Hotărârea nr. 42/2021

HOTĂRARE Pentru aprobarea reactualizării “Planului de analiză şi acoperire a riscurilor pe teritoriul municipiului Botoşani” (Publicarea pe site: 22 martie 2021)

România

Județul Botoșani

Municipiul Botoșani

CF: 3372882

HOTARÂRE

privind aprobarea reactualizării "Planului de analiză și acoperire a riscurilor pe teritoriul municipiului Botoșani”

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BOTOȘANI,

  • - analizând propunerile domnului Primar Cosmin Ionuț Andrei, privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor pe teritoriul municipiului Botoșani, văzând raportul de specialitate al Șefului Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență dl. Sorin Curcă și raportul de avizare al Comisiei de specialitate a Consiliului Local,

  • - în baza prevederilor Legii 481/2004, privind protecția civilă, republicată, a Legii 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor, a Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr.21/15.04.2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări prin Legea nr.15/28.02.2005, a H.G.R.nr.1491/09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea Centrelor Operative pentru Situații de Urgență, Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr.132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a „Planului de analiză și acoperire a riscurilor” și a structurii - cadru a „Planului de analiză și acoperire a riscurilor”, Ordinului comun nr.638/420/2005 al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, Ordinului nr.163/28.02.2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor,

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 Se aprobă reactualizarea „Planului de analiză și acoperire a riscurilor pe teritoriul municipiului Botoșani”, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. Pe data prezentei hotărâri, H.C.L. nr.115 din 24 aprilie 2019 se abrogă.

Art. 3 Primarul Municipiului Botoșani prin aparatul de specialitate va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

PRESEDINTE DE SEDINTA, Consilier Raluca Curelariu


CONTRASEMNEAZĂ, Secretar General Ioan Apostu


Botoșani, 25 februarie 2021

Nr. 42

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

ANEXĂ LA H.C.L. NR 42/25.02.2021

PLANUL

DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR

DE PE TERITORIUL MUNICIPIULUI BOTOȘANI

Pagină 1 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

CUPRINS:

Capitolul I - Dispoziții generale

Secțiunea 1 - Definiție, scop, obiective

Secțiunea 2 - Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor

  • 2.1. Acte normative de referință

  • 2.2. Structuri organizatorice implicate

  • 2.3. Responsabilități ale cetățenilor

  • 2.4. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu

Capitolul II - Caracteristicile unității administrativ-teritoriale

Secțiunea 1 - Amplasare geografică și relief

Secțiunea 2 - Caracteristici climaterice

Secțiunea 3 - Rețea hidrografică

Secțiunea 4 - Vegetație și faună

Secțiunea 5 - Caracteristici ale solului

Secțiunea 6 - Populația

Secțiunea 7 - Căi de transport

Secțiunea 8 - Teritoriul administrativ, dezvoltare economică și infrastructură locală

Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență

Secțiunea 1 - Analiza riscurilor naturale

Secțiunea 2 - Analiza riscurilor tehnologice

Secțiunea 3 - Analiza riscurilor biologice

Secțiunea 4 - Analiza riscurilor de incendiu

Secțiunea 5 - Analiza riscurilor sociale

Secțiunea 6 - Analiza altor tipuri de riscuri

Secțiunea 7 - Zone de risc crescut

Pagină 2 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

Capitolul IV- Acoperirea riscurilor

Secțiunea 1 - Concepția desfășurării acțiunilor de protecție - intervenție

Secțiunea 2 - Etapele de realizare a acțiunilor

Secțiunea 3 - Faze de urgență a acțiunilor

Secțiunea 4 - Acțiunile de protecție - intervenție

Secțiunea 5 - Instruirea

Secțiunea 6 - Realizarea circuitului informațional - decizional și de cooperare

Capitolul V - Resurse umane, materiale și financiare

Capitolul VI - Logistica acțiunilor

Pagină 3 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

Capitolul I - Dispoziții generale

Secțiunea 1 - Definiție, scop, obiective

Definiție

Planul de analiză și acoperire a riscurilor din municipiul Botoșani, denumit PAAR., reprezintă documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivel de municipiu, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scopurile PAAR:

- sunt de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență, de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență și de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele PAAR sunt:

  • a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

  • b) amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;

  • c) stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor operative;

  • d) alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informațional care să integreze toate informațiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post - factum.

Secțiunea 2 - Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor

Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial.

PAAR se întocmește de Comitetul Local pentru Situații de Urgență și se aprobă de Consiliul Local.

După elaborare și aprobare, PAAR se pune la dispoziția Secretariatului Tehnic al Comitetului Local pentru Situații de Urgență, iar extrase din documentul respectiv se transmit celorlalte instituții și organisme cu atribuții în prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență, acestea având obligația să cunoască, în părțile care le privesc, conținutul planului și să le aplice corespunzător situațiilor de urgență specifice.

Operatorii economici, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și alte structuri din unitatea administrativ - teritorială au obligația de a pune la dispoziția Comitetului Local pentru Situații de Urgență toate documentele, datele și informațiile solicitate în vederea întocmirii PAAR.

Documentele, datele și informațiile a căror divulgare poate prejudicia siguranța națională și apărarea țării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor și măsurilor stabilite prin legislația privind protecția informațiilor clasificate.

Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic și/ sau instituție în parte, corespunzător sarcinilor ce-i revin.

  • 2.1. Acte normative de referință

Pagină 4 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

  • Constituția României, republicată, modificată si completată prin Legea de revizuire 429 din

23 octombrie 2003;

  • Ordonanța de Urgență a Guvernului 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de

Management al Situațiilor de Urgență;

  • Legea nr. 15 din 28 februarie 2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.

21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență;

  • O.M.A.I.nr. 132 din 29 ianuarie 2007, pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului

de analiză si acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a Planului de analiză si acoperire a riscurilor.

  • Hotărârea Guvernului nr. 547 / 09.06.2005 pentru aprobarea Strategiei Naționale de

protecție civilă.

  • Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecția civilă, republicată în Monitorul Oficial nr.

554 din 22 iulie 2008, cu modificările si completările ulterioare;

  • Hotărârea Guvernului nr. 547 din 09 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei Naționale de

protecție civilă.

  • Hotărârea Guvernului României 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind

structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situații de urgență.

  • Hotărârea Guvernului României 1492/2004 privind principiile de organizare, funcționare si

atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste.

  • Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

  • Ordinul comun Nr. 638/420 din 12 mai 2005 al Ministerului Administrației si Internelor

respectiv Ministerul Mediului si Gospoodăririi Apelor entru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice si poluări accidentale

  • Hotărârea Guvernului 642/13.07.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităților

administrativ teritoriale, instituțiilor publice si operatorilor economici în funcție de tipurile de riscuri specifice.

  • OMAI nr. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de

urgență în caz de accidente în care sunt implicate substanțe periculoase.

  • OMAI nr. 886/2005 care aprobă „Normele tehnice privind sistemul național integrat de

înstiințare, avertizare si alarmare a populației”.

  • OMAI nr. 684/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind planificarea, pregătirea

si intervenția în caz de accident nuclear sau urgență radiologică.

  • OMAI nr. 683/2005 privind aprobarea procedurilor generice pentru colectarea datelor,

validare si răspuns pe timpul unei urgențe radiologice.

  • OMAI nr. 1134/13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea,

organizarea, desfăsurarea si conducerea acțiunilor de intervenție ale serviciilor de urgență profesioniste;

  • O.M.A.I. nr. 1184 / 06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea

activității de evacuare în situații de urgență;

  • O.M.A.I. nr. 1352 / 23.06.2006 pentru aprobarea Metodologiei de organizare, asigurare a

activităților de evacuare a persoanelor, bunurilor, documentelor si materialelor care conțin informații clasificate, în situații de conflict armat;

  • O.M.A.I. nr. 1494 / 07.11.2006 pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea si

funcționarea taberelor pentru sinistrați în situații de urgență;

  • Ordinul comun nr. 1995 / 1160 / 18.11, 30.01.2006 (MCTI / MAI) al ministrului comunicațiilor

si tehnologiei informațiilor si al ministrului administrației si internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea si gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure si alunecări de teren;

Pagină 5 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

  • Ordinul comun nr.1240 / 1178 / 05.12., 02.02.2006 (MMGA, MAI) al ministrului mediului si

gospodăririi apelor si al ministrului administrației si internelor privind aprobarea Manualului prefectului pentru managementul situațiilor în caz de inundații si a Manualului primarului pentru managementul situațiilor în caz de inundații;

  • O.M.A.I. nr. 1259 / 10.04.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea

activității de înstiințare, avertizare, prealarmare si alarmare în situații de protecție civilă.

  • Legea nr.107 din 25.09.1996 - Legea apelor, modificată si completată cu O.U.G. nr.3 din

data de 05.02.2010;

  • Ordinul comun nr. 823 / 1427 / 15.08, 11.09.2006 (MMGA, MAI) al ministrului mediului si

gospodăririi apelor si al ministrului administrației si internelor pentru aprobarea procedurilor de codificare a atenționărilor si avertizărilor meteorologice si a avertizărilor si alertelor hidrologice;

  • H.G.R. nr. 95 din 23 ianuarie 2003 privind controlul activităților care prezintă pericole de

accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase;

  • Ordinul M.A.P.A.M. nr. 142 din 25 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

raportului de securitate privind activitățile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase;

  • Ordinul M.A.P.A.M nr.1084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor de

notificare a activităților care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase si, respectiv, a accidentelor majore produse;

  • Ordinul comun nr. 520/1318 din 29 mai 2006 al M.M.G.A si M.A.I. privind aprobarea

Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase;

  • Ordinul comun al M.G.P.D.R. nr. 551 din 08 august 2006 si M.A.I. nr. 1475 din 13 octombrie

2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea si gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină si secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență în domeniul fitosanitar -invazii ale agenților de dăunare si contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar si a Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure;

  • Legea nr.50/1991 cu modificările ulterioare - Lege privind autorizarea lucrărilor de construcții

  • H.G. nr. 738 din 14 iulie 2005 privind organizarea si funcționarea Autorității Național Sanitare

Veterinare si pentru Siguranța Alimentelor si a unităților din subordinea acesteia, modificată si completată cu H.G. nr. 130/2006;

  • Ordinul nr.1094 din 13 octombrie 2005, privind Planul național de intervenție în pandemia de

gripă si constituirea Comitetului național si a comitetelor județene de intervenție în caz de pandemie de gripă.

  • Ordinul comun al Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Sănătății

Publice, Ministerul Muncii, Familiei si Egalității de Sanse, Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile Nr. 247/1235/631/1130 din 10 iulie 2007 privind aprobarea Planului de măsuri vizând realizarea acțiunilor de cooperare între prefecți si primari, în calitatea acestora de presedinți ai comitetelor județene pentru situații de urgență, respectiv ai comitetelor locale pentru situații de urgență, si autoritățile de sănătate publică, pentru atenuarea efectelor temperaturilor ridicate asupra populației;

  • 2.2. Structuri organizatorice implicate

Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență se înființează, se organizează și funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate. Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență are în compunere:

  • a) Comitete pentru Situații de Urgență;

Pagină 6 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

  • b) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;

  • c) Servicii publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență;

  • d) Centre operative pentru situații de urgență;

Autoritățile și organismele din componența Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență cooperează, în exercitarea atribuțiilor specifice, atât între ele, cât și cu alte instituții și organisme din afara acestuia, din țară sau din străinătate, guvernamentale sau neguvernamentale.

Situația de urgență este un eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate.

Structura de management în domeniul situațiilor de urgență la nivelul Municipiului Botoșani este Comitetul Local Pentru Situații de Urgență, care are în componență un președinte, un vicepreședinte, membri și consultanți, constituit prin dispoziție de primar.

Pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență este constituit la nivelul municipiului prin dispoziție de primar Centrul Operativ cu activitate temporară.

Comitetul Local Pentru Situații de Urgență are următoarele atribuții principale:

  • a) informează prin centrul operațional județean, privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminenta amenințării acestora;

  • b) evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativteritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinire lor;

  • c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale;

  • d) analizează și avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situației de urgență;

  • e) informează comitetul județean și consiliul local asupra activității desfășurate;

  • f) îndeplinește orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de organismele și organele abilitate.

Centrul Operativ asigură Secretariatul tehnic al comitetului și îndeplinește următoarele atribuți specifice:

  • a) asigură convocarea Comitetului pentru Situații de Urgență și transmiterea ordinii de zi;

  • b) primește și pregătește materialele pentru ședințele Comitetului pentru Situații de Urgență și le prezintă președintelui și membrilor acestui comitet;

  • c) execută lucrările și operațiunile de secretariat pe timpul ședințelor;

  • d) asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum și a proiectelor de ordine sa dispoziții, pe care le prezintă spre aprobare;

  • e) asigură multiplicarea documentelor emise de comitetul local și difuzarea lor autorităților interesate;

  • f) întocmește informări periodice privind situația operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate;

  • g) întocmește proiectele comunicatelor de presă ale comitetului local;

  • h) urmărește realizarea suportului logistic pentru desfășurarea ședințelor comitetului local pentru situații de urgență;

  • i) gestionează documentele comitetului local pentru situații de urgență;

  • j) asigură punctul de contact cu Secretariatul tehnic permanent din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „N. Iorga” al Județului Botoșani;

  • k) îndeplinește alte sarcini stabilite de comitet.

O altă structură organizată la nivelul municipiului este Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență.

Față de aceste structuri organizate la nivel local în unitatea administrativ - teritorială a municipiului Botoșani sunt organizate servicii private pentru situații de urgență în cadrul operatorilor economici și instituțiilor publice la care Comitetul Local pentru Situații de Urgență poate solicita sprijin la nevoie.

Pagină 7 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

În cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „N.Iorga” al Județului Botoșani sunt constituite servicii profesioniste pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență care pot interveni funcție de capacitatea de răspuns pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor producerii unor riscuri teritoriale.

  • 2.3. Responsabilități ale cetățenilor

Comunitatea locală trebuie și ea, prin cetățenii săi să contribuie la dezvoltarea unui sistem eficent de management al situațiilor de urgență. Orice cetățean trebuie să fie beneficiar al unei politici de securitate, dar are și datoria de a contribui constructiv la dezvoltarea ei. Cetățeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este expus în cadrul comunității și la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență.

Obligația primordială a locuitorilor, din orice unitate administrativ - teritorială, în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în cadrul comunității locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetățeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente și situații care pot genera pierderi, uneori și umane.

Politica de securitate constituie un ansamblu de proceduri de prevenire a pierderilor, materializat prin:

  • - informarea permanentă asupra riscurilor ce pot afecta viața sau patrimoniul cetățenilor;

  • - dezvoltarea spiritului civic și de colaborare în comunitatea locală;

  • - formarea comportamentului preventiv și dezvoltarea culturii de securitate;

  • - respectarea, cunoașterea și aplicarea deciziilor organelor cu atribuții și responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția, evacuarea și restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situații de urgență;

  • - voința de a participa la acțiunile de salvare-căutare sau evacuare, în calitate de voluntari, a populației afectate de diferite situații de urgență;

  • - să contribuie la acțiunile de refacere a zonelor afectate;

  • - respectarea legislației în vigoare pe linia situațiilor deurgență, dar și a măsurilor stabilite de către organele în drept.

  • 2.4. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu

    Consiliul Local și Primăria municipiului Botoșani

Consiliul Local și Primăria municipiului Botoșani, prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență, trebuie să fie pregătite să gestioneze situațiile de urgență care se pot genera, aceasta deoarece sunt primele care iau contact cu fenomenul și care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenția altor autorități și structuri.

Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualității, astfel că deciziile inițiale trebuie luate la acest nivel, context în care creșterea capacității de prevenire și răspuns local constituie prioritatea esențială.

Principalele lor responsabilități, pe fazele de dezastru, sunt:

  • a) în faza de pre-dezastru

  • 1) instituie măsurile de prevenire a situațiilor de urgență;

  • 2) aprobă organizarea activităților de apărare împotriva situațiilor de urgență la nivelul unității administrativ-teritoriale;

Pagină 8 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

  • 3) hotărăsc înființarea serviciului voluntar pentru situații de urgență, aprobă regulamentul de organizare și funcționare a acestuia prin încadrarea cu personal, dotarea și finanțarea cheltuielilor de întreținere și funcționare în condiții de operativitate;

  • 4) aprobă planurile anuale pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare destinate prevenirii și gestionării situațiilor de urgență;

  • 5) asigură elaborarea planurilor urbanistice generale, corelate cu hărțile de risc și asigură respectarea prevederilor acestor documente;

  • 6) asigură organizarea și instruirea personalului angajat în structurile de profil din subordinea lor, dar și a voluntarilor din cadrul S.V.S.U.

  • b) pe timpul dezastrului

  • 1) desfășoară activitățile cuprinse în legislația în vigoare privind managementul situațiilor de urgență;

  • 2) mențin starea de funcționabilitate a drumurilor și acceselor în zonele calamitate;

  • 3) coordonează acțiunile de ajutor;

  • 4) înființează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească și funcția de transmitere a avertizării individuale a cetățenilor în cazul în care sistemele de înștințare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situației de urgență;

  • 5) asigură condițiile necesare pentru acordarea asistenței medicale;

  • 6) asigură evacuarea persoanelor și bunurilor materiale periclitate potrivit planurilor actualizate;

  • 7) actualizează evidența persoanelor evacuate și asigură necesitățile esențiale în taberele în care cantonează această populație;

  • 8) asigură paza bunurilor si persoanelor.

  • c) post dezastru

  • 1) coordonează și participă la acțiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, prin refacerea locuințelor și gospodăriilor afectate;

  • 2) asigura hrana și îmbrăcămintea și cazarea populației afectate;

  • 3) asigură condițiile pentru asistență sanitară;

  • 4) coordonează și caută să asigure mijloacele financiare pentru consolidarea, refacerea sau mutarea ansamblurilor sau locuințelor afectate;

  • 5) organizează activități de ajutor financiar.

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență :
  • 1) desfășoară activități de informare și instruire privind cunoașterea și respectarea regulilor și a măsurilor de apărare împotriva incendiilor și în alte situații de urgență;

  • 2) verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice și a dispozițiilor care privesc apărarea împotriva incendiilor, alte situații de urgență, în domeniul de

competență;

  • 3) asigură prevenirea, intervenția pentru salvarea, acordarea primului ajutor și protecția persoanelor, animalelor și a bunurilor periclitate în situații de urgență.

Instituțiile și operatorii economici

Pagină 9 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

Instituțiile și operatorii economici au un rol important în ceea ce privește managementul situațiilor de urgență, fiindcă pe de o parte pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte pot să reprezinte chiar sursa de risc și punctul de declanșare a unei situații de urgență.

Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanțe periculoase, operatorii economici au următoarele obligații:

  • - să notifice autorităților competente inventarul de substanțe;

  • - să elaboreze planul de urgență internă;

  • - să informeze autoritățile și populația, din zona în care își desfășoară activitatea, în cel mai

optim timp în cazul producerii unui accident;

  • - să desfășoare simulări și exerciții de verificare a planurilor și a formațiunilor de intervenție

proprii;

  • - să colaboreze și să adopte măsurile impuse de către autoritățile de profil în timpul

controalelor de fond;

  • - să-și dezvolte un ansamblu de măsuri necesare prevenirii producerii accidentelor și pentru a

limita în cazul producerii, consecințele acestora asupra sănătății populației și a calității mediului,

Din punct de vederea al accidentelor nucleare și radiologice, instituțiile publice și operatorii economici au următoarele obligații principale:

  • - monitorizarea radioactivității mediului;

  • - întocmirea prognozelor și predicțiilor cu privire la o posibilă contaminare radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare și a populației din zonele potențial contaminate;

  • - elaborarea Planului de urgență în caz de urgență radiologică si nucleară.

Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituțiile publice si operatorii economici trebuie să îndeplinească obligațiile prevăzute în legislația specifică și în Normele generale de apărare împotriva incendiilor.

Pagină 10 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

Capitolul II - Caracteristicile unității administrativ - teritoriale

Secțiunea 1 - Amplasare geografică și relief

Așezarea geografică

Județul Botoșani, este situat în zona de nord - est a țării, învecinându-se la sud cu județul Iași, la vest cu județul Suceava, la nord, limita este marcată de granița dintre România și Ucraina, iar la est de cea cu Republica Moldova. Partea de nord este graniță convețională, cu raioanele Novoselița, Herța și Hiliboca din regiunea Cernăuți a statului Ucraina până în dreptul localității Oroftiana, după care, partea de nord-est și est, granița este naturală, formată de râul Prut, vecini fiind raioanele Briceni, Glodeni și Rișcani din Republica Moldova.

Între aceste limite județul are o suprafață de 4965 kmp, ceea ce reprezintă 2,1% din teritoriul țării.

Poziție în județ: Orașul Botoșani

Municipiul Botoșani este poziționat în partea de nord-est a României, la contactul dintre Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei (sectorul Șeii Bucecea-Vorona). În cadrul județului, el este situat în partea central vestică, iar ca poziție pe glob se află la intersecția paralelei de 47°44' lat N cu meridianul de 26°41' long E și la o altitudine medie de 170 m (fig. 1).

Altitudine medie: 170 metri peste nivelul Mării Negre.

Pagină 11 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

Vecini:
  • Nord - teritoriul administrativ al comunei Roma.

  • Nord - Est - Est - teritoriul administrativ al comunei Răchiți.

  • Est - Sud - Est - teritoriul administrativ al comunei Stăuceni.

  • Sud - teritoriul administrativ al comunei Bălușeni.

  • Vest - Sud - Vest - teritoriul administrativ al comunei Curtești.

  • Nord - Vest - teritoriul administrativ al comunei Mihai Eminescu.

Suprafața municipiului este de 4.135 ha din care 1.910 ha în intravilan și 2.225 ha în extravilan.

Pe Glob poziția geografică a municipiului este marcată de intersecția paralelei de 47°44' latitudine nordică și a meridianului de 26°41' longitudine estică.

Relieful

Din punct de vedere geostructural, municipiul Botoșani este încadrat, la fel ca întreg județul, în întregime pe structura de platformă veche - Platforma Moldovenească, continuarea pe teritoriul țării a Platformei Podolice.

Este formată din două etaje structurale principale și anume: un etaj inferior, precambrian, constituit în general din roci cristaline, cutate și un etaj superior, postproterozoic, cu o grosime de peste 1000 m, care cuprinde sedimente ordoviciene, siluriene, cretacice, eocene și neogene, necutate.

Intre relieful înalt din vest, cu caracter de coasta și cel de câmpie colinara din est, există un culoar depresionar (uluc) în care este așezat municipiul Botoșani.

Altitudinea medie a orașului este de 163 metri, nedepășind decât excepțional 200 metri, în partea vestică. Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (ușor înclinate spre sud - est), cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca niște platouri și cu energie de relief redusă, în medie 30 - 40 metri.

Limitele de nord care sunt traversate de pârâul Sitna cu afluentul pârâul Luizoaia și limita de vest care este traversată de pârâul Dresleuca cu afluentul său pârâul Teascu, conferă platoului un aspect de interfluviu suspendat între două văi relativ adânci. Pantele morfologice dintre platou și văi sunt relativ line spre nord și nord-est sau abrupte spre sud și sud - est, având aspect de pante deluviale. Panta morfologică generală a platoului este orientată de la nord - vest spre sud - est, conformă cu panta rețelei hidrografice.

Secțiunea 2 - Caracteristici climaterice

Viziunea municipalității privind adaptarea la schimbările climatice este descrisă în Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice - PAASC -al Municipiului Botoșani elaborat de domnul Paul Vieru consilier superior în cadrul Compartimentului Protecția Mediului.

Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) al Municipiului Botoșani este documentul strategic, la nivel local, care încadrează viziunea și măsurile municipalității privind atenuarea riscurilor cu care se confruntă actualmente din punct de vedere climatic și al mediului. PAASC poate fi considerat un instrument de predicție a riscurilor social-

Pagină 12 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

economice, de mediu și climatice, preconizate a se amplifica ca frecvență și intensitate în viitor, pe termen mediu, vizând un interval cuprins între 5 și 10 ani.

Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) vine să completeze efortul municipalității de a reduce impactul activităților umane în generarea de gaze cu efect de seră, efort concretizat în Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă - PAED, document strategic adoptat deja de către autoritatea locală.

În anexa nr.33 a prezentului P.A.A.R. este prezentat cuprinsul Planului de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice - PAASC -al Municipiului Botoșani.

Teritoriul municipiului Botoșani este supus influențelor climatice continentale ale Europei de est și mai puțin celor din Europa Centrală ori de Sud sau Sud - Vest, deși majoritatea precipitațiilor sunt provocate de masele de aer care se deplasează dinspre vestul și nord - vestul Europei.

Clima municipiului Botoșani se caracterizează printr-un regim al temperaturii aerului și al precipitațiilor cu valori caracteristice climatului continental excesiv, datorat vecinătății cu marea câmpie Euro - Asiatică.

Caracteristica climei orașului Botoșani, ca pretutindeni pe suprafața Pământului, rezultă din interacțiunea factorilor climatogeni (radiativi, geografici și dinamici).

Dintre factorii climatogeni, o importanță deosebită o are radiația solară, sub forma globală, deoarece constituie sursa energetică primară care sta la baza tuturor proceselor și fenomenelor climatice.

Radiația solară totală la Botoșani are valoarea de 108,64 kcal/cm2, dar datorită circulației maselor de aer și caracteristicilor termo - hidrice aceasta prezintă variații importante în fiecare an.

Radiația globală la Botoșani kcal/cm2:

IFMAMI  I  ASONDAN

3,05  4,40  9,03  10,77   14,41   15,19   15,85  14,06   10,08  6,89  2,71   2,20  108,64

Dintre elementele climei, temperatura aerului este parametrul cel mai important; ea înregistrează, în timp, un grad mare de variabilitate determinând, astfel și modificarea celorlalte elemente climatice. Temperatura aerului dintr-un loc sau o regiune, ca și regimul ei anual, este determinată de un complex de factori, în care rolul principal îl are radiația solară și circulația generală a atmosferei, la care se adaugă și particularitățile pe care le au condițiile fizico-geografice regionale și locale.

Temperatura medie anuală, rezultată din analiza datelor meteorologice, efectuate în perioada 1896 -2010, este la Botoșani de 8,6° C, cu un grad mai scăzută decât la Iași în sudul Câmpiei Moldovei (9,6°C) și cu peste două grade mai scăzută decât la București - Filaret (10,9°C).

Pe fondul unei dinamici atmosferice cu un grad mare de variabilitate în timp, în anii cei mai reci temperatura medie a aerului la Botoșani a coborât până la aproape 6°C (6,8°C, în anul 1940), iar în cei mai călduroși ani a urcat până la 12 °C.

În ceea ce privește temperatura medie anuală, aceasta prezintă o traiectorie normală descriind o curbă ascendentă în prima parte a anului, cu un maxim în luna iulie (20,1° C), după care curba de variație devine descendentă coborând până la un minim din luna ianuarie (- 3,7° C). Linia de evoluție a temperaturilor medii lunare este dispusă aproape simetric de o parte și de alta a unei axe imaginare ce ar

Pagină 13 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

traversa prin mijloc luna iulie, în așa fel încât regimul temperaturii din ianuarie - iulie reprezintă opusul celei din perioada iulie - ianuarie.

Din toate acestea se desprinde ideea ca luna ianuarie este cea mai rece, iar luna iulie, datorită temperaturii ridicate (de peste 20°C), este cea mai caldă. În ianuarie media termică în aer la Botoșani a coborât până la -12,2°C în anii 1963 și 1942, dar a urcat până la 2,4°C în anii 1983 și 1994 (amplitudinile termice medii ale acestei luni urcând la 9,8°C). Și în iulie, mediile termice din aer sunt fluctuante, ajungând la 22,8°C în anii 1959 și 1946, dar au coborât la 17,7°C în 1945 (rezultând amplitudini medii lunare de 5,1°C). Mișcarea dinamică a maselor de aer face ca temperaturile minime și maxime medii să nu se înregistreze totdeauna în lunile iulie și ianuarie.

Temperatura aerului la Botoșani

Luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Temperatura maximă absolută

17,5

22,2

26,1

31,5

35,1

36,1

38,5

39,4

37,4

33,4

30,2

19,2

Cea mai mare temperatură medie lunară

2,7

3,7

8,3

14,7

24

27,9

29,4

28,5

21,1

13,5

12,2

3,5

Temperatura medie lunară

-3,7

-2,1

3,1

11,1

18,9

23,3

24,5

23,2

16,7

9,7

3,4

-1,5

Cea mai mică temperatură medie lunară

-12,8

-8,6

-3,4

7,1

14,5

20,4

21

18,8

12,2

5,8

-4,4

-7,3

Temperatura minimă absolută

-30,3

-30,2

-23,5

-9,9

-3,5

3,1

5

5

-4,5

-12

-22,8

-29,6

Sursa: PAASC -al Municipiului Botoșani

Precipitațiile moderate (548,5 l/mp media anuală, maxima în luna iunie 88,7 l/mp și minima în luna februarie, cu 22,6 l/mp), ceva mai abundente în zona pădurilor și apelor.

Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 de ore de 148,4 l/mp a fost înregistrată în luna august 1983. Numărul anual de zile cu precipitații lichide este de 110,9 iar numărul anual de zile cu precipitații solide a fost de 27,5. Numărul zilelor cu soare este de 288.

Numărul mediu lunar și anual al zilelor cu diferite cantități de precipitații la Botoșani(1967-2017)

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

An

> 0,1mm

11.3

11.0

11.2

11.7

13.6

12.8

12.6

10.4

9.0

8.1

10.1

12.0

133.8

>0,5mm

7.2

7.0

7.9

9.2

10.9

10.4

10.5

8.2

7.0

6.0

6.9

7.7

99.0

>1,0 mm

5.2

5.2

5.8

7.6

9.1

9.2

9.0

6.9

5.7

5.1

5.6

5.7

80.2

>2,0 mm

3.4

3.2

3.9

5.9

7.0

7.3

7.6

5.6

4.4

3.8

3.8

3.9

59.8

>5,0 mm

1.3

1.2

1.8

3.4

3.7

4.6

4.9

3.6

2.5

2.2

1.8

1.6

32.6

>10,0 m

0.4

0.5

0.7

1.7

1.8

2.7

2.8

2.0

1.2

0.9

0.6

0.5

15.9

>20,0mm

0.0

0.0

0.1

0.3

0.6

1.0

1.2

0.8

0.5

0.2

0.2

0.0

5.0

>30,0mm

0.0

0.0

0.0

0.1

0.2

0.4

0.6

0.3

0.2

0.1

0.0

0.0

2.1

Variația numărului mediu de zile cu diferite cantități de precipitații la Botoșani

Pagină 14 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

Sursa: PAASC -al Municipiului Botoșani

Vânturile mai frecvente sunt cele din nord-vest și sud-est, cu un calm atmosferic medie multianuală de 28,2% și cu o viteză maximă mai mare de 40 m/s.

Numărul de zile de îngheț calculat pentru o perioadă de 41 de ani este în medie de 127,9, iar grosimea medie decadică a stratului de zăpadă are un maxim de 14,6 în luna februarie, decada a II-a.

Valoarea medie anuală a nebulozității (gradul de acoperire a cerului cu nori, se măsoară în zecimi din bolta cerească și este un element climatic important, în special datorită influențelor pe care aceasta le exercită asupra proceselor radiative și termice ce se produc în atmosferă și la suprafața terestră) la Botoșani este de 6,2, dar aceasta prezintă variații de la un an la altul, de exemplu, în anii 1963, 1970, 1975 s-au înregistrat valori sub media multianuală, iar peste aceasta medie în anii 1968, 1974, 1984 etc.

Dintre variațiile cele mai mari ale nebuluzității de la Botoșani amintim cele două extremități:

  • - cea mai ridicată valoare ce s-a înregistrat în luna februarie a anului 1984 și a fost egală cu 9,2

zecimi

  • - și cea mai redusă în luna septembrie a anului 1975.

  • - iar amplitudinea maximă anuală a nebulozității atinge valoarea de 7,5 zecimi.

Bruma se produce anual, de la sud la nord, între 20 și 30 de zile: toamna cade mai timpuriu, iar primăvara numărul maxim este de 5 zile cu brumă.

Secțiunea 3 - Rețea hidrografică
  • O rașul Botoșani este încadrat de două râuri principale: Sitna (ce se adună în sistem dentritic - 65 km), cu afluentul său Luizoaia și Dresleuca, cu afluentul său Teascul.

Sitna este un afluent al Jijiei ce izvorăște din dreptul localității Dersca și are o lingime de 307 km. Sitna izvorăște din din apropierea Șeii Bucecea (240m), deversând Jijia în dreptul localității Todireni.

Din cauza acumulării de la Cătămărești, râul Sitna are un debit mic în dreptul orașului Botoșani -0.396 m3/s. În apropierea orașului mai sunt câteva acumulări mai mari de apă (sub formă de lacuri) și mai multe acumulări mici (gen iazuri).

Pagină 15 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

Râurile, pâraile, bălțile și iazurile sunt puternic influențate de caracteristicile climatului temperat continental. Ploile abundente de scurtă durată în special cele torențiale provoacă frecvent creșteri bruște de nivel cu efecte negative îndeosebi în lunile de vară. În cazul unei ploi normale pe suprafața de 1.146 ha a municipiului Botoșani și a zonelor aferente, se estimează un debit de :

  • - 64.176 dmc/s (ploaie normală);

  • - în cazul unei ploi torențiale se estimează 89,846 dmc/s.

Pe suprafața studiată există pericolul eroziunilor areale și eroziunilor patului albiilor cursurilor de apă.

Lacuri artificiale și heleșteie: pe pârâul Sitna există iazul Cătămărăști supraf. 164 ha; pe pârâul Luizoaia există iazurile Lipca, Jalba și Luizoaia suprafața totală 15 ha; pe pârâul Dresleuca există iazul Curtești suprafața 39 ha, pe pârâul Teascu există iazul Gavril cu suprafața 10 ha.

Bălțile, smârcurile și tufărișurile ocupă 23 ha din albia majoră a pârâului Luizoaia.

Apele subterane libere sunt reprezentate de stratele acvifere lipsite de presiune la care se remarcă o zonă de alimentare și unele de descărcare. Nivelul hidrostatic este situate între 0,50-1,50 m în zonele joase, cu exces de umiditate până la 4 m în zonele de racord. În zonele colinare, nivelul apei subterane variază între 2,0 și 15 m. Versanții limitrofi localității prezintă fenomene de alunecări active sau potențiale.

Apele suprafreatice au caracter lenticular și sunt cantonate în toate categoriile de sedimente. Ele au debite mici (sub 0,1/s) și sunt influențate puternic de variațiile sezoniere ale climei.

Factorii principali care pot influența calitatea apelor sunt :

  • - rețeaua învechită de colectare și transport, evacuarea apelor uzate menajere și industriale din municipiu care prezintă pierderi;

  • - existența unor zone întinse din municipiu care nu beneficiază de servicii de canalizare;

  • - tehnologia învechită de tratare a stației de epurare;

  • - folosirea necorespunzătoare a metodelor și mijloacelor de administrare a îngrășămintelor chimice sau a substanțelor fitosanitare.

Secțiunea 4 - Vegetație și faună:

Vegetația este reprezentată de specii ierboase de stepă și silvostepă, întreruptă de rare și izolate petice de păduri de stejar în amestec cu tei și ulm.

Fauna se corelează cu vegetația care reprezintă baza ecosistemelor existente (popândăul, cățelul pământului, șoarecele de stepă, șobolanul de câmp, iepurele de câmp) și mustelide (dihorul și nevăstuica), vulpe; Păsări: graurul, pitpalacul, ciocârlia de câmp, dumbrăveanca, uliul porumbar ș.a. Peștii: clean (în pârâul Sitna și afluenții săi), lin, biban, iar în iazuri există mreana, crapul, carasul, roșioara ș.a.

Secțiunea 5 - Caracteristici ale solului:
  • - 52% cernoziomuri cambice, 11% cernoziomuri, 10% soluri gleice formate sub influența apei

freatice situate aproape de suprafață, 6% erodisoluri, deci soluri erodate foarte puternic sau excesiv, 2,4% protosoluri antropice rezultate din depozitarea gunoaielor menajere, 6% soluri ale alunecărilor active sau stabilizate.

  • - Resurse ale subsolului sunt argilele, local cu altercații nisipoase acvifere.

Secțiunea 6 - Populația

Pagină 16 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

Potrivit lui A. Gorovei, în „Monografia orașului Botoșani”, (Editura Axa, p.76) în anul 1762 abatele Boscowicz menționează pentru orașul Botoșani 400 de case, ceea ce ar fi însemnat o populație de cel mult 4000 locuitori.

În anul 1768, abătându-se pe la Botoșani, baronul de Tott, agent diplomatic al Franței pe lângă hanul tătarilor, descrie localitatea ca pe „unul din orașele cele mai însemnate ale Moldovei”, apreciat pe atunci la 7000 -8000 de locuitori. Prima statistică modernă efectuată după unirea principatelor (la 1859 în Moldova și 1861 în Muntenia), arată că Botoșanii ocupau locul al treilea între orașele României, depășit fiind doar de București (121 000 locuitori) și Iași (65 745 locuitori), Botoșanii având atunci 27 147 locuitori. Această situație pare să se fi menținut până la 1870, când orașul Botoșani ajunsese la 39 941 locuitori, fiind întrecut doar de București, Iași și Galați. Populația Botoșanilor era în 2005 de 119.132 locuitori.

Evoluția demografică la recensăminte:

Date recensăminte. Graficii realizata de Wikipedia

Conform datelor stabilite de Direcția Județeană de Statistică Botoșani populația stabilă a municipiului, în anul 2010 a fost de 116.591 persoane. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populația stabilă a municipiului Botoșani este de 100.899 de persoane, din totalul de 398.938 cât are județul. Din punct de vedere al mărimii populației stabile, județul Botoșani se situează pe locul 21 în ierarhia județelor.

In funcție de vârstă, populația Municipiului Botoșani are componența de mai jos:

Structura populației stabile pe grupe de vârstă în Municipiul Botoșani

Grupa de vârstă - ani -

Populația stabilă la 1.07.2020

0-4 ani

5853

5-14 ani

10883

15-19 ani

6616

20-24 ani

11420

25-59 ani

66761

Peste 60 ani

13420

TOTAL

114953

Componentele evoluției populației în Municipiul Botoșani la 1 iulie 2020:

Dinamica populației

Persoane

Pagină 17 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

Populația legală - 01.07.2010

116591

Născuți vii

534

Morți

1610

Spor natural

124

Stabiliri de domiciliu în localitate

455

Plecări cu domiciliu în localitate

750

Soldul schimbărilor de domiciliu

-295

Imigranți

12

Emigranți

25

Soldul mișcării externe

-13

Dinamica populației Municipiului Botoșani pentru anul 2020, proporții la 1000 locuitori:

Dinamica populației

Proporții la 1000 locuitori

Natalitatea

12.8

Mortalitatea

8.9

Spor natural

3.9

Mortalitatea infantilă (decedați sub 1 an la 1000 născuți vii)

7.1

Ponderea șomerilor Municipiul Botoșani, în populația 18 - 62 ani, la 31.12.2011:

Nr. șomeri la 31.12.2010 (conform AJOFM): 2620 persoane

Populația 18-62 ani 1 iulie 2010: 84505 persoane

Ponderea șomerilor: 3.1%.

Salariații și câștigul salarial

Efectivul salariaților Municipiului Botoșani în anul 2009 a fost de 35033 persoane.

Repartizarea salariaților Municipiului Botoșani pe principalele activități, în anul 2009:

Pagină 18 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

TOTAL JUDET

TOTAL

din care:

Agricultură silvicultură și pescuit

Industri e

Construcți

Comer ț

Adm. publică

învățământ

Sănătate Și asistență socială

55511

1522

14376

5001

9213

3497

7382

7058

Mun.

Botoșani

35033

515

10017

3779

6399

1963

2795

4099

Câștigul salarial mediu brut în județul Botoșani în luna februarie 2011 a fost de 1361 lei/persoană, iar câștigul salarial mediu net a fost de 997 lei/persoană.

Indicatori demografici ai Municipiului Botoșani

Sporul natural în municipiul Botoșani este pozitiv în ultimii ani, spre deosebire de județul Botoșani care are un spor natural negativ (-2.2 ^ în anul 2009 și -1.1^ în anul 2008) .

Pentru Municipiul Botoșani, rata natalității pe primele 6 luni ale anului 2010 a fost de 9.16 la 1000 de locuitori iar mortalitatea a fost de 7.03 la 1000 locuitori. Rezultă un spor natural de 2.13 la 1000 locuitori, în scădere față de anii 2009 și 2008 când a fost un spor natural de 3.9 respectiv 4.2 la 1000 de locuitori.

Fondul de locuințe actual al Municipiul Botoșani este următorul:

Nr. Locuințe

Suprafața locuințe (mp)

37.7459

1.361.771

În anul 2011 situația locativă din municipiul Botoșani cuprindea un număr de 38.937 de locuințe care, în date statistice provizorii, se prezenta astfel:

MEDII DE REZIDENȚĂ

NUMĂR DE CLĂDIRI

NUMĂR DE LOCUINȚE

NUMĂRUL GOSPODĂRIILOR POPULAȚIEI

TOTAL

DIN CARE: CLĂDIRI ÎN CARE SE AFLĂ LOCUINȚE

TOTAL

DIN CARE: LOCUINȚE CONVEȚIONALE

Municipiul Botoșani

6620

6569

40.703

40.639

37.745

Populația stabilă după etnie, religie și categorie de localități

Pagină 19 din 95

împreună dezvoltăm

1IV

orașul

Conform Recensământului din anul 2011 s-au obținut următoarele date:

Apartenența religioasă

Structura religioasă

Ortodoxă

Romano-catolică

Reformată

Penticostală

Greco-catolică

Baptistă

Adventistă de ziua a 7-a

Musulmană

Creștină upă Evanghelie

Creștină de rit vechi

Evanghelist ă

Mozaică

Altă religie

Fără religie

Religie nedeclarată

109614

710

18

2591

46

335

347

19

457

528

16

71

202

65

51

După etnie:

Medii de rezidență

Populație stabilă Total

Din care, după etnie

Română

Maghiară

Romă

Germană

Ucraineană

Rusă-lipovean

Evreiasacă

Italiană

Alte etnii

Etnie nedeclarată

Municipiul Botoșani

100.899

98819

26

1284

19

25

431

41

12

71

171

Pagină 20 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Din totalul de 37.745 locuințe existente în municipiu, 1.024 aparțin domeniului privat al municipiului Botoșani.

