Hotărârea nr. 169/2022

Hotărâre privind aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Bacău (SIDU Bacău). Abrogată prin HCL nr.512/28.11.2023

Download Document PDF

privind aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Bacău (SIDU Bacău)

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință ordinară la data de 29.04.2022 potrivit art. 133 alin. (1) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Având în vedere:

-Referatul nr. 3056/14.04,2022 al Agențiftî de Dezvoltare Locală prin câne se propune aprobarea Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Bacău (SIDU Bacău);

- Decizia Etapei de încadrare nr. 19/2022 eliberată de Agenția pentru Protecția Mediului;
- Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 134726/14.04.2022;
- Raportul Direcției Juridice înregistrat cu nr. 134736/1 din 14.04.2022;
- Raportul Direcției Urbanism înregistrat nr. 134736/2 din 14.04.2022;
- Avizele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 221/28.04.2022 al Comisiei de specialitate nr. 1, nr. 221/28.04.2022 al Comisiei de specialitate nr. 2, nr. 195 28.04.2022 al Comisiei de specialitate nr. 3, nr. 216/28.04.2022 al Comisiei de specialitate nr. 4 și nr. 262/28.04.2022 al Comisiei de specialitate nr. 5;
- Prevederile Legii nr. 350/2001 privind Amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;
- Prevederile Ordinului nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind Amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, cu modificările și completările ulterioare;
- Prevederile art. 29 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultura și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize;

-Prevederile art. 140 alin. (1) și alin. (3), ale art. 196 alin. (1) lit. a), ale art. 197 alin. (1) și ale art. 243 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul art. 129 alin. (2) lit. b), alin. (4) lit. e) și ale art. 139 alin. (3) lit. e) și alin. (5) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 - Se aprobă ” Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Bacău” (SIDU Bacău), conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. — Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Agenția de Dezvoltare Locală Bacău.

Art.3. - Prezenta hotărâre se comunică Primarului Municipiului Bacău, Direcției Urbanism și Agenției dc Dezvoltare Locală Bacău.

Art.4. - Prin grija Secretarului General al Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.

PREȘEDINTE DE ȘEDI^

ONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE

GABRIEL - STÂNIGASECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU I * I ZOH. ) Y^ Si Xxxxxxx X- Xxxxxx Xxxxxxxx

N.O.P.,C.S./M.G.C./EX.1/DS.I-A-1

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXĂ COMUNA LA HCL NR. DIN 29.04.2022 ȘI LA PROIECTUL DE HOTĂRÂRE NR. 134724 DIN 14.04.2022

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbana 2021-2027 a Municipiului Bacău (SIDU Bacău)

'ONTRASEMNEAZĂi PENTRU LEGALITATE

DIRECTOR A.D.L.

M.G.C.

PCCA rvogramul Operațional Capacitate Administrativi Competența face diferența!

tnatrument* Structural* 2014-2020

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI BACĂU 2021-2027

www.poca.ro

CUPRINS

1. METODOLOG A DE ACTUAL ZARE A S DU

2. CONTEXTUL STRATEG E DE DEZVOLTARE A ZONE METROPOLITANE BACĂU

2.1. Context strategic

2.1.1. Context strategic global și european

2.1.2. Context național

2.1.3. Context strategic regional și județean

2.2. Analiza stadiului de implementare a SIDU 2014-2020 / analiza de impact

3. ANAL ZA S TUAȚ E EX STENTE

3.1. Profil spațial și funcțional

O 3.1.1. Context

3.1.2. Zonificare funcțională și profilul funcțional

3.1.3. Locuire

3.1.4. Spații publice și spații verzi

3.1.5. Dotări

3.1.6. Peisaj

3.1.7. Concluzii, provocări și posibile propuneri/intervenții

3.2. Profil socio-demografic

3.2.1. Structura demografică a populației

3.2.2. Structura populației pe sexe și grupe de vârstă

3.2.3. Profil etnic și confesional

3.2.4. Mișcarea naturală și migratorie

O 3.2.5. Zone dezavantajate din punct de vedere socio-economic și incluziune socială 125

3.2.1. Concluzii, provocări și posibile propuneri/intervenții

3.3. Profil economic

3.3.1. Context macroeconomic

3.3.2. Mediul de afaceri și dinamica antreprenorială

3.3.3. Forța de muncă

3.3.4. Profilul economic al zonei metropolitane

3.3.5. Comerț exterior și investiții străine

3.3.6. Competitivitatea economiei locale

3.3.7. Cercetare-Dezvoltare-lnovare

3.3.1. Concluzii, provocări și posibile propuneri/intervenții

3.4. Servicii și dotări publice

3.4.1. Educație

3.4.2. Sănătate

3.4.3. Asistență socială

3.4.4. Cultură, turism și petrecerea timpului liber

3.4.1. Concluzii, provocări și posibile propuneri/intervenții

3.5. Mobilitate urbană și transport

3.5.1. Context teritorial

3.5.2. Configurația spațială și sistemul de transport

3.5.3. Infrastructura de transport rutier

3.5.4. Transport public

3.5.5. Intermodalitate

3.5.6. Transport nemotorizat

3.5.1. Concluzii, provocări și posibile propuneri/intervenții..........................322

3.6. Utilități publice

3.6.1. Infrastructura energetică

3.6.2. Infrastructura de telecomunicație

3.6.3. Infrastructura de alimentare de apă potabilă și gestiune a apelor uzate....338

3.6.4. Infrastructura de gestiune a deșeurilor

3.6.1. Concluzii, provocări și posibile propuneri/intervenții

3.7. Mediu și schimbările climatice

3.7.1. Cadrul natural - elemente favorabile și elemente restrictive

3.7.2. Biodiversitatea. Arii naturale protejate

3.7.3. Calitatea factorilor de mediu

3.7.4. Riscuri și amenințarea schimbărilor climatice

3.7.1. Concluzii, provocări și posibile propuneri/intervenții

3.8. Capacitatea administrativă

3.8.1. Resurse umane

3.8.2. Resurse financiare

3.8.3. Politica de investiții la nivel local

3.8.4. Resurse materiale

3.8.5. Proceduri de lucru la nivelul Primăriei Municipiului Bacău

3.8.6. Procesul de transparență la nivelul Primăriei Municipiului Bacău

3.8.7. Analiza UAT-urilor din cadrul ADI Zona Metropolitană Bacău

3.8.1. Concluzii, provocări și posibile propuneri/intervenții

4. ANALZASWOT

5. D AGNOST C, PROVOCĂR Ș OPȚ UN DESOLUȚONARE

6. V Z UNEA DE DEZVOLTARE Șl MISIUNEA

7. OB ECT VE STRATEGICE Șl SPECIFICE, DIRECȚII DE ACȚ UNE

7.1. Obiectivul strategic 01 - Zona Metropolitană Bacău - pol regional de dezvoltare bazat pe inovare și competențe

7.1.1. Obiectivul specific OS1.1. - Destinație atractivă pentru investiții, ce oferă avantajele și resursele necesare unui ecosistem local de afaceri performant

7.1.2. Obiectivul specific OS1.2. - Pol regional competitiv bazat pe antreprenoriat, orientat către piețe internaționale, în domeniile cu potențial local

7.1.3. Obiectivul specific OS1.3. - Economie productivă, bazată pe cercetare-dezvoltare și colaborare intersectorială, la nivel național și internațional

7.1.4. Obiectivul specific 051.4. - Destinație atractivă pentru dezvoltarea unei cariere - forță de muncă calificată în domeniile viitorului și adaptată nevoilor pieței 472

7.2. Obiectivul strategic 02 - Zonă metropolitană dezvoltată în echilibru cu natura, rezilientă, cu o calitate bună a factorilor de mediu

7.2.1. Obiectivul specific OS2.1. - Zonă metropolitană cu un mediu sănătos și sigur 473

7.2.2. Obiectivul specific 052.2. - Zonă metropolitană eficientă energetic, cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră

7.2.3. Obiectivul specific 052.3. - Infrastructură de mediu modernă

7.2.4. Obiectivul specific 02.4. - Zonă metropolitană cu o rețea albastră-verde consolidată, extinsă și valorificată

7.3. Obiectivul strategic 03 - Zona metropolitană Bacău conectată la teritoriu și dezvoltată pe un sistem de transport performant orientat către mijloacele de transport cu emisii și consum de spațiu reduse

7.3.1. Obiectivul specific 0S3.1. - Municipiu racordat la infrastructura de transport național

7.3.2. Obiectivul specific 053.2. - Infrastructură rutieră performantă și Sigură care asigură o bună relație centru-periferie-Metropolitan

7.3.3. Obiectivul specific 053.3. - Servicii de transport public atractive și eficiente care deservesc întregul teritoriu metropolitan

7.3.4. Obiectivul specific OS3.4. - Infrastructură adecvată și atractivă pentru deplasări nemotorizate

7.3.5. Obiectivul specific OS3.5. - Gestiune eficientă a mobilității prin instrumente ICT 477

7.3.6. Obiectivul specific OS3.6. - Management performant al parcării orientat către recuperarea de spațiu urban

7.4. Obiectivul strategic 04 - Zona Metropolitană Bacău - pol atractiv bazat pe o calitate sporită a vieții, cu servicii și dotări performante adaptate nevoilor tuturor categoriilor de utilizatori
- 7.4.1. Obiectivul specific 0S4.1. - Zonă metropolitană cu servicii sociale integrate care contribuie la susținerea grupurilor vulnerabile (persoane defavorizate) și a persoanelor vârstnice din perspectiva implicării în comunitate........................478

7.4.2. Obiectivul specific OS4.2. - Incluziune socială și regenerarea urbană

7.4.3. Obiectivul specific OS4.3. - Zonă metropolitană care asigură servicii de sănătate performante

7.4.4. Obiectivul specific OS4.4. - Zonă metropolitană care susține performanța în învățământ, cu infrastructură modernă și facilități propice dezvoltării armonioase a tinerilor

7.4.5. Obiectivul specific OS4.5. - Peisaj urban atractiv accentuat de o calitate sporită a locuirii

7.4.6. Obiectivul specific OS4.6. - Rețea de spații publice extinsă la nivelul zonei metropolitane, ce valorifică principalele puncte si zone de interes și susține coeziunea socială a comunităților

7.5. Obiectivul strategic 05 - Zona Metropolitană Bacău - regiune a tinerilor, sportului și culturii

7.5.1. Obiectivul specific OS5.1. - Vitalitate culturală crescută, susținută de o

ofertă culturală adaptată diverselor categorii de public local și extern

7.5.2. Obiectivul specific OS5.2. - Infrastructură sportivă și de agrement dezvoltată, cu o ofertă de evenimente sportive și de petrecere a timpului liber care susțin vocația de oraș al sportului
7.5.3. Obiectivul specific OS5.3. - Bacău, capitala europeană a respiratului în culori, recunoscut la nivel național pentru turismul cultural și activ din zona metropolitană 483

7.6. Obiectivul strategic 06 - Capacitate administrativă ridicată, servicii publice de calitate și transparente și cetățeni implicați în procesele de decizie de la nivel local

483

7.6.1. Obiectivul specific 0S6.1. - Bacău performant - îmbunătățirea capacității administrative de a genera avantaje competitive la nivel regional și național

7.6.2. Obiectivul specific OS6.2. - Bacău participativ și transparent - Cetățeanul în centrul politicilor publice locale și acces facil la informațiile publice

7.6.3. Obiectivul specific OS6.3. Bacău digital. Adaptarea autorităților publice locale la transformările digitale in desfășurare

8. PORTOFOLIU DE PROECTE Ș MĂSUR COMPLEMENTARE

8.1. Portofoliul de proiecte

8.1.1. Obiectivul strategic 01 - Zona Metropolitană Bacău - pol regional de dezvoltare bazat pe inovare și competențe

8.1.2. Obiectivul strategic 02 - Zona Metropolitană dezvoltată în echilibru cu natura, rezilientă, cu o calitate mai bună a factorilor de mediu

8.1.3. Obiectivul strategic 03 - Zona Metropolitană Bacău conectată la teritoriu și dezvoltată pe un sistem de transport performant orientat către mijloacele de transport cu emisii și consum de spațiu redus

8.1.4. Obiectivul strategic 04 - Zona Metropolitană Bacău - pol atractiv bazat pe o calitate sporită a vieții, cu servicii și dotări performante adaptate nevoilor tuturor categoriilor de utilizatori
8.1.5. Obiectivul strategic 05 - Zona Metropolitană Bacău - regiune a tinerilor,

sportului și culturii

8.1.6. Obiectivul strategic 06 - Capacitate administrativă performantă, servicii publice de calitate și transparente și cetățeni implicați în procesele de decizie de la nivel local

8.2. Măsuri pentru sprijinirea transformării digitale (smart city)

8.3. Prioritizarea proiectelor

9. S.STEMUL DE MPLEMENTARE, MON TOR ZARE Ș EVALUARE

9.1. Context instituțional

9.2. Planul de acțiune

9.3. Mecanism de monitorizare și evaluare

9.3.1. Evaluarea implementării SIDU

9.3.2. Monitorizare implementării SIDU

9.4. Riscuri și măsuri de atenuare a riscurilor

9.5. Indicatori de monitorizare

10. CADRUL PARTENER AL PENTRU ACTUAL ZAREA S DU

10.1. Sondaje de opinie

10.1.1. Chestionar dedicat cetățenilor

10.1.2. Chestionar dedicat mediului de afaceri

10.1.3. Chestionar dedicat Primăriei Municipiului Bacău

10.1.4. Chestionar dedicat UAT-urilor din cadrul Zonei Metropolitane Bacău

10.2. Grupuri de lucru tematice

11. ANEXE

11.1. Anexa 1 - Evoluția celor mai importante categorii de resurse financiare în alcătuirea municipiilor reședință de județ (2007-2018)

11.2. Anexa 2 - Veniturile totale/locuitor la nivelul municipiilor reședință de județ (2014-2018)

11.3. Anexa 3 - Cheltuielile/locuitor cu proiecte europene nerambursabile (20072016) la nivelul municipiilor reședință de județ

11.4. Anexa 4 - Matricea de prioritizare a proiectelor

11.5. Anexa 5 - Analiza răspunsurilor din cadrul chestionarului dedicat cetățenilor din

municipiul Bacău

11.6. Anexa 6 - Analiza răspunsurilor din cadrul chestionarului dedicat mediului de afaceri din municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău

11.7. Anexa 7 - Analiza răspunsurilor din cadrul chestionarului dedicat angajaților Primăriei Municipiului Bacău

11.8. Anexa 8 - Analiza răspunsurilor din cadrul chestionarului dedicat UAT-urilor din

Zona Metropolitană Bacău

11.9. Anexa 9 - Minutele grupurilor de lucru

11.9.1.

11.9.2.

11.9.3.

11.9.4.

Grupul de lucru pe tema economiei..............................................727

Grupul de lucru pe tema culturii, turismului și timpului liber...............731

Grupul de lucru pe tema mediului și infrastructurii...........................735

Grupul de lucru pe tema dezvoltării sociale și comunității...................739

11.9.5. Grupul de lucru pe tema capacității administrative și cooperării la nivel metropolitan....................................................................................743

LISTA DE FIGURI

Figura 1 - PROCESUL DE REALIZARE A UNEI STRATEGII DE DEZVOLTARE urbană

Figura 2 - COMPONENTELE DE BAZĂ ALE SIDU

Figura 3 - DOMENII-CHEIE ANALIZATE ÎN CADRUL STRATEGIEI INTEGRATE DE DEZVOLTARE A ZONEI METROPOLITANE BACĂU

Figura 4 - OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Figura 5 - EVOLUȚIA ISTORICĂ A MUNICIPIULUI BACĂU

Figura 6 - DELIMITAREA ZONEI METROPOLITANE BACĂU

Figura 7 - SUPRAFAȚA FONDULUI FUNCIAR DUPĂ MODUL DE FOLOSINȚĂ ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014

Figura 8 - ZONIFICAREA TERITORIULUI OCUPAT DE ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2018

Figura 9 - PONDEREA SUPRAFEȚEI AGRICOLE DIN TOTALUL FONDULUI FUNCIAR A ZONEI METROPOLITANE AL MUNICIPIULUI BACĂU, 2014

Figura 10 - PONDEREA SUPRAFEȚEI OCUPATE DE CONSTRUCȚII DIN TOTALUL FONDULUI FUNCIAR AL ZONEI METROPOLITANE A MUNICIPIULUI BACĂU, 2014

Figura 11 - PONDEREA PĂDURILOR Șl VEGETAȚIEI FORESTIERE DIN TOTALUL FONDULUI FUNCIAR AL ZONEI METROPOLITANE A MUNICIPIULUI BACĂU, 2014

Figura 12 - PONDEREA SUPRAFEȚEI OCUPATE DE APE Șl BĂLȚI DIN TOTALUL FONDULUI FUCIAR AL ZONEI METROPOLITANE A MUNICIPIULUI BACĂU, 2014

Figura 13 - EVOLUȚIA EXPANSIUNII URBANE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2006-2020

Figura 14 - ZONE DE EXPANSIUNE ÎN CADRUL AȘEZĂRILOR PERIURBANE ÎNTRE 2010 Șl 2021

Figura 15 - EVOLUȚIA SPAȚIALĂ ÎN ZONA DE NORD A MUNICIPIULUI BACĂU - CARTIERUL

GHERĂIEȘTI 2010-2021

Figura 16 - EVOLUȚIA ASCENDENTĂ A NUMĂRULUI DE AUTORIZAȚII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRILE REZIDENȚIALE (EXCLUSIV CELE PENTRU COLECTIVITĂȚI) PENTRU UAT-URILE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2015-2020

Figura 17 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUINȚE ÎN UAT-URILE DIN ZONA METROPOLITANĂ A MUNICIPILUI BACĂU, 2009-2019

Figura 18 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI LOCUIBILE ÎN UAT-URILE DIN ZONA METROPOLITANĂ A

MUNICIPIULUI BACAU, 2009-2019

Figura 19 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI LOCUIBILE/LOCUINȚĂ ÎN PERIOADA 2009-2019 Șl SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ/LOCUINȚĂ ÎN UAT-URILE DIN ZONA METROPOLITANĂ Ă MUNICIPIULUI BACĂU, 2019

Figura 20 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI LOCUIBILE/LOCUITOR ÎN PERIOADA 2009-2019 Șl SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ/LOCUITOR ÎN UAT-URILE DIN ZONA METROPOLITANĂ A

MUNICIPIULUI BACĂU, 2019

Figura 21 - PARCUL VECHI GÂRLENI

Figura 22 - REȚEAUA DE SPAȚII PUBLICE DIN ZONA METROPOLITANĂ A MUNICIPIULUI

BACĂU .....

Figura 23 - IZOCRONELE DE ACCESIBILITATE ALE SPAȚIILOR VERZI DIN MUNICIPIUL BACĂU

Figura 24 - DOTĂRI PUBLICE LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU

Figura 25 - PEISAJ REZIDENȚIAL DE LOCUINȚE INDIVIDUALE CONSTRUITE ÎNAINTE DE

SECOLUL AL XIX-LEA, BULEVARDUL IONITA SANDU STURZA (CARTIER CENTRU)

Figura 26 - PEISAJ REZIDENȚIAL DE LOCUINȚE INDIVIDUALE CONSTRUITE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA, RESPECTIV ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA ÎN

CARTIERE DORMITOR, STRADA LUCEAFĂRULUI (CARTIER ȘERBĂNEȘTI)

Figura 27 - PEISAJ REZIDENȚIAL DE LOCUINȚE COLECTIVE, STRADA BRADULUI (CARTIER MIORIȚA)

Figura 28 - PEISAJ REZIDENȚIAL DIN ZONA CENTRALĂ, STRADA NICOLAE BALCESCU (CARTIERUL CENTRU)

Figura 29 - PEISAJ INDUSTRIAL (ZONA INDUSTRIALA - SUD)................................100

Figura 30 - PEISAJUL RURAL, COMUNA BEREȘTI-BISTRIȚA

Figura 31 - PEISAJUL RURAL - CASTELUL ROȘU DE LA HEMEIUȘ

Figura 32 - PEISAJUL RURAL - BALNEAR - STAȚIUNEA SĂRATĂ BĂI.

Figura 33 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, JUDEȚUL BACĂU Șl REGIUNEA NORD-EST, 2015-2020.......................................104

Figura 34 - NUMĂRUL LOCUITORILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2020

Figura 35 EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, %, 2015-2020

Figura 36 - STRUCTURA PE SEXE Șl GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2020

Figura 37 - STRUCTURA PE SEXE Șl GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN JUDEȚUL BACĂU, 2020

Figura 38 - STRUCTURA PE SEXE Șl GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN ROMÂNIA, 2020

Figura 39 - PROPORȚIA PERSOANELOR CU VÂRSTE SUB 15 ANI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2020

Figura 40 - PROPORȚIA PERSOANELOR CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 15 Șl 65 DE ANI DIN

ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2020

Figura 41 • PROPORȚIA PERSOANELOR CU VÂRSTE DE PESTE 65 DE ANI DIN ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU, 2020

Figura 42 - PROFILUL ETNIC PRINCIPAL DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2011

Figura 43 - ETNIILE MINORITARE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2011

Figura 44 - PROFILUL ETNIC CONFESIONAL PRINCIPAL DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2011

Figura 45 - RELIGIILE MINORITARE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2011

Figura 46 - DISTRIBUȚIA CINCINALĂ PE GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN ZONA METROPOLITANĂ, 2015

Ș! 2020

Figura 47 - RATA SPORULUI NATURAL DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2019

Figura 48 - SOLDUL SCHIMBĂRILOR DE DOMICILIU Șl DE REZIDENȚĂ DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, Z019

Figura 49 - POPULAȚIA DEZAVANTAJATĂ DIN MUNICIPIULUI BACĂU

Figura 50 - POZIȚIONAREA JUDEȚULUI BACĂU ÎN REGIUNEA NORD-EST DUPĂ VALOAREA PIB (PPS)

Figura 51 - EVOLUȚIA COMPARATIVĂ A PIB/LOCUITOR LA NIVELUL REGIUNII NORD-EST .....................................................................................................130 Figura 52 - EVOLUȚIA VALORII ADĂUGATE BRUTE, MIL. EUR

Figura 53 DISTRIBUȚIA VALORII ADĂUGATE BRUTE PE SECTOARE ECONOMICE, 2018131 Figura 54 - DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI OCUPATE PE SECTOARE ECONOMICE, JUDEȚUL BACĂU, 2014, 2019, MII PERSOANE

Figura 55 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ÎNTREPRINDERI ACTIVE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014-2019

Figura 56 - RATA DE CREȘTERE A ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014-2019

Figura 57 - PONDEREA ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE DIN ZMB ÎN JUDEȚUL BACĂU, 2014 Șl 2019

Figura 58 - DENSITATEA ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE DIN ZONA METROPOLITANĂ, 2019

Figura 59 - DINAMICA OPERAȚIUNILOR CE VIZEAZĂ ÎNTREPRINDERILE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 60 - CAPACITATEA ANTREPRENORIALĂ ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2018137 Figura 61 - DISTRIBUȚIA PE CLASE DE MĂRIME A ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE

Figura 62 - EVOLUȚIA CIFREI DE AFACERI DIN ÎNTREPRINDERILE ACTIVE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014-2019, MLD. RON

Figura 63 - PONDEREA CIFREI DE AFACERI DIN ZMB ÎN JUDEȚUL BACĂU, 2014, 2019 ..141 Figura 64 - RATA DE CREȘTERE A CIFREI DE AFACERI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 0 2014-2019

Figura 65 - DISTRIBUȚIA CIFREI DE AFACERI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU PE CLASE DE MĂRIME, 2014, 2018

Figura 66 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI MEDIU DE SALARIAȚI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014-2019

Figura 67 - PONDEREA NUMĂRULUI DE SALARIAȚI DIN ZMB ÎN JUDEȚUL BACĂU, 2014, 2019

Figura 68 - RATA DE CREȘTERE A NUMĂRULUI MEDIU DE SALARIAȚI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014-2019

Figura 69 - DISTRIBUȚIA SALARIAȚILOR DIN MUNICIPIUL BACĂU PE FORME JURIDICE, 2020

Figura 70 - NUMĂRUL DE SALARIAȚI LA 1000 DE LOCUITORI ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2019

Figura 71 - DISTRIBUȚIA NUMĂRULUI DE SALARIAȚI PE CLASE DE MĂRIME LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2014, 2018

Figura 72 - CUM APRECIAȚI FORȚA DE MUNCĂ LA CARE AVEȚI ACCES ÎN MUNICIPIUL

BACĂU/ZONA METROPOLITANĂ BACĂU?

Figura 73 - EVOLUȚIA PONDERII ȘOMERILOR ÎN TOTALUL RESURSELOR DE MUNCĂ LA

NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2015-2019, %

Figura 74 - PONDEREA ȘOMERILOR ÎN RESURSELE DE MUNCĂ, ANUL 2019

Figura 75 - PONDEREA ȘOMERILOR ÎN RESURSELE DE MUNCĂ, 2015

Figura 76 RATA DE ÎNSCRIERE/ABSOLVIRE A CURSURILOR DE FORMARE PROFESIONALĂ, 2015-2019, TOTAL ZONA METROPOLITANĂ BACĂU.....

Figura 77 - RATA DE ABSOLVIRE A CURSURILOR DE FORMARE DE CĂTRE ȘOMERI PE

LOCALITĂȚI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2019, %

Figura 78 - DISTRIBUȚIA NUMĂRULUI DE SALARIAȚI PE SECTOARE ECONOMICE PRINCIPALE

Și LOCALITĂȚI ALE ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2019

Figura 79 - EVOLUȚIA SALARIULUI NOMINAL (STÂNGA) Șl REAL (DREAPTA), 2014-2019,

JUDEȚUL BACĂU

Figura 80 - DISTRIBUȚIA ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE PE SECTOARE ECONOMICE ÎN ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU, 2019 (SUS) Șl RATA DE CREȘTERE 2014-2019 (JOS)

Figura 81 - DISTRIBUȚIA CIFREI DE AFACERI PE SECTOARE ECONOMICE ÎN ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU, 2019 (SUS) Șl RATA DE CREȘTERE 2014-2019 (JOS)

Figura 82 - DISTRIBUȚIA NUMĂRULUI MEDIU DE SALARIAȚI PE SECTOARE ECONOMICE ÎN

ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2019 (SUS) Șl RATA DE CREȘTERE 2014-2019 (JOS) ...161

Figura 83 - DISTRIBUȚIA NUMĂRULUI DE ÎNTREPRINDERI ACTIVE PE SECTOARE ECONOMICE, 2019, MUNICIPIUL BACĂU Șl TOTAL LOCALITĂȚI.............................162

Figura 84 - DISTRIBUȚIA CIFREI DE AFACERI PE SECTOARE ECONOMICE, 2019, MUNICIPIUL

BACĂU Șl TOTAL LOCALITĂȚI

Figura 85 - DISTRIBUȚIA NUMĂRULUI DE SALARIAȚI PE SECTOARE ECONOMICE, 2019, MUNICIPIUL BACĂU Șl TOTAL LOCALITĂȚI....................................................163

Figura 86 - VALOAREA MEDIE A PROIECTELOR CONTRACTATE PRIN PNDR 2014-2020 (STÂNGA) Șl NUMĂR PROIECTE (DREAPTA)

Figura 87 - DISTRIBUȚIA SOLDULUI ISD PE JUDEȚE, MIL. EUR

Figura 88 - SITUAȚIA TERENURILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2015

Figura 89 - EVOLUȚIA VALORII COMERȚULUI EXTERIOR ÎN JUDEȚUL BACĂU, MII EUR.. 178 Figura 90 - PRINCIPALELE CLASE DE PRODUSE CU BALANȚĂ COMERCIALĂ POZITIVĂ ÎN ANUL 2019, MII EUR

Figura 91 - POTENȚIALUL DE SPECIALIZARE AL ECONOMIEI ZONEI METROPOLITANE BACĂU ÎN RAPORT CU ECONOMIA NAȚIONALĂ, 2014-2019.......................................... 181 Figura 92 - DISTRIBUȚIA SALARIATILOR PE SECTOARE INTENSIVE SI NEINTENSIVE ÎN CUNOAȘTERE/TEHNOLOGIE PE LOCALITĂȚI, 2014-2019....................................183

Figura 93 - CHELTUIELILE ASOCIATE SECTORULUI CDI (STÂNGA) Șl NUMĂRUL DE SALARIAȚI DIN CDI LA 10.000 DE PERSOANE OCUPATE (DREAPTA), 2014-2019 ............... 185

Figura 94 - DINAMICA ANUALĂ A EFECTIVELOR ȘCOLARE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Șl COMUNELE ÎNVECINATE, 2010-2019........................................................188

Figura 95 - EVOLUȚIA DISTRIBUȚIEI EFECTIVELOR ȘCOLARE ÎN PERIOADA 2010-2019.. 189

Figura 96 - EVOLUȚIA RATEI DE ABANDON ȘCOLAR LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU PENTRU CICLURILE PRIMAR Șl GIMNAZIAL, 2015-Z020

Figura 97 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE CADRE DIDACTICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU ÎN PERIOADA 2014-2019

Figura 98 - EVOLUȚIA REȚELEI ȘCOLARE (UNITĂȚI CU PERSONALITATE JURIDICĂ) ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2010-2019

Figura 99 - DISTRIBUȚIA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT (INCLUSIV ARONDATE) ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU ÎN ANUL 2020

Figura 100 - DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ A REȚELEI ȘCOLARE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2020
Figura 101 - DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ A REȚELEI ȘCOLARE ÎN MUNICIPIUL BACĂU, 2020 .....................................................................................................195 Figura 102 - DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ Șl NIVELUL DE DESERVIRE AL INFRASTRUCTURII DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR DIN MUNICIPIUL BACĂU, 2020...................................196

O Figura 103 - DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ Șl NIVELUL DE DESERVIRE AL INFRASTRUCTURII DE ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR Șl GIMNAZIAL DIN MUNICIPIUL BACĂU, 2020

Figura 104 - DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ Șl NIVELUL DE DESERVIRE AL INFRASTRUCTURII DE ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL Șl PROFESIONAL DIN MUNICIPIUL BACĂU, 2020

Figura 105 - NUMĂRUL SĂLILOR DE CLASĂ DIN CADRUL INFRASTRUCTURII DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2014-2019

Figura 106 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LABORATOARE ÎN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA NIVEL METROPOLITAN, 2014-2019

Figura 107 - EVOLUȚIA FACILITĂȚILOR SPORTIVE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 20142019

Figura 108 DISTRIBUȚIA LOCURILOR DISPONIBILE ÎN OFERTA DE STUDII LICEALE PE FILIERĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU ANUL ȘCOLAR 2020-2021 ÎN MUNICIPIUL BACĂU

Figura 109 - REZULTATELE COMPARATIVE LA PROBA DE COMPETENȚE DIGITALE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT ÎN MUNICIPIULUI BACĂU, 2014-2020

O Figura 110 - EVOLUȚIA PONDERII CHELTUIELILOR CU ÎNVĂȚĂMÂNTUL DIN BUGETELE LOCALE LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2014-2019

Figura 111 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE STUDENȚI ÎN PERIOADA 2014-2020 Șl DISTRUBUȚIA ACESTORA ÎN 2020 PE CICLURI DE STUDII ÎN CADRUL UNIVERSITĂȚII VASILE ALECSANDRI .....................................................................................................212 Figura 112 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE STUDENȚI Al UNIVERSITĂȚII ”GEORGE BACOVIA” DIN BACĂU, 2014-2019..........................................................................212

Figura 113 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE PATURI ÎN SPITALE LA 1.000 DE LOCUITORI, 20152019

Figura 114 - DISTRIBUȚIA STRUCTURILOR DE SERVICII MEDICALE PUBLICE LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2019

Figura 115 DISTRIBUȚIA STRUCTURILOR DE SERVICII MEDICALE PRIVATE LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2019

Figura 116 - DISTRIBUȚIA PRINCIPALELOR STRUCTURI DE SERVICII MEDICALE PE TERITORIUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2019 Figura 117 - EVOLUȚIA PERSONALULUI MEDICO’SANITAR DIN SISTEMUL PUBLIC ÎN ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU, 2019

Figura 118 - EVOLUȚIA PERSONALULUI MEDICO-SANITAR DIN SISTEMUL PRIVAT ÎN ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU, 2019

Figura 119 - NUMĂRUL LOCUITORILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU CE REVIN UNUI

MEDIC DE FAMILIE, 2019

Figura 120 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE FAMILII CU COPII BENEFICIARE DE SERVICII SOCIALE

ÎN MUNICIPIUL BACĂU

Figura 121 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE COPII CU PĂRINȚI PLECAȚI LA MUNCĂ ÎN

STRĂINĂTATE ÎN MUNICIPIUL BACĂU

Figura 122 - SITUAȚIA PERSOANELOR ADULTE CU DIZABILITĂȚI ÎN ZONA METROPOLITANA

BACĂU

Figura 123 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE INTERNĂRI ÎN CĂMINUL PENTRU PERSOANE

VÂRSTNICE BACĂU

Figura 124 - Situația copiilor cu dizabilități în Zona Metropolitană Bacău

Figura 125 - SITUAȚIA COPIILOR ÎNCADRAȚI ÎNTR-UN GRAD DE HANDICAP PE TIPURI DE

AFECȚIUNI ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 126 - SITUAȚIA COPIILOR ÎNCADRAȚI ÎNTR-UN GRAD DE HANDICAP PE TIPURI DE

AFECȚIUNI ÎN 2020

Figura 127 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE COPII AFLAȚI ÎN PLASAMENT LA AMP ÎN ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 128 - COPII AFLAȚI ÎN PLASAMENTE FAMILIALE ÎN ZONA METROPOLITANA BACĂU

Figura 129 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE COPII AFLAȚI ÎN SISTEMUL DE PROTECȚIE SOCIALĂ

ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 130 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE PERSOANE ADULTE AFLATE ÎN SISTEMUL DE

PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 131 - PRINCIPALELE DOTĂRI CULTURALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI BACĂU ....243

Figura 132 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE INSTITUȚII DE CULTURĂ ÎN ZONA METROPOLITANĂ

BACĂU, 2015-2019

Figura 133 - DOTĂRI CULTURALE DE BAZĂ ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 134 - MONUMENTE ISTORICE CLASATE ÎN MUNICIPIUL BACĂU Șl ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 135 - MONUMENTE SUSCEPTIBILE PENTRU LISTA MONUMENTELOR ISTORICE ...254

Figura 136 - CONSUMUL CULTURAL LA NIVELUL MUNICIPIULUI BACĂU ÎN PERIOADA 2015-2019

Figura 137 - BUGETUL ANUAL ALOCAT ÎN CULTURĂ, RECREERE SI RELIGIE ÎN UAT-URILE

DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, ÎN PERIOADA 2015-2019, LEI

Figura 138 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE SECȚII SPORTIVE - LA NIVELUL JUDEȚULUI ÎN

INTERVALUL 2015-2019

Figura 139 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE SPORTIVI LEGITIMAȚI - LA NIVELUL JUDEȚULUI ÎN

INTERVALUL 2015-20219

Figura 140 - INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ Șl DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

Figura 141 - NUMĂRUL DE UNITĂȚI DE CAZARE DE LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, DUPĂ TIPOLOGIA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ, 2021

Figura 142 - NUMĂRUL DE UNITĂȚI DE CAZARE CLASIFICATE DIN ZONA METROPOLITANĂ

BACĂU, PE CATEGORII DE CONFORT, 2021

Figura 143 - Oferta de cazare clasificată/prezentă pe platforme precum Ministerul

Turismului în anul 2020/2021

Figura 144 - NUMĂRUL DE SOSIRI ALE TURIȘTILOR ÎN 2015 VS. 2019 - COMPARAȚIE CU

MUNICIPIILE REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST

Figura 145 - PONDEREA TURIȘTILOR STRĂINI Șl ROMÂNI DIN JUDEȚUL BACĂU VS. ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU, 2019

Figura 146 - EVOLUȚIA TURIȘTILOR SOSIȚI ÎN PERIOADA 2015-2020 ÎN JUDEȚUL BACĂU

Figura 147 - PONDEREA VIZITATORILOR STRĂINI ÎN JUDEȚUL BACĂU ÎN ANUL 2019

Q (STÂNGA) VS. ANUL 2020 (DREAPTA)

Figura 148 - TEN-T CORE Șl COMPREHENSIVE ÎN ROMÂNIA

Figura 149 NIVELUL DE SERVICIU AL REȚELEI STRADALE, ANUL 2020

Figura 150 PONDEREA STRĂZILOR NEMODERNIZATE DIN TOTAL (%), 2019

Figura 151 POPULAȚIA CARE POATE ACCESA GARA BACĂU ÎN 15-30-45 MINUTE

Figura - 152 IZOCRONA DE ACCESIBILITATE A GĂRII BACĂU - MULTIMODAL: TREN + VELO

Figura 153 - NUMĂRUL CĂLĂTORIILOR EFECTUATE CU TRANSPORTUL PUBLIC LOCAL, 2015

-2019

Figura 154 - FRECVENȚA (STÂNGA) Șl DESERVIREA (DREAPTA) LINIILOR DE TRANSPORT

PUBLIC

Figura 155 - PISTELE PENTRU BICICLETE AFLATE ÎN CURS DE IMPLEMENTARE, ORIZONT 2023

Q Figura 156 - MODELE DE RASTEL

Figura 157 - Evoluția cantității de energie electrică consumate în medie de un consumator rezidențial și de o industrie în perioada 2015-2019, în zona metropolitană

Bacău

Figura 158 - Evoluția cantității de energie termică distribuită în medie unui apartament branșat/ operator economic în perioada 2015-2020, în municipiul Bacău

Figura 159 - EVOLUȚIA LUNGIMII CONDUCTELOR DE DISTRIBUȚIE A GAZELOR PE UAT ÎN

PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 160 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII DE GAZE NATURALE DISTRIBUITE PE UAT ÎN PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 161 - CANTITĂȚILE DE GAZE NATURALE DISTRIBUITE ÎN ANUL 2019 (%), ÎN ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 162 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE CONSUMATORI PE UAT ÎN PERIOADA 2015-2019, ÎN

ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 163 - CONSUMATORII DE GAZ ÎN ANUL 2019 (%), ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

.....................................................................................................334

Figura 164 - CANTITATEA DE GAZE NATURALE DISTRIBUITE UNUI CONSUMATOR CASNIC (MII MC/ LOCUITOR/ AN) PE UAT ÎN ANUL 2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU ...335

Figura 165 - EVOLUȚIA CAPACITĂȚII TOTALE A INSTALAȚIILOR DE PRODUCERE A APEI

POTABILE ÎN PERIOADA 2015-2019 (MC/ ZI), ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 166 - EVOLUȚIA REȚELEI DE DISTRIBUȚIE A APEI POTABILE ÎN PERIOADA 2015-2019

(KM), ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 167 - LUNGIMEA TOTALĂ A REȚELEI SIMPLE DE DISTRIBUȚIE A APEI POTABILE PE

UAT ÎN ANUL 2019 (KM), ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU.......

Figura 168 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII TOTALE DE APĂ DISTRIBUITĂ SI A CELEI DISTRIBUITĂ

PENTRU UZ CASNIC IN PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 169 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE CONSUMATORI RACORDAȚI LA REȚEAUA DE ALIMENTARE CU APĂ PE UAT ÎN PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

................................................ 342

Figura 170 - CONSUMATORII CASNICI Șl OPERATORII ECONOMICI RACORDAȚI LA REȚEAUA

DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN ANUL 2019 (%), ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 171 - EVOLUȚIA LUNGIMII TOTALE SIMPLE A CONDUCTELOR DE CANALIZARE ÎN

PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 172 - LUNGIMEA TOTALĂ SIMPLĂ A CONDUCTELOR DE CANALIZARE PE UAT ÎN ANUL

2019 (KM), ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

FIGURA 173 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE CONSUMATORI RACORDAȚI LA REȚEAUA DE

CANALIZARE PE UAT ÎN PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 174 - CONSUMATORII CASNICI SI OPERATORII ECONOMICI RACORDAȚI LA REȚEAUA

DE CANALIZARE ÎN ANUL 2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 175 SALUBRIZAREA Șl DEPOZITAREA, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU.

Figura 176 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII TOTALE DE DEȘEURI COLECTATE Șl VALORIFICATE ÎN

PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA DESERVITĂ DE S.C. SOMA S.R.L

Figura 177 - CANTITATEA MEDIE DE DEȘEURI MENAJERE GENERATĂ DE UN LOCUITOR ÎN O

ANUL 2020 (KG /LOCUITOR/ AN) PE UAT, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 178 - PROCENTUL DEȘEURILOR RECICLABILE PE TIP DE DEȘEU (METAL, HÂRTIE/

CARTON, STICLĂ, PET) ÎN ANUL 2020, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 179 - ELEMENTE DE CADRU NATURAL - ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 180 - Valori medii ale radiației solare globale pe teritoriul României

Figura 181 - VITEZA MEDIE A VÂNTURILOR

Figura 182 - SUPRAFAȚA OCUPATĂ DE PĂDURI ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU (%, 2014)

Figura 183 - ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ÎN ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU

Figura 184 - SURSE INDUSTRIALE Șl AGRICOLE DE DEGRADARE A CALITĂȚII AERULUI.. 367

Figura 185 - NUMĂR DEPĂȘIRI ALE VALORILOR LIMITĂ ZILNICE LA INDICATORUL PM10.369

Figura 186 - NUMĂR DEPĂȘIRI ALE VALORII ȚINTĂ PENTRU PROTECȚIA SĂNĂTĂȚII UMANE

LA INDICATORUL O₃

Figura 187 - HARTA DE ZGOMOT PENTRU SURSA DE ZGOMOT TRAFIC RUTIER - L_NOafte371

Figura 188 - SURSE DE DEGRADARE A CALITĂȚII APEI

Figura 189 - SUPRAFAȚA TERENURILOR DEGRADATE Șl NEPRODUCTIVE (HA, 2014)....375

Figura 190 - SUPRAFAȚA DE SPAȚII VERZI ÎN MUNICIPIUL BACĂU (HA, 2011 - 2019).... 376

Figura 191 - EVOLUȚIA TEMPERATURILOR MEDII ANUALE LA STAȚIA METEOROLOGICĂ

BACĂU (’C, 2010-2019)

Figura 192 - EVOLUȚIA PRECIPITAȚIILOR ANUALE LA STAȚIA METEOROLOGICĂ BACĂU (2010- 2019)

Figura 193 - Unități administrativ teritoriale vulnerabile la riscuri naturale

Figura 194 - ETAPE DE SUPORT PENTRU ÎNTĂRIREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE LA

NIVELUL AUTORITĂȚII PUBLICE

Figura 195 - STRUCTURA DE RESURSE UMANE LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Figura 196 - ORGANIGRAMA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Figura 197 - EVOLUȚIA STRUCTURII DE PERSONAL ÎN PERIOADA 2017-2020
Figura 198 - AUTOEVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAȘTERE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU (SCARĂ DE LA 1 (MINIM) LA 5 (MAXIM))...........391 Figura 199 - NIVELUL GENERAL DE CUNOAȘTERE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU...............................................................391
Figura 200 EVALUARE PRIVIND GRADUL ÎN CARE PERSONALUL SE REGĂSEȘTE ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR STRATEGICE (MĂ REGĂSESC/CONTRIBUI EFECTIV) VERSUS AȘTEPTĂRILE ACESTORA (AR TREBUI SĂ MĂ REGĂSESC)..........................392
Figura 201 - EVALUARE PRIVIND GRADUL ÎN CARE PERSONALUL SE REGĂSEȘTE ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR SPECIFICE (AAĂ REGĂSESC/CONTRIBUI EFECTIV) VERSUS AȘTEPTĂRILE ACESTORA (AR TREBUI SĂ MĂ REGĂSESC)....................................393

O Figura 202 - GRAD INFORMARE CU PRIVIRE LA ROLUL STRATEGIILOR ȘI/SAU PLANURILOR STRATEGICE SECTORIALE CE SE POT IMPLEMENTA LA NIVELUL UNEI PRIMĂRII..........393 Figura 203 - CONTRIBUȚIA ANGAJAȚILOR PRIMĂRIEI LA ELABORAREA UNOR DOCUMENTE STRATEGICE ALE PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU...........................................394

Figura 204 - DOMENIILE SAU PROGRAMELE DE FORMARE SE REGĂSESC ÎN CELE MENȚIONATE ÎN RAPORTUL DE EVALUARE A PERFORMANȚELOR PROFESIONALE INDIVIDUALE

Figura 205 - PREFERINȚELE ANGAJAȚILOR PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU PRIVIND DOMENIILE SAU PROGRAMELE DE FORMARE ÎN CARE AR DORI SĂ SE DEZVOLTE PE PLAN PROFESIONAL

Figura 206 - STRUCTURA DE VENITURI Șl CHELTUIELI A MUNICIPIULUI BACĂU 2015-2020

Figura 207 CHELTUIELI PROIECTE FONDURI EUROPENE NE RAMBURSABILE VS. INVESTIȚII DE CAPITAL LA NIVELUL REȘEDINȚELOR DE JUDEȚ 2007-2016 (RON)

Figura 208 - ALOCĂRI PENTRU INVESTIȚII DE CAPITAL ÎN PERIOADA 2007-2020 DE CĂTRE

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU (RON)........................................................408

Figura 209 - ALOCĂRI PENTRU INVESTIȚII DE CAPITAL ÎN PERIOADA 2007-2020 DE CĂTRE

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU (RON)

Figura 210 - PROCENT TOTAL CHELTUIELI DE CAPITAL, INCLUZÂND FEN, DIN TOTAL

CHELTUIELI LA NIVELUL MUNICIPIULUI BACĂU

Figura 211 - EVALUAREA RESURSEI MATERIALE ÎN FUNCȚIE DE VECHIME

Figura 212 - EVALUAREA COMPETENȚELOR PERSONALULUI PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI

BACĂU ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII ECHIPAMENTELOR Șl PROGRAMELOR DIGITALE

Figura 213 - PROCEDURI DE LUCRU LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Figura 214 - SISTEM PROCEDURI LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Figura 215 - MODALITĂȚILE DE COMUNICARE ÎN CADRUL DEPARTAMENTELOR

Figura 216 - SOLICITĂRI DE INFORMAȚII PUBLICE AFERENTE LEGII NR. 544/2001

Figura 217 - NUMĂRUL TOTAL AL DEZBATERILOR PUBLICE ORGANIZATE................415

Figura 218 - REZULTAT FINANCIAR UAT-URI ZONA METROPOLITANĂ BACĂU 2014-2020

(RON)

Figura 219 - VENITURI UAT-URI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU ÎN ANUL 2020 (RON)

.....................................................................................................420

Figura 220 - COOPERAREA ÎN CADRUL UAT-URILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

.....................................................................................................433

Figura 221 - PRINCIPALELE BENEFICII ALE PARTICIPĂRII ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

.....................................................................................................434

Figura 222 - PARTICIPAREA ÎN PROIECTE/INIȚIATIVE DEZVOLTATE ÎN PARTENERAT LA

NIVEL METROPOLITAN

Figura 223 - DOMENIILE ÎN CARE EXISTĂ SAU AR TREBUI SĂ EXISTE COLABORARE LA

NIVELUL ZONEI METROPOLITANE

Figura 224 - LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 02 (1)

Figura 225 - LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 02 (2)...............................513

Figura 226 - LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 03 (1)...............................536

Figura 227 - LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 03 (2)

Figura 228 - LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 03 (3) .

Figura 229 - LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 03 (4)

Figura 230 - LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 04 (1)

Figura 231 - LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 04 (2)

Figura 232 - LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 04 (3)

Figura 233 - LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 04 (4)

Figura 234 LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 05 (1)

Figura 235 - LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 05 (2)

Figura 236 - CATEGORIILE DE ACTORI DIN CVADRUPLU HELIX

Figura 237 - STRUCTURA PROPUSĂ PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA Șl

EVALUAREA SIDU

Figura 238 - STRUCTURA VENITURILOR MUNICIPIILOR REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ ÎN ROMÂNIA PRIVIND COTELE DEFALCATE DIN IPV, TVA Șl VENITURI PROPRII 2007-2018

Figura 239 - VENITURI TOTALE PER LOCUITOR LA NIVELUL REȘEDINȚELOR DE JUDEȚ ÎN PERIOADA 2014-2018 (RON)

Figura 240 - CHELTUIELI PER LOCUITOR CU PROIECTE EUROPENE ÎN PERIOADA 2007-2016 LA NIVELUL MUNICIPIILOR REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ

Figura 241 - GENUL RESPONDENȚILOR

Figura 242 - VÂRSTA RESPONDENȚILOR

Figura 243 - DISTRIBUȚIA RESPONDENȚILOR DUPĂ NIVELUL DE EDUCAȚIE

Figura 244 - DISTRIBUȚIA RESPONDENȚILOR DUPĂ LOCUL DE MUNCĂ

Figura 245 - LOCUL DE MUNCĂ AL RESPONDENȚILOR-ÎN MUNICIPIU/ ÎN ALTĂ LOCALITATE/JUDEȚ

Figura 246 - VENITUL TOTAL LUNAR

Figura 247 - IMPORTANȚA MĂSURILOR PENTRU DEZVOLTAREA COMUNITĂȚII

Figura 248 - PRINCIPALELE MOTIVE PENTRU CARE RESPONDENȚII LOCUIESC ÎN ZONĂ.663

Figura 249 - ACCESIBILITATEA LA DIFERITE DOTĂRI ÎN ZONA DE LOCUINȚĂ

Figura 250 - SATISFACȚIA PRIVIND SERVICIILE PUBLICE

Figura 251 - NIVELUL DE MULȚUMIRE FAȚĂ DE INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Figura 252 - UTILIZAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT

Figura 253 - PROBABILITATEA UTILIZĂRII MIJLOACLOR DE TRANSPORT ÎN SITUAȚIA EFICIENTIZĂRII INFRASTRUCTURII

Figura 254 - APRECIEREA OPȚIUNILOR DE DEPLASARE DIN ALTE ZONE CĂTRE MUNICIPIUL BACĂU

Figura 255 - UTILIZAREA SERVICIILOR SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Figura 256 - GRADUL DE MULȚUMIRE FAȚĂ DE SERVICIILE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Figura 257 - UTILIZAREA SERVICIILOR SISTEMULUI DE SĂNĂTATE

Figura 258 - GRADUL DE MULȚUMIRE FAȚĂ DE SISTEMUL DE SĂNĂTATE

Figura 259 - GRADUL DE INFORMARE PRIVIND DISPONIBILITATEA SERVICIILOR DE

ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Figura 260 - NECESITATEA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Figura 261 - REALIZAREA ACTIVITĂȚILOR DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

Figura 262 - GRADUL DE MULȚUMIRE PRIVIND OPȚIUNILE DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

Figura 263 - PARTICIPAREA LA EVENIMENTE CULTURALE

Figura 264 - APRECIEREA VIEȚII CULTURALE

Figura 265 - REALIZAREA ACTIVITĂȚILOR SPORTIVE

Figura 266 - APRECIEREA VIEȚII SPORTIVE

Figura 267 - RAMURILE SPORTIVE CU TRADIȚIE

Figura 268 - NECESITATEA DE PROMOVARE A RAMURILOR SPORTIVE

Figura 269 - ANUL ÎNFIINȚĂRI COMPANIILOR RESPONDENȚILOR

Figura 270 - TIPOLOGIA COMPANIILOR PARTICIPANTE LA SONDAJ DUPĂ NUMĂRUL MEDIU

DE ANGAJAȚI Al SOCIETĂȚII, 2019

Figura 271 - SECTORUL DE ACTIVITATE AL COMPANIILOR RESPONDENȚILOR

Figura 272 - ESTIMĂRILE MEDIULUI DE AFACERI PRIVIND PROFITUL, CIFRA DE AFACERI,

VOLUMUL PRODUCȚIEI Șl NUMĂRUL DE ANGAJAȚI

Figura 273 - VIITOARE INVESTIȚII ALE MEDIULUI DE AFACERI

Figura 274 - COLABORAREA MEDIULUI DE AFACERI CU AUTORITĂȚIE PUBLICE

Figura 275 - PRINCIPALELE BENEFICII DESFĂȘURÂND ACTIVITĂȚI ECONOMICE ÎN M. BACĂU

Șl Z.M. BACĂU

Figura 276 - APRECIEREA PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ

Figura 277 PRINCIPALELE DOMENII SPECIFICE POTENȚIALE MOTOARE DE DEZVOLTARE

ECONOMICĂ

Figura 278 - INTERESUL PRIVIN IMPLICAREA ÎN ACTIVITĂȚI DE CONSULTARE/DEZBATERI

CU REPREZENTANȚI Al AUTORITĂȚILOR PUBLICE LCOALE

Figura 279 - DISTRIBUȚIA PE NIVELE DE VÂRSTĂ A ANGAJAȚILOR PRIAAĂRIEl MUNICIPIULUI

BACĂU PARTICIPANȚI IN CADRUL SONDAJULUI

Figura 280 - DISTRIBUȚIA PE GEN A RESPONDENȚILOR.....................................696

Figura 281 - FUNCȚIA OCUPATĂ DE CĂTRE RESPONDENȚI

Figura 282 - AUTOEVALUAREA NIVELUL DE CUNOAȘTERE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE

PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Figura 283 NIVELUL GENERAL DE CUNOAȘTERE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE

PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Figura 284 - MĂSURA ÎN CARE ANGAJAȚII PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU SE REGĂSESC/ O

CONTRIBUIE EFECTIV ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE

PRIMĂRIEI

Figura 285 - MĂSURA ÎN CARE SALARIAȚll PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU AR TREBUI SP

SE REGĂSEASCĂ, SĂ FIE VALORIZAȚI ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR

GENERALE ALE PRIMĂRIEI

Figura 286 - MĂSURA ÎN CARE ANGAJAȚII PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU SE REGĂSESC/ CONTRIBUIE EFECTIV ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE

STRUCTURII FUNCȚIONALE DIN CARE ACEȘTIA FAC PARTE

Figura 287 - MĂSURA ÎN CARE SALARIAȚll PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU AR TREBUI SP

SE REGĂSEASCĂ, SĂ FIE VALORIZAȚI ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR

SPECIFICE ALE STRUCTURII FUNCȚIONALE DIN CARE ACEȘTIA FAC PARTE

Figura 288 - NIVELUL DE INFORMARE PRIVIND ROLUL STRATEGIILOR ȘI/SAU AL PLANURILOR STRATEGICE SECTORIALE CE SE POT IMPLEMENTA LA NIVELUL UNEI PRIMĂRII
Figura 289 - CUNOSȚINȚA PRIVIND PLANURILE STRATEGICE SAU STRATEGIILE SECTORIALE ÎN EXECUȚIE SAU ÎN IMPEMENTARE LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU.......701 Figura 290 - CONTRIBUȚIA ANGAJAȚILOR PRIMĂRIEI LA ELABORAREA UNOR DOCUMENTE STRATEGICE ALE PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU...........................................702
Figura 291 - NIVELUL DE CUNOAȘTERE A OBIECTIVELOR STABILITE PRIN DOCUMENTE STRATEGICE CE CONTRIBUIE LA ACTIVITATEA RESPONDENȚILOR ÎN CADRUL INSTITUȚIEI .....................................................................................................703 Figura 292 - MODALITĂȚILE DE COMUNICARE ÎN CADRUL DEPARTAMENTELOR..........704 Figura 293 - PERSPECTIVA PRIVIND EXISTENȚA UNEI ARHIVE DIGITALE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI.........................................................................................705

Figura 294 - APRECIEREA PRIVIND VECHIMEA ANUMITOR TIPURI DE ECHIPAMENTE AFLATE ÎN INVENTARUL PRIMĂRIEI

Figura 295 - EVALUAREA COMPETENȚELOR PERSONALULUI PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII ECHIPAMENTELOR Șl PROGRAMELOR DIGITALE

O Figura 296 - EXPERIENȚA RESPONDENȚILOR ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII ECHIPAMENTELOR Șl PROGRAMELOR DIGITALE

Figura 297 - MĂSURA ÎN CARE PROGRAMELE/ DOMENII DE FORMARE PREZENTATE AR CONTRIBUI LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR DEPARTAMENTALE Șl ATRIBUȚIILOR

STRUCTURII FUNCȚIONALE ÎN CARE LUCREAZĂ RESPONDENȚII

Figura 298 - EVALUAREA PROGRAMELOR / DOMENIILOR DE FORMARE

Figura 299 - PREFERINȚELE ANGAJAȚILOR PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU PRIVIND DOMENIILE SAU PROGRAMELE DE FORMARE ÎN CARE AR SĂ SE DEZVOLTE PE PLAN PROFESIONAL

Figura 300 - MĂSURA ÎN CARE DOMENIILE / PROGRAMELE DE FORMARE PREFERATE DE RESPONDENȚI SE REGĂSEESC ÎN CELE MENȚIONATE ÎN RAPORTUL DE EVALUARE A PERFORMAȚELOR PROFESIONALE INDIVIDUALE

Figura 301 - TIPURILE DE PROGRAME DE FORMARE PREFERATE DE CĂTRE ANGAJAȚII PRIMĂRIEI PARTICIPANȚI LA SONDAJ

Q Figura 302 - EVALUAREA INIȚIATIVELOR CE PRESUPUN ORGANIZAREA Șl DERULAREA UNOR PROGRAME DE FORMATE / INSTRUIRE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU ....714 Figura 303 - DISPONIBILITATEA DE PARTICIPARE, UTILITATEA Șl RELEVANȚA ANUMITOR PROGRAME........................................................................................714

Figura 304 - ANII DIN CARE COMUNELE FAC PARTE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU .....................................................................................................717 Figura 305 - COOPERAREA ÎN CADRUL UAT-URILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU .....................................................................................................718 Figura 306 - DOMENIILE ÎN CARE EXISTĂ SAU AR TREBUI SĂ EXISTE COLABORARE LA NIVELUL Z.M.B....................................................................................718

Figura 307 - PRINCIPALELE BENEFICII ALE PARTICIPĂRII LOCALITĂȚII ÎN Z.M. BACĂU..719 Figura 308 - PARTICIPAREA ÎN PROIECTE/INIȚIATIVE DEZVOLTATE ÎN PARTENERAT LA NIVEL METROPOLITAN...........................................................................719

Figura 309 - IMPORTANȚA MĂSURILOR PENTRU DEZVOLTAREA COMUNITĂȚII...........725

LISTA DE TABELE

Tabel 1 - OBIECTIVELE POLITICII DE COEZIUNI PENTRU PERIOADA 2021>2027

Tabel 2 - OBIECTIVELE STRATEGIEI PENTRU CULTURĂ Șl PATRIMONIU NAȚIONAL

RELEVANTE ÎN CONTEXTUL PROIECTULUI

Tabel 3 - INDICATORI DE MONITORIZARE SIDU

Tabel 4 - CENTRALIZARE PROIECTE PROPUSE PRIN SIDU 2014-2020 PE OBIECTIVE, BUGETE

Șl STADIU DE IMPLEMENTARE

Tabel 5 - CATEGORII DE MĂRIME A LOCALITĂȚILOR DUPĂ POPULAȚIEI ÎN ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU, 2019

Tabel 6 - POPULAȚIA REZIDENTĂ ÎNREGISTRATĂ ÎN ANUL 2016 Șl POPULAȚIA

PREVIZIONATĂ PENTRU ANII 2030 Șl 2060 - VARIANTA MEDIE

Tabel 7 - INDICATORI DEMOGRAFICI PRINCIPALI, 2020

Tabel 8 - INDICATORI ASOCIAȚI MIȘCĂRII NATURALE, 2019................................120

Tabel 9 - INDICATORI ASOCIAȚI MIȘCĂRII MIGRATORII, 2019

Tabel 10 - LISTA LOCALITĂȚILOR RURALE CU ZONE MARGINALIZATE ÎN ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU

Tabel 11 - LISTA DOMENIILOR PRIORITARE DE DEZVOLTARE Șl A OBIECTIVELOR AFERENTE

ÎN ZUM IZVOARE, MUNICIPIUL BACĂU

Tabel 12 - LISTA PROPUNERILOR DE PROIECTE, CE VIZEAZĂ DOMENII DE DEZVOLTARE

PRIORITARE, ÎN ZUM IZVOARE, MUNICIPIUL BACĂU, 2021

Tabel 13 - TOPUL FIRMELOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU CU CIFRĂ DE AFACERI MAI

MARE DE 100 MIL. RON, 2018

Tabel 14 - PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI DIN SECTORUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL BACĂU, 2020

Tabel 15 - CLASAMENTUL PRINCIPALILOR ANGAJATORI DIN MUNICIPIUL BACĂU, 2020 155

Tabel 16 - TOP 10 COMPANII ACTIVE ÎN DOMENIUL AGRICOL ÎN ZONA METROPOLITANĂ

BACĂU DUPĂ CIFRA DE AFACERI, 2018

Tabel 17 - TOP 10 COMPANII ACTIVE ÎN DOMENIUL AGRICOL ÎN ZONA METROPOLITANĂ

BACĂU DUPĂ NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAȚI, 2018

Tabel 18 - TOP 15 FIRME ACTIVE ÎN INDUSTRIE DUPĂ CIFRA DE AFACERI, 2018

Tabel 19 - TOP 15 FIRME ACTIVE ÎN INDUSTRIE DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAȚI, 2018.. 167

Tabel 20 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL ENERGIE, APĂ, SALUBRITATE, DEȘEURI

DUPĂ CIFRA DE AFACERI, 2018

Tabel 21 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL ENERGIE, APĂ, SALUBRITATE, DEȘEURI

DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAȚI, 2018

Tabel 22 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL CONSTRUCȚII DUPĂ CIFRA DE AFACERI, 2018

Tabel 23 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL CONSTRUCȚII DUPĂ NUMĂRUL DE

SALARIAȚI, 2018

Tabel 24 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL COMERȚ DUPĂ CIFRĂ DE AFACERI, 2018

Tabel 25 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL COMERȚ DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAȚI, 2018

Tabel 26 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL TRANSPORT Șl LOGISTICĂ DUPĂ CIFRA DE

AFACERI, 2018

Tabel 27 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL TRANSPORT Șl LOGISTICĂ DUPĂ NR. DE

SALARIAȚI, 2018

Tabel 28 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL SERVICII DUPĂ CIFRA DE AFACERI, 2018

Tabel 29 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL SERVICII DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAȚI, 2018

Tabel 30 - EVOLUȚIA RAPORTULUI DINTRE NUMĂRUL ELEVILOR Șl NUMĂRUL CADRELOR

DIDACTICE ÎN PERIOADA 2014-2019 PENTRU ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Tabel 31 - NUMĂRUL DE ELEVI RAPORTAT LA NUMĂRUL SĂLILOR DE CLASĂ LA NIVEL

METROPOLITAN, 2014-2019

Tabel 32 - NUMĂRUL DE ELEVI RAPORTAT LA NUAAĂRUL DE PC-URI DIN UNITĂȚILE ȘCOLARE

ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014 VS 2019

Tabel 33 - FACILITĂȚI SPORTIVE RAPORTAT LA 1000 DE ELEVI ÎN ZONA METROPOLITANĂ

BACĂU, 2014 VS 2019

Tabel 34 - OFERTA PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL CU FRECVENȚĂ-ZI DIN CADRUL

MUNICIPIULUI BACĂU PENTRU ANUL ȘCOLAR 2020-2021

Tabel 35 - TOPUL LICEELOR DUPĂ RATA DE PROMOVARE A EXAMEULUI DE BACALAUREA

LA NIVELUL MUNICIPIULUI BACĂU ÎN 2020

Tabel 36 - REZULTAELE ELEVILOR DIN MUNICIPIUL BACĂU LA EXAMENUL DE BACALAUREAT

ÎN PRIMA SESIUNE DIN 2020 PE DOMENII STEM

Tabel 37 - MORBIDITATEA LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2019

Tabel 38 - BENEFICIARI Al PROGRAMELOR DE SĂNĂTATE, 2019

Tabel 39 - FAMILII CU PĂRINȚI PLECAȚI ÎN STRĂINĂTATE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Tabel 40 - BENEFICIARI DE VMG ÎN ANUL 2020 ÎN MUNICIPIUL BACĂU

Tabel 41 - PATRIMONIUL CULTURAL CONSTRUIT AL ZONEI METROPOLITANE BACĂU ..250

Tabel 42 - POZIȚIILE OCUPATE ÎN CLASAMENTUL PRIVIND VITALITATEA CULTURALĂ A

ORAȘELOR A MUNICIPIULUI BACĂU, PE INDICATORI, 2016

Tabel 43 - VITALITATEA CULTURALĂ A ORAȘELOR DIN ROMÂNIA - ANALIZĂ COMPARATIVĂ

Tabel 44 - ASOCIAȚII, INDIVIZI Șl GRUPURI MICI ÎN MUNICIPIUL BACĂU Șl ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU

Tabel 45 - TOP 5 SECTOARE CREATIVE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Tabel 46 - CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ ÎN STRUCTURILE AUTORIZARE

ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2021

Tabel 47 - EVOLUȚIA CAPACITĂȚII DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ PE TIPURI DE STRUCTURI TURISTICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, NUMĂR LOCURI, ÎN PERIOADA 2015-2020

Tabel 48 - EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATOR! Al CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU PENTRU PERIOADA 2015-2019

Tabel 49 - SEZONALITATEA ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU ÎN

ANUL 2019

Tabel 50 - LINIILE DE TRANSPORT PUBLIC JUDEȚEAN CARE DESERVESC MUNICIPIUL BACĂU

Tabel 51 - PLECĂRI Șl SOSIRI LA ORELE DE VÂRF, CALE FERATĂ

Tabel 52 FLOTA OPERATORULUI DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL

Tabel 53 - CENTRALA ELECTRICĂ Șl TERMICĂ ÎN COGENERARE DIN MUNICIPIUL BACĂU

Tabel 54 - INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ PE UAT

Tabel 55 - MICII PRODUCĂTORI DE ENERGIE ELECTRICĂ DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

CARE UTILIZEAZĂ ENERGIA SOLARĂ

Tabel 56 - INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ AFLATĂ ÎN FAZA DE EXTINDERE SAU DE SOLICITARE A EXTINDERII PE UAT

Tabel 57 - CENTRALELE TERMICE DIN MUNICIPIUL BACĂU

Tabel 58 - STRĂZILE CARE NU PREZINTĂ REȚEA DE ILUMINAT PUBLIC DIN MUNICIPIUL

BACĂU

Tabel 59 - ZONELE ALBE NGN DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Tabel 60 - NUMĂRUL DE GOSPODĂRII/ LOCUINȚE RACORDATE LA REȚEAUA DE ALIMENTARE CU APĂ PE UAT ÎN ANUL 2019, ÎN ZONA GESTIONATĂ DE S.C. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A

Tabel 61 - NUMĂRUL DE GOSPODĂRII/ LOCUINȚE RACORDATE LA REȚEAUA DE CANALIZARE PE UAT ÎN ANUL 2019, ÎN ZONA GESTIONATĂ DE S.C. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A.

Tabel 62 - STAȚIILE DE COMPOSTARE, SORTARE SI CONCASARE A DEȘEURILOR DIN CONSTRUCȚII SI DEMOLĂRI DIN INCINTA DEPOZITULUI CONFORM DE DEȘEURI DIN MUNICIPIUL BACĂU

Tabel 63 - ACUMULĂRI PERMANENTE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Tabel 64 - ARH NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Tabel 65 - ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAȚIONAL

Tabel 66 - INVENTAR INSTALAȚII IPPC - SURSE INDUSTRIALE..............................364

Tabel 67 - OPERATORI ECONOMICI CARE SE ÎNCADREAZĂ ÎN DIRECTIVA COV SOLVENȚI

Tabel 68 - STAȚII DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERULUI

Tabel 69 - VALORI MAXIME ÎNREGISTRATE ÎN ANUL 2019 PENTRU PRINCIPALII POLUANȚI

Tabel 70 - CONCENTRAȚIE INDICATORI CALITATE APĂ ÎN DIFERITE SECȚIUNI DE MONITORIZARE - STAȚII DE EPURARE (MG/L, 2019)

Tabel 71 - ALUNECĂRI DE TEREN ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Tabel 72 - LUCRĂRI HIDROTEHNICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Tabel 73 - OBIECTIVE CARE SE SUPUN PREVEDERII LEGII NR. 59/2016 - OBIECTIVE SEVESO

Tabel 74 - STRUCTURA EFICIENTĂ A RESURSEI UMANE

Tabel 75 CURSURI DE FORMARE DERULATE LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Tabel 76 - ANALIZA VENITURILOR MUNICIPIULUI BACĂU, RON, 2015-2020

Tabel 77 - CHELTUIELI MUNICIPIUL BACĂU 2015-2020

Tabel 78 - CHELTUIELI MUNICIPIUL BACĂU CONFORM CLASIFICAȚIEI FUNCȚIONALE ..405

Tabel 79 - SOLUȚII SOFTWARE UTILIZATE LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Tabel 80 - REZULTATELE OBȚINUTE CA URMARE A DESFĂȘURĂRII FOCU5-GRUPULUI

Q DEDICAT CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE Șl ZONEI METROPOLITANE

Tabel 81 - VENITURI UAT-URI ZONA METROPOLITANĂ BACĂU 2014-2020 (RON)

Tabel 82 - CHELTUIELI UAT-URI ZONA METROPOLITANĂ BACĂU 2014-2020 (RON)

Tabel 83 - SUME PRIMITE DE LA UE/ALȚI DONATORI ÎN CONTUL PLĂȚILOR EFECTUATE Șl

PRE FINANȚĂRI

Tabel 84 - CHELTUIELI PROIECTE CU FINANȚARE DIN FONDURI EXTERNE NE RAMBURSABILE

AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020

Tabel 85 CHELTUIELI DE CAPITAL UAT-URI ZONA METROPOLITANĂ BACĂU 2016-2020

Tabel 86 - VENITURI COMUNA NICOLAE BĂLCESCU 2017-2020

Tabel 87 - CHELTUIELI COMUNA NICOLAE BĂLCESCU 2017-2020

Tabel 88 LISTA SCURTĂ DE PROIECTE

Tabel 89 - SISTEMUL DE PRIORITIZARE A PROIECTELOR

O Tabel 90 - MATRICEA DE PRIORITIZARE

Tabel 91 - CALENDARUL Șl ACTIVITĂȚILE PRINCIPALE PENTRU IMPLEMENTAREA SIDU.632

Tabel 92 - STRĂZILE Șl CARTIERELE ÎN CARE LOCUIESC RESPONDENȚII

Tabel 93 - PRINCIPALELE PROBLEME DIN PERSPECTIVA POPULAȚIEI RESPONDENTE LA

SONDAJ

Tabel 94 - PRINCIPALELE ASPECTE POZITIVE DIN PERSPECTIVA POPULAȚIEI RESPONDENTE

LA SONDAJ

Tabel 95 - PRINCIPALELE PROVOCĂRI CU CARE LOCALITĂȚILE SE CONFRUNTĂ

Tabel 96 - PRINCIPALELE PUNCTE TARI CE POT SUSȚINE DEZVOLTAREA LOCALITĂȚILOR

1. METODOLOGIA DE ACTUALIZARE A

SIDU

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Bacău este elaborată în cadrul proiectului „REFORMA - Investiții pentru creșterea capacității instituționale și eficiența serviciilor administrației publice locale”, proiect finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, al cărui obiectiv constă în îmbunătățirea procesului de luare a deciziei la nivelul Zonei Metropolitane Bacău prin introducerea unor metode și sisteme coerente de fundamentare a deciziilor, corelarea acestora cu resursele disponibile și pregătirea personalului aparatului de specialitate, precum și a consilierilor locali în vederea utilizării acestor instrumente.

în ultimii ani au fost realizate numeroase ghiduri și metodologii privind managementul și planificarea strategică sau dezvoltarea locală, oferind o bază solidă pentru definirea procesului de planificare strategică și a etapelor acestuia în cazul elaborării unei A strategii integrate de dezvoltare la nivel local. Câteva exemple de astfel de ghiduri sunt reprezentate de Ghidul de planificare strategică a dezvoltării economice (realizat în anul 2004 cu sprijin tehnic din partea Programului de Reformă Guvernamentală prin Parteneriate Durabile GRASP, finanțat de Guvernul S.U.A. prin USAID), Manualul Participanților pentru Management strategic și planificare strategică în instituțiile publice (sesiune de instruire organizată în anul 2011 de Ministerul Finanțelor Publice prin intermediul Programului Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative”) sau Ghidul pentru planificarea și fundamentarea procesului decizional din administrația publică locală (elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în anul 2018).

Conform acestor ghiduri, planificarea strategică reprezintă un proces sistematic, prin care o instituție își stabilește anumite priorități care sunt esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei, în acord cu evoluția mediului în care aceasta își desfășoară activitatea. Planificarea strategică este o activitate orientată spre viitor, vizând obiectivele de dezvoltare și etapele necesare realizării acestora. Planificarea strategică este un proces continuu, ce ar putea fi utilizat de comunitățile locale pentru a se asigura că politicile și programele existente corespund necesităților de dezvoltare socio-economică a O comunității, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile¹. Pornind de la aceste metodologii, se poate contura un proces integrat de planificare strategică care va conduce la o structură coerentă de investiții pe termen lung, organizat pe o suită logică de etape și sub-etape, după cum urmează:

Sursa: Prelucrare proprie

Actualizarea/elaborarea SIDU a municipiului Bacău urmărește principalii pași ai unui proces integrat de planificare strategică, de la analiza potențialului local, la stabilirea obiectivelor de dezvoltare și a căilor de acțiune și la identificarea surselor pentru finanțarea obiectivelor de investiții stabilite în cadrul strategiei. Mai mult, este avută în vedere integrarea a 3 mecanisme principale:

• Integrarea pe orizontală, pornind de la coordonarea între diferite domenii cheie de analiză/politici (include și participarea cetățenilor în proces);
• Integrarea pe verticală (inclusiv prin alocarea optimă și eficientă a responsabilităților administrațiilor implicate);
• Integrarea teritorială, care vizează cooperarea la nivel local (de exemplu, între municipiul Bacău și UAT-urile componente din zona metropolitană).

SIDU a municipiului Bacău este elaborată în contextul în care, în această perioadă, instituțiile la nivel european și național trasează cadrul strategic de implementare a politicilor europene pentru perioada 2021-2027, precum și bugetul aferent operaționalizării priorităților și politicilor definite, inclusiv prin definirea priorităților naționale și locale de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 sau pe termen lung și adaptarea acestora la contextul strategic european și la instrumentele de suport (financiar, cu precădere) disponibile.

în acest context, elaborarea SIDU Bacău are rolul de a:

• Alinia dezvoltarea Zonei Metropolitane Bacău la cadrul strategic existent {20142020) și mai ales la cel aferent perioadei de programare 2021-2027 la nivel local și suprateritorial;
• Fi un instrument care permite administrațiilor publice locale luarea unei decizii adaptate la contextul strategic pe baza informațiilor și datelor relevante și actualizate;
• Promova un proces transparent de consultare a actorilor relevanți din municipiu pentru identificarea corectă a nevoilor și așteptărilor comunității prin intermediul lucrului în parteneriat;
• Reprezenta viziunea comunității cu privire la dezvoltarea sa viitoare, fiind astfel împărtășită de toți actorii relevanți de la nivel local și transpusă într-un set de obiective specifice și un plan de acțiuni concret;
• Alinia politicile și instrumentele de dezvoltare ale Zonei Metropolitane Bacău la instrumentele de sprijin naționale și ale Uniunii Europene în domeniu, respectiv la cerințele programelor operaționale și sectoriale aferente perioadei de programare 2021 -2027.

în acest context, prezenta strategie pornește de la prevederile CPR²³ prin care sunt stabilite o serie de șase componente de bază (building blocks) ale SIDU, care trebuie să cuprindă:

• Zona geografică vizată de strategie;
• O analiză a necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei;
• O descriere a unei abordări integrate care răspunde necesităților de dezvoltare și potențialului identificat;
• O descriere a implicării de parteneri, în pregătirea și implementarea strategiei;
• Poate să conțină, de asemenea, o listă a operațiunilor care urmează să fie sprijinite.

FIGURA 2 - COMPONENTELE DE BAZĂ ALE SIDU

Sursa: Comisia Europeana, Handbook of Sustainable Urban Development Strategies

în ceea ce privește zona geografică vizată de strategie, teritoriul acoperit de Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Bacău coincide cu teritoriul administrativ al Zonei Metropolitane Bacău. Prezenta strategie pornește de la un set de probleme, nevoi și elemente de potențial identificate la nivelul Zonei Metropolitane Bacău, pentru a actualiza cadrul strategic de dezvoltare pentru următorii ani. în acest context, analiza situației existente a vizat o serie de domenii-cheie care sunt corelate cu domeniile de interes pentru dezvoltarea municipiului din perioada anterioară de programare. Pentru a asigura coerența procesului de planificare, provocărilor identificate în etapa de analiză le este asociat un sistem integrat de obiective strategice

și specifice, detaliate prin programe și proiecte ce conduc la atingerea viziunii de dezvoltare.

FIGURA 3 - DOMENII-CHEIE ANALIZATE ÎN CADRUL STRATEGIEI INTEGRATE DE DEZVOLTARE A ZONEI METROPOLITANE BACĂU

Economie (inclusiv specializare inteligentă) .

Cultură șl patrimoniu (inclusiv atractivitate turistică)

Capacitate administrativă (Inclusiv digitalizare)

Comunitate

(inclusiv servicii sociale, educație, sănătate și locuire)

Mobilitate șl transport

Mediu (inclusiv dezvoltare durabilă)

Fond construit (inclusiv eficiență energetică)

Sursa: Prelucrare proprie

2. CONTEXTUL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A ZONEI METROPOLITANE BACĂU
- 2.1. CONTEXT STRATEG.C

în vederea elaborării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Bacău, este necesară înțelegerea contextului strategic de nivel superior și actualizarea obiectivelor și priorităților de dezvoltare ale zonei metropolitane în conformitate cu noua perioadă de programare 2021-2027. Această nouă perioadă vizează și actualizarea politicilor europene pentru perioada de referință și a bugetelor aferente operaționalizării priorităților și politicilor definite. în calitate de Stat Membru, România trebuie să se alinieze acestor priorități și politici atât la nivel național, cât și la nivel local și sectorial, fiind astfel urmărită adaptarea la contextul strategic european și la instrumentele de suport disponibile.

în acest sens, demersul de elaborare a strategiei pentru Zona Metropolitană Bacău va urmări corelarea cu documentele de planificare strategică relevante de la nivel global, european, național, regional și județean, fiind vizate obiectivele și direcțiile ce ghidează dezvoltarea la nivel macro, cât și cele specifice, orientate către teritoriul studiat.

2.1.1. CONTEXT STRATEGIC GLOBAL S EUROPEAN î

La nivel global politicile de dezvoltare durabilă s-au concretizat într-un demers strategic mai larg al Națiunilor Unite, respectiv Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite 2030 (UNSDG2030). Acestea au fost definite în cadrul Summit-ului privind dezvoltarea din septembrie 2015, în urma căruia a rezultat AGENDA 2030 PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ, un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economic, social și de mediu. în cadrul acestui demers au fost identificate o serie de 17 obiective de dezvoltare în toate domeniile esențiale ale societății umane.

Prin intermediul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, se stabilește o agendă de acțiune ambițioasă pentru orizontul de timp 2030 în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei. Așa cum era de așteptat, subiectele de mediu și cele privind reducerea disparităților prin îmbunătățirea infrastructurii și a accesului la servicii mai bune pentru toți cetățenii au primit un caracter strategic.

FIGURA 4 - OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

® OBIECTIVELE DURABILĂ

Sursa: Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă

Obiectivul de dezvoltare durabilă care integrează cel mai mult intervențiile care vizează dezvoltarea urbană este Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11, care include obiective specifice precum:

• 11.1 - asigurarea accesului tuturor la locuințe adecvate, sigure și la prețuri accesibile, precum și la servicii de bază și modernizarea cartierelor mărginașe, până în 2030;
• 11.2- asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, accesibile, accesibile și sustenabile pentru toți, îmbunătățind siguranța rutieră, în special prin extinderea transportului public, acordând o atenție deosebită nevoilor celor din situații vulnerabile, femeilor și copiilor, persoanele cu dizabilități și persoanele în etate, până în 2030;
• 11.3 - consolidarea urbanizării incluzive și durabile și a capacității de planificare și gestionare a așezărilor umane pe baze participative, integrate și sustenabile în toate țările, până în 2030;
• 11.6- reducerea impactului negativ asupra locuitorilor orașelor, inclusiv acordând o atenție deosebită calității aerului și gestionării municipale a deșeurilor;
• 11.7 asigurarea accesului universal la spații verzi și la spații publice sigure, favorabile incluziunii și accesibile, în special pentru femei și copii, persoane vârstnice și persoane cu dizabilități, până în 2030;
• 11 .A - susținerea legăturilor economice, sociale și de mediu pozitive între zonele urbane, periurbane și cele rurale prin consolidarea capacității de planificare a dezvoltării la nivel național și regional;
• 11.B - creșterea substanțială a numărului de orașe și așezări umane care adoptă și implementează politici și planuri integrate în vederea incluziunii, eficienței resurselor, atenuării și adaptării la schimbările climatice, reziliența la dezastre și dezvoltarea și punerea în aplicare, în conformitate cu Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre 2015-2030, a politicilor de gestionare holistică a riscului de dezastre la toate nivelurile.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă stabilite de ONU la nivel mondial, destinate politicilor de dezvoltare urbană durabilă au fost adoptate în cadrul Conferinței Habitat III a ONU sub denumirea de NOUA AGENDĂ URBANĂ. Aceasta conține orientările necesare pentru ca orașele din toată lumea să fie mai favorabile incluziunii, mai ecologice, mai sigure și mai prospere. Ele au fost adoptate de Comisia Europeană prin intermediul a trei angajamente:

• Punerea în aplicare a noii Agende urbane prin intermediul Agendei urbane a UE -Agenda urbană a UE a fost concepută astfel încât orașele să aibă un cuvânt de spus în procesul de elaborare a politicilor. Cu cele 12 teme prioritare, guvernanță pe mai multe niveluri și accentul pus asupra învățării reciproce, Agenda urbană a UE contribuie la punerea în aplicare a noii Agende urbane în cadrul Uniunii Europene și în parteneriat cu părțile interesate din mediul urban - nu doar orașele, ci și întreprinderile, ONG-urile și reprezentanții statelor membre și ai instituțiilor UE;
• Planurile de acțiune pentru cele 12 teme prioritare sunt în curs de elaborare -Acestea vor include recomandări în materie de politici, bune practici și proiecte care urmează să fie partajate și aplicate pe scară mai largă în UE;
• Elaborarea unei definiții armonizate la nivel mondial a noțiunii de oraș - Aceasta ar facilita cadrul pe baza căruia orașele din toată lumea ar putea compara datele, stabili criterii de referință și asigura o mai bună monitorizare. Instrumentul utilizat este o bază de date Online, precum și o listă mondială a orașelor care să includă principalele lor caracteristici.

Promovarea cooperării între orașe în domeniul dezvoltării urbane durabile, în spiritul rețelei URBACT finanțate de UE și din metodologia programului de cooperare urbană internațională (IUC) al UE, aplicat la nivel mondial. De asemenea, o platformă de relaționare Online va oferi orientări și va permite cooperarea la nivel transregional.

DECLARAȚIA MINISTERIALĂ DE LA GENEVA PE LOCUIRE Șl DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ susține prioritățile Agendei Urbane - Habitat III și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. în cadrul declarației sunt evidențiate provocări precum: accesibilitatea locuințelor (din punct de vedere financiar, schimbările climatice, întărirea legăturilor urban-rural și planificarea orientată către cetățean. Pentru a preîntâmpina aceste provocări, prin Declarația de la Geneva sunt promovate:

• Locuirea accesibilă;
• Inovarea, incluziunea și ameliorarea perspectivelor de viitor pentru tineri;
• Ameliorarea și eficientizare serviciilor publice pentru a susține dezvoltarea durabilă și echilibru de gen;
• Locuirea incluzivă care ține cont de persoane cu dizabilități și vârstnici;
• Integrarea provocărilor de mobilitate și sănătate publică în procesul de planificare;
• Orașe verzi, compacte și reziliente;
• Revitalizarea fondului construit, eficientizare termică și transferul către surse regenerabile de energie;
• Integrarea soluțiilor TIC în gestiunea orașelor ținând cont de confidențialitate și securitate;
• întărirea guvernanței, mai ales la nivel de comunitate (asociații de proprietari etc.).

Un alt document strategic relevant în contextul actualizării SIDU Bacău este AGENDA TERITORIALĂ a Uniunii Europene lansată în anul 2011, și revizuită ulterior în anul 2020. Documentul strategic revizuit vizează orizontul de timp 2030 și se bazează pe două obiective generale, respectiv „O Europă justă" și „O Europă verde”. Cele două sunt susținute de 6 priorități orientate către dezvoltarea teritoriului european, după cum urmează:

• Europa echilibrată - Dezvoltare teritorială mai bine echilibrată, utilizând diversitatea Europei;
• Regiuni funcționale - Dezvoltare locală și regională convergentă, mai puțină inegalitate între locuri;
• Integrare peste granițe - Locuire și muncă mai ușoare peste granițele naționale;
• Mediu sănătos - Mediu ecologic mai bun, orașe și regiuni neutre din punct de vedere climatic și reziliente;
• Economie circulară - Economii locale puternice și sustenabile într-o lume globalizată;
• Conexiuni sustenabile - Conectivitate fizică și digitală sustenabilă a locurilor.

în ceea ce privește noul ciclu de programare 2021-2027, pe plan european, cel mai important document strategic pentru următorul exercițiu financiar este PROPUNEREA DE REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl AL CONSILIULUI DE STABILIRE A UNOR DISPOZIȚII COMUNE PRIVIND FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ, FONDUL SOCIAL EUROPEAN PLUS, FONDUL DE COEZIUNE Șl FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT Șl AFACERI MARITIME, Șl DE INSTITUIRE A UNOR NORME FINANCIARE APLICABILE ACESTOR FONDURI, PRECUM Șl FONDULUI PENTRU AZIL Șl MIGRAȚIE, FONDULUI PENTRU SECURITATE INTERNĂ Șl INSTRUMENTULUI PENTRU MANAGEMENTUL FRONTIERELOR Șl VIZE, din mai 2018, prin care Comisia Europeană propune o nouă abordare strategică pentru Politica de Coeziune. în cadrul regulamentului sunt evidențiate noile obiective de politică, acestea fiind rezultatul corelării și simplificării celor 11 obiective tematice utilizate în perioada 2014-2020. Astfel, aceasta va fi ghidată de următoarele cinci obiective principale:

• O Europă mai inteligentă - o transformare economică inovatoare și inteligentă;
• O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon;
• O Europă mai conectată - mobilitate și conectivitate TIC regională;
• O Europă mai socială - implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;
• O Europă mai aproape de cetățeni - dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonelor urbane, rurale și de coastă.

în propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027, România are alocate 27 miliarde de euro prin Politica de Coeziune, cu 8% în plus față de perioada de programare 2014-2020.

TABEL 1 - OBIECTIVELE POLITICII DE COEZIUNI PENTRU PERIOADA 2021-2027

OBIECTIVE DE POLITICĂ OBIECTIVE SPECIFICE ' REALIZĂRI | REZULTATE

1. O Europă mai (0 Dezvoltarea CCO 01 - întreprinderi CCR 01 - IMM-uri care

inteligentă capacităților de care beneficiază de introduc inovații în

cercetare și inovare și sprijin pentru inovare materie de produse,

OBIECTIVE DE POLITICĂ

OBIECTIVE SPECIFICE

REALIZĂRI

REZULTATE

2. O Europă mai ecologică

adoptarea tehnologiilor avansate	CCO 02 - Cercetători care lucrează în centre de cercetare care beneficiază de sprijin	procese, comercializare sau organizare
(ii) Fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, a! companiilor și al guvernelor	CCO 03 - întreprinderi și instituții publice care beneficiază de sprijin pentru a dezvolta produse, servicii și aplicații digitale	CCR 02 - Utilizatori suplimentari de noi produse, servicii și aplicații digitale dezvoltate de întreprinderi și instituții publice
(iii) Impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor	CCO 04 - IMM-uri care beneficiază de sprijin pentru a crea locuri de munca" și creștere economica"	CCR 03 - Locuri de munca" create în IMM-urile care beneficiază de sprijin
(iv) Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligenta", tranziție industriala" și antreprenoriat	CCO 05 - IMM-uri care investesc în dezvoltarea competențelor	CCR 04-Angajați ai IMM-urilor care beneficiază de formare în vederea dezvoltării competențelor
(i) Promovarea măsurilor de eficiență energetica"	CCO 06 - Investiții în măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice	CCR 05 - Beneficiari cu o clasificare energetica" îmbunătățită
(ii) Promovarea energiei din surse regenerabile	CCO 07 - Capacitate suplimentara" de producție a energiei din surse regenerabile	CCR 06 - Volum de energie din surse regenerabile suplimentar produsa"
(iii) Dezvoltarea la nivel local a unor sisteme energetice, rețele și sisteme de stocare inteligente	CCO 08 - Sisteme digitale de gestionare dezvoltate pentru rețele inteligente	CCR 07 - Utilizatori suplimentari conectați la rețele inteligente
(iv) Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezidenței în urma dezastrelor	CCO 09 - Sisteme noi sau modernizate de monitorizare, de alerta" și de reacție în caz de dezastre	CCR 08 - Populația suplimentara" care beneficiază de măsuri de protecție împotriva inundațiilor, incendiilor forestiere și a altor dezastre naturale legate de clima’
(v) Promovarea gestionării durabile a apelor	CCO 10 - Capacități noi sau modernizate pentru tratarea apelor uzate	CCO 09 - Sisteme noi sau modernizate de monitorizare, de alerta" și de reacție în caz de dezastre
(vi) Promovarea tranziției la o economie	CCO 11 - Capacități noi sau modernizate pentru	CCR 10 - Deșeuri suplimentare reciclate

reciclarea deșeurilor

circulara'

	OBIECTIVE DE POLITICĂ		OBIECTIVE SPECIFICE	REALIZĂRI	REZULTATE
	ll(vii) Dezvoltarea llbicdiversității, a llinf rastr^cLun⁴ ecologica llin mediul urban ș llreducerea poluării			CCO 12 - Suprafața infrastructurii verzi în zonele urbane	CCR 11 - Populația care beneficiază de măsuri privind calitatea aerului
			(i) îmbunătățirea conectivității digitale	CCO 13 - Gospodării și întreprinderi suplimentare care beneficiază de acoperire prin rețele în banda" larga" de foarte mare capacitate	CCR 12 - Gospodării și întreprinderi suplimentare cu abonamente la servicii de banda" larga" prin rețele de foarte mare capacitate
O			(ii) Dezvoltarea unei rețele TEN-T durabila", rezidentă în fața schimbărilor climatice, inteligenta", sigura" și intermodată	CCO 14 - Rețeaua TEN-T rutiera": Drumuri noi și modernizate	CCR 13 - Timp câștigat datorita" îmbunătățirii infrastructurii rutiere
	3. 0 Europă conectată	mal	(iii) Dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, rezidente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere	CCO 15 - Rețeaua TEN-T feroviara": Căi ferate noi și modernizate	CCR 14 - Numărul anual de pasageri deserviți de transporturi feroviare îmbunătățite
			(iv) Promovarea mobilității urbane multimodale durabile	CCO 16 - Extinderea și modernizarea liniilor de tramvai și de metrou	CCR 15 - Numărul anual de utilizatorii deserviți de linii de tramvai și de metrou noi și modernizate
o			(i) Sporirea eficienței piețelor forței de munca" și facilitarea accesului la locuri de munca" de calitate prin dezvoltarea inovării și a infrastructurii sociale	CCO 17 - Numărul anual de șomeri care beneficiază de servicii îmbunătățite de ocupare a forței de munca"	CCR 16 - Persoane aflate în căutarea unui loc de munca" care utilizează anual servicii îmbunătățite de ocupare a forței de munca"
	4. 0 Europă socială	mai	(li) îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii	CCO 18 - Capacități noi sau modernizate pentru infrastructurile de îngrijire a copiilor și din domeniul învățământului	CCR 17 - Numărul anual de utilizatori care beneficiază de infrastructuri noi sau modernizate de îngrijire a copiilor și din domeniul învățământului
			(iii) îmbunătățirea integrării socio- economice a comunităților marginalizate, a migraților și a grupurilor	CCO 19 - Capacități suplimentare ale infrastructurilor de primire înființate sau modernizate	CCR 18 - Numărul anual de utilizatori care beneficiază de infrastructuri de primire noi și îmbunătățite și de locuințe

OBIECTIVE DE POLITICĂ	OBIECTIVE SPECIFICE	REALIZĂRI	REZULTATE
	dezavantajate prinl măsuri integrate care sa] includă asigurarea del locuințe și servicii! sociale
	(iv) Asigurarea egalității de acces la asistență medicala" prin dezvoltarea infrastructurii, inclusiv la asistența" primară	CCO 20 - Capacități noi sau modernizate pentru infrastructurile din domeniul sănătății	CCR 19 - Populația cu acces la servicii de sănătate îmbunătățite
5. 0 Europă mal aproape de cetățeni	(i) Promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului, a dezvoltării patrimoniului cultural și a securității în zonele urbane	CCO 21 - Populația care beneficiază de strategii de dezvoltare urbana" integrata”

Perioada post-2020 marchează o creștere substanțială a resurselor alocate pentru domeniile cercetare-inovare și tehnologii digitale (+160%), dar și pentru domeniul dedicat atenuării schimbărilor climatice și mediu înconjurător.

La nivel național, creșterea va fi de aproximativ 65% pentru primele 2 obiective de politică, cu o creștere de 35% alocată Obiectivului Prioritar 1 - O Europa mai inteligentă și 30% pentru realizarea intervențiilor aferente Obiectivului Prioritar 2 - O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon. Complementar, se vor mai susține intervenții prin Obiectivul Prioritar 5-0 Europă mai aproape de cetățeni, cu o alocare minimă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de minim 6%. Toate aceste dezvoltări strategice la nivelul UE avantajează și stimulează demersul de actualizare a SIDU Bacău. Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a trei categorii: mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate. Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii - șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice, primirea și integrarea migraților - pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultra periferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare inițiate și coordonate la nivel local. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane. Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua posibilitate ca o regiune să utilizeze părți din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte regiuni. Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră (INTERREG) va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte servicii comune.

Alte documente subsecvente relevante pentru perioada post-2020 în contextul acestui demers de planificare strategică sunt:

INIȚIATIVA URBANĂ EUROPEANĂ/EUROPEAN URBAN INIȚIATIVE (EUI> | Un nou instrument de sprijin pentru orașe, bazat pe prioritățile tematice ale Agendei urbane pentru UE, care acoperă toate zonele urbane. Acesta beneficiază de o alocare de 500.000.000 EUR, sub managementul direct sau indirect al Comisiei Europene. Inițiativa trebuie să acopere toate zonele urbane și să sprijine Agenda Urbană pe trei direcții principale de sprijin:

• Creșterea/ consolidarea capacității - prin susținerea unor rețele de cooperare, bune practici și transferabilitate, instruire și suport (pe baza URBACT, UDN și a altor inițiative pilot);
• Acțiuni inovatoare - Proiecte inovatoare pentru identificarea și testarea de noi soluții în zona dezvoltării urbane durabile, relevante la nivelul UE (pe baza experienței UIA și a altor programe);
• Sprijinirea dezvoltării cunoștințelor, elaborării politicilor și comunicării - prin Sprijinirea politicilor bazate pe date (evidence-based), valorificând rezultatele și expertiza din teren și de la furnizorii de cunoștințe (ESPON, JRC, JPI Urban Europe, Horizon Europe) - platformă de cunoștințe.

AGENDA URBANĂ PENTRU UE | Lansată în anul 2016, este o inițiativă inovatoare de politică urbană ce poate oferi exemple pentru strategiile și instrumentele de dezvoltare urbană prin promovarea cooperării între Statele Membre și între actorii la nivel local, regional și național, prin parteneriate și guvernanță multi-nivel. Aceasta are rolul de a stimula creșterea, calitatea vieții și locuirii și inovarea în orașele europene și de a identifica și aborda prin parteneriate provocări urbane relevante la nivel european.

PACTUL VERDE EUROPEAN („THE EUROPEAN GREEN DEAL") | ce reprezintă noua strategie a Uniunii Europene pentru asigurarea unei dezvoltări bazate pe tehnologii verzi și soluții durabile, pentru îndeplinirea obiectivului privind neutralitatea climatică până în anul 2050. Astfel, blocul european își propune să susțină cetățenii și companiile deopotrivă pentru a dezvolta și utiliza soluții ce susțin tranziția către o economie verde. Astfel, printre principalele provocări ale următoarei decade, transpuse în seturi de măsuri de politică în cadrul Pactului Verde European, se regăsesc o serie de elemente direct relevante pentru prezenta strategie:

• ENERGIE CURATĂ | Eliminarea utilizării cărbunelui ca sursă de energie reprezintă un pas crucial în atingerea obiectivelor climatice în 2030 și 2050. Astfel, eficiența energetică devine o prioritate la nivel comunitar, însă bazată pe surse regenerabile, concomitent cu reducerea contribuției cărbunelui și gazului natural. Pentru asigurarea unei alimentări cu energie sigură și la un preț acceptabil pentru toate tipurile de consumatori, piața europeană trebuie să devină mai integrată, interconectată și digitalizată;
• INDUSTRIE DURABILĂ | Economia circulară joacă un rol central în transformarea industrială la nivel european, viitorul fiind construit în jurul modernizării și creșterii eficienței, în special în industriile mari consumatoare de energie;
• CONSTRUIREA Șl RENOVAREA | Creșterea eficienței energetice a clădirilor reprezintă o oportunitate atât prin prisma consumului de energie, cât și prin cea a susținerii economiilor locale, antrenând sectorul imobiliar sustenabil. Comisia Europeană va lansa o platformă dedicată acestui sector, reunind toți actorii relevanți susținerii acestui demers, pentru identificarea unor idei creative, mecanisme de finanțare și abordări inovatoare care să valorifice la maximum resursele existente;
• MOBILITATEA DURABILĂ j Reducerea emisiilor de carbon ca urmare a transportului trebuie să fie de cel puțin 90% pentru a contribui semnificativ la atingerea obiectivelor privind neutralitatea climatică. Comisia Europeană are în plan să adopte o strategie pentru susținerea mobilității inteligente și durabile în 2020, având în centru nevoile utilizatorilor și încurajarea mijloacelor alternative de transport, nepoluante, mai sigure și accesibile.

MECANISMUL DE RELANSARE Șl REZÎL3ENȚĂ ] Uniunea Europeană a înființat un instrument financiar temporar, #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, pentru perioada 2021-2027, în vederea acordării de sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice. Mecanism de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Scopul MRR este acela de a sprijini economia și societățile statelor membre, de a le face mai sustenabile, mai reziliente și mai bine pregătite în fața provocărilor și oportunităților oferite de tranziția verde și tranziția digitală.

2.1.2. CONTEXT NAȚ ONĂL

în ceea ce privește documentele relevante de la nivel național, se remarcă următoarele:

• Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR);
• Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN);
• Masterplanul General de Transport (MPGT);
• Programul Național de Reformă;
• Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM) 2021-2027;
• Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetățenilor Români aparținând Minorității Rome 2021-2027;
• Strategia Națională privind incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabi lități 2021 -2027;
• Strategia de Digitalizare a Educației din România 2021 2027;
• Strategia pentru Cultură și Patrimoniu Național 2016-2022.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI (SDTR) < este documentul strategic care vizează dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul de timp 2035, prezentând viziunea și obiectivele de dezvoltare la nivel național, regional și interregional, precum și aspecte ce privesc dezvoltarea la nivel transfrontalier și transnațional.

Conform viziunii SDTR, „România în 2035 este o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, care asigură condiții de viață și locuire pentru cetățenii săi și are un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei”. Aceasta se bazează pe 5 obiective generale, după cum urmează:

⁴ MDRAP, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, 2016

• Asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband;
• Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive;
• Dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane;
• Protejarea patrimoniului natural și construit și valorificarea elementelor de identitate teritorială;
• Creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.

în cadrul SDTR sunt propuse următoarele măsuri:

• Susținerea dezvoltării policentrice a teritoriului național;
• Sprijinirea dezvoltării zonelor economice cu vocație internațională;
• . Asigurarea unei conectivități crescute a orașelor mici si mijlocii cu orașele mari;
• Susținerea dezvoltării infrastructurii de baza prin asigurarea accesului tuturor localităților la servicii de interes general;
• întărirea cooperării între autoritățile publice de la diferite niveluri administrative in scopul asigurării unei dezvoltări armonioase a teritoriului național.

Scenariul „România policentrică” propus în cadrul SDTR se bazează pe următoarele direcții de dezvoltare:

• îmbunătățirea infrastructurii care conectează orașele și zonele înconjurătoare acestora, în vederea extinderii masei lor economice;
• Asigurarea unor instituții publice performante în zonele mai slab dezvoltate (în special în domeniile educație, sănătate, infrastructura de bază pentru serviciile publice etc.), pentru a promova mobilitatea oamenilor și pentru a contribui la creșterea standardului de viață;
• Promovarea investițiilor în calitatea vieții în zonele cu potențial ridicat de creștere, pentru a spori capacitatea de a atrage și păstra capitalul uman necesar;
• Proiectarea și implementarea unor măsuri care să vizeze grupurile marginalizate și minoritare, în vederea susținerii participării acestora la procesele de dezvoltare, ca părți active ale economiei;
• Proiectarea și implementarea unor măsuri care să vizeze diaspora, cum ar fi facilități de reinstalare, pentru efectuarea de investiții sau inițiative de antreprenoriat.

SDTR stabilește 10 linii directoare de planificare, dintre acestea fiind relevante pentru strategia prezentă următoarele:

• încurajarea concentrării activităților industriale în parcuri tehnologice amplasate la limita exterioară a intravilanului unităților administrativ - teritoriale;
• Dezvoltarea complementarității între zonele urbane și zonele rurale;
• încurajarea dezvoltării care utilizează energie verde și interzicerea construirii de imobile care utilizează în exploatare exclusiv combustibili fosili;
• Luarea măsurilor necesare pentru diminuarea efectelor negative ale riscurilor naturale și industriale;
• încurajarea transportului sustenabil și obligativitatea elaborării planurilor de mobilitate;
• încurajarea planificării și proiectării de calitate și limitarea derogării de la planurile de dezvoltare urbană și teritorială în vigoare;
• încurajarea implicării cetățenilor și comunităților în elaborarea strategiilor de dezvoltare și obligativitatea consultării publicului asupra fiecărei etape ale acestora.

Măsurile propuse de SDTR, aplicabile municipiului Bacău, prevăd dezvoltarea unor instrumente de sprijinire a dezvoltării, astfel că printre proiectele posibile se numără: modernizarea de stații de căi ferate și autogări, reabilitare/extindere variante ocolire transport rutier, sprijinire sector IMM, inclusiv spin-off și micro-întreprinderi high-tech, modernizare întreprinderi (dotarea cu utilaje, instalații, echipamente de înaltă tehnologie, automatizare proces producție), încurajare parteneriate cu universități din municipiilor poli regionali principali cu potențial transnațional (filiale), modernizare campusuri universitare, modernizare și dotare secții spitale.

Municipiul Bacău (după caz și Zona Metropolitană Bacău), este inclus într-o serie de măsuri care conduc la dezvoltarea teritoriului național, județean și local:

• Reducerea timpilor de călătorie pe teritoriul României prin completarea segmentului TEN-T rutier Giurgiu - București - Buzău - Focșani - Bacău - Suceava și Sebeș - Turda - Târgu Mureș - Pașcani - lași, care traversează inclusiv teritoriul municipiului Bacău;
• Realizarea intervențiilor de dezvoltare și diversificare a infrastructurii de transport pe fondul necesității sporirii conectivității cu scopul de a susține procesele de dezvoltare (măsură ce ține de obiectivul specific ce vizează asigurarea unei accesibilități crescute la nivelul teritoriului și a unei conectivități eficiente între orașele mari și zona urbană funcțională);
• Modernizarea legăturii rutiere între București și Regiunea de Dezvoltare Nord-Est pentru asigurarea accesului rapid către frontiera cu Ucraina, măsură ce ar fi foarte benefică inclusiv pentru municipiul Bacău);
• Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare (în municipiul Bacău) - inclusiv reabilitare structurală și promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie, municipiul Bacău fiind printre orașele cu peste 50% dintre locuințe situate în ansambluri colective;
• Sprijinirea proceselor de dezvoltare localizate șa nivelul axei de dezvoltare lași -Bacău - Brașov, Timișoara - Arad - Oradea - Satu Mare, Craiova - Pitești - Brașov, Bistrița Năsăud - Cluj Napoca - Deva, Craiova - Deva - Oradea;
• Realizarea de variante ocolitoare pentru municipiul Bacău ca parte din măsura de dezvoltare și diversificare a infrastructurii de transport între municipiu și zona urbană funcțională;
• Susținerea de proiecte culturale de dimensiune europeană prin programul „Orașe Europene” inclusiv în municipiul Bacău;
• Realizarea operațiunilor de restaurare și reabilitare a patrimoniului urban construit (monumente și ansambluri de arhitectură, arheologice, etc), cu precădere la nivelul orașelor care dețin obiective UNESCO și al celor cu o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național, conform Legii nr. 5/2000, printre care și municipiul Bacău;
• Reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente a spitalului județean de urgență din municipiul Bacău;
• Construcția, extinderea și reabilitarea campusurilor școlare din mediul urban, cu precădere la nivelul unităților de învățământ liceal cu peste 1.000 de elevi, prezente inclusiv în municipiul Bacău;
• Construcția, reabilitarea și modernizarea locuințelor sociale, inclusiv în parteneriat public-privat, cu precădere în orașele cu o pondere de peste 5% a populației în zone cu locuire precară (cf. studiului realizat de Banca Mondială -"Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România”, 2014), printre care și municipiul Bacău;
• Extinderea transportului în comun ecologic (tramvaie, troleibuze, autobuze electrice), inclusiv implementarea sistemelor de e-ticketing și de monitorizare GPS în Zona Metropolitană Bacău;
• Achiziționarea de mijloace ecologice de transport în comun în municipiul Bacău;
• înființarea autorităților metropolitane de transport în comun la nivelul Zonei Metropolitane Bacău;
• Consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat, cu precădere în orașele cu o concentrare mare de clădiri cu risc de prăbușire sau de avariere a structurii în caz de cutremur, printre care și municipiul Bacău;
• Construcția de parcuri științifice și tehnologice, inclusiv în cadrul municipiului Bacău;
• Construcția de centre de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniile prioritare de cercetare-dezvoltare și de specializare inteligentă de la nivel național, inclusiv în municipiul Bacău;
• Remediere și reconversia funcțională a siturilor contaminate din mediul urban, cu precădere în orașele care dețin astfel de locații înregistrate în Inventarul Național al Siturilor Contaminate, printre care și municipiul Bacău.

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAȚIONAL (PATN) | Este descris ⁴ ca suportul dezvoltării complexe si durabile, inclusiv al dezvoltării regionale a teritoriului și reprezintă contribuția specifică a țării noastre la dezvoltarea spațiului european și premisa înscrierii în dinamica dezvoltării economico-sociale europene. Planul de Amenajare a Teritoriului Național are caracter director și fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu și lung și determină dimensiunile, sensul și prioritățile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerințelor europene.

SECȚIUNEA I - REȚELE DE TRANSPORT - sunt propuse următoarele intervenții de modemizare/extindere a infrastructurii locale pentru o conectivitate ridicată a teritoriului:

• Autostrada Șiret - Suceava - Bacău - Mărâșești - Tișița;
• Drumurile expres sau cu 4 benzi:

o Baia Mare - Cavnic - Budești - Borșa - lacobeni Vatra Dornei - Piatra Neamț - Bacău;

o Bacău - Târgu Secuiesc - Brașov - Pitești - Slatina - Craiova;

o Bacău - Vaslui - Crasna;

• Reabilitarea liniei de cale ferată convențională, cu vitează până la 160 km/h pe traseul existent Cristești, Jijia - lași - Pașcani - Bacău - Adjud - Mârășești - Focșani - Buzău - Ploiești - București - Giurgiu;
• Traseu nou de cale ferată de interes local pe ruta Bacău - Moinești;
• Modernizarea aeroportului din municipiul Bacău;
• Modernizarea terminalului de transport combinat existent din municipiul Bacău.

SECȚIUNEA A ll-A - APA - se identifică următoarele proiecte:

• în municipiul Bacău - modernizarea sistemului de alimentare cu apă, majorarea debitelor la captare-tratare, majorarea capacității de compensare, înmagazinare, reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție, reabilitarea rețelei de canalizare, extinderea rețelei de canalizare, extinderea stației de epurare, completarea stației de epurare cu treaptă avansată (chimică).

SECȚIUNEA A III-A-ZONE PROTEJATE - identifică următoarele rezervații și monumente ale naturii: punctul fosilifer Cârligata, pădurea Arsura și strate tip pentru „Formațiunea de Pietrosu” (în comuna Mărgineni)⁵. De asemenea, în comuna Mărgineni se regăsește o biserică din lemn (Biserica Vovidenia), în municipiul Bacău o biserică cu mănăstire (Biserica Precista) și în comuna Traian o așezare neolitică (așezarea Cucuteni) ⁶. Municipiul Bacău și comunele Mărgineni, Săucești și Traian se află printre UAT-urile cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național⁷.

SECȚIUNEA A V-A - ZONE DE RISC NATURAL - Riscurile naturale reprezintă o amenințare importantă pentru localitățile Zonei Metropolitane Bacău, suprafețe extinse fiind expuse riscurilor de inundație, alunecărilor de teren și riscului seismic. Printre unitățile administrativ teritoriale identificate ca fiind amplasate în zone pentru care intensitatea seismică (echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României) este minimum VII (exprimată în grade MSK) se regăsește municipiul Bacău. în ceea ce privește inundațiile, printre UAT-urile afectate se regăsesc următoarele localități: Bertești - Bistrița, Blăgești, Buhoci, Faraoani, Filipești, Gârleni, Hemeiuș, Letea Veche, Xxxxx-Xxxxxxxx, Măgura, Mărgineni, Săucești, Secuieni, Tamași, Traian și Zemeș ’. UAT-urile afectate de alunecările de teren sunt: comunele Faraoani, Xxxxx-Xxxxxxxx și Zemeș.

SECȚIUNEA A VIII-A - ZONE TURISTICE - a fost identificat municipiul Bacău ca având o concentrare foarte mare de resurse naturale.

MASTERPLANUL GENERAL DE TRANSPORT (MPGT) este un document strategic care vizează dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel național, urmărind nevoile de dezvoltare ale României, precum și direcțiile și obiectivele trasate de Uniunea Europeană în ceea ce privește transportul. MPGT se încadrează în orizontul de timp 2014-2030, conturând intervenții cu orizont 2020, cât și baza pentru intervențiile post 2020 și se concentrează pe următoarele teme generale și obiective strategice:

• Eficiență economică - sistemul de transport trebuie să fie eficient în ce privește operațiunile de transport și utilizatorii acestuia. în mod specific, beneficiile sistemului de transport ar trebui să depășească costurile;
• Sustenabilitate - acest concept include sustenabilitatea financiară, economică și de mediu. Modurile de transport așa numite durabile - feroviar, transport cu autobuzul și transport naval - care sunt mai eficiente energetic și cu un grad mai scăzut de emisii trebuie dezvoltate în mod prioritar;
• Siguranța - investițiile în transporturi ar trebui să producă un sistem de transport mai sigur;
• Impactul asupra mediului - sistemul de transport nu trebuie să aibă un impact negativ asupra mediului;
• Dezvoltarea economică - sistemul de transport trebuie configurat astfel încât să permită dezvoltarea economică atât la nivel național, cât și la nivel regional. Investițiile în transporturi trebuie, de asemenea, să favorizeze echitatea față de cetățenii României;
• Finanțarea - există un deficit substanțial de finanțare a transporturilor în România. La nivelul proiectelor, disponibilitatea fondurilor europene prin intermediul Fondurilor Structurale (FC, FEDR, Connecting Europe Facility (CEF) și PPP) vor afecta oportunitatea implementării acestora dar și prioritizarea lor. Programul general va trebui să se încadreze în limita unor estimări realiste a fondurilor naționale și internaționale disponibile pe perioada planificată." ⁸

MPGT prezintă 5 coridoare-cheie la nivel național, definite pe baza legăturilor între principalele regiuni de dezvoltare, poli de creștere economică și centre industriale. Totodată, acestea urmăresc conectarea principalelor puncte de trecere a frontierei cu rețeaua TEN-T (Core și Comprehensive).

în ceea ce privește municipiul Bacău (după caz și Zona Metropolitană Bacău), acest document vizează ca proiecte foarte importante realizarea drumului expres Ploiești -Bacău - Pașcani, realizarea autostrăzii Brașov-Bacău, realizarea drumului expres Bacău - Focșani - Brăila - Galați - Giurgiulești, realizarea drumului expres Bacău - Suceava, realizarea drumului expres Bacău - Piatra Neamț, iar printre alte obiective generale sunt menționate următoarele:

• îmbunătățirea vitezelor de circulație pe coridorul București - Bacău - lași;
• îmbunătățirea vitezelor de circulație pe tronsonul Bacău - Piatra Neamț;
• îmbunătățirea accesibilității către piețele occidentale a regiunii Nord-Est (inclusiv Bacău).

PROGRAMUL NAȚIONAL DE REFORMĂ | Acest program propune continuarea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii în lungul rețelei TEN-T, în acest sens municipiul Bacău fiind cuprins în propunerea de realizare a autostrăzii Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău -Pașcani - Suceava - Șiret. De asemenea, aeroportul din Bacău se află pe lista proiectelor ce vizează dezvoltarea infrastructurii aeroportuare prin modernizare.

STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ 2021-2027 ⁹ | Prezintă o viziune generală pentru anul 2027, urmărindu-se ca la nivelul acestui an „forța de muncă să fie ocupată sustenabil fi înzestrată cu competențe necesare pentru a face față schimbărilor tehnologice, digitale și tendințelor globale - piața muncii va asigura o competitivitate durabilă și cu sisteme de protecție socială flexibile adaptate și adecvate" ¹⁰. Obiectivul general al strategiei este de a crește nivelul de ocupare prin măsuri de activare a persoanelor inactive apte de muncă, a șomerilor, în special a celor de lungă durată, a tinerilor, inclusiv NEETs, prin asigurarea unor tranziții rapide și de calitate în ocupare pentru tinerii absolvenți, prin dezvoltarea resurselor umane, prin stimularea culturii și a inițiativei antreprenoriale și prin stimularea creării de noi oportunități și locuri de muncă, fiind susținut de următoarele obiective specifice:

• Integrarea durabilă pe piața muncii a forței de muncă disponibile;
• Creșterea gradului de valorificare a potențialului economic al tinerilor (inclusiv NEETs);
• Modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței muncii în vederea creării unui mediu care să conducă la crearea unei piețe a muncii flexibile, funcționale și reziliente;
• Consolidarea sistemului de formare profesională a adulților pentru o mai bună conectare la cerințele pieței muncii.

STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI DE INCLUZIUNE A CETĂȚENILOR ROMÂNI APARȚINÂND MINORITĂȚII ROME 2021-2027 ¹¹ | Urmărește incluziunea socio-economică a cetățenilor români aparținând minorității rome la un nivel similar cu cel al restului populației, obiectivul general fiind reprezentat de creșterea calității vieții cetățenilor români aparținând minorității rome, fundamentată pe cetățenie activă, incluziune socio-economică și valorizarea patrimoniului cultural rom. în acest context, sunt urmărite următoarele direcții strategice:

• Consolidarea dimensiunii cetățeniei active a grupului reprezentat de cetățenii români aparținând minorității rome, cu accent pe cei aflați în situație de vulnerabilitate, ținând seama de diversitatea și particularitățile neamurilor de romi, în scopul de-a pune în valoare potențialul acestora din perspectiva contribuției la viața publică, socială, economică și culturală a țării;
• Identificarea cauzelor ce conduc la vulnerabilități, astfel încât intervențiile să fie eficiente și complementare;
• Includerea măsurilor propuse pentru atingerea obiectivelor specifice în strategiile sectoriale, respectiv în Programele Naționale existente sau propunerea de noi programe naționale cu adresabilitate specifică, acolo unde este cazul;
• împuternicirea autorităților publice locale în dezvoltarea și punerea în aplicare, în colaborare cu instituțiile deconcentrate și cele descentralizate, a măsurilor distincte de incluziune socială a romilor în strategiile de dezvoltare locală.

Obiectivele specifice urmărite sunt următoarele:

• îmbunătățirea condițiilor de locuire și a infrastructurii în comunitățile vulnerabile cu romi;
• Asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la educație inclusivă de calitate;
• Impulsionarea gradului de ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieței, astfel încât să se evite segmentarea competențelor și a oportunităților și să se permită evoluția profesională a acestora;
• îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunităților vulnerabile de romi;
• Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și al identității rome.

STRATEGIA NAȚIONALĂ PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI 2021-2027 ¹² | Vizează continuarea și dezvoltarea demersului de implementare a Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități în vederea asigurării cadrului pentru exercitarea deplină și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilități. Astfel, sunt considerate domenii precum accesibilitatea și mobilitatea, protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități, ocuparea, protecția socială (inclusiv abilitarea/reabilitare), viața independentă și integrarea în comunitate (inclusiv accesul la servicii publice), educația, sănătatea și participarea politică și publică.

STRATEGIA DE DIGITALIZARE A EDUCAȚIEI DIN ROMÂNIA 2021-2027 | Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică, Strategia de Digitalizare a Educației din România 2021-2027- SMART-EDU. Pilonii pe care este construită această strategie sunt următorii:

• Competențe digitale relevante pentru transformarea digitală;
• Ecosistem digital de educație și formare de înaltă performanță.

Țintele pe care strategia le propune sunt următoarele:

• 90% din populația României să fie alfabetizată digital;
• Formarea a 82% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani pentru meserii emergente, în vederea inserției cu succes pe piața muncii;
• Dotarea tuturor unităților de învățământ din România cu infrastructură și resurse tehnologice adaptate schimbărilor permanente.

Așadar, SMART EDU urmărește:

• Un sistem de educație flexibil, digitalizat, adaptabil, de calitate, capabil să răspundă provocărilor și să genereze schimbarea;
• Cetățeni activi, bine integrați pe piața muncii din perspectiva utilizării tehnologiilor digitale;
• Creștere economică sustenabilă, bazată pe meserii ale viitorului;
• Oportunități de dezvoltare digitală în domeniul educației și formării profesionale pentru o societate digitală și o economie verde;
• Consolidarea rezilienței și predictibilitatea funcțională a sistemului de educație în era digitală.

Strategia mai prevede, de asemenea, următoarele aspecte:

• Revizuirea programei pentru învățământul secunda;
• Dezvoltarea de programe pentru alfabetizarea digitală a copiilor cu dizabilități;
• Dezvoltarea de stagii de practică pentru studenți și realizarea de programe de formare pentru părinți care să le permită acestora să-și susțină elevii nu numai în învățarea Online ci și în achiziția de competențe digitale;
• Dezvoltarea competențelor digitale permanente prin centre comunitare și care să pună la dispoziția comunității resursele și consilierea pentru dezvoltarea competențelor digitale;
• Stimularea IMM-urilor pentru desfășurarea de programe de formare a personalului propriu pentru dobândirea competențelor digitale prin vouchere care să asigure accesul la acest tip de programe;
• Infrastructură și resurse tehnologice pentru toate unitățile de învățământ;
• Resurse educaționale deschise, operaționalizarea bibliotecii școlare virtuale care să pună la dispoziția elevilor și a cadrelor didactice resursele necesare desfășurării procesului de educație, crearea de clase virtuale, etc;
• Conexiune la internet pentru toate unitățile de învățământ din România;
• Conexiune 4G pentru elevii din toată țara cu posibilitatea oferirii de vouchere care provin din comunități dezavantajate;
• Crearea de spații comunitare cu acces gratuit la internet în special în comunitățile vulnerabile;
• Securitatea cibernetică și siguranța datelor.

STRATEGIA PENTRU CULTURĂ Șl PATRIMONIU NAȚIONAL 2016-2022 | Aceasta stabilește prioritățile și direcțiile de acțiune pentru planificarea culturală de la nivel național din perioada 2016-2022, urmărind o dezvoltare culturală echilibrată, durabilă și inteligentă, care să fie în beneficiul societății și a tuturor actorilor implicați. Documentul se bazează pe 5 axe prioritare, fiecare cuprinzând obiective și direcții de acțiune specifice, după cum se poate observa în tabelul de mai jos:

TABEL 2 - OBIECTIVELE STRATEGIEI PENTRU CULTURĂ Șl PATRIMONIU NAȚIONAL RELEVANTE ÎN CONTEXTUL PROIECTULUI

AXA PRIORITARĂ OBIECTIV GENERAL DIRECȚIE DE ACȚIUNE

Economia creativă Dezvoltarea antreprenoriatului în SCC

Valorificarea avantajelor competitive ale SCC pentru dezvoltare

Creșterea activității comerciale externe a operatorilor români din SCC

Acces la cultură și Dezvoltarea publicului pentru diversitatea expresiilor cultură culturale

Susținerea diversificării categoriilor de public al instituțiilor de cultură Impulsionarea creșterii consumului cultural

O mai bună înțelegere a obiectivelor comune domeniilor culturii și educației - educație prin și pentru cultură

AXA PRIORITARĂ

OBIECTIV GENERAL

DIRECȚIE DE ACȚIUNE

Dezvoltarea creativității contemporane

Creșterea vitalității formelor culturale specifice minorităților naționale și ale noilor grupuri etnice de pe teritoriul României

Amplificarea intervențiilor culturale pentru grupurile vulnerabile

Capacitatea sectoarelor culturale și creative

îmbunătățirea serviciului public în domeniul culturii

Sprijinirea performanței administrației și a instituțiilor publice de cultură

Promovarea integrității în sectorul cultural public

încurajarea guvernării participative prin informarea și implicarea operatorilor culturali

Extinderea și modernizarea infrastructurii culturale

Debirocratizarea șl actualizarea cadrului de reglementare și a practicilor de finanțare a SCC îmbunătățirea statutului socio-profesional și a condiției creatorului

Creșterea rolului TIC în cultură

Dezvoltarea competențelor practicienilor culturali și a atractivității SCC ca are ocupațională pentru alegerea unei profesii

Sursă: Strategia pentru Cultură și Patrimoniu Național

2.1.3.

CONTEXT STRATEG C REGIONAL S JUDEȚEAN T »

Documentele relevante de la nivel regional și județean sunt următoarele:

• Planul pentru Dezvoltare Regională (PDR) Regiunea Nord-Est 2021-2027;
• Plan de Menținere a Calității Aerului în Județul Bacău 2017-2022;
• Strategia de Dezvoltare a Județului Bacău 2014-2020.

PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ (PDR) PENTRU REGIUNEA NORD-EST 2021-2027 | Acest plan propune drept obiectiv general derularea in regiune a unei dezvoltări echilibrate printr-un proces de creștere economica durabil, favorabil incluziunii sociale, care sa conducă la creșterea standardului de viață si reducerea decalajelor de dezvoltare intra si inter regionale. Prioritățile propuse prin PDR și măsurile asociate acestora sunt următoarele:

• Dezvoltarea unei economii competitive:

o Stimularea capacităților de inovare-cercetare si promovarea adoptării tehnologiilor avansate;
o Sprijinirea înființării de noi firme, competitive si sustenabile, in domenii de interes local si regional;
o îmbunătățirea competitivității firmelor prin creșterea productivității în domenii cu valoare adăugată;
o îmbunătățirea competitivității prin creșterea accesului la serviciile tehnologiei informației și comunicațiilor;
o Creșterea competitivității și sustenabilității industriilor culturale și creative;
o Creșterea competitivității economice în mediul rural;
o Sprijinirea valorificării potențialului turistic existent;

• Dezvoltarea capitalului uman:
o Creșterea ocupării în rândul grupurilor vulnerabile și a tinerilor;
o îmbunătățirea accesului și participării la educație și formare de calitate;
o Creșterea accesului la un act și sistem medical de calitate, eficient, modern;
o Combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale prin regenerarea zonelor rurale și urbane aflate în declin;
• Protejarea mediului si optimizarea utilizării resurselor:

o Sprijinirea și promovarea eficientei energetice;
o Promovarea managementului durabil al apei;
o Promovarea tranziției către economia circulară;
o Promovarea adaptării la schimbările climatice și prevenirea riscurilor;
o îmbunătățirea protecției și conservării biodiversității și reducerea poluării;
• Dezvoltarea unei infrastructuri moderne, inteligente, reziliențe și durabile:

o Creșterea accesibilității, conectivității și siguranței prin realizarea de investiții în infrastructura de transport;
o îmbunătățirea accesului la infrastructura de comunicații de mare viteză;
o Reducerea emisiilor de carbon prin realizarea și implementarea planurilor de mobilitate urbană;
o Asigurarea condițiilor de dezvoltare în mediul urban, prin realizarea de investiții în infrastructura locală;
o Asigurarea condițiilor de dezvoltare în mediul rural, prin realizarea de investiții în infrastructura locală.

PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL BACĂU 2017-2022 | Acest plan identifică principalele nevoi și provocări cu care se confruntă județul la momentul elaborării și conturarea unui set de măsuri specifice care să asigure menținere a unei calități cât mai ridicate a aerului de pe teritoriul județean. Astfel, acestea sunt următoarele:

• în domeniul transportului:

o Schimbarea regimului de circulație și prevenirea blocărilor în trafic;

o Fluidizarea și sistematizarea circulației în zonele aglomerate;

o Dezvoltarea de sisteme inteligente de monitorizare a traficului;

o Dezvoltarea de soluții alternative pentru transportul public, prietenoase mediului, de genul vehiculelor electrice, extinderii folosirii bicicletelor;

o Sistematizarea intersecțiilor pentru evitarea blocărilor în trafic;

o Asigurarea unor rute mai scurte de deplasare;

o încurajarea folosirii mijloacelor de transport alternative ( transportul în comun, bicicleta );

o Derularea de campanii de informare, promovare privind mobilitatea urbană;

o Elaborarea planurilor de mobilitate urbană pentru municipiile Bacău și Onești în conformitate cu prevederile art.43^A1 alin.4 a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, actualizată;

• în ceea ce privește drumurile neasfaltate:

o Modernizarea rețelelor rutiere prin aplicarea unor îmbrăcăminți moderne în cadrul unui sistem rutier dimensionat conform reglementărilor tehnice;

o Refacerea străzilor din interiorul localităților unde s-au executat lucrări de modernizare/extindere a rețelelor de utilități publice;

o Realizarea centurilor ocolitoare pentru traficul greu;

• în ceea ce privește emisiile provenite din încălzirea rezidențială și prepararea hranei:

o Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale;

o Stimularea înnoirii sistemelor de încălzire rezidențială și preparare a hranei cu sisteme noi prevăzute cu tehnologii de ardere eficiente, generatoare de emisii scăzute;

o Promovarea energiilor regenerabile și eficienței energetice;

• în ceea ce privește emisiile provenite din amplasamentele fostelor combinate chimice , întreprinderi metalurgice și incintele exploatărilor miniere:

o Identificarea siturilor contaminate, a regimului de proprietate a acestora, întocmirea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice, atragerea de fonduri și stabilirea unui calendar de ecologizare;

o Realizarea de perdele forestiere acolo unde este posibil;

• în ceea ce privește emisiile aferente activităților agro-zootehnice:

o Gestionarea azotului, luând în considerare întregul ciclu al acestuia;

o Utilizarea de metode cu emisii reduse pentru sistemele de depozitare, prelucrare/compostare și împrăștiere a gunoiului de grajd prin execuția de platforme la nivel de comună pentru compostarea acestuia;

o Utilizarea de metode cu emisii reduse pentru adăpostirea animalelor;

o Metode de aplicare a îngrășămintelor minerale, cu emisii reduse;

o Gestionarea adecvată a reziduurilor din recolte conform codului de bune practici agricole;
o îmbunătățirea stării nutrienților și a structurii solului prin încorporarea gunoiului de grajd în conformitate cu cerințele pentru o creștere optimă a plantelor, evitându-se astfel procesele de incinerare a resturilor vegetale și a gunoiului de grajd;
o Promovarea de măsuri privind valorificarea potențialului de generare a biogazului din agricultură în cadrul proiectului național “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”;
• în ceea ce privește emisiile rezultate din activități comerciale/instituționale și cele rezultate din exploatarea și prelucrarea lemnului și la șantierele pentru lucrări de tip infrastructură mare:

o Monitorizare agenților economici cu instalații de ardere și impunerea de măsuri în cadrul procedurilor de autorizare/reautorizare.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI BACĂU 2014-2020 | Deși strategia nu mai este de actualitate ¹³, se remarcă faptul că unele tendințe și propuneri asociate orizontului de timp reprezentat de anul 2020 sunt încă nerealizate (sau în implementare). Astfel, obiectivele specifice propuse sunt următoarele:

• Județul Bacău - destinație turistică de importanță națională și internațională ;
• Județul Bacău - destinație atractivă de afaceri și investiți;
• Județul Bacău - servicii publice de calitate accesibile tuturor locuitorilor;
• Județul Bacău - dezvoltare teritorială integrată ;
• Județul Bacău - județ accesibil și conectat la rețeaua majoră de transport.

2.2. ANALIZA STĂD ULU DE MPLEMENTARE A SIDU 2014

2020 / ANAL ZA DE IMPACT

Această secțiune urmărește realizarea unei monitorizări a SIDU 2014-2020 (care a fost realizată la nivelul municipiului Bacău) și se bazează pe metodologia de monitorizare prezentată în cadrul acesteia. Mai mult, sunt luați în considerare atât indicatorii propuși pentru fiecare obiectiv strategic și specific, cât și gradul de implementare al proiectelor propuse până la nivelul anului 2020. Scopul acestei analize este acela de a contura o imagine de ansamblu asupra intervențiilor de dezvoltare a municipiului implementate în perioada 2014-2020 și identificarea priorităților ce pot fi preluate în următoarea perioadă de programare, respectiv actualizarea SIDU pentru perioada post 2020.

Conform metodologiei de monitorizare și evaluare prezentate în cadrul SIDU 2014-2020, se impune inventarierea unui set de indicatori aferenți obiectivelor strategice și specifice, care vizează toate domeniile de intervenție abordate în cadrul Strategiei, precum economie, social, educație, cultură, mobilitate, sănătate, mediu etc. Așadar, au fost contorizați indicatorii pentru perioada 2014-200, fiind luate în calcul datele la nivelului ultimului an disponibil. De asemenea, s-a realizat o comparație cu valorile propuse prin SIDU pentru orizontul asociat perioadei 2023 (după caz, 2030).

TABEL 3 - INDICATORI DE MONITORIZARE SIDU

OBIECTIV	ȚINTE/INDICATORI	VALOARE DE REFERINȚĂ (2017) ,	VALOARE AN CURENT (2020/202 ” I	ORIZONT 2023 (2030)-PROPUS CF. SIDU 2014-2020
	Creșterea câștigului mediu salariat net (%)	-	36%	15%
01. MUNICIPIUL BACĂU COMPETITIV	Nr. salariați/1.000 de locuitori raportat la media națională	-	•	Clasare în Top 30
	Nr. firme/1.000 de locuitori raportat la media națională	•	•	Clasare în Top 30
01.1. Forță de muncă motivată, calificată și adaptată nevoilor pieței	Creșterea procentuală a numărului mediu de salariați	•	8,3%	15%
01.2. Poziție consolidată de pol regional ce oferă un climat propice dezvoltării mediului de afaceri	Creștere procentuală a companiilor atrase/nou înființate în Mun. Bacău Creșterea ponderii investițiilor în CDI, % din PIB, din care 2/3 în sectorul privat	-		20% 200%
01.3. Economie competitivă bazată pe colaborări intersectoriale și transnaționale	Număr parteneriate internaționale pentru dezvoltare economică Creșterea procentuală a nr. sosirilor în municipiul Bacău	0	0	1 15%
01.4. Destinație atractivă pentru investiții străine și facilitarea accesului la piețele extern e	Creștere procentuală a companiilor atrase/nou înființate în municipiul Bacău Creșterea procentuală a nr. partidpanților la târguri și evenimente de business	-	*	20% 25%
01.5. Bacău, orașul tinerilor	Număr de evenimente organizate anual	Min. 30 anual	-	Min. 35 anual

02. DEZVOLTARE		22,4	21,67	26
BAZATĂ PE	Mp spațiu verde/locuitor	mp/locuito	mp/locuito	mp/locuito
ECHILIBRUL SISTEM NATURAL - SISTEM		r	r(2019)	r
ANTROPIC Șl 0 CALITATE CRESCUTĂ A FACTORILOR DE MEDIU	Tone CO2/capita	2,74 t/capita	2,23 t/capita	2,19 t/capita

OBIECTIV	ȚINTE/INDICATORI	VALOARE DE REFERINȚĂ (2017)	VALOARE AN CURENT (2020/202 1)	ORIZONT 2023 (2030)-PROPUS CF. SIDU 2014-2020
02.1. Oraș în care este valorificat potențialul zonelor industriale abandonate	Proiecte în curs de implementare/finalizate vizând decontaminarea sau valorificarea zonelor industriale abandonate din municipiul Bacău	0	0	4/2
02.2. Oraș eficient din punct de vedere energetic, ce și-a redus semnificativ emisiile de C02	Reducere emisii C02 față de valoarea de referință din PAED	0%	-	20%
02.3. Oraș în care infrastructura tehnico-edilitară contribuie la asigurarea unei calități crescute a factorilor de mediu	Grad de acoperire cu rețele de apă și canalizare aflată în stare medie sau bună	60%		100%
02.4. Oraș cu o rețea albastră-verde consolidată, ce oferă premisele unei dezvoltări urbane sustenabile	Km mal de lac amenajat	0	0	3,5 km
03. INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT PERFORMANTĂ CARE SĂ SUSȚINĂ DEZVOLTAREA ECONOMICĂ Șl DEPLASĂRILE CU EMISII REDUSE DE COZ	% din totalul deplasărilor cu emisii reduse de COZ Emisii GES din transport (t/an)	67,15% 71.030 t/an		68,5% 49.683 t/an
03.1. Oraș racordat la infrastructura de transport național	Număr legături express (autostradă - drum express)	0	0
03.2. Infrastructură rutieră performantă care asigură o bună relație centru-periferie	Numărul legăturilor noi între periferie și oraș (rutiere/pietonal)	0	-	7 (și 4 reabilitate)
03.3. Servicii de transport public atractive care deservesc întregul oraș	Ponderea deplasărilor cu transportul public	17,32%	-	19,85%
03.4. Infrastructură adecvată și atractivă	Ponderea deplasărilor nemotorizate	47,81%		48,68%

1 OBIECTIV	ȚINTE/INDICATORI	VALOARE DE REFERINȚĂ (2017) \|	VALOARE AN CURENT (2020/202	ORIZONT 2023 (2030) -PROPUS CF. SIDU 2014-2020
pentru deplasări nemotorizate		I
03.5. Gestiune eficientă a mobilității prin instrumente ICT	Tipuri de deplasare gestionate prin instrumente ICT	0	Parțial realizat (vela și transport public)	3 (velo, rutier, transport public)
04. MEDIU URBAN ATRACTIV, CU 0 CALITATE CRESCUTĂ A LOCUIRII Șl SERVICII PUBLICE PERFORMANTE	IDUL Bacău	93,96	-	95
04.1. Mediu urban atractiv susținut de cartiere de locuințe colective regenerate	Intervenții integrate în zonele de locuințe colective	0	0	2 cartiere de locuințe colective regenerate
04.2. Oraș care susține participarea persoanelor defavorizate și a persoanelor vârstnice în viața comunității prin servicii sociale integrate	Populație dezavantajată	23%	23%	18%
04.3. Oraș care oferă posibilități de specializare și performanță în toate domeniile și nivelurile educaționale	Elevi și studenți beneficiari ai intervențiilor	Total elevi și studenți -38.000	-	20.000
04.4. Rețea de spații publice care deservește echilibrat orașul, susține coeziunea socială și valorifică principalele puncte și zone de interes	% din populație cu acces facil la spații publice	70%	-	95%
04.5. Infrastructură și evenimente sportive care să susțină profilul / vocația de oraș sportiv	*	2017-Bacău oraș european al sportului	Da	Aplicație capitală europeană a sportului

OBIECTIV	ȚINTE/INDICATORI	VALOARE DE REFERINȚĂ (2017)	VALOARE AN CURENT (2020/202 D	ORIZONT 2023 (2030) -PROPUS CF. SIDU 2014-2020
04.6. Bacău, oraș atractiv prin diversificarea ofertei culturale și îmbunătățirea infrastructurii culturale	Clădiri reabilitate/ (re)activate	0	0	4
05. INCLUZIUNE SOCIALĂ Șl REGENERAREA URBANĂ A CAPITALULUI UMAN ÎN ZONELE DEFAVORIZATE	Populație dezavantajată	23%	23%	18%
05.1. Zona marginalizată 1 din cartierul Izvoare regenerată din punct de vedere urban și social	Persoane dezavantajate	5.000 din care 530 de etnie rromă	5.000	3.500
05.2. Zonele marginalizate 5 și 6 din cartierul Carpați - Letea și Zonele marginalizate 2, 3 și 4 din cartierul Aviatori regenerate din punct de vedere urban și social	Persoane dezavantajate	12.80 din care 240 de etnie rromă	1.280	700

Sursa: SIDU 2014-2020, prelucrare proprie

Pornind de la datele și informațiile disponibile se observă impactul măsurilor întreprinse până în prezent, astfel că, pe baza obiectivelor strategice și specifice se conturează următoarele concluzii:

• Creșterea câștigului mediu salarial net a crescut cu mult mai mult față de ce era previzional pentru anul 2023 (15%), înregistrând o creștere de 36%;
• în ceea ce privește numărul mediu de salariați, creșterea procentuală a acestora la nivelul anului 2020 este de 8,3%, dezideratul până în anul 2023 fiind să se ajungă la 15%;
• Nu a fost înregistrat niciun parteneriat internațional pentru dezvoltarea economică;
• Suprafața de spații verzi pe cap de locuitor a înregistrat o scădere față de anul de referință 2017, în loc să înregistreze o creștere pentru a atinge pragul mini de 26 mp/locuitor;
• Valoarea tonelor de CO2/capita a scăzut considerabil din 2017 până în 2020 (de la 2,74 la 2,23), astfel că s-a apropiat foarte mult față de cea previzională la nivelul anului 2023, de 2,19 t/capita;
• Nu a fost realizat niciun proiect care să vizeze decontaminarea sau valorificarea zonelor industrial abandonate;
• Până în anul 2023 a fost propusă amenajarea a 3,5 km de mal de lac, iar până în prezent nu a fost încă realizat niciun demers în acest sens;
• Nu au fost realizate legături express;
• Au fost demarate măsuri în vederea gestionării unor tipuri de deplasare prin instrumente ICT, cum ar fi velo și transportul public;
• Nu a fost realizată nicio intervenție integrată în zonele de locuințe colective;
• Procentul populației dezavantajate a rămas neschimbat față de cel de la nivelul anului 2017;
• Municipiul Bacău a aplicat pentru titlul de capitală europeană a sportului;
• Nu a fost reabilitată/(re)activate nicio clădire din cele 4 propuse.

Lista de proiecte aferentă SIDU Bacău 2014-2020 propune o serie de intervenții sectoriale, distribuite pe obiectivele strategice și specifice propuse în cadrul acesteia. Următorul tabel prezintă situația acestora, organizate pe obiective strategice și stadiu de implementare, conturând o imagine de ansamblu asupra situației din prezent.

TABEL 4 - CENTRALIZARE PROIECTE PROPUSE PRIN SIDU 2014-2020 PE OBIECTIVE, BUGETE Șl STADIU DE IMPLEMENTARE _____ ____

OBIECTIVE STRATEGICE/BUGETE AFERENTE	PROIECTE REALIZATE (FINALIZATE)	PROIECTE ÎN CURS DE IMPLEMENTARE u	PROIECTE NEREALIZATE ¹⁴
Ol. MUNICIPIUL BACĂU COMPETITIV	2	5	25
Buget total aferent proiectelor (lei)	266.450	24.347.950	22.289.200,36
Buget total aferent proiectelor (euro)	54.377,55	5.496.151,24	5.031.422,13
02. DEZVOLTARE BAZATĂ PE ECHILIBRUL SISTEM NATURAL - SISTEM ANTROPIC Șl O CALITATE CRESCUTĂ A FACTORILOR DE MEDIU	5	7	28
Buget total aferent proiectelor (lei)	51.986.000	57.985.444,68	375.340.000
Buget total aferent proiectelor (euro)	10.609.387,76	11.833.764,22	76.600.000
03. INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT PERFORMANTĂ CARE SĂ SUSȚINĂ DEZVOLTAREA ECONOMICĂ Șl DEPLASĂRILE CU EMISII REDUSE DE COZ	8	11	76
Buget total aferent proiectelor (lei)	34.214.134,83	423.433.321	18.828.211.691 ,80

OBIECTIVE STRATEGICE/BUGETE AFERENTE	PROIECTE REALIZATE (FINALIZATE)	PROIECTE ÎN CURS DE IMPLEMENTARE 16	PROIECTE NEREALIZATE ¹⁷
Buget total aferent proiectelor (euro)	7.723.281	86.414.963,47	3.842.492.182
04. MEDIU URBAN ATRACTIV, CU 0 CALITATE CRESCUTĂ A LOCUIRII Șl SERVICII PUBLICE PERFORMANTE	8	9	139
Buget total aferent proiectelor (lei)	15.451.987,77	13.056.158,93	41.782.341.540 ,63
Buget total aferent proiectelor (euro)	3.153.466,90	2.664.52,23	8.527.008.477, 68
05. INCLUZIUNE SOCIALĂ Șl REGENERAREA URBANĂ A CAPITALULUI UMAN ÎN ZONELE DEFAVORIZATE	0	0	23
Buget total aferent proiectelor (lei)	0	0	36.845.494.298 ,5
Buget total aferent proiectelor (euro)	0	0	8.317.267.336
06. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ PERFORMANTĂ	15	3	16
Buget total aferent proiectelor (lei)	15.640.800	485.100	2.058.000
Buget total aferent proiectelor (euro)	3.192.000	99.000	420.000

Sursa: SIDU 2014-2020, prelucrare proprie, https://www. inforesio.ro/ro/implementare/lista-proiectelor-finantate?fbclid=lwAR1 l9C5td9niWtuKXfjSa08BxZm5M1d-8lnoPuk-oP2W OLkWSFIWwzdc

Așadar, se observă faptul că obiectivele prioritare pentru perioada 2014-2020 au fost 03. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT PERFORMANTĂ CARE SĂ SUSȚINĂ DEZVOLTAREA ECONOMICĂ Șl DEPLASĂRILE CU EMISII REDUSE DE CO2, 04. MEDIU URBAN ATRACTIV, CU — O CALITATE CRESCUTĂ A LOCUIRIȚ Șl SERVICII PUBLICE PERFORMANTE și 06. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ PERFORMANTĂ pentru fiecare fiind asociate peste 15 proiecte, fie acestea realizate sau în implementare. Investițiile din cadrul acestor obiective au vizat în principal:

• Pentru 03. - extinderea și modernizarea infrastructurii aeroportuare, reabilitarea unor legături rutiere de interes național, optimizarea fluxurilor de marfă, modernizarea dotărilor pentru transportul public și informatizarea acestuia, dezvoltarea infrastructurii velo pentru navetism, conturarea unei rețele velo pentru agrement, acțiuni de promovare a mersului pe bicicletă, amenajarea de parcări multietajate în zone rezidențiale, debutul demersurilor pentru dezvoltarea unui sistem de management al traficului;
• Pentru 04. - intervenții punctuale pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale (reabilitare, modernizare, construirea de noi unități), crearea de facilități pentru elevi și studenți, îmbunătățirea accesului la educație, dezvoltarea mediului academic, câteva intervenții referitoare la extinderea și modernizarea rețelei de spații publice majore, revitalizarea unor dotări sportive și chiar găzduirea de competiții, respectiv consolidarea relațiilor între instituțiile de cultură;
• Pentru 06. - formarea și perfecționarea personalului din administrația publică locală, dezvoltarea structurilor de planificare, implementare, monitorizare și evaluare a proiectelor, respectiv proiecte punctuale referitoare la informatizarea sistemului de servicii publice.

