Hotărârea nr. 13/2023

Hotarare privind aprobarea Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor pentru municipiul Bacau .

HOTĂRÂREA NR. 13 DIN 31.01.2023

privind aprobarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru municipiul Bacău

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință ordinară la data de 31.01.2023 potrivit art. 133 alin. (1) lit.a) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Având în vedere:

- Referatul nr. 200026/15.11.2022 întocmit de Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, prin care se propune inițierea unui proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru municipiul Bacău, în anul 2023;
- Nota de fundamentare nr.200039/15.11.2022;
- Studiul de Impact nr.200042/15.11.2022;
- Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 200953 din 17.11.2022;
- Raportul Direcției Juridice înregistrat cu nr. 102543/1/11.01.2023;
- Raportul Biroului Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, înregistrat cu nr. 102543/2/ 11.01.2023;
- Avizele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 17/30.01.2023 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 18/30.01.2023 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 05/30.01.2023 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 13/30.01.2023 al Comisiei de specialitate nr.4 și nr. 20/30.01.2023 al Comisiei de specialitate nr. 5;
- Prevederile Legii nr. 52/ 2003, privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare;
- Prevederile Hotărârii nr.831/2002 privind norme metodologice de aplicare a Legii nr. 52/ 2003, privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare;
- Prevederile art. 4 alin.(2) și art. 13 din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și Ordinului nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

în temeiul art. 129 alin. (2) lit.d) și art.7 lit. h) și art. 139 alin. (3) și alin. (5) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/ 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

H OT Â RĂ Ș T E:

Art.1. Se aprobă Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru municipiul Bacău, prevăzut în Anexa, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. La data intrării in vigoare a prezentei hotărâri, prevederile H. C. L. nr.373/2016 se abrogă.

Art.3. Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Biroul Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă.

ArtA Prezenta hotărâre se comunică Primarului Municipiului Bacău și Biroului Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă.

Art.5. Prin grija Secretarului Genera! al Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității

CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU Xxxxxxx X- Xxxxxx

RWMÂMA

ItlHfli »A( Ăl

(OXSI1H1 I Ol’ M BAiAl

ANEXĂ

la H.C.L. nr. 13 din 31.01.2023

PLANUL

DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR AL MUNICIPIULUI BACĂU

CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE SECRETARUL GENERAL AL MU

Xxxxxxx-Xxxxxx

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.l. și Protecție Civilă,

Xxxxxx Xxxxx

CUPRINS

Cap./Secțiune	Conținut	Pag-
Capitolul I	DISPOZIȚII GENERALE	5
Secțiunea a 1- a	Definiție, scop, obiective	5
Secțiunea a 2-a	Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor	5
	1.2.1. Acte normative de referință	6
	1.2.2. Structuri organizatorice implicate	8
	1.2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuțiuni în domeniu	8
Capitolul II.	CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV -TERITORIALE	11
Secțiunea l-a	Amplasarea geografică și relief	11
	2.1.1. Suprafață, vecinătăți.	11
	2.1.2. Forme de relief, specificități, influențe	12
	2.1.3. Caracteristicile pedologice ale solului	12
Secțiunea a 2-a	Caracteristici climatice	16
	2.2.1. Caracteristici climatice, specificități, influențe	16
	2.2.2. Regimul precipitațiilor	17
	2,2.3. Temperaturi.	17
	2.2.4. Fenomene meteorologice extreme	18
Secțiunea a 3-a	Rețeaua hidrografică	18
	2.3.1 Cursuri de apă din municipiul Bacău	18
	2.3.2.Situația lacurilor de acumulare	20
	2.3.3. Caracteristici pedologice ale cursurilor de apă	20
	2.3.4 Debite maxime istorice înregistrate în municipiul Bacău	24
	2.3.5. Amenajări hidrotehnice(diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundațiilor).	26
	2.3.5.1. Descrierea amenajărilor din cadrul complexului hidrotehnic al râului Bistrița-Siret	26
	2.3.5.2. Centralizatoare de date tehnice pentru amenajări	29
	2.3.5.3. Lucrări de îndiguire și regularizare albie	31
Secțiunea a 4-a	Populația - structura demografică pe naționalități	32
	2.4.1. Numărul populației	32
	2.4.2. Structura demografică	32
	2.4.2.1. Structura pe sexe	32
	2.4.2.2. Structura etnică	32
	2.4.2.3. Structura pe grupe de vârstă	33
	2.4.3. Mișcarea naturală	33
	2.4.3.1. Mișcarea naturală a populației	33
	2.4.3.2. Mișcarea migratoare a populației	33
	2.4.4. Densîtatea/concentrarea populației pe zone, aglomerări	34
Secțiunea a 5-a	Căi de transport	34
	2.5.1. Căi de transport rutiere	34
	2.5.2. Căile de transport feroviare	35
	2.5.3. Căile de transport aeriene	36

Secțiunea a 6-a	Dezvoltarea economică	36
	2.6.1. Zone industrializate/ ramuri	36
	2.6.2. Fondul funciar - terenuri agricole, suprafețe împădurite	37
	2.6.2.1. Agricultura și Silvicultura	37
	2.6.3. Creșterea animalelor	39
	2.6.4. Turism/capacitate de primire turistică	42
Secțiunea a 7-a	Infrastructuri locale	42
	2.7.1. Instituții publice - cultura, ocrotirea sănătății, asistența socială	42
	2.7.1.1. Cultura	42
	2.7.1.2. Ocrotirea sănătății	43
	2.7.1.3. Asistența socială	47
	2.7.2 Rețele de utilități, apă, canalizare, electrice, gaze, energie termică, rețele de telecomunicații, comunicații date și Internet	48
	2.7.2.1. Rețeaua de distribuție a apei	48
	2.7.2.2 Rețeaua de canalizare	53
	2.7.2.3. Alimentarea cu gaze naturale	56
	2.7.2.4. Energia electrică	57
	2.7.2.5. Energie termică	57
	2.7.2.6.Rețele de telecomunicații, comunicații date și Internet	58
	2.7.3 Locuri de adunare și cazare a populației în situații de urgență - tabere de sinistrați	58
Secțiunea a 8-a	Specific regional/Joc al	59
Secțiunea a 8-a	2.8.1 .Vecinătăți, influențe, riscuri transfrontaliere	59
Capitolul III	ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ	60
Secțiunea l-a	Analiza riscurilor naturale	60
	3.1.1. Fenomene meteorologice periculoase	60
	3.1.1.1. Inundații	60
	3.1.1.2. Furtuni, înzăpeziri, secetă, căderi de grindină	74
	3.1.2. Incendii de pădure	76
	3.1.3. Fenomene distructive de origine geologică	77
	3.1.3.1. Cutremure	77
Secțiunea a 2-a	Analiza riscurilor tehnologice	79
	3.2.1. Riscuri industriale	79
	3.2.2. Riscuri de transport și depozitare de produse periculoase	79
	3.2.2.1 Transport rutier	79
	3.2.2.2. Transport feroviar	80
	3.2.2.3. Transport aerian	81
	3.2.2.4. Transportul prin rețele magistrale	81
	3.2.3. Riscuri nucleare	81
	3.2.4. Riscuri de poluare a apelor	82
	3.2.5. Prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări	83
	3.2.6. Eșecul utilităților publice	83
	3.2.7. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos	83
	3.2.8. Muniție neexplodată	83

Secțiunea a 3-a	Analiza riscurilor biologice	83
	3.3.1 Riscurile biologice	83
	3.3.1.1. Epidemii	84
	3.3.1.2. Epizootii/Zoonoze	84
Secțiunea a 4-a	Analiza riscurilor de incendiu	85
Secțiunea a 4-a	3.4.1. Riscul de incendiu	85
Secțiunea a 5-a	Analiza riscurilor sociale	87
Secțiunea a 6-a	Analiza altor tipuri de riscuri	88
Secțiunea a 6-a	Cartierul Gherăiești, municipiul Bacău - zonă cu potențial generatoare de situații de urgență datorate emanațiilor de gaze din sol.	88
Capitolul IV	ACOPERIREA RISCURILOR	97
Secțiunea 1	Concepția desfâșurării acțiunilor de protecție - intervenție	97
	4.1.1.Coordonarea acțiunilor de răspuns în cazul producerii inundațiilor	97
	4.1.2 Forțele angajate în caz de inundații	101
	4.1.3. Coordonarea acțiunilor de răspuns în cazul producerii de alunecări, cutremure și prăbușiri de teren	101
	4.1.4. Forțele angajate în caz de cutremure și/sau alunecări/prâbușiri de teren	102
	4.1.5. Coordonarea acțiunilor de răspuns în caz de gripă aviară, epizootii	103
	4.1.6. Forțele angajate în caz de gripă aviară, epizootii	103
	4.1.7. Coordonarea acțiunilor de răspuns în caz de înzăpeziri	104
	4.1.8. Forțele angajate în caz de înzăpeziri	105
	4.1.9. Coordonarea acțiunilor de răspuns în caz de incendii de pădure (fond forestier)	106
	4.1.10. Forțele angajate în cazul incendiilor de pădure	107
Secțiunea a 2-a și a 3-a	Etape de realizare și faze de urgență a acțiunilor 4.2.1. Compunerea dispozitivelor de intervenție, în funcție de organizarea acțiunilor, pe urgențe.	108
Secțiu nea a 4-a	Acțiunile de protecție și intervenție	111
Secțiunea a 5-a	Instruirea	112
Secțiunea a 6-a	Realizarea circuitului informațional - decizional și de cooperare	112
Capitolul V	Resurse umane, materiale și financiare	113
Capitolul VI	Logistica acțiunilor	114
ANEXE
Anexa nr. 1	Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor pe teritoriul municipiului Bacău.
Anexa nr. 2.1	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR ( Primăria municipiului Bacău).
Anexa nr. 2.2	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Consiliul Local Bacău - D.A.S.).
Anexa nr. 2.3	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Consiliul Local Bacău -S.P.C.L.E.P.).
Anexa nr. 2.4	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Poliția Locală Bacău).
Anexa nr. 2.5	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Poliția Municipiului Bacău).
Anexa nr. 2.6	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Spitalul Județean de Urgență Bacău).

Anexa nr. 2.7	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Direcția Sanitar -Veterinară și de Siguranța Alimentelor Bacău).
Anexa nr. 2.8	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Inspectoratul Școlar Județean Bacău).
Anexa nr. 2.9	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Thermo Energie Group Bacău).
Anexa nr. 2.10	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Compania Regională de Apă Bacău).
Anexa nr. 2.11	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (TELECOM -Divizia).
Anexa nr. 2.12	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (DELGAZ GRID).
Anexa nr. 2.13	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (E-ON GAZ).
Anexa nr. 2.14	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Direcția de Sănătate Publică Bacău).
Anexa nr. 2.15	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Serviciul de Ambulanță Județean Bacău).
Anexa nr. 2.16	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Inspectoratul de Stat în Construcții Bacău).
Anexa nr. 2.17	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău).
Anexa nr. 2.18	Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (Serviciul regional de prognoză a vremi).
Anexa nr. 3	Componența nominală a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență.
Anexa nr. 4	Riscuri potențiale în județele vecine care pot afecta zona de competență a municipiului Bacău.
Anexa nr. 5.1	Hartă de risc - Plan de situație de apărare împotriva înghețurilor și poluărilor accidentale.
Anexa nr. 5.2	Hartă de risc - Plan de situație privind evacuarea populației la inundații, datorat unui accident la barajul Izvorul Muntelui.
Anexa nr. 5.3	Hartă de risc - Plan de situație privind evacuarea populației la cutremure de pământ.
Anexa nr. 5.4	Hartă de risc - Plan de situație privind evacuarea populației la accident chimic.
Anexa nr. 6	Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri.
Anexa nr. 7	Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice și de alarmare a populației în cazul evacuării.
Anexa nr. 8	Tabel cuprinzând principalele obiective ce pot fi afectate de producerea unor inundații pe teritoriul municipiului Bacău.
Anexa nr. 8.1	Lista clădirilor de locuit expertizate tehnic în perioada 2007-2016
Anexa nr. 8.2	Situația populației din blocurile de locuit expertizate tehnic în clasa de risc I seismic
Anexa nr. 9	Planuri și proceduri de intervenție.
Anexa nr. 10	Schema organizării, avertizării și alarmării populației din municipiul Bacău.
Anexa nr. 10.1	Schema organizării, avertizării și alarmării populației din municipiul Bacău cu amplificator voce portabil.
Anexa nr. 11	Locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea acestora.
Anexa nr. 12	Planificarea exercițiilor/aplicațiilor în domeniul situațiilor de urgență în anul 2023.
Anexa nr. 13	Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de apărare existente.
Anexa nr. 14	Reguli de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pe tipuri de risc.

Capitolul I - DISPOZIȚII GENERALE

Secțiunea 1. Definiție, scop, obiective

Definiție

Pianul de analiză și acoperire a riscurilor, denumit în continuare P.A.A.R., este un document operativ neclasificat ce definește și descrie riscurile și sursele de risc potențiale identificate la nivelul Municipiului Bacău, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scop

Scopurile P.A.A.R. sunt de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență, de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență și de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele P.A.A.R. sunt:

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;
b) amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
c) stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor operative;
d) alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor

Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial.

P.A.A.R. se întocmește de Comitetul Local pentru Situații de Urgență și se aprobă de Consiliul Local al Municipiului Bacău.

P.A.A.R. se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial.

Primarul Municipiului Bacău răspunde de asigurarea condițiilor necesare elaborării P.A.A.R.

Pentru sprijinirea activității de analiză și acoperire a riscurilor, Consiliul Local al Municipiului Bacău poate comanda specialiștilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze și alte materiale de specialitate.

După elaborare și aprobare, P.A.A.R. este pus la dispoziția Centrului Operativ cu Activitate Temporară al Comitetului local pentru Situații de Urgență, iar extrase din documentul respectiv se transmit celorlalte instituții și organisme cu atribuții în prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare

de situații de urgență, acestea având obligația să cunoască, în părțile care le privesc, conținutul planurilor și să le aplice corespunzător situațiilor de urgență specifice.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Maior Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău, prin Centrul Operațional, asigură pregătirea, organizarea și coordonarea acțiunilor de răspuns, precum și elaborarea procedurilor specifice de intervenție, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situații de urgență.

Operatorii economici, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și alte structuri din municipiul Bacău au obligația de a pune la dispoziție Comitetului Local pentru Situații de Urgență toate documentele, datele și informațiile solicitate în vederea întocmirii P.A.A.R.

Documentele, datele și informațiile a căror divulgare poate prejudicia siguranța națională și apărarea țării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor și măsurilor stabilite prin legislația privind protecția informațiilor clasificate.

7.2.7 Acte normative de referință

- Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecția civilă, republicată;
- Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare;
- H.G. nr. 547 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei Naționale de Protecție Civilă;
- H.G. nr. 557 din 2016 privind Managementul tipurilor de risc;
- H.G. nr. 1854 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații;
- Legea nr. 448 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2000 privind înființarea formațiunilor de protecție civilă pentru intervenție de urgență în caz de dezastru Ș
- O.M.A.L nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii7cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;
- O.M.A.L nr. 1180 din 3 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind întreținerea, repararea, depozitarea și evidența mijloacelor tehnice de protecție civilă;
- O.M.A.L nr. 470/1149 din 6 decembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind managementul situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri din domeniul de competență al Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației;
- O.U.G. nr. 14 din 13 martie 2000 privind înființarea formațiunilor de protecție civilă pentru intervenție de urgență în caz de dezastre, cu modificările și completările ulterioare;
- H.G. nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice;
- O.M.A.L nr. 1995/1160 din 18 noiembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului Ia cutremure și/sau alunecări de teren*);
- O.M.A.L nr. 192 din 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră;
- H.G. nr. 501 din 1 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protecție individuală a cetățenilor;
- H.G. nr. 783 din 14 iunie 2006 pentru modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase;
- O.M.A.L nr. 141 din 12 mai 2006 pentru aprobarea Normelor privind protecția centralelor Nuclear electrice împotriva incendiilor și exploziilor interne;

li-

- O.M.A.I. nr. 520/1318 din 29 mai 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase;
- O.M.A.I. nr. 647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgență în caz de accidente în care sunt implicate substanțe periculoase;
- Legea nr. 59 din 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase;
- H.G. nr. 856 din 16 august 2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu modificările și completările ulterioare;
- H.G. nr. 1175 din 2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activității de transport rutier de mărfuri periculoase în România ;
- H.G. nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor și a Planului național de gestionare a deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;
- H.G. nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 31 din 18 mai 1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957;
- O.G. nr. 48 din 19 august 1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase;
- O.G. nr. 77 din 25 august 1998 pentru aderarea României la Protocolul de amendare a articolelor la), 14(1) și I4(3)b) ale Acordului european din 30 septembrie 1957 referitor la transportul rutier internațional de mărfuri periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 28 octombrie 1993;
- O.M.A.I. nr. 1299 din 23 decembrie 2005 privind aprobarea Procedurii de inspecție pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase;
- H.G. 1061 din 2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României;
- O.M.A.I. nr. 95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri, cu modificările și completările ulterioare;
- O.M.A.I. nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor*), cu modificările și completările ulterioare;
- O.M.A.I. nr. 142 din 25 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activitățile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase;
- Legea nr. 211 din 2011 privind regimul deșeurilor;
- Regulamentul (CE) nr. 1272 din 2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor;
- O.U.G. nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deșeurilor;
- O.M.A.I. nr. 683 din 7 iunie 2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare și răspuns pe timpul unei urgențe radiologice;
- O.M.A.I. nr. 279 din 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea și intervenția în caz de urgență nucleară sau radiologică;
- O.M.A.I. nr. 1259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă;
- H.G. nr. 1222 din 13 octombrie 2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situații de conflict armat;
- O.M.A.I. nr. 1184 din 06.02.2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență;
- O.M.A.I. nr. 1352 din 23 iunie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de organizare, asigurare a activităților de evacuare a persoanelor, bunurilor, documentelor și materialelor care conțin informații

clasificate, în situații de conflict armat, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 560 din 15 iunie 2005 pentru aprobarea categoriilor de construcții la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă, precum și a celor la care se amenajează puncte de comandă;
- O.U.G. nr. 20 din 27 ianuarie 1994 *** Republicată privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, cu modificările și completările ulterioare;
- O.M.A.I. nr. 129 din 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă;
- H.G. nr. 1579 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare, cu modificările și completările ulterioare;
- H.G. nr. 571 din 2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu.

1.2.2 Structuri organizatorice implicate

Structura de management în domeniul situațiilor de urgență la nivelul Municipiului Bacău este Comitetul Local Pentru Situații de Urgență, care are în componență un președinte, un vicepreședinte și membri, constituit prin dispoziție de primar.

Pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență este constituit la nivelul Municipiului Bacău prin dispoziție a primarului, Centrul Operativ cu Activitate Temporară.

în cadrul Inspectoratului Pentru Situații de Urgență „Maior Xxxxxxxxxx Xxx” al Județului Bacău sunt constituite servicii profesioniste pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență care pot interveni funcție de capacitatea de răspuns pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor producerii unor riscuri teritoriale.

Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor este prevăzută în Anexa nr.l.

1.2.3 Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuțiuni în domeniu

Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență se înființează, se organizează și funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.

Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență are în compunere:

a) comitete pentru situații de urgență;
b) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
c) Servicii publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență;
d) Centre operative pentru situații de urgență;
e) Comandantul acțiunii.

Autoritățile și organismele din componența Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență cooperează, în exercitarea atribuțiilor specifice, atât între ele, cât și cu alte instituții și organisme din afara acestuia, din țară sau din străinătate, guvernamentale sau neguvernamentale.

Situația de urgență este un eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate.

Comitetul Local Pentru Situații de Urgență ai Municipiului Bacău are următoarele atribuții principale:

a) informează prin centrul operativ, privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminenta amenințării acestora;
b) evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul municipiului, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor;
c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul municipiului;
d) analizează și avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situației de urgență;
e) informează comitetul județean și consiliul local asupra activității desfășurate;
f) îndeplinește orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de organismele și organele abilitate.

Centrul Operativ cu Activitate Temporară asigură secretariatul tehnic al Comitetului Local pentru Situații de Urgență și îndeplinește următoarele atribuții specifice:

a) asigură convocarea Comitetului pentru Situații de Urgență și transmiterea ordinii de zi;
b) primește și pregătește materialele pentru ședințele Comitetului pentru Situații de Urgență și le prezintă președintelui și membrilor acestui comitet;
c) execută lucrările și operațiunile de secretariat pe timpul ședințelor;
d) asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum și a proiectelor de ordine sau dispoziții, pe care le prezintă spre aprobare;
e) asigură multiplicarea documentelor emise de comitetul local și difuzarea lor autorităților interesate;
f) întocmește informări periodice privind situația operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate;
g) întocmește proiectele comunicatelor de presă ale comitetului local;
h) urmărește realizarea suportului logistic pentru desfășurarea ședințelor comitetului local pentru situații de urgență;
i) gestionează documentele comitetului local pentru situații de urgență;
j) asigură punctul de contact cu secretariatul tehnic permanent din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Maior Xxxxxxxxxx Xxx” al Județului Bacău;
k) îndeplinește alte sarcini stabilite de comitet.

Comitetele și centrele operative pentru situații de urgență sunt organisme și structuri abilitate în managementul situațiilor de urgență, care, potrivit legii, se constituie pe niveluri sau domenii de competență și fac parte din Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, denumit în continuare Sistem Național.

Structuri organizatorice și funcționarea acestora

Comitetul Local pentru Situații de Urgență are în componență un președinte, un vicepreședinte, membri și consultanți.

Președintele Comitetului Local pentru Situații de Urgență este primarul Municipiului Bacău.

Vicepreședintele Comitetului Local pentru Situații de Urgență este unul dintre viceprimari Municipiului Bacău.

Membrii Comitetului Local pentru Situații de Urgență sunt:

- secretarul Municipiului Bacău
- reprezentanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții și agenți economici din Municipiul Bacău
- manageri sau conducători ai agenților economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale care, prin specificul activității, constituie factori generatori de situații de urgență.

Consultanți în Comitetul Local pentru Situații de Urgență sunt:

- experți și specialiști din aparatul propriu al Primăriei Municipiului Bacău, sau din instituții și unități din subordine.

Comitetul Local pentru Situații de Urgență se întrunește semestrial și ori de câte ori situația o impune, la convocarea președintelui.

Ședințele Comitetului Local pentru Situații de Urgență se desfășoară în prezența majorității membrilor sau a înlocuitorilor desemnați.

Hotărârile Comitetului Local pentru Situații de Urgență se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor prczenți, cu excepția punerii în aplicare a planului de evacuare, care se face în baza deciziei președintelui comitetului.

Consultanții nu au drept de vot.

Persoanele din componența Comitetului Local pentru Situații de Urgență au următoarele obligații principale:

a) președintele: convoacă întrunirea Comitetului, stabilește ordinea de zi și conduce ședințele acestuia, semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele și măsurile adoptate; semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele și proiectele de acte normative îl informează operativ pe președintele comitetului ierarhic superior;
b) vicepreședintele îndeplinește obligațiile președintelui în lipsa acestuia, precum și pe cele ce îi revin ca membru al Comitetului;
c) membrii: participă la ședințele Comitetului; prezintă informări și puncte de vedere; îi informează operativ pe conducătorii instituțiilor și unităților pe care le reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziilor rezultate, hotărârilor și măsurilor adoptate și urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competență; mențin permanent legătura cu centrele operative corespondente;
d) consultanții: participă la ședințele Comitetului; îi consiliază pe membrii acestora asupra problemelor tehnice și de specialitate; asigură documentarea tehnică de specialitate.

Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor se regăsește în Anexa nr. 2.

Componența Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău se regăsește în Anexa nr. 3.

Capitolul II.

CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV - TERITORIALE

Secțiunea 1. Amplasarea geografică și relief

2.1.1 Suprafață, vecinătăți.

Municipiul Bacău, reședința județului cu același nume, se afla in N-E țării, în partea central-vestică a Moldovei, are o suprafață de 46 km² și este cel mai mare oraș al județului, situat între coordonatele de 46°35' latitudine nordică si 26°55' longitudine estică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu localitățile Hemeiuș și Săucești în Nord, cu localitatea Letea Veche în est, Ia sud cu localitățile Xxxxx-Xxxxxxxx și Nicolae Balcescu iar în vest cu localitățile Măgura și Mărgineni. între aceste limite orașul ocupă o suprafață de 4186,23 ha.

în 1816, orașul era localizat în partea centrală a terasei Bacău, având o structură răsfirată cu o singură grupare liniară, Ulița Mare, orientate N-S, în lungul drumului Adjud-Piatra Neamț. Spre V, limita nu depășea strada Bradului, iar la E avansa până Ia muchia terasei; prin zona E a orașului trecea drumul sări. Xxxx Xxxxxxxx precizează că, în 1820, porțiunea dintre piața veche și râul Bistrița era pustie iar Biserica Precista era în afara orașului.

în prima jumătate a sec. al XlX-lea orașul se extinde mult spre N și spre S-E.

Ulterior, datorită construcției căii ferate(l872) și a Podului de Fier peste Bistrița, se înregistrează tendința de extindere a localității pe direcția E-V.

Orașul se dezvoltă pe structura a 12 străzi mari, bine aliniate, dar nepavate: Calea Bacău-Roman, străzile Precista, Buna Vestire, Busuioc, Județeană, a Liceului, Gării, Primăverii, Justiției, Armenească, Lecca, Bulevardul și Calea Bacău-Ocna. Cu excepția zonei centrală, restul așezării are un puternic aspect rural, cu case din lemn șî pământ.

în sectoarele Paloșanu și Lecca, cartierele locuite de muncitori și țărani sunt neîngrijite și marcate de condiții insalubre.

în perioada interbelică, sunt incluse în intravilanul orașului Bacău comunele Serbănești, Gherăiești și Izvoarele de Sus. Se extind cartierele de locuințe prin parcelări, construindu-se în 1922 cartierul CFR. în paralel, unele terenuri câștigate prin reformă agrară sunt amenajate ca spații verzi, cum este cazul Parcului Cancicov. Datorită creșterii demografice și economice, Bacăul este declarat municipiu la 7 decembrie 1929.

începând cu anul 1948, municipiul intră într-o nouă perioadă de transformări urbanistice. Se înregistrează un proces de dezvoltare pe orizontală dar mai ales pe verticală. Sc construiesc zonele industriale și, în paralel, noi zone rezidențiale, așa numitele cartiere dormitor, dotate cu mici unități comerciale, sanitare, de învățământ. De asemenea, zona centrală se restructurează pornind de la zona comercială veche, dezvoltată cu noi funcțiuni administrative și reprezentative.

Structura funcțională a orașului devine mult mai complexă, dinamica dezvoltării acesteia fiind conectată la nevoile populației și la exigențele noilor reglementări administrative.

în special zona fostului centru comercial se conturează și se dezvoltă ca zonă urbană centrală, cu funcțiuni mixte de administrație și servicii publice, comerț și locuire, prevăzută cu spații publice adecvate. Aici sunt amplasate instituțiile cele mai importante ale municipiului: Primăria, Prefectura, Oficiul Județean Rețea Poștală Bacău, Casa de cultură.

în perioada de după 1989, zona centrală se extinde spre est, spre strada 9 Mai, prin construirea unor sedii bancare. Se configurează astfel, pe lăngă zona centrală, un nou nucleu financiar-bancar al Bacăului.

2.1.2 Forme de relief, specificități, influențe

Municipiul Bacău, este situat la doar 9,6 km în amonte de confluența râurilor Siret-Bistrița. Microrelieful vetrei orașului este rezultatul activități celor doua râuri și a regimurilor lor hidrologice. Astfel Ia vărsare râul Bistrița forma un masiv con de dejecție. Datorită pantei mai accentuate dar și depozitelor transportate, mai grosiere decât cele ale Șiretului - proveniență carpatică - albia și gura de vărsare au avansat spre est și sud-est, determinând deplasarea cursului Șiretului spre stânga. Aceste cursuri vechi pot fi reconstituite de la nord la sud, între ele formandu-se o serie de grinduri.

Ca forme tipice de relief menționăm treptele de lunca și terasele plane sau ușor înclinate, cu expoziție estică și sud-estică, având un drenaj bun și o pânză freatică bogată.

Alcătuirea geologică, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilațile pozitive de la sfârșitul romanianului cele periodice din cuaternar au stat Ia baza imprimării particularităților reliefului Platformei Bârladului. Municipiul Bacău este unul din cele mai mari orașe ale Podișului Moldovei, fiind așezat în unitatea de relief numită Podișul Piemontan, subunitatea Culoarului Fluvial Siret-Bistrița.

Situat pe vastul con de dejecție creat la confluența râurilor Șiret și Bistrița, orașul Bacău beneficiază de un cadru geomorfologic extrem de favorabil. De altfel, dezvoltarea orașului Bacău a fost influențat în mare măsura de existența celor două râuri. Astfel microrelieful vetrei orașului este rezultatul activități celor doua râuri și a regimurilor lor hidrologice.

Râul Bistrița forma la vărsare un masiv con de dejecție. Datorită pantei mai accentuate dar a depozitelor transportate de proveniență carpatică, mai grosiere decât cele ale Șiretului, albia și gura de vărsare au avansat spre est sud-est, determinând deplasarea cursului Șiretului spre stânga. Aceste cursuri vechi pot fi reconstituie de la nord la sud, intre ele formându-se o serie de grinduri.

în zona de confluența astfel creată, ce are o lățime de 15 — 17 km pe direcția vest-est, s-a format un relief specific, etajat, cu terase bine dezvoltate spre vest și un abrupt spre Colinele Tutovei, afectat de alunecări de teren active.

în ansamblu, intravilanul municipiului Bacău se află pe terasele plane sau ușor înclinate, cu expoziție estică și sud-estică, cu taluzuirile stabilizate, având un drenaj bun și o pânză freatică bogată.

Astfel, municipiul Bacău este definit, în general, de un relief plan, caracterizat de energie și fragmentare scăzută o pantă redusă.

2.1.3 Caracteristicile pedologice ale solului

Inventarierea rezultatelor geotehnice obținute prin cercetările efectuate în decursul ultimilor ani, experiența acumulată în urma asistenței tehnice pe șantier la urmărirea săpăturilor pentru fundații și consultarea altor lucrări de specialitate, au condus Ia identificarea și confirmarea existenței a patru zone geotehnice principale pe teritoriul municipiului Bacău, funcție de caracteristicile terenului de fundare, capacitatea portantă a terenului pe care se fundează și posibilitatea realizării lucrărilor de fundații, aceste zone sunt cunoscute sub denumirile :

A.Zona aluviunilor grosiere - aceasta zonă se confundă practic cu terasa inferioară joasă, pornind din nordul orașului și având continuitate până la sud, pe ambele maluri ale râului Bistrița, în partea nordică, pe malul drept al Bistriței, această zonă are o lățime de 1,5 km, îngustându-se destul de mult în zona Bd. Unirii, pentru a se dezvolta din nou până la cca. 1 km în zona stadionului și apoi spre sud la 1,3 km în zona Letea. Aici sunt situate cartierele Gherăiești, Xxxxxxx X- Xxxxxx cel Mare, Bistrița Lac, Izvoare, ansamblul de locuințe Milcov - Cremenea - Miron Costin și platforma industrială CET -Sofert.

Pe malul stâng, se dezvoltă cartierul Șcrbănești, care în ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult, fiind ocupate cu construcții noi (predominant locuințe) aproape toate suprafețele libere (terenurile arabile) .

Zona A prezintă o suprafață plană, orizontală, cu o slabă înclinare spre sud -est.

B.Zona complexului argilos sau prăfos-argilos - se dezvoltă numai pe malul drept al râului Bistrița, fiind mărginită în partea estică de Cornișa dintre terasa medie și terasa inferioară joasă (de unde începe zona A). Cuprinde cartierele George Bacovia, CFR, partea centrală a orașului. în partea nordică și nord-vestică a teritoriului studiat, zona B se lărgește până la 1,5 km, are o bună dezvoltare în partea centrala a orașului, pe o lățime de 1,2 km .

Spre sud, zona B se închide în apropierea Cimitirului central al orașului, după o îngustare substanțială în dreptul stadionului, urmare a unei puternice eroziuni care a condus la lărgirea terasei inferioare (zonei A) în acest loc .

Zona B prezintă o suprafață plană, cu o slabă înclinare spre sud- est și nu este afectată de fenomene morfogenetice recente.

C.Zona pământurilor loessoide slab sensibile sau insensibile la umezire - se dezvoltă în partea vestică și sud-vestică a teritoriului impus studiului, pe terasa medie. Limita nord - estică este o trecere gradată spre complexul argilos, limita vestică și sud-vestică fiind tot o trecere gradată spre complexul loessoid aproape identic granulometric, dar cu sensibilitate la umezire (zona D).

Această zonă cuprinde ansamblurile de locuințe Cornișa II și parțial Cornișa I, Tache, Republicii, zona depozitelor de mărfuri de pe lăngă calea ferată.

Subliniem că această zonă nu este clar delimitată de zona de terenuri sensibile Ia umezire și chiar în interiorul ei pot apărea accidente de stratificație, granulometric sau umiditate, care să facă terenul de fundare sensibil la umezire.

D.Zona pământurilor loessoide sensibile la umezire - se dezvoltă în extremitatea sud-vestică a teritoriului municipiului Bacău, respectiv pe zona mai ridicată a terasei medii și pe terasa a H-a, cuprinzând parțial zona depozitelor, cea mai mare parte din ansamblul Cornișa II, partea vestică a ansamblului Victor Babeș (Tache), cartierul Aviatori, Aeroportul și zona industrială din partea sudică a municipiului.

Ca o concluzie generală, s-a remarcat că cele patru zone nu sunt suficient de distincte pe tot teritoriul municipiului Bacău. Limita de demarcare între ele poate fi de multe ori arbitrară, întrucât variația caracteristicilor geotehnice - în special la ultimele trei zone (cu depozite sedimentare fine) - se face de cele mai multe ori gradat, unele modificări locale ale suprafețelor de sedimentare sau unele variații granulometrice locale accidentale definind apariția unor situații de neconcordanță cu stratificația generală din zonă. în cadrul zonei A (a depozitelor aluvionare grosiere) apar diferențieri în funcție de adâncimea stratului grosier stabilit pentru fundare, în aceasta zonă fiind destul de frecvente acumulările de sedimente fine, argiloase - mâloase sau nisipoase, neconsolidate, a căror prezență va crea probleme legate de stabilirea adâncimilor mari de fundare în cazul fundării directe.

Prezentarea stratificației

Fiecare din cele patru zone prezentate mai sus, prezintă o stratificație specifică, identificată în urma executării numeroaselor foraje geotehnice și sondajelor geotehnice deschise, care au fost executate de-a lungul timpului pentru întocmirea studiilor geotehnice. Din observațiile directe, corelate cu rezultatele analizelor de laborator (în special cele privind compoziția granulometrică), se poate ilustra litologia zonelor -la modul general - astfel :

Zona A (a aluviunilor grosiere) - prezintă o stratifîcație simplă:

La suprafață se găsește un strat de sol vegetal ( 0,40 - 0,60 m grosime ) sau umpluturi eterogene (0,80 -1,00 m grosime, local mai mare).

în continuare apare strat de aluviuni fine - praf nisipos - argilos, nisip prăfos sau nisip argilos, pe alocuri chiar argilă prăfoasă. Stratul are grosimi variabile, media fiind de 2,00 m . Există numeroase zone în care lipsește cu desăvârșire.

începând de la -1,50 - 4,00 m față de cota terenului natural (CTN) apare stratul de aluviuni grosiere de terasă, alcătuit din pietriș cu bolovani și nisip, îndesat, practic incompresibil, umed la saturat, fiind și stratul magazin al apei subterane. Acest strat are continuitate până la adâncimi de 6,508,50 m, fiind dispus în discordanță de sedimentare peste orizontul rocii de bază ( argilă marnoasă sau nisipuri mamăose-argiloase).

Ca observație, trebuie specificată existența în această zonă a unor porțiuni cu aluviuni fine neconsolidate (maluri nisipoase sau argiloase, de multe ori cu resturi vegetale). Acestea apar fie ca strat acoperitor al stratului de aluviuni grosiere, fie ca intercalații în masă de pietriș, fiind răspândite neuniform, pe porțiuni alungite în direcția de curgere a apei, dar înguste ( maxim 5-8 m ).

Zona B (a complexului argilos sau prăfos argilos) - este zona cu cea mai mare densitate de construcții vechi și noi, stratificația generală fiind următoarea; Stratul superficial este alcătuit din umpluturi de pământ cu resturi de materiale de construcții, având grosimi de la 0,80 la 3,00 m. Există porțiuni cu umpluturi de grosimi mari destul de dezvoltate ca întindere.

în continuare, se dezvoltă complexul argilos și prăfos - argilos, constituit din alternanțe de argilă și argilă grasă cu praf argilos sau argile prăfoase, de culoare cafenie sau galben-cafenie și cafeniu-brună, în general umede, cu o consistență medie-ridicată (plastic consistente la plastic vârtoase). Prezența frecvențelor oglinzi de fricțiune în masa argilelor grase, confirmă ipoteza influenței sedimentării în con de dejecție a acestui complex. La baza straiului argilos-prăfos și de multe ori în masa lui sub formă de intercalații subțiri, apare fracțiunea argile nisipoase sau nisipuri argiloase, fără ca aceasta să influențeze caracteristicile geotehnice ale stratului. în zone izolate ca extindere, prezența la partea superioară a argilelor grase conduce la manifestarea fenomenului de contracțiiitate a terenului de fundare, favorizat de variațiile bruște și repetate ale umidității naturale.

Sub complexul argilos se dezvoltă stratul grosier de terasă ( pietriș cu bolovani și nisip, uneori cu lentile de nisip), care are o grosime de 4,50 - 7,50 m.

Stratul de bază, constituit din argile mărnoase în alternanțe cu benzi de nisipuri mărnoase sau grezoase, apare la adâncimea de 15,00 - 18,00 m și se dezvoltă pe grosimi apreciabile .

Zona C (a pământurilor loessoide slab sensibile sau insensibile la umezire) - prezintă o stratifîcație asemănătoare zonei precedente, cu deosebirea înlocuirii complexului argilos cu complexul prăfos cu caracter loessoid. în general stratificația apare astfel:

- la suprafață stratul de sol vegetal, brun-negru, are grosimi de 0,50-0,80 m, zonele cu umpluturi sunt mai rare și nu depășesc 2,50 m grosime.
- urmează praf și praf nisipos-argilos sau argilos, cu aspect de pământ loessoid (gaiben-cafeniu, macroporic, cu calcar dezagregat), cu umiditate redusă la partea superioară și umed de la adâncimea de cca 4,50 m, slab sensibil la umezire sau insensibil. Sensibilitatea la umezire redusă a acestui strat se datorează umidității naturale ridicate, umiditate care sub adâncimea de 4,00 m depășește 20%, ca urmare create compresibilitatea inițială a terenului de fundare și dispare pericolul unei prăbușiri ulterioare datorate unei umeziri puternice și locale. Umiditatea naturală ridicată a acestui strat se datorează infiltrațiilor apei subterane din pânza terasei a Il-a și posibil și unei ecranări pe orizontală, la contactul cu complexul argilos. Grosimea acestui strat este de 6,00 - 8,50 m.
- sub stratul loessoid, până la stratul grosier, se interpune pe alocuri un strat subțire, discontinuu, argilos - nisipos, cafeniu, cu zone ruginii și cenușii, foarte umed, cu o consistență mijlocie, insensibil ia umezire. Grosimea acestui strat este de 1,50 - 2,50 m .

De la adâncimea de 9,00 -10,00 m CTN, apare stratul grosier de terasă, constituit din pietriș cu bolovani și nisip. Acesta este ultimul strat de vârstă Cuaternară, în continuare dezvoltându-se argilele mărnoase Sarmațiene.

Zona D (a pământurilor loessoide sensibile la umezire) - se remarcă prîntr-o stratificație în general identică cu cea din zona C (predominând prafurile, de culoare galbenă sau galben-cafenie), cu deosebirea că stratul loessoid are grosimi de până la 9,00 - 10,00 m și caracteristici geotehnice deosebite: umiditate scăzută, porozitate mai mare, sensibilitate la umezire. în funcție de tasările specifice în stare inundată verificate în laborator, pământurile loessoide se definesc conform Indicativ P7/2000 ca aparținând "PSU - grupa A" de sensibilitate la umezire.

Condiții geotehnice

Din prezentarea stratificatei terenului pe fiecare zonă în parte se desprinde concluzia că, în funcție de indicii geotehnîci ai terenului, condițiile geotehnice privind fundarea construcțiilor sunt diferite. De menționat este și faptul că chiar în cadrul aceleiași zone condițiile pot fi diferite, determinate local de stratifîcații, granulometrii și umidități accidentale. Respectând aceeași succesiune a zonelor ca în capitolele anterioare, vom prezenta în cele ce urmează condițiile geotehnice specifice:

Zona A - este favorabilă amplasării construcțiilor, stratul natural optim bun de fundare fiind stratul alcătuit din aluviunile grosiere (pietriș cu bolovaniș și nisip), în acest caz adâncimile minime de fundare vor fi cuprinse între -1,20 m și -2,50 m CTN. Stratul are o capacitate portantă ridicată, ce poate fi exprimată în Pconv= 350-450 kPa (pentru gruparea fundamentală de sarcini). în funcție de nivelul apei subterane, construcțiile pot fi prevăzute cu subsol, dar cu condiția că pardoseala acestuia să nu coboare sub 2,00 m față de cota terenului natural.

Pentru construcție de importanță redusă există și varianta fundării în stratul acoperitor aluviunilor grosiere, acolo unde grosimea lui este mai mare de 2,0 m, în condițiile unei stratifîcații orizontale și uniforme și a unor indici geotehnici corespunzători. Cea mai mare parte a cartierului Șerbănești (pe malul stâng al Bistriței), zone destul de întinse aferente străzilor Calea Moldovei, Mioriței - sunt construite pe stratele de sedimente fine alcătuite din praf nisipos -argilos, praf nisipos sau argilă prăfoasă. în acest strat adâncimile minime de fundare vor fi de - 1,20 m CTN, iar presiunea convențională de calcul utilizată pentru dimensionarea fundațiilor nu va depăși valoarea Pconv=200kPa.

Problemele deosebite care pot să apară în această zonă sunt lentilele sau pungile de maluri, care trebuie depășite pentru a se putea funda pe teren sănătos - conducând la variante mai costisitoare de fundare. Aceste variante implică după caz realizarea unor perne de balast, fundații tip cheson sau pe piloni forați. Deasemenea poate să apară necesitatea efectuării de epuismente normale sau excepțional și folosirii unor betoane speciale pentru fundațiile realizate sub nivelul apei freatice. în general apa nu prezintă agresivitate chimică asupra betoanelor, dar este necesară de fiecare dată verificarea prin analize de laborator.

Zona B (Complexul argilos) - prezintă caracteristici geotehnice propice pentru fundarea directă a construcțiilor, pământurile argiloase - prăfoase fiind coezive (coeziunea c - 28 - 8ikPa), având plasticități mijlocii - mari, în general cu stare de consistență ridicată (plastic vârtoase - tari), cu compresibilități mijlocii - mari. Capacitatea portantă este foarte bună, exprimată în Pconv= 225 - 300 kPa pentru sarcini fundamentale, valori ce pot fi sporite (350 kPa) în funcție de adâncimea de fundare. Construcțiile realizate în această zona prezintă o bună comportare în timp.

Adâncimile minime de fundare sunt de -1,20 m CTN, dar pot fi mai mari datorită grosimii umpluturilor și prezenței beciurilor sau puțurilor dezafectate, frecvente în zona centrală.

în zonele (izolate ca extindere, dar prezente în partea centrală a orașului) cu argile contractile (pământuri cu umflări și contracții mari -PUCM), adâncimile minime de fundare vor fi de -2,00 m CTN, conform normativelor de specialitate în vigoare.

Apa subterană se găsește la adâncimi de peste 9,50 m CTN și nu influențează executarea lucrărilor de fundare, iar construcțiile pot fi prevăzute cu subsoluri (în ultimii ani s-au realizat subsoluri pe 2-3 nivele).

Zona C - este marcată caracterul loessoid al stratului de fundare, încadrat conform NP 074/2007 în categoria "terenuri medii". Condițiile geotehnice permit fundarea directă, în măsura în care indicii geotehnici obținuți în urma analizei probelor netulburate au valori corespunzătoare. Se vor menține prevederile normativului P7/2000 referitoare la evitarea inundării terenului cu ape de orice proveniență.

Adâncimile minime de fundare vor fi de -1,30 m - 1,50 m CTN, se recomandă proiectarea și executarea subsolurilor, care crează cutii rigide la partea inferioară a construcției. Sporirea rigidizării spațiale a construcțiilor se va realiza și prin centuri armate sau grinzi de fundare longitudinale și transversale, în funcție de structura și caracteristicile lor.

Pentru predimensionarea fundațiilor se vor utiliza presiuni convenționale de calcul cu valori Pconv = 150 - 200 kg/kPa, dimensionarea definitivă este bine să se facă după verificarea terenului la limita deformațiilor și la limita de capacitate portantă, calcule în care se vor folosi indicii geotehnici ai terenului de fundare determinați în laborator.

Subliniem din nou faptul ca aceasta zonă (C) nu este clar delimitată de zona cu terenuri sensibile la umezire (D) și ca urmare, pentru faze definitive de proiectare este necesară cercetarea de laborator a fiecărui amplasament.

Zona D - este o zonă cu condiții geotehnice speciale, terenul de fundare fiind definit ca sensibil la umezire - PSU grupa A. în acest caz variantele de fundare cunoscute și aplicate sunt: pe teren cu structură naturală și pe teren îmbunătățit prin compactare (piloni de pământ sau perne de pământ compactat). Comportarea construcțiilor executate este bună, caracterul de sensibilitate la umezire al terenului din aceasta zonă, impune îmbunătățirea terenului de fundare corespunzător grupei A de sensibilitate și anume, înlăturarea sensibilității la umezire pe o grosime sub talpa fundațiilor până la care distribuția presiunii dată de fundație ajunge la nivelul rezistenței structurală a terenului (ex. pentru construcție de P+4E rezultă o îmbunătățire a terenului pe grosimea de 2 m sub nivelul de fundare).

Predimensionările fundațiilor se pot face utilizând Pconv —150 kPa, în cazul terenului îmbunătățit prin compactare (perna), Pconv=200 kPa pentru gruparea fundamentală de sarcini.

Menționăm obligativitatea de a respecta în toate fazele realizării construcțiilor(atât în proiectare cât și în execuție și exploatare), a tuturor măsurilor de protecție împotriva inundării terenului prevăzute de normativul P7/2000.

Este utila și necesară urmărirea sistematică, prin măsurători topografice, a tasărilor și a altor deplasări ale construcțiilor de pe această zonă, pe măsura executării lor și apoi în timp .

Secțiunea a 2 - a. Caracteristici climatice

2.2.1 Caracteristici climatice, specificități, influențe

Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase călduroase, rezultatul acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecință directă fiind disconfortul urban. Climatul este influențat de poziția evoluția centrilor barici de Ia nivelul continentului.

Condițiile barice împreună cu radiația emisă de suprafețele învecinate determină condițiile climatice locale.

2.2.2 Regimul precipitațiilor

Precipitațiile atmosferice sunt influențate de circulația maselor de aer din spre nord, nord-vest și din spre sud, având valori de cca. 532,3 mm, situându-se sub media țării. Cele mai mari cantități cad în sezonul caid( 350-400 mm ), iar în sezonul rece în medie de 175 mm.

Cantitatea medie anuală de precipitații la Stația meteorologică Bacău

(2012-2021)

Luna	1	li	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	An
Cantitatea medie lunară(]/m^J}	31,5	29,4	39,7	47,3	84,4	109,6	66,6	41,2	42,8	57,4	37,3	39,1	626,2
Cantitatea max. în 24 h lunară(l/tn²)	33,7	14,5	20,6	38,6	47,2	78,8	58,4	28,0	51,6	91,0	31,7	36,0	91,0/ 12.10.2016
Nr. de zile cu precipitatii lichide	4,6	6,6	9,5	10,6	12,6	13,0	11,6	7,4	7,7	9,5	10,4	7,1	110,6
Nr. de zile cu precipitații solide	9.0	7,7	3,8	1J	0,3	0,1	0,1	0,0	0,0	0,0	2,8	7,2	32,1
Grosimea medie lunară a stratului de zăpadă(cm)	8,9	11,8	4,2	-	-	-	-	-	-	-	0,8	4,3

Cel mai secetos an a fost în 1973 când au căzut doar 339,4 mm și când, în perioada estivală au căzut mai puține precipitați în comparație cu mediile multianuale.

Datele medii ale regimului pluviometric evidențiază un singur maxim la sfârșitul primăverii și începutul verii, însă sunt și anii în care influența climatului baltic se face simțită prin producerea unui al doilea maxim de precipitații.

în anotimpul rece frecvent precipitațile cad sub formă de ninsoare, începând de obicei din a doua decadă a lunii noiembrie până în a doua decadă a lunii martie. Rezultă un interval de 65 - 70 de zile/an un număr mediu de 30 zile cu ninsoare. Cel mai frecvent ninge în ianuarie (în medie 9 zile), iar Ia începutul sezonului rece, în noiembrie, numărul de zile cu zăpadă este 0,8.

2.2.3 Temperaturi

Temperatura aerului. Datele meteorologice înregistrate la Stația Bacău sunt prezentate în tabelul de mai jos. Aceste date evidențiază afinitatea la climatul temperat continental, caracteristic pentru estul tării.

(2012-2021)

Luna	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	An
Tenperatura medie ae^C)	-2,0	-0,2	5,0	10,9	16,2	20,6	22,1	21,5	16.5	10.0	5,3	0,3	10,5
Tenperatura maximă aer(⁰C)	14,9	21,4	24,8	31,7	32,6	37,5	39,2	42,5	37,2	29,5	26.0	1,8,4	42,5/ 07.08.2012
Tenperatura minimă aer(°C)	-21,8	-25.5	-16.1	-7.1	0,8	5,5	8,3	5,6	-1,8	-6,2	-8,9	-18,8	-253/ 02.02.2012

Iernile, în zona Bacăului sunt mai aspre în comparație cu cele din zonele mai înalte ale Podișului Central Moldovenesc sau Subcarpați Moldovei.

Minima absolută s-a înregistrat la data de 20 februarie 1954, fiind de - 33,2 °C.

Vara, valorile sunt mai mici decât în sudul Câmpiei Române sau în regiunile înalte ale Podișului Central Moldovenesc.

Temperatura medie a lunii iulie este de 22,1 °C, cu o maximă absolută de 38,2 °C (la 17 august 1952 și la 15 august 1957).

2.2.4 . Fenomene meteorologice extreme

în ultimul deceniu, urmare a perturbați!lor climaterice teritoriul municipiului a fost afectat de mai multe fenomene meteorologice extreme, după cum urmează:

(2012-2021)

Luna	I	II	III	IV	V	VI	VII	VII!	IX	X	XI	XII	An
Cea\|ă	7,2	5,7	2,1	0,9	0,2	0,4	0,0	0,0	0,3	5,3	7,7	8,8	38,6
Descărcări electrice	0,0	0,0	0,3	1,0	5,7	10,4	7,8	5,5	1,6	0,6	0,0	0,0	32,9
Grindină	0,0	0,0	0,1	0,1	0,7	0,1	0,2	0,0	0,0	o,o	0,0	0,0
Ninsoare	9,3	7,5	3,6	0,3	0,0	0,0	0,0	0,0	0,0	0,0	2.6	7,1	30,4
Transport de zăpadă ia soi	U	0,3	0,0	0,0	0,0	0.0	0,0	0,0	0.0	0,0	0,0	0,5	1,9
Vijelii	0,0	0,1	0,0	0,0	0,0	0,1	0,2	0,0	0,0	0,1	0,0	0,0	0,5
Polei	0,7	0,4	0,2	0,0	0,0	0,0	0,0	0,0	0,0	0,0	0,3	LI	2,7
Chiciură	2,1	1,2	0,0	0,0	0,0	0,0	0,0	0,0	0.0	0,0	0,4	2,8	6,5
Sol acoperit cu strat de zăpadă	18,7	15,5	5,8	0,3	0,0	0,0	0,0	0,0	0,0	0,0	2,2	10,7	53,2

Secțiunea a 3 - a. Rețeaua hidrografică

2.3.1 Cursurile de apă din municipiul Bacău

Municipiul Bacău este amplasat în bazinul hidrografic al râului Șiret, la confluența a două râuri importante: Șiret și Bistrița.

Rețeaua hidrografică a municipiul Bacău este formată din râul Șiret, care curge pe la limita de est a municipiului și afectează mai puțin teritoriul acestuia, râul Bistrița situat în partea de nord est a municipiului și râul Xxxxxx-Xxxxx, cu afiuienții săi pârâul Negel și pârâul Limpedea, situați în zona nordică a municipiului Bacău.

Râul Bistrița traversează o parte a teritoriului municipiului Bacău, situat în partea de nord- est și est între hidrocentrala Lilieci și confluența cu râul Șiret din coada lacului Galbeni.

Râul Bistrița este amenajat hidroenergetic încă din anii 1965-1966.

Pe teritoriul municipiului Bacău se afla canalele de aducțiune-fiigă de Ia hidrocentralele Lilieci și Bacău, Iacul Bacău, lacul de agrement, precum și sectoarele de albie veche dintre barajul Lilieci și coada lacului Bacău și dintre barajul lacului Bacău și confluența cu râul Șiret

Râul Xxxxxx-Xxxxx drenează zona de nord a municipiului Bacău între comuna Mărgineni și confluența cu râul Bistrița din aval de barajul Bacău. Râul Trebeș primește ca afluent pârâul Negel, în amonte de podul Mărgineni și pârâul Limpedea, în cartierul Gherăiești. După confluența cu pârâul Limpedea, cursul de apa se numește Bâmat.

Râul Șiret curge la circa 3 km est de limita municipiului, iar viiturile pe acest curs nu afectează teritoriul acestuia, ci numai comunele vecine Saucești și Irețea Veche.

Apele de suprafață

Rețeaua hidrografică a municipiului Bacău este reprezentată de cele două râuri, Șiret și Bistrița, de o serie de mici afluenți ai acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare, Cleja - pentru Șiret, respectiv Trebeșul cu afluenți săi Bârnat și Negel pentru Bistrița.

Râul Bistrița a fost amenajat în întregime în perioada 1958-1966, în zona orașului creându-se lacurile Bacău, Șerbănești 202,4 ha, adâncime 3,3 metri, cu un volum total de 6 mii. mc, dat în funcțiune în anul 1966 și lacul de compensare 50,4 ha, 5,25 metri adâncime cu Insula de Agrement (11,85 ha), precum lacul Lilieci, cu o suprafață de 410 ha.

Amenajările efectuate pe râul Bistrița au funcții complexe: producerea energiei electrice (hidrocentralele Bacău I și II), combaterea inundaților, alimentarea cu apă potabilă și industrial, irigați, moderator climatic, practicarea sporturilor nautice.

Amenajările au fost efectuate și pe afluenți Bistriței, a căror cursuri au fost regularizate (Bârnat, Negel, 13 kilometri lungime, Trebeș 22 kilometri, Limpedea 16 kilometri).

Lacurile amenajate pe râul Bistrița au modificat total aspectul albiei. Până în anul 1965 Bistrița se vărsa în Șiret prin mai multe brațe, confluența realizându-se ia altitudinea de 138 metri. într-un trecut mai îndepărtat confluența celor doua râuri se facea mult mai în amonte.

Râurile Șiret și Bistrița prezintă albii minore și majore largi și meandrate. Acțiunile de amenajare au constat în rectificarea meandrelor, construirea barajelor și digurilor marginale. Un canal conduce apa spre Hidrocentrala Bacău II.

Șiretul, râul cu debitul cel mai mare din țară, după Dunăre, prezintă în acest sector o pantă mică și o puternică aluvionare. Viiturile Șiretului au o geneză pluvială în majoritatea cazurilor și sunt caracteristice sezonului cald.

Râurile Bârnat și Negel, pe teritoriul municipiului Bacău, curg pe terasa de luncă a Bistriței, fapt ce conduce la pante mici de scurgere, cu creșteri importante de nivel în timpul viiturilor, acesta fiind și motivul pentru care albiile lor au fost regularizate pe teritoriul orașului.

Suprafețele de bazin aferente secțiunii Bacău, pentru râurile menționate mai sus, se prezintă astfel:

- Șiret (amonte de confluența cu Bistrița) - 12.301 km²
- Șiret (aval de confluența cu Bistrița) - 19.278 km²
- Bistrița (la confluența cu Șiretul) - 6.974 km²
- Trebeșul (amonte de confluența cu Negelul) - 105 km²
- Trebeșul (aval de confluența cu Negelul) - 139 km²
- Negelul -34km²

Apele subterane

în ceea ce privește apele subterane, albiilor majore și teraselor râurilor Șiret și Bistrița le sunt specifice straie acvifere freatice bogate. Acestea sunt alimentate, în cazul albiilor majore, în mare parte de însuși râul generator, datorită permeabilități mari a pietrișurilor și nisipurilor din patul albiei. Viteza apreciabilă de curgere a apei în aceste strate acvifere de albie majoră asigură niște debite captabile importante, evaluate la 15 l/s/100m la Bistrița și 6 - 10 l/s/100m la Șiret (după Al. Ungureanu, 1993).

Așadar, pânzele freatice și rețeaua hidrografică drenată de râurile Bistrița și Șiret se constituie, în mari resurse de apă. Rezervele cele mai însemnate se află în complexul aluvionar de luncă, precum și la baza teraselor. în apropiere, lăngă satul Sărata, se găsesc izvoare clorurat-sodice și iodurate datorită saliferului din Culmea Pietricica. Aceste izvoare sunt în prezent amenajate în scop terapeutic.

23.2 Situația lacurilor de acumulare

Râul Bistrița pe cei 42 km lungime (în județul Bacău) este în totalitate amenajat din punct de vedere hidroenergetic. în municipiul Bacău se află următoarele lacuri de acumulare: Lacul Bacău(Lilieci) cu o suprafață de 3,2 km², lacul Bacău H(Șerbănești) având o suprafață de 3,2 km².

Amplasament	Denumirea sursei de alimentare	Tipul canalului și material de construcție	Lungime (km)	Adâncime		Lățime gură/fund (m)	Posibilități de trecere	Debit stații pompare (m.c./s)	Obiective de intervenții (cantoane, sedii de sistem, sedii de sectoare)
Amplasament	Denumirea sursei de alimentare	Tipul canalului și material de construcție	Lungime (km)	Apă	Canal	Lățime gură/fund (m)	Posibilități de trecere	Debit stații pompare (m.c./s)
Lilieci	lac Lilieci aducțiune UHE	Pământ Dai	1.726	5.00	8.50	40/6	Pasarele Pieton	180	CHE Lilieci
Lilieci	CHE Lilieci canal fuga	Pământ Dai	3.588	3.50	5.50	60/30	2 Poduri	180	CHE Lilieci Sediu SH
Itești	Acumulare Lilieci-Bistrița	Pământ	5.800	1.00	2.50	6/1	2 Podețe	1
Bacău	Lac Bacău aducțiune UHE	Pământ Dai	3.951	5.00	8.00	39/6	2pasarele, Ipod	180	CHE Bacău
Lelea	CHE Bacău canal fuga	Pământ Dai	4.290	3.50	5.50	60/30	1 Pod	180	CHE Bacău
Letea Veche	Acumulare Serbănești-Bistrița	Pământ	10.600	1.00	1.50	8/2	5 Podețe	2	Sediu SH Bacău

23.3. Caracteristicile pedologice ale cursurilor de apă

Flora

Vegetația naturală, favorizată de diversitatea elementelor fizico-geografice șt climatice, se caracterizează printr-o mare varietate a speciilor și o pronunțată etajare pe teren ca altitudine.

Sunt prezente toate etajele de vegetație: etajul pădurilor de conifer și al celor de foioase, pajiști secundare, zăvoie de salcie și plop îndeosebi în zonele de luncă.

în județ există peste 2000 de specii de floră sălbatică, dintre care ocrotite sunt: Centaurea pugioniformis, Hepatica transilvanica, Saxifraga cymbalaria, Astragalus pseudopurpureus, Trollius europaeus.

Municipiul Bacău este situate într-o zonă de vegetație azonală caracteristică luncilor de râu și pădurilor de foioase. Prin antropizare ponderea suprafețelor cu vegetație forestieră s-a redus în timp ajungând de la circa 70% Ia 25% în prezent. Astăzi pădurile din teritoriul municipiului au un rol de protecție și de agreement.

Pentru protejarea speciilor existente este necesară definirea și delimitarea zonelor natural cunoscute, dar și a altora noi, protejarea și monitorizarea întregului ecosystem, punerea în valoare a acestuia în scopuri științifice, estetice, ecologice, funcționale, peisagistice, al sănătății publice și asigurarea unui cadru natural valoros atât în sine cât și pentru comunitate.

Fauna și ihtiofauna

Fauna și ihtiofauna sunt bogate, variate și valoroase. Fauna se structurează pe zone de:

- fauna acvatică, constituind biotopurile Bistriței, Șiretului și apelor stătătoare;
- fauna de luncă- Ia marginea apelor;
- fauna de terase și versanți, specifică vegetației forestiere.