Cartierele care compun ansamblurile urbane din municipiul Botoșani sunt:

  • - Cartierul Manolești Deal 1

  • - Cartierul Manolești Deal 2

  • - Cartierul Luizoaia 1

  • - Cartierul Luizoaia 2

  • - Cartierul Cișmea

  • - Cartierul Tudor Vladimirescu 1

  • - Cartierul Tudor Vladimirescu 2

  • - Cartierul Grivița

  • - Cartierul Central

  • - Cartierul A. S. Pușkin

  • - Cartierul Trei Coline

  • - Cartierul Primăverii

  • - Cartierul Bucovina

  • - Cartierul Rezidențial Alfa Land

  • - Cartierul Tulbureni

  • - Cartierul Șoseaua lașului

  • - Centrul Vechi

Secțiunea 7 - Căi de transport
  • - Rutiere

Botoșani este situat la intersecția drumurilor naționale 29B (Târgu Frumos - Dorohoi) și 29 (Suceava-Săveni), implicit pe traseul drumului european E58, ce leagă granița de nord - vest a țării, Halmeu, cu cea de est, nord - est, Sculeni. Astfel, orașul a fost din cele mai vechi timpuri o punte de legătură între România și zona Bucovinei și a Basarabiei de nord, și, de asemenea, cu Ucraina, Polonia și Rusia. Din punct de vedere turistic, de aici se poate ajunge cu ușurință la mănăstirile din zona Bucovinei (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Putna), cât și la cele din județ, cum ar fi Vorona sau cele nemțene și ieșene. De asemenea, se poate ajunge ușor la Lacul de acumulare Stânca - Costești, cel mai mare lac de acumulare din țară, situat pe Prut, la granița cu Republica Moldova. Autostrada A4, care va face legătura dintre Iași și Târgu Mureș, se va situa la 70 km distanță. Legătura de la Botoșani la traseul tronsonului Iași - Târgu Frumos - Târgu Neamț se va face pe E58.

În municipiu există mai multe autogări din acestea se asigură curse zilnice către alte orașe din țară ( ex.: Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara, etc.) și către majoritatea localităților din județ. Principalele probleme ale transportului rutier intrajudețean o constituie existența piraților auto și starea proastă a rețelei de drumuri.

  • - Aeriene

Cel mai apropiat aeroport este cel din Aeroportul Suceava-Salcea, aflat la 33 de kilometri. Acesta are curse regulate cu Aeroportul Internațional Otopeni - București și cu Viena. În apropiere mai sunt Aeroportul Internațional Iași - care are curse regulate cu Viena, Budapesta, București și Timișoara, și Aeroportul Bacău - care are curse regulate cu orașe din Italia și Spania, îndeosebi Roma.

  • - Feroviare

Pagină 21 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Linia de cale ferată Verești - Leorda - Botoșani (44 km) a fost dată în exploatare în anul 1871. Prin această linie, municipiulul Botoșani este conectat la una dintre cele mai importante magistrale feroviare ale țării, cea care asigură legătura între București - Suceava - Vicșani. În oraș există o singură gară.

Pentru a fi viabilă din punct de vedere tehnic și economic, la nivelul cerințelor secolului XXI, calea ferată Verești - Botoșani trebuie reconsolidată pentru o viteză comercială superioară, trebuie centralizată electrodinamic, electrificată și dublată cel puțin pe porțiunea Leorda - Botoșani (15 km). De-a lungul timpului au fost întreprinse mai multe demersuri pentru realizarea unei conexiuni feroviare directe între orașele Botoșani și Iași, astfel încât, în zona Botoșani, transportul feroviar să devină eficient din punct de vedere economic. Un proiect care avea în vedere o cale ferată Iași - Hârlău - Botoșani a fost materializat inițial doar pe jumătate, între Iași și Hârlău, iar apoi, în anii '80-'90, între Hârlău și Flămânzi, porțiune care însă nu a fost finalizată, lucrările executate fiind azi în curs de degradare. Un alt proiect care prevedea o legătura feroviară între Botoșani și stația Todireni de pe linia Iași-Dorohoi a rămas doar în stadiul de lege aprobată de Parlament în perioada interbelică. Pe lângă faptul că ar revitaliza din punct de vedere economic zona văii Jijiei, varianta de traseu Botoșani - Todireni (aproximativ 50 km, de-a lungul văii râului Sitna) ar putea fi, de asemenea, parte a preconizatei legături feroviare dintre Botoșani și orașul Bălți din Republica Moldova.

  • - Transporturi Interne

Tramvaie (aflat in proces de reabilitare)

Rețeaua de tramvaie a fost dată în folosință în anul 1991, fiind cea mai nouă din țară. Transportul public de călători cu tramvaie este asigurat de S.C. ELTRANS S.A., unitate direct subordonată Consiliului Local și care cuprinde două trasee cu o lungime totală de 15,8 km:

  • • Traseul 101 - Cătămărăști - Deal - Gară - Uvertura City Mall - Luceafărul

  • • Traseul 102 - Cătămărăști - Deal - Gară - Primăverii

Numărul de vagoane disponibilizate zilnic în exploatare efectivă 14-15 vagoane (din inventarul total de 26 (Tatra T4D-MI, Tatra T4D, Tatra ZT4D) aduse în 2001 și 2002 din Dresda, cu o capacitate de 100 călători pe vagon, număr care a crescut față de anul 1991 când erau 9 tramvaie sau față de 1996 când erau 16 tramvaie) asigură, în medie zilnic, transportul unui număr de:

  • • 5.700 călători cu bilete de călătorie;

  • • 3.710 abonați (adulți, elevi, pensionari, handicapați, veterani, alte categorii).

Maxi-Taxi

Municipiul beneficiază de străzi asfaltate, lungimea totală a acestora însumând 137 Km, din care 75 Km sunt modernizați, iar restul pietruiți.

Transportul public de călători cu maxi-taxi este asigurat de 60 de microbuze cu o capacitate minimă de 12 locuri și se desfășoară pe cinci trasee:

  • - Traseul 1: B-ra Iasi - Calea Națională - Grivița - Alex. Donici - Împărat Traian - Uzinei - Calea Națională - Fabrica de Mobilă si retur. (Numărul călătorilor/zi - 4.000)

  • - Traseul 2 : B-ra Curtești - Bucovina - N. Iorga - Calea Națională - Marchian - bd. M. Eminescu - Sucevei - Calea Națională - Cătămărăști (Avicola) și retur. (Numărul călătorilor/zi - 4.000)

  • - Traseul 3: B-ra Sulita - I. C. Brătianu - I. Pillat - Calea Națională - Marchian - bd. G. Enescu -bd. Primăverii - Sucevei - Uzinei - Aprodul Purice - Gară și retur. (Numărul călătorilor/zi - 6.200)

  • - Traseul 4 : Bd. G. Enescu (inters. cu bd. Primăverii) - Bucovina - M. Kogălniceanu - Bd. M.

Eminescu - N. Iorga - I. Pillat - Victoriei - A. S. Puskin -Tulbureni și retur. (Numărul călătorilor/zi - 400)

  • - Traseul 5 : Stația Meteo - M. Kogălniceanu - B-dul M. Eminescu - N. Iorga - Calea

Națională - Ștefan-cel-Mare - Doboșari (Sere) și retur prin Uzinei. (Numărul călătorilor/zi -1000).

Program de functionare: între orele 00:00 - 24 00 . În intervalul orar 22 00 - 6 00 se asigură o frecvență minimă în traseu de 1 autovehicul / 30 min. / pe sens de deplasare.

Taxi

Companiile de taxiuri care s-au dezvoltat în ultimii ani acoperă necesarul de transport neacoperit de transportul public și este asigurat în municipiul Botoșani de un număr de aproape 500 de autovehicole[9], iar Pagină 22 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

funcția de licențiere, monitorizare și control este desfășurată de serviciile specializate ale primăriei. Marea majoritate a taximetrelor beneficiază de servicii de dispecerat asigurate de operatori - dispeceri.

Distanța între oraș/sat reședință și cel mai apropiat oraș/localitate: Botoșani - Răchiți = 6km

Punct de trecere al frontierei (PCTF): NU

Punctele de frontieră apropiate:

Punctul de trecere a frontierei Stînca - Costești ( R. Moldova )

Punctul de trecere a frontierei Rădăuți Prut - Lipcani ( R. Moldova )

Punct de trecere a frontierei Racovăț - ( Ucraina)

Secțiunea 8 - Dezvoltare economică și infrastructură locală

Prima mențiune documentară a orașului Botoșani se găsește în Letopisețul de la Bistrița și are referire la o incursiune tătărască: “Scrie letopisețul nostru că în anii 6947 (1439) noiembrie 28, intrat-au în țară oaste tătărască, de au prădatu și arsu până la Botășani și au arsu și târgu Botășani”.

Teritoriu administrativ

Suprafața totală

Suprafața totală (ha /% din suprafața județului) 4136,00 /0,82%.

Pentru dezvoltarea integrată a zonei s-a creat prin voința comună a comunelor învecinate „Zona

Metropolitană”, asociere ce are ca misiune stimularea și sprijinirea creșterii prosperității zonei și a bunăstării

cetățenilor acestora.

Pagină 23 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Bilanț teritorial

Suprafața teritoriului administrativ al municipiului Botoșani este de 4136,00 ha fundamentat prin documentația delimitării cadastrale a intravilanului municipiului Botoșani - actualizare suport topografic pe bază de ortofotoplanuri digitale pentru PUG municipiul Botoșani (conf. Ortofotoplan realizat de S.C. „BLOM ROMANIA” S.R.L. an 2009).

Zone pietonale

21242 ha din care:

Pietonalul Unirii

12576 metri pătrați

Pietonalul Transilvaniei

4766 metri pătrați

Pietonalul Bancar

3900 metri pătrați

Parcări existente

115.000 metri pătrați sau 11,5 ha

Trotuare

286 km

Străzi

149,25 km

Străzi modernizate

89,073 km

Pagină 24 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Populație activă ocupată: Structura populației active ocupată din principalele ramuri de activitate (mărimea cercurilor reprezintă numărul populației active, astfel: în 1977 populația activă era de 30023, în 1992 de 64222, în 2002 de 41309, iar în 2006 populația activă era de 35583 persoane)

Număr șomeri (2009): 3367. În ultimii ani, șomajul a înregistrat o scădere semnificativă de la un maxim 12416 persoane în anul 1999 la 2527 persoane în anul 2006.

Anul

1992

2002

2011

Populația inactivă

62153

73769

80687

Elevi,studenți

46.9%

49.2%

53.3%

Pensionari

16.9%

24%

30.2%

Persoane casnice

6%

7.5%

5.2%

Întretinuți de alte persoane

28.2%

17.3%

10.3%

Întretinuți de stat

1%

1%

0.6%

Alte situații

1%

1%

0.4%

Pagină 25 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Activități economice:

Agricultură și zootehnie:

Principalele culturi agricole în anul 2008 - 2020

Recensământul General Agricol, care s-a încheiat la 1 februarie 2011, este al doilea recensământ după 1989, precedentul având loc în 2002, iar următorul se va desfășura în anul 2020. În perioada intercensitară 2010 - 2020 se vor organiza microrecensăminte, anchete structurale în agricultură la 2-3 ani și cercetări statistice anuale în sectorul vegetal și sectorul animal.

Informațiile obținute prin efectuarea recensământului general agricol evidențiază schimbările structurale intervenite în agricultura județului, respectiv a municipiului nostru după recensământul din 2002, dar mai ales în perioada post - aderare la Uniunea Europeană, în ce privește: suprafața agricolă utilizată, efectivele de animale, dotăriile exploatațiilor agricole cu mașini și echipamente agricole, forța de muncă în agricultură, realizarea indicatorilor din programele de dezvoltare rurală, precum și alte informații despre exploatațiile agricole. Aceste date au stat și vor sta la baza fundamentării politicilor naționale în domeniul agricol, politicilor economice și sociale românești și mai ales dezvoltarea capacității de absorbție de către România, implicit de județul/municipiul nostru, a fondurilor din Uniunea Europeană în domeniul agriculturii și cel al dezvoltării rurale.

La nivel de municipiu în urma centralizării datelor colectate în teren de către echipa de recenzori au rezultat următoarele date provizorii semnificative:

Număr unități de recenzare

5694(ha)

Teren arabil

1280.27

Cereale pentru boabe

Grâu

73.8

Porumb

341.36

Grădini familiale

265.48

Pășuni și fânețe

617.14

Culturi permanente

22.32

Suprafața agricolă utilizată

2185.21

Suprafața agricolă neutilizată

182.57

Suprafața totală a exploatațiilor agricole

2503.75

Număr unități de recenzare

5694

Bovine

625

Ovine

1717

Caprine

2388

Porcine

366

Păsări

22110

Cabaline

72

Pagină 26 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Iepuri de casă

125

Familii de albine

291

Industrie

În municipiul Botoșani își desfășoară activitatea aproximativ 6.200 agenți economici din care 3.500

IMM-uri și 2.700 asociații familiare și persoane fizice autorizate, cu un număr al persoanelor angajate de peste 28.000. Pe sectoare de activitate, situația se prezentă astfel:

Servicii
  • - Domeniul IT&C, municipiul Botoșani este iarăși un utilizator, dar în creștere al acestor

tehnologii urmând trendul care se manifestă la nivel național, neavând firme de creație în acest domeniu, și în principal în software

  • - Serviciul de telefonie fixă este furnizat de SC Telekom SA, asigurându-se un grad de

telefonizare de 27,5% și poate crește, în funcție de solicitările primite, până la 28,9% fără a se face alte extensii de echipament. Există în schimb numeroase imobile noi care sunt în exteriorul ariei de acoperire a rețelei. Locuitorii municipiului Botoșani beneficiază și de noile servicii oferite de Telekom: acces internet, sistem de mesagerie, precum și serviciul de telefonie mobilă Telekom care are acoperire 100% în municipiu. Iar în urma liberalizării pieței de comunicații, pe piața telefoniei fixe au intrat și alți operatori, printre ei numărându-se UPC și RCS&RDS, ICE-Net, etc. care au număr de abonați în creștere.

  • - Serviciile de telefonie mobilă din municipiul Botoșani sunt furnizate de toate firmele care

operează la nivel național: Orange, Vodafone, Telekom.

  • - În municipiul Botoșani serviciile de internet sunt oferite de firme cu activitate națională

(RCS&RDS, UPC, Telekom, Orange, Vodafone, ICE - Net, etc. dar și prin mici rețele de cartier. Gradul de utilizare a internetului este în creștere, urmând trendul național.

  • - În ceea ce privește mass media, prin intermediul firmelor de cablu și a tehnologiilor digitale

de transmisie prin satelit, aproape orice doritor poate avea acces la posturile de televiziune internaționale,

Pagină 27 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

naționale și locale. În ce privește radio-ul, se pot asculta majoritatea posturilor cu acoperire națională și regională, existând și un număr de posturi locale de radio.

Turism

În industria largă a ospitalității, un loc aparte îl constituie activitatea hotelieră, fiind și cea care asigură și condiționează în cel mai înalt grad volumul activităților turistice, deși anumite categorii de vizitatori nu recurg întotdeauna la serviciile unităților de cazare. Activitatea hotelieră a devenit, începând cu anii 50, un element important al creșterii economico - sociale și este, în același timp, influențată de dezvoltarea economică dintr-o anumită regiune, beneficiarii acestor servicii fiind în principal oameni de afaceri.

Locul și rolul industriei hoteliere este, pe de o parte, influențat de dezvoltarea economică a zonelor în care își desfășoară activitatea și, pe de altă parte, influențează, la rândul lor, nivelul de dezvoltare a zonei. Ținând cont că industria hotelieră oferă cu precădere servicii de cazare, rolul acesteia este de a asigura infrastructura dezvoltării turismului, alături de ramura transportului.

Municipiul Botoșani este reședință și cel mai mare oraș al județului caracterizându-se printr-o gamă variată de hoteluri și pensiuni ce vin în așteptarea potențialilor turiști dar și a celor în tranzit, pliându-se și adaptându-se la nevoile acestora indiferent că vorbim despre vizite în interes de serviciu sau plăcere și relaxare.

Municipiul Botoșani deține în prezent un număr de 8 hoteluri (3 hoteluri a 4 stele, 3 a 3 stele,

respectiv 2 a 2 stele) și 4 pensiuni a 4 stele.

Nr. Crt.

Clasificarea structurilor de primire turistică

4 stele

3 stele

2 stele

TOTAL

Total camere

Capacitate locuri

Total camere

Capacit ate locuri

Total camere

Capacitate locuri

Camere

Locuri

1.

Hotel Rapsodia

****

150

300

187

372

2.

Hotel Tex-Club

****

17

34

3.

Hotel Europa

****

20

38

4.

Hotel Maria

***

56

102

5.

Hotel Belvedere

***

40

80

6.

Hotel Premier

***

40

80

Pagină 28 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

7.

Pensiunea Bianca

**

14

36

150

218

8.

Hotel Rares

**

37

49

52

110

9.

Hotel Tineret

**

15

52

TOTAL LOCURI CAZARE:

389

700

În județul Botoșani, în luna februarie 2020 s-a înregistrat un număr de 10500 sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, cu 40.9% mai multe sosiri față de luna februarie 2010. Numărul înnoptărilor în luna februarie 2011 a fost de 2799, cu 44.1% mai multe înnoptări față de luna februarie 2010. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost în luna februarie 2011 de 10.9%, fiind în creștere cu 2.2 puncte procentuale față de luna februarie 2010. În lunile de vară și toamnă din anul 2010 indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost cuprins între 18.4 și 25.9%.

Unități de învățământ:

Nr.crt.

Nr. total de unități, din care :

2006 - 2007

2008 -2010

2011 - 2012

2014-2015

60

60

60

18

1.

Grădinițe - învățământ de stat

25

25

25

25

2.

Grădinițe - învățământ particular

3

3

3

3

3.

Școli cu clase I - VIII

14

14

14

12

4.

Școli speciale

1

1

1

1

5.

Licee - învățământ de stat

13

13

13

13

6.

Școli postliceale particulare

2

3

2

3

7.

Licee - învățământ particular

1

1

1

1

Pagină 29 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Nr.crt.

Denumirea unității de învățământ

Municipiu

Tipul unității

Nr.elevi an școlar 2012-2013

1.

Grădinița cu program prelungit nr. 19 Botoșani

BT

Grădinița

265

2.

Grădinița cu program prelungit nr. 22 Botoșani

BT

Gradinita

290

3.

Grădinița cu program prelungit nr. 23 Botoșani

BT

Grădinița

170

4.

Grădinița cu program prelungit Sotron Botoșani

BT

Grădinița

230

5.

Școala Gimnazială Sfântul Nicolae Botoșani

BT

Școala I-VIII

386

6.

Școala Gimnazială nr. 7 Botoșani

BT

Școala I-VIII

1008

7.

Școala Gimnazială Elena Rareș Botoșani

BT

Școala I-VIII

1116

8.

Școala Gimnazială nr. 10 Botoșani

BT

Școala I-VIII

901

9.

Școala Gimnazială nr. 11 Botoșani

BT

Școala I-VIII

1062

10.

Școala Gimnazială Ion Creangă Botoșani

BT

Școala I-VIII

715

11.

Școala Gimnazială nr. 12 Botoșani

BT

Școala I-VIII

653

12.

Școala Gimnazială nr. 2 Botoșani

BT

Școala I-VIII

516

13.

Școala Gimnazială Ștefan cel Mare Botoșani

BT

Școala I-VIII

725

14.

Școala Gimnazială Sfânta Maria Botoșani

BT

Școala I-VIII

667

15.

Școala Gimnazială nr. 17 Botoșani

BT

Școala I-VIII

656

16.

Școala Gimnazială Grigore Antipa Botoșani

BT

Școala I-VIII

878

17.

Liceul Teoretic Nicolae lorga Botoșani

BT

Liceu

1602

18.

Liceul Tehnologic Elie Radu Botoșani

BT

Liceu

364

19.

Liceul Tehnologic Petru Rareș Botoșani

BT

Liceu

555

20.

Liceul Dimitrie Negreanu Botoșani

BT

Liceu

645

21.

Liceul Alexandru cel Bun Botoșani

BT

Liceu

916

22.

Liceul teoretic Grigore Antipa Botoșani

BT

Liceu

630

23.

Liceul cu Program Sportiv Botoșani

BT

Liceu

879

24.

Liceul de Artă Ștefan Luchian Botoșani

BT

Liceu

788

Pagină 30 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

25.

Seminarul Teologic Liceal Ortodox Sf. Gheorghe Botoșani

BT

Liceu

387

26.

Colegiul Național A T Laurian Botoșani

BT

Colegiu

1155

27.

Colegiul Economic Octav Onicescu Botoșani

BT

Colegiu

962

28.

Colegiul Național Mihai Eminescu Botoșani

BT

Colegiu

1218

29.

Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi Botoșani

BT

Colegiu

1326

Suma alocată la capitolul „Învățământ” a fost utilizată pentru finanțarea a 29 centre financiar-contabile, în care sunt organizate 25 de grădinițe, 14 școli generale, 4 licee, 4 grupuri școlare, 4 colegii naționale și Seminarul Teologic. Numărul de elevi și preșcolari înscriși în unitățile de învățământ preuniversitar de stat cu finanțare din bugetul local, a fost în anul școlar 2011-2012 de 22.442, iar în anul școlar 2012-2013 de 22.407.

Sănătate:

În mod sintetic, infrastructura și serviciile pentru sănătate se prezintă astfel:

6 spitale publice cu 2017 paturi

1 sanatoriu TBC

6 policlinici publice

2 policlinici private

1 dispensar public

58 cabinete medicale private pe specialități

52 medici de familie

37 cabinete stomatologice cu 108 medici stomatologi

42 farmacii

Furnizorii de servicii medicale din municipiul Botoșani, în anul 2018:

Nr.

Crt.

Denumire

Spitalul de Recuperare Sf. Gheorghe Botoșani

Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani

1.

Indicatori de eficiență

2014

2011

2014

2011

2.

Utilizarea paturilor

274,08

271,64

294,23

272,11

3.

Durata medie de spitalizare

11,65

11,18

18,41

19,26

4.

Rulajul bolnavilor

23,52

24,30

15,97

14,13

5.

Mortalitatea

0,02

0,02

1,49

1,42

2. Spitale publice din municipiul Botoșani în subordinea Primăriei municipiului:

Pagină 31 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

  • • Spitalul de Recuperare Sf. Gheorghe Botoșani

  • • Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani

  • 3. Număr paturi:

  • • Spitalul de Recuperare Sf. Gheorghe Botoșani: 195 paturi

  • • Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani: 120 paturi

  • 4. Sanatorii TBC: nu sunt în municipiul Botoșani

  • 5. Ambulatorii integrate ale spitalelor: 2.

  • • Spitalul de Recuperare Sf. Gheorghe Botoșani: un ambulatoriu.

  • • Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani: un ambulatoriu.

  • 6. Policlinici private (centre medicale): 4.

  • • Centre de diagnostic și tratament: 3 (cu 35 cabinete)

  • • Centre medicale de specialitate: 1 (cu 17 cabinete)

  • 7. Dispensare publice: un dispensar TBC la Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani.

  • 8. Cabinete medicale private pe specialități: 41, din care:

    Nr.crt

    Denumirea specialității

    Nr.cabinete

    1.

    Anatomie patologică și citologie

    1

    2.

    Boli infecțioase

    1

    3.

    Cardiologie

    3

    4.

    Dermato - venerologie

    2

    5.

    Diabet și nutriție

    1

    6.

    Endocrinologie

    2

    7.

    Gastro- enterologie

    2

    8.

    Medicină de întreprindere

    1

    9.

    Medicină internă

    3

    10.

    Medicina muncii

    1

    11.

    Neurologie

    2

    12.

    Obstetrică-ginecologie

    8

    13.

    Oftalmologie

    1

    14.

    ORL

    4

Pagină 32 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

15.

Ortopedie și traumatologie

1

16.

Pediatrie

3

17.

Pneumologie

1

18.

Psihiatrie pediatrică

1

19.

Radiologie

1

20.

Recuperare medicină fizică și balneologie

2

  • 9. Medici de familie în municipiul Botoșani: 54

  • 10. Cabinete stomatologice în municipiul Botoșani: 77

  • 11. Medici stomatologi în municipiul Botoșani: 83

  • 12. Farmacii în municipiul Botoșani: 42

Cultură, sport, recreere

Cultură

  • Teatre și instituții muzicale - 3;

  • Cinematografe - 1;

  • Muzee - 4;

  • Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” - 1

Teatre și instituții muzicale

Filarmonica de Stat Botoșani

Număr de proiecte 2018

Număr de beneficiari 2018

Venituri proprii 2018

76

28.928

109.265

Teatrul „Mihai Eminescu”

Număr de spectacole 2018

Număr spectatori 2018

Vânzări bilete

Venituri proprii 2018

97

SPECTACOLE

67

SEDIU

19.500

SPECTATORI

12.168

SEDIU

141.878

79.583

SEDIU

187.577

30

DEPLASARE

7.332

DEPLASARE

62.295

DEPLASARE

Pagină 33 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Teatrul de Păpuși “ Vasilache” Botoșani

Număr de spectacole 2018

Număr spectatori 2018

Venituri proprii 2018

198

24.582

141.157

Sport

  • Sala Polivalentă “Elisabeta Lipa” - 1625 locuri;

  • Stadionul Municipal - 6730 locuri;

  • Stadion Victoria - 500 locuri;

  • Stadion Mecanex - 500 locuri; Terenuri Sport - 40.

Altele
  • Tribunale 1;

  • Judecătorii 1;

  • Bănci comerciale 16;

GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Alimentare cu apă

Sistemul de alimentare cu apă are următoarele caracteristici sintetice:

Anul 2008

Anul 2012

Anul 2018

Mii mc apă populație

3553

3452

3475

Mii mc apă persoane juridice

3329

3145

2969

Numărul populației racordate

93754

93112

92874

Număr persoane juridice deservite

2611

2734

2859

Lungimea rețelei de distribuție

285 km

Procent acoperit

97%

Rețea ce trebuie modernizată

75 km

Stații de tratare în curs de modernizare

Bucecea și Cătămărăști

Sistemul de canalizare are următoarele caracteristici sintetice:

Anul 2008

Anul 2012

Anul 2019

Numărul populației racordate

90116

89653

89573

Număr persoane juridice racordate

2544

2684

2817

Lungime rețea

307 km

Procent acoperit

63%

Rețea ce trebuie modernizată

13 km

Stații de epurare în curs de modernizare

Răchiți și Pompare Tulbureni

Pagină 34 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

• Lungimea rețelei de alimentare cu apă la nivelul județului Botoșani este de 687,95 km, din care:

  • • în mediul urban - 368,49 km

  • • în mediul rural - 319,46 km

• Lungimea rețelei de canalizare la nivel județean este de 392,56 km, din care:

  • • în mediul urban - 389,86 km

  • • în mediul rural - 2,70 km

  • • Stații de tratare - 5

  • • Stații de epurare - 6

  • • Număr localități din județ care au rețele de alimentare cu apă - 82

  • • Număr localități din județ care au rețele de canalizare - 7

Conform Directivelor Uniunii Europene și termenelor de conformare (în perioada 2015 - 2018), la nivelul județului Botoșani vor trebui înființate rețele de alimentare cu apă și rețele de canalizare în 211 localități rurale din cele 333.

Capacități: în prezent se asigură servicii de alimentare cu apă și canalizare a apelor uzate, atât pentru populație, cât și pentru agenții economici și instituțiile publice din municipiul Botoșani. Sistemul de alimentare cu apa și canalizare în municipiul Botoșani deservește următorii consumatori:

- alimentare cu apă

  • - locuințe individuale: 6331 branșamente

  • - scări de bloc: 2014 branșamente

  • - agenți economici: 1696 branșamente

  • - instituții publice: 116 branșamente

- canalizare

  • - locuințe individuale: 3315 racorduri

  • - scări de bloc: 2003 racorduri

  • - agenți economici: 976 racoduri

  • - instituții publice: 84 racorduri

Surse de apă

Alimentarea cu apă a sistemului de distribuție analizat se face în prezent din acumularea Bucecea de pe râul Siret (929 l/s), existând și o sursă subterană, respectiv drenul Bucecea (cca. 30 l/s), care se află în conservare. Apa prelevată din sursa este trimisă la cele două stații de tratare a apei brute de la Bucecea și înmagazinare, de unde este trimisă în rețeaua de distribuție a municipiului Botoșani.

Sursa de alimentare cu apă, respectiv ac. Bucecea, nu face obiectul prezentei autorizații, aceasta fiind reglementată separat de către autoritatea de gospodărirea apelor competenta, A.B.A. Siret.

Rețele de distribuție

Pagină 35 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

În municipiul Botoșani lungimea totală a rețelelor de distribuție a apei potabile este de 292,016 km, conductele fiind executate din fontă, Ol, PREMO, plumb, PEID cu diametre variabile.

Pentru ridicarea presiunii în zona IC Brătianu s-a realizat o stație de pompare apă potabilă SP H1 echipată cu 1A+1R pompe.

Apa pentru stingerea incendiilor

Volumul intangibil de 10.000 mc necesar pentru intervenții în caz de incendiu în municipiul Botoșani, se stochează în rezervoarele de înmagazinare.

Debit suplimentar (17l/s) acceptat pentru refacere din sursa - acumularea Bucecea, timp de refacere după incendiu - 36 ore.

Modul de folosire a apei

Apa potabilă trimisă în sistemul de distribuție asigură cerința pentru alimentarea cu apă a populației, instituțiilor publice și agenților economici din mjunicipiul Botoșani.

Instalații de măsură

Pentru determinarea volumelor de apă brută trimise în cele două stații de tratare sunt instalate următoarele debitmetre:

  • - debitmetrul tip Flexim, montat la intrare apă brută în stația de tratare Cătămărăști;

  • - debitmetrul tip Endress Houser cu ultrasunete, montat la ieșirea api tratate din stația de

tratare Cătămărăști;

  • - debitmetrul tip Krone, model UFC 500 cu ultrasunete, montat la intrarea apei brute în stația de tratare Bucecea;

  • - pe conducta de aducțiune Dn 1000 mm la intrarea apei tratate din ST Bucecea trimisă în stația de tratare Cătămărăști s-a montat debitmetrul tip Endress Houser cu ultrasunete;

  • - debitmetre intermediare pe rețelele de distribuție a apei potabile.

Colectarea și evacuarea apelor uzate și pluviale

Rețeaua de canalizare

Apele uzate colectate de pe teritoriul administrativ al municipiului Botoșani sunt dirijate la stația de epurare prin intermediul a două colectoare principale, după cum urmează:

  • - colectorul NORD care preia apele uzate din zona industrială și din partea nordică a mun.

Botoșani și le transportă la stația de epurare municipală din zona Răchiți;

  • - colectorul SUD preia apele uzat din zona de sud și sud-vest a mun. Botoșani, pe care le

dirijează în stația de pompare Tulbureni, de unde sunt trimise în colectorul NORD, pentru a fi transporate la stația de epurare municipală din zona Răchiți.

Rețeaua de canalizare municipală este structurată astfel:

Pagină 36 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

  • - Sistemul unitar: apele uzate municipale și apele pluviale sunt colectate de o rețea de canalizare în lungime totală de 101,3 km, fiind alcătuită din conducte premo, beton, azbociment sau din beton cu secțiune ovoidală, având diametre diferite.

  • - Sistem divizor

Material conductă

Diametru (mm)

Lungime (km)

- colectoare ape uzate mun. Botoșani

beton

200,250

209,239

- colectoare ape meteorice - zona Centrul Librării, cu evacuare în r. Luizoaia

Total

0,185

- colectoare ape meteorice - zona fostului BJATM, cu evacuare în r. Luizoaia

Total

0,955

- colectoare ape pluviale - zona George Enescu, cu evacuare în r. Dresleuca

PVC

800

0,860

- colectoare ape uzate ANL Cișmea

- Ol zincat - PEHD

80

110, 315, 355, 400

0,31

0,71 (0,12+0,45+0,06+0,08)

Total

1,02

- colectoare ape pluviale ANL Cișmea și evacuate în râul Luizoaia

PEHD gofrat

500,600,800       |

0,64 (0,235+0,235+0,17)

- colectoare ape uzate ANL Bucovina

PEHD SN4 gofrat

315             |

0,907

- colectoare ape pluviale ANL Bucovina și evacuate în râul Dresleuca

PEHD SN4 gofrat

600-800-1000            |

0,819 (0,1+0,619+0,1)

Total

214,625

Apele uzate rezultate de la ansamblul ANL Bucovina, împreună cu cele de la locuințele

individuale din zonă, sunt colectate printr-o rețea de canalizare menajeră executată din conducte PEHD SN4 gofrat Dn=315 mm, L=0,907.

Apele uzate rezultate de la ansamblul ANL Cișmea, împreună cu cele de la locuințele individuale din zonă, sunt colectate printr-o rețea de canaliazare menajeră executată din conducte PEHD SN4 gofrat, cu diametre variabile, în lungime de L=1,02 km.

Canalizarea apelor meteorice

Sistemul de canalizare a apelor pluviale este format din:

  • - colector pluvial din zona străzii Manolești Deal (zona BJATM) cu decarcare în afluentul necodificat al r. Luizoaia;

  • - Colector pluvial din zona străzii Hatman Arbore (zona Centrului de librării) cu descărcare în râul Luizoaia;

  • - Colector pluvial din zona cartierului ANL Cișmea (Vâlcele) cu descarcare în r. Luizoaia.

  • - Colector pluvial din zona străzii Cișmea cu descarcare în r. Luizoaia (zona bariera Săvenilor,

pod 2 - intersecția străzilor Săvenilor cu Plopilor);

  • - Colector pluvial din zona izvor Cișmea (Centrofarm) cu decărcare în r. Luizoaia.

  • - Colector pluvial din zona cartierului ANL Bucovina cu descărcare în r. Dresleuca (zona pod Curtești);

  • - Colector pluvial din zona străzii Barbu Lăzăreanu, cu descărcare în r. Luizoaia,

  • - Colector pluvial din zona Remiza CFR;

  • - Colector puvia din zona străzii Pacea (intersecția cu B-dul G. Enescu - Stația Meteo), cu descărcare în r. Dresleuca;

  • - Colector pluvial din zona SP Tulbureni, cu descărcare în r. Teascu;

Pagină 37 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

  • - Colector pluvial din zona străzii Popa Șapcă (Biserica Lipovenească), cu descărcare în pârâul Miclescu (afluent necodificat al r. Luizoaia). La acest colector este racordată rețeaua de canalizare ape menajere provenite de la cartierul de locuințe din zonă. Albia pârâului Miclescu este utilizată ca mijloc de transport a apelor uzate menajere și ape pluviale pe o lungime de cca. 400 m, până în zona străzii Ștefăniță Vodă, unde cursul de apă este dirijat în colectorul NORD de ape uzate.

  • - Colector pluvial în zona Bariera Săvenilor, pod 1 (intersecția străzilor Împărat Traian cu

Plopilor și Ștefăniță Vodă) cu descărcare în râul Luizoaia;

  • - În zona societății S.C. Modern Calor S.A. a existat un colector de descărcare în râul

Dresleuca a apelor pluviale colectate de pe strada Pacea; acest colector a fost distrus ca urmare a depunerilor de moloz pe terenurile de pe traseu; deoarece în timpul precipitațiilor această porțiune a străzii se inundă, apele pluviale sunt dirijat într-un bazin de retenție din incinta societății S.C. Modern Calor S.A. de unde sunt pompate în rețeau centralizată de canalizare.

Pentru situații excepționale, pe traseul rețelei de canalizare au fost executate camere cu prag deversor, peste care apele uzate+pluviale sunt decărcate în rețeaua de canalizare pluvială, astfel:

Pe colectorul Nord:

  • - camera cu prag deversor din zona BJATM, cu descărcare în afl. necodificat r.Luizoaia, prin colectorul pluvial din zona str. Manolești Deal.

  • - camera cu prag deversor din str. Uzinei, cu descărcare în r. Luizoaia, prin Colectorul pluvial dn zona str. Hatman Arbore (zona Centrul de librării);

  • - camera cu prag deversor din intersecția str. Calea Națională cu Octav Onicescu, cu

descărcare în r. Luizoaua, prin Colectorul pluvial din zona str. Barbu Lăzăreanu.

  • - camera cu prag deversor din zona str. Plopilor, cu descărcare în r. Luizoaia, printr-o

conductă cu Dn=1000 mm.

Pe colectorul Sud:

  • - camera cu prag deversor din intersecția str. Pacea cu G. Enescu, cu descărcare în r. Dresleuca prin Colectorul pluvial din zona str. Pacea (intersecșia cu B-dul G.Enescu - Stația Meteo).

  • - camera cu prag deversor din zona Obor, cu de3scărcare în r. Teascu, prin Colectorul pluvial din zona SP Tulbureni - Pod de Piatră.

Apele pluviale colectate de rețelele de canalizare pluvială sunt conduse spre evacuare în receptorul natural r. Sitna, fie direct prin afluenții săi r. Luizoaia, r. Dresleuca și r. Teascu.

Canalizarea apelor uzate tehnologice rezultate de la stațiile de tratare a apei

Apele uzate tehnologice rezultate de la spălarea filtrelor sunt decantate și reintoduse în fluxul tehnologic, urmare a punerii în funcțiune a obiectivelor investiției - Îmbunătățirea stațiilor de tratarea apei Bucecea și Cătămărești - linia nămolului.

Pentru situații de avarii când se impune golirea rezervoarelor de inmagazinare a apei, unitatea a achiziționat două vane care vor fi montate pe vechile conducte de evacuare a apelor uzate tehnologice provenite de la operațiunile de spălare filtrelor din cele două stații de tratare.

Stații de pompare

Stația pompare Tulbureni - asigură presiunea necesară transportului apelor uzate colectate din zona de sud și sud-vest a municipiului Botoșani la stația de epurare Răchiți. Capacitatea de preluare -pompare a SP Tulbureni este de 1100 mc/h.

Apele uzate ajung în bazinul de aspirație al stației de pompare prin două colectoare: colectorul Alexandru cel Bun (Grăniceri) și colectorul Pod de Piatră. Înainte de a ajunge în bazinul de aspirație ambele colectoare au fost prevăzute cu praguri deversoare în caz de ploi abundente. Debitul evacuat peste pragul deversor aferent colectorului Alexandru cel Bun este deversat în r. Teascu prin intermediul unui canal deschis betonat (L=214 m), executat paralel cu amplasamentul stației de pompare. Pragul deversor de pe colectorul Pod de Piatră peste care apele uzate se puteau deversa printr-o conductă PREMO Dn=1000 mm,

Pagină 38 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

direct în r. Teascu, în perioadele cu debite în exces, a fost scos din funcțiune, apele colectate fiind dirijate în totalitate în stația de pompare.

Stația de pompare are în componența ei următoarele:

  • - bazin de retenție cu volumul de 3500 mc. Este folosit ca bazin tampon în condițiile în care pompele nu pot prelua tot debitul de ape pluiale. Din bazinul de retenție, apa este repompată în SP cu ajutorul unor pompe auxiliare. Bazinul de retenție este prevăzut cu un preaplin prin care debitul în exces este evacuat direct r. Teascu.

  • - clădirea stației de pompare - construcție din beton prevăzută cu 3 grătare rare din care 2 sunt acționate automat și unul acționat manual, acestea făcând corp comun cu camera pompelor, în care sunt amplasate sorburile celor 6 pompe submersibile cu Q=220 mc/h și Hp= 50 mCA. Bazinul de aspirație al apelor uzate din subsolul clădirii are capacitate de 140 mc;

  • - cămin pentru debitmetru tip Siemens utilizat pentru măsurarea volumului de ape uzate pompate între S.E.Răchiți, prevăzut la ieșirea din camera pompelor;

  • - conducte aferente preaplinului din camera gratarelor care redirijează surplusul de ape uzate în bazinul de retenție (în cazul înregistrării unor debite în exces);

Apele uzate pompate din SP Tulbureni sunt transportate la SE Răchiți printr-o conductă de refulare din PE Pn 10 Dn=500 mm în lungime de 1200m.

Pentru automatizare s-a introdus un sistem SCADA de control al exploatării și funcționării stației de pompare.

Pe traseul extinderilor rețelei de canalizare au fost executate 12 stații de pompare dintre care SPAU 7 - str. Izvoarelor, SPAU 8 - str. Tomis, SPAU 11 - str. Tulbureni sunt date în funcțiune.

Stația de pompare ANL Cișmea este amplasată în zona pr. Luizoaia și este echipată cu două electropompe submersibile de tip PIRANHA S26/2Dex cu tocător, având parametrii: Q=14,70 mc/h, Hp=29,8 mCA, P2=2,6 KW/2D și prevăzute cu senzori de nivel. Stația de pompare este prevăzută cu o conductă PVC, pentru evacuarea în caz de avarie a apelor uzate în r. Luizoaia.

Debite și volume de ape uzate evacuate

Categorii apei uzate

Receptori autorizați

Debite/volume de ape uzate evacuate

Debit zilnic (m3/zi)

Volumul anual mediu (mii m3)

maxim

mediu

Ape uzate orășenești - SEAU Răchiți - mun. Botoșani

r. Sitna

74.390

38.880

14.191,2

Ap uzate menajere - S.E. ANL Bucovina

r. Dresleuca

165,7

106,6

38,9

Ape uzate menajere - S.E.ANL Cișmea

r. Luizoaia

215,9

169,15

61,74

Ape uzate urbane în amestec cu ape pluviale

r. Sitna și afluenți r. Luizoaia, r. Dresleuca și r. Teascu

-

-

2.530

Apele uzate colectate de rețelele de canalizare ale orașelor Bucecea, Dorohoi și Flămânzi, precum și a celor din localități ce aparțin comunelor de pe traseul aducțiunilor din sursa Bucecea sunt epurate local și evacuate în receptori naturali din bazinul hidrografic Prut și fac obiectul unor acte reglementare distincte.

