Hotărârea nr. 57/1993

PROIECTUL PROGRAMULUI PRIVIND STRATEGIA CONSILIULUI LOCAL AL MUN.BRASOV IN ADMINISTRAREA SI GESTIONAREA INTERESELOR COLECTIVITATII PE CARE O REPREZINTA, CF.ANEXA

 

H O T Ã R Â R E A   NR. 57

Consiliul Local al Municipiului Braşov, întrunit în şedinţă la data de 28 mai 1993,

În temeiul art. 21, litera "c" şi 29 din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991,

H o t ă r ă ş t e:

ART. 1. Se aprobă proiectul programului privind strategia Consiliului Local al Municipiului Braşov în administrarea şi gestionarea interselor colectivităţii pe care o reprezintă, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2. Comisiile de specialitate împreună cu serviciile din aparatul Consiliului Local vor stabili măsurile necesare pentru concretizarea obiectivelor din programul aprobat.

 

                                                                                                                                        Preşedinte al şedinţei,

                                                                                                                                             ION  TOPOLOG

 

STRATEGIA

Consiliului Municipal în administrarea şi gestionarea intereselor colectivităţii pe care o reprezintă (1993 - 1996)

Expunerea de motive

După un an de activitate a Consiliului Municipal, se constată foarte multe neajunsuri în organizarea şi funcţionarea administraţiei locale. Dintre acestea, în sarcina Consiliului, ca organ deliberativ, se pot reţine următoarele:

1. Lipsa unei strategii legislative coerente

Timp de un an de zile preocupările Consiliului Municipal s-au concentrat aproape exclusiv asupra problematicii oferite de executiv. Acesta, asaltat de foarte multe solicitări, a introdus în preocupările organului legislativ, de-a valma, probleme majore ale municipiului cum ar fi apa, energia termică, transportul în comun, dar şi foarte multe subiecte conexe. S-a consumat foarte multă energie şi bunăvoinţă pentru rezolvarea tuturor dar, după un an de activitate, se poate sesiza cu uşurinţă lipsa unei strategii legislative coerente.

2. Lipsa unui sistem de urmărire a  îndeplinirii hotărârilor

S-au adoptat cca 100 de hotărâri ale Consiliului Municipal, ca organ deliberativ, dar acestea, după adoptare, au fost transferate executivului fără să se controleze aplicarea lor. Din acest motiv, sunt hotărâri care nu se aplică (ex. Hot. 62/1992 privind organizarea şi funcţionarea pieţelor), hotărâri aplicate parţial (ex. Hot. 48/1992, Hot. 47/1992) şi hotărâri care se iau pentru corectarea retroactivă a unor acte ale executivului (ex. rectificarea bugetului local în ianuarie 1993).

3. Lipsa unei colaborări ca parteneri egali, între Consiliul Municipal şi cel Judeţean

Există o totală lipsă de transparenţă între intenţiile celor două organe legislative, deşi Braşovul reprezintă, din punct de vedere economic şi demografic nodul tuturor problemelor de administraţie. Au apărut chiar mici conflicte generate de dorinţa unora de a-şi impune punctul de vedere şi a celorlalţi de a-şi afirma independenţa.

4. Lipsa unei legături adevărate cu electoratul

Deşi Consiliul Municipal este rezultatul unui vot popular şi conduce ca reprezentant al electoratului el, sufocat de problematica executivului apărută ca urmare a unor presiuni (locuinţe, greve ale foamei, filarmonica, cimitirele etc.), nu şi-a stabilit o metodologie de consultare electorală. Nu se poate afirma dacă electoratul este mulţumit de hotărârile adoptate de Consiliul Municipal, dar se poate afirma că acesta este total nemulţumit de cum se prezintă azi Braşovul.