Pe locul 4, în ordinea numărului de proiecte realizate/în implementare (12 proiecte), se află obiectivul 02. MUNICIPIUL BACĂU COMPETITIV DEZVOLTARE BAZATĂ PE ECHILIBRUL SISTEM NATURAL - SISTEM ANTROPIC Șl O CALITATE CRESCUTĂ A FACTORILOR DE MEDIU. Intervențiile din cadrul acestuia s-au concentrat pe proiecte punctuale referitoare la efidentizarea energetică a sectorului rezidențial, a fondului construit public și a sistemului de iluminat municipal, la reabilitarea și modernizarea sistemului centralizat de termoficare, proiecte de asigurare a calității corespunzătoare a apei pentru consumul populației, de asigurare a unui management eficient al deșeurilor, proiecte de protecție și valorificare a lacurilor de acumulare de pe râul Bistrița ca principală axă verde-albastră, respectiv proiecte de asigurare a unui management integrat al riscului la inundații.

în cazul 01. MUNICIPIUL BACĂU COMPETITIV, s-au realizat doar 7 proiecte (2 finalizate și 5 în implementare), acestea vizând intervenții punctuale de tipul sprijinirii formării forței de muncă și conversiei profesionale, revitalizarea și dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru afaceri și antreprenoriat, facilitarea de parteneriate între municipalitate și clustere regionale/mediul de afaceri, promovarea și dezvoltarea ca centru expozițional de importanță regională, elaborarea strategiei dedicată tineretului, dezvoltarea unui hub de tineret și evenimente, organizarea de festivaluri de nișă.

La polul opus, 05. INCLUZIUNE SOCIALĂ Șl REGENERAREA URBANĂ A CAPITALULUI UMAN ÎN ZONELE DEFAVORIZATE nu înregistrează proiecte care să fie într-un stadiu foarte avansat, astfel că până în prezent au fost demarate doar activități de organizare a documentațiilor (aspecte administrative și birocratice) necesare pentru demararea proiectelor.

Este important de menționat faptul că termenul de realizare al majorității proiectelor este fie asociat unui orizont de timp mediu (anul 2023), fie unui orizont lung (2030), astfel că acesta poate fi unul dintre motivele pentru care la nivelul anului 2020 există o rată destul de scăzută de finalizare/debut al acestora, de aproximativ 20%. Mai mult, proiectele propuse sunt previzionate pentru prezenta perioadă de programare, iar acestea însumează un buget foarte ridicat, astfel că acesta depășește alocarea bugetară pe POR. De aceea, municipiul își va suplimenta bugetul și din alte surse pentru implementarea unui număr cât mai ridicat de proiecte (de exemplu, bugetul local, BERD, EEA Grants, parteneriate public-private etc).

Toate proiectele finalizate sau în curs de implementare sunt prezentate în tabelul următor

TITLU PROIECT/MĂSURĂ

OBIECTIV

VALOARE

ESTIMATĂ (LEI)

VALOARE ESTIMATĂ (EURO)

ORIZONT DE TIMP PROPUS SIDU

STADIU DE

REALIZARE

COMENTARII

Susținerea/ Facilitarea parteneriatelor între administrația locală, instituții de învățământ și mediul privat reprezentat de agenții economici în vederea adaptării ofertei educaționale la cerințele pieței precum și în vederea organizării stagiilor de practică	01.1	200.000	45.145,73	2030	Realizat parțial	•
Realizarea unui Parc industrial care să ofere facilități întreprinderilor ce doresc					Este demarat
să se extindă sau să-și schimbe	01.2	15.000.000	3.386.004,51	2020	procesul de	•
amplasamentul precum șl în vederea atragerii de noi Investitori					realizare a 5F
Facilitarea unul parteneriat strategic, pe termen lung între municipalitate, clustere regionale, mediul de afaceri	01.3	200.000	45.146,73	2020	Finalizat	Parteneriat între mediul de afaceri și arhitecți
Elaborarea strategiei cadru de tineret	01.5	66.450	15.000	2023	Finalizat	•
Renovare si dotare cinema Orizont -transformare in hub de tineret si evenimente, cu accent pe Industrii creative	01.5	8.860.000	2.000.000	2023	In Implementare
Organizare festival Monodrame	01.5	66.450	15.000	2023	Realizat parțial	-

'• Există o serie de proiecte nerealtzste care au (ost preluate din SIDU 2014-2020 în cadrul SIOU 2021 -2027. Acestea sunt: Amenajare maluri lacul Bacău etapa I - Insula de

Agrement • Pod Șerbănețtl, Amenajare maluri lacul Bacău etapa II Pod Șerbânești, Traseu pentru biciclete Nord: Centru - Gherăleștl, Coridor dedicat deplasărilor de agrement pietonale fl cu bicicleta pe malul Lacului Bacău, Amenajarea terenului de sport ți a terenului de Joacă la țcoala Gimnazială Nr. 10, Proiect de amenajare a unul parc în zona Izvoare. Cu privire la proiectul Dezvoltarea ADL Bacău în vederea creșterii capacității de a implementa, monitoriza și evalua proiecte se va realiza o reorganizare conform noii organigrame

	1
	TITLU PROIECT/MĂSURĂ	OBIEC- \| TIV \	VALOARE ESTIMATA (LEI)	VALOARE ESTIMATĂ (EURO)	ORIZONT DE TIMP । PROPUS SIDU	STADIU DE ' REALIZARE 1	COMENTARII
•	Reabilitare Imobile locuințe colective clasa 1 risc seismic - Str. Mărășești	02.2	1.772.000	400.000	2020	Realizat parțial	•
	Reabilitarea și eficlentfzarea sistemului de iluminat public municipal	02.2	19.935.000	4.500.000	2019	în implementare	-
	Program de eficlenttzare energetici a clădirilor publice din municipiu: sedii administrative, unități de învățământ	02.2	•	•	2023	Realizat parțial	•
	închidere inelară a rețelei primare de termoficare	02.2	8.860.000	2.000.000	2023	Finalizat	-
	Extindere sistem termoficare spre cartier CER prin pasaj rutier Str. Gării • $tefan	02.2	886.000	200.000	2023	în implementare	SF (întocmit 2011)
	Gușe						SF (întocmit 2011)
	Proiecte pilot de distribuție pe orizontală a agentului termic în imobilele de locuințe colective	02.2	443.000	100.000	2023	Realizat	Realizat pentru 26 scări
	Realizarea rezervei de apă a municipiului Bacău	02.3	42.240.000	9.534.988,71	2020	Realizat	-
	Realizare stații de tratare a manganulul -fronturile de captare Mărgineni -	02.3	B86.000	200.000	2023	Realizat	*
C )	Gherăleștl Operaționallzarea infrastructurii existente la nivel municipal pentru gestiunea deșeurilor: stație de sortare, stație de compostare, stație de concasare a deșeurilor din construcții	02.3	-	-	2019	Realizat	•
	Program de colectare selectivă a deșeurilor în municipiul Bacău	02.3	500.000	2.215.000	2019	în Implementare	-
	Proiect de conștientizare a populației rezidente din municipiul Bacău cu privire	02.3	886.000	200.000 5»	2019	în Implementare	-


TITLU PROIECT/MĂSURĂ	OBIEC TIV	VALOARE ESTIMATĂ (LEI)	VALOARE ESTIMATĂ (EURO)	ORIZONT DE TIMP PROPUS SIDU	STADIU DE REALIZARE	COMENTARII
la Importanta colectării selective a deșeurilor menajere							1
Finalizare amenajare Insula de Agrement	02,-4	22.150.000	5.000.000	2018	în curs de finalizare
Lucrări de amenajare pe afluenții râului Bistrița de pe raza municipiului Bacău (Limpedea, Negel, Trebeț)	02.4	•	-	2023	Realizat parțial
Ameliorare accesibilitate Aeroport Bacău	03.1	4.731.240	1.068.000	2023	Realizat
Extinderea Aeroportului Bacău	03.1	296.269.053	66.877.890	2024	Realizat parțial
Reabilitare traseu de tranzit • Centura Vest {DN2G - DN 2)	03.1	22.872.090	5.163.000	2023	Realizat
Reorganizarea circulație în intersecția Bd. Unirii, Calea Romanului, Calea Tecuciului	03.1	4.173.060	942.000	2023	Realizat
Plan logistic ;i/sau regulament referitor la circulația autovehiculelor de marfă	03.1	-	-	2023	Realizat
Expertize de evaluare a stării tehnice a străzilor, în vederea prioritizărit lucrărilor de intervenție ți a elaborării strategiei de dezvoltare a Infrastructurii de transport	03.2	-	-	2023	Realizat
Modernizarea stațiilor de transport public	03.3	-	-	•	în Implementare
Amenajarea ți modernizarea stațiilor de transport public	03.3	-	*	-	în Implementare
Implementarea unui sistem de informare a pasagerilor în timp real	03.3	-	-	-	în Implementare
Traseu pentru deplasări nemotorizate Sud: Centru • Aeroport	03.4	14.344.340	3.238,000	2023	în implementare

I I		11 CȚ — -
TITLU PROIECT(MĂSURĂ I	OBIEC- i TIV	VALOARE ESTIMATĂ (LEI)	VALOARE ESTIMATĂ (EURO)	ORIZONT DE TIMP PROPUS SIDU	STADIU DE REALIZARE I	COMENTARII
Coridor pentru deplasări nemororizate: Centru Șerbănețti	03.4	5.493.200	1.240.000	2023	în Implementare	-
Coridor pentru deplasări nemotortzate Centru - Gara Bacau Cartier CER Sala Polivalenta - CAEX/ Parc Industrial (CFR)	03.4	24.373.860	5.502.000	2023	în Implementare	-
Modernizare șl extindere traseu pentru biciclete pe direcția Nord-Vest	03.4	1.001.180	226.000	2023	în Implementare	-
Traseu pentru biciclete - semicircular Mioriței	03.4	1.869.460	422.000	2023	în Implementare	*
Amenajarea străzii Prieteniei din cartierul Miorița, pe modelul “zonă rezidențială” (“home-zone")	03.4	1.678.970	379.000	2023	în Implementare	-
Coridor pentru deplasări nemotortzate pentru agrement: Centru - Insula de Agrement - Letea Veche {Traseu de agrement).	03.4	15.668.910	3537000	2023	în Implementare	*
Coridor pentru deplasări nemotortzate Parcul Canclcov • Stadion Bazin de înot -Universitatea V. Alecsandri (Traseul tineretului și sportului)	03.4	11.451.550	2585000	2023	în Implementare	-
Sistem de management al traficului. Prforittzarea coridoarelor de transport public local și a deplasărilor cu bicicleta în municipiul Bacău	03.5	-	-	2030	în Implementare	•
Implementarea unul sistem de management al parcărilor în municipiul Bacău	03.5	9.675.120	2.184.000	2030	în Implementare	-
înființarea unei Comisii de Circulație la nivelul Primăriei Municipiului Bacău	03 5	221.500	50.000	2023	Realizat	*
înființarea unei Unități de management al traficului	03.5	2.215.000	500.000	2023	Realizat	-

1 1 1			I III
TITLU P ROI ECT/MĂ SURĂ	OBIECTIV	VALOARE ESTIMATĂ (LEI)	VALOARE ESTIMATĂ (EURO)	ORIZONT DE TIMP PROPUS SIDU	STADIU DE REALIZARE	COMENTARII
Menținerea activității centrelor de asistență socială a Fundației de Sprijin Comunitar	04.2	325.361,35	73.445	2023	Realizat	-
Construire creșă la Școala Mihal Drăgan	04.3	1.329.000	300.000	2023	In implementare	Elaborare SF
Modernizare și reabilitare Colegiul Grigcre Antfpa	04.3	1.480.000	334.085,78	2023	în implementare	-
Modernizare și reabilitare Colegiul Tehnic de Comunicații Xxxxxxx Xxxxxxxxx-Xxxxxx șl construire creșă	04.3	3.651.500	824,266	2023	în Implementare	•
Modernizare, dotare șl reabilitare Creșa Nr. 3	04.3	1.107.500	250.000	2023	în Implementare	-
Modernizare și reabilitare Creșa Nr. 9	04.3	664.500	150.000	2023	în implementare	-
Construirea unei școli (Școala NI cu Enea) cu grădiniță și creșă în cartierul Șerbănești	04.3	443.0000	1.000.000	2023	Realizat parțial	110 locuri pentru creșă
Construirea sală și teren de sport la Școala Gimnazială Domnița Marfa	04.3	285.000	64.334,09	2023	în Implementare	SF întocmit
Tineri sănătoși în mediul academic (amenajarea a 3 spații in aer liber după conceptul Urban Fitness)	04.3	443.0000	1.000.000	2023	Realizat	-
Sprijin financiar pentru elevii ce provin din grupuri dezavantajate care urmează învățământul universitar	04.3	443.0000	1.000.000	2023	în Implementare	Au fost acordate burse sociale pentru elevii din ciclul pi euntversitar

1 1 1 _____________________________________________1________				I I
TITLU PROIECT/MĂSURĂ	OBIECTIV	VALOARE ESTIMATĂ (LEI)	\| VALOARE ESTIMATĂ (EURO)	ORIZONT DE TIMP PROPUS SIDU I	STADIU DE REALIZARE	COMENTARII
Universitate pentru comunitate CNFIS-FDI-(1>2017-0»51/(2)2019-0087/(3)2020-0110: „Internaționalizarea studiilor universitare de mașter si doctorat suport al performantei si formarii tinerilor prin si pentru cercetare"	04.3	886.000	200.000	2023	Realizat	-
Proiect de amenajare a unul parc în cartierul Aviatori (str. Făgăraș)	04.4	1.550.500	350.000	2023	Realizat	-
Modernizare complex sportiv" C. Anghelache"	04.5	191.873,59	850.000	2023	în implementare	Elaborare DALI
Găzduire competiții de natație de interes național	04.5	•	-	2023	Realizat
Modernizare Filarmonica Mihail Jora	04.6	2.215.000	500.000	2023	In Implementare	Proiect depus în cadrul apelului POR/776/3/1
Amenajare amfiteatru pe insula de agrement pentru evenimente în aer liber	04.6	4.430.000	1.000.000	2030	Realizat	-
Infrastructură mobilă de spectacole pentru Teatrul Bacovia	04.6	221.500	50.000	2023	Realizat	•
Organizarea de cursuri de perfecționare pentru funcționarii publici din cadrul Primăriei Bacău	06.1	4.607.200	1.040.000	2030	Realizat	-
Elaborarea șl implementarea unui plan de formare a personalului administrației publice în vederea acordării de asistență	06.1	88.600	20.000	2018	Realizat	-

și sprijinire a mediului de afaceri

TITLU PROIECT/MĂSURĂ

OBIECTIV

VALOARE

ESTIMATĂ (LEI)

VALOARE ESTIMATĂ (EURO)

ORIZONT DE TIMP PROPUS SIDU

STADIU DE REALIZARE

COMENTARII

Dezvoltarea competențelor autorităților publice locale în dezvoltarea serviciilor ₀₆ , ₂₂₁.₅oo _{50 000 2023} Realizat .

sociale ți de economie sociala în comunitate

Proiect de instruire, calificare,

recalificare, perfecționare a personalului 06.1 1.329.000 300.000 2023 Realizat

din domeniul serviciilor sociale Proiect de schimb de experiență •

internațional pentru personalul din 06.1 221.500 50.000 2023 Realizat

domeniul asistenței sociale

Pe lângă comisia tehnica de înființarea unul Grup de lucru consultativ amenajarea

în domeniul dezvoltării urbane, cu teritoriului si

participarea asociaților profesionale în 06.1 66.450 15.000 2030 Realizat urbanism există

domeniu (OAR) șl a profesioniștilor jl un Protocol cu

arhitecți, urbaniști șl ingineri OAR privind

dezvoltarea urbană

înființarea unui Grup de consultativ cu participarea reprezentanților mediului de 06.1 66.450 15.000 2030 Realizat *

afaceri

Dispeceratului pentru servicii municipale integrate din cadrul Primăriei Municipiului 06.2 664.500 150.000 2023 Realizat •

Bacău Platformă GIS - actualizare bază de date urbană pentru managementul eficient al 06.2 2.215.000 500.000 2018 Realizat

dezvoltării municipiului Managementul relației cu cetățenii (CRM -Citizen Relationship Management) în 06.2 354.400 80.000 2023 Realizat

cadrul Primăriei Municipiului Bacău 06.2 1.204.960 272.000 2023 Realizat -

activităților Dispeceratului pentru servicii


TITLU PROIECT/WÂSURĂ	OBIECTIV	VALOARE ESTIMATĂ (LEI)	VALOARE ESTIMATĂ (EURO)	ORIZONT DE TIMP PROPUS SIDU	STADIU DE REALIZARE	COMENTARII
municipale Integrate în cadrul Primăriei Municipiului Bacău
Subsistem pentru managementul documentelor/dosarelor de caz în cadrul Primăriei Municipiului Bacău	06.2	398.700	90.000	2023	în implementare	-
Management parcarl	06.2	296.810	67.000	2023	Realizat
Portal de servicii electronice în cadrul Primăriei Municipiului Bacău	06.2	221.500	50.000	2023	Realizat	-
Dispecerat si sistem monitorizare video în cadrul Primăriei Municipiului Bacău	6.2	1.329.000	300.000	2023	Realizat	-
Management cozi de așteptare ta ghișee în cadrul Primăriei Municipiului Bacău	06.2	124.040	28.000	2023	Realizat
Achiziție 200 stații de lucru pentru înlocuirea celor uzate moral (vechime >5 anl> • In 2 transe de cate 100 bucăți în cadrul Primăriei Municipiului Bacău	06.2	531.600	120.000	2023	Realizat parțial	Se va continua achiziționarea de echipamente noi
UPS pentru stațiile de lucru în cadrul Primăriei Municipiului Bacău Consultanță ;l asistență tehnică implementare pentru proiectele de informatizare din cadrul Primăriei	06.2 06.2	106.320 753.100	24.000 170.000	2023 2023	Realizat parțial Realizat	Se va continua achiziționarea de echipamente noi

Municipiului Bacău

Sursă: SIDU 2014-2020

Dintre proiectele aflate în curs de implementare, următoarele au primit finanțare prin intermediul POR 2014-2020 «:

• Crearea unei infrastructuri suport de incubare a afacerilor Hub pentru Tineret -Cinema Orizont;
• Coridor pentru deplasări nemotorizate: Centru - Șerbănești;
• Sistem de management al traficului pentru prioritizarea coridoarelor de transport public local și a deplasărilor cu bicicleta;
• Traseu pentru biciclete - semicircular - Mioriței;
• Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/Parc Industrial (CFR);
• (Re)amenajarea străzii Prieteniei din cartierul Miorița pe modelul “zona rezidențială” (“home-zone”);
• Coridor pentru deplasări nemotorizate pentru agrement: Centru - Insula de Agrement;
• Traseu pentru deplasări nemotorizate Sud: Centru - Aeroport;
• Coridor pentru deplasări nemotorizate Parcul Cancicov - Stadion - Bazin de înot -Universitatea „Vasile Alecsandri" (traseul tineretului și sportului);
• Modernizarea stațiilor de transport public;
• Modernizare și reabilitare Colegiul "Grigore Antipa";
• Modernizare și reabilitare creșă nr. 3;
• Modernizare și reabilitare creșă nr. 9;
• Modernizarea, dotarea și extinderea corpurilor ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău;
• Modernizarea și reabilitarea Colegiului N.V. Karpen.

¹⁹ https://www.inforegio.ro/ro/implementare/lista-proiectelor-

finantate?fbclid=lwAR1_l9C5td9niWtuKXfjSa08BxZm5M1d-8lnoPuk-oP2W OLkWSFIWwzdc

3. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

Alături de UAT-urile ce fac parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bacău, comuna Nicolae Bălcescu s-a asociat la aceasta, conform HCL nr. 28/31.03.2021. Deși la momentul elaborării strategiei, procesul de aderare a comunei Nicolae Bălcescu nu era definitivat, au fost luate în considerare în cadrul strategiei aspecte punctuale referitoare la problemele și nevoile cu care aceasta se confruntă. Astfel, s-a avut în vedere în demersul de elaborare a strategiei sublinierea celor mai importante relații teritoriale de la nivelul zonei metropolitane, fiind luată în considerare și comuna Nicolae Bălcescu.

De asemenea, la momentul debutului strategiei, comuna Horgești se afla în proces de asociere la ADI Zona Metropolitană Bacău, astfel că aceasta a fost vizată în demersul de elaborare a strategiei (deși aderarea acesteia nu a fost oficializată în final).

3.1. PROF L SPAȚIAL SI FUNCT ONAL

* 7 ,

3.1.1. CONTEXT

SCOP | Scopul analizei profilului spațial și funcțional este acela de a evidența principalele zone funcționale în cadrul zonei metropolitane, modul de relaționare dintre acestea, respectiv evoluția lor recentă. Astfel, capitolul ce urmează a fi detaliat tratează următoarele teme principale: evoluția spațială, zonificarea funcțională și identificarea zonelor de dezvoltare, locuirea, spațiile publice, spațiile verzi și peisajul.

ORGANIZARE Șl CENTRALITATE | Din punct de vedere al rețelei de localități, în ceea ce privește structura administrativă, conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, la nivelul anului 2020 zona metropolitană cuprindea:

• 24 de unități administrativ teritoriale de bază, dintre care 23 de comune și un municipiu reședință de județ;
• în funcție de rang:

o Localități de rangul I: municipiul Bacău - municipiu reședință de județ;

o Localități de rangul IV: 23 sate reședințe de comună;

o Localități de rangul V: 103 de sate.

Din punct de vedere al numărului de locuitori, municipiul Bacău înregistrează o populație de peste 100.000 locuitori, situându-se în categoria orașelor mari.

TABEL 5 - CATEGORII DE MĂRIME A LOCALITĂȚILOR DUPĂ POPULAȚIEI ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2019____________
POPULAȚIE LOCALITĂȚI URBANE LOCALITĂȚI RURALE
între 100.000 și 200.000 de locuitori	1	0
între 35.000 și 50.000 de locuitori	0	0
între 10.000 și 15.000 de locuitori	0	2
între 5.000 și 10.000 de locuitori	0	10
între 3.000 și 5.000 de locuitori	0	4
între 2.000 și 3.000 de locuitori	0	5
între 1.000 și 2.000 de locuitori	0	2
Sub 1.000 de locuitori	0	0

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

Ca elemente distinctive importante asociate profilului spațial al zonei metropolitane putem remarca: două axe naturale care străbat zona metropolitană (culoarul Șiretului) și salba de lacuri, două culoare majore de circulație rutieră (pe direcția Nord-Sud și Est-Vest) și un culoar feroviar principal ce străbate municipiul pe direcția Nord-Sud, care se bifurcă în zona de nord a municipiului (linia secundară - Piatra Neamț, linia secundară -Suceava)și care asigură de-a lungul magistralei o gară în zona central-nordică a municipiului Bacău.

Zona metropolitană s-a dezvoltat astfel de-a lungul a două axe principale, ce se regăsesc pe direcțiile Nord-Sud și Est-Vest, respectiv arterele E85 (DN 2), DN 15 și DN2G - DN 2F, DN 11, precum și pe magistrala 500, linie dublă electrificată, pe direcția nord-sud, cu următorul traseul: București - Ploiești - Buzău - Râmnicu Sărat - Focșani - Ădjud - Bacău - Roman - Pașcani - Suceava - Vadu Șiretului. Axa nord-sud joacă rolul de poartă principală de acces pe cale rutieră, dar și pe cale feroviară la care se adaugă inclusiv Gara Filipești (din zona de nord a zonei metropolitane), Gara Faraoani (din zona de sud a zonei metropolitane), respectiv Aeroportul Internațional "George Enescu" (din zona de sud a municipiului Bacău). în raport cu cele două axe de dezvoltare, se observă modul în care se concentrează în teritoriu, UAT-urile componente ale zonei metropolitane, având drept centru cu rol polarizator Municipiul Bacău, totodată și majoritatea dotărilor de interes public. Zona centrală/centrul vechi a Municipiului, împreună cu zona axul secundar reprezintă nucleul extins de la care a pornit dezvoltarea așezării. Acesta cuprinde următoarele dotări: Catedrala înălțarea Domnului din Bacău, Primăria, Piața Centrală Bacău, Spitalul Județean de Urgență Bacău, Maternitatea, Universitatea ‘Vasile Alecsandri’, precum și noile nuclee precum centrul de afaceri CAEX și zonele de agrement Parcul Cancicov - Insula de Agrement.

Fondul construit a fost constrâns în dezvoltare de culoarul Bistriței - limită naturală - și de calea ferată - limită artificială, fapt ce a determinat o dispunere spațială axială preponderent pe direcția nord-sud. Țesutul urban este împărțit în zone cu densitate de populație ridicată precum cartierul Republicii, zona Xxxxx Xxxxx, zona Carpați și include și cartierele de blocuri localizate de-a lungul străzii Milcov, intre E-85 și râul Bistrița. Acest coridor continuă în centrul orașului cu Strada Nicolae Bălcescu și Strada 9 Mai, unde exista cea mai ridicată densitate de instituții publice și private. Tot în zona de nord se regăsesc cartiere cu densitate ridicată, precum Miorița, Ștefan cel Mare și cartierul Nord. Coridorul secundar se desfășoară între Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău (CAEx) și cartierul Șerbănești. La polul opus, cartierul Șerbănești este o zona de dezvoltare rezidențială intensă. Centrat pe Parcul Catedralei, coridorul secundar cuprinde cartierele centrale 6 Martie și Bistrița Lac, precum și zona centrală.

în structura orașului se pot distinge 5 zone principale, grupate pe stilul de activitate prezent în fiecare, după cum urmează ¹⁵:

• Zona centrală - Zona administrativă (centrul civic) unde sunt localizate instituțiile cele mai importante, cum ar fi Primăria Bacău, Prefectura Județului Bacău, Teatrul Municipal Bacovia, dar și Universitatea George Bacovia și Spitalul Județean de Urgență Bacău;
• Zona CAEX - în zona de vest, centru ce a găzduiește o parte din compartimentele/departamentele primăriei;
• Zona de agrement - zona sportivă, Parcul Cancicov - Insula de Agrement;
• Zona administrativă - între Strada Nicolae Bălcescu și Strada 9 Mai și zona de nord, de-a lungul străzii 9 Mai, unde este identificat un nucleu financiar-bancar;
• Zona industrială - La periferie, trei nuclee de concentrare, corespunzând platformelor din nord-vest, din vest (Tache (fosta zonă Xxxxxx Xxxxxx)) și din sud și în lungul Bistriței;
• Zona comercială - în lungul E85 B-dul. Unirii, Ștefan cel Mare și B-dul. Nicolae Bălcescu, o zonă funcțională mixtă comercială și rezidențială;
• Zonele rezidențiale - Aproximativ 80% din intravilan, în general se întrepătrund cu cele comerciale. Dintre acestea, punctele principale de origine ale traficului de persoane sunt localizate în cartierele de locuire colectivă, care în mare parte înconjoară Centrul, Zona Centrală Extinsă, și Zona Comercială și care ocupa 60% din suprafața municipiului. Aceste zone sunt caracterizate de un regim de înălțime de P+4 / P+8 / P+10, și o densitate de populație ridicată, între 70 și 300 locuitori/ha.

EVOLUȚIE SPAȚIALĂ | Analizând modul în care municipiul și implicit zona metropolitană au evoluat din punct de vedere morfologic de-a lungul timpului, se pot observa constrângerile și cauzele care au stat la baza conturării profilului spațial din prezent. Astfel, acestea se bucură de o așezare geografică propice, într-o zonă de podiș mărginită la Vest de Carpații Orientali și colinele Tutovei la Est și de o evoluție urbană îndelungată, descoperirile și cercetările arheologice realizate la nivelul județului scot la iveală existența urmelor de locuire încă din Neolitic. Totodată, la Horgești Necropola tumulară a cetății Tamasidava - Movila lui Cerbu, reprezintă o mărturie a locuirii geto-dacice și cea daco-romană în așezările de tip davă ²’.

în secolul al XV-lea, sunt atestate numeroase localități de-a lungul văilor de râu printre care și localitățile urbane de astăzi Bacău, Buhuși Târgu Ocna. Dezvoltarea orașului se realizează în raport cu amplasarea sa geografică, a resurselor și căilor de comunicație, vatra veche a așezării dezvoltându-se pe un promotoriu al terasei râului Bistrița. Totodată, dezvoltarea spațială a municipiului Bacău s-a desfășurat pe fondul unor funcții comerciale și de transporturi, iar ulterior a căpătat valențe militare, devenind o așezare urbană bine închegată având în vedere reorganizările teritoriale.

Ulterior, în perioada 1864-1916, în contextul accentuării rolului administrațiilor locale, se pot observa semnele unei dezvoltări urbane reale și anume: aliniamente stradale, realizarea pavajelor străzilor principale și a trotuarelor, modernizarea infrastructura de utilități, amenajarea unor grădini publice, parcul Trandafirilor de astăzi și realizarea unor clădiri publice reprezentative pentru oraș- principalele străzi de tip bulevard în zona centrului vechi erau strada Mare și strada Lecca. Aceasta este cea mai veche zonă a orașului, având o tramă stradală radială, fiind observate diferențe clare între modul în care s-a dezvoltat această parte a teritoriului și o serie de cartiere din proximitate -cele realizate în timpul secolelor XVIII-XIX, respectiv zonele proiectate în perioada secolelor XIX-XX ^a.

Transformarea dintr-un oraș târg într-un important centru industrial în perioada comunistă a reprezentat o schimbare structurală majoră pentru oraș: trama stradală organică definitorie secolului XV a fost reconfigurată, iar țesutul urban a fost înlocuit în cea mai mare parte cu locuințe colective și clădiri în stil funcționalist. Din acea perioada se păstrează însă câteva din clădirile cu valoare arhitecturală și culturală, precum Casa Memorială Vasile Alecsandri.

Imaginea orașului este marcată prin apariția unor edificii publice, sedii administrative precum Palatul Mărășești (1927-1929), Camera de Agricultură (1925), Camera de Comerț și Industrie (1930), dar și clădiri pentru școli sau licee - Școala Normală de Băiți ‘ Ștefan cel Mare’ (1928-1930).

Zona metropolitană a avut parte de-a lungul timpului de o expansiune controlată, cu excepția a câteva comune precum Hemeiuș, Mărgineni, Letea Veche, Sărata, Săucești, Măgura, unde presiunea imobiliară din oraș a condus la un fenomen de suburbanizare tot mai accentuat. Acest aspect este dovedit prin faptul că nevoia de fond locativ a fost susținută de-a lungul timpului de așezările învecinate, care au beneficiat de o serie de dezvoltări punctuale și mai rar cazuri de cartiere rezidențiale de locuințe individuale ample. Așezările traversate de drumuri naționale au beneficiat și de dezvoltări de tip industrial sau chiar centre comerciale (ex. Metro-Nicolae Bălcescu).

²² Studiul de fundamentare Rețeaua de localități, Actualizarea Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Bacău 70

Sursa: www.deferlari.ro

FIGURA 6 - DELIMITAREA ZONEI METROPOLITANE BACĂU

_ Urniți Județe

Limită unititi administrative teritoriale de bază

Limită ADl Zona Metropolitani Bacău

Rețeaua de localități

(•) Municipiu reședință de județ

@ Municipiu

® Oraș

* Sat reședință de comună

Sat

Infrastructură de transport

— - Drum național

---- Drum Județean

Drumuri și străzi locale

Cale ferată

•Comunele Murgești și Nicolae Băltesc u nu fac parte din ADl Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei

Sursa: Prelucrare proprie

3.1.2. ZONÎF CARE FUNCȚIONALA Șl PROFILUL FUNCȚIONAL

La nivelul întregii zone metropolitane, dar mai ales în prima coroană de localități, este vizibil un proces accentuat de suburbanizare generat de proximitatea față de municipiul Bacău. Acest proces este vizibil prin expansiune (noi zone rezidențiale sau activități economice în lungul principalelor circulații) și conversia terenurilor agricole.

FIGURA 7 - SUPRAFAȚA FONDULUI FUNCIAR DUPĂ MODUL DE FOLOSINȚĂ ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014

Arabilă
- Fânețe

Livezi și pepiniere pomicole

« Ocupată cu ape, bălți

Căi de comunicații și căi ferate

Pășuni

Vii și pepiniere viticole
• Păduri și altă vegetație forestieră Ocupată cu construcții
Terenuri degradate și neproductive

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

în ceea ce privește zonificarea teritoriului ariei metropolitane, aceasta este caracteristică unei zone de terase și lunci plane și ușor înclinate, cu o ocupare preponderentă a suprafeței agricole (aproximativ 60% din totalul fondului funciar, 59%), traversată de importante cursuri de apă precum râul Bistrița sau râurile Șiret și acoperită de corpuri de apă majore precum Lacul Galbeni, Lacul Lilieci, Lacul Gârleni. Cu privire la ponderea suprafeței agricole la nivelul zonei metropolitane, se remarcă faptul că cea mai ridicată concentrare de suprafețe agricole se regăsește în zonele din nord-estul zonei metropolitane respectiv în UAT-urile Filipești, Săucești, Berești-Bistrița, Itești, Letea Veche, Prăjești, Traian, Secuieni, Izvorul Berheciului (peste 70%), precum și în zona de sud a teritoriului respectiv UAT-urile Faraoani, Horgești, Xxxxx-Xxxxxxxx, Sărata, Nicolae Bălcescu, (peste 60%), pe când cele mai mici ponderi se înregistrează în zona de vest (30%-40%). Această pondere apare pe fondul caracterului variat al zonei metropolitane și conformării acestuia pe trepte de relief aflate una în continuarea celeilalte, în zona de vest se remarcă astfel prin terenurile împădurite ce reprezintă circa

aproximativ 26% din totalul fondului funciar, așezate pe un teren cu coline. Mai mult, acest caracter al zonei este demonstrat și de ponderea ridicată a terenurilor ocupate, toate UAT-urile din zona metropolitană de vest fiind acoperite în proporție de peste 40% de aceste terenuri.

în ceea ce privește resursele de apă, râurile Șiret și Bistrița, afluenții și brațele acestora, precum și oglinzile de apă reprezintă resurse hidrografice semnificative care sunt distribuite pe o întindere ridicată a teritoriului studiat. Din punct de vedere al corpurilor de apă putem observa o distribuție N-S, ce urmărește cursurile de apă ale râurilor și putem identifica lacul Galbeni, lacul Lilieci, lacul Bacău II, lacul Gârleni. Unitățile administrativ teritoriale de pe această axă fiind acoperite între 5% și 20% de ape și bălți: Săucești, Prăjești, Hemeiuș, Gârleni, Bacău, Letea Veche, Tamași, Nicolae Bălcescu, Gioseni, Horgești.

Nu în ultimul rând, printre tipologiile majore de terenuri se numără și cele ocupate de construcții, caracterul de luncă a celor două râuri Bistrița și Șiret, fiind evidențiat și de această dată prin concentrarea acestor zone: studiind ponderea suprafețelor ocupate de construcții, se remarcă faptul că în majoritatea unităților administrativ teritoriale din zona metropolitană acestea ocupă între 4% - 10% din suprafața totală, dar cele mai ridicate procente, peste 10%, se regăsesc în unitățile administrativ teritoriale Bacău, Letea Veche, Prăjești, Filipești, urmate de localitățile din imediata proximitate. în plus, printr-o analiză mai detaliată se observă prezența importantă a unităților industriale sau comerciale, în special în municipiul Bacău, dar nu numai.

FIGURA 8 - ZONIFICAREA TERITORIULUI OCUPAT DE ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2018

0 5 10 km

Umită județe

Urnită unități administrative teritoriale de bază

Urnită A Oi Zona Metropolitană Bacău

Rețeaua de (oralități

(•) Municipiu reședință de județ

@ Municipiu

• Sat reședință de comună

Sat

Utilizarea terenului

| Spațiu urban discontinuu

I Umtăti indult riale sau comerciale

Rețea dr căi de comunicație ți terenuri asociate acestora

| Zone de extracție a minereurilor

| Gropi de gunoi

Zone urbane verzi

Terenuri arabile neingate

I V"

Plantații de pomi fructiferi si arbuști

Pășuni

Zone de culturi complete Terenuri predominant agricole in am est esc cu vegetație naturală Zone agro-forestiere

WWdabHV- LlC 2UIX

Pădun de foioase

| Pădure de conifere

Pădure mixtă

Tranziție pădure tufăriș

Zone risipeau

Mlaștini interioare

Cursuri de apă

M Corpuri de apă

•Comunele Horgesh si Nicolae Băkc nu fac parte dm ADl Zona MetropoM Bacău la momentul elaborării analize

Sursa: Prelucrarea consultantului dupâ date de la CORINE Land Cover

FIGURA 9 - PONDEREA SUPRAFEȚEI AGRICOLE DIN TOTALUL FONDULUI FUNCIAR A ZONEI METROPOLITANE AL MUNICIPIULUI BACĂU, 2014

Rețeaua de localități

(©) Municipiu reședință de județ

® Municipiu

® Oraș

Sat reședință de comună

Sat

Ponderea suprafeței agricole din totalul fondului funciar

[ " | 28.6%-40%

| | 40% • 50%

2] 50%-60%

|^| 60% - 70%

| 70%-80%

| 80% -90%

•Comunele Horgești și Nicolae Bălcescu nu fee parte din A Dl Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei

FIGURA 10 - PONDEREA SUPRAFEȚE! OCUPATE DE CONSTRUCȚII DIN TOTALUL

FONDULUI FUNCIAR AL ZONEI METROPOLITANE A MUNICIPIULUI BACĂU, 2014

Limită județe

Urnită unități administrative

teritoriale de bază

Limită ADI Zona Metropolitană Bacău

Rețeaua de localități

@ Municipiu reședință de județ

® Ora$

j Sat reședință de comună

Sat

Ponderea suprafeței ocupate de construcții din totalul fondului funciar | | 0%-1%

| | 1% - 2%

[ '] 2%-3%

3%-4%

H 4% - 10%

Ml 10%-53.5%

•Comunele Horgești și Nicolae Bâlcescu nu fac parte din ADI Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei

Sursa: INS - Baza de date TEMPO oniine

FIGURA 11 - PONDEREA PĂDURILOR Șl VEGETAȚIEI FORESTIERE DIN TOTALUL FONDULUI FUNCIAR AL ZONEI METROPOLITANE A MUNICIPIULUI BACĂU, 2014

FIGURA 12 - PONDEREA SUPRAFEȚEI OCUPATE DE APE Șl BĂLȚI DIN TOTALUL FONDULUI FUCIAR AL ZONEI METROPOLITANE A MUNICIPIULUI BACĂU, 2014

[L li Umilă județe

Urnită unități administrative

Rețeaua de localități

(•) Municipiu reședință de județ @ Municipiu

® Oraș

• Sat reședință de comună

Sat

Ponderea suprafeței ocupate de ape și bălți din totalul fondului funciar | | 0% - 0,5%

| | 0,5% • 1%

| | 1% • 5%
I 5% -10%

H 10% -20%

•Comunele Horgești și Nicoiae Bălcescu nu fac parte din ADI Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei

FIGURA 13 - EVOLUȚIA EXPANSIUNII URBANE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2006-2020

LCZ3J limită județ

Limită A Dl Zona Metropolitană Bacău

. Limită unități administrative teritoriale de baza

(•) Municipiu reședință da județ

@ Municipiu

r Sat reședință de comună

Sat

— Drum național

---- Drum județean

Duru muri și străzi locale

Cale ferată

Expansiunea zonelor construite

Zone construite 2006

Zone construite 2014

| Zone construite 2020

Sursa: Prelucrare proprie după date furnizate de ANCPi și Corine Landcover 2006

Sursa: Imagini preluate din Google Earth

Din perspectiva expansiunii urbane, se observă faptul că limitele intravilanului nu au suferit modificări mari, astfel că municipiul și-a menținut caracterul compact, prin comparație cu altele de talia sa. Dezvoltările realizate de-a lungul timpului au fost planificate în așa fel încât să ocupe spații libere localizate în interiorul orașului, pe cât posibil, remarcându-se un proces de densificare sau s-au înregistrat în localitățile limitrofe.

Astfel principalele companii economice dezvoltate, cu sediul în afara municipiului

Bacău și anume în comunele Letea, Buhoci, Nicolae Bălcescu, Măgura, Mărgineni, Bijghir ocupă un rol important în expansiunea acestor teritorii și în creșterea fondului de locuințe din comunele respective.

FIGURA 16 - EVOLUȚIA ASCENDENTĂ A NUMĂRULUI DE AUTORIZAȚII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRILE REZIDENȚIALE (EXCLUSIV CELE PENTRU COLECTIVITĂȚI) PENTRU UAT-URILE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2015-2020

MUNICIPIUL BACAU BERESTI-BISTRITA BLAGESTI BUHOCI

FARAOANI FILIPESTI GARLEN! GIOSENI HEMEIUS

HORGESTI

ITESTI

IZVORU BERHECIULUI

LETEA VECHE Xxxxx-Xxxxxxxx

Xxxxxx MĂRGINENI

NlCOLAE Xxxxxxxx Xxxxxxxx

PRĂJEȘTI

BARATA SAUCESTI SECUIENl

TAMASl TRAlAN

160

Sursa: Prelucrarea consultantului după INS Tempo online (L0C108B)

în altă ordine de idei, analizând inclusiv evoluția numărului de autorizații de construire eliberate, se observă tendințele de dezvoltare în anumite zone din periurban. Astfel, pentru categoria clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități)²³ se remarcă cele mai importante creșteri pentru intervalul 2015-2020 în cadrul comunelor Buhoci, Hemeiuș, Xxxxx-Xxxxxxxx.

³³ Reprezintă acele clădiri rezidențiale utilizate drept locuințe pentru colectivități, cum ar fi: leagăne ți case pentru copii, cămine și cămine spital pentru bătrâni etc

Analizând inclusiv evoluția recentă a municipiului, se remarcă faptul că pe fondul unei accesibilități sporite (mai ales din perspectiva rolului pe care îl deține), acesta s-a orientat către conversia zonelor industriale, în centre comerciale sau logistice, spre exemplu fosta fabrică de pielărie și încălțăminte ‘Partizanul’ a fost înlocuită de Arena Mall și arealele industriale de-a lungul DN 2 din zona de sud a orașului, care au fost transformate în spații comerciale. Acest proces nu este la fel de intens ca în alte municipii precum Arad și lași, însă. De asemenea, s-a remarcat și un proces de expansiune pe terenuri de tip greenfield prin dezvoltarea centrului de afacere CAEX, în zona de vest, a centrelor Auchan și Dedeman, Leroy Merlin în zona de sud și Selgros în zona de nord. în interiorul țesutului și-au făcut apariția unitățile de tip Lidl. Totodată, pornind de la ideea că planificarea celor mai recente dezvoltări a urmărit în general o logică bazată pe gestiunea cât mai eficientă a resurselor, zonele rezidențiale au fost extinse prin convertirea unor resurse de teren din interiorul orașului (densificare-blocurile de pe strada Dumbrava Roșie, Prelungirea Bradului și Nordului, Xxxx Xxxx) sau din vecinătatea directă a periferiilor, ansamblurile de locuințe colective din zona de nord în scopul de asigura acces cât mai facil la infrastructura tehnico-edilitară și de transport.

Unele zone de expansiune sunt dezvoltate de cele mai multe ori fără a avea planificată o tramă stradală adecvată, acestea fiind bazate pe profilurile de stradă cu specific rural, în cadrul cărora trotuarul rareori este mai lat de 1 metru, iar suprafața carosabilă variază între 5 și 7 metrii. De asemenea, zonele de expansiune nu includ dotări (educație, alimentație publică, spații vezi, culturale etc.), motiv pentru care locuitorii folosesc în continuare dotările din zona cea mai apropiată, cum este și cazul cartierului Șerbănești. în cadrul acestuia au fost vizibile procesele de expansiune și cele de densificare accentuate, înregistrând o dinamică de dezvoltare destul de mare. Tendința de densificare se manifestă prin înlocuirea construcțiilor vechi cu unele de dimensiuni mai mari modernizate.

3.1.3. LOCU RE

La nivelul zonei metropolitane Bacău, per ansamblu numărul de locuitori este în creștere și evoluția medie a numărului de locuințe este una pozitivă, de 19%, fiind însoțită și de o creștere accentuată a suprafeței locuibile, de peste 47%. Acest lucru se traduce în condiții mai bune de locuire, atât printr-o suprafață locuibilă per locuință mai ridicată, cât și raportată la numărul de locuitori. Cu toate acestea, această evoluție nu se realizează uniform, în mediul urban fiind o evoluție scăzută (7 % în municipiul Bacău) a numărului de locuințe, iar în mediul rural variază între 71% (localitatea Berești-Bistrița) și -20 % localitatea Itești, fiind singura cu o evoluție negativă> La polul opus aflându-se unitățile administrativ teritoriale din prima coroană de localități din jurul municipiului Bacău, Hemeiuș, Săucești, Letea Veche, Sărata, Mărgineni, Măgura sau în unele cazuri izolate precum comuna Berești-Bistrița. în ceea ce privește sporirea suprafeței locuibile, cele mai mari creșteri se înregistrează în localitățile Hemeiuș și Măgura.

Pe lângă suprafața locuibilă, calitatea locuirii este dependentă de numeroși alți factori, de la accesul la dotări de proximitate, la oferta de locuri de muncă, de oportunități de petrecere a timpului liber sau chiar la imaginea peisajului înconjurător și la asigurarea siguranței și securității cetățenilor. Ritmul mai liniștit al vieții, prețurile mai scăzute sau apropierea de natură sunt motive care determină această nouă preferință mai accentuată pentru localitățile rurale, însă noile dezvoltări trebuie să țină cont și de asigurarea necesarului de dotare pentru aceste zone.

Se observă faptul că suprafața locuibilă este direct proporțională cu creșterea numărului de locuințe. Atât suprafața locuibilă, cât și locuințele existente au înregistrat creșteri substanțiale în ultimii 10 ani, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în Berești-Bistrița (91% suprafața locuibilă), Hemeiuș (132% suprafața locuibilă), Măgura (100% suprafața locuibilă), Săucești (54% suprafața locuibilă), Letea Veche (80% suprafața locuibilă). Procesul accentuat de suburbanizare a generat o creștere ridicată a numărului de locuințe în localitățile limitrofe (prima coroană de localități) ale municipiului Bacău, construcția de locuințe în mediul rural fiind mai intensă decât în mediul urban. Deși locuințele au crescut într-un ritm relativ accentuat, dotările și utilitățile necesare pentru noile zone de dezvoltare încă lipsesc. Unitățile administrativ teritoriale din imediata vecinătate precum cele menționate anterior folosesc adesea dotările din municipiul Bacău. Acest aspect este cauzat în primul rând faptului că noile dezvoltări nu sunt însoțite de dotări de interes cotidian, utilități sau infrastructură adecvată.

în același timp, la nivelul zonei metropolitane Bacău se înregistrează o serie de discrepanțe în ceea ce privește suprafața și costul unei locuințe, atât comparând zona de nord cu zona de sud a Municipiului Bacău, cât și localitățile limitrofe, ce se remarcă și la nivelul prețurilor locuințelor. în timp ce în partea de nord, prețurile pentru o casă / apartament sunt între 72.000 de euro și 200.000 de euro, în sud prețul variază foarte mult de la 116.000 de euro până la 399.000 de euro conform platformei online de imobiliare¹⁶. în Letea Veche, prețurile variază între 51.000 de euro și 96.000 de euro, față de Hemeiuș unde prețul pentru o casă se situează între 115.000 euro și 230.000 euro. Discrepanța de preț este dată atât de dimensiunea parcelei, cât și de accesul mai facil la locul de muncă, diferite dotări sau servicii publice. De asemenea, se observă faptul că cele mai multe oferte se regăsesc cu precădere în municipiul Bacău și în localitățile limitrofe acestuia. Totodată expansiunea urbană caracterizată de noi dezvoltări rezidențiale se regăsește la nivelul zonei nordice din Municipiul Bacău, iar densificarea la nivelul zonei centrale. Astfel, zona de sud este caracterizată preponderent de zone industriale și locuințe individuale aflate într-o stare proastă, având parcele cu o suprafață mică, ce nu au acces la dotări speciale sau zone de agrement, cum este zona defavorizată Izvoare.

|| |[ Omită județe

Urnită unități administrative

teritoriale de bată

Urnită ADI Zona Metropolitană Bacău

Rețeaua de localități

(•) Municipiu reședință de județ

® Oraș

• Sat reședință de comună

Sat

Evoluția numărului de locuințe tn perioada 2009-2019 | | -20.2%-0%

| | 0% - 5%

2| 5% 10%

20% - 50%

* Comune le Horaeitl jl Nicolae Bălcescu nu fac parte din ADI Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

FIGURA 18 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI LOCUIBILE ÎN UAT-URILE DIN ZONA METROPOLITANĂ A MUNICIPIULUI BACĂU, 2009-2019

‘Comunele Horgețti $1 Nicolae Băkeseu nu fee parte din ADI Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

FIGURA 19 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI LOCUIBILE/LOCUINȚĂÎN PERIOADA 2009-2019 Șl

SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ/LOCUINȚĂ ÎN UAT-UR’LE DIN ZONA METROPOLITANĂ A MUNICIPIULUI BACĂU, 2019

[| l] Limita județe

Limită unități administrative teritoriale de baxă

limită A Ol Zona Metropolitană Bacău

Rețeaua de localități

@ Municipiu reședință de Județ ® Municipiu

Sat reședință de comună

v Sat

Evoluția suprafeței loculblle/îoculnțâ în perioada 2OCN3-2O18

-0.18% - 0%

0% 10%

-M- 10% - 20%

20% - 30%

fi 30% - 40%

*t$ 40% - 50%

Supraf locuibila/ locuință în

anul 2019

| | 32.5%-35%
| | 35% - 40%
2 ] 40% - 45%

H 45%-50%

| 50%-55%

55%-65%

’Comunele Horgești și Nicolae Bălcescu nu fac parte din ADl Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei

Sursa: INS Baza de date TEMPO online

FIGURA 20 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI LOCUIBILE/LOCUITOR ÎN PERIOADA 2009-2019 Șl

SUPRAFAȚA LOCU3BILĂ/LOCUITOR ÎN UAT-URILE DIN ZONA METROPOLITANĂ A MUNICIPIULUI BACĂU, 2019

[[ 11 Urnită județe

Limită unități administrative teritoriale de bază

i Limită ADI Zona Metropolitană Bacău

Rețeaua de localități

(•) Municipiu reședință de județ

® Municipiu

⁵ Sat reședință de comună

Sat

Evoluția suprafeței locuibile/ locuitor în perioada 2009-2019

•fr 2.6% 20%

20% - 30%

30% - 40%

^;40% - 50%

50% - 60%

as 60%-90%

Suprafață locuibilă pe locuitor în anul 2019

| | 13%-15%

| 15%-17%

| 17% -19%

K 19%-21%

21%-23%

| 23%-32%

"Comunele Horgești și Nicolae Balcescu nu fac parte din A Dl Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

3.1.4. SPAȚII PUBLICE Șl SPAȚII VERZI

în cadrul acestui capitol vor fi tratate două componente principale, și anume rețeaua majoră de spații publice și rețeaua de spații verzi.

Spațiile publice din cadrul zonei metropolitane a Municipiului Bacău pot fi clasificate din perspectiva configurării spațiale în următoarele tipologii:

• Cele de tip suprafață - pot fi parcuri, grădini sau alte tipuri de spații publice de mari dimensiuni;
• Cele de tip punct - pot fi scuaruri, piețe sau alte tipuri de spații publice de mici dimensiuni;
• Cele de tip linear- pot fi bulevarde, străzi care dispun de zone pietonale generoase și care sunt flancate total sau parțial de diferite obiective de interes, în ceea ce privește rețeaua de spații publice a zonei metropolitane a Municipiului Bacău, se remarcă o concentrare mare în cadrul Municipiului Bacău și o distribuție slabă în cadrul UAT-urilor din jurul Municipiului și anume: Gârleni, Hemeiuș, Letea Veche, Xxxxx Xxxxxxxx, Sărata.

Ca remarcă generală, se poate observa faptul că, în ceea ce privește spațiile publice din comunele aparținătoare Zonei Metropolitane Bacău, a doua categorie și anume spațiile de tip punct, cum sunt piațetele, parcurile de mici dimensiuni sau scuarurile, se localizează în cea mai mare parte a teritoriului, după cum urmează:

• Piațetă în fața Bisericii înălțarea Sfintei Cruci - UAT Xxxxx Xxxxxxxx;
• Parcul Vechi Gârleni - UAT Gârleni;
• Maidan în aproprierea Primăriei Sărata - UAT Sărata;
• Teren de sport - UAT Letea Veche.

Aceste spații sunt degradate, nu dețin elemente de mobilier urban și necesită reabilitare. Astfel, este necesară o intervenție la nivelul tuturor comunelor din cadrul zonei metropolitane de revigorare a spațiilor publice existente și de amenajare a unor centre sau cămine comunitare.

FIGURA 22 - REȚEAUA DE SPAȚII PUBLICE DIN ZONA METROPOLITANĂ A MUNICIPIULUI BACĂU

[ț_ Limită județe

Limită unități administrative teritoriale de bază

. Limită AOl Zona Metropolitană Bacău

Rețeaua de localități

(g) Municipiu reședință de Județ ® Municipiu

Sat reședință de comună

Sat

Infrastructură de transport ........ Drum național

---- Drum județean

Drumuri și străti locale

Rețea de spatii publice

Spații publice

Zone construite

•Comunele Horgești și Nicolae Bălcescu nu fac parte din ADI Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei

Sursa: Prelucrare proprie

Spațiile publice de tip suprafață sunt cele cu o arie amplă și sunt întâlnite preponderent în Municipiul Bacău, excepție face însă Parcul dendrologic de la Hemeiuș, ce ocupă o suprafață de aproximativ 50 de hectare și adăpostește 1300 de arbori și arbuști, printre care 178 specii de rășinoase, 600 specii de trandafir.

Prin comparație, rețeaua de spații publice din municipiul Bacău este formată cu precădere din spații publice de tip linie susținute de o serie de spații de tip suprafață și punct cum sunt parcurile și scuarurile (spațiile de tip suprafață): parcurile Gherăiești, Cancicov, Catedralei, Trandafirilor, George Bacovia și Vasile Alecsandri ce se concentrează în zona de nord și zona centrală a municipiului. Din punct de vedere al stării actuale a parcurilor, parcul Gherăiești este caracterizat ca fiind într-o stare precară, în cadrul căruia lipsesc spații pentru practicarea activităților de recreere, ce are un impact negativ asupra zonei. Luând în considerare dimensiunea, tot în categoria parcurilor se poate încadra și spațiul verde din capătul străzii Gării (spre Calea Moinești). Acest spațiu se află însă într-un stadiu avansat de degradare, nu mai deține elemente de mobilier urban și necesită reabilitare. în completarea lor vin câteva parcuri de dimensiuni reduse cum ar fi Parcul Bacovia, Parcul Trandafirilor sau Vasile Alecsandri, ce se concentrează în zona centrală.

în zona de sud-vest (cartierele Aviatori, CFR, Izvoare, Letea) și Cartierul Șerbănești, spațiile publice și implicit spațiile verzi sunt fie absente, fie au dimensiuni foarte reduse sau sunt neamenajate, cu excepția parcului Făgăraș nou înființat, iar cele de mici dimensiuni aflate în proximitatea locuințelor colective sunt amenințate de creșterea numărului de autoturisme/ indicele de motorizare, dar și de convertirea lor în locuri de parcare. Astfel, locuitorii sunt nevoiți să se deplaseze în zona centrală pentru a avea acces la acest tip de dotare. Totodată, Primăria Municipiului Bacău intenționează să amenajeze un nou parc în zona Bicaz - Chimiei - Izvoare.

Prin urmare, accesibilitatea spațiilor verzi de tip de parc este una ridicată în zona centrală, însă locuitorii din zona sudică a municipiului și din cartierele periferice CFR, Șerbănești sau din dezvoltările rezidențiale din partea de nord au nevoie de mai mult de 30 minute de mers pe jos pentru a ajunge la primul spațiu verde public major. Astfel, conform izocronelor de accesibilitate, sunt necesare intervenții de extindere a parcului Gherăiești, revitalizare a parcului CFR, amenajarea unui parc în zona de sud, în cartierul CFR și amenajarea malul de lac dinspre cartierul Șerbănești.

FIGURA 23 - IZOCRONELE DE ACCESIBILITATE ALE SPAȚIILOR VERZI DIN MUNICIPIUL BACĂU

Sursa: Prelucrare proprie

Spațiile publice de tip punct ce se regăsesc în general în zona centrală și iau forma unor piețe, piațete, scuaruri sau chiar piețe agroalimentare, printre care menționăm Piața Tricolorului, piațeta din fața prefecturii, scuarul de lângă Casa Memorială V. Alecsandri sau scuarul de pe strada Iernii etc. Deși în număr mai mic, se observă inclusiv în unele cartiere de locuințe astfel de spații, care sunt locuri de joacă, piețe agroalimentare etc. Acestea ar trebui conectate de spațiile liniare pentru a forma o rețea. Strada Revoluției

poate juca un rol important în unificarea și conectarea spațiilor publice, având în vedere că aceasta unește Calea Mărășești de Piața Revoluției.

Spațiile publice de tip linear se identifică la nivelul municipiului într-un număr mare, în special datorită configurației spațiale a orașului, implicit a prezenței însemnate a locuințelor colective, de-a lungul arterelor majore de circulație. Printre acestea se remarcă Calea Mărășești, str. 9 Mai, B-dul Unirii și str. Mioriței, artere cu caracter de bulevard ce reprezintă importante spații publice pentru locuitorii orașului ce asigură accesul către dotări de interes cotidian. Caracterul de bulevard este susținut în cazul acestor artere și de vegetația de aliniament, alături de arborii și spațiile de tip condominiu. Acestea sunt de regulă zone atractive, unde există activitate intensă, dat fiind faptul că sunt zone care se asociază cu fronturi comerciale dar și cu zone pietonale generoase, bine dimensionate, respectiv cu construcții care prezintă o valoare arhitecturală deosebită. Densitatea cea mai mare a străzilor cu vegetație de aliniament se găsește în zona centrală.

Culoarul verde asociat malului râului Bistrița este parțial valorificat în prezent, în ceea ce privește spațiile publice de tip suprafață, doar insula de agrement și insulița au fost amenajate recent, care sunt accesate doar printr-o alee. însă tronsonul malurilor râului din dreptul Municipiului Bacău prezintă un potențial ridicat și poate deveni un spațiu public reprezentativ de tip linear-promenadă, prin amenajarea acestuia. în zona metropolitană, pârâul Nigel de pe teritoriul comunei Mărgineni, prezintă un potențial major în amenajarea acestuia într-un culoar verde cu includerea unor piste de biciclete, în ceea ce privește legătura dintre zona centrală (centrul istoric) și zone de importanță la nivelul municipiului, ceea ce implică străzile de acces, ce prezintă cel mai mare potențial de a fi valorificate din perspectiva spațiilor publice, se remarcă următoarele direcții de dezvoltare:

• Centru - Insula de Agrement;
• Centru - Aeroport;
• Centru - Șerbănești;
• Centru-Gara Bacău - Cartier CFR -Sala polivalenta-CAEX Parc industrial (CFR);
• Parcul Cancicov - Stadion - Bazin de înot - Universitatea Vasile Alecsandri -> Traseul Tineretului și Sportului;
• Reamenajarea străzii Prieteniei din cartierul Miorița pe modelul ‘zonă rezidențială’, 'home-zone' -» această axă poate fi valorificată prin intervenții punctuale de sporire a nivelului de atractivitate a spațiului public¹⁷;
• Transformarea în zonă pietonală a tronsonului cuprins între hotelul Decebal și Casa de Asigurări de Sănătate de pe Calea Mărășești, în perioada 1 mai - 31 octombrie 2020, zilnic, între orele 10.00 - 24.00¹⁸,

La nivel general, în urma chestionarului dedicat cetățenilor din zona metropolitană a municipiului Bacău, aferent SIDU, aplicat în anul 2021, în cazul a 235 de persoane, s-a remarcat faptul că cele mai multe dintre persoane au apreciat calitatea spațiilor publice ca fiind slabă și s-au menționat următoarele probleme:

• Calitatea slabă a străzilor și trotuarelor;
• Insuficiența spațiilor/ activităților de agrement (parcuri, locuri de joacă pentru copii, zone veri, zone pentru desfășurarea activităților sportive), în special în zonele din cartiere, dintre blocuri.¹¹

3.1.5. DOTĂRI

Se remarcă faptul că, din perspectiva infrastructurii publice, dotările se concentrează în municipiul Bacău și în localitățile limitrofe acestuia. Totodată, se observă și o discrepanță între nivelul dotărilor și serviciilor la nivel urban, față de cele de la nivel rural, astfel cele din urmă trebuie dezvoltate. Dotările sportive se situează la sud de centrul istoric, fiind reprezentate de Bazinul de înot, Sala Sporturilor, Parcul Cancicov și Insula de Agrement. Dotările de educație și cultură de la nivelul municipiului se situează preponderent în zona centrală, dar dotările de educație sunt dispuse spațial astfel încât să deservească zonele de locuit, cu excepția cartierelor Șerbănești, CFR și Gherăiești. Unele dotări de educație precum grădinițe și școli prezintă o infrastructură veche și necesită modernizare din perspectiva eficientizării energetice^IB. Totodată se remarcă o distribuție neechilibrată a dotărilor la nivelul zonei metropolitane, astfel încât în unele UAT-uri este necesară construirea creșelor și reabilitarea infrastructurii de învățământ și realizarea unor trasee pentru autobuzele școlare, cum este cazul comunei Faraoani. O analiză amănunțită cu privire la nivelul de asigurare a dotărilor pe fiecare domeniul de analiză este prezentată în continuare în cadrul secțiunilor ce urmează.

Distribuția spațială a dotărilor culturale însă indică o aglomerare în centrul istoric al Municipiului și o centralitate în comunele din localitățile limitrofe, marcând astfel nucleele în jurul cărora s-au dezvoltat așezările.

FIGURA 24 - DOTĂRI PUBLICE LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU

|( î LmHA județe

Limită unit Ați administrative

teritoriale de bază

Urnita ADi Zona Metropolitana Bacău

Infrastructură de transport ----- Drum național

---- Drum județean

Drumuri sl striat locale

Cale ferată

Rețeaua de locahtAv

(•) Municipiu reședință de județ

(•) Municipiu

® Oraș

* Sat reședința de comuni

Sat

Dotlri

Principalele puncte de agrement

q Principalele puncte de Infrastructură sportivi

• Principalele puncte de învățământ
• Principalele puncte de culturi

•Comunele Horgesti >1 Nicolae Bălcescu nu fac parte din ADi Zona Metropolitana Bacău la momentul elaborăm analizei

Sursa: Prelucrare proprie

3.1.6. PESAJ

Conform Convenției Europene a Peisajului, peisajul reprezintă o parte importantă a calității vieții oamenilor, fiind un element esențial al bunăstării sociale și individuale. Ca stat membru al Consiliului Europei, inclusiv România se angajează să identifice peisajele și caracteristicile acestora, să le urmărească transformările, să le evalueze, în scopul de a realiza demersuri pentru a introduce dimensiunea peisajeră în programele și politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism și în cele culturale, de mediu, agricole, sociale și economice, precum și în alte politici cu posibil impact direct sau indirect, pentru a pregăti și implementa proiecte de punere în valoare a acestuia, scopul fiind protecția, managementul și/sau amenajarea peisajului ». în acest context este deosebit de important să înțelegem individualitatea, personalitatea și originalitatea orașului din perspectiva peisajului care îl definește.

Tipurile principale de peisaj care definesc zona metropolitană Bacău sunt în principal cele urbane din Municipiul Bacău, urmate de peisajele rurale din localitățile învecinate, precum și de cele naturale, după cum urmează:

• Peisajul urban;
• Peisajul cursurilor de apă;
• Peisajul rural.

Peisajul urban este definit de cinci tipologii majore: cartierele de locuințe individuale construite înainte de secolul al XlX-lea, cartierele de locuințe individuale construite în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, respectiv începutul secolului al XX-lea în așa numitele cartiere dormitor, cartierele de locuințe colective, zona centrală/centrul istoric și zona industrială.

Astfel, în ceea ce privește locuințele individuale din prima categorie, acestea sunt caracterizate de clădiri care au front continuu, casele fiind construite la aliniament, pe niște parcele generoase. Există totuși excepții, rezultate în urma demolării unor case construite în acea perioadă și construirea unor case retrase față de aliniament cu spații verzi generoase.

FIGURA 25 - PEISAJ REZIDENȚIAL DE LOCUINȚE INDIVIDUALE CONSTRUITE ÎNAINTE DE SECOLUL AL XIX-LEA, BULEVARDUL ION1TA SANDU STURZA (CARTIER CENTRU)

Sursa: Imagine preluată din Google Maps

2.9 http:/ / www. cdep. ro/ pb/leg is/lcgis_pck htp_sct_textîldt-37056 Cartierele de locuințe individuale construite în secolele XIX-XX prezintă parcele reduse ca dimensiuni față de cele prezentate anterior. Casele sunt construite la aliniament sau cu o retragere a clădirii de 1 m de la aliniament, deși acestea nu conturează un front continuu.

FIGURA 26 - PEISAJ REZIDENȚIAL DE LOCUINȚE INDIVIDUALE CONSTRUITE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA, RESPECTIV ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA ÎN CARTIERE DORMITOR, STRADA LUCEAFĂRULUI (CARTIER ȘERBĂNEȘTI)

Sursa: Imagine preluată din Google Maps

în cartierele de locuințe colective principalul aspect caracteristic este silueta din perspectiva regimului de înălțime care este una constantă cu o înălțime de P+4. Circulațiile interne din zonele de locuit sunt fie străzi locale cu o bandă pe sens sau alei. Majoritatea zonelor de locuințe colective dețin câte o centralitate (centru de cartier) care concentrează dotări de interes cotidian. Peisajul predominant în aceste spații interstițiale este dominat de garaje, mașini parcate, care ocupă cea mai mare parte a suprafeței (se mai pot observa în diferite zone și scuaruri sau locuri de joacă de mici dimensiuni), dar și de vegetație de aliniament.

Sursa: Imagine preluată din Google Maps

FIGURA 28 - PEISAJ REZIDENȚIAL DIN ZONA CENTRALĂ, STRADA NICOLAE BALCESCU (CARTIERUL CENTRU)

Sursa: Imagine preluată din sursă proprie

în zona centrală/centrul istoric peisajul este dominat de Catedrala înălțarea Domnului din Bacău ce are o siluetă impozantă, precum și de alte clădiri administrative sau monumente, cum sunt Prefectura, Casa de Cultură, Vivariul. Zona centrală este traversată de bulevarde ample flancate de locuințe colective cu regim de înălțime de P+10.

Peisajul industrial este vizibil încă de la intrarea în municipiul Bacău dinspre direcțiile Nord și Sud. Acesta are un aspect destructurat în cea mai mare parte, în special în ceea ce privește zona industrială din partea de Sud (în proximitatea aeroportului). Totuși tendința de conversie a siturilor industriale se remarcă și în această zonă, prin prezența centrului comercial Bistrița care a fost construit pe un teren industrial.

Peisajul cursurilor de apă este reprezentat de râul Bistrița, lacul de agrement și de zona malurilor acestuia. în acest context se conturează, Insula de agrement și insulița ce îmbină trei tipuri de spații: cele asociate parcurilor și zonelor de agrement, respectiv cele asociate fâșiilor verzi cu vegetație spontană, respectiv aqua park-ul cu zonele de plajă.

Sursa: Imagine preluată din Google Maps

Față de tipurile de peisaje principale urbane prezentate anterior, se mai pot identifica și peisajele rurale ale localităților limitrofe Municipiului Bacău, care contribuie la imaginea zonei metropolitane. Acest tip de peisaj este expresia unor culturi, activități și datini asupra cadrului natural, care se reflectă în modul de conformare al gospodăriilor, dotările agricole, tehnici de amenajare. Astfel se observa un sat răsfirat cu gospodării situate la distanță unele de altele, care are ca punct de interes o vatră sau o piață centrală.

în cadrul acesta întâlnim și monumente istorice, precum Castelul Roșu de la Hemeiuș construit din cărămidă roșie, în secolul al XlX-lea. Decorul castelului reprezintă o îmbinare interesantă de influențe gotice și baroce cu elemente specifice stilurilor venețian și brâncovenesc. Castelul te transpune este înconjurat de un parc dendrologic cu alei șerpuite având ca punct de interes un lac ce reliefează atmosfera de basm.

FIGURA 31 - PEISAJUL RURAL - CASTELUL ROȘU DE LA HEMEIUȘ

Sursa: Imagine preluată din Google Maps

Totodată, întâlnim și peisajul specific unui program de tratament balnear cu apă sărată cu infrastructurile caracteristice de agrement: piscine în aer liber și închise, spații de cazare și restaurante. Stilul este mai degrabă unul rustic care se armonizează cu contextul natural.

Sursa: Imagine preluată din Google Maps

Tipurile de peisaje rurale prezintă un imens potențial de a fi valorificate în scopul de a deveni parte dintr-un traseu turistic rural la nivelul zonei metropolitane, cu posibilitatea amenajării unui traseu turistic velo.

3.1.7. CONCLUZII, PROVOCĂRI Șl POSIBILE PROPUNERI/INTERVENȚII

PROFIL SPAȚIAL Șl FUNCȚIONAL

CONCLUZII, PROVOCĂRI, ELEMENTE DE POTENȚIAL

Dotările publice se regăsesc preponderent în nucleul central al municipiului Bacău.

Țesutul urban a fost înlocuit în cea mai mare parte cu locuințe colective și clădiri în stil funcționalist, în perioada de transformare a orașului târg în oraș industrial, astfel o mare parte din fondul construit valoros s-a pierdut.

Potențialul ridicat al diverselor tipuri de peisaje rurale, peisaje naturale (parcul dendrologtc de la Hemeiuș, peisaje cultural-lstorice (Necropola tumulară a cetății Tamasidava - Movila lui Cerbu reprezintă o mărturie a locuirii geto-dacice și cea daco-romană în așezările de tip davă).

Lipsa spațiilor publice în comunele ce alcătuiesc zona metropolitană Bacău, cu excepția a 4 comune în cadrul cărora spațiile publice comune existente se află într-o stare de degradare continua, nu

POSIBILE INTERVENȚII

Crearea unor poli rurali, care să asigure nivelul de dotări minimale necesare teritoriului (învățământ, sport-agrement, cultură, spații publice.

Dezvoltarea zonelor rurale prin investiții în dotări, echipamente, utilități publice și servicii de calitate și care acoperă nevoile locuitorilor.

Valorificarea principalelor zone cu caracter istoric care se păstrează segmente din zona centrală, prin restaurarea fondului construit, de ex. Casa Memorială Vasile Alecsandri și revitalizarea spațiilor publice adiacente.

Regenerarea urbană a zonei delimitate de străzile Mărășești și 9 Mai.

Pentru tipurile de peisaje rurale există un imens potențial de a fi valorificate în scopul de a deveni parte dintr-un traseu turistic rural la nivelul zonei metropolitane în consecință să contureze imaginea unui peisaj distinctiv care să definească zona metropolitană.

Este necesară o intervenție ta nivelul tuturor comunelor din cadrul zonei metropolitane de revigorare a spațiilor publice existente și de amenajare a unor cămine culturale. dețin elemente de mobilier urban, iar deșeurile reprezintă o sursă de poluare.

Concentrarea parcurilor în zona centrală și zona de nord a municipiului Bacău, precum și starea de degradare în care acestea se află creează o ambianță neplăcută orașului.

Zonele de expansiune nu includ dotări (educație, alimentație publică, spații vezi, culturale etc.), iar trama stradală nu este dimensionată corespunzător.

Problemele generate de gestiunea spațiilor interstițiale ale zonelor de locuințe colective, care sunt utilizate în principal drept parcări.

Revitalizarea sistemului de spații verzi, prin extinderea în zona de sud și est -cartierul Șerbănești, realizarea unui parc în zona Letea și CFR precum și reabilitarea spațiilor verzi existente.

Realizarea unor PUZ-uri pentru conturarea tramei stradale corespunzător dotărilor și fluxurilor de circulații-PUZ-uri reparatorii.

Lansarea unor programe integrate de regenerare urbană a spațiilor interstițiale care să rezolve problema parcărilor și să îmbunătățească imaginea peisajului urban.

3.2. PROF L SOC O DEMOGRAF C

3.2.1. STRUCTURĂ DEMOGRAF CĂ A POPULAȚIEI

La nivelul Zonei Metropolitane Bacău, populația stabilă cu domiciliul era la nivelul anului 2020 de 291.443 de locuitori. Din total, 67,6% dintre locuitori sunt stabiliți în municipiul Bacău, iar restul de 32,4% în celelalte comune. Evolutiv, în perioada 2015-2020, populația a crescut de la 290.922 de locuitori cu 1,8%. Această ușoară creștere este în contrast cu tendința generală de scădere a populației la nivel național. Deși regiunea Nord-Est înregistrează o creștere a populației de 1,6% , județul Bacău înregistrează o descreștere pentru același interval de analiză, de 1,8%. Din totalul populației de la nivelul județului Bacău, populația concentrată în zona metropolitană este reprezentată de un procent de 39,6% în anul 2020.

FIGURA 33 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, JUDEȚUL BACĂU Șl REGIUNEA NORD-EST, 2015-2020

Pornind de la documentul „Proiectarea populației României în profil teritorial, la orizontul anului 2060”, se previzionează o scădere a populației de 30,6% pentru intervalul 2016-2060 la nivel național, acest procent fiind cu mult mai ridicat față de cel asociat județului Bacău (-27,9%), dar chiar și regiunii Nord-Est (-22,4%) ^M. Printre cele mai importante motive care stau la baza acestor previziuni se numără migrația externă care va influența procentul și distribuția populației pe grupe de vârstă, respectiv tendințele de îmbătrânire demografică. Astfel, numărul de tineri (0-15 ani) va scădea, iar numărul de vârstnici (peste 65 de ani) va crește, ceea ce va determina probleme din perspectiva dependenței demografice, respectiv a forței de muncă. Totuși, județul Bacău este printre cele care se vor menține până în anul 2060 printre județele „tinere” cu ponderile cele mai mari ale populației tinere (peste 16%).

³⁰ Se ia în considerare varianta medie care este cea mai plauzibilă în ceea ce privește prognoza (astfel că se exclud variantele constantă, pesimistă, intermediară ți optimistă)

TABEL 6 - POPULAȚIA REZIDENTĂ ÎNREGISTRATĂ ÎN ANUL 2016 Șl POPULAȚIA PREVIZIONATÂ PENTRU ANII 2030 Șl 2060 - VARIANTA MEDIE

NIVEL TERITORIAL

POPULAȚIE 2016

POPULAȚIE 2030

POPULAȚIE 2060

SCHIMBAREA DEMOGRAFICĂ ÎNTRE 2016 Șl 2060

Județul Bacău

602.399

531.388

434.510

-27,9%

Nord-Es^ 3.263.564 2.969.728 2.532.595

-22,4%

România 19.819.697 17.892.489 13.784.413 -30,6%

Sursa: Proiectarea populației României în profil teritorial, la orizontul anului 2060

FIGURA 34 - NUMĂRUL LOCUITORILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2020

,[ ' lim ti udețe

UmiU un tiți adm t Ktrahvc ten tonale de bat!

Limita Zonei Metropolitane Batiu

Rețeaua de kxalrtât

(•) Mun clpiu rețrdin’l de județ

€ Orat

Sat reședința de comuni

Sat

n^rastructuri de transport

—— Drum național ---- Drum județean

Drumuri ți ttriii locale (ale %raii

^populaț<a totali dupl domkibu, 2020

0-3000

3 001 6 000

6 001 10 000

Bl 10 001 11000

Bi Peste 190 000

tcmunrc tfwgaf p Ntcv'at Bokcsm na fai poitt Om AD' Zcru Metropoitond Bat Ou ia rromentul rbbufOfu anait/f '

FIGURA 35 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, %, 2015-2020

'' ' urnită județe

Limită unităti administrative teritoriale de bază

Limita Zonei Vetropoi'tare Bacău

Rețeaua de lot alltâti

(•) Murlcip u reședință de județ

• Sat re$ed>ntâ de comuni

infrastructuri de transport

Drum național

— Drum județean

Drumuri »• străzi locale

Cale ferată

Evoluția populat ei după domiciliu, X 2015 2020

AH 1%

•m-w

OH - 1%

H IH 10%

H 10% - 20%

Sat

V »» Kfcotoe Hakacv

nu foc pai te Om ADl lena MvirapoiOuno RacCu Ic momentul eloboriuh onaluei"

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

3.2.2. STRUCTURA POPULAȚIEI PE SEXE SI GRUPE DE VÂRSTĂ ’

La nivelul anului 2020, ponderile asociate principalelor grupe de vârstă din populația totală înregistrate la nivelul Zonei Metropolitane Bacău sunt asemănătoare cu cele de la nivel județean în ceea ce privește ponderea persoanelor tinere (0-15 ani) și persoanelor vârstnice (peste 65 de ani). în zona metropolitană, ponderea tinerilor (15,1%) este mai ridicată față de cea a vârstnicilor (14,4%), aflându-se la o distanță de 0,7 puncte procentuale, ceea ce atrage atenția faptului că nivelul de dependență a persoanelor tinere este mai ridicată față de cea a vârstnicilor. Totuși, există premisele unei dezvoltări demografice favorabile, având în vedere faptul că tinerii cresc rata de înlocuire a forței de muncă (care la nivel metropolitan (644,5%o) este mai ridicată față de cea la nivel național (640,1 %o)).

Conform datelor statistice Eurostat, se preconizează faptul că ponderea populației în vârstă de muncă va scădea până în anul 2100, în timp ce ponderea persoanelor vârstnice va fi probabil în creștere, fiind previzionată o dublare a coeficientului de dependență a persoanelor vârstnice ¹⁹. în ceea ce privește proporția persoanelor cu vârstă cuprinsă între 15 și 64 de ani, aceasta este ușor mai ridicată la nivelul zonei metropolitane (70,4%) față de valoare înregistrată la nivelul întregului județ (69,5%), ceea ce evidențiază o stabilitate economică ceva mai bună. Această situație se validează inclusiv în ceea ce ține de municipiul Bacău, care înregistrează o valoare de 70,5%.

România trece printr-un proces de îmbătrânire demografică început încă din anii '90. Acest fenomen se manifestă prin reducerea populației tinere și creșterea numărului vârstnicilor pe fondul unei cauze principale reprezentate de scădere natalității sub rata optimă de înlocuire a generațiilor. La nivelul Zonei Metropolitane Bacău, diferența dintre grupele de vârste este accentuată, așa încât dependența din următorii ani se va resimți destul de puternic, mai ales dacă autoritățile locale nu reușesc să coopereze pentru a media diferențele dintre categoriile demografice.

Conform statisticilor World Life Expectancy, la nivelul anului 2016 ²⁰ în România, durata de viață era de 75.2 ani (71.6 pentru bărbați și 79 pentru femei). Diferența dintre cele două sexe este printre cele mai mari din Europa, și mai mult, aceasta s-a menținut în general în ultimele decenii, ceea ce sugerează un număr mare de persoane vârstnice singure²¹.

în ceea ce privește raportul de dependență demografică la nivelul anului 2020, zona metropolitană prezintă o valoare mai bună (419,8%o) decât cele înregistrate atât la nivel județean (439,7%o), cât și la nivel regional (448,6%o) și chiar național (465%o), situație valabilă inclusiv în ceea ce privește coeficientul de dependență atât a persoanelor tinere cât și a celor vârstnice. Aceasta tendință este valabilă inclusiv la nivelul municipiului Bacău. Comparând cei doi coeficienți între ei, se remarcă faptul că cel al persoanelor tinere (214,8%o) este mai ridicat față de cel al vârstnicilor (204,9%o) în zona metropolitană, pe când în municipiul Bacău situația este inversată (coeficientul de dependență a persoanelor tinere - 208,4%o, coeficientul de dependență a persoanelor vârstnice - 209,6%₀). Din perspectiva raportului de îmbătrânire demografică, valoarea acestuia (953,8%o) este ușor mai scăzută în zona metropolitană decât cea la nivel județean (995,8%o) și național (1.179,5%©) unde fenomenul de îmbătrânire demografică se manifestă mai accentuat, dar e mai mare decât cea la nivel regional (918,8%o). Cu toate acestea, este necesară acordarea unei preocupări speciale în ceea ce privește adaptarea pe termen lung a politicilor sectoriale și a serviciilor publice (medicale, sociale etc) la aceste tendințe, aceste aspecte fiind valabile inclusiv în cazul municipiului Bacău, unde valoarea este destul de ridicată (1.005,8%o).

TABEL 7 - INDICATORI DEMOGRAFICI PRINCIPALI, 2020___
INDICATOR	ZONA METROPOLITA NĂ BACĂU	MUNICIPIUL BACĂU	JUDEȚUL BACĂU	' REGIUNEA l NORD-E5T I	ROMÂNIA
Proporția persoanelor cu vârste între 0-14 ani (%)	15,1%	14,7%	15,3%	16,1%	14,6%
Proporția persoanelor cu vârste între 15-64 ani (%)	70,4%	70,5%	69,5%	69%	68,3%
Proporția persoanelor de 65 de ani și peste din populație (%)	14,4%	14,8%	15,2%	14,8%	17,2%
Raportul de dependență demografică (%.)	419,8%.	417,9%.	439,7%.	448,6%»	465%»
Coeficientul de dependență a persoanelor tinere (%»)	214,8%.	208,4%.	220,3%.	233,8%»	213,4%»
Coeficientul de dependență a persoanelor vârstnice (%.)	204,9%.	209,6%.	219,4%»	214,8%»	251,7%.
Rata înlocuirii forței de muncă (%)	644,5%.	625,1%»	661%»	701,3%.	640,1%.
Raportul de îmbătrânire demografică (%»)	953,8%.	1.005,8%»	995,8%»	918,8%»	1.179,5%.

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

Piramidele demografice prezintă distribuția populației în funcție de sex și grupele de vârstă cincinale. Fiecare bară corespunde ponderii sexului și grupei respective de vârstă din totalul populației (bărbați și femei). După cum se remarcă în piramidele demografice realizate atât la nivelul Zonei Metropolitane Bacău, cât și la nivelul județului Bacău și la nivel național, analizate la nivelul anului 2020, acestea au o formă romboidală ca urmare a ratelor sporite de fertilitate asociate cu apariția generației Baby Boomers (după cel de-al doilea Război Mondial), cei născuți în acea perioadă reprezentând încă o parte importantă a populației în vârstă de muncă. Cu toate acesta, majoritatea celor din această generație înaintează spre vârful piramidei, astfel că baza inferioară a categoriei populației active va deveni din ce în ce mai îngustă, acest efect fiind cu atât mai accentuat pe fondul lipsei unei rate ridicate a natalității care să compenseze deficitul. Așadar, se evidențiază provocările asociate adaptării și dezvoltării pe termen mediu și lung a serviciilor publice, care să urmărească în procesul de dezvoltare a acestora să răspundă cât mai eficient la nevoile populației pe baza fenomenelor demografice remarcate (de exemplu, dezvoltarea serviciilor sociale adresate vârstnicilor).

FIGURA 36 - STRUCTURA PE SEXE Șl GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU,2020

85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani

5- 9 ani 0- 4 ani

15000 10000 5000

Masculin Feminin

Sursa: INS Baza de date TEMPO Online

FIGURA 37 - STRUCTURA PE SEXE Șl GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN JUDEȚUL BACĂU, 2020

85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60 64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30 34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani

10 14 ani

5- 9 ani 0- 4 ani

40000

Sursa: /NS • Baza de date TEMPO online

FIGURA 38 - STRUCTURA PE SEXE Șl GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN ROMÂNIA, 2020

80-84 ani mbb

70-74 ani

60-64 ani whhmw

50-54 ani

40-44 ani ——»

30-34 ani

20-24 ani

10-14 ani wihhmhm

0- 4 ani MBBMBMMBBa

-1500000 -1000000 -500000 0 500000 1000000 1500000

Masculin • Feminin

Sursa: INS Baza de date TEMPO online

FIGURA 39 - PROPORȚIA PERSOANELOR CU VÂRSTE SUB 15 ANI DIN ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU, 2020

Urnită unități admmlstfanve teritoriale de bază

Urnita Zone» Metropolitane Bacă4

Rețeaua de localități

(•) Municipiu reședință de județ

® Oraș

Sat reședință de comună

infrastructură de transport

• Drum națlona;

---- Drum județean

Drumuri și strâii locale

Cale ferată

Proporția persoanelor sub 15 ani % 2020

10%

10% 16%

16% 18%

H 18% 20% n 20%-26%

"Comunele HorgeșW p McaJbe fiNrucu nu Joc parte Om AUf Zamz AfirtropoMartâ faidu o momentul¹ ebbartfm cnaritci

Sursa: INS Baza de date TEMPO Online

FIGURA 40 - PROPORȚIA PERSOANELOR CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 15 Șl 65 DE ANI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2020

Limita unitlți administrative

teritoriale de bați

Limita Zonei Metropolitane Batâ j

Rețeaua de localități

(•) Municipiu resedinți ce județ

• Sat reședință de comuni

Sat

Infrastructuri de transport

— Drum național

---- Drum județean

Drumuri $l st râzi locale

Cale feratâ

Ptoporția persoanelor de 15-65 am. % 2020 60% • 65%

65% 7U%

H 70% 75*

I 75% 80%

toniuMr Horgwri >< Nicuhir Bâlceitu nu foc port* din AVI /or.a Mctropolnoro Boc du ta monuntul etaboro'ti anaua

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

FIGURA 41 - PROPORȚIA PERSOANELOR CU VÂRSTE DE PESTE 65 DE ANI DIN ZONA

METROPOLITANĂ BACAU, 2020

umili județe

infrastructuri de transport

" Drum național

---- Drum județean

Drumun ți strix loca e

Cale ‘erați

Proporția persoanelor de peste 65 ani. %, 2020 9%-12%

12% 15*

H 15H2OH

20% - 22%

Umili unitip administrative teritoriale de bați

| Limita Zonei Metropolitane Bac iu

Rețeaua de locaiitiți

(•) Municipiu rețednțâ de județ

® Oraș

Sat reședința de comuni Sat

Comunele HorgeiP p Nicok* BMctncu nu foc parte din AD' tone MetiofioVtond Iftxau Ip momenru/ ecticrb'ti anuw

Sursa: INS Baza de date TEMPO Online

La nivelul Zonei Metropolitane Bacău, UAT-urile cu cei mai mulți locuitori sunt Mărgineni și Letea Veche, pe fondul polarizării economice determinate de municipiu Bacău remarcându-se în cadrul acestora fenomenul de polarizare demografică (acestea comune se află în imediata proximitate a municipiului). în cazul acestor comune se înregistrează inclusiv cele mai intense fluxuri de navetism. De asemenea, comuna Nicolae Bălcescu se aliniază acelorași tendințe prezentate anterior, această comună nefăcând parte încă din zona metropolitană. Există o comună în zona metropolitană care depășește 10.000 de locuitori, aceasta îndeplinind una dintre condițiile de schimbare a rangului de la statutul de comună la cel de oraș. în aceeași situație se află inclusiv comuna Nicolae Bălcescu. Cele mai considerabile creșteri ale populației în intervalul 2015-2020 se înregistrează în următoarele comune: Hemeiuș (+18,1%), Letea Veche (+9,8%) și Măgura (+9,5%). Pe de altă parte, comunele cu cea mai redusă populație (sub 2.000 de locuitori) sunt Itești și Izvoru Berheciului (aceasta din urmă a înregistrat inclusiv o scădere a populației de 4,8% în intervalul 2015-2020). 50% dintre comunele din zona metropolitană au înregistrat creșteri ale populației în intervalul 2015-2020, în timp ce populația se află într-un proces constant de îmbătrânire (rata de îmbătrânire demografică a crescut cu 17,6% - procentele asociate ponderilor tinerilor și vârstnicilor au crescut (+0,2%, respectiv +17,9%), pe când cele asociate adulților au scăzut (-2,1%)). Cu atât mai mult, acest fenomen este accentuat pe fondul creșterii speranței de viață și a unei cote scăzute a fertilității.

3.2.3. PROF L ETN C S CONFES ONÂL

Diversitatea etnică și confesională reprezintă un element valoros la nivelul culturii locale. Așadar, diversitatea de obiceiuri, tradiții, perspective reprezintă un element esențial în procesul de inovare. Astfel, în continuare vor fi prezentate detaliile referitoare la profilul etnic din perspectiva etniilor principale și minoritare, respectiv a profilului confesional principal și a religiilor minoritare.

La nivelul Zonei Metropolitane Bacău, în plus față de comunitatea românească majoritară, există și alte comunități etnice care au tradiții culturale, religioase și lingvistice specifice, fiind o zonă cu o diversitate etnică sporită. Așadar, conform Recensământului Populației și Locuințelor 2011, populația asociată etniilor minoritare reprezintă un total de aproximativ 0,3% din totalul locuitorilor. 91,3% din populație sunt români, iar 7,5% sunt romi. Dintre etniile minoritare, cea a maghiarilor este majoritară (44,8%), celelalte etnii declarate fiind ucraineni, ruși-lipoveni, germani, turci, tătari, sârbi, greci, italieni, evrei, polonezi, armeni și ceangăi.

FIGURA 42 - PROFILUL ETNIC PRINCIPAL DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2011

Romani

Rcmi

Alta

etnie

informație nedisponibila

Sursa: RPL 2011

în ceea ce privește profilul confesional, majoritatea populației este ortodoxă (92,3%), iar referitor la religiile minoritare, se remarcă de asemenea o diversitate foarte mare, astfel că cea mai reprezentativă este cea a romano-catolicilor din punct de vedere numeric (89,9%). Urmează, în ordine descrescătoare cea a penticostalilor (4,7%), adventiștii de ziua a șaptea (1,7%) și creștinii de rit vechi (1,1%).

FIGURA 44 - PROFILUL ETNIC CONFESIONAL PRINCIPAL DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU,2011

Ortodoxa

Alta religie

Informație nedisponibila

Sursa: RPL 2011

FIGURA 45 - RELIGIILE MINORITARE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2011

Romano-catolica
Reformata
Penticostala

Greco-catolica

Baptista

Adventista de ziua a

șaptea i* Musulmana

^Unitariana

0,2% Martorii lui

0,0% lehova

0,0% Creștina o,o% după oi% Evanghelie

Creștina de rit vechi

Evanghelica

°-^2% lutherana

Ortodoxa sarba

Evanghelica

Evanghelica de confesiune augustana Mozaica

Armeana

Fara religie

Atei

Sursa: RPL2011

3.2.4. M ȘCAREA NATURALĂ Șl MiGRATORlE

în ceea ce privește distribuția cincinală pe grupe de vârstă se remarcă faptul că majoritatea grupelor de vârstă din categoria vârstnicilor au înregistrat creșteri (grupa 65-69 ani (+36,3%), grupa 70-74 ani (+266%), grupa 80-84 ani (+13,2%) și grupa 85 ani și peste (+27,5%)), ceea ce evidențiază tendința de îmbătrânire, luând în considerare inclusiv corelarea cu scăderea asociată majorității grupelor de vârstă din categoria populației active (grupa 15-19 ani (-1,6%), grupa 45-49 ani (-1,9%), grupa 35-39 ani (-5,6%), grupa 20-24 ani(-13,6%), grupa 55-59 ani(-21,5%) și grupa 25-29 ani (-26,1%)). Alte creșteri au fost asociate următoarelor grupe de vârstă din categoria adulților 50-54 ani, 40-44 ani, 60-64 ani și 30-34 ani și o singură grupă din categoria tinerilor (10-14 ani).

Deși populația tânără a înregistrat o ușoară creștere în cazul grupei 10-14 ani (și inclusiv per total este în ușoară creștere), cea din cadrul populației vârstnice este cu mult mai ridicată, ceea ce contribuie negativ la posibilitatea pe termen lung de echilibrare a piramidei vârstelor, cu atât mai mult cu cât inclusiv rata natalității a fost în scădere în intervalul 2015-2019.

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

Pe baza proiecțiilor realizate de Eurostat pentru perioada 2018-2100, populația UE va continua să îmbătrânească, așa încât în următorii ani numărul sporit al persoanelor asociate generației Baby Boomers va conduce la creșterea numărului de persoane vârstnice. Cu toate acestea, până în anul 2100 piramida vârstelor se va îngusta considerabil la mijloc (palierul grupelor 45-50 și 50-54 de ani) ^M.

Referitor la rata natalității, atât la nivel național, cât și la nivelul zonei metropolitane, a județului Bacău și a regiunii Nord-Est aceasta a scăzut (-0,1%o, -1,2%o, -0,8%o, respectiv -0,4%o). Scăderea foarte accentuată de la nivelul zonei metropolitane, prin comparație cu celelalte niveluri teritoriale, este în cauzalitate directă cu rata scăzută a fertilității, situație care se verifică inclusiv în cazul municipiului Bacău (municipiul Bacău - 35,2%o, zona metropolitană - 34,6%o, județ - 35,9%_O, regiune - 4O,5%o, România - 38,1 %o). în anul 2019, rata natalității în zona metropolitană (8,6%o) avea cea mai scăzută valoare prin comparație cu județul Bacău (8,7%o), regiunea Nord-Est (9,9%₀) și România (9,3%o), și inclusiv față de municipiul Bacău (8,8%o).

³⁴ Structura și îmbătrânirea populației - Eurostat statistics explalned, 2019 Variația valorilor asociate ratei mortalității poate determina nivelul sporului natural și al speranței de viață. De asemenea, este indicatorul cel mai sensibil influențat de factori socio-economici și biologici (mediu ambiant, stil de viață), precum și de serviciile de sănătate³⁵. Astfel, la nivelul Zonei Metropolitane Bacău, în anul 2019 valoarea ratei mortalității este considerabil mai redusă față de cele înregistrate la nivel județean, regional și chiar național (9,8%o, 11,8%o, 11%₀, respectiv 11,9%o). Mai mult, la nivelul municipiului Bacău se observă cea mai redusă valoare a acestui indicator din întreaga zonă metropolitană (8,5%o), această situație putând fi explicată și prin alte fenomene demografice, astfel că vârsta, sexul, ereditatea sunt determinanți ai stării de sănătate asupra cărora indivizii au un control redus, la aceștia adăugându-se condițiile de viață, de muncă, alimentația, accesul la servicii de sănătate, etc.

Sporul natural este dependent de natalitate și mortalitate, astfel că diferența dintre acești indicatori reprezintă valoarea asociată sporului. Pentru toate nivelurile teritoriale analizate, valorile sunt negative, în zona metropolitană fiind înregistrată aceeași valoare ca și la nivelul regiunii (-1,2%o), deși la nivel județean și național se înregistrau valori negative mai mari (-3 și -2,6). UAT-urile cu cele mai nefavorabile valori (sub -9%₀), sunt următoarele: Prăjești, Xxxxx-Xxxxxxxx și Izvoru Berheciului. Municipiul Bacău, comuna Gioseni și comuna Sărata sunt singurele care au înregistrat valori pozitive.

TABEL 8 - INDICATORI ASOCIAȚI MIȘCĂRII NATURALE, 2019

I INDICATOR I	। ZONA METROPOLIT ANĂ BACĂU	1 MUNCIPIUL BACĂU	JUDEȚUL BACĂU	REGIUNEA NORD-EST i	ROMĂNIA
Născuți vii	2.522	1.736	6.487	39.506	206.575
Rata natalității (%o)	8,6	8,8	8,7	9,9	9,3
Rata fertilității (%o)	34,6	35,2	35,9	40,5	38,1
Decedați	2.871	1.682	8.718	44.065	264.317
Rata mortalității (%)	9,8	8,5	11,8	11	11,9
Rata sporului natural (&>)	-1,2	0,3	-3	•1,2	-2,6

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

¹⁵ Evoluția natalității șl fertilității în România - INS România

ir il Urnită județe

urnit A unttAți administrative teritoriale de bază

urnita Zonei Metropolitane Bacă j

Rețeaua de locahtAți

(•) Municipiu resedintA de județ

G) Oraț

• Sat reședință de comună

infrastructuri de transport

Drum național

¹ Drum județean Drumuri șl strit tocate Cale feratA

Rata sporului natural, %• 2019 sXI IO%*

10H. ’ 5* 5%o 0%e

Bl 5%»

Bl 5%. 10H₀

Sat

Comune V Mwpesn p Axotot BMrjc u nu fac port? dm Api Juna MdfropoitWnd Bac 6a ti momentul viobordrt onautv

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

Migrația reprezintă un fenomen ce poate fi influențat de o combinație de factori economici, politici, sociali și de mediu. Deși în contextul unei posibile prosperități economice și a unei mișcări libere în contextul UE aceasta se realizează cu mai mare ușurință, este aproape sigur faptul că schimbarea de domiciliu (individuală) nu va reuși să echilibreze situația din perspectiva tendinței actuale de îmbătrânire demografică. Așadar, mișcarea migratorie se manifestă prin intermediul a două componente și anume mișcarea internă și cea externă.

Schimbarea de domiciliu se realizează atunci când o persoană se stabilește la o locuință principală, iar în cazul schimbării de reședință, atunci când o persoană se află la o altă adresă față de cea asociată locuinței principale ^{34 37}.

Din perspectiva schimbărilor de domiciliu, se remarcă faptul că la nivelul zonei metropolitane soldul este pozitiv, zona câștigând 112 locuitori la nivelul anului 2020. Aceasta este o tendință favorabilă (remarcată și la nivelul regiunii) prin comparație cu cea de la nivelul întregului județ și chiar a municipiului Bacău, unde valorile sunt negative ³⁸. în intervalul 2015-2019 se remarcă o scădere foarte mare a soldului schimbărilor de domiciliu, de 88,1%. în contextul comunelor care au înregistrat cele mai mari creșteri ale populației, remarcăm și cele mai mari valori ale soldului pozitiv în cazul comunelor Hemeiuș (191), Letea Veche (167) și Măgura (105), unde se observă procesul de migrație a populației din mediul urban (municipiul Bacău) înspre mediul rural.

în ceea ce privește schimbările de reședință, soldul acestora este negativ la nivelul zonei metropolitane, aceasta pierzând în anul 2020 308 locuitori (valoare mai bună față de cea din anul 2015 (-656 locuitori)). Această tendință negativă se regăsește și la nivelul județului Bacău și a regiunii Nord-Est, pe când municipiul Bacău a câștigat 50 de locuitori (unul dintre motive poate consta în faptul că este oraș universitar și există studenți care vin să studieze, stabilindu-se cu reședința în această zonă).

Cele mai afectate UAT-uri de schimbările de domiciliu sunt, pe lângă municipiul Bacău, comunele Izvoru Berheciului, Gârleni și Xxxxx-Xxxxxxxx, iar în cazul schimbărilor de reședință comunele Mărgineni, Letea Veche, Faraoani și Traian.

TABEL 9 - INDICATORI ASOCIAȚI MIȘCĂRII MIGRATORII, 2019___

INDICATOR

ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

MUNICIPIUL BACĂU

JUDEȚUL BACĂU

REGIUNEA NORD-EST

ROMÂNIA

Stabiliri de reședință	1.925	1.461	4.195	33.468	202.372
Plecări cu reședința	2.233	1.411	6.437	38.325	202.372
Soldul schimbărilor de reședință	-308	50	-2.242	-4.857	0
Stabiliri de domiciliu (inclusiv migrația internațională)	6.252	3.766	12.562	101.395	403.221
Plecări cu domiciliul (inclusiv migrația internațională)	6.140	4.207	14.245	78.887	403.221
Soldul schimbărilor de domiciliu	112	-441	-1.683	22.508	0

³⁴ Este important de menționat faptul că o persoană fizică nu poate să aibă în același timp decât un singur domiciliu și o singură reședință, chiar și atunci când deține mai multe locuințe

³⁷ Codul Civil - Secțiunea a 2a (Domiciliul și reședința)

³⁸ Pentru jumătate dintre UAT-urile din zona metropolitană soldul schimbărilor de domiciliu este negativ

INDICATOR

ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

MUNICIPIUL BACĂU

I JUDEȚUL , BACĂU

REGIUNEA | NORD-EST

। ROMÂNIA

(inclusiv migrația internațională)

Sursa: INS - Baza de date TEMPO oniine

FIGURĂ 48 - SOLDUL SCHIMBĂRILOR DE DOMICILIU Șl DE REZIDENȚĂ DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2019

Limită unități administrative teritoriale de bază

Limita Zonei MetropoMane Bacău

Rețeaua de localități

(•) Municipiu reședință de ludeț

infrastructură de transport

——- Drum național

— Drum județean

Drumuri s» străzi locale

Cale ferată

Sat reședință de comună

Sat

Sold schimbări domiciliu 2019

I 450 400

45-15

15 0

0-45

^Pe*^{le 100}

Sote schimbări reședință, 2019

— 65 0

0 50

XcMMurwte Worcerh n Mcofae BăAeSsu nu Jac parte din AOl Zona MefrapQUlftnă /o matncntui ekjbof&ni anahte-

Sursa: INS Baza de date TEMPO Online

3.2.5. ZONE DEZAVANTAJATE DIN PUNCT DE VEDERE SOCIO ECONOMIC Șl INCLUZIUNE SOCiALĂ

Conform „Atlasului zonelor urbane marginalizate din Romania” doar la nivelul Municipiului Bacău, din totalul populației stabile (144.307 locuitori), 23,07% este considerata populație dezavantajată. Din totalul locuitorilor considerați populație dezavantajata, cei mai mulți (9,35%) sunt afectați de probleme care privesc condițiile de locuire. Aproximativ un sfert din populația municipiului Bacău trăiește în sectoare de recensământ marginalizate, definite ca fiind acele comunități dezavantajate simultan din punctul de vedere a trei criterii: capital uman, ocuparea forței de muncă și calitatea locuirii, etnia fiind un factor secundar. Raportat la ceilalți poli de dezvoltare din România, Bacău se află pe locul 4 din 13 privind procentul de populație dezavantajată, în special în ceea ce privește populația dezavantajată din punct de vedere al calității locuirii, valori mai mari fiind înregistrate doar în orașele Brăila, Galați și Arad. La nivelul municipiului, populația marginalizata este repartizata, după domiciliu, în 5 zone de tip ghetou cu blocuri, unde se estimează ca trăiesc aproximativ 22.479 de persoane și în 4 zone de locuințe sociale modernizate unde numărul estimat de persoane este 2.082.

FIGURA 49 - POPULAȚIA DEZAVANTAJATĂ DIN MUNICIPIULUI BACĂU

9,35%

1,37%

Populație în zone dezavantajate pe locuire

Populație în zone dezavantajate pe ocupare
n Populație în zone dezavantajate pe capital uman

Populație în zone marginalizate

Populație în zone cu instituții sau sub 50 de locuitori

Sursa: Estimările Băncii Mondiale, pe baza Recensământului populației și al locuințelor, 2011

In ceea ce privește situația localităților din Zona Metropolitana Bacău, 8 comune figurează în „Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România” ca localități rurale care includ cel puțin o zonă marginalizata.

TABEL 10 - LISTA LOCALITĂȚILOR RURALE CU ZONE MARGINALIZATE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

COMUNA

¹ SAT

1 POPULAȚIE (NUMĂR)

¹ PROCENT POPULAȚIE ROMA ÎN ZONELE MARGINALIZATE

NR. LOCUITORI CE TRĂIESC ÎN ZONELE MARGINALIZATE

BEREȘTl-

BISTRIȚA PĂDURENI 401

>20%

257 - 418

COMUNA	SAT	' POPULAȚIE (NUMĂR) I	PROCENT POPULAȚIE ROMA ÎN ZONELE MARGINALIZATE	NR. LOCUITORI CE TRĂIESC ÎN ZONELE MARGINALIZATE
BLĂGEȘTI	POIANA
	NEGUSTORULUI	875	>20%	>419
GIOSENI	GIOSENI	3243	<20%	257 -418
IZVORU BERHECIULUI	OȚELESTI	128	<20%	1 -169
IZVORU BERHECIULUI	PĂDURENI	233	<20%	170 - 256
NICOLAE BALCESCU	LĂRGUȚA	198	<20%	170 - 256
ODOBESTI	BĂLUȘA	105	<20%	1 - 169
ODOBESTI	CIUTURESTI	822	<20%	170 - 256
ODOBESTI	TISA-SILVESTRI	919	<20%	170 - 256
SĂRATA	SĂRATA	1817	<20%	170 - 256
SECUIENI	CHITICENI	178	<20%	170 - 256
SECUIENI	GLODISOARELE	314	<20%	1 - 169
SECUIENI	VĂLENI	50	<20%	170 - 256
HORGES11	BAZGA	733	<20%	170 - 256
HORGEST1	RECEA	520	<20%	170 256
HORGESTl	SOHODOR	1305	<20%	170 - 256

Sursa: Estimările Băncii Mondiale, pe baza Recensământului populației și al locuințelor, 2011

Dintre localitățile rurale marginalizate din Zona Metropolitana Bacău se evidențiază comunele Berești-Bistrița și Blăgești cu cei mai mulți locuitori ce trăiesc în zone marginalizate și cu populație roma mai mare de 20% din totalul populației.

ZONE MARGINALIZATE ÎN MUNICIPIUL BACĂU | Conform Strategiei de Dezvoltare Locală pentru comunitatea marginalizată din Municipiul Bacău (SDL), în baza unei analize-diagnostic a nevoilor și problemelor locale, a fost delimitată zona marginalizată (ZUM) Izvoare ca fiind cea mai extinsă zonă cu probleme socio-economice din oraș. Pentru validarea ZUM s-au calculat și validat principalii indicatori reprezentativi: capital uman, locuire, ocupare. Condițiile și problemele care conduc la situația de marginalizare sunt complexe: vecinătatea cu zonele industriale și cu o halda de fosfogips, infrastructura precară și accesul restrâns la restul orașului, lipsa serviciilor publice și a dotărilor de proximitate, numărul mare de persoane vulnerabile care trăiesc în condiții precare, în special în ceea ce privește locuirea și, în general, fiind afectate de o calitate scăzută a vieții. La nivelul percepției asupra zonei, peisajul industrial în degradare, din vecinătate, influențează negativ acest aspect și accentuează sentimentul de nesiguranța, zona ajungând sa fie segregată.

ZONE ÎNVECINATE CU ZUM IZVOARE | Zona distincta Letea este o zona locuită aflata în proximitatea ZUM Izvoare, înconjurata de spatii industriale, cu acces dificil la restul

orașului și care nu este deservită de dotări de proximitate și de servicii publice. Totodată, aceasta zonă include un număr mare de persoane vârstnice cu boli cronice sau cu dizabilități. în urma analizei în ceea ce privește validarea ca fiind zonă marginalizată a zonei Letea, a reieșit că aceasta nu se încadrează în categoria zonelor marginalizate, neîndeplinind condițiile referitoare la cei trei indicatori ai dimensiunilor ce țin de capital uman, ocuparea forței de muncă și de locuire.

SDL cuprinde alte 4 zone distincte industriale, dintre care una este locuită, având o densitate mare a populației în timp ce celelalte 3 sunt nelocuite. Aceste zone industriale nelocuite fragmentează zonele locuite, contribuind la izolarea fizică a locuitorilor față de restul orașului și la accentuarea sentimentului de degradare și nesiguranța.

In ceea ce privește dimensiunea capitalului uman, ZUM Izvoare are o populație cu vârste cuprinse intre 15 și 64 de ani care a absolvit 8 clase (gimnaziu), în proporție de 31,3%, depășind pragul minimal de 22%. Totodată, procentul de persoane cu dizabilități este de 24,6%, față de pragul minimal de 8%, în timp ce proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populația totală este cu 2,7% mai mare față de pragul de 20,5%.

Referitor la gradul de ocupare, proporția persoanelor cu vârste intre 15-64 de ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii este de 29,2% față de pragul minimal impus de 22,5%.

La capitolul locuire, includerea zonei Izvoare în categoria zonelor marginalizate este validată prin intermediul unui indicator, cel al gospodăriilor care nu dețin locuința în proprietate personală, proporția fiind cu 9,5% peste pragul minimal de 12%.

In ZUM Izvoare locuiesc 1969 de persoane dintre care sunt afectate de probleme precum: acces redus la servicii sociale, grad de ocupare redus, condiții de locuire precare, acces redus la utilități, abandon școlar, acces redus la instituții și servicii publice. Conform unei analize efectuata în cadrul SDL a reieșit ca 59,9% (1.180 de persoane) din populația ZUM Izvoare se afla în risc de sărăcie și excluziune socială.

Obiectivul principal al SDL este de a reduce numărul de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune sociala în ZUM Izvoare, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viată și creșterea economică în interiorul SDL.

Strategia de Dezvoltare Locala Bacău identifică principalele domenii în care se manifestă probleme de dezvoltare locala: infrastructura, probleme de mobilitate urbană, locuire, spatii publice urbane, ocupare, educație, acces la servicii, comunitate și imagine publică.

TABEL 11 - LISTA DOMENIILOR PRIORITARE DE DEZVOLTARE Șl A OBIECTIVELOR AFERENTE ÎN ZUM IZVOARE, MUNICIPIUL BACĂU

DOMENIU

OBIECTIVE SPECIFICE

INFRASTRUCTURĂ

01. Teritoriu deservit în întregime de infrastructura edilitară de calitate

MOBILITATE URBANĂ

LOCUIRE

SPATII PUBLICE URBANE

02. Cartiere reconectate la oraș prin infrastructura de transport performanta

03. Locuire de calitate accesibilă pentru toate persoanele

04. Spatii publice moderne și sigure, destinate tuturor categoriilor de utilizatori

DOMENIU	OBIECTIVE SPECIFICE I
OCUPARE	05. Posibilități de dezvoltare economică pentru toate categoriile de persoane
EDUCAȚIE	06. Oportunități de educație șl performanta pentru toate categoriile de persoane
ACCES LA 5ERVCIII	07. Cartiere deservite în mod echilibrat de servicii publice
COMUNITATE și IMAGINE PUBLICĂ	08. Mediu urban atractiv care favorizează formarea de comunități pro-active

Sursa: Strategia de dezvoltare locală pentru comunitatea marginalizată din Municipiul

Bacău

Următoarele masuri prioritare necesare la nivelul Municipiului Bacău au fost identificate și corelate cu obiectivelor specifice cuprinse în SDL:

• 01. Extinderea infrastructurii edilitare în zonele deservite;
• 03. Crearea/reabilitarea locuințelor sociale pentru persoanele dezavantajate;
• 04. Creșterea siguranței în spațiul public; Modernizarea spatiilor publice și a dotărilor sportive;
• 05. Creșterea angajabilității persoanelor dezavantajate; Crearea și promovarea oportunităților de angajare pentru persoanele dezavantajate;
• 06. Creșterea nivelului de educație în rândul persoanelor dezavantajate; Acordarea de sprijin financiar pentru finalizarea studiilor; Crearea de facilitați care să sprijine participarea tinerilor la procesul educațional;
• 07. Reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii educaționale care să deservească populația din zonă; Construirea de noi dotări comunitare care sa deservească populația din zonă.

în 2021 au fost propuse proiecte de dezvoltare ce vor fi implementate de către Asociata GAL IDD Bacău, având ca beneficiar UAT Municipiul Bacău, proiecte ce vizează domenii precum locuire, spații publice, acces la servicii.

TABEL 12 - LISTA PROPUNERILOR DE PROIECTE, CE VIZEAZĂ DOMENII DE DEZVOLTARE O

PRIORITARE, ÎN ZUMIZVOARE, MUNICIPIUL			BACĂU, 2021____
j DENUMIRE L GAL I	DENUMIRE BENEFICIAFR	DENUMIRE PROGRAM	TITLU PROIECT I	VALOARE PROIECT (LEI)
ASOCIAȚIA GAL IDD BACĂU	UAT MUNICIPIUL BACĂU	FEDR-POR	îmbunătățirea condițiilor de locuit în ZUM Izvoare - Căsuțe sociale	5.701.800
ASOCIAȚIA GAL IDD BACĂU	UAT MUNICIPIUL BACĂU	FEDR-POR	Extindere clădire școala "Octavian Voicu" și înființarea unui spațiu de joacă	4.276.350
ASOCIAȚIA GAL IDD BACĂU	UAT MUNICIPIUL BACĂU	FEDR-POR	Piațeta Izvoare	950.300
ASOCIAȚIA GAL IDD BACĂU	UAT MUNICIPIUL BACĂU	FEDR-POR	Centru comunitar integrat (social medical-educațional)	4.038.775

Sursa: https://mfe.gov.ro/

Măsurile cuprinse în SDL sunt gândite pentru a reduce numărul de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viată și creșterea economica. în același timp, o parte dintre masuri sunt orientate către diminuarea fenomenului de segregare cu care se confruntă locuitorii ZUM. Pe de o parte, masurile propun creșterea calității vieții prin deservirea cu servicii publice de calitate a tuturor locuitorilor, dar și crearea unor programe cu caracter social care să asigure relevanța serviciilor publice pentru toate categoriile de utilizatori.

3.2.1. CONCLUZII, PROVOCĂRI Șl POSIB LE PROPUNER /INTERVENȚi

__ _ ____ . PROHlSOdO-DEMOGRAnC_______

CONCLUZII, PROVOCĂRI, ELEMENTE DE I POSIBILE INTERVENȚII

POTENȚIAL

Fenomenul de suburbanizare accentuat din zona de proximitate a municipiului Bacău, unde comunele adiacente s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani.

Dezvoltarea de servicii publice complexe în cadrul acestor comune, comparabile la nivel de centru urban.

Tendința de sporire accelerată a numărului de vârstnici.

Scăderea constantă a numărului adulților concomitent cu creșterea constantă a numărului de vârstnici în special și cu scăderea ratei natalității.

Dezvoltarea de politia sociale pentru păstrarea și atragerea familiilor tinere în zona metropolitană.

Sporirea calității vieții locuitorilor, sporirea nivelului de atractivitate a zonei metropolitane pentru tineri și dezvoltarea programelor de încurajare în vederea creșterii natalității.

3.3. PROF L ECONOM C

3.3.1. CONTEXT MACROECONOAA C

Economia județului Bacău este a doua economie a regiunii Nord-Est, după cea a județului lași, însă raportată la o populație cu aprox. 100 mii de locuitori mai redusă. Produsul Intern Brut al județului Bacău, măsurat în standardele puterii de cumpărare (PPS), avea o valoare de aproximativ 7 miliarde de euro în anul 2017, cu 1,2 mld. EUR mai mult decât în anul 2014. în totalul regional, acesta reprezenta 18,1%, cu un punct procentual mai puțin decât în anul 2014.

FIGURA 50 - POZIȚIONAREA JUDEȚULUI BACĂU ÎN REGIUNEA NORD-EST DUPĂ VALOAREA PIB (PPS)

% din regiune • 2017 % din regiune - 2014		* lași Bacau Suceava Neamț
	32.1% 18,1% 17,8% 8.8%

	30X5% 19.2% 18,3% 8,9%	Botoșani Vaslui

Sursa: Eurostat

Din perspectiva valorii PIB/locuitor, județul Bacău se încadrează între cele mai slab dezvoltate economii la nivel european. în ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, valoarea PIB/locuitor încadrează județul Bacău pe locul 29 la nivel național în anul 2017. Cu o valoare de 11,5 mii EUR/locuitor, aceasta reprezintă 39% din media europeană, convergența economică fiind încă dificil de atins. Totuși, valoarea depășește cu puțin media regională, confirmând poziția de centru economic secundar la nivel regional.

Sursa: Eurostat

Evoluția pozitivă a Valorii Adăugate Brute (VAB) în total și pe sectoare economice în perioada 2014-2018 sugerează o tendință importantă de transformare a economiei județene. Acest fapt este confirmat și de creșterea considerabilă înregistrată la nivelul sectorului terțiar. Deși industria deține încă o pondere mare în mixul sectorial (18,1%), sectoarele Comerț, transporturi, Horeca (73,1%); servicii administrative, educație și apărare (51,7%); activitățile recreative (46,1%) și serviciile profesionale, științifice și tehnice (43,3%) au înregistrat cele mai mari creșteri. Această situație este similară perioadei post-criză (2008-2013), confirmând tendința de transformare a economiei județului Bacău către sectorul terțiar.

FIGURA 52 - EVOLUȚIA VALORI) ADĂUGATE BRUTE, MIL. EUR

Sursa: Eurostat

FIGURA 53 - DISTRIBUȚIA VALORII ADĂUGATE BRUTE PE SECTOARE ECONOMICE, 2018

• Comerț, transporturi, HoReCa
• Servicii administrative, administrație publică ți apărare, educație, sănătate

Industrie (rara construcții)

Tranzacții imobiliare

Construcții

• Agricultură
Activități profesionale, științifice și tehnice
Servicii culturale și recreative, activități ale gospodăriilor, alte activități de servicii
• ÂctMtați financiare
• iT&C

Sursa: Eurostat, prelucrare proprie

Populația ocupată, ca indicator al structurii economice generale, continuă în perioada 2014-2019, tendința de scădere observată și în perioada 2010-2015. Similar structurii regionale, cea mai mare pondere a populației ocupate o dețin sectorul agricol - 47 mii. Persoane, însă în scădere cu 25% comparativ cu anul 2014. în același timp, este de menționat creșterea accelerată a sectorului serviciilor - l-Hoteluri și restaurante (50%), M-Activități profesionale, științifice și tehnice (31,6%) și J-Informații și comunicații (IT&C) (28.6%). Totuși, ponderea sectorului IT este încă foarte redusă. Aceste sectoare au potențialul de a susține tranziția către o economie bazată pe cunoaștere în viitor în condițiile creșterii nivelului de calificare și adaptare la sectoarele intensive în cunoaștere și tehnologie.

FIGURA 54 - DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI OCUPATE PE SECTOARE ECONOMICE, JUDEȚUL BACĂU, 2014, 2019, MII PERSOANE

A - Agricultură, silvicultură și pescuit	^MM^MMM ^7
C • Industria prelucrătoare		—^M 37,7 ^MB 32,8
autovehiculelor și motocicletelor		29,1
F - Construcții	—27,6 iMMMBH 23,4
P - învățământ	MH 11,7 MM 11.3
Q - Sănătate șl asistență socială	MM 11,2 ^Ml 9,9
H • Transport și depozitare	M 7,9 Mi 6,9
0 Administrație publică și apărare; asigurări sociale	1 4,7
din sistemul public	4,5
N - Activități de servicii administrative șl activități	M 4,6
de servicii suport	M 4,5
1 - Hoteluri și restaurante	3,6 2,4		i 2019 2014
S - Alte activități de servicii	3,4 1 3,8
E - Distribuția apei; salubritate, gestionarea	2,7
deșeurilor, activități de decontaminare	3
M Activități profesionale, științifice și tehnice	2,5 1,9
J - Informații și comunicații	1,8 1 1,4
0 - Industria extractivă	1,5 1,9
K - Intermedieri financiare și asigurări	1 1,4 1 1,6
R • Activități de spectacole, culturale și recreative	1 1,3 1 1,4
D Producția și furnizarea de energie electrică și	1 1,1
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat	0,9
L - Tranzacții imobiliare	0,6 0,5

Sursa: INS - Baza de date TEMPO oniine

3.3.2. MEDIUL DE AFACERI SI DINAMICA ANTREPRENORIALĂ

Situația întreprinderilor active - privire de ansamblu

Numărul de întreprinderi active din Zona Metropolitană Bacău s-a aflat în continuă creștere după anul 2014 (12,3%), depășind 7.000 de companii în anul 2019. Creșterea înregistrată la nivelul zonei metropolitane Bacău este similară celei la nivel județean. Cea mai puternică evoluție se observă în cazul localităților rurale (ex. Secuieni), în timp ce în municipiul Bacău numărul de firme a crescut cu numai 6%. O singură localitate din Zona Metropolitană a înregistrat o scădere a numărului de companii active (Prăjești).

FIGURA 55    - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ÎNTREPRINDERI ACTIVE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014-2019

2014            2015            2016

2017            2018            2019

Sursa: eDemos INS

FIGURA 56 - RATA DE CREȘTERE A ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014-2019 în Zona Metropolitană Bacău sunt localizate aproximativ 60% din întreprinderile active din județ. Acest procent s-a menținut stabil de-a lungul perioadei de referință. Totuși, rolul municipiului Bacău s-a redus în aceeași perioadă, contribuția sa diminuându-se cu 2 puncte procentuale, în timp ce localitățile din zona peri-urbană au avut o contribuție din ce în ce mai importantă.

FIGURA 57 - PONDEREA ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE DIN ZMB ÎN JUDEȚUL BACĂU, 2014 Șl 2019

Ponderi 2014
Ponderi 2019

Sursa: eDemos INS, calcule proprii

Raportat la numărul de locuitori, densitatea întreprinderilor variază în plan teritorial, însă se menține la o valoare peste media regională (15,7 firme/ 1000 loc.) și națională (25 firme/1000 loc.) în toată Zona Metropolitană. Astfel, în medie în zona metropolitană regăsim 24,8 firme/1000 loc., valori mai ridicate fiind în Hemeiuș (41,4 firme / 1000 loc.), Letea Veche (32,3 firme / 1000 loc.), municipiul Bacău (28,8 firme/1000 loc.) și Măgura (25,3 firme/1000 loc.). Localitățile cu cele mai mici valori ale indicatorului, deci cu cea mai redusă activitate economică, sunt Gioseni (4 firme/1000 loc.), Odobești (3,3 firme / 1000 loc.) și Horgești (3 firme / 1000 loc.).

FIGURA 58 - DENSITATEA ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE DIN ZONA METROPOLITANĂ, 2019

Rețeaua de localități

(•) Municipiu resedmti de iudei ® Oraj

r Sat reședință de comuni Sat

Comune* Hwgttv >i Axolot ^Cxntu nu foc parte dm AOl iona Metropolitane Bai Au te momenh/f rfoăordni anam?

Sursa: Prelucrare proprie

Dezvoltarea mediului de afaceri se bazează în mare parte pe existența spiritului antreprenorial și pe capacitatea antreprenorilor de a susține dezvoltarea firmelor lor. Astfel, numărul de companii nou înființate trebuie să depășească numărul companiilor închise pentru a asigura un spor natural al întreprinderilor pozitiv. La nivelul Zonei Metropolitane Bacău, în perioada analizată, această primă condiție este îndeplinită. Totuși, în anul 2018 se observă creșterea numărului de întreprinderi închise, iar în contextul crizei COVID-19 care a afectat puternic activitatea economică, este de așteptat ca numărul de firme închise să îl depășească cu mult pe cel al firmelor noi.

în același timp, capacitatea antreprenorială, exprimată prin numărul de firme noi la 1000 de locuitori, are valori reduse, sub 4,5 firme noi/1000 loc. la nivelul Zonei Metropolitane în anul 2018. Majoritatea localităților cu o valoare mai mare a indicatorului se regăsesc de-a lungul drumului național care asigură conexiunea cu Piatra Neamț, cel mai apropiat oraș important, dar și de-a lungul E85, către Roman. Astfel, valorile cele mai mari se observă în municipiul Bacău (4,6 firme noi/1000 loc) și localitățile Gârleni (4,8 firme noi / 1000 loc), Hemeiuș (9,3 firme noi/1000 loc), Măgura (5,9 firme noi/1000 loc) și Letea Veche (7 firme noi / 1000 loc), acestea fiind localitățile cu potențial antreprenorial mai ridicat, în timp ce localități precum Horgești, Tamași, Xxxxx-Xxxxxxxx, Izvoru Berheciului sau Faraoani au valori sub 2 firme noi /1000 loc.).

O altă condiție o reprezintă capacitatea firmelor noi de a supraviețui în piață odată înființate. Este recunoscut faptul că primii trei ani sunt cruciali pentru consolidarea activității unei firme noi, iar odată depășită această perioadă, riscul de eșec scade considerabil. Existența unor servicii specializate și infrastructură dedicată sprijinirii companiilor (noi) este esențială pentru asigurarea unui climat favorabil dezvoltării. Aceste aspecte sunt cu atât mai importante, cu cât discutăm despre o piață redusă ca număr de consumatori disponibili, afectată de declin demografic și de o putere de cumpărare redusă. Astfel, aceste servicii de sprijin trebuie să fie orientate nu doar către antreprenoriat, ci și către inovare și internaționalizare, prin creșterea complexității serviciilor și produselor oferite.

FIGURA 59 - DINAMICA OPERAȚIUNILOR CE VIZEAZĂ ÎNTREPRINDERILE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

2014 2015

2016 2017

2018

Sursa: eDemos INS

|| _ j| Hmltl județe

urnit! unhlțl administrative teritoriale de bară

mita Zonei Metropolitane Bacău

Rețeaua de locaiitltI

(•) Mur Icipiu re jed nta de județ

® Oraș

• Sat reședință de comună

Sat

infrastructuri de transport

— — Drum național

Drum Județean

Drumuri ți strlu locale

Cale feratl

Numlr firme nol/1 000 locuitor 2

2 4

Bb ^{4 b}

HB ^{6 10}

Xomuntle Hoiqeib U Nicolar Mkeuu nu f« parte AOl luna Mi ti aparte r A &mCiu 'a momentul etaborifii onaltter

Sursa: Prelucrare proprie

Structura întreprinderilor active pe clase de mărime indică ponderea dominantă a microîntreprinderilor (sub 10salariați). împreună cu IMM-urile, acestea reprezintă peste 99% din firmele din zona metropolitană. Totodată, raportând numărul de salariați la

totalul firmelor active, obținem o medie la nivelul Zonei Metropolitane Bacău de 7,7 salariați / firmă, în unele localități raportul fiind chiar sub 3 salariați / firmă: Buhoci, Filipești, Gârleni, Izvoru Berheciului, Xxxxx-Xxxxxxxx, Odobești sau Secuieni. Municipiul Bacău se situează puțin peste media Zonei Metropolitane, cu 8,5 salariați / firmă, în timp ce localitatea Blăgești se remarcă printr-o valoare dublă (18,5 salariați / firmă).

Deși existența firmelor mici aduc o serie de avantaje economiei locale, precum adaptabilitate, agilitate și flexibilitate, în cazul economiilor mai puțin dezvoltate un număr mare de astfel de firme poate fi o sursă de vulnerabilitate. Aceste companii sunt de regulă expuse riscurilor și șocurilor, dispunând de resurse financiare și umane limitate, productivitate redusă și capacitate de dezvoltare fragilă.

Aceste companii au nevoie de resurse similare antreprenorilor pentru a se dezvolta și a prospera, contribuind la crearea de locuri de muncă noi. în plus, IMM-urile pot fi susținute și prin apartenența la clustere sau alte structuri de sprijin, precum parcurile industriale, științifice și tehnice, beneficiind de efectele de aglomerare.

Conform datelor obținute prin intermediul chestionarului transmis mediului de afaceri local, cele mai multe companii estimează sau planifică în următoarele 24 de luni o extindere a capacității (44% dintre respondenți). A doua variantă luată în considerare de către aceștia este diversificarea producției (26,7% dintre respondenți), imediat urmată de varianta conform căreia nu ar investi în extinderea capacității în următoarele 12 luni (24,4% dintre respondenți). Doar 4,4% dintre respondenți iau în considerare o posibilă digitalizare sau internaționalizare. Aceste cifre indică o încredere ridicată a actorilor economici cu privire la potențialul de revenire, iar sprijinul specializat pentru a asigura această dezvoltare previzionale trebuie să fie transpus în servicii și infrastructură de înaltă calitate care să răspundă nevoilor lor.

în zona metropolitană Bacău sunt localizate 21 de firme mari (peste 250 de salariați), însă distribuția în teritoriu este neuniformă. Astfel, municipiul Bacău găzduiește 18 astfel de companii (cu una mai mult decât în anul 2014). Două firme sunt localizate în Blăgești și una în Hemeiuș, localitate unde se află și singurul parc industrial din zona metropolitană (și din județ). în anul 2014 și localitatea Sărata avea o companie mare, însă aceasta nu mai este activă în zonă din anul 2015.

FIGURA 61 - DISTRIBUȚIA PE CLASE DE MĂRIME A ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE

Sursa: BORG Design, baza de date Listă Firme, prelucrare proprie

Maparea structurilor de sprijin a afacerilor din Zona Metropolitană Bacău indică o dezvoltare insuficientă și lipsită de complexitate a acestora. în ultimii ani, însă, au fost demarate proiecte care vizează înființarea unor structuri de sprijin a afacerilor specializate. Cu excepția Parcului Industrial HIT Hemeiuș și a viitorului incubator de afaceri Orizont - Hub pentru Tineret, economia locală dispune de resurse limitate de pregătire și susținere a firmelor autohtone sau străine. Acest fapt afectează și capacitatea de dezvoltare a unor avantaje competitive, care să crească numărul investitorilor străini atrași.

Printre aceste aspecte, mediul de afaceri local a identificat și alte aspecte negative, respectiv pozitive, cu privire la sprijinul de care beneficiază la nivel local, conform rezultatelor chestionarului adresat actorilor economici:

• Principalele aspecte negative din perspectiva colaborării cu autoritățile publice pe care agenții economici participanți ai acestui sondaj le-au evidențiat sunt:

o Lipsa unui dialog permanent cu mediul de afaceri;

o Nevoia inițierii unor întâlniri periodice cu mediul de afaceri;

o Lipsa de pregătire a anumitor factori decidenți în domeniu;

o Birocrația excesivă;

o Lipsa unei digitalizări eficiente și a informațiilor utile și accesibile;

o Lipsa evenimentelor și oportunități de tip networking;

o Personal insuficient în cadrul administrației publice (fapt ce duce la proceduri lente și anevoioase);

• Principalele aspecte pozitive menționate de către respondenți în cadrul colaborării cu autoritățile publice sunt:

o Sprijinul acordat agenților economici;

o Obiectivitatea, operativitatea și promptitudinea autorităților locale;

o Digitalizarea parțială a procedurilor de avizare și autorizare;

o Flexibilitatea autorităților în ceea ce privește tipurile de investiții;

o Deschiderea către parteneriate- public-privat;

o Relaționare bună în ceea ce privește sectorul de proiectare;

• Propunerile respondenților de măsuri de sprijin din partea autorităților publice locale vizează următoarele aspecte:

o Revizuirea și eficientizarea proceselor de avizare și autorizare în vederea scurtării timpului de așteptare;

o Digitalizarea procedurilor de avizare, autorizare, plăti;

o Eliminarea birocrației;

o Realizarea unui site/platforme care să ofere acces la toate informațiile utile mediului de afaceri din legislație, informații legate de GAL, APIA;

o Realizarea de proiecte comune de dezvoltare a mediului de afaceri;

o Realizarea unui proiect de introducere a educației financiare în școli;

o Realizarea evenimentelor de business locale;

o îmbunătățirea comunicării prin bune practici și informare digitală;

o Dezvoltarea centrului de antreprenoriat;

o Sprijinirea în procesele de accesare a fondurilor europene;

o Comunicarea mai aprofundată între instituțiile locale și realizarea unei baze de date comune;

o Identificarea potențialului parc industrial;

o Investiții în aspectul general al municipiului Bacău.

Parcul de dezvoltare a infrastructurii de afaceri pentru IMM -uri și întreprinzători privați din Bacău - Parcul Industrial HIT Hemeiuș

Parcul Industrial HIT Hemeiuș reprezintă singurul parc industrial recunoscut oficial de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din județul Bacău, înființat în anul 2001, acesta se află în administrarea Consiliului Județean Bacău și a Consiliului Local Hemeiuș.

Parcul Industrial este amplasat în apropierea municipiului Bacău (9km), pe drumul DN15 Bacău-Piatra Neamț. Parcul se situează la o distanță mică de aeroportul Bacău (13km) și de Stația CFR (5,5km).

HIT Park Hemeiuș are o suprafață totală de 10,85 ha, din care 4,06 ha construită, și este destinat companiilor din domeniul Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor, în anul 2017, parcul găzduia 14 companii și 1.024 de salariați. Conform Rapoartelor de activitate ale societății care administrează infrastructura, există o nevoie de

Incubator de afaceri - Hub pentru Tineret

Incubatorul de afaceri Hub pentru Tineret reprezintă un proiect din planul de acțiuni vizat prin Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău, 2014-2020. Incubatorul va fi găzduit de fostul Cinematograf Orizont, construit în anul 1978. Clădirea va fi reconvertită pentru a putea deservi funcțiile de bază ale incubatorului. Proiectul a fost demarat

Printre serviciile specializate de care pot beneficia antreprenorii se regăsesc programele de mentorat, marketing și branding, servicii de dezvoltare și formare de business, servicii financiare și de contabilitate, juridice, organizarea de eveniment și networking, asistență înalt calificată pentru managementul și comercializarea produselor și serviciile. Aceste servicii se vor regăsi în incubatorul de afaceri aflat în etapa de proiectare și execuție. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, AP2 - îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, PI 2.1. Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri.

Incubatoarele de afaceri se disting printr-un șir de avantaje comparativ cu alte tipuri de servicii sau programe educaționale. Serviciile de pre-incubare, incubare și post-incubare țin de suport la toate etapele dezvoltării afacerii, de la momentul conceptualizării ideii și validării acesteia, până la conexiuni cu investitori, finanțare suplimentară și consultanță de export pe piețe externe.

Incubatoarele oferă așadar infrastructura necesară operării afacerii, cu spațiu de lucru la preț avantajos și acces la materialele necesare, astfel încât fondatorii se pot concentra pe dezvoltarea business-ului. Acesta servește ca platformă și structură

Rezultatele întreprinderilor active

întreprinderile active din Zona Metropolitană Bacău au înregistrat rezultate pozitive în perioada 2014-2019, reflectată într-o cifră de afaceri în creștere accelerată (83,8%). în ciuda inflației, rezultatul este unul favorabil dezvoltării economice locale. Această tendință este susținută de un număr în creștere de întreprinderi active, așa cum reiese din prima partea a acestei secțiuni.

FIGURA 62 - EVOLUȚIA CIFREI DE AFACERI DIN ÎNTREPRINDERILE ACTIVE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014-2019, MLD. RON

2014

2015

2016 2017 2018

2019

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

Cu un total de 21 mld. RON în anul 2019, întreprinderile active din Zona Metropolitană Bacău contribuie în proporție de 72,3% la cifra de afaceri județeană. Acest fapt indică faptul că aproape trei sferturi din activitatea economică din județ este concentrată în jurul municipiului Bacău. Totuși, în ciuda numărului însemnat de localități din zona peri-urbană, municipiul Bacău reprezintă principalul centru al dezvoltării economice în județ.

FIGURA 63 - PONDEREA CIFREI DE AFACERI DIN ZMB ÎN JUDEȚUL BACĂU, 2014, 2019

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

Majoritatea localităților din zona metropolitană au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri, din care o mare parte chiar și-au dublat sau triplat valoarea vânzărilor în intervalul 2014-2019. Majoritatea localităților au înregistrat creșteri cu mult peste valoarea la nivelul zonei metropolitane, municipiului sau județului Bacău. Și dacă raportăm valoarea din anul 2018 a cifrei de afaceri la numărul de firme active în același, rezultatele relevă diferențe majore în plan teritorial: localitatea Blăgești, cu 4 mii. RON în medie per firmă, conduce în clasamentul celor mai productive companii, urmată de firmele din municipiul Bacău (2,99 mii. RON), Hemeiuș (2,7 mii. RON), Traian (1,69 mii. RON), Berești-Bistrița (1,3 mii. RON) și Letea Veche (1,13 mii. RON).

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

Contrar situației privind distribuția numărului de întreprinderi, unde microîntreprinderile reprezentau cea mai însemnată categorie, peste 50% din cifra de afaceri este generată de către întreprinderile mari în anul 2018. Această distribuție implică o valoare medie a cifrei de afaceri raportată per firmă de 438 mii. RON pentru firmele mari, 8,8 mii. RON pentru IMM-uri și de 0,39 mii. RON pentru microîntreprinderi. Aceste diferențe foarte mari indică, pe de o parte, nevoia de susținere a IMM-urilor și microîntreprinderilor pentru dezvoltare și creșterea valorii adăugate, iar pe de altă parte, nevoia de atragere de investiții prin companii mari care să își transfere activități productive în zonă. Acești mari contribuabili, pe lângă contribuția la bugetul local, asigură locuri de muncă și creează oportunitatea dezvoltării unor lanțuri de valoare la nivel local, în special dacă sunt generatori de know-how specializat în domenii intensive în tehnologie. Practic, IMM-urile și antreprenorii ar putea fi încurajați să creeze produse și servicii pentru companiile mari, iar acestea din urmă ar putea furniza cunoștințe specifice.

FIGURA 65 - DISTRIBUȚIA CIFREI DE AFACERI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU PE CLASE DE MĂRIME, 2014, 2018

Cele 14 companii care generează peste 100 mii. RON reprezintă jumătate din cifra de afaceri la nivelul Zonei Metropolitane Bacău. Acest fapt sugerează o concentrare puternică a activității economice în câteva firme din municipiul Bacău și o firmă din Hemeiuș, în timp ce cealaltă jumătate a cifrei de afaceri este determinată de aproximativ 7000 de firme distribuite în întreg teritoriul. în același timp, există localități mici unde nu există decât microîntreprinderi - în domeniul comerțului, deservind nevoile de bază ale comunității.

Nu toate întreprinderile incluse în clasamentul disponibil în tabelul 1 sunt firme mari (peste 250 de salariați) - Comerft SRL, SSĂB AG, Cybernet Auto Center SRL și Coriolan Impex SRL fac parte din clasa IMM-urilor, demonstrând faptul că și companiile mai mici pot fi productive și pot genera creștere economică. Toate aceste companii, cu excepția SSAB, sunt active în domeniul comerțului.

O abordare integrată a dezvoltării economice, favorabilă parteneriatelor și colaborării, poate debloca multiple oportunități și pentru firmele din alte localități din Zona Metropolitană, respectiv pentru antreprenoriat și investiții. în același timp, nu este de neglijat rolul pe care îl are compania Dedeman SRL, unul din principalii jucători la nivel național în domeniul comerțului. Diferența dintre prima și a doua firmă din clasament este considerabilă - de peste 6,5 mld. RON, fapt ce indică (1) nevoia de susținere a altor companii să se dezvolte, (2) existența unui potențial de creștere bazată pe know-how, valorificarea oportunităților și dezvoltarea experienței în domeniul administrării afacerilor.

TABEL 13 - TOPUL FIRMELOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU CU CIFRĂ DE AFACERI

MAI MARE DE 100 MIL. RON, 2018___

NR. CRT.	\| DENUMIRE COMPANIE	UAT I	CIFRA DE AFACERI	SECTOR I
1.	Dedeman SRL	Municipiul Bacău	7,225,960,923	47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor
2.	Comfert SRL	Municipiul Bacău	553,348,833	46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule șl motociclete
3.	Agricola International SA	Municipiul Bacău	464,022,739	10 - Industria alimentară
4.	Simba Invest SRL	Municipiul Bacău	393,756,991	46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule șl motociclete
5.	Vimercati East Europe SRL	Hemeiuș	367,667,023	29 - Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor șl semiremorcilor
6.	Aerostar SA	Municipiul Bacău	353,413,272	30 - Fabricarea altor mijloace de transport
7.	Tehnostrade SRL	Municipiul Bacău	231,817,793	42 Lucrări de geniu civil
8.	Pambac SA	Municipiul Bacău	189,239,236	10 Industria alimentară
9.	Salbac SA	Municipiul Bacău	133,733,839	10 - Industria alimentară

NR.

CRT.

DENUMIRE COMPANIE

UAT ]

CIFRA DE

AFACERI

SECTOR

10. Electric Plus SRL Municipiul 126,245,897 22 - Fabricarea produselor din cauciuc

Bacău și mase plastice

11. SSABAGSRL Municipiul 114,124,951 41 - Construcții de clădiri

Bacău

12. Rhino Work SRL Municipiul 113,086,454 15 - Tăbăcirea și finisarea pieilor;

Bacău fabricarea articolelor de voiaj și

marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor

13. Cybernet Auto Center Municipiul 111,274,277 45 - Comerț cu ridicata și cu

SRL Bacău amănuntul, întreținerea și repararea

autovehiculelor și a motocicletelor

14. Coriolan Impex SRL Municipiul 110,125,781 46 • Comerț cu ridicata cu excepția

Bacău comerțului cu autovehicule și

motociclete

Sursa: BORG Design, baza de date Listă Firme, prelucrare proprie

3.3.3. FORȚĂ DE MUNCĂ

Efectivul salariat

Efectivul salariat din societățile comerciale din Zona Metropolitană Bacău totalizează 55.876 persoane în anul 2019, cu aproape 6.000 de persoane mai mult decât în anul 2014. Această situație este favorabilă dezvoltării economice, indicând atractivitatea companiilor pentru forța de muncă. Tendința de creștere este vizibilă și la nivelul altor indicatori referitori la performanța mediului de afaceri local, așa cum prezintă secțiunile anterioare.

Analizând comparativ evoluția forței de muncă existente și forța de muncă potențială, dată de structura demografică a populației și prezentată detaliat în capitolul dedicat, observăm următoarele aspecte privind oferta de forță de muncă:

• Zona Metropolitană Bacău este a doua zonă metropolitană ca mărime din regiunea Nord-Est, după Zona Metropolitană lași, cu o populație totală de 307.994 locuitori în anul 2019. Această componentă indică o mărime considerabilă a pieței de consumatori, pe de o parte, și un bazin de forță de muncă important. Mai mult, evoluția demografică a fost pozitivă în ultimii ani (2014-2019), de 1,6%, contrar tendinței la nivel național, de declin demografic;
• Distribuția pe grupe de vârstă mari sugerează însă viitoare provocări din perspectiva asigurării necesarului de forță de muncă, la fel și evoluția numărului de persoane incluse în fiecare grupă: în anul 2019, populația activă (adulții, grupa 15-64 de ani), reprezenta 70,9% din totalul populației, iar tinerii depășeau vârstnicii cu aproape 2 puncte procentuale;
• Privind în viitor, aceste valori se transpun într-o rată a înlocuirii forței de muncă de 652,3 tineri vor înlocui populația adultă care va ieși din activitate în următorii 15 ani. Valoarea fiind subunitară, și luând în considerare un spor natural negativ, capacitatea de asigurare a necesarului de resurse de muncă în viitor în lipsa unor politici menite să încurajeze atractivitatea ZM Bacău ca destinație de locuit și profesat este pusă sub semnul întrebării;
• Totodată, atât la nivelul zonei metropolitane, cât și la nivelul municipiului Bacău, grupa de vârstă cu creșterea cea mai pronunțată a fost cea a vârstnicilor (17,9% în ZM Bacău, 27,5% în municipiul Bacău). în schimb, numărul tinerilor a crescut în municipiul Bacău cu o rată mai mare comparativ cu media Zonei Metropolitane (6,3% față de 0,7%). Astfel, politicile de ordin economic ar trebui să vizeze oferirea de oportunități de educație și formare pe toate nivelurile, și ulterior crearea unui cadru favorabil găsirii unui loc de muncă atractiv și bine plătit pentru a descuraja tinerii să părăsească orașul pentru studii și locuri de muncă.

Cererea de forță de muncă este dată de structura economiei și de dinamica companiilor și este prezentată în următoarele secțiuni.

2014

2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

Raportat la nivelul județean, Zona Metropolitană Bacău concentrează 67,4% din totalul salariaților din județul Bacău, cu două puncte procentuale mai mult decât în anul 2014. în același timp, municipiul Bacău și-a redus contribuția la efectivul salariat județean, în condițiile creșterii însemnate înregistrate de o parte din localitățile din proximitatea sa.