Se remarcă mamiferele și pasările îndeosebi cele care trăiesc în apropierea habitatelor acvatice: - vulpea, vidra, hermina, nevăstuica, iepurele, căpriorul, berzele eretele de stuf.

Neprotejat, nesupravegheat și necontrolat, cadrul natural se degradează și produce categorii diverse de impact asupra calității mediului natural și al celui antropic deopotrivă, asupra calității cadrului local, sănătății comunităților, atractivității și dezvoltării sustenabile în general.

Cadrul natural și cu cel antropizat interacționează tot mai strâns iar condițiile convețuirii sunt tot mai numeroase și mai rafinate.

Dinamica și diversificarea proceselor de dezvoltare social-economică au avut o bună vreme tendința de a trata în plan secundar calitatea și sustenabilitatea mediului înconjurător. începând cu anii 1995 s-au intensificat și structurat progresiv programele de cercetare și de intervenție privind cadrul natural, legislația s-a aliniat la direcțiile strategice europene și, nu în ultimul rând, mentalitatea factorilor responsabili s-a reorientat către o atitudine proactive, sustenabilă.

Calitatea actuală a factorului de mediu apa

Importanța deosebită a activități de monitorizare a calități apelor rezidă din faptul că acesta pune în evidență permanent stadiul calități resurselor de apa, pe baza datelor privind acest stadiu, se adoptă strategia de protecție eficientă a calități acestor resurse.

începând cu anul 2005 și punând seama de cerințele prevăzute în Legea 310/2004 de modificare și completare a Legii Apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE în domeniul apei și celelalte Directive UE, sistemul național de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitorizare. Se realizează astfel un monîtoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice, și un monitoringul operațional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecție a apelor.

în municipiul Bacău, calitatea apelor de suprafață și a apelor subterane este controlată și monitorizată de A.N. "Apele Române" - Administrația Bazinală de Ape Șiret Bacău. Calitatea apei subterane este monitorizată și de către societățile economice pentru indicatorii specifici activităților acestora.

Municipiul Bacău este amplasat — din punct de vedere geografic — pe bazinul hidrografic Șiret, ceea ce determină raportarea datelor pe bazine având ca sursă Administrația Bazinală de Ape Șiret Bacău.

Apa este esențială pentru populație și pentru desfășurarea activităților economice. Prosperitatea și bunăstarea unei comunități sunt direct dependente de furnizarea unei cantități suficiente de apă curată. Fiind o sursă limitată și deosebit de vulnerabilă, apa poate fi oricând deteriorată dacă populația și autoritățile nu intervin cu măsuri concrete de protecție. Dată fiind aceasta degradare continuă, se impune gestionarea calități resursei de apă, astfel încât să se asigure cunoașterea, conservarea, protecția calități și cantități acesteia.

Importanța deosebită a activități de monitoring a calități apelor rezultă din faptul că acesta pune în evidență în permanență stadiul și evoluția calități resurselor de apă, pe baza acestor date, se adoptă strategia de protecție eficientă a calități lor.

Pentru atingerea obiectivului comun conform DC/60/2000/EC de "starea bună" a apelor s-a modernizat și dezvoltat Sistemul Național de Monitorizare Integrat al Apelor, implicând creșterea 21

numărului subsistemelor de monitorizare și definirea unor noi tipuri de monitorizare. Astfel sistemul de monitorizare a fost realizat în patru subsisteme: râuri, lacuri, ape subterane și ape uzate.

Caracterizarea calități apelor s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare și prescripțiile tehnice stabilite prin "Normativul privind clasificarea calități apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă" aprobat prin Ordinul nr. 161 din 16.02.2006. Pentru secțiunile de potabilizare încadrarea s-a făcut în conformitate cu H.G. 100/2002 - NTPA 013, NTPA 014.

Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice investigate s-a realizat pe baza elementelor de calitate biologice, luând în considerare și indicatorii hidromorfologici, fizico-chimici și poluanți specifici de a căror dinamică depinde dezvoltarea calitativă și cantitativă a algelor planctonice și bentonice, a zooplanctonului, zoobentosului și ihtiofaunei. De asemenea, stabilirea stării de calitate a diferitelor categorii de ape s-a făcut pe baza indicatorilor de calitate corelați cu diferitele utilizări ale apei (potabilizare, îmbăiere, referință, etc).

Cuantificarea acestor elemente evidențiază condițiile naturale, cât și intensitatea impactului antropic, care conduc la alterări minore sau majore ale acestora, exprimând starea calități apei ecosistemelor analizate într-o anumită perioadă de timp. Prin urmare, un accent deosebit s-a pus pe evaluarea integrată, ecologică.

Caracterizarea calități apelor s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii Apelor 107/1996 modificată și completată cu Legea 310/2004, iar clasificarea în clase de calitate s-a făcut în condițiile stabilite de " Normativul privind obiectivele de referință pentru clasificarea calități apelor de suprafață "(aprobat prin Ordinul 1146/2002). Obiectivele de referință propuse conform normativului corespund clasei a II- a de calitate și reprezintă nivelurile care urmează a fi atinse pe plan național și regional într-o strategie pe termen mediu.

încadrarea în clase de calitate, stabilirea stării chimice și ecologice a ecosistemelor acvatice lotice s-a realizat pe baza rezultatelor obținute la analizele fizico - chimice și biologice efectuate în campaniile lunare și semestriale.

Aprecierea calități apelor de suprafață și încadrarea în cele cinci clase de calitate s-a realizat în funcție de limitele maxime admisibile corespunzătoare fiecărei clase, astfel:

- clasa I - reflectă condițiile naturale de referința și indică o influență antropică redusă;
- clasa a II a - reflectă condițiile de calitate necesare pentru protecția ecosistemelor acvatice și indică o impurificare moderată;
- clasele III, IV, V — reflectă intensitatea impactului antropic și corespund unei impurificări moderate până la foarte puternică.

Pentru evaluarea stării de calitate apelor de suprafață și încadrarea în clase de calitate, din punct de vedere chimic au fost analizate următoarele grupe de indicatori:

1 .Indicatori fizici: debit, temperatură, pH, suspensii
2 .Regimul de oxigen (RO) - oxigen dizolvat (OD), CB05, CCOMn; CCOCr;
3 .Nutrienți (N) — amoniu, azotip, azotap, azot total, fosfor total;
4 .1oni generali, salinitate - gradul de mineralizare (GM ) — reziduu fix, cloruri, sulfați, calciu, magneziu, sodiu, fier total, mangan;

5.Metale (M) — fracțiune dizolvată: crom, cupru, zinc și substanțe prioritar periculoase -cadmiu, mercur, nichel și plumb ;

ABA Bacău prelucrează informațiile legate de calitatea apelor de suprafață și a apei subterane obținute în urma monitorizării și execută expertize, atunci când acestea sunt necesare.

Calitatea apei râului Bistrița și Șiret

Calitatea apei este influențată de gradul de epurare a apelor uzate evacuate de către operatorii economici din zonă și de evacuările de ape uzate menajere.

22 '

în acest context, calitatea apelor râului Șiret este influențată de activitatea de pe platformele industriale din municipiile Roman și Bacău, iar calitatea râului Bistrița este afectată de activitatea de pe platformele industriale din municipiile Piatra Neamț și Bacău.

Calitatea râurilor a fost stabilita prin "Normativul privind clasificarea calități apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa" aprobat prin Ordinul nr. 161 din 16.02.2006.

Calitatea apei din acumularea -Lac de Agrement Bacău

Calitatea apei din acumulări a fost monitorizată prin interpretarea rezultatelor analizelor fizico-chimice și biologice ale probelor recoltate cu frecvență determinate de importanța acumulării și în funcție de regimul termic și pluviometric înregistrat în cazul acumulărilor cu rol complex, frecvența de recoltare și analiza a fost mai mare.

Evaluarea încadrării în cele cinci clase de calitate în scopul stabilirii caracteristicii calitative a apei, s-a făcut din punct de vedere chimic și biologic. Principiul general de încadrare a fost clasa de calitate cea mai defavorabilă privind indicatorii fizico-chimici globali ai regimului oxigenului, nutrienților, salinității, metalelor și micropoluanților (anorganici și organici).

în cadrul acestei clasificări a calități apei obiectivele de referință corespund valorilor corespunzătoare clasei a li-a de calitate și reprezintă nivelurile ce urmează să fie atinse pe plan național și regional prin aplicarea unei strategii pe termen lung.

Pe teritoriul municipiului Bacău a fost investigată acumularea Lac Agrement.

Lac Agrement

Fitoplancton: Biomasa medie anuală a fitoplanctonului este de 4.98 mg/1 și încadrează apa lacului Agrement în stadiul mezotrof - calitatea a III a.

Biodiversitatea fitoplanctonului este relativ mare, ca și grupe sistematice predomină: Bacillariopbyta, Chloropbyta, Eugkttophyta, Pyrhophyta.

Media anuală a clorofllei „a" a fost de 0,38 pg/I și a încadrat apa lacului în categoria ultraoligotrof — clasa I.

Calitatea apei din subteran

Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerințelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:

- poluarea apelor de suprafață;
- condițiile și procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluție a diferiților anioni și cationi;
- dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice pe bază de azot și fosfor, și a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre aceștia (sau a produșilor de degradare);
- efectele pasivități fostelor complexe zootehnice de capacități mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;
- particularitățile climatice, hidrogeologice și exploatarea sistemelor de irigații care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol și migrația substanțelor rezultate din aceste procese.

2.3.4. Debite maxime istorice înregistrate în municipiul Bacău

Prin STUDIUL HIDROLOGIC întocmit de A.N. Apele Române, Administrația Bazinală de Ape Șiret Bacău, au fost prelucrate statistic datele de monitorizare îndelungată de la stațiile hidrometrice din zonă și s-au valorificat corelațiile și relațiile de generalizare valabile în zonă. Prin acest studiu, efectuat pe râurile Bistrița, Xxxxxx-Xxxxx, Negel, ne-au fost puse la dispoziție date hidrologice referitoare la inundabilitatea teritoriului

municipiului Bacău și anume debite și niveluri maxime cu diferite probabilități de depășire în secțiuni caracteristice pe cursurile de apă mat sus menționate.

Cotele corespunzătoare debitelor maxime de diferite probabilități de depășire au fost determinate pe profile ridicate în secțiuni caracteristice stabilite în colaborare cu SGA Bacău.

Pentru fiecare profil s-au calculat coordonatele cheilor limnimetrice și s-au marcat cotele corespunzătoare debitelor de calcul și cotele de inundabilitate.

Confom datelor primite de la Administrația Națională "Apele Romane" Administrația Bazinală de Ape Șiret Bacău, amenajările de gospodărirea apelor din bazinul hidrografic Șiret au în vedere:

- acoperirea cerinței dc apă pentru centre populate, industrial și alte folosințe;
- combaterea efectelor distructive ale apelor;
- valorificarea potențialului hidroenergetic;

-protecția calității surselor de apă.

I. Amenajare afluienți râu Bistrița

- Lungime 5 km

-Ql% = 223mc/s

- Q0,l% = 421mc/s
- P1F 1981 - lucrarea este în curs de refacere la clasa de importanță proiectată.

2. Dig mal drept râu Bistrița zona industrială Bacău sud

- Lungime 7,3 km
- Ql% = 2590 mc/s
- Q 0,1% = 4350 mc/s

-PIF 1976

3. Acumulare baraj lac redresare aval captare UHE Bacău 11 S = 50,4 ha

- Vcoron. = 2,650 mii. mc
- V NNR = 0,993 mii. mc
- Vaten00,127 mii mc

-Ql% = 1780 mc/s

- Q 0,1 % = 3360 mc/s

-PIF 1975

Lucrările hidrotehnice existente în administrarea SC Hidroelectrica SA

1 . Acumularea Bacău (Șerbănești)
- V - 4 mii mc
- H= I8m
- S = 202,4 ha
- Q2% = 1490 mc/s
- Q0,5%= !960mc/s

-PIF 1966

Toate apele curgătoare sunt tributare Șiretului.

Densitatea rețelei hidrografice în zona montană este de 0,7-0,9 km/km², iar debitul este constant, în zona subcarpatică, rețeaua permanentă este mai rară (0,5-0,7 km/km²), cu un regim al scurgerii mai neregulat. Colinele Tutovei se caracterizează printr-o densitate mică (0,3-0,5 km/km²), prin caracterul torențial al tuturor râurilor.

Regimul scurgerii râurilor se prezintă astfel:

• în zona montană ajunge la 10 l/s/km²;
• în zona subcarpatică este de 5 l/s/km²;

• în Colinele Tutovei și în sud-vestul Podișului Central Moldovenesc, scurgerea medie specifică este de 1 l/s/km². Pentru toate râurile din județ este dominantă scurgerea de primăvară - fapt determinat de topirea zăpezilor și de ploile abundente din mai-iunie. Toamna, în toate aceste zone se produce cel mai mic volum al scurgerii.

Nn crt	Denumire curs de apă	Lungime pe teritoriul județului (km)	(ui) auiije^	Adâncime (m)	Natura * Fundului I	I Viteza apei (m/s)	înălțimea malurilor (m)	Debit min/max (mc)	Natura Malului
1	Șiret	i	• - - *	- -
2	Valea Marc
3	Bistrița
4	Trebeș Pod Mărgineni
5	Negel
6	Limpedea
7	Bahna
8	Valea Mare
9	Cleja

Turbiditatea cea mai mare o au râurile din Colinele Tutovei, iar cea mai mică, râurile din zona montană.

Debitul mediu multianual cel mai mare îi are Șiretul (107 m3/s la P.h. Răcătău). Bistrița, datorită lacurilor de acumulare are un regim hidrologic modificat. Modificări au survenit și în debitul Șiretului după amenajările de ia Rogojești, Bucecea, Pașcani, Galbeni și Răcăcîuni.

Nn crt	RÂUL	STATIA HIDROMETRICA	Precipitații multianuale (t/mp)	Q multi-anual (mc/s)	Q maxim Istoric (mc/s)
l	Șiret	— -
2	Bâmat

2.3.5. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundațiilor)

2.3.5.I. Descrierea amenajărilor din cadrul complexului hidrotehnic al râului Bistrița -Șiret

Date generale:

Beneficiarul amenăjarilor hidroenergetice este Sucursala Hidrocentrale “Bistrița” Piatra Neamț din subordinea S.C.”Hidroelectrica”S.A.

Apa este folosită în instalații hidroenergetice, amplasate pe cursul inferior al râului Bistrița.

Scopul acestor instalații este:

- producerea energiei electrice;
- alimentarea cu apă a consumatorilor industriali;
- atenuarea undelor de viitură și scoaterea de sub inundații a unor terenuri situate în albiile majore ale Bistriței;
- asigurarea apei pentru irigații și pentru alte folosințe.

Amenajările dispun de acumulări proprii ce permit redresarea debitelor turbinate în centralele din amonte.

1 . Amenajarea hidroenergetică Lilieci

Lacul de acumulare este creat prin bararea văii Bistriței cu un baraj deversor. Este un lac cu regularizare zilnică și orară a debitelor turbinate de către CHE Gîrleni și a debitelor rezultate din infiltrațiile din digul de pe malul stâng al lacului Gîrleni precum și a debitelor scăpate la vanele barajului Gîrleni, având următoarele caracteristici:

-volumul total

-volumul util

-suprafața laNRN

- nivel normal de exploatare
- nivel minim de exploatare

-nivel catastrofal

-lungimea lacului

Barajul este format din patru deschideri deversoare echipate cu stavile segment. Dimensiunile stavilelor segment sunt de 16 x 5,5 m, capacitatea maximă de descărcare la viituri este 1960 mc/s.

- clasa de importanță III
- tipul barajului- stăvilar cu profil eliptic vacumat;
- înălțime constructivă
- cota coronament
- cota fundare
- lungime la coronament ,
- deversor de suprafață
- cota prag
- 4 stavile segment
- debit evacuat Ia NNR
- debit evacuat ia NMC

Dig mal stâng are următoarele caracteristici:

- clasa de importanță III
- tipul construcției-dig de umplutură cu etanșare amonte din plăci de beton;
- înălțimea constructivă maximă
- cota coronament
- etanșare de profunzime ;
- pante taluze -amonte
- aval 1:2
- lungime

Dig mal drept are următoarele caracteristici:

- clasa de importanță III
- tipul construcției-dig de umplutură cu etanșare amonte din plăci de beton;
- înălțimea constructivă maximă
- cota coronament
- etanșare de profunzime;
- pante taluze amonte aval

-lungime

Priza de apă este amplasată adiacent barajului în partea stângă , înclinată față de axul barajului cu 45° și este o priză cu nivel liber.

Canalul de aducțiune (Canal XII) face legătura între lacul de acumulare și centrală. Este căptușit cu plăci din beton , are formă trapezoidală și are următoarele caracteristici:

-lungimea

-lățimea la fund

-panta

-înclinare taluz .

Camera de încărcare este la fel cu cea de la CHE Racova și CHE Gîrleni.

Centrala hidroelectrică Lilieci este de tip aerian și are următoarele caracteristici:

-puterea instalată 2x 11,5 MW

-debit instalat 2x 90 mc/s

Canalul de fugă (Canal XIII) face legătura între bazinul de liniștire al centralei Lilieci și coada lacului de acumulare a CHE Bacău.Are secțiune trapezoidală, este căptușit cu plăci din beton și are următoarele caracteristici.

-lungimea

-lățimea la fund

-înclinare taluz

-panta

2 . Amenajarea hidroenergetică Bacău II (Șerbănești)

Lacul de acumulare este creat prin bararea văii Bistriței cu un baraj deversor. Este un lac cu regularizare zilnică și orară a debitelor turbinate de către CHE Lilieci și a debitelor rezultate din infiltrațiile din digul mal drept al lacului Lilieci precum și a debitelor scăpate de la barajul Lilieci, având următoarele caracteristici:

-volumul total

-volumul util

-suprafață

- nivel normal de exploatare
- nivel minim de exploatare

-nivel catastrofal

Barajul este format din patru câmpuri deversoare echipate cu stavile segment. Dimensiunile stavilelor segment sunt de 16 x 5,5 m, capacitatea maximă de descărcare la viituri este 1960 mc/s.

- clasa de importanță III
- tipul barajului- stăvilar cu profil eliptic vacumat;

-înălțime constructivă

-cota coronament

-cota fundare

- lungime la coronament ,

-deversor de suprafață

-cota prag

- 4 stavile segment
- debit evacuat la NNR
- debit evacuat la NMC

Dig mal stâng are următoarele caracteristici:

- clasa de importanță III
- tipul construcției-dig de umplutură cu etanșare amonte din plăci de beton;

-înălțimea constructivă maximă

-cota coronament

-etanșare de profunzime;

-pante taluze amonte ava!

-lungime

Dig mal drept are următoarele caracteristici:

-clasa de importanță III

- tipul construcției-dig de umplutură cu etanșare amonte din plăci de beton;

-înălțimea constructivă maximă

-cota coronament

- etanșare de profunzime;
- pante taluze amonte aval

-lungime

Priza de apă este amplasată adiacent barajului, înclinată față de axul barajului cu 45° și este o priză cu nivel liber.

Canalul de aducțiune (Canal XIV) face legătura între lacul de acumulare și centrala. Este căptușit cu plăci din beton , are secțiune trapezoidală și are următoarele caracteristici:

-lungimea

-lățimea la fund

-panta

-înclinare taluz

Camera de încărcare este la fel cu cea de la CHE Racova și CHE Gîrleni.

Centrala hidroelectrică Bacău este de tip aerian și are următoarele caracteristici:

-puterea instalată

-debit instalat

-căderea brută

Canalul de fugă (Canal XV) face legătura între bazinul de liniștire al centralei Bacău și albia râului Șiret. Este de secțiune trapezoidală, căptușit cu plăci din beton, este format din două tronsoane și are următoarele caracteristici.

-lungimea

-lățimea la fund

-înclinare taluz

-panta ,

La punctul de debușare în Șiret este prevăzută o instalație de batardouri la adăpostul cărora se lucrează la canalul de fugă (pentru a evita întoarcerea apei din Șiret în canal când acesta este golit).

In aval de batardoul centralei CHE Bacău este amplasat lacul de agrement al municipiului Bacău, care este în administrarea Primăriei municipiului Bacău.

2.3.5.2.Centralizatoare de date tehnice pentru amenajări Date caracteristice ale barajelor

Nr.

ort

Baraj

Tip

NNR (mdMN)

Nivel maxim (mdMN)

Cotă talveg (mdMA)

Coronament baraj/diguri (mdMN)

Hb.nJ (m)

LjCflrPham

(m)

Vnnr (mii m³)

VNmn

(mii m³)

Lilieci

de greutate și diguri din materiale locale

Bacău

de greutate și diguri din materiale locale

Date morfometrice în amplasamentul acumulărilor și debitele medii multianuale lichide

Nr. crt.	Acumularea	Râul	Amplasament	F (kmp)	H (mdM)	L (km)	Siac (ha) la NNR	Line (km)	Q (mc/s)
1	Lilieci	Bistrița					—
2	Bacău	Bistrița

		Lungimi de diguri
		Lungime diguri (m)
Nr, crt.	Acumularea	Mal stâng	Mal drept
1	Lilieci
2	Bacău

Nivelurile caracteristice ale acumulărilor și barajelor

Nr. crt.

Acumularea

NNR (mdM)

Nivel maxim (mdM)

Grinda inferioară (mdM)

Prag deverso

r (mdM)

Nivel minim energetic (mdM)

Coronament baraj (mdM)

Coronament diguri (mdM)

Lilieci

- -- - -

Bacău

rapaci tajiie ue evacuare aie aeversoarelor:

Nr. crt.	Acumularea	NNR (mdM)	Nivel maxim (mdM)	Grinda inferioară (mdM)	Capacitatea de evacuare (mc/s)
					NNR Nivel Grinda _____maxim inferioa ră
1	Lilieci
2	Bacău

Clasele de importanță, debitele de calcul și verificare ale acumulărilor pentru diferiți coeficienți de probabilitate (conform proiect):

Nr. crt.	Baraj	Clasa de importanță	Q_c (mc/s)	p%	Qv (mc/s)	p%
I	Lilieci		- - - -
2	Bacău					. -

Se menționează că acumulările de pe râul Bistrița s-au proiectat conform standardului rus GOST 3999-48 și STAS-ului românesc 4273-54 și 4068-53.

Conform acestor STAS-uri acumulările de pe râul Bistrița au fost proiectate la clasa a ll-a de importanță, cu excepția acumulării Izvorul Muntelui, care a fost încadrată în clasa l-a de importanță. Conform STAS-4273-83, STAS 4068/82 și STAS 4068/87, acumulările de pe râul Bistrița cu excepția acumulării Izvorul Muntelui, pot fi încadrate în clasa a lll-a de importanță.

Acumularea Galbeni, datorită colmatării, poate fi încadrată în clasa a Hl-a de importanță; acumulările Răcăciuni și Berești rămân de clasa a ll-a de importanță.

Centralele corespunzătoare acumulărilor prezentate mai sus au următoarele caracteristici:

Nr. crt	Centrala	Debit instalat (mc/s)	Cădere (m)	Putere instalată (MW)	Em (GW/an)	Lungime (m)
						Canal aducfiune Canal fugă
1	Lilieci	. _.
2	Bacău

Zonarea seismică a amenajărilor

a ) Amenajările: Lilieci și Bacău (pe râul Bistrița)
- conform STAS 2923-63, în vigoare la proiectarea amenajărilor, amplasamentele acestora se încadrau în zona gradului VI de seismicitate, cu un coeficient de intensitate seismică a = 0,025g;
- conform SR 11 100/1 - 93, amplasamentul amenajărilor se încadrează în zona gradului 7i [MKS], cu o perioadă de revenire de 50 ani.
- conform normativului PI00-92, amplasamentul amenajărilor se găsește în zona C de calcul, coeficienții seismici prezintă următoarele valori: intensitatea seismică Ks = 0,20 iar perioada de colț T_c= 1,0 s.

Date hidrologice

Debitele maxime atenuate de diverse asigurări, în secțiunile acumulărilor (proiect)

Nr. crt.	Baraj	Debite maxime atenuate pentru p%
Nr. crt.	Baraj	0,01+AQ	04 +AQ	0J	0,5+AQ	0,5	1	2	5	10
1	Lilieci
2	Bacău	-

Debitele maxime atenuate, reactualizate, de diverse asigurări, în secțiunile acumulărilor

Nr. crt.	Baraj	Debite (m³/s) maxime atenuate pentru probabilitatea p%
Nr. crt.	Baraj	0,01+AQ	0,01	04+AQ	04	0,5+AQ	0,5	1	2	5	10
1	Lilieci
2	Bacău

în tabelul următor prezentăm procentul de colmatare al lacurilor de acumulare și variația volumelor brute la NNR:

Nr. crt.

Acumularea

Vnnr proiect (mii. mc)

Vnnr actual (mii. mc)

Procent de colmatare

_________(%)_________

Lilieci

- - -

Bacău

2.3.5.3. Lucrări de îndiguire și regularizare albie

Nr. crt.	Denumire îndiguire	Curs apa/ Localizare	Capacitate (km)	An P1F	Administrator
1.	Dig mal dr.r. Bistrița-zona captare Gherăiesti	Bistrița / mun. Bacău	3,7	1965	CRAB Bacău
2.	Dig mal stg. r.Bistrița-Ruși Ciulea	Bistrița/ Corn. Letea Veche	5,3	1976	A.N. Apele Române
3.	Dig mal dr r.Bistrița-zona ind. Bacău Sud	Bistrița / mun.Bacău	5,7	1976	A.N. Apele Române
4.	Amen.afl.r.Bistrița în mun. Bacău	Negei, T rebeș, Bâtnal / mun.Bacău	7	1981	A.N. Apele Române
5.	Amenajare afluenți rau Bistrița in municipiul Bacau Etapa I	Trebeș (Bâmat)	1.03	2020	A.N. Apele Române
6.	Amenajare afluenți rau Bistrița in municipiul Bacau Etapa 11	Trebeș (Bâmat)	0.838	2021	A.N. Apele Române

Secțiunea a 4 - a

Populația - structura demografică pe naționalități.

2.4.1 Numărul populației

Județul Bacău, ca unitate administrativ teritorială, face parte din grupa entităților mari ale țării, populația acestuia reprezentând 3,2% din populația țârii, ocupând locul al 6-lea după municipiul București și județele: Ilfov, Prahova, lași, Dolj și Constanța.

In județul Bacău există 3 municipii și 5 orașe, dar, cu toate acestea, gradul mediu de urbanizare se situează sub proporția medie a populației urbane pe țară, care era în 1930 de 21,4%, iar în 1993 de 54,5%.

Odată cu dezvoltarea industrială a acestor orașe au avut loc creșteri importante ale populației și în comunele din împrejurimile acestora.

Municipiul Bacău avea în data de 1 iulie 2021 conform datelor statistice furnizate de INS o populație stabilă de 195.470 locuitori.

2.4.2 Structura demografică

2.4.2.1. Structura pe sexe

Din totalul populației Municipiului Bacău la nivelul anului 2021 structura pe sexe se prezintă astfel: 92.736 persoane de sex masculin, reprezentând 47,44% și 102.734 persoane de sex feminin, reprezentând 52,56%.

Analiza comparată a structurii populației pe sexe relevă o pondere ridicată a populației feminine în Municipiul Bacău, atât în raport cu media națională cât și cu cea regională și județeană. Ponderea populației feminine (52,56%) este însă apropiată de ponderile similare din mediul rural la toate nivelele teritoriale. Această tendință de feminizare ce caracterizează populația urbană este relativ mai ridicată în Municipiul Bacău, ceea ce reprezintă o dezechilibrare a structurii populației.

2.4.2.2. Structura etnică

Referitor la distribuția populației după etnii, acești indicatori se determină doar cu ocazia recensămintelor, prin urmare populația stabilă la nivelul municipiului Bacău, conform Direcției Județene de Statistică, pe principalele etnii la Recensământul Populației si Locuințelor din 20 octombrie 2011 este următorul:

• Români: 130155 locuitori
• Maghiari: 119 locuitori
• Romi: 1253 locuitori
• Ceangăi: 24 locuitori
• Ucraineni: 12 locuitori
• Turci: 36 locuitori
• Germani: 44 locuitori
• Italieni: 35 locuitori
• Alte etnii221 locuitori
• Informație nedisponibilă pentru 12408 locuitori

I) cuprinde etniile: ruși-lipoveni, chinezi, evrei, greci, armeni, polonezi, macedoneni, tătari, sârbi, bulgari, albanezi, cehi și slovaci.

2.4.2.3. Structura pe grupe de vârstă

Structura pe grupe de vârstă a populației Municipiului Bacău, prezentată în tabelul de mai jos, a fost analizată conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică, la 1 iulie 2021.

Structura populației pe grupe de vârstă - Municipiul Bacău - 2021

Total Municipiu Bacău		195.470
Grupe de vârstă	0-4 ani	8.931
	5 - 9 ani	9.571
	10- Hani	9.963
	15 - 19 ani	8.807
	20 - 24ani	8.216
	25 -29 ani	9.869
	30- 34 ani	16.489
	35 - 39 ani	17.102
	40 - 44 ani	18.527
	45 - 49 ani	14.853
	50-54 ani	16.463
	55-59 ani	10.913
	60 — 64 ani	14.592
	65 - 69 ani	12.639
	70 - 74 ani	8.308
	75-79 ani	4.288
	80 - 84 ani	3.410
	85 ani și peste	2.529

2.4.3 Mișcarea naturală

2.4.3.1 Mișcarea naturală a populației

Mișcarea naturală a populației reprezintă modificările survenite în numărul și structura populației ca urmare a nașterilor, deceselor. Această componentă a mișcării populației se reflectă și în structura pe vârste și pe sexe a populației, cât și asupra distribuției în teritoriu, având o influență directă asupra caracteristicilor dimensionale ale localităților.

Un indicator al mișcării naturale este sporul (bilanțul) natural al populației, care reprezintă diferența dintre rata natalității și rata mortalității și relevă creșterea sau scăderea numărului de locuitori.

Mișcarea naturală a populației Municipiului Bacău în anul 2020:

a) Născuți vii: 1676 persoane;
b) Decedați: 2103 persoane;
c) Spor natural: - 427 persoane;

Datele statistice provin de la Direcția Județeană de Statistică Bacău.

2.4.3.2 Mișcarea migratoare a populației

Mișcarea migratoare a populației Municipiului Bacău în anul 2020:

Total municipiu Bacău	An 2020
Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migrația internațională)	2.598
Plecări cu domiciliul (inclusiv migrația internațională)	3.700
Stabiliri de reședință	1.138
Plecări de reședință	2.031

2.4.4. Densitatea/concentrarea populației pe zone - aglomerări

Densitatea populației

Municipiul Bacău are în prezent o densitate de 4249 locuitori/km². Comparând densitățile teritoriale ale municipiilor aflate pe lista polilor urbani ai României se constată că Municipiul Bacău este printre localitățile cu cea mai mare densitate teritorială, după Brăila ( 5000,51) și Pitești (4321,41).

Secțiunea a 5 - a. Căi de transport

2.5.1 Căile de transport rutiere

Accesibilitatea fizică a Municipiului Bacău este rezultatul unor politici naționale și europene.

Aceste politici au ca scop asigurarea relațiilor teritoriale, la nivelul rețelelor de transport, atât în profil național cât și în context European și intercontinental.

Coridoarele europene de transport

Coridoarele pot fi clasificate ca orientate aproximativ nord-sud (I, V, VI și IX) sau vest-cst (II, III,IV,VII,VIII și discutabil X ). Rețeaua TEM a fost punctul de plecare în definirea Coridoarelor Helsinki, însă rețeaua acestora din urmă acoperă mai multe țări decât rețeaua Autostrăzii TransEuropene.

Densitatea rețelei variază semnificativ, regiunile de vest și sud având o densitate mai mare decât cele de nord și est. Cea mai mare „pată alba” a rețelei cuprinde partea nordică a României și partea de sud-vest a Ucrainei.

Această zonă este mărginită de Coridorul V (la vest), Coridorul IX(la est), Coridorul III(la nord) și Coridorul IV(la sud). Municipiul Bacău este avantajat atât prin politicile naționale legate de necesitatea dezvoltării unui sistem de poli în Moldova cât și de situarea pe unul din cele mai importante coridoare europene de interese economice, concretizat în coridorul paneuropean IX.

Municipiul Bacau deține o rețea de străzi de tip radial-concentric. Conform unui studiu preliminar cu privire la dezvoltarea și organizarea circulației s-au evidențiat trei (3) inele de străzi.

Astfel, primul inel de străzi (inelul zonei centrale) este constituit din străzile 9 Mai (categoria a Il-a), B-dul Unirii (categoria a Il-a), str. Oituz (porțiunea dintre Bd. Unirii și str. Războieni, categoria a IlI-a) și str. Războieni (categoria a H-a între str. Oituz și Sturza și categoria a 11 l-a între str. Sturza și Parcului).

Cel de-al doilea inel pe care se desfășoară la ora actuală traficul de tranzit în partea de sud-est, nord și nord-vest, este fonnat din străzile Milcov (categoria a Ii-a), I.L. Caragiale (categoria a Il-a), Vadu Bistriței (categoria a Il-a), str. Gării (categoria a Il-a până în str. M. .Eminescu și categoria a lll-a până la intersecția cu str. Oituz), str. Constantin Ene (categoria a 11 l-a) și str. Garofița (categoria a IlI-a).

Al treilea inel, în prezent neînchis, reprezintă varianta șoselei de Centură a municipiului și este alcătuită din străzile A. Șeptilici (categoria a 11l-a), str. Narciselor (categoria a IlI-a) și str. Tecuciului - DC 87 (categoria a IlI-a). Inelul traversează râul Bistrița prin partea de sud a orașului și continua pe str. Chimiei (categoria a lll-a până la pasajul peste calea ferată, apoi este de categoria a Il-a până în str. Republicii).

Celelalte străzi din trama majora fac în cea mai mare parte legătura între inelul I și 2, majoritatea fiind de categoria a IlI-a. Excepția este reprezentată de str. Alexandru cel Bun (categoria a Il-a cu zona verde mediană) care leagă zona centrală de zona de agrement de pe insula Bistriței.

Din Municipiul Bacău pornesc un număr de 5 drumuri naționale, asigurând legătura în toate direcțiile cu principalele centre din județele învecinate.

Municipiul Bacău are o rețea stradală dezvoltată, care conține un număr de 322 de străzi și alei, cu o lungime totală de 200.344,14 m.

Accesibilitatea fizică a Regiunii de Dezvoltare Nord -Est

Privind accesul la rețeaua de transport rutier, regiunea este asigurată cu următoarea infrastructură majoră de transport:

• București-Bacău-Roman-Suceava-Siret(punct de control și trecere a frontiereij-drumul European E85
• Suceava-Vatra Domei-Cluj(E576) care face legătura cu drumul European E60 Cluj Napoca-Oradea
• Bacău-Brașov-Pitești drumul European E574( care face legătura cu drumul International E70 Craiova-Vidin-Scopje)
• București-Bârlad-Albița-Chisinău - drumul European E581 ce străbate județul Vaslui
• Roman-Târgu Frumos cu ramificație către Botoșani(E58) și Iași - Sculeni(E583),

Serviciul de transport Public se realizează în Municipiul Bacău prin intermediul societății private S.C. Transport Public SA Bacău.

2.5.2 Căile de transport feroviare

Municipiul Bacău este un important nod de cale ferată, situată pe una din magistralele feroviare ale țării, linia 500, de importanță europeană: București-Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Suceava, dispunând de o infrastructură modernă pentru traficul de călători și marfă.

Transportul feroviar se desfășoară pe trei sectoare de linii care străbat teritoriul județului, însoțind cursul principalelor râuri: linia magistrală Suceava-București, care străbate județul pe direcția nord-sud, pe malul drept al râului Șiret, linia Adjud-Ciceu, cu prelungirea Comănești-Moinești, construită de-a lungul Văii Trotușului și linia Bacău-Piatra Neamț, care urmează cursul râului Bistrița. Lungimea totală a rețelei de căi ferate pe teritoriul județului Bacău este de 226 km, din care linii electrificate 191 km (85,5%).

Repartizarea geografică a căilor ferate asigură o bună legătură între orașele și centrele industriale ale județului cu volum mare de transport, cât și cu celelalte județe învecinate.

Capacitatea practică a secțiilor de circulație:

Sascut-Bacău =110 trenuri/24 ore

Bacău-Galbeni =110 trenuri/24 ore

Bacău-Buhuși = 28 trenuri/24 ore

Stația de cale ferată Bacău are 53 de linii (nod de cale ferată si triaj).

Remiza de locomotive Bacău are atelier de reparații curente, locomotive diesel-electrice;

Revizia de vagoane Bacău are o linie de reparație a vagoanelor cu mici defecte accidentale;

Secția de întreținere linii L4 are raza de activitate în Județul Vrancea, Bacău si Neamț;

Secția de centralizare si telecomanda C.T. Bacău are raza de activitate în Județul Iași, Vrancea, Bacău și Suceava.

Situația privind rampele de încărcare-descărcare utilaje în și din vagoane

Nr.

Crt.

Statia

Tipul

Lungime ml

Lățime ml

Capacitatea de incarcare-descarcare in 24 h

Linia care deservește

Starea liniei

Starea cheului

Bacău 1

beton

61,7

18 VAG convenționale

16 MAG.

circulabilă

funcțional

Bacău 2

beton

244,5

28,5

72 VAG convenționale

circulabilă

funcțional

Amplasarea stației C.F.R. Bacău

Stația C.F.R, Bacău este situată în Bacău, Strada Gării nr.15, pe linia 500 Adjud-Pașcani, la kilometrul 302+134 de la Stația București Nord. Incinta stației este limitată la kilometrul 300+340 spre Valea Seacă, kilometrul 304+130 spre Itești si kilometrul 1+700 spre Gîrleni.

Dotarea tehnică și organizarea Stației C.F.R. Bacău

Principalele elemente constructive ale grupelor de linii:

GRUPA	NR. LINII CONSTRUITE	NR. LINII ELECTRIFICATE	NR. LINII IN EXPLOATARE
primire-expediere călători	5	5	5
primire-expediere marfă	5	5	5
acumulare bruto-expediere	7	6	7
depozit garnituri	7	0	5
linii încărcare-descărcare	4	0	4
transcontainere C.F.R. Marfă Bacău	2	0	2

Substanțe periculoase utilizate de agenții economici deserviți de Stația C.F.R. Bacău

Nr.crt.	DENUMIREA AGENTULUI ECONOMIC	MĂRFURI PERICULOASE PRIMITE
1.	SNP Petrom S.A. București Sucursala PECO Bacău	Benzină-molorină
2.	UM 02015	Petrol TI
3.	S.C. Subex S.A. Bacău	Acid sulfuric

2.5.3 . Căile de transport aeriene.

Accesul la rețeaua de transport aeriană este asigurat de Aeroportul Internațional Bacău "George Enescu" (codul IATA pentru aeroport: BC), a cărui aerogară destinată transportului de marfa și destinații naționale și europene.

Poziția geografică favorabilă în zona centrală a Moldovei - distanțe aproximativ egale față de principalele centre urbane din vecinătate - Galați, Brașov, Suceava, lași, Piatra Neamț, Vaslui, Focșani și accesul rapid Ia importante căi de comunicații terestre: calea ferată București-Suceava și drumul European E85(ambele la mai puțin de 400 m de aerogară), sunt atuuri importante pentru dezvoltarea ulterioară a aeroportului.

A fost declarat prin decret prezidențial în 1976 aeroport internațional. Este cei mai mare aeroport din Regiunea Nord-Est a României și este situate la 6,5 km sud de Municipiul Bacău, cu o pistă de 2.500 m lungime și 80 m lățime și o suprafață totală de peste 200 ha.

Secțiunea a 6 - a. Dezvoltarea economică

2.6.1 Zone industrializate/ ramuri

în municipiul Bacău se găsesc următoarele zone industrializate:

Zona industrială vestică - Platforma Mărgineni

Această zonă a fost construită în timpul anilor '60, de-a lungul arterei Calea Moinești, fiind destinată, inițial, unităților industriei alimentare și a băuturilor. în prezent, aici se află unitățile industriale S.C. Pambac S.A., S.C. Agricola internațional, cu unitățile S.C Europrod S.A., S.C. Conagra S.A., S.C. Agricola Internațional S.A. - Frigorifer. Acestea reprezintă unități ale industriei alimentare. Alte ramuri industriale prezente pe platforma Mărgineni sunt: S.C. Baixa S.R.L. - stație de betoane, S.C. Comfert S.R.L.- comercializare îngrășăminte chimice, semințe, erbicide, fertilizanți, insecticide, S.C. Global Service S.R.L.- reparații și întreținere autovehicule.

în imediata vecinătate, pe strada Abatorului, se afla S.C. Salbac Dry Salami S.A., S.C. Agriconstruct S.R.L., S.C. Carbac S.A., toate aparținând Agricola internațional.

Zona industrială sudică este formată din 2 trupuri: către est, se află primul trup, reprezentat de Thermoenergy Bacău și societatea de transport S.C. Transport Public S.A. Bacău. Trupul vestic al zonei industrial de sud concentrează următoarele unități industrial: S.C. Aerostar S.A. Bacău, S.C. Aeromotors S.A. Bacău, World Machinery Works ( fosta întreprindere de Mașini - Unelte Bacău), UMB Robinete Industriale S.A., S.C. Barleta S.R.L.

Zona industrială estică - înconjoară cartierul Izvoare la est, sud și vest, prelungindu~se, spre nord, până aproape de zona central prin unitățile industrial S.C. Subex S.A. ( fosta Fabrică de Șuruburi). Acestă zonă industrial concentrează atât unități cu activități de producție și prelucrare cât și unități specializate în construcții. Latura estică a acestei zone concentrează, începând din nord, următoarele scocietăți: S.C. Subex S.A., S.C. Hidroconstrucția S.A., S.C. Metra S.A., S.C.Romhart S.A., S.C. TMUCB S.A., S.C. Rcmat S.A., S.C. Rombel S.A., S.C. Romconstruct Glass S.R.L., S.C. Scut S.A., S.C. Nick Mans S.R.L.

Zona industrială central-vestică - ca urmare a restructurărilor suferite în ultimi ani, multe dintre fostele unități industrial care funcționau în această zonă au fost înlocuite de unități a căror activitate se încadrează în prezent în categoria serviciilor. Practic, ceea ce era o zonă industrial compactă, a devenit o zonă foarte fragmentată din punct de vedere al profilului de activitate, în cazul de față având loc o reconversie a activităților din sectorul industrial către sectorul tartar, care a devenit dominat. Astfel, principalele unități industriale prezente în această zona industrială sunt S.C. Comat S.A., S.C. Aprodes S.A., S.C. Prod Cresus S.A., S.C. Soma S.A., S.C. Altmera S.A.

2.6.2. Fondul funciar-terenuri agricole, suprafețe împădurite

2.6.2.1. Agricultura și silvicultura

Agricultura practicată în municipiul Bacău este una în special de tip agro-industrial, fiind vorba de societăți agricole, zootehnice sau agro-zootehnice, care dețin suprafețe mari de teren și complexe de creștere a animalelor iar, în unele cazuri, desfășoară activități mixte. Acestor societăți li se adaugă proprietățile individuale și asociațiile familiale agricole.

Poziția fizico - geografică, în Culoarul Șiretului, la contactul dintre Subcarpații Moldovei și Podișul Bârladului (Colinele Tutovei), relieful de terasă cu soluri fertile, asigurarea resurselor de apă, reprezentate în principal de râul Bistrița și afluenții săi, reprezintă factori ce au favorizat practicarea agriculturii pe teritoriul municipiului Bacău.

Din totalul de 1248 ha teren agricol, 72% reprezintă suprafața ocupată de terenul arabil. Suprafața ocupata de pășuni reprezintă 17% din totalul terenului arabil, în timp ce suprafața ocupată de fânețe este mult mai redusă, ocupând doar 1% din terenul arabil. Datorită reliefului plan terenul arabil este reprezentativ din punct de vedere al categoriilor de folosință agricolă, de unde deducem că principalul domeniu agricol este cultivarea plantelor, creșterea animalelor fiind un domeniu secundar, care se sprijină pe cultivarea plantelor.

Așa cum am precizat anterior, suprafața administrativă a municipiului Bacău se suprapune reliefului de terase aferente râului Bistrița. Lunca Bistriței este acoperită cu soluri aluviale și protosoluri aluviale, pe terase apar cernoziomuri cambice și argilofluviale.

Astfel, din punct de vedere al favorabilității pentru agricultură prezintă importanță cernoziomurile, care ocupă o suprafață de 583 \va,faeziomurile, extinse pe 11 ha, aluviosolurile, care ocupă o suprafață de 604 ha, foarte favorabile pentru legumicultura. Toate aceste categorii de soluri se caracterizează printr-o fertilitate ridicată, reprezentând domeniul terenurilor agricole.

Din punct de vedere alpretabilității, terenurile agricole din municipiul Bacau se încadrează în clasa I de pretabilitate, adică terenuri fără limitări în cazul utilizării ca arabil.

Terenurile agricole ale municipiului Bacău sunt situate pe terasele râului Bistrița, fiind suprafețe relativ plane, alcătuite din depozite loessoide, ceea ce le asigură o permeabilitate bună. Solurile dominante (cernoziomuri cambice, argilofluviale și solurile cenușii) și însușirile lor (textura lutoasă, permeabilitate, porozitate bună, conținut bogat în humus) determină că terenurile respective să fie cultivate fără aplicarea unor măsuri de prevenire a degradării sau ameliorării, cu excepția fertilizărilor curente.

Municipiul Bacău deține un fond funciar de 4319 ha, ce reprezintă 0,65% din totalul fondului funciar al județului și 6,36% din totalul fondului funciar din mediul urban al județului.

Suprafața agricolă
	Fond funciar (ha)	% în total fond funciar	ha
Județ Bacău	662052	43,38	320304
Urban Județ	67869	32,39	21986
Mun. Bacău	4319	28,85	1246

Sursa datelor: Anuarul statistic al Județului Bacău, Ediția 2022

Ponderea terenurilor agricole în totalul fondului funciar al municipiului reprezintă 28,85%, mai puțin decât media județeană și comparabil cu ponderea medie în mediul urban al județului. Structura terenurilor agricole este una dominată de terenuri arabile și finețe, ceea ce reprezintă un bun potențial agricol.

Mun. Bacău	ha	%
Suprafața agricolă, din care:	1246	100
Arabil	894	72,63
Pășuni	221	17,74
Fînețe	8	0,64
Vii	23	1,85
Livezi	89	7,14

Sursa datelor: Anuarul statistic al Județului Bacău, Ediția 2022

Silvicultura

Spațiile verzi din Municipiul Bacău exceptând cele dintre blocuri au o suprafață de aproximativ ( 56,6 ha ).

Situația terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului administrate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția silvică Bacău - Ocolul silvic Bacău în raza Municipiului Bacău :

- Trupul Sărbănești cu suprafața de 39,80 ha;
- Trupul Izvoare cu suprafața de 17,40 ha.

Cele două trupuri de pădure au rol special de protecție, funcțiile îndeplinite fiind diferite :

- Trupul Serbănești are rol de protecție a apelor și peisagistic, are în compoziție specii de plop, salcie și pâlcuri de râșinoase ( pin );
- Trupul Izvoare are de asemenea rol special de protecție a terenurilor cu pantă mare și de reținere a emisiilor poluante, este alcătuită din pin și salcâm.

2.6.3. Creșterea animalelor

Creșterea animalelor prezintă o importanță deosebită pentru agricultură. Condițiile favorabile permit creșterea principalelor specii (bovine, ovine, porcine, etc.). Interesul pentru creșterea animalelor rezultă din faptul ca zootehnia joaca un rol important în economie, pe de o parte asigurând sursa de aprovizionare a populației cu produse alimentare de bază (ouă, carne, lapte), iar pe de altă parte asigură materia primă pentru alte industrii (de îmbrăcăminte, încălțăminte). Creșterea animalelor este și o activitate consumatoare de materii prime vegetale, o parte din acestea neavând altfel nici o altă utilizare (pășuni, fânețe) și este considerată totodată o mică industrie producătoare de îngrășăminte naturale (gunoi), considerate cele mai ieftine și nepoluante îngrășăminte.

Efectivele de porcine

Evoluția efectivelor de porcine la nivel de municipiu este continuu descendentă, scădere datorată diminuării accentuate a numărului de porcine crescute în gospodăriile populației precum și numărul de porcine din complexele zootehnice.

Conform datelor furnizate pe situl DSVSA Bacău, totalul de capete de porcine înregistrate la nivelul municipiului Bacău este de 434.

Efectivele de ovine

Pe ansamblu, ca și în cazul efectivelor de porcine, și evoluția efectivelor de ovine este caracterizată de o evoluție descendentă. Conform datelor furnizate pe situl DSVSA Bacău, totalul de capete înregistrate la nivelul anului 2022 este de 253 capete.

Efectivele de bovine

Ca și în cazul celorlalte specii analizate, efectivele totale de bovine scad semnificativ, avungând astfel la un număr de 125 capete.

Efectivele de păsări

Aceeași tendință se constată și în ceea ce privește evoluția numărului de capete de păsări

în concluzie, situația existentă în zootehnia municipiului Bacău se poate caracteriza astfel: majoritatea numărului de capete de animale (porcine, ovine, bovine) se află în posesia gospodăriilor populației în timp doar în sectorul creșterii păsărilor funcționează complexe de creștere a păsărilor în sistem intensiv (Agricola International). Sectorul de stat a dispărut complet.

2.6.4. Turism/capacitate de primire turistică

Oraș cu trecut comercial, dezvoltat ulterior și pe componentele industrială și de servicii, Bacăul își etalează istoria într-un cadru natural valoros. Fără să reprezinte încă o atracție turistică clar definită, municipiul deține un potențial de atractivitate, în cea mai mare parte antropic.

Clădirile reprezentative ale orașului aduc în prezentul comunității o istorie remarcabilă, valorile estetice și ambientale generate de clădiri și spații purtătoare de memorie și identitate căutate de turiști. Pe de altă parte, cadrul urban modern, personalitatea comunității exprimată prin cultură, evenimente științifice, dinamica afacerilor constituie tot atâtea motive de atragere a vizitatorilor.

Nu în ultimul rând, parcurile, grădinile și lunca Bistriței întregesc un asamblu urban armonios și pitoresc. în prezent Bacăul este doar un nod de tranzit în rețeaua de circuite turistice naționale. Sunt necesare eforturi de dezvoltare și diversificare a serviciilor și dotărilor de turism, a unei politici de marketing specifice care să aibă în centru un concept solid privind abordarea turismului urban, precum și arașamentul tuturor actorilor relevanți în raport cu această cauză.

O primă categorie de obiective turistice o constituie bisericile, majoritatea acestora datând din secolele XVIII-XIX.

Obiective culturale

Biserica Precista

Biserica Precista, monument istoric de importanță națională, este cea mai veche construcție din Bacău. Ctitorie a lui Alexăndrei, unul din fiii Iui Ștefan cel Mare, a fost construită la sfârșitul sec. al XV-lea, din piatră, în stilul moldovenesc. împreună cu Turnul-locuință și Curtea domnească formează Complexul medieval, înconjurat de un zid din cărămidă, ce păstrează arhitectura feudală.

Situat în curtea Bisericii „ Precista ” și în împrejurimi, situl constituie o dovadă a prezenței umane în zonă încă din epoca bronzului.

Biserica Sf. Ierarh Nicolae

Biserica Sf. Ierarh Nicolae a fost construită în prima jumătate a sec al XlX-lea de căminarul Xxxxx Xxxxxxx și de protoiereul Xxxxxx Xxxxxxxxx. Paraclisul a fost zidit în 1871, iar pictura a fost efectuată în 1897 de un pictor necunoscut. în vecinătate au fost descoperite ruinele unei bisericuțe datând din perioada lui Ștefan cel Mare sau din primele decenii ale sec. al XVI-lea.

Catedrala Ortodoxă „ înălțarea Domnului”

Aflată în prezent în construcție Catedrala Ortodoxă,,!nălțarea domnului” constituie cel mai important obiectiv cultural-religios. Aflată în inima municipiului catedrala a fost începută în 1991 și va fii unul dintre cele mai mari lăcașuri de cult est europene, situându-se pe locul patru după Catedrala Ortodoxă „ S fanta Sofia ”, catedrala nouă din Moscova și cea din Parnas ( Grecia ).

Biserica catolică

Biserica catolică, monument de arhitectură, datând din prima jumătate a sec. al XlX-lea a fost construită de enoriașii din Bacău cu ajutorul financiar din partea împăratului Imperiului Hasburgic. De o parte și de alta a bisericii se află statuile Sfântului Francisc de Assisi și Sfântul losif. în prezent acest edificiu este completat de noua catedrală, o prezență impunătoare, cu o arhitectură modernă.

Casele memoriale

Casele memoriale ale personalităților culturale și științifice Vasile Alecsandrifstr. George Apostu, nr.3), George Bacoviafstr. George Bacovia nr. 13), Nicu Eneafstr. Xxxx Xxxx, nr. 31), povestesc despre societatea și afaervescența intelectuală locală, despre importanța contribuțiilor aduse de membrii săi în cadrul patrimoniului național.

Muzeul Județean de Istorie Xxxxxx Xxxxxxxxx

Muzeul de Științele Naturii deține mai multe secții situate în mai multe amplasamente ale municipiului: Secția Științele Naturii ( Parcul Cancicov ), Observatorul Astronomic ( str. Trotuș nr. 8 ), Vivariu ( str. Popa Șapcă nr. 3), Expoziția permanentă de Artă( str. Nicolae Titulescu nr. 23 ), Galeriile de Artă ( str. Mărășești nr. 12 ). Acestea ar putea constitui ele însele subiecte ale unui traseu turistic urban.

Casa memorială George Bacovia

Casa memorială George Bacovia este punctul de început al oricărui itinerar cultural băcăuan. în imediata vecinătate a monumentalei statui a lui Ștefan cel Mare. Atmosfera de oraș patriarhal este păstratată de grădina casei, care poartă parfumul vremii poatului simbolist în prezentul unui oraș dinamic, cu o comunitate atașată valorilor care au întemeiat-o și, în aceiași măsură, ambițioasă de a deschide noi căi în propria afirmare.

Teatru! George Bacovia

Teatrul George Bacovia se detașează prin bogăția elementelor decorative, fiind dotat cu o sală de spectacole cu o capacitate de 330 de locuri, decorată în stil italian. ” La 1852, se înființa pentru întăiși dată, Teatrul ...o mână de tineri, unii trecuți de 24 de ani, alții mai mici, feceori de oameni de bună societate.”

Agrement și recreere

Insula de agrement - pe hartă din 1816 a inginerului austriac Kuhnel figura actuală Insulă de agrement; procesul de amenajare în forma actuală a început în 1967. Suprafața insulei aflată în mijlocul unui lac de acumulare de pe râul Bistrița este de aproximativ 12 ha. Aici sunt amenajate o bază nautică, unul din cele mai căutate cluburi din Bacău, zonă de plajă, terenuri de tenis, teerase și locuri dejoacă pentru copii.

Parcul Trandafirilor - atestat ca grădină publică încă din 1850, are o suprafață de I ha și este cel mai vechi parc din Bacău. în centrul parcului este amplasat bustul maiorului Xxxxxxxxxx Xxx, căzut în bătălia de la Rahova din 1877. Plantat cu mii de trandafiri multicolori, parcul adăpostește salcia sub care a creat poetul George Bacovia, marcată printr-o placă memorială, precum și un exemplar rar din specia Ginko biloba.

Lacul Bacău II - are o suprafață de 202 ha. Labirintul de insule și stuf din coada lacului constituie zona dc adăpost și cuibărit pentru majoritatea speciilor prezente aici: 147 de specii de păsări, identificate în zonă, conferă lacului statutul de arie de protecție specială avifaunistică.

Parcul Cancicov - amenajat în urma Decretului Regal din 09 mai 1938, parcul are o suprafață de 24 de ha și este cea mai importantă zonă verde din zona centrală a municipiului.

Bazinul de înot - înființat la data de 01 mai 1986, bazinul a găzduit numeroase competiții naționale și internaționale fiind prioritar pentru Federația Română de natație în organizarea de evenimente sportive.

Are în dotare două bazine de înot, unul de 50 m lungime cu 8 culoare și 2 m adâncime și altul de sărituri cu turn platforme la 3m, 5m, 7,5 m și 10 m. Totodată bazinul de sărituri este prevăzut cu 2 sisteme cu trambulină elastică. Capacitatea locurilor în tribunele amenajate pentru sportivi este de 300 locuri și tribunele pentru public de 600 locuri. în clădirea bazinului funcționează o saună mare cu o capacitate de 14 locuri, și una mică de 7 locuri.

Baza Sportivă Letea - are o suprafață de 4 ha și este dotată cu un teren gazonat omologat pentru competiții sportive, un teren de handbal cu suprafață bituminată, două tribune cu o capacitate totală de 600 locuri.

Ștrandul Letea - are o suprafață de 3 ha și este dotat cu două bazine, unul mare pentru adulți cu dimensiunile de 40x20 m și unul pentru copii de 20x10 m. în cadrul ștrandului se află un teren de tennis-fotbal, un teren de volei pe nisip.

Baza sportivă Lucrețiu Pătrășcanu - are suprafața de 500 mp și cuprinde: trei terenuri gazonate omologate pentru competiții, un teren sintetic minifotbal, tribune de mare capacitate(600 locuri).

Gepex Park - este un parc de distracții dotat cu terenuri și spații amenajate pentru sporturi de masă și de recreere: fotbal, patinoar, foosball, air hokey, tenis de masă, badminton, skateboard, role.

Capacitate de primire turistică

Oferta capacității de cazare turistică locală este împărțită pe trei tipuri de structuri de primire turistică: hoteluri, vile turistice/pensiuni și moteluri. Astfel, Municipiul Bacău pune la dispoziția turiștilor un număr de 4 hoteluri în regim de 2 și 3 stele: Hotel Karo, Hotel Bistrița, Hotel Dumbrava și Hotel DecebaL De asemenea, oferta de cazare este completată de pensiuni/vile turistice și moteluri.

îndeplinind succesiv numeroase funcții, de la cea comercială (târg) și militară, la cea de centru industrial și nod de transport, municipiul Bacău se orientează în prezent câtre dezvoltarea activităților sectorului terțiar, al serviciilor, turismul conturându-se astfel ca un element dinamizator al sistemului economic, ca un mijloc de diversificare a activităților economice, ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor economice sau un mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultură și civilizație a populiației.

Secțiunea a - 7 - a Infrastructuri locale

2.7.1. Instituții publice - cultura, ocrotirea sănătății, asistența socială

2.7.1.1. Cultura

Bacăul este foarte cunoscut pe plan cultural atât prin personalitățile pe care le-a dat țării în diverse domenii cât și prin proiectele culturale pe care le-a susținut de-a lungul anilor.

Instituțiile responsabile cu promovarea, dezvoltarea și diversificarea serviciilor din domeniul culturii în cadrul municipiului sunt: teatrele, filarmonica „ Mihail Jora”, galeriile de artă, muzeele, biblioteca județeană, posturile de radio și televiziune, publicațiile locale.

Pe lăngă activitățile curente. Bacăul onorează interesul cultural al cetățenilor în cadrul unei multitudini de manifestări. Astfel „ Zilele Bacăului ”, festivalul „ George Bacovia ”, simpozioanele științifice, spectacole de teatru, concerte simfonice, lansări de carte, expoziții, happening-uri stradale toate vin să întregească imaginea unui oraș cultural modern, deschis, cu o comunitate emancipată, consumatoare de cultură.

Muzee

Muzeele municipiului facilitează cunoașterea istoriei și operelor de artă, a științei iar casele memoriale promovează contribuțiile personalităților naționale care s-au născut și au activat în urbe.

Muzeologia băcăoană debutează în anul 1957, când se înființează primul muzeu regional care, din 1959, activează cu trei secții: istorie, științele naturii și artă. După o istorie zbuciumată, în anul 2003, se înființează Complexul Muzeal „ Xxxxxx Xxxxxxxxx ” având ca obiecte de activitate cercetarea, achiziționarea, tezaurizarea, conservarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural de istorie, artă, etnografie ale poporului român, cu deosebire a zonei central-vestice a Moldovei și a județului Bacău. în prezent, muzeul este orientat pe trei domenii: arheologie-istorie, artă și etnografie.

Prima expoziție permanentă a fost vernisată în 1966 iar în 1969 a fost înființat Muzeul de Științe ale "Naturii. Din 1993 instituția poartă numele de Complexul Muzeal de Științele Naturii„Xxx Xxxxxx”.

Observatorul Astronomic funcționează din 1978 în fostul turn de apă al orașului Bacău. Observatorul astronomic este secție a Muzeului Județean de Științe ale Naturii și oferă un prim pas spre deslușirea misterelor universului. Plasat în spațiul turnului de apă din strada Trotuș, observatorul pune la dispoziția celor interesați expoziția de bază, telescopul, lunete, un cronograf și un astrograf.

Vivariu a fost deschis oficial odată cu vernisarea primei expoziții de pești exotici organizată la Bacău în anul 1975. în anul 1981 a fost mutată în noul sediu din Piața Centrală unde se va amenaja o expoziție modernă de profil. în prezent Vivariu oferă 4 expoziții permanente: expoziția de pești indigeni și exotici, expoziția de păsări cântătoare și de ornament, expoziția de rase de porumbei și terarii pentru amfîbieni și reptile.

