Hotărârea nr. 60/2020

Aprobarea Studiului de fezabilitate pentru Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila, în perioada 2014 – 2020 și a Indicatorilor tehnico – economici ai proiectului – pentru U.A.T. Municipiul Brăila

ROMÂNIA

JUDEȚUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRĂILA

HOTAR ARE A TtfR. 60

din14.02.2020

Privind: Aprobarea Studiului de fezabilitate pentru Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila, în perioada 2014 - 2020 și a Indicatorilor tehnico - economici ai proiectului - pentru U.A.T. Municipiul Brăila.

CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRAILA

La inițiativa Primarului Municipiului Brăila;

Având în vedere referatul de aprobare al inițiatorului, raportul comun de specialitate al Direcției Tehnice, Direcției Finanțelor Publice Locale și Direcției Juridic Contencios Administrație Publică Locală, precum și avizele comisiilor de specialitate nr. 1, 2, 3, 4 și 5 din cadrul C.L.M. Brăila;

Văzând adresa nr. 37/23.01.2020 a A.D.L „Dunărea" Brăila, înregistrată la Primăria Municipiului Brăila sub nr. 3091/03.02.2020;

Ținând cont de:

  • - Adresa nr.946 din 16.01.2020 a Operatorului, înregistrată la Asociație sub nr.24 din 16.01.2020, prin care i-a solicitat Asociației, să realizeze demersurile legale pentru adoptarea acestei Hotărâri, de către Consiliul Local Municipal în calitate de Beneficiar direct de investiții din acest Proiect, Hotărâre de care este condiționată semnarea Contractului de Finanțare cu Autoritatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Fondurilor Europene;

  • - Studiul de Fezabilitate pentru Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014 - 2020;

  • - Indicatorii Tehnico-Economici ai Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014 - 2020 - pe Sistemul de Alimentare cu Apă - pentru UAT Municipiul Brăila;

  • - Indicatorii Tehnico-Economici ai Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă si Apă Uzată din Județul Brăila in perioada 2014 - 2020 - pe Sistemul de Canalizare - pentru UAT Municipiul Brăila;

  • - Centralizatorul Principalilor Indicatori Tehnico - Economici ai investițiilor din Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă si Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014 - 2020;

  • -  Avizul nr.932 din 15.01.2020 al Comisiei Tehnico-Economice a Operatorului S.C. Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila S.A. pentru Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă si Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014 - 2020 - Faza Studiu de Fezabilitate;

  • - Hotărârea nr. 1 din 31.01.2020 a Adunării Generale a Asociației privind acordarea Avizului Consultativ asupra Studiului de Fezabilitate și a Indicatorilor tehnico - economici ai Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014 - 2020;

  • - Prevederile art.9 literele a), b) și c) si ale art.521 alin.(1) din Legea nr.51/2006 - Legea serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • - Prevederile art.9, ale art.1O alin.(1) literele a) si b), ale art.11 alin.(1), alin.(2), alin.(4) si alin.(5), ale ari. 12 alin.(1) literele a) si b), ale art. 14 literele a) și b), ale art.15 alin.(1) litera f), ale art.22 alin.(1) litera b) si alin.(2) din Legea nr.241/2006 - Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • - Prevederile art. 16 - Drepturile Delegatarului, alin. (1) punctele 1, 2 și 3, articolului 17 - Obligațiile Delegatarului - alin.1) punctele 13 si 14, prevederile articolului 18 - Principiile de Bază ale Serviciilor - alin.1) literele a) și b) și alin.2) punctul 24 - din Capitolul III - Părțile Contractante - din Titlul I - Dispoziții Generale privind Delegarea - din Dispoziții Generale ale Contractului de Delegare a Gestiunii nr.670 din 10.09.2009, cu modificările si completările ulterioare;

  • - Prevederile art. 9 - Principii Generale - punctul 9.9 - împărțirea Investițiilor între Unitățile Administrativ Teritoriale Delegatare - din Capitolul II -Finanțarea Lucrărilor / Investițiilor - din Titlul I - Principii Operaționale - din Dispoziții Speciale - Partea Comună - a Contractului de Delegare a Gestiunii nr.670 din 10.09.2009, cu modificările si completările ulterioare;

  • - Prevederile art.12 alin.(1) litera c) din Legea nr.241/2006 - Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, al art. 17 alin.(2) lit.b) punctul 4 din Statutul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea Brăila, al articolului 16 alin.1) punctul 2 din Dispoziții Generale ale Contractului de Delegare a Gestiunii nr.670 din 10.09.2009, cu modificările si completările ulterioare;

în conformitate cu prevederile art. 129 alin.(1), alin.(2) litera b), alin.(3) litera d), alin.(4) literele e), f) și g) și alin.(7) litera n), art.197 alin.(4) din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

în baza art.139 alin.(3) litera d), coroborat cu prevederile art.196 alin.(1) litera a) din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

HOTĂRĂȘTE:

Art.1. (1) Se aprobă Studiul de Fezabilitate pentru Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă si Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014 - 2020, Anexa 1, parte integrantă din prezenta hotărâre.

  • (2) Se aprobă Indicatorii tehnico - economici ai proiectului pe Sistemul de Alimentare cu Apă, pentru UAT Municipiul Brăila, Anexa 2, parte integrantă din prezenta hotărâre.

  • (3) Se aprobă Indicatorii tehnico - economici ai Proiectului pe Sistemul de Canalizare, pentru UAT Municipiul Brăila, Anexa 3, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 (1) Prezenta hotărâre, va fi adusă la cunoștință publică și comunicată, în condițiile legii, prin grija Secretarului General al Municipiului Brăila și dusă la îndeplinire prin grija Primarului Municipiului Brăila.

(2) Prin grija Secretarului General al UAT Municipiul Brăila, se va comunica Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea Brăila, în 2 (două) exemplare originale prezenta hotărâre cu anexele 2 și 3, părți integrante, din care un exemplar, va fi pus la dispoziția Operatorului S.C. Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila SA, ca anexă la documentația în baza căreia, se va semna Contractul de Finanțare a investițiilor din acest Proiect cu Autoritatea de 1                                                       I

Management a Proiectului din cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Această hotărâre a fost adoptată cu un număr de 23 voturi „pentru”, din numărul total de 27 consilieri locali municipali în funcție, îndeplinindu-se cerința de majoritate absolută, din numărul total al consilierilor locali municipali în funcție.

J

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,


TEL POPA



/iZe./., „

/ xz A//C Ah / /A c>2E<->d3

Denumire contract:

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ Șl APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020/nr.ctr,12.899/11.08,2016

Denumire Proiect:


Cod document:


PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ Șl APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 20142020

Volumul 1 Raportul Studiului de fezabilitate

Dată elaborare:


Ianuarie 2020


CONSULTANT:


Asocierea

S.C. GREENVIRO S.R.L. (Lider asociere)

&

9   ‘

ÎEjJB ggiWWNAL FCJMTERV


ISPE Proiectare si Consultanta (fosta ISPE ) (Asociat)

S.C. HIDROCANAL S.R.L. (Asociat)

FOMTERV'TT FOVĂROS MERNOKI TERVEZO ES TANACSADO Zrt.

(Asociat)

întocmit

Verificat - Sef de Proiect

Aprobat- Lider de Echipa

Nume/ specialitate

Semnătură

Nume

Semnătură

Nume

Semnătură

Elena Preda/ ing.tehnolog

Mari lena Dumitrescu/ ing.inslmecanice

Eugen Florea/ îng. inst.mecanice

Mihai Verdes ing.retele

Alexandru Marton- expert Analiza instituționala

Rotaru Mihai Nicolae

Strachinescu Ecaterina Mia

Cristian Ciutac /ing.de proces

o/

Dan Pascale/ing.de proces

Laurentiu Lucai/electrice si SCADA

\\

t \\

A,p 1 \ w

w

’             t

A

Radu Voicu texp.modelare si pierderi

7 î7*

r r<C

• ;

Afin Refec/ing.retele

1

n-------

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Denumire contract:

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Denumire proiect:

PROIECT REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Volumul I. Raportul Studiului de Fezabilitate final

Capitolul 1. Rezumat

Evidenta documentului

Nr. crt.

Data

Revizia

Elaborat

Verificat

1

31.01.2017

Revizia 0

Mic Catalin

E. Strachinescu

2

29.05.2017

Revizia 1

Mic Catalin

E. Strachinescu

3

30.08.2017

Revizia 2

Mic Catalin

E. Strachinescu

4

15.09.2017

Revizia 3

Mic Catalin

E. Strachinescu

5

15.05.2018

Revizia 4

Mic Catalin

E. Strachinescu

6

07.01.2020

Revizia 5

Marilena Dumitrescu

E. Strachinescu

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

CUPRINS

  • 1. REZUMAT

  • 2. CAPITOLUL 2 - INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT

    • 2.1   EVOLUTIA POPULATIEI DIN JUDETUL BRAILA

  • 3. CAPITOLUL 3 CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI

    • 3.1   INFRASTRUCTURA PE APA

      • 3.1.1    Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila

      • 3.1.2    Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni

      • 3.1.3    Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Centru

      • 3.1.4    Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Vest

      • 3.1.5    Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Sud - Est

      • 3.1.6    Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Sud-Vest

      • 3.1.7    Sistem de alimentare cu apa in Insula Mare a Brailei

      • 3.1.8    Sisteme independente

    • 3.2   LUCRARI IN SISTEMELE DE CANALIZARE:

      • 3.2.1    Clusterul Braila

      • 3.2.2    Clusterul Faurei

      • 3.2.3    Clusterul Jirlau

      • 3.2.4    Clusterul Insuratei

      • 3.2.5    Clusterul Gropeni

    • 3.3   OPERATORUL REGIONAL (OR)

    • 3.4   CADRUL INSTITUTIONAL SI LEGAL

  • 4. CAPITOLUL 4 ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE SI PROGNOZE

    • 4.1   INFRASTRUCTURA EXISTENTA DE APA

      • 4.1.1    Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila,

      • 4.1.2    Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni

      • 4.1.3    Sistem de alimentare cu apa in Insula Mare a Brailei

      • 4.1.4    Sisteme independente

    • 4.2   INFRASTRUCTURA EXISTENTA DE APA UZATA

      • 4.2.1    Clusterul Braila

      • 4.2.2    Clusterul Faurei

      • 4.2.3    Clusterul Jirlau

      • 4.2.4    Clusterul Insuratei

      • 4.2.5    Clusterul Gropeni

  • 5. CAPITOLUL 5 DEVERSAREA INDUSTRIALA A APEI UZATE

  • 6. CAPITOLUL 6 MANAGEMENTUL NAMOLULUI

    • 6.1   CANTITATEA SI CALITATEA NAMOLURILOR GENERATE

    • 6.2   ESTIMĂRI CANTITATIVE A NAMOLURILOR GENERATE IN STATIILE DE EPURARE RESPECTIV STATIILE DE

TRATARE APA

  • 6.3   OPTIUNILE ALTERNATIVE DE GESTIONARE A NAMOLURILOR DE LA STATIILE DE EPURARE/STATIILE DE

TRATARE DIN ARIA DE OPERARE A CUP DUNAREA BRAILA .

  • 6.4   CONCLUZII

  • 7. CAPITOLUL 7 PARAMETRII DE PROIECTARE

  • 8. CAPITOLUL 8 ANALIZA OPTIUNILOR

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 3

Rev. 5

  • 8.1   INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU APA

    • 8.1.1    Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila Nord

    • 8.1.2   SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI CENTRU

    • 8.1.3   SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI SUD-EST

    • 8.1.4   SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI SUD-VEST

    • 8.1.5   SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI VEST

    • 8.1.6   SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA INSULA MARE A BRAILEI

  • 8.2 INFRASTRUCTURA DE CANALIZARE

    • 8.2.1 Cluster Braila

      • 8.2.1.1 SEAU Braila

      • 8.2.1.2  Tratare namol

    • 8.2.2    Cluster Faurei

    • 8.2.3    Cluster Jirlau

    • 8.2.4    Cluster Gropeni

    • 8.2.5    Cluster Insuratei

  • 8.3   INSTALATIA DE PRODUCERE HIPOCLORIT DE SODIU

  • 9. CAPITOLUL 9 - PREZENTAREA PROIECTULUI

9.1   INDICATORII LA NIVEL DE PROIECT SE ALINIEAZA INDICATORILOR DE REALIZARE PE PRIORITATE DE

INVESTITIE, CONFORM GHIDULUI SOLICITANTULUI, PREZENTATI IN TABELUL DE MAI JOS

  • 9.2   INVESTITII PENTRU SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA

  • 9.2.1    Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila Nord

  • 9.2.2    Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni

  • 9.2.3    Sisteme Independente

  • 9.2.4    Sistemul de alimentare cu apa Insula Mare a Brailei

  • 9.3   INVESTITII PENTRU SISTEMELE DE APA UZATA

  • 9.3.1 Cluster Braila

  • 9.3.2   CLUSTER FAUREI

  • 9.3.3   CLUSTER JIRLAU

  • 9.3.4   CLUSTER INSURATEI

  • 9.3.5   CLUSTER GROPENI

  • 9.4   INSTALATIA DE PRODUCERE HIPOCLORIT DE SODIU

  • 9.5 SCADA

  • 9.6 GIS SI MODELARE HIDRAULICA

  • 10. CAPITOLUL 10 REZULTATELE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

  • 11. CAPITOLUL 11 REZULTATELE ANALIZEI INSTITUTIONALE

  • 12. CAPITOLUL 12 REZULTATELE EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

12.1 CONSIDERAȚII PRIVIND MEDIUL ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE

  • 12.1.1 Adaptarea la schimbarile climatice si atenuarea efectelor acestora si rezistenta in fata dezastrelor

  • 12.1.2 Emisiile de gaze cu efect de sera

  • 13. CAPITOLUL 13 - STRATEGIA DE ACHIZITII SI PLANUL DE IMPLEMENTARE

Lista Tabele

TABEL 1. 1. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT BRAILA

TABEL 1. 2. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT CHISCANI

TABEL 1. 3. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT VADENI

TABEL 1. 4. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT SILISTEA

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

TABEL 1. 5. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT ROMANU

TABEL 1. 6. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT MAXINENI

TABEL 1. 7. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT SALCIA TUDOR

TABEL 1. 8. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT GROPENI

TABEL 1. 9. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT IANCA

TABEL 1. 10. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT MOVILA MIRESII

TABEL 1. 11. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT MIRCEA VODA

TABEL 1. 12. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT GEMENELE

TABEL 1. 13. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT FAUREI

TABEL 1. 14. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT JIRLAU

TABEL 1. 15. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT GALBENU

TABEL 1. 16. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT VISANI

TABEL 1. 17. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT TICHILESTI

TABEL 1. 18. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT STANCUTA

TABEL 1. 19. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT BERTESTII DE JOS

TABEL 1. 20. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT ULMU

TABEL 1. 21. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT DUDESTI

TABEL 1. 22. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT ZAVOAIA

TABEL 1. 23. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT FRECATEI

TABEL 1. 24. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT CIOCILE

TABEL 1. 25. DEFICIENȚE CHEIE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ UAT VICTORIA SI UAT BARAGANU

TABEL 1. 26. DEFICIENTE CHEIE ALA AGLOMERARII BRAILA

TABEL 1. 27. DEFICIENTE CHEIE ALA AGLOMERARII MOVILA MIRESII

TABEL 1. 28. DEFICIENTE CHEIE ALA AGLOMERARII FAUREI

TABEL 1. 29. DEFICIENTE CHEIE ALA AGLOMERARII IANCA

TABEL 1. 30. DEFICIENTE CHEIE ALE AGLOMERARII MIRCEA VODA

TABEL 1. 31. DEFICIENTE CHEIE ALA AGLOMERARII JIRLAU

TABEL 1. 32. DEFICIENTE CHEIE ALA AGLOMERARII INSURATEI

TABEL 1. 33. DEFICIENTE CHEIE ALA AGLOMERARII GROPENI

TABEL 1. 34. CANTITATILE DE NĂMOLURI GENERATE ÎN STAȚIILE DE EPURARE

TABEL 1. 35. CANTITATEA DE NAMOL GENERATA IN STATIILE DE TRATARE

TABEL 1. 36. CALITATE DE NAMOL GENERAT IN STATIILE DE EPURARE SI STATIILE DE TRATARE

TABEL 1. 37. CANTIATEA DE NAMOL DIN SEAU ESTIMATA LA FINALIZAREA PROIECTULUI

TABEL 1. 38. CANTITATEA DE NAMOL DIN STAP ESTIMATA LA FINALIZAREA PROIECTULUI

TABEL 1. 39. ANALIZA OPTIUNILOR PENTRU SISTEMUL ZONAL DE ALIMENTARE CU APA BRAILA NORD

TABEL 1. 40. ANALIZA OPTIUNILOR PENTRU SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI SUD-EST

TABEL 1. 41. ANALIZA OPTIUNILOR PENTRU SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI SUD-

VEST

TABEL 1. 42. ANALIZA OPTIUNILOR PENTRU SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI VEST ..73 TABEL 1. 43. ANALIZA OPTIUNILOR PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA INSULA MARE A BRAILEI

TABEL 1. 44. ANALIZA OPTIUNILOR PENTRU CLUSTERUL BRAILA

TABEL 1. 45. ANALIZA OPTIUNILOR PENTRU STATIA DE EPURARE APE UZATE BRAILA

TABEL 1. 46. ANALIZA OPTIUNILOR TRATARE NAMOL

TABEL 1. 47. ANALIZA OPTIUNILOR CLUSTERUL JIRLAU

TABEL 1. 48. ANALIZA OPTIUNILOR CLUSTERUL GROPENI

TABEL 1. 49. ANALIZA OPTIUNILOR PENTRU CLUSTERUL INSURATEI

TABEL 1. 50. ANALIZA OPTIUNILOR PENTRU INSTALATIA DE PRODUCERE HIPOCLORIT

TABEL 1. 51. LOCALITATI DIN ARIA PROIECTULUI CARE BENEFICIAZA DE INVESTITIILE PENTRU ALIMENTARE CU APA 92 TABEL 1. 52. AGLOMERARI DIN ARIA PROIECTULUI CARE BENEFICIAZA DE INVESTITIILE PENTRU INFRASTRUCTURA DE

CANALIZARE

TABEL 1. 53. CENTRALIZATOR LUCRARI DE ALIMENTARE CU APA SI COMPONENTE

TABEL 1. 54. CENTRALIZATOR LUCRARI DE CANALIZARE SI COMPONENTE

TABEL 1. 55. INDICATORII CE VOR CONTRIBUI LA REALIZAREA INDICATORILOR PROGRAMULUI

TABEL 1. 56. INDICATORI LA NIVEL DE PROIECT

TABEL 1. 57. COSTURI DE INVESTITII TOTALE PENTRU INFRASTRUCTURA DE APA SI APA UZATA

TABEL 1. 58. DESCRIEREA LUCRARILOR PENTRU SISTEMUL ZONAL DE ALIMENTARE CU APA BRAILA NORD

TABEL 1. 59. SAA BRAILA NORD-POPULATIA DIN ARIA PROIECTULUI, GRAD DE BRANSARE INAINTE/DUPA PROIECT

PROCENT POPULATIE CU ACCES LA ALIMENTARE CU APA IN CONFORMITATE CU DIRECTIVA 98/83/CEE

proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă si apă uzată din

JUDEȚUL BRĂiLA, ÎN PERioADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 5

Rev. 5

TABEL 1. 60. LUCRARILE PROPUSE PENTRU FUNCTIONAREA SISTEMULUI REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA POTABILA

GROPENI CENTRU

TABEL 1. 61. SAA GROPENI CENTRU-POPULATIA DIN ARIA PROIECTULUI, GRAD DE BRANSARE INAINTE/DUPA PROIECT

PROCENT POPULATIE CU ACCES LA ALIMENTARE CU APA IN CONFORMITATE CU DIRECTIVA 98/83/CEE

TABEL 1. 62. LUCRARILE PROPUSE PENTRU FUNCTIONAREA SISTEMULUI REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI

VEST

TABEL 1. 63. SAA GROPENI VEST-POPULATIA DIN ARIA PROIECTULUI, GRAD DE BRANSARE INAINTE/DUPA PROIECT

PROCENT POPULATIE CU ACCES LA ALIMENTARE CU APA IN CONFORMITATE CU DIRECTIVA 98/83/CEE

TABEL 1. 64. LUCRARILE PROPUSE PENTRU RACORDAREA LOCALITATILOR LA SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA

GROPENI SUD-EST

TABEL 1. 65. SAA GROPENI SUD-EST - POPULATIA DIN ARIA PROIECTULUI, GRAD DE BRANSARE INAINTE/DUPA PROIECT

PROCENT POPULATIE CU ACCES LA ALIMENTARE CU APA IN CONFORMITATE CU DIRECTIVA 98/83/CEE

TABEL 1. 66. LUCRARILE PROPUSE PENTRU RACORDAREA LOCALITATILOR LA SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA

GROPENI SUD-VEST

TABEL 1. 67 SAA GROEPNI SUD-VEST - POPULATIA DIN ARIA PROIECTULUI, GRAD DE BRANSARE INAINTE/DUPA PROIECT

PROCENT POPULATIE CU ACCES LA ALIMENTARE CU APA IN CONFORMITATE CU DIRECTIVA 98/83/CEE

TABEL 1. 68. LUCRARILE PROPUSE PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA UAT VICTORIA

TABEL 1. 69. LUCRARILE PROPUSE PENTRU RACORDAREA LOCALITATILOR LA SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA INSULA

MARE A BRAILEI

TABEL 1. 70. SAA INSULA MARE A BRAILEI - POPULATIA DIN ARIA PROIECTULUI, GRAD DE BRANSARE INAINTE/DUPA

PROIECT PROCENT POPULATIE CU ACCES LA ALIMENTARE CU APA IN CONFORMITATE CU DIRECTIVA 98/83/CEE..124 TABEL 1. 71. INVESTITIILE PROPUSE PENTRU SISTEME CANALIZARE CLUSTER BRAILA

TABEL 1. 72. CLUSTER BRAILA - POPULATIE DIN ARIA PROIECTULUI, GRAD DE CONECTARE INAINTE/DUPA PROIECT,

PROCENT POPULATIE CONFORMATA IN CONFORMITATE CU DIRECTIVA 91/271/CEE

TABEL 1. 73. INVESTITII PROPUSE PENTRU SISTEME CANALIZARE CLUSTER FAUREI

TABEL 1. 74. CLUSTER FAUREI - POPULATIE DIN ARIA PROIECTULUI, GRAD DE CONECTARE INAINTE/DUPA PROIECT,

PROCENT POPULATIE CONFORMATA IN CONFORMITATE CU DIRECTIVA 91/271/CEE

TABEL 1. 75. INVESTITII PROPUSE SISTEME CANALIZARE CLUSTER JIRLAU

TABEL 1. 76. CLUSTER JIRLAU - POPULATIE DIN ARIA PROIECTULUI, GRAD DE CONECTARE INAINTE/DUPA PROIECT,

PROCENT POPULATIE CONFORMATA IN CONFORMITATE CU DIRECTIVA 91/271/CEE

TABEL 1. 77. INVESTITII PROPUSE SISTEME CANALIZARE CLUSTER INSURATEI

TABEL 1. 78. CLUSTER INSURATEI- POPULATIE DIN ARIA PROIECTULUI, GRAD DE CONECTARE INAINTE/DUPA PROIECT,

PROCENT POPULATIE CONFORMATA IN CONFORMITATE CU DIRECTIVA 91/271/CEE - (EXTRAS DIN CAPITOLUL 9

TABELUL 9.87)

TABEL 1. 79. INVESTITII PROPUSE SISTEME CANALIZARE CLUSTER GROPENI

TABEL 1. 80. CLUSTER GROPENI - POPULATIE DIN ARIA PROIECTULUI, GRAD DE CONECTARE INAINTE/DUPA PROIECT,

PROCENT POPULATIE CONFORMATA IN CONFORMITATE CU DIRECTIVA 91/271/CEE

Tabel 1.81. Eșalonarea valorilor de investiție (Euro, exclusivTVA - prețuri constante)

TABEL 1. 82. DEFALCAREA COSTURILOR DE INVESTIȚII (PREȚURI CONSTANTE)

TABEL 1. 83. REZULTATE ANALiZĂ FiNANCiARĂ A iNvEsTițiEI

TABEL 1. 84. CALCULUL DEFICITULUI DE FINANȚARE

TABEL 1. 85. FiNANțAREA iNvEsTițiEI - PREȚURi CoNsTANTE

TABEL 1. 86. FiNANțAREA iNvEsTițiEI - PREȚURi CURENTE

TABEL 1. 87. TABEL - REZULTATELE ANALIZEI COST - BENEFiCiU FiNANCiARĂ A CAPITALULUI PROPRIU

TABEL 1. 88. REZULTATELE ANALIZEI ECONOMICE

TABEL 1. 89. ANALIZA RISCURILOR

TABEL 1. 90. MASURI DE ADAPTARE PENTRU SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA

TABEL 1. 91. MASURI DE ADAPTARE SISTEME DE CANALIZARE

TABEL 1. 92. CALCUL AMPRENTA DE CARBON AFERENT SEAU ................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

TABEL 1. 93. CALCUL AMPRENTA DE CARBON AFERENT TRANSPORTULUI NAMOLULUI - FARA PROIECT

TABEL 1. 94. CANTITATILE DE GES REZULTATE IN URMA FUNCTIONARII INSTALATIEI DE VALORIFICARE TERMICA A

NAMOLULUI

TABEL 1. 95. CALCUL AMPRENTA DE CARBON AFERENT TRANSPORTULUI NAMOLULUI - CU PROIECT

TABEL 1. 96. PLANUL DE IMPLEMENTARE

Lista figuri

FIGURA 1. 1. EvoLUțiA PoPULAȚiEi PE CONTUR PROIECT DE iNvEsTiȚii

FIGURA 1. 2. INFORMATIA RELEVANTA SE GASESTE IN CAP. 3.

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Termeni și Abrevieri:

f

ABA

ACB

Administrația Bazinală de Apă

Analiza cost beneficiu

ADI

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice

AFM

AGA

ANAR ANPM

ANRSC

APM

CBO5

CCOCr

CDGS

CE

CEE

CF

CJ

CL

COD

CPV

CS

CTE

CUA

CUP Dunărea DWTP

EIM

FC

FEDR

Fondul IID Fonduri ESI FSE

GA

GES

GIS

GNM

HCJ

HCL

HG

IID

ISPA

MFE

MMAP MMSC

MP

MUDP

NTPA

OCPI

Administrația Fondului pentru Mediu

Adunarea Generala a Actionarilor

Administrația Națională “Apele Române”

Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice Agentia pentru Protectia Mediului

Consumul Biochimic de Oxigen la 5 zile

Consumul Chimic de Oxigen

Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor

Comisia Europeană

Comunitatea Economică Europeană

Cale Ferata

Consiliul Județean

Consiliul Local

Carbon organic dizolvat

Codul Comun International Privind Achizitiile de Produse si Servicii

Caiet de sarcini

Consliliul Tehnico Economic

Costul unitar actualizat

SC Compania de Utilități Publice Dunărea SA

Drinking Water Treatment Plant

Evaluarea impactului asupra mediului

Fondul de Coeziune

Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Fondul pentru Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare

Fonduri Europene Structurale și de Investiții

Fondul Social European

Gospodarie de apa

Gaze cu effect de sera

Sistem Informational Geografic

Garda Națională de Mediu

Hotărârea Consiliului Județean

Hotărârea Consiliului Local

Hotărârea Guvernului

Fondul Intretinere, Inlocuire, Dezvoltare

Instrumentul pentru Politici de Pre-aderare

Ministerul Fondurilor Europene

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Master Plan

Programul de Dezvoltare a Utilităților Municipale

Norma tehnica pentru ape

Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

OG

Ordonanța Guvernului

OR

Operatorul Regional

ORC

Oficiul Registrului Comerțului

OUG

Ordonanța de Urgență a Guvernului

PE

Populatie echivalenta

PHARE

Poland and Hungary: Assistance for Restructuring their Economies

PIB

Produsul intern brut

PND

Planul Național de Dezvoltare

PO

Programe Operaționale

POIM

Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020

POS Mediu

Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013

PT

Prioiect tehnic

S.R. Gropeni

Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni

S.U.

Substanta Uscata

S.Z. Braila

Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila

SCADA

Supervisory Control And Data Aquisition

SE

Stare ecologica

SEAU

Stație de Epurare Ape Uzate

SF

Studiu de Fezabilitate

SGA

Sistem de Gospodarire a Apelor

SPAU

Statie de Pompare Apa Uzata

SRAC

Societatea Română pentru Asigurarea Calității

STAP

Statie de Tratare Apa Potabila

TVA

Taxa pe valoare adaugata

UAT

Unități Administrativ Teritoriale

UE

Uniunea Europeana

UIP

Unitatea de Implementare a Proiectului

WWTP

Wastewater Treatment Plant

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ SI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 8

Rev. 5

1. REZUMAT

Prezentul Studiu de fezabilitate este elaborat in cadrul contractului „Asistenta tehnica pentru pregatirea aplicatiei de finantare si a documentatiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Braila in perioada 2014-2020” si are ca scop conformarea judetului Braila cu angajamentele asumate de Romania in cadrul Tratatului de Aderare Ia Uniunea Europeana si aducerea sectorului de apa - apa uzata la nivelul standardelor prevazute de Directiva nr. 98/83/CE si de Directiva 91/271/CEE.

Studiul de fezabilitate pentru „PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020” este structurat in 6 volume si respecta intru-totul ghidul POIM „GHID PENTRU ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU PROIECTELE DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ”, pus la dispoziția Consultantului cu recomandarea de a-l folosi la intocmirea Studiului de fezabilitate, dar s-a avut in vedere si respectarea Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții abrogată și înlocuită de Hotărârea Guvernului nr. 907/2016.

Volumul I:   Raportul Studiului de Fezabilitate

Capitolul 1

Capitolul 2

Capitolul 3

Capitolul 4

Capitolul 5

Capitolul 6

Capitolul 7

Capitolul 8

Capitolul 9

  • - Rezumatul proiectului

  • - Informatii generale despre proiect

  • - Cadrul general al proiectului

  • - Analiza situatiei existente si prognoze

  • - Deversare industriala a apei uzate

  • - Managementul namolului

  • - Parametrii de proiectare

  • - Analiza optiunilor

  • - Prezentarea proiectului

Capitolul 10 - Rezultatele analizei economic-finaniare (rezumatul ACB)

Capitolul 11 - Rezultatele Analize Institutionale (rezumatul studiului)

Capitolul 12 - Rezultatele evaluarii impactului asupra mediului (rezumatul studiului EIM)

Capitolul 13 - Strategia de achizitii si planul de implementare (rezumatul strategiei de achizitii)

Volumul 2:

Anexe la Studiul de Fezabilitate

Volumul 3:

Parte desenata

Volumul 4:

Evaluarea Financiară și Economică - Analiza Cost-Beneficiu (ACB)

Volumul 5:

Analiza Instituțională

Volumul 6:

Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM)

Scopul Proiectului este de a imbunatati sectorul de apa uzata in vederea conformarii cu Directivele Europene pentru zonele de peste 2.000 locuitori echivalenti, precum si pentru crearea sistemelor pentru alimentarea cu apa a localitatilor Judetului Braila in vederea conformarii cu Directivele Europene pentru localitatile de peste 50 locuitori, pentru a fi in concordanta cu legislatia din aceste domenii, prin desfasurarea de studii care au ca scop furnizarea si facilitarea depunerii unei Aplicatii de finantare.

Obiectivele principale la nivel de judet sunt:

pentru alimentarea cu apă potabilă:

> conformarea cu Directiva CE 98/83/CE privind calitatea apei potabile destinată consumului uman, în aria de proiect;

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ SI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 9

Rev. 5

  • > îmbunătățirea accesului la servicii de alimentare cu apă de calitate în conformitate cu Directiva 98/83/CE în aria de proiect;

  • > asigurarea serviciului de alimentare cu apă potabilă la o presiune adecvată și fără întreruperi în furnizare;

  • >  asigurarea calității și disponibilității serviciilor de alimentare cu apă conform principiilor bazate pe maximizarea eficienței costurilor, a calității în furnizare și a suportabilității populației;

  • >  reducerea pierderilor de apă în aria de proiect după implementarea proiectului prin reabilitarea rețelelor de distribuție.

pentru apă uzată:

  • > conformarea cu Directiva privind colectarea si epurarea apelor uzate din zonele urbane 91/271/CE în aria de proiect;

  • > îmbunătățirea serviciilor de colectare a apei uzate în aria de proiect prin creșterea gradului de acoperire la nivelul ariei de proiect, după implementarea proiectului și a altor proiecte asumate;

  • > creșterea gradului de acoperire cu servicii de epurare a apelor uzate în conformitate cu Directiva 91/271/CE după implementarea proiectului și a altor proiecte asumate;

  • > îmbunătățirea calității efluentului deversat în apele receptoare prin construirea noilor SEAU.

  • 2. CAPITOLUL 2 - INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT

In calitate de tara membra a Uniunii Europene, Romania continua sa isi imbunatateasca calitatea factorilor de mediu si sa indeplineasca cerintele Acquis-ului european.

Master Planul pentru sectorul de apa si canalizare a oferit o strategie locala pentru dezvoltarea sectorului de apa si de apa uzata astfel incat sa fie in concordanta cu obiectivele generale negociate de Romania in cadrul procesului de aderare si post-aderare.

In acest scop, Romania a adoptat o serie de Planuri si Programe de actiune atat la nivel national, cat si regional, toate in concordanta cu Documentul de Pozitie al Romaniei: Tratatul de Aderare, Capitolul 22.

Cele mai importante documente sunt: Planul National de Dezvoltare, Cadrul National Strategic de Referinta pentru perioada de programare 2007-2013 si Programul Operational Sectorial de Mediu, 2007 - 2013.

De asemenea, la nivel regional s-au elaborat Planuri Locale pentru Protectia Mediului (PLAM), Planuri Regionale de Dezvoltare pentru perioada 2007 - 2013 si Master Planuri sectoriale pe diverse categorii de activitati, iar la nivel local toti agentii economici au fost obligati sa elaboreze si sa aprobe planuri de conformare.

În domeniul infrastructurii de mediu și protecției mediului, prin Tratatul de Aderare la UE, România și-a asumat îndeplinirea unor obligații privind implementarea Acquis-ului european de mediu. Coroborat cu aceste angajamente, îmbunătățirea standardelor de viață ale populației și concomitent a standardelor de calitate a mediului, reprezintă, în continuare, obiectivul principal în domeniul protecției mediului. Astfel, se urmărește reducerea diferenței dintre infrastructura de mediu care există între România și UE, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

In domeniul infrastructura de apă și apă uzată Romania trebuie sa se conformeze obligațiilor ce rezultă din Tratatul de Aderare răspund Directivei nr. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman și Directivei nr. 91/271/CEE privind colectarea și epurarea apelor uzate, pentru care România a primit perioade de tranziție în vederea conformării. Astfel, până în decembrie 2015 era necesară conformarea cu anumiți parametri ai apei potabile, iar până în 2018 trebuie îndeplinite obligațiile privind colectarea și tratarea apei uzate în aglomerările cu peste 2000 l.e., cu termene

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 10

Rev. 5

intermediare, precum si reducerea deseurilor menajere si a substantelor degradante din apele de suprafata.

Obiectivele nationale majore, stabilite prin planurile de implementare a celor doua directive, sunt urmatoarele:

Obiective majore privind implementarea Directivei pentru apa potabile 98/83/CE

  • >  protejarea sanatatii umane impotriva efectelor adverse produse de contaminarea de orice natura a apei destinate consumului uman.

  • > asigurarea ca apa destinata consumului uman indeplineste parametrii de calitate si satisface cerinta de apa, este curata si sanatoasa.

Obiective majore naționale, privind implementarea Directivei pentru apa uzata 91/271/CEE

  • >  protejarea mediului inconjurator de efectele adverse ale deversarilor de ape uzate orasenesti si ape uzate provenite din anumite sectoare industriale.

In prezent procesul de conformare cu Directiva 91/271/CEE a apelor uzate continuă, cu conformarea aglomerărilor cu populație cuprinsă intre 2.000 și 10.000 PE.

Pentru colectarea si tratarea apelor uzate, se urmareste atingerea urmatoarelor tinte:

  • >  Extinderea retelelor de canalizare (cresterea gradului de racordare) si reabilitarea retelelor existente in aglomerarile de 2.000-10.000 PE;

  • >  Extinderea numarului de Statii de tratare ape uzate pentru deservirea aglomerarilor vizate:

  • >  Managementul nămolurilor provenite din tratarea apelor uzate;

  • >  Reabilitarea/extinderea colectarii de ape uzate in aglomerarile cu populatie cuprinsă intre 2.000 și 10.000 PE

Strategia generala la nivel de judet a identificat masurile prioritare de cost cat mai scazut avand in vedere solutiile tehnice si institutionale fezabile pentru a atinge tintele nationale si judetene definite in cadrul sectorului de apa si apa uzata. Pentru aceasta analiza au fost luate in considerare cantitatea si calitatea surselor de apa, prioritizarea tuturor aglomerarilor privind programul de investitie pe termen lung sau pe termen scurt, cadrul institutional existent precum si situatia existenta a infrastructurii de apa si apa uzata in judet.

Prin abordarea regionala a sistemelor de apa si apa uzata in judetul Braila, s-a urmarit sa se maximizeze eficienta costurilor prin realizarea de economii Ia scara, in scopul de a optimiza costurile de investitii globale si cele de operare generate de asemenea investitii.

In cadrul proiectului au fost identificate si evaluate investitii pentru tratarea si distributia apei, colectarea si epurarea apelor uzate in zonele urbane si rurale si care vor avea drept rezultat conectarea Ia aceste sisteme a tuturor cetatenilor din aceste zone ale judetului Braila si conformarea cu prevederile directivelor UE relevante.

Beneficiarul Proiectului este Operatorul Regional COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA, acesta avand si calitatea de Autoritate Contractanta.

Judetul Brăila este situat în partea sud-estică a României în regiunea Muntenia si se învecinează la nord cu Județul Galați, la est cu Județul Tulcea, la sud-est cu Județul Constanța, la sud cu Județul Ialomița, la vest cu Județul Buzău și la nord-vest cu Județul Vrancea.

Suprafața județului este de 4.765,8 kmp și reprezintă 2% din suprafața întregii țări.

Județul Brăila este format din 184 localități, dintre care un Municipiu (Municipiul Brăila), 3 Orașe (Făurei, Ianca și Însurăței), 40 de comune și 140 de sate.

În anul 2011, județul Brăila avea o populație stabilă de 321.212 locuitori. Reședința de județ este Municipiul Brăila, cu o populație stabilă de 180.302 locuitori, în 20111.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 11

Rev. 5

Localitatile din judetul Braila, in functie de situatia existenta in infrastructura de apa, au fost grupate in 4 categorii in Master Plan astfel:

  • A. Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila, (S.Z. Braila), in care captarea apei se realizeaza prin priza de mal Chiscani si se trateaza in statia de tratare Chiscani.

  • B. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni, (S.R. Gropeni), in care captarea apei se realizeaza prin priza de mal de pe bratul Calia al Dunarii.

Intrucat Sistemul Regional are o configuratie ramificata, s-a propus, pentru descrierea lucrarilor o divizare a acestuia in functie de zona deservita de fiecare ramificatie, astfel:

B1. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - centru;

B2. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - vest;

B3. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - sud - est;

B4. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - sud - vest;

  • C. Sistem de alimentare cu apa in Insula Mare a Brailei pentru localitatile situate in Insula Mare a Brailei pentru care s-a propus realizarea unui sistem de alimentare cu apa, avand ca sursa fluviul Dunarea.

  • D. Sisteme independente

Se propune extinderea sistemelor de alimentare cu apa, care dispun de sursa proprie (puturi forate) corespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Pentru colectarea si epurarea apelor uzate, la nivelul judetului Braila, prin Master Plan s-a propus realizarea unor sisteme de canalizare grupate in 5 clustere si transportul apei prin colectoare sub presiune catre statii de epurare.

  • A.  Clusterul Braila cu aglomerarile:

  • -  Aglomerarea Braila;

  • -  Aglomerarea Gradistea;

  • -  Aglomerarea Sutesti;

  • -  Aglomerarea Movila Miresii;

  • -  Aglomerarea Cazasu;

  • -  Aglomerarea Vadeni;

  • B.  Clusterul Faurei cu aglomerarile:

  • -  Aglomerarea Ianca;

  • -  Aglomerarea Jirlau;

  • -  Aglomerarea Visani;

  • -  Aglomerarea Mircea Voda;

  • -  Aglomerarea Surdila Gaiseanca;

  • C.  Clusterul Insuratei cu aglomerarile:

  • -  Aglomerarea Ulmu;

  • -  Aglomerarea Zavoaia;

  • -  Aglomerarea Lanurile;

  • D.  Clusterul Gropeni cu aglomerarile:

  • -  Aglomerarea Gropeni;

  • -  Aglomerarea Tichilesti;

  • E.  Clusterul Bertesti cu aglomerarile:

  • -  Aglomerarea Ciocile;

  • -  Aglomerarea Tataru;

  • -  Aglomerarea Baraganul;

La stabilirea investitiilor in sectorul alimentarii cu apa se are in vedere:

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 12

Rev. 5

J recomandările din Master Planul Actualizat pentru sectorul apa potabila si apa uzata in județul Braila;

J deficientele si disfunctionalitatile din sistemele de alimentare cu apa descrise in capitolul 4, precum si lipsa de sisteme de alimentare cu apa din unele localitati;

J situatia existenta in judet din punct de vedere al surselor de apa disponibile (cantitativ si calitativ) si al configurarii sistemelor de apa existente, mergand pe premiza extinderii acestor sisteme la nivel de judet;

J studiile de teren intocmite (ridicari topometrice si geotehnice) si a expertizelor efectuate pentru constructiile existente ce urmeaza a fi extinse si/sau reabilitate si a conductelor de aductiune si a retelelor de distributie a apei;

J studiu de tratabilitate;

J particularitatile fiecarui sistem de alimentare cu apa, respectiv: marimea sistemului, tipul de sursa si calitatea apei brute, inclusiv masurile de prevenire si control a poluarii, siguranta si flexibilitatea proceselor in cadrul sistemului;

J asigurarea unor facilitati in operare corelate cu experienta Operatorului;

J costurile de intretinere si operare;

J prevederile normelor si a legislatiei nationale in domeniu, corelate cu prevederile CE;

J infrastructura existenta realizata prin programul POS mediu 2007-2013 si prin programele nationale

Investitiile propuse in sistemele de alimentare cu apa cuprind:

  • >  Lucrari pentru asigurarea necesarului de apa pentru toti locuitorii: dezvoltarea surselor de apa existente, crearea posibilitatii de racordare la sursele existente prin extinderea conductelor magistrale de transport apa pentru a facilita conectarea localitatilor situate in zone deficitare din punct de vedere al surselor de apa etc;

  • >  Lucrari de potabilizare a apei brute prelevate prin statii de tratare sau sisteme de dezinfectie, dupa caz;

  • >  Lucrari de extindere a sistemelor de alimentare cu apa in zone fara acoperire sau cu furnizare intermitenta a apei, inclusiv masuri de control a poluarii: conducte de aductiune, rezervoare statii de pompare, retele de distributie;

  • >  Lucrari de reabilitare/inlocuire a componentelor existente ale sistemelor de alimentare cu apa cu risc important asupra sistemului si implicit asupra sanatatii umane: conducte de aductiune, rezervoare, statii de pompare, retele de distributie;

Solutiile care se propun pentru reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa sunt bazate pe normele si legislatia nationala in domeniu.

Solutiile propuse tin cont de particularitatile fiecarui sistem de alimentare cu apa:

  • -  Marimea sistemului de alimentare cu apa;

  • -   Tipul de sursa si calitatea apei brute, inclusiv masurile de prevenire si control a poluarii;

  • -  Modul de indepartare a contaminantilor - tehnologia de tratare;

  • -  Siguranta proceselor din cadrul sistemului;

  • -   Flexibilitatea proceselor;

  • -   Conditiile existente;

  • -  Capabilitatea personalului de operare (pentru sisteme mici, izolate se prefera scheme si tehnologii cu grad mare de automatizare);

  • -  Dimensiunea proceselor (scheme adaptate la marimea debitelor si implicit a sistemelor);

  • -  Elemente de control si automatizare, SCADA;

  • -  Compatibilitatea cu mediul inconjurator;

    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

    Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

    Pag. 13

    Rev. 5

Principalele sisteme de alimentare cu apa identificate, conform Listei de lnvestitii Prioritare incluse in prezentul Proiect sunt:

  • > Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila, sistem care include următoarele: Municipiul Braila si localitatile Chiscani, Lacul Sarat, ( UAT Chiscani) Maxineni, Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu, (UAT Maxineni), Romanu, Oancea (UAT Romanu), Salcia Tudor, Ariciu, Cuza Voda, Gulianca, Olaneasa (UAT Salcia Tudor), Cotu Lung, Muchea (UAT Silistea) Vadeni (UAT Vadeni),

  • > Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni, sistem care include următoarele patru componente:

J Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Centru, sistem care include urmatoarele: orasul lanca si localitatile Gropeni (UAT Gropeni), Movila Miresii (UAT Movila Miresii), Mircea Voda (UAT Mircea Voda), Gemenele, Gavani (UAT Gemenele);

J Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Vest, sistem care include urmatoarele: oras Faurei si localitatile Jirlau (UAT Jirlau), Galbenu, Drogu, PantecaniSatuc, Zamfiresti (UAT Galbenu), Visani, Caineni-Bai, Plasoiu (UAT Visani);

J Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Sud-Est, sistem care are in componenta localitatile Tichilesti (UAT Tichilesti), Stancuta, Cuza Voda, Stanca, Polizesti (UAT Stancuta) si Bertestii de Jos, Bertestii de Sus, Gura Calmatui, Spiru Haret (UAT Bertestii de Jos)

J Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Sud-Vest care are in componenta localitatile Ciresu, Batogu, Scarlatesti, Vultureni (UAT Ciresu), Ulmu,Jugureanu (UAT Ulmu), Dudesti, Zavoaia (UAT Zavoia) si Ciocile, Chichinetu, Chioibasesti, Odaieni (UAT Ciocile).

  • > Sistem de alimentare cu apa in lnsula Mare a Brailei, care are in componenta localitatile Marasu, Bandoiu, Tacau, Magureni, Plopi (UAT Marasu) si Frecatei, Agaua, Salcia, Titcov (UAT Frecatei )

  • > Sisteme independente de alimentare cu apa care are in componenta UAT Victoria (care alimenteaza si UAT Baraganu).

Pentru colectarea si epurarea apelor uzate, la nivelul județului Brăila se propune realizarea unor sisteme de canalizare grupate in 5 clustere si transportul apei prin colectoare sub presiune către stații de epurare.

Principalele sisteme de colectare apa uzata identificate, conform Listei de lnvestitii Prioritare incluse in prezentul Proiect sunt:

  • > Sistem canalizare cluster Brăila, care include următoarele aglomerari: Brăila (Municipiul Braila, Lacu Sărat, Vărsătura, Baldovinesti, Cazasu ), Sutești, Movila Miresii, si Vădeni.

  • > Sistem canalizare cluster Făurei, care include următoarele aglomerari: Făurei (Faurei), Ianca (Ianca, Plopu si Perișoru) si Mircea Voda (Mircea Voda, Filipești).

  • > Sistem canalizare cluster Jirlau, care include aglomerarea Jirlau (Jirlau).

  • > Sistem canalizare cluster Insuratei, care include următoarele aglomerari: Insuratei, Ulmu, Zăvoaia, si Baraganu.

    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020


    Pag. 14


    Rev. 5


    Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat


> Sistem canalizare cluster Gropeni, care include următoarele aglomerari: Gropeni si Tichilești.

  • 2.1   EVOLUTIA POPULATIEI DIN JUDETUL BRAILA

În urma analizei datelor statistice publicate de INS a reieșit că principala problemă din punct de vedere demografic este scăderea semnificativă a numărului de locuitori din județul Brăila, acest regres având urmări și din punct de vedere economic, cultural, social, ș.a.m.d.

O altă problemă de ordin demografic este existența fenomenului de îmbătrânire a populației, efectele acestuia urmând a se resimți în foarte mare măsură pe termen lung: presiune ridicată de forța de muncă, deficit de forță de muncă, suprasolicitarea serviciilor medicale, etc. Din punct de vedere al resurselor de muncă, cea mai importantă problemă este insuficiența locurilor de muncă și, implicit, rata mare a șomajului.

Evoluția populației totale pe contur proiect de investiții, din care urban și rural, este prezentată grafic în figura următoare, respectiv in Volum 2 Anexe la Studiul de fezabilitate / Anexa 1 Prognoze.

Calculele de dimensionare au avut in vedere si evoluția populației totale pe contur proiect de investiții, din care urban și rural, este prezentată grafic în figura următoare:



  • 3. CAPITOLUL 3 CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI

In cadrul acestui capitol se prezinta urmatoarele aspecte:

  • •  Rezultatele Master Planului;

  • •  Descrie pe scurt caracteristicile naturale din zona de proiect ca:

  •   Localizare;

  •   Structura administrativa teritoriala si demografie;

  •  Geomorfologie si geologie;

  •  Alunecari de teren;

  •  Hidrologie;

  •  Hidrogeologie;

  •   Seismicitate;

  •   Date climatice;

  •   Mediu - calitatea aerului, soluri, reflief si topografie, biodiversitate;

  • •  Se fac descrieri socio-economice si cu referire la dezvoltarea economica.

    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

    JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

    Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

    Pag. 15

    Rev. 5

  • •  Cadrul Legislativ conectat la sectorul apei

  • •  Cadrul Administrativ General din România, la nivel național, regional și structurile municipale relevante pentru sectorul de apă, cu referire la rolul și responsabilitățile lor .

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) este continuatorul POS Mediu 2007-2013 in România si abordeaza doua din cele cinci nevoi de dezvoltare identificate la nivel national: infrastructura si resursele. Acest program are ca obiectiv global: „Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie si prevenirea riscurilor la standarde europene, în vederea crearii premiselor unei cresteri economice sustenabile, în conditii de siguranta si utilizare eficienta a resurselor naturale”

In vederea indeplinirii obligatiilor din Tratatul de Aderare, dar si pentru a asigura conditii mai bune de viata si sanatate a populatiei, POIM va continua politica de regionalizare in sectorul de apa si apa uzata - demarata prin programele europene de “preaderare” (PHARE, ISPA, SAMTID, SAPARD)/institutii financiare internationale (BERD, BEI, BM, PNUD etc) si consolidata prin POS Mediu 2007-2013.

POIM are in vedere nevoile de dezvoltare din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficienta energetică, are in prim plan „Strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabila incluziunii” si asigura fonduri pentru 4 din cele 11 obiective tematice stabilite prin Regulamentul 1303/2013.

Principalele rezultate urmarite de investitiile in domeniul apei si apei uzate promovate prin Proiect sunt in concordanta cu Axa Prioritara 3 Obiectiv specific 3.2. si vizeaza realizarea angajamentelor ce deriva din directivele europene privind epurarea apelor uzate (91/271/EEC) si calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE):

- ape uzate urbane colectate si epurate (din perspectiva incarcarii organice biodegradabile) pentru toate aglomerarile mai mari de 2.000 l.e. si

- serviciu public de alimentare cu apa potabila, controlata microbiologic, in conditii de siguranta si protectie a sanatatii, extins la populatia din localitatile cu peste 50 locuitori

Obiectivul general al Proiectului consta in dezvoltarea unor sisteme durabile de alimentare cu apa si apa uzata in judetul Braila, in ceea ce priveste disponibilitatea, fiabilitatea si calitatea serviciului, prin promovarea investitiilor in sectorul de mediu, in vederea conformarii cu prevederile acquis-ului european si respectarii angajamentelor asumate prin sectorul de mediu, in contextul Axei Prioritare 3 POIM/Obiectiv Tematic 6.

Obiective specifice ale Proiectului si indicatori de rezultat:

- a.asigurarea accesului la serviciul public de alimentare cu apa de calitate, controlata microbiologic, in conditii de siguranta si protectie a sanatatii, in conformitate cu Directiva 98/83/ CE si din punct de vedere al asigurarii cu apa potabila in regim continuu de la 68,76 % inainte de Proiect la 99,44 % dupa Proiect;

-   b.cresterea nivelului colectarii si epurarii apelor uzate, respectiv imbunatatirea calitatii efluentilor,

in conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE, in 14 aglomerari, de la 4,37 %, inainte de Proiect, la 95,68 % dupa Proiect (exprimat in LE)

- c. imbunatatirea sistemelor de management al apei si apei uzate prin:

- c.1 reducerea procentului de apa non profit in aria Proiectului de la 41,94% % inainte de Proiect si dupa Proiect la 34,80 % (anul 2023 ) respectiv 25,30 % (anul 2047);

- c.2. reducerea infiltratiilor in retelele de canalizare din aria Proiectului de la 35,86 % inainte de Proiect si dupa Proiect la 26,52 % (anul 2023) respectiv 24,95 % (anul 2047)

-  c.3. optimizarea functionarii si operarii sistemelor de apa si canalizare in 4 sisteme de alimentare

cu apa - Sistem Zonal de alimentare cu apa Braila, Sistem de alimentare cu apa Gropeni, Sistem alimentare cu apa Insula Mare a Brailei si Sistem independent Victoria- rezultate dupa Proiect si 14 aglomerari;

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 16

Rev. 5

- c.4. Extinderea sistemului SCADA din Dispeceratul Braila pentru asigurarea controlului centralizat a intregii infrastructurii de apa/canalizare si prevederea de Dulapuri de proces cu transmitere la distanta montate local pentru toate obiectele noi/reabilitate ; prin proiect s-a prevazut extinderea Sistemului SCADA din Disceperatul Braila

- d. imbunatatirea nivelului de gestionare a namolului din cele 5 statii de epurare din judetul Braila prin

  •  procurarea utilajelor necasare incarcarii si transportului in condiții de siguranța si cerintele de mediu

  • colectarea namolului la SEAU Braila

  • tratarea namolului printr-o instalatie de uscare, neutralizare si valorificare termica amplasata la SEAU Braila

In urma analizei determinarilor fizico-chimice ale apei de suprafata si apei subterane din judetul Braila efectuate de catre Consultant, se pot enunta urmatoarele concluzii:

  • •  In situatia existenta, calitatea apei asigurata populatiei, de cele mai multe ori este necorespunzatoare, tratarea acesteia nefiind asigurata intotdeauna in mod corespunzator;

  • •  Statiile de tratare care asigura tratarea corespunzatoare a apei brute sunt:

  • -  Statia de tratare Chiscani;

  • -  Statia de tratare Gropeni;

  • -   Statia de tratare Rosiori;

  • -   Statia de tratare Victoria

  • •  Statiile de tratare pentru apa provenita din subteran nu asigura o tratare corespunzatoare, unele dintre procedeele de tratare nefiind adecvate caracteristicilor fizico-chimice si bacteriologice ale apei brute (STAP Oancea, STAP Ciocile, STAP Zavoaia, STAP Ulmu, STAP Salcia Tudor, STAP Salcia, STAP Titcov);

  • •  Gospodariile de apa Unirea, Ianca, Movila Miresii, Faurei, Gropeni fiind racordate la Sistemul Regional Gropeni asigura incadrarea in normele de potabilitate.

  • •  Gospodaria de apa Scortaru Nou fiind alimentata cu apa potabila din GA Gemenele, respectiv GA Movila Miresii - Sistemul regional Gropeni, asigura incadrarea in normele de potabilitate.

Astfel, s-au prevazut investitii, grupate pe sisteme zonale/regionale de alimentare cu apa, conform Listei de Investitii Prioritare incluse in prezentul Proiect dupa cum urmeaza:

  • 3.1   INFRASTRUCTURA PE APA

  • 3.1.1   SISTEMUL ZONAL DE ALIMENTARE CU APA BRAILA.

Sistemul Zonal Braila, dupa realizarea investitiilor propuse pentru etapa 2014-2020, va asigura alimentarea cu apa in municipiul Braila, statiunea Lacu Sarat si localitatile Chiscani, Lacu Sarat (UAT Chiscani), Cotu Lung, Muchea (UAT Silistea), Vadeni (UAT Vladeni), Romanu, Oancea (UAT Romanu), Maxineni, Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu (UAT Maxineni) si Salcia Tudor, Ariciu, Cuza Voda, Gulianca, Olaneasca (UAT Salcia Tudor).

Populatia beneficiara de investitiile propuse este de 21.806 locuitori.

  • 3.1.2   SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI.

Dezvoltarea Sistemului Regional pe o arie extinsa a judetului Braila are drept scop reducerea pe cat posibil a deficientelor legate de alimentarea cu apa pentru localitatile din judet care, fie nu dispun de sisteme de alimentare cu apa, fie sursa de apa nu este corespunzatoare din punct de vedere calitativ,

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 17

Rev. 5

dar si cantitativ, iar rezolvarea punctuala a acestor probleme (deficiente) nu este posibila sau este mult costisitoare.

Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni cu sursa de apa fluviul Dunarea dupa realizarea lucrarilor propuse pentru etapa 2014-2020, va deservi localitatile apartinatoare UAT-urilor: Gropeni, Tichilesti, Movila Miresii, Mircea Voda, Gemenele, Jirlau, Galbenu, Visani, Ciresu (exclusiv Ionesti), Ulmu, Dudesti, Stancuta, Bertestii de Jos, Ciocile si Zavoaia

Populatia beneficiara de investitiile propuse este al de 37.966 locuitori.

Intrucat Sistemul Regional are o configuratie ramificata, s-a propus, pentru descrierea lucrarilor o divizare a acestuia in functie de zona deservita de fiecare ramificatie, astfel:

B1. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - centru

B2. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - vest

B3. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - sud-est

B4. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - sud-vest

  • 3.1.3   SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI - CENTRU

Pentru asigurarea accesului la apa potabila pentru locuitorii din zona centrala a judetului, care nu beneficiaza in prezent de sisteme de alimentare cu apa, se propune extinderea actualului Sistem Regional, dar si reabilitarea acelor obiecte care prezinta deficiente (vechime mare, materiale necorespunzatoare, diferite stadii de degradare etc).

Sistemul Regional Gropeni - Centru, prin realizarea investitiilor propuse va deservi un numar de 8.286 locuitori localitatile apartinatoare UAT-urilor: Gropeni (UAT. Gropeni), Mircea Voda (UAT Mircea Voda), Movila Miresii (UAT Movila Miresii), Gemenele, Gavani (UAT Gemenele),.

Populatia beneficiara de investitiile propuse (extinderea sistemului si reabilitarea unor obiecte) este de 8.286 locuitori.

