HOTĂRÂREA NR. 291 DIN 31.07.2023

privind aprobarea STUDIULUI DE DELIMITARE ZONĂ OPERAȚIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL: “REABILITARE SI MODERNIZARE PARC CANCICOV DIN MUNICIPIUL BACĂU”

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință ordinară la data de 31.07.2023 potrivit art. 133 alin. (1) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Având în vedere:

• - Referatul nr. 160142/6.07.2023 al Serviciului Monitorizare și Coordonare - Unitatea Municipală pentru Monitorizare Calitate Servicii Publice;

• - Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 165041/25.07.2023;

• - Raportul Direcției Juridice înregistrat cu nr. 165042/1/25.07.2023;

• - Raportul Serviciului Urbanism și Planificare Strategică înregistrat cu nr. 165042/2/25.07.2023;

• - Avizele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 292/28.07.2023 al Comisiei de specialitate nr. 1, nr. 301/28.07.2023 al Comisiei de specialitate nr. 2, nr. 202/28.07.2023 al Comisiei de specialitate nr. 3, nr. 202/28.07.2023 al Comisiei de specialitate nr. 4 și nr. 360/28.07.2023 al Comisiei de specialitate nr. 5;

• - Prevederile art.4 alin. 1 și alin. 3 din Ordonanța de Urgenta nr. 183/2022 privind stabilirea unor masuri pentru finanțarea unor proiecte de regenerare urbana;

• - Prevederile art. 140 alin. (1) și alin. (3), ale art. 154 alin. (1), ale art. 196 alin. (1) lit. a), ale art. 197 alin.(l) și ale art. 243 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Ordonanța de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul art. 129 alin. (2) lit. c) și alin. (6) lit. c) și art. 139 alin. (3) lit. a) și alin. (5) din O.U.G. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

Art.L Se aprobă STUDIUL DE DELIMITARE ZONĂ OPERAȚIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL: “REABILITARE SI MODERNIZARE PARC CANCICOV DIN MUNICIPIUL BACĂU”, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Serviciul Urbanism și Planificare Strategică.

Art.3. Hotărârea va fi comunicată Serviciului Urbanism și Planificare Strategică.

Art.4. Prin grija Secretarului General al Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.

ROMANIA

JUDEȚUL BACAU

CONSILIUL LOCAL BACAU

STUDIU DE DELIMITARE ZONĂ OPERAȚIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL:

“REABILITARE SI MODERNIZARE PARC CANCICOV DIN MUNICIPIUL BACĂU”

ȘEF SERVICU URBANISM SI PLANIFICARE STRATEGICA, urb. CĂTĂLIN GriERVAN

CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACAU Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxx

STUDIU DE DELIMITARE ZONĂ OPERAȚIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL:

“REABILITARE SI MODERNIZARE PARC CANCICOV DIN MUNICIPIUL BACĂU”

• 1.1,    Date de recunoaștere a docummentatiei
  
  •    Denumirea proiectului

Studiu de delimitare zonă operațiuni de regenerare urbană pentru proiectul: “REABILITARE SI MODERNIZARE PARC CANCICOV DIN MUNICIPIUL BACĂU”

")         • Beneficiar

UAT MUNICIPIUL BACĂU

• •    Elaborator

Sef Serviciu Urbanism si Planificare Strategica

Urb. dipl. Xxxxxxx Xxxxxxx

• •    Data elaborării

Iulie 2023

• 1.2.    Solicitare tema

Prezentul studiu este realizat pentru a răspunde cerințelor ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 183 din 28 decembrie 2022 privind stabilirea unor măsuri pentru finanțarea unor proiecte de regenerare urbană, care, in art. 4 alin. (3) stipulează următoarele: în situația în care prin planul urbanistic general nu au fost stabilite inițial zone pentru operațiuni de regenerare urbană (cazul mun. Bacau) ..delimitarea acestor zone se realizează în baza unui studiu elaborat de specialiști atestați în domeniul j             urbanismului.

• 1.3.    Prevederi ale SIDU municipiului Bacau

Proiectul face parte din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a orașului Bacău, document strategic conform prevederilor Documentului Cadru de Implementare a Dezvoltării Urbane Durabile Locală 2021 - 2027.