Casa memorială a pictorului Xxxx Xxxx este inaugurată în 1970, ca urmare a donației soției artistului. Casa cuprinde obiecte personale, fotografii, corespondență, lucrări de pictură și grafică semnate de Xxxx Xxxx, precum și ale pictori lor Jean Al. Steriadi și Nicolae Tonitza.

Casa memorială a poetului George Bacovia este deschisă publicului din anul 1971, se află într-o clădire monument istoric și face parte din Secția de Artă a Complexului Muzeal „ Xxxxxx Xxxxxxxxx Sunt expuse manuscrise originale, documente, piese de mobilier, obiecte de uz personal și piese de patrimoniu, precum și o secție de casete video și audio.

Arte frumoase

Arta dramatică a câștigat adepți și public în Bacău, încă din anul 1848. O istorie fabuloasă și aventuroasă, cu răsturnări de situație și rivalități cu lașiui, a construit temeinic prezentul Teatrului Municipal Bacovia. Personalități ale teatrului românesc și ale trupelor din străinătate sunt aplaudate de publicul băcăoan pe scena teatrului.

Centrul de cultură„George Apostu” reunește în jurul său artiști și intelectuali de marcă din țară și din străinătate, colaboratori de renume de la Academia Română și Institutul de Filozofie al Academiei Române, personalități din lumea teatrului, reprezentanți de seamă ai muzicii contemporane, colaboratori ai Centrului Național al Creației Populare, ai Oficiului Național pentru Documentare și Expoziții de Artă, etc. Centrul cuprinde săli de spectacol și conferințe, un muzeu de artă contemporană, un parc cu expoziție în aer liber, hotel, restaurant și alte servicii destinate oamenilor de cultură.

Filarmonica „Mihail Jora” a luat ființă în 1956, dată de la care desfășoară o intensă activitate concertistîcă, exprimată prin concerte simfonicesăptămânale ( stagiuni permanente ), concerte camerale, recitaluri instrumentale, concerte vocal-simfonice ( cu profil de operă și operetă ), concerte educative pentru elevi și studenți. Acestora li se adaugă concerte extraordinare, în care sunt invitați români și străini de notorietate internațională.

Casa de Cultură „ Vasile Atecsandri ” a fost construită pe locul unde în urmă cu 30 de ani s-a născut marele poet Vasile Alecsandri. Ea adăpostește funcțiuni și evenimente culturale diverse, de la spectacole cu artiști consacrați până la manifestări culturale și divertisment organizate de diferite instituții de guvernământ.

Școala Populară de Arte și Meserii Bacău oferă servicii de educație și formare artistică în cursuri de lungă și scurtă durată în domeniile muzicii instrumentale și vocale clasice, moderne, populare, în arte vizuale și artă dramatică. Aceste servicii se adresează atât comunității locale cât și, în formule mobile, comunităților locale ale județului, la solicitarea specifică a acestora.

Biblioteca Județeană „Costache Sturdza ” Bacău debutează ca istorie în anul 1893 când Societatea Cultura înființează în sediul Primăriei prima bibliotecă publică din Bacău, cu un fond de aproximativ 2000 volume.

Astăzi biblioteca funcționează în incinta Muzeului de Științe ale Naturii din Parcul Cancicov, beneficiind de un spațiu nou, adaptat serviciilor. Biblioteca asigură, pe lăngă un fond substanțial de carte, secții de carte veche românească și străină, o secție pentru copii, internet, evenimente, lansări de carte, o interfață activă cu comunitatea locală și o prezență semnificativă în rețeaua națională și cea internațională din domeniu.

2.7.1.2. Ocrotirea sănătății

România traversează un process dificil de reformă în domeniul serviciilor de sănătate. Asupra municipiilor reședință de județ și a polilor cu importanță și potențial regional apasă o multitudine de responsabilități legate de asigurarea serviciilor specific atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung.

Municipiul Bacău a dezvoltat în timp serviciile de sănătate potrivit nevoilor cărora trebuie să le răspundă, inclusiv rolurile în profil teritorial județean și regional.

în asamblu, la nivelul anului 2022, în Municipiul Bacău funcționează:

UNITĂȚI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ

Denumire Unitate	Adresă	Ca	pacitate	Personal
Denumire Unitate	Adresă	Total	Pe profite	Medici/ Farmaciști	Asistenti medicali
SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENTĂ BACĂU	Bacau str. Spiru Haret 2	852		243	965
		42	Interne
		5	Pneumologie
		10	Nefrologie
		105	Boli înfecțioase
		44	Cardiologie
		15	Dermato-venerologie
		18	Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
		13	Endocrinologie
		21	Gastroenterologie
		90	Neonatologie
		38	Neurologie
		21	Oncologie
		37	Pediatrie
		48	Psihiatrie
		5	Recuperare, medicină fizică și balneologie
		12	Reumatologie
		90	Chirurgie
		9	Neurochirurgie
		98	Obstetrică-ginecologie
		16	Oftalmologie
		6	ORL
		42	Ortoped ie-traumatologie
		23	Urologie
		43	ATI (anestezie și terapie intensivă)
		6	îngrijiri paliative

SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOL OGIE BACĂU + BAZA LETEA	Bacau, str. Oituz 72	177		19	83
		3	Cronici
		156	Pneumologie, din care 53 Pneumoftiziologie
		6	Recuperare, medicină fizică și balneologie
		12	îngrijiri paliative
SC NEW CENTRAL MED SRL	Bacău, str. Bucium, nr.4	78		7	18
		34	Cronici
		44	îngrijiri paleative
SC CLINICA PALADE BACAU	Bacău, str. Erou Ciprian Pintea 2 I	16		3	10
		9	Chirurgie
		1	Obstetrică-ginecologie
		3	ORL
		3	ATI (anestezie și terapie intensivă)
SC MEDICAL SERVICE SRL	Bacău, str. 9 Mai 32	9		1	10
		2	Oftalmologie
		2	Obstetrica Ginecologie
		2	ATI
		3	Chirurgie
CLINICA CHELARIU	Bacău, str. Erou Ciprian Pintea	5			2
		2	Chirurgie
		2	Ortopedie
		1	ATI
SC ELYTIS CARE SRL BACAU	Bacău, str Letea nr.17	76		9	8
SC ELYTIS CARE SRL BACAU	Bacău, str Letea nr.17	76	îngrijiri paleative
CENTRUL DE ÎNGRIJIRI PALEATIVE ASOCIAȚIA LUMINA BACAU	Bacău str. Cpt. Ernest Târțescu, nr.5,	14		3	7
CENTRUL DE ÎNGRIJIRI PALEATIVE ASOCIAȚIA LUMINA BACAU	Bacău str. Cpt. Ernest Târțescu, nr.5,	14	îngrijiri paleative
CLINICA NEWMEDICS BACAU	Bacău str.Banca Naționala nr.4	10	Pneumologie	1	2

SERVICII DE AMBULANȚĂ

SERVICII DE AMBULANȚĂ	Localitatea	Număr	Tip
SERVICIUL DE AMBULANTA JUDEȚEAN BACĂU	BACĂU	19	3-C2; 10-BI/2; 2-A2; 4-ACD
S.C. CENTRUL MEDICAL UNIREA S.R.L.	BACĂU	7	A2
SOCIETATEA ROMANA DE CRUCEA ROȘIE, FILIALA BACĂU	BACĂU	19	4-A1; 10-A2;4-B 1; l-ACD

PATURI DE ZI

UNITATE SANITARA	Total	Pe profîle	Medici	Asistenti medicali
SC Eldimed Materna Bacau	7		0	1
	6	Obstetrică-ginecoiogie
	1	ATI
SC Clinic Group SRL Bacau	18		4	6
	9	Interne
	9	Endocrine
SC Laurus SRL Bacau	5		2	3
	4	Gastroenterologie
	1	ATI
SC CLINICA LUXOR SRL	7		2	2
	2	Gastroenterologie
	4	Chirurgie
	1	ATI
SC Medical Test SRL Bacau	23		4	22
	15	Interne
	8	Gastroenterologie
SC CAB DR.BOANA SRL Bacau	10		3	15
SC CAB DR.BOANA SRL Bacau	10	Interne
SC Minimed SRL Bacau	10		4	6
SC Minimed SRL Bacau	10	Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
CMI DR.PIetea Noemi Bacau	8		2	2
CMI DR.PIetea Noemi Bacau	8	Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
GTL Medical Clinic SRL Bacau	20		3	17
	5	Neurologie
	15	Recuperare, medicină fizică și balneologie
SC SPINAL CARE DOBRECI SRL BACAU	20		2	5
	8	Interne
	6	Endocrine
	3	Neurologie
	3	Recuperare, medicină fizică și balneologie

• 85 cabinete medicale de familie;
• 211 cabinete stomatologice;
• 29 laboratoare;
• 66 farmacii și 9 depozite de farmacii.

2.7.13. Asistența sociala

Comunitatea locală a municipiului se confruntă, ca toate localitățile României, cu o suită de procese, fenomene, tendințe care, integrate, conduc la adâncirea problemelor sociale:

- îmbătrânirea populației, creșterea vulnerabilității populației vârstnice pe fondul scăderii pensiilor și al implementării reformei serviciilor de sănătate;
- șomajul și scăderea veniturilor medii, pe fondul crizei economice și financiare, care au generat un proces de emigrare sezonieră și/sau anuală a forței de muncă;
- pericolul abandonului școlar pe fondul sărăcirii populației și a emigrării părinților pentru locuri de muncă mai bine plătite;
- creșterea vulnerabilității copiilor și a tinerilor pe fondul plecării părinților la lucru în străinătate, sărăcirii familiilor;
- creșterea în complexitate a problemelor grupurilor defavorizate;
- creșterea riscurilor la boli epidemiologice și autoimune pe fondul sărăcirii și reformei serviciilor de sănătate;
- creșterea numărului de divorțuri și scăderea natalității, a ratei abandonului infantile etc., pe fondul aspectelor menționate anterior.

Municipalitatea administrează aceste aspecte prin serviciile sociale pe care le-a dezvoltat și adecvat profilului problematicilor comunității locale.

Centre și servicii sociale acreditate

Pe lângă serviciile sociale aflate în subordinea Consiliului Județean, primăria municipiului administrează o suită de centre furnizoare de servicii specifice, prin Direcția de Asistență Socială Bacău (D.A.S.).

D.A.S. vizează pe termen scurt asigurarea unui cadru coerent și unitar de promovare și respectare a drepturilor persoanelor aflate în nevoi.

Pe termen mediu și lung, instituția vizează protecția socială și integrarea socială a persoanelor defavorizate social( persoane cu handicap, persoane vârstnice, persoane aflate în nevoi, copii ) și dezvoltarea unor forme alternative de protecție și acțiuni preventive, astfel încât reintegrarea în familie și societate să prevaleze proceselor de instituționalizare.

în subordinea Direcției de Asistență Socială Bacău funcționează următoarele birouri și centre:

Biroul Protecția Copilului - situat în Bacău, str. Ștefan cel Mare, nr. 17A, care oferă următoarele servicii sociale: evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale.

Biroul Persoane Vârsnice și cu Handicap - situat în Bacău, str. Ștefan cel Mare, nr. 17A, care oferă următoarele servicii sociale: protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, asistența socială a persoanelor vârstnice.

Biroul Beneficii Sociale - situat în Bacău, str. Ștefan cel Mare, nr. 17A, care oferă următoarele servicii sociale: prevenirea și combaterea marginalizării sociale a unor categorii populaționale supuse acestui risc, intervenția în situații de urgență, de abuz, neglijare, trafic, migrație și repatrieri și prevenirea marginalizărîi sociale și consiliere socială.

Centrul de Resurse pentru Adolescenți - situat în Bacău, str. Livezilor, nr. 4 B, care oferă următoarele servicii sociale: prevenirea comportamentelor de risc, neglijarea, abuzul și exploatarea 47

prin muncă a copiilor, adolescenților, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activități de informare, educare, social izare/petrecere timp liber, consiliere, cât și a unor activități de sprijin, consiliere, educare și suport pentru părinți sau reprezentanți legali.

Centrul de zi pentru copilul aflat în dificultate - situat în Bacău, str. Mircea Eliade, nr.6 (in cadrul Grădiniței cu program prelungit nr.23), care oferă următoarele servicii sociale: prevenirea abandonului și instituționalizarea copiilor în timpul zilei, a unor activități de îngrijire, educație, recreere — socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, orientare școlară pentru copii cât și a unor activități de sprijin, consiliere, educare pentru părinți sau reprezentanții legali, precum și pentru alte persoane care au în îngrijire copii.

Centrul de zi pentru copilul cu nevoi speciale - situat în Bacău, str. Oituz, nr.74, care oferă următoarele servicii sociale: prevenirea abandonului și instituționalizarea copiilor cu nevoi speciale prin asigurarea unor activități de îngrijire, educație, abilitare/reabilitare, recreere - socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viată independentă, orientare școlară și profesională pentru copii, cât si a unor activități de sprijin, consiliere, educare pentru părinți sau reprezentanții legali, precum si pentru alte persoane care au în îngrijire copii

Centrul de zi „O școală pentru toți” - situat în Bacău, str. Ciprian Porumbescu, nr.5 (în cadrul școlii „Xxxxxxxx Xxxxx”, cartier Izvoare), care oferă următoarele servicii sociale: prevenirea abandonului școlar, cerșetoria, infracționalitatea sau alte activități antisociale ale copilului care se află în situație de risc social, prin asigurarea în timpul zilei (după programul școlii) a unor activități de îngrijire, educație, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, orientare școlară și profesională pentru copii cât și a unor activități de sprijin, consiliere și educare pentru părinți/reprezentanți legali, precum și pentru alte persoane care au în îngrijire copii.

Centrul de zi "Clubul Pensionarilor” - situat în Bacău, strada Aleea Ghioceilor nr. 2A, care oferă următoarele servicii sociale: diminuarea riscului de marginalizare socială și însingurare specifică vârstei a treia prin angrenarea pensionarilor în activități cu caracter recreativ și socio-cultural, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții.

Centrul de Cazare Temporară a Persoanelor fără Adăpost din Municipiul Bacău - situat în Bacău, strada Calea Moldovei, nr. 96-98, care oferă următoarele servicii sociale: cazarea pe timp de noapte a persoanelor fără adăpost, servicii de asigurare a hranei, promovare relații sociale, consiliere psihologică, reintegrare comunitară și familială.

2.7.2 Rețele de utilități, apă, canalizare, electrice, gaze, energie termică, rețele de telecomunicații, comunicații date și Internet

2.7.2.1 . Rețeaua de distribuție a apei

Infrastructuri tehnico-edilitare

Compania Regională de Apă Bacău

Societatea Compania Regională de Apă Bacău S.A. (C.R.A.B.S.A) s-a înființat ca urmare a fuzionării S.C. Compania de Apă Bacău S.A. cu S.C. Apa Serv S.A.

Misiunea societății Compania Regională de Apă Bacău S.A este aceea de a răspunde nevoilor de servicii publice de alimentare cu apă și de canalizare a clienților, prin servicii prompte și de calitate.

Obiectivul central al societății Compania Regională de Apă Bacău S.A este atragerea de capital pentru investiții, urmărindu-se ca prin investițiile efectuate sau în curs de efectuare să crească calitatea serviciilor oferite populației și îmbunătățirea calității apei potabile și a alimentării cu apă potabilă.

Tabel nr. 1 - Rețeaua de alimentare cu apă - vechime și materiale

Materialul conductelor	Lungimea conductelor - km -				Procent din lungime
	Total km	Vechimea conducte or:
	Total km	10-20 ani	20 - 30 ani	> 30 ani
Fontă	35,5	-	35,5	-	11,3%
Oțel	147,7	-	147,7	-	47,2%
Beton comprimat	36,3	-	29,9	6,4	11,6%
Azbociment	28,9	-	-	28,9	9,2%
PEID	64,8	64,8	-	-	20,7%
TOTAL	313,2	64,8	213,1	35,3	100%

Tabel nr. 2 - Situația consumului de apă din Municipiul Bacău și a infrastructurii edilitare

	TOTAL	6,481.929 m³
Din care:	Consum casnic	4.979.836 m³
	Consum industrial	455.820 m³
	Consum pentru nevoi socio-culturale	1.046.273 m³

Tabel nr.3 - Rețeaua de alimentare cu apă - vechime și dimensiuni

Dn (mm)

UAT

25-80 mm

(km)

90-180 mm (km)

200-400 mm

(km)

Bacău

63,498

170,792

78,959

TOTAL

63,498

170,792

78,959

Vechime	< 20 ani	20-50 ani	>50 ani
UAT	(km)	(km)	(km)
Bacău	143,877	129,572	39,800
TOTAL	143,877	129,572	39,800

Captarea apei se realizează prin intermediul a șase surse de apă:

• Acumularea Poiana Uzului;
• Frontul Hemeiuș 1 compus din 13 puțuri (din care 1 funcțional), cu o capacitate instalată totală de 297 m³/h;
• Frontul Hemeiuș II compus din 5 puțuri, cu o capacitate instalată totală de 273 m³/h;
• Frontul Gherăiești I compus din 44 de puțuri (din care 34 în funcțiune), cu o capacitate instalată totală de 79 m³/h;
• Frontul Mărgineni I compus din 28 de puțuri, cu o capacitate instalată totală de 277 m³/h;
• Frontul Mărgineni II compus din 16 puțuri (din care 13 în funcțiune), cu o capacitate instalată totală de 373 m³/h;

Sursa Poiana Uzului (este un lac de acumulare antropic) este amplasată pe cursul inferior al râului

Uz, în amonte față de orașul Dărmănești.

Frontul Hemeiuș / este amplasat în localitatea Hemeiuș între Unitatea Militară-Parcul Dendrologic Hemeiuș.

Frontul Hemeiuș II este amplasat în localitatea Hemeiuș între canalul UHE si linia CF Bacău-Piatra Neamț în localitatea Hemeiuș.

Frontul Mărgineni I este amplasat în zona A VIS AN pr. Limpedea și linia CF Bacău-Piatra Neamț în același perimetru comun cu Stația de pompe Mărgineni.

Frontul Gherăiești I este amplasat în municipiul Bacău, între canalul de fuga UHE I Bacău (coada Lacului Bacău 1) și albia veche a râului Bistrița.

Frontul Mărgineni II-Lunca este amplasat pe malul drept al albiei vechi a râului Bistrița în aval de acumularea Lilieci și amonte de Parcul Gherăiești.

La nivelul mun Bacău există și surse de apă aflate în conservare:

• Frontul Gherăiești II.

Caracteristicile tehnice ale surselor de apă sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 4 Caracteristici instalații de captare a apei SLAA Bacău

Sursă	\n Pil	An reabilitare	lip	Tehnologie captarc	Capac, instalată (m³/h)
Poiana Uzului	1991		suprafață	2 x priză de mijloc baraj	2880,00
Hemeiuș I	1976	2002	subterană	puțuri forate (13+0)	297,36
Hemeiuș II	1976	2002	subterană	puțuri forate(5+0)	272,88
Gherăiești 1	1977	2002	subterană	puțuri forate (34+10)	277,20
Mărgineni 1	1960	2003	subterană	puțuri forate (28+0)	372,60
Mărgineni II	1987	2003	subterană	puțuri forate(13+3)	313,20

Sil	< a pac. instalata (m-'/h)	1 ip Pompe	Model pompe	O,. (m7h>	Hp (I11II2O)	P,. )
Hemeiuș I	297,36	Ax orizontal monoetajate monobloc	Grundfos	22	40-44	53 7,5
Hemeiuș II	272,88	Ax orizontal monoetajate monobloc	Grundfos	50	20-23	4- U
Gherăiești 1	277.20	Ax orizontaj monoetajate monobloc	Grundfos	22	18-26	4 73
Mărgineni 1	372,60	Ax orizontaj monoeajate monobloc	Grundfos	14.4	23	13 23
Mărgineni II	313,20	Ax orizontaj monoeajate monobloc	Grundfos	10	26-28	2.2 - 3

Aducțiunea apei brute de la instalațiile de captare la stațiile de tratare se realizează prin intermediul unor conducte având următoarele caracteristici:

Tabelul nr.5 - Caracteristici aducțiune SZAA Bacău

Sistem	Tronson	Lungime (Km)	Material	On (in ni)	Pil
Aducțiune Poiana Uzului - STA Barați
Bacău	Poiana Uzului zid sprijin - SP Moinești	19,897	fontă	1000	2011
Bacău	SP Moinești - dea(Grigoreni	25.638	fontă ductilă	800	2011
Bacău	deal Grigoreni - STA Barați	19,313	PREMO. OL	800	1992
Aducțiune Hemeiuș I, Hemeiuș II, Mărgineni 1-GA Mărgineni
Bacău	Front Hemeiuș I - GA Mărgineni	4,500	OL	400
Bacău	Front Hemeiuș 1 i - aducțiune Hemeiuș 1	2,000	OL	600
Bacău	Front Mărgineni 1 - aducțiune Hemeiuș 1	3,700	OL	600
Aducțiune Gherăiești I, Mărgineni 11-GA Gherăiești
Bacău	Front Mărgineni H-GA Gherăiești	3,800	OL	600
Bacău	Front Gherăiești I - GA Gherăiești	2,400	OL	500

Caracteristicile pompelor din stațiile de pompare cu rol în aducțiunea apei brute se regăsesc în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.6 Caracteristici statii de pompare aducțiune SZAA Bacău

Cit.	Stație de pompare (denumire/ a mplasament)	l ipul pompelor	Xr. pompe (A+R)	Putere pompă (k\\)	Debit pompă (m7h)	înălțime pompare । (miijo)
1	S.P. Moinești	Grundfos	1 + )	560	2880	55
		Cema	1+1	315	2880	24

Pe traseul conductei de aducțiune Dărmănești-Bacău, ruperea presiunii se realizează prin intermediul a 3 rezervoare, după cum urmează:

• Rezervor de rupere a presiunii Moinești (Rl) - amplasat la o înălțime de 418,4 mdM, în orașul Moinești;
• Rezervor de rupere a presiunii Deal Grigoreni (R2) amplasat la o înălțime de 368,9 mdM, pe Dealul Grigoreni;
• Rezervor de rupere a presiunii Canton Stejarul (R3) - amplasat la o înălțime de 276,9 mdM, la poalele dealului Grigoreni.

Tratarea și transportul apei către gospodăriile de apă

în cadrul SZAA Bacău există două stații de tratare a apei captate și 3 stații de dezinfecție, după cum urmează:

• Stafia de preclorinare Stejaru - cuprinde stație de preclorinare și are rolul de a trata apa captată din sursa Poiana Uzului;
• Stafia de tratare Barați - cuprinde stație de tratare, rezervoare înmagazinate, stație de pompare, decantoare și are rolul de a trata apa provenită din sursa Poiana Uzului;
• Gospodăria de apă Mărgineni - cuprinde stație de clorinare, rezervor înmagazinare, stație de pompare și are rolul de a trata apa provenită din sursele Hemeiuș I, Hemeiuș II și Mărgineni I;
Gospodăria de apă Gherăiești — cuprinde stație de clorinare, rezervoare înmagazinare, stație de pompare și are rolul de a trata apa provenită din sursele Mărgineni II și Gherăiești I;

Stația de preclorinare Stejaru este amplasată în incinta cantonului de exploatare Grigoreni. Tratarea apei de la nivelul stației de preclorinare Stejaru se face prin intermediul unui dozator de clor automat.

Stația de tratare Barați, cu o capacitate instalată de 2880 m³/h, este amplasată în extravilanul comunei Măgura. Stația de tratare a apei potabile a fost pusă în funcțiune în anul 2011.

Stația de clorinare Mărgineni este amplasată în incinta gospodăriei de apă Mărgineni. Tratarea apei de la nivelul statiei de clorinare Mărgineni se face prin intermediul unui dozator de clor automat de tip DOZACLOR 2000.

Stația de clorinare Gherăiești este amplasată în incinta gospodăriei de apă Gherăiești. 1 ratarea apei de la nivelul statiei de clorinare Gherăiești se face prin intermediul a două dozatoare de clor automat, cu două circuite de clorinare, respectiv unul pentru apa captată din frontul Gherăiești I si altul pentru apa capatatădin frontul Mărgineni II.

Tabelul nr. 7 - Caracteristici transport SZAA Bacău

Sistem	1 ronson	1 tingirile (km)	Material	Du (mm)	Pil
Bacău	STA Barați-rezervoare Barați	0.2)3	OL	600
Bacău	GA Mărgineni - rezervoare Barați	4.100	fontă	600
Bacău	Rezervor 10.000 Barați- SP Trebeș (sat Barați)	1.017	PEID	225
Bacău	Rezervor 10.000 Barați - SP Trebeș (sat Mărgineni)	2,149	PEID	160
Bacău	SP1 Trebeș - rezervor 250 m³ Trebeș	1.234	PEID	160
Bacău	Rezervor 250 m³ Trebeș - GA Luncani	0.885	PEID	110
Bacău	RezervorTrebeș 250 m³- Rezervor Fântăncle 100 m ’	1.045	PE	75	2007

Caracteristicile pompelor din stațiile de pompare cu rol în transportul apei potabile se regăsesc în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.8 - Caracteristici stații de pompare transport SLAA Bacău

( rt.	Stație tic pompare (denumire/ a in pbi viuny n t)	1 ipul pompelor	pi HH pe (A+R)	Putere pompă jkW)	Debit pompă (m^J/h)	înălțime pom pa re (miițij)
		LNN 250 Q	3	250	1.200	60
1	S.P. Mărgineni (GA Mărgineni)	LNN 200 Q	3	160	900	60
	S.P. Mărgineni (GA Mărgineni)	SADU 80x4	1	4	6	80
2	S.P. Trebeș (SP1)	Grundfos	1 + 1	11	25	275
3	S.P. Luncani(SP2)	Lowara	1 + 1	5.5	15	82,5

Din gospodăria de apă Gherăiești, apa este introdusă direct în rețeaua de distribuție.

2.7.2.2 Rețeaua de canalizare

Preluarea apelor uzate ce necesita epurare se realizează prin intermediul rețelei de canalizare. Lungimea totala a rețelei de canalizare este de cca. 376,512 km, avand 13.295 racorduri.

Epurarea apelor uzate se realizează la Statia de Epurare mecano-biologica avansata din cartierul Izvoare si evacuarea in emisar (râul Bistrița). Procesul tehnologic de epurare constă în doua etape distincte: mecanică și biologică avansată.

Treapta de epurare preliminară pentru ape uzate are ca scop principal degrosisarea apelor uzate, prin prevederea următoarelor unitati de proces:

• sitarea apelor uzate cu gratare rare si dese
• deznisipator-separator de grăsimi aerat (pentru reținerea materiilor de natura nisipului sau similar, precum si a grăsimilor)

Treapta de epurare primara, are ca scop reținerea materiilor in suspensie si a substanțelor organice (CBOs, CCOcr, Norg) prin procedeul de sedimentare gravimetrica si este alcatuita din decantoare primare.

Treapta de epurare secundara (biologica) are ca scop epurarea biologica a apelor uzate prin adoptarea procedeului de epurare biologica avansata Ludzak-Ettinger modificat (MLE), cunoscut ca unul din cele mai stabile procese de epurare pentru eliminarea pe cale biologica a azotului din ape uzate municipale.

In paralel cu eliminarea azotului pe cale biologica, eliminarea fosforului se face pe cale chimica prin precipitare. Reținerea biomasei active necesare procesului de epurare cu nămol activat se realizează in decantoare secundare amplasate in avalul reactoarelor biologice.

Corespunzător, in treapta de epurare biologica a apelor uzate s-au prevăzut următoarele obiecte tehnologice:

• reactoare biologice structurate pe 2 linii independente paralele, fiecare fiind alcatuita dintr-o zona pre-anoxica (de denitrificare) urmata de o zona aeroba (de nitrificare) cu recirculare interna a azotatilor in amontele zonei de denitrificare
• decantoare secundare
• facilitate de dozare clorura ferica (FeCI3) soluție pentru eliminarea prin precipitare chimica a fosforului, cu asigurarea unei capacitati de stocare a acestuia pentru 30 zile.
• facilitate de dozare methanol pentru situatii de urgenta.

Treapta de tratare a nămolurilor include următoarele obiecte tehnologice:

• fermentator-concentrator cu mixare completa in doua trepte pentru nămolul primar;
• concentrarea mecanica a nămolului in exces in 2 concentratoare gravitaționale cu banda;
• stabilizarea nămolului cu var.

Stații de pompare ape uzate

Pentru asigurarea colectării si transportului apelor uzate menajere către rețeaua de canalizare existenta si mai departe către statia de epurare, din cauza pantelor terenului natural, s-au executat statii intermediare de pompare a apelor uzate.

Tabel nr.9 - Amplasamentul si caracteristicile stațiilor de pompare ape uzate

Localitatea	Strada	SPAU	Caracteristici pompe si refulări
HEMEIUS	Xxx Xxxxxxxxxx	Xxxx 1	Q = 2 x 4 l/s, H = 12 m, PEID De 90,394 ml
	Crinului	SPAU 2	Q = 2 x 12,5 l/s, H = 8,12m, PEID De 140,231 ml
	Calea Moldovei	SPAU 3	Q = 2x15,29 l/s, H = 12 m, PEID De140,?00 ml
MĂRGINENI	Calea Moinesti	SPAU 4	Q = 2 x 4 l/s, H = 10,42 m PEID De 90,440 ml
BACAU	Arinilor	SPAU 5	Q = 2 x 4 l/s, H = 10,2 m, PEID De 90,354 ml
	Frunzei	SPAU 6	Q = 2 x 4 l/s, H = 9,5 m, PEID De 90,310 ml
	Republicii	SPAU 7	Q = 2 x 4.38 l/s, H = 9,5 m, PEID De 90,1356 ml
LETEA VECHE*	Xxx Xxxxxxx	Xxxx 8	Q = 2 x 4 l/s, H = 5,83 m, PEID De 90,3 ml
LETEA VECHE*	AI I. Xxxx	Xxxx 9	Q = 2 x 4,4 l/s, H = 8 m, PEID De 90,44 ml
BACAU	Calea Bârladului	SPAU 10	Q = 2 x 4,9 l/s, H = 10,5 m, PEID De 90,246ml
	Ciresoaiei	SPAU 11	Q = 2 x 4 l/s, H = 12,4 m, PEID De 90,354 ml
	Șiretului	SPAU 12	Q = 2 x 4 l/s, H = 5,5 m, PEID De 90,22 ml
	Xxx Xxxxxxxx	Xxxx 13	Q = 2 x 4 l/s, H = 8,12m, PEID De 90,182 ml
	Muncii	SPAU 14	Q = 2 x 4 l/s. H = 5,94 m, PEID De 90,440 ml
	E. Xxxxxxxx	Xxxx 15	Q = 2 x 4 l/s, H = 8,6 m, PEID De 90,110 ml
	Sălciei	SPAU 16	Q = 2 x 4 l/s, H = 8,15 m, PEID De 90,171 ml

Prunului	SPAU 17	Q = 2 x 4 l/s, H = 5 m, PEID De 90,2 ml
Scânteii	SPAU 18	Q = 2 x 4 l/s, H = 7,8 m, PEID De 90,132 ml
Triumfului	SPAU	Q = 2 x 80 mc/h, H = 8 m
Muncii	SPAU	Q = 2 x 80 mc/h, H= 8 m
Rozelor	SPAU	Q = 3 x 60 mc/h, H= 12 m
Xxxxxxx Xxxxxxxxxx	Xxxx	Q = 3 x 60 mc/h, H= 30 m

Nota: In localitatea Letea Veche mai sunt montate un număr de 20 de SPAU-uri cu

următoarele caracteristici:

- SPAU 1,2, 4,5, II si 19 Q = 2 x 23,8 mc/h si H = 9,5 m;
- SPAU 3, 6-10, 12, 13, 15-18 si 20 Q = 2 x 27 mc/h si H - 11,7 m;
- SPAU 14 Q = 2 x 34 mc/h si H = 13,2 m.

Stațiile de pomapre apă uzată au fost executate cu structura de beton cu diametre cuprinse intre 2,0 - 3,0 m, adâncimi variabile si sunt echipate cu instalatii hidraulice, mecanice, ventilație, electrice si de automatizare care sa permită funcționarea automatizata in condiții de eficienta si siguranța maxima. Stațiile de pompare sunt echipate cu prevăzute cu sistem de separare a solidelor care sa permită ușurința curățării separatorului.

Toate stațiile de pompare apa uzata sunt conectate la un sistem SCADA care este amplasat in incinta SEAU Bacau si permite monitorizarea in timp real a următorilor parametrii:

- nivelele apei in chesoane - minim, maxim, de avarie;
- parametrii de calitate ai rețelei trifazate de alimentare;
- starea disjunctoarelor principale (inchise/deschise/declansate);
- stările pomit/oprit/avarie a pompelor;
- numărul de ore de funcționare a pompelor;
- activitatea senzorilor de intruziune (in tablou, camera pompelor sau camera grătarului);
- regim de funcționare A-O-M pentru pompe;
- concentrația de gaze periculoase-explozibile, toxice;
- regim A-O-P circuite ventilatoare;
- stare baterie condensatoare.

In municipiul Bacau mai exista trei statii de pompare apa uzata menajera si pluviala aflate in administrarea CRAB, astfel:

Stația de pompare ape uzate Șerbânesti, clădire cu regim de inaltime P, compartimentata in:

- sala pompe, unde sunt amplasate 3 buc. pompe tip ACV 200, cu caracteristicile: Q =200 mc/h; H = 20 mCA; P = 30 kw; N = 1450 rot/min.
- atelier mecanic si electric pentru întreținere si reparatii utilaje, - vestiar si grup sanitar, prevăzut cu boiler lentru apa calda.

Cartierul Serbanesti este situat cu 2 - 4 m sub nivelul municipiului, pe malul stâng al râului Bistrița si apele uzate sunt, mai intai, colectate intr-un bazin din beton cu o capacitate de 200 mc si apoi pompate in canalizarea municipiului Bacau cu ajutorul pompelor din Statia de Pompare Ape Uzate Serbanesti.

Statia de pompare ape uzate str. Arcadie Septilici - cartier C.F.R.

Statia de pompare este o construcție subterana de forma dreptunghiulara si are doua compartimente:

- pentru ape uzate menajere, echipat cu doua electropompe submersibile cu diametrul de refulare 2”, Q = 2 x 200 mc/h, H = 17 mCA, P = 7,5 k W;
- pentru ape pluviale, echipat cu trei electropompe submersibile, avand: Q = 3 x 160 mc/h, H = 30 mCA, P = 11 kW;

Funcționarea pompelor este automatizată funcție de nivelul apei din statia de pompare, la compartimentul de ape pluviale unde sunt doua pompe active pornirea lor se va face in trepte, pornind intai o singura pompa la un anumit nivel si daca nivelul creste in continuare pornește automat si a doua pompa.

La intrarea apelor uzate menajere s-a prevăzut un gratar, iar la intrarea apelor pluviale un gratar panou pentru reținerea corpurilor solide care pot afecteze funcționarea pompelor.

Statia de pompare este prevăzută cu un cos de ventilație pentru a nu permite acumularea de gaze toxice in interiorul statiei.

Static de pompare ape uzate ANL Gheraiesti este echipata cu doua electropompe submersibile cu diametrul de refulare Dn = 160 mm, Q - 30 mc/h, H = 15 mCA, P = 2,2 kW.

Funcționarea pompelor este automatizata in funcție de nivelul apei din statia de pompare. La intrarea apelor uzate s-a prevăzut un gratar pentru reținerea corpurilor solide care pot afecteze funcționarea pompelor.

Statia de pompare este prevăzută cu un coș de ventilație pentru a nu permite acumularea de gaze toxice in interiorul statiei.

2.7.2.3. Alimentarea cu gaze naturale

în Municipiul Bacău, rețeaua de gaze natural este concesionată către S.C. EON Gaz S.A. care asigură exploatarea rețelei, reabilitarea și întreținerea tuturor instalațiilor existente, până la nivelul consumatorului final.

Situația acoperirii cu conducte și instalații de furnizare a gazelor natural este de 85% în municipiul Bacău.

Alimentarea cu gaze naturale se face din cele doua stații de predate existante:

- SRM predare I Mărgineni;
- SRM predare II SOFERT.

Repartiția gazelor în oraș se face din distribuitorul stației amplasate în incinta S.C. PAMBAC. Conductele de repartiție alimentează cele 40 stații de reglare măsura din municipiu. Din stațiile de reglare pleacă conductele de distribuție.

2.7.2.4. Energia electrică

in Municipiul Bacău, rețeau de energie electrică este concesionată de către SC. E-ON Moldova Distribuție S.A. care asigură exploatarea rețelei, reabilitarea și întreținerea tuturor instalațiilor existente. Acoperirea cu rețele electrice este de 99%.

Primăria Bacău are în administrare serviciul de iluminat public.

Iluminatul public are 3 tipuri de rețele: combinată, aeriană și îngropată.

2.7.2.5. Energie termică

THERMOENERGIE GROUP BACĂU este din 2014 unicul furnizor de energie termică din Municipiul Bacău.

în prezent, un număr de 13 350 de apartamente, din cele 57 891 inițial branșate la SACET, beneficiază de încălzire și apă caldă menajeră. Pe de altă parte, un număr de 44 541 apartamente au ales alte sisteme de încălzire.

Rețelele existente de transport si distribuție a energiei termice (țeava și izolația termică) au, pe alocuri, un grad de uzură avansat, ceea ce conduce la pierderi de energie termică cuprinse între 19% și 52%, funcție de perioada de furnizare.

Strategia de alimentare cu căldură până în anul 2033, aprobată de către Consiliul Local al Municipiului Bacău, a fost fundamentată pe atingerea următoarelor obiective:

• Fundamentarea corectă a parametrilor întregului sistem plecând de la consumatori spre sursa de energie;
• Schimbarea ponderii în structura actuală a veniturilor societății de la 50% energie electrică, 50% energie termică, Ia 70% energie electrică și 30% energie termică prin majorarea capacității de producere a energiei electrice;
• Reconsiderarea întregului sistem de încălzire a Municipiului Bacău prin concentrarea acestui serviciu de utilitate publică în cadrul THERMOENERGIE GROUP BACĂU, preluarea într-o proporție cât mai mare a consumatorilor afercnți centralelor termice de zonă pe sistemul de termoficare urbană, pentru eficientizarea producerii în cogenerare;
• Monitorizarea și funcționarea prin dispecerat a întregului sistem de producere-transport-distribuție-consum energie termică, stabilirea unor relații contractuale directe între furnizor și consumator;
• Readucerea în sistem a consumatorilor care au promovat surse individuale de producere a energiei termice.

Sistemul de rețele termice primare asigură transportul agentului termic (apei calde) de la THERMOENERGIE GROUP BACĂU la punctele termice si este un sistem bitubular închis, cu conducte tur-retur.

Rețeaua primară este de tip arborescent (radial) în circuit închis dar, din cauza pierderilor mari de agent termic, în realitate rețeaua se comportă ca o rețea semideschisă.

Rețeaua primara de transport, cu diametre cuprinse intre 65-130 mm, este in mare parte amplasata subteran, in canale nevizitabile, cu excepția conductelor de 200 mm care sunt amplasate si suprateran, iar celelalte tipodimensiuni sunt amplasate, atat subteran, cat si aerian.

Rețeaua termică primară are o lungime totală de cca 76 km de conductă, ceea ce înseamnă cca 38 km de traseu. Primele conducte ale rețelei primare au fost puse în funcțiune încă din anul 1976 și de atunci aceasta nu a fost reabilitata decât pe porțiuni mici, datorită lucrărilor efectuate la anumite puncte termice si a reabilitării si modernizării infrastructurii municipiului Bacau. De asemenea au existat doua investitii majore: racordarea Aerostar și închidere inelară a magistralelor Sofert cu Cornișa care au

57 adus investiții ăn rețeaua de transport. Pe aceste porțiuni vorbim despre rețele preizolate, îngropate, așezate pe pat de nisip, reprezentând cca. 12% din lungimea totală.

Rețeaua termică primară este amplasată pe un teren a cărui denivelare maximă atinge cca. 13 m (cota minimă de teren 155 m la PT 14 și cota maximă de 168 m la PT2I).

Energia termică distribuită în anul 2021 a fost de 93 412 gigacalorii (Thermoenergy Group SA).

Distribuția energiei termice se realizează prin 55 de puncte termice si 41 de module termice ce asigură alimentarea cu căldura pentru încălzire și apă caldă de consum a consumatorilor aferenți. De asemenea exista un număr de 12 module termice, ce deservesc numai agenți comerciali si se află în administrarea acestora.

Rețeaua de distribuție are o lungime totala de cca 383 km pentru distribuția agentului termic secundar pentru încălzire si apă caldă de consum.

Amplasarea rețelei secundare este atât de tip suprateran cât și subteran, în canale termice comune pentru conductele de încălzire (tur/retur) și pentru cele de apă caldă de consum (tur/recirculare) nevizitabile (în mai multe situații, prin canalele termice nevizitabile, trec conducte de apă potabilă, conducte de gaze, precum și rețelele de canalizare).

Rețelele de distribuție ale 22 de puncte termice, reprezentând cca 50% din total, au fost reabilitate cu conducte preizolate, îngropate așezate pe pat de nisip.

Există de asemenea 7 centrale termice care în prezent alimentează un număr de 590 de consumatori si pentru care s-au făcut sudii de fezabilitate pentru preluarea într-o proporție cât mai mare a consumatorilor aferenți pe sistemul de termoficare urbană, pentru eficientizarea producerii în cogenerare.

Există numeroase trasee de conducte blindate, ca urmare a debranșării consumatorilor.

Un alt serviciu prestat de Thermoenergy Group SA este cel de ridicare a presiunii apei potabile pentru consumatorii din blocurile de locuințe cu regim de înălțime de peste P+4 se realizează prin intermediul a 29 de stații de hidrofor.

2.7.2.6. Rețele de telecomunicații, comunicații date și Internet

Județul Bacău dispune de o rețea telefonică mixtă (analogică și digitală), precum și de o rețea extinsă de telefonie mobilă reprezentată de către toți operatorii de profil prezenți în România, gradul de acoperire al acestora fiind de peste 90%. în Municipiul Bacău este localizat Centrul Regional de Poștă, în Municipiul Bacău, serviciile de telecomunicații sunt diversificate și sunt oferite de mai mulți furnizori.

Rețelele de internet sunt asigurate de către toți operatorii de profil prezenți în România prin mai multe tipuri: wireless, cablu, fibră optică:

2.7.3 Locuri de adunare și cazare a populației în situații de urgență - tabere de sinistrați

în situații de urgență determinate de dezastre, de regulă evacuarea persoanelor sinistrate se face local, în prima fază, de regulă în sediile hotelurilor, internatelor, școlilor, restaurantelor etc. conform Anexei nr. 11.

Pentru aceste faze, nu se organizează puncte de adunare, evacuarea decurgând conform hotărârii Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău.

Ulterior Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău, amenajează spații pentru sinistrați, în funcție de situația de urgență produsă, posibilitățile municipiului Bacău, sau solicită în acest sens sprijinul Comitetului Județean Pentru Situații de Urgență.

în situația producerii unor dezastre majore care impun evacuarea sinistraților în locații special amenajate, la nivelul municipiului se amenajează locuri de adunare a sinistraților, de regulă pe stadioane, terenuri de sport, spații publice deschise, cu puncte de îmbarcare în apropierea acestora,

unde infrastructura rămasă funcțională permite desfășurarea acestor acțiuni. Evacuarea se face în afara localității afectate sau în tabere de sinistrați special organizate.

Aceste locații pot fi de regulă, sălile sportive, unitățile de cazare școlare din Administrația Taberelor Școlare, alte spații turistice.

Organizarea acestor activități, puncte, raioane, tabere și algoritmele sunt prevăzute în Planul de evacuare al Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău.

In municipiul Bacău, pe Calea Moldovei există o tabără de sinistrați amenajată.

Secțiunea a 8 a. Specific regional/local

2.8.1. Vecinătăți, influențe, riscuri transfrontaliere

în nord, limita cu comuna Hemeiuș și Săucești;

în sud, limita cu comuna N Bălcescu;

în vest, limita cu Măgura, Sărata și L. Călugăra;

în est, limita cu comuna Letea Veche.

Influențele comunelor și județelor limitrofe, din punct de vedere al situațiilor de urgență, asupra populației, bunurilor materiale și mediului județului Bacău se clasifică astfel:

a. cutremur-județul Vrancea;
b. inundații - județul Neamț (răul Bistrița).

Capitolul III

ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ

Municipiul Bacău este situat în partea de N-E a României, la confluența a două râuri importante, Bistrița și Șiret. în cadrul Moldovei, municipiul Bacău ocupă o poziție central-vestică.

Tipurile de riscuri de analizat, pe baza datelor, evidențelor statistice, precum și a altor documente avute la dispoziție, sunt:

- riscurile naturale;
- riscurile tehnologice;
- riscurile biologice;
- riscurile de incendiu;
- riscurile sociale;
- alte tipuri de riscuri.

Secțiunea 1 - Analiza riscurilor naturale

Riscurile naturale de pe teritoriul municipiului Bacău sunt:

- fenomene meteorologice periculoase:

inundații;
• furtuni;
• înzăpezi ri
seceta;
căderi de grindină;

- incendii de pădure;
- fenomene distructive de origine geologică:

cutremure.

3.1.1. Fenomene meteorologice periculoase

3.1.1.1. Inundații

Inundațiile, sunt fenomene meteorologice periculoase, produse prin acumulări mari de apă, datorate precipitațiilor abundente, cedarea bruscă prin topire a stratului de zăpadă, care nu pot fi preluate de cursurile normale de apă (râuri, pâraie). Caracteristic inundațiilor, pe teritoriul municipiului Bacău, este unda de viitură, care transportă cantități foarte mari de apă, chiar de câteva sute de ori decât în mod obișnuit.

Pentru analiza riscurilor la inundații prezintă importanță și împrejurimile imediate ale municipiului Bacău în ceea ce privește caracteristicile geomorfologice și hidrografice care condiționează, în special, regimul râurilor mai mici din zona: Trebeș, Negel, Bârnat.

Din punct de vedere geologic, municipiul Bacău este situat la contactul dintre două mari geostructuri: geosinclinalul Carpaților Orientali și Platforma Moldovenească, râul Șiret urmând, în zonă, linia de separare dintre acestea în lungul Faliei Pericarpatice.

Unității de geosinclinal îi corespunde partea de vest a zonei, respectiv culmea subcarpatică a Pietricică! Bacăului (740 m. Vf. Căpătă) alcătuită din roci mai dure (gresii, mame, conglomerate, argile) dispuse în structuri puternic cutate și șariate. Culmea Pietricica reprezintă ultimul anticiinal al pânzelor de șariaj subcarpatice care încalecă spre est bordura vestică a Platformei Moldovenești, scufundată în trepte.

Părțile centrale și de est a municipiului Bacău aparțin Platformei Moldovenești, reprezentată prin suite monotone de marne, argile, nisipuri, gresii, dispuse în monoclin. Bordura de vest a Platformei Moldovenești se scufundă în trepte sub cutele deversate ale geosinclinalului Carpaților Orientali.

Această zonă de contact geologic, afectată de o rețea hidrografică viguroasă, se impune în relief prin forme diferite: dealurile piemontane de la baza Pietricică) (dealul Gherfu), culuarele largi, terasate, ale văilor râurilor Bistrița și Șiret, prelungirile sud-vestice ale Podișului Central-Moldovenesc (Dealurile Bogdăneștilor) și cele de N-V ale Colinelor Tutovei (Dealurile Buhocilor-Culmea Cucuieți-404 m).

în acest cadru geomorfologic mai general se poate vorbi de o Depresiune a Bacăului, situată între două îngustări ale Culuarului Șiretului, respectiv porțile Itești și Răcâciuni. Municipiul Bacău ocupă lunca largă, comună a râurilor Bistrița și Șiret, la est de abruptul terasei de 12-15 m (Cornișa Bistriței-Cascada-Centrofarm-Prelungirea Bradului), conul larg și plat de dejecție al Trebeșului și Negelului (la vest de Cornișa, până la Măgura și Mărgineni) și terasele Șiretului (T 35-40m) din Dealul Bacăului-Aeroport.

Clima este temperat-continentală, moderată, cu temperatura medie multianuală a aerului de 9,0°C și cu precipitații de 540 1/mp.

Rețeaua hidrografică din zonă este reprezentată prin râul Șiret, care curge pe la limita de est a municipiului și afectează mai puțin teritoriul acestuia, râul Bistrița, situat în partea de N-E a municipiului și râul Xxxxxx-Xxxxxx, cu afluenții săi Negel și Limpedea, situați în zona nordică a Municipiului Bacău.

Râul Bistrița traversează o parte a teritoriului municipiului Bacău, situat în părțile de N-E și E între hidrocentrala Lilieci și confluența cu râul Șiret din coada lacului Galbeni.

Râul Bistrița este amenajat hidroenergetic încă din anii 1965-1966. Pe teritoriul municipiului Bacău se afla canalele de aducțiune-fugă de la hidrocentralele Lilieci și Bacău, lacul Bacău, lacul de agrement precum și sectoarele de albie veche dintre barajul Lilieci și coada lacului Bacău și dintre barajul lacului Bacău și confluența cu râul Șiret.

Râul Xxxxxx-Xxxxxx drenează zona de nord a municipiului Bacău între comuna Mărgineni și confluența cu râul Bistrița din aval de barajul Bacău. Râul Trcbeș primește ca afluent pârâul Negel, în amonte de podul Mărgineni și pârâul Limpedea, în cartierul Gherăești. După confluența cu pârâul Limpedea, cursul de apă se numește Bârnat.

Probleme privind inundațiile ridica râurile Bistrița (sectoarele de albie veche), Trebeș, Barnat și Negel.

Râul Șiret curge la cca 3 km. est de limita municipiului, iar viiturile de pe acest curs de apă nu afectează teritoriul acestuia, ci numai comunele vecine: Saucești și Letea Veche.

Pentru determinarea debitelor maxime cu diferite probabilități de depășire au fost prelucrate statistic datele de monitorizare îndelungată de la stațiile hidrometrice din zonă și s-au valorificat corelațiile și relațiile de generalizare valabile în zonă.

Pentru râul Bistrița calculele se referă atât Ia regimul natural de scurgere, cât și la cel amenajat.

Cotele corespunzătoare debitelor maxime cu diferite probabilități de depășire au fost determinate pe profile ridicate în secțiuni caracteristice, stabilite în colaborare cu S.G.A. Bacău, care coordonează întocmirea planului municipal de apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase.

Pentru fiecare profil s-au calculat coordonatele cheilor limnimetrice și s-au marcat cotele corespunzătoare debitelor de calcul și cotele de inudabilitate.

Datele de calcul, pentru fiecare sector de râu și secțiune se prezintă mai jos:

1. Râul Bistrița-albia veche.

Pentru a determina potențialul de inudabilitate al albiei vechi a râului Bistrița în condițiile stadiului actual de amenajare și a lucrărilor de apărare existente au fost luate în considerare următoarele secțiuni:

- Profil nr. I, situat la cca 1000 m. în amonte de podul rutier din Parcul Gherăești, caracteristic pentru sectorul frontului de captare Gherăești 2;
- Profil nr. 2, situat in Parcul Gherăești, la cca 150 m. în aval de podul CFR, reprezentativ pentru ansamblul de locuințe din parc;
- Profil nr. 3, situat pe mijlocul insulei de agrement, caracteristic pentru insulă. Pentru profilele 1-3 cotele sunt absolute, fiind legate de borne CSA,
- Profil nr. 4, situat în aval de barajul lacului de agrement, în secțiunea de la debușarea canalului de evacuare subteran al Companiei Regionale de Apă Bacău, reprezentativ pentru zona industrială.

Cotele sunt convenționale, drept reper fiind considerat coronamentul digului în secțiune, căruia i s-a atribuit cota 151,55 m.

în ceea ce privește debitele maxime, în cazul râului Bistrița, care a fost amenajat hidroenergetic în perioada 1955-1966, regimul natural de scurgere a fost radical modificat. Din acest motiv, în analiza potențialului de inundare, trebuie abordate amândouă situații.

A. In cazul regimului natural.

întrucât distanța dintre barajul acumulării Lilieci din nordul municipiului Bacău și confluența cu râul Șiret, în coada Lacului Galbeni, situată în sud-estul municipiului Bacău nu este prea mare (cca 20 km), debitele maxime de calcul considerate în regim natural au practic aceleași valori pentru întregul sector.

Debitele maxime cu diferite probabilități de depășire au fost determinate prin prelucrarea statistică a datelor de monitorizare îndelungată de la stațiile hidrometrice din bazinul hidrografic prin valorificarea corelațiilor și a relațiilor de generalizare valabile în zonă.

Pe profilele transversale ridicate în secțiunile menționate mai sus au fost determinate coordonatele de bază și s-au trasat cheile limnimetrice, iar pe cheile limnimetrice au fost marcate cotele corespunzătoare debitelor de calcul.

Elementele de calcul se prezintă mai jos:

-Suprafața bazinului hidrografic aferent zonei Bacău (F) 6800-7069 kmp;

-Altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hmed) = 925 m;

-Debite și niveluri maxime cu diferite probabilități de depășire:

Prob.dep.(%)		0,1	0,5	1	2	5	10
Qmax.(mc/s)		2925	2215	1900	1600	1215	920
Cote coresp. (m)	Prof. 1	172,30	171,90	171,60	171,20	170,50	170,10
	Prof. 2	169,30	168,80	168.50	168,20	167,70	167,30
	Prof. 3	156,90	156,50	156,20	156,00	155,60	155,20
	Prof. 4	149,50	149,00	148.80	148,60	148,30	148,10

Din cercetarea profilelor prezentate mai sus rezultă următoarele:

a.în cazul profilului din amonte de podul CFR Gherăești (profilul nr. I) se constată că digul de protecție al câmpului de captare a apei Gherăești II este depășit la cote mai mari decât probabilitatea de calcul de 0,5%.

b.în cartierul de locuințe Gherăești, amplasat în parcul omonim, cota coronamentului digului de pe malul drept este superioară nivelului cu probabilitatea de depășire de 0,1% (Profilul nr. 2). .

c.în cazul insulei de agrement (Profilul nr. 3), calculele coordonatelor cheii limnimetrice s-au efectuat pentru trei variante de pante rezultate din analiza pozițiilor posibile pe care le pot avea uvrajele de la barajele lacurilor de acumulare Bacău (din amonte) și de agrement (din aval):

- panta naturală cca 3%o;
- panta cea mai favorabilă (5%o), în situația unei cote maxime în amonte și minime în aval;
- panta cea mai defavorabilă (0,8%o) în cazul unor cote minime în amonte și maxime în aval.

Cotele din tabelul de mai sus corespund variantei cu panta naturală de 3%o, deoarece am pornit de la premiza regimului natural.

B. In cazul regimului amenajat.

Este de presupus ca scurgerea maxima în regim natural nu mai este posibilă în cazul râului Bistrița. Din acest motiv este necesara luarea în considerare a debitelor maxime care pot fi evacuate prin descărcătorii de ape mari ale barajelor Lilieci, Bacău și Lacul de agrement.

Debitele maxime evacuate din barajul Lilieci au valoarea de 1900 mc/s (apropiate de Qmax. 1% din regim natural) și interesează sectorul din aval, până la barajul Bacău, reprezentat prin profilele 1 și 2.

La acest debit maxim, corespund următoarele cote:

- PI (amonte podul CFR Gherăești): H - 171,60 m;
- P2 (în Parcul Gherăești): H = 161,50 m.

Pentru sectorul din aval de barajul acumulării Bacău, respectiv insula de agrement și zona industrială Bacău-sud, prezintă importanță debitele maxime evacuate din Acumularea Bacău. Conform regulamentului de exploatare, aceste debite sunt:

- La nivelul normal de retenție (NNR): Qmax. evac. = 1490 mc/s;
- La nivelul maxim de exploatare (NME) Qmax. evac. = 1960 mc/s;

-La nivelul barajului deversor, cu forfarea lamei deversate : Qmax. evac. = 2700 mc/s. Debitul maxim evacuat, înregistrat în ultimii 30 ani a fost de 1700 mc/s, în luna iulie, 2005. Considerăm că, pentru proiectarea și executarea unor lucrări de apărare împotriva inundațiilor este necesară luarea în considerare a variantei celei mai defavorabile (cu panta de 0,8%o), la care să se adauge sporuri de siguranță.

2. Râul Xxxxxx-Xxxxxx.

în cazul râului Xxxxxx-Xxxxxx, viiturile cu debite foarte mari pot produce inundații din cauza existentei unor sectoare cu diguri mai joase.

în secțiunea podului Mărgineni, situata în aval de confluența cu râul Negel, debitele maxime cu diferite probabilități de depășire au următoarele valori:

Qmax.0,1 % - 375 mc/s; Qmax.2% - 172 mc/s;

Qmax.0,5% = 265 mc/s; Qmax.5% = 120 mc/s;

Qmax. 1 % = 220 mc/s; Qmax. 10% = 78,5 mc/s.

Capacitatea maxima de tranzit a podului rutier așa cum rezultă din calcule este cuprinsă între 75,0 mc/s (la scurgere libera și nivelul până la tablier) și 100 mc/s, cu inundare în amonte de I m. (Profil nr. 5).

Debitele mai mari pot provoca inundații locale.

Dacă ne referim la albia râului pe sectorul intravilan situația se prezintă în profilul nr. 6.

în apropierea podului CFR de pe linia Bacău-Suceava, situat în extravilan și în aval de confluența cu pârâul Limpedea, a fost ridicat profilul transversal nr. 7. Cotele profilelor 5-8 sunt convenționale, dar apropiate de cotele reale din teren.

Daca analizăm profilele nr. 6 și 7, constatăm că debitele mai mari de probabilitatea de depășire de 2% produc inundații, fapt ce impune luarea unor masuri adecvate, respectiv supraînălțarea digurilor și menținerea capacității normale de tranzit a albiilor.

Pentru limnimetrice depășire.

Pentru

profilele nr. 6-8 de pe râul Trebeș au fost calculate coordonatele cheilor s-au marcat cotele corespunzătoare debitelor maxime cu diferite probabilități de

secțiunile stațiilor hidrometrice Mărgineni și Bacău au fost preluate cheile

limnimetrice trasate prin măsurători. Datele se prezintă mai jos:

a. în secțiunea stației hidrometrice Mărgineni (Profil nr.6) -Suprafața bazinului hidrografic aferent (F) = 125 kmp;

-Altitudinea medie a bazinului hidrografic aferent (F) = 323 m;

-Debite și niveluri maxime cu diferite probabilități de depășire:

Prob.dep.(%)	0,1	0,5	1	2	5	10
Qmax. mc/s	375	265	220	172	120	78,5
Cote coresp (m)	inundă	inundă	175.60	175,10	174,40	173,60

b, în secțiunea amonte pod CFR pe linia Bacău-Suceava (Profil nr. 7): -Suprafața bazinului hidrografic aferent (F) — 170 kmp;

-Altitudinea medie a bazinului hidrografic aferent (F) = 310 m;

-Debite și niveluri maxime cu diferite probabilități de depășire:

Prob.dep.(%)	0,1	0,5	1	2	5	10
Qmax. mc/s	445	316	260	205	142	93,0
Cote coresp (m)	inundă	inundă	164,80(inundă)	164,50	164,00	163,50

c.în secțiunea stației hidrometrice Bacău (Podul cu Lanțuri Profil nr.8): -Suprafața bazinului hidrografic aferent (F)~ 181 kmp;

-Altitudinea medie a bazinului hidrografic aferent (F) = 308 m;

-Debite și niveluri maxime cu diferite probabilități de depășire:

Prob.dep.(%)	0,1	0,5	1	2	5	10
Qmax.mc/s	445	316	260	205	142	93,0
Cote coresp (m)	inundă	inundă	inundă	162,10(inundă)	161,65	161,20

3. Râul Negel.

Punctele critice pe acest curs de apă sunt situate pe sectorul inferior îndiguit din cartierul CFR. Situația actuală a fost monitorizată prin ridicarea profilelor transversale nr. 9 (la limita cu comuna Măgura) și 10 (la podul de la colțul gardului Carbac).

în profilul nr. 9 se constată că inundațiile se produc la debite mai mari de 120 mc/s (probabilitatea de depășire de 0,5%).

în profilul 10, dacă excludem prezența podețului, capacitatea actuala a albiei în aval de lucrările care se execută în prezent este de cca 80,0 mc/s (probabilitatea de depășire de 2%),

în situația existenței podețului, capacitatea de tranzit pe sub avesta și conducta de gaze este de numai 25-30 mc/s.

Cotele profilelor 9 și 10 sunt convenționale, dar apropiate cu cele reale. Au fost preluate după harta topografică scara 1:10 000.