  • 3.1.4   SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI - VEST

Pentru localitatile din zona de vest a judetului, care in prezent dispun de sisteme de alimentare cu apa avand ca sursa de apa puturi forate care nu asigura o calitate corespunzatoare a apei, se propune racordarea acestora la Sistemul Regional, precum si reabilitarea unor tronsoane de retea care prezinta deficiente.

Sistemul Regional Gropeni-Vest va deservi localitatile apartinatoare UAT-urilor: Jirlau (UAT Jirlau), Galbenu, Drogu, Pantecani, Satuc, Zamfiresti (UAT Galbenu), Visani, Caineni-Bai, Plasoiu (UAT Visani).

Populatia beneficiara de investitiile propuse este de 7.429 locuitori.

  • 3.1.5   SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI - SUD - EST

Localitatile din zona de sud-est care in prezent dispun de sisteme de alimentare avand ca sursa puturi forate, dar care nu asigura o apa de calitate corespunzatoare, vor fi racordate la Sistemul Regional. De asemenea s-au prevazut lucrari de extindere a sistemelor existente si de reabilitate a acelor obiecte care prezinta deficiente in exploatare (reabilitari de tronsoane de retea care prezinta deficiente).

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 18

Rev. 5

Sistemul Regional Gropeni-Sud-Est va deservi localitatile apartinatoare UAT-urilor: Tichilesti (UAT Tichilesti), Stancuta, Cuza Voda, Stanca, Polizesti (UAT Stancuta), Bertestii de Jos, Bertestii de Sus, Gura Calmatui, Spiru Haret (UAT Bertestii de Jos)

Populatia beneficiara de investitiile propuse este de 8.350 locuitori.

  • 3.1.6   Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Sud-Vest

Localitatile din zona de sud-vest care in prezent dispun de sisteme de alimentare avand ca sursa puturi forate, dar care nu asigura o apa de calitate corespunzatoare, vor fi racordate la Sistemul Regional.

Sistemul Regional Gropeni-Sud-Vest, urmare finalizarii lucrarilor propuse, va deservi localitatile apartinatoare uAT-urilor: Ciresu, Batogu, Scarlatesti, Vultureni (uAT Ciresu), ulmu, Jugureanu (uAT ulmu), Dudesti, Tataru (uAT Dudesti), Zavoaia, Dudescu (uAT Zavoaia), Ciocile, Chichinetu, Chioibasesti, odaieni (uAT Ciocile).

populatia beneficiara de investitiile propuse este de 13.901 locuitori.

  • 3.1.7   SiSTEM DE ALiMENTARE Cu ApA iN iNSuLA MARE A BRAiLEi

pentru localitatile situate in insula Mare a Brailei care in prezent nu dispun de sisteme de alimentare sa propus realizarea unui sistem de alimentare cu apa, avand ca sursa fluviul Dunarea.

Localitatile din insula Mare a Brailei care in prezent dispun de sisteme de alimentare avand ca sursa puturi forate, dar care nu asigura o apa de calitate corespunzatoare, vor fi racordate la Sistemul de alimentare cu apa nou realizat.

Sistemul de alimentare cu apa insula Mare a Brailei, urmare finalizarii lucrarilor propuse pentru etapa 2014-2020, va deservi localitatile apartinatoare uAT-urilor: Marasu, Bandoiu, Tacau, Magureni si plopi (uAT Marasu) si Agaua, Frecatei, Salcia, Titcov (uAT Frecatei) populatia beneficiara a investitiilor propuse este de 3.469 locuitori.

  • 3.1.8   SiSTEME iNDEpENDENTE

Sistem de alimentare cu apa Victoria

Acest sistem de alimentare dispune de sursa proprie (puturi forate) corespunzatoare din punct de vedere calitativ dar nu si cantitativ.

prin lucrarile propuse pentru etapa 2014-2020, se va executa un foraj in STAp Victoria.

Sistemul de alimentare cu apa Victoria urmare finalizarii lucrarilor propuse, va deservi localitatile apartinatoare uAT-urilor: Victoria, Mihai Bravu (uAT Victoria) si Baraganu (uAT Baraganu).

populatia beneficiara a investitiei propuse este de 5.778 locuitori.

  • 3.2   LUCRARI IN SISTEMELE DE CANALIZARE:

investitiile propuse vizeaza aglomerarile care necesita imbunatatiri sau sisteme noi in sectorul apelor uzate, pentru a respecta termenele de conformare stipulate in Tratatul de Aderare (prin urmare, termenul de conformare pentru apele uzate este considerat parametru dominant in definirea ritmului programului de investitii). Au fost investigate solutiile strategice privind colectarea si tratarea apelor

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 19

Rev. 5

uzate in sistem centralizat sau descentralizat pentru a se identifica alternativele cu cele mai mici costuri de investitii si operationale. Nu sunt prevazute diferite strategii pentru diferite regiuni.

Conform Listei de Investitii Prioritare incluse in prezentul Proiect, principalele clustere/aglomerari de apa uzata pentru care s-au prevazut investitii, sunt:

3.2.1   CLUSTERUL BRAILA

Clusterul Braila cu statie de epurare la Braila, dupa realizarea investitiilor propuse pentru etapa 20142020, va deservi un numar de total de 167.678 l.e din aglomerarile Braila (Municipiul Braila, Lacu Sarat, Varsatura, Baldovinesti, Cazasu ), Sutesti, Movila Miresii si Vadeni.

3.2.2   CLUSTERUL FAUREI

Clusterul Faurei cu statie de epurare la Faurei, dupa realizarea investitiilor propuse pentru etapa 20142020, va deservi un numar total de 11.442 l.e, din aglomerarile Faurei, Ianca (Ianca, Plopu si Perisoru), Mircea Voda (Mircea Voda si Filipesti).

3.2.3   CLUSTERUL JIRLAU

Clusterul Jirlau cu statie de epurare la Jirlau urmare finalizarii investitiilor prevazute printr-un program al Primariei si dupa realizarea investitiilor propuse pentru etapa 2014-2020, va deservi un numar de 2.026 locuitori echivalenti din aglomerarea Jirlau.

Investitiile propuse prevad lucrari de extindere sisteme de canalizare si instalatie de vacuum .

  • 3.2.4   CLUSTERUL INSURATEI

Clusterul Insuratei cu statie de epurare la Insuratei, dupa realizarea investitiilor propuse pentru etapa 2014-2020, va deservi un numar de total de 6045 locuitori echivalenti din aglomerarile: Insuratei, Ulmu, Zavoaia si Baraganu.

Investitiile propuse prevad lucrari de infiintare/extindere sisteme de canalizare si preluare ape uzate din 4 aglomerari din clusterul Insuratei (Insuratei,Ulmu, Zavoaia si Baraganu).

3.2.5  CLUSTERUL GROPENI

Clusterul Gropeni cu statie de epurare la Gropeni, dupa realizarea investitiilor propuse pentru etapa 2014-2020, va deservi un numar total de 5778 l.e. din aglomerarile Gropeni si Tichilesti.

Investițiile propuse prevad lucrări de infiintare/extindere- sisteme de canalizare si preluarea apelor uzate din aglomerarile Gropeni si Tichilesti .

3.3   OPERATORUL REGIONAL (OR)

Operatorul regional al serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare în județul Brăila este SC Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila SA. În calitate de beneficiar al aplicației de finanțare, SC CUP Dunărea Brăila are în structura sa organizatorică o unitate de implementare a proiectului (DIPIFE) cu experiență semnificativă în implementarea proiectelor cu finanțare europeană

În conformitate cu dispozițiile Legii 31/1990 privind companiile comerciale și Legii 215/2001 privind administrația publică locală cu modificările și completările ulterioare, Operatorul Regional este constituit

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 20

Rev. 5

ca o companie comercială ce are ca acționari un număr de 45 UAT (membre ADI), reprezentând toate localitățile din județul Brăila și Consiliul Județean Brăila.

Această companie comercială poate fi deținută de către toți sau de o parte dintre municipalitățile membre ADI, fiindu-i delegat managementul serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, prin intermediul contractului de delegare.

Constituirea OR creează structura instituțională capabilă să atragă și să implementeze proiecte finanțate prin intermediul Instrumentelor Structurale în vederea atingerii obiectivelor de investiții stabilite cu privire la reabilitarea, extinderea operării și întreținerea activelor naționale aferente sectorului de alimentare cu apă și de canalizare.

  • 3.4   CADRUL INSTITUTIONAL SI LEGAL

Procesul de regionalizare constă în concentrarea operării serviciilor furnizate unui grup de localități situate într-o zonă geografică definită în raport cu un bazin hidrografic și/sau prin limite teritorial administrative (localități, județ). Scopul procesului de regionalizare al serviciilor de apă, inițiat de către Autoritățile Române, sprijinit de programele de pre-aderare (PHARE, ISPA) și consolidat pe parcursul implementării POS Mediu 2007-2013, este acela de a asista autoritățile locale în crearea unor Operatori Regionali (OR) ai serviciilor de apă și de canalizare eficienți și de a întări capacitatea autorităților locale de a controla în mod eficace activitatea acestora, prin intermediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI).

Din punct de vedere instituțional, procesul de regionalizare se bazează pe 3 elemente instituționale cheie:

  • •  Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI);

  • •  Compania Regională de Operare (Operatorul Regional - OR);

  • •  Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor (CDGS)

Arhitectura instituțională care guvernează operarea regională a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare este prezentată în Figura următoare.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 21

Rev. 5

  • 4. CAPITOLUL 4 ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE SI PROGNOZE

Capitolul 4 analizează situația existentă în ceea ce privește sistemele de alimentare cu apă și canalizare din județul Braila, având în vedere condițiile naturale și socio-economice, starea curentă a sistemelor, vechimea, performanța și populația din unitățile administrativ - teritoriale, sursele de apă, debitele disponibile și consumul, volumele de apă facturată/nefacturată, calitatea apei la sursă, debitele de apă uzată evacuate în rețeaua de canalizare și emisari naturali, pierderile și infiltrațiile din/în rețelele publice de apă-apă uzată, impactul pierderilor asupra mediului înconjurător, performanțele și deficiențele situației curente și prognoza dezvoltării viitoare se concentrează asupra elementelor cheie cum ar fi: situația curentă și prognozele referitoare la resursele de apă și și disponibilitatea viitoare (bilanțul apei), situația curentă și viitoare a poluării resurselor de apă ca o condiție cererea de apă pentru a putea astfel evalua lipsa actuală a apei principală pentru susținerea dezvoltării resurselor de apă, infrastructura existentă de apă uzată și alimentare cu apă pentru a defini principalele deficiențe ca justificare sistemelor actuale.

Principalele sisteme de alimentare cu apa identificate, conform Listei de lnvestitii Prioritare incluse in prezentul Proiect sunt:

  • > Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila, sistem care include următoarele: Municipiul Braila si localitatile Chiscani, Lacul Sarat, ( UAT Chiscani) Maxineni, Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu, (UAT Maxineni), Romanu, Oancea (UAT Romanu), Salcia Tudor, Ariciu, Cuza Voda, Gulianca, Olaneasa (UAT Salcia Tudor), Cotu Lung, Muchea (UAT Silistea), Vadeni (UAT Vadeni).

  • > Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni, sistem care include următoarele patru componente:

J Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Centru, sistem care include urmatoarele: orasul lanca si localitatile Gropeni (UAT Gropeni), Movila Miresii (UAT Movila Miresii), Mircea Voda (UAT Mircea Voda), Gemenele si Gavani (UAT Gemenele);

J Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Vest, sistem care include urmatoarele: oras Faurei si localitatile Jirlau (UAT Jirlau), Galbenu, Drogu, Pantecani, Satuc, Zamfiresti (UAT Galbenu), Visani, Caineni-Bai, Plasoiu (UAT Visani);

J Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Sud-Est, sistem care are in componenta localitatile Tichilesti (UAT Tichilesti), Stancuta, Cuza Voda, Stanca, Polizesti (UAT Stancuta) si Bertestii de Jos, Bertestii de Sus, Gura Calmatui, Spiru Haret (UAT Bertesti de Jos)

J Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Sud-Vest care are in componenta localitatile Ciresu, Batogu, Scarlatesti, Vultureni (UAT Ciresu), Ulmu, Jugureanu (UAT Ulmu), Dudesti, Zavoaia (UAT Zavoia) si Ciocile, Chichinetu, Chiobasesti, Odaieni (UAT Ciocile);

  • > Sistem de alimentare cu apa in lnsula Mare a Brailei, care are in componenta localitatile Marasu, Bandoiu, Tacau, Magureni, Plopi (UAT Marasu) si Frecatei, Agaua, Salcia, Titcov (UAT Frecatei)

  • > Sisteme independente de alimentare cu apa care are in componenta UAT Victoria (care alimenteaza si UAT Baraganu).

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pentru colectarea si epurarea apelor uzate, la nivelul județului Brăila se propune realizarea unor sisteme de canalizare grupate in 5 clustere si transportul apei prin colectoare sub presiune către stații de epurare.

Principalele sisteme de colectare apa uzata identificate, conform Listei de lnvestitii Prioritare incluse in prezentul Proiect sunt:

  • > Sistem canalizare cluster Brăila, care include următoarele aglomerari: Brăila (Mun. Braila, Lacu Sărat, Vărsătura, Baldovinesti, Cazasu), Sutești, Movila Miresii si Vădeni.

  • > Sistem canalizare cluster Făurei, care include următoarele aglomerari: Făurei, lanca (Ianca, Plopu, Perișoru) si Mircea Voda (Mircea Voda, Filipești).

  • > Sistem canalizare cluster însuratei, care include următoarele aglomerari: însuratei, Zavoaia, Ulmu si Baraganu.

  • > Sistem canalizare cluster Gropeni, care include următoarele aglomerari: Gropeni si Tichilești.

  • > Sistem de canalizare Cluster Jirlau care include aglomerarea Jirlau

In cadrul capitolului 4 au fost prezentate rezultatele investigatiilor pentru fiecare sistem de apa si canal existente.

  • 4.1  INFRASTRUCTURA EXISTENTA DE APA

Pentru fiecare sistem de apa au fost prezentate analiza surselor de apa actuale din punct de vedere al calitatii, cantitatii de apa furnizate si disponibilitatii viitoare, cerinta prognozata de apa, conditiile actuale de exploatare, deficientele.

Pentru fiecare sistem de apa analizat s-au identificat problemele existente, iar pentru rezolvarea acestora s-au analizat in capitolul 8 diferite optiuni tehnice de remediere a acestora.

Sistemele de apa au fost prezentate pe zone in concordanta cu propunerile de investitii pentru fiecare sistem.

Pentru fiecare UAT aferent proiectului s-a descris infrastructura curenta: date de captare/sursa de apa, date statii de pompare existente, date statii de tratare existente, rezervoare de inmagazinare, lungimi retele, grad de acoperire actual al serviciului de alimentare cu apa, procentul de conectare al populatiei, populatie totala, date de calitate apa, deficiente.

  • 4.1.1  SîSTEMUL ZONAL DE ALîMENTARE CU APA BRAîLA,

Sistemul Zonal Brăila are capacitatea de a deservi localitățile situate în zona de nord, nord-est a județului, o parte din aceste localități fiind în prezent racordate la sistem, altele urmând a se racorda, în vederea asigurării accesului la apă potabilă de calitate corespunzătoare prevederilor legale în vigoare.

Sistemul Zonal Brăila asigură în prezent alimentarea cu apă pentru locuitorii din municipiul Brăila, și pentru locuitorii din 14 localități rurale: Chiscani, Vărsătura, stațiunea Lacu Sărat și Lacu Sărat (UAT Chiscani), Cazasu (UAT Cazasu), Baldovinești și Pietroiu (UAT Vădeni), Siliștea, Muchea și

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 23

Rev. 5

Mărtăcești (UAT Siliștea), Tudor Vladimirescu, Scorțaru Vechi și Comăneasca (UAT Tudor Vladimirescu) si Albina (UAT Tichilesti).

Așa după cum s-a precizat anterior, Sistemul Zonal de alimentare cu apă potabilă Brăila livrează apă potabilă de calitate corespunzătoare următoarelor UAT - uri:

  • •  UAT Municipiul Brăila

  • •  UAT Chiscani (localitățile Chiscani, Vărsătura, Lacu Sărat și Stațiunea Lacu Sărat)

  • •  UAT Siliștea

  • •   UAT Vădeni (localitățile Baldovinești și parțial Pietroiu)

  • •  UAT Cazasu

  • •  UAT Tudor Vladimirescu

  • •  UAT Tichilesti (Albina)

Conform propunerilor din Master plan actualizat referitor la Sectorul de apă potabilă și apă uzată în județul Brăila și a Caietului de Sarcini pus la dispoziție de Compania de Utilități Publice „Dunărea” Brăila se ia în considerație opțiunea creșterii numărului de localități cuprinse in Sistemul Zonal Brăila.

Astfel, o serie de 5 UAT - uri cuprind localități alimentate cu apă captată din front subteran (a cărei calitate nu îndeplinește în întregime condițiile impuse de reglementările legale), precum și localități care nu dispun de sistem de alimentare cu apă; aceste UAT - uri sunt:

  • •  UAT Vădeni (localitatea Vădeni)

  • •  UAT Siliștea (localitatea Cotu Lung, nu dispune de sistem de alimentare cu apă)

  • •  UAT Măxineni (localitățile: Măxineni, Latinu, Corbu Nou - alimentate din sursă subterană); localitatea Corbu Vechi nu dispune de sistem de alimentare cu apă

  • •  UAT Salcia Tudor (localitățile: Salcia Tudor, Cuza Vodă - alimentate din sursă subterană și localitatea Ariciu alimentată din STAP Salcia Tudor); localitățile Gulianca și Olăneasca nu dispun de sistem de alimentare cu apă

  • •  UAT Romanu (localitățile: Romanu - alimentate din STAP Oancea și Oancea - alimentată din sursă subterană)

In capitolul 4 subcapitolul 4.2.1 este prezentata situatia existenta a capacitatilor de apa bruta si cantitatea de apa distribuita si calitatea apei.

Se considera foarte importanta situatia privind deficientele constatate in UAT-urile in care exista in prezent sisteme de alimentare cu apa, astfel:

UAT Braila

Tabel 1. 1. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Braila

Nr.crt

Obiect/Locație

Deficiente cheie

1

Captarea apei

- Calitatea apei brute este neconforma (se regaseste in Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate \Anexa 3 - Studii\Anexa 3.3. - Studiu privind calitatea apei potabile\Anexa nr.5 Centralizatoare apa bruta si apa potabila)

2

Stații de pompare

- Nu sunt deficiențe

3

Tratarea apei

  • -   Laboratorul existent din incinta STAP Chiscani nu dispune de echipamentele necesare efectuarii analizelor din punct de vedere microbiologic;

  • -   Eventualele întreruperi/avarii în rețeaua electrică la care este branșată stația de tratare generează disfuncționalități în prelevarea apei potabile

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

către consumatori. In aceste condiții este necesara găsirea unei soluții alternative privind alimentarea cu energie electrica a STAP Chiscani;

  • -   Sistemul de alimentare cu energie electrică a GA Brăila este foarte vechi, cu grad mare de uzură și necesită reabilitare;

  • -   Laboratorul existent în cadrul GA Brăila nu dispune de echipamente necesare efectuarii analizelor din punct de vedere fizico-chimic, iar instalație de alimentare cu energie electrică prezintă un grad mare de uzură necesitând lucrări de remediere/inlocuiri de echipamente electrice;

  • -   Modalitatea de evacuare a apei de la spălarea filtrelor este deficitară (în prezent se evacuează în rețeaua de canalizare a fostului combinat de celuloză și hârtie);

4

Rețea        de

aducțiune

  • -   Tronsoane din conductele de aducțiune au o vechime mai mare de 40 ani, sunt realizate din materiale care odată cu trecerea timpului nu mai asigura transportul apei in condiții optime;

  • -   Exista tronsoane care sunt pozate pe terenuri agricole, particulare, fără drum de acces. In aceste cazuri, atunci când sunt semnalate avarii, este greu de a depista locul exact al avariei și greu de intervenit;

  • -   Conductele de aductiune sunt pozate pe terenuri private astfel: Conducta aductiune apa bruta (Captare Dunare- STAP Chiscani): 452m -15.75% din lungimea existenta a conductei

Conducta de aductiune STAP Chiscani - GA Radu Negru: 801m - 10.27% din lungimea existenta a conductei.

Conducta de aductiune STAP Chiscani - GA Braila: 803m - 6.48% din lungimea existenta a conductei.

  • -   Numarul mare de avarii inregistrate a condus la intreruperea alimentarii cu apa potabila a Municipiului Braila .

  • -   Aceste intreruperi au condus la imposibilitatea asigurarii unui flux continuu cu apa potabila.

Neasigurarea continuua cu apa potabila a populatiei conduce la neconformare din punct de vedere al volumui de apa potabila livrat continuu.

5

Rețea        de

distribuție

  • -   Rețeaua de distribuție nu acoperă în totalitate zona locuită din municipiu, ca urmare a extinderii urbane, periferice, din ultimii ani;

  • -   Numeroase tronsoane din rețeaua de distribuție (20 km) sunt amplasate în canalele termice, ceea ce face dificila intervenția în caz de avarii (situații repetate) întrucât de multe ori nu se poate repera cu exactitate locul avariei, pierderile de apa fiind semnificative și greu controlabile;

  • -   Tronsoanele cu vechime mare, din azbociment și otel, nu prezintă siguranță în exploatare înregistrându-se un număr mare de avarii și fiind necesare, pe durata remedierilor; întreruperi ale alimentarii cu apă a consumatorilor;

6

Rezervoare

În cadrul GA Radu Negru:

  • -   Rezervorul de înmagazinare semi-îngropat, din beton armat si camera vanelor necesita reabilitări datorita stării de uzură;

  • -   Instalația hidraulica aferenta rezervorului necesita reabilitare datorita stării de uzură;

UAT Chiscani

Tabel 1. 2. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Chiscani

Nr. crt.

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei (priza Dunării)

- N/A

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei

- N/A

4

Rezervoare

- Lipsa rezervor de inmagazinare pentru alimentarea localitatii Chiscani, fapt ce afecteaza indeplinirea conditiilor de combatere a incendiilor si functionarea in regim normal de presiune.

5

Rețea de aducțiune

- Se intersecteaza cu terenuri private

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

- Conducta de aductiune care alimenteaza localitatea

Chiscani este pozata pe terenuri private pe o lungime de 1736m - 69.44% din lungimea existenta a conductei

6

Rețea de distribuție

Conform capitol 4 subcapitol 4.2.1.2.5.

7

Operare /întreținere/ monitorizare

- N/A

UAT Vadeni

Tabel 1. 3. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Vadeni

Nr.crt

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

Calitatea apei brute este neconforma si se regaseste in Vol.2 Anexe la studiul de fezabiltate /Anexa 3 Studii/Anexa 3.3 Studiul calitate apa/Anexa nr.5 Centralizatoare apa bruta/apa potabila

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei / calitatea apei

Calitatea apei se regaseste Vol.2 Anexe la studiul de fezabiltate /Anexa 3 Studii/Anexa 3.3 Studiul calitate apa/Anexa nr.5 Centralizatoare apa bruta/apa potabila. Apa nu este conforma.

4

Rezervoare

- Lipsa rezervor de inmagazinare pentru alimentarea localitatii Vadeni, fapt ce afecteaza indeplinirea conditiilor de combatere a incendiilor si functionarea in regim normal de presiune.

5

Rețea de aducțiune

- N/A

6

Rețea de distribuție

Conform capitol 4 subcapitol 4.2.1.3.6

- Rețeaua existentă in localitatea Vadeni este subdimensionata.

Reteaua a fost executata de Primarie pe baza unor proiecte care nu au tinut cont de dezvoltarea sistemului de distributie al apei si de debitul necesar pentru stins incendiu. Exista retele de bransamente executate de persoane fizice fara sa tina cont de dimensionarea retelelor principale.Compania de Apa a preluat sistemul de alimentare existent din localitati cu aceste deficiente..

7

Operare            /întreținere/

monitorizare

- N/A

UAT Silistea

Tabel 1. 4. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Silistea

Nr. Crt

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

- N/A

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei / calitatea apei

- N/A

4

Rezervoare

  • - N/A

  • - Lipsa rezervor de inmagazinare pentru alimentarea localitatii Muchea, fapt ce afecteaza indeplinirea conditiilor de combatere a incendiilor si functionarea in regim normal de presiune.

5

Rețea de aducțiune

- N/A

6

Rețea de distribuție

- Lipsă alimentare cu apă potabilă în localitatea: Cotu Lung.

UAT Romanu:

Tabel 1. 5. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Romanu

Nr.crt

Obiect/Locație

Deficiente cheie

1

Captarea apei

- Calitatea apei brute este neconforma

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei

- STAP Oancea - Procesul de tratare existent în STAP Oancea nu asigură reducerea indicatorilor menționați în limitele de potabilitate. Apa este neconforma.

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

4

Rezervoare

- N/A

5

Rețea de aducțiune

- Conducta de aducțiune (tronson Oancea - Romanu de 6,83 km) este din azbociment, realizata in 1970, care prezintă numeroase avarii

6

Rețea de distribuție

  • -   Conform capitol 4.2.1.5.6

  • -   N/A

UAT Maxineni:

Tabel 1. 6. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Maxineni

Nr. crt.

Obiect/Locație

Deficiente cheie

1

Captarea apei

Foraje Maxineni, Latinu si Corbu Nou: calitatea apei brute este neconforma; Calitatea apei potabile este neconforma. Se regasesc in Vol.2 Anexe la studiul de fezabiltate /Anexa 3 Studii/Anexa 3.3 Studiul calitate apa/Anexa nr.5 Centralizatoare apa bruta/apa potabila

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei

- Lipsa sistem de potabilizare a apei

4

Rezervoare

- Toate rezervoarele (din Măxineni V=60mc, Corbu Nou 2 sfere V=50mc și Latinu 2 sfere V=50mc) sunt uzate fizic și moral, în special cele de otel si PVC                               ’

5

Rețea de aducțiune

- N/A

6

Rețea de distribuție

  • -   Rețea de distribuție cu tronsoane vechi (anii 1964 - 1970), subdimensionate, uzate

  • -  Conform capitol 4 subcap. 4.2.1.6.6

  • -   Retelele existente din localitatile Maxineni, Latinu si Corbu Nou sunt subdimensionate.

Retelele au fost executate de Primarii pe baza unor proiecte care nu au tinut cont de dezvoltarea sistemului de distributie al apei si de debitul necesar pentru stins incendiu. Exista retele de bransamente executate de persoane fizice fara sa tina cont de dimensionarea retelelor principale.Compania de Apa a preluat sistemul de alimentare existent din localitati cu aceste deficiente.

UAT Salcia Tudor

Tabel 1. 7. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Salcia Tudor

Nr.crt

Obiect/Locație

Deficiente cheie

1

Captarea apei

-   Foraje Salcia T udor si Cuza Voda: calitatea apei brute este neconforma,

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei

- Procesul de tratare existent în STAP Salcia Tudor nu asigură reducerea indicatorilor menționați în limitele de potabilitate

4

Rezervoare

- Capacitate de înmagazinare insuficientă (Cuza Vodă)

5

Rețea de aducțiune

- N/A

6

Rețea de distribuție

  • -   Localitățile Gulianca și Olăneasca nu sunt alimentate cu apă potabilă

  • -   Retele de distributie localitatile Salcia Tudor si Cuza Voda conform capitol 4 subcapitol 4.2.1.7.6

  • -   Rețeaua existentă in localitatea Cuza Voda este subdimensionata.

Reteaua a fost executata de Primarie pe baza unor proiecte care nu au tinut cont de dezvoltarea sistemului de distributie al apei si de debitul necesar pentru stins incendiu. Exista retele de bransamente executate de persoane fizice fara sa tina cont de dimensionarea retelelor principale.Compania de Apa a preluat sistemul de alimentare existent din localitati cu aceste deficiente..

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 27

Rev. 5

4.1.2 SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI

Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni este un sistem complex care, în prezent, asigură alimentarea cu apă a locuitorilor din orașul lanca (cu 6 localități aparținătoare), Făurei și 37 de localități rurale aparținătoare următoarelor UAT-uri:

  • 1. UAT Gropeni (Gropeni - reședință UAT)

  • 2. UAT Ianca (Berlești, Târlele Filiu, Oprișenești, Perișoru, Plopu, Ianca Gară)

  • 3. UAT Făurei

  • 4. UAT Movila Miresii (Movila Miresii - reședință UAT, Țepeș Voda și Esna)

  • 5.  UAT Mircea Vodă (Mircea Vodă - reședința UAT și Dedulești)

  • 6. UAT Gemenele (Gemenele - reședință UAT și Găvani)

  • 7.  UAT Tichilești (Tichilesti - reședință UAT

  • 8.  UAT Tufești

  • 9. UAT Unirea (Unirea - reședință UAT, Valea Cânepii)

  • 10. UAT Viziru (Viziru - reședință UAT și Lanurile)

  • 11. UAT Racoviță (Racovița - reședință UAT, Custura și Corbeni)

  • 12. UAT Scorțaru Nou

  • 13. UAT Traian (Traian - reședința UAT, Căldărușa, Silistratu, și Urleasca)

  • 14. UAT Ramnicelu (Ramnicelu - reședință UAT, Constantinesti, Boarca si Mihail Kogalniceanu)

  • 15. UAT Bordei Verde (Bordei Verde - reședința UAT, Constantin Gabrielescu și Lișcoteanca)

  • 16. UAT Surdila Găiseanca (Sudila Găiseanca - reședința UAT și Filipești)

  • 17. UAT Surdila Greci (Surdila-Greci - reședința UAT, Brateșu Vechi, Făurei-Sat și Horia)

  • 18. UAT Grădistea (Grădiștea - reședința UAT, Ibrianu și Maraloiu)

  • 19. UAT Sutești (Șuțești - reședința UAT și Mihail Kogălniceanu)

Stația de tratare STAP Gropeni, amplasată în extravilanul localității Gropeni Ia 2,5 km de captarea de pe bratul Calia, este dimensionata pentru un debit de Qs zi max= 183.76 l/s.

Notă: Următoarele 10 UAT - uri: UAT Unirea, UAT Viziru, UAT Racoviță, UAT Traian, UAT Ramnicelu, UAT Bordei Verde, UAT Surdila Găiseanca, UAT Surdila Greci, UAT Grădiștea și UAT Sutești, care fac parte din Sistemul Regional de alimentare cu apă Gropeni nu fac obiectul prezentei documentații.

Intrucat Sistemul Regional are o configuratie ramificata, s-a propus, pentru descrierea lucrarilor o divizare a acestuia in functie de zona deservita de fiecare ramificatie, astfel:

B1. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - centru

B2. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - vest

B3. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - sud-est

B4. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - sud-vest

In capitolul 4 -Tabelul 4.31. Centralizator capacitati surse de apa/Statii de tratare /Gospodarii de apa pentru Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni este prezentata situatia existenta a capacitatilor de apa bruta si cantitatea de apa distribuita.

  • 4.1.2.1 Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Centru

Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni - centru cuprinde urmatoarele UAT-uri UAT Gropeni localitatea Gropeni

UAT Movila Miresii localitatea Movila Miresii

UAT Mircea Vodă localitatea Mircea Vodă

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 28

Rev. 5

UAT Gemenele

UAT Ianca

In capitolul 4 -Tabelul 4.32. Centralizator capacitati surse de apa/Statii de tratare /Gospodarii de apa pentru Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni Centru este prezentata situatia existenta a capacitatilor de apa bruta si cantitatea de apa distribuita.

Se considera foarte importanta situatia privind deficientele constatate in UAT-urile in care exista in prezent sisteme de alimentare cu apa, astfel:

UAT Gropeni:

Tabel 1. 8. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Gropeni

Nr. crt.

Obiect/Locație

Deficiente cheie

1

Captarea apei

- N/A

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei

- N/A

4

Rezervoare

- N/A

5

Rețea de aducțiune apă tratata GA Gropeni -localitatea Gropeni

- Tronsonul din conducta de aducțiune are o vechime mai mare de 40 ani, este realizat din materiale care o data cu trecerea timpului nu mai asigura transportul apei in condiții optime.

6

Rețea de distribuție

- Rețea de distribuție cu tronsoane vechi (1980), prezintă numeroase avarii (azbo, fontă, PVC,) conform capitol 4 subcapitol 4.2.2.1.1.6

UAT Ianca:

Tabel 1. 9. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Ianca

Nr.crt

Obiect/Locație

Deficiente cheie

1

Captarea apei

- N/A

2

Stații de pompare

- Grupurile de pompare nu fac fata consumului suplimentar de apa pentru extinderea sistemului regional Gropeni - Vest si Gropeni Sud- Vest

3

Tratarea apei

- N/A

4

Rezervoare

- N/A

5

Rețea             de

aducțiune/distributie

Sistemele de alimentare cu apa din UAT Ianca sunt functionale, nu necesita investitii suplimentare.

UAT Movila Miresii

Tabel 1. 10. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Movila Miresii

Nr.crt

Obiect/Locație

Deficiente cheie

1

Captarea apei

- N/A

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei

- N/A

4

Rezervoare

- N/A

5

Rețea de aducțiune

Reteaua de aducțiune prezintă numeroase avarii înregistrate fiind intr-un stadiu avansat de uzura conform Vol 2 anexe la Sudiul de fezabilitate/Anexa 8 Analiza de optiuni/Anexa 8.10 Anexa reabilitari/Reabilitari apa

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

6

Rețea de distribuție localitatea Movila Miresii

Rețeaua de distribuție din localitatea Movila Miresii de 16,034 km din care 11,266 km este din azbociment, fonta și PVC, realizata in 1980, prezintă numeroase avarii, necesitând reabilitarea/înlocuirea ei.

Rețeaua de distribuție prezintă numeroase avarii înregistrate cu precădere pe tronsoanele din azbo si OL, care sunt intr-un stadiu avansat de uzura Rețeaua existentă in localitatea Movila Miresii este subdimensionata.

Reteaua a fost executata de Primarie pe baza unor proiecte care nu au tinut cont de dezvoltarea sistemului de distributie al apei si de debitul necesar pentru stins incendiu. Exista retele de bransamente executate de persoane fizice fara sa tina cont de dimensionarea retelelor principale.Compania de Apa a preluat sistemul de alimentare existent din localitati cu aceste deficiente.

7

Operare     /întreținere/

monitorizare

N/A

UAT Mircea Voda

Tabel 1. 11. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Mircea Voda

Nr.crt.

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

- N/A

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei

- N/A

4

Rezervoare

- N/A

5

Rețea de aducțiune

- N/A

6

Rețea de distribuție

Mircea Voda

  • - Deficiente se constata numai in rețeaua de distribuție, care nu acoperă in întregime zonele locuite din localitate.

  • - O parte din rețeaua de distribuție existenta este realizata individual de către localnici, fara o abordare unitara, multe tronsoane din rețea fiind amplasate in zone private, fara a avea asigurat accesul in caz de avarie. Din acest motiv, alimentarea cu apa a localității prezintă disfunctionalitati majore.

Dedulesti

Sistemul de alimentare cu apa este functional, nu sunt semnalate deficiente

UAT Gemenele

Tabel 1. 12. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Gemenele

Nr.crt.

Componente

Deficiente cheie

1

Sursa apei

- N/A

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei

- N/A

4

Rezervoare

- N/A

5

Rețea de aducțiune

De la punctul de racord din stația de tratare Movila Miresii pana in punctul de racord (zona de ramificatie a conductei de apa), conducta de aducțiune are lungimea de 10,039 km fiind din OL DN 200 mm., este intr-o stare avansata de coroziune, existand foarte multe intervenii pentru remedierea sparturilor.

6

Rețea de distribuție

- N/A

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 30

Rev. 5

  • 4.1.2.2 Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni - Vest

Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni - Vest deservește localitățile situate în zona de vest a județului.

Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni - Vest asigură cu apă UAT-urile Faurei, Jirlau si Galbenu.

In capitolul 4 -Tabelul 4.33. Centralizator capacitati surse de apa/Statii de tratare /Gospodarii de apa pentru Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni Vest este prezentata situatia existenta a capacitatilor de apa bruta si cantitatea de apa distribuita.

Se considera foarte importanta situatia privind deficientele constatate in UAT-urile in care exista in prezent sisteme de alimentare cu apa, astfel:

UAT Faurei:

Tabel 1. 13. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Faurei

Nr.crt

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

- N/A

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei

- N/A

4

Rezervoare

- N/A

5

Rețea de aducțiune

- N/A

6

Rețea de distribuție

- Rețeaua de alimentare cu apa potabila a stației de epurare Făurei este intr-o stare avansata de degradare si prezintă pierderi însemnate de apa

7

Operare /întreținere/ monitorizare

- N/A

UAT Jirlau:

Tabel 1. 14. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Jirlau

Nr.crt

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

-N/A

2

Stații de pompare

-N/A

3

Tratarea apei

-N/A

4

Rezervoare

-N/A

5

Rețea de aducțiune

Aductiunea din azbociment executata din anul 1970 trece prin terenuri private ceea ce ingreuneaza accesul la ea cand sunt avarii, iar tronsonul suprateran in perioada rece prezinta riscul de inghet.

Conducta este pozata pe terenuri private pe o lungime de 4.133 m - 45.30% din lungimea existemta a conductei

6

Rețea de distribuție

Rețeaua de distribuție din localitatea Jirlău de 20,934 km din care 12,286 km este din PVC, realizata in mare parte în 1970, prezintă numeroase avarii, necesitând reabilitarea/înlocuirea ei

7

Operare /întreținere/ monitorizare

-N/A

UAT Galbenu

Tabel 1. 15. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Galbenu

Nr.crt.

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

- N/A

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei

- Sistemul nu dispune de instalație de tratare, iar apa distribuita populației nu corespunde normelor de calitate.

4

Rezervoare

- Volumul rezervoarelor existente in loc. Galbenu, Satuc si Zamfiresti sunt insuficiente

5

Rețea de aducțiune

- N/A

6

Rețea de distribuție Galbenu si

Drogu

  • -   Rețelele de distribuție sunt vechi si degradate prezentând numeroase avarii

  • -   Rețeaua existentă in localitatea Galbenu si Drogu este subdimensionata.

Retelele au fost executate de Primarii pe baza unor proiecte care nu au tinut cont de dezvoltarea sistemului de distributie al apei si de debitul necesar pentru stins incendiu. Exista retele de bransamente executate de persoane fizice fara sa tina cont de dimensionarea retelelor principale.Compania de Apa a preluat sistemul de alimentare existent din localitati cu aceste deficiente.

7

Operare /întreținere/ monitorizare

- N/A

UAT Visani

Tabel 1. 16. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Visani

Nr.crt

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

- N/A

2

Stații de pompare

- N/A

3

Tratarea apei

- N/A

4

Rezervoare

- Rezervorul este insuficient

5

Rețea de aducțiune

- N/A

6

Rețea de distribuție

- N/A

7

Operare            /întreținere/

monitorizare

- N/A

4.1.2.3  SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI SUD - EST

Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni - sud-est deserveste localitățile situate în zona de sud-est a județului.

Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni - Sud-Est asigură în prezent alimentarea cu apă pentru locuitorii din localitățile rurale: Tichilesti (UAT Tichilesti) ; Tufesti (UAT Tufesti)

Localitati alimentate cu apă captată din front subteran (a cărei calitate nu îndeplinește în întregime condițiile impuse de reglementările legale): Stancuta, Cuza Voda, Stanca, Polizesti (UAT Stancuta); Bertestii de Jos, Bertestii de Sus, Gura Calmatui, Spiru Haret (UAT Bertestii de Jos);

Notă: UAT- ul Tufesti care face parte din Sistemul Regional de alimentare cu apă Gropeni - Sud-Est nu face obiectul prezentului proiect.

In capitolul 4 -Tabelul 4.34. Centralizator capacitati surse de apa/Statii de tratare /Gospodarii de apa pentru Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni Sud-Est este prezentata situatia existenta a capacitatilor de apa bruta si cantitatea de apa distribuita.

UAT Tichilesti

Tabel 1. 17. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Tichilesti

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Nr.crt

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

N/A

2

Stații de pompare

N/A

3

Tratarea apei

• N/A

4

Rezervoare

• N/A

5

Rețea de aducțiune

• N/A

6

Rețea de distribuție

• Tuburile ce alcătuiesc tronsoanele rețelei de alimentare cu apă propuse spre reabilitare in localitatea Tichilesti au vechime mare, varsta materialului din care sunt alcatuite fiind depasita.

UAT Stancuta

Tabel 1. 18. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Stancuta

Nr.crt

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei (Stăncuța și Cuza Vodă)

  • •  Sistemul nu dispune de statie de tratare a apei.

  • •  Calitatea apei brute este neconforma, fiind prezentata Vol.2 Anexe la studiul de fezeabilitate/Anexa3-Studii/Anexa3.3 Studiu calitate apa potabila /Anexa5 Centralizatoare apa bruta si apa potabila

2

Stații de pompare

• N/A

3

Tratarea apei

• Calitatea apei potabile este neconforma

4

Rezervoare

• Castelele de apa din localitatea Stăncuța cu 2xV=50mc si V=75mc se afla intr-o stare avansata de degradare

5

Rețea de aducțiune

• N/A

6

Rețea de distribuție

N/A

UAT Bertestii de Jos

Tabel 1. 19. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Bertestii de Jos

Nr.crt

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

  • •  Sistemul nu dispune de statie de tratare a apei.

  • •  Apa bruta prelevată din frontul de captare este neconforma.

2

Stații de pompare

• N/A

3

Tratarea apei

  • •  Nu se respecta normativele in vigoare privind dezinfectia apei

  • •  Calitatea apei potabile este neconforma

4

Rezervoare

• Rezervorul de înmagazinare semiîngropat, din beton armat si camera vanelor necesita reabilitari datorita strarii de uzura;

  • 4.1.2.4 SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI SUD - VEST

Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni - Sud-Vest va deservi localitățile situate în zona de sud-vest a județului.

Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni - sud-vest asigură în prezent alimentarea cu apă pentru locuitorii din localitățile rurale: Bordei Verde, Liscoteanca, Gabrielescu (UAT Bordei Verde).

Localitatile alimentate cu apă captată din front subteran (a cărei calitate nu îndeplinește în întregime condițiile impuse de reglementările legale): Ulmu (UAT Ulmu); Dudesti, Tataru (UAT Dudesti); Zavoaia, Dudescu (UAT Zavoaia).

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 33

Rev. 5

Localitati care nu dispun de sistem de alimentare cu apa: Jugureanu (UAT Ulmu); Ciresu, Batogu, Scarlatesti, Vultureni (UAT Ciresu), Chioibasesti si Odaieni (UAT Ciocile).

Notă: UAT- ul Bordei Verde care face parte din Sistemul Regional de alimentare cu apă Gropeni- sud-vest nu face obiectul prezentului proiect.

In capitolul 4 -Tabelul 4.35. Centralizator capacitati surse de apa/Statii de tratare /Gospodarii de apa pentru Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni Centru este prezentata situatia existenta a capacitatilor de apa bruta si cantitatea de apa distribuita.

UAT Ulmu:

Tabel 1. 20. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Ulmu

Nr.crt

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

Apa bruta prelevată din frontul de captare este neconforma, fiind prezentata in Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate/Anexa3-Studii/Anexa 3.3 Studiu calitate apa potabila /Anexa5 Centralizatoare apa bruta si apa potabila

2

Stații de pompare

N/A

3

Tratarea apei

• Calitatea apei potabile este neconforma si se regaseste in Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate/Anexa3-Studii/Anexa3.3 Studiu calitate apa potabila /Anexa5 Centralizatoare apa bruta si apa potabila

4

Rezervoare

• N/A

5

Rețea de aducțiune

• N/A

6

Rețea de distribuție

• lipsă rețea de distribuție în localitatea Jugureanu

UAT Dudesti

Tabel 1. 21. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Dudesti

Nr.crt

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

• Apa bruta prelevată din frontul de captare este neconforma, fiind prezentata in Tabel 4.14. Surse de apa subterane

2

Stații de pompare

• N/A

3

Tratarea apei

• Calitatea apei potabile este neconforma si se regaseste in Tabel 4.30. - Centralizator capacitati surse de apa/ Statii de tratare/ Gospodarii de apa pentru Sistemul Regional Gropeni Sud-Vest

4

Rezervoare

• N/A

5

Rețea de aducțiune

• N/A

6

Retea de distributie

• Rata scazuta de conectare a populatiei

UAT Zavoaia

Tabel 1. 22. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Zavoaia

Nr.crt

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

• Apa bruta prelevată din frontul de captare este neconforma, fiind prezentata in Tabel 4.14. Surse de apa subterane din capitolul 4

2

Stații de pompare

• N/A

3

Tratarea apei

• Calitatea apei potabile nu indeplineste conditiile de calitate, procesul de tratare existent in statia de tratare nu asigura incadrarea indicatorilor de calitate in limitele de potabilizare

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Rezervoare

N/A


  • 4.1.3 Sistem de alimentare cu apa in Insula Mare a Brailei

Sistemul de alimentare cu apa Insula Mare a Brailei pentru localitatile situate in Insula Mare a Brailei pentru care s-a propus realizarea unui sistem de alimentare cu apa, avand ca sursa fluviul Dunarea.

Sistemul de alimentare cu apa in Insula Mare a Brailei va deservi localitatile situate in Insula Mare a Brailei si anume: Frecatei, Agaua, Salcia, Titcov (UAT Frecatei) si Marasu, Tacau, Bandoiu, Magureni si Plopi (UAT Marasu).

Localitati alimentate cu apă captată din front subteran (a cărei calitate nu îndeplinește în întregime condițiile impuse de reglementările legale): Frecatei, Agaua, Salcia, Titcov (UAT Frecatei).

Localitati care nu dispun de sistem de alimentare cu apa: Marasu, Tacau, Bandoiu, Magureni si Plopi (UAT Marasu).

Deficiente:

UAT Frecatei

In capitolul 4 -Tabelul 4.36. Centralizator capacitati surse de apa/Statii de tratare /Gospodarii de apa pentru Sistemul de alimentare cu apa Insula Mare a Brailei este prezentata situatia existenta a capacitatilor de apa bruta si cantitatea de apa distribuita.

UAT Frecatei

Tabel 1. 23. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Frecatei

Nr.crt.

Componente

Deficiență principală*

1

Captarea apei

Apa bruta are depasiri la indicatorii chimici si necesita tratare.

2

Stații de pompare

N/A

3

Tratarea apei (UAT Frecatei)

Apa este tratata in prezent doar pentru eliminare mangan si dezinfectie cu clor.

Exista valori pentru mangan ale apei brute care nu pot fi corectate de statia de tratare existenta, prin urmare este necesara o retehnologizare a acesteia sau aductiune apa potabila conform capitol 8 -Analiza de optiuni

4

Rezervoare

N/A

5

Rețeaua de transmisie

N/A

6

Rețeaua de distribuție

N/A

4.1.4  SISTEME INDEPENDENTE

4.1.4.1 SISTEM DE ALIMENTARE CU APA CIOCILE *

UAT Ciocile are in componenta localitățile:

  • -   Ciocile

  • -   Chichinețu

  • -  Chioibasesti

  • -  Odăieni

Localitatile Ciocile si Chichinetu dispun de un sistem de alimentare cu apa compus din sursa de apa - apa captata din subteran prin 7 foraje si statie de tratare apa potabila.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 35

Rev. 5

Localitatea Chichinetu dispune de reatea de alimentare cu apa alimentata din statia de tratare din localitatea Ciocile.

Apa distribuita consumatorilor din localitatile Ciocile si Chichinetu nu indeplineste cerintele de potabilitate, conform legislatiei in vigoare.

Localitati care nu dispun de sistem de alimentare cu apa: Chioibasesti si Odaieni.

UAT Ciocile

Tabel 1. 24. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Ciocile

Nr.crt

Componente

Deficiente cheie

1

Captarea apei

Apa bruta prelevată din frontul de captare este neconforma, fiind prezentata in Capitolul 4, Tabel 4.14. Surse de apa subterane

2

Stații de pompare

N/A

3

T ratarea apei

Calitatea apei potabile nu indeplineste conditiile de calitate, procesul de tratare existent in statia de tratare nu asigura incadrarea indicatorilor de calitate in limitele de potabilizare

4

Rezervoare

N/A

5

Rețea de aducțiune

N/A

6

Rețea de distribuție

Lipsă rețea de distribuție în localitățile Odăieni și Chioibăsești

* Nota: In cadrul situatiei existente Sistemul de alimentare cu apa Ciocile este prezentat ca sistem independent, urmand ca dupa implementarea proiectului POIM sa faca parte din Sistemul de alimentare cu apa Gropeni Sud -Vest.

  • 4.1.4.2 SISTEM DE ALIMENTARE CU APA VICTORIA SI BARAGANU

Localitatile Victoria, Mihai Bravu (UAT Victoria) si Baraganu (UAT Baraganu) dispun de un sistem comun de alimentare cu apa. Sistemul este compus din sursa de apa - apa captata din subteran prin 4 foraje si statie de tratare apa potabila.

In perioada de vara, unul din cele 4 foraje se innisipeaza, astfel creeandu-se un deficit de apa pentru cele trei localitati deservite.

Apa distribuita consumatorilor din localitatile Victoria, Mihai Bravu, Baraganu indeplineste cerintele de potabilitate, conform legislatiei in vigoare.

Tabel 1. 25. Deficiențe cheie ale sistemului de alimentare cu apă UAT Victoria si UAT Baraganu

Nr. crt

Componente

Deficiență principală

1

Sursa de apa

In perioada de vara, unul din cele 4 foraje se innisipeaza, astfel creeandu-se un deficit de apa pentru cele 3 localitati deservite

2

Gospdarie de apa

Nu este cazul

3

Retele de distributie

Nu este cazul

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 36

Rev. 5

4.2  INFRASTRUCTURA EXISTENTA DE APA UZATA

Pentru fiecare sistem de colectare si epurare a apelor uzate au fost prezentate analiza conductelor de colectare a apei uzate (stare, material, infiltratii), evaluarea statiilor de pompare si a statiilor de epurare a apei uzate (capacitate, proces tehnologic, stare echipamente electro-mecanice si constructii civile, evaluare eficienta tratament, indicii de performanta pentru epurarea apei uzate), conditiile actuale de exploatare, deficientele.

Pentru fiecare sistem de colectare si epurare a apelor uzate analizat s-au identificat problemele existente, iar pentru rezolvarea acestora s-au analizat in capitolul 8 diferite optiuni tehnice de remediere a acestora.

Sistemele de colectare si epurare a apelor uzate au fost prezentate pe clustere si aglomerari in concordanta cu propunerile de investitii pentru fiecare cluster.

Pentru colectarea si epurarea apelor uzate din judetul Braila sunt 5 clustere ce sunt deservite de 5 statii de epurare, dupa cum urmeaza:

4.2.1   CLUSTERUL BRAILA

Clusterul Braila cuprinde:

- Aglomerarea Braila

- Aglomerarea Movila Miresii

- Aglomerarea Sutesti

- Aglomerarea Vadeni

Clusterul Braila cu statia de epurare la Braila deserveste in prezent Aglomerarea Braila (Mun. Braila, Baldovinesti, Varsatura, Lacul Sarat, Cazasu).

Aglomerarea Movila Miresii este deservita in prezent de statia de epurare Movila Miresii.

Localitatile Sutesti (aglomerarea Sutesti), Cazasu (aglomerarea Braila), Vadeni (aglomerarea Vadeni) nu dispun de sisteme de canalizare.

Stația de epurare Braila a fost pusă în funcțiune in anul 2012. Din investigațiile realizate la fața locului s-au evidențiat probleme care justifica necesitatea unor investiții suplimentare.

Deficiențele cheie identificate pentru stația de epurare Brăila sunt următoarele:

  • >  Lipsa unui proces de epurare avansată terțiară cu reducerea biologică a azotului și fosforului

  • > Costuri mari de operare pentru deshidratarea nămolului

Pentru a diminua costurile de operare s-a analizat realizarea unei investiții importante în construcția unei instalatii de uscare, neutralizare si valorificare termica a nămolului, care va reduce cantitățile de reziduuri ce trebuie evacuate la sub 1% din volumul actual.

Stația de epurare din localitatea Movila Miresii construita in anul 1984, prevăzută numai cu treapta mecanica in prezent nu este conforma.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020


Pag. 37


Rev. 5


Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat


Aglomerarea Braila

Tabel 1. 26. Deficiente cheie ala Aglomerarii Braila

Nr. crt.

Obiect

Deficiențe principale

1

Retea canalizare

  • •   Reteaua de canalizare prezinta un grad de uzura estimat intre 20 - 70%. Fiind executata cu multi ani in urma (unele tronsoane chiar cu 100 de ani), reteaua de canalizare prezinta numeroase deteriorari, necesitand dese interventii.

  • •    Prin dezvoltarea urbanistica a municipiului exista zone locuite care nu beneficiaza de sisteme de canalizare.

2

Canale colectoare

• In prezent 5 canale colectoare descarca apele uzate direct in emisarul Dunarea, ceea ce contravine normelor de mediu.

3

Statii de pompare ape uzate

  • •   Statiile de pompare ape uzate sunt functionale, nu prezinta deficiente, cu exceptia faptului ca anumite conducte de refulare (insumand cca 3,1 km) sunt deteriorate si necesita inlocuire.

  • •   Necesitatea montarii unor gratare mecanizate cu autocuratire pentru SPAU Braila Sud si Radu Negru 2.

  • •  SPAU-Braila Sud si SPAU Radu Negru 2, in caz de avarie in sistemul de alimentare cu energie electrica, sunt nefunctionale, fiind necesara achizitionarea unor grupuri electrogen in vederea punerii in sigurant a alimentarii cu energie electrica, a SPAU-rilor

4

Statie de epurare

  • •   Lipsa unui proces de epurare avansată terțiară cu reducerea biologică a azotului și fosforului

  • •   Costuri mari de operare pentru deshidratarea nămolului

Aglomerarea Movila Miresii

Tabel 1. 27. Deficiente cheie ala Aglomerarii Movila Miresii

Nr. crt.

Obiect

Deficiente principale

1

Retea canalizare

  • •   Reteaua de canalizare existenta prezinta o stare avansata de uzura.

  • •   O mare pare din localitate nu beneficaza de sistem de preluare a apelor uzate.

2

Statie de epurare

  • •   Statia de epurare prezinta deficiente in exploatare cauzate in principal de schema tehnologica care consta doar in epurarea mecanica, neasigurand calitatea efluentului

  • •   Totodata, obiectele din componenta treptei mecanice sunt intr-un stadiu avansat de uzura fizica, necesitand reabilitare si inlocuire de echipamente mecanice.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 38

Rev. 5

Aglomerarile Vadeni, Sutesti si Cazasu nu dispun de canalizare.

4.2.2   CLUSTERUL FAUREI

Clusterul Faurei cuprinde:

- Aglomerarea Faurei (localitatea Faurei)

- Aglomerarea Ianca (localitatile Ianca, Plopu si Perisoru)

- Aglomerarea Mircea Voda (localitatile Mircea Voda si Filipesti)

Clusterul Faurei cu statia de epurare la Faurei deserveste in prezent orasul Faurei (aglomerarea Faurei) si orasul Ianca (aglomerarea Ianca).

Aglomerarea Mircea Voda nu beneficiaza de un sistem de canalizare.

Statia de epurare Faurei, reabilitata prin POS Mediu 2007-2013, necesita un bazin compensare si omogenizare cu stație pompare pentru preluarea vârfurilor de consum.

Statia de epurare a localitatii Ianca prevazuta cu trepta de epurare mecanica si biologica se afla in conservare.

Aglomerarea Faurei:

Tabel 1. 28. Deficiente cheie ala Aglomerarii Faurei

Nr. crt.

Obiect

Deficiențe principale

1

Stație Epurare

Necesita bazin compensare si omogenizare cu stație pompare pentru preluarea vârfurilor de consum.

Aglomerarea Ianca:

Tabel 1. 29. Deficiente cheie ala Aglomerarii Ianca

Nr. crt.

Obiect

Deficiențe principale

1

Retea canalizare

Reteaua de canalizare nu acopera in intregime zona locuita din aglomerarea Ianca, respectiv din localitatile Plopu, Perisoru

Aglomerarea Mircea Voda

Tabel 1. 30. Deficiente cheie ale Aglomerarii Mircea Voda

Nr. crt.

Obiect

Deficiențe principale

1

Retea canalizare

Localitatea Mircea Voda nu are sistem de canalizare. Localitatea Filipesti nu are sistem de canalizare.

4.2.3   CLUSTERUL JIRLAU

Clusterul Jirlau cu statia de epurare Jirlau deserveste localitatea Jirlau (aglomerarea Jirlau).

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 39

Rev. 5

Localitatea Jirlău are in execuție, un sistem centralizat de canalizare constituit din rețea de canalizare a apelor uzate tip vacuumatic, stație de pompare a apelor uzate, stație de epurare a apelor uzate si conducta de refulare ce deversează apa epurata in emisar.

Sistemul de canalizare este receptionat, este in perioada de testare.

Deficiente:

Aglomerarea Jirlau:

Tabel 1. 31. Deficiente cheie ala Aglomerarii Jirlau

Nr. crt.

Obiect

Deficiențe principale

1

Retea canalizare

Reteaua de canalizare este insuficienta, zone insemnate din aglomerare nu sunt deservite de sistemul de canalizare.

4.2.4   CLUSTERUL INSURATEI

Clusterul Insuratei cuprinde:

- Aglomerarea Insuratei (Insuratei)

- Aglomerarea Ulmu (Ulmu)

- Aglomerarea Zavoaia (Zavoaia)

- Aglomerarea Baraganu (Baraganu)

Apele uzate colectate din Clusterul Insuratei sunt deversate in SEAU Insuratei.

Deficiente:

Aglomerarea Insuratei

Tabel 1. 32. Deficiente cheie ala Aglomerarii Insuratei

Nr. crt.

Obiect

Deficiențe principale

1

Retea canalizare

Reteaua de canalizare este insuficienta.

Aglomerarile Ulmu, Zavoaia si Baraganu nu detin sistem de canalizare.

4.2.5  CLUSTERUL GROPENI

Clusterul Gropeni cuprinde:

- Aglomerarea Gropeni (localitatea Gropeni)

- Aglomerarea Tichilesti (localitatea Tichilesti) Deficiente:

Aglomerarea Gropeni:

Tabel 1. 33. Deficiente cheie ala Aglomerarii Gropeni

Nr. crt.

Obiect

Deficiențe principale

1

Retea canalizare

  • •   Reteaua de canalizare este insuficienta, zone insemnate din aglomerare nu sunt deservite de sistemul de canalizare.