5. Lipsa unui flux informaţional de la executiv către Consiliu

Intenţiile executivului se concretizează într-un program al principalelor acţiuni ce se întreprind anual. Programul pe 1992 a rămas doar un punct pe ordinea de zi, preocuparile executivului fiind mult diferite de conţinutul programului. Dacă diferenţele existente se justifică, fiindcă una îţi propu să faci şi alta poţi să faci, nu se justifică lipsa de interes a executivului în actualizarea acestui program. Consiliul Municipal n-a putut să vină în întâmpinarea executivului cu hotărâri în susţinerea obiectivelor sale, şi s-a rezumat să afle, lună de lună, din presă, ce se va mai discuta în şedinţele sale. Această lacună a dat activităţii noastre o tentă de improvizaţie şi de pompierism.

6. Lispa unui cadru organizatoric adecvat al activităţii Consiliului Municipal

Organul legislativ al Braşovului îşi desfăşoară de un an de zile activitatea pe capetele de masă ale sălii de şedinţe, nu are o încăpere proprie, o arhivă proprie, un xerox propriu şi un telefon.

Materialele de şedinţă sunt prezentate într-un singur dosar pentru opt, nouă consilieri, analiza lor făcându-se posibilă prin ascultarea lecturării lor de către secretar şi de preşedintele comisiei.

Se introduc pe ordinea de zi puncte şi materiale care nu au fost analizate în comisii sau care nu au referatul serviciilor de specialitate ale primăriei şi, de multe ori, materiale despre care primarul şi viceprimarul află chiar în şedinţă.

Această deficienţă persistă de un an şi mai bine, chiar dacă unii consilieri au protestat în repetate rânduri, reproşând executivului această stare de lucruri. Nerezolvarea ei se explică prin aceea că ea nu este problema executivului, ci este a Consiliului şi acesta trebuie să ia măsurile necesare.

I. Comisia de studii, prognoze economico-sociale, protecţie socială, buget, finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al Municipiului

Strategii principale

1. Stabilirea patrimoniului municipiului:

a) Bunuri mobile şi imobile ale domeniului public de interes local;

b) Bunuri mobile şi imobile ale domeniului privat de interes local;

c) Drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial;

d) Inventarierea anuală a tuturor bunurilor, pentru prezentarea unui raport Consiliului Municipal.

2. Strategii în administrarea domeniului public şi privat şi a intereselor publice locale:

a) Metodologia concesionării şi închirierii de servicii publice, a locaţiei de activităţi sau servicii;

b) Metode de întărire a autorităţii Consiliului Municipal asupra domeniului public şi privat;

c) Adoptarea regulamentelor de funcţionare ale serviciilor publice locale;

d) Cadrul legislativ de administrare a reţelei edilitare;

e) Întocmirea portofoliului de terenuri de construcţie, liber aflate în administrarea primăriilor şi care pot fi revendicate de foştii proprietari;

f) Stabilirea societăţilor de binefacere, de utilitae publică, a organizaţiilor neguvernamentale şi a partidelor politice care au în folosinţă, pe termen limitat, imobile şi spaţii din patrimoniul Primăriei;

- lista necesarului de spaţii faţă de solicitări;

- lista spaţiilor ce pot fi date în chirie.

g) Cunoaşterea stadiului aplicării Legii nr. 18/1991;

3. Finanţe publice şi buget local:

a) Aprobarea bugetului local - în etapa actuală în care sursa principală este bugetul central;

b) Stabilirea unui sistem operativ de urmărire a cheltuielilor;

c) Identificarea surselor actuale de venituri proprii şi descoperirea unor alte surse de astfel de venituri;

d) Întocmirea unui plan bugetar de trei ani care să acopere principalele necesităţi ale oraşului;

e) Stabilirea unei politici proprii de taxe şi impozite;

f) Strategia de contractare, cu aprobarea cetăţenilor a împrumuturilor;

- publice (prin contribuţia cetăţenilor);

- bancare (cu aprobarea cetăţenilor, având în vedere nivelul dobânzii);

g) Crearea de noi servicii publice în interesul locuitorilor, susţinute din taxe speciale, şi nu din bugetul local, taxe aprobate de locuitorii municipiului.