Datele se prezintă mai jos:

a. Profilul nr. 9:

-Suprafața bazinului hidrografic aferent (F) = 25,0 kmp;

-Altitudinea medie a bazinului hidrografic aferent (F)290 m;

-Debite și niveluri maxime cu diferite probabilități de depășire:

Prob.dep.(%)	0,1	0,5	1	2	5	10
Qmax.inc/s	164	117	95,0	76.0	54,0	40,0
Cote coresp(m)		182,70	182,35	182,10	181,70	181,35

Profilul nr. 10:

- Suprafața bazinului hidrografic aferent (F) = 26,0 kmp;
- Altitudinea medie a bazinului hidrografic aferent (F) = 285 m;
- Debite și niveluri maxime cu diferite probabilități de depășire:

Prob.dep.(%)

0,1

0,5

1

2

5

10

Qmax. mc/s

168

120

98,0

78,5

56,0

41,0

Cote coresp(m)

depășește digul actual

176,40

176,10

175,80

Cauze generale care pot produce inundatii pe teritoriul municipiului Bacău:

a. Modificări în circulația generală a atmosferei determinate de tendințele ciclurilor natural ale climei peste care se suprapun efectele activităților antropice (despăduriri și poluare, determinând efectul de seră). Intensitatea deosebită a fenomenelor hidrometeorologice (precipitații de peste 160 I /mp). Debite înregistrate depășind debitele de dimensionare a lucrărilor hidrotehnice cu roi de apărare și pe cele istorice.
b. Tendința generală de aridizare a climei în partea central - estică a Europei; un prim efect il constituie creșterea gradului de torențialialitate al precipitațiilor și scurgerii apei.
c. Lipsa lucrărilor de corectare a torenților și de combatere a eroziunii solului.
d. Despăduriri excesive în bazinele de recepție ale cursurilor de apă.
e. Reducerea capacității de transport a albiilor prin colmatare, datorită transportului masiv de aluviuni de pe versanți la precipitații torențiale locale.
f. Blocarea podurilor de acces și podețelor cu rădăcini și resturi lemnoase aduse de torenți.
g. Existența unor împrejmuiri și anexe gospodărești la limita malurilor torenților.
h. Producerea unei noi mari viituri după cea din anul 2006, timp în care nu s-au putut realiza lucrările de refacere a albiilor, podurilor și alte lucrări propuse.
i. Amplasarea de locuințe și obiective social culturale în zone inundabile ale cursurilor de apă.
j. Depozitarea pe malurile cursurilor de apă de material lemnos, deșeuri de orice fel, provenite din gospodăriile cetățenilor.

Dinamica producerii inundațiilor pe teritoriul municipiului Bacău în ultimii ani

Nr. crt.	Curs de apă	An	Cauza prod. inundațiilor	Nr. gospodării afectate
1.	Râul Trebeș Râul Negel	2005	Revărsare	192
2.	Râul Trebeș Râul Negel	2010	Revărsare	29
3.	Râul Trebeș	2018	Revărsare	14

Dinamica pierderilor cauzate de inundații

Anul	Felul dezastrului	Adresa locuinței, anexei, terenului afectat	Felul reabilitări gospodăriilor afectate	Pierderi umane	Observați
2005	Inundații	str. Abatorului nr. 6	Consolidare	-	Gospodăriile au fost afectate parțial
		Str. Abatorului nr. 9	Consolidare	-
		Str. Brândușei nr. 3	Consolidare	-
		Str. Brândușei nr. 3A	Consolidare	-
		Str. Brândușei nr. 5	Consolidare	-
		Str. Brândușei nr. 5	Consolidare	-
		Str. Brândușei nr. 8	Consolidare	-
		Str. Brândușei nr. 8	Consolidare	-
		Str. Bucium nr. 15	Consolidare	-
		Str. Bucium nr. 29	Consolidare	-
		Str. Calea Moinești nr. 4	Consolidare	-
		Str. Calea Moinești nr. 4	Consolidare	-
		Str. Calea Moinești nr. 9	Consolidare	-
		Str. Calea Moinești nr. 9	Consolidare	-
		Str. Cantonului nr. 12	Consolidare	-
		Str. Cantonului nr. 14	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 21	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 25	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 29	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 31	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 37	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 39	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 41	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 43	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 45	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 51	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 52	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 53	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 55	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 57	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 59	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 63	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr.65A	Consolidare
		Str. Ion Ion eseu Brad nr. 42	Consolidare	-
		Str. Limpedea nr. 5	Consolidare	-
		Str. Gheorghe Donici nr. 43	Consolidare	-
		Str. Limpedea nr. 11	Consolidare	-
		Str. Lunii nr. 11	Consolidare	-

Anuf	Felul dezastrului	Adresa locuinței, anexei, terenului afectat	Felul reabilitări gospodăriilor afectate	Pierderi umane	Observați
		Str. Lunii nr. 17	Consolidare	-
		Str. Martir Crișan nr. 22	Consolidare	-
		Str. Mioriței nr. 58	Consolidare	-
		Str. Mioriței nr. 64	Consolidare	-
		Str. Poet Cârlova nr. 1	Consolidare	-
		Str. Poet Cârlova nr. 2	Consolidare	-
		Str. Poet Cârlova nr. 3	Consolidare	-
		Str, Poet Cârlova nr. 4	Consolidare	-
		Str. Poet Cârlova nr. 5	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr. 19	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.2l	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.23	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.25	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.27	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.29	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.31	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.33	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.34	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.38	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.39 bis	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.42	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.43	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.44B	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.45	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.46	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.46	Consolidare	-	Gospodăriile
	Inundații	Str. Prelungirea Bradului nr.46	Consolidare	-	au fost afectate
	Inundații	Str. Prelungirea Bradului nr.46	Consolidare	-	parțial
		Str. Prelungirea Bradului nr.47A	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.48	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.49	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.50	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.52	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.54	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.55	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.56	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.57	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.58	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.53	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr. 60	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr. 61	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr. 62	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr. 63	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.64	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.66	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr,67	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.68	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.70	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.79	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.81	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.85	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.87	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.88	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.89	Consolidare	-

Anul	Felul dezastrului	Adresa locuinței, anexei, terenului afectat	Felul reabilitări gospodăriilor afectate	Pierderi umane	Observați
2005	Inundații	Str. Prelungirea Bradului nr.93	Consolidare	-	Gospodăriile au fost afectate parțial
		Str. Prelungirea Bradului nr.99	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr. 101	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr. 103	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.103 bis	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr. 105	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.107	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.93	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.95	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. 4	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. 6	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. 7	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. 8	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. 9	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. 10	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. I0B	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. 11	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. 12	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. 14	Consolidare	-
		Str. Ion lonescu Brad nr 20	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 21	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 34	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 36	Consolidare	*
		Str. Vrancei nr. 38	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 39	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 9	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 11	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 13	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 15	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 16	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 19	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 21	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 33	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 34	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 10	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 17	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 22	Consolidare	-
		Str. Primăverii nr. 30	Consolidare	-
		Str. Prelungirea Bradului nr.9l	Consolidare	-
		Str. Tisei nr. 18	Consolidare	-
		Str. Traian Vuia nr. 1	Consolidare	-
		Str. Traian Vuia nr.2	Consolidare	-
		Str. Traian Vuia nr. 3	Consolidare	-
		Str. Traian Vuia nr. 9	Consolidare	-
		Str. Traian Vuia nr. 11	Consolidare	-
		Str. Traian Vuia nr. 16	Consolidare	*
		Str. Vântului nr. 10	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 10	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 25	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 28	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 40	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 42	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 43	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 45	Consolidare	-

Anul	Felul dezastrului	Adresa locuinței, anexei, terenului afectat	Felul reabilitări gospodăriilor afectate	Pierderi umane	Observați
2005	Inundații	Str. Vrancei nr. 53	Consolidare	-	Gospodăriile au fost afectate parțial
		Str. Vrancei nr. 15	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 16	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 17	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr. 18	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.19	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.20	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.26	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.30	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.32	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.44	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.46	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.4l	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.47	Consolidare	-
		Str, Vrancei nr.50	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.5l	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.52	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.55	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.56	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.57	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.75	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.59	Consolidare	-
		Str. Vrancei nr.48	Consolidare	-
		Str. Vulturului nr. 13	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. 1	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. 2	Consolidare	-
		Str. Sucevei nr. 3	Consolidare	-
		Str. Fagului nr. 1	Consolidare	-
		Str. Fagului nr. 2	Consolidat®	-
		Str. Prelungirea Bradului nr 72	Consolidare	-
		Str. Vulturului nr. 17	Consolidare	-
		Str. Vulturului nr. 19	Consolidare	-
		Str. Vulturului nr. 25	Consolidare	-
		Str. Vulturului nr. 27	Consolidare	-
		Str. Vulturului nr. 11	Consolidare	-
		Str. Zimbrului nr. 6	Consolidare	-
2010	Inundații	Calea Moinești nr. 13	Reconstrucție	-	Gospodăriile au fost afectate total
		Str. Arcadie Șeptilici nr 17B	Reconstrucție	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr 38	Reconstrucție	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr 56	Reconstrucție	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr 58	Reconstrucție	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr 40	Reconstrucție	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr 32	Reconstrucție	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr 60B	Reconstrucție	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr 54A	Reconstrucție	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr 50A	Reconstrucție	-
		Str, Xxxxxxx Xxxxxxxxx nr. 68	Reconstrucție	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr7	Reconstrucție	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr. 34	Reconstrucție	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr. 30	Consolidare
		Str. Arcadie Șeptilici nr. 13	Consolidare	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr. 19	Consolidare	--
		Str. Arcadie Șeptilici nr. 2)	Consolidare	-

		Str. Arcadie Șeptilici nr. 72	Consolidare	-	Gospodăriile au fost afectate parțial
		Str. Arcadie Șeptilici nr. 13 ( 15 )	Consolidare	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr. 82	Consolidare	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr. 82B	Consolidare	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr. 62	Consolidare	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr. 17	Consolidare	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr. 48	Consolidare	-
		Str. Arcadie Șeptilici nr. 60A	Consolidare	-
		Calea Moinești nr. 13	Consolidare	-
		Calea Moinești nr. 9 bis	Consolidare	-
		Calea Moinești nr. 19	Consolidare	-
		Calea Moinești nr. 11	Consolidare	*
2018	Inundații	Calea Moldovei, nr.15 A		-	Gospodăriile au fost afectate parțial
		Calea Moldovei, nr. 9		-
		Calea Moldovei, nr. 29		-
		Calea Moldovei, nr. 27A		-
		Calea Moldovei, nr. 47A		-
		Calea Moldovei, nr. 39		-
		Calea Moldovei, nr. 47B		-
		Calea Moldovei, nr. 27B		*
		Calea Moldovei, nr. 451		-
		Calea Moldovei, nr. 45H
		Calea Moldovei, nr. 45J		-
		Calea Moldovei, nr. 31A		-
		Calea Moldovei, nr. 11		-
		Calea Moldovei, nr. 37		-

In continuare vom analiza ipotezele de calcul privind avarierea barajelor, localitățile afectate de inundații datorate accidentelor la construcțiile hidrotehnice pe râul Bistrița și efectele avarierii barajelor.

Ipoteze de calcul privind avarierea barajelor

Ipotezele de calcul luate în considerare sunt următoarele:

- apariția unor debite catastrofale producerea unor avarii medii
- producerea unor avarii grave

Barajele și/sau digurile acumulărilor de pe râul Bistrița se pot avaria din mai multe motive:

la depășirea capacității de evacuare a deversorului

la solicitări excepționale:

- seisme
- explozii
- acțiuni deliberate
- pierderea stabilității barajului: alunecări
- răsturnare
- cauze privind durabi litatea construcției ca:
- acțiuni interne ale apei ca infiltrații și eroziuni
- dezagregări sau deteriorări datorită factorilor climatici
- deteriorarea barajului sau a etanșârilor
- îmbătrânirea materialului de construcție

Cauze privind funcționalitatea construcției:

- capacitatea redusă a evacuatorilor de ape mari

infiltrații totale

legătura defectuoasă a barajului cu fundația

- vane sau stavile blocate lipsa prognozei viiturilor
- vane sau stavile deschise necorespunzător
- necurățarea lacului de plutitori neexecutarea la timp a reviziilor periodice a instalațiilor electromecanice, a reparațiilor curente, a decolmatărilor
- deversarea apei peste coronamentul barajului sau digurilor
- defectarea evacuatorilor
- defectarea echipamentului hidromecanic
- depășirea debitelor de calcul
- instabilitatea fundației:
- alunecări de adâncime
- alunecări pe suprafața de fundație
- tasări
- deformații plastice

infiltrații prin fundație sau dig

- creșterea sarcinilor
- fisurarea

ruperea betonului la eforturi de compresiune fenomene de voalare

- umplerea lacului în rate prea mari
- creșterea vegetației abundente pe taluzele lacurilor ce ar putea ascunde eventualele infiltrații
- explozii în bieful aval
- alunecări de versanți în lac
- acțiunea mecanică a valurilor, a curenților, a gheții
- calitatea materialului folosit la construcția digurilor
- în zone cu ternuri slabe se pot produce tasări inegale ce pot provoca fisuri în diguri sau baraje; la niveluri mai mari, apa pătrunde în fisuri și mărește pericolul străpungerii digului
- unele animale sapă galerii în corpul digurilor, care scapă atenției organelor locale
- zăpoarele produc creșteri și descreșteri rapide ale nivelului apei în lac, creind gradienți măriți în corpul barajului

La barajele din materiale locale, accidentele au o pondere mai mare ca cedările. Cele mai frecvente accidente s-au produs la barajele cu înălțimi între 15-30 m (37,7%), urmate de cele cu înălțimi de 30-50 m (25,5%) și 50-100 m (9,4%).

La barajele din materiale locale, cele mai multe accidente s-au produs în corpul barajului.

Frecvența accidentelor este relativ mai mare în primii 5 ani de exploatare.

La barajele din beton cele mai multe accidente s-au produs la barajele de greutate, urmate de cele arcuite și cu contraforți.

Cedările și accidentele se datorează în primul rând pierderii stabilității și nedurabilității construcției sau fundației (80%), în timp ce defecțiunile de funcționare reprezintă cauze cu frecvență redusă (14%).

Se menționează că datorită rocii de bază din amplasamentul barajului Racova, compusă din formațiuni miocene alcătuite din marne cu incluziuni de gips și sare (barajul este amplasat în amonte de linia de separație dintre mame și gips și sare și depozite salifere- miocene- și mame și gipsuri sarmațiene), se produc sufozii chimice (dizolvarea clorurii de sodiu și a sulfatului de calciu din roca de bază și antrenarea lor prin pânza freatică) și sufozii mecanice (antrenarea marnei din fundație datorită soluțiilor constructive inadecvate), care produc tasări în deschiderile I - 4 și infiltrații și antrenări de materiale care pot deveni periculoase pentru siguranța barajului. Din această cauză, acumularea Racova funcționează la cota 209,00 mdMB și nu la NNR (210,00 mdMB.)

Se menționează că acumulările de pe râul Bistrița și-au redus volumele brute, utile și de atenuare ca urmare a procesului de colmatare favorizat de exploatarea lacurilor la NNR, chiar și la viituri, când transportul aluvionar este mai mare, neâncercându-se spălări hidraulice.

în ipoteza apariției debitelor catastrofale (debitele maxime de calcul și verificare la clasa de importanță a acumulărilor precum și celelalte debite maxime înregistrate la viituri ce pot produce pagube în aval) s-au efectuat calculele de remuu pe râurile Bistrița, calcule prezentate în studiile întocmite de ISPH și existente în Planul de avertizare alarmare a barajelor.

Ipotezele producerii unor avarii medii luate în considerare au fost:

- avarierea stavilelor segment
- avarierea golirilor de fund
- avarierea clapetelor
- avarierea aducțiunilor la centrale
- avarierea centralelor de pe derivație
- pierderea unui debit acumulat datorită unor manevre greșite la instalațiile hidromecanice

Prin producerea unor avarii medii, debitele rezultate în aval sunt mai mici decât debitul capacității maxime a evacuatorilor de ape mari și mult mai mici decât debitele rezultate din avarierea barajelor (digurilor) acumulărilor de pe râul Bistrița.

Ipotezele producerii de avarii grave

în calculele de specialitate s-a ținut seama de:

- HG 638 din 14.08.1999 privind “Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice și a Normativelor cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor”.
- Tema cadru pentru proiectarea și realizarea sistemelor de alarmă în aval de acumulările de apă, tema cadru reactualizată de Regia Apele Române.
- Tema cadru pentru întocmirea studiilor de inundabilitate a zonelor situate în aval de amenajările hidrotehnice în vederea realizării măsurilor de apărare în caz de avarie. ISPH. CNA.

Conform temei cadru, pentru barajele de pământ sau anrocamente cu mască de beton sau asfalt, ipoteza de avarie este distrugerea a 50 - 70 % din lățime într-un interval de timp de 15- 120 minute, funcție de caracteristicile barajului.

La digurile din materiale locale, ipoteza de avarie presupune distrugerea lor pe o lungime de 10 -500 m, în porțiunea înălțimii maxime.

Pentru barajele de greutate (Izvorul Muntelui), ipoteza de avarie presupune dislocarea a 25 - 75% din numărul total de ploturi într-un interval de timp de 15-60 minute, funcție de caracteristicile barajului.

în cazul amenajării în cascadă, ca pe râul Bistrița, se ia în considerare ipoteza de avarie în serie.

Zona maximă afectată se întinde în aval până în profilul în care debitul undei corespunde celui natural, la clasa de importanță a barajului principal.

Conform legislației, zona maximă afectată se calculează până unde unda de inundație depășește 60 de minute.

H.G. 638/august 1999 recomandă ca ipoteze de avarie:

- lac plin și rupere 100%
- avarie 50%

Pe baza analizei efectuate asupra legislației din alte țări ca Italia, Franța, SUA, considerăm câ sunt mai apropiate de realitate ipotezele de avarie care țin seama de materialele de construcție din care sunt construite barajele și de faptul că, dacă digurile acumulărilor sunt din materiale locale și au coronamentul mai jos decât coronamentele barajelor atunci ele sunt primele expuse avariilor.

Ca urmare, ipotezele luate în considerare la avarierea barajelor (digurilor) de pe râul Bistrița au fost următoarele:

Nr. crt.	Acumularea	Râul	Locul breșei	Mărimea breșei	Qavarie (lîic/s)
1	Izvorul Muntelui	Bistrița	baraj	25% =50 m	16332
			baraj	50%=100m	62666
			baraj	75% =125 m	120580
2	Racova	Bistrița	diguri	B = 200 m	11527
2	Racova	Bistrița	baraj	B = 60 m	2973
³	Gârleni	Bistrița	diguri	B=i00m	4417
³	Gârleni	Bistrița	diguri	B =200 m	7276
⁴	Lilieci	Bistrița	diguri	B=100m	6689
⁴	Lilieci	Bistrița	diguri	B =200 m	11019
5	Bacău	Bistrița	diguri	B=l00m	5615
5	Bacău	Bistrița	diguri	B =200 m	9249

NOTĂ:

- în momentul avariei, s-a considerat că lacurile sunt la nivelul maxim, cu excepția lacului Racova (așa cum s-a prezentat mai sus)
- In aval de acumulări s-a considerat că se înregistrează nivelul maxim corespunzător debitului capacității maxime ale descărcătorilor acumulărilor.

Localitățile afectate de inundații datorate accidentelor la construcțiile hidrotehnice pe râul Bistrița r

Nr. crt.	Localități afectate	Cauza	Loc refugiu
1.	Oraș Buhuși	Rupere baraj Izv. Muntelui	Dealul Buhușului
2.	Com. Blăgești Sat Sipota Sat Buda	Rupere baraj Izv. Muntelui	Dealul Țîrdeni
3.	Com. Racova Sat Gura Văii Satul Nou	Rupere baraj Izv. Muntelui	Dealul Hălmăcioaia Dealul Ilieș
4.	Com. Gîrleni Sat Gîrleni Sat Lezpezi	Rupere baraj Izv. Muntelui	Dealul Fîntînele
5.	Com. Hemeiuși Sat Andrieșești Sat Lilieci Sat Hemeiuși	Rupere baraj Izv. Muntelui	Dealul Fintinde
6.	Mun. Bacău	Rupere baraj izv. Muntelui	Dealul Piscu Dealul Bacăului Dealul Măgura
7.	Com. Letea Veche Sat Letea Veche Sat Ruși Ciutea Sat Siretu	Rupere baraj Izv. Muntelui	Dealul Piscu

Efectele avarierii barajelor

Unda maximă de inundație care poate produce avaria în lanț a celorlalte baraje din aval este unda produsă de avarierea barajului izvorul Muntelui.

în situația avarierii barajului Izvorul Muntelui cu breșa de 75% pe lățime și înălțime, debitul de avariere va avea valoarea de 120580 mc/s.Unda rezultată va avaria toate barajele din aval pe râurile Bistrița și Șiret. Unda parcurge distanța pînă la confluența cu Dunărea, 260.7 km în 12 ore.

Unda va ajunge la Racova în 96 minute, la Gîrleni în 107 minute, la Bacău I în 126 minute (2 ore), la Bacău II în 142 minute, la Bacău agrement în 147 minute, la Galbeni în 177 minute (3 ore) la Răcăciuni în 217 minute, la Berești în 274 minute, la Călîmănești în 362 minute.

înălțimea valului produs de avariere va avea imediat aval de barajul Izvorul Muntelui 60 m. înălțimea undei scade în aval : la Racova 9,70 rn; la Gîrleni 9,60 m; la Bacău I 8,32 m; la Bacău II 8,20 m; la Bacău agrement 8,30 m; la Galbeni 6,20 m; la Răcăciuni 6,60 m; la Berești 6,60 m; la Călîmănești 12,4 m iar la confluența cu Dunărea 5,42 m.

Daca barajul Izvorul Muntelui se avariază pe 50 % din înălțime și lățime atunci înălțimea undei va scădea cu 1 -e- 14 m în diverse amplasamente. Dacă barajul Izvorul Muntelui se avariază numai pe 25 % din înălțime și lățime atunci înălțimea undei va scădea cu I 4-34 m.

în urma avariei barajului Izvorul Muntelui pe 75 % din înălțime și lățime se vor inunda următoarele localități mai importante din aval:

- pe râul Bistrița : Buhuși, Gîrleni, Lilieci, Bacău.
- pe râul Șiret : Gheorghe Doja, Berești, Siscani, Adjudul Vechi, Burcioaia, Domnești sat, Ciorani, Călîmănești, Pădureni, Mărășești, Cosmești vale, Ciuslea, Condrea, Vadu Roșea, Căilenii Vechi, Lungoci, Nămoloasa, Corbu Vechi, Vameșu, Cotu Lung, Vădeni, Pietroiu, Baldovinești.

Dacă se avariază digurile acumulărilor Berești, Răcăciuni, Galbeni, Bacău agrement, Bacău, Lilieci, Gîrleni, Racova, debitul de avarie al acestora nu va produce avarierea barajelor din aval deoarece debitele care ajung la barajele din aval pot fi evacuate de descărcătorii acestora.

Dacă se avariază digurile acumulării Bâtca Doamnei unda rezultată va avaria digurile acumulării Reconstrucția dar nu și barajele din aval.

Elementele undei de inundație pentru ipotezele analizate sunt date în Planul de avertizare alarmare a S.C.”Hidroelectrica”S.A. - Sucursala Hidrocentrale “Bistrița” Piatra Neamț.

3.1.1.2. Furtuni, înzăpeziri, secetă, căderi de grindină

Furtuni

Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere științific, meteorologii consideră furtunile drept sisteme meteorologice având viteze ale vântului de intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzând furtuni violente.

Vânturile care ating viteze mai mari de 117/km/h - intensitate 12 - sunt numite vânturi de intensitatea uraganului.

Furtunile însoțite de descărcări electrice pot să apară și atunci când încălzirea excesivă a uscatului provoacă curenți ascensionali de aer umed puternici. Furtunile cu descărcări electrice sunt cele mai obișnuite forme de furtuni.

Cercetările recente arată ca intensitatea și durata furtunilor cresc odată cu creșterea emisiilor de încălzire globală în atmosfera. Creșterea nivelului marilor, cauzată parțial și de încălzirea temperaturilor globale, intensifică stricăciunile făcute de furtuni pe coaste.

înzăpeziți

înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă și viscolelor care pot dura de la câteva ore la câteva zile.

Acestea au efect funcționarea transportului și telecomunicațiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionări cu materii prime, energie electrică, și gaze pentru obiectivele economice, chiar încetarea activității productive.

După timpul și modul de manifestare acestea pot avea:

- efecte imediate (blocarea căilor de transport, întreruperea alimentării cu energie electrică sau alte resurse);
- efecte secundare care se manifestă la intervale mai mari sau mai mici în funcție de evoluția condițiilor meteorologice (topirea acumulărilor de zăpadă, dezghețarea podurilor de gheață formate pe cursurile de apă).

Seceta

Seceta este un hazard climatic cu o perioadă lungă de instalare și este caracterizată prin scăderea precipitațiilor sub nivelul mediu, prin micșorarea debitului râurilor și a rezervelor subterane de apă care determină un deficit mare de umezeală în aer și în sol, cu efecte directe asupra mediului și în primul rând asupra culturilor agricole. în condițiile lipsei precipitațiilor, pentru un anumit interval de timp, se instalează seceta atmosferică.

Lipsa îndelungată a precipitațiilor determină uscarea profundă a solului și instalarea secetei pedologice. Asocierea celor două tipuri de secetă și diminuarea resurselor subterane de apă determină apariția secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor agricole.

Seceta poate fi clasificată ca:

Secetă meteorologică când domnește o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a precipitațiilor sau când precipitațiile cad în cantități foarte mici.

Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii (provenită din precipitații sau ape freatice).

Secetă hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei de ape freatice rezervorul de apă.

Seceta și fenomenele asociate acesteia, respectiv aridizarea și deșertificarea, reprezintă, după poluare, cea de-a doua mare problemă cu care se confruntă omenirea, în ultima jumătate de secol. Extinderea acestor fenomene distructive ia nivel global este pusă în evidență de datele climatice care relevă o încălzire progresivă a atmosferei și o reducere a cantităților de precipitații, care conduc la apariția secetei.

Permanentizarea acestui fenomen determină producerea aridizării, ca o primă fază în instalarea unui climat secetos, iar ulterior, a deșertificării, care se recunoaște prin scăderea drastică a disponibilităților de apă, prin reducerea producțiilor culturilor agricole, a biomasei necesare ca material furajer și a biomasei lemnoase, precum și prin extinderea zonelor nisipoase. Pe lângă schimbările climatice globale, accentuarea secetelor și deșertificării se datorează și presiunii antropice. Avem în vedere exploatările forestiere excesive, extinderea suprafețelor agricole și managementul defectuos al terenurilor, creșterea demografică rapidă și, nu în ultimul rând, sărăcia. La scară globală, terenurile supuse deșertificării ocupă o pătrime din totalul suprafeței de uscat a Terrei și afectează circa 1 miliard de locuitori din cele peste 110 state ale lumii atinse de deșertificare, dintre care și țara noastră. Aceasta cu atât mai mult cu cât seceta este un fenomen cu frecvență mare în zone extinse din state în curs de dezvoltare, cu populație numeroasă.

%l

Căderi de grindină

Grindina este o variantă de precipitație în care apa cade pe pământ după ce devine solidă, adică îngheață traversând straturile foarte reci ale atmosferei. Boabele de grindină au formă neregulată și, în mod obișnuit, diametrul lor se încadrează în limitele a 5-50 mm. Ele capătă dimensiuni mai mari în cazul furtunilor electrice. De altfel, grindina produce pagube uneori devastatoare atunci când este însoțită de tunete puternice și fulgere de mare intensitate. Pagubele produse de grindină în mediul rural sunt mult mai mari decât la oraș. Cele mai afectate sunt culturile tinere și livezile, mai ales dacă fenomenul are loc în perioada de înflorire a pomilor. Datorită forței vântului, grindina se poate deplasa oblic sau chiar pe orizontală, provocând daune însemnate.

3.1.2 Incendii de pădure

Riscurile generatoare de situații de urgență în fondul forestier sunt incendiile. La incendiile de pădure combustibilul principal este format din arbori, indiferent dacă sunt verzi sau uscați.

Incendiile de pădure sunt favorizate în principal de următoarele fenomene:

- secetă prelungită;
- vântul;
- fulgere;
- lipsa fâșiilor contra focului în păduri;

Cauza principală a incendiilor de pădure o constituie neglijențele umane și mai rar fenomenele naturii.Posibilitatea producerii incendiilor de pădure sunt în primăverile secetoase, înaintea pornirii în vegetație a arboretului, în perioada recoltării fructelor de pădure și ciupercilor comestibile, lunile iunie, iulie, august, septembrie, în sezonul estival în special în perioadele de weekend, în parchetele de exploatare pe tot parcursul anului, primăvara în timpul curățirii pășunilor și fânețelor prin arderea resturilor vegetale.

Zonele vulnerabile la incendii de pădure în județul Bacău, pe raza Direcției Silvice Bacău pot fi împărțite în cinci categorii:

1. Pădurile situate în jurul localităților și în lungul traseelor turistice;
II. Pădurile aflate în vecinătatea pășunilor și fânețelor naturale;
III. Pădurile unde sunt amplasate instalații de exploatare a petrolului;
IV. Pădurile unde sunt amplasate parchete de exploatare a masei lemnoase;
V. Pădurile în vecinătatea cărora sunt amplasate instalații de prelucrare a lemnului;

Spațiile verzi din municipiul Bacău exceptând cele dintre blocuri au o suprafață de ( 56,6 ha ).

Situația terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului administrate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Bacău - Ocolul Silvic Bacău în raza municipiului Bacău :

Trupul Sărbănești cu suprafața de 39,80 ha;

Trupul Izvoare cu suprafața de 17,40 ha.

Cele două trupuri de pădure au rol special de protecție, funcțiile îndeplinite fiind diferite :

Trupul Serbănești are rol de protecție a apelor și peisagistic, are în compoziție specii de plop, salcie și pâlcuri de rășinoase ( pin );

Trupul Izvoare are de asemenea rol special de protecție a terenurilor cu pnată mare și de reținere a emisiilor poluante, este alcătuită din pin și salcâm.

Pe raza municipiului Bacău nu au fost situații de producere a incendiilor de pădure.

ÎL

3.1.3 Fenomene distructive de origine geologică

3.1.3.1. Cutremure

Ca urmare a condițiilor geografice, geologice și meteorologice în cadrul județului Bacău există: pericolul apariției unor mișcări seismice cu focare aflate în limita județului;

pericolul apariției unor seisme ca efecte sau replici a unor seisme cu focare pe teritoriul țării,

- pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a unor mișcări seismice;
p ericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a condițiilor geologice și meteorologice nefavorabile;

Pericolul producerii unor inundații ca urmare a mișcărilor seismice datorate: avarierii sau distrugerii unor lucrări hidrotehnice;

b locării și/sau modificării cursurilor unor ape curgătoare;

Pericolului producerii unor accidente tehnologice, ca urmare a mișcărilor seismice, datorate: incendiilor izolate sau de mari proporții;

- exploziilor;
- accidentelor chimice;
- accidentelor de transport al oamenilor, mărfurilor obișnuite și a celor periculoase;

Hazardul seismic este probabilitatea de apariție a unui cutremur de o anumită magnitudine, într-un anumit loc și timp.

Riscul seismic este probabilitatea ca efectele sociale sau economice, exprimate în bani sau victime să egaleze sau să depășească valorile așteptate la un anumit amplasament intr-un anumit interval de timp.

Riscul seismic depinde local de formațiunile geologice de suprafață și se apreciază prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumită intensitate sau magnitudine și prin calcularea energiei seismice medii anuale și compararea ei cu energia eliberata pe an. Riscul seismic crește atunci când energia seismică anuala este mai mică decât energia seismică medie.

Municipiul Bacău este situat în partea de N a zonei de seismicitate maximă - regiunea Vrancea, zonă care cuprinde o suprafață de aproximativ 5500 kmp în care se concentrează majoritatea focarelor determinate până acum. Analiza condițiilor seismotectonice ale municipiului Bacău stabilește că nu este o zonă cu activitate seismică maximă mare. Cutremurele de pământ intermediare/subcrustale cu focarul (hipocentrul) în zona Vrancea, la adâncimi de 70... 170 km (cele mai frecvente au hipocentrul la 130... 150km) au provocat în zona studiată distrugeri însemnate (de exemplu in 1940,1977, ambele cu magnitudini ce au depășit gradul 7).

Riscul seismic în zona epicentrală Vrancea (care poate afecta teritoriul municipiului Bacău), arată că în această zonă există aproximativ 90% probabilitate de producere a unei mișcări seismice cu magnitudine maximă așteptată M.max.=7,5 R, o dată la 200 ani.( în interpretarea INFP București).

Cutremurele de pământ din zona epicentrală sunt caracterizate prin perioade de revenire și magnitudini care pot fi prognozate prin metode de analiză statistică. Cutremure de pământ intermediare (i) Mmax 7.5 R.

Perioada de revenire a cutremurelor de pământ intermediare

M 1	5	5,5	6	6,5	7	7,5
T(ani)	0,91	2,24	5,4	13,49	33.1	81,23

Coordonatele zonei epicentrale: - latitudine nordică: 45°24'...46°0'

• longitudine estică: 26°I2'...27°24' Coordonatele zonei studiate:
- latitudine nordică: 26°27'

Distanța față de zona epicentrală este de 160,00 km.

Pericolul major pentru județul Bacău îl reprezintă seismele intracrustale /intermediare (i) din zona epicentrală Vrancea, cu următoarele caracteristici:

Adâncimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure h = 130-150 km

Magnitudinea maximă așteptată

Intensitatea maximă așteptată

Coeficient de accelerație - Zona A

Perioada spectrului de proiectare

Succesiune sistematica: 50 - 92 seisme/an, cu M 5 R

Datele specifice pentru județul Bacău:

M 7,5 R

I....IXMSK Ks “ 0,32

Te = 1,5 s-

Magnitudine maxima așteptata

Coeficient de accelerație - Zona B

Zona C .

Zona D

7,5

Ks = 0.25 -

Ks - 0,20 -

Ks = 0,16

Caracteristicile configurației geologice și fizice ale subsolului județului Bacău este amplificarea undelor seismice, în raport cu distanța față de focarul vrâncean, amplificări care au putut fi verificate cu ocazia seismelor.

Secțiunea a 2 - a. Analiza riscurilor tehnologice

3.2.1 Riscuri industriale

Amplasarea întreprinderilor industriale s-a făcut după anumite criterii: întreprinderile care folosesc un volum mare de materie primă s-au amplasat cu acces la calea ferată și la limita extremă a intravilanului. S-a asigurat un grad sporit de accesibilitate pentru mijloacele de transport și legături facile cu zonele rezidențiale.

Această zonă evidențiază gruparea unităților economice pe profile înrudite, generând patru nuclee distincte: chimic, electronică, construcții și transporturi. Zona este deservită de calea ferată, drumuri auto și transport în comun.

Pe raza municipiului Bacău, conform situației prezentate în Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Mr. Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău, s-a identificat doi operatori economic sub incidența LEGII nr. 59 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase: S.C. OMV PETROM S.A. -DEPOZITUL BACĂU și S.C. THERMOENERGY GROUP S.A. Bacău.

3.2.2. Riscuri de transport și depozitare de produse periculoase
- 3.2.2.1 . Transport rutier

S.C. AGRICOLA INTERNAȚIONAL S.A. DEPARTAMENTUL ABATOR PĂSĂRI ȘI OUĂ CONSUM

Substanța periculoasă folosită în procesul de producție este amoniacul (instalație frigorifică).

In cantitate de aproximativ 12 tone/lună, depozitat în 6 rezervoare de capacitate de 2 tone fiecare, la o presiune de 8 atm.

Transportul substanțelor periculoase se execută cu autocisterne pe căi rutiere .

DEPARTAMENTUL CARBAC

Substanța periculoasă folosită în procesul de producție este amoniacul (instalație frigorifică ).

în cantitate de aproximativ 26 tone/lunâ, depozitat în 13 rezervoare de capacitate de 2 tone fiecare, la o presiune de 8 atm.

Transportul substanțelor periculoase se execută cu autocisterne pe căi rutiere.

S.C. OMV PETROM S.A. - DEPOZITUL BACĂU

Profilul producției este comercializarea de produse petroliere.

Substanțe periculoase :

- CLU în cantitate de 900 mc, depozitat în patru rezervoare de capacitate de 400 mc și 50 mc;
- motorină în cantitate de 3150 mc , depozitată în șase rezervoare dc capacitate de 100 mc și 50 mc;
- benzină în cantitate de 1400 mc , depozitată în șapte rezervoare de capacitate de 400 mc și 50 mc;
- uleiuri în cantitate de 600 mc, depozitați în 12 rezervoare de capacitate de 50 mc;

Transportul substanțelor periculoase se execută cu autocisterne pe căi rutiere și se face în conformitate cu normele legislative privind transportul rutier de mărfuri periculoase potrivit Legii nr.31 din 18 mai 1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor Ia transportul rutier Internațional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957.

Pe raza municipiului autoritățile publice locale vor stabili și semnaliza corespunzător locurile de parcare destinate vehiculelor ce transportă mărfuri periculoase. Se vor marca traseele interzise accesului transportului de mărfuri periculoase, cu marcarea rutelor ocolitoare sau alternative și a modului de semnalizare a lor.

Municipiul Bacău este străbătut de importante căi rutiere de ordin european, fiind ierarhizate astfel:

o Categoria A : E85 (Lituania, Belarus, Ucraina) - Șiret- Suceava - Roman - Bacău - Buzău - Urziceni - București - Giurgiu - (Bulgaria, Grecia);

o Categoria B : E 574 Bacău - Onești - Târgu Secuiesc - Brașov - Pitești - Craiova.

La acestea se adaugă drumul național 2F spre Vaslui, drumul național DN 2G spre Moinești și DN15 spre Buhuși.

Datorită creșterii numărului de autovehicule, se ajunge des la ambuteiaje. Spre a se rezolva aceste probleme sunt necesare investiții în infrastructura rutieră. în acest sens, construirea șoselei de Centură în partea de E și V a municipiului a rezolvat o parte din problemele de trafic, prin preluarea traficului, atât ușor cât și greu, ce tranzitează municipiul Bacău.

Astfel, din punct de vedere al circulației rutiere, municipiul Bacău reprezintă un important nod rutier, „placa turnantă” a circulației turistice în zona Moldovei. Pe teritoriul municipiului se intersectează următoarele artere rutiere:

- DN 2 / E 85 - este cea mai importantă arteră care străbate municipiul pe direcția sud - nord și, pe o foarte scurtă distanță, pe direcția vest-est. DN 2/ E 85 se suprapune culoarului Șiretului și asigură legătura între București și nordul țării, până la granița cu Ucraina. Este cea mai tranzitată axă de circulație din Regiunea de Dezvoltare Nord - Est și una din cele mai importante și mai circulate axe turistice din România, asigurând legătura între zona centrală a Moldovei și centrul Transilvaniei;
- DN 15 pornește din zona centrală a municipiului Bacău, de la racordul cu E 85, către nord, străbătând cartierul Gherăiești și urmează cursul văii Bistriței pe traseul Bacău - Buhuși - Piatra Neamț -Bicaz - Poiana Largului, apoi cursul văii Bistricioarei pe ruta Poiana Largului - Borsec, și, în final, valea Mureșului, pe traseul Toplița - Deda - Reghin - Tg. Mureș - Turda;
- DN 2F - asigură legătura între municipiul Bacău și municipiul Vaslui, străbătând cartierul Șerbănești pe direcția vest - est, de la racordul cu E 85, mai sus de Intersecția Șerbanești;
- DN 2G - realizează conexiunea între municipiul Bacău și orașul Comanești, pe traseul Mărgineni -Luncani — Poiana - Stejaru — Scorțeni - Florești - Ardeoani - orașul Moinești - orașul Comanești. DN 2G străbate zona centrală a municipiului Bacău, cartierul Bacovia, zona Depoului și zona industrială Vest a orașului;
- DN 11/E 574 - reprezintă de asemenea o arteră majoră de transport rutier care leagă centrul Moldovei de partea de sud a Transilvaniei. DN I 1/E 574 asigură legătura între orașul Bacău (de la racordul cu E 85) și unul din cele mai importante centre urbane din Transilvania, și anume municipiul Brașov, pe traseul Bacău - Onești - pasul Oituz - Tg. Secuiesc - Brașov.

3.2.2.2 . Transport feroviar

S.C. OMV PETROM S.A. - DEPOZITUL BACĂU

Profilul producției este comercializarea de produse petroliere.

Substanțe periculoase:

- CLU în cantitate de 900 mc, depozitat în patru rezervoare de capacitate de 400 mc și 50 mc;
- motorină în cantitate de 3150 mc , depozitată în șase rezervoare de capacitate de 100 mc și 50 mc;
- benzină în cantitate de 1400 mc , depozitată în șapte rezervoare de capacitate de 400 mc și 50 mc;
- uleiuri în cantitate de 600 mc, depozitați în 12 rezervoare de capacitate de 50 mc;

Transportul substanțelor periculoase se execută cu vagoane cisterne pe căi feroviare.

Pe căile feroviare se vor efectua transporturile de mărfuri periculoase pe rețeaua existentă în județul Bacău, cu respectarea prevederilor specifice pentru transportul feroviar (RID).

3.2.2.3 Transport aerian

Municipiul Bacău este deservit de aeroportul International "George Enescu". Acesta a fost deschis traficului aerian public de călători și marfa la data de 1 Aprilie 1946. Cu o pistă de 2.500 m lungime si 80 m lățime si o suprafață totală de peste 200 ha și operând 3 companii de zbor ce asigura legaturi aeriene interne, cât și internaționale, a înregistrat la finele anului 2018 peste 447.531 pasageri.

In ianuarie 2021 a fost finalizată modernizarea pistei, ce a constat în demolarea cele existente și construcția alteia în loc. Pista nouă are o lungime de 2.500 de metri și o lățime de 45 dc metri și arc și o platformă pentru manevrarea înapoi a aeronavelor. Cei trei operatori (Wizz Air, Blue Air și Aigean Airlines) asigură legături atât directe, cât și cu escală către destinați ca București, Timișoara, Roma, Bologna, Torino, Milano, Stuttgart, Munchen, Dusseldorf, Londra, etc.

3.2.2.4 Transport prin rețele magistrale

A. Energia electrică

Municipiul Bacău este atât un producător cât și un consumator important de energie electrică. Pentru producerea energiei electrice capacitățile existente acoperă necesarul de consum actual.

Din punct de vedere energetic, Bacăul are tradiți de 100 ani, încă din 1902 când s-a instalat iluminatul public în Bacău utilizând energia produsă de două grupuri cu abur de 500 CP fiecare. Având în vedere sursele importante energetice de care dispune zona (cărbune, petrol, gaze, hidro), în perioada în care a urmat a luat amploare dezvoltarea unităților de producere a energiei electrice în zona Bacău, Onești, Comănești, culminând în 1976 cu punerea în funcție a stației Gutinaș de 400/220/110 kV, Bacăul devenind unul din principalele noduri energetice ale României și cel mai important al Moldovei.

Principalii consumatori de energie electrică sunt: industria, iluminatul public si populația, dar în continuare industria deține încă o pondere ridicată în totalul de consum energetic, dar se poate remarca și o creștere a consumului de energie electrică de către populație.

3.2.3. Riscuri nucleare

Municipiul Bacău se află la 323 km de Centrala atomoelectrică de la Cernavodă, la 554 km de Centrala atomoelectrică de la Kozlodui și la 800 km de centrala atomoelectrică de la Cernobîl.

în categoria accidentelor nucleare intră:

- accidente nucleare majore survenite la o centrală termonucleară din țară sau străinătate;
- căderea unor obiecte cosmice care ar putea produce contaminare radioactivă în zona de impact, în ambele cazuri efectul este producerea unei urgențe radiologice.

în situația urgențelor radiologice pot să apară următoarele efecte:

- contaminarea solului, vegetației și a animalelor cu elemente radioactive;
- contaminarea radioactivă a apelor de suprafață și a lacurilor de acumulare precum și lacurile din domeniul piscicol;
- contaminarea furajelor, alimentelor și produselor agroalimentare cu radionuclizi;
- transferul radionuclizilor din lanțurile alimentare în organismul uman.

Radioactivitatea

Stațiile de radioactivitate au ca sarcină supravegherea radioactivității factorilor de mediu, în scopul protecției populației și a mediului în caz de accident nuclear sau urgență radiologică.

Stația de radioactivitate Bacău execută măsurători beta globale ale probelor de mediu și măsurători ale debitelor dozei gamma absorbite în aer (pGy/h). Măsurători beta globale se execută pentru următorii factori de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri și precipitații atmosferice, apă potabilă, ape de suprafață, apă de adâncime, vegetație și sol.

Rezultatele măsurătorilor sunt transmise în flux rapid și în flux lent la I.C.I.M. București și la forurile locale, prevăzute a fi informate, în caz de necesitate.

Singurele incidente nucleare ce ar putea să apară la nivelul municipiului Bacău sunt urgențele radiologice determinate de creșterea peste limitele admise ale nivelelor de radioactivitate.

în categoria urgențelor radiologice intră:

- instituții medicale cu aparatura folosită în radiografiere sau radioterapie;
- dispozitive industriale folosite în defectoscopie, indicatori de nivel, carotaj și perforare în industrie
- instituții de cercetare și învățământ;
- orice tip de rută de transport (rutier, pe calea ferată, naval) pe teren neted sau accidentat;
- aplicații de teren cu radiografie gama;
- altă locație:
- pe câmp (surse de radiografie gama);
- activități teroriste sau criminale;
- trafic ilicit;

3.2.4. Riscuri de poluare a apelor

Calitatea apei de suprafață

Cursurile de apă de pe raza municipiului Bacău sunt monitorizate de către Administrația Bazinală de Apă Șiret Bacău.

Tronsoanele intrate în județ - aval Bacău pentru râurile Bistrița și Șiret sunt identificate ca tronsoane supuse riscului determinat de nutrienți:

Principalii factori care duc la poluarea cursurilor de apă din municipiul Bacău sunt:

- nerespectarea procesului tehnologic de eliminare a apelor reziduale de la operatorii economici;
- acțiuni infracționale.

3.2.5. Prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări

Au fost tratate la capitolul 3, secțiunea I, punctul 3 ( fenomene distructive de origine geologică -cutremure), astfel:

- tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme;
- situația populației din blocurile de locuit expertizate în clasa de risc I seismic.

3.2.6. Eșecul utilităților publice

Utilitățile publice de pe raza municipiului Bacău au fost tratate la capitolul II, secțiunea a 7-a „ Infrastructuri locale”.

Sistemele, instalațiile și echipamentele scoase din funcțiune, pot conduce la întreruperea alimentării cu apă, gaze naturale, energie electrică și termică, pentru o zonă extinsă din cadrul municipiului.

Cauzele scoateri din funcțiune a acestora pot fi atât tehnologice, cât și naturale( fulgere, trăsnete, ghețuri, furtuni, etc.).

3.2.7. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Se pot produce în oricare zonă a municipiului prin prăbușirea unor sateliți, rachete de plasare a acestora pe orbită, meteoriți sau componente din echipamentele de transport și plasare pe orbita extraterestră care pot provoca iradierea sau contaminarea populației și mediului înconjurător.

3.2.8. Muniție neexplodată

în ultimii ani de pe teritoriul județului Bacău au fost ridicate, cantități importante de muniții neexplodate, provenită din timpul conflictelor militare, constând în principal din proiectile explozive de artilerie, bombe de aviație sau pentru aruncătoare, grenade de mână, cartușe de infanterie etc.

în principal muniția rămasă neexplodată a fost găsită în zonele din centrul și vestul județului Bacău (aproximativ 80%), pe linia fronturilor din timpul celor două războaie mondiale, dar nu puține sunt cazurile în care acestea pot fi găsite și în alte zone.

Oricând pe raza municipiului Bacău se poate găsi muniție neexplodată, provenită din timpul conflictelor militare.

Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice

3.3.1. Riscurile biologice

în conformitate cu H.G. nr. 557 din 2016 privind Managementul tipurilor de risc, pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care ie asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizații neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, Direcția de Sănătate Publică Bacău și Direcția Sanitar-Veterinară Bacău, gestionează îmbolnăvirile în masă - epidemiile, epizotiile/zoonozele și sunt implicate alături de celelalte ministere în gestionarea tuturor celorlalte riscuri generatoare de situații de urgență.

Riscul biologic presupune expunerea la bacterii, viruși, ciuperci, alte microorganisme și toxine asociate, reprezentând un potențial pericol pentru sănătatea publică. Apariția de agenți patogeni contagioși noi -SRAS, virusul gripei aviare, virusul gripai AH INI, COV1D-19, dată fiind viteza și amploarea traficului internațional, face posibilă răspândirea pe plan mondial în decurs de câteva ore și declanșarea de noi pandemii.

3.3.1.1. Epidemii

Epidemiile sunt caracterizate prin îmbolnăvirea în masă a populației, datorită unor agenți patogeni cum sunt virușii, rickettsiîle, bacteriile, fungii și protozoarele. Cele mai grave maladii sunt transmise de agenți purtători precum țânțarii (malaria, febra galbenă), musca țețe (boala somnului), puricii, păduchii (tifosul exantematic).

Măsuri preventive:

- vaccinarea;
- educarea populației;
- păstrarea igienei în școală, colectivități și în familie;
- izolarea focarelor de declanșare a epidemiilor;
- combaterea agenților purtători.

Sursele potențiale de izbucnire a unor epidemii, zone locuite paupere, spitale, laboratoare de analiză medicale și colonii.

3.3J.2. Epizootii/Zoonoze

Sursele potențiale de risc biologic o reprezintă toate exploatabile de animale atât din sectorul gospodăriilor, populației cât și din sectorul colectivităților, inclusiv mediul silvic.

Direcția de Sănătate Publică a județului Bacău prin birourile/compartimentele/serviciile specializate și anume supraveghere și control boli transmisibile, evaluare factori de risc (igiena mediului, igiena alimentației, igiena școlară, medicina muncii), control în sănătate publică, control al calității serviciilor de asistență medicală, monitorizează tipurile de activități profesionale generatoare de epidemii, epizootii/zoonoze, și anume:

1. Activități în serviciile de sănătate, inclusiv în unitățile sanitare de izolare și examinare post mortem
2. Activități în laboratoare clinice, veterinare și de diagnostic.
3. Activități profesionale în care există contact cu animale și/sau produse de origine animală.
4. Activități de producție alimentară și comercializare a alimentelor.
5. Activități în agricultură.
6. Activități în instalațiile de eliminare a deșeurilor.
7. Activități în instalațiile de epurare a apelor uzate.
8. Activități de dezinfecție, dezinsecție si deratizare.

Riscurile biologice afectează, practic, lucrătorii din orice sector de activitate, fiind deosebit de importantă luarea unei atitudini globale, multidisciplinare care să implice sănătatea publică, protecția mediului, siguranța alimentelor, securitatea și sănătatea la locul de muncă. Provocarea este de a identifica rapid riscurile, pe măsură ce acestea apar și de a analiza consecințele pe care le au asupra sănătății publice și de a descoperi politici și procedure pentru a reduce răspândirea acestora.

Secțiunea a 4 - a. Analiza riscurilor de incendiu

3.4.1 Riscul de incendiu

Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare și cuantificare riscului asociat unui sistem,denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilități de producere a incendiului și a consecințelor evenimentului respectiv, precum și de compararea acestuia la un anumit nivel prestabilit, denumit în continuare risc de incendiu acceptat.

Identificarea riscului de incendiu reprezintă procesul de asociere și stabilire a nivelului de risc de incendiu(pentru clădiri civile), respectiv a categoriilor de pericol de incendiu (pentru construcțiile de producție și depozitare), în anumite împrejurări, în același timp și spațiu pe baza densități termice și destinației/funcțiunii clădirile civile, respectiv proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor și densitatea sarcinii termice pentru construcțiile de producție și depozitare și surselor potențiale de aprindere existente.

Controlul riscului de incendiu reprezintă ansamblul măsurilor tehnice și organizatorice destinate menținerii (reducerii) riscului în limitele acceptabilitate stabilite.

Incendiul este un fenomen complex, distrugător, care se poate transforma uneori în catastrofa, aducând oamenilor necazuri și suferințe. Orice incendiu are o cauză tehnică sau apare de cele mai multe ori ca urmare a unei neglijențe umane. Neglijențele manifestate de oameni din nepăsare sau uneori din necunoaștere contribuie în mare măsură la izbucnirea incendiilor.

Exemple de incendii produse pe raza municipiului Bacău

în data de 21.12.2010 s-a produs o explozie, urmată de un incendiu în municipiul Bacău, la un apartament aflat într-un bloc de locințe tip P+4, provocând prăbușirea a 2 pereți laterali ai apartamentului și a plafonului dintre parter și etajul L

în urma deflagrației a rezultat 4 victime și au fost evacuate 60 de persoane de la ambele scării ale blocului, locatarii scării alăturate revenind ulterior în locuințe.

în data de 21.09.2012 s-a produs un incendiu lăngă o clădire dezafectată de pe Bulevardul Unirii din municipiul Bacău;

în data de 16.01.2013 s-a produs un incendiu la un autovehicul pe str. Energiei din municipiul Bacău.

în data de 23.01.2013 s-a produs un incendiu la o locuință de pe str. 9 Mai din municipiul Bacău.

în data de 07.03.2013 s-a produs un incendiu la o locuință de pe str. Traian din municipiul Bacău.

în data de 15.09.2015 s-a produs un incendiu la subsolul unui bloc situat str. Vadu Bistriței, din municipiul Bacău, rezultând pagube materiale;

în data de 10.07.2018 s-a produs un incendiu la un depozit de materiale textile situat pe str. Turbinei, din municipiul Bacău, rezultând importante pagube materiale;

în data de 15.01.2019 s-a produs un incendiu la un apartament, aflat într-un bloc de pe str. Cuza Vodă, nr. 14 din municipiul Bacău. Din nefericire incendiul s-a soldat cu victime omenești și pagube materiale;

în data de 27.08.2020 s-a produs un incendiu la un apartament situat la etajul xx de pe str. Ștefan cel Mare, din municipiul Bacău, rezultând pagube materiale;

în data de 09.03.2022 s-a produs un incendiu la o locuință de pe str. 22 Decembrie din municipiul Bacău în urma căruia o persoană a decedat, aceasta fiind intoxicată cu monoxid de carbon;

în data de 16.05.2022 s-a produs un incendiu la o locuință de pe str. Castanilor, nr. 6 din municipiul Bacău, soldat cu pagube materiale.

Cauzele izbucnirii incendiilor apar, în general, în următoarele împrejurări:

Focul deschis:

a) distrugerea prin foc a resturilor menajere, furajere sau a vegetației uscate din grădini, curți, terenuri agricole (miriști în urma secerișului);
b) aprinderea deșeurilor menajere pe timp de vânt;
c) amplasarea gunoaielor ce urmează a fi distruse prin ardere în apropierea șurilor, adăposturilor de animale, furajelor...;
d) utilizarea în locuințe sau anexe gospodărești a lumânărilor, făcliilor, lămpilor de iluminat sau de gătit cu petrol fără să se ia măsuri de prevenire;
e) depozitarea cenușei cu jeratic nestins în locuri necorespunzătoare, în apropierea magaziilor, șurilor, furajelor;
f) folosirea de afumători improvizate în magazii sau poduri, etc.

Ceie mai multe incendii datorate focului deschis, de regulă, au loc în zona rurală: la gospodăriile populației, păduri (mai ales primăvara), la culturi agricole (pe timpul campaniei agricole de vară și toamnă).

Instalații electrice defecte sau improvizate:

a) folosirea conductorilor sau cablurilor electrice defecte;
b) folosirea conductorilor sau cablurilor electrice neizolate corespunzător față de materiale combustibile;
c) suprasolicitarea instalațiilor electrice prin folosirea de consumatori (reșouri, radiatoare, frigidere, mașini de spălat, aparatură electronică, etc) cu putere ce depășește puterea nominală stabilită pentru rețelele respective;
d) existența unor instalații electrice, îmbătrânite sau cu improvizații executate de persoane neautorizate;
e) înlocuirea siguranțelor fuzibile originale cu altele supradimensionate și improvizate;
f) nesupravegherea aparatelor electrice aflate sub tensiune sau amplasarea acestora în apropierea materialelor combustibile.

Incendiile provocate de instalațiile electrice se soldează cu pierderi materiale ridicate și de multe ori cu victime omenești.

Fumatul în locuri cu pericol de incendiu:

a) fumatul în magazii, șoproane, fânare, depozite de furaje, poduri;
b) fumatul fără respectarea regulilor de prevenire a incendiilor;
c) țigara nestinsă, uitată sau aruncată la întâmplare pe materiale combustibile.

Majoritatea incendiilor datorate fumatului soldate cu victime au avut loc în timpul nopții, când persoanele respective au adormit cu țigara nestinsă, fiind de multe ori în stare de ebrietate.

Cos de fum defect sau necuratat:

a) necurățarea periodică a funinginei depuse pe coșurile de fum;
b) neîntreținerea coșurilor în urma utilizării lor îndelungate;
c) prezența unor vicii ascunse de construcție (încastrarea în pereții coșurilor a elementelor combustibile din lemn din planșee și acoperișuri);
d) folosirea improvizațiilor la burlanele metalice de evacuare a fumului cu lungime mare și coturi multe montate pe lângă și pe pereții combustibili, în apropierea materialelor ori altor obiecte de uz casnic;
e) existența unor coșuri de evacuare a fumului cu terminație în spațiul podului pentru a menține o temperatură mai ridicată și pentru afumarea cărnii.

Este o cauză care se manifestă cu precădere în mediul rural și în lunile reci ale anului.

Jocul copiilor cu focul:

a) nesupravegherea copiilor;
b) lăsarea chibriturilor la îndemâna copiilor;
c) nepreocupare, din partea părinților, pentru educarea copiilor în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor.

Mijloace de încălzire defecte, improvizate sau necuratate

a) utilizarea sobelor metalice și a altor sisteme improvizate sau cu defecțiuni;
b) nesupravegherea mijloacelor de încălzire pe timpul funcționării;
c) amplasarea lor în apropierea materialelor combustibile;
d) alimentarea defectuoasă cu combustibili sau folosirea de combustibili necorespunzători.

Ca și coșurile de fum, mijloacele de încălzire sunt generatoare de incendii cu pondere însemnată în lunile reci ale anului și în mediul rural

Secțiunea a 5 - a. Analiza riscurilor sociale

Pe raza municipiului Bacău pot apare diferite riscuri sociale datorită unor vicii de organizare și gestionare a adunărilor, festivalurilor, târgurilor și a altor manifestări organizate de-a lungul anului.

Totodată acest tip de risc mai poate să apară cu ocazia desfășurării unor manifestări cu afluențemare de public, cum ar fi manifestările sportive desfățurate în săli de sport ți pe stadioane, precum și mișcări sociale, mitinguri și manifestații de protest.

Riscurile atacurilor teroriste

Evoluțiile situației internaționale din ultima perioadă evidențiază recrudescența terorismului, dovedită atât de extinderea ariei geografice de manifestare, cât și de diversificarea obiectivelor promovate, a metodelor și mijloacelor folosite, precum și a gamei țintelor vizate de entități care inițiază, planifică, organizează, susțin ori înfăptuiesc acte teroriste.

Pentru organizarea și desfășurarea în mod unitar, a cooperări inter-instituționale și trans-sectoriale, în vederea realizării în condiții optime a sarcinilor stabilite în cadrul Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, prin Hotărârea C.S.A.T. nr. S/66 din 15.04.2004 a fost aprobat Sistemul Național de Alertă Teroristă, ca instrument adecvat de prevenire, descurajare și combatere a acțiunilor de pregătire și desfășurare pe teritoriul României a acțiunilor teroris

Secțiunea a 6-a Analiza altor tipuri de riscuri

Cartierul Gherăiești, municipiul Bacău - zonă cu potențial generatoare de situații de urgență datorate emanațiilor de gaze din sol

RAPORT cu privire la activitatea desfășurată de “Comisia de lucru pentru analizarea situației existente in ansamblul de locuințe ANL din cartierul Gherăiești ți elaborarea unui plan de măsuri pentru eliminarea riscului de acumulări subterane de gaze naturale peste limitele admisibile”

Capitolul I. Scopul constituirii comisiei de lucru

Comisia de lucru pentru analizarea situației existente in ansamblul de locuințe ANL din cartierul Gherăiești și elaborarea unui plan de măsuri pentru eliminarea riscului de acumulări subterane de gaze naturale peste limitele admisibile - a fost constituită ca urmare a măsurilor stabilite in ședința extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Bacău din data de 30.12.2015, convocată la solicitarea Inspectoratului pentru Situatii de Urgență “Maior Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău - prin Ordinul prefectului-județul Bacău nr. 6 din 08.01.2016.

Comisia a fost constituită pentru a analiza situația emanațiilor de gaze naturale in perimetrele și zonele adiacente celor 102 imobile construite in ansamblul de locuințe ANL Gherăiești, identificarea celor 25 foraje executate în perioada 2004 - 2005, pentru efectuarea de noi măsurători ale emanațiilor de gaze de către specialiști, identificarea problemelor deosebite in zonă si in final evaluarea riscului de acumulări subterane de gaze naturale peste limitele admisibile în ansamblul menționat.