  • •   Apa uzata in prezent este preluata cu vidanja si epurata la SEAU Insuratei

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 40

Rev. 5

Aglomerarea Tichilesti nu detine retea de canalizare .

Date tehnice aferente situatiei existente pentru sistemele de apa si canalizare se gasesc in Capitolul 4 - Analiza situatiei existente si Prognoze.

  • 5. CAPITOLUL 5 DEVERSAREA INDUSTRIALA A APEI UZATE

La nivelul SC CUP Dunarea Braila exista un Program de monitorizare a calitatii apelor uzate deversate de operatorii economici.

Monitorizarea calitatii apelor uzate industriale evacuate in sistemul de canalizare este foarte importanta din punct de vedere al protejarii statiilor de epurare, a functionarii acestora in parametrii proiectati si a prevenirii de incidente poluatoare care le-ar putea intrerupe functionarea corecta.

CUP Dunarea Braila monitorizeaza deversarile de ape uzate industriale in reteaua de canalizare in baza unui program anual de monitorizare si are personal desemnat pentru prelevare de probe, efectuarea de analize atentionarea si aplicarea de penalitati agentilor economici la care se constata depasiri ale indicatorilor monitorizati, in conformitate cu legislatia aplicabila in vigoare .

In cazul unor situatii de urgenta CUP Dunarea Braila . are elaborate Planuri de actiune pentru evacuarea apelor uzate industriale in retelele de canalizare . Planurile sunt intocmite in conformitate cu legislatia in vigoare si sunt periodic actualizate

Acțiunile recomandabile ca facâd parte din Planul de Acțiune a evacuarilor industriale sunt:

  • 1. Asigurarea că apele uzate industriale sunt pretratate și reciclate conform legilor române, standardelor în vigoare și Directivelor CE;

  • 2. Asigurarea monitorizării și punerii în aplicare, acolo unde este cazul, a pretratării evacuărilor industriale;

  • 3. Înființarea Comisiei de audit confirmată de Directorul General al SC CUP “Dunărea” Brăila SA;

  • 4. Legatura directă de management între coordonatorul Comisiei de audit și ceilalți membrii ai acestei comisii, pentru îndeplinirea îndatoririlor referitoare la controlul evacuărilor industriale;

  • 5. Notificarea agenților economici în legatură cu orice mostră a evacuarilor care nu sunt conforme limitelor impuse; aplicarea de penalități oricarui agent economic care în mod consecvent evacuează efluenți care nu corespund limitelor impuse;

  • 6. Consolidarea legăturii între SC CUP “Dunărea” Brăila SA si APM Braila, pentru a facilita obținerea copiilor de autorizații de mediu și a informațiilor de conformitate ale acestora. APM Braila va fi informată despre rezultatele prelevarii de probe luate de la evacuarile industriale care nu corespund limitelor impuse;

  • 7. Informarea Consiliilor locale despre orice agent economic care deversează efluenți necorespunzători limitelor impuse;

  • 8. Întocmirea și transmiterea de catre SC CUP “Dunărea” Brăila SA la AM/DRI a rapoartelor de progres bianuale (decembrie și iunie) asupra implementarii Planului de Acțiune a evacuărilor industriale.

  • 9. Completarea Planului de Acțiune a evacuărilor industriale pe termen lung după verificarea facută de comisie la stațiile de epurare și revizuirile acestora periodice.

Pentru realizarea obiectivelor, Planul de Acțiune a fost subdivizat în:

  •  Plan pe termen scurt

  •  Plan pe termen mediu

  •   Plan pentru situatiile accidentale

    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

    Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

    Pag. 41

    Rev. 5

Fiecare activitate este conectată la scop, termen și autoritatea responsabilă cu monitorizarea/autorizarea/controlarea agenților economici, referitor la evacuările apelor uzate industriale.

Autoritățile implicate sunt:

  • •  OR - Operatorul Regional - companie de servicii pentru populație, industrie și autoritatea de control relaționată cu clienții;

  • •  APM Braila - Agentia de Protectia Mediului - organism de control responsabil cu deciziile în ceea ce privește mediul;

  • •  SGA Braila - Sucursala de Gospodarire a Apelor - organism de control responsabil pentru efluenții stațiilor de tratare ape uzate evacuate în receptori naturali de apă.

Fiecare agent economic are, de asemenea, un rol important în respectarea Planurilor de Acțiune. Echipa de audit, responsabilă pentru implementarea Planurilor de Acțiune (atât pe termen scurt cât și mediu) va fi controlată de către Directorul General și va raporta în mod regulat (de două ori pe an) starea activităților.

Directorului General îi revine sarcina de a sprijini implementarea Planului de Acțiune.

Planul de Acțiune pe termen scurt este prevăzut să acopere o perioadă estimată de 1 an.

Planul de Acțiune pe termen mediu începe direct după acesta, acoperind o perioadă de aproximativ 3 ani.

La finalizarea implementării Planurilor de Acțiune (termen scurt și mediu), OR va elabora un Plan de Acțiune pe termen lung pentru a continua strategia de management care să fie în concordanță cu viitoarele nevoi.

Concluzii

In concluzie, prin monitorizarea operatorilor economici aflati in aria de operare a CUP Dunarea Braila se anticipeaza ca toate deversarile de ape industriale in sistemul de canalizare al aglomerarilor aflate în aria de operare sa nu depaseasca standardele din NTPA 002/2002 si astfel sa nu creeze probleme pentru influentul statiilor de epurare existente sau statiilor de epurare care se vor construi prin acest Proiect.

Inainte de data prevazuta pentu functionarea sistemelor noi/extinse, Operatorul Regional SC CUP “Dunărea” Brăila SA va intreprinde urmatoarele masuri pentru asigurarea incadrarii calitatii apelor uzate deversate de agentii economici in retelele de canalizare in limitele impuse de Directiva 91/271/CE (UWWTD):

  • -   SC CUP “Dunărea” Brăila SA sa informeze agentii economici cu privire la impactul pe care il au apele uzate industriale deversate de acestia in retelele de canalizare;

  • -   Solicitarea scrisa catre agentii economici poluatori ai retelei de canalizare, pentru incadrarea in limitele maxime admise stabilite prin contractul de canalizare cu SC CUP “Dunărea” Brăila SA, respectiv solicitarea introducerii preepurarii apelor uzate sau a unei trepte suplimentare de epurare astfel incat apele uzate evacuate de agentii economici industriali sa se incadreze in limitele impuse prin Autorizatia de gospodarirea apelor;

Date tehnice relevante se gasesc in cap. 5 - Deversarea apelor uzate industriale.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 42

Rev. 5

  • 6. CAPITOLUL 6 MANAGEMENTUL NAMOLULUI

    • 6.1   CANTITATEA SI CALITATEA NAMOLURILOR GENERATE

Cantitățile de nămol generate în stațiile de epurare depind de populația racordată la sistemul de canalizare; aportul apelor industriale colectate prin sistemul de canalizare, tehnologia aplicată la epurarea apelor uzate.

In cazul statiilor de tratare cantitatile de namol generat depind de calitatea apei brute, respectiv turbiditate (continutul de materii in suspensie) si de tehnologia de tratare.

Cantitatile de namol relativ mici, separate, sunt eliminate in principal, prin depozitare.

In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de nămoluri generate în stațiile de epurare a apelor uzate orășenesti din judetul Braila in 2016, 2017 , 2018 si 2019

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 43

Rev. 5

Tabel 1. 34. Cantitatile de nămoluri generate în stațiile de epurare

Denumire stație de epurare

Cantitatea de nămol deshidratat generat (t/an) /SU % (media anuala)

Modul de gestionare

Calitate namol

2016

2017

2018

2019

0

1

2

3

4

5

Statia de epurare Braila

9.937,13 t/an (21.25% SU)

11.853,12 t/an (20 % SU)

11.350,0 t/an ( 21% SU)

11.375,00 t/an

(21%SU)

Depunere in depozitul TRACON pana la 01.01.2017 conf. Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 6 Managementul namolului /Anexa 5-Adresa Tracon. Fortidal respectiv depozitul FORTIREKO (conf.Act aditional la contractul 45/21.12.2016din Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 6 Managementul namolului / Anexa 12 Act aditional Fortireko

Conform Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 6 Managementul namolului/Anexa 3 Monitorizari EC,Anexa 4 Determinari analitice namol lab.BA-CAT,

Statia de epurare Faurei*

195,5 t/an (9.17 % SU))

653,74 t/an (30% SU)

840 t/an (25% SU)

845 t/an (25%)

Statia de epurare Insuratei

327,76 t/an (21.04% SU)

397,149 t/an (20% SU)

380,15 t/an (22% SU)

387,28 (22 %SU)

Statia de epurare Movila Miresii

Detine numai treapta mecanica de pretratare ,nu are treapta biologica

Statia de epurare Gropeni** /***

-

-

-

Statia de epurare Jirlau ***

-

-

-

Nota

* SEAU Faurei in 2016 a fost in perioada de PND

** In perioada 26.05.2016- 12.05.2017, STAP Gropeni s-a aflat in PND

***SEAU Gropeni este finalizata, dar in anul 2016 nu era data in functiune ,din 2017 apele uzate sunt colectate ,vidanjate si transportate la SEAU Insuratei

****SEAU Jirlau 2016-2018 perioada de proiectare /executie .SEAU Jirlau a fost preluata in operare de catre CUP Dunarea Braila conform Procesului verbal predare-preluare a sistemului de canalizare din UAT Jirlau (nr.2948/30.05.2019/UAT Jirlau,respectiv nr.22776/17.07.2019/CUP Dunarea)

In cadrul proiectului nu exista statii noi de epurare, astfel ca nu s-au realizat dimensionari. S-au verificat doar capacitatile maxime ale statiilor de epurare existente care sunt capabile sa preia si debitele suplimentare.

SEAU Movila Miresii se va conserva, apele uzate din Movila Miresii vor fi preluate de SEAU Braila

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 44

Rev. 5

Volumele si cantitatile estimate de namol, cu continut de substanta uscata de minim 40%, produse în statiile de tratare existente in zona proiectului sunt prezentate în tabelul de mai jos:

In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de nămoluri generate în stațiile de tratare din judetul Braila in 2016, 2017 , 2018 si 2019

Tabel 1. 35. Cantitatea de namol generata in statiile de tratare

Denumire stație de trate

Cantitatea de nămol deshidratat generat (t/an) /SU % (media anuala)

Modul de gestionare

Calitate namol

2016

2017

2018

2019

0

1

2

3

Statie tratare

Chiscani

790 t/an /(40% SU)

850 t/an (/40 % SU)

870 t/an/ 40%

880 t/an (40% SU)

Depunere in depozitul TRACON pana la 01.01.2017 conf.

Anexa 5-Adresa Tracon Fortidal respectiv depunere in depozitul FORTIREKO (conf. Anexa 12 Contract Fortireko

Conform Vol.2

Anexe la studiul de

fezabilitate /Anexa 6

Managementul namolului/Anexa 3

Monitorizari

EC,Anexa 4 Determinari analitice namol lab.BA-CAT,

Statia de tratare Gropeni *

120 t/an

(/40 %)

550 t/an ( /40% SU)

690 t/an (/40%

SU)

710 t/an (40% SU)

In tabelul de mai jos sunt prezentate centralizat concluziile determinarilor fizico-chimice pentru namolul rezultat de la statiile de epurare/statiile de tratare din judetul Braila.

Tabel 1. 36. Calitate de namol generat in statiile de epurare si statiile de tratare

Denumire statie de epurare/ statie tratare

Rezultat determinari fizico-chimice namol, raportat la CMA impuse de OM nr.344/2004

Statia de epurare Movila Miresii

Se inregistreaza depasiri ale CMA impuse de Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 344/708 din 2004, la parametrii Arsen si Nichel

Statia de epurare Faurei

Se inregistreaza depasiri ale CMA impuse de Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 344/708 din 2004, la parametrii Arsen si Nichel

Statia de epurare însuratei

Se inregistreaza depasiri ale CMA impuse de Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 344/708 din 2004, la parametrii Arsen si Nichel

Statia de epurare Braila

Nu se inregistreaza depasiri ale CMA impuse de Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 344/708 din 2004.

Statia de tratare Chiscani

Se inregistreaza depasiri ale CMA impuse de Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 344/708 din 2004, la parametrii Arsen si Nichel

Interpretarea determinarilor fizico-chimice conduce la urmatoarele concluzii:

> din punctul de vedere al conținutului de metale grele, conform Ordinului 344/708 din 2004 nămolurile provenite de la Statiile de epurare Faurei, Insuratei, Movila Miresii si de la statia de tratare Chiscani nu vor fi acceptate pentru a fi utilizate în agricultură deoarece inregistreza

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 45

Rev. 5

depasiri ale CMA impuse de Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 344/708 din 2004, la parametrii Arsen si Nichel.

> Doar in cazul nămolului provenit de la Statia de epurare Braila nu se inregistreza depasiri ale CMA impuse de Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 344/708 din 2004 si namolul se poate utiliza in agricultura.

La CUP Dunarea Braila nu s-au inregistrat cereri pentru utilizarea namolului in agricultura

In Vol.2 Snexe la studiul de fezabilitate /Anexa 6 Menagementul namolului se regasesc atat solicitarea Operatorului regional CUP Braila a acordului de principiu de la agricultorii din judetul Braila pentru utilizarea namolului din statiile de epurare pe terenurile agricole cat si raspunsurile primite de la agricultori.

Din adresele primite de la detinatorii de terenuri reiese ca acestia nu sunt interesati de utilizarea namolului in agricultura, deoarece terenurile acestora sunt destinate exclusiv culturilor pentru consumul uman si nu se preteaza la utilizarea namolurilor de epurare.

  • 6.2   ESTIMĂRI CANTITATIVE A NAMOLURILOR GENERATE IN STATIILE DE EPURARE RESPECTIV

STATIILE DE TRATARE APA

Cantitatea de nămol stimata sa rezulte la momentul atingerii capacității maxime în statiile de epurare/ tratare ale județului Brăila, dupa realizarea investitiilor din perioada 2016-2047 este prezentata în tabelele de mai jos

Tabel 1. 37. Cantiatea de namol din SEAU estimata la finalizarea proiectului

Denumire stație de epurare

Populație echivalentă beneficiara a inv.de tratare namol

Cantitatea de nămol deshidratat generat estimat (t/an)

0

1

2

Statia de epurare Braila

172.043*

16.753,5

Statia de epurare Faurei

13.050*

1.173,21

Statia de epurare însuratei

12.550*

1.583,40

Statia de epurare Gropeni

5.979*

347,62

Statia de epurare Jirlau

2.678*

173,85

Nota * S-a considerat toata PE care va beneficia de investitaia - Instalația de tratare ,neutralizare si valorificare termica a namolului.

Tabel 1. 38. Cantitatea de namol din STAP estimata la finalizarea proiectului

Denumire statie de tratare

Cantitatea de nămol deshidratat generat estimat (t/an)

0

1

Statia de tratare apa potabila Chiscani

1050

Statia de tratare apa potabila Gropeni

850

Statia de tratare apa potabila Marasu

35

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 46

Rev. 5

Cantitatea medie anuala de namol de epurare generata in perioada analizata, incepand cu anul 2023 este de cca. 20.031,60 t/an (continut SU 21 %), Din cantitatea totala anuala de namol, in medie 84% este generata in cadrul SEAU Braila.

Cantitatea medie anuala de namol din statiile de tratare apa generata in perioada analizata, incepand cu anul 2023 este de cca. 1.935 t/an (continut SU 40 %).

  • 6.3   OPTIUNILE ALTERNATIVE DE GESTIONARE A NAMOLURILOR DE LA STATIILE DE

EPURARE/STATIILE DE TRATARE DIN ARIA DE OPERARE A CUP DUNAREA BRAILA .

In Strategia de management al namolului au fost analizate principalele alternative identificate pentru gestionarea namolurilor in zona proiectului. Fiecare dintre aceste alternative prezinta avantaje si dezavantaje, detaliate in cuprinsul strategiei, precum si o serie de conditii ce trebuie indeplinite.

Optiunile analizate pentru gestionarea namolurilor sunt:

Optiunea 1.

Colectarea namolului de la statiile de epurare Faurei, Insuratei, Gropeni, Jirlau si statiile de tratare apa Chiscani, Gropeni, Marasu la statia de epurare Braila si tratate intr-o instalatie de uscare, neutralizare si valorificare termica- retinuta pentru analiza.

Optiunea 2

Arderea namolului de la statiile de epurare Braila, Faurei, Insuratei, Gropeni si Jirlau la fabrica de ciment CRH Medgidia si depunerea namolului de la Statiile de tratare Gropeni, Chiscani, Marasu in depozitele ecologice din Jud.Braila.

Prin adresa primita de EC CUP Dunarea Braila de la SA CRH Ciment Romania nr.808/31.07.2019 (Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 6 Managementul namolului /Anexa11 Adresa solicitare si raspuns CRH Ciment) sunt prezentate conditiile in care fabricile de ciment pot primi namolul de la statiile de epurare pentru ardere.

CRH Ciment Romania comunica ca are posibilitatae de a valorifica prin co-procesare deseuri de tipul namolului de la statiile de epurare la fabrica de ciment Medgidia in urmatoarele conditii:

- Namolul trebuie sa fie stablizat si deshidratat, procentul de materie uscata trebuie sa fie in jurul valorilor de 80-90%

- Concentratia de metale grele nu trebuie sa depasesca valoarea de 2500 ppm

- Puterea calorica nu trebuie sa fie mai mica de 2500 kcal/kg

- Deseul trebuie sa fie livrat catre instalatiile de procesare din incinta fabricii

Conform Tabel 8.81 ponderea cea mai mare o are namolul generat la SEAU Braila de 16.753,50 t/an cu 21%SU ( 84% din cantiatea totala de namol de la statiile de epurare.)

Parametrii fizico-chimici ai namolului de la statiile de epurare conform buletinelor de analiza (Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 6 Managementul namolului /Anexa 4 Determinari analitice namol Laborator BA si Anexa nr.3 Monitorizari namol CUP ) prezinta depasiri la continutul de metale grele si continutul de SU este inferior continutului solicitat - continutul de SU variaza intre 22-25 %

Puterea calorica a namolului produs in statiile de epurare este intre 2500-2700 kcal/kg conform buletinelor de incercari (Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 6 Managementul namolului /Anexa 3 Monitorizari namol CUP/Anexa 3.6 )

Conform celor prezentate namolul chiar daca se asigura o uscare pana la un continut 80-90 % SU nu poate fi acceptat la fabricile de ciment datorita continutului de metale grele .

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 47

Rev. 5

Namolul are un continut mare de fier chiar in conditiile in care agentii economici din industria grea au statii de preepurare a apelor uzate .

Conform HG 188/20.03.2002 modificată cu HG nr.352/2005 ( care transpune Directiva Consiliului nr. 91/271/CEE) metalele grele monitorizate sunt:Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn. Namolul are un continut mare de fier chiar in conditiile in care agentii economici din industria grea au statii de preepurare a apelor uzate

In normativ se mentioneaza:

“ În cazul în care în apa uzată se găsesc mai multe metale grele din categoria Cu, Cr, Ni, Mn, suma concentrațiilor lor nu trebuie să depășească valoarea de 5,0 mg/dmc; dacă se găsesc doar metale grele, precum Zn și/sau Mn, suma concentrațiilor acestora nu poate depăși valoarea de 6,0 mg/dmc.

Enumerarea din tabel nu este limitativă; operatorul de servicii publice care exploatează și administrează rețeaua de canalizare și stația de epurare, împreună cu proiectantul care deține răspunderea realizării parametrilor proiectați, și, după caz, prin implicarea unității de cercetare tehnologică care a fundamentat soluția de proiectare pentru rețeaua de canalizare și/sau pentru stația de epurare, pot stabili, în funcție de profilul activității desfășurate de abonat, limite și pentru alți indicatori, ținând seama de prescripțiile generale de evacuare și, atunci când este cazul, și de efectul cumulat al unor agenți corosivi și/sau toxici asupra rețelei de canalizare și instalațiilor de epurare."

Ca urmare legislatia in vigoare permite operatorului economic care adiministreaza reteua de canalizare ca in baza unei justificari sa solicite operatorilor economici care devreseaza apele uzate in reteua de canalizare respectarea si altor paramtri fizico-chimici.

In Planul de actiuni pentru monitorizarea deversarilor de ape uzate industriale in reteaua de canalizare pe termen mediu s-a prevazut si activitatea de informare a operatorilor economici care deverseaza ape uzate cu un continut mare de fier si stabilirea impreuna cu institutiile de specialitate limitele maxime pentru continutul de fier (Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 5 Studii privind calitatea apei uzate/Anexa 5.2Studiu descarcari ape uzate industriale/Anexa 10 Plan de actiuni/Anexa 10.2 Plan de actiuni 3 ani).

Considerand ca agenti economici care deverseaza ape uzate cu un continut de fier peste 2500 mg/l se vor incadra in limitele ce urmeaza a fi stabilite cu CUP Dunarea Braila (un continut de fier sub 2500 mg/l) optiunea 2 a fost retinuta pentru analiza financiara .

Namolurile de la statiile de tratare Chiscani, Gropeni si Marasu care sunt namoluri anorganice cu putere calorica aproape zero nu pot fi utilizate la procesul de ardere la fabrica de ciment si se vor depune la depozitul de deseuri ecologice FORTIREKO.

Optiunea a fost retinuta pentru analiza

Optiunea 3

Colectarea namolului de la statiile de epurare Faurei, Insuratei, Gropeni, Jirlau si de la statiile de tratare apa potabila Chiscani, Gropeni si Marasu la statia de epurare Braila si tratate printr-o instalatie de compostare.

Procesul de compostare se realizeaza împreună cu deșeuri solide biodegradabile.

Avand in vedere umiditatea ridicata a namolului 22-25% SU, pe langa acesta, in procesul de compostare trebuie adaugata si fractia de amestec (paie din cereale, rapita sau porumb; iarba verde sau uscata; deseuri verzi sau frunze uscate. Umiditatea fractiei de amestec fiind mai mica fata de cea a namolului favorizeaza demararea procesului de compostare. Fractia de amestec este necesara pentru

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 48

Rev. 5

a se obtine un amestec omogen cu structura interna suficienta pentru a permite aerului sa treaca prin gramada evitand procesul de biodegradare anaerob care poate produce mirosuri neplacute.

Umiditatea dupa mixarea namolului cu fractia de amestec se considera ca va fi la intrare 55-60%.

Realizarea unei instalatii de compostare necesita existenta unor spatii de mari dimensiuni pentru depozitare/stocare, respectiv 13.375 mp (exclusiv platforma exterioara temporara pentru depozitare namol care este de 7000 mp), dupa cum urmeaza:

  • •  Zona de depozitare namol (in hala inchisa) - aprox. 375 mp

  • •  Zona de depozitare fractie de amestec (direct pe platforma betonata exterioara) -aprox.3100 mp

  • •  Zona de stocare a compostului pe platforma betonata exerioara - aprox. 2400 mp

  • •  Zona de compostare intensiva (4 saptamani) pe platforma asfaltata/betonata exterioara -aprox. 7500 mp

De asemenea, pentru operarea instalatiei de compostare sunt necesare si echipamente auxiliare, ca de exemplu: incarcator frontal; tocator deseuri verzi; roluitor membrana; cisterna irigat, intorcator de brazde dupa tractor, tractor cu incarcator frontal si furci; intorcator de brazde cu stocare laterala.

Evaluarea finaciara (CAPEX/OPEX) se gasesc in Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 8.Analiza de optiuni/Anexa 8.9 SEAU Braila /Anexa 8.9.2 Instalatia de tratare namol/Anexa 8.9.2.3 Instalatia de compostare namol

Conform Strategiei Naționale de Gestionare a Nămolurilor de Epurare la nivel de tara, “compostarea este un proces costisitor, al carui management necesita expertiza si impune existenta unor amplasamente de mari dimensiuni.'' Totodata, compostarea împreună cu deșeurile solide biodegradabile nu este considerată ca un debușeu sigur pentru nămol, datorită condițiilor stricte privind calitatea compostului (ce apoi poate fi folosit fără restricții) și, ca urmare, nu este inclusă în strategiile de gestionare a nămolului.''

In perioada 2015-2017 nu s-au inregistrat cereri pentru utilizarea namolului in agricultura catre CUP Dunarea Braila.

In Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 6 Managementul namolului /Anexa 10 Raspuns agricultori se ragasesc atat solicitarea Operatorului regional CUP Braila a acordului de principiu de la agricultorii din judetul Braila pentru utilizarea namolului din statiile de epurare pe terenurile agricole , raspunsurile primite de la agricultori si raspunsul de la Directia pentru agricultura judeteana Braila prin care ne comunica suprafetele de teren arabil ,pasune,livezi ,viticole si tipul de culturi.

Din adresele primite de la detinatorii de terenuri reiese ca acestia nu sunt interesati de utilizarea namolului in agricultura, deoarece terenurile acestora sunt destinate exclusiv culturilor pentru consumul uman si nu se preteaza la utilizarea namolurilor de epurare.

Din adresa primita de la Directia pentru agricultura judeteana Braila rezulta ca terenurile sunt cultivate cu culturi destinate consumului uman .

Prin urmare, optiunea de realizare a unei instalatii de compostare a namolului provenit de la statiile de tratare apa si de la statiile de epurare nu a fost retinuta pentru analiza, avand in vedere ca necesita existenta unor amplasamente de mari dimensiuni (, iar produsul final nu poate fi valorificat neexistand cerere pentru utilizare in agricultura.

Optiunea nu a fost retinuta pentru analiza

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 49

Rev. 5

Optiunea 4

Utilizarea namolului de la statiile de epurare in agricultura ca fertilizator si depunerea namolului de la Statiile de tratare Gropeni, Chiscani, Marasu in depozitele ecologice din Jud.Braila

Nămolul este clasificat ca deșeu, însă, în conformitate cu ierarhia gestionării deșeurilor, politica acceptată este de a utiliza nămolul în mod benefic, fie ca fertilizator organic pentru terenuri, fie ca și sursă de energie recuperată prin combustie. Există un numar mare de directive și reglementări ale CE, cu implicații directe sau indirecte asupra gestionării nămolului ce au fost transpuse în legislația românească.

Utilizarea nămolului în agricultură este privită ca fiind una dintre cele mai durabile opțiuni de gestionare a nămolului, însă preferința pentru agricultură este reiterată în legislația CE dat fiind faptul că standardul de calitate al nămolului îndeplinește anumite cerințe iar utilizarea sa este controlată și monitorizată pentru a minimiza potențialul impact asupra mediului și al sănătății umane.

J Legislația privind utilizarea nămolurilor de epurare în agricultură

Directiva Consiliului 86/278/CEE din 12 iunie 1986 pentru protecția mediului, și în special al solului, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură

Principalul act normativ al UE care reglementează gestionarea nămolurilor de epurare, atunci când este vorba de utilizarea acestora în agricultură, este Directiva Consiliului 86/278/CEE din 12 iunie 1986 pentru protecția mediului, și în special al solului, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură.

Directiva se referă atât la reducerea agentului patogen cât și a potențialului de acumulare de poluanți în sol. Directiva stabilește valorile limită maxime ale elementelor potențial toxice (EPT) în utilizarea nămolului de epurare pe terenuri și precizează în general, restricțiile pentru recoltare, pășunat, pentru a oferi protecție împotriva riscurilor pentru sănătate, care ar putea proveni de la agenții patogeni.

Directiva permite nămolurilor netratate de a fi utilizate pe terenurile agricole, dacă acestea sunt injectate sau îngropate în sol ( aceasta solutie implicand utilaje de injectie) .Metoda nu este una uzuala deoarece exista riscul ca sa se impurifice panza freatica de adancime . În caz contrar, nămolurile sunt tratate înainte de a fi utilizate în agricultură; cu toate acestea, directiva nu precizează procesele de tratare, dar definește nămoluri tratate, ca nămoluri care au fost supuse unui tratament biologic, chimic sau termic, prin stocare pe termen lung sau prin orice alt procedeu corespunzător astfel încât în mod semnificativ sa se reduca fermentabilitatea lui si riscurile pentru sănătate rezultate prin utilizarea lor.

Pentru efectuarea analizelor chimice asupra nămolurilor de epurare, asupra solurilor, precum și pentru prelevarea probelor, Directiva 86/278/CEE prevede următoarele:

  • 1. analizele nămolurilor

  • a. Ca regulă generală, nămolurile trebuie să fie analizate odată la 6 luni. Dacă apar modificări în calitatea apelor tratate, frecvența acestor analize trebuie să crească. Dacă rezultatele analizelor nu variază în mod semnificativ pe o perioadă de un an, nămolurile trebuie să fie analizate cel puțin odată la 12 luni.

  • b. Trebuie să se analizeze următorii parametri: materia (substanța) uscată, materia orgaică, pH, cadmiu, cupru, nichel, plumb, zinc, mercur, crom, azot si fosfor.

  • c. Pentru cupru, zinc și crom, daca s-a demonstrat că aceste metale nu sunt prezente sau sunt prezente doar in cantitati neglijabile în apele uzate epurate in stațiile de epurare, Statele Membre decid în ceea ce privește frecvența analizelor ce trebuie efectuate.

    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

    Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

    Pag. 50

    Rev. 5

  • 2. Analizele solurilor:

  • a. Înainte de utilizarea altor nămoluri decât cele rezultate de la stațiile de epurare, Statele Membre trebuie să verifice conținutul în metale grele al solurilor astfel încât să nu se depășească valorile limită fixate. Pentru aceasta, Statele Membre decid asupra analizelor ce trebuie efectuate ținând cont de datele științifice disponibile asupra caracteristicilor solurilor și omogenitatea acestora.

  • b. Statele Membre decid asupra frecvenței analizelor ulterioare ținând cont de conținutul în metale grele al solurilor înainte de utilizarea nămolurilor, de cantitatea și de compoziția nămolurilor utilizate, precum și de orice alt element aferent.

Trebuie să se analizeze următorii parametri: pH; cadmiu, cupru, nichel, plumb, zinc, mercur, crom.

Directiva 86/278/CEE încurajează folosirea nămolului de epurare în agricultură și reglementează aceasta astfel încât să se prevină daunele asupra vegetației, animalelor și omului. Pentru aceasta se interzice folosirea nămolurilor netratate pe terenurile agricole. Nămolurile netratate se acceptă doar dacă, după aplicare sunt imediat încorporate în sol.

Pentru a oferi protecție împotriva riscului potențial pentru sănătate, nămolul nu trebuie să fie aplicat pe solurile destinate culturilor fructifere și legumicole in timpul perioadei de vegetatie.

Animalele care pasc nu trebuie să aibă acces pe pajiști sau pe terenurile cu plante furajere decât la trei săptămâni după aplicarea nămolului de epurare. Directiva cere, de asemenea, ca nămolul să fie folosit în așa fel încât să se țină cont de cerințele plantelor pentru elementele nutritive, de calitatea solului și de cea a apelor subterane, care nu trebuie afectate.

Legislația principală în România în acest sens este Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 344/708 din 2004 ce transpune directiva CE 86/278/CEE pentru protecția mediului și în special a solului, atunci când nămolul este utilizat în agricultură. Ordinul conține prevederi referitoare la modul de prelevare și analiză a probelor de nămol și de sol, monitorizarea terenurilor pe care s-a aplicat nămol de epurare, zonele de securitate, obligațiile producatorilor de nămol și ale utilizatorilor, cât și autoritățile implicate și responsabilitățile lor.

Există o mulțime de factori care influențează disponibilitatea terenurilor care se pretează la aplicarea nămolului iar semnificatia acestora pe piata variaza in functie de localitate. Cei mai importanti factori ce trebuie luati in considerare atunci cand se analizeaza pretabilitatea solului sunt:

  • Amplasarea în interiorul sau în proximitatea zonelor cu surse de apă protejate sau vulnerabile. Zonele Vulnerabile la Nitrati acopera 58% din teritoriul Romaniei, in interiorul carora aplicarea de azot (inclusiv namol) este limitata la 170 kg N/ha pe an.

  • Panta terenului - riscul scurgerilor către sursele de apă de suprafață; problemele de aplicare mecanică cresc o dată cu creșterea pantei. Aplicarea de namol pe pante mai mici de 15% este acceptabila, presupunand ca nu exista alti factori limitativi sau riscuri.

  • Textura solului - se evită solurile prea tari sau prea afânate

  • Compoziția chimică a solului - pH-ul și concentrațiile în metale grele sunt factori limitativi conform OM 344/2004. Namolul poate fi aplicat pe terenurile agricole cu pH >6.5 (constrangere care este mult mai stricta decat in alte tari)

  • Tipul de cultură - OM 344/2004 interzice folosirea nămolului la culturile de legume și de fructe care cresc în arbuști, la vița de vie, pe pășuni și restricționează folosirea nămolului in livezi (aplicare cu nu mai puțin de 10 luni înaintea primei recolte). Nămolul poate fi aplicat la toate celelalte culturi care nu sunt destinate consumului uman.

  • Calitatea nămolului - conformitatea cu cerințele OM 344/2004

    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

    JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

    Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

    Pag. 51

    Rev. 5

Conform Strategiei privind managementul nămolurilor și reziduurilor 2011, din inventarierea efectuată de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila, calitatea solului este afectată de unele restricții. Influențele dăunatoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor și funcțiilor solului, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar și asupra calității produselor agricole și a securitatii alimentare.

Aceste restricții sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acțiuni antropice agricole și industriale. Factorii menționați pot actiona sinergic in sens negativ, având ca efect scăderea calității solurilor și chiar anularea funcțiilor acestora.

De obicei, factorul determinant în utilizarea nămolului în agricultură va fi cerința de azot a culturii. În orice caz, doza maximă de aplicare va fi limitată în general la 210 kg N/ha și la 170 kg N/ha dacă terenul este situat într-o zona vulnerabilă la nitrați.

La sfârșitul anului 2008, a fost emis Ordinul nr. 1552/743 /2008 al Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile și al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități Agricole deci implicit panza freatica este poluata cu nitriti . În județul Brăila acestă listă cuprinde 40 de UAT-uri din 44 : Berteștii de Jos, Bordei Verde, Cazașu, Chiscani, Cireșu, Dudesti, Făurei, Frecăței, Galbenu, Gemenele, Grădiștea, Gropeni, Ianca, Însurăței, Jirlău, Marașu, Măxineni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Racoviță, Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Silistea, Stancuța, Surdila-Gaiseanca, Surdila-Greci, Șuțești, Tichilești, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufești, Ulmu, Unirea, Vădeni, Victoria, Vișani, Viziru, Zăvoaia.

Exista de asemenea o limitare in timp a imprastierii namolului pe soluri respectiv intr-un ciclu de 3 ani . Aceasta înseamnă că dacă se aplică întreaga cantitate de nămol în primul an pe o anumită suprafață de teren agricol, urmează o pauză de doi ani fără nici o aplicare, care trebuie respectată.

Prin urmare, va trebui să se ia în considerare o suprafață de trei ori mai mare decât cea calculată. Aplicarea nămolului va trebui să se facă în mod alternativ, în scopul evitarii supradozelor pe suprafețele pe care nămolul a fost deja împrăștiat.

Nu in ultimul rand, trebuie avuta in vedere si monitorizarea : sol, apa, planta.

În utilizarea nămolurilor in agricultura trebuie să se tină cont de urmatoarele reguli:

- trebuie avute în vedere necesitățile nutriționale ale plantelor;

- sa nu se compromita calitatea solurilor și a apelor de suprafață;

- valoarea pH-ului din solurile pe care urmează a fi aplicate nămolurile de epurare trebuie să fie menținută la valori mai mari de 6,5.

- compușii toxici care se acumulează în sol cum ar fi: metalele grele condiționează utilizarea agricolă a nămolului, respectiv compușii chimici pe bază de cupru, arsen, plumb, mercur.

În practică, reutilizarea nămolului în agricultură este supusă unor numeroase constrângeri și restricții tehnice. În timp ce nămolul este generat în stația de epurare pe întreaga perioadă a unui an, aplicarea sa în agricultură este limitată la o dată sau de două ori pe an ( pe suprafețe diferite de teren) . De asemenea, compoziția nămolului trebuie analizată pentru a se verifica încadrarea sa în limitele impuse de legislatie. Calitatea solului trebuie să fie, de asemenea, conformă cu reglementarile, iar tipul de culturi pentru care este permisă aplicarea nămolului ca fertilizant este în egală măsură supus limitărilor, conducând la necesitatea unei monitorizari continue.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 52

Rev. 5

Din punctul de vedere al conținutului de metale grele, conform Ordinului 344/708 din 2004 nămolurile provenite de la Statiile de epurare Faurei, însuratei si de la statia de tratare Chiscani nu vor fi acceptate pentru a fi utilizate în agricultură deoarece inregistreza depasiri ale CMA impuse de Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 344/708 din 2004, la parametrii Arsen si Nichel. (Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 6 Managementul namolului/Anexa nr.4Determinari analitice namol laborator BA Sursele posibile identificate pentru arseniu fiind deseurile din plastic ,iar pentru nichel posibil din namolul provenit din vidanjari

Ca urmare numai namolul de la SEAU Braila ar putea fi utilizat in agricultura

Prin procesul actual de epurare al statiei de epurare Braila stabilizarea namolului se face (si se va face in continuare) prin fermentare aeroba, proces prin care nu se distrug contaminanti biologici in namolul rezultat. Important de mentionat este faptul ca si in cazul fermentarii anaerobe mezofila (procesul cel mai uzual in statiile de epurare) nu se poate garanta eliminarea contaminantilor biologici, de exemplu Escherichia Coli sau Salmonella deoarece temperatura de desfasurare a procesului este de 30-37 0C. Doar fermentarea anaeroba termofila (la o temperatura mai mare 50-57 0C) care este mai costisitoare, ar putea elimina acesti contaminanti care ar implica modificare procesului tehnologic ,implicit investitii suplimentare . Asadar este putin probabil ca autotritate in domeniu OSPA sa aprobe un studiu agrochimic de utilizare a namolului in agricultura care nu corespunde din punct de vedere bacteriologic

Avand in vedere ca aplicarea namolului în agricultură este limitată la o dată sau de două ori pe an ( pe suprafete de teren diferite) este necesar a se crea spatii de depozitare a namolului pentru o perioada de minim 6 luni .Volumul de namol care trebuie stocat pentru o perioada de 6 luni este de aproximativ 8.377 tone.

Cu toate ca au fost organizate campanii de informare si constientizare in cadrul Proiectului POS Mediu cu privire la posibilitatea utilizarii namolului in agricultura,in perioada 2015-2019 nu s-au inregistrat cereri pentru utilizarea namolului in agricultura .

Cu toate acestea pentru a identifica suprafete disponibile pentru valorificarea namolului in agricultura operatorul regional CUP Braila a solicitat detinatorilor de terenuri agricole din judetul Braila acordul de principiu pentru utilizarea namolului din statiile de epurare pe terenurile agricole.

Din adresele primite de la detinatorii de terenuri reiese ca acestia nu sunt interesati de utilizarea namolului in agricultura, deoarece terenurile acestora sunt destinate exclusiv culturilor pentru consumul uman si nu se preteaza la utilizarea namolurilor de epurare - anexate prezentei respectiv in respectiv in Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 6 Managementul namolului /Anexa10-Raspuns agricultori .

Din adresa primita de la Directia Agricola Judeteana Braila (anexata prezentei Note respectiv in respectiv in Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 6 Managementul namolului /Anexa10-Raspuns agricultori ) rezulta ca terenurile sunt cultivate cu culturi destinate consumului uman astfel

Suprafata arabila este de 347.917 ha din care

> Culturi destinate consumului uman

  • •  Porumb= 110.000- 125.000 ha

  • •  Floarea soarelui = 80.000-110.000 ha

  • •  Cereale paioase = 80.000-96.000 ha

  • •  Rapita = 5.000-6.200 ha

  • •  Leguminoase= 5.100-6.600 ha

    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

    Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

    Pag. 53

    Rev. 5

  • > Suprafața viticol = 4.078 ha

  • > Suprafața pomicola = 469 ha

Pasuni naturale - 32.900 ha

In concluzie namolul de la statiile de epurare nu poate fi utilizat in agricultura din cauza contaminantilor biologici si refuzul fermierilor de al prelua .

Optiunea nu a fost retinuta pentru analiza

Optiunea 5

Utilizarea namolului pentru imbunatatirea solurilor contaminate/degradate

Namolul din statiile de epurare poate fi utilizat sub forma de sol artificial pe terenurile pe care sa facut reconstructia ecologica, dupa decontaminare sau excesiv degradate. Namolul din statiile de epurarea/solul artificial se pregateste pe baza unor retete/tehnologii de preparare cu respectarea legislatiei specifice in vigoare, tinand cont de experienta unor state membre privind valorificarea finala a namolului sub forma de sol artificial.

Solul artificial reprezinta o alternativa viabila si durabila care trebuie luata in considerare ca posibilitate de valorificare finala, tinand cont de suprafata mare pe care poate fi aplicat si de cererea de piata, care va aparea in viitorul apropiat.

Conditiile de aplicare/utilizare a acestor namoluri vor respecta prevederile legislatie nationale si Directivelor europene.

In cazul namolurilor rezultate de la statiile de epurare din judetul Braila continutul de metale grele depaseste limitele impuse prin legislatia in vigoare, prin urmare acestea nu se pot utiliza pentru reabilitarea terenurilor/siturilor contaminate.

In prezent in judetul Braila exista o statie de tratare prin bioremediere doar pentru solurile contaminate cu produse petroliere, statie amplasata in localitatea Oprisenesti. Proprietarul statiei este OMV Petrom.

Tehnologia aplicata consta in tratamentele ex-situ a solurilor contaminate cu petrol și produse petroliere si este constituita din procesul biologic în care hidrocarburile continute de aceste soluri sunt degradate in timp prin intermediul microorganismelor.

Nici in judetul Braila, si nici in cele invecinate, nu se afla o alta statie de tratare a solurilor poluate, prin urmare este imposibila utilizarea namolului rezultat din epurarea apelor uzate la remediere solurilor. Avand in vedere ca siturile contaminate din judetul Braila sunt reprezentate de situri contaminate cu produse petroliere, utilizarea namolurilor din statiile de epurare nu este o optiune fezabila intrucat pentru remedierea/decontaminarea acestor situri se folosesc metode biologice cu utilizare de microorganism specifice.

Optiunea nu a fost retinuta pentru analiza

In urma analizei optiunilor de gestionare a namolului provenit din statiile de epurare si statiile de tratare din judetul Braila, a rezultat ca varianta optima tratarea namolurilor in Instalatia de uscare, neutralizare si valorificare termica a namolului.

Pentru reducerea costurilor de gestionare a nămolurilor digestate sau nedigestate și rezolvarea durabila a descărcării nămolurilor se va realiza o investiție pentru o linie de uscare, neutralizare si valorificare termica a nămolurilor. Prin valorificare termica a namolului va rezulta cenusa si zgura.

Zgura poate fi depusa la depozitele ecologice, iar cenusa in functie de continutul de metale va fi depozitata in depozitul de deseuri periculoase sau in depozitele ecologice de deseuri nepericuloase.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 54

Rev. 5

Instalatia de uscare, neutralizare si valorificare termica a namolului amplasata în stația de epurare de la Brăila va prelucra atât nămolurile provenite de la Stația de epurare Brăila cât și nămolurile provenite de la celelalte stații de epurare si de la statiile de tratare apa potabila din judetul Braila.

Tehnologiile utilizate pentru uscarea, neutralizarea si valorificarea termia a nămolurilor vor fi în circuit închis, complet automatizate și vor respecta în totalitate legislația română și europeană de mediu și securitate.

Transportul nămolului de la stațiile epurare deservite se va realiza în bene speciale pentru transportul nămolurilor, dotate cu sisteme de etanșare și acoperire a nămolurilor.

6.4    CONCLUZII

Prin prisma investigațiilor pentru soluțiile identificate și a costurilor de dispunere prezentate, rezultă urmatoarele strategii de dispunere nămoluri în județul Brăila:

a)    Pe termen scurt si mediu

  • >  nămolul produs în județul Brăila va fi transportat la depozitele ecologice

b)    Pe termen lung

  • >  Colectarea nămolului de la statiile de epurare Faurei, însuratei, Gropeni, Jirlau precum si a namolului de la statiile de tratare apa potabila Chiscani, Gropeni, Marasu la statia de epurare Braila si tratarea intr-o instalatie de uscare, neutralizare si valorificare termica a namolului.

In cadrul proiectului a fost prevazuta o instalatie pentru valorificarea termica a namolurilor, ce va fi realizata in cadrul SEAU Braila si va prelua namolul de la toate SEAU si STAP existente si propuse in aria de operare a CUP Dunarea Braila..

Date tehnice relevante se gasesc in cap. 6 - Managementul namolului.

  • 7. CAPITOLUL 7 PARAMETRII DE PROIECTARE

Proiectarea investitiilor incluse in proiect a avut la baza analiza actuala si prognozele privind evolutia populatiei si a activitatii economice din judet.

Capitolul 7 descrie parametri de proiectare pentru elaborarea SF-ului pentru următoarele sub-secțiuni:

Prognoza populației; Prognoza populatiei pentru perioada de analiza a proiectului 2016-2047 sa realizat pornind de la valorile oficiale ale populatiei furnizate de catre Institutul National de Statistica al Romaniei.

  • •  Alimentarea cu apă - Cererea de apă domestica; Cererea de apă non-domestică; Prognoze pierderi si necesar de apa;

  • •  Informații hidro-geologice;

  • •   Calitatea apei și tratare;

  • •  Rețelele de aductiune;

  • •  Gospodarii de apa (Stații de pompare, rezervoare);

  • •  Rețea de distribuție;

  • •  Apa uzată;

  • •  Sistemul de colectare a apei uzate

  • •  Epurarea apei uzate;

  • •  Depozitarea și tratarea nămolului;

Toate obiectele componente ale sistemelor de alimentare cu apa si canalizare s-au proiectat in conformitate cu legislatia in vigoare, standardele, normativele si ghidurile de Proiectare prezentate in

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 55

Rev. 5

Vol.2-Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 7 Normative de proiectare /Anexe 7.2 Normative de proiectare si Anexa 7.3 Standarde generale de proiectare.

Date tehnice relevante se gasesc in cap. 7 - Parametrii de proiectare.

  • 8. CAPITOLUL 8 ANALIZA OPTIUNILOR

Studiul de Fezabilitate este dezvoltat pe două componente: alimentarea cu apă (inclusiv captare și tratare apă, transport apă ) și apa uzată (inclusiv colectare apă uzată,transport și epurare apă uzată).

Obiectivele de conformare pentru sectorul apa si canal sunt definite in Directiva UE 98/83/EC privind calitatea apei pentru consumul populatiei, respectiv in Directiva UE 91/271/CEE privind colectarea si tratarea apelor uzate urbane.

Din punct de vedere al opțiunilor analizate au fost luate în considerare următoarele aspecte: amplasarea siturilor, soluții centralizate / descentralizate, definirea aglomerărilor, opțiuni tehnologice (considerând costurile de investiții, operare și întreținere), compararea celor mai importante opțiuni pe baza costurilor, includerea în compararea costurilor a opțiunilor semnificative de costuri și beneficii economice, protecția mediului, etc.

Pentru ambele componente, sunt prezentate diferite solutii tehnice si sunt analizate diverse optiuni pentru a atinge obiectivele definite, din punctul de vedere tehnic si economic.

De asemenea au fost analizate si impactul asupra mediului si efectele schimbarilor climatice. Cele mai importante criterii privind impactul asupra mediului luate in considerare constau in: evitarea intersectarii ariilor naturale protejate; evitarea intersectarii zonelor sensibile (habitate de interes conservativ, habitate importante (zone de reproducere, zone de adapost) ale unor specii de interes conservativ) din interiorul ariilor naturale protejate, atunci cand intersectia ariilor nu este posibila cu costuri acceptabile si beneficii considerabile; ocuparea permanenta a unor suprafete de teren cat mai mici; reducerea disconfortului asupra populatiei; reducerea emisiilor atmosferice; reducerea surselor de zgomot. Din punct de vedere al vulnerabilitatii fata de schimbarile climatice, au fost realizate analize spatiale la cel mai mic nivel de detaliu disponibil in prezent pentru toate variabilele climatice si efectele secundare considerate relevante pentru proiect. In unele cazuri, in principal in cazul optiunilor situate in interiorul aceleiasi Unitati Administrativ Teritoriale sau in Unitati Administrativ Teritoriale invecinate, exista variabile climatice (ex. temperaturi, precipitatii) pentru care nu pot fi surprinse diferente semnificative. In aceste cazuri principalele criterii luate in considerare constau in evitarea riscurilor generate de inundatii si evitarea riscurilor alunecarilor de teren.

In tabelele de mai jos sunt descrise optiunile analizate in cadrul Proiectului (sinteza a Capitolului 8 si a anexelor).

  • 8.1   INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU APA

    • 8.1.1  SISTEMUL ZONAL DE ALIMENTARE CU APA BRAILA NORD

In prezent Sistemul de alimentare din Municipiul Brăila deservește localitățile: Chiscani, Vărsătura, stațiunea Lacu Sărat și Lacu Sărat (UAT Chiscani), Cazasu (UAT Cazasu), Baldovinești și Pietroiu (UAT Vădeni), Siliștea, Mărtăcești si Muchea (UAT Siliștea), Tudor Vladimirescu, Scorțaru Vechi și Comăneasca (UAT Tudor Vladimirescu).

Prin proiect se propune si integrarea localitatilor: Vadeni (UAT Vadeni), Cotu Lung, Muchea (UAT Silistea), Romanu, Oancea (UAT Romanu), Maxineni, Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu (UAT Maxineni), Gulianca, Olaneasca, Cuza Voda, Ariciu si Salcia Tudor (UAT Salcia Tudor).

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Tabel 1. 39. Analiza optiunilor pentru Sistemul zonal de alimentare cu apa Braila Nord

UAT -uri

analizate

Optiunea 1

Optiunea 2

Optiune3

Optiune aleasa

Sistemul zonal de alimentare cu apa Braila Nord centralizat versus sisteme descentralizate

Braila, Vadeni, Chiscani, Maxineni, Silistea, Romanu, Salcia Tudor

Opțiunea 1 - Sistem Centralizat

Optiunea 2 - Sistem Descentralizat

Optiunea 3 - Sisteme independente

< LU z Z)

1-Q. O

UAT Braila

J STAP Chiscani / Priza apa bruta

UAT

r Braila

STAP Chiscani / Priza apa bruta

aferente fiecărui UAT neretinuta pentru analiza

UAT Braila

  • STAP Chiscani / Priza apa bruta

Chiscani

  • •  Alimentare cu energie electrica din statia de transformare Distrisan;

  • •  Se va executa un drum realizat din piatră spartă, ce va facilita accesul în incinta STAP Chiscani.

  • •  Cablu de alimentare electrică între Priza Chiscani și STAP Chiscani;

  • •  Reabilitare conducta de aducțiune apă brută de la priza Chiscani la STAP Chiscani;

  • •  Realizarea unui Laborator în STAP Chiscani;

  • •  Bazin de colectare si electropompe ape uzate pentru evacuarea apelor uzate conventional curate;

Chiscani

J Alimentare energie electrica din statia de transformare Distrisan;

J Se va executa un drum realizat din piatră spartă, ce va facilita accesul în incinta STAP Chiscani.

J Cablu de alimentare electrică între Priza Chiscani și STAP Chiscani;

J Reabilitare conducta de aducțiune apă brută de la priza Chiscani la STAP Chiscani;

J Realizarea unui Laborator in STAP Chiscani;

J Electropompe apa potabila pentru alimentarea aductiunii STAP Chiscani-Tichilesti-STAP Gropeni;

J Bazin de colectare si electropompe ape uzate pentru

Chiscani

Alimentare energie electrica din statia de transformare Distrisan;

Se va executa un drum realizat din piatră spartă, ce va facilita accesul în incinta STAP Chiscani.

Cablu de alimentare electrică între Priza Chiscani și STAP Chiscani; Reabilitare conducta de aducțiune apă brută de la priza Chiscani la STAP Chiscani;

Realizarea unui Laborator în STAP Chiscani;

Bazin de colectare si electropompe ape uzate pentru evacuarea apelor uzate conventional curate;

Bazin vidanjabil pentru preluarea apelor menajere de la Laboratorul

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

evacuarea apelor uzate conventional curate;

J Bazin vidanjabil pentru preluarea apelor menajere de la Laboratorul nou si de la Pavilionul administrativ existent;

J Reabilitare conductă STAP Chiscani - complexul de înmagazinare Radu Negru prin sapatura deschisa;

J Reabilitare conductă de aducțiune STAP Chiscani - GA Brăila, prin sapatura deschisa si relining.

J Complexul de inmagazinare Radu Negru

J Reabilitarea constructivă a Rezervorului de apă potabilă V=20000 mc, a camerei de vane și a instalațiilor hidraulice;

J Procurarea si montarea unui Grup electrogen.

J Gospodăria de apa Braila

J Realizarea unui Laborator în GA Brăila, prin recompartimentarea și reabilitarea clădirii existente;

J Reabilitarea tabloului electric de distributie aferent statiei de pompare, tablou general existent, prin inlocuirea aparatajului de


nou si de la Pavilionul administrativ existent;

  •  Reabilitare conductă STAP Chiscani - complexul de înmagazinare Radu Negru prin sapatura deschisa;

  •  Reabilitare conductă de aducțiune STAP Chiscani - GA Brăila, prin sapatura deschisa si relining;

Complexul de inmagazinare Radu Negru

  •   Reabilitarea constructivă a Rezervorului de apă potabilă V=20000 mc, a camerei de vane și a instalațiilor hidraulice;

  •  Procurarea si montarea unui Grup electrogen.

  • ■  Gospodaria de apa Baila

  •  Realizarea unui Laborator biologic în GA Brăila, prin recompartimentarea și reabilitarea clădirii existente;

  •  Reabilitarea tabloului electric de distributie aferent statiei de pompare, tablou general existent, prin inlocuirea aparatajului de comutatie la toate circuitele ramase in functiune;

  •  Procurare si montare Grup electrogen.


  •  Bazin vidanjabil pentru preluarea apelor menajere de la Laboratorul nou si de la Pavilionul administrativ existent;

  • •  Reabilitare conductă STAP Chiscani

- complexul de înmagazinare Radu Negru prin sapatura deschisa;

  • •  Reabilitare conductă de aducțiune STAP Chiscani - GA Brăila, prin sapatura deschisa si relining;

  • Complexul de inmagazinare Radu

Negru

  • •  Reabilitarea constructivă a

Rezervorului   de apă potabilă

V=20000 mc, a camerei de vane și a instalațiilor hidraulice;

  • •  Procurarea si montarea unui Grup electrogen.

  • Gospodaria de apa Baila

  • •  Realizarea unui Laborator biologic în GA Brăila, prin recompartimentarea și reabilitarea clădirii existente;

  • •  Reabilitarea tabloului electric de distributie aferent statiei de pompare, tablou general existent, prin inlocuirea aparatajului de comutatie la toate circuitele ramase in functiune;


Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

comutatie la toate circuitele ramase in functiune;

J Procurare  si   montare Grup

electrogen.

J Complexul de inmagazinare APOLLO:

J Grup de pompare nou pentru asigurarea debitului si presiunii necesare pe conducta de aducțiune Apollo-Muchea-Latinu-Gulianca;

J Procurare si montare Grup electrogen.

J Conducte principale (noi) de aducțiune apă potabilă Complexul de Înmagazinare Apollo-Muchea-Latinu-Maxineni-Gulianca;

J Reabilitare conductă de aducțiune, care face legătura între Stațiune Lacul Sărat -Sat Lacul Sărat

J Extindere rețele de distribuție în orașul Brăila

J Reabilitare rețele de distribuție în orașul Brăila (Braila Nord si Braila Sud)

Localitatea Chiscani (UAT Chiscani)


  •  Complexul de inmagazinare APOLLO:

  •  Grup de pompare nou pentru asigurarea debitului si presiunii necesare pe conducta de aducțiune Apollo-Muchea;

  •  Procurare si montare Grup electrogen.

  •  Conducta de aductiune Apollo-Muchea

  •  Reabilitare conductă de aducțiune care face legătura între Stațiune Lacul Sărat -Sat Lacul Sărat

  •  Extindere rețele de distribuție în orașul Brăila

  •   Reabilitare rețele de distribuție în orașul Brăila (Braila Nord si Braila Sud)


Localitatea Chiscani (UAT Chiscani)


J Sursa de apa potabila -apa preluata din conducta de aductiune STAP Chiscani-Complexul           de

inmagazinare Radu Negru;

Infiintare GA în localitatea Chiscani;


  • •  Procurare si montare Grup electrogen.

  • Complexul de inmagazinare

APOLLO:

  • •  Procurare si montare Grup electrogen.

  • Reabilitare conductă care face

legătura între Stațiune Lacul Sărat -Sat Lacul Sărat

  • Extindere rețele de distribuție în

orașul Brăila

  • Reabilitare rețele de distribuție în

orașul Brăila (Braila Nord si Braila Sud)

Localitatea Chiscani (UAT Chiscani)

  • •  Sursa de apa potabila -apa preluata

din conducta de aductiune STAP Chiscani-Complexul           de

imnagazinare Radu Negru;

  • •  Infiintare GA în localitatea Chiscani;

  • •  Conducta de aductiune apa potabila alimentare gospodarie de apa;

  • •  Conductă nouă de aducțiune secundară, executată între


Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Sursa de apa potabila -apa preluata din conducta de aductiune STAP Chiscani-Complexul            de

inmagazinare Radu Negru;

J Infiintare GA în localitatea Chiscani;

J Conducta de aductiune apa potabila alimentare gospodarie de apa;

J Conductă nouă de aducțiune secundară, executată între Gospodăria de apă nou proiectată si rețeaua de distribuție a localității

Localitatea Vadeni (UAT Vadeni)

  • •  Sursa de apa potabila - apa preluata din Reteaua de distributie Braila

J Infiintare GA în localitatea Vadeni

J Conductă nouă de aducțiune secundară, executată prin extinderea conductei existente de la Baldovinesti;

J Conducta de aductiune de apă, executata intre gospodarie si rețeaua de distribuție a localității;

UAT Siliștea

  • •  Sursa de apa potabila - apa

preluata din conducta de aductiune        Apollo-Latinu-

Gulianca


  •  Conducta de aductiune apa potabila alimentare gospodarie de apa;

  •  Conductă nouă de aducțiune secundară, executată între Gospodăria de apă nou proiectată si rețeaua de distribuție a localității.

Localitatea Vadeni (UAT Vadeni)

J Sursa de apa - apa bruta din sursa subterana tratata in STAP Vadeni

  •   Infiintare STAP în localitatea Vadeni

  •  Conducta de aductiune de apă , executata intre gospodarie si rețeaua de distribuție a localității;

UAT Siliștea

J Sursa de apa potabila - apa preluata prin conducta de aductiune Apollo-Muchea

  •   Infiintare GA în localitatea Muchea;

  •  Conducte secundare de aducțiune apă potabilă la rețelele de distribuție

Rețele de distribuție in localitatea Cotu Lung.