într-un context global marcat în mod profund de schimbările climatice, de încălzirea globală, de creșterea gradului de poluare, în special la nivelul centrelor urbane, dar și de preocupări instituționale intense de combatere a acestor fenomene, proiectul de față contribuie la îmbunătățirea calității factorilor de mediu din Municipiul Bacău, la furnizarea de alternative sănătoase de petrecere a timpului liber pentru populația rezidentă, precum și la alinierea municipiului la tendințele europene de extindere a spațiilor verzi din mumcipii și orașe.

Din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău rezultă că este necesar extinderea suprafeței de spații verzi și revitalizarea/ modernizarea celor existente din Municipiul Bacău. Această necesitate a rezultat din analizarea situației existente și din centralizarea chestionarelor care au fost completate de cetățenii Municpiului Bacău. Astfel la întrebarea: "Care considerați că sunt cele mai importante măsuri pentru dezvoltarea comunității dumneavoastră? vă rugăm să acordați o notă de la 1 (cel mai puțin important) la 5 (cel mai important)?", 75% dintre respondenți au specificat: Reabilitarea și modernizarea spațiilor publice, spații verzi, spații dintre blocuri.

• 1.4.    Surse de documentare

o SIDU municipiului Bacau

o Studii si proiecte anterioare - “DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII" REABILITARE SI MODERNIZARE PARC CANCICOV DIN MUNICIPIUL BACĂU"

o Date statistice

o Plan Urbanistic General al mun. Bacau

• 2. Studiul actual al zonei
  
  Descrirerea scurtă a istoriei a Parcului

începută în neolitic, conform dovezilor arheologice ( cultură Cucuteni și așezarea dacică de la Răcătău), istoria orașului Bacău se întinde neîntrerupt până în prezent.

Situat la confluența râurilor Șiret și Bistrița, vechiul târg este atestat documentar pentru prima dată în Evul Mediu.

Cu puțin timp în urmă se știa că prima atestare este de pe timpul lui Alexandru cel Bun, 6 octombrie 1408. însă pe baza unor îndelungate cercetări, cercetătorul Xxxxxx X. Xxxxxxx demonstrează că Bacăul are actul de naștere între anii 1391-1432 pe timpul domniei lui Xxxxx X Xxxxx. în 1399, orașul este menționat în Documentul lui Xxxx Xxxx, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu cu răzeșii satului Brătila, din ținutul Bacăului. La 15 aprilie 1400, aflăm că în Bacău se află o parte a Cavalerilor loaniți, numiți mai târziu Cavalerii de Malta. O scrisoare este trimisă în Civitas Bachovien de Papa Bonifaciu al Il-lea. In 1409 studia la Cracovia, studentul băcăuan Gregorias de Bachwya. Ceva mai târziu, în 5 martie 1431, localitatea este numită în civitate Bako.

Denumirea orașului provine, după cum susțin unii istorici, de la un oarecare Bako, de la zeul Bachos, sau de la "baca" (fructul viței-de-vie, ce se cultivă prin aceste părți). în documentele străine el mai apare și sub formele: Bacovia, Bacova, Bacow.

La sfârșitul secolului al XVI-iea, Bacăul era bine închegat ca așezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă, având atribuții militare și comerciale foarte importante, în perioada dintre cele două războaie mondiale se extind cartierele de locuințe prin parcelări, construindu-se în 1922 cartierul CFR, la vest de aliniamentul căii ferate. în paralel, unele terenuri câștigate prin reforma agrară sunt amenajate ca spații verzi - Parcul Cancicov.

Adevărat reper edilitar-urbanistic, identitar și afectiv pentru locuitorii Bacăului, Parcul Cancicov este cea mai importantă zonă verde din centrul municipiului, având o suprafață de 24,50 hectare.

Istoria parcului începe la 22 martie 1935 cu memoriul semnat de peste o sută de cetățeni ai Bacăului:

„Domnule Primar, subsemnații, cetățeni ai acestui municipiu, cu onoare Vă rugăm să binevoiți a dispune amenajarea unui parc pe terenul dintre Spitalul «Pavel și Xxx Xxxxxxx», Calea Ferată și Stadion."

