Logo site

Hotărârea nr. 26/2024

 Hotarare privind aprobarea STUDIULUI DE DELIMITARE ZON? OPERA?IUNI DE REGENERARE URBAN? PENTRU PROIECTUL: REABILITAREA ?I MODERNIZAREA ANSAMBLULUI „HOTEL CENTRAL ?I TEATRUL BACOVIA”
Download Document PDF


HOTĂRÂREA NR. 26 DIN 31.01.2024

privind aprobarea STUDIULUI DE DELIMITARE ZONĂ OPERAȚIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL:

REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA ANSAMBLULUI „HOTEL

CENTRAL SI TEATRUL BACOVIA”

9

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință ordinară la data de

31.01.2024 potrivit art. 133 alin. (1) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Având în vedere:

-Referatul nr. 114547/ 17.01.2024 înaintat de către Direcția Urbanism-Serviciul Urbanism și Planificare Strategica prin care se propune aprobarea STUDIULUI DE DELIMITARE ZONĂ OPERAȚIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL: „REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA ANSAMBLULUI „HOTEL CENTRAL SI TEATRUL BACOVIA”;

  • - Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 114754/ 17.01.2024;

  • - Raportul Direcției Juridice înregistrat cu nr.l 14823/1/17.01.2024;

  • - Raportul Serviciului Urbanism și Planificare Strategică, înregistrat cu nr.l 14823/2/17.01.2024;

  • - Avizele comisiilor de specialitate din cadrai Consiliului Local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 30/30.01.2024 al Comisiei de specialitate nr. 1, nr. 28/30.01.2024 al Comisiei de specialitate nr. 2 și nr. 35/30.01.2024 al Comisiei de specialitate nr. 5;

  • - Prevederile art.4, alin. (1) și alin. (3) din Ordonanța de Urgenta nr.l83/2022 privind stabilirea unor masuri pentru finanțarea unor proiecte de regenerare urbana, cu modificările și completările ulterioare;

  • - Prevederile art. 140 alin.(l) și alin.(3), ale art. 196 alin.(l) lit. a), ale art. 197 alin.(l) și ale art. 243 alin.(l) lit. a) și lit. b) din Ordonanța de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul art. 129 alin. (2) lit. c) și alin. (6) lit. c) și art. 139 alin. (3) lit. e) și alin. (5) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE: 9

Art.l. Se aprobă STUDIUL DE DELIMITARE ZONĂ OPERAȚIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL: REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA ANSAMBLULUI „HOTEL CENTRAL ȘI TEATRUL BACOVIA”, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Serviciul Urbanism și Planificare Strategică.

Art.3. Hotărârea va fi comunicată Serviciului Urbanism și Planificare Strategică din cadrul Primăriei Municipiului Bacău.

Art.4. Prin grija Secretarului General al Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.


CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITA SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU Xxxxxxx X- Xxxxxx Xxxxxxxx

N.O.P..B.S./M.T./EX.1/DS.I-A-1

ROMANIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXĂ

LA HOTĂRÂREA NR. Z 6 DIN 31.01.2024

STUDIU DE DELIMITARE ZONĂ OPERAȚIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL:

REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA ANSAMBLULUI „HOTEL CENTRAL SI TEATRUL BACOVIA” 5



ȘEF SERVICII URBANISM SI PLANIFICARE STRATEGICA, urb. CĂTĂLIN GJÎERVAN

STUDIU DE DELIMITARE ZONĂ OPERAȚIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL:

“REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA ANSAMBLULUI "HOTEL

CENTRAL ȘI TEATRUL BACO VIA"”

  • 1.1.    Date de recunoaștere a docummentatiei

    Denumirea proiectului

Studiu de delimitare zonă operațiuni de regenerare urbană pentru proiectul: “REABILITAREA Șl MODERNIZAREA ANSAMBLULUI 'HOTEL CENTRAL ȘI TEATRUL BACOVIA"”

Beneficiar

UAT MUNICIPIUL BACĂU

Elaborator

Sef Serviciu Urbanism si Planificare Strategica

Urb. dipl. Xxxxxxx Xxxxxxx

Data elaborării

Ianuarie 2024

Solicitare tema

Prezentul studiu este realizat pentru a răspunde cerințelor ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 183 din 28 decembrie 2022 privind stabilirea unor măsuri pentru finanțarea unor proiecte de regenerare urbană, care, in art. 4 alin. (3) stipulează următoarele: în situația în care prin planul urbanistic general nu au fost stabilite inițial zone pentru operațiuni de regenerare urbană (cazul mun. Bacau)delimitarea acestor zone se realizează în baza unui studiu elaborat de specialiști atestați în domeniul urbanismului.