4. Studii şi proiecte de interes municipal:

a) Studiu de salubritate şi rezolvare a haldelor de gunoi din municipiu;

b) Studiu de comerţ care să stabilească posibilităţile de îmbunătăţire ale comerţului actual, prioritar prin privatizare masivă;

c) P.U.D. privind dotările social-culturale de interes public în municipiu;

d) Studiu de circulaţie în municipiu pentru degajarea zonei centrale, rezolvarea nodurilor aglomerate;

e) Stadiu turistic şi de agrement;

f) Ridicarea topo a municipiului şi întocmirea planurilor la scara 1:1000 pentru principalele zone ale municipiului.

5. Prognoze economico-sociale:

a) Strategie locală pentru înfiinţarea de noi locuri de muncă prin:

- atragerea unei părţi din industria orizontală a marilor întreprinderi;

- formarea industriei mici a municipiului prin vânzarea către salariaţi a activelor disponibilizate de marile întreprinderi;

- înfiinţarea unei zone agro-alimentare proprii;

b) Sprijinirea bursei de mărfuri a Braşovului şi în perspectivă, a bursei de valori;

c) Elaborarea unei strategii fiscale şi investiţionale specifică zonei industriale şi turistice - Braşov;

d) Elaborarea, împreună cu marii agenţi economici, şi cu sectorul privat, a unor programe de dezvoltare economico-socială pe termen scurt, mediu şi lung;

e) Metode specifice locale de încurajare a privatizării;

f) Elaborarea unei politice agrare şi de aprovizionare, menită să asigure un nivel  de trai decent.

6. Protecţie socială

a) Strategie locală globală pentru creşterea calităţii vieţii prin:

- echilibrarea reţelei comerciale prin pârghii fiscale;

- înfiinţarea unei reţele municipale - cu capital de stat şi privat - de protecţie şi desfacere a pâinii cu rezerve de productivitate;

- înfiinţarea unei reţele municipale - cu capital de stat şi privat - de producţie, colectare şi desfacere a produselor lactate şi preparatelor din carne.

b) Măsuri locale specifice de protecţie socială a categoriilor dezavantajate;

c) Studiu privind instituţiile de binefacere necesare în plan local, şi stabilirea pârghiilor economico-financiare, care să le asigure funcţionarea;

d) Organizarea, sub egida Consiliului Municipal, a unor şcoli de reconversie profesională;

e) Îmbunătăţirea activităţii cantinei, de ajutor social.

Strategii conexe

1. Sprijinirea activităţilor gospodăreşti din Casa de bătrâni şi îmbunătăţirea sistemului ei organizatoric.

2. Supravegherea activităţii caselor de copii orfani.

3. Strategie proprie Braşovului pentru educarea şi eradicarea fenomenului intitulat "copiii străzii".

II. Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură

Strategii principale

1. Stabilriea delimitării municipiului şi înaintarea unei propuneri legislative către Parlament.

2. Stabilirea şi aprobarea programelor de dezvoltare urbanistică şi amenajare a teritoriului. REGULAMENTUL DE URBANISM

a) Studiu-inventar pentru stabilirea terenurilor din domeniul privat (cadastru juridic) - pentru dezvoltarea economică, turistică sau concesionare către populaţie în vederea construirii de locuinţe;

b) Studiu de zonare comparativă privind diferenţierile valorice ale terenurilor de construcţie în vederea concesionării;

c) Studiu diagnostic urban-social-economic al cartierelor de locuinţe, cu soluţii în vederea asanării zonelor de locuinţe;

d) Plan urbanistic de detaliu privind amplasarea garajelor individuale, colective şi a parcărilor cu păstrarea corectă a valorii raportului cadru construit - spaţii verzi;

e) Studiu privind amplasarea cimitirelor în municipiu.