In baza constatărilor, a analizei rezultatelor si verificărilor efectuate, a aprecierii unor puncte de vedere ale specialiștiilor avizați in domeniu, care au făcut cercetări si studii in zonă (Universitatea de Petrol si Gaze Ploiești, SC Laforservice Comanesti), comisia urmărește să clarifice situația existentă la aceasta dată vis a vis de emanațiile de gaze in cartierul ANL Gherăiești precum si aprecierea cat mai exactă a cauzei apariției emanațiilor de gaze naturale si sa elaboreze un Plan de masuri prin care să se propună acțiuni și soluții viabile pentru o drenare mai eficientă a gazelor infiltrate, monitorizarea permanentă, exactă si eficientă a nivelului emanațiilor de gaze naturale din zonă, semnalizarea corespunzătoare a pericolului acumulărilor de gaze, acțiuni ce vor determina un climat de siguranța cetățenilor din perimetrul menționat.

Capitolul II. Constatări

In paralel cu activitatea Comisiei de lucru pentru analizarea situației existente in ansamblul de locuințe ANL din cartierul Gherăiești, stabilită prin Ordinul prefectului județul Bacau nr. 6 din 08.01.2016 o altă comisie mixtă formată din specialiști ai E-ON Gaz Bacău. ANRM Bacău, ISUJ Bacău. IPJ Bacău, IJJ Bacau si primăriilor Bacău si Mărgineni s-au deplasat in perioada 31.12.2015 15.01.2016 la ansamblul de locuințe ANL Gherăiești, verificând si constatând următoarele'.

au fost vizitate, verificate si s-au făcut măsurători intr-o primă fază la un număr de 83 proprietăți din ansamblul ANL Gheraiesti(81% din total proprietăți), valoarea concentrațiilor de gaze fiind de 0% in toate cazurile in case, curți si beciuri; ulterior, cu sprijinul Poliției locale a municipiului Bacău, au fost identificați ulterior si celelalți 19 proprietari;

- au fost identificate 20 puțuri de foraj (77% din totalul de 25 puțuri forate); la 8 puțuri nu au fost depistate emanații de gaze, la două puțuri concentrația de gaze era de 3,5 - respectiv 0,4% , iar la celelalte 10 puțuri concentrația de gaze măsurată era intre 44 si 90%.

Fig.l (cartier si foraje)

Nu au putut fi identificate 6 puțuri de cercetare, decupate la nivelul solului, cel mai probabil de locatari, după cum urmează: FAC 1, C 7, C 8, C 9, D 2, D 8;

- au fost verificate si efectuate măsurători la gurile rețelelor de canalizare stradală, nefiind înregistrate emanații de gaze;

Comisia de lucru pentru analizarea situației existente in ansamblul de locuințe ANL din cartierul Gherăiești a avut o primă întâlnire de lucru in data de 12.01.2016, la care au fost prezenți toti membrii desemnați prin Ordinul prefectului - județul Bacău nr. 6 din 08.01.2016.

Au fost analizate concluziile comisiei de specialiști menționate mai sus, concluziile scrise formulate de Universitatea de Petrol si Gaze Ploiești, studii si lucrări detaliate ale specialiștilor din cadrul Facultății de Geologie din Iași si Petroșani precum si lucrările SC Laforservice Comănești.

Ca urmare a informațiilor coroborate s-a stabilit cu certitudine că gazele provin din zăcăminte de adâncime, emanațiile au un caracter continuu si au un debit redus, apreciat la circa 1- 3 mc/oră.

Sursa acestor acumulări o constituie complexele gazeifere din Sarmațian aflate la adâncimi de peste 2000 m și la distanțe ce pot depăși câțiva km de perimetrul cartierului ANL Gheraiesti.

Prezenta gazelor provenite din zăcăminte de mare adâncime in zona perimetrului Gherăesti poate fi explicată avand la baza doua ipoteze:

Intr-o primă ipoteză, se apreciază ca posibilă comunicarea acestor compleze gâzei fere cu depozitele de terasă, groase de câteva sute de metri, care se face pe falii neetanșe ce pot traversa întreaga stivă sedimentară neogenă și care au putut fi reactivate eventual de cutremurul din martie 1977.

Fig. 2 (profil vertical falie)

O a doua ipoteză se bazează pe faptul că in zona structurii analizate au fost săpate un număr de 10 sonde, de la indicativul 100 la 109, având adâncimi realizate de la 2300 la 3200m si se avansează idea ascensiunii gazelor spre depozitele de terasă - prin zona sondelor cu cimentări imperfecte ale coloanelor, datorate în primul rând excavațiilor mari ale găurilor de sondă în timpul forajelor executate la acea vreme, a canalizării gazelor în timpul prizării pastei de ciment, a accidentelor tehnologice sau a unor alte cauze încă necunoscute.

Verificările efectuate de specialiștii de la Universitatea de Petrol si Gaze Ploiești si SC Laforservice Comănești in zonă, ne arată că SNGN Romgaz a avut in funcțiune cea mai apropiată sondă cu gaze, la circa 10 km de acest obiectiv și această sondă este în conservare in prezent.

Interes deosebit prezintă sonda nr. 100 Bacău, situată la circa 2,5 km sud-est de obiectivul nostru. Din informațiile deținute rezultă ca această sondă a depășit adâncimea de 3.000 m si a fost abandonată din foraj, fără a mai fi dată in exploatare si fără a mai furniza vreodată gaze cu caracter industrial.

Se conturează astfel că destul de probabilă ipoteza ascensiunii gazelor din zăcăminte de mare adâncime spre depozitele de terasă prin intermediul găurilor de sondă executate, dând naștere unor depozite de tip lenticular situate la adâncimi de circa (8-l0)m in subsolul perimetrului Gherăești.

Profil FC3 prin cartierul Gherăiești

Legendă: Nume _{SQn<jă % MeJ}an| _{% Azot} [ _{% CO2} | C3 0.16 88,78 0,17

Fig. 5 (profil Htologic)

în urma măsurătorilor de gaze făcute in zona perimetrului analizat si a analizelor cromatografice s-a constatat un nucleu cu aflux maxim de CH4 si N2 pe un areal de circa 3000mp, areal ce prezintă risc major de producere a unor acumulări de gaze.

Datorita structurii litologice identificate in zona forajelor C8-D2 (limita de vest) si a forajelor C13-D9 (limita de est), s-a observat o migrație a gazelor de la vest către est fenomen care evidențiază un posibil traect al afluxului de gaze din zona găurilor de sondă către perimetrul analizat.

Harta anomaliei metanului și sensul de migrare al hidrocarburilor

Fig. 7 (migrație gaze)

In data de 15.01.2016, Comisia de lucru pentru analizarea situației existente in ansamblul de locuințe ANL din cartierul Gherăiești s-a deplasat in teren, împreună cu ceilalți membri din comisia mixtă, formată din specialiști ai E-ON Gaz Bacau, Centrului de Exploatare al ANRM Bacău si 1SUJ Bacău.

A fost reverificat tot perimetrul si au fost analizate la fața locului ipotezele si concluziile conturate până la acea dată.

A fost depistat la această verificare si un branșament ilegal realizat prin rețeaua de canalizare la o instalație de captare gaz improvizată, care a fost desființat pe loc. De asemenea au fost reaprinse patru guri de evacuare gaze in dreptul străzii Orhideelor.

In data de 28.01.2016, Comisia de lucru pentru analizarea situației existente in ansamblul de locuințe ANL din cartierul Gherăiești s-a reunit din nou la sediul instituției prefectului - județul Bacau.

Scopul întâlnirii a fost definitivarea Raportului cu privire la activitatea desfasurata de “Comisia de lucru pentru analizarea situației existente in ansamblul de locuințe ANL din cartierul Gherăiești”, respectiv elaborarea unui Plan de măsuri pentru eliminarea riscului de acumulări subterane de gaze naturale peste limitele admisibile in zona menționată.

Capitolul III. Concluzii

în vederea stabilirii unui climat de siguranță pentru cetățenii ce locuiesc in ansamblul de locuințe ANL din cartierul Gherăiești comisia propune luarea in regim de urgență a următoarelor măsuri;

I ) Măsuri privind monitorizarea degajărilor de gaze, securizarea zonei si protecția populației si a bunurilor din cartierul ANL Gherăești prin:
- monitorizarea permanentă si automată a prezenței gazelor in zonă, prin amplasarea in cel mai scurt timp a unui sistem automat de măsurare a emanațiilor de metan si alte gaze toxice tip “centrală telegrizumetrică” , prevăzută cu senzori de detecție a gazului metan in fiecare locuință aferentă cartierului ANL Gheraesti, in puncte cu risc major de acumulare a gazelor (subsoluri, pivnițe), spații verzi, sistem de canalizare, căi de acces precum si in zona forajelor de drenaj.

Sistemul de monitorizare va fi gestionat in modul dispecerat de la sediul 1SU Bacău in regim de permanență fiind prevăzut cu praguri de alarmare acustice si luminoase pentru fiecare punct monitorizat.

- realizarea si montarea la intrarea in ansamblul ANL Gheraiesti in zone vizibile, a unor panouri avertizoare explicite cu privire la pericolul acumulărilor de gaz metan in perimetrul zonei (risc de explozie, risc de deces prin inhalare, etc);
- înștințarea proprietarilor si chiriașilor din zonă asupra riscului utilizării instalațiilor improvizate de captare a gazului metan (riscul întocmirii unor dosare penale), organizarea de către autorități a unor ședințe de informare si conștientizare a locatarilor din zonă;
- împrejmuirea, marcarea, semnalizarea si monitorizarea video a zonelor de pe domeniul public pe care sunt amplasate forajele de cercetare si drenaj;
- montarea unui sistem de protejare a flăcării si a unui sistem automat de aprindere periodica (piezoelectrică) a flăcării;

II) Măsuri pentru reducerea si eliminarea acumulărilor de gaze din subsolul perimetrului Gherăești prin lucrări de drenaj

- redeschiderea forajelor: FACI, C7, C8, C9, D2 si D8 neidentificate la acest moment
- executarea unui front de captare prin foraje in perimetrul de delimitare dintre zona cu aflux pronunțat si zona cu aflux slab de gaze.
- executarea in regim de urgență pe o porțiunea de teren aflată in proprietatea primăriei municipiului Bacau si situata la nord-estul amplasamentului studiat - a două rânduri de șanțuri cu o adincime de peste 3m si o lățime de min. 2m.

Conform studiului si propunerilor făcute de specialiștii in domeniu, aliniamentul de excavații din dreapta (vezi fig. nr. 9) va fi umplut parțial cu pietriș mărgăritar până la o adâncime de aproximativ 1,5 m unde se va amplasa o baterie de drenuri metalice orizontale formate din burlane șlițuite, pe toată lungimea. Patul de pietriș al drenurilor va prezenta o înclinare de aproximativ 5-10% spre SV . In funcție de permisivitatea construcției, extremitățile estice ale tuburilor de dren se vor amplasa cât mai aproape de limitele amplasamentului cu probleme. Extremitatea vestică a tuburilor drenului se va racorda la un tub magistral având la extremitatea nordică un burlan vertical. Peste bateria de burlane a drenului se va mai amplasa un strat de pietriș mărgăritar de aproximativ 0,3-0,5 m, peste care se va realiza un pat impermeabil din argilă umezită și compactată. Burlanul drenului va fi protejat de o incintă de ardere din produse ceramice care să nu permită stingerea flăcării drenului; pentru siguranță evacuarea gazelor poate fi stimulată printr-un dispozitiv de tiraj forțat. Dispunerea incintei de incinerare va fi amplasată la cel puțin 1,5-1,7 m deasupra solului și înconjurată cu un gard de plasă metalică având o rază de minim 1,5 m, evitându-se astfel stingerea flăcării. Flacăra de dren va fi inspectată periodic de autoritățile competente.

In spatele acestui dren vor fi amplasate un rând de foraje dren control la distante de 10- 15 m unul de altul.

La aprox. 15 m distanta de primul dren, va fi excavat in paralel un al doilea dren (numit ecran de împotmolire), cu aceleași dimensiuni ca primul si care va fi umplut cu nămol de argilă.

In final , la mica distanță după ecranul de împotmolire se va executa inca un rând de foraje de control, tot la aprox. 10-15 m distanta intre ele.

Această soluție de drenare a gazelor a fost apreciată deocamdată ca cea mai eficientă si cu cheltuieli relativ mici, comparativ cu alte soluții propuse de specialiști, mult mai scumpe si fără garanția unei mai bune eficiențe.

Fig. 9, Drenarea gazelor

- analizarea modului de conservare a sondelor cu istoric - aferente perimetrului in discuție - pentru clarificarea in detaliu a provenienței sursei de gaze.

Deoarece se cunoaște precis că sursa de alimentare a acumulărilor secundare de gaze din depozitele de terasă o constituie zăcămintele sarmațiene din vecinătatea estică a perimetrului construibil analizat, membrii comisiei consideră că este necesar a se continua colaborarea cu institute de cercetare de profil si firme specializate, pentru realizarea unei rețele de sondaje electrice verticale în extindere spre est si sud-est si pentru efectuarea de cercetări care să clarifice pe deplin situația din zona ansamblului de locuințe ANL Gherăiești.

începând cu anul 2010, prin Sentința Civilă nr.2792/13.03.2009 rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr.319/A/03.12.2009, o mare parte a cartierului Gherăesti a revenit la comuna Mărgineni, iar la ora actuală sunt 4(patru) locuințe din acest cartier care aparțin de municipiul Bacău.

CAPITOLUL IV - ACOPERIREA RISCURILOR

Secțiunea 1 - Concepția desfășurării acțiunilor de protecție - intervenție

Concepția desfășurării acțiunilor de intervenție are ca scop stabilirea detaliilor de planificare, conducere și coordonare operațională necesare punerii în practică a acțiunilor tuturor factorilor implicați în vederea acoperirii riscurilor la nivelul municipiului Bacău.

Concepția urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

- cunoașterea de către toți factorii implicați în gestionarea situațiilor de urgență, a riscurilor la nivelul municipiului Bacău;
- punerea în aplicare parțial sau total a planurilor operative în vederea realizării măsurilor de prevenire/protecțic, intervenție în sprijinul populației în cazul manifestării unui anumit tip de risc;
- cunoașterea fluxului informațional-decizional la nivelul municipiului Bacău;
- verificarea viabilității planurilor operative și de cooperare de către fiecare instituție cu funcții de sprijin implicată în gestionarea situațiilor de urgență.

Pentru evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenței de producere și limitarea consecințelor acestora se vor desfășura următoarele acțiuni:

I. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;
2. activități preventive în competența, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor:

- controale și inspecții de prevenire;
- avizare/autorizare de securitate la incendiu și protecție civilă;
- acordul;
- asistență tehnică de specialitate;
- informarea preventivă;
- pregătirea populației;
- constatarea și sancționarea încălcărilor prevederilor legale;
- alte forme prevăzute de lege.

3. informarea populației asupra pericolelor specifice unității administrativ-teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;
4. exerciții și aplicații.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Maior Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău desfășoară activități în zona de competență, iar pe principiul timpului de răspuns, în municipiul Bacău intervin următoarele structuri:

- Detașamentul de Pompieri Bacău;
- Echipaj Pompierii SMURD.

4.1.1. Coordonarea acțiunilor de răspuns în cazul producerii inundațiilor

1. Primirea informației.
2. Transmiterea către populație și celulele de urgență ale instituțiilor publice și operatorilor economici, membrii Comitetul Local pentru Situații de Urgență, subunități și alte instituții cu atribuții în domeniu, a avertizărilor și prognozelor primite de la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.
3. Informarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență prin Secretariatul Tehnic Permanent despre situația produsă.
4. Formularea sau înaintarea propunerilor de activare a Comitetului Local pentru Situații de Urgență (potrivit procedurii specifice).
5. Convocarea în ședință extraordinară a Comitetului Local pentru Situații de Urgență.
6. Transmiterea către celulele de urgență ale instituțiilor publice și operatorilor economici posibil a fi afectate, precum și către instituțiile cu atribuții în asigurarea răspunsului în caz de inundații, a hotărârii Comitetului Local pentru Situații de Urgență pentru realizarea măsurilor de protecție și pregătire a intervenției.
7. Informarea populației despre măsurile întreprinse și măsurile de protecție ce trebuie adoptate.
8. Punerea în aplicare a planului de cooperare cu structurile care asigură funcții de sprijin.
9. Primirea de la celulele de urgență ale instituțiilor publice și operatorilor economici a rapoartelor operative și a datelor referitoare la stadiul activării centrelor operative.
10. Primirea rapoartelor operative, centralizarea și analizarea datelor, în vederea informării Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
11. intensificarea fluxului informațional decizional.
12. Solicitarea și primirea de la Compartiment Drumuri Rețele si Avize din cadrul Primăriei municipiului Bacău și de la structurile teritoriale de drumuri și căi ferate ale ministerelor de resort, a datelor privind existența unor căi de comunicații blocate sau avariate.
13. Solicitarea președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență privind declararea „stării de alertă” pe raza municipiului, președintelui Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
14. Punerea în aplicare a Planului de evacuare în situații de urgență.
15. Solicitarea sprijinului unor grupări operative.
16. Avertizarea și alarmarea populației ce poate fi inundată sau se află în zone inundabile, în caz de pericol iminent de avariere a construcțiilor hidrotehnice, pe baza datelor furnizate de Administrația Bazinaiă de Apă Bacău, sau deținătorilor de construcții hidrotehnice.
17. Analizarea situațiilor privind supraînălțarea și consolidarea digurilor și malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate, inclusiv privind participarea cu forțe și mijloace.
18. Primirea datelor privind rezultatul recunoașterilor, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție, evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor; realizarea și adaptarea la situația concretă a dispozitivului de intervenție; realizarea manevrei de forțe și mijloace.
19. Realizarea măsurilor necesare prevăzute în Planul de apărare împotriva inundațiilor, pentru:

- salvarea victimelor;
- evacuarea și adăpostirea populației aflate în zonele expuse riscurilor;
- înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbușire a unor construcții;
- acordarea asistenței medicale de urgență;
- deblocarea căilor de acces și a adăposturilor;
- participarea la acțiunile de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare și în alte puncte critice de pe cursurile de apă;
- punerea la dispoziție a mijloacelor tehnice necesare efectuării transporturilor de persoane, alimente și materiale.
- protejarea personalului și a bunurilor proprii aflate în zonele expuse riscurilor complementare;
- asigurarea suportului logistic privind amenajarea și deservirea taberelor pentru sinistrați;
- constituirea rezervei de mijloace de protecție individuală și colectivă;
- verificarea și repunerea în funcțiune a sistemului de comunicații și informatică;
- degajarea căilor de comunicații necesare transportului materialelor și accesului forțelor și mijloacelor de intervenție.

20. Transmiterea către populație și celulele de urgență ale instituțiilor publice și operatorilor economici, a datelor privind restricțiile de consum a apei și alimentelor în anumite zone;
21. Instituirea unor măsuri suplimentare privind asigurarea cazării persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate și acordarea de asistență medicală.
22. Informarea populației despre măsurile întreprinse și măsurile de protecție ce trebuiesc adoptate.
23. Asigurarea transmiterii informărilor în cadrul Comitetului Local pentru Situații de Urgență privind modul de desfășurare a intervențiilor, forțele și mijloacele folosite, precum și a cererilor suplimentare privind asigurarea cu resurse umane, materiale și financiare.
24. Solicitarea/primirea și centralizarea informațiilor și rapoartelor operative furnizate de celulele de urgență ale instituțiilor publice și operatorilor economici și forțelor de intervenție pe timpul/la terminarea acțiunilor de intervenție.
25. Constituirea la ordinul primarului a comisiilor de evaluare a pagubelor produse în urma situației de urgență.

Gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice si poluări accidentale.

1. Primirea informației privind producerea situației de urgență și punerea, după caz, în aplicare a Planului municipiului Bacău privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice si poluări accidentale.
2. Solicitarea de la administratorul lucrării hidrotehnice și celulelor de urgență ale instituțiilor publice și operatorilor economici a informărilor privind situația operativă.
3. Informarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență prin Secretariatul Tehnic Permanent, cu privire la producerea evenimentului.
4. Analizarea scenariilor furnizate de administratorul lucrării hidrotehnice, identificarea obiectivelor potențial afectabile pentru diferite debite și luarea măsurilor ce se impun pentru protejarea localităților și obiectivelor importante dispuse în aval.
5. Analizarea, împreună cu reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Bacău și administratorul lucrării a oportunități alarmării și înștiințării populației și operatorilor economici dispuși în aval.
6. Activarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență și coordonarea acțiunilor de intervenție de către această structură.
7. Transmiterea către forțele de intervenție și celulelor de urgență ale instituțiilor publice și operatorilor economici, a ordinului privind pregătirea în vederea evacuării populației, animalelor și a unor categorii de materiale, precum și de intervenție ca urmare a inundațiilor determinate de accidentul la construcția hidrotehnică.
8. Transmiterea, către forțele de intervenție, a precizărilor privind:

- instituțiile, operatorii economici, numărul și structura populației/salariaților care se evacuează;
- natura și cantitatea bunurilor ce urmează a fi evacuate;
- zonele și localitățile în care se executa evacuarea;
- mijloacele de transport și itinerarele pe care se execută evacuarea;
- locurile de cazare, de aprovizionare și hrănire a evacuaților, de depozitare a bunurilor și de funcționare a instituțiilor;
- măsurile de asigurare a acțiunilor de evacuare;
- măsuri suplimentare privind asigurarea cazării persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate și acordarea de asistență medicală;
- asigurarea adăpostirii, hrănirii și acordarea de asistență veterinară animalelor evacuate.

9. Avertizare/alarmarea obiectivelor situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcțiilor hidrotehnice, pe baza datelor furnizate de Administrația Bazinală de Apa Bacău și deținătorii de construcții hidrotehnice după caz.
10. Solicitarea președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență privind declararea „stării de alertă” pe raza municipiului, președintelui Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
11. Analizarea necesarului estimat de evacuare a populației și posibilitățile existente pe plan local.
12. Primirea de la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a precizărilor privind autoevacuarea și evacuarea preventivă a oamenilor, animalelor și bunurilor materiale în afara zonelor potențial inundabile, pe baza informațiilor furnizate de structurile județene ale ministerelor de resort, după caz.
13. Primirea de la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a unor precizări, după cum urmează:

- asigurarea permanenței la primărie și operaționalizarea centrelor operative;
- verificarea și actualizarea fluxului informațional pentru avertizarea-alarmarea populației;
~ măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, podețelor, prizelor de apă, gurilor de evacuare și în alte zone critice.

14. Solicitarea, de la structurile județene, a situației privind apariția unor alte situații de urgență determinate de inundațiile provocate de accidentele la construcțiile hidrotehnice.
15. Stabilirea forțelor și mijloacelor existente în vederea constituiri forțelor de rezervă.
16. Solicitarea de la instituțiile județene descentralizate și deconcentrate ale ministerelor a informațiilor privind efectele situației de urgență determinată de inundații provocate de accidentele la lucrările hidrotehnice.
17. Solicitarea de la structurile județene abilitate din cadrul Comitetului Local pentru Situații de Urgență a datelor privind situația locuințelor afectate sau distruse.
18. Asigurarea cunoașterii repartiției forțelor și mijloacelor de intervenție în zonele afectate.
19. Solicitarea/primirea de la structurile teritoriale de drumuri și căi ferate a datelor privind existența unor căi de comunicații blocate sau avariate.
20. Asigurarea participării cu mijloacele tehnice necesare efectuării transporturilor de persoane, alimente și materiale în zonele afectate.
21. Solicitarea, atunci când situația o impune, a sprijinului unor grupări operative stabilite de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.
22. Transmiterea către forțele de intervenție a unor precizări privind punerea în siguranță a bunurilor ce nu pot fî evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare.
23. Transmiterea către populație și celulelor de urgență a informațiilor furnizate de operatorii economici de profil, privind adoptarea deciziei de întrerupere a furnizării energiei electrice, gazelor și asigurarea comunicațiilor în zonele inundate, pentru prevenirea electrocutărilor, a intoxicărilor sau a altor accidente tehnologice.
24. Acțiuni de evacuare a apei provenite din revărsare, infiltrații și din precipitații, precum și evacuarea apei din clădirile afectate și canale tehnologice.
25. Participarea cu forțe și mijloace la acțiunile de distribuire a ajutoarelor către populația afectată.
26. Participarea cu forțe și mijloace la acțiunile de aplicare a măsurilor sanitaro-epidemice.
27. Transmiterea către populație și celulelor de urgență, a datelor privind restricțiile de consum a apei și alimentelor în anumite zone.
28. Informarea populației despre măsurile întreprinse și măsurile de protecție ce trebuiesc adoptate.
29. Participarea la coordonarea misiunilor de asigurare a apei și hranei.
30. Participarea, la solicitare, alături de structurile județene ale M.A.I., la acțiunile de identificare a victimelor, sinistraților și întocmirea situației cu persoanele dispărute.
31. Solicitarea/primirea și centralizarea informațiilor și rapoartelor operative furnizate de forțele de intervenție la terminarea acțiunilor de intervenție și informarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
32. Constituirea la ordinul primarului a comisiilor de evaluare a pagubelor produse în urma situației de urgență.

4.1.2 Forțele angajate în caz de inundații

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — Secția de Drumuri Naționale Bacău;

Consiliul Județean Bacău - Drumuri Județene;

Detașamentul de Pompieri Bacău;

Serviciile private pentru situații de urgență de la operatori economici și instituțiile publice de pe raza municipiului Bacău;

100

Forțele structurilor cu care se cooperează din cadrul Ministerului Afacerilor Interne:

Inspectoratul de Poliție Județean Bacău;

Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău;

Gruparea Mobilă de Jandarmi;

Forțele structurilor cu care se cooperează din cadrul Ministerului Apărări Naționale:

Baza 95 Aeriană Bacău;

Echipele specializate ale structurilor județene cu funcții de sprijin:

Direcția de Sănătate Publică Județeană Bacău;

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bacău;

Agenția pentru Protecția Mediului Bacău;

Primăria Municipiului Bacău:

Poliția Locală a Municipiului Bacău;

Direcția Patrimoniu:

- Compartiment Drumuri Rețele si Avize;

Serviciu Municipal de Utilități Publice (SMUP);

Crucea Roșie Bacău.

Mijloacele puse la dispoziție constând în efective tehnice și materiale se vor stabili prin Planul de cooperare.

4.1.3. Coordonarea acțiunilor de răspuns în cazul producerii de alunecări, cutremure și prăbușiri de teren

1. Primirea informației privind producerea situației de urgență și punerea în aplicare a prevederilor Planului de apărare în cazul producerii unor situații de urgență specifice provocate de cutremure și/sau alunecări/prăbușiri de teren.
2. Solicitarea de la structurile teritoriale descentralizate/deconcentrate a informațiilor privind efectele situației de urgență determinată de cutremure și/sau alunecări/prăbușiri de teren cu implicații asupra infrastructurii rețelelor de transport a energiei și gazelor naturale, cu următoarele precizări:

- amploarea și evoluția cutremurelor și/sau alunecărilor/prăbușirilor de teren;
- persoanele surprinse în medii ostile vieții;
- locuințe și obiective economice avariate sau distruse;
- căi de comunicații afectate sau posibil a fi afectate;
- cursuri de apă posibil a fi afectate (blocate, poluate etc);
- rețele de transport energie electrică, gaze și/sau de telefonie afectate;
- suprafețe agricole și colectivități de animale care au fost sau vor fi afectate în perioada imediat următoare.

3. Informarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență cu privire la producerea evenimentului.
4. Solicitarea de la structurile subordonate a rapoartelor operative, centralizarea și analizarea datelor, și informarea președintelui Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
5. Stabilirea forțelor și mijloacelor care vor participa la intervenție și pregătirea acestora pentru intervenție.
6. Convocarea membrilor Comitetului Local pentru Situații de Urgență în ședință extraordinară
7. In funcție de natura situației create, amploarea și complexitatea acesteia se activează Comitetul Local pentru Situații de Urgență.
8. Centralizarea datelor privind organizarea intervenției și a cererilor privind sprijinul eșalonului superior.
9. Solicitarea de la structurile locale de drumuri naționale, județene, regionalele C.F., precum și de la Inspectoratul Județean de Poliție a situației privind blocajele pe căile de comunicații, ca urmare a devierii circulației sau restricționării acesteia.

101

10. Primirea de la către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a precizărilor privind:

- asigurarea continuității la primărie;
- asigurarea fluxului informațional-dccizional;
- asigurarea adăpostirii și hrănirii populației rămase fără locuințe;
- alte precizări cu caracter organizatoric.

11. Solicitarea președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență privind declararea „stării de alertă” pe raza municipiului, președintelui Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
12. Formularea propunerii de solicitare, la nevoie, a unor ajutoare de asistență de specialitate din partea altor instituții de specialitate.
13 .Stabilirea privind necesarul estimat de evacuare a populației sinistrate și posibilitățile existente în vederea constituirii următoarelor elemente de dispozitiv:

- raionul de evacuare a victimelor și sinistraților;
- punctul medical;
- raionul (locul) de evacuare a bunurilor materiale;
- raionul de evacuare a animalelor;
- locul taberei de sinistrați;
- punctul de asistență tehnică.

14. Transmiterea către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență periodic, a datelor privind:

- restricțiile de consum a apei și alimentelor în anumite zone;
- desfășurarea acțiunilor de autoevacuare a populației;
- evacuarea unor categorii de animale și bunuri;

15. Informarea populației despre măsurile întreprinse și măsurile de protecție ce trebuiesc adoptate.
16. Participarea la coordonarea misiunilor de asigurarea a apei și hranei (în primele 72 de ore).
17. Solicitarea/primirea și centralizarea informațiilor și rapoartelor operative furnizate de forțele de intervenție la terminarea acțiunilor de intervenție.
18. Constituirea la ordinul primarului a comisiilor de evaluare a pagubelor produse în urma situației de urgență.

4.1.4. Forțele angajate în caz de cutremure și/sau alunecări/prăbușiri de teren

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - Secția de Drumuri Naționale Bacău;

Consiliul Județean Bacău - Drumuri Județene

Detașamentul de Pompieri Bacău

Inspectoratul Județean pentru Construcții Bacău

Serviciile private pentru situații de urgență de la operatori economici și instituțiile publice de pe raza municipiului Bacău

Forțele structurilor cu care se cooperează din cadrul Ministerului Afacerilor Interne:

Inspectoratul de Poliție Județean Bacău

Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău

Gruparea Mobilă de Jandarmi

Forțele structurilor cu care se cooperează din cadrul Ministerului Apărări Naționale:

Baza 95 Aeriană Bacău.

Echipele specializate ale structurilor județene cu funcții de sprijin:

Direcția de Sănătate Publică Județeană Bacău

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bacău

Agenția pentru Protecția Mediului Bacău

Primăria Municipiului Bacău:

Poliția Locală a Municipiului Bacău;

Direcția Patrimoniu:

- Compartiment Drumuri Rețele si Avize;

Serviciu Municipal de Utilități Publice (SMUP);

Crucea Roșie Bacău.

Mijloacele puse Ia dispoziție constând în efective tehnice și materiale se vor stabili prin Planul de cooperare.

4.1.5. Coordonarea acțiunilor de răspuns în caz de gripă aviară, epizootii

1. Primirea notificării cu privire la declanșarea unei epizootii pe teritoriul municipiului și diseminarea informațiilor către structurilor cu atribuții.
2. Informarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență cu privire la producerea evenimentului.
3. Stabilirea forțelor și mijloacelor care vor interveni potrivit planurilor existente sau la solicitarea autorității competente.
4. Convocarea în ședință extraordinară a Comitetul Local pentru Situații de Urgență dacă este cazul.
5. Transmiterea către celulele de urgență, precum și către autoritatea competentă care gestionează o astfel de situație de urgență hotărârea Comitetul Local pentru Situații de Urgență pentru realizarea măsurilor de protecție și pregătire a intervenției.
6. Informarea populației despre măsurile întreprinse și măsurile de protecție ce trebuie adoptate.
7. Punerea în aplicare în părțile specifice a Planului municipal de management al situațiilor de urgență generate de epizootii.
8. Avertizarea populației și luarea măsurilor specifice pentru limitarea răspândirii epizootiei.
9. Stabilirea mijloacelor necesare transporturilor de persoane, alimente și materiale în zonele afectate de epizootii.
10. Asigurarea schimbului de informații cu structurile deconcentrate de pe teritoriul municipiului care au competențe în domeniu.
11. întocmirea informărilor către populație și a comunicatelor de presă.
12. Monitorizarea tuturor activităților desfășurate de către forțele participante, culegerea și centralizarea datelor.
13. Alimentarea cu apă a filtrelor de dezinfectare, cu autospeciale de transport apă.
14. Prin mass-media se vor desfășura acțiunile de informare a cetățenilor cu privire la modul de comportare la locuințele individuale și în colectivitățile umane.
15. Solicitarea sprijinului Unității de aviație, în vederea transportului sau evacuării unor categorii de persoane aflate în dificultate.
16. Solicitarea președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență privind declararea „stării de alertă” pe raza municipiului, președintelui Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
17. Solicitarea, primirea și transmiterea către forțele de intervenție, periodic, a precizărilor privind restricțiile de consum a apei și alimentelor în anumite zone sau desfășurarea unor activități ale populației.
18. Intensificarea fluxului decizional-informațional cu structurile subordonate și de cooperare.
19. Solicitarea/primirea și centralizarea informațiilor și rapoartelor operative furnizate de forțele de intervenție pe timpul/la terminarea acțiunilor de intervenție.
20. Constituirea comisiilor de evaluare a pagubelor produse în urma situației de urgență.

4.1.6. Forțele angajate în caz de gripă aviară, epizootii

Detașamentul de Pompieri Bacău

Serviciile private pentru situații de urgență de la operatori economici și instituțiile publice de pc raza municipiului Bacău

Forțele structurilor cu care se cooperează din cadrul Ministerului Afacerilor Interne:

Inspectoratul de Poliție Județean Bacău

Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău

Gruparea Mobilă de Jandarmi

Forțele structurilor cu care se cooperează din cadrul Ministerului Apărări Naționale:

Baza 95 Aeriană Bacău.

Echipele specializate ale structurilor județene cu funcții de sprijin:

Direcția de Sănătate Publică Județeană Bacău

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bacău

Agenția pentru Protecția Mediului Bacău

Poliția Locală a Municipiului Bacău

Crucea Roșie Bacău

Mijloacele puse la dispoziție constând în efective tehnice și materiale se vor stabili prin Planul de cooperare.

4.1.7. Coordonarea acțiunilor de răspuns în caz de înzăpeziri

1. Luarea ia cunoștință despre producerea înzăpezirilor.
2. Informarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență cu privire la producerea evenimentului.
3. Punerea în aplicare în părțile specifice a planului municipal întocmit în acest sens.
4. Analiza situației operative din zonele unde s-au produs înzăpeziri.
5. în funcție de natura situației create, amploarea și complexitatea acesteia se activează Comitetul Local pentru Situații de Urgență.
6. Stabilirea datelor care fac obiectul informării publice și avertizarea populației despre alte tipuri de risc care se pot manifesta ca urmare a producerii înzăpezirilor.
7. Participarea alături de forțele cu care se cooperează la executarea misiunilor pentru:

- asigurarea transportului la spital a persoanelor care necesită dializă și a femeilor însărcinate aflate în zone izolate;
- evacuarea persoanelor rămase blocate în trafic;
- monitorizarea evoluției situațiilor de urgență.

8. Menținerea legăturii de cooperare cu forțele de intervenție și de deszăpezire precum și cu structurile descentralizate/ deconcentrate care au competență în domeniu.
9. Solicitarea și primirea de la structurile județene cu competențe în sistemul de telecomunicații a datelor privind situația comunicațiilor și necesitățile de sprijin.
10. Pregătirea rezervelor de forțe și mijloace, pentru a desfășura activități operative temporare.
11. Monitorizarea operatorilor economici - surse potențiale de risc, concomitent cu asigurarea stării de operativitate a subunităților de serviciu organizate conform legii.
12. Informarea operativă a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență despre pericolul ori producerea unor situații de urgență complementare.
13. Solicitarea de zboruri pentru evacuarea aero-medicală, de urgență în baza planurilor de cooperare aprobate de conducerea ministerului și în funcție de condițiile de anotimp și starea vremii.
14, Solicitarea președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență privind declararea „stării de alertă” pe raza municipiului, președintelui Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
15. Stabilirea datelor privind necesarul estimat de cazare temporară a persoanelor afectate direct sau indirect de căderi masive de zăpadă și producerea de polei.
16. Informarea populației despre măsurile întreprinse și măsurile de protecție ce trebuiesc adoptate.
17. Solicitarea de la structurile cu competențe în domeniu a rutelor ocolitoare ce vor fi folosite de călători atât pentru traficul rutier cât și feroviar și solicitarea informării populației prin mass-media.
18. Solicitarea/primirea și centralizarea informațiilor și rapoartelor operative furnizate de forțele de intervenție și de deszăpezire pe timpul/la terminarea misiunilor.
19. Constituirea de comisii de inventariere și evaluare a pagubelor produse în urma situației de urgență.

4.1.8. Forțele angajate în caz de înzăpeziri

Operatorii economici care au contract de prestări servicii cu Primăria municipiului Bacău;

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - Secția de Drumuri Naționale Bacău;

Consiliul Județean Bacău - Drumuri Județene

Detașamentul de Pompieri Bacău

Serviciile private pentru situații de urgență de la operatori economici și instituțiile publice de pe raza municipiului Bacău

Forțele structurilor cu care se cooperează din cadrul Ministerului Afacerilor Interne:

Inspectoratul de Poliție Județean Bacău

Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău

Gruparea Mobilă de Jandarmi

Forțele structurilor cu care se cooperează din cadrul Ministerului Apărări Naționale:

Baza 95 Aeriană Bacău.

Echipele specializate ale structurilor județene cu funcții de sprijin:

Direcția de Sănătate Publică Județeană Bacău

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bacău

Agenția pentru Protecția Mediului Bacău

Primăria Municipiului Bacău:

Poliția Locală a Municipiului Bacău;

Direcția Patrimoniu:

- Compartiment Drumuri Rețele si Avize;

Serviciu Municipal de Utilități Publice (SMUP);

Crucea Roșie Bacău.

Mijloacele puse la dispoziție constând în efective tehnice și materiale se vor stabili prin Planul de cooperare.

4.1.9. Coordonarea acțiunilor de răspuns în caz de incendii de pădure (fond forestier)

1. Primirea informației privind izbucnirea unui incendiu la fondul forestier,
2. Deplasarea la locul intervenției a structurilor prevăzute în plan.
3. Alertarea Ocolului Silvic în al cărui sector de competență s-a produs evenimentul. Alertarea Detașamentului de Pompieri Bacău.
4. Solicitarea de la forțele de intervenție a rapoartelor preliminarii privind situația operativă.
5. Informarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență cu privire la producerea evenimentului.
6. Monitorizarea situației operative și analizarea scenariilor privind obiectivele potențial afectabile în vederea stabilirii categoriilor de forțe și mijloace ce pot fi întrebuințate.
7. Coordonarea forțelor și mijloacelor proprii stabilite prin planurile de analiză și acoperire a riscurilor, pentru localizarea, limitarea propagării și stingerea incendiului.
8. Informarea periodică a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență cu datele privind situația operativă.
9. Elaborarea propunerilor privind activarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență.
10. Intensificarea fluxului informațional-decizional, în vederea transmiterii de informații, prognoze și avertizări către populație și instituțiile publice din zonele afectate de situația de urgență.
11. Solicitarea și primirea de ia structurile municipale și teritoriale de drumuri a datelor privind existența unor căi de comunicații blocate sau avariate.
12. Solicitarea președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență privind declararea „stării de alertă” pe raza municipiului, președintelui Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
13. Transmiterea cererilor privind suplimentarea forțelor și mijloacelor de intervenție, în raport cu evoluția situației operative.
14. Organizarea și coordonarea, lucrărilor de amenajare necesare limitării propagării incendiului.
15. Transmiterea unor precizări suplimentare forțelor de intervenție cu privire la stabilirea locului/raioanelor de:

- evacuare a victimelor;
- evacuare a bunurilor materiale;
- amenajare a taberei de sinistrați/evacuate.

16. Coordonarea acțiunilor de evacuare a unor categorii de populație și bunuri și acțiunile de asigurare a subzistenței persoanelor evacuate.
17. Solicitarea la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență după caz, a unor resurse umane și materiale suplimentare în vederea gestionării situației de urgență.
18. Asigurarea logistică a acțiunilor de intervenție.
19. Informarea populației despre măsurile întreprinse și măsurile de protecție ce trebuie adoptate.
20. Centralizarea informațiilor furnizate de forțele de intervenție privind măsurile de limitare a efectelor incendiului la fondul forestier.
21. Solicitarea și primirea de la structurile municipale și teritoriale de drumuri, a datelor privind existența unor căi de comunicații blocate sau avariate.
22. Stingerea incendiului, regruparea forțelor și mijloacelor, stabilirea cauzelor și condițiilor care au favorizat producerea acestora, restabilirea capacității operative.
23. Solicitarea/primirea și centralizarea informațiilor și rapoartelor operative furnizate de forțele de intervenție pe timpul/la terminarea acțiunilor de intervenție.
24. Constituirea comisiilor de evaluare a pagubelor produse în urma situației de urgență.

4.1.10. Forțele angajate în cazul incendiilor de pădure

Detașamentul de Pompieri Bacău;

Ocolul Silvic de care aparține zona afectată de incendiu;

Forțele structurilor cu care se cooperează din cadrul Ministerului Afacerilor Interne:

Inspectoratul de Poliție Județean Bacău;

Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău;

Gruparea Mobilă de Jandarmi;

Forțele structurilor cu care se cooperează din cadrul Ministerului Apărări Naționale: Baza 95 Aeriană Bacău;

HZ

Echipele specializate ale structurilor județene cu funcții de sprijin:

Direcția de Sănătate Publică Județeană Bacău;

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bacău;

Agenția pentru Protecția Mediului Bacău;

Poliția Locală a Municipiului Bacău;

Crucea Roșie Bacău.

Mijloacele puse la dispoziție constând în efective tehnice și materiale se vor stabili prin Planul de cooperare.

Secțiunea a 2-a și a 3-a. Etape de realizare si faze de urgență a acțiunilor

crt

Tipuri de risc

Etapa I (de prevenire)

Etapa II (de protecție - intervenție)

Etapa III (de limitare și înlăturare a urmărilor)

Etapa IV (de refacere, relocare)

Riscuri naturale

- Identificarea surselor de risc, a mecanismelor de declanșare a acestora și a potențialelor efecte; -Monitorizarea surselor de risc și a evoluției factorilor ce pot declanșa riscurile;
- Stabilirea sarcinilor, responsabilităților, a răspunderilor;
- Elobararea de norme, reglementări, planurilor de funcționare, exploatare;
- Elaborarea planurilor de protecție la intervenție;
- Pregătirea populației și salariaților;
- Executarea de antrenamente și verificări;
- Elaborarea de studii, proiecte, etc.;
- Execuția de lucrări de apărare, izolare, securitate, ș.a.;
- Asigurarea financiară a lucrărilor, locuințelor;

-Vaccinări profilactice.

U.L - Primirea și verificarea informațiilor; -Executarea înștiințării, avertizării și alarmării; -Acordarea primului ajutor, salvarea răniților;

-Evacuarea persoanelor aflate în pericol;

- Asanarea munițiilor, materialelor explosive, periculoase, etc,;
- Fixarea incendiilor;

U.II. - Deblocarea căilor de acces;

- Triajul, evacuarea răniților;
- Realizarea dispozitivelor de intervenție;
- Realizarea taberelor de sinistrați;

-Executarea decontaminărilor;

U.III. - Lichidarea incendiilor mici;

- Neutralizarea pericolelor iminente;

-Lucrări de consolidare diguri, clădiri.

U.I. - Organizarea raioanelor de intervenție;

- Punerea în siguranță a clădirilor;
- U.II. - Eliberarea spațiilor afectate;
- Consolidarea construcțiilor, digurilor;
- Branșamente la utilități publice; U.III. - Refacerea rețelelor utilităților publice;
- Operațiuni de dezinsecție, dezinfecție, igienizare.

U.I. - Pregătirea spațiilor pentru relocare;

-Igienizarea surselor de apă;

-Refacerea capacităților economice;

U.II. - Relocarea persoanelor;

-Reluarea activităților economico-sociale;

-Inventarierea pagubelor și costurilor;

-Reorganizarea măsurilor de proiective;

U.III.-Lucrări de reconstructive;

-Investiții în lucrări de apărare și modernizare.

Riscuri Tehnologice

-Identificarea surselor de risc, a mecanismelor de declanșare a acestora și a potențialelor efecte; -Monitorizarea surselor de risc și a evoluției factorilor ce pot declanșa riscurilor;

-Stabilirea sarcinilor, responsabilităților, a răspunderilor;

- Elaborarea de norme, reglementări, planuri de funcționare, exploatare;
- Elaborarea planurilor de protecție la intervenție;
- Pregătirea populației și salariațiilor;
- Executarea de antrenamente și verificări;

-Elaborarea de studii, proiecte, etc.

- Execuția de lucrări de apărare, izolare, securitate, s.a.;
- Asigurarea financiară a lucrărilor, locuințelor;

Vaccinări profilactice;

- Elaborarea Planurilor de Urgență Internă și Externă;
- Achiziționarea de mijloace de protecție a personalului;
- Verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor și a materialelor periculoase din obiective;

-Verificarea spațiilor și utilajelor de decontaminare.

U.I. - Asigurarea protecției personalului și a populației; -Primirea și verificarea informațiilor;

-Executarea înștiințării,avertizării, și alarmării;

-Acordarea primului ajutor, salvarea răniți lor;

-Evacuarea persoanelor aflate în pericol;

-Asanarea munițiilor, materialelor explosive, periculoase, etc.;

-Fixarea incendiilor;

U.IL - Deblocarea căilor de acces;

-Triajul, evacuarea răniților;

-Realizarea dispozitivelor de intervenție;

-Realizarea taberelor de sinistrați;

-Executarea decontaminărilor;

U.IIL - Lichidarea incendiilor mici;

-Neutralizarea pericolelor iminente;

Lucrări de consolidare diguri, clădiri.

U.I. - Organizarea raioanelor de intervenție;

- Punerea în siguranță a clădirilor;

U.IL - Eliberarea spațiilor afectate;

- Consolidarea construcțiilor, digurilor;
- Branșamente la utilități publice; U.IIL - Refacerea rețelelor utilităților publice;

-Operațiuni de dezinsecție, dezinfecție, igienizare.

U.I. - Pregătirea spațiilor pentru relocare;

-Igienizarea surselor de apă;

-Refacerea capacităților economice;

U.IL - Relocarea persoanelor;

-Reluarea activităților economico-sociale;

-Inventarierea pagubelor și costurilor;

-Reorganizarea măsurilor de proiective;

U.IIL - Lucrări de reconstructive;

-Investiții în lucrări de apărare și modernizare.

Riscuri

Biologice

- Identificarea surselor de risc și compararea acestora cu standardele actuale;

Executare cercetări( trasee, suprafețe, obiective, capacitate, etc.);

- însușirea standardelor străine acolo unde legislația noastră nu prevede;
- Elaborarea Planurilor de Protecție - Intervenție( Urgență Internă și Externă);

Elaborarea de norme, reglementări, planuri de funcționare, etc.;

- Elaborarea de programe profilactice, educaționale, etc. ;
- Pregătirea de material necesare interveniei;

U.I. - Izolarea zonei (obiectivului, colectivității, etc.);

-Instituirea carantinei;

U.II. - Lansarea

tratamentelor generale;

-Recoltarea de probe, material contaminat,etc.;

U.III. - Analiza probelor;

-Lansarea soluțiilor,

antidoturilor, programelor de combatere, etc.

U.L - Fixarea zonelor, colectivităților, materialului ce trebuie tratat;

U.II. - Lansarea și execuția tratamentului specific;

U.III. - Lansarea programelor de eradicare;

-Neutral izarea(depozitarea) materialului contaminat.

U.L - Verificarea suprafețelor, terenurilor,clădirilor, obiectivelor;

-Relocarea populației, colectivităților de animale; U.II. — Actualizarea programelor profilactice, de prevenire și aplicarea lor în funcție de noile realități.

4.2.1. Compunerea dispozitivelor de intervenție, în funcție de organizarea acțiunilor, pe urgențe

Elemente component ale dispozitivelor de intervenție	Urgențe
Elemente component ale dispozitivelor de intervenție	I	a II-a	a IlI-a	a IV-a
Forțele serviciilor profesioniste pentru situații de urgență	*	*	*	*
Forțele serviciilor private pentru situații de urgență	*	*	*	*
Forțele (elementele) de poliție	*	*	*	*
Forțele (subunitățile) de jandarmi		*	*	*
Formațiunile de protecție a mediului		*	*	*
Formațiunile sanitare	*	*	*	*
Serviciul de ambulanță	*	*	*	*
Alte forțe și mijloace, în funcție de caracteristicile intervenției	*	*	*	*
Comandantul intervenției	*	*	*	*
Telefonistul radiotelefonist	*	*	*	*
Grupa operativă ca punct de comandă mediii al C.L.S.U.		*	*	*
Locul (raionul) de evacuare a bunurilor materiale	*	*	*	*
Locul (raionul) de evacuare a animalelor	*	*	*	*
Punctul medical (punctul avansat de asistență medicală)	*	*	*	*
Locul (raionul) de evacuare a răniților	*	*	*	*
Punctul de asistență tehnică		*	*	*
Grupările operative			*	*
Rezerva (rezervele) de forțe, mijloace și substanțe la dispoziția C.L.S.U.		*	*	*

Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție și intervenție

Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență în scopul prevenirii agravării situațiilor de urgență, limitării sau înlăturării după caz a acestofă și se referă la:

1. deblocarea căilor de acces și a adăposturilor;
2. limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbușire a unor construcții;
3. salvarea victimelor;
4. acordarea asistenței medicale de urgență;
5. descoperirea, identificarea și paza elementelor de muniție nefuncționale sau neexplodate;
6. limitarea și înlăturarea avariilor la rețelele de alimentare cu apă și canalizare;
7. evacuarea și asigurarea măsurilor de adăpostire a populației și a sinistraților aflați în zonele supuse riscurilor;
8. stingerea incendiilor;
9. asigurarea mijloacelor de subzistență.

I O.dispersarea personalului și bunurilor proprii în afara zonelor supuse riscurilor complementare;
11. evacuarea, protejarea și, după caz, izolarea persoanelor contaminate;
12. asigurarea suportului logistic privind amenajarea și deservirea taberelor pentru sinistrați;
13. constituirea rezervei de mijloace de protecție individuală și colectivă;
14. decontaminarea personalului, terenului, clădirilor și tehnicii, dacă situația o impune;
15. executarea controlului contaminării radioactive, chimice și biologice a personalului și bunurilor proprii;
16. executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă;
17. executarea controlului sanitar-epidemic în zonele de acțiune a forțelor și mijloacelor proprii;
18. asanarea terenului de muniția neexplodată, rămasă în urma conflictelor militare;
19. refacerea sistemului de alarmare și a celui de comunicații și informatică;
20. controlul și stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilității unor căi de comunicație, pentru transportul și accesul forțelor și mijloacelor de intervenție;
21. asigurarea mijloacelor de subzistență;
22. îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

Secțiunea 5 - Instruirea

Pregătirea personalului și forțelor de intervenție pentru cunoașterea modalităților de acțiune în cazul producerii unor situații de urgență, se desfășoară pe următoarele nivele:

Centrul zonal de Pregătire de Protecție Civilă Bacău în serii, cu durata de 5 zile - Primarul, Viceprimarul și Secretarul;

Personalul Comitetului Local pentru Situații de Urgență - Primăria municipiului Bacău în baza Ordinului Prefectului județului Bacău;

Personalul celulelor de urgență de la operatorii economici și instituțiile publice în baza Ordinului Prefectului județului Bacău;

Serviciile private pentru situații de urgență - instituție/operatori economici de care aparțin în baza Ordinului Prefectului județului Bacău;

Secțiunea a 6-a - Realizarea circuitului informațional - decizional și de cooperare

Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență.

Informarea Secretariatului Tehnic Permanent al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență asupra locului producerii unei situației de urgență specifică, evoluției acesteia, efectelor negative produse, precum și asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.

Primăria și Comitetul Local pentru Situații de Urgență al municipiului Bacău, precum și conducerile operatorilor economici și instituțiile amplasate în zona de risc au obligația să asigure preluarea de la stațiile centrale și locale a datelor și avertizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție.

Circuitul informațional-decizional se realizează conform planului de alarmare.

CAPITOLUL V - RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE

Alocarea resurselor materiale și financiare necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență se face anual de către Consiliul Local al municipiului Bacău și sunt cuprinse în planul de buget aprobat în acest sens în urma propunerilor înaintate de președintele Comitetului Local pentru Situații de Urgență.

în funcție de categoriile de riscuri identificate pe raza municipiului, mecanismele și condițiile de producere/manifestare, amploarea și efectele posibile ale acestora, Comitetul Local pentru Situații de Urgență are în componența sa persoane cu funcții de conducere din cadrul instituțiilor publice din subordinea Consiliului Local și din cadrul instituțiilor publice și operatorilor economici din municipiul Bacău.

Forțele și mijloacele de prevenire și combatere a riscurilor care acționează în municipiul Bacău sunt:

Subunități din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Maior Xxxxxxxxxx Xxx ” al jud. Bacău

Detașamentul de pompieri Bacău care are în dotare: echipaje de lucru cu apă și spumă, formațiuni de protective civilă, SMURD;

în funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și condițiile de producere/manifestare, amploarea și efectele posibile ale acestora se vor stabili tipurile de forțe și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor, astfel:

- inspecții de prevenire;
- subunități de intervenție pentru stingerea incendiilor;
- formațiuni de asistență medicală de urgență și descarcerare;
- formațiuni de protecție civilă (echipe căutare-salvare, NBC și pirotehnice);
- alte formațiuni de salvare (Crucea Roșie, scafandri profesioniști ș.a.);
- grupări de sprijin.

Servicii private pentru situații de urgență

Pe teritoriul municipiului Bacău sunt înființate servicii private pentru situații de urgență la operatorii economici și instituțiile publice prevăzute în Catalogul local cuprinzând clasificarea instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile.

Primăria Municipiului Bacău

Direcția Patrimoniu:

- Compartiment Drumuri Rețele si Avize;

Serviciu Municipal de Utilități Publice (SMUP);

Alte structuri care acționează în cazul producerii unor situații de urgență

- unitățile poliției și jandarmeriei;
- structurile poliției locale;
- unitatea de aviație a Ministerului Apărării Naționale;
- unitățile specializate/detașamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale;
- unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății;
- organizațiile nonguvernamentaie specializate în acțiuni de salvare;
- unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitar-veterinară;
- formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor;
- detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție;
- organizații în ONG-uri cu activități specifice.
- forțe auxiliare. Acestea se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență, care acționează conform sarcinilor stabilite pentru formațiile de protecție civilă organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planul de apărare specific.

Resursele financiare necesare acțiunilor și măsurilor pentru prevenirea și gestionarea unei situații de urgență apărute pe raza municipiului se suportă, potrivit legii din bugetul local aprobat în acest sens de Consiliul Local Bacău.

Fondurile puse la dispoziție sunt folosite în scopul realizării acțiunilor și măsurilor de prevenire, intervenție operativă a forțelor de intervenție, recuperare și reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale, precum și pentru pregătirea efectivelor.

CAPITOLUL VI - LOGISTICA ACȚIUNILOR

Logistica acțiunilor de intervenție cuprinde măsurile și activitățile organizate, planificate și desfășurate în scopul aprovizionării la timp și fără întrerupere cu resursele materiale necesare îndeplinirii misiunilor, menținerii în permanență a stării de sănătate a personalului operativ, a stării de funcționare a tehnicii de intervenție, de comunicații și informatice.

Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență se stabilește prin planurile de apărare specifice, de către autoritățile, instituțiile publice, societatea civilă și operatorii economici cu atribuții în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de risc.

Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a situației de urgență specifice se asigură de către autoritățile, instituțiile și operatorii economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare.

La organizarea logisticii trebuie să se țină seama de:

- organizarea și înzestrarea forțelor de intervenție;
- normele de consum;
- nivelul stocurilor de materiale;
- situația sanitară și epidemiologică a efectivelor;
- gradul de solicitare a personalului pentru îndeplinirea misiunilor;

114

iha

- caracteristicile zonei de competență și ale raioanelor de intervenție;
- caracteristicile terenului, condițiile de timp, anotimp și meteorologice;
- gradul de asigurare cu materiale și aparatură;
- existența, starea și dispunerea surselor de aprovizionare și a posibilităților de reparații;
- sursele de aprovizionare.

Cantitățile de materiale necesare pentru desfășurarea acțiunilor de intervenție se stabilesc după normele de consum existente, după valorile rezultate din calculul forțelor și mijloacelor și în funcție de natura obiectivului și a misiunilor, precum și de volumul de materiale consumate.

Punctele de asigurare tehnico-materială și de acordare a primului ajutor medical se dispun în apropierea locului intervenției, în afara zonelor de pericol, conform deciziei comandantului intervenției.

După caz, resursele pentru logistica acțiunilor de intervenție pot fi solicitate, cu respectarea prevederilor legale, autorităților administrațiilor publice locale sau operatorilor economici.

Executarea măsurilor pentru logistica acțiunilor de intervenție vizează:

- asigurarea aprovizionării, conservării și distribuirii hranei, antidotului, echipamentului de protecție a altor materiale;
- asigurarea menținerii în stare de funcționare și exploatare a mijloacelor în cadrul punctelor de asistență tehnică și realizarea rezervelor de carburanți și substanțe de intervenție;
- asigurarea legăturilor cu personalul de la locul intervenției, cu forțele cu care se cooperează, cu dispeceratele subunităților, grupurilor și inspectoratelor, cu autoritățile locale și eșalonul superior;
- asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare și farmaceutice, pentru păstrarea sănătății personalului, prevenirii apariției îmbolnăvirilor și acordarea ajutorului medical de urgență.

Exploatarea și menținerea în permanentă stare de funcționare a tehnicii de intervenție se asigură prin executarea la timp a întreținerilor și folosirea corectă a acestora, în funcție de destinație, caracteristici, performanțe și misiunea primită.

Pe timpul acțiunilor de intervenție, întreținerea tehnicii de intervenție se execută conform normelor în vigoare, în volum complet sau parțial, pentru restabilirea sau menținerea stării de operativitate, iar reparațiile în raport cu numărul subansambluri lor, sistemelor și mecanismelor defecte și timpul necesar pentru repunerea în stare de funcționare.

Pentru acordarea la timp a asistenței medicale pe timpul intervenției se organizează punctul medical avansat.

Ajutorul medical de urgență se acordă pe timpul intervențiilor de către personalul unităților sanitare din zona de competență sau raionul de intervenție, chemat în sprijin la locul acțiunii.

Asigurarea financiară cuprinde totalitatea activităților desfășurate în conformitate cu dispozițiile legale, în vederea realizării în bune condiții a indicatorilor aprobați prin bugetul de venituri și cheltuieli.

Asigurarea logistică a acțiunilor de protecție și intervenție

Responsabilitatea asigurării fondurilor financiare pentru pregătirea și desfășurarea acțiunilor de intervenție inclusiv pentru asigurarea asistenței medicale persoanelor care au avut de suferit și pentru asigurarea condițiilor de trai sinistraților, revine Consiliului Local Bacău.

Planul de asigurare cu resurse financiare, materiale și umane pentru situații de urgență se întocmește anual la nivelul Consiliului Local Bacău, imediat după aprobarea bugetului anual.

Asigurarea materială, a acțiunilor de înlăturare a urmărilor dezastrelor se realizează prin grija Consiliul Local Bacău.

Principalele materiale de intervenție, deconta minatori, carburanți-lubrifianți,

medicamente și sânge se asigură astfel;

- carburanți, lubrifianți de la depozitele de carburanți;
- medicamente de la Spitalul Județean Bacău;
- sânge de la Centrul de Hematologie Bacău;
- substanțe de decontaminare de la unitățile cu profil chimic;
- materiale de construcții de la operatorii economici de profil de pe raza municipiului.

Asigurarea medicală a populației afectate precum și a personalului formațiilor participante la acțiunile de intervenție se realizează la Spitalul Județean.

12.2.