Stații de epurare a apelor uzate din municipiul Botoșani

Stația de epurare a municipiului Botoșani este amplasată în localitatea Răchiți, pe malul drept al râului Sitna, având următoarele capacități:

  • - capacitatea proiectată este de 130.000 l.e;

Pagină 39 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

  • - debitul nominal de proiectare este de 3100 mc/h (861 l/s).

Treaptă mecanică

  • - canal de acces al apelor uzate în stația de epurare - construcție din beton armat, echipată cu stavile cu posibilitate de by-pass în r. Sitna;

  • - camera grarelor - construcție cu patru gratare rare și patru gratare dese, curățirea fiind automatizată, cu snecuri colectoare care transporta deșeurile în containere;

  • - deznisipator cu separator de grăsimi - bazin din beton armat echipat cu poduri longitudinale și turbosuflante, cu rol de a elimina grăsimile din apa uzată precujm și nisipul;

  • - bazin de retenție pentru cazul în care se se întregistrează ploi abundente.

Treaptă biologică și terțiară

  • - bazine anoxice (pentru pre-denitrificare): 2xDn25m+2xDn35m, echipate cu mixere;

  • - bazine de aerare: 4 bazine din beton armat paralelipipedice, cu dimensiunile de 24x48x3,5 m fiecare, echipate cu sisteme de aerare cu membrana fină, pentru realizarea procesului de nitrificare-denitrificare;

  • - stație de turbosuflante cu reglaj de frecvența, complet automatizată, echipată cu 4A+1R suflate;

  • - instalație de dozare și distribuție a clorurii ferice, utilizată ca principiu activ în procesul de defosforizare; clorura ferica se injectează printr-o conductă cu orificii calibrate în zona ecluzelor de ieșire din bazinele de aerare, chiar înainte de distribuirea spre decantoarele secundare;

  • - cămin de distribuție a apei uzate către decantoarele finale, constituit dintr-un grup de conducte și stavilare, utilizat în scopul optimizării repartiției debitelor de ape uzate care rezultă din bazinele de aerare, în drumul lor către decantoarele secundare;

  • - decantoare secundare: 5 decantoare radiale Dn=35 m, cu evacuar hidraulică a nămolului, din care unul nou și patru reabilitate prin impermeabilizarea acestora și înlocuirea podurilor racloare; sunt prevăzute u colectoare de ămol și cu suflante de amorsare.

Stația de epurare ANL Bucovina este constituită dintr-un sistem de epurare alcătuit din 18 rezervoare cilindrice din rășini poliesterice armate cu fibra de sticlă din care două au funcțiuni de acumulare, egalizare debite și pompare, urmate de 4 rezervoare pentru nitrificare/denitrificare, apoi 8 rezervoare în care are loc oxidarea (aerarea) și 4 rezervoare de sedimentare finală și reciclare nămol. Evacuarea apelor uzate epurate se face printr-o conductă PE Dn=160 mm în lungime de 150 m, care este racordată la un cămin de pe traseul colectorului pluvial cu descărcare în r. Dresleuca (zona pod Curtești).

Stația de epurare ANL Cișmea este constituită dintr-un sistem de epurare alcătuit din 18 rezervoare cilindrice din rășini poliesterice armate cu fibră de sticlă, din care două au funcțiuni de acumulare, egalizare debite și pompare, urmate de 4 rezervoare pentru nitrificare/denitrificare, apoi 8 rezervoare în care are loc oxidarea (aerarea) și 4 rezervoare de sedimentare finală și reciclare nămol. Efluentul stației este descărcat în r. Luizoaia, prin intermediul unei guri de evacuare.

Alimentarea cu gaze naturale (nu se pot furniza date exacte ale parametrilor acestor categorii de utilități fiind considerate date confidențiale care pot influența piața concurențială). Se estimează că la nivelul anului 2012 sunt alimentați un număr de peste 25.000 consumatori, lungimea totală a rețelelor fiind de peste 50 km, realizându-se un consum mediu anual de peste 35 milioane m3.

Alimentarea cu energie electrică (idem 10.3)

SPECIFICAȚIE

Situația existentă în anul 2020

Rețele de M.T.

- tensiune 20 kV

- lungime totală (Km)

360,16

Pagină 40 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

- lungime totală LEA 20 kV (Km)

74,5

- lungime totală LES 20 kV (Km), din care:

215,66

- număr total distribuitoare (semidistribuitoare)

44

- energie electrică vehiculată anual prin rețele de M.T. (MWh)

147527

- număr total P . T .

229

- putere totală instalată în P . T .

157,04 MVA

Rețele de joasă tensiune

- configurație

buclată- cu funct. Radială

- lungime totală (Km)

960,77 din care

212,92 km - iluminat

Vânzările de energie electrică, anul 2011-2012

Consumatori casnici

Mici consumatori

Mari consumatori industriali

TOTAL

40.940 MWh

36.036 MWh

69.003 MWh

145.979 MWh

Alimentarea cu energie termică

SC Modern Calor SA - caracteristici principale

Capacitate producție

526 Gcal/h

Rețea apă fierbinte

41.5 km

Rețea abur

14.7 km

Lungime conducte

322 km

Puncte termice

46

Număr locuințe

18365

Număr persoane juridice

125

Grad acoperire

40%

Telecomunicații

Caracteristicile rețelei din municipiul Botoșani:

  • - centrală telefonică digitală Alcatel cu capacitate de 18.300 linii;

  • - centrală telefonică analogică cu 8000 linii și echipament Alcatel cu 7000 linii;

  • - rețele subterane de telecomunicații;

  • - rețele aeriene de telecomunicații;

  • - aproximativ 300 telefoane publice.

Servicii locale de gospodărie comunală:

Privite evolutiv, datele de gestionare a deșeurilor municipale de către SC Urban Serv SA în municipiul Botoșani se prezintă astfel:

Tip deșeu colectat

Cantități (tone

2006

2007

2008

Deșeuri menajere și asimilabile -total din care:

18950

15530

30054

Pagină 41 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

deșeuri menajere de la populație colectate în amestec

15899

13004

23587

deșeuri menajere și asimilabile agenți economici, instituții

3038

2448

6348

deșeuri menajere colectate separat - total din care:

13

78

119

hârtie/carton

1

plastic

78

119

sticlă

metale

12

Deșeuri din servicii municipale -total din care:

6563

12307

4509

deșeuri stradale

3764

9637

2754

deșeuri din piețe

1602

1697

1677

deșeuri din grădini, parcuri și spații verzi

1197

973

78

Deșeuri din construcții și demolări

14037

8314

7234

TOTAL deșeuri municipale colectate

39550

36151

41797

Deșeuri industriale colectate și depozitate, din care:

2851

3478

4157

textile

1507

1391

2071

resturi turnare fontă

1344

2087

2086

TOTAL deșeuri depozitate

42388

39551

45835

Deșeuri valorificate prin Urban Serv

13

78

119

Populație deservită cu servicii de colectare/eliminare deșeuri din municipiul Botoșani (locuitori)

2008

2010

2020

92.772

92.750

93.200

Riscuri transfrontaliere.

Pe teritoriul Ucrainei, la 130 km de Kiev, la data de 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai tragic accident nuclear din lume, care a afectat o parte din statele Europei, o parte din Asia, ajungând până în Japonia și care a fost dat publicității la câteva zile de la declanșarea sa, sub presiunea statelor din Peninsula Scandinavă.

Urmările exploziei au fost: aruncarea în aer a planșeului reactorului de 500 T la o înălțime de 1,5 km și pulverizarea a peste 100 T combustibil radioactiv sub forma unei sfere mari de foc întunecate, formată din aerosoli radioactivi ca dioxid de uraniu, cesiu, stronțiu, iod, plutoniu cât și grafitul folosit ca moderator și expulzat în aer la peste 10 km.

Temperatura miezului reactorului a atins 1.600-2.500 C și timp de 12 zile cât a durat incendiul, izotopii radioactivi de tipul iod și stronțiu s-au răspândit în atmosferă iar datorită ploilor s-au depus pe sol, mărind radioactivitatea de 20-30 de ori.

Pagină 42 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Calitatea factorilor de mediu în municipiul Botoșani

a. Calitatea aerului

Calitatea aerului în municipiul Botoșani este monitorizată de către Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani prin intermediul Stației Automate de Fond Urban BT - 1, stație inclusă în Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.

Sunt monitorizați principalii poluanți ai aerului:dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, benzen, toluen, etilbenzen, xileni, pulberi în suspensie, precum și parametrii meteo: direcția și viteza vântului, presiunea atmosferică, temperatura, radiația solară, umiditatea relativă, precipitațiile.

Poluanții atmosferici sunt monitorizați și evaluați în conformitate cu Legea 104/2011 - privind

calitatea aerului înconjurător.

Informarea cetățenilor din municipiul Botoșani cu privire la calitatea aerului se realizează prin afișarea orară automată a indicelui general pe panoul exterior situat în zona centrală a municipiului Botoșani, lângă Casa Cărții, și pe panoul interior de la sediul APM Botoșani.

De asemenea, specialiștii APM calculează zilnic indicele general de calitatea aerului pentru ziua anterioară și îl publică sub forma unui buletin informativ pe site-ul instituției. (http://apmbt.anpm.ro/articole/buletine calitate aer-163)

Evoluția indicelui general de calitate a aerului la Stația Automată de Fond Urban BT-1

An

Indice general de calitatea aerului zilnic

Lipsă indice general*

1

EXCELENT

2

FOARTE BUN

3

BUN

4

MEDIU

5

RĂU

6

FOARTE RĂU

2019

40 zile

190 zile

102 zile

6 zile

-

-

27 zile

2020

37 zile

200 zile

98 zile

2 zile

-

-

29 zile

  • *Obs.: nu a putut fi calculat indicele general deoarece nu au fost disponibili cel puțin 3 indici specifici corespunzători poluanților monitorizați.

Din datele prezentate se observă că indicele general de calitatea aerului a avut o evoluție între calificativele „excelent” și „bun” (1-3) în peste 90% din zile. Calificativul „mediu” (4) a fost determinat de valorile înregistrate pentru indicatorii: „dioxid de azot” (valori determinate de staționarea autovehiculelor cu motoarele pornite în imediata vecinătate a stației de monitorizare) și „ozon” (valori crescute datorate radiației solare).

Referitor la faptul că în unele zile ale anului 2012 pe panoul situat lângă Casa Cărții a apărut indicele specific „rău” (5), acest lucru a fost determinat de valorile înregistrate la indicatorul „pulberi în suspensie”, valori determinate, în anotimpul rece, de funcționarea centralelor termoelectrice și de condițiile de calm atmosferic și ceață - care au favorizat reținerea poluanților aproape de sol, iar în anotimpul cald - de lucrările de modernizare și de construcții aflate în lucru, precum și de traficul rutier.

În anul 2012 s-au înregistrat 26 depășiri ale valorii limite zilnice (50 pg/m3) la indicatorul PM10 gravimetric.

Pagină 43 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

  • b) Calitatea precipitațiilor

În anul 2020 s-a analizat apa de precipitații prelevată din punctul de monitorizare „APM Botoșani”, efectuându-se în total 502 analize. Pentru evaluarea calității precipitațiilor s-au luat în considerare următorii indicatori: pH, conductivitate, NH4+, NO3-Cl-, SO42-, Ca2+, Mg2+ și aciditate. Nu s-au înregistrat precipitații cu caracter acid.

  • c) Calitatea solului

În anul 2020 s-au efectuat analize pe probe de sol în următoarele puncte de monitorizare din municipiul Botoșani:

  • - Rampa de salubrizare Botoșani

  • - Stația de epurare Botoșani

  • - Intersecție Pod de Piatră,

  • - intersecție gară

S-au analizat următoarele metale: Pb, Cr, Mn, Cu, Zn, Cd, Fe și Ni. Concentrațiile obținute s-au încadrat în valorile sensibile-prag de alertă, conform Ord. 756/1997, cu excepția Pb în unele puncte de monitorizare.

  • d) Monitorizarea nivelului de zgomot

Laboratorul APM monitorizează zgomotul din traficul rutier și zgomotul din interiorul zonelor funcționale: parcuri, zone de recreere și odihnă, piețe și parcări auto.

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi, măsurate la bordura trotuarului ce mărginește partea carosabilă, se stabilește în funcție de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului):

  • - străzi categoria I cu limita de 85 dB - monitorizare în 4 puncte

  • - străzi categoria II cu limita de 70 dB - monitorizare în 10 puncte

  • - străzi categoria III cu limita de 65 dB - monitorizare în 6 puncte

În anul 2012 s-au efectuat 361 măsurări de zgomot pentru monitorizare din care 196 pentru trafic, 20 pentru piețe, 13 pentru parcări auto și 23 pentru parcuri. S-au înregistrat depășiri la măsurătorile pentru traficul rutier la toate categoriile de străzi, la piețe și parcuri. Nu s-a înregistrat nici o depășire a valorii admise de 90 dB la parcările auto.

Numărul cel mai mare de depășiri s-a înregistrat la traficul rutier, pentru străzile de categoria tehnică III de 38%, iar cel mai mic de 2,3% pentru magistrale.

Elaborarea hărților de zgomot

Conform legislației existente, având în vedere numărul de locuitori și densitatea populației, Primăria municipiului Botoșani are obligația realizării hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune aferente, astfel:

  • - hărțile strategice de zgomot, până la data de 30 iunie 2012

  • - planurile de acțiune, până la data de 18 iulie 2013.

Primăria municipiului Botoșani se află în etapa de întocmire a documentației cu privire la achiziția serviciilor de realizare a hărții de zgomot. Ulterior întocmirii, documentația va fi transmisă spre verificare și aprobare către Autoritatea Națională pentru Reglementarea Achizițiilor Publice.

Monitorizarea radioactivității factorilor de mediu

Laboratorul de radioactivitate al APM Botoșani efectuează măsurători beta globale și de debit al dozei gamma în aer, cât și prelevarea, pregătirea și transmiterea de probe de mediu pentru măsurători gammaspectrometrice.

Pagină 44 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

În cursul anului 2012, pentru toate probele analizate, valorile activităților specifice beta globale determinate s-au situat în intervalul de variație al mediilor multianuale și nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor de atenționare.

APM Botoșani are în dotare o Stație automată de monitorizare a dozei gamma în timp real, care pe lângă senzorii de doză gama are în dotare și senzori pentru monitorizarea parametrilor meteo: temperatură, umiditate, direcția și viteza vântului, presiunea atmosferică. Aceasta face parte din Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului și realizează, prin activitățile de monitorizare și control, detectarea variațiilor nivelului de radioactivitate din mediu.

STAREA BIODIVERSITĂȚII ÎN MUNICIPIUL BOTOȘANI

Gestiunea eficientă a mediului natural și socio - economic, este o condiție indispensabilă a dezvoltării durabile și presupune continuitatea în timp a acțiunii.

Prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 170/2010 privind unele măsuri pentru protecția ariilor naturale protejate de interes județean, a parcurilor dendrologice, a arborilor monumente ale naturii, a florei și faunei sălbatice, în municipiul Botoșani, sunt declarate 9 parcuri dendrologice și 84 arbori monumente ale naturii (Anexele nr 2 și 3), după cum urmează:

PARCURI DENDROLOGICE

Nr. Crt.

Denumire

Localizare

Administrator

1.

Parcul “Mihai Eminescu”

B-dul Mihai Eminescu

Primăria Botoșani

2.

Parcul Policlinicii

Strada Marchian

Spitalul Județean

3.

Parcul Central

Centrul Civic (strada Cuza Vodă-Piața Revoluției-Biblioteca Centrală)

Primăria Botoșani

4.

Casa Sofian

Strada I.C.Brătianu

Leagănul de copii nr.1 Botoșani

5.

Parcul Tineretului

Strada Parcul Tineretului,

Primăria Botoșani

6.

Parcul Curcubeului

Strada Primăverii

Primăria Botoșani

7.

Parcul Rediu

Sediul Ocolului Silvic Botoșani

Ocolul Silvic Botoșani

8.

Parcul Elie Radu

Grup Școlar Elie Radu

Grup Școlar Elie Radu

9.

Parcul APM Botoșani

Lângă APM Botoșani

Primăria Botoșani

ARBORI DECLARAȚI MONUMENTE ALE NATURII

Nr. crt.

Specie

Localizare

Nr. ex

Vârsta

Custode

1.

Quercus robur (Stejar)

Intersecție B-dul M.Eminescu cu DN Suceava

1

secular

Primăria mun. BT

2.

Quercus robur (Stejar)

Internatul Liceului A.T.

1

secular

Liceul A.T. Laurian

Pagină 45 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Laurian

3.

Quercus robur (Stejar)

Strada Calea Națională, zona Piața Centrală

1

secular

Primăria mun. BT

4.

Quercus robur (Stejar)

Parcul Policlinicii

1

secular

Administrația Spitalului

5.

Fagus silvatica var.

Vulgaris purpurea (Fagul roșu )

Parcul Policlinicii

2

Administrația Spitalului

6.

Taxus baccata (tisă)

Parcul Policlinicii,

20

Administrația Spitalului

7.

Taxus baccata (tisă)

Casa Sofian

20

Casa Sofian

8.

Taxus baccata (tisă)

Școala nr. 4 str Stefan Luchian

3

Scoala nr. 11 Botoșani

9.

Taxus baccata (tisă)

Sediul PSD

2

Primăria mun. BT

10.

Taxus baccata (tisă)

Str. Dragoș Vodă nr 13

13

Camera de Comerț

11.

Quercus robur (Stejar)

Str. Cuza Voda

1

secular

Primăria mun. BT

12.

Quercus robur (Stejar)

Parcul M.Eminescu

1

secular

Primăria mun. BT

13.

Populus nigra (plop negru)

Parcul M.Eminescu

1

Primăria mun. BT

14.

Populus alba (plop alb)

Parcul M.Eminescu

1

Primăria mun. BT

15.

Paulownia tomentosa (Paulownia)

Str. Unirii

1

-

Primăria mun. BT

16.

Magnolia liliiflora (magnolie)

Piața Revoluției

4

Primaria mun. BT

17.

Ginkgo biloba (arborele pagodelor)

Strada Mihail Kogălniceanu nr.14, sc. C

1

Primăria mun. BT

18.

Ginkgo biloba (arborele pagodelor)

Palatul copiilor

1

Primăria mun. BT

19.

Quercus robur (stejar)

Palatul copiilor

1

Primăria mun. BT

20.

Pinus strobus (pin strob)

Octav Onicescu

1

Primăria mun. BT

21.

Magnolia kobus (magnolia)

Octav Onicescu

1

Primaria mun. BT

22.

Paulownia tomentosa (paulonia)

Octav Onicescu

3

Primăria mun. BT

23.

Acer negundo (arțar american)

Octav Onicescu

1

Primăria mun. BT

24.

Saphora japonica(salcam japonez)

Str. Pușkin nr 9

1

d-na Arapu Mihaela

25.

Saphora japonica(salcam japonez

Parcul Primăriei

1

Primăria mun. BT

Din totalul de 9 parcuri dendrologice și 84 arbori declarați monumente ale naturii de pe teritoriul municipiului Botoșani, 5 parcuri dendrologice și 23 arbori se află în administrarea Primăriei municipiul Botoșani.

Pagină 46 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani a desfășurat, în cursul anului 2012, acțiuni sistematice pentru verificarea parcurilor dendrologice, a stării de sănătate a arborilor declarați monumente ale naturii și a urmărit respectarea regulamentelor de administrare ale acestora, menționate în HCJ nr 170/2010. Conform acestor regulamente, sunt necesare realizarea panourilor de avertizare la intrarea în parcurile dendrologice și a plăcuțelor de inscripționare pentru arborii declarați monumente ale naturii, în scopul informării populației asupra statutului conservativ.

Referitor la îndeplinirea obligațiilor privind protejarea speciilor de păsări sălbatice prevăzute în Directiva 2009/147/EC (Directiva Păsări), în concordanță cu prevederile din OG nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,a florei și faunei sălbatice cu modificările și completările ulterioare-art 33 alin(2), menționăm că APM Botoșani a efectuat periodic acțiuni de verificare în piețele municipiului Botoșani, pentru verificarea comerțului cu specii de păsări. Deși în anii trecuți s-au depistat cazuri de cetățeni care capturau și comercializau specii de păsări sălbatice protejate , în ultimii doi ani nu s-au mai identificat astfel de cazuri.

De asemenea, APM Botoșani a efectuat acțiuni de identificare a speciilor de păsări sălbatice protejate din municipiul Botoșani, dintre care menționăm: Athene noctua (cucuveaua), Otus scops (ciuș), Motacilla spp.(codobatura), Carduelis spp (sticleți, scatii).

Referitor la biodiversitatea municipiului Botoșani, este de menționat faptul că toate planurile/proiectele propuse pe teritoriul municipiului, au integrat în documentațiile tehnice aspectele legate de biodiversitate, având în vedere respectarea legislației în domeniu.

Acțiuni de informare/conștientizare pentru protejarea biodiversității

APM Botoșani, a colaborat cu Primăria municipiului Botoșani, la derularea unor activități teoretice și aplicative, pentru marcarea unor evenimentele din calendarul ecologic și nu numai: Ziua Mondială a Biodiversității, Ziua Mondială a Zonelor Umede, Ziua Mondială a Mediului, Luna pădurii, Luna curățeniei, Programul Let’s Do It România.

Consemnăm mai jos câteva din aceste acțiuni:

  • • participarea la Simpozionul interjudețean „BIODIVERSITATE ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ”, organizat de Asociația pentru Dezvoltare Durabilă OPTIM Botoșani la sediul Grupului Școlar „Dimitrie Negreanu” Botoșani din strada Dimitrie Ralet nr. 9 Botoșani. Proiectul este realizat anual, cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Botoșani și al Consiliului Local Botoșani, parteneri fiind Instituția Prefectului Județul Botoșani și Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani;

  • • participare la Simpozionul „Noi și Natura”, organizat de Grupul Școlar “Petru Rareș;

  • • ore de informare/conștientizare desfășurate în instituții de învățământ din municipiu, cu privire la valorile ecologice din municipiul Botoșani și necesitatea conservării lor;

  • • acțiuni de salubrizare a spațiilor verzi din municipiu;

  • • acțiuni de plantări de arbori.

În concluzie, menționăm că starea biodiversității în municipiul Botoșani este una favorabilă, dar menținerea și îmbunătățirea ei presupun o continuitate a acțiunilor, o colaborare instituțională și nu în ultimul rând, accesarea programelor care finanțează dezvoltarea spațiilor verzi și protejarea naturii.

Protejarea valorilor naturale și dezvoltarea rețelei de spații verzi din municipiul Botoșani îmbunătățesc aspectul peisagistic al orașului care are un rol psihogen și sanogen pentru populație. De asemenea, o stare favorabila a biodiversității, constituie un factor compensatoriu pentru efectele negative ale schimbărilor climatice. Din aceste motive, ecosistemul urban trebuie să se bucure de aceeași atenție pentru conservarea naturii, ca și zonele neantropizate.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani

Pagină 47 din 95

împreună dezvoltăm

JTM orașul

Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență

Cunoșterea oricărei risc presupune o necesitate în lumea de astăzi, constituind o condiție sine-qua-non în realizarea oricărei prognoze sau studiu de impact, de amenajări teritoriale sau elaborarea unor proiecte de dezvoltare durabilă și de gestionare eficientă a resurselor naturale și materiale

Geneza situațiilor de urgență are la bază factori naturali, factori antropici sau factori cumulativ-interactivi naturali și antropici.

În România se pot produce numeroase dezastre care au la origine două sau mai multe categorii de riscuri. Statisticile arată ca se produc la scară largă dezastre naturale, iar din vina omului ca și factor antropic incendiile sunt cele mai numeroase, la care se adaugă cu o pondere mai redusă, dezastrele tehnologice.

Cu toate acestea accidentele rutiere generează cel mai mare număr de victime, incomparabil cu pierderile suferite în urma oricăriu dezastru.

Deasemenea, începând cu anul 2004 și continuând cu anii 2005, 2006, 2008 și 2010 au avut loc numeroase inundații care au creat, pe lângă pierderile de vieți omenești, mari probleme în gestionarea lor și refacerea infrastructurii afectate.

O situație de urgență depinde de următorii factori:

  • - poziția geografică și relieful din arealul posibil a fi supus vicisitudinilor unui dezastru;

  • - suprafața și vecinătățile;

  • - caracteristicile fizice ale solului;

  • - specifice influențe social-economice.

În funcție de aceste aspecte, amploarea situațiilor de urgență poate fi influențată de:

  • - regimul precipitațiilor;

  • - cantitățile lunare și anuale;

  • - temperaturile și fenomenele meteorologice extreme;

  • - nivelul și tipurile de industrializare a locației;

  • - tipurile de substanțe folosite de operatorii economici;

  • - poziționarea și calitatea rezervoarelor cu substanțe periculoase și riscurile asociate;

  • - apropierea zonei industriale de suprafețele cultivate în scop agricol;

  • - eventuala valorificare turistică a zonei;

  • - gradul de aglomerare;

  • - poziția și distanța fața de infrastructura de comunicație.

Arealul afectat sau posibil a fi afectat de dezastre trebuie studit și în funcție de căile de comunicații:

  • - rețeaua rutieră;

  • - rețeaua feroviară și

  • - rețele de conducte magistrale sau ale utilităților.

Cu cât așezarea umană este mi mare cu atât rețeaua de căi de comunicație va fi mai densă, ținând cont că în alegerea inițială a locației unei așezări umane aceasta este calitatea dorită.

Situațiile de urgență mai pot fi generate și de eșuarea utilităților publice.

Secțiunea 1 - Analiza riscurilor naturale

Factorii care generează sursele de risc natural sunt : formele de relief, rețeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire(vegetație), compoziția solului și dispunerea straturilor geologice și, nu în ultimul rând, gradul de seismicitate, determinat de poziția geografică a țării în raport cu traseul principalelor falii tectonice ale Pământului.

Pentru fiecare categorie trebuie evidențate măsurile premergătoare, de evitare a producerii acestora, măsurile luate în timpul evenimentului, dar foarte importante sunt și cele ulterioare (de salvare, ajutor

Pagină 48 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

umanitar, recuperare și reconstrucție), deoarece în cazul unui proces natural, nu pot fi prevenite intensitatea și scara afectată.

Riscurile naturale pot fi grupate în :

  • a. fenomene meteorologice periculoase;

  • b. incendii de masă;

  • c. înzăpeziri;

  • d. fenomene distructive de origine geologică.

  • a. fenomene meteorologice periculoase sunt gestionate de către Comitetului Local pentru Situații de Urgență, în conformitate cu „Planul de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și poluărilor accidentale”, care se constituie ca anexă la „Planul de analiză și acoperire a riscurilor”.

a.1. inundațiile - riscul la inundații ca urmare a creșterii rapide a cotelor principalelor cursuri de apă sau a scurgerilor de pe versant. Nu putem să nu descriem rețeaua hidrografică a județului în evaluarea cursurilor de apă și impactul lor asupra municipiului Botoșani.

Județul Botoșani este limitat la extremitatea estica de râul Prut, având ca afluenți principali râul Bașeul, cu care confluează în zona localității Ștefănești, și râul Jijia, cu care confluează în județul Iași. La rândul său, râul Jijia are ca influenți râurile Sitna și Miletinul.

Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafața județului, iar 12% este ocupat de bazinul râului Siret, situat în partea vestică a județului. Repartiția pe bazine hidrografice se prezintă astfel:

  • - B.H. Prut - 4382 kmp;

  • - B.H. Siret - 603 kmp.

Cursurile de apă ce traversează localitatea sunt:

  • - pârâul Sitna având o lungime de 78 km și un debit de 480m mc/s;

  • - pârâul Luizoaia având o lungime de 7 km și un debit de 40 mc/s;

  • - pârâul Dresleuca având o lungime de 27 km și un debit de 95 mc/s;

  • - pârâul Teascu având o lungime de 7 km. și un debit de 25 mc/s ;

Zone probabile de producere a inundațiilor

In zona pârâului Sitna pot fi afectate următoarele obiective:

  • - 20 gospodării

  • - 2 obiective social - economice

  • - 2 km rețele stradale

  • - 0,5 km. rețele th. edilitare

  • - 6 ha. suprafețe inbtravilan

  • - 12 ha. suprafețe extravilan

In zona Luizoaia vor fi afectate următoarele obiective:

  • - 80 gospodării

  • - 3 obiective social - economice

  • - 10 km. rețele stradale

  • - 0,5 km. rețele th. edilitare

  • - 18 ha. suprafețe intravilan

  • - 24 ha. suprafețe extravilan

In zona pârâului Dresleuca vor fi afectate următoarele obiective:

  • - 8 gospodarării

  • - 1 obiectiv social - economic

  • - 2,5 km. rețele stradale

  • - 1,5 km. rețele th. edilitare

  • - 7 ha. suprafețe intravilan

  • - 28 ha. suprafețe extravilan

Pagină 49 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Obiective afectate în cazul căderii torenților ( ploi locale cu valori de peste 125 l/m.p, durata ploii 180 de minute):

  • - 26 gospodării,

  • - 2 obiective social - economice,

  • - 2 km. rețele stradale,

  • - 6 ha. suprafețe intravilan,

  • - 28 ha. suprafețe extravilan.

Situația cu localitățile/zonele din/și în care se execută evacuarea în situații de urgență pe teritoriul municipiului Botoșani este prezentată în „Planul de evacuare”, întocmit în acest sens.

Mecanismul inundațiilor:

Inundațiile sunt cauzate în principal de:

  • - Inundațiile fulger de pe versanții ce afectează comunitățile vulnerabile;

  • - Inundațiile prelungite în zone de băltire;

Începând cu anul 2010, precipitațiile abundente au inundat mai multe ternuri agricole din viitoarea zonă de agrement Cornișa, Cișmea si Tulbureni, aceasta datorîndu-se și utilizării neadecvate a terenurilor care a afectat mult viteza și volumul de scurgere a apei de suprafață.

Eroziunea solului prin combinația complexă a factorilor antropici, eolieni și hidrologici poate duce la generarea inundațiilor de tip fulger.

Un lucru benefic pentru municipiul Botoșani, atât timp cât nu se produc defrișări, este prezenta zonelor împădurite din jurul arealului său. Lipsa pădurilor face ca retenția precipitațiilor de către vegetația erbacee existență să fie necorespunzătoare, iar scurgerea pe versanți a precipitațiilor din ploi și din topirea zăpezilor să se facă torențial, conducând la eroziuni de suprafață și de adâncime.

a.2. Furtuni, tornade, secetă, îngheț, etc. - se pot produce pe întreg teritoriul municipiului Botoșani, de regulă nu sunt previzibile, iar despre eventualitatea producerii acestora, Comitetul Local pentru Situații de Urgență primește de la Inspectoratul județean pentru Situații de Urgență „N. Iorga” Botoșani avertizări de fenomene meteorologice periculoase, în vederea luării măsurilor ce se impun. De multe ori, timpul necesar pentru luarea unor măsuri de protecție și intervenție într-o asemenea situație, nu este suficient. Efectele lor imediate pot antrena activarea unor factori de risc secundari, de producerea de evenimente catastrofale cu efecte mai grave decât cele ale evenimentelor generatoare.

Astfel, furtunile pot avea ca urmări:

  • - inundații ca urmare a scurgerilor de torenți de pe versanți;

  • - avarii și explozii;

  • - avarii la locuințele și anexele gospodărești, rețelele de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, etc.

  • - incendii;

  • - distrugerea culturilor agricole;

  • - pierderi în rândul animalelor.

Pe teritoriul municipiului Botoșani, în zona străzilor : 1 Decembrie, A.I.Cuza, Octav Onicescu,

Grigore Ghica, G.Enescu, se găsesc copaci de talie mare, plantați de mult timp, scorboroși, care pe timpul unei furtuni puternice sau tornade, prin rupere sau scoatere din rădăcini, pot afecta locuințele din apropiere și mijloacele de transport proprietate personală a locatarilor din zonele respective.

  • b. incendii de pădure

Pagină 50 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Pe teritoriul municipiului Botoșani , sunt 78 ha zone împădurite, din care 65 ha pădure de foioase și 13 ha plantații cu pini. Pot apărea incendii în aceste zone împădurite, mai ales în anotimpurile uscate și pe timp secetos, datărită focului deschis, a jocului copiilor cu focul, a aruncării resturilor de țigară aprinse,etc.

  • c. înzăpezirile

Înzăpezirile sunt fenomene sezoniere, produse de căderi masive de precipitații sub formă de zăpadă, fiind accentuate de condițiile meteorologice în care se produc.

Efectele imediate sunt :

  • - blocarea căilor de transport;

  • - întreruperea alimentării cu energie electrică, apă, etc.;

  • - afectarea unor activități industriale și sociale;

  • - prăbușiri de planșee și acoperișuri

Efectele pe timp îndelungat se datorează topirii zăpezii și producerea de inundații.

  • d. fenomene distructive de origine geologică.

d.1. cutremure - Potrivit prescripțiilor tehnice în vigoare, teritoriul municipiului Botoșani, este expus, comparativ cu alte zone ale țării, unui risc mediu sau chiar redus, astfel:

  • • standardul P11100/1-91 precizează că orașul Botoșani și orașul Săveni, sunt incluse într-o zonă cu

gradul seismic 71;

  • • normativul pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor P100-92, introduce și alți parametri de

calcul, respectiv Ks și Tc; comparativ cu alte zone ale țării și valorile acestor coeficienți (Ks = 0,12 și Tc = 0,7) sunt relativ reduse.

Succesiunea straturilor geologice în zonele intens construite, normale din punctul de vedere al conceperii sistemelor de fundare și adâncimii fundațiilor, nu conduc la riscuri suplimentare la seism, de tipul tasărilor mari, specifice terenurilor macroporice, lichefierii de terenuri, etc.

În 1961, Ion Atanasiu, în lucrarea sa „Cutremure de pământ din România”, Editura Academiei Române, București, descrie cutremurele moldavice, datorate epicentrului Vrancea, cu hipocentrul între 110 și 150 de km, și care pot afecta și municipiul Botoșani. Aceste cutremure de pământ se caracterizează printr-o întindere a ariei macroseismică disproporționată față de intensitatea maximă a zguduirilor. Descriind cutremurele ce au afectat Botoșaniul, la fel cum o va face mai târziu, în anul 2009, Florina Grecu, în lucrarea sa „Hazarde și riscuri naturale”, Editura Universitară, București, I. Atanasiu ajunge la ipoteza că în municipiul nostru la fel ca și întreg județul intensitatea seismică nu poate fi mai mare de gradul 4.

Municipiul Botoșani, la fel ca întreg județul a fost afectat de mai multe cutremure, în perioade diferite de timp, ce vor fi descrise mai jos și din care se desprinde concluzia enunțată mai sus.

Între anii 1883 - 1916, au avut loc 4 cutremure locale în județul Botoșani:

  • • 1885, mai 12   - 15 h 35 min., Horodniceni - gr.3 local;

  • • 1898, decembrie, 28   - 1 h 38 min., Dorohoi - gr.3 local;

  • • 1902, mai, 7   - 16 h 35 min., Botoșani - gr.3 local.

Seismele din nordul Moldovei, cel puțin cele cu focarul pe linia Botoșani (Curtești) - Dorohoi, se clasează mai degrabă în cutremurele care își au focarele pe linii ale Platformei Podolice, ca cele din 20 ianuarie 1903 și 17 august 1875.

Între 1893 și 1916, numai cinci cutremure s-au înregistrat în Botoșani:

  • - 1893, septembrie, 10, Botoșani, gr. 3, Curtești, gr. 3;

  • - 1894, august, 31, Botoșani, gr. 4 (culminație), Dorohoi, gr. 3;

  • - 1904, februarie, 6, Botoșani, gr. 3, culminație;

  • - 1908, octombrie, 6, Botoșani, gr. 4;

  • - 1912, iunie, 7, Botoșani și Dorohoi, gr. 3

În cutremurul din 1940, în zonă este atins gradul 5. În 1977, la zonarea seismică a teritoriului țării, județul Botoșani a fost inclus în zona cu grad seismic 6 (STAS 11.100 - 1 - 77). După normativul P100-92,

Pagină 51 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

această zonă este reîncadrată din punct de vedere a perioadelor de colț, Tc, în zona cu Tc = 0,7 și zona seismică de calcul E, cu coeficient Ks = 0,12, ceea ce este echivalent cu 7 grade MSK.

Alte cutremure a care s-au resimțit si în Botoșani au fost cele din anul 1986 din 30 august, de la ora 21,30, de magnitudine 7,0 și adâncimea de 140 km, și cel din anul 1990 din 30 mai, de la ora 10,40 de magnitudine 6,3 si adâncimea de 88 km care s-a resimțit mai amplu. In anii 1986 si 1990 efectele seismelor respective au redeschis unele fisuri necorespunzator reparate ale cladirilor avariate si în anul 1977 — fără a crea probleme imediate - atragând atenția asupra necesitatii unor actiuni generale de verificare, de evaluare a rezistenței si de reparatii si consolidare.

Aceste actiuni au început in 1990, desi sunt inca probleme tehnice si aspecte financiare dificil de rezolvat in conditiile actuale.

Efectele seismelor de dupa 1977 au determinat noi modificari ale normativelor de protectie antiseismica.

Caracteristicile structurale ale fondului construit în municipiul Botoșani

Pentru a putea explica efectele unui cutremur asupra construcțiilor trebuie definită noțiunea de ansamblu urban și normativele de proiecție care au stat la baza dezvoltării acestuia.

Grupurile de construcții urbane care alcătuiesc cartierele s-au dezvoltat în raport cu evoluția așezării respective, în prezent existand delimitari de funcțiuni evidente chiar pentru locuitorul nespecializat în urbanism.

Astfel putem întalni:

  • - ansambluri urbane din centrul oraselor vechi în care se afla de obicei majoritatea clădirilor

pentru funcțiunile social-administrative și comerciale, existând și un fond locativ dezvoltat;

  • - ansambluri majoritar rezidențiale (cartiere) cu funcțiuni sociale și comerciale locale;

  • - platforme industriale periferice.

În țara noastră urbanizarea localitaților a parcurs anumite etape care a condus în orașele mari la crearea de ansambluri construite specifice și care au o stransă legatură cu protecția antiseismică a populației. Ele se caracterizează prin:

  • • ansamblurile construite din centrele oraselor sunt realizate din cladiri de zidărie și beton

armat, prezentând atât riscuri datorită ornamentelor, coșurilor de fum și calcanelor cât si vulnerabilitătii specifice a unor clădiri din generatia 1920-1940;

  • • ansamblurile construite în cartierele noi (generatia 1960) de tipul blocurilor grupate în jurul

complexelor social - culturale și comerciale, cu spații verzi mai bogate nu prezintă aceleași riscuri, existând însă suficiente hazarduri cum ar fi placaje ceramice, vitraje care pot cadea prezentând pericole în special lânga aleile circulate;

  • • ansamblurile construite din cartierele noi (generația 1960 - 1977) de tipul blocurilor cu spații

comerciale (la parter și eventual etajul I) prezintă hazarduri legate de existența unor construcții în cadre și în consecință a unor zidarii de beton usor, autoclavizat cu tencuieli exterioare mai groase, vitraje la balcoane, în condițiile unei flexibilități sporite a clădirii (parterul sau cele două nivele comerciale au o rigiditate mai redusă) ceea ce în condițiile specifice miscării seismice de Vrancea a condus la suprasolicitări de oscilatie, la rezonanța și implicit la efecte neplăcute asupra locatarilor;

  • • ansamblurile construite după 1977 în care, pe baza datelor instrumentale și invățamintelor

privind seismicitatea reală a teritoriului și controlul rigiditătii clădirilor înalte, s-au luat măsuri judicioase;

  • • de prevenire a unor avarieri structurale și nestructurale excesive, fără a se putea elimina

pentru locuitor toate sursele de hazard urbane (căderea unor placaje și tencuieli groase, vitraje etc.).

Normativele de proiecție antiseismică s-au bazat treptat pe mai multe dovezi și exemple din practică. Începand cu perioada ce a urmat seismului distrugator din 10 noiembrie 1940, în țara noastră s-au studiat și s-au introdus treptat norme obligatorii de proiectare antiseismică a construcțiilor în raport cu evoluția cunoștințelor și datelor din țară și străinătate și cu cercetările ștințifice.

Pagină 52 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

În anii 1963, 1970, 1981 și ce mai recent între anii 1991 - 2010 s-au introdus în practică noi normative de proiectare antiseismică, standarde, instrucțiuni și norme de specialitate pentru diferite tipuri de structuri de construcții. Efectele relativ reduse ale seismului din 1977 în țara noastră asupra clădirilor concepute potrivit normativelor din anul 1963 si 1970 în comparație cu efectele distrugătoare asupra clădirilor înalte executate fără protecție antiseismică anterior anului 1940 sunt concludente în privința concepției de bază corecte a normativelor noastre.

Prin protecția antiseismică a construcțiilor se urmărește limitarea degradaărilor, a avariilor, precum și evitarea prăbușirii elementelor structurale (de rezistență), ale celor nestructurate (pereți despărțitori, alte elemente secundare), ale echipamentelor și instalațiilor, pentru:

  • • evitarea pierderilor de vieți omenești sau a rănirii oamenilor;

  • • evitarea întreruperii activităților și a serviciilor esențiale pentru menținerea continuității

  • • vieții sociale și economice în timpul cutremurului și imediat după cutremur;

  • • evitarea distrugerii sau a degradării unor bunuri culturale și artistice de mare valoare;

  • • evitarea degajării unor substanțe periculoase (toxice, explozibile);

  • • limitarea pagubelor materiale.

In practică, aceste deziderate se realizează prin proiectarea antiseismică, execuția și exploatarea construcțiilor conform unor prevederi tehnice detaliate, riguroase care țin seama de cercetările recente și constatările din țara noastră și pe plan mondial, inclusiv în privința proiectării antiseismice urbane.

Normele de proiectare acceptate în toate tarile care au probleme legate de acțiuni seismic admit următoarele tipuri de avarii pentru construcțiile solicitate de cutremur:

  • • la elemente ale structurii de rezistență degradări locale, asociate deformațiilor post-elastice previzibile;

  • • la elementele nestructurale degradări mai extinse dar care nu pun în pericol vieți omenești sau valori materiale importante.