3. Stabilirea programului anual de construcţii şi reparaţii de interes public, funcţie de mijloacele materiale la dispoziţie:

a) Aprobarea documentaţiilor tehnico-economice aferente;

b) Criterii pentru atribuire prin licitaţie a lucrărilor, cu respectarea strictă a documentaţiilor;

c) Elaborarea listei complete a construcţiilor autorizate legal, cu termen final de punere în folosinţă depăşit, pentru reconsiderare;

d) Elaborarea listei complete a construcţiilor existente, fără autorizaţie, pentru analiza intrării în legalitate sau a demolării.

4. Strategie globală şi obiective etapizate pentru protecţia mediului înconjurător:

a) Definirea sistemului ecologic braşovean;

b) Metode concrete de refacere a echilibrului ecologic prin:

- asigurarea calităţii aerului,

- asigurarea calităţii apei,

- asigurarea calităţii solului;

- protecţia florei şi faunei;

- controlul şi eliminarea emisiunilor poluante,

- gospodărirea apelor.

5. Strategia globală pentru protecţia şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură:

a) Întocmirea listei complete a monumentelor istorice şi de arhitectură din municipiu;

b) Stabilirea zonelor construibile sau amenajabile în care se insituie regim de protecţie (rezervaţii istorice şi de arhitectură, parcuri naţionale şi rezervaţii naturale).

III. Comisia pentru servicii publice, comerţ, turism, activităţi sportive şi de agrement

Strategii principale

1. Stabilirea sistemului municipal de servicii publice:

a) analiza serviciilor publice existente şi măsuri concrete de îmbunătăţire a activităţii acestora;

b) Programe pe durata scurtă şi medie de pregătire profesională în administraţie locală pentru angajaţii serviciilor publice.

2. Stabilirea sistemului municipal de prestări servicii:

a) analiza reţelei actuale de prestări servicii (amplasare, arondare pe cartiere, eficienţă);

b) Program de extindere a prestărilor de servicii pe domenii existente şi pe noi domenii ca sursă de noi locuri de muncă;

c) Program special  pentru organizarea pieţelor la nivel european.

4. Strategia Consiliului Municipal privind privatizarea comerţului:

a) Întocmirea listei şi hărţii complexe a comerţului local;

b) Stabilirea spaţiilor comerciale utilizate neraţional pentru concesionarea excedentelor, ca o măsură de mutare a chioşcurilor în spaţii comerciale profesionale;

c) Vânzarea de active comerciale din patrimoniul municipiului sau concesionarea lor;

d) Identificarea spaţiilor de depozitare şi înfiinţarea unor mari depozite de tranzit, care, ţinând cont de poziţia geografică centrală a Braşovului, pot asigura atragerea comercianţilor en-gross, şi, ca o consecinţă, o mai bună aprovizionare a localităţilor.

e) Eradicarea treptată a comerţului de chioşc şi amplasarea treptată a acestor întreprinderi în bazare civilizate.

5. Turismul braşovean şi agrementul:

a) Stabilirea de programe comune cu toate firmele de turism locale şi centrale,

b) Reconsiderarea tradiţiilor locale de turism şi de agrement (maialuri, servări câmpeneşti etc.);

c) Stabilirea de programe comune cu reprezentantele locale ale Ministerului Turismului şi Ministerul Tineretului (Fundaţia pentru tineret, C.T.T., organizaţiile studenţeşti), pentru sprijinirea tineretului local în petrecerea timpului liber;

d) Program special de dezvoltare a staţiunii Poiana Braşov;

e) Inventariedrea tuturor traseelor turistice montane şi organizarea de către Consiliu a unei asociaţii de ghizi montani care să exploateze economic aceste trasee;

f) Valorificare turistică a tuturor rezervaţiilor naturale din zonă;

g) Valorificarea turistică a tuturor monumentelor istorice.