Surse de documentare

SIDU municipiului Bacau

Studii si proiecte anterioare-“REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA ANSAMBLULUI "HOTEL CENTRAL Șl TEATRUL BACOVIA " Date statistice

Plan Urbanistic General al mun. Bacau

  • 2.    Situația existentă și necesitatea realizării lucrărilor de intervenții

    • 2.1.    Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

Politica de coeziune 2021-2027

Noua politică de coeziune a Uniunii Europene stabilește 5 obiective de politică (OP) ale Comisiei Europene, și anume:

OP 1 : O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente

OP2 : O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și justă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor

OP3 : O Europă mai conectată, prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale

OP4 : O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale

OP5 : O Europă mai apropiată de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii.

Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020- 2030 seteaza o serie de obiective naționale, printre care se numără dezvoltarea regională. O parte esențială a acesteia este dezvoltarea durabilă și promovarea turismului. Măsurile stabilite vizează în principal valorificarea sustenabilă a patrimoniului cultural și a resurselor naturale cu potențial turistic precum și îmbunătățirea calității infrastructurii turistice de cazare și agrement în vederea creșterii atractivității regiunilor, dezvoltării economiilor locale (comerț, construcții, transporturi, alimentație publică, industria mică și artizanat) și creării de noi locuri de muncă. în acest fel regiunile, zonele și localitățile își identifică și consolidează o identitate proprie și își îmbunătățesc avantajele competitive în sectoare cu valoare adaugată mare și conținut calitativ și cognitiv ridicat, atât pe piețele tradiționale cât și pe cele noi, în formare.

Planul Național de Dezvoltare (PND) pentru dezvoltarea economică și socială este o componentă a Strategiei de Dezvoltare a Economiei Naționale. El a fost adoptat in decembrie 2005 și reprezintă instrumentul fundamental de diminuare a discrepanțelor în dezvoltarea economică și socială dintre Uniunea Europeană (UE) și România. Conform planului, “Industria turismului din România are capacitatea de a contribui la această reducere” a discrepanțelor și include turismul pe lista priorităților de investiții publice.

Obiectivul general pentru sectorul turismului, așa cum este prevăzut în plan este: “Valorificarea potențialului turistic și cultural al regiunilor și creșterea contribuției acestor domenii la dezvoltarea regiunilor prin reabilitarea, până în 2015, a 200 situri turistice și culturale și creșterea contribuției turismului la formarea PIB cu 1,25%.” După cum se poate observa, turismul este considerat un sector de dezvoltare prioritarși un important și un important factor al dezvoltării regionale și a zonelor rurale.

Masterplanul pentru dezvoltarea turismului național 2007 - 2026 are ca principal obiectiv transformarea României într-o destinație turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural și cultural. Masterplanul acoperă o perioadă de 20 de ani, până în 2026 și cuprinde un program de acțiune pe șase ani (2007-2013) în conexiune cu susținerea financiară prin fondurile structurale.

Obiectivul imediat este formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea și managementul durabil al industriei turismului în ceea ce privește resursele naturale și culturale și prezentarea acestui obiectiv în forma unui Mașter Plan al dezvoltării turismului pe termen lung, cuprinzând perioada 2007-2026. Acest plan reprezintă politica de umbrelă care include diferite planuri și strategii, descrise în așa fel încât să optimizeze contribuția sectorului la economia națională.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României

Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar-NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covidl9 și consecințele sale economice.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în această etapă.

Planul de Relansare și Reziliență al României este un document strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabiiă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană. Acesta cuprinde următoare 1 e componente:

Componenta 1 - Managementul apei

Componenta 2 - Păduri și protecția biodiversității

Componenta 3 - Managementul deșeurilor

Componenta 4 - Transport sustenabil

Componenta 5 - Vaiul renovării

Componenta 6 - Energie

Componenta 7 - Transformarea digital

Componenta 8 - Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii

Componenta 9 - Suport pentru sectorul privat și CDI

Componenta 10 - Fondul local

Componenta 11 - Turism și cultură

Componenta 12 - Sănătate

Componenta 13 - Reforme sociale

Componenta 14 - Buna guvemanță

Componenta 15 - Educație

Programului Operațional Regional 2021-2027 - Nord- Est

Programul Operațional Regional 2021-2027 -Nord-Est este corelat, atat cu documentele de planificare existente la nivel regional, cât și cu regulamentele existente la nivel european, intervențiile propuse urmând sa fie concentrate pe cele 5 obiective principale de politică (OP) ale Comisiei Europene:

O Europa mai inteligenta (o transformare economica inovatoare si inteligenta)

O Europa mai verde, fara emisii de carbon

O Europa mai conectata (mobilitate si conectivitate TIC regionala)

O Europa mai sociala (implementarea Pilonului european al drepturilor sociale)

O Europa mai aproape de cetateni (dezvoltarea sustenabila si integrata a zonelor urbane, rurale si de coasta prin inițiative locale)

Prioritățile POR 2021-2017 - Nord-Est sunt:

PI. Nord-Est - O regiune mai competitiva, mai inovativa

P2. Nord-Est - O regiune mai digitalizata

P3. Nord-Est - O regiune durabila, mai prietenoasa cu mediul

P4. Nord-Est - O regiune cu o mobilitate urbana mai durabila

P5. Nord-Est - O regiune mai accesibila

P6. Nord-Est - O regiune educata

P7. Nord-Est - O regiune mai atractiva

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2021-2027

Potrivit acesteia, Municipiul Bacău, renumit în Evul Mediu ca punct vamal și centru comercial, este în prezent centru industrial și universitar la nivel regional (după Iași și Suceava), având potențial de dezvoltare în zona de turism și activități culturale.