Aceste aparente “concesii” sunt impuse de limitele dezvoltarii tehnico-economice chiar in țările superdezvoltate.

Eficiența măsurilor de protecție antiseismică, caracteristice unor norme, trebuie corelată, în măsura în care cutremurul s-a încadrat în șirul de evenimente seismice care au condus la cuantificarea parametrilor de calcul din norma, cu ponderea statistica a clădirilor care au suferit diverse avarii raportată la fondul construit conform respectivelor norme. Din aceste motive responsabilitatea pentru protecția antiseismică a construcțiilor trebuie evaluată pe baza criteriilor privind respectarea prevederilor prescripțiilor de proiectare, de execuție și de exploatare, și nu prin prisma apariției, în cazul unor constructii individuale, a unor urmări mai deosebite. De altfel pericolele care îl pândesc pe locatar în timpul unui seism nu sunt în întregime determinate de proiectarea antiseismică ci și de modul de utilizare a clădirii.

Pe lânga măsurile de protectie antiseismică ce privesc realizarea unor viitoare cladiri, probleme specifice ridică si evaluarea nivelului de protecție si punerea în siguranță a acelor clădiri dejâ construite la proiectarea carora nu erau valabile exigentele normelor actuale; problemele acestea sunt atat de natura tehnica cat mai ales de natura financiara. Normele românesti în vigoare prevăd modalitati tehnice de abordare a acestei probleme.

Există în același timp o serie de cauze care nu tin direct de rezistenta structurilor sau care se incadreaza in degradarile admisibile, dar care reprezinta pericole evidente pentru viata si integritatea corporala a populatiei din zone seismice cum ar fi:

  • • căderea unor obiecte în locuință;

  • • căderea unor elemente secundare de construcții (zidării, placaje, tencuieli, parapetți, cornișe,

  • • coșuri, ornamente, jardiniere etc.) în afara locuinței;

  • • garduri de zidărie sau beton degradate sau instabile;

  • • monumente, firme și vitraje;

  • • stâlpi și fire electrice;

Pagină 53 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

  • • versanți, rod etc;

  • • efecte seismice secundare (incendii, inundații);

  • • efecte seismice terțiare (panică și zvonurile) care conduc la dezorganizarea socială.

Prin Normativul P.100-91 care reglementează proiectare antiseismica a clădirilor din România, se precizează că parametrii de zonare a seismicității teritoriului coeficientul KS care reprezintă raportul dintre accelerația maximă a mișcării seismice a terenului corespunzătoare zonei seismice respective și accelerația gravitației și perioada de colț TC care este o caracteristică a condițiilor seismice de amplasament.

Funcție de acești parametri zonarea seismică a teritoriului României este caracterizată de un cuplu de hărți care figurează repartiția parametrilor amintiți pe teritoriul țării noastre.

Oscilația seismică a terenului se transmite construcțiilor care răspund printr-o oscilatie proprie depinzând de caracteristicile lor dinamice-constructive.

Construcțiile rezistă sau nu în mod corespunzator la mișcarea seismică în special în funcție de capacitatea lor de a prelua forțele laterale de inerție induse de cutremur. Capacitatea portantă la încărcări verticale (gravitaționale) a fost în general bine asigurata înca din etapele inițiale de dezvoltare a științei construcțiilor.

Metodele de construcție tradiționale din țara noastră conferă, datorită experienței locuirii într-o zonă seismică, un anume nivel de rezistență Ia forțe laterale seismice.

Introducerea materialelor moderne (betonul armat) la începutul secolului nostru a condus și la noi în țara la o încredere excesivă în calitatile structurilor cu schelet portant dar care, în realitate, nu puteau asigura și capacitatea de a prelua forțe seismice (laterale) deoarece metodele de calcul antiseismic nu se dezvoltaseră suficient.

Structurile de cărămidă, metal, lemn, beton armat etc. utilizate în prezent în țara noastră sunt proiectate astfel spre a prelua forțele seismice.

În Botoșani vechimea construcțiilor, faptul că acestea au fost expuse în timp la seisme importante, care au consumat din rezerva de capacitate portantă, determinând apariția și evoluția ulterioară a unor trasee de fisurare, deasemeni modificarea condițiilor de amplasament, prin ridicarea nivelului pânzei freatice și înmuierea terenurilor de fundare, cu afectarea fundațiilor din zidărie, conduc la risc seismic important pentru aceste construcții.

O influență degenerativă semnificativă asupra acestor zone construite, o are prezența sistemului de hrube vechi, astăzi scoase din funcțiune și, de regulă, inundate.

Creșterea în timp a nivelului pânzei freatice în localitatea Botoșani, creează o condiție favorizantă pentru o evoluție necorespunzătoare a comportării seismice și la construcțiile recent executate.

În mediul urban de regulă vechi, mai expuse fiind lăcașele de cult, datorită dezvoltării în plan dar și conformării structurale pe verticală, neomogenitatea distribuției maselor (corpul bisericii - turle). Trebuie motivat faptul că în municipiul Botoșani sunt biserici de patrimoniu național cum ar fi: Biserica Sfânta Maria (armenească), pe care tradiția o datează în anul 1350, Bisericile Uspenia și Sfântul Gheorghe ridicate de Doamna Elena Rareș, în anii 1551 și 1552, sau Bisericile cu hramul Sfântul Ilie și Sfânta Parascheva, în cazul unor seisme puternice prin căderea turlelor pot provoca atât pagube blocurilor și construcțiilor din arealul lor cât și mari blocaje, toate fiind în zone centrale ale orașului.

Partea centrală a municipiului Botoșani se distinge prin Centrul Istoric și Comercial, grupat în jurul dominantei sale de cotă și girantului său istoric catedrala “Adormirea Maicii Domnului” (Uspenia), pe axul fostului traseu al Căii Naționale (în prezent pietonal). Două variante stradale asigură detenta, respectiv str. Săvenilor și Piața 1 Decembrie.

Centrul Istoric a fost inclus în etapele „Proiectului Reabilitarea centrului istoric și a zonei pietonale a municipiului Botoșani”, inițiat de Primăria municipiului Botoșani, executându-se lucrări în Piața 1 Decembrie la nr, 2,3,4,5,6,7,28-30,36,46,42,45,45, pe strada Săvenilor la nr. 2,4,6 și 8 dar și la rețelele de apă, canalizare, gaz, iluminat etc. precum și la pietonalul major.

Stratul de fundare prezintă o neomogenitate foarte pronunțată și determină riscul accentuat la acțiunea seismică. Riscul este multiplicat de prezența în zonă a accidentelor de teren sub formă de beciuri, Pagină 54 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

hrube și umpluturi cu grosimi mari. Aceste beciuri și hrube sunt dispuse pe toate direcțiile, ating adâncimi mari, uneori sunt suprapuse și coboară sub nivelul Piața 1918.

Această zonă este delimitată în partea de nord de str. Elena Doamna, în partea de sud de str. Blănari, în partea de vest de noua Cale Națională, iar în partea de est de str. Poștei Vechi și Gh. Doja.

Structura litologică a zonei, este reprezentată de un complex prăfos - argilos - nisipos, cu variații mari în plan cât și în adâncime. Se întâlnesc umpluturi neomogene cu grosimi cuprinse între 1,60 m și 11,00 m, argile prăfoase galbene cu CaCO3 degradat, de consistență variabilă, cu grosimi cuprinse între 0,40 m și 3,6 m, nisipuri prăfoase, sau nisipuri argiloase, cu grosimi ce variază între 0,30 ml - 2,30 ml și argilă marnoasă galbenă - verzuie, cu intercalații și zone de nisip fin, cu grosimi de 0,60 m la 7,20 m.

Stratul de fundare prezintă o neomogenitate foarte pronunțată și determină riscul accentuat la acțiunea seismică. Riscul este multiplicat de prezența în zonă a accidentelor de teren sub formă de beciuri, hrube și umpluturi cu grosimi mari. Aceste beciuri și hrube sunt dispuse pe toate direcțiile, ating adâncimi mari, uneori sunt suprapuse și coboară sub nivelul unor subsoluri cu înălțime mare. Cea mai mare parte a acestor beciuri sunt inundate, datorită creșterii nivelului apei freatice, cât și din aportul apelor canalizate. Deasemeni, o bună parte a acestor hrube sunt prăbușite sau colmatate cu reziduuri, ceea ce face imposibilă cartarea lor.

Aceste condiții au dus la degradarea diferențiată a clădirilor existente, favorizată de prezența apei în beciuri (apa având un caracter sulfatic), cu acțiune directă asupra fundațiilor.

Prăbușirea unor beciuri și hrube a condus la modificarea echilibrului de forțe, afectând stabilitatea construcțiilor existente. Au apărut fisuri, s-au produs prăbușiri de ziduri, ceea ce îi micșorează considerabil rezistența clădirilor, în situația producerii unor mișcări seismice.

În anul 1888, zona centrală a municipiului Botoșani, a fost afectată de un incendiu devastator, care a distrus-o în cvasitotalitate.

Refacerea s-a realizat pe vechile fundații, beciuri, hrube, care și ele erau, parțial executate pe un sistem de beciuri și galerii suprapuse, mult mai vechi, unele datând încă din evul mediu.

Refacerea a impus o arhitectură de pronunțat caracter occidental, datorată mai ales marilor negustori și bancheri evrei. Trebuie precizat că arhitectura occidentală a fronturilor, înglobează nucleele anterioare, iar curțile prezintă ornamente tipice caselor de târgoveți.

Astăzi moștenim un ansamblu urbanistic unitar și compact, cu caracter predominant eclectic, realizat de arhitecții occidentali (predominant din zonele germane), în care s-au integrat și obiectele realizate în prima jumătate a sec. XX lea.

Caracteristici structurale ale construcțiilor

Clădirile din zonă au, în totalitate, regimul de înălțime P + 1E.

Structura acestor clădiri, este realizată din ziduri portante, în majoritatea cazurilor de grosime mare, cu bolți și arce din zidărie, planșeele sunt de regulă din bolțișoare de zidărie pe profile metalice peste parter și din lemn peste etaj.

Materialele din care au fost executate aceste clădiri diferă foarte mult în ce privește calitatea, multe dintre acestea fiind perimate: cărămizi artizanale, incomplet arse, sfărâmicioase, mortare slabe și care nu umplu bine rosturile. Se constată prezența tiranților metalici corodați, a șarpantelor degradate, multe din ele având afectată stabilitatea de ansamblu sau pe elemente, iar pierderea stabilității este iminentă.

Toate imobilele din zonă au parterul destinat unor funcțiuni comerciale sau de alimentație publică. Proprietarii sau chiriașii acestor imobile au intervenit în timp asupra clădirilor, realizând intervenții care afectează elemente structurale. În general intervențiile constau în:

  • - mărirea unor goluri existente;

  • - demolarea unor pereți structurali și înlocuirea acestora cu elemente din beton armat (grinzi

și stâlpi);

  • - realizarea unor noi goluri de circulație.

Etajele clădirilor din zona centrală au destinația de locuințe. Multe dintre ele au fost părăsite în decursul anului, iar în prezent sunt devastate, ceea ce permite ca, în aceste clădiri să pătrundă apele din Pagină 55 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

precipitații, cu degradarea lor continuă. O parte din ele sunt locuite de o populație pauperă, care nu se preocupă de întreținerea curentă a construcțiilor. În ultimii ani localurile publice, centrele comerciale, de prestări servicii și atelierele meșteșugărești și-au pierdut vadul și clientela, iar multe din ele s-au mutat la parterul blocurilor din apropriere, aspect care influențează și interesul pentru repararea curentă și menținerea funcționalității acestora.

Toate imobilele din zona centrală comercială a municipiului, delimitată anterior, nu mai asigura cel puțin următoarele cerințe fundamentale de calitate

  • • rezistență și stabilitate;

  • • siguranță în exploatare;

  • • siguranță la foc.

Starea avansată de degradare a construcțiilor,care făcea iminentă autodemolarea acestora numai

sub efectul încărcărilor gravitaționale statice, din greutatea proprie. Sunt imobile unde partea din spate s-a prăbușit parțial, iar locatarii care încă le mei ocupă sunt în permanent pericol. La pierderea stabilității parțiale sau totale a construcțiilor, se pot produce vătămări corporale grave sau pierderi de vieți omenești.

La toate aceste imobile, zidurile de rezistență prezintă fisuri importante, deplasări importante de la verticală, desprinderi la colțuri.

După cum am menționat anterior, vechiul centru a fost construit pe o rețea de beciuri, hrube și canale.

Inițial, acestea erau uscate sau, în timp, deveneau drenuri care evacuau apele din zonă, iar materialele din care erau executate, de bună calitate, rezistau timpului și încărcării transmise de construcții.

Prin crearea pietonalului în locul vechii Căi Naționale, s-a ridicat nivelul străzii și au fost acoperite gurile de aerisire ale beciurilor. Datorită acoperirii cu construcții a terenurilor din zonă cât și a exfiltrațiilor din rețele, ca urmare a neîntreținerii corespunzătoare, nivelul apelor subterane din zonă a crescut; aspectul a fost favorizat și de executarea construcțiilor noi din zonele adiacente, când au fost plombate beciurile și hrubele interceptate, ceea ce a dus la întreruperea scurgerii libere a apelor prin acestea.

Toate aceste cauze au dus la inundarea majorității beciurilor și hrubelor de sub clădiri. În aceste condiții construcțiile subterane menționate, au început să cedeze, înregistrându-se bolți cedate sau prăbușite, iar deplasările generate în terenul de fundare, au dus implicit la suprasarcini pentru echilibrarea structurală și degradarea structurii de rezistență a clădirilor.

De altfel, în trecutul recent al municipiului, am asistat la autodemolarea unor imobile, autodemolare care nu s-a datorat unor seisme.

Putem menționa “Case cu arcade” (Piața 1 Decembrie nr. 14, 17) care s-a prăbușit datorită executării unor construcții noi în zonă. (MODAROM - ul), imobilele din Calea Națională nr. 202, 204, 206, prăbușite în urma unui incendiu nu foarte violent și repede localizat și stins și clădirea din zona Poștei cunoscută sub numele de Teatrul Vechi (Calea Națională nr. 224, 226, 228, 230) care adăpostește la etaj o sală de spectacole.

Multe alte imobile au suferit deja prăbușiri parțiale.

Un element specific pentru construcțiile din zona centrală, îl constituie modul acestora de realizare în “pateuri”, alipite, cu perete de calcan comun. Această conformare structurală constituie un factor agravant suplimentar, deoarece creează posibilitatea prăbușirilor succesive, în lanț, pornind de la colapsul unei singure clădiri. Din această cauză nu este suficientă realizarea consolidării complete a unei clădiri, fără consolidarea simultană a întregului “pateu”.

Considerăm că, în cazul unui seism chiar modest, de gradul 5 sau 6 pe scara MKS, toate imobilele vechi din zona centrală a municipiului, puteau fi afectate parțial, IAR RISCUL DISTRUGERII A CEL PUȚIN 90 % DIN FONDUL EDIFICAT era iminent înainte de lucrările de reabilșitare și consolidare care vor fi descrise mai jos.

Alt punct care are un risc ridicat în caz de producerea unui cutremur il reprezintă Blocul 140, din Parcul Tineretului nr.14, avînd anul de început de constructie 1972, și locuind în el 76 de persoane.

Pagină 56 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Luând în calcul repartiția populației localității pe zone (cartiere) și structura de rezistență a clădirilor,este posibil,ca în cazul producerii unui cutremur de 7-8 grade pe scara Richter în zona Vrancea,teritoriul localității să fie afectat astfel:

  • - raionul de distrugeri nr.1 delimitat de:in partea de N. de str. Elena Doamna, în partea de S.de str. Blanari,în partea de V. de noua Cale Nationala, iar în partea de E. de str. Postei si str. Gheorghe Doja. Aici se află amplasate un număr de 14 clădiri, din care 14 sunt locuințe foarte vechi, amplasate pe o zonă slabă din punct de vedere al solului.

  • - raionul de distrugeri nr.2 delimitat de:în partea de V.str. Dreptatii, în partea de S.de str.Grivita, în partea de E.de str. T. Vladimirescu, în partea de N.de str. Imparat Traian. Raionul cuprinde 27 cladiri din care 7 sunt locuințe foarte vechi.

  • - raionul de distrugeri nr.3 delimitat de:în partea de S.V. de str. Aleea Parcul Tineretului, în partea de V. de str. Savenilor,în partea de N.E. de str. Imparat Traian. Raionul cuprinde 6 cladiri,din care 4 cladiri sunt foarte vechi.

Centralizarea clădirilor de locuit multietajate din raioanele delimitate mai sus, încadrate în clasa de risc I de risc seismic și care prezintă un adevarat pericol public este următoarea seismicitatea zonei Moldovei, implicit și a municipiului Botoșani, se datorează cutremurelor tectonice, ce sunt generate de acumulări de energii potențiale în sistemul de falii existente, până la valoarea critică, ce depășesc rezistența rocilor, când se produce o descărcare bruscă de energie, sub formă de energie cinetică sau seismică.

Pe teritoriul localității nu sunt focare sau zone seismice, dar se resimte transmiterea undelor elastice ale zonei seismice Vrancea. De asemenea localitatea nu se află pe direcția de propagare principală a undelor seismice ce-și are originea în zona Vrancea și anume NE - SV.

Totuși, în cazul unui cutremure de mare intensitate în zona Vrancea, teritoriul localității poate fi afectat, fiind astfel distruse un număr de aproximativ 201 imobile , blocuri , case și anexe gospodărești, in trei clase de importanta dupa cum urmeaza: cls. 1 = 4 cladiri, cls. 2 = 67 cladiri, cls. 3 = 130 cladiri, înregistrându-se un număr mare de pierderi de vieți omenești, răniți și sinistrați.

Din punct de vedere al clădirilor, localitatea dispune de 1368 clădiri cu peste39.886 locuințe, având o populație de peste 115.069 locuitori.

Din totalul clădirilor circa 58% sunt clădiri individuale cu o singură locuință din care 5% din lemn,42% din cărămidă și 53% din paiantă sau chirpici. Circa 201 de locuințe au o vârstă de peste 100 de ani, alte 250 sunt clădiri cu o “vârstă” de 70 - 100 de ani . Fondul de locuințe noi reprezintă circa 60% din care 1/3 din spațiul locativ este la etaj.

În condițiile apariției și dezvoltării unui seism, este posibilă producerea următoarelor efecte:

  • - prăbușiri totale sau parțiale de construcții, avarierea unora dintre clădiri ;

  • - înclinări sau răsturnări de clădiri, ca urmare a unor tasări ale terenului de fundare;

  • - alunecări de teren;

  • - ruperea căilor de comunicații, a rețelelor de utilități;

  • - explozii,

  • - incendii izolate sau de mari proporții,

  • - avarierea lucrărilor hidrotehnice-instalarea unor dezastre complementare,

  • - accidente de transport ale oamenilor, mărfurilor obișnuite și a celor periculoase.

Centralizarea clădirilor de locuit multietajate din raioanele delimitate mai sus, încadrate în clasa de risc I de risc seismic și care prezintă un adevarat pericol public este următoarea:

Nr. crt.

Adresa de imobil

Anul construirii

Regimul de înălțime

Nr. de apartamente

1.

Piața 1 Decembrie nr. 8

1930

S+P+1

1

Pagină 57 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

2.

Piața 1 Decembrie nr. 8 A

1930

S+P+1

1

3.

Piața 1 Decembrie nr. 9

1928

S+P+1

3

4.

Piața 1 Decembrie nr.13

1915

S+P+1

2+1

5.

Piața 1 Decembrie nr. 22

1912

S+P+1

2

6.

Piața 1 Decembrie nr.37

1875

S+P+1

2

7.

Piața 1 Decembrie nr. 39

1890

S+P+1

1

8.

Piața 1 Decembrie nr. 41

1890

S+P+1

1

9.

Piața 1 Decembrie nr.46

1938

S+P+1

2

10.

Piața 1 Decembrie nr.48

1943

S+P+1

5

11.

Piața 1 Decembrie nr. 50

1937

S+P+1

6

12.

Piața 1 Decembrie nr.56

1935

S+P+1

2

13.

Piața 1 Decembrie nr. 61

1927

S+P+1

1

14.

Piața 1 Decembrie nr. 14

1930

S+P+1

6

15.

Victoriei nr. 3

1910

S+P+1

1+4

16.

Str Săvenilor nr. 4

1930

S+P+1E

1

17.

Str. Săvenilor nr. 12

1930

S+P+1E

6

18.

Str Săvenilor nr.6

1934

S+P

1

19.

Str Săvenilor nr. 8

1932

S+P

1

20.

Str Săvenilor nr. 10

1932

S+P

1

21.

Str Săvenilor nr. 2

1940

S+P

1

22.

Str. I.C. Brătianu nr.94

1900

P

1

23.

Parcul Tineretului nr. 14

Bloc 140

1972

P+4

76

d.2. alunecări de teren. Caracteristicile litologice și a structurii formațiunilor geologice care aflorează pe teritoriul municipiul Botoșani, la care se adaugă cele de ordin morfologic și particularitățile climatice, în principal regimul precipitaților, induc, în cazul unor areale cu dimensiuni variate, valori ridicate ale probabilității de declanșare a alunecărilor de teren, astfel încât se pot încadra în categoria zonelor expuse hazardului.

Teritoriul municipiului este încadrat în aria geografică a județului, care aparține mai multor subunități ale Podișului Moldovei, diferite din punct de vedere geologic și fizico-geografic și care determină și Pagină 58 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

caracteristicile deplasărilor de teren. În acest mod în zona de podiș, pe versanții văilor cât și pe cuestele cu orizonturi de gresii și calcare oolitice, regăsim alunecări de vârste diferite. Unele dintre acestea sunt vechi și parțial stabilizate, sub formă de trepte sau pachete masive și cu dislocări profunde și altele mai noi, suprapuse, în formă de cuiburi, monticuli (sub formă de movile), valuri și având grosimi și întinderi reduse.

Zonele cu alunecările de teren care afectează teritoriul localității Botoșani sunt:

1. V. mun. iesirea pe D.N. 29 spre Suceava cu următoarele caracteristici:

Coordonate geografice

Grade

Minute

Secunde

Latitudine N

47

44

30

Longitudine E

26

35

20

Cota crestei

160-170 m

Data aproximativă a producerii - anul 1978- luna aprilie

Tipul alunecării - reactivată cu amplasamente afectate de alunecări anterioare

Mișcare - alunecare produsă în lungul unor suprafețe de cedare

Dimensiuni lungimea - 1.200 - 1000m lățimea - 50-150m

2. S. mun. cimitirul Pacea - ieșirea spre Curtești ;

Coordonate geografice

Grade

Minute

Secunde

Latitudine N

47

43

50

Longitudine E

26

36

10

Cota crestei

140-150 m

Data aproximativă a producerii 28 aprilie 1998

Tipul alunecării- parțial, pe 400-500m x 90-110m din alunecare primară

Mișcare - parțial reactivată întru-un complex argilos

Dimensiuni lungimea - 1.350m lățimea 50-300m

3. Sudul orașului - iesirea spre Iași pe D.N. 28 B ;

Coordonate geografice

Grade

Minute

Secunde

Latitudine N

47

43

00

Longitudine E

26

37

10

Cota crestei

150m

Data aproximativă a producerii - aprilie 1975

Tipul alunecării- amplasament afectat de alunecări anterioare datorită torenților activi

Pagină 59 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Mișcare - produsă în lungul unor suprafețe de cedare prin translații spre baza pantei Dimensiuni lungimea - 1500m lățimea - 100-550m

4. Sud-Est. oraș cartierul Tulbureni - V. pârâul Teascu ;

Coordonate geografice

Grade

Minute

Secunde

Latitudine N

47

43

10

Longitudine E

26

37

50

Cota crestei

150m

Data aproximativă a producerii - 10 septembrie 1980

Tipul alunecării - datorită izvoarelor de coastă la un nivel hidrostatic de 0,2-1,0 m

Mișcare - alunecarea depozitelor deluviale pe suprafața rocii de bază

Dimensiuni lungimea -1500 m lățimea - 200-500m adâncimea - 1-1,5m

5. S. mun stația radio - str. Petru Rareș - str. Ion Creangă ;

Coordonate geografice

Grade

Minute

Secunde

Latitudine N

47

44

30

Longitudine E

26

37

30

Cota crestei

160m

Data aproximativă a producerii - luna mai 1979

Tipul alunecării- reactivată în amplasamente afectate de alunecări superficiale

Mișcare - alunecări produse pe linia de cea mai mare pantă spre ravene active

Dimensiuni lungimea -5000m lățimea - 50-200m adâncimea - 0,75-1,5m

6. Versantul estic : cartierul Parcul Tineretului - str. Drumul Tătarilor ;

Coordonate geografice

Grade

Minute

Secunde

Latitudine N

47

44

50

Longitudine E

26

37

45

Cota crestei

140m

Data aproximativă a producerii - 04 martie 1977

Pagină 60 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Tipul alunecării - alunecări reactivate sau potențiale spre zonele umede și băltiri

Mișcare - alunecări produse în lungul unor suprafețe de cedare adânci Dimensiuni lungimea - 2500m lățimea - 70 - 300m adâncimea - 2 - 4m

7. N. mun. str. împărat Traian - str. Hatman Arbore ;

Coordonate geografice

Grade

Minute

Secunde

Latitudine N

47

45

20

Longitudine E

26

34

45

Cota crestei

170m

Data aproximativă a producerii - 15 martie 1974

Tipul alunecării- alunecare reactivate de zonele foarte umede și băltiri ale pârâului Luizoaia

Mișcare - alunecări produse pe interfața dintre depozitele deluviale-rocă sarmatică

Dimensiuni lungimea - 2900m lățimea - 150 - 200m adâncimea - 1,5-2m

8. N.E. mun. stația C.F.R.Leorda - zona M.Ap.N. ;

Coordonate geografice

Grade

Minute

Secunde

Latitudine N

47

46

15

Longitudine E

26

34

42

Cota crestei

170 m

Data aproximativă a producerii - luna septembrie anul 1988

Tipul alunecării - alunecare reactivată de zonele de baltă ale pârâului Luizoaia

Mișcare - produsă de interfața de depozite deluviale - rocă sarmațiană

Dimensiuni lungimea - 300m lățimea - 150m adâncimea - 3 - 4m

În situația unor ploi abundente, de lungă durată există pericolul amplificării fenomenelor de alunecare precum și posibilitatea apariției unor noi zone cu alunecări de teren active.

Obiectivele din zonele afectate sunt: - 88 case;

Zona afectată se întinde pe circa 333 ha pe care sunt amplasate imobile de locuit cu anexe și alte construcții ( garaje, ateliere, etc. ) și are o populație de circa 350 - 400 persoane. Evoluția fenomenului de Pagină 61 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

alunecare este urmărită în mod ritmic, în care scop se efectuează măsurători de foraje pentru determinări hidrostatice și înclinometrice. Fenomenul de alunecare este activ, cu deplasări semnificative ale structurilor de pământ, care se produc de regulă primăvara, reactivându-se în perioadele ploioase.

Probleme privind alunecările de teren:

  • - toate alunecarile de teren identificate si inventariate reprezinta alunecari reactivate sau potential reactivabile, initiale;

  • - suprafața totală aproximativă a zonelor afectate de alunecări de teren este de cca. 3,330.000 m.p. iar volumul masei de teren antrenate de cca. 4.230.000 m.c.

  • - nu s-au produs alunecări de teren catastrofale cu pagube materiale uriașe și nici pierderi de vieți omenești sau vătămări corporale;

  • - există o singură alunecare de teren studiată și stabilizată prin lucrări de drenaj și consolidări, situată pe versantul vestic al municipiului la ieșirea pe D.N. 29 spre Suceava;

  • - restul versanților marginali ai platoului natural pe care este situat municipiul, sunt afectați de alunecări de teren nestudiate, au pantele deluviale instabile și prezintă aspecte specifice ca de exemplu cute și ondulări ale terenului, arbori înclinați, crăpături vizibile, mici izvoare, băltiri cu vegetație specifică.

Secțiunea 2 - Analiza riscurilor tehnologice

Odată cu procesul de tehnologizare a economiei și al imposibilității controlului total aupra evoluției acestuia, au apărut și riscurile asumate sau întâmplătoare.

Referitor la erorile umane care conduc la declanșarea dezastrelor, trebuie evidențiate acțiunile umane involuntare și acțiunile umane voluntare. Acțiunile umane involuntare conduc la modificări substanțiale ale construcțiilor, instalațiilor și proceselor de producție și pot conduce la urmări nefaste, pot proveni din calcule eronate, măsurători greșite, omisiuni.

Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor datorate acțiunii umane, involuntare sau intenționate, care conferă elementelor de infrastructură posibilitatea de a funcționa în limite cuprinse între normal și periculos, până la dezastre cu efecte distructive asupra siguranței cetățenilor, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu.

În general sursele de risc care pot provoca accidente tehnologice sunt:

  • - agenții economici care utilizează substanțe periculoase în procesul tehnologic;

  • - magistralele de gaz metan;

  • - transportul de substanțe periculoase pe căile de comunicație rutiere și feroviare.

Riscul tehnologic, față de cel natural poate fi controlat și redus pe mai multe căi, necesintând un management mult mai elaborat și personalizat pe fiecare categorie în parte.

a. riscuri industriale

Pagină 62 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul


Localizarea principalelor societăți industriale din anul 2017-2021



Pagină 63 din 95


împreună dezvoltăm

JTM

orașul

a.1. accident chimic.

Prin accident chimic se înțelege eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unor substanțe toxice industriale în concentrații mai mari decât concentrațiile maxime admise și care pun în pericol populația, animalele din zonă, afectând grav factorii de mediu. Accidentele chimice pot fi minime atunci când într-o instalație - sursă toxică se produce o avarie controlabilă, urmată de eliberarea unor cantități de substanțe toxice în mediul înconjurător și maxime atunci când la instalația - sursă toxică se produce o avarie necontrolată, eliminându-se în mediul înconjurător o mare cantitate sau întreaga cantitate de substanță toxică.

Accidentele chimice se pot produce atât în timp de pace, ca urmare a unor neglijențe, defecțiuni, dereglări de proces,etc., sau în timp de război, datorită atacurilor din aer,ori a unor acțiuni diversioniste.

Spațiul în care substanța toxică industrială își manifestă acțiunea vătămătoare, ca urmare a unui accident chimic, se numește focar chimic. La locul accidentului chimic se formează un nor toxic iar dimensiunile zonelor de acțiune ale norului se stabilesc pentru valori letale (zona letală) sau de intoxicare (zona de intoxicare).

Sursele de pericol chimic de pe teritoriul municipiului Botoșani sunt în societățile comerciale care dețin substanțe chimice astfel:

  • - S.C. MODERN CALOR S.A. - păcură

  • - S.C. NOVA APASERV S.A. - clor

  • - S.C.MECANEX S.A.- acid sulfuric, clor, oxigen;

  • - S.C.DELGAZ GRID S.A.- rețeaua de distribuție gaze naturale;

  • - S.C.GRUPUL DE FIRME ELECTROCONTACT S.A.- acid sulfuric, clor, oxigen;

  • - SC CHAMADE SRL - vopsitorie auto;

  • - SC PRODALCOM S.A. - producere alcool;

  • - S.C. LUX AUTO SRL - vopsitorie auto;

  • - S.C. AUTOVULCANIZARE SRL - vopsitorie auto.

  • - S.C.UPSS S.A. - turnători fontă, vopsire piese turnate;

  • - CARREMAN ROMÂNIA - polipropilenă

a.2. accidente majore la utilaje și instalații tehnologice periculoase.

Prin acest tip de accidente se înțelege distrugerea sau avarierea unor utilaje și instalații tehnologice, datorită neglijenței umane sau unor cauze naturale, ducând la numeroase victime umane și la pierderi materiale.

Caracteristicile de bază ale acestui tip de accident pot fi :

  • - domeniul tehnologic de activitate(instalații metalurgice,chimice,etc.);

  • - capacitatea,productivitatea și durata ciclului tehnologic;

  • - mărimea zonei afectate;

  • - modalitatea de propagare a accidentului(explozie,nor toxic,incendiu).

  • b. riscuri de transport și depozitare produse periculoase

Substanțe periculoase sunt considerate acele produse chimice care pe timpul transportului cu mijloace auto sau pe cale ferată ( în cisterne, containere sau alte ambalaje), datorită unor accidente de circulație, avariilor apărute la mijlocul de transport, reacțiilor chimice neprevăzute, nerespectării normelor tehnice de ambalare,etc., pot conduce la apariția unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau la răspândirea de substanțe periculoase pe sol sau în mediul înconjurător.

Explozia,incendiul,emisia de gaze sau de vapori se pot produce direct în mijlocul de transport sau în urma răspândirii substanțelor periculoase pe sol.

Pagină 64 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Măsurile de protecție și intervenție pe timpul transportului substanțelor periculoase se stabilesc în funcție de tipul substanței (substanțe explozive, gazoase sau lichide toxice, inflamabile, corosive, infectante,etc.) și clasa substanței periculoase.

În funcție de aceste date se poate trece la o evaluare a pericolului prin stabilirea :

  • - zonei de răspândire;

  • - zonei de pericol;

  • - zonei de izolare;

  • - zonei de evacuare

Dimensiunile zonelor și măsurile de protecție sunt specifice fiecărei clase de substanțe periculoase și de tipul acesteia.

Monitorizarea transporturilor substanțelor periculoase se face în conformitate cu prevederile legislației în domeniu, de către instituțiile abilitate.

b.1. riscuri majore pe căile de transport rutier

Accidentele majore pe căile rutiere reprezintă fenomenele de întrerupere temporară a circulației, generând distrugerea acestor căi, rezultând victime(umane și animale) și pagube materiale. De menționat că în accidentele ușoare care au avut loc, nu au fost implicate autovehicule ce transportau substanțe periculoase.

b.2. riscuri majore pe căile de transport feroviar

Rețeaua de cale ferată care străbate municipiul Botoșani este mică(are o lungime de 3,5 km). Numărul de călători anual este de cca 20.000 iar transportul de marfă nu incubă nici el un volum de marfă prea mare. În ultimii ani nu au fost înregistrate evenimente deosebite.

b.3. riscuri majore de transport prin rețele magistrale

În municipiul Botoșani nu există rețele magistrale de transport. Alimentarea cu gaz, apă, energie electrică se realizează prin rețele medii de distribuție.

c.)     riscuri nucleare și /sau radiologică

Pe teritoriul municipiului Botoșani, a județului Botoșani și al județelor limitrofe, nu avem obiective potențiale de risc nuclear. Totuși, așa cum s-a întâmplat în cazul accidentului de la CERNOBÎL, municipiul Botoșani poate fi afectat de unele accidente nucleare transfrontieră.

Pe teritoriul municipiului Botoșani, situațiile de urgență nucleară sau radiologică se pot produce în:

  • - institruțiile medicale ( spitalul municipal, policlinică, spitalul de copii) ce dețin și utilizează aparatură și tehnică sursă de risc radiologic(aparate roentgenometrice)și

  • • incidente/accidente pe timpul transportului substanțelor /materialelor radioactive;

  • • pierderea unei surse radioactive sau traficul ilicit cu surse radioactive;

  • - în alte locuri, ca urmare a activităților teroriste, traficului illicit, depozitării de materiale refolosibile.

Procedurile de răspuns în cazul unor urgențe radiologice asigură o concepție unitară privind evaluarea de bază și capacitatea de răspuns, în scopul protejării populației și a angajaților în cazul urgențelor radiologice, în conformitate cu recomandările internaționale.

Obiectivele generale ale răspunsului la urgență sunt :

  • - reducerea riscului sau limitarea consecințelor accidentului;

  • - prevenirea efectelor deterministe asupra sănătății prin luarea de măsuri înainte sau la scurt timp după expunere și menținerea dozelor individuale pentru populație și personalul de intervenție sub nivelurile admise;

  • - reducerea riscului efectelor stocastice asupra sănătății(cancer) prin implementarea acțiunilor de protecție.

Obiective sursă de risc nuclear sau radiologic pe teritoriul municipiului botoșani sunt: | Nr. |          OBIECTIVUL /UNITATEA SANITARĂ          |          ADRESA

Pagină 65 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

crt 1                                                                                                                      1

APARATE DEȚINUTE ÎN SISTEMUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

1

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ”MAVROMATI”

STR. MARCHIAN NR.21

2

SPITALUL SFÂNTUL GHEORGHE

STR. CALEA NAȚIONALĂ NR.2

3

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ”MAVROMATI SECȚIA EXTERNĂ OBSTETRICĂ GINECOLOGIE

STR. G. ENESCU NR.8

4

SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE AMBULATORIUL DE SPECIALITATE

STR. TRANDAFIRILOR NR.24

APARATE DEȚINUTE DE INSTITUȚII PUBLICE

5

PENITENCIARUL BOTOȘANI

UM 0798             ’

STR. ION BRATIANU 104

APARATE DEȚINUTE DE SISTEMUL DE SĂN

ĂTATE PRIVAT

6

FEODOROV ANETA P.

STR. MARCHIAN NR.8

7

S.C. DDI X-RAY DIAGNOSTIC SRL

STR. PIAȚA REVOLUȚIEI NR.3

8

C.M.I TUDORA CRISTINA

STR. OCTAV ONICESCU NR.3

9

C.M.I. YAKAB EDUARD

STR. STEFAN LUCHIAN NR.2

10

SC MEDICAL CENTER VIVA SRL.

STR 1 DECEMBRIE NR.13 B

11

C.M.I BORHAN MANUELA

STR. VICTORIEI NR.31

d.)     riscuri de poluare a apelor

Pe teritoriul municipiului Botoșani sunt un număr de 39 agenți economici potențiali poluatori.

Principalii factori care pot duce la poluarea cursurilor de apă din municipiul Botoșani sunt :

  • - căderile masive de ploaie, lucru ce poate da naștere la alunecări de teren, dislocând conductele de la utilități în zonele respective;

  • - nerespectarea procesului tehnologic de eliminare a apelor reziduale de la operatorii economici;

  • - acțiuni infracționale.

Fiecare operator economic va actualiza și va aplica planul propriu privind combaterea poluării accidentale, aprobat de SGA Botoșani.

Efectele poluărilor sunt:

  • - distrugerea recoltelor agricole;

  • - înrăutățirea stării de sănătate a populației;

  • - răspândirea de germeni patogeni;

  • - reducerea imunității organismului.

Agenții economici, potențiali poluatori, vor lua următoarele măsuri de reducere a riscului :

  • - realizarea măsurilor din Ordinul MMGA nr.278/1997;

  • - actualizarea planurilor de prevenire și combatere a poluării accidentale;

  • - amenajarea stațiilor de epurare și preepurare sau a bazinelor vidanjabile.

e.)     prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări

Se pot produce în zona unde fondul construit este vechi,exemplu zona centrală a municipiului.

Vechimea construcțiilor, faptul că acestea au fost expuse în timp la seisme importante, care au consumat din rezerva de capacitate portantă, determinând apariția și evoluția ulterioară a unor trasee de fisurare, ridicarea pânzei freatice și înmuierea terenurilor de fundare, cu afectarea fundațiilor din zidărie, conduc la risc seismic important pentru aceste construcții. O influență degenerativă semnificativă asupra acestei zone construite, o are prezența sistemului de hrube vechi. De asemeni un risc major reprezintă

Pagină 66 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

construcțiile speciale de tipul castelelor de apă aeriene, rezervoarelor la sol de volume mari, la care se poate dezvolta efectul de val și efecte hidrodinamice.

f.)     eșecul utilităților publice

Prin eșecul utilităților publice înțelegem imposibilitatea instituțiilor respective de a asigura buna desfășurare și funcționare a rețelelor ce asigură utilitățile publice, ca urmare a unor accidente, avarii sau disfuncționalități survenite pe timpul funcționării acestora sau a unor fenomene, accidente sau incidente externe, care afectează rețelele respective.     Principalele utilități publice sunt :

  • - rețelele telefonice,comunicații;

  • - rețele de alimentare cu energie electrică,gaze,apă,de canalizare;

  • - rețele de colectare a apelor uzate și pluviale.

Efectele acestor avarii pot fi :

  • - întreruperea pe perioade medii sau lungi a alimentărilor de orice fel și transmiterii de date;

  • - deteriorarea mediului ambiant;

  • - cheltuieli bugetare suplimentare;

  • - generarea de alte accidente (incendii,epidemii,etc.).

g.)    căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Pe teritoriul municipiului Botoșani nu au fost înregistrate astfel de fenomene, dar sunt posibile generatoare de situații de urgență. Multe elemente desprinse din componența sateliților artificialisau rachetelor pot provoca accidente mortale

h.)    muniție neexplodată

Muniția neexplodată este încărcătura de luptă explozivă,incendiară sau toxică rămasă din timpul războiului, ca urmare a operațiunilor de luptă, depozitare sau transport.

Asanarea înseamnă descoperirea și ridicarea muniției neexplodate din locurile unde acestea se găsește și transportul acesteia în locuri special amenajate, unde este distrusă.

Muniția neexplodată este deosebit de periculoasă deoarece pe timpul operațiunilor de cercetare, identificare, transport, depozitare și distrugere a acesteia se pot produce accidente grave soldate cu pierderi de vieți omenești.

Munițiile rămase neexplodate din timpul războiului constituie un pericol real pentru populație și în special pentru copii. Locurile unde se găsesc de obicei astfel de muniții sunt:terenurile agricole, în desișuri, în zidăriile unor construcții vechi, în râuri, lacuri sau bălți, etc.

Pentru evitarea unor accidente trebuie respectate următoarele reguli elementare de protecție civilă :

  • - nu se atinge, lovește sau se mișcă muniția găsită;

  • - nu se apropie de foc sau se introduce în acesta;

  • - nu se demontează muniția;

  • - nu se lasă copii să se joace cu munițiile de nici un fel;

  • - nu se transportă și depozitează muniția în încăperi sau locuințe;

  • - nu se aruncă la fier vechi;

  • - se anunță organele competente(poliția,protecția civilă), interzicerea circulației în zona respectivă și asigurarea pazei până la sosirea specialiștilor.