6. Sportul braşovean:

a) Întocmirea, pe divizii şi activităţi sportive a listei tuturor organizaţiilor sportive din municipiu şi a echipelor arondate acestora;

b) Identificarea surselor băneşti care pot fi folosite la susţinerea financiară a echipelor de copii şi juniori;

c) Susţinerea materială (taxe reduse, concesionări de terenuri, contracte de sponsorizare etc.) a echipelor reprezentative pentru municipiu;

d) Studiu de dezvoltare a bazei materiale a sportului braşovean (terenuri, sală de sport olimpică, bază europeană de tenis) cu orientare către Poiana Braşov.

IV. Comisia pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate şi cultură

Strategii principale

1. Stabilirea de programe comune cu reprezentanţele locale ale ministerelor în domeniile:

a) Învăţământ (Inspectoratul Şcolar şi Universitatea "Transilvania" Braşov, Inspectoratul pentru handicapaţi);

b) Sănătate (Direcţia Sanitară);

c) Cultură (Inspectoratul de Cultură, Casa de Cultură a Studenţilor);

d) Culte (Protopopiatul Braşov);

e) Ştiinţă (Universitatea "Transilvania" Braşov, Institutele de cercetări din teritoriu).

2. Întocmirea planului reţelei învăţământului local, cu baza materială aferentă, şi a strategiei de dezvoltare în cadrul planului general de dezvoltare urbanistică a Braşovului.

3. Întocmirea planului reţelei sanitare locale, cu baza materială aferentă şi a strategiei de dezvoltare în cadrul planului general de dezvoltare urbanistică a Braşovului, cu accent pe Spitalul Clinic:

a) Problematica locală pe termen scurt şi mediu de ocrotire a sănătăţii;

b) Problematica locală pe termen scurt şi mediu de asistenţă sanitară;

c) Reorganizarea reţelei sanitare locale, după principii avansate;

d) Problematica privatizării reţelei sanitare;

e) Schimb de specialişti - medici - cu alte centre europene.

4. Stabilirea reţelei complete a instituţiilor de artă şi cultură din Braşov şi a obiectivelor lor strategice:

a) Susţinerea financiară a instituţiilor de artă şi cultură (Teatrul Dramatic, Teatrul Muzical şi Filarmonica);

b) Protecţia patrimoniului artistic şi cultural local (Muzeul Primei Şcoli Româneşti, Junii, obieceiuri folclorice, Festivalul internaţional "Cerbul de Aur" etc.);

c) Politica de susţinere a mass-media (radio, TV, presă) locale, inclusiv cu spaţii locative şi terenuri de dezvoltare;

d) Politica de atragere către Braşov a unor manifestări artistice şi culturale europene;

d) Încurajarea şi sprijinirea financiară a schimburilor culturale cu oraşe europene.

5. Stabilirea întregii reţele a cultelor din Braşov şi identificarea problemelor pe care le au. Situarea bisericilor şi a cimitirelor în planul urbanistic general al Braşovului.

6. Politica de încurajare a potenţialului ştiinţific braşovean, indiferent unde este el concentrat prin:

a) concursuri de creaţie ştiinţifică (inventică) finanţate de institutele de cercetări din teritoriu şi de Centrul de inventică al Universităţii "Transilvania";

b) Instituirea unui premiu al Braşovului pentru lucrări ştiinţifice valoroase, aplicate cu eficienţă economică deosebită în industria locală;

c) Înfiinţarea unei Edituri ştiinţifice în Braşov;

d) Încurajarea schimburilor  de personalităţi ştiinţifice cu alte centre europene.