Gospodăria de apă nou proiectată si rețeaua de distribuție a localității.

Localitatea Vadeni (UAT Vadeni)

  • •  Sursa de apa - apa bruta din sursa subterana tratata in STAP Vadeni

  • •  Infiintare STAP în localitatea Vadeni

  • •  Conducta de aductiune de apă, executata intre gospodarie si rețeaua de distribuție a localității;

UAT Siliștea

  • •  Sursa de apa -apa bruta preluata prin foraje noi)

  • •   Infiintare STAP în localitatea Muchea

  • •  Grup electrogen

  • •  Conducte secundare de aducțiune apă potabilă la rețelele de distribuție

  • Rețele de distribuție in localitatea

Cotu Lung.

UAT Romanu

  • •  Sursa de apa -apa bruta din sursa subterana tratata in STAP Oancea (extindere)


PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 60

Rev. 5

J Infiintare GA în localitatea Muchea;

J Conducta secundara de aducțiune apă potabilă la rețelele de distribuție

J Rețele de distribuție in localitatea Cotu Lung.

UAT Romanu

Sursa de apa potabila - apa preluata din conducta de aductiune        Apollo-Latinu-

Gulianca

J Aducțiune secundară de la cămin racord ( din aductiunea Apollo-Latinu)    până    la

rezervorul existent din GA Oancea;

J Adaptare    a instalatiilor

hidraulice din GA Oancea in vederea          functionarii

sistemului de alimentare cu apa. Extindere statia de clorinare in GA Oancea;

J Reabilitare        aducțiune

existentă GA Oancea - GA Romanu (existentă)

UAT Romanu

J Sursa de apa -apa bruta din sursa subterana tratata in STAP Oancea (extindere)

  •  Extindere STAP Oancea ;

  •  Montare grup electrogen in incinta statiei de tratare

  •  Reabilitare aducțiune existentă STAP Oancea - GA (existentă) Romanu

UAT Maxineni

J Sursa de apa -apa bruta din sursa subterana tratata in STAP Maxineni

  • ■  Maxineni

Infiintare STAP în localitatea Maxineni.

  •  Conducte de aducțiune apă tratată pentru conectarea consumatorilor

  •   Reabilitare     rețele     distribuție

  • •  Extindere STAP Oancea ;

  • •  Montare grup electrogen in incinta statiei de tratare

  • •  Reabilitare aducțiune existentă STAP Oancea - GA (existentă) Romanu

UAT Maxineni

  • •  Sursa de apa -apa bruta din sursa subterana tratata in STAP Maxineni

  • Maxineni

  • •   Infiintare STAP în localitatea Maxineni.

Conducte de aducțiune apă tratată pentru conectarea consumatorilor.

Reabilitare     rețele     distribuție

existente in localitățile Latinu, Maxineni si Corbu Nou;

Rețele distribuție noi in localitatea Corbu Vechi.

UAT Salcia Tudor

existente in localitățile Latinu,

Maxineni si Corbu Nou;

Rețele distribuție noi in localitatea

Corbu Vechi.

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

UAT Maxineni

Sursa de apa potabila - apa preluata din conducta de aductiune Apollo-Latinu-Gulianca

J Maxineni

Infiintare GA în localitatea Maxineni.

J Latinu

J Infiintare GA în localitatea Latinu.

J Conducte de aducțiune apă tratată pentru conectarea la rețelele de distribuție

J Reabilitare rețele distribuție existente in localitățile Latinu, Maxineni si Corbu Nou;

J Rețele distribuție noi in localitatea Corbu Vechi.

UATSalcia Tudor

Sursa de apa potabila - apa preluata din conducta de aductiune Gulianca-Cuza Voda

J Gulianca

J Infiintare GA în localitatea Gulianca

J Salcia Tudor

J Adaptare    a    instalatiei

hidraulice din GA Salcia Tudor in vederea functionarii

UAT Salcia Tudor

J Sursa de apa pentru Gulianca si Olaneasca -apa bruta din sursa subterana tratata in STAP Maxineni

J Sursa de apa pentru Salcia Tudor si Ariciu-apa bruta din sursa subterana tratata in STAP Salcia Tudor (extindere)

  • •  Gulianca

Infiintare GA în localitatea Gulianca

  • •  Salcia Tudor

Extindere STAP Salcia Tudor;

  • •  Conducte de aducțiune apă tratată pentru conectarea consumatorilor

  • •  Reabilitare si extindere rețele de

  • Sursa de apa -apa bruta preluata prin

foraje noi pentru alimentare STAP Gulianca (nou prevazuta)

  • Sursa de apa pentru Salcia Tudor si

Ariciu-apa bruta din sursa subterana tratata in STAP Salcia Tudor (extindere)

  • Gulianca

  • Infiintare STAP în localitatea

Gulianca.

  • Conducte de aducțiune apă tratată

pentru conectarea reteelor de ditributie

  • Salcia Tudor

  • Extindere STAP Salcia Tudor;

  • Reabilitare si extindere rețele de

distribuție in localitatea Cuza Voda;

Rețele distribuție noi in localitățile Gulianca si Olăneasca

Optiune neretinuta:

  • •  Calitatea apei subterane. Indicatorii de calitate ai apei brute din surse subterane prezinta depasiri ale indicatorilor: turbiditate, duritate totala si depasiri locale la indicatorii

distribuție in localitatea Cuza Voda;

Rețele distribuție noi in localitățile

Gulianca si Olăneasca

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

sistemului de alimentare cu apa;

J Extindere stație de clorinare;

J Conducte de aducțiune apă potabila pentru conectarea la rețelele de distribuție

J Reabilitare si extindere rețele de distribuție in localitatea Cuza Voda

J Rețele distribuție noi in localitățile Gulianca si Olăneasca

fier, mangan, amoniu, cloruri, azotati si substante organice

  • •  Costuri mai mari de operare și intreținere aferente celor 2 Statii de tratare existente care se extind si celor 4 statii de tratare nou prevazute fata de optiunea 2. Costurile medii de operare in optiunea 2, pentru cele 4 statii de tratare sunt 0.50 euro/mc de apa tratata. Pentru optiunea 3 s-au estimat costuri medii de operare pentru cele 6 statii de tratare de 0.57 euro/mc de apa tratata, costuri mai mari cu cca. 14.84% fata de optiunea 2.

(a se vedea fisierul „Analize de optiuni_Sistemul regional Braila Nord” tabelul Analiza costuri medii de operere si investitie - OP 2 -OP3).

  • •   Costuri de investitii mai mari fata de optiunea 2. Costurile medii de investitie in optiunea 2, pentru cele 4 statii de tratare sunt 3.53 euro/mc de apa tratata. Pentru optiunea 3 s-au estimat costuri medii de investitie pentru cele 6 statii de tratare de 3.76 euro/mc de apa tratata, costuri mai mari cu cca. 6.46 % fata de optiunea 2 (a se vedea fisierul „Analize de

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Cost unitar actualizat

CUA= 0,80 EURO/mc *

VAN =7.259,71 mii EURO *

Cost unitar actualizat

CUA= 1,46 EURO/mc *

VAN =12.945,52 mii EURO *

optiuni_Sistemul regional Braila Nord” tabelul Analiza costuri medii de operere si investitie - OP 2 -OP3).

Realizarea de foraje noi pentru alimentarea statiilor de tratare;

• Necesita personal de operare specializat pentru procesele de tratare in fiecare statie noua de tratare. Pentru cele 6 Statii de tratare personalul de operare este estimat la 38 persoane.

NOTA:

Localitatea Corbu Vechi (UAT Maxineni) nu poate fi analizata ca sistem independent deoarece calitatea apei din surse subterane prezinta depasiri, conform buletinelor de analiza, la indicatorii:

  • >  Amoniu - valori intre 2.85-4.01 mgNH4/l / raportat la valorile admise de legea 458/2002 de < 0.5 mgNH4/l;

  • >  Conductivitate electrica-valori intre 2780-3265ps/cm/raportat la valorile admise de legea 458/2002 de < 2500 ps/cm;

  • >  Cloruri - valori intre 526-842 mg/l / raportat la valorile admise de legea 458/2002 de < 250 mg/l;

  • >  Fier - valori intre 3640-4180 pg/l / raportat la valorile admise de legea 458/2002 de < 200 pg/l;

  • >  Turbiditate - valori intre 33-45 grade NTU / raportat la valorile admise de legea 458/2002 de < 5 grade NTU;

  • >  Mangan - valori intre 190-270 mg/l / raportat la valorile admise de legea 458/2002 de < 50 mg/l;

  • >  Sulfati - valori intre 262-289 mg/l / raportat la valorile admise de legea 458/2002 de < 250 mg/l;

Buletine de analize sunt atasate prezentei documentatii in Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate/Anexa 8.- Analiza de optiuni/Anexa 8.1.SISTEM de alimentare cu apa BRAILA/Anexa 8.1.8. Buletine de analiza Corbu Vechi:

  • >  „Raport de încercare nr. 642 - 644 din 09.09.2019”;

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

  • >  „25136_DSP - Buletin de analiza Corbu Vechi.pdf:.

Datorita acestor depasiri procesul de tratare al apei din surse subterane este costisitor atat din punct de vedere al costurilor de investitie cat si al costurilor de operare ( ex. pentru reducerea clorurilor este necesara montarea unei instalatii de osmoza inversa in 2 trepte).

Ca urmare, aceasta localitate a fost analizata in toate cele 3 Analize de Optiuni ca fiind alimentata cu apa potabila din alte surse dupa cum urmeaza:

  • >  In Optiunea 1, localitatea Corbu Vechi (UAT Maxineni) este alimentata prin intermediul GA Maxineni cu apa potabila tratata in cadrul STAP Chiscani si transportata prin intermediul aductiunilor la GA Maxineni; sursa de apa bruta pentru STAP Chiscani este sursa de suprafata;

  • >  In Optiunea 2 si Optiunea 3, localitatea Corbu Vechi (UAT Maxineni) este alimentata cu apa potabila din STAP Maxineni; sursa de apa bruta pentru STAP Maxineni este sursa subterana;

Analiza comparativă s-a realizat în scopul determinării opțiunii care prezintă cea mai mică valoare a costului unitar actualizat al apei potabile livrate, respectiv cea mai scăzută valoare a VAN pentru rata de actualizare considerată.

*Valorile pentru CUA si VAN sunt calculate numai pentru lucrarile specifice fiecarei optiuni ( sunt excluse lucrarile comune celor 2 optiuni). Lucrarile comune celor 2 optiuni retinute pentru analiza se regasesc in capitolul 8/ subcap.8.1.5.2.3 Analiza comparativa a optiunilor.

8.1.2 SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI CENTRU

Lucrarile propuse in prezentul proiect sunt numai lucrari de:

  • •       reabilitare si extindere retele de apa in localitatile Gropeni, Movila Miresii si Mircea Voda

  • •       reabilitare aductiuni in :

  • >  localitatea Gropeni (GA Gropeni - cămin contorizare existent in Gropeni) si

  • >  aductiune Movila Miresii-Gemenele

Avand in vedere ca investitiile propuse fac deja parte din infrastructura existenta de alimentare cu apa (sunt numai lucrari de extinderi de retele si reabilitarea unor retele existente), nu este necesara analiza unei alte optiuni.

  • 8.1.3  SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI SUD-EST

Sistemul regional de alimentare cu apa Gropeni Sud - Est are in componenta sa in prezent localitatile Gropeni (UAT Gropeni), Tichilești (UAT Tichilesti), Tufesti (UAT Tufesti). Prin proiect se propune si integrarea localitatilor: Stancuta, Stanca, Polizesti, Cuza Voda (UAT Stancuta), Bertestii de Jos, Bertestii de Sus, Spiru Haret, Gura Calmatui, Gura Garlutii, Nicolesti (UAT Berteștii de Jos)

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Tabel 1. 40. Analiza optiunilor pentru SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI SUD-EST

UAT -uri

analizate

Optiunea 1

Optiunea 2

Optiunea 3

Optiune aleasa

Sistemul

zonal de alimentare cu apa Gropeni Sud-Est centralizat versus sisteme descentralizate

Opțiunea 1 - Sistem Centralizat

Opțiunea 2 - Sistem Descentralizat

Opțiunea 3 - Sisteme independente

STAP Gropeni (extindere)

STAP Gropeni (extindere)

aferente fiecărui UAT

> STAP Gropeni (extindere)

Rezervor de înmagazinare nou,

Rezervor de înmagazinare

>

Rezervor de înmagazinare nou,

ingropat, din beton armat, cu

nou, ingropat, din beton

ingropat, din beton armat, cu camera

camera de vane si statie de

armat, cu camera adosata

de vane adosata;

pompare adosata

Extindere statie de clorinare

>

Extindere statie de clorinare cu clor

Grup de pompare alimentare

cu clor gazos pentru

gazos pentru clorinarea debitului

aducțiune Gropeni - Cuza Voda -

clorinarea debitului stocat in

stocat in rezervorul nou prevazut

Tichilesti,

Stăncuța - Berteștii de Jos

rezervorul nou prevazut

V=2500 mc;

Stancuta,

Stație de pompare STAP Gropeni-

V=2500 mc;

>

Adaptarea instalatilor hidraulice in

< LU Z Z)

1-Q.

Bertestii

GA Ianca

Adaptarea instalatilor

vederea conectarii noilor obiecte in

de Jos, Insuratei

Adaptarea instalatiilor hidraulice in

hidraulice in vederea

schema de functionare a statiei de

vederea conectarii noilor obiecte in

conectarii noilor obiecte in

tratare

schema de functionare a statiei de

schema de functionare a

> Localitatea Tichilesti (UAT

O

tratare ;

statiei de tratare

Tichilesti)

Extindere statie de clorinare cu clor

Sursa de apa potabila -apa preluata

gazos pentru clorinarea debitului

din GA Gropeni

preluat din STAP Chiscani;

Localitatea Tichilesti

Stație noua de clorinare cu hipoclorit

Conductă aducțiune din STAP

( UAT Tichilesti)

de sodiu in GA Tichilesti

Gropeni spre localitățile Cuza Vodă-Stăncuța - Berteștii de Jos;

Tronsonul de Aductiune STAP

Sursa de apa potabila -apa preluata din GA Gropeni

Reabilitare conducta de aducțiune între GA Gropeni si GA Tichilești

Chiscani-STAP Gropeni ( NOTA 1)

Stație noua de clorinare cu hipoclorit de sodiu in GA Tichilesti

Reabilitare rețea de distribuție

Tichilesti

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

  •   Localitatea Tichilesti(NOTA 2)

(UAT Tichilesti;

  •  Sursa de apa potabila -apa preluata din STAP Chiscani din conducta de aductiune STAP Chiscani-STAP Gropeni;

  •  Adaptare a instalatiei hidraulice a GA Tichilești in vederea functionarii sistemului de alimentare cu apa;

  •  Stație noua de clorinare cu hipoclorit de sodiu in GA Tichilesti

  •  Conducta de aductiune spre GA Tichilesti (Rezervor)

  •  Reabilitare rețea de distribuție Tichilesti .

 UAT Stancuta

  •  Sursa de apa potabila -apa preluata din STAP Gropeni prin conducta de aductiune STAP Gropeni-Stancuta-Cuza Voda-Bertestii de Jos

  •  Infiintare GA în localitatea Stăncuța

  •   Stații de clorinare cu hipoclorit de sodiu in fiecare din cele 3 GA-uri din Cuza Voda

  •  Adaptare a instalatiilor hidraulice din GA-urile Cuza Voda in vederea


  •  Reabilitare conducta de aducțiune între GA Gropeni si GA Tichilești

  •  Reabilitare rețea de distribuție Tichilesti

  •  UAT Stancuta

  •  Sursa de apa potabila -apa preluata din STAP Bertesti;

  •  Infiintare GA în localitatea Stăncuța

  •   Stații de clorinare cu hipoclorit de sodiu in fiecare din cele 3 GA-uri din Cuza Voda

  •  Conducta de aducțiune STAP Berteștii de Jos - GA Stăncuța -GA-uri Cuza Voda;

  •  UAT Berteștii de Jos

  •  Sursa de apa -apa bruta din sursa subterana tratata in STAP Bertestii de Jos

  •   Înființare statie de tratare (STAP) in Berteștii de Jos;

  •  Reabilitare rezervor de înmagazinare existent, a camerei de pompe si vane;

  •  Rezervor nou de înmagazinare apa potabilă;


  • > UAT Stancuta

  • •  Sursa de apa potabila - subterana tratata in STAP Stancuta

  • •  Înființare statie de tratare (STAP) in localitatea Stancuta;

  • •   Stații de clorinare cu hipoclorit in fiecare din cele 3 GA-uri din Cuza Voda

  • •  Conducta de aducțiune STAP Stăncuța -GA-uri Cuza Voda;

  • > UAT Berteștii de Jos

  • •  Sursa de apa -apa bruta din sursa subterana tratata in STAP Bertestii de Jos

  • •  Înființare statie de tratare (STAP) in Berteștii de Jos;

  • •  Reabilitare rezervor de înmagazinare existent, a camerei de pompe si vane;

Optiune neretinuta:

Costuri mai mari cu realizarea lucrarilor de investitii, fata de optiunea 2.

Costurile medii de investitie in optiunea 2, pentru statia de tratare sunt 2.23 euro/mc de apa tratata.

Pentru optiunea 3 s-au estimat costuri medii de investitie pentru cele 2 statii de tratare de 2.33 euro/mc de apa tratata, costuri mai mari cu cca. 4.14% fata de optiunea 2 (a se vedea fisierul „Analize de optiuni Sistemul regional Gropeni Sud-


Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

functionarii      sistemului      de

alimentare cu apa;

  •  UAT Berteștii de Jos

  •  Sursa de apa potabila -apa

preluata din STAP Gropeni prin conducta de aductiune STAP Gropeni-Stancuta-Cuza    Voda-

Bertestii de Jos

  •  Reabilitare      rezervor      de

înmagazinare existent, a camerei de pompe si vane din GA Bertestii de Jos;

  •  Stație noua de clorinare cu hipoclorit de sodiu;

  •  Adaptarea instalatiilor hidraulice

din GA Bertestii de Jos in vederea functionarii      sistemului      de

alimentare cu apa;

Cost unitar actualizat

CUA= 0,60 EURO/mc *

VAN =5.874,96 mii EURO *

Stație de pompare pentru alimentare GA Stăncuța si GA Cuza Vodă

Cost unitar actualizat

CUA= 0,74 EURO/mc *

VAN = 7.026,65 mii EURO *

Est” tabelul Analiza costuri medii de operare si investitie - OP 2 - OP3).

Calitatea apei subterane. Indicatorii de calitate ai apei brute din surse subterane prezinta depasiri in general ale indicatorilor turbiditate, duritate totala si depasiri locale la indicatorii fier, mangan, amoniu, azotati si substante organice

Costuri mai mari de operare și intreținere aferente celor 2 Statii de Tratare nou prevazute, fata de Optiunea 2.

Costurile medii de operare in optiunea 2, pentru statia de tratare sunt 0.30 euro/mc de apa tratata. Pentru optiunea 3 s-au estimat costuri medii de operare pentru cele 2 statii de tratare de 0.32 euro/mc de apa tratata, costuri mai mari cu cca. 7.86 % fata de optiunea 2.

(a se vedea fisierul „Analize de optiuni _Sistemul Regional Gropeni Sud-Est” tabelul Analiza costuri medii de operare si investitie - OP 2 - OP3).

Necesita personal de operare specializat pentru procesele de tratare in fiecare statie noua de tratare. Pentru cele 2 Statii de tratare personalul de operare este estimat la 16 persoane.

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Nota: 1- In cadrul Sistemului Regional Gropeni Sud-Est centralizat - opțiunea 1, s-a prevăzut un procent de 11.73% din valoarea Aductiunii STAP Chiscani-STAP Gropeni, care a fost calculat ca procent din debitul de apa distribuit in Sistem Gropeni Sud-Est ( Vol.2 Anexe la studiu de fezabilitate/Anexa 8.-Analiza de optiuni/Anexa 8.2. Sistem Regional GROPENI SUD_EST/Anexa 8.2.10. Justificare debit preluat din STAP Chiscani/Defalcare valoare aductiune STAP Chiscani-STAP Gropeni.xlsx), reprezentand valoarea de 227,702.48 EURO.

Nota 2: Chiar daca GA Tichilesti este alimentat din conducta de Aductiune STAP Chiscani-Tichilesti_STAP Gropeni este analizat in cadrul Sistemului Regional Gropeni Sud-Est

Analiza comparativă s-a realizat în scopul determinării opțiunii care prezintă cea mai mică valoare a costului unitar actualizat al apei potabile livrate, respectiv cea mai scăzută valoare a VAN pentru rata de actualizare considerată.

*Valorile pentru CUA si VAN sunt calculate numai pentru lucrarile specifice fiecarei optiuni ( sunt excluse lucrarile comune celor 2 optiuni). Lucrarile comune celor 2 optiuni retinute pentru analiza economica se regasesc in capitolul 8/ subcap.8.1.6.2.3 Analiza comparativa a optiunilor

  • 8.1.4 SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI SUD-VEST

Extinderea sistemului regional Gropeni in partea de Sud - Vest se va face in functie de analiza fiecarui UAT in parte pentru a se stabili daca conditiile particulare fiecarui UAT permit integrarea sistemului sau actual de alimentare cu apa la sistemul regional Gropeni Sud-Vest.

Sistemul regional de alimentare cu apa Gropeni Sud - Vest, dupa implementarea proiectului POIM va avea in componenta sa localitatile aferente UAT-urilor Ciresu, Ulmu, Zavoaia, Dudesti, Ciocile.

Alimentarea cu apa potabila a Sistemului zonal Gropeni Sud-Vest se face din GA Ianca cu apa tratata in STAP Gropeni si transportata prin conducta de aducțiune existenta STAP Gropeni - GA lanca, in lungime de 40.48 km.

Tabel 1. 41. Analiza optiunilor pentru SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI SUD-VEST

UAT -uri analizate

Optiunea 1

Optiunea 2

Optiunea 3

Optiune aleasa

Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni Sud-Vest centralizat versus sisteme descen

tralizate

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Ciresu, Ulmu,

Zavoaia, Dudesti,

Ciocile


Optiunea 1- Sistem Centralizat

  •  Conducta de aductiune STAP Chiscani-STAP Gropeni (NOTA 1)

  • > UATlanca

  •  Montare grup de pompare nou pentru alimentare conducta de aducțiune lanca-Batogu;

  •  Conducta de aducțiune între GA Ianca - GA Batogu;

  •  Montare analizoare de clor

  •  Procurarea si montarea unui Grup electrogen

  • > UAT Ciresu

  •  Sursa de apa potabila -apa preluata din STAP Gropeni prin conducte de aductiune .

  • > Batogu

Infiintare GA în localitatea Batogu.

  • > Ciresu

Infiintare GA în localitatea Ciresu.

  •  Conductă de aducțiune apă potabilă pe traseul GA Batogu - GA Cireșu - STAP Ulmu -Jugureanu

  •  Conducta de aducțiune GA Batogu - Dudescu - GA Tătaru

  •  Conducte de aducțiune apă tratată pentru conectarea la rețelele de distribuție


Optiunea 2 - Sistem Descentralizat

  • •  UAT lanca

  • •  Montare analizoare de clor;

  • •  Procurarea si montarea unui Grup electrogen.

  • •  UAT Ciresu

  • •  Sursa de apa potabila -apa din STAP Zavoaia si preluata prin conducte de aductiune (sursa de apa bruta este sursa subterana)

  • •  Batogu

Infiintare GA în localitatea Batogu.

  • •  Ciresu

Infiintare GA în localitatea Ciresu.

  • •  Conducte de aducțiune apă potabilă pentru conectarea la rețelele de distribuție

  • •  Rețele de distribuție noi in localitățile Cireșu, Vultureni, Scarlatesti, Batogu

  • •  UAT Ulmu

  • •  Sursa de apa potabila -apa tratata in STAP Ulmu (sursa de apa bruta este sursa subterana)

  • •  Extinderea STAP Ulmu (existenta);

  • •  Conducta aductiune Ulmu -Jugureanu


Opțiunea 3 - Sisteme independente aferente fiecărui

UAT

  • •  UAT lanca

  • •  Montare analizoare de clor;

  • •  Procurarea si montarea unui Grup electrogen.

  • •  UAT Ciresu

  • •  Sursa de apa potabila -apa subterana tratata in STAP Ciresu nou infiintata

  • •  Batogu

Infiintare GA în localitatea Batogu.

  • •  Ciresu

Infiintare STAP în localitatea Ciresu.


  • •  Conducte de aducțiune apă potabilă pentru conectarea la rețelele de distribuție

  • •  Rețele de distribuție noi in localitățile Cireșu, Vultureni, Scarlatesti, Batogu

  • •  UAT Ulmu

  • •  Sursa de apa potabila -apa tratata in STAP Ulmu (sursa de apa bruta este sursa subterana)

  • •  Extinderea STAP Ulmu (existenta);


5 io. O


Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

  •   Rețele de distribuție noi in localitățile Cireșu, Vultureni Scarlatesti, Batogu.

  • > UAT Ulmu

  •  Sursa de apa potabila -apa preluata din STAP Gropeni prin conducte de aductiune .

  •  Adaptare a instalatiilor hidraulice din GA Ulmu in vederea functionarii sistemului de alimentare cu apa;

  •  Extindere statia de clorinare GA Ulmu;

  •   Rețele distribuție noi in localitatea Jugureanu

  • > UATZavoaia

  •  Sursa de apa potabila -apa preluata din STAP Gropeni prin conducte de aductiune .

  •  Adaptare a instalatiilor hidraulice din GA Zavoaia in vederea functionarii sistemului de alimentare cu apa;

  •  Extindere statia de clorinare in GA Zavoaia;

  •  Conductă aducțiune apă potabilă -Dudescu si GA Zavoaia

  • > UATDudesti


  • •   Rețele distribuție noi in localitatea

Jugureanu

  • •  UAT Zavoaia

  • •  Sursa de apa potabila -apa tratata in STAP Zavoaia (sursa de apa bruta este sursa subterana)

  • •  Extinderea STAP Zavoaia (existenta);

  • •  Conductă aducțiune apă potabilă STAP Zavoaia-GA Batogu - GA Ciresu

  • •  UAT Dudesti

  • •  Sursa de apa potabila -apa tratata in STAP Tataru (sursa de apa bruta este sursa subterana)

  • •  Extindere front de captare cu 2 foraje;

  • •  Infiintare STAP in localitatea Tataru prin extinderea GA existent din Tataru;

  • •  UAT Ciocile

  • •  Sursa de apa potabila -apa tratata in STAP Ciocile (sursa de apa bruta este sursa subterana)

  • •  Extinderea STAP Ciocile (existenta);

  • •  Conducte secundare de aducțiune apă potabilă la rețelele


Conducta aductiune Ulmu -Jugureanu

Rețele distribuție noi in localitatea Jugureanu.

UAT Zavoaia

Sursa de apa potabila -apa tratata in STAP Zavoaia (sursa de apa bruta este sursa subterana) Extinderea STAP Zavoaia (existenta);

UAT Dudesti

Sursa de apa potabila -apa tratata in STAP Tataru (sursa de apa bruta este sursa subterana)

Extindere front de captare cu 2 foraje;

Infiintare STAP in localitatea Tataru prin extinderea GA existent din Tataru;

UAT Ciocile

Sursa de apa potabila -apa tratata in STAP Ciocile (sursa de apa bruta este sursa subterana)

Extinderea STAP Ciocile (existenta);


Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

  •  Sursa de apa potabila -apa preluata din STAP Gropeni prin conducte de aductiune.

  •  Extindere GA Tataru pentru asigurarea alimentarii GA Ciocile;

  •  Adaptare a instalatiei hidraulice din GA Tataru existenta in vederea functionarii sistemului de alimentare cu apa;

  •  Statia de clorinare cu hipoclorit de sodiu in GA Tataru;


de distribuție din localitatile Chioibasesti si Odaieni

Rețele distribuție noi in localitățile Chioibasesti si Odaieni


  • •  Conducte secundare de aducțiune apă potabilă la rețelele de distribuție din localitatile Chioibasesti si Odaieni

  • •   Rețele distribuție noi in localitățile Chioibasesti si Odaieni


> UAT Ciocile

  •  Sursa de apa potabila -apa preluata din STAP Gropeni prin conducte de aductiune.

  •  Conducte de aductiune GA Tataru (extindere)-Coltea-GA Ciocile (UAT Ciocile)

  •  Adaptare a instalatiilor hidraulice din GA Ciocile in vederea functionarii sistemului de alimentare cu apa;

  •  Extindere statie de clorinare cu hipoclorit de sodiu in GA Ciocile;

  •  Conducte secundare de aducțiune

apă potabilă la  rețelele de

distribuție din localitatile Chioibasesti si Odaieni


Opțiune neretinuta:

Costuri mai mari cu realizarea lucrarilor de investitii, fata de optiunea 2.

Costurile medii de investitie in optiunea 2, pentru cele 4 statii de tratare sunt 2.53 euro/mc de apa tratata.

Pentru optiunea 3 s-au estimat costuri medii de investitie pentru cele 5 statii de tratare de 2.63 euro/mc de apa tratata, costuri mai mari cu cca. 4.02 % fata de optiunea 2 (a se vedea tabelul Analiza costuri medii de operere si investitie - OP 2 - OP3).

Calitatea apei subterane. Indicatorii de calitate ai apei brute din surse subterane prezinta in general depasiri ale indicatorilor:


PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 72

Rev. 5

Rețele distribuție noi in localitățile

Chioibasesti si Odaieni

Cost unitar actualizat

CUA = 0,92 EURO/mc *

VAN = 13.807,78 mii EURO*

Cost unitar actualizat

CUA = 1,04 EURO/mc*

VAN =15.275,39 mii EURO*

turbiditate, duritate totala si depasiri locale la indicatorii fier, mangan, amoniu, azotati si substante organice;

Costuri mai mari de operare și intreținere aferente celor 3 Statii de Tratare existente care se extind si celor 2 statii de tratare nou prevazute, fata de Optiunea 2. Costurile medii de operare in optiunea 2, pentru cele 4 statii de tratare sunt 0.34 euro/mc de apa tratata. Pentru optiunea 3 s-au estimat costuri medii de operare pentru cele 5 statii de tratare de 0.36 euro/mc de apa tratata, costuri mai mari cu cca. 4.48 % fata de optiunea 2. (a se vedea tabelul Analiza costuri medii de operare si investitie - OP 2 - OP3).

Necesita personal de operare specializat pentru procesele de tratare in fiecare statie de tratare. Pentru cele 5 Statii de tratare personalul de operare este estimat la 35 persoane.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 73

Rev. 5

NOTA 1: Pentru Tronsonul de Aductiune STAP Chiscani-STAP Gropeni, in cadrul Sistemului Regional Gropeni Sud-Vest centralizat - optiunea 1, s-a prevazut un procent de 21.52%, respectiv 417,751.46 EURO din valoarea Aductiunii STAP Chiscani-STAP Gropeni, care a fost calculat ca procent din debitul de apa distribuit in Sistem Gropeni Sud-Vest (Vol. 2 Anexe la studiu de fezabilitate/Anexa 8.-Analiza de optiuni/Anexa 8.3. Sistem Regional GROPENI SUD_VEST/Anexa 8.3.9 Justificare debit preluat din STAP Chiscani/Defalcare valoare aductiune STAP Chiscani-STAP Gropeni.xlsx)

Analiza comparativă s-a realizat în scopul determinării opțiunii care prezintă cea mai mică valoare a costului unitar actualizat al apei potabile livrate, respectiv cea mai scăzută valoare a VAN pentru rata de actualizare considerată.

*Valorile pentru CUA si VAN sunt calculate numai pentru lucrarile specifice fiecarei optiuni ( sunt excluse lucrarile comune celor 2 optiuni). Lucrarile comune celor 2 optiuni retinute pentru analiza economica se regasesc in capitolul 8/ subcap.8.1.8.2.3 Analiza comparativa a optiunilor pe ansamblul sistemului regional de apa Gropeni Sud-Vest.

  • 8.1.5 SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI VEST

Sistemul regional de alimentare cu apa Gropeni Vest, dupa implementarea proiectului POIM va avea in componenta sa orasul Faurei si localitatile aferente UAT-urilor Jirlau (Jirlau), Visani (Visani, Caineni-Bai, Plasoiu), Galbenu (Galbenu, Drogu, Pantecani, Satuc, Zamfiresti).

Tabel 1. 42. Analiza optiunilor pentru SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI VEST

UAT -uri analizate

Optiunea 1

Optiunea 2

Optiune aleasa

Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni Vest centralizat versus sistem descentralizat

Faurei,

Jirlau, Galbenu, Visani

Optiunea 1 - Sistem Centralizat NOTA 1

Optiunea 2 - Sistem Descentralizat

OPTIUNEA 1

Grup pompare Ianca si Faurei

  • ■  Grup de pompare suplimentar in GA Ianca pentru alimentare extindere Sistem Regional Gropeni- Vest prin intermediul GA Făurei;

  • ■  Grup de pompare suplimentar in GA Făurei pentru alimentare extindere Sistem Regional Gropeni- Vest prin intermediul localităților GA Vișani si GA Jirlău;

> Sistem local de alimentare cu apa UAT Galbenu (Galbenu, Satuc, Pantecani)

  • ■   Stație de tratare a apei din subteran, pentru un debit de 5.56 l/s, pentru localitățile Galbenu, Sătuc si Pântecani;

  • ■  Modernizare GA Galbenu si rezervor suplimentar de înmagazinare 300 mc;

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

  • >  UAT Jirlau (localitatea Jirlau)

  • ■  Sursa de apa potabila - apa preluata din STAP Gropeni din GA Ianca si GA Faurei;

  • ■   Conducta de aductiune Faurei-Jirlau;

  • ■  Rezervor suplimentar de înmagazinare 600 mc in GA Jirlau si stație de pompare noua in GA Jirlău pentru alimentare Galbenu, Sătuc si Pântecani;

  • ■   Statie de clorinare noua;

  • ■   Reabilitare rețea distribuție apa in localitatea Jirlău;

  • >  UAT Galbenu (localitatea Galbenu, Satuc, Pantecani, Drogu, Zamfiresti)

  • ■  Sursa de apa potabila - apa preluata din STAP Gropeni din GA Ianca si GA Faurei;

  • ■  Conducta de aductiune Jirlau-Satuc-Galbenu

  • ■  Conducta de aductiune Satuc-Pintecani

  • ■   Conducta de aductiune Visani-Zamfiresti (localitatea Drogu si Zamfiresti aferente UAT Galbenu vor fi alimentate din GA Visani aferent UAT Visani);

  • ■   Reabilitare rețea distribuție apa in localitățile Galbenu si Drogu;

  • >  UAT Visani (localitatea Visani, Caineni Bai, Plasoiu)

  • ■  Sursa de apa potabila -apa preluata din STAP Gropeni din GA Ianca si GA Faurei;

  • ■  Conducta de aductiune Visani-Caineni Bai -Plasoiu

  • ■  Rezervor suplimentar de înmagazinare 500 mc in GA Visani si 2 statii de pompare noi in pentru alimentare Caineni Bai si Plasoiu respectiv Drogu si Zamfiresti;

  • ■   Statie de clorinare noua;

Cost unitar actualizat CUA = 0,42 EURO/mc* VAN = 3.976,68 mii EURO*


  • ■  Stație de pompare noua in GA Galbenu pentru alimentare Galbenu, Sătuc si Pântecani;

  • ■  Conducta de aductiune spre Pantecani si Satuc;

  • ■   Reabilitare rețea distribuție apa in localitatea Galbenu;

> Sistem centralizat de alimentare cu apa UAT Jirlau, UAT Visani si localitatile Drogu si Zamfiresti .

  • ■  Grup de pompare suplimentar in GA Ianca pentru alimentare extindere Sistem Regional Gropeni- Vest prin intermediul GA Făurei;

  • ■  Grup de pompare suplimentar in GA Făurei pentru alimentare extindere Sistem Regional Gropeni- Vest prin intermediul localităților GA Vișani si GA Jirlău;

  • ■   Conducta de aductiune Faurei-Jirlau

  • ■  Conducta de aductiune Visani-Plasoiu

  • ■   Conducta de aductiune Visani-Zamfiresti

  • ■  Rezervor suplimentar de înmagazinare 500 mc in GA Visani;

  • ■  Rezervor suplimentar de înmagazinare 300 mc in GA Jirlau;

  • ■  Doua stații de pompare noi in GA Vișani pentru alimentare Zamfiresti cu Drogu si Plăsoiu cu Câineni-Bai;

  • ■   Reabilitare rețea distribuție apa in localitatea Jirlău;

  • ■   Reabilitare rețea distribuție apa in localitatea Drogu;


Cost unitar actualizat CUA = 0,55 EURO/mc* VAN =5.123,96 mii EURO*


Nota1: Pentru Tronsonul de Aductiune STAP Chiscani-STAP Gropeni, in cadrul Sistemului Regional Gropeni Sud-Est centralizat - opțiunea 1, s-a prevăzut un procent de 16.33%, respectiv 316.958,39 EURO din valoarea Aductiunii STAP Chiscani-STAP Gropeni, care a fost calculat ca procent din debitul de apa distribuit in Sistem Gropeni Vest conform Defalacare aductiune STAP Chsicani-STAP Gropeni din Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 8 Analiza optiuni/Anexa 8.4 Sistem de alimentare cu apa Gropeni Vest respectiv detalierea cu breviarele de calcul din Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa 8 Analiza optiuni/Anexa 8.3 Sistem de alimentare cu apa Gropeni Sud-Vest/Anexa 8.3.9 Justificare debit preluat din STAP Chiscani .

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Analiza comparativă s-a realizat în scopul determinării opțiunii care prezintă cea mai mică valoare a costului unitar actualizat al apei potabile livrate, respectiv cea mai scăzută valoare a VAN pentru rata de actualizare considerată.

*Valorile pentru CUA si VAN sunt calculate numai pentru lucrarile specifice fiecarei optiuni ( sunt excluse lucrarile comune celor 2 optiuni). Lucrarile comune celor 2 optiuni se regasesc in capitolul 8/ subcap.8.1.9.2.3 Analiza comparativa a optiunilor pe ansamblul sistemului regional de apa Gropeni Vest.

  • 8.1.6  SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA INSULA MARE A BRAILEI

Sistemul de alimentare cu apa in Insula Mare a Brailei cuprinde localitatile:

  • -  Marasu, Tacau, Bandoiu, Magureni si Plopi - din cadrul UAT Marasu

  • -  Salcia, Agaua, Frecatei si Titcov - din cadrul UAT Frecatei

Tabel 1. 43. Analiza optiunilor pentru Sistemul de alimentare cu apa Insula Mare a Brailei

UAT -uri analizate

Optiunea 1

Optiunea 2

Optiune aleasa

Sistemul de alimentare cu apa Insula Mare a Brăilei centralizat versus sistem descentralizat

Marasu,

Frecatei

Optiunea 1 - Sistem Centralizat

Optiunea 2 - Sistem Descentralizat

OPTIUNEA 1

Sistem de alimentare cu apa Insula Mare a Brailei

> UAT Marasu

  •  realizare captare de suprafata pentru un debit de 10,56 l/s;

  •  stație de tratare a apei de suprafața, pentru un debit de 10,44 l/s, pentru alimentarea localităților Marasu, Magureni, Plopi, Bandoiu, Tacau, Frecatei, Salcia, Agaua si Titcov;

> Sistem de alimentare cu apa UAT Marasu

  •  realizare captare de suprafata;

  •  stație de tratare a apei de suprafața, pentru un debit de 7,52 l/s, pentru localitățile Marasu, Magureni, Plopi, Bandoiu, Tacau;

aductiuni si retele de distributie noi pentru localitatile componente UAT Marasu ( Marasu, Magureni, Plopi, Bandoiu, Tacau)

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

  •   aductiuni si retele de distributie pentru localitatile componente UAT Marasu ( Marasu, Magureni, Plopi, Bandoiu, Tacau);

> UAT Frecatei

  •  conducte de aductiune apa STAP Marasu - GA Salcia si extinderea conductei de aductiune Salcia - Frecatei cu un tronson pana la GA Titcov..

Cost unitar actualizat CUA = 0,72 EURO/mc *

VAN = 2.689,90 mii EURO *

> Sistem de alimentare cu apa UAT Frecatei

  •  Salcia

  • retehnologizarea statiei de tratare Salcia Q=2.69 l/s

  •  Titcov

  • retehnologizarea statiei de tratare Titcov Q=1.80 l/s

Cost unitar actualizat CUA = 1,05 EURO/mc *

VAN = 3.895,37 mii EURO *

Analiza comparativă s-a realizat în scopul determinării opțiunii care prezintă cea mai mică valoare a costului unitar actualizat al apei potabile livrate, respectiv cea mai scăzută valoare a VAN pentru rata de actualizare considerată.

*Valorile pentru CUA si VAN sunt calculate numai pentru lucrarile specifice fiecarei optiuni ( sunt excluse lucrarile comune celor 2 optiuni). Lucrarile comune celor 2 optiuni se regasesc in capitolul 8/ subcap.8.1.10.2.3 Analiza comparativa a optiunilor pe ansamblul Sistemului de alimentare cu apa Insula Mare a Brailei.

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

8.2   INFRASTRUCTURA DE CANALIZARE

8.2.1   CLUSTER BRAILA

Clusterul Brăila cuprinde aglomerările Brăila, Sutești, Movila Miresii si Vădeni.

Tabel 1. 44. Analiza optiunilor pentru Clusterul Braila

Aglome

rare

Optiunea 1

Optiunea 2

Optiunea 3

Optiune aleasa

Clusterul Braila - Sistem centralizat versus sisteme descentralizate

Optiunea 1 - Sistem Descentralizat

Optiunea 2 - Sistem Centralizat

Optiunea 3 - Sistem Descentralizat

Colectarea     apelor    uzate

Colectarea apelor uzate

Colectarea apelor uzate menajere

menajere din aglomerările

menajere din aglomerările

din aglomerările Sutești, Movila

Sutești, Movila Miresii si

Brăila, Sutești, Movila Miresii,

Miresii si transportarea lor spre SE

transportarea lor spre SE

Vădeni si transportarea lor

proiectata Sutesti.

proiectata Movila Miresii.

spre SE existenta Brăila

Colector sub presiune Sutești-

Canalizare menajera gravitațională in

Braila,

Canalizare menajera gravitațională in

Movila Miresii - SPAU Scorțaru

aglomerarea Sutesti, inclusiv refulari si

CM

Sutesti,

aglomerarea Sutesti, inclusiv refulari si

Vechi- Cazasu- SPAU Brăila - SE

SPAU-ri.

<

Movila

SPAU-ri.

existenta Brăila.

Canalizare menajera gravitațională in

LU z

Miresii,

Canalizare menajera gravitațională in

Colector sub presiune Vădeni -

aglomerarea Movila Miresii, inclusiv

o

1-

Vadeni

aglomerarea Movila Miresii, inclusiv

SPAU Brăila.

refulari si SPAU-ri.

Q.

O

refulari si SPAU-ri.

Colector sub presiune Movila Miresii -

Colector sub presiune Lacul Sărat -

Colector sub presiune- Sutești - Movila

SPAU existent statiunea Lacu Sarat

Sutești.

Miresii.

Infintare canalizare menajera

SE proiectata in Sutesti + SPAU cu

SE proiectata in Movila Miresii + SPAU

gravitationala in aglomerarile Braila

descărcare in emisar.

cu descărcare in emisar.

(Lacu Sarat, Cazasu), Vadeni si

Sutesti, inclusiv refulari si SPAU-ri.

Colector sub presiune SE Sutesti - emisar .

Colector sub presiune SE Movila Miresii

Extindere canalizare menajera

- emisar

gravitationala in aglomerarile Braila

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Colectarea     apelor    uzate

menajere din aglomerările Brăila si Vădeni si transportarea lor spre SE existenta Brăila

Canalizare menajera gravitațională + SPAU-ri in localitatile Cazasu, Vădeni si Lacul Sărat.

Colector sub presiune Cazasu - SPAU Brăila - SE existenta Brăila;

Colector sub presiune Vădeni - SPAU Brăila.

Colector sub presiune Lacul Sărat -SPAU existent statiunea Lacu Sarat.

Extindere canalizare menajera + SPAU-ri in aglomerarea Braila (Mun. Brăila si localitatea Vărsătura).

Reabilitare rețea existenta de canalizare menajera in aglomerarea Brăila.

Cost unitar actualizat

CUA = 0,037 EURO/mc

VAN = 9.529,08 mii EURO

(Mun. Braila, Varsatura) si Movila Miresii, inclusiv refulari si SPAU-ri.

Reabilitare canalizare menajera in aglomerarile Braila (Mun. Braila) Movila Miresii, inclusiv refulari si SPAU-ri.

Cost unitar actualizat

CUA = 0,029 EURO/mc

VAN = 7.790,46 mii EURO

Colectarea apelor uzate menajere din aglomerările Brăila, Vădeni si transportarea lor spre SE existenta Brăila.

Canalizare menajera gravitațională + SPAU-ri in aglomerarea Braila (Mun Braila, Cazasu si Lacul Sărat) si aglomerarea Vadeni;

Colector sub presiune Cazasu - SPAU Brăila - SE existenta Brăila;

Colector sub presiune Vădeni - SPAU Brăila;

Colector sub presiune Lacul Sărat - SPAU existent statiunea Lacu Sarat;

Extindere canalizare menajera + SPAU-ri in aglomerarea Braila (Mun. Brăila si localitatea Vărsătura);

Reabilitare rețea existenta de canalizare menajera in aglomerarea Brăila;

Cost unitar actualizat

CUA = 0,03 EURO/mc

VAN = 7.841,04 mii EURO

Analiza comparativă s-a realizat în scopul determinării opțiunii care prezintă cea mai mică valoare a costului unitar actualizat al apei potabile livrate, respectiv cea mai scăzută valoare a VAN pentru rata de actualizare considerată.

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

*Valorile pentru CUA si VAN sunt calculate numai pentru lucrările specifice fiecărei opțiuni ( sunt excluse lucrările comune celor 3 optiuni). Lucrarile comune celor 3 optiuni se regasesc in capitolul 8/ subcap.8.2.2.3 Analiza optiunilor pentru sistemul de canalizare Cluster Braila tabelul 8.63..Prezentarea lucrarilor specifice pentru fiecare optiune

8.2.1.1   SEAU BRAILA

Caracteristici actuale pentru statia de epurare apa uzata Braila

Actuala etapă a proiectului reprezintă o continuare a proiectului executat anterior, început în 2008 și finalizat în 2012, ce este în exploatare așadar de aproximativ 7 ani. Prima etapă de dezvoltare a proiectului a avut în vedere realizarea unei stații de epurare noi, care să asigure, conform standardelor în vigoare în acel moment, reducerea poluării datorată substanțelor organice (măsurate ca CBO5 și CCO) și a solidelor în suspensie (MTS).

O cerință specială care a fost introdusă în documentația de atribuire în acel moment a fost ca proiectarea noii stații de epurare să se realizeze în ipoteza că toate debitele de apă uzată ce ar putea fi produse în viitor, în aria de operare a operatorului regional, vor fi preluate de noua stație de epurare și de asemenea ca procesul proiectat să aibă în vedere conversia facilă ulterioară la un proces în care să se realizeze și eliminarea nutrienților (compușii azotului și fosforului)

Stația de epurare Brăila are capacitatea de a deservi aglomerarile Braila (Braila, Lacu Sarat, Varsatura, Cazasu, Baldovinesti), Sutesti, Movila Miresii, Vadeni.

Tabel 1. 45. Analiza optiunilor pentru Statia de epurare ape uzate Braila

Aglomerari deservite

Optiunea 1

cu stabilizare aerobă internă nămol

Optiunea 2

cu stabilizare aerobă externă nămol

Optiune 3

fără stabilizare namol dar cu tratare termică nămol

Optiune aleasa

Statia de epurare ape uzate Braila

Braila (Mun.Braila, Lacu Sarat, Varsatura, Cazasu, Baldovinesti), Sutesti, Movila

În reactoarele biologice existente recompartimentate + reactoare biologice noi, similare celor existente (vârsta nămolului 25 zile)

Stabilizarea aerobă a nămolului în bioreactoare. Aceasta presupune asigurarea unei vârste a nămolului de minim 25 de zile în bazinele proiectate.

În reactoarele biologice existente recompartimentate         (vârsta

nămolului 13,2 zile) + bazin nou pentru stabilizare nămol (încă 11,8 zile)

Stabilizarea aerobă a nămolului în exces după îngroșare într-un nou

În bazine existente recompartimentate (vârsta nămolului 13,2 zile) + stabilizare termică nămol

Recompartimentarea        bazinelor

existente       pentru       realizarea

compartimentelor anaerobe, anoxice și oxice. În noul compartiment anoxic se

OPTIUNEA 3

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Miresii, Vadeni .


Conform calculelor realizate, volumul actual al bazinelor existente nu este suficient. Pe de altă parte există spațiu suficient pentru construcția „în oglindă” a altor patru linii de epurare similare celor existente, evident prin prevederea compartimentărilor necesare și a echipamentelor necesare (mixere, pompe de recirculare internă, sisteme de aerare, senzori, conducte). Această variantă implică costuri și durate de execuție foarte mari.

Lucrari aferente optiunii 1:

  • -  Recompartimentarea bazinelor existente pentru realizarea compartimentelor anaerobe, anoxice și oxice.

  • -  Suplimentare mixere in noul compartiment anoxic

  • -  Pompe de recirculare internă și conducte de recirculare aferente pentru fiecare linie de epurare.

  • -  Sistem de aerare conform noi recompartimentări inclusiv electrovane de control a zonelor aerate

  • -  Montare sistem de aerare in bazinele biologice noi aferente celor 4 linii noi

  • -   Construcția a încă 4 linii noi de reactoare biologice similare celor


bazin exterior. În acest caz epurarea apei se realizează în bazinele existente, după recompartimentare, pentru o vârsta minimă de 12 zile. Nămolul în exces evacuat din proces este îngroșat utilizând echipamentele existente care conform calculelor au capacitate suficientă după care este introdus într-un nou bazin în care nămolul concentrat este aerat pentru încă 13 zile până la stabilizare. Această variantă presupune construcția acestui bazin din beton armat, modificarea traseelor de conducte de nămol îngroșat, amplasarea unui sistem de aerare cu bule fine/medii în noul bazin. Din calculele realizate, suflantele existente au capacitate suficientă pentru asigurarea cerinței de aer necesare pentru stabilizarea nămolului în exces. Această variantă implică costuri mai mici de execuție decât varianta (3) precum și costuri de operare mai mici în special datorită lipsei mixerelor și pompelor de recirculare internă necesare suplimentar în varianta.


Lucrari aferente optiunii 2:

- Recompartimentarea bazinelor existente pentru realizarea


suplimentează numărul de mixere submersibile. Se introduce câte o pompă de recirculare internă și conducta de recirculare aferentă pentru fiecare linie de epurare. Această opțiune este comună oricăror variante analizate deoarece reprezintă o continuare firească a proiectului anterior care se realizează cu costuri extrem de reduse comparativ cu oricare altă soluție alternativă. Se asigură în acest fel o vârstă minimă a nămolului de

  • 13,2 zile, suficientă pentru a fi posibilă nitrificarea.

Lucrari aferente optiunii 3:

  • -  Recompartimentarea    bazinelor

existente pentru     realizarea

compartimentelor       anaerobe,

anoxice și oxice.

  • -  Suplimentare mixere in noul compartiment anoxic

  • -  Pompe de recirculare internă și conducte de recirculare aferente pentru fiecare linie de epurare.

  • -  Sistem de aerare conform noi recompartimentări inclusiv electrovane de control a zonelor aerate

  • -  Senzori de urmărire a procesului, debitmetre, SCADA

- Instalație de dozare clorura ferica


Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

existente ca dimensiuni dar compartimentate    în     zone

anaerobe, anoxice și oxice inclusiv mixere, sistem de aerare senzori, conducte

- Senzori de urmărire a procesului, debitmetre, SCADA

- Instalație de dozare clorura ferica

Cost unitar actualizat CUA = 0,089 EURO/mc*

VAN = 23.253,33 mii EURO*

compartimentelor    anaerobe,

anoxice și oxice.

  • -  Suplimentare mixere in noul compartiment anoxic

  • -  Pompe de recirculare internă și conducte de recirculare aferente pentru fiecare linie de epurare.

  • -  Sistem de aerare conform noi recompartimentări inclusiv electrovane de control a zonelor aerate

  • -  Conducte noi de transfer nămol exces din îngroșătorul de nămol către noul bazin de stabilizare aerobă

  • -   Bazin nou pentru stabilizare aerobă nămol

  • -  Montare sistem de aerare in bazinul nou de stabilizare aerobă nămol

  • -  Senzori   de urmărire a

procesului, debitmetre, SCADA

-  Instalație de dozare clorura

ferica

Cost unitar actualizat CUA = 0,0318 EURO/mc *

VAN = 8.271,38 mii EURO*

Cost unitar actualizat CUA = 0,0264

EURO/mc *

VAN = 6.860,35 mii EURO *

Analiza comparativă s-a realizat în scopul determinării opțiunii care prezintă cea mai mică valoare a costului unitar actualizat al apei uzate epurata , respectiv cea mai scăzută valoare a VAN pentru rata de actualizare considerată.

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

*Valorile pentru CUA si VAN sunt calculate numai pentru lucrările specifice fiecărei opțiuni ( sunt excluse lucrările comune celor 3 optiuni). Lucrarile specifice celor 3 optiuni se regasesc in capitolul 8/ tabel 8.71 Prezentarea optiunilor SEAU Braila numai cu lucrarile specifice fiecarei optiuni.

8.2.1.2   TRATARE NAMOL

S-a propus o instalatie de uscare, neutralizare si valorificare termica a namolului pentru namolul rezultat de la toate statiile de epurare si statiile de tratare apa. Instalatia se va monta in statie de epurare Braila.

Tabel 1. 46. Analiza optiunilor Tratare namol

SEAU/ STAP

Optiunea 1

Optiunea 2

Optiune 3

Optiune aleasa

Tratare namol

SEAU

Braila, Insuratei, Faurei, Gropeni,

Jirlau

STAP

Chiscani, Gropeni, Marasu

Optiunea 1 - Colectarea namolului de la statiile de epurare Faurei, Insuratei, Gropeni, Jirlau si statiile de tratare apa Chiscani, Gropeni, Marasu la statia de epurare Braila si tratate intr-o instalatie de uscare, neutralizare si valorificare termica

Colectarea namolului de la statiile de epurare Faurei, Insuratei, Gropeni, Jirlau si statiile de tratare apa Chiscani, Gropeni, Marasu la statia de epurare Braila si tratate intr-o instalatie de uscare, neutralizare si valorificare termica.

Optiunea 2 - Arderea namolului de la statiile de epurare Braila, Faurei, Insuratei, Gropeni si Jirlau la fabrica de ciment CRH Medgidia si depunerea namolului de la Statiile de tratare Gropeni, Chiscani, Marasu in depozitele ecologice din Jud.Braila.

Colectarea namolului de la statiile de epurare Faurei, Insuratei, Gropeni, Jirlau la statia de epurare Braila si deshidratat intr-o instalatie de uscare pana la 80-90%SU

  • •   Transportarea namolului uscat la fabrica de ciment CRH Medgidia.

  • •  Depunerea namolului

de la Statiile de tratare Gropeni, Chiscani, Marasu la depozitele ecologice din Jud. Braila.

Optiunea 3 - Colectarea namolului de la statiile de epurare Faurei, Insuratei, Gropeni, Jirlau si de la statiile de tratare apa potabila Chiscani ,Gropeni si Marasu la statia de epurare Braila si tratate printr-o instalatie de compostare.

Pentru tratarea / deshidratarea namolului provenit de la statiile de epurare din judetul Braila s-a analizat optiunea de realizare a unei instalatii de compostare a namolurilor, amplasata in incinta statiei existente de epurare a apelor uzate Braila.

Procesul de compostare se realizeaza împreună cu deșeuri solide biodegradabile.

Avand in vedere umiditatea ridicata a namolului 22-25%SU, pe langa acesta, in procesul de compostare trebuie adaugata si fractia de amestec (paie din cereale, rapita sau porumb; iarba verde sau uscata; deseuri verzi sau frunze uscate).

cn a> c □

'•3 Q. O

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Umiditatea fractiei de amestec fiind mai mica fata de cea a namolului favorizeaza demararea procesului de compostare.

Umiditatea dupa mixarea namolului cu fractia de amestec se considera ca va fi la intrare 55-60%.

Realizarea unei instalatii de compostare necesita existenta unor spatii de mari dimensiuni pentru depozitare/stocare, respectiv 13.375 mp, dupa cum urmeaza:

  • •   Zona de depozitare namol (in hala inchisa) -aprox. 375 mp

  • •   Zona de depozitare fractie de amestec (direct pe platforma betonata exterioara) - aprox. 3100 mp

  • •  Zona de stocare a compos-       tului pe

platforma betonata       exterioara - aprox.

2400 mp

  • •  Zona de compostare intensiva (4 saptamani) pe platforma asfaltata/betonata exterioara -aprox. 7500 mp

Deasemenea, pentru operarea instalatiei de compostare sunt necesare si echipamente auxiliare, ca de exemplu: incarcator frontal; tocator deseuri verzi; roluitor membrana; cisterna irigat, intorcator de brazde dupa tractor, tractor cu incarcator frontal si furci; intorcator de brazde cu stocare laterala.

Opțiunea neretinuta:

Necesita existenta unor amplasamente de mari dimensiuni pentru depozitare/ stocare.

Procesul de compostare se realizeaza împreună cu deșeuri solide biodegradabile.

Avand in vedere umiditatea ridicata a namolului 21-25% SU, pe langa acesta, in procesul de compostare trebuie adaugata si fractia de

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Cost unitar actualizat

CUA = 65,70 EURO/tona

VAN = 24.957,21 mii EURO

Cost unitar actualizat

CUA = 125,24 EURO/tona

VAN = 47.571,01 mii EURO

amestec (paie din cereale, rapita sau porumb; iarba verde sau uscata; deseuri verzi sau frunze uscate).