Așezarea geografică favorabilă, într-o zonă de podiș mărginită la Vest de Carpații Orientali și colinele Tutovei la Est, a făcut ca acest teritoriu să fie populat încă din Paleolitic, descoperirile și cercetările arheologice de pe cuprinsul județului arătând existența urmelor de locuire din Neolitic, Eneolitic, Epoca Bronzului și Epoca Fierului.61

Ținând cont de profilurile celor mai importante orașe din regiune, municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău se pot concentra, din punct de vedere cultural, pe valorificarea patrimoniului construit, pe încurajarea sinergiilor dintre artă și diferite instituții culturale și pe investiții în infrastructura culturală și cea pentru industrii creative.

Aspectele referitoare Ia cultură, turism și petrecerea timpului liber reprezintă elemente de plus valoare și un avantaj competitiv atât la nivel local, cât și regional, elementele cultural-turistice și de petrecerea timpului putând fi astfel folosite pentru a atrage atenția și a spori notorietatea municipiului Bacău și a zonelor din imediata vecinătate.

Printre principalele dotări culturale prezente în municipiul Bacău și în localitățile componente ale Zonei Metropolitane se regăsesc următoarele echipamente majore:

MUZEE ȘI COMPLEXE MUZEALE | Muzeul de Științe ale Naturii Xxx Xxxxxx - Bacău, Vivariul - colecție impresionantă de animale vii, Observatorul Astronomic - Bacău, Muzeul de Istorie Xxxxxx Xxxxxxxxx - Bacău, Muzeul de Artă Contemporană George Apostu - Bacău, Ansamblul Curții Domnești - Bacău, Muzeul de Artă - Bacău, Secția de Etnografie - Bacău, Casa de Cultură Vasile Alecsandri - Bacău.

INSTITUȚII DE SPECTACOLE ȘI BIBLIOTECI | Teatrul Municipal George Bacovia -Bacău, Biblioteca Județeană - Bacău, Filarmonica Mihail Jora - Bacău, Teatrul de Vară Radu Beligan - Bacău.

Concentrarea infrastructurii culturale, de interacțiune socială și recreere în zona centrală a municipiului Bacău poate constitui un factor al reducerii consumului cultural. Cu toate acestea, în urma chestionarului realizat Ia nivelul locuitorilor din municipiul Bacău și zona metropolitană, respondenții sunt în cea mai mare măsură mulțumiți și foarte mulțumiți în privința următoarelor aspecte:

Biblioteci ( 52% dintre respondenți);

Teatre (45% dintre respondenți)',

Ștranduri/bazine de înot (44% dintre respondenți):

Cinematografe (41% dintre respondenți).

Cel mai ridicat nivel de nemulțumire (opțiunile de nemulțumit și foarte nemulțumit) se manifestă în special în cadrul următoarelor elemente:

Zone de agrement și picnic (51 % dintre respondenți);

Parcuri și grădini publice (47% dintre respondenți);

Concerte (47% dintre respondenți);

Evenimente culturale și artistice (44% dintre respondenți).

Se constată astfel importanța culturii în viața socială a comunității locale și faptul că această componentă ar putea beneficia de o mai mare atenție, în special în contextul în care mediul rural nu beneficiază în acest moment de același acces la infrastructura culturală precum municipiul Bacău.

In același timp, un aport mare la diversitatea infrastructurii culturale o pot avea și o serie de spații culturale sau spații abandonate ce pot beneficia de intervenții de modernizare

/ extindere / dotare sau de activare culturală pentru a spori oferta disponibilă pentru public. Printre acestea se numără cinema Muncitorul, Teatrul Bacovia, Vivariul, casele memoriale, o serie de clădiri emblematice ale municipiului (clădirea prefecturii) sau spațiile publice din cartiere, ce reprezintă o alternativă pentru dezvoltarea unor centre culturale locale sau centre multimedia și multidisciplinare pentru organizarea de evenimente culturale în cartiere.

în prezent, sunt necesare intervenții integrate, cât mai urgente, pentru a stopa degradarea clădirilor monument și pentru a prezerva ansamblul unitar și reprezentativ al zonei istorice de pe teritoriul municipiului Bacău, o problemă foarte mare a monumentelor fiind dată de starea acestora - multe dintre ele fiind în stare de colaps sau precolaps. Cu toate că majoritatea acestor spații cu valoare culturală și istorică pentru comunitate sunt în proprietate privată, autoritățile locale pot încuraja și susține revitalizarea acestora prin achiziție directă sau prin diverse pârghii fiscale, de reglementare sau finanțare, pentru inițiativele private de revitalizare.