V. Comisia pentru administraţia locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a obligaţiilor cetăţenilor

Strategii principale

1. Strategia în administraţia locală:

a) Stabilirea listei instituţiilor de interes local şi a agenţilor economici de aceeaşi categorie, cu referire şi la potenţialul lor economic, locuri de muncă, perspective şi necesarul în retehnologizare;

b) Modul de organizare şi obiectivele anuale ale gospodăriei comunale;

c) Elaborarea strategiei Consiliului Municipal pentru rezolvarea alimentării cu apă:

- în raport cu sursele financiare guvernamentale;

- în raport cu sursele financiare locale obţinute prin:

  • împrumut public (aprobat de localnici prin referendum),
  • împrumut bancar (dobânzile fiind suportate de populaţie),
  • extinderea zonelor de foraj şi în ariile ce se alimentează din bazinul Tărlung, pentru compensare,
  • folosirea cu mai multă eficienţă a actualelor foraje de la Prejmer şi Stupini,
  • studiu privind starea tehnică a reţelei de alimentare cu apă şi întocmirea programului de detaliu pentru înlocuirea părţilor uzate,
  • contorizarea blocurilor de locuinţe şi a caselor particulare,
  • scoaterea completă a consumatorilor industriali din reţeaua de apă a localităţii.

d) Elaborarea strategiei Consiliului municipal pentru rezolvarea alimentării cu energie termică:

  • Crearea rezervei de combustibili lichizi şi solizi în trimestrul III al fiecărui an;
  • Identificarea centralelor termice de cvartal care pot deveni independente prin retehnologizare;
  • Antrenarea agenţilor economici care distribuie agent termic în creditarea aprovizionării cu combustibil lichid şi gazos, creditul urmând a fi încasat de la consumatori prin intermediul R.A. TERMO, cu o dobândă mică, deoarece este vorba şi de protecţia socială a propriilor angajaţi;
  • Studiu privind capacitatea marilor uzine braşovene de a participa direct la retehnologizarea centralelor termice de cvartal (pe combustibil gazos sau lichid);
  • Studiu privind starea tehnică a reţelei de termoficare, a coeficienţilor ei de pierderi şi a posibilităţilor concrete de mişcare a acestora;
  • Contorizarea blocurilor de locuinţe cu Gigacalorimetre prin credit al agenţilor economici şi rambursarea în rate de la populaţie cu dobândă mică;
  • Stabilirea unui program compensativ de consum al gazului metan către agenţii economici şi populaţie, prin planificarea verificărilor tehnice anuale pentru marii consumatori în perioadele de iarnă.

e) Elaborarea strategiei Consiliului Municipal pentru rezolvarea problemelor transportului local:

  • Stabilirea dotărilor actuale ale parcului R.A.T. şi a necesarului etapizat pe ani calendaristici, pentru asigurarea unui transport în comun, civilizat;
  • Organizarea transportului în comun pentru a acoperi toate necesităţile oraşului şi a conserva centrul istoric;
  • Studiu pentru utilizarea capacităţilor uzinelor "Roman" S.A. şi "Tractorul" S.A., pentru a realiza din producţie proprie unele mijloace de transport în comun loale, originale, carosate ca pentru un oraş turistic. Plata se va face prin creditarea producţiei din buget, din surse guvernamentale (Ministerul Turismului), din producţia efectuată pentru alte oraşe şi din împrumut public.

f) Salubrizarea oraşului:

  • Organizarea pe baze economice a curăţeniei oraşului şi a colectării gunoiului;
  • Contractarea salubrizării pe străzi şi cartiere şi plata făcută de Primărie către "Comprest", pe baza unei situaţii de lucrări;
  • Stabilirea numărului de utilaje pentru salubritate şi perspectiva de achiziţionare;
  • Finalizarea contractării firmelor străine profilate pe incineratoare şi pe valorificarea complexă a gunoaielor şi organizarea unei licitaţii pentru Uzina de gunoaie a Braşovului;
  • Organizarea unui serviciu special de salubrizare a traseelor turistice şi montane.

g) Stabilirea, împreună cu Consiliul Judeţean, a obiectivelor comune de lucru şi a metodelor de mărire a transparenţei reciproce în ce priveşte intenţiile.