Ponderi 2014

Ponderi 2019

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

Creșterea numărului de salariați din Zona Metropolitană Bacău a fost de 11,7% în perioada analizată, cu un punct procentual mai ridicată decât la nivel județean. în timp ce municipiul Bacău a avut o creștere sub media zonei metropolitane, de 8,3%, alte localități și-au dublat efectivul salarial: Secuieni, Horgești, Blăgești, Gioseni. Printre localitățile cu o rată de creștere considerabilă regăsim și localități atractive din perspectiva locuirii, ce au înregistrat un sold al stabilirilor de domiciliu pozitiv: Hemeiuș, Letea Veche, Mărgineni, Măgura. Acestea se află în proximitatea municipiului Bacău, așadar este posibil ca împreună cu dezvoltarea economică să asistăm și la un fenomen de suburbanizare, marcat de relocarea familiilor într-un mediu mai atractiv prin condițiile de locuire.

FIGURA 68 - RATA DE CREȘTERE A NUMĂRULUI MEDIU DE SALARIAȚI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014-2019

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

Astfel, raportat la populația după domiciliu, observăm o densitate mai mare a salariaților în municipiul Bacău și localitățile limitrofe cu o activitate economică mai intensă (Hemeiuș, Letea Veche), dar și pe axa NV-SE, de-a lungul drumului național ce asigură conexiunea cu Piatra Neamț. Similar distribuției numărului de firme la 1000 de locuitori, localitățile cu cea mai slabă activitate economică se află în a doua coroană de localități.

Conform datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bacău pentru anul 2020, în municipiul Bacău existau 73.514 salariați, din care 78,6% reprezintă angajați! din întreprinderi comerciale. Acest procent reprezintă 57.781 în întreprinderile active, indicând continuarea tendinței pozitive pe care se află numărul de salariați din mediul privat din Bacău.

FIGURA 69 - DISTRIBUȚIA SALARIAȚILOR DIN MUNICIPIUL BACĂU PE FORME JURIDICE, 2020

0,13%

0,10%

0,07%

0,01%

Societate Comerciala

Autoritate sau instituție Publica

Organizație sau asociație cu personalitate juridica Regie Autonoma

• Alte Persoane Juridice întreprindere individuala Societate Naționala
• Persoana fizica autorizata instituție de credit Întreprindere familiala

Companie Naționala

Fundație

• Profesie exercitata in baza unor legi speciale

Societate Cooperativa

Organizație Sindicala

Sursa: Inspectoratul Teritorial de Muncă Bacău, 2020

FIGURA 70 - NUMĂRUL DE SALARIAȚI LA 1000 DE LOCUITORI ÎN ZONA

METROPOLITANĂ BACĂU, 2019

L mită unități administrative tentona>e de bază

Rețeaua de localități

(•) Municipiu reședință de județ

Infrastructură de transport

— Drum național

¹ Drum județean Drumuri $i st rău locale Cale ferată

Număr salariațl/1000 locuitori 0-20

20 40

40 100

1^1 100 200

H 200 350

Sat reședință de comună

Sat

Comune/r Ho rg ești fi Nn o lot Băiiestu nu fot pofti d*i AQ! lima MtUooofittU fi But Ou 'd momentul etotorârrr uituhit"

Sursa: Prelucrare proprie

Distribuția salariaților pe clase de mărime este similară ca proporție distribuției pe cifra

de afaceri. Astfel, firmele mari, cu peste 250 de salariați, concentrează 42,4% din salariații din Zona Metropolitană, cu 5 puncte procentuale mai mult decât în anul 2014.

Microîntreprinderile, deși sunt cele mai numeroase, reprezintă doar 18,5% din efectivul salarial, indicând o capacitate redusă de generare și susținere de locuri de muncă noi și atractive.

Calitatea forței de muncă

Conform datelor obținute prin intermediul chestionarului transmis mediului de afaceri local, din perspectiva forței de muncă, angajatorii sunt în cea mai mare măsură mulțumiți și foarte mulțumiți de corelarea calificărilor disponibile cu necesitățile companiei (36% dintre respondenți). Respondenții sunt în cea mai mare măsură nemulțumiți și foarte nemulțumiți de păstrarea angajaților (55%) și de nivelul de pregătire/competență al forței de muncă locală (42% dintre respondenți). Rezultatele detaliate sunt prezentate în figura de mai jos.

FIGURA 72 - CUM APRECIAȚI FORȚA DE MUNCĂ LA CARE AVEȚI ACCES ÎN MUNICIPIUL BACĂU/ZONA METROPOLITANĂ BACĂU?

Sursa: Chestionar aplicat mediului de afaceri

Șomajul

Cu un total de 1283 de șomeri înregistrați, Zona Metropolitană Bacău are o pondere a șomerilor în totalul resurselor de muncă³’ de 0,44%, aproximativ egală între sexe. Această valoare este inferioară celei la nivel județean, de 2,3%, în anul 2019. începând cu anul 2016, indicatorul este în scădere, la fel și numărul de șomeri înregistrați, de la 2209 în anul 2016.

Pe de o parte, aceste valori reduse indică o situație economică favorabilă, tradusă prin faptul că tot mai puține persoane sunt în căutarea unui loc de muncă, însă pe de altă parte, putem suspecta o provocare comună la nivel național cu privire la echilibrarea cererii și ofertei de forță de muncă: un deficit de forță de muncă calificată, potrivită pentru nevoile companiilor, care trebuie să aleagă între a angaja o persoană indiferent de nivelul de pregătire și a nu avea pe cine să angajeze. în același timp, persoanele nu reușesc să își găsească un loc de muncă în acord cu pregătirea lor, ținând cont că multe dintre calificările tradiționale în trecut și la îndemână grupei de vârstă adultă nu mai sunt la fel de căutate în lipsa antreprenorilor care să furnizeze astfel de servicii în piață. Acest lucru creează probleme de productivitate pentru companii și poate fi remediată prin programe dedicate de formare și recalificare, prin cooperarea strânsă dintre companii și licee tehnologice și vocaționale sau învățământ dual, adecvarea programei de învățământ la cerințele mediului economic, sau creșterea nivelului de competențe și transformarea într-un avantaj competitiv util în atragerea de investitori.

FIGURA 73 - EVOLUȚIA PONDERII ȘOMERILOR ÎN TOTALUL RESURSELOR DE MUNCĂ LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2015-2019, %

Sursa: AJOFM Bacău, prelucrare proprie

în plan teritorial, câteva localități se remarcă prin șomajul ridicat în special în rândul bărbaților: Blăgești și Horgești depășesc 3% și chiar 6%, mult peste media națională sau județeană de 2,3%. Municipiul Bacău înregistrează o pondere redusă a șomerilor în total resurse de muncă.

Sursa: AJOFM Bacău, prelucrare proprie

Situația se prezintă astfel mult îmbunătățită comparativ cu anul 2015, când mai multe localități se confruntau cu problema șomajului, atât total cât și în rândul populației feminine, așa cum reiese din figura de mai jos.

FIGURA 75 - PONDEREA ȘOMERILOR ÎN RESURSELE DE MUNCĂ, 2015

Sursa: AJOFM Bacău, prelucrare proprie

Numărul de șomeri înscriși la cursurile de formare oferite de către Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Bacău a fluctuat în ultimii ani, însă manifestă o tendință de creștere în 2018 și 2019. Astfel, în anul 2019, au fost înscriși la cursuri 381 de șomeri (405 dacă luăm în considerare și Horgești), din care 312 au absolvit aceste cursuri (335 dacă luăm în considerare și Horgești). Această evoluție pozitivă indică interesul crescut pentru astfel de programe, însă participarea totuși redusă poate sugera lipsa cunoștinței despre existența cursurilor, relevanța redusă pentru nivelul de pregătire al persoanelor, desfășurarea de alte activități generatoare de venituri informale (de exemplu, din agricultura de subzistență sau ca zilieri). în plus, nu toți șomerii înscriși finalizează cursurile, reducând și mai mult numărul persoanelor care parcurg programe de reconversie profesională pentru a reintra în câmpul muncii.

în plan teritorial, în multe localități numărul absolvenților raportat la numărul de șomeri este mai mare în anul 2019 comparativ cu anul 2015: Bacău, Berești Bistrița, Letea Veche, Săucești, Secuieni, Traian, fapt ce poate avea un efect pozitiv asupra oportunităților de angajare.

FIGURA 76 - RATA DE ÎNSCRIERE/ABSOLVIRE A CURSURILOR DE FORMARE PROFESIONALĂ, 2015-2019, TOTAL ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

FIGURA 77 - RATA DE ABSOLVIRE A CURSURILOR DE FORMARE DE CĂTRE ȘOMERI PE LOCALITĂȚI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2019, %

90%

Sursa: AJOFM Bacău, prelucrare proprie

Profilul economic după încadrarea salariaților

Așa cum reiese din figura de mai jos, localitățile din Zona Metropolitană Bacău au un profil economic variat. Astfel, agricultura încă joacă un rol important în piața forței de muncă din mai multe localități, cum sunt Horgești, Traian, Săucești, Xxxxx-Xxxxxxxx, Itești sau Filipești. Aceste localități dispun de un potențial agricol mediu și ridicat. Industria prelucrătoare și extractivă reprezintă un angajator important în localitățile Nicolae Bălcescu, Traian, Sărata, Mărgineni, Măgura, Hemeiuș, Filipești, Berești-Bistrița, cele mai multe dintre ele fiind localizate fie în imediata apropiere a municipiului Bacău, fie de-a lungul drumurilor ce asigură conexiunea cu alte orașe mari din zonă. Comerțul rămâne o activitate dominantă în localitățile fără potențial economic ridicat, precum Secuieni, Odobești, Gioseni sau Izvoru-Berheciului.

FIGURA 78 - DISTRIBUȚIA NUMĂRULUI DE SALARIAȚI PE SECTOARE ECONOMICE PRINCIPALE Șl LOCALITĂȚI ALE ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2019

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

Profilul economic al municipiului Bacău în anul 2020 este completat de o componentă importantă, asociată sectorului public, ce reprezintă 14,3% din salariați. Tabelul de mai jos ilustrează sectoarele din domeniul public, la care se adaugă o companie națională în domeniul furnizării energiei electrice.

Astfel, în clasament regăsim activitățile de educație pe primul loc, cu 3283 salariați, urmate de servicii medicale (2822 salariați) și de asistență socială (2366 salariați). La ce aceste servicii se adaugă administrația publică (574) și serviciile publice de utilități (energie electrică, distribuția apei).

TABEL 14 - PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI DIN SECTORUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL BACĂU, 2020

COD CAEN	! DENUMIRE COD CAEN	NUMĂR SALARIAȚI •\|\|\|M
8531	INVATAMANT SECUNDAR GENERAL	2504
8610	ACTIVITATI DE ASISTENTA SPITALICEASCA	2402
8790	ALTE ACTIVITATI DE ASISTENTA SOCIALA, CU CAZARE N.C.A.	1811
8532	INVATAMANT SECUNDAR, TEHNIC SAU PROFESIONAL	660
8411	SERVICII DE ADMINISTRAȚIE PUBLICA GENERALA	574 ®
8899	ALTE ACTIVITATI DE ASISTENTA SOCIALA, FARA CAZARE, N.C.A.	525
3600	CAPTAREA, TRATAREA SI DISTRIBUȚIA APEI	317
8622	ACTIVITATI DE ASISTENTA MEDICALA SPECIALIZATA	310
3512	TRANSPORTUL ENERGIEI ELECTRICE	238
9001	ACTIVITATI DE INTERPRETARE ARTISTICA (SPECTACOLE)	223
8559	ALTE FORME DE INVATAMANT N.C.A.	119
9102	ACTIVITATI ALE MUZEELOR	113
8690	ALTE ACTIVITATI REFERITOARE LA SANATATEA UMANA	110
8891	ACTIVITATI DE ÎNGRIJIRE ZILNICA PENTRU COPII	109

Sursa: ITM Bacău, 2020

în anul 2020, principalii angajatori din municipiul Bacău (și din Zona Metropolitană), sunt Dedeman SRL și Agricola Internațional, prima activă în domeniul comerțului iar a doua în domeniul alimentar. Diferența dintre cele două este de 5 ori. Tot din rândul companiilor private, se remarcă Aerostar, companie specializată în domeniul fabricării de aeronave. Alți angajatori importanți provin din mediul public: Spitalul Județean de Urgență Bacău, cu 2154 de salariați, și DGASPC Bacău, cu 1811 salariați. Din rândul companiilor private, între companiile cu peste 1000 de salariați observăm și prezența unei firme active în domeniul construcțiilor de drumuri, respectiv a unei firme din industria confecțiilor. Cei 15 angajatori reprezintă aproape jumătate din totalul salariaților din municipiul Bacău - acest fapt creează o dependență mare de aceștia, în timp ce nivelul redus al antreprenoriatului nu ar reuși să compenseze pentru o eventuală reducere de personal în rândul acestora.

TABEL 15 - CLASAMENTUL PRINCIPALILOR ANGAJATORI DIN MUNICIPIUL BACĂU, 2020

	H COD CAEN	DENUMIRE COD CAEN i '	DENUMIRE ANGAJATOR	FORMA JURIDICĂ	NUMĂR 5ALARIAȚI
	4752	Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticla si a celor pentru vopsit, in magazine specializate	SC Dedeman SRL	Societate Comerciala	12.268
	1012	Prelucrarea si conservarea cărnii de pasăre	Agricola International	Societate Comerciala	2.351
	8610	Activități de asistență spitalicească	Spitalul Județean de Urgenta Bacău	Autoritate sau Instituție Publică	2.154
	3030	Fabricarea de aeronave și nave spațiale	Aerostar	Societate Comerciala	1.846
o	8790	Alte activități de asistență socială, cu cazare N.C.A.	DGASPC Bacău	Autoritate sau Instituție Publică	1.811
	4211	Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor	Tehnostrade	Societate Comerciala	1.796
	1413	Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)	Industries Yield	Societate Comerciala	1.161
	8542	învățământ superior universitar	Universitatea "Vasile Alecsandri” din Bacău	Alte Persoane Juridice	320
	0210	Silvicultura și alte activități forestiere	RNP Romsilva Direcția Silvica Bacău	Regie Autonoma	842
	3600	Captarea, tratarea si distribuția apei	Compania Regionala de Apa Bacău	Societate Comerciala	699
	4120	Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale	Intertrade Group Ltd	Societate Comerciala	630
0	1061	Fabricarea produselor de morărit	Pambac	Societate Comerciala	589
0	4120	Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale	Conbac	Societate Comerciala	558
	8899	Alte activități de asistență socială, fără cazare, N.C.A.	Direcția de Asistenta Sociala a Municipiului Bacău	Autoritate sau Instituție Publică	525
	1392	Fabricarea de articole confecționate din textile (cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp)	Willy Impex	Societate Comerciala	503

Sursa: ITM Bacău, 2020

Câștigul salanal

Cu un câștig salariat mediu net lunar de 2603 RON, județul Bacău se situează pe poziția 18 la nivel național, la o valoare de 85,5% din media națională. în ciuda evoluției pozitive, acesta și-a deteriorat valoarea salariului mediu net lunar, atât ca poziție în clasamentul național, cât și ca raport față de medie. Altfel spus, rata de creștere a fost mai redusă decât ritmul de creștere mediu național. în anul 2008, de exemplu, salariul mediu net din județul Bacău reprezenta 95,8% din media națională, ceea ce îl plasa pe locul 11. în anul 2021, valoarea scăzuse cu 10 puncte procentuale față de medie, iar în clasament se situa pe poziția 20.

Ajustând valoarea salariului mediu net lunar cu rata inflației (an de bază = 2019), rata de creștere nu este diferită cu mult (43 vs. 44%), însă este mai ridicată în termeni reali, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a salariaților s-a îmbunătățit. Totuși, este nevoie de o creștere a productivității prin stimularea celor doi factori principali care generează creștere economică: capital investit în tehnologie, inovare, și modernizarea producției în general, și dezvoltarea capitalului uman la nivel de cunoștințe, competențe și crearea de locuri de muncă în domenii cu valoare adăugată mare.

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online, prelucrare proprie

Pe sectoare economice, cele mai mari salarii, peste media județeană, se regăsesc în domeniul Administrație publică (4800 RON), domeniu ce concentrează un număr relativ redus de persoane raportat la totalul salariaților, urmat de Industria extractivă, de asemenea, prezentă în proporție foarte redusă ca angajator. în linii mari, cel mai important sector care generează locuri de muncă bine plătite (peste medie) și concentrează și un număr semnificativ de persoane este 30 - Fabricarea altor mijloace de transport (3318 RON) și domeniul transporturilor aeriene, respectiv activitățile de depozitare, sector în creștere ca număr de salariați în ultimii ani. Cea mai mare parte a salariaților are, însă, salarii medii sau sub medie, fapt ce descurajează salariații cu privire la oportunitățile de dezvoltare.

în funcție de opțiunile respondenților la sondajul privind nivelul câștigului salarial lunar, categoriile de venituri caracteristice persoanelor participante acestui sondaj sunt ierarhizate în următorul fel:

• între 2.500 și 4.000 RON (36,2% dintre respondenți);
• Peste 4.000 RON (28,5% dintre respondenți);
• între 1.500 și 2.500 RON (14,5% dintre respondenți);
• Mai puțin de 800 RON (5,1% dintre respondenți);
• între 800 și 1.500 RON (1,7% dintre respondenți).

Astfel, se remarcă faptul că veniturile care caracterizează o mare parte dintre respondenți sunt de peste 2500 de lei. De asemenea, 14% dintre persoane au preferat să nu ofere informații în legătură cu acest aspect.

Totodată, cetățenii indică o nevoie importantă în dezvoltarea comunității lor crearea de locuri de muncă în municipiu (80% dintre respondenți).

Susținerea dezvoltării economice reprezintă o prioritate și în rândul unor UAT-uri din Zona Metropolitană Bacău, așa cum indică rezultatele sondajului adresat acestora:

• Comuna Nicolae Bălcescu - Stadiul incipient de dezvoltare al infrastructurii de afaceri, utilizarea redusă a capacităților de producție existente pe teritoriul comunei, ponderea redusă a IMM-urilor în sectorul servicii și în sectoarele productive (excepție comerț și alimentație publică).

3.3.4. PROFILUL ECONOMIC AL ZONE' METROPOLITANE

Privire de ansamblu

Structura economică a Zonei Metropolitane Bacău este relativ puțin diversificată. Primele două sectoare (Comerț și Industria prelucrătoare) reprezintă 77,5% din cifra de afaceri și 64,1% din numărul mediu al salariaților. După numărul de firme, pozițiile 2 și 3 sunt ocupate de domeniile serviciilor profesionale (11,3%) și construcții (10,9%), însă contribuția mai redusă la indicatorii care contribuie direct la dezvoltarea economică (cifra de afaceri și numărul de salariați) reprezintă o oportunitate ce poate fi valorificată în condițiile orientării economiei locale către diversificarea economică în sectorul terțiar.

Comerțul reprezintă cel mai important sector economic din Zona Metropolitană Bacău. Acesta concentrează 30,1% din întreprinderile active, 61,1% din cifra de afaceri și 35% din numărul de salariați. Aceste valori sunt puternic influențate de prezența companiei Dedeman SRL pe teritoriul municipiului Bacău.

Industria prelucrătoare este al doilea cel mai important sector după cifra de afaceri și numărul de salariați, însă ocupă doar locul 4 după numărul de firme. Totuși, contribuția de doar 16,4% la cifra de afaceri indică o activitate slab productivă. Această situație reflectă o provocare comună mai multor regiuni din țară sau la nivel european - tranziția industrială în contextul robotizării și automatizării concomitent cu dezvoltarea economiei bazate pe sectorul terțiar afectează centrele urbane cu tradiție industrială în deceniile anterioare. în prezent, aceste orașe au nevoie de susținere pentru a realiza această tranziție și a se reinventa, generând dezvoltare economică prin identificarea și valorificarea unor noi tipuri de resurse și avantaje competitive.

FIGURA 80 - DISTRIBUȚIA ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE PE SECTOARE ECONOMICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2019 (SUS) Șl RATA DE CREȘTERE 2014-2019 (JOS)

G - Comerț

M - Activități profesionale, științifice și tehnice
• F Construcții

C - Industria prelucrătoare

H - Transport și depozitare

• Q - Sănătate și asistență socială
J - Hoteluri și restaurante
• L - Tranzacții imobiliare
• N - Activități de servicii administrative

J - Informații și comunicații

S Alte activități de servicii
• K - Intermedieri financiare și asigurări

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

R - Activități de spectacole, culturale și recreative P - învățământ

E - Distribuția apei, salubritate, deșeuri

B - Industria extractivă

D - Producția și furnizarea de energie

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

Cele mai dinamice sectoare economice în perioada 2014-2019 sunt cele din domeniul serviciilor pentru toți indicatorii principali (număr firme, număr mediu salariați, cifra de afaceri). Astfel, pe sectoare economice, regăsim următoarele tendințe la nivelul Zonei Metropolitane Bacău:

• Sectorul A - Agricultură a înregistrat o creștere modestă a numărului de firme (7%), însă numărul de firme noi a crescut cu 29,2% în perioada 2014-2018. Totuși, sectorul deține o pondere redusă, de 2,4%, în totalul firmelor noi înființate la nivelul ZM Bacău;
• Sectorul C - Industria prelucrătoare a cunoscut o scădere a numărului de firme active în perioada 2014-2019 (-33%) și a numărului de salariați (-17%), însă cifra de afaceri a crescut cu 71% în același interval, semnalând o creștere a productivității. Și numărul de firme noi a cunoscut o creștere importantă, de 41,7% (în perioada 2014-2018). Acest fapt este important din perspectiva înțelegerii că înființarea unei companii în domeniul industrial necesită de regulă mai multe resurse, de la capital (investiții) mai mare până la resurse umane calificate. Totodată, asigurarea supraviețuirii și a sustenabilității presupune eforturi considerabile din partea antreprenorilor;
• Sectorul F - Construcții a avut o dinamică pozitivă pe toți indicatorii, sporindu-și numărul de firme active cu 14%, numărul de salariați cu 11% și cifra de afaceri cu 70% în perioada 2014-2019. Totodată, 11% din firmele noi înființate în anul 2018 provin din acest domeniu;
• Sectorul G - Comerț a înregistrat o diminuare a numărului de firme active (-12%) și firme noi (-2,5%), însă și-a consolidat poziția în ceea ce privește rezultatele (+89% creștere a cifrei de afaceri) și a numărului de salariați (13%);
• Sectorul H - Transport și depozitare a cunoscut de asemenea o evoluție pozitivă importantă: numărul de firme a crescut cu 37%, cifra de afaceri cu 65% și numărul de salariați cu 12%. Și numărul de firme noi a crescut cu 72,4% indicând o atractivitate din ce în ce mai ridicată pentru acest tip de activități atât din partea firmelor existente cât și din perspectivă antreprenorială;
• Din categoria activităților terțiare (servicii), sectorul J - Informații și comunicații (IT&C) a cunoscut cea mai drastică reducere a numărului de salariați (-38%), sugerând o atractivitate redusă pentru domeniu, în special din partea tinerilor. Totuși, numărul de firme noi aproape s-a dublat în perioada 2014-2018 în acest domeniu. Lipsa oportunităților de dezvoltare și a unei piețe suficient de sofisticate căreia să se adreseze aceste firme creează provocări din perspectiva sustenabilității și atractivității. în schimb, sectorul Al - Activități profesionale, științifice și tehnice se remarcă prin creșterea importantă pe toate palierele: numărul de firme (+25%), cifra de afaceri (+97%) și numărul de salariați (+17%), iar ponderea firmelor noi în anul 2018 este de 10,6%. Această situație, împreună cu dezvoltarea altor sectoare din domeniul serviciilor (activități culturale și recreative, servicii administrative) sugerează procesul de transformare a profilului economic către servicii.

FIGURA 81 - DISTRIBUȚIA CIFREI DE AFACERI PE SECTOARE ECONOMICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2019 (SUS) Șl RATA DE CREȘTERE 2014-2019 (JOS)

* G - Comerț

C - Industria prelucrătoare

F - Construcții

H - Transport șt depozitare

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

t - Distribuția apei, salubritate, deșeuri

» K Intermedieri financiare și asigurări

M • Activități profesionale, științifice și tehnice
L Tranzacții imobiliare

N Activități de servicii administrative

• I Hoteluri și restaurante
Q - Sănătate și asistență socială

J Informații și comunicații

»S Alte activități de servicii

D - Producția și furnizarea de energie

R Activități de spectacole, culturale și recreative

P - Învățământ

B • Industria extractivă

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

în plan teritorial, municipiul Bacău concentrează cea mai mare a activității economice pe fiecare sector în parte și pe toți indicatorii. Totuși, există mici diferențe între localitățile din zona peri-urbană:

• Cu excepția municipiului Bacău, care concentrează 57,9% din cifra de afaceri, 45,5% din întreprinderile active și 52,1% din numărul de salariați din sectorul A -Agricultură din totalul zonei metropolitane pe acest domeniu, la rezultatele acestuia mai contribuie și localitățile: Filipești (11,9% cifra de afaceri, 7,5% întreprinderi active, 2,8% număr de salariați), Săucești (6,7% cifra de afaceri, 5,2% întreprinderi active, 11,4% număr de salariați) și Traian (7,1% cifra de afaceri, 0,7% firme active, 5,5% număr salariați);
• în clasa C - Industria prelucrătoare, municipiul Bacău concentrează 73,9% din cifra de afaceri, 70,9% din întreprinderile active și 82,1% din numărul de salariați. Dintre localitățile din zona rurală a zonei metropolitane, Hemeiuș se remarcă printr-o contribuție de 13,4% la cifra de afaceri, 3,9% la numărul de firme active și 6,8% din numărul mediu de salariați din acest sector. Alte localități relevante sunt Mărgineni (2-3% pondere pe fiecare indicator) și Nicolae Bălcescu, într-o măsură similară, deși nu face parte din zona metropolitană;
• în cazul sectorului E - Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, majoritatea activității economice este concentrată în municipiul Bacău, însă sunt câteva localități care contribuie la acest sector prin companiile locale care asigură servicii publice de gestionare a deșeurilor: în Letea Veche, Măgura și Nicolae Bălcescu. Numărul localităților unde se regăsesc firme din acest domeniu este totuși redus - 9 localități, inclusiv municipiul Bacău;
• Domeniul Construcțiilor se regăsește ca număr de întreprinderi în numeroase localități (Gârleni, 3,5%; Letea Veche, 3,6%, Nicolae Bălcescu, 5%, Mărgineni, 4%), însă municipiul Bacău concentrează 85,7% din cifra de afaceri și 76,7% din numărul de salariați.

FIGURA 82 - DISTRIBUȚIA NUMĂRULUI MEDIU DE SALARIAȚI PE SECTOARE ECONOMICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2019 (SUS) Șl RATA DE CREȘTERE 2014-2019 (JOS)

• G - Comerț
C - Industria prelucrătoare
F • Construcții

N - Activități de servicii administrative

H - Transport și depozitare

I - Hoteluri și restaurante
M - Activități profesionale, științifice și tehnice
E - Distribuția apei, salubritate, deșeuri
Q - Sănătate și asistență socială

A • Agricultură, silvicultură și pescuit

• 5 - Alte activități de servicii
J - informații și comunicații

L - Tranzacții imobiliare

• K - Intermedieri financiare și asigurări

D - Producția și furnizarea de energie

R - Activități de spectacole, culturale și recreative

P - învățământ

B - Industria extractivă

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

Principalele sectoare economice

Profilul economic al Zonei Metropolitane Bacău variază pe medii de rezidență. După numărul de companii, ponderea sectorului agricol este de patru ori mai mare în localitățile rurale, însă activitățile de servicii se regăsesc în proporție mai mare în municipiul Bacău (43,8% comparativ cu 27,6%) în anul 2019.

FIGURA 83 - DISTRIBUȚIA NUMĂRULUI DE ÎNTREPRINDERI ACTIVE PE SECTOARE ECONOMICE, 2019, MUNICIPIUL BACĂU Șl TOTAL LOCALITĂȚI

14,2% .. ' 1,0% 8,0% 27,6%

1,1% 6,5% 43,8%

Agricultură, silvicultură ți pescuit industria prelucrătoare ți extractivă
Producția de energie; apă, salubritate, dețeuri Construcții

Comerț Transport ți logistică

Servicii

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie în ceea ce privește distribuția cifrei de afaceri, activitățile de comerț contribuie în proporție de 64,7% la totalul cifrei de afaceri generate în municipiul Bacău, urmată de industrie, în timp ce în mediul rural industria reprezintă 40,1% din total. Rezultatele sunt influențate de prezența companiei Dedeman în municipiul Bacău, și de existența Parcului Industrial HIT Hemeiuș în localitatea Hemeiuș, care găzduiește firme din domeniul industrial.

FIGURA 84 - DISTRIBUȚIA CIFREI DE AFACERI PE SECTOARE ECONOMICE, 2019, MUNICIPIUL BACĂU Șl TOTAL LOCALITĂȚI

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

Distribuția salariaților urmează în mare măsură distribuția cifrei de afaceri, cea mai mare parte a angajaților fiind activi în industrie și comerț pe ambele tipuri de medii de rezidență. Totuși, domeniul serviciilor angajează mai mulți salariați în mediul urban (municipiul Bacău) decât în mediul rural.

FIGURA 85 - DISTRIBUȚIA NUMĂRULUI DE SALARIAȚI PE SECTOARE ECONOMICE, 2019, MUNICIPIUL BACĂU Șl TOTAL LOCALITĂȚI

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

Agricultura

Sectorul agricol este reprezentat, în anul 2019, prin 110 firme active în domeniul 01 -Agricultură, vânătoare și servicii anexe, 17 firme din domeniul 02 • Silvicultură și exploatare forestieră și 7 firme din domeniul 03 - Pescuitul și acvacultura, pentru un total de 134 de întreprinderi active. După municipiul Bacău, cele mai multe firme sunt localizate în localitatea Filipești - 10 firme. Letea Veche - 9 firme și Săucești - 7 firme. Cifra de afaceri urmează aceeași distribuție de sub-domenii și în plan teritorial, cu excepția că Săucești generează o cifră de afaceri mai mare decât firmele din Filipești (17,6 mii. RON comparativ cu 12,9 mii. RON). De asemenea, localitatea Traian contribuie cu 18,7 mii. RON la formarea cifrei de afaceri din domeniu. Cea mai redusă contribuție o au localitățile Tamași și Gârleni (mai puțin de 1 mii. RON împreună). Jumătate din cei 725 de salariați sunt localizați în municipiul Bacău, iar dintre localitățile rurale, Săucești reunește cel mai mare număr în anul 2019 - 83 de salariați.

Cele 10 firme din clasament reprezintă 78% din totalul cifrei de afaceri din domeniu la nivelul Zonei Metropolitane. Este de menționat faptul că această valoare este generată de către IMM-uri și microîntreprinderi. Totuși, diferențele dintre prima și ultima firmă din top sunt considerabile, astfel că nu pot aprecia această distribuție pe clase de mărime drept pozitivă.

TABEL 16 - TOP 10 COMPANII ACTIVE ÎN DOMENIUL METROPOLITANĂ BACĂU DUPĂ CIFRADEAFACERI, 2018			AGRICOL ÎN ZONA
\| DENUMIRE	UAT	CIFRĂ AFACERI (RON)	CLASĂ MĂRIME J
MOLDOVA FARMING SRL	BACĂU	36,882,883	IMM
S.D. CONSULT SRL	BACĂU	26,668,607	Microîntreprinderi
SUINPROD ȘIRET SRL	BACĂU	19,072,496	IMM
AVICOLA NEAMȚ SRL	TRAIAN	17,583,844	IMM
FIDOLO COM SRL	FILIPEȘTI	17,455,134	IMM
PROD 5AG SRL	BACĂU	9,081,843	IMM
AICBAC SA	SĂUCEȘTI	9,045,071	IMM
AGROLEX PROD SRL	BACĂU	7,555,265	Microîntreprinderi
COMCEREAL SA	BACĂU	7,536,249	IMM
ROMAGRIA SRL	BACĂU	4,527,967	IMM

Sursa: BORG Design, Listă Firme

După numărul de salariați, diferențele dintre compania cu cel mai mare număr de salariați, respectiv cel mai mic este foarte mare, deși toate întreprinderile sunt IMM-uri. Aceste companii au nevoie de sprijin pentru a accesa finanțări în vederea dezvoltării afacerilor acolo unde există potențial, pentru a genera și mai multe locuri de muncă, în special în zonele rurale.

TABEL 17 - TOP 10 COMPANII ACTIVE ÎN DOMENIUL AGRICOL ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU DUPĂ NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAȚI, 2018

; DENUMIRE	UAT	NUMĂR SALARIAȚI	CLASĂ MĂRIME \|
MOLDOVA FARMING SRL	BACĂU	96	IMM
SUINPROD ȘIRET SRL	BACĂU	74	IMM
AICBAC SA	SĂUCEȘTI	72	IMM
AVICOLA NEAMȚ SRL	TRAIAN	33	IMM
ROMAGRIA SRL	BACĂU	33	IMM
COMCEREAL SA	BACĂU	31	IMM
ROLEX SRL	LETEA VECHE	26	IMM
PROD 5AG SRL	BACĂU	17	IMM
VILAGI TRANS SRL	BACĂU	16	IMM

SEMACOMP SA

HEMEIUȘ

IMM

Sursa: BORG Design, Listă Firme

în lipsa unor date detaliate la nivel de UAT privind performanța agriculturii din Zona Metropolitană Bacău, datele disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 au fost utilizate pentru a reflecta activitatea de dezvoltare a firmelor din domeniul agricol. Astfel, aceste informații furnizează o imagine a capacității firmelor de a gestiona proiecte care urmăresc să valorifice potențialul agricol al zonei, dar și disponibilitatea și implicarea lor de a gestiona astfel de activități de dezvoltare.

Astfel, din totalul de 192 de proiecte contractate, cele mai multe se regăsesc în localitățile Hemeiuș, Letea Veche și Mărgineni, localități care apar și în clasamentul firmelor cu cei mai mulți salariați. Capacitatea financiară necesară valorificării ulterioare a rezultatelor proiectelor, reflectată prin cifra de afaceri, se corelează în mai mică sau mai mare măsură cu valoarea medie a proiectelor contractate. Astfel, firmele din Săucești se remarcă atât printr-o valoare ridicată a cifrei de afaceri, cât și printr-o valoare medie ridicată a proiectelor. De asemenea, este de remarcat faptul că interesul pentru dezvoltarea prin PNDR a fost mai mare în rândul firmelor din zona rurală a Zonei Metropolitane comparativ cu cele din municipiul Bacău, atât ca număr de proiecte cât și ca valoare medie a acestora.

FIGURA 86 - VALOAREA MEDIE A PROIECTELOR CONTRACTATE PRIN PNDR 2014-2020 (STÂNGA) Șl NUMĂR PROIECTE (DREAPTA)

SAUCESTl ' BEREST-BiSTRITA HORGESTI GARLENl LETEA VECHE FÎLIPESTI ‘ NICOLAE BALCESCU ' MUNICIPIUL BACAU ‘ Total ZMB Xxxxxx ‘ Xxxxxx ' HEMEIUȘ BLAGEST! ' IZVORU BERHECIULUl ' FARAOAN! ' TRAIAN ' SARATA ' BUHOCI ' MĂRGINENI ‘ LU'Z1-CAL U GARA ’ G OSEN! ' ITESTl ' ODOBEST ' PRAJEST ' SECUÎENI '


	167,7 —— 133,6 —105,4 kk 95,1 — 70,6 —i 59,1 — 52,5 — 38,5 38,1 22,0 21,3 20,5 19,3 • 16,3 15,0 14,2 • 10,0 0,0 0,0

HEME'US LETEA VECHE MĂRGINENI MĂGURĂ FARA0AN! GARLENl MUNICIPIUL BACAU BUHOCi BLAGEST SAUCESTl HORGESTI GIOSENI FÎLIPESTI NICOLAE BALCESCU TEST

TRAIAN

BEREST.'-BiSTRlTA SARATA Xxxxx-Xxxxxxxx Xxxxx 7V0RU BERHECIULUl ODOBEST

PRAJEST SECUÎENi

w 18

—— 18

Sursa: Baza de date cu proiectele finanțate prin PNDR, prelucrare proprie

în ceea ce privește potențialul de dezvoltare al agriculturii în raport cu cadrul natural, remarcăm următoarele aspecte:

• Cultivarea plantelor de tipul grâu, orz, porumb, floarea soarelui: potențial ridicat

se observă în localitățile Berești-Bistrița, Filipești, Hemeiuș;

• Pentru mazăre, fasole și cartof, majoritatea localităților dispun de un potențial ridicat, în timp ce pentru sfeclă de zahăr și rapiță, doar localitățile Berești-Bistrița, Hemeiuș, Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Măgura și Xxxxx-Xxxxxxxx sunt mai potrivite.

Industria

Această secțiune prezintă situația sectorului industrial din Zona Metropolitană Bacău și face referire la două ramuri economice principale: C - Industria prelucrătoare și B -Industria extractivă. Industria extractivă reprezintă însă doar o mică componentă a activității economice din zonă, ținând cont că în anul 2019 este reprezentată de 6 firme active, ce angajează 14 salariați și generează o cifră de afaceri de 2,7 mii. RON. Activitatea este concentrată doar la nivelul municipiului Bacău și a localităților Xxxxx-Xxxxxxxx, Prăjești și Săucești. întreprinderile active sunt: VARGAS SRL, AUTOSAS SRL, RTIME GS SRL, ASINIM SRL, SAMI BETSORT SRL și BYC SORT SRL.

După cifra de afaceri industria alimentară deține 31,5% din totalul din industrie, fabricarea altor mijloace de transport 11,7% iar sectorul confecțiilor doar 6,6%. Acesta reprezintă unul din sectoarele cu cea mai slabă valoare adăugată și productivitate, fiind dependent de muncă intensivă și de vânzare la prețuri reduse.

Clasamentul primelor 15 companii după cifra de afaceri în anul 2018 din sectorul industrial cuprinde șapte firme mari și mai multe IMM-uri, așa cum reiese din tabelul de mai jos. Cea mai mare firmă, Agricola International SA, înregistrează o cifră de afaceri de 4 ori mai mare decât Rhino Work SRL, firmă activă în domeniul 15 - Tăbăcirea și finisarea pieilor. De altfel, domeniul alimentar are cele mai multe firme în acest clasament - 3. Cele 15 firme generează 69,5% din cifra de afaceri totală din Zona Metropolitană Bacău în anul 2018 în domeniul industrial, ceea ce indică o dependență majoră de activitatea acestora.

TABEL 18 - TOP 15 FIRME ACTIVE ÎN INDUSTRIE DUPĂ CIFRA DE AFACERI, 2018

DENUMIRE	¹ UAT	CIFRĂ ¹ AFACERI (RON)	CLASĂ MĂRIME	SECTOR
AGRICOLA INTERNATIONAL SA	BACĂU	464,022,739	Firme mari	10 - Industria alimentară
VIMERCATI EAST EUROPE SRL	HEMEIUȘ	367,667,023	Firme mari	29 - Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor șl semiremorcilor
AEROSTAR SA	BACĂU	353,413,272	Firme mari	30 - Fabricarea altor mijloace de transport
PAMBAC SA	BACĂU	189,239,236	Firme mari	10 - Industria alimentară
SALBAC SA	BACĂU	133,733,839	Firme	10 - Industria alimentară

mari

ELECTRIC PLUS SRL	BACĂU	126,245,897	Firme mari	22 - Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice
RHINO WORK SRL	BACĂU	113,086,454	Firme mari	15 - Tăbădrea șl finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj șl marochlnărie, harnașamentelor șl încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor
TECNOSTAMP TRIULZI EAST EUROPE SRL	HEMEIUȘ	90,256,725	IMM	22 - Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice
ELMET INTERNATIONAL SRL	BACĂU	85,896,884	IMM	25 - Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații
BARLETA SRL	BACĂU	71,877,133	IMM	17 - Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie
NICBAC PROD SRL	NICOLAE BĂLCESCU	61,160,239	IMM	10 - Industria alimentară
INDUSTRIES YIELD SRL	BACĂU	59,803,982	Firme mari	14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
EUROPROD SA	BACĂU	53,549,296	IMM	10 - Industria alimentară
A E ELECTRONICS SA	BACĂU	46,777,350	IMM	26 • Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice
METALBAC & FARBE SA	MĂGURA	33,475,381	IMM	20 - Fabricarea substanțelor și a produselor chimice

Sursa: BORG Design, baza de date Lista Firme, prelucrare proprie

în ceea ce privește clasa C - Industria prelucrătoare, trei sectoare reprezintă aproximativ 50% din totalul salariaților din industrie: 10 - Industria alimentară (3912 salariați, 23,5%), 14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3431 salariați, 20,7%) și 30 - Fabricarea altor mijloace de transport (1859 salariați, 11,2%). Cu excepția companiilor Industries Yield SRL și TECNOSTAMP TRIULZI EAST EUROPE SRL, active în localitatea Hemeiuș, toate companiile mari din industrie sunt localizate în municipiul Bacău. La nivelul Zonei Metropolitane, aceste 15 companii reprezintă 56,1% din totalul salariaților din industrie, ceea ce indică o situație relativ echilibrată din perspectiva dependenței față de marii angajatori. Totuși, este nevoie de un efort susținut pentru a atinge un număr cât mai mare de companii cu statut de mari angajatori, în special în ceea ce privește infrastructura de sprijin a afacerilor, respectiv calificarea forței de muncă.

TABEL 19-TOP 1	5 FIRME ACTIVE ÎN INDUSTRIE DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAȚI, 2018
\| DENUMIRE 1 i	UAT	NUMĂR SALARIAȚI	SECTOR
AGRICOLA INTERNATIONAL SA	BACĂU	1957	10 - Industria alimentară
AEROSTAR SA	BACĂU	1804	30 - Fabricarea altor mijloace de transport
INDUSTRIES YIELD SRL	BACĂU	868	14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

VIMERCATI EAST EUROPE SRL	HEMEIUȘ	772	29 - Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor
ELECTRIC PLUS SRL	BACĂU	535	22 - Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice
PAMBAC SA	BACĂU	520	10 • Industria alimentară
RHINO WORK SRL	BACĂU	471	15 • Tăbâcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor
WILLY IMPEX SRL	BACĂU	380	13 - Fabricarea produselor textile
SALBAC SA	BACĂU	374	10 - Industria alimentară
SPORT LINE FASHION SRL	BACĂU	290	14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
TECNOSTAMP TRIULZI EAST EUROPE SRL	HEMEIUȘ	246	22 • Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice	•
TRICOTEX SRL	BACĂU	230	13 • Fabricarea produselor textile	•
ELMET INTERNATIONAL SRL	BACĂU	220	25 - Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații
A E ELECTRONICS SA	BACĂU	203	26 • Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice
BARLETA SRL	BACĂU	191	17 - Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie

Sursa: BORG Design, baza de date Listă Firme, 2018, prelucrare proprie

Producția de energie, apă, salubritate, deșeuri

Sectorul aferent claselor D și E - Producția și distribuția de energie, apă, salubritate, deșeuri este caracterizat de o fragmentare ridicată a activității economice între marii furnizori de servicii - Compania Regională de Apă Bacău și Thermoenergy Group SA, și alte IMM-uri și microîntreprinderi. Sectorul este de asemenea caracterizat de o anumită stabilitate din perspectiva înființării de noi companii și creșterea efectivului salariat Cu excepția firmelor mari care se regăsesc în municipiul Bacău, localitățile Nicolae Bălcescu, Gârleni și Letea Veche participă la clasamentul primelor 10 firme atât ca cifră de afaceri, cât și ca număr de salariați. Aceste microîntreprinderi sunt responsabile de asigurarea utilităților din domeniul apă-canal în localitățile în care active.

Cifra de afaceri a acestor companii este mult mai redusă decât a altor sectoare economice, și totodată se confruntă și cu provocări diferite în ceea ce privește înființarea de noi firme, cererea de astfel de servicii fiind relativ inelastică. Totuși, în domeniul gestionării deșeurilor, acest domeniu oferă oportunități pentru antreprenori, dat fiind interesul tot mai mare la nivel național și european pentru economia circulară, reciclare și reintegrarea materialelor și a deșeurilor rezultate din diverse activități în circuitul economic.

TABEL 20 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL ENERGIE, APĂ, SALUBRITATE, DEȘEURI DUPĂ CIFRA DE AFACERI, 2018

DENUMIRE	I UAT I	CIFRA \| AFACERI (RON)	CLASĂ ¹ MĂRIME	SECTOR
COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU SA	BACĂU	68,912,491	Firme mari	36 - Captarea, tratarea și distribuția apei
THERMOENERGY GROUP SA	BACĂU	65,420,045	Firme mari	35 - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
DEMECO SRL	BACĂU	53,441,466	IMM	38 - Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile
SOMA SRL	BACĂU	45,679,929	Firme mari	38 Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile
REMATSA	BACĂU	39,529,910	IMM	38 - Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile
TKM OIL GROUP SRL	LETEA VECHE	9,589,507	Microîntr eprinderi	38 - Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile
BLUECO WASTE SRL	NICOLAE BĂLCESCU	2,340,054	IMM	37 - Colectarea și epurarea apelor uzate
SOMA RECYCUNG SRL	BACĂU	1,996,455	Microîntr eprinderi	38 Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile
HIDROJET GRUP SRL	NICOLAE BĂLCESCU	1,103,252	Microîntr eprinderi	37 - Colectarea și epurarea apelor uzate
DARLEOT GROUP SRL	GÂRLENI	743,441	Microîntr eprinderi	37 - Colectarea și epurarea apelor uzate

Sursa: BORG Design, Lista Firme, prelucrare proprie

Efectivul salarial variază cu aria de acoperire a companiei respective, astfel că în clasamentul principalilor angajatori regăsim și companii mici, cu puțini salariați, care deservesc localitățile în care se află.

TABEL 21 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL ENERGIE, APĂ, SALUBRITATE, DEȘEURI DUPĂNUMĂRUL DE SALARIAȚI, 2018

DENUMIRE	1	NUMĂR SALARIAȚI ¹	SECTOR 1
COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU SA	BACĂU	682	36 - Captarea, tratarea șl distribuția apei
THERMOENERGY GROUP SA	BACĂU	325	35 - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
SOMA SRL	BACĂU	324	38 - Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor;

activități de recuperare a materialelor reciclabile

DEMECO SRL	BACĂU	88	38 - Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile
REMAT SA	BACĂU	48	38 - Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile
C.E.T. SA	BACĂU	29	35 - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
BLUECO WASTE SRL	NICOLAE BĂLCESCU	12	37 - Colectarea și epurarea apelor uzate
TISECO SRL	BACĂU	11	39 - Activități și servirii de decontaminare
TKM OIL GROUP SRL	LETEA VECHE	9	38 - Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile
HIDROJET GRUP SRL	NICOLAE BĂLCESCU	9	37 - Colectarea și epurarea apelor uzate

Sursa: BORG Design, Listă Firme, prelucrare proprie

Construcții

Pentru sectorul construcțiilor, perioada 2014-2019 a reprezentat o perioadă de dezvoltare a activității companiilor, care și-au crescut efectivul salarial și cifra de afaceri cu aprox. 12%, respectiv 69%. Activitatea primelor 10 companii din acest domeniu reprezintă 42,2% din totalul activității acestui sector la nivelul Zonei Metropolitane în ceea ce privește efectivul salarial și 60,8% din totalul cifrei de afaceri. Așadar, sectorul pare a fi puternic consolidat la nivelul unor companii mari, așa cum reiese și din clasamentul prezentat în tabelele următoare. Tehnostrade SRL are o cifră de afaceri de aproximativ 10 ori mai mare decât ultima firmă din clasament, indicând o poziție competitivă dominantă. Totuși, în clasament regăsim și o firmă din mediul rural - Conextrust SA, în localitatea Blăgești.

TABEL 22 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL CONSTRUCȚII DUPĂ CIFRA DE AFACERI, 2018

' DENUMIRE	\| UAT	CIFRĂ AFACERI (RON)	CLASĂ MĂRIME	O
TEHNOSTRADE SRL	BACĂU	231,817,793	Firme mari
SSAB AG SRL	BACĂU	114,124,951	IMM
INTERTRADE GROUP LTD SRL	BACĂU	89,952,251	Firme mari
NORTEK TRUST A.G. SRL	BACĂU	73,720,918	IMM
CONBAC SA	BACĂU	61,779,105	IMM
CONEXTRUST SA	BLĂGEȘTI	54,877,011	Firme mari
SOTIREX SRL	BACĂU	44,337,325	IMM
FIALD IMOBILIARE SRL	BACĂU	43,152,332	IMM
BRENNEKA INSTALL SRL	BACĂU	23,949,015	IMM
CONSTRUCȚII GENERALE MOLDOVA SRL	BACĂU	22,121,152	IMM

Sursa: BORG Design, Listă Firme, prelucrare proprie

TABEL 23 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL CONSTRUCȚII DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAȚI, 2018__

DENUMIRE	UAT	NUMĂR SALARIAȚI
TEHNO5TRADE SRL	BACĂU	913
INTERTRADE GROUP LTD SRL	BACĂU	453
CONEXTRUST SA	BLĂGEȘTI	281
ROMAN IMPEX PREST SRL	BACĂU	150
SSAB AG SRL	BACĂU	148
FIALD IMOBILIARE SRL	BACĂU	146
CONBAC SA	BACĂU	145
ROMCONSTRUCTOR SA	BACĂU	85
BRENNEKA INSTALL SRL	BACĂU	80
NORTEK TRUST A.G. SRL	BACĂU	61

Sursa: BORG Design, Listă Firme, prelucrare proprie

Comerț

în domeniul comerțului, compania Dedeman SRL este de departe principalul jucător atât pe piața locală, cât și la nivel național, în ceea ce privește activitatea de retail cu materiale de construcții. Această companie este principalul angajator din municipiul Bacău și din zona metropolitană și cea mai mare companie după cifra de afaceri.

Pe locul al doilea după cifra de afaceri regăsim compania Comfert SRL, firmă specializată în comerțul cu îngrășăminte pentru agricultură. După numărul de salariați, compania este însă pe locul al patrulea la nivelul Zonei Metropolitane. Totodată, în clasamentul companiilor după cifra de afaceri regăsim și numeroase IMM-uri, fapt ce indică o productivitate ridicată a muncii.

TABEL 24 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL COMERȚ DUPĂ CIFRA DE AFACERI, 2018

DENUMIRE I	UAT	CIFRĂ AFACERI (RON)	CLASĂ MĂRIME I
DEDEMAN SRL	BACĂU	7,225,960,923	Firme mari
COMFERT SRL	BACĂU	553,348,833	IMM
SIMBA INVEST SRL	BACĂU	393,756,991	Firme mari
AGRITEHNICA SERVICE SRL	NICOLAE BĂLCESCU	134,441,091	IMM
CYBERNET AUTO CENTER SRL	BACĂU	111,274,277	IMM
CORIOLAN IMPEX SRL	BACĂU	110,125,781	IMM
POPASUL TREBES SRL	BACĂU	99,706,990	IMM
RUSTRANS SRL	BLĂGEȘTI	99,062,925	Firme mari

COPANEX SRL

PARTENER SRL

BACĂU

83,864,832

73,294,497

IMM

Sursa: BORG Design, Listă Firme, prelucrare proprie

în contextul tranziției către o economie bazată pe digitalizare, sectorul comerțului dispune de oportunități importante, atât din punct de vedere al antreprenoriatului favorizat de creșterea accelerată a activităților de e-commerce, cât și din perspectiva valorificării sinergiilor cu alte domenii, precum transport și logistică, aflat în dezvoltare la nivelul Zonei Metropolitane, așa cum indică secțiunea următoare. Totuși, actorii locali trebuie să susțină și dezvoltarea resurselor umane pentru a putea valorifica aceste oportunități, în special în domeniul IT&C, cu sprijinul universităților locale, respectiv cu ajutorul diferitelor tipuri de structuri de sprijin a afacerilor, precum clustere, huburi de inovare digitală (Digital Innovation Hubs), incubatoare, parcuri industriale.

TABEL 25 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL COMERȚ DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAȚI, 2018__

DENUMIRE	UAT	NUMĂR SALARIAȚI
DEDEMAN SRL	BACĂU	10.413
SIMBA INVEST SRL	BACĂU	499
RUSTRANS SRL	BLĂGEȘTI	281
COMFERT SRL	BACĂU	220
COPANEX SRL	BACĂU	177
CORIOLAN IMPEX SRL	BACĂU	170
PARTENER SRL	BACĂU	161
VAS1ON SRL	BACĂU	149
GEONETSRL	BACĂU	138
RISCOSSA PRODUCT SRL	BACĂU	133

Sursa: BORG Design, Listă Firme, prelucrare proprie

Transport și logistică

Sectorul Transport și logistică a cunoscut o creștere importantă în ultimii ani (20142019), totalizând 509 companii active, 2008 salariați și peste 500 mii. RON cifră de afaceri în anul 2019. Toți indicatorii au avut o creștere semnificativă, sectorul remarcându-se prin dinamism accentuat: cifra de afaceri a crescut cu 64,7%, numărul de întreprinderi cu 37,2% iar numărul de salariați cu 11,7%. Și în localitățile din imediata proximitate a municipiului Bacău observăm aceeași tendință pozitivă, în special în Letea Veche și Săucești. în Letea Veche observăm și o companie în topul primelor 10 firme după cifra de afaceri, Gringo Corn Impex SRL, firmă activă în transportul de mărfuri. Și primele două companii din clasament sunt specializate în transportul de mărfuri.

TABEL 26 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL TRANSPORT Șl LOGISTICĂ DUPĂ CIFRA DE AFACERI, 2018

DENUMIRE

UAT

CIFRĂ AFACERI (RON)

CLASĂ MĂRIME

CAT ION SRL	BACĂU	53,021,687	IMM
SPEDITION UMB SRL	BACĂU	28,011,028	IMM
TRANSPORT PUBLIC SA	BACĂU	18,471,786	IMM
STADTLER TRANS SRL	BACĂU	16,443,143	IMM
AEROPORTUL INTERNATIONAL GEORGE ENESCU BACAU RA	BACĂU	16,172,154	IMM
GLENCORA IMPEX SRL	BACĂU	12,115,520	IMM
GRINGO COM IMPEX SRL	LETEA VECHE	11,650,884	IMM
NUMBER 1 TRANS & LOG SRL	BACĂU	11,293,466	IMM
DA & CO EXPRESS SRL	BACĂU	9,554,055	IMM
FILTRANS SRL	BACĂU	8,636,913	IMM

Sursa: BORG Design, Lista Firme, prelucrare proprie

Toate companiile incluse în cele două clasamente sunt IMM-uri, având mai puțin de 150 de salariați. Cea mai mare companie din perspectiva efectivului salarial este compania de transport public din municipiul Bacău, urmată de Aeroportul Internațional „George Enescu”. în acest context, este important ca acest sector să se dezvolte și în mediul privat, pentru a deveni o activitate economică cu o contribuție mai mare la dezvoltarea economică a Zonei Metropolitane. Această dezvoltare se bazează pe existența unor resurse și oportunități, precum poziția favorabilă la intersecția unor artere de circulație de importanță națională, puternic tranzitate de traficul de mărfuri și persoane, atât rutier cât și feroviar. Acest avantaj competitiv poate fi valorificat și prin testarea și implementarea unor tehnologii noi în domeniul logisticii, precum robotizarea și automatizarea, în strânsă legătură atât cu domeniul agricol, cât și cu cel de comerț.

TABEL 27 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL TRANSPORT Șl LOGISTICĂ DUPĂ NR.

DE SALARIAȚI, 2018__________
î DENUMIRE	UAT	NUMĂR SALARIAȚI
TRANSPORT PUBLIC SA	BACĂU	149
AEROPORTUL INTERNATIONAL GEORGE ENESCU BACAU RA	BACĂU	111
GLENCORA IMPEX SRL	BACĂU	60
VINOREX SRL	BACĂU	55
TRANSPORT BISTRIȚA SA	BACĂU	47
MUNTO EXPRESS SRL	BACĂU	46
STADTLER TRANS SRL	BACĂU	40
SPEDITION UMB SRL	BACĂU	39
FILTRANS SRL	BACĂU	38
GRINGO COM IMPEX SRL	LETEA VECHE	33

Sursa: BORG Design, Listă Firme, prelucrare proprie

Servicii

Domeniul Serviciilor a înregistrat o creștere importantă în ultimii ani, așa cum am arătat într-o secțiune anterioară, însă această dezvoltare se bazează pe sectoare puțin intensive în cunoaștere. în clasamentul pe sub-domenii după cifra de afaceri, dar și în clasamentul companiilor, regăsim domenii precum intermedieri financiare, tranzacții imobiliare sau activități de jocuri de noroc și pariuri. După numărul de salariați, regăsim și activitățile restaurantelor și hotelurilor, activități de arhitectură și inginerie, activități de peisagistică sau activități referitoare la sănătatea umană. Pentru a susține dezvoltarea bazată pe cunoaștere și a realiza o tranziție cu succes către o economie complexă, cu valoare adăugată mare a serviciilor și produselor, furnizate dincolo de granițele județului sau regiunii, este nevoie de o dezvoltare accelerată a acelor domenii care permit angajarea forței de muncă în domenii cu calificare înaltă.

TABEL 28 - TOP 10 FIRME ACTIVE ÎN SECTORUL SERVICII DUPĂ CIFRA DE AFACERI, 2018

DENUMIRE	UAT	CIFRĂ AFACERI (RON)	CLASĂ MĂRIME	SECTOR	•
CLUJ BUSINESS CENTRE SRL	BACĂU	59,423,113	Mlcroîntreprinderi	68 - Tranzacții imobiliare
MOVI MIRANDI SRL	BACĂU	56,752,650	IMM	92 - Activități de jocuri de noroc și pariuri
UPSCALE DEVELOPMENT SRL	BACĂU	35,915,370	Mlcroîntreprinderi	68 • Tranzacții imobiliare
RAD TRANS SRL	BACĂU	30,820,882	IMM	77 • Activități de închiriere și leasing
ARENA CITY CENTER SRL	BACĂU	28,804,790	IMM	68 - Tranzacții imobiliare
COMBOTEH SRL	BACĂU	17,674,685	IMM	74 • Alte activități profesionale, științifice și tehnice
DEȘTEPTAREA SA	BACĂU	15,766,512	IMM	58 Activități de editare
Xxx Xxxxx SRL	BACĂU	15,019,724	IMM	92 - Activități de jocuri de noroc și pariuri	o
BROWN STEEL PRODUCT SRL	BACĂU	13,804,454	IMM	78 - Activități de servicii privind forța de muncă
AGROINDUSTRIALA SA	BACĂU	13,173,392	IMM	55 - Hoteluri și alte facilități de cazare
CLINICA MEDICAL SERVICE SRL	BACĂU	11,140,912	IMM	86 - Activități referitoare la sănătatea umană
PLAICOMIXT SRL	BACĂU	10,326,076	IMM	92 - Activități de jocuri de noroc și pariuri
AZIA SECURITY SYSTEMS SRL	BACĂU	9,964,315	Firme mari	80 - Activități de investigații și protecție
SERVICII PUBLICE MUNICIPALE BACAU SA	BACĂU	9,720,360	IMM	81 Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri

F.5.G. FOOD GROUP SRL BACĂU 8,425,378 IMM

56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație

Sursa: BORG Design, Listă Firme, prelucrare proprie

TABEL 29 - TOP 10 SALARIAȚI, 2018	FIRME ACTIVE ÎN		SECTORUL SERVICII DUPĂ NUMĂRUL DE
	UAT	I NUMĂR SALARIAȚI	SECTOR
INVEST MILENIUM SRL	BACĂU	366	81 • Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri
AZIA SECURITY SYSTEMS SRL	BACĂU	288	80 - Activități de investigații și protecție
AIRPRO CONSULT SRL	BACĂU	188	78 - Activități de servicii privind forța de muncă
Q COMBOTEH SRL	BACĂU	169	74 - Alte activități profesionale, științifice și tehnice
MUNCA SI ARTA SCM	BACĂU	164	96 - Alte activități de servicii
OPAOT EAST EUROPE SRL	BACĂU	159	78 - Activități de servicii privind forța de muncă
RAD TRANS SRL	BACĂU	134	77 - Activități de închiriere și leasing
BITES CREDIT MANAGEMENT SRL	BACĂU	108	82 - Activități de secretariat, servicii suport și alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor
SERVICII PUBLICE MUNICIPALE BACAU SA	BACĂU	93	81 - Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri
PRODBAC SECURITY SRL	BACĂU	93	80 Activități de investigații și protecție
SIGMA SECURITY GROUP SRL	HEMEIUȘ	88	80 - Activități de investigații și protecție
Xxx Xxxxx SRL	BACĂU	82	92 - Activități de jocuri de noroc șl pariuri
O AGROINDUSTRIALA SA	BACĂU	81	55 - Hoteluri și alte facilități de cazare
MEDICALTEST SRL	BACĂU	76	86 - Activități referitoare (a sănătatea umană
FOR SAFE SECURITY SRL	BACĂU	73	80 - Activități de investigații și protecție

Sursa: BORG Design, Listă Firme, prelucrare proprie

3.3.5. COMERȚ EXTER OR Ș INVESTIȚII STRA NE

Investițiile străine directe

Analizând distribuția soldului Investițiilor Străine Directe (ISD) din regiunea Nord-Est, regăsim județul Bacău cu o pondere dublă în anul 2018 comparativ cu anul 2016, și o valoare totală de 458 mii. EUR în companiile cu peste 20 de salariați. Astfel, județul Bacău a înregistrat cea mai puternică creștere a soldului ISD dintre toate județele din regiune, de 222% în 3 ani. Și în clasamentul național a evoluat pe poziția 20, comparativ cu anul 2016, când ocupa locul 32.

FIGURA 87 - DISTRIBUȚIA SOLDULUI ISD PE JUDEȚE, MIL. EUR ²²

Sursa: BNR, prelucrare proprie în ceea ce privește dinamica operațiunilor companiilor cu capital străin, datele publicate de Oficiul Național Registrul Comerțului indică o deteriorare a situației privind numărul de înmatriculări de companii noi cu capital străin, de la 113 în anul 2008 la 69 în anul 2012 și 39 în anul 2019. Numărul companiilor radiate a depășit, de asemenea, numărul companiilor noi, rezultând o diferență de 20 de companii mai puțin în anul 2019. Această dinamică negativă este defavorabilă dezvoltării economice bazate pe know-how extern. Existența unui singur parc industrial în apropierea municipiului Bacău reprezintă un aspect care influențează negativ capacitatea de atragere de noi investitori. însă, analiza terenurilor din Zona Metropolitană indică posibilitatea amenajării unor zone industriale dotate cu facilitățile necesare pentru desfășurarea de activități economice în partea sudică a teritoriului, așa cum reiese din cartograma de mai jos. Suprafețele de teren de tip greenfield sau brownfield pot deveni terenuri viabile pentru demararea unor ample proiecte de infrastructură de sprijin pentru afaceri din diferite domenii, în special în domeniul industrial.

FIGURA 88 - SITUAȚIA TERENURILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2015

Legendă

| Limită adm nistrativ teritorială

| | Limita teritoriului Intravilan

Zone construite

Infrastructură rutieră

। străzi principale

— străzi secundare

----- străzi loca*

----- Infrastructură feroviară

Cadru natural

Păduri și a>te spații verzi

Ape

Rezerve de teren

Spații publice abandonate Rezerve ample de teren ce tip

brownfieid ,

Rezerve ample de teren de tip

^—” greenfelc

Sursa: SIDU Municipiul Bacău, 2014-2020

Comerțul exterior

în ceea ce privește activitatea de comerț exterior, valoarea ambelor componente a crescut în 2014 și 2019, însă deficitul comercial s-a accentuat în ultimul an, antrenată de creșterea consumului privat și industrial. Astfel, județul Bacău se apropie de 1 mld. EUR ca valoare a importurilor, în timp ce exporturile au crescut mult mai lent, rezultând o balanță comercială deficitară, de -219,45 mii. EUR în anul 2019.

FIGURA 89 - EVOLUȚIA VALORII COMERȚULUI EXTERIOR ÎN JUDEȚUL BACĂU, MII EUR

Exporturi Importuri

2014 «2019

Sursa: INS - Bazo de date TEMPO online, prelucrare proprie

Totuși, situația se prezintă diferit pe categorii de bunuri din Nomenclatorul Combinat, așa cum reiese din figura de mai jos: sectoarele industriale cele mai dezvoltate din perspectiva cifrei de afaceri și a numărului de salariați contribuie în cea mai mare măsură și la activitatea de export, cum este cazul industriei fabricării maselor plastice și cauciuc, textile și mijloace și materiale de transport. Industria lemnului intră în clasament susținută de resursele naturale disponibile la nivelul județului Bacău, însă nicio firmă nu s-a remarcat la nivelul Zonei Metropolitane printr-o activitate susținută în acest domeniu.

Pentru ca și alte domenii să devină relevante în ceea ce privește activitatea de export, este nevoie de creșterea calității produselor, respectiv de identificarea unor avantaje comparative care să stimuleze cererea pe piețe externe pentru produsele rezultate din activitatea companiilor din Zona Metropolitană Bacău. Activitățile de internaționalizare desfășurate cu ajutorul clusterelor sau a Camerei de Comerț, alături de dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru afaceri și a serviciilor specializate asociate pot fi benefice pentru dezvoltarea altor sectoare cu valoare adăugată mare care să contribuie la export și la o balanță comercială pozitivă.

FIGURA 90 - PRINCIPALELE CLASE DE PRODUSE CU BALANȚĂ COMERCIALĂ POZITIVĂ ÎN ANUL 2019, MII EUR

3.3.6. COMPET T'VITĂTEA ECONOM E LOCALE

Pentru identificarea sectoarelor economice unde economia Zonei Metropolitane prezintă avantaje comparative în raport cu economia națională, a fost aplicată o metodă de analiză ce compară concentrarea forței de muncă de muncă pe sectoare economice cu importanța domeniilor la nivel național, pe o parte, și evoluția fiecărei componente, pe de altă parte. Astfel, cele două instrumente de analiză utilizate sunt Coeficientul de Localizare (CL) și Variația Diferențială (VD)²³. Coeficientul de localizare prezintă excesul sau, dimpotrivă, lipsa forței de muncă calificată de la nivelul unui anumit sector, fiind un indicator util pentru identificarea elementelor de potențial local. Pentru identificarea acelor domenii care prezintă un avantaj competitiv (proximitatea față de factorii de producție) și care se dezvoltă într-un ritm mai alert, a fost utilizat indicatorul Variația Diferențială a numărului de angajați. Analiza a fost realizată pe baza datelor privind clasificarea activităților economiei regionale și datele aferente numărului de angajați ai întreprinderilor active (ce fac referire numai la angajați! din sectorul privat), iar, ca nivel de comparație, analiza a fost realizată în comparație cu nivelul național. Perioada analizată este 2014-2019.

Sectoarele ce conferă un avantaj comparativ unui teritoriu și au potențial de motor economic sunt sectoarele care înregistrează un coeficient de localizare mai mare decât 1. Acestea sunt atractive atât pentru companiile din domeniu (care au nevoie de acces la o forță de muncă calificată), cât și pentru experți (care doresc să locuiască într-o zonă cu multe oportunități în domeniul lor de expertiză).

Totodată, analiza activităților economice din Zona Metropolitană este completată cu analiza sectoarelor urmând clasificarea Eurostat privind tehnologia înaltă și serviciile intensive în cunoaștere. în acest context, identificarea unor avantaje competitive ale municipiul Bacău în sectoare intensive în tehnologii înalte sau cunoaștere - producătoare de valoare adăugată ridicată și generatoare de venituri peste medie pentru lucrătorii din domeniu - poate constitui o contribuție importantă la trasarea unor linii directoare pentru dezvoltarea economiei locale și evaluarea elementelor de potențial local.

Analiza prezintă patru categorii de sectoare, în funcție de coeficientul de localizare și de variația diferențială, rezultând următoarele categorii:

• CL>1, VD>0 - Sectoare în dezvoltare - cele mai competitive, cu potențial de specializare și concentrare ridicată;
• CL>1, VD<0 - Sectoare în transformare - potențial de specializare deși au o creștere mai lentă decât la nivel regional;
• CL<1, VD>0 - Sectoare de perspectivă - deși nu prezintă potențial ridicat de specializare, înregistrează o creștere mai mare decât evoluția la nivel regional;
• CL<1, VD<0 - Sectoare în declin - indică o pierdere a competitivității.

Sectoarele cu rol de motoare economice la nivelul Zonei Metropolitane Bacău sunt identificate în raport cu ponderea și evoluția sectoarelor economice la nivel național pentru a identifica dacă (1) economia locală se dezvoltă mai rapid/mult decât aceleași sectoare la nivel național și (2) dacă în raport cu totalul salariaților, sectoarele ocupă o pondere mai mare decât aceleași sectoare la nivel național. Acest fapt determină potențialul de specializare, bazat pe sectoarele competitive. Practic, economia locală ar trebui să susțină dezvoltarea în continuare a acestor sectoare pentru a genera creștere economică.

Sectoarele în dezvoltare sunt acele sectoare care generează creșterea economică în prezent, indicând tendința de specializare pe anumite ramuri economice. La nivelul Zonei Metropolitane Bacău, aceste sectoare includ o paletă amplă de domenii, însă tendința dominantă este de specializare în domenii industriale, unele dintre ele având potențial de inovare și generare a unei valori adăugate ridicate. Un exemplu este sectorul 30 - Fabricarea altor mijloace de transport, sector ce se bazează pe tehnologie medie-înaltă în domeniul aeronautic. Regăsim, însă, și sectoare intensive în forță de muncă și slab intensive în tehnologie, precum industria alimentară, textilă, fabricarea hârtiei sau prelucrarea pieilor. Acesta din urmă are potențialul de a susține dezvoltarea industriilor creative, în condițiile dezvoltării bazate pe creație și inovare, pentru creșterea valorii adăugate. Toate domeniile din categoria sectoarelor în dezvoltare pot deveni competitive la nivel național și internațional dacă continuă să se dezvolte prin creșterea calității produselor și serviciilor și a productivității, generând venituri și locuri de muncă mai bine plătite.

Sectoarele de perspectivă reprezintă sectoare care pot deveni motoare economice la nivel local, având un ritm de creștere mai bun decât nivelul național. Acestea trebuie, însă, să atingă o masă critică importantă pentru a deveni semnificative din perspectiva ocupării și a genera noi nișe de specializare economică. Dintre acestea, activitățile de transport pot deveni un element suport pentru alte industrii împreună cu activitatea de logistică, în condițiile dezvoltării unor hub-uri logistice sau de depozitare, valorificând conectivitatea ridicată.

Sectoarele necompetitive se caracterizează fie printr-un declin mai accentuat al numărului de salariați, fie printr-o concentrare redusă la nivelul Zonei Metropolitane Bacău. Tendința de declin poate fi inversată dacă se intervine în sensul stimulării cererii pentru produse și servicii, generând în schimb creșterea calității produselor și serviciilor pe care firmele le pun la dispoziție. Sectoare precum 71 - Activități de arhitectură și inginerie pot servi drept furnizori de expertiză pentru domeniul construcțiilor, aflat în dezvoltare, dacă este stimulat antreprenoriatul și resursa umană necesară.

Sectoarele în declin identificate, în special fabricarea substanțelor și produselor chimice, se confruntă cu provocări ce țin de tranziția industrială în general, având potențialul de a redeveni competitive prin adaptarea la noile cerințe de calitate cu privire la producție. Aceste cerințe se referă la adaptarea la cerințele de poluare și mediu, dar necesită și investiții masive și specialiști.

FIGURA 91 - POTENȚIALUL DE SPECIALIZARE AL ECONOMIEI ZONEI METROPOLITANE BACĂU ÎN RAPORT CU ECONOMIA NAȚIONALĂ, 2014-2019

SECTOARE NECOMPETITIVE	SECTOARE COMPETITIVE
SECTOARE ÎN TRANSFORMARE (CL>1, VD<0)	SECTOARE ÎN DEZVOLTARE (CL>1, VD>0)
30 - Fabricarea altor mijloace de transport 14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 17 - Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie 10 - Industria alimentară 36 - Captarea, tratarea șl distribuția apei 42 • Lucrări de geniu civil 41 - Construcții de clădiri _ch._mlce \ i r 90 - Activități de creație și interpretare artistica _Q, Ar. -__15 - Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea 96 - Alte actMtSțl de servicii articolelor de voiaj _fl marochlnărle, 77 - Activități de închiriere și leasing hamașamentelor și încălțămintei; prepararea și ... . . . , . . vopsirea blănurilor 43 - Lucran speciale de construcții ^H 22 - Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice 86 - Activități referitoare la sănătatea umană 74 - Alte activități profesionale, științifice și tehnice 26 - Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice 38 - Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile 03 - Pescuitul și acvacultura
SECTOARE IN DECLIN (CL<1, VD<0)	SECTOARE DE PERSPECTIVA (CL<1, VD>0)

46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete

66 • Activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii

32 - Alte activități industriale n.c.a.

45 - Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor

85 învățământ

81 - Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri

71 - Activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică

18 Tipărire și reproducerea pe suporți a înregistrărilor

95 Reparații de calculatoare, de articole personale și de uz gospodăresc

93 - Activități spotive, recreative și distractive

75 • Activități veterinare

56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație

33 - Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor

31 • Fabricarea de mobilă

68 • Tranzacții imobiliare

25 - Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje șl instalații

16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite

73 - Publicitate și activități de studiere a pieței

80 - Activități de investigații și protecție

49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

în plan teritorial, observăm că distribuția salariaților pe sectoare la nivel metropolitan se situează la aproape 40%, în timp ce există o serie de localități cu valori peste medie, în special în domeniul serviciilor: Hemeiuș, Măgura, Berești-Bistrița, Mărgineni, Sărata sau Nicolae Bălcescu. La polul opus, există localități cu o activitate economică puțin diversificată, ce concentrează o pondere redusă a salariaților în sectoare intensive în tehnologie/cunoaștere - aici economia locală generează produse și servicii cu valoare adăugată mai mică și potențial competitiv redus, fiind concentrate pe asigurarea unor produse și servicii de bază.

FIGURA 92 - DISTRIBUȚIA SALARIAȚILOR PE SECTOARE INTENSIVE Șl NEINTENSIVE ÎN CUNOAȘTERE/TEHNOLOGIE PE LOCALITĂȚI, 2014-2019

0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 30,0% 100,0% 120,0% 140,0% 160,0% 180,0% 200,0%

hemeiuș bHMMIHMIMMHHHMHHMHBHBMNMBMMMi măgura MMMMMMMMMMHMMM

BEREȘTI B STRIȚA NMHHHMMHBMNMBMMI^N^Mi^MIM^M mărgineni MMMHMIMHMHMHMHMMBHHNMMHMHHMM nxolae bălcescu MMMiBMMMIMMMM

SĂRATA MMMMMMMMMMMMMH ALIPEȘTI MMMMMMHMMMMMI

Județul Bacău MMMMMHMMMMH^IBMMMMMMMMI Total ZMB i^M^M^M^MI^MI^MI^M ' ~

bacău MMNMBMHMHHMMi

traian MMMIMi^M^BMNI^BHMHMMHMiMIMIMiM letea veche MMMMNMMMMHHHMMMMMI faraoani MHMMMHMMHHHHMMBMBM

tamaș) MMMiHMMlMMMIMMMMMMM blăgești MBMMMBMBMBHMMBMMHMM^B^MNMMMI goseni HHMMMHNHNMHMMMMMMiMM buhoc i MMMMIMMMMIMMMIMMM

săuceșt IMMHiMMMMMMMMNMMM secuieni MMMMBHMHMHHMBHM^MHMMHHMHMMMM gârlen MMMMMMMMMMMMMMM itești MMMMHHHMHMHMHBMBMHMBMMMMMM prăjești MMMMMBHMMMMMBHMNIMMHMMHHMHM

lu iz i • călugăra Mi^NI^MMI^Ni^MMiMIMiMMMNMiMIMi horgești MBMMMBMMMBMMHMMNMiMMMB^M^BMi izvoru berheciulu' hMHMMMMMBMMMMMMBMMHIM

odobești MMMMBMMMMMiBiBMW

Neintensive 2014 Intensive 2014 Nefntensive 2019 Intensive 2019

Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

în contextul pandemiei de COVID-19, ce a cauzat deteriorarea performanței economice în numeroase sectoare, având implicații și asupra recâștigării sau reinventării avantajelor competitive, rezultatele chestionarului transmis mediului de afaceri indică aspectele prezentate în continuare.

Cu privire la modul în care contextul pandemiei de COVID-19 a afectat/influențat derularea activităților curente ale companiei, s-au observat trei situații în rândul companiilor respondenților. Prima situație și cea mai adesea menționată a fost cea în care contextul COVID-19 a influențat și afectat negativ derularea activităților companiei. A doua situație s-a manifestat în cadrul unor companii specifice unde contextul COVID-19 nu a afectat activitățile curente în niciun fel. A treia situație se referă la acele companii asupra cărora contextul pandemiei de COVID-19 a avut un impact pozitiv. Respondenții au dat în acest caz exemplele proprii, menționând faptul că aceasta perioadă a avut o tendință pozitivă asupra vânzărilor de case, iar un alt exemplu au fost activitățile de marketing online, domeniu care în cadrul pandemiei a surprins o creștere a cifrei de afaceri și a numărului de angajați.

Revenind la prima situație, companiile care au fost afectate negativ de acest context, au avut de suferit în special în cadrul următoarelor aspecte:

• Scăderea activității;
• Scăderea cifrei de afaceri;
• Scăderea veniturilor;
• Creșterea timpului de muncă și a orelor suplimentare;
• Contracte amânate, anulate, sistate;
• încasări întârziate;
• Aprovizionări întârziate;
• Limitarea fondurilor;
• închiderea magazinelor;
• Scăderea cererii de produse;
• Realizarea activității la o capacitate scăzută;
• Situația șomajului tehnic.

în plus, printre prioritățile privind funcționarea și dezvoltarea companiei, în contextul COVID-19 și post-pandemie agenții economici surprind în special priorități de menținere a tuturor angajaților și a rețelelor de magazine deschise, măsuri de digitalizare, de reducere a cheltuielilor și de menținere a siguranței și sănătății lucrătorilor așadar, se remarcă numeroase măsuri care să susțină în primul rând companiile în a face față acestui context. Pe lângă acestea, privind dezvoltarea viitoare au fost remarcare priorități precum accesul la networking cu alte companii deschise la colaborare, extinderea numărului de angajați, extinderea infrastructurii, priorități de accesare a fondurilor europene, creșterea calității producției și dezvoltarea capitalului uman.

3.3.7. CERCETARE DEZVOLTARE INOVARE

La nivel european, regiunea Nord Est face parte, conform Tabloului de Bord al Inovării Regionale²⁴ pentru anul 2019, din categoria puținelor regiunii europene încadrate în categoria inovatorilor modești, altfel spus, cu cea mai slabă performanță în domeniul inovării. încadrarea s-a menținut constantă de-a lungul perioadei în care această clasificare a fost realizată (2011-2019), indicând progresul lent înregistrat pe palierele analizate. Astfel, în anul 2019, cea mai bună performanță dintre cele 18 paliere de analiză este observată la capitolul cheltuieli cu activitatea de GDI și publicații științifice, însă și acestea se mențin sub valoarea medie la nivel european. La polul opus, performanța cea mai limitată se observă pe dimensiunile privind învățarea pe tot parcursul vieții, capacitatea de inovare a IMM-urilor, inovarea de produs și proces, precum și cheltuielile cu CDI în sectorul privat sau patentele obținute în urma colaborării publice-private.

Finanțarea activității de cercetare-dezvoltare-inovare reprezintă o provocare majoră pentru actorii activi în domeniu. Așa cum arată figura de mai jos, în ultimii ani cheltuielile cu CDI în județul Bacău au crescut în valoare absolută, însă raportat la PIB, ponderea lor a suferit un declin major, rămânând sub 0,5%.

Resursele umane implicate în activitatea de cercetare reprezintă o altă componentă importantă care determină performanța sectorului - județul Bacău se plasează sub media regională și mult sub cea națională cu privire la salariații din CDI raportați la populația ocupată, indicator ce se află în scădere în ultimii ani.

FIGURA 93 - CHELTUIELILE ASOCIATE SECTORULUI CDI (STÂNGA) Șl NUMĂRUL DE SALARIATI DIN CDI LA 10.000 DE PERSOANE OCUPATE (DREAPTA), 2014-2019

0,500%

România ^—Regiunea NORD-EST — — Bacau

Sursa: INS - Baza de date TEMPO ordine, prelucrare proprie

Activitatea de cercetare științifică la nivelul municipiului Bacău este astfel dominată de sectorul public, fiind concentrată la nivelul Universității „Vasile Alecsandri”. Aceasta este formată din cinci facultăți și un Departament pentru Pregătirea Personalului Didactic, în care funcționează 34 de programe de studii universitare de licență, 32 de programe de studii universitare de mașter, 3 programe de studii universitare de doctorat și mai multe programe postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă. Cele 5 facultăți sunt: Facultatea de Inginerie, Facultatea de Litere, Facultatea de Științe, Facultatea de Științe Economice, Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului și Sănătății.

Până în anul 2013, activitatea de cercetare din cadrul universității a fost organizată în cadrul departamentelor și centrelor de cercetare existente. Din 2013, însă, aceste centre au fost reunite sub umbrela Institutului de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, Consultanță și Transfer Tehnologic (ICDICTT) al Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău. în cadrul universității, sunt active 13 centre de cercetare, prezentate în lista de mai jos:

• Centrul de excelență pentru cercetare și formare profesională în domeniul proiectării, simulării, managementului industrial și al ciclului de viață - Centrul de Excelență s-a constituit ca urmare a unei donații software și hardware de 18 milioane de dolari oferită de o companie din Statele Unite, Universității "Vasile Alecsandri" din Bacău. Donația constă în 10 stații grafice ultraperformante, un server și 10 pachete de licențe standard comerciale pentru proiectarea, simularea produselor și proceselor industriale și managementul ciclului de viață al produsului (10 Licențe NX, 10 Licențe NX Advanced, 10 Licențe Teamcenter, 10 Licențe Tecnomatix și 10 Licențe NX Nastran). Dotarea cu mijloacele hardware și software a fost intermediată de firma SIEMENS INDUSTRY SOFTWARE LIMITED, firmă cu care Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău are colaborări din anul 2005 și drept pentru care Universitatea este Centru de Traning Autorizat Siemens PLM;
• Centrul de cercetare „Ingineria și Protecția Mediului”;
• Centrul de cercetare ERRIS (European Research Infrastructure System);
• Centrul de cercetare „Inginerie Managerială și Tehnologică”;
• Centrul de cercetare „Inginerie Mecanică";
• Centrul de cercetare „Energetică, Mecatronică și Informatică”;
• Centrul de cercetare „Chimie aplicată și inginerie de proces”;
• Centrul de cercetare „Științe inginerești aplicate”;
• Centrul interdisciplinar de studiu al formelor discursive contemporane INTERSTUD;
• Centrul de explorări textuale și acțiune prin limbaj CETAL;
• Centrul de cercetare „Matematică-lnformatică”;
• Centrul de cercetare „Resursele mediului și biotehnologii";
• Centrul de Studii și Cercetări Economice SCECO;
• Centrul de cercetare pentru performanță umană;
• Centrul de excelență privind cercetarea interdisciplinară în domeniul educației fizice și sportului;
• Centrul de cercetări psihopedagogice „Personalitate - formare - educație -performanță” PERFORMED.

Universitatea este implicată, de asemenea, prin intermediul centrelor de cercetare, în proiecte naționale și internaționale din domeniul științelor (inginerie, mediu). O parte din aceste proiecte pot fi valorificate în context local, prin transfer de cunoștințe și colaborare cu actorii economici din domenii precum aeronautica sau protecția mediului, în special în domeniul economiei circulare (în zonele rurale).

3.3.1. CONCLUZII, PROVOCĂR SI POSIB LE PROPUNERI/INTERVENȚII

PROFIL ECONOMIC

CONCLUZII, PROVOCĂRI. ELEMENTE DE POTENȚIAL

POSIBILE INTERVENȚII

PROFIL ECONOMIC

Lipsa structurilor de sprijin a afacerilor specializate, care să contribuie la creșterea spiritului antreprenorial și la creșterea sustenabflitățli microîntreprinderilor și a firmelor nou înființate / nivel redus al antreprenoriatului

Deteriorarea situației privind numărul de întreprinderi cu capital străin atrase comparativ cu radierile de companii străine

Dezvoltarea redusă a sectoarelor cu valoare adăugate mare / pondere ridicată a sectoarelor slab productive

înființarea unor parcuri industriale / alte tipuri de structuri de sprijin specializate și la nivelul altor UAT-uri din zona metropolitană.

Oferirea de facilități fiscale pentru dezvoltarea de avantaje competitive noi

Consolidarea parteneriatelor între actorii interesați la nivel local, în special pentru creșterea nivelului de calificare al forței de muncă, cu AJOFM, licee tehnologice și vocaționale, universități.

Maparea și inventarierea terenurilor disponibile pentru investiții la nivelul zonei metropolitane

Dezvoltarea unei platforme de promovare a zonei metropolitane Bacău ca destinație de investiții, cuprinzând elemente privind disponibilitatea parcelelor de teren în manieră interactivă, dotări, facilități, accesibilitate, oportunități de colaborare cu alți actori locali.

Elaborarea unei strategii pentru retenția și calificarea forței de muncă pentru dezvoltarea de avantaje noi pentru atragerea de Investitori

3.4. SERVICII Ș! DOTĂRI PUBLICE
- 3.4.1. EDUCAȚIE

Populația școlară și cadrele didactice

în cadrul Zonei Metropolitane Bacău (ZMB) se observă o scădere accentuată a efectivelor școlare din învățământul preuniversitar pe parcursul ultimilor 10 ani, cu o rată medie compusă de -7,7%, tendință înregistrată la nivelul întregului județ (-14,5%) și la nivel național (-9,3%). La nivelul UAT-urilor din cadrul zonei, cele mai mari rate de scădere se înregistrează pentru comunele Xxxxx-Xxxxxxxx, Faraoani și Prăjești, unde efectivele școlare anuale au scăzut cu mai mult de 40%. Municipiul Bacău a înregistrat o scădere de doar 3,3%, acesta concentrând însă mare parte din instituțiile de învățământ și fiind un pol de atractivitate zonal pentru copii în vârstă școlară. La polul opus, singura localitate ce a înregistrat o rată de creștere a numărului de elevi în perioada analizată a fost comuna Măgura, în cadrul căreia învățau doar 280 de copii în 2019. Dinamica existentă la nivelul zonei metropolitane este asemănătoare cu cea din localitățile vecine, Horgești și Nicolae Bălcescu (care nu erau membre în cadrul ADI Zona Metropolitană Bacău la momentul analizei), unde numărul elevilor a scăzut în ultimii 10 ani cu 22,6% și respectiv 31,3%, împreună cumulând în anul 2019 sub 1200 de copii înscriși în învățământ.

FIGURA 94 - DINAMICA ANUALĂ A EFECTIVELOR ȘCOLARE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU Șl COMUNELE ÎNVECINATE, 2010-2019

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

Din punct de vedere al distribuției pe niveluri de învățământ, în cadrul Zonei Metropolitane Bacău cea mai mare parte dintre elevi se regăseau în 2019 în cadrul studiilor primare (26,8%) și liceale (26%), proporții ușor diferite față de anul 2010, când în cadrul liceelor erau înregistrați aproximativ o treime din totalul elevilor. Bineînțeles, această dinamică a fost afectată și de schimbările din ultimii 10 ani din cadrul sistemului de învățământ în ce privește statutul unităților profesionale și vocaționale, iar în cazul învățământului antepreșcolar, la începutul perioadei analizate nu există date pentru a putea vedea câți copii parcurgeau toate ciclurile educației timpurii. Luând în calcul tranziția grupelor de elevi între ciclurile de studii, în 2021 este de așteptat ca cererile de înscriere în învățământul primar să fie mai mari, iar apoi numărul copiilor din cadrul acestui nivel de învățământ să scadă. Pentru învățământul gimnazial, tendința pare a fi una negativă, peste 4 ani urmând ca în acest ciclu de studii să fie angrenați mai puțin cu aproximativ 600 de elevi față de numărul înregistrat în 2020 în cadrul zonei metropolitane. în schimb, pentru ciclul secundar superior se pare că efectivele școlare ar trebui să crească cu aproximativ 300 de elevi în decursul următorilor 4 ani, cel puțin în condițiile unei cuprinderi totale a copiilor în vârstă de școală.

FIGURA 95 - EVOLUȚIA DISTRIBUȚIEI EFECTIVELOR ȘCOLARE ÎN PERIOADA 2010-2019

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

Pe de altă parte, la nivelul Zonei Metropolitane Bacău se înregistrează totuși cazuri de abandon școlar pentru ciclurile de studii primar și secundar conform datelor de la Inspectoratul Școlar Județean Bacău (ISJ). În cadrul învățământului primar, anul 2019 a reprezentat un punct de inflexiune, media de la nivelul zonei trecând într-o tendință negativă, cu o valoare de 0,23% în anul școlar 2019-2020. Acest fapt se datorează valorii mai ridicate înregistrată în mediul rural, de 0,46% pentru același an, în municipiul Bacău fiind însă extrem de scăzută, de doar 0,02%. în privința nivelului gimnazial, evoluția în ultimii 5 ani este una dinamică, maximul fiind atins în anul 2019, cu o medie de 1,31% la nivelul zonei metropolitane și 2,38% în mediul rural.

Chiar și în cazul ciclului liceal, media ratei de abandon școlar s-a menținut în ultimii 3 ani sub 1,5%, însă la o analiză mai amănunțită această valoare se datorează în mare parte ratei de abandon școlar a elevilor din cadrul Liceului Tehnologic Petru Rareș din Bacău, unde în anul școlar 2019-2020 acest indicator a atins o valoare îngrijorătoare, de 15,5%. Din păcate, nu este doar o valoare singulară, ci se pare că la nivelul instituției această problemă este una recurentă, în ultimii 5 ani existând 3 depășiri ale acestui indicator peste pragul de 10%. De asemenea, valori cuprinse între 2% și 6% au mai fost înregistrate sporadic și în cazul altor instituții dedicate aceluiași nivel de studii, cum ar fi Liceul Tehnologic Grigore Antipa, Liceul cu Program Sportiv sau Liceul Teoretic Henry Coandă.

La nivel local, și pentru ciclul gimnazial se pot distinge câteva instituții unde rata abandonului școlar a depășit 2% în ultimii 5 ani, printre care amintim Liceul cu Program Sportiv, Școala Gimnazială "Mihai Eminescu" din Gârleni, Școala Gimnazială "Constantin Popovici" din Buhoci, Școala Gimnazială "Ion Strat" din Gioseni, Școala Gimnazială Nr. 1 Blăgești și Școala Gimnazială "Vasile Borcea" din Berești-Bistrița. în cazul ultimelor trei instituții amintite anterior, abandonul școlar se distinge ca o problemă recurentă, înregistrându-se în mai mulți ani rate de peste 5%.

Printre alte probleme la nivelul instituțiilor de învățământ mai este de notat și violența în școli, la nivelul zonei metropolitane încă existând 7 instituții în care se semnalează infracțiuni cu violență, majoritatea aflându-se în municipiul Bacău.

FIGURA 96 - EVOLUȚIA RATEI DE ABANDON ȘCOLAR LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU PENTRU CICLURILE PRIMAR Șl GIMNAZIAL, 2015-2020

ZMB — Media urban _M Media rural

Sursa: ISJ Bacău

în vedere asigurării activității de predare-învățare, la nivelul Zonei Metropolitane Bacău există un număr de aproximativ 2700 de cadre didactice, valoare apropiată de nivelul anului 2014. Defalcat pe cicluri de studii, aproape o treime se regăsesc în instituțiile de învățământ liceal, așadar concentrați în municipiul Bacău, și alți 28,3% în învățământul gimnazial. 19,1% dintre profesori activau în anul 2019 în învățământul primar, cu 10,3% mai puțini decât în urmă cu 5 ani, iar 18,1%, și cu o tendință pozitivă, asigurau predarea în ciclul preșcolar. Prin compararea acestor proporții cu cele ale distribuției efectivelor școlare, putem observa o oarecare corelare între cele 2 seturi de date, bineînțeles cadrele didactice având o distribuție mai uniformă pe cicluri de studii.

FIGURA 97 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE CADRE DIDACTICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU ÎN PERIOADA 2014-2019

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

Raportând numărul de elevi la cel al cadrelor didactice per UAT, se observă că la nivelul Zonei Metropolitane Bacău tendința înregistrată în perioada 2014-2019 este una pozitivă, similară celei înregistrate la nivel național și chiar mai bună decât la nivelul județului Bacău. Cu toate acestea, mediile per UAT ale acestui indicator sunt mai mari decât cele la nivel național (3 elevi per cadru didactic), cele mai bune situații înregistrându-seîn comunele Prăjești (6,9 elevi/cadru didactic), Tamași (7,5 elevi/cadru

didactic) și Hemeiuș (8 elevi/cadru didactic). Cele mai mari progrese la acest capitol au fost înregistrate în comunele Faraoani (-26,9%), Mărgineni (-23,9%) și Izvoru Berheciului (-19,1%), pe când municipiul Bacău, chiar dacă a realizat progrese, se menține la o valoare medie de 4 ori mai mare decât cea națională. Acest fapt este explicabil și prin prisma faptului că municipiul Bacău atrage o mare parte din copii în vârstă de școală din comunele adiacente, aproximativ 80% dintre elevii din mediul preuniversitar de la nivelul zonei metropolitane urmând cursuri în cadrul instituțiilor din municipiul reședință de județ.

TABEL 30 - EVOLUȚIA RAPORTULUI DINTRE NUMĂRUL ELEVILOR Șl NUMĂRUL CADRELOR DIDACTICE ÎN PERIOADA 2014-2019 PENTRU ZONA METROPOLITANĂ

	BACĂU_________________
	^uat	2014	2019	RATA DE CREȘTERE (%)
	Media națională	3,1	3,0	•1,3
	Prăjești	7,7	6,9	-10,4
	Tamași	8,8	7,5	-15,4
	Hemeiuș	9,5	8,0	-15,4
	Letea Veche	9,9	8,1	-18,3
	Mărgineni	11,6	8,8	-23,9
	Xxxxx-Xxxxxxxx	10,7	8,9	-16,9
	Blăgești	10,7	9,2	•14,8
	Traian	8,8	9,2	4,8
	Izvorul Berheciului	11,5	9,3	•19,1
	Măgura	8,9	9,3	5,2
	Săucești	9,6	9,6	0,0
	Faraoani	13,6	9,9	-26,9
( ;	Filipești	11,7	10,0	-14,6
( ;	Zona Metropolitană Bacău	10,7	10,1	-6,2
	Gioseni	12,5	10,3	-17,4
	Odobești	10,0	10,4	3,6
	Gârleni	11,8	10,4	-11,1
	Județul Bacău	12,2	11,8	-3,4
	Secuieni	9,8	11,8	21,2
	Sărata	16,0	12,3	-23,4
	Berești Bistrița	10,8	12,4	14,8
	Buhoci	12,1	12,5	2,7
	Municipiul Bacău	13,5	12,9	4,2
	Itești	6,7	13,9	106,2

UAT	2014	2019	RATA DE CREȘTERE (%) ‘
Horgești	10,0	9,5	•5,9
Nicolae Bălcescu	9,9	9,4	5,2

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

Infrastructura de învățământ

Conform datelor disponibile la Institutul Național de Statistică, la nivelul Zonei Metropolitane Bacău a scăzut numărul unităților de învățământ preuniversitar cu peste 20% în ultimii 10 ani, fapt explicat de schimbările legislative prin care anumite instituții de educație au fost arondate în vederea simplificării necesarului administrativ. Defalcat pe niveluri de învățământ, cea mai mare scădere a unităților cu personalitate juridică se observă în cazul ciclului preșcolar, însă conform ISJ Bacău, în 2020 funcționau pe lângă cele 12 grădinițe cu personalitate juridică din municipiu alte 35 arondate la nivelul zonei metropolitane. Așadar, față de anul 2010, numărul instituțiilor în care copii pot fi înscriși în ciclul preșcolar a crescut de fapt cu 25%.

FIGURA 98 - EVOLUȚIA REȚELEI ȘCOLARE (UNITĂȚI CU PERSONALITATE JURIDICĂ) ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2010-2019

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

Considerând numărul tuturor instituțiilor de învățământ din teritoriu, la nivelul Zonei Metropolitane Bacău funcționau în 2020 un număr total de 149 de unități (inclusiv cele arondate), dintre care aproape 45% în mediul rural. Pe cicluri de studii, se observă că aproape jumătate dintre acestea erau destinate ciclurilor primar și gimnazial, iar 32,9% copiilor din ciclul preșcolar. Noutatea față de cifrele anului 2010 este existența a 6 instituții de învățământ antepreșcolar, la nivel municipal existând 6 creșe arondate Centrului Bugetar de Creșe Bacău, cu un număr de 460 de locuri disponibile pentru înscrierea copiilor.

FIGURA 99 - DISTRIBUȚIA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT (INCLUSIV ARONDATE) ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU ÎN ANUL 2020

«Centru de excelență

Club Sportiv

Creșă

Liceu

Palatul Copiilor

Școală postliceală
Grădiniță
Școală

Sursa: ISJ Bacău

Utilizând și datele publice disponibile pe portalul web al Guvernului României²⁵ se poate observa distribuția teritorială a unităților de învățământ la nivel metropolitan. Astfel, concluzionăm că în fiecare UAT din Zona Metropolitană Bacău există cel puțin o grădiniță și o școală primară sau gimnazială disponibile pentru înscrierea copiilor. în anumite cazuri, numărul acestor facilități este de câte cel puțin 2 instituții pentru fiecare ciclu de studii amintit anterior în vederea acoperirii necesarului de școlarizare și pentru satele componente, precum comunele Blăgești, Filipești sau Săucești. în plus, și în cadrul comunelor Nicolae Bălcescu și Horgești se disting în total 8 locații unde copii pot realiza activități de învățare.

în plus, în urma chestionarului adresat cetățenilor din Zona Metropolitană Bacău, a reieșit faptul că accesibilitatea grădinițelor și școlilor este una ridicată, de peste 60% și respectiv 70%, accesul în general la infrastructura de educație fiind un aspect pozitiv menționat expres. Referitor la numărul de grădinițe și locurile disponibile în cadrul acestora, doar 30% s-au declarat nemulțumiți, iar în privința școlilor doar 17% au fost nemulțumiți de disponibilitatea acestor instituții.

în cadrul municipiului Bacău, se observă o concentrare a instituțiilor de învățământ pe axa nord-sud, cu precădere în zona centrală și adiacent de-a lungul Căilor Republicii, Mărășești și străzii 9 mai. Concentrarea ridicată în zona centrală presupune automat un necesar ridicat de mobilitate a populației tinere și a părinților acestora în orele de început și finalizare a cursurilor, astfel că acest fapt reprezintă unul dintre motivele apariției congestiei în trafic dimineața și după ora cinci după amiază

Din perspectiva educației timpurii, trebuie menționat faptul că unitățile de învățământ antepreșcolar se regăsesc doar în 5 cartiere la nivelul municipiului Bacău (Mioriței Bistrița Lac, Centru, CFR, Cornișa), iar acestea oferă doar servicii de îngrijire și supraveghere, nu și de educație. Conform statisticii demografice a INS, în Bacău se regăseau în 2020 peste 5600 de copii de 1-3 ani, iar numărul de locuri disponibile în creșe era de sub 400 de locuri. Așadar, pe lângă necesitatea promovării educației timpurii în rândul cetățenilor, autoritățile locale ar trebui să se concentreze pe construirea mai multor unități de învățământ antepreșcolar la nivel municipal (în restul cartierelor, precum Gherăiești, Șerbănești, George Bacovia, Tache, Izvoarele, Republicii, sau concentrat pe anumite cartiere unde fluxurile de navetism sunt mai ridicate, cum ar fi cartierele CFR, Gherăiești, Izvoarele). în plus, important pentru dezvoltarea acestor tipuri de instituții va fi procesul de formare și angajare a personalului didactic specializat (ex. puericultori), astfel încât oferta de servicii disponibilă părinților să fie completă.

FIGURA 100 - DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ A REȚELEI ȘCOLARE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2020

Xumuntlt Horgnti |< Nnutov Bd/imu nu fut porte pin A Dl tona Mefropohiani Sacou a tnomenru' tluborâi' urmk/ri‘

Sursa: Prelucrare proprie

FIGURA 101 - DISTRIBUȚIA TERITORIALA A REȚELEI ȘCOLARE ÎN MUNICIPIUL BACĂU, 2020

uinhl județe

Limita Zonei Metropolitane BacAu tlmltl uritâți administrative teritoriale de bază

Infrastructuri de transport

—Drum național - Drum județean

rumuri si stiSt locale

Cale ferată

Rețea de invățâmânt anteprescoiar

O Rețea de fnvitlmânt preșcolar

Rețea de invâțAmânt primar

Q Rețea de InvAțlmArt gimnaz<al

Rețea de învAțlmlnt Mc eai

Rețea de InvâtAmânt profesional + Rețea de ÎnvAțlmlnt post liceal

Sursa: Prelucrare proprie

Nivelul de deservire al infrastructurii de învățământ preșcolar este unul bun, în majoritatea cartierelor existând cel puțin o grădiniță pentru înscrierea copiilor. în momentul de față, cartierul CFR nu dispune de o astfel de unitate, iar în cartierul Gherăiești se regăsește doar o grădiniță. în restul municipiului există o alte 30 de instituții unde pot fi înscriși copii în cadrul ciclului preșcolar, în special în zona centrală și cartierele Miorița și Bistrița Lac.

în schimb, conform informațiilor primite de la Inspectoratul Școlar Județean, datorită faptului că o bună parte din forța de muncă de la nivel municipal realizează naveta dinspre localitățile periurbane, pentru învățământul preșcolar se observă o concentrare importantă a înscrierilor copiilor în cadrul instituțiilor din municipiul Bacău. La nivelul anului 2021 s-a identificat un necesar de alte 4 instituții de acest fel, fiecare cu posibilitatea organizării a 3 grupe pe nivel, în plus față nevoia creșterii numărului de locuri în zona rurală. Acest fenomen de concentrare a cererilor în anumite grădinițe din municipiu vine și pe fondul depunerii dosarelor de înscriere preponderent la instituțiile cu personalitate juridică, așadar este nevoie de redistribuiri între grupe pentru echilibrarea acestora. Mai mult, se identifică nevoia creșterii instituțiilor cu program prelungit, unde copii pot petrece mai mult timp, reducând astfel necesitatea drumurilor adiționale ale părinților. La nivelul anilor 2020-2021, aceste grădinițe sunt printre primele instituții care își completează locurile datorită numărului mare de cereri.

în privința școlilor, în municipiul Bacău se regăsesc 20 de instituții ce oferă elevilor posibilitatea urmării studiilor primare și gimnaziale, distribuția teritorială a acestora fiind răspândită la nivelul UAT-ului pe axa nord-sud. Nivelul de deservire al acestora este unul bun, acoperind necesarul din majoritatea cartierelor centrului urban, cu excepția cartierului CFR, dar și la acest capitol se identifică o densitate diferită a cererilor de înscriere în cadrul studiilor. Acest lucru provine pe de-o parte din preferințele părinților de a-și înscrie copii la instituții din cadrul municipiului Bacău, dar pe de altă parte și din modul în care este percepută infrastructura școlară de către aceștia ca nivel de dotare și reabilitare. Ca atare, se distinge în ultimii ani o lipsă de spații în cadrul unor școli pentru organizarea concomitentă a cursurilor elevilor din ciclurile primar și gimnazial. în aceste locații, singura variantă viabilă pentru desfășurarea activității a fost trecerea la un program în două schimburi, crescând astfel fenomenul de congestie zilnic (se distinge nevoia de reabilitare și extindere a unor unități școlare, ca de exemplu Școala Gimnazială nr. 10, Școala Gimnazială Alexandru loan Cuza, Colegiul Național "Vasile Alecsandri", Școala Gimnazială Spiru Haret, Colegiul Național de Artă George Apostu, Colegiul Economic Ion Ghica, Grădinița nr 18).

FIGURA 103 - DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ Șl NIVELUL DE DESERVIRE AL INFRASTRUCTURII DE ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR Șl GIMNAZIAL DIN MUNICIPIUL BACĂU, 2020

; Llmhi județe

limita Zor el Metropolitane Bacău

UmHâ unități administrative teritoriale dn bată

Infrastructură de transport

—— Diurn național

- Drum județean

Drumuri și străzi locale

Cale ferata

O Rețea tle învățământ primar >i gimnazial . Nivel de deservire al rețelei de învățământ primar sl gimnazial

Sursa: Prelucrare proprie

______ Nivel de deservire al rețelei de învățământ liceal

Sursa: Prelucrare proprie

în privința instituțiilor de învățământ liceal (profilurile teoretic, tehnologic și vocațional) și profesional, la nivelul zonei metropolitane acestea sunt concentrate în municipiul Bacău, astfel că atrag elevi și din comunele adiacente. Din această perspectivă, distribuția în zona centrală și de sud produc concentrarea cu peste 10.000 de tineri în timpul zilei în aceste 2 zone. Inclusiv din cadrul chestionarului dedicat cetățenilor reiese că 21% dintre respondenți au un acces dificil la această infrastructură, iar alți 11% un acces mai puțin facil.

Din perspectiva sălilor de clasă disponibile la nivelul zonei metropolitane, observăm o tendință ascendentă a numărului total a acestora, în principal datorită creșterii numărului sălilor disponibile în învățământul antepreșcolar, primar și gimnazial special și cel postliceal. în continuare însă se păstrează proporții ridicate pentru învățământul primar și gimnazial, liceal și preșcolar, acestea comasând peste 90% din sălile disponibile în cadrul rețelei școlare la nivel metropolitan, în concordanță cu efectivele școlare însemnate.

FIGURA 105 - NUMĂRUL SĂLILOR DE CLASĂ DIN CADRUL INFRASTRUCTURII DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2014-2019

Postliceal și de maiștri
Liceal

Profesional

Primar și gimnazial special

Primar și gimnazial

Preșcolar
* Antepreșcolar

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

Raportând însă numărul de elevi la sălile de clasă disponibile, observăm că pentru toate ciclurile de studii situația este mai bună în 2019 prin comparație cu valorile acestui indicator de la nivelul anului 2014. Cele mai mari progrese s-au înregistrat în cazul învățământului postliceal și celui antepreșcolar, în cazul învățământului liceal valoarea acestui indicator scăzând sub pragul de 18 elevi raportat la săli de clasă. Această tendință pozitivă este binevenită în condițiile în care prin Ordinul nr. 3164 din 21 ianuarie 2021 al Ministerului Educației a fost scăzut numărul de elevi în clasele de început de ciclu pentru învățământul liceal cu frecvență-zi, de la 28 la 26 de elevi în clasă pentru filiera teoretică și de la 28 la 24 de elevi în clasă pentru restul filierelor.²⁶în schimb, conform consultărilor cu actorii locali, a reieșit faptul că la nivelul infrastructurii de învățământ există diferențe semnificative în ce privește distribuția elevilor pe spații de învățământ între unitățile școlare din cauza preferințelor elevilor și /sau părinților pentru anumite unități școlare. Astfel, se înregistrează cazuri de unități școlare cu spații ample în care densitatea per clasă a elevilor este mică prin comparație cu alte instituții asemănătoare, din proximitate, în care clasele sunt mai aglomerate (unități aflate în topul preferințelor elevilor și/sau părinților) și s-a solicitat efectuarea unor investiții de extindere a spațiilor. Ca atare, se recomandă regândirea la nivel municipal a alocării spațiilor didactice per instituție în funcție de necesitățile de școlarizare și spațiile disponibile.

TABEL 31 - NUMĂRUL DE ELEVI RAPORTAT LA NUMĂRUL SĂLILOR DE CLASĂ LA NIVEL METROPOLITAN, 2014-2019

> NIVEL DE ÎNVĂȚĂMÂNT	2014	2015	2016	2017	2018	2019	EVOLUȚIE
Antepreșcolar	28,43	23,14	21,42	16,50	18,04	18,83
Preșcolar	19,78	19,01	18,69	18,18	18,60	18,74
Primar și gimnazial	24,82	23,93	23,93	23,46	23,20	23,63	' - —- •
Special primar și gimnazial	8,84	5,38	5,89	4,17	4,63	4,96
Primar și gimnazial (inclusiv special)	24,34	23,10	23,18	22,32	22,15	22,65
Liceal	18,98	18,16	18,13	17,75	17,61	17,54	------
Postliceal și de maiștri	306,1 7	261,0 0	222,0 0	107,8 2	85,07	82,60
Profesional	-		-	-	-	62,87	-

Sursa: INS - Baza de date TEMPO oniine

în ce privește disponibilitatea laboratoarelor școlare specializate pentru predarea anumitor materii, în învățământul preuniversitar numărul acestora a rămas constant pe parcursul perioadei analizate, însă la nivelul mediului universitar se observă o creștere cu 48% a acestora. Așadar, în continuare învățământul universitar rămâne principalul ciclu de studii existent la nivel metropolitan dedicat specializării populației tinere. Din punct de vedere al specializării tinerilor, faptul că nu sunt amenajate mai multe laboratoare didactice specializate este în detrimentul copiilor, materialele didactice suplimentare având un potențial de creștere a nivelului de înțelegere a noțiunilor fundamentale. în plus, inclusiv în privința laboratoarelor și atelierelor didactice existente există un necesar de actualizare a dotărilor, cum ar fi cazul Liceului Tehnologic "Grigore Antipa” (ex: ateliere de alimentație publică și estetică, pe lângă necesarul de materii prime și materialelor auxiliare), Colegiului Economic "Ion Ghica” (ex: baza de practică Oituz), Colegiului ”N. V. Karpen" (dotarea cu materiale / echipamente / mijloace didactice și cu materiale consumabile necesare desfășurării orelor de pregătire practică), Liceului Tehnologic "Dumitru Mangeron" (dotări necesare pentru atelierele auto, mecanică, electromecanic, servicii) și Liceului Tehnologic „Anghel Saligny” (dotări necesare pentru atelierele auto, mecanic, lăcătușărie, mașini cu comandă numerică, alimentație publică, textile, construcții și instalații, prelucrare lemn).

FIGURA 106 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LABORATOARE ÎN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA NIVEL METROPOLITAN, 2014-2019

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

în condițiile evoluției accelerate a tehnologiei, laboratoarele didactice de informatică și TIC joacă un rol esențial în dezvoltarea competențelor digitale pe care absolvenții trebuie să le deprindă astfel încât să își poată asigura abilități sigure, utile și rapide de utilizare a noilor resurse IT. Din perspectiva dotărilor laboratoarelor de informatică, în perioada analizată nu au fost realizate proiecte ample de retehnologizare a echipamentelor IT din cadrul acestora. Pentru a îmbunătăți calitatea actului educativ și utilitatea exercițiilor practice pentru elevi, dezideratul este ca PC-urile utilizate în predarea didactică să fie de actualitate (hardware și software) și nu mai vechi de 5-8 ani.

Pe de altă parte, pandemia de Covid-19 a impus în 2020 tranziția forțată către mediul online a activităților de predare-învățare, iar la nivel național au fost implementate proiecte de achiziție a echipamentelor IT mobile în vederea asigurării necesarului de dispozitive elevilor în teritoriu. în luna decembrie 2020, Inspectoratul Școlar al Județului Bacău a recepționat 15.802 de tablete, achiziționate de Ministerul Educației și Cercetării din fondurile aprobate prin HG nr. 370/ 07.05.2020, conform Ordinului nr. 4738/ 20.07.2020 privind aprobarea necesarului de dispozitive electronice cu conexiune la internet, precum și a criteriilor de repartizare a acestor dispozitive prin Programul Național " Școala de Acasă". Aceste dispozitive au fost distribuite la nivelul județului Bacău în 153 de unități școlare după înrolarea în RED MDM, aplicație ce conferă utilizatorilor acces virtual sigur, limitat la software-uri educaționale. Prin urmare, în anul 2020 putem spune că disponibilitatea resurselor educaționale digitale (online) a crescut semnificativ, însă la nivelul laboratoarelor didactice infrastructura hard disponibilă (pentru toate ciclurile de studii) pentru cursurile de informatică și TIC nu este actualizată (în 2020 doar Școala Gimnazială „Mihai Drăgan” a obținut o donație de calculatoare).

Pentru perioada 2014-2019, prin raportarea numărului de elevi la numărul de PC-uri disponibile în școli se observă că disponibilitatea acestor resurse IT a crescut din pricina scăderii efectivelor școlare la nivel metropolitan. Cu toate acestea, situația la nivelul zonei metropolitane se situează încă sub media națională de 1,8 elevi raportat la PC-uri în educație. Progrese semnificative în cadrul UAT-urilor componente din această perspectivă s-au înregistrat pentru comunele Izvoru Berheciului, Xxxxx-Xxxxxxxx și Faraoani, doar în cazul celei de-a doua fiind vorba de creșterea numărului de echipamente.

TABEL 32 - NUMĂRUL DE ELEVI RAPORTAT LA NUMĂRUL DE PC-URI DIN UNITĂȚILE ȘCOLARE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014 VS 2019
1 ^UAT	2014	2019	RATA DE CREȘTERE (%) I
Media națională	2,1	1,8	-12,5
Filipești	6,0	4,5	-25,8
Troian	6,0	5,5	-9,0
Tamași	5,4	5,6	3,0
Hemeiuș	8,0	5,6	-30,0
Sărata	6,9	6,1	-10,7
Xxxxx Xxxxxxxx	11,1	6,6	-40,9
Mărgineni	8,8	6,8	22,1
Itești	6,1	6,9	13,9
Măgura	7,7	7,2	-6,5
Secuieni	9,4	7,6	-19,2
Prăjești	11,3	8,1	-28,5
Letea Veche	8,7	8,1	-7,4
Județul Bacău	9,4	8,3	-12,5
Gârleni	-	8,6	-
Izvorul Berheciului	5,8	9,3	61,8
Blăgești	9,3	9,4	0,4
Săucești	10,7	9,6	-9,5
Zona Metropolitană Bacău	12,2	10,1	-17,4
Municipiul Bacău	10,5	10,1	4,2
Buhod	14,4	10,1	-29,7
Odobești	8,8	10,9	23,5
Berești Bistrița	14,4	13,3	-7,7
Gioseni	15,1	14,4	-4,7
Faraoani	72,5	48,0	-33,8
‘Horgești	8,3	7,8	•6,2
*Nlcolae Bălcescu	7,7	5,7	•26,3

Sursa: INS • Baza de date TEMPO Online în plus, în cadrul instituțiilor școlare sunt deosebit de importante și facilitățile sportive, unde elevii să poată practica activități cheie pentru dezvoltarea armonioasă și sănătoasă. Pentru practicarea sportului, vedem că la nivel județean există o preocupare în vederea creșterii disponibilității facilităților, însă la nivel metropolitan nu s-a înregistrat o dinamică pozitivă din acest punct de vedere, existând în 2019 68 de terenuri de sport și 52 de săli de gimnastică.

FIGURA 107 - EVOLUȚIA FACILITĂȚILOR SPORTIVE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014-2019

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

în schimb, raportând numărul acestor facilități la cel al elevilor, se observă că "aglomerarea” acestora a scăzut. Practic, facilitățile sportive sunt disponibile, în medie, mai multor elevi datorită scăderii efectivelor școlare. Raportat la 1000 de elevi, situația în zona metropolitană se află, din nou, sub media națională, în mare parte din cauza lipsei acestor spații în anumite comune componente, precum Gârleni, Filipești, Secuieni sau Berești-Bistrița. în comunele Letea Veche, Buhoci și Faraoni se obțin cele mai bune valori ale acestui indicator, în condițiile în care în cadrul acestora se regăsesc 11 facilități de sport dedicate instituțiilor de învățământ. La nivelul municipiului Bacău, în 2019 se regăseau 38 de săli de gimnastică și 48 de terenuri de sport în cadrul infrastructurii de educație, cu doar 2 mai multe decât în anul 2014.

TABEL 33 - FACILITĂȚI SPORTIVE RAPORTAT LA 1000 DE ELEVI ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2014 VS 2019

DAT	2014	2019	RATA DE CREȘTERE (%) J;
Media națională	17.2	18,9	10,3
Letea Veche	13,5	14,5	8,0
Buhoci	8,7	12,3	42,3
Faraoani	6,9	10,4	51,0
Prăjești	13,6	10,3	-24,2
Hemeiuș	8,6	9,6	12,2
Săucești	4,9	9,1	85,2
Mărgineni	8,6	8,7	1,1
Itești	0,0	8,0	-
Tamași	6,9	7,7	11,5
Izvorul Berheciului	5,8	7,1	23,6

UAT	2014	2019	RATA DE CREȘTERE (%) I
Berești Bistrița	4,6	5,4	16,1
Gioseni	4,6	5,0	8,7
Traian	4,4	4,9	12,8
Xxxxx Xxxxxxxx	3,1	4,5	44,4
Odobești	0,0	4,4	-
Județul Bacău	3,4	3,7	11,4
Municipiul Bacău	3,0	3,2	4,3
Blăgești	3,5	2,6	-26,4
Zona Metropolitană Bacău	1,9	2,0	10,5
‘Horgești	4.6	7.2	56,0
•Nicolae Bălcescu	3.7	4.9	33,1

Sursa: INS • Baza de date TEMPO Online

Cu privire la stadiul propunerilor pentru modernizarea infrastructurii educaționale prevăzute în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană pentru perioada 20142020, la nivelul centrului urban Bacău se remarcă următoarele proiecte care au fost fie demarate, fie finalizate:

• Construirea creșei la Școala Mihai Drăgan (elaborare SF);
• Modernizarea și reabilitarea Colegiului Grigore Antipa (în implementare);
• Modernizarea și reabilitarea Colegiul N.V. Karpen (în implementare);
• Modernizarea și reabilitarea creșei nr. 3 (în implementare);
• Modernizarea și reabilitarea creșei nr. 9 (în implementare);
• Construirea creșei în cartierul Șerbănești - 110 locuri (realizat);
• Construirea sălii și a terenului de sport la Școala Gimnazială Domnița Maria-(întocmit SF).

Așadar, există în continuare un necesar la nivel municipal în ce privește investițiile pentru modernizarea infrastructurii, conform propunerilor trecute suma totală încă necesară fiind de aproximativ 120 de milioane RON, peste care se adaugă propunerile cu noi construcții de facilități educaționale, de aproximativ 6 milioane RON. Inclusiv la nivelul celor 6 creșe din cadrul Centrului Bugetar de Creșe Bacău se distinge pentru fiecare unitate o serie de reabilitări și modernizări a instalațiilor și clădirilor în vederea creșterii condițiilor pentru cei 367 de copii înscriși la nivelul anului 2021.

Acest necesar de investiții rămâne corelat și cu părerea cetățenilor care au răspuns chestionarului aplicat în vederea actualizării strategiei curente, peste o treime dintre aceștia fiind nemulțumiți de infrastructura și dotările din școli și licee. în mod specific, pentru învățământul profesional și tehnic se distinge la nivelul anului 2021 necesitatea reabilitării și dotării colegiilor și liceelor cu astfel de profiluri, fie din perspectiva spațiilor comune, din cea a laboratoarelor didactice specifice, precum cele pentru mecanică, lăcătușărie, mașini cu comandă numerică, alimentație publică, industrie textilă, construcții, instalații, fabricarea produselor din lemn, economie etc. (conform informațiile primite de la ISJ Bacău).

Oferta și performanța instituțională

Din perspectiva ofertei educaționale pentru absolvenții de gimnaziu, în Zona Metropolitană Bacău se regăseau în oferta pentru învățământul liceal cu frecvență-zi pentru anul școlar 2020-2021 un număr total de 2260 de locuri, dintre care 35,6% dedicate filierei tehnologice, 52% celei teoretice și 12,4% pentru filiera vocațională. Acestea erau disponibile în cadrul a 15 instituții de învățământ, cele mai multe regăsindu-se în cadrul Colegiului Economic ”lon Ghica” (336 de locuri), Colegiului Național "Vasile Alecsandri" (252 de locuri) și Colegiul Național Pedagogic "Ștefan Cel Mare” (224 de locuri). Dintre aceste instituții, observăm că 6 dispuneau de o ofertă adresată elevilor ce doresc să urmeze studiile liceale în cadrul filierei tehnologice, cu un total de 804 locuri disponibile.

TABEL 34 - OFERTA PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL CU FRECVENȚĂ-ZI DIN CADRUL MUNICIPIULUI BACĂU PENTRU ANUL ȘCOLAR 2020-2021 ______

INSTITUȚIE	FILIERĂ			TOTAL
INSTITUȚIE	TEHNOLOGIC	TEORETIC	VOCAȚIONAL	TOTAL
Centrul Școlar De Educație Incluzivă	48			48
Colegiul "Mihai Eminescu"		140		140
Colegiul Economic "Ion Ghica"	336			336
Colegiul Național "Ferdinand l"		168		168
Colegiul Național "Gheorghe Vrănceanu”		196		196
Colegiul Național "Vasile Alecsandri”		252		252
Colegiul Național Catolic "Sf. losif"		84	28	112
Colegiul Național De Artă "George Apostu"			84	84
Colegiul Național Pedagogic "Ștefan Cel Mare"		140	84	224
Colegiul Tehnic De Comunicații "Xxxxxxx Xxxxxxxxx- Xxxxxx”	140	56		196
Liceul Cu Program Sportiv			84	84
Liceul Tehnologic "Anghel Saligny"	84			84
Liceul Tehnologic "Dumitru Mangeron"	84			84
Liceul Tehnologic "Grigore Antipa"	112			112
Liceul Teoretic "Henri Coandă"		140		140
Total	804	1176	280	2260

Sursa: Broșura de admitere în învățământul liceal, profesional de stat și dual din județul Bacău realizată de Inspectoratul Școlar Județean Bacău

Din punct de vedere al ofertei dedicate învățământului profesional și tehnic, la nivelul municipiului Bacău erau disponibile pentru anul școlar 2020-2021 un total de 1688 de locuri, distribuite pe 12 domenii în 6 instituții de învățământ. Din total, cele mai multe erau atribuite domeniilor turism și alimentație (37,6%), mecanică (24,3%) și comerț (11,6%). De notat este multitudinea de parteneriate pe care instituțiile de învățământ le-au realizat în vederea creșterii ofertei de practică pentru elevi, în total numărându-se peste 160 de acorduri cu operatori economici. Dintre acestea, 10 acorduri au fost realizate specific în cadrul ofertei de învățământ dual, pentru care liceele ”N. V. Karpen”, ”Anghel Saligny” și "Grigore Antipa” au avut atribuite 159 de locuri prin planul de școlarizare în domeniile electromecanică, electrică, mecanică și turism și alimentație. Oferta completă pentru învățământul tehnic și profesional poate fi consultată integral si pe platforma dezvoltată de Centrul Național pentru Dezvoltarea învățământului Profesional și Tehnic⁴⁵, astfel că la momentul efectuării analizei există un sistem unic , la nivel național, unde elevii se pot informa cu privire la opțiunile de continuare a studiilor gimnaziale.

FIGURA 108 - DISTRIBUȚIA LOCURILOR DISPONIBILE ÎN OFERTA DE STUDII LICEALE PE FILIERĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU ANUL ȘCOLAR 2020-2021 ÎN MUNICIPIUL BACĂU

Comerț

Construcții, instalații și lucrări publice

Economic

Electric

Electromecanică

> Electronică, automatizări

Sursa: Broșura de admitere în învățământul liceal, profesional de stat și dual din județul Bacău realizată de Inspectoratul Școlar Județean Bacău

în schimb, se distinge la nivelul municipiului Bacău în 2020 un procent de satisfacere de 86% doar a numărului de locuri solicitate în învățământul profesional de stat și dual. în condițiile creșterii anuale a ponderii orientării elevilor către învățământul profesional, se distinge nevoia clară a creșterii spațiilor și dotărilor disponibile în acest tip de unități de învățământ, pentru anul școlar 2020-2021 cel mai defavorizat domeniu din această privință fiind cel de materiale de construcții (14 locuri alocate din 28 la nivel regional). La polul opus, din punct de vedere al volumului mare de cerere în regiunea Nord-Est, în 2020 s-au regăsit domeniile mecanică (3852 de locuri alocate din 4023 solicitate), turism și alimentație publică (2237 alocate din 2401 solicitate) și industria textilă (1354 de locuri alocate din 1410 solicitate). Specific în județul Bacău, cele mai multe locuri neaprobate s-au regăsit în domeniile agricultură (104 locuri), electronică și automatizări (66 de locuri) și construcții (15 locuri)⁴ⁱ.

Din perspectiva rezultatelor absolvenților la examenul de bacalaureat, la nivelul județului Bacău media de promovabilitate a examenului în prima sesiune a fost de 70%, în scădere cu 8,1% față de anul 2019, însă peste media națională de 62,9%. în cadrul municipiului Bacău, 8 licee au înregistrat rate de promovare peste această medie, 4 dintre ele înregistrând chiar peste 90%. La polul opus, 6 licee nu au atins pragul de 50%,

⁴⁵ Platforma națională CNDIPT: https://www.alegetidrumul.ro/oferta_2020/BC?nivel=toate iar în cazul Liceului Teoretic Constantin Brâncoveanu niciun elev nu a reușit să promoveze examenul de bacalaureat în prima sesiune.

TABEL 35 - TOPUL LICEELOR DUPĂ RATA DE PROMOVARE A EXAMEULUI DE BACALAUREA LA NIVELUL MUNICIPIULUI BACĂU ÎN 2020

LOC	INSTITUȚIE	PROMOVABILITATE BAC (%) 1
1.	Colegiul Național "Vasile Alecsandri"	98.16
2.	Colegiul Național "Gheorghe Vrânceană"	98.08
3.	Colegiul Național "Ferdinand 1"	94.67
4.	Colegiul National Pedagogic "Ștefan Cel Mare"	90.25
5.	Colegiul "Mihai Eminescu"	86.99
6.	Colegiul National Catolic "Sfântul losif”	84.62
7.	Colegiul Național De Artă "George Apostu" Bacău	73.49
8.	Colegiul Tehnic De Comunicații "N. Xxxxxxxxx-Xxxxxx"	72.30
9.	Colegiul Economic "ion Ghica"	58.94
10.	Colegiul "Henri Coandă"	53.17
11.	Liceul Tehnologic "Petru Rareș" Bacău	44.88
12.	Liceul Cu Program Sportiv Bacău	44.55
13.	Colegiul Tehnic "Dumitru Mangeron"	35.38
14.	Colegiul Tehnic "Anghel Saligny"	24.00
15.	Colegiul "Grigore Antipa"	18.68
16.	Liceul Teoretic Constantin Brâncoveanu	0.00

Sursa: Prelucrare după datele disponibile pe admitereliceu.ro

Din punct de vedere al dezvoltării cunoștințelor elevilor, la nivelul unităților de învățământ profesorii sunt cei care trebuie să asigure o bună înțelegere a noțiunilor sau să aprofundeze cunoștințele acestora pe diferite teme specifice. în contextul industriei 4.0 și a progresului accelerat al instrumentelor IT, dezvoltarea competențelor digitale ale noilor generații este esențială în vederea creșterii nivelului de calificare și pregătire pentru inserția pe piața forței de muncă actuale.

Din perspectiva rezultatelor măsurabile la nivelul populației tinere, cele mai la îndemână seturi de date sunt rezultatele la probele din cadrul probelor de competențe digitale din cadrul examenului național de bacalaureat. în acest sens, statistica nivelurilor de calificare obținute de către elevii din Bacău la această probă relevă faptul că există interes din partea elevilor în a învăța și deprinde noi abilități de utilizare a resurselor digitale, însă nu în toate cazurile informația este asimilată corespunzător. Din situația comparativă a anilor 2014-2020 putem vedea că cel puțin 75% dintre elevii ce au susținut examenul de bacalaureat în 2020 dețin un nivel ridicat de cunoștințe pe această temă, față de 53% în 2014, iar un număr restrâns dintre elevi au preferat să își și obțină pe parcurs o certificare a competențelor (de exemplu testele ECDL). Se mai observă că doar în cazul a aproximativ 17% din absolvenți se înregistrează un nivel mediu sau începător de competențe digitale, fapt ce se traduce apoi și printr-un risc mai mare de siguranță și securitate informatică personală, aceștia continuând să utilizeze resurse informaționale.

FIGURA 109 - REZULTATELE COMPARATIVE LA PROBA DE COMPETENȚE DIGITALE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT ÎN MUNICIPIULUI BACĂU, 2014-2020

Sursa: Prelucrare după datele disponibile pe data.gov.ro

în afară de competențele digitale necesare în prezent pentru înțelegerea și utilizarea corespunzătoare a resurselor informatice, la nivel european se pune accentul pe educația STEM (știință-tehnologie-inginerie-matematică). Cunoștințele și abilitățile legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică sunt cruciale pentru a răspunde provocărilor cu care Europa se confruntă ca societate. Evoluțiile din aceste domenii stau la baza progreselor în cercetarea științifică în toate disciplinele și stimulează inovarea și crearea de locuri de muncă.

în context național, interesul elevilor pentru educația STEM se poate deduce în funcție de performanțele școlare ale acestora în cadrul materiilor specifice STEM. Ca evaluare standardizată a competențelor specifice STEM, examenul de bacalaureat impune, în majoritatea cazurilor, o probă de matematică și o probă la alegere, unde absolvenții pot alege testarea cunoștințelor de științe exacte (fizică, chimie, biologie, informatică). în municipiul Bacău, conform rezultatelor primei sesiuni de bacalaureat din 2020, 24,6% dintre elevi nu au reușit să obțină nota 5 în cadrul probei de matematică, care presupune competențe de bază, utile și în studiul științelor. Observăm că ponderea elevilor buni, cu note peste 8, este scăzută, de doar 29,3%, aceștia reprezentând resursa umană cea mai competentă în a urma studii de aprofundare a domeniilor STEM. în cazul materiilor de fizică, chimie și biologie, situația este asemănătoare, ponderea celor care nu reușesc să obțină nota 5 fiind cuprinsă între 5% și 30% în funcție de materia selectată. Nu în ultimul rând, dintre elevii ce au ales să susțină proba la informatică, unde programa presupune și cunoștințe de programare, 94,6% au obținut cel puțin nota 5, peste jumătate din rezultate fiind bune (cel puțin nota 8).

TABEL 36 - REZULTAELE ELEVILOR DIN MUNICIPIUL BACĂU LA EXAMENUL DE BACALAUREAT ÎN PRIMA SESIUNE DIN 2020 PE DOMENII STEM

NOTA	MATEMATICĂ	FIZICĂ	CHIMIE	BIOLOGIE	INFORMATICĂ i
1-2	8.3%	1.3%	5.4%	9.1%	0.3%
2-3	4.6%	0.3%	4.1%	6.6%	1.4%
3-4	6.8%	2.6%	5.0%	6.5%	1.7%
4-5	5.0%	1.6%	5.0%	5.7%	2.0%
5-6	17.4%	10.1%	13.7%	20.5%	10.2%
6-7	12.7%	10.4%	15.4%	12.2%	9.5%

NOTA	MATEMATICĂ	FIZICĂ	CHIMIE	BIOLOGIE	INFORMATICĂ
7-8	15.9%	17.2%	15.4%	17.0%	18.0%
8-9	16.1%	25.0%	17.8%	13.8%	21.7%
9-10	11.6%	25.6%	17.0%	8.3%	28.8%
10	1.7%	5.8%	1.2%	0.3%	6.4%
Total elevi	2724	308	241	1012	295

Sursa: Prelucrare după datele disponibile pe data.gov.ro

Finanțarea învățământului

Finanțarea sistemului educațional preuniversitar se realizează în 3 moduri: prin finanțare de bază, finanțare complementară și și finanțare suplimentară. Finanțarea de bază este asigurată de stat pentru elevii înscriși în cadrul învățământului de stat și cel particular acreditat, prin bugetul stabilit de Ministerul Educației și Cercetării, care acoperă cheltuielile de personal, alături de bugetele locale pentru cheltuieli și servicii, în schimb, cheltuielile de capital, sociale și altele asociate procesului educativ sunt asigurate strict prin alocări de la bugetele unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, iar finanțarea suplimentară, oferită în funcție de performanțele înregistrate, la rândul său este compusă din sume fixe alocate de Ministerul Educației și alte alocări bugetare ale consiliilor locale și județene. Cheltuielile cu învățământul din cadrul bugetelor locale trebuie să acopere investiții, subvenții pentru internate și cantine, cheltuieli pentru evaluarea periodică națională a elevilor, și cheltuieli cu bursele elevilor.

Analizând situațiile privind execuția veniturilor și cheltuielilor anuale per UAT și la nivel metropolitan, disponibile la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în Zona Metropolitană Bacău se înregistrează o scădere a alocărilor din bugetele locale pentru învățământ începând cu anul 2018. Cea mai mare valoare alocată învățământului a fost înregistrată în anul 2017, de 197,58 milioane RON, adică 38,5% din totalul cheltuielilor la nivel metropolitan. La nivelul municipiului reședință de județ, suma alocată cheltuielilor cu învățământul depășea anual 120 de milioane RON până în 2017, însă începând cu 2018 ponderea alocată acestui sector nu a mai trecut de pragul de 10% din totalul cheltuielilor.

FIGURA 110 - EVOLUȚIA PONDERII CHELTUIELILOR CU ÎNVĂȚĂMÂNTUL DIN BUGETELE LOCALE LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2014-2019

Sursa: Prelucrare după datele Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației

învățământul superior

La nivelul municipiului Bacău, elevii care promovează examenul de bacalaureat au oportunitatea să își continue studiile în cadrul celor două instituții de învățământ superior acreditate prezente la nivel local: Universitatea "Vasile Alecsandri" (instituție de învățământ public) și Universitatea "George Bacovia” (instituție de învățământ privată).

Universitatea "Vasile Alecsandri” a fost înființată în anul 1990, prin schimbarea statutului Institutului de Subingineri din Bacău, prin Ordinul nr. 7751/1990 al Ministerului învățământului, și cuprindea două facultăți, una de Inginerie, și respectiv de Litere și Științe. în decursul anilor, instituția și-a dezvoltat infrastructura și aria domeniilor, ajungând la o structură formată din 5 facultăți (Inginerie, Litere, Științe, Științe Economice, Științe ale Mișcării, Sportului și Sănătății) și un Departament pentru Pregătirea Personalului Didactic. în ce privește infrastructura disponibilă, la nivelul instituției se regăsesc 4 cămine studențești, o bibliotecă universitară, o cantină și 9 corpuri de clădiri cu caracter didactic și administrativ.

Oferta universității se concretizează prin 33 de programe de studii universitare de licență, 26 de programe de studii universitare de mașter, 3 programe de studii universitare de doctorat și o serie de programe postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă. La nivel licență, oferta educațională propusă în anul 2020 a cuprins un total de 2355 de locuri, din care 1900 cu frecvență. în plus față de acestea, pentru studiile de mașter se mai regăseau disponibile alte 1786 de locuri, în total candidați! înscriși fiind repartizați pe domeniile:

• Știința sportului și educației fizice - 813;
• Științe economice - 709;
• Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management - 589;
• Psihologie și științe comportamentale - 303;
• Informatică - 268;
• Filologie - 189;
• Ingineria sistemelor, calculatoare și tehnologia informației -171;
• Științe ale comunicării -141;
• Ingineria resurselor vegetale și animale -115;
• Biologie - 107;
• Inginerie electrică, electronică și telecomunicații - 98;
• Matematică - 47;
• Chimie și inginerie chimică - 37.

Din perspectiva dinamicii efectivelor de studenți, Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău a școlarizat în ultimii 6 ani tot mai mulți studenți, ajungând în 2020 la un total de 5355 de persoane angrenate în cadrul studiilor universitare, majoritatea fiind înscrise în cadrul studiilor de licență (67%) și aproape un sfert la mașter. Majoritatea studenților instituției provin din județul Bacău, însă acesta atrage efective semnificative și din județele adiacente precum Neamț (10%), Vrancea (7,2%), lași (3%), Vaslui (2,6%), Botoșani (1,2%) Suceava (1,1%) și altele. în plus, anual în cadrul studiilor universității se regăsesc studenți provenind din Republica Moldova în proporție de cel puțin 4%.

Iar din privința internaționalizării activității, echipa administrativă a instituției realizează constant eforturi pentru a crește numărul oportunităților disponibile studenților înscriși, un aspect foarte bun fiind creșterea continuă a parteneriatelor cu alte instituții și a acordurilor Erasmus, destinate schimburilor de experiențe de predare și învățare. Conform raportului de activitate al instituției din 2020, în anul universitar 2019-2020 au fost realizate 7 mobilități Erasmus+ în Canada, Chile, Republica Moldova, Egipt și Serbia.

FIGURA 111 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE STUDENȚI ÎN PERIOADA 2014-2020 Șl DISTRUBUȚIA ACESTORA ÎN 2020 PE CICLURI DE STUDII ÎN CADRUL UNIVERSITĂȚII VASILE ALECSANDRI

Sursa: Prelucrare după datele Universității "Vasile Alecsandri" din Bacău

Universitatea "George Bacovia” prezintă o ofertă mai restrânsă în ce privește oferta educațională pentru absolvenții de liceu, în cadrul acesteia funcționând doar o Facultate de Științe Economice, Juridice și Administrative. Chiar și în acest cadru restrâns, anual instituția pune la dispoziție 75 de locuri în cadrul specializării Economia comerțului, turismului și serviciilor, 75 de locuri pentru Management, 90 de locuri la Drept, toate dintre acestea fiind programe acreditate. în plus, în cadrul facultății se poate urma și specializarea Administrație publică, program autorizat cu alte 75 de locuri disponibile.

FIGURA 112 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE STUDENȚI Al UNIVERSITĂȚII "GEORGE BACOVIA” DIN BACĂU, 2014-2019

Sursa: Prelucrare după datele Universității "George Bacovia” din Bacău

Din perspectiva efectivelor de studenți, și Universitatea "George Bacovia” din Bacău a înregistrat o ușoară creștere a numărului de studenți în ultimii 5 ani, în 2021 numărând 788 de persoane înscrise în cadrul studiilor. Ca arie geografică de atragere a efectivelor de studenți, în cadrul instituției 77% dintre studenții înscriși la nivelul anului 2021 proveneau din județul Bacău, 7,5% din Neamț, 4,5% din Vrancea, 31,1% din lași, 2,9% din Suceava, 1,9% din Vaslui și restul din alte zone ale țării.

3.4.2. SĂNĂTATE

La nivel național sunt propuse prin intermediul Strategiei Naționale de Sănătate 20142020 acțiuni ce vizează reducerea inegalităților existente în sănătate, optimizarea utilizării resurselor în serviciile de sănătate în condiții de cost-eficacitate crescută folosind medicina bazată pe dovezi și îmbunătățirea capacității administrative și a calității managementului la toate nivelurile. Astfel, domeniile prioritare de sănătate pe care se pune accentul sunt: sănătatea femeii și copilului, reducerea incidenței bolilor netransmisibile majore (cardiovasculare, cancer, diabet, boli endocrine, boli dentare etc.), reducerea incidenței bolilor transmisibile (care pot fi prevenite prin vaccinare, tuberculoza, hepatita, HIV/SIDA, boli cu transmitere sexuală), măsuri de sprijinire a sănătății mintale a populației, combaterea bolilor rare, creșterea securității transfuzionale, reducerea gradului de infecții nosocomiale.

La nivelul județului Bacău, există Strategia de reformare a sistemului public de furnizare a serviciilor de sănătate (elaborată în anul 2011, care prezintă priorități de dezvoltare inclusiv pe termen lung (10-20 de ani)), care are impact și asupra Zonei Metropolitane Bacău. Astfel, această strategie stabilește următoarele obiective strategice:

• Eficientizarea modului de utilizare a resurselor financiare din sistemul public de sănătate al județului Bacău;
• îmbunătățirea condițiilor de spitalizare și de tratament oferite de unitățile medicale din județul Bacău;
• Disponibilitatea permanentă a asistenței medicale primare la nivelul comunităților locale;
• Reducerea timpului de intervenție în cazuri de urgențe medicale;
• Reducerea presiunii îmbătrânirii demografice asupra sistemului de sănătate, pe termen mediu și lung;
• îmbunătățirea infrastructurii necesare pentru îmbunătățirea furnizării de servicii de sănătate în județul Bacău.

între starea generală de sănătate a populației și nivelul de educație, mediul economic și social, respectiv investițiile și intervențiile realizate de autoritățile centrale și locale există o relaționare și o cauzalitate foarte complexă. Este important de menționat faptul că determinanții principali ai stării de sănătate sunt considerați a fi factorii socio-economici (sărăcia, nivelul investițiilor publice în măsuri de prevenire a bolilor), factorii de mediu și ocupaționali (incidența bolilor profesionale), factorii comportamentali individuali (fumatul, consumul de alcool, obiceiuri alimentare sau dieta, activitatea fizică, hipertensiunea arterială). Astfel, deși au fost analizate aspecte ce țin de starea de sănătate a locuitorilor și în cadrul altor secțiuni ale strategiei, în continuare va fi analizată o serie suplimentară de indicatori.

Unu! dintre cei mai importanță indicatori asociați gradului de dezvoltare ai unei societăți este speranța de viață la naștere. Așadar orice creștere a acesteia este condiționată de nivelul stării de sănătate a populației care este în strânsă legătură cu alimentația, nivelul de educație sanitară etc. în acest context, elaborarea politicilor de sănătate este deosebit de importantă, reușita acestora măsurându-se inclusiv prin gradul de creștere a speranței de viață.

în România, speranța de viață este de 71,7 ani pentru bărbați și de 79,2 pentru femei -cu o medie de 75,3 ani, în creștere constantă față de anii precedenți - în 1990 speranța de viață era de 66,6 ani pentru bărbați și de 73,1 pentru femei. Indicatorul rămâne însă inferior mediei UE 28, unde în anul 2018 un bărbat trăiește în medie 78,2 ani și o femeie 83,7, cu o medie de 81 de ani. Deci în medie, un cetățean român trăiește cu aproximativ 5-6 ani mai puțin decât alți europeni. Speranța de viață în anul 2016 a populației din județul Bacău era de 74,7 ani, fiind pe locul 39 între județele României ²⁷, pe când, la nivelul anului 2018, acesta se număra printre județele cu valori mici ale acestui indicator (74,5 ani), fiind în ușoară scădere

Totodată, morbiditatea - incidență și prevalență reprezintă un al indicator principal prin care este evaluată starea de sănătate a populației. Astfel, în cadrul Raportului Național privind Starea de Sănătate a Populației în anul 2019 ⁴’, unde sunt disponibile date la nivel de județ, identificăm următoarele situații specifice pentru județul Bacău:

• Este printre județele cu cele mai multe întreruperi de sarcină (1.825 de întreruperi);
• Este printre județele unde au scăzut anii de viață potențial pierduți prin decese premature determinate de boli ale aparatului circulator;
• Este printre județele cu cea mai mare rată a mortalității prin boli ale aparatului digestiv (114,5%ooo);
• Este printre județele cu cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin boli cerebro-vasculare (-190,7%ooo);
• Este printre județele cu cele mai mici rate ale incidenței a cazurilor noi de diabet zaharat(188,8%ooo)j
• Este printre județele cu cele mai mici rate din perspectiva prevalenței cazurilor de cancer (1.149,8%ooo);
• Este printre județele cu cele mai mici rate înregistrate din perspectiva morbidității spitalizate a cazurilor cu cancer de sân la femei (39%o₀₀);
• Este printre județele unde se remarcă creșteri ale ratei de incidență din perspectiva cancerului colorectal (-11,9%ooo);
• Este printre județele cu cele mai mici rate a prevalenței din perspectiva cazurilor de cancer pulmonar (11,8%ooo);
• Este printre județele cu cele mai mici rate ale incidenței din perspectiva cazurilor de astm bronșic (32,4%ooo).

