară o cercetare mai detaliată pentru a extinde acest aspect.

La prima vedere, se observă că, pentru Municipiul Buzău, raportul între eliminarea deșeurilor solide și cererea de materiale solide este relativ ridicat, de aproape 0,68. Aceasta înseamnă că în fapt, cantitatea de deșeuri solide pe care le produce Municipiul Buzău este de 68,82% din masa consumului în aporturi solide în fiecare an. Acest raport este mai mare decât în contextele urbane tipice. În majoritatea altor orașe, un procent mai mare din materialele solide consumate sfârșesc în stocul material al orașului (sub formă de clădiri, infrastructură sau produse), sau sunt consumate ca alimente și apoi evacuate în apele uzate.

CONSTRUCȚII ȘI CLĂDIRI

Municipiul Buzău este în procesul de a se reinventa fizic - atât el cât și fondul său de construcții. Mediul urban construit reprezintă unul dintre factorii majori în dinamica complexă a orașului.

În anul 2019, au fost construite 87 de edificii noi. Prin comparație, fruntaș la acest capitol este Clujul cu 1409 edificii. Proporția totală a suprafeței renovate este cu 75% mai mare decât suprafața care a fost demolată.

Dacă teoretic, toate materialele de demolare ar putea fi refolosite complet pentru clădirile noi, acestea ar oferi în mod natural un flux mare de materiale de construcție secundare. Acest lucru ar reduce drastic impactul noilor construcții și nu ar necesita producerea de noi materiale de construcție. Din păcate, abordarea aceasta nu este în prezent o presupunere realistă, deși există, așa cum vom analiza mai târziu în această secțiune, posibilități reale de a fructifica o mare parte din acest potențial. După demolarea circulară și demontarea clădirilor vechi, reconcilierea demolării și a construcțiilor noi este, de asemenea, o parte esențială a unui sector de conservare durabilă pentru Municipiul Buzău.

Reprezentând amprenta spațială, fizică a mediului antropic, fondul construit este asimilat în cea mai mare măsură cu imaginea și adeseori cu brandul orașului. Funcționalitatea acestuia, calitatea materialelor, volumetria, amplasarea, raporturile dimensionale, acuratețea planificării și respectul arătat conservării patrimoniului, determină hotărâtor gradul de dezvoltare a societății și a comunității locuitoare, o administrație judicioasă și o comunitate civilizată.

ALIMENTAȚIA ȘI AGRICULTURA

Deoarece 80% din produsele alimentare vor fi consumate în orașe până în 2050, orașele pot influența în mod semnificativ modul în care resursele pentru produsele alimentare sunt cultivate, în special prin interacțiunea cu producătorii din mediul lor periurban și rural. Abordările regenerative ale Municipiului Buzău vor contribui la obținerea de resurse pentru produse alimentare care intră în cultivare într-un mod care îmbunătățește, în loc să degradeze, mediul înconjurător, creându-se astfel multe alte beneficii sistemice. În raport, producția regenerativă de alimente este considerată într-un sens larg, ea cuprinzând orice tehnici de producție care îmbunătățesc sănătatea generală a ecosistemului local.

Exemple de practici de regenerare includ trecerea de la îngrășăminte sintetice la cele organice, folosirea rotației culturilor și utilizarea unei variații mai mari a acestora pentru promovarea biodiversității. Tipurile de agricultură precum agroecologia, pășunatul rotativ, agrosilvicultura, agricultura de conservare și permacultura se încadrează în această definiție. Practicile regenerative susțin dezvoltarea de soluri sănătoase, care pot duce la alimente cu gust îmbunătățit și conținut de micronutrienți.

Colaborarea cu fermierii și recompensarea acestora pentru adoptarea acestor abordări benefice va fi esențială. În paralel, orașele pot utiliza sisteme de agricultură urbană circulară, precum cele care combină acvacultura interioară cu producția de legume hidroponice în bucle locale. Principalele resurse agricole cultivate pe raza municipiului sunt: grâu (1.550 tone), porumb (2.610 tone), floarea soarelui (270 tone) și legume (17.800 tone).

Prelucrarea produselor agricole se asigură prin societăți comerciale specializate în industria cărnii, a laptelui, a sfeclei de zahăr, a legumelor și fructelor, precum și prin unități de morărit și panificație, de vinificație, de producere a uleiului comestibil, a berii, a spirtului și a furajelor combinate. Exportul este realizat în principal de două firme: SC Avicola Buzău SA care exportă carne de pasăre și Carpatic Lamb SRL care exportă carne de oaie.

Cifra de afaceri totală din Municipiul Buzău în anul 2015 din comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare a fost de 74,6 mil EUR (RES MUN BZ, 2016).

Pentru a realiza viziunea la scară a unei economii circulare, aceste eforturi locale trebuie să fie completate cu un sistem global, orchestrat, public-privat, de schimbare a nivelului de efort care să corespundă provocării și oportunității sectorului.

GESTIONAREA DEȘEURILOR

Majoritatea deșeurilor din oraș sunt dezasamblate sau arse pentru recuperarea energiei. Doar o mică parte din deșeuri este de o calitate suficient de ridicată pentru a fi refolosite, de exemplu, în fabricarea compostului din reziduurile organice. În domeniul gestionării deșeurilor, orașul rămâne în urmă față de Municipii ca Oradea sau Ploiești. Acest rezultat se datorează faptului că majoritatea gunoiului fie nu este colectat separat, fie nu e colectat corect înainte de a fi predat autorităților. Cantitățile de sticlă, plastic și hârtie separate sunt deosebit de scăzute în comparație cu celelalte patru orașe importante. În ceea ce privește colectarea deșeurilor organice, Municipiul Buzău este încă la început.

Procentele mai mici de reciclare pot fi în parte legate de nivelul relativ scăzul de trai din Municipiul Buzău, comparativ cu alte orașe din România (INSSE, 2016). În medie, 17,4% dintre locuitorii din Municipiul Buzău trăiesc sub pragul sărăciei, iar în unele cartiere, procentul este chiar mai mare. Sărăcia afectează în mod disproporționat anumite subgrupuri demografice conform ediției din 2019 a Semestrului European (Ro. ÎM, 2019). Unele studii arată că atunci când nu exista un stimulent financiar pentru reciclare, cum ar fi taxele sau depozitele de plată, persoanele cu venituri mici sunt mai puțin susceptibile să recicleze deoarece au priorități diferite. Alte studii arată că unul dintre principalii factori ai absorbției reciclării este acela că oamenii cred că reciclarea este importantă, știu și văd rezultate în acest sens.

Există o tendință clară pozitivă în domeniul colectării separate dacă privim în urmă spre 2015, comparativ cu 2018, la cantitățile colectate. În Municipiul Buzău, serviciul de salubritate este realizat de SC RER ECOLOGIC SERVICE SA, care a inițiat un plan de colectare separată a deșeurilor de ambalaje începând cu anul 1999 și, în anul 2014, a inaugurat prima stație de sortare din Municipiul Buzău, reușind astfel să poziționeze municipiul pe harta orașelor ce beneficiază de tehnologii moderne de sortare și prelucrare a deșeurilor (în incinta depozitului zonal de deșeuri nepericuloase de la Gălbinași). Prin procesul de sortare a deșeurilor se asigură o creștere a gradului de recuperare a deșeurilor reciclabile și o calitate sporită a acestora.

În prezent, în Municipiul Buzău, colectarea separată a deșeurilor reciclabile (hârtie, carton și plastic) de la populație s-a extins. Astfel, în Municipiul Buzău, au fost amenajate: 15 puncte de colectare în școli/licee, grădinițe, puncte comerciale, instituții publice, în care s-au amplasat 17 containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor tip PET; 370 de eurocontainere de 1,1 m3 precum și 210 buc. de europubele.

ENERGIA

Energia este văzută de cele mai multe ori ca o problemă separată de gestionare a materialelor, deși cele două sunt inseparabile. Emisiile de carbon pe care le descărcăm în mediu reprezintă una dintre cele mai mari pierderi de materiale din sistemul nostru liniar actual. În raport cu anul de referință 2015, potențialul identificat de reducere a emisiilor de CO2 pentru U.A.T. Municipiul Buzău, este, până în anul 2020, de 20%. Producătorul de energie electrică al Municipiului Buzău, SC HIDROELECTRICA SA București - Sucursala Buzău produce energie electrică în hidrocentrale amenajate pe râul Buzău, prin transformarea energiei hidraulice a căderilor de apă naturală sau artificială în energie electrică.

Lanțul de centrale hidroelectrice amenajate pe râul Buzău cuprinde 9 unități, având o putere instalată totală de 80.22 MW. În anul 2008, Sucursala Hidrocentrale Buzău a produs în total 118.461 MWh, iar în anul 2010 a produs 756.114 MWh (3,8% din energia brută din sistemul hidrotehnic național).

Municipiul Buzău se alimentează din Sistemul Energetic Național prin opt stații de transformare și conexiuni de 110 kV, dintre care trei industriale și cinci mixte. De la stațiile de transformare se alimentează, prin rețele subterane de medie tensiune 6 kV și 20 kV, posturi de transformare și puncte de alimentare pentru distribuție urbană 0,4 kV. În Municipiul Buzău, sistemul de alimentare cu gaze naturale este constituit din rețele de medie presiune și de presiune redusă. Alimentarea se face din conducta de transport Schela Berca-Grăjdana, cu stația de predare în zona de N-V a municipiului și un punct de injecție din conducta magistrală din zona de sud. De la stația de predare se formează sistemul de distribuție cu rețea de repartiție până la stațiile de sector din Str. Răscoalei, B-dul N. Bălcescu și Str. Toamnei.

La sfârșitul anului 2011, lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor naturale era de 173.1 km, adică aproximativ 29.07% din lungimea totală a conductelor din județ (569.5 km în 14 localități). Lungimea conductelor de distribuție a gazelor în județul Buzău a înregistrat o extindere majoră în ultimii 21 ani (de la 63 km în 1990 până la 595.5 km în 2011).

Rețeaua de transport a agentului termic primar (rețea în sistem de două conducte) are o lungime totală a traseului de 26,50 km, cu diametre nominale cuprinse între 150 mm și 1000 mm. Circa 77.35 % din lungimea totală a fost deja reabilitată și modernizată.

În ceea ce privește cantitatea de energie consumată de industrie, aceasta este de 11 .189 MWh/an, în timp ce sectorul rezidențial a consumat în 2018 peste 96.445 MWh/an.

Eficiența energetică și combustibilii cu emisii reduse de carbon au un rol esențial în decarbonizarea sectorului transporturilor. Pe lângă decarbonizarea sectorului transporturilor, Comisia Europeană a dezvoltat o schemă specifică pentru etichetarea și diseminarea ecologică a produselor cu eficiență energetică.

Industria energetică se află în mijlocul unei schimbări fundamentale a modului în care își desfășoară activitatea. Nevoia de a reduce emisiile atmosferice fiind din ce în ce mai urgentă, astfel punându-se accent pe două tipuri de surse, regenerabile și eficiente. Măsurile strategice vor contribui la decarbonizarea economiei, iar Municipiul Buzău poate să le includă în dezvoltarea orașului deoarece dispune de de pârghiile necesare.

  • 4.3. EVALUAREA IMPACTULUI

Este firesc să ne concentrăm asupra masei și volumului ca indicatori semnificativi atunci când realizăm mai întâi o analiză a fluxurilor de materiale, însă cantitatea pură dintr-un anumit material poate indica adesea importanța sa în ceea ce privește cantitatea de impact pe care o provoacă, dar acest lucru nu este este o regulă.

Impactul nu se bazează numai pe cantitatea de materiale, ci și pe intensitatea energetică și tipul de resurse necesare pentru realizarea produselor. Așa-numitele impacturi încorporate diferă foarte mult pe fiecare produs. A produce un kilogram de carne necesită mult mai multă energie, pământ și apă decât a produce un kilogram de cereale. Pentru a înțelege rapid modul în care o parte din fluxurile de materiale și energie din Municipiul Buzău se clasifică pe diferite tipuri de impact, am evaluat principalele categorii de fluxuri pe trei indicatori importanți: utilizarea terenului, utilizarea apei și emisiile de CO2 (în echivalențe CO2).

Consumul de carne este de departe responsabil pentru cel mai mare consum de teren și apă dintre toate materialele. Producția de bunuri animaliere generează, de asemenea, o cantitate mare de emisii de CO2 (APM Buzău, 2017). Deși masa culturilor precum cerealele și legumele care sunt consumate este mai mare decât masa cărnii și produselor lactate, consumul de apă și emisiile din producție sunt mult mai mici.

Gazul natural are emisii de CO2 mai mici pe unitatea de energie decât energia electrică și benzină, dar, deoarece gazul este utilizat atât de mult, este încă cea mai mare sursă de emisii de CO2. Mai mult, ponderea energiei electrice regenerabile este încă limitată.

Materialele de construcție precum betonul, aluminiul, cărămizile, oțelul, cuprul și lemnul sunt mai proeminente în analiza de impact a diferitelor materiale în comparație cu reprezentările simple ale masei lor (Mihaela C., 2019). Acest lucru se datorează faptului că există diferențe majore în privința intensității diferitelor procese de producție. Fabricarea unui kilogram de aluminiu, de exemplu, produce de 76 de ori mai multe emisii de CO2 decât cea a unui kilogram de beton. Producția de metale este mult mai mare consumatoare de energie decât cea de minerale, iar valoarea metalului raportat la greutate este, de asemenea, mai mare decât cea pentru cărămizi sau beton.

  • 4.4. DEFINIREA ȘI EVALUAREA INTERVENȚIILOR CIRCULARE

Înțelegând fluxurile de resurse din Municipiul Buzău și impactul acestora, putem evalua performanța actuală a orașului pe o serie de indicatori cheie. Supravegherea regulată a acestor indicatori cheie de performanță este esențială pentru a vedea dacă schimbările de politică și eforturile din sectorul privat conduc efectiv la progresul Municipiului Buzău, către o economie circulară.

Indicatorii nu pot spune niciodată întreaga poveste a ceea ce se întâmplă într-un oraș, dar pot realiza o imagine realistă suficientă. În general, ne propunem să evaluăm cât de sustenabilă este în prezent economia Municipiul Buzăului având în vedere (APM Buzău, 2017):

  • > Conservarea capitalului natural (cum ar fi biodiversitatea) și a sistemelor planetare stabile (cum ar fi clima);

  • > Utilizarea optimă a materiilor prime și minimizarea cererii globale de resurse virgine;

  • > Recuperarea materiilor prime într-un mod eficient și durabil;

  • > Minimizarea riscurilor pentru sănătate în timpul ciclurilor de producție și consum;

  • > Generarea unei game largi de valori, inclusiv surse de angajare durabile;

  • > Dezvoltarea unei societăți robuste și adaptabile.

Nu toate datele pe care le-am folosi în mod ideal pentru calcularea acestor indicatori sunt disponibile. Am calculat scoruri detaliate acolo unde a fost posibil, am făcut estimări pentru unele și am sugerat colectarea suplimentară de date, în viitor, pentru acele zone în care informațiile nu sunt disponibile în prezent. Recomandăm recalcularea anuală a acestor valori. În cele din urmă, orașul ar trebui să elaboreze metode pentru conectarea performanței determinate prin acești indicatori cu activitățile din economie care determină performanța respectivă. De exemplu, companiilor și cetățenilor deopotrivă ar trebui să li se explice clar modul în care comportamentul și afinitatea lor față de tehnologii poate influența circularitatea orașului în ansamblu.

Acești indicatori sunt meniți, pe de o parte, să explice situația actuală, astfel încât să se poată măsura progresul viitor. Pe de altă parte, ei creează, de asemenea, o impresie bună despre modul în care orașul tarifează în prezent față de alte municipalități. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2016 PIB-ul pe cap de locuitor în Municipiul Buzău a fost de 5.340 euro. Acest număr este o subestimare, deoarece nu sunt incluse toate fluxurile, ci axarea s-a realizat pe fluxurile din sectoare cercetate. Cu toate acestea, scorul obținut este în limite acceptabile și are șanse reale de a-și atinge țintele stabilite pentru anul 2030, dacă sunt respectate toate observațiile. În ceea ce privește procesarea deșeurilor, 19,65% din deșeuri sunt acum reciclate, 7,08% sunt incinerate cu recuperare de energie, iar 68,82% sunt eliminate prin depozitare sau arse fără recuperare de energie.

Există multe aspecte privind impactul asupra mediului care necesită cercetări suplimentare pentru identificare și calculare. Indicatorii analizați arată implicațiile metabolismului orașului în afara limitelor municipale. Intensitatea directă a CO2 este de 21, 8 mil.kg.

Un alt aspect care se măsoară este concentrația medie de particule în suspensie P10 și PM2,5 în aer. În Municipiul Buzău, în ceea ce privește limitele pentru PM10, în cursul anului 2017 s-a înregistrat o medie de 12 depășiri ale valorii limită zilnice (VL=50pg/m3). Depășirile înregistrate au fost cauzate de arderile rezidentiale, trafic și calm atmosferic, fiind favorizate de condițiile meteo, valorile mari înregistrându-se în perioada rece a anului (decembrie-martie). Captura de date pentru PM2,5 gravimetric în anul 2017 a fost de 60,55%, datele colectate fiind insuficiente pentru respectarea criteriilor de calitate conform Legii 104/2011.

În domeniul performanțelor economice, orașul este pozitionat sub multe alte orașe din punct de vedere al șomajului și veniturilor familiei. Există, de asemenea, un număr relativ mare de oameni sub pragul sărăciei. Procentul locurilor de muncă care este deja circular este însă de 10%. Acest lucru este relativ ridicat în comparație cu alte orașe, aspect datorat prezenței industriei reciclării din oraș.

Deoarece o economie circulară, așa cum a fost definită anterior, este o viziune de ansamblu asupra diverselor aspecte ale durabilității, caracteristicilor de sănătate și aspectelor sociale, acești indicatori oferă o imagine detaliată a orașului și sunt importanți pentru cultură, reziliență și, desigur, pentru economie. Conform cercetării de piață realizată de IRCEM în 2019, procentul de locuitori ai Municipiului Buzău care consideră că rolul diferitelor autorități publice în economia circulară este de a stabili inițiative în acest sens e de 68,13%, în timp ce necesitatea schimbării obiceiurilor de consum e considerat un criteriu foarte important de către peste 87,65% dintre respondenți.

Pentru a înțelege cu adevărat motivele pentru care anumite resurse sunt utilizate în prezent sub nivelul optim, aruncăm o privire mai detaliată asupra celor șapte sectoare cheie care au fost selectate pentru această analiză: agricultură și alimentație, construcții și regenerare urbană, bunuri de consum, sănătate și viață sustenabilă, instituții publice, infrastructură și mobilitate, și socio- cultură și turism.

Examinăm mai detaliat fiecare dintre aceste sectoare și descriem tipurile de acțiuni care pot fi întreprinse în Municipiul Buzău pentru ca orașul să se îndrepte spre o economie complet circulară, creând totodată noi oportunități de angajare. În fiecare din cele șapte secțiuni care urmează, analizăm mai întâi situația actuală și performanța resurselor din sectorul respectiv, apoi oferim o imagine de ansamblu asupra posibilelor intervenții care pot fi făcute pentru atingerea obiectivelor circulare. Acestea sunt listate într-un tabel, împreună cu un clasament al fezabilității lor individuale, potențialului de impact pozitiv și efectului probabil asupra creării de locuri de muncă. Cele mai promițătoare intervenții pentru Municipiul Buzău sunt discutate în detaliu mai târziu și formează contribuțiile pentru sesiunile cu părțile interesate, care pot fi găsite în prezenta strategie.

DEFINIREA INTERVENȚIILOR CIRCULARE

Am identificat intervenții circulare, analizând cele mai mari impacturi curente și pierderi de resurse din cadrul sistemului și selectând măsuri care pot fi luate de părțile interesate locale (mediul de afaceri, autorități publice, ONG-uri, precum și cetățeni) pentru a le preveni sau inversa. Pentru cele mai multe dintre măsuri, nu este vorba doar de prevenirea pierderii de valoare, ci și de crearea de locuri de muncă circulare. Pentru un Buzău circular, cu deșeuri zero, măsurile trebuie clasificate și, stabilite pe baza potențialului lor de a reduce impactul asupra mediului sau potențialului lor de a elimina deșeurile la sursă. După implementarea acestor tipuri de intervenții, vor trebui analizate soluțiile pentru închiderea buclei care generează valoare din fluxurile de deșeuri existente. Pentru a realiza un oraș complet circular, folosim o ierarhie circulară de luare a deciziilor, pentru a hotărî care sunt la cele mai eficiente intervenții circulare. Astfel, recomandăm următoarele măsuri:

  • > REDUCERE: Cel mai simplu mod de a preveni impactul extracției și producției de materii prime este dezvoltarea de noi tehnologii sau materiale care să aibă caracteristici superioare cu consum minim de resurse ori reducerea producției. Este important să proiectăm un sistem în care cererea redusă de energie și materiale să fie centrală. Scopul nu ar trebui să fie creșterea cererii de materii prime sau reducerea calității vieții.

  • > SINERGIE: De îndată ce cererea de materii prime și efectele aferente au fost reduse pe cât posibil, atunci este timpul să analizăm perspectiva schimbului de fluxuri reziduale. Dacă, de exemplu, într-o clădire se generează căldura reziduală, ar fi ideal să absorbim această căldură și să o reutilizăm la fața locului. În special, resursele disponibile local (cum ar fi apa de ploaie sau căldura provenită din surse locale de apă) și materiile prime cunoscute a fi eliberate în timpul demolării clădirilor sunt importante si trebuie luate în considerare în această etapă de proiectare.

  • > PRODUCȚIE ȘI ACHIZIȚII: Ar fi necesară satisfacerea cererii rămase din sinergie, din surse curate, regenerabile sau altfel favorabile mediului. Resursele care se află în producția locală sunt de preferat, deoarece impactul este de obicei mai mic și eficiența mai mare, întrucât nu sunt necesare investiții în transporturi sau infrastructură majore. Pe termen lung, însă, alegerea resurselor locale trebuie să fie ghidată de impact și eficiență.

> MANAGEMENT: Este important să se obțină feedback cu privire la modul în care sistemul funcționează pentru a-l păstra optim, printr-o reglare conștientă. Aceasta include, printre altele, furnizarea de date transparente și o rețea unică de informații pentru a permite asigurarea unui sistem eficient și funcțional. Această formă de feedback face posibile schimbări de comportament și ajustări tehnologice.

EVALUAREA INTERVENȚIILOR

Folosind ierarhia amintită mai sus, am elaborat o listă extinsă de măsuri circulare, pentru fiecare sector cercetat. Pentru a identifica opțiunile cele mai promițătoare, am evaluat fiecare intervenție din punct de vedere al fezabilității și impactului pozitiv potențial. Pentru a face o evaluare a fezabilității, ne punem întrebarea: „Cât de dificil va fi să implementăm cu succes intervenția, având în vedere diverse bariere în calea succesului?”

Astfel, am propus opt indicatori de fezabilitate (fezabilitatea socială, economică, accesibilitatea, politică, tehnică, mediu, siguranță și calitatea vieții) cu scopul de a sprijini cele 7 obiective descrise în capitolul 3 al acestei strategii.

Am clasificat fiecare dintre intervenții pentru fiecare aspect al fezabilității, pe o scală de la 1 (foarte puțin fezabil) la 3 (foarte fezabil) și am luat media ca valoare finală a fezabilității, adaptând modelul folosit de Metabolic și Planwerk.

Fezabilitate socială: Fezabilitatea socială are în vedere cât de multe conștiințe umane trebuie schimbate și cât de rezistenți sunt oamenii la schimbare.

  • Fsoc (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat al măsurii sau proiectului x asupra eficienței sociale. Iee (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra eficienței sociale, respectiv Iee (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitatea economică: Fezabilitatea economică presupune cantitatea de resurse care ar fi necesare pentru a implementa o intervenție, versus beneficiile directe sau indirecte care se obțin.

  • Fe (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat

al măsurii sau proiectului x asupra eficienței economice. Iee (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra eficineței economice, respectiv Iee (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitatea legată de accesibilitate: Fezabilitatea practică se referă la numărul de persoane care ar trebui să fie mobilizate, distanța care ar trebui să fie parcursă și orice alte limitări fizice care există.

  • Fa (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat

al măsurii sau proiectului x asupra accesibilității. Ia (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra accesibilității, respectiv Ia (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitatea politică: Fezabilitatea politică include barierele sau stimulentele legale și normative care pot împiedica sau promova implementarea.

  • Fp (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat

al măsurii sau proiectului x asupra politicului. Im (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra politicului, respectiv Im (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitate tehnică: Fezabilitatea tehnică implică tehnologiile sau cunoștințele disponibile care pot permite implementarea unei intervenții.

  • Ft (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat

al măsurii sau proiectului x asupra accesibilității tehnologiei. Im (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra accesibilității tehnologiei, respectiv Im (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitatea față de mediu: Fezabilitatea acțiunilor întreprinse în realizarea proiectului față de impactul adus mediului natural, care pot permite implementarea unei intervenții.

  • Fm (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat al măsurii sau proiectului x asupra mediului. Fm (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra mediului, respectiv Fm (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitatea siguranței: Fezabilitatea privind impactul asupra siguranței și securității cetățenilor, prin implementarea unei intervenții.

  • Fs (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat al măsurii sau proiectului x asupra siguranței. Fs (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra siguranței, respectiv IF (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitate asupra calității vieții: Fezabilitatea privind impactul pe care îl are asupra mediului, precum și costurile ascunse ale unei vieți mai bune în contextul economic și social actual care implică dislocări de resurse virgine pentru a permite implementarea unei intervenții.

  • Fcv (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat al măsurii sau proiectului x asupra calității vieții. Fcv (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un imparct major asupra calității vieții, respectiv Fcv (x) = 0 în caz contrar.

Cei 8 indicatori au fost agregați într-un indicator general care indică impactul agregat al fiecărei măsuri asupra tuturor celor 7 obiective:

[        .   , ^   [Fsoc (x) + Fe (x) + Fa(x) + Fp(x) + Ft(x) + +Fm(x) + Fs(x) + Fcv(x')]

Scor proiect (x) =---------------------------------------------------------------------

Scor proiect (x) va lua valori în intervalul [1,8]. Pragul de relevanță a fost stabilit la valoarea de 5 (Scor proiect (x) > 5), adică un proiect va fi inclus în scenariul propus dacă are influență asupra a cel puțin 5 dintre cei 8 indicatori luați în considerare, ca urmare a scorului final al fiecărui proiect (Sf (x)) rezultați în urma procesului de screening final.

Pentru eficiență, considerăm care ar fi efectul dacă intervenția ar fi fost implementată cu succes și ne întrebăm: „Ce pondere a impactului ar fi atenuată dacă acest lucru va avea succes?” Chiar și o intervenție foarte fezabilă poate fi mai puțin prioritară dacă are un efect neglijabil. Astfel, toate măsurile și proiectele identificate au fost apoi supuse unei proceduri de screening preliminar având ca scop principal preselecția și prioritizarea acestora pe cele 3 termene (scurt, mediu, lung), continuând cu un screening final și cu o suprapunere a priorităților obținute în urma cercetării de piață realizată de IRCEM.

Procedura de screening preliminar și de prioritizare a măsurilor și proiectelor propuse este descrisă în Figura 4.1. Principalul criteriu de prioritizare îl reprezintă maturitatea proiectului și condițiile specifice de finanțare și implementare, adică măsura în care proiectul respectiv este realizabil în termenul propus (scurt / mediu / lung). Aceasta a fost determinată în urma discuțiilor cu reprezentanții beneficiarului, respectiv Primăria Municipiului Buzău.

Proiectele considerate a fi realizabile în intervalul 2020 - 2030 (proiectele/măsurile care îndeplinesc o serie de condiții cum ar fi existența unui studiu de prefezabilitate / fezabilitate, a sursei de finanțare, respectiv cele care au o complexitate redusă) au fost incluse în lista proiectelor de bază / suport pe termen scurt.

Restul proiectelor/măsurilor au fost incluse în lista proiectelor/măsurilor de bază sau suport pe termen mediu respectiv lung în funcție de complexitatea acestora.

În ceea ce privește încadrarea proiectelor în anvelopa bugetară a orașului, au fost luate în calcul doar măsurile și proiectele din pachetul de bază, proiectele suport urmând a fi implementate în măsura în care se identifică surse de finanțare pentru acestea sau anvelopa bugetară prezintă un excedent. Investițiile se presupune că se vor realiza în orizontul de timp propus (scurt 2020-2022, mediu 2022-2025, respectiv lung 2025-2030). Varianta optimistă presupune o creștere a alocărilor din bugetul local al Primăriei Municipiului Buzău cu 10% în fiecare an față de media alocărilor din fonduri proprii pentru investiții pentru anii 2015-2019, iar varianta pesimistă presupune o creștere de 5% pe an a acestor alocări.

5.SECTORUL

AGROALIMENTAR

Analiza fluxului material al „traseelor agroalimentare și verzi” cuprinde următoarele fluxuri: fluxuri reziduale organice provenite din gospodării, producția de alimente și fluxurile reziduale din regiune, comerțul cu ridicată (inclusiv importul) și produsele alimentare cu amănuntul, procesarea deșeurilor, fluxurile de deșeuri organice, deșeuri din amenajarea parcurilor.

Sectorul agricol este un sector principal în economia buzoiană. Județul Buzău este, de fapt, al doilea cel mai mare exportator de produse alimentare din România, având în vedere valoarea economică (SDPT, 2017). Deși regiunea din jurul Municipiului Buzău produce hrană și există multe sere, orașul se concentrează mai mult pe producție decât pe servicii agricole și logistică. Consumul anual de animale este limitat la carne și produse din carne (27.000 tone), lactate și ouă (24.000 tone), cereale (33.106 tone). Orașul are producție de cereale (1.114.004 tone), fructe (119.063 tone), plante leguminoase (13.330 tone) și culturi pentru băuturi (90.379 tone)

Asemănător altor orașe din România, cantitatea de alimente produsă în Municipiul Buzău ar putea acoperi mai mult decât consumul local. În ciuda faptului că în Municipiul Buzău se produc peste 1 mil. de tone, sistemul agroalimentar se confruntă cu o dependență considerabilă de alimente produse în afara municipiului. Aceasta, deși Municipiul Buzău și municipalitățile din jur au un nivel deosebit de ridicat de autosuficiență și nu depind de produsele realizate în afara regiunii, mărturie fiind cantitatea de cereale, legume si alte produse alimentare pe care le produc în zonă.

Principalele produse agricole cultivate pe raza municipiului sunt: grâu (1.550 tone), porumb (2.610 tone), floarea soarelui (270 tone) și legume (17.800 tone).

În oraș, mediul construit cuprinde în principal locuințe rezidențiale, zone de lucru și infrastructură. Există, de asemenea, parcuri și zone verzi (SIDU, 2017), deși doar 6,7% din oraș este dedicat spațiului verde, ceea ce este relativ puțin în comparație cu alte orașe, de exemplu, Municipiul Baia Mare are 119,2 mp/locuitor spațiu verde, conform Institutului Național de Statistică, la finele anului 2017. Din Municipiul Buzău sunt ridicate aproximativ 14.000 tone/an de deșeuri ecologice provenite din întreținerea spațiilor verzi publice și a gospodăriilor (ORSV, 2017). În această categorie contribuie și cele aproximativ 17.000 de tone de plante și flori.

Într-un an, Municipiul Buzău produce 4.303 tone de deșeuri organice menajere. Dintre acestea, 30% sunt resturi alimentare, iar un procent de 46% sunt deșeuri alimentare care ar putea fi evitate. Pe lângă valoarea economică ridicată, această cantitate de deșeuri alimentare ar putea fi folosită ca și hrană pentru mai mult de o sută de mii de oameni într-un an. Din totalul deșeurilor colectate, doar 6% din deșeurile menajere sunt colectate separat, restul de 94% ajung în coșul de gunoi alături de celelalte deșeuri. Pentru a trece la o economie circulară, colectarea separată a deșeurilor organice este o condiție primordială pentru Municipiul Buzău. În lipsa respectării ei, ne aflăm în imposibilitate de a utiliza deșeurile organice pentru aplicații de mare valoare.

Totuși, din acea cantitate de deșeuri organice colectate separat, 20% sunt utilizate pentru biogas, iar 80% sunt transformate în compost. O mică parte din deșeurile organice sunt utilizate direct pentru producția de alimente. Restul de deșeuri organice care sfârșesc în fluxul de deșeuri reziduale sunt incinerate cu recuperarea energiei. Varianta incinerării este mai bună decât combustia fără recuperare sau decât depozitarea deșeurilor, însă prin ardere se distrug cantități mari de agenți chimici și nutrienți de valoare. Un alt flux semnificativ de deșeuri organice din oraș provine din activitățile de afaceri.

Sectorul agroalimentar furnizează peste 270 de locuri de muncă în Municipiul Buzău. Referitor la activități circulare, acest sector prelucrează o parte din fluxurile reziduale organice pe care le folosește pentru producerea de căldură și energie. Municipiul Buzău se află la începutul lanțului valorii datorită potențialului circular, bazându-se pe trecerea la energia ecologică și la producția circulară de alimente.

  • 5.1. ALIMENTAȚIA POPULAȚIEI MUNICIPIULUI BUZĂU ȘI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Unul dintre cele mai mari impacturi pe care oamenii le au asupra planetei este cauzat de aruncarea alimentelor care nu sunt consumate. Potrivit unui studiu comandat de Uniunea Europeană, care privește media gospodăriei europene, transportul, alimentele și băuturile sunt responsabile pentru aproximativ 70-80% din impactul ecologic dintr-o gamă largă de categorii de impact. Alimentele, băuturile și tutunul contribuie cu 20-30% în majoritatea categoriilor de impact (CE, 2006). În prezent, agricultura reprezintă aproximativ jumătate din impactul tuturor nevoilor legate de plante și animale, inclusiv oamenii, ea ocupă terenurile locuibile (38% din toate terenurile), reprezintă 69% din consumul de apă dulce și sunt responsabile pentru aproximativ 25% din totalul global al emisiilor de gaze cu efect de seră (Gladek et al., 2016). Pe lângă emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de produse alimentare în cazul Municipiului Buzău reprezintă aproximativ 33.106 tone de cereale, 27.476 tone de carne și produse din carne și aproximativ 24.000 tone de ouă și lactate, precum și 6.540 de milioane litri de apă/an. Este probabil, de asemenea, că o mare parte din furaje să fi fost folosite ca și

hrană pentru animalele consumate în oraș. Este posibil ca extinderea agriculturii să fi fost una din cauzele defrișării și distrugerii mediilor de viață în cele mai multe regiuni biologice din lume. Dacă extrapolăm volumele, emisiile totale estimate de gaze cu efect de seră provenite din producția de alimente se ridică la 222,26 MWh/an tone. Această valoare este aceeași cu a emisiilor produse într-un an de 130.737 de vehicule de pasageri, la un grad de utilizare mediu.

  • 5.2. SISTEM ALIMENTAR CIRCULAR ȘI INTERVENȚII PENTRU SCHIMBARE

Există patru obiective secundare (OS) cheie pentru trecerea la un sistem agroalimentar complet circular pentru Municipiul Buzău:

  • > OS1. Asigurarea ca toate materiile prime să fie reciclate continuu la o calitate înaltă.

  • > OS2. Minimizarea cantității totale de deșeuri provenite din deșeuri alimentare și deșeuri de procesare a alimentelor.

  • > OS3. Asigurarea că toate celelalte deșeuri (deșeuri organice domestice, deșeuri industriale, pastă/suspensie (nămol)) sunt utilizate la o valoare ridicată, iar aplicațiile actuale sunt îmbunătățite, dacă este posibil.

  • > OS4. Reducerea amprentei impactului total a alimentelor consumate în oraș, trecând la modele de consum și producție cu un impact mai mic.

Multe fluxuri de deșeuri reziduale sunt inevitabile; atâta timp cât mâncăm ouă, vor exista coji de ouă. Nu putem face nimic pentru a preveni aceste fluxuri de materiale. În schimb, trebuie să ne concentrăm pe metode de păstrare a valorii și eficienței pentru a menține aceste materiale în cicluri continue. Cu toate acestea, unele categorii de deșeuri sunt gunoaie, fără valoare adăugată. În cadrul ciclului agroalimentar din Municipiul Buzău, deșeurile alimentare sunt cel mai bun exemplu. Fiecare kilogram de hrană care este irosit reprezintă o pierdere a valorii și impactului încorporat. Pe baza științei care spune că aproximativ o treime din toate produsele alimentare comestibile sunt risipite la nivel mondial, există o mișcare pentru a preveni risipa de alimente la sursă, ceea ce a dus la zeci de inițiative pe tot globul.

În Uniunea Europeană, România este al nouălea mare producător de deșeuri alimentare, cu peste 6.000 de tone pe zi (după Marea Britanie și Germania). Conform datelor Eurostat, 49% din toate deșeurile alimentare se produc local la nivelul gospodăriei, urmate de 37% în industria alimentară, 5% în alimentația publică și doar 2% în sectorul agricol. Prin urmare, consumatorii trebuie să fie principalele, dar, cu siguranță, nu singurele ținte pentru intervenții care reduc la minimum risipa de alimente. Primul set de intervenții pe care le analizăm mai atent sunt, prin urmare, intervențiile care asigură consumul alimentelor și nu irosirea lor.

Conform unui studiu recent, putem spune că mai mult de jumătate din risipa alimentară a gospodăriilor buzoiene se realizează deoarece alimentele nu sunt consumate înainte de data înscrisă pe ambalaj sub egida: „a se consuma înainte de” (Nutrition Center, 2014). Un procent semnificativ din aceste produse se strică mai repede decât este necesar, deoarece oamenii nu sunt conștienți de cea mai bună modalitate de conservare a alimentelor. Cu toate acestea, în același timp, o mare parte din alimentele irosite este comestibilă dar aruncată, deoarece consumatorii consideră că este nesănătos să o consumi după data recomandată pe ambalaj. Confuzia cu privire la sănătatea alimentelor după expirarea datei (53% dintre consumatori nu cunosc semnificația etichetei „a se consuma de preferință înainte de”, iar 60% din consumatori nu cunosc semnificația etichetei „Data expirării”) duce la un procent semnificativ din deșeurile alimentare menajere. Un alt procent, de 47% din risipa alimentară apare deoarece oamenii gătesc și cumpără mai mult decât pot mânca. Prevenirea deșeurilor alimentare menajere este dificilă, dar există mai multe evoluții promițătoare despre care vom discuta în continuare.

COMPONENȚA ECHIPEI DE LUCRU

AUTORI:

Laura BACALI (IRCEM) Lucian-Ionel CIOCA (IRCEM) Dan CLINCI (IRCEM) Elena-Simina LAKATOS (IRCEM) Roxana-Lavinia PĂCURARIU (IRCEM)

ECHIPA DE CERCETARE:

Laura Andrada BACALI (IRCEM) Loredana-Andreea BÎRGOVAN (IRCEM) Lucian-Ionel CIOCA (IRCEM) Oana Alina CIOMOS (IRCEM)

Dan CLINCI (IRCEM) Elena-Simina LAKATOS (IRCEM) Roxana-Lavinia PACURARIU (IRCEM)

DESIGN GRAFIC:

Voichița CLINCI (IRCEM) Adelina Paula COZBUZ (IRCEM)

ECHIPA MUNICIPIULUI BUZĂU:

Constantin TOMA Ionuț Sorin APOSTU Ileana BĂNUCU

Beneficiar: Primăria Municipiului Buzău Contractant: Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu “Ernest Lupan”- IRCEM

Data: decembrie 2019

Promotorii strategiei:





CUPRINS

REZUMAT- BUZĂU ORAȘ CIRCULAR 2020-2030

ECONOMIA CIRCULARĂ

PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI CIRCULARE

ȘAPTE DIRECȚII CHEIE ALE CIRCULARITĂȚII MUNICIPIULUI BUZĂU

ETAPA I: CONSTATĂRI CHEIE .............................................................................................

REZULTATE CHEIE PE SECTOR .........................................................................................

ETAPA I: CONSTATĂRI CHEIE

INTRODUCERE .........................................................................................................................

CAPITOLUL 01 ..........................................................................................................................

MUNICIPIUL BUZĂU

CONTEXT ..................................................................................................................................

  • 1.1. ISTORIA MUNICIPIULUI BUZĂU ....................................................................................

  • 1.2. CARACTERISTICILE ORAȘULUI ...................................................................................

  • 1.3. POPULAȚIA ȘI DEMOGRAFIA .......................................................................................

  • 1.4. TENDINȚE ȘI DEZVOLTĂRI ...........................................................................................

  • 1.5. SECTOARE DE FOCALIZARE

CAPITOLUL 02 ..........................................................................................................................

CONCEPTUL DE ECONOMIE CIRCULARĂ .............................................................................

  • 2.1. IMPLEMENTAREA ECONOMIEI CIRCULARE ...............................................................

  • 2.2. CEI 10R - PILONI AI ECONOMIEI CIRCULARE

  • 2.3. SECTOARE CHEIE ȘI OPORTUNITĂȚI .........................................................................

CAPITOLUL 03 ..........................................................................................................................

VIZIUNEA PENTRU UN BUZĂU CIRCULAR

3.1. ELEMENTELE DE PERFORMANȚĂ ALE MUNICIPIULUI BUZĂU CIRCULAR

CAPITOLUL 04 ..........................................................................................................................

FLUXURILE DE MATERIALE DIN BUZĂU ................................................................................

  • 4.1. ANALIZA DATELOR METABOLISMULUI BUZĂULUI

  • 4.2. CARACTERISTICI LOCALE

  • 4.3. EVALUAREA IMPACTULUI

  • 4.4. DEFINIREA ȘI EVALUAREA INTERVENȚIILOR CIRCULARE

CAPITOLUL 05 ..........................................................................................................................

AGRICULTURĂ ȘI ALIMENTAȚIE

5.1. ALIMENTAȚIA POPULAȚIEI MUNICIPIULUI BUZĂU ȘI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

5.2. SISTEM ALIMENTAR CIRCULAR ȘI INTERVENȚII PENTRU SCHIMBARE .................

CAPITOLUL 06 ..........................................................................................................................

CONSTRUCȚII ȘI REGENERARE URBANĂ

6.1. IMPACTUL SECTORULUI CONSTRUCȚIILOR CIRCULARE ........................................

6.2. INTERVENȚII PENTRU UN SECTOR DE CONSTRUCȚII CIRCULAR ÎN MUNICIPIUL BUZĂU ...................................................................................................................................

CAPITOLUL 07 ..........................................................................................................................

CONSUMUL DE BUNURI ..........................................................................................................

7.1. IMPACTUL MĂRFURILOR DE CONSUM .......................................................................

7.2. INTERVENȚII PENTRU UN SECTOR CIRCULAR AL BUNURILOR DE LARG CONSUM

CAPITOLUL 08  

SĂNĂTATE ȘI VIAȚĂ SUSTENABILĂ  

8.1. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SPITALELOR DIN MUNICIPIUL BUZĂU ....................

8.2. INTERVENȚII PENTRU UN SECTOR MEDICAL CIRCULAR

CAPITOLUL 09 ........................................................................................................................

INSTITUȚII PUBLICE

9.1. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI AL INSTITUȚIILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL BUZĂU  

9.2. INTERVENȚII PENTRU INSTITUȚII PUBLICE CIRCULARE

CAPITOLUL 10  

INFRASTRUCTURĂ ȘI MOBILITATE

  • 10.1. IMPACTUL INFRASTRUCTURII ȘI MOBILITĂȚII ASUPRA MUNICIPIUL BUZĂU

  • 10.2. INTERVENȚII PENTRU INFRASTRUCTURĂ ȘI MOBILITATE CIRCULARĂ

CAPITOLUL 11 ........................................................................................................................

SOCIO- CULTURĂ ȘI TURISM

  • 11.1. IMPACTUL SECTORULUI SOCIO- CULTURAL ȘI TURISMULUI ASUPRA MUNICIPIULUI BUZĂU ........................................................................................................

  • 11.2. INTERVENȚII PENTRU UN SECTOR SOCIO- CULTURAL ȘI TURISTIC CIRCULAR

ETAPA a II-a: CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE  

CAPITOLUL 12 ........................................................................................................................

CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE ............................................................................

12.1. DIALOG CU PĂRȚILE INTERESATE

ETAPA a III-a: PLANUL DE ACȚIUNE ȘI ANALIZA COST-BENEFICIU

CAPITOLUL 13 ........................................................................................................................

PLAN DE ACȚIUNE ȘI ANALIZĂ .............................................................................................

13.1. ANALIZA COST BENEFICIU

13.2. PLANUL DE ACȚIUNE ................................................................................................

CAPITOLUL 14 ........................................................................................................................

CONCLUZII

14.1. CONCLUZII

14.2. RECOMANDĂRI PE SECTOARE

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................

ANEXE .................................................................................................................................

STRATEGIA PRIVIND

TRANZIȚIA DE LA ECONOMIA LINIARĂ LA ECONOMIA CIRCULARĂ A ORAȘULUI BUZĂU ÎN CONCORDANȚĂ CU DIRECTIVA EUROPEANĂ 2018/848

REZUMAT- BUZĂU ORAȘ

CIRCULAR 2020-2030

Prăbușirea blocului socialist în 1990 a expus țările Europei Centrale și de Est (CEE) economiei globale, restructurarea piețelor interne și a structurilor politico-administrative și, prin aceasta, s-au produs schimbări semnificative zonelor urbane (Hegedus, 2008). În plus, de la schimbarea sistemului politic din 1989, România a cunoscut, de asemenea, schimbări socio-economice care s-au manifestat prin creșterea veniturilor populației, o diversificare a forței de muncă și modificări ale stilului de viață. Dezvoltarea economică stimulată de creșterea veniturilor este una dintre principalele cauze ale creșterii regimului de proprietate și a extinderii locuirii mediului urban.

Centrele urbane concentrează resursele economice și talentul uman, oferind totodată o gamă variată de oportunități. În România, șapte dintre marile zone urbane, denumite poli de creștere, reprezintă motoarele prosperității economice și ale bunăstării sociale. De la aderarea României la NATO (2004) și la Uniunea Europeană (2007), polii de creștere au prezentat modele distinctive de dezvoltare a suportului urban, care necesită o atenție deosebită atât din partea proiectanților, cât și a factorilor de decizie. Prin urmare, extinderea urbană a însemnat schimbări rapide și necontrolate de utilizare a terenurilor din zonele interioare în jurul marilor zone urbane (Soaita, 2013), precum și în utilizarea mașinilor proprietate personală (Toșa și colab., 2015).

Bazându-ne pe experiența noastră de planificare și cercetare, am realizat că opțiunile pentru studierea schimbărilor în mediul urban sunt destul de limitate. Prin urmare, am apelat la perspectiva științifică, și ne-am oprit la conceptul de comportament de călătorie (consum de servicii) și studierea acestuia în legătură directă cu turismul (Cervero și Kockelman, 1997).

Buzău, parte a Regiunii Sud-Est reprezintă principalul centru socio-economic al județului. În ceea ce privește numărul de salariați, primele locuri sunt ocupate de industria prelucrătoare și comerț, acestea însumând 64,64% din totalul salariaților din municipiu (date INS, 2019). Municipiul Buzău și-a propus să devină primul oraș circular din România cu infrastructură care stimulează utilizarea surselor regenerabile și/sau non-poluante de energie cu scopul de a facilita un mediu urban mai curat și mai plăcut pentru locuitori, dezvoltând astfel comunități sustenabile. De asemenea, încurajarea colaborării dintre companii și investițiile în inovație și creativitate, pentru a genera noi oportunități de dezvoltare a orașului și a locuitorilor acestuia. Astfel, până în 2030, orașul dorește ca circularitatea să devină o practică comună, urmărind reducerea consumului de resurse primare cu 60%. Pentru a realiza acest lucru, Municipiul Buzău își propune să creeze între 500 - 1.700 de locuri de muncă care să contribuie direct la economia circulară.

ECONOMIA CIRCULARĂ

Economia circulară descrie un sistem economic care se bazează pe modele de afaceri care înlocuiesc conceptul de „sfârșit al vieții” cu reducerea sau reutilizarea, reciclarea și recuperarea materialelor din producție / distribuție și procese de consum, funcționând astfel la nivel micro (produse, companii, consumatori), nivel mezo (parcuri eco-industriale), nivel macro (oraș, regiune, națiune și nu numai) și supra (grupuri de țări, regiuni mai mari) cu scopul de a realiza dezvoltarea durabilă, ceea ce implică, calitatea mediului, economică, prosperitatea și echitatea socială, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare.

Principiile unui oraș circular (Circle Economy, TNO & Fabric, 2016):

  • • Buclă închisă - toate materialele intră într-un ciclu infinit (tehnic sau biologic);

  • • Emisii reduse - toată energia provine din surse regenerabile;

  • • Generarea valorii - resursele sunt utilizate pentru a genera valoare (financiară sau de altă natură);

  • • Design modular - proiectarea modulară și flexibilă a produselor și a lanțurilor de producție sporește adaptabilitatea sistemelor;

  • • Modele de afaceri inovatoare - noi modele de afaceri pentru producție, distribuție și consum care permit trecerea de la deținerea de bunuri la utilizarea de servicii;

  • • Logistica inversă orientată către regiune - sistemele de logistică trec la un serviciu mai orientat către regiune, cu capabilități de logistică inversă;

  • • Modernizarea sistemelor naturale - activitățile umane contribuie pozitiv la ecosisteme, servicii ecosistemice și la reconstrucția „capitalului natural”.

Aceste cicluri oferă multe avantaje economice, cum ar fi de exemplu costuri mai mici prin reducerea deșeurilor, comparativ cu modelul de consum liniar folosit în prezent. În cele din urmă, adoptarea economiei circulare atrage beneficii financiare pe termen lung.

Este unanim acceptat pe scară largă faptul că trebuie să concepem o economie durabilă și rezistentă care să ne împiedice să ne confruntăm cu o masivă penurie de materiale, ori să traversăm puncte critice ireversibile în ecosistemele planetei. Importanța și urgența acestei tranziții sunt subliniate atât de legislația europeană, cât și românească cu scopul creșterii gradului de circularitate.

M8J

PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI CIRCULARE

Procesul de elaborare a strategiei circulare a Municipiului Buzău a avut la bază o cercetare exploratorie constând în analize multi-, inter- și trans-disciplinare cu referințe bibliografice recente, care descriu potențialul economiei circulare. Plecând de la aceste informații și în conformitate cu caracterul său industrial și agricol, Buzăul este bine ancorat, dispunând de o structură sistemică funcțională pe care se pot face investițiile necesare pentru a iniția tranziția pe scară largă către economia circulară. Pentru a înțelege pe ce ar trebui să se concentreze, la sfârșitul anului 2016, Municipiul Buzău a elaborat strategia integrată de dezvoltare urbană, sintetizând pașii necesari pentru a facilita tranziția către economia circulară a orașului. Astfel, în continuarea acestei strategii, prezentul raport privind strategia pe economie circulară pentru Municipiul Buzău cartografiază starea actuală și arată oportunitățile pentru oraș. Raportul de față oferă o bază de plecare, de la care municipalitatea și comunitatea de afaceri își pot uni forțele pentru a dezvolta un oraș circular. Proiectul "STRATEGIA PRIVIND TRANZIȚIA DE LA ECONOMIA LINIARĂ LA ECONOMIA CIRCULARĂ A ORAȘULUI BUZĂU ÎN CONCORDANȚĂ CU DIRECTIVA EUROPEANĂ UE 2018/848"- (STEC 2020-2030) cuprinde trei etape consecutive:

  • Etapa I: Starea actuală a economiei circulare în Municipiul Buzău

Etapa de culegere a datelor a inclus aspecte ce vizează comunitatea în ansamblu: capacitatea instituțiilor locale de a administra sau de a iniția proiecte de economie circulară, sprijinul din partea comunității etc., date care să permită diagnoza pentru care se elaborează planul pentru tranziția la economia circulară a Municipiului Buzău. Stabilirea scopului și criteriilor de dezvoltare, identificarea posibilităților de acțiune, precum și dezvoltarea unei strategii pe obiective operaționale de dezvoltare spre un oraș circular, s-a realiza în urma analizei SWOT. Acest tip de analiză a permis identificarea direcțiilor de dezvoltare locală pentru tranziția la economia circulară a Municipiului Buzău.

Tot în această fază au fost incluse și alte cercetări promovate de IRCEM în cadrul elaborării strategiilor pentru orașe circulare și/sau susținute de IRCEM pe cadrul principiilor "zero deșeuri". A fost esențial să analizăm mai întâi starea actuală a economiei circulare din Municipiul Buzău, pentru ca mai apoi să vedem pe ce trebuie să se concentreze atenția în facilitarea tranziției către un oraș circular. S-a continuat cu analiza valorii pierdute în fluxurile materiale la nivelul orașului, continuând cu analiza efectelor directe și indirecte, precum și cu identificarea oportunităților pentru noi locuri de muncă circulare.

Astfel, cercetarea se concentrează pe șapte sectoare-cheie care sunt definitive pentru "Buzău Oraș Circular": agricultură & alimentație; construcții/ regenerare urbană; consumul de bunuri; sănătate / viață sustenabilă; instituții publice; infrastructură/ mobilitate și socio-cultură/ turism. Rezultatul principal al acestei etape a proiectului constă într-o listă de intervenții posibile care pot contribui la închiderea buclei și zero de deșeuri în Municipiul Buzău și crearea de locuri de muncă circulare.

Intervențiile descrise în acest document nu sunt destinate unui set unic definitiv și cuprinzător de posibilități. Analiza propusă indică inechivoc care sunt prioritățile în ceea ce privește reducerea generării deșeurilor și a impactului asupra resurselor și mediului. Intervențiile menționate sunt modalități posibile de a aborda și reduce modul în care sunt generate aceste impacturi. Obiectivul principal al acestor intervenții este de a servi discuțiilor cu părțile interesate din etapa a II-a a proiectului.

În plus, analiza datelor curente, în ceea ce privește angajarea circularității descrise în acest raport, are rolul de a prezenta o primă indicație și un punct de plecare spre trecerea la consumul și economia circulară. Metodologia de evaluare a economiei circulare este încă în curs de dezvoltare, iar definițiile a ceea ce poate fi considerat un job circular sunt în continuă schimbare.

  • Etapa a Il-a: Consultarea părților interesate

În a doua etapă a proiectului, am invitat actorii relevanți la două ateliere de interes: mediul de afaceri, autoritățile publice, ONG-uri, precum și cetățenii Municipiului Buzău, care ne-au oferit un punct de vedere cu privire la direcțiile viitoare pe care ar trebui să se focuseze orașul pentru a putea adopta principiile de funcționare a unui oraș circular până în 2030. Această etapă are rolul de a identifica interesele, motivațiile și nevoile diferitelor părți interesate pentru trecerea la economia circulară și de a identifica căile posibile de cooperare sau de a descoperi modalitățile prin care Municipiul Buzău poate fi sprijinit.

Datele și informațiile din etapa I au fost completate, în etapa a doua, de date cantitative culese prin chestionare adresate stakeholderilor, care au avut ca scop identificarea comportamentului acestora față de apartenența la un oraș circular precum și întâmpinarea nevoilor pe care aceștia le au prin dezvoltarea de proiecte pe care părțile interesate le consideră cele mai promițătoare.Toate măsurile și proiectele identificate au fost apoi supuse unei proceduri de screening preliminar având ca scop principal preselecția și prioritizarea acestora pe 3 orizonturi de timp (scurt, mediu, lung) și apoi unui screening final.

  • Etapa a III-a: Analiza cost-beneficiu

Etapa finală a proiectului este de a alege ce intervenții identificate în a doua etapă sunt cele mai promițătoare pentru Municipiul Buzău și de a le duce la nivelul implementării practice, cu investiții minime și eficiență maximă. Am efectuat o analiză cost-beneficiu pentru intervenții, obținând o perspectivă asupra investițiilor necesare, direcțiile de politici publice și colaborări care trebuie stabilite pentru implementarea cu succes a strategiei pentru orizontul de timp 20202030. De asemenea, am calculat modul în care economia circulară influențează fluxul resurselor precum și ocuparea forței de muncă. În această fază, IRCEM a elaborat un plan de acțiune cu pași practici care pot fi făcuți, explicând recomandările noastre pentru diferiții actori locali care pot contribui astfel la realizarea viziunii circulare a Municipiului Buzău pentru 2030.

ȘAPTE DIRECȚII CHEIE ALE CIRCULARITĂȚII MUNICIPIULUI BUZĂU

Cercetarea se concentrează pe șapte direcții cheie care determină un Buzău circular: agricultură & alimentație; construcții/ regenerare urbană; consumul de bunuri; sănătate/ viață sustenabilă; instituții publice; infrastructură/ mobilitate și socio-cultură/ turism. Sectorul agroalimentar este important în economia circulară, deoarece impactul său asupra mediului sub forma schimbărilor climatice, risipei alimentare și a consumului de apă este enorm. Construcțiile cresc în importanță deoarece odată cu creșterea populației urbane, apare nevoia ca orașele să dețină infrastructură adecvată. Infrastructura medicală va trebui să satisfacă nevoi din ce în ce mai variate privind consumul de resurse, iar o viață sustenabilă va contribui la reducerea resurselor disponibile. Instituțiile publice și infrastructura vor trebui proiectate având pe lângă un scop funcțional, și unul circular, contribuind la sustenabilitatea orașului. Socio-cultura și turismul se vor dezvolta prin realizarea de activități care vor susține din ce în ce mai mulți cetățeni, iar organizarea acestora ținând cont de principiile economie circulare va aduce beneficii asupra scăderii consumului de resurse. În cele din urmă, bunurile de larg consum, cum ar fi electronicele și electrocasnicele, materialele plastice, hârtia, îmbrăcămintea, sunt adesea prelucrate la o valoare scăzută, dar constituie comori potențiale pline de materiale valoroase.






ETAPA I: CONSTATĂRI CHEIE

Performanța circulară a Municipiului Buzău

În ceea ce privește gestionarea resurselor de către Municipiul Buzău, prin comparație cu alte orașe europene de dimensiuni similare, mai sunt de parcurs câțiva pași înainte de a putea fi considerat un oraș complet circular. În prezent, doar aproximativ 26,7% din deșeurile solide generate în oraș sunt reciclate, iar 68,83% dintre acestea sunt trimise la depozitele de deșeuri (APM Buzău, 2017).                                                                  '

Totodată, pentru realizarea unui statut pe deplin circular privind atingerea cotei „zero deșeuri”, este necesar un efort sustinut. Așa cum se întâmplă și în alte orașe, multe dintre resursele consumate de către Municipiul Buzău determină un impact semnificativ de-a lungul lanțurilor de aprovizionare - distrugând biodiversitatea din punct de vedere ecologic și contribuind la emisiile de gaze cu efect de seră, printre multe alte efecte. Până când aceste efecte nu sunt aduse într-un interval pe care planeta noastră îl poate trata, economia Municipiului Buzău nu poate fi considerată cu adevărat circulară. Unele dintre impacturile principale ale amprentei asupra resurselor orașului sunt legate de cererea orașului pentru alimente (în special de cereale, carne și lactate), precum și de consumul de energie electrică și combustibili.

În secțiunile următoare vom descrie câteva dintre cele mai importante rezultate din cercetările noastre pentru fiecare dintre sectoare și pentru metabolismul general al orașului. Cu toate acestea, există câteva concluzii generale pe care am dori să le prezentăm succint.

Condiții preliminare pentru trecerea la un oraș circular

Pentru toate sectoarele, există o serie de activități comune pentru trecerea la un oraș circular. Multe dintre acestea sunt deja utilizate într-o anumită măsură în Municipiul Buzău. Punctăm în continuare aspecte ce necesită atentie.

Măsurile de reducere a deșeurilor oferă unul dintre cele mai mari potențiale de reducere a impactului asupra mediului. În loc să manipuleze deșeurile odată ce au fost create, ceea ce necesită transportul și procesarea acestora, deșeurile ar trebui evitate printr-o gestionare îmbunătățită a produselor și serviciilor. De exemplu, fiecare buzoian risipește în medie 110 kg de alimente pe an, generalizând pe baza unor studii. Fără colectarea separată mai eficientă a deșeurilor, multe dintre oportunitățile economiei circulare cu valoare mare pentru reprocesarea deșeurilor nu vor putea fi cuantificate. Fluxurile de resurse pure și necontaminate trebuie să fie disponibile constant pentru a oferi o bază consistentă pentru investiții în noile tehnologii de reprocesare. Deși Municipiul Buzău ia deja măsuri pentru creșterea ratelor de colectare a deșeurilor separate, aceste eforturi ar trebui dublate pentru ca orașul să devină circular. Un întreg ecosistem de companii noi se poate dezvolta în jurul fabricării de noi prod use din „deșeuri”, condiția esențială fiind ca acestea să fie disponibile constant la o calitate înaltă.