Profilul cultural al municipiului Bacău este marcat în primul rând de un real potențial de dezvoltare în sectoare precum cultura, turismul, sportul, agrementul sau petrecerea timpului liber. în prezent, există premise pentru valorificarea acestui potențial și s-au văzut demersuri în special după câștigarea statutului de Bacău Capitala Tineretului și Bacău Oraș European ai Sportului, cele două titluri fiind de mare ajutor în conturarea unei identități pentru municipiul Bacău.

Printre cele mai des practicate activități de către băcăuani sunt cele în aer liber, plimbările pe faleza Bistriței, plimbările și alte activități în parc și pe insula de agrement,

concertele, drumețiile și spectacolele de teatru. Alte activități menționate au mai fost plimbările cu bicicleta, activitățile sportive, călătoriile, lecturile în aer liber și pescuitul.

în ceea ce privește turismul, municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău se bucură de un capital bogat de resurse turistice, concentrate într-o serie de areale cu potențial ridicat de dezvoltare, ce acoperă o gamă variată de atracție, de la elemente favorabile de cadru natural și de patrimoniu natural, la un patrimoniu cultural diversificat (atât material - monumente istorice, situri arheologice și instituții de cultură, cât și imaterial - meșteșuguri, tradiții, obiceiuri), dar și la o paletă largă de activități de agrement.

TURISMUL CULTURAL ȘI RELIGIOS | Acest tip de turism abordează cultura unui loc, în special valorile ei artistice, și se bazează pe resursele locale din categoria lăcașurilor de cult religios, a instituțiilor de cultură, a monumentelor istorice și a spațiilor cu potențial de valorificare culturală, inclusiv prin implicarea patrimoniul imaterial, care a devenit din ce în ce mai promovat.

Pe plan local au fost identificate 2 trasee culturale, dintre care unul cultural-științific și unul cultural-istoric. Traseul cultural-științific cuprinde următoarele obiective: Vivariul, Casa- Muzeu „Xxxx Xxxx”, Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu”, Muzeul de Științele Naturii, Casa Memorială „George Bacovia”, Observatorul Astronomic, Ateneul „Mihai 1 Jora” și ASPA Lacul Bacău II (Șerbănești).

Traseul cultural-istoric cuprinde următoarele obiective: Muzeul de Istorie, Secția de Etnografie, Ansamblul Curții Domnești, ruinele vechii biserici „Sf. Nicolae”, statuia lui Ștefan cel Mare, bustul maiorului Xxxxxxxxxx Xxx, Muzeul de Artă, Teatrul Municipal „Bacovia”, statuia poetului „George Bacovia” și bustul poetului Vasile Alecsandri.

Acesta poate fi amplificat prin interesul autorităților publice de a aloca resurse financiare pentru lucrări de renovare, restaurare și conservare a spațiilor culturale - ex. fosta clădire a Bibliotecii Județene, Teatrul Municipal George Bacovia sau Casa Rafaila.

Așadar, printre proiectele asumate de către consiliul local Bacău în cadrul S1DU 2021- 2027 se numără și proiectul de investiții “Reabilitarea și modernizarea Teatrului George Bacovia”.

Prin obiectivele sale, prezentul obiectiv de investiții se încadrează în strategiile prezentate mai sus.

  • 2.2.    Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor

Obiectul de investiții este situat în localitatea Bacău, județul Bacău, str. Nicolae Bălcescu nr. 8, str. Iernii nr. 7, aparține domeniului public al județului Bacău, parțial aflat în administrarea Consiliului Județean Bacău (doar teatrul Bacovia, spațiul hotelului Central aparținând unei societăți comerviale private), amplasat pe terenul cu numărul cadastral 7373 - Hotel Central și 7604 - Teatrul Bacovia, și vor avea destinația de construcție social culturală.

Imobilul (terenul) este situat în intravilanul orașului Bacău și este înscris în CF nr. 62118 - Hotel Central, 71345 - Taetrul Bacovia, având o suprafață de 501 mp respectiv 1802 mp. In prezent, imobilul își împarte proprietatea între Municipiul Bacău și o entitate privată. Astfel, aripa estică a imobilului, cea care găzduiește instituția Teatrului Municipal, se află în proprietatea Municipiului Bacău, în timp ce, latura vestică, reprezentând fostul hotel Athene Palace, se află în proprietatea unei societăți comerciale private.

Clădirea este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din județul Bacău, având denumirea de Hotel Athenee Palace și Teatrul Mărăști, respectiv codul BC-II-m-B- 00772. Imobilul este amplasat în Bacău, pe strada Iernii, nr. 7.

Evoluția în timp a clădirii a fost marcată atât de o degradare morală firească cât și de intervenții neconforme ale omului. Pentru readucerea clădirii la standardele estetice și vizuale care au consacrat-o ca un obiect arhitectural reprezentativ pentru orașul Bacău, este nevoie mai întâi de întocmirea unei analize exhaustive a degradărilor și neconformităților, urmată de propuneri punctuale de intervenții asupra acestora (la următoarele faze de proiectare) și asupra cauzelor care au condus la degradarea generală a imobilului.