Conform informațiilor furnizate din partea DSP Bacău, se remarcă următoarele aspecte referitoare la morbiditatea din localitățile componente ale Zonei Metropolitane Bacău la nivelul anului 2019:

TABEL 37 - MORBIDITATEA LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2019

UAT	BOLILE CU CELE MAI MULTE CAZURI NOI APĂRUTE	BOLILE CU CELE MAI MARI DESCREȘTERI ALE NUMĂRULUI DE I CAZURI (2015-2020)	BOLILE CU CELE MAI MARI CREȘTERI ALE NUMĂRULUI DE CAZURI (2015-2020)
Municipiul Bacău	Bolile aparatului respirator, ale aparatului digestiv și ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv	Malformațiile congenitale, deformațiile și anomaliile cromozomiale	Bolile aparatului respirator
Comuna Berești-Bistrița	Bolile aparatului respirator, aparatului digestiv și aparatului circulator	Bolile aparatului respirator	Bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor șl țesutului conjunctiv și aparatului genito urinar
Comuna Blăgești	Bolile aparatului respirator, ale aparatului digestiv și ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv	Boli asociate sarcinii, nașterii, lăuzie!	Tumori
Comuna Buhoci	Bolile aparatului circulator și aparatului respirator	Bolile sângelui, ale organelor hem atopoi etice, tulburări mentale și de comportament șl unele afecțiuni a căror origine se situează în per. perinatală	Bolite endocrine, de nutriție și metabolism
Comuna Faraoani	Bolile sistemului nervos și ale aparatului respirator	Bolile pielii și țesutului celular subcutanat, ale aparatului circulator, ale urechii și apofizei mastoidei, ale sistemului osteo- articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv, ale aparatului genito urinar, simptome și rezultate anormale ale investigațiilor clinice și de laborator și leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe	Bolile sistemului nervos
Comuna Filipești	Bolile aparatului circulator, ale aparatului respirator și ale aparatului digestiv	Tulburările mentale și de comportament	Boli asociate sarcinii, nașterii, lăuziei
Comuna Gârteni	Bolile aparatului respirator, aparatului digestiv și ale aparatului genito urinar	Tumori	Malformații congenitale, deformații și anomalii cromozomiale

UAT	BOLILE CU CELE MAI MULTE CAZURI NOI APĂRUTE	BOLILE CU CELE MAI MARI DESCREȘTERI ALE NUMĂRULUI DE CAZURI (2015-2020)	BOLILE CU CELE MAI MARI CREȘTERI ALE NUMĂRULUI DE CAZURI (2015-2020)
Comuna Gioseni	Bolile aparatului respirator, ale aparatului digestiv și ale sistemului osteo-articular, mușchilor și țesutului conjunctiv	Unele afecțiuni a căror origine se situează în per. perinatală	Bolile sângelui, ale organelor hematopoietice
Comuna Hemeiuș	Bolile aparatului respirator, ale aparatului digestiv și ale sistemului osteo-articuLar, ale mușchilor și țesutului conjunctiv	Tulburările mentale și de comportament	Bolile sistemului nervos
Comuna Itești	Lipsă date	Lipsă date	Lipsă date
Comuna Izvoru Berheciului	Bolile aparatului respirator, ale aparatului digestiv și ale pielii și țesutului celular subcutanat	Tulburările mentale și de comportament	Leziunile traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe
Comuna Letea Veche	Bolile aparatului respirator, ale aparatului digestiv și ale pielii și țesutului celular subcutanat	Unele afecțiuni a căror origine se situează în per. perinatală și malformații congenitale, deformați! și anomalii cromozomiale	Bolile endocrine, de nutriție și metabolism
Comuna Luizi-Călugăra	Bolile aparatului respirator, aparatului digestiv și ale sistemului osteo- articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv	Bolile sângelui, ale organelor hematopoietice	Simptome și rezultate anormale ale investigațiilor clinice și de laborator
Comuna Măgura	Bolile aparatului respirator, aparatului digestiv și ale sistemului osteo- articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv	Bolile infecțioase și parazitare	Boli asociate sarcinii, nașterii, lăuziei
Comuna Mărgineni	Bolile aparatului respirator, aparatului digestiv și ale sistemului osteo- articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv	Malformații congenitale, deformații și anomalii cromozomiale	Simptome și rezultate anormale ale investigațiilor clinice și de laborator
Comuna Odobești	Bolile aparatului respirator, aparatului digestiv și ale aparatului circulator	Unele afecțiuni a căror origine se situează în per. perinatală	Tumori
Comuna Prăjești	Bolile aparatului respirator, aparatului	Malformații congenitale, deformații	Tumori

UAT	BOLILE CU CELE MAI MULTE CAZURI NOI APĂRUTE	BOLILE CU CELE MAI MARI DESCREȘTERI , ALE NUMĂRULUI DE CAZURI (2015-2020)	BOLILE CU CELE MAI 1 MARI CREȘTERI ALE NUMĂRULUI DE CAZURI (2015-2020)
	[digestiv și ale ochlului\| Iși anexelor sale	și anomalii cromozomiale
Comuna Sărata	Bolile aparatului respirator, aparatului digestiv și ale sistemului osteo- articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv	Boli asociate sarcinii, nașterii, lăuzie!	Bolile pielii și țesutului celular subcutanat
Comuna Sâucești	Bolile aparatului respirator, aparatului digestiv și ale sistemului osteo- articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv	Unele afecțiuni a căror origine se situează în per. perinatală	Bolile aparatului circulator
Comuna Secuieni	Bolile aparatului respirator, aparatului digestiv și infecțioase și parazitare	Bolile sistemului nervos	Unele afecțiuni a căror origine se situează în per. perinatală
Comuna Tamași	Bolile aparatului respirator, aparatului digestiv și ale sistemului osteo- articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv	Malformații congenitale, deformațil și anomalii cromozomiale	Tumori
Comuna Traian	Bolile aparatului respirator, aparatului digestiv și ale aparatului circulator	Bolile sistemului nervos	Tulburări mentale și de comportament
Comuna Horgești²⁸	Bolile aparatului respirator, ale aparatului digestiv și infecțioase și parazitare	Unele afecțiuni a căror origine se situează în per. perinatală	Bolile aparatului digestiv

Sursa: DSP Bacău

Infrastructura medicală din Zona Metropolitană Bacău este reprezentată de 3 spitale publice, care se regăsesc pe teritoriului municipiului Bacău ²⁹. Acestea sunt prezentate în continuare.

în cadrul municipiului Bacău, care este furnizorul principal de servicii de sănătate de la nivelul județului Bacău, se regăsesc trei spitale publice: Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Municipal și Spitalul de Pneumoftiziologie.

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BACĂU | Conform Ordinului nr. 323/2011 al Ministerului Sănătății, asigură asistența medicală preventivă, curativă și recuperatorie primară și secundară, oferind 36 de secții și compartimente și un sistem ambulatoriu integrat. Spitalul este modernizat constant prin achiziționarea de aparate performante, renovarea secțiilor existente (de exemplu: pneumoftiziologie, ambulatoriul și maternitatea) și construirea de noi secții, ca de exemplu radioterapie. Acesta este de competență II A (nivel înalt). Din perspectiva digitalizării, spitalul se remarcă prin asigurarea funcționării unui portal web medical³⁰ care permite accesul și utilizarea următoarelor tipuri de servicii și instrumente:

• Un sistem de programări online;
• Un dosar electronic de sănătate care permite colectarea și organizarea eficientă a informațiilor relevante privind sănătatea;
• O platformă de servicii integrate de e-sănătate ce oferă acces la intercomunicarea actorilor înregistrați în sistemul medical.

De asemenea, în contextul pandemiei de COVID-19, pe perioada stării de urgență impuse a funcționat un sistem de telemedicină “.

Ca parte a Spitalului Județean de Urgență Bacău face parte și Secția de Pediatrie (Ambulatoriu de Specialitate Copii).

SPITALUL MUNICIPAL | Este construit pe parcursul a 10 ani de către administrația publică locală din fonduri proprii și credite bancare, cu scopul de a prelua încărcătura Spitalului Județean de Urgență ^M. Pe perioada pandemiei de COVID-19, pentru etajele parter, 4 și 5 ale spitalului au fost derulate lucrări de amenajare în vederea asigurării asistenței medicale în contextul epidemiologie COVID-19 ³¹ (măsuri abordate în parteneriat cu CJ Bacău), care au fost între timp sistate, urmând ca pentru reluarea acestora să se realizeze o analiză pentru stabilirea cerințelor de funcționare a întregului obiectiv. în prezent se află în curs de derulare lucrări de amenajare a parterului și subsolului (parțial), urmând ca după finalizarea acestora, spațiile amenajate să fie date spre exploatare Spitalului Județean Bacău. Secțiile asigurate în cadrul spitalului vor fi următoarele: cardiologie, terapie intensivă coronarieni, cardiologie intervențională, neurologie, urologie, nefrologie, oftalmologie, O.R.L., hematologie, ATI, chirurgie generală/neurochirurgie, precum și sală de conferințe sau locuințe pentru angajați.

în plus, este important de menționat faptul că în procesul de realizare a lucrărilor de dotare/modernizare/amenajare/reabilitare, vor fi demarate inițiative de obținere de fonduri prin PNRR (în acest sens pot fi regăsite măsuri inclusiv în cadrul portofoliului de proiecte propus).

SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BACĂU | Primele construcții ale acestui spital datează încă din anul 1900, în cadrul acestuia fiind asigurate servicii medicale orientate către bolile de plămâni și în special ale tuberculozei pulmonare. Beneficiază de două secții de pneumologie și un compartiment de îngrijiri paliative. în prezent se află în implementare proiectul „Modernizarea, dotarea și extinderea corpurilor ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziogie Bacău”, prin care se urmărește îmbunătățirea infrastructurii ambulatoriului și creșterea gradului de adresabilitate în ambulatoriile de specialitate, concomitent cu reducerea timpilor de așteptare pentru investigații specifice.

Astfel, municipiul Bacău este cea mai dezvoltată așezare de la nivelul județului din perspectiva dotărilor de sănătate, fiind singurul oraș care din perspectiva digitalizării a demarat primii pași în direcția eSănătății (după cum este amintit mai sus, în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău). De serviciile asigurate pot beneficia toți locuitorii atât din Zona Metropolitană Bacău, cât și din tot județul. In ceea ce privește telemedicina, în cadrul spitalului județean a funcționat o perioada acest tip de serviciu, care ar fi deosebit de important și necesar să funcționeze în permanență. Aceasta nu reprezintă o înlocuire totală a actului medical, ci doar reprezintă o soluție smart care contribuie la optimizarea timpului pacientului și al medicului, astfel că în special populația din zona metropolitană poate beneficia de avantajul apropierii de municipiul Bacău, cele mai îndepărtate localități fiind aflate la distanță de maxim 20 de minute de acesta. Mai este important de menționat faptul că, date fiind concluziile remarcate ca urmare a aplicării unui chestionar dedicat populație din zona metropolitană, printre cele mai importante măsuri pentru dezvoltarea comunității a fost menționată inclusiv modernizarea infrastructurii de sănătate existente (în special spitalele). Mai mult, aceste aspecte sunt importante în contextul în care nivelul de nemulțumire cu privire la serviciile medicale asigurate în sistem public este sporit, prin comparație cu cele asigurate în mediul privat, motivele fiind referitoare la disponibilitatea cadrelor medicale specializate, la calitatea serviciilor și a dotărilor, respectiv la oferta serviciilor de sănătate. Per total, gradul de mulțumire al populației, fie că este vorba de mediul public sau privat, este de sub 60%.

Conform bazei de date INS Tempo, în anul 2019 la nivelul Zonei Metropolitane Bacău erau asigurate în total 5,7 paturi la 1.000 de locuitori în spitalele atât publice, cât și private existente. în sistemul public valoarea era de 5,2, iar în sistemul privat locurile suplimentate erau reprezentate de o valoare de 0,5 paturi la 1.000 de locuitori. Per total, deși valoarea la nivelul întregii zonei metropolitane a crescut de la 5,5 în anul 2015 la 5,7 în anul 2019 (evoluție marcată și de tendința ascendentă din sistemul privat), în sistemul public se remarcă o scădere a numărului de paturi, de la 5,3 la 5,2 la 1.000 de locuitori.

în ceea ce privește sistemul public, valoarea înregistrată în zona metropolitană la nivelul anului 2019 (5,2) este mai mare față de cea de la nivel județean (4 paturi la 1.000 de locuitori) și de la nivel regional (4,8 paturi la 1.000 de locuitori), dar este sub cea de la nivel național (5,6 paturi la 1.000 de locuitori).

FIGURA 113 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE PATURI ÎN SPITALE LA 1.000 DE LOCUITORI, 2015-2019

5,5	5,5	5,5	5,7	5,7
5,3	5,3	5,2	5,2	5,2
0,3	0,3	0,3	0,4	0,5
2015	2016	2017	2018	2019
	Proprietate publică	—Proprietate privată	—Total

Sursa: INS - Baza de date TEMPO ordine

în plus față de spitale, pe teritoriul zonei metropolitane mai există dotări medicale de deservire locală, după cum se poate observa în figurile de mai jos. Așadar, la nivelul A anului 2019, majoritatea populației este deservită de unități private, fenomen ce s-a remarcat încă din anul 2011 odată cu procesul accentuat de privatizare a unora dintre categoriile structurilor de servicii medicale (cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice etc). Aceste tendințe atrag atenția asupra unor provocări cum ar fi limitarea responsabilității și capacității de intervenție a administrației publice în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale oferite, respectiv majorarea costurilor serviciilor medicale.

în anul 2019, se remarcă faptul că singurele structuri de servicii medicale publice din întreaga zonă metropolitană se concentrează în municipiul Bacău, în restul UAT-urilor aflate în mediul rural existând doar structuri private. Astfel, se regăsesc în total 58 de unități sanitare publice, respectiv 795 de unități sanitare private distribuite atât în municipiul Bacău, cât și în restul localităților din cadrul zonei metropolitane. în comune, se remarcă faptul că în fiecare dintre acestea există câte un cabinet medical de familie (inclusiv în comunele Horgești și Nicolae Bălcescu), deși, cu excepția acestora și a cabinetelor stomatologice și a farmaciilor/punctelor farmaceutice (care se regăsesc în majoritatea comunelor), pentru celelalte tipuri de servicii populație este nevoită să se deplaseze în așezări urbane. O

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

FIGURA 115 - DISTRIBUȚIA STRUCTURILOR DE SERVICII MEDICALE PRIVATE LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2019

Spitale

Puncte farmaceutice

Puncte de lucru ale centrelor de dializa Laboratoare medicale

Laboratoare de tehnica dentara

Farmacii

Depozite farmaceutice

Centre medicale de specialitate cu paturi de spital

Centre de sanatate

Centre de diagnostic si tratament cu paturi de spital Cabinete stomatologice

Cabinete medicale de specialitate

Cabinete medicale de medicina generala

Cabinete medicale de familie Ambulatorii de specialitate

Alte tipuri de cabinete medicale

i 5

M 18

247

182

127

l 2

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

⁵⁶ Situația numărului spitalelor publice prezentată pe platforma INS - Baza de date TEMPO online nu corespunde cu situația reală (existența a 3 spitale publice) - se află în curs e finalizare Spitalul Municipal, care reprezintă cel de-al treilea, alături de Spitalul Județean de Urgență Bacău ți Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău

FIGURA 116 - DISTRIBUȚIA PRINCIPALELOR STRUCTURI DE SERVICII MEDICALE PE TERITORIUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, 2019

il J Urniți județe

Umili unltln administrative teritoriale de bazâ

limita Zonei Metropolitane Bac Iu

Rețeaua de locahtltl

(•) Municipiu rețedințl de județ

• Sat rejedlnțl de comuni Sat

Infrastructuri de transport .......- Drum național ---- Drum județean

Drumuri si urlu locale

Cale feratl

Tipuri de unitlti medicale prererte in UAT

# Spital

Cabinet medical de familie

Caomet medical de specialitate

Cabinet stomatologic

Farmacie

Punct farmaceutic

"Comunele Horg^ti >r Nnolatt Bdkenu ou foc porte c'm Apr Zona Melropc jtonti Bocdv *0 momentul etate*# •

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

La nivelul anului 2019 existau în zona Metropolitană Bacău 1.703 de cadre medico-sanitare în sistemul public (52,6% din total), respectiv 1.532 în sistemul privat (47,4%

din total). Din totalul acestora, categoria cu cele mai multe cadre este cea a personalului sanitar mediu (67,2%), urmată de cea a medicilor (16,3%).

Per total, numărul personalului a crescut cu 2,9% în intervalul 2015-2019, cea mai mare creștere fiind înregistrată în mediul privat (+5,5%). Procesul de privatizare a serviciilor de sănătate, care a început în anul 2011, a generat un transfer de medici de familie, stomatologi și personal sanitar mediu din domeniul public către domeniul privat. în privința medicilor nu au fost sesizate schimbări structurale majore între cele două medii deoarece dotările publice s-au menținut. Totuși, a fost constatată o creștere semnificativă a majorității categoriilor de personal medico-sanitar din mediul privat (cu excepția medicilor de familie), corelată cu creșterea antreprenoriatului în domeniul medical.

FIGURA 117 - EVOLUȚIA PERSONALULUI MEDICO-SANITAR DIN SISTEMUL PUBLIC ÎN ZONA METROPOLITANA BACĂU, 2019

FIGURA 118 - EVOLUȚIA PERSONALULUI MEDICO-SANITAR DIN SISTEMUL PRIVAT ÎN ZONA METROPOLITANA BACĂU, 2019

Sursa: INS Baza de date TEMPO oniine

Din perspectiva numărului de persoane ce reveneau unui medic de familie, această valoare era la nivelul zonei metropolitane de 2.335 în anul 2019. Pornind de la valorile impuse de Ministerul Sănătății referitoare la acest indicator, care nu ar trebui să depășească valoarea de 3.000 de persoane, se observă faptul că există 6 UAT-uri care nu se încadrează, acestea fiind următoarele: Gioseni (4.295 de persoane), Hemeiuș (3.085 de persoane), Letea Veche (3.644 de persoane), Mărgineni (3.358 de persoane), Tamași (3.096 de persoane) și Traian (3.133 de persoane). De asemenea, comuna Horgești, care nu face parte încă din zona metropolitană, depășește cu mult valoarea maximă (5.713 de persoane). Este important de menționat faptul că în comunele Blăgești, Itești și Sărata, conform INS TEMPO, deși acestea figurează ca beneficiind de prezența cabinetelor medicale de familie, nu există niciun medic de familie în cadrul acestora. Per total, în intervalul 2015-2019, numărul de locuitori ce revin unui medic de familie a scăzut cu 10,5%. Provocările referitoare la accesul populației la serviciile medicale (în special cele de bază) sunt cu atât mai mari în contextul pandemiei de COVID-19, astfel că în cadrul chestionarului aplicat populației din Zona Metropolitană Bacău a fost menționat accesul îngreunat la serviciile medicale printre aspectele cele mai problematice cu care s-au confruntat respondenții.

FIGURA 119 - NUMĂRUL LOCUITORILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU CE REVIN UNUI MEDIC DE FAMILIE, 2019

Limiti unitJt» admlinstrarive teritoriale de băii

Limna Zonei Metropolitane Baciu

Rețeaua de locaiitițl

(•) Murklpiu rețedinți de iddet

® Oraș

• Sat resedinti de comuni

Sat

Infrastructuri de transport

Drum național

---- Drum județean

Drumuri $i sui/i locale

--Cale ferati

Mumir locuitor' la 1 medic de familie, 2019

Sub 2 000

2 000 - 3 000

3 000 4 000

Peste 4 000

} Upsi medic

CcMnune^ Horiți ii Nnotot Munw nu /oc part» din ADl Zona Metropolitani Hftiu Io momente efobori’U untMci

Sursa: INS Baza de date TEMPO online

în ceea ce privește personalul medical, au existat inițiative de desfășurare a diferitor activități orientate către specializare, instruire etc (de exemplu cursuri). Prin programul POCU 2014-2020 s-a realizat, de către Școala Națională de Sănătate Publică,

Management și Perfecționare și Domeniul Sanitar București în parteneriat cu MĂI și cu o serie de spitale din București, un proiect ce vizează instruirea asistenților medicali din țară, una dintre sesiuni fiind desfășurat și în municipiul Bacău în anul 2019 (cursuri de boli cardiovasculare și monitorizare, de boli respiratorii acute și cronice, respectiv de boli renale acute și cronice)³².

CJAS Bacău prezintă situația beneficiarilor diferitor programe de sănătate desfășurate în județ, cele relevante la nivelul Zonei Metropolitane Bacău fiind referitoare la situația beneficiarilor din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău. Astfel, Programul Național de Boli Endocrine a avut la nivelul anului 2019 cel mai mare grad de accesare (peste 1.000 de persoane), fiind urmat de Programul Național de Diabet Zaharat (881 de persoane), Subprogramul de Radioterapie a Bolnavilor cu Afecțiuni Oncologice (464 de persoane), Programul Național de Ortopedie (216 persoane) și alte 3 programe care au fost accesate de mai puțin de 50 de persoane fiecare³³.

TABEL 38 - BENEFICIARI Al PROGRAMELOR DE SĂNĂTATE, 2019__

DENUMIRE PROGRAM DE SĂNĂTATE I NUMĂR BENEFICIAR

Program Național de Tratament dl Hemofiliei și Talasemiei

Programul Național de Boli Endocrine

Programul Național de Diabet Zaharat

Programul Național de Ortopedie

Programul Național de Supleere a Funcției Renale la Bolnavii cu Insuficiență Renală Cronică

Programul Național de Tratament pentru Boli Rare

Subprogramul de Radioterapie a Bolnavilor cu Afecțiuni Oncologice

Sursa: CJAS Bacău

Din perspectiva persoanelor consumatoare de droguri, la nivel național există două rețele de tratament: rețeaua de tratament de tip ambulatoriu și rețeaua de tratament în regim rezidențial. Acestea sunt foarte importante în contextul consumului de droguri, dat fiind faptul că inclusiv județul Bacău prezintă probleme pe acest palier, după cum urmează:

• Din perspectiva repartiției urgențelor medicale la nivelul unităților teritorial-administrative, în raport cu ponderea numărului de cazuri de urgențe înregistrate, județul Bacău este cuprins în categoria zonelor cu risc mediu (ponderi între 1% și 4,9%);
• Județul Bacău înregistrează creșteri asociate indicatorilor care fac referire la numărul de cazuri soluționate (de la 63 de cazuri în anul 2017 la 72 în anul 2018);
• Județul Bacău se află pe locul 5 la nivel național din perspectiva persoanelor condamnate pentru deținere de droguri pentru consum propriu (4 persoane);
• Județul Bacău a înregistrat un minor condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni în contextul drogurilor;
• în județul Bacău au fost înregistrate la nivelul anului 2018 două persoane pentru conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive ”.

3.4.3. ASISTENȚĂ SOC ALĂ

La nivel teritorial, în Zona Metropolitană Bacău, dotările sociale sunt distribuite astfel:

• Centre rezidențiale pentru copii în Municipiul Bacău și comunele Mărgineni și Hemeiuș;
• Centre de îngrijire și asistență pentru persoanele adulte, în Municipiul Bacău și localitatea Filipești;
• Furnizori privați de servicii sociale în Municipiul Bacău și comunele Hemeiuș, Xxxxx Xxxxxxxx, Mărgineni;
• Centru de cazare pentru persoanele fără adăpost, în Municipiul Bacău;
• Asistenți maternali în Municipiul Bacău și comunele învecinate.

Servicii sociale destinate copilului și familiei:

• Evaluări medicale și orientări școlare;
• Prevenirea separării copilului de familie;
• Instituire măsură de protecție;
• Reintegrare;
• Reevaluare măsură de protecție;
• Monitorizare.

Servicii sociale destinate persoanelor vârstnice și persoanelor cu handicap:

• Consiliere, informare și îndrumare;
• Evaluări medicale;
• Evaluări (întocmire dosare) pentru internarea în Căminul pentru Persoane

• Vârstnice;

• întocmire dosare pentru persoanele cu handicap grav beneficiare de indemnizație de însoțitor / asistent personal (angajarea asistentului personal);
• Servicii sociale destinate persoanelor fără adăpost.

Beneficiarii de servicii sociale

La finalul anului 2020 în evidența Direcției de Asistență Socială a Municipiului Bacău erau înregistrate 1004 familii cu copii care beneficiau de masuri de asistență socială, cu 154 de cazuri mai multe decât în 2015. Numărul familiilor cu copii beneficiare de asistență socială a fluctuat în ultimii 5 ani, înregistrând o scădere în perioada 2015 - 2018, de la 850 de cazuri la 795, apoi continuând să crească până în 2020.

” http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2020/01 ZRN_2019_28.11.pdf

FIGURA 120 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE FAMILII CU COPII BENEFICIARE DE SERVICII SOCIALE ÎN MUNICIPIUL BACĂU

Situația copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate

Conform datelor furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, în 2020, la nivelul Zonei Metropolitane Bacău existau 792 de familii în care părinții sunt plecați în străinătate, dintre care 161 de familii cu ambii părinți plecați. Cele mai multe cazuri se înregistrează în localitatea Gârleni unde în evidenta DGASPC figurează 150 de familii în care un părinte sau ambii părinți sunt plecați în străinătate. La polul opus se situează localitățile Ițești, Izvorul Berheciului și Municipiul Bacău, cu cele mai puține cazuri, 6 la număr. în localitatea Traian, conform evidentelor DGASPC, nu există nicio familie în care unul sau ambii părinți sa fie plecați în străinătate. Din punct de vedere al numărului părinților dintr-o singură familie care sunt plecați, în localitatea Blăgești există cele mai multe familii cu ambii părinți plecați (40) dar și cele mai multe familii în care unicul susținător figurează ca fiind plecat în străinătate (36), în timp ce numărul cel mai mare de familii cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate se regăsește în localitatea Gârleni (120).

TABEL 39 - FAMILII CU PĂRINȚI PLECAȚI ÎN STRĂINĂTATE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

LOCALITATEA	NR. FAMILII CU AMBII PĂRINȚI PLECATI	NR. FAMILII CU UN SINGUR PĂRINTE PLECAT	NR. FAMILII CU UNIC SUSȚINĂTOR	NR. TOTAL FAMILII
BACĂU	0	5	1	6
BERESTI-BISTRITA	1	6	3	10
BLĂGESTi	40	40	36	116
BUHOCI	2	18	5	25
FARAOANI	10	8	7	25
FILIPEȘTI	10	30	3	43
GIOSENI	15	37	5	57
GĂRLENI	14	120	16	150
HEMEIUȘ	3	48	5	56

LOCALITATEA	NR. FAMILII CU AMBII PĂRINȚI PLECAȚI	NR. FAMILII CU UN SINGUR PĂRINTE PLECAT	NR. FAMILII CU UNIC SUSȚINĂTOR	NR. TOTAL FAMILII
HORGEȘTI	9	97	1	107
IȚEȘTI	2	3	1	6
IZVORU			o
BERHECIULUI	0	4	Z	6
LETEA VECHE	0	12	0	12
Xxxxx Xxxxxxxx	3	50	4	57
AAĂGURA	9	15	8	32
MĂRGINENI	0	35	0	35
ODOBEȘTI	20 ,	18	5	43
PRĂJEȘTI	1	5	2	8
SĂRATA	2	9	3	14
SAUCESTI	12	23	13	48
SECUIENI	8	7	0	15
TAMAȘI	9	15	4	28
TRAIAN	0	0	0	0
TOTAL	161	508	123	792

Sursa: DGASPC Bacău

în comuna Horgești sunt înregistrate 107 familii în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate, dintre care 9 familii cu ambii părinți plecați, 97 de familii cu un părinte plecat și 1 familie cu părinte unic susținător plecat la muncă în străinătate.

Doar la nivelul Municipiului Bacău, din datele transmise de către scoli ca răspuns la o adresa a Inspectoratului Școlar Județean, în 2018 existau 142 de copii cu ambii părinți plecați la munca în străinătate și 809 copii cu un părinte plecat la munca în străinătate. Cu toate acestea, în același an, în evidentele Direcției de Asistență Sociala a Municipiului Bacău figurau doar 76 de copii cu unul sau cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Aceasta diferența sugerează ca și în prezent, numărul real al copiilor cu părinți plecați la munca în străinătate este mult mai mare decât înregistrările care apar în evidentele oficiale, doar o mica parte dintre părinți notificând DAS și respectând legislația în vigoare. Situația este posibil sa fie generata de un cumul de factori care presupun o cunoaștere insuficienta a ofertei de servicii sociale la nivelul populației dar și teama de anumite urmări neddrite, mai ales în situații care implica minori.

Pentru îmbunătățirea acestei evidențe reprezentanții DAS Bacău sunt de acord că o posibilă soluție ar putea fi simplificarea procesului de declarare și crearea unor baze de date comune cu alte instituții - proceduri care este necesar să fie proiectate și implementate la nivel național (de exemplu cu școlile, cu direcțiile de pașapoarte, cu direcțiile de evidență a persoanelor).

în același timp, conform declarațiilor reprezentanților DAS Bacău, situația familiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate pentru anul 2020 este posibil să nu fie relevantă, dat fiind faptul că deciziile de a pleca de muncă în străinătate au fost puternic influențate de pandemia de COVID - 19 și de restricțiile de circulație impuse în timpul pandemiei, față de alți ani.

Tot la nivelul Municipiului Bacău, din totalul acestor copii aflați în evidenta Direcției de Asistență Socială, doar un număr mic de copii au stabilita prin instanța persoana în îngrijirea căreia rămâne copilul când părintele este plecat la munca în străinătate.

FIGURA 121 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE COPII CU PĂRINȚI PLECAȚI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE ÎN MUNICIPIUL BACĂU

Sursa: DAS Bacău

Situația persoanelor adulte cu dizabilități în Zona Metropolitana Bacău

In ceea ce privește situația persoanelor adulte cu dizabilități, în 2020 erau înregistrate 6615 persoane cu dizabilități în Municipiul Bacău și în localitățile din zona metropolitana, cu 175 mai multe decât în 2015, rata de creștere fiind de 3%. Cele mai ® multe persoane adulte cu diverse forme de dizabilitate au domiciliul în Municipiul Bacău, 4461 de persoane.

FIGURA 122 - SITUAȚIA PERSOANELOR ADULTE CU DIZABILITĂȚI ÎN ZONA METROPOLITANA BACĂU

6440	6707	6620	6640	6594	6615
2015	2016	2017	2018	2019	2020

Adulti cu dizabilități

Sursa: DGASPC Bacău

în comuna Horgești, în 2020 erau înregistrate 124 de persoane adulte cu dizabilități, mai mult cu 8 persoane față de anul 2015, în general tendința fiind una de creștere în ultimii 5 ani. Per total, numărul de persoane cu dizabilități a crescut, creșterea fiind mai mare în cazul copiilor.

De asemenea numărul indemnizațiilor de însoțitor acordate persoanelor cu handicap a crescut de la 793 în 2015 la 914 în 2020 conform evidențelor Direcției de Asistență Socială Bacău.

Printre dificultățile cele mai importante cu care se confruntă persoanele cu dizabilități se numără lipsa locurilor de muncă dedicate acestora, accesul restrâns la educație și nevoia de accesibilizare a spațiilor publice.

Reprezentanții Asociației Nevăzătorilor din Bacău consideră că, pentru persoanele nevăzătoare, pe raza Municipiului Bacău, singurele oportunități de angajare sunt oferite prin posturile de maseur din spitalele de pe raza municipiului, insuficiente comparativ cu cererea existentă. Pentru a creste accesul persoanelor cu dizabilități pe piața muncii sunt necesare măsuri de sprijin care presupun crearea de locuri de muncă speciale și în alte domenii pentru a acoperi cererea existentă.

în ceea ce privește accesul la educație al persoanelor cu dizabilități, părinții ar trebui încurajați și sprijiniți să își înscrie copiii la școala, în învățământul de masă care, de asemenea, trebuie adaptat și accesibilizat pentru a permite încadrarea copiilor cu dizabilități. în acest fel, prin evitarea segregării școlare s-ar crea șanse egale pentru toate persoanele iar educația publica ar deveni mai incluzivă.

Accesibilizarea spațiilor publice pentru accesul persoanelor cu dizabilități este o alta care ar trebui să fie considerată prioritară de către autorități, Zona Metropolitană Bacău oferind, în prezent, prea puține soluții in acest sens. De asemenea, trebuie sporită conștientizarea la nivelul populației generale și al lucrătorilor din servicii, atât în domeniul public cât și în domeniul privat, pentru ca sprijinul oferit acestor persoane sa crească și să devină relevant.

Alte categorii de persoane adulte beneficiare de servicii de asistentă socială

Servicii destinate persoanelor vârstnice

Pe lângă serviciile sociale acordate persoanelor adulte cu dizabilități, persoanele vârstnice pot beneficia de servicii sociale sub forma de îngrijire în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice și îngrijire la domiciliu.

Căminul pentru Persoane Vârstnice, aflat în administrarea DAS Bacău, are o capacitate de 210 locuri și asigura în regim instituționalizat, condiții de găzduire și hrană, îngrijire personală și medicala, recuperare și readaptare, activități de asistență socială și psihologică, pe perioada determinată/nedeterminată, în funcție de nevoile individuale ale persoanelor vârstnice și de capacitatea proprie. Internările în centrul rezidențial au fluctuat în ultimii 5 ani, media fiind de 50 internări/anual.

Sursa: DAS Bacău

Conform informațiilor primite de la reprezentanții DAS Bacău, în prezent, Căminul pentru Persoane Vârstnice nu acoperă nivelul de cerere, nu asigură servicii de îngrijire la domiciliu, ceea ce este cu atât mai problematic pentru persoanele care au și diferite dizabilități.

De asemenea, în perioada 2015 - 2019 Fundația de Sprijin Comunitar și Cruce Roșie din Municipiul Bacău, prin intermediul unei cofinanțări de la bugetul local, în baza legii, 350/2005, a furnizat servicii de îngrijire la domiciliu persoanelor vârstnice, de aceste servicii beneficiind 150 de persoane, în medie, anual. în anul 2020, conform informațiilor primite de la DAS Bacău, serviciile nu au mai fost furnizate în cadrul parteneriatului dintre DAS Bacău și Fundația de Sprijin Comunitar și Cruce Roșie din Municipiul Bacău. Având în vedere tendința generala de îmbătrânire a populației si, prin urmare, creșterea numărului de persoane vârstnice care necesita acces la servicii sociale, este important sa fie găsită o modalitate prin care sa se asigure continuitatea oferirii serviciilor de îngrijire la domiciliu, inclusiv prin încheierea de parteneriate între instituțiile publice si organizațiile non-guvernamentale.

Servicii destinate persoanelor dependente de consumul de droguri și tinerilor

La nivelul Municipiului Bacău sunt disponibile servicii dedicate persoanelor dependente de consumul de droguri, furnizate prin intermediul Centrului De Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bacău, din cadrul Agenției Naționale Antidrog. Misiunea Agenției Naționale Antidrog este de a elabora, coordona, evalua și monitoriza, la nivel național, politicile în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri, precum și al asistenței integrate a consumatorilor, aplicate de către instituțiile cu atribuții în domeniu. Serviciile oferite de Centrul De Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bacău sunt următoarele:

• Asistență socială;
• Reducerea riscurilor asociate consumului;
• Cursuri de formare a specialiștilor;
• Cursuri de formare pentru beneficiari;
• Prevenirea consumului.

Conform CPECA Bacău, situația persoanelor care beneficiază de tratament pentru problemele cauzate de consumul de droguri, pe tipuri de tratament (integrat, rezidențial, ambulatoriu) și pe caracteristici socio - economice (vârstă, sex, statut social, etc), la finalul anului 2020, în Municipiul Bacău și zona metropolitană, era următoarea:

• 280 de persoane au beneficiat de servicii oferite de furnizori privați, dintre care 80 de persoane în sistem rezidențial și 200 de persoane în ambulatoriu, în anul 2020;
• 114 persoane au beneficiat de servicii ca urmare a internării în spital, în perioada 2015 - 2020;
• 25 de persoane au beneficiat de servicii oferite prin CPECA Bacău, în ambulatoriu, în perioada 2019 - 2020

După grupa de vârsta, persoanele cele mai afectate de consumul de droguri sunt cele din segmentul 19 - 25 de ani, urmate de grupa 26 - 35 de ani și de tinerii cu vârste intre 16 -18 ani.

Reprezentanții Centrului de Prevenire, Evaluare și Consultare Antidrog Bacău sunt de acord că este nevoie de servicii alternative pentru tineri, cu scopul de a preveni consumul/traficul de droguri și de a controla în consecință nevoia acestora de a

“ Datele prezentate referitoare la numărul beneficiarilor de servicii destinate persoanelor dependente de consumul de droguri includ și comuna Horgești beneficia de servicii sociale. Comunicarea cu tinerii și informarea acestora este important să înceapă cât mai devreme (din clasele primare). în ceea ce privește prevenția consumului/traficului de droguri, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consultare Antidrog Bacău a dezvoltat parteneriate pentru a desfășura diferite proiecte orientate către elevi, printre care menționăm participarea la realizarea Strategiei Județeană Antidrog pentru perioada 2014 - 2020.

Asigurarea de servicii sociale destinate tinerilor este considerată a fi o nevoie prioritară de către cei mai mulți reprezentanți ai asociațiilor private și din cadrul instituțiilor publice, de pe raza Municipiului Bacău.

Aceștia, în cadrul grupurilor de lucru organizate în vederea elaborării prezentei strategii, au susținut ideea dezvoltării de parteneriate între organizații și instituții cu expertize complementare, între mediul public și mediul privat, în vederea de servicii sociale pentru grupurile vulnerabile, în special pentru tineri.

Conform statisticilor naționale, aproximativ 30% dintre tineri (NEETS) nu se încadrează în niciun grup dezavantajat (nu sunt nici șomeri, nici în grupuri vulnerabile etc), deși aceștia se confruntă cu probleme sociale. Procentul este unul relevant și cea mai mare problemă este că de la o generație la alta tinerii care se confruntă cu probleme sociale nu reușesc să își sporească nivelul de calitate a vieții, astfel că nici generațiile ce vor urma nu vor reuși să se descurce mai bine, cu atât mai mult cu cât aceștia nu sunt în atenția instituțiilor sociale în mod direct și nu se iau măsuri orientate clar către nevoile lor.

Beneficiarii de VMG

Pe parcursul anului 2020 au fost plătite ajutoare sociale sub forma de Venit Minim Garantat către 365 de familii beneficiare din Municipiul Bacău, dintre care, la finalul aceluiași an, mai beneficiau de ajutor 255 de familii. Media lunara a beneficiarilor de ajutor social care au prestat activități în folosul comunității a fost în număr de 9. Cartierele Municipiului Bacău cu cele mai mari procente de beneficiari, din total, în anul 2020 au fost: Tache - 21,10%; Ștefan cel Mare -11,23%; Izvoare - 6,85%.

TABEL 40 - BENEFICIARI DE VMG ÎN ANUL 2020 ÎN MUNICIPIUL BACĂU

CARTIER	NR. BENEFICIARI	PROCENT
TACHE	77	21.10%
ȘTEFAN CEL MARE	41	11.23%
IZVOARE	25	6.85%
SERBANESTI 2	25	6.85%
CREMENEA	16	4.38%
BISTRIȚA LAC	15	4.11%
GEORGE BACOVIA	14	3.84%
SERBANESTI 1	14	3.84%
STURZA	14	3.84%
AVIATORI 1	13	3.56%
CFR	13	3.56%
CORNIȘA	12	3.29%
MILCOV	12	3.29%
CENTRU	10	2.74%
REPUBLICII	10	2.74%

CARTIER	NR. BENEFICIARI	PROCENT
AVIATORI 2	9	2.47%
GĂRII	9	2.47%
FARA LOCUINȚA	3	2.19%
GHERAIESTI	8	2.19%
CARPATI	7	1.92%
LETEA	6	1.64%
TIPOGRAFILOR	5	1.37%
CANCICOV	1	0.27%
CHIMIEI	1	0.27%
TOTAL	365	100%

Sursa: DAS Bacău

Pentru eficientizarea sprijinului oferit de către instituțiile și organizațiile care furnizează servicii pentru beneficiarii de pe raza Zonei Metropolitane Bacău este foarte important ca acțiunile realizate să urmărească abordarea integrată a nevoilor de bază și să pună accentul pe dezvoltarea cu precădere a serviciilor primare. în felul acesta, șansele pentru asigurarea sustenabilității și maximizarea impactului serviciilor oferite ar putea fi mai bune.

Protecția copilului cu dizabilități

In 2020 în Bacău și în localitățile din zona metropolitana au fost înregistrați 848 de copii cu diferite grade de handicap, în funcție de tipul de afecțiune, în timp ce în urma cu 5 ani în evidente apăreau 747 de copii cu handicap. Per total, rata de creștere este de 14% în perioada menționată, pe fondul creșterii numărului de copii care suferă de afecțiuni psihice, caz în care rata de creștere a fost de 626% și boli somatice cu rata de creștere de 27%. O altă creștere importantă se înregistrează și în cazul bolilor rare, în 2020 fiind înregistrate de 16 ori mai multe cazuri decât în 2015. Cu toate acestea, în aceeași perioada au fost constate scăderi semnificative ale cazurilor de copii care suferă de handicap mintal, mai putini cu 61% în perioada de referința, și de boli asociate, unde se remarca o scădere de 76%.

în comuna Horgești numărul de copii cu dizabilități a crescut ușor în 2020 ajungând la 38 de cazuri, cu 5 cazuri mai mult ca în 2015.

FIGURA 124 - SITUAȚIA COPIILOR CU DIZABILITĂȚI ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Sursa: DGASPC Bacău

FIGURA 125 - SITUAȚIA COPIILOR ÎNCADRAȚI ÎNTR-UN GRAD DE HANDICAP PE TIPURI DE AFECȚIUNI ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

450 •s:	j JJ JJil JLIil J..III. .Li						3 71
	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Fizic (locomotor)	31	33	21	19	23	27
Somatic	133	147	154	148	152	169
Auditiv	33	32	30	29	30	29
Vizual	28	24	22	24	29	26
Mintal	295	291	218	153	140	114
Psihic	54	57	92	224	300	392
Asociat	168	179	220	179	99	40
HIV/SIDA	2	1	2	1	1	1
Boli rare	3	2	5	23	37	49
Surdocecitate	0	0	1	1	0	1

Sursa: DGASPC Bacău

în prezent, dintre tipurile de afecțiuni, se remarcă afecțiunile psihice, mintale și somatice cu cele mai crescute valori. Deși numărul de cazuri de copii cu afecțiuni mintale este în scădere iar numărul de copii cu afecțiuni somatice este în creștere ușoară, este îngrijorătoare înmulțirea cazurilor de boli psihice care, față de anul 2015 când erau înregistrate 54 de cazuri, au crescut cu 338 de cazuri în ultimii 5 ani, ajungând la 392 de cazuri.

FIGURA 126 - SITUAȚIA COPIILOR ÎNCADRAȚI ÎNTR-UN GRAD DE HANDICAP PE TIPURI DE AFECȚIUNI ÎN 2020

392

Sursa: DGASPC Bacău

Protecția de tip familial a copilului

Dintre copiii aflați plasament familial, la nivelul Zonei Metropolitane Bacău, cei mai mulți se află în plasament la AMP (Asistent Maternal Profesionist), 277 copii, în timp ce 99 de copii se află în plasament la rude. Cifrele sunt din 2020, iar în ceea ce privește evoluția copiilor aflați în diverse forme de plasament, în timp ce numărul de copii aflați în plasament la rude a scăzut ușor în ultimii ani, de la 148 în 2015 la 99 în 2020, copiii aflați în plasament la AMP sunt mai mulți de la un an la altul, în 2015 fiind înregistrați

225, față de 277, cinci ani mai târziu, în 2020.

FIGURA 127 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE COPII AFLAȚI ÎN PLASAMENT LA AMP ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Sursa: DGASPC Bacău

Localitățile cu cel mai mare număr de copii aflați în plasament la AMP în 2020 sunt: Bacău - 142 de copii; Blăgești - 15 copii; Mărgineni - 15 copii; Gioseni - 14 copii; Letea Veche - 12 copii; Evoluția numărului de copii aflat în plasament la AMP înregistrează o tendința ușor crescătoare în majoritatea localităților, în timp ce la nivelul Zonei Metropolitane Bacău se înregistrează o stagnare față de anul precedent, dar o creștere cu 52 de cazuri față de anul 2015.

în comuna Horgești numărul de copii aflați în plasament la AMP a scăzut ușor, de la 6 copii în 2015 la 3 în 2020, în timp ce numărul de copii aflați în plasament la rude a fost relativ constant în ultimii ani, cu o tendința de creștere în 2017 când se înregistrau 14 copii aflați în plasament. în 2020 numărul acestora era de 10.

In prezent, la DGASPC Bacău sunt înregistrați 81 de Asistenți Maternali Profesioniști atestați, în aria de acoperire a zonei metropolitane. Localitățile cu cei mai mulți asistenți maternali profesioniști sunt: Bacău - 25 AMP; Gioseni - 14 AMP; Odobești - 23 AMP. Se remarca o diferența importanta privind numărul de AMP intre aceste localități și restul zonei metropolitane unde media este de 1 AMP/localitate. în 12 localități din 23 nu exista AMP.

Dintre cei 95 de Asistenți Maternali Profesioniști atestați în aria de referința, 36 au în îngrijire și copii cu dizabilități.

în comuna Horgești sunt înregistrați 14 Asistenți Maternali Profesioniști, dintre care 7 au în îngrijire copii cu dizabilități.

DGASPC Bacău confirmă faptul că este nevoie de o creștere a numărul de posturi pentru asistenții maternali, doar că există multe piedici instituționale și birocratice care complică procesul de recrutare și angajare. O soluție de avarie la numărul redus de asistenți maternali este existența echipelor mobile care merg în teritoriu pentru a asigura sprijin temporar acolo unde există o nevoie mai mare de asistenți maternali.

Sursa: DGASPC Bacău

Persoane aflate în sistemul de protecție socială

Tendința evoluției numărului copiilor aflați în sistemul de protecție socială este de scădere, în 2020 fiind înregistrați 549 de copii, cu 109 mai putini decât în anul 2015, dar cu 7 mai mulți ca în anul precedent. Cei mai mulți copii aflați în sistemul de protecție socială sunt înregistrați în Municipiul Bacău - 265 de copii, în timp ce în localitatea Secuieni apar în evidentele DGASPC doar 2 copii care beneficiază de protecție socială. Exista și unele comune unde în 2020 erau mai mulți copii înregistrați în sistemul de protecție socială față de anul 2015, contrar tendinței descrescătoare care se înregistrează la nivelul Zonei Metropolitane Bacău: Gioseni, Letea Veche, Izvorul Berheciului, Mărgineni. Cea mai mare diferență se regăsește în comuna Letea Veche, unde în 2020 numărul de copii sau tineri aflați în sistemul de protecție socială a crescut la 26, față de 16 în 2015.

FIGURA 129 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE COPII AFLAȚI ÎN SISTEMUL DE PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Sursa: DGASPC Bacău

La fel ca în cazul copiilor și tinerilor și numărul persoanelor adulte aflate în sistemul de protecție socială înregistrează o scădere ușoara în ultimii 5 ani, de la 227 de persoane în 2015, la 207 în prezent. Distribuția acestui indicator este de 56.04% în Municipiul Bacău (116 persoane) și 43.96% în comunele din zona metropolitana (91 de persoane). Exista și comune precum Gioseni și Odobești unde nu se înregistrează persoane adulte aflate în sistemul de protecție socială.

FIGURA 130 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE PERSOANE ADULTE AFLATE ÎN SISTEMUL DE

PROTECȚIE SOCIALĂ IN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Sursa: DGASPC Bacău

în comuna Horgești în 2020 erau înregistrați 17 copii aflați în sistemul de protecție socială, cu 3 mai puțini decât în 2015 și 3 persoane adulte, cu 2 mai mult decât în 2015.

Centre de Asistență Socială în municipiul Bacău și Zona Metropolitană

Centre aflate în administrarea DGASPC Bacău

Centre rezidențiale pentru copii

Activitatea de protecție a copilului derulată în perioada 2014 - 2020 s-a axat pe menținerea și pe dezvoltarea unor servicii sociale de calitate, eficiente și eficace.

Direcția de Asistență Socială și Protecția copilului Bacău deține 7 centre rezidențiale pentru copii, cu o capacitate de 436 și de locuri. în prezent, în cele 7 centre rezidențiale trăiesc 348 de copii, cu 69 mai putini decât în anul 2013 când în centrele rezidențiale ale DGASPC Bacău erau ocrotiți 417 copii, rata de scădere fiind de 17%.

Centre de îngrijire pentru adulți

Persoanele adulte Municipiul Bacău și zona metropolitana, care necesita îngrijire și asistență (inclusiv persoanele cu dizabilități), pot beneficia de serviciile a doua centre: Centrul de îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități “Condorul” situat în Municipiul Bacău, Bacău, str. Condorilor, nr. 2, jud. Bacău și Complexul de Servicii Comunitare pentru Persoane cu Handicap Neuropsihic din localitatea Filipești, fiecare având o capacitate de cate 48 de locuri. La începutul anului 2021, Centrul de îngrijire Condorul avea 46 de beneficiari, în timp ce Complexul de servicii din localitatea Filipești oferea servicii către 53 de beneficiari, cu 5 mai mult față de capacitatea sa.

Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău oferă servicii de asistență socială persoanelor fără adăpost, sub forma de cazare, masa și consiliere la Tabără de Sinistrați a municipiului din Str. Calea Moldovei nr. 96-98. în perioada 2015 - 2020, în medie, 20 de persoane fără adăpost au beneficiat de aceste servicii în sezonul rece.

Centre aflate în administrarea Direcției de Asistență Socială (DAS) Bacău:

• Centrul de resurse pentru adolescenți situat în str. Livezilor nr.4A, Bacău, are scopul dea preveni comportamentele la risc, neglijarea, abuzul și exploatarea prin muncă a copiilor și adolescenților, prin asigurarea pe timpul zilei, a unor activități de informare, educare, socializare/petrecere de timp liber, consiliere, cât și a unor activități de sprijin, consiliere, educare și suport pentru părinți /reprezentanți legali. Serviciile sunt destinate copiilor 10-17 ani și familiilor acestora;
• Centrul de zi pentru copilul aflat în dificultate - str. Mircea Eliade nr. 6 (în cadrul Grădiniței cu Program Prelungit nr. 23), Bacău. Scopul acestui serviciu social este a preveni abandonul și instituționalizarea copiilor în timpul zilei prin acordarea unor activități de îngrijire, educație, recreere - socializare, consiliere, dezvoltarea deprinderilor de viață independentă, cât și a unor activități de sprijin, consiliere, educare pentru părinți/reprezentanți legali. Serviciile sunt destinate copiilor cu vârsta 1-6 ani și familiilor acestora;
• Centrul de zi pentru copilul cu nevoi speciale - str. Oituz nr.74, Bacău. Scopul acestui serviciu social este a preveni abandonul și instituționalizarea copiilor în timpul zilei prin acordarea unor activități de îngrijire, educație, recreere -socializare, consiliere, dezvoltarea deprinderilor de viață independentă, cât și a unor activități de sprijin, consiliere, educare pentru părinți/reprezentanți legali. Serviciile sunt destinate copiilor cu vârsta 1-18 ani;
• Centru de zi „O scoală pentru toți" - str. Ciprian Porumbescu nr.5 (în cadrul Școlii „Xxxxxxxx Xxxxx,,- cartier Izvoare), Bacău. Scopul acestui serviciu social este de a preveni abandonul școlar, cerșetoria, infracționalitatea sau alte activități antisociale ale copilului care se află în situație de risc social, prin asigurarea pe timpul zilei (după programul școlar) a unor activități de îngrijire, educație, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, orientare școlară și profesională pentru copii cât și a unor activități de sprijin, consiliere și educare pentru părinți/reprezentanți legali, precum și pentru alte persoane care au în îngrijire copii. Serviciile sunt destinate copiilor cu vârsta intre 6 și 14 ani;
• Centru de zi „Clubul pensionarilor" - Aleea Ghioceilor 2A, Bacău. Scopul acestui serviciu social este de a diminua riscul de marginalizare socială și însingurare specifică vârstei a treia prin angrenarea pensionarilor în activități cu caracter recreativ și socio-cultural, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială și creșterii calității vieții.

Deși este nevoie de centre de zi care să completeze infrastructura de asistență socială, reprezentanții instituțiilor si organizațiilor furnizoare de servicii sociale, de pe raza Municipiului Bacău, sunt de acord că realizarea de centre multifuncționale ar reprezenta o idee mai bună din perspectiva eficienței oferirii de sprijin social.

Furnizori de servicii sociale privați

In ceea ce privește furnizorii de servicii sociale privați, în Municipiul Bacău și localitățile din zona metropolitană sunt active 15 organizații, dintre care 12 sunt înregistrați în Municipiul Bacău, și cate unul în comunele Hemeiuș, Xxxxx Xxxxxxxx și Mărgineni.

Printre măsurile necesare pentru dezvoltarea comunității, „Modernizarea infrastructurii de servicii sociale (centre pentru îngrijirea copiilor,, bătrânilor, persoane defavorizate, etc.)“ este considerata importanta după alte masuri ce țin de crearea de locuri de munca, modernizarea infrastructurii de sănătate sau reabilitarea spatiilor publice. Cu toate acestea, 54% dintre respondenții unui chestionar aplicat populației din Municipiul Bacău și zona metropolitană consideră această măsura importanta și foarte importantă, în timp ce doar 6% consideră că măsura nu este importantă.

Conform rezultatelor aceluiași chestionar, gradul de cunoaștere al cetățenilor referitor la serviciile sociale disponibile în localitatea de reședință este relativ redus variind între 14% (servicii pentru persoane cu risc de sărăcie) și 37% (ajutoare pentru încălzirea locuinței), ceea ce indica o nevoie de implementarea a unor masuri mai eficiente în vederea creșterii gradului de conștientizare la nivelul populației.

Referitor la necesitatea serviciilor sociale, populația din Zona Metropolitana Bacău consideră, în proporții de 70%, că aceste servicii sunt necesare și foarte necesare. Dintre tipurile de servicii sociale, cele mai necesare sunt considerate a fi următoarele:

• Asistență pentru minori proveniți din familii în dificultate (87% dintre respondenți);
• Asistență pentru persoane cu dizabilități (86% dintre respondenți);
• Servicii destin Asistență pentru persoane vârstnice (85% dintre respondenți).

Serviciile sociale care au fost marcate cel mai des ca fiind inutile sau puțin necesare sunt:

• Ajutoarele pentru încălzirea locuinței (13% dintre respondenți).

3.4.4. CULTURĂ, TURISM Șl PETRECEREA T MPULUI LIBER

Dincolo de impactul economic, cultura, și în special patrimoniul cultural, sunt valoroase și din perspectiva posibilităților de exprimare umană. Astfel, cultura și industriile creative sunt din ce în ce mai utile orașelor a căror economie este bazată și pe aceste resurse. De asemenea, cultura poate reprezenta elementul catalizator în jurul căruia se pot cristaliza și dezvolta și alte sectoare ale serviciilor.

în același timp, în ultimele decenii, sectorul turistic a demonstrat că poate contribui într-o mare măsură la dezvoltarea economică și la crearea unor locuri de muncă, fiind astfel un interlocutor pentru dialogul multicultural, incluziune socială și chiar dezvoltarea durabilă.

Dezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere a timpului într-un mod plăcut, cât și ca servicii prestate în diverse etape ale unei călătorii turistice, reprezintă una dintre caracteristicile civilizației actuale, cu largi perspective de evoluție, fiind concomitent consecința și cauza unor schimbări economice, sociale, culturale și de mediu.

De asemenea, turismul permite unei comunități să-și diversifice sursele de venit și să nu se bazeze pe o singură industrie. Pe lângă contribuția economică remarcabilă pe care poate să îl aibă, turismul poate fi și o sursă de mândrie pentru comunitățile locale ce le permite să-și dezvolte propria identitate comunitară, bazată pe patrimoniu și cultura acestora.

Cu toate acestea, pandemia a afectat toți cetățenii și numeroase sectoare economice se află într-o situație dificilă, iar sectorul cultural și cel turistic se numără printre sectoarele cel mai grav afectate. Cultura a fost unul din domeniile cel mai puternic lovite de pandemia de COVID-19, teatrele, cinematografele, sălile de spectacol sau concerte fiind primele închise și ultimele redeschise - pentru a fi închise rapid la loc.

Mai mult, în timpul pandemiei de COVID-19, când mulți oameni au fost limitați în mișcare, a devenit și mai important pentru persoanele de toate vârstele și abilitățile să fie cât mai active. Este dovedit faptul că sportul și activitățile de agrement sunt considerate instrumente de socializare extrem de importante, care sunt necesare pentru o dezvoltare favorabilă a comunității. Sportul și exercițiul fizic pot fi considerate instrumente de socializare extrem de importante și de aceea societatea are o mare responsabilitate în a le promova și dezvolta.

Activitatea sportiv-recreativă constituie astfel o necesitate care condiționează randamentul sporit al cetățeanului, indiferent de vârstă sau profesie. Prin rolul atribuit de societate, activitățile sportive și recreative se dovedesc utile în formarea și pregătirea cetățenilor pentru viața socială.

Infrastructura, activitățile, evenimentele și serviciile pentru sport și timp liber reprezintă astfel un mod de a satisface necesitățile comunității locale, implicarea actorilor locali publici și privați jucând un rol deosebit de important în asigurarea unor oportunități de petrecere a timpului liber care contribuie la menținerea atât a unui mediu de viață sănătos pentru comunitatea locală, cât și a unui cadru social atractiv.

Infrastructură culturală

Această secțiune are ca scop evaluarea serviciilor culturale prezente la nivelul municipiului Bacău, atât din perspectiva infrastructurii culturale existente, cât și cu privire la consumul cultural al cetățenilor, pentru a identifica factorii ce pot influența atractivitatea municipiului și a Zonei Metropolitane Bacău. în acest context, diversitatea de dotări, spații, stiluri și activități reprezintă un factor inedit care are potențialul de a fi exploatat prin varietatea ofertei culturale.

Principalele dotări culturale

Municipiul Bacău, renumit în Evul Mediu ca punct vamal și centru comercial, este în prezent centru industrial și universitar la nivel regional (după lași și Suceava), având potențial de dezvoltare în zona de turism și activități culturale.

Așezarea geografică favorabilă, într-o zonă de podiș mărginită la Vest de Carpații Orientali și colinele Tutovei la Est, a făcut ca acest teritoriu să fie populat încă din Paleolitic, descoperirile și cercetările arheologice de pe cuprinsul județului arătând existența urmelor de locuire din Neolitic, Eneolitic, Epoca Bronzului și Epoca Fierului.³⁴Ținând cont de profilurile celor mai importante orașe din regiune, municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău se pot concentra, din punct de vedere cultural, pe valorificarea patrimoniului construit, pe încurajarea sinergiilor dintre artă și diferite instituții culturale și pe investiții în infrastructura culturală și cea pentru industrii creative.

Aspectele referitoare la cultură, turism și petrecerea timpului liber reprezintă elemente de plus valoare și un avantaj competitiv atât la nivel local, cât și regional, elementele cultural-turistice și de petrecerea timpului putând fi astfel folosite pentru a atrage atenția și a spori notorietatea municipiului Bacău și a zonelor din imediata vecinătate.

Printre principalele dotări culturale prezente în municipiul Bacău și în localitățile componente ale Zonei Metropolitane se regăsesc următoarele echipamente majore:

ATRACȚII REPREZENTATIVE | Casa Memorială George Bacovia - Bacău, Casa Memoriala Xxxx Xxxx - Bacău, Ruinele vechii biserici Sf. Nicolae - Bacău, Casa Rafailă, Conacul Xxxxxxxx Xxxxxxxx X- Xxxxxxxx Xxxx, Conacul Xxxxxxxxxxx-Xxxxxxx Waldenburg / Castelul Roșu - Hemeiuș, Palatul Administrativ - Bacău, Casa Memorială Xxxxxxx Xxxxxxxx - Hemeiuș, Conacul Zarifopol - Filipești.

LĂCAȘURI Șl EDIFICII DE CULT | Biserica Precista - Bacău, Catedrala Sfântul Nicolae -Bacău, Catedrala Ortodoxă înălțarea Domnului - Bacău, Catedrala romano-catolică Sfinții Apostoli Petru și Paul - Bacău, Biserica Sf. Fecioară - Bacău, Biserica Sf. împărați - Bacău, Biserica Sf. loan - Bacău, Biserica ortodoxă de stil vechi Sf. Ilie - Bacău. Biserica catolică Fericitul leremia Valahul - Bacău, Sinagoga Rabin Avram Arie Rosen - Bacău, Mănăstirea Tisa-Silvestri - Odobești etc.

MONUMENTE DE FOR PUBLIC | Bustul Maiorului Xxxxxxxxxx Xxx - Bacău, statuia poetului George Bacovia - Bacău, bustul poetului V. Alecsandri - Bacău, statuia lui Ștefan cel Mare - Bacău.

MUZEE Șl COMPLEXE MUZEALE | Muzeul de Științe ale Naturii Xxx Xxxxxx - Bacău, Vivariul - colecție impresionantă de animale vii, Observatorul Astronomic - Bacău, Muzeul de Istorie Xxxxxx Xxxxxxxxx - Bacău, Muzeul de Artă Contemporană George Apostu - Bacău, Ansamblul Curții Domnești - Bacău, Muzeul de Artă - Bacău, Secția de Etnografie - Bacău, Casa de Cultură Vasile Alecsandri - Bacău.

INSTITUȚII DE SPECTACOLE Șl BIBLIOTECI | Teatrul Municipal George Bacovia - Bacău, Biblioteca Județeană - Bacău, Filarmonica Mihail Jora - Bacău, Teatrul de Vară Radu Beligan - Bacău.

CINEMATOGRAFE | Cinema City - în incinta complexului Arena Mall Bacău, HAPPYCINEMA Bacău - în incinta complexului Hello Shopping Park, Cinematografele Central și Muncitorul - Bacău, care deși sunt inactive în acest moment, cele două ar urma să intre în domeniul public al municipiului Bacău și administrația CL Bacău, urmând a fi redate publicului băcăuan ^a. Există și opțiunea ca acestea să capete altă utilitate în urma reabilitării/modernizării.

Reactivarea celor două cinematografe ar duce în plan local la o creștere a atractivității urbane prin valorificarea optimă a resurselor pe care municipiul Bacău le are. Astfel, conservarea valorilor culturale și arhitecturale ar putea fi susținută cu ajutorul obiectivelor specifice de investiții în infrastructura existentă, astfel de dotări putând beneficia de numeroase funcțiuni culturale, comunitare, economice etc. care să completeze oferta existentă a orașului.

^a https://2dbc.ro/primaria-bacau-vrea-sa-prela-cinematografele-central-si-muncitorul/

FIGURA 131 - PRINCIPALELE DOTĂRI CULTURALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI BACĂU

teritoriale de bază

Rețeaua do localități

(•) Municipiu reședință de județ

® Municipiu

O Ora>

* Sat reședință de comună

infrastructură de transport ----- Drum național

---- Drum județear

Drumuri >1 străzi locale

—~ Cale ferată

Principalele dotări culturale • Atractl reprezentative

Cinematografe

Lăcașuri $l edificii de cult

Monumente de for public

• Muzee »i r ompiexe muzeale

Teatre și biblioteci

Sat

Sursa: Cartare Google Maps

Posibil unul dintre cele mai puțin știute obiective culturale este Conacul Cantacuzino din comuna Hemeiuș, cunoscut drept Castelul Roșu, împreună cu Parcul dendrologic Hemeiuș care se află la o distanță de circa 10 kilometri de municipiul Bacău. Parcul a fost creat în 1880 și cuprinde aproape 180 de specii de rășinoase din America de Nord, din Asia și din Europa, alături de specii de foioase mature (precum un plop alb cu diametrul de peste 2 metri și înălțimea de peste 40 de metri) și de o impresionantă colecție de trandafiri. în mijlocul parcului se află conacul Xxxxxxxxxxx-Xxxxxxx, construit între 1864-1866, în stil medieval, zidit din cărămidă roșie.³⁵

De asemenea, Conacul Zarifopol din satul Cârligi, comuna Filipești reprezintă un alt obiectiv puțin știut de către turiști. Acesta a fost construit în anul 1850 și păstrează până astăzi elementele arhitecturale care sau valoare acestui monument istoric - scări interioare, coloane, terase și firide. Acesta a adăpostit școala gimnazială din localitate până în anul 2007, fiind retrocedat moștenitorilor.³⁶

Pe lângă atracțiile din Zona Metropolitană Bacău, muzeele sătești reprezintă centre de punere în valoare a culturii spațiului rural din județul Bacău, printre acestea fiind menționate: Complexul muzeal „Xxxx Xxxxxxxxx” din comuna Prăjești, Colecția Etnografică „Gh. Gr. Caităr”, comuna Oituz, Colecția Etnografică „Xxxxx Xxxxx”, comuna Ghimeș-Făget, Colecția Etnografică din satul Sulța, comuna Agăș, Colecția Etnografică a preotului Vasile Heissu , comuna Răcăciuni sau costume naționale și obiecte tradiționale în satul Tărhăuși, comuna Ghimeș-Făget.

în ceea ce privește infrastructura culturală a Zonei Metropolitane Bacău, aceasta este alcătuită din biblioteci, muzee și colecții publice. Distribuția instituțiilor de cultură la nivel metropolitan indică o acoperire relativ scăzută. Astfel, în anul 2019, în Zona Metropolitană Bacău funcționau 14 biblioteci publice - cu o bibliotecă mai puțin față de anul 2015 când se înregistrau 15, 14 muzee și colecții publice - cu 2 unități mai multe față de anul 2015 când se înregistrau 12 instituții, 5 instituții și companii de spectacole și 3 cinematografe și instalații cinematografice.

FIGURA 132 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE INSTITUȚII DE CULTURĂ ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2015-2019

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

Majoritatea dotărilor culturale și de petrecere a timpului liber se regăsesc pe teritoriul municipiului Bacău în special în zona centrală a orașului, însă sunt vizibile atracții și la nivelul localităților din imediata apropriere. Acest lucru oferă atât cetățenilor, cât și turiștilor, existența unei oferte culturale cât mai accesibile la nivelul municipiului, fiind astfel ușor de vizitat. Mai mult, datorită atracțiilor din localitățile din imediata apropriere, există și oportunitatea pentru administrație de a dezvolta infrastructura de servicii și a ofertei culturale pentru producție și consum cultural de proximitate.

FIGURA 133 - DOTĂRI CULTURALE DE BAZĂ ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Limită județe

Limită unități administrative teritoriale de bază

Rețeaua de localități

Municipiu reședință de județ

Municipiu

Oraș

Infrastructuri de transpari - Drum național — » Drum Județean

Drumuri și străzi locale Cale ferată

Datări culturale de bază*

Localități în care au fost Identificate

dotări culturale

Localități în care nu au fost Identificate dotări culturale

O» Număr dotări culturale

Sat reședință de comuna

Sat

• Wlotecț cinematografe, instituții de spectacole, muzee sau colecții publice fl cămineAentre culturale

'Zornune/e Halești și NiCdlae Bălcescu nu fac parte din A Oi Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei"

Sursa: Cercetare proprie și prelucrare baza de date INS Tempo

Un rol în cadrul ofertei culturale îl au și căminele / centrele culturale și casele de cultură, acestea reprezentând una dintre principalele locații pentru desfășurarea activităților culturale la nivelul UAT-urilor componente din Zona Metropolitană, pe lângă bibliotecile locale. Printre unitățile administrativ teritoriale din cadrul Zonei Metropolitane Bacău în care s-au identificat astfel de dotări se numără localitățile: municipiul Bacău (3), comuna Blăgești (1), Berești-Bistrița (1), comuna Gârleni (1), comuna Hemeiuș (1), comuna Izvorul Berheciului (1), comuna Prăjești (1), comuna Săucești (3), comuna Sărata (2), comuna Faraoani (1), comuna Filipești (1, iar al doilea se află în procedură de achiziție), comuna Gioseni (1), comuna Letea Veche (2), comuna Luizi-Călugăra (1), comuna Odobești (1), comuna Tamași (1), și comuna Traian (2).³⁷ La acestea se adaugă și infrastructura din comunele Nicolae Bălcescu și Horgești (câte un cămin cultural în fiecare), chiar dacă aceste două UAT-uri încă nu făceau parte din Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei.

Mai mult, concentrarea infrastructurii culturale, de interacțiune socială și recreere în zona centrală a municipiului Bacău poate constitui un factor al reducerii consumului cultural. Cu toate acestea, în urma chestionarului realizat la nivelul locuitorilor din municipiul Bacău și zona metropolitană, respondenții sunt în cea mai mare măsură mulțumiți și foarte mulțumiți în privința următoarelor aspecte:

• Biblioteci ( 52% dintre respondenți);
• Teatre (45% dintre respondenți);
• Ștranduri/bazine de înot (44% dintre respondenți);
• Cinematografe (41% dintre respondenți).

Cel mai ridicat nivel de nemulțumire (opțiunile de nemulțumit și foarte nemulțumit) se manifestă în special în cadrul următoarelor elemente:

• Zone de agrement și picnic (51% dintre respondenți);
• Parcuri și grădini publice (47% dintre respondenți);
• Concerte (47% dintre respondenți);
• Evenimente culturale și artistice (44% dintre respondenți).

Se constată astfel importanța culturii în viața socială a comunității locale și faptul că această componentă ar putea beneficia de o mai mare atenție, în special în contextul în care mediul rural nu beneficiază în acest moment de același acces la infrastructura culturală precum municipiul Bacău.

Un rol deosebit de important în cadrul patrimoniului cultural îl au și lăcașurile și edificiile de cult de pe teritoriul Zonei Metropolitane Bacău, care, pe lângă aportul semnificativ pe care îl aduc la identitatea municipiului și a zonelor componente, acestea poartă un rol esențial în menținerea coeziunii sociale, prin serviciile spirituale, culturale, educative și comunitare pe care le asigură. Printre cele mai importante biserici se pot număra: Biserica Sf. loan, Catedrala Sf. Petru și Pavel, Catedrala înălțarea Domnului, Biserica Precista, Biserica Sf. Nicolae etc.

în același timp, un aport mare la diversitatea infrastructurii culturale o pot avea și o serie de spații culturale sau spații abandonate ce pot beneficia de intervenții de modernizare / extindere / dotare sau de activare culturală pentru a spori oferta disponibilă pentru public. Printre acestea se numără cinema Muncitorul, Teatrul Bacovia, Vivariul, casele memoriale, o serie de clădiri emblematice ale municipiului (clădirea prefecturii) sau spațiile publice din cartiere, ce reprezintă o alternativă pentru dezvoltarea unor centre culturale locale sau centre multimedia și multidisciplinare pentru organizarea de evenimente culturale în cartiere. Un exemplu pertinent este Cinematograful Orizont care modernizat și revitalizat poate răspunde acestor nevoi, prin activarea unui spațiu cu valențe culturale și comunitare. Mai mult, în acest context a fost deja semnat un proiect de finanțare pentru proiectul „Crearea unei infrastructuri suport de incubare a afacerilor HUB pentru tineret - Cinema Orizont”.³⁸ Obiectivul general al proiectului îl reprezintă dezvoltarea mediului antreprenorial în municipiu și în regiune prin sprijinirea inițiativelor antreprenoriale din domeniul creativ, dezvoltarea competitivității economice locale și consolidarea poziției pe piață a întreprinderilor mici și mijlocii. Prin consolidarea, reconfigurarea și modernizarea fostului cinematograf Orizont se vor crea astfel spații destinate tinerilor antreprenori care se află la început de drum.

Unul dintre cele mai recente proiecte realizate de administrația locală UAT Sărata, cu ajutorul Companiei Naționale de Investiții (CNI), este proiectul de „Reabilitarea Centrului Cultural din satul Sărata - comuna Sărata” din anul 2017, ce a vizat îmbunătățirea calității vieții localnicilor, precum și crearea unor servicii la standarde europene cu implicații pozitive asupra gradului de educare și al participării populației la activități culturale.

în același timp, au existat și o serie de lucrări de renovare, restaurare, conservare și punere în valoare prin intermediul finanțării POR 2014-2020 - Axa prioritară 5.1 / 5.1., precum cel de Restaurarea și Valorificarea Durabilă a Patrimoniului Cultural -Observatorul Astronomic Xxxxxx Xxxxxxx din Bacău. Modernizarea expoziției s-a realizat în permanență prin intermediul expozițiilor temporare, care au prezentat de fiecare dată noutăți în domeniu. Numeroasele reuniuni științifice, mese rotunde și simpozioane au impus Observatorul Astronomic drept o prezență cultural-științifică notabilă, desfășurând-și activitatea ca subunitate a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Xxx Xxxxxx" din Bacău. Mai mult, acesta a devenit astfel un centru de educație muzeală, putând fi realizate mini expoziții și proiecte de dezvoltare științifică - ex. camere de urmărire a meteoriților (proiect în parteneriat la nivel European)³⁹.

ELEMENTE DE PATRIMONIU

Patrimoniul cultural este definit, prin legislația în vigoare în România, ca fiind format din totalitatea bunurilor care reprezintă o mărturie și o expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor naționale, indiferent de regimul de proprietate al acestora⁴⁰. Acesta cuprinde o colecție de mărturii ale creativității umane de-a lungul istoriei sale de la bunuri mobile și imobile, la tradiții și expresii culturale imateriale.

Patrimoniul cultural este foarte variat și este compus din patrimoniu cultural material -clădiri, peisaje și artefacte, și patrimoniu cultural imaterial - limbă, muzică, obiceiuri și tradiții. Ambele tipologii au un rol deosebit de important în conturarea identității unui teritoriu, prin dovezile pe care le poartă privind cultura și istoria unei comunități.

Patrimoniul material

Din categoria patrimoniului cultural material, artefactele arheologice, obiectele etnografice, operele de cultură populară precum și monumentele, lucrările de arhitectură, lucrările de sculptură sau pictură, elementele sau structurile arheologice monumentale reprezintă elemente cu o deosebită valoare pentru arta, istoria sau civilizația națională și / sau universală.

Monumentele istorice reprezintă principala resursă care stă la baza identificării unor areale cu o valoare culturală ridicată. Zona Metropolitană Bacău este caracterizată de un număr relativ scăzut de monumente istorice, pe teritoriul acesteia regăsindu-se în total doar 92⁴⁹ de monumente istorice clasificate și protejate prin lege, dintre care 18 monumente sunt încadrate în categoria A, de importanță națională și 74 de monumente în categoria B, de importanță locală. Dintre acestea, aproximativ 48 de monumente istorice sunt numai în municipiul Bacău, restul monumentelor fiind în localități componente ale zonei metropolitane precum Nicolae Bălcescu, Faraoani, Filipești, Hemeiuș, Itești, Izvoru Berheciului, Gârleni, Odobești, Măgura, Mărgineni, Blăgești, Traian, Secuieni, Prăjești sau Berești-Bistrița.

FIGURA 134 - MONUMENTE ISTORICE CLASATE ÎN MUNICIPIUL BACĂU Șl ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

'___Urnii județe

Urniți unități administrative teritoriale de bată

Limitâ AOl Zona Metropolitani Bacii.

Rețeaua de locaUtițl

(•) Municipiu reședință de județ

(•) Municipiu

Infrastructuri de transport

— Drum național

---- Drum județean

Drumuri si străzi locale

Cale ferată

Sat reședință de comuni

Sat

Monumente istorice clasate

Localități cu monumente istorice clasate localități fără monumente istorice clasate

Categoria A - monumente istorice de valoare națională sau universală Categoria B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local

X om unele Horgr^n si Nicolae 86Ic eseu nu fac pane din ADi Zona Metropolitani Bacdu Io momentul elaborirh anallter

Sursa: Lista Monumentelor Istorice, 2015

TABEL 41 - PATRIMONIUL CULTURAL CONSTRUIT AL ZONEI METROPOLITANE BACĂU
MONUMENTE : ISTORICE	CATEGORIA A MONUMENTE ISTORICE DE VALOARE NAȚIONALĂ SAU UNIVERSALĂ	CATEGORIA B MONUMENTE ISTORICE REPREZENTATIVE PENTRU PATRIMONIUL CULTURAL LOCAL	TOTAL
I. Monumente și situri arheologice	3	24	27
II. Monumente și ansambluri de arhitectură	13	42	44
III. Monumente de for public	1	3	4
IV. Monumente memoriale / funerare	1	5	6
TOTAL	18	74	92
Sursa: Lista Monumentelor Istorice, 2015

în afară de această listă, în cadrul Repertoriului Arheologic Național (RĂN) sunt înscrise un număr de 86 de obiective pentru întreg județul, reprezentând zone cu potențial arheologic cunoscut și cercetat sau necercetat, zone al căror potențial arheologic devine cunoscut întâmplător, sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive, monumente, ansambluri și situri istorice în care s-au efectuat, sau sunt în curs de desfășurare cercetări arheologice.⁴¹

Printre cele mai importante și recunoscute monumente arhitecturale de pe teritoriul studiat se numără: Biserica Precista, Casa memorială George Bacovia, Muzeul de Istorie și Ansamblul Curtea Domnească.

Casa memorială George Bacovia este punctul de început al oricărui itinerar cultural băcăuan, fiind inaugurată la 1 octombrie 1971. Casa are șase încăperi cu odăi tip „vagon”, aici fiind păstrate o parte din manuscrise, ediții princeps, precum: „Plumb” -1916, „Scântei galbene” - 1926, „Cu voi” - 1930, „Comedii în fond” - 1936, „Ștanțe burgheze” - 1946 și cărți în limbi străine cu operele poetului. La muzeu se găsesc și obiecte ce au aparținut poetului și familiei sale: mobilier, tablouri, fotografii, volume cu autografe și o biografie scrisă chiar de G. Bacovia.⁴²

Ansamblul „Curtea Domnească”, sit inclus în lista monumentelor istorice, cuprinde: Biserica Precista, Ruinele Vechii Curți Domnești și Ruinele Turnului Locuință, acestea datând din vremea lui Alexandru (domnitor al Moldovei între 1457-1504), fiu al lui Ștefan cel Mare. Ansamblul joacă un rol important în moștenirea culturală și istorică a orașului, fiind o axă cheie pentru revitalizarea memoriei colective și a stimulării spiritului comunității. Un pas important a fost făcut în ceea ce privește ansamblul Curții Domnești pentru care a fost elaborat un plan de management în cadrul proiectului SUSTCULT. Proiectul și-a propus să depășească zona de conservare și protejare, reintegrând ansamblul în circuitul urban și cultural.

în prezent, sunt necesare intervenții integrate, cât mai urgente, pentru a stopa degradarea clădirilor monument și pentru a prezerva ansamblul unitar și reprezentativ al zonei istorice de pe teritoriul municipiului Bacău, o problemă foarte mare a monumentelor fiind dată de starea acestora - multe dintre ele fiind în stare de colaps sau precolaps. Cu toate că majoritatea acestor spații cu valoare culturală și istorică pentru comunitate sunt în proprietate privată, autoritățile locale pot încuraja și susține revitalizarea acestora prin achiziție directă sau prin diverse pârghii fiscale, de reglementare sau finanțare, pentru inițiativele private de revitalizare.

Trebuie menționate, de asemenea, și cele mai recente demersuri realizate de către adminsitrația locală băcăuană privind proiectele de restaurare a monumentelor istorice. Printre acestea se numără următoarele:

• Teatrul George Bacovia - este în curs de elaborare DALI (prioritate proiect POR);
• Casa Rafaila - au fost inițiate demersuri pentru elaborare DALI (prioritate proiect PNRR);
• Fosta Bibliotecă Județeană - reabilitare clădire (prioritate proiect PNRR).

Mai mult, conform datelor puse la dispoziție ⁿ, în vederea revizuirii LMI 2015, Direcția Județeană pentru Cultură Bacău, intenționează să desfășoare o amplă acțiune de clasare a unor imobile susceptibile pentru Lista Monumentelor Istorice, după cum urmează:

Municipiul Bacău:

• Fosta casă a căsătoriilor - începutul sec. XX, Vasile Alecsandri, nr. 10;
• Biserica „Buna Vestire” - 1879 - 1882, Florilor, nr. 2;
• TERMLOC - 1923, George Bacovia, nr. 41;
• Direcția Județeană de Statistică - 1888, George Bacovia, nr. 46;
• Casă - 1920, George Bacovia, nr. 15;
• Casă - sec. XX, George Bacovia, nr 4;
• Centrul militar județean -1931, Mihai Eminescu, nr. 33;
• Casa pensionarilor - 1930, Xxxx Xxxx, nr. 24;
• Ocolul Silvic - începutul sec. XX, Nicolae Titulescu, nr. 14;
• Cooperativa de credit - sfârșitul sec. XX, Nicolae Titulescu, nr. 21;
• Casă - Nicolae Titulescu, nr. 28;
• Clădirea Direcției Muncii - începutul sec. XX, Nicolae Titulescu, nr. 32;
• Biserica Sf. loan - 1806, Războieni, nr. 2;
• Sediu PNTCD - Oituz, nr. 2;
• Casele Regentului Buzdugan - începutul sec. XX, Oituz, nr. 30-32;
• Casă - mijlocul secolului XIX, Oituz, nr. 36;
• Casă - începutul sec. XX, Oituz, nr. 44;
• Casă - începutul sec. XX, Oituz, nr. 66;

” Cf. răspuns adresă nr. 26/15.01.2021

• Biserica Catolica Sf. Nicolae - 1838-1842;
• Casa Arh. Apari - 1906, Războieni, nr. 8;
• Casă - mijlocul secolului XX, Războieni, nr. 28b;
• Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă - 1938, IS Sturza, nr. 63 A;
• Casă - IS Sturza, nr. 82;
• Spitalul Județean de Urgenta - 1906, Spiru Haret;
• Casă - 1928, Șoimului nr. 2;
• Inspectoratul Teritorial Regim Silvic și Cinegetic - 1925, Xxx Xxxxx Xxxxxxxxxx, nr. 5;
• Casa 3 nivele - 1928, Xxx Xxxxx Xxxxxxxxxx, nr. 19;
• Casa Conac - 1902, Kogălniceanu, nr. 36;
• Cimitirul Eroilor -1919, Constantei;
• Cimitirul Evreiesc Vechi - mijlocul secolului XIX, Pictor Aman;
• Cimitirul Central - 1877, Mărășești;
• Ansamblul de clădiri ale fabricii "LETEA" - 1881, Letea.

Comuna Letea-Veche:

• Situl arheologic nr. 5 „VO Bacău”;
• Situl arheologic nr. 6 „VO Bacău”;
• Situl arheologic nr. 7 „VO Bacău”;
• Biserica Sfântul Gheorghe din Letea Veche - anii 1870-1874;
• Biserica Sfinții Voievozi Mihail și Gavril din Hoit anul - 1860;
• Biserica Sfinții Voievozi din Siretu - anul 1886.

Comuna Faraoani:

• Biserica catolică Sf. Anton de Padova - zidită în perioada 1930-1965;
• Capela Sf. Martin, în cimitir, conform tradiției 1435 - renovată;

Comuna Luizi-Călugăra:

• Biserica catolică înălțarea Sfintei Cruci - zidită în perioada 1923-1942;
• Capela din cimitir - din anul 1936;
• Capela Calvarului - din anul 1814;
• Capela Eroilor, pe dealul Gherța - din anul 1927;
• Capela „Nașterea Sfântului loan Botezătorul” (pe dealul Sanislău) - din anul 1932.

Comuna Nicolae Bălcescu:

• Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria, Sat Valea Seacă - zidită în perioada 18751883, reconstruită în perioada 1888-1889, renovată în perioada 1978-1984, sfințită în anul 1988
• Capela „Sfânta Maria, Regina îngerilor” în cimitir din anul 1839, refăcută în anul 1961;
• Capela „Constantin și Elena" (pe dealul Bozdos) din anul 1888, refăcută în anul 1937;
• Capela „înălțarea lui Isus la Cer" (pe dealul Albenilor).

Comuna Traian:

• Biserica Sf. losif Muncitorul, zidită în perioada 1910-1913, renovată în anul 1977.

FIGURA 135 - MONUMENTE SUSCEPTIBILE PENTRU LISTA MONUMENTELOR ISTORICE

Umitâ județe

Umiti ucHltl admlnlsturve

teritoriale de bazâ

Rețeaua de locaiitâțl

(•) Municipiu resedmtâ de Județ

® Municipiu

Infrastructuri de transport

Drum național

---- Otum județean

rumuri $i strld locale

Cale ferata

Monumente susceptibile pentru clasare LMi localitiți cu monumente susceptibile pentru clasam fn LM

A Număr monumente propuse pentru clasare în LMi

Sat rețedmtâ de comuni

Sat

‘Comande Horgești fi Nicolae Bdkeuu nu fac porte din ADI Zona Metropolitană Bacău Io momentul eiabordrti onaineC

Sursa: Prelucrare proprie conform date Direcția Județeană pentru Cultura Bacău

Din punct de vedere al categoriilor de patrimoniu, se constată valoarea semnificativă la nivelul localităților a patrimoniului arhitectural religios, apoi a patrimoniului arheologic, a celui reprezentat de conace, case și palate și a unui patrimoniu mai puțin

luat în considerare, chiar la nivel național, patrimoniul industrial -, despre care însă foarte puțini turiști sau chiar locuitori știu informații.

în același timp, Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a lll-a - zone protejate, prin Anexa Nr. III, identifică la nivelul județului Bacău (și inclusiv a Zonei Metropolitane Bacău) o serie de valori de patrimoniu cultural de interes național și o listă de unități administrativ - teritoriale cu concentrație foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național, după cum urmează⁷³:

• Valori de patrimoniu cultural de interes național - Biserica Precistă din municipiul Bacău, așezarea neolitică - cultural Cucuteni din comuna Traian, satul Zapodia;
• Unități administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național - municipiul Bacău, localitățile Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Săucești și Traian.

Mai mult, în cazul Zonei Metropolitane Bacău și a întregului județ de altfel, patrimoniul tradițional rural reprezintă o resursă culturală mai puțin cunoscută la nivel național și care poate fi pusă în valoare pe mai multe paliere. Cele 3 zone etnografice majore în care este împărțit județul Bacău sunt Valea Trotușului, Bacău și Colinele Tutovei, aici existând un patrimoniu construit reprezentat de gospodării țărănești, case și porți dar și muzee sătești, case memoriale, parcuri și grădini. Aceste valori de patrimoniu material sunt completate de patrimoniul imaterial reprezentat de datini și obiceiuri, tradiții ale portului popular sau festivaluri și evenimente culturale, tezaur de cultură ce beneficiază de contextul unui patrimoniu natural important.

Totodată, componenta arheologică este încă insuficient promovată și pusă în evidență, infrastructura turistică fiind aproape inexistentă, iar obiectivele arheologice, slab promovate din punct de vedere vizual. Un astfel de exemplu este chiar cultura Cucuteni, care este foarte puțin cunoscută de turiști ca fiind evidențiată în repertoriul cultural al municipiului și al județului. De asemenea, lista siturilor arheologice care se regăsesc la nivelul municipiului Bacău și a localităților componente ale zonei metropolitane -Prăjești, Faraoani, Blăgești, Berești Bistrița și Sărata, sunt vag menționate pe site-uri conexe, neexistând nicio rubrică specială pentru această componentă în cadrul site-urilor de promovare a patrimoniului de pe teritoriul municipiului și județului Bacău. Recent, 7 situri arheologice au fost descoperite în timp ce se lucra la centura ocolitoare a municipiului Bacău, semn că această componentă nu a fost încă descoperită în totalitate.

Patrimoniul imaterial

în ceea ce privește patrimoniul cultural imaterial, acest termen este definit ca fiind totalitatea practicilor, reprezentărilor, expresiilor, cunoștințelor, abilităților-împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale asociate acestora - pe care comunitățile, grupurile sau, după caz, indivizii le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural. Patrimoniul cultural imaterial este transmis din generație în generație, recreat în permanență de comunități și grupuri umane, în interacțiune cu natura și istoria lor, conferindu-le acestora un sentiment de identitate și continuitate, contribuind în același timp la promovarea respectului față de diversitatea culturală și creativitatea umană⁷*.

⁷¹ Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Bacău - Studii de fundamentare cu caracter analitic / Capitolul 1. Structura teritoriului

Cultura tradițională este diversă și complexă, dar în același timp ea este cea mai ușor de alterat ori chiar să ajungă în situația în care să se piardă sub influența contemporanului, când o serie de datini, obiceiuri, meșteșuguri nu mai au cui să fie transmise mai departe și astfel e nevoie permanentă și de o strategie de recuperare a acestor manifestări de patrimoniu imaterial.

Municipiul Bacău cunoaște o dezvoltare importantă în timp și își consolidează poziția la nivel regional ca nucleu comercial, militar și ospitalier, fiind marcat de interculturalitate. Alături de populația română majoritară, în oraș locuiesc comunități minoritare, precum maghiari, germani, turci, evrei sau italieni, care au avut un aport extrem de important în evoluția istorică a orașului și a căror prezență se simte atât în aspectele concrete (arhitectura, limbile vorbite, tradiții), cât și în conturarea unui spirit local.

Printre elementele valoroase de patrimoniu imaterial se remarcă cele referitoare la istorie și multiculturalitate, precum și cele ale gastronomiei specifice locale, care contribuie la crearea identității culturale ale băcăuanilor, așa cum este cazul următoarelor evenimente și tradiții din zona Bacăului:

FESTIVALUL ZILELE BACĂULUI | Festivalul are loc anual în prima săptămână a lunii octombrie. Pe lângă programul tipic pentru astfel de manifestări, ce include concerte, activități culturale și sportive, municipalitatea organizează și târguri de meșteri populari, punând accentul pe valorile locale tradiționale.

FESTIVALUL DE DATINI Șl OBICEIURI | De peste 50 de ani, în Bacău are loc unul dintre cele mai mari și frumoase festivaluri de datini și obiceiuri de iarnă. Practic, la început, în Stațiunea Slănic Moldova, la Comănești, iar în ultimii 30 de ani, pe străzile Bacăului, vin, din toate colțurile județului, cele mai vechi și frumoase cete, formații, grupuri, alaiuri, de urși, capre, căiuți, mascați, irozi, toboșari, plugușoare, sorcove, pentru a arăta că au păstrat de la înaintași și duc mai departe tradițiile și obiceiurile care marchează Crăciunul și Anul Nou.

TÂRGUL MEȘTEȘUGARILOR ARTISTICE TRADIȚIONALE | Acesta reprezintă un eveniment de promovare a meșteșugurilor artistice tradiționale și a meșterilor populari din județul Bacău. Scopul evenimentului este de a populariza și promova, prin intermediul unor mijloace moderne, eficiente și cu impact major, a meșteșugurilor din întreg județul Bacău.

SALONUL NAȚIONAL AL ARTEI NAIVE | Este o manifestare anuală, realizată în colaborare cu Centrul de Cultură George Apostu, prin Muzeul de Artă Contemporană. Sunt prezenți artiști din toate regiunile țării. „Salonul de Primăvară al Artei Naive" continuă și diversifică acțiunile de susținere și punere în valoare a artiștilor naivi din diferite zone ale țării, aducând în atenția publicului peste 145 de lucrări de artă plastică (pictură și sculptură), purtând semnătura celor 55 de creatori din diferite zone ale țării - Bacău, București, lași, Brăila, Caraș-Severin, Buzău, Galați, Târgoviște, Ploiești și Rădăuți.

ȘEZĂTOAREA DIN BACĂU | Cele 30 de membre ale grupului cos cămăși tradiționale, respectând cutumele moștenite de la strămoși. Acest evenimente încearcă să educe publicul cu privire la țesăturile tradiționale băcăuane. Activitatea grupului este neîntreruptă și nu se desfășoară doar cu anumite ocazii, iar cămășile sunt cusute de fiecare meșteriță, după modele vechi, dintr-o anumită zonă a țării (Bucovina, Bacău, Galați sau de prin alte părți), respectând întocmai cutumele zonei respective: materialele, croiul, pânza, dispunerea motivelor ornamentale, cromatica, punctele de cusătură și multe altele.

ZIUA UNIVERSALĂ A IEI LA BACĂU | Inițiatorii acestei celebrări a iei românești desfășurată anual în Piața Tricolorului a fost Centrul de Informare Europe Direct Bacău, Primăria Municipiului Bacău și Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău, precum și mulți alți colaboratori. Sărbătoarea „cămășii cu altiță”, cum mai este denumită ia, a fost inițiată în anul 2013 de comunitatea „La Blouse Roumaine” care a dorit ca bluza tradițională românească împreună cu tradiția noastră moștenită din timpuri imemoriale, să devină un adevărat brand de țară, recunoscut în întreaga lume.

Este de menționat de asemenea și rolul pe care orașul l-a căpătat în urma candidaturii sale la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021 și ceea ce a însemnat asta pentru viața culturală a municipiului. Datorită demersurilor realizate, deși multe proiecte care au fost propuse pentru perioada acestui an nu s-au mai realizat, acestea reprezintă în continuare direcții și idei care se pot utiliza și în următorii ani.

Viața culturală

Orașele de astăzi se află într-o continuă dinamică din punct de vedere economic, social, politic, moral și cultural. Este important să vedem astfel cum se caracterizează orașele din România din perspectiva vitalității culturale, în contextul în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare în modul în care mediul urban se dezvoltă.

Vitalitatea culturală a orașelor vorbește despre potențialul cultural al comunităților locale și evidențiază dezvoltarea orașelor în plan cultural. Indicii de vitalitate reflectă infrastructura culturală, participarea culturală, cheltuielile bugetare alocate sectorului cultural, resursele umane specializate și industriile creative în cele mai importante orașe din țară.

Vitalitatea culturală în acest sens ne arată modul în care municipiul Bacău și zona metropolitană a acestuia pot crea un produs cultural complex și unitar, care să pună în valoare viața culturală a zonei. Cu toate acestea, orașele și-au pierdut în ultimul an din vitalitatea culturală, iar producția culturală la nivelul lor este una deficitară în ceea ce privește aportul cultural la viața oamenilor.

VITALITATEA CULTURALĂ în acest context, studiului „Vitalitatea culturală a orașelor din România”⁴³ realizat la nivel național, analizează și municipiul Bacău în comparație cu alte 45 de orașe. în acest clasament, orașul Bacău se situează, din păcate, pe locul 36 din cele 46 de orașe studiate cu o valoare totală a scorului de -0.30.

TABEL 42 - POZIȚIILE OCUPATE ÎN CLASAMENTUL PRIVIND VITALITATEA CULTURALĂ A ORAȘELOR A MUNICIPIULUI BACĂU, PE INDICATORI, 2016__

Municipiul Bacău Locul 36 / 46

Subindicele infrastructură Locul 29 / 46

culturală ... , . ... . _

• Valoarea scorului obținut - -0.08

Subindicele cheltuielilor Locul 29 / 46

bugetare ... , . ... . „

^s • Valoarea scorului obținut - -0.47

Subindicele umane specia

resurselor lizate

Locul 26 / 46

• Valoarea scorului obținut - -0.10

Subindicele culturale

participării

Locul 28 / 46

• Valoarea scorului obținut - -0.19

Subindicele culturale

industriilor

Locul 35 / 46

• Valoarea scorului obținut - -0.42

Sursa: Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală - Vitalitatea culturală a orașelor din România - ediția 2018

Vitalitatea culturală reprezintă un element tot mai important. Orașele creative sunt orașe cu o economie puternică ce acționează ca centre de atragere a populației în defavoarea orașelor care nu investesc deloc în dezvoltarea industriilor creative. în acest context, se observă astfel că, din punct de vedere al vitalității culturale, municipiul Bacău se află pe un loc destul de îndepărtat față de topul orașelor cu o vitalitate culturală crescută.

în același timp însă, pornind de la aceste valori, se pot identifica și ariile în care este oportun a fi acordat un interes mai ridicat din partea comunității și administrației locale, cum este cazul industriilor culturale care în acest context a clasat municipiul Bacău pe un loc aflat spre capătul clasamentului.

Trebuie menționată și poziția orașului la nivel zonal și concurența cu celelalte orașe importante din Regiunea Nord-Est. Primul loc este ocupat de orașul Botoșani, deși este pe poziția 11 în clasamentul general, acesta se află pe un loc fruntaș în raport cu celelalte municipii reședință de județ din regiune. Acesta este urmat de lași, fiind situat pe locul 16. Municipiul Bacău se află cu aproape 20 de poziții sub acestea și cu aproximativ 10 poziții sub municipiile Suceava și Piatra Neamț, acestea având astfel o vitalitate culturală mai dezvoltată față de Bacău.

TABEL 43 - VITALITATEA CULTURALĂ A ORAȘELOR DIN ROMÂNIA - ANALIZĂ COMPARATIVĂ

NR. CRT.	NUME ORAȘ	VALOAREA SCORULUI OBȚINUT	POZIȚIA OCUPATĂ ÎN CLASAMENTUL GENERAL
1.	Botoșani	0.31	11
2.	lași	0.21	16
3.	Suceava	0.04	22
4.	Piatra Neamț	0.03	23
5.	Bacău	-0.30	36
6.	Vaslui	-0.57	42

Sursa: Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală - Vitalitatea culturală a orașelor din România - ediția 2018

în același timp, viața culturală din punctul de vedere al respondenților din Zona Metropolitană Bacău care au participat la chestionarul dedicat cetățenilor este catalogată ca fiind puțin activă sau foarte puțin activă de 42,7% dintre aceștia, în timp ce doar 19,2% o consideră activă și foarte activă. De asemenea, 37,6% dintre respondenți consideră viața culturală din localitatea unde iau parte la aceasta ca fiind moderată, iar o pondere redusă de 0,4% dintre respondenți o cataloghează ca fiind inactivă.

Pornind de la toate aceste aspecte, trebuie punctat faptul că o componentă importantă a vitalității culturale este reprezentată și de consumul cultural, aspect ce poate fi analizat la nivelul Zonei Metropolitane Bacău. în acest sens, se observă faptul că numărul de participanți la activitățile culturale a crescut în această perioadă, de la un total de 492.357 mii de participanți în anul 2015, la un total de 498.494 mii de participanți în anul 2019. Această creștere este datorată în special interesului crescut al vizitatorilor în muzee, fiind înregistrată o creștere de 1.24% în anul 2019, cu aproximativ 44.000 de mii de persoane mai mult.

Sursa: INS Baza de date TEMPO online în același timp, atât în cazul spectatorilor în cinematografe cât și în cazul spectatorilor la reprezentații artistice, se înregistrează o scădere a numărului acestora de -2,73% în cazul spectatorilor la cinematografe și de -28,34% în cazul spectatorilor la reprezentații artistice. Aceste tendințe se bazează pe indicatorii statistici, însă a fost remarcat faptul că aceștia nu reflectă întocmai realitatea, mai ales în contextul în care cinematografele de tip multiplex din centrele comerciale atrag un număr de spectatori în continuă creștere la nivel național. Nu în ultimul rând, în cazul cititorilor activi, aceste valori au înregistrat o scădere accentuată în acest interval, diferența fiind cu aproximativ -21,81% mai puțini cititori în anul 2019 față de 2015.

Se constată astfel că numărul cititorilor activi se află pe un trend descendent, iar bibliotecile clasice pierd tot mai mult teren în fața conținutului digital / online. în acest context, majoritatea bibliotecilor investesc acum în modernizări sau vin cu idei și proiecte menite să-i convingă pe cetățeni să citească, dar și să transforme aceste spații în adevărate centre comunitare. Astfel de exemple sunt și bibliotecile din Cluj, Timișoara sau Arad, unde, pe lângă volumele existente, cititorii au acces la calculatoare și la rețea Wi-Fi. în plus, sunt des organizate evenimente de lectură sau ateliere speciale pentru părinți, copii sau tineri pentru a promova lectura.

Cu toate acestea, conform chestionarului aplicat locuitorilor municipiului Bacău și Zonei Metropolitane Bacău, majoritatea persoanelor (80%) iau parte la evenimente culturale în localitatea unde aceștia au reședința, iar restul în altă localitate. Alte localități unde respondenții iau parte la evenimente culturale sunt Bacău (în cazul respondenților din alte UAT-uri), lași, București, Cluj-Napoca și Sibiu. Pe lângă acestea, unii respondenți au mai menționat și Dărmănești, Slănic, Hoit, Moinești, Comănești, Buhuși și Slănic ca localități în care iau parte la evenimente culturale. Se constantă astfel faptul că una dintre cele mai mari probleme este dată de oferta culturală limitată, fiind nevoie de o mai mare diversificare a acesteia și de o adaptare la toate categoriile de vârstă. în acest sens, Primăria Municipiului Bacău desfășoară în acest moment mai multe proiecte pentru a facilita accesul la cultură, pentru a diversifica oferta culturală prin evenimente, artă, cultură suburbană/urbană, precum și pentru a educa publicul spre cultura înaltă ⁷‘. Printre cele menționate de actorii participanți la grupurile de lucru se evidențiază următoarele idei de proiecte posibile pentru următoarea perioadă:

• Crearea unor premise favorabile de colaborare și de realizare a unor parteneriate între actorii culturali ai municipiului, precum și suportul autorităților locale de a facilita schimbul de experiență cu artiștii locali sau străini din alte țări;
• Amenajarea unei străzi / zone pietonale unde să se poată realiza diferite manifestări culturale și comunitare și care să reprezinte sufletul orașului;
• Realizarea unor parteneriate între Observatorul Astronomic și proiectul de regenerare urbană prin artă stradală ZidArt;
• Realizarea unor hărți interactive cu trasee cultural-istorice;
• Realizarea unui spațiu stradal adecvat pentru realizarea unor evenimente stradale și de timp liber;
• Crearea unor noi elemente de signalistică pentru a pune în valoare mai bine atracțiile cultural-turistice din zonă.

Ținând cont de cele menționate anterior, profilul cultural al municipiului Bacău este marcat în primul rând de un real potențial de dezvoltare în sectoare precum cultura, turismul, sportul, agrementul sau petrecerea timpului liber. în prezent, există premise pentru valorificarea acestui potențial și s-au văzut demersuri în special după câștigarea statutului de Bacău Capitala Tineretului și Bacău Oraș European al Sportului, cele două titluri fiind de mare ajutor în conturarea unei identități pentru municipiul Bacău.

Programul Bacău Capitala Tineretului din România a generat un rezultat neașteptat în O momentul planificări acestuia. Programul în sine, precum și diferitele proiecte, evenimente și activități din cadrul programului au generat un interes foarte ridicat din partea tinerilor pentru implicare prin voluntariat.

Prin acest demers, atât tinerii din Bacău, cât și municipalitatea au înțeles nevoia reorientării către un nou “brand" și anume acela de oraș al tinerilor, care le poate oferi acestora o multitudine de oportunități, dar care în același timp poate și profita de ideile inovatoare ale noilor generații. De altfel, printre avantajele menționate și în aplicația pentru candidatura de capitală a tineretului au fost subliniate câteva dintre efectele pe care aceasta inițiativă le poate avea, precum⁴⁴:

• încurajarea tinerilor să rămână în Bacău pentru a-și pune în aplicare ideile de dezvoltare;
• Diversificarea și îmbunătățirea ofertei culturale din oraș;
• Creșterea economiei locale prin atragerea de finanțări externe pentru tineret și cultură;
• Consolidarea capacității sectoarelor cultural, sportiv și educațional, în relație cu celelalte sectoare economice;
• Dezvoltarea societății civile, prin implicarea activă a tinerilor cu scopul participării la adoptarea de politici publice pentru dezvoltarea orașului, având la bază o viziune modernă, dinamică, orientată către viitor;
• Promovarea municipiului Bacău prin evenimente cu impact național și internațional, pentru creșterea turismului și pentru formarea unei imagini atractive în rândul investitorilor;
• Asigurarea unei resurse umane calificate, pregătită pentru următoarele provocări tehnologice de pe piața muncii.

Cu toate acestea, se constată în continuare nevoia de a defini o identitate puternică și atractivă pentru municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău, acest lucru fiind susținut și de potențialul pe care această zonă o are în ceea ce privește componenta de agrement, tineret și turism. Mai mult, o posibilă soluție de activare a sectorului cultural este și cea de implicare a tinerilor și de a lucra cât mai mult cu aceștia, inclusiv prin crearea de noi premise de dezvoltare în acest sector pentru tinerele talente și pentru artiștii locali - spre exemplu, primul festival de teatru de amatori tineri din România I.D. Fest, care an de an a căpătat tot mai multă notorietate și care ar trebui mai mult promovat și sprijinit

în contextul actual al pandemiei de COVID-19, sectorul cultural a avut foarte mult de suferit, fiind afectat diferit și inegal în funcție de formele de manifestare ale acestuia. Pandemia a afectat toți cetățenii și numeroase sectoare economice se află într-o situație dificilă, iar sectorul cultural se numără printre sectoarele cel mai grav afectate de acest context. Astfel, sectorul cultural a trebuit să caute soluții, să se reinventeze, să formeze alianțe și să analizeze noile forme de consum cultural și să adopte noi practici. Artiștii și organizatorii s-au străduit să ofere alternative: evenimente în cadru restrâns, concerte, piese de teatru și lansări în mediul Online pe Facebook sau YouTube.

A fost nevoie astfel de impunerea unor măsuri de distanțare fizică / socială menite să reducă răspândirea virusului care provoacă această boală. Măsurile luate atât de Guvernul României, cât și de autoritățile publice din cauza pandemiei au afectat semnificativ domeniul cultural, inclusiv organizarea evenimentelor și activităților culturale. Astfel că, încă din martie 2020, organizarea evenimentelor culturale, sportive, religioase sau de divertisment au fost interzise sau mult limitate. Acest lucru a avut și un efect direct asupra consumului cultural la nivelul municipiului Bacău. Multe dintre festivalurile deja consacrate, precum Festivalul Zilele Bacăului au fost anulate sau mutate pentru anul 2021, iar altele mai mici au reușit să se țină într-un cadru restrâns respectând măsurile de siguranță impuse de către autoritățile locale. Un astfel de exemplu este și manifestarea culturală de tradiție a artiștilor plastici din România, „Salonul de Primăvară al Artei Naive - 2021”. Organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău în parteneriat cu Centrul de Cultură „George Apostu”, expoziția-concurs din acest an a fost una aniversară, evenimentul bifând cea de-a XXX-a ediție. Având în vedere restricțiile pandemice care

ⁿ Conform discuțiilor realizate în cadrul grupului de lucru dedicat Culturii, Turismului și Timpului liber realizat în data de 20 mai 2021

operează în interiorul scenariului roșu din starea de alertă, cea de-a XXX-a ediție a Salonului de Primăvară al Artei Naive a fost organizată fără participarea publicului, evenimentul fiind promovat pe pagina de internet a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău și pe pagina de Facebook a Centrului de Cultură „George Apostu”.

ACTORI RELEVANȚI ÎN SECTOARELE CULTURALE Șl CREATIVE

în ceea ce privește gestionarea dezvoltării și promovării ofertei culturale, un rol deosebit de importanții au instituțiile publice care gestionează și/sau finanțează o parte dintre serviciile și activitățile culturale la nivelul unui teritoriu. în ceea ce privește investițiile în domeniul cultural în ultimii ani, se poate observa faptul că acestea au cunoscut fluctuații destul de mari în perioada 2015-2019, înregistrând astfel o scădere totală de -6,71%, respectiv cu -2.585.707 lei mai puțini în anul 2019 față de anul 2015.

FIGURA 137 - BUGETUL ANUAL ALOCAT ÎN CULTURĂ, RECREERE Șl RELIGIE ÎN UAT-URILE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, ÎN PERIOADA 2015-2019, LEI

Sursa: http://www.dpfbl.mdrap.ro/sit ven si chelt uat.html

Aceste investiții vin în urma interesului crescut pentru acest domeniu, prin care se încearcă consolidarea antreprenoriatului cultural și dezvoltarea domeniilor precum: artele vizuale, teatru, muzică, dans, artă digitală, educație prin cultură, promovarea patrimoniului cultural material, promovarea patrimoniului cultural imaterial sau promovarea culturii scrise. Cu toate acestea, s-a constatat faptul că la nivelul parteneriatelor existente și inclusiv a bugetelor alocate în domeniul cultural, nu există în acest moment o entitate / departament în cadrul Primăriei Municipiului Bacău care să se ocupe de gestionarea fondurilor și de managementul acestora în sectorul cultural, fapt ce duce la o îngreunare a accesării fondurilor din partea actorilor culturali.

în același timp, pentru municipiul Bacău și zona metropolitană a acestuia, asociațiile și fundațiile reprezintă și ele un element cheie atunci când vine vorba despre implicarea lor în proiectele cu instituțiile culturale, majoritatea evenimentelor culturale care se fac la nivelul municipiului fiind realizate cu ajutorul implicării și colaborării cu diverse fundații și asociații din acest sector.

Registrul Sectorului Cultural (CULT) este unul dintre demersurile INCFC de a cartografia și a determina statistic sectorul creativ din România, scopul principal fiind inventarierea entităților din domeniul culturii de pe teritoriul României. Fie că este vorba despre persoane fizice (lucrători culturali), organizații neguvernamentale sau societăți comerciale cu profil cultural, Registrul și-a propus să aibă o evidență a entităților din domeniul cultural.”

în municipiul Bacău și zona sa metropolitană sunt înregistrate conform datelor prelucrate în Registrul CULT, o serie de organizații neguvernamentale⁴⁵ și societăți comerciale⁴⁶ reprezentative din domeniul culturii.

Unul dintre principalii actori responsabili pentru asigurarea unei oferte culturale diverse este Asociația „Ingenious Drama” ce a diversificat oferta culturală și a atras un număr mare de participanți odată cu evenimentele organizate. Mai mult, Asociația a jucat un rol activ și în proiectul de Capitală a tineretului pentru anul 2017 și în continuare realizează o serie de evenimente și proiecte ce au ca scop promovarea artiștilor băcăuani și crearea premiselor favorabile dezvoltării sectorului cultural în Bacău. Unul dintre cele mai recente proiecte este și evenimentul ZidArt, proiect ce a reușit să ofere o identitate urbană pentru municipiul Bacău. ZidArt este un proiect de regenerare urbană prin Street art, în cadrul căruia o serie de ziduri din municipiu au fost decorați cu artă murală. Acest proiect a condus la recunoașterea municipiului Bacău ca fiind „orașul cu cele mai multe picturi purificatoare de aer din Europa”

Pe lângă această asociație, un mare aport a fost dat și de Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău care, prin intermediul aplicației Bacău County App-Visit Bacău, contribuie la promovarea și dezvoltarea arealului turistic și cultural al județului Bacău și promovează evenimentele culturale cele mai recente.

Unul dintre cei mai importanți actori la nivel de promovare al evenimentelor a fost și CAEx Bacău, care nu a mai activat încă din anul 2018. în anul 2017, conform datelor primite, a fost realizată o activitate în condiții speciale, respectiv Expoziția ECO-INT 2018 și Raliul Moldovei (activitate ce se desfășoară anual încă din anul 2011), realizate în parteneriat cu Primăria Municipiului Bacău și CJ Bacău.

Câteva asociații, indivizi și grupuri mici remarcabile identificate pe teritoriul Zonei Metropolitane sunt descrise în continuare.

TABEL 44 - ASOCIAȚII, INDIVIZI Șl GRUPURI MICI ÎN MUNICIPIUL BACĂU Șl ZONA METROPOLITANĂ BACĂU______________________________________________

Organizații Profesionale

Oficiul Teritorial UAP Organizație culturală, deschisă artiștilor din țară și străinătate, fără Bacău AFJ preconcepții de nicio natură, democratică și concurențfală.

Organizații neguvemamentale (asociații și fundații)

Asociația Culturală, Educațională, Umanitară Zaharia Art Bacău

Scopul asociației este formarea copiilor și adulților prin proiecte culturale, educaționale, științifice, sportive, sociale și medicale prin diferite evenimente culturale. Cel mai recent proiect al asociației a fost „Film de scurt metraj versus arta fotografică din Bacău". Vernisajul a avut loc la Biblioteca Județeană „C. Sturdza” Bacău. Expoziția de pe simeze a cuprins fotografie și grafică, lucrări inspirate din viața citadină, semnate de zece artiști vizuali și a avut un important impact asupra culturii locale băcăuane.⁴⁷

” https://culturadatainteractfv.ro/acasa/registrul-sectorului-cultural/

Asociația Culturală Brothers of Rock	Obiectivul asociației este de a desfășurat activități de inițiere muzicală și tehnică instrumentală, de a promova activități educative extra-școlare în domeniul muzical, de a susține tinerii atât în activitatea lor artistică, precum și la nivel de comunicare interpersonală. Unul dintre cele mai importante evenimente realizate de către asociație este spectacolul Rockoustic Kids - acesta fiind un eveniment inedit pentru rockul local și atragerea publicului larg în alegerea învățării unui instrument ca hobby.
Asociația Ingenious Drama⁴⁸	Asociația Ingenious Drama, fondată în 1997, se dedică tinerilor șl vieții culturale din Bacău, organizând probabil cel mai mare festival de teatru din România dedicat tinerilor amatori, ID Fest, care a ajuns la a 20-a ediție, evenimentul național Street Delivery Bacău, ajuns la a 3-a ediție, Caravana Zilele Filmului Românesc, Caravana Les Films des Cannes și multe alte activități care doresc promovarea culturii în rândul băcăuanilor.
Federația Tinerilor din Bacău⁴⁹	în anul 2017 - 2018 federația a implementat programul Bacău, Capitala Tineretului din România (BCTR) în cadrul căruia au adus tinerii împreună in consultări publice, focus grupuri, evenimente și activități. Pe lângă aceasta, aceștia au creat prima Strategie de Tineret a Municipiului Bacău, iar în 2019 au inaugurat primul Centru de Tineret din Bacău.
Asociația Surf The Earth	începând cu anul 2018 Asociația organizează evenimentul Bacău Streetball Challenge ce are ca obiectiv îndrumarea tinerilor în vederea petrecerii timpului liber într-un cadru organizat.
Bacăul Civic	Este o organizație ce încearcă să rezolve problemele băcăuanilor și sunt implicați activi în dezvoltarea evenimentelor cu deschidere către comunitate.
Asociația VeDem Just	Scopul său este unul complex și include: promovarea libertății, întărirea democrației, susținerea statului de drept, buna guvernare, promovarea și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Asociația Culturală Artă - Tradiții -Patrimoniu Fără Frontiere	Obiectivul principal al asociației este de a derula activități educative în vederea promovării și valorificării patrimoniului cultural și natural național, precum și angajarea sa într-un demers de creare a unei culturi europene a protejării patrimoniului. Asociația are o preocupare constantă pentru activități al căror scop prioritar este valorificarea tradițiilor culturale specifice regiunii Nord - Est, mai ales prin desfășurarea unor ateliere de creație care se adresează elevilor, studenților șl altor categorii de adulți.

Sursa: Cercetare proprie

Pe lângă actorii publici și independenți, un rol deosebit de important în acest domeniu îl au și actorii privați din sectoarele culturale și creative, în acest context remarcându-se importanța ridicată pe care o au industriile creative în municipiul Bacău și Zona Metropolitană.

în viziunea documentului Cartea Verde, industriile creative sunt acele industrii care utilizează cultura ca input și care au o dimensiune culturală. Acestea includ arhitectura și designul, care integrează elemente creative în procese mai ample, precum și sub-sectoare precum grafica, moda sau publicitatea. La un nivel mai puțin specific, multe alte industrii se bazează pe producția de conținut pentru propria dezvoltare, fiind, prin urmare, interdependente într-o oarecare măsură cu ICC. Printre ele se numără turismul și sectorul noilor tehnologii.⁵⁰

Din perspectiva microeconomică, în municipiul Bacău și Zona Metropolitană se întâlnesc companii aproape în toate domeniile de activitate ce fac parte din sectoarele culturale și creative: carte și presă, arte vizuale, artele spectacolului / arte interpretative, audiovizual și media, software, IT și jocuri, arhitectură, publicitate, patrimoniu cultural, artizanat și meșteșuguri ⁵¹, cu un număr destul de scăzut de sub-sectoare care nu sunt prezente.

în anul 2018, în Zona Metropolitană Bacău activau un număr de 940 de firme în aceste domenii, reprezentând 11,38% din numărul total de întreprinderi. Această pondere nu este însă păstrată și la nivelul indicatorilor de performanță economică, sectoarele culturale și creative însumând un număr total de 3.015 de salariați, respectiv 5,71% din numărul total la nivelul Zonei Metropolitane Bacău și totalizând o cifră de afaceri de 552.001.506 RON, adică 3,04% din cifra totală de afaceri a companiilor din Zona Metropolitană Bacău.

TABEL 45 - TOP 5 SECTOARE CREATIVE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

	SALARIAȚI / SECTOR	CIFRĂ DE AFACERI / SECTOR	NUMĂR FIRME / SECTOR
1.	Patrimoniul cultural	Patrimoniul cultural	Software, IT și jocuri
2.	Artizanat și meșteșuguri	Artizanat și meșteșuguri	Arte vizuale
3.	Arte vizuale	Arte vizuale	Publicitate
4.	Software, IT șt jocuri	Software, IT și jocuri	Artele spectacolului
5.	Publicitate	Carte și Presă	Arhitectură

Sursa: Prelucrare proprie cu ajutorul datelor la nivelul anului 2018 din baza de date Listă Firme

în funcție de numărul de firme, cifra de afaceri și numărul de salariați, cele mai importante sectoare la nivelul Zonei Metropolitane Bacău sunt următoarele:

• Patrimoniul cultural - cu 1.228 de salariați, 180.190.582 RON cifra de afaceri și 66 de firme;
• Artizanat și meșteșuguri - cu 493 de salariați, 105.264.240 RON cifra de afaceri și 86 de firme;
• Software, IT și jocuri - cu 232 de salariați, 50.398.088 RON cifra de afaceri și 258 de firme;
• Arte vizuale - cu un număr de 419 de salariați, 120.181.654 RON cifra de afaceri și 132 de firme;
• Publicitate - cu 191 de salariați, 27.634.739 RON cifra de afaceri și 95 de firme;
• Artele spectacolului - cu 96 de salariați, 11.898.090 RON cifra de afaceri și 94 de firme;
• Carte și presă - cu 187 de salariați, 34.362.054 RON cifra de afaceri și 71 de firme;
• Arhitectură - cu 124 de salariați, 15.486.023 RON cifra de afaceri și 89 de firme.

Cu toate acestea, putem spune că sectoarele creative din Zona Metropolitană Bacău sau dezvoltat destul de bine în ultimii ani, dispunând totodată și de o mai mare atenție alocată către acestea și participarea lor la stabilizarea economiei.

IDENTITATE CULTURALĂ Șl GRADUL DE ADOPȚIE A NOILOR SOLUȚII DIGITALE

Statisticile oficiale privind dezvoltarea accesului la Internet la nivel mondial arată o dezvoltare și o creștere continuă, de la an la an, tot mai mulți oameni devenind utilizatori de internet. în acest context, multe instituții culturale desfășoară diferite activități specifice de sporire a prezenței în Online, cum ar fi dezvoltarea unei pagini web, diverse proiecte specifice oniine, promovarea Online a publicațiilor, festivalurilor, concertelor, expozițiilor etc.

La nivel local, o mare parte a instituțiilor de cultură din municipiul Bacău au o prezență în mediul oniine prin existența unui site oficial sau a unei pagini de Facebook oficiale. Principalul avantaj al acestor servicii este accesul facil la informație precum programul, informațiile generale despre instituție sau tarifele. Astfel de situații se întâlnesc la site-urile oficiale ale Direcției Județene pentru Cultură Bacău - unde se pot găsi informații despre patrimoniul cultural de la nivelul județului Bacău, o serie de aspecte culturale băcăuane dar și o secțiune dedicată pentru evenimente.

Mai mult, Teatrul Municipal Bacovia⁵², Biblioteca Județeană din Bacău⁵³, Filarmonica Mihail Jora^M sau Teatrul de Vară din Bacău” beneficiază de site-uri proprii funcționale cu acces către informații recente, program de spectacole, bilete oniine în cazul Teatrului Municipal Bacovia și chiar accesul la un catalog oniine în cadrul Bibliotecii Județene din Bacău.

în cadrul muzeelor, majoritatea instituțiilor dețin un site propriu cu informații pentru localnici și turiști legate de prețurile intrării în muzee și expoziții, serviciile culturale oferite de instituție, direcții cu privire la locația instituției, expozițiile temporare și permanente, ultimele evenimente sau cele viitoare, precum și modul de funcționare a muzeelor în condițiile date de COVID-19. De asemenea, Observatorul Astronomic din Bacău beneficiază chiar și de un tur virtual⁵⁴, fiecare turist putând avea parte de o experiență la muzeu din confortul propriei case.

în ceea ce privește evenimentele, multe dintre ele se promovează atât pe paginile de Facebook aferente instituțiilor culturale, cât și pe paginile oficiale de Facebook ale Primăriei Municipiului Bacău sau ale Consiliului Județean, acestea fiind de multe ori entitățile partenere în cadrul evenimentelor culturale. Printre cele mai importante evenimente organizate la nivelul municipiului Bacău se numără și evenimente cu notorietate, acestea realizându-se an de an în cadrul agendei culturale, respectiv:

BACĂU FEST - MONODRAME | Singurul festival de teatru centrat pe recitalul actoricesc.

ID FEST - FESTIVALUL NAȚIONAL DE TEATRU PENTRU TINERI | Festivalul este organizat în totalitate de voluntarii Asociației Ingenious Drama și este un festival profesionist organizat de amatori pentru amatori. De-a lungul anilor prin juriul festivalului au trecut nume importante din lumea teatrului. ID Fest a devenit astfel o rampă de lansate pentru tinerii interesați de artele spectacolului.

EYE FILM FESTIVAL | Este un eveniment organizat de către Asociația Ingenious Drama care și-a dorit de-a lungul anilor conectarea spectatorilor cu producții cinematografice recente, inclusiv pelicule românești. Obiectivul general al proiectului Eye Film Festival este, potrivit inițiatorilor, „redeschiderea Cinematografului Central, pentru a readuce comunității băcăuane un loc plin de povești, unde să rămână în contact cu lumea vibrantă și diversă a filmului”.

FESTIVALUL EDUCAȚIONAL „ZILELE PARCULUI GHERĂIEȘTI” | Scopul acestui festival este de promovare a Parcului Gherăiești în comunitate, a potențialul biologic și de agrement, alături de un stil de viață sănătos în rândul tinerilor și diversificarea ofertei de activități în aer liber.

SIMPOZIONUL NAȚIONAL VASILE PÂRVAN | Complexul Muzeal „Xxxxxx Xxxxxxxxx” din Bacău găzduiește Simpozionul Național „Vasile Pârvan” - istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular (din anul 1913) al Academiei Române. S-a preocupat îndeosebi de arheologie, preistorie și istoria civilizației greco-romane. A organizat numeroase șantiere arheologice, dintre care cel mai important este cel de la Histria și a publicat numeroase studii, rapoarte arheologice și monografii, cuprinzând un material documentar vast și valoros. La realizarea simpozionului au colaborat Asociația Arhiviștilor din România - Filiala Bacău și Fundația Cultural-Științifică „Xxxxxx Xxxxxxxxx”.

FESTIVALUL ANTIC TAMASIDAVA | Aflat la ediția a lll-a, Festivalul Antic „Tamasidava”, organizat de Consiliul Județean Bacău și Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont, în parteneriat cu Primăria Bacău, se desfășoară, timp de două zile (31 august -1 septembrie), în Parcul Gherăiești. Festivalul include tabere și ateliere meșteșugărești, demonstrații ale trupelor militare, parada cu torțe, lupte de gladiatori și reprezentații artistice privind asediul Cetății Tamasidava.

Pe lângă aceste evenimente cu notorietate, începând cu anul 2017 au avut loc o serie de noi evenimente ce au avut ca rol diversificarea ofertei culturale la nivelul municipiului printre care amintim: Music Days - un festival nou de muzică spontană pe străzile orașului, completat de diverse momente de artă urbană, Romanian Top Hits, Caravana „Rural Festival”, ExplorIT, Bacău Underground Festival Vernisaje de arte plastice (fotografie, videografie, grafica), organizate de ID Fest și multe altele.

Este important de menționat că în Bacău s-au întâmplat și o serie de evenimente fanion care au avut loc la nivel internațional, dar și național, cum ar fi:

TEDXBACĂU | Eveniment ce preia formatul internațional TEDx. Organizatorii au pregătit în anul 2017 și o ediție TEDxYouth, în acord cu titlul Bacău - Capitala Tineretului din România.

STREET FOOD FESTIVAL | Street Food Festival a fost organizat de 3 ori în municipiul Bacău, în perioada 2017, 2018 și 2019. în cadrul festivalului se desfășoară diferite activități de Street food, muzică live, filme în aer liber, activități pentru copii și multe alte surprize. Din păcate, atât în anul 2020 cât și în anul 2021 Bacăul nu a fost selecționat pe lista orașelor în care acest eveniment se desfășoară.

STREET DELIVERY | în anul 2017 a avut loc prima ediție din municipiul Bacău. Federația Tinerilor din Bacău împreună cu Asociația Ingenious Drama și-au propus ca prin intermediul acestui proiect să întărească rolul structural pe care spațiul public îl joacă în viața locuitorilor orașului, atrăgând totodată atenția asupra noțiunii de "traseu cultural", prin convertirea peisajului urban în spațiu viu.

GALA TINERILOR ANTREPRENORI | Proiect anual de susținere a antreprenorilor tineri din Bacău, organizat Centrul European pentru Strategii Durabile. Gala urmărește identificarea de antreprenori băcăuani sub 35 de ani, care să se fi remarcat în comunitate și pe care să-i prezinte comunității și tinerilor băcăuani ca exemple de reușită. Gala prezintă nominalizări la fiecare dintre categoriile sale: „StartUp” și „Excelență sub 35 de ani", acordând câte un trofeu câștigătorilor celor două categorii. Evenimentul, care a avut o dezvoltare firească în timp, reprezintă un bun prilej de networking între tinerii antreprenori, comunitatea de afaceri și tinerii din societatea civilă.

Trebuie menționate și evenimentele cultural-artistice ce au avut loc de-a lungul timpului în incinta Conacului Xxxxxxxx Xxxxxxxx din Gheorhe Doja - Concert cu Filarmonica „Mihail Jora" Bacău, seri de vară la conac” ce au oferit publicului prilejul de a se delecta cu muzica simfonică și clasică, Convenția Anuală de Caravaning, concert live Xxxxx Xxxxxx etc.

Deși oferta culturală s-a diversificat în ultimii ani, este important ca accesul la cultură să fie facilitat pentru o categorie cât mai largă de beneficiari. Lipsa unei abordări unitare cu privire la agenda culturală și a unei colaborări strategice între instituțiile publice, mediul asociativ și cel privat se traduce printr-o promovare deficitară a evenimentelor culturale de importanță locală, a lipsei de evenimente care să includă toate grupele de vârstă și să antreneze comunitățile la nivel de cartier.

Organizarea evenimentelor culturale în spațiul public, dar și în spații neconvenționale, mai puțin cunoscute de către locuitori sau turiști, sau în aer liber (ex: zonele industriale - de ex. Letea, centrele de cartier etc.) vor face mai vizibilă agenda culturală, vor crește consumul cultural, permițând participarea mai multor categorii (inclusiv vârstnici) la astfel de evenimente.

Un astfel de exemplu este si proiectul ZidArt ce a luat naștere în 2017, când Bacăul a fost timp de un an de zile, Capitala Tineretului din România. în 2019, nouă artiști urbani au fost invitați să picteze orașul Bacău în culori vii. Obie Platon, Xxxxxxxx Xxxxxxx, Kaps Crew, Monk Ink, Xxxxxxx Xxxx, Le Comete, Xxxxxxx Xxxxxx, Xxxxxx Xxxx și Ronin și-au pus imaginația, talentul și disciplina la bătaie și au creat picturi murale de mari dimensiuni pe câteva dintre clădirile din orașul lui Bacovia. Proiectul a pus municipiul Bacău pe harta internațională pentru Street art, existând anual o serie de vizitatori străini care vin special pentru a observa picturile murale din oraș. Mai mult, asociația organizatoare are o strategie pentru următorii 10 ani de a picat aproximativ 200 de ziduri din municipiul Bacău și de a realiza un muzeu în aer liber care să faciliteze creșterea consumului cultural în oraș. .

Pe lângă aceste evenimente, din perspectiva respondenților participanți la chestionarul dedicat populației, alte activități importante sunt: spectacolele de teatru, festivalul Theater Stock, festivalurile, concertele, concertele pentru copii, expozițiile, spectacolele stradale, Parada măștilor de Crăciun, concertele de la Ateneu, Raliul Moldovei și Zilele comunelor din mediul rural.

De asemenea, prin intermediul accesului online, instituțiile culturale se pot dezvolta din punct de vedere organizatoric prin prisma faptului că pot evalua mult mai eficient și mai corect modul în care diverse categorii de informații sunt solicitate sau căutate de către utilizatorii de la distanță. De asemenea, instituțiile își pot promova creațiile, valorile, produsele, arta, cultura etc, având acces la o varietate de platforme online care servesc drept spațiu de prezentare.

De exemplu, în cazul muzeelor sau galeriilor, pot exista ghiduri de vizitare pe smartphone-uri. Aceste aplicații pot oferi vizitatorilor informații suplimentare despre opere de artă sau exponate, pe propriul telefon și în propria limbă. în plus, aceste aplicații pot furniza muzeului informații detaliate privind dinamica vizitatorilor și pot fi utilizate în scopul îmbunătățirii experienței vizitării muzeului / galeriei pentru viitorii vizitatori.

Un instrument foarte util pentru oferta culturală a municipiului Bacău, și nu numai, este și aplicația Bacău County App - Visit Bacău creată pentru a contribui la promovarea și dezvoltarea arealului cultural-turistic al județului Bacău. Aceasta este o aplicație pentru dispozitivele mobile, care funcționează pe platformele Android și și iOS. Prin intermediul acestei aplicații, toți cei interesați pot identifica mult mai ușor atracțiile culturale și istorice ale județului, tradițiile și obiceiurile zonei.

Aplicația Bacău County App -Visit Bacău este disponibilă gratuit, funcționează on-line și off-line, în timp ce utilizatorii se pot bucura de un veritabil ghid cultural-turistic, într-un mod interactiv și ușor de utilizat, indispensabil turiștilor și vizitatorilor care vor să se bucure de experiențe unice și adaptate propriilor preferințe. De asemenea, pe lângă realizarea unor materiale de promovare cultural-turistică, precum broșuri, pliante, flayere, hărți, SPJPTCAS Bacău activează în mediul on-line pe web site-ul de turism www.turismbacau.ro, cât și pe pagina de Facebook Turism Bacău unde sunt promovate periodic obiectivele culturale importante atât ale municipiului Bacău, cât și la nivelul întregului județ.

Atât platforma cât și aplicația sunt de mare ajutor celor care vor să viziteze atât municipiul Bacău cât și alte zone și regiuni ale județului, acestea fiind utile datorită secțiunilor speciale desemnate, fiecare secțiune oferind informațiile necesare pe care le caută un turist. Mai mult, acestea reprezintă un instrument pentru promovarea ofertei culturale de mare ajutor atât vizitatorilor cât și comunității locale.

Infrastructura sportivă și de petrecere a timpului Liber

Activitățile sportive joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea armonioasă a unei persoane. în contextul în care sportul contribuie la menținerea unui echilibru fizic și mintal, dar și la dezvoltarea interacțiunilor sociale, este necesar ca acesta să devină o prioritate în dezvoltarea municipiului și a întregii zone metropolitane, iar beneficiile acestuia să fie promovate de către cât mai multe persoane. In același timp, trebuie făcută diferența dintre sportul de masă și sportul de performanță, întrucât acestea au scopuri diferite și se adresează unor categorii diferite de persoane, pe de-o parte, sportul de masă sau sportul pentru toți reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea de comportamente care favorizează orientarea către performanța cotidiană și asigură o dezvoltare sănătoasă a omului.

Pe de altă parte, prin sportul de performanță” se urmărește valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecție, pregătire și competiție, având ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri și obținerea victoriei.

în același timp, activitățile de socializare și timp liber au ca obiectiv dezvoltarea solidarității și promovarea toleranței între tineri, dezvoltarea calității sistemelor de susținere a activităților de tineret, valorificarea abilităților și competențelor tinerilor. Orice persoană are nevoie de un set de abilități pentru a duce o viață satisfăcătoare, pentru a se dezvolta, pentru a iniția și menține relații normale, pentru a-și atinge obiectivele propuse într-o anumită etapă a vieții și pentru a face față obstacolelor întâmpinate, iar activitățile de socializare și timp liber ajută la o bună dezvoltare a acestor abilități.

⁹³ Conform Legii nr. 69/2000

INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ

Analizând situația la nivelul întregului județ (pentru care există date disponibile), se remarcă faptul că acest sector al sportului de performanță a cunoscut o tendință ușoară de scădere de aproximativ -4,91%. Astfel, la nivelul anului 2019 se remarcă un număr mai scăzut al secțiilor sportive, fiind înregistrate doar 174 de secții, față de anul 2015 când erau înregistrate 183 de secții.

FIGURA 138 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE SECȚII SPORTIVE - LA NIVELUL JUDEȚULUI ÎN INTERVALUL 2015-2019

2015

2016 2017 2018 2019

Sursa: INS - Baza de date TEMPO ordine

în același timp, numărul total al sportivilor legitimați din județul Bacău a înregistrat pentru aceeași perioadă o creștere de 6,60%, reprezentând cu aproximativ 320 de sportivi legitimați mai mulți în anul 2019 față de anul 2015. Această creștere indică o sporire a atractivității acestui sector în rândul populației, fiind din ce în ce mai apreciată activitatea fizică în rândul populației, precum și practicarea unui sport de performanță.

FIGURA 139 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE SPORTIVI LEGITIMAȚI - LA NIVELUL JUDEȚULUI ÎN INTERVALUL 2015-20219

2015

2016

2017 2018 2019

Sursa: NS Baza de date TEMPO online

De asemenea, titlul municipiului Bacău de Oraș European al Sportului din 2017 ⁹⁴ a asigurat pe de-o parte vizibilitate la nivel național și european iar pe de altă parte acces

⁵⁴ într-o ceremonie care a avut loc la Bruxelles, în incinta Parlamentului European, Bacăul a devenit „Oraș European al Sportului 2017”, titulatură acordată de ACES, European Capitals and Citfes Of Sport Federation, care plasează orașul lui Bacoviaîn galeria a 15 orașe continentale din care mai fac parte Aosta, Banska Bystrica, Bristol, Cagliari, La Chaux de Fonds, Gondomar, Jurmala, Noordwijk, Mcllet del Valles, Olomouc, Ostende, Pesaro, Xxxxx Xxxxxx și Vicenza la resurse financiare pentru evenimente sportive. Acest lucru a ajutat la valorificarea acestui demers, iar resursele financiare obținute au contribuit la modernizarea, extinderea și diversificarea infrastructurii pentru sport. Pe de altă parte este nevoie în continuare de sprijin pentru cluburile sportive / domeniile cu performanțe: volei, handbal, natație, atletism dar și fotbalul, judo și alte domenii de tradiție în Bacău.

Printre dotările sportive majore din municipiul Bacău și zona metropolitană se numără Bazinul Olimpic de înot din Bacău, Ștrandul Letea și Baza Sportivă Xxxxxxxx Xxxxx din cadrul Complexului Sportiv „Prof. Xxxxxxxxxx Xxxxxxxxxx", Sala de Atletism și Baza hipică a Clubului Sportiv Ecvestru ”Decebal” Hemeiuș.

Dintre acestea, infrastructura existentă la Bazinul Olimpic de înot oferă:

• Servicii pentru recreere populației;
• Activități didactico - pedagogice prin cursurile de inițiere înot pentru toate categoriile de vârstă ale populației;
• Cerințele practicării sportului de performanță (înot, sărituri în apă).

De asemenea, în anul 2018 s-au desfășurat în incinta Bazinului o serie de activități sportive și socio-culturale la care Primăria Municipiului Bacău prin Direcția Administrare Baze Sportive a fost partener sau inițiator, printre care amintim: Campionatul Național de înot, Campionatul Național de sărituri în apă, Etapa regională de înot cădeți, Cupa Bistriței la înot, Campionatul național de sărituri în apă Seniori, tineret și juniori, Campionatul național de înot poliatlon copii 10-11 ani, Cupa Bacăului la înot, Campionatul național de poliatlon copii, SWIMATHON Bacău și Splash! Vedete la apă.

în cazul Complexului Sportiv „Prof. Xxxxxxxxxx Xxxxxxxxxx”, aici își desfășoară activitatea o serie de cluburi, atât de seniori cât și de juniori, care efectuează antrenamente, jocuri de pregătire și competiții oficiale. Astfel, pentru a asigura condiții de pregătire cât mai bune sportivilor, în anul 2018 administratorii Complexului Sportiv au efectuat o serie de reparații și reabilitări atât în cadrul Bazei Sportive Xxxxxxxx Xxxxx, cât și în cadrul întregului Complex Sportiv. Cu toate acestea, Complexul Sportiv necesită în continuare lucrări de reabilitare, modernizare și investiții financiare, pentru a putea oferi băcăuanilor servicii sportive și de agrement de cea mai înaltă calitate.

Analizând distribuția infrastructurii sportive la nivelul municipiului Bacău și al zonei metropolitane, se remarcă faptul că infrastructura sportivă este alcătuită din terenuri de sport, baze sportive și stadioane, aflate în mare parte în proprietatea unor instituții publice precum Ministerul Tineretului și Sportului sau Primăria Municipiului Bacău. La acestea se adaugă și principalele dotări pentru sportul de masă cum este cazul sălilor de sport / fitness private sau dotările aferente unităților de învățământ. Conform datelor înregistrate pe site-ul Institutului Național de Statistică, Zona Metropolitană Bacău dispunea în anul 2019 de 52 săli de gimnastică - majoritatea, respectiv 38, sunt în municipiul Bacău, 69 de terenuri de sport - majoritatea, respectiv 48, sunt în municipiul Bacău și 4 bazine de înot” în cadrul școlilor și liceelor din localitățile Faraoani, Gioseni, Hemeiuș și Prăjești.

Interesul autorităților locale pentru dezvoltarea infrastructurii sportive este unul ridicat, fiind identificate o serie de demersuri deja realizate sau în curs de dezvoltare în acest sector. în acest context, trebuie menționate investițiile finanțate de către C.N.I.⁵⁵, care se află în derulare sau pe lista de sinteză pentru proiecte propuse precum: Sala de educație fizică școlară din satul Sărata, comuna Sărata - în derulare, Sala de sport cu tribună de 180 de locuri în comuna Blăgești - în derulare, Sală de sport la Școala Generală - punct Stadion din municipiul Bacău - în derulare. Pe lângă aceste proiecte aflate în derulare, în cadrul subprogramului Săli de sport mai există proiecte aflate pe lista de sinteză pentru următoarele localități: municipiul Bacău, comuna Tamași, localitatea Traian, comuna Gârleni, comuna Prăjești, comuna Secuieni și comuna Mărgineni.

De asemenea, tot în cadrul Companiei Naționale de Investiții, municipiul Bacău are în cadrul subprogramului Complexuri Sportive o serie de proiecte aflate pe lista de sinteză precum: Consolidare și modernizare Stadion Municipal Bacău, proiect de construire bază sportivă TIP 1 în municipiul Bacău, construire Complex sportiv în satul Hemeiuș, comuna Hemeiuș și construirea unui nou Stadion Municipal în municipiul Bacău pe strada General Ștefan Gușe nr. 2.

în perioada următoare, administrația încearcă să asigure un mediu atractiv pentru locuitorii din municipiul Bacău și nu numai. în acest context, Ministerul Tineretului și Sportului are ca prioritate pentru perioada următoare atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii sportive, mai exact reabilitarea, modernizarea sau extinderea bazelor sportive pe care le deține prin Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret și Cluburile Sportive. Dezvoltarea activităților sportive care utilizează infrastructura MTS aduce beneficii socio-economice locale care nu pot fi neglijate și care pot atrage după sine alte investiții, incluzând dezvoltarea turismului și a activităților cultural-educaționale.⁵⁶

în același timp, Serviciul de Implementare Proiecte din cadrul Primăriei Municipiului Bacău propune în cadrul Programului Operațional Regional 2021-2027, după deschiderea apelului de proiecte, realizarea unui teren de fitness exterior⁵⁷ în cadrul^ Priorității 3 -O regiune cu orașe prietenoase cu mediul, Obiectiv specific 3.5. îmbunătățirea protecției și conservării biodiversității și reducerea poluării, Măsura 5.5.1. Prezervarea biodiversității și dezvoltării infrastructurii verzi. în cadrul acestei măsuri vor fi sprijinite mai multe tipuri de acțiuni printre care și crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (hotspot-uri Wi-Fi, zone speciale amenajate pentru sport, locuri de joacă pentru copii etc.).

Aceste proiecte vor răspunde unor nevoie actuale ale municipiului Bacău și ale zonei metropolitane, de a suplimenta oferta de dotări sportive omologate pentru mai multe ramuri sportive, de a spori oferta de terenuri sintetice pentru practicarea sporturilor în sezonul rece, precum și de a asigura servicii superioare de recuperare pentru sportivii de performanță. Vor fi însă în continuarea necesare și o serie de măsuri conexe care să faciliteze accesul la dotări sportive pentru cât mai mulți locuitori ai municipiului, cum ar fi amenajarea unor terenuri de sport din incinta instituțiilor de învățământ pentru a fi adaptate mai multor ramuri sportive (spre exemplu, prin trasare marcaje) sau implementarea unui sistem Online de programare și abonare la bazele sportive din oraș (inclusiv la cele din instituțiile de învățământ, în afara orelor de program).

INFRASTRUCTURA DE AGREMENT

în ceea ce privește infrastructura și activitățile de agrement existente pe teritoriul municipiului Bacău, acestea se grupează în general în cadrul unor categorii principale în funcție de interesul utilizatorilor. Majoritatea obiectivelor din municipiu sunt concentrate chiar în centrul acestuia, însă pot fi descoperite locuri deosebite, atât la nivelul zonelor periferice ale municipiului și în cadrul Zonei Metropolitane Bacău, sau la nivelul întregului județ. Bacăul, prin așezarea sa și prin împrejurimile sale, oferă locuitorilor și turiștilor diverse posibilități de petrecere a timpului liber.

INSULA DE AGREMENT DIN BACĂU | Insula de agrement este o insulă artificială din Bacău, creată în mijlocul unui lac format de râul Bistrița, amenajată pentru agrement, cu locuri de plajă sau pentru practicarea sporturilor în aer liber și plimbări cu barca în jurul insulei. Zonele principale de distracție sunt un Aquapark, un spațiu de joacă destinat copiilor de tip Kidsland, o zonă modernă destinată sporturilor nautice, un Skaterpark, plaja de nisip, un ponton de lemn extins peste apă, terenuri sportive multifuncționale cu posibilitatea acoperirii lor pe timp de iarnă, un mic amfiteatru în aer liber pentru manifestări culturale diverse și terase pentru petrecerea timpului liber. Lucrările de modernizare ale acestei zone au fost unele de lungă durată.

PARCUL CANCICOV | A fost amenajat în baza Decretului Regal din 9 mai 1938, și este cea mai importantă zonă verde din centrul municipiului Bacău. în parc au fost amplasate mai multe busturi ale unor personalități, între care cele ale lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Costache Negri, Alecu Russo, Xxxxxx Xxxxxxxx, Mihail Kogălniceanu și C. Pintea. în prezent, administrația băcăuană dorește realizarea unor proiecte ample de reabilitare și modernizare, în prezent elaborându-se DALI pentru proiectul „Reabilitarea și modernizarea Parcului Cancicov” prin care se urmărește amenajarea de spații pentru odihnă și relaxare, pentru practicarea sportului, respectiv pentru activități culturale.

LACUL BACĂU II | Lacul Bacău II este unul perfect pentru cei pasionați de ornitologie și birdwatching. Aici se pot studia și admira câteva sute de specii de păsări printre care și păsări extrem de rare pe teritoriul Europei, cum ar fi Acvila codalb. Turiștii se pot bucura de activități precum pescuitul sportiv, ciclism, canotaj, turism ecvestru sau înot.