Anexa nr. 1

la Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor

Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială

Nr. crt.	Denumire autoritate	Coordonate autoritate	Persoane de contact	Atribuții conform fișei nr.
	Primăria Mun.Bacău	Str.Mărășești nr.6 tel.581504 fax 588757	Primar, Xxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxx- Xxxxxxx 0745707595/0755038446	Fișa nr.l
			Viceprimar, Xxxxxxxxx-Xxxxx Xxxxxxxxx 0726200683
			Secretar, Xxxxxxxx Xxxxxx-Xxxxxxx 0726100103
			Administrator public, Xxxxxxx Xxxxxxxx Xxxxxx 0752118028
			Director Executiv Adjunct Direcția Patrimoniu, Intervenții Auto și Utilaje, Xxxxxx Xxxx 0745839067
			Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I și Protecție Civilă Consilier superior, Xxxxx Xxxxx 0723683158
			Director executiv, Direcția Patrimoniu Xxxxxx Xxxxx Xxxx 0740066850
			Director executiv, Direcția Tehnică, Xxxxxx Xxxxxxxx 0744596500 0728856209
			Direcția Patrimoniu, întreținere Patrimoniu, Xxxxx Xxxxxx 0740271801

			Director Executiv SMUP Xxxxxxx Xxxxxx 0741183198 Director, Xxxxxxxx Xxxxxx Xxxxxxxxx D.S.A.P 0723683173
2.	Consiliul Local Bacău - DAS	Str. Ștefan cel Mare nr.17 A 0234581643 0234586492	Director, Xxxxxxx Xxxxxxxxx 072055021I	Fișa nr. 2
3.	Consiliul Local Bacău -SPCLEP	Slr.Henri Coandă nr.2 0234202082 0234202082	Director executiv, Xxxxxxxxx Xxx 0723559361	Fișa nr. 3
4.	Poliția Locală a Mun. Bacău	LL.Caragiale nr.2 0234517434 0234519385	Director executiv, Xxxxxxx Xxxxxx Xxxxxx 0749849524	Fișa nr. 4
5.	Poliția Municipiului Bacău	Str.Tolstoi nr.2 0234202087 0234537247	Comisar Șef, Comandantul Poliției Mun. Bacău Xxxxx Xxxxxx ______0751086190 Subcomisar, Șef birou rutier Xxxxx Xxxxxx 0757270065	Fișa nr. 5
6.	Spitalul Județean de Urgență Bacău	Str. Spiru Haret nr. 2-4 0234534000 0234517424	Director îngrijiri, Xxxxxxx Xxxxxxx 0755026366	Fișa nr.6
7.	Direcția Sanitar- Veterinară și de Siguranța Alimentelor Bacău	Str. Bucovinei nr.21 0234586233 0234586372	Medic veterinar, Xxxxx Xxxxxx-Xxxxxxx 0753450929	Fișa nr. 7
8.	Inspectoratul școlar Județean Bacău	Str.Oituz nr.24 0234511899 0234571038	Inspector general, Xxx Xxxx 0740942371	Fișa nr. 8
9.	Thermoenergy Groupe Bacău	Str.Chimiei nr.6 0234585110 0234519650	Șef Serviciu, C.M.S., Florin Pavă! 0740117940 0738999099	Fișa nr. 9
10.	Compania Regională de Apă Bacău	Str.Narciselor nr.14 0234519921 0334401814	Director tehnic, Xxxx Xxxxxx 0744899959	Fișa nr. 10
11.	Teiekom - Divizia Operațiuni Est Bacău	Str.N.Bălcescu nr.2-4 0234204356 0234204102	Șef centru Operațiuni BC-Xxxxxx Xxxxxx 0761115339	Fișa nr. 11

12.	DELGAZgrid Bacău	Str.Șt. cei Mare nr. 22 0234205810 0234205801	Centru Operațiuni Rețea Ing. Xxxxxx Xxxxxxx 0724200442	Fișa nr. 12
IX	E-ON Gaz Distribuție SA Bacău	Str. Vd. Bistriței nr. 40 0334403320 0334403313	Șef Birou Achizții Speciale, Xxxx Xxxxx 0753089663	Fișa nr. 13
14.	Direcția de Sănătate Publică Bacău	Str.V. Alecsandri nr.45 0234512850 0234524875	Director, Xxxx Xxxxxx Xxxxxxx 0729300124	Fișa nr. 14
15.	Serviciul Ambulanță Jud. Bacău	Str.9 Mai nr.92 0234542820 0234542840 Fax 0234542668	Director economic Xxxxxx Xxxxxx 0732599810	Fișa nr. 15
16.	Inspectoratul de Stat în Construcții D.R.C.N.-E-C.C.I.C.L.C. Bacău	Str. Pictor Aman nr. 94D 0234576720 0234542100 Fax 0234580150	Inspector în construcții Xxxxx Xxxxxx Xxxxxxxxxx 0759042402	Fișa nr. 16
17.	Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău	Str. CuzaVodă nr. 1 0234510043 Fax 0234510044	Inginer Xxxxxx Xxxx 0722262093	Fișa nr. 17
18.	Serviciul Regional de Prognoză a Vremi	Str. Timpului nr. Loc. Bacău	Bostan Di ana 0727137029	Fișa nr. 18

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.L și Protecție Civilă, Șef Centru Operatiy^cu Aptfvitate Temporară rețu

Consilier superior, Sorin Mocond

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU		FIȘĂ NR. 1
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor; - Căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor; - Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate; - Acordarea asistenței medicale de urgență; - Prevenirea îmbolnăvirilor în masă; - Localizarea și stingerea incendiilor; - Neutralizarea efectelor materialelor periculoase; - Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor resurse; - Efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate; - Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate; - Efectuarea depoluării și decontaminării; - Menținerea și restabilirea ordinii publice; - Logistica intervenției; - Reabilitarea zonelor afectate; - Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri și asistență sociala și religioasă;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- Controlează toate instituțiile publice și operatorii economici clasificați din punct de vedere al protecției civile conform H.G. nr. 642/2005;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- Informarea populației prin posturile de radio și televiziune de pe teritoriul municipiului Bacău; - înștiințarea, prealarmarea, alarmarea și avertizarea în situația producerii sau iminența producerii unei situații de urgență;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- prin aparatura/echipamentele de măsură și control ale instituțiilor publice și operatorilor economici clasificați din punct de vedere al protecției civile conform H.G. nr. 642/2005;

b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;	- se execută prin direcțiile, serviciile și compartimentele din organica Primăriei Bacău;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;	- se execută prin Compartimentul de Protecție Civilă al Primăriei municipiului Bacău;
d. - exerciții și aplicații;	- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență ai Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
III. INTERVENȚIE
a. alarmare;	- prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău;
b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare	- prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău
c. asistență medicală;	- prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău;
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;	- prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău;
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	- prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău;
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	- prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău;

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă,

Șef Centru Operapy cu Activitate Temporară Saițdu Crețu

Consilier superior/ Sorin Mocond

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	CONSILIUL LOCAL BACĂU - D.A.S.		FIȘĂ NR. 2
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		*
b. - controlul preventiv a! autorităților pe domenii de competență;		- prin personalul de specialitate din organigramă;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		-asigurădistribuirea materialelor/pliantelor/afișelor. Duc campanii informative de pregătire a populației municipiului Bacău;
d. - exerciții și aplicații;		*
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		-
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul Consiliului Local;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul Consiliului Local;
d. - exerciții și aplicații;		-
III. INTERVENȚIE
a. alarmare;		-
b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare		-

c. asistență medicală;	-
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;	-
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	-
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	-

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă,

Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară SalîdihCrețu

ÎNTOCMIT

Consilier superior Sorin Mocon

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	CONSILIUL LOCAL BACĂU - S.P.C.L.E.P.		FIȘĂ NR. 3
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		-
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- acțiuni de evidența populației pentru actualizarea datelor de identitate și punerea la dispoziție Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău a situațiilor cu evidența populației pe municipiu;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		-asigură distribuirea materialelor/pliantelor/afișelor, personalului aflat la sediul instituției pentru cărțile de identitate. Duc campanii informative de pregătire a populației aflate la sediul instituției pentru cărțile de identitate ;
d. - exerciții și aplicații;		-
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		-
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul Consiliului Local;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul Consiliului Local;
d. - exerciții și aplicații;		-
III. INTERVENȚIE
a. alarmare;		-
b. acțiuni de căutare/ salvare/		-

descarcerare

c, asistență medicală;	_ _ _ _ . . .
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	-
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	-

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.L și Protecție Civilă,

Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară ; Xxxxx Xxxxx

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	POLIȚIA LOCALĂ BACĂU		FIȘĂ NR. 4
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		Prin efectivele de poliție locală de pe teritoriul municipiului Bacău asigură: - Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor; - Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate; - Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție proprii; - Menținerea și restabilirea ordinii publice;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- controlează respectarea legalității de către populația municipiului Bacău;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- transmiterea comunicatelor din autoturisme prin portavoce;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul Consiliului Local;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul Consiliului Local;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul Consiliului Local;
d. - exerciții și aplicații;		- din bugetul Consiliului Local;
III. INTERVENȚIE
a. alarmare;		-

b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarccrare	- prin efectivele de poliție locală;
c. asistență medicală;	-
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;	- prin efectivele de poliție locală;
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	- prin efectivele de poliție locală;
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	- prin efectivele de poliție locală;

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.i. și Protecție Civilă, Șef Centru Operatiy cu Activitate Temporară Sari,du Crețu

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	POLIȚIA MUNICIPIULUI BACĂU		FIȘĂ NR. 5
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		Prin unitățile și birourile de poliție de pe teritoriul municipiului Bacău asigură: - Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor; - Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate; - Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție proprii; - Menținerea și restabilirea ordinii publice;
b. — controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- controlează, prin serviciile din organigramă, instituțiile publice și operatorii economici; - controlează respectarea legalității de către populația municipiului Bacău;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- comunicate de presă; - transmiterea comunicatelor din autoturisme prin portavoce;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul de stat;
b. - controlul preventiv ai autorităților pe domenii de competență;		* din bugetul de stat;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul de stat;
d. - exerciții și aplicații;		- din bugetul de stat;
III. INTERVENȚIE
a. alarmare;		—


b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare	- unitățile și birourile din municipiu;
c. asistență medicală;	-
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;	-unitățile și birourile din municipiu;
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	-unitățile și birourile din municipiu;
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	-unitățile și birourile din municipiu;

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară

Pag- 2/2

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BACĂU		FIȘĂ NR. 6
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor Ia autoritățile competente;		- Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Acordarea asistenței medicale de urgență; - Prevenirea îmbolnăvirilor în masă; - Efectuarea depoluării și decontaminării; - Logistica intervenției; - Reabilitarea zonei afectate;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- serviciile de medicină preventivă;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- prin comunicate de presă; - pliante, afișe, foi volante, broșuri de specialitate;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul de stat;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul de stat;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		~ din bugetul de stat;
d. - exerciții și aplicații;		- din bugetul de stat;
III. INTERVENȚIE
a. alarmare;		- prin structuri specializate de intervenție; ^{1 1}
b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare
c. asistență medicală;		- prin structuri specializate;

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;	- prin structuri specializate de intervenție;
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	- prin structuri specializate de intervenție;
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	- prin structuri specializate de intervenție;

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară ăndu Crețu

ÎNTOCMIT Consilier superior. Xxxxx Xxxxxxxx

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	DIRECȚIA SANITAR - VETERINARĂ ȘI DE SIGURANȚA ALIMENTELOR BACĂU		FIȘĂ NR. 7
I. GESTIO	NAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Acordarea asistenței medicale de urgență; - Prevenirea îmbolnăvirilor în masă; - Efectuarea depoluării și decontaminării; - Logistica intervenției; - Reabilitarea zonei afectate;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- serviciile de medicină preventivă;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- prin comunicate de presă; - pliante, afișe, foi volante, broșuri de specialitate;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
IL RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul de stat;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul de stat;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		-din bugetul de stat;
d. - exerciții și aplicații;		-din bugetul de stat;
III. INTERVENȚIE
a. alarmare;		- prin structuri specializate de intervenție;
b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare		-

c. asistență medicală;	- prin structuri specializate;
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;	- prin structuri specializate de intervenție;
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	- prin structuri specializate de intervenție;
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	• prin structuri specializate de intervenție;

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.l. și Protecție Civilă, Șef Centru Operat prpu Activitate Temporară an^u Crețu

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN BACĂU		FIȘĂ NR. 8
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea dalelor la autoritățile competente;		- Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		-
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- prin comunicate de presă; - pliante, afișe, foi volante, broșuri de specialitate;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul de stat;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		-
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul de stat;
d. - exerciții și aplicații;		- din bugetul de stat;
III. INTERVENȚIE
a, alarmare;		-
b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare		-
c. asistență medicală;		-
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;		-

e. acțiuni limitare consecințe pericol;	-
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	-

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.l. și Protecție Civilă, Șef Centru Operativcu Activitate Temporară n<fu Crețu

ÎNTOCMIT Consilier superior, Xxxxx Xxxxxxxx

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR

CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	THERMO ENERGIE GROUP BACĂU		FIȘĂ NR. 9
I. GESTIO	NAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Prevenirea îmbolnăvirilor în masă; - Localizarea și stingerea incendiilor; - Neutralizarea efectelor materialelor periculoase; - Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor resurse; - Efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate; - Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități; - Efectuarea depoluării și decontaminării; - Logistica intervenției; - Reabilitarea zonei afectate;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		-
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- prin comunicate de presă; - pliante, afișe, foi volante, broșuri de specialitate;
d. — exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor ia autoritățile competente;		- din bugetul Consiliului Local;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul Consiliului Local;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul Consiliului Local;

d. - exerciții și aplicații;	- din bugetul Consiliului Local;
III. INTERVENȚIE
a. alarmare;	-
b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare
c. asistență medicală;	-
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;	- echipe specializate din serviciul privat pentru situații de urgență;
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	- echipe specializate din serviciul privat pentru situații de urgență;
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	- echipe specializate din serviciul privat pentru situații de urgență;

Șef Birou Situații de Urgență, P-S^J. și Protecție Civilă, Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară andu Qrețu

Anexa nr. 2.10 la nr.196138 din 03.112022

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU		FIȘĂ NR. 10
I. GESTIO	NAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Localizarea și stingerea incendiilor; - Neutralizarea efectelor materialelor periculoase; - Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor resurse; - Efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate; - Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități; - Efectuarea depoluării și decontaminării; - Logistica intervenției; - Reabilitarea zonei afectate;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		-
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- prin comunicate de presă; - pliante, afișe, foi volante, broșuri de specialitate;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul propriu al operatorului economic;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul propriu al operatorului economic;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul propriu al operatorului economic;
d. - exerciții și aplicații;		- din bugetul propriu al operatorului economic;


III. INTERVENȚIE
a. alarmare;	- prin structuri specializate de intervenție;
b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare	-
c. asistență medicală;	-
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;	- prin structuri specializate de intervenție;
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	- prin structuri specializate de intervenție;
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	- prin structuri specializate de intervenție;

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară

Sarțdti Crețu

ÎNTOCMIT Consilier superior. Xxxxx Xxxxxxxx

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	TELECOM -DIVIZIA OPERAȚIUNI EST BACĂU		FIȘĂ NR. 11
L GESTIONAREA RISCURILOR
a. — monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor Ia autoritățile competente;		- Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Informarea, înștiințarea și avertizarea; - Comunicații și informatică; - Logistica intervenției; - Reabilitarea zonei afectate;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		-
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- prin comunicate de presă; - pliante, afișe, foi volante, broșuri de specialitate;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul operatorului economic;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		—
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul operatorului economic;
d. - exerciții și aplicații;		- din bugetul operatorului economic;
III. INTERVENȚIE
a. alarmare;		- prin structuri specializate de intervenție;
b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare		*

c. asistență medicală;	•
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;	- prin structuri specializate de intervenție;
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	- prin structuri specializate de intervenție;
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	- prin structuri specializate de intervenție;

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.l. și Protecție Civilă, Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară

Șandu Crețu

ÎNTOCMIT Consilier superior, Sorin Mocondo?

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	DELGAZ GRID BACĂU		FIȘĂ NR. 12
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Localizarea și stingerea incendiilor; - Neutralizarea efectelor materialelor periculoase; - Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor resurse; * Efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate; - Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități; - Efectuarea depoluării și decontaminării; - Logistica intervenției; - Reabilitarea zonei afectate;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- prin personalul de specialitate;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- prin comunicate de presă; - pliante, afișe, foi volante, broșuri de specialitate;
d. - exerciții și aplicații;		-conform Ordinului Președintelui Comitetului Loca! pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul propriu al operatorului economic;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul propriu a! operatorului economic;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău șî asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul propriu al operatorului economic;
d. - exerciții și aplicații;		- din bugetul propriu al operatorului economic;


IIL INTERVENȚIE
a. alarmare;	- prin structuri specializate de intervenție;
b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare	-
c. asistență medicală;	-
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;	- prin structuri specializate de intervenție;
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	- prin structuri specializate de intervenție;
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	• prin structuri specializate de intervenție;

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, Șef Centru Operativ^u Activitate Temporară țu

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA;	E-ON GAZ DISTRIBUȚIE SA BACĂU		FIȘĂ NR. 13
I. GESTIC	NAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Localizarea și stingerea incendiilor; - Neutralizarea efectelor materialelor periculoase; - Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor resurse; - Efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate; - Asigurarea gazului pentru încălzire și alte utilități; - Efectuarea depoluării și decontaminării; - Logistica intervenției; - Reabilitarea zonei afectate;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		-
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- prin comunicate de presă; - pliante, afișe, foi volante, broșuri de specialitate;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul propriu al operatorului economic;
b. -- controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul propriu al operatorului economic;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul propriu al operatorului economic;
d. - exerciții și aplicații;		- din bugetul propriu al operatorului economic;

III. INTERVENȚIE
a. alarmare;	- prin structuri specializate de intervenție;
b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare	-
c. asistență medicală;	-
d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;	- prin structuri specializate de intervenție;
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	- prin structuri specializate de intervenție;
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	- prin structuri specializate de intervenție;

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, u Activitate Temporară Crețu

ÎNTOCMIT

Consilier superior, Xxxxx Xxxxxxxx

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ BACĂU		FIȘĂ NR. 14
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Acordarea asistenței medicale de urgență; - Prevenirea îmbolnăvirilor în masă; - Efectuarea depoluării și decontaminării; - Logistica intervenției; - Reabilitarea zonei afectate;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- serviciile de medicină preventivă;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- prin comunicate de presă; - pliante, afișe, foi volante, broșuri de specialitate;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul de stat;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul de stat;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul de stat;
d. - exerciții și aplicații;		- din bugetul de stat;
III. INTERVENȚIE
a. alarmare;		- prin structuri specializate de intervenție;
b. acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare		-
c. asistență medicală;		- prin structuri specializate;

d. acțiuni înlăturare manifest, pericol produs;	- prin structuri specializate de intervenție;
e. acțiuni limitare consecințe pericol;	- prin structuri specializate de intervenție;
f. acțiuni de înlăturare efecte eveniment;	- prin structuri specializate de intervenție;

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.L și Protecție Civilă, Șef Centru Operat^u Activitate Temporară

Sițndu Crețu

ÎNTOCMIT

Consilier superior, Xxxxx Xxxxxxxx .

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	SERVICIUL AMBULANȚĂ JUDEȚEAN BACĂU		FIȘA Nr. 15
I. GESTIONAREA RISCURILOR	1
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Acordarea asistenței medicale de urgență; - Prevenirea îmbolnăvirilor în masă; - Localizarea și stingerea incendiilor; - Efectuarea depoluării și decontaminării; - Logistica intervenției; - Reabilitarea zonei afectate;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		-
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- prin comunicate de presă; - pliante, afișe, foi volante, broșuri de specialitate;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul de stat;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul de stat;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul de stat;
d. - exerciții și aplicații;		- din bugetul de stat;
III. INTERVENȚIE
a. - alarmare;		-
b. - acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare		-
c. - asistență medicală;		- echipajele de ambulanță;

d. - acțiuni de înlăturare a manifestării pericolului produs;	-
e. acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol;	-
f. - acțiuni de înlăturare a efectelor unui eveniment;	-

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, Șef Centru Operațiy cu Activitate Temporară

Saqdu Crețu

ÎNTOCMIT

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR

CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCȚII BACĂU		FIȘA Nr. 16
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor resurse; - Efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate; - Logistica intervenției; - Reabilitarea zonei afectate;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- controlează construcțiile, instalațiile și amenajările finalizate sau în curs de finalizare
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- prin comunicate de presă;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul de stat;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul de stat;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul de stat;
d. - exerciții și aplicații;		- din bugetul de stat;
III. INTERVENȚIE
a. - alarmare;		-
b. - acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare		-
c. - asistență medicală;
d. - acțiuni de înlăturare a manifestării		-

pericolului produs;
e. — acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol;	-
f. - acțiuni de înlăturare a efectelor unui eveniment;	-

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, Șef Centru Opțrațiv cu Activitate Temporară ndu Crețu

ÎNTOCMIT

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR BACĂU		FIȘA Nr. 17
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		Prin lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, asigură: - Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - Informarea, înștiințarea și avertizarea; - Neutralizarea efectelor materialelor periculoase; - Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor resurse; - Efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate; - Logistica intervenției; - Reabilitarea zonei afectate;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- la lucrările cu rol de apărare, de-a lungul bazinelor hidrografice;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- prin comunicate de presă; - pliante, afișe, foi volante, broșuri de specialitate;
d. - exerciții și aplicații;		- conform Ordinului Președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		- din bugetul de stat;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		- din bugetul de stat;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		- din bugetul de stat;
d. - exerciții și aplicații;		- din bugetul de stat;
III. INTERVENȚIE
a. - alarmare;		-
b. - acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare		-
c. - asistență medicală;		-

d. - acțiuni de înlăturare pericolului produs;	a manifestării	- utilaje, echipamente și efective de lucrători din organigrama instituției;
e. acțiuni de limitare a unui pericol;	consecințelor	- utilaje, echipamente și efective de lucrători din organigrama instituției;
f. - acțiuni de înlăturare a eveniment;	efectelor unui	- utilaje, echipamente și efective de lucrători din organigrama instituției;

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară năp Crețu

ÎNTOCMIT Consilier superior, Xxxxx Xxxxxxxx

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ȘI RESPONSABILILOR CUPRINȘI ÎN P.A.A.R.

AUTORITATEA:	SERVICIUL REGIONAL DE PROGNOZĂ A VREMI		FIȘA Nr. 18
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		Temperaturi aer (24h), temperaturaă sol (din 6h în 6h); precipitații lichede - solide (vara stații automate orar, stații clasice 3h ; iarna stații automate și clasice la 3 h); umezeală (24h); presiunea (24h); vântul (24h); nebulozitatea (24h); fenomene (24h); fenomene meteo periculoase (24h ); stratul de zăpadă (din 6h în 6h);
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		Meteorologie: zilnic, diagnoze și prognoze meteorologice; când este cazul, avertizări de scurtă durată și imediate ale fenomenelor meteorologice periculoase;
d. - exerciții și aplicații;
II. RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;		Aparatura automată (senzori, majoritatea parametrilor) și clasică (aparate cu citire directă: termometre ordinar, maximă, minimă aer și sol, hidrometru, pluviometru,barometru, giruiete, chiciurometru - aparate înregistratoare hodrograf, termograf, pluviograf, barograf, haliograf).
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;		Materiale /echipamente necesare
c. - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice municipiului Bacău și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;		Radar meteorologic, terminale specializate pentru prognoza vremii imediată și de scurtă durată, aparatură de comunicații.

d. - exerciții și aplicații;	Materiale /echipamente necesare; loc de desfășurare
III. INTERVENȚIE
a. - alarmare;	-
b. - acțiuni de căutare/ salvare/ descarcerare	-
c. - asistență medicală;	-
d. - acțiuni de înlăturare a manifestării pericolului produs;	-
e. - acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol;	*
f. - acțiuni de înlăturare a efectelor unui eveniment;	•

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară

ÎNTOCMIT

Anexa nr. 3

la Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor

COMPONENȚA NOMINALĂ A STRUCTURILOR CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ AL MUNICIPIULUI BACĂU

Nr. cri.	Numele și prenumele	FUNCȚIA		LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Adresa de e-mail	Telefon mobil
Nr. cri.	Numele și prenumele	în comitet	la locul de muncă	LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Adresa de e-mail	Telefon mobil
Membrii Comitet				tului Local pentru Situații de Urgență
1.	Xxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxx-Xxxxxxx	Președinte	Primar	Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	primar.lucianstanciuviziteu@ primariabacau.ro secretariatprimar@primariab acau.ro	0745707595
2.	Xxxxxxxxx-Xxxxx Xxxxxxxxx	Vicepreședinte	Viceprimar	Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	Iiviu.miroseanu@primariaba cau.ro	0726200683
3.	Xxxxxx Xxxxxxx Xxxxxxxx	Membru	Secretarul municipiului	Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	ovidiupopovici2005 (aiyahoo.com	0726100103
4.	Xxxxxxx Xxxxxx Xxxxxx	Membru	Director Executiv Adjunct	Poliția Locală a Mun. Bacău	B-ul Unirii, nr.13	1 uc iani xxxxx@xxxxxxxxx	0749849524
5.	Xxxxxxx Xxxxxxxxx	Membru	Director	Consiliu Local Bacău - DAS	Str. Ștefan cel Mare nr.17 A	d i rector@dasbacau. ro	0720550211
	-					-
7.	Xxxxxx Xxxxx	Membru	Comisar Șef, Șeful Poliției Mun. Bacău	Poliția Municipiului Bacău	Str.Spiru Haret nr.2	xxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx	0751086190
8.	Xxxxxx Xxxxx	Membru	Comisar Șef, Șef Birou Rutier, Poliția Mun.	Poliția Municipiului Bacău	Str.Spiru Haret nr.2	marius.balan@ bc.politiaromana.ro	0757270065
⁹	Xxxxxxx Xxxxxxx	Membru	Cdt. Det. Pompieri,	ISUJ Bacău	Str. Milcov, nr. 49	xxxxxx@xxxxxxxxxxx	0743179742

Nr. crt	Numele și prenumele	FUNCȚIA		LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Adresa de e-mail	Telefon mobil
Nr. crt	Numele și prenumele	în comitet	Ia locul de muncă	LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Adresa de e-mail	Telefon mobil
10.	Xxxxxxx Xxxxxxx	Membru	Director îngrijiri	Spitalul Județean de Urgență Bacău	Str. Spiru Haret nr.2-4	diri ngrij ir i@spi talj udbc. ro	0755026366
11.	Xxxxxxx Xxxxxxxx	Membru	Director,	Spitalul de Pneumoftiziolog.	Str. Oituz nr. 72	madanicolae77@ yahoogmail.com	0786377661
12.	Xxxxxx Xxxxxxx Xxxx	Membru	Director	Direcția de Sănătate Publică	Str. V. Alecsandri nr. 45	0234512850/0234524875	0729300124
13.	Xxxxxx Xxxxxxx Xxxxx	Membru	Medic veterinar	DSV Sig. Aliment. Bacău	Str. Bucovinei nr.21	xxxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx	0753450929
14.	Xxxxxx Xxxxxx	Membru	Director Economic	Serv. Ambulanță Jud. Bacău	Str. 9 Mai nr.92	director .econom i c@ ambulantabacau.com	0732599810
15.	Xxx Xxxx	Membru	Inspector General Adjunct	Inspectoratul Școlar Județean	Str.Oituz nr.24	xxxxxxxx@xxxxxxxxxxxxx	0740942371
16.	Xxxxx-Xxxx Xxxxx	Membru	Consilier Superior	Agenția de Protecția Mediului Bacău	Str. Oituz nr. 23	eugen.sandu@ apmbc.anpm.ro	0721371912
17.	Xxxxxx Xxxxxxxx	Membru	Asistent, la D.A.J Bacău	D.A.D.R Bacău	Str. G. Bacovia nr. 20	munteanu.marinal 6@ yahoo.com	0757436204
18.	Xxxxxx Xxxxxxxxxx Xxxxx	Membru	Inspector în construcții	ISC, IRC-NE, IJC Bc	Str.Pictor Aman Nr. 94 D	xxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxxx	0759042402
19.	Xxxxxx Xxxxx	Membru	Director General	Thermoenergy Group Bacău	Str.Chimiei nr.6	xxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxx	0740117940 0738999099
20.		Membru	Director General	Compania Regională de Apă Bacău	Str.Narciselor nr. 14	*
21.	Xxxxxx Xxxxx	Membru	Director General	S.C Transport Public	Str. Chimiei nr. 12	adrian. botez@ transportp ubl icbc. ro	0741111211
22.	Xxxxx Xxxxxx Xxxxxx	Membru	Șef Depart. Operațiuni BC-VS-NT	Șef Departament Operațiuni BC-VS-NT	Str.N.Bălcescu nr.2-4	xxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxxx	0761115339

Nr. crt.	Numele și prenumele	FUNCȚIA		LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Adresa de e-mail	Telefon mobil
Nr. crt.	Numele și prenumele	în comitet	la locul de muncă	LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Adresa de e-mail	Telefon mobil
				TELEKOM
23.	Xxxxxxx Xxxxxx Chiiea	Membru	Șef Centru Operațiuni Rețea	Centru Operațiuni Rețea, (E-ON) DELGAZ grid	Slr.N.Titulescu nr.33	gabriel.chilea@ delgaz-grid.ro	0724200442
24.	Romeo A dam	Membru	Cadru Tehnic, Șef Birou Achiz. speciale	DELGAZ grid Bacău	Str. Vadul Bistriței nr. 40	xxxxxxxxxx@xxxxxxxxxx	0753089663
25.	Xxxx Xxxxxx	Membru	Inginer	EL-UCC-MCH S.G.A Bacău	Str. Nicolae Lascăr Bogdan, nr. 15 C	xxxxxxxxx@xxxxxxxxx	0722262093
26.	Di Xxx Xxxxxx	Membru	Șef Serviciu,	Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Bacău	Str. Timpului Nr. Loc. Bacău	dianabostan06@gmai 1 c om	0727137029
Consultanții Comitetului Local pentru Situații de Urgență
27.	Xxxxx Xxxxx	Consultant Șeful Centrului Operativ	Consilier superior. Șef Compartiment	Compartiment Protecție Civilă Municipiul Bacău	Str. Dr. Alexandru Șafrannr. 145	protcivmunbacau@ yahoo.com	0723683158
28.	Xxxxxxx Xxxxxxxx Xxxxxx	Consultant	Administrator Public	Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	xxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxxx	0752118028
29.	Xxxxxxx Xxxxxxx Xxxxxxx	Consultant	Director Executiv	Direcția Juridică și Administrație Locală Mp. Bc.	Str.Mărărșești nr.6	xxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx	0742534842
30.	Xxxxxxx Xxxxxx	Consultant	Director Economic	Direcția Economică Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	mariana.zamfir@primaria bacau.ro	0724275446
31.	Xxxxxx Xxxx	Consultant	Director Executiv Adjunct	Direcția Patrimoniu, Intervenții Auto și Utilaje, Municipiul Bacău	Str. Aleea Parcului, nr.5	xxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx	0745839067

Nr. crt.	Numele și prenumele	FUNCȚIA		LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Adresa de e-maîl	Telefon mobil
Nr. crt.	Numele și prenumele	în comitet	la locul de muncă	LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Adresa de e-maîl	Telefon mobil
32.	Xxxxxxx Xxxxxx	Consultant	Director Executiv	SMUP Municipiul Bacău	Str. Constantin Ene, nr.3	sm upbacau@gmai 1 .corn	0741183198
33.	Xxxxxx Xxxxx Xxxx	Consultant	Director Executiv	Direcția Patrimoniu	Str.Pieții nr.l	responsabil. protectiedate@ primariabacau.ro	0740066850
34.	Xxxxx Xxxxxx	Consultant	Director Executiv Adjunct	Direcția Patrimoniu, întreținere Patrimoniu, Municipiul Bacău	Str. I.S.Sturza nr. 2	ionel.fediuc@primaria bacau.ro	0740271801
35.	Xxxxx Xxxxxxx Xxxxx	Consultant	Arhitect Șef	Arhitect Șef Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	diana.marin@ primariabacau.ro	0732770625
36.	Xxxxxx Xxxxxxxx	Consultant	Director Executiv	Direcția Tehnică, Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	romica.chindrus@primaria bacau.ro	0744596500 0728856209
37.	Xxxxxx Xxxxxxxxx Xxxxxxxx	Consultant	Director Executiv Adjunct	Direcția Patrimoniu, Administrare Baze Sportive și de Agrement, Parcuri	Str.Pieții nr.l	xxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx	0723683173
38.	Xxx Xxxxxxxxx	Consultant	Director Executiv	Direcția Publică de Evidență a Persoanelor Municipiului Bacău	Str. Henri Coandă nr.2	nelutuprisecaru@yahoo .corn	0723559361

CENTRUL OPERATIV PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ CU ACTIVITATE TEMPORARĂ AL MUNICIPIULUI BACĂU

Nr. crt.	Numele și prenumele	FUNCȚIA		LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Telefon	Fax	Telefon mobil
Nr. crt.	Numele și prenumele	în eoniitet/centiu operativ	la locul de muncă	LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Telefon	Fax	Telefon mobil
Centrul Operativ
1	Xxxxx Xxxxx	Șeful Centrului Operativ Consultant în CLSU	Șef Birou Situații de Urgență, PSI și Protecție Civilă	Biroul Situații de Urgență, PSI și Protecție Civilă Municipiul Bacău	Str. Dr. Alexandru Șafran nr. 145	0234510170	0234510170	0723683158
2	Xxxxxxx Xxxxxx Xxxxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Consilier Superior, cu atribuții de Cadru Tehnic PSI, Birou Situații de Urgență, PSI și Protecție Civilă,	Biroul Situații de Urgență, PSI și Protecție Civilă Municipiul Bacău	Str. Dr Alexandru Șafran nr. 145	0234510170	0234510170	0743641083
3	Xxxxxxxx Xxxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Consilier Superior, Birou Situații de Urgență, PSI și Protecție Civilă, Municipiul Bacău	Birou) Situații de Urgență, PSI și Protecție Civilă Municipiul Bacău	Str. Dr. Alexandru Șafran nr. 145	0234510170	02345)0170	0745500425
4	Xxxx Xxxxxx	Personal tehnic în Centru! Operativ	Consilier Asistent, Birou Situații de Urgență, PSI și Protecție Civilă, Mun. Bacău	Biroul Situații de Urgență, PSI și Protecție Civilă Municipiul Bacău	Str. Dr. Alexandru Șafran nr. 145	0234510170	0234510170	0752817097
5	Xxxxxxxxxx Xxxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Șef Serviciu, Serviciul Juridic, Contencios și Aplicarea Legilor Proprietății, Mun. Bacău	Serviciul Juridic, Contencios și Aplicarea Legilor Proprietății, Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	023458)644	0234525215	0731077474
6	Xxxxx Xxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Șef Serviciu, Serviciul Evidența Veniturilor și a Cheltuielilor, Sinteza și Evidența Bugetului, Municipiul Bacău	Serviciul Evidența Veniturilor și a Cheltuielilor, Sinteza și Evidența Bugetului, Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	0234581504	0234588757	0723078207
"" " 7	Xxxx Xxxxxx	Consultant în CLSU Personal tehnic în Centrul Operativ	Director Executiv Adjunct, Direcția Patrimoniu, întreținere Auto și Utilaje, Municipiul Bacău	Direcția Patrimoniu, întreținere Auto și Utilaje, Municipiul Bacău	Str. Aleea Parcului nr. 5	*	-	0745839067

Nr. crt. 8	Numele și prenumele	FUNCȚIA		LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Telefon	Fax	Telefon mobil
	Numele și prenumele	în comitet/centru operativ	la locul de muncă	LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Telefon	Fax	Telefon mobil
	Xxxxxx Xxxxx	Consultant în CLSU Personal tehnic în Centrul Operativ	Director Executiv Adjunct, Direcția Patrimoniu, întreținere Patrimoniu, Municipiul Bacău	Direcția Patrimoniu, întreținere Patrimoniu, Municipiul Bacău	Str. LS. Sturza nr. 2	-	-	0740271801
9	Xxxxxxx Xxxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Șef Serviciu SMRU și Formare Profesională, Municipiul Bacău	SMRU și Formare Profesională, Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	0234581504	0234588757	0743284197
10	Xxxxxxxx Xxxxx! Cristinel	Consultant în CLSU Personal tehnic în Centrul Operativ	Director Executiv Adjunct, Direcția Patrimoniu, Administrare Baze Sportive și de Agrement, Parcuri, Mun. Bacău	Direcția Patrimoniu, Administrare Baze Sportive și de Agrement, Parcuri, Municipiul Bacău	Str. Pieții nr. 1	0234547427	0234547427	0723683173
II	lonesei Mihaela	Personal tehnic în Centrul Operativ	Șef Serviciu, Serviciul Tehnic investiții, Mun. Bacău	Serviciul Tehnic Investiții, Mun. Bacău	Str.Mărărșești nr.6	0234581504	0234588757	0723683178
12	Xxxxxxx Xxxxxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Șef Serviciu, Monitorizare și Coordonare	Serviciul Monitorizare și Coordonare	Str.Mărărșești nr.6	0234581504	0234588757	0723325331
13	Xxxx Xxxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Șef Serviciu, Serviciul Tineret și Informare Cetățeni, Municipiul Bacău	Serviciul Tineret și Informare Cetățeni, Municipiul Bacău	Str. Nicoiae Titulescu nr. 3	0234547427	0234547427	0740311091
14	Xxxxxxxx Xxxxxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Consilier Superior, Biroul Autorizații în Construcții, Municipiul Bacău	Biroul Autorizații în Construcții, Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	0234581504	0234588757	0742215019
15	Xxxxx Xxxxxxx Xxxxxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Inspector de specialitate, Serviciul Administrare Piețe, Municipiul Bacău	Serviciul Administrare Piețe, Municipiul Bacău	Str. Pieții nr. 1	0234547427	0234547427	0744761530
16	Xxxxxx Xxxxxx	Personal tehnic în Centru! Operativ	Inspector de Specialitate, Serviciul Evidență Patrimoniu, Compari. Exploat. Fond Locativ și Gest, spații/terenuri și alte bunuri, Municipiul Bacău	Serviciul Evidență Patrimoniu, Compari. Exploat. Fond Locativ și Gest, spații/terenuri și alte bunuri, Municipiul Bacău	Str. Pieții nr. 1	0234581644	0234525215	0740142516

Nr. crt.	Numele și prenumele	FUNCȚIA		LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Telefon	Fax	Telefon mobil
Nr. crt.	Numele și prenumele	în comitet/centru operativ	la locul de muncă	LOCUL DE MUNCĂ	ADRESA Locului de muncă	Telefon	Fax	Telefon mobil
17	Xxxxx Xxxxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Consilier Superior, Serviciul Juridic, Contencios și Aplicarea Legilor Proprietății, Municipiul Bacău	Serviciul Juridic, Contencios și Aplicarea Legilor Proprietății, Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	0234581504	0234588757	0740380125
18	Xxxx Xxxxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Șef Serviciu, Serviciul Administrare Clădiriț Bazin de înot, Teatru de Vară, CAEX)	Serviciul Administrare Ciădiri(Bazin de înot, Teatru de Vară, CAEX)	Str. Aleea Ghioceilor nr. 12-14	-	-	0723683172
19	Xxxxxxx Xxxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Consilier Asistent, Direcția Tehnică, Biroul Aprovizionare, Municipiul Bacău	Direcția Tehnică, Biroul Aprovizionare, Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	0234581504	0234588757	0742501018
20	Xxxxxxx Xxxxxxxxx Xxxxxx	Personal tehnic în Centrul Operativ	Consilier Superior, Compartiment Drumuri, Rețele și Avize, Municipiul Bacău	Compartiment Drumuri, Rețele și Avize, Municipiul Bacău	Str.Mărărșești nr.6	0234581504	0234588757	0723683182

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, Șef Centru Operajfv ct^ Activitate Temporară, San

ÎNTOCMIT

Consilier superior, Xxxxx Xxxxxxxx

RISCURI POTENȚIALE ÎN JUDEȚELE VECINE CARE POT AFECTA ZONA DE COMPETENȚĂ A MUNICIPIULUI BACĂU

Județele limitrofe județului Bacău sunt:

- la nord - județul Neamț;
- la est -județul Vaslui;
- la sud -județul Vrancea;
- la vest - județele Harghita și Covasna.
• Județul Neamț „amenință” zona de competență a județului Bacău prin:

- accidente chimice- platform chimică Săvînești ar putea afecta populația din zona de nord a județului Bacău, respective unitățile administrativ - teritoriale: Buhuși, Blăgești, Racova, Filipești, Berești Bistrița, Itești, Fi lipești și Dămienești;
- accidente pe căi de comunicații în care sunt implicate substanțe periculoase - ca urmare a tranzitării teritoriului județului Bacău de către mijloace de transport (rutiere și feroviare) care au ca punct de plecare/sosire platform chimică Săvincști;
- inundații:
- prin creșterea debitului bazinului hidrografic Șiret, care intră pe teritoriul județului Bacău la aproximativ 2 km nord de satul Hârlești. Panta medie pe teritoriul județului Bacău este de 0,60%. Creșterea debitului râului Șiret poate produce inundații în unitățile administrative teritoriale: Filipești, Dămienești, Săucești, Buhoci, LeteaVeche și Tamașî;
- pe râul Bistrița, accidente la construcțiile hidrotehnice: baraj IzvorulMuntelui, baraj Racova, baraj Gîrieni, baraj Lilieci, baraj Bacău II și baraj Insula de Agrement.
• Județul Harghita „amenință” zona de competență a județului Bacău prin:

- accidente pe căi de comunicații în care sunt implicate substanțe periculoase - ca urmare a tranzitării teritoriului județului Bacău de către mijloace de transport (rutiere și feroviare);
• Județul Covasna „amenință” zona de competență a județului Bacău prin:

- accidente pe căi de comunicații în care sunt implicate substanțe periculoase - ca urmare a tranzitării teritoriului județului Bacău de către mijloace de transport (rutiere și feroviare);
• Județul Vrancea „amenință” zona de competență a județului Bacău prin:

- cutremure (și implicit pericole complementare) - ca urmare a faptului că județul Bacău este situate în partea de nord și în imediata apropiere a zonei cu seismicitatea maximă a țării, județul Vrancea fiind cunoscut ca fiind zona care cuprinde o suprafață de aproximativ 5500 km² (95 km x 58 km) în care se concentrează majoritatea focarelor determinate până în prezent;
- accidente pe căi de comunicații în care sunt implicate substanțe periculoase ca urmare a tranzitării teritoriului județului Bacău de către mijloace de transport (rutiere și feroviare);
• Județul Vaslui nu prezintă pericole pentru zona de competență a județului Bacău.

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă,

Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară

SanCiu Crețu

ÎNTOCMIT / v Consilier superior, Sorin ^Jocondoi

MĂSURI CORESPUNZĂTOARE DE EVITARE A MANIFESTĂRII RISCURILOR, DE REDUCERE A FRECVENȚEI DE PRODUCERE, ORI DE LIMITARE A CONSECINȚELOR ACESTORA PE TIPURI DE RISCURI

Municipiul Bacău „dispune” de 4 categorii de potențiali factori de risc principali, cu consecințe grave pentru populație:

- inundații;
- cutremure (seisme);
- accidente tehnologice (în special cele în care sunt implicate substanțe chimice);
- incendii.

In scopul evitării manifestărilor, a reducerii frecvenței de producere sau de limitare a consecințelor factorilor de risc care pot afecta populația, bunurile materiale, colectivitățile de animale sau terenurile agricole de pe teritoriul municipiului Bacău, Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău a luat următoarele măsuri:

Nr. crt.	ACTIVITATEA	RĂSPUNDE	TERMEN DE REALIZARE
1.	Monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă și a calității apelor acestora.	Celula de urgență de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău, cu competențe în apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidente la construcții hidrotehnice.	Permanent
2.	Monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice	Celula de urgență de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău, cu competențe în apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidente la construcții hidrotehnice.	Permanent
3.	Monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase	Celula de urgență de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău, cu competențeîn apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidente la construcții hidrotehnice.	Permanent
4.	Monitorizarea activităților din domeniul nuclear, precum și a transporturilor de combustibil nuclear și material radioactiv	Instituțiile și operatori economici cu atribuții în domeniulaccidentelor nucleare și căderilor de obiecte cosmice	Permanent
5.	Monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear și radiologie	Instituțiile și operatori economici cu atribuții în domeniul accidentelor nucleare și căderilor de obiecte cosmice	Permanent

6.	Monitorizarea pericolelor nucleare în instalațiile special de cercetare dezvoltare	Instituțiile și operatori economici cu atribuții în domeniul accidentelor nucleare și căderilor de obiecte cosmice	Permanent
7.	Monitorizarea siguranței alimentelor	Celula de urgență de la Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bacău cu competențe în domeniul epizotiilor și supravegherea contaminării radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale sau animale	Permanent
8.	Monitorizarea transporturilor de substanțe chimice periculoase	Instituțiile și operatorii economici cu atribuții pentru explozii mari la suprafață și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte magistrale și urbane	Permanent
9.	Monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic	Instituțiile și operatorii economici cu atribuții pentru explozii mari la suprafață și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte magistrale și urbane	Permanent
10.	Monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii și explozii	Instituțiile și operatorii economici cu atribuții pentru explozii mari la suprafață și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte magistrale și urbane	Permanent
11.	Monitorizarea obiectivelor militare, sursă de risc la explozii	Instituțiile și operatorii economici cu atribuții pentru explozii mari la suprafață și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte magistrale și urbane	Permanent
12.	Monitorizarea pericolelor seismice	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren	Permanent
13.	Monitorizarea siguranței în construcții	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren	Permanent
14.	Monitorizarea pericolelor pentru rețelele de comunicații și informatice	Celula de urgență de la operatorii economici cu competențe în domeniul telecomunicațiilor	Permanent
15.	Monitorizarea stării de sănătate a populației	Instituțiile cu competențe privind asistența medicală de urgență în caz de dezastre și epidemii	Permanent
16.	Monitorizarea calității aerului	Instituțiile cu atribuții la explozii mari la suprafață și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte magistrale și urbane	Permanent

17.	Monitorizarea factorilor de mediu	Instituțiile cu atribuții la explozii mari la suprafață și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte magistrale și urbane	Permanent
18.	Evaluarea riscurilor de căderi de obiecte cosmice	Instituțiile și operatori economici cu atribuții în domeniul accidentelor nucleare și căderilor de obiecte cosmice	Permanent
19.	Evaluarea riscurilor de epizotii/zoonoze	Celula de urgență de la Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bacău cu competențe în domeniul epizotiilor și supravegherea contaminării radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale sau animale	Permanent
20.	Evaluarea riscurilor de amenințări biologice	Instituțiile cu competențe privind asistența medicală de urgență în caz de dezastre și epidemii	Permanent
21.	Evaluarea riscurilor de prăbușiri de teren cauzate de explozii în subteran	Instituțiile și operatorii economici cu atribuții pentru explozii mari la suprafață și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte magistrale și urbane	Permanent
22.	Evaluarea riscurilor de prăbușiri de teren în zone urbane	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren	Permanent
23.	Evaluarea riscurilor de amenințări ecologice	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren	Permanent
24.	Evaluarea riscurilor de alunecări de teren	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren	Permanent
25.	Evaluarea riscurilor de îmbolnăviri în masă	Instituțiile cu competențe privind asistența medicală de urgență în caz de dezastre și epidemii	Permanent
26.	Evaluarea riscurilor de amenințări a infrastructurilor critice	Instituțiile și operatorii economici cu competențe în domeniu	Permanent
27.	Activități de inventariere a imobilelor, în special a blocurilor de locuințe în care se prezumează defecte ale elementelor de structură	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren	Permanent
28.	Identificarea și studierea cărților tehnice ale imobilelor, inclusive a Jurnalelor Evenimentelor, privind	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și	Permanent

	comportarea în timp a construcției și intervențiile asupra acestora, în special intervențiile locale executate din inițiativa proprietarilor, cu sau fără respectarea prevederilor legislației în vigoare	alunecărilor de teren
29.	întocmirea propunerilor pentru expertizarea tehnică a clădirilor la care se prezumează defecte majore ale elementelor de structură	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren	Permanent
30.	Expertizarea tehnică a construcțiilor din lista de propuneri, finalizarea acestora prin întocmirea rapoartelor de expertiză conform prevederilor Normativului tehnic PI00/1992 capitolul 11, inclusive încadrarea clădirilor expertizate în grupe și categorii de risc	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren	Permanent
31.	Identificarea zonelor de risc privind producerea alunecărilor de teren și încadrarea lor în categorii de risc geotehnic conform Indicativului N.P. 074/2002	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren	Permanent
32.	întocmirea și actualizarea permanent a hărților cu zonele de risc privind alunecările de teren	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren	Permanent
33.	Refacerea P.U.G.-urilor cu materializarea zonelor asupra cărora se impun anumite restricții	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren	Permanent
34.	Efectuarea de studii hidrogeologice și geotehnice de specialitate în vederea identificării cauzelor care pot produce alunecări de teren și stabilirea unor măsuri preventive	Instituțiile și operatorii economici cu competențe pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren	Permanent
35.	Crearea unui stoc minim necesar de material pentru intervenție( substanțe dezinfectante, vaccinuri, ace, seringi, săruri de rehidratare orală, antibiotic, etc.) și pentru protecția personalului de intervenție (halite, mănuși, măști, cizme cauciuc)	Instituțiile cu competențe privind asistența medicală de urgență în caz de dezastre și epidemii	Permanent

36.	Planificarea și desfășurarea de inspecții, controale, verificări și alte acțiuni de prevenire privind modul de aplicare a prevederilor legale și stabilirea măsurilor necesare pentru creșterea nivelului de securitate al cetățenilor și bunurilor	- Instituțiile cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor -Compartimentul Protecție Civilă din cadru! Primăriei Municipiului Bacău	Permanent
37.	Elaborarea și derularea programelor pentru pregătirea autorităților, serviciilor de urgență voluntare și private, precum și a populației	Compartimentul Protecție Civilă din cadrul Primăriei Municipiului Bacău	Permanent
38.	Controlul și îndrumarea activității desfășurate de serviciile de urgență publice voluntare/private	Compartimentul Protecție Civilă din cadrul Primăriei Municipiului Bacău	Permanent
39.	Participarea la operațiuni și activități de înștiințare, avertizare, alarmare, alertare, recunoaștere, cercetare și alte măsuri de protecție a cetățenilor în caz de situații de urgență	Compartimentul Protecție Civilă din cadrul Primăriei Municipiului Bacău	Permanent
40.	înștiințarea autorităților administrației publice locale și centrale asupra producerii situațiilor de urgență	Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău	Permanent
41.	Efectuarea lucrărilor publice și inginerești de reabilitare a construcțiilor hidrotehnice și a instalațiilor aferente din administrarea S.G.A. Bacău și S.C. Hidroelectrica S.A. -Sucursala Hidrocentrale Piatra Neamț	- S.G.A. Bacău - S.C. Hidroelectrica S.A. - Sucursala Hidrocentrale Piatra Neamț	Permanent
42.	Supravegherea gradului de contaminare a cursurilor de apă	S.G.A. Bacău	Permanent
43.	Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcțiilor de sprijin prin completarea stocului de materiale și mijloace pentru intervenție	Comitetul Loca! pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău	Permanent
44.	Verificarea exploatării în siguranță a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare din administrarea altor deținători	S.G.A. Bacău	Permanent
45.	Actualizarea planului de urgență internă de prevenire și acțiune în cazul producerii de accidente majore în care sunt implicate	Instituțiile și operatorii economici cu atribuții la explozii mari la suprafață și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte	Permanent

	substanțe periculoase conform H.G. nr. 95/2003	magistrale și urbane
1 46.	Verificarea anuală a conformității instalațiilor care produc substanțe periculoase și depozitelor de substanțe periculoase	Instituțiile și operatorii economici cu atribuții la explozii mari la suprafață și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte magistrale și urbane	Anual
47.	Implementarea tehnicilor disponibile care să prevină și să asigure securitatea depozitelor și instalațiilor pentru substanțe periculoase în conformitate cu directivele U.E.	Instituțiile și operatorii economici cu atribuții la explozii mari la suprafață și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte magistrale și urbane	Permanent
48.	Licențierea operatorilor de transport care pot asigura condiții de bază tehnică corespunzătoare, mijloace de transport apte din punct de vedere tehnic pentru circulația pe drumurile publice	Instituțiile și operatorii economici cu atribuții privind accidentele deosebit de grave pe căi de comunicații	Permanent
49.	Urmărirea aplicării în practică a reglementărilor privind prevenirea accidentelor rutiere	Instituțiile și operatorii economici cu atribuții privind accidentele deosebit de grave pe căi de comunicații	Permanent
50.	Executarea de antrenamente cu subunități de serviciu, exercițiu la accidente radiologice, la instituțiile publice și agenți economici, surse potențiale de risc	Instituțiile și operatori economici cu atribuții în domeniul accidentelor nucleare și căderilor de obiecte cosmice	Conform Planului cu principalele activități a I.S.UJ. Bacău
51.	Verificarea menținerii în stare perfecta de funcționare a mijloacelor auto de intervenție	Deținătorii de mijloace auto de intervenție	Permanent
52.	Asigurarea unui stoc minim cu material specific pentru telecomunicații( cablu cupru, fibră optică) necesare intervențiilor în situații de urgență	Celula de urgență de la operatorii economici cu competențe în domeniul telecomunicațiilor	Permanent
53.	Menținerea în stare de funcționare a grupurilor electrogene și crearea unui stoc de combustibil de rezervă necesar intervenției rapide în cazul unor situații de urgență	Deținătorii de grupuri electrogene	Permanent

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.L și Protecție Civilă, Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară

Sa Cî^țu

ÎNTOCMIT //

Consilier superior, Sorj ocondoi

SIRENE ELECTRICE CONECTATE ÎN CENTRALA DE ALARMARE A MUNICIPIULUI BACĂU STR. N. BĂLCESCU NR.12

Nr, Crt	LOC AMPLASARE SIRENĂ	PROPRIE TAR SIRENĂ	PUTE REA SIRENEI Kw	COD CIRCUIT
1	Gării nr.54, bl. C3	CL	5	50013 C
2	Tecuciului nr.17, Șc.3	CL	5	50017 C
3	Calea Moldovei nr.53, Av. Ferma 2	CL	5	50012 C
4	Condorilor 9- Aerostar	OE	5	50049 C
5	Calea Mărășești nr.80, bl.E 1-1	CL	5	50028 C
6	Cornișa bl.8, sc.A	CL	5	50029 C
7	Energiei bl.21, sc.B	CL	5	50015C
8	Vasile Pârvan nr.29, Elco	CL	5	50014C
9	Cornișa bl.34	CL	5	50054 C
10	Milcov nr. 3-4- Subex	OE	5	50045 C
11	Mioriței bl-38	CL	5	50026 C
12	N.Bălcescu nr.16, H.Moldova	CL	5	50019C
13	Narciselor bl.13, sc.B	CL	5	50050 C
14	Xxxx Xxxx nr.54	CL	5.5	50018C
15	Romanului nr.144, Șc.7	CL	5,5	50016C
16	Calea Moinești nr.5, Cerealcom	CL	5,5	50011 C
17	Bârladului nr.220, SCPL	CL	5,5	50006 C
18	9 Mai, bl.24	CL	5,5	50021 C
19	Republicii bl.29, sc.D	CL	5,5	50051 C
20	22 Decembrie bl.5, sc.B	CL	5,5	50020 C
21	Baraj Lac Agrement- Dir. Apelor Șiret	OE	5.5	50040 C
22	Mărășești nr. 165, bl. E 1	CL	5	50055 C
23	I.S.Sturza nr.2 - H. Decebal	CL	5	50022 C
24	Ștefan cel Mare nr.28- Arena Mall	OE	5,5	50001 C
25	Slănicului bl. 4, sc.B	CL	5	50023 C
26	Miron Costin bl. 39	CL	5	50027 C
27	Bucegi bl. 115, sc.B	CL	5	50053 C
28	Republicii nr. 205 HC M. W.	OE	5	50047C
29	Chimiei nr.2 S.C. A mure o	OE	5,5	50048C
30	V. Alecsandri nr.63 - SC Sela	CL	5	50007 C
31	Abatorului nr.5 - Salbac Dry Salami	CL	5	50009 C
32	Republicii bl. 17, sc.D	CL	5	50052 C
33	Tipografilor nr.ll	CL	5,5	50008 C
34	Prieteniei bl. 7, sc.B	CL	5,5	50025 C
35	Bârladului nr.23 — S.C. Arakis	CL	5,5	50044 C
36	Aeroportului nr. 1 Aeroportul	OE	5	50030 C
37	Al. Tolstoi nr.10- S.C. Bac-lntex	CL	5	50043 C
38	Alecu Russo bl. 33	CL	5,5	50056 C
39	Bârladului nr. 211 - Avicola	CL	5	50046 C

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă,

Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară

rețu

ÎNTOCMIT / Consilier superior, Sorip^locondoi

Pag. 1/t ^s

Anexa nr. 8

la Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor

Tabel cuprinzând principalele obiective ce pot fi afectate de producerea unor inundații pe teritoriul municipiului Bacău

Nr.crt.

Denumire curs apă

Cauză

Obiective inundabile

Observatii

Pârău! Negel

Revărsare

Cartier C.F.R. = 76 gosp.

- str. Abatorului = 3 gospodării și S.C. Salbac Dry Salami S.A., S.C. Agriconstruct SRL, S.C . Carbac S.A.
- str.Brândușei = 9 gosp.

-str.Calea Moinesti= 13 gosp.

- str.Gh.Donici = 19 gosp.
- str.Poet Carlova = 5 gosp.
- str. Tisei = 1 gosp.
- str. Arcadie Septilici = 26 gosp.

Cartier Miorița = 62 gosp.

- str. Bucium - 2 gosp.
- str. Fagului = 3 gosp.
- str. LI.Brad = 1 gosp.
- str, M.Crisan = 1 gosp.
- str. Mioriței = 3 gosp.
- str. Sucevei = 13 gosp.
- str. Vrancei = 33 gosp.
- str. Vulturului = 6 gosp.

Cartier Nord = 35 gosp.

- str. PreL Bradului = 35 gosp.

-Agricola International-Departament procesare carne

- 1,6 km străzi

Pârâul Limpede

Revărsare

Cartier Gheraiesti -pct.

Trecatoarea Gheraiesti = 15 gosp.

- str. Limpedea = 10 gosp.
- str. Cantonului = 5 gosp.
- 0,3 km străzi
- 10 ha teren agricol

Bistrița

Avariere baraj Izvorul Muntelui

Fronturi de captare a apei potabile:

Hemeiuș I

Hemeiuș II

Gherăiești I

Gherăiești I Lunca Cartier Gherăiești: Parc Gherăiești Locuințe A.N.L.

Blocuri, gospodării, anexe, terenuri de pe străzile :

Calea Moldovei, str. Victor Nadolschi, str. E. Teodoriu, str. Lăcrămioarelor. Cartier Nord ;

Blocuri, gospodării, anexe, terenuri de pe străzile:

Str. Ștefan cel Mare, str. 22 Decembrie, str. Turbinei, str. 9 Mai, str. Vadu Bistriței.

Cartierul Bistrița Lac :

Blocuri, gospodării, anexe, terenuri de pe străzile :

Str. Ion Luca Caragiale, str. Ana ipătescu, str. Nufărului, str. Valea Albă, str. Livezilor, str. Alexandru cel Bun.

Cartierul Cremenea :

Blocuri, gospodării, anexe, terenuri de pe străzile :

Str. Milcov, str. Lalelelor, str. Aleea Ghioceilor, str. Miron Costin, str. Stadionului

Cartier Șerbănești II:

Gospodării, anexe, terenuri de pe străzile :

Str. Calea Romanului, str. Vadul Pomilor, str. Spicului, str. Costache Radu, str.Siretului, Calea Bârladului.

Cartier Șerbănești I :

Str. Tecuciului, str. Plaiului, str. Luceafărului, Trecătoarea Tecuciului, str. Silozului.

Cartier Milcov :

Blocuri, gospodării, anexe, terenuri de pe străzile : Str. Alecu Russo, str. Letea, str. Orizontului.

Cartier Izvoare :

Gospodării, anexe, terenuri de pe străzile :

Str. Izvoare, str. Ogorului, str.înfrățirii, str. Ciprian Porumbescu, str. Chimiei

4.	Bistrița	Creșterea cotei zonă Lac agrement	-47 gosp.-blocuri -Insula de agrement -Transport Bistrița -E-ON Gaz Distribuție -1,2 km străzi
5.	Bistrița	Crearea remuului pe conductele de evacuare	-Zona dig Amurco in zonele cu subtransversari ale digului de către evacuările: -C.R.A.B..-Statie epurare; -CET SA; -Amurco SA.
6.	Pârâul Trebes	Revărsare	- Zona industriala Bacau N-V - Calea Moinești - S.C. Pambac S.A.; - S.C. Europrod S.A. - S.C. Conagra S.A. - S.C. Agricola Internațional - Frigorifere - S.C. Baixa SRL - S.C. Confert SRL - S.C. Global Service SRL
7.	Pârâul Barnat	Revărsare	-Cartier Nord - 44 gosp: - str.Lunii = 2 gosp. - Str. Prel. Brad. = 22 gosp. - Str. Primăverii = 13 gosp. - Str. Traian Vuia = 6 gosp. - Str. Zimbrului =1 gosp. - Str. Vântului = 1 gosp. - Fadesa Romania; - Arena Mall; -SISE Moldova-AISE Bacau.