2. Obiectivele juridice ale strategiei:

a) Elaborarea STATUTULUI MUNICIPIULUI BRAŞOV,;

b) Încadrarea legislativă a construcţiilor fără autorizaţie;

c) Stabilirea unor norme unitare pentru regiile autonome aflate în subordinea Primăriei;

d) Colaborarea cu F.P.P. şi F.P.S. pentru a sprijini privatizarea cu metode proprii oraşului, a activelor, comerţului, turismului etc.;

e) Elaborarea unui sistem juridic adecvat referendumurilor locale;

f) Revizuirea REGULAMENTULUI DE FUNCŢIONARE A CONSILIULUI.

3. Elaborarea măsurilor necesare pentru perfecţionarea apărării ordinii publice:

a) Pregătirea condiţiilor cerute de trecerea poliţiei municipale în subordinea Primăriei;

b) Pregătirea cadrului organizatoric necesar organizării şi dotării formaţiilor de gardieni publici;

c) Stabilirea responsabilităţilor administraţiei locale în ce priveşte apărarea civilă.

4. Respectarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor:

a) Elaborarea în comun cu organizaţiile neguvernamentale şi apolitice a unei strategii comune pentru apărarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale cetăţenilor;

b) Stabilirea unui sistem coerent de comunicare a Consiliului Municipal cu electoratul (şedinţe publice pe domenii, audienţe colective pe cartiere, buletin informativ, şedinţe de Consiliu cu temă unică în săli de spectacole etc.);

c) Organizarea consiliilor consultative ale Consiliului Municipal:

  • Consiliul consultativ al sindicatelor din teritoriu;
  • Consiliul consultativ cu partidele politice parlamentare;
  • Consiliul consultativ cu partidele neparlamentare;
  • Consiliul consultativ cu organizaţiile neguvernamentale;
  • Consiliul consultativ al cultelor;
  • Consiliul consultativ cu organizaţiile de tineret;
  • Consiliul consultativ cu minorităţile şi organizaţiile lor din teritoriu;
  • Consiliul consultativ cu organizaţiile eroilor şi luptătorilor din revoluţie,
  • Consiliul consultativ cu patronatul.

d) Atragerea specialiştilor din localitate pentru formarea consiliilor de specialişti:

  • comisia de drept administrativ,
  • comisia de buget finanţe,
  • coisia sociologică,
  • comisia de urbanism.

Strategii conexe

  1. Stabilirea listei cu numele braşovenilor cu merite deosebite care să primească titlul de cetăţean de onoare al municipiului.
  2. Strategia asocierii cu alte consilii locale pe principiul complementarităţii economice.
  3. Înfiinţarea şi cooperarea cu localităţi din străinătate pe criterii economice, culturale, învăţământ-ştiinţă, culte, sănătate,
  4. Stabilirea de contacte bilaterale cu consilii locale din municipii.

Administrarea activittăţilor Consiliului Municipal

  1. Atribuirea unui sediu pentru consiliu.
  2. Xerox pentru multiplicarea materialelor de şedinţă.
  3. Culegerea completă de texte juridice şi legi ale administraţiei publice locale.
  4. Textul comentat al Constituţiei.
  5. Model de formular de interpelare a executivului şi a registrului de evidenţă.
  6. Opisul hotărârilor Consiliului.
  7. Organizarea unor servicii proprii ale Consiliului.
  8. Sistem audio de înregistrare a şedinţelor Consiliului.
  9. Înfiinţarea Biroului Permanent al Consiliului (anual) cuprinzând reprezentanţi ai tuturor formaţiunilor politice.
  10. Înfiinţarea Comisiei de disciplină a Consiliului şi de supraveghere a aplicării Regulamentului Consiliului.
  11. Înfiinţarea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi examinarea petiţiilor.
  12. Sistem de urmărire a îndeplinirii hotărârilor Consiliului.

Acţiuni de mediatizare a activităţii Consiliului

  1. Publicarea hotărârilor Consiliului.
  2. Rubrică permanentă în presă şi televiziune.
  3. Afişarea operativă a hotărârilor Consiliului în tot oraşul.