Pe baza memoriului întocmit de serviciul tehnic al primăriei, Consiliul Comunal al municipiului aprobă crearea unui parc de agrement, motivând convingător decizia: „întrucât grădina din centrul municipiului este prea mică, iar Parcul Gherăești fiind prea departe și mijloacele de comunicație anevoioase și costisitoare".

Deși destinația respectivului teren viza inițial un cartier al demobilizaților din prima conflagrație mondială, al văduvelor și orfanilor de război, recesiunea economică traversată de oraș a determinat în final hotărârea: „ ... nu i s-ar putea da o mai bună utilizare în aceste vremuri de criză acestui loc viran, care deși este destinat pentru împroprietărire cu loturi de case, aceasta nu se poate realiza decât cu mari cheltuieli, prin executarea de lucrări edilitare, absolut necesare pentru crearea unui cartier de locuințe, deoarece situația financiară a comunei nu-i permite."

Ideea edificării parcului a beneficiat de sprijinul și susținerea lui Xxxxxx Xxxxxxxx (1884-1959), ministru secretar de stat la Finanțe în perioada 1934-1939. Astăzi parcul îi poartă numele.

Urmare acestor demersuri, prin Decretul Regal din 9 mai 1938 se legalizează înființarea parcului: „Terenul situat în orașul Bacău, între calea ferată, dramul de la Sărata și liziera orașului se destină în conformitate cu planul de situație al Serviciului tehnic, plan pe care s-au trasat arterele principale de circulație prin cinci puncte, pentru înființarea unui parc de agrement".

De atunci, parcul a suferit multe transformări. S-a schimbat de cinci ori numele, s-a micșorat de cinci ori suprafața, s-a modificat structura arboricolă.

A purtat inițial denumirea de Parcul Carol. Până în 1946, acest parc a fost cunoscut sub denumirea de Parcul nou sau Parcul Eminescu, după care numele i-a fost schimbat în Parcul Libertății. După anul 1989, conform HCL 147/1997, parcul a primit numele de Parcul Cancicov, după numele familiei Cancicov, care a donat terenul primului parc din oraș. Proiectul de amenajare a fost întocmit de arhitectul peisagist Xxxxxx Xxxxxx, el stând la baza amenajării parcului în forma cunoscută de astăzi.

încă de la început, așa cum reiese din memoriul adresat primarului de către serviciul tehnic al primăriei la data de 21.01.1936, urmare a prezentării unui proiect de către arhitectul peisagist Pinard, s-a droit un parc sistematizat, cu alei mari de circulație, străzi largi și o piață mai largă în fața stadionului care să permită atât staționarea trăsurilor, cât și evitarea „ambuteiajului" vehiculelor.

„După vederile d-lui ministru M. Cancicov referitor la amenajarea acestui teren cât și după dorințele dv. exprimate la fața locului d-lui Pinard, terenul nu trebuia să aibă aspectul unei grădini de flori, ci a unui parc sistematizat."

După al Doilea Război Mondial, în deceniul cinci sunt continuate plantările de arbori și arbuști, în paralel cu extinderea și asfaltarea aleilor principale, redefinite prin trasee rectilinii, geometrice, diferite de planurile inițiale.

Următoarele două decenii reprezintă cea mai amplă perioadă de sistematizare în care parcul se îmbogățește utilitar și ornamental cu majoritatea elementelor actuale, fără a se mai respectă planurile inițiale de amenajare: cele două fântâni arteziene, restaurantul cu terasă „Parc" (1964), generalizarea iluminatului public (1969), amplasarea de busturi și sculpturi (1965 - Mihai Eminescu, 1974 - ansamblul „Geneza" format din 22 coloane de lemn sculptate și o poartă monumentală, 1976 - busturile în bronz ale lui Mihail Kogălniceanu, Costache Negri și Alecu Russo, bustul în piatră al scriitorului Ion Creangă).