Municipiul Bacău a desfășurat în urmă cu aproximativ 10 ani un proiect finanțat din fonduri europene pentru “Dezvoltarea și consolidarea turismului în Municipiul Bacău prin promovarea oportunităților locale”, ce avea în vedere și promovarea la nivel regional și național a Ariei de Protecție Specială Avifaunistică Lacul Bacău II. Cu toate acestea, se constată în continuare nevoia de dezvoltare și promovare a acestei zone, accesul în acest areal fiind unul dificil, iar infrastructura turistică insuficient dezvoltată încă.

PARCUL OLIMPIC | Pe lângă spațiile verzi din noul parc (proiect început încă din anul Z008) sunt amenajate suprafețe specifice pentru jocurile de copii, un teren de sport multifuncțional, mese cu bănci pentru jocuri statice precum șahul sau tablele. Proiectul mai dispune și de amenajarea unei piste și parcaje pentru biciclete, terenuri de fitness, bănci, coșuri de gunoi, stâlpi de iluminat și alei de promenadă.”

PARCUL TRANDAFIRILOR | Parcul Trandafirilor este considerat un loc foarte romantic din cauza tufelor de trandafiri ornamentali, de toate felurile și culorile. Parcul permite și susținerea de diverse concerte și reprezentații de talie mai mică, de regulă pentru copii.

PARCUL CATEDRALEI | Parcul a fost construit lângă Catedrala „înălțarea Domnului”. Proiectul a cuprins plantarea de copaci, amenajarea de alei cu bănci, coșuri de gunoi, o mini scenă pentru copii și două fântâni arteziene. Aici se susțin diverse concerte, expoziții și târguri, locația fiind ușor accesibilă din toate punctele orașului.

PARCUL GHERĂIEȘTI | Parcul Gherăiești are o vegetație densă și este un loc excelent pentru o ieșire în aer liber, mai ales la sfârșitul săptămânii. Acest parc este cunoscut în special datorită faptului că pe teritoriul lui erau permise grătarele, fiind acum un loc de adunare pentru majoritatea băcăuanilor.

Cu toate acestea, parcul Gherăiești necesită lucrări de reabilitare, lucru consemnat și din partea autorităților locale băcăuane. în acest context, în prezent se elaborează DALI pentru proiectul „Reabilitarea și modernizarea Parcului Gherăiești” prin care se urmărește amenajarea de spații pentru odihnă și relaxare, pentru practicarea sportului, respectiv pentru activități culturale.

ȘTRANDUL LETEA | Ștrandul Letea este un obiectiv de relaxare și agrement pus la dispoziție de Primăria Municipiului Bacău tuturor cetățenilor municipiului.

PARCUL GEORGE BACOVIA | Parcul este cunoscut de mulți locuitori după celebrul „Pătrățel”, o alee pătrată, amenajată în jur cu bănci. Pe suprafața parcului era amplasată uzina electrică care alimenta fosta primărie a orașului. Este un loc frecventat de elevi în general, dat fiind apropierea lui de mai multe unități școlare.

Tot în incinta parcului se regăsește și foișorul pentru oficializarea cununiilor civile, amplasat în spatele Stării Civile, ce a fost amenajat de autoritățile locale. Proiectul a fost aprobat în luna august a anului 2021 de către consilierii locali băcăuani, prin proiectul de hotărâre fiind anunțată o alocare bugetară de 40.000 lei.⁵⁸

PARC AVENTURA MĂGURA | Parcul a fost conceput cu trasee de dificultate progresiva (ușor, mediu și dificil), fiecare traseu fiind simbolizat prin culori specifice: mov, galben, verde, albastru, roșu, negru. Toată activitatea se desfășoară în zona de pădure de lângă localitatea Luizi-Călugăra.

CLUBUL SPORTIV ECVESTRU DECEBAL - HEMEIUȘ | Centrul hipic Decebal din Hemeiuș este o locație de interes atât pentru copii, aceștia putând avea parte de o plimbare cu calul sau poneiul, cât și pentru pasionați! de călărie.

Centrul are un teren de antrenament cu nisip de 30 x 70 metri, un teren de antrenament cu nisip pentru avansați de 60 x 85 metri, manej de 22 x 35 metri - când condițiile meteo nu permit antrenamentul în aer liber, și 32 de boxe pentru pensiune cabalină. Pentru cei cu adevărat pasionați Clubul Sportiv Ecvestru Decebal oferă Școala de Echitație, care deservește o paletă largă de iubitori de călărie: de la începători până la cei avansați, , putând participa la concursuri naționale și internaționale de gen.⁵⁹

TNT | Situat în afara Bacăului, special construit mai departe de agitația orașului, TNT Club Sport este situat pe 27.000 mp. TNT Club Sport este unul dintre cele mai mari cluburi de agrement sportiv din Moldova, unde cei pasionați de sport și mișcare pot practica diverse sporturi și se pot antrena cu echipamente moderne. Acest club le pune la dispoziția clienților săi o sală cu aparate de fitness, ce include și o zonă de cycling și bodybuilding.

La acest club de fitness se organizează și clase de aerobic, indoor cycling, insanity și aquagym. Printre serviciile TNT Club Sport se numără și acces la terenuri de fotbal, tenis, tenis de masă, tenis cu piciorul, bazin și piscine.⁶⁰

ȘTRANDUL SĂRATA | Situată la 7 km de Bacău, stațiunea Băile Sărata sau Sărata Băi este renumită pentru izvoarele cu apă minerală care au proprietăți terapeutice, dar și pentru peisajele oferite. Tratamentele se fac în interiorul bazei, iar vara funcționează și două bazine exterioare cu apă sărată, două jacuzzi tot cu apă sărată, terasă cu grătar, restaurant. Băile Sărata au cel mai ridicat nivel de salinitate dintre stațiunile de același gen din țară.

Pe lângă dotările prezentate anteriori existente la nivelul municipiului Bacău, mai există și Parcul Nord, Piața Tricolorului (preferată pentru diferite manifestări în special cele naționale), Speed Park Bacău (este un complex unic ce dispune de doua Piste de Karting profesionale, una pentru adulți si una pentru copii, Școală de Pilotaj, Restaurant, Motel, Club Privat și Paintball), Aqua Park Bacău (în zona Gherăiești) sau GepexPark (complex de divertisment în cadrul căruia se pot practica mai multe activități: fotbal pe teren artificial acoperit, tenis de masă, badminton, foosball⁶¹, air-hockey, jocuri pe console, role, waveboard sau acces la piscine).

în ultimii ani unul din principalele obiective ale Primăriei Bacău a fost modernizarea și crearea de noi spații verzi pentru băcăuani. Numai în ultimii ani au fost ridicate două parcuri noi - Parcului Catedralei și Parcul Olimpic din zona Bazinului de înot, precum și o zonă turistică în localitatea Faraoani. Municipalitatea băcăuană mai avea în lucru proiectul de amenajare a unui centru de agrement în pădurea de la Tamași, proiect care nu a mai fost realizat.

Pe locul unde acum există stadionul municipal din Bacău se dorește în viitorul apropiat să fie construită o amenajare sportivă destinată publicului larg. Mai exact, aici, se va construi „Athletic Park”, un complex sportiv unde băcăuanii se vor putea relaxa activ, practicând diverse sporturi. Reconversia zonei pe care, în prezent, se află în ruină fostul stadion municipal, într-un parc de atletism cu funcțiuni multiple, spații verzi și de promenadă, poate avea efecte pozitive asupra comunității locale. Nu în ultimul rând, investiția de la nivelul municipiului Bacău profită de zona cu facilități sportive din oraș, respectiv Parcul Olimpic, care include Bazinul de înot, Sala de Atletism, Sala Sporturilor. 104

FIGURA 140 - INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ Șl DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

j drmtl județe

llmitl unltăti administrative teritoriale de bazâ

Umil A Dl Zona Metropolitană Bac Ju

Re(eaua de localități

@ Munlcipiu reședință de |udeț

bat reședință de comună Sat

infrastructurii de transport

—— Drum național
- Drum județean

—— Caieferatâ

Infrastructura sportivă și de petrecere a timpului liber Prim (palele puncte de infrastructuri spocVvl Principalele puncte de Infrastructuri de agrement

1 Stadionul Lu creț iu Avram
2 Stadionul Letea
3 Sala de Atletism
4 Bazinul Olimpic de înot
5 . Stadkmu' Municipal
6 Clubul Sportiv Ecvestru Decebal
7 . Stadionul tetea Veche

1 Ștrandul Letea
2 Parcul Catedralei
3 Parcul Trandafirilor
4 . Parcul Candvo

5 . Parcul Gherâiest
6 Plata Tricolorului
7 insula de Agrement
8 Parcul Olimpic
9 Parcul Nord
10 Lacul Bacău il
11 Parcul G Bacovia
12 Parc Aventura

19 SpeedPark

14 Gepe* Park
15 Parcul Dendrologic

Hemelui

16 Aqua Park Bacău

Sursa: Cartare Goagle Maps

în același timp, prezența cursului râului Bistrița și Șiret și a unor vaste suprafețe neamenajate adiacente acestora pune încă probleme de accesibilitate și utilizare, însă prin amenajarea acestor suprafețe, cu mijloace simple în primele faze, se poate obține un plus de valoare deosebit pentru zonele rezidențiale învecinate și o atracție pentru vizitatorii și locuitorii municipiului Bacău și a celor din localitățile învecinate.

Mai mult, în urma chestionarului aplicat populației din municipiul Bacău și din Zona Metropolitană Bacău, majoritatea respondenților au menționat ca o principală problemă insuficiența spațiilor / activităților de agrement ce constau în: parcuri, locuri de joacă pentru copii, zone verzi, zone pentru desfășurarea activităților sportive, în special în zonele din cartiere, dintre blocuri. De asemenea, ca facilități cu acces dificil sau lipsa accesului respondenții susțin cel mai adesea zonele de agrement, în special parcurile pentru copii.

Ca răspuns la necesitățile și în completarea ofertei la nivel municipal, la nivel județean există o serie de zone de interes pentru infrastructura de agrement a Bacăului, care pot juca și un rol important în dezvoltarea turismului la nivelul județului, precum: ștrandul cu apă sărată și baza de turism și agrement din mina de sare din Târgu Ocna, pârtia de schi Nemira de la Slănic-Moldova, Lacul Poiana Uzului, Rezervația naturală Nemira, Lacul Lilieci, Salina Drumul Sării sau stațiunile balneare Slănic-Moldova, Târgu-Ocna.

în ceea ce privește punctele de agrement din Zona Metropolitană Bacău, se poate observa faptul că cea mai mare concentrare de astfel de dotări se regăsește cu precădere în zona centrală a municipiului Bacău și se adresează în special comunității locale, precum și turiștilor doritori de a diversifica activitățile în cadrul vacanțelor.

Efectele pandemiei de COVID-19 s-au resimțit puternic și la nivelul municipiului Bacău, fiind impuse o serie de restricții care au limitat deplasarea fizică a locuitorilor și turiștilor în spațiul public. Deși administrația încurajează mișcarea în aer liber, au existat reguli de distanțare fizică și o restricție a numărului de persoane ce pot participa la activități în grup. De asemenea, activitățile sportive în spațiile închise au putut fi practicate doar de către sportivii legitimați sau de performanță.

în plus, în cadrul restricțiilor impuse în domeniul recreațional și sportiv se numără și următoarele: exploatarea locurilor de joacă, activitățile în piscine, locuri de joacă, precum și activitatea de pregătire fizică în sălile de sport / fitness - cu excepția activităților desfășurați de sportivi profesioniști legitimați și/sau de performanță.

Așadar, majoritatea centrelor de divertisment și recreative au fost închise, iar accesul a fost limitat în unele spații închise. Mulți băcăuani au ales astfel să își petreacă timpul liber în cadrul parcurilor de pe teritoriul municipiului. Nu același lucru putem spune însă și de localitățile din imediata apropiere, care nu beneficiază de infrastructuri de petrecere a timpului liber atât de multe și de diverse.

Activitățile sportive și de petrecere a timpului liber

în ceea ce privește viața sportivă, în urma chestionarului adresat populației din Zona Metropolitană Bacău, aceasta este percepută ca fiind puțin activă sau foarte puțin activă de 39,5% dintre persoane, în timp ce 21,3% o consideră activă și foarte activă. Totuși, este de remarcat faptul că nicio persoană nu a catalogat viața sportivă ca fiind inexistentă, iar 39,1% o consideră moderată.

Cu toate că viața sportivă a fost caracterizată de către respondenți ca fiind moderată sau puțin activă, se poate observa, din răspunsurile acordate acestei întrebări, varietatea activităților sportive care se desfășoară în zonă. Ramurile sportive cu tradiție - în ordinea preferințelor de către respondenți, sunt: fotbalul, înot, handbal, atletism, volei, tenis, gimnastică, dans sportiv, arte marțiale, tenis de masă, baschet și șah. Alte ramuri menționate de către respondenți sunt: ciclismul, boxul, escala, patinajul, călăria, badmintonul, luptele greco-romane/kickboxing-ul și judo.

Cu privire la activitățile desfășurate în municipiul Bacău, unul dintre principalii actori relevanți în acest domeniu este Sport Club Municipal Bacău - SCM Bacău, fiind unitatea reprezentativă a municipiului Bacău și a sportului românesc fondat la 4 septembrie 1949 din inițiativa unui grup de angajați ai Miliției Regionale Bacău.⁶²

în primii ani, din cele 7 secții preconizate, și-au început activitatea doar 4 (fotbal, volei, tir și atletism ), iar după 1965 funcționau 8 secții (atletism, fotbal, handbal, gimnastică, box, lupte, canotaj, tir). Cu toate acestea, SCM Bacău are în structura sa începând cu anul 2011 următoarele secții pe ramuri de sport: atletism (înființată în 1950), box (înființată în 1955), gimnastica (înființată în 1963), haltere (înființată in 2001), lupte greco - romane (înființată în 1965), lupte libere (înființată in 1999), înot (înființată în 1987), sărituri în apă (înființată în 1987), tenis (înființată în 1984), kick box (înființată în 1997), arte marțiale - karate (înființată în 1999), judo (înființată în 2001) și powerlifting (înființată în 2011).

Sport Club Municipal Bacău a avut o evoluție continuu ascendentă, reușind să se impună printre unitățile de elită ale sportului de performanță din țara noastră, cu contribuții deosebite la atletism, box, lupte, gimnastică, sărituri în apă și în alte ramuri sportive.

Pe lângă SCM Bacău, în municipiu au fost înființate numeroase alte cluburi care promovează sportul, unele dintre cele mai recunoscute fiind Clubul Sportiv Municipal Bacău - CSM Bacău. Pornind inițial la drum, în 2011, cu înființarea a cinci secții (Handbal, Atletism, Box, Natație, Tenis de câmp), acestora li s-au adăugat mai apoi Tir cu arcul, Haltere, Fotbal și Lupte Greco-Romane, Badminton, Volei și Sport ecvestru.⁶³

Prin aceasta, clubul promovează cu prioritate disciplinele, ramurile și probele sportive cuprinse în programul Jocurilor Olimpice, chiar dacă unele dintre ele au mai puțin sprijin la nivel național, dar cu mare priză la nivel internațional. Sportivii își desfășoară activitatea în sălile de sport din municipiul Bacău, clubul neavând o bază materială proprie.

Un alt actor foarte important este și Asociația Județeană de Atletism Bacău, scopul general al AJA fiind organizarea și dezvoltarea atletismului din județul Bacău conform legislației ji a normelor Federației Române de Atletism și a Ministerului Tineretului și Sportului. In cadrul Asociației există mai multe cluburi sportive afiliate din județ printre care și SCM Bacău, Clubul Sportiv Școlar Bacău, Asociația Sportivă Buhoci, Clubul Sportiv Știința Bacău și în curs de afiliere Clubul Sportiv Municipal Bacău.

Datorită rezultatelor obținute de sportivii băcăuani, dar și a activităților de organizare a numeroase concursuri - în colaborare cu DJST- AJA Bacău a fost în permanență, de la înființare - 2002 și până în 2016, în primele 3 Asociații Județene din țară.

Pentru a remarca și promova performanțele obținute de sportivii și antreprenorii băcăuani, de-a lungul anilor consilierii județeni băcăuani au aprobat acordarea unor premii pentru performanțe deosebite la nivel internațional și național obținute de sportivi și antrenori. Unii dintre cei mai remarcați au fost sportivi și antrenori din cadrul clubului Sport Club Municipal Bacău și ai Clubului Regional de Șah „Nord-Est" din Bacău.⁶⁴ în total, în municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău activitățile sportive sunt susținute de numeroși actori privați / independenți, fiind înregistrate aproximativ 102 cluburi sportive și asociații ¹⁰⁸ care promovează numeroase sporturi precum: aeronautică, aikido, alpinism și escaladă, arte marțiale, atletism, automobilism sportiv, badminton, baschet, baseball și softball, bob sanie, box, bridge, canotaj, ciclism, cricket, culturism și fitness, dans sportiv, darts, ecvestra, fotbal, fotbal tenis, gimnastică, gimnastică ritmică, go, golf, haltere, handbal, hochei pe gheață și pe iarbă, kaiac canoe, karate, karting, kempo, lupte, modelism, motociclism, natație, oină, patinaj, polo, popice, powerlifting, radioamatorism, rugby, schi, scrabble, scrima, sport pentru persoane cu nevoi speciale, sport pentru toți, snooker, șah, table, taekwondo, tenis și tenis de masă, tir cu arcul și tir sportiv, volei și yachting.

Nu în ultimul rând, trebuie menționate și evenimentele sportive majore care s-au organizat și care se organizează în continuare în cadrul municipiului Bacău și în împrejurimile municipiului, precum:

CUPA BISTRȚIEI (A 36-A EDIȚIE) | Concursul Național de sală Cupa Bistriței este organizat de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Bacău, în colaborare cu Asociația Județeană de Atletism Bacău. întrecerea este deschisă seniorilor, tineretului și O juniorilor, realizându-se un singur clasament pe probe, cu excepția gardurilor și greutății (dimensiuni diferite în funcție de categoria de vârstă).

BACĂU STREETBALL CHALLENGE | Este cel mai important turneu de baschet 3 la 3 din estul Moldovei. Organizat de către asociația „Surf The Earth Project - STEP” Bacău, acest eveniment este validat de Federația Română de Baschet (fiind inclus în calendarul sportiv anual) & Federația Internațională de Baschet(FIBA). Scopul proiectului este ridicarea nivelului de conștientizarea a românilor cu privire la rolul important pe care sportul îl joacă în viețile lor.

TINERIADA | Festivalul tuturor tinerilor din Bacău, proiect cofinanțat de către Direcția Județeană de Sport și Tineret Bacău. TINERIADA urmărește revitalizarea spiritului tinerilor băcăuani, prin implicarea acestora în diverse activități de voluntariat. Acest proiect este despre tineri și pentru tineri și va oferi beneficii nu numai instituțiilor implicate, dar și participanților.

Evenimentul promovează activitățile sportive, stimulează interesul tinerilor pentru domeniul cercetării și încurajează ecologizarea.

CAMPIONATUL DE UNIFIGHT | Unifight reprezintă un sistem sportiv care se caracterizează prin manifestarea complexă a tuturor calităților fizice ale practicanților acestui sport. La eveniment sunt prezenți participanți din cadrul structurilor de poliție, jandarmerie, situații de urgență și poliție de frontieră. Aceștia se întrec pe categorii de greutate, la stilurile de luptă light contact și full contact.

SEMIMARATHON BACĂU | Are ca scop stimularea și susținerea inițiativelor care vizează direct orașul Bacău. Prin acest fond se pot finanța proiectele care dezvoltă atitudini civice și îi încurajează pe cei care au un comportament proactiv, prin oferirea suportului financiar și organizațional de care au nevoie.

RALIUL MOLDOVEI | în prezent, Raliul Moldovei Bacău se bucură de poziția celui mai important eveniment al județului Bacău, ajungând în anul 2021 la cea de-a 11-a ediție a sa. Raliul Moldovei Bacău powered by Dedeman Automobile s-a desfășurat sub egida

¹⁰¹ http://rnts.ro/sport/registnj-sportfv/registnj-sportiv/ Federației Române de Automobilism Sportiv și a reprezentat cea de-a șasea etapă din Campionatul Național de Raliuri Betano.¹⁰⁵

Foarte important a fost anul 2017 atunci când Bacăul a fost Oraș European al Sportului⁶⁵. Astfel o serie de evenimente sportive cu impact puternic asupra comunității s-au desfășurat pe tot parcursul anului. Unele dintre cele mai importante evenimente realizate au fost: Crosul Olimpic, Trofeul Municipiului Bacău la Tenis - cu participanți din 19 țări, World Challenge Day și Ziua porților deschise în bazinele sportive din Bacău, Bacău Dance Open - primul concurs internațional de dans sportiv din Bacău, Campionatul Național de sărituri în apă, Campionatul Național de înot, Turneul de Calificare IBSA la Campionatul European de Fotbal pentru Nevăzători etc.

Agenda sportivă este foarte diversă și în continuare, inclusiv în contextul anului 2021 când încă existau restricții date de contextul pandemiei de COVID-19, astfel că în această perioadă aproximativ 11 competiții de atletism s-au organizat în municipiul Bacău, respectiv în Sala de Atletism din Bacău, conform calendarului anunțat de Asociația Județeană de Atletism. Conform calendarului competițional al Federației Române de Atletism, pentru anul 2022 vor avea loc 2 competiții în cadrul campionatelor Naționale, Balcanice, Europene și Mondiale⁶⁶.

AJA Bacău organizează în fiecare an cca. 20 de Competiții Naționale de performanță ( cu sute de participanți la fiecare concurs) dar și mai multe concursuri județene și locale pentru amatori. Cele mai importante sunt^11î:

• Cupa Bistriței și Memorialul Xxxxxxx Xxxxxxxxx, - ajunsă la a 35-a ediție;
• Concurs Interjudețean „Memorialul Xxxxx Xxxxxxx”;
• Concurs Interjudețean -Crosul Olimpic;
• Concurs National Cros, maraton și semimaraton - "Valea Budului Trail”;
• Concurs National "Cupa 1 decembrie”;
* Concurs interjudețean copii "Cupa Micul Atlet”;
• Concurs Internațional „Grand Prix” -aruncări (Onești);
• Campionatul Național Universitar de sală (de peste 20 de ani organizat doar la Bacău);
• Campionatul National de Juniori III si II - sală - etape finale.

Mai mult, anual au loc o serie de competiții naționale și internaționale la atletism, meciuri de fotbal, volei sau campionate de karate importante pentru comunitatea băcăuană.

Toate acestea susțin o ofertă diversificată a activităților sportive disponibile pentru comunitatea locală din municipiul Bacău și nu numai. Este însă necesară sporirea activităților de promovare a sportului în vederea atragerii a unui număr cât mai mare de participanți, în acest caz fiind identificată necesitatea dezvoltării unui program integrat la nivelul orașului dedicat sportului pentru toți. De asemenea, organizarea frecventă a competițiilor sportive de talie națională sau internațională ar putea spori activitatea turistică și socio-economică și ar stimula îmbunătățirea sau dezvoltarea infrastructurii sportive actuale.

în urma chestionarului adresat locuitorilor din municipiul Bacău, se remarcă faptul că aceștia realizează activități de petrecere a timpului liber și în alte localități. Printre cele mai enunțate localități sunt: lași, Brașov, Sibiu, Piatra Neamț, Roman, Slănic Moldova, București, dar și în restul județelor vecine sau în restul țării.

Printre cele mai des practicate activități de către băcăuani sunt cele în aer liber, plimbările pe faleza Bistriței, plimbările și alte activități în parc și pe insula de agrement, concertele, drumețiile și spectacolele de teatru. Alte activități menționate au mai fost plimbările cu bicicleta, activitățile sportive, călătoriile, lecturile în aer liber și pescuitul. Aceste activități sunt practicate cu precădere în interiorul orașului, însă există zone importante și la nivelul întregului județ care suplinesc oferta de locuri pentru petrecerea timpului liber. Se observă totodată și tendința de a realiza activități sportive precum drumeții, ciclism, pescuit și schi în alte localități decât cea de reședință. De asemenea, deplasările se realizează în special în cadrul activităților în natură (deplasări din zona urbană în zonă rurală) și pentru activități sportive care necesită o infrastructura mai specială precum patinoarul, gimnastica artistică și săli de fitness (din zona rurală în zona urbană).

Oferta de petrecere a timpului liber în municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău este caracterizată de numeroase aspecte pozitive, însă există și o serie de elemente care necesită îmbunătățiri, precum lucrări de reabilitare, modernizare, extindere și chiar construire de noi dotări pe teritoriul localităților componente ale zonei metropolitane, precum și de promovare mai accentuată a facilităților oferite, inclusiv în mediul online, pentru a atrage turiștii din țară, cât și din străinătate, dar mai ales pentru a fi vizibil către comunitatea locală.

Astfel, pentru comunitatea băcăuană, cele mai importante aspecte pe care le consideră relevante în cadrul dezvoltării ofertei de petrecere a timpului liber și a activității sportive sunt:

• Crearea unor oportunități noi pentru petrecerea timpului liber în special la nivelul comunelor din Zona Metropolitană Bacău, extinderea și crearea spațiilor verzi și a parcurilor în mai multe zone, reamenajarea Parcului Cancicov, modernizarea Insulei de Agrement, crearea zonelor special amenajate pentru divertisment, reabilitarea și redeschiderea grădinii zoo, realizarea unei grădini botanice, diversificarea evenimentelor culturale, realizarea unei săli polivalente;
• Realizarea unor spații pietonale și de promenadă în centrul municipiului Bacău;
• Reamenajarea Stadionului Municipal Bacău.

Mai mult, la nivelul discuțiilor purtate în cadrul grupurilor de lucru , s-a constatat nevoia de a se amenaja o stradă pietonală / un centru sau o zonă liberă pe care să se poată realiza diferită manifestări culturale și de petrecerea timpului liber, atât pentru comunitatea băcăuană cât și pentru turiștii dornici de a avea parte de noi experiențe.

Resurse turistice

Turismul este un factor important de dezvoltare economică și socială care stimulează creșterea economică prin generarea de venituri, locuri de muncă și investiții atât la nivelul municipiului Bacău cât și la nivelul întregului județ. Aceasta ajută la susținerea patrimoniului cultural și natural, oferă venituri pentru finanțarea facilităților și infrastructurii de care se bucură vizitatorii și rezidenții și promovează conștientizarea unei identități unice în lume, care se distinge prin diversitatea sa. Amplasarea favorabilă pe care o are județul, acesta oferă forme variate de petrecere a timpului liber, tratament și recuperare medicală, incursiune în istoria și cultura românească și pelerinaj spiritual. Cheile și Cascada Slănicului, traseele montane în Munții Nemira, izvoarele minerale, centrele de tratament, casele memoriale, castelele, bisericile și mănăstirile reprezintă adevărate motive pentru vizitarea acestor locuri.

Resursele turistice existente atât la nivelul municipiului, cât și în împrejurimi, conturează un produs turistic complex, diversificat, cu un potențial deosebit de mare de a satisface nevoile de călătorie ale unor turiști cu interese variate.

Municipiul Bacău și zona metropolitană a acestuia beneficiază și de un diversificat potențial turistic, însă mai redus în comparație cu celelalte municipii din regiune. Astfel, în prezent Bacăul este doar un punct de tranzit în marile circuite naționale, dar potențialul acestuia poate fi exploatat mai mult printr-o promovare corespunzătoare.

RESURSELE NATURALE | Cele mai importante resurse de cadru natural prezentate în municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău sunt ariile naturale protejate de interes comunitar în special situl Natura 2000 - Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești. în Zona Metropolitană Bacău mai există însă alte patru arii naturale protejate de importanță comunitară (situri Natura 2000) și cinci arii naturale protejate de importanță națională (rezervații naturale și monumente ale naturii) respectiv¹’³: Lunca Șiretului Mijlociu (localitatea Filipești), Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni (localitățile Scorțeni, Gârleni, Mărgineni și Hemeiuș), Culmea Cucuieți (localitățile Buhoci, Tamași și Gioseni), Șiretul Mijlociu (localitățile Săucești, Letea Veche, Buhoci, Tamași și Nicolae Bălcescu), Pădurea Arsura (localitatea Mărgineni), Cineritele de la Nuțasca-Ruseni (localitatea Cleja), punctul fosilifer Cârligata (localitatea Mărgineni), formațiunea de Pietrosu (localitatea Mărgineni) și puncte fosilifereîn conglomeratele de la Pietricica (localitatea Sărata).

Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești se întind în sud-estul județului Bacău (până la limita de graniță cu județul Vrancea), pe teritoriile administrative ale comunelor Cleja, Corbasca, Faraoani, Gârleni, Gioseni, Hemeiuș, Horgești, Itești, Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Orbeni, Pâncești, Răcăciuni, Sascut, Tamași, Tătărăști și Valea Seacă și pe cel al municipiului Bacău. Situl include cinci lacuri: Bacău II, Galbeni, Lilieci, Răcăciuni și Berești, ultimele patru fiind declarate rezervații naturale municipiului Bacău.

Sunt amenajate două puncte de informare. în teren există panouri de avertizare/atenționare, panouri de informare, panouri cu hărți pentru orientare, bariere, poteci/drumuri pentru vizitare, trasee turistice, locuri de campare, amenajări pentru colectarea deșeurilor și vetre de foc. Se constată însă că este necesară amenajarea unor trasee tematice.”⁴

în vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, conace, case memoriale, situri arheologice, arii naturale protejate).

Un alt element natural foarte important este și resursa de apă cu rol terapeutic, care se regăsește în special la nivel județean. Principalele resurse de ape subterane cu valoare terapeutică sunt localizate în apropiere de zăcămintele de sare de la Moinești (stațiune turistică de interes local) și stațiunile Slănic Moldova sau Târgu Ocna (stațiuni balneoclimatice).

în același timp, râul Bistrița și râul Șiret generează un ansamblu complex de elemente, sub forma unei axe nord-sud în cadrul municipiului Bacău și al zonei metropolitane, care pot fi considerate o competență distinctivă a orașului și a localităților din imediata

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2014 - 2020

¹¹⁴ hțtpy/pasarldinrpmanla.șor.rp/LațurlLe-deracurnulare-BuhiJSl-Bacau-Bereșțl vecinătate. în acest context, râul Bistrița în special, are un potențial deosebit pentru activități de recreere, sportive, culturale, pentru noi practici de activare a spațiilor urbane pentru locuitori, dar și pentru activități turistice.

RESURSELE ANTROPICE | în județul Bacău sunt înregistrate, conform Listei Monumentelor Istorice din anul 2015, 366 de monumente istorice, dintre care 95 sunt de importanță națională, iar restul de importanță locală. Chiar dacă numărul de monumente istorice este inferior celui din alte județe ale Moldovei și lipsesc elementele din patrimoniul UNESCO din zona de nord a regiunii, unele obiective construite din județul Bacău au un potențial turistic însemnat.”⁵

Astfel, pentru municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău, principalele obiective de patrimoniu construit și construcții cu valoare arhitecturală și culturală sunt: Ansamblul conacului Xxxxxxxxxxx-Xxxxxxx - Waldenburg ("Castelul Roșu”) (amplasat în comuna Hemeiuș și construit în secolul al XlX-lea din cărămidă roșie, este o combinație a stilurilor romano-gotic, venețian și brâncovenesc), Curtea Domnească și Biserica Precista (ridicate în secolul al XV-lea de către Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, în centrul municipiului Bacău), Biblioteca Județeană (a fost ridicată în anul 1774 în municipiul Bacău și este una dintre cele mai vechi și mai masive monumente istorice din oraș) sau Palatul Administrativ (construit în secolul al XlX-lea în centrul Bacăului, găzduiește astăzi sediul Consiliului Județean Bacău și al Instituției Prefectului).

La acestea se adaugă o serie de lăcașuri de cult, dintre care o parte au și statut de monument istoric: Mănăstirea Răchitoasa - lăcaș de cult ridicat în anul 1697 și refăcut în 1739 și 1836, Mănăstirea romano-catolică „Sf. Carol Borromeu” Gioseni, Catedrala ortodoxă "înălțarea Domnului” Bacău, Catedrala romano-catolică „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Bacău și multe altele.

în același timp, Centrul istoric al municipiului Bacău a acumulat un bogat patrimoniu cultural construit pe parcursul evoluției sale istorice. Zona este caracterizată ca fiind un ansamblu unitar din punct de vedere compozițional, ce reflectă spațiul multicultural și multietnic prin amprenta stilurilor arhitecturale - elemente ce sporesc atractivitatea turistică a municipiului. Printre cele mai atractive destinații culturale se numără muzeele: casa memorială George Bacovia, Complexul Muzeal „Xxxxxx Xxxxxxxxx”, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Xxx Xxxxxx”, Colecția de Etnografie „Preot Vasile Heișu” din Răcăciuni, Muzeul de Artă din Bacău, Observatorul Astronomic „V. Anestin” sau Vivariul din Bacău.

Multe dintre aceste resurse sunt puse în valoare și promovate prin intermediul traseelor turistice care reprezintă o oportunitate pentru creșterea vizibilității obiectivelor turistice din municipiul Bacău și din județ. Asemenea clădirilor monument, traseele turistice ce au fost marcate și promovate inițial prin broșuri sau în mediul online, pe rețelele de socializare sau site-urile asociațiilor din domeniu, au nevoie de elemente de signaletică amplasate în spațiul public, pentru a putea fi cât mai ușor vizibile și parcurse chiar și de către turiștii în tranzit. Astfel, traseele propuse pot fi foarte ușor accesate de către turiști și locuitori prin intermediul aplicației mobile Visit Bacău și a platformei online bacaulturistic.ro sau turism bacau.ro unde diferite circuite tematice sunt puse la dispoziție împreună cu hărți și direcții.

¹¹⁵ Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Bacău - Studii de fundamentare cu caracter analitic / Capitolul 3. Structura activităților economice

TIPOLOGII DE TURISM

Pornind de la cele menționate anterior, se remarcă faptul că municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău se bucură de un capital bogat de resurse turistice, concentrate într-o serie de areale cu potențial ridicat de dezvoltare, ce acoperă o gamă variată de atracții, de la elemente favorabile de cadru natural și de patrimoniu natural, la un patrimoniu cultural diversificat (atât material - monumente istorice, situri arheologice și instituții de cultură, cât și imaterial - meșteșuguri, tradiții, obiceiuri), dar și la o paletă largă de activități de agrement.

în acest context, ținând cont și de investițiile realizate în ultimii ani în municipiul și în județul Bacău, se poate vorbi de o gamă din ce în ce mai variată de tipologii de turism care există sau care ar putea fi mai mult valorificate și promovate.

TURISMUL CULTURAL Șl RELIGIOS | Acest tip de turism abordează cultura unui loc, în special valorile ei artistice, și se bazează pe resursele locale din categoria lăcașurilor de cult religios, a instituțiilor de cultură, a monumentelor istorice și a spațiilor cu potențial de valorificare culturală, inclusiv prin implicarea patrimoniul imaterial, care a devenit q din ce în ce mai promovat.

în prezent, acest tip de turism integrează infrastructura culturală de la nivel municipal cu cea la nivel județean, fiind stabilite o serie de trasee culturale atât în cadrul municipiului, cât și în cadrul județului.⁶⁷

Pe plan local au fost identificate 2 trasee culturale, dintre care unul cultural-științific și unul cultural-istoric.⁶⁸ Traseul cultural-științific cuprinde următoarele obiective: Vivariul, Casa-Muzeu „Xxxx Xxxx”, Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu”, Muzeul de Științele Naturii, Casa Memorială „George Bacovia”, Observatorul Astronomic, Ateneul „Mihail Jora” și ASPA Lacul Bacău II (Șerbănești).

Traseul cultural-istoric cuprinde următoarele obiective: Muzeul de Istorie, Secția de Etnografie, Ansamblul Curții Domnești, ruinele vechii biserici „Sf. Nicolae”, statuia lui Ștefan cel Mare, bustul maiorului Xxxxxxxxxx Xxx, Muzeul de Artă, Teatrul Municipal „Bacovia”, statuia poetului „George Bacovia” și bustul poetului Vasile Alecsandri.

în ceea ce privește turismul religios acesta este de asemenea identificat ca fiind de interes atât la nivel municipal, cât și la nivel județean. Obiectivele incluse în cadrul traseului cultural-reli^ios din municipiul Bacău sunt următoarele: Biserica ortodoxă „Sf.

9 Nicolae”, Catedrala „înălțarea Domnului”, Biserica catolică „Sf. Nicolae”, Catedrala „Sf. O Petru și Paul”, Biserica „Precista”, Biserica „Sf. împărați”, Biserica „Sf. loan”, Biserica ortodoxă de stil vechi „Sf. Ilie”, Biserica catolică „Fericitul leremia Valahul” și Sinagoga „Rabin Avram Arie Rosen”.

De asemenea, în județul Bacău mai sunt identificate o serie de obiective ecumenice de importanță crescută precum: Biserica „Sf. Varvara” - mina Trotuș din Târgu Ocna, Mănăstirea „Măgura Ocnei" din Târgu Ocna, Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Ocna, Biserica „Buna Vestire” din Târgu Ocna, Biserica „Precista” din Târgu Ocna, Biserica din Borzești, Mănăstirea Bogdana din comuna Ștefan cel Mare, Mănăstirea de la Runc, Ansamblul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Cașin, Mănăstirea Ciolpani din Buhuși, Mănăstirea Răchitoasa și Mănăstirea „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Slănic Moldova.⁶⁹

Mai mult, evenimentele culturale și obiective culturale nepermanente au, de asemenea, un potențial ridicat din punct de vedere turistic.

TURISMUL DE TIP CITY-BREAK | Această formă de turism se desfășoară ca un sejur scurt, de obicei cuprins între 2-4 zile, în care se pot vizita mai multe obiective. Pe lângă acestea, turismul cultural și turismul religios pot face parte din acest tip de turism și pot cuprinde o gamă diversificată de activități pentru petrecerea plăcută a timpului liber de către turiști. Acestea pot fi reprezentate de activități scurte, de la plimbarea prin oraș, la drumeții, itinerarii ecumenice, campinguri în natură sau trasee de ciclism prin munții Nemira.

TURIMSUL DE TRANZIT | Acest tip de turism este cel în cadrul căruia accentul este pus cel mai mult pe activitățile și infrastructura turistică destinată unei perioade reduse a sejururilor. în acest caz, este importantă, pe de-o parte infrastructura de cazare care trebuie să fie atractivă și accesibilă, iar pe de altă parte, oferta de activități care trebuie să ofere o gamă variată de oportunități de petrecere a timpului liber de tipul dotărilor de alimentație publică sau culturale.

în contextul în care Bacăul se află pe culoarul Șiretului, principalul ax de comunicații al regiunii Moldova, și la intersecția cu coridoarele de transport către Transilvania, acesta va continua să joace un rol central în tranzitul persoanelor și mărfurilor între Capitală, Transilvania și Moldova. Prin urmare, turismul de tranzit, deși are beneficii economice mai puține decât celelalte forme de turism, va continua să joace un rol important în sectorul HoReCa.¹”

TURISMUL MICE^no | Reprezintă acea formă de turism practicată de angajați sau de alte categorii de persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara țării de reședință, incluzând: participarea la întâlniri de afaceri, târguri și expoziții, conferințe sau reuniuni. Aceste tipologii de turism sunt în prezent accesate de vizitatori care au o perioadă relativ scurtă sau medie de ședere, în special din cauza faptului că infrastructura turistică ce poate susține acest tip de activitate este slab dezvoltată.

Acest tip de turism se regăsește în municipiul Bacău, fiind totodată și municipiul reședință de județ. în plus, acesta se bazează și pe infrastructura de afaceri existentă în municipiul Bacău, în această situație fiind incluse Centrul de afaceri și expozițional „Xxxxxx Xxxxxxxx” ce cuprinde inclusiv un Pavilion expozițional, Parcul Industrial HIT Hemeiuș Bacău ce dispune inclusiv de un centru de afaceri, precum și Centrul de Informare Tehnologică Bacău - INDTECH NORD-EST și Institutul de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, Consultanță și Transfer Tehnologic al Universității „Vasile Alecsandri” Bacău, care includ și componenta de transfer tehnologic.

TURISMUL DE EVENIMENTE | Acest tip de turism face referire la o manifestare importantă de natură socială, culturală, sportivă (reuniune, congres, festival, olimpiadă etc.), fie o întâmplare deosebită, unică și care să genereze emoții sau o experiență de viață de neuitat. Organizarea evenimentelor din prima categorie capătă o importanță tot mai mare în cadrul turismului de afaceri pentru ca cea de-a doua categorie să se axeze mai mult pe evenimente naturale sau tematice și care să ofere turiștilor experiențe deosebite.

în Bacău se organizează evenimente sportive de anvergură locală și județeană care atrag de regulă participanți locali în principal în următoarele sporturi: fotbal, handbal, baschet, volei, tenis de masă, golf, sport ecvestru, canotaj, culturism și atletism. Acest

¹¹⁹ Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Bacău - Studii de fundamentare cu caracter analitic / Capitolul 3. Structura activităților economice
¹²⁰ Meetings, Incentives, Conventions and Events

lucru s-a remarcat în special în anul 2017 când Bacăul a fost Orașul European al Sportului și Capitala Tineretului, ceea ce a făcut ca anul 2017 să fie marcat de o serie de evenimente sportive și culturale importante.

în general, turismul este considerat o sursă de dezvoltare economică atât la nivel local, cât și la nivel regional. Acesta oferă posibilitatea dezvoltării și creării unui cadru propice pentru valorificarea diverselor oportunități de inițiative antreprenoriale, dar și pentru acțiuni noi din partea administrației publice. în cazul de față, aceste tipologii de turism sunt în prezent accesate de vizitatori care au o perioadă relativ scurtă de ședere sau care nu înnoptează pe o perioadă foarte lungă sau deloc în oraș.

Pentru sporirea atractivității destinației pentru turismul de tip city-break sau de sejur este necesară dezvoltarea unor noi produse turistice atractive și o promovare mai accentuată a destinației, astfel încât să atragă un număr cât mai mare și o gamă cât mai variată de turiști, care să găsească aici diverse oportunități inedite de petrecere a timpului liber. Mai mult, conform chestionarului dedicat populației din municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău, sunt necesare investiții în creșterea turismului și promovarea mai mult a unor elemente arhitecturale precum Castelul Roșu, Parcul Dendrologic de la Hemeiuș și multe alte locații puțin cunoscute de turiști.

Din păcate, municipiul Bacău nu este perceput ca o destinație turistică de top (în sensul actual al conceptului de destinație turistică) și nu este perceput ca atare nici în străinătate, dar nici în țară. De asemenea, percepția generală a destinației este aceea de destinație strict de tranzit cu servicii limitate. Municipiul Bacău nu prezintă trăsături identificabile ale unei destinații turistice cu o identitate și imagine clară atât în mediul fizic, dar și în spațiul online. în cel de-al doilea caz, se remarcă lipsa unor portaluri sau site-uri oficiale care să centralizeze ofertele și informațiile esențiale pentru turiștii români și străini sau potențialul de business al destinației.

Cu toate acestea, un instrument util îl reprezintă aplicația Bacău County App - Visit Bacău, o aplicație mobilă dedicată județului Bacău, care prezintă toate evenimentele importante ale orașului și ale județului, împreună cu ghidul locațiilor unde se poate petrece timpul liber, ultimele evenimente din calendar, informații despre tradițiile locale și multe altele. Aplicația reprezintă un ghid turistic digital, ce le pune la dispoziție vizitatorilor informații despre principalele atracții din oraș și din împrejurimi, evenimente culturale, transport, unități de cazare și în care se poate chiar răsfoi meniul anumitor restaurante. Aplicația a fost realizată de Consiliul Județean Bacău (CJ), prin intermediul Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS).

în același timp, Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS) dispune și de o platformă online⁷⁰ unde pot fi regăsite aceleași informații pentru turiști și locuitori. Ambele variante de platforme funcționează atât în limba română cât și în limba engleză, fiind astfel ușor de accesat chiar și de turiștii străini.

Mai mult, portalul ProBacTur⁷¹ vine în completarea celor două platforme, punând la dispoziția turiștilor o serie de informații de același caracter însă cu o variație de limbi -pe lângă limba română și engleză, site-ul mai poate fi accesat și în limba franceză sau germană.

Infrastructura turistică

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

în ceea ce privește infrastructura turistică ce susține activitățile turistice, aceasta este alcătuită în primul rând din unitățile de cazare existente pe teritoriul Zonei Metropolitane Bacău. La nivelul anului 2021, în această zonă sunt clasificate conform datelor¹¹³ de pe site-ul Ministerului Turismului 87 de astfel de structuri, totalizând o capacitate de 2.115 locuri. La aceste date se mai adaugă și un număr de 2 structuri de cazare, cu o capacitate de 30 de locuri pentru localitatea Nicolae Bălcescu - dacă acest UATîncă nu făcea parte din Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei.

Din totalul acestor structuri, cea mai mare pondere este reprezentată de structura pensiunilor turistice care însumează un număr de 34 de unități de cazare, cu o capacitate de 684 de locuri de cazare pentru anul 2021 (la aceste numere se mai adaugă și 2 pensiuni turistice, cu o capacitate de 30 de locuri pentru localitatea Nicolae Bălcescu - acest UAT încă nu făcea parte din Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei), urmată de structura camerelor de închiriat, cu 18 de unități de cazare care însumează o capacitate de doar 153 de locuri de cazare pentru anul 2021. Sunt înregistrate în același timp și un număr de 12 unități hoteliere, cu o capacitate de 868 de locuri de cazare, urmate de infrastructura apartamentelor de închiriat, cu o capacitate de 22 de locuri de cazare.

FIGURA 141 - NUMĂRUL DE UNITĂȚI DE CAZARE DE LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU, DUPĂ TIPOLOGIA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ, 2021

Sursa: Baza de date a Ministerului Turismului

Structura hostel-urilor și a vilelor turistice este una destul de redusă, fiind înregistrate doar 5 astfel de structuri, cu o capacitate de cazare de 111 locuri de cazare în cazul hostel-urilor și 94 locuri de cazare în cazul vilelor turistice. De asemenea, s-au mai înregistrat doar 3 moteluri cu o capacitate de 150 de locuri și 2 pensiuni agroturistice cu o capacitate totală de 17 locuri de cazare la nivelul întregii zone metropolitane. Cea mai redusă pondere este reprezentată de structura cabanelor turistice, existând o singură unitate de acest tip cu 16 locuri de cazare.

»»Date actualizate pe data de 02.04.2021 Diversitatea ofertei de cazare este vizibilă și la nivelul distribuției unităților de cazare clasificate pe categoriile de confort, în cadrul căreia predomină structurile de 3 stele, respectiv 53 de unități de acest fel și 3 flori/margarete cu 12 unități de acest fel. Este urmat de structurile de 2 stele și 4 stele unde se înregistrează un număr de 5 unități de acest fel pentru fiecare, și 2 flori/margarete cu 6 unități. De asemenea, în ceea ce privește unitățile de cazare cu 1 singură stea, se înregistrează la nivelul municipiului Bacău un număr de 4 unități de acest fel. în cazul pensiunilor din localitatea Nicolae Bălcescu, acestea sunt de 2 respectiv 3 margarete care se adaugă la structurile existente (localitatea Nicolae Bălcescu nu făcea parte din Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei).

FIGURA 142 - NUMĂRUL DE UNITĂȚI DE CAZARE CLASIFICATE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, PE CATEGORII DE CONFORT, 2021

Sursa: Baza de date a Ministerului Turismului

La nivelul capacității de cazare turistice existente în structurile autorizate pentru anul 2021, conform datelor analizate de pe site-ul Ministerul Turismului, la nivelul Zonei Metropolitane Bacău s-a înregistrat un total de 87 de unități de cazare ce dispun de un număr de 2.115 de locuri de cazare, cu 27 de locuri mai multe față de datele analizate de pe site-ul Institutului Național de Statistică. La aceste date se mai adaugă și un număr de 2 structuri de cazare, cu o capacitate de 30 de locuri pentru localitatea Nicolae Bălcescu - acest UAT încă nu făcea parte din Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei, însă are un aport considerabil asupra ofertei de cazare turistică.

TABEL 46 - CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ ÎN STRUCTURILE

AUTORIZARE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2021
\| STRUCTURI DE CAZARE	NUMĂR	LOCURI f
Hoteluri	12	868
Hosteluri	5	111
Moteluri	3	150
Vile turistice	5	94
Cabane turistice	1	16
Pensiuni turistice	34	684
Pensiuni agroturistice	2	17
Apartamente de închiriat	7	22
Camere de închiriat	18	153

STRUCTURI DE CAZARE	NUMĂR	LOCURI

Sursa: Baza de date a Ministerului Turismului

Cu toate acestea, datele de pe site-ul Institutului Național de Statistică au fost utilizate pentru a observa tendința generală din ultimii ani în ceea ce privește oferta de cazare turistică în municipiul Bacău și zona metropolitană, această baze de date oferind posibilitatea de a urmări și evoluția în timp a indicatorilor.

TABEL 47 - EVOLUȚIA CAPACITĂȚII DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ PE TIPURI DE STRUCTURI TURISTICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, NUMĂR LOCURI, ÎN PERIOADA 2015-2020

STRUCTURI DE CAZARE	2015	2016	' 2017	2018	\| 2019	2020
Hoteluri	698	698	741	1249	1249	843
Hosteluri	32	32	82	111	119	119
Moteluri	165	140	127	141	127	127
Vile turistice	61	61	61	135	141	110
Cabane turistice	16	16	16	16	16	16
Tabere de elevi si preșcolari	168	130	130	130	130	130
Pensiuni turistice	231	218	268	292	298	388
Pensiuni agroturistice	264	288	319	289	287	355
TOTAL	1.635	1.583	1.744	2.363	2.367	2.088

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

Se poate observa astfel un trend ușor pozitiv în ceea ce privește capacitatea de cazare turistică existentă pe tipurile de structuri turistice la nivelul Zonei Metropolitane Bacău, fiind astfel vorba despre o creștere de aproximativ 27,70%, respectiv cu aproape 450 mai multe locuri de cazare în anul 2020, față de anul 2015 când se înregistrau doar 1.635 de locuri de cazare.

De asemenea, în ultimii ani, întreprinzătorii locali au intuit potențialul turistic al zonei și au construit, amenajat și dotat numeroase structuri de cazare turistică - pensiuni agroturistice, pensiuni turistice sau vile turistice. Acestea sunt localizate atât în municipiul Bacău cât și în zonele limitrofe, valorificând astfel frumusețea împrejurimilor pitorești din comunele ce fac parte din Zona Metropolitană Bacău. Se constată în special numărul mare al locurilor în cadrul pensiunilor agroturistice în localități precum: Hemeiuș - 57 de locuri, Mărgineni - 57 de locuri, Letea Veche - 41 de locuri, Filipești -34 de locuri și municipiul Bacău alături de comuna Nicolae Bălcescu - 32 de locuri fiecare (care nu făcea parte din Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării prezentei strategii, însă are un aport considerabil asupra ofertei de cazare turistică).

în ceea ce privește oferta structurilor de cazare în municipiul Bacău și localitățile componente din zona metropolitană, prin sondarea portalurilor web care intermediază servicii de cazare (Booking și Airbnb), se constată un număr diferit de înregistrări ale unităților de cazare față de datele disponibile în bazele de date ale Ministerului Turismului sau ale Institutului Național de Statistică, Airbnb înregistrând un număr de doar 52 de unități de cazare, iar Booking un număr de doar 78 de unități de cazare.

FIGURA 143 - OFERTA DE CAZARE CLASIFICATĂ/PREZENTĂ PE PLATFORME PRECUM MINISTERUL TURISMULUI ÎN ANUL 2020/2021

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online, baza de date Ministerul Turismului, Booking

și Airbnb

în același timp, printr-o verificare a platformelor în perioadele cele mai aglomerate ale O sezonului estival, respectiv lunile de vară iunie, iulie sau august, observăm că numărul acestor structuri este unul mult mai scăzut. Un astfel de exemplu este în cazul platformei Airbnb unde, pentru luna iulie au fost găsite doar 37 de structuri de cazare, iar în cazul platformei Booking, pentru aceeași perioadă, sunt înregistrate doar 60 de proprietăți. Acest lucru este datorat și faptului că multe dintre proprietățile existente sunt deja rezervate pentru perioada respectivă sau că acestea sunt utilizate mai mult de proprietari în această perioadă.

Cu toate acestea, aceste două platforme din urmă aduc un aport semnificativ la oferta turistică din municipiul Zona Metropolitană Bacău, prin diversificarea tipologiilor de structuri disponibile la nivelul orașului și a zonelor rurale din imediata vecinătate.

CIRCULAȚIA Șl PERFORMANȚA TURISTICĂ

La nivel regional se poate remarca diferențe substanțiale între atractivitatea turistică a municipiului Bacău și celelalte municipii reședință de județ din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Cu toate acestea, deși municipiul Bacău se află pe locul al treilea în acest clasament, după municipiul lași - cu aproape 300 de mii de sosiri și Suceava - cu aproape 100 de mii de sosiri anual, acesta înregistrează valori apropiate de municipiile Piatra Neamț și Suceava, municipii aflate în areale cu numeroase resurse turistice naturale și antropice.

FIGURA 144 - NUMĂRUL DE SOSIRI ALE TURIȘTILOR ÎN 2015 VS. 2019 - COMPARAȚIE CU MUNICIPIILE REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

Analizând graficul anterior se poate observa modul cum orașe din aceeași Regiune de Dezvoltare au evoluat în perioada 2015-2019 din punct de vedere al numărului de turiști sosiți. Acest lucru arată și preferințele turiștilor în alegerea destinațiilor pentru a-și petrece vacanțele, municipiului lași reprezentând una dintre principalele alegeri ale turiștilor în această regiune. Cu toate acestea, se constată faptul că municipiului Bacău este marcat de un accentuat caracter de tranzit, în special în relație cu celelalte atracții turistice de la nivelul județului și al regiunii.

Pe plan local, în ceea ce privește circulația turistică în perioada 2015-2019, aceasta înregistrează o tendință de creștere. Atât numărul de sosiri, cât și numărul de înnoptări ale turiștilor au crescut considerabil, în medie cu 33,44% în cazul sosirilor, respectiv 73,38% în cazul înnoptărilor din ultimii ani. De asemenea, durata medie de ședere a turiștilor și indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune înregistrează în acest interval o ușoară tendință de creștere de aproximativ 29,92% în cazul duratei medii de ședere și 30,68% în cazul indicelui de utilizare a capacității de cazare.

TABEL 48 - EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI Al CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU PENTRU PERIOADA 2015-2019

ANUL	SOSIRI ALE TURIȘTILOR	ÎNNOPTĂRI ALE TURIȘTILOR	\| DURATA MEDIE DE ȘEDERE	INDICELE DE UTILIZARE A CAPACITĂȚII DE CAZARE ÎN FUNCȚIUNE
2015	67.104	114.785	1,71	21,64%
2016	79.040	155.099	1,96	26,61%
2017	65.222	119.235	1,83	21,11%
2018	79.906	184.365	2,31	26,58%
2019	89.548	199.021	2,22	28,28%
EVOLUȚIE	33,44%	73,38%	29,92%	30,68%

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

în ceea ce privește sezonalitatea activității turistice la nivelul Zonei Metropolitane Bacău, în anul 2019 se remarcă faptul că lunile cu cele mai mari fluxuri turistice sunt în general lunile de vară iunie, iulie, august și septembrie. Această perioadă de vârf este marcată de prezența accentuată a turismului cultural și ecumenic sau de tranzit, predominant în perioada aceasta a anului. Astfel, în topul preferințelor pentru turiști în ceea ce privește sosirile acestora, cele mai mari fluxuri se înregistrează în lunile iulie, august și septembrie, iar în cazul înnoptărilor cele mai mari fluxuri se înregistrează în lunile iunie, iulie și august. în ceea ce privește durata medie de ședere, lunile cu cele mai mari înregistrări sunt lunile iunie, iulie și octombrie.

La polul opus se află lunile de iarnă decembrie, ianuarie și februarie în cazul duratei medii de ședere, dar și luna aprilie în cazul sosirilor și a înnoptărilor turiștilor, fapt ce indică necesitatea diversificării ofertei turistice, astfel încât aceasta să acopere activități ce pot fi practicate pe tot parcursul anului. în ceea ce privește indicele de utilizare a capacității de caza în funcțiune, lunile august, septembrie și octombrie sunt cele în care capacitatea de cazare este cea mai crescută, iar în cazul lunilor decembrie, ianuarie și februarie sunt înregistrate cele mai scăzute valori a indicelui de utilizare.

TABEL 49 - SEZONALITATEA ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU ÎN ANUL 2019

LUNA ANULUI 2019	SOSIRI ALE \| TURIȘTILOR	ÎNNOPTĂRI ALE TURIȘTILOR	DURATA MEDIE DE ȘEDERE ¹ '	INDICELE DE UTILIZARE A CAPACITĂȚII DE CAZARE ÎN FUNCȚIUNE
Ianuarie	4.861	9.292	1,91	16,25%
Februarie	5.080	9.417	1,85	21,74%
Martie	6.662	13.283	1,99	26,86%
Aprilie	5.918	12.043	2,03	25,31%
Mai	8.460	17.832	2,11	26,70%
Iunie	8.452	21.943	2,60	33,64%
Iulie	8.912	21.791	2,45	29,89%
August	10.146	24.092	2,37	37,80%
Septembrie	8.873	21.062	2,37	34,00%
Octombrie	8.711	21.319	2,45	35,65%
Noiembrie	7.070	15.690	2,22	27,44%
Decembrie	6.983	12.510	1,79	21,87%

Sursa: INS Baza de date TEMPO online

În ceea ce privește structura turiștilor sosiți, această analiză a fost realizată la nivelul județului Bacău, iar datele nu reflectă în totalitate situația reală pentru Zona Metropolitană Bacău, aceasta atrăgând un procent de numai 34% din turiștii veniți (români și străini), raportat la județ.

în cadrul județului Bacău, alte orașe care suplinesc oferta de cazare turistică sunt în principal Slănic Moldova și Târgu Ocna, atractivitatea lor bazându-se în principal pe resursele naturale și de agrement de care dispun.

FIGURA 145 - PONDEREA TURIȘTILOR STRĂINI Șl ROMÂNI DIN JUDEȚUL BACĂU VS. ZONA METROPOLITANĂ BACĂU, 2019

• Turiști în județul Bacău Turiști în Zona Metropolitană Bacău

Sursa: INS - Baza de date TEMPO ordine

Se constată astfel faptul că, în cazul turiștilor români, în intervalul 2015-2019 se observă o creștere semnificativă a acestora, fiind în medie cu 44,52% mai mulți turiști români în anul 2019 față de anul 2015. Cu toate acestea, în anul 2020 pandemia de COVID-19 și restricțiile de circulație impuse în această perioadă au avut efecte negative asupra turiștilor de peste tot, fiind astfel înregistrat cel mai mic număr de turiști sosiți în județul Bacău - 96.781 de mii de turiști, reprezentând cu -14,54% mai puțini turiști față de anul 2015.

O ușoară creștere se înregistrează și în cazul turiștilor străini la nivelul anului 2019, fiind astfel cu 15,52% mai mulți străini în anul 2019 față de anul 2015 însă, la fel ca și în cazul turiștilor români, restricțiile impuse în anul 2020 au afectat drastic circulația turiștilor străini, fiind astfel înregistrat un număr de doar 2.519 de mii de turiști străini, reprezentând cu -77,62% mai puțini turiști străini față de anul 2015.

FIGURA 146 - EVOLUȚIA TURIȘTILOR SOSIȚI ÎN PERIOADA 2015-2020 ÎN JUDEȚUL BACĂU

11.258

13.196

13.898 13.744

13.006

2.519

Sosiri ale turiștilorSosiri ale turiștilorSosiri ale turiștilorSosiri ale turiștilorSosiri ale turiștilorSosiri ale turiștilor

2015

2016

2017 2018

.....Români Străini

2019

2020

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

Această creștere înregistrată la nivelul județului Bacău în intervalul 2015-2019 poate fi pusă și pe seama dotărilor de agrement cu notorietate precum traseele montane din Munții Nemira, pârtia de schi Nemira, dotările balneare de la Slănic Moldova sau de la Târgu Ocna, care îi îndeamnă pe turiști să aleagă aceste locații ca noi destinații turistice.

FIGURA 147 - PONDEREA VIZITATORILOR STRĂINI ÎN JUDEȚUL BACĂU ÎN ANUL 2019 (STÂNGA) VS. ANUL 2020 (DREAPTA)

Sursa: INS - Baza de date TEMPO online

în același timp, structura vizitatorilor reflectă faptul că vizitatorii străini au o pondere de doar 7% față de turiștii români care reprezintă marea majoritate, respectiv 93% din totalul vizitatorilor la nivelul anului 2019, iar în anul 2020 doar 3% au fost reprezentați de turiștii străini.

Totodată în județul Bacău există mai multe atracții principale: Târgu Ocna, Moinești, Slănic Moldova și Dărmănești. Astfel, aceste tendințe în ceea ce privește ponderea vizitatorilor străini comparativ cu ponderea turiștilor români nu se reflectă neapărat și la nivelul municipiului Bacău, acesta fiind unul dintre centrele principale de atracție a turiștilor străini care călătoresc în scop de afaceri. Un real avantaj în domeniul turistic pentru municipiul Bacău este dat și de prezența aeroportului internațional ce asigură curse regulate către diferite destinații naționale și internaționale din Italia, Belgia, Spania și Marea Britanie.

IDENTITATE TURISTICĂ Șl GRADUL DE ADOPȚIE A NOILOR SOLUȚII DIGITALE

Municipiul Bacău nu prezintă trăsături identificabile ale unei destinații turistice cu o identitate și imagine clară atât în mediul fizic, cât și în spațiul online, acesta păstrându-și mai mult rolul de municipiu reședință de județ și zonă turistică strict de tranzit către atracțiile din județ și din regiune. Deși în prezent Bacăul încă nu poate concura cu principalele atracții turistice la nivel regional, acesta a demonstrat o îmbunătățire în domeniul infrastructurii și al performanței turistice în ultimii ani, ceea ce face ca municipiul Bacău să devină din ce în ce mai activ și în acest sector.

în ceea ce privește activitatea de promovare a municipiului, în prezent Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău își desfășoară activitatea în Bacău - la CAEx, în clădirea Incubatorul de afaceri. Turiștii pot primi aici hărți, broșuri, pliante și sunt informați cu privire la obiective turistice, cazare, transport, cultură și evenimente ce se organizează în municipiu și în județul Bacău. în ceea ce privește promovarea online, Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău dispune de un site oficial⁷² dedicat turismului. Mai mult, cu ajutorul proiectului ProBacTur - Promovarea județului Bacău ca destinație turistică: agrement, sănătate, cultură⁷³, s-a putut valorifica și promova elementele distinctive specifice județului Bacău (turismul de agrement, turismul balneoclimatic, turismul cultural și turismul ecumenic) și s-a creat un set de produse turistice integrate, competitive la nivel național, pe măsura valorii resurselor turistice de care dispune județul și care să impună acest domeniu printre activitățile economice prioritare în cadrul sistemului economic județean.

Atât în cadrul platformelor cât și în cadrul aplicației mobile Visit Bacău pot fi găsite diferite informații despre punctele principale de atracție atât din municipiul Bacău cât și de pe întreg teritoriul zonei metropolitane și a județului, ideea centrală fiind de a crea pachete turistice integrate pe teritoriul județului Bacău, fiind astfel promovate toate atracțiile acestuia. Cu toate acestea, informațiile prezentate pe platformă sunt unele destul de sintetice și generale, multe informații putând fi găsite și pe site-uri conexe de travel.

în ansamblu, promovarea în mediul oniine și social-media este una slab utilizată în acest moment, informația oferită de către instituții publice în special în promovarea atracțiilor cultural-turistice este incompletă și prea generală. Cu toate acestea, aceste site-uri de promovare nu pot fi utilizate și ca o platformă interactivă prin intermediul cărora turiștii sau cetățenii să poată să profite de noile tendințe digitale. Aceștia nu își pot procura bilete oniine la evenimente / piese de teatru sau bilete pentru intrarea la muzee, să vizualizeze oniine meniul restaurantelor și cafenelelor deoarece încă nu este posibilă realizarea acestor lucruri pe platforma mobilă Visit Bacău.

Alte moduri prin care Bacăul capătă notorietate este și prin blogurile de travel, precum travelminit.ro, simonadiaconu.com, locurifaine.ro, vanateprinromania.ro sau ideipentruvacanta.ro, care prezintă experiențele trăite ale unor călători, idei de city-break-uri, ce poți să vizitezi în Bacău și pot astfel oferi o impresie personală care să îi motiveze și pe alții să viziteze acest loc.

în final, în cadrul identității municipiului Bacău și a Zonei Metropolitane Bacău, se poate exploata potențialul natural favorabil de care dispune municipiul și arealul său de influență, valorificarea patrimoniului cultural, istoric și arheologic și lansarea unor produse turistice noi, menite să permanentizeze interesul asupra zonei pe întreaga perioadă a anului. Pentru gestionarea tuturor acestor elemente este oportună cooperarea diferiților actori relevanți pentru dezvoltarea și promovarea destinației. Cooperarea între administrația publică și părțile interesate de la nivel local, regional sau național reprezintă atât o mare provocare, cât și un important element de potențial în vederea creării unei zone turistice atractive și competitive atât pentru turiștii români cât și pentru cei străini.

3.4.1. CONCLUZII, PROVOCĂR S POSIB LE PROPUNERI/INTERVENT

SERVICII Șl DOTĂRI PUBLICE

CONCLUZII, PROVOCĂRI, ELEMENTE DE POTENȚIAL | POSIBILE INTERVENȚII

Calitatea infrastructurii de învățământ preuniversitar nu a suferit procese ample de modernizare, astfel că se remarcă în continuare starea necorespunzătoare a clădirilor.

La nivel municipal se remarcă diferențe în ceea ce privește densitatea de elevi per clasă între instituții de învățământ apropiate geografic, în funcție de preferințele părinților /elevilor pentru anumite unități școlare.

La nivel municipal și metropolitan se remarcă diferențe între cunoștințele pe care elevii le dobândesc în timpul școlii și competențele cerute de angajatori. Mai mult, se observă anual că o parte a tinerilor absolvenți preferă să părăsească municipiul Bacău în favoarea unor posibilități / opțiuni de formare mai bune și în căutarea unor locuri de muncă specifice preferințelor acestora.

Lipsa proiectelor de reînnoire sistematică a dotărilor IT din cadrul laboratoarelor didactice conduce la defazarea noțiunilor teoretice digitale predate față de setul de cunoștințe necesare utilizării noilor dispozitive în societate.

în plus, conform rezultatelor elevilor ce au promovat examenul de bacalaureat, aceștia au capacitatea de dezvoltare a unui set de competențe digitale cu nivel avansat de complexitate.

O treime din liceele de la nivel municipal înregistrează rate de promovare a examenului de bacalaureat de sub 50%.

Rate mari de abandon școlar încă se înregistrează sporadic la nivelul anumitor instituții de învățământ gimnazial și liceal la nivel metropolitan.

Realizarea unui program anual de modernizare a infrastructurii de învățământ prin setarea unui prag minim de investiții disponibil în bugetul local.

Se recomandă regândlrea la nivel municipal a alocării spațiilor didactice per Instituție în funcție de necesitățile de școlarizare și spațiile disponibile, luând în considerare și preferințele pentru anumite instituții ale părinților și elevilor, nevoia de specializare a tinerilor, analiza pe cartiere a cererii de școlarizare și prognozele pentru populația în vârstă de școală.

Realizarea unei strategii sectoriale de dezvoltare a sistemului de învățământ local în vederea stabilirii principalelor arii de intervenție pentru satisfacerea nevoii de școlarizare a tinerilor conform cererii de pe piața forței de muncă și preferințelor tinerilor de specializare.

Realizarea unui parteneriat între Inspectoratul Școlar Județean, primării și instituții de învățământ pentru modernizarea treptată a laboratoarelor de informatică disponibile în școli.

Crearea unui program pilot de dezvoltare a competențelor digitale de la vârste fragede.

Organizarea unei structuri/centru de învățare facultativă care să asigure suport secundar în pregătirea elevilor prin Integrarea în programă de cursuri pregătitoare cu frecvență săptămânală.

Realizarea unei anchete pentru găsirea cauzelor abandonului școlar al elevilor și organizarea unei campanii de ajutor și prevenire a acestui fenomen.

Există comune care nu beneficiază de medici de familie. De asemenea, există câteva comune care nu beneficiază de unități sanitare de bază precum farmacie, cabinet stomatologic etc, fiind nevoiți să se deplaseze în alte localități pentru a beneficia de astfel de servicii.

Numărul medicilor de familie este insuficient în unele localități din mediul rural, aceștia fiind supraaglomerați. Sunt și cazuri de comune care înregistrează peste 5.000 de locuitori pe medic de familie.

Extinderea rețelei medicale astfel încât să acopere toate nevoile din mediul rural.

Crearea de servicii medicale mobile cu frecvență ridicată care să ajungă în comunitățile cu acces dificil la servicii medicale.

Stimularea antreprenoriatului în domeniul medical la nivelul comunităților rurale.

Crearea de servicii medicale mobile cu frecvență ridicată care să ajungă în comunitățile cu acces dificil ta servicii medicale.

Situația stării de sănătate a populației prezintă o serie de indicatori de prevalență și morbiditate cu valori foarte mari la nivel național.

Infrastructura de servicii sociale de la nivelul Zonei Metropolitane Bacău nu este suficient dezvoltată nici ca prezență teritorială, nici ca diversitate de servicii.

Nevoia de continuitate în furnizarea serviciilor sociale de îngrijire ia domiciliu destinate persoanelor vârstnice, servicii oferite pana în 2019 prin intermediul unei fundații cofinanțata de la bugetul local în baza în 350/2005

Exista diferențe semnificative intre evidentele oficiale șl realitate referitor la cazurile sociale. în 2018, când în evidentele DAS figurau 76 de copil cu părinți plecați la muncă în străinătate, din datele transmise de către scoli ca răspuns la o adresa a Inspectoratului Școlar Județean, rezultau 142 de copii cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate și 809 copii cu un părinte plecat la muncă în străinătate.

Realizarea de campanii de informare a populației, ce au componente de activități practice, cu privire la problematicile unui stil de viață sănătos.

Realizarea de acțiuni intense de prevenire, diagnosticare și tratare a afecțiunilor cu rate maxime de prevalență.

Creșterea eficientei în procesul de Identificare corectă și completă a nevoilor beneficiarilor sociali.

Asigurarea de servirii sociale integrate adaptate nevoilor existente. Modernizarea sistemelor de servirii sociale

Extinderea colaborării cu fundații și asociații furnizoare de servirii sociale. Consultarea și implicarea ONG-urilor, utilizarea competențelor și expertizei acestora în elaborarea strategiilor locale/planurilor de acțiune, în dezvoltarea serviciilor sociale și mobilizarea resurselor comunității

Extinderea serviciilor sociale către mediul rural.

Extinderea serviciilor în zona de integrare și mediere pe piața muncii

Reabilitarea locuințelor sociale

Sprijinirea înființării de întreprinderi sociale șl întreprinderi sociale de inserție care sa asigure locuri de muncă pentru persoanele dezavantajate

Consolidarea Instituțională a serviciilor comunitare integrate

încheierea partenerlate și colaborări cu organizații non-profit pentru crearea și furnizarea de servicii sociale complementare cu cele oferite prin sistemul de stat. Crearea de programe de finanțare de la bugetul local destinate acestor organizații.

Eficientizarea anchetelor sociale; Partenerlate cu ISJ și rețeaua de Instituții de învățământ pentru îmbunătățirea evidentelor în ceea ce privește situația copiilor vulnerabili; îmbunătățirea legislației specifice.

Teama beneficiarilor de a furniza informații corecte și relevante referitoare la nevoile lor, în special în situațiile de vulnerabilitate care implica minori

Nevoia de informare adecvată a beneficiarilor potențiali despre oferta de servicii sociale și despre drepturile acestora. Conform unui chestionar aplicat pe un eșantion de 235 de respondenți, în intervalul 10 Februarie 2021 - 2 Modificarea legislației în sensul adoptării de măsuri mai prietenoase fata de beneficiari și mai ușor de înțeles.

Crearea și implementarea campaniilor de informare, inclusiv în zonele rurale, adaptate la nevoile și la specificul beneficiarilor.

Aprilie 2021, procentul celor care știau despre oferta de servicii sociale disponibile în zona lor de reședință era intre 14% șl 37%, în funcție de serviciile de care erau interesați

Tendința generala de creștere a numărului vârstnicilor la nivelul Municipiului Bacău și a zonei metropolitane si, prin aceasta, creșterea numărului de persoane vârstnice care necesita servicii sociale.

Promovare insuficientă a ofertei culturale disponibile la nivelul municipiului Bacău și a Zonei Metropolitane Bacău

Extinderea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice. Păstrarea serviciilor de îngrijire la domiciliu.

Promovarea sporită și diversificată a patrimoniului cultural (material și imaterial), în special cel prezent în zone mai puțin cunoscute din Zona Metropolitană Bacău - zone rurale, zone arheologice, Conacul Zarifopol din satul Cârligl, Conacul Cantacuzino, Parcul Dendrologic Hemeiuș, Muzeul Științelor Naturale, Casa Memorială George Bacovia, picturile murale din oraș etc. Se recomandă:

• Includerea acestora în circuite turistice la nivel suprateritorial - spre exemplu, prin amenajarea unor trasee în județ;
• încurajarea dezvoltării / reînvierii unor tradiții și activități tradiționale - spre exemplu, promovarea mai bună a diferitelor evenimente ale comunităților locale mai puțin cunoscute - ateliere meșteșugărești cu rol de muzee vii, festivaluri participative, implicarea societății în cultura respectivă, manuale de patrimoniu imaterial etc.;

Dezvoltarea unor strategii de dezvoltare și marketing pentru domeniile culturale care să identifice publicul țintă pentru oferta culturală din municipiu și din zona metropolitană.

Dezvoltarea unei platforme online care să reunească și să promoveze toate activitățile din agenda culturală a municipiului pe parcursul unui an - poate fi cuplată cu o platformă integrată de promovare a orașului sau aplicația mobilă Visit Bacău - crearea unei identități a municipiului (ex. identitate bazată pe picturile murale sau Street art).

Dezvoltarea unui sistem de signalistică la nivelul municipiului și al zonei metropolitane, prin intermediul căruia să fie promovate atracțiile culturale din întreg arealul într-o manieră atractivă și unitară.

Organizarea de spectacole itinerante și de activități educaționale în localitățile componente din Zona Metropolitană Bacău pentru sporirea accesului la oferta culturală pentru comunitate.

Sprijinirea unui program de organizare de evenimente culturale inedite prin asociere cu o serie de locații noi - Parcul Dendrologic de L Hemeiuș, Insula de Agrement etc.

Identificarea zonelor defavorizate din Bacăi aentru a oferi acces la oferta culturală.

Provocări în ceea ce privește starea și gradul de dotare a echipamentelor culturale - în special în localitățile componente ale Zonei Metropolitane Bacău și în cadrul cartierelor limitrofe din municipiul Bacău.

Suplimentarea infrastructurii culturale a municipiului prin sprijinirea realizării de noi dotări precum spații multifuncționale pentru evenimente, sedii ale unor instituții culturale și în special cămine culturale, biblioteci și centre culturale în UAT-urile care nu beneficiază de nicio dotare culturală în acest moment.

Inventarierea și valorificarea spațiilor abandonate sau a spațiilor în stare avansată de degradare din zona metropolitană pentru transformarea lor în echipamente socio-culturale.

încurajarea utilizării noilor tehnologii XR (VR -Realitate Virtuală, AR - Realitate Augumentată, MR - Realitate Mixtă) pentru îmbogățirea mijloacelor de prezentare / reconstrucție a resurselor culturale, dar și pentru a oferi un acces mai facil la acestea.

Realizarea unui Muzeu Etnografic - model Muzeul ASTRA Sibiu sau Muzeul Țăranului din București.

Realizarea unui Centru Cultural - entitate de coagulare a tuturor artiștilor.

Potențialul de sporire a reprezentativității municipiului Bacău pe scena culturală și sportivă la nivel național.

Sprijinirea organizațiilor culturale și sportive și nu numai în organizarea unor evenimente de mare anvergură, în special cele adresate tinerilor șl cele sportive.

Sprijinirea instituțiilor culturale în internaționalizarea creațiilor și artiștilor locali.

Realizarea unor parteneriate între Observatorul Astronomic și proiectul de regenerare urbană prin artă stradală ZidArt.

Desfășurarea proiectului Piațeta Artelor - loc de expunere pentru toată lumea în Parcul Cancicov.

Dezvoltarea unui portal web complex de promovare a ofertei turistice a municipiului și a zonei metropolitane. Structura paginii web trebuie dezvoltată în jurul temelor strategice în promovarea teritoriului, la care se adaugă date și instrumente interactive - travel planner, hărți, tururi virtuale ale orașului etc.

Realizarea unei platforme de promovare a Agendei Culturale și realizarea unei agende multianuale pe tematici anuale semestriale.

Insuficiente dezvoltare și promovare a ofertei de activități sportive din municipiu.

Organizarea de activități sportive și recreative în aer liber - spre exemplu, prin blocarea accesului auto pe anumite străzi din zona centrală și din cartierele de locuit săptămânal / lunar.

Organizarea de evenimente sau activități sportive, culturale gastronomice etc. în alte localități mai

Insuficiența sau neadecvarea spațiilor publice și de agrement la care cetățenii din municipiul Bacău și în special cei din localitățile componente ale Zonei Metropolitane Bacău au acces.

Lucrări de amenajare a spațiilor publice pentru sporirea atractivității imaginii urbane și pentru diversificarea dotărilor pentru comunitate.

Dezvoltarea oportunităților de petrecere a timpului liber prin crearea / reactivarea unor zone noi / neconvenționale pentru petrecerea timpului liber.

Crearea unor centre culturale/ comunitare pentru locuitori în diferite cartiere din municipiu Bacău -în special cartierele din zonele limitrofe, precum și în localitățile componente ale Zonei Metropolitane Bacău.

Amenajarea unor trasee ciclabile care să conecteze zone de interes la nivelul zonei metropolitane și apoi la nivelul județului.

Dezvoltarea dotărilor de agrement existente la nivel municipal - Insula de Agrement, malurile râurilor Bistrița și Șiret etc.

Utilizarea noilor tehnologii în echipamentele de petrecere a timpului liber (de joacă sau de fitness) prin introducerea de structuri interactive, generatoare de energie, dotate cu Wi-Fi sau mijloace de încărcare telefon / tabletă / laptop etc.

3.5. MOBILITATE URBANĂ Șl TRANSPORT
- 3.5.1. CONTEXT TERITORIAL

Conexiuni cu marile centre urbane ale Europei

Deși Bacăul nu face parte din nici unul dintre cele două coridoare TEN-T care traversează România, anume Orient/East-Med și Rin-Dunăre, acesta este totuși traversat de rețeaua TEN-T Core și Comprehensive. Rețeaua TEN-T Core continuă spre nord către Ucraina și Rusia’²⁶ și spre sud Bulgaria și Grecia fiind reprezentată pe teritoriul Bacăului de magistrala de cale ferată 500 și de E-85 / DN2. E-547 / DN11 este parte din rețeaua TEN-T Comprehensive și reprezintă unul din puținele drumuri care străbat Carpații și asigură legătura cu Transilvania / Brașov. Rețeaua continuă spre Vaslui și asigură legătura cu Chișinău, capitala Republicii Moldova. în acest context, municipiul Bacău, deși nu este deservit de infrastructură de transport de mare capacitate, reprezintă un important nod de transport la nivelul Moldovei. Acest aspect este confirmat și de Autogara Transport Bistrița SA care oferă curse de autobuz către Viena, Frankfurt, Roma, Londra, Bruxelles, Hamburg, Copenhaga și multe alte destinații minore interimare. Pe cale aeriană, Aeroportul Internațional “George Enescu” Bacău face parte din rețeaua europeană TEN-T Comprehensive și facilitează legături cu importante noduri din rețeaua aeroportuară precum: Londra, Dublin, Roma, Bruxelles, Madrid, Liverpool, etc.

^{1 36} Segmentele din rețeaua TEN-T Core care traversează municipiul Bacău sunt partea în coridorul Pan European IX (UNECED) - coridoarele Pan Europene au fost ulterior operaționalizate sub forma rețelei TEN-T

FIGURA 148 - TEN-T CORE Șl COMPREHENSIVE ÎN ROMÂNIA

[Ej tmuta teritoriului național limită unitIV administrativ torit (JfUtH (LAU2)

Rotcauadetocaimți(cf TAIN)

Q Rang 0

O Rang I

• Rang II

Infrastructură rutieră

—- Infrastructuiă rutieră

—* Fluviul Dunărea

Rețeaua TEN T

RN T Core naval
~ • TEN-T Coco rutier

mm Ten T Comprehensive rutier

hm TEN T CuuipieficnsRC fnnviar

Sursa: prelucrarea consultantului după informații disponibile pe: www.ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/map/maps.html

Legături rutiere de interes național și regional

E-85 / DN2, reprezintă principala conexiune pe cale rutieră între București și Moldova. Acesta trece prin centrul Bacăului, unde se bifurcă drumuri spre Piatra Neamț (DN15), Roman (DN2), Pașcani - lași (DN2 via DN2B), Pașcani - Suceava (DN2) și Vaslui (DN2F). Ambele trasee rutiere în acest moment constau în drumuri naționale sub-dimensionate pentru volumul de trafic care le utilizează. Mai mult de atât, DN2/E-85 are un profil atipic, cu o bandă pe sens și un acostament asfaltat generos (peste 2.5m) care este adesea folosit ca banda întâi. Această caracteristică este și motivul pentru care DN2/E-85 se află alături de DN1 și DN6 printre cele mai periculoase drumuri din România. Legătura dintre Bacău și Vaslui via DN2F a fost re-abilitată în întregime în 2019⁷⁴, aspect care a ameliorat și legătura acestuia cu Republica Moldova / Chișinău contribuind la consolidarea rolului de nod de transport de importanță regională.

O parte cheie din rețeaua regională de transport este varianta ocolitoare a Bacăului, din care cea mai mare parte este deja finalizată. Numai pe porțiunea de nord-vest inelul de centura nu este închis, ceea ce înseamnă că traficul greu încă utilizează străzile locale pentru a tranzita orașul.

E-547, care se suprapune cu DN11, rutier, TEN-T Comprehensive, asigură legătura dintre Transilvania și Moldova via Onești / Târgu Secuiesc.

O mai bună conectare a Bacăului la infrastructura de transport de mare capacitate reprezintă totuși o prioritate aspect vizibil din prisma proiectelor aflate în curs de pregătire:

• Autostrada A13 asigură legătura între Bacău și Brașov reprezentând totodată o variantă mai eficientă de a străbate Carpații (în comparație cu A8). în 2020 a fost semnat contractul pentru pregătirea studiilor de fezabilitate și a proiectului tehnice (durată 30 de luni). Rămâne însă dificultatea de a asigura finanțarea din fonduri nerambursabile deoarece legătura este parte din rețeaua TEN-T secundară;
• Autostrada A7 ar asigura legătura cu București și Suceava continuând spre lași via A8. Până în prezent indicatorii tronsonului Bacău - Pașcani, asociat autostrăzii „Moldovei” A7, au fost avizați de către Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR. De asemenea, în februarie 2022 au fost anunțați câștigătorii pentru construcția tronsonului Ploiești - Buzău, după cum urmează:

o Lotul 1, Ploiești (Dumbrava) - Mizil: Asocierea Bog'Art-Tancrad-Cosedil (România-Italia);

o Lotul 2, Mizil - Pietroasele: Asocierea Coni-Trace (România-Bulgaria);

o Lotul 3, Pietroasele - Buzău: Asocierea Drum Asfalt-llgaz-OPR-Obras-Trameco;

• Drumul Expres Bacău - Piatra Neamț ar asigură o legătură mai bună cu Piatră Neamț. Proiectul se află în faza de proiectare (SF+PT) - CNAIR a avizat documentația multicriterială (etapa a doua). Drumul va avea o lungime estimată de 52,12 km, două benzi pe sens și separator pe mijloc, fără bandă de urgență, nu va trece prin localități și nu va avea intersecții la nivel.

Legături feroviare de interes național și regional

Magistrala feroviară 500 traversează țara de la sud la nord pe traseul București -Suceava, până în Ucraina, trecând prin Bacău. Aceasta este dublă și electrificată pe întreg traseul de la București la Suceava. La nord de Suceava, profilul magistralei 500 este de cale simpla, ne-electrificată pana la granița cu Ucraina. La magistrala 500 se adaugă și magistrala 606 (Pașcani - lași), tot dubla și electrificată, care oferă acces (indirect, via Pașcani) pe cale feroviară de la Bacău la lași. Tot indirectă este și conexiunea Bacăului cu vestul țării, traficul către Cluj Napoca și Timișoara trebuind sa treacă prin Suceava pentru a face conexiunea cu linia de tren 502. Această situație face ca timpii de deplasare să crească în defavoarea transportului pe cale feroviara față de transportul rutier. Tot indirectă este si conexiunea dintre Bacău și Brașov. Linia de tren 501, care se conectează cu linia 400 (Brașov - Satu Mare) trece prin Județul Bacău dar nu are legătura cu Magistrala 500 decât în Adjud, formând un mare ocol pentru transportul feroviar pe acest segment. O călătorie de la Bacău la Brașov durează 7+ ore, de două ori mai mult decât cu autoturismul personal.

Deși CFR Infrastructura propune reabilitarea magistralei 500, situația lipsei de conectivitate directă între Bacău și lași, și Bacău și vestul țării nu va fi adresată în curând.

Legături pe cale aeriană

Pe cale aeriană, Aeroportul Internațional “George Enescu” Bacău face parte din rețeaua europeană TEN-T Comprehensive și facilitează legături cu orașe precum Londra, Dublin, Roma, Bruxelles, Madrid, Liverpool etc. în 2019 (pre-pandemie COVID) acesta a procesat 468455 calatori (în creștere cu 4.68% față de anul precedent) și a efectuat 4.136 de deplasări (cu 1% mai multe decât anul precedent). Fiind unul dintre putinele aeroporturi regionale care a înregistrat o creștere a numărului de pasageri și de curse, acesta și-a consolidat poziția la nivel regional, deservind municipii din apropiere precum Piatra Neamț, Roman, Vaslui etc.¹¹⁸

Creșterea a fost susținută de proiecte subsecvente de dezvoltare și modernizare a facilităților. în data de 21.09.2018 a fost semnat contractul de finanțare pentru creșterea capacității și modernizarea pistei de decola re/aterizare”. Pe 20.05.2019 R.A. Aeroportul International “George Enescu" a semnat contractul de finanțare pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport aerian, iar pe 30.12.2020 a semnat contractul pentru creșterea gradului de siguranță și securitate.⁷⁵

3.5.2. CONFIGURĂȚ A SPAȚIALĂ Ș SISTEMUL DE TRANSPORT

Deși municipiul Bacău are rol de centru polarizator, populația municipiului Bacău se află într-o stare de stagnare (creștere de 1,16% între 2014 și 2020, dar scădere față de 2008 cu 1,24%). Cererea pentru noi locuințe, mai ales locuințe individuale, este acoperită de comunele învecinate care înregistrează creșteri semnificative ale populație după domiciliu în perioada 2008-2020, cum ar fi Hemeiuș (49,06%), Letea Veche (43,60%), Măgura (30,28%), Mărgineni (15,31%), Sărata (16,21%) și Săucești (23,59%).⁷⁶ La nivelul anului 2011, mai mult de jumătate din sa lari ații domiciliați în comunele Letea Veche, Măgura, Mărgineni și Hemeiuș (aprox. 8000 salariați) aveau locul de muncă în municipiul Bacău. Chiar dacă în aceea perioadă în comuna Nicolae Bălcescu doar 37% din salariați aveau locul de muncă în municipiul Bacău, numărul acestora a crescut considerabil odată cu dezvoltarea celor două centre comerciale Metro, Auchan-Dedeman și a zonei logistice din lungul DN2. Comune precum Hemeiuș (Parcul Dendrologic), Mărgineni, Xxxx-Xxxxxxxx sau Tamași includ importate obiective de agrement accesate frecvent de băcăuani dar și de turiști. Astfel, în contextul în care procesul de periurbanizare devine din ce în ce mai activ, legăturile între municipiul Bacău și localitățile din zona lui metropolitană trebuie întărite, mai ales în ceea ce privește furnizarea serviciilor de transport public.

Municipiul Bacău se dezvoltă liniar, urmând la nivelul zonei metropolitane două coridoare principale DN2 și DN15. Acestea sunt completate de DN11 și DN2G care asigură legătura între Bacău și comunele din zona montană (Culmea Pietricica) și DN2F care asigură legătura cu partea de est a județului continuând spre Vaslui și ulterior Chișinău. La nivel local, Bacăul este dezvoltat tot pe doua coridoare, unul principal nord-sud, și unul secundar est-vest completate de 3 inele concentrice:

• Nucleul central: Unirii - 9 Mai - Mărășești - Nicolae Bălcescu;
• Inelul principal: Mioriței - Xxxxxxxxxx Xxx X- Xxxxxx;
• Varianta ocolitoare Bacău (incompletă în nord-vest).

Coridorul principal se desfășoară de-a lungul drumului național DN2 (E-85), care leagă zona industrială sud de centrul municipiului. Prin intermediul drumul național DN2G se face și legătura cu zona industrială nord, localizată în zona de nord-vest a orașului. Fondul construit ia forma de cartiere cu o densitate a populației ridicată precum Republicii, Xxxxx Xxxxx, Carpați și include și cartierele de blocuri localizate de-a lungul străzii Milcov, între DN2 și râul Bistrița. Acest coridor continuă în centrul orașului cu Strada Nicolae Bălcescu și Strada 9 Mai, unde există cea mai ridicată densitate de instituții publice. Tot în nord se regăsesc cartiere cu densitate ridicată, precum Miorița, Ștefan cel Mare și cartierul Nord (în curs de dezvoltare). Coridorul central, nord-sud se ramifică din zona centrală către trei direcții (Roman - DN2, Piatra Neamț - DN15 și Moinești - DN2G). în partea de nord se remarcă o dezvoltare intensă zona Gherăiești -Hemeiuș (DN15 și DJ119B), însă legăturile între cele două zona sunt dificile. Pe o lungime de 6,7km nu există nicio legătură est-vest între aceste două zone.

Ca alternativă pentru axa nord-sud (str. Ștefan cel Mare/Calea Moldovei - str. Depoului - Gherăiești), în cadrul PMUD este prevăzută realizarea conexiunii cu Str. Depoului, str. Prelungirea Bradului, Calea Moldovei.

De asemenea, având în vedere faptul că inelul vestic al centurii ocolitoare a Bacăului nu se închide printr-un racord la DN15, fiind proiectat doar până la intersecția cu DN11, pe str. Arcadie Șeptilici, DN2G și DJ119B se constată valori de trafic ridicate, existând numeroase congestii.

în acest context, în portofoliul de proiecte propus prin PMUD, pentru modernizarea infrastructurii de transport rutier în zonele periferice a fost propus ca proiect prioritar „Construirea unei centuri urbane strada Depoului - cartier Gherăiești”, fiind analizat și scenariul cu un traseu extins, asigurându-se legătura cu rețeaua stradală a Comunei Mărgineni. Pentru realizarea acestui proiect Primăria Municipiului Bacău a realizat demersuri pentru încurajarea unui parteneriat cu UAT Mărgineni.

Coridorul secundar se desfășoară între Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău (CAEx) și cartierul Șerbănești. Cartierul Șerbănești este o zonă de dezvoltare rezidențială intensă. Centrat pe Parcul Catedralei, coridorul secundar cuprinde cartierele centrale 6 Martie și Bistrița Lac, precum și zona centrală.

La nivelul municipiului Bacău, noi generatori de trafic au apărut atât în zona centrală cât și la periferia orașului. De asemenea, zonele rezidențiale individuale de la periferie (inclusiv din zona metropolitană) înregistrează o creștere a populației și al fondului construit. în structura orașului se pot distinge 5 zone principale, grupate pe stilul de activitate prezent în fiecare, după cum urmează:’³¹

• Zona centrală - Zona administrativă (centrul civic) unde sunt localizate instituțiile cele mai importante, cum ar fi Primăria Bacău, Prefectura Județului Bacău, Teatrul Municipal Bacovia, dar și Universitatea George Bacovia și Spitalul Județean de Urgență Bacău;
• Zona administrativă - între Strada Nicolae Bălcescu și Strada 9 Mai, dar și in nord de-a lungul străzii 9 Mai, constă într-un nucleu financiar-bancar;

Sursa PMUD 2017 (p.52) citând PUG 2012

• Zona industrială - La periferie, trei nuclee de concentrare, corespunzând platformelor din nord-vest, din vest (Tache (fosta zonă Xxxxxx Xxxxxx)) și din sud și în lungul Bistriței;
• Zona comercială - în lungul DN2 / B-dul. Unirii și B-dul. Nicolae Bălcescu, o zonă funcțională mixtă comercială și rezidențială;
• Zonele rezidențiale - Aproximativ 80% din intravilan, în general se întrepătrund cu cele comerciale. Dintre acestea, punctele principale de origine ale traficului de persoane sunt localizate în cartierele de locuire colectivă, care în mare parte înconjoară Centrul, Zona Centrală Extinsă, și Zona Comercială și care ocupa 60% din suprafața municipiului. Aceste zone sunt caracterizate de un regim de înălțime de P+4 / P+8 / P+10, și o densitate de populație ridicată, între 70 și 300 locuitori/ha.

între timp această structură spațial funcțională a fost completată de:

• Marile centre comerciale (hipermarket-uri) amplasate în lungul DN2, la intrarea și ieșirea din Bacău / Nicolae Bălcescu;
• Zona de logistică care s-a dezvoltat constant în ultimii 10 ani.

în mare parte cartierele de locuințe colective cât și individuale sunt legate de centrul municipiului prin intermediul coloanei vertebrale formată de E-85 (DN2) și de cele 2 inele concentrice care înconjoară centrul. Totuși exista un număr de cartiere defavorizate care nu au acces direct la acestea, și anume CFR, Tache (fosta zonă Xxxxxx Xxxxxx), Xxxxx Xxxxx și Izvoare. Dezvoltarea și expansiunea urbană sunt limitate de prezența râului Bistrița, peste care există doar o trecere, și de calea ferata care taie orașul de la nord la sud.

Caracterul specific al orașului, din punct de vedere al accesibilității, este dat de două bariere, una naturală, iar cealaltă artificială, care delineează orașul de la sud la nord. Prima este Râul Bistrița, care desparte orașul de localitățile suburbane în curs de dezvoltare precum Letea Veche. A doua bariera constă în magistrala CFR, peste care în prezent se afla 9 treceri, dintre care 1 pietonală suspendată, 4 vehiculare suspendate, 1 vehiculară sub-nivel și 3 care acomodează trafic mixt la nivel. Dintre cele 3 treceri la nivel doua sunt în Gherăiești (Trecătoarea Gherăiești și DN15) iar ultima este în zona Tache (fosta zonă Xxxxxx Xxxxxx), pe strada Alexei Tolstoi. Trecerile la nivel generează congestii pentru traficul motorizat și au un impact negativ asupra siguranței deplasărilor pietonale dar și a celor motorizate. Mai mult de atât, pasajele existente necesită intervenții urgente de modernizare, mai ales cel de la Gara CFR (spre cartierul CFR).

Cartierele cu un grad de accesibilitate scăzut includ Xxxxx Xxxxx, dezvoltat dea lungul străzii Milcov, care este dominat de prezența pasarelei DN2 peste calea ferată. Totodată, cartierul Izvoare, localizat în partea de sud a orașului, între calea ferată și malul râului Bistrița, este complet lipsit de legături pietonale cu centrele comerciale din Republicii¹³². Celelalte cartiere cu accesibilitate deficitară includ CFR, separat de oraș de calea ferata, cu rutele de acces la mare distanța una de alta (Calea Moinești, care direcționează accesul traficului înspre nord-vest, și Strada General Ștefan Gușa, separata de un teren viran de restul cartierului). Tache - fosta zonă Xxxxxx Xxxxxx (separat de oraș de către calea ferată, peste care sunt 2 treceri, una la sol și una suspendată dar care prin geometria ei direcționează accesul traficului spre Republicii) și porțiuni ale cartierului Șerbănești, localizat pe partea dreaptă a Bistriței, cartier care

1“ Sursa SIDU 2014-2020 (p.149) localizează dezvoltarea (sub)urbana pe o trama stradala rurală slab conectată cu cea a municipiului.

Cei mai mari generatori de trafic sunt zonele industriale, zona centrală, zona CAEx -Centrul de Afaceri și Expoziții "Xxxxxx Xxxxxxxx", noile proiecte de birouri și blocuri vizate pentru zona de nord (Ștefan cel Mare, Digul Bârnat) și zona centrală (CORA Bacău).

Cel mai mare agent economic este Dedeman, o rețea de magazine specializate de bricolaj, care are sediul in Bacău, și care însumează peste 12000 de salariați în toată țara. La nivel de municipiu, activitățile companiei sunt distribuite în doua centre de retail localizate în zonele industriale din extrema de Sud (E85) și cea din Nord-Vest (DN2G - Abatorului) ale orașului, un centru logistic în Mărgineni și sediul de birouri din zona industriala adiacentă cu Tache (fosta zonă Xxxxxx Xxxxxx). A doua cea mai mare firma, cu 2351 de angajați, este Agricola International, localizata in extrema de nord (Gherăiești). Tot în zona industrială sud se află AEROSTAR S.A, cu 1846 de salariați, iar în zona cartierului Nord, INDUSTRIES YIELD operează cu 1161 angajați. Zona centrală extinsă (partea vestică a centrului istoric) este unul din principalele noduri de activitate economica și cuprinde peste 4000 de locuri de muncă. De asemenea, zona Spitalului Județean de Urgență Bacău aglomerează 2154 de locuri de muncă. Pe lângă spital, doi mari generatori de trafic sunt Universitatea Vasile Alecsandri (320 de salariați plus corpul studențesc) și Inspectoratul Județean de Poliție.¹³³

Tendințele de dezvoltare constau în densificare a nordului Bacăului (Ștefan cel Mare, Digul Bârnat) și expansiune (Șerbănești, Prelungirea Bradului și zonele de la periferia orașului, suburbane). Cel mai mare complex propus se afla în nordul Bacăului, specific pe strada Ștefan Cel Mare, unde extinderea proiectului Arena City vizează construirea unor clădiri de birouri, a unui hotel și a unor blocuri cu zece etaje și spații comerciale, pe lângă extinderea mall-ului propriu zis. Proiectul anticipează creșterea volumului de trafic local cu 1500 de autovehicule, și propune construirea unui număr egal de locuri de parcare. Tot pe Ștefan cel Mare, proiecte din zonă includ 3 blocuri cu spații comerciale la parter pe un teren de 7.300 mp, și, respectiv, un complex de locuințe de 210 de unități împărțite pe 3 blocuri de câte 10 etaje fiecare. Alte exemple de proiecte incipiente în Nordul orașului includ 30 Avenue Business Center, clădire de birouri localizată pe E85 lângă Digul Bârnat, și Tiago Bacău, spațiu comercial localizat între Ștefan cel Mare și Digul Bârnat. în aceeași zona este propus Ansamblul Rezidențial Vadu Bistriței, cu 104 apartamente, Complexul Rezidențial Bistrița cu 107 apartamente, și Ansamblul Andrei Mureșan, cu 84 apartamente.¹³⁴

Cartierul rezidențial cu cel mai mare grad de expansiune urbana este Șerbănești, localizat in extrema de Nord-Est a orașului. Cartierul este străbătut de E85 și DN2F și beneficiază de ample rezerve de teren. Dezvoltarea cartierului este una tipica a expansiunii suburbane, aceasta se dezvoltă pe o tramă rutieră de mici dimensiuni, cu spatii pietonale sub-dimensionate, care nu va fi prielnică unei eventuale deserviri cu transport public a cartierului.

Cf. Politica de Parcare Bacău (p. 16)

^1M Sursa https://www.cauta-imobiliare.ro/proiecte-fmobiliare/bacau

3.5.3. NFRĂSTRUCTURA DE TRANSPORT RUTIER

Rețeaua de circulații rutiere

întrucât Bacăul este înconjurat pe partea de vest de calea ferată (magistrala 500) și pe est de râul Bistrița conectivitatea pe această direcție este precară. Există o singură trecere majoră peste râul Bistrița care asigură legătura între zona centrală și cartierul Șerbănești / comuna Letea Veche. în completarea acestei treceri mai există o trecere în sud la 5km distanță, în cartierul Izvoare, și legătura asigurată de varianta ocolitoare în sudul orașului. în lipsa unor legături suplimentare, toate fluxurile între Șerbănești / Letea Veche și zonele de interes din municipiul Bacău sunt orientate către str. Unirii ceea ce generează congestie pe coridorul est-vest. Una din problemele structurale ale rețelei stradale la nivelul municipiului Bacău este astfel reprezentată de conectivitatea pe direcția est - vest, vizibilă mai ales în zonele Stadion și Letea. Este nevoia astfel, de o conexiune suplimentară peste Bistrița în zona Letea dar și de o arteră suplimentară care să asigure legătura între Parcul Cancicov, Stadion și Insula de Agrement.

Calea ferată prezintă o problemă pentru accesibilitatea rezidenților din cartiere precum Izvoare, Tache (fosta zonă Xxxxxx Xxxxxx), Republicii’³⁵ și CFR. Pentru a conecta cartierul CFR cu Gara și cu cartierul Bacovia, se sugerează renovarea pasarelei peste calea ferata și a pasajului subteran pietonal către Gara CFR. intersecția la sol cu calea ferată de pe str. Alexei Tolstoi generează probleme de congestie, mai ales în orele de vârf când angajații din zona de birouri Dedeman și zona industrială se îndreaptă către casă / merg la serviciu.

Sursa: PMUD Bacău 2021-2027

Permeabilitatea redusă în cartiere precum Bistrița Lac, Cornișa (zona stadionului), zona industrială sud-est, sau cartierele Letea, Nordului și Digul Bârnat îngreunează

¹¹⁵ Mai ales pe partea de legături pietonale dezvoltarea și reprezintă unul din principalele motive circulațiile locale sunt suprasolicitate în ora de vârf.

La nivel municipal, calitatea infrastructurii rutiere este precară în cartierele periferice și într-o parte din zonele industriale aflate în declin. Astfel, la nivelul anului 2019, doar 83% din totalul străzilor din municipiu era modernizat.⁷⁷

FIGURA 150 PONDEREA STRĂZILOR NEMODERNIZATE DIN TOTAL (%), 2019

Modernizat

Nemodernizat

Sursa: Prelucrarea consultantului după INS Tempo online (GOS104A / G0S105A)

Constând în zone rezidențiale cu densitate scăzută adiacente cu combinate de industrie grea, cartierul Izvoare exemplifică nevoia de a moderniza legăturile rutiere cu restul Bacăului. Strada Orizontului, care ar putea susține o astfel de legătura între Izvoare și Xxxxx Xxxxx se afla într-o stare avansata de degradare. La fel și drumurile care deservesc centrele industriale din zonă.

Managementul parcării

în ceea ce privește sistemul de parcări, cele mai mari parcări sunt localizate la periferia în proximitatea marilor centre comerciale (Progres Shopping Center: Zona Industrială Sud - aprox. 900 locuri), în Nord (ex. Arena Mall: Nord: Ștefan Cel Mare - aprox. 500 locuri), cât și în zona comercială centrală (Cora Bacău - aprox. 600 locuri).⁷⁸ Nu există parcări de mare capacitate în vecinătatea zonei centrale, aceasta fiind deservită preponderent de parcări mai mici în zona Calea Mărășești/Unirii, Hotel Decebal, Piața Revoluției, Consiliul Județean, Piața Centrală și Casa de Cultură⁷⁹. Această rețea de parcări nu face față cererii în prezent dar nu pentru că stocul de parcări ar fi insuficient ci pentru că cererea de parcare este foarte ridicată. în lipsa unor alternative viabile, dar și pentru că parcarea este încă preponderent gratuită, cetățenii se deplasează către zona centrală folosind preponderent autoturismul privat. Apar probleme mai mult în zona primăriei care dispune de un număr foarte mic de parcări în apropiere (mai puțin de 20) și în incintele locuințelor colective unde parcările disponibile sunt utilizate de rezidenți, angajați și de vizitatori.

Cele mai problematice zone pentru parcare se afla în Bistrița Lac, Cartierul Miorița, Bacovia, 6 Martie, zona Muzeului de Artă Bacău, zona Spitalului Județean, Universitatea Vasile Alecsandri, dar și în cartierele de locuințe colective sau comercial-mixte, precum Aviatori și Republicii.

Gestiunea parcării este asigurată în prezent de Societatea de Servicii Publice Municipale Bacău care administrează cele 16 parcări publice cu plată localizate în nucleul central, zona Spitalului Județean și în vecinătatea Gării CFR, alături de cele două parcări rapide (cu barieră) care deservesc piețele agro-alimentare (Piața Centrală și Piața Sud). în prezent, parcarea se poată plăti prin SMS¹³’, cârd bancar (TPark) sau la parcometru urmând următoarea grilă tarifară:

• 1,5 lei/oră;
• 49 lei / lună;
• 203 lei / 6 luni;
• 355 lei / an.

în parcările cu barieră, după 2 ore de staționare prețul crește la 14 lei / oră. Parcarea rezidențială nu este încă tarifată, există doar un număr foarte mare de garaje fie concesionate sau aflate deja în proprietatea rezidenților. Este însă de apreciat că a început un proces amplu de marcare în teren și înregistrare a parcărilor rezidențiale cu dezideratul de a contura o bază de date pe subiectul parcării accesibilă prin aplicația „Bacovia Parking”. Totodată, în municipiul Bacău se află în curs de desfășurare un amplu program de demolare a garajelor și eliberare a spațiului public, în locul lor urmând să se construiască parcări ecologice, locuri de joacă pentru copii, respectiv spații de relaxare. Primele proiecte ce se vor implementa sunt:

• Proiect integrat „Amenajare Parcări" în locul bateriilor de garaje etapa I - str. Mioriței - str. Bradului - str. Tipografilor (semnat contract proiectare SF/ PTh);
• Proiect integrat „Amenajare Parcări" în locul bateriilor de garaje str. Logofăt Tautu nr. 1 - str. Neagoe Vodă nr. 14 - str. Banca Națională nr. 44 (semnat contract proiectare SF/ PTh);
• Proiect integrat „Amenajare Parcări” în locul bateriilor de garaje etapa I - str. Martir Horia - Ardealului - Mioriței semnat (contract proiectare SF/ PTh);
• Proiect integrat „Amenajare Parcări” în locul bateriilor de garaje str. Stanicului -str. Logofăt Tăutu - str. Neagoe Vodă (semnat contract proiectare SF/ PTh); O
• Proiect integrat „Amenajare Parcări” în locul bateriilor de garaje str. Ștefan cel Mare - str. losif Cocea - str. 22 Decembrie (semnat contract proiectare SF/ PTh);
• Parcare str. 9 Mai - str. Unirii - Resistematizare (semnat contract proiectare SF);
• Parcare colectivă rezidențială de tip „smart parking" în cartierul Bistrița Lac -Resistematizare (procedură de achiziție).

Comparativ cu alte orașe din România (Zalău 2 lei, Arad 2.5 lei, Baia Mare 4.2 lei, Cluj-Napoca 10 lei sau București 10 lei) tariful pentru parcare în zona centrală este unul foarte redus⁸⁰. Luând în considerarea valoarea terenului ocupat de un autoturism (mai ales în zona centrală), disponibilitatea limitată de spațiu dar și simplul fapt că parcarea este în sine un important generator de trafic, parcarea ar trebui tarifată la valori mult mai mari. Urmând setul de propuneri și măsuri din Politica de Parcare a Municipiului

^w 0.35C +TVA / oră

Bacău, recent a fost supus dezbaterii publice Proiectul de Hotărâre privind aprobarea regulamentului pentru atribuirea, utilizarea și digitalizarea locurilor de parcare de pe raza municipiului Bacău. Acesta prevede tarifarea la minut și pe zone specifice, creșterea tarifului pentru parcare la 3 lei în zona centrală (o valoare decentă în comparație cu alte orașe și puterea de cumpărare)⁸¹ alături de tarifarea parcărilor rezidențiale cu 300 lei pe an (posibilitate de rezervare doar între 17:00 și 08:00). Toate aceste măsuri sunt susținute de un amplu proces de digitalizare a întregului serviciu, astfel încât localizarea, rezervarea și plata unui loc de parcare să se poată realiza prin aplicația Bacovia Parking. Veniturile încasate din parcare (scăzând costurile de exploatare) vor fi reinvestite în proiecte de mobilitate. Un aspect important în dezvoltarea aplicației Bacovia Parking va fi integrarea monitorizării în timp real a disponibilității locurilor de parcare și sistemul de ghidare a conducătorilor auto către spații de parcare disponibile.

Toate aceste măsuri vor contribui semnificativ la ameliorarea managementului parcării dar și la familiarizarea cetățenilor cu faptul că parcarea nu este un drept ci un serviciu furnizat contra cost. Ele trebuie însă susținute de sancțiuni pentru neplata parcării (operatorul serviciului de parcare) și parcarea neregulamentară (poliția locală / poliția rutieră). De asemenea, trebuie luat în considerare că deficitul cel mai mare în ceea ce privește parcarea este în zonele de locuințe colective (ex. Unirii, Bistrița Lac etc.). Aici inserția de parcări rezidențiale multietajate (tarifate) rămâne o prioritate. Intervențiile trebuie însă să fie parte din proiecte de regenerare urbană menite să vizeze în primul rând utilizarea eficientă a spațiului urban.

De asemenea, configurarea arhitecturală a parcărilor rezidențiale trebuie concepută în așa fel încât acestea să poată fi supuse unui proces de conversie funcțională când cererea de parcări ar scade (urmare a unor politici de mobilitate bine implementate).

3.5.4. TRANSPORT PUBUC

Transport public județean

La nivel județean, 63 de linii de transport public deservesc 11600 de pasageri pe zi cu un total de 580 de curse⁸². Liniile cu cea mai mare frecvență sunt: Bacău - Gârleni -Buhuși (51 curse/zi), Bacău - Mărgineni - Trebeș (46 curse/zi), Bacău - Hemeiuș (33 curse/zi) și Bacău - Letea Veche (26 curse/zi).

Din Zona Metropolitană Bacău 15 localități sunt deservite de transportul public județean, liniile sunt administrate de 10 operatori privați. O parte din aceste localități sunt suficient de bine deservite de autobuze cu frecvență ridicată, cum ar fi Bacău - Hemeiuș (33 curse/zi), Bacău Letea Veche (26 curse/zi) și Bacău - Săucești (23 curse/zi). La polul opus, cea mai scăzută frecvență se afla pe traseul Bacău - Nicolae Bălcescu, unde cele 2 curse (dus-întors) / zi asigură legături cu municipiul Bacău doar dimineața, la prânz și seara. Tot cu o frecvență foarte scăzută operează și Bacău - Gioseni (3 curse/zi), Bacău Itești (5 curse/zi), și Bacău - Filipești (7 curse/zi). Pentru a asigura accesul facil la dotările și locurile de muncă furnizate de municipiul Bacău, frecvența mijloacelor de transport în comun care deservesc comunele din zona metropolitană ar trebui să crească, mai ales pentru comunele cu fluxuri ridicate de persoane și mărfuri (Nicolae Bălcescu sau Săucești). O primă opțiune ar fi modificarea orarului astfel încât acesta se fie mai bine adaptat la programul de muncă al potențialilor călători, astfel încât se devină o soluție viabilă de transport pentru navetiști.

Deși "Programul de transport public de persoane prin servicii regulate in trafic județean" se poate descărca de pe web-site-ul Consiliului Județean¹⁴³, acesta este greu de parcurs și înțeles de către utilizatori. Din programul de transport lipsește localizarea stațiilor de autobuz în diferitele sate și comune deservite, dar și o harta care să ilustreze traseul autobuzelor.

TABEL 50 - LINIILE DE TRANSPORT PUBLIC JUDEȚEAN CARE DESERVESC MUNICIPIUL BACĂU

| DESTINAȚIE CURSE / ZI

COMENTARII

Bacău	Faraoanl	10	Insuficiente curse pentru navetiști după-amiaza
Bacău	Fillpeștl	7	6:20, 8:30 dus 11:15,13:15întors. Insuficiente curse pentru navetiști după-amiaza	O
Bacău	Glosenl	3	6:45 dus, 18:30 întors. Se sugerează creșterea frecventei dimineața și seara	O
Bacău	Hemeiuș	33
Bacău	Itești	5	5:55, 7:45 dus, 16:30,18:15 întors
Bacău	Izvoru Berheciului	8	6:00, 8:40 dus, 15:45 întors. Insuficiente curse pentru navetiști după-amiaza.
Bacău	Letea Veche	26
Bacău	Xxxxx-Xxxxxxxx	18
Bacău	Măgura	20
Bacău	Nicolae Bălcescu	2	7:20 dus, 18:00 întors. Se sugerează creșterea frecventei.
Bacău	Săucești	23
Bacău	Trai an	16		i )
Bacău	Buhoci - Coteni	8
Bacău	Izvoru Berheciului	8
Bacău	Secuieni - Cfutureștl	6

Sursa: date furnizate de Consiliul Județean (2021)

Autogările din Bacău constau ori în spații cu amenajări minimale, preponderent deficitare ori în locuri ne-amenajate (parcarea stadionului municipal, parcarea Lidl de lângă autogară, sau McDonald's Bacău) Principalele autogări sunt localizate pe coridorul est-vest a orașului, podul spre Șerbănești (autogara Bistrița 574 curse / zi) și lângă Gara CFR (autogara Massaro 80 curse / zi), nu există autogări majore amplasate pe principalul coridor de transport (nord-sud). Peste 80 de curse pe zi folosesc parcările de la stadion și McDonald’s pentru îmbarcarea pasagerilor. Deși amplasarea autogărilor (cele amenajate cât și cele informate) permite conexiuni optime cu transportul public local dar și cu diverse obiective de interes, faptul că toate liniile de transport public județean pătrund până în zona centrală reprezintă o problemă întrucât se suprapun peste linii de transport public local, generează congestie (ex. Autogara Bistrița amplasată după podul spre Șerbănești) și contribuie la creșterea emisiilor cu dioxid de carbon.

în ceea ce privește transportul public pe cale ferată, 7 localități din Zonei Metropolitane Bacău sunt deservite de magistrala 500 și 3 de linia secundară 509. Folosind serviciile de transport feroviar oferite în lungul celor două linii (500 și 509) peste 105.000 de locuitori din localitățile din împrejurimi pot ajunge la Bacău în mai puțin de 45 minute. Aproape 31.000 de locuitori are putea ajunge la Gara Bacău în aproximativ 15 minute, ceea ce cu conexiuni bune către obiectivele de interes din Bacău ar însemna o navetă totală de mai puțin de 30 minute (60 minute / zi). Din păcate în majoritatea localităților din zona metropolitană deservite de calea ferată gara este amplasată departe de zona locuită / zonele de activități, singurele excepții sunt Hemeiuș, Gârleni și Filipești. De asemenea, apropierea aeroportului față de o linie ferată face posibilă conectarea lui la zona centrală prin intermediul unui posibil tren metropolitan care să se extindă până la Hemeiuș, Gârleni, Lespezi și chiar Buhuși.

Sursa: prelucrarea consultantului după mersul trenurilor CFR(2020-2021) și INS Tempo (POP105A) FIGURA - 152 IZOCRONA DE ACCESIBILITATE A GĂRII BACĂU - MULTIMODAL: TREN + VELO

infrastructură de transport feroviar DO Dubla Electrificata

rr» Simpla Ne electrificata

O ^{01 15}

O 15 30

Q 30-45

Q 45 60

15-30

30-45

45-60

---- 60-75

Sursa: Modelarea consultantului folosind Qgis și datele din mersul trenurilor

CFR(2020-2021)

Linia cu cea mai bună deservire este partea sudică a magistralei 500 însă pe aceasta circulă preponderent trenuri interregio care nu opresc în gările comunelor din zona metropolitană (9 trenuri interregio / 4 trenuri regio pe zi). Aceeași problemă este valabilă și pentru partea de nord a magistralei 500 (6 trenuri interregio - 9 trenuri regio pe zi)¹⁺⁴. Cu doar 6 trenuri regio și un tren interregio nici linia 509 către Piatra Neamț nu oferă poate oferi o frecvență bună pentru navetism. De asemenea, linia 509 nu este electrificată deci poate fi deservită doar de locomotive diesel ’⁴⁵.

în ciuda abundenței de potențiali calatori, nici unul dintre trenurile care deservesc zona suburbană nu are orarul adecvat necesar calatorilor care fac naveta între suburban și Bacău. Doar trenurile de pe magistrala secundara 509 operează cu un orar care se potrivește cu cel de munca al navetiștilor, și acesta doar dimineața. în rest, trenurile pleacă și sosesc ori prea devreme ori prea târziu pentru a fi utile navetiștilor.

TABEL 51 - PLECĂRI Șl SOSIRI LA ORELE DE VÂRF, CALE FERATĂ__

JUDEȚ	UAT	DUS1	DUS2	1NTORS1	INTORS2	FRECVENȚĂ MEDIE
Bacău	Faraoani	6:13	9:08	16:23	20:27	4 curse/zi
Bacău	Siretu Bacău	6:19	9:14	16:23	20:27	4 curse/zi
Bacău	Valea Seacă	6:24	9:19	16:23	20:27	4 curse/zi
Bacău	Letea Veche	6:30	9:25	16:23	20:27	4 curse/zi
Bacău	Itesti	6:27	8:55	16:30	18:49	8 curse/zi
Bacău	Șerbești Bacău	6:22	8:50	16:30	18:49	8 curse/zi
Bacău	Gălbeni	6:16	8:44	16:30	18:49	8 curse/zi
Bacău	Hemeiuș	6:13	8:38	16:47	18:25	7 curse/zi
Bacău	Gârleni	6:06	8:31	16:47	18:25	7 curse/zi
Bacău	Lespezi Bacău	6:01	8:26	16:47	18:25	6 curse/zi

Sursa: prelucrarea consultantului după mersul trenurilor CF(2020-2021)

Transport public local

în prezent, transportul public la nivelul municipiului Bacău este gestionat de compania SC Transport Public SA. Nu există în prezent servicii de transport public la nivel metropolitan. Legătura cu comunele din zona metropolitană a Bacăului este asigurată de liniile de transport public județean care pornesc cu precădere din Autogara Bistrița și Gara Bacău.

în prezent se află în elaborare studiul de oportunitate și de fundamentare pentru delegarea gestiunii serviciului public local de călători pentru municipiul Bacău și Zona Metropolitană. Studiul va cuprinde municipiul Bacău și un număr de 18 comune (Nicolae Bălcescu, Luizi, Filipești, Buhoci, Gioseni, Gârleni, Măgura, Prăjești, Itești, Cleja, Traian, Săucești, Sărata, Tamași, Faraoani, Hemeiuși, Răcăciuni, Letea Veche). în urma acestui studiu se va realiza un regulament de transport, dimensionarea reală a rutelor, regulile de taxare (cu aplicație, bilet unic etc), precum și costurile financiare.

în intervalul 2015 numărul pasagerilor transportați a crescut cu 11% dar a înregistrat o ușoară scădere între 2018 și 2019, după care, se presupune că în perioada de pandemie Covid 19, această valoare a înregistrat o scădere semnificativă.

FIGURA 153 - NUMĂRUL CĂLĂTORIILOR EFECTUATE CU TRANSPORTUL PUBLIC LOCAL, 2015-2019

2015

2016

2017 2018 2019

Sursa: prelucrarea consultantului după date furnizate de SC Transport Public SA în

2020

Flota cu care operatorul deservește municipiul Bacău dispune de 61 de vehicule iar vechimea medie a acesteia este de 11 ani¹*. Totuși conform hotărâri de guvern nr.2.139 din 30 noiembrie 2004 vechimea medie a autobuzelor dedicate transportului urban ar trebuie să se încadreze în 4-8 ani. 61% din totalul flotei este compusă din vehicule mai vechi de 10 ani. De asemenea, flota nu cuprinde mijloace de transport în comun cu norme de poluare Euro6 sau să fie alimentate electric sau măcar hibrid.

TABEL 52 FLOTA OPERATORULUI DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL
1 NUMĂR DE	TIP	AN DE	VECHIMEA 1
1 AUTOBUZE	TIP	FABRICAȚIE	ACTUALĂ (ANI)
16	Mercedes-Benz 0345 Conecto	\|\|2OO3	I118 Ml
1	Irisbus Karosa B952E	\|\|2004	\|\|l7
2	Mercedes-Benz 0345 Conecto	\|\|2004	I\|17
8	Mercedes-Benz 0345 Conecto	\|\|2OO5	Rl6
	Irisbus Crossway Le12	\|\|2010	\|\|l1
2	Mercedes Sprinter	2011	10
5	Isuzu Cltybus	2013	8
8	Iveco Crossway Le12	2017	4
5	Iveco Crossway Le12	2018	3
5	Iveco Crossway Le12	2020	1	©

Sursa: Prelucrarea consultantului după date furnizate de SC Transport Public SA în

2020

Rețeaua de transport public urmează coridorul nord-sud pentru a putea conecta cele mai dense zone de locuire (cartierele Republicii, Aviatori, Cornișa) de principalele obiective de interes (zona centrală, zona spitalelor și zona industrială și comercială din sud). Pe acest coridor se suprapun liniile 1, 3, 17, 18 și 22. Din inelul central rutele se despart către Gara Bacău via Strada Oituz (14, 17, 18), PETROM via Strada Mioriței, (3, 14, 17), Ștefan cel Mare (4, 22), Șerbănești (6), Calea Romanului (5) și ELBAC via Calea Moinești (1,3). Fiind vorba de o rețea bazată pe eficiență (linii puține cu frecvență mare) această reușește să asigure o frecvență bună pe coridorul nord - sud, suficient chiar pentru a include o bandă dedicată transportului public. Frecvența pe direcția est-vest și spre cartierul Miorița este deja destul de scăzuta, peste 10 minute iar spre cartierele Gherăiești și Șerbănești care s-au dezvoltat foarte mult în ultimii 10 ani, frecvența este

deja de peste 20 minute. Cartierul CFR rămâne în continuare cvasi izolat cu o frecvență de peste 45 minute⁸³.

Modul de configurare a rețelei de transport public lasă nedeservite zone importante din oraș cum ar fi centrul de afaceri CAEX, Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău, cartierele Nordului (aflat în curs de dezvoltare) Letea și Izvoarele⁸⁴ dar și o parte considerabilă din cartierul 6 Martie⁸⁵.

Prețul unui bilet pentru transportul public este de 2.20 lei (1 călătorie) iar abonamentele variază între 63 lei (1 linie), 89 lei pe 2 trasee, și 125 lei pe toate liniile. Aceste tarife sunt în linie (sau chiar mai scăzute) față de cele ale orașelor de rang similar, precum Oradea (3 lei) și Arad (3 lei) dar și orașe mai mari precum Timișoara (2.50 lei) și Cluj-Napoca (2.50 lei).

Nivelul de digitalizare al serviciului este redus. La data realizării analizei, pagina web oficială a operatorului ( http://transportpublicbc.ro/) este în renovare, în acest moment fiind imposibil de a găsi informații despre rute și orare on-line. Asta însemna o bariera de acces pentru potențialii noi călători, care nu pot sa-și planifice călătoria în avans. Aplicații independente (Moovit, Google Maps, Transport Bacău) ori nu funcționează, ori oferă date incomplete și incorecte despre liniile de transport public din Bacău.

Stațiile de transport public dispun de refugii și în unele este afișat și programul. Majoritatea acestora sunt degradate și ar necesita intervenții semnificative pentru a oferi un grad ridicat de confort călătorilor.

Pentru a crește atractivitatea transportului public sunt în curs de implementare două proiecte majore, cu orizont de finalizare 2023. Primul vizează modernizarea a 39 de stații de autobuz, care vor include asigurarea de informații cu privire la orarul și frecvența autobuzelor, și a timpului de așteptare în stație. Aceste stații inteligente vor beneficia de panouri digitale care sa afișeze în timp real informațiile relevante calatorilor.⁸⁶ Al doilea proiect are în vedere crearea unui sistem de management al traficului cu 88 de puncte semaforizate, dintre care 61 noi și 27 modernizate. Semaforizarea sincronizată va asigura prioritate bicicliștilor și mijloacelor de transport public. Tot în acest proiect se are în vedere crearea unui planificatori de rute la nivelul municipiului.

3.5.5. NTERMODALITATE

La nivelul municipiului Bacău se identifică 3 porți principale pentru accesarea orașului și preluarea pasagerilor pe cale inter-modală către destinațiile lor finale. Aceste 3 porți sunt localizate în extrema de sud a orașului și pe axa est-vest pe care e dezvoltat centrul și cartierele centrale. Acestea porți sunt Aeroportul Internațional "George Enescu”, Gara CFR Bacău cu Autogara Massaro și Autogara Transport Bistrița SA. Gara este deservită de autobuzele 14,17 și 18 care fac legătura cu cartierul Miorița și centru. Deși Aeroportul "George Enescu” a înregistrat o creștere atât în numărul de calatori cât și de curse efectuate, nu există nici o stație de autobuz în imediata vecinătate, cea mai apropiată fiind la intersecția dintre Calea Republicii și Strada Aeroportului. Aceasta stație este deservită de autobuzele 1, 3, 17, 18 și 22, care fac legătură între Strada Aeroportului și Piața Centrală. Autogara Transport Bistrița SA. se afla într-o poziție precară, situată chiar la sensul giratoriu de lângă trecerea peste Bistrița. Acesta este deservită de liniile 4, 6, 14 și 17. Cu peste 500 de curse zilnice, aceasta locație este extrem de congestionata din cauza autobuzelor județene, dar si a celor municipale. Pe când aeroportul și gara beneficiază de un spațiu public reprezentativ, cele doua autogări sunt extrem de simple, constând în mare parte din parcare pentru autobuze.

3.5.6. TRANSPORT NEMOTOR ZAT

Municipiul Bacău are o formă relativ compactă, principalele zone de activități cât și cele rezidențiale se încadrează într-o suprafață de 6x6 km. Doar cartierul Gherăiești, o parte din zona industrială sud și centrul comercial Auchan-Dedeman se află în afara acestui perimetru. Forma compactă și lipsa unor declivități, alături de un climat relativ blând fac ca municipiul Bacău să fie atractiv pentru deplasări pietonale și cu bicicleta. Cu toate acestea Bacăul nu beneficiază de o încă de o rețea piste pentru biciclete. Există câteva segmente dintr-o posibilă rețea cum ar fi: Calea Moinești (pe trotuar) și Insula de Agrement cu legătura spre sensul giratoriu Bd. Unirii.

Pornind de la SIDU 2014-2020 și PMUD 2014-2020 au fost realizați primii pași pentru conturarea unei rețele de piste pentru biciclete care deservește într-un mod echilibrat cea mai mare parte a municipiului Bacău. Acestea se află în curs de implementare, finalizarea lor fiind programată pentru 2023. Acestea sunt:

• Din Centru în zona Aeroport (Strada Nicola Bălcescu - E-85);
• Centru - Gară - Cartier CFR - Sala Polivalentă - Centrul de Afaceri (Strada General Ștefan Gușă - Strada Oituz - DN2G );
• Coridorul Centru-Șerbănești;
• Centru-Insula de Agrement-Letea Veche (traseu de agrement);
• Parcul Cancicov - Stadion - Bazinul de înot - Universitatea "Vasile Alecsandri";
• Un traseu semicircular pentru biciclete în zona Miorița.

Sursa: prelucrarea datelor furnizate în cadrul PMUD Bacău 2021-2027

Rețeaua propusă în cadrul studiilor de fezabilitate adoptă mai multe tipuri de piste pentru biciclete: piste dublu sens cuplate sau piste pe fiecare sens de mers. Acestea sunt amplasate fie pe profilul carosabil sau pe trotuar unde s-a considerat că nu ar crea probleme pentru fluxurile pietonale. Pornind de la rețeaua propusă, în realizarea proiectelor tehnice și a execuției va fi foarte important modul în care se asigură trecerea de la diferitele tipuri de pista pentru biciclete, mai ales în intersecții. De asemenea, pentru pistele care sunt amplasate pe trotuar va trebui acordată o atenție sporită la intersecția cu străzile secundare, în aceste cazuri este de preferat ca trotuarul să nu coboare la nivelul străzii, ci din contră, strada secundară să urce la nivelul trotuarului.

Implementarea acestor proiecte va face din Bacău orașul cu cea mai extinsă rețea de piste pentru biciclete din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, ba chiar din estul României. Cu toate acestea, rețeaua propusă va trebui completată cu legături către: zona de nord (cartierele Miorița și Nordului) și de sud-est (cartierele Cornișa și Letea / Izvoare). De asemenea, pentru a conecta dotările majore de agrement sub forma unui circuit va fi important ca traseul Cancicov - Stadion să fie continuat spre Insula de Agrement și ulterior, în lungul Bistriței spre Gherăiești. în acest context, va fi importantă și legătura între Centru și Gherăiești întrucât ea deservește o zonă în curs de dezvoltare cu multe obiective de interes (Arean Mall, Supeco, Aqua Club etc.). Mai mult de atât, întrucât actualele proiecte finanțate prin POR nu au putut include în final și legătura pietonală / velo între Gară și cartierul CFR aceasta rămâne o prioritate pentru următoarea perioadă de programare.

O componentă importantă menită să susțină funcționarea rețelei de piste pentru biciclete este reprezentată spațiile dedicate parcării, rastele și garaje. în acest sens, odată cu proiectele care prevăd amenajarea pistelor va trebui conturată treptat o rețea de rastele și preferabil parcări rezidențiale securizate (garaje) pentru biciclete. Este important ca tipul de rastel selectat să permită securizarea roții și a cadrului, de aceea e de preferat să fie folosit modelul „U” sau „O”.

FIGURA 156 - MODELE DE RASTEL

Sursa: MLPDA, 2016. Ghid metodologic de reglementare a proiectării, execuției, utilizării și mentenanței lucrărilor de infrastructură pentru biciclete, p. 89-91

Luând în considerare faptul că în 2023 municipiul Bacău va deține o rețea destul de completă de piste pentru biciclete, se poate lua în considerare dezvoltarea unui sistem de bike sharing. La momentul realizării analizei, erau lansate deja negocieri cu companii de închiriere de trotinete electrice în regim „free floating” care să activeze și municipiul Bacău.

în ceea ce privește infrastructura dedicată deplasărilor pietonale, municipiul Bacău nu dispune încă de o rețea de străzi sau zone exclusiv pietonale (cu excepția parcurilor). în prezent principala zonă pietonală a orașului este Calea Mărășești care beneficiază de trotuare generoase, vegetație de aliniament și o varietate amplă de obiective de interes. Deși inelul central format din Calea Mărășești, str. 9 Mai și str. Milcov prezintă un potențial ridicat pentru pietonalizare încă nu au existat intervenții care să susțină acest demers. Din 2017, primăria municipală experimentează cu închiderea a porțiuni din zona centrala pentru traficul de mașini și crearea spatiilor exclusiv pietonale. în 2020, în fiecare week-end din timpul verii, s-a închis spațiul dintre Calea Mărășești/Strada I.S. Sturza și Casa de Asigurări de Sănătate.⁸⁷ De asemenea, se află în implementarea proiectul de reamenajare a străzii Prieteniei care are în vedere conturarea unei legături cu prioritate pentru pietoni între cartierul Miorița și zona centrală.

Probleme serioase în ceea ce privește infrastructura pietonală se regăsesc în zonele de locuințe colective unde trotuarele sunt fie subdimensionate (sub 1.5m), fie ocupate de autoturisme parcate neregulamentar. De asemenea, în cartiere rezidențiale precum Tache, CFR și Șerbănești străzile secundare nu dispun de parcări. De aceea, rezidenții și vizitatorii parchează fie pe trotuar fie pe banda întâi.

3.5.1. CONCLUZi , PROVOCĂR SI POSiB LE PROPUNERI/ NTERVENȚI

MOBILITATE URBANĂ Șl TRANSPORT

CONCLUZII, PROVOCĂRI, ELEMENTE DE POTENȚIAL POSIBILE INTERVENȚII

Râul Bistrița și calea ferate limitează dezvoltarea municipiului Bacău și îngreunează legăturile cu importante cartiere rezidențiale precum Șerbănești, CFR, Letea sau Izvoarele.

Amenajarea unor legături suplimentare (pasaje / pasarele) peste calea ferată și râul Bistrița.

Configurația funcțională a municipiului Bacău face ca majoritatea obiectivelor de interes să fie concentrate în lungul coridorului nord-sud. Aceste aspect face ca legăturile rutiere pe această direcție să fie adesea congestionate.

Există probleme de permeabilitate la nivelul infrastructurii rutiere în zone precum Bistrița Lac (zona industrială - str. Nicu Ene), Letea, Nordului sau zona stadionului.

17% din trama stradală este încă nemodernizată.

Dezvoltarea unor centre secundare, centre de cartier cu dotări, inclusiv puncte de lucru ale primăriei (ex. în centre comunitare).

Optimizarea tramei stradale, folosind un mix între sensuri unice și bucle în zona centrală care să prioritizeze transportul public și mersul cu bicicleta față (singurele care străbat direct zona centrală) față de transportul cu autoturismul personal care ocolește zona folosind inelul principal. Conceptul a fost aplicat deja în orașul Gent și urmează a fi ilustrat și detaliat în partea de viziune.

Realizarea unor PUZ-uri de regenerare urbană care să includă și soluții de reconfigurare / optimizare / extindere a tramei stradale.

Conturarea unui inel secundar în zona de nord (str. Depoului și în lungul Digului Bârnat).

în cazul în care se construiesc și noi dezvoltări (birouri / centre comerciale) va fi importantă negocierea posibilității ca rezidenții din cartier să poată utiliza parcările pe parcursul nopții (parcări rezidențiale contra cost).

Continuarea procesului de modernizare a străzilor (program multianual), mai ales în cartierele CFR, Șerbănești și Izvoarele. Programul ar trebui să

Includă și posibile optimizări prin inserția d sensuri unice (ex. CFR / Tache).

Traficul greu traversează încă segmente din oraș. Finalizarea variantei ocolitoare (partea de nord)

Zone importante din oraș nu sunt deservite de transportul public (ex. Izvoare, Letea, Tache, partea de sud vest a zonei centrale sau aeroportul) sau sunt deservite cu o frecvența foarte scăzută (ex. CFR - 45 minute).

Deși zona metropolitană se dezvoltă continuu cu noi locuințe dar și activități economice sau de agrement, nu există încă un sistem de transport public metropolitan.

Modernizarea flotei - achiziție de autobuze electrice / hibrid (inclusiv vehicule de mică capacitate pentru liniile mai puțin frecventate sau pentru transportul persoanelor vârstnice / persoane cu dizabilități).

Pilotarea unui sistem de transport public la cerere (demand responsive transit) dedicat rutelor cu o cerere redusă sau ocazională.

Noi rute de transport public care să deservească și centrul de afaceri CAEX (Xxxxxx Xxxxx Xxxxxx / Vasile Alecsandri).

Benzi dedicate de transport public pe 9 Mai și Mărășeștl (inclusiv introducere transport public) prin transformarea străzilor în sensuri unice.

Conturarea unui sistem de transport public metropolitan pe cale ferată urmând traseul liniilor 509 - 500, inclusiv legătura către aeroport -necesar studiu de oportunitate!

Accesul la informații despre transportul public este precar, pagina web a operatorului nu funcționează, nu este disponibilă Online o hartă a liniilor și nici programul.

Stațiile de transport public sunt degradate.

Flota de transport public local nu deține vehicule electrice, hibrid sau măcar cu normă de poluare Euro 6, vechimea medie a flotei este de peste 11 ani.

Corelarea sistemului de transport public județean cu cel local este încă deficitară, amenajarea autogărilor este încă precară (o parte sunt informale) iar rutele se suprapun cu liniile de transport public urban.

Numărul și siguranța rastelelor disponibile pe raza municipiului Bacău este încă redusă.

Cea mai mare parte a străzilor nu este accesibilizată, sau lucrările executate nu respectă prevederile normativului NP-051 (aspect valabil și la instituții publice importante).

Dezvoltarea unui portal și al unei aplicații metropolitane de mobilitate cu: planificator de rute, sisteme de bonificație, Informații utile („personal mobllity database”) și posibilitatea de plată.

Instalarea unui sistem de e-ticketing.

Continuarea proiectului de modernizare a stațiilor de transport public.

Achiziția de autobuze electrice / hibride, inclusiv vehicule de mici dimensiuni pentru transport public la comandă / rutele cu cerere redusă.

Amenajarea de autogări / terminale de transport public care să preia și funcția de park & ride / bike & ride.

Program de achiziție și amenajare de rastele în vecinătatea obiectivelor de interes public.

Program de amenajare de garaje securizate pentru biciclete în cartierele de locuințe colective - corelat cu proiectele de regenerare urbană.

Includerea în personalul tehnic al primăriei a unei persoane cu dizabilități locomotorii (sau colaborarea cu o asociație specializată) care să supervizeze respectarea aplicări normativului NP-051 la toate proiectele de transport.

Prețul pentru parcarea la stradă este încă foarte scăzut, mal ales în zona centrală.

Accesul la informații privind localizarea și disponibilitatea locurilor de parcare este precar.

Adoptarea regulamentului pentru atribuirea, utilizarea și digitalizarea locurilor de parcare de pe raza municipiului Bacău.

Afișarea în timp real a fondurilor obținute din parcare și a modului în care acestea sunt reinvestite {fondul de parcare).

Creșterea treptată a prețului parcări și extinderea zonei de tarifare, mai ales în zona centrală.

Echiparea operatorului serviciului de parcare cu echipamente: parcometre, blocatoare de roți / parbrize, autoturisme pentru scanarea plăcuțelor de înmatriculare - verificarea plății etc.

Supraimpozitarea vehiculelor care nu se încadrează în norma de poluare euro 5 sau 6.

Lansarea unui program de ridicare a autoturismelor abandonate {a existat o inițiativă în 2018, ea trebuie doar continuată și amplificată).

Organizarea unei campanii de promovare și educarea în ceea ce privește managementul parcării - Organizare eveniment „Parking Pav” pe str. Mihai Viteazul.

Există în continuare un număr ridicat de străzi pe care se parchează pe trotuar făcând practic imposibilă circulația în siguranță a pietonilor.

Partea de nord și sud-est a municipiul nu va fi deservită de infrastructură pentru biciclete nici după implementarea proiectelor aflate în curs de implementare.

Deși există un potențial ridicat pentru extinderea zonelor pietonale în zona centrală, nu s-au luat încă măsuri pentru a valorifica această oportunitate.

în cartiere precum Tache, CFR sau Șerbănești, în lipsa unor parcări pentru vizitatori, trotuarele sunt ocupate frecvent de autoturisme parcate neregulamentar.

Modul de organizare a parcărilor este ineficient, există un număr încă foarte redus de locuri de parcare în structuri multietajate (ex. complex comercial Cora).

Introducerea unui sistem de sensuri unice și reconfigurarea străzilor în cartierele CFR, Tache și Miorița {22 Decembrie - Buciumului / Xxx Xxxxxxx de la Brad - Prelungirea Bradului).

Extinderea rețelei de piste pentru biciclete.

Implementarea unui sistem de bike-sharing (acesta va fi integrat în aplicația de mobilitate a zonei metropolitane).

Pietonalizarea str. Pasajul Revoluției

Pietonalizarea Pieței Revoluției - străzile Mihai Viteazul, Xxxxxx Xxxxxxxxx și Luminii nu mai traversează piața. Xxxxx Xxxxxxxx se oprește la intersecția cu str. Ana Ipătescu, str. Luminii se oprește la parcare din spatele Casei de Cultură și Xxxxxx Xxxxxxxxx se oprește la Catedrala Sf. Petru și Paul (conceptul urmează a fi detaliat și corelat cu reconfisurarea circulațiilor în zona centrală).

Amenajarea de sensuri unice, spațiul eliberat va fi folosit pentru piste pentru biciclete, vegetație de aliniament și parcări pentru vizitatori. Parcarea se va tarifa pentru a evita ocuparea parcărilor la stradă de către rezidenți care dispun de locuri de parcare pe parcelă.

Conturarea treptată a unor rețele de parcări de transfer la marginea zonei centrale.

Accesul la informații privind localizarea și disponibilitatea locurilor de parcare este precar.

Numărul de parcări rezidențiale amenajate este insuficient iar creșterea accentuată a Indicelui de parcare face ca presiunea pe spațiile existente să crească (cartiere critice Republicii, Bistrița-Lac sau Aviatori).

Spațiile publice de tip condominium din cartierele de locuințe colective sunt transformate treptat în parcări rezidențiale (regulamentare și neregulamentare) în defavoarea amenajărilor dedicate comunității (spații verzi, locuri de joacă pentru copii etc.). Există încă câteva sute de garaje amenajate între blocuri care sunt adesea folosite pentru depozitare și nu pentru parcare (ex. incinta Unirii -9 Mai).

O parte considerabilă din trotuarele din cartierele de locuințe colective sunt fie subdimensionate sau ocupate de autoturisme parcate neregulamentar.

Situația juridică Incertă a terenurilor aflate Incintele de locuințe colective (în proces de retrocedare, proprietăți private construite cu garaje etc.) îngreunează procesul de regenerare urbană.

Echiparea camerelor de luat vedere cu un software care să monitorizeze și afișeze în timp real disponibilitatea locurilor de parcare la stradă.

Lansarea unui proces amplu de regenerare urbană în cartierele de locuințe colective: Unirii (zona Kaufland) Republicii / Bistrița Lac / Aviatori. Procesul mizează pe o abordare participativă în care specialiști construiesc soluția tehnică împreună cu rezidențli (tipul de dotări, spații public, nr. parcări etc.).

Program de regenerare urbană în cartierele de locuințe colective.

Realizarea unei baze de date GIS cu toate terenurile în proprietatea primăriei și a terenurilor relevante pentru exproprieri.

3.6. UT LITĂTI PUBLICE
- 3.6.1. INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ

Infrastructura de alimentare cu energie electrică

Conform SI DU municipiul Bacău (2017), la nivelul județului Bacău, cea mai importantă sursă de producție a energiei electrice, de care beneficiază inclusiv municipiul Bacău, este stația 400/220/110 kV de la Glutinaș (lângă Onești).

Adăugăm că, în cadrul rețelei naționale de transport a energiei electrice, zona metropolitană Bacău are:

• Stație de transformare 400/110 kV Bacău Sud localizată în comuna Letea Veche;
• Linie electrică aeriană LEA 400 kV Bacău Sud - Roman Nord care trece prin stația de transformare Bacău Sud.

Conform Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2020-2029, în perioada 2021-2024 sunt prevăzute lucrări de mentenanță pentru LEA 400 kV Bacău Sud - Roman Nord. De asemenea, un proiect de modernizarea a stației 110 kV Bacău Sud (2020-2022) se află în faza de implementare.

La nivel local, printre sursele de producție a energiei electrice identificăm hidrocentrala Bacău de 30 MW, localizată în satul Lilieci din comuna Hemeiuș, și Thermoenergy Group S.A. cu CET Bacău, o centrală care produce energie electrică și termică în cogenerare, localizată în sudul municipiului Bacău.