Fără a investi în proiectarea circulară și transformarea sectorială, nu se poate realiza decât un progres mic spre circularitate. În cele din urmă, multe sectoare nu pot deveni complet circulare până când nu sunt proiectate produse cu adevărat circulare - și devin fluxul de resurse dominant în întreaga economie. În funcție de circumstanțele specifice, produsele trebuie să fie proiectate pentru durabilitate, reparație, modularitate, demontare, ușurință de urmărire și descompunere sigură în mediu. Guvernul, mediul public cât și cel privat trebuie să stimuleze inovația în materie de design și apoi să stimuleze achiziționarea de produse circulare. Investițiile și sprijinul politic pe termen lung sunt factori critici pentru o tranziție de succes. Antreprenorii și societatea civilă vor avea nevoie deopotrivă de sprijin consecvent și pe termen lung pentru a realiza cu succes tranziția către un model circular. Rotirea fondurilor de investiții, subvențiile pentru inovare circulară și stimulentele pentru achiziții circulare sunt doar câteva dintre stimulentele care ar putea fi utilizate pentru susținerea tranziției. La fel de important, orașul ar trebui să ofere sprijin organizațiilor care doresc să investească și să inoveze într-o direcție circulară. Acestea ar putea lua forma dezvoltării unei platforme sau a unui program local care să furnizeze resurse de cunoștințe sau sprijin legal pentru părțile interesate care lucrează în comun pentru a se îndrepta către economia circulară. Una dintre concluziile promițătoare pe care le putem extrage din evaluarea noastră a investiților circulare este că majoritatea activităților circulare necesită o creștere a gradului de automatizare din motive de eficiență și precizie. Într-adevăr, există unele intervenții care pot conduce la unele pierderi de locuri de muncă, dar, puse în balanță, perspectivele sunt că trecerea la circularitate va crea mai multe locuri de muncă locale. În unele cazuri, acest lucru s-ar putea datora efectelor „redistribuirii”, unde locurile de muncă ce sunt trimise în prezent în străinătate să fie redefinite și reintegrate în contextul local.

REZULTATE CHEIE PE SECTOR

GRICULTURA ȘI ALIMENTAȚIA _yj

Conform statisticilor UE, România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, unde un procent de 53% din deșeurile alimentare provin din gospodării, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, însumând peste 6.000 de tone pe zi (Eurostat SE, 2014). De aici derivă și o altă problemă, legată de faptul că majoritatea deșeurilor organice nu sunt aruncate separat și, prin urmare, ajung în incinerator ca deșeuri reziduale. Doar o mică parte este colectată sub formă de deșeuri organice și este procesată folosind soluții precum compostarea ori digestia anaerobă.

Analiza sectorului agroalimentar din Municipiul Buzău arată că există mai multe soluții pentru pierderile sistemului liniar actual în diferitele fluxuri ale sectorului agroalimentar. Măsurile propuse pentru reducerea risipei alimentare pot reduce colectiv până la 50% din volumele curente de deșeuri alimentare. În plus, beneficiile pot fi realizate pentru sănătatea populației și a mediului, făcând produsele vegetale mai atractive și populare, ca alternativă la consumul de carne. Cantități semnificative de teren (pământ), apă și energie sunt dislocate în creșterea, precum și procesarea alimentelor care ulterior devin deșeuri, ajungând în depozitele de deșeuri, cu eliberare de metan, accentuând astfel emisiile cu efect de seră. Abordările circulare

ale deșeurilor alimentare și creșterea producției locale de produse alimentare durabile pot contribui, de asemenea, la reducerea semnificativă a impactului asupra mediului, stimulând în același timp noi grupuri de economie locală. Această strategie se poate baza pe impulsul existent deja realizat de antreprenorii din Municipiul Buzău și poate îmbunătăți în continuare imaginea orașului.


CONSTRUCȚII ȘI REGENERARE URBANĂ

Odată cu creșterea populației urbane, apare nevoia ca orașele să construiască mai multă infrastructură: aproximativ 37 de trilioane de euro reprezintă costul estimat pentru regenerarea urbană și construirea de noi infrastructuri urbane doar până în 2030 (IR Panel, 2013), știind că 75% din infrastructura necesară până în 2050 nu este încă construită astăzi (Global IB, 2016). Materialele de construcții reprezintă aproximativ 40-50% din amprenta de carbon a unei clădiri de birouri (producerea de ciment și oțel reprezintă aproape 80% din energia utilizată în timpul construcției), restul urmând să se adauge la transportul materialelor, eliminarea deșeurilor și utilizarea energiei la fața locului (ICE,2019)

Dacă sectorul construcțiilor continuă să folosească metodele tradiționale, acesta ar putea devasta mediul, atmosfera, resursele naturale, sănătatea și economia. Prin urmare, orașele trebuie să ofere stimulente constructorilor pentru a adopta o abordare holistică a sistemelor în ceea ce privește proiectarea, construcția, întreținerea, operarea și utilizarea post-viață a clădirilor.

Colaborarea între primăriile orașelor, industria construcțiilor și a deșeurilor, proprietarii de clădiri, agențiile de inovare și universități poate conduce la cartografierea acestor fluxuri de resurse pentru construcțiile din oraș, îmbunătățind astfel capacitatea de a anticipa disponibilitatea viitoare a resurselor și de a deveni autosuficiente și circulare.

Clădirile pot și trebuie proiectate pentru a reutiliza materialele până la sfârșitul duratei lor maxime de viață. Utilizarea „pașapoartelor de materiale” ori de câte ori este construită o clădire - cu listarea caracteristicilor cantității și calității tuturor materialelor utilizate - poate stimula recuperarea, reciclarea sau reutilizarea atunci când clădirea este în cele din urmă demolată. Cu o planificare integrată a proiectelor de construcții și demolări, materialul folosit se poate refolosi la clădiri noi. Piețele și bazele de date online pot face legătura între cumpărători și materialele folosite disponibile pe site-urile de demolare și pot conduce la crearea de noi locuri de muncă - de ex. în catalogarea materialelor. Între timp, noile tehnici de producție, cum ar fi imprimarea 3D și prefabricarea, pot facilita proiectarea modulară care face clădirile multifuncționale, optimizând utilizarea spațiului și sporind șansa ca o clădire să poată fi refolosită mai târziu, evitând demolarea și înlocuirea. În plus, prin amplasarea unei bănci centrale de construcții la marginea orașului, în combinație cu un transport curat către și de la șantier ar reduce inconvenientele pentru mediu, ar reduce poluarea aerului, ar permite o construcție mai eficientă și va reduce costurile de construcție.

În Municipiul Buzău, deșeurile din construcții și demolări sunt depozitate pe un amplasament în suprafață de 8 ha situat în zona “Dig apărare râu Buzău”. Acesta este administrat de SC URBIS SERV SRL Buzău. Depozitarea deșeurilor inerte în această zonă a fost stabilită de Primăria Municipiului Buzău, în scopul aducerii la cotă a terenului. O altă caracteristică a Buzăului este slaba eficiență energetică a clădirilor rezidențiale și a clădirilor publice (licee, școlii, creșe etc.), aspect care conduce la consumuri ridicate de resurse și la un impact nefavorabil asupra mediului înconjurător. Școala nr. 11 din Buzău care se dorește a fi un pionier în materie de eficiență, va fi prima școală circulară din România și va fi inaugurată în luna octombrie 2021. În cadrul ei, apa de ploaie va fi transformată în apă consumabilă. Vor fi instalate inclusiv panouri fotovoltaice, iar gestionarea deșeurilor se va face pe 5 sau 6 fracții. Construcțiile în general în Municipiul Buzău nu prezintă încă indicatori de circularitate în acest moment. În oraș se construiește, cunoscându-se că acest lucru provoacă fluxuri mari de deșeuri în construcții. În alte orașe de mărime asemănătoare și în alte țări, rațele de demolare sunt mult mai mari, România ocupând ultimul loc din clasament, conform unei statistici realizate de EUROSTAT pentru 2014, cu 0,6 milioane (Eurostat SE, 2014).

CONSUMUL DE BUNURI

Referințele bibliografice privind economia circulară evidențiază faptul că produsele ar trebui să fie concepute să dureze mai mult timp, să fie potrivite pentru fluxurile de reintegrare în producția circulară și să fie oferite prin servicii circulare. Deși acest lucru este esențial pentru obținerea unei tranziții la o economie circulară, schimbările în consum sunt la fel de importante. Trecerea de la procesele de consum liniar (adică achiziționarea de noi produse, utilizarea și eliminarea lor ca gunoi) la procesele de consum circular (adică obținerea de produse folosite anterior, utilizarea și transmiterea lor către alte persoane) poate fi totuși dificilă pentru cei mai mulți oameni deoarece acest lucru presupune diferite activități și practici. De exemplu, căile circulare de consum, cum ar fi închirierea, împrumutul sau comercializarea produselor, astfel încât acestea să fie vehiculate de la consumator la consumator, necesită în mod obișnuit mai mult timp, efort și planificare decât căile liniare ale consumului. Prin urmare, cunoașterea a ceea ce implică diferite procese de consum circular pentru oameni, în comparație cu procesele liniare, este esențială pentru dezvoltarea de produse și servicii care fac ca circulația să fie convenabilă și preferabilă în viața de zi cu zi a buzoienilor. Cu toate acestea, sprijinul disponibil pentru explorarea a ceea ce implică procesele circulare de consum pentru oameni este insuficient. În anumite situații, în analiza noastră nu am identificat cercetări care să arate cantitatile de materiale folosite în totalul fluxurilor, astfel am folosit date statistice la nivel european, pe care le-am generalizat la numărul de locuitori ai Municipiului Buzău.

În ceea ce privește depozitarea deșeurilor, marea majoritate a materialelor sunt depozitate în proporție de 68,82%, 19,65% sunt reciclate iar 7,08% sunt incinerate. În ceea ce privește cantitatea totală de ambalaje pusă pe piață, acesta poate fi redusă la 40% prin modificări cum ar fi magazinele alimentare fără deșeuri. Ambalajul care rămâne ar trebui să fie, ideal, proiectat ca biodegradabil sau pentru reciclare optimă (pMb, 2019).

Deși aceasta implică o schimbare sistemică, iar ajustările lanțurilor de distribuție ar fi necesare chiar departe de granițele Municipiului Buzău, orașul poate încă stimula inovația locală și noile afaceri în jurul acestei provocări de proiectare prin dezvoltarea unui HUB. Rolul acestui HUB ar fi ca, pe de o parte să ofere un spațiu de conlucrare, iar pe de altă parte sa fie un mediu de afaceri controlat, în care rezidenții au acces la oportunități pentru creșterea accelerată a propriei afaceri din sfera circularității, atât pe verticală, cât și pe orizontală. Taxele aplicate la aruncarea deșeurilor (prin mecanismul plătește pentru cât arunci) și colectarea din ușă în ușă ar putea determina o reducere a fluxurilor de deșeuri mixte de 10.000 tone/an.

Tehnologiile specializate pentru reciclarea unor fluxuri de produse specifice, cum ar fi: textile, cutii de băuturi (din carton) și anvelope auto permit acum recuperarea acestor materiale la un nivel ridicat, dar implementarea tehnologiei necesita investiții. Intervențiile sistemice în sectorul bunurilor de larg consum încurajează reproiectarea produselor în conformitate cu principiile de

proiectare circulară (de exemplu, proiectarea pentru reparație sau dezasamblare), reducerea impactului total al produselor prin trecerea la alternative cu mai puține materiale sau înființarea unui magazin cu produse reutilizabile. În privința instalațiilor de reciclare specializate pentru diferite tipuri de deșeuri, criteriul este îndeplinit de operatorii economici existenți pe piața din această zonă.


SĂNĂTATE ȘI VIAȚĂ SUSTENABILĂ

Principiile economiei circulare pot face asistența medicală mai accesibilă. Modelul de produs ca serviciu - în care spitalele plătesc pentru utilizarea echipamentelor medicale, mai degrabă decât pentru a le cumpăra - ar putea stimula producătorii să optimizeze proiectarea pentru reutilizare.

Soluțiile circulare s-ar putea aplica și la deșeurile medicale, definite de Organizația Mondială a Sănătății, drept „produse farmaceutice expirate, neutilizate, vărsate și contaminate, medicamente, vaccinuri și seruri”. Majoritatea medicamentelor neutilizate sunt aruncate în pubele menajere pentru deșeuri în amestec și pot contamina aprovizionarea cu apă prin eliminarea lor în depozitele de deșeuri. Aducerea lor în distribuție ar putea contribui la reducerea costurilor pentru sistemele de sănătate publică și la reducerea amprentei de carbon a producției, atunci când costurile logistice ale proceselor de reutilizare (colectare, expediere, verificare a calității, reambalare și redistribuire) sunt substanțial mai mici decât valoarea medicamentelor. Totuși, acest lucru ar depinde de satisfacerea problemelor de siguranță în privința contaminării, a manipulării deliberate, a utilizării de medicamente contrafăcute sau a condițiilor improprii de depozitare.

În domeniul sănătății, județul Buzău, ca majoritatea județelor țării, nu se caracterizează prin indicatori pozitivi privind: populația îmbătrânită, mortalitatea generală peste media țării, personal medical insuficient, dotarea precară cu aparatură medicală modernă și/sau performantă, toate acestea determinând nivelul actual al indicatorilor stării de sănătate.

Spre deosebire de situația județului, municipiul Buzău se caracterizează prin indicatori mai buni ai stării de sănătate, datorită accesului populației la serviciile medicale, datorită nivelului de trai mai crescut al locuitorilor orașului comparativ cu populația județului și datorită implicării autorităților locale în rezolvarea problemelor populației Municipiului Buzău. Problemele din sectorul de sănătate cu care se confruntă Municipiului Buzău sunt problemele specifice majorității localităților urbane din România, fiind generate în primul rând de subfinanțarea cronică a acestui sector de activitate.

Nivelul scăzut al calității serviciilor medicale este determinat de calitatea precară a infrastructurii specifice, dar și de numărul redus al personalului medical specializat.

Disparitățile privitoare la accesul la serviciile sanitare apar din cauza diferențelor etnice, economice (coplăți, costurile tratamentelor și al transportului, timpii de așteptare etc.), așezării geografice (distanța față de unitățile medicale) și din cauza calității inegale a serviciilor de același tip.

În Municipiul Buzău funcționează în sectorul public: 1 spital, 1 dispensar medical, 14 cabinete școlare medicale, 34 cabinete medicale individuale (de familie), 6 farmacii, 2 puncte farmaceutice, 1 centru medical de specialitate, 1 ambulatoriu de specialitate, 1 ambulatoriu integrat spitalului, 21 de cabinete stomatologice (individuale), 5 creșe, 1 centru de transfuzie sanguină, 10 laboratoare medicale, 1 laborator de tehnică dentară.

În sectorul privat, la nivel de municipiu, funcționează: 1 spital privat, 107 cabinete medicale de specialitate, 88 cabinete stomatologice, 27 de laboratoare medicale, 25 de laboratoare de tehnică dentară, 120 de farmacii, 6 puncte farmaceutice, 4 policlinici, 8 depozite farmaceutice, 41 de cabinete medicale de familie, 5 cabinete medicale de medicină generală.

Spitalul Județean Buzău se confruntă cu probleme de aglomerare a pacienților în 3 din cele 5 pavilioane, și anume pavilionul central, maternitatea și oncologia (INSEE, 2012).

Dotarea spitalului este corespunzătoare cantitativ, însă o bună parte din ea este uzată moral și necesită înlocuiri. Dotarea cu aparatură medicală performantă nu este suficientă pentru a atinge complexitatea investigațiilor paraclinice necesare stabilirii unui diagnostic rapid și eficace conform standardelor propuse de spital.

Asigurarea populației cu paturi în unitățile sanitare din municipiul Buzău - la nivelul Municipiului Buzău există un număr de 1020 de paturi (acestea regăsindu-se la nivelul Spitalului Județean de Urgență Buzău), ceea ce reprezintă o medie de 749 paturi la 100.000 de locuitori, mai mult față de media europeană care se situează în jurul valorii de 600 paturi/100.000 locuitori (INSEE, 2012). Spitalul Județean de Urgență Buzău are o structură în care se regăsesc majoritatea secțiilor medicale clinice și paraclinice, astfel încât populația orașului, dar și a județului, poate să beneficieze de o gamă completă de îngrijiri medicale.

" INSTITUȚII PUBLICE


Prin deciziile lor privind achiziționarea de lucrări, bunuri sau servicii, autorizarea de construcții și activități economice, autoritățile orașului pot contribui la economia circulară - închiderea buclelor de energie și materiale în cadrul lanțurilor de aprovizionare, minimizarea impactului negativ asupra mediului și reducerea deșeurilor pe tot parcursul ciclului de viață (ICLEI, 2017). Obiectivul de dezvoltare durabilă 12, „Consum responsabil și producție”, stabilește un obiectiv asupra practicilor de achiziții publice durabile. Achizițiile circulare pot fi implementate la trei niveluri. Nivelul sistemului abordează metodele contractuale pe care organizația de achizitie le poate utiliza pentru a asigura circularitatea. La nivel de furnizor, furnizorii pot integra circularitatea în sistemele și procesele lor, pentru a se asigura că produsele și serviciile oferite îndeplinesc criteriile de achiziție circulară; în sfârșit, nivelul produselor se concentrează asupra acelora pe care furnizorii autorităților publice le pot procura în lanțul de aprovizionare. Atât sistemele furnizorului, cât și specificațiile tehnice ale produsului, trebuie luate în considerare atunci când se optează pentru achiziții circulare.

Orașele pot proiecta specificații de licitație folosind o abordare „tehnică” sau „funcțională”, pe baza rezultatului circular așteptat (ICLEI, 2017). O abordare tehnică formulează cerințele măsurabile în funcție de care sunt evaluate propunerile. O abordare funcțională, care poate fi bazată pe rezultate sau pe performanță, atrage rezultatele dorite, cum ar fi calitatea, cantitatea și fiabilitatea. De asemenea, orașele pot cere furnizorilor să stabilească durata de funcționare a unui produs și serviciile de întreținere și reparații care ar fi furnizate cu acesta și să-i încurajeze să păstreze produsele și materialele în lanțul de aprovizionare după utilizare.

Simbioza industrială este o altă componentă suport a economiei circulare, iar achizițiile care au la bază această abordare, se axează pe faptul că o organizație sau sector folosește produse secundare de la altă organizație sau sector, cel mai adesea energie, apă, logistică și materiale. Procesele industriale generează adesea seturi diverse de produse secundare care pot fi de folos pentru o varietate de sectoare. Un program structurat de simbioză industrială ajută companiile să colaboreze la găsirea modalităților de utilizare a resurselor și la minimizarea deșeurilor, la creșterea veniturilor și la reducerea costurilor asociate (Europa, 2014). Plecând de la aceste aspecte, la care mai adăugăm și rolul utilitar al instituțiilor publice din Municipiul Buzău, observăm că prin intermediul scheletului public al instituțiilor publice ale orașului trec și se consumă resurse considerabile, atât cu întreținerea cât și cu funcționarea întregului sistem public al orașului. Regenerarea și revitalizarea spațiului public este o preocupare de primă importanță în definirea unei strategii de circularitate și inteligente a unui oraș european contemporan. Reevaluarea unor oportunități oferite uneori de resurse aparent neglijabile poate să transforme ireversibil orașul, proiectându-l spre o dezvoltare solidă și inovatoare.

Infrastructura și mobilitatea unui oraș circular optimizează trei parametri principali: consumul eficient de energie, comunicare rapidă și ușoară și componenta smart.

Prezentăm, în continuare, posibile și urgente propuneri strategice, precum înglobarea principiilor economiei circulare în viitoarele investiții din infrastructură, atât în cele pe pe termen lung cât și în cele pe termen scurt, în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor prin proiecte de infrastructură necesare furnizării de apă, canalizare și servicii de deșeuri la scară, creând substanțe nutritive și materiale urbane eficiente. Utilizarea flexibilă a clădirilor și a spațiilor urbane, activată de aplicațiile digitale, poate crește ratele de utilizare, obținând mai multă valoare din aceleași active. O eficiență mai ridicată și costuri generale mai scăzute cu construcțiile și infrastructura ar putea contribui, de asemenea, la satisfacerea nevoilor de locuințe ale săracilor din oraș, fără a compromite siguranța și calitatea serviciilor.

Încurajarea transportului bazat pe mijloace alternative, realizarea de piste de biciclete care să interconecteze principalele centre culturale, economice, de educație și de recreere, precum și stimularea soluțiilor ecoinovative de eficientizare a transportului, cum ar fi transportul de tip sharing, destinate pe de o parte îmbunătățirii accesibilității la transport, iar pe de altă parte raționalizării acestuia cu privire la consumul de combustibil pe persoană sau pe unitate marfă. Acestea presupun o planificare atentă a infrastructurii, cu includerea de oferte pentru soluții alternative cum ar fi, de exemplu, oferirea de posibilități de preluare a vehiculelor eco (bus, ciclo etc.) în cazul restricționării accesului cu autovehicule pe combustibili fosili în centrul unui oraș. Dezvoltarea/modernizarea transportului metropolitan verde printr-o abordare strategică, care să permită integrarea transportului metropolitan în rețeaua de transport interjudețean, atât pentru persoane, cât și pentru bunuri.

Promovarea trenurilor metropolitane ca soluție ce permite integrarea rețelei urbane și periurbane de transport în rețeaua de cale ferată prin reabilitarea, modernizarea și extinderea vechilor trasee de cale ferată din proximitatea marilor centre urbane (pe o distanță de până la 50 km). Sectorul transporturilor din Municipiul Buzău are cel mai mare nivel al emisiilor de peste 66.746 tCO2/an. Parcul privat și comercial de autovehicule, înregistrat în anul 2015 la administrația publică locală, era constituit din 42.896 autovehicule, din care flota municipală consuma motorină generând 212 MWh/an, iar benzină cu o generare de 851 MWh/an. Legat de transportul public pe motorină, se genera un consum de 59.841 MWh/an, în ceea ce privește transportul comercial și privat pe consumul de motorină se genera 110.812 MWh/an, iar de benzină 141.740 MWh/an, cu un total de 259.599 MWh/an. Astfel, o mai mare planificare sistemică a spațiilor orașului, integrată cu soluții de mobilitate circulară, poate contribui la o calitate mai ridicată a aerului, o congestie mai mică și o creștere a calității vieții.

SOCIO- CULTURĂ ȘI TURISM

în prezent, industria turismului se extinde, fiind considerată a fi unul dintre cele mai importante sectoare socio-economice, permițând unor societăți să se dezvolte pe seama exploatării sale. Cu toate acestea, dezvoltarea industriei turismului atrage consecințe negative asupra mediului, precum consumul ridicat de resurse și generarea de deșeuri. Prin urmare, economia circulară este deosebit de importantă, deoarece propune modele de producție cu zero emisii/deșeuri prin crearea de procese circulare și inclusive. Capacitatea de cazare turistică existentă în Municipiul Buzău este de circa 400 de camere, iar 151 de camere sunt în cele două hoteluri de 4 stele. Totodată, Buzăul pune la dispoziția turiștilor un număr de circa 150 de restaurante, baruri, terase, cluburi și pub-uri. Industria ospitalieră însumează 255 unitățile ospitaliere, 32 de firme active în domeniul „activități ale agențiilor turistice și ale tur-operatorilor” unde sunt angajați aproximativ 940 de persoane, iar patrimoniul imobil este format din 79 de mon umente istorice. Conform datelor transmise de Direcția Județeană de Statistică Buzău, rezultă că în 2018 nu mai puțin de 91.252 de persoane au tranzitat acest județ, iar numărul de înnoptări în structurile de primire turistică din județul Buzău a fost de 197.583, înregistrându-se o creștere de 12,43%. Turismul joacă un rol important în UE datorită potențialului său economic și de ocupare a forței de muncă, precum și a implicațiilor sale sociale și de mediu.

Orașele care reușesc să păstreze un balans echilibrat între păstrarea și valorificarea memoriei, fie ea cultural istorică, fie de dată recentă și împrospătarea fondului construit cu noi intervenții inspirate și bine controlate, devin natural exemple de bune practici la nivel mondial, succesul lor reflectându-se în creșterea economică și stabilitatea socială. Funcționalitatea ansamblurilor și a legăturilor dintre ele, calitatea materialelor și a soluțiilor utilizate, volumetria, amplasarea, raporturile dimensionale, acuratețea planificării și respectul arătat conservării patrimoniului ilustrează gradul de dezvoltare a comunității autohtone, o administrație judicioasă și o societate civilizată. Păstrării și conservării monumentelor de cultură urbană li se adaugă într-o bună măsură aportul reprezentat de construcțiile noi, care înlocuiesc țesutul urban îmbătrânit fizic și moral și măresc valoarea terenului, îmbunătățind calitatea orașului prin intervenții radicale. Între aceste două modele de gestionare a țesutului urban există calea de mijloc a regenerării urbane care își propune să reevalueze potențialul existent al unei zone, a unui teren, clădiri, ansamblu de clădiri etc. din perspectiva valorificării și revitalizării acestuia prin recuperare și schimbarea destinației și nu doar prin metoda brutală a rezecării complete („la ras”) și înlocuire.

Un mod în care turismul ar putea face o diferență reală este printr-o gestionare mai eficientă a întregului flux al materialelor inclusiv a deșeurilor. În loc să trimită obiectele aruncate la depozitele de gunoi, acestea ar putea fi refolosite sau cel puțin separate pentru a fi mai eficient reciclate. Există deja o serie de modalități inovatoare de reciclare, cum ar fi diferite organizații care se ocupă de reciclarea mobilierului și a saltelelor prin redistribuirea lor către cei care au nevoie de ele sau se ocupă cu demontarea mobilierului în părțile sale constitutive, astfel încât acestea să poată fi recuperata o parte din material. Aceasta oferă o soluție durabilă și accesibilă de eliminare a mobilierului, ceea ce ajută hotelurile să își reducă amprenta de carbon.

ETAPA a Il-a: CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE

Am organizat două workshop-uri adresate mediului de afaceri, autorităților publice, ONG-urilor, precum și cetățenilor Municipiului Buzău, cu scopul de a ne oferi un punct de vedere cu privire la direcțiile viitoare pe care ar trebui să se concentreze orașul pentru a putea adopta principiile de funcționare a unui oraș circular până în 2030. Această etapă a avut rolul de a identifica interesele, reacțiile, motivațiile și nevoile diferitelor părți interesate pentru trecerea la economia circulară, precum și căile posibile de cooperare sau de a descoperi modalitățile prin care Municipiul Buzău poate fi sprijinit. Prima sesiune a părților interesate s-a concentrat pe completarea și prioritizarea seturilor de intervenții/ proiecte pe sector și pe cartografierea barierelor care trebuie depășite. Pe baza acestei sesiuni, în etapa a doua au fost pregătite fișe de lucru și un chestionar, adresat părților interesate, care au avut ca scop identificarea comportamentului acestora față de apartenența la un oraș circular precum și întâmpinarea nevoilor pe care acestea le au prin dezvoltarea de proiecte pe care le consideră cele mai promițătoare. Un număr de 130 de participanți s-a alăturat workshop-urilor, reprezentând o mare varietate de companii din cele patru sectoare de concentrare. În cele din urmă, pe baza informațiilor oferite de părțile interesate, au fost selectate zece intervenții care au un impact semnificativ și în care participanții doresc să fie implicați activ. Pentru aceste zece intervenții, urmează să se realizeze propuneri de proiecte astfel:

  • Eco-inovarea prin crearea unor incubatoare de afaceri în Municipiul Buzău;

  • Valorificarea deșeurilor organice prin producerea de biogaz;

  • Integrarea principiilor de permacultură și de agricultură sustenabilă;

  • Obținerea de energie regenerabilă din biomasă;

  • Implicarea copiilor și a tinerilor în activități de regenerare urbană;

  • Crearea unor laboratoare vii în oraș, cu scopul de a colecta și de a analiza date privind funcții sociale, de mediu etc.;

  • Valorificarea și stimularea eco-turismului și a clădirilor noi neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon;

  • Transformarea Municipiului Buzău ca pol al dezvoltării urbane durabile în România și atragerea investițiilor în oraș;

  • Valorificarea apelor uzate și pluviale prin optimizarea randamentului resurselor;

  • Dezvoltarea unei bănci de alimente care ar facilita reducerea risipei alimentare.

Toate măsurile și proiectele identificate au fost apoi supuse unei proceduri de screening preliminar având ca scop principal preselecția și prioritizarea acestora pe cele 3 termene (scurt, mediu, lung) și apoi unui screening final. Impactul prognozat al scenariului propus este detaliat în cadrul capitolului 3.

ETAPA a lll-a: ANALIZA COST-BENEFICIU ȘI PLANUL DE ACȚIUNE

Analiza cost-beneficiu arată că majoritatea intervențiilor investigate determină beneficii nete. Cu toate acestea, sunt necesare investiții în instalații și infrastructură potrivită. Demolarea circulară pare să poată reduce semnificativ consumul de materiale și, de asemenea, produce cele mai multe beneficii, creând aproximativ 280 de locuri de muncă. Permacultura și grădinile urbane, fiind zonă agricolă vor contribui la crearea a peste 70 de locuri de muncă și generarea a peste 500 tone de produse precum și reducerea amprentei de carbon, prin consumarea produselor locale cu peste 5 tCO2/an. Fermentarea deșeurilor organice este singura intervenție care nu generează beneficii nete, dar infrastructura suport vine cu costuri suplimentare. Pentru dezvoltarea afacerilor circulare au fost întocmite foile de parcurs pentru fiecare sector. În acest sens, au fost evidențiate măsuri pentru accelerarea economiei circulare din oraș, care să fie introduse pe termen scurt, mediu și lung, prin intermediul planului de acțiune. Pentru intervenții, am analizat cele mai bune practici, părți interesate și parteneri de cunoaștere pentru fiecare, precum și mediul preuniversitar, deoarece educația pentru un consum circular este vitală, pentru a susține eforturile în acest sens ale primăriei Municipiului Buzău.


20


ETAPA I: CONSTATĂRI CHEIE

INTRODUCERE

O populație mondială în creștere și sporirea nivelului de consum au impact asupra mediului nostru în tot mai multe moduri. Extinderea activității industriale duce la niveluri record de consum de materii prime și de poluare, testând limita capacității planetei noastre de a face față. Nu este vorba doar despre probleme de mediu. Lipsa materiilor prime critice, cum ar fi apa sau biomasa, poate provoca atât șocuri economice, cât și crize umanitare. Este important să fim conștienți că trebuie să implementăm rapid o economie circulară puternică, rezistentă/ rezilientă. O economie circulară este un nou model economic pentru a răspunde nevoilor umane și a distribui în mod echitabil resursele fără a submina funcționarea biosferei sau a traversa limitele planetare.

Beneficiile pe care le poate oferi o economie circulară în a ajuta regiunile să creeze noi industrii, să transforme sectoarele existente și să dezvolte noi lanțuri de producție sunt numeroas e. Cu toate acestea, tranziția are consecințe majore asupra operațiunilor de afaceri și necesită progrese semnificative în domeniul finanțelor și al tehnologiei.

TRANZIȚIA LA ECONOMIA CIRCULARĂ A ORAȘELOR

Orașele sunt inima civilizației umane. Acestea reprezintă baza activității economice a factorilor de producție la nivel mondial, centre de creativitate înfloritoare, dens populate și în care se va regăsi majoritatea populației lumii. Orașele sunt un accelerator al inovației și al productivității, dar și motorul principal al consumului. Locuitorii orașelor au un venit mediu mai mare și un consum mai mare pe cap de locuitor decât omologii lor din mediul rural. Zonele urbane acoperă doar 3% din suprafața totală a terenului global, dar adăpostesc mai mult de jumătate din toți oamenii de pe pământ, consumă peste 75% din toate materiile prime disponibile și emit 60 -80% din toate gazele cu efect de seră. Previziunile sunt că aceste procente vor crește în continuare și până în 2025 nu mai puțin de 60% din toți oamenii de pe Pământ vor trăi în orașe. Această creștere a urbanizării stimulează extinderea limitelor orașului, o creștere a cererii pentru dezvoltarea infrastructurii și o nevoie tot mai mare de produse și servicii în orașe.

Procentul populației urbane din România a crescut în mod constant, ajungând în anul 2016 la 54,75%. Această dinamică oferă atât posibilitatea, cât și responsabilitatea la nivelul orașelor și a regiunilor de a juca un rol principal în tranziția spre o economie durabilă.

Orașele funcționează în prezent ca absorbanti de resurse globale, mai degrabă decât ca producători autosuficienți. Acestea importă produse alimentare, energie și materiale din afara granițelor lor. În ciuda creșterii ratelor de reciclare, majoritatea fluxurilor de resurse devin deșeuri sau materiale descompuse, contribuind la structura „liniară” a economiei noastre.

În orașe, creșterea numărului vehiculelor personale a dus la blocaje de trafic și la o calitate slabă a aerului. Suprafețele semnificative acoperite de beton, oțel și asfalt din infrastructura noastră urbană creează un efect insular de căldură, ceea ce face ca temperaturile din zonele urbane să fie în medie cu 2-4 grade mai mari decât în zonele rurale înconjurătoare. Faptul că orașele au o permeabilitate relativ redusă a apei și un habitat ecologic fragmentat provoacă multe probleme de mediu. Orașele pot avea, de asemenea, multe probleme sociale, zonele urbane evocând asociații de poluare, criminalitate și segregare socială.

ABORDAREA CIRCULARĂ ÎN MUNICIPIUL BUZĂU

Municipiul Buzău are ambiția de a fi lider în domeniul economiei circulare, urmărind să creeze cel puțin 500 până la 1.700 de locuri de muncă până în 2030 și să evolueze spre a deveni un oraș cu zero deșeuri. Orașul a făcut deja pași mari, cu abordări progresive care implică pionieratul circular precum colectarea și reciclarea deșeurilor cu recuperarea de resurse semnificative și introducerea acesteia în noi cicluri, fapt datorat și marilor companii de profil care își au sediul în județ. Acest lucru a fost necesar, deoarece, după criza economică din 2008, în care Municipiul Buzău și alte orașe au fost lovite puternic în industria construcțiilor și agricultură, discursul politic privind ocuparea forței de muncă determină mai mult decât oricând interesul pentru economia circulară. Prin realizarea tranziției la o economie circulară, Municipiul Buzău poate crea locuri de muncă la scară regională și, în același timp, să contribuie la un mediu mai sănătos. Orașul vrea să grupeze și să utilizeze cunoștințele dobândite pentru a crea locuri de muncă circulare concrete, precum și industrii și afaceri circulare. Scopul acestui proiect este de a crea condiții potrivite pentru trecerea la o economie circulară. Prin urmare, accentul se pune pe materiale și locuri de muncă în economia circulară. Acest lucru se va întâmpla în trei faze:

Etapa I: Efectuarea analizei de bază

  • a. Analiza inițială a datelor și informațiilor puse la dispoziție de Primăria Municipiului Buzău, cât și de către alte instituții publice și nu numai;

  • b. Analiza materiilor prime;

  • c. Analiza oportunităților de angajare;

  • d. Dezvoltarea viziunii metabolice și a indicelui KPI al circularității;

  • e. Dezvoltarea viziunii pentru locuri de muncă și KPI-ului pentru circularitate;

  • f. Configurarea unei baze de date.

Etapa a ll-a: Dialog cu părțile interesate relevante ale orașului

  • a. Workshop-ul 1: crearea viziunii și obiective + rezultate;

  • b. Workshop-ul 2: strategie și modalități de implementare.

Etapa a Il-a: Recomandări și analiza de impact

  • a. Analiza costurilor și beneficiilor;

  • b. Foaie de parcurs și recomandări;

  • c. Workshop-ul 3: lansarea strategiei circulare a Municipiului Buzău alături de toate părțile interesate.

SCOPUL ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Obiectivul cel mai important în etapa 1 este de a obține o imagine clară a metabolismului Municipiului Buzău, a fluxului de materii prime care tranzitează orașul și a diferitelor impacturi care apar în legătură cu acestea. Termenul metabolism urban se referă la suma proceselor și resurselor care echilibrează împreună materia și energia unui organism pentru a face viața posibilă. Este adesea aplicat orașelor sau organizațiilor care au un model comparabil de consum de materii prime pentru a sprijini activitățile operaționale. Pentru a realiza acest lucru, dezvoltăm o așa-numită analiză a fluxului de materiale (AFM) din Municipiul Buzău pentru a cuantifica fluxurile de materiale, energie și apă din oraș pentru anul de referință 2018, iar acolo unde datele nu au existat s-a folosit ca an de referință anul 2017, rezultatele fiind sintetizate în etapa I.

Totodată, am realizat o cercetare de piață pentru a identifica care este atitudinea cetățenilor din Municipiul Buzău vis-a-vis de tranziția la economia circulară a orașului și modul în care aceștia prioritizează investițiile în diferite proiecte pe această temă.

Plecând de la rezultatele acestei cercetări de piață, s-a aplicat o procedură de screening preliminară și de prioritizare a proiectelor, pentru a identifica și recomanda măsuri și/sau proiecte de investiții în orizontul de timp 2020-2030, rezultatele fiind sintetizate în etapa a II-a. Pe baza datelor colectate în etapele de mai sus, s-a continuat mai apoi cu analiza cost-beneficiu pentru Municipiul Buzău, rezultate sintetizate în etapa a IlI-a.

Atunci când ne referim la Municipiul Buzău, ne raportăm în mod specific la zona din limitele municipalității și nu la activitățile care se află în afara acesteia. Aceste granițe acoperă o suprafață de 319 km2 (din care 206,44 km2 este suprafață de teren), cu o populație de 132.734 de locuitori (INSTEMP, 2018). Există o serie de limitări care decurg din utilizarea unui singur an de referință, respectiv 2015, pentru scopul analizei, pe lângă acest aspect, mai adăugăm faptul că în diferite fluxuri unde au existat date, s-a utilizat anul de referință 2018. Presupunerea aici este că anii precedenți sunt relativ similari cu 2015. Cu toate acestea, o mare parte din fluxurile materiale depind de activitățile economice care se desfășoară într-un oraș, cum ar fi fluxurile din producție, agricultură și construcții, care pot varia foarte mult de-a lungul anilor. Așadar, deși anul de referință poate fi considerat aproximativ reprezentativ, trebuie luată în considerare o anumită variație dacă generalizăm pe baza setului de date amintit. În plus, vom ajunge la o analiză de bază care constituie temelia dezvoltării de măsuri fundamentate pe termen lung. Aceste măsuri pot fi atât inițiative de afaceri, cât și intervenții guvernamentale și pot varia de la construirea celui mai mare parc din Europa până la realizarea unei bănci de gene pentru semințele românești care vor fi folosite în grădinile urbane. Pe lângă examinarea masei tuturor materiilor prime, analizăm și factorii contextuali precum impactul, costurile, riscul și efectele sistemice asociate cu aceasta.

24

Unii dintre acești factori sunt marcați ca puncte de acces în AFM, în timp ce alții vor fi abordați mai detaliat în secțiuni separate ale raportului. Cu datele colectate, putem răspunde la o serie de întrebări importante despre aspectele la care Municipiul Buzău trebuie să se concentreze pentru realizarea ambițiilor sale circulare:

  • Care este nivelul actual de utilizare a resurselor și eficiența materialelor?

  • Unde se produc cele mai mari pierderi în ceea ce privește materialele și valoarea,

în prezent, în fluxurile de materiale din Municipiul Buzău?

  • Care dintre acestea sunt asociate cu cele mai mari impacturi în amonte și în aval?

  • Ce efect vor avea ajustările asupra politicii actuale de gestionare materială a

orașului asupra stării actuale, de exemplu prin generarea de noi posibilități financiare?

  • Ce zone de intervenție au cea mai mare prioritate pentru realizarea unui model circular?

  • 1. MUNICIPIUL BUZĂU CONTEXT

    • 1.1. ISTORIA MUNICIPIULUI BUZĂU

Istoria orașului Buzău începe o dată cu Țara Românească. Buzăul a avut statut de târg și punct de vamă, fiind certificat printr-un document încă din timpul voievodului Dan al Il-lea. Un document din anul 376 face referire la un râu cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui orașului. După cum spunea profesorul C. Dumitrescu, “Satul dac așezat pe malul râului Buzău, unul dintre râurile însemnate ale Munteniei, la ieșirea lui dintre dealuri și acolo unde râul prezintă un vad foarte accesibil, Buzăul oferea lemn pentru construcții și foc, din abundență, pește în bălțile din jur și din râu, imaș pentru vite, teren pentru agricultură”. Pe teritoriul municipiului s-au găsit monede din toată perioada secolelor IV-XIII. Descoperirile arheologice au dovedit o amploare deosebită a vieții economice și sociale pe un spațiu extins (OB, 2018).

În anul 1500, domnitorul Radu Cel Mare, cu ajutorul patriarhului Nifon, înființează Episcopia Buzăului, orașul devenind Reședință Episcopală. În anul 1507, orașul Boza (Buzău) apare pentru prima oară într-o hartă întocmită de Nicolaus Germanus. Domnitorul Radu de la Afumați dăruiește Episcopiei câteva sălașe de țigani pentru prima oară într-un document la Buzău și trei mori “care sunt pe Buzău”, acesta fiind primul document despre funcționarea morilor pe râul Buzău.

De-a lungul războaielor, Buzăul a avut de suferit, orașul a fost ars în totalitate, dar în secolul XlX-lea orașul a depășit dificultățile și a început să se dezvolte ca un oraș modern cu o viață economică și culturală foarte puternică. Au început să înființeze școli și după înființarea județului Buzău se dezvoltă două platforme industriale: Buzău-Sud cuprindea 50 întreprinderi și secții și zona industrială Buzău-Nord cuprindea 32 întreprinderi și secții.

  • 1.2. CARACTERISTICILE ORAȘULUI


În timpul războiului, orașul, părăsit de locuitori, este ars; la întoarcerea acestora în oraș, ei sunt nevoiți să își reconstruiască casele.

Încercând o analiză succintă a modelelor caselor de locuit ridicate în a doua jumătate a sec. al XIX - lea - prima jumătate a sec. al XX-lea și a modului în care au fost asimilate de orășeni, ar trebui pornit de la tradiția locului. În cartierele relativ centrale ale Buzăului anilor ‘80 se știu doar trei-patru case care păreau că se înscriu în această categorie modestă: case de factură țărănească, din paiantă sau lemn și cu un pridvor cu stâlpi din lemn, rămase ca prin minune în țesutul modernizat în secolul al XIX-lea. Din punct de vedere al morfologiei parcelare, există două tipuri importante: casa (cu unul sau două niveluri) perpendiculară pe uliță și casa orientată spre uliță (cu fațada principală, a accesului, către uliță).

În ceea ce privește strict zona Buzăului, cel mai semnificativ moment al debutului înnoirilor stilistice este dominat de activitatea Episcopului Chesarie Căpățână al Buzăului (1825-1846). El reconstruiește mare parte dintre ansamblurile și bisericile distruse de războaie și cutremure înainte și în timpul păstoririi sale și realizează noi construcții impunând un stil conținând elemente de Neoclasicism. Cele mai bune exemple fac parte din ansamblul Episcopiei: Palatul Episcopal (refăcut), noul Seminar (construcție nouă) și Cancelaria (refăcută pe pivnițe mai vechi) (Gheorghiu, 2014).

Buzăul contemporan este cunoscut ca un oraș al posibilităților și al oportunităților, al inovației și în care primează mentalitatea care se opune nonsensului muncii grele și a antreprenoriatului.

  • 1.3. POPULAȚIA ȘI DEMOGRAFIA

Numărul locuitorilor și repartiția geografică în interiorul municipiului Buzău a variat în decursul timpului în funcție de oscilațiile valorice ale celor doi indicatori demografici determinanți: mișcarea naturală și mișcarea migratorie.

Tendința de scădere din ultimii ani (cca 16,22%) se datorează mai multor factori: rata mică a natalității, mutarea unora dintre locuitori în zonele limitrofe ale Municipiului Buzău cât și plecarea în străinătate, în state precum Italia și Spania, din cauza sărăciei. Buzău este un oraș industrial care a prins contur odată cu apariția zonei industriale. În ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult în Buzău latura comercială, de retail, dar au dispărut unele dintre activitățile industriale din zonă care concentrau un număr sporit de angajați.

Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2018, în municipiul Buzău erau înregistrați 132.734 locuitori (INS Tempo Online, 2018). În ceea ce privește structura demografică, cel mai mare procent al populației din oraș îl reprezintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 0-19 ani. Acest aspect este unul promițător pentru oraș.

Principala minoritate etnică din oraș o constituie romii. De-a lungul istoriei, au existat în Buzău și alte comunități etnice, astăzi aproape dispărute. Cele care au lăsat cea mai importantă amprentă asupra orașului au fost evreii și bulgarii. Municipiul Buzău are o populație formată din români (90,74%), iar procentul celor care s-au declarat romi a fost de 4,73% (in 2011). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 sunt și sunt formate din maghiari (0,02%), turci (0,01 %), italieni (0,01 %) și chinezi (0,01 %).          '

Din datele statistice existente, se constată că anual părăsesc Municipiul Buzău, prin schimbarea de domiciliu, între 2.000 și 3.000 de persoane. Dintre acestea, cele mai multe se deplasează în localitățile apropiate, reprezentând în mare parte actualul proces de trecere de la oraș la sat, ca urmare a pierderii locurilor de muncă. Prioritatea demersurilor educaționale a fost concentrată pe îmbunătățirea actului educațional din fiecare unitate școlară, elevii fiind beneficiari direcți ai eforturilor umane și financiare realizate de instituțiile abilitate și responsabile în mod direct (MECT, 2018).

  • 1.4. TENDINȚE ȘI DEZVOLTĂRI

Vechea tradiție de târg al Buzăului se păstrează încă, târgul Drăgaica care se ține în luna iunie reunind micii producători și comercianți din diverse regiuni ale României. În urma încheierii perioadei distrugerilor orașului, dezvoltarea economică a căpătat și o componentă industrială. Spre sfârșitul secolului al XlX-lea, dezvoltarea rețelei de cale ferată în România, rețea în cadrul căreia orașul Buzău constituia un important nod, a dat un puternic impuls evoluției de la mici ateliere meșteșugărești spre instalații industriale. Alte întreprinderi industriale din Buzău au fost înființate, cum este Întreprinderea de Contactoare aflată în zona de nord-est a orașului și cea de mase plastice după 1990, Romcarbon S.A. aflată în nord (Romcarbon, 2019).

În ciuda industrializării forțate, Buzăul nu s-a axat pe o singură industrie și nu a existat o singură întreprindere care să polarizeze întreaga economie a orașului. În prezent, cea mai puternică companie cu sediul în Buzău este holdingul Green Group, ce deține cel mai mare parc integrat de reciclare din România, companiile care fac parte din acest holding sunt Greentech, Greenfiber International, Total Waste Management, Greenweee International, Greenlamp Reciclare și Greenglass Recycling.

Industria de morărit este în continuare o componentă a economiei locale, cel mai mare producător local pe această piață fiind Boromir Prod.

Astăzi, Buzăul și-a propus să ajungă un oraș de talie europeană, cu un ambient urbanistic modern, un mediu sănătos, sigur și atractiv din punct de vedere economic, având la bază o administrație cu proceduri transparente și echitabile, cu un nivel de competență și eficientă care să genereze creșterea calității vieții pe termen lung. Această misiune poate fi îndeplinită de oraș cu ajutorul fondurilor structurale și de dezvoltare care pot să le obțină de la nivel central, Horizon Europe la nivel european, precum și prin alte fondurii de investiții.

Prin tradiție, Regiunea Sud-Est este o zonă agricolă. Condițiile pedoclimatice favorizează culturile de porumb (în principal în nord), grâu (în special în centrul regiunii), orz, plante industrial și floarea soarelui. În Regiunea Sud-Est se află cea mai mare exploatație agricolă din România, suprafața cultivată reprezentând peste 45% din total.

În Buzău, în anul 2016, s-au înregistrat 8423 de firme și instituții în funcțiune, din care 3220 au fost în domeniul de activitate a comerțului și cu amănuntul. Pe al doilea loc dintre domeniile de activitate s-a aflat industria prelucrătoare, cu 1019 de firme la activ.

Din domeniul activităților tehnice, în anul 2016, a fost prezent un număr de 847 firme, ocupând locul al 3-lea în clasament. Cu toate că Regiunea Sud-Est este privită ca și o zonă agricolă, în Buzău am regăsit doar 11 firme din domeniul agriculturii, silviculturii și al pescuitului.

La capitolul investiții străine, Buzăul ocupă o poziție fruntașă. Oamenii de afaceri au fost atrași aici de locația strategică, apropiată atât de capitală cât și de portul Constanța.

Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză, în ultimii trei ani, județul Buzău a ajuns pe locul doi în țară, cu o creștere economică de 30%. La creșterea ratei economice a județului a contribuit decisiv Primăria Municipiului Buzău, prin investițiile realizate în ultimii ani. Practic, proiectele derulate cu fonduri europene accesate și câștigate de către municipalitatea buzoiană, precum și deschiderea manifestată de Primăria Municipiului Buzău față de investitori, fie locali, naționali sau din afara granițelor, au săltat județul la capitolul creștere economică.

Regenerarea urbană reprezintă în acest moment cheia succesului pentru o neașteptat de mare parte a țesutului urban existent, deoarece propune un mod inovator de abordare. În acest moment, la nivelul întregului mapamond, volumul de construcții dezafectate reprezintă un patrimoniu care merită atenție. Directivele europene elaborate în deceniile postindustriale reflectă palpabil această preocupare care se răsfrânge nu doar asupra zonei de teoretizare, ci are o reflexie substanțială în resursele alocate acestui model de dezvoltare sustenabilă.

  • 1.5. SECTOARE DE FOCALIZARE

Au fost identificate 1019 firme din industria prelucrătoare în municipiul Buzău. În acest domeniu lucrează cele mai multe persoane din oraș, un număr total de 2.366 angajați în domeniul de fabricare a altor articole de îmbrăcăminte (exclusive lenjeria de corp). Așadar, 33.1% din persoanele angajate ale orașului lucrează în acest domeniu.

De asemenea, în domeniul construcțiilor, care este în mod tradițional asociat cu cantități mari de materiale, am identificat un număr de 530 de firme active în Municipiul Buzău. În acest domeniu sunt angajați un număr de 2.017 persoane, reprezentând 8.6% din persoanele angajate.

Cu toate că au fost identificate 11 companii strategice legate de agricultură, însăși agricultura reprezintă 1,3% din totalul locurilor de muncă din Buzău. Există 24,94 m2 de spațiu verde per locuitor. Împreună produsele agricole și spațiile verzi reprezintă un flux important de materiale. Sectorul sănătății și al asistenței sociale are 167 de companii în orașul Buzău. Acest sector oferă 7,6% din locurile de muncă ale cetățenilor orașului.

În ceea ce privește numărul de companii din oraș, firmele active în comerțul cu amănuntul sau cu ridicata sunt liderul de piață, cu 3220 de companii în acest sector, inclusiv toate formele de bunuri de consum și bunuri și servicii B2B. Aceste companii oferă orașului un loc de muncă pentru de 1.599 de persoane.

Sector

Activitate

Indicație de importanță

AGRICULTURĂ ȘI        jh.

ALIMENTAȚIE

LyJ

Producția, distribuția și consumul de produse alimentare și alte produse agricole.

11 firme din domeniul agriculturii, silviculturii și al pescuitului; 8.179 hectare cultivate; 915 angajați.

CONSTRUCȚII ȘI REGENERARE URBANĂ

.Fia

Construcții și demolări, construcții     civile     și

activități specializate în construcții,   precum și

activități de regenerare a țesutului urban.

Peste 500 de firme în domeniul construcțiilor cu peste 2500 de angajați în domeniu; 73 autorizații de construcții în 2018 generând 1410,12t de deșeuri.

CONSUMUL DE BUNURI

Sectorul    terțiar    axat

pe vânzarea en detail și en gros a bunurilor de consum.

3220 de firme au fost din domeniul de activitate a comerțului cu ridicata și cu amănuntul; unde activează aproximativ 1600 de indivizi. Pentru anul 2018, acest sector a generat 24 milioane kg de deșeuri.

SĂNĂTATE ȘI VIAȚĂ SUSTENABILĂ

Unități spitalicești, medici, centre   de   îngrijire   și

tratare.

9 spitale, 4 unități de recuperare-reabilitare a stării de sănătate, 17 laboratoare de analize paraclinice, 27 de farmacii, 4 furnizori de îngrijire la domiciliu, 7 furnizori de dispozitive medicale;

în sectorul privat, la nivel de municipiu, exista un spital privat, 107 de cabinete medicale de specialitate, 88 de cabinete stomatologice, 27 de laboratoare medicale, 25 de laboratoare de tehnică dentară, 120 de farmacii, 6 de puncte farmaceutice, 4 policlinici,        8        depozite

farmaceutice, 41 de cabinete medicale de familie, 5 cabinete medicale de medicină general; 2082 angajați.

INSTITUȚII PUBLICE

BL

Instituții administrative și de specialitate, indiferent de modul de finanțare a acestora.

5 creșe, 21 de grădinițe, 12 școli gimnaziale, 15 colegii (colegii naționale,      licee     teoretice,

vocaționale,     de    artă    și

tehnologice) și o școală post-liceală sanitară.

În anul 2018 acest sector a generat 6 mil. kg de deșeuri.

INFRASTRUCTURĂ ȘI

MOBILITATE       /fT\

Rețele rutiere, feroviare, aeronautice, parcări,     accesibilitate,

precum   și   căi   de

mobilitate persoane și mărfuri în zona urbană. .

632 de firme care se ocupă de transport cu 794 de angajați; în total, lungimea străzilor orășenești este de 187 de km, trama stradală de categoria I având 7,7 km și trama de categoria II 10 km. Municipiul   Buzău   pune   la

dispoziție 1.048 locuri de parcare. Lungimea căilor ferate din județ este de 244 km.

SOCIO- CULTURĂ ȘI TURISM

Obiective   de   atracție

turistică - patrimoniu cultural, istoric, religios, zone de agrement și sănătate,          centre

culturale,       festivaluri,

precum     și     unități

ospitaliere.

32 de firme active în domeniul „activități ale agențiilor turistice și ale tur-operatorilor”; patrimoniul imobil este format din 79 de monumente istorice; 255 unități ospitaliere unde sunt angajați aproximativ 940 de indivizi.

CAPITOLUL 02

CONCEPTUL DE ECONOMIE CIRCULARĂ

  • 2 .CONCEPTUL DE ECONOMIE CIRCULARĂ

    • 2.1. IMPLEMENTAREA ECONOMIEI CIRCULARE

Conceptul de economie circulară a fost elaborat în anii '70, cu intenția de a promova o lume în care nimic nu este risipit. După aproximativ 40 de ani, această viziune a devenit o prioritate pentru liderii și militanții progresiști. Ca urmare a unei revizuiri recente a 114 de descrieri ale economiei circulare analizate în cele 17 dimensiuni ale lui Kirchherr, Reike și Hekkert, a rezultat următoarea definiție a economiei circulare, reflectând o înțelegere holistică.

Economia circulară contestă modelul tradițional, liniar, de „preluare-utilizare-eliminare” al producției și al consumului, în care resursele sunt extrase/cultivate, fabricate, transportate și apoi utilizate înainte de a fi aruncate la depozit la sfârșitul lanțului valoric. Modelul liniar a fost posibil într-un sistem în care materialele la intrare au fost ieftine și disponibile pe scară largă, dar nu mai este sustenabil, ceea ce face necesar să „închidem bucla” pentru a realiza un nou model, de creștere durabilă.

În condițiile în care doar 9% din materialele care circulă prin economia noastră sunt circulare (ECP, 2014), raportul EMF-McKinsey a prezentat oportunitățile care pot fi valorificate pentru a trece la o „economie circulară”, care este în general înțeleasă ca o economie regenerativă și fără deșeuri prin design/proiectare. Popularitatea conceptului crește în special în domeniul afacerilor, în principal datorită câștigurilor semnificative și veniturilor potențiale care ar putea fi obținute prin reutilizarea materiilor prime primare pierdute în prezent în modelul „preluare-utilizare-eliminare” și prin extinderea ciclurilor de viață generatoare de valoare.

Astfel, principiile de bază ale proiectării unui sistem economic bazat pe modelul circular, par inițial simple și includ:

  • Proiectarea tuturor produselor pentru o reparare ușoară, dezasamblare și reciclabilitate completă;

  • Crearea structurilor și a stimulentelor necesare pentru a readuce în economie materialele la cea mai mare valoare posibilă (de preferință ca produse sau componente întregi);

  • Efortul de a folosi doar resurse regenerabile cu achiziționare responsabilă, atât pentru energie, cât și pentru materiale;

  • Evitarea utilizării substanțelor toxice care pot circula în mediu.

Într-un studiu realizat pe douăsprezece sectoare primare, McKinsey a concluzionat că <economia circulară reprezintă o economisire netă în valoare de 340-380 miliarde de dolari pe an în „scenariul de tranziție” al UE, și 520-630 miliarde de dolari pe an într-un „scenariu progresiv” >. De asemenea, cercetarea a avut în vedere valoarea modelelor alternative de venit și a modelelor de consum bazate pe recuperarea structurală a materialelor, cum ar fi construcția bazată pe închiriere și o abordare progresivă a responsabilității extinse a producătorilor.

În practică însă, există multe întrebări complexe și dificil de rezolvat în implementarea principiilor prezentate anterior, mai ales că suntem acum în mijlocul unei tranziții de la un sistem economic liniar la unul circular. Plecând de la acest aspect, se identifică câteva provocări legate de:

  • Ce se întâmplă dacă reciclarea materialelor consumă o cantitate mult prea mare de energie? mai poate fi considerată reciclarea în această situație circulară, cu alte cuvinte, ce este mai important - reducerea emisiilor de CO2 sau conservarea materialelor?

  • Cum luăm în considerare diferitele durate de viață ale materialelor atunci când proiectăm produse și infrastructură circulară?

  • Ce se întâmplă dacă produsele sau clădirile sunt complet reciclate, dar multe materiale rare sunt blocate în ciclul de construcție?

  • Este mai „circulară” utilizarea materialelor bio, chiar dacă acest lucru duce la utilizarea excesivă a terenului, la lipsa de apă sau la pierderea biodiversității în comparație cu utilizarea materialelor bazate pe combustibili fosili, mai exact cum să acordăm prioritate compromisurilor de pe întregul lanț al valorii?

Acestea sunt doar câteva dintre provocările întâmpinate atunci când se pătrunde mai adânc în implementarea practică a unui sistem circular. La baza acestor abordări stau patru concepte fundamentale care trebuie luate în considerare: educarea populației, legislația adaptată, schimbarea stilului de consum si reproiectarea bunurilor. Înțelegând aceste concepte în mod corespunzător, putem dezvolta un cadru care să realizeze o economie circulară regenerativă și corectă care să funcționeze în limitele unei planete sigure.

  • 2.2. CEI 10R - PILONI AI ECONOMIEI CIRCULARE

Plecând de la diversele provocări identificate de către IRCEM, legate de transferul de răspundere atunci când ne propunem recuperarea valorii materiale prin reciclare, apart noi probleme, cum ar fi creșterea emisiilor de CO2 sau eliberarea substanțelor toxice în mediu.

Pentru a evita aceste probleme, trebuie să recunoaștem că îmbunătățirea managementului materialelor poate duce uneori la un alt impact negativ asupra oamenilor sau asupra mediului. De preferat ar fi să ne evaluăm comportamentul pe baza unui spectru întreg de parametri având la bază un set de indicatori de performanță. Este posibilă monitorizarea activităților circulare, astfel încât acestea să ofere un impact pozitiv, mai degrabă decât să se caute soluții optime având un impact ridicat asupra valorificării materialelor în detrimentul altor zone de performanță.

În ultimii ani, IRCEM a dezvoltat un cadru pentru a aborda aceste probleme. Gândirea noastră se bazează pe ideea că, pe lângă ciclul de materii prime de înaltă calitate (caracterizând economia liniară deja), trebuie să funcționeze și o economie circulară în limita capacității planetei noastre și în ceea ce privește drepturile și nevoile oamenilor. În plus, soluțiile pentru unele probleme nu ar trebui să creeze probleme și mai mari.

Punând la un loc toate aceste perspective emergente, am formulat propria noastră abordare funcțională a economiei circulare după cum se observa în figura de mai jos.

Figura 2.1. ilustrează cadrul propus de IRCEM al celor 11 piloni pentru evaluarea circularității. Fiecare dintre acești 11 piloni sunt indicatori de performanță (Potting, et al., 2017). Considerăm că trebuie să evaluăm toate acțiunile noastre nu doar pe un singur parametru, ci pe un spectru complet.

Pentru a realiza progrese reale către o economie circulară, este clar că avem nevoie de noi modalități de măsurare a economiei, noi modele de afaceri și noi structuri calate pe economia circulară. În cele din urmă, o economie circulară trebuie să ofere alternative realiste modelului nostru economic, în limitele sigure ale capacității de suport a Pământului, abordare prezentată în figura de mai jos.