Produsul final nu poate fi utilizat in agricultura deoarece nu sunt cereri la EC. (Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa6 Mamgementul namolului)

CAPEX: 3.307.262 EURO

OPEX: 511.035,95 EURO

(Aceste costuri sunt numai pentru instalatia de compostare -nu sunt cuprinse:

-bugetul pentru analizele fizico chimice ale straturilor de pamant pe care se va depune -bugetul pentru transportul namolului de la instalatia de compostare pana la punctul de depunere

-bugetul pentru cumpararea terenului necesar amplasarii instalatiei de compostare

8.2.2   CLUSTER FAUREI

In cadrul proiectului de pe POS Mediu 2007-2015 a fost executat colectorul de ape uzate din localitatea Ianca pana in localitatea Faurei. Colectorul a fost dimensionat pentru preluarea apelor uzate din UAT-urile Ianca, Mircea Voda, Surdila Gaiseanca si Surdila Greci .

Ca urmare lucrarile care se vor executa in Clusterul Faurei sunt numai lucrari de infiintare retele de canalizare .

Pentru preluarea varfurilor de ape uzate (atat din punct de vedere al debitului cat si al incarcarilor organice) deversate in SEAU Faurei este necesar realizarea unui bazin de omogenizare si SPAU (amplasate in incinta SE Faurei) care va asigura o functionare optima a statiei de epurare.

8.2.3   CLUSTER JIRLAU

Clusterul Jirlau cuprinde aglomerarea Jirlau (localitatea Jirlau).

In prezent in localitatea Jirlau au fost finalizate lucrarile la statia de epurare Jirlau si retele de canalizare in sistem vacumatic pentru 10% din numărul total de locuitori. Prin proiect se propune extinderea retelei de canalizare vacuumatica.

Tabel 1. 47. Analiza optiunilor Clusterul Jirlau

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 85

Rev. 5

Aglomerare

Optiunea 1

Optiunea 2/

Opțiune aleasa

Clusterul Jirlau

Opțiunea 1: Colectarea apelor uzate menajere in sistem vacuumatic din localitaea Jirlau si transportarea lor spre SE existenta Jirlau

Opțiunea 2: Colectarea apelor uzate menajere in sistem gravitational din localitatea Jirlau si transportarea lor spre SE existenta Jirlau

Jirlau

  • •  Extindere canalizare menajera vacuumatica ;

  • •  Camere de colectare prin vacuum complet echipate , (s-au prevazut in medie o camera de colectare la 3-4 proprietati);

  • •  Extindere canalizare menajera gravitațională;

  • •  Conducte de refulare canalizare;

  • •  Stații de pompare ape uzate menajeră ;

OPTIUNEA 1

Cost unitar actualizat CUA = 1,84 EURO/mc

VAN = 4.357,91mii EURO

Cost unitar actualizat CUA = 1,91 EURO/mc

VAN = 4.533,70 mii EURO

Analiza comparativă s-a realizat în scopul determinării opțiunii care prezintă cea mai mică valoare a costului unitar actualizat pentru apa uzata epurata, respectiv cea mai scăzută valoare a VAN pentru rata de actualizare considerată.

8.2.4   CLUSTER GROPENI

Clusterul Gropeni va cuprinde aglomerările Gropeni si Tichilesti.

Tabel 1. 48. Analiza optiunilor Clusterul Gropeni

Aglomerare

Optiunea 1

Optiunea 2

Optiune aleasa

Clusterul Gropeni - Sistem centralizat versus sistem descentralizat

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Gropeni Tichilesti

Opțiunea 1: Sistem Centralizat

Colectarea apelor uzate menajere din aglomerările Gropeni si Tichilesti si transportarea lor spre SE existenta Gropeni:

  • •   Infiintare sistem canalizare + SPAU in localitatea Tichilesti;

  • •  Extindere canalizare menajera gravitațională + SPAU in localitatea Gropeni;

  • •  Colector sub presiune Tichilesti - SEAU Gropeni;

  • •  Evacuare ape uzate din SEAU Gropeni (deversor sub presiune SE Gropeni - emisar Dunare la Gropeni si SPAU);

Cost unitar actualizat CUA = 0,11 EURO/mc *

VAN = 1.713,84 mii EURO*

Opțiunea 2 : Sistem Descentralizat

Colectarea apelor uzate menajere din aglomerarea Tichilesti si transportarea lor in SE proiectata Tichilesti.

  • •   Infiintare sistem canalizare in localitatea Tichilesti;

  • •   Infiintare statie de epurare in localitatea Tichilesti + SPAU pentru deversare apa in emisarul Dunare;

  • •  Evacuare ape uzate din SEAU Tichilesti ( colector sub presiune SPAU Colector - SE Tichilesti; deversor sub presiune SE Tichilesti - emisar Dunare Tichilesti);

Colectarea apelor uzate menajere din aglomerarea Gropeni si transportarea lor spre SE existenta Gropeni.

  • •  Extindere sistem canalizare + SPAU in localitatea Gropeni;

  • •  Evacuare ape uzate din SEAU Gropeni (deversor sub presiune SE Gropeni - emisar Dunare Gropeni si SPAU);

Cost unitar actualizat CUA = 0,19 EURO/mc*

VAN = 2.857,47 mii EURO*

OPTIUNEA 1

Analiza comparativă s-a realizat în scopul determinării opțiunii care prezintă cea mai mică valoare a costului unitar actualizat pentru apa uzata epurata, respectiv cea mai scăzută valoare a VAN pentru rata de actualizare considerată.

* Valorile pentru CUA si VAN sunt calculate numai pentru lucrrile specifice fiecarei optiuni ( sunt excluse lucrarile comune celor 2 optiuni) Lucrarile comune celor 2 optiuni se regasesc in capitolul 8/ subcap. 8.2.6.3 Analiza comparativa a optiunilor.

8.2.5   CLUSTER INSURATEI

Dupa finalizarea lucrarilor POIM 2014-2020 Clusterul Insuratei va cuprinde aglomerarile Insuratei, Ulmu, Zavoaia si Baraganu.

Prin POS Mediu etapa 2007-2013 pentru Clusterul Insuratei s-a reabilitat si modernizat statia de epurare Insuratei care preia apele uzate din aglomerarile Insuratei, Tufesti, Viziru.

Prin programul POIM etapa 2014-2020 se vor prelua si apele uzate din aglomerarile: Ulmu, Zavoaia si Baraganu.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 87

Rev. 5

Tabel 1. 49. Analiza optiunilor pentru Clusterul Insuratei

Aglomerare

Optiunea 1

Optiunea 2

Optiunea3

Optiune aleasa

Clusterul însuratei - Sistem centralizat versus sisteme descentralizate

Ulmu, Zavoia,

Baraganu, orasul

Insuratei

Opțiunea 1: Sistem Centralizat Descarcare debite menajere din agomerarile Ulmu, Zavoaia, Insuratei si Baraganu in SEAU Insuratei (existenta)

Lucrarile aferente optiunii 1 sunt:

  • >  Canalizare menajera gravitationala + SPAU-ri aglomerarea Ulmu

  • >  Conducte de refulare aglomerarea Ulmu

  • >  Colector sub presiune Ulmu-Zavoaia

  • >  Canalizare menajera gravitationala + SPAU-ri aglomerarea Zavoaia

  • >  Conducte de refulare aglomerarea Zavoaia

  • >  Colector sub presiune Zavoaia- SE Insuratei

  • >  Canalizare menajera gravitationala + SPAU-ri aglomerarea Baraganu

  • >  Conducte de refulare aglomerarea Baraganu

  • >  Colector sub presiune Baraganu-SE Insuratei

  • >  Extindere canalizare menajera

gravitationala      +      SPAU-ri

aglomerarea Insuratei

  • >  Conducte de refulare aglomerarea Insuratei

Opțiunea 2 - Sistem Descentralizat Descarcare debite menajere din agomerarile Ulmu si Zavoaia in SE proiectata Zavoaia si descarcare debite din agomerarile Insuratei si Baraganu SE Insuratei existenta

Lucrarile aferente optiunii 2 sunt:

  • >  Canalizare menajera gravitationala + SPAU-ri aglomerarea Ulmu

  • >  Conducte de refulare aglomerarea Ulmu

  • >  Colector sub presiune Ulmu-Zavoaia

  • >  Canalizare menajera gravitationala + SPAU-ri aglomerarea Zavoaia

  • >  Conducte de refulare aglomerarea Zavoaia

  • >  Colector sub presiune Zavoia - SE proiectata Zavoaia

  • >  SE proiectata Zavoaia + SP descarcare in emisar Calmatui;

  • >  Colector sub presiune SE - emisar

  • >  Canalizare menajera gravitationala + SPAU-ri aglomerarea Baraganu

  • >  Conducte de refulare aglomerarea Baraganu,

  • >  Colector sub presiune Baraganu-SE Insuratei

  • >  Extindere canalizare menajera

gravitationala     +     SPAU-ri

aglomerarea Insuratei

  • > Conducte de refulare aglomerarea Insuratei

Opțiunea 3 - Sistem Descentralizat Descarcare  debite  menajere     din

agomerarea Ulmu in SE proiectata Ulmu; Descarcare  debite  din agomerarea

Zavoaia in SE proiectata Zavoaia; Descarcare  debite  din agomerarile

Baraganu si Insuratei in SE Insuratei existenta

Lucrarile aferente optiunii 3 sunt:

  • >  Canalizare menajera gravitationala + SPAU-ri aglomerarea Ulmu

  • >  Conducte de refulare aglomerarea Ulmu

  • >  Colector sub presiune Ulmu-SE Ulmu

  • >  SE proiectata Ulmu + SP descarcare in emisar Calmatui;

  • >  Colector sub presiune SE - emisar

  • >  Canalizare menajera gravitationala + SPAU-ri aglomerarea Zavoaia

  • >  Conducte de refulare aglomerarea Zavoaia

  • >  Colector sub presiune Zavoia - SE proiectata Zavoaia

  • >  SE proiectata Zavoaia + SP descarcare in emisar Calmatui;

  • >  Colector sub presiune SE - emisar

  • >  Canalizare menajera gravitationala + SPAU-ri aglomerarea Baraganu

  • >  Conducte de refulare aglomerarea Baraganu,

  • >  Colector sub presiune Baraganu- SE Insuratei

< iu z Z)

1-Q. O

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

  • >  Extindere     canalizare     menajera

gravitationala + SPAU-ri aglomerarea Insuratei

  • > Conducte de refulare aglomerarea Insuratei

Optiunea 3 nu a fost retinuta pentru evaluare.

Necesita suprafata de teren disponibila pentru realizarea SE Zavoaia si Ulmu; Costuri de investitie;

Costuri cu personalul de exploatare;

Raul Calmatui in zona localitatii Ulmu si Zavoaia este arie protejata - ROSCI0259 Valea Călmățuiului și ROSPA0145 Valea Călmățuiului, iar constructiile in zonele protejate sau in vecinatatea acestora sunt interzise.

Constructia unei statii de epurare in localitatea Ulmu si una in localitatea Zovoaia presupune fragmentarea habitatelor si perturbarea si/sau distrugerea locurilor de odihna, hranire si reproducere a specilor protejate.

Conform punctului de vedere emis de ABA Buzau-Ialomita, starea ecologica a raului Calmatui este moderata, si chiar slaba (in cursul anului 2017) iar conform Directivei Cadru Apa toate corpurile de apa trebuie sa atinga starea ecologica buna.

Constructia statiei de epurare in localitatea Ulmu si in localitatea Zavoaia cu deversarea apelor epurate în râul Călmățui, va constitui o presiune asupra corpului de apă, întrucât reprezintă o posibilă sursă de poluare și va

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat


contribui la deprecierea calitativă a apei din râu.

Cost unitar actualizat CUA = 0.19 EURO/mc 2 3

VAN = 1.300,66 mii EURO3


Cost unitar actualizat CUA = 0.54 EURO/mc 3 VAN = 3.551,78 mii EURO3


În cazul deversării apei epurate în râul Călmățui mai reprezintă un impact negativ, întrucât în zona localității Vultureni (aval de localitatea Ulmu) există un lac piscicol care folosește apa râului Călmățui drept sursă suplimentară de alimentare când este necesar prin pompare directă din râu, prin urmare apa epurată ar reprezenta o sursă de impurificare a lacului.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 90

Rev. 5

Optiunea 2- Instalatie de producere hipoclorit de sodiu

Tabel 1. 50. Analiza optiunilor pentru Instalatia de producere hipoclorit

Opțiunea 1

Opțiunea 2

Opțiune aleasa

Instalația de producere hipoclorit

OPȚIUNEA 1- Achiziție hipolclorit de sodiu de la producatori

Achizitie hipoclorit de sodiu 12,5%

Cost unitar actualizat CUA = 30,16 EURO/mc

VAN = 982,88 mii EURO

OPȚIUNEA 2 - Instalație de producere hipoclorit de sodiu

  • •   Sistem de producere solutie hipoclorit de sodiu

  • •   Rezervoare de stocare solutie hipoclorit de sodiu

  • •   Pompe de transvazare solutie hipoclorit de sodiu in recipiente de 60 litri

  • •   Depozit stocare solutie hipoclorit de sodiu in recipiente de 60 litri

Cost unitar actualizat CUA = 29,05 EURO/mc

VAN = 946,63 mii EURO

OPȚIUNEA 2

Analiza comparativă s-a realizat în scopul determinării opțiunii care prezintă cea mai mică valoare a costului unitar actualizat pentru un mc de hipoclorit, respectiv cea mai scăzută valoare a VAN pentru rata de actualizare considerată.

Date tehnice relevante se gasesc in cap. 8 - Analiza Optiunilor.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 91

Rev. 5

  • 9. CAPITOLUL 9 - PREZENTAREA PROIECTULUI

Proiectul consta in investitii pentru tratarea si distributia apei care se vor implementa pentru judetul Braila in zonele urbane si rurale si care vor avea drept rezultat conectarea la aceste sisteme a tuturor cetatenilor din aceste zone si conformarea cu prevederile directivelor UE relevante.

Obiectivul proiectului este conformarea cu Directiva 98/83/CE a CE cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, asa cum a fost transpusa in legislatia romaneasca de Legea 458/2002 cu privire la calitatea apei potabile (modificata prin Legea nr.311/2004) si sa se imbunatateasca performanta operationala a infrastructurii de apa din aria proiectului pentru a se asigura viabilitatea financiara si operationala, in toate localitatile cu populatia mai mare de 50 locuitori.

Investitiile promovate prin POIM pentru infrastructura de apa si canalizare continua investitiile realizate prin POS Mediu si alte programe nationale si au ca scop:

- conformarea cu Directiva 98/83/CE cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, transpusa în legislatia româneasca de Legea 458/2002, dupa cum urmeaza:

  • -  asigurarea accesului la serviciul public de alimentare cu apa de calitate, controlata microbiologic si în condiții de siguranța și protecție a sanatatii pentru 201.318 locuitori care beneficieaza de servicii de calitate.

Rezultatele implementării proiectului vor contribui la îndeplinirea următoarelor obiective:

> pentru alimentarea cu apă potabilă:

  •  conformarea cu Directiva CE 98/83/CE privind calitatea apei potabile destinată consumului uman, în aria de proiect;

  •  îmbunătățirea accesului la servicii de alimentare cu apă de calitate în conformitate cu Directiva 98/83/CE în aria de proiect;

  •  asigurarea serviciului de alimentare cu apă potabilă la o presiune adecvată și fără întreruperi în furnizare;

  •   asigurarea calității și disponibilității serviciilor de alimentare cu apă conform principiilor bazate pe maximizarea eficienței costurilor, a calității în furnizare și a suportabilității populației;

  •   reducerea pierderilor de apă în aria de proiect după implementarea proiectului prin reabilitarea rețelelor de distribuție.

- conformarea cu Directiva 91/271/CEE cu privire la colectarea si tratarea apelor uzate urbane in judetul Braila si evitarea descarcarilor de apa uzata netratata în emisari astfel:

  • -  creșterea nivelului colectării si epurării apelor uzate, respectiv îmbunatatirea calitatii efluentilor, în conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE

  • -  Populatie echivalenta care beneficiaza de o mai buna tratare a apelor uzate -197.393 LE

> pentru apă uzată:

  •  conformarea cu Directiva privind apele uzate din zonele urbane 91/271/CE în aria de proiect;

  •  îmbunătățirea serviciilor de colectare a apei uzate în aria de proiect prin creșterea gradului de acoperire la nivelul ariei de proiect, după implementarea proiectului și a altor proiecte asumate;

  •  creșterea gradului de acoperire cu servicii de epurare a apelor uzate în conformitate cu Directiva 91/271/CE după implementarea proiectului și a altor proiecte asumate;

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Proiectul promoveaza masuri de investitii in:

  • - 66 localitati, grupate in 4 sisteme de alimentare cu apa pentru conformarea cu Directiva Consiliului 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, cu modificarile ulterioare (conform tabel - Localitati din aria proiectului in care se propun investitii pentru alimentare cu apa ).

Tabel 1. 51. Localitati din aria proiectului care beneficiaza de investitiile pentru alimentare cu apa

  • - 14 aglomerari, grupate in 5 clustere dupa Proiect pentru conformarea cu Directiva 91/271/CE (conform tabel - Aglomerari din aria proiectului in care se propun investitii pentru infrastructura de canalizare.)

    Nr. crt

    Denumire sistem

    UAT

    Localitatea

    1

    Sistemul zonal de alimentare cu apa Braila

    Braila

    Braila

    2

    Chiscani

    Chiscani

    3

    Lacu Sarat

    4

    Maxineni

    Maxineni

    5

    Corbu Nou

    6

    Corbu Vechi

    7

    Latinu

    8

    Romanu

    Romanu

    9

    Oancea

    10

    Salcia Tudor

    Salcia Tudor

    11

    Ariciu

    12

    Cuza Voda

    13

    Gulianca

    14

    Olaneasa

    15

    Silistea

    Cotu Lung

    16

    Muchea

    17

    Vadeni

    Vadeni

    18

    Sistem     Regional     de

    alimentare cu apa Gropeni Centru

    Gropeni

    Gropeni

    19

    Movila Miresii

    Movila Miresii

    20

    Mircea Voda

    Mircea Voda

    21

    Gemenele

    Gemenele

    22

    Gavani

    23

    Sistem     Regional     de

    alimentare cu apa Gropeni Vest

    Galbenu

    Galbenu

    24

    Drogu

    25

    Satuc

    26

    Pantecani

    27

    Zamfiresti

    28

    Visani

    Visani

    29

    Plasoiu

    30

    Caineni-Bai

    31

    Jirlau

    Jirlau

    32

    Bertestii de Jos

    Bertestii de Jos

    33

    Bertestii de Sus

    34

    Gura Calmatui

    35

    Spiru Haret

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

36

Sistemul    regional    de

alimentare cu apa Gropeni Sud-Est

Stancuta

Stancuta

37

Cuza Voda

38

Stanca

39

Polizesti

40

Tichilesti

Tichilesti

41

Sistemul    regional    de

alimentare cu apa Gropeni Sud-Vest

Ciocile

Ciocile

42

Chichinetu

43

Chioibasesti

44

Odaieni

45

Ciresu

Ciresu

46

Batogu

47

Scarlatesti

48

Vultureni

49

Dudesti

Dudesti

50

Tataru

51

Ulmu

Ulmu

52

Jugureanu

53

Zavoaia

Zavoaia

54

Dudescu

55

Sistem de alimentare cu Insula Mare a Brailei

Marasu

Marasu

56

Bandoiu

57

Tacau

58

Magureni

59

Plopi

60

Frecatei

Frecatei

61

Agaua

62

Salcia

63

Titcov

64

Sisteme independente

Victoria

Victoria

65

Mihai Bravu

66

Baraganu

Baraganu

Tabel 1. 52. Aglomerari din aria proiectului care beneficiaza de investitiile pentru infrastructura de canalizare

Nr. crt

Denumire Cluster

Aglomerarea

Localitatea

1

Mun. Braila

2

Lacu Sarat

3

Braila

Varsatura

4

Braila

Cazasu

5

Baldovinesti

6

Movila Miresii

Movila Miresii

7

Vadeni

Vadeni

8

Sutesti

Sutesti

9

Faurei

Faurei

Faurei

10

Ianca

Ianca

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 94

Rev. 5

11

Plopu

12

Perisoru

13

Mircea Voda

Mircea Voda

14

Filipesti

15

Jirlau

Jirlau

Jirlau

16

Gropeni

Gropeni

Gropeni

17

Tichilesti

Tichilesti

18

Insuratei

Insuratei

Insuratei

19

Baraganu

Baraganu

20

Ulmu

Ulmu

21

Zavoaia

Zavoaia

Tabel 1. 53. Centralizator lucrari de alimentare cu apa si componente

Nr. crt.

Descriere componenta

U.M.

Cantitate

SISTEME REGIONALE DE ALIMENTARE CU APA

propusa

1

SISTEM ZONAL DE ALIMENTARE CU APA BRAILA - NORD

1.1

Conducta de aductiune

m

130,294

Reabilitare conducta de aductiune - UAT Braila (STAP Chiscani-GA Braila-GA Radu Negru)

m

19,747

Conducta de aductiune Baldovinesti-Vadeni

m

12,423

Conducta de aductiune GA Apollo-Muchea-Latinu-Gulianca

m

42,169

Conducta de aductiune Gulianca-Cuza Voda

m

13,333

Conducta de aductiune Gulianca-Olaneasca

m

2,674

Conducta de aductiune Muchea-Cotu Lung

m

6,652

Conducta de aductiune Latinu-Oancea

m

3,910

Reabilitate conducta de aductiune Oancea-Romanu

m

6,830

Conducta de aductiune GA Latinu-Latinu

m

1,165

Conducta de aductiune Maxineni-Corbu Nou-Corbu Vechi

m

13,387

Conducta de aductiune GA Chiscani -Chiscani

m

1,267

Reabilitare Conducta de aductiune Statiune Lacul Sarat- sat Lacul Sarat

m

3,867

Aductiune apa bruta priza Chiscani-STAP Chiscani

m

2,870

1.2

Statii de pompare

buc

8

Statie de pompare Chiscani

buc

1

Statie de pompare Muchea

buc

1

Statie de pompare Latinu (doua grupuri de pompare)

buc

1

Statie de pompare Maxineni

buc

1

Statie de pompare Gulianca (doua grupuri de pompe)

buc

1

Statie de pompare Vadeni

buc

1

Statie de pompare STAP Chiscani (alimentare aductiune STAP Chiscani-STAP Gropeni)

buc

1

Statie de pompare apa uzata conventional curata STAP Chiscani

buc

1

1.3

Grup de pompe nou (in incinta GA Apollo)

buc

1

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

1.4

Rezervoare

buc

7

Rezervor de inmagazinare Chiscani, V=600mc

buc

1

Rezervor de inmagazinare Vadeni, V=400mc

buc

1

Rezervor inmagazinare Muchea, V=200mc

buc

1

Rezervor inmagazinare Latinu, V=200mc

buc

1

Rezervor inmagazinare Maxineni, V=400mc

buc

1

Rezervor inmagazinare Gulianca, V= 300 mc

buc

1

Reabilitare rezervor GA Radu Negru V=20000mc (partea de constructii si inst.hidraulice)

buc

1

1.5

Statii de clorare

buc

8

Statie de clorare Vadeni

buc

1

Statie de clorare Muchea

buc

1

Statie de clorare Latinu

buc

1

Statie de clorare Maxineni

buc

1

Statie de clorare Gulianca

buc

1

Statie de clorare Chiscani

buc

1

Extindere Statie de clorare Salcia Tudor

buc

1

Extindere Statie de clorare Oancea

buc

1

1.6

GA/STAP (instalații electrice, SCADA, sistem efracție si TVC, drumuri, imprejmuiri, iluminat exterior, grupuri electogene, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice )

12

STAP Chiscani reabilitare

buc

1

GA Radu Negru reabilitare /extindere

buc

1

GA Braila reabilitare

buc

1

GA Latinu

buc

1

GA Maxineni

buc

1

GA Gulianca

buc

1

GA Salcia Tudor extindere

buc

1

GA Oancea extindere

buc

1

GA Apollo extindere

buc

1

GA Chiscani

buc

1

GA Muchea

buc

1

GA Vadeni

buc

1

1.7

Retele de distributie

m

78,732.00

Mun. Braila

Extindere retea distributie, inclusiv bransamente in Municipiul Braila NORD

m

1,039

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in Municipiul Braila NORD

m

6,648

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in Municipiul Braila SUD

m

11,815

UAT Siliștea

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Cotu Lung

m

3,805

UAT Maxineni

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Maxineni

m

9,685

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Corbu Nou

m

11,642

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Corbu Vechi

m

4,974

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Latinu

m

5,499

UAT Salcia Tudor

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Cuza Voda

m

9,322

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Extindere retea distributie, inclusiv branșamente in loc. Cuza Voda

m

1,251

Infiintare retea distributie, inclusiv branșamente in loc. Olaneasca

m

6,043

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Gulianca

m

7,009

1.8

Branșamente pentru conformare

1,970.00

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Lacul Sarat

buc

536

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Oancea

buc

214

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Salcia Tudor

buc

360

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Vadeni

buc

860

2

SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI - CENTRU

2.1

Conducta de aductiune

m

24,605

Reabilitare conducta de aductiune Movila Miresii - Gemenele

m

10,039

Conducta de aductiune STAP Chiscani-STAP Gropeni

m

14,566

2.2

Retele de distributie

m

48,131

UAT Gropeni

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc Gropeni

m

13,274

Extindere retele distributie, inclusiv bransamente in loc. Gropeni

m

259

Reabilitare retea OL Dn250 de la priza de captare STAP Gropeni la camin intrare in loc. Gropeni

m

995

UAT Movila Miresii

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc Movila Miresii

m

11,266

UAT Mircea Voda

Extindere retea distributie, inclusiv bransamente in loc Mircea Voda

m

10,513

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc Mircea Voda

m

11,824

3

SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI - VEST

3.1

Conducta de aductiune

m

38,418

Conducta de aductiune Faurei-Jirlau

m

9,694

Conducta de aductiune Jirlau-Satuc-Galbenu

m

9,310

Conducta de aductiune Satuc-Pintecani

m

1,819

Conducta de aductiune Visani-Plasoiu

m

9,954

Conducta de aductiune Visani-Zamfiresti

m

7,641

3.2

Statii de pompare

buc

2

Statie de pompare Jirlau

buc

1

Statie de pompare Visani (doua grupuri pompare)

buc

1

3.3.

Grupuri de pompare in GA Faurei si GA lanca

buc

2

Grup de pompe (in incinta GA lanca) 1 grup de pompare Gropeni Vest

buc

1

Grup de pompare in incinta GA Faurei

buc

1

3.4

Rezervor de inmagazinare

buc

2

Rezervor de inmagazinare Jirlau V=600mc

buc

1

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Rezervor de inmagazinare Visani V=500 mc

buc

1

3.5

Statie clorare

buc

2

Statie de clorinare Visani

buc

1

Statie de clorinare Jirlau

buc

1

3.6

Retele de distribuție

m

27,963

UAT Jirlau

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Jirlau

m

12,739

UAT Galbenu

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Galbenu

m

7,967

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Drogu

m

6,295

UAT Faurei

Retea apa potabila la statia de epurare Faurei

m

962

3.7

Bransamente pentru conformare

1,547.00

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in localitatea Satuc

buc

264

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in localitatea Pantecani

buc

70

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in localitatea Zamfiresti

buc

146

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in localitatea Visani

buc

702

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in localitatea Plasoiu

buc

123

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in localitatea Caineni Bai

buc

242

3.8

GA/STAP (instalatii electrice, SCADA, sistem efractie si TVC, drumuri, imprejmuiri, iluminat exterior, grupuri electogene, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice )

buc

3

GA Faurei extindere

1

GA Visani extindere

1

GA Jirlau extindere

1

4

SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI - SUD-EST

4.1

Statie de pompare

buc

2

Statie de pompare Gropeni, in incinta STAP Gropeni (doua grupuri de pompare), spre Stancuta si spre Ianca

buc

1

Statie de pompare Stancuta (doua grupuri de pompare)

buc

1

4.2

Conducta de aductiune

m

42,508

Conducta de aductiune Gropeni-Tufesti-Cuza Voda (intersectie)

m

22,511

Conducta de aductiune Cuza Voda (intersectie) - GA Cuza Voda

m

4,714

Conducta de aductiune Cuza Voda (intersectie)-Stancuta-Bertesti

m

15,069

Conducta de aductiune STAP Chiscani-STAP Gropeni, pentru Tichilesti

m

214

4.3

Rezervor de inmagazinare

buc

3

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Rezervor de inmagazinare, tampon Stancuta, V=400 mc

buc

1

Rezervor de inmagazinare in incinta STAP Gropeni, V=2500mc

buc

1

Reabilitare rezervor inmagazinare Bertestii de Jos (parte de constructii) V=200 mc

buc

1

4.4

Statie de clorare

buc

7

Statie de clorare Stancuta

buc

1

Statie de clorare Tichilesti

buc

1

Statie de clorare Bertestii de Jos

buc

1

Statie de clorare Cuza Voda 1+2

buc

2

Statie de clorare Cuza Voda 3

buc

1

Instalatie de clorinare cu clor gazos (extindere) in STAP Gropeni (Existenta)

buc

1

4.5

GA/STAP (instalatii electrice, SCADA, sistem efractie si TVC, drumuri, imprejmuiri, iluminat exterior, grupuri electogene, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice )

7

GA Stancuta

buc

1

GA Tichilesti (extindere)

buc

1

STAP Gropeni (extindere)

buc

1

GA Bertestii de Jos reabilitare/extindere

buc

1

GA Cuza Voda 3

buc

1

GA Cuza Voda 1 si 2

buc

2

4.6

Retele de distribuție

m

3,928.00

UAT Tichilesti

Reabilitare retea distributie inclusiv bransamente in localitatea Tichilesti

m

3,928

4.7

Branșamente pentru conformare

1,421.00

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Stancuta

buc

560

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Cuza Voda

buc

555

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Bertestii de Jos

buc

306

5

SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI - SUD-VEST

5.1

Conducta de aductiune

m

101,729

Conducta de aductiune Ianca-Batogu

m

19,069

Conducta de aductiune Batogu-Ciresu-Jugureanu

m

20,089

Conducta de aductiune Ciresu-Scarlatesti-Vultureni

m

4,180

Conducta de aductiune Batogu-Dudescu-Tataru

m

20,713

Conducta de aductiune Batogu (partea veche si noua a localitatii)

m

3,175

Conducta de aductiune Tataru-Coltea-Ciocile

m

20,321

Conducta de aductiune Dudescu-Zavoia

m

4,264

Conducta de aductiune Ciocile - Odaieni

m

7,591

Conducta de aductiune Chichinetu - Chioibasesti

m

2,327

5.2

Statii de pompare

buc

3

Statie de pompare Batogu (trei grupuri de pompare )

buc

1

Statie de pompare Ciresu

buc

1

Statie de pompare Tataru

buc

1

5.3

Grup de pompe (in incinta GA Ianca) 1 grup de pompare Gropeni Sud-Vest

buc

1

5.4

Rezervoare

buc

3

Rezervor de inmagazinare Batogu, V=450mc

buc

1

Rezervor de inmagazinare Ciresu, V=400 mc

buc

1

Rezervor de inmagazinare Tataru, V=150mc

buc

1

5.5

Statii de clorare

buc

6

Statie de clorare Batogu

buc

1

Statie de clorare Ciresu

buc

1

Statie de clorare Tataru

buc

1

Extindere Statie de clorare Ulmu

buc

1

Extindere Statie de clorare Zavoia

buc

1

Extindere Statie de clorare Ciocile

buc

1

5.6

Instalatie de clorinare cu clor gazos (analizoare clor) Ianca

buc

1

5.7

Instalație de producere hipoclorit de sodiu IANCA

1

5.8

GA/STAP (instalatii electrice, SCADA, sistem efractie si TVC, drumuri, imprejmuiri, iluminat exterior, grupuri electogene, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice )

7

GA Batogu

buc

1

GA Ciresu

buc

1

GA Tataru extindere

buc

1

GA Ulmu extindere

buc

1

GA Zavoaia extindere

buc

1

GA Ciocile extindere

buc

1

GA Ianca extindere

buc

1

5.9

Retele de distributie

m

60,317

UAT Ciresu

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc Ciresu

m

13,326

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc.Vultureni

m

6,986

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Scarlatesti

m

9,434

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Batogu (partea veche si noua a localitatii)

m

11,626

UAT Ulmu

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Jugureanu

m

13,533

UAT Ciocile

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Chioibasesti

m

3,007

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Odaieni

m

2,405

5.10

Bransamente pentru conformare

3,734.00

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Ulmu

buc

1,325

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Zavoaia

buc

859

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Tataru

buc

719

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Ciocile

buc

831

6

SISTEM DE ALIMENTARE CU APA INSULA MARE A BRAILEI

6.1

Captare de suprafata

buc

1

Captare de suprafata Marasu

buc

1

6.2

Statie de tratare

buc

1

Statie de tratare noua Marasu

buc

1

6.3

Rezervor de inmagazinare

buc

1

Rezervor de inmagazinare cu capacitatea (V=600mc)

buc

1

6.4

Statie de pompare

buc

1

Statie de pompare Marasu (4 grupuri de pompare)

buc

1

6.5

Aductiune

m

31,779

Conducta de aductiune STAP Marasu - localitatea Marasu

m

2,597

Conducta de aductiune STAP Marasu - localitatile Bandoiu si Tacau

m

13,527

Conducta de aductiune STAP Marasu - localitatile Magureni si Plopi

m

15,655

6.6

Retele de distribuție

m

51,369

UAT Marasu

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Marasu

m

18,971

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Magureni

m

9,749

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Plopi

m

4,181

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Bandoiu

m

5,947

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Tacau

m

12,521

6.7

UAT Frecatei

Aductiuni

m

24,894

Conducta aductiune Marasu-Salcia

m

13,300

Conducta aductiune Frecatei- Titcov

m

11,594

GA Salcia

buc

1

GA Titcov

buc

1

6.8

Bransamente pentru conformare

502.00

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Frecatei

buc

121

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Salcia

buc

28

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc.Agaua

buc

123

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Titcov

buc

230

7

SISTEME INDEPENDENTE

UAT Victoria -Executie foraj

buc

1

TOTAL (aductiuni + retele distributie)

m

664,667

Nr.

LISTA DOTARILOR IN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA - STUDIU DE FEZABILITATE

UM

Cant.

1

Stand de verificare metrologica a apometrelor (cu 10 posturi de verificare)

buc

1

2

Echipamente pentru detectarea pierderilor in retele:

Debitmetre portabile Dn 50-Dn1000

buc

4

Debitmetre portabile Dn 25-Dn100

buc

2

Sistem de înregistrare a zgomotelor de pierderi cu logger

buc

30

Debitmetre conducte (Dn 200 - Dn 1200)

Debitmetru cu transmitere la distanta Dn 200

buc

1

Debitmetru cu transmitere la distanta Dn 500

buc

1

Debitmetru cu transmitere la distanta Dn 600

buc

5

Debitmetru cu transmitere la distanta Dn 1000

buc

6

Debitmetru cu transmitere la distanta Dn 1200

buc

2

Debitmetre cu baterie externa si cartela GSM

Debitmetre cu baterie externa si cartela GSM, DN 100

buc

2

Debitmetre cu baterie externa si cartela GSM, DN 65

buc

1

Debitmetre cu baterie externa si cartela GSM, DN 50

buc

5

3

Locator de trasee multifrecventa pentru cabluri si conducte (georadar)

buc

1

4

Echipament pentru localizarea acustica a pierderilor

buc

1

5

Autoutilitare cu 7 locuri si platforma

buc

6

6

Motopompa 9,5 CP; Qmax = 1600 l/min / benzina

buc

9

7

Masina de taiat asfalt/beton, P = 13 HP /benzina

buc

6

8

Generator de curent electric echipat cu motor de 420 cmc/P = 14 CP, benzina

buc

8

9

Ciocan rotopercutor P = 0,8 kW

buc

8

10

Ciocan demolator P = 1,9 kW

buc

4

11

Electropompa submersibila 240 l/min, P = 1,1 kW

buc

9

12

Electropompa epuisment P = 5,5 kW, H = 20m

buc

6

13

Mini Buldoexcabator cu lama si picon

buc

4

14

Automacara 24 t

buc

1

15

Autobetorniera 2000 l

buc

1

16

Autobasculanta cu capacitatea de transport de min. 10 t

buc

1

17

DOTARI GIS si Modelare hidraulica

buc

GPS

buc

2

Scanner A0

buc

1

Upgrade licenta de baza GeoMedia Desktop Professional

buc

3

Upgrade licenta Web Gis - GeoMedia WebMap

buc

1

Upgrade licenta WebGis - Map2Net

buc

10

Upgrade licenta MS SQL Server 2012 Standard Edition R2 pentru 10 useri

buc

1

Upgrade licenta Windows Server Standard Edition 2008 R2 pentru 10 utilizatori

buc

1

Statie de lucru Desktop

buc

3

Monitor

buc

3

Multifunctional A3

buc

3

Software antivirus

buc

3

Licenta Windows 10 Professional

buc

3

Licenta Microsoft Office Business

buc

3

Solutie comunicare teren - Baza date (software)

buc

3

Solutie comunicare teren - Baza date (hardware)

buc

3

Instruire adecvata a personalului CUP Braila pentru echipamentele noi - GIS

zile

8

Instruire adecvata a personalului CUP Braila pentru echipamentele noi -Modelare hidraulica

zile

6

Software Modelare Hidraulica - licenta apa

buc

1

Software Modelare Hidraulica - licenta canal

buc

1

Solutie software interfatare baza date clienti cu software modelare

buc

1

Solutie software interfatare sistem SCADA cu software modelare

buc

1

Servicii de garantie si suport

Livrare, instalare punere in functiune,configurarea ,testare

1

Optimizare sistem SCADA (integrarea investitiilor in sistemul SCADA central si monitorizarea statiilor de ridicare a presiunii), furnizare si implementare

ans

1

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

2

Software PC pentru crearea rutelor si descarcarea datelor

buc

2

3

Unitate PC pentru descarcarea datelor colectate prin intermediul terminalelor portabile

buc

2

Tabel 1. 54. Centralizator lucrari de canalizare si componente

Nr. crt.

Descriere componenta

U. M.

Cantitate propusa

1

CLUSTER BRAILA (SEAU BRAILA)

1.1

Statie de epurare

SEAU BRAILA - Instalatia de tratare, neutralizare si valorificare termica a namolului

buc

1

SEAU BRAILA - Introducere treapta tertiara

buc

1

1.2

Colector sub presiune

m

57,939

Colector sub presiune Sutesti - Movila Miresii - Tudor Vladimirescu-Cazasu - S.E. Braila

m

50,366

SPAU-ri aferente colector Sutesti - Movila Miresii - Tudor Vladimirescu- Cazasu - S.E. Braila

buc

5

Colector Vadeni - Baldovinesti

m

7,573

1.3

Statii de pompare

buc

40

SPAU (8 buc. Braila NORD, 2 buc. Braila SUD, 4 buc. Lacul Sarat, 1 buc. Varsatura, 8 buc. Cazasu, 5 buc. Sutesti, 4 buc. Movila Miresii, 7 buc. canalizare Vadeni si 1 buc. colector Vadeni-Baldovinesti )

buc

40

1.4

Retele de canalizare in aglomerari, inclusiv refulari, statii de pompare locale, camine, racorduri etc.

m

152,936.00

Braila

Extindere Sistem canalizare Varsatura

m

7,190

Infiintare Sistem canalizare Lacul Sarat

m

14,412

Extindere retea canalizare, inclusiv refulari in Municipiul Braila NORD

m

13,435

Extindere retea canalizare, inclusiv refulari in Municipiul Braila SUD

m

1,202

Reabilitare canalizare menajera Municipiul Braila NORD

m

14,724

Reabilitare canalizare menajera SPAU Municipiul Braila SUD

m

13,756

Interceptare colectoare Municipiul Braila NORD

m

3,186

Interceptare colectoare Municipiul Braila SUD

m

314

Sutesti

înființare sistem de canalizare

m

19,970

Movila Miresii

Extindere rețea de canalizare

m

16,980

Reabilitare rețea de canalizare

m

1,992

Cazasu

înființare sistem de canalizare

m

23,313

Vadeni

înfiintare sistem de canalizare Vadeni

m

22,462

1.5

Gratare electrice cu autocuratire la SPAU de pe ISPA

buc

4

2

CLUSTER FAUREI (SEAU FAUREI)

2.1

Total Statii de pompare

buc

10

SPAU ( 1 buc. Perisoru, 3 buc. Plopu, 5 buc. Mircea Voda, 1 buc. Filipesti)

buc

10

2.2

Retele de canalizare in aglomerari, inclusiv refulari, statii de pompare locale, camine, racorduri etc.

m

46,071

Ianca

Infiintare sistem de canalizare Perisoru

m

5,430

Infiintare sistem de canalizare Plopu

m

9,334

Mircea Voda

Infiintare sistem de canalizare Mircea Voda

m

27,265

Infiintare sistem de canalizare Filipesti

m

4,042

SEAU Faurei (bazin omogenizare +SPAU+grup electrogen)

buc

1

3

CLUSTER JIRLAU (SEAU JIRLAU)

3.1

Echipamente canal vacuum Jirlau

ans

1

3.2

Extindere sistem de canalizare Jirlau

m

14,564

4

CLUSTER GROPENI (SEAU GROPENI)

4.1

Colector sub-presiune

m

9,293

Tichilesti-Gropeni-SEAU Gropeni

m

9,293

4.2

Statii de pompare

buc

14

SPAU (6 buc Tichilesti, 7 buc Gropeni, SPAU SE Gropeni - Dunare 1 buc)

buc

14

Retele SEAU Gropeni

m

3,096

Evacuare ape uzate epurate din SEAU Gropeni in emisar

m

3,096

4.3

Retele de canalizare in aglomerari, inclusiv refulari, statii de pompare locale, camine, racorduri etc.

m

41,307

Tichilesti

înființare sistem de canalizare Tichilesti

m

17,217

Gropeni

Extindere sistem de canalizare Gropeni

m

24,090

5

CLUSTER ÎNSURATEI (SEAU ÎNSURATEI)

5.1

Colector sub-presiune

m

39,799

Ulmu-Zavoaia-SEAU însuratei

26,005

Colector sub-presiune Baraganu-SEAU însuratei

m

13,794

5.2

Statii de pompare

buc

16

SPAU (1 buc. Colector sub-presiune Baraganu-SEAU însuratei, 2 buc. Colector Ulmu-Zavoaia- SEAU însuratei, 6 buc. UAT Baraganu, 4 buc. UAT însuratei, 1 buc. UAT Zavoaia, 2 buc. UAT Ulmu)

buc

16

5.3

Retele de canalizare in aglomerari, inclusiv refulari, statii de pompare locale, camine, racorduri etc.

m

75,856

Ulmu

înfiintare sistem de canalizare (inclusiv refulare)

m

19,032

Zavoaia

înfiintare sistem de canalizare (inclusiv refulare)

m

18,187

Însuratei

Extindere sistem Canalizare (inclusiv refulare)

m

9,453

Baraganu

înfiintare sistem de canalizare (inclusiv refulare)

m

29,184

TOTAL (colectoare + retele de canalizare)

m

440,861.00

Nr.

LISTA DOTARILOR IN SISTEMELE DE CANALIZARE -STUDIU FEZABILITATE

UM

Cant.

1

Statii descarcare vidanje in rețeaua de canalizare Furnizare montaj si punere in functiune

buc

4

2

Auto-curatitor sub presiune pentru retelele de canalizare

buc

4

3

Utilaj intretinere sisteme de canalizare - utilaj aspirator -excavator pentru canalizare

buc

1

4

Containere V= 5.5 mc

buc

6

5

Obturatoare pneumatice pentru retelele de canalizare

x

x

Dn 150-300 simplu

buc

3

Dn 150-300 cu by-pass

buc

3

Dn 200-400 simplu

buc

2

Dn 200-400 cu by-pass

buc

2

Dn 350-600 simplu

buc

2

Dn 350-600 cu by-pass

buc

2

Dn 600-1200 simplu

buc

1

Dn 600-1200 cu by-pass

buc

1

6

Autoutilitare pentru cele 6 centre operaționale

buc

6

7

Filtre aciculare pentru 20 m, pentru interventii la canalizare

buc

1

8

Laborator mobil probe - investigatii pentru agenti economici

buc

1

Tabel 1. 55. Indicatorii ce vor contribui la realizarea indicatorilor programului

ID

Indicator

Inainte de proiect

Dupa proiect

2S29

Numar de SEAU conforme care deservesc aglomerari cu peste

10.000 l.e

0

1

2S31

Nivel de conectare a incarcarii organice biodegradabile (exprimat in LE) in aglomerari > 10.000

0 %

97,87%

2S32

Nivel de conectare a incarcarii organice biodegradabile (exprimat in

LE) in aglomerari intre 2.000 - 10.000

21,23 %

87,26 %

2S33

Gradul de deservire a populatiei la sistemul public de alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CE 4

68,76%

99.44%

Urmare a analizelor efectuate si finalizarii Studiului de Fezabilitate au rezultat urmatorii indicatori fizici si tehnico-economici pe contur proiect :

  • 9.1   INDICATORII LA NIVEL DE PROIECT SE ALINIEAZA INDICATORILOR DE REALIZARE PE PRIORITATE DE

INVESTITIE, CONFORM GHIDULUI SOLICITANTULUI, PREZENTATI IN TABELUL DE MAI JOS

Tabel 1. 56. Indicatori la nivel de Proiect

ID

Indicatori la nivel de proiect

UM

Cant.

A

Pentru actiunile de tip A

Indicatori de realizare imediata (obligatorii)

CO18

Distributia apei; Populatie suplimentara care beneficiaza de o mai buna alimentare cu apa

persoane

58632

CO19

Epurarea apelor uzate: Populatie echivalenta suplimentara care beneficiaza de o mai buna tratare a apelor uzate

Echivalent populatie

184.915

Alti indicatori fizici (suplimentari, de realizare) - se selecteaza dupa caz

2S70

Retea de distribuție apa potabila (noua) din care:

km

146.579

Construire retea de distributie

km

134.479

Extindere retele de distributie

km

13.062

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 106

Rev. 5

2S71

Retea de distributie apa potabila (reabilitata)

km

122.899

Reabilitare retele de distributie

km

123.861

2S72

Aductiune noua

km

350.874

2S73

A ductiune(reabilitare4 5)

km

43.353

2S74

Retea canalizare (noua) din care:

km

410,389

Construire retea de canalizare, inclusiv conducte de refulare

km

212.944

Extindere retea de canalizare, inclusiv conducte de refulare

km

72,350

Colectoare apa uzata

km

110.531

Retea de canalizare vacumatica extindere

km

14,564

2S75

Retea canalizare (reabilitata)5

km

30,472

2S77

Rezervoare inmagazinare

Noi

buc

12

reabilitate

buc

2

2S78

Statii tratare apa

Noi

buc

1

extindere

buc

2

2S79

Statii epurare ape uzate care deservesc aglomerari cu peste 10.000 l.e.(reabilitare -treapta tertiara))

buc

1

2S80

Stații epurare ape uzate care deservesc aglomerări sub 10.000 l.e.(bazin preluare debite varfuri si statie de pompare)

buc

1

Captare de suprafata (noua)

buc

1

Extindere captari din surse subterane (foraje)

buc

1

Statii de clorare noi

buc

12

Statii de clorare extindere

buc

10

Statii de pompare/repompare noi

buc

12

Grupuri de pompare in SPAP existente

buc

4

Statii de pompare apa uzata noi

buc

80

Ansamblu sistem vacuum-extindere

buc

1

Linie de valorificare energetica a namolului (va prelucra atat namolurile provenite de la Statia de epurare Braila cat si namolurile provenite de la celelalte statii de epurare si statii de tratare apa potabila gestionate de CUP Dunarea Braila)

buc

1

Instalatia de producere hipoclorit (va produce hipoclorit pentru toate statiile de tratare si gospodariile de apa gestionate de CUP Dunarea Braila)

buc

1

SCADA Dispecerat Central

buc

1

Indicatori suplimentari fata de indicatorii de Program***

NRW (%)

34,80%/ (pt.2023) 25,30% (pt.2047)

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 107

Rev. 5

** Prin metode de reablitare a retelelor de apa si canalizare, conform normativelor si standardelor de proiectare, se intelege:

a. reabilitare prin inlocuirea retelelor de apa/canalizare prin metoda transee deschisa, care este metoda traditionala de reabilitare (cu sapatura). In proiect se va folosi pentru reabilitarea retelelor de apa si partial retelelor de canalizare;

b. reabilitare prin metode fara sapatura (in proiect se va folosi in special pentru reabilitarii retelelor de canalizare)

***Conform Ghidului Solicitantului s-a introdus un indicator de serviciu suplimentar referitor la monitorizarea pierderilor pe retele (valoare de baza la inceputul proiectului si valoare tinta la finalul proiectului).

Principalul obiectiv al proiectului este obtinerea unor sisteme centralizate de alimentare cu apa si canalizare in judetul Braila, avand ca scop final asigurarea unei ape potabile corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ, protejarea mediului prin infiintarea unor noi sisteme de canalizare si, nu in ultimul rand, cresterea gradului de confort si de conectare al populatiei.

In urma evaluarii investitiilor necesare pentru infrastructura de apa si apa uzata pentru localitatile din proiect a rezultat o valoare de investitie de 178.638.035,60 euro (prezentata in devizul general anexa la Cap. 9) distribuita astfel:

Tabel 1. 57. Costuri de investitii totale pentru infrastructura de apa si apa uzata

Descriere

Valoare investiție preturi constante (euro)

Sector apă

91.227.159,32 euro

Sector apă uzată

87.410.875,78 euro

Total judet Braila

178.638.035,60 euro

Estimarea costurilor de investitie s-a realizat pentru fiecare categorie de lucrari specifice pentru sectorul de apa (sursa, aductiune, statie de tratare, rezervor, statie de pompare, retele) si lucrari specifice apa uzata (retele, statii pompare apa uzata, conducte de refulare si statii de epurare) si sunt prezentate in cadrul devizelor generale I. SF - Vol.2 Anexe la SF /Anexa 9 Date proiectare /Anexa 9.12 Devize / Evaluare Investitie inclus in proiect. Valoarea totala estimata a proiectului a rezultat prin insumarea investitiilor pentru fiecare Unitate Administrativ Teritoriala.

Pentru îmbunatatirea performantei operarii si întretinerii infrastructurii de apa si apa uzata din zona Proiectului s-au avut în vedere:

- optimizarea consumurilor cu energia

- controlul/reducerea consumurilor tehnologice, a cantitatilor de reactivi/coagulanti si consumurilor cu energia la proiectarea statiilor de tratare noi;

  • -  reducerea consumurilor cu energia necesare pomparii prin prevederea unor pompe dotate cu convertizoare de frecventa

  • -   reducerea consumurilor cu energia si costurilor aferente întretinerii conductelor de aductiune/transport, a retelelor de distributie, prin reablilitarea (înlocuirea) acestora, reducerea pierderilor de apa, reducerea infiltratiilor în reteaua de canalizare si optimizarea capacitatii de transport;

    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

    Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

    Pag. 108

    Rev. 5

- optimizarea întretinerii retelelor de canalizare prin prevederea unor statii de pompare cu sistem de separare a solidelor;

- prevederea unor sisteme de SCADA locale, respectiv extinderea sistemului SCADA regional. Lipsa unui sistem SCADA local, lipsa echipamentelor de masura a debitului, presiunii, parametrilor apei brute/tratate/de proces etc au impact asupra functionarii la parametri optimi ai sistemului.

Se estimeaza ca, in perspectiva, instalarea sistemelor SCADA locale vor avea un impact major asupra operarii si functionarii sistemului la nivel de ansamblu, optimizarii consumurilor energetice, reducerii NRW si reducerii costurilor de operare.

Prin asigurarea regimului de presiune optim functie de consum se vor evita/reduce pierderile de apa, se va optimiza consumul energetic.

Pentru conformarea cu art 2-5 al Directivei 98/83/CE privind calitatea destinata consumului uman, respectiv Legii 311/2004 pentru completarea si modificarea legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, precum si pentru imbunatatirea calitatii efluentilor, in conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE se propun investitii si se realizeaza indicatorii de program prezentati mai sus din prezentul capitol

  • 9.2   INVESTITII PENTRU SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA

Investitiile propuse pentru infrastructura de apa au urmarit dezvoltarea unor sisteme de apa care sa asigure conditiile de calitate a apei conform cu cerintele Directivei 98/83/CE si ale Legii 458/2002 modificata si completata de Legea 311/2004, cu influenta directa asupra sanatatii populatiei, asigurarea sigurantei in exploatare, a continuitatii in furnizarea serviciului de alimentare cu apa, eliminarea deficientelor actuale, functionarea sistemelor cu costuri de exploatarea minime si posibilitatea extinderii acestora in viitor.

Prin investitiile propuse s-a urmarit asigurarea cresterii randamentului si a eficientei sistemelor existente de distributie a apei prin eliminarea pierderilor in sistem, prin reducerea costurilor de productie, a consumurilor specifice de materii prime, combustibil si energie electrica cat si prin reproiectarea, reutilarea si retehnologizarea sistemelor.

In urma analizei sistemelor de alimentare cu apa din punct de vedere al calitatii apei si disponibilitii sursei, al retelei existente si posibilitatii de extindere, al capacitati de inmagazinare si tratare, investitiile din cadrul proiectului s-au axat in directia realizarii unor sisteme de apa care sa dispuna de o sursa care sa respecte conditiile de calitate cu costuri minime de tratare, care sa permita extinderea in viitor a sistemului prin conectarea de noi consumatori.

Pentru evaluarea calitatii apei din sistemele actuale s-a elaborat un studiu de tratabiliate unde s-au centralizat datele existente din monitorizarile anterioare si s-au efectuat determinari suplimentare. Rezultatele pentru fiecare sistem de alimentare sunt prezentate in Vol.2 Anexe la studiul de fezabilitate /Anexa.3.Studii/Anexa 3.3.Studiu calitatea apei /Anexa 5 Centralizatoare calitate apa bruta/apa potabila, respectiv Anexa 3.4 Studiu de tratabilitate.

Indicatorii fizici propusi prin Proiect pentru infrastructura de apa sunt prezentati in tabelele de mai sus

In cadrul proiectului investitiile in sectorul de alimentare cu apa sunt destinate asigurarii accesului la apa potabila de calitate in toate zonele de operare, grupate in 4 sisteme de alimentare cu apa :

  • 9.2.1  SISTEMUL ZONAL DE ALIMENTARE CU APA BRAILA NORD

    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

    Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

    Pag. 109

    Rev. 5

Sistemul Zonal Braila are capacitatea de a deservi localitatile situate in zona de nord, nord-est a judetului, o parte din aceste localitati fiind in prezent racordate la sistem, altele urmand a se racorda in vederea asigurarii accesului la apa potabila de calitate corespunzatoare prevederilor legale in vigoare.

Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila cu sursa de apa fluviul Dunarea, captarea apei realizandu-se prin priza de mal Chiscani, va deservi zona de nord si nord-est a judetului.

Sistemul Zonal Braila dupa realizarea investitiilor propuse pentru etapa 2014-2020, va asigura alimentarea cu apa in Municipiul Braila, statiunea Lacu Sarat si localitatile Chiscani, Varsatura, Lacu Sarat (UAT Chiscani), Cazasu (UAT Cazasu), Silistea, Martacesti, Cotu Lung, Muchea (UAT Silistea), Tudor Vladimirescu, Scortaru Vechi, Comaneasa (UAT Tudor Vladimirescu), Vadeni, Baldovinesti, Pietroiu (UAT Vadeni), Romanu, Oancea (UAT Romanu), Maxineni, Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu (UAT Maxineni), si Cuza Voda, Gulianca, Olaneasca (UAT Salcia Tudor).

Lucrarile propuse pentru functionarea sistemului zonal Braila de alimentare cu apa potabila a localitatilor mai sus mentionate sunt prezentate mai jos:

Tabel 1. 58. Descrierea lucrarilor pentru sistemul zonal de alimentare cu apa Braila Nord

Nr. crt.

Descrierea lucrărilor

9.1.1

SISTEM ZONAL DE ALIMENTARE CU APA BRAILA

9.1.1.1

UAT BRAILA

9.1.1.1.1

Sursa de apa pentru sistemul zonal Braila

9.1.1.1.2

Captare Chiscani

Cablu de alimentare electrică între Priza Chiscani și STAP Chiscani

9.1.1.1.2.1

Conducte de aductiune apa bruta

Aductiune apa bruta priza Chiscani-STAP Chiscani

9.1.1.1.2.2

STAP Chiscani

Laborator (constructie noua) care se va amplasa in incinta STAP Chiscani in zona adiacenta statiei de pompare si a magaziei de materiale

Executie bazin vidanjabil ape uzate menajere

Montare electropompe apa potabila pentru alimentare aductiune STAP Chiscani-Tichilesti-STAP Gropeni

Drum realizat din piatră spartă, ce va facilita accesul în incinta STAP Chiscani

Pentru asigurarea continuității funcționării STAP Chiscani în cazuri de avarii ale alimentării cu energie electrică se va monta un cablu de alimentare din stația de transformare Distrisan existenta în fostul combinat de celuloză si STAP Chiscani

Bazin de colectare si electropompe ape uzate pentru evacuarea apelor uzate conventional curate in Dunare prin intermediul conductei existente de apa bruta si a canalului de desecare.

9.1.1.1.2.3

Conducte de aductiune apa potabila

Reabilitare conducta aductiune STAP Chiscani-capacitati de inmagazinare Braila

Conducta aductiune STAP Chiscani-STAP Gropeni

9.1.1.1.2.4

Inmagazinare apa potabila in Municipiul Braila

GA Braila

Lucrari in GA Braila reabilitare (instalatii electrice, SCADA)

Grup electrogen

Amenajare laborator in cladire existenta cu destinatia actuala atelier.