Șef Birou Situațiile Urgență, P.S.l. și Protecție Civilă, Șef Centru pberativ cu Activitate Temporară, Xxxxx Xxxxx

bcondoi

Pag. 3/3

Anexa nr. 8.1

la Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor

Lista clădirilor de locuit expertiza te tehnic în perioada 2007 - 2016

Nr. Crt.	Adresa imobil	An construire	Regim de inaltime	Nr. apartamente	Aria desfasurata	Anul ultimei expertize	Clasa de risc
i	Calea Marasesti bloc nr.4	1961	P+4E	100	8830	2016	Rs I
2	Calea Marasesti bloc nr.7	1961	P+4E	65	5470	2016	Rs 1
3	Calea Marasesti bloc nr.9	1961	P+4E	48	4517	2016	Rsl
4	Calea Marasesti bloc nr.10	1961	P+4E	52	4209	2015	Rs I
5	Calea Marasesti bloc nr. 12	1961	P+4E	52	4186	2016	Rsl
6	Str. Aviatorilor bloc nr. 10	1954	P + 2	66	3.365	2013	Rs III
7	Str. Aviatorilor bloc nr. 11	1954	P + 2	58	3.301	2013	Rs III
8	Str. Aviatorilor bloc nr. 15	1954	P + 2	12	1.224	2013	Rs II
9	Str. Aviatorilor bloc nr. 16	1954	P + 2	12	1,224	2013	Rs II
10	Str. Aviatorilor bloc nr. 17	1954	P + 2	12	909	2013	Rs II
II	Str. Aviatorilor bloc nr. 18	1954	P + 2	12	909	2013	Rs II
12	Str. Aviatorilor bloc nr. 20	1954	P + 2	12	909	2013	Rs 11
13	Str. Aviatorilor bloc nr. 23	1955	P + 2	12	909	2013	Rs II
14	Str. Aviatorilor bloc nr. 24	(955	P + 2	12	909	2013	Rs II
15	Str. Aviatorilor bloc nr. 26	1955	P + 2	12	909	2013	RsII
16	Str. Aviatorilor bloc nr. 28	1955	P + 2	12	909	2013	Rs II
17	Str. Aviatorilor bloc nr. 29	1954	P + 2	12	909	2013	Rs 11
18	Str. Aviatorilor bloc nr. 30	1954	P + 2	12	894	2013	Rs II
19	Str. I.S. Sturza bloc nr. 18	1958	P + 2	42	2720	2013	Rs II
20	Str. Trandafirilor bloc nr. 1	1960	P + 4	83	4.548	2013	Rs II
21	Str. N. Titulescu bloc nr. 30	1960	D + P + 2	16	782	2013	Rs II
22	Str. N. Baicescu bloc nr. 12	1980	P + M + 8	224	4.580	2013	Rs III
23	Str. Aviatorilor bloc nr. 32	1965	P + 4	60	5940	2013	Rs III
24	Str. Aviatorilor bloc nr. 33	1965	P + 4	60	4.135	2013	Rs III
25	Str. Letea bloc nr. 3	1969	P + 4	15	1.489	2011	Rs III
26	Calea Marasesti bloc nr.98	1981	P + 8	96	6.171	2011	Rs III
27	Calea Marasesti bloc nr.100	1979	P + 4	55	4.385	2011	Rs III
28	Calea Marasesti bloc nr. 102	1980	P + 4	55	5.015	2011	Rs III
29	Calea Marasesti bloc nr.106	1980	P + 4	15	1.320	2011	Rs III
30	Calea Marasesti bloc nr.l 10	1982	P + 4	75	6.345	2011	Rslll
31	Calea Marasesti bloc nr.l 12	1978	P + 4	30	2.293	2011	Rs III

32	Calea Marasesti bloc nr.l 14	1979	P+ 10	120	13.122	2011	Rs III
33	Calea Marasesti bloc nr. 165	1972	P+ 10	44	2.922	2011	Rs III
34	Calea Marasesti bloc nr.169	1972	P+ 10	44	3.185	2011	RslII
35	Calea Marasesti bloc nr.l71	1973	P + 10	44	3.180	2011	Rs III
36	Calea Marasesti bloc nr.l79	1972	P+ 10	42	3.177	2011	Rs III
37	Calea Marasesti bloc nr.l85	1972	P+ 10	42	3.188	2011	Rs III
38	Calea Marasesti bloc nr.l87	1972	P+ 10	44	3.184	2011	RslII
39	Calea Marasesti bloc nr. 18	1954	P + 4	24	2.290	2011	Rs 11
40	Str. Narciselor bloc nr.2	1974	P + 4	40	2.170	2011	Rs III
41	Str. Narciselor bloc nr,4	1974	P + 4	40	2.170	2011	Rs III
42	Str. Narciselor bloc nr.6	1974	P + 4	40	2.170	2011	RslII
43	Str. Narciselor bloc nr.7	1976	P + 10	110	7.700	2011	Rs Ui
44	Str. Narciselor bloc nr.8	1974	P + 4	40	2.170	2011	Rs 111
45	Str. Narciselor bloc nr.9	1974	P + 10	110	7.700	2011	Rs II!
46	Str. Narciselor bloc nr. 10	1974	P + 4	40	2.170	2011	Rs III
47	Str. Narciselor bloc nr. 11	1975	P+ 10	110	7.700	2011	RslII
48	Str. Narciselor bloc nr. 13	1975	P+ 10	30	3.850	2011	RslII
49	Str. Narciselor bloc nr. 15	1975	P + 10	55	3.500	201!	RsIU
50	Str. Nicu Enea bloc nr.42	1968	P + 4	85	2.950	2011	Rs 11
51	Str. Nicu Enea bloc nr.50	1958	P + 2	36	1.368	2011	Rs 11
52	Calea Republicii bloc nr.l	1975	P+4	145	11.430	2011	Rs UI
53	Calea Republicii bloc nr.5	1975	P + 4	40	2.324	2011	RslII
54	Calea Republicii bloc nr.l3	1978	P + 4	30	2.176	2011	Rs III
55	Calea Republicii bloc nr. 19	1978	P+4	55	4.300	2011	Rs III
56	Calea Republicii bloc nr.23	1978	P + 4	30	2.089	2011	Rs Ui
57	Calea Republicii bloc nr.25	1980	P + 4	30	2.089	2011	RslII
58	Calea Republicii bloc nr.44	1978	P+ 10	110	5.919	2011	Rs III
59	Calea Republicii bloc nr.46	1978	P+ 10	55	2.948	2011	Rs iii
60	Calea Republicii bloc nr.48	1976	P + 4	32	2.252	2011	RslII
61	Calea Republicii bloc nr.50	1975	P + 10	55	2.948	2011	RslII
62	Calea Republicii bloc nr.52	1980	P + 4	30	2.252	2011	Rs iii
63	Calea Republicii bloc nr.54	1980	P + 4	30	2.252	2011	RslII
64	Calea Republicii bloc nr.70	1980	P + 4	62	4.330	20H	Rs III
65	Calea Republicii bloc nr.86	1984	P + 4	80	5.960	2011	Rs III
66	Calea Republicii bloc nr.88	1984	P + 4	80	6.007	2011	Rs III
67	Str, Aviatorilor bloc nr.22	1954	P + 2	12	993	2011	Rs III
68	Str. Alecu Russo nr.35	1977	S+P+4	56	3186	2011	Rs III
69	Str. Alecu Russo nr.39	1977	S+P+10	176	11982	2011	Rs 111
70	Str. Cornișa Bistriței nr.33	1969	S+P+10	44	3298	2011	Rs III
71	Str. Comisa Bistriței nr.34	1969	S+P+10	44	3269	2011	RslII
72	Str. Energiei nr.8	1983	S+P+4	55	4265	2011	Rs Ui

73	Str. Energiei nr.2I	1971	S+P+4	30	2410	2011	Rs III
74	Str. Energiei nr.24	1960	D+P+3	59	5320	2011	RS11
75	Str. Energiei nr.25	1983	S+P+4	48	4385	2011	Rs III
76	Str. Energiei nr.27	1983	S+P+4	20	1500	2011	Rs III
77	Str. Energiei nr.30	1983	S+P+4	60	4500	2011	Rslli
78	Str. Energiei nr.31	1983	S+P+4	40	2985	2011	Rs III
79	Str. Energiei nr.33	1983	S+P+4	80	6500	2011	Rs III
80	Str. Energiei nr.35	1983	S+P+4	80	5940	2011	Rs III
81	Str. Energiei nr,37	1983	S+P+4	40	3370	20II	Rs III
82	Str. Energiei nr.39	1983	S+P+4	55	4135	2011	Rs 111
83	Str. Milcov nr.4	1978	S+P+4	40	3723,5	2011	Rslli
84	Str. Milcov nr.6	1985	S+P+4	40	3732,5	2011	Rs III
85	Str. Milcov nr.7	1985	S+P+4	66	4668	2011	Rs Iii
86	Str. Milcov nr.9	1976	S+P+4	66	4666,5	2011	Rs HI
87	Str. Milcov nr.l 1	1985	S+P+4	47	3461	2011	Rs II!
88	Str. Milcov nr.l6	1982	S+P+4	40	3723	2011	Rslli
89	Str. Milcov nr.20	1976	S+P+4	38	2594,5	2011	Rslli
90	Str. Milcov nr.53	1980	S+P+4	64	5200	2011	Rslli
91	Str. Milcov nr.55	1980	S+P+4	30	2400	2011	Rslli
92	Str. Milcov nr,57	1980	S+P+3	30	2656	2011	Rs III
93	Str. Milcov nr.59	1980	S+P+3	30	2658,8	2011	Rslli
94	Str. Milcov nr.61	1980	S+P+3	30	2743,6	2011	Rs II!
95	Str. Milcov nr.63	(980	S+P+3	30	2744	2011	Rs III
96	Str. Milcov nr.65	1980	S+P+3	30	2739,6	2011	Rs III
97	Str. Milcov nr.67	1980	S+P+4	80	6291,5	2011	Rs HI
98	Str. Milcov nr.69	1977	S+P+4	40	2347,5	201 î	Rs III
99	Str. Milcov nr.7l	1977	S+P+4	60	3582,5	2011	Rsin
100	Str. Milcov nr.73	1977	S+P+4	60	3579,5	2011	Rs III
101	Str. Milcov nr.l34	1976	S+P+4	88	6256	2011	Rs III
102	Str. Milcov nr. 140	1976	S+P+4	40	2092	2011	RsIU
103	Str. Milcov nr.l42	1976	S+P+4	40	2125	2011	Rs III
104	Str. Milcov nr.l 16	1971	S+P+4	80	4710	2011	Rs III
105	Str. Mioriței nr.4	1976	S+P+4	40	2795	2011	Rs III
106	Str. Mioriței nr.6	1976	S+P+4	40	2765	2011	Rs III
107	Str. Mioriței nr.8	1976	S+P+4	20	2306	2011	Rslli
108	Str. Mioriței nr.10	1977	S+P+4	64	1436	2011	Rs III
109	Str. Mioriței nr. 11	1975	S+P+4	(06	8504	2011	Rs III
110	Str. Mioriței nr.12	1978	S+P+4	50	5359	2011	Rslli
111	Str. Mioriței nr.13	1978	S+P+4	75	4103	2011	Rs UI
112	Str. Mioriței nr. 15	1978	S+P+4	70	4951	2011	RsIH
113	Str. Mioriței nr.16	1982	S+P+4	16	1513	2011	Rslli

114	Str. Mioriței nr. 17	1978	S+P+4	70	4976	2011	Rs 111
115	Str. Mioriței nr.21	1981	S+P+4	56	3573	2011	Rs IU
116	Str. Mioriței nr.23	1982	S+P+4	60	5382	2011	Rs III
117	Str. Mioriței nr.25	1981	S+P+4	40	3006	2011	Rs HI
118	Str. Mioriței nr.26	1975	S+P+4	40	2074	2011	Rs III
119	Str. Mioriței nr.28	1975	S+P+4	40	2071	2011	Rs IU
120	Str. Mioriței nr.38	1977	S+P+10	42	2904	2011	Rs III
121	Str. Mioriței nr.40	1977	S+P+10	42	2910	2011	Rs III
122	Str. Mioriței nr.68	1980	S+P+4	60	4374,5	2011	Rs HI
123	Str. Mioriței nr.70	1980	S+P+4	56	3920,8	2011	Rs Ui
124	Str. Mioriței nr.72	1978	S+P+4	40	2978,5	2011	Rs Iii
125	Str. Mioriței nr.74	1983	S+P+4	64	5445	2011	Rs III
126	Str. Mioriței nr.76	1981	S+P+4	76	5935,5	2011	Rs IU
127	Str. Mioriței nr.82	1981	S+P+4	59	4498	2011	Rs 111
128	Str. Tipografilor nr.8	1980	S+P+4	36	1505	2011	Rs III
129	Str. I. Xxxxx Xxxxxx nr.3	1960	D+P+3	63	4294	2011	Rs II
130	Str. Cremenea nr.2	1981	S+P+4	69	5900	2011	Rs III
131	Aleea Parcului nr. 1	1960	D+P+2+M	29	1630,8	2011	RsII
(32	Aleea Parcului nr.2	1960	D+P+2+M	32	1538,8	2011	RsII
133	Aleea Parcului nr.4	1960	D+P+2+M	26	1218	2011	Rs II
134	Aleea Parcului nr.6	1960	D+P+2+M	20	1218	2011	Rs 11
135	Aleea Parcului nr.8	1960	D+P+2+M	32	(218	2011	RsII
136	Aleea Parcului nr. 10	1960	D+P+2+M	24	1218	2011	Rs 11
137	Aleea Parcului nr. 12	1960	D+P+2+M	32	1218	20(1	Rs 11
138	Aleea Parcului nr.14	1960	D+P+2+M	24	1218	2011	Rs 11
139	Aleea Parcului nr. 16	1960	D+P+2+M	32	1212	2011	RsII
140	Aleea Parcului nr. 18	1959	S+P+3	36	1800	2011	Rs II
141	Str. Razboieni nr.l 1	1959	D+P+3	64	4087	2011	RsII
142	Str. Razboieni nr.25	1957	S+P+2	18	1374	2011	Rs 11
143	Str. Razboieni nr.30	1960	D+P+3	45	2945	2011	RsII
144	Str. Razboieni nr.32	1961	S+P+4	10	1775	2011	Rs HI
145	Str. Razboieni nr.40	1972	S+P+4	10	915	2011	Rs (11
146	Str. Razboieni nr.44	1975	S+P+4	10	1150	2011	Rs III
147	Str. Razboieni nr.48	1961	S+P+4	16	1270	2011	RsII
148	Str. Razboieni nr.50	1957	S+P+2	18	1343	2011	Rs II
149	Str. Vasile Alecsandri nr.2	1960	D+P+3	85	5040	2011	Rs II
150	Str. Gării nr.54	1964	S+P+9	69	4150	2011	Rs 111
151	Str. Gării nr.56	1964	S+P+9	69	4160	2011	Rs III
152	Str. Gării nr.58	1969	S+P+9	69	4120	2011	Rs HI
153	Str. Gării nr.60	1974	S+P+10	140	6542	2011	Rs 111
154	Str. I. Xxxxx Xxxxxx nr.28	1960	S+P+4	44	2322	2011	RsII

155	Str. Radu Negru nr.5	1978	S+P+4	80	4208	2011	Rs III
156	Str. Radu Negru nr.3	1976	S+P+4	110	3460	2011	Rs III
157	Str. Radu Negru nr. 1	1978	S+P+4	80	4220	2011	Rs III
158	Str. Castanilor nr.4	1970	S+P+10	88	3696	2011	Rs Hi
159	Str. George Apostu nr.6	1962	S+P+4	40	3505	2011	Rs III
160	Str. Petru Rares nr.7	1965	S+P+4	40	4160	2011	Rs III
161	Str. Petru Rares nr.9	1964	S+P+4	40	4160	2011	Rs III
162	Str. Comisa Bistriței nr. 13	1966	S+P+4	80	5220	2011	Rs III
163	Str. Republicii nr.60	1974	P+4	80	4613,4	2007	Rs III
164	Str Aviatorilor nr.35	1964	P+4	60	4156,5	2007	Rs III
165	Str. Aviatorilor nr. 14	1955	P+2	24	1246,87	2007	Rs III
166	Str. Neptun nr.2	1974	P+4	83	2915,19	2007	Rs III
167	Str. Aleea Constructorului nr.6	1980	P+4	15	1310,64	2007	Rs III
168	Str. Aviatorilor nr.4	1958	P+2	12	891,45	2007	Rs III
169	Str. Marasesti nr. 159	1974	P+10	44	3465,26	2007	Rs III
170	Str. Pictor Aman nr.9 sc. A,F	1978	P+4	30	2621,28	2007	Rs III
171	Str. Mioriței nr.l	1978	P+4	32	2486,24	2007	Rs III
172	Str. Mioriței nr.3	1978	P+4	64	5745,6	2007	Rslll
173	Str. Mioriței nr.5	1978	P+4	40	2306,7	2007	Rs II!
174	Str. Mioriței nr.7	1970	P+4	40	2306,7	2007	Rs III
175	Str. Stanicului nr.l	1978	P+3	16	1339,63	2007	Rs III
176	Str. Stanicului nr.2	1976	P+4	40	2350,02	2007	Rs III
177	Str. Sianicului nr.3	1978	P+3	16	1339,63	2007	Rs III
178	Str. Sianicului nr.5	1978	P+3	16	1339,63	2007	Rs III
179	Str. Milcov nr. 124 sc. A, E	1985	P+4	29	2639,64	2007	Rs 111
180	Str. Milcov nr.l24 sc. B.C.D	1977	P+4	60	3559,68	2007	Rslll
181	Str. Comisa nr.25	1968	S+P+10	44	3492,86	2007	Rs III
182	Str. Milcov nr. 126 sc.C	1977	P+4	20	1186,56	2007	Rs III
183	Str. Milcov nr.l26 sc.A.B	1973	P+4	40	2416,4	2007	Rslll
184	Str. Păcii nr.l 1	1960	D+P+2	24	1477,1	2007	Rs 111
185	Str. Cuza Vodă nr.8	1960	D+P+2	46	2833	2007	Rs III
186	Str. Razboieni nr.8	1973	P+3	31	3030,4	2007	Rs III
187	Str. Neagoe-Voda nr.5	1978	P+3	32	1339,63	2007	Rslll
188	Str. Milcov nr.132 sc. A,B,C	1972	P+4	75	3495	2007	Rs III
189	Str. Milcov nr.l32 sc.D,E	1988	P+4	29	2639,64	2007	Rslll
190	Str. Neagoe-Voda nr.4	1978	P+3	32	2674,24	2007	Rslll
191	Str. Neagoe-Voda nr.6	1978	P+4	40	2459,63	2007	Rs III
192	Str. Republici nr.62	1977	P+4	80	4919,27	2007	Rs III
193	Str. Aviatorilor nr.7	1955	P+2	12	937,6	2007	Rslll
194	Str. Aviatorilor nr. 14A	1955	P+2	24	2306,7	2009	Rs III
195	Str. Aviatorilor nr.Cl	1965	P+4	20	1551,5	2009	Rslll

196	Str. Aviatorilor nr.C2	1965	P+4	20	1552,5	2009	Rs 111
197	Str. Aviatorilor nr.C3	1965	P+4	20	1551,5	2009	Rs UI
198	Str. Garofitei nr. 15	1975	P+4	40	2669,4	2009	Rs III
199	Str. Garofitei nr. 17	1975	P+4	35	2835,34	2009	Rs III
200	Str. Marasesti nr.120	1985	P+4	20	1809,05	2009	Rs III
201	Str. Marasesti nr. 122	1982	P+4	55	3981,6	2009	Rs III
202	Str. Marasesti nr. 118	1984	P+4	70	5080,88	2009	Rs III
203	Str. Marasesti nr.189	1985	P+4	20	1809,05	2009	Rs 111
204	Str. Letea nr.2	1980	P+4	70	5080,88	2009	Rs III
205	Str. Slanicului nr.4	1976	P+4	40	2350,02	2009	Rs III
206	Str. Stanicului nr.6	1976	P+4	40	2350,02	2009	Rs 111
207	Str. Slanicului nr.7	1978	P+3	16	1339,63	2009	Rs IU
208	Str. Neagoe-Voda nr.l	1978	P+3	16	1339,63	2009	Rs III
209	Str. Neagoe-Voda nr.3	1978	P+3	16	1339,63	2009	Rs III
210	Str. Neagoe-Voda nr.7	1978	P+4	32	2674,24	2009	Rs III
211	Str. Neagoe-Voda nr.10	1978	P+4	40	2459,63	2009	Rs UI
212	Str. Alecu Russo nr.l5	1972	P+4	20	2416,4	2009	Rs III
213	Str. Alecu Russo nr.29	1972	P+4	80	4919,27	2009	Rs III
214	Str. Alecu Russo nr.31	1972	P+4	80	4919,27	2009	Rs III
215	Str. Milcov nr.l28	1972	P+4	100	4660	2009	Rslli
216	Str. Aviatorilor nr.8	1955	P+2	12	907,71	2009	Rs Ui
217	Str. Aviatorilor nr.9	1955	P+2	24	(246,87	2009	Rs III
218	Str. Aviatorilor nr.l2	1055	P+2	12	907,71	2009	Rs III
219	Str. Aviatorilor nr. 13	1955	P+2	24	1246,87	2009	Rs Iii
220	Str. Aviatorilor nr. 17	1975	P+4	20	1755,23	2009	Rs IU
221	Str. Aviatorilor nr. 19	1975	P+4	20	1755,23	2009	Rs III
222	Str. Aviatorilor nr.21	1975	P+4	20	1755,23	2009	Rs III
223	Str. Aviatorilor nr.5	1958	P+2	12	891,45	2009	Rs HI
224	Str. Aviatorilor nr.6	1958	P+2	12	891,45	2009	Rs 1(1
225	Str. Marasesti nr.l 16 sc.C	1982	P+4	15	1310,64	2009	Rs III
226	Str. Pictor Aman nr.9 sc.B,C,D,E	1978	P+4	80	3792,5	2009	Rs 111
227	Str. Marasesti nr. 11	1962	P+4	48	2483,6	2009	Rs III-consoiidat
228	Str. Electricienilor nr.5				1287	2008	Rslli
229	Str. Milcov nr.75				8800	2008	Rs III
230	Str. Tipografilor nr.9				3000	2008	Rs III
231	Str. Milcov nr.l8				1360	2008	Rslli
232	Str. Milcov nr. 106				2375	2008	Rs III
233	Str. Milcov nr.l 14				2305	2008	Rslli
234	Str. Milcov nr.l46				6258	2008	Rs III

235	Str. Stadionului nr. 19	1507	2008	Rs III
236	Str. Miicov nr. 10	2184	2008	Rs III
237	Str. Miicov nr.14	1990	2008	Rs III
238	Str. Miicov nr.130	2191	2008	Rs III
239	Str. Mioriței nr.80	6360	2008	Rs III
240	Str. 9 Mai nr.21	5640	2008	Rs III
241	Str. Miicov nr.144	4080	2008	Rs III
242	Str. Aprodu Purice nr.2	1049	2008	Rs III
243	Str. Digu Bamat nr.l	5243	2008	Rs III
244	Str. Mioriței nr.l9	4448	2008	Rs 111
245	Str. Mioriței nr.30	4193	2008	Rs III
246	Str. Mioriței nr.24	2903	2008	Rs III
247	Str. Carpati nr. 1	2955	2008	Rs III
248	Str. Comisa Bistriței nr.26	3955	2008	Rs III
249	Str. Orizontului nr.2	4094	2008	Rs III
250	Str. Panselelor nr.2	4053	2008	Rs III
251	Str. Bucegi nr.l 13	3306	2008	Rs III
252	Str. Lalelelor nr.l	2356	2008	Rs III
253	Str. Lalelelor nr.2	6005	2008	RslII
254	Str. Nordului nr.5	2962	2008	RslII
255	Str. Letea nr. 18	4297	2008	Rs 111
256	Str. Letea nr.14	3159	2008	Rs III
257	Str. Letea nr.6	3247	2008	RslII
258	Str. Letea nr.l	2175	2008	Rs lil
259	Str. 22 Decembrie nr.3	3197	2008	Rs III
260	Str. Alecu Russo nr.27	2000	2008	Rs III
261	Str. Aleea Proiectantului nr. 10	2332	2008	RslII
262	Str. Logofăt Tautu nr.8	4582	2008	Rs III
263	Str. Gării nr.70	9649	2008	Rs III
264	Str. Otelariior nr. 1	7464	2008	RslII

Anexa nr. 8,2

la Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor

Situația populației din blocurile de locuit expertizate tehnic în clasa de risc 1 seismic - municipiul Bacău-

STRADA	BLOC	SCARA	POPULAȚIE	ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI	ADRESA ASOCIAȚIEI	TELEFON ASOCIAȚIE	PREȘEDINTE
Mărăsești	4	A	16 ap./12 pers	3	V. Alecsandri 2/D	0334110724	Xxxxxxxxx Xxxxxx
		B	16 ap./14 pers	3	V. Alecsandri 2/D	0334110724	Xxxxxxxxx Xxxxxx
		C	16 ap./15 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		D	16 ap./10 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		E	12 ap./12 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		F	12 ap./14 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		G	16 ap./24 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		Total	114ap./S6 pers.
Mărăsești	7	A	16 ap./13 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		B	16 ap./15 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524W7	Xxxxxxxx Xxxxx
		C	21 ap./22 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		D	12 ap./15 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		Total	65 ap./65 pers.
Mărăsești	9	A	16 ap./13 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		B	16 ap./15 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		C	16 ap./22 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	îlieyfti Ionel
		Total	48 ap./50 pers.
Mărăsești	10	A	16 ap./15 pers.	1	Mărăsești 10 E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		B	12 ap./13 pers.	1	Mărăsești 10 E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		C	12 ap./8 pers.	1	Mărăsești 10 E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		D	12 ap./18 pers.	1	Mărăsești 10 E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		E	11 ap./13 pers.	1	Mărăsești 10 E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		F	16 ap./19 pers.	1	Mărăsești iO E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		Total	79 ap./86 pers.
Mărăsești (consolidat în 2008)	11	A	16 ap./15 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		B	16 ap./24 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		C	16 ap./22 pers.	13 Mărăsești	Erou Xx. Xxxx 4 D	0234524757	Xxxxxxxx Xxxxx
		Total

Mărăsești	12	A	18 ap./20 pers.	1	Mărăsești 10 E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		B	12 ap./14 pers.	1	Mărăsești 10 E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		C	12 ap./13 pers.	1	Mărâsești 10 E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		D	12 ap./12 pers.	l	Mârăsești 10 E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		E	11 ap./l 8 pers.	1	Mărăsești 10 E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		F	16 ap./12 pers.	1	Mărăsești 10 E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		G	12 ap./18 pers.	1	Mărăsești 10 E	0234523902	Xxxxx Xxxxxxxxxxx
		Total	93 ap./107 pers.

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă, Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară,

ÎNTOCMIT

Consilier superio Sorin Mocond

Șef Birou Situații de Urge Șef Centru Operativ c Sandu C#ț

, P.S.I. și Protecție Civilă, ti vitate Temporară,

ÎNTOCMIT

Consilier superior, Sori

Anexa nr. 9 la Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor

PLANURI ȘI PROCEDURI DE INTERVENȚIE

în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la nivelul municipiului Bacău, au fost întocmite, avizate/aprobate de către președintele Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău planuri de apărare și protecție pe fiecare tip de risc, astfel:

- Planul de protecție civilă;
- Planul de management al situațiilor de urgență;
- Planul de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale pe cursurile de apă;
- Planul de protecție și intervenție împotriva seismelor, alunecărilor de teren și accidentelor complementare al județului Bacău;
- Planul de protecție și intervenție în situația producerii unor accidente deosebit de grave pe căile de comunicații;
- Planul de protecție și intervenție în caz de epidemii precum și de asigurare a asistenței medicale de urgență în caz de dezastre;
- Planul de protecție și intervenție în caz de epizootii și supravegherea contaminării radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale sau animale;
- Planul de evacuare în situații de urgență al municipiului Bacău;
- Planul de activitate al Comitetului Local pentru Situații de Urgențăal Municipiului Bacău;

La producerea sau la iminența producerii unei situații de urgență (indiferent de tipul factorului de risc care a generat-o) vor fi parcurse obligatoriu - dacă situația creată impune - următoarele etape ale procedurilor de intervenție:

a) Informarea președintelui Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău despre iminenta apariție/producere a unei situații de urgență.

Informarea se realizează de către Compartimentul de Protecție Civilă din cadrul Primăriei municipiului Bacău,

b) înștiințarea - se realizează cu scopul de a activa:

- Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău;
- Instituțiile publice și operatorii economici implicați în intervenție;
- Structurile de intervenție destinate să intervină.

înștiințarea se realizează la ordinul primarului - președintele Comitetului Local pentru Situații de Urgență al MunicipiuluiBacău.

c) Avertizarea populației - se execută în scopul prevenirii instalării panicii și pentru a se asigura realizarea măsurilor de protecție și respectarea regulilor de comportare. Populația va fi informată despre situația creată prin sisteme și mijloace tehnice de avertizare și alarmare publică, precum și prin posturile de radio și televiziune de pe teritoriul municipiului Bacău.

informarea se realizează la ordinul președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău, de către persoana desemnată ca purtător de cuvânt și relații cu mass-media din Primărie.

d) Căutarea, cercetarea și evaluarea efectelor negative - acțiune ce se execută în zona afectată în scopul de a stabili amploarea dezastrului, evoluția și urmările acestuia.

Se execută de către structuri specializate, regii autonome, poliție, jandarmi, unitățile militare ale Ministerului Apărării și operatorii economici.

Datele obținute sunt transmise și centralizate la Comitetul Local pentru Situații de Urgență al MunicipiuluiBacău.

e) Notificarea - se desfășoară în scopul de a informa eșalonul superior (Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Bacău) despre producerea și urmările dezastrului.

Activitatea se realizează de către Centrul Operativ cu Activitate Temporară, transmițându-se date despre situația de urgență produsă.

f) Deblocare, descarcerare și salvarea persoanelor - se desfășoară în zona afectată în scopul:

- salvării victimelor de sub dărâmături sau din locurile în care au rămas blocate;
- deblocarea căilor de acces pentru intervenție și evacuare;
- asigurarea condițiilor de supraviețuire (apă, aer, hrană, prim-ajutor medical);
- limitarea efectelor situației de urgență;
- salvarea bunurilor materiale și animalelor.

Acțiunea se desfășoară de către structuri specializate ale instituțiilor prevăzute să intervină la fiecare funcție de sprijin conform prevederilor H.G. nr. 2288 din 09.12.2004.

g) Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate - se execută din zonele afectate în locațiile stabilite prin planul de evacuare în situații de urgență, întocmit la nivelul Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău. Această activitate urmărește cu precădere:

- asigurarea protecției persoanelor cu funcții de conducere din instituțiile publice în locurile în care acestea vor fi evacuate și a pazei noilor sedii de lucru, precum și a reședințelor puse la dispoziție;
- asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare;
- evidența populației evacuate;
- asigurarea primirii și cazării persoanelor evacuate;
- instalarea taberelor de sinistrați;
- recepția și depozitarea bunurilor evacuate;
- evacuarea animalelor;
- evacuarea valorilor culturale importante și a bunurilor de patrimoniu;
- evacuarea valorilor de tezaur;
- evacuarea spitalelor, azilurilor de bătrâni și penitenciarelor;
- securitatea și paza zonelor evacuate și a taberelor de sinistrați;
- controlul și dirijarea circulației;
- evacuarea fondului arhivistic local sau județean;

Evacuarea se referă la persoanele rănite sau valide surprinse în zona afectată, la persoanele ale căror locuințe au fost avariate și nu mai pot fi locuite până la refacere, precum și la cele a căror viață poate fi pusă în pericol de situația de urgență produsă.

Acțiunea de evacuare se desfășoară pe teritoriul municipiului, sau în alte localității, în spații sau pe terenuri care pot asigura condiții de cazare și hrănire, asistență medicală și socială.

Acțiunile se desfășoară de către structuri specializate ale instituțiilor prevăzute să intervină conform funcțiilor de sprijin, repartizate cu responsabilități de monitorizare a pericolelor și riscurilor specifice.

h) Acordarea asistenței medicale de urgență - se desfășoară în zona afectată în urma situației de urgență pentru salvarea victimelor și transportul răniți lor.

Participă structuri specializate conform repartiției funcțiilor de sprijin. Acestea amenajează puncte de adunare răniți (P.A.R.).

Pe timpul acestei activității se va urmări cu precădere;

- suplimentarea capacității de spitalizare - fiecare unitate spitalicească de urgență va urmări să externeze pacienții care pot continua tratamentul acasă, pacienții la care îngrijirile pot continua în alte unități spitalicești vor fi evacuați;
- instalarea spitalelor de campanie;
- asigurarea asistenței medicale pentru structurile de intervenție operativă;
- acordarea asistenței medicale de urgență;
- acordarea primului ajutor premedical (echipajele de prim-ajutor de pe unitățile de descarcerare ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. C-tin Ene” al județului Bacău);
- triaj - în focar și la punctele de adunare răniți - efectuat de specialiști;
- asigurarea cu medicamente și instrumentar medical.

Acțiunea se desfășoară în afara zonei afectate cu scopul de a asigura recuperarea (însănătoșirea) victimelor, prin:

- primirea și trierea răniților aduși de structurile specializate care au acordat ajutorul premedical;
- completarea ajutorului medical al răniților sosiți de la punctele de adunare răniți;
- tratamentul medico-chirurgical de urgență în focar, puncte de adunare răniți și la spital;
- spitalizarea.

i) Prevenirea îmbolnăvirilor în masă - se desfășoară în zona afectată cât și în afara acesteia în scopul de a asigura prevenirea apariției unor epidemii sau epizootii, ca urmare a prezenței cadavrelor, reziduurilor menajere și altor factori ce prezintă pericol, și constă în: dezinfecție, dezinsecție și deratizare, vaccinări și administrarea unor antidoturi, controlul și supravegherea calității surselor de apă, de alimentare și a factorilor de mediu, interdicții sau restricții de consum, declararea stării de carantină.

j) Prevenirea și stingerea incendiilor - se desfășoară în zona afectată în scopul de a asigura:

- prevenirea apariției unor incendii, ca urmare a avarierii/ distrugerii/ suprasolicitării instalațiilor electrice, de gaze, sau a unor ambalaje cu materiale combustibile;
- localizarea și stingerea incendiilor apărute.

k) Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor resurse - se desfășoară în zona afectată și/sau în afara ei, în scopul de a asigura:

- elaborarea concepției privind variantele de transport ale oficialităților care beneficiază de protecție și constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia;
- asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării;
- stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaților din zonele afectate, în termen de 2 ore de la declararea stării de urgență;
- realizarea graficului de transport și asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgență;
- asigurarea transportului pentru persoanele și bunurile evacuate;
- supravegherea, fluidizarea și controlul circulației auto;
- controlul și evidența auto-evacuării;
- transportul forțelor și mijloacelor pentru intervenție operativă și asigurarea logistică a acestora;

1) Paza, ordinea, îndrumarea circulației, restricții de circulație - se desfășoară în zonele afectate și în afara acestora, în locurile de adunare și cazare ale sinistraților pe itinerariile de deplasare a forțelor de intervenție, în zona de carantină, în scopul de a asigura:

- deplasarea fluentă și rapidă a forțelor și mijloacelor de intervenție;
- desfășurarea eficientă a acțiunilor de transport și evacuare a răniți lor și sinistraților;
- interzicerea accesului în zona de restricție a persoanelor și mijloacelor neautorizate sau neimplicate în acțiuni de intervenție;
- evitarea pericolelor de accidente de circulație;
- înlăturarea pericolului de înstrăinare a unor bunuri sau valori materiale publice sau particulare;
- evitarea desfășurării unor acțiuni necontroiate care ar putea spori gradul de pericol.

m) Efectuarea lucrărilor publice și inginerești de reabilitare la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate - se desfășoară în zona afectată, în scopul de a asigura:

- evaluarea rapidă a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de intervenție în primă urgență la construcțiile vulnerabile și care prezintă pericol public;
- nominalizarea responsabilităților în realizarea măsurilor de intervenție de primă urgență;
- efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate;

n) Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate - se desfășoară în zona afectată și în afara ei, în scopul de a asigura:

- asigurarea apei șt hranei pentru persoane;
- asigurarea apei și hranei pentru animale;
- verificarea și asigurarea apei potabile, prepararea și distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate;

o) Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități - se desfășoară în zona afectată și în afara ei, în scopul de a asigura:

- asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgență, pentru minimum 72 ore;
- asigurarea energiei electrice;
- refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice;
- refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a gazelor naturale.

p) Efectuarea depoluării și decontaminării - se desfășoară în zona afectată și în afara ei, în scopul de a asigura:

- supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenție;
- aplicarea măsurilor de limitare a împrăștierii substanțelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecției populației surprinse în perimetrul raioanelor de intervenție;
- efectuarea depoluării și decontaminării;
- stabilirea priorităților pentru monitorizarea gradului de contaminare și centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului;
- stabilirea priorităților pentru efectuarea decontaminării și depoluării;
- asigurarea operativă a forțelor și mijloacelor dc sprijin precum și a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării și depoluării populației, căilor rutiere și clădirilor;
- supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătății și monitorizarea stării de sănătate a populației;
- efectuarea decontaminării populației;
- realizarea decontaminării animalelor și produselor vegetale și animale;
- supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului și depoluarea cursurilor de apă;

q) înhumarea cadavrelor - se desfășoară în zonele de distrugeri, în timpul acțiunilor de deblocare, prin degajarea și scoaterea cadavrelor de sub dărâmături.

Cadavrele se depun temporar într-un loc dinainte stabilit prin planul de evacuare în situații dc urgență pe timpul desfășurării acțiunilor de deblocare-salvare, de către conducătorii acțiunilor de intervenție.

După identificarea și întocmirea formalităților de deces, cadavrele se înhumează prin grija familiei și/sau a primăriei.

r) Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri și asistență socială și religioasă

- se desfășoară în zona afectată și în afara ei, în scopul de a asigura:
- acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populația afectată;
- asigurarea asistenței umanitare de urgență prin resursele și infrastructura proprie, și/sau prin Crucea Roșie - Filiala Bacău;
- acordarea de ajutoare și despăgubiri financiare pentru populație, operatori economici, instituții și unități administrativ-teritoriale afectate;
- stabilirea și aplicarea măsurilor de asistență socială;
- acordarea asistenței religioase și sociale;
- acordarea asistenței psihologice;

Procedurile de intervenție se declanșează luându-se în considerare:

- caracterul evenimentului dezastrului (instantaneu sau progresiv);
- situația posibilităților de acțiune;
- complexitatea evenimentului.

PROCEDURI DE LUCRU ALE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL MUNICIPIULUI BACĂU

(pentru toate tipurile de situații de urgența produse)

1. Asigurarea protecției individuale a membrilor C.L.S.U. Bacău;
2. Activarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență Bacău;
3. Constituirea grupului de lucru, compus din consultanții/experți ai instituțiilor și operatorilor economici cu reprezentare în comitet;
4. Informarea despre situația de urgență produsă;
5. Verificarea stadiului de activare al sistemului de acțiune:

- organismele de conducere;
- structurile de intervenție;
- operatorii economici;
- sursele de risc;
- furnizorii de resurse.

6. înștiințarea organismelor și celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă activate.
7. Culegerea și analizarea datelor și informațiilor disponibile despre:

- caracteristicile situației de urgență;
- urmările probabile ale acesteia și cele cunoscute la momentul analizei.

8. Elaborarea și transmiterea ordinelor preliminare de intervenție pentru executarea unor acțiuni de:

- cercetare-căutare și observare;
- deconectare/întrerupere generală/parțială a distribuției de: electricitate, gaze, agent termic, apă.

9. Culegerea datelor și informațiilor despre urmările situației produse prin:

- sistemul de cercetare-căutare, observare;
- agenții economici;
- organisme si organizații din municipiu: Crucea Roșie, Serviciul de Ambulanță, societăți de taxi și transport, echipaje de poliție din trafic, etc.

10. Analiza situației produse pe teritoriul municipiului Bacău, ca urmare a acțiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse:

- evaluarea caracterului, gravității si a volumului de distrugeri, pierderi și pagube;
- distribuția acestora pe zone, operatori economici, instituții publice;
- compararea cu datele din scenariile predezastru, în vederea planificării intervenției;
- înscrierea situației pe Planul-hartă general al municipiului Bacău.

11. Culegerea propunerilor pentru inițierea si desfășurarea acțiunilor de intervenție de la membrii comitetului, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situației de urgență:

- înscrierea propunerilor în jurnalul acțiunilor de intervenție.

12. Stabilirea categoriilor acțiunilor de intervenție, care trebuie să fie executate pentru limitarea și înlăturarea urmărilor, tehnicilor și tehnologiilor de desfășurare a acestora.
13. Stabilirea și repartiția misiunilor de intervenție:

- instituțiile prevăzute în planurile de intervenție/cooperare, specifice tipurilor de risc;
- structurile de intervenție subordonate Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău;

14. Stabilirea termenelor și duratei de desfășurare a acțiunilor de intervenție (după caz).
15. Organizarea și desfășurarea evacuării și cazării sinistraților, conform prevederilor planului de evacuare în situații de urgență.
16. Alocarea resurselor umane, materiale și financiare:

- repartiția structurilor de intervenție;
- repartiția specialiștilor pentru supraveghere și control a dezvoltării evenimentelor, a declanșării unor situații de urgență complementare și/sau a declanșării și dezvoltării unor fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea acțiunilor de intervenție;
- repartiția mijloacelor de intervenție de la nivelul Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău (echipamente, aparatură, unelte, instalații — utilaje, mijloace de transport, etc.).

17. Elaborarea ordinului pentru intervenție.
18. Elaborarea ordinului pentru evacuarea și cazarea sinistraților/evacuaților.
19. Transmiterea ordinului către organismele și structurile care urmează să execute acțiuni de localizare și înlăturare a urmărilor. Ordinul se transmite:

- direct la conducătorii formațiilor, prin componenții grupului de lucru;

-telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) și alte mijloace specializate.

20. Stabilirea nevoilor de sprijin și ajutor:

Nevoile de sprijin și ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor și se pot referi la:

- formații de intervenție;
- mijloace de intervenție;
- resurse logistice;
- spații de cazare pentru sinistrați.
- asistența pentru rezolvarea unor situații speciale care depășesc posibilitățile comitetului;
- contaminare NBC;
- carantină;

21. Stabilirea nevoii si condițiilor de introducere a stării de necesitate/urgență în municipiu/zone din municipiu se execută în funcție de caracterul, gravitatea și volumul de urmări ale situației produse, de capacitatea de a face față acestora cu resursele proprii.
22. Organizarea coordonării și controlului referitor la:

- inițierea și desfășurarea acțiunilor de protecție și intervenție;
- evoluția situației în zonele de risc și în zonele de intervenție;
- supravegherea și controlul calității factorilor de mediu;
- pericolul unor dezastre complementare;
- pericolul unor fenomene/ evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acțiunilor de protecție și intervenție. Ca urmare a acțiunii de coordonare și control, în vederea asigurării eficientei, se mai realizează:
- corectări și completări ale ordinului de intervenție;
- manevre de forțe și mijloace ale structurilor de intervenție.

23. Organizarea cooperării.

- între formațiile sistemului de intervenție;
- cu formațiile primite în sprijin și ajutor;
- cu organizațiile neguvernamentale;

24. Asigurarea logistica a intervenției care se referă la:

- organizarea schimburilor de lucru;
- organizarea hrănirii și odihnei;
- asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.;
- asigurarea materialelor și condițiilor de protecție și siguranță în executarea operațiilor;
- organizarea depanării - întreținerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport;

Pag. 7/9

fâs

- asigurarea asistenței medicale și primul ajutor pentru structurile de intervenție.

25. Urmărirea desfășurării acțiunilor de intervenție în vederea asigurării calității și eficienței acțiunilor și pentru:

- respectarea tehnicilor, procedurilor și tehnologiilor adoptate;
- diminuarea riscului pentru victime, supraviețuitori și operatori în cazul unor replici periculoase;
- reducerea pericolului de declanșare a unor situații complementare, a unor evenimente/fenomene care ar influența desfășurarea intervenției;
- reluarea distribuției parțiale sau totale de utilități: energie electrică, gaze, apă, agent termic, etc.

26. Urmărirea respectării restricțiilor și interdicțiilor în zona de risc în vederea asigurării:

- protecției victimelor, operatorilor economici și a populației valide din zona de intervenție sau de risc;
- desfășurării în condiții optime a acțiunilor de intervenție;
- desfășurării evacuării și cazării sinistraților;
- stării de sănătate a populației în zona de risc;
- siguranței în acțiune a sistemului de intervenție.

27. Organizarea acțiunilor de pază, ordine, îndrumarea circulației, prevenirii și stingerii incendiilor în vederea asigurării:

- continuității și cursivității desfășurării acțiunilor de intervenție și de evacuare;
- protejării - siguranței bunurilor și valorilor materiale ale victimelor și sinistraților din zonele de intervenție și zonele de risc;
- diminuării producerii unor incidente și accidente de circulație care ar complica sau influența desfășurarea acțiunilor de intervenție și evacuare;
- înlăturării pericolului de declanșare a unor incendii sau explozii în zonele de risc și intervenție;
- localizarea și stingerea incendiilor.

28. Notificarea situației de urgență, se realizează de către Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău;
29. Transmiterea cererii pentru aprobarea declarării stării de necesitate/urgență, către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Bacăuprin Secretariatul Tehnic Permanent.
30. Informarea populației din zonele de intervenție și zonele de risc asupra:

- situației produse;
- acțiunilor și măsurilor de protecție care s-au planificat și care se desfășoară;
- evoluției situației în zonele intervenției și de risc;
- restricțiilor și interdicțiilor impuse și necesitatea respectării întocmai a acestora;
- modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi și cerințe ale populației;
- nevoilor (eventuale) de participare a populației apte și instruite la realizarea unor acțiuni de protecție și intervenție.

31. Elaborarea unor sinteze și rapoarte, pentru Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Bacău prin Secretariatul Tehnic Permanent,despre situația de urgență produsă, urmările acesteia și acțiunile de protecție - intervenție realizate și în curs de desfășurare, despre nevoile de asistență, sprijin și ajutor, despre acțiunile pe termen lung.
32. Restrângerea acțiunilor de intervenție, prin:

- încetarea activităților de intervenție, la ordin, din întreaga zonă afectată sau în anumite sectoare;
- retragerea structurilor din zona de intervenție;
- desfășurarea activităților de restabilire a capacității de acțiune a structurilor de intervenție.

Pag. 8/9

33. Analize, strategii și tactici pentru acțiunile pe termen lung în vederea realizării:

- demolării - curățării zonelor de distrugeri;
- consolidării - restabilirii construcțiilor avariate;
- reabilitării unor activități economico - sociale;
- asigurării locuințelor permanente și a asistentei sociale pentru sinistrați;
- asigurării asistentei medicale și sociale a vătâmaților;
- revenirii la situația inițială.

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.I. și Protecție Civilă,

Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară

.Xxxxx Xxxxx

Joi

SCHEMA

ORGANIZĂRII A VERTIZĂRII Șl ALARMĂRII POPULA ȚIEI DIN MUNICIPIUL BA CĂU

Receptor radio ZEFIR			Telefon 0234510170 02345)2654		Fax 02345)2654 0234510)70		Radiotelefon
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII D					E URGENȚĂ AL MUNICIPIULUI BACĂU
CENTRUL OPERATIV
Telefoane mobile	Telefon 02345)8695	Telefon 0234510062		Tel/Fax 02345)2654		Radio-teiefon	Amplificator voce - portabil	Centrală alarmare

Vezi anexa 7

INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENTA “MAIOR Xxxxxxxxxx Xxx” AL JUDEȚULUI BACAU
CENTRUL OPERAȚIONAL JUDETEA			N BACAU
Receptor radio ZEFIR	Telefon 0234550000	Fax 0234575053	Radiotelefon

Vezi anexa 10.1

AVERTIZAREA POPULAȚIEI CU AMPLIFICATOR VOCE PORTABIL

Șef Birou Situații de Urgență, P.S.L și Protecție Civilă, Șef Centru Operativ cu Activitate Temporară,

( \Sand>€rețu

Anexa nr. 11

la Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor

LOCURI/SPAJII DE EVACUARE ÎN CAZ DE URGENȚĂ ȘI DOTAREA ACESTORA

Evacuarea este măsura de protecție civilă luată înaintea, pe timpul sau după producerea unei situații de urgență, la declararea stării de alertă, care constă în scoaterea din zonele afectate sau potențial a fi afectate, în mod organizat, a populației, instituțiilor publice, operatorilor economici, animalelor, bunurilor material și în dispunerea lor în zone sau localități care asigură condiții de protecție și supraviețuire. Acțiunile de evacuare se planifică și se organizează în funcție de tipul de risc, avându-se în vedere parametrii specifici ce caracterizează evoluția și amploarea consecințelor acestuia. în caz de situații de urgență acțiunea de evacuare începe imediat după identificarea pericolului ori după producerea acestuia, acordându-se prioritate evacuării populației. Evacuarea are ca scop:

- asigurarea protecției populației, a colectivităților de animale, a bunurilor materiale;
- continuarea funcționării activității social-economice a localității;
- continuarea funcționării activității administrației publice locale, a instituțiilor publice și a operatorilor economici;
- desfășurarea procesului de învățământ.

Acțiunea de evacuare se poate realize în următoarele modalități și situații: - autoevacuarea - în cazul producerii unor dezastre cu efecte rapide, când populația este alarmată și se deplasează, în mod organizat, spre anumite locuri de refugiu în care este ferită de efectele distrugătoare ale acestora (acțiunea se poate derula și spontan însă, pe parcurs, ea poate și trebuie gestionată de către Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău și organele de pază și ordine). Desfășurarea acestei acțiuni impune intervenția persoanelor specializate ale Primăriei pentru evitarea confuziei, panicii, aglomerației și blocajelor pe căile de comunicații, precum și a dezordinii și a actelor antisociale; - evacuarea populației sinistrate - în cazul în care unele categorii de persoane au fost isolate ori sunt afectate de unele situații de dezastre și nu mai pot reveni în localitățile sau locuințele proprii o perioadă de timp; - evacuarea planificată și organizată - conform Planului de evacuare, potrivit precizărilor reprezentanților Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacăuși a specialiștilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău. Evacuarea poate fi efectuată, în funcție de evoluția situației de urgență și de gradul de asigurare cu mijloace de transport, astfel:

- parțial sau total (din una sau mai multe zone ale localității);
- simultan sau succesiv (funcție de urmările dezastrului sau a posibilităților de transport).

Evacuarea va fi efectuată în:

- varianta I - de regulă locațiile pentru evacuare se stabilesc în clădiri (școli, cămine culturale, hoteluri, moteluri, popasuri, cazărmi, etc.) deoarece acestea asigură un minim de confort și utilități necesare unui trai decent și prevenirea îmbolnăvirilor și epidemiilor. Acestea pot funcționa o perioadă mai lungă de timp, până la înlăturarea pericolului și în orice anotimp,
- varianta II — dacă această posibilitate nu există sau clădirile vizate sunt în zona afectată de situația de urgență, se stabilesc zone în afara localităților, pe înălțimi predominante, pe lângă ape curgătoare, unde se înființează tabere de sinistrați. Acestea nu pot funcționa mult timp, fiind o măsură provizorie și care funcționează numai pe timp favorabil.

Se evacuează;

- personalul instituțiilor publice și/sau operatorilor economici importanți, cu membrii de familie care nu sunt încadrați în muncă și bunurile material necesare continuării activității acestora;
- copiii, bătrânii și bolnavii, precum și alte categorii de cetățeni care nu pot participa la acțiuni de salvare sau în sprijinul acestora;
- populația disponibilă;
- colectivitățile de animale care pot fi în pericol;
- bunurile materiale din patrimoniul cultural național, documente arhivistice, tehnice, utilaje unicat, etc.;
- instituțiile publice și operatorii economici propuși de autoritățile de specialitate ale administrației publice central și locale, care își pot desfășura activitatea în alte locații;
- depozitele de produse alimentare, industriale, petroliere, farmaceutice și cerealiere; - alte material importante.

SITUAȚIA SPAȚIILOR DE CAZARE ȘI DE PREPARAREA HRANEI DIN MUNICIPIUL BACĂU

Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr \ de camere	Nunăr persoane ce potfi adăpostite	Capacități		Sursă energie preparare hrană (electrică/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr \ de camere	Nunăr persoane ce potfi adăpostite	preparare hrană	servire hrană	Sursă energie preparare hrană (electrică/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Municipiul Bacău
Hotel Decebal S.C. Complex Hotelier Decebal S.A.	Str.loniță Sandu Sturza nr.2		92	184	280	150	Gaze naturale
Hotel Dumbrava S.C. Agroindustriala S.A.	Str.Dumbrava Roșie nr.2		57	114	300	200	Gaze naturale
Hotel Levisticom S.C. Leuni Corn S.R.L.	Str.Republicii DN2		12	24	100	50	Gaze naturale
Hotel Bistrița S.C. Decebal S.A.	Str.Luminii nr.3		81	177	-	-	Termoficare
Vila George Apostu Centrul de Cultură George Apostu	Str.Crângului nr. 18		10	22	150	50	Gaze naturale
Internat Universitatea Bacău (cămin 1)	Str.Mărășești nr.157		22	44	-	-	Termoficare
Internat Universitatea Bacău (cămin 2)	Str.Mărășești nr, 157		84	340	200	1000	Termoficare
Internat Universitatea Bacău (cămin fete)	Str.Spiru Haret nr.8		108	405	-	-	Gaze naturale
internat Colegiul Național Ferdinand I	Str.George Bacovia nr.45		26	208	300	100	Energie electrică
internat Colegiul Național V.Alesandri	Str.V.Alecsandri nr.3 7		22	160	240	160	Termoficare
Internat Colegiul Național Pedagogic Ștefan cei Mare	Str.Spiru Haret nr.6		60	240	250	125	Termoficare

Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr de camere	Nunăr persoane ce pot fi adăpostite	Capacități		Sursă energie preparare hrană (electrică/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr de camere	Nunăr persoane ce pot fi adăpostite	preparare hrană	servire hrană	Sursă energie preparare hrană (electrică/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Internat Liceul cu program sportiv	Str.Cuza Vodă nr.6		22	110	-	-	Gaze naturale
Internat Colegiul Tehnic de Comunicații N.V.Karpen	Str.Mîoriței nr.76		40	280	300	200	Gaze
Internat Colegiul Tehnic Anghel Saligny	Str.V.Alecsandri nr.18		24	100	300	150	Gaze naturale
Internat Grup Școlar Industrial Letea	Str. Letea nr.17		16	128	200	100	Termoficare
Internat Colegiul Economic Ion Ghica	Str.9 Mai nr.104		29	208	200	50	Gaze naturale
Internat Grupul Școlar de Ecologie și Protecția Mediului	Str.H.Coanda nr.7		20	100	150	80	Gaze naturale
Internat Colegiul H.Coandă	Str.Condorilor nr.8		60	388	500	200	Termoficare
Internat Colegiul Tehnic D.Mangeron	Str.Aeroportului nr.5		30	240	200	120	Gaze naturale
Colegiul Ferdinand Bacău	G.Bacovia nr.45		25	208	300	300	Externă
Colegiul H.Coandă	Str.Condori lor nr.8		25	200	200	200	Externă
Colegiul M.Eminescu	Str.M.Eminescu nr.35		20	150	150	150	Externă
Colegiul G.Antipa	Str. H. Coandă nr.7		25	200	200	200	Externă
Colegiul D.Mangeron	Str. Aeropor tului nr.5		20	160	160	160	Externă
Colegiul Letea	Str. Letea nr.24		20	150	150	150	Externă

Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr de camere	Nunăr persoane ce pot fi adăpostite	Capacități		Sursă energie preparare hrană (electricâ/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr de camere	Nunăr persoane ce pot fi adăpostite	preparare hrană	servire hrană	Sursă energie preparare hrană (electricâ/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Colegiul N.V.Karpen	Str. Mioriței 76 bis		20	150	200	200	Externă
Colegiul V.Aiecsandri	Str. V.Aiecsandri nr.37		20	160	-	-	Externă
Liceul Sportiv	Str.9 Mai nr. 13		20	160	-	-	Externă
Liceul Economic I.Ghica	Str. 9 Mai Nr.104		40	500	500	500	Externă
Liceul Pedagogic St.cel Mare	Str. Spiru Haret nr.6		30	240	250	250	Externă
Liceul Anghel Saligny	Str. V.Aiecsandri nr.18		25	200	200	200	Externă
Universitatea „Vasile Alecsandri”	Str, Calea Mărășești Nr. 157		277	1042	400	400	Externă
Colegiul de artă G.Apostu	Str. Războieni nr.24		20	400	-	-	Externă
Colegiul Gh. Vrânceanu	Str.Lucrețiu Pătrășcanu nr.30		40	800	-	-	Externă
S.A,M.Dimitrie Leonida	Str. V.Parvan nr.22		16	320	-	-	Externă
Școala Al.i.Cuza	Str. Oituz nr.J4		40	800	-	*	Externă
Școala AI.Russo	Str.Al. Russo nr,5		17	340	-	-	Externă
Școala Al.cel Bun	Str. I.S.Sturza nr.80		25	500	150	150	Externă
Școala Domnița Maria	Str. Bicaz nr.126		20	400	•	*	Externă

Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr de camere	Nunăr persoane ce pot fi adăpostite	Capacități		Sursă energie preparare hrană (electrică/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr de camere	Nunăr persoane ce pot fi adăpostite	preparare hrană	servire hrană	Sursă energie preparare hrană (electrică/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Școala G.M. Cancîcov	Str. Prieteniei nr.73		30	600	-	-	Externă
Școala Ion Creangă	Str. Tipografilor nr. 11		20	400	-	-	Externă
Școala Gimnaziala Miron Cost in	Str.M. Costin nr.64		36	720	100	100	Externă
Școala M. Drăgan	Str.L.Tăutu nr.7		24	480	-	-	Externă
Școala M. Sadoveanu	Str. Venus nr.l6		30	600	-	-	Externă
Școala Octavian Voicu.	Str. Bicaz nr. 17		38	760	100	100	Externă
Școala Dr.Al. Șafran	Str. H.Coandă nr.l		34	680	-	-	Externă
Școala cu clasele l-VIII nr.l	Str.C. Porumbescu nr.5		8	160	-	-	Externă
Școala C. Platon	Str. 9Mai nr.64		18	360	-	-	Externă
Școala l.Luca	Str. Al.Russo nr.37		20	400	-	-	Externă
Școala nr.9	C.Moldovei nr.l36		12	240	-	-	Externă
Grupul Școlar P.Rares	Str.Tecuciu lui nr.l7		30	600	-	-	Externă
Școala N.Enea	Calea Romanului nr.l 44		20	400	-	-	Externă

Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr de camere	Nunăr persoane ce pot fi adăpostite	Capacități		Sursă energie preparare hrană (electrică/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr de camere	Nunăr persoane ce pot fi adăpostite	preparare hrană	servire hrană	Sursă energie preparare hrană (electrică/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Școala nr.10	Str. P. Andreescu nr.l		18	360	-	-	Externă
Școala Spiru Haret	Str. V. Alecsandri nr. 14		40	800	-	-	Externă
Școala G. Bacovia	Str. Carpați nr.12		40	800	-	-	Externă
Școala N. iorga	Str. Bicaz nr.3		17	340	-	-	Externă
Grădinița Nr.25	C.Romanu lui nr.24		6	120	-	-	Externă
Grădiniță nr. 28	Str. Carpați nr.8		10	200	-	-	Externă
Grădinița nr.12	Str. 9 Mai Nr.Il		5	100	50	50	Externă
Grădinița nr.18	Str. Gh. Vranceanu nr.40		10	200	60	60	Externă
Grădinița Violeta	Str.V.Albă nr.4		6	120	50	50	Externă
Grădinița nr.29	Str.R.Negru nr.3		8	160	60	60	Externă
Grădinița Spiru Haret	Str. Trotuș nr.6		4	80	-	-	Externă
Grădinița nr.30	Str. AL Russo nr.23		7	140	60	60	Externă
Grădinița nr.34	Str. Republicii nr.45		4	80	-	-	Externă

Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr de camere	Nunăr persoane ce pot fi adăpostite	Capacități		Sursă energie preparare hrană (electrică/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr de camere	Nunăr persoane ce pot fi adăpostite	preparare hrană	servire hrană	Sursă energie preparare hrană (electrică/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Grădinița Rază de Soare	Str. C.Negri Nr.l		7	140	60	60	Externă
Grădinița nr.33	Str. Al.cel Bun 10		5	100	50	50	Externă
Grădinița nr.24	Str.Aviatori lor nr.6		7	140	60	60	Externă
Grădinița Lizuca	Str.Bucovinei 10A		7	140	60	60	Externă
Grădinița nr. 13	Str Bicaz		3	60	-	-	Externă
Grădinița nr.17	Str.Oituz nr.85		7	140	100	100	Externă
Grădinița nr.21	Str.P.Andreescu nr.5		4	80	50	50	Externă
Grădinița nr.27	Str.AL Russo nr.59		7	140	60	60	Externă
Grădinița Crai Nou	Str.A.Purice nr.l IA		10	200	100	100	Gaze naturale
Restaurant Aviatori S.C.Aviatori S.R.L.	Str.Aviatori nr.28		-	-	100	60	Gaze naturale
Restaurant Del Solo	Str.Banca Națională		-	-	100	50	Gaze naturale
Restaurant Hanovra S.C.Alta Mira S.R.L.	Str.Ciprian Pintea nr.l 3		-	-	300	140	Gaze naturale
Restaurant Nostradamus S.C. Miliv S.R.L.	Str.Mărășești nr. 10		-	-	150	80	Gaze naturale/ energie
Restaurant Curcanul de Aur S.C.Curcanul de Aur S.R.L.	Str.Izvoare nr.l bis.		-	-	200	80	Gaze naturale

Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr de camere	Nunăr persoane ce pot fi adăpostite	Capacități		Sursă energie preparare hrană (electrică/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Denumirea amplasamentului	Adresa	Distanța față de oraș (km)	Număr de camere	Nunăr persoane ce pot fi adăpostite	preparare hrană	servire hrană	Sursă energie preparare hrană (electrică/gaze/lemne)	Sursă apă potabilă
Restaurant Pasaj S.C. Grup Pasaj S.R.L.	Str.Mărășești nr.l 12		-	-	300	180	Gaze naturale
Restaurant Pizza Orizont	Str.Mărășești nr.145		-	-	100	44	Gaze naturale
Restaurant Complex Corso	Str.Mărășești nr. 147		-		140	80	Energie
Restaurant Miorița S.C. GT Grup S.R.L.	Str.Mioriței nr.3		-		300	200	Gaze naturale
Restaurant Parcul Trandafirilor S.C. Complex Parcul Trandafirilor S.R.L.	Str.N.Bălcescu nr.5		*	•	200	100	Gaze naturale/ energie
Restaurant Odiseea	Str.Pictor T.Aman		-	-	100	50	Gaze naturale/ energie
Restaurant Select S.C.Complex Select S.A.	Str.Republicii nr.23		-	-	100	50	Gaze naturale/ energie
Restaurant Bowling Ascoma S.C.Ascoma S.A.	Str.Tolstoi nr.l2		-	-	300	200	Gaze naturale/ energie

Anexa nr. 12

la Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor

PLANIFICAREA EXERCIȚIILOR ȘI APLICAȚIILOR ÎN DOMENIUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ ÎN ANUL 2023

1. Exercițiu de verificare a modului de cunoaștere, organizare și desfășurare a activităților de înștiințare, prealarmare, avertizare și alarmare / evacuare (pentru gestionarea situațiilor de urgență specifice riscurilor identificate la nivelul zonei de competență) - EXCOM

Exercițiul este planificat în luna iunie 2023.