Zona de sud a funcționat o perioadă sub forma unei grădini de vară, iar zona de est a concentrat dotări recreaționale (loc dejoacă pentru copii, sectoarele pentru jocuri statice, lacul).

în această perioadă s-a redus însă considerabil spațiul verde, până la 24,5 ha în deceniul 8, ca urmare a construirii unor obiective educaționale și medicale (1961 - Institutul Pedagogic de 3 ani, 1966 - maternitatea, urmată de alte corpuri de clădire ale spitalului județean).

în ultimele decenii s-au efectuat lucrări de reabilitare care au vizat regenerarea spațiilor verzi prin plantarea a peste 9000 de arbori și arbuști (molizi, pini, castani, tei, paltini, catalpa-2000-2004, 2009), refacerea covorului asfaltic (1999-2000, 2005), amenajarea unui mic sector zoologic efemer (2003), modernizarea instalațiilor de iluminat artizanal (2004), schimbarea mobilierului urban prin montarea băncilor din fier forjat și lemn (2008), introducerea unor elemente decorative luminoase (2009), amplasarea unor monumente de for public (1994- bustul eroului Xxxxxxx Xxxxxx, 1997- bustul de bronz al lui Xxxxxx Xxxxxxxx, ministru de finanțe al României între anii 1936-1939 și unul din artizanii înființării parcului), modernizarea locului dejoacă pentru copii (2011 ), amenajarea locului pentru animale de companie și a sectorului cu bănci din vecinătatea Colegiului Național Pedagogic (2016).

Arborii ocupă cca 90% din suprafața parcului (incluzând și amplasamentul complexului muzeal, întins pe 0,84 ha), identificându-se 30 de specii de foioase și rășinoase, frecvență mai mare având teiul, castanul porcesc, tuia, nucul negru, pinul silvestru, salcâmul, paltinul, frasinul, arțarii. Ca vârstă, dominante sunt exemplarele echiene, care păstrează o pondere însemnată, rezultată din plantările efectuate în primele decenii de la înființare. Exemplarele tinere, plantate în etape după 1990, nu atenuează decât parțial vizibila rarefiere din unele sectoare precum zona lăcușorului și treimea vestică a parcului.

Situația utilităților tehnico-edilitare existente;

In prezent pe amplasament există următoarele utilități: apă și canalizare energie electrică termofîcare

gaze

telecomunicații

Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția;

Factori de risc antropici

Spațiile dejoacă existente prezintă un grad de degradare care impune, pe de o parte, luarea unor măsuri privind asigurarea desfășurării activităților respectând cerințele esențiale de securitate (Anexa nr. 1/HG 435/20 I O), iar pe de altă parte, intervenții privind înlocuirea acestora. Activitățile specifice privind înlocuirea echipamentelor existente, vor avea ca scop creșterea gradului de siguranță al copiilor în spațiile dejoacă. în plus, echipamentele destinate spațiilor de joacă trebuie să permită utilizatorilor o gamă cât mai variată de jocuri și activități, pentru a-și spori imaginația și condiția fizică, trebuind să fie utile și attractive copiilor din toate categoriile de vârstă și cu potențiale fizice diferite.

Pentru desfășurarea activităților fizice și recreative ale copiilor se propune scoaterea din uz/îndepărtarea echipamentelor dejoacă existente în dotarea spațiilor dejoacă pentru copii, neconfonne cu Cerințele Esențiale de Securitate și înlocuirea acestora cu echipamente în conformitate cu normativele tehnice în vigoare: SR EN1176:2018, SR EN 1177+AC:2019, PT R19-2002, HG 435/2010 și reglementările ISCIR privind regimul producerii, introducerii pe piață și autorizării echipamentelor de agrement destinate spațiilor dejoacă.

Printre cauzele deteriorării acestora se numără: uzura morală și tehnică avansată (perioada mare de exploatare, neactualizarea planurilor de mentenanta, crăpături, putregai, rugină, părți lipsă etc), exploatarea necorespunzătoare, ignorând recomandările de folosire emise de producător, actele de vandalism, modificările structurale ale materialelor la diverse regimuri de temperatură și din cauza caracterului tranzitoriu al acestora, nerealizarea lucrărilor de mentenanță etc.