Complexul de inmagazinare Apollo

Rev. 5

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 110

Grup electrogen

Grup de pompe (in incinta GA Apollo)

Complexul de inmagazinare Radu Negru

Reabilitare rezervor de inmagazinare inclusiv instalatii hidraulice

Grup electrogen

9.1.1.1.2.5

Conducte principale de aductiune apa potabila

Conducta de aductiune GA Apollo-Muchea-Latinu-Maxineni-Gulianca

9.1.1.1.2.6

Retele de distributie in Municipiul Braila

Extindere retea distributie, inclusiv bransamente in Municipiul Braila NORD

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in Municipiul Braila NORD

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in Municipiul Braila SUD

9.1.1.2

UAT VADENI

Conducta de aductiune Baldovinesti-Vadeni

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Vadeni

Statie de pompare in GA Vadeni

Rezervor in GA Vadeni, V=400mc

Statie de clorare in GA Vadeni

GA Vadeni

Lucrari in GA Vadeni (instalatii electrice, SCADA, sistem antiefractie si TVC, drumuri, imprejmuiri, iluminat exterior, grup electrogen, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice)

9.1.1.3

UAT CHISCANI

Conducta de aductiune alimentare gospodarie

Conducta de aductiune GA Chiscani - Chiscani

Reabilitare Conducta de aductiune Statiune Lacul Sarat- sat Lacul Sarat

Statie de pompare in GA Chiscani

Rezervor de inmagazinare in GA Chiscani, V=600mc

Statie de clorare in GA Chiscani

GA Chiscani

Lucrari in GA Chiscani (instalatii electrice, SCADA, sistem antiefractie si TVC, drumuri, imprejmuiri, iluminat exterior, grupuri electrogene, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice)

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Lacul Sarat

9.1.1.4

UAT SILISTEA

Conducta de aductiune Muchea-Cotu Lung

Statie de pompare in GA Muchea

Rezervor inmagazinare in GA Muchea, V=200mc

Statie de clorare in GA Muchea

GA Muchea

Lucrari in GA Muchea (instalatii electrice, SCADA, sistem antiefractie si TVC, drumuri, imprejmuiri, iluminat exterior, grupuri electrogene, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice)

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Cotu Lung

9.1.1.5

UAT Maxineni

Conducta de aductiune GA Latinu-Latinu

Conducta de aductiune Maxineni-Corbu Nou-Corbu Vechi

Statie de pompare

Pag. 111

Rev. 5

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Statie de pompare in GA Latinu (doua grupuri de pompare);

Statie de pompare in GA Maxineni;

Rezervor inmagazinare

Rezervor inmagazinare in GA Latinu, V=200mc;

Rezervor inmagazinare in GA Maxineni, V=400mc;

Statie de clorare

Statie de clorare in GA Latinu;

Statie de clorare in GA Maxineni;

GA Latinu

Lucrari in GA Latinu (instalatii electrice, SCADA, sistem antiefractie si TVC, drumuri, imprejmuiri, iluminat exterior, grup electrogen, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice)

GA Maxineni

Lucrari in GA Maxineni (instalatii electrice, SCADA, sistem antiefractie si TVC, drumuri, imprejmuiri, iluminat exterior, grup electrogen, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice)

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Maxineni

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Corbu Nou

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Corbu Vechi

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Latinu

9.1.1.6

UAT Salcia Tudor

Conducta de aductiune GA Gulianca-Cuza Voda

Conducta de aductiune GA Gulianca-Olaneasca

Statie de pompare in GA Gulianca (doua grupuri de pompe);

Rezervor inmagazinare in GA Gulianca, V= 300 mc;

Statie de clorare in GA Gulianca

Extindere Statie de clorare in GA Salcia Tudor

GA Gulianca

Lucrari in GA Gulianca (instalatii electrice, SCADA, sistem antiefractie si TVC, drumuri, imprejmuiri, iluminat exterior, grup electrogen, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice)

GA Salcia Tudor

Lucrari in GA Salcia Tudor extindere (instalatii electrice, SCADA, sistem efractie si TVC, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice)

Reabilitare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Cuza Voda

Extindere retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Cuza Voda

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Olaneasca

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Gulianca

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Salcia Tudor, Cuza Voda, Gulianca si Olaneasa

9.1.1.7

UAT ROMANU

Conducta de aductiune Latinu-Oancea

Reabilitate conducta de aductiune Oancea-Romanu

Extindere Statie de clorare in GA Oancea

GA Oancea

Lucrari in GA Oancea extindere (instalatii electrice, SCADA, sistem antiefractie si TVC, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice)

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 112

Rev. 5

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Oancea

Populatia din aria Proiectului, grad de bransare inainte/dupa Proiect procent populatie cu acces la alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CEE (extras din capitolul 9- Tabel 9.85 Conformarea cu directiva 98/83 )

Tabel 1. 59. SAA Braila Nord-Populatia din aria Proiectului, grad de bransare inainte/dupa Proiect procent populatie cu acces la alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CEE

Sistemul de alimentare cu apa

UAT

Localitati componente

Populatie (loc)

Grad de conectare (%)

Grad de conectare (%) conform cu

Directiva 98/83

2016

2023

2016

2023

2016

2023

POIM

Alte surse

POIM

+Alte surse

Braila Nord

Braila

Braila

170,575

146,809

99.20%

14,85 %

0.00%

99.20%

100 %

Chiscani

Chiscani

3,575

3,297

100%

0.00%

0.00%

100 %

100 %

Lacu Sarat

1,079

995

68.14%

31.86%

0.00%

68.14%

100 %

Maxineni

Maxineni

1,288

1,189

90.67%

100 %

0.00%

0%

100 %

Corbu

Nou

822

760

82.48%

100 %

0.00%

0%

100 %

Corbu Vechi

283

263

0.00%

100 %

0.00%

0%

100 %

Latinu

578

535

83.20%

100 %

0.00%

0%

100 %

Romanu

Romanu

1,245

1,147

85.61%

85.61%

0.00%

0%

85.61%

Oancea

403

374

83.65%

100 %

0.00%

0%

100 %

Salcia

Tudor

Salcia

Tudor

646

595

91.28%

100 %

0.00%

0%

100 %

Ariciu

159

146

60.92%

60.92%

19.18%

0%

80.10%

Cuza

Voda

811

746

70.79%

100%

0.00%

0%

100 %

Gulianca

409

377

0.00%

99.47%

0.53%

0%

100 %

Olaneasa

348

320

0.00%

96.25%

3.75%

0%

100 %

Silistea

Cotu Lung

221

204

0.00%

92.65%

7.35%

0%

100 %

Muchea

325

298

86.67%

0%

13.42%

86.67%

100 %

Vadeni

Vadeni

2,192

2,022

92.00%

100%

0.00%

0%

100 %

Concluzii

Investitiile propuse vor asigura pentru toate localitatile descrise mai sus si care fac parte din Sistemul Zonal Braila Nord conformarea cu Directiva 98/83/CE (de la 97,66% inainte de Proiect, la 99,88 % dupa Proiect).

Deficientele sistemului de alimentare cu apa pentru localitatile din zona rurala se vor elimina prin propunerea :

construirii unor rezervoare in localitatile Chiscani, Muchea, Vadeni, Latinu, Maxineni si Gulianca, asigurandu-se compensarea variațiilor orare si stocarea rezervei de incendiu ;

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 113

Rev. 5

  • •  construirea unor statii de pompare pentru alimentarea sistemelor si a zonelor de consum in Chiscani, Braila (in STAP Chiscani si Complexul de inmagazinare Apollo), Muchea, Vadeni, Latinu, Maxineni si Gulianca ;

  • •  prevederea de statii de clorinare in localitatile Chiscani, Muchea, Vadeni, Latinu, Maxineni, Gulianca si extinderea statiilor de clorinare in Salcia Tudor si Oancea

Eliminarea deficientelor sistemului de alimentare cu apa vor avea impact si asupra reducerii volumului de apa non profit.

Implementarea unui sistem SCADA global are un rol hotarator in cresterea capacitatii Operatorului Regional in gestionarea in timp util a sistemului, optimizarea acestuia si depistarea din timp a situatiilor de avarie.

  • 9.2.2  SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI

Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni este divizat in 4 sisteme:

  • •  Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni-Centru

  • •  Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni-Vest

  • •  Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni-Sud-Vest

  • •  Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni-Sud-Est

  • 9.2.2.1 SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI CENTRU

Sistemul Regional Gropeni Centru are capacitatea de a deservi localitatile situate in zona de centru a judetului, acestea fiind in prezent racordate la sistem.

Sistemul Regional Gropeni Centru cu sursa de apa fluviul Dunarea, captarea apei realizandu-se prin priza de mal din bratul Calia si tratata in STAP Gropeni, va deservi zona de centru a judetului. Urmare a extinderii sistemului prin racordarea unor noi localitati alimentate din STAP Gropeni s-a prevazut suplimentarea cantitătii de apa potabila in STAP Gropeni prin preluarea unui debit de 52.57 l/s din STAP Chiscani prin intermediul conductei de aductiune apa potabila STAP Chiscani-Tichilesti-STAP Gropeni.

Sistemul Regional Gropeni Centru dupa realizarea investitiilor propuse pentru etapa 2014-2020, va asigura alimentarea cu apa a localitatilor Ianca (UAT Ianca), Gropeni (UAT Gropeni), Mircea Voda (UAT Mircea Voda), Movila Miresii (UAT Movila Miresii), Gemenele si Gavani (UAT Gemenele).

Lucrarile propuse pentru functionarea sistemului regional vest de alimentare cu apa potabila a localitatilor mai sus mentionate sunt prezentate mai jos:

Tabel 1. 60. Lucrarile propuse pentru functionarea sistemului regional de alimentare cu apa potabila Gropeni Centru

Nr. crt.

Descrierea lucrărilor

9.1.2.1

Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni Centru

Conducta de aductiune STAP Chiscani-STAP Gropeni

9.1.2.1.1

UAT Gropeni (localitatea Gropeni)

Reabilitare retea OL Dn250 (relining) de la GA Gropeni la camin intrare in localitatea Gropeni

Reabilitare retea de distributie, inclusiv bransamente in localitatea Gropeni

Extindere retea de distributie, inclusiv bransamente in localitatea Gropeni

9.1.2.1.2

UAT Movila Miresii (localitatea Movila Miresii)

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Reabilitare aductiune de la GA Movila Miresii pana la căminul de contorizare existent pentru UAT Râmnicelu si UAT Gemenele

Reabilitare retea de distributie, inclusiv bransamente in localitatea Movila Miresii

9.1.2.1.3

UAT Mircea Voda (localitatea Mircea Voda)

Reabilitare retea de distributie, inclusiv bransamente in localitatea Mircea Voda

Extindere retea de distributie, inclusiv bransamente in localitatea Mircea Voda

Populatia din aria Proiectului, grad de bransare inainte/dupa Proiect procent populatie cu acces la alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CEE (extras din capitolul 9 - Tabel 9.85 Conformarea cu directiva 98/83 )

Tabel 1. 61. SAA Gropeni Centru-Populatia din aria Proiectului, grad de bransare inainte/dupa Proiect procent populatie cu acces la alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CEE

Sistemul de alimentare cu apa

UAT

Localitati componente

Populatie (loc)

Grad de conectare (%)

Grad de conectare (%) conform cu

Directiva 98/83

2016

2023

2016

2023

2016

2023

POIM

Alte surse

POIM

+Alte surse

Gropeni Centru

Gropeni

Gropeni

3,045

2,810

98.24%

1.76%

0.00%

98.24%

100%

Mircea

Voda

Mircea

Voda

2,095

1,934

82.60%

17.40%

0.00%

82.60%

100%

Movila

Miresii

Movila

Miresii

2,630

2,427

71.88%

28.12%

0.00%

71.88%

100%

Gemenele

Gemenele

1,486

1,371

75.10%

0.00%

0.00%

75.10%

75.10%

Gavani

193

177

48.41%

0.00%

0.00%

48.41%

48.41%

Concluzii

Investitiile propuse vor asigura pentru toate localitatile descrise mai sus si care fac parte din Sistemul Regional Gropeni Centru conformarea cu Directiva 98/83/CE (de la 82,78 % inainte de Proiect, la 95,04 % dupa Proiect).

Deficientele sistemului de alimentare cu apa pentru localitatile din zona rurala se vor elimina prin propunerea :

  • •  Reabilitarea aductiunilor de apa de la GA Gropeni la camin intrare in localitatea Gropeni ,respectiv Movila Miresii - Gemenele

  • •  Reabilitare retele de distributie in Movila Miresii, Gropeni, Mircea Voda

  • •  Extindere retele de distributie in Gropeni, Mircea Voda

Eliminarea deficientelor sistemului de alimentare cu apa vor avea impact si asupra reducerii volumului de apa non profit.

Implementarea unui sistem SCADA global are un rol hotarator in cresterea capacitatii Operatorului Regional in gestionarea in timp util a sistemului, optimizarea acestuia si depistarea din timp a situatiilor de avarie.

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

  • 9.2.2.2  SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI VEST

Sistemul Regional Gropeni Vest are capacitatea de a deservi localitatile situate in zona de vest a judetului, o parte din aceste localitati fiind in prezent racordate la sistem, altele urmand a se racorda in vederea asigurarii accesului la apa potabila de calitate corespunzatoare prevederilor legale in vigoare.

Sistemul Regional Gropeni Vest cu sursa de apa fluviul Dunarea, captarea apei realizandu-se prin priza de mal din bratul Calia si tratata in STAP Gropeni , va deservi zona de vest a judetului. Urmare a extinderii sistemului prin racordarea unor noi localitati alimentate din STAP Gropeni s-a prevazut suplimentarea cantitătii de apa potabila in STAP Gropeni prin preluarea unui debit de cca. 52.57 l/s din STAP Chiscani prin intermediul conductei de aductiune apa potabila STAP Chiscani-Tichilesti-STAP Gropeni.

Sistemul Regional Gropeni Vest dupa realizarea investitiilor propuse pentru etapa 2014-2020, va asigura alimentarea cu apa in Faurei (UAT Faurei), Jirlau (UAT Jirlau), Galbenu, Drogu, Pantecani, Satuc, Zamfiresti (UAT Galbenu), Visani, Caineni-Bai, Plasoiu (UAT Visani).

Lucrarile propuse pentru functionarea sistemului regional Gropeni Vest de alimentare cu apa potabila a localitatilor mai sus mentionate sunt prezentate mai jos:

Tabel 1. 62. Lucrarile propuse pentru functionarea sistemului regional de alimentare cu apa Gropeni Vest

Nr. crt.

Descrierea lucrărilor

9.1.2.2

SISTEM DE ALIMENTARE CU APA GROPENI VEST

9.1.2.2.1

UAT Faurei (orasul Faurei)

Reabilitare conducta de aductiune Faurei - Jirlau

GA Faurei

Lucrari principale: instalatii hidromecanice, instalatii electrice, grup electrogen fix

Grup de pompare prevazuta cu convertizor de frecventa, noua, amplasata in GA Faurei

Racord apa potabila la statia de epurare apa uzata Faurei, nou

9.1.2.2.2

UAT Jirlau (localitatea Jirlau)

Conducta de aductiune noua Jirlau - Satuc - Galbenu

GA Jirlau

Lucrari principale: retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice, instalatii electrice, sanitare, SCADA, grup electrogen fix

Rezervor de inmagazinare apa potabila, nou, amplasat in GA Jirlau

Statie de pompare prevazuta cu convertizor de frecventa, noua, amplasata in GA Jirlau

Statie de clorinare noua, amplasata in GA Jirlau

Reabilitare retea de distributie, inclusiv bransamente in localitatea Jirlau

9.1.2.2.3

UAT Galbenu (localitatile Galbenu, Satuc, Pantecani, Drogu, Zamfiresti)

Conducta de aductiune noua Satuc - Pantecani

Reabilitare retea de distributie, inclusiv bransamente in localitatea Galbenu si Drogu

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in localitatile Satuc, Pantecani, Zamfiresti

9.1.2.2.4

UAT Visani (localitatile Visani, Caineni-Bai, Plasoiu)

Conducta de aductiune noua Visani - Plasoiu

Conducta de aductiune noua Visani - Zamfiresti

GA Visani

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Lucrari principale: retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice, instalatii electrice, sanitare, SCADA, grup electrogen fix

Rezervor de inmagazinare apa potabila, nou, amplasat in GA Visani

Statii de pompare noi pentru consumatori, prevazute cu convertizor de frecventa, amplasate in GA Visani - 2 grupuri de pompare

Statie de clorinare noua, amplasata in GA Visani

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in localitatile Visani, Caineni-Bai, Plasoiu

Populatia din aria Proiectului, grad de bransare inainte/dupa Proiect procent populatie cu acces la alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CEE (extras din capitolul 9- Tabel 9.85 Conformarea cu directiva 98/83 )

Tabel 1. 63. SAA Gropeni Vest-Populatia din aria Proiectului, grad de bransare inainte/dupa Proiect procent populatie cu acces la alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CEE

Sistemul de alimentare cu apa

UAT

Localitati componente

Populatie (loc)

Grad de conectare (%)

Grad de conectare (%) conform cu

Directiva 98/83

2016

2023

2016

2023

2016

2023

POIM

Alte surse

POIM

+Alte surse

Gropeni Vest

Jirlau

Jirlau

2,825

2,606

87.20%

12.80%

0.00%

87.20%

100 %

Galbenu

Galbenu

942

870

82.86%

100.00

%

0.00%

0.00%

100 %

Drogu

820

756

92.86%

100.00

%

0.00%

0.00%

100%

Pantecani

155

143

90.63%

100.00

%

0.00%

0.00%

100%

Satuc

664

614

90.44%

100.00

%

0.00%

0.00%

100%

Zamfiresti

345

318

97.81%

100.00

%

0.00%

0.00%

100%

Visani

Visani

1,669

1,538

91.80%

8.20%

0.00%

91.80%

100%

Caineni-Bai

418

386

90.04%

100.00

%

0.00%

0.00%

100%

Plasoiu

215

198

71.19%

100.00

%

0.00%

0.00%

100%

Concluzii

Investitiile propuse vor asigura pentru toate localitatile descrise mai sus si care fac parte din Sistemul Regional Gropeni Vest conformarea cu Directiva 98/83/CE (de la 49,6 % inainte de Proiect, la 100 % dupa Proiect).

Deficientele sistemului de alimentare cu apa pentru localitatile din zona rurala se vor elimina prin propunerea :

  • •  Construire aductiuni Faurei-Jirlau, Jirlau-Satuc-Galbenu, Satuc-Pantecani, Visani-Plasoiu si Visani-Zamfiresti

  • •  Reabilitare retele de distributie in loc. Jirlau, Galbenu, Drogu

  • •  Construire rezervor inmagazinare apa potabila la Jirlau si Visani

  • •   Construire Statie clorinare la Jirlau si Visani

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 117

Rev. 5

Construire statii de pompare la GA Jirlau si GA Visani si grup pompare la GA Faurei

Eliminarea deficientelor sistemului de alimentare cu apa vor avea impact si asupra reducerii volumului de apa non profit.

Implementarea unui sistem SCADA global are un rol hotarator in cresterea capacitatii Operatorului Regional in gestionarea in timp util a sistemului, optimizarea acestuia si depistarea din timp a situatiilor de avarie.

  • 9.2.2.3  SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI SUD-EST

Sistemul Regional Gropeni Sud-Est va asigura alimentarea cu apa a localitatilor Tichilesti (UAT Tichilesti), Cuza-Voda, Stancuta, Stanca, Polizesti (UAT Stancuta), Bertestii de Jos, Bertestii de Sus, Gura Calmatui, Spiru Haret (UAT Bertestii de Jos)

Sursa de apa pentru intregul Sistem Regional Gropeni va fi asigurata prin intermediul Captarii de suprafata din fluviu Dunarea, existenta la Gropeni. Urmare a extinderii sistemului prin racordarea unor noi localitati alimentate din STAP Gropeni s-a prevazut suplimentarea cantitătii de apa potabila in STAP Gropeni prin preluarea unui debit de 52.57 l/s din STAP Chiscani prin intermediul conductei de aductiune apa potabila STAP Chiscani-Tichilesti -STAP Gropeni.

Tabel 1. 64. Lucrarile propuse pentru racordarea localitatilor la sistemul regional de alimentare cu apa Gropeni Sud-Est

Nr. crt.

Descrierea lucrărilor

9.1.2.3

SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI - SUD-EST

Conducte de aductiune, statii de pompare, rezervoare pentru alimentare sistem

Conducta de aductiune Gropeni-Tufesti-Cuza Voda (intersectie)

Conducta de aductiune Cuza Voda (intersectie)-Stancuta-Bertestii de Jos

Statie de pompare - grup pompare Gropeni-Ianca (in incinta Gropeni)

Statie de pompare Gropeni - Stancuta (in incinta STAP Gropeni)

Rezervor de inmagazinare in incinta STAP Gropeni, V=2500mc

Instalatie de clorinare cu clor gazos (extindere) in STAP Gropeni (Existenta)

Lucrari in STAP Gropeni (extindere): instalatii electrice, SCADA, iluminat exterior, retele subterane in incinta, adaptare instalatii hidraulice

9.1.2.3.1

UAT Tichilesti

Conducta de aductiune STAP Chiscani-STAP Gropeni, pentru conectare Tichilesti

Reabilitare retea distributie inclusiv bransamente in loc. Tichilesti

Statie de clorare in GA Tichilesti

Lucrari in GA Tichilesti (extindere) - instalatii electrice, SCADA, camine, instalatii hidraulice.

9.1.2.3.2

UAT Stancuta

Conducta de aductiune Cuza Voda (intersectie) - GA Cuza Voda

Statie de pompare in GA Stancuta (doua grupuri de pompare)

Rezervor de inmagazinare, tampon in GA Stancuta, V=400 mc

Statie de clorare in GA Stancuta

Statii de clorare in GA Cuza Voda nr.1 nr.2 si nr. 3

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

GA Stancuta

Lucrari in GA Stancuta (instalatii electrice, SCADA, sistem supraveghere si monitorizare, cai de acces, imprejmuiri, iluminat exterior, grup electrogen, instalatii hidromecanice)

GA Cuza Voda 3

Lucrari in GA Cuza Voda 3 ( instalatii hidraulice, atomatizare si SCADA)

GA Cuza Voda 1 si 2

Lucrari in GA Cuza Voda 1 si 2 ( instalatii hidraulice, atomatizare si SCADA)

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Cuza Voda si Stancuta

9.1.2.3.3

UAT Bertestii de Jos

Reabilitare rezervor inmagazinare in GA Bertestii de Jos (parte de constructii)

Statie de clorare in GA Bertestii de Jos

GA Bertestii de Jos

Lucrari in GA Bertestii de Jos reabilitare/extindere (instalatii electrice, SCADA, instalatii hidromecanice)

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Bertestii de Jos

Populatia din aria Proiectului, grad de bransare inainte/dupa Proiect procent populatie cu acces la alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CEE (extras din capitolul 9 - Tabel 9.85 Conformarea cu directiva 98/83 )

Tabel 1. 65. SAA Gropeni Sud-Est - Populatia din aria Proiectului, grad de bransare inainte/dupa Proiect procent populatie cu acces la alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CEE

Sistemul de alimentare cu apa

UAT

Localitati componente

Populatie (loc)

Grad de conectare (%)

Grad        de

conectare   (%)

conform     cu

Directiva 98/83

2016

2023

2016

2023

2016

2023

POIM

Alte surse

POIM

+Alte surse

Gropeni Sud-Est

Bertesti de Jos

Bertestii de Jos

820

757

88.85%

100%

0.00%

0.00%

100%

Bertestii de Sus

321

297

100.00

%

100%

0.00%

0.00%

100%

Gura Calmatui

351

324

90.98%

90.98%

0.00%

0.00%

90.98%

Spiru Haret

1,374

1,268

76.23%

76.23%

4.18%

0.00%

80.41%

Stancuta

Stancuta

1,412

1,301

99.26%

100%

0.00%

0.00%

100%

Cuza

Voda

1,323

1,219

84.90%

100.%

0.00%

0.00%

100%

Stanca

325

298

0.00%

100%

0.00%

0.00%

100%

Polizesti

137

126

0.00%

100.%

0.00%

0.00%

100%

Tichilesti

Tichilesti

3,296

3,038

83.88%

16.12%

0.00%

83.88%

100%

Concluzii

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 119

Rev. 5

Investitiile propuse vor asigura pentru toate localitatile descrise mai sus si care fac parte din Sistemul Regional Gropeni Sud-Est conformarea cu Directiva 98/83/CE (de la 29.54% inainte de Proiect, la 96,78 % dupa Proiect).

Deficientele sistemului de alimentare cu apa pentru localitatile din zona rurala se vor elimina prin propunerea :

  • •  construirii unor rezervoare in localitatile Gropeni (STAP Gropeni), Stancuta si reabilitarea rezervorului din Bertestii de Jos, asigurandu-se compensarea variațiilor orare si stocarea rezervei de incendiu ;

  • •  construirea unor statii de pompare pentru alimentarea sistemelor si a zonelor de consum in STAP Gropeni si Stancuta ;

  • •   prevedea de statii de clorinare in localitatile Cuza Voda, Stancuta, Bertestii de jos, Tichilesti si extinderea instalatiilor de clorinare in STAP Gropeni

Eliminarea deficientelor sistemului de alimentare cu apa vor avea impact si asupra reducerii volumului de apa non profit.

Implementarea unui sistem SCADA global are un rol hotarator in cresterea capacitatii Operatorului Regional in gestionarea in timp util a sistemului, optimizarea acestuia si depistarea din timp a situatiilor de avarie.

  • 9.2.2.4  SISTEMUL REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI SUD- VEST

Sistemul Regional Gropeni Sud-Vest va asigura alimentarea cu apa a localitatilor Batogu, Ciresu, Scarlatesti, Vultureni (UAT Ciresu), Ulmu, Jugureanu (UAT Ulmu), Dudescu si Zavoaia (UAT Zavoaia), Dudesti, Tataru (UAT Dudesti), Ciocile, Chichinetu, Chioibasesti si Odaieni (UAT Ciocile)

Apa potabila pentru alimentarea sistemului regional Gropeni Sud-Vest este asigurata din STAP Gropeni prin conducta de aductiune apa potabila STAP Gropeni-GA Ianca, executata pe POS Mediu, care a fost dimensionata astfel incat sa asigure alimentarea cu apa a localitatilor care se vor racorda la sistem regional prin prezentul proiect.

Tabel 1. 66. Lucrarile propuse pentru racordarea localitatilor la sistemul regional de alimentare cu apa Gropeni Sud-Vest

Nr. crt.

Descrierea lucrărilor

9.1.2.4

SISTEM REGIONAL DE ALIMENTARE CU APA GROPENI - SUD-VEST

9.1.2.4.1

UAT Ianca

Conducta de aductiune Ianca-Batogu

Grup de pompare (in incinta GA Ianca)

Instalatie de clorinare cu clor gazos (analizoare clor) Ianca

GA Ianca

Lucrari in GA Ianca extindere (instalatii electrice, SCADA, grup electrogen, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice)

9.1.2.4.2

UAT Ciresu

Conducta de aductiune Batogu-Ciresu-Jugureanu

Conducta de aductiune Batogu-Dudescu-Tataru

Conducta de aductiune Ciresu-Scarlatesti-Vultureni

Conducta de aductiune Batogu (intre partea veche si noua a localitatii)

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Statie de pompare in GA Batogu (trei grupuri de pompare)

Statie de pompare in GA Ciresu

Rezervor de inmagazinare in GA Batogu, V=450mc

Rezervor de inmagazinare in GA Ciresu, V=400 mc

Statie de clorare in GA Batogu

Statie de clorare in GA Ciresu

GA Batogu

Lucrari in GA Batogu (instalatii electrice, SCADA, sistem de supraveghere si monitorizare, cai de acces imprejmuiri, iluminat exterior, grup electrogen, retele subterane in incinta, camine, instalatii hidromecanice)

GA Ciresu

Lucrari in GA Ciresu (instalatii electrice, SCADA, sistem de supraveghere si monitorizare, cai de acces imprejmuiri, iluminat exterior, grup electrogen, retele subterane in incinta, camine, instalatii hidromecanice)

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc Ciresu

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Vultureni

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Scarlatesti

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Batogu (partea veche si noua a localitatii)

9.1.2.4.3

UAT Ulmu

Extindere Statie de clorare in GA Ulmu

GA Ulmu extindere

Lucrari in GA Ulmu extindere (instalatii electrice, SCADA, camine, instalatii hidromecanice)

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Jugureanu

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Ulmu

9.1.2.4.4

UAT Zavoaia

Conducta de aductiune Dudescu-Zavoia

Extindere Statie de clorare in GA Zavoaia

GA Zavoaia extindere

Lucrari in GA Zavoaia (instalatii electrice, SCADA, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice)

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Zavoaia

9.1.2.4.5

UAT Dudesti

Statie de pompare Tataru

Rezervor de inmagazinare in GA Tataru, V=150mc

Statie de clorare in GA Tataru

GA Tataru extindere

Lucrari in GA Tataru (instalatii electrice, automatizare si SCADA, sistem de supraveghere si monitorizare, cai de acces, imprejmuiri, iluminat exterior, grup electrogen, retele subterane in incinta, instalatii hidromecanice)

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Tataru

9.1.2.4.6

UAT Ciocile

Conducta de aductiune Tataru-Coltea-Ciocile

Conducta de aductiune Ciocile - Odaieni

Conducta de aductiune Chichinetu - Chioibasesti

Extindere Statie de clorare in GA Ciocile

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

GA Ciocile extindere

Lucrari in GA Ciocile (instalatii electrice, automatizare si SCADA, instalatii hidraulice)

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Chioibasesti

Infiintare retea distributie, inclusiv bransamente in loc. Odaieni

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in loc. Ciocile

Populatia din aria Proiectului, grad de bransare inainte/dupa Proiect procent populatie cu acces la alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CEE (extras din capitolul 9- Tabel 9.85 Conformarea cu directiva 98/83 )

Tabel 1. 67 SAA Groepni Sud-Vest - Populatia din aria Proiectului, grad de bransare inainte/dupa Proiect procent populatie cu acces la alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CEE

Sistemul de alimentare cu apa

UAT

Localitati componente

Populatie (loc)

Grad de conectare (%)

Grad        de

conectare   (%)

conform     cu

Directiva 98/83

2016

2023

2016

2023

2016

2023

POIM

Alte surse

POIM

+Alte surse

Gropeni Sud Vest

Ciocile

Ciocile

1,819

1,680

50.13%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Chichinetu

406

376

24.31%

24.31%

74,47%

0.00%

98,78%

Chioibasesti

230

212

0.00%

98.11%

1.89%

0.00%

100.00%

Odaieni

149

138

0.00%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Ciresu

Ciresu

863

797

0.00%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Batogu

604

557

0.00%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Scarlatesti

774

714

0.00%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Vultureni

546

504

0.00%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Tataru

Dudesti

1,437

1,325

33.74%

33.74%

61,51%

0.00%

95,25%

Tataru

1,876

1,733

42.15%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Umu

Ulmu

2,604

2,400

26.12%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Jugureanu

965

889

0.00%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Zavoaia

Zavoaia

2,140

1,971

48.97%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Dudescu

769

706

66.89%

66.89%

28,33%

0.00%

95,21%

Concluzii

Investitiile propuse vor asigura pentru toate localitatile descrise mai sus si care fac parte din Sistemul Regional Gropeni Sud-Vest conformarea cu Directiva 98/83/CE (de la 0% inainte de Proiect, la 95,57 % dupa Proiect).

Deficientele sistemului de alimentare cu apa pentru localitatile din zona rurala se vor elimina prin propunerea :

  • •  construirii unor rezervoare in localitatile Batogu, Ciresu si Tataru, asigurandu-se compensarea variațiilor orare si stocarea rezervei de incendiu ;

  • •  construirea unor statii de pompare pentru alimentarea sistemelor si a zonelor de consum in GA Ianca, GA Batogu, GA Ciresu, GA Tataru;

  • •  prevedea de statii de clorinare in GA Batogu, Ciresu, Tataru, extinderea instalatiilor de clorinare in Zavoaia, Ciocile, Ulmu si prevederea de analizoare de clor in GA Ianca

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 122

Rev. 5

Implementarea unui sistem SCADA global are un rol hotarator in cresterea capacitatii Operatorului Regional in gestionarea in timp util a sistemului, optimizarea acestuia si depistarea din timp a situatiilor de avarie.

9.2.3   SISTEME INDEPENDENTE

Sistemul de alimentare cu apa independent este UAT Victoria. Din STAP Victoria se alimenteaza cu apa localitatile Victoria, Mihai Bravu si Baraganu.

In perioada de vara, unul din cele 4 foraje existente se innisipeaza, astfel creeandu-se un deficit de apa pentru cele 3 localitati deservite ( Victoria, Mihai Bravu si Baraganu), astfel se impune realizarea unui foraj nou ca rezerva, ce va asigura necesarul de apa.

Tabel 1. 68. Lucrarile propuse pentru sistemul de alimentare cu apa UAT Victoria

Nr. crt.

Descrierea lucrărilor

9.1.3

SISTEME INDEPENDENTE

Foraj de adancime nou, amplasat in GA Victoria

9.2.4   SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA INSULA MARE A BRAILEI

Sistemul de alimentare cu apa Insula Mare a Brăilei va asigura alimentarea cu apa a localitatilor Marasu, Bandoiu,Tacau, Magureni, Plopi (UAT Marasu), Frecatei, Agaua, Salcia, Titcov (UAT Frecatei)

Apa potabila pentru alimentarea cu apa Insula Mare a Brailei este asigurata din STAP Marasu prin conducte de aductiuni apa potabila, care au fost dimensionata astfel incat sa asigure alimentarea cu apa a localitatilor care se vor racorda la sistem de alimentare cu apa prin prezentul proiect.

Tabel 1. 69. Lucrarile propuse pentru racordarea localitatilor la sistemul de alimentare cu apa Insula Mare a Brailei

Nr.crt.

Descrierea lucrarilor

9.1.4

SISTEM DE ALIMENTARE CU APA INSULA MARE A BRAILEI

9.1.4.1

UAT Marasu (localitatile Marasu, Bandoiu, Tacau, Magureni, PLopi)

9.1.4.2

Captare apa de suprafata - priza de mal ( stavile de izolare a captarii, gratare mecanice si statie pompare)

Statie de tratare apa de suprafata noua, amplasata in STAP noua Marasu

Lucrari principale:

  • > Tratare apa de suprafata - preoxidare apa bruta, coagulare/floculare apa bruta, decantare apa coagulata, instalatie dozare reactivi, grup pompare apa proces cu convertizor de frecventa, filtrare automata pat de nisip, grup pompare apa spalare filtre cu convertizor de frecventa si suflante aer, dezinfectie cu hipoclorit de sodiu, separare namol, grup pompare alimentare rezervor, sistem SCADA, laborator chimic, hala tehnologica

  • > Alimentare cu energie electrica a statiei de tratare (Post transformare nou)

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

  • >  Sistematizare, imprejmuire incinta statie, drum acces, sistem de securitate a incintei stației, iluminat exterior, retele subterane in incinta

  • > Grup electrogen fix, separator hidrocarburi, ministatie epurare apa menajera

Instalatie de producere solutie hipoclorit de sodiu noua

Rezervor de inmagazinare apa tratata, nou, amplasat in STAP Marasu noua

Statie de pompare noua (4 grupuri de pompare dotate cu convertizoare de frecventa) pentru distributie apa potabila la consumatori UAT Marasu si alimentare GA Salcia si pompa stingere incendiu, amplasate in STAP Marasu noua

Conducta de aductiune noua STAP Marasu -localitatea Marasu

Conducta de aductiune noua STAP Marasu - localitatea Bandoiu si Tacau

Conducta de aductiune noua STAP Marasu - localitatea Magureni si Plopi

Retea de distributie noua, inclusiv bransamente in localitatile Marasu, Magureni, Plopi, Bandoiu si Tacau

9.1.4.6.2

UAT Frecatei (localitatile Salcia, Frecatei, Agaua, Titcov)

Conducta de aductiune noua STAP Marasu - GA Salcia

Conducta de aductiune noua localitatea Frecatei - GA Titcov

GA Salcia

Lucrari principale: pompa suplimentara pentru alimentarea GA Titcov, instalatii hidromecanice, instalatii electrice, conservare echipamente neutilizate existente, automatizare PLC, retele control si comunicatii

GA Titcov

Lucrari principale: conservare echipamente neutilizate existente, automatizare PLC, retele control si comunicatii

Populatia din aria Proiectului, grad de bransare inainte/dupa Proiect procent populatie cu acces la alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CEE (extras din capitolul 9- Tabel 9.85 Conformarea cu directiva 98/83 )

Procurare si montaj bransamente pentru conformare in localitatile Salcia, Frecatei, Agaua, Titcov

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Tabel 1. 70. SAA Insula Mare a Brailei - Populatia din aria Proiectului, grad de bransare inainte/dupa Proiect procent populatie cu acces la alimentare cu apa in conformitate cu Directiva 98/83/CEE

Sistemul de alimentare cu apa

UAT

Localitati componente

Populatie (loc)

Grad de conectare (%)

Grad de conectare (%) conform cu

Directiva 98/83

2016

2023

2016

2023

2016

2023

POIM

Alte surse

POIM

+Alte surse

Insula Marea a Brailei

Marasu

Marasu

850

786

0.00%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Bandoiu

372

345

0.00%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Tacau

678

627

0.00%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Magureni

527

486

0.00%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Plopi

268

248

0.00%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Frecatei

Frecatei

315

291

80.15%

80.15%

0.00%

0.00%

80.15%

Agaua

389

359

58.46%

58.46%

22.28%

0.00%

80.75%

Salcia

56

50

96.43%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Titcov

437

404

56.50%

100.00%

0.00%

0.00%

100.00%

Concluzii

Investitiile propuse vor asigura pentru toate localitatile descrise mai sus si care fac parte din Sistemul de alimentare cu apa Insula Mare a Brailei conformarea cu Directiva 98/83/CE (de la 0% inainte de Proiect, la 96,47 % dupa Proiect).

Deficientele sistemului de alimentare cu apa pentru localitatile din zona rurala se vor elimina prin propunerea :

  • •  construirea unei statii de tratare apa potabila, inclusiv captare de suprafata - STAP Marasu

  • •  construirea rezervorului in STAP Marasu, asigurandu-se compensarea variațiilor orare si stocarea rezervei de incendiu ;

  • •  construirea unor statii de pompare pentru alimentarea sistemelor si a zonelor de consum in STAP Marasu si alimentare GA Salcia;

  • •  statie de clorinare in STAP Marasu

  • •  construirea conducte aductiune

  • •  construirea retele de distributie in loc. Marasu, Bandoiu,Tacau, Magureni, Plopi

Prevederea obiectelor cu instrumente de monitorizare si control SCADA are un rol hotarator in gestionarea in timp util a sistemului, optimizarea functionarii acestuia, monitorizarea volumelor de apa/volumului de apa non profit si depistarea din timp a situatiilor de avarie.

9.3   INVESTITII PENTRU SISTEMELE DE APA UZATA

Investitiile pentru infrastructura de canalizare au ca scop principal cresterea nivelului colectarii si epurarii apelor uzate, respectiv imbunatatirea calitatii efluentilor, in conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE si constau in:

  • -   introducere treapta tertiara la SEAU Braila

  • -  bazin de compensare si statie de pompare la SEAU Faurei

  • -   instalatie de uscare, neutralizare si valorificare termica a namolului la SEAU Braila;

  • -   retele de canalizare noi/propuse spre reabilitare in 14 aglomerari;

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 125

Rev. 5

- statii de pompare noi in 14 aglomerari;

- conducte de refulare in 14 aglomerari;

In zona urbana s-au realizat investitii prin POS Mediu pentru reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare existente in: Insuratei, Faurei, iar in mediu rural in localitatile Gropeni si Jirlau statiile de epurare s-au realizat prin alte fonduri .

Statia de epurare a Municipiului Braila este reabilitata pe masura ISPA, necesita treapta tertiara. Capacitatea statiei de epurare este adecvata si pentru epurarea apelor uzate din aglomerarilor limitrofe. Pentru reducerea costurilor de gestionare a namolurilor nedigestate si rezolvarea durabila a descarcarii namolurilor se propune o investitie pentru o instalatie de uscare, neutralizare si valorificare termica a namolurilor rezultate din toate statiile de epurare si statiile de tratare apa. Instalatia va fi amplasata în statia de epurare de la Braila .

Pentru dimensionarea corespunzătoare a retelelor de canalizare propuse s-a folosit modelarea hidraulică. Definirea, simularea si calibrarea modelului hidraulic au avut ca bază de calcul urmatoarele date măsurate, puse la dispozitie de beneficiar coroborate cu cu normativele în vigoare: debite, dimensiuni conducte, graful retelei, cote, elemente componente ale sistemului, topologia retelelor etc. În calcul s-a luat si o prognoză pentru o perioadă de perspectivă de 30 ani, tinandu-se cont de posibilitatile de dezvoltare ale zonei.

Pentru sectorul de canalizare s-au avut in vedere urmatoarele considerente:

- prognoza evolutiei demografice raportata la numar de locuitori echivalenti;

- infiltratiilor din panza freatica si a exfiltratiilor de apa uzata de pe retelele existente si de pe cele care se vor realiza prin prezenta investitie, se vor reduce treptat prin inlocuirea esalonata a retelelor de canalizare;

Proiectul urmareste:

- colectarea corespunzatoare a apelor uzate;

- cresterea numarului de racorduri la reteaua de canalizare;

- protectia mediului inconjurator, prin imbunatatirea efluentilor evacuati de la SEAU;

- imbunatatirea standardelor service si dezvoltarea canalizarii si a proceselor tehnologice din cadrul SEAU

9.3.1 Cluster Braila

Clusterul Braila va avea in componenta Aglomerarile Braila, Vadeni, Sutesti, Movila Miresii.

In prezent Aglomerarile Braila, Movila Miresii dispun de retele de canalizare pentru colectarea apelor uzate. Exista o statie de epurare, pusa in functiune in anul 2012, in Aglomerarea Braila care nu este conforma cu Directiva CEE 91/271 din punct de vedere al continutului de azot si fosfor si o statie epurare in Movila Miresii - numai treapata mecanica care nu este conforma cu Directiva CEE 91/271. Celelalte aglomerari nu au statii de epurare proprii. Aglomerarea Cazasu nu dispune de sistem de canalizare.

Apa uzata din Aglomerarea Movila Miresii care are sisteme existente de canalizare, sunt descarcate in statia de epurare Movila Miresii care nu este conforma cu Directiva 91/271/CEE din punct de vedere al tratarii apei uzate, iar reteaua de canalizare nu acopera toata trama stradala a aglomerarii.

Aglomerarile Sutesti si Vadeni nu au sisteme de canalizare.

Investitiile propuse sunt descrise in capitolul 9 si sunt descrise succint in cele ce urmeaza:

Tabel 1. 71. Investitiile propuse pentru sisteme canalizare Cluster Braila

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Nr. crt.

Descrierea lucrărilor

9.2.1

CLUSTER BRAILA

Colectoare regionale sub presiune

Colector Sutesti-Movila Miresii-Tudor Vladimirescu-Cazasu-SE Braila

Colector Vadeni-Baldovinesti

Statii de pompare cu separare de solide aferente colectoare regionale: 6 buc

Gratare electrice cu autocuratire la SPAU de pe ISPA: 4 buc

9.2.1.1

Aglomerarea Braila (Mun. Braila, localitatile Varsatura, Lacul Sarat)

Interceptare colectoare Mun. Braila Nord si Mun. Braila Sud

Extindere sistem canalizare, inclusiv refulari in Mun. Braila Nord si Mun. Braila Sud si extindere sistem canalizare in localitatea Varsatura

Reabilitare sistem canalizare in Mun. Braila Nord si Mun. Braila Sud

Infiintare sistem canalizare in localitatea Lacul Sarat si localitatea Cazasu

Statii de pompare apa uzata cu separare de solide in Mun. Braila si loc. Lacul Sarat, Varsatura, Cazasu: 23 buc

9.2.1.2

Aglomerarea Sutesti

Infiintare sistem canalizare in localitatea Sutesti

Statii de pompare apa uzata cu separare de solide in loc. Sutesti: 5 buc

9.2.1.3

Aglomerarea Movila Miresii

Extindere sistem canalizare in localitatea Movila Miresii

Reabilitare sistem canalizare in localitatea Movila Miresii

Statii de pompare apa uzata cu separare de solide in loc. Movila Miresii: 4 buc

9.2.1.4

Aglomerarea Vadeni

Infiintare sistem canalizare in localitatea Vadeni

Statii de pompare apa uzata cu separare de solide in loc. Vadeni: 7 buc

9.2.1.5

SEAU Braila

Lucrari principale: introducere treapta tertiara (retehnologizare bazine biologice existente - recompartimentare linii, instalatia aerare noua, pompe recirculare interna noi, echipament de prelevare si analiza on-line nou, AMC nou), statie stocare si dozare clorura ferica noua, SCADA, aparate de laborator noi

Cluster Braila - Populatie din aria Proiectului, grad de conectare inainte/dupa Proiect, procent populatie conformata in conformitate cu Directiva 91/271/CEE - (extras din capitolul 9 tabelul 9.87 ).

Instalatia de tratare, neutralizare si valorificare termica a namolului noua, amplasata in SEAU Braila

Lucrari principale: hala tehnologica, valorificarea energiei termice sub forma de apa calda, instalatii hidromecanice, instalatii electrice, iluminat, climatizare, sistem detectie incendiu, SCADA, grup electrogen.

Tabel 1. 72. Cluster Braila - Populatie din aria Proiectului, grad de conectare inainte/dupa Proiect, procent populatie conformata in conformitate cu Directiva 91/271/CEE

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Cluster

Aglomerare

Localitatea

Populatie

Populație echivalenta din aglomerare (LE)

Populatie echivalenta conectata %

Populatie          echivalenta

conectata    conforma   cu

Directiva 91/271 (%)

2016

2023

2016

2023

2016

2023-POIM

2023-Alte surse

2016

2023-

POIM

2023-Alte surse

Total

Braila

’cc

S_ oo

_cc ’cc

S_

00

io b-lO o" h*

0> o 00

co

0>

00

oo

co io o oo"

io

97.73

%

98.14

%

0,00%

0,00

%

98.14%

0,00%

98.14

%

— H—• =3 ra O m _l o

1,079

995

1105

1,021

0.00%

98.04

%

0,00%

0,00

%

98.04%

0,00%

98.04

%

CC

S_

3 H—»

CC

S2 ro >

1,289

1,216

1291

1,218

17.69

%

70.03

%

0,00%

0,00

%

70.03%

0,00%

70.03

%

■w (/) o c ■> o

■O

CC 00

1,079

994

1084

1,000

94.84

%

90.00

%

0,00%

0,00

%

90.00%

0,00%

90.00

%

3 (/) CC N CC O

2,713

2,503

2727

2,517

0.00%

97.00

%

0,00%

0,00

%

97.00%

0,00%

97.00

%

■w

(/)

O H—'

3

0)

■w (/) o

H—»

3 w

3,740

3,446

3874

3,580

0.00%

80.75

%

0,00%

0,00

%

80.75%

0,00%

80.75

%

■>

O

> p o .h=

2,630

2,427

2727

2,524

13.32

%

92.87

%

0,00%

0,00

%

92.87%

0,00%

92.87

%

c o "O

CC

>

’E o ■O

CC >

2,192

2,022

2300

2,130

0.00%

100%

0,00%

0,00

%

100%

0,00%

100%

Concluzii

Masurile de investitie promovate prin POIM au impact direct asupra cresterii gradului de racordare, prin extinderea retelelor de canalizare in aglomerarile Braila, Movila Miresii si infiintarea retele de canalizare in aglomerarile Braila, Sutesti, Vadeni.

Prin POIM va fi asigurata conformarea cu Directiva 91/271/CEE cu privire la colectarea apelor uzate din aglomerarile din clusterul Braila.

Conformarea cu Directiva 91/271/CEE cu privire la tratarea apelor uzate din statia de epuare ape uzate Braila care a fost realizata prin masura ISPA;

In cazul prognozei infiltratiilor in reteaua de canalizare, s-a analizat reteaua de canalizare a municipiului Braila, care include colectoare realizate dintr-o gama variata de materiale si diametre (beton, PAFSIN,

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 128

Rev. 5

PVC). S-au analizat avariile inregistrate pe reteaua de canalizare si expertizele realizate pe colectoare, atasate in anexele de la capitolul 4 si anume din Vol.2 Anexe la studiu de fezabilitate /Anexa 3.Studii/Anexa 3.2 Expertize hidroedilitare si Inspectii video.

S-au analizat volumele de apa inregistrate la statia de epurare pe timp uscat. Restitutia de apa menajera s-a asimilat cu volumele facturate de la consumatorii casnici si non casnici. Diferenta intre volumul de apa masurat la intrarea in SEAU si restitutia de apa menajera, s-a considerat a fi infiltratie din diverse surse (freatic, retele de apa etc). S-au analizat date referitoare la concentratia de CBO5 masurata la intrarea in statia de epurare, valoarea acesteia fiind un reper in existenta infiltratiilor. O cantitate mai mare de infiltratii inseamna o apa uzata mai diluata si o concentratie mai redusa a tuturor poluantilor. S-a considerat ca prognoza volumelor de apa uzata urmareste prognoza volumelor de apa.

Volumul de apa infiltrat in reteaua de canalizare are un impact negativ asupra functionarii statiei de epurare si asupra costurilor de operare, respectiv consumului de polimeri. Exfiltratiile din reteaua de canalizare au efect negativ asupra poluarii panzei freatice. In prognoza infiltratiilor s-a luat in considerare si impactul masurilor de reabilitare propuse, respectiv impactul POS Mediu.

Pe de o parte s-au constatat neetanseitati ale retelelor de canalizare la imbinari, neetanseitati intre conducte si camine, pe de alta parte exista tronsoane in pozate in contrapanta. Exista zone in care colectoarele de canalizare sunt puse sub presiune, iar apa refuleaza prin camine producand inundarea zonelor respective.

In concluzie in alegerea investitiilor pentru reabilitarea retelelor de canalizare s-a analizat scenariul pe timp uscat cat si scenariul de ploaie. S-a analizat raportul de modelare hidraulica existent la nivelul OR si masurile de investitie pe termen mediu/lung pentru reducerea infiltratiilor, imbunatatirea functionarii SEAU. De asemenea s-a analizat si scenariul de ploaie, care are in vedere schimbarile climatice majore survenite in ultimii ani (ploi cu o intensitate si o frecventa peste intensitatea si frecventa ploii de calcul de la nivelul elaborarii Proiectului). S-a avut in vedere reabilitarea colectoarelor de canalizare prin camasuire, in cazul in care nu este afectata capacitatea portanta a colectorului existent si expertiza o recomanda.

9.3.2 CLUSTER FAUREI

Clusterul Făurei, cu stație de epurare la Făurei, va avea in componenta aglomerările Făurei, Ianca (Plopu si Perișoru), Mircea Voda (Mircea Voda, Filipesti).

In stația de epurare Făurei ajung apele uzate de la aglomerările Făurei si Ianca. Stația de epurare are o capacitate maxima de 20.238 locuitori echivalenți si cuprinde treapta mecanica, biologica si terțiare si treapta de tratare a nămolului rezultat in urma proceselor de epurare.

Aglomerarile Ianca (Plopu si Perișoru), Mircea Voda nu au sisteme de canalizare.

Investitiile propuse sunt descrise in capitolul 9 si sunt descrise succint in cele ce urmeaza:

Tabel 1. 73. Investitii propuse pentru sisteme canalizare Cluster Faurei

Nr. crt.

Descrierea lucrărilor

9.2.2

CLUSTER FAUREI

Aglomerarea Ianca (localitatile Plopu, Perisoru)

Infiintare sistem canalizare in localitatea Plopu si Perisoru

Statii de pompare apa uzata cu separare de solide (Plopu si Perisoru): 4 buc

9.2.2.1

SEAU Faurei

Lucrari principale: bazin omogenizare, SPAU, instalatii hidromecanice, instalatii electrice, grup electrogen

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

9.2.2.2

Aglomerarea Mircea Voda (localitatile Mircea Voda, Filipesti)

Infiintare sistem canalizare in localitatea Mircea Voda

Infiintare sistem canalizare in localitatea Filipesti

Statii de pompare apa uzata cu separare de solide (Mircea Voda si Filipesti): 6 buc

Cluster Faurei - Populatie din aria Proiectului, grad de conectare inainte/dupa Proiect, procent populatie conformata in conformitate cu Directiva 91/271/CEE - (extras din capitolul 9 tabelul 9.87 )

Tabel 1. 74. Cluster Faurei - Populatie din aria Proiectului, grad de conectare inainte/dupa Proiect, procent populatie conformata in conformitate cu Directiva 91/271/CEE

Cluster

Aglomerare

Localitatea

Populatie

Populație echivalenta din aglomerare (LE)

Populatie echivalenta conectata %

Populatie echivalenta conectata conforma cu Directiva 91/271 (%)

2016

2023

2016

2023

2016

2023-POIM

2023 -Alte psur se

2016

2023-POIM

202

3-

Alte sur se

Total

Faurei

CC o c

CC

CC o c _cc

5,819

5,008

6,004

5,193

90.35 %

90.35

%

0.00

%

90.3

5%

90.35

%

0.00

%

90.35%

3 Q.

O

□_

1,276

1,175

1,288

1,187

0.00%

75.23

%

0.00

%

0.00

%

75.23

%

0.00

%

75.23%

3

S_ O .(/) ’s—

O CL

954

880

956

882

0.00%

65.08

%

0.00

%

0.00

%

65.08

%

0.00

%

65.08%

Mircea Voda

Mircea

Voda

2,095

1,934

2,166

2,005

0.00%

96.11

%

0.00

%

0.00

%

96.11

%

0.00

%

96.11%

H—• c/) o Q.

ll

761

703

763

705

0.00%

60.14

%

0.00

%

0.00

%

60.14

%

0.00

%

60.14%

'o

S_

3

CC LL

o

S_

3

CC LL

3,398

2,925

3,551

3,078

95.22

%

95.22

%

0.00

%

95.2

2

95.22

%

0.00

%

95.22

Concluzii

Masurile de investitie promovate prin POIM au impact direct asupra cresterii gradului de racordare, prin infiintarea retelelor de canalizare in aglomerarile Ianca si Mircea Voda .

Prin POIM va fi asigurata conformarea cu Directiva 91/271/CEE cu privire la colectarea apelor uzate din aglomerarile din clusterul Faurei.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 130

Rev. 5

9.3.3 CLUSTER JIRLAU

Clusterul Jirlau va avea in componenta aglomerarea Jirlau (loc. Jirlau).

Localitatea Jirlău are in execuție, un sistem centralizat de canalizare constituit din rețea de canalizare a apelor uzate tip vacuumatic, stație de pompare a apelor uzate, stație de epurare a apelor uzate modulara, cu un modul cu capacitatea Q= 250 mc/zi.

Rețeaua de canalizare vacuumatica este realizata pentru 10% din numarul total de locuitori. În momentul de fata sistemul de canalizare nu este receptionat, implicit nu este in functiune.

Investitiile propuse sunt descrise in capitolul 9 si sunt descrise succint in cele ce urmeaza:

Tabel 1. 75. Investitii propuse sisteme canalizare Cluster Jirlau

Nr. crt.

Descrierea lucrărilor

9.2.3

CLUSTER JIRLAU

9.2.3.1

Aglomerarea Jirlau

Echipamente canal vacuum in localitatea Jirlau

Extindere sistem canalizare vacumatic in localitatea Jirlau

Cluster Jirlau - Populatie din aria Proiectului, grad de conectare inainte/dupa Proiect, procent populatie conformata in conformitate cu Directiva 91/271/CEE - (extras din capitolul 9 tabelul 9.87 )

Tabel 1. 76. Cluster Jirlau - Populatie din aria Proiectului, grad de conectare inainte/dupa Proiect, procent populatie conformata in conformitate cu Directiva 91/271/CEE

Cluster

Aglomerare

Localitatea

Populatie

Populatie echivalenta din aglomerare

(LE)

Populatie echivalenta conectata %

Populatie conectata    c

Directiva 91/27

echivalenta

onforma

1 (%)

cu

2016

2023

2016

2023

2016

2023-POIM

2023-Alte surse

2016

2023-

POIM

2023-Alte surse

Total

Jirlau

3 CC

S_

3 CC

S_

2,825

2,606

2,897

2,678

0.00

%

75.65

%

0.00%

0.00

%

75.65

%

0.00%

75.65

%

Concluzii

Masurile de investitie promovate prin POIM au impact direct asupra cresterii gradului de racordare, prin extinderea retelei de canalizare in aglomerarea Jirlau.

Prin POIM va fi asigurata conformarea cu Directiva 91/271/CEE cu privire la colectarea apelor uzate din aglomerarea din clusterul Jirlau.

9.3.4 CLUSTER INSURATEI

Clusterul Insuratei va avea in componenta aglomerările Ulmu, Zavoaia, Insuratei si Baraganu.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 131

Rev. 5

Prin programul POS Mediu etapa 2007-2013, s-a executat extinderea si modernizarea statiei de epurare, capacitatea realizata a acesteia fiind de 22.466 locuitori echivalenti. Statia de epurare deserveste in prezent localitatile Insuratei, Viziru si Tufesti.

Aglomerarile Ulmu (loc. Ulmu), Zavoaia (loc. Zavoaia), Baraganu (loc. Baraganu) nu au sisteme de canalizare.

Investitiile propuse sunt descrise in capitolul 9 si sunt descrise succint in cele ce urmeaza:

Tabel 1. 77. Investitii propuse sisteme canalizare Cluster Insuratei

Nr. crt.

Descrierea lucrărilor

9.2.4

CLUSTER ÎNSURATEI

Colectoare regionale sub presiune

Colector sub presiune Ulmu - Zavoaia - SEAU Insuratei

Colector sub presiune Baraganu - SEAU Insuratei

Statii de pompare cu separare de solide aferente colectoarelor: 3 buc

9.2.4.1

Aglomerarea Ulmu

Infiintare sistem canalizare, inclusiv refulari

Statii de pompare apa uzata cu separare de solide: 2 buc

9.2.4.2

Aglomerarea Zavoaia

Infiintare sistem canalizare, inclusiv refulari

Statii de pompare apa uzata cu separare de solide: 1 buc

9.2.4.3

Aglomerarea Însuratei

Extindere sistem canalizare, inclusiv refulari

Statii de pompare apa uzata cu separare de solide: 4 buc

9.2.4.4

Aglomerarea Baraganu

Infiintare sistem canalizare, inclusiv refulari

Statii de pompare apa uzata cu separare de solide: 6 buc

Cluster Insuratei - Populatie din aria Proiectului, grad de conectare inainte/dupa Proiect, procent populatie conformata in conformitate cu Directiva 91/271/CEE - (extras din capitolul 9 tabelul 9.87 )

Ta bel 1. 78. Cluster Insuratei- Populatie din aria Proiectului, grad de conectare inainte/dupa Proiect, procent populatie conformata in conformitate cu Directiva 91/271/CEE - (extras din capitolul 9 tabelul 9.87)

Cluster

Aglomerare

Localitatea

Populatie

Populație echivalenta din aglomerare

(LE)

Populatie echivalenta conectata %

Populatie echivalenta conectata conforma cu Directiva 91/271 (%)

2016

2023

2016

2023

2016

2023-POÎM

2023-Alte surse

2016

2023-

POÎM

2023-Alte surse

Total

z:

E Z)

z:

E Z)

2,604

2,400

2,671

2,467

0.00

52.33

0.00

0.00

52.33

0.00%

52.3

%

%

%

%

%

3%

Pag. 132

Rev. 5

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

CC ’cc

o

> CC N

CC ’cc

o

> CC N

2,140

1,971

2,218

2,049

0.00

%

95.17

%

0.00

%

0.00

%

95.17

%

0.00%

95.1

7%

3 C

CC O)

CC

S—

CC

00

3 C CC O) CC S— CC 00

2,826

2,607

3,098

2,879

0.00

%

72.84

%

0.00

%

0.00

%

72.84

%

0.00%

72.8

4%

o H—' CC S—

3 (/) c

o H—' CC S—

3 c/> c

5,605

4,825

5,935

5,155

18.76

%

13.71

%

0.00

%

18.76

%

13.71

%

0.00%

99.5

3%

Concluzii

Masurile de investitie promovate prin POIM au impact direct asupra cresterii gradului de racordare, prin extinderea retelelor de canalizare in aglomerarea Insuratei si infiintarea retele de canalizare in aglomerarile Ulmu, Zavoaia, Baraganu.