2, Exercițiu în caz de cutremur și/sau alunecări de teren - EXFT.

Exercițiul este planificat în luna octombrie 2023.

NOTĂ:

EXFT - exercițiu cu forte în teren.

EXCOM -exercițiu combinat.

Pag. l/l

Anexa nr. 13

la Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor

SITUAȚIA RESURSELOR, TABELUL CU STOCUL DE MIJLOACE ȘI MATERIALE DE APĂRARE EXISTENTE

NR. CRT.	DENUMIRE MATERIALE SI MIJLOACE DE APARARE	U.M.	NECESAR	EXISTENT	DEFICIT	ACOPERIRE DEFICIT
0	1	2	3	4	5	6
A. M	ATERIALE DE APARARE
1	Cozi de lemn pentru unelte (rezervă)	buc	50	50	0	-
2	Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm)	kg-	10	10	0	*
3	Sârma neagră 0 l 2-4 mm	kg	20	20	0	-
4	Saci pentru pământ din cânepă, iută, polietilenă și sfoară pentru legat saci	buc	400	400	0	-
5	Funii subțiri pentru asigurarea oamenilor și uneltelor 0 15-10 mm	kg	6	6	0	-
CAP. B. - CARBURANȚI Șl LUBRIFIANȚI
6	motorina, benzina, lubrifiant!, ulei hidraulic si aditivi pentru motorina	I.	0	0	0	Cantitatea necesară, se asigură din resursele proprii al primăriei în funcție de tipul de intervenție.

CAP. C. - MIJLOACE DE INTERVENȚIE
7	Motofierăstraie (drujbe)	buc.	6	6	0	-
8	Autoturisme de teren cu două diferențiale dotate cu stații de emisie-recepție și alte echipamente specifice	buc.	1	1	0	-
9	Containere pentru materiale și echipamente de protecție, cazarmament, alimente nealterabile, bucătărie mobilă	buc.	1	1	0	*
10	Cazmale cu cozi	buc.	60	60	0	-
11	Lopeți cu cozi	buc.	60	60	0	-
12	Târnăcoape cu cozi	buc.	20	20	0	-
13	Sape cu cozi	buc.	20	20	0	-
14	Furci de fier cu cozi	buc.	10	0	10	-
15	Căngi de fier cu cozi	buc.	10	0	10	-
16	Roabe metalice cu roți pe pneuri sau tărgi de lemn	buc.	10	0	10	-
17	Ciocane diferite	buc.	10	5	5	-
18	Clește de cuie combinat	buc.	5	5	0	-
19	Patent izolant	buc.	5	5	0	-
20	Barde pentru cioplit și topoare	buc.	5	0	5	-
21	Găleți pentru apă sau bidoane din plastic	buc.	20	10	10
22	Binoclu	buc.	1	0	1	-
23	Aparat foto	buc.	1	1	0	-
24	Telefoane mobile	buc.	5	5	0

25	Echipamente de prelucrare si transmitere automata a datelor (microcalculator PC, modem, telefax)	buc.	2	2	0	-
26	Ruleta 20 - 50 m	buc.	2	2	2	-
27	Sirene, difuzoare pentru alarmă, inclusiv materiale necesare montării; portavoce	buc.	2	2	0	-
CAP.D. - MIJLOACE FIXE DIVERSE
28	Motopompe cu anexe și 150 ml conductă sau furtun	buc.	5	5	0	-
29	Motocositori (multifuncționale),	buc.	5	5	0	-
30	Autobasculantă (tractor cu remorcă) pentru transport materiale de intervenție	buc.	3	3	0	-
31	Grupuri electrogene (portabile) cu anexe pentru iluminat	buc	5	5	0	-
32	Agregate pentru sudură electrică sau oxiacetilenică și materiale de sudură, truse aferente	buc.	2	2	0	-
33	Paturi pliante echipate cu saltele, perne și 2 seturi de paturi și lenjerie/pat	buc.	25	25	0	-
34	Cizme de cauciuc scurte și lungi	per.	50	50	0	-
35	Mantale de ploaie cu glugă	buc.	50	50	0	-
36	Salopete din doc sau impermeabile	buc.	50	50	0	-

37	Mănuși de protecție	buc.	50	50	0	-
38	Veste și colaci de salvare	buc.	10	0	1t0	-
39	Pieptare avertizoare (reflectorizante)	buc.	50	50	0	-
40	Bocanci	buc.	20	20	0	-
41	Calorifere electrice	buc.	4	4	0	-
CAP. F. - ALTE MATERIALE
	Mijloace fixe
42	Genți sanitare complete	buc	30	30	0	-
43	Generator - Grup electrogen	buc	3	3	0	-
44	Sirenă auto	buc	2	2	0	-
	Obiecte de inventar
45	Cască polietilenă	buc	50	190	0	-
46	Centuri clichet 500 Kg	buc		10	0	-
47	Cheie franceză	buc		12	0	-
48	Ciocan 10 Kg	buc	5	5	0	*
49	Ciocan 6 Kg	buc	2	2	0	-
50	Ciocan 5 Kg	buc	2	2	0	-
51	Ciocan 1 Kg	buc	2	2	0	-
52	Ciocan 0,8 Kg	buc	4	4	0	-
53	Ciocan 0,5 Kg	buc	8	8	0	-
54	Ciocan 0,2 Kg	buc	4	4	0	-
55	Fierăstrău	buc	3	3	0	-
56	Foarfecă tăiat sârmă și fier	buc	1	1	0	-
57	Foarfecă tăiat tablă	buc	1	1	0	-
58	Polizor	buc	3	3	0	-
59	Presă extras rulmenți	buc	2	2	0	-

60	Radiator electric cu ulei	buc	10	10	0	-
61	Scară dublă metalică	buc	1	1	0	-
62	Scară trei tronsoane	buc	1	1	0	-
63	Stingător tip P6	buc	5	5	0	-
64	Trusă cu stegulețe	buc	2	2	0	-
65	Trusă șurubelnițe	buc	4	4	0	-
	Materiale consumabile
66	Bec E27, 24V.25W	buc	55	55	0	-
67	Bec fluorescent cu vapori de sulf	buc	16	16	0	-
68	Bec E14, 15W, 220V	buc	45	45	0	-
69	Bec 25W, 24V	buc	50	50	0	-
70	Bobină droser	buc	7	7	0	-
71	Cablu cupru 1x2,5mm	ml	50	50	0
72	Cablu CYY 4x4mm	ml	150	150	0
73	Cablu CYY 4x6mm	ml	100	100	0	-
74	Cablu MYYM 3x2,5mm	ml	150	150	0	-
75	Cablu sudură	ml	20	20	0	*
76	Canal cablu 2 m	buc	30	30	0	-
77	Clorură de var	kg	25	25	0	-
78	Comprese sterile	buc	60	60	0	-
79	Contactor	buc	4	4	0	-
80	Cordelină	ml	100	100	0	-
81	Disc debitat	buc	70	70	0	-
82	Doză PT	buc	30	30	0	-
83	Dulie E20	buc	25	25	0	-
84	Dulie E14	buc	10	10	0	-

85	Dulie E27	buc	20	20	-
86	Fașă elastică	buc	90	90	-
87	Fașă 10/10	buc	130	130	-
88	Filtru electric pentru siguranță sirenă electrică	buc	20	20	-
89	Frânghie răsucită	ml	100	100	-
90	Garou cauciuc	buc	60	60	-
91	Hârtie copiator A4	top	4	4	-
92	întrerupător	buc	50	50	-
93	Lacăt	buc	15	15	-
94	Lampă portativă 10m	buc	2	2	-
95	Meoplas cu rivanol	buc	20	20	-
96	Patron fuzibil	buc	60	60	-
97	Pensulă	Buc	15	15	-
98	Perie sârmă	buc	6	6	-
99	Perie sârmă oală	buc	2	2	-
100	Prelungitor	buc	4	4	-
101	Priză	buc	50	50	-
102	Rolă 100m MYF4	buc	1	1	-
103	Rolă 100m MYYM 3x2,5	buc	1	1	-
104	Saci rafie	buc	500	500	-
105	Semimască	buc	10	10	-
106	Ștecher	buc	10	10	-

Anexa nr. 14

la Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor

REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNOR SITUAȚII DE URGENȚĂ

Municipiul Bacău, reședința județului cu același nume, se afla in N-E țării,în partea central-vestică a Moldovei, Ia doar 9,6 Km în amonte de confluența Si ret-Bistrița. Municipiul Bacău „dispune” de 4 categorii de potențiali factori de risc principali, cu consecințe grave pentru populație:

- inundații;
- cutremure (seisme);
- accidente tehnologice (în special cele în care sunt implicate substanțe chimice);
- incendii.

înainte de producerea unei situației de urgență:

-învățați semnalele de alarmare transmise prin sistemul centralizat de alarmare din municipiul

Bacău;

- păstrați-vă calmul;
- deschideți aparatele radio și televizoarele și ascultați informațiile generale emise pe aceste căi, buletinele meteorologice, sfaturile transmise de autoritățile în drept;
- dacă sunteți sfatuiți să părăsiți locuința/localitatea/zona, faceți prompt acest lucru;
- în situații de urgență, folosiți telefonul numai pentru a anunța (semnala) autorităților locale evenimente importante, cum ar fi incendii, explozii, inundații, alunecări de teren, accidente majore, înzăpeziri etc. și pentru a solicita ajutor medical;

-păstrați la îndemână, un stoc de provizii suficient de mare ca să vă ajute să supraviețuiți câteva zile. Dacă sunteți acasă, aceste provizii vă vor ajuta să treceți fără greutăți peste perioada de pericol. Dacă sunteți evacuați și trebuie să vă deplasați în alte localități, trebuie să luați cu dumneavoastră rezerve de alimente pentru a le folosi pe drum sau după ce ajungeți în noua localitate.

Cele mai importante articole pe care trebuie să le păstrați la îndemână sunt: apă, hrană, medicamentele, trusa de prim ajutor, documentele personale;

- discutați cu familia despre dezastre. Planificați un loc de întâlnire pentru membrii familiei, în eventualitatea în care sunteți separați în cazul producerii unei situații de urgență și nu vă puteți întoarce acasă. întocmiți un „plan de întâlnire al familiei” dumneavoastră;
- rugați o rudă sau un prieten dintr-o altă localitate să fie “persoana de contact” a familiei dumneavoastră la care vor suna toți membrii familiei pentru a anunța că sunt în siguranță. Asigurați-vă că știu cu toții numele, adresa și numărul de telefon ale persoanei de contact.

După producerea unei situației de urgența:

- respectați cu strictețe măsurile stabilite, îndrumările și comunicările Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău, ale Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Bacău și ale altor instituții abilitate să intervină în astfel de situații;
- pătrundeți cu extremă precauție în interiorul clădirilor care au fost avariate sau slăbite;
- nu intrați cu torțe, lumânări sau țigări aprinse în clădirile avariate sau care au fost inundate;
- nu atingeți firele electrice căzute sau rupte;
- dacă simțiți miros de gaze, deschideți toate ferestrele și ușile, închideți robinetul principal de gaze, părăsiți locuința imediat și anunțați (dacă este posibil) societatea de distribuție a gazelor;

Pag. 1/14

8JO

- dacă diferite aparate electrice au intrat în contact cu apă, întâi întrerupeți sursa principală de curent electric, ștergeți-le de umezeală, uscați-le și, în final, conectați-le la priză;
- verificați rezervele de apă și hrană înainte de a le folosi;
- urmăriți instrucțiunile specialiștilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău și ai Direcției Județene de Sănătate Publică Bacău în legătură cu folosirea apei și alimentelor;
- dacă este necesar, solicitați alimente, îmbrăcăminte, asistență medicală și adăpost;
- îndepărtați-vă sau stați departe de zonele calamitate. Nu împiedicați acțiunile de intervenție; sprijiniți-le când vi se solicită acest lucru;
- sprijiniți autoritățile în acțiunile de ajutorare a persoanelor afectate de dezastre;
- după trecerea pericolului, dați de știre rudelor ca acestea să știe că sunteți în siguranță, altfel, autoritățile locale pot pierde timp căutându-vă;
- nu transmiteți zvonuri sau știri neadevărate sau exagerate despre efectele dezastrului.

Rezerva de medicamente:

Trusa de medicamente va conține, în primul rând, medicamentele pe care Ie luați permanent sau periodic, recomandate de medicul dumneavoastră. La acestea puteți adăuga și alte medicamente cum ar fi cele pentru combaterea durerii, a febrei. Din această categorie vor face parte doar medicamentele pe care le-ați mai administrat și le-ați tolerat fără probleme.

Atenție! Medicamentele sunt numai pentru uzul dumneavoastră! Nu recomandați niciodată din medicamenteledumneavoastră altor persoane!

Prevenirea bolilor infecto-contagioase în timpul situațiilor de urgență:

în cazul situațiilor de urgență provocate de inundații, persoanele aflate în zona inundată sunt supuse riscului unor îmbolnăviri cu calea de intrare digestivă, și nu numai, care pot afecta mai multe persoane, până la întreaga comunitate, răspândindu-se cu repeziciune. De aceea, se recomandă luarea câtorva măsuri elementare de prevenire:

- să se consume alimente și apă numai din surse sigure;
- să se apeleze la apa din surse proprii numai după ce autoritățile de specialitate consideră că nu mai reprezintă un pericol;
- să fie respectate normele de igienă individuală și colectivă;
- să nu se mănânce cu mâinile murdare;
- să se accepte vaccinarea dacă autoritățile sanitare recomandă această măsură de protecție împotriva unor boli. La primele semne de boală - scaune diareice multiple, febra, vărsături - se va solicita de urgență ajutorul medical.

Pentru evitarea altor îmbolnăviri, se recomandă îngrijirea corectă a rănilor, protecția picioarelor cu cizme de cauciuc și schimbarea îmbrăcămintei ude cu una uscată. De îndată ce condițiile permit și dacă este cazul, se impune îndepărtarea leșurilor animalelor moarte și amenajarea latrinelor.

Provocată de statul la temperaturi joase, în condițiile intemperiilor din anotimpurile răcoroase -ploaie, zăpadă, ger, hipotermia poate afecta serios sănătatea oamenilor. Se consideră că o persoană este în hipotermie, atunci când temperatura corpului (trunchiului) este inferioară celei de 36 grade. Pentru a ajuta aceste persoane să se poată reîncălzi, le vom acoperi cu pături izolante și li se vor da să bea băuturi nealcoolice calde. în funcție de gravitatea hipotermiei, care poate ajunge până la degerături, se va apela la îngrijiri medicale. Până la cel mai apropiat punct de acordare a primului ajutor medical, zonele afectate de degerături se vor acoperi cu materiale curate și vor fi protejate de traumatisme.

Ml

Umanitatea față de victimele unei situații de urgență:

Cei mai apropiați oameni pe care se poate conta într-o situație de urgență sunt vecinii care nu au avut de suferit. Fie că sunt din aceeași localitate ori din localitățile imediat învecinate, ei au posibilitatea să ajungă primii la locul afectat de situația de urgență. Dar sunt situații în care, oricâtă bunăvoință ar demonstra, acești vecini nu dispun de mijloacele necesare pentru a oferi un sprijin profesionist, adecvat ori relevant. Ceea ce le stă în putere să facă întotdeauna este să manifeste înțelegere, compasiune, prin gesturi simple de omenie aducând puțină alinare. Victimele unei situații de urgență, mai ales în primele ore, sunt copleșite și dezorientate, ele având nevoie de prezența și susținerea morală a celorlalți. O supă caldă sau un ceai, o sticlă cu apă, o haină uscată, o mână de ajutor și o vorbă de încurajare pot să readucă speranța în sufletul celui lovit. Persoana afectată trebuie sprijinită să treacă peste clipele dificile prin demonstrarea solidarității și compasiunii semenilor care-i vin în ajutor. Ea trebuie sprijinită să-și mobilizeze resursele cât mai repede pentru a se reabilita în timpul cel mai scurt. în cele ce urmează vom prezenta pe scurt cum se manifestă fiecare factor de risc și modul de comportare al dumneavoastră și al familiei dumneavoastră în astfel de situații.

INUNDAȚIILE

Inundafia este fenomenul de acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau mișcare, care prin mărimea și durata sa provoacă victime umane și distrugeri materiale ce dereglează buna desfășurare a activităților social-economice din zona afectată. Inundațiile pot fi prevăzute, cu excepția celor instantanee, care se manifestă similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. în funcție de amploarea lor, inundațiile pot distruge imobile, poduri și recolte, pot ucide oameni, animale domestice și fauna. Sprijinul oferit populației afectate de inundații de către serviciile specializate ale autorităților și de voluntari încă din primele ore de la producerea dezastrului are ca obiective principale, într-o primă fază, salvarea vieții oamenilor aflați în condiții de risc maxim prin acțiuni de evacuare din zonele izolate/periculoase, acordarea primului ajutor și a serviciilor de asistență de bază, și, în măsura posibilităților, salvarea bunurilor materiale ale acestora. în faza următoare, se acționează pentru asigurarea asistenței victimelor în ceea ce privește accesul la apă potabilă, alimente de bază, adăpost, salubritate, îngrijiri medicale de bază, prevenirea apariției și răspândirii epidemiilor. Coordonarea operațiunilor de intervenție pentru limitarea consecințelor inundațiilor reprezintă o provocare specifică pentru serviciile de urgență, deoarece, uneori, sunt acoperite de apă arii vaste de pământ, făcând coordonarea foarte dificilă. In aceste condiții, organizarea logisticii, transportului și distribuției ajutoarelor este dificilă, cu atât mai mult cu cât, adesea, este deteriorată și infrastructura locală. Inundațiile ce se produc instantaneu (prin ruperea unui baraj/dig sau ploaie torențială cu cantitate mare de apă pe unitatea de timp și suprafață) sunt provocate de volume extreme de apă ce apar brusc și curg rapid, acoperind mari suprafețe. Datorită instalării lor rapide, inundațiile instantanee sunt dificil de prevăzut și Ie oferă oamenilor puțin timp pentru a scăpa în locuri mai înalte și a lua cu ei apă potabilă, alimente, îmbrăcăminte groasă, mijloace de comunicare și alte articole esențiale pentru asigurarea supraviețuirii. De obicei, după inundații urmează două faze. în timpul primei faze oamenii se aglomerează pe zonele înalte și sigure, împreună cu animalele domestice. Spre aceste zone se refugiază însă și animalele sălbatice, fapt ce poate pune în pericol sănătatea și viața oamenilor. în aceste locuri, apa de băut este deseori greu de găsit, iar salubritatea mediului nu poate fi asigurată.

în timpul celei de-a doua faze, o dată cu începerea retragerii apei, oamenii revin la casele lor. Această fază reprezintă deseori un proces prelungit (anumite zone se usucă mai încet decât altele). Odată ajunși acasă, oamenii trebuie să facă față altor dificultăți, și anume cele legate de distrugerea sau afectarea sistemelor de alimentare cu apă, a fântânilor ce necesită reabilitarea, curățarea și dezinfectarea. După producerea inundației pot apărea riscurile izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile fiind bolile infecțioase cu transmitere hidricâ (holera, hepatita A).

Situații de urgență colaterale ce pot fi cauzate de ploi puternice și inundații:

Cedările de baraje/diguri - pot fi provocate de o construcție defectuoasă sau de deplasarea fundației barajului în urma unui cutremur sau a unor foraje efectuate în apropiere. Barajele/digurile construite din pământ sunt mai predispuse să cedeze când ploile excesive umplu rezervorul peste cota de atenție sau până la refuz. Apa excedentară se revarsă în acest caz peste baraj, erodându-1 treptat și tăind canale adânci în el. Acestea slăbesc întreaga structură care, prin urmare, poate ceda complet. Rezultatul cedării unui baraj sau ruperea unui dig este eliberarea bruscă a unor cantități mari de apă care mătură totul în cale pe o suprafață întinsă, cauzând multe victime umane și animale și distrugeri de bunuri și terenuri agricole.

Alunecările de teren- reprezintă alunecarea unor straturi de pământ aflate la suprafața solului peste cele de dedesubt sau desprinderea unor bucăți masive de sol și pietre. Alunecările de teren sunt provocate și se asociază de cele mai multe ori cu alte dezastre cum ar fi furtunile locale puternice și inundațiile provocate de râuri, defrișări masive, căderi de ploi abundente, topirea bruscă a zăpezii, eroziunea solului sau cutremure, putând, de asemenea, să se producă în zone aflate sub un strat gros de zăpadă.

înainte de producerea unei inundație:

- inundațiile pot să apară oricând și oriunde. Există multe zone predispuse la inundații pe tot cuprinsul județului, având diferite nivele de risc. Inundațiile pot afecta pe oricine!
- interesați-vă la autoritățile locale dacă proprietatea dumneavoastră se află într-o zonă predispusă la inundații sau cu risc ridicat, (țineți minte că și în afara zonelor cu risc înalt se produc deseori inundații). Aflați care sunt semnalele oficiale de avertizare pentru inundații și ce trebuie să faceți când le auziți. De asemenea, întrebați cum vă puteți proteja casa de inundații.
- identificați barajele existente în zona în care locuiți și determinați dacă ele reprezintă un potențial pericol pentru dumneavoastră
- cumpărați un aparat de radio alimentat cu baterii și seturi de baterii de rezervă, pentru a putea afla oricând, chiar și după întreruperea alimentării cu energie electrică, toate notificările legate de inundații emise de autorități.
- afișați numerele de telefon ale serviciilor de urgență lângă telefon. învățați copiii când trebuie să sune la 112.
- fiți pregătit pentru evacuare. Familiarizați-vă cu rutele de evacuare din comunitatea dumneavoastră și aflați unde puteți găsi zone înalte. Planificați și exersați cu familia dumneavoastră o rută de evacuare în cazul producerii unei inundații.
- determinați cum i-ați putea ajuta pe alți membri de familie care locuiesc separat, dar care ar putea avea nevoie de ajutorul dumneavoastră în cazul unei inundații. Determinați orice nevoie specială pe care ar putea s-o aibă vecinii dumneavoastră
- pregătiți-vă să supraviețuiți pe cont propriu pentru cel puțin trei zile. Alcătuiți un set de provizii pentru dezastre. Păstrați și împrospătați un stoc de alimente și de apă potabilă suplimentară.
- păstrați documentele importante și obiectele personale (cum ar fi fotografiile) într-un loc unde nu se vor deteriora, dacă se prefigurează o inundație majoră, luați în considerare depozitarea acestora într-un loc mai sigur decât locuința dumneavoastră învățați cum să întrcrupeți utilitățile, cum ar fi alimentarea cu curent electric, gaz și apă, de la întrerupătoarele și supapele principale, vitați să construiți în zone predispuse la inundații, exceptând cazul în care o faceți pentru a vă supraînălța locuința și a-i întări structura de rezistență, nu construiți fără obținerea tuturor autorizațiilor legale. Fiecare autorizație are un temei bine determinat.
- cumpărați și instalați pompe de apă, pe care să le puteți alimenta și de la generatoare de rezervă în cazul întreruperii curentului.
- amplasați centralele, boilerele și panourile electrice la etajele superioare sau în pod dacă există riscul să fie acoperite de ape. Dacă acestea se află la parter, ar trebui să se afle cu cel puțin 30 cm peste limita de inundație stabilită în proiectul imobilului, iar pereții sau suportul pe care sunt montate să fie din beton.

angajați un electrician autorizat care să mute componentele rețelei electrice a casei (întrerupătoare, prize, doze și cabluri) cu cel puțin 30 cm peste limita de inundație proiectată la locuința dumneavoastră

instalați supape de siguranță (anti-retur) pe conductele de canalizare, pentru ca în caz de inundații apa să nu poată pătrunde prin acestea în locuința dumneavoastră

- construiți bariere pentru a împiedica apa să ajungă în clădire.

izolați pereții fundațiilor cu materiale hidroizolante, pentru a preveni infiltrarea și erodarea de către apă a structurii de rezistență a imobilelor.

- întrețineți șanțurile de scurgere din gospodărie și de la drumul de acces către gospodărie. Nu plantați altceva decât iarbă, nu lăsați să se adune resturi vegetale sau gunoaie.

în timpul producerii unei inundații:

- fiți conștient de riscul unei inundații instantanee. Dacă există o șansă oricât de mică de apariție a unei inundații instantanee, găsiți modalitatea de a vă muta cât mai repede într-o zonă mai înaltă.
- ascultați posturile de radio sau televiziune pentru informații locale.
- în cazul în care sunteți surprins în afara locuinței (pe străzi, în școli, în parcuri, săli de spectacol, în gări, autogări, magazine, alte locuri), este necesar să respectați cu strictețe comunicările primite și să vă îndreptați spre locurile de refugiu cele mai apropiate.
- memorați cursurile de apă, canalele de scurgere și alte zone despre care se știe că pot fi inundate brusc. Inundații instantanee pot apărea în astfel de zone chiar și fără semne prevestitoare tipice, cum ar fi nori de ploaie sau ploi abundente.
- dacă autoritățile locale emit o alertă de inundații, pregătiți-vă de evacuare.
- respectați ordinea de evacuare stabilită: copiii, bătrânii, bolnavii și, în primul rând, cei din zonele cele mai periclitate.
- asigurați-vă locuința. Dacă aveți suficient timp, fixați sau mutați înăuntru toate bunurile aflate afară. Mutați bunurile esențiale la etajele superioare.
- dacă vi se solicită de către autoritățile locale, întrerupeți utilitățile de la panourile sau valvele principale. Deconectați toate aparatele electrice. Nu atingeți echipamentele electrice dacă sunteți ud sau dacă stați în apă.
- umpleți cu apă căzile și chiuvetele, alte recipiente, pentru cazul în care apa devine contaminată sau furnizarea ei se va întrerupe. înainte de a le umple, curățați-le prin spălare cu cloramină.
- scoateți animalele din gospodărie și dirijați-le către locurile care oferă protecție.

la părăsirea locuinței, luați documentele personale, o rezervă de alimente, apă, trusa sanitară, un mijloc de iluminat, un aparat de radio și pe timp friguros, și îmbrăcăminte mai groasă.

- după sosirea Ia locul de refugiu, comportați-vă cu calm, păstrați ordinea, ocupați locurile stabilite, protejați și supravegheați copiii, respectați măsurile stabilite. Ajutați persoanele care au nevoie de sprijin.
- păstrați în permanență setul de provizii pentru dezastre la îndemână.
- dacă vi se spune să vă evacuați locuința, conformați-vă imediat.
- dacă apa începe să crească în interiorul locuinței dumneavoastră înainte să vă evacuați, retrageți-vă la etaj, în pod, iar dacă este necesar chiar pe acoperiș.

apa provenită din inundații poate fi contaminată cu substanțe chimice, toxice sau cu diverse alte deșeuri. Dacă ați venit în contact cu apa provenită din inundații, spălați-vă pe mâini cu săpun și apă dezinfectată.

nu vă deplasați prin apă curgătoare. Apa curgătoare de numai 15 cm adâncime vă poate dobori de pe picioare. Dacă este necesar să vă deplasați prin zone inundate, faceți-o acolo unde apa nu este în mișcare. Folosiți un băț pentru a verifica dacă solul din fața dumneavoastră este stabil și pentru a evita obstacolele.

- nu treceți cu mașina prin zone inundate.

Rețineți că:

1 5 cm de apă ajung până la caroseria majorității autoturismelor, cauzând pierderea controlului și posibila împotmolire.
3 0 cm de apă sunt suficienți pentru ca majoritatea autovehiculelor să plutească.
6 0 cm de apă vor mătura aproape orice fel de vehicul. Dacă apa crește în jurul mașinii dumneavoastră, abandonați-o imediat și mutați-vă într-o zonă mai înaltă, dacă puteți s-o faceți în siguranță. Atât dumneavoastră cât și autoturismul riscați să fiți luați rapid de ape, pe măsură ce nivelul inundației crește.
- apa este un bun conductor electric, deci stați departe de liniile de tensiune căzute și de cablurile electrice.

fiți atenți la animale - în special la cele sălbatice. Și animalele își abandonează adăposturile în inundații.

După producerea unei inundații:

- evitați apa provenită din inundație. Aceasta poate fi contaminată cu petrol, benzină sau diverse deșeuri din canalizări.
- fiți precaut în zonele în care apele s-au retras. Drumurile pot fi erodate și pot să se prăbușească sub greutatea unui autovehicul.
- nu vă apropiați de cablurile electrice căzute la pământ și anunțați imediat societatea de electricitate.
- nu vă apropiați de zonele de dezastre stabilite de autorități, exceptând cazurile în care acestea solicită voluntari.
- întoarceți-vă acasă doar când autoritățile consideră că o puteți face în siguranță. Nu intrați în clădiri înconjurate de apă. Fiți extrem de precaut când intrați în clădiri. Pot exista defecte structurale ascunse, în special la fundații.
- înainte de a reveni în locuința dumneavoastră, inspectați clădirea și asigurați-vă că nu există modificări structurale. Nu intrați dacă există posibilitatea ca imobilul să se prăbușească.
- când reveniți în locuința dumneavoastră, nu folosiți chibrituri, brichete sau alte obiecte ce produc o flacără deschisă, deoarece există posibilitatea să se fi strâns gaz în interior, dacă simțiți miros de gaz sau auziți un șuierat, deschideți un geam, părăsiți locuința rapid și sunați societatea de gaze de la un vecin.
- pentru siguranța dumneavoastră, nu reporniți curentul înainte ca rețeaua electrică din locuință să fie verificată de către un electrician autorizat.

luați în considerație necesitățile de sănătate și siguranță ale familiei dumneavoastră: spălați-vă frecvent pe mâini cu săpun și apă curată, dacă veniți în contact cu apa provenită din inundații.

- aruncați mâncarea care a intrat în contact cu apa provenită din inundații, inclusiv conservele.
- fierbeți apa de băut și cea folosită la prepararea mâncării. Urmăriți știrile pentru a afla dacă sursa de apă a comunității este sau nu contaminată.
- urmăriți știrile pentru a afla unde vă puteți adresa pentru a fi ajutați să obțineți adăpost, îmbrăcăminte și mâncare.
- în caz de necesitate, apelați la cea mai apropiată instituție medicală pentru a vă asigura asistența medicală de specialitate.
- reparați cât mai curând posibil rezervoarele, țevile și conductele de apă și canalizare, fântânile, instalațiile sanitare și de salubritate dacă au fost afectate. Instalațiile sanitare și sistemele de canalizare defecte reprezintă un risc serios pentru sănătate.
- asigurați-vă că respectați standardele și reglementările locale când reconstruiți. Folosiți materiale și tehnici de construcție care să asigure rezistența la apă a locuinței dumneavoastră, astfel încât aceasta să fie protejată de potențialele inundații.

CUTREMURELE (SEISMELE)

Un cutremur este reprezentat de o neașteptata vibrație a pământului, cauzată de separarea și deplasarea plăcilor tectonice sub suprafața pământului. Cutremurele, în funcție de intensitate, pot avea ca efect prăbușirea clădirilor și a podurilor, întreruperea utilităților publice, producerea incendiilor, exploziilor și alunecărilor de teren. Cutremurele mai pot cauza, de asemenea, modificări ale mediului și imense valuri în oceane, așa-numitele tsunami, care străbat distanțe mari în apă până când lovesc și devastează regiunile de coastă întâlnite în cale. Deși știința este preocupată în permanență de perfecționarea mijloacelor de predictibilitate a seismelor, în prezent, acest fenomen poate fi anunțat, prin intermediul unei aparaturi sofisticate, cu doar câteva zeci de secunde înainte de a se produce. Câțiva termeni asociați cutremurelor:

- cutremur - o alunecare sau mișcare bruscă a unor plăci din scoarța pământului, însoțită și urmată de o serie de vibrații.
- replică - un cutremur de intensitate mai mică sau similară, care urmează principalului cutremur.
- falie - fisură dc-a lungul căreia alunecă plăcile scoarței pământului - o regiune sensibilă unde două secțiuni ale scoarței sunt separate. în timpul unui cutremur, plăcile se pot mișca de la câțiva centimetri până la câțiva metri.
- epicentru - zona de pe suprafața pământului aflată deasupra punctului unde a luat naștere cutremurul.

undele seismice - vibrații care se propagă spre exterior dinspre locul de producere a cutremurelor, cu viteze de câțiva kilometri pe secunda. Aceste vibrații pot zgudui unele clădiri atât de brusc și puternic, încât acestea se pot prăbuși.

- magnitudine - indică energia eliberată în urma cutremurului. Această energie poate fi măsurată cu ajutorul aparaturii speciale și este redată în mod grafic prin marcaje pe scara Richter. Magnitudinea 7 pe scara Richter indică un cutremur puternic. Fiecare număr întreg de pe scară reprezintă o creștere de 30 de ori a energiei eliberate. Așadar, un cutremur care are o magnitudine 6 este de 30 de ori mai puternic decât unul cu magnitudinea 5.

înaintea producerii unui cutremur:

Următoarele informații se referă la măsurile de pregătire și de siguranță pe care trebuie să le luați în locuința și/sau locul de muncă pentru limitarea consecințelor negative ale unui cutremur, întrucât municipiul Bacău se află situat în zonă cu risc seismic. Urmăriți și remediați acele lucruri care ar putea deveni periculoase în timpul unui cutremur:

- reparați instalațiile electrice defecte, instalațiile cu gaz care prezintă scurgeri.
- plasați obiectele voluminoase sau grele cât mai aproape de podea, pe rafturi inferioare sau chiar fixate de perete.
- depozitați obiectele din sticlă sau alte materiale care se pot sparge ușor în dulapuri fixate de perete.
- montați instalații de iluminat fixate bine de perete.
- verificați și, dacă este cazul, reparați spărturile din tencuiala tavanului și a fundației. în cazul apariției unor probleme legate de structura clădirii, se recomandă să apelați la experți.
- utilizați garnituri flexibile la țevi, spre a le oferi flexibilitate pentru a evita astfel eventualele scurgeri de gaze sau de apă. Garniturile flexibile sunt mai rezistente la rupturi.
- aflați de unde și cum se întrerupe curentul electric, gazul sau apa de la principalele întrerupătoare și robinete.
- estimați care sunt punctele slabe ale clădirii și alegeți refugii mai sigure:
- identificați care sunt locurile sigure din fiecare încăpere (o masă rezistentă, o grindă, etc.),
- identificați locurile periculoase din fiecare cameră (ferestre - se pot sparge, biblioteci sau piese

de mobilier masive dispuse pe verticală - pot cădea, tavane - se pot prăbuși, etc.).

- verificați actele privitoare la asigurarea clădirii. Unele pagube pot fi acoperite chiar și fără o asigurare specială pentru cutremure. Protejați actele importante din clădire.
- pregătiți-vă pentru a supraviețui singur pentru ce! puțin o perioadă de 3 zile.
- păstrați un stoc suplimentar de apă și alimente.

în timpul producerii unui cutremur:

Dacă cutremurul vă surprinde într-o clădire, stați înăuntru până când mișcarea se oprește. Multe accidentări în timpul unui cutremur se produc prin lovituri cauzate de obiectele care cad în momentul în care se dorește să se intre sau să se iasă din clădiri.

- încetați-vă activitatea, adăpostiți-vă și așteptați. Limitați-vă deplasările în timpul unui cutremur la câțiva pași, până la un loc sigur.
- dacă vă aflați în interiorul unei clădiri, adăpostiți-vă sub o masă rezistentă sau stați aproape de un perete interior. Stați departe de ferestre, uși, pereți sau orice obiecte care ar putea cădea.
- dacă în apropiere nu se află nici o masă sau un birou, acoperiți-vă fața și capul cu mâinile încrucișate și „ghemuiți-vă” într-un colț al încăperii.
- dacă nu vă aflați în vreo clădire, rămâneți afară. în depărtați-vă de clădiri, semafoare, stâlpi și fire electrice.
- dacă locuiți într-un bloc sau în orice altă clădire cu multe nivele luați în considerare următoarele:

o deconectați de la curent aparatele electrocasnice, opriți gazul.

o nu folosiți lifturile și nici scările până nu se „potolește” cutremurul.

- dacă vă aflați într-o încăpere publică aglomerată:

o rămâneți unde vă aflați. Nu intrați în panică. Nu vă înghesuiți la ieșire.

o luați ceva cu care să vă acoperiți capul și fața de posibilele geamuri sparte.

o dacă simțiți cutremurul aflându-vă într-un autoturism în mișcare, opriți cât de repede puteți în condiții sigure și rămâneți în interior. Evitați staționarea în apropierea clădirilor, copacilor, pasajelor superioare, stâlpilor sau firelor electrice. Apoi, după încetarea replicilor, conduceți prudent, ținând cont de posibila deteriorare a drumurilor și a podurilor.

o dacă ați rămas blocat sub dărâmături:

o nu aprindeți nici un chibrit sau ceva asemănător.

o nu vă mișcați dintr-un loc în altul și nu faceți gălăgie.

o acoperiți-vă gura cu o batistă sau o haină.

o loviți ritmic țevile sau pereții din jurul dumneavoastră pentru a fi localizat de personalul care participă la operațiunile de salvare.

o strigați numai dacă este absolut necesar în urma strigatului puteți inhala cantități periculoase de praf.

După producerea un cutremur:

- fiți pregătit pentru eventualele replici ale cutremurului. Aceste cutremure secundare sunt de obicei mai puțin violente decât primul, dar pot fi suficient de puternice pentru a produce alte pagube structurilor afectate.
- verificați dacă sunteți rănit și dacă este posibil acordați-vă primul ajutor cu mijloacele disponibile. Faceți același lucru pentru persoanele alături de care sunteți. Nu încercați să-i mișcați pe cei grav răniți decât dacă trebuie scoși dintr-o zonă periculoasă în care le este amenințată viața sau starea li se agravează rapid. Dacă trebuie să mișcați o persoană inconștientă, mai întâi imobilizați-i gâtul și spatele. încercați să comunicați cu salvatorii, prin mijloacele care vă stau la dispoziție.

-folosiți lanterne cu baterii în cazul întreruperii curentului electric. Nu utilizați în interiorul clădirilor, lumânări, chibrituri sau alte surse de lumină cu flacără deschisă pentru a evita posibilele explozii și incendii cauzate de scurgerile de gaze sau de răspândirea de vapori ai unor substanțe inflamabile.

- participați (dacă vi se solicită și sunteți apt) la acțiunile de înlăturare a dărâmăturilor, sprijinirea construcțiilor, salvarea oamenilor.
- evitați, pe cât posibil, circulația în vederea vizitării rudelor sau cunoștințelor pentru a vedea care este starea lor, pentru a nu aglomera/bloca mijloacele de transport și căile de comunicații.
- nu contribuiți la transmiterea zvonurilor, a știrilor false, a panicii și a dezordinii.

ACCIDENTE TEHNOLOGICE

Un accident în care pot fi implicate substanțe periculoase poate avea loc oriunde. Localitățile aflate în apropierea unor platforme industriale care produc sau folosesc substanțe chimice sunt expuse la riscuri sporite. Substanțe periculoase sunt transportate pe străzi, căi ferate și rute navale zilnic, astfel că orice zonă este vulnerabilă la un asemenea accident. De asemenea, nu există gospodărie în care diverse substanțe, ce pot deveni periculoase prin amestec cu altele, să nu fie utilizate și/sau stocate.

înaintea producerii unui accident în care sunt implicate substanțe periculoase:

- învățați să detectați prezența substanțelor periculoase.
- multe din substanțele periculoase nu au gust sau miros. Unele substanțe pot fi detectate deoarece provoacă reacții fizice precum lăcrimatul ochilor sau greață, altele ajung pe sol și pot fi recunoscute după aspectul uleios sau spumant.
- contactați Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mr. Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău pentru informații legate de substanțele periculoase și planurile de răspuns ale unității administrativ teritoriale din care faceți parte.

informați-vă cu privire la planurile de evacuare ale locului dumneavoastră de muncă și ale școlii sau grădiniței unde învață copiii dumneavoastră.

fiți pregătiți pentru evacuare. Planificați câteva rute de evacuare din zonă.

- informați-vă despre sistemele de avertizare ale platformelor industriale și ale populației.
- pregătiți trusa de salvare și provizii pentru situații de urgență.

în timpul producerii unui accident în care sunt implicate substanțe periculoase:

- dacă auziți o sirenă sau alt semnal de avertizare, urmăriți la radio sau TV ultimele informații sau mesajele transmise de autoritățile din localitatea dumneavoastră.
- dacă sunteți martorul unui accident în care sunt implicate substanțe periculoase, sunați urgent la 112 pentru a anunța natura și locul accidentului.
- depărtați-vă de locul accidentului și țineți pe ceilalți la distanță.
- nu căleați sau nu atingeți substanța vărsată. încercați să nu inhalați gaze, aburi și fum. Dacă este posibil, în timp ce părăsiți zona, acoperiți-vă gura cu o batistă.
- mențineți comunicarea cu victimele accidentului, dar păstrați distanța față de aceștia până când substanța periculoasă este identificată.
- încercați să stați în amonte - dacă sunteți pe malul unei ape, la deal și contra vântului față de locul accidentului.
- dacă vi se cere să rămâneți în interiorul unei incinte (adăpost interior), închideți ferestrele și ușile astfel încât substanțele contaminante să nu poată pătrunde.
- acoperiți spațiile de sub uși și ferestre cu prosoape ude și bandă adezivă.
- acoperiți spațiile din jurul ferestrelor, unităților de aer condiționat, gurilor de aerisire din baie și bucătărie cu bandă adezivă și folie de plastic, hârtie cerată sau folie de aluminiu.
- închideți camerele nelocuite, precum și zonele de depozitare, uscătoriîle și dormitoarele suplimentare. închideți șemineuriie. Opriți sistemele de ventilație.
- nu încercați să îngrijiți victimele unui accident provocat de substanțe periculoase până când substanța nu este identificată și autoritățile nu confirmă lipsa pericolului la contactul cu acestea, îndepărtați îmbrăcămintea și încălțămintea contaminate și puneți-le într-o pungă de plastic. Spălați victimele care au intrat în contact cu substanțele chimice, turnând imediat apă rece pe piele sau ochi timp de cel puțin 15 minute, cu excepția faptului când autoritățile vă sfătuiesc să nu folosiți apa pentru îndepărtarea unor anumite substanțe implicate.
- aduceți animalele în interior.

imediat după anunțul de adăpostire, umpleți căzile sau recipientele mari cu apă din surse adiționale și opriți alimentarea cu apă a locuinței.

- dacă există posibilitatea să fi pătruns gaze sau vapori în clădire, respirați scurt printr-o batistă sau prosop.
- evitați să consumați apă sau alimente care ar putea fi contaminate.
- urmăriți posturile radio și TV pentru a afla noutăți și rămâneți la adăpost până când autoritățile dau asigurări că pericolul a trecut.
- autoritățile decid dacă este necesară evacuarea, în funcție de tipul și cantitatea de substanță chimică răspândită. De asemenea, acestea pot aprecia cât timp se așteaptă să fie afectată zona în care locuiți.
- ascultați Ia radio sau TV informații despre rutele de evacuare, adăposturi temporare, mijloace și proceduri de protecție individuală sau colectivă.
- urmați rutele recomandate de autorități - scurtăturile pot să nu prezinte siguranță.
- dacă aveți timp, minimizați contaminarea casei închizând toate ferestrele și obturând gurile de aerisire.

luați proviziile făcute dinainte.

Pag. 10/14

- amintiți-vă să vă ajutați vecinii care ar putea avea nevoie de asistență specială - copii, bătrâni și persoane cu dizabilități.

După producerea un accident în care sunt implicate substanțe periculoase:

- întoarceți-vă acasă când autoritățile vă anunță că pericolul a trecut.
- urmați instrucțiunile structurilor de intervenție privind siguranța hranei și a apei.

- curățați și scăpați de reziduuri, respectând recomandările specialiștilor din Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mr. Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău, privind metodele de curățare.

INZĂPEZIRILE

Inzăpezirile sunt fenomene meteorologice periculoase care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieți omenești, pagube materiale și degradarea mediului ambiant. Inzăpezirile, de regulă au un caracter aparte privind măsurile de protecție, în sensul că acest gen de situație de urgență cu rare excepții, se formează într-un timp mai îndelungat și există posibilitatea de a lua unele măsuri, astfel încât mare parte din efectele acestora să fie reduse. în aceste împrejurări se recomandă să desfașurați următoarele activități:

informați-vă permanent asupra condițiilor atmosferice folosind radioul și televizorul;

fiți pregătit pentru a rezista acasă; pregătiți rezerve de alimente, apă și combustibil pentru încălzit și preparat hrana;

pregătiți-vă mijloace de iluminat independente de rețeaua electrică;

păstrați la îndemnă uneltele pentru degajarea zăpezii; evitați absolut orice fel de călătorie dacă nu este necesară; dacă totuși este necesar să plecați luați-vă îmbrăcăminte groasă, căciulă, mânuși; călătoriți numai ziua și folosiți șoselele principale;

- dacă plecați cu mașina, asigurați-o cu lanțuri pentru zăpadă, lopată, răzuitoare, cablu de remorcare, benzina de rezervă și asigurați-vă că știe cineva când și încotro plecați. Nu fiți cutezători și temerari. Dacă sunteți sfatuiți - opriți sau întoarceți-vă din călătorie;

dacă mijlocul de transport se strică, nu intrați în panică, păstrați-vă calmul, dați semnale acustice cu claxonul, aprindeți luminile, ridicați capota mașinii și așteptați ajutorul;

nu părăsiți mijlocul de transport pentru a cere ajutor, deoarece vă puteți rătăci;

- evitați suprasolicitarea.

Datorită expunerii prelungite la temperaturi scăzute, există posibilitatea apariției hipotermiei. Hipotermia este starea provocată de expunerea prelungită la temperaturi joase, în condițiile intemperiilor din anotimpurile răcoroase - ploaia, zăpada sau gerul. Hipotermia poate afecta serios sănătatea oamenilor. Se consideră că o persoană este în hipotermie, atunci când temperatura corpului (trunchiului) este mai mică de 36 grade Celsius. Pentru a ajuta aceste persoane să se poată reîncălzi, vor fî acoperite cu pături izolante și li se va da să bea băuturi nealcoolice calde. în funcție de gravitatea hipotermiei, care poate ajunge până la degeraturi, în acest caz se va apela la îngrijirile medicale specializate. Până la cel mai apropiat punct de prim ajutor, zonele afectate de degerături se vor acoperi cu materiale textile curate și vor fî protejate.

DESCOPERIRI DE MUNIȚII RÂMASE NEEXPLODATE

Sub denumirea generală de muniții sunt incluse următoarele: cartușe de toate tipurile, proiectilele, bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele și orice elemente încărcate cu substanțe explozive. Atât pe timp de pace cât și în timp de conflict armat un mare rol îl prezintă acțiunea de identificare și de asanare a muniției și apoi neutralizarea acesteia în poligoane speciale de către

Pag. 11/14

personal calificat în acest domeniu. Asanarea muniției rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare se face numai de către structuri de specialitate (echipe pirotehnice din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău, folosind dispozitive speciale, cu mari performanțe, care pot detecta munițiile sau elementele de muniție la mari adâncimi. La descoperirea (în special de către minori) a oricărui tip de muniție rămasă neexplodată trebuie respectate următoarele reguli:

- să nu fie atinse, lovite sau mișcate;
- să nu se încerce demontarea focoaselor sau a altor elemente componente;
- să nu fie ridicate, transportate și depozitate în încăperile locuinței sau la locul de muncă sau în grămezi de fier vechi;
- să se anunțe imediat poliția, care la rândul ei anunță Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mr. Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău, care intervine prin echipele pirotehnice pentru ridicarea muniției descoperite. La locul descoperirii muniției, lucrătorii de poliție asigură paza perimetrului până la sosirea echipelor pirotehnice.

Rețineți că neutralizarea și distrugerea muniției se execută numai de către echipele pirotehnice care au pregătirea și dotarea necesară pentru aceste misiuni periculoase. în cazul producerii oricărui tip de catastrofa produsă prin explozia unor muniții sau elemente de muniție rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare, nu intervin decât forțele și mijloacele specializate iar în zona respectivă circulația este interzisă și încercuită de lucrători ai poliției, poliției primăriei și jandarmi.

ACCIDENTELE LA LUCRĂRILE HIDROTEHNICE

Posibilitatea distrugerii unor baraje sau a unor lucrări hidrotehnice au impus luarea unor măsuri de realizare a siguranței în exploatare încă din etapa de proiectare-execuție, cum ar fi:

- introducerea în proiectele de execuție și a calculelor privind zonele de inundabilitate din aval de baraje, evaluarea condițiilor de curgere a debitelor evacuate în zonele de inundație;
- asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor în realizarea construcțiilor, echiparea cu aparate de măsură și control adecvate tipului de construcție;
- realizarea unui sistem corespunzător de avertizare-alarmare cu roiul de a anticipa fenomenele care pot conduce la distrugerea barajului și de a asigura aplicarea măsurilor de protecție în aval de baraj, în timp util;
- stabilirea măsurilor de protecție și a modului de realizare a acestora;
- organizarea structurilor și asigurarea materialelor necesare ducerii acțiunilor de intervenție pentru localizarea și înlăturarea urmărilor unui asemenea dezastru;
- instruirea populației din localitățile situate în aval de baraje asupra modului de realizare a măsurilor de protecție și de respectare a regulilor de comportare stabilite de structurile de specialitate pentru asemenea situații.

La producerea unui astfel de accident se desfășoară următoarele activități:

- se declanșează semnalul de alarmă la dezastre și se înștiințează toate localitățile din zona inundabilă;
- la recepționarea semnalului de alarmă, populația se evacuează în afara zonei inundabile, conform planului de evacuare în situații de urgență întocmit la nivelul localității, în timpul cel mai scurt;
- comitetul local pentru situații de urgență și serviciul voluntar pentru situații de urgență acționează pentru salvarea populației, animalelor și bunurilor materiale;
- se iau măsuri pentru organizarea și instalarea taberelor de sinistrați, cazarea persoanelor sinistrate și asigurarea cu apă și alimentele necesare;

- se acordă primul ajutor răniți lor și asistență sanitară pentru populație în vederea înlăturării oricăror riscuri de apariții a unor riscuri biologice (epidemii, epizootii);

Pag. 12/14

în cazul producerii unor accidente la lucrări hidrotehnice veți respecta următoarele reguli de comportare:

la părăsirea locuinței, veți întrerupe alimentarea cu gaze, curent electric și apă;

executați evacuarea numai în locurile și pe traseele stabilite prin planul de evacuare în situații de urgență, de aceea, acestea trebuie cunoscute în detaliu, din timp;

la evacuare luați la dumneavoastră numai obiectele de valoare și cele strict necesare;

în caz în care sunteți surprins de viitură, urcați-vă pe imobilele rezistente;

în toate situațiile critice, așteptați intervenția structurilor specializate de intervenție în situații de urgență;

nu consumați apă din zona inundată (din fântâni), decât după dezinfectarea acestora de către personalul autorității județene de sănătate publică.

SECETA

Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieți omenești, pagube materiale și degradarea mediului ambiant. Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, creșterea temperaturii apei oceanelor, creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă. Seceta este un dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a căror forme de manifestare depind de o serie de factori cum ar fi existența sistemului de irigații. Perioadele de precipitații reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice.Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea din timp asupra posibilității de producerea a fenomenului. Ca factori de vulnerabilitate amintim localitățile situate în zone aride, terenurile agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apă, lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc, etc. Seceta are ca efecte: scăderea producției agricole, viticole și zootehnice, creșterea prețurilor, creșterea ratei inflației, reducerea stării nutriționale a populației, îmbolnăviri, criza energetică, etc. și se poate combate prin sisteme de monitorizare și înștiințare imediată, prin dezvoltarea unor planuri de apărare împotriva efectelor dezastrului.

EPIZOOTIILE

Epizootiile sunt fenomene de răspândire de proporții a unor boli transmisibile la animale. Epizootii le se datorează unei combinații de mai mulți factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi rase de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei și migrarea animalelor. Ca factori de vulnerabilitate amintim numărul mare și variat de animale, lipsa de control asupra importurilor, etc.

Epizootiile au ca efecte: îmbolnăvirea în proporții de masă a animalelor domestice sau sălbatice, îmbolnăvirea populației care vine în contact cu animalele bolnave, foametea, etc, și se poate combate prin respectarea planului național de apărare împotriva epizootiilor, desfășurarea unor programe de pregătire a asociațiilor crescătorilor de animale și a fermierilor. în cazul în care în localitatea dumneavoastră este semnalată prezența unei epizootii, luați următoarele măsuri:

respectați cu strictețe sfaturile specialiștilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr.

Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău;

informați-vă asupra primelor semne care apar;

nu consumați fructe sau legume nespălate;

spălați-vă și dezinfectați-vă mâinile înainte de a consuma orice aliment;

fierbeți apa înainte de a o bea;

- ascultați sfaturile transmise prin comunicările făcute la posturile de radio și televiziune, precum și în presa locală de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mr. Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău și Direcția Județeană de Sănătate Publică.

Pag. 13/14

EPIDEMIILE

Epidemiile sunt fenomene de răspândire de proporții a unor boli transmisibile generate de condiții sanitare precare, sărăcie, contaminarea apei și alimentelor, etc. Epidemiile se caracterizează prin: posibilitate ridicată de răspândire, existența unor dezechilibre economice și sociale, lipsa personalului specializat, etc. Acest tip de risc are ca factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriția deficitară sau apa potabilă de slabă calitate și poate avea provoca îmbolnăviri și decese, pierderi economice, panică, etc. Datorită performanțelor la care a ajuns medicina, sunt identificate mai multe măsuri de reducere a acestui tip de risc: monitorizarea evoluției factorului de risc medical de urgență, elaborarea unui plan de protecție cu alocarea resurselor necesare, măsuri de pregătire specifice: verificare și confirmare diagnostică, identificarea cazurilor, găsirea surselor epidemice, controlul evoluției cazurilor, etc. în cazul în care în localitatea dumneavoastră este semnalată prezența unei epidemii, luați următoarele măsuri:

respectați cu strictețe sfaturile specialiștilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău;

informați-vă asupra primelor semne care apar;

nu consumați alimente ce nu au fost protejate;

nu consumați fructe sau legume nespălate;

spălați-vă și dezinfectați-vă mâinile înainte de a consuma orice aliment; fierbeți apa înainte de a o bea;

- ascultați sfaturile transmise prin comunicările făcute la posturile de radio și televiziune, precum și în presa locala de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mr. Xxxxxxxxxx Xxx” al județului Bacău și Direcția Județeană de Sănătate Publică.

Prob.dep.(%)	0,1	0,5	1	2	5	10
Qmax. mc/s	168	120	98,0	78,5	56,0	41,0
Cote coresp(m)	depășește digul actual			176,40	176,10	175,80

Hotărârea nr. 13/2023

H OT Â RĂ Ș T E:

PLANUL

Capitolul I - DISPOZIȚII GENERALESecțiunea 1. Definiție, scop, obiective

Definiție

Scop

Obiectivele P.A.A.R. sunt:

Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor

7.2.7 Acte normative de referință

li-

1.2.2 Structuri organizatorice implicate

1.2.3 Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuțiuni în domeniu

Structuri organizatorice și funcționarea acestora

Persoanele din componența Comitetului Local pentru Situații de Urgență au următoarele obligații principale:

Capitolul II.

CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV - TERITORIALE

Secțiunea 1. Amplasarea geografică și relief

2.1.1 Suprafață, vecinătăți.

2.1.2 Forme de relief, specificități, influențe

2.1.3 Caracteristicile pedologice ale solului

Prezentarea stratificației

Condiții geotehnice

Secțiunea a 2 - a. Caracteristici climatice

2.2.1 Caracteristici climatice, specificități, influențe

2.2.2 Regimul precipitațiilor

2.2.3 Temperaturi

2.2.4 . Fenomene meteorologice extreme

Secțiunea a 3 - a. Rețeaua hidrografică

2.3.1 Cursurile de apă din municipiul Bacău

Apele de suprafață

Apele subterane

23.2 Situația lacurilor de acumulare

Flora

Fauna și ihtiofauna

Calitatea actuală a factorului de mediu apa

Calitatea apei râului Bistrița și Șiret

Calitatea apei din acumularea -Lac de Agrement Bacău

Lac Agrement

Calitatea apei din subteran

2.3.4. Debite maxime istorice înregistrate în municipiul Bacău

Lucrările hidrotehnice existente în administrarea SC Hidroelectrica SA

2.3.5. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundațiilor)2.3.5.I. Descrierea amenajărilor din cadrul complexului hidrotehnic al râului Bistrița -Șiret

Secțiunea a 4 - aPopulația - structura demografică pe naționalități.

2.4.1 Numărul populației

2.4.2 Structura demografică2.4.2.1. Structura pe sexe

2.4.2.2. Structura etnică

2.4.2.3. Structura pe grupe de vârstă

2.4.3 Mișcarea naturală2.4.3.1 Mișcarea naturală a populației

2.4.3.2 Mișcarea migratoare a populației

2.4.4. Densitatea/concentrarea populației pe zone - aglomerăriDensitatea populației

Secțiunea a 5 - a. Căi de transport

2.5.1 Căile de transport rutiere

Coridoarele europene de transport

Accesibilitatea fizică a Regiunii de Dezvoltare Nord -Est

2.5.2 Căile de transport feroviare

Capacitatea practică a secțiilor de circulație:

Amplasarea stației C.F.R. Bacău

Dotarea tehnică și organizarea Stației C.F.R. Bacău

2.5.3 . Căile de transport aeriene.

Secțiunea a 6 - a. Dezvoltarea economică

2.6.1 Zone industrializate/ ramuri

2.6.2. Fondul funciar-terenuri agricole, suprafețe împădurite2.6.2.1. Agricultura și silvicultura

Silvicultura

2.6.3. Creșterea animalelor

Efectivele de porcine

Efectivele de ovine

Efectivele de bovine

Efectivele de păsări

2.6.4. Turism/capacitate de primire turistică

Obiective culturaleBiserica Precista

Agrement și recreere

Capacitate de primire turistică

Secțiunea a - 7 - a Infrastructuri locale

2.7.1. Instituții publice - cultura, ocrotirea sănătății, asistența socială2.7.1.1. Cultura

Muzee

Arte frumoase

2.7.1.2. Ocrotirea sănătății

2.7.13. Asistența sociala

2.7.2.2 Rețeaua de canalizare

2.7.2.3. Alimentarea cu gaze naturale

Capitolul I - DISPOZIȚII GENERALE

Secțiunea 1. Definiție, scop, obiective

2.3.5. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundațiilor)

2.3.5.I. Descrierea amenajărilor din cadrul complexului hidrotehnic al râului Bistrița -Șiret

Secțiunea a 4 - a

Populația - structura demografică pe naționalități.

2.4.2 Structura demografică

2.4.2.1. Structura pe sexe

2.4.3 Mișcarea naturală

2.4.3.1 Mișcarea naturală a populației

2.4.4. Densitatea/concentrarea populației pe zone - aglomerări

Densitatea populației

2.6.2. Fondul funciar-terenuri agricole, suprafețe împădurite

2.6.2.1. Agricultura și silvicultura

Obiective culturale

Biserica Precista

2.7.1. Instituții publice - cultura, ocrotirea sănătății, asistența socială

2.7.1.1. Cultura

3.1.1. Fenomene meteorologice periculoase

3.1.1.1. Inundații

3.1.1.2. Furtuni, înzăpeziri, secetă, căderi de grindină

Furtuni

3.1.3 Fenomene distructive de origine geologică

3.1.3.1. Cutremure

3.2.2.4 Transport prin rețele magistrale

A. Energia electrică

3.2.4. Riscuri de poluare a apelor

Calitatea apei de suprafață