Factori de risc naturali

încadrarea în zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se găsește zona studiată se face în conformitate cu prevederile legii nr. 575/11.2001 - Lege privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a: zone de risc natural și cu prevederile ghidului GT006-97 - Ghid privind identificarea și monitorizarea alunecărilor de teren și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție, în vederea prevenirii și reducerii efectelor acestora, pentru siguranța în exploatare a construcțiilor, refacerea și protecția mediului.

Factorii de risc avuți în vedere sunt: cutremurele de pământ, inundațiile și alunecările de teren.

Cutremurele de pământ: zona de intensitate seismică pe scara MSK este IX/VIII, cu o perioadă de revenire de cca. 50 ani.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 542 mm/an, cu un maxim în lunile mai-august și minim în intervalul decembrie-martie, presiunea atmosferică este de 750 mmHg. Iarna viteza vântului poate depăși 70 km/h, viteza medie fiind de 6 m/s.

Inundații: aria studiată se încadrează în zona cu cantități de precipitații cuprinse între 100-150 mm în 24 de ore, fără arii afectate de inundații.

Alunecări de teren: teritoriul în care se află amplasamentul cercetat, este caracterizată ca având „potențial mediu" de producere a alunecărilor de teren, dar amplasamentul efectiv al parcului, nu este afectat de alunecări de teren sau fenomene de instabilitate.

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL

SECȚIUNEA a V-a - ZONE DE RISC NATURAL

Zonarea teritoriului funcție de potențialul producerii alunecărilor de teren.

Informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate.

Parcul este in zona de protecție a următoarelor monumente:

• -    Colegiului National Pedagogic „Ștefan cel Mare", cod BC-II-m-B-00771

• -    Colegiului National Vasile Alecsandri, cod BC-II-m-B-00762

Prin amenajarea parcului se intervine in zona de protecție a monumentelor astfel:

• -    in zona de protecție a Colegiului National Vasile Alecsandri, cod BC-II-m-B-00762, se intervine pe suprafața de 923mp, la o adâncime de maxim 1,1 Om.

• -    in zona de protecție a Colegiului National Pedagogic „Ștefan cel Mare", cod BC-II-m-B-00771, se intervine pe suprafața de 16713mp, la o adâncime de maxim l,20m

Regimul juridic:

Natura proprietății sau titlul asupra construcției existente, inclusiv servituți, drept de preempțiune;

Terenurile pe care se va realiza investiția sunt situate în intravilanul Municipiului Bacău, în partea centrala orașului.

Lucrările propuse în proiect sunt amplasate atât pe terenuri proprietate publică ale U.A.T. Municipiul Bacău, cât și pe terenuri aflate în prezent în proprietate privată, conform Planului de încadrare în zonă anexă la Certificatul de urbanism. Suprafața de studiu este de 262810 mp, din aceasta 247245 mp. Din suprafața de 247245 mp a parcului, 26642 mp provin din terenurile expropriate si 220603 mp aparțin Primăriei Municipiului Bacău.

Terenul are formă neregulată.

întreaga zonă figurează ca spațiu verde.

Terenul pe care se află efectiv parcul în prezent, are numărul cadastral 68066 și aparține domeniului public al Municipiului Bacău. Este situat în intravilanul Municipiului Bacău, pe str Mărășești, nr. 14, între str. Mărășești-Gării-Aleea Parcului și Spiru Haret.

Terenul cu numărul cadastral 68721 are suprafața de 9685mp, se află în partea de nord a parcului unde au fost amenajate câteva garaje care au fost demolate.

Adiacent parcului, pe latură cu str. Constantin Ene, nr 3, are sediul administrativ Direcția salubrizare, agrement, parcuri pe terenul cu numărul cadastral 68725 având o suprafață totală de 8.207 mp din care 1.584mp ocupată de construcții.

Tot în parc, terenul cu numărul cadastral 78861 cu suprafața de 714 7 mp, este un spațiu amenajat ca sere, dar care în prezent nu mai este folosit. Prin urmare serele se vor desființa și terenul se va amenaja ca spațiu verde.