Secțiunea 3 - Analiza riscurilor biologice

Riscurile biologice generează situații de urgență prin sursele potențiale de izbucnire a unor epidemii sau epizotii (ferme zootehnice, spitalle de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, colonii de Pagină 67 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

muncitori, zone locuite paupere fără utilități publice, tabere de sinistrați) sau prin poluări accidentale. Depozitarea neautorizată de deșeuri medicale și a deșeurilor înțepătoare din spitale pun mari probleme în ceea ce privește posibilitatea unor epidemii în condiții de temperaturi mari și la umiditate crescută în zonele populate și sărace.

Epidemia constă în răspândirea în proporții de masă a unei boli transmisibile la oameni și epizootia constă în răspândirea în proporții de masă a unei boli transmisibile la animale.

Principalele măsuri specifice în caz de epidemii și epizootii sunt:

  • - aplicarea măsurilor igienico-sanitare;

  • - supravegherea epidemiologică a populației;

  • - aplicarea măsurilor de profilaxie urgentă a întregului personal infectat;

  • - introducerea de restricții severe privind consumul alimentar și al apei potabile.

Principala formă de răspuns în astfel de situații o reprezintă respectarea normelor de igienă individuală și colectivă, izolarea rapidă a cazurilor confirmate și, dacă este necesar, introducerea interdicției de acces și ieșire în/ din zonă (carantina), până la stăpânirea fenomenului, concomitent cu folosirea antidoturilor și vaccinurilor recomandate fiecărui tip de agent patogen care a declanșat epidemie (epizotia).

În contextual actual există posibilitatea apariței gripei aviare. La nivelul localității este constituit Comandamentul Antiepizootic Local, sunt constituite echipele de intervenție , cărora le este asigurată dotarea necesară.

Asistența sanitară este asigurată de către Autoritatea de Sănătate Publică a județului, iar asistența sanitar-veterinară este asigurată de Direcția Sanitar - Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a județului Botoșani. Unitățile din domeniul ocrotirii sănătății, precum și capacitatea de spitalizare a acestora, sunt prezentate în tabelul următor:

NR.CRT.

LOCALITATEA

DENUMIREA - PROFILUL UNITĂȚI SANITARE CU PATURI

1.

Municipiul Botoșani

SPITALUL JUDETEAN "MAVROMATI" BOTOSANI , Strada

Marchian 11, BOTOSANI, județ Botoșani, telefon 0231/517.780

2.

SPITALUL DE RECUPERARE SF GHEORGHE, Calea Natională

2, BOTOSANI, județ Botoșani, telefon 0231/513.560

3.

SPITALUL DE COPII BOTOSANI, Bulevard Mihai Eminescu 16, BOTOSANI, județ Botoșani, telefon 0231/582.290

4.

SPITALUL DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE BOTOSANI, Strada George Enescu 6, BOTOSANI, județ Botoșani, telefon 0231/584.347

5.

SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE, Strada Trandafirilor 24, BOTOSANI, județ Botoșani telefon 0231/584.024

6.

SPITALUL DE PSIHIATRIE NR. 4 Strada I.C.Brătianu 116

Situația cu colectivitățile de animale de pe raza municipiului Botoșani:

Denumirea fermei

Adresa - contact

Efective de animale

S.C.Premetalica SRL

Str Petru Rareș nr 53 Telefon 0231.53.77.94 0731/365.790 - e-mail premetalica@gmail.com

bovine 163 cap. ovine 2006 cap.

Pagină 68 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Situația cabinetelor medicale veterinare de pe raza municipiului Botoșani

Denumire

Adresa

Telefon

Clinica veterinară Vasi-Vet

Str Zorilor nr.10

0747.17.10.50

Cabinet medical-veterinar Zisu Diana

Str George Enescu nr.5

0744.63.16.26

CMV Pietraru Florin

Str Tudor Vladimirescu nr.11

0231.

Situația unităților farmaceutice

Societatea comercială

Adresa punctului de lucru

S.C. VELMA SRL

Str. Armeană nr. 34

S.C. FARMAVET S.A.

Str Crinilor nr.9 A

S.C. INTERFARM SRL

Piața Centrală

S.C. APICOLA SRL

Str. Marchian , Bloc F2

S.C. ALSO SRL

Str. I.C. Brătianu nr. 1

Secțiunea 4 - Analiza riscurilor de incendiu

Incendiul este un fenomen complex, distrugător, care se poate transforma uneori în dezastru. Orice incendiu are o cauză tehnică sau apare de cele mai multe ori ca urmare a unei neglijențe umane. Neglijențele manifestate de oameni din nepăsare sau uneori din necunoaștere contribuie în mare măsură la izbucnirea incendiilor. Dintre cauzele de propagare a incendiilor la nivelul municipiului Botoșani amintim:

  • - focul deschis,

  • - instalații electrice improvizate sau defecte,

  • - fumatul în locuri cu pericol de incendiu,

  • - coșuri de fum defect sau necurățat,

  • - jocul copiilor cu focul,

  • - mijloace de încălzire defecte, improvizate sau necurățate.

Dezvoltarea slabă din punct de vedere economic a municipiului Botoșani și inexistența unor obiective industriale mari, reduc considerabil posibilitățile producerii unor incendii de mari proporții. Totuși există posibilitatea producerii unor incendii majore la operatorii economici din zona industrială.

Efectele principale ale unui incendiu se manifestă prin :

  • - pierderi de vieți umane și materiale;

  • - avarierea și distrugerea clădirilor, instalațiilor, centrelor de depozitare,etc.;

  • - distrugerea culturilor agricole, a fondului forestier;

  • - avarierea rețelelor electrice și de telecomunicații, gaze, termoficare, etc.

Riscul la incendiu se apreciază pe niveluri de risc(pentru clădiri civile) și categorii de pericol de incendiu(pentru construcții de producție și depozitare).

Gestionarea riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul activităților de fundamentare. Elaborare și implementare a unei strategii coerente de prevenire, limitare și combatere a riscurilor de incendiu, incluzând și procesul de luare a deciziilor în situațiile de producere a unui asemenea eveniment.

Secțiunea 5 - Analiza riscurilor sociale

Pagină 69 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Factori de risc specifici zonei de competență:

  • - proliferarea economiei subterane, pe fondul săvârșirii unor grave abateri de la normele de prevenire și stingere a incendiilor, primejduind viața, bunurile și mediul;

  • - producerea unor dezastre cu efecte locale sau zonale prin incendierea diferitelor obiective, păduri sau zone agricole;

  • - creșterea gradului de poluare a mediului înconjurător, a riscului producerii unor dezastre naturale, accidente chimice, avarii ale centralelor hidroelectrice, construcții magistrale, instalații de înalt risc;

  • - traficul ilegal în materie de deșeuri periculoase și depozitarea lor pe raza municipiului Botoșani;

  • - apariția pe piață și comercializarea unor produse periculoase, neomologate sau incompatibile cu infrastructura inexistentă, organizarea sau desfășurarea unor activități productive în spații improprii, cu instalații tehnologice improvizate;

  • - asigurarea și restabilirea ordinii publice cu ocazia adunărilor publice sau a altor asemenea activități care se desfășoară în spațiul public și implică aglomerări de persoane, se realizează prin misiuni specifice ale Poliței Locale, Secției de Jandarmi și a Inspectoratului municipal Botoșani, în conformitate cu ordinele și dispozițiile eșaloanelor superioare și a planurilor de cooperare întocmite în acest scop.

Primarul municipiului Botoșani coordonează, în condițiile legii, acțiunile și activitățile de asigurare și/sau restabilire a ordinii publice pe raza localității.

Secțiunea 6 - Analiza altor tipuri de riscuri

Intervențiile cele mai des desfășurate, privind alte tipuri de risc, se referă la : asistența medicală, deblocări de persoane, evacuarea apei din subsolul clădirilor, salvări de animale.

Secțiunea 7 - Zone de risc crescut

În activitatea de analiză a riscurilor se pot defini zone având o concentrație a riscurilor de aceeași natură, legate de infrastructuri și construcții, denumite zone de risc crescut.

Elementele care sunt avute în vedere pentru stabilirea zonelor de risc crescut sunt :

  • - clădirile publice, fie datorită numărului de persoane, fie datorită vulnerabilității lor, așa cum sunt : spitalul municipal, instituțiile de învățământ, băncile,etc.

  • - zonele inundabile, zonele predispuse alunecărilor de teren,etc.

Pagină 70 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Capitolul IV - Acoperirea riscurilor

Secțiunea 1 - Concepția desfășurării acțiunilor de protecție - intervenție

Elaborarea concepției de desfășurare a acțiunilor de protecție - intervenție constă în stabilirea etapelor și fazelor de intervenție, în funcție de evoluția probabilă a situațiilor de urgență, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acțiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condițiile viitoare (completarea alternativelor față de obiectivele urmărite, identificarea și alegerea alternativei de acțiune optime și care recomandă planul de acțiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acțiune și stabilirea dispozitivului de intervenție, luarea deciziei și precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii și cele de cooperare.

Măsurile stabilite în concepția de protecție - intervenție se realizează din timp în conformitate cu legislația în vigoare ( Ordinul nr. 132/ 29.01.2007) si a Schemei cu Riscurile Teritoriale din zona de competență a Inspectoratului pentru Situații de Urgență N Iorga Botoșani si se intensifică în situații speciale, conform Planului de Evacuare pentru Situații de Urgență.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor acestora se realizează prin următoarele acțiuni:

  • a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;

  • b) activități preventive ale autorităților, pe domenii de competență;

  • c) informarea populației asupra pericolelor specifice unității administrativ - teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

  • d) exerciții și aplicații.

Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

  • a) controale și inspecții de prevenire;

  • b) avizare/autorizare de securitate la incendiu și protecție civilă;

  • c) acordul;

  • d) asistența tehnică de specialitate;

  • e) informarea preventivă;

  • f) pregătirea populației;

  • g) constatarea și sancționarea încălcărilor prevederilor legale;

  • h) alte forme.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor acestora se realizează prin următoarele acțiuni:

  • a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;

  • b) activități preventive ale autorităților, pe domenii de competență;

  • c) informarea populației asupra pericolelor specifice unității administrativ-teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

  • d) exerciții și aplicații.

Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

  • a) controale și inspecții de prevenire ;

  • b) asistența tehnică de specialitate ;

  • c) informarea preventivă ;

  • d) pregătirea populației ;

  • e) constatarea și propunerea spre sancționare a încălcărilor prevederilor legale ;

  • f) alte forme.

Pentru fiecare categorie de risc se întocmesc și se actualizează planuri de protecție și intervenție, care cuprind informații referitoare la:

Pagină 71 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

  • a) categoriile de servicii de salvare - intervenție în caz de urgență și amplasarea unităților operative;

  • b) încadrarea și mijloacele de intervenție și protecție a personalului/populației pentru fiecare tip de risc, pe categorii de forțe și mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu apă și spumă, autospeciale de stingere cu pulbere și azot, autospeciale pentru descarcerare și iluminat, autoscări pentru salvare de la înălțime și alte tipuri de autospeciale, servanți pompieri, salvatori, asistenți medicali, scafandri, alpiniști;

  • c) zona de acoperire a riscurilor;

  • d) timpii de răspuns, cuantificați de o comisie compusă din specialiști ai inspectoratului județean pentru situații de urgență;

  • e) activitatea operațională, prin prezentarea detaliată a ponderii intervențiilor la incendii asistență medicală de urgență, reanimare și descarcerare, deblocări/salvări de persoane, salvări de animale, etc.;

  • f) alte informații considerate necesare.

La agenții economici, instituții publice și societăți comerciale acoperirea riscurilor privind monitorizarea, evaluarea, evidența intră în competenta conducătorilor acestora ajutați de către specialiști și inspectori de specialitate pe linia situațiilor de urgență.

Secțiunea 2 - Etapele de realizare a acțiunilor

Etapele de realizare a acțiunilor :

Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale :

  • a) alertarea și/sau alarmarea unități de intervenție;

  • b) informarea personalului de conducere asupra situației reale ;

  • c) deplasarea la locul intervenției ;

  • d) intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de intervenție ;

  • e) transmiterea dispozițiilor preliminare ;

  • f) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție ;

  • g) evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor ;

  • h) realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă ;

  • i) manevra de forțe ;

  • j) localizarea și limitarea efectelor evenimentului/dezastrului ;

  • k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului ;

  • l) regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii ;

  • m) stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia ;

n) întocmirea procesului verbal de intervenție și a raportului de intervenție ;

  • o) retragerea forțelor și mijloacelor de la locul acțiunii la locul de dislocare permanentă ;

  • p) restabilirea capacității de intervenție ;

  • q) informarea IJSU/ președintelui CLSU ;

  • r) analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

În realizarea acțiunilor, pe linia situațiilor de urgență trebuie să ținem cont de specificul fiecărui moment:

  • - al predezastrului - înainte de producerea dezastrului

  • - pe timpul producerii dezastrului și

  • - postdezastrului - după dezastru.

În faza de Predezastru activitățiile au scopul de a asigura : realizarea și aplicarea măsurilor/acțiunilor de previziune (prognoză) și prevenirea urmărilor dezastrelor; protecția oamenilor, animalelor, resurselor,

Pagină 72 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

bunurilor și valorilor materiale și culturale; concepția și condițiile de realizare a intervenției; acțiunile pe termen lung.

Activități :

  • 1 . Indentificarea, localizarea și inventarierea surselor de risc conform studiilor zonelor cu periculozitate seismică crescută; cunoașterea caracteristicile cursurilor de apă și construcțiilor hidrotehnice; condițiilor geologice și hidrogeologice; monitorizarea zonelor unde sunt amplasate obiectivele de risc chimic sau de explozie.

  • 2 .Înlăturarea efectelor distructive prin: analiza amplasamentelor și a condițiilor existente; restricții asupra activităților în zonele de risc; interdicții pentru noi amplasamente; urmărirea respectării cadrului legal de proiectare, execuție, comportare și exploatare; urmărirea existenței, completării și adoptării sistemelor de notificare -informare, supraveghere și control.

  • 3 . Evaluarea riscului și urmării (amplorii) dezastrelor având în vedere: frecvența și caracteristicile dezastrelor posibile / probabile ; stabilirea / determinarea vulnerabilității în toate domeniile : oameni, animale, resurse,bunuri și valori materiale, mediului înconjurător, implicații sociale și morale ; costuri implicate; stabilirea măsurilor pentru prognozarea/previziunea dezastrelor și mai ales a urmărilor acestora prin analiza condițiilor geografice, geologice, meteorologice (de vreme), structură economică, urbanism, structură demografică, resurse (necesar și posibilități).

  • 4 Asigurarea resurselor materiale și financiare necesare funcționării sistemului de protecție -intervenție: stabilirea necesarului de resurse materiale și financiare; stabilirea căilor și modalităților de asigurare a resurselor; planificarea acestora.

Activitățile pe timpul producerii dezastrului se desfășoară cu scopul de a asigura avertizarea despre producerea evenimentului în vederea minimizării și realizării protecției și constau în:

  • - asigurarea înștințării, informării și alarmării;

  • - analiza situației create în urma producerii unei situații de urgență;

  • - stabilirea hotărârilor pentru intervenție după aprobarea lor în cadrul ședinței C.L.S.U.

  • - asigurări măsurilor de protecție colectivă (de grup), și individuale;

Activitățile din perioada de postdezastru urmăresc asigurarea măsurilor de protecție și a acțiunilor pentru localizarea și înlăturarea dezastrului cu scopul de salvarea oamenilor și diminuarea pierderilor. Acestea constau în:

  • - desfășurarea activităților specifice de conducere pe care le desfășoară Comitetul pentru Situații de Urgență al municipiului Botoșani în urma culegerii de date și transmitere a deciziilor și dispozițiilor pentru înștințarea și intervenția echipelor din cadrul formațiilor de interventii profesioniste, dar și de la operatorii economici din raza de acțiune;

  • - cercetarea - căutarea cu ajutorul elementelor de cercetare ale protecției civile și subunităților

specializate pentru: depistarea-supraviețuitorilor și victimelor;

  • - monitorizarea zonelor afectate;

  • - asistență medicală și psihologică;

  • - realizarea măsurilor de pază și ordine

  • - asistența religioasă.

Acțiunile pe termen lung se stabilesc tot în urma unor evenimente necontrolabile: inundații, furtuni sau cutremure. În funcție de nevoile sociale și economice se inteprind acțiuni de

  • - relocare asigurandu-se condiții de locuit și activitate a persoanelor sinistrate a căror locuință a fost distrusă sau este de nelocuit;

  • - de refacere - reconstrucție în urma expertizărilor tehnice, a înlăturării dărămăturilor și construcțiilor distruse în proporție mare, a eliberării zonelor blocate de acestea și a înlăturării avariilor de rețelele de gaz, apă, transport etc. Un pas important il reprezintă refacerea și construcția unor construcții de interes public sau privat , clădiri administrative, spitale sau școli;

Pagină 73 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

  • - acțiuni de restabilire și menținere a condițiilor de siguranță prin reluarea activităților specifice instituțiilor administrative, sociale, economice dar și prin supravegherea unor factori precum cei meteorologici, sociali etc.

Comitetul pentru Situații de Urgență al municipiului Botoșani organizează în caz de producere a dezastrelor, echipe de specialiști pentru inventarierea, expertizarea și evaluarea rapidă a efectelor și a pagubelor produse, în vederea comunicării acestora eșaloanelor superioare și iau sau propun măsuri pentru asigurarea funcțiilor necesare depășirii acestora.

Secțiunea 3 - Faze de urgență a acțiunilor

În funcție de locul, natura, amploarea și de evoluția evenimentului, intervențiile serviciilor voluntare și profesioniste pentru situații de urgență sunt organizate astfel:

  • a) urgența I - asigurată de Comitetul Local pentru Situații de Urgență al municipiului Botoșani;

  • b) urgența a II-a - asigurată de subunitățile Inspectoratului pentru Situații de Urgență „N. Iorga” al județului Botoșani ;

  • c) urgența a III-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe ;

  • d) urgența a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în cazul unor intervenții de amploare și de lungă durată.

Secțiunea 4 - Acțiunile de protecție-intervenție

Comitetul Local pentru Situații de Urgență al municipiului Botoșani, echipele specializate din cadrul Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență, ale serviciilor private și ale Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență „N. Iorga” Botoșani, acționează conform domeniului lor de competență, pentru :

  • a. salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate;

  • b. acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice și a operatorilor economici afectați;

  • c. aplicarea măsurilor privind ordinea și siguranța publică pe timpul producerii situației de urgență specifice;

  • d. dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile;

  • e. diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale :sediile primăriei, poliției, spital,detașament pompieri, instituții publice;

  • f. limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Toate acestea se realizează prin

  • - Informarea președintelui Comitetul Local pentru Situații de Urgență al municipiului Botoșani despre eminenta apariție/ producere a unei situații de urgență. Informarea se realizează de către șeful Centrului Operativ și/sau operatorii economici conform funcțiilor de sprijin repartizate cu responsabilități de monitorizare a pericolelor și riscurilor specifice.

  • - Înștințarea și avertizarea populației. Înștințarea se realizează cu scopul de a activa

  • - Centrul Operativ cu Activitate Temporară

  • - comitetul pentru Situații de Urgență al municipiului Botoșani;

  • - organismele și operatorii economici implicați în acțiune;

  • - formațiunile destinate să intervină.

  • - Căutarea, cercetarea și evaluarea efectelor negative în zona afectată în scopul de a stabili amploarea dezastrului și urmările acestuia executată de către formațiunile specializate, regiile autonome, poliție, unitățile militare și operatorii economici. Datele obținute sunt centralizate la Centrul operativ cu activitate temporară care informează Comitetul pentru Situații de Urgență al municipiului Botoșani și raportează Centrului Operațional Județean din structura Inspectoratului General pentru Situații de Urgență „N. Iorga” Botoșani.

Pagină 74 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

  • - Notificarea se desfășoară în scopul de a informa eșalonul superior despre producerea și urmările dezastrului.

Deblocare, descarcerare și salvarea persoanelor se desfășoară în zona sau zonele afectate în scopul:

  • - salvării victimelor de sub dărâmături sau din locurile în care au rămas blocate;

  • - deblocarea căilor de acces pentru intervenție și evacuare;

  • - asigurarea condițiilor de supraviețuire (apă, aer, hrană, prim-ajutor);

  • - limitarea avariilor;

  • - salvarea bunurilor materiale și animalelor.

Acțiunea se desfășoară cu formații ale instituților prevăzute să intervină la fiecare funcțiie de sprijin conform prevederilor HG nr. 2288 din 09.12.2004, dimensionate în funcție de amploarea dezastrului.

Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate ce se execută din zonele afectate în locațiile stabilite. Pe timpul acestei activității se va urmării cu precădere :

  • - asigurarea protecției persoanelor cu funcții de conducere în locurile în care acestea vor fi evacuate și a pazei noilor sedii de lucru, precum și a reședințelor puse la dispoziție ;

  • - asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare ;

  • - evidența populației evacuate ;

  • - asigurarea primirii și cazării persoanelor evacuate ;

  • - instalarea taberelor de sinistrați ;

  • - recepția și depozitarea bunurilor evacuate (fiecare unitate pentru bunurile proprii) ;

  • - evacuarea animalelor ;

  • - evacuarea valorilor culturale importante și a bunurilor de patrimoniu;

  • - evacuarea valorilor de tezaur ;

  • - evacuarea spitalelor, azilurilor de bătrâni și penitenciarelor ;

  • - securitatea și paza zonelor evacuate și a taberelor de sinistrați ;

  • - controlul și dirijarea circulației

  • - evacuarea fondului arhivistic național.

Evacuarea se referă la persoanele rănite sau valide surprinse în zona afectată , la persoanele ale căror locuințe au fost avariate și nu mai pot fi locuite până la refacere.

Cazarea sinistraților se asigură în cămine școlare, hoteluri, complexe sportive sau alte spații în care se pot asigura condiții de cazare și hrănire, asistență medicală și socială.

Conducerea acțiunilor de evacuare se face de către membrii Centrului de conducere și coordonare a evacuării. Acțiunile de adunare și îmbarcare se realizează de membrii punctelor prevăzute a se constitui, de asemenea debarcarea, primirea și repartiția sinistraților se face de membrii punctelor constituite în acest scop , situația lor fiind detaliată în cadrul Planului de evacuare în situații de urgență.

Acordarea asistenței medicale de urgență și prevenirea îmbolnăvirii în masă prin suplimentarea locurilor de cazare și tratament din spitale, prin asigurarea asistenței medicale pentru structura operativă și a medicamentelor necesare diverselor tratamente.

Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor resurse necesare desfășurării acțiunilor enumerate mai sus.

Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate.

Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități

Efectuarea depoluării și decontaminări

Înhumarea cadavrelor dacă este cazul

Secțiunea 5 - Instruirea

Pagină 75 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Instruirea în domeniul situațiilor de urgență este componentă a pregătirii profesionale și are ca scop însușirea cunoștințelor, formarea și perfecționarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii și reducerii efectelor negative ale situațiilor de urgență sau ale dezastrelor în zona de competență.

Pregătirea în domeniul situațiilor de urgență se realizează pe niveluri de competență, structuri funcționale și pe categorii de personal, fiind structurată astfel :

  • 1. Pregătirea personalului de conducere din cadrul primăriei, care are atribuții în managementul situațiilor de urgență. Acest tip de pregătire se realizează prin cursuri organizate în cadrul Centrului zonal de pregătire de protecție civilă Bacău, o dată la 2-4 ani.

  • 2. Șeful C.O.A.T. și inspectorii de protecție civilă din cadrul Biroului pentru Situații de Urgență se instruiesc sau au participat la un cursurile de pregătire din cadrul Centrului Național de Studii în domeniul Situațiilor de Urgență de la Ciolpani.

  • 3. Populația se instruiește prin participarea la exercițiile de alarmare publică, aplicațiile și exercițiile de specialitate, prin intermediul mass-media și prin acțiunile derulate de organizațiile neguvernamentale, potrivit specificului acestora.

  • 4. Instruirea salariaților se face conform O.M.A.I. nr.712/2005 modificat și completat cu O.M.A.I. nr.786/2005.

  • 5. Instruirea preșcolarilor și a elevilor se desfășoară prin parcurgerea temelor de specialitate și prin activități extrașcolare, concursuri pentru elevi, iar studenții se instruiesc în cadrul disciplinelor de învățământ, cu respectarea autonomiei universitare, prin activități de antrenare privind modul de protecție și acțiune în situații de urgență.

Prefecții, primarii și conducerile operatorilor economici și instituțiilor publice au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație a modalităților de acțiune conform planurilor aprobate de analiză și acoperire a riscurilor.

Secțiunea 6 - Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

Sistemul informațional - decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, măsurării, înregistrării , stocării și prelucrării datelor specifice alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați in acțiunile de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.

Informarea Secretariatului Tehnic Permanent al C.J.S.U. Botoșani asupra locului producerii unei situații de urgență specifică, evoluția acesteia , efectele negative produse precum și măsurile luate , se realizează prin rapoarte operative.

Președintele și membrii C.L.S.U. al municipiului Botoșani , precum și factorii de conducere ai operatorilor economici și ai instutuțiilor publice de pe raza municipiului, amplasați în zonele de risc, au obligația să preia datele transmise de stațiile centrele și locale a datelor și avertizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție.

Realizarea legăturilor și circulația informațiilor între structurile participante la gestionarea situațiilor de urgentă , se face conform schemei fluxului informational-decizional.

Pagină 76 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Capitolul V - Resurse umane, materiale și financiare

Activitatea de prevenire și gestionare a tipurilor de risc existente în zona de competență se desfășoară astfel:

- la nivelul județului Botoșani de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență „N. Iorga” al județului Botoșani prin:

  • - Centrul Operațional Județean Botoșani;

  • - Inspecția de Prevenire:

  • - Serviciul Prevenirea Incendiilor;

  • - Serviciul Protecție Civilă;

- la nivelul Primăriei municipiului Botoșani prin:

  • - Compartimentul pentru Situații de Urgență;

  • - Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență;

- la nivelul operatorilor economici și instituțiilor publice clasificate din punct de vedere al protecției civile conform H.G. 642/2005:

- serviciile private pentru situații de urgență.

Necesarul de resurse umane necesare activităților desfășurate pentru prevenirea, limitarea și lichidarea urmărilor unor situații de urgență, se dimensionează în funcție de amploarea evenimetului, distrugerile și viețile omenești puse în pericol. În planurile de intervenție la inundații, accident chimic, de evacuare și celelalte tipuri de dezastre, este dimensionat numărul de persoane necesare pentru prevenire și intervenție.

Resursele materiale necesare pentru asigurarea unei intervenții eficiente și oportune sunt asigurate din bugetul local. Situația dotării Comitetului Local pentru Situații de Urgență al municipiului Botoșani se regăsește în Anexe

Resursele financiare sunt prevăzute anual în bugetul local pentru protecția civilă, ele fiind dimensionate în așa fel încât să acopere necesarul de fonduri pentru asigurarea nevoilor în vederea Pagină 77 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

activităților de analiză și acoperire a riscurilor ce s-ar putea produce pe teritoriul administrativ-teritorialal municipiului Botoșani.

Capitolul VI - Logistica acțiunilor

Logistica de protecție civilă, poate fi definită ca un ansamblu de măsuri și activități ce se desfășoară în sprijinul indeplinirii atribuțiilor de intervenție în cazul situațiilor de urgență. În comparație cu logistica trupelor pe timp de conflict armat, logistica de protecție civilă capătă o sferă de cuprindere mai largă, determinată de multitudinea atribuțiilor pe care le are de îndeplinit.

Specific protecției civile, logistica trebuie să cuprindă :

  • - măsuri pentru îndeplinirea atribuțiilor cu privire la asigurarea prevenirii, protecției și prevenirii populației;

  • - măsuri pentru îndeplinirea misiunilor de limitare și lichidare a urmărilor unor situații de urgență.

În logistica de protecție civilă , având în vedere specificul acesteia, pot fi incluse măsurile care privesc : aprovizionarea, transporturile, asigurarea materială și asigurarea financiară. Logistica pe timpul ducerii acțiunilor de intervenție își propune asigurarea tuturor măsurilor și activităților din punct de vedere material și tehnic pentru înlăturarea urmărilor unei situații de urgență. În realizarea logisticii trebuie să se țină seama de: urmările situației de urgență; posibilitatea repetării acesteia; gradul de înzestrare a formațiilor de intervenție; anotimp și condițiile meteorologice; sursele de aprovizionare și dispunerea acestora; căile de comunicație.

Pagină 78 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

CLASIFICAREA LOCALITĂȚII, INSTITUȚIILOR PUBLICE, OPERATORILOR ECONOMICI ȘI OBIECTIVELOR DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECȚIEI CIVILE, ÎN FUNCȚIE DE RISCURILE SPECIFICE

ȘEF S.V.S.U.

CURCĂ SORIN

INSTITUȚII PUBLICE/OPERATORI ECONOMICI

DIN RESPONSABILITATEA INSPECTORATULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „NICOLAEIORGA” AL JUDEȚULUI BOTOȘANI CUPRINȘI ÎN

CATALOGUL LOCAL PRIVIND CLASIFICAREA UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE, INSTITUȚIILOR PUBLICE ȘI OPERATORILOR ECONOMICI

DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECȚIEI CIVILE, ÎN FUNCȚIE DE TIPURILE DE RISCURI SPECIFICE

Catalogul local de clasificare întocmit în conformitate cu prevederile H.G. nr.642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criterilor de clasificare a unităților administrativ - tentorialejnstituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice:

Nr. crt.

Instituția/Operatorul economic

TIPUL DE RISC

Cutremur

Alunecare /prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de transport (explozii)

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

MUNICIPIUL BOTOȘANI

Municipiul BOTOȘANI

C

A(t)

P(t)

I(d)

s

i(z)

I(p)

A(ch)

a(n)

I(m)

A(tp)

E(up)

E(d)

E(z)

Instituții publice și operatori economici cu atribuții pe linia prevenirii și gestionării situațiilor de urgență, conf. HGR nr. 2288/2004

Pagină 79 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Nr. crt.

Instituția/Operatorul economic

TIPUL DE RISC

Cutremur

Alunecare /prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de transport (explozii)

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

1.

Inspectoratul Județean de Poliție Botoșani

C

e(x)p

E(up)

2.

Inspectoratul Județean de Jandarmi Botoșani

C

e(x)p

E(up)

3.

U.M. 01251 Botoșani

C

e(x)p

4.

Inspectoratul Județean în Construcții

C

A(t)

P(t)

e(x)p

5.

Direcția de Sănătate Publică

C

P(t)

i(d)

A(ch)

A(n)

I(m)

E(x)p

E(up)

E(d)

E(z)

6.

Direcția Sanitar Veterinară și Siguranța Alimentelor Botoșani

C

I(d)

S

A(ch)

A(n)

I(m)

e(x)p

E(up)

E(d)

E(z)

7.

S.G.A. Botoșani

C

I(d)

S

e(x)p

8.

Comisariatul Gărzii de Mediu

C

a(t)

i(d)

s

i(p)

A(ch)

A(n)

i(m)

A(tp)

e(x)p

e(d)

e(z)

9.

S.D.N. Botoșani

C

A(t)

A(ch)

A(tp)

e(x)p

E(up)

10.

E-ON Moldova

C

A(tp)

e(x)p

E(up)

11.

E.ON Gaz Botoșani

C

a(t)

I(m)

A(tp)

E(x)p

E(up)

12.

Stația C.F.R.

C

a(t)

A(ch)

A(tp)

e(x)p

E(up)

13.

Inspectoratul Școlar Județean

Botoșani

C

a(t)

I(m)

e(x)p

E(d)

14.

Centrul de Telecomunicații Botoșani

C

A(tp)

e(x)p

E(up)

15.

Direcția Silvică

C

A(t)

I(d)

I(p)

I(m)

e(x)p

Pagină 80 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Nr. crt.

Instituția/Operatorul economic

TIPUL DE RISC

Cutremur

Alunecare /prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de transport (explozii)

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

16.

R.A.I.F. Botoșani

C

A(t)

S

A(ch)

e(x)p

17.

D.J.D.P. Botoșani

C

A(t)

A(tp)

e(x)p

E(up)

18.

D.A.D.R. Botoșani

C

a(t)

I(d)

S

I(m)

e(x)p

E(z)

19.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani

C

A(t)

A(ch)

A(n)

I(m)

A(tp)

e(x)p

e(d)

e(z)

20

Direcția Generala de

Asistenta Sociala si Protecția

Copilului

C

A(ch)

I(m)

A(tp)

e(x)p

e(d)

e(z)

21

A.P.M. Botoșani

C

i(p)

A(ch)

A(n)

i(m)

A(tp)

e(x)p

e(d)

e(z)

Operatori economici care se supun H.G.R. nr. 804/2007

1.

S.C. Avis Indcom SRL

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

A(tp)

E(x)p

-

-

-

2.

S.C.OMV Petrom S.A. -depozit Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

A(tp)

E(x)p

-

-

-

3.

Operatori economici cu risc chimic și de explozie și care nu se supun HGR nr. 804/2007

1.

S.C. Nova Apaserv - Stația de tratare Cătămărăști

C

A(t)

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

A(tp)

E(x)p

E(up)

-

-

2

SC Modern Calor SA

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

A(tp)

E(x)p

E(up)

-

-

4.

S.C. Grup Industrial Electrocontact S.A.

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(tp)

e(x)p

-

-

-

5.

S.C. Mecanex S.A. Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(tp)

e(x)p

-

-

-

Pagină 81 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Nr. crt.

Instituția/Operatorul economic

TIPUL DE RISC

Cutremur

Alunecare /prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de transport (explozii)

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

6.

SC Carreman Romania SA

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(tp)

e(x)p

-

-

-

Alți operatori economici sursă de risc:

Deșeuri periculoase pentru om și mediu - deșeuri rezultate din activitatea medicală

1.

Spitalul de Psihiatrie Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

E(d)

-

2

Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

I(m)

a(t)p

-

E(d)

-

3.

Spitalul de Recuperare “Sf. Gheorghe” Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

-

e(xpl)

-

E(d)

-

4.

Spitalul de Urgență „Mavromati”

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

-

E(xpl)

-

E(d)

-

5.

Spitalul de copii Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

-

e(xpl)

-

E(d)

-

6.

SC Lux Ro SRL

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

-

a(t)p

-

E(d)

-

7.

SC Biomed SRL

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

-

a(t)p

-

E(d)

-

8.

SC DIALNEFROMED SRL

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

-

a(t)p

-

E(d)

-

9.

SC Avitum SRL

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

-

a(t)p

-

E(d)

-

10.

SC Nefromed Dialysis Centers SRL

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

-

a(t)p

-

E(d)

-

11.

SC Ecomed SRL Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

-

a(t)p

-

E(d)

-

12.

Spitalul de Obstetrică Ginecologie Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

-

a(t)p

-

E(d)

-

Deșeuri periculoase pentru om și mediu: uleiuri uzate; blaz cu percloretilenă; deșeuri de produc

ție.

1.

SC Înfrățirea SA

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

2.

SC Storsack Romania SA

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

3.

S.C. Mecanex S.A. Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

5.

S.C. Carreman Romania S.A.

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

Pagină 82 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Nr. crt.

Instituția/Operatorul economic

TIPUL DE RISC

Cutremur

Alunecare /prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de transport (explozii)

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

6.

SC Modern Calor SA

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

7.

S.C. Rolana Tex S.R.L.

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

8.

SC AISE SA

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

9.

S.C. Grup Industrial Electrocontact S.A.

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

11.

SC Electroalfa International SRL

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

12.

SC Victor Construct

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

Deșeuri periculoase pentru om și mediu: PCB

1.

S.C. Grup Industrial Electrocontact S.A.

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

3.

S.C. Itancar Filgrup S.A.

- punct de lucru Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

4.

SC R&G Glas International SRL

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

Deșeuri periculoase pentru om și mediu: deșeuri rezultate de la dezmembrarea VSU (vehicule scoase din uz)

1.

SC Goldana SRL

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

2.

SC Remat SA Iași

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

a(t)p

-

-

-

Puncte de colectare și unități de procesare a materialelor reciclabile care intră sub incidența OMAI nr. 117 din 19 mai 2010 pentru aprobarea Normelor privind monitorizarea radiologică a materialelor metalice reciclabile pe întregul ciclu de colectare, comercializare și procesare, în vederea asigurării securității radiologice a populației și mediului”

1.

S.C. Goldana S.R.L.

Botoșani- puncte de lucru:

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

a(t)p

-

-

-

- mun. Botoșani, str. luliu Maniu, nr. 125

- mun. Botoșani, str. Petru Rareș, nr. 26

- mun. Botoșani, str. Manolești Deal, f.n.

Pagină 83 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Nr. crt.

Instituția/Operatorul economic

TIPUL DE RISC

Cutremur

Alunecare /prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de transport (explozii)

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

.

S.C. Remat S.A. Iași -punct de lucru: Mun. Botoșani, str. Mobilei, nr. 6-8,

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

a(t)p

-

-

-

3.

S.C. Remat Schultz Botoșani -puncte de lucru:

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

a(t)p

-

-

-

- mun. Botoșani, str. Manolești Deal, nr. 3A

5.

S.C. Eliasc S.R.L. Botoșani -puncte de lucru:

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

a(t)p

-

-

-

- mun. Botoșani, str. V.

Alecsandri, nr. 5

- mun. Botoșani, str. G.

Enescu, nr. 8

6.

S.C. UPSS S.A. Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

a(t)p

-

-

-

Operatori economici cu risc la explozie:

1.

S.C. Goldana S.R.L.

Botoșani- puncte de lucru:

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

A(t)p

E(x)p

-

-

-

- mun. Botoșani, str. luliu Maniu, nr. 125

- mun. Botoșani, str. Petru Rareș, nr. 26

- mun. Botoșani, str. Manolești Deal, f.n.

2.

S.C. Remat S.A. lași -punct de lucru: Mun. Botoșani, str. Mobilei, nr. 6-8,

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

A(t)p

E(x)p

-

-

-

3.

S.C. Remat Schultz Botoșani -puncte de lucru:

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

A(t)p

E(x)p

-

-

-

- mun. Botoșani, str. Manolești Deal, nr. 3A

Pagină 84 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Nr. crt.

Instituția/Operatorul economic

TIPUL DE RISC

Cutremur

Alunecare /prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de transport (explozii)

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

4.

PFA Vasian Ghiorghi

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

A(t)p

E(x)p

-

-

-

5.

S.C. Eliasc S.R.L. Botoșani -puncte de lucru:

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

A(t)p

E(x)p

-

-

-

- mun. Botoșani, str. V.

Alecsandri, nr. 5

- mun. Botoșani, str. G. Enescu, nr. 8

6.

SC Reciclyng SRL

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

A(t)p

E(x)p

-

-

-

7.

S.C. Premetalica S.R.L.

Botoșani - puncte de lucru:

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

A(t)p

E(x)p

-

-

-

Operatori economici sursă de risc nuclear sau radiologie

1.

Spitalul Municipal de Urgență „Mavromati”

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

-

-

E(d)

-

2.

Spitalul de Recuperare “Sf. Gheorghe” Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

-

-

E(d)

-

3.

Spitalul de copii „ Cuvioasa Parascheva” Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

-

-

E(d)

-

4.

Spitalul de Obstetrică Ginecologie

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

-

-

E(d)

-

6.

Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

-

-

E(d)

-

7.

Penitenciar UM 0798

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

-

-

E(d)

-

.

Puncte de decontaminare:

a) personal

1.

Municipiul Botoșani:

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

-

-

E(d)

-

- Campus A.T. Laurian

Pagină 85 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Nr. crt.

Instituția/Operatorul economic

TIPUL DE RISC

Cutremur

Alunecare /prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de transport (explozii)

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

- S.C. Modern Calor S.A.

b) tehnică

1.

Municipiul Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

-

-

E(d)

-

- S.C. Transporturi Auto S.A.

- S.C. Urban Serv S.A.

c) echipament

1.

Municipiul Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

i(m)

-

-

E(d)

-

- Înfrățirea S.C.M., nr. 105

- înfrățirea S.C.M., nr. 61

Lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor

2.

Acumularea Cătămărăști

C

a(t)/p(t)

I(d)

s

i(m)

e(up)

e(d)

Utilizatori de apă ce pot prezenta surse potențiale de poluări accidentale

1.

S.C. NOVA APASERV Botosani - Statia de Epurare Răchiți

C

A(ch)

i(m)

E(d)

e(z)

2.

S.C. NOVA APASERV Botosani - SP Tulbureni

C

A(ch)

i(m)

E(d)

e(z)

3.

S.C.URBAN SA SERV

Botosani

C

A(ch)

i(m)

E(d)

e(z)

4.

SC MODERN CALOR SA Botosani

C

A(ch)

i(m)

E(d)

e(z)

Folosințe de apă potențial poluatoare cu evacuare directă în receptor natural

1.

Antrepriza de Lucrari Drumuri și Poduri lasi - Stația Mixturi

C

A(ch)

i(m)

E(d)

e(z)

2.

S.C. Nova Apaserv Botosani

C

A(ch)

i(m)

E(d)

e(z)

3.

SC URBAN SERV SA

C

A(ch)

I(m)

E(d)

e(z)

Pagină 86 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Nr. crt.

Instituția/Operatorul economic

TIPUL DE RISC

Cutremur

Alunecare /prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de tranșport (explozii)

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

4.

PETROM SA -MEMBRU OMV GROUP-Sucursala PECO Botoșani -Depozit Botoșani

C

A(ch)

I(m)

E(d)

e(z)

Folosințe de apă potențial poluatoare racordate la rețeaua de canalizare

1.

SC MECANEX SA Botoșani

C

A(ch)

I(m)

e(x)p

E(d)

e(z)

2.

SC FIRMELBO SA Botoșani

C

A(ch)

I(m)

e(x)p

E(d)

e(z)

4.

SC ELECTRO ALFA INTERNAȚIONAL Botoșani

C

A(ch)

I(m)

e(x)p

E(d)

e(z)

5.

SC ELECTROCONTACT SA Botoșani

C

A(ch)

I(m)

e(x)p

E(d)

e(z)

6.