Prin POIM va fi asigurata conformarea cu Directiva 91/271/CEE cu privire la colectarea apelor uzate din aglomerarile din clusterul Insuratei.

9.3.5 CLUSTER GROPENI

Clusterul Gropeni va avea in componenta aglomerările Tichilesti si Gropeni.

Statia de Epurare este tip modular si are o capacitate de Qzi med = 600 mc/zi si Qzi max = 720mc/zi. Aglomerarea Tichilesti (loc. Tichilesti) nu are sisteme de canalizare.

Investitiile propuse sunt descrise in capitolul 9 si sunt descrise succint in cele ce urmeaza:

Tabel 1. 79. Investitii propuse sisteme canalizare Cluster Gropeni

Nr. crt.

Descrierea lucrărilor

9.2.5

CLUSTER GROPENI

SEAU Gropeni

Lucrari principale: evacuare ape uzate din SEAU in emisar

Colectoare regionale sub presiune

Colector sub presiune Tichilesti - Gropeni - SEAU Gropeni

Statii de pompare cu separare de solide Tichilesti - Gropeni - SEAU Gropeni: 1 buc

Statii de pompare cu separare de solide SEAU Gropeni - Dunare: 1 buc

9.2.5.1

Aglomerarea Gropeni

Extindere sistem canalizare, inclusiv refulari loc. Gropeni

Statii de pompare apa uzata cu separare de solide: 7 buc

9.2.5.2

Aglomerarea Tichilesti

Infiintare sistem canalizare, inclusiv refulari loc. Tichilesti

Statii de pompare apa uzata cu separare de solide: 5 buc

Cluster Gropeni - Populatie din aria Proiectului, grad de conectare inainte/dupa Proiect, procent populatie conformata in conformitate cu Directiva 91/271/CEE - (extras din capitolul 9 tabelul 9.87 )

Tabel 1. 80. Cluster Gropeni - Populatie din aria Proiectului, grad de conectare inainte/dupa Proiect,

procent populatie conformata in conformitate cu Directiva 91/271/CEE

Pag. 133

Rev. 5

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Cluster

Aglomerare

Localitatea

Populatie

Populație echivalenta din aglomerare (LE)

Populatie echivalenta conectata %

Populatie        echivalenta

conectata conforma cu

Directiva 91/271 (%)

2016

2023

2016

2023

2016

2023-POIM

2023

Alte surse

2016

2023-

POIM

2023-Alte surse

Total

Gropeni

c o Q.

O

4_

0

c o Q.

O

S_

0

3,045

2,810

3,101

2,866

15.00

%

80,08

%

0.00%

15.00

%

95.08

%

0.00%

95.0

8%

■w (/)

O "E

o H

■w (/)

O "E

o

i-

3,296

3,038

3,371

3,113

0.00

%

98.07

%

0.00%

0.00

%

98.07

%

0.00%

98.0

7%

Concluzii

Masurile de investitie promovate prin POIM au impact direct asupra cresterii gradului de racordare, prin extinderea retelelor de canalizare in aglomerarea Gropeni si infiintarea retele de canalizare in aglomerarea Tichilesti.

Prin POIM va fi asigurata conformarea cu Directiva 91/271/CEE cu privire la colectarea apelor uzate din aglomerarile din clusterul Gropeni.

  • 9.4   INSTALATIA DE PRODUCERE HIPOCLORIT DE SODIU

Instalatia de producere de solutie hipoclorit de sodiu va aproviziona cu solutie hipoclorit toate statiile de tratare si gospodariile de apa din judetul Braila.

In prezent CUP Braila nu dispune de Instalatie de producere solutie hipoclorit de sodiu, in vederea utilizarii acestuia, pentru clorinarea apei potabile, in statiile de tratare si gospodariile de apa din judetul Braila. Solutia de hipoclorit utilizata pentru dezinfectia apei se aprovizioneaza de la producatori.

În cadrul Studiului de Fezabilitate se propune realizarea unei Instalatii de producere hipoclorit de sodiu. Amplasarea instalatiei de producere hipoclorit se va face in Gospodaria de apa Ianca (existenta). Lucrările propuse a se realiza sunt următoarele:

o Instalatie de producere solutie hipoclorit de sodiu - obtinut cu sistem automat de generare electrolitica cu capacitatea de preparare maxima 2000g Cl2 /h si concentratie solutie hipoclorita preparata 5-6.5 g/l.

o Realizare cladire amplasare instalatie producere hipoclorit

o Automatizare si SCADA, instalatii aferente constructiilor, alimentare cu energie electrica

9.5 SCADA

Sistemul SCADA ce se va implementa va fi integrat in sistemul existent in acest moment in dispeceratul din Braila. Este gandit a fi format din dispeceratul central care va colecta informatii din centrele operationale locale si dispeceratele locale existente cat si din cele ce se vor construi prin noile contracte. Sistemele noi de productie si distributie de apa potabila pe deoparte si cele de colectare si epurare de apa uzata pe de alta parte, vor fi controlate la nivel local, in fiecare localitate, prin intermediul unor sisteme SCADA locale.

Sistemul integrat de monitorizare si control, instalat in Dispeceratul Braila, va fi o extindere al celui actual si va fi o unealta puternica, modulara, flexibila si scalabila prin care sa poata controla in mod centralizat,

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 134

Rev. 5

toate semnalele (comenzi, alarme, rapoarte, date, etc) provenite de la sistemele SCADA locale existente si a celor care vor fi dezvoltate pe noile contracte. Sistemul global va fi unul deschis si va permite extinderi ulterioare, solutia implementata nefiind una limitativa.

9.6 GIS SI MODELARE HIDRAULICA Sistemul GIS

Mentionam ca echipamentele detinute de CUP Braila, odata cu implementarea Proiectului trebuie sa tina pasul cu volumul de date integrate si cu metodele noi de manageriere a acestora.

Conditia de baza pentru ca un astfel de sistem sa functioneze, este culegerea de date in permanenta din teren si update-ul bazei de date cu obiecte dar si upgrade-ul echipamentelor software si hardware in vederea compatibilizarii acestora cu solutiile viitoare.

Astfel se creeaza un sistem care vine in intampinarea activitatii zilnice a Operatorului, prin eficientizarea actiunilor acestuia.

Se vor achizitiona licente in vederea upgrade-ului catre ultima versiune GeoMedia disponibila la momentul licitatiei.

De asemenea se vor achizitiona si echipamente hardware pentru a deservi suplimentarea personalului in vederea acoperirii zonelor ce vor fi preluate prin noul proiect.

Modelare hidraulica

Pentru monitorizarea si intretinerea unui astfel de sistem complex de alimentare cu apa si canalizare (descris in capitolul 4 Situatie existenta), in parametrii optimi de functionare, beneficiarul are nevoie de o solutie de ultima generatie, un sistem care sa eficientizeze munca atat echipelor de interventie din teren cat si a personalului din departamentele: Managementul Activelor, Facturare clienti, Pierderi, Mentenanta, etc.

Cu ajutorul solutiilor software vor putea fi realizate modelele hidraulice ce vor fi integrate ulterior cu aplicatiile GIS, fiind astfel posibila o planificare corecta a activitatilor de inlocuire a tronsoanelor afectate, pentru a putea actiona rapid si eficient in ceea ce priveste pierderile de apa, fie ca este vorba de apa utilizata in mod fraudulos sau pierderi efective de apa datorita avariilor.

Date tehnice relevante se gasesc in cap. 9 - Prezentarea Proiecetului.

  • 10. CAPITOLUL 10 REZULTATELE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

Prezentul capitol prezintă un rezumat al Analizei Cost-Beneficiu (ACB) elaborată ca document separat si anexată la studiul de fezabilitate final. Această analiză este detaliată în volumul IV - Analiza Cost-Beneficiu.

> Analiza financiară

Principalul obiectiv al analizei financiare este de a calcula indicatorii de performanță financiară ai proiectului (profitabilitatea sa), de a evalua viabilitatea financiară și sustenabilitatea proiectului pe întreaga perioadă de referință.

Analiza se realizează, prin metoda cost-beneficiu incrementală, cu luarea în considerare a tehnicii actualizării. În cadrul analizei financiare sunt determinate venituri și cheltuieli pe întreaga perioadă de analiză, luându-se în considerare atât datele macroeconomice disponibile pe www.cnp.ro, la nivelul lunilor mai și iunie 2019, cât și situațiile financiare, datele privind producția, consumul, prețuri, etc. furnizate de către operator.

Metodologia utilizată în dezvoltarea analizei financiare este cea a „fluxului net de numerar actualizat”, pe baza următoarelor premise:

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ SI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 135

Rev. 5

  • ■  luarea în considerare numai a fluxurilor de numerar, fiecare flux fiind înregistrat în anul în care este generat; fluxurile nemonetare, cum ar fi amortizarea și provizioanele, nu vor fi incluse în analiză;

  • ■  agregarea fluxurilor generate pe parcursul perioadei de referință, necesită utilizarea unei rate de actualizare potrivită pentru a calcula valoarea netă actualizată a proiectului;

  • ■  determinarea fluxurilor proiectului a fost efectuată utilizând metoda incrementală care compară scenariul „cu proiect” cu scenariul „fără proiect”.

Analiza financiară are drept scop determinarea atât a rentabilității financiare a investiție, cât și a rentabilității financiare a capitalului.

Analiza cost-beneficiu financiară cuprinde:

  • •  Proiecția datelor de intrare pentru perioada 2019 - 2048, atât pentru scenariul „cu proiect”, cât și pentru scenariul „fără proiect”;

  • •   Proiecția investiției totale, a costurilor de reinvestiții și a costurilor suplimentare generate de proiect în conformitate cu estimările din Studiul de Fezabilitate, pe întreaga perioadă de analiză;

  • •   Strategia de contractare și achiziții în conformitate cu reglementările în vigoare;

  • •  Proiecția costurilor anuale de exploatare pe întreaga perioadă de analiză, atât pentru scenariul „cu proiect”, cât și pentru scenariul „fără proiect”;

  • •  Stabilirea strategiei de tarifare pentru proiecția unor tarife la apă potabilă și apă uzată menajeră funcție de următoarele condiții:

  • •  acoperirea costurilor totale de exploatare

  • •  asigurarea unui nivel de suportabilitate acceptabil.

  • •   Proiecția veniturilor rezultate din asigurarea serviciului de furnizare apă potabilă și a serviciului de colectare ape uzate pentru consumatorii casnici și non-casnici, atât pentru scenariul „cu proiect”, cât și pentru scenariul „fără proiect”.

  • •  Proiecția rezultatelor financiare ale operatorului regional pe întreaga perioadă de analiză.

  • •  Evaluarea rentabilității financiare a investiției determinată cu indicatorii VNAF/C (valoarea financiară netă actualizată calculată la total valoare investiție) și RIRF/C (rata internă de rentabilitate financiară calculată la total valoare investiție).

  • •  Determinarea contribuției corespunzătoare din fonduri nerambursabile.

  • •   Realizarea unui plan de finanțare a proiectului de investiții.

  • •  Evaluarea rentabilității financiare a capitalului propriu determinată cu indicatorii VNAF/K (valoare financiară netă actualizată calculată la total valoare capital) și RIRF/K (rata internă de rentabilitate financiară calculată la total capital).

  • •  Verificarea sustenabilității financiare a proiectului în condițiile utilizării fondurilor nerambursabile. Valoarea totală de investiție în prețuri constante (exclusiv TVA) este de 219.788.632,00 euro, conform estimărilor prezentate în Devizul General. Eșalonarea investiției conform Graficului de eșalonare este prezenată în tabelul de mai jos:

Tabel 1. 81. Eșalonarea valorilor de investiție (Euro, exclusivTVA - prețuri constante)

Specificație

U.M.

Anul 2019

Anul 2020

Anul 2021

Anul 2022

Anul 2023

TOTAL

Investiția

euro

85.373,79

2.316.467,12

110.626.196,85

99.216.356,07

7.544.238,17

219.788.632,00

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020


Pag. 136


Rev. 5


Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat


Costurile de investiții includ investițiile inițiale pentru implementarea proiectului (perioada 2019 - 2023), investițiile de înlocuire pe durata de viață a proiectului (perioada 2023 - 2048) și valoarea reziduală a activelor investite considerată la finalul proiectului.

Costurile investiționale sunt evaluate separat pentru sistemul de alimentare cu apă potabilă și pentru sistemul de canalizare. Acestea cuprind costuri pentru: construcții, extindere, reabilitare, înlocuire, epurare, tratare, colectare, transport, etc.

Defalcarea costului de investiție aferent infrastructurii de apă potabilă și respectiv apă uzată, este prezentată în tabelul următor:

Tabel 1. 82. Defalcarea costurilor de investiții (prețuri constante)

Costuri de investiții

U.M.

Apă

Canalizare

Total

Proiectare

euro

537.883,59

380.771,94

918.655,53

Construcții

euro

81.939.248,13

62.694.846,88

144.634.095,01

Instalații și echipamente

euro

8.449.917,83

24.279.724,85

32.729.642,68

Conectare rețea electrică

euro

847.285,38

445.500,00

1.292.785,38

Diverse și neprevăzute

euro

9.684.342,18

9.273.897,72

18.958.239,90

Asistență tehnică

euro

291.550,17

281.880,92

573.431,09

Publicitate

euro

111.774,14

105.707,34

217.481,48

Supervizare pe perioada de implementare

euro

4.326.186,17

4.140.125,73

8.466.311,90

Sub-total

euro

106.188.187,59

101.602.455,38

207.790.642,97

Alte costuri (taxe, comisioane, cote legale)

euro

6.379.954,96

5.618.034,07

11.997.989,03

TOTAL

euro

112.568.142,55

107.220.489,45

219.788.632,00

Strategia de tarifare

Strategia de tarifare propune evoluția prognozată a tarifelor pentru serviciul de apă și serviciul de apă uzată care să fie utilizate la stabilirea strategiei de tarifare ale cărei principii de elaborare sunt prezentate pe larg în Analiza Instituțională.

Astfel, determinarea evoluției tarifelor pentru serviciul de apă și serviciul de apă uzată a avut la bază aplicarea principiului de recuperare totală a costurilor și a acceptării unui grad minim de suportabilitate de 3,5% din venitul gospodăriei medii la nivelul județului Brăila.

De asemenea, conform metodologiei de analiză cost beneficiu pentru investițiile în infrastructura de apă, s-a avut în vedere ca, în situația în care tariful din anul aterior e mai mare decât tariful care acoperă costurile, acesta să fie menținut până când tariful care acoperă costurile atinge nivelul respectiv.

Analiza de suportabilitate

Analiza de suportabilitate a fost elaborată atât pentru gospodăriile cu venituri scăzute, cât și pentru gospodăriile cu venituri medii.

Indicele de suportabilitate a fost calculat în baza următoarelor premise:

  • •  venitul mediu al gospodăriei

  • •  consumul mediu de apă și apă uzată pe gospodărie

  • •  dimensiunea gospodăriei

  • •  tariful serviciului de alimentare cu apa si apa uzata.

În condițiile veniturilor medii pe gospodărie, a facturii pentru serviciul de apă și apă uzată pe gospodărie și a facturii suportabile pentru serviciul de apă și apă uzată, indicele de suportabilitate se situează între 2,39% si 3,03% pe perioada analizată.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 137

Rev. 5

Pentru Decila 1, gradul de suportabilitate rezultat se situează intre 4,92% și 6,27%.

Analiza financiară a investiției

I

Pe baza fluxului financiar incremental al investiției s-au obținut următoarele rezultate:

Tabel 1. 83. Rezultate analiză financiară a investiției

Indicatori de performanță financiară

UM

Valoare

Valoarea Financiară Netă Actualizată a investiției (VNAF/C)

euro

-162.509.252

Rata de Internă Rentabilitate Financiară a investiției (RIRF/C)

%

-3,55

Deficitul de finanțare

I

Deficitul de finanțare este calculat pe baza prevederilor Instrucțiunii emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (AM POIM) pentru aplicarea unitară a ratei forfetare de 6% pentru proiectele finanțate în cadrul POIM, sub-sectoarele de apă și apă uzată, în determinarea deficitului de finațare a fost avută în vedere o rată de cofinanțare de 6%.

Astfel, în tabelul următor este prezentată acoperirea deficitului de finanțare, luând în considerare prevederile Instrucțiunii menționate:

Tabel 1. 84. Calculul deficitului de finanțare

Rata deficitului de finanțare

%

94,00%

Suma de decizie

euro

206.601.314,08

Rata de cofinanțare a axei, din care:

100%

Cofinanțare UE

%

85%

Cofinanțare Buget de Stat

%

13%

Cofinanțare Buget Local

%

2%

GRANT (= DA x rata maxima de co-finantare), din care:

206.601.314,08

Grant UE

euro

175.611.116,97

Grant Buget de Stat

euro

26.858.170,83

Grant Buget Local

euro

4.132.026,28

Surse de finanțare

Sursele de finanțare aferente implementării proiectului de investiții, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 1. 85. Finanțarea investiției - prețuri constante

Sursa de finanțare

Valoare

(Euro, exclusiv TVA)

Nerambursabil, acoperit din:

202.469.287,80

Fondul de Coeziune (85%)

175.611.116,97

Bugetul de stat (13%)

26.858.170,83

Surse proprii (Bugetul local), care acoperă:

17.319.344,20

Cheltuieli eligibile (2%)

4.132.026,28

Cofinanțare operator (exclusiv TVA)

13.187.317,92

Total investiție (exclusiv TVA)

219.788.632,00

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ SI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 138

Rev. 5

Tabel 1. 86. Finanțarea investiției - prețuri curente

Sursa de finanțare

Valoare

(Euro, exclusiv TVA)

Nerambursabil, acoperit din:

229.519.184,43

Fondul de Coeziune (85%)

199.072.762,01

Bugetul de stat (13%)

30.446.422,42

Surse proprii (Bugetul local), care acoperă:

19.633.208,57

Cheltuieli eligibile (2%)

4.684.064,99

Cofinanțare operator (exclusiv TVA)

14.949.143,58

Total investiție (exclusiv TVA)

249.152.393,00

Analiza financiară a capitalului propriu

Indicatorii de eficiență financiară determinați pe baza Fluxului Financiar al capitalului propriu, în condițiile realizării investiției din fonduri de coeziune, fonduri de la bugetul de stat, fonduri de la bugetul local și împrumut bancar angajat de CUP Brăila, prezintă următoarele valori:

Tabel 1. 87. Tabel - Rezultatele analizei cost - beneficiu financiară a capitalului propriu

in ipoteza primirii grantului UE

Indicatori de performanță financiară

UM

Valoare

Valoarea Financiară Netă Actualizată aferentă capitalului propriu (VNAF/K)

euro

-7.885.849

Rata Internă de Rentabilitate Financiară aferentă capitalului propriu (RIRF/K)

%

-1,89

În baza rezultatelor obținute se poate spune că în condițiile acordării sprijinului financiar nerambursabil, indicatorul VNAF/K crește comparativ cu VNAF/C, rămânând în continuare sub limitele de rentabilitate. Rata de rentabilitate a capitalului național se situează sub rata de actualizare.

Cu toate acestea, proiectul fiind unul de coeziune, implementarea acestuia este o condiție obligatorie. RIRF/K obținut în condițiile acordării grantului UE nu este de natură să conducă la obținerea unor beneficii substanțiale pentru operator, ci doar la acoperirea cheltuielilor de operare și la susținerea operării proiectului pe perioada de analiză. Prin urmare, grantul UE este folosit corespunzător, în interes social.

Sustenabilitatea financiară a proiectului

Analiza de sustenabilitate are rolul de a demonstra faptul că nu există riscul de a rămâne fără numerar pe perioada de referință stabilită și deci de a fi în imposibilitatea îndeplinirii tuturor obligațiilor financiare, acoperirii costurilor investiționale și implicit susținerii operațiunilor aferente derulării proiectului.

Sustenabilitatea financiară a proiectului arată gradul de acoperire a ieșirilor de numerar din proiect prin intrările de numerar aferente proiectului.

În urma elaborării analizei de sustenabilitate a rezultat că fluxul de numerar cumulat prezintă valori pozitive pe toată perioada de analiză, ceea ce dovedește că proiectul este sustenabil din punct de vedere financiar.

> Analiza Economică

Analiza economică evaluează proiectul din punctul de vedere al impactului economic la nivelul societății. Prin urmare, analiza economică este efectuată din punctul de vedere al societății în ansamblu și nu doar al proprietarului infrastructurii, ca în cazul analizei financiare.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 139

Rev. 5

În acest sens, în cadrul analizei economice, se iau în considerare elementele care conduc la costuri și beneficii economice, sociale și de mediu ce nu au fost considerate în analiza financiară deoarece nu generează cheltuieli sau venituri monetare.

Rezultatele analizei economice sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 1. 88. Rezultatele analizei economice

Specificație

U.M.

Valoare

Valoare Netă Actualizată Economică (VNAE)

euro

17.669.608

Rata Internă de Rentabilitate Economică (RIRE)

%

5,76%

Raportul beneficii-cost (B/C-E)

1,08

Analizând valorile acestor indicatori, se constată că proiectul este rentabil din punct de vedere economic (VNAE > 0, RIRE > decât rata de actualizare socială luată în calcul, respectiv 5 % și B/C-E este supraunitar).

Analiza cost-beneficiu economică pune în evidență faptul că proiectul are un impact relevant prin beneficiile economice, sociale și de mediu substanțiale induse, respectiv îmbunătățirea calității apei potabile la nivelul județului Brăila, a serviciului de canalizare, cu efecte directe asupra îmbunătățirii gradului de confort la nivelul populației.

Datele tehnice relevante și premisele tehnice și economice care au stat la baza elaborării analizei cost-beneficiu se gasesc în volumul IV - Analiza Cost-Beneficiu.

  • 11. CAPITOLUL 11 REZULTATELE ANALIZEI INSTITUTIONALE

POIM a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 și se adresează nevoilor de dezvoltare din următoarele sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică.

Obiectivul Specific 3.2 “Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației” promovează acțiuni ce contribuie la îndeplinirea priorităților din Tratatul de Aderare pentru sectorul de apă și apă uzată și care reprezintă continuarea strategiilor anterioare, finanțate prin ISPA și POS Mediu 2007 - 2013. Principalele rezultate urmărite prin promovarea investițiilor în domeniul apei și apei uzate vizează realizarea angajamentelor ce derivă din directivele europene privind epurarea apelor uzate (91/271/CEE cu modificările și completările ulterioare) și calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE cu modificările și completările ulterioare).

Proiectul își propune dezvoltarea sectorului de apă și apă uzată din aria de operare a beneficiarului - SC CUP Dunărea Brăila SA și atingerea țintelor asumate prin Tratatul de Aderare la UE, fiind prevăzute investiții pentru infrastructura de apă potabilă în 56 localități din județul Brăila și pentru infrastructura de apă uzată în 19 localități.

Cadrul instituțional constituit constă în:

  • a) ADI Dunărea Brăila nr. RAF 1/08.01.2008;

  • b) OR SC CUP Dunărea Brăila SA, CUI RO7179966/10.04.1995, J09/215/14.03.1995;

  • c) CDGS publice de alimentare cu apă și de canalizare nr. 670/10.09.2009, încheiat între ADI și OR.

ADI Dunărea Brăila, persoană juridică de drept privat, cu statut de utilitate publică, funcționează în baza încheierii civile nr. 77/08.01.2008 pe o durată nedeterminată și pe baza Statutului conform cu prevederile HG nr. 855/2008, în scopul înființării, organizării, reglementării, finanțării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare pe raza de competență a UAT-urilor membre. ADI are 45 membri reprezentând toate UAT din județul Brăila si Consiliul Județean Brăila. Toate localitățile beneficiare de investiții prin proiect sunt membre ADI.

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 140

Rev. 5

SC CUP Dunărea Brăila SA furnizează servicii de alimentare cu apă și de canalizare în baza Contractului de Delegare a Gestiunii Serviciilor Publice de Alimentare cu apă și de canalizare nr. 670/10.09.2009, aprobat prin Hotărârea AGA ADI nr. 11 din 14.07.2009, cu modificările și completările ulterioare (Anexa 3 la Analiza Instituțională). Actul Constitutiv actualizat la 24.08.2016 în baza avizului favorabil al AGA ADI Dunărea Brăila, în vigoare la data analizei, consemnează un număr de 45 membri ADI ca acționari ai SC CUP Dunărea Brăila SA, reprezentând toate localitățile din județul Brăila și Consiliul Județean Brăila.

Operatorul regional are capacitatea legală de a acționa ca entitate contractantă în sensul stabilit prin art. 4(1) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale cu modificările și completările ulterioare, conferită de statutul de întreprindere publică pe care îl are în conformitate cu cerințele stabilite prin art. 3(1) lit. bb) din același act normativ.

Atribuirea directă a delegării s-a realizat cu respectarea regulilor "in house". Criteriul "controlului similar" se caracterizează prin: realizarea gestiunii pe baza caietelor de sarcini și a regulamentului serviciului; numirea și revocarea conducerii OR; aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al OR; aprobarea bugetului anual al OR etc. Astfel, controlul asupra OR este exercitat în comun de mai multe unități administrativ-teritoriale, prin intermediul ADI Dunărea Brăila, conform cadrului instituțional stabilit prin Actul Constitutiv al OR și prin Contractul de Delegare. Între CUP Dunărea Brăila și ADI Dunărea Brăila există prevăzute aceste relații instituționale de control.

Criteriul "activității exclusive" se regăsește în Actul Constitutiv al OR cu referire la obiectul de activitate al acestuia și în Contractul de Delegare cu privire la serviciul a cărui gestiune este delegată și care constituie activitatea exclusivă a OR CUP Dunărea Brăila

Criteriul "capitalului integral public" se referă la capitalul public al OR și are la bază obligația asumată de unitățile administrativ-teritoriale membre ale ADI și acționare ale OR că acesta are capital integral public și va rămâne integral public pe toată durata CDGS, chiar și în cazul majorării capitalului social.

Durata CDGS este de 35 de ani de la data intrării în vigoare. Serviciile delegate cuprind în exclusivitate Captarea, Tratarea, Transportul, Înmagazinarea și Distribuția apei potabile; Colectarea, transportul și tratarea apelor uzate; Lucrări de extindere și reabilitare în Perimetrul de Distribuție a Apei Potabile și în Perimetrul de Colectare a Apelor Uzate, Pluviale și Meteorice.

În calitate de beneficiar al aplicației de finanțare, SC Dunărea Brăila SA are o experiență extinsă în implementarea proiectelor cu finanțare europeană, dobândită pe parcursul implementării a trei proiecte cu finanțare europeană în perioada 1995-2015, in valoare de peste 150 milioane Euro. Atribuțiile privind implementarea Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de apă și apă uzată din județul Brăila în perioada 2014-2020 sunt îndeplinite de Departamentul Implementare Proiecte Investiții cu Finanțare Europeană. Departamentul funcționează în subordonarea directă a Directorului General, ca urmare a Deciziei Consiliului de Administrație nr. 22 din 24.08.2018 privind modificarea și completarea Regulamentului de Organizare și Funcționare și a Organigramei, avizată conform de AGA ADI Dunărea Brăila prin Hotărârea nr. 15 din 30.07.2018 și a Deciziei Directorului General nr. 257/27.08.2018. Structura organizatorică actuală a Departamentului a fost aprobată prin Decizia Consiliului de Administrație nr. 24/24.08.2018 modificată prin Decizia CA nr. 32/29.08.2019 și prevede 28 de poziții, dintre care 16 sunt alocate managerilor de contracte lucrări, 2 managerilor de contracte furnizare și 1 managerului de contract servicii (Anexa 5.1 la Analiza Instituțională). În prezent în cadrul DIPIFE lucrează 14 persoane care au asigurat implementarea proiectului major finanțat prin POS Mediu 2007 - 2013, respectiv Manager Proiect (1), Adjunct Manager Proiect (1), Ofițer Autorizare Plăți (1), Ofițer Contabil (1), Manager Contract Lucrări (7), Manager Contracte Servicii (1), Responsabil Achiziții publice (1), Responsabil relații publice și Publicitate/ secretariat/ arhivare (1).

SC Dunărea Brăila SA deține licența de operare, clasa 1 nr. 3731/08.06.2016 pentru serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, aprobată prin Ordinul Președintelui ANRSC nr. 274/08.06.2016 (Anexa 4.4 la Analiza Instituțională) și a implementat până în prezent SR EN ISO 9001:2015, SR EN ISO 14001:2015, SR OHSAS 18001:2008 (Anexa 4.5 la Analiza Instituțională).

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 141

Rev. 5

Aria de operare cuprinde 44 UAT și Consiliul Județean Brăila, membri ADI. Pentru asigurarea unei operări eficiente, SC CUP Dunărea Brăila a organizat activitatea de furnizare servicii de alimentare cu apă și de canalizare la nivelul a trei Secții subordonate Inginerului Șef Producție, după cum urmează:

  • •  Secția Apă pentru municipiul Brăila;

  • •  Secția canal pentru Municipiul Brăila;

  • •  Exploatare Județ pentru UAT din județul Brăila, care cuprinde Centrul Operațional Împrejurimi (zona limitrofă a Municipiului Brăila) și Centrele Operaționale din Ianca, Gropeni, Movila Miresii, Făurei și Însurăței.

Modul de organizare a companiei susține îndeplinirea obiectivelor asumate și a indicatorilor de performanță agreați prin Contractul de Delegare. Totodată, nivelul calificării personalului din cadrul societății este adecvat pentru nevoile sale actuale și viitoare, iar compania derulează un program permanent de dezvoltare a cunoștințelor personalului.

Prin Hotărârea ADI Dunărea Brăila nr. 13 din 26.11.2009 (Anexa 3.4 la Analiza Instituțională), s-a aprobat trecerea la un sistem unic de tarifare pe întreaga arie a delegării de gestiune, aplicabil începând cu data de 1 Mai 2013. Prin Actele Adiționale nr. 1-7 la Contractul de Delegare aprobate de AGA ADI Dunărea Brăila în perioada 2010-2018, ADI și OR au agreat și modificat Strategia de stabilire, modificare și /sau ajustare a Prețurilor și Tarifelor Serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare și detaliat mecanismul de calcul al prețurilor.

Conform prevederilor Contractului de delegare, prețurile și tarifele practicate pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare se vor baza pe principiul acoperirii tuturor costurilor aferente activităților.

Ca urmare a analizei din punct de vedere instituțional, se pot formula următoarele concluzii:

  • •   Beneficiarul îndeplinește condiționalitățile privind procesul de regionalizare :

o CUP Dunărea Brăila SA este constituită legal ca Operator Regional pentru județul Brăila; o Asociația de Dezvoltare Intercomunitară este legal constituită;

o Toate localitățile incluse în lista de investiții prioritare sunt membre ADI;

o Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciului este aprobat de către ADI;

o Toate localitățile incluse în lista de investiții prioritare sunt semnatare ale CDGS;

  • •  Personalul din componența departamentelor de specialitate din cadrul OR CUP Dunărea Brăila

SA și UIP are experiență relevantă de implementare a proiectelor cu finanțare europeană;

  • •  Performanța financiară a OR asigură posibilitatea derulării investițiilor;

  • •  UIP POIM este constituită și urmează a fi încadrată cu personalul necesar prin redistribuire din cadrul UIP POS Mediu, până la data semnării contractului de finanțare;

  • •  Fondul IID este constitut și alimentat;

  • •  OR CUP Dunărea Brăila SA are capacitatea legală și experiența necesară îndeplinirii rolului de Autoritate Contractantă.

Date tehnice relevante se gasesc in Vol.5 Analiza Institutionala

  • 12. CAPITOLUL 12 REZULTATELE EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    • 12.1  CONSIDERAȚII PRIVIND MEDIUL ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE

In urma studiilor de mediu efectuate (memoriul de prezentare, studiul privind evaluarea impactului asupra mediului, studiul de evaluare adecvata, elemente de rezilienta la riscuri naturale si schimbari climatice) și pe baza datelor obținute în urma documentării impuse de specificul unor astfel de lucrări, s-a ajuns la următoarele concluzii:

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 142

Rev. 5

  • •  lucrările din proiect au în vedere extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din sistemele și grupările studiate și nu vor constitui surse de impact major asupra aerului, apelor de suprafață și subterane, vegetației și faunei, solului și subsolului și nici asupra așezărilor umane sau a altor obiective din zonă nici in perioada de executie nici in peioada de functionare;

  • •  a fost analizat impactul de mediu pe termen scurt, mediu, lung, direct si indirect atat in perioada de executie cat si in perioada de functionare; au fost propuse masuri de reducere a impactului asupra mediului atat in perioada de executie cat si in perioada de functionare, chiar daca impactul este nesemnificativ;

  • •  Descrierea rezumativă a impactului:

  • • impactul asupra populației - redus datorită folosirii utilajelor care se încadreză în limitele de zgomot și vibrații impuse în cadrul așezărilor umane;

  • • impactul asupra sănătății umane - proiectul va avea impact pozitiv asupra sănătății umane prin îmbunatățirea calității apei freatice la nivel local, dar și prin îmbunătățirea calității apelor de suprafață;

  • • impactul asupra faunei și florei - este nesemnificativ și incapabil să ducă la diminuarea suprafețelor habitatelor de interes comunitar sau la diminuarea efectivelor speciilor de interes comunitar, iar în faza de punere în funcțiune a proiectului acesta va avea efect pozitiv asupra biodiversității din aria de interes comunitar;

  • • impactul asupra solului - impactul negativ cu caracter punctiform poate surveni ca urmare a scurgerilor accidentale de carburant sau ulei de motor survenite în urma defecțiunilor apărute la utilajele folosite în etapa de construire;

  • • impactul asupra calității și regimului cantitativ al apei - fără impact în faza de construire și impact pozitiv în faza de funcționare prin reducerea emisiilor de substanțe specifice apelor fecaloid menajere în râurile de suprafață;

  • • impactul asupra calității aerului, climei - fără impact; impact temporar redus în perioada de construire;

  • • impactul asupra zgomotelor și vibrațiilor - redus la nivelul arealului de implementare a proiectului și este prezent numai în perioada de amenajare;

  • • impactul asupra peisajului și mediului vizual - impact direct foarte redus;

  • • impactul asupra patrimoniului istoric și cultural și asupra interacțiunilor dintre aceste elemente -fără impact, deoarece în zonă nu există și nu au fost identificate obiective ale patrimoniului istoric și cultural;

  • • extinderea impactului (zona geografică, numărul populației/habitatelor/speciilor afectate) - nu se preconizează o extindere a impactului asupra zonei geografice, populației din zonă și din localitățile învecinate, asupra habitatelor sau anumitor specii, impactul general fiind unul nesemnificativ;

  • • magnitudinea și complexitatea impactului - impact general negativ nesemnificativ în faza de construire și pozitiv semnificativ în faza de functionare a investiției;

  • • probabilitatea impactului - foarte redusă;

  • • durata, frecvența și reversibilitatea impactului - impact negativ redus numai în perioada de construire și impact pozitiv pe perioada de funcționare a obiectivelor;

  • •  proiectul propune mărirea gradului de deservire a populației din aceste localități

  • •  prin implementarea proiectului se va realiza un pas important spre alinierea la legislația din domeniul protecției mediului a Uniunii Europene,

    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

    Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

    Pag. 143

    Rev. 5

  • •  sursele de apă propuse în proiect sunt surse sigure din punct de vedere cantitativ si calitativ (sursa de suprafața - fluviul Dunarea prin 2 captari existente si 1 captare propusa).

  • •  In urma investitiilor pe intreg sistemul de alimentare cu apa (reabilitari de retele care conduc la reducerea pierderilor, extinderi de retele), scaderea populatiei, conform prognozei rezultate din balanta apei volumul de apa captat din Dunare va creste nesemnificativ, comparativ cu suplimentarea populatiei alimentate.

  • 12.1.1 ADAPTAREA LA SCHIMBARILE CLIMATICE SI ATENUAREA EFECTELOR ACESTORA SI REZISTENTA IN FATA DEZASTRELOR

Incalzirea globala este un fenomen unanim acceptat de comunitatea stiintifica internationala, fiind deja evidentiat de analiza datelor observationale pe perioade lungi de timp. Simularile realizate cu ajutorul modelelor climatice globale au indicat faptul ca principalii factori care determina acest fenomen sunt atat naturali (variatii in radiatia solara si in activitatea vulcanica), cat si antropogeni (schimbari in compozitia atmosferei din cauza activitatilor umane). Numai efectul cumulat al celor 2 factori poate explica schimbarile observate in temperatura medie globala in ultimii 150 de ani.

Cel de-al Cincilea Raport Global de Evaluare publicat de IPCC, disponibil pe www.ipcc.ch/, prezinta rezultatele cercetarilor stiintifice si observatiile privind schimbarile climatice la nivel global, precum si previziunile realizate pe baza utilizarii unor modele climatice. Concluziile principale sunt urmatoarele:

  • •  temperatura la nivelul Europei a crescut cu aproape un grad Celsius, mai mult decat rata globala de incalzire de 0.74°C;

  • •  in prezent, concentratia gazelor cu efect de sera din atmosfera depaseste valorile inregistrate in ultimii 650,000 de ani, iar previziunile indica o crestere fara precedent;

  • •  pana in anul 2100, temperatura globala va creste cu 1 pana la 6.3 grade Celsius, iar nivelul oceanului planetar va creste cu 19 cm pana la 58 cm;

  • •  s-a intensificat frecventa aparitiei si intensitatea fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, tornade, uragane), modelele regionale climatice si de precipitatii (valuri de caldura, secete, inundatii) s-au schimbat, iar tendintele indica o crestere graduala in urmatorii ani;

  • •  scaderea grosimii si a extinderii ghetarilor din zona artica (cu 40% in ultimii 30 de ani) si posibilitatea disparitiei complete a acestora, pană in anul 2100;

  • •  retragerea ghetarilor din zone montane (Muntii Alpi, Himalaya, Anzi) si posibilitatea disparitiei a peste 70% din ghetarii continentali;

  • •  dezvoltarea unor mutatii la nivelul biosistemelor: inflorirea timpurie a unor specii de plante, disparitia unor specii de amfibieni etc

  • •  daca nu se intreprind actiuni de reducere, nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera in anul 2030 va avea o valoare cu 25% - 90% mai mare fata de nivelul actual, cele mai importante cresteri provenind din sectorul transporturi;

  • •   cel putin doua treimi din cresterea emisiilor la nivel global va proveni din tarile in curs de dezvoltare, emisiile pe cap de locuitor in anul 2030 vor fi semnificativ mai mari in tarile dezvoltate decat in tarile in curs de dezvoltare;

  • •  pana in anul 2030, scenariile privind reducerea emisiilor pot fi atinse cu un cost care reprezinta doar 3% din PIB-ul global, costurile fiind mai mari dupa anul 2030;

  • •   cei mai căldurosi 15 ani la nivel global au fost inregistrati in ultimele doua decade, anii 1998 si 2005 fiind reprezentativi.

In prezent, actiunile care se realizeaza la nivel european, avand ca obiectiv reducerea efectelor schimbarilor climatice, se concentreaza in principal pe actiunile de limitare si reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si pe adaptarea la efectele acestor modificari climatice, astfel:

- Atenuarea: necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de sera in vederea stabilizarii nivelului concentratiei acestor gaze in atmosfera care sa impiedice influenta antropica

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 144

Rev. 5

asupra sistemului climatic si a da posibilitatea ecosistemelor naturale sa se adapteze in mod natural;

- Adaptarea: necesitatea adaptarii la efectele schimbărilor climatice, avand in vedere ca aceste efecte sunt deja vizibile si inevitabile datorita inertiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul actiunilor de reducere a emisiilor.

Sectoarele afectate de cresterea temperaturii si modificarea regimului de precipitatii, precum si de manifestarea fenomenelor meteorologice extreme sunt: biodiversitatea, agricultura, resursele de apa, silvicultura, infrastructura, reprezentata prin cladiri si constructii, turismul, energia, industria, transportul, sanatatea si activitatile recreative. De asemenea, sunt afectate in mod indirect sectoare economice precum: industria alimentara, prelucrarea lemnului, industria textila, productia de biomasa si de energie regenerabila.

In pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, temperatura medie globala va continua sa creasca in perioada urmatoare, fiind necesare masuri cat mai urgente de adaptare la efectele schimbarilor climatice.

Politica nationala de reducere a emisiilor de GES urmareste abordarea europeana, pe de o parte, prin implementarea schemei EU-ETS, si pe de alta parte, prin adoptarea unor politici si masuri la nivel sectorial, in asa fel incat la nivel national emisiile de GES aferente acestor sectoare, sa respecte traiectoria liniara a nivelurilor de emisii anuale alocate in baza prevederilor Deciziei nr. 406/2009/CE.

In ceea ce priveste reducerea impactului schimbarilor climatice, factorul determinant il constituie politicile de indeplinire a tintei de la orizontul anului 2030 privind reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera fata de nivelul din 1990 si o imbunatatire cu 27% a eficientei energetice, ambele in conformitate cu obligatiile Romaniei fata de Uniunea Europeana.

Referitor la componenta de adaptare, Romania trebuie sa raspunda impacturilor semnificative ale schimbarilor climatice pe care deja le resimte si care se vor amplifica in viitor. Conform celor mai recente estimari ale IPCC, clima se va incalzi in acest secol, iar precipitatiile din regiunea din care face parte Romania se vor modifica, astfel incat iernile vor deveni mai umede si verile mai uscate.

Strategia naționala privind Schimbările Climatice 2013 - 2020 (aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 529/2013) propune tipuri de masuri cheie care trebuie implementate in fiecare sector din cele 13 sectoare identificate (unde sunt necesare masuri de adaptare la schimbarile climatice) inclusiv in sectorul de apa cu scopul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) si adaptarea la efectele schimbarilor climatice. Componenta de adaptare la efectele schimbarilor climatice este menita sa reprezinte o abordare generala si practica a adaptarii la efectele schimbarilor climatice si trebuie sa furnizeze o directie pentru sectorul de apa si apa uzata.

Ambele obiective, de adaptare la schimbarile climatice si de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera reprezinta o provocare pentru Romania, dar si o oportunitate, sprijinita partial de noua regula a fondurilor UE care incurajeaza proiectele si investitiile compatibile cu obiectivele politicilor privind schimbarile climatice.

Conform Strategiei privind Schimbarile Climatice 2013 - 2020, pentru a asigura disponibilul de apa la sursa in Romania, avand in vedere schimbarile climatice actuale si viitoare, trebuie intreprinse urmatoarele masuri:

Masuri de adaptare pentru asigurarea disponibilelor de apa la sursa:

  • >  realizarea de noi infrastructuri de transformare a resurselor hidrologice în resurse socio-economice: noi lacuri de acumulare, noi derivații interbazinale și altele asemenea;

  • >  modificarea infrastructurilor existente pentru a putea regulariza debitele a căror distribuție în timp se modifică ca urmare a schimbărilor climatice: supraînălțarea unor baraje, reechiparea cu noi utilaje și altele asemenea;

  • >  proiectarea și implementarea unor soluții pentru colectarea și utilizarea apei din precipitații;

  • >  extinderea soluțiilor de reîncărcare cu apă a straturilor freatice;

    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

    Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

    Pag. 145

    Rev. 5

  • >  realizarea de poldere pentru atenuarea viiturilor: acumulări nepermanente laterale cursurilor de apă.

Masuri de adaptare la folosintele de apa (utilizatori):

J utilizare mai eficientă și conservarea apei prin reabilitarea instalațiilor de transport și de distribuție a apei și prin modificări tehnologice: promovarea de tehnologii cu consumuri reduse de apă;

J modificări în stilul de viață al oamenilor: reducerea cerințelor de apă, utilizarea pentru anumite activități a apei recirculate și altele asemenea;

J creșterea gradului de recirculare a apei pentru nevoi industriale;

J modificarea tipurilor de culturi agricole prin utilizarea acelora adaptate la cerințe mai reduse de apă;

J elaborarea și implementarea unor sisteme de prețuri și tarife pentru apă în funcție de folosința de sezon și de resursa disponibilă;

J utilizarea pentru anumite destinații/folosințe a apelor de calitate inferioară;

J imbunătățirea legislației de mediu.

Masuri care trebuie intreprinse la nivelul bazinului hidrografic:

  • > actualizarea schemelor directoare de amenajare si de management, astfel incat sa se ia in considerare efectele schimbarilor climatice: scaderea disponibilului la sursa, cresterea cerintei de apa;

  • >  aplicarea principiilor de management integrat al apei pentru cantitate si calitate;

  • >  introducerea chiar de la proiectare in lacurile de acumulare care se vor construi, a unor volume de rezerva care sa se utilizeze doar in situatii exceptionale sau realizarea unor lacuri de acumulare cu regim special de exploatare pentru a suplimenta resursele de apa disponibile in situatii critice;

  • > transferuri inter-bazinale de apa pentru a compensa deficitele de apa in anumite bazine;

  • >  stabilirea unor obiective privind calitatea apei si aplicarea unor criterii de calitate a acesteia in scopul prevenirii controlarii si reducerii impactului transfrontalier, coordonarea reglementarilor si emiterii avizelor;

  • >  imbunatatirea tratarii apei reziduale si menajere;

  • >  armonizarea reglementarilor privind limitarea emisiilor de substante periculoase in apa;

  • >  identificarea zonelor cu potential de risc la inundatii, deficit de apa/seceta.

Masuri care trebuie intreprinse pentru managementul riscului la inundatii:

  • >  alegerea unor lucrari de protectie impotriva inundatilor la nivel local destinate unor localitati si structuri socio-economice in locul lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor ample, de mari dimensiuni;

  • >  alegerea regularizarii cursurilor de apa, incetinirea si diminuarea inundatiilor pe masura ce se produc, in locul suprainaltarii digurilor existente sau construirii de noi diguri;

  • >  folosirea celor mai noi metode si tehnologii pentru reabilitarea/construirea digurilor si efectuarea lucrarilor de protective in corelare cu planurile teritoriale de amenajare urbanistica;

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

> creșterea gradului de conștientizare privind riscul de inudatii in randul populatiei expuse, masuri adecvate inainte si dupa producerea acestora, incheierea de contracte de asigurare si altele asemenea;

Masuri care trebuie intreprinse pentru a combate seceta/deficitul de apa se vor lua in functie de fazele de aparitie a acesteia/acestuia:

  • >  servicii de monitorizare si avertizare privind scaderea debitelor/seceta la nivel national;

  • >  diminuarea pierderilor in retelele de distributie a apei;

  • >  masuri de economisire si folosire eficienta a apei: irigatii, industrie;

  • > cooperarea cu alte tari vizand schimbul de experienta in combaterea secetei;

  • >  planuri de aprovizionare prioritara cu apa a populatiei si animalelor/ierarhizarea restrictiilor de folosire a apei in perioade deficitare;

  • >  stabilirea de metodologii pentru pragurile de seceta si cartografierea secetei;

  • >  marirea capacitatii de depozitare a apei;

  • >  reasigurarea calitatii apei pe timp de seceta;

Analiza de senzitivitatii, conform definiției incluse în ghidul “Non-paper Guideline for Project Managers: Making vulnerable investments climate change resilient”, are ca scop determinarea măsurii în care investițiile propuse a se realiza prin proiect pot fi influențate, atât din punct de vedere al efectelor adverse cât și din cel al beneficiilor generate de variația sau schimbarea parametrilor climatici.

Evaluarea se realizează fără a considera amplasamentul viitoarelor investiții, scopul fiind de a identifica potențialele pericole relevante pentru proiect.

S-au analizat urmatoare riscuri:

Tabel 1. 89. Efectele primare si secundare ale schimbarilor climatice incluse in analiza

Efecte primare ale schimbărilor climatice

Efecte secundare/pericole asociate

  • 1. Temperaturi    medii    ale    aerului

(temperaturi anuale/sezonale/ lunare)/valuri de caldura

  • 2. Temperaturii negative extreme ale aerului (cold spells)

  • 3. Scaderea      Precipitatiilor      medii

(anuale/sezonale/ lunare) - seceta

  • 4. Precipitatii extreme (frecventa si magnitudine)

  • 5. Viteza medie a vantului

  • 6. Viteza maxima a vantului

  • 7. Umiditate

  • 8. Radiatia solara

1. Temperatura apei/apei mării

  • 2. Disponibilitatea apei

  • 3. Furtuni (including storm surge)

  • 4. Inundații

  • 5. Furtuni de nisip

  • 6. Calitatea aerului

  • 7. Eroziune costală

  • 8. Eroziunea solului

  • 9. Instabilitatea solului/Alunecări de teren/ avalanșe

  • 10. Salinitatea solului

  • 11. Creșterea duratei sezoanelor

12. Efectul de insulă de căldură urbană

  • 13. Incendii spontane

  • 14. Cutremure

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Sursa: pe baza tabelului 7 din UE Non-paper guideline. Fata de ghid care are 8 efecte primare ale schimbarilor climatice si 15 efecte secundare/pericole asociate s-au eliminat urmatoarele: pH-ul oceanului si cresterea nivelului marii, intrucat nu au relevanta pentru proiect.

Măsuri de adaptare la efectele schimarilor climatice

Tabel 1. 90. Masuri de adaptare pentru sistemele de alimentare cu apa

Sistem de alimentare cu apa- optiuni/masuri de adaptare la schimbările climatice

Variabile

climatice

Riscuri

Masuri de adaptare integrate in proiect

Risc rezidu al

Costuri

Responsabi litati

SCADEREA

PRECIPITATIIL OR MEDII (ANUALE/ SEZONALE/ LUNARE) -

SECETA

Seceta hidrologica semnalata de ANAR: alimentarile cu apa de suprafata si subterana sunt sub normal;

Debitul sursei este mai mic decat debitul minim necesar

Sursele existente si sursele noi nu pot asigura volumul de avarie (60 + 80% din debitul zilnic maxim) pentru 6-24h ore in conformitate cu Normativul de proiectare; Incidente minore privind calitatea apei

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

Modernizarea sistemelor de alimentare cu apa prin care asigura utilizarea eficienta a resurselor si asigura cerinta de apa si furnizarea apei catre populatie cu respectarea indicatorilor fizico-chimici si micro-biologici;

  • • Asigurarea contorizării tuturor consumatorilor de apă;

  • Creșterea capacității de stocare a apei brute.

  • Utilizarea unor surse alternative de alimentare cu apă pentru scopuri nepotabile (ex. reutilizarea apelor uzate epurate).

Masuri operationale

  • • restrictionarea consumului de apa la anumite categorii de consumatori, pentru protejarea consumului casnic;

  • • verificarea periodica a posibilitatii de aplicare a masurilor pentru functionare in cazuri de seceta si identificarea periodica a altor masuri suplimentare fata de cele deja identificate.

  • • utilizarea eficienta a resurselor, implementarea principiului utilizatorul plateste; asigurarea contorizarii consumului de apa pentru fiecare consumator cu care se incheie contracte de furnizare;

  • • monitorizare cantitativa: nivelul hidrodinamic si hidrostatic din forajele existente, debitul instantaneu si cantitatea de apa pompata;

  • • intretinerea captarilor de apa;

  • • instituirea zonelor de protectie sanitara a surselor, marcarea lor in planurile zonale de urbanism si asigurarea respectarii restrictiilor si interdictiilor referitoare la desfasurarea activitatilor in zonele de protectie sanitara cu regim sever si de restrictie

  • • intretinerea retelelor de distributie si a conductelor de aductiune;

Masuri strategice

  • •  elaborarea si aplicarea unei strategii speciale de gestionare a volumelor de avarie si consum in rezervoarele de inmagazinare in caz de seceta

  • •  analizarea rezultatelor studiilor de specialitate privind influenta regimului de precipitatii sau a apelor de suprafata asupra nivelului apelor subterane, in vederea stabilirii nivelului minim pe timp de seceta indelungata

  • • asigurarea epurarii corespunzatoare a apelor uzate in scoul mentinerii starii calitative bune a cursurilor de apa destinate potabilizarii de catre alti utilizatori

Risc rezidual redus

Costul masurilor investitionale sunt integrate in proiect Masurile operationale si strategice nu implica costuri suplimentare pentru activitatea OR

Proiectant Constructor Operator investitii (Beneficiar)

PRECIPITATII EXTREME (FRECVENTA SI MAGNITUDINE

)

Inundarea temporara a aplasamentelor datorita ploilor abundente care afecteaza obiectele proiectului; avarierea echipamentelor tehnologice, intreruperea furnizarii apei potabile

Cresterea cantitatii de sendimente si poluanti

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

  • •  imbunatatirea masurilor de protectie a structurilor.

  • •  pentru structuriile hidrotehnice noi, inca din studiul de proiectare s-au adoptat indici de protectie mai stricti care au avut in vedere efectul indus de schimbarile climatice.

  • • Amplasarea statiei de trateare de la Mărașu in zonă cu cota terenulu mai ridicată pentru evitarea inundarii amplasamentului.

Risc rezidu al redus

Costul masurilor investitionale sunt integrate in proiect Masurile operationale si strategice nu implica costuri suplimentare pentru activitatea OR

Proiectant Constructor Operator

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

datorita ploilor de

intensitate mare

Avarierea retelelor

  • •  Evitarea constructiilor noi ale proiectului in zone cu expunere mare la inundatii.

  • •  pe amplasamentul statiilor de tratare/clorinare se vor realiza sisteme adecvate de colectare a apelor pluviale

  • • achizitia de grupuri electrogene pentru a asigura mentinerea in functiune a sistemului in cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica

  • • toate caminele vor fi amplasate astfel ca sa nu fie inundate la ape mari sau ploi exceptionale, conform Normativului de proiectare

Masuri operationale

  • • monitorizarea calitatii apei brute si a apei furnizate

  • • verificarea traseului conductelor dupa evenimente importante si verificarea terenului

  • • remediere conducte in cel mai scurt timp, spalare si dezinfectare conducta

  • • se verifica, dupa ploi abundente modul de lucru al nivelul apei din forajele existente si debitul pompat;

  • • inaintea perioadelor ploioase si dupa fiecare viitura se va scoate nisipul din deznisipator

  • • vor fi indepartati plutitorii si bolovanii ce pot bloca captarile de apa.

INUNDAȚII

Inundare amplasamente statii de tratare si statii de pompare, avarierea structurala a obiectelor de pe amplasamente

Avariere conducte

Cresterea cantitatii de sedimente in apa bruta din sursa de suprafata

Intreruperea furnizarii alimentarii cu energie

Intreruperea transportului

Este afectata siguranta furnizarii apei potabile si la calitatea corespunzatoare

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

  • • imbunatatirea masurilor de protectie a structurilor.

  • • pentru structuriile hidrotehnice noi, inca din studiul de proiectare s-au adoptat indici de protectie mai stricti care au avut in vedere efectul indus de schimbarile climatice.

  • • Ridicarea cotei amplasamentelor conform concluziilor din studiul de inundabilitate, pentru scoaterea acestora de sub efectul inundatiilor.

  • • Evitarea amplasarii coonstructilor si retelelor in zone inundabile, acolo unde este posibil.

  • • dotarea cu echipamente cu functionare automata care asigura continuitatea functionarii obiectivelor proiectului in situatii de urgenta care fac ca transportul sa fie intrerupt pentru o perioada scurta de timp;

  • • Asigurarea de pompe de rezerva in toate statiile de pompare

  • • pe amplasamentul statiilor de tratare se vor realiza sisteme adecvate de colectare a apelor pluviale

  • • achizitia de grupuri electrogene pentru a asigura mentinerea in functiune a sistemului in cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica

  • • toate caminele vor fi amplasate astfel ca sa nu fie inundate la ape mari sau ploi exceptionale, conform Normativului de proiectare

Masuri operationale

  • •  mentinerea retelelor etanse pentru a preveni infiltrarea apelor subterane freatice si pluviale in conductele de alimentare cu apa

  • •  monitorizarea calitatii apei brute si a apei furnizate

  • • verificareaperiodica    a    masurilor    pentru

functionarea in cazuri de inundatii;

  • • asigurarea mijloacelor de interventie in caz de inundatii

  • •  verificarea traseului conductelor dupa inundatii si verificarea terenului

  • •  remediere conductelor in cel mai scurt timp, spalare si dezinfectare conducta

  • •  vor fi indepartati plutitorii si bolovanii ce pot bloca captarile de apa.

Masuri strategice

  • • intocmirea planului de interventii in caz de inundatii;

Risc rezidu al redus

Costul masurilor investitionale sunt integrate in proiect

Masurile operationale si strategice nu implica costuri suplimentare pentru activitatea OR

Proiectant Constructor Operator

TEMPERATUR I MEDII ALE AERULUI (TEMPERATU RI

Poate aparea o insuficienta a debitelor surselor de apa pentru acoperirea cerintei de apa;

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

• reducerea pierderilor prin reabilitarea partiala a aductiunilor

Risc rezidu al redus

Costul masurilor investitionale sunt integrate in proiect

Proiectant Constructor Operator

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

ANUALE/SEZO

NALE /LUNARE/VAL

URI DE

CALDURA)

Cresterea consumului de apa in zilele cu temperaturi extreme de peste 35 °C, risc asupra sigurantei furnizarii apei;

Se pot genera accelerarea proceselor biologice in retelele de alimentare cu apa

  • • prevederea de sisteme de izolatie si ventilare adecvata pentru a asigura functionarea corespunzatoare a echipamentelor electrice, supraincalzirii motoarelor echipamentelor si electronice din statiile de tratare

  • • Monitorizarea regulata a calitatii / cantitatii apei brute - masuri care se intreprind in mod curent de catre operator.

  • • Folosirea de surse alternative pentru consumul -noncasnic de apa ne-potabila (ex. foraje de mica/medie adancime).

  • • Introducerea de restrictii de utilizare a apei in alt scop decat cel potabil in perioadele cu debite reduse ale surselor de alimentare cu apa.