în parc își desfășoară activitatea restaurantul "Urbo Green Park" care este proprietar pe suprafața de teren aferentă.

Terenul din zona lăcușorului, inclusiv insula a fost închiriată pe o perioadă de 10 ani, (valabilă până în2027) firmei Almadi Foods S.R.L Bacău, care a realizat lucrări de renovare și a amenajat restaurantul "Lake House".

în parc există 3 fântâni arteziene care au fost reabilitate de mai multe ori de-a lungul timpului.

în parc este amenajat un loc de joacă pentru copii și trei foișoare cu mese unde se pot desfășura jocuri de șah, table etc.

Conform Fișei din Registrul spațiilor verzi în parc sunt cca. 5.300 de arbori și 74 de arbuști de diferite specii.

De-a lungul aleilor sunt montate bănci pentru odihnă și recreere.

în zona destinată serelor sunt în prezent 12 construcții cu o suprafață totala de 1396 mp care vor fi demolate și în locul lor se va amenaja un loc dejoacă si fitness.

Referitor la regenerarea urbană, în Europa devine din ce în ce mai populară mișcarea "urban commons", un model despre cum ne putem re-apropia orașul, testat cu succes în multe inițiative comunitare din statele europene. Conceptul promovează perspectiva în care un spațiu părăsit, o grădină, un parc urban sau o clădire în paragină sunt, de fapt, elemente cu potențial ce pot fi activate astfel încât să poată contribui la îmbunătățirea calității vieții și la creșterea economică a orașului. Terenurile aflate în proprietate privată din parcul Cancicov sunt nefolosite și neîngrijite, invadate de vegetație sălbatică și buruieni. De multe ori Primăria a trebuit să salubrizeze zona și să taie vegetația sălbatică. După expropriere terenurile vor fi integrate în acest proiect de modernizare a parcului.

Informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz.

Conform Legii 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților suprafața elementelor construite nu trebuie să depășească 10% din suprafața totală a spațiului verde;

în partea de Vest, lângă parc este linia de cale ferată 500 Bucuresti-Suceava, km 301+200-302+00.

Parcul se află în afara zonei de siguranță a căii ferate (20m), dar în zona de protecție (1 OOm). Se vor respecta condiționările din avizul obținut.

Parcul este traversat de rețele de apă, canalizare, energiele electrică, gaze și termoficare. Se vor respecta condițiile din avize obținute.

Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a sitarilor protejate, după caz.

Impactul asupra factorilor de mediu este nesemnificativ. Prin proiect urmează să se planteze arbori, arbuști și gazon, se va realiza un lac și se vor proteja zonele naturale cu potențial prin intervenții minime.

Implementarea proiectului nu are efect asupra biodiversității și a ecosistemului. Se vor amenaja spațiile verzi prin plantarea de arbori, arbuști și gazon. Se va planta material dendrologic de calitate.

Prin respectarea normelor, impactul asupra mediului va fi minim. Din punct de vedere al protecției mediului înconjurător menționam ca funcționarea unui asemenea obiectiv nu afectează mediul înconjurător cu degajări de gaze toxice, radiații periculoase și nu contaminează apa și solul.

Prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Bacau

Amplasamentul este cuprins in UTR 8.

• IV. 4 P - ZONA PARCURI, SPATII VERZI. COMPLEXURI

SPORTIVE, AMENAJARI PENTRU SPORT, AGREMENT,

TURISM, PERDELE DE PROTECȚIE

CAPITOLUL I - GENERALITĂȚI

SECȚIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI

• A. CONDIȚIONĂRI PRIMARE

Utilizarea Zona verde este definitiva si nu poate fi modificata.

(Ordonanța de urgenta 195/2005, aprobata de legea 265/2006,actualizata, Art. 71)

B.OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA AFLATE în ZONA

Realizarea spatiilor verzi constituie obiectiv de utilitate publica. Zonele verzi delimitate în P.U.G. constituie servituti ale obiectivelor de utilitate publica. Este interzisa autorizarea altor construcții decât cele admise prin P.U.G. si prezentul regulament.