Se propune reabilitarea ansamblului Hotel Central și Tatrul Bacovia, parte de clădire care în momentul de față este într-un stadiu avansat de degradare (partea de hotel), zona de teatru prezintă doar local degradări fizice și morale a materialelor și infrastructura de spectacole (scenotehnică, sălile pentru public și sălile de repetiții).

  • 2.3.    Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Obiectivul prezentului proiect este reabilitarea totală a clădirii Teatrului Bacovia și integrarea fostului Hotel Central prin regândirea locurilor de cazare cu scopul utilizării acestora exclusiv de către personalul teatrului.

  • 3.    Descrierea construcției existente

    • 3.1.    Particularități ale amplasamentului:

descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului, dimensiuni în plan);

Imobilul studiat este amplasat în intravilanul Municipiului Bacău.

Terenul este relativ plat, cu denivelări mici de până la 20 cm. Terenul este identificat prin nr. CF nr. 71345 - Teatru, CF nr. 62118 - Hotel, are o formă neregulată.

relațiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;

Terenul se află între străzile Nicolae Bălcescu și strada Iernii, accesul pietonal se face de pe ambele străzi (principal, pentru public, de pe strada Nicolae Bălcescu și pentru personalul de serviciu, accesul auto și pietonal se realizează de pe strada Iernii.

  • 3.2.    Situația utilităților tehnico-edilitare existente;

în zonă sunt rețele tehnico-edilitare de la toți distribuitorii locali de servicii.

Clădirea studiată, în momentul de față fiind împărțită în două entități diferite, zona teatrului Bacovia este racordată la rețelele din zonă iar cealală partea de clădire care aparține beneficiarilor privați, în momentul de față nu este racordată la rețelele publice.

Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția;

Nu este cazul.

informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate.

Nu este cazul, clădirea este clasată ca monument cu cod în lista BC-II-m-B-00772.

  • 3.3.    Regimul juridic:

  • a) natura proprietății sau titlul asupra construcției existente, inclusiv servituți, drept de preempțiune;

Conform înscrierilor privitoare la proprietate din Extrasul de Carte Funciară pentru informare 62118, imobilul cunr. cadastral 7373 este în proprietatea SC IDAHO TRADING SA cu sediul în Bacău și există înscrieri privitoare la sarcini drept de ipotecă legală în favoarea B.R.D.

G.S.G. S.A. - sucursala Bacău

Conform înscrierilor privitoare la proprietate din Extrasul de Carte Funciară pentru informare 71345, terenul cu nr. cadastral 7604 aparține domeniului public al Municipiului Bacău și există înscrieri privitoare la sarcini - contract de închiriere în favoarea S.C. MOTO STYLE S.R.L. Imobilul se află în zona veche a Municipiului Bacău și în zona de protecție a patrimoniului cultural.

Destinația construcției existente:

în momentul de față clădirea are următoarele destinații:

Hotel Central - spațiul nu a fost ocupat de nicio funcțiune de foarte mulți ani și se află într-o degradare continua

Teatrul Bacovia - spațiul este ocupat de Teatrul Municipal G. Bacovia

includerea construcției existente în listele monumentelor istorice, situri arheologice, arii naturale protejate, precum și zonele de protecție ale acestora și în zone construite protejate, după caz;

Clădirea este clasată ca monument cu cod în lista BC-Il-m-B-00772.

  • 4.    Prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Bacau

Imobilul se afla in:

° zona II - zona cu regim de inaltime pentru construcții impus.

° zona de protecție a patrimoniului cultural;

® zona veche a municipiului.

Funcțiunea dominanta a zonei este data de instituțiile publice si servicii, ea avand un caracter predominant administrativ si comercial.

Zona centrala este compusa din:

° locuințe colective existente:

  • •    locuințe individuate existente;

  • •    instituții publice si servicii existente si propuse;

° spatii verzi existente si propuse;

° cai de comunicatii rutiere existente si propuse.

Funcțiunile complementare admise ale zonei sunt rețele tehnico-edilitare si construcțiile aferente.

Utilizări admise

Sunt admise următoarele funcțiuni, reprezentative si cu atractivitate, considerate caracteristice pentru o zona centrala:

  • •    funcțiuni administrative,

® funcțiuni financiar-bancare,

  • •    funcțiuni comerciale cu caracter intraurban,

° funcțiuni de cult.

° funcțiuni de cultura,

° funcțiuni de invatamant,

® funcțiuni de sanatate,

® funcțiuni de loisir public,

® funcțiuni de turism cu caracter intraurban,

° funcțiuni aferente infrastructurii de transport public,

° locuințe colective,

° servicii aferente zonelor de locuințe (servicii de proximitate),

° echipamente publice aferente zonelor de locuințe.

Clădirile orientate spre spațiul public vor avea la parter funcțiuni de interes public, cu acces direct, pe eel puțin % din lungimea fațadelor de contact cu spațiul public.