În cazul nostru putem formula o viziune pentru viitor, identificând zonele cu probleme și soluțiile care îmbunătățesc performanța în toate aspectele lanțului valorii astfel încât să progresăm către o economie circulară.

Economia circulară este o modalitate prin care folosim eficient resursele deja dislocate cu generare de zero deșeuri. Oferă o soluție holistică a problemei emergente a resurselor din lume, care a rezultat din economia liniară de deșeuri.

Într-o economie circulară, resursele nu sunt consumate, ci recuperate într-un sistem care este continuu și de lungă durată, cu scopul de a le menține funcționarea si valoarea la potențialul lor maxim. În loc de a-și pierde valoarea după faza de utilizare, aceasta este păstrată prin cicluri de reutilizare, reparație, remanufacturare sau reciclare (vezi figura de mai sus).

Pentru aceasta, avem nevoie de noi modele de afaceri și proiectare inovatorare de produse care să utilizeze materiale non-toxice care pot fi ciclate la nesfârșit.

Prin aplicarea de principii și strategii circulare, companiile pot obține cea mai mare valoare economică și socială posibilă, reducând în același timp impactul negativ asupra mediului. Circle Economy a compus șapte principii de bază, la care IRCEM a mai adăugat încă 4 (figura 2.2), care arată ce strategii pot realiza organizațiile pentru a implementa economia circulară.

Pe baza acestui model, economia circulară conține atât abordări strategice circulare primare (A), cât și strategii circulare secundare (B). Strategiile circulare primare includ prioritizarea surselor regenerabile, prelungirea duratei de viață a produselor, utilizarea deșeurilor ca materii prime și luarea în considerare a noilor modele de afaceri. Susținerea strategiilor circulare secundare, include colaborarea pentru crearea valorii, proiectarea pentru viitor și integrarea tehnologiei digitale.

Angajarea circulară reprezintă locuri de muncă din economia circulară - pe scurt, locuri de muncă circulare. Clasificarea principiilor circulare de bază în secțiunea anterioară poate fi, de asemenea, utilizată pentru a analiza angajarea circulară. Prin aliniere cu aceasta, distingem angajarea primară (A), de cea care sprijină joburile circulare (B). Împreună formează oportunitățile directe de angajare circulară. La acestea se mai adaugă (C) locurile de muncă circulare indirecte, în care locurile de muncă nu sunt circulare, dar totuși facilitează economia circulară.

Metoda care a fost aplicată pentru calcularea numărului de locuri de muncă circulare la nivelul Municipiului Buzău a fost dezvoltată de Circle Economy și Universitatea Erasmus, fiind adaptată de IRCEM prin adăugarea a încă 4 piloni. Se bazează pe o subdiviziune a economiei pornind de la sectoare, pe baza celor 10 R, cadru de pornire în analiza locurilor de muncă primare, de sprijin și indirect circulare. Toate locurile de muncă din sectoarele circulare sunt considerate circulare. Cu toate acestea, nu este cazul lucrărilor circulare de sprijin și indirecte, deoarece nu toate activitățile din aceste sectoare sunt circulare. Metoda de a distinge aceste locuri de muncă este discutată la sfârșitul acestui raport.

Din datele analizate se observă că ponderea circulară a locurilor de muncă din Municipiul Buzău este distribuită între: (A) angajare primară directă, (B) asistență directă și (C) angajare circulară indirectă. Locurile de muncă circulare reprezintă 5.021 din cele peste 50.218 de locuri de muncă din Municipiul Buzău - 10% din total. Dintre cele peste 6180 de companii înregistrate în oraș în anul 2018, extrapolând, afirmăm că 803 contribuie direct la economia circulară. Toate celelalte companii contribuie doar indirect la economia circular (INSE, 2019).

Considerăm că totodată angajarea circulară directă (A și B) și modul în care este distribuită pe cei 11 piloni de bază ale economiei circulare din Municipiul Buzău este cea mai importantă strategie circulară pentru Municipiul Buzău, iar focalizarea ar trebui să fie pe integrarea tehnologiei digitale, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă.

Cu 8,36% din angajarea circulară directă în activități din jurul reciclării, Municipiul Buzău a dezvoltat, de asemenea, propria experiență în acest domeniu, fiind lider de piață.

Nu același lucru se aplică locurilor de muncă în activități legate de „proiectarea pentru viitor” și utilizarea deșeurilor ca resursă, ele nefiind bine reprezentate în Municipiul Buzău.

Prioritizarea surselor regenerabile, pe de altă parte, oferă mai puține locuri de muncă decât direcțiile strategice de mai sus, dar este semnificativ mai importantă pentru Municipiul Buzău. Din rezultatele de mai sus, Municipiul Buzău se distinge prin volumul de cunoștințe privind economia circulară, aspect semnalat și prin intermediul cercetării de piață realizată de IRCEM, unde majoritatea respondenților consideră că schimbarea stilului de consum și a producției sunt elemente definitorii în tranziția la economia circulară. Pentru activitățile privind integrarea tehnologiei digitale, peste 90 % dintre respondenți consideră ”Lipsa soluțiilor tehnologice” ca fiind principalul obstacol care împiedică implementarea economiei circulare în orașul lor, aspect identificat în urma cercetării de piată realizate în Municipiul Buzău.

Municipiul Buzău își propune să creeze între 500 -1.700 de locuri de muncă până în 2030, pe baza nevoilor identificate și aspirației locale de dezvoltare.

  • 2.3. SECTOARE CHEIE ȘI OPORTUNITĂȚI

Economia urbană din Municipiul Buzău se bazează pe industrie și servicii, din care industria are o pondere de aproximativ 50%, care se caracterizează printr-un grad ridicat de susținere și locuri de muncă circulare indirecte.

Cea mai mare concentrare de locuri de muncă circulare este în zona industrială de nord-est și sud. Ocuparea forței de muncă în centru este dominată de sprijinirea locurilor de muncă primare. În nord-est există o concentrare de locuri de muncă circulare, în special în domeniul reciclării, de asemenea și în toată periferia sudică.

Pe lângă angajarea circulară, pe hartă sunt prezentate și puncte de interes pentru cele șapte sectoare cheie din Municipiul Buzău, zonele industriale care procesează deșeurile generate de sectorul bunurilor de larg consum; două noduri ale producției locale de alimente reprezintă ambițiile pentru lanțurile alimentare urbane scurte din sectorul agroalimentar; Centrul medical Sfântul Sava este un simbol pentru sectorul sănătății; iar pentru sectorul construcțiilor, cartierul Orizont are cea mai mare atribuție de construcții pentru anul 2018.

În secțiunea cinci a raportului vom face o analiză de bază atât a fluxurilor de materiale, cât și a locurilor de muncă circulare din aceste șapte sectoare strategice, care constituie baza de pornire în identificarea de oportunități circulare în întreaga economie a orașului.

În secțiunea patru sunt reprezentate schematic fluxurile de energie, materiale și apă din Municipiul Buzău, prin intermediul diagramelor Sankey; fluxurile corespund anului 2018, cu câteva excepții, unde nu au existat date actualizate si pentru care s-au folosit date având ca an de reper anul 2015. Fiecare dintre linii reprezintă o categorie de resurse diferită.

39

Liniile sunt dimensionate astfel încât grosimea lor să corespundă cu masa materială totală din acea categorie, cu intrările de material la stânga și fluxurile de deșeuri rezultate în partea dreaptă.

În aceste diagrame, am reprezentat de asemenea, toate resursele de energie din Municipiul Buzău, în masa estimată de materiale (în principal combustibili), cantitatea de energie consumată.

Toate datele se bazează pe cifre reale, colectate de la și cu ajutorul Primăriei Municipiului Buzău, din arhiva Institutului Național de Statistică, de la Compania de Apă Buzău, Agenția pentru Protecția Mediului Buzău, SDEE Muntenia Nord, ANOFM și ANAF, cu excepția intrărilor materiale de bunuri de consum, care sunt estimate pe baza informațiilor disponibile din bazele de date online și rapoarte sectoriale. Informații mai detaliate despre metodologie și ipoteze pot fi găsite în anexă.

  • 3 .VIZIUNEA PENTRU UN BUZĂU CIRCULAR

Viziunea unui Buzău circular este a unui oraș cu performanțe exemplare pe un set de măsuri sistemice de calitate urbană și de mediu. Economia circulară este un domeniu de inovație și experimentare continuă. Buzău va fi un oraș cu o comunitate locală unită, cu o implicare civică puternică și cu o economie locală rezistentă. Toată energia va proveni din surse regenerabile. Produsele și materialele sunt recuperate pentru reutilizare, reparare și reciclare, iar orașul se caracterizează prin biodiversitate, având străzi și clădiri atractive. Aceste criterii holistice de performanță pentru un Buzău circular au fost rezumate în șapte obiective (O) majore pentru dezvoltarea orașului.

Ambițiile majore pentru un Buzău circular în 2030 sunt:

O1. MATERIALE: Municipiul Buzău un oraș cu zero deșeuri și cu un flux de materiale circulare de aproape 60%;

O2. ENERGIE: Alimentarea Municipiului Buzău cu energie regenerabilă folosind în principal producția locală;

O3. BIODIVERSITATE: Ecosistemele Buzăului și baza capitalului natural sunt regenerate prin acțiuni strategice;

O4. SĂNĂTATE: Infrastructura în Municipiul Buzău este gândită pentru flexibilitate și utilizare maximă, iar mobilitatea locală se realizează cu emisii ce tind spre zero;

O5. SOCIETATE ȘI CULTURĂ: Municipiul Buzău - un mediu sănătos, sigur și atractiv cu spații de recreere pentru toți rezidenții;

O6. GENERARE DE VALOARE: Municipiul Buzău are o economie locală puternică care stimulează antreprenorii și încurajează dezvoltarea afacerilor circulare;

O7. REZILIENȚA: Municipiul Buzău este un pol de excelență pentru măsuri întreprinse pe economia circulară.

  • 3.1. ELEMENTELE DE PERFORMANȚĂ ALE MUNICIPIULUI BUZĂU CIRCULAR


Obiectivul strategic referitor la materiale:

O1. MATERIALE: Peste 60% din materialele care intră în oraș sunt reciclate la înaltă calitate. Produsele fabricate în oraș sunt proiectate pentru a fi reutilizate, recondiționate sau reciclate cu ușurință.

Obiective specifice:

  • Asigurarea ca toate materiile prime să fie reciclate continuu la o calitate înaltă;

  • Minimizarea cantității totale de deșeuri provenite din deșeuri alimentare și

    deșeuri de procesare a alimentelor;


  • Demolarea și demontarea clădirilor existente astfel încât reutilizarea componentelor și a materialelor să fie maximizată;

  • Reducerea cantității totale de deșeuri generate prin leasing pentru produse;

Concentrarea asupra produselor pe care furnizorii autorităților publice le pot procura din lanțul de aprovizionare local.


Obiectivul strategic referitor la energie:

O2. ENERGIE: Toată energia consumată în oraș - indiferent dacă este pentru încălzire, iluminat, gătit sau transport - provine din surse regenerabile. Orașul este mult mai eficient din punct de vedere energetic și consumă doar un sfert din energia totală față de 2019.

Obiective specifice:

  • Promovarea proiectelor de investiții în transporturi verzi, cu măsuri de evitare și reducere a efectelor adverse, cum sunt emisiile de poluanți în atmosferă, poluarea apelor și a solului datorată surselor difuze sau impactul asupra peisajului și patrimoniului cultural;

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 10% până în anul 2030 în comparație cu cele din anul 2019;

Creșterea ponderii combustibililor verzi la cel puțin 10% din totalul conținutului energetic utilizat în Municipiul Buzău în anul 2019.


Obiectivul strategic referitor la biodiversitate:

O3. BIODIVERSITATE: Orașul este integrat cu mediul natural, iar flora și fauna au spațiul pentru a prospera în orașul circular, cu numeroase zone de locuit special amenajate și cu suprafețe dure limitate. În multe privințe, orașul se simte mai degrabă ca o zonă naturală care este integrată cu clădirile, decât ca un peisaj din beton, cu mai multe parcuri și recuperează resursele de apă.

Obiective specifice:

  • Gestionarea și păstrarea cât mai bine a valorii clădirilor existente și a

materialelor depozitate pe care le conțin, inclusiv prelungirea reutilizării duratei de viață a clădirilor întregi;

Proiectarea circulară și durabilă a tuturor clădirilor noi, astfel încât acestea să fie mai potrivite pentru reutilizarea de înaltă calitate, cu un impact scăzut în faza de utilizare și cât mai puține opțiuni de materiale poate avea un impact asupra mediului prin extracția de materii prime și producție;

Asigurarea că toate celelalte deșeuri (deșeuri organice domestice, deșeuri industriale, pastă/suspensie (nămol)) sunt utilizate la o valoare ridicată, iar aplicațiile actuale sunt îmbunătățite, dacă este posibil;

Reducerea amprentei impactului total a alimentelor consumate în oraș, trecând la modele de consum și producție cu un impact mai mic;

Reducerea impactului asupra biodiversității cu asigurarea de măsuri pentru protecția și conservarea biodiversității în Municipiul Buzău.


Obiectivul strategic referitor la sănătate:

O4. SĂNĂTATE: Infrastructura în Municipiul Buzău este gândită pentru flexibilitate și utilizare maximă, iar mobilitatea locală se realizează cu emisii ce tind spre zero.

Obiective specifice:

  • Îmbunătățirea sănătății medii generale a locuitorilor Municipiului Buzău;

  • Reducerea numărului de zile de spitalizare, acolo unde este posibil;

  • Protecția sănătății populației prin îmbunătățirea condițiilor de mediu și de siguranță a transportului;

  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul transporturilor.


Obiectivul strategic referitor la societate și cultură:

O5. SOCIETATE ȘI CULTURĂ: Comunitățile sunt unite, cu rezidenți sprijiniți de prieteni și familie. Există activități sociale și culturale din abundență.

Obiective specifice:

  • Reducerea deșeurilor care rezultă din sectorul ospitalier cu cel puțin 30%;

  • Reducerea amprentei asupra mediului a unei nopți petrecute la hotel / persoană cu cel puțin 20%;

  • Încurajarea comerțului specific bazat pe produse și servicii locale

    Sprijinirea activităților tradiționale și nu numai, cu amprentă scăzută de C.


Obiectivul strategic referitor la generare de valoare:

GENERARE DE VALOARE


O6. GENERARE DE VALOARE: Orașul are o economie robustă care stimulează antreprenorii și încurajează dezvoltarea afacerilor circulare, utilizând doar o mică parte din resursele fizice pe care orașele de o scară similară le consumă astăzi.

Obiective specifice:

  • Crearea unei piețe/bănci pentru reutilizarea și reciclarea materialelor de construcție extrase și recuperarea într-o formă superioară calitativ;

Crearea cererii de utilizare a materialelor reciclate în produse noi.

Obiectivul strategic referitor la reziliență:

  • 1O7. REZILIENȚA: Indiferent de provocări - de la vreme extremă până la volatilitatea economică globală - orașul se recuperează ușor

V/    și rapid.

L          Obiective specifice:

rezidentă       •       Implementarea noilor tehnologii de procesare a deșeurilor. Există

multe tehnologii emergente de sortare și procesare atât pentru fluxurile de materiale polimerice, cum ar fi materialele plastice, cât și pentru sub-fluxurile mai specifice, cum ar fi scutecele;

  • Integrarea circularității în sistemul de achiziții publice a Municipiului Buzău pentru a se asigura că produsele și serviciile oferite îndeplinesc criteriile de achiziții circulare;

  • Prevenirea, acolo unde este posibil a demolării și construcției noi, precum și a impactului asociat și a pierderilor valorice, atât timp cât nu este afectată calitatea vieții și impactul clădirilor în faza de utilizare;

Obiectivele prezentate mai sus încadrează obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Municipiului Buzău pentru orizontul de timp 2020-2030.

La acestea s-a adăugat și planul strategic de dezvoltare a Municipiului Buzău pentru orizontul de timp 2018-2030 "Buzău - Oraș magnet!" fiind utilizat ca fundament de pornire pentru delimitarea direcțiilor sectoriale de dezvoltare ale orașului.

K3.

Astfel, cele două viziuni înlănțuite au scopul de a transforma Municipiul Buzău într-un oraș sustenabil cu amprentă de carbon minimă iar resursele din flux să fie refolosite și reciclate continuu la o calitate înaltă, ducând cererea de resurse virgine în limita tehnologiilor existente până în anul 2030.

CAPITOLUL 04



  • 4. ANALIZA FLUXURILOR DE MATERIALE DIN BUZĂU


    BUZĂU / Fluxul apei în anul 2018 [sursa: Compania de Apă S.A. Buzău, Primăria Buzău, Rapoarte Industrie, Altele)


    50



    • 4.1. ANALIZA DATELOR METABOLISMULUI BUZĂULUI

Diagramele Sankey prezentate în paginile anterioare reprezintă schematic fluxurile de apă, energie și materiale care trec prin Municipiul Buzău în 2018, cu câteva excepții, unde nu au existat date actualizate și pentru care s-au folosit ca reper datele din anul 2015. Fiecare dintre linii reprezintă o categorie de resurse diferită.

Liniile sunt dimensionate astfel încât grosimea lor să corespundă cu masa materială totală din acea categorie, cu intrările de material la stânga și fluxurile de deșeuri ieșite la dreapta sau impactul creat asupra diferitelor sisteme.

În aceste imagini de ansamblu, am reprezentat, de asemenea, toate cerințele de energie din Municipiul Buzău în masa estimată de materiale necesară pentru a genera cantitatea de energie consumată.

Toate datele se bazează pe cifre reale colectate de la Municipiul Buzău, Institutul Național de Statistică, Compania de Apă Buzău, Agenția pentru Protecția mediului Buzău, SDEE Muntenia Nord, ANOFM și ANAF, cu excepția intrărilor materiale de bunuri de consum, care sunt estimate pe baza informațiilor disponibile din bazele de date online și rapoarte sectoriale. Informații mai detaliate despre metodologie și ipoteze pot fi găsite în cele ce urmează precum și în capitolele următoare.

Analiza fluxurilor materiale din Municipiul Buzău este definită, într-o mare măsură, de resursele necesare pentru a satisface nevoile de bază ale oamenilor: hrană, apă, adăpost, energie și produse de consum. Cu toate acestea, cantitatea exactă a resurselor consumate și a deșeurilor generate depinde de profilul economic specific al orașului, de obiceiurile și interesele rezidenților și de tipul de tehnologii utilizate pentru activități precum producția, construcțiile, logistica și procesarea deșeurilor.

În masă, cele mai mari intrări de resurse din Municipiul Buzău în 2018 au fost dominate de apă, combustibili, alimente și băuturi, și minerale de construcție, astfel:

  • > Apă potabilă 6.540,31 milioane de litri;

  • > Energie intrată în conturul analizat (motorină, benzină, lemn etc.) 41.099,22 MWh/an;

  • > Mâncare 183.000 tone și 41 milioane litri băutură;

  • > Bunuri de consum * 3.600 tone.

  • * (date din 2015 cu excepția a 12.780 de tone de vehicule personale, raportată la statistica europeană)

În ceea ce privește producția, se observă că a fost generată o cantitate de peste 2.687,83 de milioane de litri de apă uzată pe an, în timp ce consumatorii casnici au generat 7.615,83 milioane de litri de apă uzată pe an.

În anul 2018 s-au generat 221 milioane kilograme de CO2 și peste 44.055 tone deșeuri. Dintre acestea, un procent de peste 55% a intrat în stația de sortare, ceea ce ar putea indica deja o performanță bună pentru un indice de economie circulară (MD, 2018).

Deși gestionarea fluxurilor de deșeuri din Municipiul Buzău a cunoscut îmbunătățiri semnificative, rămâne încă multe de făcut, dacă orașul dorește să-și realizeze ambițiile sale circulare.

Cu toate că Municipiul Buzău dispune de o industrie pentru reciclarea deșeurilor precum și de un mediu de afaceri deschis acestei abordări, pentru accelerarea tranziției la economia circulară e nevoie de implicarea în acțiuni strategice suport ale acestor actori. Municipiul Buzău poate folosi numeroase alte oportunități pentru a maximiza valoarea extrasă din diferitele fluxuri de deșeuri, reducând în același timp atât impactul în amonte, cât și în aval al amprentei sale de resurse.

Cele șase fluxuri diferite de producție a culturilor și a produselor de origine animală (apă, fosfat, azot, pesticide, antibiotice și furaje) atât în interiorul cât și în exteriorul municipiului se bazează pe valori medii românești pentru producția alimentară (INSSE, 2019; Băisan, 2015). Producția locală de plante se bazează pe suprafața și randamentele tipice din regiune. Pentru producția de origine animală, numărul de animale este luat de la INSSE (2017), iar distribuția laptelui, bovinelor și altor produse alimentare se bazează pe date locale INSSE Buzău (2018). Mai mult, se presupune că aceste alimente locale servesc și consumul local. Cantitatea totală de alimente care trebuie produse pentru oraș se bazează pe consumul de alimente al locuitorilor din Municipiul Buzău, pe baza mediei naționale de la INSSE (2018). Informații despre spațiul verde provin direct de la municipalitate. Dimensiunea fluxului de deșeuri organice se bazează pe datele primăriei Municipiului Buzău și conține deșeurile verzi din deșeurile menajere mixte, precum și deșeurile mari de grădină furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului Buzău (2017). Deșeurile industriale din industria alimentară reprezintă una dintre cele mai rare informații disponibile. CO2 din culturi și animale se bazează pe aproximări ale mediei naționale. Cifrele privind construcția și demolarea construcțiilor rezidențiale și nerezidențiale în 2019 se bazează pe date provenite de la Primăria Municipiului Buzău. Alte date legate de caracteristicile construcțiilor și demolărilor au fost înmulțite apoi cu numărul mediu de metri pătrați pe tip de clădire și completate, după caz, cu datele primăriei și statistici naționale. Materialele care intră și ies din sectorul construcțiilor provin dintr-un model dezvoltat de Metabolic și adaptat de IRCEM, în colaborare cu parteneri specializați în sectorul construcțiilor din România.

În ceea ce privește lista de bunuri de consum care a fost utilizată în această analiză, se bazează pe cele mai mari fluxuri de deșeuri realizate, care au un impact ridicat, cum ar fi produsele electrice, electronice și electrocaznice. Datele privind deșeurile menajere provin de la Primăria Municipiului Buzău și Agenția pentru Protecția Mediului Buzău (2017). Pentru deșeurile industriale, am inclus numai deșeurile ce intră sub codul EURAL 20, descrise ca deșeuri urbane și fracția de deșeuri menajere a deșeurilor industriale. În ceea ce privește fluxul de date, nu au fost disponibile date specifice pentru Municipiul Buzău și, prin urmare, estimările au fost făcute pe baza datelor publice naționale sau a datelor comerciale (INSSE, 2017). Numărul de mașini care intră și ies din oraș provin de la Primăria Municipiului Buzău, în timp ce cantitatea de combustibil se bazează pe consumul de energie de la SDEE Muntenia Nord și Primăria Municipiului Buzău. Pentru restul de bunuri de consum necunoscute s-a făcut o estimare bazată pe experiența experților de la IRCEM și pe datele obținute din diferite rapoarte internaționale pe aceeași categorie.

Analiza fluxului material al asistenței medicale se concentrează pe toate unitățile medicale din Municipiul Buzău, fiind responsabile pentru cea mai mare cantitate de energie și materiale. Datele privind anumiți itemi au fost obținute de la INSSE (2018), iar cele legate de energie și fluxurile de deșeuri se bazează pe diferite rapoarte anuale sau studii din domeniul medical. Cu toate acestea o cantitate mare de bunuri de consum sunt necunoscute, făcându-se o estimare pentru acestea bazată pe experiența experților de la IRCEM. În plus, valorile legate de amprenta per pacient și achiziționarea de materiale, din cauza lipsei de date au fost făcut estimări, iar aceste cifre se pot abate de la intrările reale.

Datele privind instituțiile publice din Buzău și consumul acestora de resurse, precum și infrastructura, și consumul de energie și materiale, au fost obținute de la INSSE (2017) și Primăria Municipiului Buzău. Datorită complexității și diversității fluxurilor, există încă o cantitate mare de bunuri de consum utilizate de instituțiile publice necunoscute, situație în care experții IRCEM au aproximat în funcție de datele la nivel național sau european.

În cea ce privește turismul și infrastructura culturală, datele au fost obținute de la Primăria Municipiului Buzău, INSSE (2018), SDEE Muntenia Nord și Agenția pentru Protecția Mediului Buzău (2017).

Analiza globală a fluxului de deșeuri a orașului se bazează pe date din cele patru sectoare analizate în mod specific și, de asemenea, completate cu date privind energia și apa. Consumul de energie este calculat pe baza consumului total de energie, incluzând cererea de energie electrică și termică (gaz) a industriei și combustibilii pentru transport. Energia este calculată pe baza monitorizării climatului la nivel municipal și județean, totodată este prezentată și cantitatea totală de energie care se realizează și tranzitează rețelele Municipiului Buzău. Fluxurile de apă se bazează pe datele obținute de la Compania de apă Buzău, Primăria Municipiului Buzău și rapoarte ale Asociației Române a Apei.

Pentru a înțelege acest lucru și alte caracteristici unice ale fluxurilor de materiale din Municipiul Buzău, aruncăm o privire rapidă la unele dintre tendințele macro-nivelului care se află în spatele acestora, în capitolele următoare.

  • 4.2. CARACTERISTICI LOCALE

PRODUCȚIE ȘI MATERIALE

În ciuda faptului că metabolismul Municipiului Buzău urmează modelul de bază al orașelor românești, există multe variații locale care rezultă din contextul specific al orașului. Războaiele mondiale din secolul trecut au format mediul fizic al acestuia. Caracterul inovator al orașului și deschiderea către schimbare și inovare sunt rezultatul acestui trecut. Diversitatea mediului cultural al locuitorilor este, de asemenea, caracteristică orașului și pare, de asemenea, să aibă un efect asupra metabolismului, de unde provin produsele și obiceiurile tipice ale locuitorilor. Este necesară o cercetare mai detaliată pentru a extinde acest aspect.

La prima vedere, se observă că, pentru Municipiul Buzău, raportul între eliminarea deșeurilor solide și cererea de materiale solide este relativ ridicat, de aproape 0,68. Aceasta înseamnă că în fapt, cantitatea de deșeuri solide pe care le produce Municipiul Buzău este de 68,82% din masa consumului în aporturi solide în fiecare an. Acest raport este mai mare decât în contextele urbane tipice. În majoritatea altor orașe, un procent mai mare din materialele solide consumate sfârșesc în stocul material al orașului (sub formă de clădiri, infrastructură sau produse), sau sunt consumate ca alimente și apoi evacuate în apele uzate.

CONSTRUCȚII ȘI CLĂDIRI

Municipiul Buzău este în procesul de a se reinventa fizic - atât el cât și fondul său de construcții. Mediul urban construit reprezintă unul dintre factorii majori în dinamica complexă a orașului.

În anul 2019, au fost construite 87 de edificii noi. Prin comparație, fruntaș la acest capitol este Clujul cu 1409 edificii. Proporția totală a suprafeței renovate este cu 75% mai mare decât suprafața care a fost demolată.

Dacă teoretic, toate materialele de demolare ar putea fi refolosite complet pentru clădirile noi, acestea ar oferi în mod natural un flux mare de materiale de construcție secundare. Acest lucru ar reduce drastic impactul noilor construcții și nu ar necesita producerea de noi materiale de construcție. Din păcate, abordarea aceasta nu este în prezent o presupunere realistă, deși există, așa cum vom analiza mai târziu în această secțiune, posibilități reale de a fructifica o mare parte din acest potențial. După demolarea circulară și demontarea clădirilor vechi, reconcilierea demolării și a construcțiilor noi este, de asemenea, o parte esențială a unui sector de conservare durabilă pentru Municipiul Buzău.

Reprezentând amprenta spațială, fizică a mediului antropic, fondul construit este asimilat în cea mai mare măsură cu imaginea și adeseori cu brandul orașului. Funcționalitatea acestuia, calitatea materialelor, volumetria, amplasarea, raporturile dimensionale, acuratețea planificării și respectul arătat conservării patrimoniului, determină hotărâtor gradul de dezvoltare a societății și a comunității locuitoare, o administrație judicioasă și o comunitate civilizată.

ALIMENTAȚIA ȘI AGRICULTURA

Deoarece 80% din produsele alimentare vor fi consumate în orașe până în 2050, orașele pot influența în mod semnificativ modul în care resursele pentru produsele alimentare sunt cultivate, în special prin interacțiunea cu producătorii din mediul lor periurban și rural. Abordările regenerative ale Municipiului Buzău vor contribui la obținerea de resurse pentru produse alimentare care intră în cultivare într-un mod care îmbunătățește, în loc să degradeze, mediul înconjurător, creându-se astfel multe alte beneficii sistemice. În raport, producția regenerativă de alimente este considerată într-un sens larg, ea cuprinzând orice tehnici de producție care îmbunătățesc sănătatea generală a ecosistemului local.

Exemple de practici de regenerare includ trecerea de la îngrășăminte sintetice la cele organice, folosirea rotației culturilor și utilizarea unei variații mai mari a acestora pentru promovarea biodiversității. Tipurile de agricultură precum agroecologia, pășunatul rotativ, agrosilvicultura, agricultura de conservare și permacultura se încadrează în această definiție. Practicile regenerative susțin dezvoltarea de soluri sănătoase, care pot duce la alimente cu gust îmbunătățit și conținut de micronutrienți.

Colaborarea cu fermierii și recompensarea acestora pentru adoptarea acestor abordări benefice va fi esențială. În paralel, orașele pot utiliza sisteme de agricultură urbană circulară, precum cele care combină acvacultura interioară cu producția de legume hidroponice în bucle locale. Principalele resurse agricole cultivate pe raza municipiului sunt: grâu (1.550 tone), porumb (2.610 tone), floarea soarelui (270 tone) și legume (17.800 tone).

Prelucrarea produselor agricole se asigură prin societăți comerciale specializate în industria cărnii, a laptelui, a sfeclei de zahăr, a legumelor și fructelor, precum și prin unități de morărit și panificație, de vinificație, de producere a uleiului comestibil, a berii, a spirtului și a furajelor combinate. Exportul este realizat în principal de două firme: SC Avicola Buzău SA care exportă carne de pasăre și Carpatic Lamb SRL care exportă carne de oaie.

Cifra de afaceri totală din Municipiul Buzău în anul 2015 din comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare a fost de 74,6 mil EUR (RES MUN BZ, 2016).

Pentru a realiza viziunea la scară a unei economii circulare, aceste eforturi locale trebuie să fie completate cu un sistem global, orchestrat, public-privat, de schimbare a nivelului de efort care să corespundă provocării și oportunității sectorului.

GESTIONAREA DEȘEURILOR

Majoritatea deșeurilor din oraș sunt dezasamblate sau arse pentru recuperarea energiei. Doar o mică parte din deșeuri este de o calitate suficient de ridicată pentru a fi refolosite, de exemplu, în fabricarea compostului din reziduurile organice. În domeniul gestionării deșeurilor, orașul rămâne în urmă față de Municipii ca Oradea sau Ploiești. Acest rezultat se datorează faptului că majoritatea gunoiului fie nu este colectat separat, fie nu e colectat corect înainte de a fi predat autorităților. Cantitățile de sticlă, plastic și hârtie separate sunt deosebit de scăzute în comparație cu celelalte patru orașe importante. În ceea ce privește colectarea deșeurilor organice, Municipiul Buzău este încă la început.

Procentele mai mici de reciclare pot fi în parte legate de nivelul relativ scăzul de trai din Municipiul Buzău, comparativ cu alte orașe din România (INSSE, 2016). În medie, 17,4% dintre locuitorii din Municipiul Buzău trăiesc sub pragul sărăciei, iar în unele cartiere, procentul este chiar mai mare. Sărăcia afectează în mod disproporționat anumite subgrupuri demografice conform ediției din 2019 a Semestrului European (Ro. ÎM, 2019). Unele studii arată că atunci când nu exista un stimulent financiar pentru reciclare, cum ar fi taxele sau depozitele de plată, persoanele cu venituri mici sunt mai puțin susceptibile să recicleze deoarece au priorități diferite. Alte studii arată că unul dintre principalii factori ai absorbției reciclării este acela că oamenii cred că reciclarea este importantă, știu și văd rezultate în acest sens.

Există o tendință clară pozitivă în domeniul colectării separate dacă privim în urmă spre 2015, comparativ cu 2018, la cantitățile colectate. În Municipiul Buzău, serviciul de salubritate este realizat de SC RER ECOLOGIC SERVICE SA, care a inițiat un plan de colectare separată a deșeurilor de ambalaje începând cu anul 1999 și, în anul 2014, a inaugurat prima stație de sortare din Municipiul Buzău, reușind astfel să poziționeze municipiul pe harta orașelor ce beneficiază de tehnologii moderne de sortare și prelucrare a deșeurilor (în incinta depozitului zonal de deșeuri nepericuloase de la Gălbinași). Prin procesul de sortare a deșeurilor se asigură o creștere a gradului de recuperare a deșeurilor reciclabile și o calitate sporită a acestora.

În prezent, în Municipiul Buzău, colectarea separată a deșeurilor reciclabile (hârtie, carton și plastic) de la populație s-a extins. Astfel, în Municipiul Buzău, au fost amenajate: 15 puncte de colectare în școli/licee, grădinițe, puncte comerciale, instituții publice, în care s-au amplasat 17 containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor tip PET; 370 de eurocontainere de 1,1 m3 precum și 210 buc. de europubele.

ENERGIA

Energia este văzută de cele mai multe ori ca o problemă separată de gestionare a materialelor, deși cele două sunt inseparabile. Emisiile de carbon pe care le descărcăm în mediu reprezintă una dintre cele mai mari pierderi de materiale din sistemul nostru liniar actual. În raport cu anul de referință 2015, potențialul identificat de reducere a emisiilor de CO2 pentru U.A.T. Municipiul Buzău, este, până în anul 2020, de 20%. Producătorul de energie electrică al Municipiului Buzău, SC HIDROELECTRICA SA București - Sucursala Buzău produce energie electrică în hidrocentrale amenajate pe râul Buzău, prin transformarea energiei hidraulice a căderilor de apă naturală sau artificială în energie electrică.

Lanțul de centrale hidroelectrice amenajate pe râul Buzău cuprinde 9 unități, având o putere instalată totală de 80.22 MW. În anul 2008, Sucursala Hidrocentrale Buzău a produs în total 118.461 MWh, iar în anul 2010 a produs 756.114 MWh (3,8% din energia brută din sistemul hidrotehnic național).

Municipiul Buzău se alimentează din Sistemul Energetic Național prin opt stații de transformare și conexiuni de 110 kV, dintre care trei industriale și cinci mixte. De la stațiile de transformare se alimentează, prin rețele subterane de medie tensiune 6 kV și 20 kV, posturi de transformare și puncte de alimentare pentru distribuție urbană 0,4 kV. În Municipiul Buzău, sistemul de alimentare cu gaze naturale este constituit din rețele de medie presiune și de presiune redusă. Alimentarea se face din conducta de transport Schela Berca-Grăjdana, cu stația de predare în zona de N-V a municipiului și un punct de injecție din conducta magistrală din zona de sud. De la stația de predare se formează sistemul de distribuție cu rețea de repartiție până la stațiile de sector din Str. Răscoalei, B-dul N. Bălcescu și Str. Toamnei.

La sfârșitul anului 2011, lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor naturale era de 173.1 km, adică aproximativ 29.07% din lungimea totală a conductelor din județ (569.5 km în 14 localități). Lungimea conductelor de distribuție a gazelor în județul Buzău a înregistrat o extindere majoră în ultimii 21 ani (de la 63 km în 1990 până la 595.5 km în 2011).

Rețeaua de transport a agentului termic primar (rețea în sistem de două conducte) are o lungime totală a traseului de 26,50 km, cu diametre nominale cuprinse între 150 mm și 1000 mm. Circa 77.35 % din lungimea totală a fost deja reabilitată și modernizată.

În ceea ce privește cantitatea de energie consumată de industrie, aceasta este de 11 .189 MWh/an, în timp ce sectorul rezidențial a consumat în 2018 peste 96.445 MWh/an.

Eficiența energetică și combustibilii cu emisii reduse de carbon au un rol esențial în decarbonizarea sectorului transporturilor. Pe lângă decarbonizarea sectorului transporturilor, Comisia Europeană a dezvoltat o schemă specifică pentru etichetarea și diseminarea ecologică a produselor cu eficiență energetică.

Industria energetică se află în mijlocul unei schimbări fundamentale a modului în care își desfășoară activitatea. Nevoia de a reduce emisiile atmosferice fiind din ce în ce mai urgentă, astfel punându-se accent pe două tipuri de surse, regenerabile și eficiente. Măsurile strategice vor contribui la decarbonizarea economiei, iar Municipiul Buzău poate să le includă în dezvoltarea orașului deoarece dispune de de pârghiile necesare.

  • 4.3. EVALUAREA IMPACTULUI

Este firesc să ne concentrăm asupra masei și volumului ca indicatori semnificativi atunci când realizăm mai întâi o analiză a fluxurilor de materiale, însă cantitatea pură dintr-un anumit material poate indica adesea importanța sa în ceea ce privește cantitatea de impact pe care o provoacă, dar acest lucru nu este este o regulă.

Impactul nu se bazează numai pe cantitatea de materiale, ci și pe intensitatea energetică și tipul de resurse necesare pentru realizarea produselor. Așa-numitele impacturi încorporate diferă foarte mult pe fiecare produs. A produce un kilogram de carne necesită mult mai multă energie, pământ și apă decât a produce un kilogram de cereale. Pentru a înțelege rapid modul în care o parte din fluxurile de materiale și energie din Municipiul Buzău se clasifică pe diferite tipuri de impact, am evaluat principalele categorii de fluxuri pe trei indicatori importanți: utilizarea terenului, utilizarea apei și emisiile de CO2 (în echivalențe CO2).

Consumul de carne este de departe responsabil pentru cel mai mare consum de teren și apă dintre toate materialele. Producția de bunuri animaliere generează, de asemenea, o cantitate mare de emisii de CO2 (APM Buzău, 2017). Deși masa culturilor precum cerealele și legumele care sunt consumate este mai mare decât masa cărnii și produselor lactate, consumul de apă și emisiile din producție sunt mult mai mici.

Gazul natural are emisii de CO2 mai mici pe unitatea de energie decât energia electrică și benzină, dar, deoarece gazul este utilizat atât de mult, este încă cea mai mare sursă de emisii de CO2. Mai mult, ponderea energiei electrice regenerabile este încă limitată.

Materialele de construcție precum betonul, aluminiul, cărămizile, oțelul, cuprul și lemnul sunt mai proeminente în analiza de impact a diferitelor materiale în comparație cu reprezentările simple ale masei lor (Mihaela C., 2019). Acest lucru se datorează faptului că există diferențe majore în privința intensității diferitelor procese de producție. Fabricarea unui kilogram de aluminiu, de exemplu, produce de 76 de ori mai multe emisii de CO2 decât cea a unui kilogram de beton. Producția de metale este mult mai mare consumatoare de energie decât cea de minerale, iar valoarea metalului raportat la greutate este, de asemenea, mai mare decât cea pentru cărămizi sau beton.

  • 4.4. DEFINIREA ȘI EVALUAREA INTERVENȚIILOR CIRCULARE

Înțelegând fluxurile de resurse din Municipiul Buzău și impactul acestora, putem evalua performanța actuală a orașului pe o serie de indicatori cheie. Supravegherea regulată a acestor indicatori cheie de performanță este esențială pentru a vedea dacă schimbările de politică și eforturile din sectorul privat conduc efectiv la progresul Municipiului Buzău, către o economie circulară.

Indicatorii nu pot spune niciodată întreaga poveste a ceea ce se întâmplă într-un oraș, dar pot realiza o imagine realistă suficientă. În general, ne propunem să evaluăm cât de sustenabilă este în prezent economia Municipiul Buzăului având în vedere (APM Buzău, 2017):

  • > Conservarea capitalului natural (cum ar fi biodiversitatea) și a sistemelor planetare stabile (cum ar fi clima);

  • > Utilizarea optimă a materiilor prime și minimizarea cererii globale de resurse virgine;

  • > Recuperarea materiilor prime într-un mod eficient și durabil;

  • > Minimizarea riscurilor pentru sănătate în timpul ciclurilor de producție și consum;

  • > Generarea unei game largi de valori, inclusiv surse de angajare durabile;

  • > Dezvoltarea unei societăți robuste și adaptabile.

Nu toate datele pe care le-am folosi în mod ideal pentru calcularea acestor indicatori sunt disponibile. Am calculat scoruri detaliate acolo unde a fost posibil, am făcut estimări pentru unele și am sugerat colectarea suplimentară de date, în viitor, pentru acele zone în care informațiile nu sunt disponibile în prezent. Recomandăm recalcularea anuală a acestor valori. În cele din urmă, orașul ar trebui să elaboreze metode pentru conectarea performanței determinate prin acești indicatori cu activitățile din economie care determină performanța respectivă. De exemplu, companiilor și cetățenilor deopotrivă ar trebui să li se explice clar modul în care comportamentul și afinitatea lor față de tehnologii poate influența circularitatea orașului în ansamblu.

Acești indicatori sunt meniți, pe de o parte, să explice situația actuală, astfel încât să se poată măsura progresul viitor. Pe de altă parte, ei creează, de asemenea, o impresie bună despre modul în care orașul tarifează în prezent față de alte municipalități. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2016 PIB-ul pe cap de locuitor în Municipiul Buzău a fost de 5.340 euro. Acest număr este o subestimare, deoarece nu sunt incluse toate fluxurile, ci axarea s-a realizat pe fluxurile din sectoare cercetate. Cu toate acestea, scorul obținut este în limite acceptabile și are șanse reale de a-și atinge țintele stabilite pentru anul 2030, dacă sunt respectate toate observațiile. În ceea ce privește procesarea deșeurilor, 19,65% din deșeuri sunt acum reciclate, 7,08% sunt incinerate cu recuperare de energie, iar 68,82% sunt eliminate prin depozitare sau arse fără recuperare de energie.

Există multe aspecte privind impactul asupra mediului care necesită cercetări suplimentare pentru identificare și calculare. Indicatorii analizați arată implicațiile metabolismului orașului în afara limitelor municipale. Intensitatea directă a CO2 este de 21, 8 mil.kg.

Un alt aspect care se măsoară este concentrația medie de particule în suspensie P10 și PM2,5 în aer. În Municipiul Buzău, în ceea ce privește limitele pentru PM10, în cursul anului 2017 s-a înregistrat o medie de 12 depășiri ale valorii limită zilnice (VL=50pg/m3). Depășirile înregistrate au fost cauzate de arderile rezidentiale, trafic și calm atmosferic, fiind favorizate de condițiile meteo, valorile mari înregistrându-se în perioada rece a anului (decembrie-martie). Captura de date pentru PM2,5 gravimetric în anul 2017 a fost de 60,55%, datele colectate fiind insuficiente pentru respectarea criteriilor de calitate conform Legii 104/2011.

În domeniul performanțelor economice, orașul este pozitionat sub multe alte orașe din punct de vedere al șomajului și veniturilor familiei. Există, de asemenea, un număr relativ mare de oameni sub pragul sărăciei. Procentul locurilor de muncă care este deja circular este însă de 10%. Acest lucru este relativ ridicat în comparație cu alte orașe, aspect datorat prezenței industriei reciclării din oraș.

Deoarece o economie circulară, așa cum a fost definită anterior, este o viziune de ansamblu asupra diverselor aspecte ale durabilității, caracteristicilor de sănătate și aspectelor sociale, acești indicatori oferă o imagine detaliată a orașului și sunt importanți pentru cultură, reziliență și, desigur, pentru economie. Conform cercetării de piață realizată de IRCEM în 2019, procentul de locuitori ai Municipiului Buzău care consideră că rolul diferitelor autorități publice în economia circulară este de a stabili inițiative în acest sens e de 68,13%, în timp ce necesitatea schimbării obiceiurilor de consum e considerat un criteriu foarte important de către peste 87,65% dintre respondenți.

Pentru a înțelege cu adevărat motivele pentru care anumite resurse sunt utilizate în prezent sub nivelul optim, aruncăm o privire mai detaliată asupra celor șapte sectoare cheie care au fost selectate pentru această analiză: agricultură și alimentație, construcții și regenerare urbană, bunuri de consum, sănătate și viață sustenabilă, instituții publice, infrastructură și mobilitate, și socio- cultură și turism.

Examinăm mai detaliat fiecare dintre aceste sectoare și descriem tipurile de acțiuni care pot fi întreprinse în Municipiul Buzău pentru ca orașul să se îndrepte spre o economie complet circulară, creând totodată noi oportunități de angajare. În fiecare din cele șapte secțiuni care urmează, analizăm mai întâi situația actuală și performanța resurselor din sectorul respectiv, apoi oferim o imagine de ansamblu asupra posibilelor intervenții care pot fi făcute pentru atingerea obiectivelor circulare. Acestea sunt listate într-un tabel, împreună cu un clasament al fezabilității lor individuale, potențialului de impact pozitiv și efectului probabil asupra creării de locuri de muncă. Cele mai promițătoare intervenții pentru Municipiul Buzău sunt discutate în detaliu mai târziu și formează contribuțiile pentru sesiunile cu părțile interesate, care pot fi găsite în prezenta strategie.

DEFINIREA INTERVENȚIILOR CIRCULARE

Am identificat intervenții circulare, analizând cele mai mari impacturi curente și pierderi de resurse din cadrul sistemului și selectând măsuri care pot fi luate de părțile interesate locale (mediul de afaceri, autorități publice, ONG-uri, precum și cetățeni) pentru a le preveni sau inversa. Pentru cele mai multe dintre măsuri, nu este vorba doar de prevenirea pierderii de valoare, ci și de crearea de locuri de muncă circulare. Pentru un Buzău circular, cu deșeuri zero, măsurile trebuie clasificate și, stabilite pe baza potențialului lor de a reduce impactul asupra mediului sau potențialului lor de a elimina deșeurile la sursă. După implementarea acestor tipuri de intervenții, vor trebui analizate soluțiile pentru închiderea buclei care generează valoare din fluxurile de deșeuri existente. Pentru a realiza un oraș complet circular, folosim o ierarhie circulară de luare a deciziilor, pentru a hotărî care sunt la cele mai eficiente intervenții circulare. Astfel, recomandăm următoarele măsuri:

  • > REDUCERE: Cel mai simplu mod de a preveni impactul extracției și producției de materii prime este dezvoltarea de noi tehnologii sau materiale care să aibă caracteristici superioare cu consum minim de resurse ori reducerea producției. Este important să proiectăm un sistem în care cererea redusă de energie și materiale să fie centrală. Scopul nu ar trebui să fie creșterea cererii de materii prime sau reducerea calității vieții.

  • > SINERGIE: De îndată ce cererea de materii prime și efectele aferente au fost reduse pe cât posibil, atunci este timpul să analizăm perspectiva schimbului de fluxuri reziduale. Dacă, de exemplu, într-o clădire se generează căldura reziduală, ar fi ideal să absorbim această căldură și să o reutilizăm la fața locului. În special, resursele disponibile local (cum ar fi apa de ploaie sau căldura provenită din surse locale de apă) și materiile prime cunoscute a fi eliberate în timpul demolării clădirilor sunt importante si trebuie luate în considerare în această etapă de proiectare.

  • > PRODUCȚIE ȘI ACHIZIȚII: Ar fi necesară satisfacerea cererii rămase din sinergie, din surse curate, regenerabile sau altfel favorabile mediului. Resursele care se află în producția locală sunt de preferat, deoarece impactul este de obicei mai mic și eficiența mai mare, întrucât nu sunt necesare investiții în transporturi sau infrastructură majore. Pe termen lung, însă, alegerea resurselor locale trebuie să fie ghidată de impact și eficiență.

> MANAGEMENT: Este important să se obțină feedback cu privire la modul în care sistemul funcționează pentru a-l păstra optim, printr-o reglare conștientă. Aceasta include, printre altele, furnizarea de date transparente și o rețea unică de informații pentru a permite asigurarea unui sistem eficient și funcțional. Această formă de feedback face posibile schimbări de comportament și ajustări tehnologice.

EVALUAREA INTERVENȚIILOR

Folosind ierarhia amintită mai sus, am elaborat o listă extinsă de măsuri circulare, pentru fiecare sector cercetat. Pentru a identifica opțiunile cele mai promițătoare, am evaluat fiecare intervenție din punct de vedere al fezabilității și impactului pozitiv potențial. Pentru a face o evaluare a fezabilității, ne punem întrebarea: „Cât de dificil va fi să implementăm cu succes intervenția, având în vedere diverse bariere în calea succesului?”

Astfel, am propus opt indicatori de fezabilitate (fezabilitatea socială, economică, accesibilitatea, politică, tehnică, mediu, siguranță și calitatea vieții) cu scopul de a sprijini cele 7 obiective descrise în capitolul 3 al acestei strategii.

Am clasificat fiecare dintre intervenții pentru fiecare aspect al fezabilității, pe o scală de la 1 (foarte puțin fezabil) la 3 (foarte fezabil) și am luat media ca valoare finală a fezabilității, adaptând modelul folosit de Metabolic și Planwerk.

Fezabilitate socială: Fezabilitatea socială are în vedere cât de multe conștiințe umane trebuie schimbate și cât de rezistenți sunt oamenii la schimbare.

  • Fsoc (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat al măsurii sau proiectului x asupra eficienței sociale. Iee (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra eficienței sociale, respectiv Iee (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitatea economică: Fezabilitatea economică presupune cantitatea de resurse care ar fi necesare pentru a implementa o intervenție, versus beneficiile directe sau indirecte care se obțin.

  • Fe (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat

al măsurii sau proiectului x asupra eficienței economice. Iee (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra eficineței economice, respectiv Iee (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitatea legată de accesibilitate: Fezabilitatea practică se referă la numărul de persoane care ar trebui să fie mobilizate, distanța care ar trebui să fie parcursă și orice alte limitări fizice care există.

  • Fa (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat

al măsurii sau proiectului x asupra accesibilității. Ia (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra accesibilității, respectiv Ia (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitatea politică: Fezabilitatea politică include barierele sau stimulentele legale și normative care pot împiedica sau promova implementarea.

  • Fp (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat

al măsurii sau proiectului x asupra politicului. Im (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra politicului, respectiv Im (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitate tehnică: Fezabilitatea tehnică implică tehnologiile sau cunoștințele disponibile care pot permite implementarea unei intervenții.

  • Ft (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat

al măsurii sau proiectului x asupra accesibilității tehnologiei. Im (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra accesibilității tehnologiei, respectiv Im (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitatea față de mediu: Fezabilitatea acțiunilor întreprinse în realizarea proiectului față de impactul adus mediului natural, care pot permite implementarea unei intervenții.

  • Fm (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat al măsurii sau proiectului x asupra mediului. Fm (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra mediului, respectiv Fm (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitatea siguranței: Fezabilitatea privind impactul asupra siguranței și securității cetățenilor, prin implementarea unei intervenții.

  • Fs (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat al măsurii sau proiectului x asupra siguranței. Fs (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un impact major asupra siguranței, respectiv IF (x) = 0 în caz contrar.

Fezabilitate asupra calității vieții: Fezabilitatea privind impactul pe care îl are asupra mediului, precum și costurile ascunse ale unei vieți mai bune în contextul economic și social actual care implică dislocări de resurse virgine pentru a permite implementarea unei intervenții.

  • Fcv (x) - reprezintă un indicator care ia valori în intervalul [0,1] și cuantifică impactul prognozat al măsurii sau proiectului x asupra calității vieții. Fcv (x) = 1 dacă măsura sau proiectul are un imparct major asupra calității vieții, respectiv Fcv (x) = 0 în caz contrar.

Cei 8 indicatori au fost agregați într-un indicator general care indică impactul agregat al fiecărei măsuri asupra tuturor celor 7 obiective:

[        .   , ^   [Fsoc (x) + Fe (x) + Fa(x) + Fp(x) + Ft(x) + +Fm(x) + Fs(x) + Fcv(x')]

Scor proiect (x) =---------------------------------------------------------------------

Scor proiect (x) va lua valori în intervalul [1,8]. Pragul de relevanță a fost stabilit la valoarea de 5 (Scor proiect (x) > 5), adică un proiect va fi inclus în scenariul propus dacă are influență asupra a cel puțin 5 dintre cei 8 indicatori luați în considerare, ca urmare a scorului final al fiecărui proiect (Sf (x)) rezultați în urma procesului de screening final.

Pentru eficiență, considerăm care ar fi efectul dacă intervenția ar fi fost implementată cu succes și ne întrebăm: „Ce pondere a impactului ar fi atenuată dacă acest lucru va avea succes?” Chiar și o intervenție foarte fezabilă poate fi mai puțin prioritară dacă are un efect neglijabil. Astfel, toate măsurile și proiectele identificate au fost apoi supuse unei proceduri de screening preliminar având ca scop principal preselecția și prioritizarea acestora pe cele 3 termene (scurt, mediu, lung), continuând cu un screening final și cu o suprapunere a priorităților obținute în urma cercetării de piață realizată de IRCEM.

Procedura de screening preliminar și de prioritizare a măsurilor și proiectelor propuse este descrisă în Figura 4.1. Principalul criteriu de prioritizare îl reprezintă maturitatea proiectului și condițiile specifice de finanțare și implementare, adică măsura în care proiectul respectiv este realizabil în termenul propus (scurt / mediu / lung). Aceasta a fost determinată în urma discuțiilor cu reprezentanții beneficiarului, respectiv Primăria Municipiului Buzău.

Proiectele considerate a fi realizabile în intervalul 2020 - 2030 (proiectele/măsurile care îndeplinesc o serie de condiții cum ar fi existența unui studiu de prefezabilitate / fezabilitate, a sursei de finanțare, respectiv cele care au o complexitate redusă) au fost incluse în lista proiectelor de bază / suport pe termen scurt.

Restul proiectelor/măsurilor au fost incluse în lista proiectelor/măsurilor de bază sau suport pe termen mediu respectiv lung în funcție de complexitatea acestora.

În ceea ce privește încadrarea proiectelor în anvelopa bugetară a orașului, au fost luate în calcul doar măsurile și proiectele din pachetul de bază, proiectele suport urmând a fi implementate în măsura în care se identifică surse de finanțare pentru acestea sau anvelopa bugetară prezintă un excedent. Investițiile se presupune că se vor realiza în orizontul de timp propus (scurt 2020-2022, mediu 2022-2025, respectiv lung 2025-2030). Varianta optimistă presupune o creștere a alocărilor din bugetul local al Primăriei Municipiului Buzău cu 10% în fiecare an față de media alocărilor din fonduri proprii pentru investiții pentru anii 2015-2019, iar varianta pesimistă presupune o creștere de 5% pe an a acestor alocări.

5.SECTORUL

AGROALIMENTAR

Analiza fluxului material al „traseelor agroalimentare și verzi” cuprinde următoarele fluxuri: fluxuri reziduale organice provenite din gospodării, producția de alimente și fluxurile reziduale din regiune, comerțul cu ridicată (inclusiv importul) și produsele alimentare cu amănuntul, procesarea deșeurilor, fluxurile de deșeuri organice, deșeuri din amenajarea parcurilor.

Sectorul agricol este un sector principal în economia buzoiană. Județul Buzău este, de fapt, al doilea cel mai mare exportator de produse alimentare din România, având în vedere valoarea economică (SDPT, 2017). Deși regiunea din jurul Municipiului Buzău produce hrană și există multe sere, orașul se concentrează mai mult pe producție decât pe servicii agricole și logistică. Consumul anual de animale este limitat la carne și produse din carne (27.000 tone), lactate și ouă (24.000 tone), cereale (33.106 tone). Orașul are producție de cereale (1.114.004 tone), fructe (119.063 tone), plante leguminoase (13.330 tone) și culturi pentru băuturi (90.379 tone)

Asemănător altor orașe din România, cantitatea de alimente produsă în Municipiul Buzău ar putea acoperi mai mult decât consumul local. În ciuda faptului că în Municipiul Buzău se produc peste 1 mil. de tone, sistemul agroalimentar se confruntă cu o dependență considerabilă de alimente produse în afara municipiului. Aceasta, deși Municipiul Buzău și municipalitățile din jur au un nivel deosebit de ridicat de autosuficiență și nu depind de produsele realizate în afara regiunii, mărturie fiind cantitatea de cereale, legume si alte produse alimentare pe care le produc în zonă.

Principalele produse agricole cultivate pe raza municipiului sunt: grâu (1.550 tone), porumb (2.610 tone), floarea soarelui (270 tone) și legume (17.800 tone).

În oraș, mediul construit cuprinde în principal locuințe rezidențiale, zone de lucru și infrastructură. Există, de asemenea, parcuri și zone verzi (SIDU, 2017), deși doar 6,7% din oraș este dedicat spațiului verde, ceea ce este relativ puțin în comparație cu alte orașe, de exemplu, Municipiul Baia Mare are 119,2 mp/locuitor spațiu verde, conform Institutului Național de Statistică, la finele anului 2017. Din Municipiul Buzău sunt ridicate aproximativ 14.000 tone/an de deșeuri ecologice provenite din întreținerea spațiilor verzi publice și a gospodăriilor (ORSV, 2017). În această categorie contribuie și cele aproximativ 17.000 de tone de plante și flori.

Într-un an, Municipiul Buzău produce 4.303 tone de deșeuri organice menajere. Dintre acestea, 30% sunt resturi alimentare, iar un procent de 46% sunt deșeuri alimentare care ar putea fi evitate. Pe lângă valoarea economică ridicată, această cantitate de deșeuri alimentare ar putea fi folosită ca și hrană pentru mai mult de o sută de mii de oameni într-un an. Din totalul deșeurilor colectate, doar 6% din deșeurile menajere sunt colectate separat, restul de 94% ajung în coșul de gunoi alături de celelalte deșeuri. Pentru a trece la o economie circulară, colectarea separată a deșeurilor organice este o condiție primordială pentru Municipiul Buzău. În lipsa respectării ei, ne aflăm în imposibilitate de a utiliza deșeurile organice pentru aplicații de mare valoare.

Totuși, din acea cantitate de deșeuri organice colectate separat, 20% sunt utilizate pentru biogas, iar 80% sunt transformate în compost. O mică parte din deșeurile organice sunt utilizate direct pentru producția de alimente. Restul de deșeuri organice care sfârșesc în fluxul de deșeuri reziduale sunt incinerate cu recuperarea energiei. Varianta incinerării este mai bună decât combustia fără recuperare sau decât depozitarea deșeurilor, însă prin ardere se distrug cantități mari de agenți chimici și nutrienți de valoare. Un alt flux semnificativ de deșeuri organice din oraș provine din activitățile de afaceri.

Sectorul agroalimentar furnizează peste 270 de locuri de muncă în Municipiul Buzău. Referitor la activități circulare, acest sector prelucrează o parte din fluxurile reziduale organice pe care le folosește pentru producerea de căldură și energie. Municipiul Buzău se află la începutul lanțului valorii datorită potențialului circular, bazându-se pe trecerea la energia ecologică și la producția circulară de alimente.

  • 5.1. ALIMENTAȚIA POPULAȚIEI MUNICIPIULUI BUZĂU ȘI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Unul dintre cele mai mari impacturi pe care oamenii le au asupra planetei este cauzat de aruncarea alimentelor care nu sunt consumate. Potrivit unui studiu comandat de Uniunea Europeană, care privește media gospodăriei europene, transportul, alimentele și băuturile sunt responsabile pentru aproximativ 70-80% din impactul ecologic dintr-o gamă largă de categorii de impact. Alimentele, băuturile și tutunul contribuie cu 20-30% în majoritatea categoriilor de impact (CE, 2006). În prezent, agricultura reprezintă aproximativ jumătate din impactul tuturor nevoilor legate de plante și animale, inclusiv oamenii, ea ocupă terenurile locuibile (38% din toate terenurile), reprezintă 69% din consumul de apă dulce și sunt responsabile pentru aproximativ 25% din totalul global al emisiilor de gaze cu efect de seră (Gladek et al., 2016). Pe lângă emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de produse alimentare în cazul Municipiului Buzău reprezintă aproximativ 33.106 tone de cereale, 27.476 tone de carne și produse din carne și aproximativ 24.000 tone de ouă și lactate, precum și 6.540 de milioane litri de apă/an. Este probabil, de asemenea, că o mare parte din furaje să fi fost folosite ca și

hrană pentru animalele consumate în oraș. Este posibil ca extinderea agriculturii să fi fost una din cauzele defrișării și distrugerii mediilor de viață în cele mai multe regiuni biologice din lume. Dacă extrapolăm volumele, emisiile totale estimate de gaze cu efect de seră provenite din producția de alimente se ridică la 222,26 MWh/an tone. Această valoare este aceeași cu a emisiilor produse într-un an de 130.737 de vehicule de pasageri, la un grad de utilizare mediu.