SC EMANUEL COM SRL Botoșani

C

A(ch)

I(m)

e(x)p

E(d)

e(z)

7.

SC UPSS SA Botoșani

C

A(ch)

I(m)

e(x)p

E(d)

e(z)

8.

SC VINALCOOL SA Botoșani

C

A(ch)

I(m)

e(x)p

E(d)

e(z)

9.

SC PROLACOM SA Botoșani

C

A(ch)

I(m)

e(x)p

E(d)

e(z)

10.

SC MOLDOPAN SA Botoșani

C

A(ch)

I(m)

e(x)p

E(d)

e(z)

11.

SC AMROM SRL Botoșani

C

A(ch)

I(m)

e(x)p

E(d)

e(z)

12.

SC CARREMAN SRL Botoșani

C

A(ch)

I(m)

e(x)p

E(d)

e(z)

Unități bancare

1.

BCR Botoșani

c

i(m)

e(x)p

2.

CEC BANK Botoșani

c

i(m)

e(x)p

3.

Banca Transilvania Botoșani

c

i(m)

e(x)p

4.

B.R.D. Groupe Societe General S.A. Botoșani

c

i(m)

e(x)p

5.

Unicredit Țiriac Banc Botoșani

c

i(m)

e(x)p

6.

I.N.G. Sucursala Botoșani

c

i(m)

e(x)p

7.

Alpha Bank Botoșani

c

i(m)

e(x)p

Pagină 87 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

Nr. crt.

Instituția/Operatorul economic

TIPUL DE RISC

Cutremur

Alunecare /prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de transport (explozii)

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

8.

Banca Cooperatistă "Răscoala" Botoșani

c

i(m)

e(x)p

9.

Credit Europe Bank Botoșani

c

i(m)

e(x)p

10.

Pireus Bank Botoșani

c

i(m)

e(x)p

11.

O.T.P. Bank Botoșani

c

i(m)

e(x)p

12.

Banc Post Botoșani

c

i(m)

e(x)p

13.

Banca Comercială "Carpatica" Botoșani

c

i(m)

e(x)p

14.

Volksbank România S.A. Botoșani

c

i(m)

e(x)p

15.

Banca Românească Botoșani

c

i(m)

e(x)p

Unități hoteliere și de alimentație publică

1.

Restaurant Miorița

c

i(m)

e(x)p

E(d)

2.

Restaurant Select

c

i(m)

e(x)p

E(d)

3.

Restaurant Botoșani

c

i(m)

e(x)p

E(d)

4.

Restaurant Parc

c

i(m)

e(x)p

E(d)

5.

Restaurant Pescarul

c

i(m)

e(x)p

E(d)

6.

Restaurant Casa Românească

c

i(m)

e(x)p

E(d)

7.

Restaurant Rapsodia

c

i(m)

e(x)p

E(d)

8.

Restaurant Orizont

c

i(m)

e(x)p

E(d)

9.

Restaurant Terasa Lebăda

c

i(m)

e(x)p

E(d)

10.

Cantina Electrocontact

c

i(m)

e(x)p

E(d)

11.

Cantina Electroconstrucția

c

i(m)

e(x)p

E(d)

12

Cantina Conrec s.a.

i(m)

e(x)p

E(d)

Colectivități de animale: - risc biologic

Pagină 88 din 95

Pagină 89 din 95


cn

3. ?

PF Manole Liviu - Botoșani

Instituția/Operatorul economic

O

Cutremur

TIPUL DE RISC

Alunecare /prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

b;

Incendiu în masă

Accident grav de transport (explozii)

Eșecul utilităților publice

m

Epidemie

JT1

S

Epizootie



Primăria Municipiului Botoșani


împreună dezvoltăm

JTM

orașul

INSTITUȚII PUBLICE/OPERATORI ECONOMICI

DIN RESPONSABILITATEA CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI BOTOȘANI CUPRINȘI ÎN CATALOGUL LOCAL PRIVIND CLASIFICAREA UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE, INSTITUȚIILOR PUBLICE ȘI OPERATORILOR ECONOMICI

DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECȚIEI CIVILE, ÎN FUNCȚIE DE TIPURILE DE RISCURI SPECIFICE

Nr

■ crt

Instituția/Operat orul economic

TIPUL DE RISC

Cutremur

Alunecare / prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de transport (explozii)

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

MUNICIPIUL BOTOȘANI

Municipiul BOTOȘANI

C

A(t)

P(t)

I(d)

s

i(z)

I(P)

A(ch)

a(n)

I(m)

A(tp)

E(up)

E(d)

E(z)

•    Instituții publice și operatori economici cu atribuții pe linia prevenirii și gestionării situațiilor de urgență

1

Spitalul de Recuperare “Sf.

Gheorghe”

Botoșani

C

-

-

-

-

-

A(ch)

A(n)

I(m)

e(xpl)

E(up)

-

E(d)

2

SC Modern Calor SA

C

-

-

-

-

-

A(ch)

-

I(m)

A(tp)

E(x)p

E(up)

-

-

3

S.C.Urban Sa Serv

Botosani

C

a(t)

A(ch)

I(m)

A(t)p

E(up)

E(d)

e(z)

.4

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani

C

I(m)

e(x)p

E(up)

E(d)

5.

Teatrul pentru copii și tineret Vasilache

C

I(m)

E(up)

Pagină 90 din 95

împreună dezvoltăm

JTM orașul

Nr

■ crt

Instituția/Operat orul economic

TIPUL DE RISC

Cutremur

Alunecare / prăbușire de teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de transport (explozii)

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

6.

Teatrul Mihai Eminescu

C

I(m)

E(up)

7.

Serviciul Administrare Baze Sportive

C

a(t)

A(ch)

I(m)

E(up)

E(d)

e(z)

8.

S.C. Locativa S.A.

C

I(m)

E(up)

9.

S.C. Eltrans S.A

C

a(t)

I(m)

A(t)p

E(up)

Unitățile de învățământ din municipiul Botoșani

1.

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR 3 BOTOSANI

c

i(m)

2.

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 6

c

i(m)

3.

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 10

c

i(m)

4. .

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.14

c

i(m)

5.

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 15

c

i(m)

6.

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 18

c

i(m)

Pagină 91 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

7.

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.25

c

i(m)

8.

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 19

c

i(m)

9.

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 21

c

i(m)

10.

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 22

c

i(m)

11.

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 23

c

i(m)

12.

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 24

c

i(m)

13.

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 22

c

i(m)

14.

GRĂDINIȚA SAMARITEANUL NR.12

c

i(m)

15.

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII nr. 2

16.

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII SFÂNTUL NICOLAE NR. 1

c

i(m)

17.

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR.4

c

i(m)

18.

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR.3

c

i(m)

19.

ȘCOALA CU CLASELE

I-VIII NR. 6

c

i(m)

20.

ȘCOALA CU CLASELE

I-VIII NR. 7

c

i(m)

21.

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ELENA RAREȘ NR. 8

c

i(m)

22.

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII nr 10

c

i(m)

23.

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII nr. 11

c

i(m)

24.

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII nr 12

c

i(m)

Pagină 92 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

25.

ȘCOALA CU CLASELE

I-VIII nr.13

c

i(m)

26.

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII nr. 14

c

i(m)

27.

ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII

c

i(m)

28.

LICEUL DE ARTĂ

ȘTEFAN LUCHIAN

c

i(m)

29.

LICEUL DE ȘTINȚE ALE NATURII GR. ANTIPA

c

i(m)

30.

LICEUL TEORETIC NICOLAE IORGA

c

i(m)

31.

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV

c

i(m)

32.

COLEGIUL MIHAI EMINESCU

c

i(m)

33.

COLEGIUL A. T. LAUREAN

c

i(m)

34.

GRUP ȘCOLAR DIMITRIE NEGREANU

c

i(m)

35.

GRUP ȘCOLAR PETRU RAREȘ

c

i(m)

36.

CLUB SPORTIV

ȘCOLAR BOTOȘANI

c

i(m)

37.

GRUP ȘCOLAR DE INDUSTRIE UȘOARĂ

c

i(m)

38.

GRUP ȘCOLAR INDUSTRIAL ELIE RADU

c

i(m)

39.

PLATUL COPIILOR ȘI ELEVILOR

c

i(m)

40.

SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX "SF.GHEORGHE" botoșani

c

i(m)

Modul de alocare a acronimelor asociate riscurilor

Nr. crt.

Tipul de risc

Principal

Secundar

1.

Cutremur

C

c

2.

Alunecare/prăbușire de teren

A(t)/P(t)

a(t)/p(t)

Pagină 93 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

3.

Inundație

I(d)

I(d)

4.

Secetă

S

s

5.

Avalanșă/înzăpeziri

A(v)/I(z)

a(v)/i(z)

6.

Incendiu de pădure

I(p)

i(p)

7.

Accident chimic

A(ch)

a(ch)

8.

Accident nuclear

A(n)

a(n)

9.

Incendiu în masă

I(m)

i(m)

10.

Accident grav de transport/explozii

A(t)p

E(x)p

a(tp)

e(x)p

11.

Eșecul utilităților publice

E(up)

e(up)

12.

Epidemie

E(d)

e(d)

13.

Epizootie

E(z)

e(z)

TERMENI ȘI EXPRESII FOLOSITE
  • a. situația de urgență - eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate;

  • b. amploarea situației de urgență - mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viața persoanelor, funcționarea instituțiilor statului democratic, valorile și interesele comunității;

  • c. intensitatea situației de urgență - viteza de evoluție a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate;

  • d. starea potențial generatoare de situații de urgență - complex de factori de risc care, prin evoluția lor necontrolată și iminența amenințării, ar putea aduce atingere vieții și sănătății populației, valorilor materiale și culturale importante și factorilor de mediu;

  • e. iminența amenințării - parametrii de stare și timp care determină declanșarea inevitabilă a unei situații de urgență;

  • f. starea de alertă - se declară potrivit legislației în vigoare și se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență;

  • g. managementul situației de urgență - ansamblul activităților desfășurate și procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituțiile și serviciile publice abilitate pentru identificarea și monitorizarea surselor de risc, evaluarea informațiilor și analiza situației, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acțiune și implementarea acestora în scopul restabilirii situației de normalitate;

  • h. monitorizarea situației de urgență - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situației create, cunoașterii tipului, amplorii și intensității evenimentului,

Pagină 94 din 95

împreună dezvoltăm

JTM

orașul

evoluției și implicațiilor sociale ale acestuia, precum și a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situației de urgență;

  • i. factor de risc - fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în același timp și spațiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc; explozii, avarii, alunecări sau prăbușiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbușiri ale unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte calamități naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de risc în condițiile legislației în vigoare;

  • k. gestionarea situațiilor de urgență - identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum și a efectelor negative și a impactului produs de evenimentele excepționale respective;

  • l. intervenția operativă - acțiunile desfășurate în timp oportun, de către structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situației de urgență, limitării sau înlăturării, după caz, a consecințelor acesteia;

  • m. evacuarea - măsură de protecție luată în cazul amenințării iminente, stării de alertă ori producerii unei situații de urgență și care constă în scoaterea din zonele afectate sau potențial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituții publice, agenți economici, categorii sau grupuri de populație ori bunuri și dispunerea acestora în zone și localități care asigură condiții de protecție a persoanelor, bunurilor și valorilor, de funcționare a instituțiilor publice și agenților economici.

n. dezastru - evenimentul datorat declanșării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului și care, prin amploare, intensitate și consecințe, atinge ori depășește nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situațiilor de urgență, elaborate și aprobate potrivit legii;

  • o. situație de protecție civilă - situația generată de iminența producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare și/sau a altor situații neconvenționale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afectează viața, mediul, bunurile și valorile culturale și de patrimoniu;

  • p. înștiințare - activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența producerii sau producerea dezastrelor și/sau a conflictelor armate către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii și al realizării măsurilor de protecție;

  • q. avertizare - aducerea la cunoștința populației a informațiilor necesare despre iminența producerii sau producerea unor dezastre;

  • r. prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorități despre probabilitatea producerii unui atac aerian;

  • s. alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populației despre iminența producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;

  • t. adăpostire - măsură specifică de protecție a populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și de patrimoniu, pe timpul ostilităților militare, împotriva efectelor acestora. Adăposturile de protecție civilă sunt spații special amenajate pentru protecție în situații specifice, proiectate, executate, dotate și

echipate potrivit normelor și instrucțiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul administrației și internelor;

  • u. asanare - ansamblul de lucrări și operațiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniției neexplodate și dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare ordine publică și securitate națională.

ȘEF S.V.S.U

CURCĂ SORIN

Pagină 95 din 95

ANEXELE P.A.A.R

  • 1. Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor în municipiul Botoșani și atribuțiile acestora;

  • 2. Situația dotării C.L.S.U.

  • 3. Schema de înștiințare avertizare a municipiului Botoșani

  • 4. Graficul cu principalele activități desfășurate de Comitetul Local pentru Situații de Urgență;

  • 5. Tabel cu personalul Comitetului Local pentru Situații de Urgență

  • 6. Tabel cu componența Centrului Operativ cu Activitate Temporara Botoșani

  • 7. Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului Local pentru Situații de Urgență

  • 8. Riscurile potențiale ce se pot produce pe teritoriul municipiului Botoșani.

  • 9. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de risc;

  • 10. Mijloacele de înștiințare-alarmare într-o situație de urgență;

  • 11. Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de

producerea unei situații de urgență

  • 12. Reguli de comportare în cazul producerii unor situații de

urgență

  • 13. Spații de evacuare în caz de urgență

  • 14. Dotările principale pentru Comitetului Local pentru Situații

de Urgență și a Centrului Operativ

  • 15. Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de

urgență

  • 16. Sinopticul activităților desfășurate de ofițerul de serviciu și

personalul de conducere în cazul producerii unor situații de urgență

  • 17. Sinopticul activităților desfășurate de comitetul local

pentru situații de urgență Botoșani

  • 18. Tabel cu agenții economici potențiali poluatori

  • 19. Proceduri standard de operare (pso)

  • 20. Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în

P.A.A.R.

  • 21. Reguli de comportare în caz de dezastre

  • 22. Planuri și proceduri de intervenție

  • 23. Instituții care vin în sprijinul C.L.S.U. Botoșani în caz de

necesitate

  • 24. Structuri ce pot acorda ajutor medical de urgență la nivelul

municipiului Botoșani

  • 25. Locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea

acestora

  • 26. Lanțul de alarmare al personalului propriu

  • 27. Proceduri de lucru ale comitetului local pentru situații de

urgență Botoșani

  • 28. Planuri și proceduri de intervenție C.L.S.U. Botoșani

  • 29. Tabel cu situația  adăposturilor de protecție civilă ,

special amenajate din municipiul Botosani 2018 pe semestru 1

  • 30. Planificarea pregătirii în domeniul situațiilor de urgență

prin antrenamente, exerciții și concursuri de specialitate

  • 31. Locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea

acestora

  • 32. Proceduri de lucru ale Comitetului local pentru situații de

urgență al municipiului Botoșani


Primăria Municipiului

Botoșani

împreună dezvoltăm orașul™


Anexa nr.1

LISTA

AUTORITĂȚILOR ȘI FACTORILOR CARE AU RESPONSABILITĂȚI ÎN ANALIZA ȘI ACOPERIREA RISCURILOR ÎN MUNICIPIUL BOTOȘANI ȘI ATRIBUȚIILE

ACESTORA

CF: 3372882

Nr. Crt.

Denumire autoritate

Coordonate autoritate

Persoană de contact

Atribuții în PAAR

0.

1.

2.

3.

4.

1.

Primăria municipiului Botoșani

Adresa:str.Piața Revoluției nr. 1 Telefon: 0231/502.200

Fax:0231/531.595

Email: primaria@primariabt.ro

Primar - Tel. serviciu - Cosmin

Andrei 0772.316.711

Tel. mobil - 0725.806.806

  • conduce și coordonează realizarea măsurilor din PAAR;

  • conduce CLSU

Viceprimar - Bogdan Buhaianu Tel. serviciu - 0372.316.704 Tel. mobil - 0745125.591

  • coordonează realizarea măsurilor din PAAR;

  • este șeful C.C.C.E. (Centru de conducere si coord. a evacuarii)

ȘEF S.V.S.U.Curca Sorin.

Tel. serviciu - 0372/316.728 Tel mobil - 0727/368.590

Adresa - str.C.Nationala nr.107

  • este șeful COAT (Centru operativ cu activitate temporară)

  • îndeplinește atribuții conform fișei postului.

Inspector Protecție Civilă

Tel. serviciu - 0372/316.728

îndeplinește atribuții conform fișei postului.

înlocuiește șeful S.V.S.U.

CF: 3372882

Primăria municipiului Botoșani

Adresa:str.Piața Revoluției nr. 1 Telefon: 0231/502.200

Fax:0231/531.595

Email: primaria@primariabt

Ionel Roglinschi,referent Compartimentul pentru Situații de Urgență

Tel. serviciu - 0372/316.728

Tel.mobil:0747911616

Adresa: str. St.Luchian Nr.20 G22

  • menținerea în stare de funcționare a sistemului de înștiințare alarmare,

  • intretinerea si mentinerea in stare de functionare a adaposturilor din mun. Botosani

2.

Director Direcția

Servicii Edilitare

Adresa: str.Poștei,nr.9

Telefon:0231/511.712

Fax:0231/531.595

E.mail:

primaria@primariabt.ro

Ing. Semenescu Nicolae

Tel.mobil:0728/082.998

Tel fix : 0331/711.791

inteprinde și conduce conform dispozițiilor primite lucrările pe linie edilitară;

3.

Director Economic

Adresa: Piața

Revoluției nr. 1 Telefon: 0231/502.200 Fax:0231/531.595

E.mail: primaria@primariabt.ro

Ghiorghiță Mirela

Tel. serviciu: 0331/711.725

Tel.mobil:0728/216.458

coordonează resursele materiale și financiare în caz de situații de urgență

4.

I.J.S.U.

Adresa: str.Uzinei Nr.3

Telefon: 0231/508.015

Col. Decebal Muraru Telefon: 0231/508.015 Tel.mobil: 0742/219.941

coordonează   acțiunile   de   intervenție   a

subordonaților într-o situație de urgență.

5.

Autoritatea de Sănatate Publică

Adresa: str. Marchian, nr. 5

Tel.0231/513.525

Ing. Pricop Eduard Dan Tel fix: 0231/513.525 Tel mobil:

coordonează  realizarea  măsurilor  pe  linie

sanitară.

CF: 3372882

6.

Inspectoratul de Poliție municipală

Adresa: b-dul. Mihai Eminescu

Tel:0231/507.008

Cms.

Tel fix. 0231/507.008

Tel mobil 0745/152.109

asigură realizarea măsurilor de ordine publică și pază.

7.

Filiala de Cruce Roșie

Adresa: str Victoriei nr. 7

Tel.0231/514.323

Fax 0231/514.323

Constantin Botezatu

Tel.mobil 0740/133.235

asigură realizarea măsurilor pe linie de Cruce Roșie

8.

Director S.C.

URBAN SERV. S.A.

Adresa: 1 Decembrie, nr. 19

Tel. 0231/517.912

Ing. Gabriel Tănase Tel. 0747/278.787

asigură realizarea măsurilor epidemiologice în municipiu.

9.

Director Serv.

Asistența Socială

Adresa: str.Săveni

Tel.0231/583.230

Ing.Dorin Burlacu

Tel.fix.0231/583.230

Tel.mobil 0743/016.744

asigură realizarea măsurilor de înștiințare si alarmare

10.

S.C. EON-MOLDOVA

Adresa: Calea Nationala, nr. 36 Tel. 0231/505.706

Ing.Hemcinschi Liviu Tel. serviciu: 0231/505.706 Tel.mobil. 0727/796.548

asigură realizarea măsurilor de asigurare a energiei electrice

11.

Direcția Sanitar-Veterinară

Adresa: str.Tudor Vladimirescu Tel.0231/512.766

Dr.Epure Toader Tel.fix: 0231/ 512.766 Tel.mobil.0745.601.896

  • asigură realizarea măsurilor sanitar - veterinare.

  • inteprinde orice acțiune pe linia C.B.R.N conform dispozițiilor primite pe linie ierarhică

12.

Director Poliția Locală

Adresa: Str.Calea Națională Nr. 144

loan Onuțu Director Executiv Tel.mobil.0728/900.272 Tel fix .0231/513100

asigură ordinea în municipiu

13.

Inspectoratul Scolar

Adresa: str.Bucovina, Tel. 584.052

Hîrtie Gabriel

Tel.0744/578.811

asigură aplicarea măsurilor de ordine și evacuare in/din scoli , licee, gradinite

CF: 3372882

14.

S.C. Modern Calor

S.A.

Adresa: Pacea, nr.43 Tel. 0231/537.100

Sandu Gica Tel.0754/221.546

asigura funcționarea sistemului de distristribuție a energie termice

15.

SC. Nova Apa Grup SA - Sucursala Botoșani

Adresa:str.Octav

Onicescu,nr.3

Tel.0231/610.198

Fax.0231/610.198

Tel.fix.0231/610.298

Tel.mobil.0788/789.756

asigură aprovizionarea cu apă a populației, remedierea avariilor.

16.

SC.CONREC S.A.

Adresa: Str.Calea Națională, nr. 146 Tel.0231/517.941

Director Executiv

Tel.fix.0231/517.941

Tel.mobil.0753/118.870

asigură mijloacele de transport într-o situație de urgență

17.

Stația C.F.R.

Adresa: str.Gării, nr. 4 Tel. 0231/512.643

Muraru Marcela - șef stație

Tel.fix.0231/512643

Tel.mobil 0740108315

asigură transportul feroviar într-o situație de urgență

18.

E.O.N.Gaz metan

Adresa;str. Bucovina, Tel. 0231/585.885

Reprezentant zonal

asigură alimentarea cu gaz metan, remediază avariile produse.

19.

Protopopiatul Botosani

Adresa: str.Marchian, nr. 8

Tel/fax 0231/512.978

Protopop Petru Fercal Tel. 0231/512.978

asigură serviciile de asistență religioasă și înhumare a victimelor

Întocmit

ȘEF S.V.S.U

CURCĂ SORIN


Primăria Municipiului Botoșani

împreună dezvoltăm orașul"*


Anexa nr. 2


PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BOTOȘANI COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

CENTRUL OPERATIV

TABEL

cu mijloacele aflate în dotarea S.V.S.U. de întrebuințat pe timpul intervențiilor în situații de urgență

Nr. crt.

Denumire materiale și mijloace de apărare

U.M.

Cantitate cf.638/2005

OBS.

Necesar

Existent

De completat

A. MATERIALE DE APĂRARE

1.

Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de fascine dacă nu a fost folosit n acțiuni de apărare se va reînnoi minim 1/3 din fiecare an)

buc.

2000

800

1200

S.G.A

2.

Pari din lemn rotund c.r. esență tare F 8-12 cm; L=1-3 m

buc.

2000

700

1300

3.

Piloți din lemn rotund c.r. esență tare F 12-20 cm cu cerc de oțel lat 30/3 mm (pentru D1, D2: L=3,6 ml, pentru R1, R2: L=2-4 ml)

buc.

100

2

98

4.

Scânduri de 2,5 cm, L=4ml (cherestea clasele 45) - 0,0257 mc/buc

mc.

2,5

15

CF: 3372882

5.

Dulapi, palplanșe (5 cm, L=4 ml, l=20-25 cm), lemn C.R

mc.

6,5

10

6.

Cozi de lemn pentru unelte (rezervă)

buc.

70

60

10

7.

Profile metalice ușoare

buc.

20

10

10

8.

Scoabe din oțel rotund (F18-20 cm)

buc.

230

230

9.

Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm)

kg.

150

150

10.

Sârmă neagră d=2-4 mm, sârmă zincată

kg.

300

300

11.

Plasă sârmă (zincată sau neagră) F 2-3 mm

kg.

930

20

910

12.

Saci de 50/80 cm pentru pământ din cânepă, iută, polietilenă

buc.

2000

1500

500

Sfoară pentru legat saci

ml.

900

900

13.

Funii subțiri pentru asigurarea oamenilor și uneltelor F10-15 mm

kg/sul

40

32

8

14.

Piatră brută (blocuri de 15-30 cm), blocuri beton, piatră 200-1000 kg/buc.

mc.

*

*

*

15.

Pietriș sortat (F7-15 mm)

mc.

*

*

*

16.

Folii de polietilena (cantitatea de folie rezultată din aplicarea normativului se va aproviziona eșalonat, câte 1/5 din necesar)

mp.

1500

154

1346

17.

Geotextil

mp.

-

-

-

B. CARBURANȚI

se asigură un stoc minim pentru 48 ore

18.

Motorină

1

1000

Benzină

1

500

Lubrifianți

kg.

30

Unsoare

kg.

20

Ulei motor

1

40

Ulei hidraulic

1

400

C. OBIECTE DE INVENTAR ȘI MIJLOACE FIXE

19.

Lanterne tubular mari, lantern cu acumulatori tip

buc.

70

5

65

CF: 3372882

CFR

Felinare

buc.

13

3

0

Fitile lampă

buc.

15

15

15

Lămpi

buc.

2

2

2

Sticlă felinar

buc.

3

3

0

Becuri lanternă-rezervă

buc.

70

0

70

Sticlă lampă

buc.

0

0

0

20.

Bidoane și canistre de 10-20 l pentru petrol

buc.

5

3

2

21.

Petrol lampant

1

0

0

22.

Cazmale cu cozi

buc.

60

83

Lopeți cu cozi

buc.

60

20

Greble

buc.

15

25

23.

Târnacoape cu cozi

buc.

60

55

5

Sape cu cozi

buc.

20

10

24.

Furci de fier cu cozi

buc.

20

28

Căngi de fier cu cozi

buc.

24

5

19

25.

Roabe metalice cu roți pe pneuri sau tărgi de lemn

buc.

16

7

9

26.

Maiuri pentru compactat pământ (din lemn sau metal)

buc.

58

20

38

Maiuri pentru bătut pari

buc.

25

10

15

27.

Berbeci de mână în greutate de până la 50 kg

buc.

6

0

6

28.

Ciocane diferite/baros

buc.

45

5

40

29.

Clește de cuie

buc.

45

2

43

30.

Barde pentru cioplit

buc.

22

6

16

Topoare

buc.

15

6

9

Joagăre

buc.

5

1

4

31.

Sfredele de lemn diferite

buc.

15

5

10

32.

Pile diferite

buc.

20

19

1

33.

Fierăstraie de mână

buc.

8

2

6

CF: 3372882

Pânză fierăstrău

buc.

8

0

8

34.

Fierăstraie mecanice (drujbe)

buc.

6

1

5

Mașină de polizat

buc.

1

1

Mașină de debitat

buc.

1

1

35.

Cuțitoaie pentru cioplit

buc.

15

15

0

Dălți pentru lemn

buc.

15

6

9

36.

Găleți pentru apă

buc.

75

76

1

Bidoane din plastic

buc.

6

10

4

Căni de apă

buc.

12

20

8

37.

Marmite pentru transport hrană

buc.

4

20

2

38.

Butoaie de tablă 100-200 l pentru utilaje de intervenție

buc.

12

6

6

39.

Sonete de mână sau mecanice (L=6 m cu berbec de 100-150 kg)

buc.

6

0

6

40.

Bărci de lemn metalice, fibră de sticlă sau pneumatic cu rame

buc.

0

0

0

41.

Șalupe

buc.

0

0

0

42.

Bacuri dormitor

buc.

0

0

0

43.

Autoturisme de teren cu două diferențiale dotate cu stații emisie-recepție fixe

buc.

6

2

4

44.

Vagoane dormitor echipate cu utilități

buc.

1

0

1

45.

Bormașină electric portabilă

buc.

1

0

1

46.

Frigidere 240 l/100 l. FRAM

buc.

4

0

4

47.

Containere pentru material și echipamente de protecție, cazarmament, alimente nealterabile

buc.

5

0

5

48.

Constum scafandru autonom

buc.

1

0

1

49.

Capre taluz

buc.

6

6

50.

Binoclu

buc.

5

0

-5

51.

Aparat foto

buc.

4

2

2

52.

Rezervor combustibil de 10t

buc.

1

0

1

CF: 3372882

53.

Cameră video

buc.

1

1

0

Aparat video

buc.

1

0

D.MIJLOACE  DE  CALCUL,  MĂSURARE,

TRANSMITERE ȘI AVERTIZARE

54.

Radio-telefoane fixe, portabile cu acumulatori și piese de schimb

buc.

10

6

4

55.

Telefoane mobile

buc.

25

4

21

56.

Sirene, inclusive material necesare montării

buc.

57.

Echipamente  de   prelucrare  și  transmitere

automată a datelor (microcalculator PC, modem, telefax)

set.

2

2

0

58.

Pluviometer

buc.

0

0

0

Nivelmetre de avertizare automată

buc.

0

0

0

59.

Moriști hidrometrice cu tijă

buc.

0

0

0

60.

Teodolit electrooptic

buc.

0

0

0

61.

Nivelă NI-007 cu trusă

buc.

0

0

0

62.

Ruletă 20-50 m

buc.

0

0

0

63.

Set miră+plăcuțe

buc.

0

0

0

64.

Sistem dedicat de transmisie dial-up (computer+modem+linie telefonică)

buc.

1

0

-1

E.MIJLOACE FIXE DIVERSE

65.

Grupuri electrogene cu anexe pentru iluminat

buc.

8

1

7

66.

Reflectoare (faruri, cablu izolant pentru rețeaua de reflectoare)

buc.

25

0

25

• cablu pentru iluminat

ml.

400

200

200

• izolator pentru prinderea cablului, fasunguri, întrerupătoare, becuri, etc.

buc.

25

5

20

• priză împământare

buc.

25

5

20

Agregate pentru sudură electrică sau

CF: 3372882

67.

oxiacetilenică și materiale de sudură, truse aferente

buc.

15

4

11

68.

Motopompe cu anexe și 150 ml conductă sau furtun

buc.

4

1

3

69.

Pompe submersibile pentru epuismente

buc.

2

0

2

70.

Motocositori (multifuncționale)

buc.

12

2

10

71.

Utilaje terasiere (buldozer, excavator) cu piese de schimb aferente

buc.

conform convențiilor încheiate pentru situațiile de evacuare

72.

Tractor articulate (TAF) pentru tractarea plutitorilor mari+ cablu flexibil

buc.

73.

Autobasculanta pentru transport material

buc.

F. ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE ȘI SIGURANȚĂ

74.

Cizme de cauciuc scurte

per.

107

Cizme de cauciuc lungi

per.

20

Bocanci

per.

4

75.

Mantale de ploaie cu glugi

buc.

2

76.

Salopete din doc

buc.

100

Impermeabile

buc.

Costume vătuite

buc.

20

77.

Haine vătuite

buc.

Costum pufoiacă

buc.

Combinezoane cauciucate

buc.

Pufoaice (scurte vătuite)

buc.

4

Scurte îmblănite

buc.

3

78.

Căciuli de blană sau vătuite

buc.

79.

Mănuși de protecție

buc.

40

80.

Brâuri

buc.

50

Veste salvare

buc.

3

Colaci de salvare

buc.

CF: 3372882

81.

Pieptare avertizoare (reflectorizante)

buc.

20

82.

Cască protecție

buc.

50

83.

Bocanci

buc.

84.

Paturi de fier

buc.

3

Saltele

buc.

3

Perne

buc.

3

Fețe pernă

buc.

3

Set lenjerie pat

buc.

Pături lână

buc.

3

Cearceaf plic

buc.

Lenjerii

buc.

85.

Dulap cazarmamente

buc.

86.

Bucătărie mobilă

buc.

87.

Filtru rapid pentru apă potabilă

buc.

88.

Aragaze

buc.

1

Butelii

buc.

Farfurii adânci

buc.

Farfurii adânci

buc.

Farfurii desert

buc.

Tacâmuri-cuțite

buc.

Tacâmuri-furculițe

buc.

Tacâmuri-linguri

buc.

Tacâmuri-lingurițe

buc.

89.

Corturi impermeabile

buc.

2

90.

Aparat radio

buc.

1

Televizor

buc.

1

91.

Boiler electric

buc.

92.

Trusă medical ă de prim ajutor

buc.

G.  MATERIALE  CONSUMABILE  PENTRU

CF: 3372882

IGIENĂ ȘI CONSERVARE

93.

Săpun

L.

5

Detergenți

L.

5

94.

Material dezinfectante: var

L.

5

Clor

L.

4

95.

Pudră talc

kg.

Naftalină

kg.

96.

Otravă șoareci

kg.

H.MATERIALE   ȘI   MIJLOACE   PENTRU

INTERVENȚIA LA GHEȚURI

97.

Prăjini din lemn de esență tare pentru dirijarea sloiurilor

buc.

98.

Scânduri  de  rășinoase   pentru  asigurarea

oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lățime, 4-5 m lungime)

buc.

99.

Răngi de fier 2-4 m lungime

buc.

30

10

100.

Fierăstraie pentru gheață

buc.

H. MATERIALE ȘI MIJLOACE DE INTERVENȚIE PENTRU   COMBATEREA   EFECTELOR

POLUĂRILOR ACCIDENTALE

101.

Truse profesionale pentru intervenții pe râuri

buc.

102.

Truse profesionale pentru intervenții pe lacuri

buc.

103.

Trusa pentru determinarea rapidă a tipului de substanță poluatoare

buc.

104.

Sistem de ancorare bataj plutitor pe maluri

buc.

105.

Sistem tip funicular mobil pentru poziționarea barajului plutitor

buc.

106.

Bărci pneumatice

buc.

1

107.

Grup electrogen portabil

buc.

1

108.

Compresor portabil

buc.

CF: 3372882

109.

Sistem de vedere (timp de noapte)

buc.

110.

Binoclu infraroșii

buc.

111.

Reflectoare portabile

buc.

112.

Electropompe sumersibilă

buc.

1

113.

Baraje absorbante plutitoare

buc.

114.

Panză Hesssiana

buc.

115.

Baloți paie

buc.

116.

Funie sintetică

ml.

117.

Pari de lemn

buc.

118.

Cangi PSI

buc.

12

119.

Recipente PVC 200litri

buc.

2

120.

Măști de gaze

buc.

5

121.

Materiale absorbante tip spill-sorb

kg.

122.

Saci cu absorbant HFGSORB

kg.

123.

Saci cu absorbant HEGACID

kg.

124.

Materiale absorbante ECOseria200

kg.

125.

Skimer pentru seorare hidrocarburi

kg.

126.

Tanc (ponton) plutitor pt. colectare

buc.

127.

Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanți

buc.

128.

Vidanje

buc.

129.

Material filtrante

tone

130.

De apă și material biologic

buc.

131.

Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea determinărilor bilogice

buc.

132.

Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual

buc.

1

1

CF: 3372882

TABEL

CU STOCUL DE MIJLOACE ȘI MATERIALE DE APĂRARE CIVILĂ EXISTENTE

Nr. Crt.

Denumirea mijloacelor și materialelor.

U/M

Cantitatea

Observații.

0.

1.

2.

3.

4.

1.

Sirene electrice de 3-5 kw

Cpl.

29

Din care 4 cpl. la ag.economici

2.

Sirenă de mână

Buc.

1

3.

Aparat semiautomat cercetare chimică

Cpl.

-

4.

Radiotelefon fix MAXON

Cpl.

1

5.

Telefoane mobile

Cpl.

3

6.

Portavoce

Buc.

1

7.

Targă sanitară

Buc.

5

8.

Proiectoare cu halogen 500w

Buc.

1

9.

Pompă submersibilă Dx 100

Buc.

1

CF: 3372882

10.

Fierăstrău electric

Buc.

1

11.

Generator energy 6000 T

Buc.

1

12.

Aparat de sudură

Buc

1

13.

Polizor unghiular

Buc.

1

14.

Scară Tip A cu 3 tronsoane

Buc.

1

15.

Aparat cu jet

Buc.

1

1.

Costum PSI

Buc.

100

2.

Cască protecție

Buc.

58

3.

Vizieră

Buc.

22

4.

Suport vizieră

Buc.

22

5.

Mănuși sudură ignifugate

Per.

20

6.

Centură poz. TITAN - ham inaltime

Buc.

8

7.

Centură complex TITAN

Buc.

4

8.

Cizme șold apă noroi

Per.

30

9.

Brâu PSI

Buc.

60

10.

Toporaș 1 Kg. si 0,6 Kg.

Buc.

49

11.

Frânghie 2 m = 40 m

Buc.

15

12.

Cordiță salvare

Buc.

8

13.

Carabinieră

Buc.

40

14.

Lopată cu coadă

Buc.

12

15.

Cască protecție

Buc.

58

16.

Cașma cu coadă

Buc.

20

17.

Topor -târnacop

Buc.

20

18.

Rangă

Buc.

26

19.

Găleată

Buc.

10

20.

Cange cu coadă

Buc.

12

CF: 3372882

21.

Scară N 2 x 11

Buc.

1

22.

Stingător portabil P - 6

Buc.

23

23.

Cizme protecție

Per.

100

24.

Mănuși protecție din piele

Per.

50

25.

Semimască cu supapă

Buc.

25

26.

Semimască EUR / antifum

Buc.

25

27.

Filtru pentru semimască

Buc.

50

28.

Umerașe

Buc.

150

29.

Ochelari de protecție

Buc.

20

30.

Cizme cu bombeu metalic

Per.

2

31.

Portavoce

Buc.

1

ÎNTOCMIT

ȘEF S.V.S.U

CURCĂ SORIN

Anexa nr.3


SCHEMA DE ÎNȘTIINȚARE AVERTIZARE A MUNICIPIULUI BOTOȘANI RISCUL LA CUTREMUR, INSTITUTII/LOCUINȚE POSIBIL A FI AFECTATE


I.S.U. BOTOȘANI

Tel: 112, 0231/508.014, 0231/508.015 Fax: 0231/504.986;

E - mail: relatii publice@isubotosani.ro


C.L.S.U.

Tel.0231/502.200

Fax.0231/531.595

E - mail: primaria@primariabt.ro


STRUCTURI DE INTERVENȚIE


POPULAȚIE

Grupă de înștiințare -avertizare

ZONA C.VECHI


Sirene electrice de 5,5 Kw, instalate pe (conform anexei nr.1) acționate de la P.C.J.-Botosani


Celule de urgență de la instituții și operatori economici


PIATA 1 DEC.


SAVENILOR


Mass-media Postul local de Tv Somax 0331.101.314 Telem Bt 0231/512.330


Inspectoratul Municipal de Politie 0231/507.004


S.V.S.U. 0727/368.590


PARCUL TINERETULUI


Protopopiat

Tel.0231/103.059


ANL CISMEA


ZIMBRULUI


ANL BUCOVINA


  • 1.

  • 2.

  • 3.

  • 4.


Inspectoratul Judetean de Jandarmi 112;0231/511.533 0231/534.253


Inspectoratul Judetean Scolar

Tel:0231/584.050


SC.PETROM SA.tel:0231/516.120

URBAN SERV.tel:0231/517.912

SC LOCATIVA tel:0231/532.273

SC ELTRANS tel:0231/518.671


1.POLITIA LOCALA

0231/513.100

2.S.G.A. Botosani

0231/584.064

  • 3 .Directia Silvica

0231/586.831

  • 4 .E-ON Moldova 0230/207.654

  • 5 .DELGAZ GRID S.A.

0231/505.758

  • 6 .Statia CFR

0231/511.806

  • 7.Centrul Telecomunicații

0231/504.332

8.I.T.M. Botoșani

0231/514.854

  • 9 .A.P.M. Botoșani

0231/584.135

  • 10 .Nova Apa Serv 0231/511 301


1


CLSU com.Rachiti

Tel.:0231/544.210

Forțe și mij. de intervenție:

Ex. 1 motopompă, un buldoescavator, un camion, un tractor cu remorca;


Operatori economici cu care se cooperează

  • 1 .S.C. Mecanex S.A.

0231/516.660

  • 2 . DSPSA Botoșani

0372/316.728 ’

Forțe și mij. de intervenție: grup electrogen;tractor;

picamar; camion


Operatori economici cu care se cooperează

1.S.C. Trans Dor 0231/519.925

2.R.V.G.:0231/511.129

3.PRISCOM:0231/515.097

4.MBB 0231/515.75

5.CONREC 0231/517.941

6.AUTOGARA BOTOSANI

0231/517.509


Grupă de înștiințare -avertizare


SCHEMA DE ÎNȘTIINȚARE AVERTIZARE A MUNICIPIULUI BOTOȘANI

RISCUL LA ALUNECĂRI DE TEREN, INSTITUȚII/LOCUINȚE POSIBIL A FI AFECTATE


I.S.U. BOTOȘANI

Tel: 112, 0231.508.014, 0231.508.015 Fax: 0231.504.986;

E - mail: relatii publice@isubotosani.ro


C.L.S.U.

Tel. 0372/316.728

Fax.0231/531.595

E - mail: primaria@primariabt.ro


STRU

CTURI DE INTERVENȚIE


POPULAȚIE

Sirene electrice de 5,5 Kw, instalate pe (conform anexei nr.1) acționate de la PCJ.-Botosani


Celule de urgență de la instituții și operatori economici


S.V.S.U. 0728/082.997


CLSU com. Rachiti

Tel.:0231/544.210

Forțe și mij. de intervenție:

Ex. 1 motopompă, un buldoescavator, un camion, un tractor cu remorca


Mass-media Postul local de TV SOMAX 0231/512.330


Protopopiat

Tel.0231/103.059


Inspectoratul Municipal de Politie 0231/507 004

Inspectoratul Judetean de Jandarmi 112;0231/511.533 0231/534 253

Inspectoratul Judetean Scolar Tel:0231/584.050

SC.PETROM SA.

Tel.0231/516.120

SC.AVIS SA.

Tel.0231/534.450

URBANSERV

Tel.0231/517.912

SC LOCATIVA

Tel 0231/532 273


1. POLITIA LOCALA 0231/513.100

2.S.G.A. Botosani

0231/584.064

  • 3 .Directia Silvica

0231/586.831

  • 4 .E-ON Moldova

0231/

  • 5 . DELGAZ GRID S.A.