Utilizări interzise

° s-au stabilit pentru activitati care generează noxe si care nu sunt direct legate de activitățile permise in zona: activitati de depozitare en gros, activitati de comerț sau prestări servicii desfășurate in construcții provizorii amplasate pe domeniul public sau pe eel aflat in administrarea Consiliului Local;

° sunt interzise mansardarea, supraetajarea si extinderea construcțiilor de locuințe colective existente cu regim inalt de inaltime, pana la intocmirea unui P.U.Z. pentru zona centrala.

Condiții de amplasare, echipare si configurare a clădirilor:

Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii:

Orientarea fata de punctele cardinale

Se vor respecta prevederile art. 17 si Anexa ni'. 3 din RGU si CAP. 11, pct. 6.1. din Regulamentul Local de Urbanism.

Amplasarea clădirilor fata de drumurile publice

Se vor respecta prevederile art. 18 din R.G.U. si CAP. II pct. 6.2 din Regulamentul Local de Urbanism.

Amplasarea clădirilor fata de aliniament

Se vor respecta prevederile art.23 din R.G.U. si CAP. II pct. 6.4. din Regulamentul Local de UConstructiile noi se vor amplasa pe aliniament sau retrase de la acestea, in următoarele situatii:

° minim 4,00m de la aliniament;

® Înscrierea in regimul de aliniere existent;

® asigurarea vizibilității in intersecții;

° necesitatea alinierii clădirilor propuse la noul profil al străzii.

In ansamblurile construite ce aparțin patrimoniului cultural construit de interes național sau local si. după caz, in zonele de protecție ale acestora, amplasarea construcțiilor noi fata de aliniament se va face cu respectarea configurației existente specifice.

Retragerile sau ieșirile la nivelurile de deasupra parterului in afara alinierii pot fi autorizate numai cu condiția sa se inscrie in tipologia si gabaritele construcțiilor tradiționale existente pe strada respectiva, cu avizul organelor administrației publice specializate, după caz.

Amplasarea fata de aliniament se poate face conform P.U.Z. sau P.U.D. cu respectarea nealinierilor stabilite prin P.U.G.

Amplasarea clădirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei

Se vor respecta prevederile art.24 din R.G.U. si CAP. II pct. 6.5. din Regulamentul Local de Urbanism, precum si cu respectarea si conservarea specificului țesutului urban avand o anumita tipologie de amplasare a construcțiilor.

Pentru a fi construibile, terenurile trebuie sa indeplineasca următoarele condiții:

® asigurarea accesului la un drum public;

® asigurarea echipării tehnico-edilitare;

® forme si dimensiuni ale loturilor care sa pernița amplasarea pe suprafața acestora a unor construcții, in funcție de regimul de construire adoptat.

Întrucât in unele zone tesutul urban existent este eterogen sub aspectul stării si valorii fondului construit, iar terenurile libere de construcții sunt relative puține, intervențiile posibile se pot face doar prin Înlocuirea fondului construit existent fara calitati arhitecturale si/sau funcționale deosebite. Terenurile astfel disponibilizate pot fi reparcelate si reconstruite numai in condițiile elaborării unei documentații urbanistice de detaliu (P.U.D.), pentru care se vor obține avizele organelor administrației publice specializate, conform legii:

In cazul adaugarii unui corp nou la o clădire existenta, noua construcție nu va ascunde elemente de arhitectura veche, de interes arheologic sau estetic, inscrise in lista C.N.M.I. sau descoperite in timpul lucrărilor.

Se va păstră, de regula, regimul de construitre existent.

Amplasarea construcțiilor in interiorul parcelei se va face cu respectarea prevederilor Codului Civil. Clădirile se vor alipi limitelor laterale ale parcelelor, in cazurile in care acestea prezintă calcane, dar nu pe o adâncime mai mare de 15,00m, masurata de la aliniament, după care se vor retrage de la ambele limite laterale ale parcelelor cu o distanta minima egala cu jumatatea inaltimii lor, masurata Ia cornișa superioara sau atic, in punctul eel mai inalt, si nu mai puțin decât 3,00 m.

Clădirile se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelelor care nu prezintă calcane cu o distanta minima egala cu jumatatea inaltimii lor, masurata la comisa superioara sau atic in punctul eel mai

inalt, dar nu mai puțin decât 3,00 m.

Clădirile se vor retrage fata de limitele posterioare ale parcelelor cu o distanta minima egala cu jumatatea inaltimii lor, masurata la comisa superioara sau atic in punctul eel mai inalt, dar nu mai puțin decât 5,00 m.

Pentru documentațiile de urbanism privind P.U.Z./ P.U.D., identificarea compartimentelor de incendiu, cailor de acces pentru intervenție si sursele de alimentare cu ape, vor fi marcate distinct, cu dimensionare conform reglementarilor tehnice si legislative.