TABEL 53 - CENTRALA ELECTRICĂ Șl TERMICĂÎNCOGENERARE DIN MUNICIPIUL BACĂU

DENUMIRE PRODUCĂTOR DE ENERGIE ELECTRICĂ Si TERMICĂ ÎN COGENERARE

LOCALITATEA

CENTRALA

CAPACITATEA ELECTRICĂ/ TERMICĂ INSTALATĂ [MW] ÎN COGENERARE

CAPACITATEA TERMICĂ INSTALATĂ [MW] ÎN SURSE DE PRODUCERE SEPARATĂ *

Thermoenergy Group municipiul CET Bacău 24,95/ 35,66 206,42

S.A. Bacău

(deține licența ANRE nr. 1784)

Sursa: Datele furnizate de către Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (2021)

în ceea ce privește infrastructura secundară de alimentare cu energie electrică din ZM Bacău, aceasta este alcătuită din 7 stații electrice, 225,81 km de LEA 110 kV, 334,73 km de LEAMT {linii electrice aeriene de medie tensiune), 393,5 km de LES MT (linii electrice subterane de medie tensiune), 860,4 km de LEA JT (linii electrice aeriene de joasă tensiune), 477,8 km de LES JT (linii electrice subterane de joasă tensiune) și 658 de posturi electrice. în tabelul de mai jos, observăm că doar în municipiul Bacău, comunele Filipești și Hemeiuș, identificăm toate tipurile de componente ale infrastructurii de alimentare cu energie electrică. Municipiul Bacău este pe primul loc în top la nivelul zonei metropolitane având un număr de stații electrice ce reprezintă cca. 71 % din total, lungimi de LEA 110 kV - 23 % din total, de LEA MT - 12 % din total, de LES MT - 98 % din total, de LEA JT -17 % din total, de LES JT - 99 % din total, un număr de posturi electrice - 60 % din total.

TABEL 54 - INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ PE UAT

f NR. 1 CRT.	LOCALITAT EA	STAȚIILE ELECTRIC E (NR.)	LEA 110 kV (KM)	LEAMT (KM)	LESMT (KM)	LEA JT (KM)	LES JT (KM)	POSTUR ILE (NR.)
1.	Bacău	5	52,476	38,716	385,13	149,433	472,01	396
2.	Berești Bistrița	0	5	17,228	0,36	21,9	0,06	9
3.	Blăgești	0	16	24,093	0	63	0	16
4.	Buhoci	0	6	12,56	0	40,7	0	12
5.	Faraoani	0	9,5	6,191	0	25,9	0,1	8
6.	Filtpești	1	23,231	19,301	2,025	58,18	0,62	18
7.	Gioseni	0	0	16,11	0	21,44	0,035	5
8.	Hemeiuș	1	42,643	8,644	2,69	33,38	0,1	21
9.	Horgești	0	0	4,57	0	38,2	0,08	11
10.	Itești	0	10	15,47	0	19,54	0,16	13
11.	Izvoru Berheciului	0	0	16,715	0	33,56	0,2	8
12.	Letea Veche	0	17,7	22,794	0,37	39,15	1,2	14
13.	Xxxxx Xxxxxxxx	0	11	7,312	0	22	0	9
14.	Măgura	0	11	4,824	0,112	22,605	1,498	8
15.	Mărgineni	0	19,96	15,59	0	60,3	0,65	28
16.	Gârleni	0	7,3	8,368	0,21	31,33	0,08	13
17.	Odobești	0	0	5,125	0	32,38	0	6
18.	Prăjești	0	0	2,203	0	19,3	0	4
19.	Sărata	0	0	10,373	2,6	17,3	0	9
20.	Săucești	0	0	31,57	0	40	0,18	20
21.	Xxxxx Xxx	0	0	8,478	0	19,96	0,29	10
22.	Tamași	0	0	1,598	0	22,54	0,1	6
23.	Traian	0	0	36,898	0	28,3	0,4	14
24.	TOTAL	7	225,81	334,731	393,497	860,398	477,763	658
		Sursa: Datele furnizate de către S.C. Delgaz Grid S. A. (2021)
în anul 2018 au fost		raportate	mai multe incidente deosebite apărute la					nivelul

infrastructurii de distribuție a energiei electrice care se regăsește și în zona metropolitană Bacău¹⁵². Instalațiile în care au apărut incidentele deosebite din cauza uzurii tehnice sunt: stația 400/110 kV Bacău sud, LEA 20 kV Onești_35 - Sănduleni (10

^,S! Cf. Raportul privind realizarea indicatorilor de performanță pentru serviciile de transport, de sistem ți de distribuție a energiei electrice și starea tehnică a rețelelor electrice de transport și de distribuție (201S) incidente deosebite), LEA 20 kV Filipești Plopana, LEA 20 kV Răcăciuni - UH Răcăciuni, LES 6 kv Letea - PA165 Bacău (4 incidente deosebite), Celula 110 kV Trafo 1 - stația Letea, celula 20 kV Trafo TSI2 - stația Filipești, celula 6 kV IAV2 - stația Letea, stația Letea - celula 6 kV PT230 Bacău, stația Letea - Trafo T1, Trafo 3 - stația Partizanu și stația Bălcescu - Trafo 2.

în zona metropolitană Bacău, datele ANRE arată că există 23 de producători de energie electrică care utilizează sursa regenerabilă solară, deci dețin centrale electrice fotovoltaice. Toate centralele CEF din zona metropolitană au o putere instalată foarte mică, de sub 1,3 MW fiecare.

TABEL 55 - MICII PRODUCĂTORI DE ENERGIE ELECTRICĂ DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU CARE UTILIZEAZĂ ENERGIA SOLARĂ
1 NR. I CRT.	LOCALITATEA	NR. TOTAL DE CENTRALE ELECTRICE FOTOVOLTAICE	PUTEREA TOTALĂ INSTALATĂ A CENTRALELOR (MW)

1.	municipiul Bacău	8	0,867
2.	comuna Hemeiuș	4	1,265
3.	comuna Gârleni	3	0,021
4.	comuna Măgura	2	0,012
5.	comuna Săucești	2	0,01
6.	comuna Luizi Călugăra	1	0,007
7.	comuna Horgești	1	0,003
8.	comuna Mărgineni	1	0,006
9.	comuna Letea Veche	1	0,01
10.	TOTAL 9 localități	23	2,201

Sursa: Datele furnizate de către Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (2021)

în total, zona metropolitană Bacău a înregistrat, în anul 2019, 99.745 de consumatori de energie electrică, dintre care cei rezidențiali reprezintă cel mai mare procentaj, și anume 93 %. Toți consumatorii, atât cei rezidențiali, cât și cei industriali, au consumat în total 395.198,3 MWh ( anul 2019). Cantitatea consumată de către consumatorii industriali reprezintă 72 % din totalul cantității de energie electrică consumată.

FIGURA 157 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII DE ENERGIE ELECTRICĂ CONSUMATE ÎN MEDIE DE UN CONSUMATOR REZIDENȚIAL Șl DE O INDUSTRIE ÎN PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Cantitatea de energie electrică consumată în medie de un consumator rezidențial (MWh/an pe consumator rezidențial)

Cantitatea de energie electrică consumată în medie de o industrie (MWh/an pe industrie)

1,20 1,16 1,18 1,17 1,17

2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: Datele furnizate de către S.C. Delgaz Grid S.A.(2021) și prelucrate de către consultant

în graficul de mai sus, observăm că în perioada de timp 2015-2019, cantitatea consumată de consumatorii rezidențiali este aproape constantă, iar cea consumată de consumatorii industriali a înregistrat o creștere ușoară în anul 2018, apoi o descreștere ușoară în anul 2019.

Operatorul economic de distribuție a energiei electrice a raportat că infrastructura de alimentare cu energie electrică se află în faza de extindere pentru un număr de 79 de consumatori în comuna Săucești. De asemenea, o serie de cereri sunt deja trimise primăriilor pentru solicitarea extinderii infrastructurii din municipiul Bacău pentru 15 consumatori, din comuna Izvoru Berheciului pentru 1 consumator, din comuna Letea Veche pentru 112 consumatori, din comuna Măgura pentru 17 consumatori, din comuna Odobești pentru 7 consumatori, și din comuna Tamași pentru 38 de consumatori. Așadar, 269 de consumatori vor beneficia de extinderea infrastructurii de alimentare cu energie electrică.

TABEL 56 - INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ AFLATĂ ÎN FAZA DE EXTINDERE SAU DE SOLICITARE A EXTINDERII PE UAT

NR. CRT.	LOCALITAT EA	FAZA DE EXTINDERE/ SOLICITARE EXTINDERE	NUMĂRUL DE CONSUMATORI CARE VOR BENEFICIA DE EXTINDERE
1.	Bacău	solicitare extindere	15
2.	Izvoru Berheciului	solicitare extindere	1
3.	Letea Veche	solicitare extindere	112
4.	Măgura	solicitare extindere	17

NR. CRT.	LOCALITAT . EA	FAZA DE EXTINDERE/ SOLICITARE EXTINDERE	NUMĂRUL DE CONSUMATORI CARE VOR BENEFICIA DE EXTINDERE
5.	Odobești	solicitare extindere	7
6.	Săucești	extindere	79
7.	Tamași	solicitare extindere	38
8.	TOTAL 1 extindere și 6 solicitări de extindere		269

Sursa: Datele furnizate de către S.C. Delgaz Grid S.A. (2021) în general, populația zonei metropolitane este mulțumită de infrastructura de alimentare cu energie electrică (74 % dintre respondenți au răspuns că sunt mulțumiți/ foarte mulțumiți la chestionar).

Infrastructura de alimentare cu energie termică

în cadrul secțiunii dedicate infrastructurii de alimentare cu energie electrică, am precizat că Thermoenergy Group^ SA Bacău are în administrare și serviciul public de alimentare cu energie termică. în plus, față de capacitatea electrică și termică în cogenerare prezentată în tabel, menționăm că centrala prezintă și o capacitate termică instalată în surse de producere separată de 206,42 MW.

în municipiul Bacău sunt 7 centrale, 54 de puncte termice și 3 hidrofoare. Conform datelor furnizate de către Thermoenergy Group SA Bacău și Consiliul Local Bacău (2021), este nevoie de eficientizarea punctelor termice din SACET Bacău prin instalarea de panouri fotovoltaice. De asemenea, este nevoie de realizarea unor noi sisteme de alimentare cu energie termică (module termice) a consumatorilor racordați la centralele termice existente (listate în tabelul de mai jos).

TABEL 57 - CENTRALELE TERMICE DIN MUNICIPIUL BACĂU

NR. CRT.	DENUMIREA CENTRALEI TERMICE	ADRESA	PUTEREA INSTALATĂ (MWt) ^!
1.	CT 2 Miorița	str. Miorița	5,81
2.	CT 3 Miorița	str. Prieteniei	11,63
3.	CT 3/5 Dr.Aroneanu	str. M Viteazu nr.12	5,81
4.	CT Bistrița	str. Luminii nr.1-3	1,40
5.	CT Grup Școlar	str. Vasile Alecsandri nr.20	10,47
6.	CT Parc 1	str. Aleea Parcului nr.4	5,81
7.	CT Prefectura	str. Mărășești nr.2	4,65
8.	TOTAL putere instalată (MWt)		45,58

Sursa: Datele furnizate de către S.C. Thermoenersy Group S.A. și ANRE (2021)

în total, conform datelor furnizate de către Thermoenergy Group SA Bacău (2021), municipiul Bacău a înregistrat, în anul 2020, 13.996 de consumatori, dintre care consumatorii rezidențiali reprezintă cel mai mare procentaj din total, și anume 99 %. Pentru toți consumatorii a fost distribuită o cantitate totală de 85.000 gcal/ în anul 2020. Cantitatea distribuită către consumatorii casnici a reprezentat 73 % din totalul cantității distribuite de energie termică.

în graficul de mai jos, observăm că în perioada de timp 2015-2020, cantitatea distribuită consumatorilor rezidențiali a fost constantă, iar cea distribuită operatorilor economici a înregistrat o ușoară creștere în perioada 2015-2018, și o descreștere destul de mare, de -35 %, în perioada 2018-2020. Cel mai probabil, în anul 2020, cca. 10.000 de consumatori au ales să se conecteze la rețeaua de alimentare cu gaze naturale.

FIGURA 158 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII DE ENERGIE TERMICĂ DISTRIBUITĂ ÎN MEDIE UNUI APARTAMENT BRANȘAT/ OPERATOR ECONOMIC ÎN PERIOADA 2015-2020, ÎN MUNICIPIUL BACĂU

5,084217755 4,872699005 5,062700965 4,996161482 4,605190311 4,470359712

2015 2016 2017 2018 2019 2020

Canitatea de energie termică distribuită în medie unui apartament branșat (gcal)

Canitatea de energie termică distribuită în medie unui operator economic (gcal)

Sursa: Datele furnizate de către S.C. Thermoenersy Group S. A. (2021) și prelucrate de către consultant

O 6

Infrastructura de alimentare cu gaz

Conform platformei web privind transportul de gaze în România, prin județul Bacău trec două culoare de transport: (1) culoarul estic și (2) culoarul central est-vest¹⁵³. Niciun culoar nu trece prin zona metropolitană.

în cadrul sistemului de alimentare cu gaze naturale, la nivelul zonei metropolitane, operatorul economic de distribuție a gazului natural este S.C. Delgaz Grid S.A. Conform SIDU municipiul Bacău {2017), sistemul de alimentare cu gaze naturale la nivelul municipiului Bacău este bazat pe două stații de predare existente - (1) SRM predare I Mărgineni și (2) SRM predare II SOFERAT - și pe 40 de stații reglare - măsură.

în zona metropolitană Bacău, 6 UAT-uri din 23 sunt racordate la rețeaua de alimentare cu gaze naturale. Acestea sunt: municipiul Bacău și comunele Hemeiuș, Letea Veche, Măgura, Mărgineni și Traian. în graficul de mai jos, observăm o ușoară creștere a lungimii

Sursă web: https://www.gazderomania.ro/harta-transport-gaz/ (accesat la 25 aprilie 2021) conductelor de distribuție a gazelor în fiecare UAT, cu o scădere mai evidentă în anul 2017 în comuna Hemeiuș, urmata iar de o creștere. Cei mai mulți km de conducte au fost înregistrați în anul 2019 în municipiul Bacău, ce au reprezentat 60 % din totalul conductelor din ZM Bacău. Municipiul a fost urmat de comuna Mărgineni, unde lungimea conductelor a reprezentat 14 % din total.

FIGURA 159 - EVOLUȚIA LUNGIMI! CONDUCTELOR DE DISTRIBUȚIE A GAZELOR PE UAT ÎN PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

FIGURA 160 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII DE GAZE NATURALE DISTRIBUITE PE UAT ÎN PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

Evident, municipiul Bacău a fost pe primul loc și din punct de vedere al cantității de gaze naturale distribuite. în anul 2019, cantitatea distribuită în municipiu a reprezentat 92 % din totalul cantității distribuite în ZM Bacău. Conform graficului, în ultimul an (2019) municipiul Bacău a înregistrat o scădere față de anii anteriori. în ceea ce privește situația celorlalte UAT-uri, observăm că acestea au avut o evoluție aproape constantă.

Din cantitatea totală de gaze naturale distribuite în zona metropolitană Bacău, un procent de 38 % este pentru uz casnic.

FIGURA 161 - CANTITĂȚILE DE GAZE NATURALE DISTRIBUITE ÎN ANUL 2019 (%), ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic
Cantitatea de gaze naturale distribuite pentru alte utilizări

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

Municipiul Bacău s-a situat pe primul loc și din punct de vedere al numărului de consumatori de gaze naturale. în anul 2019, numărul de consumatori din municipiu reprezenta 94 % din totalul consumatorilor din zona metropolitană, cu o creștere de 8 % în perioada de timp 2015-2019. în celelalte localități, după cum observăm în grafic, evoluția numărului consumatorilor este aproximativ constantă.

FIGURA 162 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE CONSUMATORI PE UAT ÎN PERIOADA 20152019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

70.000

60.000 —

Municipiul Bacău Hemeiuț

«Letea Veche

Măgura ^—Mărgineni । —Trai an

50.000

40.000

30.000

20.000

10.000 0 ------

2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: Datele furnizate de către S.C. Delgaz Grid S.A.(2O21) și prelucrate de către consultant

în anul 2019, numărul consumatorilor casnici din zona metropolitană Bacău a ocupat primul loc, reprezentând 95 % din totalul consumatorilor. Pe locul doi s-au situat cei comerciali ce au reprezentat 3 % din total.

FIGURA 163 - CONSUMATORII DE GAZ ÎN ANUL 2019 (%), ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Casnici
Terțiari
Asimilați

Secundari

Comerciali

Sursa: Datele furnizate de către S.C. Delgaz Grid S.A. (2021) și prelucrate de către consultant

în harta de mai jos, observăm că în municipiul Bacău și comuna Traian, în anul 2019, au fost distribuite cele mai mici cantități de gaze/ consumator casnic, cantități încadrate în intervalul 0,6 - 0,81 mii mc/ locuitor/ an. Comunele Letea Veche și Măgura au înregistrat valori încadrate în intervalul 0,81 - 1,12 mii mc/ locuitor/ an, iar comunele Hemeiuș și Mărgineni au avut valorile încadrate în intervalul maxim, de 1,12 - 1,96 mii mc/ locuitor/ an.

Rețeaua de locaiitâți

(•) Municipiu reședință de Județ

(•) Municipiu

Sursa: NS Baza de date TEMPO Online și datele furnizate de către S.C. Delgaz Grid

S.A. și prelucrate de către consultant

Conform datelor furnizate de către operatorul de distribuție, 10 lucrări de reabilitare a componentelor sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt necesare pe aproximativ 38 de străzi din cele 329 de străzi ale municipiului Bacău. Aceste lucrări însumează o lungime totală proiectată de cca. 39 km ce reprezintă 20 % din totalul lungimii străzilor din municipiu.

Infrastructura de iluminat public

Conform datelor furnizate de către Primăria municipiului Bacău, Compartiment Drumuri, Rețele și Avize (anterior Direcția drumuri publice - Serviciul drumuri rețele și iluminat), există 8 străzi din cele 329 de străzi ale municipiului fără rețea de iluminat public. Acestea însumează o lungime de 9 km (ce reprezintă 0,004 % din totalul lungimii străzilor din municipiu). Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos:

TABEL 58 - STRĂZILE CARE NU PREZINTĂ REȚEA DE ILUMINAT PUBLIC DIN MUNICIPIUL BACĂU

			PROCENT DIN TOTALUL
NR. CRT.	DENUMIREA STRĂZII CARE NU PREZINTĂ REȚEA DE ILUMINAT PUBLIC	LUNGIMEA (KM)	STRĂZILOR CARE NU PREZINTĂ REȚEA DE ILUMINAT PUBLIC (%)
1.	str. Căpitan Vasile Merica	0,24	3%
2.	str. Constantin Mușat	0,9	10%
3.	str. Constantin Platon	0,35	4%
4,	str. Cezar Uncescu	0,84	9%
5.	str. Doctor Alexandru Safran	3,7	41 %
6.	str. General Eremia Grigorescu	1,47	16 %
7.	str. Gheorghe Hociung	1,03	12%
8.	str. Timpului	0,47	5%
TOTAL 8 străzi		9	100%

Sursa: Datele furnizate de către Primăria municipiului Bacău (2021)

De asemenea, sunt 5 străzi/ zone din municipiu care nu sunt decât parțial luminate. Acestea sunt: str. Arinilor (rețeaua de iluminat public lipsește în zona arterei paralele cu traseul canalului), str. Câmpului, str. Costache Radu, str. Izvoare (nr. 129 în incinta cartierului Habitat) și Parcul Gherăiești (iluminat insuficient).

în perioada 2019-2020, municipalitatea a finalizat o serie de investiții la nivelul rețelei de iluminat public rezultând 352 de noi puncte luminoase, astfel⁸⁸:

• Extinderea cu 30 de puncte luminoase în Parcul Catedrala;
• Extinderea cu 8 puncte luminoase pentru parcarea aferentă Parcului Catedralei;
• înlocuirea rețelei si infrastructurii existente cu 44 de puncte luminoase pe Strada Aeroportului;
• înlocuirea și extinderea rețelei existente cu 60 de puncte luminoase în intersecția B-dul. Unirii - Tecuciului - C. Romanului - în intersecțiile cu sensuri giratorii;
• înlocuirea și modernizarea integrală a sistemului de iluminat public cu 170 de puncte luminoase pentru Insula de agrement;
• Extinderea rețelei de iluminat cu 40 de puncte luminoase pentru Parcul Făgărași. în prezent, conform datelor furnizate de către Primărie - Direcția drumuri publice -Serviciul drumuri rețele și iluminat (2021), municipiu! Bacău are un obiectiv aflat în faza de implementare, și anume „Modernizarea unei mari părți a sistemului de iluminat public din municipiul Bacău” care vizează modernizări pe străzile din Zona Prioritară și Zona Rest Municipiu. Proiectul prevede înlocuirea corpurilor de iluminat cu LED-uri. Aceste corpuri vor fi gestionate prin intermediul unui sistem de telegestiune.

Și în mediul rural vor fi înlocuite corpurile de iluminat cu LED-uri, prin programul „Iluminat public". Sunt 11 UAT-uri (inclusiv municipiul Bacău) din 23 de UAT-uri ale zonei metropolitane care au obținut finanțare la începutul anului 2021: Faraoani, Sărata, Horgești, Odobești, Letea Veche, Izvoru Berheciului, Itești, Măgura, Prăjești și Xxxxx-Xxxxxxxx⁸⁹. De asemenea, 4 localități rurale au semnat recent contractul de finanțare pentru un alt proiect de iluminat public ecologic. Acestea sunt: Faraoani, Sărata, Horgești și Odobești’⁵⁵.

în urma analizelor răspunsurilor la chestionar, a rezultat faptul că populația zonei metropolitane nu este foarte mulțumită de rețeaua de iluminat public: doar circa 44 % dintre respondenți au răspuns că sunt mulțumiți/ foarte mulțumiți.

3.6.2. INFRASTRUCTURA DE TELECOMUN CAȚ E

Conform SIDU municipiul Bacău (2017), municipiul Bacău se află în raza de acoperire a principalilor operatori de telecomunicații fixe și mobile: Telekom, Orange, Vodafone și DIGI. Din analiza hărților de acoperire pentru principalii operatori de telefonie aflăm că municipiul Bacău beneficiază de servicii mobile 4G pentru toți operatorii menționați anterior.

în ceea ce privește restul zonei metropolitane, sunt 9 UAT-uri din 23, localizate în estul zonei metropolitane, unde acoperirea serviciilor mobile de telecomunicații este deficitară. Acestea sunt: Buhoci, Traian, Odobești, Secuieni, Tamași, Gioseni, Horgești, Izvoru Berheciului și Prăjești^,57.

De asemenea, pe „Lista zonelor albe NGN” din anul 2017 am identificat 6 UAT-uri rurale din zona metropolitană Bacău: Blăgești (satul Poiana Negustorului), Filipești (satele Boanța, Cernești, Cotu Grosului, Hîrlești și Onișcani), Horgești (satele Mărăscu și Răcătău de Jos), Izvoru Berheciului (satul izvoru Berheciului), Mărgineni (satul Poiana) și Sărata (satul Bălțata). în tabelul de mai jos, observăm că 3 sate nu au rețea de acces la puncte fixe (buclă locală) care permite viteze de transfer a datelor în regim „best effort" > 2 MBPS < 30 MBPS. Acestea sunt: satul Poiana Negustorului (din comuna Blăgești), satul Cotu Grosului (din comuna Filipești) și satul Mărăscu (din comuna Horgești). Mai adăugăm că satul Izvoru Berheciului (din comuna Izvoru Berheciului) nu are rețea de acces la puncte mobile (buclă locală) de tipul 4G (LTE).

TABEL 59 - ZONELE ALBE NGN DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

NR. CRT.	DENUMIREA UAT-ULUI RURAL CARE FACE PARTE DIN ZONA ALBĂ NGN	ARE REȚEA DE ACCES LA PUNCTE FIXE (BUCLĂ LOCALĂ) CARE PERMITE VITEZE DE TRANSFER A DATELOR ÎN REGIM „BEST EFFORT” > 2 MBPS <30 MBPS	ARE REȚEA DE ACCES LA PUNCTE MOBILE (BUCLĂ LOCALĂ) DE TIPUL 4G (LTE)
1.	Blăgești (satul Poiana Negustorului)	NU	DA
2.	Filipești (satele Boanța, Comești, Cotu Grosului, Hîrlești și Onișcani)	DA (excepție face satul Cotu Grosului)	DA
3.	Horgești (satele Mărăscu și Răcătău de Jos)	DA (satul Răcătău de Jos), NU (satul Mărăscu)	DA
4.	Izvoru Berheciului (satul Izvoru Berheciului)	DA	NU
5.	Mărgineni (satul Poiana)	DA	DA
6.	Sărata (satul Bălțata)	DA	DA

Sursa: https://bit.ly/3aU3z6i (accesat ia 25 aprilie 2021)

în general, populația zonei metropolitane este mulțumită de infrastructura de telecomunicație (75 % dintre respondenți au răspuns că sunt mulțumiți / foarte mulțumiți la chestionar).

3.6.3. INFRASTRUCTURĂ DE ALIMENTARE DE APĂ POTABILĂ SI GESTIUNE A APELOR UZATE

Conform SIDU municipiul Bacău (2017), sistemul de captare a apei potabile pentru alimentarea populației municipiului Bacău utilizează sursele de apă subterane: fronturile Gherăiești 1, Gherăiești 2, Mărgineni 1, Mărgineni 2, Hemeiuși 1 și Hemeiuși 2. De asemenea, utilizează și o sursă de apă de suprafață: captare din Lacul Poiana Uzului, de lângă Dărmănești.

în ceea ce privește numărul de stații de pompare a apei potabile, în municipiul Bacău exisă două: la (1) Gherăiești și (2) Mărgineni. Comparativ cu perioada de timp analizată în SIDU municipiul Bacău (2017), perioada 2010-2015, unde capacitatea totală a instalațiilor de producere a apei potabile din municipiul Bacău era în descreștere cu cca. 20%, în perioada 2015-2019 aceasta a rămas constantă. în ceea ce privește întreaga zonă metropolitană, capacitatea totală a instalațiilor de producere a apei potabile a crescut foarte puțin, cu cca. 2 %.

La momentul elaborării analizei situației existente, proiectul de realizare a infrastructurii pentru rezerva de apă a municipiului Bacău este finalizat. Proiectul a beneficiat de o finanțare de 31.546.583 lei, asigurată prin Programul Național de Dezvoltare Locală ^15S.

FIGURA 165 - EVOLUȚIA CAPACITĂȚII TOTALE A INSTALAȚIILOR DE PRODUCERE A APEI POTABILE ÎN PERIOADA 2015-2019 (MC/ ZI), ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

75 76 76 76

— -TOTAL capacitate instalații de producere a apei potabile

2015

2016 2017 2018 2019

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

Lungimea totală simplă a rețelei de alimentare cu apă potabilă a crescut în perioada 2016-2018, în special în perioada 2017-2018, când municipiul Bacău și-a extins rețeaua cu cca. 110 km.

FIGURA 166 - EVOLUȚIA REȚELEI DE DISTRIBUȚIE A APEI POTABILE ÎN PERIOADA 2015-2019 (KM), ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

TOTAL rețea de distribuție a apei potabile

2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

După cum observăm în harta de mai jos, 2 UAT-uri din 23 nu aveau în anul 2019 rețea de distribuție a apei potabile: comunele Gârleni și Odobești. Tot în anul 2019, majoritatea UAT-urilor rurale s-au încadrat în intervalul 0 - 20,3 km, 6 UAT-uri rurale s-au încadrat în următorul interval de 20,3 - 59,5 km, iar municipiul Bacău a avut cei mai mulți km, mai exact 378,1 km de conducte de distribuție a apei potabile.

FIGURA 167 - LUNGIMEA TOTALĂ A REȚELEI SIMPLE DE DISTRIBUȚIE A APEI POTABILE PE UATÎN ANUL 2019 (KM), ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

|l ^T'~|| umili judele

limită unități administrative

teritoriale de bată

Limită ADi Zona Metropolitană Bacău

Rețeaua de localități

(•) Municipiu reședință de iudet

@ Municipiu

® Oraș

’ Sat reședință de comună

Sat

infrastructură de transport Drum național

- Drum județean

Drumuri si străzi locale

Cale ferată

Rețea distribuție apă potabilă (km) 0

0 20,3

20,1 59,5

I 378,1

Sursa: INS Baza de date TEMPO Online

în perioada 2015-2019, cantitatea totală de apă distribuită în zona metropolitană a avut o ușoară scădere în perioada 2015-2017, apoi o ușoară creștere până în anul 2019. în cazul apei distribuite pentru uz casnic, a fost o ușoară creștere doar în perioada 2016-2018.

FIGURA 168 - EVOLUȚIA CANTITĂȚII TOTALE DE APĂ DISTRIBUITĂ Șl A CELEI DISTRIBUITĂ PENTRU UZ CASNIC ÎN PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

⁸ 8 8 8

5 6 6

— — — TOTAL apă distribuită TOTAL apă uz casnic

2015 2016 2017

2018

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

Din datele furnizate de către S.C. Compania Regională de Apă Bacău S.A. (2021), sesizăm că nu este acoperită toată zona metropolitană de către acest operator economic. Acesta acoperă 9 UAT-uri din 23, și anume: municipiul Bacău și comunele Faraoani, Filipești, Hemeiuș, Mărgineni, Prăjești, Săucești, Tamași și Traian.

Cei mai mulți consumatori racordați la rețeaua de alimentare cu apă au fost înregistrați în municipiul Bacău, reprezentând 77 % din totalul consumatorilor din localitățile zonei metropolitane acoperite de S.C. Compania Regională de Apă Bacău S.A., în anul 2019. Din graficul de mai jos, observăm că evoluția este una crescătoare la nivelul UAT-urilor, una mai evidentă de cca. 11 %în municipiul Bacău, și una ușoară, aproape constantă, în celelalte UAT-uri.

Numărul consumatorilor casnici din localitățile zonei metropolitane Bacău deservite de S.C. Compania Regională de Apă Bacău S.A. a reprezentat, în anul 2019, 94 % din totalul consumatorilor din zonă.

FIGURA 169 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE CONSUMATORI RACORDAȚI LA REȚEAUA DE ALIMENTARE CU APĂ PE UAT ÎN PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Sursa: S.C. Compania Regională de Apă Bacău S.A. (2021)

FIGURA 170 - CONSUMATORII CASNICI Șl OPERATORII ECONOMICI RACORDAȚI LA REȚEAUA DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN ANUL 2019 (%), ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

TOTAL consumatori casnici

TOTAL operatori economici

Sursa: S.C, Compania Regională de Apă Bacău S.A, (2021)

După cum observăm în tabelul de mai jos, comunele Faraoani și Tamași aveau în anul 2019 cele mai multe locuințe racordate la rețeaua de alimentare cu apă. Pe ultimul loc se afla comuna Hemeiuș -10 % din totalul locuințelor.

TABEL 60 - NUMĂRUL DE GOSPODĂRII/ LOCUINȚE RACORDATE LA REȚEAUA DE ALIMENTARE CU APĂ PE UAT ÎN ANUL 2019, ÎN ZONA GESTIONATĂ DE S.C. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A.

NR. CRT.	DENUMIREA UAT-ULUI	NUMĂRUL DE GOSPODĂRII/ LOCUINȚE RACORDATE LA REȚEAUA DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN ANUL 2019	PROCENTUL NUMĂRULUI DIN TOTALUL LOCUINȚELOR EXISTENTE ÎN ANUL 2019 (%)
1.	municipiul Bacău	26.992 (branșamente)	-
2.	comuna Mărgineni	2.386	61 %
3.	comuna Faraoani	1.361	76%
4.	comuna Tamași	803	72%
5.	comuna Filipești	786	39%
6.	comuna Săucești	784	35%
7.	comuna Traian	479	35%	( )
	comuna Hemeiuș	314	10%	( )

Sursa: S.C. Compania Regională de Apa Bacău S.A. (2021) și INS - Baza de date TEMPO Online

Datele furnizate de către CRAB SA că în municipiul Bacău există pierderi pe rețelele de alimentare cu apă, cu o medie de 53 % în perioada de timp 2015-2019. In anul 2019 a fost înregistrat cel mai mare procentaj - de 58 %. Pentru a răspunde acestei disfuncții, există propuneri de reabilitare a rețelelor de apă de pe 111 străzi din cele 329 de străzi ale municipiului Bacău (cca. 34 % din total), altele decât cele care se vor realiza prin POIM 2015-2020.

în urma analizelor răspunsurilor la chestionar, a rezultat faptul că populația zonei metropolitane nu prea este mulțumită de rețeaua de alimentare cu apă potabilă: doar circa 39 % dintre respondenți au răspuns că sunt mulțumiți/ foarte mulțumiți.

în ceea ce privește infrastructura de gestiune a apelor uzate, stația de epurare Bacău este localizată în sud-estul municipiului, pe malul drept al râului Bistrița⁹⁰. în anul 2017 funcționa la 60 % din capacitate. Principala problemă de atunci, care încă nu s-a rezolvat, o constituie nămolurile generate la stația de epurare care nu sunt valorificate, în ceea ce privește rețeaua de canalizare prezentă la nivelul zonei metropolitane, lungimea totală simplă a conductelor a crescut mult în perioada 2015-2019, în special în perioada 2017-2018, când rețeaua din municipiul Bacău a fost extinsă cu cca. 150 km.

FIGURA 171 - EVOLUȚIA LUNGIMII TOTALE SIMPLE A CONDUCTELOR DE CANALIZARE ÎN PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

' 'TOTAL lungime totală simplă a conductelor de canalizare

2015

2016 2017 2018 2019

Sursa: NS Baza de date TEMPO Online

După cum observăm în harta de mai jos, 5 UAT-uri din 23 nu aveau în anul 2019 rețea de canalizare: comunele Gârleni, Itești, Prăjești, Odobești și Xxxxx-Xxxxxxxx. Deși nu apar în baza de date INS5E Tempo Online, comunele Filipești și Hemeiuș beneficiază de existența rețelei de canalizare (rețea ce are însă nevoie de extinderi). Tot în anul 2019, majoritatea UAT-urilor rurale s-au încadrat în intervalul 0 - 13 km, 4 UAT-uri rurale în următorul interval de 13 - 41 km, iar municipiul Bacău a avut cei mai mulți km, mai exact 377,4 km de conducte de canalizare.

Rețeaua de localități

@ Municipiu reședință de județ

® Municipiu

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online - G0S110A

Cei mai mulți consumatori racordați la rețeaua de canalizare au fost înregistrați în municipiul Bacău reprezentând 89 % din totalul consumatorilor din localitățile zonei metropolitane acoperite de S.C. Compania Regională de Apă Bacău S.A., în anul 2019. Din graficul de mai jos, observăm că evoluția este una ușor crescătoare (în ultimii 2-3 ani), aproape constantă, la nivelul UAT-urilor. Menționăm că UAT-urile Filipești și Prăjești nu au nici în prezent rețea de canalizare, conform datelor recente furnizate de către S.C. Compania Regională DE APĂ BACĂU S.A. (2021).

FIGURA 173 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE CONSUMATORI RACORDAȚI LA REȚEAUA DE CANALIZARE PE UATÎN PERIOADA 2015-2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

18.000

16.000

14.000		— — — TOTAL consumatori
12.000		—— muncipiul Bacău
10.000
		Hemeiuș (satul Lilieci)
8.000		Mărgineni
6.000		Săucești
4.000		Tamași
2.000		Trai a n
0
	2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: S.C. Compania Regională de Apă Bacău S.A. (2021)

Numărul consumatorilor casnici din localitățile zonei metropolitane Bacău deservite de S.C. Compania Regională de Apă Bacău S.A. a reprezentat, în anul 2019, 90 % din totalul consumatorilor din zonă.

FIGURA 174 - CONSUMATORII CASNICI Șl OPERATORII ECONOMICI RACORDAȚI LA REȚEAUA DE CANALIZARE ÎN ANUL 2019, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

TOTAL consumatori casnici

TOTAL operatori economici

Sursa: S.C. Compania Regională de Apă Bacău S.A. (2021)

După cum observăm în tabelul de mai jos, sunt foarte puține locuințe racordate la rețeaua de canalizare. Comunele Săucești și Faraoani înregistrează cele mai mari procentaje (de 27 % din totalul locuințelor) comparativ cu celelalte localități. Gradul redus de racordare la infrastructura de canalizare a fost o problemă semnalată și în cadrul grupurilor de lucru.

TABEL 61 - NUMĂRUL DE GOSPODĂRII/ LOCUINȚE RACORDATE LA REȚEAUA DE CANALIZARE PE UAT ÎN ANUL 2019, ÎN ZONA GESTIONATĂ DE S.C. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A.

NR. CRT.	DENUMIREA UAT-ULUI	NUMĂRUL DE GOSPODĂRII/ LOCUINȚE RACORDATE LA REȚEAUA DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN ANUL 2019	PROCENTUL NUMĂRULUI DIN TOTALUL LOCUINȚELOR EXISTENTE ÎN ANUL 2019 (%)
1.	municipiul Bacău	14.429 (racorduri)	-
2.	comuna Mărgineni	303	8%
3.	comuna Faraoani	491	27%
4.	comuna Tamași	146	13%
⁵-	comuna Fiiipești	»	0%
6.	comuna Săucești	598	27%
7.	comuna Traian	229	17%
8.	comuna Hemeiuș	¹²	0,4%

Sursa: S.C. Compania Regională de Apă Bacău S.A. (2021) și iNS - Baza de date TEMPO Online

Datele furnizate de către CRAB SA arată că în municipiul Bacău nu există pierderi pe rețelele de canalizare, iar apele pluviale din municipiu nu sunt recuperate și reutilizate. Canalizarea pluvială din municipiu are o lungime totală de 4,39 km (cca. 1 % din canalizarea publică) și se regăsește în Cartierul ANL Gherăiești și pe str. Arcade Șeptilici. în plus, datele indică existența a 23 de străzi ce necesită reabilitare din municipiul Bacău (cca. 7 % din totalul străzilor din municipiu, cu mențiunea că 3 străzi din municipiu nu au canalizare: Ulmilor, Zorilor și Col. Xxxxxxxx Xxxxxxx). Și în alte UAT-uri există străzi ce necesită reabilitare, altele decât cele care se vor realiza prin POIM 2015-2020: pe str. Morăriței (comuna Săucești), pe străzile Subtraversare Pârâu V. Mare, Moghioruș și Daliei (comuna Faraoani) și pe str. Principală (comuna Tamași). Operatorul a precizat că SPAU-rile 22 Letea Veche, 10 Faraoani, 11 Săucești, 3 Tamași, 3 Traian și 5 Bacău, din cadrul sistemelor de canalizare, necesită modernizare. De asemenea, și SEAU Traian necesită modernizare, deoarece nu îndeplinește parametrii tehnici de performanță.

în urma analizelor răspunsurilor la chestionar, a rezultat faptul că populația zonei metropolitane nu prea este mulțumită de serviciul de rețeaua de canalizare: doar 49 % dintre respondenți au răspuns că sunt mulțumiți/ foarte mulțumiți.

3.6.4. INFRASTRUCTURA DE GEST UNE A DEȘEUR LOR

Singurul depozit din județul Bacău, conform informațiilor furnizate de către Agenția de Protecție a Mediului Bacău (2021), este depozitul conform de deșeuri din municipiul Bacău, finalizat în anul 2010 prin proiectul ISPA, care se încadrează în clasa b - depozit de deșeuri nepericuloase, conform clasificării din HG. Nn 349 / 2005 (art. 4). Acesta este localizat pe str. Chimiei nr. 20, din municipiul Bacău. în cadrul acestui depozit este permisă depozitarea următoarelor deșeuri: (1) deșeuri municipale, (2) deșeuri nepericuloase de orice altă origine, care satisfac criteriile de acceptare a deșeurilor la depozitul pentru deșeuri nepericuloase și (3) deșeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu a celor prevăzute la nr. (2) și care satisfac criteriile relevante de acceptare.

Suprafața totală a depozitului este de 324.888 mp, din care o suprafață de 253.000 mp este dedicată depozitării (cca. 78 %). în prezent, depozitarea se face pe celula 2 a depozitului (maximul este de 4 celule), construită în anul 2018. Aceasta ocupă o suprafață de 7,72 ha și are un volum de deșeuri compactate de 1.756.000 mc.

Depozitul conform de deșeuri Bacău este dotat și cu: (1) o stație de sortare, (2) o stație de compostare, (3) o stație de concasare a deșeurilor din construcții și demolări și (4) un centru de colectare a deșeurilor voluminoase, DEEE-uri, și deșeuri periculoase.

TABEL 62 - STAȚIILE DE COMPOSTARE, SORTARE Șl CONCASARE A DEȘEURILOR DIN CONSTRUCȚII Șl DEMOLĂRI DIN INCINTA DEPOZITULUI CONFORM DE DEȘEURI DIN MUNICIPIUL BACĂU

NR.

CRT.

TIPUL STAȚIEI - -

I I

-SUPRAFAȚA (MP)

CAPACITATEA PROIECTATĂ

1.	Stație de compostare	3.900	2.000 t/an
2.	Stație de sortare	3.500	12.000 t/an	o
3.	Zonă de stocare și stație de concasare a deșeurilor din	5.300	30 t/oră

construcții și demolări

Sursa: Raport anual privind starea mediului in județul Bacău pe anul 2019 și Autorizația Integrată de Mediu cu nr. 9 din 29.08.2011 transferată în data de 13.06.2018

Depozitul conform de deșeuri este gestionat de către 5.C. ECOSUD S.A.⁹¹. Acest operator a fost desemnat de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău (ADIS) să gestioneze și stațiile de transfer realizate prin intermediul proiectului Sistemul integrat de management al deșeurilor solide în județul Bacău (SMID). Stațiile de transfer din județ sunt: (1) stația de transfer deșeuri Berești Tazlău, (2) stația de transfer Găiceanca și (3) stația de transfer Onești. Adăugăm că, stația din municipiul Onești este dotată și cu o stație de sortare, și una de compostare. Menționăm că toate aceste stații realizate prin SMID nu se află în zona metropolitană Bacău.

Tot prin intermediul proiectului SMID Bacău, județul Bacău a fost împărțit în 5 zone de colectare⁹², iar localitățile din zona metropolitană Bacău fac parte din Zona 1 Bacău, astfel:

• Sub-zona 1.1 operatori CT POS Mediu: Blăgești, Colonești, Dămienești, Izvorul Berheciului, Lipova, Negri, Odobești, Plopana, Roșiori, Secuieni, Parincea, Ungureni, Filipeni, Sascut, Valea Seaca, Orbeni, Parava;
• Sub-zona 1.2 ISPA care cuprinde Municipiul Bacău și comunele limitrofe: Berești-Bistrița, Buhoci, Cleja, Faraoani, Filipești, Gioseni, Gârleni, Hemeiuș, Horgești, Itești, Letea Veche, Xxxxx-Xxxxxxxx, Măgura, Mărgineni, Nicolae-Bălcescu, Prăjești, Racova, Răcăciuni, Sărata, Săucești, Tamași, Traian.

APM Bacău (2021) raportează semnarea contractului de delegare a serviciului de colectare și transport de deșeuri municipale pentru ZONA 1 ISPA (municipiul Bacău și cele 22 de comune limitrofe). Pentru 65 de UAT-uri, din totalul de 93 de UAT-uri membre din județul Bacău, este desemnat operatorul economic S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A.

La nivelul județului sunt 9 operatori de salubritate, iar unul dintre aceștia deservește și localitățile zonei metropolitane Bacău. Acest operator este S.C. SOMA S.R.L. având autorizația de mediu cu nr. 234 emisă de ANPM la data de 02.12.2019. în plus, operatorul deservește și localitățile Cleja, Nicolae Bălcescu și Răcăciuni (APM, 2021).

O nevoie identificată în cadrul Grupului de lucru Mediu și infrastructură tehnico-edilitară este legată de lipsa punctelor de colectare pentru deșeurile voluminoase și textile, în special în municipiul Bacău.

Rețeaua ue localități

@ Municipiu reședință de județ

@ Municipiu

Sursa: Datele furnizate de către APM (2021) și prelucrate de către consultant

în urma analizelor răspunsurilor la chestionar, a rezultat faptul că populația zonei metropolitane nu este mulțumită de serviciul de salubrizare. Doar 24 % dintre respondenți au răspuns că sunt mulțumiți/ foarte mulțumiți. în general, populația consideră curățenia municipiului Bacău și reciclarea deficitare (coșuri de gunoi insuficiente, lipsa containerelor de reciclare și a gestionării eficiente a acestui aspect).

Graficul de mai jos cuprinde evoluția cantității totale de deșeuri colectate (de către S.C. SOMA S.R.L. în ZM Bacău și cele trei localități) și valorificate, mai exact: deșeurile menajere și asimilabile colectate de la populație și operatorii economici, deșeurile din serviciile municipale (cuprind deșeurile stradale, din piețe, parcuri și grădini) și deșeurile din construcții și demolări. Observăm că tendința generală este de scădere pentru ambele cantități, mai ales în cazul deșeurilor valorificate, unde am înregistrat o scădere de -94 %. în cazul deșeurilor colectate, cantitatea a scăzut până în anul 2018 și a rămas constantă în ultimii doi ani. Tipurile de deșeuri care au influențat scăderea sunt cele provenite din construcții și demolări. Cantitatea colectată a acestora a scăzut foarte mult, de la 31.312 t în anul 2016 (28 % din total), la 293 t în anul 2019 (0,4 % din total). Adăugăm că toate cantitățile colectate de deșeuri din construcții și demolări au fost valorificate. Prin urmare, dacă în 2016 ponderea deșeurilor valorificate din construcții și demolări reprezenta 93 % din totalul cantității de deșeuri valorificate, aceeași pondere era în 2019 de doar 14 % din totalul deșeurilor valorificate.

Sursa: Datele furnizate de către APM (2021) și prelucrate de către consultant în municipiul Bacău și comuna Letea Veche cantitatea medie anuală de deșeuri generată de un locuitor este cea mai mare din zona metropolitană, cuprinsă în intervalul 263 -306 kg/ locuitor (în anul 2020). Menționăm că în municipiul Bacău, 96 % din deșeurile colectate sunt deșeuri municipale amestecate. Pe locul doi se află deșeurile bio-degradabile ce reprezintă cca. 2 % din total (Primărie, 2019).

în UAT-urile localizate în estul zonei metropolitane este generată cantitatea cea mai mică, cuprinsă în intervalul 117 - 147 kg/ locuitor. Doar comuna Traian este încadrată în următorul interval, de 147 - 216 kg/ locuitor, alături de comunele Filipești, Gârleni, Xxxxx-Xxxxxxxx, Sărata și Faraoani. în restul comunelor, Berești-Bistrița, Itești, Hemeiuș, Săucești, Mărgineni și Măgura, un locuitor generează o cantitate medie anuală de 216 -263 kg/ locuitor, puțin sub media națională anuală de 272 kg/ locuitor.

Rețeaua de localități

(•) Municipiu reședință de județ

® Municipiu

* Sat reședință de comuni

Sat

Infrastructuri de transport

Drum național

---- Drum județean

Drumuri |l suin locale

Cale ferati

Sursa: Datele furnizate de către S.C. SOMA S.R.L. (2021) și prelucrate de către consultant

Din totalul deșeurilor menajere și asimilabile colectate de la populație și operatori economici, în anul 2019 cca. 1 % a reprezentat cantitatea deșeurilor colectate selectiv. Până în anul 2019, a fost sub 1 %. De asemenea, în anul 2019 toată cantitatea de deșeuri colectate selectiv a fost valorificată. Până în anul 2019, procentajele cantității de deșeuri valorificate au variat, între 93-96 % din totalul deșeurilor colectate selectiv. Municipiul Bacău a colectat cea mai mare cantitate de deșeuri reciclabile, ce reprezintă 75 % din totalul reciclabilelor colectate din zona metropolitană. Municipiul este urmat de comunele Gârleni, Hemeiuș, Săucești, Măgura, Letea Veche și Nicolae Bălcescu, încadrate în intervalul 33 - 84 t colectate în anul 2020 (2 - 5 % din total pentru fiecare UAT).

Cel mai mare procentaj este de 46 % din total reprezentat de reciclabile de tip ambalaje de metale, urmat de PET reprezentând 29 % din total, urmat de hârtie și carton de 21 % din total, și pe ultimul loc se situează sticla ce reprezintă 4 % din total.

FIGURA 178 - PROCENTUL DEȘEURILOR RECICLABILE PE TIP DE DEȘEU (METAL, HÂRTIE/ CARTON, STICLĂ, PET) ÎN ANUL 2020, ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Ambalaje de metal
Hârtie și carton

x Sticlă

PET

Sursa: Datele furnizate de către S.C. SOMA S.R.L. (2021) și prelucrate de către consultant

în zona metropolitană Bacău sunt 28 de operatori economici care colectează deșeuri de ambalaje (anul 2020)⁹³: Municipiul Bacău - 21, comunele Letea Veche - 3, Traian - 2, Filipești - 1 și Hemeiuș - 1. De asemenea, sunt și 4 operatori care reciclează deșeurile de ambalaje: Municipiul Bacău - 3 și comuna Letea Veche -1. Pentru colectarea de DEEE sunt 2 operatori economici în municipiul Bacău (anul 2021). Tot în municipiul Bacău sunt 11 operatori care colectează baterii și acumulatori (anul 2021). Pentru colectarea și tratarea vehiculelor scoase din uz, sunt 6 operatori economici în municipiul Bacău, 4 operatori în comuna Letea Veche, 1 operator în comuna Săucești, 1 operator în comuna Măgura și încă unul în comuna Secuieni (anul 2020). Pentru colectarea și valorificarea uleiurilor uzate sunt 5 operatori în municipiul Bacău (anul 2018).

3.6.1. CONCLUZII, PROVOCĂR SI POSIB LE PROPUNERI/INTERVENȚII

UTILITĂȚI PUBLICE

CONCLUZII, PROVOCĂRI, ELEMENTE DE POTENȚIAL POSIBILE INTERVENȚII

UAT-uri rurale fără rețea de alimentare cu apă potabilă și de canalizare și rețea insuficientă în UAT-urile care au	Este nevoie de extinderea rețelei de alimentare cu apă și canalizare în UAT-urile din zona metropolitană Bacău.
Apele pluviale și nămolurile nu sunt reutilizate și valorificate	Este nevoie de extinderea rețelei de canalizare pluvială în municipiul Bacău și construirea unei instalații de valorificare a nămolurilor în stația de epurare Bacău.
UAT-uri rurale fără rețea de alimentare cu gaze naturale	Este nevoie de extinderea rețelei de alimentare cu gaze naturale în UAT-urile din zona metropolitană Bacău.
UAT-uri rurale fără rețea de servicii mobile de orice fel	Este nevoie de extinderea rețelei de Q* telecomunicații în UAT-urile din zona metropolitană fără acces la astfel de rețele.
Soluții sustenabile pentru industrii și clădiri publice care au un consum ridicat de energie electrică, termică de gaz	Este nevoie de proiecte de reabilitare termică a clădirilor, de proiecte de adoptare a unor soluții sustenabile locale, la nivel de clădire, precum amplasarea de panouri fotovoltaice, mici instalații pentru obținerea compostului și biogazului, în special în unitățile școlare unde elevii pot fi încurajați să participe la producerea energiei alternative.
Soluții sustenabile pentru rețeaua de alimentare cu energie termică	Thermoenergy Group SA Bacău și Consiliul Local Bacău consideră că este nevoie de eficientizarea celor 54 de puncte termice și 3 hidrofoare din SACET Bacău prin instalarea de panouri fotovoltaice.
Modernizarea rețelei de alimentare cu energie termică	Thermoenergy Group SA Bacău și Consiliul Local Bacău consideră că este nevoie de înlocuirea centralelor termice din oraș cu module termice. < J
Predomină deșeurile municipale amestecate (96 % în anul 2019, în municipiul Bacău), deoarece se colectează selectiv prea puțin (1 % din totalul deșeurilor municipale, în anul 2019).	Creșterea gradului de colectare selectivă și valorificare a deșeurilor. Realizarea unei instalații TMB (tratare mecano biologică) cu digestie anaerobă în municipiul Bacău propusă prin PJGD (2019).

3.7. MEDIU S SCHIMBĂRILE CL MAT CE ?

3.7.1. CADRUL NATURAL - ELEMENTE FAVORABILE SI

ELEMENTE RESTRICTIVE

Substratul geologic. Geomorfologia

Din punct de vedere geologic, teritoriul zonei metropolitane Bacău se află în unitatea structurală a Platformei Moldovenești, caracterizată printr-un fundament cristalin, sedimente mezozoice (predominant calcaroase), eocene (marno-calcare), peste care urmează succesiunea neogenă caracteristică sectorului extern al avanfosei carpatice. Depozitele cuaternare sunt reprezentate de aluviuni și formațiuni loessoide¹⁴³. Spre vestul zonei metropolitane se află zona de contact dintre Platforma Moldovenească și zona neogenă subcarpatică (comunele Blăgești, Mărgineni, Măgura, Xxxxx Xxxxxxxx, Sărata). Se remarcă prezența unor zone mai puțin favorabile realizării construcțiilor pe teritoriul municipiului Bacău, în partea de sud-est (prezența apei subterane aproape de O suprafață și a unor depozite de nisipuri) și sud-vest (sol sensibil la umezire și prezența umpluturilor)’⁶⁴.

Resursele de subsol din teritoriul analizat sunt reprezentate de izvoarele cu ape mineralizate legate de formațiuni salifere (Sărata), dar și de nisipurile și pietrișurile exploatabile în luncile marilor râuri.

Prin urmare, cea mai mare parte a zonei metropolitane se află situată în Culoarul Șiretului, în zona de confluență a Șiretului cu Bistrița, caracterizată printr-o largă desfășurare a teraselor. De-a lungul versanților (teraseleînalte accentuat fragmentate), pot fi observate procese de eroziune în adâncime și în suprafață combinate cu alunecări, mai intense pe versantul estic (mai abrupt). De cealaltă parte, versantul vestic (drept) al culoarului Șiretului este caracterizat prin pante mai domoale și o desfășurare largă a teraselor.

Culoarul Șiretului este delimitat la est de unitatea de relief a Podișului Bârladului (Podișul Central-Moldovenesc), caracterizat printr-un relief de platouri structurale mărginite de cueste. Arealul este unul vulnerabil la procese geomorfologice specifice (eroziune în suprafață, eroziune torențială, deplasări în masă), factori ce determină o Q vulnerabilitate ridicată la alunecările de teren. Spre vest, culoarul Șiretului este delimitat de Culmea Pietricica (Subcarpații Moldovei)¹⁴⁵.

Se poate afirma că geomorfologia municipiului Bacău este una favorabilă, cea mai mare partea zonei construite fiind dezvoltată pe prima terasă a Bistriței (165 - 175 m altitudine), pe un relief caracterizat prin nivelul redus al pantelor și al gradului de fragmentare. Caracteristicile geomorfologice devin mai puțin favorabile pe măsură ce localitățile sunt mai îndepărtate de culoarul Șiretului și de valea Bistriței, în special din cauza creșterii vulnerabilității la procesele de versant.

¹⁶³ Cf. Posea, G. (coord), (1983), Enciclopedia Geosrafică a României, Editura Științifică ți Enciclopedică, București
¹⁶⁴ Cf. Dimitriu P., (2009). Studiu geotehnic - Plan Urbanistic General al Municipiului Bacău

FIGURA 179 - ELEMENTE DE CADRU NATURAL - ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

O’ limlti județe

Urnita unități administrative teritoriale de bată

limita Zonei Metropolitane Bacău

Rețeaua da localități

(•) Municipiu reședință de județ ® Municipiu

O Ora;

f Sat reședință de comuni

Sat

Infrastructură de transport

—— Drum național

---- Drum județean

Drumuri ți strătl locale

Cale ferată

;;;; Păduri Ape

Altitudine (m)

IM °

100 zoo soo

i 2500

Sursa: Prelucrare proprie. Altitudine conform EU-DEM

Hidrografia

întreaga rețea hidrografică de pe teritoriul județului Bacău este tributară râului Șiret, ce traversează zona metropolitană Bacău pe direcția nord-sud. Cel mai important afluent al Șiretului pe teritoriul zonei metropolitane este râul Bistrița, pe partea dreaptă, confluența fiind situată la circa 9 km sud de municipiul Bacău.

Debitele medii multianuale ale acestor râuri sunt de 140 mc/s pentru Șiret (la Răcătău, în aval de confluența cu Bistrița) și de 62,5 mc/s pentru Bistrița (la vărsarea în Șiret)¹⁶⁶. Alte râuri din zona metropolitană sunt Valea Morii (afluent pe partea stângă a Șiretului), Precista (afluent pe partea dreaptă a Șiretului), dar și Xxxxxx-Xxxxxx (cu afluenții Negel și Limpedea) - afluent pe partea dreaptă al Bistriței, ce traversează nordul municipiului Bacău.

Riscul la inundații, caracteristic unui teritoriu traversat de râuri cu debite importante, a fost mult diminuat în zona metropolitană Bacău ca urmare a amenajărilor hidroenergetice realizate de-a lungul râului Bistrița (Gârleni, Lilieci, Bacău II), dar și dea lungul Șiretului (Galbeni, Răcăciuni). Caracteristicile acestor acumulări permanente sunt prezentate în tabelul de mai jos. Aceste acumulări de apă reprezintă o resursă importantă de apă, fiind utilizate pentru alimentări cu apă (cazul Bacău II), hidroenergie, irigații, dar și piscicultura, agrement sau sporturi nautice¹⁶⁷.

TABEL 63 - ACUMULĂRI PERMANENTE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

DENUMIRE	CURS DE APĂ	VOLUM (MIL. MC)	UATB-URI
Galbeni	Șiret	14	Tamași, Letea Veche
Răcăciuni	Șiret	92	Faraoani, Gioseni
Gârleni	Bistrița	5,83	Gârleni
Lilieci	Bistrița	7,4	Itești, Hemeiuș
Bacău II	Bistrița	4,03	Mun. Bacău

Sursa: Actualizare PATJ Bacău (2018)

Pe teritoriul Zonei Metropolitane Bacău a fost identificat corpul de apă subterană freatică R0SI03 - Lunca Șiretului și afluenților săi, un corp de apă poros, cu o grosime variabilă a stratelor acoperitoare (între 2 și 10 m). Corpul este preponderent utilizat pentru alimentarea cu apă a populației (circa 90 % din volumul total de apă utilizat), în zona metropolitană existând și un front de captare la Hemeiuș, la nord de municipiul Bacău (18 foraje, volum captat de 2.206 mii mc/an)¹⁶⁸. Pe lângă acest corp de apă subterană freatică, pe teritoriul zonei metropolitane se află și corpul de apă subterană ROPR05 Podișul Central Moldovenesc, un corp de tip poros permeabil, acumulat în depozitele sarmațiene.

¹⁶⁶ Cf. Partea 1 - Studii de fundamentare cu caracter analitic - Actualizarea PATJ Bacău (2018)

Clima

Clima județului Bacău este temperat-continentală, influențele continentale fiind moderate de masele de aer oceanic care ajung pe teritoriul județului. Iarna se resimte influența maselor de aer arctic (anticiclonul siberian), în timp ce vara acționează mase de aer umed (anticiclonul Azorelor) și mase de aer cald de tip mediteraneean, în zonele extracarpatice¹⁰⁹.

Prin urmare, clima zonei metropolitane Bacău este una de tip temperat continental accentuat, caracterizată prin ierni reci și veri secetoase și călduroase⁹⁴. Radiația solară globală atinge valori de 117,5 -120 kcal/cm² pe Valea Șiretului și în zona de podiș, unde durata medie de strălucire a soarelui este de circa 2.000 de ore. Temperatura medie multianuală, pentru intervalul 1961-2010, a fost de 9,3 °C, iar cantitatea medie multianuală de precipitații, pentru același interval, este de circa 570 mm (stația meteorologică Bacău)⁹⁵.

FIGURA 180 - VALORI MEDII ALE RADIAȚIEI SOLARE GLOBALE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Sursa: Solargis.com - World Bank Group și ESMAP

Teritoriul zonei metropolitane Bacău înregistrează valori ale radiației solare pe suprafața orizontală de sub 1.300 kWh/mp/an, potențialul de utilizare a energiei solare fiind astfel limitat.

La aceeași stație meteorologică, vânturile dominante înregistrate sunt cele de nord (20 % frecvență), urmate de sud (19 %), iar calmul atmosferic are o frecvență de 37 %. Cele mai mari viteze se înregistrează în cazul vânturilor dinspre nord-vest și nord. Un vânt local cu efecte negative importante este crivățul, ce provoacă iarna ger, viscol, troienirea zăpezii și îngheț⁹⁶. Mai multe detalii despre evoluția parametrilor climatici sunt prezentate în subcapitolul Riscuri și schimbări climatice.

Frecvența mare a calmului atmosferic poate fi un element restrictiv pentru zona municipiului Bacău din cauza dispersiei mai dificile a poluanților atmosferici. Calmul atmosferic și inversiunile termice încetinesc amestecurile chimice între componentele atmosferice și poluanți, determinând acumularea poluanților la altitudini joase, aproape de nivelul solului⁹⁷.

Sursa: slobalwindatlas.info - World Bank Group și ESMAP

Figura de mai sus ilustrează faptul că viteza medie a vântului în zona municipiului Bacău este de sub 6 m/s la 50 m deasupra solului, potențialul de utilizare a energiei eoliene fiind astfel unul moderat.

Solurile

Lunca Șiretului este caracterizată prin soluri și protosoluri aluviale , iar pe terase sunt caracteristice cernisoluri (cernoziomuri cambice) favorabile culturilor agricole⁹⁸. Local, apar antrisoluri a căror apariție a fost favorizată de ravenări și producerea de alunecări, sau hidrosoluri în luncile largi ale râurilor⁹⁹.

Vegetația și fauna

Teritoriul zonei metropolitane Bacău se încadrează în regiunea biogeografică continentală. Vegetația zonală este reprezentată de păduri foioase (păduri de gorun și stejar), iar de-a lungul văilor apare vegetația azonală de luncă specifică. Râurile mari au lunci larg dezvoltate, cu sălcii, plopi, arin negru sau arin alb. Vegetația naturală, corespunzătoare eco-regiunii Câmpia de Est, a fost în mare parte înlăturată ca urmare a urbanizării și a dezvoltării agricole.

Circa 27 % (26.124 ha) din teritoriul zonei metropolitane era ocupat de păduri și altă vegetație forestieră în 2014. Pădurile se concentrează în special în estul și vestul zonei metropolitane, comunele cu cea mai mare acoperire fiind Blăgești (5.614 ha - 58 % din teritoriul administrativ), Mărgineni (4.772 ha - 57 %), Buhoci (2.416 ha - 48 %) și Gârleni (1.493 ha - 42 %). De cealaltă parte, cele mai reduse suprafețe de pădure se întâlnesc în Letea Veche (doar 1 ha), Municipiul Bacău (74 ha), Săucești (83 ha) și Prăjești (112 ha).

Fauna pădurilor de foioase este reprezentată de specii de mamifere (cerb, porc mistreț lup, dihor, vulpe, pisică sălbatică, nevăstuică), păsări (ciocănitoare, ghionoaie, ciuful de pădure, huhurez, sitar, cuc). în râuri, ihtiofauna este reprezentată de scobar, clean sau mreană¹⁰⁰.

FIGURA 182 - SUPRAFAȚĂ OCUPATA DE PĂDURI ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU (%, 2014)

Rețeaua de loca mit!

(•} Municipiu reședința de județ

(•) Municipiu

« Sat reședința de comuni

Sat

Infrastructuri de transport Drum național

---- Drum județean

Drumuri $l strân locale

Cale ferata

J ••• Pâduri

Ape

Suprafața ocupat! de păduri |%. 2014) f' ] 0 12

| | 12 2 20

| | 20 1

34 4 58

Sursa: Prelucrare proprie

3.7.2. B:OD VERS TATEA. ARI NATURALE PROTEJATE

Arii naturale protejate de interes comunitar

Pe teritoriul zonei metropolitane au fost declarate cinci arii naturale protejate de interes comunitar. Este vorba despre 3 arii de protecție specială avifaunistică (ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești, ROSPAOO72 Lunca Șiretului Mijlociu și ROSPA0138 Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni) și 2 situri de importanță comunitară (ROSCI0351 Culmea Cucuieți și ROSCIO434 Șiretul Mijlociu). în total, ariile de protecție specială avifaunistică ocupă o suprafață de aproape 14.000 ha în cadrul zonei metropolitane (circa 14,50 % din teritoriu). De cealaltă parte, siturile de importanță comunitară ocupă o suprafață de circa 7.700 ha (în jur de 8 % din teritoriul zonei metropolitane).

TABEL 64 - ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

COD NATURA 2000	DENUMIRE	UATB-URl	SUPRAFAȚĂTOTÂLĂ (SUPRAFAȚĂ ÎN ZM)
ROSPA0063	Lacurile de acumulare Buhuși -Bacău - Berești	Blăgești, Gârleni, Hemeiuș, Mărgineni	5.605,20 ha (1.679 ha)	w
R0SPA0072	Lunca Șiretului Mijlociu	Filipești	10.329,50 ha (1.523 ha)
ROSPA0138	Piatra Șoimului - Scorțeni -Gârleni	Gârleni, Itești, Hemeiuș, Mun. Bacău, Letea Veche, Tamași, Faraoani, Gioseni	37.383,70 ha (10.787 ha)
ROSCI0351	Culmea Cucuieți	Buhoci, Tamași, Gioseni	6.499 ha (5.045 ha)
ROSCI0434	Șiretul Mijlociu	Săuceștl, Letea Veche, Buhoci, Tamași	2.969 ha (2.682 ha)

Sursa: APM Bacău - Raport privind starea mediului în județul Bacău (2019)

Ariile naturale protejate de interes comunitar de pe teritoriul zonei studiate se află în custodia Serviciului Teritorial Bacău asociat Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Cele două situri de importanță comunitară și aria naturală ROSPA0138 - Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni nu au un plan de management aprobat, în cazul celorlalte două situri Natura 2000, se remarcă necesitatea actualizării planurilor de management: acestea au fost aprobate în anii 2012 (Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești), respectiv 2015 (Lunca Șiretului Mijlociu)¹⁰¹.

FIGURA 183 - ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

|l II Urnit»Județe

Umili unități administrative teritoriale de bară

Limita Zonei Metropolitane Bar iu

Rețeaua de localități

(•) Municipiu reședință de județ

@ Municipiu

® Oraș

t Sat reședință de comuni

Sat

infrastructuri de transport

— Drum național

---- Drum județean

Drumuri s’ strici locale

Cale ferată

Seturi Natura 2000 SPA

Sursa: Limite arii naturale protejate - website European Environmental Ăgency

Arii naturale protejate de interes național

Pe teritoriul zonei metropolitane există o rezervație naturală (Pădurea Arsura) și trei monumente ale naturii, prezentate în tabelul de mai jos¹⁷⁸.

TABEL 65 - ARID NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAȚIONAL ____________

TIP		DENUMIRE	UATB-URI	SUPRAFAȚĂ TOTALĂ
Rezervație naturală		Pădurea Arsura	Mărgineni	34,5 ha
Monument naturii	al	Punctul f osilifer Cârligata	Mărgineni	0,10 ha
Monument naturii	al	Strate tip pentru Formațiunea de Pietrosu	Mărgineni	0,10 ha
Monument naturii	al	Puncte fosilifere în conglomeratele de Pietricica	Sărata	0,10 ha

Sursa: APM Bacău - Raport privind starea mediului în județul Bacău (2019)

Pentru municipiul Bacău, cea mai importantă arie naturală protejată este aria naturală protejată ROSPA0063 - Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești. Lacul Bacău II, care face parte din aria naturală protejată ROSPA0063, se află în întregime pe teritoriul administrativ al municipiului. Ca parte a sitului Natura 2000 Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești, zona se bucură de prezența unei faune bogate, reprezentată de 22 de specii de mamifere, 147 specii de păsări, 12 specii de reptile și amfibieni și 22 specii de pești. Astfel, pe teritoriul ariei naturale protejate sunt interzise activitățile ce pot genera un impact negativ asupra speciilor de păsări protejate. în anumite condiții, este permis pescuitul recreativ/sportiv¹⁷⁹.

3.7.3. CAL TATEA FACTOR LOR DE MED U

Calitatea aerului

La nivel județean, activitatea de monitorizare a calității aerului se concentrează asupra municipiilor Bacău și Onești, pe teritoriul cărora se aflau în trecut surse semnificative de emisii de poluanți în atmosferă (surse industriale de degradare a calității aerului). Astfel, pe teritoriul zonei metropolitane Bacău au fost identificați 6 operatori economici în Municipiul Bacău și un operator economic în comuna Filipești ce activează în industrie și intră sub incidența directivei IPPC privind controlul integrat al poluării:

TABEL 66 - INVENTAR INSTALAȚII IPPC - SURSE INDUSTRIALI
NR. CRT.	DENUMIRE	DOMENIU ACTIVITATE	ADRESA
1	SC THERMOENERGY GROUP SRL	Producere energie	Str.Chimiei nr.6 Bacău
2	SC THERMOENERGY GROUP SRL	Producere energie	Str. Letea nr. 28, Bacău
3	SC SUBEX SA	Fabricare organe asamblare metalice	Str. Milcov nr. 3-5, Bacău

¹⁷⁸ Cf. APM Bacău, (2020). Raport privind starea mediului in județul Bacău în anul 2019

¹⁷⁹ Cf. website Centrul Regional de Ecologie Bacău

NR. CRT.	DENUMIRE I	DOMENIU ACTIVITATE j	ADRESA
4	SC AEROSTAR SA	Reparare și întreținere aeronave	str.Condorilor nr.9 Bacău
5	SC PAMBAC SA	Morărit și panificație	strada Calea Moinești nr 14, Bacău
6	SC Agricola International SA	Fabrică nutrețuri combinate	Calea Republicii nr. 283, Bacău
7	SC ROMCHIM PROTECT	Industria chimică	Com. Filipești, sat Filipești

Sursa: APM Bacău

De asemenea, în zona metropolitană Bacău se află 7 operatori economici care se încadrează în prevederile Directivei COV solvenți¹⁰²- 6 operatori în municipiul Bacău și un operator în comuna Hemeiuș - vezi tabelul de mai jos.

Ca urmare a reducerii activității industriale în ultimii ani, structura surselor de degradare a calității aerului s-a modificat, în prezent remarcându-se o proporție mai mare a emisiilor aferente arderilor de combustibili din zonele rezidențiale pentru încălzire și apă caldă, dar și aferente încălzirii necentralizate a spațiilor agenților economici¹⁸’. O altă sursă menajeră importantă este reprezentată de depozitul conform de deșeuri Bacău, inclus de asemenea pe inventarul IPPC.

Alte surse de degradare a calității aerului sunt reprezentate de emisiile autovehiculelor aflate în trafic, emisiile provenite de la lucrările de construcții, activitățile agrozootehnice. De altfel, sursele agricole de degradare a calității aerului au o răspândire largă pe teritoriul zonei metropolitane Bacău, SC AGRICOLA INTERNATIONAL SA având activități în municipiul Bacău (abator păsări Calea Moldovei, platou avicol Gherăiești, ferma 5 Șerbănești) și în comunele Gârleni (platou avicol), Berești-Bistrița (platou avicol și 2 ferme), Hemeiuș (2 ferme), Mărgineni (platou avicol), Letea Veche (Ferma 23 Șerbănești) - în total, 11 obiective în zona metropolitană Bacău (excluzând fabrica de nutrețuri combinate).

TABEL 67- OPERATORI ECONOMICI CARE SE ÎNCADREAZĂ ÎN DIRECTIVA COV SOLVENȚI

NR. CRT.	DENUMIRE	। DOMENIU ACTIVITATE ,	ADRESA
1	SC AEROSTAR SA	Reparare și întreținere aeronave	Bacău, str. Condorilor, nr. 9
2	SC PROD CRE5US SA	Spălarea, curățarea și vopsirea textilelor și blănurilor	Bacău, str. Mărășești, nr. 83
3	SC PROD CRESUS SA	Spălarea, curățarea și vopsirea textilelor și blănurilor	Bacău, str. Bucium, nr. 5
4	SC SELA SRL	Spălarea, curățarea și vopsirea textilelor și blănurilor	Bacă, str. Alecsandri, nr. 63
5	SC LAVA & CUCE RO SRL București	Spălarea, curățarea și vopsirea textilelor și blănurilor	Bacău, str. Ștefan cel Mare, nr. 28

NR.

CRT.

DENUMIRE

DOMENIU ACTIVITATE

ADRESA

SC ANCA ROM SRL

Spălarea, curățarea și vopsirea textilelor și blănurilor

Bacău, str. Izvoare, nr. 36

SC TECNOSTAMP TRIULZI EAST EUROPE SRL

Alte tipuri de acoperire inclusiv acoperirea materialelor plastice

Comuna Hemeiuș, str. Gării, nr. 100

Sursa: APM Bacău

Principalele surse de emisii pentru oxizii de sulf în județul Bacău au fost activitățile din sectoarele producției de energie electrică și termică, respectiv încălzirea rezidențială și prepararea hranei, în timp ce pentru oxizii de azot principalele surse de emisii au fost activitățile din sectoarele transport rutier, încălzire rezidențială și prepararea hranei, respectiv producerea energiei electrice și termice. De asemenea, pentru emisiile de pulberi principalele surse au fost tot activitățile de încălzire rezidențială și prepararea hranei, respectiv transportul rutier¹⁰³.

Aceste ponderi sunt confirmate de inventarele de emisii publicate de către APM Bacău - în anul 2019, pentru indicatorul TSP (total emisii particule în suspensie), sectorul încălzire rezidențială și prepararea hranei era responsabil pentru circa 40 % din totalul emisiilor, urmat de asfaltarea drumurilor (23 %) și alte procese din industria chimică (circa 19 %). în ceea ce privește indicatorul oxizi de azot (NOx), ponderea cea mai mare este deținută de emisiile din sectorul transport rutier - autovehicule grele (circa 35 %), urmat de sectorul transport rutier - autoturisme (circa 20 %).

Deși aceste date sunt estimate la nivelul întregului județ, concluziile din analiza acestora pot fi extrapolate pentru teritoriul zonei metropolitane Bacău. Astfel, principalele surse de degradare a calității aerului sunt reprezentate de încălzirea rezidențială, producerea energiei electrice și termice, respectiv transportul rutier (din municipiul Bacău pornesc 5 drumuri naționale ce asigură legătura cu principalele centre din județele învecinate), acestea fiind, astfel, domeniile prioritare pentru intervenție în vederea reducerii emisiilor de poluanți în atmosferă.

Aceste concluzii sunt susținute și de Planul de Menținere a Calității Aerului din județul Bacău, ce identifică următoarele surse cheie pentru poluanții principali: transporturile (mai intense în zonele rezidențiale și de-a lungul rețelelor de drumuri și căi ferate), încălzirea rezidențială, comercială.

Rețeaua ce tocalitâti

@ Municipiu resed n|â de județ

(•) Municipiu

® Ore»

Sat reședința de comunâ

Sat

Sursa: Prelucrare proprie instituțională și prepararea hranei, producerea de energie electrică și termică, urmate de emisiile provenite din activități ale echipamentelor și utilajelor mobile în industria prelucrătoare și în construcții, alte procese din industria chimică, asfaltarea drumurilor și creșterea păsărilor.

Județul Bacău a fost încadrat în regimul de gestionare ii în evaluarea la nivel național privind calitatea aerului’⁵³, ceea ce înseamnă că nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot (la nivelul județului Bacău), particule în suspensie PMw și PMz,s, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile limită, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PMz.s sunt mai mici decât valorile țintă¹⁰⁴.

BC 1 Stație de fond industrial

Str. Izvoare nr. Ibis, Bacău

S0₂, CO, Ozon (O₃), oxizi de azot (NO, Nox, NO₂), PM_1b, amoniac (NH₃)

Pe teritoriul zonei metropolitane Bacău se află două stații de monitorizare a calității aerului, ambele pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău. Caracteristicile acestor stații și poluanții monitorizați sunt prezentați în tabelul de mai jos.

TABEL	68 - STAȚII DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERULUI___________________
COD	TIP	ADRESA	POLUANȚI MONITORIZAȚI J
BC1	Stație de fond urban	Str. Războieni nr. 11, Bacău (Parc Prefectură)	SO₂, CO, Ozon (O₃), oxizi de azot (NO, Nox, NO₂), amoniac (NH₃), BTEX (benzen și xilen),

particule în suspensie (PMw, PM₂,s)

Sursa: APM Bacău (răspuns adresă)

în anul 2019, nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor limită orare pentru niciun poluant atmosferic monitorizat, iar depășiri ale valorilor limită zilnice au fost înregistrate doar la indicatorul PM10. Valorile maxime înregistrate pentru concentrațiile principalilor poluanți sunt prezentate în tabelul de mai jos.

TABEL 69 - VALORI MAXIME ÎNREGISTRATE ÎN ANUL 2019 PENTRU PRINCIPALII

POLUANȚI ___________ ____

COD NO₂

SO₂

PMw

BC 1 110,97 pg/mc 2,83mg/mc 48,65 pg/mc

BC 2 67,78 pg/mc 94,95 pg/mc

Valori limită

200 |Jg/mc valoare limită orară

350 pg/mc valoare limită orară

10 mg/mc valoare maximă zilnica

50 pg/mc valoare limită zilnică

Sursa: APM Bacău, Raport privind starea mediului în județul Bacău în anul 2019

în perioada 2015-2019 în cazul poluanților monitorizați cu ajutorul stațiilor automate amplasate în municipiul Bacău au fost semnalate depășiri la indicatorii particule în suspensie PM10 (valoarea limită zilnică de 50 pg/mc a fost depășită de 37 de ori în perioada 2015-2019 la stația BC 1 și de 71 de ori în aceeași perioadă la stația BC 2) și ozon (valoarea țintă pentru protecția sănătății umane de 120 pg/mc calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore a fost depășită de 2 ori la stația BC 1 și de 6 ori la stația BC 2 în intervalul 2015 - 2019). O situație detaliată a acestor depășiri înregistrate este prezentată în graficele de mai jos. Se poate observa faptul că, pentru toți anii și toate stațiile, numărul depășirilor valorii limită zilnice pentru indicatorul particule în suspensie PMw a fost de sub 35 (limită conform Legii nr. 104/2011).

FIGURA 185 - NUMĂR DEPĂȘIRI ALE VALORILOR LIMITĂ ZILNICE LA INDICATORUL PMw

Sursa: APM Bacău

FIGURA 186 - NUMĂR DEPĂȘIRI ALE VALORII ȚINTĂ PENTRU PROTECȚIA SĂNĂTĂȚII UMANE LA INDICATORUL O₃

Sursa: APM Bacău

Se remarcă, în ultimii 5 ani, o tendință de scădere a numărului de depășiri ale valorilor limită zilnice pentru indicatorul PM10. De altfel, concentrațiile medii anuale în anul 2019 au fost de 16,95 pg/mc la stația BC 1 și de 22,75 pg/mc la stația BC 2, în scădere față de anul 2015 când se înregistrau valori de 27,85 pg/mc la stația BC 1 și 31,20 pg/mc la stația BC 2. Acest fapt poate fi explicat de succesul implementării unor măsuri din Programul de gestionare a calității aerului pentru particule PM10 în municipiul Bacău și comuna Letea Veche, precum și de dispariția unor surse de degradare a calității aerului (închiderea cazanului pe lignit de la CET Bacău, închiderea depozitului de zgură și cenușă).

Prin urmare, se poate afirma că în municipiul Bacău, calitatea aerului este una bună, determinată de încetarea activității unor operatori economici, de retehnologizarea CET Bacău și de impactul pozitiv al realizării centurii Municipiului Bacău (care duce la reducerea traficului auto de tranzit prin oraș și, implicit, la o scădere a congestiei traficului și a emisiilor de poluanți în atmosferă). Indicele de calitate a aerului (AQ.I) era în 2018 de 31,85, fapt ce indică o calitate a aerului mai bună decât media națională în mediul urban (38,56)¹⁰⁵.

în ceea ce privește poluarea fonică la nivelul zonei metropolitane Bacău, în anul 2018 au fost actualizate hărțile de zgomot și planurile de acțiune ale municipiului Bacău la nivelul anului 2016. Principalele surse de zgomot considerate în întocmirea acestor hărți de zgomot au fost traficul rutier (rețea de străzi de circa 285 km și situarea municipiului la convergența drumurilor naționale DN2, DN11, DN2F, DN2G și DN 15), traficul feroviar (linia CF500 cale dublă electrificată București - Bacău - Suceava și linia CF 509 cale simplă ne-electrificată Bacău - Piatra Neamț) și activitatea industrială.

Pentru traficul rutier, se estimează că 598 de clădiri 21.230 de locuitori ai municipiului (circa 11 % din populație municipiului Bacău)¹⁰⁶ se află în zone în are este depășită limita maximă a indicatorului Lan pentru o perioadă de 24 de ore, de 70 dB. în total, o suprafață de 1,567 km² este expusă unui nivel de zgomot de peste 70 dB pe indicatorul Lan. Se remarcă o îmbunătățire a situației față de prima variantă a hărților strategice de zgomot, în care 310 clădiri și circa 9.200 de persoane erau expuse unor valori ale zgomotului de peste 75 dB (Lan), față de 47 de clădiri și 1.698 de locuitori în ultima O variantă a acestora. Pentru indicatorul Lnoapte, numărul de clădiri expuse la zgomot (valori de peste 45 dB) este de 3.556 clădiri, populația afectată fiind estimată la 123.388 de locuitori. Dintre aceștia, 30.581 de locuitori (circa 15 % din total) sunt expuși, noaptea, la un nivel mediu de zgomot ce depășește 60 dB.

Traficul rutier rămâne principala sursă de zgomot în municipiul Bacău. Astfel, nu există locuitori expuși la valori ale zgomotului de peste 70 dB (L_Kn) din surse industriale, în timp ce doar 15 locuitori sunt expuși la valori de peste 60 dB (Lnoapte).

Pentru reducerea zgomotului în municipiul Bacău, planul de acțiune prevede intervenții asupra rețelei stradale (reabilitare infrastructură rutieră, amenajare pasaj rutier peste CF pe Calea Moldovei, pasaj pentru deplasări nemotorizate între cartierele Republicii și Izvoarele), dezvoltarea transportului public și a mijloacelor alternative de mobilitate (inclusiv coridor dedicat deplasărilor de agrement pietonale și cu bicicleta pe malul Lacului Bacău), managementul traficului (prioritizare coridoare de transport public local și deplasări cu bicicleta, realizarea de parcări colective) și alinierea standardelor privind mediul și calitatea vieții urbane la exigențele Uniunii Europene.

în precedentele studii pe problema zgomotului în municipiul Bacău, Parcul Gherăiești O (34 ha) a fost declarat ca zonă liniștită (zonă care nu este expusă zgomotului din trafic, activități industriale sau activități de recreere).

Harta de mai jos ilustrează faptul că, în anul 2016, arterele care generau cel mai ridicat nivel de zgomot noaptea erau Calea Republicii, Str. Chimiei, Calea Mărășești, 5tr. Milcov, Str. Mioriței sau B-dul Unirii.

Sursa: INCERTRANS SA, 2018 - Actualizarea hărților de zgomot și a planurilor de acțiune la nivelul anului 2016 - Municipiul Bacău

Prin urmare, la nivelul municipiului Bacău se poate afirma că problema zgomotului a fost redusă față de anul 2015, ca urmare a realizării unor intervenții (reabilitări infrastructură rutieră, realizare pasaj peste calea ferată cu panouri fonoabsorbante pe Calea Moinești, realizarea de noi sensuri giratorii, finalizarea secțiunii A7 - ocolitoare municipiul Bacău).

Calitatea apei

Conform datelor furnizate de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău, principalele surse menajere de degradare a calității apelor sunt reprezentate de stațiile de epurare a apelor uzate din zona metropolitană Bacău:

• Stația de epurare a Companiei Regionale de Apă Bacău (CRAB) din Municipiul Bacău - malul drept al Bistriței;
• Stația de epurare a CRAB din Faraoani - mal drept pârâul Valea Mare;
• Stația de epurare din UAT Filipești - mal stâng pârâu Precista;
• Stația de epurare din UAT Gioseni - mal stâng râul Șiret;
• Stația de epurare din UAT Sărata - mal stâng pârâul Bahna;
• Stația de epurare a CRAB din Săucești - mal drept pârâu Precista;
• Stația de epurare a CRAB din Tamași - mal stâng râul Șiret;
• Stația de epurare a CRAB din Traian - mal drept pârâul Morii.

Impactul acestor stații de epurare asupra calității apelor este ilustrat de depășirea concentrațiilor maxime, în secțiunile de monitorizare, pentru anumiți indicatori precum conținutul biochimic de oxigen dizolvat după 5 zile (CBO5), consumul chimic de oxigen (CCOCr), amoniu, nitrați sau nitriți. Tabelul de mai jos ilustrează valorile acestor indicatori în diferite secțiuni de monitorizare.

TABEL 70 - CONCENTRAȚIE INDICATORI CALITATE APĂ ÎN DIFERITE SECȚIUNI DE MONITORIZARE - STAȚII DE EPURARE (MG/L, 2019)

SECȚIUNE	CBO5	CCOCR AMONIU		AZOTAȚI	AZOTIȚI
CRAB Municipiul Bacău	3,11	12,86	1,25	15,67	0,55
CRAB Faraoani	21,34	86,49	11,57
UAT Filipești	31,25	65,99	13,19
UAT Gioseni	82,47	135,24	40,28
UAT Sărata	55,63	147,01	25,64
CRAB Săucești	14,85	45,6	13,26
CRAB Tamași	17,48	63,03	14,28
CRAB Traian	12,28	39,35	23,1
Concentrații maxime admise	3,0	15,0	0,39 - 0,50	9,0 - 40,0	0,02 - 0,08

Sursa: Date furnizate de SGA Bacău

Se remarcă faptul că stația de epurare a municipiului Bacău are un impact mult mai redus asupra calității apei decât celelalte stații de epurare, în ciuda volumului mult mai mare de apă uzată evacuat. Acest fapt se datorează faptului că este o stație de epurare modernă, cu trei trepte, presiunea asupra râului Bistrița (emisarul rețelei de canalizare a municipiului Bacău) fiind astfel mult redusă.

Stațiile de epurare din comunele Berești-Bistrița și Buhoci nu sunt puse în funcțiune, iar celelalte comune (Blăgești, Gârieni, Hemeiuș, Itești, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Xxxxx-Xxxxxxxx, Măgura, Mărgineni, Odobești, Prăjești, Secuieni) nu dețin stații de epurare. De altfel, conform datelor INSSE, comunele Filipești, Prăjești, Odobești, Itești, Gârieni, Hemeiuș, Xxxxx-Xxxxxxxx nu au infrastructură canalizare, apele uzate menajere reprezentând astfel o problemă mai importantă pentru calitatea apelor subterane și de suprafață.

Alte surse de degradare a calității apelor sunt reprezentate de către haldele de steril (fosfogips) de la Amurco (municipiul Bacău), precum și de activitățile agricole și zootehnice desfășurate pe teritoriul zonei metropolitane (cele mai importante fiind unitățile operate de către SC AGRICOLA.

FIGURA 188 - SURSE DE DEGRADARE A CALITĂȚII APEI

CIVITTA

Rețeaua de localități

(•) Municipiu reședința de județ ® Municipiu

Sat reședință de comuni

Sursa: Prelucrare proprie

INTERNATIONAL SA, încadrate în inventarul IPPC și menționate deja în subcapitolul privind calitatea aerului).

Pe teritoriul zonei metropolitane Bacău, 17 comune (Berești-Bistrița, Blăgești, Buhoci, Faraoani, Filipești, Gârleni, Gioseni, Hemeiuș, Itești, Letea Veche, Xxxxx-Xxxxxxxx, Măgura, Mărgineni, Sărata, Săucești, Tamași, Traian) sunt incluse în lista localităților ce cuprind zone vulnerabile la poluarea cu nitrați, ce afectează atât calitatea solului, cât și calitatea apelor subterane și de suprafață¹⁰⁷.

în ceea ce privește calitatea apelor de suprafață, conform Planului de Management al Bazinului Hidrografic Șiret majoritatea râurilor au o stare ecologică bună, mai puțin râul Bistrița, care are o stare ecologică moderată. Corpul de apă subterană ROSI03 se încadrează în starea chimică bună, în duda unor depășiri înregistrate în anumite secțiuni de monitorizare pentru anumiți indicatori (sulfați, amoniu, cloruri, nitriți, fosfați)¹⁰⁸.

Calitatea solului

Principalele surse de degradare a calității solului sunt surse agricole (aplicarea de îngrășăminte pe terenurile agricole - ce ocupă circa 59% din suprafața zonei metropolitane¹⁸⁵ - sau complexele zootehnice menționate în capitolele anterioare), dar și surse menajere (depozitul conform de deșeuri Bacău) și surse industriale.

în municipiul Bacău se află un singur sit contaminat. Este vorba despre halda de fosfogips 0 Sofert Bacău, cu o suprafață de 15,9 ha, cu statut nefuncțional. în prezent, prin HCL nr. 390/12.11.2021, terenul ocupat de haldă a fost transmis în domeniul public al statului în vederea dării în administrarea către Administrația Fondului de Mediu (AFM). AFM, ca solicitant, va demara procedurile necesare închiderii depozitelor de deșeuri industriale (periculoase/nepericuloase) prin POIM 2014-2020, aprobat prin Ordinul Ministrului Fondurilor Europene nr. 986/28.05.2019, pentru categoria de proiecte D - proiecte de închidere a depozitelor neconforme de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase - închiderea și reabilitarea de depozite neconforme de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase, inclusiv a sistemului de colectare a levigatului, a sistemului de extragere a biogazului și alte componente care asigură managementul durabil al amplasamentului.

în ceea ce privește situația terenurilor degradate, circa 2% din teritoriul zonei metropolitane (1.893 ha) este ocupat de terenuri degradate și neproductive. Cele mai mari suprafețe se află în comunele Buhoci (240 ha - 4,75% din teritoriul administrativ) și Faraoani (235 ha - 6,04% din teritoriul administrativ).

Zonele construite exercită, de asemenea, o presiune importantă asupra calității solului.

Extinderea zonelor construite determină schimbarea structurii fizice a solului și 0 creșterea gradului de impermeabilizare a acestuia. Peste 50 % din teritoriul administrativ al municipiului Bacău (2.311 ha) este ocupat de construcții. Se remarcă extinderea zonelor construite, care au crescut în perioada 2010- 2014 cu 11 ha, conform datelor INSSE Tempo Online - Suprafața fondului funciar. Astfel, în anul 2014, suprafețele din municipiul Bacău care nu permiteau infiltrarea apei în sol erau estimate la 2.594 ha (circa 60% din suprafața teritoriului administrativ)¹⁵⁰.

Următoarele tipuri de degradare a solurilor au fost identificate la nivelul zonei metropolitane Bacău:

• Cauze naturale - terenuri frecvent inundabile: Filipești, Traian, Buhoci, Săucești, Le tea Veche, Gârleni;
• Poluare - Bacău (excavații - circa 2 ha) și Izvoru Berheciului (depozite de dejecții - circa 2 ha).

FIGURA 189 - SUPRAFAȚA TERENURILOR DEGRADATE Șl NEPRODUCTIVE (HA, 2014)

[ Urniti județe

Umki unități administrative teii torta le de ba ii

Urnita Zonei Metropolitane Bat âu

Rețeaua de localităț»

(•) Muntlpiu reședință de județ

® Municipiu

® Oraș

• Sat reședință de comuni

Infrastructură de transport ----- Drum național

— Drum județean

Drumuri șl strici locale

(ale ferată

Suprafața terenurlor degradate ți neproductiv

iB 4 44 ha

45 71 ha

72 114 ha

H 115 2«Uha

Sursa: Prelucrare proprie

Calitatea factorilor biotici

Raportul privind starea mediului în județul Bacău în anul 2019 indică faptul că pe suprafața ariilor naturale protejate din județ nu s-au desfășurat proiecte care să presupună acțiuni care să ducă la creșterea acoperirii terenurilor și, implicit, la fragmentarea ecosistemelor. Astfel, în anul 2018 pe suprafața ariilor naturale protejate din județ nu au existat proiecte care să vizeze schimbarea destinației terenurilor prin acțiuni de scoatere definitivă sau temporară de terenuri din circuitul agricol sau forestier”¹.

Rapoartele Agenției pentru Protecția Mediului Bacău nu semnalează prezența unor specii invazive care ar perturba habitatele existente în cadrul ariilor naturale protejate. Singura problemă semnalată este cea a populațiilor semnificative de cormoran mare (Phalacrocorax carbo) din zona sitului Natura 2000 Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești, ce consumă o cantitate foarte mare de paște, reducând resursele de hrană disponibile pentru alte specii de păsări”².

FIGURA 190 - SUPRAFAȚA DE SPAȚII VERZI ÎN MUNICIPIUL BACĂU (HA, 2011 -2019)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: INS - Baza de date TEMPO Online

în municipiul Bacău, conform datelor INSSE (2014), pădurile ocupau o suprafață de doar 74 ha (1,71 % din suprafața teritoriului administrativ), în timp ce suprafața ocupată de ape și bălți era de 369 ha (8,4 % din suprafața teritoriului administrativ). Suprafața spațiilor verzi era de 428 ha în anul 2019 (21,67 mp / locuitor), sub necesarul de 26 mp/locuitor stabilit de normele europene și legislația în vigoare. Se remarcă, însă, creșterea suprafeței de spații verzi față de anul 2010 (doar 150 ha). Creșterea semnificativă a suprafeței de spații verzi în municipiul Bacău în perioada 2011 - 2012 poate fi explicată prin aprobarea Planului Urbanistic General, ce a reglementat o suprafață importantă din intravilan ca spațiu verde.

Cele mai mari parcuri din municipiul Bacău sunt parcurile Gherăiești (în partea de nord a municipiului, unde sunt necesare lucrări de reabilitare) și Cancicov (cel mai important spațiu verde din zona centrală a municipiului). Distribuția spațiilor verzi în teritoriu este inegală, majoritatea fiind concentrate în zona centrală a orașelor. în cartierele din vestul și sudul municipiului Bacău (Aviatorilor, CFR, Izvoare, Letea) suprafața spațiilor verzi este redusă.

în municipiul Bacău, potențialul reprezentat de axa Bistriței și a lacurilor de acumulare (inclusiv posibile legături în amonte și aval) este încă insuficient valorificat. Intervențiile în acest areal ar asigura atât creșterea suprafeței de spațiu verde amenajat, cât și

¹⁹¹ Cf. APM Bacău, (2020). Raport privind starea mediului în județul Bacău în anul 2019 »» Cf. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2014 - 2020 asigurarea unor noi posibilități de petrecere a timpului liber pentru locuitorii zonei metropolitane Bacău.

3.7.4. RISCURI Șl AMEN NTAREA SCH MBĂR1OR CLIMATICE

Impactul prognozat al schimbărilor climatice

în anul 2019, temperatura medie a aerului înregistrată la stația meteorologică din Municipiul Bacău a fost de 11,2 ’C, cu aproape 2 *C peste media multianuală de 9,3 ’C. De altfel, datele din ultimul deceniu ilustrează această tendință de creștere a temperaturilor medii anuale înregistrate în municipiul Bacău, toate valorile fiind situate peste media multianuală de 9,3 ’C (vezi figura de mai jos).

FIGURA 191 - EVOLUȚIA TEMPERATURILOR MEDII ANUALE LA STAȚIA METEOROLOGICĂ BACĂU (*C, 2010 - 2019)

(v 12.00

Sursa: APM Bacău - Raport privind starea mediului în județul Bacău în anul 2019

Pentru intervalul 1961 - 2013, se observă faptul că durata medie a valurilor de căldură pentru municipiul Bacău este de 7 zile (foarte aproape de media la nivel național în mediul urban, de 7,1 zile). Se remarcă o tendință de creștere (semnificativă din punct de vedere statistic) a duratei medii a valurilor de căldură. Pentru același interval de timp, durata medie cumulată a valurilor de căldură este de 14,4 zile, sub media națională în mediul urban (15,7 zile), însă de asemenea cu o tendință de creștere semnificativă din punct de vedere statistic. Tot pentru intervalul 1961 - 2013, se observă o tendință de creștere a numărului mediu anual al zilelor tropicale (zile cu temperaturi maxime de peste 30’C), valoarea medie fiind de 21,6 zile (peste media națională în mediul urban, de 19,9 zile). Aceeași tendință se observă și în cazul numărului mediu anual al zilelor caniculare (zile cu temperaturi maxime de peste 35’C), valoarea medie fiind de 1,5 zile (sub media națională de 1,8 zile)¹”.

Efectele schimbărilor climatice, în special în ceea ce privește regimul termic, sunt resimțite mai intens în zonele dens urbanizate. Astfel, valoarea medie a intensității

^WJ Cf. Bază de date urbane - Politica urbană a României insulei de căldură urbană în județul Bacău (diferența între temperatura înregistrată în municipiu și temperatura din zona rurală învecinată) atinge valoarea de 1,6 °C pe timpul zilei în luna iulie, sub valorile înregistrate în alte orașe de dimensiuni similare din

România (Brașov, Oradea, Sibiu, Baia Mare, Târgu Mureș)”⁴.

în ceea ce privește regimul precipitațiilor, valoarea înregistrată în anul 2019 la stația meteorologică Bacău a fost de 702,2 mm (135 de zile cu precipitații), peste media multianuală de 575,5 mm. Și în cazul precipitațiilor se remarcă faptul că ultimul deceniu a fost mai bogat în precipitații, valorile anuale depășind media multianuală pentru

aproape toți anii din perioada 2010 - 2019 (vezi figura de mai jos).

FIGURA 192 - EVOLUȚIA PRECIPITAȚIILOR ANUALE LA STAȚIA METEOROLOGICĂ

BACĂU (2010-2019)

1000,00

900,00

800,00

700,00

600,00

500,00

400,00

300,00 --

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

—^—Cantitate anuală precipitații —— — Media multianuală a precipitațiilor anuale

Sursa: APM Bacău - Raport privind starea mediului în județul Bacău în anul 2019

Cât privește intensitatea precipitațiilor, pentru intervalul 1961 - 2013 numărul mediu anual de zile cu precipitații foarte abundente (peste 20 mm) este de 3,7 zile pentru municipiul Bacău, sub media națională în mediul urban de 4,1 zile. Deși se observă o tendință de creștere a numărului de zile, aceasta nu a fost considerată a fi semnificativă din punct de vedere statistic. Aceeași tendință de creștere se remarcă și pentru media f anuală a cantităților maxime de precipitații înregistrate în 3 zile consecutive. Pentru municipiul Bacău, această medie este de 57,2 mm, peste media națională în mediul urban de 54,9 mm¹⁰⁹.

Conform proiecțiilor temperaturii medii anuale rezultate în urma aplicării unor modele climatice regionale, este prognozat ca în perioada 2021 - 2050 temperatura medie anuală înregistrată în municipiul Bacău să crească cu 1,5 - 1,7 °C față de intervalul de referință 1971-2000 (în condițiile scenariului mediu al creșterii concentrației globale a gazelor cu efect de seră RCP 4.5). în ceea ce privește cantitatea anuală de precipitații, în perioada 2021 - 2050, conform acelorași prognoze, se previzionează o creștere a cantității medii anuale de precipitații cu 2-3 % în municipiul Bacău față de intervalul de referință 1971 - 2000'*.

Prin urmare, pentru zona metropolitană Bacău (mai precis, pentru municipiul Bacău, unde există o stație meteorologică ce înregistrează parametrii climatici) se observă în ultimele decenii o tendință de creștere a temperaturii medii anuale și, implicit, a numărului de zile tropicale și caniculare și a frecvenței valurilor de căldură. Precipitațiile înregistrează, de asemenea, valori mai ridicate în ultimii ani, însă tendința de creștere a intensității acestora nu este considerată încă a fi semnificativă. Cu toate acestea, este nevoie de măsuri care să vizeze atât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât și adaptarea la efectele schimbărilor climatice (valuri de căldură, creșterea vulnerabilității la inundații ca urmare a creșterii intensității precipitațiilor).

Pentru municipiul Bacău, emisiile totale de CO2 / echivalent COzau fost estimate la circa 440.000 tone/an, cantitate generată de clădiri, echipamente și instalații terțiare și municipale, clădiri rezidențiale, iluminat public și transport municipal, public, privat și comercial”⁷. Prin urmare, raportând la populația municipiului Bacău, emisiile anuale de CO2 / echivalent CO2 sunt de circa 2,23 tone/locuitor.

Pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt necesare măsuri de eficientizare energetică a fondului construit (clădiri municipale, clădiri rezidențiale) și a sistemului de iluminat public. De asemenea, reducerea transportului poluant, împreună cu încurajarea transportului public nepoluant și a deplasărilor blânde pot contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

în ceea ce privește nevoia de adaptare la schimbări climatice, creșterea suprafețelor de spații verzi (în special în zonele urbane dens construite) poate avea o contribuție semnificativă la atenuarea efectelor insulei de căldură urbană. De asemenea, gestiunea riscurilor naturale devine un element foarte important în contextul creșterii vulnerabilității la diferite categorii de riscuri, ca efect al schimbărilor climatice preconizate.

Vulnerabilitatea la riscuri naturale

Municipiul Bacău și zona sudică a zonei metropolitane Bacău se află situate în zona cu o valoare de vârf a accelerației terenului de O,35g, pentru cutremure având interval mediu de recurență (IMR) de 100 de ani, fapt ce indică un risc seismic foarte ridicat. De cealaltă parte, în nordul zonei metropolitane valoarea de vârf a accelerației terenului este de 0,30g, pentru cutremure având IMR de 100 de ani”⁸.

Mai multe imobile din municipiul Bacău au fost afectate la cutremurul din 4 martie 1977, o parte dintre acestea fiind apoi demolate. Expertizele realizate după 1990 încadrează 54 de imobile în categorii de urgență, dintre care 14 imobile în categoria de urgență 1 (Războieni 23, Mihai Eminescu 7B, Nufărului 42, Aleea Parcului 1, Războieni 50, N. Titulescu 26, Războieni 28, Mihai Eminescu 18, Xxxx Xxxx 48, Mărășești nr. 4, 7, 9, 10, 12) și un imobil în clasa I de risc seismic (Mărășești 11)”’. Fiind vorba despre imobile construite, în cea mai mare parte, înainte de 1980, ce necesită oricum lucrări de reabilitare și renovare (inclusiv pentru eficien tiza rea energetică a fondului construit), este de preferat să existe o abordare integrată în cadrul propunerilor realizate pentru consolidarea acestora.

în județul Bacău se observă faptul că alunecările sunt legate de tipurile genetice de relief, riscul alunecărilor de teren prin alunecarea depozitelor deluviale fiind prezent

¹⁵⁷ Cf. Bază de date urbane • Politica urbană a României

^!M Cf. Normativ P100-1/2013 - Codul de proiectare seismică - zonarea seismică a teritoriului României

https://imobillare-bacau.ro/blocuri rlsc-seismic-bacau/ consultat la data de 29.04.2021 pe toată suprafața județului. Cu toate acestea, au fost identificate doar 26 de zone active la nivelul județului din care 3 în zona metropolitană Bacău (vezi tabelul de mai jos):

TABEL 71 - ALUNECĂRI DE TEREN ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

NR. CRT.	COMUNA	LOCALITATE / ZONĂ '	SUPRAFAȚĂ AFECTATĂ (MP)	VOLUM AFECTAT (MC)
1	Faraoani	Valea Dragă	47.600	176.596
2	Faraoani	Costișa	64.400	119.462
3	Xxxxx Xxxxxxxx	Dealu Renumit	4.000	16.960.

Sursa: PAAR Bacău

Teritoriul zonei metropolitane Bacău este traversat de râuri importante (Șiret, Bistrița) și de afluenți ai acestor râuri, fapt ce determină o vulnerabilitate ridicată la inundații. Conform datelor primite de la SGA Bacău, au fost identificate zone inundabile pe teritoriul a 19 comune din zona metropolitană (vezi și figura următoare).

Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor pe teritoriul județului Bacău identifică următoarele obiective economice și sociale cu risc major de inundare la nivelul zonei metropolitane Bacău:

• Râul Șiret și afluenții: comuna Fi lipești;
• Râul Bistrița și afluenții: Municipiul Bacău (zona industrială Bacău Sud, Insula de agrement, Autogara, cartier CFR).

O privire în trecut asupra principalelor inundații ce au afectat județul Bacău indică faptul că 9 UATB-uri din zona metropolitană au fost afectate: comuna Filipești (Șiret și afluenții Turbata, Precista), comuna Traian (Șiret și Recea), comuna Săucești (Șiret și Turbata), comuna Letea Veche (Șiret și Bogdănești, Valea Morii, Herțiana), comuna Tamași (Blajoaia și afluenții), comuna Luizi Călugăra (Bahna, Negel), comuna Mărgineni (Trebeș, Negel, Dubas), comuna Gârleni (Bistricioara, Limpedea), comuna Blăgești (Blăgeasca, Prajoia)²⁰⁰.

în ceea ce privește vulnerabilitatea la inundații a municipiului Bacău, factorii ce pot duce la producerea inundațiilor sunt atât de natură climatică (precipitații de peste 160 mm, ce duc la depășirea debitelor de dimensionare a lucrărilor hidrotehnice), cât și de natură antropică (despăduriri, lipsa lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor)²⁰¹. Conform Planului Urbanistic General al municipiului Bacău, principalele zone de risc la inundații de pe teritoriul municipiului sunt revărsarea Limpedea (în nord), revărsarea Trebeș (nord-vest), revărsarea Negel (nord-vest), revărsarea Bârnatși revărsarea Bistrița (malul vestic al lacului de agrement).

Suprafața inundabilă la nivelul municipiului Bacău era estimată, în anul 2015, la 369 ha. Circa 7,7 % din suprafața teritoriului administrativ a municipiului este considerată a fi expusă riscului la inundații, în scenariul de HIGH probability (10 %), în timp ce în scenariul MED probability (1 %) această pondere din suprafața teritoriului administrativ este de 9,60 %²⁰².

³⁰⁰ Cf. Plan de Analiză și Acoperire a Riscurilor - județul Bacău (2010)
³⁰¹ Cf. Gușă D.N., (2009). Raport de mediu pentru Plan Urbanistic General - Municipiul Bacău
³⁰³ Cf. Bază de date urbane - Politica urbană a României în zona metropolitană Bacău există 22 de lucrări hidrotehnice realizate și o lucrare hidrotehnică în curs de realizare. Situația acestor lucrări hidrotehnice este ilustrată în tabelul de mai jos.

TABEL 72 - LUCRĂRI HIDROTEHNICE ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

NR. INV.	DENUMIRE LUCRARE	CURS APĂ	LOCALIZARE ।	TIP LUCRARE j
21057	Baraj lac redresare aval UHE Bacău	Bistrița	Mun. Bacău	Baraj
21204	Dig apărare zona industrială CICH Bacău Sud	Bistrița	Mun. Bacău	îndiguire
21074	Amenajare afluenți râu Bistrița, jud. Bacău	Negel, Trebeș	Mun. Bacău	îndiguire
16069 16070	Regularizare râu Bistrița amonte pod DJ 156B Buh uși - Blăgești	Bistrița	Corn. Blăgești	îndiguire Apărare mal
16180	Amenajare afluenți râu Bistrița în municipiul Bacău Etapa I	Trebeș (Bâmat)	Mun. Bacău	Supraînălțare dig	O
21068	Dig mal drept râu Șiret Fi lipești și lucrare de punere în siguranță	Șiret	Corn. Fillpești	îndiguire	O
21082	Dig regularizare râu Șiret UHE Galbeni	Șiret	Corn. Faraoani	îndiguire
21081	Consolidări mal râu Șiret - Oniscani - Boanta	Șiret	Corn. Fillpești	Apărare de mal
11454	Regularizare afluenți râu Șiret la Tamaș	Șiret	Corn. Tamași	Regularizare Apărare de mal
11463	îndiguire mal stâng râu Șiret sat Furnicari	Șiret	Corn. Tamași	îndiguire
11491	Consolidare mal stâng râu Șiret sat Furnicari	Șiret	Com. Tamași	Apărare de mal
11492	îndiguire mal drept tăiere cot râu Șiret	Șiret	Corn. Săucești	îndiguire
11443	Tăiere de cot râu Șiret la Xxxx Xxxx șl Schlneni	Șiret	Com. Fillpești	Regularizare
11587	îndiguire mal drept râu Șiret pe tronsonul Șerbești, Slretu, Schineni, Săucești, Hoit	Șiret	Com. Săucești, com. Letea Veche	îndiguire Apărare de mal	( )
11570	îndiguire malul stâng al râului Șiret	Șiret	Com. Prăjești	îndiguire
11569	Regularizare și consolidare râu Șiret în zona Hârlești	Șiret	Com. Fillpești	Regularizare Dig apărare
21089	Dig remuu pârâul Turbata	Turbata	Com. Fillpești	îndiguiri
21069	Regularizare pârâul Turbata	Turbata	Com. Fillpești	Regularizare
21083	Amenajare colector principal Valea Morii	Valea Morii	Com. Traian	Regularizare
21084	Reprofilare canal Dragova	Dragova	Com. Blăgești	Regularizare
11508	Amenajare râu Stirbu și Ulm în zona Xxxxxx	Xxxxxx, Ulm	Com. Buhoci	Regularizare Ziduri de beton
21085	Reprofilare pârâu Xxxxxx	Xxxxxx	Com. Mărgineni	Regularizare

NR. INV.	DENUMIRE LUCRARE	CURS APĂ	LOCALIZARE	TIP LUCRARE
11541	Amenajare râu Bahna în zona Xxxxx Xxxxxxxx	Xxxxx	Xxxxx Xxxxxxxx	Regularizare, ziduri de beton,

praguri de fund

Sursa: Date furnizate de SGA Bacău

FIGURA 193 - UNITĂȚI ADMINISTRATIV TERITORIALE VULNERABILE LA RISCURI NATURALE

|l il Limită Județe

limită unități administrative teritoriale de bată

i limita Zonei Metropolitane Ba, iu

Rețeaua tip localități

(•) Municipiu reședința de Județ

® Municipiu

® Oca»

Infrastructură de transport Drum național

---- Drum județean

Drumuri ți știau locale

Cale ferata

UATB cu alunecări de teren (el PAAR Bacău)

UATB cu tone Inundabile (cf SG A Baciul

Sat reședință de comuni Sat

Sursa: Prelucrare proprie dupâ datele furnizate de SGA Bacău și PAAR Bacău Propunerile de reabilitare și extindere vizează realizarea unor amenajări pe afluenții râului Bistrița, Negel și Trebeș, pe teritoriul municipiului Bacău, precum și amenajarea pârâului Trebeș pe o lungime de 22 km (în comuna Mărgineni) și etapa ! a amenajării pârâului Trebeș (Bârnat) - supraînălțare dig, tot în municipiul Bacău.

Vulnerabilitatea la riscuri tehnologice

Obiectivele cu risc tehnologic din zona metropolitană Bacău se concentrează pe teritoriul administrativ al municipiului. Astfel, pe raza municipiului a fost identificat un operator economic care intră sub incidența HG804/2007 - obiectiv SEVESO cu risc major: situl SC AMURCO SRL Bacău. Amplasat la circa3 km sud-est de municipiul Bacău, obiectivul prezintă ca surse de risc instalațiile de amoniac și uree, depozitul de amoniac (capacitate de depozitare - 5.000 tone) și stația de comprimare a amoniacului aferentă rezervorului.

Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor din Municipiul Bacău instituie o restricție definitivă de construire pe zona letală cu raza de 1.500 m față de obiectiv, considerând zona potențială de intoxicație cu vapori de amoniac având raza de 10,5 km. Trebuie menționat că circa 50.000 de locuitori din partea de sud-est a municipiului Bacău se află la o rază de până în 5 km față de obiectiv. Se poate considera însă că riscul tehnogen asociat cu activitatea instalațiilor de amoniac și uree s-a redus considerabil ca urmare a încetării activității operatorului economic.

Conform informațiilor furnizate de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Bacău⁷⁰³, pe teritoriul zonei metropolitane se află următoarele obiective care se supun prevederilor Legii nr. 59/2016¹⁰⁴, ca urmare a prezenței pe amplasament a substanțelor periculoase în cantități mai mari decât cele relevante (vezi tabelul de mai jos):

TABEL 73 - OBIECTIVE CARE SE SUPUN PREVEDERII LEGII NR. 59/2016 - OBIECTIVE SEVESO

NR. CRT.	DENUMIRE OBIECTIV	TIP RISC	LOCALIZARE	SUBSTANȚE PERICULOASE
1	OMV PETROM SA -Depozit Bacău	Minor	Mun. Bacău, Calea Dr. Alexandru Safran nr. 14	Carburanți: benzină, motorină
2	SC THERMOENERGY GROUP SA	Minor	Mun. Bacău, str. Chimiei nr. 6	Păcură, combustibil lichid ușor, gaz metan, oxigen comprimat, acetilenă
3	Rompetrol GAS SRL	Major	Sat Dumbrava, comuna Itești	Butan, propan, GPL auto, motorină

Sursa: Website ISU Bacău

Se remarcă faptul că majoritatea obiectivelor cu risc tehnologic sunt concentrate în municipiul Bacău. De altfel, aproape întreaga suprafață a teritoriului administrativ al municipiului Bacău (93,48 %) și practic toată populația municipiului (99,38 %) se află sub risc SEVESO¹¹⁰.

3.7.1. CONCLUZII, PROVOCĂRI SI POSIBILE PROPUNER/INTERVENȚII

MEDIU Și SCHIMBĂRI CLIMATICE

CONCLUZII, PROVOCĂRI, ELEMENTE DE POTENȚIAL POSIBILE INTERVENȚII

Suprafața redusă a fondului funciar ocupat de păduri de-a lungul râului Șiret, inclusiv în zona municipiului Bacău (doar 74 ha de pădure).

Realizarea de împăduriri, în special pe terenurile degradate și neproductive.

Lipsa planurilor de management (sau vechimea acestora) în cazul ariilor naturale protejate de interes comunitar din zona metropolitană.

Elaborarea sau actualizarea planurilor de management și stabilirea unor obiective de conservare care să permită valorificarea durabilă a acestor teritorii cu elemente valoroase de cadru natural.

Sectoarele de activitate cu cea mai mare pondere a emisiilor de pulberi în suspensie în atmosferă sunt încălzirea zonelor rezidențiale și producerea energiei electrice.

Transportul rutier reprezintă cea mai mare problemă pentru emisiile de oxizi de azot și pentru nivelul de zgomot ridicat.

Lipsa infrastructurii de canalizare sau de epurare a apelor uzate în anumite comune din zona metropolitană.

Axa reprezentată de râul Bistrița și de lacurile de acumulare nu este valorificată suficient la nivel metropolitan.

Suprafața spațiilor verzi din municipiul Bacău este de 21,67 mp/locuitor.

Tendința de creștere a temperaturii medii anuale în zona municipiului Bacău, ca urmare a creșterii numărului de zile tropicale șl caniculare, dar și a frecvenței și duratei valurilor de căldură.

în municipiul Bacău există 54 de imobile încadrate în categorii de urgență din punct de vedere al riscului seismic.

Vulnerabilitatea ridicată la inundații a teritoriului metropolitan., inclusiv a municipiului Bacău.

Reabilitarea infrastructurii de alimentare cu energie termică din municipiul Bacău.

Extinderea și sprijinirea racordării locuitorilor la rețeaua de alimentare cu gaze naturale.

Reabilitarea Infrastructurii rutiere și prioritizarea transportului public nepoluant și a deplasărilor blânde în interiorul localităților (în special în municipiul Bacău).

Extinderea infrastructurii de canalizare și realizarea / retehnologizarea stațiilor de epurare din mediul rural.

Amenajarea malurilor Bistriței pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău, cu posibile extinderi de trasee la nivelul zonei metropolitane (în amonte / aval).

Extinderea suprafeței de spații verzi pe întreg teritoriul municipiului Bacău: realizarea de scuaruri și plantații de aliniament în toate cartierele municipiului.

Program de consolidare a clădirilor cu risc seismic din municipiul Bacău.

Reabilitarea șl extinderea lucrărilor hidrotehnice (inclusiv amenajare afluenți râu Bistrița: Xxxxxx X-Xxxxx).

3.8. CAPAC TATEA ADMINISTRATIVĂ

Capacitatea administrativă joacă un roi important în dezvoltarea sustenabilă a municipalității, îndeplinirea obiectivelor strategice asumate, a viziunii și în oferirea de servicii publice de calitate. Acest capitol oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care resursele umane, cele financiare și procedurile de lucru converg în îndeplinirea responsabilităților autorității publice locale.

în cadrul capitolului sunt prezentate principalele caracteristici și responsabilități ale Primăriei Municipiului Bacău, este analizat (1) managementul resursei umane și programul de formare, (2) sănătatea financiară a municipiului prin analiza planificării bugetare, structurii de venituri și cheltuieli și politicii investiționale, (3) resursele materiale și procedurile de lucru și (4) procesul de transparență la nivel local. Un chestionar a fost aplicat la nivelul personalului instituției pentru o mai bună înțelegere a mediului intern de lucru.

Capitolul include și o prezentare a zonei metropolitane Bacău prin analiza capacității financiare a comunelor de a se implica în proiecte de dezvoltare la nivel metropolitan, O sănătatea financiară a acestora, dar și principalele provocări și oportunități, așa cum reies ele dintr-un chestionar aplicat la nivelul fiecărui UAT.

Analiza propune îmbunătățiri acolo unde alocarea de resurse financiare, umane sau materiale nu este optimă pentru livrarea unor servicii publice eficiente și de calitate.

Conceptul de capacitate administrativă este deseori folosit și la nivelul Uniunii Europene și se regăsește și în principalele documente de analiză ale Comisiei Europene, în special rapoartele de țară din cadrul pachetului Semestrul European. Ultimul raport, din anul 2020, menționează un proces dificil de îmbunătățire a capacității administrației publice cu impact asupra serviciilor oferite cetățenilor și întreprinderilor și, prin urmare, un obstacol pentru dezvoltarea economică și socială. Mai mult, numărul de contracte încheiate pentru procese de simplificare administrativă în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă este modest, iar rata de absorbție efectivă a programului este de numai 42.36% (Februarie 2022), a doua cea mai scăzută dintre programele operaționale.

Nevoile administrațiilor locale sunt ridicate, iar programele de suport, așa cum este cazul programelor operaționale parte a cadrului financiar multianual 2014-2020, țintesc V punerea în aplicarea a unor măsuri de dezvoltare a capacității acestora. Noile finanțări europene, fie parte a noului cadru financiar 2021-2027, fie a Planului Național de Redresare și Reziliență, aduc noi oportunități pentru administrațiile locale de a susține o guvernare locală deschisă, inteligentă și inclusivă.

Termenul de capacitatea administrativă se referă astfel la o utilizare eficientă a resurselor disponibile la nivelul autorității publice locale, instituirea unui management eficient și transparent, dar și a unor proceduri clare de funcționare, pentru îndeplinirea competențelor stabilite prin lege, atingerea obiectivelor asumate și furnizarea de servicii publice de calitate.

FIGURA 194 - ETAPE DE SUPORT PENTRU ÎNTĂRIREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE LA NIVELUL AUTORITĂȚII PUBLICE

Sursa: Prelucrare proprie

3.8.1. RESURSE UMANE

Managementul resursei umane este o dimensiune cheie în îmbunătățirea continuă a serviciilor publice oferite de către autoritatea publică locală în relația cu cetățeanul. La modul general, managementul resursei umane se referă la acea paletă de activități, proceduri sau programe de formare, derulate la nivelul instituției, care permit îmbunătățirea performanțelor individuale, colective și organizaționale ale acestora. Modul în care funcționează și rolul pe care îl îndeplinește personalul instituției susțin principiile bunei guvernări și un proces de dezvoltare sustenabil la nivelul unității administra tiv-teritoriale.

Autoritatea publică trebuie să aibă în centrul strategiilor sale o resursă umană bine formată, cu un înalt grad de profesionalism, integritate și etică. Managementul acesteia trebuie să țină cont de cele mai bune practici la nivelul UE. O structură eficientă a resursei umane trebuie să includă:

TABEL 74 - STRUCTURA EFICIENTĂ A RESURSEI UMANE

NR. CRT. PROCESE DE BUNĂ PRACTICĂ LA NIVELUL MANAGEMENTULUI RESURSEI UMANE

1. Organigramă care să corespundă nevoilor instituției, viziunii si obiectivelor de dezvoltare
2. Roluri și responsabilități bine definite pentru personal prin planificarea și elaborarea fișelor de post
3. Strategie de resurse umane, aplicată în mod consecvent, și o politică de formare a personalului
4. Sistem transparent și bazat pe indicatori de performanță pentru recrutarea, selectarea și promovarea personalului
5. Evaluarea adecvată și obiectivă a performanțelor individuale și colective ale personalului
6. Strategie de evaluare a managementului resursei umane și un sistem de control adecvat
7. Independență politică în managementul resursei umane

Sursa: Prelucrare proprie

în România, Ordonanța de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ reglementează „cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și unele reguli specifice privind

proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale”. La nivel local, procesul de inițiere, implementare și evaluare a unei politici publice locale se realizează de către Consiliul local și Aparatul de specialitate al primarului. Cele două structuri au un rol cheie în îndeplinirea viziunii, obiectivelor generale și strategiilor adoptate de către autoritatea publică.

Codul Administrativ definește instituția primăriei ca o „structură funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorității deliberative și dispozițiile autorității executive, soluționând problemele curente ale colectivității locale, constituită din: primar, viceprimar, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului și aparatul de specialitate al primarului”. Aparatul de specialitate al primarului, unitate cheie în interiorul proceselor de guvernare la nivel local, este definit ca „totalitatea compartimentelor funcționale, fără personalitate juridică, de la nivelul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale”. Din punct de vedere operațional, Consiliul Local al municipiului are funcția de inițiativă și hotărăște, în condițiile enunțate de cadrul legal în vigoare, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități.

Subcapitolul următor va prezenta și analiza structura de resurse umane de la nivelul Primăriei Municipiului Bacău, luând în considerare: (1) managementul resursei umane și mobilitatea personalului, (2) vechimea, gradul profesional și gradul de ocupare al posturilor, (3) planul de formare al resursei umane și corelarea cu nevoile de la nivel instituțional (4) gradul de cunoaștere de către personal a obiectivelor strategice ale instituției și de participare la elaborarea acestora.

FIGURA 195 - STRUCTURA DE RESURSE UMANE LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU ²⁰⁶

ORGANIGRAMĂ	PRIMĂRIE	DIRECȚIE PUBLICĂ DE EVIDENTĂ A PERSOANELOR	TOTAL POSTURI
DEMINITARI (PRIMAR, VICEPRIMARI)	3	0	3
FUNCȚII PUBLICE DE CONDUCERE	32	5	37
FUNCȚII PUBLICE DE EXECUȚIE	216	33	249
FUNCȚII PUBLICE	248	38	286
FUNCȚII CONTRACTUALE DE CONDUCERE	11	0	11
FUNCȚII CONTRACTUALE DE EXECUȚIE	271	2	273
TOTAL POSTURI	533	40	573

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice oferite de Primăria Municipiului

Bacău

Numărul total de posturi prevăzute în organigramă este de 573. La nivelul Aparatului Propriu de Specialitate al Primarului Municipiului Bacău, conform statutului de funcții, la nivelul lunii august 2021, sunt ocupate 367 de posturi și vacante 166. Acest lucru corespunde unui grad de ocupare a posturilor prevăzute în organigramă de 68.8%. La

¹⁰⁶ Date aferente ultimei modificări a organigramei (august 2021) de la nivelul Primăriei Municipiului Bacău nivelul Direcției Publice de Evidentă a Persoanelor a Municipiului Bacău sunt ocupate 34 poziții și vacante 6 poziții, ceea ce corespunde unui grad de ocupare de 85%.

FIGURA 196 - ORGANIGRAMA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

S73

1 oiai posturi

Direcția Publică de Evidența a Persoanelor

nun n >

L/irccțiâ ra Lrimoniu Direcția Tehnică

Direcția Economică Direcția Juridică

Direcția Urbanism

Servi ci ul Tineret ș i Informare Cetățeni Serviciul Monitorizare șl Coordonare Serviciul Managementul Resurselor Umane și...

Control financiar preventiv

Audit Public Intern

Birou Situații de Urgență, PSI și Protecție civilă Compartiment pentru relații cu presa CompartimentSecretariat, Audiență Compartiment control managerial șl.. Compa rtiment i ntem de prevenire șl... Serviciu Administrație Publică locală

Cabinet demnitari

Administrator Public

Secretar general al UAT Bacău

Demnitari

(

23 22

16 23
8

1 3

। 3

1 7

1 2

1 4

l 3

1 4

l 10

I 1

' 1

1 3

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor oferite de Primăria Municipiului Bacău

Evoluția anuală a structurii de personal relevă un număr total personal de 599 în 2017, 613 în 2018, 613 în 2019 și 601 în 2020. Ultima actualizare a organigramei, din august 2021, indică 573 de poziții (533 pentru Aparatul de Specialitate al Primarului și 40 pentru Direcția Publică de Evidență a Persoanelor)Mobilitatea personalului a fost redusă în ultimii ani. Fluctuația de personal este însă mai accentuată în anumite departamente ale acesteia.

Departamentele cu cea mai mare mobilitate de la nivelul instituției, așa cum sunt ele identificate de către Departamentul de resurse umane sunt:

• Direcția de Administrare Baze Sportive;
• Direcția Salubrizare Agrement Parcuri - Secții Spații Verzi;
• Direcția Salubrizare Agrement Parcuri - Secția Utilaje și servicii tehnice;
• Direcția Salubrizare Agrement Parcuri - Secția Salubrizare și Igiena Publică.

Rezultatele chestionarului aplicat la nivelul personalului instituției Primăriei Municipiului Bacău

Resursa umană are un rol în cheie în îndeplinirea obiectivelor strategice ale Primăriei și, de aceea, cunoașterea acestora de către personalul instituției și participarea la elaborarea și fundamentarea documentelor strategice este esențială pentru o politică de dezvoltare sustenabilă la nivel local. Chestionarul aplicat la nivelul Primăriei Municipiului Bacău indică o bună cunoaștere a obiectivelor, activității și strategiilor instituționale.

Autoevaluarea personalului Primăriei Municipiului Bacău privind cunoașterea obiectivelor generale ale Primăriei a indicat că cea mai mare pondere dintre respondenți (43.1%) își autoevaluează nivelul de cunoaștere cu opțiunea Nota 3, 37.9% au indicat Nota 4 și numai 12.1% dintre respondenți au indicat Nota 5 (maximă). La polul opus, Notele 1 și 2 au fost indicate de numai 3,4% dintre respondenți fiecare.

FIGURA 198 - AUTOEVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAȘTERE A OBIECTIVELOR

GENERALE ALE PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU (SCARĂ DE LA 1 (MINIM) LA 5 (MAXIM))

Sursa: Rezultate chestionar aplicat la nivelul personalul instituției Primăriei

Municipiului Bacău, N=58 o

Percepția respondenților cu privire la nivelul general de cunoaștere a obiectivelor generale ale Primăriei Municipiului Bacău la nivelul resursei umane este mai scăzută în comparație cu rezultatele chestionarului privind autoevaluarea. 37,9% consideră acest nivel de cunoaștere ca fiind Mare, în timp ce doar 3,4% îl consideră Foarte Mare. 32,8% consideră nivelul de cunoaștere Mic, iar Foarte Mic 12,1% dintre respondenți. 13,8% au preferat să nu răspundă. Analizând afirmațiile celor care consideră un nivel general Mare sau Foarte Mare de cunoștințe, comparativ cu cei care evaluează nivelul ca fiind Mic sau Foarte Mic, primează cei din urmă (o diferență de 4%).

FIGURA 199 - NIVELUL GENERAL DE CUNOAȘTERE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Foarte mare
Mare
Mic

Foarte mic inexistent

Prefer să nu răspund

Sursa: Rezultate chestionar aplicat la nivelul personalul instituției Primăriei Municipiului Bacău, N=58

Nu există diferențe semnificative între implicarea personalului în îndeplinirea obiectivelor strategice ale instituției și așteptările acestora, însă mai mult de 1 /3 dintre respondenți consideră că se regăsesc Puțin, Foarte puțin sau Deloc în efortul de îndeplinire a obiectivelor strategice. Peste 63% dintre respondenți consideră că se regăsesc sau contribuie efectiv la efortul de îndeplinire a obiectivelor strategice (51.7% consideră că se regăsesc sau contribuie Mult, iar 12.1% Foarte Mult}, în timp ce un nivel similar consideră că s-ar fi așteptat să fie parte a acestui efort conform fișei postului (56.9% consideră Mult, 12.1% Foarte Mult). 25.9% consideră că se regăsesc Puțin, 6.9% Foarte Puțin și 3.4% Deloc.

FIGURA 200 - EVALUARE PRIVIND GRADUL ÎN CARE PERSONALUL SE REGĂSEȘTE ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR STRATEGICE (MĂ REGĂSESC/CONTRIBUI EFECTIV) VERSUS AȘTEPTĂRILE ACESTORA (AR TREBUI SĂ MĂ REGĂSESC)

Deloc Foarte puțin » Puțin

Mult Foarte mult

Deloc Foarte puțin Puțin

Mult Foarte mult

Sursa: Rezultate chestionar aplicat la nivelul personalul instituției Primăriei

Municipiului Bacău, N=58

Răspunsurile privind măsura în care respondenții ar trebui să se regăsească sau să fie valorizați în eforturile de îndeplinire a obiectivelor specifice ale structurii funcționale din care fac parte, respectiv așteptările acestora indică un grad de corelare ridicat. 63.8% consideră că se regăsesc Mult, iar 22.4% Foarte Mult, similar cu gradul de așteptare (60.3% au indicat Mu/t, 22.4% Foarte Mult). Numai 12.1% au declarat că se regăsesc Puțin și 1.7% Foarte Puțin.

FIGURA 201 - EVALUARE PRIVIND GRADUL ÎN CARE PERSONALUL SE REGĂSEȘTE ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR SPECIFICE (MĂ REGĂSESC/CONTRIBUI EFECTIV) VERSUS AȘTEPTĂRILE ACESTORA (AR TREBUI SĂ MĂ REGĂSESC)

Deloc
Puțin

Foarte mult

Foarte puțin Mult

Sursa: Rezultate chestionar aplicat la nivelul personalul instituției Primăriei

Municipiului Bacău, N=58

FIGURA 202 - GRAD INFORMARE CU PRIVIRE LA ROLUL STRATEGIILOR ȘI/SAU PLANURILOR STRATEGICE SECTORIALE CE SE POT IMPLEMENTA LA NIVELUL UNEI PRIMĂRII

64%

31%

Da Da, dar nu în totalitate Nu

Sursa: Rezultate chestionar aplicat la nivelul personalul instituției Primăriei Municipiului Bacău, N=58

Aproape două treimi dintre respondenți consideră că sunt informați în legătură cu rolul strategiilor sau al planurilor strategice sectoriale ce se pot implementa la nivelul primăriei, dar nu în totalitate. 31% susțin că nu sunt informați din acest punct de vedere și doar 5,17% dintre respondenți consideră că sunt informați. Aceste rezultate denotă un grad mai scăzut de informare cu privire la rolul strategiilor sau al planurilor strategice sectoriale ce se pot implementa la nivelul Primăriei comparativ cu răspunsurile anterioare privind nivelul de cunoaștere, respectiv efortul de îndeplinire a obiectivelor strategice și specifice.

FIGURA 203 - CONTRIBUȚIA ANGAJAȚILOR PRIMĂRIEI LA ELABORAREA UNOR

DOCUMENTE STRATEGICE ALE PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Nu, dar am furnizat anumite informații necesare colegilor din compartimentul în care lucrez sau altor compartimente implicate.

Nu am participat în nici o calitate.

Da, am participat prin furnizarea de informații celor care au elaborat strategia/documentul de planificare strategică.

Da, am participat direct, prin grupuri de lucru sau evenimente de consultare.

Sursa: Rezultate chestionar aplicat la nivelul personalul instituției Primăriei

Municipiului Bacău, N=58

Participarea respondenților la elaborarea unor documente strategice este modestă. 41% dintre aceștia au declarat că nu au participat direct, dar au furnizat anumite informații necesare colegilor din compartimentul în care lucrează sau a altor compartimente. 36% nu au participat deloc, iar 17% au participat prin furnizarea de informații celor care au elaborat strategia/documentul de planificare strategică și numai 5% au participat direct prin grupuri de lucru sau evenimente de consultare.

Printre strategiile și obiectivele strategice menționate de către respondenți se regăsesc:

• Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului Bacău (menționată cel mai frecvent);
• Planul de Mobilitate Urbană Durabilă;
• Strategia de Dezvoltare Locală pentru comunitatea marginalizată din Municipiul Bacău 2018 - 2023 (E-STRATEG);
• Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale din Municipiului Bacău pentru perioada 2019 - 2029;
• Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED);
• Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC).

Rezultatele chestionarului aplicat la nivelul instituției relevă că nivelul general de cunoaștere a planurilor și obiectivelor strategice, respectiv gradul de implicare al personalului în îndeplinirea acestora, este satisfăcător. Chestionarul subliniază o mai bună cunoaștere a obiectivelor generale, respectiv o înțelegere mai bună a implicării personalului în privința obiectivelor specifice ale structurii funcționale din care fac parte. La nivelul strategiilor și planurilor strategice sectoriale, aflate în implementare sau elaborare, gradul de implicare și cunoaștere este mai redus.

Cadrul de competențe existent și politicile de formare la nivelul municipiului Bacău

Buna guvernare la nivel local depinde de o resursă umană cu un grad ridicat de calificare și pregătire profesională, etică și integritate, iar politica de formare de la nivelul autorității publice joacă un rol important în îndeplinirea acestui obiectiv. Aceasta trebuie să se fundamenteze pe o analiză de nevoi la nivelul personalului instituției, corelarea sa cu procesul continuu de îmbunătățire a serviciilor publice oferite și obiectivele și viziunea de dezvoltare la nivel local.

în România, autoritățile publice au obligația de a elabora un plan anual de formare atât pentru funcționarii publici, cât și pentru personalul contractual, respectiv de a aloca resurse financiare pentru programele de pregătire, formare și perfecționare profesională. Cadrul legal reglementează drepturile și obligațiile în ceea ce privește politica de formare continuă și impune funcționarilor publici și personalului contractual, dar și instituțiilor administrației publice, prevederi clare privind politicile de formare și alocarea adecvată de resurse.

Principalele prevederi legale privind politica de formare a personalului autorității publice includ:

• Ordonanța de urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ;
• Hotărârea nr. 650/2016 pentru aprobarea Strategiei privind formarea profesională pentru administrația publică 2016-2020;
• Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;
• Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici;
• Hotărârea Guvernului nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcționarilor publici.

Funcționarii publici și personalul contractual au obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu abilitățile și pregătirea profesională. Secțiunea a 4-a privind Formarea și perfecționarea profesională a funcționarilor publici (Articolele 458 și 459) din Codul Administrativ stabilește cadrul general pentru formarea funcționarilor publici și o serie de drepturi și obligații ale acestora:

• Dreptul și obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu abilitățile și pregătirea profesională;
• Participarea fiecărui funcționar public cel puțin o dată la doi ani la un program de formare și pregătire profesională;
• Elaborarea anuală a planul de perfecționare profesională a funcționărilor publici de către autoritatea publică.

Formarea personalului contractual este prevăzută la Articolul 551- Alte drepturi și oblisații specifice personalului contractual. Aceștia au „dreptul și obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu abilitățile și pregătirea profesională”, iar responsabilitățile autorităților și instituțiilor publice includ "elaborarea planului de perfecționare profesională a personalului contractual, anual, precum și obligația să prevadă în buget sumele necesare pentru plată programelor de pregătire, formare și perfecționare profesională”.

La nivelul Primăriei Municipiului Bacău există un plan anual pentru politica de formare a personalului, cu o alocare anuală de 61,500 RON pentru perioada 2017-2020. 62% dintre respondenții chestionarului aplicat la nivelul Primăriei Municipiului Bacău, susțin că domeniile sau programele de formare pe care ar dori să le parcurgă se regăsesc în raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale, dar doar parțial. 19% din totalul respondenților sunt de părere că domeniile sau programele de formare pe care ar dori să le parcurgă nu se regăsesc în raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale în totalitate. 12% dintre aceștia susțin ca se regăsesc integral, iar 7% afirmă că nu cunosc acest aspect.

FIGURA 204 - DOMENIILE SAU PROGRAMELE DE FORMARE SE REGĂSESC ÎN CELE MENȚIONATE ÎN RAPORTUL DE EVALUARE A PERFORMANȚELOR PROFESIONALE INDIVIDUALE

Sursa: Rezultate chestionar aplicat la nivelul personalul instituției Primăriei Municipiului Bacău, N=58

TABEL 75 - CURSURI DE FORMARE DERULATE LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI

BACĂU

NR.CRT.

CURS FORMARE

1. Managementul calității 2019

2. General Data Protection Regulation (GDPR) 2019
3. Achiziții publice 2019

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor oferite de Primăria Municipiului Bacău

Programul anual de formare și dezvoltare a competențelor resursei umane trebuie să includă o componentă de analiză de nevoi la nivelul acestora. Chestionarul aplicat la nivelul Primăriei Municipiului Bacău relevă nevoile și opțiunile personalului în privința cursurilor de formare. Mai mult, aceste programe trebuie corelate și evaluate anual cu privire la impactul potențial asupra bunei organizări și funcționări a Primăriei.

Dintre respondenții la chestionar, 24,1% au optat pentru Legislație, norme și proceduri; 19% pentru Management, proiecte și politici, 17.2% pentru T.I.C. (Tehnologia informației și comunicațiilor), 12.1% pentru Comunicare, informare, transparență și promovare, 10.3% pentru Etică, integritate anticorupție, 8.6% pentru Audit, control, calitate, 5.2% pentru Managementul funcției publice și al resurselor umane și 3.4% pentru cursuri în domeniul Resurse publice.

FIGURA 205 - PREFERINȚELE ANGAJAȚILOR PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU PRIVIND DOMENIILE SAU PROGRAMELE DE FORMARE ÎN CARE AR DORI SĂ SE DEZVOLTE PE PLAN PROFESIONAL

Audit, control, calitate
Comunicare, informare, transparență și promovare

Etică, integritate anticorupție

Legislație, norme și proceduri

Management, proiecte și politici

Managementul funcției publice și al resurselor umane

Resurse publice

T.I.C. (Tehnologia informației și comunicațiilor)

Sursa: Rezultate chestionar aplicat la nivelul personalul instituției Primăriei Municipiului Bacău, N=58

Tipurile de formare susținute de respondenți, în ordinea preferințelor sunt următoarele:

• De durată scurtă sau medie (23% dintre respondenți);
• Cu participare față în față (clasic) (19% dintre respondenți);
• Programe finanțate din bugetul alocat instituției, organizate de furnizori de formare recunoscuți (16% dintre respondenți);
• Formare externalizată (furnizor extern) (13% dintre respondenți);
• Programe organizate și finanțate în cadrul implementării de proiecte cu finanțare externă (10% dintre respondenți);
• Formare specializată de lungă durată (7% dintre respondenți);
• On-line sau blended-learning (7% dintre respondenți);
• învățare unii de la alții (persoană resursă - intern) (6% dintre respondenți).

3.8.2. RESURSE F NĂNC ĂRE

Planificarea și utilizarea eficientă a resurselor financiare reprezintă un element cheie pentru îndeplinirea obiectivelor strategice asumate de autoritatea publică locală. Autoritățile publice locale beneficiază de resurse financiare limitate, însă utilizarea unui proces adecvat de planificare a distribuirii acestora, alocarea eficientă și prioritizarea lor în funcție de nevoile de la nivel local, dar și proceduri bine stabilite de control, monitorizare și evaluare, consolidează capacitatea instituției de a-și îndeplini obiectivul principal, acela de a livra servicii publice de calitate.

în România, finanțarea autorităților publice locale este reglementată în principal de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale ce stabilește „principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale”. Practica utilizării de derogări de la legea-cadru în aprobarea legii bugetului de stat, schimbări legislative succesive, dar și capacitatea limitată de planificare a resurselor financiare, au potențialul de a crea un mediu impredictibil privind fluxurile financiare la nivelul autorității publice locale.

Autoritățile publice locale depind într-o măsură semnificativă de un proces centralizat de alocare a resurselor, dar și de limitări privind taxele și veniturile colectate la nivel local (în special prin reglementarea valorii acestora). Structura de venituri a Primăriei Municipiului Bacău, similar cu bugetele altor municipii reședință de județ, se fundamentează pe:

• Cotele defalcate din impozitul pe venit, inclusiv alocările pentru echilibrarea bugetelor locale, cea mai importantă resursă financiară la nivelul municipalităților;
• Sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată, inclusiv alocările pentru echilibrarea bugetelor locale;
• Resursele colectate la nivel local - taxe și impozite, bunuri și servicii, autorizații, venituri din capital, etc;
• Venituri extra bugetare - în special capacitatea de accesare a fondurilor europene nerambursabile;
• Subvenții de la bugetul de stat (pentru cheltuieli de capital sau operaționale).

Veniturile Primăriei Municipiului Bacău

Municipiul Bacău este o autoritate publică locală cu venituri în creștere și care generează o medie a veniturilor pe cap de locuitor peste media la nivel național a reședințelor de județ. Anexa 2 oferă o imagine de ansamblu asupra capacității financiare a municipiilor reședință de județ, aferentă perioadei 2014-2018, prin includerea unei analize a veniturilor per locuitor generate de acestea.

în anul fiscal 2020, Primăria Municipiului Bacău raportat un surplus bugetar de 8,9 milioane RON, aproximativ 2.5% raportat la nivelul veniturilor, pe fondul unei creșteri semnificative a veniturilor comparativ cu anul 2019. Instituția a raportat însă un rezultat financiar negativ în perioada 2017-2019 (23,3 milioane RON în 2019, 20,1 milioane RON în 2018 si 2,6 milioane RON în 2017), după un surplus semnificativ de RON 42 milioane în 2016.’

FIGURA 206 - STRUCTURA DE VENITURI Șl CHELTUIELI A MUNICIPIULUI BACĂU 20152020

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale și Busetare Local

TABEL 76 - ANALIZA VENITURILOR MUNICIPIULUI BACĂU, ROM, 2015-2020

MUNICIPIUL BACĂU	2020	2019	2O1B	2017	। 2016	2015	STRUCTURA % 2020	S1RUCTURĂ , M\|\|g 2015
Total venituri ROM Venituri proprii totale:	364,948,452 259,638,342	287,664,768 229,548,087	245,180,719 193,092,605	395,497,481 215,046,141	361,175,404 193,573,833	361,175,404 178,422,499	100% 71.14»	1°°% 0 49.40%
Venituri Impozit pe Venit	165,182,271	128,715,905	99,651,374	120,902,846	103,256,726	94,285,280	45.26%	26.11%
Alocări din cotele defalcate din Impozitul pe venit	151,751	0	0	984,088	1,227,890	54,672	0.04%	0.02%
Total Venituri proprii (fără cotele defalcate din IPV)	94,304,320	100,832,182	93,441,231	93,159,207	89,089,217	84,082,547	25.84%	23.28%
Sume defalcate din taxa pe valoare adăugată	35,315,250	15,708,317	37,024,148	166,517,423	137,152,625	131,604,394	9.68%	36.44%
Sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor	43,477,420	35,682,000	10,968,000	16,075,000	4,547,020	1,987,000	11.91%	0.55%

locale

MUNICIPIUL । n A r I 1 \|	2020	2019	2018	____2017___	___2016----	\|--2015-----1	__STRUCTURĂ %	STRUCTURĂ %__ 2015
DACAU J	—-----------	r------------------				I ¹	2020	STRUCTURĂ %__ 2015
Subvenții de la bugetul de stat	15,422,328	849,969	2,180,861	-1,122,734	5,211,206	49,161,511	4.23%	13.61%	0
Sume primite de la UE In cantul plăților efectuate	1,645,832	-4,517,464	178,922	•2,260,302	5,319,309	31,555,611	0.45%	8.74%	0
Sume primite de la UE In cantul plăților efectuate	1,645,832	-4,517,464	178,922	•2,260,302	5,319,309	31,555,611	0.45%	8.74%
Alte venituri	6,844,280	8,525,859	408,335	212,987	814,621	147,310	1.88%	0.04%

Sursa: Prelucrare proprie pe baia datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice șl Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale șl Bugetare Locale

Municipiul Bacău a beneficiat de venituri în creștere în ultimii trei ani, de la 245 milioane RON în 2018 la 365 milioane RON în 2020. Această creștere semnificativă de aproape 49% a fost generată în special de creșterea ponderii veniturilor defalcate de la nivel central (cote defalcate din impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată). în anul fiscal 2018, ce indică o scădere semnificativă a veniturilor, aceasta a fost determinată atât de reducerea alocării la nivel local a cotelor defalcate din impozitul pe venit (99 milioane RON în 2018 față de 122 milioane RON în 2017), dar și de preluarea anvelopei salariale a profesorilor la bugetul central ce s-a reflectat în scăderea alocărilor din TVA (de la 166 milioane RON la 37 milioane RON).