  • 5.2. SISTEM ALIMENTAR CIRCULAR ȘI INTERVENȚII PENTRU SCHIMBARE

Există patru obiective secundare (OS) cheie pentru trecerea la un sistem agroalimentar complet circular pentru Municipiul Buzău:

  • > OS1. Asigurarea ca toate materiile prime să fie reciclate continuu la o calitate înaltă.

  • > OS2. Minimizarea cantității totale de deșeuri provenite din deșeuri alimentare și deșeuri de procesare a alimentelor.

  • > OS3. Asigurarea că toate celelalte deșeuri (deșeuri organice domestice, deșeuri industriale, pastă/suspensie (nămol)) sunt utilizate la o valoare ridicată, iar aplicațiile actuale sunt îmbunătățite, dacă este posibil.

  • > OS4. Reducerea amprentei impactului total a alimentelor consumate în oraș, trecând la modele de consum și producție cu un impact mai mic.

Multe fluxuri de deșeuri reziduale sunt inevitabile; atâta timp cât mâncăm ouă, vor exista coji de ouă. Nu putem face nimic pentru a preveni aceste fluxuri de materiale. În schimb, trebuie să ne concentrăm pe metode de păstrare a valorii și eficienței pentru a menține aceste materiale în cicluri continue. Cu toate acestea, unele categorii de deșeuri sunt gunoaie, fără valoare adăugată. În cadrul ciclului agroalimentar din Municipiul Buzău, deșeurile alimentare sunt cel mai bun exemplu. Fiecare kilogram de hrană care este irosit reprezintă o pierdere a valorii și impactului încorporat. Pe baza științei care spune că aproximativ o treime din toate produsele alimentare comestibile sunt risipite la nivel mondial, există o mișcare pentru a preveni risipa de alimente la sursă, ceea ce a dus la zeci de inițiative pe tot globul.

În Uniunea Europeană, România este al nouălea mare producător de deșeuri alimentare, cu peste 6.000 de tone pe zi (după Marea Britanie și Germania). Conform datelor Eurostat, 49% din toate deșeurile alimentare se produc local la nivelul gospodăriei, urmate de 37% în industria alimentară, 5% în alimentația publică și doar 2% în sectorul agricol. Prin urmare, consumatorii trebuie să fie principalele, dar, cu siguranță, nu singurele ținte pentru intervenții care reduc la minimum risipa de alimente. Primul set de intervenții pe care le analizăm mai atent sunt, prin urmare, intervențiile care asigură consumul alimentelor și nu irosirea lor.

Conform unui studiu recent, putem spune că mai mult de jumătate din risipa alimentară a gospodăriilor buzoiene se realizează deoarece alimentele nu sunt consumate înainte de data înscrisă pe ambalaj sub egida: „a se consuma înainte de” (Nutrition Center, 2014). Un procent semnificativ din aceste produse se strică mai repede decât este necesar, deoarece oamenii nu sunt conștienți de cea mai bună modalitate de conservare a alimentelor. Cu toate acestea, în același timp, o mare parte din alimentele irosite este comestibilă dar aruncată, deoarece consumatorii consideră că este nesănătos să o consumi după data recomandată pe ambalaj. Confuzia cu privire la sănătatea alimentelor după expirarea datei (53% dintre consumatori nu cunosc semnificația etichetei „a se consuma de preferință înainte de”, iar 60% din consumatori nu cunosc semnificația etichetei „Data expirării”) duce la un procent semnificativ din deșeurile alimentare menajere. Un alt procent, de 47% din risipa alimentară apare deoarece oamenii gătesc și cumpără mai mult decât pot mânca. Prevenirea deșeurilor alimentare menajere este dificilă, dar există mai multe evoluții promițătoare despre care vom discuta în continuare.

Astfel, în tabelul de mai jos prezentăm o serie de intervenții posibile care pot fi implementate pentru atingerea acestor obiective.

Tabelul nr.5.1. Posibile intervenții în domeniul agriculturii și alimentației

Nr. crt.

Intervenție

Tip

Fezabilitate

Potențial pentru reducerea impactului

Potențial de creare de locuri de muncă

Potențial de pierdere a locului de muncă

Legătura cu viziunea

A1

Stimularea agriculturii sustenabile

Producție și achiziții

Medie

Mediu

Mare

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate, sănătate, valoare

A2

Subvenții pentru proiecte care opresc risipa alimentară

Reducere

Mare

Scăzut

Mediu

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate, sănătate, valoare

Campania educațională, evidențiind gătitul, depozitarea și alegerile de consum

Reducere

Mare

Scăzut

Scăzut

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate, sănătate, valoare

Metode de etichetare mai precise

Reducere

Medie

Neutru

Neutru

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate, sănătate, valoare

A5

Utilizarea de aplicații precum TooGoodTo Go

Reducere

Mare

Neutru

Neutru

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate, sănătate, valoare

Utilizarea de aplicații precum Food Cloud

Reducere

Medie

Scăzut

Scăzut

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate, sănătate, valoare

A7

Interdicție pe risipa alimentară din retail

Reducere

Scăzută

Mediu

Mediu

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate, sănătate, valoare

A8

Fabricarea substanțelor chimice din deșeuri

Producție și achiziții

Medie

Mare

Mare

Mediu

Materiale

Colectarea deșeurilor organice din ușă în ușă

Sinergie

Medie

Mediu

Mare

Neutru

Materiale

A10

Politica plătește pentru cât arunci

Sinergie

Mare

Mare

Scăzut

Neutru

Materiale

A11

Fabricarea substanțelor chimice din deșeuri alimentare

Producție și achiziții

Medie

Mare

Mare

Scăzut

Materiale

A12

nvestiții în cercetare și în dezvoltarea tehnologiei de

bioprocesare

Sinergie

Medie

Mare

Mare

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate, valoare

A13

Monitorizarea producției de deșeuri organice

Managem ent

Scăzută

Scăzut

Scăzut

Neutru

Materiale

A14

Colectarea fluxurilor de deșeuri organice pure

Sinergie

Scăzută

Mare

Mare

Neutru

Materiale, valoare

A15

Achiziționarea publică a alimentelor cu o mică amprentă de carbon

Producție și achiziții

Mare

Scăzut

Scăzut

Neutru

Biodiversitate, sănătate, energie

A16

Campanie pentru mâncare sustenabilă și sănătoasă

Reducere

Mare

Neutru

Neutru

Neutru

Biodiversitate, sănătate, energie

Vermi-compostare

Sinergie

Scăzută

Mare

Mediu

Neutru

Materiale, biodiversitate

A18

Bio-fermentare

Sinergie

Scăzută

Mare

Mediu

Neutru

Materiale, biodiversitate

Bio-rafinare

Sinergie

Scăzută

Mediu

Mediu

Neutru

Materiale, biodiversitate

A20

Colectarea deșeurilor organice în birouri

Sinergie

Mare

Neutru

Neutru

Neutru

Materiale

A21

Dezvoltarea unei bănci de alimente

Reducere

Mare

Neutru

Neutru

Neutru

Biodiversitate, sănătate, energie

A22

Dezvoltarea băncii de gene

Sinergie

Mare

Mare

Mediu

Neutru

Biodiversitate,

sănătate

Plecând de la cele 4 criterii de analiză utilizate REDUCERE, SINERGIE, PRODUCȚIE ȘI ACHIZIȚIE și MANAGEMENT, vom formula recomandările după cum urmează:

  • I. REDUCERE

  • > Intervenția A 3: Campania educațională, evidențiind gătitul, depozitarea și alegerile de consum

Recomandare: Fundația britanică WRAP a lansat în 2007 campania pentru consumul deșeurilor „Să îndrăgim mâncarea, să detestăm deșeurile” (LFHW, 2013). wRaP face cercetări cu privire la cele mai eficiente strategii pentru schimbarea comportamentului consumatorilor în privința alimentelor. Municipiul Buzău ar putea începe sau susține o campanie locală în privința prevenirii deșeurilor alimentare, axată în principal pe nevoile și interesele locuitorilor din Municipiul Buzău. Această campanie ar putea include, de asemenea, informații despre modul în care alimentele obișnuite ar trebui să fie tratate și conservate cel mai bine, sau despre inițiative locale de schimb de produse alimentare.

Impact: Instrumentele, broșurile de informații, rețetele și comercializarea WRAP au ajutat consumatorii britanici să prevină 13 miliarde de kilograme de deșeuri alimentare în ultimul deceniu (Wrap, 2006), ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 10% în totalul deșeurilor alimentare din regiune. Rezultatele WRAP au fost transformate în instrumente pentru reducerea risipei alimentare în faza de procesare, comerț cu amănuntul și catering. Impactul potențial al acestor campanii ar putea fi, în principiu, mai mare decât succesul de 10% al WRAP, dacă au vizat în mod specific nevoile consumatorilor din Municipiul Buzău. Dacă s-ar obține aceeași rată de succes la Municipiul Buzău, s-ar putea preveni 2.820 de tone de deșeuri alimentare pe an.

Fezabilitate: Configurarea unei astfel de campanii este foarte fezabilă. Orașul poate alege să inițieze și să finanțeze sau să susțină un astfel de program. Singura barieră potențial semnificativă ar fi finanțarea și capacitatea, dar acest tip de proiect este probabil eligibil pentru subvenții UE pentru sprijin (parțial).

Ocuparea forței de muncă: Impactul acestei inițiative asupra ocupării forței de muncă ar fi minim, deși pentru o campanie de lungă durată, ar fi în mod ideal necesara o echipă permanentă de 2 până la 5 persoane care lucrează cu normă întreagă.

Relevanță: Campania și site-ul web însoțitor pot constitui un punct central pentru conectarea inițiativelor de deșeuri alimentare la Municipiul Buzău (cum ar fi inițiativa cetățenilor- Deșeuri Alimentare Zero) sub o singură umbrelă colectivă, crescând sfera lor de influență (CityLab010, 2017). Această platformă poate deveni, de asemenea, o legătură către „Platforma privind pierderile alimentare și deșeurile alimentare” de la nivelul UE (Gore-Langton, 2016).

  • > Intervenția A 5: Utilizarea de aplicații precum TooGoodTo Go

Recomandare: Una dintre modalitățile viitoare de a preveni risipa de la prea multe mese gătite în restaurante este printr-o serie de aplicații inteligente. Aplicația Too Good to Go oferă mese cu reduceri la restaurante și alți furnizori înainte de a închide seara. Aplicații precum Winnow și Wise Up de la Unilever ajută bucătăriile comerciale să își monitorizeze și să analizeze produsele alimentare, cu scopul de a îmbunătăți achiziția și procesarea. Municipiul Buzău poate depune eforturi pentru a ajuta la răspândirea conștientizării acestui tip de aplicații printr-o campanie informativă sau prin implementarea stimulentelor directe. În plus, orașul ar putea organiza o provocare pentru dezvoltarea de aplicații locale care au funcții similare cu cele enumerate mai sus.

Impact: Aplicația Winnow susține că bucătăriile care folosesc aplicația lor economisesc între 3% și 8% din costurile de achiziție (și, prin urmare, au același procent redus de deșeuri). Aplicația Too Good To Go a fost deja descărcată de peste 1 milion de ori și susține că a economisit 10.000 de mese în primele 16 luni ale existenței sale. Aplicații diferite vor avea impacturi diferite, dar rezultatele pot fi impresionante, cu puțin efort. Estimarea noastră conservatoare este că se pot economisi cel puțin 160 de tone pe an.

Fezabilitate: Cel mai mare obstacol în implementarea acestei strategii este adoptarea pe scară largă a aplicațiilor și selectarea acelora care sunt cu adevărat cele mai eficiente. Totuși, aceasta este o intervenție fără regrete, întrucât nu pot rezulta decât beneficii din efortul depus.

Relevanța: “Masă caldă!”, un program al Municipiul Buzău pentru vânzarea meselor rămase, a făcut progrese în ceea ce privește promovarea restaurantelor locale și generarea unei baze de utilizatori, dar se pare că este pus în așteptare în acest moment pentru o dezvoltare ulterioară (Buzău.net, 2018).

Comercianții cu amănuntul sunt în general destul de eficienți în planificarea și aprovizionarea cu alimente și au cele mai mici rate de deșeuri din întregul lanț de aprovizionare cu alimente (5%). Cu toate acestea, ar trebui luate în considerare oportunități care pot preveni risipa de alimente. Așa cum se întâmplă în sectorul restaurantelor, au fost dezvoltate o serie de aplicații care împiedică risipa alimentară în sectorul de vânzare cu amănuntul.

NoFoodWasted, o aplicație dezvoltată în Japonia, avertizează clienții atunci când produsele de pe lista lor de cumpărături sunt disponibile în supermarketurile locale, aproape de data expirării lor, ceea ce ajută la promovarea produselor aproape în descompunere (intervenția A16). FoodCloud, o aplicație care este disponibilă acum doar în Marea Britanie și Irlanda, folosește o strategie similară pentru a alerta organizațiile de caritate cu privire la surplusurile alimentare din supermarketuri pentru donare (intervenția A6). Cu toate acestea, una dintre primele bariere de depășit este convingerea supermarketurilor să doneze aceste produse în loc să le arunce.

  • > Intervenția A 7: Interdicție pe risipa alimentară din retail

Recomandare: Guvernul francez a introdus o lege care interzice supermarketurilor să arunce mâncarea nevândută, lucru obișnuit pentru mulți comercianți cu amănuntul. Noua lege ordonă supermarketurilor să doneze mâncare unor organizații de caritate, cu o amendă de 75.000 de euro dacă nu o fac (Chrisafis, 2016). Legislația similară este discutată acum și în alte țări ale UE. Municipiul Buzău ar putea implementa propria versiune a regulii, adaptată pentru contextul local.

Impact: La un an de la introducerea noii legi franceze, se pare că aceasta a avut succes mixt. Doar 24% din fluxul alimentelor s-a îndreptat către organizații de caritate, în parte datorită complicațiilor logistice (GoreLangton, 2017). Datorită tehnologiei digitale, care ajută conmunicarea despre disponibilitatea alimentelor și mai multor etichete simple care ajută la înțelegerea riscurilor. Dacă s-ar realiza 30% din economiile generate de această abordare ar duce la o economie de 340 de tone pe an. O astfel de abordare poate fi adaptată și în Buzău, prin politici asemănătoare.

Fezabilitate: Mai multe provocări stau în calea implementării acestei intervenții la nivel local în loc de nivel național. Această abordare poate contrasta cu politica națională și poate crea complexitate în lanțurile de furnizare care operează la nivel național. În plus, comerciantii en-gros mai mici pot avea mai multe dificultăți în implementarea acesteia decât cei mai mari. Companiile se pot plânge că această regulă le subminează modelul de afaceri, deoarece trebuie să își ofere produsele în mod gratuit.

Ocuparea forței de muncă: O astfel de lege poate constitui o piață emergentă a organizațiilor care se concentrează pe economisirea și reutilizarea alimentelor, permițând astfel crearea a sute de locuri de muncă.

Relevanță: Interdicția aplicată supermarketurilor de a arunca alimente poate fi simplificată prin activarea unor ONG-uri din Municipiul Buzău. Ar putea ajuta, de asemenea, ponderea relativ ridicată a populației care trăiește sub pragul sărăciei în unele cartiere cu o ofertă ieftină sau gratuită de hrană.

  • II. SINERGIE

Atunci când deșeurile inevitabile au fost reduse pe cât posibil, următoarea provocare este să adunăm fluxurile de materiale rămase într-o formă cât mai pură, astfel încât să poată fi procesate în produse noi de înaltă calitate. Intervențiile din această categorie asumă atât provocările din jurul colectării de valori ridicate din fluxurilor de materiale separate, cât și adoptarea de noi metode și tehnologii pentru prelucrarea acestor materiale în produse noi.

  • > Intervenția A9: Colectarea deșeurilor organice din ușă în ușă

Recomandare: Sistemele de colectare din ușă-n-ușă au cele mai mari procente de reciclare și deșeuri reciclabile de cea mai bună calitate. Acest lucru se întâmplă de obicei la gospodării care folosesc coșuri de gunoi colorate sau alte containere specifice, colectându-și deșeurile acasă și predând cantitățile adunate săptămânal sau la două săptămâni unui sistem de colectare adecvat.

Impact: Cu sistemele “din ușă în ușă” orașele au colectat între 20 și 73 kg per capita de deșeuri organice (adică 7% din colectarea totală a deșeurilor) (Seyring et. al., 2015). În Municipiul Buzău, o astfel de rată de succes ar duce la salvarea de la ardere a 64.000 de tone de deșeuri organice.

Fezabilitate: Există multe lacune în ceea ce privește punerea în aplicare a colectării separate a deșeurilor în orașele înghesuite, unde apartamentele sunt adesea prea mici pentru depozitarea deșeurilor în interior și colectarea pe trotuar, la rigola, este dificilă din cauza presiunii ridicate a traficului. Dar, deoarece această intervenție este o condiție pentru prelucrarea de înaltă calitate a deșeurilor organice, este totuși important să investim în ea. În zonele orașului, unde este posibil, se recomandă colectarea la rigola, pe marginea trotuarelor. În cazul în care acest lucru nu este posibil, pot fi introduse containere publice suplimentare împreună cu pungi de gunoi biodegradabile pentru colectarea deșeurilor organice. Pentru dezvoltarea unei strategii adecvate, s-ar putea dezvolta un concurs, în care antreprenorii sunt invitați să vină cu idei pentru a rezolva cu succes această provocare. Factorul cel mai important pentru un sistem de succes este publicitatea și informațiile bune, care ajută organizațiile publice și relevante să participe încă din faza inițială, iar acceptarea și participarea sunt apoi ridicate din start. Deși municipalitatea nu are control asupra separării deșeurilor în gospodării, ele pot construi locuințe publice, astfel încât să existe suficient loc în bucătărie pentru a colecta deșeurile separat și pot institui un sistem de autorizare prin care să impună spații specifice gestiunii deseurilor, adecvate și moderne. Acest lucru poate deveni, de asemenea, un criteriu pentru achizițiile circulare.

Ocuparea forței de muncă: Locurile de muncă sunt create în mai multe moduri prin dezvoltarea și implementarea unui sistem separat de colectare a deșeurilor: locuri de muncă de colectare a deșeurilor și locuri de muncă multiple în sectorul bio procesării.

Relevanță pentru contextul Municipiului Buzău: Noile fluxuri de deșeuri organice utile pot furniza materiale valoroase în inițiativele de afaceri existente și noi în oraș - de la inițiative mici, la activități noi care pot avea loc în Municipiul Buzău.

  • > Intervenția A11: Fabricarea substanțelor chimice din deșeuri alimentare

Recomandare: Deșeurile organice mixte pot fi utilizate ca intrări pentru diferite tehnologii de producție chimică. Cea mai valoroasă resursă care poate fi obținută din fluxuri mixte și relativ inconsistente sunt moleculele de carbon complexe. Deșeurile organice pot fi utilizate la piroliză, gazeificare, oxidare și fermentație până la obținerea de derivate ale acidului acetic, cum ar fi metanolul, prin producerea de gaz de sinteză prin gazeificare sau etanol prin fermentare.

Impact: Aproape toate fracțiunile deșeurilor organice colectate pot fi utilizate ca inputuri pentru procese chimice, care pot produce până la 76.000 de tone de materiale reciclate pe an.

Fezabilitate: Investiții semnificative precum și acțiuni de cercetare-dezvoltare sunt necesare pentru a realiza proiecte care se bazează pe deșeuri organice mixte ca input pentru producția chimică, deși mai multe companii sunt deja în stadii avansate de dezvoltare. Co-investițiile în instalații chimice circulare de către guvern și industrie ar trebui să fie luate în considerare pentru a sprijini fezabilitatea acestui tip de proiect. Profitul acestor instalații poate finanța parțial costurile sistemelor de colectare separată a deșeurilor organice.

Ocuparea forței de muncă: Aceste activități pot crea noi locuri de muncă atât în oraș, cât și la sat, deși au, de asemenea, potențialul de a elimina locurile de muncă în activitățile actuale de procesare bio, precum compostarea și producția de biogaz. Pierderea locului de muncă poate fi atenuată atunci când deșeurile organice sunt împărțite între diferite utilizări, deși trebuie obținut un anumit volum minim pentru a face ca activitatea afacerii unei instalații pe această scară să fie realistă.

Relevanță: Municipiul Buzău este deja locația probabilă pentru o fabrică de procesare a deșeurilor până la faza de substanțe chimice, care va transforma gazul de sinteză din deșeurile reziduale în metanol. Deși proiectul este un pas mare, sunt necesare investiții și evaluări continue. În mod ideal, va servi drept prim pilot pentru dezvoltarea unui nou program chimic bazat pe deșeuri în Municipiul Buzău.

  • III. PRODUCȚIE ȘI ACHIZIȚII

Intervențiile cercetate în această secțiune analizează modalități de reducere a impactului general al alimentelor consumate în Municipiul Buzău, în principal din cauza schimbărilor în alimentație, achiziții și producție. De asemenea, analizăm modul în care Municipiul Buzău poate genera o valoare suplimentară și activități circulare prin dezvoltarea activităților sale agricole. Așa cum am menționat anterior, alegerile pe care le facem în ceea ce privește dieta noastră reprezintă unul dintre cele mai semnificative moduri în care putem produce un impact negativ. Principala modalitate de a rezolva acest lucru este prin sursa și tipul de alimente care intră în oraș. Municipalitatea poate da un bun exemplu prin introducerea de noi orientări pentru achiziții circulare adresate alimentelor servite în instituțiile publice și la evenimente publice (intervenția A15). Acest lucru se întâmplă deja în cadrul guvernului olandez, dar spectrul impactului inclus în aceste orientări poate fi extins. Municipalitatea poate juca, de asemenea, un rol principal în promovarea unor diete mai durabile și mai sănătoase (intervenția A16), pe lângă un set mai detaliat și mai controlat de activități privind achizițiile durabile de produse alimentare. Înlocuitorii vegetali de proteine sunt un segment cu creștere rapidă. Sprijinirea antreprenorilor locali axați pe acest subiect și conectarea acestora la cunoștințele și abilitățile existente în domeniul procesării alimentelor poate duce la creșterea și stimularea pe termen lung a sectorului. În sfârșit, orașul poate lua măsuri suplimentare pentru a sprijini agricultura urbană locală.

  • > Intervenția A1: Stimularea agriculturii sustenabile

Recomandare: Anumite tipuri de proiecte pentru agricultura urbană pot avea o productivitate foarte mare pe metru pătrat și pot contribui la evitarea unei game largi de impacturi legate de produsele alimentare. În special, sistemele de agricultură verticală pot avea reduceri de impact semnificative, deși aceste tehnologii sunt încă în curs de dezvoltare.

Impact: Reducerile de impact prin agricultura urbană depind puternic de tipul de agricultură ales. Trecerea de la agricultura tradițională la cea hidroponică pentru producția de legume poate economisi până la 90% din consumul de apă, de exemplu, dar poate duce și la necesități mai mari de energie. Profilul exact al proiectelor de agricultură urbană din Municipiul Buzău trebuie evaluat cu atenție pe un set larg de criterii economice și de impact asupra mediului. Fezabilitate: Fezabilitatea agriculturii urbane depinde de situația specifică. Este important să luăm în considerare valoarea terenului, precum și cererea de energie a tehnologiei propuse.

Nu toate locurile dintr-un oraș sunt potrivite pentru agricultura urbană. Zonele periurbane sunt adesea cele mai potrivite. Orașul poate stimula tranziția prin identificarea zonelor adecvate și redactarea ofertelor pentru utilizarea terenului sau a clădirii. Proiectele trebuie evaluate în conformitate cu un cadru de evaluare integrat care să evite impactul și să acorde prioritate potențialului de creare de locuri de muncă.

Ocuparea forței de muncă: Un studiu din 2009 a analizat dezvoltarea agriculturii urbane și a procesării locale a produselor alimentare în Detroit și a constatat că 4.700 de locuri de muncă locale au fost create prin adoptarea unui astfel de sistem. Numărul exact de locuri de muncă rezultate din această tranziție economică depinde din nou de inițiative specifice, dar există un potențial clar de dezvoltare economică.

Relevanță: Municipiul Buzău are deja o comunitate activă de producători agricoli și proiecte de agricultură emblematice, trebuie doar făcută legătura cu mediul urban. Aceste inițiative pot fi susținute de o rețea mai largă de producție urbană de alimente și se pot asocia în vânzarea produselor lor prin inițiative precum cooperativele locale de alimente.

  • IV. MANAGEMENT

Când sistemele de colectare și procesare sunt puse în aplicare, este important ca orașul să continue colectarea de informații precise și actualizate despre performanța acestor sisteme. Plasarea senzorilor în diversele coșuri de colectare a deșeurilor organice (intervenția A13) poate fi un mod inteligent de a măsura când și unde sunt depozitate deșeurile organice. Acest lucru poate fi, de asemenea, utilizat pentru a îmbunătăți eficiența colectării. La nivel intern, dispozitivele inteligente, cum ar fi frigiderele, pot spune oamenilor când produsele alimentare se strică și aplicațiile pot îmbunătăți eficiența obiceiurilor de cumpărare (intervenția A5). Toate acestea pot ajuta la colectarea mai multor informații despre funcționarea unui sector agroalimentar circular la Municipiul Buzău. Nu vom descrie nicio intervenție aici, deoarece utilitatea lor va deveni clară numai după ce intervențiile din cele trei etape anterioare au fost implementate.

6.SECTORUL CONSTRUCȚIILOR ÎN MUNICIPIUL BUZĂU

Analiza celor mai importante fluxuri de materiale din sectorul construcțiilor din Municipiul Buzău se bazează pe trei tipuri diferite de activități în oraș: construcții noi, demolări și renovări. O primă privire asupra analizei fluxului de materiale (AFM) din sectorul construcțiilor din Municipiul Buzău arată imediat natura, acum liniară, a activităților din sector. Cantitatea de deșeuri (exceptând deșeurile minerale majore) generate din construcții a crescut, de asemenea, într-un ritm rapid, ridicându-se per total la 57,2 %. Deși o parte din aceasta este reciclată, majoritatea este descompusă în materiale cu valoare mai mică, arsă sau trimisă la depozitele de deșeuri.

Va fi o sarcină grea pentru oraș să facă trecerea la un sector de construcții cu deșeuri zero în următorii 10 ani. Sectorul construcțiilor este unul dintre cele mai puțin eficiente sectoare din Europa (EMF et al., 2015), iar Municipiul Buzău nu este diferit, cu accentul său pe arhitectură și proiecte de construcții mari. Pentru ca sectorul construcțiilor din Municipiul Buzău să devină zero deșeuri în 2030, este necesară o revizuire completă a materialelor, metodelor și proceselor de construcție actuale, a fazelor de utilizare a unei clădiri, precum și întreținerea, refacerea și demontarea acesteia. O analiză mai detaliată a datelor și activităților din sectorul construcțiilor scoate la iveală o serie de probleme, cum ar fi un procent relativ ridicat de demolare, o subutilizare a “minei urbane” din Municipiul Buzău și dependența sectorului construcțiilor de combustibili fosili.

În 2019, au fost construite 87 de edificii noi, acest lucru indică faptul că au fost realizate și activități de demolarea în prealabil.

Dacă, teoretic, toate materialele de demolare pot fi refolosite complet pentru clădirile noi, aceasta ar oferi în mod natural un flux mare de materiale de construcție secundare. Acest lucru ar reduce drastic impactul noilor construcții și nu ar necesita producerea de noi materiale de construcție. Din păcate, aceasta nu este în prezent o presupunere realistă, deși există, așa cum vom analiza mai târziu în această secțiune, într-adevăr posibilități de a realiza o mare parte din acest potențial. După demolarea circulară și demontarea clădirilor vechi, cu toate acestea, reconcilierea demolării și a construcțiilor noi este, de asemenea, o parte esențială a unui sector de conservare durabilă, pentru Municipiul Buzău.

Betonul reprezintă mai mult de 50% din volumul total al celui mai mare flux de materii prime în construcția Municipiului Buzău. Se adaugă faptul că de 22% din volumul fluxurilor de materiale primite sunt responsabile cărămizile și nu este de mirare că marea majoritate a materialelor eliberate în timpul demolării și renovării fluxurilor de materiale constau în moloz pietros: aproximativ 80% din total. Acest lucru este problematic nu doar din cauza pierderii financiare a valorii (sau a potențialului financiar subutilizat), ci și din cauza impactului enorm asupra mediului asociat cu producția de beton nou (CE Delft, 2013). Ceea ce se află în prezent în fața acestor fluxuri reziduale sunt aplicații viitoare de o calitate înaltă: aproape întregul flux de resturi pietroase este sfărmat și descompus, apoi utilizat la compoziția fundațiilor, la drumuri și în inginerie hidraulică.

În mod proporțional, alte fluxuri reziduale, cum ar fi deșeurile mixte, sunt mici: aproximativ 10% din totalul deșeurilor de construcții și demolări se încadrează în această categorie. În acest caz, practic deșeurile reziduale totale sunt arse, ceea ce înseamnă că potențialul reutilizării de înaltă calitate este complet pierdut. Prin urmare, o mai bună sortare și prelucrare a acestor fluxuri sau colectarea separată a acestor materiale constituie un pas important în tranziția către un sector de construcții circular, fără deșeuri. Materiale precum lemnul, metalul, materialele plastice pot fi, în teorie reciclate, cu condiția să fie păstrate într-o formă pură și ușor reciclabilă, care se aplică în prezent doar la 5% din volumul total de deșeuri de construcții și demolări.

Doar 2,7% din energia utilizată în sectorul construcțiilor buzoiene provine în prezent din surse regenerabile. În cazul combustibililor lichizi și gazoși, care reprezintă împreună o majoritate a consumului de energie, doar 0,06% sunt de origine bio, iar consumul de energie electrică provine doar în proporție de 1,81% din surse regenerabile. Două treimi din consumul de energie rezultă din motorină și benzină și e utilizat pentru vehicule și generatoare. Pentru Municipiul Buzău, tranziția la surse de energie regenerabilă a sectorului construcțiilor va fi una dintre cele mai mari provocări, prin găsirea unei alternative practice la dependența actuală de motorină și benzină.

Sectorul construcțiilor din Municipiul Buzău oferă 2017 locuri de muncă în domeniul "Lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale" (SIDU, 2017), dintre care peste 217 sunt legate de economia circulară. Sectorul construcțiilor nu este în mod direct circular, dar prin utilizarea anuală de aproape 400.000 de tone de materiale de construcție, există un potențial mare de angajare circulară prin reutilizarea și reprocesarea materialelor de construcți i. Acest lucru este într-adevăr în concordanță cu ponderea actuală a lucrărilor circulare în construcții, care se realizează în principal în demolare.

Accentul actual privind dezvoltarea circulară a construcțiilor din Municipiul Buzău este pus pe reutilizarea și reevaluarea fondului de clădiri existent în centrul orașului. Prin transformarea clădirilor, inovație și sustenabilitate, putem spune că orașul "lucrează" deja la circularitatea în sectorul construcțiilor, iar angajarea circulară merge mână în mână cu aceasta.

În același timp, sectorul construcțiilor oferă, de asemenea, un impuls indirect activității circulare a Municipiului Buzău. Sectorul este strâns legat de activitățile de proiectare între arhitecți și ingineri, care prin "proiectare pentru viitor" se leagă direct de economia circulară.

  • 6.1. IMPACTUL SECTORULUI CONSTRUCȚIILOR CIRCULARE

Impactul direct al sectorului construcțiilor e semnificativ, dar tocmai impactul indirect al sectorului e cel care are cele mai mari efecte în ceea ce privește consumul de energie și emisii de CO2. Modul în care lanțul de construcții proiectează mediul construit determină în mare măsură performanța energetică a clădirilor și astfel, necesarul de energie al mediului construit. Una dintre explicații rezidă din faptul că edificarea unui habitat urban de la zero „brand new”, care să înlocuiască existentul reprezintă, pe lângă costurile mari, pierderile de material și forța de muncă, o ștergere a memoriei locale și o irosire a unei resurse cu potențial major în creșterea și dezvoltarea orașului.

Acest proces de regenerare are impact fizic, economic și cultural asupra dezvoltării durabile a localității. De asemenea, procesul de regenerare poate să aibă diferite grade de profunzime în intervenție. Redestinarea terenurilor și fostelor platforme industriale este o formă de reintroducere în funcțiune destul de bine cunoscută.

Curățarea de moloz din demolare a platformelor betonate și pregătirea lor pentru reconstruire poate fi însoțită natural și simplu de reutilizarea „în situri” a deșeurilor transformate în balast,

rezultând astfel economii de transport, reducerea consumului de combustibil, a poluării și a emisiilor. Aceste proceduri sunt eficiente economic pentru investitor fiind suficiente instalații mobile de concasare.

Remodelarea și refuncționalizarea poate propune intervenții graduale.

Un stadiu mai avansat de abordare regenerativă presupune reutilizarea fundațiilor clădirilor demolate, păstrându-se în măsura posibilităților aliniamentele preexistente ale zidurilor.

Al treilea stadiu de regenerare își propune păstrarea în mai mică sau mai mare măsură a



structurilor clădirilor existente. Acest tip de regenerare presupune o expertizare tehnică structurală riguroasă dar poate să genereze soluții de re-anvelopare estetice spectaculoase, însoțite de economii substanțiale și de un grad înalt al recirculării. Astfel de soluții sunt utilizate pe scară largă, construcția de noi ansambluri de locuințe sau de centre de cultură suprapuse peste foste unități industriale demonstrând nu numai utilitatea ci și farmecul inedit al păstrării amprentei industriale. Exemplu: La Galerie de Machines - Nantes, Franța.

Regenerarea țesutului existent al Municipiului Buzău prin păstrarea structurii sale constructive și prin aplicarea metodelor regenerării urbane prin redestinare, refunctionalizare și re-estetizare - desigur însoțită de procesele de recuperare a materialului de construcții, poate să parcurgă prin recirculare trasee inovative și care salvează resurse importante atât în domeniu, prin diminuarea poluării cât și prin economia financiară deloc neglijabilă.

Pe lângă impactul asupra mediului, pierderea valorii economice este și o consecință a activităților de construcții liniare. În Municipiul Buzău, în timpul metodelor de demolare curente, elementele de construcții sunt reduse la materii prime în loc de componente, iar așa cum este indicat mai sus, aceste materii prime nu sunt adesea menținute la o valoare ridicată. Cauza poate fi atribuită metodelor de construcție din trecut, axate pe demolarea clădirilor la sfârșitul ciclului de viață, precum și piața încă relativ mică pentru componente secundare și materiale de construcții.

  • 6.2. INTERVENȚII PENTRU UN SECTOR DE CONSTRUCȚII CIRCULAR ÎN MUNICIPIUL BUZĂU

Există cinci obiective secundare cheie pentru un sector circular de construcții al Municipiului Buzău:

  • OS1. Gestionarea și păstrarea cât mai bine a valorii clădirilor existente și a materialelor depozitate pe care le conțin, inclusiv prelungirea reutilizării duratei de viață a clădirilor întregi;

  • OS2. Proiectarea circulară și durabilă a tuturor clădirilor noi, astfel încât acestea să fie mai potrivite pentru reutilizarea de înaltă calitate, cu un impact scăzut asupra mediului prin extracția de materii prime și producție;

  • OS3. Prevenirea, acolo unde este posibil a demolării și construcției noi, precum și impactului asociat și a pierderilor valorice, atât timp cât nu este afectată calitatea vieții și impactul clădirilor în faza de utilizare;

  • OS4. Demolarea și demontarea clădirilor existente astfel încât reutilizarea componentelor și a materialelor să fie maximizată;

  • OS5. Crearea unei piețe/bănci pentru reutilizarea și reciclarea materialelor de construcții extrase și recuperarea într-un mod de înaltă calitate.

Toate aceste obiective trebuie realizate printr-un mod în care diferiții actori din sectorul construcțiilor pot crea noi valori și locuri de muncă pentru toate părțile implicate în lanțul valorii. În tabelul de mai jos prezentăm o serie de intervenții posibile care pot fi implementate pentru atingerea acestor obiective. Am organizat intervențiile în funcție de fluxul sau impactul pe care ar putea să le diminueze și am estimat cantitatea totală de impact care poate fi redusă.

Tabelul nr.6.1. Posibile intervenții în construcții

Nr. crt.

Intervenție

Tip

Fezabilitate

Potential pentru reducerea

Potențial de creare de locuri

Potențial de pierdere a locului de

Legătura cu viziunea

impactului   de muncă     muncă

B1

Extinderea duratei de viață a clădirilor existente

Reducere

Medie

Mare

Neutru

Scăzut

Materiale, energie

B2

Bancă pentru materiale secundare de construcții

Reducere

Mare

Mediu

Neutru

Neutru

Materiale

B3

Acord de beton circular

Sinergie

Mare

Mare

Neutru

Neutru

Energie, sănătate și bunăstare

B4

Încurajarea demontării și demolării circulare

Sinergie

Medie

Mediu

Neutru

Neutru

Materiale

B5

Licitații circulare și achiziții

Producție și achiziții

Mare

Mare

Mare

Neutru

Materiale

B6

Realizarea pașapoartelor de materiale obligatorii pentru clădirile noi

Management

Mare

Mediu

Neutru

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate și ecosisteme, sănătate și bunăstare, valoare, reziliență și adaptabilitate

B7

Piața fizică a materialelor de construcție secundare

Sinergie

Medie

Mediu

Neutru

Neutru

Materiale

B8

Tehnici de sortare îmbunătățite pentru deșeurile de construcții și demolări

Sinergie

Medie

Mediu

Mediu

Neutru

Materiale

B9

Reciclarea și valorificarea molozului pietros

Sinergie

Mare

Mare

Neutru

Neutru

Materiale

B10

Performanța cercetării și proprietățile secundare ale materialelor de construcții

Producție și achiziții

Mare

Mediu

Neutru

Neutru

Materiale

B11

Investiții în cercetare și dezvoltare de tehnologii în bioprocesare

Sinergie

Medie

Mare

Mare

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate, valoare

B12

Regenerarea locuințelor colective

Sinergie

Mare

Scăzut

Mediu

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate, valoare

B13

Regenerarea unităților industriale dezafectate în epoca postindustrială

Sinergie

Mare

Mare

Neutru

Neutru

Materia Materiale, energie, biodiversitate, valoare

B14

Decopertare și revalorificarea potențialului Iazului Morii

Sinergie

Mare

Mare

Neutru

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate, valoare

B15

Valorificarea potențialului peisager al pădurii Crâng

Sinergie

Mare

Mare

Neutru

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate, valoare

Cele mai promițătoare intervenții sunt descrise mai detaliat în cele ce urmează. În prezent, multe deșeuri de construcții și demolări sunt reciclate în jos (downcycled). Gestionarea materialelor circulare în construcții poate fi abordată înainte și după tratarea deșeurilor. Pentru a recicla la o valoare ridicată, este important ca materialele să fie recuperate separa, caz în care gradul de contaminare în fluxuri de substanțe diferite rămâne scăzut. Acest lucru se poate face parțial prin demolarea mai conștientă, clădirile și infrastructura ar trebui să fie proiectate în principal pentru degradare simplă, de exemplu prin utilizarea de adezivi non-chimici.

Diferitele procese care funcționează sub conceptul umbrelă "proiectarea pentru demontare și reconstrucție" nu se vor naște automat. Trecerea la aceste metode necesită cerințe explicite din partea arhitecților și dezvoltatorilor, precum și dezvoltarea cu succes a modelelor de afaceri adecvate și a structurilor de stimulare care pot facilita tranziția.

  • I. REDUCERE

  • > Intervenția B1: Extinderea duratei de viață a clădirilor existente

Recomandare: Reutilizarea de înaltă calitate a deșeurilor de construcții și demolări este o soluție la o problemă pe care vrem să o prevenim, folosind clădirile existente. O bună întreținere și renovare pentru prelungirea duratei de vieță sunt esențiale în acest sens.

Impact: Impactul exact al acestei intervenții este greu de cuantificat, depinde de numărul total de ani în care durata funcțională a (părților) clădirilor poate fi prelungită. Atât pentru clădirile de birouri, cât și pentru construcțiile de locuințe, prelungirea duratei de viață în combinație cu îmbunătățirea substanțială a performanței energetice a clădirilor are un impact pozitiv asupra oamenilor și asupra mediului (Mirabella et al., 2018). În cazul în care performanța energetică nu a fost îmbunătățită semnificativ, impactul asupra mediului nu este mai favorabil pentru renovare, decât demolarea și construcțiile noi (cel puțin în conformitate cu standardele actuale de emisii aferente materialelor de construcții). Pentru a oferi o indicație a impactului direct, în afară de economiile enorme de energie și emisiile asociate cu prelungirea duratei de viață, putem analiza noi materiale de construcții evitate. Teoretic, întrucât toate activitățile de demolare sunt prevenite și transformate în renovare, acest lucru ar însemna că suprafața locuințelor și birourilor nou-construite, și astfel fluxurile de materiale primite, ar scădea cu aproximativ 86%. Astfel, s-ar economisi mai mult de 330.000 de tone de materiale de construcții și peste 77.000 de tone de emisii de CO2 încorporate. Deoarece, cărămizile și betonul sunt responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor de CO2 încorporate, iar acestea sunt utilizate în structurile de susținere ale unei construcții noi.

Fezabilitate: Pentru clădirile care se află în domeniul (semi) public, prelungirea duratei de viață este ușor de implementat printr-o modificare de politică. Cu toate acestea, lucru acesta necesită o analiză mai extinsă decât cea limitată la beneficiile financiare pe termen scurt dar, în principiu, o primă condiție e legată de îmbunătățirea drastică a performanței energetice (Mirabella et al., 2018). Diferitele autorități au o influență redusă asupra acțiunilor proprietarilor de case private, dar și aici există suficiente inițiative și stimulente economice, care încurajează rezidenții să-și renoveze locuințele și să le facă mai durabile.

Ocuparea forței de muncă: Renovarea și repararea locuințelor și a clădirilor vor oferi, fără îndoială, locuri de muncă în construcții, în timp ce, pe termen lung, este de așteptat ca ocuparea forței de muncă de la demolări și construcții noi va scădea, dacă prelungirea duratei de viață va fi aplicată pe larg în sector. Trebuie spus că în prezent, în cea mai mare parte, demolarea este mecanizată, iar atunci când se alege demolarea circulară și dezafectarea, acest proces va deveni mai intens în privința forței de muncă, iar ocuparea forței de muncă va crește. În special în combinație cu intervențiile B2 și B6, așteptările sunt, prin urmare, favorabile.

Relevanță: Pentru companiile de locuințe, prelungirea duratei de viață și renovarea fondului de locuințe existent au fost mult timp parte din politica internă a acestora. Totuși, aceasta nu înseamnă că alegerea între renovare și construcția nouă este una simplă. Unele cazuri sunt alese în mod deliberat pentru demolare. Cu toate acestea, analiza de mai sus scoate în evidență clar că nu trebuie subestimat potențialul de renovare, mai degrabă decât demolarea și că ar trebui analizat cu atenție de la caz la caz.

  • > Intervenția B2: Bancă pentru materiale secundare de construcții

Recomandare: O mare parte din emisiile directe de CO2 (precum și alte emisii și particule) din construcții provin din mișcări datorate transportului și logistigii de pe șantiere. Aceste emisii pot fi, desigur, reduse, făcând transportul să fie mai durabil (electrificare) sau poate fi prevenit direct de numărul transporturilor din sector, și în special de numărul curselor reduse în centrul orașului. Un rol crucial în acest sens poate juca un nod de construcții, un punct central în afara orașului din care sunt distribuite stocuri/furnituri, materiale din demolări și materiale de construcții.

Impact: Conform unor studii recente, aproximativ 30% din transportul rutier de marfă este aferent construcțiilor, iar traficul de construcții este responsabil pentru probleme, congestionări și emisii (Mayer et al., 2014). Acest trafic de șantier nu este asociat doar cu emisiile de gaze cu efect de seră, ci și cu emisiile de cantități mari de particule.

Fezabilitate: În proiectul de cercetare menționat mai sus, noile concepte de logistică a clădirilor și sisteme de management logistic sunt deja puse în practică. Prin urmare, aceasta este, de asemenea, o posibilitate reală pentru Municipiul Buzău.

Ocuparea forței de muncă: Impactul acestei intervenții asupra ocupării forței de muncă depinde de setul precis de măsuri și concepte logistice care se aplică. Acest lucru nu poate fi cuantificat în avans.

  • II. SINERGIE

  • > Intervenția B3: Acord de beton circular

Recomandare: Municipiul Buzău are mai multe demolări decât un oraș mediu. În prezent, marea majoritate a acestor fluxuri reziduale sunt însă reciclate la o valoare mai mică. Un acord durabil și circular asupra betonului poate aduce împreună partenerii din lanț pentru a schimba acest lucru, pur și simplu realizând beton din beton, păstrând în același timp valoarea și reducând impactul asupra mediului asociat cu producția de beton până în prezent.

Impact: Inițiative similare sunt în Twente și Olanda de Nord unde se utilizează un procent de granulație de 30% în betonul nou. Aceasta ar duce la economii anuale de 67.000 de tone de beton și de asemenea, o economisire a mai mult de 6.250 de tone de emisii de CO2 legate de producția de beton (Gladek & Gerard, 2018).

Fezabilitate: Astfel de inițiative au fost deja implementate cu succes în alte regiuni și, prin urmare, pot fi realizate și în Municipiul Buzău pe termen scurt. Tehnologia pentru prelucrarea granulelor de beton în betonul nou a fost încercată și testată și poate fi aplicată.

Ocuparea forței de muncă: Efectul asupra ocupării forței de muncă în Municipiul Buzău nu va fi probabil nici pozitiv, nici negativ: cu beton circular, încă se produc materii prime. Acest beton provine pur și simplu din alte surse.

Relevanță: Deși Municipiul Buzău nu are încă un acord în domeniul betonului durabil în acest sens, recomandarea se potrivește bine cu măsurile de politică existente pentru a explora în continuare alternative durabile la betonul convențional. Recomandăm cu tărie prevenirea demolării acolo unde este posibil, iar în cazurile în care demolarea este unica opțiune, maximizarea utilizării resturilor de beton la o cantitate mai mare decât este cazul în prezent.

  • > Intervenția B8: Încurajarea demontării și demolării circulare

Recomandare: Atât în sectorul construcțiilor din Municipiul Buzău, cât și în cel românesc, în general, există o multitudine de demolări, dar încă foarte puțin este dezasamblat în timpul demolării. Atunci când se realizează demolarea pieselor, instalațiilor și componentelor de construcție, nu în mod convențional, ci mai degrabă demontarea lor, este posibilă o reutilizare de calitate superioară.

Impact: Potrivit NIBE, aceasta poate cuprinde până la 80% din costurile totale de mediu ale diferitelor materiale de construcții (Ezema, 2019). Cercetările în colaborare realizate de Metabolic cu SGS Search au arătat că există oportunități importante pentru aplicarea materialelor secundare de construcție rezultate din dezasamblarea și decopertarea circulară pentru proiecte de construcții noi.

Fezabilitate: Deoarece majoritatea clădirilor existente nu au fost proiectate pentru dezasamblare, nu este întotdeauna posibilă dezasamblarea componentelor și produselor în întregime. Cu toate acestea, există companii care lucrează deja cu demolarea circulară și demontarea. Prin urmare, este cu siguranță posibil să punem în practică demolarea circulară la Municipiul Buzău chiar de mâine. Pe măsură ce trece timpul, demolarea circulară devine din ce în ce mai bine implementată și mai profitabilă, proiectând clădiri de la început care pot fi demontate. Diverse companii de construcții experimentează deja acest tip de proiectare și pot deja construi clădiri, inclusiv locuințe sociale, dintre care 70% din componente sunt detașabile și de înaltă calitate reutilizabile (Kleerekoper, 2016).

Ocuparea forței de muncă: Demolarea și demontarea clădirilor este mult mai complexă decât demolarea tradițională, creând astfel forță de muncă. Creșterea exactă a numărului de locuri de muncă datorate dezasamblării în locul demolării în construcții depinde de creșterea economică a sectorului construcțiilor în ansamblu.

Relevanță: În Municipiul Buzău, mai multe companii activează în domeniul demolării circulare.

  • > Intervenția B12: Regenerarea locuințelor colective

Recomandare: Regenerarea locuințelor colective este un alt obiectiv care merită luat în considerare. Începând de la simpla eficientizare termică și reîmprospătare a imaginii fațadelor existente, blocurile de locuințe pot să primească noi valențe estetice și de confort prin adoptarea de soluții inovative, economice și în același timp conforme principiilor economiei circulare.

Impact: Dezvoltarea colaborării între cetățeni și o mai bună incluziune socială s-a observat atat în cazul proiectului de la Sibiu, Bacău, cat si cel de la Cluj-Napoca. Utilizarea de materiale verzi și inovative facilitează deschiderea comunităților în adoptarea de astfel de soluții.

Fezabilitate: Pe o scară a vigurozității intervenției, un prim pas aplicat deja cu succes și la noi în țară este aplicarea de lucrări artistice murale pe calcanele expuse. Acest procedeu simplu și necostisitor poate schimba în profunzime ambianța uneori sumbră a cartierelor de locuințe (exemplu: Festivalul de Street Art de la Sibiu).

Ocuparea forței de muncă: Persoanele implicate în realizarea acestor activități pot fi zugravi pictori sau artiști care aleg să se implice în viața comunității, creându-se astfel noi locuri de muncă.

Relevanță: Acest tip de intervenții presupun o investiție minimală având rezultate uneori de-a dreptul spectaculoase după cum se poate observa în cazul Sibiului, Bacăului și Clujului.

  • > Intervenția B13: Regenerarea unităților industriale dezafectate în epoca postindustrială

Recomandare: Regenerarea unităților industriale dezafectate reprezintă în epoca postindustrială o preocupare de primă importanță, implicarea administrației publice în colaborare cu societate civilă jucând un rol esențial. Începând cu platformele industriale complexe și terminând cu clădiri de ateliere de mai mică anvergură, regenerarea acestora și reintroducerea lor în circuitul viu se poate face la scara politicii urbane asumate. Preluarea acestora de către administrația municipală și regenerarea întregului ansamblu aduce orașului beneficii de anvergură. Revitalizarea unor astfel de obiective reproiectează viitorul întregii proximității, definind cu adevărat o intenție de schimbare profundă a vechiului cu noul. Aceste procese de regenerare însănătoșesc efectiv teritorii ale orașului schimbând profund calitatea

Impact: Încurajarea reintroducerii clădirilor existente în circuitul cultural-artistic prin intervenții de renovare minimale. Această procedură este cunoscută ca „Temporary use” și este exersată cu succes pe scară largă în Europa și în lume. Ideea de bază este că folosind fondul construit dezafectat ca bază de discuție, administrația orașului se oferă să medieze cooperarea dintre proprietarii imobilelor și asociațiile culturale sau societatea creativă a orașului.

Fezabilitate: Dacă se ajunge la un numitor comun, din această triadă are de câștigat fiecare deoarece, metoda propune în primul rând o conservare a clădirilor existente, aspect care este în avantajul orașului și în același timp al proprietarului. Stoparea degradării imobilului este însoțită în acest caz de o revitalizare a vieții culturale a zonei adiacente și implicit a întregului oraș, lucru care aduce succes și dezvoltare inteligentă.

Ocuparea forței de muncă: Crearea de noi locuri de muncă în cadrul festivalurilor sau acțiunilor culturale care vor avea loc în această nouă zonă.

Relevanță: Acest tip de intervenții presupun o investiție minimală având rezultate uneori de-a dreptul spectaculoase, vecinătatea devenind în majoritatea cazurilor una foarte prosperă și căutată. Astfel de soluții contribuie pe termen mediu și lung la brandul orașului, de multe ori astfel de atitudini urbane devin notorii la scara internațională. Un alt aspect important este faptul că dezvoltarea acestor spații consolidează spiritul comunitar și dezvoltă social aceste zone ale orașului. Exemple: Szimpla Kert -Budapesta, La Conciergerie -Ile de Nantes etc.

  • > Intervenția B14: Decopertare și revalorificarea potențialului Iazului Morii

Recomandare: Proiectul de decopertare și revalorificare a potențialului Iazului Morii este un exemplu foarte bun. Prezenta oglinzii de apă în oraș reprezintă o resursă deloc neglijabilă indiferent de anvergura acesteia. Faptul că s-a decis revalorifcarea unui curs de apă chiar dacă modest, denotă disponibilitatea orașului pentru abordări revoluționare și arată tendința Buzăului de a se înscrie printre orașele cu voință de schimbare conceptuală atât estetic-funcțională, cât și sustenabil. Cheonggyecheon - Seoul, Korea.

pentru comunitate. Aceste insule de networking reprezintă în oraș adevărate oaze de conversație consolidând locuitorilor senzația de apartenență și de familiaritate.

Fezabilitate: Ele îmbunătățesc sensibil relațiile interumane, diminuând în același timp infracționalitatea și conflictul. Zone întunecate ale hărților orașelor au devenit prin efortul comunității centre de cartier în care se discută, se joacă jocuri, se țin întruniri, uneori se face grădinărit urban etc.

Ocuparea forței de muncă: Impactul acestei intervenții asupra ocupării forței de muncă depinde de setul precis de măsuri și concepte logistice care se aplică. Acest lucru nu poate fi cuantificat în avans.

Relevanță: Aceasta este o formă de regenerare urbană care valorifică spațiile pierdute pe care le redau comunităților.

  • > Intervenția B15: Valorificarea potențialului peisager al pădurii Crâng

Recomandare: Valorificarea potențialului peisager al pădurii Crâng este un alt proiect de anvergură care poate să transforme radical profilul orașului Buzău. Generarea unui concurs de soluții internațional, care să aibă ca și temă de proiectare funcționalizarea pădurii și transformarea acesteia prin soluții prietenoase mediului într-un parc urban, reprezintă una dintre prioritățile strategice pe care le propunem.

Impact: Cele peste 177,9 ha de pădure vor face din acea zonă cel mai mare parc urban, care va fi pus la dispoziția cetățenilor Municipiului Buzău, contribuind și la îmbunătățirea climatului zonei.

Fezabilitate: Un sistem de puncte de întâlnire ale comunității, o rețea de alei construite exclusiv din materiale prietenoase mediului, cu înveliș de pământ bătătorit și cu fundație din materiale recuperate din demolări (nepoluante și nenocive) rețea care să constituie și traseele velo necesare organizării de concursuri sau pentru plimbare, locuri de joacă pentru copii, foișoare de observație pentru ornitologi etc. ar putea să dea parcului un aspect în același timp natural, atractiv și prietenos.

Ocuparea forței de muncă: Crearea de noi locuri de muncă în cadrul activităților care vor avea loc în această nouă zonă.

Relevanță: Aceasta este o formă de regenerare urbană care va transforma radical profilul orașului Buzău.

  • III. PRODUCȚIE ȘI ACHIZIȚII

  • > Intervenția B5: Licitațiile circulare și achiziții

Recomandare: Demolarea circulară, aplicarea materiilor prime secundare, cum ar fi granulatul din beton, o construcție eficientă din punct de vedere energetic pentru o viață lungă; toate sunt soluții frumoase, dar dacă acestea sunt aplicate depinde în mare măsură de cererea clienților către piață. Prin urmare, este crucială în tranziția către un sector de construcții circulare.

Impact: Potențialul acestei intervenții este mare: guvernul poate să o facă desigur în cazurile în care el însuși poate influența proiectarea mediului construit într-un stadiu incipient. Impactul total și cuantificarea acestuia depind de cererea municipalității sau a altor clienți.

Fezabilitate: Achizițiile circulare obțin o atenție deplină atât la nivel național, cât și la nivel local. Există un număr mare de instrumente și criterii de achizitie, precum și proceduri, care pot fi elaborate și atribuite pe baza circularității. Unul dintre instrumente oferă măsuri de implementare mai specifice și cantitative, în timp ce un altul se concentrează mai mult pe procesul de achizitie propriu-zis (European Commission, 2017).

Ocuparea forței de muncă: Nu există niciun motiv să credem că o schimbare în concentrarea procedurilor de licitație cu diferite autorități ar avea un efect net pozitiv sau negativ asupra ocupării forței de muncă.

Relevanță: Achiziționarea de către instituțiile publice din Municipiul Buzău de bunuri și servicii circulare va contribui semnificativ la reducerea poluării pe de o parte iar pe de altă parte la reducerea consumului de noi resurse.

  • IV. MANAGEMENT

  • > Intervenția B6: Realizarea pașapoartelor de materiale obligatorii pentru clădirile noi Recomandare: Indiferent dacă este vorba despre proiectarea, demolarea sau demontarea circulară a clădirilor, informațiile despre materialele și componentele stocate în clădiri sunt esențiale într-o economie circulară. Un pașaport de materiale este indispensabil pentru un sector de construcții circulare. În plus față de cantitatea și tipul de material, este posibil să puneți pe pașaport indicația costului de mediu al materialului. Dacă diferitele tehnologii de detectare devin mai ieftine, este posibil să fie incluse chiar și cursul de viață al unui material și impactul acestuia asupra duratei sale de viață funcțională (COMISIA EUROPEANĂ, 2019).

Impact: Această intervenție ajută la reutilizarea și recuperarea materialelor în viitor (de exemplu, pentru a cartografia valoarea financiară a materialelor), precum și impactul materialelor achiziționate, precum și valoarea reală și starea de cunoaștere a materialelor și componentelor. Demolarea și construcția circulară sunt adesea dificil de implementat din cauza lipsei de informații; acum materialele necesare și disponibile pentru viitor pot fi estimate mai adecvat; când toate clădirile au pașaport material, aceasta nu mai este o problemă de ghicire, ci de știință. Prin aceasta, demolarea și construcțiile noi pot fi mai adaptate între ele și când băncile de materiale încep să funcționeze, pot găzdui clădiri în adevăratul sens al cuvântului. Fezabilitate: Există un număr mare de organizații diferite care lucrează la un format standard pentru pașapoarte de materiale. Fundația Madaster și-a angajat obiectivul unui „cadastru pentru materiale”, iar sub conducerea NEN, un grup mare de experti și companii au dezvoltat unele pașapoarte de materiale și standarde de construcții circulare (Bokkinga, 2018).

Ocuparea forței de muncă: Odată cu înregistrarea pe scară largă a materialelor și a proprietăților acestora, gestionarea activelor va căpăta un nou sens în construcții. Gestionarea și analizarea acestor date va crea noi locuri de muncă, la fel ca și gestionarea cu adevărat a activelor în mediul construit.

Relevanță: Municipiul Buzău poate juca un rol important în preluarea datelor necesare pentru pașapoartele materialelor, nu numai pentru clădirile noi, ci și pentru mediul construit existent. Aceste informații sunt esențiale deoarece tocmai în renovarea și demolarea parțială a celor existente, se poate aștepta un viitor mare flux de materiale eliberate și există un mare potențial de reutilizare a acestor materiale la o calitate superioară.

Reformarea judicioasă a atitudinii față de abordarea mediului construit reprezintă o preocupare care trebuie să devină primordială pe agenda administrării unui oraș european de anvergura Buzăului. Potențialul acestuia de a se înscrie fără alte eforturi decât cele de adoptare a soluțiilor inovative merită să fie valorificat.

  • 7. BUNURILE DE LARG CONSUM ÎN BUZĂU

Există două tipuri de bunuri de larg consum pe care le-am utilizat în scopul analizei fluxului nostru material: bunurile de larg de consum utilizate mai mult de un an (textile, electronice, aparate de uz casnic, calculatoare, mașini etc.); bunuri de larg consum cu un ciclu de viață mai mic de un an (bunuri de consum nesustenabile): hârtie, scutece, cutii de carton pentru băuturi, benzină (cu excepția produselor alimentare, inclusiv ambalaje).

Datele privind deșeurile din cifrele afișate sunt date reale furnizate de Municipiul Buzău. Datele de intrare se bazează însă în principal pe estimări ale cantităților de produse consumate. Fluxurile de bunuri de consum sunt, de obicei, foarte generale și chiar sunt excluse de la AFM-urile urbane. Motivele includ variația mare a produselor, cunoașterea insuficientă a compoziției materialelor acestor produse și lipsa datelor la scară sau nivel de detaliu corespunzător. Pentru a obține o perspectivă completă asupra fluxurilor de bunuri de consum din Municipiul Buzău, am avea nevoie de informații detaliate privind vânzările de la toate magazinele relevante (din care circa 3.220 în Municipiul Buzău).

Cu toate că această analiză poate oferi câteva perspective asupra nivelurilor prioritare și ariilor de interes pe care Municipiul Buzău le poate concentra pentru a crea un sector circular de bunuri de consum, recomandăm colectarea de date și informații mai detaliate despre acest sector în anii următori.

Estimările noastre privind cantitatea și tipul bunurilor de consum achiziționate în oraș arată că aceasta este probabil cea mai mare resursă a fluxurilor materiale complexe și valoroase din Municipiul Buzău. Mijloacele de transport, electronica de larg consum, aparatele de uz casnic, îmbrăcămintea și chiar ambalajele din plastic reprezintă o valoare mai mare decât cea medie pe kilogram de volum, în special în comparație cu sectorul agroalimentar și construcțiile. Metalele utilizate în automobile, ambalaje și electronice vândute anual arată cantitatea de metal care poate fi găsită în produsele de consum, în stocul urban.