Amplasarea clădirilor unele fata de altele pe aceiași parcela

Distanta minima dintre doua clădiri aflate pe aceeași parcela va fi egala cu media aritmetica a inaltimilor clădirilor, măsurate la comisa sau atic in punctul eel mai inalt, dar nu mai puțin decât 5,00

rn. Fae excepție situațiile in care ambele clădiri prezintă spre interspatiul dintre ele exclusiv spatii anexe sau spatii de circulație interna, când distanta minima se poate reduce la 1/2 din inaltimea clădirii mai inalte, masurata la comisa sau atic in punctul eel mai inalt, dar nu mai puțin decât 5,00 m.

Fata de clădirile de locuințe, existente sau propuse, se va păstră o distanta minima egala cu inaltimea clădirii mai inalte, masurata la comisa sau atic in punctul eel mai inalt, dar nu mai putindecat 5,00 m. Fae excepție situațiile in care ambele clădiri prezintă spre interspatiul dintre ele exclusiv spatii anexe sau spatii de circulație interna, când distanta minima se poate reduce la 1/2 din inaltimea clădirii mai inalte, masurata la comisa sau atic in punctul eel mai inalt, dar nu mai puțin decât 3,00 m.

Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

Accese carosabile - se var respecta prevederile art. 25 si Anexa nr. 4 din R.G.U. si CAP. II pct. 7.1. din Regulamentul Local de Urbanism.

Accese pietonale

® se var respecta prevederile art. 26 si Anexa nr. 4 din R.G.U. si CAP. II pct. 7.2. din Regulamentul Local de Urbanism, precum si cu respectarea legislației in vigoare referitoare la modul de acces (direct sau prin servitude). la dimensiunile trotuarelor si la diversificarea funcționala a spatiilor pietonale (Codul Civil art 616 -619, Legea nr.82/1998 si Ordinul M.T. nr.49/1998).

accesele pietonale var fi conformate astfel incat sa permită circulația persoanelor cu handicap, sau care folosesc mijloace specifice de deplasare in conformitate cu CPH-193.

® acțiunea de revitalizare a zonei de locuințe va urmări crearea unui sistem coerent de circulație pietonala, agrementata cu mobilier urban si spatii verzi.

  • • se interzice amenajarea de spatii comerciale cu caracter provizoriu (tarabe, tonete, chioșcuri, etc.) care pot incomoda circulația pietonala si afecta peisajul urban.

Pentru toate categoriile de construcții:

  • * se var asigura accese pentru intervenții in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu

  • ® in cazul construcțiilor ce formează curți interioare, asigurarea accesului vehicolelor de pompieri se va face prin ganguri cu o lățime minima de 3m si o inaltime de 3,5m

  • ® accesele si pasajele carosabile nu trebuie obstructionate prin mobilier urban si trebuie păstrate libere in permanenta.

Reguli cu privire Ia echiparea tehnico-edilitara

Racordarea la rețele tehnico-edilitare existente - se var respecta prevederile art. 27 si Anexa nr. 4 din R.G.U. si CAP. II pct. 8.1. din Regulamentul Local de Urbanism si a recomandărilor din avizele de specialitate.

Realizarea de rețele tehnico-edilitare - se var respecta prevederile art. 28 si Anexa nr. 4 din R.G.U. si CAP. II pct. 8.2. din Regulamentul Local de Urbanism si a recomandărilor din avizele de specialitate.

Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului sl construcțiilor

Parcelarea - se vor respecta prevederile art. 30 din R.G.U. si CAP. II pct. 9.1. din Regulamentul Local de Urbanism.

Înălțimea construcțiilor

  • ° se var respecta prevederile art.31 din R.G.U. si II pct. 9.2 din Regulamentul Local de Urbanism si necesităților activitatii propuse.

  • » regimul de inaltime maxim admis este de șapte niveluri supraterane. Suplimentar, este admis un nivel retras sau o mansarda, conform definițiilor din glosarul anexat. Regimul de inaltime nu poate depăși nici una dintre următoarele con figuratii: P+6+R, D+P+5+R, P+6+M, D+P+5+M (semnificațiile prescurtărilor: D - demisol. P - parter, M - mansarda, R - nivel retras).

  • • inaltimea maxima admisa a clădirilor, masurata la comisa superioara sau la aticul ultimului nivel neretras, in punctul eel mai inalt, nu va depăși 25,00m.

° înălțimea maxima admisa a clădirilor, masurata la coama acoperișului sau la aticul nivelului retras, in punctul eel mai inalt, nu va depăși 30,00m.

® in cazul realizării de noi construcții in zona centrala, inaltimea acestora va tine cont si de dominanta zonei sau de înălțimile clădirilor alaturate.

° se var respecta prevederile normelor sanitare si tehnice in vederea asigurării următoarelor cerințe: insorire, iluminat natural, percepere vizuala a mediului ambient din spatiile închise, cerințe specifice legate de funcțiunea clădirii.

Aspectul exterior al construcțiilor

° se var respecta prevederile art.32 din R.G.U. si CAP. II pct. 9.3. din Regulamentul Local de Urbanism.

® arhitectura clădirilor va fi de factura moderna si va exprima caracterul programului. Se interzice realizarea de pastise arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice. Materialele folosite vor fi de buna calitate, in acord cu programul si arhitectu ra clădirilor.