în anul fiscal 2020, veniturile municipalității au fost generate în special de creșterea alocărilor din cotele defalcate din impozitul pe venit (45%), venituri proprii generate la nivel local (26%) și sumele defalcate din TVA (21.5%). Municipiul a beneficiat de o alocare semnificativă din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale de aproape 43.5 milioane RON (11.9%), dar și de subvenții de la bugetul de stat de 15.5 milioane RON (4.2%).

în ceea ce privește veniturile generate la nivel local, aceasta au fost relativ constante în perioada 2015-2020, între 84 milioane RON și 100 milioane RON, iar municipalitatea a avut venituri proprii per locuitor similare cu media de la nivel național a reședințelor de județ. Veniturile de capital generate la nivel local sunt limitate. în perioada menționată, municipiul nu a beneficiat de resurse financiare adiționale semnificative, cu excepția anului 2015, fie fonduri europene nerambursabile, fie subvenții de la bugetul de stat pentru investiții de capital, ceea ce indică o întârziere în pregătirilor proiectelor aferente Cadrului Financiar Multianual 2014-2020.

O posibilă explicație poate fi contextul de la nivel național prin finalizarea primului cadru financiar multianual 2007-2013, urmărind regula N+3, cu ultimele plăți efectuate în 2016, și pregătirea de către România a noului cadru financiar 2014-2020 în perioada analizată. De altfel, Municipiul Bacău a avut o performanță foarte bună de atragere a fondurilor europene în timpul CMF 2007-2013, așa cum indică sub-capitolul Politica investiționalâ la nivel local. în anul 2015, sumele primite de la UE în contul plăților efectuate se ridică la 31,5 milioane RON, aproape 9% din totalul veniturilor municipalității.

Cheltuielile Primăriei Municipiului Bacău

Municipiul Bacău are o structură echilibrată de cheltuieli. Bugetul de cheltuieli al municipalității a crescut cu 35% în ultimii 3 ani (265 milioane RON în 2018 vs. 356 milioane RON în 2020), o valoare procentuală semnificativ sub creșterea veniturilor în aceeași perioadă (49%). Municipalitatea a raportat însă un rezultat negativ anual agregat de 10% din totalul veniturilor (comparativ cu anul 2020) în perioada 2018-2020, deși în ultimul an fiscal a raportat un surplus de 9 milioane RON.

TABEL 77 - CHELTUIELI MUNICIPIUL BACĂU 2015*2020
E UI B BACĂU		2019	\| ²⁰¹⁸	i ”” !	2016 \|	2015 I______________________	STRUCTURA % 2020	STRUCTURA 2015 HM
Total cheltuieli	355,986,110	310,960,832	265,347,415	398,107,784	318,962,656	392,854,564	100%	100%	0
Cheltuieli de personal	69,004,466	64,431,004	50,896,348	173,796,000	136,817,170	131,045,518	19.38%	33.36%	0
Asistență socială	22,721,060	23,452,410	22,412,050	21,583,440	18,618,242	12,395,411	6.38%	3.16%
Subvenții	43,232,425	4,000,000	21,149,380	35,085,570	6,000,000	11,927,612	12.14%	3.04%
Bunuri țl servicii	94,448,400	102,251,107	80,970,192	88,466,908	74,392,223	81,606,908	26.53%	20.77%
Cheltuieli de capital	30,894,675	26,390,768	16,229,852	11,953,761	8,150,167	14,527,539	8.68%	3.70%
Dobânzi	7,638,803	9,069,060	6,285,007	4,116,599	4,672,138	4,790,725	2.15%	1.22%
Rambursări de credite	25,119,876	24,222,670	22,695,409	23,803,167	29,055,161	9,257,021	7.06%	2.36%
Transferuri Intre unități ale adm publice locale	35,360,882	34,666,175	29,468,287	20,596,178	19,877,360	19,015,774	9.93%	4.84%
Transferuri Interne	16,179,494	13,946,249	4,248,377	3,778,616	2,984,646	2,364,236	4.54%	0.60%
Proiecte cu finanțare din fonduri europene	8,802,970	3,257,431	3,661,746	6,115,600	10,300,461	95,727,254	2.47%	24.37%
Alte cheltuieli	3,688,012	5,273,958	7,330,767	8,811,945	8,095,088	11,594,465	1.04%	2.95%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice șl Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale șl Bugetare Locale

O

Cheltuielile operaționale sunt în creștere, iar costurile de personal au crescut în 2020 până la 69 milioane RON, aproape 20% din valoarea totala a cheltuielilor. Creșterea procentuală a acestora din perioada 2018-2020 este similară cu creșterea cheltuielilor generale. Capitolul bugetar de Bunuri și servicii a utilizat 26.5% din cheltuieli, însă în scădere față de anul 2019 (94.5 milioane RON vs. 102 milioane RON). lese în evidență volatilitatea costurilor cu subvențiile acordate de municipalitate (43 milioane RON în 2020,4 milioane RON în 2019 și 21 milioane RON în 2018.). Subvenția pentru producerea, transportul și distribuția energiei electrice a reprezentat 31,5 milioane RON numai în primele 10 luni din 2020.

Cheltuielile municipalității cu proiectele de investiții sunt în creștere. în anul 2020, Primăria Municipiului Bacău a alocat aproape 31 milioane RON pentru investiții, pe lângă costurile cu investiții generate de proiectele cu finanțare din fonduri europene (8,8 milioane RON). Cumulat, în anul fiscal 2020, cheltuielile de capital au reprezentat 11% din totalul cheltuielilor. Atât cheltuielile de capital, dar în special cele privind implementarea proiectelor finanțate prin programele europene pot crește semnificativ cu cât ne apropiem de sfârșitul CMF 2014-2020.

Rata de îndatorare a municipalității este redusă, reprezentând 9% din totalul Q cheltuielilor la nivelul anului 2020, atât în privința rambursării de credite, cât și privind costurile cu plata dobânzilor aferente. Costurile cu rambursarea creditelor reprezintă 25 milioane RON (7%), iar dobânzile de plată 7,6 milioane RON (2.15%).

Municipiile reședință de județ sunt practic organizate ca un guvern subnațional cu responsabilități cheie în dezvoltarea urbană. Acestea sunt responsabile de domeniul transportului la nivel local (inclusiv infrastructură rutieră locală sau operarea rutelor locale de transport), posibilitatea de a organiza și susține rute de transport la nivel metropolitan, mediul (canalizare și gestionarea deșeurilor), asistență socială, și parțial sectorul sănătății (costuri întreținere facilități medicale la nivel local) și educația.

Administrația trebuie să sprijine, printre altele, (i) transportul public local și întreținerea drumurilor, (ii) investițiile în clădiri publice, (iii) alimentarea cu apă și tratarea apelor uzate, termoficarea (iv)facilități culturale, sportive, de recreere sau parcuri, (v) construcția de locuințe sociale, construcția și susținerea de creșe, facilități pentru persoanele vârstnice, și asistență socială sau (vi) ordinea publică. Aceste responsabilități se reflectă și în structură de cheltuieli funcționale ale municipalității.

TABEL 78 - CHELTUIELI	MUNICIPIUL	BACĂU CONFORM CLASIFICAȚ1EI FUNCȚIONALE____
1 MUNICIPIUL BACĂU '	2020	2019	2018	2017	2016	i STRUCTURA \| .. 2020	SÎRLCTLRA Mgi %2016
Cheltuieli totale conform ctaslflcațlel funcționate	355,986,110	310,960,832	265,347,415	398,107,784	318,962,656	100%	100%
Servicii publice generale	60,169,059	56,077,764	50,838,646	46,230,633	25,004,860	16.90%	7.84%
Apărare, ordine publică ți siguranță națională	19,721,004	12,858,661	12,167,808	9,348,738	9,323,604	5.54%	2.92%
învățământ	31,786,853	32,987,783	26,524,404	155,924,422	128,375,769	8.93%	40.25%
Sănătate	16,237,796	9,374,713	8,874,797	5,915,791	7,365,364	4.56%	2.31%
Cultură, recreere ți religie	26,416,209	30,225,249	26,623,216	21,370,367	21,013,670	7.42%	6.59%
Asigurări ți asistență socială	59,821,635	59,927,679	53,228,930	49,632,244	39,259,669	16.80%	12.31%
Locuințe, servicii ți dezvoltare publică	12,086,145	11,673,118	10,140,603	9,763,317	9,581,702	3.40%	3.00%
Protecția mediului	54,763,220	48,477,712	34,183,020	32,231,144	25,493,440	15.38%	7.99%
Combustibili ți energie	58,812,658	15,535,746	28,120,763	58,968,756	42,819,468	16.52%	13.42%
Transporturi	16,171,531	33,822,407	14,645,225	8,722,373	10,725,110	4.54%	3.36%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice șl Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale

în privința cheltuielilor funcționale, se remarcă creșterea capitolului bugetar privind Combustibili și Energie, la 58,8 milioane RON (16.5%), o creștere semnificativă față de perioada 2018-2019 și cu o valoarea similară cu cea aferentă anului 2017, indicând planificarea limitată și volatilitatea acestor costuri bugetare. Creșterea predictibila a costurilor cu capitolul Sănătate (la 16,2 milioane RON) reprezintă numai 4.5% din total cheltuieli, iar costurile privind ordinea publică au crescut la 19,7 milioane RON. Costurile privind capitolul Cultură, recreere și religie au revenit la nivelul din anul 2018, cu o scădere de 10% față de 2019.

3.8.3. POLITICA DE INVEST.Ț I LA N VEL LOCAL

Autoritățile publice locale din Romania au patru surse principale de finanțare a investițiilor de capital:

• Utilizarea resurselor financiare proprii;
• Utilizarea fondurilor europene nerambursabile sau alte surse externe de finanțare nerambursabile; Q
• Utilizarea subvențiilor de la nivel central pentru finanțarea investițiilor de capital (inclusiv Programul Național de Dezvoltare Locală);
• Contractarea de împrumuturi pentru investiții de la instituțiile de stat, instituții internaționale sau bănci comerciale.

Modul în care autoritatea publică locală își fundamentează politica de investiții și alocarea de resurse este un factor cheie în dezvoltarea sustenabilă a acesteia și potențialul de a-și îmbunătăți constant serviciile publice oferite. Autoritatea publică locală are delegate atribuții și responsabilități și poate implementa proiecte de investiții într-un număr ridicat de domenii cu impact direct asupra calității vieții urbane. Tocmai de aceea, este nevoie de o abordare multicriterială și includerea tuturor actorilor de la nivel local în conturarea planurilor de investiții, astfel încât acestea să țină cont de (i) nevoile de la nivel local, (ii) resurse disponibile, fie ele proprii, dar în mod special cele pot fi atrase extern (inclusiv corelarea nevoilor de la nivel local cu prioritățile programele europene destinate autorităților publice locale) (iii) raportul cost beneficiu și costurile de mentenanță și (iv) impactul investiției în îmbunătățirea dezvoltării urbane. ™

Paleta de opțiuni pentru finanțarea investițiilor la nivel local este cuprinzătoare. Opțiunile de finanțare nu se exclud, ci ar trebui abordate complementar, pentru identificarea surselor optime pentru investițiile de la nivel local. De multe ori, Programele Operaționale, așa cum au fost ele structurate la începutul cadrului financiar, reprezintă fundamentul investițiilor la nivel local și ar trebui să răspundă majorității nevoilor. Programele de investiții ale municipalităților trebuie să coreleze aceste planuri și să le adapteze obiectivelor cheie ale cadrelor financiare multianuale (și, începând cu 2021, și aferente Planului Național de Redresare și Reziliență) și să pregătească proiecte din timp pentru a maximiza impactul acestora.

Se remarcă faptul că există diferențe semnificative în ceea ce privește capacitatea reședințelor de județ de a absorbi fonduri europene, dar și a prioritizării utilizării acestora în susținerea proiectelor de investiții, atât în ceea ce privește cifrele absolute, cât și pe cap de locuitor. în ceea ce privește cifrele absolute, in general municipalitățile cu bugete semnificative au reușit să atragă finanțări europene semnificative și să dezvolte proiecte de investiții majore.

Totuși, acest principiu este în măsură să explice doar parțial ratele de absorbție la nivelul reședințelor de județ, iar capacitatea administrativă a municipalităților și o resursă umană foarte bine formată au generat o absorbție ridicată și la nivelul municipiilor de dimensiuni medii sau mici, cu o rată de absorbție per locuitor semnificativ mai ridicată decât media națională. Astfel, orașe de dimensiuni mici sau medii au cheltuieli de investiții semnificativ mai ridicate comparativ cu orașe de aceeași dimensiune și, de multe ori, chiar cu municipii de dimensiuni mari.

Municipiul Bacău a alocat resurse importante investițiilor de capital, fie prin accesarea programelor de finanțare nerambursabilă, fie resurse proprii. în perioada 2007-2016, aferentă CMF 2007-2013, urmând regula N+3, Municipiul Bacău a alocat peste 738 milioane RON pentru investițiile de capital, dintre care 393 milioane RON din surse proprii, respectiv 345 milioane RON raportați că fiind cheltuieli cu proiecte cu fonduri europene. Municipiul Bacău a avut una dintre cele mai bune performanțe în absorbția fondurilor europene dintre municipiile reședința de județ, cu o alocare de 2,393 RON per locuitor (Anexa 2). în ceea ce privește investițiile de capital din surse proprii, Municipiul Bacău a raportat cheltuieli cu acestea peste media la nivel național a reședințelor de județ în perioada menționată.

FIGURA 207 - CHELTUIELI PROIECTE FONDURI EUROPENE NERAMBURSABILE VS. INVESTIȚII DE CAPITAL LA NIVELUL REȘEDINȚELOR DE JUDEȚ 2007-2016 (RON)

700.000.000 vO

O 600.000.000 tM

£ 500.000.000 O

rs 400.000.000 (U

§ 300.000.000 .

g 200.000.000 3

^1x1 100.000.000

ALBA-IUtlî

CfUIOVA ORADEA _CLl^._NAp_0CA

TIMIȘOARA

BRAILA * ^BACĂU• PLOIEȘTI

TARGU MUREȘ • PITEȘTI • PIATRA NEAMȚ

BRAȘOV

ARAD

co^stJîn^¹^⁷¹

&IU

0 200.000.000 400.000.000 600.000.000 800.000.000

Investiții de capital din surse proprii 2007-2016

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale

Ponderea alocărilor financiare pentru investițiile de capital a scăzut semnificativ în perioada 2016-2020, odată cu încheierea CMF 2007-2013. întârzierea lansării noilor apeluri pentru autoritățile publică locale, respectiv lipsa unor proiecte mature de investiții, au determinat o scădere a capacității de absorbție a fondurilor europene. Trendul este însă unul pozitiv în ultimii 3 ani, deși semnificativ redus față de vârful din 2015, cu o creștere atât a cheltuielilor de capital din resurse proprii, cât și proiecte cu finanțare externă nerambursabilă.

FIGURA 208 - ALOCĂRI PENTRU INVESTIȚII DE CAPITAL ÎN PERIOADA 2007-2020 DE CĂTRE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU (RON)

367.109.629

479.335.861

- Cheltuieli Capital Cheltuieli FEN

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale

Municipalitatea a avut cheltuieli semnificative în perioada 2012-2015, 56 milioane RON în 2012, 79 milioane RON în 2013, 68 milioane RON în 2014 și 95 milioane RON în 2015, perioadă în care cheltuielile cu fondurile europene nerambursabile le-au depășit semnificativ pe cele din surse proprii. Cheltuielile generate de proiectele cu fonduri europene sunt semnificativ reduse în perioada 2016-2020.

FIGURA 209 - ALOCĂRI PENTRU INVESTIȚII DE CAPITAL ÎN PERIOADA 2007-2020 DE CĂTRE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU (RON)

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale

în ceea ce privește evoluția procentuală a cheltuielilor de capital raportate de municipalitate în perioada 2015-2020, se remarcă faptul că valoarea modestă a acestora din totalul cheltuielilor de la nivel municipal, după maximul de 28% din 2015, dar și trendul ascendent de după anul 2017.

FIGURA 210 - PROCENT TOTAL CHELTUIELI DE CAPITAL, INCLUZÂND FEN, DIN TOTAL CHELTUIELI LA NIVELUL MUNICIPIULUI BACĂU

2020 2019 2018 2017 2016 2015

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale

Pentru perioada 2021-2023 municipiul are o țintă foarte ambițioasă pentru investiții de capital din fonduri europene nerambursabile. Actualul plan de proiecte aflate în implementare depășește 268 milioane RON, cele mai importante programe derulate de municipalitate fiind prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020, Programul Operațional Capacitate Administrativă și Programul Operațional Capital Uman.

Cele mai importante programe de investiții privesc reducerea emisiilor de carbon printr-un promovarea unui transport public ecologic:

• Sistem de management al traficului pentru prioritizarea coridoarelor de transport public local și a deplasărilor cu bicicleta (91, 4 milioane RON);
• Traseu pentru deplasări nemotorizate Sud: Centru - Aeroport (17,7 milioane RON);
• Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR) (12,1 milioane RON);
• Coridor pentru deplasări nemotorizate Parcul Cancicov • Stadion - Bazin de înot -Universitatea „Vasile Alecsandri" (Traseul tineretului și sportului) (30,7 milioane RON);
• Traseu pentru biciclete - semicircular - Mioriței (4,9 milioane RON);
• (Re)amenajarea străzii Prieteniei din cartierul Miorița pe modelul “zonă rezidențială” ("home-zone”) (9,5 milioane RON);
• Coridor pentru deplasări nemotorizate: Centru - Șerbănești (30,4 milioane RON);
• Coridor pentru deplasări nemotorizate pentru agrement: Centru - Insula de agrement (4,7 milioane RON).

3.8.4. RESURSE MATERIALE

Sursa: Rezultate chestionar

aplicat la nivelul personalul instituției Primăriei Municipiului Bacău, N=58

Personalul Primăriei apreciază resursa materială disponibilă la nivelul Primăriei Municipiului Bacău ca fiind predominant Veche sau Foarte veche. Resursa cea mai utilizată a instituției (calculatoarele desktop) sunt percepute ca fiind Vechi (6-10 ani vechime) sau Foarte vechi (peste 10 ani). Nu mai puțin de 61% dintre respondenți au indicat calculatoare desktop ca fiind uzate și fiind nevoie de achiziția unor echipament hardware nou. Imprimantele sunt considerate Vechi sau Foarte vechi de 67% dintre respondenții.

Echipamentele care sunt caracterizate ca fiind printre cele mai noi (sub 3 ani) și relativ noi (între 3 și 6 ani) sunt resursele software (sistemele de operare) (36% dintre respondenți) și multifuncționalele de copiere/imprimare (36% dintre respondenți). Echipamentele despre care cei mai mulți dintre respondenți nu cunosc informații sunt serverele sau unitățile de stocare date/înregistrări (45% dintre respondenți) și calculatoarele portabile de tip laptop (38% dintre respondenți).

Procedurile și sistemele de lucru sunt susținute de o serie de instrumente tehnice, de regulă soluții software, care asigură gestiunea internă a proceselor de lucru în interiorul instituției. La nivelul Primăriei Municipiului Bacău, sunt utilizate aplicații informatice după cum este prezentat în următorul tabel.

TABEL 79 - SOLUȚII SOFTWARE UTILIZATE LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

SOLUȚII SOFTWARE UTILIZATE LA NIVELUL PRIMĂRIEI

Sistemul Informatic Integrat Administrarea domeniului public și privat al primăriei

(Activități de exploatare și întreținere a rețelelor de utilități publice și Managementul investițiilor)

Administrație publică locală, Juridic-Contencios (Registrul Agricol)

Salarizare Personal

Gestiune structură organizatorică, Resurse umane și Dosarul funcționarului public

SOLUȚII SOFTWARE UTILIZATE LA NIVELUL PRIMÂRIEI

DOMENIU

Conectarea tuturor centrelor bugetare ale unităților de învățământ( 36 de centre bugetare) și a tuturor sediilor externe la serverul Primăriei Municipiului Bacău

Sistemul Informatic de centralizare a informațiilor referitoare la gestiunea resurselor economico-financiare din cadrul administrației publice din Municipiul Bacău (ECONET)

Registrul Spațiilor Verzi al Municipiului Bacău

Aplicația de Taxe și Impozite locale

Sistem integrat pentru managementul interacțiunii cu cetățenii șl gestiunea incidentelor care afectează domeniul public al Municipiului Bacău

Sistemul Informatic Implementarea unei platforme informatice cu componente back-office și front-office ca măsură de simplificare administrativă și optimizare a furnizării serviciilor pentru cetățeni la nivelul Municipiului Bacău

Aplicația informatică “Registrul Spațiilor Verzi al Municipiului Bacău” permite evidența spațiilor verzi, terenurilor proprietate publică degradate posibil a fi reabilitate și reamenajate ca spatii verzi, arbori izolați, arbori ocrotiți din intravilanul municipiului Bacău, cu respectarea cadrului legislativ in vigoare

Aplicația de Taxe și Impozite locale este implementată de Biroul Contabilitate și Prelucrare Automată a datelor din subordlnea Direcției Economice

O platformă software de tip CRM (Citizen Relationship Management)

O platformă de management al fluxurilor de documente din cadrul Primăriei

Geoserver

Portal Servicii Electronice

Smart City Parking

Soluție validare semnătură electronică

Modul Hartă GIS pentru public

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Primăria Municipiului Bacău

Autoritatea publică trebuia să răspundă unor provocări în creștere la nivel local, cu impact semnificativ asupra serviciilor publice: transformări digitale, creșterea interacțiunilor digitale și nevoia extinderii serviciilor electronice, reglementările în vigoare privind datele publice și securitatea acestora. Toate aceste transformări au un impact crescut asupra nevoilor de competențe digitale la nivelul resursei umane a autorității publice locale și necesită o analiză aprofundată. Ele pot avea pot avea un impactul bugetar semnificativ în privința costurilor de implementare și mentenanță, însă pot susține si optimizarea cheltuielilor autorității locale și eficientizarea resurselor disponibile pentru livrarea serviciilor publice.

FIGURĂ 212 - EVALUAREA COMPETENȚELOR PERSONALULUI PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII ECHIPAMENTELOR Șl PROGRAMELOR DIGITALE

Foarte bune
Bune
Mai puțin bune

Deloc bune

Nu este cazul

Nu știu

Sursa: Rezultate chestionar aplicat la nivelul personalul instituției Primăriei

Municipiului Bacău, N=58

Respondenții din chestionarul aplicat la nivelul Primăriei Municipiului Bacău consideră că nivelul de competență în ceea ce privește utilizarea echipamentelor si programelor digitale de către personal este unul Bun (50%) . Aproape un sfert (24,1%) dintre respondenți consideră un nivel Mai puțin bun al competențelor acestora. 5.2% consideră acest nivel ca fiind Deloc bun.

3.8.5. PROCEDURI DE LUCRU LA NIVELUL PRMĂR'EI MUNICIP ULUI BACĂU

Procedurile administrative și sistemele de lucru sunt esențiale pentru reglementarea și eficientizarea activității autorității publice și realizarea obiectivelor și viziunii de dezvoltare a acesteia. Procedurile sunt critice în formalizarea și stabilirea parametrilor de lucru din interiorul instituției, clarificarea rolurilor și delimitarea responsabilităților și competențelor. La nivelul Primăriei Municipiului Bacău sunt implementate două tipuri de proceduri: (1) proceduri de sistem și (2) proceduri operaționale care gestionează majoritatea proceselor derulate de către Aparatul de specialitate al primarului.

Procedurile asigură o abordare unitară și coerentă a activităților autorității publice, ajută la îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite și creșterea transparenței. Procedurile de sistem susțin instituția în (1) identificarea, evaluarea și prioritizarea riscurilor ce pot influența realizarea obiectivelor generale și funcționarea în ansamblu a instituției, iar procedurile operaționale (2) oferă un cadru formal de implementare a activităților cu caracter repetitiv pentru o mai bună gestionare a acestora.

Procedurile pot fi inițiate de către Comisia de Monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică a dezvoltării sistemului de control intern/managerial sau de angajați cu atribuții în cadrul departamentelor de specialitate din Primărie. în cadrul ședințelor Comisiei de Monitorizare sunt identificate si dezbătute, sub aspectul necesității și prioritizării, toate procesele derulate la nivelul Aparatului de specialitate al Primarului. Fundamentarea conținutului procedurii se realizează de către inițiator, prin referatul adresat Comisiei de monitorizare sau chiar în cadrul procedurii operaționale, prin corelarea etapelor procedurale cu legislația de referință și prin explicarea scopului procedurii.

FIGURA 213-PROCEDURI DE LUCRU LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

® • Comisia da Monitorizară dup* Idanttflcaraa, evaluarea șl prlorltizarea riscurilor.

• Angajat cu atribuții fn cadrul departamentelor de specialitate din Primirie

• Comisia de Monitorizare

stabilește Hsta de proceduri necesare, compartimente responsabile șl termene de

• Manag er/șef Ierarhic,
• Persoană responsabilă cu mana<ementul calității

Implementare.

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Primăria Municipiului Bacău

La nivelul Primăriei este alcătuită o Comisie de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică pentru dezvoltarea și aplicarea sistemului intern de control, proceduri și de implementare a standardelor de management. Această abordare permite personalului administrativ un control cât mai eficient asupra funcționării instituției. La nivelul Primăriei Municipiului Bacău au fost identificate 5 proceduri de sistem și 61 proceduri operaționale. Conform informațiilor furnizate de personalul Primăriei, procedurile adoptate reglementează majoritatea activităților interne și urmează un cadru bine reglementat la nivel intern.

FIGURA 214 - SISTEM PROCEDURI LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Primăria Municipiului Bacău

La nivelul Primăriei Municipiului Bacău fost implementată o aplicație informatică destinată managementului electronic al documentelor începând cu 01 iulie 2019, aceasta având integrat și un modul care gestionează comunicarea internă. Aplicația INFOCET este destinată inclusiv comunicării cu cetățenii, aceasta putând gestiona în paralel atât fluxurile de comunicare electronice, cât și cele scrise. în prezent, comunicarea destinată rezolvării sesizărilor, petițiilor sau solicitărilor de servicii se realizează atât prin mijloace digitale, cât și clasic, prin adrese scrise, în funcție de modul în care beneficiarul solicită acest lucru, iar publicitatea unor procese, acte administrative sau decizii se realizează inclusiv prin social media.

FIGURA 215 - MODALITĂȚILE DE COMUNICARE ÎN CADRUL DEPARTAMENTELOR

Documente oficiale în format Imprimat (adrese, notificări etc.)

Corespondență electronică (email, chat etc.)
Prin organizarea de reuniuni (ședințe, consultări etc.)

Altele: Note Interne; Telefon mobil sau direct

Sursa: Rezultate chestionar aplicat la nivelul personalul instituției Primăriei 0 Municipiului Bacău, N=58

Cu toate acestea, 56.9% din salariații Primăriei Municipiului Bacău susțin faptul că utilizează ca modalitate de comunicare cu compartimentele din primărie documentele oficiale în format imprimat (adrese, notificări, etc.). A doua cea mai utilizată metodă de comunicare este corespondența electronică (email, chat, etc.), în pondere de 37,9% din totalul răspunsurilor. Doar 1,7% dintre aceștia susțin faptul că metoda organizărilor de reuniuni (ședințe, consultări, etc.) este una dintre metodele preponderent utilizate în comunicarea dintre departamente. De asemenea, 3,4% persoane au mai menționat ca metodă de comunicare între departamentele primăriei și telefonul mobil, notele interne sau comunicarea directă.

3.8.6. PROCESUL DE TRANSPARENTĂ LA N VELUL PR MĂRIEI MUNIC PIULUI BACĂU

România are o legislație consolidată în privința transparenței la nivelul autorităților publice și accesului la informații de interes public. Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 a impus măsuri adiționale de transparență și a evaluat implementarea lor de către autoritățile publice.

Cele mai importante prevederi legale includ:

• Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparența decizională în administrația publică;
• Legea nr.544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;
• Legea nr. 109 din 25 aprilie 2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice.

De asemenea, pentru facilitarea publicării de date publice deschise, au fost publicate o serie de recomandări pentru autoritățile publice:

• Ghid de publicare a datelor deschise, Aprilie 2015, elaborat de Cancelariei Prim-Ministrului în parteneriat cu membri ai Coaliției pentru Date Deschise;
• Metodologia pentru publicarea datelor deschise, Iulie 2018, document elaborat de Secretariatul General al Guvernului.

în perioada 2017-2020, municipalitatea a primit un număr de 804 cereri de informații de interes public în virtutea Legii 544/2001. Cele mai multe au fost primite în anul 2017, urmând apoi un trend descendent, cu 205 solicitări în 2018, 188 în 2019 și numai 174 solicitări în 2020. La nivelul municipalității există un registru care cuprinde date privind solicitări primite de instituție, însă nu există o bază de date publică care să identifice și să structureze toate aceste informații pentru a facilita accesul cetățenilor la acestea. Responsabilul privind Legea 544/2001 și responsabilul privind Legea 52/2003 au participat la cursuri de formare privind cele două reglementări legale aflate în vigoare.

FIGURA 216 - SOLICITĂRI DE INFORMAȚII PUBLICE AFERENTE LEGII NR. 544/2001

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Primăria Municipiului Bacău

FIGURA 217 - NUMĂRUL TOTAL AL DEZBATERILOR PUBLICE ORGANIZATE

2017

2020

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Primăria Municipiului Bacău

Solicitarea de dezbateri publice privind politicile publice la nivel local este unul dintre instrumentele legale pe care cetățenii sau organizațiile legal constituite le pot utiliza pentru creșterea transparenței și gradului de implicare în procesul de decizie la nivel local. Numărul de dezbateri publice organizate de Primăria Municipiului Bacău este unul scăzut, de numai zece dezbateri în perioada 2017-2020, dintre care niciuna la cererea unor organizații legal constituite. Acest lucru reflectă implicarea redusă a acestora în procesele locale de decizie.

3.8.7. ANALIZA UATURILOR DIN CADRUL ADI ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Dezvoltarea la nivel metropolitan și creșterea cooperării intre unitățile administrativ teritoriale din interiorul județului sunt factori cheie în dezvoltarea economică a zonei, atragerea de noi investiții și planificarea adecvată a infrastructurii astfel încât să țină cont de mobilitatea forței de muncă. în România, așa cum subliniază o analiză a Băncii Mondiale ¹¹¹ , dezvoltarea metropolitană se confruntă cu numeroase provocări (infrastructură insuficient dezvoltată, cadru legislativ neclar și lipsa stimulentelor pentru extinderea cooperării, planificare spațială limitată). Mai mult, aceste provocări conduc la un număr limitat de proiecte comune între zona urbană și Consiliul Județean, respectiv comunele adiacente acesteia.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bacău are în componență, pe lângă Municipiul Bacău și Consiliul Județean Bacău, următoarele 21 de comune: Berești-Bistrița, Buhoci, Faraoani, Filipești, Gioseni, Hemeiuș, Itești, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Xxxxx-Xxxxxxxx, Măgura, Mărgineni, Gârleni, Odobești, Prăjești, Sărata, Săucești, Secuieni, Tamași, Blăgești, Traian.

Pe lângă comunele prezente din Zona Metropolitană Bacău, în cadrul acestei analize, sunt prezente separat si comunele Horgești si Nicolae Bălcescu, care la momentul elaborării analizei nu făcea parte din Zona Metropolitană Bacău ^2M.

TABEL 80 - REZULTATELE OBȚINUTE CA URMARE A DESFĂȘURĂRII FOCUS-GRUPULUI

DEDICAT CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE Șl

ZONEI METROPOLITANE

CE AJUTĂ COOPERAREA METROPOLITANĂ

CE LIMITEAZĂ COOPERAREA METROPOLITANĂ

• Instituționalizarea proceselor de comunicare;
• Informarea UAT-urilor în ceea ce privește programele de finanțare și a axelor de finanțare, timpul de pregătire a documentației pentru obținerea de fonduri europene;
• Cooperarea între UAT-urile din zona metropolitană (cu scopul de a propune proiecte comune, care să fieînaintate inclusiv în atenția ADR Nord-Est pentru a identifica surse de finanțare);
• Identificarea nevoilor la nivelul zonei metropolitane (nevoile cetățenilor);
• Necesitatea ca toate proiectele să fie proiectate pornind de la un interes comun la nivelul zonei metropolitane;
• Prioritizarea nevoilor cetățenilor și a comunităților;
• Comunicare limitată la nivelul zonei metropolitane și capacitate limitată de a identifica corect proiectele care să răspundă unor nevoi comune, respectiv a unor posibile surse de finanțare pentru acestea;
• Lipsa de coordonare între UAT-uri;
• Lipsa unei strategii care să identifice priorități la nivel metropolitan;
• Nevoia de simplificare a ghidărilor și de prezentare a oportunităților de finanțare (nevoia de programe de suport pentru întărirea capacității UAT-urilor de a accesa fonduri europene nerambursabile sau alte surse de finanțare extra bugetare).

CE AJUTĂ COOPERAREA METROPOLITANĂ I CE LIMITEAZĂ COOPERAREA METROPOLITANĂ

• Inițierea proiectelor în contextul PNRR;
• Gradul de interes al fiecărei comune de a se implica în procesul de dezvoltare;
• Dotările și serviciile din mediul rural trebuie să fie mai dezvoltate, astfel încât disparitățile dintre acesta și mediul urban să fie atenuate.

Analiză financiară

Comunele componente ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zonă Metropolitană Bacău au avut în anul fiscal 2020 venituri bugetare cumulate de 192,2 milioane RON, o creștere semnificativă de 77% față de 2018. Cheltuielile acestora au crescut cu 79% în aceeași perioadă, până la 186,7 milioane RON. Acestea au raportat un surplus bugetar de 5,4 milioane în anul fiscal 2020, după un rezultat financiar negativ de 11,3 milioane RON în 2019.

FIGURA 218 - REZULTAT FINANCIAR UAT-URI ZONA METROPOLITANĂ BACĂU 20142020 (RON)

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale

Veniturile comunelor din zona metropolitană Bacău sunt dependente de fluxurile financiare de la nivel central, în special sumele defalcate din cotele TVA pentru echilibrarea bugetelor locale. Această resursă financiară reprezintă 34% din venituri la nivelul anului fiscal 2020, iar structura bugetului este completată de veniturile proprii totale (28.9%), care includ atât veniturile din impozitul pe venit, dar și resursele proprii generate la nivel local (14.8%), subvenții de la bugetul de stat (18%) și sumele defalcate din TVA (8.6%).

Veniturile proprii la nivel local (inclusiv veniturile din impozitul pe venit), deși în creștere în ultimii 3 ani, de la 42.5 milioane RON în 2018 la 55.6 milioane RON în 2020 ( cu aprox. 30%), sunt în continuare limitate. Acestea reprezintă numai 30% din venituri și indică o dezvoltare economică scăzută a comunelor din aria metropolitană. Subvențiile de la bugetul de stat, fie curente, fie pentru investiții, au crescut de la 8.1 milioane RON în 2018 la 34.7 milioane RON în 2020.

Sumele primite de la UE în contul plăților deja efectuate, de aproape 12 milioane RON, reprezintă 6.2% din totalul veniturilor în anul fiscal 2020. Finanțarea proiectelor de investiții cu ajutorul fondurilor europene este limitată în ansamblu, cu un maxim de 13.4 milioane RON în 2017 (9.6%).

	TABEL 81 • VENITURI UAT-URI ZONA METROPOLITANĂ BACĂU 2014-2020 (RON)
	ZUF BACĂU	2020	2019 1	2018	2017	2016	I 2015 ।	2014	\| STRUCTURA . % 2020	STRUCTURĂ % 2014
o	Total venituri RON	192,228,773	151,354,135	108,272,250	138,005,605	128,346,865	129,849,769	95,352,856	too%	100%
o	Venituri proprii totale:	55,676,114	51,113,981	42,510,002	45,983,804	42,376,734	36,208,166	32,532,423	28.96%	34.12%
	Venituri Impozit pe Venit	17,498,353	13,915,658	10,711,527	13,174,965	11,097,564	9,572,041	7,295,587	9.10%	7.65%
	Alocări din cotele defalcate din impozitul pe venit	9,651,967	8,818,966	10,451,999	13,141,078	11,614,682	9,052,524	9,888,966	5.02%	10.37%
	Total Venituri proprii (fără cotele defalcate din IPV}	28,525,794	28,379,357	21,346,476	19,667,761	19,664,488	17,583,601	15,347,870	14.84%	16.10%
	Sume defalcate din taxa pe valoare adăugată	16,008,074	4,133,656	16,787,054	53,421,141	42,205,406	38,445,244	35,510,199	8.33%	37.24%
	Sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale	65,421,000	57,160,000	33,056,000	14,325,000	16,164,450	18,979,000	10,387,140	34.03%	10.89%
	Subvenții de ta bugetul de stat	34,771,614	30,924,298	8,127,693	3,706,193	23,775,556	18,469,486	7,757,298	18.09%	8.14%
o	Sume primite de la UE în contul plăților 11,957,714 3,103,125 4,402,146 13,375,799 1,911,416 13,168,318 4,478,658 6.22% 4.70% efectuate Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice șl Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale șl Bugetare Locale										o

Toate unitățile administrativ teritoriale din aria metropolitană Bacău au raportat creșteri de venituri în 2020 față de 2019. în 2020, 7 comune au raportat venituri peste 10 milioane RON: comuna Mărgineni - 14.8 milioane RON, comuna Filipești - 14.5 milioane RON, comuna Hemeiuș - 13.5 milioane RON, comuna Săucești - 13.2 milioane RON, comuna Letea Veche - 12,6 milioane RON, comuna Gârleni -12 milioane RON și comuna Blăgești 10,1 milioane RON. La polul opus, comunele cu cele mai reduse venituri sunt comuna Izvorul Berheciului (3,3 milioane RON), comuna Odobești (4,1 milioane RON) și comuna Sărata (5,7 milioane RON).

FIGURA 219 - VENITURI UAT-URI DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU ÎN ANUL 2020 (RON)

9 152 917 6.243.290,6-350.315

_ 10.153.070

4.120.2

8.256.362

5.765.643 A

,348.196

9.280.345

7.767.952

14.530.083

6.219.624

8.431.082

L12.048.038

13.208.829

13.508.829

14.852

.291

.888

COMUNA BERESTÎ-B STRITA

• COMUNA BLAGEST COMUNA BUHOCi COMUNA FARAOAN!

COMUNA RUPESTI

-COMUNA GARLEN!

• COMUNA HEMEIUSI
• COMUNA IZVORUL BERHECIULU'
• COMUNA LETEA VECHE COMUNA LUIZI CALUGARA
• COMUNA MĂGURĂ
• COMUNA MĂRGINENI COMUNA SAUCESTI
• COMUNA SECUIEN! COMUNA TAMASI COMUNA TRA AN COMUNA SARATA COMUNA GI0SEN1
• COMUNA ODOBEȘTI
• COMUNA PRĂJEȘTI > COMUNA (TEST

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale

Comunele din Zona Metropolitană Bacău au cheltuieli în creștere. în anul fiscal 2020, acestea au raportat cheltuieli de 186.7 milioane RON dintre care linia bugetară cu cea mai importantă pondere a fost reprezentată de Cheltuielile de capital (36.9%), urmată de Cheltuielile de personal (27%) și Bunuri și Servirii (19.7%). Cheltuielile raportate cu o investițiile sunt de peste 46% dacă includem și capitolul bugetar dedicat proiectelor cu finanțare din fonduri europene (9.7%).

Cheltuielile de personal au avut o creștere de 31% față de 2018 și 5% față de 2019. Rata de îndatorare a UAT-urilor este scăzută, de sub 1%, iar costurile cu asistența socială sunt de 4%.

TABEL 62 - CHELTUI

ELI UAT-URI ZOI

<A METROPOLITANĂ BACĂU 2

O14-2Q2O

1 ²⁰¹⁵

JRĂ% 2020

1 STRUCTURĂ Q 2014

L H

I 186,753.93 i 162,

¹ ’ 1

726,62 ²

104.300.55 1 121479,15

• 4 । 8

121,282,16

< • - s —

j 121,059,35 ¹

J8,154.488

100% ¹

Cheltuieli de 50,432,065 47,823,502 38,847,149 67,046,977 50,649,972 45,684,183 42,760,422 27% 43.56%

personal ' ' ’ ’ ’ ’ ’ ' ’ ' '

Ashtenfâ socială 7,592,216 6,972,503 6,448,391 6,577,493 5,297,847 4,459,564 3,294,502 4.07% 3.36%

Subvenții 42,160 85,743 0 0 0 0 0 0.02% 0%

Bunuri ;1 servicii 36,807,510 33,973,419 27,539,871 25,372,855 24,468,636 24,410,559 22,689,074 39.71% 23.12%

Cheltuieli de capital 68,890,862 56,575,887 23,283,000 16,748,062 35,407,722 25,557,593 16,787,448 36.89% 17.10%

Dobânzi 544,892 357,497 331,731 269,687 201,604 186,298 175,329 0.29% 0.18%

Rambursări de 1,124,588 852,455 813,565 665,753 604,377 1,319,492 4,168,256 0.60% 4.25%

credite

Proiecte cu finanțare din fonduri 18,051,794 12,025,760 4,254,955 2,703,393 1,713,981 17,847,845 6,870,368 9.67% 7.00%

europene

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice șl Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale șl Bugetare Locale

Creșterea cheltuielilor de capital la 68.9 milioane RON reprezintă aproape o triplare a cheltuielilor raportate în anul fiscal 2018 și o creștere cu 21% față de 2019. în perioada analizată, cele mai mici cheltuieli cu investițiile raportate a fost în 2017, de 16,7 milioane RON. Cheltuielile cu proiectele cu fonduri europene au crescut și ele cu aproape 50% față de 2019. Anterior, doar în 2015 au fost raportate cheltuieli similare, de aproape 18 milioane RON.

Politica de investiții de la nivelul UAT-urilor din Zona Metropolitană Bacău indică investiții de capital susținute preponderent din surse proprii sau subvenții de capital de la nivel central, însă și un trend ascendent al cheltuielilor raportate cu proiecte FEN. Deși există diferențe importante între capacitatea financiară a comunelor de a susține proiecte multiple de investiții la nivel local, numărul de proiecte este în creștere la nivelul comunelor, iar anul fiscal 2020 indică cele mai mari alocări de investiții de capital din perioada 2014-2020.

în perioada 2016-2020, comunele din zona metropolitană au beneficiat de fonduri europene în contul plăților efectuate și pre-finanțări în valoare totală de 33.8 milioane RON. Cele mai mari semnificative alocări au fost în anul 2017, de peste 13.3 milioane RON, iar în ultimul an fiscal acestea au beneficiat de aproape 12 milioane RON, de patru Q ori mai mult față de anul 2019. De cele mai mari alocări au beneficiat comunele Săucești (6,6 milioane RON), Gârleni (4,9 milioane RON), Hemeiuș (4 milioane RON) și Letea Veche (4,1 milioane RON). O singură comună n-a beneficiat de fonduri europene în perioada menționată, comuna Itești, iar comuna Faraoani a primit numai 3,305 RON.

TABEL 83 - SUME PRIMITE DE LA UE/ALȚ1 DONATORI ÎN CONTUL PLĂȚILOR EFECTUATE Șl PRE FINANȚĂRI
	EUROPENE	2020	2019	201B	2017	2016	TOTAL
O	Comuna Berețti-Blstrlța	1,450,787	0	54,327	1,885,296	0	3,390,410
O	Comuna Blăgeștl	233,073	0	0	0	0	233,073
	Comuna Buhod	0	147,715	0	0	0	147,715
	Comuna Faraoani	3,305	0	0	0	0	3,305
	Comuna Ftllpeștl	1,810,226	0	36,775	1,858,911	0	3,705,912
	Comuna Gărleni	1,524,065	379,032	117,613	2,868,414	0	4,889,124
	Comuna Hemeiușt	1,797,709	272,113	78,565	1,889,261	0	4,037,648
	Comuna Izvorul Berhedulul	205,306	0	0	0	0	205,306
	Comuna Lelea Veche	154,445	1,151,018	957,780	1,858,911	0	4,122,154
	Comuna Luizi-Călugâra	0	259,439	0	0	0	259,439
	Comuna Măgura	850,557	47,066	1,938,907	0	0	2,836,530
	Comuna Mărgineni	539,762	78,112	0	0	0	617,874
	Comuna Săuceștf	2,438,496	0	1,198,913	3,015,006	0	6,652,415
	Comuna Secuienl	129,125	122,613	19,266	0	0	271,004
	Comuna Tamașl	18,513	372,890	0	0	975,834	1,367,237
	Comuna Tralan	214,250	0	0	0	0	214,250
o	Comuna Sărata Comuna Gloșent	0 176,660	273,127 0	0 0	0 0	0 0	273,127 176,660	o
	Comuna Odcbeștt	205,243	0	0	0	57,892	263,135
	Comuna Prăjești	206,192	0	0	0	0	206,192
	Comuna Iteștl	0	0	0	0	0	0

VENITURI FONDURI	-------2020_______!_______2Q19_______	_____2018______;	2017_______ I	2016	TOTAL
EUROPENE	f \|

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice fi Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale - J

în perioada 2016-2020, comunele din zona metropolitană au raportat cheltuieli cu proiecte cofinanțate din fonduri externe nerambursabile de 35.8 milioane RON. Peste H din totalul cheltuielilor au fost raportate în anul fiscal 2020, ceea ce indică o creștere a proiectelor aflate în implementare și rambursări potențial în creștere in anii fiscali următori. Cele mai mari cheltuieli au fost raportate de (1) comuna Săucești - 9,35 milioane RON, mai mult de 14 din totalul cheltuielilor raportate în perioada 2016-2020, (2) comuna Filipești - 5,3 milioane RON, (3) comuna Gârleni - 5,25 milioane RON și (4) comuna Letea Veche - 5,1 milioane RON. La polul opus, șase comune nu au raportat cheltuieli cu proiectele FEN: comuna Itești, comuna Odobești, comuna Mărgineni, comuna Hemeiuș și comuna Buhoci.

TABEL 84 - CHELTUIELI PROIECTE CU FINANȚARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 20142020

cheltuieli PROIECTE FONDURI EUROPENE 20142020	2020 1 ,	2019 I	2018	2017	2016	TOTAL	^z
Comuna BerețU-Bistrița	4,197,394	0	11,900	11,900	0	4,221,194
Comuna Blăgețtl	23,141	0	0	0	0	23,141
Comuna Buhod	0	0	0	0	0	0
Comuna Faraoani	23,800	0	0	0	0	23,800
Comuna Flllpețtl	2,870,166	2,250,237	147,926	0	0	5,268,329
Comuna Gărtenf	3,914,478	1,338,101	0	0	0	5,252,579
Comuna Hemeiuțf	0	0	0	0	0	0
Comuna Izvorul Berhedulul	20,830	252,386	0	0	0	273,216
Comuna Letea Veche	303,082	3,527,326	1,205,790	41,650	0	5,077,848
Comuna Lulzt-Călugăra	0	0	0	0	0	0
Comuna Măgura	1,723,080	64,570	85,637	0	0	1,873,287
Comuna Mărgineni	0	0	0	0	0	0
Comuna Săucețtl	4,017,362	2,886,931	2,244,390	174,919	36,000	9,359,602
Comuna Seculenf	26,188	280,594	0	0	0	306,782
Comuna Tamațt	403,549	420,127	109,997	2,088,814	0	3,022,487
Comuna Tralan	53,606	0	0	0	0	53,606
Comuna Sărata	100,436	353,791	0	0	0	454,227
Comuna Glosenl	0	0	0	0	0	0
Comuna Odobe;ti	0	250,983	0	0	0	250,983

CHELTUIELI pnnirrir fonduri	~ ' . .. ' 1	1 _				I_____
rixuiLLiL runUvni EUROPENE 20142020	2020 !	2019 '	—2018 I	2017	2016 I	TOTAL I
Comuna Prăjești	374,682	5,000	0	0	0	379,682
Comuna Iteșd	0	0	0	0	0	0

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice șl Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale șl Bugetare Locale

Comunele din Zona Metropolitană Bacău au raportat cheltuieli de capital de 200.9 milioane RON, aproape 29% din totalul cheltuielilor raportate, în aceeași perioadă. în anul 2020, cheltuielile de capital au crescut la 68.9 milioane RON, aproximativ 37% din totalul cheltuielilor. în perioada analizată, cele mai multe cheltuieli de capital au fost raportate de comuna Filipești (17,4 milioane RON), comuna Mărgineni (17.2 milioane RON), comuna Faraoani (16 milioane RON) și comuna Hemeiuș (16 milioane RON). La polul opus, comuna Itești a raportat cheltuieli de capital de numai 1,95 milioane RON, dintre care 1,66 milioane RON în anul 2020, iar comuna Izvorul Berheciului și comuna Gârleni au raportat cheltuieli de numai 1,22 milioane RON.

TABEL 85 - CHELTUIELI DE CAPITAL UAT-URI ZONA METROPOLITANĂ BACĂU 2016-2020

CHELTUIELI OE—	2020	2019	2018	2017 .	2016	TOTAL
CAPITAL		I

O	Comuna Bereștt-Blttrița	1,672,731	1,802,019	1,116,777	282,185	1,670,899	6,544,611	O
O	Comuna Blăgești	2,377,596	1,759,840	2,781,545	170,766	3,988,780	11,078,527	O
	Comuna Buhod	5,064,516	1,628,700	792,008	143,694	14,832	7,643,750
	Comuna Faraoanl	5,103,565	4,890,527	1,014,897	1,655,683	3,357,759	16,022,431
	Comuna r lllpeț ti	6,652,773	5,403,616	1,108,023	1,171,031	3,049,055	17,384,498
	Comuna Gârtenl	943,493	84,252	184,467	0	0	1,212,212
	Comuna Hemeiuși	5,717,355	5,244,691	3,335,581	954,786	771,689	16,024,102
	Comuna Izvorul Berheduiu!	340,104	236,t18	74,278	394,842	170,139	1,215,481
	Comuna Letea Veche	2,725,550	4,906,873	1,628,657	1,165,796	2,458,232	12,885,108
	Comuna Lutzl-Călugăra	2,459,836	1,217,476	91,126	167,356	3,153,614	7,089,408
	Comuna Măgura	3,424,205	3,581,392	581,098	546,269	2,256,186	10,389,150
	Comuna Mărgineni	5,019,986	2,971,098	3,632,776	3,509,009	2,087,451	17,220,320
	Comuna Săuceștl	2,162,667	3,750,795	725,155	675,190	2,891,085	10,204,892
	Comuna Secuienl	4,353,789	1,473,633	167,643	646,203	811,760	7,453,028
	Comuna Tamașl	1,969,690	2,754,178	1,529,445	1,238,892	1,626,783	9,118,988
	Comuna Tralan	3,757,526	2,482,457	563,664	HO,580	2,171,054	9,695,281
o	Comuna Sărata	2,444,428	2,259,769	412,029	470,217	3,238,191	8,824,634
o	Comuna Glosenl	3,182,592	5,589,314	1,034,620	310,208	716,602	10,833,336	(3
	Comuna Odobeștl	1,720,223	829,378	305,705	242,941	344,507	3,442,754	(3
	Comuna Prăjești	6,137,593	3,709,761	2,203,506	2,282,414	337,528	14,670,802
	Comuna Itești	1,660,644	0	0	0	291,576	1,952,220

CHELTUIELI DE	--2020______	______2019_______	701R	1________2017	______2016___TOTAL____
CAPITAL
Total	68,890,862	56,575,887	23,283,000	16,748,062

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice șl Administrației, . 'A Direcția pentru Politici Fiscale ji Bugetare Locale - >

Cheltuielile de capital din surse proprii, subvenții de la nivel central și cele cu proiecte FEN sunt în creștere în perioada 2016-2020. Așa cum indică analiza anterioară, comunele din zona metropolitană Bacău alocă resurse din ce în ce mai importante pentru cheltuielile de capital, însă rămân în continuare diferențe semnificative între acestea. Un număr ridicat de UAT-uri nu a raportat pe CMF 2014-2020 cheltuieli cu proiecte FEN, iar un procent important din aceste resurse sunt utilizate de un număr redus de comune.

Prezentare financiară comuna Nicolae Bălcescu

Comuna Nicolae Bălcescu a raportat venituri de 19.5 milioane RON în 2020, o creștere mai mult decât dublă comparativ cu anul 2018. Comuna are venituri totale mai mari decât UAT-urile din zona metropolitană, iar execuția financiară relevă o structură echilibrată a bugetului, cu o capacitate ridicată a autorității publice de a genera venituri proprii. în 2020, veniturile proprii totale au reprezentat 9.3 milioane RON, o creștere de la 6.6 milioane RON în 2018, iar dependența de veniturile de la nivel central este mai redusă comparativ cu media zonei metropolitane.

TABEL 86 - VENITURI COMUNA NICOLAE BĂLCESCU 2017-2020

NICOLAE BĂLCESCU	2020	2019	2018	2017 I I	¹ STRUCTURĂ % 2020	STRUCTURĂ % 2017
Venituri totale	19,479,610	11,549,746	9,124,056	16,191,844	100%	100%
Venituri proprii totale	9,384,311	7,971,608	6,618,982	6,895,254	48.18%	42.58%
Venituri Impozit pe Venit	2,932,173	2,286,615	1,718,976	2,070,079	15.05%	12.78%
Alocări din cotele defalcate din impozitul pe venit	868,135	444,337	460,000	931,187	4.46%	5.75%
Total Venituri
proprii (fără cotele	5,584,003	5,240,656	4,440,006	3,893,988	28.67%	24.05%
defalcate din IPV)
Sume defalcate din TVA	1,609,000	411,680	1,678,153	5,482,392	8.26%	33.86%
Sume defalcate din
TVA pentru echilibrarea	5,208,000	2,558,000	672,000	1,014,000	26.74%	6.26%
bugetelor locale
Subvenții de la bugetul de stat	901,205	448,458	34,721	713,648	4.63%	4.41%

NICOLAE BĂLCESCU

2020

2019

2018

2017

STRUCTURĂ % 2020

STRUCTURĂ % 2017

Sume primite de la UE în contul plăților efectuate

1,481,263

4,466

61,181 1,707,163 7.60% 10.54%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale

Veniturile proprii, altele decât cele din cotele din impozitul pe venit, sunt ridicate, de aproape 5.6 milioane RON în 2020, semnificativ peste veniturile similare medii de la nivel Zonei Metropolitane. Cotele defalcate din TVA reprezintă o treime din buget, iar sumele primite de la UE în contul plăților efectuate pentru finanțarea proiectelor europene sunt de 1.5 milioane RON în 2020.

TABEL 87 - CHELTUIELI COMUNA NICOLAE BĂLCESCU 2017-2020

NICOLAE BĂLCESCU	2020	2019	2018	2017	STRUCTURĂ % 2020	STRUCTURĂ % 2017
Cheltuieli totale	16,642,678	12,892,871	8,268,675	11,872,490	100%	100%
Cheltuieli de personal	5,415,180	4,946,413	4,091,633	6,935,755	32.54%	58.42%
Asistență socială	556,383	509,839	398,351	437,015	3.34%	3.68%
Subvenții	0	0	0	0	0.00%	0.00%
Bunuri și servicii	2,689,004	2,338,587	1,714,605	1,645,289	16.16%	13.86%
Cheltuieli de capital	3,452,361	4,590,972	1,472,870	2,270,828	20.74%	19.13%
Dobânzi	0	3,079	20,360	31,360	0.00%	0.26%
Rambursări de credite	0	120,000	240,000	240,000	0.00%	2.02%
Proiecte cu finanțare din fonduri europene	4,037,237	10,058	44,326	0	24.26%	0.00%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor publice prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale

Comuna Nicolae Bălcescu are cheltuieli în creștere în perioada 2018-2020, în special datorită resurselor financiare alocate investițiilor. în anul 2020, 45% dintre cheltuielile comunei au fost alocate investițiilor de capital (20.74% cheltuieli de capital din surse proprii și 24.2% proiecte cu finanțare din fonduri europene).

Rezultatul financiar în anul 2020 a fost unul pozitiv, de 2.84 milioane RON, după ce în anul fiscal 2019 comuna a raport un rezultat financiar negativ de 1.35 milioane RON. Costurile cu cheltuielile de personal au crescut de la 4.1 milioane RON în 2018 până la 5.4 milioane RON în 2020, iar în anul 2020 comună nu a mai raportat costuri cu rambursarea creditelor.

Rezultatele consultării UAT-urilor din cadrul Zonei Metropolitane Bacău

Procesul de elaborare a „Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Bacău 2021-2027” include un demers de consultare a reprezentanților unităților administrativ teritoriale din Zona Metropolitană Bacău pentru a contura o imagine de ansamblu reală a dinamicii dezvoltării municipiului și Zonei Metropolitane Bacău și de a identifica provocări și oportunități de dezvoltare urbană.¹¹²

Nivelul de cooperare în interiorul zonei metropolitane este limitat. 38.1% dintre reprezentanții UAT-urilor consideră cooperarea în cadrul Zonei Metropolitane Bacău ca fiind Redusă (dialog ocazional între membri, fără rezultate concrete), iar 33,3% consideră cooperarea în cadrul zonei metropolitane Foarte redusă. Numai 28,6% susțin că există un dialog constant (întâlniri periodice, interacțiune între membri). Niciun respondent nu consideră cooperarea în cadrul zonei metropolitane ca fiind activă (dezvoltare de inițiative/ proiecte comune).

FIGURA 220 - COOPERAREA ÎN CADRUL UAT-URILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Foarte redusă (dialog punctual, rar, pe probleme administrative)
Redusă (dialog ocazional între membri, fără rezultate concrete)
Dialog constant (întâlniri periodice, interacțiune între membri)

Cooperare activă (dezvoltare de inițiative/ proiecte comune)

Sursa: Chestionar aplicat la nivelul UAT-urilor din Zona Metropolitană Bacău Pentru comunele din Zona Metropolitana Bacău, aceasta formă de cooperare prezintă in principal potențiale beneficii privind Oportunități de a dezvolta proiecte în parteneriat (34,6% dintre respondenți), Accesul la finanțare și Accesul la schimburi de experiențe și cunoștințe, expertiza tehnică sunt susținute de către (32,7% fiecare).

FIGURA 221 - PRINCIPALELE BENEFICII ALE PARTICIPĂRII ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Oportunități de a dezvolta proiecte în parteneriat
Acces la finanțare

Acces la schimburi de experiență și cunoștințe, expertiză tehnică

Nici un avantaj

Sursa: Chestionar aplicat la nivelul UAT-urilor din Zona Metropolitana Bacău Se observă o dinamică foarte scăzută a cooperării în interiorul zonei metropolitane. O singură comună a indicat că ar fi participat într-un proiect dezvoltat la nivel metropolitan, comuna Hemeiuș, o lucrare de infrastructura finanțată prin intermediul POIM- Programul Operațional infrastructură Mare. 95% dintre respondenți au declarat că nu au participat la inițiative sau proiecte comune.

FIGURA 222 - PARTICIPAREA ÎN PROIECTE/INIȚIATIVE DEZVOLTATE ÎN PARTENERAT LA NIVEL METROPOLITAN

4,76%

95,24%

Sursa: Chestionar aplicat la nivelul UAT-urilor din Zona Metropolitană Bacău

FIGURA 223 - DOMENIILE ÎN CARE EXISTĂ SAU AR TREBUI SĂ EXISTE COLABORARE LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE

Sursa: Chestionar aplicat la nivelul UAT-urilor din Zona Metropolitană Bacău

Infrastructura, planificarea integrată sau dezvoltarea turismului sunt principalele domenii pe care autoritățile UAT-urilor din zona metropolitană le identifică ca putând fi îmbunătățite prin cooperare extinsă și elaborarea de proiecte și inițiative comune. Respondenții chestionarului indică un număr de priorități unde cooperarea din interiorul zonei metropolitane ar trebui îmbunătățită:

• Urbanism și planificare integrată (71% dintre respondenți);
• Gestionarea infrastructurii fizice (de transport, iluminat public etc.) (71% dintre respondenți);
• Turism (67% dintre respondenți);
• Transport public, gestionarea infrastructurii fizice (de transport, iluminat public etc.) (57% dintre respondenți).

Principalele direcții de dezvoltare propuse de către respondenții sunt următoarele:

• Dezvoltarea durabilă a infrastructurii și serviciilor publice;
• Dezvoltarea educațională, culturală și sportivă;
• Dezvoltarea serviciilor medicale;
• Dezvoltarea și diversificarea sectorului economic;
• Sporirea capacității de absorbție a fondurilor europene;
• Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare si protecția mediului;
• Măsuri de facilitate a accesului și de atragere a investitorilor;
• îmbunătățirea sistemului de transport;
• Realizarea unui/unor parcuri industriale;
• Extinderea și îmbunătățirea accesului la utilitățile publice;
• Eficientizarea sistemului administrativ prin digitalizare;
• Coordonarea intervențiilor în sectorul public și sectorul privat;
• Stabilirea de obiective specifice și indicatori de performanță în procesele și inițiativele desfășurate;
• Sprijinul financiar bine direcționat și coordonat;
• Măsuri de îmbunătățire și aprofundare a infrastructurii de cercetare, dezvoltare și inovare;
• Măsuri de sporire a siguranței rutiere.

Cooperarea la nivelul Zonei Metropolitane Bacău este limitată, iar lipsa proiectelor comune de investiții indică o abordare non-unitară a dezvoltării metropolitane. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană poate susține identificarea de obiective și priorități comune la nivelul zonei metropolitane ce pot facilita demararea unor proiecte și propuneri de intervenții comune de acțiune.

Așa cum reiese din prezentul sub-capitol, aceste nevoi la nivel metropolitan nu se rezumă la o singură arie de intervenție, dar este nevoie de elaborarea unui plan de intervenție multisectorial, prioritizat în funcție de nevoile zonei (infrastructura de transport, infrastructura de utilități, mobilitate, infrastructura socială și de sănătate sau digitalizare) și resursele disponibile, în special cele ce pot fi accesate prin intermediul fondurilor europene nerambursabile.

Capacitatea comunelor din zona metropolitană de a cofinanța proiecte de investiții este limitată de resursele disponibile, iar în multe cazuri veniturile proprii nu acoperă cheltuielile operaționale ale unității administrativ teritoriale. Dezvoltarea de proiecte la nivel metropolitan trebuie să țină cont de sustenabilitatea financiară a fiecărui UAT și să prioritizeze acele proiecte finanțate prin fonduri europene nerambursabile și care pot genera venituri adiționale la nivel local. Mai mult, la nivelul UAT-urilor, există diferențe semnificative privind politica investițională adoptată și capacitatea acestora de a se implica în proiecte multianuale și care necesită resurse semnificative, atât financiare, cât și administrative.

3.8.1. CONCLUZII, PROVOCĂRI SI POSIBILE PROPUNERI/NTERVENȚII ’

CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ ___- _____________________________________________________________________________. __________________________________________________________________________________________. _________________________________________________________________________________

CONCLUZII, PROVOCĂRI, ELEMENTE DE POTENȚIAL POSIBILE INTERVENȚII

Primăria Municipiului Bacău a beneficiat de o creștere semnificativă a veniturilor municipalității în perioada 2018-2020 (49%), însă creșterea transferurilor de la nivel central este semnificativ mai ridicată decât creșterea veniturilor generate la nivel local.

Creștere semnificativă a veniturilor în comparație cu creșterea cheltuielilor în anul 2020, ce a permis raportarea unui excedent bugetar anual de aproximativ 2.5% din venituri.

Investițiile de capital, fie din surse proprii, fie din fonduri externe nerambursabile, au scăzut semnificativ după încheierea CMF 2007-2013 și au reprezentat în perioada 2016-2020 între 5 și 11% din totalul cheltuielilor, față de 28% în 2015.

Municipiul Bacău a avut una dintre cele mai bune rate de absorbție per locuitor a FEN în perioada 2007-2016 (locul IV la nivelul reședințelor de județ), însă veniturile aferente proiectelor FEN au scăzut semnificativ în perioada 2016-2020, inclusiv alocări financiare negative ce indică corecții financiare.

Elaborarea unei strategii pentru creșterea veniturilor la nivel local, luând în considerare faptul că transferurile de la nivel central, în principal din cota IPV și TVA, sunt volatile și pot fi afectate de pandemia de COVID-19.

Municipalitatea ar trebui să se concentreze pe maximizarea performanței veniturilor generate la nivel local (în special prin creșterea bazei de taxare) și veniturilor din surse extra bugetare precum fondurile externe nerambursabile.

Ajustarea cheltuielilor operaționale pentru a beneficia de resurse adiționale pentru investiții de capital.

Elaborarea unei strategii la nivelul instituției pentru pregătirea din timp de proiecte mature ce pot fi implementate odată cu deschiderea apelurilor de proiecte aferente CMF 2021 -2027 și PNRR.

Nevoie de adaptare a planului investițional de la nivel local pentru a include și a prioritiza proiectele aferente noilor obiective prioritare ale CMF 2021-2027 și PNRR și a putea beneficia încă de la începutul programelor de finanțare de alocări semnificative de resurse extra bugetare.

Prioritizarea programelor de finanțare nerambursabile în vederea dezvoltării unor proiecte ce pun în aplicare Acordul de la Paris, investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile, combaterea schimbărilor climatice sau digitalizare.

Număr ridicat de proiecte FEN aflate în implementare sau contractare în perioada 2021-2023 în valoare de 279 milioane RON.

Monitorizarea atentă a proiectelor de investiții și impunerea de corecții acolo unde implementarea acestora este întârziata pentru a putea încadra proiectele până la finalul CMF 2014-2020 (2023).

CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

Număr redus de programe de formare la nivelul personalului.

Numărul de cursuri de formare la nivelul personalului instituției este în scădere accentuată, planul de formare relevă diferențe semnificative între nevoile personalului și cursurile de formare susținute.

Nevoia de îmbunătățire a organigramei și structurii de personal care să țină cont de modificările de personal din ultimii ani și de prioritățile municipalității, respectiv asigurarea livrării unor servicii publice de calitate.

Număr ridicat de posturi vacante la nivelul instituției.

Procesul de transparență la nivelul Primăriei Municipiului Bacău este în continuă îmbunătățire, însă publicarea seturilor de date deținute de instituție este în continuare în format non-deschis, documentele fiind de obicei scanate sau tip .PDF ce nu asigură o transparență adecvată.

Ajustarea politicii de formare și corelarea sa cu nevoile raportate de personalul instituției. Evaluare anuală din perspectiva cost-beneficiu a programelor de formare și a eficienței acestora în îmbunătățirea capacității administrative la nivel municipal.

îmbunătățirea capacităților IT&C ale personalului primăriei pentru a răspunde unor provocări în creștere la nivel local, cu impact semnificativ asupra serviciilor publice: transformări digitale, creșterea Interacțiunilor digitale șl nevoia extinderii serviciilor electronice, reglementările în vigoare privind datele publice și securitatea acestora. Toate aceste transformări vor avea un Impact crescut asupra nevoilor de competențe digitale la nivelul resursei umane.

Ajustarea organigramei Instituției și corelarea cu nevoile curente ale Primăriei Municipiului Bacău. Elaborarea unei analize de nevoi la nivelul fiecărui departament.

Elaborarea unei strategii de transparentizare a instituției prin utilizarea unor formate pentru datele publice cel puțin editabile și reutilizabile.

Publicarea datelor publice ale municipiului pe portalul național de date publice deschise (data.gov.ro).

Gradul de implicare scăzut al cetățenilor în procesul de decizie la nivel local. Dezbaterile publice organizate de municipalitate sunt reduse atât ca număr, cât și ca participare a cetățenilor, în perioada 2017-2020 au fost organizate numai zece dezbateri publice, niciuna la cererea organizațiilor legal constituite.

Extinderea cooperării cu UAT-urile din zona metropolitană Bacău prin elaborarea de proiecte comune la nivel metropolitan (proiect hard pentru dezvoltarea infrastructurii, respectiv soft pentru îmbunătățirea competențelor resursei umane). îmbunătățirea mecanismelor curente de consultare a cetățenilor și promovarea de noi mecanisme de consultare a cetățenilor (hub-uri civice, parteneriate cu ONG-uri și societatea civilă, bugetare participativă).

Participarea cetățenilor în procesele de decizie poate oferi perspective noi și soluții pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, dar și îmbunătățirea gradului de satisfacție al acestora fată de cu autoritatea publică locală. Participarea civică este facilitată de transformările digitale în desfășurare si procesul de digitalizare trebuie corelat cu o creștere a implicării cetățenilor In procesele de decizie la nivel local.

Elaborarea unui plan de lucru cu UAT-urile din zona metropolitană pentru a îmbunătăți accesul acestora la Infrastructură (transport, canalizare, apă, colectare deșeuri) șt îmbunătățirea capacității acestora de a accesa fonduri europene nerambursabile (cursuri formare personal primărie, includerea acestora în programele Primăriei Municipiului Bacău).

4. ANALIZA SWOT

PROFIL SPAȚIAL Șl FUNCȚIONAL

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

La nivelul zonei metropolitane Bacău, per ansamblu numărul de locuitori este în creștere și evoluția medie a numărului de locuințe este una pozitivă, de 19%;

Evoluția numărului de locuințe în mediul rural este una pozitivă înregistrând și valori de 71% în localitatea Berești-Bistrița;

Configurația spațială a municipiului bazată pe un țesut urban de locuințe colective, ce impune o rețea de circulații (rutiere și pietonale) generoasă;

Parcurile din zona centrală și circulațiile pietonale generoase din municipiul Bacău contribuie La atractivitatea mediului urban;

în incintele Locuințelor colective există resurse de teren care pot fi utilizate pentru amenajarea de spații publice comunitare;

Amenajare Insulei de agrement și a insuliței a sporit interesul pentru zona malurilor râului Bistrița;

Potențialul ridicat al diverselor tipuri de peisaje rurale, peisaje naturale (parcul dendrologic de la Hemeiuș, peisaje cultural-lstorice (Necropola tumulară a cetății Tamasidava - Movila lui Cerbu reprezintă o mărturie a locuirii geto-dacice și cea daco-romană în așezările de tip davă);

Dotările publice se regăsesc doar în nucleul central al Municipiului Bacău;

Fondul construit a fost constrâns în dezvoltare de culoarul Bistriței - limită naturală - și de calea ferată - limită artificială;

Presiunea imobiliară din oraș a condus la un fenomen de suburbanizare accentuat pe foste terenuri agricole, în comunele Hemeiuș, Mărgineni, Letea Veche, Sărata, Săucești, Măgura

De asemenea, zonele de expansiune nu includ dotări (educație, alimentație publică, spații vezi, culturale etc.), motiv pentru care locuitorii folosesc în continuare dotările din zona cea mai apropiată, cum este și cazul cartierului Serbănești, CFR;

în cartierul Șerbănești se manifestă procese de expansiune urbană și densificare, fapt ce alterează peisajul;

Zona de sud este caracterizată preponderent de zone industriale și locuințe individuale aflate într-o stare proastă, având parcele cu o suprafață mică, ce nu au acces La dotări speciale sau zone de agrement, cum este zona Izvoare;

Lipsa spațiilor publice în comunele ce alcătuiesc zona metropolitană Bacău, cu excepția a 4 comune;

Spațiile publice comune existente în prezente din zona metropolitană Bacău se află într-o stare de degradare continua, nu dețin elemente de mobilier urban, iar deșeurile reprezintă o sursă de poluare;

Parcul Gherăiești este caracterizat ca fiind într-o stare precară, în cadrul căruia lipsesc spații pentru practicarea activităților de recreere, ce are un impact negativ asupra zone;

Parcul Catedralei se află într-o stare de degradare.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Disponibilitatea de resurse financiare alocat din partea U.E. pentru conversia terenurilor industriale degradate în spații publice verzi

Existența finanțărilor europene pentru reabilitarea și dotarea fondului locativ

Existența infrastructurii verde albastră care prin transformarea ei într-un ax de agrement la nivel județean va asigura conexiunea cu așezările învecinate amplasate de-a lungul acestuia

Tendința de creștere a indicelui de motorizare în nivelul Municipiului Bacău și de-a lungul căilor de circulații majore

Atractivitatea altor orașe și teritorii din județul Bacău

MOBILITATE URBANĂ Șl TRANSPORT

PUNCTE TARI I PUNCTE SLABE

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________I ________

Amplasarea în lungul unor Importante căi de circulație (DN2 / magistrala 500 și DN11 /DN2F face ca municipiul Bacău să fie un important nod rutier pe axele București - Moldova și Brașov -Republica Moldova.

Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău a fost recent renovat și extins și facilitează legături importante noduri în transportul aerian precum Londra, Roma sau Bruxelles. Acesta este printre puținele aeroporturi secundare care a reușit să păstreze o creștere a numărului de pasageri transportați în perioada pe pre-pandemie.

Linia 509 asigură o bună legătură cu așezările din partea de nord a zonei metropolitane și beneficiază de o conexiune cu aeroportul.

Rețeaua de transport public dezvoltată în lungul axului nord-sud asigură o bună frecvență pe această direcție (sub 9 minute), suficient pentru a avea în vedere amenajarea unor benzi dedicate pentru transportul public.

Finalizarea celor mai importante segmente din varianta ocolitoare au permis reducerea congestiei pe Calea Republicii și eliminarea parțială a traficului greu din oraș.

Trama stradală este destul de generoasă iar nivelul de congestie este destul de redus.

Este în curs de implementare un sistem de management al traficului vizează reducerea congestiei prin prioritizarea transportului public și al bicicliștilor.

Există în curs de implementare un proiect care prevede modernizarea principalelor stații de transport public.

Proiectele depuse pe POR 2014-2021, aflate în curs de implementare asigură conturarea unei rețele de bază de piste pentru biciclete.

Sistemul de management al traficului aflat în curs de implementare va asigura și prioritizarea bicicliștilor.

La nivelul municipiului există deja o tradiție a evenimentelor dedicate mobilității urbane, organizarea Săptămânii Europene a Mobilității, închiderea pe sfârșitul săptămânii a unui segment din Calea Mărășești și str. Nicolae Bălcescu etc.

Municipiul Bacău beneficiază de o zonă pietonală atractivă: Calea Mărășești - str. Nicolae Bălcescu.

Este în curs de implementare un proiect care vizează reconfigurarea străzii Prieteniei și crearea unui coridor cu prioritate pentru pietoni între zona centrală și cartierul Miorița.

Au fost luate o serie de măsuri preliminare de management al parcării cum ar fi: plata parcări în zona centrală și în câteva centre secundare, Municipiul Bacău, deși se conturează ca un important nod logistic și centru industrial nu este deservit infrastructură de transport rutier de mare capacitate (drum expres/autostradă/ cale ferată de mare viteză).

Legătura feroviară cu municipii precum Brașov și lași este îngreunată.

Linia 509 este simplă șl neelectrificată, motiv pentru care creșterea frecvenței pentru un eventual tren metropolitan și accesarea de fonduri nerambursabile este mai dificilă.

Râul Bistrița și calea ferate limitează dezvoltarea municipiului Bacău și îngreunează legăturile cu importante cartiere rezidențiale precum Șerbânești, CFR, Letea sau Izvoarele.

Configurația funcțională a municipiului Bacău face ca majoritatea obiectivelor de Interes să fie concentrate în lungul coridorului nord-sud. Aceste aspect face ca legăturile rutiere pe această direcție să fie adesea congestionate.

Există probleme de permeabilitate la nivelul infrastructurii rutiere în zone precum Bistrița Lac (zonă industrială - str. Nlcu Ene), Letea sau zona stadionului.

17% din trama stradală este încă nemodernizată.

Traficul greu traversează încă segmente din oraș.

Corelarea sistemului de transport public județean cu cel local este încă deficitară, amenajarea autogărilor este încă precară (o parte sunt informate) iar rutele se suprapun cu liniile de transport public urban.

Deși zona metropolitană se dezvoltă continuu cu noi locuințe dar și activități economice sau de agrement, nu există încă un sistem de transport public metropolitan.

Flota de transport public local nu deține vehicule electrice, hibrid sau măcar cu normă de poluare Euro 6, vechimea medie a flotei este de peste 11 ani.

Accesul la informații despre transportul public este precar, pagina web a operatorului nu funcționează, nu este disponibilă Online o hartă a liniilor și nici programul.

Stațiile de transport public sunt degradate.

Numărul șl siguranța rastelelor disponibile pe raza municipiului Bacău este încă redusă.

limitarea parcării la 2ore (zona piețelor) sau plata prin SMS.

Este în proces de implementarea digitalizarea sistemului de parcare.

Partea de nord și sud-est a municipiul nu va fi deservită de infrastructură pentru biciclete nici după implementarea proiectelor aflate în curs de implementare.

Deși există un potențial ridicat pentru extinderea zonelor pietonale în zona centrală, nu s-au luat încă măsuri pentru a valorifica această oportunitate.

0 parte considerabilă din trotuarele din cartierele de locuințe colective sunt fie subdimensionate sau ocupate de autoturisme parcate neregulamentar.

în cartiere precum Tache, CFR sau Șerbănești, în lipsa unor parcări pentru vizitatori, trotuarele sunt ocupate frecvent de autoturisme parcate neregulamentar.

Cea mai mare parte a străzilor nu este accesibilizată, sau lucrările executate nu respectă prevederile normativului NP-051 (aspect valabil și la instituții publice importante).

Modul de organizare a parcărilor este ineficient, 0 există un număr încă foarte redus de locuri de parcare în structuri multietajate (ex. complex comercial Cora).

Numărul de parcări rezidențiale amenajate este insuficient iar creșterea accentuată a indicelui de parcare face ca presiunea pe spațiile existente să crească (cartiere critice Republicii, Bistrița-Lac sau Aviatori).

Situația juridică incertă a terenurilor aflate incintele de locuințe colective (în proces de retrocedare, proprietăți private construite cu garaje etc.) îngreunează procesul de regenerare urbană.

Prețul pentru parcarea la stradă este încă foarte scăzut, mai ales în zona centrală.

Accesul la informații privind localizarea și disponibilitatea locurilor de parcare este precar.

OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI

Municipiul Bacău este deservite de segmente din rețeaua TEN-T Core (rutier și feroviar) și de rețeaua TEN-Comprehensive

La nivelul Ministerului se are în vedere reclasificarea legăturii Brașov-Bacău în cadrul rețelei TEN-T.

Integrarea legăturii Bacău • Brașov în rețeaua TEN-T comprehensive face ca această să nu reprezinte o prioritate pe termen scurt la nivelul UE ceea ce face mai dificilă finanțarea ei prin FEDER / FC sau mecanismul de redresare și rezidența.

Criza COVID-19 care afectează negativ sistemele de transport în comun, mai ales transportul public

în martie 2020 a fost semnat contractul pentru elaborarea SF+PT pentru autostrada Al 3 Brașov -Bacău.

A7 București-Bacău-Pașcani este în lucru, proiectele tehnice pentru cele trei loturi ar trebui finalizate în 2021.

Segmente din magistrala 500 urmează să fie modernizate de către CFR infrastructură. Proiectul de modernizare a căilor ferate între Ploiești V-Bacău-Suceava și Vicșani se află printre prioritățile Strategiei de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare 2021-2025 (proiect prioritare și în MPGT).

Există modele de succes la nivel național (Cluj-Napoca / Oradea, Arad - parțial) care au abordat regenerarea urbană cu succes și care pot fi replicate / adaptate ta nivelul municipiului Bacău.

Județul Bacău este al doilea centru economic la nivel regional, cu un PIB și PIB/locuitor în creștere.

Principalii indicatori privind situația mediului de afaceri au avut o evoluție pozitivă în perioada 2014-2019, contrar tendinței regionale de scădere a numărului de salariați.

Existența unor companii mari în domenii diverse: comerț, industria alimentară.

Ponderea ridicată a unor sectoare cu valoare adăugată mare în domeniul industrial (ex. 30 -Fabricarea altor mijloace de transport -aeronautică).

Balanța comercială pozitivă pentru produse ale unor companii mari la nivel metropolitan.

Existența unui parc industrial într-o localitate din mediul rural (Hemeiuș).

Existența universității Vasile Alecsandri și a centrelor de cercetare diversificate angrenate în proiecte naționale și internaționale de cercetare în științe exacte.

Existența unor terenuri greenfield sau brownfield în partea sudică a municipiului Bacău ce pot fi utilizate pentru investiții.

Poziționarea geografică la intersecția mai multor artere rutiere și feroviare importante la nivel regional și național.

Situație demografică favorabilă.

local și cel aerian. De asemenea, numărul deplasărilor cu autoturismul privat este în creștere.

Creșterea nivelului de trai la nivel național atrage după sine tendința de creștere a indicelui de motorizare ceea ce implică o cerere mai mare pentru infrastructură de transport și spațiu pentru parcări.

Accesul la oportunități de finanțare pentru amenajarea de parcări multietajate este precar.

Ponderea mare în totalul companiilor active, salariaților și cifrei de afaceri a unor sectoare intensive în forță de muncă, cu o intensitate redusă în cunoaștere/ tehnologie - industria alimentară, industria textilă.

Exporturi nete de materiale din lemn (mărfuri cu valoare adăugată mică).

Capacitatea antreprenori ală redusă la nivelul întregii zone metropolitane și foarte redusă în localitățile din a doua coroană de localități / situate mai departe de căile principale de legătură cu alte orașe.

Existența unui număr mic de companii mari (cu peste 250 de salariați) și contribuția redusă a microîntreprinderilor la cifra de afaceri și efectivul salariat.

Numărul redus de șomeri care participă la cursuri de formare.

Diversitatea redusă a structurilor și serviciilor de sprijin a afacerilor.

Activitatea redusă de CDI în mediul privat.

Declinul numărului de întreprinderi cu capital străin nou înființate.

Desființarea Centrului Expozițional și de Afaceri.

Existența unui potențial agricol major pe multiple categorii de culturi la nivelul localităților rurale din zona metropolitană.

Dezvoltarea sectorului Transport și depozitare, în special a celui de mărfuri.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Existența finanțărilor dedicate tranziției industriale, creșterii competențelor și digitalizare în cadrul financiar multianual 2021-2027.

Existența finanțărilor disponibile prin POR 2021-2027 pentru dezvoltarea capacității de inovare a întreprinderilor, dezvoltarea capacității ecosistemului antreprenorial de inovare pentru crearea și maturizarea start-up/spin-off in domenii de specializare inteligenta, Dezvoltarea competențelor IMM-urilor pentru inovare, modernizare tehnologica si economie circulară.

Existența finanțărilor disponibile prin POR 2021-2027 pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale (inclusiv învățământ vocațional, tehnologic, profesional, inclusiv cel dual).

Criza COVID-19 care afectează negativ rezidența companiilor, în special cele mici și în sectoare necompetitive.

Creșterea dispari taților intra-regionale favorizate de migrația forței de muncă către centre urbane mari.

Accentuarea deficitului de forță de muncă calificată în condițiile migrației tinerilor către centrele universitare tradiționale.

întârzierea conectării centurii ocolitoare a municipiului Bacău la autostrada București-Pașcani (aflată în faza de proiectare) poate afecta dezvoltarea sectorului transport și logistică.

PROFIL SOCIO-DEMOGRAFIC

puncte tari PUNCTE SI Al SE

Tendința de creștere a populației zonei metropolitane prin comparație cu cea de scădere de la nivel județean și național.

Județul Bacău (inclusiv Zona Metropolitană Bacău) este printre județele care se vor menține „tinere” pentru orizontul de timp asociat anului 2060 (prognoză ce vizează ponderea persoanelor tinere din populația totală de 16%).

Raportul de îmbătrânire demografică este mai scăzut la nivelul Zonei Metropolitane Bacău față de nivelul județean și național.

Rata mortalității la nivelul zonei metropolitane este considerabil mai redusă față de valorile înregistrate la nivel județean, regional și național.

La nivelul municipiului Bacău se înregistrează cea mai redusă redusă valoare a ratei mortalității din întreaga zonă metropolitană.

Valoarea sporului natural în zona metropolitană (deși este negativ) este mult mai bună față de cele înregistrate la nivel județean și național.

Expertiza și experiența valoroasă oferită de către instituțiile, asociațiile și fundațiile din teritoriu care activează în domeniul social și care contribuie la furnizarea de servicii sociale, inclusiv a reprezentanților DGASPC și DAS și a colaboratorilor.

Diferența accentuată între ponderile principalelor grupe de vârste, ceea ce prevestește o dependență demografică sporită în următorii ani la nivelul Zonei Metropolitane Bacău.

Fenomen accentuat de suburbanizare în imediata proximitate a municipiului Bacău, ceea ce atrage atenția unei mari presiuni asupra acestor comune (de a asigura un nivel optim de dotări publice, de dezvoltări tehnico-edilitare etc) - comunele Mărgineni și Letea Veche.

Prezența unei dependențe sporite a persoanelor tinere la nivelul întregii zone metropolitane, observate pe fondul creșterii acestora în ultimii ani concomitent cu scădere asociată populației active.

Prezența unui număr mare de persoane vârstnice singure.

Rata natalității la nivelul zonei metropolitane a fost în scădere în intervalul 2015-2019, prin comparație cu toate celelalte niveluri teritoriale (județ, regiune și nivelul național).

Rată scăzută a fertilității la nivelul zonei metropolitane pentru anul 2019, prin comparație cu nivelul județean, regional și național.

Sporul natural este negativ la nivelul Zonei Metropolitane Bacău.

Sistemul public de asistență socială este subdimensionat raportat la nevoile existente și la numărul potențialilor beneficiari.

Insuficiența investițiilor în dezvoltarea de noi servicii sociale și a serviciilor existente.

Un procent considerabil (aproximativ 25%) din populația municipiului Bacău trăiește în sectoare de recensământ marginalizate, poziționându-se pe locul 4 din 13 între polii de dezvoltare din perspectiva procentului populației marginalizate.

OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI

Creșterea speranței de viață și îmbunătățirea condițiilor de trai a locuitorilor.

Disponibilitatea finanțărilor pentru dezvoltarea urbană și rurală, precum și pentru o serie de priorități sectoriale de interes pentru dezvoltarea zonei metropolitane.

Existența unor programe operaționale ce oferă surse de finanțare pentru intervenții în cadrul comunităților dezavantajate și, de asemenea, oportunități pentru dezvoltarea capitalului uman șl incluziunea socială.

Prezența procesului de îmbătrânire demografică la nivel național.

Procentul populației în vârstă de muncă va scădea până în anul 2100 - prognoză realizată la nivel național.

Tendința de scădere a numărului de locuitori în România.

Numărul crescând de persoane care vor ieși la pensie în mod constant în următorii 40 de ani, cu un vârf în perioada imediat următoare (procent ridicat al populației de 60-65 ani și al grupelor de vârstă învecinate).

SERVICII Șl DOTĂRI PUBLICE

PUNCTE TARI 1 PUNCTE SLABE

învățământul tehnic și profesional se dezvoltă strategic prin parteneriate cu agenți economici în vederea realizării practicii, prin evenimente de promovare și orientare în carieră sau prin proiecte pilot.

Nivel bun de deservire al infrastructurii de învățământ preșcolar, primar și gimnazial la nivel municipal și metropolitan

4 instituții de învățământ liceal prezintă rate de promovare a examenului de bacalaureat de peste 90%.

Aproximativ 75% dintre elevii ce au susținut examenul de bacalaureat în 2020 dețin un nivel ridicat de competențe digitale.

Existența programelor de mobilitate pentru studenți și profesori și a parteneriatelor cu diferite universități europene.

Oferta instituțiilor de învățământ universitar este diversificată, cu specializări din 16 domenii de specializare.

Efectivele școlare la nivel metropolitan sunt în continuă scădere în ultimii 8 ani.

Lipsa unui număr suficient de grădinițe și școli în cartierul CFR.

Concentrarea în zona centrală a unor unități de învățământ ce școlarizează elevi pe mai multe cicluri de studii conduce la necesitatea deplasării efectivelor școlare către centrul municipiului Bacău, fiind parțial și o cauză a congestiei în trafic.

La nivel municipal se disting diferențe semnificative în ceea ce privește densitatea per clasă între instituții de învățământ apropiate geografic.

6 licee de la nivel municipal nu au înregistrat rate de promovare a examenului de Bacalaureat de peste 50% în anul 2020.

Numărul laboratoarelor didactice și al facilităților sportive a rămas constant, iar investițiile de modernizare a acestora nu s-au concretizat în măsura planificării realizate în strategia precedentă de dezvoltare.

La nivelul județului Bacău (cu impact direct inclusiv asupra 2onei Metropolitane Bacău) se remarcă următoarele:

• Este printre județele unde au scăzut anii de viață potențial pierduți prin decese premature determinate de boli ale aparatului circulator;

2ona Metropolitană Bacău, ca parte din județul Bacău, se situează printre ultimele locuri la nivel național din perspectiva speranței de viață scăzute (locul 39 din 41).

La nivelul județului Bacău (cu impact direct inclusiv asupra Zonei Metropolitane Bacău) se remarcă următoarele:

• Este printre județele cu cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin boli cerebro-vasculare (-190,7%_ooo);
• Este printre județele cu cele mal mici rate ale incidenței a cazurilor noi de diabet zaharat (188,8%<>oo);
• Este printre județele cu cele mai mici rate din perspectiva prevalenței cazurilor de cancer (1.149,8%_ooo);
• Este printre județele cu cele mai mici rate înregistrate din perspectiva morbidității spitalizate a cazurilor cu cancer de sân la femei (39%ooo);
• Este printre județele cu cele mai mici rate a prevalenței din perspectiva cazurilor de cancer pulmonar (11,8%_ooo);
• Este printre județele cu cele mai mici rate ale incidenței din perspectiva cazurilor de astm bronșic (32,4%<>oo).

Expertiza și experiența oferită de către instituțiile asociațiile și fundațiile din teritoriu care activează în domeniul social și care contribuie la furnizarea de servicii sociale.

Expertiza și experiența angajaților din cadrul DASPC și DAS și a colaboratorilor.

Așezare geografică favorabilă datorită cadrului natural spectaculos.

Zona Metropolitană Bacău dispune de numeroase atracții inedite, cum sunt: obiectivele naturale șl culturale, evenimente, monumente istorice etc..

Existența unui patrimoniu istoric construit relativ bogat la nivelul municipiului și a Zonei Metropolitane Bacău, care cuprinde 92 de monumente istorice, clasificate și protejate prin lege, dintre care unele prezintă elemente de unicitate și valoare deosebită la nivel național.

Direcția Județeană pentru Cultură Bacău, intenționează să desfășoare o amplă acțiune de clasare a unor imobile susceptibile pentru Lista Monumentelor Istorice de pe teritoriul municipiului Bacău șu al comunelor Letea-Veche, Faraoani, Xxxxx-Xxxxxxxx, Nicolae Bălcescu și Traian.

Implicarea actorilor urbani în realizarea de evenimente - proiectul ZidART sau evenimentele culturale promovate de Ingenious Drama.

Parcurile din zona centrală contribuie semnificativ la atractivitatea municipiului Bacău.

Potențialul oferit de titulatura de Capitală a Tineretului din România din anul 2017 care încă poate spori vizibilitatea Bacăului pe plan turistic.

• Este printre județele cu cele mai multe întreruperi de sarcină (1.825 de întreruperi);
• Este printre județele cu cea mai mare rată a mortalității prin boli ale aparatului digestiv (114,5%ooo);
• Este printre județele unde se remarcă creșteri ale ratei de incidență din perspectiva cancerului colorectal (-11,9%ooo).

Deși în toate comunele din Zona Metropolitană Bacău există câte un cabinet medical de familie, în comunele Blăgești, Itești și Sărata, conform INS, nu există niciun medic de familie.

Pe teritoriul zonei metropolitane mai există structuri de servicii medicale care să funcționeze în sistemul public de sănătate doar în municipiul Bacău, în toate celelalte UAT-url fiind exclusiv private.

Comunele Gioseni, Hemeiuș, Letea Veche, Mărgineni, Tamași și Traian înregistrează valori peste limita maximă în ceea ce privește numărul de locuitori ce ar trebui să revină unui medic de familie.

Sistemul public de asistență socială este subdimensionat raportat la nevoile existente și la numărul potențialilor beneficiari.

Insuficiența investițiilor în dezvoltarea de noi servicii sociale și a serviciilor existente.

Exista diferențe intre evidentele DASPC/DAS și realitate referitor la numărul potențialilor beneficiar și la situațiile de vulnerabilitate din teritoriu, ceea ce face imposibila o dimensionare corecta a serviciilor oferite.

Slaba valorificare a patrimoniului cultural existent și oferta relativ redusă de activități pentru petrecerea timpului liber.

Deficiențe majore ale Infrastructurii culturale și necesitatea de modernizarea și dotare a clădirilor existente, precum și de realizare a unor dotări noi, inclusiv regenerarea / renovarea unor spații noi.

Slaba promovare și valorificare în mediul ontine a moștenirii culturale bogate a municipiului.

Patrimoniul tradițional rural și componenta arheologică slab promovate la nivel național.

Concentrarea evenimentelor in zona centrală, fără o ofertă semnificativă în cartierele limitrofe din municipiul Bacău și fără evenimente majore la nivelul Zonei Metropolitane Bacău.

Deservirea relativ satisfăcătoare a municipiului Bacău și a zonei metropolitane cu dotări culturale de bază, precum și cu dotări turistice și sportive în special.

Existența mai multor zone naturale dar și antropice ideale pentru noi trasee turistice.

O mare parte a instituțiilor de cultură au o prezență sporită în mediul online, oferind informații despre evenimentele desfășurate în cadrul acestora.

Tendința de sporire a fluxurilor turistice în municipiul Bacău și zona metropolitană, în perioada 2015-2019 atât numărul de sosiri, cât și numărul de înnoptări ale turiștilor cunoscând o tendință generală de creștere, cu 33,44%, respectiv 73,38%.

Existența unor aplicații mobile și platforme online de promovare a atracțiilor turistice și culturale din municipiu și din județ.

Majoritatea locuitorilor din municipiul Bacău sunt mulțumiți șl foarte mulțumiți de oferta culturală din oraș - conform chestionarului adresat populației din municipiul Bacău.

Există o tendință crescută de a realiza activități sportive precum drumeții, ciclism, pescuit și schi în special în cadrul activităților în natură (deplasări din zona urbană în zonă rurală) -conform chestionarului adresat populației din municipiul Bacău.

Interesul autorităților publice de a aloca resurse financiare pentru lucrări de renovare, restaurare și conservare a spațiilor culturale - ex. fosta clădire a Bibliotecii Județene, Teatrul Municipal George Bacovia sau Casa Rafaila.

Interesul turiștilor români față de municipiul Bacău și localitățile din împrejurimi este în creștere în anul 2019, fiind înregistrată o creștere de 44,52% față de anul 2015.

Număr redus de evenimente sezoniere / fanion, ce au capacitatea de a atrage un număr mare de turiști.

Insuficiența mediatizării evenimentelor culturale.

Majoritatea atracțiilor și dotărilor cultural-turistice și de petrecere a timpului liber se regăsesc preponderat la nivelul municipiului Bacău și mai puțin în localitățile componente ale Zonei Metropolitane.

Există o tendința de scădere a investițiilor în domeniul cultural în municipiul Bacău și zona metropolitană în perioada 2015-2019, pentru anul 2019 înregistrându-se scăderi de -6,71%.

Insuficiența spațiilor / activităților de agrement (parcuri, locuri de joacă pentru copii, zone verzi, zone pentru desfășurarea activităților sportive), în special în zonele din cartiere, dintre blocuri -conform chestionarului adresat populației din municipiul Bacău.

Insuficiența evenimentelor culturale - conform chestionar adresat populației din municipiul Bacău.

Accesul dificil sau lipsa accesului la zonele de agrement șl parcurile pentru copii - conform chestionarului adresat populației din municipiul Bacău.

Slaba dezvoltare a zonei Lacul Bacău II din punct de vedere al infrastructurii de acces și dotări de agrement / turistice.

OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI

Continuarea programelor de finanțare a mobilității personalului didactic (ex: Twinning) șl a studenților (Erasmus+) va permite realizarea de schimburi de experiență și dezvoltarea continuă a proceselor de predare-învățare din cadrul unităților de învățământ locale.

Implementarea și operaționalizarea infrastructurii tehnice necesare utilizării resurselor și serviciilor de tipul OER și WEB 2.0 la nivelul unităților de învățământ locale (prin proiectul Campus Wi-FI) va spori posibilitățile de adoptare a instrumentelor TIC în procesele de predare-învățare.

Includerea în curriculum-ul școlar obligatoriu a cursurilor dedicate alfabetizării digitale și a dezvoltării competențelor cheie de utilizare a noilor Instrumente TIC va constitui o sursă de Preferințele elevilor sau a părinților acestora pentru filiera teoretică a studiilor liceale poate conduce în timp la supraaglomerarea claselor din anumite instituții de învățământ.

Menținerea unui nivel redus de finanțare a sistemului de învățământ poate conduce la imposibilitatea unităților școlare de adaptare și actualizare a dotărilor din cadrul laboratoarelor dedicate materiilor STEM sau a celor dedicate învățământului profesional/dual.

Creșterea nivelului de calitate a proceselor educaționale din cadrul unităților de învățământ superior din alte centre urbane importante (Cluj-Napoca, lași, București) poate avea ca efect scăderea atractivității mediului universitar local, creștere a nivelului de înțelegere și utilizare a noilor tehnologii de către noile generații de elevi.

Dezvoltarea unui organism de reglementare pentru cariera didactică la nivel central (centru de mentorat al carierei didactice), cu filiale la nivel județean, va contribui la soluționarea nevoilor specifice de dezvoltare a profesorilor debutanți și de formare continuă a tuturor profesorilor din sistemul educațional.

Exploatarea oportunităților de digitalizare în sectorul medical, prin raportarea la tendințele europene (eSănătate, telemedicină etc).

Fonduri guvernamentale și europene dedicate sistemului medical, pentru

crearea/reabilitarea/modernizarea dotărilor și pentru realizarea de campanii de medicină preventivă în rândul populației.

Disponibilitatea finanțărilor pentru dezvoltarea serviciilor sociale și a infrastructurii de asistență socială.

Implicarea activa a beneficiarilor, acolo unde este posibil, în special în cazul beneficiarilor de VMG, în activități care sa contribuie la incluziunea acestora și ieșirea din starea de vulnerabilitate și dependenta de serviciile sociale.

Disponibilitatea asociațiilor și fundațiilor din domeniul furnizării de servicii sociale de a deveni parteneri și de a contribui la efortul depus de către furnizorii publici, reducând presiunea existenta asupra sistemului public de servicii sociale.

astfel că elevii foarte bine pregătiți vor prefera să plece din județ în număr mai mare.

în cazul în care furnizorii publici și centrele sociale nu se adaptează în mod continuu la noile norme de siguranță și de furnizare a serviciilor sociale, acestea riscă să piardă fondurile alocate de la bugetele de stat.

Slaba eficiență a anchetelor sociale și teama beneficiarilor de furniza informații reale și relevante ar putea duce la servicii sociale ineficiente, întemeiate pe evidente irelevante despre beneficiari și nevoile acestora.

Riscul de degradare a unor valori locale în lipsa unor măsuri de promovare și valorificare a potențialului cultural.

în ciuda unei oferte diversificate de resurse culturale și turistice, municipiul Bacău nu poate concura cu gradul mai ridicat de dotare și de atractivitate a unor destinații din județ precum stațiunile cu specific balneoclimatic sau alte municipii din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.

Riscul de degradare a zonelor naturale protejate prin exploatarea turistică necontrolată.

Din 46 de orașe la nivel național, municipiul Bacău se clasează pe locul 36 în anul 2016 din perspectiva consumului cultural la nivelul orașului.

Oportunitatea accesării finanțărilor europene și naționale pentru dezvoltarea și valorificarea resurselor culturale, sportive și turistice.

Oportunitatea accesării finanțărilor nerambursabile pentru susținerea de investiții și proiecte de dezvoltare / revitalizare urbană.

Progresul tehnologic ca factor determinant în utilizarea tehnologiilor smart (aplicații mobile, hărți Interactive, tichet online, meniuri contactless etc.) ce pot spori accesibilitatea ofertei culturale și turistice în contextul COVID-19.

Existența a numeroase modele de bună practică în domeniul promovării culturii și turismului care pot fi folosite pentru a crește atractivitatea municipiului.

Existența mai multor atracții principale pe teritoriul județului Bacău și al regiunii, ce pot crea pachete turistice complexe de petrecere a vacanțelor.

UTILITĂȚI PUBLICE

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Infrastructura de bază de alimentare cu energie electrică este variată, având stații de transformare principale și secundare, linii electrice aeriene de înaltă, medie și joasă tensiune și linii subterane electrice.

în 9 localități din ZM Bacău este produsă energie electrică din energia solară în cadrul celor 23 de centrale electrice fotovoltaice de putere mică.

C.E.T Bacău este o centrală electrică care produce atât energie electrică, cât și termică.

Consumatorii rezidențiali au înregistrat un consum aproape constant de energie electrică în perioada de timp 2015-2019, de cca. 1,17MWh/an.

Populația zonei metropolitane este mulțumită de infrastructura de alimentare cu energie electrică (74 % dintre respondenți au răspuns că sunt mulțumiți/ foarte mulțumiți la chestionar).

în perioada de timp 2015-2020, cantitatea medie de energie termică distribuită unui apartament branșat a fost constantă, de cca. 4,8 gcal/ apartament.

Municipiul Bacău se află în raza de acoperire a principalilor operatori de telecomunicații fixe și mobile și beneficiază de servicii mobile 4G pentru toți operatorii.

Populația zonei metropolitane este mulțumită de infrastructura de telecomunicații (75 % dintre respondenți au răspuns că sunt mulțumiți/ foarte mulțumiți la chestionar).

Depozitul de deșeuri conform din municipiul Bacău a ajuns în anul 2018 la celula 2 din 4 de depozitare, deci nu există riscul depășirii capacității în viitorul apropiat.

Depozitul de deșeuri conform din municipiul Bacău este dotat cu o stație de compostare, o stație de sortare și o zonă de stocare și instalație de concasare a deșeurilor din construcții și demolări, în anul 2019, toată cantitatea de deșeuri colectată selectiv a fost valorificată.

Există numeroși operatori economia care colectează și valorifică diferite categorii de deșeuri în zona metropolitană, concentrați în municipiul Bacău.

Au fost raportate în anul 2018 mai multe incidente deosebite apărute ia nivelul infrastructurii de distribuție a energiei electrice din cauza uzurii tehnice.

Consumul de energie electrică a crescut în cazul consumatorilor industriali cu 7 % în perioada 20152019, chiar dacă numărul de consumatori a fost aproximativ constant.

în perioada de timp 2015-2020, cantitatea medie de energie termică distribuită unui operator economic a scăzut cu -35 %, deoarece cca. 10.000 de consumatori au renunțat la energia termică în anul 2020.

în prezent, 17 UAT-uri din 23 nu sunt racordate la rețeaua de alimentare cu gaze naturale.

10 lucrări de reabilitare a componentelor sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt necesare pe o lungime ce reprezintă 20 % din totalul lungimii străzilor din municipiului Bacău.

Sunt 8 străzi - 9 km în total, din 329 de străzi ale municipiului fără rețea de iluminat public.

Sunt 5 străzi/ zone din municipiul Bacău care sunt deservite doar parțial de rețeaua de iluminat public..

56 % dintre respondenți sunt nemulțumiți de iluminatul public.

Sunt 9 UAT-uri din 23, localizate în estul zonei metropolitane, care au o acoperire deficitară a serviciilor mobile de telecomunicații.

6 UAT-uri rurale din zona metropolitană Bacău se află pe „Lista zonelor albe NGN" (2017).

în anul 2019, 2 UAT-uri din 23 nu aveau rețea de distribuție a apel potabile: comunele Gârleni și Odobești.

în municipiul Bacău există pierderi pe rețelele de alimentare cu apă, cu o medie de 53 % în perioada de timp 2015-2019, iar în anul 2019 a înregistrat cel mai mare procentaj - de 58 %.

111 străzi din 329 de străzi ale municipiului Bacău (cca. 34 % din total) au nevoie de reabilitare a rețelei de alimentare cu apă potabilă (alte străzi decât cele care se vor realiza prin POIM 2015-2020).

Nămolurile generate la stația de epurare Bacău nu sunt valorificate.

în anul 2019, 5 UAT-uri din 23 nu aveau rețea de canalizare.

Gradul de racordare la rețeaua de canalizare este foarte redus în comunele din zona metropolitană Bacău.

Proiectul de modernizarea a stației 110 kV Bacău Sud se află în faza de implementare, perioada 2020-2022, conform planului național Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2020-2029.

Se află în implementare obiectivul „Modernizarea unei mari părți a sistemului de iluminat public din municipiul Bacău*’ care vizează înlocuirea corpurilor de iluminat cu LED-uri, și vor fi gestionate prin intermediul unui sistem de telegestiune.

Există o extindere aprobată și 6 solicitări de extindere a infrastructurii de alimentare cu energie electrică în câteva localități din ZM Bacău pentru 269 de consumatori.

Proiectele naționale viitoare care vizează rețeaua națională de transport și distribuție a energiei electrice pot întârzia alte proiecte locale.

Proiectele naționale viitoare care vizează rețeaua națională de transport și distribuție a gazelor naturale pot afecta unele zone naturale, unele zone construite etc.

Proiectele naționale viitoare care vizează rețeaua națională de transport și distribuție a gazelor naturale pot întârzia alte proiecte Locale.

Municipalitatea și alți actori implicați în gestiunea deșeurilor pot fi sancționați în cazul în care nu

11 UAT-uri din 23 vor înlocui corpurile de iluminat respectă țintele asumate cu privire la gestiunea cu LED-uri, prin programul „Iluminat public”. deșeurilor, ținte impuse de Uniunea Europeană

4 UAT-uri rurale au semnat recent contractul de finanțare pentru un alt proiect de iluminat public ecologic.

Există proiecte de extindere a tehnologiei 5G în orașele din România.

Există proiecte aflate în faza de implementare care vizează rețeaua de alimentare cu apă potabilă și canalizare.

Există Planul Județean de Gestiune a Deșeurilor Bacău (2019) care propune câteva proiecte, precum: instalație TMB cu digestie anaerobă (în municipiul Bacău, până în anul 2025, cu surse posibile de finanțare POIM, AFM și altele), incinerator cu recuperare de energie (în municipiul Bacău), realizarea celulei 3 de depozitare. Planul vizează o serie de indicatori de monitorizare a măsurilor planului și vor contribui la realizarea proiectelor care vor fi propuse în prezenta strategie.

Relieful zonei metropolitane Bacău este în general favorabil dezvoltării așezărilor umane, fiind caracterizat prin terase largi situate de-o parte și de alta a principalelor râuri (Șiret, Bistrița).

Zona metropolitană este străbătută de râuri importante (Șiret, Bistrița), favorabile prin prisma resursei de apă furnizate și a potențialului peisager și ecologic important.

Riscul la Inundații a fost mult diminuat ca urmare a acumulărilor permanente existente: Galbeni și Răcăciuni (pe Șiret), Gârleni, Lilieci și Bacău II (pe Bistrița).

Resursele de apă subterană sunt importante, fiind reprezentate de corpul freatic R0SIO3 - Lunca Șiretului și afluenților săi.

Influențele continentale ale climatului sunt moderate de masele de aer oceanic care ajung pe teritoriul județului Bacău.

Valorile medii ale temperaturii medii anuale și ale precipitațiilor (peste 550 mm anual) Indică prezența unui climat favorabil pentru activitățile agricole.

Solurile din lunca Șiretului și a Bistriței (soluri aluviale) și de pe terase (cernisoluri) sunt favorabile culturilor agricole.

La est și vest de culoarul Șiretului, zonele de versanți sunt caracterizate printr-o vulnerabilitate ridicată la alunecările de teren.

Riscul la inundații de-a lungul râurilor Bistrița și Șiret și al afluenților acestora.

Potențialul de utilizare a energiei solare este limitat din cauza valorii reduse a radiației solare pe suprafața orizontală (sub 1.300 kWh/mp/an).

Potențialul de utilizare a energiei eoliene este moderat, viteza medie a vântului la 50 m deasupra solului fiind de sub 6 m/s.

Frecvența mare a calmului atmosferic (37 %) și inversiunile termice frecvente din zona municipiului Bacău determină o dispersie mai dificilă a poluanților atmosferici.

în zona municipiului Bacău (Mun. Bacău, Letea Veche) și de-a lungul culoarului Șiretului se află UAT-urile cu cea mai redusă suprafață de pădure (sub 12 % din suprafața teritoriului administrativ).

Siturile de importanță comunitară Culmea Cucuieți și Șiretul Mijlociu și aria de protecție specială avifaunisticâ Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni nu au planuri de management aprobate. De asemenea, este necesară actualizarea planurilor de management pentru celelalte situri Natura 2000: Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești Circa 27 % din teritoriul zonei metropolitane era ocupat de păduri și altă vegetație forestieră în 2014, aceste păduri fiind concentrate în special în estul și vestul zonei metropolitane.

Pe teritoriul zonei metropolitane există 3 arii de protecție specială avifaunistică (circa 14,50 % din teritoriu) și 2 situri de importanță comunitară (în jur de 8 % din teritoriul zonei metropolitane).

în zona metropolitană există alte patru arii naturale protejate de interes național: o rezervație naturală (Pădurea Arsura) și 3 monumente ale naturii.

Calitatea aerului în municipiul Bacău este una bună: în 2019 nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor limită orare pentru niciun poluant atmosferic monitorizat, iar în ultimii 5 ani se remarcă atât scăderea concentrațiilor medii anuale, cât și tendința de scădere a numărului de depășiri ale valorii limită zilnice la indicatorul particule în suspensie (PM₁₀ - principalul poluant atmosferic).

Indicele de calitate a aerului (AQJ) în municipiul Bacău era 31,85 în anul 2018, fapt ce Indică o calitate a aerului mai bună decât media națională în mediul urban (AQJ 38,56).

Expunerea populației la niveluri ridicate de zgomot s-a redus în ultimii ani, pe fondul intervențiilor realizate asupra rețelei stradale (reabilitare infrastructură rutieră, sensuri giratorii).

Stația de epurare a apelor uzate din municipiul Bacău are trei trepte, presiunea asupra emisarului (râul Bistrița) fiind mult redusă în comparație cu celelalte stații de epurare din zona metropolitană.

Majoritatea râurilor din zona metropolitană Bacău au o stare ecologică bună, mai puțin râul Bistrița (stare ecologică moderată).

Corpul de apă subterană R0SIO3 se încadrează în starea chimică bună.

Terenurile degradate și neproductive reprezintă doar 2% din suprafața fondului funciar din zona metropolitană Bacău.

Circa 60 % din teritoriul administrativ al municipiului Bacău (2.594 ha) este ocupat de suprafețe impermeabile (ce nu permit infiltrarea apei în sol).

în ultimii ani nu au fost realizate acțiuni care să ducă la fragmentarea ecosistemelor în ariile naturale protejate din județul Bacău.

Nu sunt semnalate probleme privind prezența speciilor invazive în cadrul ariilor naturale protejate din județ.

Datele INSSE indică o creștere importantă a spațiilor verzi din municipiul Bacău în ultimii ani, până la 428 ha în anul 2019.

(aprobat în 2012) și Lunca Șiretului Mijlociu (aprobat în 2015).

Pe teritoriul zonei metropolitane se află 18 obiective (7 industriale, 11 agro-zootehnice) ce intră sub incidența directivei privind controlul integrat al poluării. Cele mai multe obiective (10) se află în municipiul Bacău.

în zona metropolitană se află 7 operatori economici (6 în municipiul Bacău) care se încadrează în directiva COV (compuși organici volatili) solvenți.

Sectoarele de activitate cu cea mal mare pondere a emisiilor de poluanțl în atmosferă sunt încălzirea zonelor rezidențiale, producerea energiei electrice și termice șl transportul rutier (în municipiul Bacău converg 5 drumuri naționale).

Traficul rutier rămâne principala sursă de zgomot în municipiul Bacău, circa 15 % din populație fiind expusă, noaptea, la un nivel mediu de zgomot ce depășește 60 dB.

Datele INSSE indică faptul că 7 comune nu au încă infrastructură de canalizare, pe teritoriul acestora apele uzate menajere reprezentând o sursă de degradare a calității apelor subterane și de suprafață.

Halde de fosfogips de la Amurco reprezintă o sursă de degradare a calității factorilor de mediu (în special a calității apei).

Majoritatea UATB-urilor din zona metropolitană Bacău (17 comune) sunt incluse în lista localităților ce cuprind zone vulnerabile la poluarea cu nitrați.

Halda de fosfogips Sofert, proprietatea SC AMURCO SRL Bacău, reprezintă singurul sit contaminat din zona metropolitană, ce ocupă însă o suprafață de 15,9 ha.

Cele mai mari suprafețe de terenuri degradate și neproductive se află în comunele Faraoani (235 ha) Xx Xxxxxx (240 ha).

în comunele Filipeștf, Traian, Buhoci, Săucești, Letea Veche și Gârleni există terenuri frecvent inundabile.

Zonele critice din punct de vedere al deteriorării solurilor din cauze antropice se întâlnesc în municipiul Bacău (excavați! - 2 ha) și în comuna Izvoru Berheciului (depozite de dejecții - 2 ha).

în situl Natura 2000 Lacurile de acumulare Buhuși -Bacău - Berești există populații semnificative de cormoran mare, ce reduc resursele de hrană disponibile pentru alte specii de păsări.

Suprafața spațiilor verzi in municipiul Bacău este de 21,67 mp/locuitor, sub necesarul de 26 mp/locuitor stabilit de normele europene și legislația în vigoare.

Parcul Gherălești (mun. Bacău) este degradat.

Suprafața ocupată de ape și bălți era în 2014 de 369 ha (8,4 % din suprafața teritoriului administrativ).

Efectele insulei de căldură urbană din municipiul Bacău se resimt mai puțin decât în cazul altor orașe de dimensiuni similare din România.

în zona metropolitană Bacău există 22 de lucrări hidrotehnice realizate și o lucrare hidrotehnică în

Valorificarea insuficientă a potențialului reprezentat de axa Bistriței și a lacurilor de acumulare, în zona municipiului Bacău.

Se observă tendința de creștere semnificativă a temperaturii medii anuale în municipiul Bacău, și, implicit, a numărului de zile tropicale și caniculare, precum și a frecvenței și duratei valurilor de căldură.

curs de realizare, ce riscului la inundații teritoriu.

Riscul tehnologic de la urmare a încetării economic.

contribuie la reducerea pentru localitățile din

Amurco a fost redus ca activității operatorului

Există o tendință de creștere a cantității anuale de precipitații, dar și a intensității acestor precipitații (cantitatea de precipitații căzute în 3 zile consecutive, numărul de zile cu precipitații de peste 20 mm / zi).

Riscul seismic în zona metropolitană Bacău este unul foarte ridicat, sudul zonei (inclusiv municipiul Bacău) fiind situat într-o zonă cu valoare de vârf a accelerației terenului de O,35g pentru cutremurele cu IMR de 100 de ani.

în comunele Faraoani și Xxxxx-Xxxxxxxx există zone cu alunecări de teren active.

Pe teritoriul a 19 comune din zona metropolitană au fost identificate zone inundabile. în trecut, au fost afectate de inundații comunele Filipești, Traian, Săucești, Letea Veche, Tamași, Xxxxx Xxxxxxxx, Mărgineni, Gârleni, Blăgești.

în municipiul Bacău, suprafața estimabilă este estimată la 369 ha, circa 7,7 % din suprafața teritoriului administrativ fiind expusă riscului la inundații în scenariul de H/GH probablllty.

Situl SC AMURCO SRL Bacău este considerat a fi obiectiv SEVESO cu risc major, circa 50.000 de locuitori ai municipiului aflându-se la o rază de până la 5 km față de acest obiectiv.

Pe teritoriul municipiului Bacău mai sunt alte două obiective SEVESO cu risc minor (depozitul OMV PETROM SA și Centrala Electrotermică a THERMOENERGY GROUP SA), aproape întreaga suprafață a teritoriului administrativ și întreaga populație aflându-se sub risc SEVESO.

în zona metropolitană se mai află un obiectiv SEVESO cu risc major - depozitul Rompetrol GAS SRL din satul Dumbrava (comuna Itești).

OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI

Județul Bacău a fost încadrat în regimul de gestionare II în evaluarea la nivel național privind calitatea aerului, nivelurile concentrațiilor pentru poluanții monitorizați fiind mai mici decât valorile limită, respectiv valorile țintă.

Realizarea unor parteneriate intercomunitare și interjudețene pentru valorificarea ariilor naturale protejate.

Producerea unor accidente la lucrările hidrotehnice situate în amonte de Municipiul Bacău, pe Bistrița.

Lipsa finanțării sau a resursei umane pentru elaborarea / actualizarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate din zona metropolitană Bacău și pentru realizarea măsurilor propuse prin aceste planuri.

Introducerea speciilor invazive poate afecta biodlversitatea din ariile naturale protejate de pe teritoriul zonei metropolitane.

Implementarea măsurilor incluse în Planul de Menținere a Calității Aerului în județul Bacău 2017 - 2022.

Schimbările climatice pot duce la creșterea, în viitor, a potențialului de utilizare a energiei solare.

Finanțarea proiectelor de investiții ce vizează ameliorarea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale, clădirilor publice administrative sau a sistemului de iluminat public.

Transportul rutier de tranzit (autovehicule grele) este responsabil pentru cea mai mare parte din emisiile de oxizi de azot înregistrate în județul Bacău.

Lipsa finanțării pentru realizarea măsurilor propuse privind reabilitarea și extinderea lucrărilor hidrotehnice din zona metropolitană Bacău.

CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

PUNCTE TARI I PUNCTE SLABE

Management eficient al resursei umane.

Roluri și responsabilități bine conturate, grad profesional ridicat, mobilitate redusă în ultimii 3 ani.

Plan de formare anual și buget anual dedicat.

Creștere semnificativă a veniturilor municipalității în ultimii 3 ani (49%). Rezultat financiar pozitiv în anul 2020 (8.9 milioane RON, aprox. 2.5% din venituri), după trei ani de rezultate financiare negative la finalul anilor fiscali (2017-2019).

Creșterea procentuală a veniturilor (49%) este superioară creșterii cheltuielilor (34%) la nivelul Primăriei Municipiului Bacău în perioada 2018-2020.

Primăria Municipiului Bacău a alocat per ansamblu resurse financiare semnificative în perioada 2007-2020 către investițiile de capital. Cheltuielile de capital s-au ridicat la 480 milioane RON, iar cheltuielile cu proiectele FEN la 367 milioane RON.

Absorbție ridicată a fondurilor europene nerambursabile aferente CMF 2007-2013. Primăria Municipiului Bacău a avut una dintre cele mai ridicate medii de cheltuieli per locuitor cu proiectele FEN în perioada 2007-2016.

Trend pozitiv în perioada 2017-2020 (comparativ cu anul fiscal 2016) în privința alocărilor de resurse către investițiile de capital (surse proprii, subvenții de capital, fonduri FEN).

Număr ridicat de proiecte FEN aflate în implementare sau contractare aferente perioadei 2021-2023 ce vor genera venituri în creștere. Valoarea totală a proiectelor este de peste 279 milioane RON.

Nivel scăzut de îndatorare al municipalității (9%), costuri reduse cu împrumuturile raportat la venituri.

Proceduri de lucru bine reglementate la nivelul municipalității.

Proceduri transparente de publicare a datelor publice.

Este nevoie de o ajustare a organigramei instituției și corelarea nevoilor de personal cu serviciile publice oferite. Număr semnificativ de posturi vacante la nivelul instituției.

Numărul de cursuri de formare la nivelul personalului instituției este scăzut și nu reflectă în mod cuprinzător nevoile acestora.

Este nevoie de ajustarea politicii de formare și corelarea sa cu nevoile raportate de personalul instituției.

Creșterea veniturilor proprii (inclusiv cotele din impozitul pe venit) este inferioară creșterii veniturilor totale.

Dependență în creștere de fluxurile centrale de transfer. în anul fiscal 2020, municipiul a beneficiat de o alocare semnificativă din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale de aproape 43.5 milioane RON (11.9%), dar și de subvenții de la bugetul de stat de 15.5 milioane RON (4.2%).

Rezultat financiar negativ la sfârșitul fiecărui an fiscal din perioada 2017-2019. Deficit de 7% din totalul veniturilor (raportat la anul 2020) în perioada 2015-2020.

Scădere semnificativă a investițiilor de capital după finalizarea proiectelor aferente CMF 2007-2013. Alocare modestă de resurse financiare către investițiile de capital în perioada 2016-2020.

Număr limitat de proiecte europene mature în perioada 2016-2020 care să genereze venituri substanțiale din FEN (comparativ cu perioada 2011-2015).

Venituri foarte scăzute din FEN în perioada 2016-2020, inclusiv corecții financiare.

Alocarea semnificativă de resurse financiare pentru secțiunea de funcționare a primăriei, în detrimentul secțiunii de dezvoltare, în special în perioada 2016-2020.

Costuri ridicate și volatile cu subvențiile.

Numeroase modalități de interacțiune între personalul primăriei și cetățeni, societate civilă și mediul de afaceri.

Venituri în creștere ale UAT-urilor din zona metropolitană Bacău și alocări semnificative către investițiile de capital, atât din surse proprii, cât și fonduri externe nerambursabile, cu un maxim în anul fiscal 2020 (46%, cheltuieli de capital și cheltuieli cu proiecte FEN).

Număr redus de sisteme digitale de lucru la nivelul primăriei privind procesele interne de comunicare.

Utilizarea preponderentă a adreselor oficiale și documentelor în format imprimat (pe hârtie) inclusiv în comunicarea între departamente.

Capacitate redusă a instituției de a publica date publice în format deschis. Publicarea de date exclusiv în format non-machine readable, ce nu pot fi preluate automat, tip .scan sau .pdf scanat.

Implicare redusă a cetățenilor în politicile publice locale, număr foarte redus de consultări publice și evenimente publice.

Diferențe semnificative între capacitatea UAT-urilor din zona metropolitană de a finanța proiecte de investiții la nivel local.

Număr redus de UAT-uri ce beneficiază de resurse semnificative extra bugetare (raportat ca % din venituri).

Venituri totale reduse la nivelul zonei metropolitane ce indică o dezvoltare economică limitată.

Cooperare limitată între UAT-urile din zona metropolitană. Număr limitat de proiecte și Inițiative comune.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Creșterea veniturilor municipalității ca urmare a unei absorbții sporite determinată de alocările crescute aferente proiectelor europene nerambursabile din perioada 2021-2027, respectiv prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență cu proiecte eligibile până în anul 2026.

Creșterea veniturilor alocate pentru investiții ca urmare a derulării unor programe naționale de investiții în perioada 2021-2024 (e.g continuare a Programului Național de Dezvoltare Locală) sau creșterii subvențiilor de capital de ta nivel central.

Creșterea veniturilor municipalității ca urmare a deciziilor guvernului central de a aloca resurse adiționale la nivel local pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (alocări în creștere din cotele defalcate de impozit pe venit sau taxa pe valoare adăugată).

Accesul la programe externe de formare, cursuri profesionale și pregătire continuă pentru angajații Primăriei Municipiului Bacău, desfășurate de autoritățile publice centrale, instituții europene sau cursuri de formare ale operatorilor acreditați.

Posibilitatea de a beneficia de soluții inovative pentru îmbunătățirea transparenței autorității publice locale și publicarea de date deschise.

Potențiale parteneriate cu parteneri externi, fie prin extinderea cooperării și preluarea de bune practici parte a angajamentelor asumate de Efectul pandemiei de COVID-19 pe termen mediu și lung ce se poate traduce prin scăderea alocărilor de resurse financiare de la nivel central, în special în privința sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale sau subvențiilor de capital. Primăria Municipiului Bacău a beneficiat de alocări în creștere în ultimii doi ani în privința cotelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale.

Scăderea veniturilor proprii ale municipalității dinspre populație și agenți economici ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19.

Scăderea veniturilor din sectorul HoReCa ca efect al pandemiei COVID-19 cu provocări pe orizontală (Impact negativ substanțial asupra sectorului HORECA, venituri limitate dinspre agenții economici, nevoia de programe de suport la nivel local prin scăderea sau anularea unor taxe și servicii locale).

Modificările de priorități de finanțare de la nivelul UE, atât parte a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, cât și Planului Național de Redresare și Reziliență, ce necesită o abordare diferită față de perioadele anterioare și poate influența capacitatea de absorbție a fondurilor de către municipalitate.

Lansarea întârziată a Programelor Operaționale aferente CMF 2021-2027 ce poate genera întârzieri România prin participarea la Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă.

Creșterea gradului de digitalizare a administrației publice locale prin adaptarea de soluții generate de inițiativele naționale, europene sau internaționale.

Accesarea programelor de digitalizare ce vor fi disponibile ca parte a Planului Național de Redresare și Rezidență.

semnificative în contractarea, implementarea și rambursarea fondurilor destinate proiectelor FEN.

Concurență semnificativă din partea altor municipii și zone metropolitane din regiune pentru investiții la nivel regional.

Nevoia de alocare a unor resurse substanțiale din bugetul local pe termen mediu și lung pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19, în domeniile Sănătate, Asistență Socială sau dezvoltarea de programe de suport pentru agenții economici.

Creștere economică limitată la nivel național ce va genera o scădere a puterii de cumpărare șl implicit a veniturilor din transferurile centrale, respectiv surse proprii, ale municipalității.

5. DIAGNOSTIC, PROVOCĂRI Șl OPȚIUNI DE SOLUȚIONARE ’ ’

PROFIL SPAȚIAL Șl FUNCȚIONAL | Zona metropolitană s-a dezvoltat de-a lungul a două axe principale reprezentate de culoarele majore de circulație rutieră pe direcția Nord-Sud și Est-Vest. Fondul construit a fost constrâns în dezvoltare de culoarul Șiretului și salba de lacuri - limite naturale - și de calea ferată - limită artificială, fapt ce a determinat o dispunere spațială axială preponderent pe direcția nord-sud, în special în cazul Municipiului Bacău. Configurația spațială a acestuia este conturată de un nucleu format din dotările cotidiene (zona centrală, ce are nevoie de regenerarea urbană a fondului construit și a spațiilor publice degradate), dar și de centrele secundare (zona CAEX, zona de sport și sănătate, zona aeroportului și AEROSTAR și zona de comerț și logistică - Bacău Sud). Acestea se situează de asemenea, pe culoarul nord-sud, dar și est-vest.

Din perspectiva expansiunii urbane, se observă faptul că limitele intravilanelor nu au suferit modificări mari, astfel că municipiul Bacău și-a menținut caracterul compact. Se remarcă dezvoltări de tip greenfield: centrul de afacere CAEX, în zona de vest, centrele Auchan și Dedeman, Leroy Merlin în zona de sud și Selgros în zona de nord. S-au observat și procese de densificare și conversie (fosta fabrică de pielărie și încălțăminte „Partizanul” a fost înlocuită de Arena Mall), dar și de suburbanizare.

Ca excepție de la această regulă, zone de expansiune necontrolate sunt remarcate în localitățile periurbane, precum Letea, Hemeiuș, Xxxxx Xxxxxxxx, Mărgineni, Măgura, ce prezintă străzi subdimensionate, fiind deconectate de la transportul public și alte dotări. Mai mult, există izolat zone deconectate de municipiul Bacău, precum este cazul cartierelor Șerbănești, CFR și Tache, a căror dezvoltare este limitată de coridoarele de transport (tronsoanele de cale ferată) sau limitelor naturale (râul Bistrița).

Acest fapt pune presiune pe sistemul de circulații și creează ambuteiaje, fiind necesară o dezvoltare planificată realizată având la bază studii și documentații de urbanism specifice care să asigure dezvoltarea unei trame stradale adecvate și corelarea cu nevoile comunității și constrângerile naturale, de exemplu crearea altor conexiuni peste râul Bistrița.

Dotările publice sunt dispuse în centrul polarizator și în localitățile limitrofe acestuia, precum Hemeiuș Xxxxx-Xxxxxxxx, Sărata. însă, zonele periferice din cadrul zonei metropolitane, nu sunt suficient deservite de dotări (în special grădinițe sau școli) - UAT-urile Gioseni, Buhoci, Secuieni, Traian, Gârleni - precum și cartierele Șerbănești, CFR și Gherăiești, de la nivelul municipiului.

Abordarea în cazul acestor comunități și cartiere presupune elaborarea unor documentații de urbanism care să asigure rezervarea unor terenuri pentru dotări și servicii - spații verzi, educație, cultură - , precum și eliminarea discrepanțelor între nivelul dotărilor și serviciilor la nivel urban, față de cele de la nivel rural și dezvoltarea acestora din urmă.

Majoritatea zonelor de locuințe colective dețin însă câte o centralitate (centru de cartier) care concentrează dotări de interes cotidian. Peisajul predominant în aceste cartiere este însă dominat de garaje, mașini parcate, care ocupă cea mai mare parte a suprafeței, dar se mai pot observa în diferite zone și scuaruri sau locuri de joacă de mici dimensiuni.

O soluție la această problemă presupune îmbunătățirea calității locuirii în aceste cartiere prin lansarea unor programe de regenerare urbană ce au în vedere rezolvarea parcărilor rezidențiale și oferirea de spații publice atractive locuitorilor.

Rețeaua spațiilor verzi de la nivelul orașului este formată cu precădere din spații publice de tip linie (vegetație de aliniament) susținute de o serie de spații de tip suprafață și punct cum sunt parcurile și scuarurile (spațiile de tip suprafață): parcurile Gherăiești, Cancicov și Catedralei. Acestea se concentrează în zona de nord și zona centrală a municipiului, în detrimentul zonei de sud-vest (cartierele Aviatori, CFR, Izvoare, Letea) și Cartierul Șerbănești).

Rețeaua de spații verzi ar putea fi extinsă prin valorificarea zonei malului râului Bistrița, reamenajarea parcului C.F.R. și utilizarea rezervelor de teren în special în zonele din sudul orașului - cartierul Izvoare și în estul orașului - cartierul Șerbănești, iar la nivelul zonei metropolitane, piațeta din fața Bisericii înălțarea Sfintei Cruci - UAT Xxxxx-Xxxxxxxx și Parcul Vechi - UAT Gârleni. Cu scopul de a spori percepția pozitivă a populației cu privire la potențialul pe care această zonă îl are, se pot realiza evenimente, amenajări temporare (proiecții, expoziții tematice etc), în cadrul noilor spații recondiționate propuse anterior.

PROFIL SOCIO-DEMOGRAFIC | Din perspectivă demografică, deși populația a înregistrat o creștere în ultimii 5 ani, se remarcă faptul că populația vârstnică este cea care determină cel mai mult această tendință, în vreme de populația activă este în scădere, pe fondul atât a ratei scăzute a natalității, cât și a mișcării migratorii. în această situație, este important să fie luată în considerare demararea unor proiecte care să vizeze îmbătrânirea activă, dar și dezvoltarea infrastructurii pentru vârstnici (de exemplu, centre). Totodată, remarcând tendințele și prognozele demografice la nivel național, ce indică îmbătrânire demografică și scădere a populației, este deosebit de important ca aceste probleme să fie abordate prin politici integrate. Mai mult, scăderea previzionată a ratei de înlocuire a forței de muncă și numărul încă insuficient de tineri va avea consecințe pe termen lung atât pe plan demografic, cât și economic. în acest sens, este deosebit de important să se realizeze demersuri pentru creșterea calității vieții prin politici de locuire, economice și de educație care să contribuie la sporirea nivelului de motivație pentru tineri de a rămâne în zonă atât pentru studii, cât și mai departe pentru ocuparea unui loc de muncă. De asemenea, se remarcă faptul că din perspectiva zonelor marginalizate, municipiul Bacău cumulează aproximativ un sfert din populație care trăiește în sectoare de recensământ marginalizate, ceea ce atrage atenția asupra nevoii de a adresa problemele cu care aceste comunități se confruntă într-o manieră integrată și incluzivă.

PROFIL ECONOMIC | Profilul economic al Zonei Metropolitane Bacău este dominat de activitățile de comerț și industria prelucrătoare, în domenii precum industria alimentară și textilă. Reprezentanții acestor domenii sunt companii mari și foarte mari, recunoscute la nivel național. Aceștia angajează un număr considerabil de persoane, creând o dependență majoră, în timp ce segmentul IMM și microîntreprinderi contribuie în mică măsură la efectivul salarial. în ultima perioadă, sectorul serviciilor s-a aflat pe o pantă ascendentă, însă preponderent în domenii asociate serviciilor publice, și mai puțin către consolidarea unor servicii suport pentru afaceri din alte domenii - M - servicii profesionale, științifice și tehnice sau IT&C. Această situație afectează negativ competitivitatea economiei locale, îngreunând procesul de diversificare economică și tranziție industrială bazată pe cunoaștere și tehnologie.

Astfel, dezvoltarea de programe și măsuri pentru revitalizarea și susținerea industriei intensive în tehnologie reprezintă o direcție importantă în dezvoltarea locală și poate fi realizată prin încurajarea aderării la clusterele regionale sau a creării unui cluster local, prin crearea unui parc industrial la nivelul municipiului sau a altor UAT-uri din zona metropolitană, precum și prin susținerea inovării și a transferului de tehnologie. Totodată, dezvoltarea segmentului IMM și microîntreprinderi reprezintă o altă direcție de dezvoltare, ca elemente cheie ale unei economii competitive și sustenabile. O direcție importantă în acest sens o reprezintă încurajarea spiritului antreprenorial, prin realizare unei structuri de sprijin pentru afaceri, încurajând și sprijinind inițiativele noilor întreprinzători. Dezvoltarea incubatorului de afaceri Hub pentru tineret reprezintă un pas important în această direcție, în special pentru susținerea industriilor creative și a domeniului IT.

Ponderea redusă a șomerilor în totalul resurselor de muncă indică o redresare a activității economice comparativ cu anul 2014, însă valoarea redusă poate indica și un deficit de forță de muncă specializată, în special în domeniile puternic tehnologizate. Nivelul redus al salariilor descurajează participarea la forța de muncă, însă în lipsa unei productivități crescute date de un nivel ridicat de calificare / adecvare la cerințele din piață, acest lucru este nesustenabil din punct de vedere economic. Este astfel nevoie de dezvoltarea unor programe de formare / reconversie profesională derulate în parteneriat între principalii actori pentru pregătirea forței de muncă la cerințele de specializare din rândul companiilor. Totodată, pe fondul necesității stimulării ocupării în rândul tinerilor, antreprenoriatul reprezintă o alternativă importantă de "negociere” a tranziției de la școală pe piața forței de muncă.

Nu în ultimul rând, toți aceștia factori au potențialul de a genera noi avantaje competitive care să pună Zona Metropolitană Bacău pe harta celor mai atractive zone pentru investiții străine din România. Un plan susținut de relansare a strategiei investiționale este necesar, concomitent cu amenajarea și dotarea unor terenuri (investiții în infrastructură) disponibile pentru astfel de activități.

SERVICII Șl DOTĂRI PUBLICE | Infrastructura de învățământ preuniversitar nu a suferit procese ample de modernizare, astfel că se remarcă în continuare starea necorespunzătoare a clădirilor și vechimea dotărilor cu scop educațional. Această situație presupune angajarea instituțiilor într-o suită de proiecte de reabilitare și modernizare, cum ar fi: dotarea laboratoarelor, reabilitarea și eficientizarea energetică a clădirilor, construirea de săli de sport și a altor clădiri/spații didactice, inclusiv construcția de dotări conexe noi.

Totodată, o treime din numărul liceelor din Zona Metropolitană Bacău înregistrează rate de promovare a examenului de bacalaureat de sub 50%, astfel că tinerii ce au parcurs cei 12/13 ani de pregătire școlară nu dispun de competențele și cunoștințele necesare pentru a se dezvolta mai departe pe cont propriu. în consecință, sunt necesare măsuri de creștere a calității actului educațional și de adaptare a specializărilor conform cerințelor pieței muncii, precum și de încurajare a performanței. în prezent se remarcă lipsa unui dialog constant între mediul economic, administrația publică și instituțiile învățământ prin care să fie analizate și trasate principalele nevoi și direcții de dezvoltare în vederea acoperirii necesarului de competențe pe piața forței de muncă. Acest demers este unul esențial în vederea asigurării tranziției absolvenților către statutul de angajat, remarcându-se și necesitatea orientării mai multor elevi către învățământul profesional și dual, iar instrumente precum platforme integrate de promovare a oportunităților, organizarea unui cluster educațional și dialogul interinstituțional pot ajuta la crearea de servicii suport pentru părinți și copii în vederea orientării carieră din timpul studiilor.

în ceea ce privește învățământul universitar, municipiul Bacău se află printre centrele universitare de talie medie la nivel național, și nu poate concura direct din perspectiva numărul de studenți cu centrele universitare mari din lași, București sau Cluj-Napoca.

Prin urmare, universitățile din municipiului Bacău își pot crește atractivitatea preponderent prin dezvoltarea unei serii restrânse de specializări-cheie care să îi confere unicitate și să mențină gradul de încredere din punct de vedere al calității actului didactic. Astfel, domeniile tehnic și kinetoterapie vor rămâne principalele arii științifice pe care mediul academic universitar ar trebui să mizeze.

în ceea ce privește dotările de sănătate, în general nivelul de accesibilitate la acestea este bun, deși există câteva UAT-uri în mediul rural în cadrul cărora gradul de dotare și numărul de cadre medicale nu sunt optime, astfel că este necesară extindere rețelei medicale. De asemenea, se remarcă lipsa totală a structurilor de servicii medicale publice în mediul rural, ceea ce atrage atenția asupra unor provocări cum ar fi limitarea responsabilității și capacității de intervenție a administrației publice în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale oferite, respectiv majorarea costurilor serviciilor medicale. în acest sens, ar fi necesare demersuri cu privire la reducerea amplorii fenomenului de privatizare pentru a asigura accesul cât mai echitabil la serviciile medicale pentru întreaga populație.

Infrastructura de servicii sociale de la nivelul Zonei Metropolitane Bacău nu este suficient dezvoltată nici ca prezență teritorială, nici ca diversitate de servicii. în acest sens, există provocări în identificarea de grupuri vulnerabile și în dezvoltarea de servicii sociale în acord cu numărul și nevoile acestora, dar și în ceea ce privește continuarea furnizării de servicii sociale esențiale, începută prin parteneriate cu organizații non guvernamentale. De asemenea, în ceea ce privește crearea și menținerea unor evidențe conforme cu realitatea referitor la situația beneficiarilor sociali, în special a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, este nevoie de o eficientizare a modalităților și procedurilor prin care aceste cazuri sunt identificate sau raportate, inclusiv prin simplificarea legislației.

La nivelul Zonei Metropolitane Bacău exista un potențial foarte mare de dezvoltare a serviciilor sociale prin crearea de structuri asociative care să includă actori relevanți din mediul public, privat și ONG care să facă lobby pentru dezvoltarea de servicii sociale la nivelul zonei și să identifice oportunități de parteneriate și dezvoltare în acest domeniu, în ceea ce privește domeniul culturii, sportului și agrementului, municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău dispun de o ofertă relativ bine dezvoltată, arealul fiind caracterizat de o gamă diversificată de activități de petrecere a timpului liber în natură, dar care însă nu sunt încă suficient promovate din punct de vedere turistic. în plus, municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău se pot concentra, din punct de vedere cultural, pe valorificarea patrimoniului construit, pe încurajarea sinergiilor dintre artă și diferite instituții culturale și pe investiții în infrastructura culturală și cea pentru industrii creative pentru diversificarea și descentralizarea ofertei culturale.

Din punct de vedere al ofertei culturale, deși bogată, aceasta se confruntă în unele cazuri cu o insuficiență, o stare precară sau o dotare redusă a infrastructurii culturale sau a clădirilor de patrimoniu, în special în zonele rurale din cadrul Zonei Metropolitane Bacău, unde este necesară amenajarea și / sau dotarea unor astfel de spații culturale, în plus, oferta culturală a municipiului Bacău nu este suficient de atractivă pentru comunitatea locală sau pentru vizitatori, acest lucru putând fi explicat de insuficienta diversitate a ofertei culturale sau de o promovare insuficientă / inadecvată a acesteia.

Pentru a răspunde acestor nevoi, sunt necesare măsuri de creștere a gradului de dotare a infrastructurii culturale, precum și acordarea unei atenții mai speciale asupra ofertei culturale actuale, aceasta având nevoie de o diversificare mai mare în special în mediul rural și de o promovare mai accentuată în cadrul comunității actuale prin adaptarea mai bună a mesajelor și a canalelor de comunicare la publicul țintă.

Un aport mare la diversitatea infrastructurii culturale o pot avea și o serie de spații culturale sau spații abandonate ce pot beneficia de intervenții de modernizare / extindere / dotare sau de activare culturală pentru a spori oferta disponibilă pentru public. Printre acestea se numără spre exemplu situl industrial din cartierul Letea, cinema Muncitorul, Teatrul Bacovia, Vivariul, casele memoriale, o serie de clădiri emblematice ale municipiului (clădirea prefecturii sau hotelul Moldova) sau spațiile publice din cartiere, ce reprezintă o alternativă pentru dezvoltarea unor centre culturale locale sau centre multimedia și multidisciplinare pentru organizarea de evenimente culturale în cartiere.

în ceea ce privește obiectivele de patrimoniu, o mare parte a monumentelor istorice se află într-un stadiu avansat de degradare fiind în stare de colaps sau precolaps. în cazul celor mai reprezentative obiective pentru municipiu și Zona Metropolitană Bacău, acestea fie nu sunt valorificate suficient, fie nu sunt introduse în arcuitul urban și cultural al municipiului și/sau al județului, lucru ce face ca o parte dintre monumentele cu valoare arhitectural-istorică și culturală pentru Bacău să fie puțin cunoscute de turiști - în cazul Zonei Metropolitane Bacău și a întregului județ, patrimoniul tradițional rural reprezintă o resursă culturală mai puțin cunoscută la nivel național, precum și patrimoniul arheologic și cultura Cucuteni.

Soluțiile propuse se referă la reabilitarea și modernizarea clădirilor de patrimoniu și transformarea acestora în catalizatori pentru comunitate, un astfel de exemplu fiind chiar proiectul de „Crearea unei infrastructuri suport de incubare a afacerilor HUB pentru tineret - Cinema Orizont”. Este important ca atât muzeele, cât și obiectivele de patrimoniu să dobândească valențe socio - culturale, iar spațiul din jurul acestora să fie folosit pentru a coagula comunitatea, a organiza activități culturale și de petrecere a timpului liber.

Mai mult, municipalitatea intenționează să desfășoare o amplă acțiune de clasare a unor imobile susceptibile pentru Lista Monumentelor Istorice, lucru ce ar aduce un aport considerabil la dezvoltarea sectorului cultural-istoric și a posibilelor trasee turistice ce ar putea include noi monumente de vizitat.

Notorietatea municipiului Bacău poate contribui decisiv la competitivitatea orașului la nivel regional și nu numai. în acest context, deficiențele în ceea ce privește imaginea urbană de ansamblu, precum lipsa unei identități urbane asumate și promovate, contribuie la un grad mai scăzut de atractivitate a teritoriului.

Mai mult, municipiul Bacău este în continuare lipsit de o zonă centrală reprezentativă, bine închegată, care să adune comunitatea. Deși au existat proiecte de revitalizare pe marile bulevarde, nucleul central este în continuare degradat și nu există încă un spațiu dedicat artelor stradale.

Profilul municipiului Bacău este marcat în primul rând de un real potențial de dezvoltare în sectoare precum cultura, turismul, sportul, agrementul sau petrecerea timpului liber. Pietonizarea treptată a zonei centrale a municipiului și transformarea ei într-un spațiu public atractiv pentru evenimente culturale poate lansa un amplu proces de regenerare urbană.