În județul Buzău, în anul 2015, s-au colectat în total 62,62 tone de aluminiu și 696,78 tone de oțel care au provenit din deșeurile de ambalajele. Din această cantitate au fost valorificate/reciclate 64,1% din metal. În ceea ce privește vehiculele scoase din uz colectate și tratate în anul 2016 în județul Buzău s-au colectat un număr total de 1792 de autoturisme, din care 1790 au fost tratate.

Desigur, în domeniul electronicii, parte a fiecărei mașini contemporane, există, de asemenea, multe materiale rare și valoroase, care au o valoare mult mai mare decât metalele comune, cum ar fi oțelul.

În ciuda valorii inerente ridicate a materiilor prime în bunurile de consum, marea majoritate a acestora se încheie cu deșeurile municipale nesortate, cele mai multe dintre acestea fiind în cele din urmă arse. Din bunurile de consum vândute atât gospodăriilor, cât și birourilor, doar circa 19,65% sunt reciclate, 68,82% din materiale sunt trimise la depozitul de deșeuri, 7,08% sunt incinerate, ceea ce reprezintă în continuare o pierdere de valoare, în ciuda energiei produse în timpul arderii.

Cel mai mare flux de deșeuri - din punct de vedere al volumului - îl constituie deșeurile de ambalaje, cu aproximativ 19.227 de tone de hârtie, plastic și sticlă în Municipiul Buzău, în anul 2015. Acesta este de 17,25% din volumul total. Porțiunea metalică poate fi recuperată după ardere, dar în mod ideal, toate aceste materiale trebuie colectate separat. Masa deșeurilor de ambalaje este de aproximativ dublul dimensiunii bunurilor de folosință îndelungată consumate. După cum s-a discutat în secțiunea intervenții, datorită noilor tehnologii avansate, este posibilă reciclarea acestor materiale la înaltă calitate, lucru care nu era posibil în trecut.

Deși nu reiese perfect clar din diagrama AFM, este important de menționat că o mare parte din bunurile de consum intră în categoria „produselor consumatoare de energie”. Aparatele de uz casnic, cum ar fi frigiderele, mașinile de spălat și iluminatul, sunt responsabile de proporțiile semnificative ale consumului de energie al gospodăriilor în Buzău. Din acest motiv, păstrarea produselor vechi, ineficiente în circulație pentru a economisi mai mult timp pe materiale poate fi în contradicție cu obiectivele climatice pe termen lung.

În cazul mașinilor, grupul de produse cu cea mai mare intensitate energetică din această subcategorie, construcția unei infrastructuri colective, cum ar fi drumurile și transportul public, este cel mai important factor care influențează alegerea individuală de a folosi un autoturism și cât de mult va fi consumată energia de aceste produse. Cerințele semnificative de energie ale bunurilor de consum sunt clarificate de faptul că, raportată la masă totală, 85% constă din combustibil pentru mijloacele de transport - ceea ce are ca rezultat doar un milion de tone de emisii de CO2.

Dacă trecem la o economie circulară, trebuie luate în considerare nevoile energetice ale bunurilor de consum. Planurile de distribuire și de leasing, precum și inițiativele care se concentrează asupra responsabilității extinse a producătorilor, pot contribui simultan la combaterea efectelor materiale și energetice în sectorul bunurilor de consum.

Analiza locurilor de muncă se concentrează asupra acelora legate de producție, comerț cu amănuntul, reparații și prelucrarea deșeurilor.

Activitatea economică în domeniul bunurilor de consum oferă Municipiului Buzău aproape 2570 de locuri de muncă. Dintre acestea, mai mult de 257 pot fi considerate circulare, cu un procent de 10% din totalul locurilor de muncă legate de bunurile de consum. Aproape un sfert din locurile de muncă din domeniul bunurilor de consum sunt legate de producția, comerțul și repararea autoturismelor.

Activitățile de reparație reprezintă aproximativ jumătate din locurile de muncă circulare în domeniul bunurilor de consum. În plus, multe locuri de muncă circulante actuale se referă la activități de reparații și leasing și la utilizarea energiei verzi. Această legătură cu activitatea circulară directă explică proporția relativ mare de locuri de muncă circulare într-un sector care nu aparține direct acestui tip de economii. Activitățile de reparare și leasing sunt esențiale pentru o economie circulară și pot completa și înlocui parțial comerțul cu bunuri de consum. Prin urmare, există o legătură strânsă între „extinderea duratei de viață a produselor existente” și „luarea în considerare a noilor modele de afaceri” pentru o economie circulară.

  • 7.1. IMPACTUL MĂRFURILOR DE CONSUM

Impactul ecologic și umanitar al bunurilor de consum este la fel de amplu și diversificat ca și produsele în sine. Multe dintre categoriile de produse au un impact foarte mare, atât în ceea ce privește materiile prime, cât și emisiile. După cum s-a discutat, multe dintre ele consumă energie în timpul fazei de utilizare.

Datorită standardelor subdezvoltate în ceea ce privește proiectarea și producția produselor, unele grupuri de produse includ și substanțe chimice toxice și substanțe cancerigene, ceea ce cauzează probleme și pentru reciclarea materialelor.

Pentru a înțelege impactul bunurilor de consum, luăm ca exemplu un grup de produse. Produsele textile au unul dintre cele mai mari profiluri de impact atât asupra mediului, cât și asupra prosperității oamenilor. Între timp, vopsirea și prelucrarea textilelor reprezintă 20% din totalul poluării globale a apei (Dodd, N. et al., 2013; Textile Exchange, 2012). Sectorul este renumit pentru condițiile sale slabe de muncă și gradul relativ ridicat de muncă a copiilor.

O preocupare recentă cu privire la acest tip de bunuri de consum, inclusiv textile, este acumularea de microplastice în mediu.

Orice produs din material plastic care se confruntă cu frecarea sau formează talpa pantofului tău, peria măturii sau îmbrăcăminte sintetică, pierde particule mici de plastic, adesea de numai câțiva nanometri.

Aceste materiale sintetice, adesea conectate la materiale cu substanțe toxice, nu pot fi filtrate din apele reziduale, având în vedere tehnicile de filtrare actuale pe care le avem la dispoziție. În acest fel, ele s-au răspândit în mediul nostru și în ciclul nostru alimentar având un impact major asupra sănătății oamenilor.

Este clar că impactul bunurilor de consum este dificil de cuantificat, însă amploarea acestor efecte este îngrijorătoare. Unele dintre cele mai mari provocări în tranziția spre o economie circulară se află în sectorul bunurilor de consum și va necesita o reproiectare completă a sistemului în ansamblu, precum și a produselor în sine.

  • 7.2. INTERVENȚII PENTRU UN SECTOR CIRCULAR AL BUNURILOR DE LARG CONSUM

Analiza fluxului de materiale arată că există o serie de lucruri care trebuie prioritizate pentru a face circular sectorul bunurilor de larg consum din Municipiul Buzău:

  • OS1. Reducerea cantității totale de deșeuri generate prin leasing pentru produse. Acest lucru se poate face, de exemplu, prin introducerea modelelor de leasing pentru produse, creșterea productivității produselor prin intermediul platformelor de partajare, sprijinirea dezvoltării magazinelor „zero-waste”, încurajarea activităților de reparații și renovări și adoptarea de inovații în domeniul ambalării și proiectării produselor.

  • OS2. Creșterea procentului de deșeuri colectate separat. Ca și în cazul colectării de deșeuri organice, colectarea separată a bunurilor de consum poate fi stimulată de taxele de plată în avans și de colectarea din ușă în ușă, acolo unde este posibil.

  • OS3. Implementarea noilor tehnologii de procesare a deșeurilor. Există multe tehnologii emergente de sortare și procesare atât pentru fluxurile de materiale polimerice, cum ar fi materialele plastice, cât și pentru sub-fluxurile mai specifice, cum ar fi scutecele.

  • OS4. Crearea cererii de utilizare a materialelor reciclate în produse noi. Asigurarea consecventă a materialelor post-consum de înaltă calitate este prima condiție pentru implementarea acestei abordări. Acesta poate fi stimulată în continuare prin crearea de platforme comerciale și stimulente fiscale.

Din toate sectoarele analizate în cadrul acestei cercetări, bunurile de consum reprezintă sectorul pentru care am reușit să obținem cele mai puține date despre cantitățile și tipurile exacte de produse consumate. Din acest motiv, este dificil să se facă evaluări cantitative cu privire la impactul unor intervenții pe care le propunem, în special pe partea de intrare.

Cu toate acestea, am făcut tot ce se poate pentru a estima impactul potențial global. În tabelul de mai jos prezentăm o serie de intervenții posibile care pot fi implementate pentru a atinge aceste obiective.

Am organizat intervențiile în funcție de fluxul sau impactul pe care ar putea să-l reducă și s-au făcut estimări pentru valoarea totală a impactului care poate fi redus. Intervențiile cele mai promițătoare sunt descrise mai detaliat.

Tabelul nr.7.1. Intervenții posibile în sectorul bunurilor de larg consum

Nr. crt.

Intervenție

Tip

Fezabilitate

Potential de reducere a impactului

Potențial de creare de locuri de muncă

Potențial de pierdere a locului de muncă

Legătura cu viziunea

C1

R&D pentru ambalare

Producție și achiziții

Scăzută

Mediu

Mediu

Neutru

Materiale, valoare, biodiversitate, sănătate

C2

Campanii și ghiduri pentru reciclare

Sinergie

Înaltă

Mediu

Neutru

Neutru

Materiale

C3

Sprijin pentru magazinele cu deșeuri zero

Reducere

Scăzută

Scăzut

Mediu

Mediu

Materiale, biodiversitate

C4

Ambalaj re-utilizabil pentru comerț electronic

Reducere

Medie

Scăzut

Neutru

Neutru

Materiale

C5

Reciclarea anvelopelor auto

Sinergie

Medie

Înalt

Scăzut

Neutru

Materiale

Leasing subvenționat la electronice și dispozitive

Producție și achiziții

Medie

Mediu

Scăzut

Scăzut

Materiale, valoare, biodiversitate

C7

Upcycle MALL cu magazine și Hub având Repair Cafe și alte afaceri circulare

Producție și achiziții

Medie

Scăzut

Înalt

Scăzut

Materiale, valoare

C8

Stimularea utilizării platformelor de partajare a resurselor

Reducere

Medie

Scăzut

Mediu

Scăzut

Materiale, valoare

Marca circulară oferită cu facilități fiscale producătorilor sau adoptorilor

Sinergie

Medie

Înalt

Mediu

Neutru

Materiale, valoare, biodiversitate, sănătate

C10

Perceperea taxei plătește pentru cât arunci

Sinergie

Mare

Înalt

Scăzut

Neutru

Materiale

C11

Colectare deșeuri din-ușă-în-ușă

Sinergie

Medie

Înalt

Mediu

Neutru

Materiale

C12

Politica circulară de achiziții pentru produsele reciclate

Producție și achiziții

Înaltă

Scăzut

Neuru

Neutru

Materiale, energie, valoare, biodiversitate

C13

Centru de reciclare a textilelor

Sinergie

Scăzută

Înalt

Mediu

Neutru

Materiale, valoare

C14

R&D pentru filtrarea microplasticului

Sinergie

Medie

Scăzut

Scăzut

Neutru

Biodiversitate, sănătate

C15

Taxă pentru Moda Rapidă (Fast Fashion)

Reducere

Scăzută

Scăzut

Neutru

Scăzut

Materiale, valoare, biodiversitate

Probabil cea mai mare dificultate în închiderea ciclului bunurilor de larg consum este problema proiectării produsului. În prezent, chiar dacă toate materialele reziduale din bunurile de consum sunt colectate separat, este încă extrem de dificil să se obțină reciclarea de înaltă calitate. Există mai multe motive, inclusiv o diversitate de materiale, lipsa etichetării materialelor și componentelor și faptul că produsele sunt complexe și sunt rareori concepute pentru dezasamblare și separare.

Consecințele negative ale alegerilor noastre legate de proiectarea de produs nu sunt încă foarte clare și mulți dintre noi încep abia acum să înțeleagă acest aspect. În ultimii ani, conștientizarea publică a acumulării deșeurilor din plastic a crescut semnificativ. Presupunerea că, în 2050, va exista mai mult material plastic decât pește în mare este citată în mod regulat de când a apărut pentru prima dată într-un raport al Fundației Ellen MacArthur (Wearden, 2016). Recent, preocupările legate de micro-plastice au atins un nou nivel atunci când Orb Media (Kosuth et al., 2017) au publicat rezultatele unei analize în care micro-plasticul a fost găsit în 83% din toate probele de apă potabilă din întreaga lume.

Pentru a aborda aceste dificultăți, sunt necesare intervenții sistemice la nivel național, european și chiar global. Pentru a-și atinge ambițiile economiei circulare, Municipiul Buzău trebuie să-și asume un rol activ în înțelegerea problemelor și să facă lobby pentru soluțiile cele mai promițătoare din sectorul privat și spațiul politic. În mod ideal, Municipiul Buzău ar obține, de asemenea, o mai bună înțelegere a deșeurilor generate de fluxurile de bunuri de consum prin

__v

procese mai detaliate de colectare a datelor și prin înăsprirea intervențiilor pe baza unor date locale mai exacte. Printre recomandări se numără:

  • I. REDUCERE

  • > Intervenția C3: Sprijin pentru magazinele cu deșeuri zero

Recomandare: Magazinele cu deșeuri zero sunt supermarketurile unde consumatorii își pot cumpăra și transporta alimentele în borcane, cutii, saci sau pungi proprii. Acest lucru poate elimina o mare parte din ambalajul unic. Municipiul Buzău poate încuraja supermarketurile existente să le ofere clienților posibilitatea de a-și aduce propriile lor ambalaje reutilizabile de la domiciliu sau de a stimula dezvoltarea de noi magazine fără ambalaje în oraș. Cu toate că plasele de plastic nu mai sunt gratuite, pungile și recipientele de unică folosință care sunt oferite în interiorul supermarketului pentru transportul mărfurilor vrac pot fi, de asemenea, supuse taxelor, ceea ce va stimula în continuare ambalajul reutilizabil.

Impact: Ambalajul pentru produse alimentare reprezintă aproximativ 42% din totalul vânzărilor de ambalaje. Municipiul Buzău poate evita 8.096 tone de deșeuri de ambalaje dacă materialul ambalajelor de unică folosință este eliminat complet. Dacă ar fi eliminată o cantitate mai mare de 30%, aceasta ar însemna o economie de 5.783 tone de deșeuri de ambalaje. Desigur, acest lucru necesită, de asemenea, colaborarea cu lanțuri mari de supermarketuri.

Fezabilitate: Magazinele fără ambalaj au dificultăți în obținerea unui punct de sprijin în România. Dar există și alte modalități de a continua tendința zero a deșeurilor. Din iulie 2019, Carrefour își roagă clienții din toată România să-și aducă propriile recipiente de ambalare reutilizabile, ceea ce, conform lanțului de distribuție, este deja un succes major. Municipiul Buzău poate colabora cu lanțurile en-gros existente și le poate încuraja să permită utilizarea ambalajelor reutilizabile pentru produsele vândute în vrac.

Ocuparea forței de muncă: Această intervenție ar conduce probabil la o creștere a numărului de locuri de muncă dacă ar fi implementată în magazinele existente. Pe măsură ce în Municipiul Buzău s-ar deschide noi magazine fără ambalaje, acest lucru ar crea noi locuri de muncă, deși aceste magazine ar trebui să concureze cu cele deja existente.

Relevanță: Din rândul magazinelor fără ambalaje din întreaga lume, există doar câteva dintre aceste tipuri în România și nici unul în Municipiul Buzău. Inovația pentru comerțul cu amănuntul în Municipiul Buzău ar fi un partener bun care ar putea fi inclus în discuția privind modul în care cumpărăturile fără ambalaj în Municipiul Buzău pot fi făcute mai ușor și mai atractive.

Alte modalități posibile de reducere a deșeurilor de ambalaje sunt încurajarea ambalării reutilizabile în comerțul electronic, o opțiune acum oferită de companii precum RePack și Returnity (intervenția C4).

  • > Intervenția C4: Ambalaj re-utilizabil pentru comerț electronic

Recomandare: Cu popularitatea din ce în ce mai mare a cumpărăturilor online, deșeurile de carton de uz casnic au crescut, punând sub presiune colectarea și reciclarea deșeurilor locale. Unele orașe au cu 30% mai multe deșeuri de carton decât în anii precedenți (Sottile și Kent, 2017). Cu această intervenție, produsele sunt trimise în pungi reutilizabile sau chiar la pachete personalizate pentru anumite tipuri de produse. Acest ambalaj reutilizabil poate fi achiziționat la oficiile poștale și returnat pentru reutilizare.

Impact: Ambalajele reutilizabile pentru pachetele de comerț electronic, în special carton și hârtie realizează o reducere a fluxurilor de ambalaj la (aproximativ 50% din total). RePack estimează că ambalajul său economisește până la 80% din emisiile de gaze cu efect de seră în comparație cu opțiunile convenționale de ambalare pentru o singură utilizare. Dacă 30% din toate deșeurile din carton și de uz comercial pot fi eliminate prin opțiuni de ambalare reutilizabile, acest lucru ar putea conduce la economisirea a 13.500 de tone.

Fezabilitate: Una dintre provocările pentru punerea în aplicare a acestui lucru este că nu toți comercianții cu amănuntul adoptă această opțiune.

Municipiul Buzău ar putea totuși să stimuleze adoptarea, făcând-o standard pentru toate achizițiile publice (pe cât posibil), încurajând comercianții cu amănuntul locali să facă același lucru și informând publicul despre oportunitățile alternative prin intermediul campaniilor. Birourile de achiziții publice pot insista asupra serviciilor de ambalare reutilizabile pentru achiziții comune, creând o piață pentru acest serviciu.

Ocuparea forței de muncă: Această intervenție ar conduce la o creștere minimă a numărului de locuri de muncă, însă nu va distruge și locurile de muncă.

Relevanță: Din câte știm, în Municipiul Buzău nu există proiecte specifice în curs de desfășurare la care să se poată lega această intervenție.

  • > Intervenția C7: UPCYCLE MALL cu magazine și Hub având Repair Cafe și alte afaceri circulare

Recomandare: În Eskilstuna, Suedia, a fost înființat primul centru comercial mondial pentru produse reparate și reciclate. Centrul comercial cuprinde 14 magazine și un mic centru de reciclare la care clienții dau lucruri pe care nu le mai doresc. Există, de asemenea, o cafenea, un restaurant, o sală de conferințe, un spațiu de expoziție și un centru de instruire pentru repararea produselor. Municipiul Buzău ar putea crea un centru similar care să se concentreze asupra produselor și abilităților locale. Prin intermediul comunității locale de inovatori și antreprenori, Upcycle Mall nu este doar o soluție practică la o problemă, ci ar putea servi și ca un nou centru pentru dezvoltare creativă.

Impact: WRAP UK a efectuat un studiu în Marea Britanie cu privire la potențialul de reutilizare a deșeurilor menajere voluminoase. Studiul arată că, din toate deșeurile voluminoase din țară, 42% au constat în mobilier, 19% în textile și 19% în dispozitivele electronice (DEEE). Din mobilier, 20% a fost imediat reutilizabil, iar alt 25% reutilizabil după reparații minore (WRAP, 2012). În ceea ce privește DEEE-urile, inclusiv televizoare, frigidere și mașini de spălat, aproximativ 60% au fost reutilizate imediat sau după o reparație minoră (WRAP, 2012). Dacă 50% din totalul deșeurilor voluminoase locale ar putea fi reciclate în loc să fie aruncate, aceasta ar putea conduce la economii de până la 10.000 tone de materiale pe an.

Fezabilitatea: Înființarea unui Upcycle Mall este un proiect pe care municipalitatea îl poate decide în mod unilateral, făcându-l mai fezabil decât multe alte intervenții. Unele dificultăți vor include găsirea unei locații adecvate și găsirea și eliberarea unui buget suficient pentru proiect. Pentru a stimula participarea la proiect, ar putea fi de ajutor măsuri suplimentare. De exemplu, Suedia oferă avantaje fiscale pentru reparațiile pentru biciclete, frigidere și mașini de spălat (Gladek et al., 2018). Repararea bicicletelor și a articolelor de îmbrăcăminte este supusă TVA, redusă de la 25% la 12%, iar pentru bunurile albe, consumatorii pot revendica impozitul pe venit, plătit persoanelor care efectuează munca. Scopul este de a încuraja rezidenții să reducă impactul comportamentului lor de consum și să extindă valoarea materialelor în cele mai mici cicluri posibile. Este de așteptat ca această intervenție să aibă ca rezultat o pierdere din trezoreria de stat, care poate fi compensată cu veniturile provenite din noile impozite.

Ocuparea forței de muncă: Mall-ul Eskilstuna Upcycling a creat 50 de noi locuri de muncă locale de reparare și reciclare (Ghent, 2017). Se pot genera mai multe locuri de muncă dacă se creează facilități suplimentare, realizând o platformă pentru antreprenorii circulari pentru a -și prezenta produsele.

Relevanță: În Municipiul Buzău există diverse proiecte axate pe reparații; există, de asemenea, numeroase magazine vintage și second-hand, care joacă un rol central în cultura comercială din Municipiul Buzău. Ar fi bine să se introducă aceste afaceri în cadrul acestei intervenții.

  • II. SINERGIE

După cum s-a discutat anterior, pentru o prelucrare de înaltă calitate, este important ca fluxurile de deșeuri să fie cât mai pure posibil și să fie separate cât mai mult posibil. Atunci când se creează un sistem de colectare a fluxurilor de deșeuri pure și consecvente, se pot pune bazele pentru investiții în tehnologii noi și procese pentru fracțiile individuale de deșeuri. Există numeroase tehnici emergente de sortare și procesare care au ca rezultat o valoare mai mare a recuperării materialelor, ceea ce duce la deșeuri reciclate care sunt mai potrivite ca înlocuitori pentru materia primă primară. O altă tipologie de înaltă calitate, care poate fi recuperată mai bine, este cea a produselor textile, pe care le discutăm detaliat mai jos.

Consumul de textile a crescut brusc pe cap de locuitor în lumea occidentală de la apariția așa-numitei mode trecătoare. Companiile ca H&M, Zara și alții, încearcă în mod continuu să reducă durata sezoanelor de modă, pentru a crea noi variații ale produselor vestimentare de serie și a lansa oferte ieftine de îmbrăcăminte. Etichetele de preț redus fac haina să fie ușor de cumpărat și de asemenea ușor de aruncat. O posibilă soluție pentru o mare cantitate de materiale în produsele textile este introducerea unui impozit ecologic pe moda rapidă (intervenția C18). Dar deșeurile textile nu vor fi niciodată eliminate complet decât dacă este posibil să se obțină mai multă valoare din acestea. Este posibil să se obțină mai multă valoare din acest flux de material decât în prezent, prin înființarea unui centru integrat de prelucrare a textilelor care să poată ajuta întreaga regiune.

  • > Intervenția C13: Centru de reciclare a textilelor

Recomandare: Municipiul Buzău poate juca un rol de pionierat printr-un centru integrat de reciclare a materialelor textile, care ar trebui să fie o combinație a celor două tehnologii: atât opțiuni avansate de sortare mecanică, precum și metode de reciclare chimică pentru diferite tipuri de textile. Tehnologia Fibersort, introdusă de Valvan Baling Systems (Valvan Baling Systems, 2017), utilizează sortarea optică a diferitelor tipuri de textile pe baza aspectului și a culorii - primul pas către intrări adecvate pentru reciclare. Texperium, centrul deschis de inovare pentru reciclarea textilelor din Haaksbergen, a făcut mari progrese atunci când vine vorba de tehnici de reciclare (Texperium, 2017). Consorțiul UE subvenționat FIBERSORT, condus de Circle Economy, studiază în prezent posibilitatea de a extinde aceste tehnici (Circle Economy, 2016). Rezultatele acestui studiu pot fi aplicate direct acestui centru din Municipiul Buzău.

Impact: 37,2% din deșeurile textile nu pot avea altă aplicare decât la reciclarea produselor de acest tip. Această cantitate poate fi transformată în materii prime noi. Cu un centru integrat de reciclare, aproape toate textilele colectate (95%) pot fi păstrate în cicluri de înaltă calitate - atât reciclare, cât și reutilizare, ceea ce ar putea duce la economisirea a 9000 de tone de deșeuri textile pentru Municipiul Buzău.

Fezabilitatea: Există o serie de dificultăți care trebuie depășite înainte de punerea în aplicare a acestei intervenții. Cele mai importante dintre acestea sunt disponibilitatea tehnologică și fezabilitatea financiară. Cu toate acestea, aceste puncte sunt în curs de investigare activă. Odată ce au fost soluționate, este posibil ca Municipiul Buzău să între în contact cu parteneri comerciali, inclusiv cu lanțuri de modă precum H&M și C&A, pentru a cofinanța aceste evoluții. Ocuparea forței de muncă: O facilitate integrată de reciclare ar crea locuri de muncă pentru sortarea manuală a materialelor care pot fi purtate și respectiv a celor care nu mai pot fi îmbrăcate (din care acelea încă folosibile se întorc, în mod ideal, în Municipiul Buzău, spre vânzare în Mall-ul Upcycle din Municipiul Buzău). În plus, colectarea și prelucrarea produselor textile în centru reprezintă zeci de locuri de muncă. Amestecul de abilități necesare pentru acest loc de muncă ar varia de la activități relativ simple efectuate de persoane dezavantajate pe piața muncii la activități specializate care necesită abilități și cunoștințe.

Relevanță: Pe lângă întreprinzătorii din Municipiul Buzău care pot fi implicați activ, este de asemenea interesant să observăm fluxurile uriașe de materii prime care curg prin oraș, care pot fi îndreptate înapoi către centrul de prelucrare a textilelor. Orașul deja comercializează volume mari de deșeuri textile care ar putea fi preluate.

  • III. PRODUCȚIE ȘI ACHIZIȚII

Una dintre cele mai mari provocări în tranziția spre o economie circulară în sectorul bunurilor de consum este că producătorilor nu le plac materialele reciclate. În trecut, a fost vorba despre monitorizarea calității și a coerenței. De exemplu, este dificil să se garanteze calitatea exactă a plasticului, deoarece este o combinație între toate tipurile de fluxuri diferite de deșeuri din materiale plastice. Adesea, materialele reciclate sunt, de asemenea, mai scumpe decât materiile prime primare, ceea ce face ca acestea din urmă să fie o alegere ușoară pentru producători. Prin urmare, este important ca, pe lângă realizarea fluxurilor de deșeuri pure, să creăm o piață pentru aceste materiale, pentru a accelera reciclarea materialelor plastice.

Un alt aspect important de luat în considerare la cumpărare este reducerea impactului asupra mediului al produselor și al materialelor achiziționate. Acest lucru se aplică atât în sectorul bunurilor de consum, cât și al altor sectoare. Intervenții de genul acesta se poate face prin înăsprirea politicilor de achiziție, prin monitorizarea prețurilor așa-numitelor externalități, a stimulentelor fiscale și a campaniilor de informare care fac apel deopotrivă la companii și consumatori. Este adesea cazul în care, pentru a achiziționa alternative care au un impact redus asupra mediului, să fie totodată necesar a se investi în cercetare și dezvoltare pentru identificarea acestor alternative.

Pentru a aborda problema globală a deșeurilor de ambalaje, este nevoie de o cantitate mare de inovații spre a face materialele de ambalare durabile. Eco-proiectarea implică dezvoltarea unei alternative biodegradabile pentru spumele polimerice prin creșterea ciupercilor pe deșeurile agricole pentru a face un material pe bază de miceliu. Acest material de ambalare se descompune complet într-o perioadă de o lună în condiții naturale (Living Circular, 2016).

  • > Intervenția C12: Politica circulară de achiziții pentru produsele reciclate

Recomandare: Municipiul Buzău poate adopta o politică de achiziții publice mai strictă, care preferă produsele care pot fi reciclate. Este important ca o politică circulară de achiziții să aibă în vedere multiple efecte asupra mediului și să ia în considerare reciclabilitatea ulterioară a produselor achiziționate. Acestea însă pot fi un pas important în promovarea și susținerea unei piețe a materialelor reciclate.

Impactul: Deși impactul exact al acestei intervenții este dificil de cuantificat, orientările privind achizițiile publice sunt în general văzute ca o modalitate eficientă de a aduce modificări pe piață datorită cantității mari de produse pe care le achiziționează de regulă organismele guvernamentale.

Fezabilitatea: Municipiul Buzău se poate implica prin orientări circulare de achiziții publice, cum ar fi consumabile de birou, mobilier etc. în zonele în care acest lucru nu a fost încă pus în aplicare.

Ocuparea forței de muncă: Crearea locurilor de muncă locale prin această intervenție va fi redusă, cu excepția situației în care Municipiul Buzău include, de asemenea, o cerință privind producția locală circulară în orientările sale.

Relevanță: Această inițiativă poate fi conectată și se bazează pe angajamentul existent al municipalității de a achiziționa circular.

92

  • IV. MANAGEMENT

Se pot folosi diferite instrumente pentru a oferi un feedback continuu cu privire la performanța economică circulară a sectorului bunurilor de larg consum din Municipiul Buzău. O modalitate de a face acest lucru este prin intermediul unor jetoane mici (RFID) în produsele cu o defalcare detaliată a componentelor și materialelor pe care le cuprind bunurile și serviciile circulare. Cu toate acestea, această abordare implică o transformare largă a sistemului atât la nivelul producătorilor, cât și al companiilor post-consum.

Alte posibilități sunt de a dezvolta performanța economiei circulare și feedback-ul prin utilizarea unor afișaje care să permită consumatorilor să înțeleagă propriile performanțe de reciclare și, eventual, să dea monede sau jetoane utilizatorilor ca o recompensă pentru o sortare eficientă a deșeurilor lor (așa cum a descris secțiunea Viziune a acestui raport). Alte intervenții în acest domeniu sunt, printre altele, crearea unei piețe online pentru tranzacționarea diferitelor fluxuri de bunuri prelucrate.

Deși este deja posibil să se investească în aceste intervenții, este probabil ca aceasta să fie mai adecvată și mai eficientă atunci când intervențiile menționate anterior au fost implementate cu succes.

  • 8.SĂNĂTATE ȘI VIAȚĂ SUSTENABILĂ ÎN BUZĂU

Sectorul medical din Municipiul Buzău este format din sectorul public care cuprinde 1 spital, 1 dispensar medical, 14 cabinete școlare medicale, 34 de cabinete medicale individuale (d e familie), 6 farmacii, 2 puncte farmaceutice, 1 centru medical de specialitate, 1 ambulatoriu de specialitate, 1 ambulatoriu integrat spitalului, 21 de cabinete stomatologice (individuale), 5 creșe, 1 centru de transfuzie sanguină, 10 laboratoare medicale, 1 laborator de tehnică dentară,107 de cabinete medicale de specialitate, 88 de cabinete stomatologice, 27 laboratoare medicale, 25 de laboratoare de tehnică dentară, 120 de farmacii, 6 puncte farmaceutice, 4 policlinici, 8 depozite farmaceutice, 41 de cabinete medicale de familie, 5 cabinete medicale de medicină generală. Pentru acest AFM am inclus doar spitalele din Municipiul Buzău. Datele sunt extrapolate din datele disponibile de la Primăria Municipiului Buzău și completate acolo unde este necesar cu date din alte spitale, precum și din alte rapoarte și cercetări (SIDU, 2017).

În 2015, spitalele din Municipiul Buzău au fost vizitate în total de 1,27 milioane de pacienți. 643.583 dintre aceștia fiind pentru ambulatoriu. 13500 de internări au avut loc în 2015. Aceste vizite, desigur, au o influență asupra metabolismului spitalelor.

Energia este în cea mai mare parte legată de clădiri, dar apa, medicamentele și consumabilele depind de numărul de pacienți. Fiecare vizită a fost asociată cu aproape un kilogram de consumabile medicale, cum ar fi, materiale de unică folosință, pungi de perfuzie, ace și bandaje. Mai mult, o medie de 775 litri de apă potabilă a fost utilizată pe vizită, în principal pentru instalații sanitare, igienă, curățenie, turnuri de răcire și o cantitate mică pentru băuturi și alte utilizări. Au fost generate mai mult de 10.000 de tone de deșeuri, dintre care 920 de tone sunt deșeuri periculoase care ar trebui tratate separat. O mare parte din deșeuri sunt metale.

Aceasta este constituită în principal din mobilier vechi, care trebuie înlocuit în mod regulat. În plus, un mare flux de deșeuri de la spitale sunt în formă mixtă, si nu pot fi reciclate și arse.

Sectorul sănătății asigură aproximativ 2.200 de locuri de muncă și, prin urmare, este un angajator foarte important pentru Municipiul Buzău.

Dintre toate locurile de muncă din sectorul sănătății, doar 3% sunt circulare, ceea ce înseamnă un număr mic, de 66 de locuri de muncă. Deși sectorul sănătății este un angajator important, acesta oferă puține locuri de muncă în economia circulară. Pe deoparte, acest lucru are legătură cu faptul că sectorul asistenței medicale nu are în niciun fel activități circulare directe și, pe de altă parte, că legile și reglementările privind asistența medicală sunt foarte stricte, iar circularitatea este mai dificilă. Cota circulară curentă din sectorul sănătății din Municipiul Buzău este limitată în prezent la interacțiunea cu companiile de prelucrare a deșeurilor.

  • 8.1. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI AL SPITALELOR DIN MUNICIPIUL BUZĂU

Instituțiile medicale sunt aglomerări naturale ale achizițiilor și fluxurilor de deșeuri; un nod de fluxuri în prezent mai mult liniare. În primul rând, fluxurile energetice ale spitalelor provin în mare parte din surse neregenerabile, cum ar fi gazele naturale. În plus, lanțul de deșeuri este foarte problematic.

Unele fluxuri de deșeuri pot fi prevenite (cum ar fi materiale de ambalare inutile), dar reutilizarea deșeurilor în domeniul asistenței medicale nu este ușoară. Acest lucru se datorează parțial reglementărilor privind siguranța și igiena pacienților. În parte, fluxurile reziduale și deșeurile industriale din domeniul asistenței medicale sunt comparabile cu cele din gospodării. În principiu, acest deșeu este în mare parte reciclat. Dar o mare parte a deșeurilor din sectorul sănătății este clasificată drept deșeu spitalicesc specific (cu potential infecțios) periculos și nu poate fi reciclată încă. Acest flux poate fi doar ars.

Apele uzate conțin, de asemenea, tot mai multe reziduuri de medicamente care sunt greu de îndepărtat. Pentru ca sistemul sanitar să devină circular, este esențială limitarea emisiilor acestor medicamente. Acest lucru poate fi realizat prin intensificarea prevenirii, astfel încât să fie necesare mai puține medicamente. În prezent, farmaciile preferă să nu preia medicamente, deoarece înregistrează costuri pentru a le elimina. Acest lucru lasă problema pe seama pacientului, care, de obicei, aruncă medicamentele sau le dă drumul în toaletă. În acest fel, o mulțime de substanțe periculoase și chimice intră în apele uzate sau chiar în apa de suprafață. Una dintre principalele cauze fundamentale ale fluxurilor de deșeuri spitalicești este, în mod natural, numărul pacienților. Deoarece sănătatea populației din Municipiul Buzău este sub medie, trebuie acordată o atenție sporită îngrijirii preventive pentru a reduce fluxurile de energie, apă, materiale și deșeuri, dar și pentru a spori rezistența societății. Vom atinge un impact sistemic real nu numai prin intervențiile care rezolvă problemele de mediu, ci și prin concentrarea asupra măsurilor de reducere drastică a numărului de pacienți în următorii ani.

  • 8.2. INTERVENȚII PENTRU UN SECTOR MEDICAL CIRCULAR

Un sector medical circular fără deșeuri este o provocare. Siguranța trebuie să rămână primordială. Cele mai semnificative blocaje întâlnite în fluxurile de energie sunt cele din partea achiziționării și a fluxurilor de deșeuri. În mod evident, spitalele și instituțiile de asistență medicală dispun de multe produse, cum ar fi produsele de curățat, textilele și articolele de unică folosință, toate cu o durată de viață scurtă.

Analiza fluxului de materiale arată că există o serie de lucruri care trebuie prioritizate pentru a face circular sectorul medical din Municipiul Buzău:

  • OS1. Îmbunătățirea sănătății medii generale a locuitorilor Municipiului Buzău;

  • OS2. Reducerea numărului de zile de spitalizare, acolo unde este posibil.

În tabelul de mai jos vom elabora o serie de intervenții în acest sens.

Tabelul nr.8.1. Posibile intervenții în sectorul de sănătate

Nr. crt.

Intervenție

Tip

Fezabilitate

Potențial de reducere a impactului

Potențial de creare de locuri de muncă

Potențial de pierdere a locului de muncă

Legătura cu viziunea

D1

Cumpărarea de produse de curățare cu o etichetă/ marcă/       ecologică

circulară

Producție și achiziții

Mediu

Scăzut

Neutru

Neutru

Biodiversitate și ecosisteme

D2

O mai bună separare a deșeurilor

Sinergie

Înalt

Mediu

Mediu

Neutru

Materiale

D3

Achiziționarea        de

energie durabilă

Producție și achiziții

Înalt

Înalt

Neutru

Neutru

Energie

D4

Îmbunătățirea nutriției în spitale

Reducere

Înaltă

Mediu

Mediu

Neutru

Materiale, sănătate și bunăstare

D5

Îmbunătățirea sănătății locuitorilor

Reducere

Mediu

Înalt

Înalt

Neutru

Materiale, sănătate și bunăstare

D6

Crearea unui mediu sănătos

Reducere

Mediu

Mediu

Scăzut

Neutru

Materiale, sănătate și bunăstare

D7

Structura de închiriere pentru mobilă

Producție și achiziții

Scăzut

Înalt

Înalt

Neutru

Materiale

D8

Spălătorie auto pentru paturi și alt mobilier

Reducere

Mediu

Mediu

Scăzut

Mediu

Materiale, biodiversitate și ecosisteme, sănătate și bunăstare

I. REDUCERE

Intervențiile care se concentrează asupra reducerii cerințelor materiale ale spitalelor trebuie să se ocupe de factorul complicat al riscului (sau de percepția că există un risc) că reducerea utilizării materialelor într-un spital în sine se poate traduce într-o îngrijire de calitate inferioară. Personalul de îngrijire medicală trebuie, desigur, să aibă la dispoziție toate resursele necesare pentru a asigura îngrijirea pacientului. O modalitate importantă de a reduce fluxurile materiale și fluxurile de deșeuri în spitale, fără a periclita calitatea îngrijirii, este îmbunătățirea sănătății locuitorilor. Primul set de intervenții se concentrează, prin urmare, pe îmbunătățirea sănătății medii generale a locuitorilor Municipiului Buzău, cu ideea că acest lucru va conduce în mod indirect la o reducere a numărului de zile de internare/ pacient, ceea ce se traduce direct într-o reducere a cerințelor materiale ale spitalelor din Municipiul Buzău și o reducere a impactului asupra mediului.

Aceste intervenții vizează îmbunătățirea vitezei cu care pacienții sunt tratați și vindecați în cadrul spitalelor, reducând timpul de internare și îmbunătățind pe termen lung sănătatea generală a cetățenilor din Municipiul Buzău, astfel încât să fie necesare mai puține vizite la spital.

  • > Intervenția D4: Îmbunătățirea nutriției în spitale

Recomandare: Influxul de materiale și de apă în spitalele din Municipiul Buzău este puternic corelat cu numărul de pacienți aflați în spital și cu durata medie a șederii lor. Scăderea vizitelor în ambulatoriu poate avea, prin urmare, un efect puternic asupra amprentei de mediu a unui spital. O alimentație bună, sănătoasă și variată poate contribui enorm la recuperarea pacienților.

Impact: Efectele unei alimentații corecte și sănătoase în spitale sunt semnificative. Pacienții care nu au primit alimente bune rămân în medie cu două-trei zile mai mult în spital (Murphy, 2017).         ~

Fezabilitatea: Îmbunătățirea nutriției poate face logistica mult mai complicată. Există însă exemple de la care se poate învăța. Spitalul Gelderse Vallei din Ede, de exemplu, a creat un meniu extins și lucrează cu momente/perioade/orare flexibile pentru mâncare. Prin urmare, pacienții pot mânca atunci când și ce doresc. Faptul că pacienții înșiși pot alege ceea ce le place sau cu ce sunt obișnuiți, pare să fie important pentru recuperare. Pacienții mănâncă mai mult și mai bine datorită acestui aspect. Spitalul efectuează de asemenea cercetări privind gustări bogate în proteine pentru persoanele în vârstă, în colaborare cu Universitatea Wageningen.

Ocuparea forței de muncă: Efectul asupra locurilor de muncă nu este măsurat cantitativ, dar direct, este legat de creștera locurilor de muncă în bucătăriile spitalelor, iar acest lucru stimulează indirect economia în ansamblu, deoarece pacienții se recuperează mai devreme. Relevanța: În Municipiul Buzău nu există multe spitale care să se concentreze în mod explicit asupra inovației în nutriție, dar având în vedere diversitatea fondului populației, ar putea fi interesant ca orașul să experimenteze această abordare.

  • > Intervenția D5: Îmbunătățirea sănătății locuitorilor

Recomandare: În comparație cu restul țării și alte orașe importante, sănătatea locuitorilor din Municipiul Buzău poate fi îmbunătățită. Numărul vizitelor la spital poate fi redus, de exemplu, prin lansarea de campanii de informare cuprinzătoare pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța unei diete sănătoase și a unui exercițiu suficient. De asemenea, campaniile ar putea ajuta la stoparea fumatului, dar sănătatea poate fi îmbunătățită și prin concentrarea asupra intervențiilor care îmbunătățesc calitatea aerului.

Impact: În cazul în care campaniile pot aduce volumul de tratament până la media națională, se pot obține economii substanțiale.

Fezabilitate: Această intervenție necesită o abordare integrală și un calendar mai lung. Îmbunătățirea sănătății nu va fi vizibilă pe termen scurt. Eindhoven conduce acum un test pentru purificarea aerului cu filtre de particule. O altă tehnologie inteligentă pentru a monitoriza mai bine calitatea aerului este în prezent testată în Utrecht. Panourile publicitare de la JCDecaux conțin senzori care măsoară calitatea aerului din interior în timp real în centrul orașului.

Ocuparea forței de muncă: Îmbunătățirea sănătății populației va necesita multă implicare și informare. Realizarea unei campanii de informare va oferi, cel mult, o muncă directă câtorva

persoane, dar aceasta poate declanșa un val de sănătate care creează în mod indirect mult mai multă ocupare.

  • > Intervenția D6: Crearea unui mediu sănătos

Recomandare: Un mediu sănătos și plăcut poate contribui, de asemenea, la o recuperare mai rapidă a pacienților. În special spațiile cu multă verdeață, lumină naturală suficientă, aer sănătos și poluare cu zgomot redus, pot avea un impact pozitiv asupra pacienților și a personalului (Kruizse et al., 2019), având ca rezultat mai puține zile / pacient și o cerință mai mică de material.

Impact: Ca și în cazul primei intervenții, această intervenție trebuie să contribuie la externarea mai devreme a pacienților, ceea ce are un impact asupra utilizării materialelor și a apei din spital. Există, de asemenea, indicii că starea de sănătate a personalului se îmbunătățește atunci când există mai mult spațiu verde.

Fezabilitatea: Aplicarea acesteia în construcțiile existente este oarecum mai limitată, însă calitatea aerului din clădire poate fi îmbunătățită.

Ocuparea forței de muncă: Potențialul de creare de locuri de muncă este scăzut, deși pot fi create locuri de muncă pentru menținerea zonelor verzi. Această intervenție creează, de asemenea, cererea pentru designeri de interior.

Relevanța: Reduce consumul de apă potabilă, există mai multe opțiuni care pot avea un impact major. Robinetele de economisire a apei și toaletele eficiente sunt, de exemplu, intervenții eficiente care pot reduce drastic consumul de apă. Cetățenii se vor însănătoși într-un timp mai scurt.

  • > Intervenția D8: Spălătorie auto pentru paturi și alt mobilier

Recomandare: Prin utilizarea mașinilor de spălat pentru paturi, cu aer comprimat și a unui aparat de curățat cu înaltă presiune, paturile sunt curățate în mod optim de roboți. Ca urmare, nu mai este nevoie de detergent pentru curățarea paturilor.

Impact: Impactul liniei de spălare a patului asupra cantității totale de detergenți utilizați pentru curățare necesită o elaborare cantitativă suplimentară.

Fezabilitate: Este nevoie de mai multă cercetare financiară pentru a vedea dacă acest lucru este valabil pentru spitalele mai mici din oraș.

Ocuparea forței de muncă: Robotizarea are o conotație negativă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Acest mod de curățare vă poate asigura că sunt necesare mai puține produse de curățare. Dar, pe de altă parte, să creeze alte locuri de muncă în domeniul automatizării și al producției și designului dispozitivelor. În plus, poate elibera și resurse care pot însemna mai multe persoane disponibile la paturile pacienților.

Relevanță: Această tehnică ar putea fi împărtășită cu alte spitale din oraș și poate fi extinsă astfel încât să fie necesari și mai puțini detergenți.

  • II. SINERGIE

Unul dintre cele mai mari efecte asociate cu spitalele este numărul mare de poluanți din apa reziduală, de exemplu bacterii, medicamente și alte substanțe nocive care ajung (neintenționat) în fluxul de deșeuri. Multe dintre aceste substanțe, în special medicamentele, sunt dificil de îndepărtat din apă. Prin abordarea acestui impact la sursă, purificarea apelor reziduale este mult mai eficientă decât tratamentul central.

  • > Intervenția D2: O mai bună separare a deșeurilor

Recomandare: Deșeurile reziduale provenite din spitale constau din deșeuri organice și din material plastic. Prin separarea acestor fluxuri de deșeuri este posibilă reutilizarea mult mai înaltă, cum ar fi fermentarea, compostarea și reciclarea, spre deosebire de incinerare și producția de energie. Având în vedere cantitatea mare de deșeuri produsă de spitale, acestea pot juca un rol important în Municipiul Buzău.

Impact: Aproximativ 6% din deșeurile reziduale din sectorul îngrijirilor sunt deșeuri organice. 24% constă din ambalaje din plastic și folii, iar 10% reprezintă hârtia și cartonul, care nu este bine separat (Gladek et al., 2018). Păstrând totul strict separat, deșeurile reziduale pot fi reduse cu 40%.

Fezabilitatea: Separarea deșeurilor este un proces relativ simplu. Nu este necesară o nouă tehnologie, deși ar trebui examinate posibilele obiecții practice.

Ocuparea forței de muncă: Potențialul de creare de locuri de muncă printr-o mai bună separare a deșeurilor reziduale este minim. Fluxurile de deșeuri contribuie indirect la ocuparea forței de muncă prin procesarea de înaltă calitate a traseelor.

Relevanță: Această tehnică ar putea fi împărtășită cu alte spitale din oraș și poate fi extinsă astfel încât cantitatea colectată de deșeuri să devină relevantă pentru autorități.

  • III. PRODUCȚIE ȘI ACHIZIȚII

Politica de achiziții a spitalelor poate avea un efect major asupra deșeurilor generate în cele din urmă, de exemplu prin alegerea produselor care provin din surse regenerabile sau a produselor care pot deveni cu ușurință de înaltă calitate prin reutilizare, reparare sau adaptare. În ceea ce privește intervențiile, se pune accentul pe trei tipuri diferite de fluxuri: produse de curățare, metale și energie. Cantitatea mare de detergenți este în mare parte inevitabilă, însă alegerea detergenților poate îmbunătăți și impactul asupra mediului.

  • > Intervenția D1: Cumpărarea de produse de curățare cu o etichetă/ marcă/ ecologică circulară

Recomandare: Datorită cerințelor înalte de igienă din spitale, se utilizează mulți detergenți. Reducerea utilizării este adesea dificilă, deoarece siguranța pacienților și a personalului poate fi în pericol. Dar impactul pe care produsele de curățare îl au asupra mediului poate fi redus semnificativ prin achiziționarea produselor de curățare care au etichetă ecologică. Aceste tipuri de produse au un avantaj suplimentar prin faptul că au adesea mai puțini agenți alergeni care cauzează reacții la pielea pacienților, dacă acestea sunt, de asemenea, utilizate pentru spălarea pacienților.

Impactul: Impactul detergenților cu o etichetă ecologică depinde de gradul de aplicabilitate. Studiile ulterioare ar trebui să arate care ar putea fi efectul total.

Fezabilitate: Nu toate substanțele de curățare pot fi înlocuite cu variante biodegradabile, ca de exemplu utilizarea în teatrele de operații sau în mediile sterile. Dar pentru lucrările de curățare obișnuite, cum ar fi ștergerea, curățarea toaletelor și în bucătării, detergenții cu etichetă ecologică pot funcționa bine. De asemenea, săpunul ecologic poate fi utilizat pentru spălarea pacienților.

Ocuparea forței de muncă: această intervenție nu are niciun efect asupra numărului de locuri de muncă locale. Cu toate acestea, stimulează producerea de produse de curățare responsabile.

Relevanță: Impactul mare pe care îl are utilizarea produselor biodegradabile asupara mediului și pacienților în comparație cu cele sintetice.

  • > Intervenția D3: Achiziționarea de energie durabilă

Recomandare: Pentru a reduce emisiile de energie, spitalele ar trebui să treacă la energia verde. Producția locală cu panouri solare pe acoperiș ar fi un prim pas. Achiziționarea energiei eoliene poate avea, prin urmare, un impact mai larg.

Impactul: Deoarece în producerea energiei electrice se pierde aproape 50% din energia potențială, emisiile de CO2 pentru un KWh de energie electrică sunt cu mult mai mari decât un KWh de gaz. Achiziționarea 100% de electricitate durabilă poate reduce emisiile totale de CO22 provenite de la spitale, cu alte cuvinte, se va realiza o economie.

Fezabilitate: OLVG a funcționat 100% pe energia eoliană verde începând din 2009 și este așadar în fruntea Olandei (Gladek et al., 2018). Prin acest exemplu se demonstrează că ar trebui să fie posibil și pentru spitalele din Municipiul Buzău să treacă la energia regenerabilă. Ocuparea forței de muncă: Achizițiile de energie regenerabilă nu au niciun impact asupra locurilor de muncă directe locale. Cu toate acestea, deoarece spitalele sunt consumatori mari, acest lucru încurajează ocuparea forței de muncă în sectorul energiei durabile.

Relevanță: Această intervenție ar contribui semnficativ la decarbonizare și reducerea emisiilor de CO2 generate de instituțiile medicale.

  • > Intervenția D7: Structura de închiriere pentru mobilă

Recomandare: Unul dintre cele mai mari fluxuri de deșeuri din spitale sunt metalele, acesta este, într-o mare măsură, mobilier vechi. Prin leasing, în loc să se vândă mobilier, producătorul păstrează proprietatea. Acest lucru oferă un stimulent producătorului pentru a furniza modele de bună calitate, care sunt, de asemenea, ușor de reparat și înlocuit sau le poate fi dată o nouă viață sau pot fi reciclate.

Impact: Metalele sunt acum reciclate și topite în produse noi. Aceasta este o destinație mai bună decât depozitul de deșeuri sau incinerarea, însă leasingul de mobilier poate prelungi durata de viață a cadrelor și a picioarelor mobilei.

Fezabilitate: Pentru spitale, nu se cunosc încă exemple specifice.

Ocuparea forței de muncă: Acest tip de model de leasing poate crea numeroase noi locuri de muncă circulare. Întreținerea, repararea și gestionarea mobilierului este destul de intensă în muncă.

Relevanță: Aceste tipuri de model de leasing sunt încă noi, cu mici ajustări pot fi implementate și în Municipiul Buzău.

  • IV. MANAGEMENT

Se pot folosi diferite instrumente pentru a oferi un feedback continuu cu privire la performanța economică circulară în instituțiile medicale din Municipiul Buzău. O modalitate de a face acest lucru este prin intermediul pacienților care pot vota viabilitatea unor astfel de măsuri.

  • 9.INSTITUȚII PUBLICE ÎN BUZĂU

  • 9.1. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI AL INSTITUȚIILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL BUZĂU

Analiza celor mai importante fluxuri de materiale din sectorul public al Municipiului Buzău se bazează pe trei tipuri diferite de activități în oraș: accesibilitate, disponibilitate și cerere. O primă privire asupra analizei fluxului de materiale (AFM) din sectorul public al Municipiului Buzău arată situația față de circularitate a activităților acestuia. În 2015 erau 287 locuințe proprietate majoritară de stat cu o suprafață locuibilă de 8.437 mp. Principalele zone verzi, de dimensiuni mari, care găzduiesc zone de activități cotidiene și petrecere a timpului liber sunt: Parcul Sfinții Îngeri, Parcul Crâng, Parcul Tineretului cu Bază sportivă, Parcul Marghiloman, Parcul Bogdan Petricescu Hașdeu, Parcul Copiilor, Parcul format de intersecția străzilor Bd Nicolae Bălcescu, Bd Spiru Haret, Strada Patriei, Parc Școala nr. 1, Parcul de pe strada Tudor Vladimirescu (în spatele Primăriei), de asemenea Piața Daciei cu strada Cuza Vodă însumând o suprafață de peste 17.217,72 mp. Pentru anul 2016, statistica învățământului buzoian din punct de vedere al unităților existente, este următoarea: 5 creșe, 21 grădinițe, 12 școli gimnaziale, 15 colegii naționale, colegii, licee teoretice, vocaționale, de arte și tehnologice și o școală postliceală sanitară.

Lungimea rețelei de iluminat public din Municipiul Buzău este de 233.044 km, din care reabilitată 176,1 km de către Electrica SA și 55,94 km de către SC FLASH LIGHTING SERVICES București. S-au gestionat peste 4.800 puncte luminoase. În 2015, energia electrică consumată de clădirile administrative era de 777,7 MWh/an, energia termică de 8 338,9 MWh/an, gazul natural 37 943 MWh/an, iar lemnul 7,1 MWh/an, cu un total de 47.066,7 MWh/an. Emisiile de gaze cu efect de seră ale clădirilor administrative prin energie electrică se află la 840 tCO2/an, prin energie termică la 2 406 tCO2/an, prin ardere de gaz natural la 7.665 tCO2/an și prin ardere lemn la 0,3 tCO2/an, însumând 10 911 t CO2/an. În ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor reciclabile (hârtie, carton și plastic), în Municipiul Buzău au fost amenajate 15 puncte de colectare în școli/licee, grădinițe, instituții publice, în care s-au amplasat 17 containere pentru colectarea separată a deșeurilor tip PET.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenționale este aproape egal cu zero. Prin excepție, clădirile noi din proprietatea/ administrarea autorităților administrației publice recepționate după 31 decembrie 2018 sunt clădiri al căror consum de energie din surse convenționale este aproape egal cu zero, în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005.

Accesibilitatea este, la rândul ei, un atribut esențial pentru un spațiu urban calitativ. Ea poate fi definită ca tangibilitatea unui areal de către întreaga gamă de utilizatori prin intermediul mobilității de diferite tipologii (transport public urban, mergând pe jos, cu bicicleta, cu autovehiculul personal etc.). Un spațiu public cu accesibilitate sporită devine, implicit, mai atractiv. Dezvoltarea locală dinamică de durată pentru zonele centrale este condiționată de îmbunătățirea accesibilității, prin realizarea unor infrastructuri complexe, unde circulația ușoară și cea nepoluantă au prioritate. Spațiile publice sunt considerate resurse spațiale pentru îmbunătățirea calității vieții. Spațiile publice reprezintă adevărate motoare pentru dezvoltarea sustenabilă a unui oraș, facilitând interacțiuni, generând impact și identitate în cazul în care ele sunt plasate în context, sunt coerente cu funcțiunile pe care le îndeplinesc, oferă confort, atrag și stimulează.

Marea majoritate a clădirilor publice sunt vechi și cu amprentă mare de carbon față de mediu prin consumul mare de energie pe care îl utilizează precum și de resurse cu întreținerea acestora. Trecerea la un sector public circular în următorii 10 ani va fi o sarcină grea pentru oraș.

  • 9.2. INTERVENȚII PENTRU INSTITUȚII PUBLICE CIRCULARE

Achizițiile publice circulare reprezintă o abordare care recunoaște că autoritățile publice pot acționa pentru susținerea tranziției către o economie circulară. Achizițiile circulare pot fi definite ca procesul prin care autoritățile publice achiziționează lucrări, bunuri sau servicii care contribuie la închiderea buclelor de energie și materiale în cadrul lanțurilor de aprovizionare, în timp ce minimizează și, în cel mai bun caz, evită impactul negativ asupra mediului și crearea deșeurilor pe întregul ciclu de viață al produselor.

Achizițiile publice circulare joacă, de asemenea, un rol în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, definite de Agenda 2030 a Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă, și, în special, Obiectivul 12 - Consum și producție responsabilă - care include o țintă specifică pentru promovarea practicilor de achiziții publice durabile, în conformitate cu politicile și prioritățile naționale.

Achizițiile publice pot juca un rol esențial în tranziția către o economie circulară. Includerea „principiilor circulare” în practicile de achiziții poate ajuta cumpărătorii din sectorul public să adopte o abordare mai holistică a durabilității - de la primele etape ale achizițiilor până la sfârșitul vieții produselor - obținând, totodată, potențiale economii.

Există două obiective secundare cheie pentru un sector public circular în Municipiul Buzău:

  • OS1. Integrarea circularității în sistemul de achiziții publice al Municipiului Buzău pentru a se asigura că produsele și serviciile oferite îndeplinesc criteriile de achiziții circulare;

  • OS2. Concentrarea asupra produselor pe care furnizorii autorităților publice le pot procura din lanțul de aprovizionare local.

Toate aceste obiective trebuie realizate printr-un mod în care diferiții actori din sectorul public pot crea noi valori și locuri de muncă pentru toate părțile implicate în lanțul valorii.

În tabelul de mai jos prezentăm o serie de intervenții posibile care pot fi implementate pentru atingerea acestor obiective.

Tabelul nr.9.1. Posibile intervenții în sectorul public

Nr. crt.

Intervenție

Tip

Fezabilitate

Potențial de reducere a impactului

Potențial de creare de locuri de muncă

Potențial de pierdere a locului de muncă

Legătura cu viziunea

E1

Integrarea economiei circulare în politica de achiziții

Reducere

Înalt

Înalt

Mediu

Mediu

Materiale, energie, valoare, biodiversitate, sănătate

E2

Introducerea conceptelor circulare în cateringul școlar

Reducere

Înalt

Mediu

Mediu

Neutru

Materiale, energie, valoare, biodiversitate, sănătate

E3

Reciclarea betonului folosit la   construcția   clădirilor

publice

Sinergie

Înaltă

Mediu

Mediu

Neutru

Materiale, energie

E4

Înlocuirea flotei de vehicule cu un serviciu de partajare auto

Producție   și

achiziții

Înaltă

Mediu

Mediu

Neutru

Materiale, energie, valoare, biodiversitate, sănătate

E5

Extinderea duratei de viață a echipamentelor de muncă

Sinergie

Mediu

Mediu

Mediu

Scăzut

Materiale, energie, valoare, biodiversitate, sănătate

E6

Utilizarea     specificațiilor

tehnice și a criteriilor de atribuire      pentru     a

achiziționa materiale textile reciclate

Producție   și

achiziții

Mediu

Înalt

Mediu

Neutru

Materiale, energie, valoare, biodiversitate, sănătate

E7

Proiectarea mobilierului pentru demontare

Producție   și

achiziții

Înalt

Mediu

Înalt

Neutru

Materiale

Contractele de achiziții circulare se încadrează în trei categorii generale:

  • 1. Acorduri de produse ca servicii în loc de achiziție de produs - în care utilizatorii plătesc pentru utilizare sau plătesc anumite niveluri de performanță, fără să dețină produsul.

  • 2. Acorduri de rambursare - în cazul în care utilizatorii achiziționează produsul și furnizorul îl cumpără ulterior, asigurând menținerea optimă a valorilor prin reutilizare.

  • 3. Acorduri de revânzare - în cazul în care utilizatorii achiziționează produsul și îl vând unui terț care recuperează obiectul după utilizare, în mod normal pentru reutilizarea sau reciclarea materialelor cu valoare mai mică (ICLEI, 2017).

Politicile de achiziții publice circulare ale orașelor includ, de obicei:

  • Identificarea sectoarelor, a serviciilor și a produselor prioritare și acțiunile potențiale

(reducere, reutilizare, reciclare, recuperare etc.);

  • Metode de integrare a unei abordări circulare în practicile existente;

  • Criterii pentru realizarea evaluării impactului asupra ciclului de viață;

  • Definirea obiectivelor și a calendarului pe sectoare și determinarea celor responsabili de implementare;

  • Sprijinirea activităților, cum ar fi formarea, comunicarea și mecanismele de monitorizare care sunt necesare pentru a asigura eficacitatea.