° mobilierul urban va fi integrat proiectului arhitectural, subordonandu-se totodată unui concept coerent pentru imaginea urbana a spatiilor publice.

° aspectul si detaliile obiectelor de mobilier stradal se vor stabili printr-un proiect U.Z., care sa analizeze zona in ansamblul ei.

  • •    Posibilități maxime de ocupare si utilizare a terenului Procent maxim de ocupare a terenului - P.O.T. Se admite un P.O.T. maxim de 80%

° Coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T.

° Se admite un C.U.T. maxim de 8,0.

° Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spatii verzi si imprejmuiri Parcaje

° se vor respecta prevederile CAP. II pct. 10.1 din Regulamentul Local de Urbanism.

° necesarul de parcaje va fi dimensionat conform Anexei nr. 3 la Regulamentul Local de Urbanism in situațiile care prevăd funcțiuni diferite in interiorul aceleiași parcele, necesarul de parcaje va fi dimensionat prin însumarea parcajelor necesare funcțiunilor in parte .

® este interzisa amplasarea parcajelor la sol la o distanta mai mica decât 10,00m. fata de ferestrele locuințelor, cf. Ord.M.S. 536/1997, Aii. 3.

= Spatii verzi

° se vor respecta prevederile art.34 si Anexa nr. 6 din R.G.U. si CAP. II pct. 10.2 din Regulamentul Local de Urbanism.

® se vor păstră plantațiile existente pe parcele (copaci) completandu-se, după caz, cu elemente vegetale noi de mici dimensiuni (arbuști, flori).

* pe domeniu] public se recomanda completarea plantațiilor de aliniament precum si realizarea de pateuri cu flori.

  • •    suprafața dintre carosabil si fronturile blocurilor de locuințe va fi destinata numai spatiilor verzi si circulației pietonale fiind interzisa amplasarea de construcții (fie si cu caracter provizoriu) care pot afecta fluenta circulațiilor pietonale pe trotuare, precum si calitatea spațiului urban.

® Se vor asigura spatii libere publice (spatii verzi si plantate, scuaruri, alei pietonale, piatete urbane, grădini urbane), in proporție minima de:

* Funcțiuni administrative:

® Sedii de partid, sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvemamentale, asociatii, agentii, fonduri etc, sedii de birouri: 10% din suprafața parcelei;

® Toate celelalte 15% din suprafața parcelei;

® Funcțiuni financiar-bancare: 10% din suprafața parcelei;

® Funcțiuni comerciale: 15% din suprafața parcelei;

® Funcțiuni de cult: 50% din suprafața parcelei;

° Funcțiuni de cultura: 20% din suprafața parcelei;

® Funcțiuni de sanatate:

® Crese si crese speciale pentru copii, leagan de copii: 10-15 mp/copil;

° Toate celelalte 10-15 mp/bolnav;

° Funcțiuni de invatamant: conform normativelor de proiectare a unităților de invatamant;

  • •    Funcțiuni de turism cu caracter intraurban: 25% din suprafața parcelei;

  • ®    Pentru situatii in care se prevăd mai multe dintre utilizările de mai sus in interiorul aceleiași parcele, se vor asigura spatii verzi in proporție minima de 15% din suprafața parcelei.

  • •    Pentru locuințe, se vor asigura, suplimentar fata de spatiile verzi generate de celelate funcțiuni, spatii verzi si plantate pe o suprafața minima de 5,5% din suprafața construita desfasurata (SCD) a locuințelor.

  • ®    Necesarul minim de spatii libere publice care trebuie asigurat poate fi redus cu pana la 25%, cu condiția asigurării, prin tranzacții de terenuri, a unor spatii verzi cu aceeași suprafața din interiorul unor zone de urbanizare avand prin P.U.G. destinația zone verzi. Aceste suprafețe vor fi cedate domeniului public.

  • •    Eliminarea vegetației inalte mature este interzisa, cu excepția situațiilor in care aceasta reprezintă

® un pericol iminent pentru siguranța persoanelor sau bunurilor sau in care impiedica realizarea construcției.

  • ° Pentru fiecare arbore matur taiat in condițiile Regulamentului Local de Urbanism se vor planta, in interiorul aceleiași parcele sau in spațiul public adiacent, minimum trei arbori, din specia careia i-a aparținut arborele taiat.

  • ® Parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare patru locuri de parcare.

  • • Împrejmuiri - se vor respecta prevederile art. 35 din R.G.U. si CAP.II pct. 10.3 din Regulamentul Local de Urbanism.

Concluzii

In urma analizei amplasamentului, in cadrai localității, a fost stabilita delimitarea zonei de regenerare urbana pe limite cadastrale, evidențiata in partea desenată.

Zona de regenerare urbană este o zonă cu un potențial ridicat de dezvoltare, datorită amplasării sale centrale și a proximității față de principalele obiective turistice și culturale ale orașului.

ȘEF SERVICU URBANISM SI PLANIFICARE STRATEGICA,