Masuri operationale

  • • Masuri pentru utilizarea eficienta a resurselor (implementarea principiului utilizatorul plateste, montare contoare, detectare pierderi, monitorizare SCADA)

Masuri strategice

  • •  elaborarea si aplicarea unei strategii speciale de gestionare a volumelor de avarie si consum in rezervoarele de inmagazinare in caz de deficit de apa

  • • implementarea unor programe de curatare si spalare a conductelor

Masurile operationale si strategice nu implica costuri suplimentare pentru activitatea OR

FURTUNI (INCLUDING STORM SURGE) SI VITEZA MAXIMA A VANTULUI

Intreruperea alimentarii cu energie

Afectarea transportului

Intreruperea proceselor tehnologice

proiectare:

  • •  Achizitia de generatoare electrice

  • •  Asigurarea de pompe de rezerva in toate statiile de pompare

  • •  Dotarea cu echipamente cu functionare automata (declansarea automata a rezervei) care asigura continuitatea functionarii obiectivelor proiectului in situatii de urgenta care fac ca transportul sa fie intrerupt pentru o perioada scurta de timp;

  • •  Echipamente SCADA

Masuri operationale:

  • • Echipamentele mecanice si sistemele de urgenta de rezerva trebuie testate pe parcursul activitatilor de intretinere, pentru a verifica acuratetea sistemului de operare si alarma;

Masuri strategice

  • Intomirea planului de interventie in caz de fenomene meteorologice extreme: stabilire sistem de alerta, programului de masuri si lucrari necesare, responsabilitati.

Risc rezidu al redus

Incluse in costurile proiectului

Incluse in costurile de operare

Proiectant Constructor Operator

DISPONIBILITATEA APEI

Sursele existente si sursele noi pot intampina deficiente in asigurarea cerinta de apa (in viitor), avand in vedere deficitul de apa prognozat

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

  • • Monitorizarea regulata a calitatii / cantitatii apei brute - masuri care se intreprind in mod curent de catre operator.

  • • Mentinerea in stare optima de functionare a fronturilor de captare care dispun de extracapacitate.

  • • Introducerea de restrictii de utilizare a apei in alt scop decat cel potabil in perioadele cu debite reduse ale surselor de alimentare cu apa.

  • • Constructia de noi captari din sursa de suprafata Fluviul Dunarea.

  • • reducerea pierderilor prin reabilitare aductiuni.

  • • constructia de rezervoare de stocare apa potabila dimensionate corespunzator si dotate cu senzori de nivel si transmiterea datelor in sistemul SCADA.

  • • integrarea echipamentelor SCADA.

Masuri operationale

  • • monitorizare cantitativa: nivelul hidrodinamic si hidrostatic din forajele existente, debitul instantaneu si cantitatea de apa pompata

  • • reglarea debitului de apa bruta prin oprirea unuia sau a mai multor foraje existente, in functie de necesarul de apa (nivelul din rezervorul de inmagazinare), evitandu-se innisiparea forajelor prin utilizarea periodica a acestora, prin rotatie

Risc rezidu al redus

Incluse in costurile proiectului

Incluse in costurile de operare

Proiectant Constructor Operator

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

  • • restrictionarea consumului de apa la anumite categorii de consumatori, pentru protejarea consumului casnic.

  • • verificarea periodica a posibilitatii de aplicare a masurilor pentru functionare in cazuri de aparitie a deficitului de apa si identificarea periodica a altor masuri suplimentare fata de cele deja identificate.

  • • utilizarea eficienta a resurselor, implementarea principiului utilizatorul plateste

  • • monitorizarea calitativa a apei brute si a apei furnizate

  • • instituirea zonelor de protectie sanitara a surselor, marcarea lor in planurile zonale de urbanism si asigurarea respectarii restrictiilor si interdictiilor referitoare la desfasurarea activitatilor in zonele de protectie sanitara cu regim sever si de restrictie

Masuri strategice

  • • elaborarea si aplicarea unei strategii speciale de gestionare a volumelor de avarie si consum in rezervoarele de inmagazinare in caz de deficit de apa

  • • implementarea unor programe de curatare si spalare a conductelor

  • • analizarea rezultatelor studiilor de specialitate privind influenta regimului de precipitatii sau a apelor de suprafata asupra nivelului apelor subterane, in vederea stabilirii nivelului minim pe timp de seceta indelungata

CREȘTEREA

LUNGIMII

SEZOANELOR

Creșterea consumului de

energie

Intreruperea alimentarii cu energie electrica

Masuri investitionale

Achizitie generatoare electrice la captari si statii de tratare apa

Risc rezidu al redus

Incluse in costurile proiectului

Proiectant Operator

CUTREMURE

Afectarea amplasamentelor fixe ale proiectului

Intreruperea alimentarii cu energie electrica

Intreruperea proceselor tehnologice, intreruperea alimentarii cu apa a utilizatorilor

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

  • • Toate constructiile statiilor de tratare, statiilor de epurare si statiilor de pompare, se incadreaza in clasa II de importanta - expunere la cutremur, fiind proiectate cu respectarea recomandarilor Codului CR 0-2012- „Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii” si Codului de proiectare seismica indicativ P100-1/2013.

  • •   Achizitia de generatoare electrice

  •   Intomirea planului de interventie in caz de fenomene meteorologice extreme: stabilire sistem de alerta, programului de masuri si lucrari necesare, responsabilitati

Risc rezidu al redus

Incluse in costurile proiectului

Proiectant Constructor Operator

INSTABILITAT AEA SOLULUI/ALU NECARI DE TEREN/AVALA NSE

Afectarea amplasamentelor fixe ale proiectului

Intreruperea alimentarii cu energie electrica

Intreruperea proceselor tehnologice, intreruperea alimentarii cu apa a utilizatorilor

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

  • •    Achizitia de generatoare electrice

Proiectarea s-a facut tinand cont de normativele de proiectare NP-125-2010 si P7-2000 recomandate de concluziile studiului geotehnic avand in vedere ca judetul Braila se caracterizeaza prin pamanturi sensibile la umezire, iar terenul de fundare se incadreaza in categoria geotehnica 2/3 si prezinta risc geotehnic moderat/major.

  • •    Intomirea planului de interventie in caz de fenomene meteorologice extreme: stabilire sistem de alerta, programului de masuri si lucrari necesare, responsabilitati

Risc rezidu al redus

Incluse in costurile proiectului

Proiectant Constructor Operator

Tabel 1. 91. Masuri de adaptare sisteme de canalizare

Sistem de canalizare - Masuri de adaptare la schimbarile climatice

Variabile climatice

Riscuri

Masuri de adaptare integrate in proiect

Risc rezidu al

Costuri

Responsa bilitati

SCADEREA PRECIPITATIILOR MEDII (ANUALE/ SEZONALE/ LUNARE) - SECTA

Creste concentratia in poluanti a apelor uzate descarcate in retelele de canalizare;

Masuri investitionale

  • • conducte rezistente la coroziune

  • • dotarea statiilor de epurare cu trepta de epurare avansata (tratare biologica cu indepartarea azotului si fosforului)

  • • achizitie Autoutilitara curatitor

Risc residu al redus

Incluse in costurile proiectului

Incluse in costurile de operare

Proiectant Constructo r Operator

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Viteza de curgere in conducte scade, apar depunei in conducte fenomenul de anaerobioza, care conduce la accelerarea proceselor de fermentare anaeroba;

Reducerea compusilor carbonului,

Posibila reducere a compusilor sulfului in hidrogen sulfurat, ceea ce poate produce coroziunea conductelor si a peretilor bazinelor din statiile de epurare, precum si mirosuri neplacute ;

Inceperea procesului de nitrificare/denitrificare in canalizare.

Calitatea apei emisarului este afectata datorita reducerii dilutiei poluantilor in perioadele de seceta hidrologica; impact asupra starii hidromorfologice a emisarului

Masuri operationale

  • •  controlul si curatarea periodica a echipamentelor electromecanice;

  • •  implementarea unor programe de curatare si spalare a conductelor, mai ales in zonele cu potential de depunere a solidelor;

  • •  curatarea periodica a bazinelor de aspiratie a statiilor de pompare ;

  • •  adaptarea cantitatii de oxigen dizolvat in bazinul cu namol activat si a ratei de recirculare a namolului , in perioada de incarcare extrema cu poluanti a apei uzate (reglarea automata a procesului) ;

  • •  monitorizarea continua a calitatii apei

influente in statiile de epurare si a apei epurate descarcate in emisari in vedere respectarii indicatorilor de    calitate

prevazuti de NTPA 001/2005 si ale Acordului   de gospodarirea   apelor;

coordonarea evacuarii efluentilor in cursuri de apa cu debit diminuat drastic pe timp de seceta, in functie de conditiile impuse de ANAR, avand in vedere calitatea emisarului si asigurarea autoepurarii

  • •  echipamentele mecanice si sistemele de urgenta de rezerva trebuie testate pe parcursul activitatilor de intretinere, pentru a verifica acuratetea sistemului de operare si alarma;

Masuri strategice

• intocmirea manualului de operare si intretinere a sistemului de canalizare trebuie sa contina programe de inspectii, intretinere, curatare si reparatii ale sistemului. Tipul si nivelul operatiilor de intretinere este variabil in functie de marimea si caracteristile sistemului de colectare (materialul conductelor, punctele sensibile ale sistemului - zone cu potential de depuneri, blocaje, etc).

PRECIPITATII EXTREME (FRECVENTA SI MAGNITUDINE)

Inundarea aplasamentelor datorita ploilor abundente sau extreme

Nu sunt respectate conditiile cantitative si calitative de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare datorita evacuarii apelor pluviale descarcate de pe amplasamentele agentilor economici in retelele de canalizare Incarcarea hidraulica suplimentara a retelelor de tip unitar si a statiilor de epurare Parametrii apei uzate descarcate in statiile de epurare sunt modificati datorita incarcarii suplimentare cu suspensii ; Debitul influent de apa uzata marit si concentratia scazuta de materii organice pot afecta procesul de epurare biologica prin eliminarea namolului activ din sistem Inundarea sistemului de canalizare; Suprasolicitarea pompelor; pompele nu pot transporta tot debitul la statiile de epurare; fisurarea conductelor ; marirea cantitatii de namol generate - datorita incarcarii mai mari in suspensii - ceea ce inseamna suprasolicitarea

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

  • • dimensionarea conductelor de canalizare pentru preluarea exclusiva a apelor uzate de tip menajer si industrial, fara preluarea in reteaua de canalizare a apelor meteorice.

  • • Amplasarea statiilor de pompare apa uzte in zone cu risc redus la inundatii.

  • • extinderea sistemului de canalizare de tip divizor (toate statiile de epurare realizate /extinse prin proiect trateaza ape uzate colectate in sisteme de tip divisor)

  • • Amplasarea gurii de descarcare apa epurata

in emisar peste cota debitului maxim al emisarului,     conform     studiului     de

inundabilitate, tinand cont de fluctuatiile nivelelor in emisar ; radierul gurii de varsare se va aseza la o inaltime corespunzatoare fata de patul receptorului astfel incat sa impiedice colmatarea canalului prin suspensiile receptorului; in sectiunea unde se termina canalul se va executa un perete de beton care sa consolideze legatura dintre conductal si patul corespunzator raului

  • • debitul de efluent evacuat va fi masurat continuu

  • • pe amplasamentul statiilor de epurare se vor realiza sisteme adecvate de colectare a apelor pluviale.

  • • achizitia de grupuri electrogene pentru a asigura mentinerea in functiune a sistemului

Risc residu al redus

Incluse in costurile proiectului

Incluse in costurile de operare

Proiectant Constructo r Operator

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

instalatiilor de tratare a namolului;

in cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica.

  • • toate caminele vor fi amplasate astfel ca sa nu fie inundate la ape mari sau ploi exceptionale, conform Normativului de proiectare.

Masuri operationale

  • •  mentinerea retelelor de canalizare etanse pentru a preveni infiltrarea apelor uzate in sol si pentru a preveni infiltrarea apelor subterane si pluviale in conductele de canalizare

  • •  asigurarea respectarii conditiilor cantitative si calitative de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare, la sursa, dupa caz; monitorizarea calitativa si cantitativa a apelor uzate industriale descarcate in retelele de canalizare;

  • •  efectuarea lucrarilor de curatare periodica a gurilor de scurgere si a sistemului de colectare in caz de avertizare meteorologica de ploi abundente/extreme in cazul sistemelor de colectare de tip unitar din aria de operare; efectuarea periodica de lucrari de curatare a conductelor de canalizare si a geigerelor

  • •  mentinerea sistemului de canalizare la capacitatea hidraulica maxima pentru a preveni depunerea sedimentelor, prin implementarea programelor de curatare si spalare a retelelor, mai ales in zonele cu potential de depunere, respectiv supradimensionate sau cu pante mici ;

  • • controlul si curatarea periodica a echipamentelor electromecanice; realizare periodica a lucrarilor de intretinere a echipamenelor si a partii electrice a statiilor de pompare

  • • monitorizarea apelor uzate influente in SEAU si in diverse faze ale procesului de epurare;

  • • monitorizarea procesului de tratare biologica, asigurarea de namol activ

  • • identificarea punctelor critice la precipitatii extreme

Masuri strategice

  • • stabilirea unei bune comunicari intre

Operatorul Regional si Administratia Bazinala    a     emisarului,    entitatea

responsabila in caz de inundatii, institututul de prognoza meteo    si alte institutii

responsabile

  • • stabilirea unor programe de curatare si spalare ale sistemului de canalizare

intocmirea planului de repunere in functiune a sistemului de canalizare dupa ploi prelungite sau extreme care au afectat sistemul de canalizare

INUNDATII

Depasiri ale conditiilor cantitative si calitative ale apelor uzate descarcate in retelele de canalizare de tip unitar datorita inundarii partiale a unor zone;

Cresterea cantitatii de sendimente si poluanti, tratarea implica costuri suplimentare de tratare si monitorizare

Afectarea structurala a obiectelor de pe

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

  • •  imbunatatirea masurilor de protectie a structurilor.

  • •  pentru structuriile hidrotehnice noi, inca din studiul de proiectare s-au adoptat indici de protectie mai stricti care au avut in vedere efectul indus de schimbarile climatice.

  • •  Evitarea amplasarii coonstructilor si retelelor in zone inundabile, acolo unde este posibil.

  • •  Amplasarea gurii de descarcare apa epurata in emisar peste cota debitului

Risc residu al redus

Incluse in costurile proiectului

Incluse in costurile de operare

Proiectant Constructo r Operator

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

amplasamente; intreruperea proceselor tehnologice pe o perioada scurta de timp; disfunctii ale proceselor tehnologice; inundarea sistemului de canalizare;

Nerespectarea conditiilor calitative si cantitative de descarcare ape epurate in emisar;

Curgerea in sens invers a apei epurate in conducta de descarcare in emisar in situatia depasirii nivelului de inundatii prevazut; nivelul emisarului depaseste cota gurei de decarcare apa epurata in emisar

maxim al emisarului, conform studiului de inundabilitate, tinand cont de fluctuatiile nivelelor in emisar ; radierul gurii de varsare se va aseza la o inaltime corespunzatoare fata de patul receptorului astfel incat sa impiedice colmatarea canalului prin suspensiile receptorului; in sectiunea unde se termina canalul se va executa un perete de beton care sa consolideze legatura dintre conductal si patul corespunzator raului

  • •  Considerarea nivelului de inundabilitate cu asigurarea de 1% pentru proiectarea amplasamentelor statiei de epurare apa uzata realizate/extinse prin proiect, conform studiilor de inundabilitate ; la toate statiile de epurare se va adopta tipul de fundare in umplutura pentru diferite obiecte care nu fundeaza in terenul natural

  • •  debitul de efluent evacuat va fi masurat continuu

  • •  dimensionarea        adecvata        a

supratraversarilor cursurilor de apa avand in vedere cotele marite ale cursurilor de apa, in caz de precipitatii extreme

  • •  dotarea cu echipamente cu functionare

automata    care asigura continuitatea

functionarii obiectivelor proiectului in situatii de urgenta, in care transportul este intrerupt pentru o perioada de timp;

  • •  dotarea cu generatoare electrice de urgenta in cazul intreruperii alimentarii cu energie

Masuri operationale

  • •  monitorizarea de catre Operatorul Regional a calitatii si cantitatii apelor uzate descarcate in retelele de canalizare

  • •  monitorizarea apelor uzate influente in SEAU si in diverse faze ale procesului de epurare; monitorizarea procesului de tratare biologica, asigurarea de namol activ;

  • •  implementarea de noi proceduri de operare in scopul asigurarii respectarii conditiilor calitative de descarcare in emisar

  • •  verificarea masurilor pentru functionare in cazuri de inundatii;

  • •  mentinerea sistemul de canalizare in operare cat mai mult timp posibil

Masuri strategice

• intocmirea planului de urgenta in caz de inundatii si asigurarea mijloacelor de interventie in caz de inundatii

Stabilirea unei bune comunicari intre Operatorul Regional si Administratia Bazinala a emisarului, entitatea responsabila in caz de inundatii, institututul de prognoza meteo si alte institutii

TEMPERATURI MEDII ALE AERULUI (TEMPERATURI ANUALE/SEZONALE /LUNARE/ VALURI DE CALDURA)

Cresterea temperaturii ambientale si cresterea temperaturilor extreme pot genera accelerarea proceselor biologice in retelele de canalizare. Acest lucru conduce la reducerea compusilor carbonului, ceea ce conduce deteriorarea raportului C:N:P - cu

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

• Prevederea de sisteme de izolatie si ventilare adecvata pentru a asigura functionarea     corespunzatoare     a

echipamentelor electrice si electronice din statiile de epurare; Suflantele vor fi amplasate intr-o cladire prevazuta cu izolatie adecvata (in special acoperisul) pentru a face fata temperaturilor ridicate pe

Risc residu al redus

Incluse in costurile proiectului

Incluse in costurile de operare

Proiectant Constructo r Operator

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

consecinte asupra procesului de epurare biologica precum si posibila reducere a compusilor sulfului in hidrogen sulfurat, ceea ce poate produce coroziunea conductelor Cresterea necesarului de oxigen pentru procesul biologic;

Pot aparea consecinte asupra functionarii echipamentelor din cadrul SEAU (de ex. suflante)

timp de vara (solutie valabila pentru toate statiile de epurare);

  • •  Controlul si curatarea periodica a retelelor si a echipamentelor, in special in zonele cu potential de depunere a solidelor.

  • •  Monitorizarea continua a calitatii apei deversate in emisar; coordonarea evacuarii efluentilor in cursuri de apa cu debit diminuat drastic pe timp de seceta.

  • •  Stabilirea capacitatii suflantelor din cadrul statiilor de epurare se va face pentru temperatura de minim 25°C;

  • •  prevederea de echipamente de furnizare a aerului pentru procesul biologic cu capacitate adecvata pentru a face fata perioadelor cu temperatura crescuta;

  • •  asigurarea capacitatii adecvate de recirculare a namolului activat;

Masuri operationale

  • •  Respectarea indicatorilor de calitatea prevazuti in NTPA001 si Autorizatia de gospodarirea apelor, inclusiv temperatura apei descarcate in emisar, monitorizarea continua a temperaturii apei epurate

  • •   monitorizarea calitatii si cantitatii apelor uzate descarcate in retelele de canalizare de catre operatorii economici si de catre OR;

  • •  curatarea si spalarea retelelor, mai ales in zonele cu potential de depunere, respectiv supradimensionate sau cu pante mici

Masuri strategice

• stabilirea unor programe de curatare si spalare a retelelor

FURTUNI (INCLUDING STORM SURGE) SI VITEZA MAXIMA A VANTULUI

Pot aparea intreruperea alimentarii cu energie ca urmare a afectarii sistemului de transport energie datorita vanturilor extreme sau furtunilor ; oprirea proceselor tehnologice, statii de pompare

Acces obstructionat pentru personal in caz de avarii

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

  • •  Achizitia de generatoare electrice

  • •  Asigurarea de echipamente electrice de rezerva (statii de pompare de rezerva)

  • •  Echipamente SCADA Masuri operationale:

  • •  Echipamentele mecanice si sistemele de urgenta de rezerva trebuie testate pe parcursul activitatilor de intretinere, pentru a verifica acuratetea sistemului de operare si alarma;

Masuri strategice

  • •  Intomirea planului de interventie in caz de fenomene meteorologice extreme

Risc residu al redus

Incluse in costurile proiectului

Incluse in costurile de operare

Proiectant Constructo r Operator

CUTREMURE

Afectarea amplasamentelor fixe ale proiectului

Intreruperea alimentarii cu energie electrica

Intreruperea proceselor tehnologice, intreruperea colectarii apelor uzate de la utilizatori

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

Toate constructiile statiilor de tratare, statiilor de epurare si statiilor de pompare, se incadreaza in clasa II de importanta -expunere la cutremur, fiind proiectate cu respectarea recomandarilor Codului CR 02012- „Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii” si Codului de proiectare seismica indicativ P100-1/2013.

  • • Achizitia de generatoare electrice

  •   Intocmirea planului de interventie in caz de fenomene meteorologice extreme: stabilire sistem de alerta, programului de masuri si lucrari necesare, responsabilitati

Risc rezidu al redus

Incluse in costurile proiectului

Incluse in costurile de operare

Proiectant Constructo r Operator

INSTABILITATAEA

SOLULUI/ALUNECARI

DE

TEREN/AVALANSE

Afectarea amplasamentelor fixe ale proiectului

Intreruperea alimentarii cu energie electrica

Intreruperea proceselor tehnologice, intreruperea

Masurile de adaptare investitionale care au fost prevazute in faza de proiectare:

• Achizitia de generatoare electrice

Proiectarea s-a facut tinand cont de normativele de proiectare NP-125-2010 si P7-2000 recomandate de concluziile studiului geotehnic avand in vedere ca judetul Braila se caracterizeaza prin pamanturi sensibile la umezire, iar terenul de

Risc rezidu al redus

Incluse in costurile proiectului

Proiectant Operator

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 155

Rev. 5

colectarii apelor uzate de la

utilizatorilor

fundare se incadreaza in categoria geotehnica 2/3 si prezinta risc geotehnic moderat/major.

• Intomirea planului de interventie in caz de fenomene meteorologice extreme: stabilire sistem de alerta, programului de masuri si lucrari necesare, responsabilitati

12.1.2 EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERA

Termenul de „amprenta de carbon” este utilizat frecvent pentru a indica contributia activitatilor umane si a celor industriale in termeni de emisii de carbon. Pentru simplificarea raportarilor, acesta este exprimat in termeni de cantitate de dioxid de carbon (CO2) plus echivalentul acesteia in alte GES (CO2-eq) emise. O definitie sugerata recent pentru „amprenta de carbon” este „intreaga cantitate de emisii de gaze cu efect de sera (GES) cauzate de o organizatie, un eveniment sau un produs”.

Lucrarile propuse a se realiza prin prezentul proiect nu sunt mari generatoare de CO2.

Calculul amprentei de carbon aferent prezentului proiect s-a realizat in conformitate cu metodologia BEI “Methodologies for the Assessment of Project GHG Emissions and Emission Variations, version 11”

Emisiile de carbon sunt un rezultat al aproximativ tuturor activitatilor umane si naturale, amprenta de carbon masurand emisiile de GES. Astfel, evaluarea unui proiect presupune compararea costurilor economice cu beneficiile, inclusiv costurile si beneficiile din emisii suplimentare de GES. In acest sens, se utilizeaza un pret economic (pret umbra) pentru a transforma tonele de GES in euro.

Conform ghidului BEI, pentru prezentul proiect au fost luate in considerare urmatoarele emisii de GHG aferente perioadei operationale a proiectului:

- Emisiile directe de GHG : Emisiile directe de GHG care apar din surse care sunt operate de proiect, in cadrul ariei de proiect (statii de epurare, transport namol);

- Emisiile indirecte de GHG : emisiile de GHG rezultate din generarea de electricitate care este consumata de proiect. Emisiile indirecte sunt generate in afara ariei de proiect dar se aloca proiectului prim prisma faptului ca, prin proiect, se poate imbunatati consumul de electricitate, prin masuri de eficientizare.

- Metodologia BEI privind calculul amprentei de carbon pune la dispozitie o serie de factori de emisie pe baza carora pot fi calculate emisiile de gaze cu efect de sera.

  • -  Emisiile absolute de carbon (emisiile in scenariul “cu proiect”) - reprezintă emisiile totale generate la nivelul ariei de operare ROC, pe toata perioada operationala a proiectului, incluzand atat emisiile curente generate de functionarea infrastructurii existente cat si cele generate dupa implementarea prezentului proiect.

  • -  Emisiile de carbon in scenariul “fara proiect” - emisii de baza - reprezinta baza de la care se pleaca in evaluarea emisiilor generate de realizarea proiectului, respectiv emisiile generate ca urmare a mentinerii functionalitatii curente a obiectivelor operate de ROC, far investitii majore.

  • -   Emisiile de carbon relative - reprezintă diferența dintre emisiile absolute si emisiile de baza, reprezentand strict aportul implementarii prezentuliui proiect, in termeni de emisii de gaze cu efect de sera.

Toate categoriile de proiecte cu emisii de carbon absolute asteptate sub 100 ktCO2e sau emisii relative asteptate (in valoare absoluta) sub 20 ktCO2e sunt excluse din calculul amprentei de carbon.

Astfel, in cazul prezentului proiect, amprenta de carbon a fost calculata pentru categoriile:

  • -  statii de epurare (inclusiv facilitati de tratare namol): emisii de CO2, CH4 in functie de tehnologia de epurare a apelor uzate. Aceste emisii rezulta ca urmare a fermentarii anaerobe din cadrul SEAU. Namolul rezultat din fermentarea aerobica poate fi tratat prin depunere pe paturi de uscare in conditii aerobe, rezultand astfel CH4. Conform Ghidului BEI au fost alocati diferiti factori de emisie in functie de facilitatle de epurare si tratare a namolurilor din cadrul fiecarei SEAU din aria de proiect: CO2 (t/an) = populatia echivalenta / SEAU * factor de emisie / SEAU.

    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

    Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

    Pag. 156

    Rev. 5

Emisiile relative de CO2 rezultate din SEAU: -11.425 ktone CO2/an (calculul detaliat este prezentat in tabelul nr. 1.92 de mai jos).

Emisiile relative de CO2 rezultate din fosele septice in scenariul „fara proiect” si „cu proiect”: -11.425 ktone CO2/an (calcul prezentat in tabelul 1.93).

- transportul namolului - emisii de CO2 (t/an) rezultate ca urmare a transportarii namolului de la SEAU la punctul final de depozitare / reutilizare, conform strategie de management a namolurilor.

Emisiile relative de CO2 rezultate din transportul namolului: +0.018,5 ktone CO2/an (calculul detaliat este prezentat in tabelele nr. 1.94 si 1.96 de mai jos)

- consum de energie electrica la nivel de arie de proiect: emisiile de carbon aferente consumului energetic depind de mixul energetic national. Emisii de CO2 (t) = Energia folosita * factor de emisie al retelei de energie electrica din Romania. Conform ghidului BEI, factorul de emisei al retelei electrice din Romania este de 496 g CO2 / kWh. Calculul detaliat este prezentat in cadrul volumului ACB - analiza economica.

Emisiile relative de CO2 rezultate din consumul de energie electrica, in conformitate cu ACB: +3.4 ktone CO2/an (6,949,482 Kwh/an * 0.000496 tone CO2 / kWh).

Emisiile relative de CO2 rezultate din functionarea Instalatiei de valorificare termica a namolului: +25.148 ktone CO2/an.

Prin implementarea prezentului proiect, emisiile totale relative de CO2 sunt estimate la 5.717 ktone CO2/an.

Costurile legate de externalitati sunt incluse in analiza cost-beneficiu.

Cluster / SEAU

Tip epurare

coef calcul

CO2

u.m

An 2016

An 2023

Emisii absolute de carbon

Cluster Braila -SEAU Braila

Tratarea anaerobă a apelor uzate fără digestia anaerobă a nămolului. Depozitarea nămolurilor la depozit.

0.10

p.e.

173.319

167.678

Cluseter

Faureri/SEAU

Faurei

Tratarea anaerobă a apelor uzate fără digestia anaerobă a nămolului. Depozitarea nămolurilor la depozit.

0.10

p.e.

8.803

11.442

Cluster

Insuratie/SEAU

Insuratei

Tratarea anaerobă a apelor uzate cu digestia anaerobă a nămolului.

Depozitarea nămolurilor la depozit.

0.06

p.e.

1.113

10.469

Cluster Jirlau -SEAU Jirlau

Tratarea anaerobă a apelor uzate fără digestia anaerobă a nămolului. Depozitarea nămolurilor la depozit.

0.10

p.e.

0

2.026

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 157

Rev. 5

Cluster / SEAU

Tip epurare

coef calcul

CO2

u.m

An 2016

An 2023

Cluster Gropeni

- SEAU Gropeni

Tratarea anaerobă a apelor uzate fără digestia anaerobă a nămolului. Depozitarea nămolurilor la depozit.

0.10

p.e.

513

5.778

Total emisii absolute CO2 - scenariul "fara proiect"

tone/an

18.930

19.321

Emisii de baza de carbon

Cluster Braila -

SEAU Braila

Tratarea anaerobă a apelor uzate, cu digestia anaerobă a nămolului. Depozitarea nămolurilor la incinerare.

0.04

p.e.

-

167.678

Cluseter

Faureri/SEAU

Faurei

T ratarea anaerobă a apelor uzate, cu digestia anaerobă a nămolului. Depozitarea nămolurilor la incinerare.

0.04

p.e.

-

11.442

Cluster

Insuratie/SEAU

Insuratei

T ratarea anaerobă a apelor uzate, cu digestia anaerobă a nămolului. Depozitarea nămolurilor la incinerare.

0.04

p.e.

-

10.469

Cluster Jirlau -SEAU Jirlau

T ratarea anaerobă a apelor uzate, cu digestia anaerobă a nămolului. Depozitarea nămolurilor la incinerare.

0.04

p.e.

-

2.026

Cluster Gropeni

- SEAU Gropeni

T ratarea anaerobă a apelor uzate, cu digestia anaerobă a nămolului. Depozitarea nămolurilor la incinerare.

0.04

p.e.

-

5.778

Total emisii d

e baza de CO2 - scenariul "cu proiect"

tone/an

-

7.896

Total emisii relative CO2

tone/an

-

-11.425

In cardrul calculului amprentei de carbon a fost luat in considerare si populatia neracordata la sistemul de canalizare in scenariile „fara proiect” si „cu proiect” care folosesc fosele spetice pentru deversarea apelor uzate menajere. Apele uzate menajere colectate in fosele septice sunt preluare de operatorul de apa si canalizare periodic la cerere, care apoi sunt tratate in statiile de epurare.

Tabel 1.93. Emisii de CO2 din fosele septice in scenariile „fara proiect” si „cu proiect”

Emisii de CO2

Coef. Calcul CO2

U.M.

An 2016

An 2023

Scenariul „fara

proiect”

Total emisii de CO2 in scenariul „fara proiect”

0.21

tone/an

28,422

21,191

Scenariul „cu proiect”

Total emisii de CO2 in scenariul „cu proiect”

0.21

tone/an

-

9,766

Total emisii relative CO2

tone/an

-

-11.425

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 158

Rev. 5

Tabel 1. 92. Calcul amprenta de carbon aferent transportului nămolului - fara proiect

Emisii relative de CO2

2016

Productie anuala de namol deshidratat (in mc/an)

11.370,39

Volumul capacitatii vehiculelor de transport (in mc)

12

Distanta Statie de tratare a apelor uzate- groapa de gunoi sanitara (in km)

12

Distanta de transport totala (in km/an)

16.404,0

Consum diesel (in l/100 km)

25

Emisii specifice de CO2 (in g/l Diesel)

2,62

Productie anuala de CO2 (in t/an)

11

Instalatie de valorificare termica a namolului (situatia cu proiect/with project)

Gazele cu efect de sera rezultate in urma functionarii instalatiei de valorificare termica a namolului sunt: oxizii de azot (NO) si monoxidul de carbon (CO).

Tabel 1. 93. Cantitatile de GES rezultate in urma functionarii instalatiei de valorificare termica a namolului

GES

Cantitate

U.M.

Potential de incalzire globala (conform tab A1.9 ghid BEI)

CO2e

Oxizi de azot (NO)

89.2

mg/Nm3

265

23.638

Monoxid de carbon (CO)

1.51

Mg/Nm3

1

1.51

Nota: debitele sunt date in m3/h, iar cantitatile in mg/normal m3 - mg/Nm3

Tabel 1. 94. Calcul amprenta de carbon aferent transportului namolului - cu proiect

Emisii relative de CO2

An 2023

Productie anuala de namol deshidratat (in mc/an)

21.966,6

Volumul capacitatii vehiculelor de transport (in mc)

12

Distanta de la Statiile de tratare apa si statii de epuare a apelor uzate catre instalatia de uscare si valorificare termica a namolului (in km)

604

Distanta de transport totala (in km/an)

11.432,0

Consum diesel (in l/100 km)

25

Emisii specifice de CO2 (in g/l Diesel)

2,62

Productie anuala de CO2 (in t/an)

7.5

Date tehnice relevante se gasesc in Vol. 6 Evaluarea Impactului asupra Mediului

  • 13. CAPITOLUL 13 - STRATEGIA DE ACHIZITII SI PLANUL DE IMPLEMENTARE

Strategia de achizitii urmareste asigurarea lucrarilor, serviciilor și echipamentelor, prin metode ce ofera cea mai buna valoare din punct de vedere economic, al eficientei și efectiv a acelora ce sunt adecvate

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Pag. 159

Rev. 5

cerintelor proiectului si au capacitatea de imbunatatire permanenta a performantelor, oferind in acelasi timp cea mai buna varianta de implementare a contractelor in limitele perioadei de timp admisibila.

Contractele din sectorul de apa se atribuie in baza prevederilor Legii 99/2016 si HG 394/2016 in care sunt reglementate urmatoarele proceduri de atribuire, conform art.82 din Legea 99/2016:

  • •   licitația deschisă;

  • •   licitația restrânsă;

  • •  negocierea competitiva;

dialogul competitiv;

parteneriatul pentru inovare;

  • •  negocierea fără invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare;

  • •   concursul de soluții;

  • •  procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice;

  • •  procedura simplificată.

Acelasi articol prevede ca “Entitatea contractantă atribuie contractele sectoriale/ acordurile-cadru în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 12 alin. (1) prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă sau dialog competitiv

Pentru a implementa proiectul, SC CUP Braila va efectua achizitii publice pentru:

  • •  contracte de lucrari - de tip "Proiectare & Executie";

contracte de lucrari - de tip " Executie";

contracte de furnizare

contracte de servicii pentru Asistenta Tehnica pentru managementul proiectului si supervizarea contractelor de lucrari, auditul financiar anual al proiectului, publicitatea proiectului si monitorizarea factorilor de mediu.

Planul de implementare propune achizitia a 10 contracte de lucrari 1 contract de servicii si 3 contracte de furnizare defalcate conform tabel de mai jos:

Studiului fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Tabel 1. 95. Planul de implementare

Nr crt

Tip contr acte

Denumire contracte

Denumire lot

VALOARE Preturi Constante (Euro)

Tip procedura

Data initiere procedura achizitie

Data atribuire contract

Data incepere contract

Data finalizarii lucrarilor

Data incepere

PND

Data receptiei finale

1

CL 1

Proiectare si executie lucrari retele de alimentare cu apa si canalizare Municipiul Braila

CL1 - Lot 1 Proiectare si executie lucrari retele de alimentare cu apa si canalizare Municipiul Braila (zona Nord) -UAT Braila

12,589,199

Licitatie deschisa

mar.2020

aug.2020

sep.2020

feb.2023

mar.2023

feb.2026

CL1 - Lot 2 Proiectare si executie lucrari retele de alimentare cu apa si canalizare Municipiul Braila (zona Sud) -UAT Braila

11,024,677

Licitatie deschisa

mar.2020

aug.2020

sep.2020

feb.2023

mar.2023

feb.2026

2

CL 2

Proiectare si executie aductiuni apa potabila, retea evacuare    ape    uzate

conventional curate din STAP Chiscani si aductiune apa bruta de la Captare la STAP Chiscani - UAT Braila

CL 2 - Lot 1 Aductiuni

15,174,973

Licitatie deschisa

mar.2020

aug.2020

sep.2020

feb.2023

mar.2023

feb.2026

CL 2 - Lot 2 Lucrari in STAP Chiscani, GA Braila, Complex inmagazinare Radu Negru si aductiuni STAP Chiscani -STAP Gropeni

8,300,978

Licitatie deschisa

mar.2020

aug.2020

sep.2020

feb.2023

mar.2023

feb.2026

3

CL3

Proiectare si executie extindere SEAU Braila -Introducere treaptă terțiară si SEAU Braila - Instalatie de uscare, neutralizare si valorificare    termica a

namolului Braila

-

15,402,244

Licitatie deschisa

mar.2020

aug.2020

sep.2020

feb.2023

mar.2023

feb.2026

4

CL 4

Proiectare si executie Statie de tratare apa si retele alimentare cu apa Insula Mare a Brailei - UAT Marasu si UAT Frecatei, Instalatia de producere hipoclorit din GA

-

6,994,791

Licitatie deschisa

mar.2020

aug.2020

sep.2020

feb.2023

mar.2023

feb.2026

Studiului fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

lanca si front captare in STAP Victoria

5

CL5

Executie lucrari retele de alimentare cu apa - UAT Vadeni, UAT Silistea, UAT Maxineni, UAT Salcia Tudor si UAT Romanu, Conducta de aductiune GA Apollo -Muchea - Latinu - Gulianca si canalizare - UAT Vadeni

CL5 Lot 1 Conducta de aductiune GA Apollo-Muchea-Latinu-Gulianca    si    GA,

Aductiuni secundare si retele distribuitie in sistemul zonal Braila

12,107,735

Licitatie deschisa

apr.2020

nov.2020

dec.2020

nov.2022

dec.2022

nov.2025

CL5 Lot 2 Aductiuni secundare si retele distribuitie sistemul zonal Braila si canalizare UAT Vadeni

5,813,159

Licitatie deschisa

apr.2020

nov.2020

dec.2020

nov.2022

dec.2022

nov.2025

6

CL6

Executie lucrari retele de alimentare cu apa - UAT Movila Miresii si canalizare -UAT Sutesti, UAT Movila Miresii, UAT Cazasu, SPAU-uri si racorduri electrice

20,594,379

Licitatie deschisa

apr.2020

nov.2020

dec.2020

nov.2022

dec.2022

nov.2025

7

CL7

Executie lucrari retele de alimentare cu apa - UAT Faurei, UAT Mircea Voda, UAT Jirlau, UAT Galbenu, UAT Visani si canalizare UAT Ianca, UAT Faurei, UAT Mircea Voda, UAT Jirlau,      UAT     Surdila

Gaiseanca

CL7 Lot 1 Executie lucrari retele de alimentare cu apa -UAT Faurei, UAT Mircea Voda, UAT Galbenu, UAT Visani si retele de canalizare UAT Mircea Voda

10,801,505

Licitatie deschisa

mai.2020

dec.2020

ian.2021

dec.2022

ian.2023

dec.2025

CL7 Lot 2 Executie lucrari retele de canalizare UAT Ianca, UAT Faurei, UAT Jirlau, UAT Surdila Gaiseanca si retele de apa UAT Jirlau

8,469,125

Licitatie deschisa

mai.2020

dec.2020

ian.2021

dec.2022

ian.2023

dec.2025

8

CL8

Executie lucrari retele de alimentare cu apa - UAT Tichilesti, UAT Gropeni, UAT Stancuta, UAT Bertestii

CL8 Lot 1 Executie lucrari retele de alimentare cu apa -UAT Stancuta, UAT Bertestii de Jos, UAT Chiscani

5,465,521

Licitatie deschisa

mai.2020

dec.2020

ian.2021

dec.2022

ian.2023

dec.2025

Studiului fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

de Jos, UAT Chiscani si canalizare UAT Tichilesti, UAT Gropeni, UAT Chiscani

CL8 Lot 2 Executie lucrari retele de alimentare cu apa -UAT Tichilesti, UAT Gropeni si canalizare UAT Tichilesti, UAT Gropeni, UAT Chiscani

15,963,127

Licitatie deschisa

mai.2020

dec.2020

ian.2021

dec.2022

ian.2023

dec.2025

9

CL9

Executie lucrari retele de alimentare cu apa - UAT Ianca, UAT Ciresu, UAT Zavoaia, UAT Ulmu, UAT Ciocile, UAT Dudesti

16,281,592

Licitatie deschisa

apr.2020

nov.2020

dec.2020

nov.2022

dec.2022

nov.2025

10

CL10

Executie lucrari retele de canalizare UAT Ulmu, UAT Zavoaia, UAT Insuratei, UAT Baraganul

12,010,992

Licitatie deschisa

mai.2020

dec.2020

ian.2021

dec.2022

ian.2023

dec.2025

TOTAL CONTRACTE LUCRĂRI

176,993,997

11

CS

CS - Contract de servicii AT MP - SL, auditul proiectului si monitorizarea factorilor de mediu

CS Lot 1 Servicii AT MP - SL

8,982,995

Licitatie deschisa

mar.2020

nov.2020

dec.2020

apr.2026

CS Lot 2 Servicii de auditul proiectului

150,000

Licitatie deschisa

mar.2020

aug.2020

sep.2020

mai.2026

CS Lot 3 Servicii de monitorizarea factorilor de mediu

268,626

Licitatie deschisa

mar.2020

aug.2020

sep.2020

apr.2026

TOTAL CONTRACTE SERVICII

9,401,621

12

CF1

CF 1 - Contract de furnizare dotari

CF 1 Lot 1 Dotari apa

1,747,371

Licitatie deschisa

iun.2020

ian.2021

feb.2021

oct.2021

CF 1 Lot 2 Dotari canal

2,226,543

Licitatie deschisa

iun.2020

ian.2021

feb.2021

oct.2021

13

CF2

CF 2 - Contract de furnizare apometre, camine subterane pentru apometre pentru reteaua de distributie si debitmetre electromagnetice

5,603,952

Licitatie deschisa

iun.2020

ian.2021

feb.2021

sep.2022

14

CF3

CF 3 - Contract furnizare si implementare     SCADA,

furnizare      si     training

CF 3 Lot 1Furnizare si implementare SCADA

268,886

Licitatie deschisa

mar.2020

oct.2020

nov.2020

apr.2021

CF 3 Lot 2 Furnizare si training Modelare hidraulica si GIS

455,680

Licitatie deschisa

mar.2020

oct.2020

nov.2020

apr.2021

Studiului fezabilitate - Capitolul 1 - Rezumat

Modelare hidraulica si GIS si furnizare dotari UIP

CF 3 Lot 3 Furnizare dotari UIP

8,804

Licitatie deschisa

mar.2020

aug.2020

sep.2020

oct.2020

TOTAL CONTRACTE FURNIZARE

10,311,236

TOTAL

196,706,854

Date tehnice relevante se gasesc in Capitolul 13 Strategia de achizitie

Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apa si Apa uzata din județul Braila, in perioada 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 2. Informatii Generale

Pag. 1

Rev. 4

Denumire Contract:

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Denumire proiect:

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN

JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020

Volumul I. Raportul Studiului de Fezabilitate final

Capitolul 2. Informatii Generale

Evidenta documentului

Nr crt.

Data

Revizia

Elaborat

Verificat

0

31.01.2017

Revizia 0

Mic Catalin; Mihai Chendrea;

Ecaterina Strachinescu

1

29.05.2017

Revizia 0

Mic Catalin; Mihai Chendrea;

Ecaterina Strachinescu

2

30.08.2017

Revizia 1

Mic Catalin; Mihai Chendrea;

Ecaterina Strachinescu

3

15.05.2018

Revizia 2

Mic Catalin; Mihai Chendrea;

Ecaterina Strachinescu

4

15.05.2019

Revizia 3

Mic Catalin; Marilena Dumitrescu

Ecaterina Strachinescu

5

.07.01.2020

Revizia 4

Mic Catalin; Marilena Dumitrescu

Ecaterina Strachinescu

Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apa si Apa uzata din județul Braila, in perioada 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 2. Informatii Generale

Pag. 2

Rev. 4

CUPRINS

CAPITOLUL 2. INFORMATII GENERALE

  • 2.1    Informații Generale

  • 2.1.1  Informatii

  • 2.2   CONTEXTUL PROIECTULUI IN CADRUL LEGISLATIEI UNIUNII EUROPENE

  • 2.2.1  Scopul si obiectivele Asistentei Tehnice

  • 2.2.2 Corelarea investitiilor la nivel regional

    • 2.3   INTRODUCERE IN STUDIUL DE FEZABILITATE

      • 2.3.1  Structura studiului de fezabilitate

      • 2.3.2 Denumirea obiectului de investitie

      • 2.3.3 Beneficiarul investitiei

    • 2.4   LOCALIZAREA PROIECTULUI

      • 2.4.1 Sistemul de alimentare cu apa

      • 2.4.2 Sistemul de canalizare

2.5   CONCLUZII

19


Lista tabele

TABEL 2. 1. REGIUNILE DE DEZVOLTARE ALE ROMÂNIEI

TABEL 2. 2. POPULAȚiA REZiDENTA DIN ZONA PROIECTULUI

Lista figuri

FIGURA 2. 1. REGIUNILE DE DEZVOLTARE A ROMANIEI

FIGURA 2. 2. HARTA JUDEȚULUi BRĂiLA

FIGURA 2. 3. HARTA -SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA

FIGURA 2. 4. HARTA SISTEMELOR DE CANALIZARE

Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apa si Apa uzata din județul Braila, in perioada 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 2. Informatii Generale

Pag. 3

Rev. 4

ABREVIERI

CAT

Consultant pentru asistență tehnică

CBA

Analiza Cost-Beneficiu

CE

Comisia Europeană

EIM

Evaluarea Impactului asupra Mediului

GA

Gospodarie de apa

INS

Institutul Național de Statistică

ISPA

Instrumentul pentru Politici de Pre-aderare

OR

Operatorul Regional

PLAM

Planuri Locale pentru Protectia Mediului

POIM

Programul Operational Infrastructura Mare

Populație P.E. care beneficiază

Populație echivalenta care beneficiază

Populație P.E. conectata

Populație echivalenta conectata

POS Mediu 2007-2013

Programul Operational Sectorial de Mediu 2007-2013

S.R. Gropeni

Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni

S.Z. Braila

Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila

SCADA

Monitorizare, Control si Achizitii de Date (Supervisory Control

And Data Acquisition)

SEAU

Stație de Epurare Apa Uzată

SPAU

Stații de Pompare Apă Uzată

ST

Stație de Tratare

STAP

Stație de Tratare Apa Potabila

UAT

Unități Administrativ Teritoriale

UE

Uniunea Europeană

UM

Unitate de măsură

Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apa si Apa uzata din judetul Braila, in perioada 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 2. Informatii Generale

Pag. 4

Rev. 4

  • 2.1  Informații Generale

2.1.1  Informatii

In calitate de tara membra a Uniunii Europene, Romania este obligata sa isi imbunatateasca calitatea factorilor de mediu si sa indeplineasca cerintele Acquis-ului european.

In acest scop, Romania a adoptat o serie de Planuri si Programe de actiune atat la nivel national, cat si regional, toate in concordanta cu Documentul de Pozitie al Romaniei: Tratatul de Aderare, Capitolul 22.

Cele mai importante documente sunt: Planul National de Dezvoltare, Cadrul National Strategic de Referinta pentru perioada de programare 2007-2013 si Programul Operational Sectorial de Mediu, 2007 - 2013.

De asemenea, la nivel regional s-au elaborat Planuri Locale pentru Protectia Mediului (PLAM), Planuri Regionale de Dezvoltare pentru perioada 2007 - 2013 si Master Planuri sectoriale pe diverse categorii de activitati, iar la nivel local toti agentii economici au fost obligati sa elaboreze si sa aprobe planuri de conformare.

Directivele UE au fost adoptate, în proportie de 99% cu unele derogari la implementare (ne referim la Directiva 91/271/CEE si 98/83/CE).

Conform Tratatului de Aderare, Romaniei i-au fost acordate perioade de tranzitie pentru a fi in concordanta cu standardul de colectare, epurare si deversare a apei reziduale - pana in 2015 pentru un numar de 263 aglomerari urbane cu mai mult de 10.000 de locuitori si pana in 2018 in 2.346 aglomerari urbane intre 2.000 si 10.000 de locuitori.

Perioadele de tranzitie au fost agreate si pentru a fi in concordanta cu Directiva 98/83/UE pentru calitatea apei potabile pana in 2015.

Mai mult, in urma negocierilor pentru aderare, intreg teritoriul Romaniei este declarat ca o zona sensibila, insemnand ca toate aglomerarile urbane cu mai mult de 10.000 de locuitori ar trebui sa fie echipate cu statii de epurare a apei uzate asigurand un nivel avansat de epurare.

De asemenea, s-au obtinut derogari la transpunerea urmatoarelor directive:

  • •  Directiva nr. 91/271/EC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.

  • •  Directiva nr. 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.

  • 2.2 CONTEXTUL PROIECTULUI IN CADRUL LEGISLATIEI UNIUNII EUROPENE

POIM a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 și adresează nevoile de dezvoltare din următoarele sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică. Obiectivul global al POIM este de a promova investițiile în domeniul infrastructurii și resurselor pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie și prevenirea riscurilor la standarde europene, în vederea creării premiselor unei creșteri economice sustenabile, în condiții de siguranță și utilizare eficientă a resurselor naturale.

În domeniul infrastructurii de mediu și protecției mediului, prin Tratatul de Aderare la UE, România și-a asumat îndeplinirea unor obligații privind implementarea Acquis-ului european de mediu. Coroborat cu aceste angajamente, îmbunătățirea standardelor de viață ale populației și concomitent a standardelor de mediu, reprezintă, în continuare, obiectivul principal în domeniul protecției mediului.

Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apa si Apa uzata din judetul Braila, in perioada 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 2. Informatii Generale

Pag. 5

Rev. 4

Astfel, se urmărește reducerea diferenței dintre infrastructura de mediu care există între România și UE, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

Activitățile proiectului se încadrează în dispozițiile POIM, care prevede, în cadrul Axei Prioritare 3, Obiectivul Specific 2 următoarele tipuri de acțiuni:

  • > proiecte integrate de apă și apă uzată (noi și fazate), cu următoarele tipuri de subacțiuni:

  • •  construirea/reabilitarea rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate (cu treaptă terțiară de epurare, acolo unde este cazul) care asigură colectarea și epurarea încărcării organice biodegradabile în aglomerări mai mari de 2.000 l.e., acordându-se prioritate aglomerărilor cu peste 10.000 l.e.;

  • •  implementarea și eficientizarea managementului nămolului rezultat în cadrul procesului de epurare a apelor uzate;

  • •  reabilitarea și construcția de stații de tratare a apei potabile, împreună cu măsuri de creștere a siguranței în alimentare și reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile.

  • •   reabilitarea și extinderea sistemelor existente de transport și distribuție a apei;

  • •  dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă în localitățile urbane și rurale.

Rezultatele implementării proiectului vor contribui la îndeplinirea următoarelor obiective:

> pentru alimentarea cu apă potabilă:

  • •  conformarea cu Directiva CE 98/83/CE privind calitatea apei potabile destinată consumului uman, în aria de proiect;

  • •  îmbunătățirea accesului la servicii de alimentare cu apă de calitate în conformitate cu Directiva 98/83/CE în aria de proiect;

  • •  asigurarea serviciului de alimentare cu apă potabilă la o presiune adecvată și fără întreruperi în furnizare;

  • •  asigurarea calității și disponibilității serviciilor de alimentare cu apă conform principiilor bazate pe maximizarea eficienței costurilor, a calității în furnizare și a suportabilității populației;

  • •  reducerea pierderilor de apă în aria de proiect după implementarea proiectului prin reabilitarea rețelelor de distribuție.

> pentru apă uzată:

  • •  conformarea cu Directiva privind apele uzate din zonele urbane 91/271/CE în aria de proiect;

  • •  îmbunătățirea serviciilor de colectare a apei uzate în aria de proiect prin creșterea gradului de acoperire la nivelul ariei de proiect, după implementarea proiectului și a altor proiecte asumate;

  • •  creșterea gradului de acoperire cu servicii de epurare a apelor uzate în conformitate cu Directiva 91/271/CE după implementarea proiectului și a altor proiecte asumate;

  • •  îmbunătățirea calității efluentului deversat în apele receptoare prin construirea noilor SEAU.

Membra a Uniunii Europene, Romania are interesul si obligatia asumata de a-si alinia infrastructura la un nivel comparabil cu cel al celorlalți membrii ai Uniunii - cu efecte pozitive in ceea ce priveste nivelul de viata si confortul populatiei si totodata benefice din punct de vedere al mediului inconjurator.

România are obligația să implementeze prevederile Directivei Cadru Apă 2000/60/CE, respectiv să evalueze starea ecologică și starea chimică a corpurilor de apelor de suprafață, care se realizează conform Directivei 2008/105/CE și a Directivei 2013/39/EC prin identificarea și monitorizarea de noi substanțe prioritare, precum și extinderea matricilor de investigare la diverse nivele de biota și a stării

Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apa si Apa uzata din județul Braila, in perioada 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 2. Informatii Generale

Pag. 6

Rev. 4

chimice a corpurilor de apelor subterană (conform Directivei 2006/118/CE). Aceasta presupune monitorizarea substanțelor prioritare și a altor poluanți specifici identificați la nivel național, de tipul metalelor grele și a substanțelor organice.

Având în vedere cerințele privind criteriile minime de performanță pentru metodele de analiză stipulate de Directiva 2009/90/CE, se impune creșterea capacității tehnice de validare și control a datelor pentru identificarea și stabilirea relevanței atât pentru noile substanțe, cât și pentru cele existente.

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 și în acord cu Cadrul Strategic Comun și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Național pentru Reformă și cu Recomandările Specifice de Țară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficiență energetică și promovare a energiei verzi, precum și prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul și o utilizare mai eficientă a resurselor.

Prioritățile de finanțare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel național: Infrastructura și Resursele.

POIM finanțează activități din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

In domeniul infrastructură de apă și apă uzată Romania trebuie sa se conformeze obligațiilor ce rezultă din Tratatul de Aderare răspund Directivei nr. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman și Directivei nr. 91/271/CEE privind colectarea și epurarea apelor uzate, pentru care România a primit perioade de tranziție în vederea conformării. Astfel, până în decembrie 2015 este necesară conformarea cu anumiți parametri ai apei potabile, iar până în 2018 trebuie îndeplinite obligațiile privind colectarea și tratarea apei uzate în aglomerările cu peste 2000 l.e., cu termene intermediare.

Prin POIM vor fi vizate în principal două tipuri de acțiuni:

  • 1. Proiecte integrate de apă și apă uzată (noi și fazate), cu următoarele tipuri de subacțiuni

  • -  Construirea/reabilitarea rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate (cu treaptă terțiară de epurare, acolo unde este cazul) care asigură colectarea și epurarea încărcării organice biodegradabile în aglomerări mai mari de 2.000 l.e., acordându-se prioritate aglomerărilor cu peste 10.000 l.e.;

  • -  Implementarea și eficientizarea managementului nămolului rezultat în cadrul procesului de epurare a apelor uzate;

  • -   Reabilitarea și construcția de stații de tratare a apei potabile, împreună cu măsuri de creștere a siguranței în alimentare și reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile;

  • -  Reabilitarea și extinderea sistemelor existente de transport și distribuție a apei;

  • -  Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă în localitățile urbane și rurale.

  • 2. Dezvoltarea unui laborator național pentru îmbunătățirea monitorizării substanțelor deversate în ape, acordându-se prioritate în special substanțelor periculoase și a calității apei potabile.

Dezvoltarea laboratorului național va contribui la asigurarea sustenabilității investițiilor în infrastructură prin creșterea capacitații instituționale necesare pentru monitorizarea tuturor substanțelor prioritare în resursele de apă și sursele de presiune, atingerea nivelului de producere date necesare pentru raportare completă, solicitat de directivele europene relevante, și integrarea datelor și

Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apa si Apa uzata din județul Braila, in perioada 2014-2020

Studiul de fezabilitate - Capitolul 2. Informatii Generale

Pag. 7

Rev. 4

informațiilor de monitorizare obținute în metodologia de evaluare a stării chimice a resurselor de apă, utilizată la nivel național și la elaborarea capitolelor aferente din Planul de Management Național care se raportează periodic la nivel european.

Grupul țintă principal este populația urbană și rurală aflată în zone cu conectare redusă la sisteme centralizate cu apă curată și sanogenă și la sisteme de canalizare.

Beneficiarul Proiectului este Operatorul Regional COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA, acesta avand si calitatea de Autoritate Contractanta.

  • 2.2.1 Scopul si obiectivele Asistentei Tehnice

Scopul principal al Asistentei Tehnice este pregatirea Aplicației de Finanțare, pentru care va avea in vedere următoarele considerații:

  • •  Necesitatea corelarii cu alte proiecte, mai ales cu Asistențele Tehnice de Management de Proiect si/sau Supervizare de Lucrari, finantate prin POS Mediu 2007-2013 sau cu alte proiecte finanțate din fonduri locale ori ale beneficiarilor;

  • •  Lista investițiilor prioritare care vor face obiectul aplicatiei de finantare pentru 2014-2020;

  • •  Analizarea documentației cadru privind condițiile de obținere a finanțării;

  • •  Stabilirea documentelor necesare pentru fundamentarea cererii de finanțare (studiu de fezabilitate, analiză cost - beneficiu, studii socio - economice, studii de mediu), stabilirea modului de realizare a acestora și colectarea acestor studii de la experții responsabili cu intocmirea acestora;

  • •  Stabilirea împreună cu beneficiarul a activităților și costurilor totale și a celor eligibile;

  • •  Întocmirea aplicației de finanțare (formularul standard);

  • •  Pregătirea dosarului de finanțare în vederea depunerii în termenul și condițiile impuse;

Obiectivul general al Asistentei Tehnice consta in elaborarea unei aplicatii de finantare, inclusiv documente suport, care sa permita continuarea strategiei locale pentru dezvoltarea sectorului de apa si apa uzata, in vederea atingerii tintelor asumate de Romania prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana.

Principalele obiective ale proiectului sunt urmatoarele:

  • •  Sa asigure conformarea cu legislatia comunitara, in perioadele de tranzitie agreate de Romania si Uniunea Europeana pentru sectorul de mediu:

o Obiectivul 1 - Implementarea Directivei 91/271/CEE privind colectarea si epurarea apelor uzate urbane;

o Obiectivul 2 - Conformarea cu Directiva 9