Orașele pot proiecta specificații de achiziții folosind o abordare „tehnică” sau „funcțională”, pe baza rezultatului circular așteptat, abordare tehnică focusată pe cerințele măsurabile în funcție de care sunt evaluate propunerile.

O abordare funcțională, care poate fi bazată pe rezultate sau pe performanță, atrage rezultatele dorite, cum ar fi calitatea, cantitatea și fiabilitatea. De asemenea, orașele pot cere furnizorilor să stabilească durata de funcționare a unui produs și serviciile de întreținere și reparații care ar fi furnizate cu acesta și să-i încurajeze să păstreze produsele și materialele în lanțul de aprovizionare și după utilizare (ICLEI, 2017).

Simbioza industrială este un alt tip de achiziție circulară, axată pe un model în care o organizație sau sector folosește produse secundare de la altă organizație sau sector, cel mai adesea energie, apă, logistică și materiale.

Exemplele includ utilizarea deșeurilor alimentare pentru a hrăni animalele din fermă sau deșeuri non-toxice industriale pentru a produce energie prin incinerare. Procesele industriale generează adesea seturi diverse de produse secundare care pot fi de folos pentru o varietate de sectoare. Un program structurat de simbioză industrială ajută companiile să colaboreze la găsirea modalităților de utilizare a resurselor și la minimizarea deșeurilor, la creșterea veniturilor și la reducerea costurilor asociate (Europa, 2014).

Plecând de la cele 4 criterii de analiză utilizate: REDUCERE, SINERGIE, PRODUCȚIE ȘI CUMPĂRARE și MANAGEMENT, vom formula recomandările după cum urmează:

  • I. REDUCERE

Un prim pas către economia circulară este reducerea achizițiilor. Acest lucru se poate face evaluând nevoia reală de achiziție sau dacă se poate găsi o soluție care nu necesită achiziția de produse sau materiale noi. Reducerile pot fi făcute și prin abordări mai inteligente ale contractelor, precum reducerea ambalajelor produselor livrate.

  • > Intervenția E1: Integrarea economiei circulare în politica de achiziții

Recomandare: Ca parte a sistemului de promovare a achizițiilor responsabile în Nantes (Franța), consiliul metropolitan a creat 11 „Fișe de acțiune” pentru achiziții, inclusiv unul pe economia circulară. Acestea prezintă o defalcare clară și simplă a domeniilor de politică la care contribuie economia circulară și la ce s-a obținut până în prezent.

Impact: Fișa de achiziții oferă direcțiile strategice și obiectivele operaționale pentru încorporarea economiei circulare în achiziții și stabilește obiective de performanță care trebuie atinse până în 2020.

Fezabilitatea: Prin îndeplinirea obiectivelor operaționale care susțin proiecte demonstrative, optimizarea colectării echipamentelor mici și a bio-deșeurilor și prin încorporarea evaluărilor ciclului de viață în achiziții, Nantes își propune să contribuie la obiectivele de mediu la nivel național și local.

Ocuparea forței de muncă: Efectul asupra locurilor de muncă nu este măsurat cantitativ, variând de la o achiziție la alta și în funcție de natura bunurilor și serviciilor achiziționate.

Relevanța: În Municipiul Buzău există mai multe autorități publice locale care ar putea folosi această gândire.

  • > Intervenția E2: Introducerea conceptelor circulare în cateringul școlar

Recomandare: Orașele Torino sau Munchen pot fi luate ca exemplu în problematica cateringului școlar. Astfel, în 2013, orașul Torino, iar în 2017 orașul Munchen, au introdus o serie de măsuri în contractul de catering școlar pentru a-i spori sustenabilitatea.

Impact: A rezultat o reducere a deșeurilor de plastic cu peste 157 tone / an.

Fezabilitatea: Proiectul a inclus necesitatea utilizării aparatelor eficiente din punct de vedere energetic și a unui transport cu impact scăzut asupra mediului, precum și reducerea semnificativă a ambalajelor și a deșeurilor, de exemplu prin utilizarea apei de la robinet în loc de apă îmbuteliată și favorizarea produselor reutilizabile și reîncărcabile în cazul în care ambalarea este inevitabilă, precum și hrana bio. În plus, contractanții au fost obligați să treacă de la utilizarea plasticului la produse refolosibile.

Ocuparea forței de muncă: Această intervenție nu are niciun efect asupra numărului de locuri de muncă locale. Cu toate acestea, stimulează producerea de produse de catering responsabile.

Relevanță: Acest exemplu este relevant din punct de vedere al programului școlar „laptele și cornul”.

  • II. SINERGIE

  • > Intervenția E5: Extinderea duratei de viață a echipamentelor de muncă

Recomandare: În 2013, Municipiul Herning (Europa, 2014) a căutat să achiziționeze noi uniforme pentru departamentul său de operațiuni tehnice, cu scopul de a le extinde durata de viață și pentru o utilizare mai eficientă.

Impact: Prin închirierea uniformelor, incluzând prevederi contractuale de reutilizare și reciclare, a fost posibilă extinderea duratei de viață a uniformelor, economisind 6.700 EUR și 1.011 tone de emisii de CO2 în patru ani.

Fezabilitatea: Au fost elaborate specificații tehnice și clauze de execuție a contractelor legate de întreținere, reparație și reciclare.

Ocuparea forței de muncă: Este necesar un surplus de forță de muncă pentru întreținerea și închirierea echipamentelor.

Relevanța: Acest model poate fi aplicat cu ușurință și în Municipiul Buzău.

  • > Intervenția E3: Reciclarea betonului folosit la construcția clădirilor publice

Recomandare: În 2013, Berlin (Europa, 2017) a lansat un proiect pilot cu scopul de a încuraja reutilizarea mai mare a betonului reciclat în construcția clădirilor.

Impact: În comparație cu betonul obținut din agregate primare, alternativa de beton reciclat a economisit 880 m3 de pietriș, 66% din energia necesară pentru producție și transport și 7% din emisiile de CO2 asociate.

Fezabilitatea: Un volum total de aproximativ 5.400 m3 de beton reciclat a fost utilizat la construcția unui perete și a clădirii noului edificiu al laboratorului de științe ale vieții de la Universitatea Humboldt.

Ocuparea forței de muncă: Presupune suplimentarea locurilor de muncă cu cele direct implicate în reciclarea betonului.

Relevanță: Acest proiect poate fi în întregime replicat în Municipiul Buzău.

  • III. PRODUCȚIE ȘI ACHIZIȚII

Achizițiile circulare necesită, adesea, trecerea de la specificațiile tehnice stabilite exclusiv de către achizitor la un proces în care sunt stabilite specificații în urma discuțiilor dintre furnizorii potențiali și achizitori.

O astfel de abordare oferă achizitorilor oportunitatea de a-și comunica nevoile, de a aduna informații despre bunurile și serviciile disponibile și de a testa viabilitatea posibilelor criterii de atribuire.

La o scară mai largă, implicarea furnizorilor poate ajuta la coordonarea "activităților circulare” în sectoarele relevante. Dacă un anumit produs sau serviciu nu este disponibil în prezent pe piață într-un mod care să îndeplinească principiile economiei circulare, autoritatea contractantă ar putea crea un "parteneriat de inovare”. Aceste parteneriate oferă un cadru pentru cercetare și dezvoltare și achiziționarea ulterioară a unui nou produs, serviciu sau lucrare.

  • > Intervenția E4: Înlocuirea flotei de vehicule cu un serviciu de partajare auto Recomandare: În 2013, după o perioadă pilot inițială, Departamentul pentru Mediu, Construcții și Transporturi din Bremen (Europa, 2017) a reușit să-și reducă emisiile de CO2 rezultate din călătoriile de afaceri, reducând totodată costurile prin înlocuirea propriei flote de vehicule cu un serviciu local de partajare auto.

Impact: Bremen economisește costuri în ceea ce privește serviciile, taxele de parcare și timpul de gestionare a personalului,

Fezabilitatea: Departamentul a deținut anterior (sau a închiriat) o flotă de 11 mașini, dar rata de utilizare a acestora a fost scăzută, majoritatea mașinilor fiind folosite mai puțin de trei ore pe zi. Trecând la un serviciu local de partajare auto cu un sistem de rezervare online, Bremen are acces la o flotă de vehicule mai flexibilă și mai eficientă, inclusiv la vehicule electrice.

Ocuparea forței de muncă: Acest proiect crează job-uri în domeniul închirierilor auto.

Relevanță: Flota de mașini a autorităților locale din Municipul Buzău poate fi înlocuită cu un serviciu de închiriere auto doar dacă costurile de închiriere sunt mai mici decât costurile cu gestionarea unor mașini și angajați proprii; este necesară o analiză cost-beneficiu în acest sens.

  • > Intervenția E7: Proiectarea mobilierului pentru demontare

Recomandare: În 2012, Agenția centrală de achiziții din Danemarca (SKI, 2019), a stabilit un cadru de patru ani pentru mobilier de birou durabil pentru mai mult de 60 de municipalități.

Impact: Prin utilizarea unei abordări cadru, s-au obținut economii de până la 26% comparativ cu prețurile de pe piață, iar piața produselor pentru mobilă durabilă a fost extinsă.

Fezabilitatea: Specificațiile tehnice s-au bazat pe cerințele de mediu ale etichetei ecologice de la Swan Nordic și au inclus cerințe privitoare la substanțele chimice utilizate la fabricarea, tratarea sau acoperirea mobilierului sau privind coloranții folosiți și posibilitatea de separare și recuperare a materialelor la sfârșitul vieții. S-a solicitat, de asemenea, ca lemnul și materialele pe bază de lemn să provină din lemn recoltat în mod legal, iar cel puțin 70% din acestea trebuiau să fie ori reciclate, ori verificate ca lemn durabil.

Ocuparea forței de muncă: Este necesară forță de muncă suplimentară pentru industria reciclării materialului lemnos.

Relevanță: Replicabilitatea acestei abordări poate fi cu ușurință implementată și în Municipiul Buzău.

  • > Intervenția E6: Utilizarea specificațiilor tehnice și a criteriilor de atribuire pentru a achiziționa materiale textile reciclate

Recomandare: În 2017, Ministerul Apărării din Olanda (Langeland, 2017) a achiziționat prosoape și salopete, folosind specificația ca mărfurile să conțină cel puțin 10% fibre textile reciclate post-consum.

Criteriile de atribuire au recunoscut și au acordat puncte și ofertelor care au depășit semnificativ specificații tehnice (adică cu peste 30% sau 50% conținut reciclat).

Impact: Luate împreună, contractele au condus la economii de 15.252 kg de bumbac, 68.880 kg CO2, 23.520 MJ energie și peste 233 milioane litri de apă.

Fezabilitatea: Au fost atribuite contracte pentru 100.000 de prosoape și 10.000 de salopete cu un conținut reciclat de 36% și 53.000 de salopete cu conținut reciclat în proporție de 14%.

Ocuparea forței de muncă: Este necesară o forță de muncă suplimentară ocupată în înapoierea și reciclarea textilelor.

Relevanță: Contractele de atribuire a achizițiilor publice pot cuprinde clauze care să includă folosirea de materiale reciclate, deoarece caracteristicile tehnologice pot fi satisfăcute datorită tehnologiei existente pe piață.

  • IV. MANAGEMENT

Un exercițiu de achiziții ar trebui să caute să îndeplinească o anumită necesitate, mai degrabă decât să se rezume la achiziționarea unui produs specific ca parte a unui proces de rutină. Astfel, investigarea nevoilor mai largi ar permite mai întâi adoptarea unei abordări funcționale sau bazate pe performanță. Această abordare permite o mai mare flexibilitate iar piața are mai multă libertate în a inova și în a oferi cea mai eficientă soluție, rezultând atât reducerea utilizării resurselor, cât și a costurilor. Cu toate acestea, uneori este necesar să fie incluse specificații tehnice dacă se doresc anumite obiective, cum ar fi necesitatea includerii materialului reciclat în producție.

10.INFRASTRUCTURĂ ȘI MOBILITATE ÎN BUZĂU

  • 10.1. IMPACTUL INFRASTRUCTURII ȘI MOBILITĂȚII ASUPRA MUNICIPIULUI BUZĂU

Accesibilitatea este o caracteristică a sistemului de transport, fiind dependentă de rețeaua rutieră, dar și de parametrii specifici ai mijloacelor de transport disponibile, cum ar fi graficele de circulație și gradul de acoperire, în cazul transportului public. Accesibilitatea influențează funcționalitatea sistemului de transport prin parametrul durată de deplasare, de la/ către obiectivele social-economice.

În Municipiul Buzău există două autogări, una aflată în nordul orașului și cealaltă în sud, folosite de companiile private de transport care operează servicii regulate de legătură rutieră cu alte orașe sau cu comunele din apropiere.

De asemenea, în ceea ce privește accesibilitatea cetățenilor prin deplasarea cu bicicleta, aceasta este afectată de lipsa pistelor de biciclete și a altor facilități (rasteluri, puncte de bike-sharing etc.).

Trama stradală a orașului este compusă din străzi de categorii diferite, începând de la străzi cu profiluri ample, de câte 3 benzi pe sens, până la străzi înguste. Lungimea totală a străzilor orășenești, la sfârșitul anului 2015, era de 187 km.

Partea carosabilă a străzilor, precum și trotuarele se află într-o stare avansată de degradare din cauza vechimii îmbrăcăminții rutiere, a traficului existent, a condițiilor atmosferice deosebite din ultimii ani, care au accentuat degradarea îmbrăcăminții asfaltice, precum și din cauza multiplelor intervenții la rețelele de termoficare, alimentare cu apă și gaze.

În ceea ce privește sistemul de parcări, în momentul de față, în Municipiul Buzău există următoarele facilități pentru parcare: parcări rezidențiale - locuri de parcare amenajate în cvartalele de locuințe colective, destinate parcării de reședință; și parcări publice - aprox. 910 locuri de parcare.

Municipiul Buzău este un nod important de cale ferată pentru transportul de marfă și călători și are asigurate legăturile cu toate zonele țării, prin linie dublă electrificată, pe rutele: Buzău-București, Buzău-Brăila și Buzău-Suceava, respectiv pe linie simplă, în interiorul județului, pe ruta Buzău-Nehoiu.

În Municipiul Buzău există trei gări: Gara Centrală, Gara Buzău Sud și Gara Buzău Nord. Datorită poziției sale în rețeaua feroviară, Municipiul Buzău ocupă o poziție strategică importantă, inclusiv din punct de vedere al transportului feroviar, prin poziția sa de nod feroviar important între cele trei regiuni istorice ale României.

Exploatarea serviciului de transport public local se face pe 10 trasee principale și pe 8 trasee secundare.

Din analiza traseelor de transport public, se observă că traseele secundare se suprapun aproape identic cu o parte dintre cele principale, cu foarte mici variații. În plus, pentru liniile secundare, intervalul de succedare al microbuzelor este mai mic decât în cazul autobuzelor care acoperă liniile principale, dar sunt momente în care ora de sosire a microbuzelor se suprapune sau este foarte apropiată cu ora de sosire a autobuzelor.

Situația prezentată conduce la o eficiență scăzută a transportului public. În aceste condiții este necesară o evaluare clară a necesității și a oportunității existenței unor suprapuneri de operatori de transport pe aceleași trasee. În momentul de față nu există nicio coordonare între operatorii de transport, care să asigure condiții favorabile de călătorie și o sincronizare a capacității de transport cu fluxurile de călători.

Din analiza pozițiilor stațiilor de transport public pe rețeaua rutieră a Municipiului Buzău, se constată că gradul de acoperire este relativ corespunzător, existând totuși câteva zone în care cererea de transport nu este acoperită.

În ceea ce privește cererea de transport public, ca urmare a analizei rezultatelor procesului de culegere a datelor pentru realizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, a rezultat că transportul public acoperă doar un procent de 19,1% din totalul de călătorii (PMUD, 2016).

Prin urmare, este evident că populația sesizează în continuare anumite probleme legate de transportul public, evidențiate anterior, dar este dispusă să utilizeze preferențial acest mod de transport, în cazul în care problemele sesizate vor fi remediate.

Referitor la accesibilitatea aeriană, la nivelul Municipiului Buzău nu există un aeroport, dar în apropiere se află aeroportul Săulești, a cărui reabilitare și dezvoltare este inclusă în documentele strategice sectoriale.

În momentul de față, în Municipiul Buzău există infrastructură specifică pentru mersul pe bicicletă, care să faciliteze și să crească gradul de atractivitate al acestui mod de transport, dar în proporție foarte mică față de necesitățile orașului. Ca urmare a acestei situații, cota modală a deplasărilor cu bicicleta, rezultată în urma sondajelor realizate în procesul de culegere a datelor, este de doar 1% din totalul deplasărilor.

Rețeaua de transport rutier a Municipiului Buzău este prevăzută cu trotuare pentru deplasarea pietonilor. De asemenea, în oraș există zone pietonale de recreere/agrement, reprezentate de parcuri, piețe, zona centrală. Dimensiunile orașului și deficiențele sesizate în privința transportului public fac ca mersul pe jos să fie modul de deplasare dominant în Municipiul Buzău, reprezentând 50% din totalul deplasărilor zilnice efectuate de cetățeni.

Sectorul transporturilor are cel mai mare nivel al emisiilor de CO2. Parcul de autovehicule privat și comercial, înregistrat în anul 2015 la administrația publică locală, era constituit din 42.896 autovehicule, din care flota municipală consuma motorină generând 212 MWh/an, iar benzină 851 MWh/an, pe când transportul public pe motorină genera un consum de 5.9841 MWh/an, iar transportul comercial și privat pe motorină 110.812 MWh/an și benzină 141.740 MWh/an, cu un total de 259.599 MWh/an generați. Emisiile de gaze cu efect de seră pe cele trei categorii de consumatori prezentate mai sus, au fost de 66.746 tCO2/an. Combustibilul consumat pentru transporturi este la originea a 30,3% din emisiile de gaze cu efect de seră, urmat de gazul natural consumat în SACET pentru producerea de energie termică - 24,1% din total emisii.

  • 10.2. INTERVENȚII PENTRU INFRASTRUCTURĂ ȘI MOBILITATE CIRCULARĂ

Transportul este, de asemenea, unul dintre cei mai mari consumatori de combustibili fosili (produși din petrol, cărbune sau gaze naturale). Pentru a optimiza, functionaliza și în același timp raționaliza transportul viitorului din perspectiva principiilor sustenabilității propunem mutarea accentului pe un triunghi format din trei factori comuni: creșterea eficienței utilizării căilor de transport (preferențial transportul cu încărcare cât mai mare pe unitate vehicul - tren, transport în comun, sharring car etc.) trecerea accelerată pe mijloace alternative de combustibil (electrificarea, hidrogen etc.) și punerea accentului pe reducerea poluării (dedieselizarea, soluții pe gaz etc.).

Transportul rutier de marfă probabil va continua să domine viitorul și, prin urmare, logistica trebuie regândită de la început până la sfârșit. Prioritățile sunt optimizarea încărcării vehiculului, evitarea călătoriilor de retur goale și reducerea greutății și a volumului ambalajului.

Trebuie dezvoltate în continuare soluții de transport curate și rute multimodale. Este necesară o monitorizare severă a stării de sănătate a vehiculelor de-a lungul perioadei de exploatare pentru a asigura pe de o parte siguranță în trafic și pe de altă parte reducerea factorilor de poluare a motoarelor neîntretinute. Demontarea mijloacelor de transport la sfârșitul vieții, reutilizarea pieselor de schimb și reciclarea materialelor utilizate pentru obținerea de produse noi sunt esențiale în economia circulară. Se urmărește optimizarea reciclării anvelopelor -dezvoltarea de noi metode, inclusiv regenerarea amestecurilor de gumă pentru fabricarea anvelopelor noi, mai eficiente.

Beneficiile economice ale investițiilor în transportul public includ atât crearea directă de locuri de muncă, cât și sprijin indirect pentru producție, construcții și alte activități economice. O investiție de 1 miliard USD în transportul public susține 36.000 de locuri de muncă locale în SUA (Habitat, 2013), aspect deloc de neglijat în deciziile viitoare de investiții. Există cinci obiective secundare cheie pentru o infrastructură în transporturi și mobilitate circulară în Municipiul Buzău:

  • OS1. Reducerea impactului asupra biodiversității cu asigurarea de măsuri pentru protecția și conservarea acesteia în Municipiul Buzău;

  • OS2. Promovarea proiectelor de investiții în transporturi verzi, cu măsuri de evitare și reducere a efectelor adverse, cum sunt emisiile de poluanți în atmosferă, poluarea apelor și a solului datorată surselor difuze sau impactul asupra peisajului și patrimoniului cultural;

  • OS3. Protecția sănătății populației prin îmbunătățirea condițiilor de mediu și de siguranță a transportului;

  • OS4.Creșterea ponderii combustibililor verzi la cel puțin 10% din totalul conținutului energetic utilizat în Municipiul Buzău în anul 2019.

  • OS5. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul transporturilor. Toate aceste obiective trebuie realizate printr-un mod în care diferiții actori din sectorul public pot crea noi valori și locuri de muncă pentru toate părțile implicate în lanțul valorii.

În tabelul de mai jos prezentăm o serie de intervenții posibile care pot fi implementate pentru atingerea acestor obiective.

Tabelul nr.10.1. Posibile intervenții în sectorul de infrastructură și mobilitate

Nr. crt.

Intervenție

Tip

Fezabilitate

Potențial de reducere a impactului

Potențial de creare de locuri de muncă

Potențial de pierdere a locului de muncă

Legătura cu viziunea

F1

Plan de acțiune pentru mersul pe jos

Reducere

Mare

Mediu

Neutru

Neutru

Energie, sănătate și bunăstare

F2

Hoteluri de logistică în oraș

Reducere

Mare

Mare

Neutru

Neutru

Energie, sănătate și bunăstare

F3

Inversarea mobilității centrate pe autoturismul proprietate particulară și mutarea accentului pe transport în comun

Sinergie

Medie

Mediu

Neutru

Neutru

Materiale

F4

Strategia integrată pentru transportul de marfă

Producție și achizții

Mare

Mare

Mare

Neutru

Materiale

F5

Producerea de energie ca urmare a utilizării infrastructurii rutiere

Producție și achizții

Mare

Mare

Mare

Neutru

Materiale

F6

Bazele mari de date îmbunătățesc transportul public și pe cel privat

Managem ent

Mare

Mediu

Neutru

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate și ecosisteme, sănătate și bunăstare, valoare, reziliență și adaptabilitate

F7

Transformarea mersului pe jos și cu bicicleta într-

Reducere

Mare

Mediu

Neutru

Neutru

Energie, sănătate și bunăstare

I k.l*

un mod de deplasare universal accesibil și sigur

F8

Determinarea copiilor și a tinerilor să abordeze un mod de deplasare mai activ

Reducere

Mare

Mediu

Neutru

Neutru

Energie, sănătate și bunăstare

F9

Transformarea ambianței orașului întruna mai prietenoasă cu cetățenii si cu mediul

Managem ent

Mare

Mediu

Neutru

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate și ecosisteme, sănătate și bunăstare, valoare, reziliență și adaptabilitate

F10

Linie verde de transport public cu benzi dedicate, stații de transport, e-ticketing și achiziție eev, depou și stații de încărcare

Producție și achizții

Mare

Mare

Mare

Neutru

Materiale

F11

Dezvoltarea și sprijinirea transportului auto alimentat cu energie electrică, hidrogen, biocombustibili etc.

Producție și achizții

Mare

Mare

Mare

Neutru

Materiale

F12

Stimularea soluțiilor inovative de eficientizare a transportului de tip sharing

Reducere

Mare

Mediu

Neutru

Neutru

Energie, sănătate și bunăstare, materiale

F13

Crearea de huburi de transfer persoane și marfă periferice

Managem ent

Mare

Mediu

Neutru

Neutru

Materiale, energie, biodiversitate și ecosisteme, sănătate și bunăstare, valoare, reziliență și adaptabilitate

Printre exemplele pozitive de astfel de intervenții care au dus la creșterea calității vieții, se numără interzicerea autoturismelor în centrul Pontevedra din Spania, care a dus la o reducere cu 70% a emisiilor de CO2 și la mai puțină poluare (Burgen, 2018), precum și la creșterea vânzărilor în magazinele locale en-gros și au atras aproximativ 12.000 de noi locuitori în oraș (Burgen, 2018).

Prin utilizarea centrelor de consolidare urbană, companiile ar putea economisi costuri de până la 25% pe livrare colet și reduce kilometrajul aferent livrării cu până la 45% (McKinsey, 2017).

Plecând de la cele 4 criterii de analiză utilizate: REDUCERE, SINERGIE, PRODUCȚIE ȘI ACHIZIȚII și MANAGEMENT, vom formula recomandările după cum urmează:

  • I. REDUCERE

  • > Intervenția F1: Plan de acțiune pentru mersul pe jos

Recomandare: Până în 2030, se presupune că aglomerația va costa Londra cu până la 9,3 miliarde GBP pe an. Pentru a contracara acest lucru, orașul elaborează un plan extins de transport, care include un plan dedicat de acțiune pentru mersul pe jos care are ca scop adăugarea a 1 milion de călătorii pe jos/ zi suplimentare. Plecând de la această abordare Municipiul Buzău poate veni cu măsuri specifice care să încurajeze mersul pe jos.

Impact: Analiza arată că o Londra accesibilă pe jos este semnificativ mai eficientă din punct de vedere al utilizării terenurilor și poate economisi până la 1,6 miliarde GBP în costurile cu sănătatea publică, poate crește vânzările cu amănuntul, reduce emisiile și crește coeziunea socială și condițiile de viață

Fezabilitatea: Orașul va investi 2,2 miliarde GBP (ToL, 2018) în reproiectarea străzilor, va instala mai multe indicatoare și hărți, va adăuga mai multe treceri de pietoni și va îmbunătăți transportul public.

Ocuparea forței de muncă: Efectul asupra locurilor de muncă nu este măsurat cantitativ, dar acest lucru stimulează indirect economia în ansamblu.

Relevanță: Acest model poate fi replicat și în Municipiul Buzău, prin instalarea mai multor indicatoare și hărți, adăugarea mai multor treceri de pietoni și prin îmbunătățirea transportului public.

  • > Intervenția F2: Hoteluri de logistică în oraș

Recomandare: Paris aduce în oraș facilitățile de logistică prin utilizarea așa-numitelor „hoteluri logistice” în zonele cu densitate ridicată.

Impact: Aceste hoteluri urbane ajută la reducerea utilizării vehiculelor grele și a impactului negativ asociat, precum emisiile și zgomotul, crescând totodată productivitatea serviciilor de livrare.

Fezabilitatea: Pachetele din centrele logistice suburbane sunt colectate la „hotelurile logistice” prin intermediul serviciilor de transport de marfă. De acolo livrările se fac în vehicule cu emisii mai mici, precum triciclete electrice care pot transporta până la 180 kg (IFSTTAR, 2018).

Ocuparea forței de muncă: Vor fi create noi locuri de muncă în servicii de curierat și servicii ospitaliere.

Relevanță: Acest model poate fi replicat și în Municipiul Buzău, cu condiția dezvoltării nodurilor rutiere.

  • II. SINERGIE

  • > Intervenția F3: Inversarea mobilității centrate pe autoturismul proprietate particulară și mutarea accentului pe transport în comun

Recomandare: Masterplanul urban 2014 al Sâo Paulo (CSPSMP, 2014) pune accent pe sistemul de mobilitate urbană pentru extinderea modului de transport public.

Impact: Planul își propune să deblocheze oportunitățile economice, sociale și de mediu, inclusiv sprijinirea furnizării de locuințe mai accesibile și îmbunătățirea oportunităților economice pentru locuitorii din oraș.

Fezabilitatea: Intenția este ca măsurile din plan să contribuie la creșterea numărului de rezidenți care locuiesc în apropierea transportului public de la 25% în 2015 la 70% în 2025. Orașul a alocat 30% din fondurile de dezvoltare urbană pentru acest efort.

Ocuparea forței de muncă: Efectul asupra locurilor de muncă este colosal, ducând la o cerere ridicată de muncitori calificați pentru construcția noilor rute de transport în comun, precum și în construcția de locuințe în imediata vecinătate.

Relevanță: Pentru adoptarea acestui model e nevoie de o analiză amănunțită și prevederea unor studii de prefezabilitate și fezabilitate în acest sens.

  • III. PRODUCȚIE ȘI ACHIZIȚII

  • > Intervenția F4: Strategia integrată pentru transportul de marfă

Recomandare: Stockholm (FTGHSS, 2018) a dezvoltat o strategie dedicată pentru transportul de marfă cu șase planuri tematice care constituie împreună strategia de mobilitate sustenabilă a orașului.

Impact: Activitățile concrete includ îmbunătățirea posibilităților de transport, creșterea utilizării căilor navigabile, consolidarea soluțiilor logistice și construirea continuă a unei înțelegeri, a modului de îmbunătățire a sistemului prin dialogul intersectorial și colectarea datelor.

Fezabilitatea: Planul are patru obiective: să permită termeni de livrare mai fiabili, să faciliteze utilizarea eficientă a vehiculelor comerciale de marfă, să promoveze utilizarea vehiculelor eco și să promoveze sistemul de livrare a mărfurilor prin colaborări între oraș și alte părți interesate. Ocuparea forței de muncă: Efectul asupra locurilor de muncă nu este măsurat cantitativ, dar acest lucru stimulează indirect economia în ansamblu.

Relevanță: Pentru adoptarea acestui model e nevoie de o analiză amănunțită și prevederea unor studii de prefezabilitate și fezabilitate în acest sens.

  • > Intervenția F7: Transformarea mersului pe jos și cu bicicleta într-un mod de deplasare universal accesibil și sigur

Recomandare: Dezvoltarea unei rețele dedicate acestor mijloace de transport care să lege punctele de interes ale localității și care să aibă alocate trasee pe drumurile publice. Benzile dedicate acestui transport se vor decupa din carosabil și nu din suprafața alocată pietonilor -trotuarele.

Impact: Diminuarea presiunii pe traficul auto, scăderea drastică a poluării, creșterea vizibilității orașului și în același timp a sănătății populației. Dezvoltarea transportului alternativ cu mijloace cu deplasare sub 25km/oră, fără motorizare sau cu motorizare electrică.

Fezabilitatea: Punerea în aplicare a acestui deziderat presupune un studiu de trafic care să aibă ca scop suprapunerea acestei rețele peste cea existentă. Schimbarea secțiunii drumului și adoptarea drumului de circulație cu trei căi (pieton, velo, auto) este realizabilă.

Ocuparea forței de muncă: În realizarea noilor trasee vor fi angajați aproximativ 600 de persoane incluzându-I și pe cei din activitățile conexe.

Relevanță: Această inițiativă e accesibilă dar e nevoie pentru optimizarea traseelor de realizarea unor studii de fezabilitate.

  • IV. MANAGEMENT

  • > Intervenția F6: Bazele mari de date îmbunătățesc transportul public și pe cel privat Recomandare: Cu peste 31 de milioane de călătorii efectuate zilnic în Londra, Transport for London (TfL) (Sweeney, 2018) colectează numeroase date anonime despre modul în care oamenii, vehiculele și transportul public se deplasează prin rețelele sale.

Impact: În 2017, s-a estimat că utilizarea de baze de date a costat TfL 1 milion GBP și a generat beneficii economice anuale și economii de până la 130 de milioane GBP pentru călători, oraș și TfL în sine.

Fezabilitatea: Prin intermediul analizelor bazelor de date mari, TfL poate eficientiza orice, de la optimizarea liniilor de transport public, îmbunătățirea condițiilor pietonale, monitorizarea poluării aerului, prezicerea schimbării modelelor de transport, susținerea utilizării vehiculelor electrice și scăderea accidentelor rutiere. Datele sunt, de asemenea, disponibile publicului pentru a stimula soluții inovatoare pentru provocările din transportul orășenesc. Până în prezent au fost dezvoltate aproape 700 de aplicații, care sunt utilizate în mod regulat de peste 40% dintre londonezi.

Ocuparea forței de muncă: Inițiativa privind folosirea bazelor de date sprijină în mod direct aproximativ 500 de noi locuri de muncă și, în mod indirect, alte 230 de locuri de muncă în lanțul de aprovizionare și în economie.

Relevanță: Pentru adoptarea acestui model e nevoie de prevederea unor studii de fezabilitate.

  • 11. SOCIO- CULTURĂ ȘI

TURISM

  • 11.1. IMPACTUL SECTORULUI SOCIO- CULTURAL ȘI TURISMULUI ASUPRA MUNICIPIULUI BUZĂU

Dezvoltarea unei turism circular ar putea contribui la utilizarea durabilă a resurselor, la creșterea eficienței industriei turismului și la dezvoltarea durabilă a Municipiului Buzău. Cu toate acestea, acest lucru este dificil de realizat fără legislația relevantă și politicile necesare pentru susținerea acesteia. Modelul tradițional de gestionare a turismului trebuie să se schimbe și va trebui să existe o colaborare între companii și tehnologie pentru ca aceasta să fie implementată cu succes. De exemplu, durabilitatea îmbunătățită a produselor, prin proiectare ecologică, ar putea aduce beneficii substanțiale hotelurilor prin folosirea de lenjerie și mobilier de durată mai îndelungată. Această intervenție ar contribui la reducerea deșeurilor, ar atenua unele dintre problemele de mediu ale turismului și ar poziționa mai bine sectorul touristic, pentru a aborda problemele viitoare legate de lipsa de resurse.

Există, de asemenea, o mulțime de idei inovative pentru gestionarea deșeurilor care provin din sectorul ospitalității și al turismului, cum ar fi zațul de cafea utilizat ca mediu pentru cultivarea ciupercilor și chiar furnizarea unei surse de combustibil pentru producerea de căldură. Aceasta este o situație de tip câștig-câștig, întrucât deșeurile nu sunt reutilizate, iar firmele nu trebuie să plătească pentru costurile de eliminare, deoarece acest material devine unul secundar, fiind folosit de o altă industrie prin intermediul simbiozei industriale.

Analizarea modalităților de a face față risipei alimentare este de cea mai mare importanță, deoarece, în prezent, o treime din produsele alimentare cultivate la nivel mondial sunt aruncate, ceea ce conduce la emisii de CO2 în depozitele de deșeuri. Hotelurile și restaurantele trebuie să își monitorizeze și să își măsoare deșeurile alimentare pentru a stabili unde apar acestea. Se estimează că mai mult de 60% din deșeurile alimentare din industria ospitalității sunt evitabile, astfel încât, dacă ar putea fi reduse, ar reduce masiv costurile asociate. Există mai multe organizații care au creat procese de monitorizare pentru a contribui la acest lucru, de la simple fișe de monitorizare, la noile tehnologii. Cea mai bună metodă de a opri producerea de deșeuri din alimente este, ca acestea să fie consumate, dar chiar și cele mai eficiente bucătării vor produce o anumită cantitate de deșeuri. Modul în care risipa alimentară va fi eliminată, va depinde într-o oarecare măsură de legislația în vigoare din fiecare țară și de facilitățile disponibile la nivel local, cum ar fi posibilitatea de a dona alimentele băncilor de produse alimentare, de a hrăni animalele sau de a contribui la digestia anaerobă și la compostare. Cheia este în asigurarea faptului că personalul se preocupă de reciclare, că sunt utilizate coșurile potrivite și că firmele au contracte cu organizații de management al deșeurilor. Dacă restaurantele și hotelurile ar lucra împreună pentru a căuta modalități de a gestiona mai eficient deșeurile alimentare, acesta ar putea aduce beneficii, nu numai pentru mediu, ci și pentru profit datorită economiilor de scară.

Cu toate acestea, va trebui să existe un efort de colaborare concertat pentru ca reducerea risipei alimenatre să aibă succes.

O altă abordare a managementului turismului circular ar putea fi transformarea stațiunilor în „stațiuni circulare”. Măsurile ar presupune optimizarea eficienței energetice a clădirilor și transformarea lor în stațiuni auto-suficiente pentru aprovizionarea cu apă și gestionarea deșeurilor, folosind surse de energie ecologică și stabilirea unor ținte stricte pentru depozitarea și eliminarea deșeurilor. Aceasta ar însemna trecerea de la un sistem liniar la unul mai ciclic și regenerativ, care a fost integrat pentru a conecta intrările și ieșirile. Prin reglementări, stimulente și dezvoltarea infrastructurii, se poate face trecerea la o industrie turistică rezilientă care promovează eficiența energetică și reciclarea pentru reducerea poluării și a deșeurilor.

  • 11.2. INTERVENȚII PENTRU UN SECTOR SOCIOCULTURAL ȘI TURISTIC CIRCULAR

În cadrul sectorului socio - cultural și turistic am identificat patru obiective secundare cheie pentru circularitatea acestuia:

  • OS1. Reducerea amprentei asupra mediului a unei nopți petrecute la hotel / persoană cu cel puțin 20%;

  • OS2. Încurajarea comerțului specific bazat pe produse și servicii locale meșteșugărești;

  • OS3. Sprijinirea activităților tradiționale si nu numai, cu amprentă scăzută de C;

  • OS4. Reducerea deșeurilor care rezultă din sectorul ospitalier cu cel puțin 30%.

Toate aceste obiective trebuie realizate printr-un mod în care diferiții actori din sectorul turismului pot crea valoare adăugată și locuri de muncă pentru toate părțile implicate în lanțul valorii.

În tabelul de mai jos prezentăm o serie de intervenții posibile care pot fi implementate pentru atingerea acestor obiective.

Tabelul nr.11.1. Posibile intervenții în sectorul socio-cultural și turistic

Nr. crt.

Intervenție

Tip

Fezabilitate

Potențial

Potențial de

Potențial de

Legătura cu

pentru

creare de

pierdere a

viziunea

reducerea

locuri de

locului de

impactului muncă      muncă

G1

Integrarea economiei circulare în politica de achiziții din industria ospitalității

Reducere

Înalt

Înalt

Mediu

Mediu

Materiale, energie, valoare, biodiversitate, sănătate

G2

Reducerea amprentei de carbon produsă prin consum pe turist/noapte de cazare

Reducere

Înalt

Mediu

Mediu

Neutru

Materiale, energie, valoare, biodiversitate, sănătate

G3

Proiectare de produse și servicii locale tradiționale cu amprentă scăzută de C

Sinergie

Înaltă

Mediu

Mediu

Neutru

Materiale, energie

G4

Leasing pentru turism structurat pe principiile economiei circulare

Producție și achiziții

Înaltă

Mediu

Mediu

Neutru

Materiale, energie, valoare, biodiversitate, sănătate

G5

Reducerea     deșeurilor

alimentare în industria ospitalității

Sinergie

Mediu

Mediu

Mediu

Scăzut

Materiale, energie, valoare, biodiversitate, sănătate

G6

Digitalizarea turismului pentru        optimizarea

consumului de resurse

Producție și achiziții

Mediu

Înalt

Mediu

Neutru

Materiale, energie, valoare, biodiversitate, sănătate

G7

Proiectarea mobilierului pentru demontare

Producție și achiziții

Înalt

Mediu

Înalt

Neutru

Materiale

G8

Facilități              pentru

organizarea           de

evenimente culturale cu zero deșeuri

Reducere

Înalt

Înalt

Mediu

Mediu

Materiale, energie, valoare, biodiversitate, sănătate

Dezvoltarea           de

întreprinderi   sociale  cu

accent  pe  produse  și

servicii                locale

meșteșugărești

Producție și achiziții

Mediu

Înalt

Mediu

Neutru

Materiale, energie, valoare, biodiversitate, sănătate

Spațiul județean beneficiază de un potențial valoros datorită peisajului natural, apelor minerale, mofetelor, precum și existenței unor monumente istorice.

Turismul are tradiții balneare, atractivitatea zonei constă din localizarea Săratei Monteoru, a localitătii Râmnicu Sărat din vecinătatea Municipiului Buzău. Dintre atracțiile turistice, cele mai cunoscute fiind vulcanii noroioși de la Pâclele Mici, iar obiective turistice care pot fi vizitate în zonă fiind: Lacul Vulturilor, Barajul Mâneciu, Barajul Paltinu, Barajul și lacul Siriu, Cascada Cașoca.

Cele mai promițătoare intervenții sunt descrise mai detaliat în cele ce urmează. Gestionarea materialelor circulare în turism poate fi abordată înainte și după tratarea deșeurilor. Pentru a recicla la o valoare ridicată, este important ca materialele să fie recuperate separat și gradul de contaminare în fluxuri de substanțe diferite să rămână scăzut. Acest lucru se poate face parțial prin demolarea mai conștientă, de exemplu clădirile și infrastructura ar trebui să fie proiectate în principal pentru degradare simplă. Diferitele procese care funcționează sub conceptul umbrelă "proiectarea pentru demontare și reconstrucție” nu se vor realiza automat, dacă nu vor fi luate măsuri în acest sens.

Trecerea la aceste metode necesită cerințe explicite din partea arhitecților și dezvoltatorilor și dezvoltarea cu succes a modelelor de afaceri adecvate și a structurilor de stimulare care pot facilita tranziția.

  • I. REDUCERE

  • > Intervenția G2: Reducerea amprentei de carbon produsă prin consum pe turist/noapte de cazare.

Recomandare: Reducerea amprentei de carbon în urma unei nopți petrecute în unele dintre unitățile hoteliere din Municipiul Buzău, produse de către un turist. Pentru a reduce această amprentă, unitățile hoteliere au posibilitatea, ca de exemplu, să folosească încălzirea termică doar în camerele care sunt ocupate, nu și în acelea care sunt libere.

Impact: Impactul exact al acestei intervenții este greu de cuantificat, depinde de numărul total al unităților hoteliere care s-ar alătura acestei inițiative. În aprilie 2010, în UK a fost introdusă Schema CRC privind eficiența energetică. Aceasta este o schemă obligatorie de comercializare a cotelor de carbon pentru organizațiile mari „cu un consum scăzut de energie” (atât publice, cât și private).

Organizațiile care îndeplinesc criteriile de calificare, bazate pe cantitatea de energie electrică cu care au fost aprovizionate în 2008, sunt obligate să participe la CRC. Organizațiile participante sunt obligate să-și monitorizeze emisiile și să achiziționeze cote, vândute inițial de guvern, pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit. În plus, cu cât o întreprindere acționează mai eficient în vederea reducerii cantității sale de emisii, cu atât aceasta va fi poziționată mai sus în clasamentul publicat anual care indică performanța comparativă a tuturor participanților. Aceasta oferă, la rândul său, un alt beneficiu: toate veniturile colectate din comercializarea cotelor sunt „reciclate” înapoi către participanți, iar poziția din clasament influențează procentul din aceste venituri primit de fiecare organizație (rFs, 2016).

Ocuparea forței de muncă: Este greu de cuantificat câte locuri de muncă ar fi afectate de această măsură până nu avem un număr exact de hoteluri care s-ar alătura acestui trend. Gândind în termeni economici, dacă unitățile hoteliere economisesc bani din costurile cu utilitățile, ei pot realoca sumele pentru domeniul resursei umane și își pot mări echipa.

Relevanță: Pentru companiile care optează să își regândească modul în care utilizează materiile prime, ar însemna o economie pe termen lung din punct de vedere al costurilor pe care le efectuează, având legătură cu încălzirea spațiilor interne, de asemenea se pot menționa costurile cu electricitatea.

Pentru a exemplifica această intervenție, vă aducem la cunoștință un model de bună practică dintr-un hotel din Franța, car a obținut eticheta ecologică europeană, hotelul Amiral din Nantes a fost, de asemenea, primul hotel care a primit un rating A pentru etichetarea ecologică, în sectorul hotelier, în care 150 de stabilimente au participat în mod voluntar pentru a evalua și raporta amprenta de mediu a unei nopți petrecute la hotelul lor de către clienți. Acordată pentru o perioadă de trei ani, eticheta de mediu invită hotelurile să se angajeze să pună în aplicare măsuri de reducere a impactului acestora asupra climei, consumului de apă și consumului de resurse neregenerabile și să sporească ponderea produselor ecologice sau a celor etichetate ecologic.

  • > Intervenția G3: Proiectare de produse și servicii locale tradiționale cu amprentă scăzută de C (CET.SEE, 2018)                  ’                   '

Recomandare: Proiectarea circulară a produselor și serviciilor este mult mai mult decât proiectarea strategiilor de reciclare optimă.

121

Fezabilitatea: Aceasta înseamnă minimizarea impactului asupra mediului și păstrarea valorii produsului cât mai mult timp pe piață.

Ocuparea forței de muncă: Efectul asupra locurilor de muncă nu este măsurat cantitativ, dar acest lucru stimulează indirect economia locală.

Relevanță: Această intervenție poate fi aplicata în Municipiul Buzău, cu o strategie clară cu focus pe producția locală.

  • II. SINERGIE

  • > Intervenția G4: Leasing pentru turism structurat pe principiile economiei circulare (CET.PN, 2018)  '

Recomandare: Un model de societate a leasingului îi determină pe producători să proiecteze produse durabile nu prin reglementări, ci prin stimulente economice. Atunci când consumatorii închiriază în loc să cumpere, companiile vor trebui să ia în considerare nu numai ce se întâmplă în momentul în care un produs este vândut, dar și ce se întâmplă atunci când acesta se întoarce.

Fezabilitatea: Companiile au interesul economic de a-și face produsele mai durabile deoarece cheltuielile lor vor fi reduse la minimum atunci când produsul se va ține pe întreaga perioadă de leasing. Înlocuirea unui produs va fi în totalitate pe cheltuiala producătorului. Astfel, companiile vor face investiții în modalități de a prelungi durata de viață a produselor și nu vor mai fi stimulate să lanseze un produs nou la fiecare câteva luni. Prin urmare, o companie ar putea să-și depășească concurenții în primul rând prin dezvoltarea unei game de dispozitive durabile care ar putea fi exploatate prin primirea de taxe lunare pe întreaga perioadă de leasing. Ocuparea forței de muncă: Efectul asupra locurilor de muncă nu este măsurat cantitativ, dar acest lucru stimulează indirect economia în ansamblu.

Relevanță: Introducerea leasing-ului în unitățile ospitaliere nu necesită costuri mari de investiție, fiind facil de implementat și în unitățiile din Municipiul Buzău.

  • III. PRODUCȚIE ȘI ACHIZIȚII

  • > Intervenția G5: Reducerea deșeurilor alimentare în industria ospitalității (CE.TSEE, ’                           ’                                                   ’        2018)

Recomandare: Hotelurile și restaurantele trebuie să își monitorizeze și să își măsoare J                                                                                                                                   J                                                                          J                              J

deșeurile alimentare pentru a stabili unde apare risipa și implicit deșeurile.

Fezabilitatea: Cum putem continua să ignorăm problemele legate de deșeurile alimentare atunci când s-a constatat că stațiunile mici risipesc până la 150 de tone de alimente comestibile pe an. Pe lângă acestea, 36% din toate produsele alimentare cumpărate ajung la coșul de gunoi. Sau că, luând în considerare energia și apa utilizată, costul forței de muncă, alocarea necorespunzătoare a resurselor financiare și pierderile pentru acel produs alimentar care ar fi putut fi vândut, costul real adevărat plătit pentru risipa alimentară poate ajunge la valoarea de 800.000 USD pentru o stațiune mare de circa 300 de camere.

Ocuparea forței de muncă: Efectul asupra locurilor de muncă nu este măsurat cantitativ, dar vor fi nevoie de personal care să monitorizeze și să gasească soluții, precum și să dezvolte aplicații de monitorizare pentru reducerea deșeurilor alimentare.

Relevanță: Costurile asociate cu pierderea acelor bunuri și cantitatea de emisii pot aduce beneficii financiare cât și de imagine firmelor din sectorul ospitalier din Municipiul Buzău.

  • IV. MANAGEMENT

  • > Intervenția G6: Digitalizarea turismului pentru optimizarea consumului de resurse (CET.FRA, 2018)

Recomandare: Concepte precum platformele colaborative permit utilizarea mai bună a resurselor existente, evitând producerea de mai multe bunuri decât este necesar.

122

Fezabilitatea: Digitalizarea facilitează și faptul că multe produse care au fost cumpărate și vândute anterior, să fie acum comercializate ca un serviciu.

Ocuparea forței de muncă: Efectul asupra locurilor de muncă nu este măsurat cantitativ, dar va fi nevoie de resurse umane care să dezvolte astfel de aplicații.

Relevanță: Acest model poate fi aplicat cu ușurință și în unitățile ospitaliere din Municipiul Buzău, iar costurile cu implementarea acestor softuri pot fi obținute prin accesarea de fonduri europene care sprijină astfel de măsuri de digitizare.

  • > Intervenția G7: Facilități pentru organizarea de evenimente culturale cu zero deșeuri Recomandare: Utilizarea materialelor reciclabile la evenimentele culturale desfășurate în Municipiul Buzău, ca de exemplu vesela reutilizabilă - ex.: paharele de unică folosință să se înlocuiască cu pahare reutilizabile, care să fie refolosite de fiecare dată, de asemenea să le permită ca acestea să poate fie duse acasă, sau în cazul persoanelor care nu vor să le păstreze, ele să fie înapoiate și banii pe acestea restituiți.

Impact: Această recomandare contribuie în mare măsură la reducerea consumului de plastic asociat cu evenimentele culturale din municipiu.

Fezabilitatea: Luarea de măsuri în cadrul evenimentelor “Dor de cântec românesc” și “Târgul Drăgaica” prin folosirea de veselă reutilizabilă și reducerea risipei alimentare, poate fi o intervenție pilot. Oferirea unor facilități de la bugetul local ar încuraja pe viitor organizarea de astfel de evenimente cu zero deșeuri.

Ocuparea forței de muncă: Prin această intervenție se contribuie la creșterea locurilor de muncă din domeniul producției veselei reutilizabile, așadar se creează locuri de muncă circulare.

Relevanță: Festivalurile și evenimentele culturale reprezintă o oportunitate pentru orașe în ideea atragerii de vizitatori și pentru a oferi localnicilor activități cât mai variate. Cu toate acestea, în cadrul acestor festivaluri se consumă o cantitate mare de plastic. Un studiu făcut de către BBC arată că se estimează o cantitate de 23.500 de tone de plastic doar la festivalurile de muzică produse anual. Prin înlocuirea plasticului cu materiale reciclabile, am scădea în mod semnificativ cantitatea anuală de deșeuri. Este de așteptat ca această intervenție să aibă ca rezultat o pierdere din bugetul local, care poate fi compensată cu veniturile provenite din impozitele încasate de pe urma evenimentelor realizate.



123


ETAPA a II-a:

CONSULTAREA PĂRȚILOR

INTERESATE

125

12. CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE 12.1. DIALOG CU PĂRȚILE INTERESATE

Municipiul Buzău își propune să devină lider în economia circulară. Orașul vizează reducerea utilizării primare a materiilor brute cu 60% în 2030 față de ziua de azi. În plus, Municipiul Buzău dorește să creeze 500 - 1.700 de locuri de muncă care contribuie direct la economia circulară. Astăzi, există deja organizați în municipiu care lucrează la inițiative și experimente în acest domeniu. Dar cum facem economia circulară să fie pentru toată lumea și cum realizăm aceste obiective în termen de 10 ani. Acestea sunt întrebări la care trebuie să găsim soluții?

IRCEM a fost însărcinat de municipalitate să planifice un set optim de măsuri, proiecte și condiții, astfel încât municipalitatea și industria să poată contribui la unison.

UNDE SUNTEM ACUM?

Analiza circularității actuale, a fluxului de materiale și a soluțiilor potențiale este completată de o evaluare a oportunităților de angajare. Pe această temă, au fost reunite o serie de informații și posibile intervenții în timpul primei consultări cu stakeholderii. Ulterior, în timpul sesiunii a doua cu părțile interesate de la Buzău, am primit o mulțime de contribuții și am elaborat planuri concrete bazate pe aceste intervenții.

Prima sesiune a părților interesate din 16 mai 2019 a fost axată pe completarea intervențiilor, pe prioritizarea intervențiilor pe care le-am elaborat pentru fiecare sector și pe cartografierea barierelor pentru fiecare dintre acestea precum și identificarea modelelor de bună practică. Pe baza acestei sesiuni, au fost selectate 15 intervenții, pe care am continuat să le procesăm în timpul celei de-a doua sesiune din 10 octombrie 2019. La cele două sesiuni au luat parte peste 130 de participanți, iar la cercetarea de piață au răspuns 251 de respondenți, dintre care 11 au făcut parte din etapa de pretestate, astfel din eșantionul final făcând parte 251 de respondenți. De asemenea, a avut loc un brainstorming despre ceea ce este, în general, necesar pentru a accelera trecerea la un Buzău circular.

În această secțiune, veți găsi:

1. O listă de recomandări, comentarii și idei care au fost aduse la masa de lucru.

2. După contribuția celor două sesiuni ale părților interesate, o listă a celor șapte intervenții alese de la care s-a plecat în analiza cost-beneficiu.

RECOMANDĂRI, OBSERVAȚII ȘI ABORDĂRI SECTORIALE

În timpul primului atelier au existat mai multe idei și comentarii. Mai jos este o prezentare concisă a acestor idei.

  • Minimizarea volumului de deșeuri depozitate - economisire resurse neregenerabile sau greu regenerabile;

  • Creșterea colectării selective și impunerea utilizării într-un procent tot mai mare a materialelor prime secundare;

  • Dezvoltarea resursei umane care poate fi implicată în cercetare și dezvoltarea acestei piețe. Existența de resurse secundare, de materii prime variate;

  • Produse noi fără utilizare, materii prime obținute preponderent din materiale reciclabile;

  • Reducerea poluării, o viață mai sănătoasă, surse inepuizabile;

126

  • Protecția mediului și resurselor - materii prime suficiente - locuri de muncă;

  • Îmbunătățirea proceselor industriale de la eco-design, materii prime și fabricație, distribuție până la cumpărător;

  • Ambalaje refolosibile, comestibile și ușor de reintrodus în proces. Asistența unui cluster sau a fluxurilor de deșeuri cu specialiști din domeniul profesional care lucrează îndeaproape cu organizația municipală. Acest lucru este legat de sugestia de a lucra cu directorii de lanț care pot ajuta, de exemplu, în construirea comunității prin dialog continuu.

În timpul celui de-al doilea atelier de lucru, am întrebat grupul de participanți:

  • În 10 ani, piața economiei circulare din Municipiul Buzău va fi în topul furnizorilor naționali de...?”, Care este opinia dumneavoastră față de obiectivele prioritizate mai jos?

  • Unde considerați că este cea mai mare valoare pierdută în fluxurile materiale din oraș?

  • Care dintre acestea considerați că sunt însoțite de cele mai mari efecte directe și indirecte?

  • Unde considerați că sunt cele mai mari șanse pentru noi oportunități circulare de angajare?

  • Vă rugăm să furnizați date privind așteptările dvs. referitoare la inițiativa privind economia

circulară a Municipiului Buzău.

În general, datele și dezvăluirea informațiilor au avut loc sub forma a patru tipuri specifice:

  • a) Extinderea și aprofundarea setului de date actual - în special în ceea ce privește fluxurile reziduale ale sectorului de afaceri (și potențialul de impact al procesării);

  • b) O metodologie / un standard transparent la nivel de produs și lanț;

  • c) Un instrument care ghidează utilizatorii prin intermediul datelor disponibile și ajută la folosirea acestora;

  • d) Un mod în care să existe un feedback dinamic la nivelul comunității, privind ceea ce se întâmplă referitor la deșeurile și materialele din oraș.

O temă care a avut loc în ambele sesiuni este incluziunea. Dacă vom continua să lucrăm la un Buzău circular, va trebui să o facem în mod social. Un Mall Upcycle (magazin al produselor reutilizabile) care oferă locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile este un exemplu în acest sens. În cadrul discuțiilor, se subliniază faptul că este important ca această sarcină să fie abordată atât „de sus în jos”, cât și „de jos în sus”, cu costuri minime și efecte maxime, cu o atenție acordată întreprinderilor mari, pe de o parte, și comunităților locale, pe de altă parte. Mai ales atunci când vine vorba de conștientizare și procese inclusive, acestea din urmă nu trebuie uitate.

În timpul dezbaterilor, participanții s-au arătat dornici de mai multă comunicare și campanii despre circularitatea orașului. Aceștia au prioritizat ca și intervenție campanii de conștientizare - de exemplu prin vizualizarea diferitelor fluxuri de deșeuri. De asemenea, este indicat faptul că inițiativele din acest domeniu ar avea un sprijin considerabil pentru a putea ajunge la o audiență mai largă.

Totodată, s-a discutat importanța spațiului verde și a utilizării pădurii Crâng în acest sens, iar pe de altă parte transformarea Iazului Morii într-un loc de promenade și petrecere a timpului liber.

Se pune accentul pe importanța interconectării acestor ambiții cu educația. În mod specific, ar fi bine să existe un loc clar în care să se poată aduna informații, unde pot fi găsite module și unde instituțiile de învățământ pot găsi conținut, se propune un prim program pilot la școala 11 și la Banca de Gene din Buzău.

Un calup de sugestii și recomandări s-au format în jurul nevoilor comunitare. Pentru numeroase inițiative, conversația ar trebui să continue (între părțile interesate și municipalitate) și să stimuleze conexiunile reciproce între persoanele care lucrează pe o anumită temă. Sugestiile

127

sunt de exemplu un „Hub de afaceri circular” și „zonă de desfacere a produselor circulare”, după cum urmează:

  • Deșeuri menajere și deșeuri organice

Creșterea cantității de deșeuri organice colectate separat este esențială pentru realizarea reutilizării de înaltă calitate. Cum pot fi încurajați cetățenii să își separe mai bine deșeurile organice? Rolul pe care îl poate juca bio-energia în sistemul energetic din Municipiul Buzău?

  • Încurajarea clădirilor și construcțiilor circulare

În loc de a se distruge piesele de construcție în maniera convențională, dezmembrarea lor face posibilă o reutilizare de o mult mai înaltă calitate. Pentru a încuraja acest lucru, dezasamblarea trebuie luată în considerare în timpul construcției. Cum va stimula municipalitatea această tranziție la clădiri și construcții circulare?

  • Crearea unei piețe pentru materialele de construcții reutilizabile

O piață fizică a materialelor de construcție reutilizabile ar putea reduce folosirea de noi materiale. Cu toate acestea, există încă întrebări: cum să garantezi siguranța utilizării materialelor de construcție și cum să te asiguri că materialele sunt utilizate?

  • O mai bună separare a tipurilor de plastic

Există multe tipuri diferite de materiale plastice în circulație, fiecare cu proprietăți diferite. Dacă acestea sunt reciclabile mixte, produsele de înaltă calitate nu mai pot fi produse. Cum ar putea crește calitatea plasticului pentru reciclat?

  • Deschiderea unui mall de produse reutilizabile (Upcycle Mall)

Primul centru comercial din lume a fost înființat în Suedia pentru produse reparate și reciclate, Municipiul Buzău ar putea să se concentreze asupra unui centru similar. Cum poate acest Mall nu numai să ofere soluții practice, ci să servească drept un nou hub pentru dezvoltarea creativă?

  • Creșterea suprafeței spațiilor verzi

Valorificarea potențialului peisager al pădurii Crâng este un alt proiect de anvergură care poate să transforme radical profilul orașului Buzău. Cele peste 177,9 ha de pădure vor face din acea zonă cel mai mare parc urban, care va fi pus la dispoziția cetățenilor Municipiului Buză. Cum poate acest parc să contribuie la un mediu sănătos și să determine comunitatea la activități în aer liber?

  • Decopertare și revalorificare a potențialului Iazului Morii

Revalorificarea potențialului Iazului Morii este un exemplu foarte bun. Prezența oglinzii de apă în oraș reprezintă o resursă deloc neglijabilă indiferent de anvergura acesteia. Faptul că s-a decis revalorificarea unui curs de apă chiar dacă modest, denotă disponibilitatea orașului pentru abordări revoluționare și arată tendința Buzăului de a se înscrie printre orașele cu voință de schimbare conceptuală atât estetic-funcțională, cât și sustenabilă. Cum poate această formă de regenerare urbană care valorifică spațiile mici utilizând cu succes materiale refolosibile sau recuperate (lemn, paleți, cărămizi etc.) să contribuie la inclusivitate și activități în aer liber?

  • Reducerea risipei alimentare prin dezvoltarea unei bănci de alimente

Risipa de alimente este o problemă mondială care a căpătat o importanță din ce în ce mai mare pe agenda publică și politică din ultimii ani. Datorită impactului ridicat asupra consumului de resurse în generarea acestor produse precum și amprentei de C a acestora, banca de alimente reprezintă o soluție în acest sens. Cum va reduce amprenta de C prin intermediul produselor recuperate și va contribui la incluziune, banca de alimente din Municipiul Buzău?

Pe baza rezultatelor celor două ateliere de lucru ale părților interesate, s-au ales în cele din urmă șapte priorități pentru care vom elabora o analiză cost-beneficiu, planul de acțiune și strategia pentru tranziția la economia circulară a Municipiului Buzău în orizontul de timp 2020-2030.