0231/505.758

6.Statia CFR

0231/511.806

7.Centrul Telecomunicatii 0231/

8.I.T.M. Botosani 0231/514.854

9.A.P.M. Botosani 0231/584.135

10.Nova Apa Serv

0231/511.301


CLSU com. Mihai Eminescu

Tel.:0231/512/183

Forțe și mij. de intervenție:

Ex. 1 motopompă, un buldoescavator, un camion, un tractor cu remorca;


Operatori ec. cu care se cooperează 1.SC CONREC SA 0231/514.672 2.SC VICTOR CONSTRUCT SA 0231/515.158

4.SC ELTRANS tel:0231/518.671


SCHEMA DE ÎNȘTIINȚARE AVERTIZARE A MUNICIPIULUI BOTOȘANI RISCUL LA INUNDAȚII, INSTITUȚII/LOCUINȚE POSIBIL A FI AFECTATE


I.S.U. BOTOȘANI

Tel: 112, 0231.508.014, 0231.508.015 Fax: 0231.504.986;

E - mail: relatii publice@isubotosani.ro


C.L.S.U.

Tel. 0372/316.728

Fax.0231/512.908

E - mail: primaria@primariabt.ro


STRUCTURI DE INTERVENȚIE


Grupă de înștiințare - avertizare


Celule de urgență de la instituții și operatori economici


Pârâul Sitna


Sirene electrice de 5,5 Kw, instalate pe (conform anexei nr.1) acționate de la PCJ-Botosani


Inspectoratul Municipal de Politie 0231/507.004


S.V.S.U. 0728/082.997


CLSU com. Mihai Eminescu Tel.:0231/512.183 Forțe și mij. de intervenție: Ex. 1 motopompă, un buldoescavator, un camion, un tractor cu remorca;


Pârâul Dresleuca


Pârâul Luizoaia


Mass-media Postul local de TV SOMAX 0231/512.330


Inspectoratul Judetean de Jandarmi 112;0231/511.533 0231/534.253


Pârâul Sitna


Protopopiat

Tel.0231/103.059


Inspectoratul Judetean Scolar

Tel:0231/584.050


Pârâul Dresleuca


Pârâul Luizoaia


SC.PETROM SA.

Tel.0231/516.120

SC.MECANEX SA

Tel:0231/516.660

MBB Tel:0231/515.757


1.POLITIA LOCALA 0231/513.100

2.S.G.A. Botosani

0231/584.064

  • 3 .Directia Silvica

0231/586.831

  • 4 .E-ON Moldova

0231/

  • 5 .DELGAZ GRID SA

0231/505.758

6.Statia CFR

0231/511.806

7.Centrul Telecomunicatii 0231/

8.I.T.M. Botosani 0231/514.854

  • 9 .A.P.M. Botosani 0231/584.135

  • 10 .Nova Apa Serv

0231/511.301


CLSU com. Rachiti Tel.:0231/544.210 Forțe și mij. de intervenție: Ex. 1 motopompă, un ■►buldoescavator, un camion, un tractor cu remorca;


Operatori economici cu care se cooperează

1.SC CONREC SA 0231/514.672

2.SC VICTORCONSTRUCT SA

0231/515.158

3.SC URBANSERV0231/517.912

4.SC LOCATIVA 0231/532.273


Si ra N

a> > ra


Si ra

<D


>ra


SCHEMA DE ÎNȘTIINȚARE AVERTIZARE A MUNICIPIULUI BOTOȘANI

RISCUL LA INCENDIU IN MASA, INSTITUTII/LOCUINȚE POSIBIL A FI AFECTATE



Sirene electrice de 5,5 Kw, instalate pe (conform anexei nr.1) acționate de la PCJ Botosani


Mass-media Postul local de TV SOMAX 0231/512.330


Protopopiat

Tel.0231/103.059


I.S.U. BOTOȘANI
Tel: 112, 0231.508.014, 0231.508.015 Fax: 0231.504.986;

E - mail: relatii publice@isubotosani.ro

C.L.S.U.

Tel. 0372/316.728

Fax.0231/531.595

E - mail: primaria@primariabt.ro

STRUCTURI DE INTERVENȚIE


Celule de urgență de la instituții și operatori economici


Inspectoratul Municipal de Politie 0231/507.004


Inspectoratul Judetean de Jandarmi 112;0231/511.533 0231/534.253


Inspectoratul Judetean Scolar Tel:0231/584.050


SC.PETROM SA. Depozitare si comercializare carburanti lubrifianti

Tel:0231/516.120

SC.AVIS SA.

Tel:0231/534.450


S.V.S.U. 0728/082.997


CLSU com. Rachiti

Tel. 0231/544.210

Forțe și mij. de intervenție:

Ex. 1 motopompă, un camion, o autospeciala de stins incendii;


Op. ec. cu care se cooperează 1.SC MBB SA 0231/515.757


1.POLITIA LOCALA 0231/513.100

2.S.G.A. Botosani

0231/584.064

  • 3 .Directia Silvica

0231/586.831

  • 4 .E-ON Moldova

0231/

  • 5 . DELGAZ GRID S.A 0231/505.758

6.Statia CFR

0231/511.806

7.Centrul Telecomunicatii 0231/

8.I.T.M. Botosani 0231/514.854

9.A.P.M. Botosani 0231/584.135

10.Nova Apa Serv 0231/511 301


2.SC MECANEX SA 0231/516.660

3. URBANSERV S.A.

0231/517.912

4.SC LOCATIVA

0231/532.273


Op. Ec. cu care se cooperează


1.SC CONREC SA 0231/514.672

2.SC VICTORCONSTRUCT SA 0231/515.158


SCHEMA DE ÎNȘTIINȚARE AVERTIZARE A MUNICIPIULUI BOTOȘANI

RISCUL LA ACCIDENT CHIMIC, INSTITUTII/ LOCUINȚE POSIBIL A FI AFECTATE


I.S.U. BOTOȘANI

Tel: 112, 0231.508.014, 0231.508.015 Fax: 0231.504.986;

E - mail: relatii publice@isubotosani.ro


C.L.S.U.

Tel.0231/502.200

Fax.0231/531.595

E - mail: primaria@primariabt.ro


STRUCTURI DE INTERVENȚIE


Grupă de înștiințare - avertizare


Celule de urgență de la instituții și operatori economici


S.V.S.U. 0728/082.997


CLSU com. Mihai Eminescu Tel.:0231/512.183

Forțe și mij. de intervenție: Ex. 1 motopompă, un buldoescavator, un camion, un tractor cu remorca;


Nume prenume Tel.


Sirene electrice de 5,5 Kw, instalate pe (conform anexei nr.1) acționate de la pCj Botosani


Inspectoratul Municipal de Politie 0231/507.004


Operatori economici cu care se cooperează


Nume prenume Tel


Nume prenume Tel.


Mass-media

Postul local de TV

Tel.0231/512.330


Inspectoratul Judetean de Jandarmi 112;0231/511.533 0231/534 253


Nume prenume Tel.


Nume prenume Tel.


Protopopiat Tel.0231/103.059


AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI 0231/584 135


SC.PETROM SA.

Tel:0231/516.120 SC.AVIS SA. Tel: Tel:0231/534.450


1.POLITIA LOCALA 0231/513.100

2.S.G.A. Botosani 0231/584.064

  • 3 .Directia Silvica

0231/586.831

  • 4 .E-ON Moldova 0231/

  • 5 .DELGAZ GRID S.A.

0231/505.758

  • 6 .Statia CFR

0231/511.806

  • 7.Centrul Telecomunicatii 0231/

8.I.T.M. Botosani 0231/514.854

  • 9 .A.P.M. Botosani 0231/584.135

  • 10 .Nova Apa Serv

0231/511.301


1.SC CONREC SA 0231/514.672

2.SC VICTORCONSTRUCT SA 0231/515.158


Op. Ec.

cu care se cooperează

1.

SC MBB SA 0231/515.757

2.

.SC MECANEX SA 0231/516.660

3.

.CS URBANSERV

0231/517.912

4.

SC LOCATIVA 0231/532.273


Grupă de înștiințare - avertizare


ECHIPĂ SPECIALIZATĂ SVSU BOTOȘANI


SCHEMA DE ÎNȘTIINȚARE AVERTIZARE A MUNICIPIULUI BOTOȘANI


RISCUL LA ACCIDENT CHIMIC PE TIMPUL TRANSPORTULUI SUBSTANȚELOR PERICULOASE

Tel:

I.S.U. BOTOȘANI

112, 0231.508.014, 0231.508.015 Fax: 0231.504.986; E - mail: relatii_publice@isubotosani.ro

C.L.S.U.

Tel.0231/502.200

Fax.0231/531.595

E - mail: primaria@primariabt.ro

P O P U L A Ț I E


Sirene electrice de 5,5 Kw, instalate pe (conform anexei nr.1) acționate de la PCJ Botosani


Mass-media

Postul local de TV

Tel.0231/512.330


PETROM SA nr.1,2

Tel.0231/516.120


LUK OIL nr.1

Tel.0231/537.002


LUK OIL nr.2

Tel.0231/537.002


ROMPETROL

Tel.0231/710.376


MOLL PECO

Tel.0231/536.791

◄-


O.M.V.

Tel 0231/532 704


STRUCTURI DE INTERVENȚIE


Celule de urgență de la instituții și operatori economici


Inspectoratul Municipal de Politie 0231/507.004


Inspectoratul Judetean de Jandarmi 112;0231/511.533 0231/534.253


AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI 0231/584.135


SC.PETROM SA.

Tel:0231/516.120

SC.AVIS SA.

Tel: Tel:0231/534.450


S.V.S.U. 0728/082.997


1.POLITIA LOCALA 0231/513.100

2.S.G.A. Botosani

0231/584.064

  • 3 .Directia Silvica

0231/586.831

  • 4 .E-ON Moldova

0231/

  • 5 .DELGAZ GRID S.A.

0231/505.758

  • 6 .Statia CFR

0231/511.806

  • 7.Centrul Telecomunicatii 0231/

8.I.T.M. Botosani 0231/514.854

  • 9 .A.P.M. Botosani 0231/584.135

  • 10 .Nova Apa Serv

0231/511.301


CLSU com. Mihai Eminescu

Tel.:0231/512.183

Forțe și mij. de intervenție:

Ex. 1 motopompă, un buldoescavator, un camion, un tractor cu remorca;


Op. Ec.cu care se cooperează 1.SC CONREC SA

0231/514.672

2.SC VICTORCONSTRUCT SA

0231/515.158


Operatori economici cu care se cooperează

1.SC MBB SA

0231/515.757

2. SC MECANEX SA

0231/516.660

3.SC URBANSERV

0231/517.912

4.SC LOCATIVA

0231/532.273


SCHEMA DE ÎNȘTIINȚARE AVERTIZARE A MUNICIPIULUI BOTOȘANI

RISCUL LA CĂDERI MASIVE DE ZAPADA (INZAPEZIRE)


I.S.U. BOTOȘANI

Tel: 112, 0231.508.014, 0231.508.015 Fax: 0231.504.986; E - mail: relatii_publice@isubotosani.ro



Grupă de înștiințare - avertizare


SVSU BOTOȘANI


Sirene electrice de 5,5 Kw, instalate pe (conform anexei nr.1) acționate de la PCJ Botosani


SVSU

BOTOȘANI


Mass-media

Postul local de TV

Tel.0231/512.330

PETROM SA nr.1,2

Tel.0231/516.120

◄-


SVSU BOTOȘANI


LUK OIL nr.1

Tel.0231/537.002


SVSU

BOTOȘANI


LUK OIL nr.2

Tel.0231/537.002

◄-


SVSU


ROMPETROL

Tel.0231/710.376

◄-


BOTOȘANI

◄-----

MOLL PECO

Tel.0231/536.791


C.L.S.U.

Tel.0231/502.200

Fax.0231/531.595

E - mail: primaria@primariabt.ro


Celule de urgență de la instituții și operatori economici


Inspectoratul Municipal de Politie 0231/507 004


Inspectoratul Judetean de Jandarmi 112;0231/511.533 0231/534.253


AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI 0231/584.135


SC.PETROM SA.

Tel:0231/516.120

SC.AVIS SA.

Tel: Tel:0231/534.450


STRUCTURI DE INTERVENȚIE


S.V.S.U. 0728/082.997


1. POLITIA LOCALA 0231/513.100

2.S.G.A. Botosani

0231/584.064

  • 3 .Directia Silvica

0231/586.831

  • 4 .E-ON Moldova

0231/

  • 5 .DELGAZ GRID S.A.

0231/505.758

  • 6 .Statia CFR

0231/511.806

7.Centrul Telecomunicatii 0231/

8.I.T.M. Botosani 0231/514.854

9.A.P.M. Botosani

0231/584.135

10.Nova Apa Serv 0231/511.301


CLSU com. Mihai Eminescu

Tel.:0231/512.183

Forțe și mij. de intervenție:

Ex. 1 motopompă, un buldoescavator, un camion, un tractor cu remorca;


Op. Ec.cu care se cooperează 1.SC CONREC SA

0231/514.672

2.SC VICTORCONSTRUCT SA

0231/515.158


Operatori economici cu care se cooperează

1.SC MBB SA

0231/515.757

2.SC MECANEX SA

0231/516.660

3.CS URBANSERV

0231/517.912

4.SC LOCATIVA

0231/532.273


Grupă de înștiințare - avertizare


SVSU BOTOȘANI


SCHEMA DE ÎNȘTIINȚARE AVERTIZARE A MUNICIPIULUI BOTOȘANI


RISCUL LA TEMPERATURI RIDICATE (CANICULA)

I.S.U. BOTOȘANI

Tel: 112, 0231.508.014, 0231.508.015 Fax: 0231.504.986; E - mail: relatii_publice@isubotosani.ro


C.L.S.U.

Tel.0231/502.200

Fax.0231/531.595

E - mail: primaria@primariabt.ro


STRUCTURI DE INTERVENȚIE


Sirene electrice de 5,5 Kw, instalate pe (conform anexei nr.1) acționate de la PCJ Botosani


Celule de urgență de la instituții și operatori economici


S.V.S.U. 0728/082.997


CLSU com. Mihai Eminescu

Tel.:0231/512.183

Forțe și mij. de intervenție:

Ex. 1 motopompă, un buldoescavator, un camion, un tractor cu remorca;


Mass-media Postul local de TV Tel.0231/512.330


Inspectoratul Municipal de Politie 0231/507.004


PETROM SA nr.1 Tel.0231/516.120


Inspectoratul Judetean de Jandarmi

112;0231/511.533

0231/534.253


PETROM SA nr.2

Tel.0231/516.120


AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI 0231/584.135


LUK OIL nr.1,2

Tel.0231/537.002


ROMPETROL

Tel.0231/710.376


SC.PETROM SA.

Tel:0231/516.120 SC.AVIS SA.

Tel: Tel:0231/534.450


1.POLITIA LOCALA 0231/513.100

2.S.G.A. Botosani

0231/584.064

  • 3 .Directia Silvica

0231/586.831

  • 4 .E-ON Moldova 0231/

  • 5 .E-ON Gaz

0231/505.758

  • 6 .Statia CFR

0231/511.806

7.Centrul Telecomunicatii 0231/

8.I.T.M. Botosani 0231/514.854

  • 9 .A.P.M. Botosani 0231/584.135

  • 10 .Nova Apa Serv

0231/511.301


Op. Ec.cu care se cooperează 1.SC CONREC SA

0231/514.672

2.SC VICTORCONSTRUCT SA

0231/515.158


Operatori economici cu care se cooperează

1.SC MBB SA

0231/515.757

2.SC MECANEX SA

0231/516.660

3.CS URBANSERV

0231/517.912

4.SC LOCATIVA

0231/532.273


MOLL PECO

Tel.0231/536.791


O.M.V.

Tel 0231/532 704


împreună dezvoltăm orașul™

Anexa nr. 4 GRAFICUL

CU PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE DE COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

A MUNICIPIULUI BOTOȘANI

Nr. crt.

ACTIVITATEA

ÎNCADRAREA ÎN TIMP

% h

1h

3 h

6 h

12h

24h

2 zi

3 zi

5zi

6zi

1.

Prezentarea personalului C.L.S.U.  la sediul primăriei,  la ordinul

președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență.

2.

Informarea asupra situației apărute în localitate/zonele afectate, ca urmare a producerii situației de urgență.

3.

Primește ordinul de punere în aplicare a planului de evacuare a localităților/zonelor afectate , ca urmare a situației create..

4.

Trimiterea unui reprezentant al Centrul de conducere și coordonare a evacuării, în zonele afectate

5.

Constituie o echipă operativă permanentă, cu misiunea de a corela acțiunile din zona de dezastru cu activitățile de transport, primire și repartiție evacuați.

împreună dezvoltăm orașul™

Nr. crt.

ACTIVITATEA

ÎNCADRAREA ÎN TIMP

% h

1h

3 h

6 h

12h

24h

2 zi

3 zi

5zi

6zi

6.

Contactează autoritățile locale ale localităților ce primesc evacuați și le transmite ordinul președintelui CJSU , de a pune în aplicare planul de primire a evacuaților.

7.

Întocmește și înaintează la Comisia județeană de evacuare raportul -sinteza cu primele date privind zona sinistrată și măsurile ce s-au întreprins până la momentul respectiv.

8.

Stabilește legătura cu Comitetele Locale pentru Situații de Urgență cu care cooperează și prioritățile informaționale ce se vor transmite.

9.

Contactează conducerile unităților de transport auto și CF., transmite ordinul de punere în aplicare a planului de evacuare și se informează asupra disponibilităților în mijloace de transport auto și CF. existente în aceste unități la data respectivă.

10.

Se informează asupra necesarului de mijloace de transport pentru evacuarea populației și bunurilor materiale din zona sinistrată.

11.

Reactualizează graficul de afluire spre zona sinistrată a mijloacelor de transport, în conformitate cu existentul mijloacelor auto și CF. la data respectivă

12.

Dirijează coloanele de mijloace auto și garniturile CF. către punctele de adunare - îmbarcare a populației și materialelor din localitățile afectate.

împreună dezvoltăm orașul™

Nr. crt.

ACTIVITATEA

ÎNCADRAREA ÎN TIMP

% h

1h

3 h

6 h

12h

24h

2 zi

3 zi

5zi

6zi

13.

Întocmește cereri pentru mijloacele de transport suplimentare necesare acoperirii 100% a necesarului de evacuat atât pentru populație cât și pentru materiale.

14.

Ia măsurile necesare pentru asigurarea populației ce se evacuează cu produse alimentare și materiale industriale de primă necesitate pe timpul executării evacuării.

15.

Ia măsuri de asigurare a asistenței sanitare pe timpul evacuării populației, până la ajungerea acesteia la localitățile destinate a primi evacuați.

16.

Se iau măsuri de evidență a persoanelor din zonele evacuate , precum și în zonele în care s-au evacuat

17.

Asigură afluirea coloanelor de sinistrați pe căile de acces până la localitățile ce asigură cazarea sinistraților.

18.

Ia măsuri de asigurare a legăturilor prin mijloace de transmisiuni între coloanele de sinistrați și grupa operativă a Centrul de conducere și coordonare a evacuării.

19.

Informează periodic și ori de câte ori este nevoie, președintele CJSU despre stadiul de îndeplinire a planului de evacuare și problemele deosebite ce au apărut.

20.

Înaintează periodic la Comisia Județeană de Evacuare rapoarte asupra modului de executare a evacuării localităților afectate.

21.

Ia măsuri ce se impun pentru asigurarea securității transporturilor materiale, din localitatea afectată până la localitățile de destinație.

împreună dezvoltăm orașul™

Nr. crt.

ACTIVITATEA

ÎNCADRAREA ÎN TIMP

% h

1h

3 h

6 h

12h

24h

2 zi

3 zi

5zi

6zi

22.

Asigură condițiile necesare pentru desfășurarea acțiunilor de evacuare și pe timp de noapte.

23.

Realizează măsurile ce se impun, pentru cotracararea efectelor nefavorabile cauzate de starea timpului și căderea unor cantități mari de precipitații atmosferice

24.

Întocmește documentația și înaintează situațiile pentru solicitarea de sprijin din partea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, pentru realizarea prevederilor planului de evacuare.

25.

Realizează măsurile ce se impun pentru adaptarea continuă a prevederilor planului de evacuare cu situațiile concrete apărute pe timpul evacuării și completarea planului cu măsurile impuse de situațiile nou apărute.

26.

Întocmește și prezintă   propunerile privind punerea în aplicare și

restructurarea planului de evacuare în conformitate cu situațiile concrete din zona de dezastru.

27.

Reorganizează conducerea acțiunilor de evacuare a localității, în funcție de situațiile concrete din zona de dezastre, prin deplasarea în zonă a unor membrii din Centrul de conducere și coordonare a evacuării pentru rezolvarea la fața locului a problemelor nou apărute și controlul modului de desfășurare a activităților ordonate.

ÎNTOCMIT

ȘEF SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ CURCĂ SORIN

împreună dezvoltăm

7TM orașul


Anexa nr. 5


DISPOZIȚIE

PRIVIND REORGANIZAREA COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ ȘI A CENTRULUI OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARĂ ALE MUNICIPIULUI BOTOȘANI

  • - Primarul municipiului Botoșani în baza dispozițiilor art. 12 și art. 13 din

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență cu modificările și completările ulterioare și a Regulamentului cadru privind organizarea, atribuțiile și funcționarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență și a Centrului Operativ cu Activitate Temporară, aprobat prin Hotărârea de guvern nr. 1491/2004 coroborate cu cele ale art. 63 alin. (1) lit. d) și alin. (5) lit. b) din Legea 215/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare și în temeiul art. art. 156, alin. (1) din Ordonanță de urgență nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - privind Codul administrativ

DISPUNE:

  • ART. 1 - Se reorganizează Comitetul Local pentru Situații de Urgență al

municipiului Botoșani în componența prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta dispoziție; ✓    ART.2 - Se aprobă reactualizarea Centrului Operativ cu Activitate

Temporară al municipiului Botoșani în componența prevăzută în anexa nr. 2 la prezenta dispoziție;

  • ART.3 - Răspunderea pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind

structura organizatorică, funcționarea și dotarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență și a Centrului Operativ cu Activitate Temporară ale municipiului Botoșani revine potrivit competențelor legale:

împreună dezvoltăm

7TM orașul

Compartimentului pentru Situații de Urgență;

Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență,

Comitetului Local pentru Situații de Urgență,

Directorilor agenților economici și instituțiilor publice din municipiul Botoșani, care prin specificul activității, constituie factori de risc generator de situații de urgență

PRIMAR

COSMIN IONUȚ ANDREI


AVIZAT PENTRU LEGALITATE SECRETAR GENERAL IOAN APOSTU

BOTOȘANI

Dispoziția nr. 80/13 ianuarie 2021

împreuna dezvoltăm orașul™

TABEL COMPONENȚĂ COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ BOTOȘANI >                                                                                                       9                                    9                       9

Nr

Crt.

Numele Și Prenumele

FUNCȚIA ÎN STRUCTURILE SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ

FUNCȚIA ADMINISTRATIVĂ ȘI LOCUL DE MUNCĂ

NUMĂR DE TELEFON

SERVICIU

MOBIL

1.

Cosmin Andrei

Președinte

Primar - Municipiul Botoșani

0772.316.711

0725.806.806

2.

Liviu Toma

Vicepreședinte

Viceprimar - Municipiul Botoșani

0372.316.703

0742/888.717

3.

Bogdan Buhăianu

Vicepreședinte

Viceprimar - Municipiul Botoșani

0372.316.704

0745/125.591

4.

loan Apostu

Membru

Secretar General - Municipiul Botoșani

0331.711.722

0745/209.587

împreuna dezvoltăm orașul™

5.

Mircea          Andrei

Magdalena

Membru

Administrator Public

0231/502.200

0756/640.023

6.

Agavriloae Alexandru

Membru

Arhitect Șef Municipiul Botoșani

0231/502.200

0744/430.372

7.

Mîtu Florin

Membru

Sef Serviciu Investiții

0331.711.778

0729.642.605

8.

Nicolae Semenescu

Membru

Director - Direcția Edilitare

0331.711.791

0728.082.998

9.

Mirela Ghiorghită

Membru

Sef  serviciu  Direcția  Economică  -

Municipiul Botoșani

0331.711.725

0728/216.458

10.

Dorin Gabriel Burlacu

Membru

Director - S.P.L.A.S. Municipiul Botoșani

0231.529.755

0743.016.744

11.

Eugen Țurcanu

Membru

Director - DS.P.S.A.

0331.710.613

0728.139.605

12.

Sadovei Marcel Cristian

Membru

S.C. Urban Serv S.A.

0231.517.912

0745.162.628

13.

Ciobanu Macarie Daniel

Membru

U.M.01251

0231.585.964

(int. 247)

0740.225.899

14.

Florinel Gornea

Membru

Director - S.C. Locativa S.A.

0231.532.273

0744.322.368

0744.249.094

15.

Corneanu Marcel

Membru

Inspector Poliția Mun. Botoșani

0231.507.012

0755.970.347

împreuna dezvoltăm orașul™

16.

Mistreanu Lucian

Membru

Insp. J. Jandarmi Botoșani

0231.511.533

0749.092.670

17.

loan Onuțu

Membru

Director Poliția Locală

0231.513.100

0728.228.393

18.

Constantin Botezatu

Membru

Reprezentant Filiala de Cruce Roșie

0231.514.323

0740.684.457

19.

Cristian Ungurianu

Membru

Reprez. Serviciul Județean de Ambulanță

0231.535.522

0747.504.440

20.

Ștefan Zaharniciuc

Membru

Reprez. Insp. Județean în Construcții

0231.512.569

0740.844.716

21.

Roată Parască Lucian

Membru

Reprez. Ag. de Protecție a Mediului

0231.584.135

0743.061.619

22.

Adrian Florin Crăciun

Membru

Reprez. Spitalul Județean de Urgență Mavromati

0231.518.812

0733.006.292

0760.286.878

23.

Eduard Dan Pricop

Membru

Reprez. Autoritatea de Sănătate Publică

0231.510.272

0740.272.864

24.

Liviu Hemcinschi

Consultant

Reprez. E.ON Moldova

0231.505.860

0727.796.548

25.

Turcu Constantin

Consultant

Reprez. D.S.V.S.A. Botoșani

0231.512.766

(int. 119)

0740.026.046

26.

Oana Văleanu

Membru

Reprez. Sector Gospodărirea Apelor

0231.584.064

0747/202.773

27.

Constantineanu

Dragomir

Membru

Reprez. Insp. Școlar Județean

0231.584.051

0742.839.690

28.

Gică Sandu

Membru

Reprez. S.C. Modern Calor

0231.516.446

0754.221.546

29.

Rotaru losef

Consultant

Reprez. S.C. Ldc Construct Srl.

0231.511.585

0754.548.118

30.

Liliana Popovici

Membru

Reprez. Garda de Mediu

0231.580.055

0745.866.262

31.

Smit Paul

Consultant

Reprez. Dir. Jud. De Drumuri și Poduri

0231.510.792

0744.618.634

32.

Sorin Valinciuc

Consultant

Reprez. Insp. Teritorial de Muncă

0231.584.184

0744.030.066

33.

Sadovei Florin

Membru

Reprez. S.C. Nova ApaServ S.A.

0231.526.769

0743.456.549

34.

George Podovei

Consultant

Reprez. E.ON Gaz

0231.585.885

0749.282.253

35.

Victor Ivănescu

Consultant

Reprez. S.C. Eltrans

0231.518.671

0745.305.541

36.

Marcela Muraru

Consultant

Reprez. Stația C.F.R.

0231.512.643

0740.108.315

0733.037.362

37.

Dornescu Nicolae

Consultant

Reprezentant D.G.A.P.S.P.C.

0231 537 993

0745.633.807

38.

Romaniuc Cătălin

Membru

Reprezentant Spitalul de Recuperare Sfântul Gheorghe

0-231-513560

0740.743.480

39.

Derihaci Petrică

Membru

Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani

0231.584.082

0740.158.330

împreuna dezvoltăm orașul™

40.

Pitaru lonuț

Membru

.S.C.Victor Construct S.R.L.

0231.511.585

0231.511.585

41.

Tănase Gabriel Mihai

Membru

S.C. Urban Serv S.A.

0231.517.912

0752.175.626

SEF COAT

CURCĂ SORIN

CF: 3372882

Anexa nr. 6

TABEL NOMINAL

CU PERSONALUL CARE ÎNCADREAZĂ CENTRAL OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARA BOTOȘANI

NR.

CRT.

NUMELE ȘI PRENUMELE

FUNCȚIA ÎN STRUCTURILE DE URGENȚĂ

FUNCȚIA ADMINISTRATIVĂ ȘI LOCUL DE MUNCĂ

NUMĂRUL DE TELEFON

1.

CURCĂ SORIN

ȘEF C.O.A.T.

ȘEF SEVICIU VOLUNTAR PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

0727.368.590

2.

ROGLINSCHI IONEL

MEMBRU

REFERENT BIROU PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

0747.911.616

3.

DRĂGHICI LUCIAN

MEMBRU

SEF BIROU ACHIZITII PUBLICE, ADMINISTRATIV - D.S.P.S.A .

0733.995.639

4.

GABOR COSTEL

MEMBRU

ȘEF SERVICIU PUBLIC COMUNITAR PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR

0745.217.222

5.

PUIU CEZAR

MEMBRU

SEF SERVICIU PATRIMONIU PRIMARIA BOTOȘANI

0749.782.782

6.

LOGHIN CĂTĂLIN MANUEL

MEMBRU

OFIȚER SEF STAT MAJOR U.M. 01251

0751.145.253

7.

VIERU PAUL

MEMBRU

RESPONSABIL PROTECȚIA MEDIULUI

0723.189.201

8.

IFRIM MIHAI

MEMBRU

ȘEF BIROU ADMINISTRATIV-PRIMARIA BOTOȘANI

0723.527.041

CF: 3372882

9.

MURARU MIHAI

MEMBRU

REPREZENTANT SERVICIUL DE AMBULANȚĂ

0745/167.480

10.

COSTEA IOAN MIRCEA

MEMBRU

REPREZENTANT S.C. NOVA APA SERV

0745.854.428

11.

ZAHARIUC NICOLAE

MEMBRU

CADRU TEHNIC P.S.I.- PRIMARIA BOTOȘANI

0741.598.702

12.

SERAC OCTAVIAN

MEMBRU

CONSILIER /RESPONSABIL STRĂZI BOTOȘANI

0728.115.003

13.

NANU DORIN

MEMBRU

CONSILIER SISTEMATIZARE CIRCULATIE- PRIMARIA BOTOȘANI

0748/233.314

14.

COZORICI FLORENTINA

MEMBRU

POLITIA LOCALA BOTOSANI

0743/638.501

15.

SADOVEI MARCEL

MEMBRU

S.C.URBAN SERV S.A

0745.162.628

16.

CIOBANU DANIEL RAZVAN

MEMBRU

direcția EDILITARE -SPATII VERZI PRIMARIA BOTOȘANI

0742.955.117

17.

KOHUT MIHAELA

MEMBRU

REPREZENTANT SERVICIU INVESTIȚII - PRIMĂRIA BOTOȘANI

0331.711.778

18.

BETENCHI BOGDAN

MEMBRU

ȘEF SERVICIU EDILITARE PRIMĂRIA BOTOȘANI

0749.462.234

ȘEF S.V.S.U.

CURCĂ SORIN

împreună dezvoltăm orașul™

Anexa nr. 7

REGULAMENTUL

PRIVIND STRUCTURA ORGANIZATORICĂ, ATRIBUȚIILE, FUNCȚIONAREA ȘI DOTAREA COMITETULUI ȘI CENTRULUI OPERATIV LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

CF:3372882

Capitolul I - Dispoziții generale;

Capitolul II - Organizarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență;

Capitolul III - Funcționarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență;

Capitolul IV - Atribuțiile Comitetului Local pentru Situații de Urgență;

  • Atribuțiile personalului Comitetului Local pentru Situații de Urgență;

  • Atribuțiile Centrul Operativ al Comitetul Local pentru Situații de Urgență

Capitolul V - Asigurarea materială și financiară;

Capitolul VI - Dispoziții finale

ANEXE

Anexa nr. 1 - Tabel nominal cu organizarea și componența Comitetului Local pentru Situații de Urgență.

Anexa nr. 2 - Componența nominală a Centrului Operativ al Comitetul Local pentru Situații de Urgență.

Anexa nr. 3 - Lista cuprinzând dotările principale necesare desfășurării activității Comitetului Local.

CF:3372882

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Baza legală

În vederea asigurării unui mecanism managerial, menit să asigure în mod unitar și profesionist gestionarea situațiilor de urgență ce pot să apară la un moment dat pe teritoriul național, Guvernul României a aprobat următoarele acte normative, ce stau și la baza constituirii și funcționării Comitetului Local pentru Situații de Urgență:

  • Ordonanța de Urgență nr. 21/2004, privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată și completată cu Legea nr.15/2005;

  • Hotărârea de Guvern nr. 1491/2004, privind organizarea și funcționarea

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență;

  • Hotărârea de Guvern nr.1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea

Regulamentului - cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență;

  • Legea 481/2004, privind protecția civilă, modificată și completată prin Legea nr. 212/2006;

  • Legea 307/2006 privind aprobarea împotriva incendiilor.

În sensul legislației menționate, prin ”situații de urgență” se înțelege un eveniment excepțional cu caracter nonmilitar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru stabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate.

CF:3372882

Art. 1 - Prin prezentul „Regulament” se stabilește organizarea, modul de funcționare, competența, atribuțiile și dotarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență Botoșani, denumit în continuare C.L.S.U., conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr.21/2004 (publicată în Monitorul Oficial Nr.361 din 26.04.2004), privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență și ale Hotărârii Guvernului României nr.1491/2004, pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență (publicată în Monitorul Oficial Nr.884 din 28.09.2004).

Art. 2 - C.L.S.U. este organism, interinstituțional, local de management, aflat sub conducerea nemijlocită a primarului orasului, care organizează și conduce, la nivelul orasului Botoșanii, potrivit legii, toate activitățile de gestionare ale situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență de pe teritoriu.

Măsurile hotărâte de C.L.S.U. Botoșani sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice.

Art. 3 - Regulamentul cuprinde ansamblul măsurilor de gestionare a situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență care cuprinde acțiuni și măsuri pentru:

  • avertizarea populației, instituțiilor si agenților economici din zonele de pericol;

  • declararea stării de alertă în cazul iminentei amenințării sau producerii situației de

urgență;

  • punerea în aplicare a masurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc

și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectata sau parțial afectată;

  • intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație,

pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative;

  • acordarea de ajutoare de urgență;

  • instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din

Constituția României, republicată;

  • solicitarea sau acordarea de asistență judeteana natională sau internațională;

  • acordarea de despăgubiri persoanelor juridice si fizice;

  • alte măsuri prevăzute de lege.

CF:3372882

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

Art. 4. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență se constituie prin dispoziția primarului și are în componență:

  • a) Președintele Comitetul Local pentru Situații de Urgență - Primarul municipiului

Botoșani;

  • b) Vicepreședintele Comitetului Local pentru Situații de Urgență -Viceprimarul

  • c) Membrii Comitetul Local pentru Situații de Urgență - sunt: Secretarul

municipiului Botoșani, șefii serviciilor deconcentrate, descentralizate, conducătorii regiilor autonome și ai altor agenți economici care, prin specificul activităților desfășurate constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență. Lista membrilor Comitetului Local pentru Situații de Urgență este prevăzută în anexa nr.1 a prezentului regulament și va fi actualizată în funcție de schimbările intervenite și de necesități.

  • d) Consultanții în Comitetul Local pentru Situații de Urgență sunt:

  • experți și specialiști din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale,

care constituie comitetele sau din instituții și unități din subordine,

  • reprezentanți ai unor instituții și servicii publice cu atribuții în gestionarea situațiilor

de urgență sau potențial generatoare de situații de urgență, manageri si societăților comerciale și agențiilor economici, care desfășoară activități în domeniul de competență respective, cooptați în Comitetul Local pentru Situații de Urgență Botoșani.

Cooptarea consultanților în Comitetul Local pentru Situații de Urgență se face la propunerea membrilor acesteia în baza funcțiilor de sprijin stabilite potrivit legii.

Art. 5 - Centrul Operativ cu Activitate Temporară (C.O.A.T.):

  • a) este structura tehnico-organizatorică înființată în scopul îndeplinirii funcțiilor

specifice pe durata stării de alertă, în cazul situațiilor de urgență, precum și pe timpul unor exerciții, aplicații și antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situații;

  • b) Centrul Operativ se constituie din personalul propriu al Biroului pentru Situații de

Urgență

CF:3372882

  • c) Centrul Operativ asigură și organizează Secretariatul Tehnic Permanent al

Comitetului Local pentru Situații de Urgență.

  • Art.6 - Centrul Operativ, în timpul funcționării,îndeplinește atribuțiile stabilite potrivit art.27 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004:

  • a) centralizează și transmit operativ la Centrul Operațional Județean date și informații

privind apariția și evoluția stărilor potențial generatoare de situații de urgență;

  • b) monitorizează situațiile de urgență și informează Inspectoratul Județean pentru

Situații de Urgență și celelalte structuri operative interesate;

  • c) urmărește aplicarea regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență și a

planurilor de intervenție și cooperare specifice tipurilor de riscuri;

  • d) asigură transmiterea operativă a deciziilor,dispozițiilor și ordinelor, precum și

menținerea legăturilor de comunicații cu structurile implicate în gestionarea situațiilor de urgență,cu dispeceratul integrat pentru apeluri de urgență și cu dispeceratele proprii serviciilor și forțelor care intervin în acest scop;

  • e) centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin

pe timpul situațiilor de urgență și face propuneri pentru asigurarea lor;

  • f) gestionează baza de date referitoare la situațiile de urgență;

  • g) îndeplinește orice alte atribuții și sarcini privind managementul situațiilor de urgență,

prevăzute de lege și prezentul regulament.

  • Art.7 - Componența nominală a Comitetului Local pentru Situații de Urgență Botoșani este prezentată în anexa nr.1.

  • Art.8 - Componența nominal a C.O.A.T. este prezentată în anexa 2.

CF:3372882

CAPITOLUL III

FUNCȚIONAREA COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

Art.9 - Comitetul Local pentru Situații de Urgență se întrunește semestrial și de ori de câte ori situația o impune, la convocarea președintelui, pentru pregătire și informare, conform Planului de activități anual.

  • a) Ședințele Comitetului pentru Situații de Urgență se desfășoară în prezența

majorității membrilor sau a înlocuitorilor desemnați.

  • b) Convocarea membrilor comitetului Local pentru ședință se face, de regulă,cu

minimum 7 (șapte) zile înainte de data desfășurării.

  • c) Materialele necesare susținerii problematicii înscrisă pe ordinea de zi, vor fi

întocmite și înaintate Biroului pentru Situații de Urgență (Centrul Operativ) cu 7 (șapte) zile înainte de data stabilită pentru ședința.

  • d) Materialele de la alin (c), vor fi distribuite membrilor Comitetului Local, cu cel puțin 5

(cinci) zile înaintea ședinței, de către Biroul pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei municipiului Botoșani.

  • e) Hotărârile Comitetului Local pentru Situații De Urgență se adoptă cu votul a două

treimi din numărul membrilor prezenți,cu excepția punerii în aplicare a planului de evacuare, care se face în baza deciziei Președintelui Comitetului Local.

  • f) Consultanții nu au drept de vot.

  • g) Comitetul Local pentru Situații de Urgență își desfășoară activitatea pe baza

planului anual elaborat de Secretariatul Tehnic Permanent.

CF:3372882

CAPITOLUL IV

ATRIBUȚIILE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

Art. 10 - C.L.S.U. .are următoarele atribuții principale:

  • 1. informează Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, privind stările potențial

generatoare de situații de urgenta si iminența amenințării acestora;

  • 2. evaluează situațiile de urgență produse în unitățile administrativ-teritoriale, stabilesc

măsuri si acțiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmăresc îndeplinirea lor;

  • 3. declară, cu acordul prefectului, starea de alertă la nivel orașului și propun instituirea

stării de urgență;

  • 4. analizează si avizează planurile locale pentru asigurarea resurselor umane,

materiale si financiare necesare gestionarii situațiilor de urgentă;

  • 5. informează Comitetul Judetean si consiliul local asupra activității desfășurate;

  • 6. îndeplinesc orice alte atribuții si sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Judetean.

Art. 11 - În gestionarea situațiilor de urgență sau a celor potențial generatoare C.L.S.U.