(Legea 24/2007, Art.9,12; H.G. 525/1996, Art.16)

C.MASURI SI RECOMANDĂRI

Includerea zonelor verzi în Registrul local al spatiilor verzi, cf. Legii 24/2007, Art. 18 si cf. Normelor tehnice de aplicare a Legii 24/2007.

Extinderea si reabilitarea spatiilor verzi din municipiu pe baza PROGRAMULUI NATIONAL DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A CALITATII MEDIULUI PRIN REALIZAREA DE SPATII VERZI în LOCALITATI, cf. Legii 343/2007.

Art.l - Tipuri de zone si subzone funcționale:

Spatii verzi amenajate sau naturale:

e - existente p - propuse

compusa din:

P - zona pentru parcuri, spatii verzi, complexe sportive, amenajari pentru sport, agrement/loisir, turism, perdele de protecție:

• •    P.pd - zona parcuri dendrologice si grădini publice

Localizări: în U.T.R.-urile 8 si 25;

Art.2 - Funcțiunea dominanta:

Ecologica

• -     ameliorarea microclimatului;

• -     combaterea poluării aerului prin imbunatatirea compoziției chimice

(raportul oxigen - bioxid de carbon).

Recreativa

• -     sport; amenajari sportive;

• —     jocuri pentru copii;

• -     agrement;

• —     odihna în aer liber, promenada.

Art.3. - Funcțiunile complementare admise:

• -    amenajari ambientale (lucrări de arta plastica monumentala si mobilier urban);

• -    echipare telmico-edilitara necesara întreținerii spatiilor verzi, iluminatului public si ornamental;

• -    construcții / amenajari necesare asigurării salubrității si intretinerii spatilor plantate.

Spatiile verzi completează toate celelalte zone funcționale existente în intravilan (locuințe, instituții publice si servicii, industrii, si depozite, gospodărie comunala, construcții tehnico-edilitare, circulatii carosabile/feroviare/ pietonale, zone speciale).

CAPITOLUL II - UTILIZARE FUNCȚIONALA

Art. 4 - Utilizări admise:

Spatii verzi si plantate de folosința generala.

Amenajări ale spațiului public, alei pietonale si ciclistice, lucrări de modelare a terenului, oglinzi si cursuri de apa, fântâni si jocuri de apa, mobilier urban, locuri de joaca pentru copii, amenajari si instalatii de agrement si loisir.

Funcțiuni de loisir public cu caracter tematic.

Funcțiuni sportive.

, A           Art.5 - Utilizări admise cu condiționări

Construcții sau instalații temporare pentru evenimente si manifestări cu caracter cultural, sportiv sau de divertisment, cu condiția de a nu afecta calitatea si integritatea spatiilor verzi si a plantațiilor si de a fi 100% demontabile. După dezafectarea construcțiilor temporare, spatiile libere vor fi readuse la starea inițiala.

Construcțiile si instalațiile temporare se vor demonta si indeparta în termen de maxim 3 zile de la Încheierea evenimentelor sau manifestărilor pentru care au fost autorizate.

Pentru funcțiuni sportive se admite extinderea, mansardarea sau supraetajarea clădirilor existente, cu respectarea condițiilor de amplasare, echipare si configurare precum si a posibilităților maxime de ocupare si utilizare a terenului prevăzute de prezentul regulament. în cazul mansardarilor, suprafața nivelului (SN) mansardei va reprezenta maximum 60% din suprafața nivelului curent (se va lua în calcul numai porțiunea cu hiiber > 1,40 m).

In intersecțiile în sens giratoriu ale spațiului public se pot amplasa fântâni si jocuri de apa ’ sau diverse piese de mobilier urban condiționat de obținerea avizului Politiei Rutiere.