128



129

12.2. Sondaj privind oportunitățile de aplicare a principiilor economiei circulare în Municipiul Buzău

Studiul de piață din cadrul Strategiei Buzău Oraș circular 2030 s-a realizat în intervalul 15 octombrie 2019 - 15 noiembrie 2019. Scopul acestuia a fost identificarea comportamentului părților interesate față de apartenența la un oraș circular precum și întâmpinarea nevoilor pe care aceștia le au, prin dezvoltarea de proiecte pe care aceștia le consideră a avea un potential ridicat de circularitate.

Acest studiu face parte din cadrul proiectului ce vizează realizarea STRATEGIEI PRIVIND TRANZIȚIA DE LA ECONOMIA LINIARĂ LA ECONOMIA CIRCULARĂ A ORAȘULUI BUZĂU ÎN CONCORDANȚĂ CU DIRECTIVA EUROPEANĂ UE 2018/848 ȘI STABILIREA PLANULUI DE ACȚIUNI, pentru orizontul de timp 2020-2030, iar rezultatele acestuia constituie baza pentru crearea strategiei și identificarea direcțiilor viitoare de acțiune, care vor fi în corelație cu datele obținute.

Obiective

1. Identificarea factorilor principali ai Municipiului Buzău care pot contribui la facilitarea tranziției de la economia liniară, la economia circulară;

2. Identificarea stadiului în care se află acțiunile întreprinse de autoritățile publice, în economia circulară în viziunea buzoienilor;

  • 4. Identificarea infrastructurii care trebuie să sufere schimbări semnificative din punctul de vedere al economiei circulare;

  • 5. Identificarea obstacolelor care împiedică implementarea economiei circulare;

  • 6. Identificarea proiectelor pe care cetățenii Municipiului Buzău le consideră de importanță majoră în cadrul tranziției către economia circulară.

Metodologia și proiectarea cercetării

Etapele urmărite în cadrul acestei cercetări sunt:

  • Identificarea opțiunilor metodologice existente pentru elaborarea chestionarului;

  • Stabilirea eșantionului și realizarea chestionarului;

  • Realizarea unei pagini web pentru chestionarul on-line;

  • Pretestarea chestionarului;

  • Elaborarea formei finale a chestionarului;

  • Distribuirea chestionarului la nivelul Municipiului Buzău.

În alegerea metodelor de cercetare trebuie să se țină cont de natura fenomenelor studiate, de accesibilitatea metodelor și a tehnicilor, de existența sau nu a instrumentelor de investigație adecvate, de resursele financiare, de intervalul de timp avut la dispoziție pentru efectuarea studiului și de profunzimea rezultatelor obținute.

Chestionarul întocmit a fost pus la dispoziția respondenților prin intermediul site-ului eSurveysPro. Răspunsurile generate de aceștia au fost înregistrate, iar pentru o mai mare acuratețe în reprezentarea grafică, s-a folosit și SPSS Statistics.

Chestionarul de cercetare reprezintă „o tehnică și corespunzător, un instrument de realizare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și eventual imagini grafice ordonate logic și psihologic care, prin administrarea de către operatori de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris” (Chelcea, 1975).

În cadrul acestei cercetări au fost pretestate 11 persoane, iar eșantionul final a fost format din 250 de respondenți.

130

Elaborarea chestionarului pentru cercetarea din cadrul Municipiului Buzău

Obiectivul chestionarului e reprezentat de identificarea comportamentului stakeholderilor față de apartenența la un oraș circular precum și întâmpinarea nevoilor pe care aceștia le au. Ipoteza principală de la care am plecat constă în faptul că majoritatea cetățenilor Municipiului Buzău consideră necesară adoptarea principiilor economiei circulare în acțiunile lor zilnice.

În ceea ce privește elaborarea chestionarelor, s-a ținut cont de etapele consacrate în literatura de specialitate (Chelcea et al., 2004):

  • Definirea clară a informațiilor necesare;

  • Formularea întrebărilor;

  • Stabilirea succesiunii întrebărilor;

  • Elaborarea formei de prezentare a chestionarelor;

  • Pre-testarea chestionarului;

  • Reformularea finală a chestionarelor.

Centralizarea răspunsurilor:

Pentru centralizarea răspunsurilor culese s-a utilizat baza de date eSurveysPro, unde s-au stocat informațiile de pe site-ul chestionarului.

Redactarea chestionarului

S-au respectat regulile de bază în elaborarea chestionarelor. Toate întrebările chestionarului au fost întrebări gradate cu răspuns fix și s-au utilizat mai multe tipuri de scale.

Întrebările au fost alese cu răspuns fix din următoarele motive:

  • Pentru ușurința și rapiditatea completării chestionarului;

  • Pentru claritatea conținutului întrebării;

  • Pentru uniformitatea înțelegerii întrebării și înregistrării răspunsurilor;

  • Pentru facilitarea găsirii răspunsului potrivit/recunoașterea;

  • Pentru ușurința prelucrării rezultatelor.

Pentru a asigura o rată mai mare de răspuns și un nivel mai bun al corectitudinii răspunsurilor, am considerat util să lăsăm sub anonimat numele respondentului. În cadrul chestionarului, am folosit atât răspunsuri deschise, cât și închise. Pentru întrebările cu răspunsuri închise s-au utilizat mai multe abordări cu răspunsuri în scală, distingându-se astfel „scala Likert”, „diferențiala semantică” și „scala importanței”.

Au fost alese aceste scale din următoarele considerente:

  • Sunt adecvate sondajelor on-line;

  • Sunt ușor de construit și utilizat;

  • Sunt atractive pentru respondenți;

  • Sunt flexibile.

Eșantion

Cercetarea a fost adresată stakeholderilor din Municipiul Buzău, și au fost trimise 137 de emailuri cu rugămintea, ca aceștia să disemineze mai departe mesajul. Prin urmare, pentru eșantionul din cadrul studiului s-a folosit tehnica bulgărelui de zăpadă. Pe lângă mesajele trimise, anunțul împreună cu chestionarul a fost distribuit pe mai multe grupuri de Facebook relevante pentru locuitorii Municipiului Buzău. De asemenea, am utilizat și chestionare în format fizic pentru a avea date din cât mai multe surse. În total am avut 173 de chestionare completate

131

în format fizic și 78 de chestionare completate online. Astfel, totalul eșantionului nostru a fost de 250 de persoane, deoarece un chestionar a fost anulat.

Chestionarul este constituit din 20 întrebări cu scopul de a aduna opinii din partea părților interesate relevante privind barierele și oportunitățile de aplicare a principiilor și particularităților economiei circulare în municipiul Buzău.

Întrebarea 1. Care considerați că sunt factorii principali ai orașului dvs. care pot contribui la facilitarea tranziției de la economia liniară la cea circulară? Acordați o notă de la 1 la 5, clasându-i de la cel mai important - 5, la cel mai puțin important - 1.

Factori

5 Foarte important

4 Important

3

Indiferent

2 Puțin important

1

Deloc important

Schimbările economice

Schimbările climatice

Locurile de muncă

Schimbările demografice

Urbanizarea

Schimbarea disponibilității resurselor naturale

Agende și cadre globale

Cadre / strategii juridice europene

Cadre / strategii juridice naționale

Achiziții publice verzi

Dezvoltarea tehnică în sectoare specifice (ex: deșeuri, apă, canalizare)

Creșterea inovării în domeniul cercetării și dezvoltării

Cetățeni care doresc să își schimbe obiceiurile de consum

ONG-uri care doresc să își schimbe obiceiurile de consum

Întreprinderile care doresc să își schimbe obiceiurile de producție

Apariția unor noi modele de afaceri

Inițiativele din sectorul privat care vizează tranziția către modele de producție mai durabile

02

02

02

02

02

Întrebarea 2. Care considerați că ar trebui să fie rolul diferitelor autorități publice în economia circulară în Municipiul Buzău și stadiul acțiunilor întreprinse de acestea (ex.„Inițiativa privind economia circulară” se referă la un set de acțiuni destinate realizării obiectivelor pe termen lung

132

ale economiei circulare. Ar putea lua forma unei strategii, a unui plan, unui program, unei foi de parcurs etc.)?

Există

În curs de implementare

În curs de planificare

Nu există

Nu știu

Stabilirea unei inițiative a economiei circulare

Finanțarea inițiativelor și proiectelor privind economia circulară

Operarea și implementarea inițiativelor și proiectelor privind economia circulară

Producția de date și informații

Programe de consolidare a capacității de formare și educație

Creșterea gradului de conștientizare și comunicare

Monitorizarea și evaluarea inițiativelor și J                                                                                 ?                                                 J

proiectelor privind economia circulară

Întrebarea 3. În opinia dumneavoastră, care este nivelul de avansare al tranziției de la economia liniară la cea circulară în orașul dvs.?

Avansat

  • În curs de dezvoltare

  • Inexistent

Întrebarea 4. În opinia dumneavoastră, care este obiectivul principal al economiei circulare? Vă rugăm să numerotați fiecare opțiune în partea dreaptă, în funcție de prioritățile dvs., de la cea mai relevantă - 10, la cea mai puțin relevantă - 1.

Obiectivele economiei circulare

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

De a regândi modelele de producție și consum cu utilizarea continuă a materiilor prime secundare

De a crea noi modele de afaceri circulare

Favorizarea schimbării spre comportamentul circular

Permite creșterea economică sustenabilă

Sporirea incluziunii și a echității

Îmbunătățirea calității mediului

Oferirea de servicii mai eficiente privind impactul asupra mediului

Stimularea inovării pentru reducerea consumului de resurse prin optimizarea proceselor de producție

Crearea de locuri de muncă verzi

Decarbonizarea producției

133

Întrebarea 5. Care dintre infrastructuri considerați că ar trebui să sufere schimbări semnificative din punct de vedere al specificității economiei circulare (ex: construcții noi, tehnologii modernizate, utilizarea TIC, relocare etc.)? Acordați o notă de la 1 la 5, clasându-le de la cel mai important - 5, la cel mai puțin important - 1.

5 Foarte important

4 Important

3

Indiferent

2 Puțin important

1

Deloc important

Infrastructura de transport și mobilitate

Infrastructura de apă

Infrastructura de salubritate

Infrastructura de gestionare a deșeurilor

Infrastructura energetică

Infrastructura pentru sănătate

Altele

Întrebarea 6. De unde considerați că ar trebui ca orașul dvs. să colecteze resursele financiare necesare pentru a favoriza tranziția către economia circulară? Acordați o notă de la 1 la 7, clasându-le de la cel mai important - 7, la cel mai puțin important - 1.

1

2

3

4

5

6

7

Tarife și alte taxe pentru producători

Tarife și alte taxe pentru consumatori

Transferuri centrale, regionale, locale

Surse internaționale de ajutor și donații

Investiții din sectorul privat

Parteneriat public-privat

Alte impozite

Întrebarea 7. Există structuri de coordonare a economiei circulare în municipalitatea dvs.?

  • Da

  • Nu

  • Nu știu

Întrebarea 8. Care dintre obstacolele de mai jos considerați că împiedică implementarea economiei circulare în orașul dvs.?

Obstacol critic

Obstacol important

Obstacol foarte puțin important

Obstacol neimportant

Nu este un obstacol

Lipsa soluțiilor tehnologice

Lipsa resurselor financiare

Reglementări incoerente la toate nivelurile de guvernare

134

Cadre de reglementare slabe pentru facilitarea tranziției

Rezistența la schimbare

Lipsa resurselor umane

Lipsa voinței politice

Riscurile financiare pentru sectorul privat

Lipsa de implicare a sectorului privat

Lipsa informațiilor adecvate și clare privind oportunitățile economiei circulare

Lipsa de conștientizare a practicilor economiei circulare printre actorii-cheie (sectorul public și privat)

122

122

122

122

122

Dificultatea de a ajunge la anumite tipuri de părți interesate

Întrebarea 9. Alegeți 5 proiecte din lista prezentată mai jos și acordați o notă de la 1 la 5,

clasându-le de la cel mai important - 5, la cel mai puțin important - 1 pentru dvs.

Proiecte propuse

5 Foarte important

4 Important

3

Indiferent

2 Puțin important

1 Deloc important

O bancă de alimente care ar facilita reducerea risipei alimentare.

Valorificarea deșeurilor organice prin producerea de biogaz.

Integrarea principiilor de permacultură și de agricultură sustenabilă.

Implicarea copiilor și a tinerilor în activități de regenerare urbană.

Transformarea Municipiului Buzău ca pol al dezvoltării urbane durabile în România și atragerea investițiilor în oraș.

1 1

1 1

1 1

1 1

1 1

Crearea unor laboratoare vii în oraș, cu scopul de a colecta și de a analiza date privind funcții sociale, de mediu etc.

1 1

1 1

1 1

1 1

1 1

Valorificarea și stimularea eco-turismului și a clădirilor noi

135

neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

Găsirea de alternative pentru materialele de construcții actuale și reciclarea deșeurilor din construcții

1 1

1 1

1 1

1 1

1 1

Școli circulare care să îi educe pe copii în direcția economiei circulare.

Susținerea introducerii energiilor alternative verzi în Municipiului Buzău.

Valorificarea apelor uzate și pluviale prin optimizarea randamentului resurselor.

Obținerea de energie regenerabilă din biomasă.

Eco-inovarea prin crearea unor incubatoare de afaceri în Municipiul Buzău.

Întrebarea 10. Sexul:

□ B

□ F

Întrebarea 11. Vârsta:

□ Sub 30 ani

□ 30 - 39 ani

□ 40 - 49 ani

□ 50 - 64 ani

□ Peste 65 ani

□ Prefer să nu răspund

Întrebarea 12. Aveți vreo competență specială în domeniul gestionării deșeurilor?

□ Da                      ’

□ Nu

Întrebarea 13. Aveți vreo competență specială în sfera gestiunii problemelor de mediu?

□ Da                      ’

□ Nu

Întrebarea 14. Pregătirea pe domenii:

□ Științifică / tehnică

□ Litere, artă, știinte umane

□ Drept

□ Economie / administrație

□ Altele, precizați:

136

Întrebarea 15. Numărul total de ani de experiență profesională: O sub 5 ani □ 5 - 10 ani O peste10 ani □ Prefer să nu răspund

Întrebarea 16. Nivelul de educație:

O Autodidact □ Școală primară O Gimnaziu □ Liceu O Studii universitare □ Studii postuniversitare O Studii doctorale

Întrebarea 17. Numărul de persoane angajate în întreprinderea dvs. (dacă este cazul, dacă nu, vă rugăm să treceți la întrebarea nr. 20): O sub 10 angajați □ 10 - 49 angajați O 50 - 249 angajați □ peste 250 angajați

Întrebarea 18. Procentaj din capitalul întreprinderii deținut de respondent (dacă este cazul, dacă nu, vă rugăm să treceți la întrebarea nr. 20): □ 0%              ’

□ între 1 % și 49% □ 50% □ între 51% și 99% □ 100%

Întrebarea 19. În ce ramură de activitate activează întreprinderea dvs. (dacă este cazul, dacă nu, vă rugăm să treceți la întrebarea nr. 20)? □ Agricultură □ Industrie □ Construcții □ Servicii - mica industrie □ Servicii - TIC □ Transporturi □ Turism □ Comerț □ Alta, specificați:

Întrebarea 20. În cazul în care doriți să primiți rezultatele cercetării, vă rugăm să ne specificați o adresă de e-mail la care pot fi trimise rezultatele.

Interpretarea datelor obținute în urma aplicării chestionarului

Întrebarea 1 are rolul de a afla opinia stakeholderilor vis-a-vis de factorii importanți în facilitarea tranziției de la economia liniară la economia circulară în Municipiul Buzău.

Structura răspunsurilor obținute (Figura12.1) arată că cei mai importanți factori pe care îi consideră buzoienii ca fiind facilitatori ai tranziției către economia circulară sunt reprezentanți în primul rând de schimbările economice, acest factor având o pondere de 54% (foarte important) și 44,8% (important), urmat de dezvoltarea tehnică în sectoarele specifice (ex: deșeuri, apă, canalizare) cu o pondere de 38,40% (foarte important) și 53, 60% (important). În continuare, în clasament se situează urbanizarea cu un procent de 33,2% (foarte important), 56,4 % (important), mai apoi creșterea inovării în domeniul cercetării și dezvoltării cu o pondere de 47,2 % (foarte important) și 41,6 % (important). Pe locul cinci în clasamentul nostru se poziționează achizițiile publice verzi cu un procentaj de 57,6% (foarte imporant) și 30,8% (important).

100

Întrebarea 2 studiază rolul autorităților publice în facilitarea tranziției spre economia circulară și stadiul acțiunilor întreprinse în acest sens din perspectiva părților interesate.

Structura răspunsurilor obținute (Figura 12.2) arată că un număr mare dintre respondenți susțin faptul că stabilirea unei inițiative a economiei circulare în Municipiul Buzău există (18,40%), este în curs de implementare (50%) sau că este în curs de planificare (12,80%). Bineînțeles, există un mic procent de 0,40% care susține faptul ca nu există o astfel de inițiativă și un procent de 18,40% dintre respondenți care nu știu despre acest aspect.

100

75

  • 2 Fmanțarea inițiativeloi și proiectelor plivind economia circulară                                                        6. Creșterea gradului de conștientizare și comunicare

  • 3 Operarea și implementarea inițiativelor și proiectelor privind economia circulară                                       7. Monitorizarea și evaluarea imțiati. elor și proiectelor privind economia circulară

  • 4 Producția de date și informații

  • Figura 12.2: Rolul autorităților publice în economia circulară

În ceea ce privește Creșterea gradului de conștientizare și comunicare, 17,60% dintre respondenți susțin faptul că există, 28,80% că acest lucru este în curs de implementare iar 30% dintre aceștia susțin că este în curs de planificare. Prin urmare la polul celălalt 3,60% susțin că nu există, în timp ce 20% dintre aceția nu știu despre acest aspect.

În altă ordine de idei 22,80% susțin faptul că producția de date și informații există, 26% că este în curs de implementare și 24,80% că aceasta este în curs de planificare. 3,60% spun că nu există iar un procent de 22,80% susțin că nu știu despre asta.

De asemenea, despre finanțarea inițiativelor și proiectelor privind economia circulară, deși avem un procent relativ mic de 6,80% buzoieni care susțin că acest lucru există, putem observa faptul că un număr mult mai mare susțin că este în curs de implementare (34%) sau în curs de planificare (30,40%) și doar un procent de 3,20% susțin că nu există în timp ce 25,60% nu știu despre acest aspect.

Despre programele de consolidare a capacității de formare și educație, 20,40% susțin că există, în timp ce 27,20% spun că este în curs de implementare și un procent de 23,20% că este în curs de planificare. Doar un procent de 5,20% susținând faptul că nu există și 24% că nu știu despre asta.

Monitorizarea și evaluarea inițiativelor proiectelor privind economia circulară există în opinia a 12,80% dintre respondenți, 24% susțin că este în curs de implementare, 29,20% în curs de planificare în timp ce 9,20% susțin că nu există iar 24,80% că nu știu despre acest lucru.

Cât despre acțiunea de operare și implementare a inițiativelor și proiectelor privind economia circulară observăm faptul că 19,20% declară faptul că acest lucru există, 38% că este în curs de implementare, 16% că este în curs de planificare , în timp ce 4,80% susțin că nu există iar 22% nu știu despre acest lucru.

139

Conform acestor date, putem concluziona că despre fiecare dintre cele șapte acțiuni, mai mult de 50% dintre respondeți suțin că ele există, urmează să fie implementare sau sunt în curs de planificare.

Tabelul nr.12.1. Asocierea dintre rolul pe care îl au autoritățile publice și de genul respondenților

GEN

Rol1

Rol2

Rol3

Rol4

Rol5

Rol6

Rol7

B

Mean

2.49

2.96

2.59

2.76

2.81

3.03

3.37

N

107

107

107

107

107

107

107

F

Mean

2.52

3.15

2.83

2.79

2.88

2.62

2.88

N

143

143

143

143

143

143

143

Total

Mean

2.50

3.07

2.72

2.78

2.85

2.80

3.09

N

250

250

250

250

250

250

250

Din tabelul 12.1. reiese faptul că cele mai multe femei consideră că cel mai important rol pe care autoritățile publice îl au în tranziția spre economia circulară este Finanțarea inițiativelor și proiectelor privind economia circulară, iar bărbații îl consider pe cel privind Monitorizarea și evaluarea inițiativelor proiectelor privind economia circulară.

Tabelul nr.12.2. Asocierea dintre rolul pe care îl au autoritățile publice și de nivelul de educație

al respondenților

EDUCAȚIE

Rol1

Rol2

Rol3

Rol4

Rol5

Rol6

Rol7

Autodidact

Mean

3.50

3.50

4.00

4.00

4.00

3.50

5.00

N

2

2

2

2

2

2

2

Scoala Primară

Mean

5.00

5.00

5.00

5.00

5.00

5.00

5.00

N

2

2

2

2

2

2

2

Gimnaziu

Mean

3.25

3.25

2.75

3.13

2.75

2.63

3.38

N

8

8

8

8

8

8

8

Liceu

Mean

2.58

2.88

2.46

2.28

2.36

2.38

3.00

N

76

76

76

76

76

76

76

Studii Universitare

Mean

2.54

3.11

2.81

2.99

3.11

3.13

3.24

N

104

104

104

104

104

104

104

Studii postuniversitare

Mean

2.07

3.11

2.75

2.84

2.98

2.68

2.74

N

57

57

57

57

57

57

57

Studii doctorale

Mean

5.00

5.00

5.00

5.00

1.00

1.00

5.00

N

1

1

1

1

1

1

1

Total

Mean

2.50

3.07

2.72

2.78

2.85

2.80

3.09

N

250

250

250

250

250

250

250

Întrebarea a treia are rolul de a evidenția părerea respondenților despre nivelul de avansare a tranziției spre economia circulară a Municipiului Buzău.

140

Structura răspunsurilor obținute (Figura 12.3) arată faptul că marea majoritate a participanților la studiu (75,20%), consideră că tranziția de la economia liniară la cea circulară este în curs de dezvoltare (60%) sau chiar avansată (15,20%) în timp ce doar 24,80% consideră că această tranziție este inexistentă.

Tabelul nr.12.3. Asocierea dintre tranziția spre economie circulară și gen

Avansat

În curs de dezvoltare

Inexistent

Gen

B

29

F

9

102

Putem observa de asemenea faptul că există diferențe mari între bărbați și femei în ceea ce privește aprecierea nivelului de avansare a economiei circulare în Municipiu.

Întrebarea a patra are rolul de a arăta opinia stakeholderilor relativ la obiectivul principal al economiei circulare, prin acordarea notelor de la 1 la 10 variantelor date.

100


50


_iJj| ull Iul iii Jil iJ jJ jjI Jl jI

1          2         3         4         5         6         7        8          9         10

  • 1. De a regandi mcdeiele de producte și consum cu utilizarea ccntnua a materuJor prune secundare

  • 2. De a crea nc: modele de afaceri orculare


6. îmbunătățirea calității mediu.-;:


  • 3. Favorizarea schimbării spre compcrtamemul crcular

  • 4. Permite creșterea economică lusteaabilă


" Oferirea de servicii îmi eficiente privind impactul asupra mediul»

$. Stimularea met ani pentru reducerea ccnsumuiu; de resurse prm cptmzarea proceselor de producție

9 Crearea de locuri de muncă verzi


  • 5. Sporirea incluziunii ș a echități:

    10. Decartomzarea producției


■ 1 12 |3 |4 |5 |6 |7 |8 |9 110

  • Figura 12. 4: Obiectivul economiei circulare

Conform datelor obținute (Figura 12.4), obiectivul principal al economiei circulare, în opinia participanților la studiu, este oferirea de servicii mai eficiente privind impactul asupra mediului, obiectiv pe care 37% din eșantion l-au considerat ca fiind cel mai important. Acest obiectiv fiind urmat mai apoi de îmbunătățirea calității mediului și decarbonizarea producției.

Tabelul nr.12.4. Asocierea între obiectivele economiei circulare și genul respondenților

GEN

OB1

OB2

OB3

OB4

OB5

OB6

OB7

OB8

OB9

OB10

B

Mean

5.76

6.30

5.85

5.97

5.78

6.04

6.71

6.62

6.95

6.71

N

107

107

107

107

107

107

107

107

107

107

F

Mean

7.26

7.33

7.25

7.23

6.94

7.88

8.14

7.87

7.90

7.93

N

143

143

143

143

143

143

143

143

143

143

Total

Mean

6.62

6.89

6.65

6.69

6.44

7.09

7.53

7.34

7.49

7.41

N

250

250

250

250

250

250

250

250

250

250

Dacă ne uităm la tabelul de mai sus, putem observa faptul că obiectivul 7 și anume oferirea de servicii mai eficiente privind impactul asupra mediului a fost în medie mai votat de către femei decât de către bărbați.

Tabelul nr.12.5. Asocierea între obiectivul economiei circulare și vârstă

VARSTA

OB1

OB2

OB3

OB4

OB5

OB6

OB7

OB8

OB9

OB10

sub 30 de ani

Mean

5.45

7.45

6.82

6.36

6.00

6.73

7.45

7.00

5.91

5.36

N

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

30-39 ani

Mean

7.39

7.22

7.96

7.72

7.57

8.50

8.70

8.70

8.35

8.07

N

46

46

46

46

46

46

46

46

46

46

40-49 ani

Mean

7.10

7.59

6.49

6.79

6.35

6.91

7.10

7.13

7.75

7.60

N

68

68

68

68

68

68

68

68

68

68

50-64 ani

Mean

6.84

7.05

6.69

6.41

6.10

7.01

7.29

7.28

7.40

7.37

N

97

97

97

97

97

97

97

97

97

97

peste 65 ani

Mean

6.00

5.00

5.67

5.42

5.33

6.08

6.08

5.75

4.92

4.92

N

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

Nu răspund

Mean

2.25

3.00

4.00

6.19

6.81

5.31

8.56

6.06

7.50

8.19

N

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

Total

Mean

6.62

6.89

6.65

6.69

6.44

7.09

7.53

7.34

7.49

7.41

N

250

250

250

250

250

250

250

250

250

250

Dacă analizăm corelația dintre vârstă și obiectivul cu scorul cel mai mare - obiectivul șapte, putem observa că obiectivul pentru care majoritatea participanților la studiu au optat este selectat de către respondenții cu vârste cuprinse între 30 și 39 de ani și de cei care au ales să nu își dezvăluie vârsta.

Întrebarea 5 urmărește să afle care sunt infrastructurile care necesită schimbări semnificative din punct de vedere al specificității economiei circulare (ex: construcții noi, tehnologii modernizate, utilizarea TIC, relocare etc.) în opinia stakeholderilor.

100

H Foarte important ■ Important M Indiferent H Puțin important H Deloc important

  • Figura 12. 5: Infrastructuri care necesită schimbare

Raportându-ne la datele colectate (Figura 12.5.), infrastructurile care ar trebui să sufere schimbări semnificative din punct de vedere al economiei circulare în viziunea buzoienilor este în primul rând infrastructura de transport și mobilitate cu un procent de 68% (foarte important) și 26% important), pe locul doi situându-se infrastructura de gestionare a deșeurilor cu un procent de 68% (foarte important) și 23% (important) iar locul trei îi revine infrastructurii de salubritate cu un procent de 55% (foarte important) și 32% (important).

Dacă ne uităm și la celelalte infrastructuri și la procentele înregistrate de acestea, putem observa faptul că toate au un scor ridicat depășind 70%. Prin urmare, aceștia consideră faptul că toate infrastructurile menționate ar trebuie să sufere modificări semnificative.

Întrebarea a șasea dorește să ofere viziunea cetățenilor buzoieni și a altor părți interesate despre implementarea economiei circulare în orașul Buzău din punctul de vedere al colectării resurselor financiare necesare pentru a favoriza tranziția către economia circulară.

100

75

  • Figura 12. 6: Resurse financiare pentru implementarea economiei circulare

După cum se observă în graficul de mai sus, analiza datelor relevă faptul că cei mai mulți locuitori ai Municipiului Buzău consideră că orașul ar trebui să colecteze resursele financiare necesare pentru a favoriza tranziția către economia circulară din investițiile din sectorul privat și din parteneriatele de tip public-privat.

Tabelul nr.12.6. Corelații privind resursele financiare în funcție de educație

EDUCAȚIE

C.RES1

C.RES2

C.RES3

C.RES4

C.RES5

C.RES6

C.RES7

Autodidact

Mean

1.50

1.50

3.50

4.00

4.50

5.00

4.00

N

2

2

2

2

2

2

2

Scoala Primara

Mean

4.00

3.50

4.00

3.50

4.50

4.00

4.00

N

2

2

2

2

2

2

2

Gimnaziu

Mean

5.00

4.63

4.63

4.50

5.00

5.13

5.25

N

8

8

8

8

8

8

8

Liceu

Mean

3.47

3.74

4.24

4.61

5.00

5.34

3.87

N

76

76

76

76

76

76

76

Studii Universitare

Mean

3.57

3.59

4.34

5.16

5.19

5.32

3.90

N

104

104

104

104

104

104

104

Studii postuniversitare

Mean

4.95

4.46

5.02

5.42

5.86

5.77

3.93

N

57

57

57

57

57

57

57

Studii doctorale

Mean

7.00

7.00

1.00

1.00

1.00

1.00

7.00

N

1

1

1

1

1

1

1

Total

Mean

3.90

3.86

4.45

4.99

5.25

5.39

3.96

N

250

250

250

250

250

250

250

144

Întrebarea cu numărul șapte urmărește să afle cât de informați sunt respondenții despre existența structurilor de coordonare a economiei circulare în municipiu.

Analizând chart-ul de mai sus (Figura 12.7.), putem observa că mai mult de jumătate (66%) dintre respondenți nu știu dacă există structuri de coordonare a economiei circulare în Municipiul Buzău, doar 23,60% afirmând că aceste structuri există, iar un procent de 10% dintre aceștia știu că nu există stucturi de acest fel în Municipiul Buzău.

Întrebarea a opta studiază percepția respondenților privind obstacole cheie existente pentru tranziția la economia circulară în Municipiul Buzău.

Când vorbim despre implementarea economiei circulare, datele obținute relevă că obstacolele critice care o împiedică sunt în primul rând rezistența la schimbare (44%) și reglementările incoerente la toate nivelurile de guvernare. În schimb, cele mai importante obstacole sunt lipsa soluțiilor tehnologice (62%), lipsa informațiilor adecvate și clare privind oportunitățile economiei circulare (56%) și lipsa resurselor umane (55%).

100


L i L 1ll.J1.Li_L iL L L


7       8       9     10      11      12


  • 1. Lipsa soluțiilor tehnologice 80

  • 2. Lipsa resurselor financiare 66

  • 3. Reglementări incoerente la toate nivelurile de guvernare 75

  • 4. Cadre de reglementare slabe pentru facilitarea tranziției 79

  • 5. Rezistența la schimbare 84

  • 6. Lipsa resurselor umane 82

  • 7. Upsa voinței politice 86


  • 8. Riscurile financiare pentru sectorul privat

  • 9. Lipsa de implicare a sectorului privat

  • 10. Lipsa informațiilor adecvate și clare privind oportunitățile economiei circulare

  • 11. Lipsa de conștientizare a practicilor economiei circulare printre actorii-cheie [sectorul public și privat)

  • 12. Dificultatea do a ajunge la anumite tipuri de pârtl Interesate


■ Obstacol critic ■ Obstacol important £J Obstacol foarte puțin ... H Obstacol neimportant H Nu este un obstacol

  • Figura 12. 8: Obstacole în tranziția spre economia circulară

Secțiunea numărul nouă din chestionar are rolul de a afla prioritatea proiectelor pentru cetățenii buzoieni din perspectiva acestora, prioritizare care se face prin acordarea notelor de la 1 (cel mai puțin important) la 5 (cel mai important) pentru fiecare proiect din lista propusă.

100


  • 1. O bancă de alimente care ar facilita reducerea risipei alimentare.

  • 2. Valorificarea deșeurilor organice prin producerea de biogaz.

  • 3. integrarea principiilor de permacultură și de agricultură sustenabilă

  • 4. Implicarea copiilor și a tinerilor in activități de regenerare urbană.

  • 5. Transformarea Municipiului Buzău ca pol al dezvoltării urbane durabile in România și atragerea investițiilor in oraș.

  • 6. Crearea unor laboratoare vii in oraș, cu scopul de a colecta și de a analiza date privind funcții sociale, de mediu etc.

  • 7. Valorificarea și stimularea eco-turismului și a clădirilor noi neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon.


  • 8. Găsirea de alternative pentru materialele de construcții actuale și reciclarea deșeurilor din construcții

  • 9. Școli care să ii educe pe copii in direcția economiei circulare

  • 10. Susținerea introducerii energiilor alternative verzi în Municipiul Buzău.

  • 11. Valorificarea apelor uzate și pluviale prin optimizarea randamentului resurselor

  • 12. Obținerea de energie regenerabilă din biomasâ.

  • 13. Eco-innvarea prin crearea unor incubatoare de afaceri in Municipiul Buzău


  • Figura 12. 9: Prioritizarea proiectelor

În urma analizei răspunsurilor obținute la întrebarea numărul 9 (Figura 12.9), putem observa care sunt prioritățile identificate de buzoieni în materie de proiecte. Prioritatea numărul unu în topul preferințelor acestora este dezvoltarea unor incubatoare de afaceri (66,67%). Aceasta este urmată de două proiecte care, conform datelor noastre sunt văzute de buzoieni ca fiind la fel de importante, amândouă având aceeași pondere de 55,56%. Aceste două proiecte vizează valorificarea deșeurilor organice prin producerea de biogaz și integrarea principiilor de

146

permacultură și de agricultură sustenabilă. Pe locul trei în topul preferințelor , cu o pondere de 50% (important) și 30% (foarte important) este obținerea de energie regenerabilă din biomasă. Următorul loc în clasament cu un procent de 50% (foarte important) și 20% (important) îi revine proiectului care are ca și focus implicarea copiilor și a tinerilor în activități de regenerare urbană. În altă ordine de idei pe locul cinci, cu o pondere de 44,44% (foarte important ) și 44,44% (important) se află crearea unor laboratoare vii. Locul șase cu o pondere de 44,44% (foarte important) și 33,33% (important) îi revine eco-turismulul. Cu aceeași pondere și situându-se pe același loc în topul preferințelor se află transformarea Municipiului Buzău ca pol al dezvoltării urbane durabile. Pe locul opt se află introducerea energiilor alternative verzi. Iar pe ultimul loc în topul preferințelor este valorificarea apelor uzate și pluviale prin optimizarea randamentului resurselor. În cele ce urmează, este întocmit clasamentul proiectelor în ordinea preferințelor buzoienilor:

  • I. Eco-inovarea prin crearea unor incubatoare de afaceri în Municipiul Buzău.

  • II. Valorificarea deșeurilor organice prin producerea de biogaz.

  • III. Integrarea principiilor de permacultură și de agricultură sustenabilă.

  • IV. Obținerea de energie regenerabilă din biomasă.

  • V. Implicarea copiilor și a tinerilor în activități de regenerare urbană.

  • VI. Crearea unor laboratoare vii în oraș, cu scopul de a colecta și de a analiza date privind funcții sociale, de mediu etc.

  • VII. Valorificarea și stimularea eco-turismului și a clădirilor noi neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

  • VIII. Transformarea Municipiului Buzău ca pol al dezvoltării urbane durabile în România și atragerea investițiilor în oraș.

  • IX. Susținerea introducerii energiilor alternative verzi în Municipiul Buzău.

  • X. Valorificarea apelor uzate și pluviale prin optimizarea randamentului resurselor.

Următoarele întrebări au caracter general și sunt întrebări de identificare a respondenților.

  • Figura 12.1 0: Genul respondenților

Din cei 250 de oameni din cadrul eșantionului nostru, 57,20% sunt femei, iar restul de 42,80% sunt bărbați. Majoritatea participanților la acest studiu sunt de genul feminin.

147

Tabelul nr.12.8. Genul respondenților

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

B

107

42.5

42.8

42.8

F

143

56.7

57.2

100.0

Total

ii250

||99.2

||100.0

Missing

System

2

.8

Total

250

100.0

În ceea ce privește distribuția pe vârste a respondenților, în chart-ul de mai jos (Figura 12.11.) se poate observa faptul că cei mai mulți respondenți fac parte din intervalul de vârstă 50 - 64 de ani, fiind urmai ca procent de cei din intervalul 40 - 49 de ani.

Prefer să nu răspund: 6.40% >


Peste 65 ani: 4.80%

  • Figura12.11 : Vârsta respondenților

Cei mai puțini respondenți sunt cei din categoria sub 30 de ani, iar 6.4% dintre participanți au refuzat să își dezvăluie această caracteristică.

Tabelul nr.12.9. Vârsta respondenților

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

sub 30 de ani

II11

II 4.4

4.4

4.4

30-39 ani

46

18.3

18.4

22.8

40-49 ani

II68

II 27.0

27.2

50.0

50-64 ani

97

38.5

38.8

88.8

Peste 65 ani

II12

II 4.8

4.8

93.6

Nu răspund

16

6.3

6.4

100.0

Total

II250

H 99.2

100.0

Missing

System

2

.8

Total

II252

|| 100.0

Secțiunea numărul 12 urmărește să afle dacă participanții la studiu au vreo competență specială în domeniul gestionării deșeurilor. Conform graficului de mai jos (Figura12.12), rezultatele arată că doar 13.60% dintre respondenți au astfel de competențe, în timp ce marea majoritate (86.4%) nu are competențe speciale în gestionarea deșeurilor.

148

  • Figura12.12 : Competențe în gestionarea deșeurilor

Tabelul nr.12.10. Competențe speciale în gestionarea deșeurilor

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid         BDM

34

13.6

13.6

13.6

| NU

216

86.4

86.4

100.0

Total

250

100.0

100.0

Itemul numărul 13 urmărește să afle dacă participanții la studiu au vreo competență specială în domeniul gestionării problemelor de mediu. Conform graficului de mai jos (Figura 12.13), rezultatele arată că doar 10.80% dintre respondenți au astfel de competențe, în timp ce marea majoritate (89.2%) nu are competențe speciale în gestionarea problemelor de mediu.

  • Figura 12.1 3: Competențe în gestionarea problemelor de mediu

Răspunsurile la întrebarea 14 (Figura 12.14) din chestionar arată pregătirea pe domenii a respondenților:

Din figura de mai sus se observă că majoritatea respondenților au studii economice sau administrative, în timp ce peste 26% sau studii tehnice.

Tabelul nr.12.11. Pregătirea pe domenii

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

Științifică/Tehnică

65

26.0

|| 26.0

26.0

Litere, Artă, Științe Umane

29

11.6

11.6

37.6

Drept

13

5.2

5.2

42.8

Economie/Administrație

126

50.4

50.4

93.2

Altele

17

6.8

6.8

100.0

Total

250

100.0

100.0

În ceea ce privește numărul total de ani de experiență profesională a participanților la studiu, răspunsurile obținute la întrebarea numărul 15 (Figura 12.15) arată că majoritatea respondenților (64.40%) au peste 10 ani de experiență, în timp ce 12% nu au dorit să noteze acest aspect.

150

Figura 12.15: Ani de experiență profesională

Tabelul nr.12.12. Ani de experiență profesională

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

Sub 5 ani

21

8.4

8.4

8.4

5-10 ani

38

15.2

15.2

23.6

Peste 10 ani

161

64.4

64.4

88.0

Prefer să nu răspund

30

12.0

12.0

100.0

Total

250

100.0

100.0

Itemul cu numărul 16 are rolul de a arăta nivelul studiilor respondenților. Prin analiza datelor obținute la această întrebare, observăm în figura 17 că peste 40 dintre respondenți au studii universitare, fiind urmați de către cei cu liceu (30.40%) și de cei cu studii postuniversitare (22.80%).

Majoritatea respondemților au studii superioare, în timp ce peste 22 % susțin că ultima școală absolvită e de studii postuniversitare.

Tabelul 12.13. Nivelul de educație

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

Autodidact

2

.8

.8

.8

Școala primară

2

.8

.8

1.6

Gimnaziu

8

3.2

3.2

4.8

Liceu

76

30.4

30.4

35.2

Studii Universitare

104

41.6

41.6

76.8

Studii Postuniversitare

57

22.8

22.8

99.6

Studii doctorale

1

.4

.4

100.0

Total

250

100.0

100.0

Prin întrebarea cu numărul 17 s-a dorit aflarea tipului de întreprindere din care fac parte respondenții din punct de vedere al numărului de persoane angajate în întreprindere. Din

151

graficul de mai jos (Figura 12.17) se observă că mai mult de o treime (37.7%) dintre aceștia provin dintr-o întreprindere cu peste 250 de angajați, fiind urmați de cei care lucrează într-o întreprindere cu până la 249 de angajați (23.77%). Cei mai puțini dintre aceștia fac parte dintr-o întreprindere cu până la 49 de angajați.

Peste 37% dintre respondenți provin din firme mari în timp ce 19% dintre aceștia provin din microîntreprinderi.

Tabelul 14. Numărul angajaților

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

Sub 10 angajați

24

9.6

19.7

19.7

10-49 angajați

23

9.2

18.9

38.5

50-249 angajați

29

11.6

23.8

62.3

Peste 250 angajați

46

18.4

37.7

100.0

Total

122

48.8

100.0

Missing

System

128

51.2

Total

250

100.0

S-a dorit de asemenea aflarea procentajului din capitalul întreprinderii deținut de respondent, informație solicitată în cadrul itemului 18. Analiza datelor, conform graficului de mai jos (Figura 12.18) arată că majoritatea respondenților nu dețin niciun procent din întreprinderea în care activează (81.58%). Doar 2.63% dintre participanții la studiu dețin 100% din întreprindere, tot atâția dețin 50% iar un procent de 13.16% dețin un procent între 1% și 49%.

152

Tabelul nr.12.15. Capital deținut din întreprindere

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

0%

62

24,8

81,6

81,6

1%-49%

10

4,0

13,2

94,7

50%

2

,8

2,6

97,4

100%

2

,8

2,6

100,0

Total

76

30,4

100,0

Missing

System

172

69,6

Total

250

100,0

Conform răspunsurilor obținute la întrebarea 19 privind domeniul în care activează întreprinderea din care provin respondenții, jumătate dintre aceștia (50%) activează în alte domenii decât cele aflate în lista posibilelor răspunsuri, care pot fi consultate în Figura 12.19, respectiv în tabelul 16. O altă constatare este că 15.79% dintre întreprinderi sunt din domeniul construcțiilor, urmate de către 9.21% în domeniul agriculturii.

153

100

Tabelul nr.12.16. Alte domenii de activitate

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

212

84.8

84.8

84.8

-

10

4.0

4.0

88.8

-

2

.8

.8

89.6

-

2

.8

.8

90.4

Activitate sanitară veterinară

1

.4

.4

90.8

Administrație

4

1.6

1.6

92.4

Administrație locală

2

.8

.8

93.2

Administrație publică

3

1.2

1.2

94.7

Administrație locală

1

.4

.4

94.4

Artă

1

.4

.4

94.8

Asistentă socială

1

.4

.4

95.2

Cultură

5

2.0

2.0

97.6

Fmcg

1

.4

.4

98.0

Medico-social

1

.4

.4

98.4

Prestări servicii

1

.4

.4

98.8

Servicii de consultanță managementul deșeurilor, substanțelor chimice și broker deșeuri

1

.4

.4

99.2

Servicii publice

1

.4

.4

99.6

Social

1

.4

.4

100

Total

250

100.0

100.0

Constatări asupra comportamentului stakeholderilor

Scopul acestei cercetări a fost identificarea comportamentului stakeholderilor față de apartenența la un oraș circular precum și întâmpinarea nevoilor pe care aceștia le au, prin colectarea opiniilor din partea comunității relevante privind barierele și oportunitățile de aplicare a principiilor și particularităților economiei circulare.

Prin cercetarea de față s-au evidențiat factorii principali ai orașului Buzău care pot contribui la facilitarea tranziției spre o economie circulară, tradusă prin creșterea bunăstării populației, crearea de noi locuri de muncă circulare, creșterea calității vieții, beneficii economice, toate acestea concomitent cu protejarea capitalului natural.



154


ETAPA a III-a: PLANUL DE

ACȚIUNE ȘI ANALIZA COST-BENEFICIU

13. PLANUL DE ACȚIUNE ȘI ANALIZA COST-BENEFICIU

  • 13.1. ANALIZA COST BENEFICIU

Utilizând metodologia de mai jos, s-au realizat estimări brute ale impactului unei intervenții, iar

pentru fiecare intervenție, această metodologie generală este specificată și completată cu


presupuneri.



Această abordare asigură coerența modului de estimare a potențialului investiției. Rezultatele sunt orientative, este nevoie de cercetări mai detaliate pentru estimări mai precise. Analiza cost-beneficiu este dezvoltată fără atribuirea părților interesate specifice, fapt care face ca în unele cazuri anumite tipuri de afaceri să nu fie configurate pe această analiză cost-beneficiu. Ar trebui să fie elaborate diferite proiecte și ar trebui să se dezvolte un model în ansamblu, în care să fie clar care sunt părțile ce fac investițiile și ce rol are municipalitatea sau o parte privată în dezvoltarea acestora.

METODOLOGIE -DIMENSIUNE-

CREAREA LOCURILOR DE MUNCĂ




w Mff mim


Beneficiile sunt exprimate prin determinarea       economiilor

operaționale (de exemplu, în materiale), valoarea adăugată în lanț și sinergia cu modelele de afaceri existente.


Pentru fiecare intervenție, se estimează ce procent realist din fluxul de materiale este economisit din etapa I.

În plus, sunt incluse și alte fluxuri materiale care scad ca urmăre a implementării unei intervenții, precum o reducere a materiilor prime sau o scădere a emisiilor de CO2.


Pentru crearea de locuri de muncă avem în vedere atât dezvoltarea, cât și starea operațională. Se face o distincție între locurile de muncă pentru persoanele cu studii superioare și medii.

Crearea de locuri de muncă este estimată prin analizarea unor exemple practice sau folosind un procent din costuri ca și salariu.


Ipotezele de calcul ale analizei cost-beneficiu

  • 1. Anul de bază al analizei este considerat anul 201 8. Valorile factorilor au fost aduse la nivelul anului 2018 pe baza datelor statistice privind creșterea PIB / capita din România și UE și apoi au fost determinate valorile acestora pentru intervalul 2015-2046 pe baza prognozelor de creștere economică.

  • 2. Proiectele se consideră că vor fi începute în primul an al perioadei și că vor fi finalizate la sfârșitul perioadei pentru care au fost propuse. Se consideră că proiectele vor produce beneficii economice începând din anul următor.

  • 3. Perioada de garanție s-a considerat a fi de 2 ani. Costurile de întreținere se vor lua în calcul începând din anul al 3-lea de la finalizarea lucrărilor.

  • 4. Rata de actualizare socială utilizată în analiza cost-beneficiu este de 5%, conform recomandărilor din „Guide to Cost Benefit Analysis of Investment Projects - Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014-2020, European Commission, December 2014”, pentru țările care beneficiază de politica de coeziune.

  • 5. Beneficiile au fost estimate pe baza datelor rezultate din modelul economiei circulare propus de IRCEM.

Metodologia de cuantificare și parametrii luați în calcul sunt descriși în paragrafele următoare.

În cadrul analizei cost-beneficiu, au fost luate în considerare o serie de date macroeconomice, atât istorice cât și previzionale. Aceste date sunt prezentate în tabelele de mai jos.

158


Tabelul nr.13.1 Evoluția PIB /capita EU 28 (PPP) în perioada 1995-2018 (Eurostat- PPP, 2019)


An

Rata de creștere (%)

GDP / capita

0.343017

37,007.7

1999

0.502360

55,126.4

0.702960

80,873.1

2001

0.936619

117,391.4

1.13885

152,271.5

2003

1.38807

191,917.6

2004

1.50025

244,688.3

1.64835

286,861.9

2006

1.69180

342,762.6

2007

1.80638

425,691.1

1.98179

539,834.6

2009

2.06025

530,894.4

2010

2.00915

528,247.0

2011

2.05423

559,244.8

2.06836

593,742.9

2013

2.18596

635,459.4

2014

2.20837

668,590.1

2.21163

712,587.8

2016

2.23473

765,135.4

2017

2.30395

857,895.7

2018

2.40701

952,396.8 (p)


Tabelul nr.13.2 Evoluția PIB per capita EU28, România (PPS Index, EU28 = 100) (Eurostat-PPS, 2019)               ’

An

EU 28

România

2004

100

34

2005

100

34

2006

100

38

2007

100

41

100

48

2009

100

49

2010

100

50

2011

100

51

100

54

2013

100

54

2014

100

55

100

57

2016

100

60

2017

100

63

2018

100

65

Au fost determinați anii în care vor avea loc înlocuirile de active cu o durată de viață utilă mai mică decât orizontul de timp al analizei cost-beneficiu și valoarea acestora a fost luată în calcul

159

în anii respectivi în categoria costurilor de înlocuire. Un sumar al costurilor de înlocuire a activelor și al valorilor reziduale ale investițiilor pe fiecare dintre cele 3 termene ale acestora este prezentat în tabelul 13.3.

Tabelul nr.13.3 Costurile de înlocuire și valorile reziduale ale activelor (EUR exclusiv TVA)

Termen  propus  pentru

proiect

Cost inițial total

Cost înlocuiri

Valoare reziduală active

2020-2022

92.050.000

89.440.000

65.220.000

2022-2025

80.062.000

73.762.000

68.406.700

2024-2030

149.207.000

46.350.000

110.833.650

TOTAL

321.319.000

209.552.000

244.460.350

Rezumatul analizei cost - beneficiu este prezentat în Tabelul 13.4. Fluxurile de costuri respectiv beneficii sunt prezentate detaliat în Anexa nr. 2.

Tabelul nr.13.4 Rezumatul indicatorilor analizei cost - beneficiu [RON]

Indicator

Valoare

Cost investiții

-1.179.933.681

Costuri întreținere si operare

-2.817.195.007

Costuri înlocuire

-675.272.146

Valoare reziduală

832.893.818

TOTAL Costuri

-3.839.507.015

VAN Costuri

-1.915.085.091

Beneficii asociate economiei circulare

16.762.533.482

Total beneficii

16.762.533.482

VAN Beneficii

5.981.118.776

VANE

4.066.033.685

RRE

21,04%

Raport B/C

3,12

Indicatorii de eficiență economică ai scenariului sunt: Valoarea actualizată netă economică (VANE / eng. ENPV - economic rate of return) reprezintă diferența dintre beneficiile și costurile totale actualizate. Pentru scenariul analizat, acest indicator are valoarea 4.066.033.685 RON, indicând faptul că beneficiile aduse de acesta depășesc costurile, scenariul propus aducând un plus de valoare pentru populația Municipiului Bistrița.

Rata de rentabilitate economică (RRE / eng. ERR - economic rate of return) reprezintă rata de rentabilitate a proiectului. Aceasta este definită în literatura de specialitate ca fiind rata de actualizare pentru care costurile actualizate sunt egale cu beneficiile actualizate. Observăm că valoarea RRE este mai mare decât rata de actualizare socială.

Raportul dintre beneficii și costuri (Raport B/C, eng. B/C ratio) reprezintă raportul dintre beneficiile actualizate și costurile actualizate ale scenariului. În cazul scenariului analizat, acest raport are valoarea de 3,12 indicând faptul că valoarea beneficiilor actualizate care se așteaptă a fi generate este de 3 ori mai mare decât costurile actualizate ale acestuia.

Pe lângă seria de proiecte propuse în scenariul recomandat, prezentate pe categorii de proiecte în cadrul subcapitolelor anterioare, există și o serie de intervenții adiționale recomandate pentru cele trei orizonturi de timp, în principiu se vor realiza în funcție de resursele financiare identificate de Primăria Municipiului Buzău.

160

  • 13.2. PLANUL DE ACȚIUNE

Această secțiune conține o imagine de ansamblu detaliată a intervențiilor, activităților specifice sau aplicațiilor tehnologice concepute pentru a ajuta la atingerea obiectivelor stabilite pentru un Buzău circular, pentru orizontul de timp 2020-2030. Am separat intervențiile în intervenții sistemice, care permit un impact mare și intervențiile tehnice, care includ inițiative specifice, infrastructură, programe și politici. Fiecare intervenție va trebui prelucrată în continuare cu partenerii relevanți și prin cercetare, proiectare și planificare suplimentară.

Această secțiune este menită să ofere informații suplimentare de fond și cazuri pentru a suplimenta intervențiile propuse în planul de acțiune.

Acest plan de acțiune pentru un Buzău circular conține o imagine de ansamblu asupra activităților cheie pe care le recomandăm să se desfășoare pentru a atinge obiectivele viziunii pe termen lung. Obiectivele la nivel înalt de performanță pentru un Buzău circular s-ar putea aplica majorității dezvoltărilor urbane din întreaga lume, deoarece reprezintă standarde generice pentru un „oraș circular”.

Provocarea constă în conceperea unui plan de acțiune care să traducă aceste obiective în contextul, provocările și oportunitățile acestui domeniu specific. Unele dintre caracteristicile unice ale Municipiului Buzău includ: dezvoltarea rapidă a locuințelor noi, o creștere corespunzătoare rapidă a mobilității și a cererii de energie, cantități mari de apă de suprafață și subteran, un procent ridicat de soluri pentru agricultură, dezvoltarea unităților medicale. Acestea, precum și alte caracteristici contextuale, formează intervențiile specifice și planul propus în cele ce urmează.

În Municipiul Buzău principalele sectoare asupra cărora ne vom înderepta analiza sunt agricultură & alimentație; construcții/ regenerare urbană; consumul de bunuri; sănătate/ viață sustenabilă; instituții publice; infrastructură/ mobilitate și socio-cultură/ turism, care prin „proiectare pentru viitor” se leagă direct de economia circulară.

Definirea perioadei aferente pe orizonturi de timp

Prioritizarea proiectelor incluse în planul de acțiune a avut la bază disponibilul bugetar pe orizontul de timp considerat (2020-2030), răspunsul părților interesate la cercetarea de piață, precum și indicatorii (fezabilitatea socială, economică, accesibilitatea, politică, tehnică, mediu, siguranță și calitatea vieții) definiți în subcapitolul 4.4, cu influență pozitivă asupra obiectivelor asumate. În acest context prioritizarea proiectelor s-a realizat pe următoarele orizonturi de timp:

  • termen scurt 2020-2022;

  • termen mediu 2022-2025;

  • termen lung 2025-2030.

Proiectele astfel identificare au fost grupate apoi în proiecte de bază și proiecte suport, care au fost supuse unei proceduri de screening preliminar, preselecției și prioritizării acestora pe cele trei orizonturi de timp considerate. Acestea au fost apoi supuse procedurii de screening final.

Principalul criteriu de selecție și prioritizare a proiectelor în etapa de screening preliminar este dat de 2 componente de bază:

  • maturitatea proiectului;

  • condițiile specifice de finanțare și implementare a acestuia în orizontul de timp considerat (măsura în care proiectul este realizabil în perioada considerată - termen scurt, mediu sau lung).

Proiectele incluse, conform celor enunțate anterior, în orizontul de timp 2020-2022 (considerat termen scurt) îndeplinesc în general o serie de condiții cum ar fi:

  • existența unui studiu de prefezabilitate / fezabilitate;

  • sursă de finanțare deja identificată;

  • complexitate redusă.

Restul proiectelor au fost incluse în orizonturile de timp 2022-2025 (termen mediu) sau 20252030 (termen lung).

În etapa de screening final, proiectele propuse au fost analizate ținând cont de cele 7 obiective prezentate detaliat în capitolul 3, respectiv a celor 7 indicatori definiți în subcapitolul 4.4.

Un alt aspect considerat relevant în etapa de selecție și prioritizare a proiectelor a fost încadrarea acestora în anvelopa bugetară a orașului, considerându-se o variantă optimistă care presupune o creștere a alocărilor din bugetul local al primăriei Municipiului Buzău cu 10% și o variantă pesimistă care presupune o creștere cu doar 5%.

De asemenea, în selecția și prioritizarea proiectelor s-a ținut seama și de principalele riscuri identificate. În urma analizei rezultând că perioada mai problematică din acest punct de vedere este perioada 2025-2030, când este necesar a fi identificate surse de finanțare bugetară sau contractarea de împrumuturi. Dar analiza riscurilor pe întreg orizontul de timp (2020-2030), indică fonduri disponibile excedentare care vor asigura rambursarea eventualelor împrumuturi necesare implementării proiectelor.

În acest context, în urma aplicării metodologiei cadru de selecție și prioritizare a proiectelor, a rezultat încadrarea proiectelor pe orizonturi de timp după cum sunt prezentate în continuare (Tabelul 13.5). Prioritizarea finală a proiectelor s-a realizat împreună cu Primăria Municipiului Buzău în ședințe comune de lucru.