îndeplinește următoarele atribuții specifice:

  • A. În perioada premergătoare unei situații de urgență:

  • 1. Organizează aplicarea legislației privind managementul situațiilor de urgență, cu

respectarea limitelor de autoritate și a principiului autonomiei agenților economici, instituțiilor și organelor locale ale administrației publice;

  • 2. Asigură și urmărește, la nivel orasului, respectarea de către persoanele fizice și

juridice a legislației în domeniu;

  • 3. Inițiază, elaborează și fundamentează activități și programe de prevenire și

protecție a populației și bunurilor materiale, pe baza hotărârilor CJSU și a CNSU, în vederea alocării de la buget a fondurilor necesare, urmărește utilizarea acestor fonduri constituite la nivel local;

  • 4. Coordonează pregătirea populației, privind prevenirea, protecția și intervenția în caz

de situații de urgență, pe localități, instituții și agenți economici;

  • 5. Asigură, la nivel local, planificarea și desfășurarea exercițiilor de simulare privind

gestionarea situațiilor de urgență;

CF:3372882

  • 6. Propune necesarul de resurse materiale, umane și financiare pentru acțiuni de

prevenire, intervenții și refacere în situații de urgență;

  • 7. Propune nivelul de fondului de rezervă bugetară, prevăzut la partea de cheltuieli a

bugetului local, pentru finanțarea acțiunilor de intervenție, recuperare și reabilitare după producerea situațiilor de urgență;

  • 8. Analizează, periodic, modul de îndeplinire a acțiunilor de prevenire prevăzute în

planurile proprii, măsurile privind pregătirea populației și a factorilor cu răspunderi și atribuții în caz de situații de urgență;

  • 9. Analizează și validează măsurile aprobate de președinte între ședințe sau, le

corectează ori modifică, după caz;

  • 10. Stabilește fluxurile informaționale, sistemul de comunicații și de înștiințare -alarmare pentru alarmarea populației, conducerea activităților de intervenție, recuperare și reabilitare, asigură mijloacele financiare necesare realizării, menținerii și dezvoltării acestor sisteme;

  • B. În timpul producerii unei situații de urgență:

  • 1. Aplică măsurile operative urgente de protecție și intervenție stabilite pentru tipul de

risc respectiv, cu respectarea nivelurilor de intervenție prevăzute în documentele operative;

  • 2. Informează Comitetul Judetean pentru Situații de Urgență, despre situația produsă,

măsurile întreprinse și nevoile de sprijin;

  • 3. Dispune înștiințarea și alarmarea autorităților, instituțiilor publice, agenților

economici și populației ce pot fi afectate;

  • 4. Integrează și coordonează, acțiunile de limitare și înlăturare a efectelor distructive

din zona de competență;

  • 5. Stabilește comandantul acțiunii, compunerea grupei operative și a misiunilor

acestora;

  • 6. Coordonează realizarea funcțiilor de sprijin de către serviciile publice deconcentrate

responsabile;

  • 7. Stabilește măsuri de urgență pentru asigurarea funcțiilor vitale necesare

desfășurării activității economico - sociale, în zona afectată;

  • 8. Organizează primirea și întrebuințarea în intervenție a forțelor și mijloacelor de

intervenție sosite pe baza planurilor de cooperare cu județul;

CF:3372882

  • 9. Organizează primirea și distribuirea ajutoarelor sosite din țară și străinătate;

hotărăște și avizează ajutoarele materiale și bănești date de stat pentru populație;

  • 10. Hotărăște asupra funcționării unităților comerciale, de alimentație publică, școlare precum și a unităților de producție de primă necesitate pentru populația din zona de dezastru;

  • C. În perioada intervenție, refacere și reabilitare:

  • 1. Asigură planificarea misiunilor și resurselor până la terminarea acțiunilor de

intervenție;

  • 2. Desemnează grupul pentru planificarea și conducerea acțiunilor de refacere și

reabilitare a zonei afectate;

  • 3. Desemnează echipe de specialiști pentru inventarierea, expertizarea și evaluarea

efectelor și pagubelor produse și le asigură mijloacele necesare desfășurării activităților;

  • 4. Analizează, în ședințe extraordinare, cauzele producerii situațiilor de urgență, modul

de acțiune a comitetului local, a forțelor și mijloacelor de intervenție, concluziile care s-au tras, lecțiile de învățat și stabilește măsuri de îmbunătățire a activităților de prevenire și limitare a efectelor situațiilor de urgență, de reducere a gradului de vulnerabilitate a comunitătii față de riscul generator de situații de urgență;

  • 5. Planifică și asigură desfășurarea activităților legate de condițiile de viață ale

sinistraților;

  • 6. Coordonează și verifică aplicarea măsurilor sanitare, sanitar-veterinare și de

impunere a legii;

  • 7. Stabilește și sprijină activitățile de repartizare și utilizare a ajutoarelor materiale și

bănești acordate de stat, de organizații naționale și internaționale; organizează distribuirea acestora;

  • 8. Avizează documentațiile privind acordarea fondurilor necesare pentru refacerea

lucrărilor de infrastructură;

  • 9. Reactualizează planurile de protecție și intervenție specifice;

Art. 12 - Președintele C.L.S.U. are următoarele atribuții specifice:

  • a) Convoacă întrunirea CLSU , stabilește ordinea de zi și conduce ședințele acestuia;

  • b) Semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele și măsurile adoptate;

  • c) Semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele și proiectele de acte normative;

  • d) Îl informează operativ pe președintele comitetului ierarhic superior.

CF:3372882

Art. 13 - Vicepreședintele C.L.S.U. îndeplinește obligațiile președintelui în lipsa acestuia, precum și pe cele care îi revin ca și membru al comitetului.

Art. 14 - Membrii C.L.S.U. îndeplinesc următoarele atribuții:

  • 1. Participă la ședințele C.L.S.U.;

  • 2. Prezintă informări și puncte de vedere;

  • 3. Informează operativ pe conducătorii instituțiilor și unităților pe care le reprezintă

asupra problemelor dezbătute, concluziilor rezultate, hotărârilor și măsurilor adoptate și urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competență;

  • 4. Mențin permanent legătura cu centrele operative corespondente;

Art. 15 - Consultanții în C.L.S.U. au următoarele obligații:

  • 1. Participă la ședințele comitetului; Consiliază membrii C.L.S.U. asupra problemelor

tehnice și de specialitate;

  • 2. Asigură documentarea tehnică de specialitate;

Art.16 - Centrul Operativ îndeplinește următoarele atribuții specifice:

  • a) gestionează documentele Comitetului Local ;

  • b) asigură convocarea comitetului municipal și transmiterea ordinii de zi;

  • c) primește și pregătește materialele pentru ședințele Comitetului Local și asigură

prezentarea acestora președintelui și membrilor;

  • d) execută lucrările și operațiunile de secretariat pe timpul ședințelor Comitetului

Local, inclusiv întocmirea procesului-verbal;

  • e) asigură redactarea hotărârilor adoptate de Comitetul Local precum și a proiectelor

de ordine sau dispoziții, pe care le prezintă spre aprobare;

  • f) asigură multiplicarea documentelor emise de Comitetul Local și difuzarea lor

autorităților interesate;

  • g) întocmește informări periodice privind situația operativă sau stadiul îndeplinirii

hotărârilor adoptate de Comitetul Local ;

  • h) întocmește proiectele comunicatelor de presă ale Comitetului Local;

  • i) urmărește realizarea suportului logistic pentru desfășurarea ședințelor Comitetului

Local;

  • j) asigură punctul de  contact cu secretariatul tehnic permanent  din cadrul

Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” Botoșani ;

  • k) îndeplinesc alte sarcini stabilite de Comitetul Local, de președintele acestuia sau de

șeful Centrului Operativ.

CF:3372882

Art.17 - Pe timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu personalul Centrului Operativ este investit cu exercițiul autorității publice.

Art.18 - Coordonarea tehnică și de specialitate a Centrului Operativ se realizează, potrivit legii, de către Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, care asigură și menținerea permanentă a fluxului informațional cu acesta.

Art. 19 - Pentru prevenirea și gestionarea unor riscuri majore, Comitetul Local pentru Situații de Urgență poate iniția și elabora programe locale, care se aprobă de organele abilitate

CF:3372882

CAPITOLUL V

ASIGURAREA MATERIALĂ ȘI FINANCIARĂ

Art. 20 - (1) Lucrările Comitetului Local se desfășoară în spații special amenajate și echipate din cadrul sediului primăriei municipiului Botoșani

  • (2) Spațiile de lucru se echipează și dotează cu mobilier, aparatură și echipamente de comunicații și informatică, precum și cu birotica necesară.

  • (3) Aparatura și echipamentele de comunicații și informatică prevăzute la alin. (2) se conectează cu centrul operativ și fac parte din sistemul de comunicații, de prelucrare automată și stocare a datelor necesare funcționării Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.

  • (4) În apropierea spațiului de lucru al Comitetului Local se amenajează o sală multimedia, destinată conferințelor de presă.

Art.21 - (1) Lista cuprinzând dotările principale necesare desfășurării activității comitetului și centrului operativ municipal este prevăzută în anexa nr.2 la prezentul regulament.

  • (2) Dotările pentru spațiile de lucru al comitetului și pentru mass-media se asigură de către primărie și Consiliul Local.

  • (3) Dotările pentru Centrul Operativ se asigură de către Primărie și Consiliul Local.

Art.22 - Fondurile bănești pentru realizarea dotărilor și desfășurarea activităților comitetului și centrului operativ municipal cu atribuții în aplicarea prevederilor prezentului regulament se asigură din bugetele alocate anual cu această destinație se asigură, potrivit legii.

CF:3372882

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Art. 23. - Prezentul regulament se va aduce la cunoștința membrilor COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ prin BIROUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ din cadrul Primariei oraului Botoșani

Art. 24 - Anexele nr. 1, 2 și 3 fac parte integrantă din prezentul regulament.

CF:3372882

Anexa 3

LISTA cu dotările principale pentru Comitetului Local pentru Situații de Urgență și a Centrului Operativ

Fondurile bănești pentru realizarea dotărilor Comitetului Local pentru Situații de Urgență, se vor asigura din bugetul propriu, alocat anual cu această destinație.

Finanțarea acțiunilor de înlăturare a efectelor și consecințelor situațiilor de urgență se efectuează potrivit prevederilor legale în vigoare. Lucrările Comitetelor pentru Situații de Urgență se desfășoară în spații special amenajate prin grija autorităților administrației publice locale care le-a constituit.

Spațiile de lucru vor fi echipate cu mobilier, aparatură și echipament de comunicații, echipament de comunicații speciale și de cooperare, informatică și birotică, corespunzător componenței comitetului respectiv și atribuțiilor acestuia.

  • a) COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

  • 1. Mobilier: birouri, scaune, dulapuri, masă de consiliu

  • 2. Aparate radio și TV color

  • 3. Mijloace de comunicații și informatice

  • 4. Aparatură de multiplicat documente

  • 5. Hărți ale României și județului, planul municipiului

  • 6. Hărți și planuri topografice și cadastrale

  • 7. Mijloace tehnice de asigurare a iluminatului de siguranță pentru continuarea lucrului

  • 8. Mijloace individuale de protecție, de iluminat, de prim ajutor și de apărare împotriva

incendiilor

  • 9. Colecții de norme, normative și alte acte normative specifice și literatură de specialitate

  • 10. Planuri și programe specifice

  • 11. Rechizite și consumabile pentru tehnoredactare și multiplicare

  • 12. Echipamente de comunicații speciale și de cooperare

  • b) CENTRUL OPERATIV PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

  • 1. Mobilier: birouri, scaune, fișete, masă de consiliu

  • 2. Aparat radio

CF:3372882

  • 3. Aparat TV color

  • 4. Mijloace de comunicații:

  • a) telefoane fixe

  • b) telefoane mobile

  • c) fax

  • d) radiotelefoane fixe

  • e) radiotelefoane portabile

  • f) modem internet

  • g) receptor pe unde scurte

5.      Mijloace informatice:

  • a) stații de lucru

  • b) software

  • 6. Harta județului

  • 7. Planuri cadastrale

  • 8. Planuri de situație al localității și construcțiilor, cuprinzând rețelele și instalațiile cu apă, gaze, energie electrică și canalizare

  • 9. Mijloace tehnice de asigurare a iluminatului de siguranță pentru continuarea lucrului

  • 10. Mijloace individuale de protecție, de iluminat, de prim ajutor și de p.s.i.

  • 11. Colecții de norme, normative și alte acte normative specifice

  • 12. Planuri și programe specifice

  • 13. Baza de date privind situațiile de urgență

  • 14. Aparatură de multiplicat documente

  • 15. Rechizite și consumabile pentru tehnoredactare și multiplicare

NOTĂ: În funcție de necesități, anexa se completează cu alte categorii de bunuri materiale utile îndeplinirii atribuțiilor specifice, în raport cu extinderea competențelor.

ȘEF C.O.A.T.

CURCĂ SORIN

CF: 3372882

Anexa nr. 8

RISCURILE POTENȚIALE

CE SE POT PRODUCE PE TERITORIUL MUNICIPIULUI BOTOȘANI.

  • 1. Cutremur

Pe teritoriul municipiului Botoșani nu sunt focare sau zone seismice, dar se resimte transmiterea undelor elastice ale zonei seismice Vrancea. De asemenea localitatea nu se află pe direcția de propagare principală a undelor seismice ce-și are originea în zona Vrancea și anume NE - SV.

Totuși, în cazul unui cutremure de mare intensitate în zona Vrancea, teritoriul localității poate fi afectat, fiind astfel distruse un număr de aproximativ 201 imobile , blocuri , case și anexe gospodărești, in trei clase de importanta dupa cum urmeaza: cls. 1 = 4 cladiri, cls. 2 = 67 cladiri, cls. 3 = 130 cladiri, înregistrându-se un număr mare de pierderi de vieți omenești, răniți și sinistrați.

Din punct de vedere al clădirilor, localitatea dispune de 1368 clădiri cu peste39.886 locuințe, având o populație de peste 129 286 locuitori.

Din totalul clădirilor circa 58% sunt clădiri individuale cu o singură locuință din care5% din lemn,42% din cărămidă și 53% din paiantă sau chirpici. Circa 201 de locuințe au o vârstă de peste 100 de ani, alte 250 sunt clădiri cu o “vârstă” de 70 -100 de ani . Fondul de locuințe noi reprezintă circa 60% din care 1/3 din spațiul locativ este la etaj.

Luând în calcul repartiția populației localității pe zone (cartiere) și structura de rezistență a clădirilor, este posibil, ca în cazul producerii unui cutremur de 7 - 8 grade pe scara Richter în zona Vrancea, teritoriul localității să fie afectat astfel:

  • > raionul de distrugeri nr.1 delimitat de: in partea de N. de str. Elena Doamna, in partea de S. de str. Blanari, , in partea de V. de noua Cale Nationala, iar in partea de E. de str. Postei si str. Gheorghe Doja. Aici se află amplasate un număr de 14 clădiri, din care 14 sunt locuințe foarte vechi, amplasate pe o zonă slabă din punct de vedere al solului.

  • > raionul de distrugeri nr.2 - delimitat de : în partea de V. str. Dreptatii, in partea de S.de str. Grivita, in partea de E. De str. T. Vladimirescu, in partea de

  • N. de str. Impărat Traian. Raionul cuprinde 27 cladiri din care 7 sunt locuințe foarte vechi.

  • > raionul de distrugeri nr.3 delimitat de: în partea de S.V. de str. Aleea Parcul Tineretului , in partea de V. de str. Savenilor, în partea de N.E. de str. Impărat Traian Raionul cuprinde 6 clădiri, din care 4 clădiri sunt foarte vechi.

  • 2. Accident chimic

Sursele de pericol chimic de pe teritoriul municipiului Botosani sunt în societățile comerciale care detin substante chimice astfel:

  • - S.C. MODERN CALOR S.A. - păcură/ gaz

  • - S.C. NOVA APA GRUP - clor

  • - PECO S.A.- gaz metan, rezervoare cu hidrocarburi

  • - S.C. MECANEX S.A.-acid sulfuric, clor, oxigen

  • - DELGAZ GRID S.A.- rețeaua de distribuție gaze naturale

  • - CARREMAN ROMÂNIA - polipropilenă

  • 3. Accidente la construcțiile hidrotehnice

Construcții hidrotehnice / acumulări de apă

Acumularea Catamarasti este amplasata pe râul Sitna în amonte la aproximativ 5 km N.V. față de municipiul Botosani. Are un volum util de 22 milioane m3 de apa.

Acumularea este destinata atenuarii viiturilor produse de ploile torentiale sau ruperile de nori.

Barajul are o lungime de 540 m, latime de 6 m. inaltime de 14,7 m., suprafata de 1,082 ha m și este construit din pamant si dale de beton.

  • 4. Alunecări de teren.

Alunecările de teren reprezintă un alt fenomen care afectează teritoriul localității Botosani. Acestea sunt situate în zonele: -N.V. oras ,zona S.C. Mecanica S.A. - S.C. Alcor S.A.- drum ocolitor platforma industriala Botosani.;

  • V. mun. iesirea pe D.N. spre Suceava ;

  • S. mun. cimitirul Pacea - iesirea spre Curtesti ;

  • S. mun.iesirea spre Iasi pe D.N. 28 B ;

  • S.-E. Mun. cartierul Tulbureni - V. p. Teascu ;

  • S. mun statia radio - str. Petru Rares -str. Ion Creanga ;

  • Versantul estic : cartierul Parcul Tineretului -str. Tatarilor ;

  • N. mun. str. Imparat Traian - str. Hatman Arbore ;

  • N.E. mun. statia C.F.R. - zona M.Ap.N. ;

În situația unor ploi abundente, de lungă durată există pericolul amplificării fenomenelor de alunecare precum și posibilitatea apariției unor noi zone cu alunecări de teren active.

Obiectivele din zonele afectate sunt: - 88 case;

Zona afectată se întinde pe circa 333 ha pe care sunt amplasate imobile de locuit cu anexe și alte construcții ( garaje, ateliere, etc. ) și are o populație de circa 350-400 persoane.

Evoluția fenomenului de alunecare este urmărită în mod ritmic, în care scop se efectuează măsurători de foraje pentru determinări hidrostatice și înclinometrice.

Fenomenul de alunecare este activ, cu deplasări semnificative ale structurilor de pământ, care se produc de regulă primăvara, reactivându-se în perioadele ploioase.

Probleme privind alunecarile de teren:

  • toate alunecarile de teren identificate si inventariate reprezinta alunecari reactivate sau potential reactivabile, initiale;

  • suprafata totala aproximativa a zonelor afectate de alunecari de teren este de cca. 3,330.000 m. p. iar volumul masei de teren antrenate de cca. 4.230.000 m.c.

  • nu s-au produs alunecari de teren catastrofale cu pagube materiale uriase si nici pierderi de vieti omenesti sau vatamari corporale;

  • exista o singura alunecare de teren studiata si stabilizata prin lucrari de drenaj si consolidari, situata pe versantul vestic al municipiului la iesirea pe D.N. 29 spre Suceava;

  • restul versantilor marginali ai platoului natural pe care este situat municipiul, sunt afectati de alunecari de teren nestudiate, au pantele deluviale instabile si prezinta aspecte specifice ca de exemplu cute si ondulari ale terenului, arbori inclinati, crapaturi vizibile, mici izvoare, baltiri cu vegetatie specifica.

  • 5. Inundații

Cursurile de apă ce traversează localitatea sunt:

  • pârâul Sitna având o lungime de 78 km și un debit de 480m mc/s;

  • pârâul Luizoaia având o lungime de 7 km și un debit de 40 mc/s;

  • pârâul Dresleuca având o lungime de 27 km și un debit de 95 mc/s;

  • pârâul Teascu avand o lungime de 7 km. si un debit de 25 mc/s ;

Zone probabile de producere a inundațiilor

In zona p. Sitna vor fi afectate urmatoarele obiective:

  • - 20 gospodarii

  • - 2 obiective social-economice

  • - 2 km. retele stradale

  • - 0,5 km. retele th. edilitare

  • - 6 ha. suprafete inbtravilan

  • - 12 ha. suprafete extravilan

In zona p.Luizoaia vor fi afectate urmatoarele obiective:

  • - 80 gospodarii

  • - 3 obiective social-economice

  • - 10 km. retele stradale

  • - 0,5 km. retele th. edilitare

  • - 18 ha. suprafete inbtravilan

  • - 24 ha. suprafete extravilan

In zona p.Dresleuca vor fi afectate urmatoarele obiective:

  • - 8 gospodarii

  • - 1 obiectiv social-economic

  • - 2,5 km. retele stradale

  • - 1,5 km. retele th. edilitare

  • - 7 ha. suprafete inbtravilan

  • - 28 ha. suprafete extravilan

Obiective afectate in cazul caderii torentilor ( ploi locale cu valori depeste 125 l/m.p., durata ploii 180 de minute)

  • - 26 gospodarii

  • - 2 obiective social - economice

  • - 2 km. retele stradale

  • - 6 ha. suprafete intravilan

  • - 28 ha. Suprafete extravilan

  • 6 . Poluări accidentale

Pe teritoriul municipiului Botoșani sunt un număr de 13 agenți economici ( conform anexei la Planul de analiză și acoperire a riscurilor) potențiali poluatori. Cursurile de apă care pot fi poluate în situații extreme sunt

  • -pârâul Luizoaia de la statia C.F.R., S.C. Avis, S.C. Firmelbo;

  • -pârâul Dresleuca dela S.C. Mecanica S.A., S.C. Mecanex, S.C.

Modern Calor S.A., Grupul de firme Electrocontact

-lacul Lebada din pârâul Dresleuca

  • 7 .Furtuni și tornade

Pe teritoriul localității, în zona străzilor :   B -dul M.Eminescu,

T.Vladimirescu,Unirii, Marchian, Parcul M.Eminescu, Parcul Tineretului, Dobrogeanu Gherea, Petru Rares, N. Iorga , se găsesc copaci de talie mare, plantați de mult timp, scorburoși, care pe timpul unei furtuni puternice sau tornade, prin rupere sau scoatere din rădăcini pot afecta casele și autoturismele din apropiere, pot pune în pericol viața oamenilor care trec prin zonele respective.

  • 8 .Explozii și incendii

Pe teritoriul municipiului Botoșani sunt amplasate și funcționează 12 stații PECO și Rompetrol care comercializează benzină, motorină, lubrefianți și butelii de aragaz. Are o capacitate de stocare de : 4 rezervoare a câte 20 tone fiecare pentru benzină, 2 rezervoare a 20 tone fieccare pentru motorină, 500 litri uleiuri și 100 butelii cu gaz butan;

Deasemeni, pe teritoriul localității funcționează 4 stații de reglare gaz metan, 7 depozite independente, cu butelii de aragaz, astfel :

În cazul unor neglijențe în manipulare, defecțiuni ale instalației de alimentare, a folosirii focului deschis, a fumatului, se pot

produce explozii și incendii punând în pericol viața oamenilor și bunurile materiale.

  • 9 .Secetă, îngheț și înzăpeziri

Asemenea tip de risc se poate produce pe teritoriul municipiului Botoșani având în vedere condițiile meteorologice, când verile sunt secetoase iar iernile geroase și cu căderi masive de zăpadă. Înzăpeziri se pot produce în zonele joase ale localității, unde se adună zăpada datorită viscolului.

  • 10 .Eșecul utilităților publice

Acest tip de risc se poate produce datorită avarierii grave a sistemelor de gospodărie comunală: rețele de apă, canalizare, electrice, telefonice și de gaz metan. În cazul avarierii acestor utilități publice se pot produce inundații, explozii, electrocutări și incendii. Operatorii economici care gestionează și exploatează asemenea utilități publice au obligația verificării și întreținerii, în conformitate cu normele tehnice specifice, a acestor rețele.

  • II .Explozii necontrolate ale muniției rămase din timpul conflictelor militare

Munițiile rămase neexplodate din timpul războiului constituie un pericol real pentru populație și în special pentru copii. Locul unde se găsesc de obicei astfel de muniții sunt : pe terenurile agricole, în desișuri, în zidăriile unor construcții vechi, în râuri, lacuri sau bălți, etc. Pentru evitarea unor accidente trebuie respectate regulile elementare de protecție civilă și anume : să nu se atingă,lovească sau să se miște muniția descoperită, să fie anunțați organele de specialitate ale poliției și protecției civile, se interzice circulația în zona respectivă și se asigură paza până la sosirea specialiștilor.

  • 12 .Epidemii și epizotii.

Virusurile gripale, populațiile animale și umane coexistă de de secole. Diversitatea și înclinația lor pentru mutație au amenințat sănătatea, ne-au împiedicat eforturile de a dezvolta atât un vaccin universal, cât și medicamente antivirale extrem de eficiente.

O pandemie apare atunci când apare o tulpină complet nouă de virus gripal care are capacitatea de a infecta și de a fi transmis între oameni. Deoarece oamenii au o imunitate redusă la noul virus, poate surveni o epidemie la nivel mondial sau o pandemie. Trei pandemii de gripă umană au apărut în secolul XX, fiecare având ca rezultat îmbolnăvirea la aproximativ 30 la sută din populația lumii și moartea la 0,2 la 2 la sută dintre cei infectați.

Populația animală servește ca rezervor pentru noile virusuri gripale. Oamenii de știință cred că virusurile aviare sau păsările au jucat un rol în ultimele trei pandemii. Preocuparea actuală pentru o pandemie provine dintr-un focar fără precedent de gripă H5N1 la păsări. În 1997, virusul gripal H5N1 a apărut în păsările de curte din Hong Kong și a infectat 18 persoane, dintre care 6 au murit. De atunci, virusul s-a răspândit la populațiile de păsări din Asia, Europa și Africa, soldândându-se cu decesul, prin boală și sacrificare, a peste 200 de milioane de păsări. În plus, virusul a arătat capacitatea de a infecta mai multe specii, inclusiv păsările migratoare de lungă durată, porci, pisici și oameni. Până în prezent, se știe că virusul a infectat peste 200 de persoane în emisfera estică și s-a soldat cu moartea a peste jumătate dintre cei cunoscuți ca fiind infectați. Această rată a mortalității se datorează în parte faptului că virusurile gripale H5 nu au circulat anterior la om, astfel încât populația nu are imunitate de fond la aceste virusuri.

Pandemiile reprezintă o amenințare unică pentru sănătatea și bunăstarea populațiilor umane și, în final, pentru funcționarea societății. Fiind produse ale unui ecosistem complex, momentul lor nu poate fi prevăzut și apariția lor nu poate fi controlată. Deoarece virusurile gripale noi întâlnesc o rezistență imunologică mică în populaȚie, impactul lor este răspândit și poate fi sever, amenințând funcȚionarea tuturor elementelor societății. Recunoașterea acestui impact potențial a determinat guvernele de pe glob să-și accelereze eforturile de planificare pentru combaterea și pregătirea pentru o pandemie. De asemenea, a determinat guvernele și organizațiile internaționale de sănătate de pe glob să solicite transparență în raportarea cazurilor de gripă pandemică, cooperarea științifică pentru a caracteriza virusul și a dezvolta vaccinuri eficiente și a coordonat planuri internaționale de a opri, încetini sau limita răspândirea unei virus pandemic după apariția sa.

Epizotii

Se consideră că virusurile gripale care provoacă focare severe de boli la animale, în special la păsări, sunt o sursă probabilă pentru apariția unui virus gripal uman. Virusul gripei aviare „H5N1” de tip A care se găsește în prezent în anumite părți din Asia, Europa și Africa este unul de îngrijorare deosebită datorită capacității sale demonstrate de a infecta atât păsările, cât și mamiferele, inclusiv oamenii. Indiferent dacă acest virus H5N1 dezvoltă sau nu capacitatea de a transmite eficient între oameni și de a provoca o pandemie umană, vor fi inevitabil și alte virusuri gripale la animale care vor prezenta o astfel de amenințare în viitor. Majoritatea virusurilor gripale găsite la păsări și alte animale nu reprezintă nici o amenințare pentru oameni, însă câțiva pot avea potențialul de a deveni o tulpină pandemică umană și trebuie eliminați sau controlați altfel atunci când apar. Deși nu există o modalitate definitivă de a identifica toate virusurile gripei la animale care pot avea potențial pandemic uman, un astfel de potențial ar putea fi evidențiat prin capacitatea unui virus care infectează păsările sau alte animale de a provoca, de asemenea, boală la om sau de a provoca boală la ambele păsări și alte animale. Virusurile gripale care cauzează boală severă și moartea la păsări sau alte animale sunt cunoscute drept „extrem de patogene” pentru speciile la care apare această boală. Unele virusuri gripale aviare, cum ar fi H5N1 în Asia, Europa și Africa, provoacă mortalitate ridicată la pui și sunt menționate ca virusuri gripale aviare extrem de patogene (HPAI). Astfel de virusuri aviare sunt în general de tipul H5 sau H7, deși nu toate virusurile H5 și H7 sunt foarte patogene pentru pui. Cu toate acestea, toate tipurile de H5 și H7 au potențialul de a muta într-o tulpină extrem de patogenă. Pentru a proteja păsările de curte și alte păsări din Statele Unite și, de asemenea, reduce la minimum sau elimină posibilitatea ca o tulpină de pandemie umană să poată ieși din astfel de viruși, toate virusurile HPAI sau alte virusuri gripale aviare H5 sau H7 care infectează păsările domestice din Statele Unite. vor fi eradicate sau controlate altfel. Deoarece tipurile H5 și H7 nu sunt singurele virusuri gripale A care pot avea potențialul de a apărea ca tulpină pandemică umană, alte virusuri gripale de tip A la animale care prezintă dovezi ale potențialului pandemic uman vor fi, de asemenea, eradicate sau altfel controlate.

În contextul actual există posibilitatea apariției gripei aviare. La nivelul localității este constituit Comandamentul antiepizootic local, sunt constituite echipele de intervenție, cărora le este asigurată dotarea necesară.

Asistența medicală în cazul unor epidemii este asigurată de către Spitalul municipal Mavromati și Laboratorul epidemiologie, iar în caz de epizotii, asistența sanitar-veterinară este asigurată de Directia sanitar veterinară.

ÎNTOCMIT

ȘEF S.V.S.U.

CURCĂ SORIN

Anexa nr. 9

MĂSURI

CORESPUNZĂTOARE DE EVITARE A MANIFESTĂRII RISCURILOR, DE REDUCERE A FRECVENȚEI DE PRODUCERE ORI DE LIMITARE A CONSECINȚELOR ACESTORA, PE TIPURI DE RISC

Municipiul Botoșani este expus la mai multe categorii de potențiali factori de risc principali, cu consecințe grave pentru populație:

  • > Cutremure;

  • > Incendii;

  • > Alunecări de teren;

  • > Eșecul utilităților publice;

  • > Epidemii, epizotii etc.

  • > Accidente transport .

În scopul evitării manifestării, a reducerii frecvenței de producere sau de limitare a consecințelor factorilor de risc care pot afecta populația, bunurile materiale, a colectivităților de animale sau terenurile agricole de pe teritoriul municipiului Botoșani , C.L.S.U. a luat următoarele măsuri:

NR. CRT.

TIPURI DE RISC.

MĂSURI

1.

2.

1.

Cutremur

  • a) la domiciliu:

  • • identificarea locurilor cele mai sigure din locuință în caz de cutremur și exe

acele zone;

  • • învățarea copiilor să ocupe în cel mai scurt timp aceste locuri;

  • • învățarea și însușirea metodelor de prim ajutor medical, inclusiv r

pulmonară;

  • • îndepărtarea din locuințe a materialelor inflamabile;

  • • evitarea depozitării unor bunuri pe dulapuri, șifonere, biblioteci,etc.

  • • asigurarea unei truse de prim ajutor.

  • b) la serviciu:

  • • amplasarea obiectelor fragile și valoroase în locuri cât mai joase și sigur

produse chimice, combustibili, etc. în dulapuri astfel încât să nu se poată sparge sau răstu

  • • asigurarea ușilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilații, astfel

materialelor depozitate să nu producă accidente;

  • • reținerea locukui de amplasare al comutatoarelor, siguranțelor și robinețilo

și electricitate și modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să se p minime de intervenție;

  • • păstrarea la îndemână a unei truse de scule adecvată

2.

Accident chimic

  • • exploatarea în condiții de siguranță a instalației de clorinare a apei la rezer

  • • asigurarea pregătirii profesionale și instruirea periodică a personalului ce d

instalația de clorinare conform instrucțiunilor tehnice; asigurarea mijloacelor de protecție inc

  • • cunoașterea mijloacelor și semnalelor de alarmare;

  • • cunoașterea măsurilor de intervenție;

  • • instruirea populației din zonă privind regulile de comportare și protecție.

3.

Inundații, accidente la construcțiile hidrotehnice

  • • elaborarea  planului de  apărare împotriva  inundațiilor,  fenomene

periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și poluărilor accidentale și a planului

  • • verificarea și întreținerea mijloacelor de înștiințare-alarmare;

  • • asigurarea condițiilor de funcționare la primărie a serviciului de permanențe

  • • pregătirea populației pentru realizarea acțiunilor de protecție și intervenție

  • • asigurarea stocurilor de materiale și a mijloacelor de apărare;

  • • asigurarea realizării și întreținerii corespunzătoare a șanțurilor și rigole

apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos și a deșeurilor din albia majoră a decolmatarea secțiunilor de scurgere a podurilor și podețelor, întreținerea corespunzăto. hidrotehnice;

  • • efectuarea de către proprietarul acumulării de apă Catamarasti a verific

vederea asiguirării condițiilor tehnice și funcționale corespunzătoare ale acestor construcții

  • • instruirea structurilor constituite pentru situații de urgență.

  • • elaborarea de studii și analize privind caracteristicile geologice și geogra

pot fi afectate de acest tip de dezastru;

  • • stabilirea locurilor de cazare a sinistraților;

  • • constituirea rezervelor de apă, alimente, îmbrăcăminte, medicamente;

  • • ținerea sub observație a condițiilor favorizante alunecărilor de teren și ave

4.

Alunecări de teren

în timp util;

  • • planificarea și realizarea lucrărilor specifice de ținere sub control, de asi

straturilor și de diminuare a condițiilor de apariție și dezvoltare a alunecărilor de teren;

  • • reducerea zonelor cu alunecări de teren, definitiv sau temporar, prin : expl

zonei, împădurirea zonelor, lucrări de terasament, crearea unor puțuri de scurgere a freatică.

5.

Explozii și incendii

  • • pregătirea salariaților și populației pentru cunoașterea normelor PSI și ac

a incendiilor;

  • • supravegherea permanentă a instalațiilor și proceselor tehnologice;

  • • respectarea strictă a regulilor de depozitare a produselor combustibil

  • • dimensionarea scărilor de evacuare a oamenilor și bunurilor materiale;

  • • ignifugarea materialelor lemnoase, asig.sist.de detectare a incendiului.

6.

Epidemii și epizotii

  • a. Epidemii:

  • • educația sanitară;

  • • vaccinarea preventivă;

  • • asigurarea igienii aerului,solului,apei,alimentației,a locuinței;

  • • asigurarea igienei individuale și colective.

  • b. Epizotii :

  • • asigurarea și aplicarea regulilor sanitar-veterinare și de zooigienă în colectivită

privire la popularea,adăpostirea,îngrijirea, hrănirea, reproducția și transportul anim;

  • • asigurarea vaccinărilor și tratamentelor obligatorii;

  • • aplicarea carantinei profilactice a animalelor nou aduse din alte ferme;

  • • dezinfecția,dezinsecția și deratizarea profilactică;

  • • efectuarea examenelor medicale periodice a personalului îngrijitor;

  • • aplicarea măsurilor de profilaxie generală în târguri, oboare și expoziții de animale;

  • • asigurarea cimitirelor și crematoriilor pentru animale.

7.

Poluări accidentale

  • • realizarea măsurilor din Ordinul MMGA nr.278/1997;

  • • actualizarea planurilor de prevenire și combaterea poluării de către fiecare o

potențial poluator, planuri aprobate de SGA Botoșani;

  • • amenajarea stațiilor de epurare sau preepurare proprii, amenajarea de bazine vida

ÎNTOCMIT ȘEF S.V.S.U. CURCĂ SORIN

împreună dezvoltăm orașul™

Anexa nr. 10

MIJLOACE DE ÎNȘTIINȚARE - ALARMARE ÎNTR-O SITUAȚIE DE URGENȚĂ

NR. CRT.

TIP ECHIPAMENT

PROPIETAR

LOCUL DE AMPLASARE

MODUL DE ACTIONARE

OPERATIVITATE

CENTRALIZAT

LOCAL

1.

SIRENA ELECTRICĂ

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea Grupului Scolar Petru Rares

Str.Calugareni nr.9

NU

MANUAL

DA

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea liceului N Iorga Str.I.C Brateanu nr.65

NU

MANUAL

NU

CONSILIU LOCAL

Pe blocul de locuinte Turn U4 Str. Unirii

NU

MANUAL

NU

CONSILIU LOCAL

Pe blocul de locuinte B5 Str.Tiberiu Crudu

NU

MANUAL

NU

CONSILIU LOCAL

Pe blocul de locuinte din Str.Octav Onicescu nr.27

NU

MANUAL

NU

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea magazinului Big Str.Anastasie Panu

NU

MANUAL

DA

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea Grupului ScolarGr.Asachi Str.Prieteniei nr.2

NU

MANUAL

DA

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea E- ON Moldova Distributie Calea Nationala 36

NU

MANUAL

DA

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea Tipografiei Monitorul Bul.Mihai Eminescu nr.91

NU

MANUAL

DA

împreună dezvoltăm orașul™

SIRENA ELECTRICĂ

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea Romtelecom Str.Postei nr.7

NU

MANUAL

NU

CONSILIU LOCAL

Pe blocul de locuințe sc.E Str.T. Vladimirescu nr.5

NU

MANUAL

NU

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea Casei de Cultura a Sindicatelor Str.Marchian nr.5

NU

MANUAL

DA

CONSILIU LOCAL

Pe blocul de locuințe din Str.Împarat Traian nr.29 Sc.A

NU

MANUAL

NU

CONSILIU LOCAL

Pe blocul de locuințe din Str.Grivitei Bloc Z 16

NU

MANUAL

NU

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea SAM-Învatamânt special Str.Dimitrie Rolet nr.6

NU

MANUAL

DA

CONSILIU LOCAL

Pe blocul de locuinte TURN din Str.Primaverii nr.7

NU

MANUAL

DA

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea Maternitatii Din Bul. G. Enescu nr.6

NU

MANUAL

DA

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea Grupului Scolar Octav Onicescu Str.Bucovina nr.33

NU

MANUAL

DA

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea Cooperativei IDecembrie Str.I.L Caragiale nr.11

NU

MANUAL

NU

CONSILIU LOCAL

Pe blocul de locointeA2. Sc.B Strada Calea Nationala nr.69

NU

MANUAL

NU

CONSILIU LOCAL

Pe cladirea Epsilon Ominicrom Pulsar Grup SRL, Str.I.C. Bratianu 12

NU

MANUAL

NU

S.C.MECANEX

Pe cladirea S.C.Mecanex

NU

MANUAL

împreună dezvoltăm orașul™

SIRENA ELECTRICĂ

Str.Manolesti Deal Nr 29 A

S.C.MECANICA

Pe cladirea S.C Mecanica Str.Manolesti Deal nr.2

NU

MANUAL

NU

S.C ELECTROCONTACT

Pe cladirea Electrocontact S.A Str.Calea Nationala nr.2

NU

MANUAL

NU

S.C Rapsodia Conf

Pe cladirea S.C.Rapsodia Conf

Str.Independentei nr.4

NU

MANUAL

DA

S.C ROLANA TEX

Pe cladirea S.C. ROLANA TEX

NU

MANUAL

DA

Str.Calea Nationala nr.8

MODERN CALOR

Str. Pacea

NU

MANUAL

DA

UPSS

Str. Eternitatea

NU

MANUAL

DA

statii

6 buc

C. LOCAL

PUNCT COMANDA

-

-

DA

-

POTRTAVOCE

2 buc.

C. LOCAL

PUNCT COMANDA

-

-

DA

-

POLITIA LOCALA

C. LOCAL

Str.Mih. KOGALNICIANU

-

-

DA

-

Alte mijloace de avertizare și alarmare din municipiul Botoșani sunt clopotele Bisericilor din cele 25 de parohii și de la “Mânăstirea Popăuți", de religie creștin ortodoxă precum și cele de la Parohiile romano-catolice cu hramul “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” și armenești cu hramul “Sfânta Maria", conform tabelului de mai jos:

împreună dezvoltăm orașul™

NR. CRT.

PAROHIA/PREOT PAROH

ADRESA

TELEFON

1.

“Sf. Ilie” - Pr. Lucian Leonte

Calea Națională, nr. 87. A

0745/203.770

2.

“Cuv. Paraschiva” - Pr. Grigore Diaconu

Str. Unirii nr. 16

0231/515.773

0744.532.506

3.

“Sf. Voievozi” - Pr. Berciuc Viorel

Str. Victoriei, nr. 15

0231/510.040

0740/351.705

4.

“Duminica Mare” - Pr. Ștefan Vasile

Str. T.Vladimirescu, nr. 5

0231/584.696

5.

“Sf. Gheorghe” - Pr. Dumitru Mateciuc

Str. Poștei, nr. 1

0231/535.310

0745/590.179

6.

“Întâmpinarea Domnului” - Pr. Grigorași

Str. O. Onicescu, nr. 35

0231/584.224

împreună dezvoltăm orașul™

Ghe.

0740/328.575

7.

“Sf. Nicolae” - Pr. Irimia Dan

Str. Pușkin, nr. 17

0231/534.133

8.

“Sf. Spiridon” -

Pr. Vasile Acatrinei

Str. Independenței, nr. 131

0231/511.758

0724/259.975

9.

“Sf. Trei Ierarhi” - Pr. Gabriel Mihăescu

Str. M. Kogălniceanu, nr. 11

0231/518.853

0744/394.939

10.

Sf. loan Botezătorul” - Pr. Petru Fercal

Str. N. Grigorescu, nr. 1

0231/510.005

0742/362.396

11.

“Adormirea Maicii Domnului” Uspenia -Pr. Candrea Theodor

Calea Națională, nr. 281

0231/512.027

0740/145.653

12.

“Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” Vovidenia - Pr. Partenie Apostoaie

Str. M. Kogălniceanu, nr. 12

0742/509.022

13.

“Naștera Maicii Domnului” Pacea - Pr. Gheorghe Andrișescu

Str. Pacea, nr. 1

0231/510.495

0744/646.446

14.

“Sf. Împărați” - Eternitatea - Pr. Nicolae Bobârnea

Str. Eternității, nr. 1

0742/350.904

împreună dezvoltăm orașul™

15.

“Sf. Dumitru” - Pr. Dumitru Volentiru

Str. Maxim Gorki, nr. 4

0748/114.950

16.

“Buna Vestire” - Pr. Dănuț Afloarei

Str. Primăverii, nr. 20

0231/535.103

0746/118.396

17.

“Sf. Treime” - Pr. Gheorghiță Bădărău

Str. B-dul G. Enescu, nr. 2

0745/374.916

18.

“Sf. Apostoli Petru și Pavel I” - Pr. Tănasî Petru

Str. B-dul Mihai Eminescu, nr. 1

0231/534.144

19.

“Sf. Apostoli Petru și Pavel II” -Pr. Ulman Mihai

ANL Cișmea

0744/364.251

20.

“Sf. Antonie cel Mare” - Pr. Dumitru

Butnariuc

Str. C-tin Gane, nr. 17

0231/532.752

0745/037.058

21.

“Izvorul Tămăduirii” - Pr. Ioan Alupoaiei

Str. I.Elefterescu, fn.

0745/497.143

22.

“Ziua Crucii” - Pr. Ioan Iordachi

Str. Cornișa, nr. 35

0231/530.050

0744/144.274

23.

“Sf. Vasile cel Mare”- Pr. Chervase

Petru

Str. Arhim. Marchian, nr.91

0745/626.384

24.