Art.6 - Utilizări interzise

• -    orice fel de construcții sau amenajari cu caracter definitiv care nu sunt compatibile cu funcțiunea dominanta;

• -    orice fel de construcții sau categorii de lucrări care prin amplasament, arhitectura, dimensiuni si / sau aspect exterior intra în contradicție cu peisajul natural si cu valorile general acceptate ale arhitecturii si urbanismului;

• -    orice fel de lucrări sau tipuri de exploatare a terenului care pot conduce la degradarea peisajului, dispariția vegetației si poluarea vizuala;

• -    depozitarea de deșeuri;

• -    plantații inalte în zona de protecție a monumentelor istorice care pot afecta vizibilitatea si stabilitatea construcțiilor;

• -    construcții cu caracter definitiv sau provizoriu în zonele cu spatii verzi existente sau propuse;

• -    amplasarea de panouri publicitare de mari dimensiuni;

• -    amplasarea de construcții / amenajari pentru sport, turism, odihna si agrement în zonele plantate de protecție ale unor unitati cu activitati poluante, (industrii, ferme, platforme de depozitare a rezidurilor solide, stafia de epurare etc.);

• -    orice utilizări, altele decât cele admise la art. 4 si art. 5.

T

CAPITOLUL IH - CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI

CONFIGURARE A CONSTRUCȚIILOR

La autorizarea acestora se va tine seama de prescripțiile zonei funcționale din care fac parte (ex.:constructii pentru sport, turism, cultura, agreement, comerț, servicii - ZONA PENTRU INSTITUT!! PUBLICE SI SERVICII - IS).

Inaltimea maxima admisa a construcțiilor este de 10,00m cu posibile derogări pe baza unei documentatii de tip P.U.Z. sau P.U.D. avizate si aprobate conform legii.

Suprafața ocupata de clădiri si circulație sa nu depaseasca, cumulate, 15% din suprafața totala.

)            Posibilități maxime de ocupare si utilizare a terenului

Pentru zona spatiilor verzi a municipiului Bacau se mențin procentele existente:

• •    P.O.T. - max. 15%
  
  •    C.U.T. - max. 0,15

Pentru lotizări noi sau completări a fronturilor construite existente, se va respecta P.O.T.-ul maxim de 15%, si C.U.T.-ul maxim de 0,15.

Construcțiile / amenajările - prin localizare, dimensiuni si aspect sa nu afecteze cadrul natural.

La autorizarea construcțiilor pe tot teritoriul municipiului Bacau, o mențiune speciala trebuie acordata aplicării art.34 din R.G.U., prin care se stabilesc, pentru diferite tipuri de construcții, spatiile verzi si plantate necesare a fi prevăzute cu rol decorative si agrement,.

De asemenea realizarea construcțiilor în relație cu spatiile verzi se va face conform prevederilor art. 14 si Anexa nr.l, art. 15 si Anexa nr.2 din R.G.U. după cum urmeaza:

• - nu se vor realiza construcții cu diferite funcțiuni ca si instalatii tehnico-edilitare care sa conducă la deteriorarea plantațiilor, cu precădere a celor din zonele protejate;

Concluzii

In urma analizei amplasamentului, in cadrul localității, a fost stabilita delimitarea zonei de regenerare urbana pe limite cadastrale, evidențiata in partea desenată.

® Zona de regenerare urbană este delimitată de următoarele obiective:

• Nord - str. Aleea parcului

,J                        Est - Calea Marasesti, Spitalul Județean

» Sud - Universitatea V. Alecsandri

^b Vest - Str. Constantin Ene

• •    Zona de regenerare urbană este o zonă cu un potențial ridicat de dezvoltare, datorită amplasării sale centrale și a proximității față de principalele obiective turistice și culturale ale orașului.

• •    Zona de regenerare urbană este o zonă cu o infrastructură deficitară, care necesită investiții importante pentru a fi adusă la standarde modeme.

PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ SCARA1:10.000

L-35-54-B-d-1-lll, L-36-54-B-C1-1-IV

646000

PARC CANCICOV!

SACAU

646000

( J Amplasament studiat; UAT BACĂU

Limită Intravilan

Delimitare UAT

Limita proiect/ propusa Parc Cancicov S= 247245mp

STUDIU DE DELIMITARE ZONĂ OPERAȚIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL: “REABILITARE SI MODERNIZARE PARC CANCICOV DIN MUNICIPIUL BACĂU”