Tabelul nr.13.1. Lista proiectelor încadrate în intervalul 2020-2030

Nr.  SCARA DE     CATEGORIE        TIP       IMPLEMENTAR  DENUMIRE PROIECT          Sf

crt   REFERINȚE     PROIECT           PROIECT   E -ORIZONT DE

TIMP (SCURT, MEDIU, LUNG)

1

AGRICULTURĂ ȘI ALIMENTAȚIE

O1. MATERIALE: Municipiul Buzău un oraș cu zero deșeuri și cu un flux de materiale circulare de aproape 60%

•   Asigurarea ca toate materiile prime să fie reciclate continuu la o calitate înaltă

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

A1. Stimularea agriculturii sustenabile

8

OPERAȚIONALE

Reducere

Lung

A2. Subvenții pentru proiecte care opresc risipa alimentară

8

OPERAȚIONALE

Reducere

Scurt

A3. Campania educațională, evidențiind gătitul, depozitarea și alegerile de consum

8

•   Minimizarea cantității totale de deșeuri provenite din deșeuri alimentare și deșeuri

de procesare a alimentelor

OPERAȚIONALE

Reducere

Mediu

A6. Utilizarea de aplicații precum Food Cloud

7

OPERAȚIONALE

Sinergie

Mediu

A9 Colectarea deșeurilor organice din ușă în ușă

5

OPERAȚIONALE

Sinergie

Mediu

A20. Colectarea deșeurilor organice în birouri

6

OPERAȚIONALE

Reducere

Mediu

A5. Utilizarea de aplicații precum TooGoodTo Go

8

OPERAȚIONALE

Reducere

Scurt

A16. Campanie pentru mâncare sustenabilă și sănătoasă

8

INFRASTRUCTURĂ

Reducere

Scurt

A21. Dezvoltarea unei bănci de alimente

8

O3. BIODIVERSITATE: Ecosistemele Buzăului și baza capitalului natural sunt regenerate prin acțiuni strategice

•   Asigurarea că toate celelalte deșeuri (deșeuri organice domestice, deșeuri

industriale, pastă/suspensie (nămol)) sunt utilizate la o valoare ridicată, iar aplicațiile actuale sunt îmbunătățite, dacă este posibil

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Lung

A8. Fabricarea substanțelor chimice din deșeuri

4

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Lung

A14. Colectarea fluxurilor de deșeuri organice pure

7

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Lung

A17. Vermi-compostare

7

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Lung

A18. Bio-fermentare

6

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Lung

A19. Bio-rafinare

5

•   Reducerea amprentei impactului total al alimentelor consumate în oraș, trecând la

modele de consum și producție cu un impact mai mic

OPERAȚIONALE

Reducere

Lung

A4. Metode de etichetare mai precise

6

OPERAȚIONALE

Reducere

Lung

A7. Interdicție pe risipa alimentară din retail

6

OPERAȚIONALE

Sinergie

Lung

A10. Politica plătește pentru cât arunci

8

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Lung

A8. Fabricarea substanțelor chimice din deșeuri

4

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Lung

A11. Fabricarea substanțelor chimice din deșeuri alimentare

4

INFRASTUCTURĂ

Sinergie

Lung

A12. Investiții în cercetare și în dezvoltarea tehnologiei de bioprocesare

4

INFRASTUCTURĂ

Manageme nt

Lung

A13. Monitorizarea producției de deșeuri organice

5

INFRASTUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

A15. Achiziționarea publică a alimentelor cu o mică amprentă de carbon

6

INFRASTUCTURĂ

Sinergie

Scurt

A22. Dezvoltarea băncii de gene

8

2

CONSTRUCȚII ȘI REGENERARE URBANĂ

O3. BIODIVERSITATE: Ecosistemele Buzăului și baza capitalului natural sunt regenerate prin acțiuni strategice

•   Gestionarea ș

depozitate pe clădirilor între

>i păstrarea cât mai bine a valorii clădirilor existente și a materialelor care le conțin, inclusiv prelungirea reutilizării duratei de viață a îgi                  ’                                                                                              ’

INFRASTUCTURĂ

Reducere

Mediu

B1. Extinderea duratei de viață a clădirilor existente

6

•   Proiectarea circulară și durabilă a tuturor clădirilor noi, astfel încât acestea să

fie mai potrivite pentru reutilizarea de înaltă calitate, cu un impact scăzut în faza de utilizare și cât mai puține opțiuni de materiale poate avea un impact asupra mediului prin extracția de materii prime și producție

1

OPERAȚIONAL

Sinergie

Mediu

B3. Acord de beton circular

4

OPERAȚIONAL

Producție și achizții

Lung

B5. Licitații circulare și achiziții

7

INFRASTUCTURĂ

Manageme nt

Lung

B6. Realizarea pașapoartelor de materiale obligatorii pentru clădirile noi

6

O5. SOCIETATE ȘI CULTURĂ: Municipiul Buzău un mediu sănătos, sigur și atractiv cu spații de recreere pentru toți rezidenții

•   Prevenirea, acolo unde este posibil a demolării și construcției noi, precum și a

impactului asociat și a pierderilor valorice, atât timp cât nu este afectată calitatea vieții și impactul clădirilor în faza de utilizare

INFRASTUCTURĂ

Sinergie

Lung

B4. Încurajarea demontării și demolării circulare

6

INFRASTUCTURĂ

Sinergie

Lung

B12. Regenerarea locuințelor colective

7

INFRASTUCTURĂ

Sinergie

Lung

B13. Regenerarea unităților industriale dezafectate în epoca postindustrială

7

INFRASTUCTURĂ

Sinergie

Lung

B14. Decopertare și revalorificare a potențialului Iazului Morii

9

INFRASTUCTURĂ

Sinergie

Lung

B15. Valorificarea potențialului peisager al pădurii Crâng

9

O1. MATERIALE: Municipiul Buzău un oraș cu zero deșeuri și cu un flux de materiale circulare de aproape 60%

•   Demolarea și demontarea clădirilor existente astfel încât reutilizarea

componentelor și a materialelor să fie maximizată

INFRASTUCTURĂ

Sinergie

Mediu

B8. Tehnici de sortare îmbunătățite pentru deșeurile de construcții și demolări

7

INFRASTUCTURĂ

Sinergie

Mediu

B9 .Reciclarea și valorificarea molozului pietros

6

OPERAȚIONAL

Producție și achiziții

Mediu

B10. Performanța cercetării și proprietățile secundare ale materialelor de construcții

4

OPERAȚIONAL

Sinergie

Mediu

B11. Investiții în cercetare și dezvoltare de tehnologii în bioprocesare

3

O6. GENERARE DE VALOARE: Municipiul Buzău are o economie locală puternică care stimulează antreprenorii și încurajează dezvoltarea afacerilor circulare;

•   Crearea unei piețe/bănci pentru reutilizarea și reciclarea materialelor de

construcție extrase și recuperarea într-o formă superioară calitativ

OPERAȚIONAL

Reducere

Mediu

B2. Bancă pentru materiale secundare de construcții

8

OPERAȚIONAL

Sinergie

Mediu

B7. Piața fizică a materialelor de construcție secundare

8

3

CONSUMUL DE BUNURI

O1. MATERIALE: Municipiul Buzău un oraș cu zero deșeuri și cu un flux de materiale circulare de aproape 60%

•   Reducerea cantității totale de deșeuri generate prin leasing pentru produse

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Mediu

C1. R&D pentru ambalare

6

OPERAȚIONAL

Reducere

Mediu

C3. Sprijin pentru magazinele cu deșeuri zero

7

OPERAȚIONAL

Reducere

Mediu

C4. Ambalaj re-utilizabil pentru comerț electronic

7

OPERAȚIONAL

Sinergie

Scurt

C10. Perceperea taxei plătește pentru cât arunci

7

OPERAȚIONAL

Reducere

Mediu

C15. Taxă pentru Moda Rapidă (Fast Fashion)

5

•   Creșterea procentului de deșeuri colectate separat

OPERAȚIONAL

Sinergie

Scurt

C2. Campanii și ghiduri pentru reciclare

9

OPERAȚIONAL

Sinergie

Mediu

C5. Reciclarea anvelopelor auto

9

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Mediu

C11. Colectare deșeuri din-ușă-în-ușă

6

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Mediu

C13. Centru de reciclare a textilelor

9

O7. REZILIENȚA: Municipiul Buzău este un pol de excelență pentru măsuri întreprinse pe economia circulară

•   Implementarea noilor tehnologii de procesare a deșeurilor

OPERAȚIONAL

Sinergie

Mediu

C9. Marca circulară oferită cu facilități fiscale producătorilor sau adoptorilor

8

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Lung

C14. R&D pentru filtrarea microplasticului

5

O6. GENERARE DE VALOARE: Municipiul Buzău are o economie locală puternică care stimulează antreprenorii și încurajează dezvoltarea afacerilor circulare

•   Crearea cererii de utilizare a materialelor reciclate în produse noi

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

C6. Leasing subvenționat la electronice și dispozitive

5

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Mediu

C7. Upcycle MALL cu magazine și Hub având Repair Cafe și alte afaceri circulare

9

OPERAȚIONAL

Reducere

Mediu

C8. Stimularea utilizării platformelor de partajare a resurselor

6

OPERAȚIONAL

Producție și achiziții

Mediu

C12. Politica circulară de achiziții pentru produsele reciclate

8

4

SĂNĂTATE și VIAȚĂ SuStENABILĂ

O4. SĂNĂTATE: Infrastructura în Municipiul Buzău este gândită pentru flexibilitate și utilizare maximă, iar mobilitatea locală se realizează cu emisii ce tind spre zero

•   Îmbunătățirea sănătății medii generale a locuitorilor Municipiului Buzău

OPERAȚIONAL

Producție și achiziții

Scurt

D1. Cumpărarea de produse de curățare cu o etichetă/ marcă/ ecologică circulară

6

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Mediu

D2. O mai bună separare a deșeurilor

8

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

D3. Achiziționarea de energie durabilă

8

INFRASTRUCTURĂ

Reducere

Lung

D5. Îmbunătățirea sănătății locuitorilor

9

INFRASTRUCTURĂ

Reducere

Lung

D6. Crearea unui mediu sănătos

9

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

D7. Structura de închiriere pentru mobilă

8

INFRASTRUCTURĂ

Reducere

Lung

D8. Spălătorie auto pentru paturi și alte obiecte de mobilier

6

•   Reducerea numărului de zile de spitalizare, acolo unde este posibil

INFRASTRUCTURĂ

Reducere

Mediu

D4. Îmbunătățirea nutriției în spitale

8

5

INSTITUȚII

PUBLICE

O7. REZILIENȚA: Municipiul Buzău este un pol de excelență pentru măsuri întreprinse pe economia circulară

•   Integrarea circularității în sistemul de achiziții publice a Municipiului Buzău pentru

a se asigura că produsele și serviciile oferite îndeplinesc criteriile de achiziții circulare

OPERAȚIONAL

Reducere

Mediu

E1. Integrarea economiei circulare în politica de achiziții

8

OPERAȚIONAL

Reducere

Scurt

E2. Introducerea conceptelor circulare în cateringul școlar

9

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

E4. Înlocuirea flotei de vehicule cu un serviciu de partajare auto

8

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Mediu

E5. Extinderea duratei de viață a echipamentelor de muncă

8

OPERAȚIONAL

Producție și achiziții

Mediu

E6. Utilizarea specificațiilor tehnice și a criteriilor de atribuire pentru a achiziționa materiale textile reciclate

8

O1. MATERIALE: Municipiul Buzău un oraș cu zero deșeuri și cu un flux de materiale circulare de aproape 60%

•   Concentrarea asupra produselor pe care furnizorii autorităților publice le pot

procura din lanțul de aprovizionare local

INFRASTRUCTURĂ

Sinergie

Mediu

E3. Reciclarea betonului folosit la construcția clădirilor publice

6

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

E7. Proiectarea mobilierului pentru demontare

6

6

INFRASTRUCT URĂ ȘI MOBILITATE

O3. BIODIVERSITATE: Ecosistemele Buzăului și baza capitalului natural sunt regenerate prin acțiuni strategice

•   Reducerea impactului asupra biodiversității cu asigurarea de măsuri pentru

protecția și conservarea biodiversității în Municipiul Buzău

INFRASTRUCTURĂ

Reducere

Lung

F2. Hoteluri de logistică în oraș

7

INFRASTRUCTURĂ

Manageme nt

Mediu

F9. Transformarea ambianței orașului într-una mai prietenoasă cu cetățenii și cu mediul

8

O2. ENERGIE: Alimentarea Municipiului Buzău cu energie regenerabilă folosind în principal producția locală

•   Promovarea proiectelor de investiții în transporturi verzi, cu măsuri de evitare și

reducere a efectelor adverse, cum sunt emisiile de poluanți în atmosferă, poluarea apelor și a solului datorată surselor difuze sau impactul asupra peisajului și patrimoniului cultural

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

F5. Producerea de energie ca urmare a utilizării infrastructurii rutiere

6

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

F10. Linie verde de transport public cu benzi dedicate, stații de transport, e-ticketing și achiziție eev, depou și stații de încărcare

8

•   Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul transporturilor

OPERAȚIONAL

Reducere

Mediu

F1. Plan de acțiune pentru mersul pe jos

9

OPERAȚIONAL

Sinergie

Mediu

F3. Inversarea mobilității centrate pe autoturismul proprietate particulară și mutarea accentului pe transport în comun

8

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

F4. Strategia integrată pentru transportul de marfă

8

OPERAȚIONAL

Reducere

Scurt

F12. Stimularea soluțiilor inovative de eficientizare a transportului de tip sharing

8

•   Creșterea ponderii combustibililor verzi la cel puțin 10% din totalul

conținutului energetic utilizat în Municipiul Buzău în anul 2019

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

F11. Dezvoltarea și sprijinirea transportului auto alimentat cu energie electrică, hidrogen, biocombustibili etc.

8

O4. SĂNĂTATE: Infrastructura în Municipiul Buzău este gândită pentru flexibilitate și utilizare maximă, iar mobilitatea locală se realizează cu emisii ce tind spre zero

•   Protecția sănătății populației prin îmbunătățirea condițiilor de mediu și de

siguranță a transportului;

INFRASTRUCTURĂ

Manageme nt

Lung

F6. Bazele mari de date îmbunătățesc transportul public și pe cel privat

7

OPERAȚIONAL

Reducere

Mediu

F7. Transformarea mersului pe jos și cu bicicleta într-un mod de deplasare universal accesibil și sigur

9

INFRASTRUCTURĂ

Manageme nt

Lung

F13. Crearea de hub-uri de transfer persoane și marfă periferice

8

OPERAȚIONAL

Reducere

Mediu

F8. Determinarea copiilor și a tinerilor să abordeze un mod de deplasare mai activ

9

SOCIO-CULTURĂ ȘI TURISM

O5. SOCIETATE ȘI CULTURĂ: Municipiul Buzău - un mediu sănătos, sigur și atractiv cu spații de recreere pentru toți rezidenții

•   Reducerea amprentei asupra mediului a unei noapți petrecute la hotel / persoană

cu cel puțin 20%

OPERAȚIONAL

Reducere

Lung

G2. Reducerea amprentei de carbon produsă prin consum pe turist/noapte de cazare

8

•   Încurajarea comerțului specific bazat pe produse și servicii locale meșteșugărești

INFRASTRUCTURĂ

Reducere

Lung

G8. Facilități pentru organizarea de evenimente culturale cu zero deșeuri

7


OPERAȚIONAL

Producție și achiziții

Mediu

G9. Dezvoltarea de întreprinderi sociale cu accent pe produse și servicii locale meșteșugărești

8

Sprijinirea activităților tradiționale si nu numai, cu amprentă scăzută de C


OPERAȚIONAL

Sinergie

Mediu

G3. Proiectare de produse și servicii locale tradiționale cu amprentă scăzută de C

8

•   Reducerea deșeurilor care rezultă din sectorul ospitalier cu cel puțin 30%

INFRASTRUCTURĂ

Reducere

Lung

G1. Integrarea economiei circulare în politica de achiziții din industria ospitalității

9

OPERAȚIONAL

Producție și achiziții

Lung

G4. Leasing pentru turism structurat pe principiile economiei circulare

8

OPERAȚIONAL

Sinergie

Mediu

G5. Reducerea deșeurilor alimentare în industria ospitalității

8

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

G6. Digitalizarea turismului pentru optimizarea consumului de resurse

9

INFRASTRUCTURĂ

Producție și achiziții

Lung

G7. Proiectarea mobilierului pentru demontare

7


II, direcțiile de acțiune și proiectele pentru facilitarea tranziției la economia circulară se rează în listă de proiecte și intervenții conform tabelului 13.1., iar principalele proiecte fiind ate și analizate în continuare sub forma unor fișe individuale de proiect.


Tipul și nr. intervenției: C7. Upcycle MALL cu magazine și Hub având Repair Cafe și alte afaceri circulare_______________________________________________________________________________

Titlul proiectului: Eco-inovarea prin crearea unor incubatoare de afaceri în Municipiul Buzău_____________________________________________________

sitatea proiectului:

ivelul zonei funcționale a Municipiului Buzău a fost identificată o problemă se referă la infrastructura de sprijinire a afacerilor. Actuala infrastructură insuficient dezvoltată, economia Municipiului Buzău este în continuare ndentă de câteva companii mari care își desfășoară activitatea în zona strială. Trebuie încurajată colaborarea între întreprinderi, unități de ământ și autorități publice, pentru a crea premisele dezvoltării sustenabile a municipiului. În zona funcțională a Municipiului Buzău există structuri care înainte de anul 1989 desfășurau activități economice, în prezent abandonate și este necesar să se acționeze în direcția reabilitării și transformării lor în parcuri industriale, tehnologice, incubatoare de afaceri puse la dispoziția întreprinzătorilor. Zona industrială a Municipiului Buzău este situată într-un areal geografic favorabil din punct de vedere al apropierii de căi de comunicație și locuințe.

Refacerea acestei zone industriale favorizează nu numai protecția mediului, dar reprezintă în același timp un avantaj pentru eficientizarea noilor investiții, deoarece acestea dispun de o infrastructură care trebuie îmbunătățită și nu total reînnoită. Imaginea actuală a zonei are un impact negativ asupra deciziei potențialilor investitori de a se localiza aici (SIDU, 2017). Incubatoarele de afaceri reprezintă un proces dinamic de dezvoltare a afacerilor.______________


Eco-inovarea este un concept care poate fi abordat din două perspective în ceea ce privește firmele, acesta poate fi aplicat atât proceselor de producție rezultând în economii de energie și resurse iar în final costuri, cât și produsului în sine rezultând noi modele de afaceri cum ar fi Product Service System, adică produsul oferit ca serviciu, în final ducând la protejarea capitalului natural.


Obiectiv   specific:   Stimularea

economiei locale prin oferirea unui cadru de dezvoltare sustenabilă a afacerilor și conservarea capitalului natural.

Obiectiv strategic:

O.1

O.2

O.3

O.4

O.5

O.6

O.7



Scurtă justificare a necesității realizării investiției:

Acest proiect este conceput pentru a asigura prosperitatea economiei locale în concordanță cu principiile dezvoltării durabile asigurând beneficii pe toate planurile (economic, social și mediu) prin afaceri eco-inovative.

Caracterul integrat al ideii de proiect cu alte investiții (se vor menționa ideile de proiecte/ proiectele complementare, dacă este cazul):

Proiectul face parte dintr-un plan integrat de proiecte privind strategia pe economie circulară a Municipiului Buzău. Proiectul este complementar cu alte proiecte propuse spre implementare în perioada 2020 - 2025, și anume:

- Transformarea Municipiului Buzău ca pol al dezvoltării urbane durabile în România și atragerea investițiilor în oraș.

Stadiul actual al proiectului:

Stadiu incipient_______________

Buget: 15.000.000 EURO

Perioada de implementare:

2020-2025________________________

Beneficiar:   Primăria Municipiului

Buzău


Informații suplimentare:

Firma TT Electronics, firmă producătoare de electronice pentru industria de automotive, industria medicală și aerospațială a reușit să facă o reducere de 1,6 milioane de euro cu o investiție de 118.000 de euro în măsurile inovative; mai exact, ei au eliminat substanțele și chimicalele cu solvenți, evitând astfel un consum anual de 8 tone de alcool izopropilic. Consumul de compuși organici volatili (COV) a fost redus la zero (Green, 2017).

Beneficiile incubatoarelor de afaceri eco-inovative (Green I, 2015):

  • Beneficii în plan economic: stimularea economiei locale, reducerea costurilor cu materia primă și energia, refolosirea fluxurilor de deșeuri materiale în industria locală, crearea de noi produse sau servicii și pătrunderea pe noi piețe, conceperea unor noi modele de afaceri;

168

  • Beneficiile pentru mediu: managementul sustenabil al resurselor naturale, închiderea ciclurilor de materiale urbane și conservarea capitalului natural, combaterea schimbărilor climatice;

  • Beneficii în plan social: crearea de noi locuri de muncă;

  • Beneficiile în plan politic: securizarea materialelor, justețe în alocarea resurselor.

Tipul și nr. intervenției: A18. Bio-fermentare_________________________________

Titlul proiectului: Valorificarea deșeurilor organice prin producerea de biogaz


Necesitatea proiectului:

Avantajele stațiilor de biogaz:

Produc energie verde (electrică, termică);

Ajută la reducerea costurilor de eliminare a deșeurilor;

Materia rezultată în urma digestiei anaerobe a deșeurilor organice are calitățile îngrășămintelor organice de cea mai bună calitate;

• •

• •


Prin digestia anaerobă se elimină majoritatea agenților patogeni din deșeuri;

Energia produsă se poate vinde în Sistemul Energetic Național;

Sunt simplu de autorizat;

Sistemul nu necesită întreținere frecventă și poate fi monitorizat de la distanță.______________________

Obiectiv strategic:

O.1

O.2

O.3

O.4

O.5

O.6

O.7


Obiectiv specific:

Valorificarea deșeurilor organice prin producerea de biogaz, crescând astfel procentul de energie regenerabilă folosită.


Scurtă justificare a necesității realizării investiției: Proiectul privind valorificarea deșeurilor prin producerea de biogaz stă la baza dezvoltării a trei domenii prioritare în România: energia, agricultura și protectia mediului înconjurător, iar instalația de cogenerare pe bază de biogaz se pretează oricărui consumator industrial care utilizează energie termică (apă caldă, abur tehnologic, aer cald).

Caracterul integrat al ideii de proiect cu alte investiții (se vor menționa ideile de proiecte/proiectele complementare, dacă este cazul):

Proiectul face parte dintr-un plan integrat de proiecte privind strategia pe economie circulară a Municipiului Buzău. Proiectul este complementar cu alte proiecte propuse spre implementare în perioada 2020 - 2025, si anume:

  • - Integrarea principiilor de permacultură și de agricultură sustenabilă;

  • - Crearea unor laboratoare vii în oraș prin amenajarea pădurii Crâng.

169

Stadiul actual al proiectului: Stadiu incipient

Perioada de implementare: 2020-2025

Buget: 1 500 000 EURO

Beneficiar: Primăria Municipiului Buzău

Informații suplimentare:

Ce este biogazul?

Biogazul este produs prin fermentarea materiei organice (de la resturi vegetale și animale, la gunoi menajer) în absența oxigenului și conține metan în proporție de 50-80%, care poate fi folosit pe post de combustibil. Dacă în țările în curs de dezvoltare, biogazul este folosit mai mult în gospodării pentru gătit și încălzire, în țările dezvoltate, el este transformat în electricitate. Exemple:

  • 1. Holding-ul Genesis Biopartner a pus bazele primei stații românești de producere a

energiei regenerabile în cogenerare, pe bază de biogaz, la Filipeștii de Pădure, județul Prahova, utilizând atât masă verde agricolă, cât și deșeuri organice ca surse de energie regenerabilă. Beneficii: crearea de noi locuri de muncă, protecția mediului înconjurător, scăderea costurilor cu deșeurile, energia etc. (Green P, 2013);

  • 2. Recuperarea biogazului pentru alimentarea transportului public, Vaasa - Finlanda

(2014):

  • Orașul Vaasa și-a propus să fie neutru din punct de vedere climatic până în 2035;

  • A achiziționat 12 autobuze noi pe bază de biogaz, împreună cu servicii de întreținere;

  • Biogazul e generat de compania locală de gestionare a deșeurilor din nămolurile de canalizare;

  • Cost cu 15% mai mare decât autobuzele diesel - dar costurile de combustibil rămân în economia regională.

Tipul și nr. intervenției: A18. Bio-fermentare

Titlul proiectului: Obținerea de energie regenerabilă din biomasă

Necesitatea proiectului:

Necesitatea la nivel european

Dezvoltarea sustenabilă a societății este o componentă esențială a Directivei 2009/28/EC privind Energia Regenerabilă cu obiectivul 20% pentru 2020 și cel puțin 27 % până în 2030. Energia obținută din biomasă se mai numește și „bioenergie”, și este o formă de „energie verde” (regenerabilă), și reprezintă o alternativă ecologică la forma clasică de exploatare a resurselor pe bază de carbon sau de radioactivitate (Biomasă, 2017).

Reducerea dependenței de combustibili fosili și de importurile de energie la nivelul UE poate fi realizată prin creșterea consumului de energie verde, contribuind astfel la securitatea aprovizionării sale cu energie. Producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile sunt susținute de către UE prin programe de finanțare naționale sau europene, o astfel de sursă din partea UE fiind Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (RS, 2018).

Necesitatea la nivel local:

Municipalitatea administrează o suprafață mare de spații verzi și parcuri astfel că în urma lucrărilor de întreținere a acestor spații rezulta o cantitate apreciabilă de material vegetal.

Prin preluarea pădurii Crâng și a lucrărilor de întreținere și regenerare vor rezulta cantități mari de material vegetal și lemnos.

Având în vedere cele menționate mai sus, asumarea strategiei pe economie circulară a Municipiului Buzău dar și țintele propuse la nivel european, este oportună implementarea unui astfel de proiect pentru obținerea de energie regenerabilă din biomasă.


Obiectiv specific: Acest proiect are ca obiectiv obținerea de energie regenerabilă din deșeurile vegetale rezultate din întreținerea spațiilor verzi și folosirea ei pentru centralele termice ale orașului, crescând astfel procentul de energie regenerabilă folosită.

Obiect

tiv strategic:

O.1

O.2

O.3

O.4

O.5

O.6

O.7



Scurtă justificare a necesității realizării investiției: Gazele cu efect de seră reprezintă una din cauzele schimbărilor climatice atât de dăunătoare planetei, iar în acest context, utilizarea surselor regenerabile de energie contribuie la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră. Grupul țintă vizat este reprezentat de către locuitorii municipiului care vor avea o comunitate mai sustenabilă dar și municipalitatea care va folosi ca și combustibil biomasa pentru centralele termice ale orașului, fiind un combustibil ieftin. Municipalitatea Buzău analizează posibilitatea achiziționării unei linii tehnologice de fabricare a peleților din material vegetal, care apoi să fie utilizați tot de municipalitate în producerea agentului termic în centralele termice ale orașului, generând o energie verde. Proiectul de modernizare a sistemului de încălzire cu sursă independentă, modular cu trei centrale termice pe peleți și agropeleți la centrală termică integral în Municipiul Buzău este deja în curs de execuție.__________________

Caracterul integrat al ideii de proiect cu alte investiții (se vor menționa ideile de proiecte/proiectele complementare, dacă este cazul):

Proiectul face parte dintr-un plan integrat de proiecte privind strategia pe economie circulară a Municipiului Buzău. Proiectul este complementar cu alte proiecte propuse spre implementare în perioada 2020 - 2025, și anume:

- Integrarea principiilor de permacultură și de agricultură sustenabilă; - Crearea unor laboratoare vii în oraș prin amenajarea pădurii Crâng.

Stadiul actual al proiectului: Analiza de piață a ofertelor pentru linii tehnologice de producere peleți din material vegetal.

Perioada de implementare: 20202025


Buget: 10 000 000 EURO


Beneficiar:   Primăria Municipiului

Buzău

Tipul și nr. intervenției: B15. Valorificarea potențialului peisager al pădurii Crâng____________

Titlul proiectului: Crearea unor laboratoare vii în oraș, cu scopul de a colecta și de a analiza date privind funcții sociale, de mediu etc.______________"_________________________________________

Necesitatea proiectului:

Parcul Crâng este situat la marginea vestică a orașului și ocupă o suprafață de aprox. 10 ha, acest parc împreună cu Pădurea Crâng, a făcut parte din pădurea “Codrii Vlăsiei”, care acoperea mare parte din câmpia Dunării, în estul Munteniei.

Pădurea ca și parcul cu același nume “Crâng” sunt formate în special din plante foioase, cu puține conifere și sunt recunoscute în primul rând pentru stejarii și teii bătrâni care le compun.

Prima oară când locuitorii orașului au folosit pădurea Crâng ca loc de agrement a fost în 1828.

După anul 1863, Ion C. Brătianu, în calitate de prim-ministru a acceptat cererile consiliului local al Buzăului de a primi în proprietate întrega pădure: “Bine, vă dau, dar v-o dau ca o podoabă a orașului și vă conjur să o păstrați, să o utilizați în acest scop și să fiți vrednici de sacrificiul ce face statul în folosul comunei.” Începând cu anul 2019, Primăria Municipiului Buzău a făcut demersuri către Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică (actualul proprietar al pădurii Crâng) în vederea preluării în administrarea Primăriei Municipiului Buzău a pădurii Crâng, în vederea redării acesteia pentru activități de agrement și recreere a cetățenilor. Suprafața pădurii Crâng: 177,9 Ha.

Obiectiv specific: Creșterea zonelor verzi utilizate pentru activități de agrement si recreere a cetățenilor Municipiului Buzău.

Obiecl

tiv strategic:

O.1

O.2

O.3

O.4

O.5

O.6

O.7

Scurtă justificare a necesității realizării investiției: Prin preluarea pădurii Crâng, se va ajunge la un spațiu verde de 34,7 mp/locuitor, față de minimul impus de OUG 114/2007 de 26 mp/locuitor și față de stadiul actual de 21,4 mp/locuitor.


Utilizarea pădurii ca loc de agrement, activități fizice și recreere pentru locuitorii Municipiului Buzău.

Regenerarea pădurii și plantări. Înlocuiri de specii care au fost afectate de boli, cum este ulmul, cu specii rezistente.

Caracterul integrat al ideii de proiect cu alte investiții (se vor menționa ideile de proiecte/proiectele complementare, dacă este cazul):

Proiectul face parte dintr-un plan integrat de proiecte privind strategia pe economie circulară a Municipiului Buzău. Proiectul este complementar cu alte proiecte propuse spre implementare în perioada 2020 - 2025, și anume:

  • - Integrarea principiilor de permacultură și de agricultură sustenabilă;

  • - Crearea unor laboratoare vii în oraș prin amenajarea pădurii Crâng.________________________

Stadiul actual proiect: Analiza de piață a ofertelor Perioada de implementare: 2020-pentru linii tehnologice de producere peleți din material 2025 vegetal.

Buget: 1 000 000 EURO

Beneficiar:

Buzău

Primăria

Municipiului

Informații suplimentare:

Valorificarea potențialului peisager al pădurii Crâng este un alt proiect de anvergură care poate să transforme radical profilul orașului Buzău. Generarea unui concurs de soluții internațional, care să aibă ca și temă de proiectare funcționalizarea pădurii și transformarea acesteia prin soluții prietenoase mediului într-un parc urban, reprezintă una dintre prioritățile strategice pe care le propunem.

Transformarea pădurii și parcului într-un sistem de puncte de întâlnire ale comunității; rețeaua de alei care să fie construite exclusiv din materiale prietenoase mediului, cu înveliș de pământ bătătorit și cu fundație din materiale recuperate din demolări (nepoluante și nenocive), rețea care să constituie și traseele velo necesare organizării de concursuri sau pentru plimbare, locuri de joacă pentru copii, foișoare de observație pentru ornitologi etc. ar putea să dea parcului un aspect în același timp natural și atractiv, prietenos.

Tipul și nr. intervenției: F9. Transformarea ambianței orașului într-una mai prietenoasă cu cetățenii și cu mediul_____________________________________________________________________________

Titlul proiectului: Valorificarea și stimularea eco-turismului și a clădirilor noi neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon

Necesitatea proiectului:

Clădirile sunt considerate ca fiind unul dintre cei mai mari consumatori din mediul urban (clădirile reprezintă 42 % din consumul final de energie UE, și 35 % din toate emisiile de gaze de seră, dar, în același timp, există oportunitatea de a obține economii de energie și consum cu valori între 5 și 30%) (CM, 2018).

Peste 50% din totalul materialelor extrase din pământ sunt transformate în materiale și produse de construcție și tot activitățile de construcție și demolare reprezintă aproximativ 33% din deșeurile generate anual. Prin aplicarea unui standard pasiv în locuință crește costul de construcție numai cu 5%-15% și cheltuielile de renovare la 12%-18% comparativ cu standardele energetice obligatorii actuale.

Perioada de recuperare a investiției suplimentare are loc deja pe termen mediu (aprox. 10 ani). Doar vopsind acoperișul cu alb poate reduce încălzirea clădirilor cu 16°C - 22°C. Acoperișurile verzi au o performanță și mai bună, prin aceea că reduc necesarul zilnic de energie pentru aer condiționat în timpul verii cu peste 75% (CM, 2018).

Dezvoltarea unui turism circular poate contribui la utilizarea durabilă a resurselor, la creșterea eficienței industriei turismului și la dezvoltarea durabilă a turismului. Cu toate acestea, acest lucru este dificil de realizat fără legislația relevantă și politicile necesare pentru susținerea acesteia.


specific:

Obiectiv

Dezvoltarea durabilă a turismului în Municipiul Buzău.

Obiectiv strategic:

O.1

O.2

O.3

O.4

O.5

O.6

O.7


Scurtă justificare a necesității realizării investiției:

Grupul țintă vizat este comunitatea, municipalitatea și turiștii Municipiului Buzău.


Caracterul integrat al ideii de proiect cu alte investiții (se vor menționa ideile de proiecte/proiectele complementare, dacă este cazul):

Proiectul face parte dintr-un plan integrat de proiecte privind strategia pe economie circulară a

Municipiului Buzău._____________________

Stadiul actual proiect: Stadiu incipient

Perioada de implementare: 2020-2025



Tipul și nr. intervenției: F9. Transformarea ambianței orașului într-una mai prietenoasă cu cetățenii și cu mediul__________________________________"__________________________________________

Titlul proiectului: Transformarea Municipiului Buzău ca pol al dezvoltării urbane durabile în România și atragerea investițiilor în oraș___________________________________

Necesitatea proiectului:

Acest proiect prevede regenerarea locuințelor colective și atribuirea unor expresii arhitecturale inedite respectând principiile economiei circulare. Începând de la simpla eficientizare termică și reîmprospătare a imaginii fațadelor existente, blocurile de locuințe pot să primească noi valențe estetice și de confort prin adoptarea de soluții inovative, economice și în același timp conforme principiilor economiei circulare.



Obiectiv specific:   Creșterea

calității vieții prin regenerarea locuințelor colective.


Obiect

tiv strategic:

O.1

O.2

O.3

O.4

O.5

O.6

O.7


Scurtă justificare a necesității realizării investiției:

Studiile arată că vegetația existentă în zona urbană este insuficientă pentru a asigura un microclimat confortabil și a filtra noxele din aer. Un proiect pentru fațade vegetate ale blocurilor și/sau pictate ale blocurilor, pot da noi valențe estetice și de confort.



Caracterul integrat al ideii de proiect cu alte investiții (se vor menționa ideile de proiecte/ proiectele complementare, dacă este cazul):

Proiectul face parte dintr-un plan integrat de proiecte privind strategia pe economie circulară a Municipiului Buzău. Proiectul este complementar cu alte proiecte propuse spre implementare în perioada 2020 - 2025, și anume:

- Eco-inovarea prin crearea unor incubatoare de afaceri în


Buzău.

Stadiul actual proiect: Stadiu incipient

Perioada de implementare: 2020-2025

Buget: 25 EURO/ metru pătrat de fațadă înverzită.

Beneficiar: Primăria Municipiului Buzău


Informații suplimentare:

Pe o scară a vigurozității intervenției, un prim pas aplicat deja cu succes și la noi în țară este aplicarea de lucrări artistice murale pe calcanele expuse. Acest procedeu simplu și necostisitor poate schimba în profunzime ambianța uneori sumbră a cartierelor de locuințe (exemplu: Festivalul de Street Art de la Sibiu).

Impact: Dezvoltarea colaborării între cetățeni și o mai bună incluziune socială s-a observat atât în cazul proiectului de la Sibiu cât și în cazul celui de la Cluj-Napoca.

Ocuparea forței de muncă: Persoanele implicate în realizarea acestor activități.

Beneficii:

  • arhitectura inedită;

  • îmbunătățirea calității aerului;

  • hidroizolarea, izolarea termică și fonică a clădirii;

  • prelungirea duratei de viață a elementelor de construcție expuse mediului exterior;

  • normalizarea umidității;

  • reducerea temperaturii ambientale vara;

  • satisfacție pentru locatari;

  • scăderea costurilor cu energia termică iarna;

  • protecție împotriva razelor ultraviolete și împotriva eroziunii din vânt.

Tipul și nr intervenției: D5. Îmbunătățirea sănătății locuitorilor________________________________

Titlul proiectului: Valorificarea apelor uzate și pluviale prin optimizarea randamentului resurselor_______________________________________________________________


Necesitatea proiectului:

Recuperarea și refolosirea apei sunt elemente esențiale ale oricărei strategii de dezvoltare urbană sustenabilă.

Obiectiv

Valorificarea pluviale.


specific: apelor

Obiectiv strategic:

O.1

O.2

O.3

O.4

O.5

O.6

O.7


Scurtă justificare a necesității realizării investiției:


Acest proiect privind colectarea și reutilizarea apelor pluviale va avea un impact economic pozitiv asupra bugetului municipalității dar și a cetățenilor, materializat prin faptul că municipalitatea nu va mai plăti apa pluvială, vor scădea și costurile la stația de epurare a orașului prin scăderea cantităților procesate și în final vor scădea și costurile plătite de cetățeni pentru tratarea apei de canalizare.

176

Caracterul integrat al ideii de proiect cu alte investiții (se vor menționa ideile de proiecte/proiectele complementare, dacă este cazul):

Proiectul face parte dintr-un plan integrat de proiecte privind strategia pe economie circulară a Municipiului Buzău.

Stadiul actual al proiectului: Stadiu incipient

Perioada de implementare: 2020-2025

Buget: 3 000 000 EURO

Beneficiar: Primăria Municipiului Buzău

Informații suplimentare:

Utilizări ale apelor uzate și pluviale:

Apele uzate colectate și tratate pot fi refolosite astfel:

  • - în agricultură pentru irigații fiind sursă gratuită și ușor accesibilă, conține niveluri semnificative de nutrienți, nemaiavând nevoie de îngrășăminte chimice;

  • - acvacultură;

  • - industrie;

  • - oraș: irigarea parcurilor, a spațiilor verzi cât și a altor zone urbane.

De asemenea, apele uzate pot contribui la reîncărcarea apelor subterane și restaurarea corpurilor de apă și a zonelor umede.

Proiectul privind recuperarea apelor pluviale care face parte din proiectul Scoala circulară - Sc. Nr. 11 (strada Chiristigii, nr. 7) și presupune colectarea apelor pluviale de pe acoperișurile construcțiilor și platformele betonate și reutilizarea acestora pentru alimentarea rezervoarelor de spălare a vaselor WC și a pișoarelor de la grupurile sanitare ale școlii printr-o rețea sanitară separată, fără interconectare cu rețeaua de apă potabilă existentă + utilizarea în rețeaua de stingere incendii + utilizare la udare spații verzi pe timp de secetă.

Rețeaua sanitară nouă va conține și rezervoare de stocare subterane cu o capa citate de 188 m3, rezervor de stocare pentru rezerva intangibilă de incendiu de 72 m3, precum și rezervoare de acumulare supraterane de 67 m3

Primăria Buzău și-a propus colectarea și reutilizarea apei pluviale de pe terenurile cu construcții prin următoarele activități:

-  amenajarea/ reamenajarea trotuarelor inclusiv a platformelor betonate de pe domeniul

public, cu pavele, amenajare care să permită absorbția apei puviale de către terenuri, astfel încât să se mențină umiditatea solurilor.

Tipul și nr intervenției: A21. Dezvoltarea unei bănci de alimente

Titlul proiectului: O bancă de alimente pentru facilitarea reducerii risipei alimentare

Necesitatea proiectului

Cetățenii municipiului au conștientizat importanța unui astfel de proiect și și-au manifestat dorința în acest sens în cadrul participării la studiul de piață privind tranziția de la economia liniară la economia circulară a Municipiului BUZĂU.

Statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu un procentaj de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, însumând peste 6000 de tone pe zi (Bursa, 2019).

Datele arată că:

În România, 15% din alimentele din magazine ajung în fiecare an la gunoi fără a fi scoase din ambalaj (BL, 2019);

Peste 40% dintre șomerii tineri, 28% dintre vârstnici și 37% dintre copii nu își pot satisface nevoile alimentare de bază;

Peste 59% dintre familiile cu minim 3 copii și peste 39% dintre familiile monoparentale trăiesc sub pragul sărăciei;

ONU arată cât de scump este să arunci mâncarea (BL, 2019);

Aproximativ 1,3 mld. tone de alimente sunt irosite anual, la nivel mondial, cu o valoare a risipei de cca. 750 miliarde de dolari (echivalentul a 565 de miliarde de euro);

Peste 100 de milioane de tone de alimente sunt risipite în fiecare an în Europa;

Risipa alimentară generează de două ori mai multă încălzire globală decât tot traficul aerian la nivel mondial.



Obiectiv   specific:   Reducerea

risipei alimentare prin recuperarea surplusului sigur de alimente de la colaboratori            (producători,

supermarket, restaurante și alte companii private) și redistribuirea gratuită în comunitate, spre ONG-uri, asociații caritabile care ajută persoanele aflate în dificultate sau alți beneficiari.

Obiectiv strategic:

O.1

O.2

O.3

O.4

O.5

O.6

O.7



Scurtă justificare a necesității realizării investiției:

Acest proiect este conceput pentru satisfacerea nevoilor persoanelor care fac parte din grupuri vulnerabile (prin bancă se colectează și livrează gratuit alimente organizațiilor non-guvernamentale care acordă servicii de asistență socială unor grupuri vulnerabile: copiilor cu dizabilități sau cu risc de abandon școlar, tinerilor cu dizabilități, bătrânilor nevoiași, fetelor mamă, femeilor maltratate, familiilor monoparentale sau numeroase, familiilor defavorizate, imigranților, sinistraților etc.) prin combaterea risipei alimentare.

Caracterul integrat al ideii de proiect cu alte investiții (se vor menționa ideile de proiecte/proiectele complementare, dacă este cazul):

Proiectul face parte dintr-un plan integrat de proiecte privind strategia pe economie circulară a Municipiului Buzău.___________________

Stadiul actual proiect: Stadiu incipient

Perioada de implementare: 2020

2025____________________________

Beneficiar:   Primăria Municipiului

Buzău


Buget: 150 000 EURO


Informații suplimentare:

Misiunea băncii este de a oferi acces imediat la alimente de bază pentru comunitatea Municipiului Buzău, creșterea nivelului de trai și depășirea condiției de “persoane defavorizate”, urmărind totodată combaterea risipei alimentare și protejarea mediului înconjurător (BL, 2019).

Tipul și nr. intervenției: B14. Decopertare și revalorificare a potențialului Iazului Morii

Titlul proiectului: Decopertare și revalorificare a potențialului Iazului Morii____________

Necesitatea proiectului:


Revalorificarea potențialului Iazului Morii

Obiectiv         specific:

Obiec

tiv strategic:

O.1

O.2

O.3

O.4

O.5

O.6

O.7


Revalorificarea potențialului Iazului       Morii       prin

decopertare și transormarea malurilor sale într-un loc de socializare în beneficiul comunității.___________________


Scurtă justificare a necesității realizării investiției

Proiectul reprezintă o formă de regenerare urbană care valorifică spațiile mici utilizând cu success materialele refolosibile sau recuperate (lemn, paleți, cărămizi etc), fiind transformate într-un loc de recreere pentru cetățeni, loc obținut prin integrarea principiilor circulare.

Caracterul integrat al ideii de proiect cu alte investiții (se vor menționa ideile de proiecte/ proiectele complementare, dacă este cazul):

Proiectul face parte dintr-un plan integrat de proiecte privind strategia pe economie circulară a

Municipiului Buzău._____________________

Stadiul actual proiect: Stadiu incipient

Perioada de implementare: 2020-2025


Buget: 6.000.000 EURO (pentru 5 ani)

Beneficiar: Primăria Municipiului Buzău


Informații suplimentare:

Prezența oglinzii de apă în oraș reprezintă o resursă deloc neglijabilă indiferent de anvergura acesteia. Faptul că s-a decis revalorifcarea unui curs de apă chiar dacă modest, denotă disponibilitatea orașului pentru abordări revoluționare și arată tendința Buzăului de a se înscrie printre orașele cu voință de schimbare conceptuală atât estetic-funcțională, cât și sustenabilă. Impact: Utilizarea spațiilor urbane nedefinite (rezultate ori în urma reparcelărilor, ori rămase nefolosite și fiind incapabile să susțină construcții pot să devină laboratoare comunitare -„Community Hub”, facilitând prin investiții aproape inexistente, un loc de întâlnire al comunității. Aceste insule de networking reprezintă în oraș adevărate oaze de conversație consolidând locuitorilor senzația de apartenență și de familiaritate.

Ocuparea forței de muncă: Impactul acestei intervenții asupra ocupării forței de muncă depinde de setul precis de măsuri și concepte logistice care se aplică. Acest lucru nu poate fi cuantificat în avans.

Tipul și nr intervenției: D2. O mai bună separare a deșeurilor____________________

Titlul proiectului: Implicarea copiilor și a tinerilor în activități de economie circulară

Necesitatea proiectului:


Cetățenii municipiului au conștientizat importanța unui astfel de proiect și și-au manifestat dorința în acest sens în cadrul participării la studiul de piață privind tranziția de la economia liniară la economia circulară a Municipiului Buzău;

Economia liniară are efecte tot mai negative pe întreaga planetă, atrăgându-se atenția că resursele se termină într-un ritm accelerat iar actualul model de consum și producție pune în pericol posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi;

Având în vedere cele menționate, considerăm că schimbarea trebuie să pornească de la fiecare individ iar educarea copiilor în spiritul economiei circulare și implicarea activă a acestora este un deziderat imperativ pentru sustenabilitate.

Obiectiv specific: Conștientizarea tinerilor     privind     importanța

economiei circulare și implicarea lor în activități specifice.

Obiectiv strategic:

O.1

O.2

O.3

O.4

O.5

O.6

O.7



Scurtă justificare a necesității realizării investiției:

Acest proiect este conceput pentru o comunitate mai sustenabilă prin educarea tinerilor în spiritul economiei circulare și implicarea lor în activități de economie circulară.

Caracterul integrat al ideii de proiect cu alte investiții (se vor menționa ideile de proiecte/proiectele complementare, dacă este cazul):

Proiectul face parte dintr-un plan integrat de proiecte privind strategia pe economie circulară a Municipiului Buzău. Proiectul este complementar cu alte proiecte propuse spre implementare în perioada 2020 - 2025, și anume:

  • - Grădini urbane în parteneriat cu Banca de Resurse Genetice Vegetale;

  • - Crearea unor laboratoare vii în oraș prin amenajarea Pădurii Crâng.________________________

Stadiul actual al proiectului: Există deja un proiect de acest tip inițiat de către agentul de salubrizare RER SUD a inițiat proiectul Eco- Scoala în parteneriat cu Școala nr. 11, iar extinderea acestuia la nivelul tuturor școlilor la este la nivel de propunere de proiect._____________________________

Perioada de implementare: 2020-2025


Buget: 2 000 000 EURO

Beneficiar: Primăria Municipiului Buzău


Tipul si nr. Intervenției: A22. Dezvoltarea băncii de gene

Titlul proiectului: Integrarea principiilor de permacultură și de agricultură sustenabilă Grădini urbane în parteneriat cu Banca de Resurse Genetice Vegetale

Necesitatea proiectului:

Buzaul a fost identificat ca fiind cel mai vechi bazin legumicol din România. Studiile paleoetnobotanice realizate la Buzău demonstrează că aici se practică agricultură, respectiv legumicultura, încă din perioada preistorica- epoca bronzului. Semințele carbonizate descoperite în sit-urile arheologice de pe raza județului Buzău sunt o mărturie clară că legumicultura la Buzău are rădăcini adânci, motiv pentru care tot aici s-a înființat în anul 1957 prima stațiune de cercetări pentru legumicultura denumită atunci Stațiunea Experimentală Buzău.

Cercetarea legumicolă buzoiana a reușit în timp să se dezvolte, realizând peste 100 brevete de invenție și numeroase alte brevete în curs de omologare și brevetare.

În expunerea de motive a HG-ului, s-au prezentat și argumente științifice, arătând ca noi nu avem în România până în prezent o Bancă de Gene acreditata internațional și suntem printre ultimele tari din Europa care nu au acordat atenția cuvenită conservării resurselor vegetale, deși România deține un rezervor important în ceea ce privește biodiversitatea. Motiv pentru care, din cauza neglijenței și absenței instituțiilor specializate s-au pierdut numeroase creații biologice valoroase românești sau altele au fost preluate de alte bănci de gene, institute și firme din străinătate. Stadiul actual al proiectului privind Banca de gene. În dată de 12.09.2019 a fost emisă HG privind înființarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău, unitate ce are ca obiectiv principal cercetarea-dezvoltarea. Până în prezent s-a atribuit o suprafață de teren de 12 808 m2 și două construcții reprezentând fostul sediu al Urbis Buzău în suprafața de 2622 m2.


Având în vedere terenul deja alocat Băncii de gene care este de 12 808 m2 și două construcții cu suprafața de 2622 im2, se propune folosirea unei suprafețe de teren pentru amenajarea unei grădini urbane, în care se vor folosi și semințe de la banca de gene.

Obiectiv    specific:     Integrarea

principiilor   de   permacultură   prin

dezvoltarea unei grădini urbane în parteneriat cu BANCA DE GENE și prin    implicarea    cetățenilor,    în

Muncipiul Buzău.

Obiecl

tiv strategic:

O.1

O.2

O.3

O.4

O.5

O.6

O.7


Scurtă justificare a necesității realizării investiției: Acest proiect este conceput pentru creșterea calității vieții locuitorilor prin amenajarea unui spatiu verde și a unor zone de recreere; în același timp, grădini urbane vor putea fi văzute specii autentice de la Banca de gene.

  • - Se știe că orașele au nevoie de spații pentru petrecerea timpului liber în aer liber, un spațiu verde fiind oportun în orice moment.

  • - Grădinile urbane pot constitui locul de cercetare al diferitelor programe inițiate de către Banca de gene în parteneriat cu alte instituții.________________________________



Caracterul integrat al ideii de proiect cu alte investiții (se vor menționa ideile de proiecte/ proiectele complementare, dacă este cazul):

Proiectul face parte dintr-un plan integrat de proiecte privind strategia pe economie circulară a Municipiului Buzău. Proiectul este complementar cu alte proiecte propuse spre implementare în perioada 2020 - 2025, și anume:

  • - Banca de gene;

  • - Implicarea copiilor și a tinerilor în activități de economie circulară.

Stadiul actual al proiectului: Stadiu incipient

Perioada de implementare: 20202025

Buget: 2 000 000 EURO

Beneficiar:   Primăria   Municipiului

Buzău

Informații suplimentare:

Amenajarea unui spațiu verde și a unor zone de recreere ce vor contribui la creșterea calității vieții prin ameliorarea mediului, în parteneriat cu Banca de gene;

Organizarea de spații exterioare implicând cetățenii; se va încuraja petrecerea timpului liber în aer liber, atât pe timp de vară cât și iarna.

Păstrarea semințelor pe termen mediu și lung în celule specializate, cu atmosfera controlată și totodată de a le proteja intelectual.

Acțiuni: - descrierea genotipurilor după normele internaționale și amprentarea genetică a celor valoroase.

În prezent nu putem demonstra lumii științifice internaționale că aceste creații românești moștenite din moși strămoși sau obținute de cercetarea științifică românească sunt ale noastre. Disponibilizarea pentru producție a creațiilor biologice valoroase, însoțite de certificat de autenticitate, acestea putând fi utilizate de producătorii români în deplină siguranță, fără a exista riscul pierderii dreptului de autor.


184

  • 14.1. CONCLUZII

În această primă fază a prezentei cercetări am oferit o imagine de ansamblu sistematică a performanței Municipiul Buzău în economia circulară, un set holistic de indicatori și intervenții identificate pe care orașul le poate iniția sau susține pentru a deveni mai circular și a reduce fluxurile de deșeuri.

Este important de menționat că unele dintre intervențiile pe care le-am identificat sunt deja implementate într-o anumită măsură în oraș. Acesta este un semn bun, arătând că Municipiul Buzău face deja pași concreți în direcția cea bună. Analiza noastră evidențiază puncte prioritare de acțiune, precum și activități care au avut loc de mai mulți ani (de exemplu, încercările de a obține mai multe fluxuri separate de colectare a deșeurilor), recomandarea noastră este de a lua o serie de măsuri strategice pentru un impact mai mare asupra întregului sector. Deșeurile reutilizate pentru crearea de valoare ridicată reprezintă locul în care se poate realiza cu adevărat potențialul de creare de locuri de muncă.

Municipiul Buzău vizează între 500-1.700 de locuri de muncă circulare create până în 2030, ceea ce reprezintă cu aproximativ 25% mai mult decât numărul actual de locuri de muncă circulare în Municipiul Buzău (5.021 locuri de muncă circulare). Pentru fiecare dintre intervențiile propuse, prezentăm unde există potențial pentru noi locuri de muncă și, de asemenea, unde există pierderi de locuri de muncă. O concluzie generală a cercetării noastre este că majoritatea intervențiilor generează locuri de muncă suplimentare în regiune. Activitățile circulare din categoria „Sinergie” au cea mai mare ocazie de a crea crearea de locuri de muncă, în timp ce strategiile de reducere au rămas adesea neutre în ceea ce privește potențialul de locuri de muncă.

  • 14.2. RECOMANDĂRI PE SECTOARE

Există numeroase oportunități pentru ca orașul Municipiul Buzău să devină un oraș fără deșeuri și să genereze 1.700 de noi locuri de muncă, dar necesită investiții în inovare și cooperare pentru a atinge aceste obiective ambițioase. În următoarele secțiuni vom rezuma principalele concluzii ale analizei împreună pentru fiecare sector, concentrându-ne pe măsurile care, simultan:

  • Reduc cantitatea de deșeuri (inclusiv toate aplicațiile suboptimale ale resurselor, cum ar fi arderea și reciclarea de grad scăzut);

  • Reduc impactul asupra mediului;

  • Îmbunătățesc structural sănătatea rezidenților;

  • Crează noi locuri de muncă care să contribuie la o economie circulară.

Din analiza posibilelor strategii pentru sectorul agroalimentar din Municipiul Buzău, se pare că există diferite modalități de a închide cele mai multe scurgeri din sistemul liniar actual. În special, o combinație de intervenții este necesară pentru a aduce modificări sistemice, deși unele sunt mai dificil de aplicat decât altele. Cele mai multe intervenții au ca rezultat locuri de muncă extra-circulare. Una dintre cele mai importante măsuri este activitatea de introducere a politicilor de măsuri și sisteme care stimulează colectarea separată a deșeurilor, cum ar fi plata la aruncare și colectarea din ușă-în-ușă a deșeurilor biodegradabile. Fără investițiile necesare pentru punerea în aplicare a acestor intervenții, este imposibil să se facă pașii următori spre un sistem de gestionare a materialelor circulare.

Imediat ce metodele de colectare separată devin o realitate, următorul pas esențial este implementarea și extinderea tehnicilor de procesare a deșeurilor biologice. Acestea includ compostarea, producția de deșeuri chimice și producția de biogaz. Măsurile propuse de reducere a deșeurilor alimentare pot preveni până la 50% din volumul actual de deșeuri alimentare, ceea

185

ce poate conduce la economii semnificative de impact și la o valoare economică nouă și va oferi celor mai săraci locuitori din Municipiul Buzău ajutorul necesar. Aceste abordări nu generează locuri de muncă semnificative, ci oferă beneficii sistemice, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și reducerea utilizării terenurilor. În plus, există strategii pentru creșterea producției locale de alimente durabile și stimulente pentru o alimentație mai sănătoasă și mai sustenabilă, care poate duce la reducerea impactului în amonte și la stimularea unor noi grupuri economice locale. Aceste strategii se pot baza pe impulsurile existente printre antreprenorii din Municipiul Buzău și pot îmbunătăți imaginea orașului.

Analiza sectorului construcțiilor din Municipiul Buzău arată că este încă foarte liniar. Va fi o sarcină importantă atât pentru autorități, cât și pentru industria construcțiilor, de a face tranziția către un sector de tip zero deșeuri în decurs de 10 ani. Există însă și o serie de oportunități semnificative pentru a stimula tranziția către o economie circulară.

Luând exemplul altor țări, Municipiul Buzău poate testa ecologizarea fiscală. Impozitarea materialelor în locul muncii, nu doar susține modelele de venituri circulare și de construcții durabile, are și potențialul de a crea locuri de muncă structurale pentru oraș. În plus față de aceste măsuri sistemice, este deosebit de important pentru Municipiul Buzău să reducă deșeurile din construcții și demolări, prin durata de viață a clădirilor și prin reducerea autorizațiilor de dezmembrare, atât timp cât siguranța, calitatea vieții și avansarea pe piața imobiliară nu se opresc. Dacă Municipiul Buzău ar putea reduce la jumătate procentul de locuințe demolate, aceasta ar face o diferență anuală de aproximativ 190.000 de tone de deșeuri din construcții și demolări.

Atunci când este nevoie de demolare, Municipiul Buzău poate crea noi locuri de muncă și valoare prin stimularea structurală a demolării circulare, deoarece acesta este un proces mult mai intens de forță de muncă decât demolarea convențională. Prin licitații circulare, orașul se poate asigura, de asemenea, că activitățile viitoare vor aduce beneficii chiar mai multe.

În cazul în care deșeurile din demolări nu pot fi prevenite, inițiativele la nivel de oraș, cum ar fi betonul circular, pot aduce o mare diferență și pot duce la economii anuale de aproximativ 75.000 de tone de beton. Demolarea circulară și construcția nouă vor fi în continuare asociate cu mișcările logistice și de transport. Acest lucru ar putea însemna un nod central de construcție la periferia orașului, în combinație cu transportul curat către și de la șantierul de construcții, asigurând mai puțină neliniște pentru locuitori, poluare mai redusă a aerului, clădire mai eficientă și costuri de construcție mai mici. În cele din urmă, emisiile din sectorul construcțiilor din Municipiul Buzău ar putea fi reduse cu 12%. Acest lucru nu numai că economisește timp și bani, ci asigură și un oraș mai durabil și mai curat și mai multă ocupare.

Dacă sectorul într-adevăr dorește să se transforme de la unul dintre cei mai mari consumatori de materiale și producători de deșeuri, acestea trebuie să vizeze crearea de valori în mai multe domenii pe termen lung, precum și reducerea unei combinații de măsuri care au efecte negative în întreg lanțul de aprovizionare.

Sectorul bunurilor de larg consum este cel mai complex dintre sectoarele pe care le-am studiat, în mare parte pentru că nu există suficiente date, privind obiceiurile de consum ale oamenilor, recomandăm ca Municipiul Buzău să ia măsuri pentru a colecta mai multe date pentru a înțelege mai bine acest subiect.

În ciuda limitărilor de date, se pare că aproape 50% din metale și cea mai mare parte a materialelor rare sunt în acest flux de materiale. Deoarece multe bunuri de larg consum utilizează o cantitate mare de energie, există o suprapunere semnificativă între obiectivele de gestionare a materialelor și recuperarea materialelor (de exemplu, extinderea ciclului de viață al produselor prin sub-platforme) și asigurarea înlocuirii produselor atunci când este necesar.

Materialele de ambalare reprezintă 35% din toate fluxurile actuale de deșeuri din acest sector, fiind în mare parte arse pentru producția de energie. Cantitatea totală de ambalaje poate fi redusă

186

prin schimbări, cum ar fi magazinele de alimente fără deșeuri implementate ca normă în oraș, care ar genera o reducere totală de 30.000 de tone de materiale pe an. Ambalajele rămase ar fi proiectate în mod ideal pentru a fi biodegradabile sau pentru o reciclare optimă.

Deși acest lucru implică o schimbare sistemică și ar fi necesare ajustări ale lanțurilor de distribuție dincolo de granițele Municipiul Buzău, orașul poate continua să stimuleze inovația locală și noile afaceri în jurul acestei provocări de proiectare. Plata taxelor de colectare și colectarea din ușă în ușă ar putea duce la o reducere a fluxurilor mixte de deșeuri de 87.000 tone pe an.

În plus, se recomandă un Upcycle Mall (magazin de produse reutilizabile) local și facilități de reciclare specializate pentru textile, cutii pentru băuturi, scutece, plastic și anvelope pentru mașini. Împreună, aceste măsuri pot conduce la reutilizarea sau reciclarea unui număr total de aproximativ 35.000 de tone de materiale. Nu toate aceste facilități sunt potrivite pentru scara Municipiului Buzău, însă înființarea acestora în apropierea zonei periferice poate servi și regiunii învecinate.

Această ultimă categorie de intervenții are, de asemenea, cel mai mare potențial pentru crearea de locuri de muncă pentru lucrătorii de la toate nivelurile de învățământ. Cercetările suplimentare, în combinație cu informații mai detaliate despre compoziția exactă a fluxului de bunuri de consum diferite, sunt necesare pentru a arăta cât de fezabile sunt diferitele intervenții.

Spitalele din Municipiul Buzău sunt lideri în domeniul durabilității, dar multe pot fi îmbunătățite. Sectorul sănătății reprezintă aproximativ 2.200 de locuri de muncă și, prin urmare, este un angajator foarte important pentru Municipiul Buzău. Dintre toate locurile de muncă din sectorul sănătății, doar 3% sunt circulare, ceea ce reprezintă 66 de locuri de muncă. Spitalele se bazează aproape complet pe surse de energie neregenerabile, cum ar fi gazele naturale și energia electrică din cărbune și gaze. Una dintre intervențiile cele mai evidente este prin urmare trecerea la energia regenerabilă și durabilă.

Un sector de asistență medicală circulară fără deșeuri reprezintă o provocare, iar siguranța este în mod clar prioritatea principală. Provocarea pentru spitale este abordarea fluxului total de materiale și reducerea efectelor asociate fără a compromite calitatea îngrijirii. De aceea este important ca îngrijirea preventivă să devină normă. Una dintre principalele modalități de a face acest lucru este să se asigure că persoanele sunt mai puțin susceptibile de a se îmbolnăvi. Sănătatea medie a locuitorului din Municipiul Buzău este sub media națională și sub media altor orașe mari din România. Acest lucru duce indirect la mai multe vizite în spitale și, prin urmare, la cerințe materiale mai mari și la impact asupra mediului. În plus, un alt obiectiv poate fi încercarea și reducerea timpului mediu pe care îl petrec pacienții în spital și prin crearea unui ambient sănătos, liniștitor, natural și plăcut în spital.

Una dintre cele mai mari impacturi cauzate de spitale este apa uzată poluată, inclusiv reziduurile de medicamente care sunt aproape imposibil de a ieși din apă. O modalitate importantă de reducere a acestei presiuni asupra mediului, de exemplu, ar fi instalarea filterelor, care împiedică evacuarea substanțelor și a medicamentelor dăunătoare în apele uzate și face acest lucru cu succes, astfel încât apa uzată după filtrare să poată fi folosită în toaletele spitalelor. În plus, multe spitale își pot reduce impactul asupra apei prin utilizarea de produse de curățare ecologice. De asemenea, este important ca spitalele să se ocupe mai bine de fluxurile lor de deșeuri, de exemplu prin contractarea mobilierului în leasing sau prin separarea mai bună a deșeurilor, astfel încât valoarea fluxurilor de deșeuri să crească.

În urma analizei sectorului de infrastructură și mobilitate a Municipiului Buzău, putem concluziona că acesta dispune de o rețea densă de trasee de transport în comun care asigură legătura între diferitele zone rezidențiale și industriale ale orașului și zona centrală, și respectiv satele învecinate. Cu toate acestea, poluarea atmosferică datorită traficului și lipsa transportului electric în comun, apasă și mai tare asupra rezilienței orașului, având cea mai mare emisie de CO2 dintre

187

toate sectoarele analizate. Trecerea la transport verde în comun și încurajarea utilizării combustibililor verzi este recomandarea IRCEM pentru orizontul de timp imediat.

În ceea ce privește sectorul cultural și turistic, cel mai mare impact asociat al acest