Mai mult, o posibilă soluție de activare a sectorului cultural este și cea de implicare a tinerilor și de a lucra cât mai mult cu aceștia, inclusiv prin crearea de noi premise de dezvoltare în acest sector pentru tinerele talente și pentru artiștii locali

Astfel, din punct de vedere strategic, palierul cultural poate fi abordat din două direcții-cheie: competitivitate și poziționare la nivel regional prin evenimentele fanion, precum și facilități pentru toate categoriile de public și, astfel, o ofertă culturală diversificată și descentralizată.

Tot în categoria elementelor de potențial se încadrează și caracterul de oraș al sportului al municipiului Bacău. Acesta se datorează pe de-o parte dotărilor sportive numeroase, precum și identității orașului, strâns legată de cluburile sportive / domeniile cu performanțe: volei, handbal, natație, atletism dar și fotbalul, judo și alte domenii de tradiție în Bacău. Se constată totuși faptul că majoritatea echipamentelor sportive majore se află preponderent în centrul urban, aici fiind și locul unde se desfășoară majoritatea competițiilor și evenimentelor sportive, existând astfel un acces mai redus la dotările sportive majore la nivelul populației din mediul rural.

Astfel, pentru a putea tinde către ideea de oraș al sportului, pe termen lung, municipiul Bacău va trebui în primul rând să își revitalizeze dotările sportive deja existente, în special Stadionul Municipal. De asemenea, este esențială încurajarea sportului de masă, prin evenimente și dotări sportive diverse accesibile publicului larg, în special celor din mediul rural. Promovarea sportului în rândul publicului larg va contribui atât la starea generală de sănătate a populației, cât și la lărgirea bazei de selecție pentru sportul de performanță.

în ceea ce privește sectorul turismului în cadrul municipiului Bacău și al Zonei Metropolitane Bacău, acesta se confruntă în unele cazuri cu un deficit din punct de vedere al percepției acestei zone ca destinație turistică per ansamblu, în prezent Bacăul fiind doar un punct de tranzit în marile circuite naționale. Mai mult, aceasta nu beneficiază încă de o identitate și o imagine bine definită, atât în mediul fizic, cât și în spațiul online - promovarea în social-media fiind una slab utilizată în acest moment.

Pentru definirea și consolidarea identității municipiului Bacău și a Zonei Metropolitane Bacău, se poate exploata potențialul natural favorabil de care dispune municipiul și arealul său de influență, valorificarea patrimoniului cultural, istoric și arheologic și lansarea unor produse turistice noi, menite să permanentizeze interesul asupra zonei pe întreaga perioadă a anului.

De asemenea, promovarea atuurilor municipiului Bacău și ale Zonei Metropolitane Bacău: Muzeul Științelor Naturale, Grădina Senzorială, Observatorul Astronomic, Casa Memorială George Bacovia și delta, picturile murale din oraș, ar putea duce la conturarea unei imagini noi a municipiului - Bacăul este pe locul 2 la nivel național în ceea ce privește picturile murale, lucru ce ar putea fi folosit ca element de pornire în crearea brandului zonei.

MOBILITATE URBANĂ Șl TRANSPORT | Municipiul Bacău și zona metropolitană se conturează ca un nod de transport în ascensiune. Finalizarea parțială a centurii, extinderea aeroportului, modernizarea unor segmente pe magistrala CF 500 și proiectele în pregătire (A7 și A13) au crescut semnificativ accesibilitatea și atractivitatea Bacăului pentru logistică acesta întărindu-și totodată rolul de nod microregional de transport.

Relația cu comunele învecinate este îngreunată, deși calitatea infrastructurii de transport rutier este una destul de bună, conectivitatea este încă redusă (treceri la nivel cu calea ferată și prea puține treceri peste Bistrița) iar alternativele pentru deplasarea cu autoturismul personal sunt fie inexistente sau neatractive. Sistemul de transport public județean nu este corelat cu cel local, iar accesul la informații precise privind rute și orare este dificil, nepermițând planificarea unei călătorii. Probleme similare se regăsesc și la transportul public local, acces dificil la informații și o deservire precară în afara axului central, singurul segment din rețea cu o frecvență de sub 10 minute. Cartierele Izvoare (zonă defavorizată), Tache, CFR și chiar aeroportul nu beneficiază de o bună deservire cu transportul public. Media de vârstă a flotei operatorului a trecut deja de 11 ani și necesită investiții de urgență. Din cele 4 noduri intermodale principale, 3 (autogările și gara CFR) necesită intervenții de modernizare, dotare dar și revitalizarea spațiilor publice adiacente. în acest context, transportul public nu reprezintă încă o alternativă pentru deplasările cu autoturismul personal.

Infrastructura pentru deplasări nemotorizate este încă în curs de dezvoltare. Calea Mărăști și str. Nicolae Bălescu sunt ocazional pietonalizate, iar strada Prieteniei va fi prima zonă cu prioritate pentru pietoni într-un cartier rezidențial. Totuși potențialul zonei centrale este încă insuficient valorificat, în continuare este alocat mai mult spațiu pentru autoturisme decât pentru pietoni. Este în curs de implementare o rețea de piste pentru biciclete și rastele care să deservească cea mai mare parte a orașului, doar zona de nord și cea de sud-est rămân în continuare nedeservite.

Una din principalele provocări la nivelul orașului rămâne parcarea, mai ales în contextul unei creșteri 45% a indicelui de motorizare în intervalul 2014-2020. în zonele de locuințe colective, numărul parcărilor amenajate este insuficient iar modul de organizare este unul ineficient, parcarea la sol ocupă din ce în ce mai mult spațiu în detrimentul altor funcțiuni importante pentru comunitate (spații verzi, locuri de joacă pentru copii etc.). Pe de altă parte, o tarifare încă deficitară a parcării în zona centrală alături de o perseverență scăzută de aplicare a sancțiunilor face ca o mare parte din deplasările către centru să se realizeze în continuare cu autoturismul personal.

UTILITĂȚI PUBLICE | Din analiza infrastructurii tehnico-edilitare au rezultat o serie de probleme. Cele mai grave sunt cele care vizează rețeaua de alimentare cu apă potabilă și de canalizare, unde 2 UAT-uri din 23 nu au rețea de alimentare cu apă, iar 7 UAT-uri din 23 nu au rețea de canalizare (anul 2019). De asemenea, există străzi unde rețelele sunt învechite, astfel că rezultă pierderi de apă, de cca. 58 % - pentru municipiul Bacău (anul 2019). în plus, există multe locuințe care nu sunt racordate la aceste rețele chiar și în UAT-urile deservite. O altă problemă este că rețeaua de canalizare pluvială din municipiul Bacău este insuficientă, iar apele pluviale nu sunt recuperate și reutilizate. Nici nămolul rezultat în stația de epurare nu este valorificat și reutilizat. în ceea ce privește alimentarea cu gaz, 17 UAT-uri din 23 nu sunt racordate la rețeaua de alimentare cu gaze naturale. Mai adăugăm că sunt 9 UAT-uri din 23, localizate în estul zonei metropolitane, care nu beneficiază de servicii mobile de orice tip și 6 UAT-uri rurale din zona metropolitană Bacău care se află pe „Lista zonelor albe NGN” (anul 2017). De asemenea, o concluzie este că toată infrastructura tehnico-edilitară are nevoie de lucrări de reabilitare, conform datelor furnizate de către actorii consultați. Pe viitor, vor fi prioritare proiectele de extindere a rețelelor tehnico-edilitare în localitățile care nu au acces la aceste rețele, dar și cele de extindere și modernizare a rețelelor existente.

în ceea ce privește gestiunea deșeurilor, va fi nevoie de creșterea gradului de colectare selectivă, deșeurile colectate selectiv reprezentând doar 1 % din cantitatea deșeurilor colectate. De asemenea, realizarea unei instalații TMB cu digestie anaerobă pentru valorificarea deșeurilor biodegradabile ar îmbunătăți sistemul actual de management integrat. în plus, va fi nevoie de o instalație de tratare și valorificare a nămolurilor în cadrul stației de epurare Bacău.

MEDIU Șl SCHIMBĂRI CLIMATICE | Zona metropolitană Bacău beneficiază de un cadru natural favorabil: terase largi ce permit dezvoltarea activităților umane de-a lungul culoarului Șiretului, un climat temperat continental moderat de către influențele oceanice, existența unor resurse de apă de suprafață (Șiret, Bistrița și acumulările de apă permanente de pe acestea) și subterane importante, precum și un grad de împădurire apropiat de media națională (27 % din teritoriul administrativ este acoperit de păduri). Principalele restrictivități impuse de mediul natural sunt reprezentate de vulnerabilitatea la procesele de versant a zonelor situate la est și vest de culoarul Șiretului, potențialul redus de utilizare a energiei regenerabile solare și eoliene, precum și dispersia greoaie a poluanților determinată de frecvența calmului atmosferic și a inversiunilor termice în zona municipiului Bacău.

Pe teritoriul zonei metropolitane se află 3 arii de protecție specială avifaunistică, 2 situri de importanță comunitară, o rezervație naturală și 3 monumente ale naturii. Situl Natura 2000 Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești cuprinde 4 arii de protecție specială avifaunistică pe teritoriul zonei metropolitane, inclusiv lacul Bacău II, situat în întregime pe teritoriul administrativ al municipiului. Toate ariile naturale protejate de interes comunitar prezintă probleme generate fie de lipsa planurilor de management, fie de nevoia de actualizare a acestora.

Calitatea factorilor de mediu din zona metropolitană este în general una bună. Se remarcă atenuarea problemelor privind calitatea aerului din municipiul Bacău în ultimii ani, pe fondul încetării activității unor obiective industriale și a investițiilor realizate în reabilitarea infrastructurii. în ciuda concentrării instalațiilor IPPC și a obiectivelor supuse directivei COV solvenți în municipiul Bacău, calitatea mediului este afectată mai mult de surse de degradare aflate în zona rurală: activități agro-zootehnice, lipsa O

infrastructurii de canalizare sau a stațiilor de epurare performante și aplicarea ~

îngrășămintelor, ce determină includerea a 19 comune pe lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrați. Singurul sit contaminat din zona metropolitană, halda de fosfogips de la Amurco, reprezintă o sursă semnificativă de degradare a factorilor de mediu, în lipsa intervențiilor pentru ecologizare acesteia. în duda evoluției pozitive din ultimii ani, este nevoie în continuare de creșterea suprafeței de spații verzi în municipiul Bacău (doar 21,67 mp / locuitor în 2019).

Impactul schimbărilor climatice în zona metropolitană Bacău se resimte deja sub forma creșterii temperaturii medii anuale și a cantității anuale de precipitații, în raport cu mediile multianuale din anii precedenți. în ceea ce privește riscurile naturale, zona metropolitană Bacău prezintă o vulnerabilitate ridicată la riscul seismic (valori de vârf ale accelerației terenurilor de 0,35g, 54 de imobile încadrate în categorii de urgență în municipiul Bacău). Vulnerabilitatea la inundații este redusă ca urmare a lucrărilor hidrotehnice (lacuri de acumulare, regularizări, îndiguiri, consolidări de mal) realizate pe teritoriul UAT-urilor cu risc crescut la inundații. Cu toate acestea, în municipiul Bacău, circa 7,7 % din teritoriul administrativ este considerat a fi expus riscului la inundații (în cazul inundațiilor cu o probabilitate ridicată, de 10 %). Din punct de vedere O al riscului tehnologic, cele mai multe obiective SEVESO se concentrează în municipiul Bacău, aproape întreaga populație fiind considerată a fi supusă riscului.

Pentru ameliorarea calității mediului în zona metropolitană Bacău este nevoie de continuarea investițiilor în extinderea infrastructurii de canalizare și epurare a apelor uzate, în reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport sau în eficientizarea energetică a clădirilor și a sistemelor de iluminat public. Pentru zona Amurco, este nevoie de impunerea cu strictețe a legislației de mediu și a hotărârilor judecătorești în vederea ecologizării haldei de fosfogips și a monitorizării atente a situației instalațiilor și depozitelor cu risc tehnologic. Nu în ultimul rând, este nevoie de gestiunea corespunzătoare și de valorificarea elementelor naturale valoroase din zona metropolitană, în special de-a lungul axei Bistriței.

CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ | Primăria Municipiului Bacău este o autoritate publică locală cu venituri în creștere, peste media națională per locuitor la nivelul reședințelor de județ, însă cu o dependență în creștere de transferurile de la nivel central și o creștere limitată a veniturilor proprii din taxe sau servicii. îmbunătățirea sustenabilității financiare a Municipiului Bacău necesită o creștere a veniturilor generate la nivel local, dar și a capacității de atragere de surse extra bugetare pentru investiții, în special fondurile europene nerambursabile. Creșterea veniturilor la nivel local necesită o strategie asumată de Primăria Municipiului Bacău, luând în considerare inclusiv faptul că transferurile de la nivel central pot fi afectate de urmările economice ale pandemiei de COVID-19 pe termen mediu. Municipalitatea trebuie să se concentreze pe maximizarea performanței veniturilor generate la nivel local (în special prin creșterea bazei de taxare) și ajustarea cheltuielilor operaționale pentru a echilibra balanța financiară anuală și a beneficia de resurse adiționale pentru investiții de capital. Creșterea veniturilor din surse extra bugetare precum fondurile externe nerambursabile. Capacitatea Primăriei Municipiului Bacău de a atrage fonduri europene nerambursabile este una consolidată, însă primăria trebuie să prioritizeze și să pregătească din timp acele proiecte prioritare care să se plieze pe noile programe financiare europene, Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și Planul Național de Redresare și Reziliență. Acestea vin cu obiective strategice diferite și necesită noi abordări la nivel local. Cele două programe reprezintă o oportunitate importantă pentru generarea de noi resurse la nivel municipal și îmbunătățirea potențialului de investiții la nivel local, în special privind investițiile referitoare la tranziția verde, eficiență energetică, hub-uri de dezvoltare tehnologică sau procese de digitalizare și competențe digitale.

O altă problemă este reprezentată de numărul redus de programe de formare la nivelul personalului și competențe IT&C, ce necesită programe dedicate pentru îmbunătățirea acestora. Toate aceste transformări vor avea un impact crescut asupra nevoilor de competențe digitale la nivelul resursei umane. Ca opțiune de soluționare, se pot propune: ajustarea politicii de formare și corelarea sa cu nevoile raportate de personalul instituției, evaluare anuală din perspectivă cost-beneficiu a programelor de formare și a eficienței acestora în îmbunătățirea capacității administrative la nivel municipal, asumarea unei strategii de îmbunătățire a capacităților IT&C ale personalului primăriei pentru a răspunde unor provocări în creștere, cu impact semnificativ asupra serviciilor publice: transformări digitale, creșterea interacțiunilor digitale și nevoia extinderii serviciilor electronice, reglementările în vigoare privind datele publice și securitatea acestora.

La nivel regional, într-o regiune cu o competiție în creștere, Primăria Municipiului Bacău trebuie să coordoneze și să susțină dezvoltarea zonei metropolitane. Planificarea și prioritizarea unor proiecte integrate la nivel metropolitan pot genera resurse semnificative pentru comunele din zona metropolitană. Nevoile acestora (infrastructură, atragerea de investiții care să genereze locuri de muncă, suport pentru sectorul educațional și de sănătate, digitalizarea serviciilor publice) sunt ridicate și este nevoie de o abordare cuprinzătoare pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a atrage resurse suplimentare. Este nevoie de o abordare cuprinzătoare a planurilor de investiții care să răspundă și nevoilor de investiții ale comunelor din zonă metropolitană. Elaborarea unui plan de lucru cu UAT-urile din zona metropolitană pentru a îmbunătăți accesul acestora la infrastructură (transport, canalizare, apă, colectare deșeuri) și îmbunătățirea capacității acestora de a accesa fonduri europene (cursuri formare personal primărie, includerea acestora în programele Primăriei Municipiului Bacău). Comunele din zona metropolitană au nevoie atât de investiții tip hard, în conexiuni de transport sau apă-canal, cât și soft pentru sporirea competențelor și capacității acestora de a livra servicii de calitate.

Primăria Municipiului Bacău are nevoie de consolidarea și îmbunătățirea serviciilor publice, în special prin accelerarea procesului de digitalizare și creșterea rolului cetățenilor în procesul de decizie la nivel local, sporirea transparenței și îmbunătățirea procesului de publicare a datelor publice. Mecanismele de consultare a cetățenilor sunt limitate, iar implicarea acestora în deciziile la nivel local este foarte redusă. Printre soluțiile care ar putea adresa aceste provocări se numără: elaborarea unei strategii de transparentizare și deschidere a instituției, promovarea de noi mecanisme de consultare a cetățenilor (hub-uri civice, parteneriate cu ONG-uri și societatea civilă, bugetare participativă), participarea cetățenilor în procesele de decizie poate oferi perspective noi și soluții pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, dar și îmbunătățirea gradului de satisfacție al acestora fată de cu autoritatea publică locală.

6. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE Șl MISIUNEA

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2027 continuă viziunea SIDU 2014-2020 și a demersurilor anterioare de planificare, respectiv PIDU și Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bacău, ce au vizat transformarea într-un oraș „competitiv și inovativ, cu o comunitate tânără, dinamică și deschisă care construiește un viitor durabil pe fundamentul tradițiilor sale valoroase”.

Astfel, în 2027 municipiul Bacău, susținut de zona sa metropolitană, constituie un important centru regional, recunoscut ca nod de transport și logistic, pol economic competitiv caracterizat de excelență în domeniul tehnic și antreprenoriat dezvoltat și o comunitate tânără cu capital social ridicat, atrasă și menținută prin calitatea ridicată a vieții.

Deși în perioada anterioară de programare s-au implementat cu succes numeroase proiecte de dezvoltare, în municipiul Bacău și în zona metropolitană există încă probleme la nivelul infrastructurii de bază - mobilitate deficitară în unele zone, comunități dezavantajate social ce trăiesc în condiții precare, precum și infrastructură și utilități publice ce trebuie modernizate și extinse, toate acestea afectând calitatea generală a vieții.

Astfel, Strategia propune o abordare echilibrată, axată, pe de-o parte, pe creșterea calității vieții și modernizarea infrastructurii urbane, și, pe de altă parte, pe întărirea competitivității polului de dezvoltare Bacău și afirmarea acestuia la nivel regional și național, mizând pe: caracterul de nod de transport, economic și logistic, pe potențialul de performanță datorat mediului educațional ce oferă premisele pentru crearea unui centru de excelență în domeniul tehnic, corelat cu structura economiei locale, pe bogăția patrimoniului natural, pe re-activarea comunității, și, nu în ultimul rând, pe o administrație locală performantă, cu experiență în implementarea portofoliilor complexe de proiecte de dezvoltare. Totodată, în perioada de programare curentă se va urmări continuarea modernizării și eficientizării serviciilor publice utilizând noile tehnologii, crescând performanța acestora. Toate acestea pot contribui, pe termen lung, la consolidarea unei comunități proactive - populație tânără, forță de muncă specializată, alfabetizare digitală și implicare civică.

Viziunea de dezvoltare este detaliată pe palierele analizate, după cum urmează:

DEZVOLTARE METROPOLITANĂ | Municipiul Bacău și localitățile din zona metropolitană funcționează într-o relație de sinergie. în această relație localitățile din zona metropolitană acționează ca un teritoriu de suport pentru dezvoltarea municipiului Bacău furnizând spații bine echipate pentru localizarea de noi activități economice dar și pentru noi locuințe. Astfel, zona metropolitană reprezintă un spațiu prielnic pentru un stil de viață liniștit, este bine echipată și totodată include o varietate amplă de elemente valoroase de cadru natural integrate în trasee regionale de turism.

Pe de altă parte, municipiul Bacău oferă o varietate amplă de oportunități de dezvoltare personală și profesională, locuri de muncă, dotări și servicii de înaltă calitate care pot fi accesate cu ușurință de către locuitorii întregii zone metropolitane. Fluxurile de persoane și mărfuri în interiorul zonei metropolitane sunt susținute de un sistem de transport public metropolitan și o rețea amplă de circulații rutiere, trasee pentru biciclete și coridoare verzi-albastre (ex. Bistrița și pârâul Negel).

PROFIL SOCIO-DEMOGRAFIC | Zona Metropolitană Bacău s-a adaptat cu succes la provocările asociate tendinței naționale de îmbătrânire demografică prin implementarea măsurilor dedicate atât populației vârstnice, cât și celei tinere prin sporirea nivelului de atractivitate și la nivelul zonei și a dezvoltării și diversificării serviciilor și oportunităților pentru aceștia. Astfel, tinerii sunt încurajați să rămână în zonă atât pe perioada studiilor, cât și după finalizare acestora în vederea ocupării unui loc de muncă. Aceștia îndeplinesc un rol foarte important, și anume acela de a contribui la echilibrarea structurii demografice.

PROFIL ECONOMIC | în anul 2027, Zona Metropolitană Bacău este un centru economic de importanță regională, cu o economie performantă și diversificată, integrată prin lanțuri valorice la nivel național și european, caracterizată de dinamism economic bazat pe investiții favorizate de dezvoltarea ca nod de transport și logistică, antreprenoriat, susținut de o comunitate tânără și creativă, și competență și inovare, stimulate de un capital uman bine educat în domeniul tehnic și de colaborarea intersectorială dintre actori.

SERVICII Șl DOTĂRI PUBLICE | în 2027, Zona Metropolitană Bacău va fi un pol de educație incluzivă și performantă de importanță națională, dispunând de infrastructură și dotări care asigură desfășurarea optimă a procesului educațional, atât în format clasic, cât și digital. La nivel municipal funcționează un cluster de educație pentru dezvoltare durabilă, care angrenează principalii actori din domeniile învățământului și dezvoltării economice într-un proces continuu de dialog și îmbunătățire a serviciilor educaționale în raport cu nevoile de formare a tinerilor și competențele necesare pe piața forței de muncă. Mai mult, orientarea tinerilor în carieră se realizează pe tot parcursul școlarizării acestora, pentru toate nivelurile și profilurile de învățământ, municipiul Bacău fiind un centru de importanță regională în specializarea elevilor și studenților.

Zona Metropolitană Bacău beneficiază de o rețea de servicii de sănătate bine dezvoltată, întreg teritoriul fiind deservit de unități sanitare de bază. Populației îi este asigurat accesul în zona de proximitate a domiciliului la servicii medicale (îndeosebi cabinet medicale de familie). Mai mult, sunt desfășurate măsuri de atragere a medicilor prin stimularea antreprenoriatului în domeniul medical, astfel că este favorizată apariția altor dotări de bază precum cabinetele stomatologice sau de specialitate.

în anul 2027, Zona Metropolitană Bacău dispune de o rețea de servicii sociale bine dezvoltată ca prezență teritorială și ca diversitate. Aceasta beneficiază de dezvoltarea structurilor asociative care includ actori relevanți din mediul public, privat și ONG, care fac lobby pentru dezvoltarea de servicii sociale la nivelul zonei și identifică oportunități de parteneriate și dezvoltare în acest domeniu. Mai mult, este într-o continuă dezvoltare consolidarea capacității furnizorilor de servicii sociale, publici și privați, astfel că municipiul Bacăul este transformat într-un oraș incluziv în care toate categoriile de persoane (inclusiv grupurile vulnerabile) beneficiază de egalitate de șanse și oportunități echitabile pentru viață.

în anul 2027, municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău sunt unele dintre cele mai atractive și primitoare zone din regiune, dar și din țară, fiind recunoscute pentru diversitatea și notorietatea evenimentelor culturale, dar și pentru viața socială activă din mediul urban și mediul rural.

Mai mult, municipiul Bacău este remarcat drept un important centru cultural regional, caracterizat de excelență în domeniul cultural-artistic, cu activități culturale, turistice și de petrecere a timpului liber noi, unde actorii culturali locali și parteneriatele între aceștia sunt sprijinite pentru a dezvolta și a promova o ofertă culturală complexă. De

asemenea, tinerii artiști sunt implicați în dezvoltarea și promovarea culturii băcăuane, acesta fiind locul unde tinerele talente sunt promovate prin expoziții și spectacole în cadrul unor evenimente majore. Domeniul cultural reprezintă o prioritate pentru dezvoltarea teritoriului, dezvoltarea acestui domeniu la nivel local și metropolitan realizându-se coerent, printr-o gândire multianuală, pe baza priorităților identificate la nivelul strategiei culturale a zonei. în implementarea acestei strategii un rol important îl au actorii locali care cooperează activ, comunicarea și parteneriatele dintre aceștia fiind favorizate de platforma de dialog existentă, din care fac parte inclusiv reprezentanții autorităților publice locale.

în același timp, în anul 2027, atât comunitatea locală, cât și vizitatorii municipiului și ai zonei metropolitane au acces la un număr crescut de oportunități de petrecere a timpului liber, fie că este vorba de activități culturale, sportive sau de agrement, fapt ce contribuie la o calitate crescută a vieții și o atractivitate ridicată atât a mediului urban, cât și a mediului rural. Atât modul de viață sănătos, cât și performanța sportivă sunt încurajate prin calitatea sporită a infrastructurii de bază, dar și prin noi dotări, an de an Bacăul fiind gazda unor evenimente sportive de mare importanță națională.

Nu în ultimul rând, noua identitate turistică a sporit vizibilitatea destinației, stârnind interesul vizitatorilor care au descoperit o serie de pachete turistice integrate la nivel local și metropolitan, fiind promovate o serie de trasee culturale, turistice, științifice și naturale ce creează un flux constant de turiști pe tot parcursul anului. Această identitate a fost construită pornind de la un element distinctiv al centrului urban, și anume inovația și interesul în domeniul artei stradale, municipiul Bacău fiind un adevărat muzeu în aer liber al picturilor murale, remarcându-se inclusiv prin utilizarea unor tehnici sustenabile, precum vopseaua purificatoare de aer.

MOBILITATE URBANĂ Șl TRANSPORT 1 în anul 2027 municipiul Bacău se conturează ca un important nod de transport și logistic de interes regional mizând pe o bună conectivitate oferită autostrăzile A7 și A13 (în lucru), alături de Aeroportul Internațional „George Enescu”.

Zona metropolitană beneficiază de legături optime cu municipiul Bacău mizând pe o rețea amplă de autostrăzi, drumuri naționale și județene moderne susținute de un serviciu de transport public performant format din linii de tren metropolitane, linii de transport public metropolitan și județean interconectate fizic în noduri de transfer și

digital într-o aplicație metropolitană de mobilitate. Principalele porți intermodale ale Bacăului: Aeroportul Internațional „George Enescu”, Gara Bacău și autogara Bistrița funcționează ca importante puncte de transfer al călătoriilor dar și ca spații publice reprezentative pentru Bacău.

Rețeaua de transport metropolitan este completată de o suită de trasee pentru biciclete care asigură legături sigure și atractive între Bacău și localitățile învecinate urmând calea unor drumuri agricole, cursuri de apă sau trasee de agrement.

Bacăul se evidențiază ca orașul cu cea mai avansată infrastructură pentru biciclete din regiune. Acest aspect este susținut de o rețea amplă de piste pentru biciclete care formează o rețea cu o ochiuri de sub 500m în zona centrală, deservind totodată toate cartierele rezidențiale. 0 rețea amplă de rastele și parcări rezidențiale asigură spații optime pentru depozitare iar serviciul de bike-sharing reprezintă o alternativă pentru deplasările motorizate și o opțiune bună pentru navetiștii care sosesc în oraș cu trenul metropolitan.

Sistemul metropolitan de transport public deservește echilibrat cu o frecvență de max. 7 minute toate zonele de interes din Bacău. Flota modernă formată preponderent din autovehicule electrice sau cu emisii reduse și stațiile inteligente de transport public

asigură confortul necesar. Iar sistemul de management al traficului facilitează prioritizarea transportului public transformând acest mijloc de transport într-o alternativă viabilă pentru deplasările cu autoturismul personal.

Rețeaua locală de drumuri asigură condiții ideale pentru dezvoltarea activităților industriale dar și pentru noile cartiere rezidențiale. Modul de configurare a cartierelor rezidențiale, prin accesul facil la dotări de proximitate (educație, spații verzi, agrement etc.) și o calitate ridicată a spațiului public, face ca ponderea deplasărilor către zona centrală să fie una redusă, nevoia fiind substituită de centrele de cartier. Zonele pietonale din cartierele rezidențiale sunt completate de cele din centrul istoric. Acesta funcționează ca un amplu spațiu public configurat cu prioritate către deplasările nemotorizate. Străzile Mihai Viteazul, Nicolae Bălcescu și Calea Mărășești reprezintă principalele artere pietonale care conectează obiectivele de interes din zona centrală la rețeaua de spații verzi și de agrement ale orașului (Parcul Catedralei, Parcul Cancicov, Insula de Agrement etc.).

întregul sistem de transport al orașului este configurat în așa măsură încât treptat utilizarea frecventă și chiar posesia unui autoturism să devină redundante.

MEDIU Șl SCHIMBĂRI CLIMATICE j UTILITĂȚI PUBLICE | în anul 2027 municipiul Bacău © și zona sa metropolitană beneficiază de o rețea albastră-verde extinsă și valorificată, atât prin amenajările realizate de-a lungul culoarului Șiret - Bistrița, cât și prin împăduririle din lungul principalelor căi de comunicații (perdele forestiere). Rețeaua albastră-verde este mai bine protejată ca urmare a aprobării și implementării planurilor de management pentru cele 5 arii naturale protejate de interes comunitar din zona metropolitană.

Calitatea factorilor de mediu este ameliorată datorită investițiilor pentru modernizarea și extinderea infrastructurii tehnico-edilitare - în special în comunele și localitățile fără rețea de alimentare cu apă sau rețea de canalizare. Managementul deșeurilor este eficientizat, iar rata de colectare selectivă și valorificare a deșeurilor îmbunătățită ca urmare a implementării unor proiecte precum instalația de tratare a deșeurilor biodegradabile și instalația de tratare și valorificare a nămolurilor în cadrul stației de epurare Bacău.

La nivel local, municipiul Bacău este un oraș verde ce își valorifică amplasamentul pe malul Bistriței, principala zonă de promenadă și agrement (de la Parcul Gherăiești la Insula de Agrement), cu o suprafață de spațiu verde de peste 26 mp/locuitor datorită Q noilor spații verzi publice amenajate în sudul municipiului. Municipiul Bacău este, de asemenea, un oraș mai eficient din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră ca urmare a eficientizării energetice a blocurilor de locuințe (proiecte-pilot finalizate în 2 cartiere) și a peste jumătate dintre clădirile publice, dar și a modernizării sistemului centralizat de termoficare. Rezidența municipiului este îmbunătățită datorită consolidării clădirilor cu risc seismic și a extinderii și reabilitării lucrărilor hidrotehnice de-a lungul afluenților Bistriței.

CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ | Municipiul Bacău, alături de zona sa metropolitană, reprezintă un important pol de dezvoltare în Regiunea Nord-Est, dar și la nivel național, cu o creștere economică accelerată și o administrație publică locală eficientă. Dezvoltarea sustenabilă a municipiului și zonei metropolitane sunt susținute de un mediu economic competitiv, forță de muncă calificată și o excelentă infrastructură de transport. Comunitatea locală beneficiază de un echilibru de dezvoltare între spațiul urban și cel rural aferente zonei metropolitane, prin integrarea legăturilor reciproc avantajoase (infrastructura dezvoltată și servicii publice de calitate la nivel metropolitan), servicii publice performante și capacitate extinsă la nivelul tuturor unităților administrativ teritoriale de a îmbunătăți continuu calitatea serviciilor publice oferite.

Municipiul Bacău și zona metropolitană beneficiază de o implicare extinsă a cetățenilor în procesul de decizie de la nivel local ce a generat o transparență sporită a autorităților locale, competențe extinse de planificare și prioritizare a unor proiecte integrate la nivel metropolitan și creșterea gradului de satisfacție a cetățenilor față de comunitatea din care fac parte.

în vederea atingerii viziunii propuse, obiectivele și acțiunile prevăzute în strategie vizează depășirea provocărilor și valorificarea oportunităților identificate anterior, pe următoarele paliere: economie, mediu, dezvoltare urbană, mobilitate, social și sănătate, cultură, timp liber și sport, respectiv capacitate administrativă.

La baza dezvoltării Zonei Metropolitane Bacău pe termen mediu și lung stă reconectarea zonei la nivel spațial, funcțional, social și economic prin remedierea deficiențelor menționate anterior și prin valorificarea elementelor de potențial și a competențelor distinctive ale acesteia. în acest context, investițiile din perioada 2021 - 2027 vor avea în vedere potențarea elementelor competitive ale zonei metropolitane. Așadar, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Bacău propune 6 &

obiective strategice, o serie de obiective specifice, direcții de acțiune și un portofoliu de proiecte care să asigure dezvoltarea urbană integrată a zonei metropolitane. Cele 6 obiective strategice aferente viziunii de dezvoltare sunt următoarele:

• Obiectivul strategic 01 - Zona Metropolitană Bacău - pol regional de dezvoltare bazat pe inovare și competențe;
• Obiectivul strategic 02 - Zonă metropolitană dezvoltată în echilibru cu natura, rezilientă, cu o calitate bună a factorilor de mediu;
• Obiectivul strategic 03 - Zona Metropolitană Bacău conectată la teritoriu și dezvoltată pe un sistem de transport performant orientat către mijloacele de transport cu emisii și consum de spațiu redus
• Obiectivul strategic 04 - Zona Metropolitană Bacău - pol atractiv bazat pe o calitate sporită a vieții, cu servicii și dotări performante adaptate nevoilor tuturor categoriilor de utilizatori;
• Obiectivul strategic 05 - Zona Metropolitană Bacău - regiune a tinerilor, sportului și culturii;
• Obiectivul strategic 06 - Capacitate administrativă ridicată, servicii publice de calitate și transparente și cetățeni implicați în procesele de decizie de la nivel local.

7. OBIECTIVE STRATEGICE Șl SPECIFICE, DIRECTII DE ACȚIUNE
- 7.1. OB ECT VUL STRATEG C 01 - ZONA METR0P0L TANĂ BACĂU - POL REGiONAL DE DEZVOLTARE BAZAT PE ȘNOVARE S COMPETENTE 9 9

Creșterea competitivității economiei locale prin intermediul generării și difuziei inovării în rândul companiilor locale este esențială pentru ameliorarea provocărilor privind oportunitățile limitate de creștere ale mediului de afaceri local. în același timp, adoptarea unui model de creștere economică bazat pe competențe facilitează tranziția și modernizarea industrială, creând totodată premisele unei mai bune integrări cu piețele sectoriale naționale și internaționale. Susținerea IMM-urilor și a antreprenoriatului prin servicii specializate și accesibile și sprijinirea acestora pentru a debloca oportunități de dezvoltare pot genera bunăstare la nivel local, în domenii deja tradiționale sau în domeniul serviciilor, facilitând tranziția către o economie a cunoașterii, digitală și inovatoare. Nu în ultimul rând, investițiile străine reprezintă o sursă de know-how dar și de locuri de muncă, favorizând dezvoltarea unui ecosistem în jurul lanțurilor de valoare locale, la care IMM-urile participă cu servicii și produse specializate.

7.1.1. OBIECTIVUL SPECIFIC 0S1.1. - DESTINAȚIE ATRACT VĂ PENTRU INVESTIȚII, CE OFERĂ AVANTAJELE Șl RESURSELE NECESARE UNUI ECOSISTEM LOCAL DE

AFACERI PERFORMANT

Investițiile străine directe generează creștere economică la nivel local prin două elemente principale: pe de o parte, companiile străine creează locuri de muncă pentru diferite categorii de calificări, acoperind atât forța de muncă bine calificată și specializată, în special în domeniile tehnice, cât și forță de muncă cu un nivel de calificare redus, în special în industria ușoară, acoperind și o nevoie de ordin social; pe de altă parte, companiile străine aduc un aport important la dezvoltarea unui ecosistem local de clienți și furnizori, generând cerere și creând oportunități pentru antreprenori pentru suplinirea unor nevoi specifice de produse și servicii specializate în industriile asociate. Aceste două elemente contribuie astfel în mod direct și dar și indirect la creșterea dinamismului economic local. în prezent însă, Zona Metropolitană Bacău se confruntă cu un declin al numărului de investitori atrași și dispune de o infrastructură deficitară de sprijin pentru aceștia - singurul parc industrial este localizat în Hemeiuș. în același timp, dezvoltarea conectivității prin realizarea de investiții în domeniul transportului generează noi avantaje competitive pentru atragerea de investiții străine, în acest context, se impune nevoia de dezvoltare a unor noi tipuri de avantaje, ce iau în considerare nevoile companiilor străine mari în raport cu prioritățile europene și globale de dezvoltare: creșterea nivelului de calificare a forței de muncă (ex. ingineri, specialiști), creșterea gradului de inovare și transfer tehnologic, prin dezvoltarea unui ecosistem unde IMM-urile și microîntreprinderile / antreprenorii se specializează pe nișe de piață și furnizează produse și servicii dedicate, promovarea resurselor și oportunităților locale în mod sistematic și organizat.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarea direcție de acțiune:

D1.1.1 - Promovarea oportunităților de investiții în Zona Metropolitană Bacău

7.1.2. OB ECT VUL SPECiFlC OS1.2. - POL REGIONAL COMPETITIV BAZAT PE ANTREPRENORIAT, ORIENTAT CĂTRE PIEȚE INTERNAȚIONALE, ÎN DOMENIILE CU POTENȚ AL LOCAL

în contextul unei piețe de desfacere relativ limitate și aflate în competiție cu principalul pol de creștere al regiunii, și anume Zona Metropolitană lași, mediul de afaceri local are nevoie de creșterea competitivității pentru accesarea piețelor internaționale. Această abordare este favorizată de oportunitățile și transformările existente la nivel global -tehnologia, digitalizarea - în special în domeniul serviciilor. în prezent, la nivelul Zonei Metropolitane Bacău, cea mai mare a companiilor este reprezentată de IMM-uri și microîntreprinderi, dar și de câteva companii mari din industria alimentară, comerț, materiale de transport. In același timp, dezvoltarea sectorului transporturi și logistică, dar și existența unei comunități implicate de tineri generează elemente de potențial și noutate, care pot fi integrate și valorificate pentru susținerea dezvoltării economice bazate pe antreprenoriat și adaptabilitate. în acest context, există două elemente principale ce pot contribui la creșterea dinamismului local la nivelul mediului de afaceri - infrastructura necesară dezvoltării unei afaceri și serviciile specializate dedicate sprijinii companiilor de orice tip în fiecare etapă din dezvoltarea acestora.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D1.2.1 - Crearea unui cadru de dialog strategic și operațional la nivelul Zonei Metropolitane

D1.2.2. - Sprijinirea activă a companiilor în toate etapele de dezvoltare

D1.2.3. - Sprijinirea antreprenoriatului ca alternativă de carieră

7.1.3. OB ECT VUL SPECIFIC OS1.3. - ECONOM E PRODUCTIVĂ, BAZATĂ PE CERCETARE DEZVOLTARE Șl COLABORARE iNTERSECTORIALĂ, LA N VEL NAȚ ONAL Sl INTERNAȚIONAL

Rezultatele activității de cercetare-dezvoltare și inovarea din mediul public și privat reprezintă motorul specializării și creșterii bazate pe valoare adăugată mare. In ciuda contextului general puțin favorabil inovării (cheltuieli publice reduse ca pondere din PIB pentru activitatea de CDI, personal specializat insuficient, capacitate limitată de inovare în rândul IMM-urilor etc.), Zona Metropolitană Bacău dispune totuși de prezența a două universități care derulează proiecte internaționale de cercetare în domenii STEM, în colaborare cu companii private. Această oportunitatea poate fi valorificată pentru ca universitățile, împreună cu companiile private interesate, să dezvolte produse și servicii ce valorifică rezultatele cercetării, contribuind în final la comercializarea lor ca marcă locală. Practic, acest obiectiv vizează creșterea colaborării și dezvoltarea inițiativelor publice-private din domeniul CDI ca prim pas către alinierea cu tendințele europene și globale în materie de modernizare industrială, tranziție către o economie a cunoașterii, pregătire la nivel înalt în domenii științifice și tehnice, și operaționalizarea unor parteneriate strategice pentru a produce rezultate cu impact pentru economia locală. Prin diversificarea ofertei de servicii specializate din domeniul CDI, Zona Metropolitană Bacău își asumă rolul de centru de cercetare-inovare regional, cu rolul de a consolida o bază stabilă ce va permite dezvoltarea unor inițiative cu complexitate mai ridicată în viitor, în domenii cu potențial de specializare inteligentă sau de creștere la nivel local.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D1.3.1. - Stimularea cooperării la nivel local în domeniul cercetare-dezvoltare-inovare

D1.3.2. - Sprijinirea dezvoltării sectorului cercetare-dezvoltare-inovare prin infrastructură de sprijin

7.1.4. OB ECTIVUL SPECIFIC OS1.4. - DESTINAȚIE ATRACTIVĂ PENTRU DEZVOLTAREA UNEI CARIERE -FORȚĂ DE MUNCĂ CALIF CATĂ ÎN DOMENIILE VIITORULU. Șl ADAPTATĂ NEVOILOR PIEȚEI

Tranziția industrială și fenomenul de migrație internă și internațională către centre universitare mari, respectiv către centre economice care oferă alternative de ocupare atractive au slăbit piața forței de muncă din Zona Metropolitană Bacău în ultimii ani. Acest obiectiv vizează astfel, întărirea cooperării la nivel local între diferitele tipuri de instituții și organizații cu rol în formarea și angajarea forței de muncă, și dezvoltarea de noi oportunități de carieră care să crească atractivitatea municipiului Bacău, în special pentru tineri. Astfel, este urmărită, pe o parte, creșterea rolului pe care universitățile și liceele tehnologice le au în pregătirea forței de muncă prin competențele specifice transmise, și pe de altă parte, conectarea mai bună cu cererea de forța de muncă din partea companiilor, inclusiv pe componenta de atragere de investiții. în același timp, este necesară promovarea și stimularea antreprenoriatului ca alternativă de ocupare în rândul tinerilor, prin intermediul instituțiilor cu rol în formare dar și în promovarea intereselor și preocupărilor tinerilor, municipiul Bacău dispunând de avantajul existenței unei societăți civile implicate și active în viața tinerilor.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarea direcție de acțiune:

D1.4.1. - Stimularea cooperării la nivel local pentru creșterea calității capitalului uman

7.2. OBIECTIVUL STRATEGIC 02 - ZONĂ METROPOLITANĂ DEZVOLTATĂ ÎN ECHILIBRU CU NATURA, REZILIENTĂ, CU O CALITATE BUNĂ A FACTORILOR DE MEDIU

Obiectivul strategic răspunde principalelor nevoi identificate la nivel metropolitan în ceea ce privește mediul și infrastructura tehnico-edilitară. Cele 4 obiective specifice abordează probleme privind vulnerabilitatea populației la riscuri naturale și tehnologice, eficiența energetică scăzută și tranziția lentă către surse de energie cu impact mai scăzut asupra mediului, acoperirea parțială și eficiența scăzută a infrastructurii de mediu existente (rețele de apă și canalizare, managementul deșeurilor) și valorificarea insuficientă a potențialului oferit de cadrul natural al zonei metropolitane.

7.2.1. OB ECTiVUL SPECIFIC 0S2.1. - ZONĂ METROPOLITANĂ CU UN MED U SĂNĂTOS Șl SIGUR

Obiectivul vizează asigurarea unei reziliențe crescute a municipiului Bacău și zonei sale metropolitane. Pe de-o parte, sunt avute în vedere intervenții pentru reducerea vulnerabilității zonei metropolitane la riscurile naturale - în special inundații și cutremure de pământ. De cealaltă parte, sunt considerate acțiuni pentru ameliorarea calității factorilor de mediu în zonele industriale abandonate - una dintre problemele strategice cu care se confruntă municipiul Bacău.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D2.1.1. Protecția împotriva riscurilor naturale

D2.1.2. Decontaminarea și valorificarea zonelor industriale abandonate din municipiul Bacău

7.2.2. OB ECTIVUL SPECIFIC OS2.2. - ZONĂ METROPOLITANĂ EFICIENTĂ ENERGETIC, CU EMiSII SCĂZUTE DE GÂZE CU EFECT DE SERĂ

Eficientizarea energetică a imobilelor de locuințe și a clădirilor publice ar fi un pas important în reducerea emisiilor de COZ dar și a consumului de energie electrică, termică și de gaze naturale. Modernizarea sistemului centralizat de termoficare, instalarea de panouri fotovoltaice la nivelul acestuia, și creșterea atractivității acestuia pentru populație este o altă măsură importantă pentru creșterea eficienței energetice. De asemenea, este necesară și modernizarea și extinderea rețelei de alimentare cu gaze, mai ales în localitățile rurale. O altă direcție de acțiune ar fi valorificarea potențialului de producere a energiei din surse regenerabile, ce ar permite reducerea dependenței energetice a municipiului față de combustibilii fosili.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D.2.2.1 Eficientizarea energetică a fondului construit și iluminatului public

D.2.2.2 Reabilitarea și modernizarea sistemului centralizat de termoficare

D.2.2.3 Reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelei de alimentare cu gaze naturale

D.2.2.4 Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

7.2.3. OB ECT VUL SPECIFIC OS2.3. - NFRASTRUCTURĂ DE MEDiU MODERNĂ

în ceea ce privește alimentarea cu apă, principalele probleme sunt localitățile rurale fără rețea de alimentare cu apă potabilă, canalizare, dar și localitățile cu o acoperire insuficientă a acestor rețele. Astfel, sunt propuse investiții pentru asigurarea unei calități corespunzătoare a apei (stații de tratare, rezervă apă, extindere și reabilitare rețea). Obiectivul pe termen mediu este ca toate zonele din municipiu și toate comunele din zona metropolitană să fie deservite de infrastructura apă-canal. în ceea ce privește gestiunea deșeurilor, principala prioritate este creșterea gradului de colectare selectivă și valorificare a deșeurilor, inclusiv prin realizarea unei instalații de tratare mecano biologică a deșeurilor biodegradabile. Obiectivul specific contribuie astfel, indirect, la creșterea atractivității municipiului Bacău pentru rezidenți și investitori, prin soluționarea disfuncțiilor în ceea ce privește acoperirea și calitatea infrastructurii tehnico-edilitare, cu efecte directe în ameliorarea calității mediului din municipiu.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D.2.3.1 Modernizarea și extinderea infrastructurii de apă-canal

D.2.3.2 Creșterea gradului de colectare, valorificare și reciclare a deșeurilor

7.2.4. OB ECT VUL SPEC F C 02.4. - ZONĂ METROPOLITANĂ CU O REȚEA ALBASTRĂ VERDE CONSOLIDATĂ, EXT NSĂ Șl VALOR F CATĂ

Obiectivul specific cuprinde acțiuni menite să conserve patrimoniul natural existent (arii naturale protejate, alte habitate valoroase), dar și să contribuie la formarea unei rețele albastre-verzi dense, valorificate ca urmare a amenajărilor realizate de-a lungul râurilor sau a împăduririlor din lungul principalelor căi de comunicații. La nivelul municipiului Bacău, se are în vedere îmbunătățirea microclimatului urban prin extinderea suprafeței de spații verzi publice, dar și prin reabilitarea spațiilor verzi existente (Parcul Gherăiești).

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D2.4.1. Conservarea, extinderea și valorificarea habitatelor naturale

D2.4.2. Valorificarea coridorului albastru-verde Siret-Bistrița

D2.4.3. Reabilitarea și extinderea suprafețelor de spații verzi publice în municipiul Bacău

7.3. OBIECTIVUL STRATEGIC 03 - ZONĂ METROPOLITANĂ BACĂU CONECTATĂ LA TERITORIU Șl DEZVOLTATĂ PE UN SISTEM DE TRANSPORT PERFORMANT ORIENTAT CĂTRE MIJLOACELE DE TRANSPORT CU EMISII SI CONSUM DE SPAȚIU REDUSE 9

Obiectivul strategic vizează ameliorarea legăturilor în teritoriu ale municipiului Bacău continuând tranziția către un sistem de transport eficient, durabil, incluziv și inteligent. La nivel teritorial, prin noile conexiun de mare viteză cu centrele urbane din apropiere se are în vedere consolidarea rolului de nod logistic și economic al Bacăului. La nivel local și metropolitan, accentul cade pe reechilibrarea sistemului de transport tratând cu prioritate mijloacele alternative de transport (transportul public, mersul cu bicicleta, mersul pe jos etc). Dezvoltarea sistemului de transport public, completarea rețelei velo, implementarea graduală a noii politici de parcare, pietonalizarea și revitalizarea zonei centrale și regenerarea cartierelor de locuințe colective formează prioritățile investiționale pentru următorii ani.

7.3.1. OB ECTIVUL SPECIFIC 0S3.1.-MUNICIPIU RACORDAT LA NFRASTRUCTURA DE TRANSPORT NAȚIONAL

Obiectivul are în vedere dezvoltarea infrastructurii de transport de mare capacitate și racordarea rețelei de transport la aceste conexiuni de interes național / european.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D3.1.1. Extinderea și modernizarea infrastructurii aeroportuare

D3.1.2. Optimizarea legăturilor cu infrastructura rutieră de interes național

7.3.2. OB ECT VUL SPECIFIC OS3.2. - INFRASTRUCTURĂ RUT ERĂ PERFORMANTĂ S S GURĂ CARE AS GURĂ O BUNĂ RELAȚ E CENTRU PERIFERIE METROPOLITAN

Obiectivul cuprinde intervenții menite să completeze și optimizeze trama stradală în municipiul Bacău și zona metropolitană. Intervențiile vizează preponderent completarea infrastructurii în zonele de expansiune susținând astfel o dezvoltare echilibrată a orașului și a zonei metropolitane.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D3.2.1. Optimizarea rețelei de circulații rutiere

D3.2.2. Modernizarea și extinderea infrastructurii de transport rutier în zonele periferice și localitățile din zona metropolitană

D3.2.3. Creșterea conectivității peste calea ferată și râul Bistrița

7.3.3. OBIECTIVUL SPECIFIC OS3.3. - SERVICII DE TRANSPORT PUBLIC ATRACTIVE Șl EFICIENTE CARE DESERVESC ÎNTREGUL TERITOR U METROPOLITAN

O Obiectivul vizează în primul rând creșterea atractivității sistemului de transport public astfel încât acesta să devină o alternativă reală pentru deplasările cu autoturismul personal. Va fi tratată cu prioritatea extinderea sistemului de transport public în Bacău și în zona metropolitană pentru a putea asigura o deservire cât mai echilibrată. Desigur acest demers este susținut de un proces amplu de modernizare a flotei și de dezvoltarea unui serviciu de transport de mare capacitate pe principalul coridor de dezvoltare a orașului (coridorul nord-sud). Un aspect esențial este și digitalizarea serviciului, unde prioritatea ar fi lansarea unui planificator de rute și a unei hărți digitale alături de dezvoltarea unui sistem de management al transportului public prin care operatorul să poată face optimizări continue la serviciu.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D3.3.1. Modernizarea și extinderea flotei de mijloace de transport în comun

D3.3.2. Extinderea serviciilor de transport public către zona metropolitană

D3.3.3. Digitalizarea și prioritizarea sistemului de transport public

D3.3.4. Modernizarea și extinderea dotărilor aferente serviciului de transport public

7.3.4. OB ECTIVUL SPECIF C OS3.4. INFRASTRUCTURĂ ADECVATĂ Șl ATRACTIVĂ PENTRU DEPLASĂRI NEMOTOR ZĂTE

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D3.4.1. Dezvoltarea zonelor pietonale și cu prioritate pentru pietoni

D3.4.2. Accesibilizarea infrastructurii pietonale și a instituțiilor publice

D3.4.3. Extinderea infrastructurii și serviciilor pentru mersul cu bicicleta

D3.4.5. Promovarea mobilității active în rândul cetățeniilor

7.3.5. OBIECTIVUL SPECIFIC OS3.5. - GESTIUNE EFICIENTĂ Ă MOBILITĂȚII PRIN INSTRUMENTE ICT

Obiectivul vizează digitalizarea treptată a serviciilor și infrastructurii dedicate mobilității urbane. Procesul de digitalizare vizează două interfețe diferite: interfață cu cetățeanul și interfața de administrator. în ceea ce privește interfața cu cetățeanul, este vorba de integrarea tuturor serviciilor de transport în aplicația și platforma de mobilitate a orașului care să ofere cetățenilor un planificator intermodal de rute, informații utile privind deplasările realizate (emisii, timp, cost etc) și în final posibilitatea de plată. Componenta dedicată administrației vizează dezvoltarea unei baze de date de transport actualizată continuu care să fie apoi valorificată prin instrumente de analiză și gestiune. Datele colectate despre sistemul de transport urmează a fi oferite în sistem de date deschis pentru a facilita procesul de inovare la nivelul comunității, mediului academic local și nu numai.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D3.5.1. Asigurarea accesului facil la informații privind serviciile și infrastructura de transport

D3.5.4. Extinderea sistemului de management al traficului

7.3.6. OBIECT VUL SPECIFIC OS3.6. - MANAGEMENT PERFORMANT AL PARCĂRII ORIENTAT CĂTRE RECUPERAREA DE SPAȚIU URBAN

Obiectivul vizează optimizarea modului în care este gestionat și dezvoltat stocul de parcări. în acest demers prioritar este descurajarea utilizării frecvente a autoturismului (parcare la destinație) ca apoi pe termen lung (odată cu creșterea atractivității mijloacelor de transport alternativ) să intre în vigoare și măsuri care vizează descurajarea proprietății unui autoturism. Proiectele care servesc acest obiectiv vizează reconfigurarea parcărilor, prin dezvoltarea treptată a unei rețele de parcări de multietajate în dezideratul de a recupera spațiu urban care poate ulterior fi redat comunității. Procesul de digitalizare este orientat pe de-o parte către a furniza unui acces facil cetățenilor la informații privind disponibilitatea și posibilitatea de a accesa locuri de parcare. Pe de altă parte acest proces este esențial în partea de „enforcement": neplata parcării, parcări neregulamentare etc.

D3.6.1. Amenajarea de parcări multietajate în zonele rezidențiale

D3.6.2. Amenajarea unor parcări de transfer (park & ride / park & walk)

D3.6.3 Dezvoltarea mecanismelor de management al parcării (reducerea cererii)

D3.6.4 Digitalizarea serviciului de parcare

7.4. OBIECTIVUL STRATEGIC 04 - ZONĂ METROPOLITANĂ BACĂU - POL ATRACTIV BAZAT PE O CALITATE SPORITĂ A VIETil, CU SERVICII Șl DOTĂRI PERFORAAANTE ADAPTATE NEVOILOR TUTUROR CATEGORIILOR DE • UTILIZATORI

Acest obiectiv urmărește satisfacerea nevoilor comunității locale prin oferirea unor servicii publice și dotări de calitate, adaptate tuturor categoriilor de utilizatori, dar și a unui mod de viață atractiv ce poate fi asigurat printr-o calitate sporită a locuirii și a unei infrastructuri moderne și performante.

7.4.1. OBiECTVUL SPECIFIC 0S4.1. - ZONĂ

METROPOLITANĂ CU SERVICII SOCIALE INTEGRATE CARE CONTRIBUIE LA SUSȚINEREA GRUPURILOR VULNERABILE (PERSOANE DEFAVORIZATE) S A PERSOANELOR VÂRSTNICE DIN PERSPECTIVA IMPLICĂRII ÎN COMUNITATE

Obiectivul propune diversificarea ofertei de servicii sociale disponibile, o mai bună adaptare a acestora la nevoile beneficiarilor precum și dezvoltarea capacității £ furnizorilor de servicii sociale în vederea creșterii gradului de acces al tuturor locuitorilor, în special cei vulnerabili, la servirii sociale de calitate, adaptate nevoilor lor. Prin aceasta, obiectivul contribuie la creșterea gradului de incluziune socială și participare la viața socială pentru persoanele vulnerabile.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D4.1.1. - Asigurarea de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice

D4.1.2. - Asigurarea de servicii sociale destinate copilului și/sau familiei

D4.1.3. - Asigurarea de servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilități

D4.1.4. - Asigurarea de^servicii sociale pentru persoanele defavorizate

D4.1.5. - Integrarea pe piața muncii a capitalului uman dezavantajat

D4.1.6. - Asigurarea de servicii medicale de bază

7.4.2. OB ECT VUL SPECIFIC OS4.2. - INCLUZIUNE SOCjALĂ SI REGENERAREA URBANĂ •

Obiectivul propune crearea de facilități pentru ca locuitorii vulnerabili care trăiesc în zonele dezavantajate să aibă acces la servicii publice esențiale vieții și la condiții de viață egale. Obiectivul contribuie la regenerarea urbană a cartierelor marginalizate, prin măsuri integrate, în vederea creșterii gradului de incluziune socială a persoanelor defavorizate.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D4.2.1. - Regenerarea spatiilor publice urbane și a utilităților

D4.2.2. - Crearea de servicii sociale care răspund nevoilor comunității

D4.2.3. - Oferirea de oportunități de dezvoltare pentru un capital uman pro activ

7.4.3. OB ECT VUL SPECIFIC OS4.3. - ZONĂ '

METROPOLITANĂ CARE ASIGURĂ SERVICII DE SĂNĂTATE PERFORMANTE

Obiectivul propune asigurarea de servicii de sănătate performante la care să poată avea acces facil toate categoriile de utilizatori. Astfel, obiectivul urmărește dezvoltarea infrastructurii de sănătate și a serviciilor medicale (în special cele de bază) la nivelul întregii zone metropolitane, respectiv atragerea medicilor (îndeosebi cei de familie) pentru a spori numărul de cadre medicale în special în mediul rural.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarea direcție de acțiune:

D4.3.1. - Reabilitarea/modernizarea infrastructurii existente de sănătate

D4.3.2 - Extinderea infrastructurii si serviciilor medicale la nivelul întregii zone metropolitane

D4.3.3 - Asigurarea unui nivel optim de sănătate a populației

7.4.4. OB ECTIVUL SPECIFIC OS4.4. - ZONĂ METROPOLITANĂ CARE SUSȚI NE PERFORMANȚA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT, CU INFRASTRUCTURĂ MODERNĂ Și FACILITĂȚ PROPICE DEZVOLTĂRII ARMON OASE A T NER LOR

Obiectivul propune asigurarea tuturor elementelor necesare desfășurării optime ă procesului de învățare, având la bază o infrastructură modernă, reabilitată, eficientizată și dotată cu materiale didactice noi, specifice tranziției către educație digitală, și cadre didactice bine pregătite pentru susținerea unui act educațional de înaltă calitate. De asemenea, obiectivul are în vedere crearea unui cadru de dialog și un sistem de îmbunătățire a ofertei curriculare, creșterea numărului de facilități disponibile, asigurarea orientării în carieră, dezvoltarea infrastructurii de profesionalizare a tinerilor și, nu în ultimul rând, atragerea elevilor către școală și scăderea riscului de abandon școlar.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D4.4.1 Reabilitarea, modernizarea și dotarea infrastructurii de învățământ î

D4.4.2 Dezvoltarea facilităților pentru elevi și studenți din cadrul infrastructurii de învățământ

D4.4.3 Creșterea competențelor în cadrul învățământului profesional si tehnic

D4.4.4 Asigurarea accesului echitabil la serviciile de educație

D4.4.5 Susținerea performanței școlare în rândul tinerilor din învățământul preuniversitar

D4.4.6 Mediu universitar recunoscut pe plan internațional și angrenat în formarea specializată a tinerilor

7.4.5. OBIECTIVUL SPECIFIC OS4.5. - PEISAJ URBAN ATRACTIV ACCENTUAT DE O CALITATE SPORITĂ A LOCUIRII

Obiectivul are ca scop creșterea standardului de locuire prin realizarea unor intervenții la nivelul arealelor din cadrul locuințelor colective, menite a reda spațiul pietonal comunităților și a rezolva disfuncționalitățile cu care se confruntă cartierul, în special cele ce vizează parcările. Aceste intervenții fac referire atât la spațiul public și la fondul locativ.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D4.5.1. - Intervenții de regenerare urbană și revitalizare a spațiilor interstițiale din cadrul locuințelor colective

D4.5.2. - Dezvoltarea unor centre secundare, centre de cartier

7.4.6. OBIECTIVUL SPECIFIC OS4.6. - REȚEA DE SPAȚII PUBLICE EXTINSĂ LA N VELUL ZONEI METROPOLITANE, CE VALORIFtCĂ PRINCIPALELE PUNCTE SI ZONE DE INTERES Șl SUSȚINE COEZIUNEA SOCIALĂ A COMUNITĂȚILOR

Obiectivul are ca scop extinderea, consolidarea, diversificarea și revitalizarea rețelei de spații publice de la nivelul zonei metropolitane. Astfel se urmărește o regenerare, dar și extindere a spațiilor publice de mari dimensiuni tip suprafață, existente, prezente în principal la nivelul municipiului, dar și cele de tip punct din cadrul comunelor. în cazul comunelor, unde spațiile publice sunt reduse ca număr acestea situându-se cu precădere în jurul unor clădiri cu funcțiuni publice cum ar fi primăria sau biserica, se propune revitalizarea acestora, dar și realizarea unor cămine culturale pentru a susține coeziunea comunităților.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D4.6.1. - Extindere și modernizarea rețelei de spații publice majore ale zonei metropolitane

D4.6.2. - Revitalizarea și extinderea sistemului de spații verzi de la nivelul municipiului

D4.6.3. - Revitalizarea spatiilor publice de mici dimensiuni

D4.6.4. - Amenajarea căminelor culturale

7.5. OB ECT VUL STRATEG C 05 - ZONĂ METROPOLITANA

BACĂU - REGIUNE AȚINERILOR, SPORTULUI Ș CULTURII

Acest obiectiv are ca scop definirea municipiului Bacău și a Zonei Metropolitane Bacău drept o destinație plină de vitalitate și un oraș al tinerilor, în care oricând se pot găsi numeroase opțiuni în funcție de interesele fiecăruia, fie că este vorba despre activități culturale, sportive sau de agrement. Mai mult, prin acest obiectiv se urmărește valorificarea și promovarea adecvată a potențialului local, astfel încât municipiul și zona metropolitană să devină din ce în ce mai atractive pentru comunitatea actuală, pentru turiști sau pentru viitorii locuitori, sporind astfel aportul sectorului cultural-turistic, dar si al sportului, la economia metropolitană.

7.5.1. OB ECTIVUL SPECIFIC 0S5.1. - VITALITATE CULTURALĂ CRESCUTĂ, SUSȚ NUTĂ DE O OFERTĂ CULTURALĂ ADAPTATĂ DIVERSELOR CATEGORII DE PUBLIC LOCAL Șl EXTERN

Obiectivul are ca scop dezvoltarea și consolidarea statutului municipiului Bacău de oraș al tinerilor și de a valorifica Strategia de tineret a Municipiului Bacău, urmărind în același timp includerea sectorului cultural în prioritățile de dezvoltare la nivel metropolitan. Acest lucru va fi atins inclusiv prin asumarea unei strategii culturale multianuale, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii culturale, organizarea de noi evenimente culturale pe tot teritoriul Zonei Metropolitane Bacău ce promovează specificul local și elemente noi de artă urbană stradală, precum și susținerea unei comunități active a actorilor locali relevanți.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D5.1.1. - Dezvoltare și consolidarea capacității de planificare strategică în domeniul culturii și al politicilor de tineret

D5.1.2. - Dezvoltarea și descentralizarea infrastructurii culturale, pentru evenimente și petrecerea timpului liber

D5.1.3. - Diversificarea ofertei culturale printr-o agendă multianuală de evenimente și activități la nivel metropolitan

D5.1.4. - Sprijinirea activității și dialogului între actorii culturali la nivel metropolitan

7.5.2. OB ECTIVUL SPECF C OS5.2. - NFRASTRUCTURĂ SPORTIVĂ SI DE AGREMENT DEZVOLTATĂ, CU O OFERTĂ DE EVEN MENTE SPORT VE Ș DE PETRECERE A T MPULUI LIBER CARE SUSȚ N VOCAȚIA DE ORAȘ AL SPORTULUI

Acest obiectiv își propune dezvoltarea și modernizarea infrastructurii sportive și de agrement existente pe teritoriul municipiului Bacău și al Zonei Metropolitane Bacău, precum și crearea unor noi facilități de acest fel, pentru a încuraja sportul de masă și de performanță, precum și pentru a asigura o ofertă cât mai variată de oportunități de petrecere a timpului liber pentru comunitatea locală, dar și pentru turiști

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D5.2.1. - Dezvoltarea infrastructurii de sport și de agrement a municipiul Bacău și a Zonei Metropolitane Bacău prin construcția și amenajarea de noi facilități sau reabilitarea, revitalizarea, modernizarea și dotarea infrastructurii existente

D5.2.2. - Dezvoltarea și promovarea ofertei de activități de sport și de agrement și promovarea unui stil de viață sănătos

7.5.3. OBIECTIVUL SPECIFIC OS5.3. - BACĂU, CAPITALA EUROPEANĂ A RESPIRATULUI ÎN CULORI, RECUNOSCUT LA

• NIVEL NAȚIONAL PENTRU TURISMUL CULTURAL SI ACTIV O

DIN ZONĂ METROPOLITANĂ

Obiectivul are ca scop dezvoltarea și consolidarea municipiului Bacău și a Zonei Metropolitane Bacău ca o destinație turistică de notorietate atât la nivel național și chiar internațional. Mai mult, prin dezvoltarea și consolidarea identității turistice, zona își va promovarea produsele turistice existente, precum și specificitatea locului, acesta fiind gazda unuia dintre cele mai mari evenimente de artă stradală din Europa, lucru ce atrage un flux constant de turiști dornici de noi experiențe. De asemenea, infrastructura turistică este una modernizată și dezvoltată, fiind puse la dispoziția turiștilor servicii de cea mai înaltă calitate, accesibile tuturor indiferent de preferințele de informare și călătorie.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D5.3.1. - Consolidarea identității turistice și promovarea activă a municipiului Bacău și a Zonei Metropolitane Bacău.

D5.3.2. - Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor turistice

7.6. OBIECTIVUL STRATEGIC 06 - CAPACITATE

ADM NSTRATIVĂ RIDICATĂ, SERVICII PUBLICE DE CALITATE SI TRANSPARENTE Șl CETĂȚENI IMPLICAȚI ÎN PROCESELE DE DECIZIE DE LA NIVEL LOCAL ’

Primăria Municipiului Bacău a inițiat în ultimii ani un proces accelerat de modernizare a serviciilor publice oferite și de consolidare a capacității administrative. Continuarea acestui proces și modul în care Municipiul Bacău și unitățile administrativ teritoriale din zona metropolitană răspund nevoilor cetățenilor, îi implică pe aceștia în procesele de decizie de la nivel local și metropolitan, și extind procesele de transparență reprezintă pilonii îmbunătățirii capacității administrației publice de a livra servicii de calitate și prioritiza proiecte de investiții în funcție de nevoile cetățenilor. Pentru a reuși îndeplinirea acestui obiectiv, este nevoie de îmbunătățirea continuă a (1) managementului resurselor umane la nivelul administrației publice (2) îmbunătățirea capacității financiare și de prioritizare a investițiilor publice și (3) proceduri și sisteme de lucru eficiente care să genereze o capacitate administrativă crescută atât în interiorul administrației, cât și în relația cu beneficiarii direcți.

Municipiul Bacău se află într-o regiune cu un ritm de dezvoltare cu potențial ridicat, ce va beneficia de investiții semnificative în perioada 2021-2027, atât pentru întărirea capacității autorităților publice locale și îmbunătățirea relației cu cetățenii, mediul de faceri sau mediul asociativ, dar și pentru îmbunătățirea potențialului de atragere a investițiilor în special prin dezvoltarea infrastructurii de transport. Concurența semnificativă de la nivel regional impune o creștere a capacității administrative în a crea acele oportunități care să diferențieze Municipiul Bacău în regiune. O politică investițională bazată pe fonduri europene nerambursabile, în special prin adaptarea la noile priorități aferente Planului Național de Redresare și Reziliență sau Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, dar și dezvoltarea infrastructurii urbane, atragerea de forță de muncă calificată și adaptarea la noile transformări digitale și tranziția verde pot genera un pol de dezvoltare urbană și o îmbunătățire semnificativă a cooperării și dezvoltării în interiorul zonei metropolitane.

7.6.1. OB ECT VUL SPECIFIC OS6.1. - BACĂU PERFORMANT - ÎMBUNĂTĂȚIREA CAPACITĂȚII ADMINISTRAT VE DE A GENERA AVANTAJE COMPET T VE LA NIVEL REGIONAL Șl NAȚIONAL

Municipiul Bacău și zona metropolitană aferentă necesită intervenții integrate pentru a-și asigura avantaje competitive în raport cu alte municipii aflate în plină dezvoltare în regiunea Moldova, dar au nevoie să-și asigure și elemente de diferențiere în competiția pentru atragerea de investiții semnificative publice și private. Creșterea calității actului de guvernare locală prin îmbunătățirea proceselor interne reprezintă un element cheie în susținerea unei capacității administrative crescute.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D6.1.1. - îmbunătățirea managementului resurselor umane și programelor de formare prin evaluarea, monitorizarea și evaluarea continuă a organigramei și rolurilor personalului. Ajustarea acestora în funcție de nevoile de la nivelul comunității, cererii de servicii publice și obiectivelor de investiții necesare

D6.1.2. - îmbunătățirea procedurilor interne de lucru, integrarea sistemelor și bazelor de date pentru a eficientiza capacitatea instituției de a livra servicii publice de calitate și a se adapta transformărilor digitale în desfășurare

D6.1.3 - îmbunătățirea managementului resurselor financiare și planificării financiare, inclusiv pe termen mediu și lung

D6.1.4. - Creșterea capacității administrative de a propune, monitoriza și implementa o politică extinsă de investiții Q (fundamentată pe absorbția de fonduri externe nerambursabile) în perioada 2021-2027, urmărindu-se oportunitățile și prioritățile aferente noilor exerciții financiare

7.6.2. OBIECTIVUL SPECIFIC OS6.2. - BACĂU PARTICIPATIV Șl TRANSPARENT - CETĂȚEANUL ÎN CENTRUL POLITICILOR PUBLICE LOCALE Șl ACCES FACIL LA INFORMAȚIILE PUBLICE

Dezvoltarea urbană sustenabilă necesită creșterea capacității autorității publice de a susține instrumente și mecanisme destinate consultării și participării publice, pilota proiecte și inițiative ce presupun noi roluri și responsabilități pentru cetățeni în guvernarea locală, dar și de a utiliza noile tehnologii în relația cu cetățenii. Aceste proiecte pilot vizează de obicei acordarea unui rol sporit cetățeanului în administrarea orașului prin includerea sa procesele de decizie la nivel local (inclusiv prin extinderea proiectelor tip bugetare participativă sau crearea de hub-uri comunitare).

Primăria Municipiului Bacău și autoritățile publice locale din zona metropolitană trebuie, printre altele, să-și îmbunătățească procesele de publicare a datelor publice în format deschis, să extindă consultările publice și să dezvolte mecanisme eficiente de feedback dinspre cetățeni.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D6.2.1. - Creșterea participării cetățenilor asociațiilor legal constituite în procesele de decizie de la nivel local

D6.2.2. - Creșterea transparenței prin îmbunătățirea capacității de a răspunde solicitărilor de informații, datelor și consultărilor solicitate de către cetățeni și asociațiile legal constituite, Pilotarea de către Municipiul Bacău a publicării datelor publice în format deschis

7.6.3. OBIECTIVUL SPECIFIC OS6.3. - BACĂU DIGITAL. ADAPTAREA AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE LA TRANSFORMĂRILE DIGITALE IN DESFĂȘURARE

Municipiul Bacău trebuie să-și adapteze viziunea și obiectivele de dezvoltare la noile transformări digitale, să susțină creșterea interacțiunilor digitale și extinderea serviciilor electronice, inclusiv prin adaptarea la reglementările în vigoare privind datele publice și securitatea acestora.

Utilizarea noilor tehnologii, informatizarea și integrarea sistemelor și a bazelor de date reprezintă un pas important pentru eficientizarea funcționării autorității publice locale și proceselor interne de management. Toate aceste transformări au un impact crescut asupra nevoilor de competențe digitale la nivelul resursei umane.

Acest obiectiv va fi operaționalizat prin următoarele direcții de acțiune:

D6.3.1. - Extinderea serviciilor de guvernare electronică și serviciilor publice electronice oferite de Primăria Municipiului Bacău

D6.3.2. - Dezvoltarea competențelor IT&C ale personalului primăriei

8. PORTOFOLIU DE PROIECTE SI MĂSURI COMPLEMENTARE-

8.1. PORTOFOLIUL DE PROIECTE -
- 8.1.1. OBIECTIVUL STRATEG IC 01 ZONA METROPOLITANĂ BACĂU - POL REG ONAL DE

DEZVOLTARE BAZAT PE INOVARE Și COMPETENȚE

Hr. crt.

Titlu program/proiect

1 1

Responsabili și posibili parteneri

Grad de maturitate (idee । / în implementare / SF / ¹PT / licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedura . simplificată / DALI)

Valoare i | estimată (curo) ¹ * 1 euro = । 4 9 lei |

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

- Surse de finanțare potențiale

Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

01. Ion* Metropolitan* Bacău - pol regional de dezvoltare bazat pe inovare ți competențe

01.1. Destinație atractivi pentru Investiții, ce oferi avantajele țl resursele necesare unui ecosistem local de afaceri performant

Dl.1.1. Promovarea oportunităților de Investiții In Zona Metropolitani Baciu

1	Inventarierea, cartarea ți evaluarea activelor (spații construite, terenuri) disponibile pentru Investiții ți corelarea acesteia cu o platformă de promovare	Municipiul Bacău, ZM Bacău ți UAT componente	Idee
z	Crearea unei platforme de promovare a oportunităților de investiții	Municipiul Bacău, ZM Bacău	Idee

41,000

200,000

2022-2023

Buget local, POR 20212027 P2 a(ll), PNRR C9

Proiect prioritar

31,000

150,000

2022-2024

Buget tocai, POR 20212027 P2 a(fl), PNRR C9

Proiect prioritar

^2,0 Toate Informațiile prezentate In cadrul secțiunii Portofoliu de proiecte ți miruri complrmontaro sunt preluate din sune care au fost disponibile la momentul elaborării prezentei strategii Exiști posibilitatea ca unele proiecte si fie Intr-un stadiu mal avansat sau si fie realizate.

²” localizarea proiectelor s-a realizat pornind de la Informațiile disponibile la momentul elaborării strategiei

... d			Grad de maturitate {idee	I___Valnarp__*___ 1			I Nivel de
tir. crt.	Titlu program/proicct	Responsabili și posibili parteneri	/ in implementare / St- / PT / licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)	estimată (curo) * T curo = 4.9 /ei \|	Valoare estimată (lei)	Orizont do timp	Sur se de finanțare potențiale	। pi iur Hdte (proiect prioritar/ lista ^ungă-^. proieg
3	Dezvoltarea unei strategii de promovare a oportunităților de investiții, inclusiv a demersului de realizare a platformei în sine odată cu lansarea de noi module	Municipiul Bacău, ZM Bacău	Idee	31,000	150,000	2022-2025	Buget local	Proiect prioritar
4	Stabilirea unei agende de evenimente naționale șl internaționale de afaceri șl promovare (expoziții, târguri etc.) ți participarea unei delegații din partea municipiului Bacău în vederea stabilirii de noi contacte șl promovare ca destinație de Investiții	Municipiul Bacău, ZM Bacău, parteneri privați	Idee	61,000	300,000	2022-2030	Buget local	Proiect prioritar
5	Strategia de promovare șl atragere de investiții în Municipiul Bacău	ADL Bacău	Idee	61,000	300,000	n/a	n/a	Lista lungă

01.2. Pol regional competitiv batal pe antreprenoriat. orientat către piețe internaționale, In domeniile cu potențial local 01.2.1. Crearea unul cadru de dialog strategic ș1 operațional la nivelul Zonei Metropolitane

înființarea unui grup de lucru pentru dezvoltare economică coordonat de Municipiul Bacău, cu participarea reprezentanților UAT-urllor din Zona Metropolitană și a actorilor economici locali,

Municipiul Bacău, ZM Bacău șt UAT componente, reprezentanți ai Idee mediului de afaceri, universități, AJOFM

11,000 50,000

2022-2030

Buget local (protocol pentru organizarea întâlnirilor)

Proiect prioritar

Hr. crt.

j Grad de maturitate (idee			\| I —Valoare-----		P / .1		Nivel de
Titlu program/proicct	---- Responsabili șl posibili parteneri L___	t m implementare / sf / PT / licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată t DALIJ	estimată (curo) * 1 euro = 4.9 lei	Valoare \| estimata (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă^j prokaB
Lnclusiv ade Httlluții suport Ilanduri de v-vestUli, AJOfMI i '			i				I
Dezvoltarea ;t facilitarea de parteneriate ți proiecte Internaționale (schimburi de experiență, vtzite de studiu etc.) pe tema dezvoltării economice locale, atragerii șl retențlel forței de muncă, tn special cu municipalități cu profil economic similar / aflate tn tranziție industrială	Municipiul Bacău	Idee	41,000	200,000	2022-2030	Buget local, Interreg, URBACT etc.	Proiect prioritar
Elaborarea ți Implementarea unui plan de formare a personalului administrației publice în vederea acordării de asistență șl sprijinire a	Municipiul Bacău, ZM Bacău	Idee - SIDU 2014-2020	18,500	90,000	2022-2025	POR 20212027 P1 a(111, 1v), PNRR C7	Lista lungă

mediului de afaceri

	' Grad de maturitate (idee			Valoare				Nivel de
Nr. crt.	Titlu p rog ram/proiect	Responsabili șf posibili parteneri	/ in implementare / br / PT / licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)	estimată (curo} * 1 euro = 4.9 fer	Valoare estimată (ici)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	----pi imitate---- (proiect prioritar/ lista lungă de profer
2	Centru multifuncțional de prototlpare ți testare pentru cercetători, IMM-uri ți microîntreprfnderf din domenii tehnice	Municipiul Bacău, CJ Bacău, universități	Idee	4,000,000	20,000,000	2022-2027	Buget local, POR P1 a(f, fii), POCIDIF, parteneri privați, alte surse	Lista lungă
3	Construire Parc industrial, sir. Poligonului LTE si infrastructura Rutiera	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2027	Buget local, alte surse	Lista lungă
4	Crearea unei infrastructuri suport de Incubare a afacerilor "Hub pentru tineret" • Cinema Orizont, aplicație POR	Municipiul Bacău	în Implementare	624,322	3,059,178	2025	POR 2014-2021, AP x.1	Lista lungă
		D1.2.3. Sprijinirea antreprenoriatului ca alternativă de carieră
1	Organizarea de concursuri de soluții inovatoare ți hackathoane țl finanțarea/ Implementarea proiectelor cu potențial In rândul IMM-urilor țl microîntreprtnderllor / studenților / ONG-urilor / tinerilor privind îmbunătățirea s ervl ciilor/infrastructuril publice de tip Smart City • cel puțin un eveniment anual	Municipiul Bacău, ZM Bacău, universități, parteneri privați	Idee	306,000	1,500,000	2022-2030	Buget local, parteneri privați, EIT, alte surse	Proiect prioritar
2	înființarea unui centru de consiliere / pregătire în domeniul antreprenoriatului	Municipiul Bacău, Universitatea	Idee	204,000	1,000,000	2023-2027	POR 2021-2027, PI (i,Hi),	Lista lungă

Grad de maturitate (idee

. . Valoare J

\_____________________________________________________________________________________________________________!

__ NiveLde_

Hr. crt.

Titlu program/proicct

Responsabili ți posibili parteneri

/ In implementare / SF 7 PT / licitație / evaluare proiect 7 cerere de finanțare 7 procedură simplificata / DAU) i . ¹

estimată (curo)

* 1 euro = 1

4 9 lei

Valoare estimată (lei)

Orizont do timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proie-

Idfrecțlonat către domeniile [tehnice In cadrul Universității IVastle Xxxxxxxxxx

Xxxxxx Xxxxxxxxxx, partneri privați

Buget local, I parteneri 1 irivațl, alte 1

sune

01.]. Economie productiv*, bazați pe cercetere-dervoltare ți colaborare tnteriectorlal*. la ntvel național ți Internațional

D1.3.1. Stimularea cooperării la nivel local in domeniul cercetare-dezvoltare-lncvare

1	Implicarea municipalității ca membru și sprijinirea Integrării companiilor în structuri colaborative de tip duster la nivel regional în domeniile cu potențial de specializare identificate	Municipiul Bacău, parteneri privați	Idee	31,000	150,000	2022-2030	POR 20212027 P1 (1), Buget local, buget parteneri privați, alte surse de finanțare	Lista lungă
2	Sprijinirea înființării întreprinderilor de tip spin-off pe lângă universitățile locale în domeniile cu potențial competitiv la nivel local	Municipiul Bacău, universitățile	Idee-SIDU 2014-2020	31,000	150,000	2022-2031	POR 20212027 Pi a(i, iii); PNRR C9, C15; Buget local; buget parteneri privați; alte surse de finanțare	Lista lungă
	D1.3.2. Sprijinirea dezvoltării sectorului cerceUre-dezvoltare-tnovare prin Infrastructură de sprijin
1	Centru de inovare și transfer tehnologic	CJ Bacău, Universitatea Vasile Alecsandri	Idee • proiect CJ Bacău	612,000	3,000,000	2022-2027	POR 20212027 P1 a(i), Buget local, Alte surse de	Proiect prioritar

finanțare

Di.2.2. Sprijinirea activi a companiilor tn toate etapele de dezvoltare

înființarea unui birou unic (one stop shop) pentru dezvoltarea economică a municipiului Bacău șl a zonei metropolitane țl relația cu mediul de afaceri pentru derularea tuturor operațiunilor ce vizează interacțiunea dintre companii / antreprenori ți municipalitate

Municipiul Bacău Idee

102,000 500,000

2022-2025

Buget local, POR 20212027 Pt afli), PNRR C9, parteneri privați, alte sune

Mr. crt.

		Grad de maturitate (idee	Valoare				Nivel de
Tidu p ro gra m /proi ect	Responsabili și posibili parteneri	/ in implementare / SF / PT / licitație / evaluare proiect / cercrc de finanțare / procedură simplificată / pALI)	estimată (euro) * 7 euro = 4,9 fer	Valoare estimată (Ici!	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de pro ie
[Parc IT universitar [Universitatea „Vasile [Alecsandrl" din Bacău
Sprijinirea Înființării unui Parc Științific și Tehnologic în domeniul aeronauticii / inginerie in domeniile RIS3	CJ Bacău, Universitatea Vasile Alecsandrl, Aerostat SA	idee	7,000,000	34,000,000	2022-2030	POR 2021-2027 P1 a(l),	Proiect prioritar
Dezvoltarea unui birou virtual de informare șl sprijin specializat privind oportunitățile de finanțare, respectiv metodele de implementare, 1n ceea ce	Municipiul Bacău, CJ Bacău, universități	Idee	61,000	300,000	2022-2030	Buget local, alte surse de finanțare	Lista lungă

privește finanțările europene care sprijină sectorul CD!

01.4. Destinație atractivi pentru dezvoltarea unei cartere - forță de munci calificați In domeniile viitorului fi adaptati nevoilor pieței

	D1.4.1. Stimularea cooperării ia nivel local pentru creșterea calității capitalului uman
1	Elaborarea unei strategii privind atragerea, formarea, dezvoltarea și menținerea forței de muncă In domeniile cu potențial competitiv	Municipiul Bacău, CJ Bacău, CCIBC, instituții de învățământ, ISJ, parteneri privați	Idee - SIDU 2014-2020	14,500	70,000	2022-2023	Buget local, Alte surse de finanțare	Lista lungă
2	Dezvoltarea de programe de formare/ conversie profesională pentru forța de muncă, in vederea creșterii productivității sau abordării unor noi nișe de producție, adaptate la tehnologiile	Municipiul Bacău, CJ Bacău, CCIBC, instituții de învățământ, ISJ, parteneri privați	Idee - SIDU 2014-2021	143,000	700,000	2023-2030	POEO 2021-2027 P1, POR 2021-2027 P1 a(iv), PNRR C7, Alte surse de finanțare	Lista lungă

Nr. crt

Grad de maturitate (idee

Valoare .

__ Nivel de

Titlu program/proicct

Responsabili și posibili parteneri

/ in implementare 7 ir / PT / licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)

estimată (euro) • 1 euro = 4.9 tei

i Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă proiefl

(digitale ți la noile tendințe In (materie de robotică, desfgn (industrial, Inteligență (artificială, etc

8.1.2, 08 ECTIVUL STRATEGIC 02 ZONA METROPOLITANĂ DEZVOLTATĂ ÎN ECHIUBRU CU

NATURA, REZILiENTĂ, CU O CAL’TATE MAi BUNĂ A FACTORILOR DE MED U

Hr. crt.

Titlu program/proiect

Responsabili și posibili parteneri

Grad de maturitate (idee/ în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)

Valoare estimată (euro) * J curo = 4.9 lei

Valoare estimata (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

02. Zona Metropolitana dezvoltat! In echilibru cu natura, rezllfentă. cu o calitate mat bună a factorilor de mediu

02.1. Zon! metropolitană cu un mediu sănătos ți sigur

02.1.1. Protecția împotriva riscurilor naturale ți tehnologice

1	Program consolidare imobile cu risc seismic din municipiul Bacău	Municipiul Bacău	Idee	300,000	1,470,000	2022 -2025	Buget local, fonduri guv. PO 00 2021-2027/AP x; PNRR C 5	Proiect prioritar
2	Reprofilare pârău Trebeș în comuna Mărgineni	SGA Bacău, Comuna Mărgineni	Nota conceptuală	Conform SF	Conform SF	2022- 2027	Buget local, fonduri guv, PO 00 2021-2027 AP x, PNRR C 2/14.1	Lista lungă
3	Sisteme monitorizare obiective 5EVES0 în zona metropolitană Bacău	Municipiul Bacău, CJ Bacău, APM Bacău	Idee	300,000	1,470,000	2022- 2025	Buget local, fonduri guv.	Lista lungă
4	închidere celula 1 -Depozit deșeuri	Municipiul Bacău	In implementare	120,408	590,000	2025	Buget local	Lista lungă . ~ ‘
		02.1.2. Decontaminarea și valorificarea zonelor industriale abandonate din municipiul Bacău
1	Studiu privind identificarea zonelor industriale abandonate	Municipiul Bacău	Idee	80,000	392,000	2022- 2023	Buget local, Programul LIFE	Proiect prioritar

Hr. crt.

Grad de maturitate

1-----------

i-------------------------1---------------------------------------

1-----Nivel de----

Titlu program/proiect

। Responsabili și posibili parteneri

— oaccrnn implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedura simplificată / DALII

Valoare ^—‘ estimată (curo)

• 1 euro =

4.9 lei :

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp i i

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista

lungă de y

proiecte) ' 1

sau inactive din

Municipiul Bacău cu

potențial de reconversle 1

klean energy Itransitlon

2	Susținere parteneriate Intre mediul privat șl autoritățile publice în vederea valorificării zonelor Industriale inactive	Municipiul Bacău, Proprietari privați	Idee - SIDU 2014-2020	300,000	1,470,000	2023 -202S	Buget local	Proiect prioritar
3	Închidere șl reabilitare s1t poluat Istoric halda de fosfoglps Sofert Bacau	Municipiul Bacău	Idee	204.08	t,000	2025	Buget local	Proiect prioritar
		02.2. Tonă metropolitană eficientă energetic, cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră
		02.2.1. Eflcienttzarea energetică a fondului construit ș1 Iluminatului public
1	Creșterea eficienței energetice în clădirile publice - Filarmonica Mihail Jora, Bacău	CJ Bacău	Idee • proiecte CJ Bacău	3,000,000	14,700,000	2021 • 2023	Buget local, POR 2014-2020, AFM	Lista lungă
2	Reabilitare, efldenttzare energetica si extindere complex muzeal "Xxxxxx Xxxxxxxxx” str. N. Tltulescu, municipiul Bacau (reducere consum	CJ Bacău	Idee - proiecte CJ Bacău	3,000,000	14,700,000	2022 -2025	Buget local, POR 2021-2027 OS b\|l)	Lista lungă

energetic Complexul Muzeal «Xxxxxx

Xxxxxxxxx")

	\| Grad de maturitate			i___________J__________:___1_________1______________1				Nivel de
E z	Titlu program/proiect	Responsabilli și posibili parteneri	(idee/ in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / ccrere de f inanțare / procedură simplificată / DALI)	। valoare estimată (euro) * 1 euro = 4.9 tei	Valoare estimată (iei\|	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
1	Reabilitare si eficientizare energetica Complex Muzeal "Xxxxxx Xxxxxxxxx", str. 9 Mai, municipiul Bacau (si schimbare destinație in Biblioteca Județeană)	CJ Bacău	Idee • proiecte CJ Bacău	4,000,000	19,600,000	20Z5	Buget local, POR 2021-2027	Lista lungă
4	Reducere consum energetic Muzeul de Artă din Bacău	CJ Bacău	Idee - proiecte CJ Bacău	510,104	2,500,000	2022 -2025	Buget local, POR Nard 2021-2027 OS b(i), AFM	Lista lungă
5	Eficientizare energetică a clădirii -Complexul Muzeal de Ștltțeie Naturii "Ion Boccea” Bacău (reducere consum energetic Complexul Muzeal de Științele naturii „Ion Boccea” Bacău)	CJ Bacău	Idee - proiecte CJ Bacău	20,000,000	98,000,000	2022 -2025	Buget local, POR 2021-2027 OS bli), AFM	Lista lungă
6	Luccaci de interventie-eficientizare enecgetica, reabilitare si modernizare clădire Vivariu Bacau (reducere consum energetic Clădire	CJ Bacău	Idee - proiecte CJ Bacău	5,000,000	24,500,000	2022 -2025	Buget local, POR 2021-2027 OS b(l), AFM	Lista lungă

Vivariu)

	I		Grad de maturitate ¹	Valoare ' estimată \| (curo) । • 1 euro - । 1 4.9 lei \|			__- - '	- Nivut"do
Hr. cri.	Titlu program/proieet	Responsabili și posibili ' parteneri	---- lidee/ iu implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI) ₍	Valoare ' estimată \| (curo) । • 1 euro - । 1 4.9 lei \|	Valoare estimată <lci) I	Orizont , de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de , proiecte) ।
7	Program de eficientizare energetici a clădirilor publice din municipiu: sedii administrative, unități de învățământ	Municipiul Bacău	Idee	10,000,000	49,000,000	2022 -2027	Buget local, POR 2021-2027 OSb(l),AFM	Proiect prioritar
8	Program eficientizare energetică • 2 cartiere din municipiul Bacău	Municipiul Bacău, Asociații proprietari	Idee	30,000,000	147,000,000	20222027	Buget local, POR 2021-2027 OS b(l), AFM, PNRR C 5	Proiect prioritar
	Modernizarea unei mari
9	părți a sistemului de Iluminat public din municipiul Bacău	Municipiul Bacău	In Implementare	12,513,704	61,317,150	2021 -2025	BERD	Proiect prioritar
		Municipiul Bacău, Faraoani, Sărata,
10	Modernizare sisteme de iluminat public în zona metropolitană Bacău	Horgejti, Odobejti, Letea Veche, Izvoru Berheclului, Itejti, Măgura, Pră)e?tl, Xxxxx-Xxxxxxxx	Finanțare obținută (2021)	2,040,816	10,000,000	2021 • 2025	Programul de Iluminat Public -AFM	Lista lungă
11	Creșterea eficientei energetice a 'Colegiului National de Arta George Apostu*	Municipiul Bacău	Actualizare Studiu de fezabilitate	2,400,000	11,760,000	2025	AFM	O Lista lungă
12	Creșterea eficientei energetice a Scolii	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2025	AFM	Lista lungă

Nr. crt.	Titlu program/proiect	Responsabili V posibili parteneri	(idee/ în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedura simplificată / DALI)	—Valoare estimata (euro\| • 1 euro = 4.9 lei	Valoare estimată (tei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lunga de proiecte) r
			I
13	Reabilitare termica clădiri rezidențiale	Municipiul Bacău	Idee	3,000,000	14,700,000	2025	PNRR C5.1, POR 3.b.1.2	Lista lungă
14	Modernizare ii reabilitare ansamblu clădiri (Baza), strada Constantei nr.2-documentatle proiectare	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2025	PNRR C10.3	Lista lungă
15	Modernizare sl reabilitare clădire (fosta Starea Civila)	Municipiul Bacău	Idee	10,204.08	50,000	2025	Buget local	Lista lungă
16	Reabilitare energetica Clădire C6 SJU Bacau (Anvelopare)	CJ Bacău	Idee	15,000,000	73,500,000	2025	PNRR	Lista lungă
17	Plan pentru creșterea eficienței energetice în clădirile aparținând CJ Bacău	CJ Bacău	Idee	200,000	980,000	2025	PNRR	Lista lungă
18	Renovare integrată a Colegiului Național Terdfnand l‘ Bacău	Municipiul Bacău	Idee	6,442,387	31,567,699	2025	PNRR	Lista lungă
19	Renovare integrată a Colegiului Național "Vastle Alecsandrl" Bacău	Municipiul Bacău	Idee	3,409,120	16,704,690	2025	PNRR	Lista lungă O
20	Renovare integrată a Colegiului Național	Municipiul Bacău	Idee	3,409,120	16,704,690	2025	PNRR	Lista lungă

Nr. crt.

Grad de maturitate

1____________________________________________________________¹

I ....

>----Nivel de—

Titlu program/proicct

Responsabili și posibili parteneri

----Odec/în-----' implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare

1 proiect / cerere de finanțar e / procedură simplificată / DAU)

। Valoare i estimata {curo} • ! euro = 4.9 lei \

| Valoare

estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

pedagogic "Ștefan cel iMare" Bacău

21	Creșterea eficienței energetice a Colegiului Național de artă "George Apostu" Municipiul Bacău	Municipiul Bacău	Idee	1,673,918	8,202,202	2025	PNRR	Lista lungă
1	Extindere sistem termoficare spre cartier CFR prin pasaj rutier Str. Gării • Xxxxxx Xxxx	D2.2.2. Reabilitarea și modernizarea sistemului centralizat de Thermoenergy ȘA Municipiul Idee - SIDU 2014-2020 „ 980,000 Bacău				termoficare 20222025	Buget local, fonduri guv., fonduri europene	Lista lungă
2	Proiecte de distribuție pe orizontală a agentului termic in Imobilele de locuințe colective -continuare proiect-pilot	Thermoenergy SA, Municipiul Bacău	Idee - SIDU 2014-2020	1,000,000	4,900,000	2022 -2025	Buget local, fonduri guv., fonduri europene	Lista lungă
3	Proiect de eficientizare a celor 54 de puncte termice șl 3 hidrofoare din SACET Bacău prin instalarea de panouri fotovoltalce	Thermoenergy SA, Municipiul Bacău	Idee	1,000,000	4,900,000	2022 - 2025	Buget local, fonduri guv., fonduri europene, AFM	Proiect prioritar
4	Centrala de cogenerare hibrida (suplimentare surse producere energie electrice in SACET)	Thermoenergy SA, Municipiul Bacău	In Implementare	n/a	n/a	2025	PNRR C6.3, PODD Termoficare	1 Lista lungă

Grad de maturitate

Nivel de

Titlu program/praiect

Responsabili și posibili parteneri

{idee/ in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)

“Valoare estimată

(curaj

* / pura - j

4.9 tei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate {proiect .

prioritar/ lista lungă de " proiecte}

Modernizare CAF 100 Gcal/h pentru
5	conformarea la normele actuale de mediu (înlocuire 6 arzatoare, sistem monitorizare mediu, schimbător in placi)	Thermoenergy SA, Municipiul Bacău	Idee
6	Reabilitare rețele termice primare - etapa a ll-a (16,6 km)	Thermoenergy SA, Municipiul Bacău	Idee
7	Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficientei energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacau	Thermoenergy SA, Municipiul Bacău	In implementare
8	Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacau, in vederea conformării la normele de protecția mediului, privind emisiile poluante in aer si pentru creșterea eficientei in alimentarea cu căldură urbana, aplicație POIM fazat	Thermoenergy SA, Municipiul Bacău	In implementare

n/a	n/a	2025	n/a	Lista lungă
n/a	n/a	2025	PODD Termoficare	Lista lungă
19,119,000	93,693,100	2025	POIM 7.1	Lista lungă
n/a >	n/a	2025	POIM 7.1	Lista lungă

10S

jeipo|jd iMiojd

nawaișg atjoaiN ‘lieurex ‘nejșs auadosna ’poqng *|uaso|f)

pnpuoj zzoz nno'ooo'86 ooo'ooo'oz aa_DI 'W*»!'M«niS3

Angpnpuoj - ZZOZ 000 000 86 000 000 OZ ³³PI ._(z)nl <_aip3A

‘|eaoi laSng Bawq 'juapțg

‘ub|bjx 'piaanBs 'ntafșjd ivn

a|unjtu azil na ajtiuauine ap ppiaj tajapupxa |l tajtziiuapoui 'tajBzmqtay CZ'ZG

aiejnieu azs8 na ajBzuaip||B ap joiajaiaz b aaapupxa ap uiBJioid

ț8un) Bjsp

)Baoi )a!ng

SZOZ

000‘S9

S9z‘n

aap)

nșaeg injdpjunw ‘VS ASjauaouuaqi

JS ajBZijenpe - nutauojy ua S/E 13 eajepjodeg - aiuaisțxa

13 9 B) HBpjODBJ jouioiewnsuoa b tamuai aiîjaua na aznuaui||e ap aujauis iou ap BajBzneay

ț8uni tun

£93 MNNd

SZOZ

000'0S0‘69l

000‘005'H

sapi

nțatg jnjdpiunw

Jd$ ajinqpie apeiuaiurpop p aJBpapjd suia) azBaoqEp njiuad tafuqai nuaispB - auqejauaSaj a uns uip ininuaîojpm e ajBlizodap |t azaanpojd ap hjb)E1sui na jBZ||BJiuaa ajpieaui ap iniuauis njquad oiuuai p Bapwap ajliaua ajaanpoad rujuad jBjSajui )O||d jaapjd aiBZiiBag

(apaiojd op șSun| e;$l| /jpjuotjd looțojd} o^cipoud op PMN

¹ 1

IBiiuaiod OJBlUBUI)

1 apasjng

diuțiop

)UOZtJQ ।

__________________________________________________i

(io|) țyswpso । OJPOPA

= ojna i , (ojna) । eiriupso ojț0|<?4_

1 <nva / B|B3!4!|duj|S Bjnpaaoad / ajriuBuij

1 ap ajojaa / poiojd aJBnjBAa / ațiBiioji /ld 715 /oJBiuaujaidun ________UI /aapi)_________

pauaziBd ipqisod iaaio;d/iuej5ojd npij.

)S niqBSUOdsay 1

«sl

imjnjpuj op ppjg

Hr. crt.

			Grad de maturitate	_____J	L			Nivel de
Nr. crt.	Titlu program/proiect	Responsabili 0 posibili parteneri	0dcc/ in implementare/ SFZ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedura simplificată / DAU)	Valoare estimată (euro) • 1 euro = 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	— . - Surse de finanțare potențiale I	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte) .
2	Program de modernizare a rețelelor de alimentare cu gaze naturale	Municipiul Bacău, Berețtl-Bistrița, Faraoani	Idee	20,000,000	98,000,000	2022 -2025	Buget local, fonduri guv., fonduri europene	Proiect prioritar
3	Alimentarea cu gaze naturale din magistrala Transgaz a surselor de producere a energiei termice de pe platforma din strada Chimiei nr.6, Bacau	Thermoenergy SA, Municipiul Bacău	In Implementre	36,735	180,000	2025	Buget local	Lista lungă
		D2.2.4. Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
1	Profect-pilot: dezvoltare sistem de producere a apei calde menajere cu panouri solare în clădiri publice	Municipiul Bacău	Idee	100,000	490,000	20222023	Buget local, POR 2021-2027 OS b(i), AFM	Lista lungă
2	Protect-pilot: amplasare de panouri fotovoltaice pentru producerea apei calde menajere în programele de regenerare urbană a două cartiere de locuințe colective din Municipiul Bacău	Municipiul Bacău	Idee	1,000,000	4,900,000	20222025	Buget local, POR 2021-2027 OS b(l), AFM	Lista lungă
3	Realizarea unei centrale electrotermice WASTE-TO-ENERGY	CJ Bacău	idee	60,000,000	294,000,000	2025	Buget local, POR 2021-2027	Lista lungă

\| । Grad de maturitate				1 ' ।				' ---Nivel de----^—
z 1	Titlu program/proiect	Responsabili țl posibili parteneri	{idee/ in ^: implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / PALI)	1 Valoare \| estimată (euro) * 1 euro = 1.9 lei	Valoare estimată (lei) I	Orizont de timp ¹	Surse de finanțare potențiale __	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de ; proiecte) _
			02.3. Infrastructură de mediu modernă
		D2.3.1. Modernizarea ți extinderea Infrastructurii de apă-cantl
1	Extindere rețea de distribuție a apel potabile In celelalte zone nedeservite din municipiu	CJ Bacău, CRAB SA	Licitație	500,000	2,450,000	2021 -2023	POIM 2014-2020	Lista lungă
2	Extindere rețea de canalizare în celelalte zone nedeservite din municipiu	CJ Bacău, CRAB SA	Licitație	500,000	2,450,000	2021 • 2023	POIM 2014-2020	Lista lungă
3	Reabilitare aductlune apă municipiul Bacău {L*20 km)	O Bacău, CRAB SA	Licitafle	2,000,000	9,800,000	2021 - 2023	POIM 2014-2020	Proiect prioritar
4	Reabilitare stație clorinare Stejaru	CJ Bacău, CRAB SA	Licitație	100,000	490,000	2021 • 2023	POIM 2014-2020	Lista lungă
5	Reabilitare re(ea de distribuție a apel potabile la nivel municipal <1*67,5 km)	CJ Bacău, CRAB SA	Licitație	6,000,000	29,400,000	2021 2023	POIM 2014-2020	Proiect prioritar
6	Reabilitare rețea de canalizare la nivel municipal (16,18 km)	CJ Bacău, CRAB SA	Licitație	2,000,000	9,800,000	2021 - 2023	POIM 2014-2020	Proiect priorlt^^j
7	Reabilitarea păturilor de uscare din cadrul stafiei de epurare Bacău	CJ Bacău, CRAB SA	Licitație	3,000,000	14,700,000	2021 • 2023	POIM 2014-2020	Lista lungă

•

Grad de maturitate

_____Nivel de_____

Titlu program/proiect

Responsabili și posibili parteneri

(idee/ în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)

Valoare estimată (euro) 1 euro = 4.9 tei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate

(proiect

prioritar/ lista lungă de proiecte) ।

Dotarea cu facilități coas 2021.

8 SCADA a stațiilor de CJ Bacau, crab _Uc)tațfe 1,300,000 6,370,000 POIM 2014-2020 Lista lungă

pompare existente Proiect de extindere a unnir-tnini Buget local,

’ H:iă“^ Bacău'CRAB SA '^d'^{e ,}°’⁰⁰⁰'⁰⁰° ⁴’’°⁰⁰'⁰⁰⁰ LdmX/⁰ Proiect prioritar

Bacău ^Hacâu>L AP x

CJ Bacău, CRAB

Program de extindere a ^{AT Letea} Buget local,

rețelei de alimentare cu ™ Conform ₂₀₂₁ . . -

10 apa m localitățile rurale _ ' Idee SF / Masterplan 2027 DD 2021-2027 Lista lunga

din zona metropolitană Masterplan ²⁰²⁷ AP x, PNRRC2

Bacău "“cești,^T ’ ^{11 12}

Gârlenl, Gioseni, Sărata CJ Bacău, CRAB Proiect de extindere a SA, DAT Letea Buget local,

rețelei de canalizare în Veche, Conform rnnMrmCF/ 2021. fonduri guv., PO

11 localitățile rurale din Odobeștf, Idee SF / u_a._t(>rni»n 2027 DD 2021-2027 Lista lungă

zona metropolitană Gârteni, Luizl- Masterplan ^zuz/ AP x, PNRR C 2

Bacău Călugăra, Iteștl, 11 țl I2

Gioseni, Sărata

Sprijinirea financiară a s

familiilor cu venituri mid ₂₀₂₁ . _{B t}

12 în vederea racordării la CJ Bacău Idee 500,000 2,450,000 ₂₀₂₇ fonduri ouv’ Proiect prioritar--

rețelele de alimentare cu * '

apă ți canalizare

			Grad de maturitate	_____!____________________ '			\|...................-	------tftvel de
în jh 1	Titlu program/proiect	! Responsabili ți posibili parteneri \|	(Idee/ în implementare/ SE/ PT/ licitație / evaluare I proiect / cerere de 1 . finanțare / procedură simplificată / DALII	Valoare estimată (curo) • 1 euro -4 9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont i de timp \|	Surse de finanțare potențiale ^{1 1}	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
13	Construire si extindere sisteme de alimentare cu apa, canalizare menajera si canalizare pluviala In Municipiul Bacau	CJ Bacău, CRAB SA	idee	n/a	n/a	2027	PNI	Lista lungă
14	Modernizarea stațiilor de epurare a apelor uzate din localitățile rurale • zona metropolitană Bacău	CJ Bacău, CRAB SA	Idee	Conform SF / Masterplan	Conform SF / Masterplan	2021 -2027	Buget local, fonduri guv., PO DO 2021-2027 AP x	Proiect prioritar
15	Extindere rețea apa, strada Chimiei	CJ Bacău, CRAB SA	Idee	91,837	450,000	2025	Bugetl local	Lista lungă
16	Conducta de legătură Dn 600 mm intre plecare II Gheralesti sl plecare 11 Mărgineni pentru transportul apel de la statfa de pompe Gheraiestl la rezervoarele Barati	CJ Bacău, CRAB SA	Idee	41,895	205,288	2027	Bugetl local	Lista lungă
17	Extinderea si Reabilitarea rețelelor de distribuție a apel si a rețelelor de canalizare in Municipiul Bacau	CJ Bacău, CRAB SA	Idee	51,020	250,000	2025	Bugetl local	Lista lungă z'^--.
18	Lucrări de forare puțuri pentru apa (Parc Fagaras,Insula de	CJ Bacău, CRAB SA	idee	7,285	35,700	2025	Bugetl local	Lista lungă

	I I		Grad de maturitate		i Nivel dp f
Nr. ort.	Ti 11 p r d gra m/ p ro i e ct	Responsabili și pasibili parteneri	{idee/ în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)	Valoare estimată (euro) * t euro = 49 lei	Valoare ^Stimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ (ista lungă de proiecte) ।
	\|Agrement, Parcul «Olimpic)
t9	Reabilitarea si extinderea facilitatilor de captare, înmagazinate, de tratare apa si epurare apa uzata in Bacau, Mărgineni, Hemeius, Măgură si Nfcotae Balcescu	CJ Bacău, CRAB SA	Idee	13,06	64,000	2027	Bugetl local	Lista lungă
20	Rețea de apa si canalizare, strada Capitan Vaslle Merica si strada Constantin Platon-documentatie proiectare	CJ Bacău, CRAB SA	Idee	204	1,000	2027	Bugetl local	Lista lungă
21	Redlmensionare rețea canalizare str.Republicii nr.7- documentație proiectare	CJ Bacău, CRAB SA	Idee	204	1,000	2025	Bugetl local	Lista lungă
22	Redimensionare rețea canalizare str. Ștefan ce Mare nr.22-24-documentatie proiectare	CJ Bacău, CRAB SA	Idee	204	1,000	2025	Bugetl local	Lista lungă
23	Canalizare pluviala strada Calea Republici 1-documentatie proiectare	CJ Bacău, CRAB SA	idee	204	1,000	2025	Bugetl local	Lista lungă

Nr. crt.

Grad de maturitate

Ut , -

I___________________________________________________________________________________________________________________i

---Hivct de----

Titlu program/proiect

i Responsabili și posibili parteneri

(Idee/ In implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare/ procedură simplificată / DALII

estimată (curo) • 1 euro = 4.9 lei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale i

prioritate (proiect prioritar/ lista

lungă de

proiecte)'^

D2.3.2. Creșterea gradului de colectare, valorificare șl reciclare a deșeurilor

1	Realizare instalații valorificare agro-chimică a nămolurilor rezultate tn urma epurării apelor uzate	Municipiul Bacău, CJ Bacău, CRAB SA	Idee	Conform SF	Conform SF	2022 -2025	Buget local, fonduri guv., PO DD 2021-2027 AP x	Lista lungă
2	Proiect de realizare a unei Instalații TMB (tratare mecano biologică) cu digestie anaerobă In municipiul Bacău	Municipiul Bacău, CJ Bacău, ADI Salubritate	Idee - PJGD	13,300,000	65,170,000	20222024	Buget local, fonduri guv., PO 00 2021-2027 AP x	Proiect prioritar
3	Program de colectare selectivă a deșeurilor în municipiul Bacău -puncte de colectare deșeuri cu acces controlat sau monitorizare video în cartierele de locuințe colective	Municipiul Bacău	Idee	700,000	3,430,000	2021 • 2023	Buget local, fonduri guv., PO 00 2021-2027 AP x, PNRR C 3 Hb	Proiect prioritar
4	Campanie de conștientizare în răndul elevilor din ciclul gimnazial privind reciclarea și valorificarea deșeurilor	Municipiul Bacău	Idee	50,000	245,000	2021 - 2023	Buget local, fonduri guv., PO 00 2021-2027 AP x, LIFE	Lista lungă E
5	Realizare centre de colectare deșeuri textile	Municipiul Bacău	Idee	5,000	245,000	2021 - 2023	Buget local, fonduri guv., PO	Lista lungă

Nr. crt.

j l

Grad de maturitate

Nivel de

Titlu program/proiect

Responsabili și posibili parteneri

(idee/ în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)

—Valoare estimată (euro)

* 1 euro = 4,9 iei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect

prioritar/ lista lungă de

proiecte) I

IOD 2021-2027

LP2

’l» -JM

Grad de maturitate

;________________________________________________________________________________:

| Nivel do ~

Titlu program/proiect

Responsabili ți posibili parteneri

(idee/ în

implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)

Valoare estimată (curo> * 1 euro =

4.9 lei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

•provenite din construcții 1

Ll desființări (OCD-url) țl 1 (dotarea cu echipamente lin vederea valorificării

i ¹

02.4. Zonă metropolitană cu o rotea albattră-verde consolidată, extinsă >1 valorificată

02.4.1. Conservarea, extinderea țl valorificarea habitatelor naturale

1	Realizare perdele forestiere de protecție in lungul principalelor căi de comunicații din zona metropolitană Bacău: etapa 1 - centura Bacău	Municipiul Bacău, Direcția Silvică Bacău, Comunele Lutzi-Călugăra, Sărata, Letea Veche, Săucețtl	Idee	5,000,000	24,500,000	2022 -2025	Buget local, fonduri guv., PNRRC2I1, PNDR (SM 8.1)	Proiect prioritar
2	Realizare perdele forestiere de protecție in lungul principatelor căi de comunicații din zona metropolitană Bacău: etapa II alte căi de comunicații la nivel metropolitan	CJ Bacău, Direcția Silvică Bacău	Idee	3,000,000	14,700,000	2025 -2030	Buget local, fonduri guv., PNRRC2 11, PNDR (sM 8.1)	Lista lungă d)

Nf; CFt.

Grad de maturitate

i_______________________________ '

________tj j yeF-'ciA________

Titlu program/proiect

Responsabili și posibili parteneri

(idee/ in implementare/SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)

Valoare । estimată (curo)

* J euro = 4.9 lei

Valoare estimată {lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate {proiect

prioritar/ lista lungă de „ 't proiecte)

3	Realizare împăduriri pe terenurile degradate și neproductive	CJ Bacău, Direcția Silvică Bacău, UAT-uri din zona metropolitană	Idee	2,500,000	12,250,000	2022 • 2025	Buget local, fonduri guv., PNRR C 2 11, PNDR (sM B.1)	Lista lungă
4	Analiza influenta areal urban asupra sitului Natura 2000	Municipiul Bacău, ANANP Bacau	n/a	n/a	n/a	2025	LIFE	Lista lungă
5	Revizuirea și aprobarea planurilor de management pentru cele 5 arii naturale protejate de Interes comunitar din zona metropolitană Bacău	ANANP Bacău	idee	1,000,000	4,900,000	2022- 2025	Buget local, fonduri guv., PNRR C 2 13.1	Lista lungă
1	Amenajare maluri lacul Bacău etapa 1 - Insula de Agrement • Pod Șerbănești	D2.4.2. Valorificarea coridorului albastru-verde Si ret-Bistrița 7077 - Municipiul Bacău Idee - SIDU 2014-2020 5,000,000 24,500,000 ^025					Buget local, fonduri guv., POR 2021-2027 OS b(vtf)	Proiect prioritar
2	Amenajare maluri lacul Bacău etapa II - Pod Șerbănești	Municipiul Bacău	Idee - SIDU 2014-2020	6,000,000	29,400,000	2025- 2030	Buget local, fonduri guv., POR b(vii)	Lista lungă
3	Program amenajări spații verzi în lungul coridorului albastru-verde Siret- Bistrița	DAT Filfpețti, Berești-Bistrița, Prăjești, Itești, Gărleni, Hemeluș,	Idee	10,000,000	49,000,000	2022- 2030	Buget local, fonduri guv., POR 2021-2027 OS b(vii)	Lista lungă

Nr. crt,

Grad de maturitate '

_________________________________________________________________________________________________________________________.

Nivel de

Titlu program/proiect

Responsabili ți posibili parteneri

_______ _

(idee/ în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare , proiect / cerere de | finanțare / procedură simplificată / DALI)

Valoare estimată (curo) • 1 euro = 4.9 tei

Valoare estimată (Ici)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale |

prioritate (proiect

prioritar/ lista lungă de " proiecte) *

(Mărgineni, Isăucețti, Letea I Iveche, Buhod, I [Tama}l, Giosenl I

02.4.3. Reabilitarea fi extinderea suprafețelor de apatii verzi publice in municipiul Bacău

b	Dezvoltarea sistemului de management Integrat al deșeurilor, prin Introducerea unul sistem de supraveghere video a punctelor de colectare	Municipiul Bacău	Idee
7	Construire platforme subterane pentru colectarea selectiva a deșeurilor urbane s1 instalarea de sisteme inteligente de colectare selectiva a deșeurilor stradale- documentație proiectare	Municipiul Bacău	Idee
8	Centru integrat de colectare separată prin aport voluntar - Mun. Bacău	Municipiul Bacău	Idee
9	Extinderea sistemului de management integrat al deșeurilor In Judetut Bacau	CJ Bacău	Idee
10	Realizarea unei platforme (depozit) de stocare temporară a deșeurilor inerte	CJ Bacău	Idee

n/a n/a

2027 podd^'^' Lista lungă

2027 PNRR3.1B Lista lungă

5,500,000

26,960,000

2022 -

2026

90,000,000

441,000,000

2027

2,000,000

9,800,000

2027

Buget local, fonduri guv., PNRRC3I1C.

Buget local, fonduri guv.

Proiect prioritar

Lista lungă

	Sistem Integrat de
11	producere combustibili alternativi din dețeurl	CJ Bacău
	menajere, RDF (refuse derived fuel)

Idee

2,000,000 9,800,000

2027

Buget local, fonduri guv.

Usca lungă

Audit al spațiilor verzi
1	din municipiul Bacău -evaluarea calității spațiilor verzi existente ți a posibilităților de amenajare de noi spații verzi în municipiu	Municipiul Bacău	Idee
2	Program de amenajare spații verzi noi în municipiul Bacău -conform concluzii audit spații verzi	Municipiul Bacău	Idee
3	Realizare aliniamente stradale pe străzile din Municipiul Bacău - zone de regenerare urbană	Municipiul Bacău	Idee

80,000 392,000

Buget local, 2022 - Programul LIFE

2023 Clean energy

transitlon

3,000,000

14,700,000

2023

2027

1,000,000

4,900,000

2024

2027

Buget local, fonduri guv., POR 2021-2027 OS b(vil)

Buget local, fonduri guv., POR 2021-2027 OS b(vii)

Proiect prioritar

Limită unități administrative teritoriale de bată infrastructură de transpun rutier ----- Drum național

—— Drum ludețean

Drumuri și străzi locale

O! 02.2/02.3/02 4

2 2 1. tllc lentila rea energeltcăa fondului construit șl Iluminatului public
2 2 2 Reabilitarea șl modernizarea sistemului centralizat de termofirare
2 2 3. Reabilitarea, modernizarea șl extinderea rețelei de alimentare cu gara naturale

02.3 1 Modernizarea și extinderea infrastructurii de apă-canal

2,3 2 Creșterea gradului de colectare, valorificare ț reciclare a deșeurilor

infrastructură de transport feroviar

2.4.1. Conservarea, extinderea șl valorificarea habitatelor naturale

Cale ferată

- D2 3 1, Modernizarea si extinderea infrastructurii de apă canal

D2 4.1. Conservarea, extinderea si valorificarea habitatelor naturale

D2 4.2 Valorificarea coridorului albastru verde Șiret Blstrlta

Sursa: Prelucrare proprie

|l " li limită Județe

limita unitat I administrative

teritoriale de bară limita ADI Zona Metropolitana

Bacău

Hețeaua de localități

(•) Municipiu reședință de iudet

@ Municipiu

® Oraș

• Sat reședință de comună

sat

Infrastructură de transport rutier ----- Drum național

---- Drum județean

Drumuri si străzi locale

Infrastructură de transport feroviar Cale ferată

02 02 1/023

D2 11 Protecția împotriva riscurilor naturale Sl tehnologice
D2 3 1 Modernizarea >1 extinderea Infrastructurii de apăcanal

D2 1.1 Protecția împotriva riscurilor naturale Si tehnologice

Sursa: Prelucrare proprie

8.1.3. OBlECTtVUL STRATEG C 03 ZONA METROPOLITANĂ BACĂU CONECTATĂ LA TERITORIU Ș DEZVOLTATĂ PE UN SISTEM DE TRANSPORT PERFORMANT OR ENTAT CĂTRE MIJLOACELE DE TRANSPORT CU EMISII Șl CONSUM DE SPAȚIU REDUS

Nr. crt.

T i 11 u pro g ra m /p r ai ec t

Responsabili ți posibili parteneri

Grad dc maturitate (idee/ | în implementare/ SFZ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/

DÂLI)

Valoare estimată (euro)

* t euro = 4.9 fel

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte}

03. Zona Metropolitani Bacău conectati ta teritoriu ți dezvoltati pe un listam de transport performant orientat către mijloacele de transport cu emlsit ți consum de spațiu redus

03.1. Municipiu racordat la Infrastructura de transport național 03.1.1. Extinderea ți modernizarea Infrastructurii aeroportuare

Dezvoltarea nodului tntermodal din proximitatea Aeroportului "George Enescu" Bacau prin construirea unui Parc		CJ Bacău /
1	Logistic si a unul terminal feroviar conectat la rețeaua naționala de cal ferate (nod tntermodal Aeroportul internațional „George Enescu")	Municipiul Bacău	PUZ avizat
2	Terminal tntermodal de marfa tn zona Aeroportului	CJ Bacau / Municipiul Bacau	idee
3	Conexiune rutieră str. Narciselor - str. Aeroportului	Municipiul Bacău, CJ Bacau	Idee

20,000,000 98,000,000 ^Z0Z7 2021-2027 Proiect prioritar

20,000,000 98,000,000

1,490,000 7,301,000

POIM 2021- Proiect preluat

2027 dinPMUD

Buget local Proiect prioritar

				Grad de maturitate (idee/	Valoare	i	MM		Nivel de_____
•	Hr. crt.	Titlu program/proiect	Responsabili și posibili parteneri	In Implementare^5T7 PT7 i licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ DALII	I estimată j (eurol * 1 euro = 4 9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp I	Surse de finanțare potențiale I I	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
•	1	Autostrada A7	D3.1.2. Optimizarea legăturilor cu Infrastructura rutieri de Interes CNAIR SF*FT1n lucru n/a n/a				național 2027	PNRR	Proiect prioritar
	2	Autostrada 13	CNAIR	SF PT In lucru	n/a	n/a	2030	POT 20212027	Lista lungă
	3	Nod la A7 Intersecția cu DC 86 Letea Veche	UAT Letea Veche - CNAIR / DRDP	Idee	n/a	n/a	2027	POR 20212027 / CJ Bacău	Lista lungă
		03.2 Infrastructuri rutieri performanti >1 siguri care a			Igtirâ o bun* relație centru-perlferie-metropolltan
				D3.2.1. Optimizarea rețelei de circulații rutiere
	1	Conexiune rutieră Bacău -Letea Veche A7	CJ Bacau, Municipiul Bacau UAT Letea Veche	Idee	38,500,000	188,650,000	2022-2027	POR/PI 4/OS Bl II sau POR/PI 5/OS CUI	Proiect preluat din PMUD
	2	Pasaj subteran Mioriței Ștefan Cel Mare	Municipiul Bacau	Idee	15,000,000	73,500,000	2030-2050	Alte surse, Buget local	Proiect preluat din PMUD
	3	Pasaj subteran Unirii 9 Mal	Municipiul Bacau	Idee	17,000,000	83,300,000	2027-2030	POR/PI 4/OS BIII sau POR/PI 5/OS au	Proiect preluat din PMUD
o	4	Coridor III axa nord-sud -Ștefan cel Mare - digul Bârnat	Municipiul Bacau, Apele Romane	Idee	6,630,000	32,487,000	2022-2027	Buget local	Proiect preluat din PMUD	O

Hr. crt.

Grad de maturitate (idee/

Valoare

Nivel de

Titlu program/proiect

Responsabili și posibili parteneri

in implementare/ SF/ PI / licitație / evaluare proiect / ccrcrc de finanțare / procedură simplificată/ DAU)

estimata (euro)

• t euro = 4.9 tei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

5	Pasaj rutier subteran Calea Republicii - Calea Mărășești	Municipiul Bacau	Idee	n/a	n/a	2027	POR/PI 4/OS BIII sau POR/ PI 5/05 CUI	Lista lungă
fi	Pasaj subteran Tic-Tac	Municipiul T Bacau	Idee	23,110,000	113,239,000	2022-2026	POR/PI 5/OS II	Proiect preluat din PMUD
7	Pasaj subteran I.L. Caraglale - Vadul Bistriței	Municipiul Bacau	Idee	18,000,000	88,200,000	2022-2027	POR/PI 5/OS CUI	Proiect preluat din PMUD
8	Centura urbana str. Depoului - Gherăiești-retea stradala UAT Mărgineni (alternativă pentru	Municipiul Bacau	Idee	8,950,000	43,855,000	2022-2027	POR/PI 4/OS BIII	Proiect preluat din PMUD
	Ștefan cel Mare/Calea Moldovei)
9	Coridor III axa nord-sud, alternativă pentru Bd. Republicii In zona Industrială șl comercială sud (sub cornișa -conexiune la Aeroport • Dedeman - DN2)	Municipiul Bacau	Idee	8,330,000	40,817,000	2027	Buget local	Proiect preluat din PMUD
10	Coridor 1 axa nord-sud, alternativă pentru Bd. Republicii • tronson 1 (Chimiei • DN2 Dedeman)	Municipiul Bacau	Idee	18,180,000	89,082,000	2027	Buget local	Proiect preluat din PMUD
11	Modernizare coridor secundar de mobilitate in zona centrala, alternativa Mioriței • Str. Neagoe	Municipiul Bacau	Idee	1,850,000	9,065,000	2027	POR/PI 4/OS BIII	Proiect preluat din PMUD

1 Grad de maturitate (idee/

' Valoare i

1___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

NivelIde__

Nr. crt.

Titlu program/proiect

Responsabili șt posibili parteneri 1 1

TnimpiementarersErpi / licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ DAU)

i estimata (euro)

• T euro = 4.9 lei

Valoare estimata

Uef>

Orizont ' de timp

1 Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

[Vodă ii străpungere In |str. Ion Luca

12	Modernizarea coridorului nord-sud: Șoseaua Naționala • str. Buciumului - 22 Decembrie, inclusiv reorganizarea circulației in sens unic	Municipiul Bacau	Idee	5,130,000	25,137,000	2027	POR/PI4/OS BIII	Proiect preluat din PMUD
13	Modernizarea coridorului nord-sud: Prelungirea Bradului - Xxx Xxxxxxx de la Brad, Inclusiv reorganizarea circulației in sens unic	Municipiul Bacau	Idee	2,910,000	14,259,000	2027	POR/PI 4/OS BIII	Proiect preluat din PMUD
14	Modernizarea coridorului est-vest: Primăverii -Venus-Xxxxx Xxxxx, inclusiv reorganizarea circulației In sens unic	Municipiul Bacau	Idee	3,420,000	16,758,000	2027	POR/PI 4/OS BIII	Proiect preluat din PMUD
15	Modernizarea coridorului de importanta locala zona nord-vest: Nordului-Tipografilor, inclusiv reorganizarea circulației in sens unic	Municipiul Bacau	Idee	1,730,000	8,477,000	2027	POR/PI 4/OS BIII	Proiect preluat din PMUD	O
16	Modernizarea DJ207G -Letea Veche - extinderea capadtatil de circulație,	CJ Bacau, Municipiul Bacau	Idee	4,120,000	20,188,000	2027	Buget local sau POR/PI 5/OS cm	Proiect preluat din PMUD

1 1 I ¹ '			Grad de maturitate (idee/	Valoare				Nivel de
Nr. crt.	Titlu program/proîect	Responsabili și pasibili parteneri	in implementare/ SH hi/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ DALI)	estimata (euro) * Ț euro = -4.9 /ei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate----- (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte}
	(dezvoltarea facilităților \| (pi etonale
17	Modernizarea Str. Stadionului	Municipiul Bacau	Idee	1,100,000	5,390,000	2027	Buget tpcal	Proiect preluat din PMUD
18	Modernizarea coridorului est-vest str. Theodor Aman	Municipiul Bacau	Idee	1,150,000	5,635,000	2027	Buget local	Proiect preluat din PMUD
19	Nod intermodal Gara Bacău	Municipiul Bacau	Idee	n/a	n/a	2027	n/a	Lista lungă
20	Nod Intermodal Autogara Bistrița	Municipiul Bacau	Idee	n/a	n/a	2027	n/a	Lista lungă
21	Modernizare străzi de Importanta locala	Municipiul Bacau	Idee	43,100,000	211,190,000	2027	Buget local	Proiect preluat din PMUD
22	Reabilitare si modernizare pasaj gara	Municipiul Bacau	Actualizare SF	1,600,000	7,840,000	2027	PNRR C10.1.4, POR 4.2	Lista lungă
23	Pasaj rutier suberan CFR	Municipiul Bacau	Contractare expertiză	3,000,000	14,700,000	2027	POR 5.1	Lista lungă
24	Reabilitare si modernizare Strada Clrejoafa -	Municipiul Bacau	Fisa proiect aprobata de ADR NE	2,360,000	11,564,000	2027	GAL	Lista lungă
25	Extinderi ale infrastructurii rutiere in zonele de expansiune urbana	Municipiul Bacau	Idee	16,500,000	80,850,000	2027	Buget local	Proiect preluat din PMUD

t o

Titlu program/proiect

!________________________________________________________________________

Responsabili și posibili parteneri

' Grad de maturitate (idee/

' îrrîmpîemcntare/ M7 PI/ < licitație / evaluare profect / cerere de finanțare 7 procedură simplificata/ DALI)

Valoare ¹estimată (curo)

* 1 euro = 4.9 tei

!__________________________________________________________1

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

Nivel de__ prioritate (proiect prioritar/ lista lunga de proiecte)

Construire conexiune Municipiul

rutiera paralela cu Paraut Bacau

Barnat, malul drept

(ruta: Podul cu Lanțuri -

26 dig Barnat - Valea Roșie Idee ..... 2027 Buget local Lista lungă

Vântului • Vadu Bistriței) ^M’^{286 70}’⁰⁰⁰

pentru ameliorarea conectivității -documentație proiectare

03.2.2. Modernizarea ți extinderea Infrastructurii de transport rutier In zonele periferice ți localitățile din zona metropolitană Coridor 1 axa nord-sud, Municipiul Idee

. alternativă pentru Bd. Bacau ,„₇ POR/PI4/OS . . .

¹ Republicii-tronson 1 8,650,000 42,385,000 sili ^{u u lunga}

(Chtmlel-Mltcov)

Coridor II axa nord-sud- Municipiul Idee onn/ni a/nx

2 Bl caz - străpungere Bacau n/a n/a 2027 _... Lista lungă

Metalurgie

, Conexiune pod Izvoare - Municipiul Idee . . Buget local,

³ pod Șerbănețtl Bacau ^{n/a n/1 2027} alte surse Lista lungă

Municipiul Idee POR/PI 4/OS

. Pasaj rutier subteran Bacau BIII sau Proiect preluat

Garoflței - Milcov 15,000,000 73,500,000 POR/PI dlnPMUD

5/os cm

Municipiul Idee POR 2014

, ... ^Ba“u ims 2020, Axa ⁹ Proiect preluat

5 Modernizareastr. Izvoare 1,300,000 6,370,000 ²⁰²⁵ -Investiții dlnPMUD

CLLD

O			Grad de maturitate (idee/	Valoare				Nivel de	fi
tir. crt.	Titlu program/proicct	Responsabili și pasibili parteneri	in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ DAU}	estimata (euro) * 1 euro = 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte}	fi
6	Coridor II axa est-vest • Garoflței - Letea	Municipiul Bacau, Oedeman	Idee	1,580,000	7,742,000	2022-2024	POR/PI 4/OS BIII/Buget local/Buget privat: Oedeman	Proiect preluat din PMUD
7	Coridor III Axa est-vest -Orizontului Xxxxxx Xxxx	Municipiul Bacau	Idee	780,000	3,822,000	2027	Buget local	Proiect preluat din PMUD
		D3.2.3. Creșterea conectivității peste calea ferată țl răul Bistrița
1	Pod Izvoare-Letea Veche	CJ Bacau, Municipiul Bacau, DAT Letea Veche	Idee	17,000,000	83,300,000	2022-2029	POR/PI 5/OS CUI	Proiect preluat din PMUD
2	Reabilitare pasarelă pietonală CFR	Municipiul Bacau, CFR	Idee	n/a	n/a	2027	Buget local, alte surse	Lista lungă
3	Pasaj subteran ți centru tntermodal Alexei Tolstol	Municipiul Bacau, CFR	Idee	20,000,000	98,000,000	2022-2026	POR/PI 4/OS BIII	Proiect preluat din PMUD
4	Pasaj suprateran CF Calea Moldovei - Hemeiuț	Municipiul Bacau	Idee	14,250,000	69,825,000	2027-2030	POR/PI 4/OS BIII sau POR/PI 5/OS CUI	Proiect preluat din PMUD
5	Coridor 1 axa est-vest -străpungere Narciselor ți reconfigurare coridor de mobilitate urbană integrată Narciselor	Municipiul Bacau	Idee	5,100,000	24,990,000	2022-2027	POR/PI 4/OS BIII	Proiect preluat din PMUD

03.3. Servicii da transport public atractiva șl eficiente care deservesc întregul teritoriu metropolitan D3.3.1. Modernizarea șt extinderea flotei de mijloace de transport In comun

i	Achiziția de material rulant pentru tren urban zona metropolitana	Municipiul Bacau, CER	Idee	26,000,000	127,400,000	2027	PNRR/P l/C IV/I.3	Proiect prioritar
2	Conectivitate si accesibilitate In zona metropolitana Bacau prin transport electric de mare capacitate (tren urban) - Infrastructura	Municipiul Bacau, ZM Bacau	Idee	10,000,000	49,000,000	2027	POR/PI 4/OS BIII	Proiect preluat din PMUD
3	înnoirea parcului auto de transport public cu mijloace nepoluante	Municipiul Bacau, ZM Bacau	Idee	20,000,000	98,000,000	2027	PNRR C1.1, POR 4.1	Listă lungă
4	Achiziția de autobuze electrice pentru sistemul de transport public local, cu ortzont 2029	Municipiul Bacau	Idee	32,550,000	159,495,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau PNRR/P l/C IV.t/l.1,2	Proiect preluat din PMUD
1	Conectivitate șl accesibilitate in zona metropolitani Bacău prin transport electric de mare capacitate (tren urban) X-Bahn	D3.3.2. Extinderea serviciilor de transport public către zona metropolitană Infrastruct Infrastructu Municipiul . - «Xmi*"¹' 25,000,000 122,500,000 Ministerul ' ^CUr0 eUFO 2021 • IrrPR?At ^d Material Material 2024 uiToiriu ^rulant ~‘^ant -ADizMB.au ⁵’⁰⁰°'⁰⁰⁰ ^O⁰.⁰"¹ euro euro					PNRR sau POT	Lista lungă

Hr. crt.

Titlu program/proiect

]__]

Grad de maturitate (Idee/

I Valoare )

NiveLde__.

Responsabili și posibili parteneri

TrHmplementare/ SF/ Pî/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ DAU)

estimata (curo)

• 1 euro = 4.9 tei

Valoare estimată (Ici)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

			Grad de maturitate (idee/	Valoare				Nivel de
tir. crt.	Titlu program/proicct	Responsabili și posibili parteneri	in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ DALI)	estimată (euro) * T curo -4.9 /ei	Valoare estimată	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale 1	prioritate (proiect prioritar/ lista lunga de proiecte)
2	Achiziționare Studiu Oportunitate privind delegarea serviciului de transport public din Municipiul Bacău^1,1	Municipiul Bacau	Idee	20,000	98,000	2023	POR 2021-2027	Proiect prioritar
3	Optimizarea rețelei de transport public	Municipiul Bacau	Idee	n/a	n/a	2023	Buget local, alte surse	Proiect prioritar
4	Reorganizarea traseelor de transport public	Municipiul Bacau	Idee	75,000	367,500	2025	Buget local	Proiect prioritar
5	Introducere transport electric de mare capacitate • dezvoltare rețea de tramvai si restructurarea integrata a rețelei stradale urbane •Traseu 1: Calea Republicii Dedeman -Centru - Ștefan cel Atare	Municipiul Bacau	Idee	61,400,000	300,860,000	2030	POR/Pl 4/OS Blll	Lista lungă
6	Introducere transport electric de mare capacitate - dezvoltare rețea de tramvai sl restructurarea integrata a rețelei stradale urbane	Municipiul Bacau	Idee	17,540,000	85,946,000	2030	POR/Pl 4/OS Blll	Lista lungă

^1,1 Ui momentul elaborării strategiei, urmează să se lanseze procedura de achiziție pentru .Studiul de oportunitate ți de fundamentare pentru delegarea gestiunii serviciului public local de călători prin curse regulate In municipiul Bacău ți Zona Metropolitană, a Regulamentului serviciului, a documentației de atribuire și elaborarea unul studiu de trafic pentru tren urban" La momentul elaborării strategiei, urmează să se lanseze procedura de achiziție pentiu „Studiul de oportunitate ți de fundamentare pentru delegarea gestiunii serviciului public local de călători prin curse regulate In municipiul Bacău ți Zona Metropolitană, a Regulamentului serviciului, a documentație! de atribuire ți elaborarea unul studiu de trafic pentru tren urban"

			1 Grad de maturitate (idee/	\| Valoare \|	,__________________________________________________________________________________________¹	f 1	i________________________________________________________________________________________________	Hivelde
tir. crt.	Titlu program/proiect	Responsabili și posibili parteneri	tn ImptementarerSF/ PT7 licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ DALI)	' estimată fcuio) * 1 curo = j 4.9 lei '	Valoare 1 estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
	1- Traseu 2: extensie Gara I l(Mlorita)
7	Optimizarea rețelei de transport public	Municipiul Bacau	Idee	n/a	n/a	202S	Buget local, alte sune	Proiect prioritar
S	înființarea unul operator regional de transport public	Municipiul Bacau, ZM Bacau	Idee	30,000	147,000	2025	Buget local	Proiect preluat din PMUD
9	Semnarea unul CSP pentru deservirea zonei metropolitane	Municipiul Bacau, ZM Bacau	Idee	30,000	147,000	2025	Buget local	Proiect preluat din PMUD
10	înființarea unul operator municipal de transport public	Municipiul Bacau	Idee	30,000	147,000	2025	Buget local	Proiect preluat din PMUD
11	Semnarea unul CSP pentru deservirea zonei urbane (UAT)	Municipiul Bacau	Idee	30,000	147,000	2025	Buget local	Proiect preluat din PMUD
12	Extinderea sistemului de management adaptiv al traficului, cu prioritate pentru transport public, pietoni si biciclist!	Municipiul Bacau	Idee	10,000,000	49,000,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau PNRR/P l/C IV.1/1.1.2	Proiect preluat din PMUD
1	Implementarea unui sistem modern de e-tlcketlng șl Informare călători	Dl.3.3. Dlgltallzarea șl prlorltizare» Municipiul ,. Bacau ^ldee		sistemului de transport public 3,000,000 14,700,000 ²⁰²⁷			POR/PI 4/OS BIII sau PNRR/P l/C IV. 1/1.1.3	Proiect prioritar

Nr. crt.

Grad de maturitate (idee/

Valoare

Nivel de

Titlu program/proicct

Responsabili ți posibili parteneri

in implementare/ Sf/ PI/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ DALl)

estimată (curo)

* 1 euro =

4.9 lei

Valoare estimată (teii

de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate {proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

D3.3.4. Modernizarea ți extinderea dotărilor aferente serviciului de transport publk

1	Achiziționarea de autobuze electrice, sisteme de e-ticketlng și modernizarea autobazei	Municipiul Bacau	Idee	n/a	n/a	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau PNRR/PI/C IV.1/1.1.2	Proiect prioritar
2	Modernizarea stațiilor de îmbarcare-debarcare călători-etapa a ll-a	Municipiul Bacau	Idee	3,000,000	14,700,000	2027	POR/PI 4/OS BIII	Proiect prioritar
3	Nod intermodal Gara Bacău	Municipiul Bacau / CFR Infras	Idee	n/a	n/a	2030	POR 2021-2027	Listă lungă
4	Nod intermodal Autogara Bistrița	Municipiul Bacau	Idee	n/a	n/a	2027	POR 2021- 2027 / PNRR	Proiect prioritar
5	Achiziția de material rulant ecologic -deservirea rutelor in zona metropolitana	Municipiul Bacau, 2M Bacau	Idee	22,800,000	111,720,000	2027	POR/PI 4/05 BIII sau Buget local	Proiect preluat din PMUD
&	Construire autobaza pentru operatorul regional, Inclusiv dotare echipamente	Municipiul Bacau	Idee	3,000,000	14,700,000	2025	POR/PI 4/OS BIII sau Buget local	Proiect preluat din PMUD
7	Construire terminal Intermodal transport public Hub intermodal	Municipiul Bacau	Idee	2,500,000	12,250,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sau Buget local	Proiect preluat din PMUD

Hr. crt.

Grad de maturitate (idee/

Valoare

Nivel_de___

Titlu program/proicct

Responsabili ¹și posibili parteneri

In ImptemenUrcrSF/ PTZ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ DAU)

estimatăi (euio)

• t euro = 4.9 lei

Valoare estimată

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lunga de proiecte}

1	03.4 Infrastructură adecvată șl atractivă pentru deplasări nemotorizate 3.4.1. Dezvoltarea zonelor pletonele șt cu prioritate pentru pietoni
1	Reducerea capacității de circulație auto In zona centrală-Calea Mărășești-Bd. Nlcolae Băl cescu< model Rambla) șt Războlenf	Municipiul Bacau	Idee	n/a n/a 2027	POR 20212027 / PNRR	Proiect prioritar
	Regenerarea spațiilor	Municipiul			POR/PI 4/05
2	publice în zona centrală Nlcolae Bălcescu-	Bacau	Idee	2,960,000 14,504,000 ²⁰²⁷	BIII sl/sau POR/PI	Proiect prioritar
	Războienf				7/0$ E I

Nr. crt.

Grad de maturitate (idee/

Valoare

Nivel de

Titlu ptogram/proiect

Responsabili și posibili parteneri

rnlmplementare/ St/ PI/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ DALI)

estimata (euro)

* 1 euro =

4.? lei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prlârnate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

D3.4.2 Acces! biHzar ea infrastructurii pietonale ți a Instituțiilor publice

03.4.3 Extinderea Infrastructurii țl serviciilor pentru mersul cu bicicleta

1	Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru -Cartier Gherăiești	Municipiul Bacau	Idee	2,450,000	12,005,000	2025	POR/PI 4/OS BIII si/sau PNRR/P l/C IV.1/1.1.5	Proiect preluat din PMUD
2	Coridor pentru deplasări ne motoriza te Miorița II	Municipiul Bacau	Idee	900,000	4,410,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau PNRR/P l/C IV. 1/1.1.5	Proiect preluat din PMUD
3	Coridor pentru deplasări nemotorfzate Șerbănețtt • Mllcov - Garofițel	Municipiul Bacau	Idee	2,330,000	11,417,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau PNRR/P l/C IV.1/1.1.5	Proiect preluat din PMUD
4	Coridor pentru deplasări nemotorizate Garofiței -Letea - Plopilor	Municipiul Bacau	Idee	1,640,000	8,036,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau PNRR/P l/C IV.1/1.1.5	Proiect preluat din PMUD
5	Coridor pentru deplasări nemotorizate Orizontului - Xxxxx X- Xxxxx oaia -Republicii	Municipiul Bacau	Idee	3,110,000	15,239,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau PNRR/P l/C IV.1/1.1.5	Proiect preluat din PMUD

Regenerarea urbană a		Municipiul
3	zonei adiacente Pieței Centrale șl a Parcului Catedralei cu accent pe mobilitate ptetonală, veto șl reorganizarea parcărilor	Bacau	Idee
4	Regenerare urbană integrată a microcartIerului Ștefan cel Mare - 9 Mal	Municipiul Bacau	Idee
5	(Re)amenajarea străzii Prieteniei din cartierul Miorița pe modelul zona rezidențiala (home-zone), aplicație POR	Municipiul Bacau	Tn implementare

7,000,000

34,300,000

2027

POR/PI 4/OS BIII s1/sau POR/PI 7/OS

Proiect prioritar

10,770,000

52,773,000

2027

POR 2021-POR/PI 4/OS BIII sl/sau POR/PI 7/OS El

Proiect prioritar

82,762

405,533.31

2025

POR 2014-2020/AP x.1

Lista lungă

Program multianual de accesibillzare a fondului construit

Municipiul 3acau

Idee

250,000 1,225,000

Bugetul local Proiect prioritar

Nr. crt.

	' Grad de maturitate (idee/		Valoare	i___________________________________________________________________________________________I		r. i • el de I
Titlu program/proiect I	Responsabili și posibili parteneri	m implementare/ Sr / FT/ licitație 7 evaluare proiect 7 cerere de finanțare 7 procedură simplificată/ DALI)	• estimată (euro) 1 euro = 4.9 lei	¹ Valoare estimată (lei)	Orizont de timp I	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
Coridor pentru deplasări nemotortzate Aeroportului - Calea Republicii	Municipiul Bacau	Idee	1,460,000	7,154,000	2027	POR/PI 4/0$ BIII s1/iau PNRR/P l/C IV.1/1.1.5	Proiect preluat din PMUD
Coridor pentru deplasări nemotorizate Milcov -1. L. Caraglale	Municipiul Bacau	Idee	900,000	4,410,000	2027	POR/PI 4/0$ BIII s1/sau PNRR/P l/C IV.1/1.1.5	Proiect preluat din PMUD
Coridor pentru deplasări nemotorizate Energiei	Municipiul Bacau	Idee	920,000	4,508,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau PNRR/P l/C IV.1/1.1.5	Proiect preluat din PMUD
Coridor pentru deplasări nemotorizate de agrement • Promenada Bistriței	Municipiul Bacau	Idee	1,980,000	9,702,000	2027	POR/PI 4/0$ BIII sl/sau PNRR/P l/C IV.1/1.1.5	Proiect preluat din PMUD
Coridor pentru deplasări nemotorizate 9 mal -parcul Mlrcea Cancicov	Municipiul Bacau	Idee	590,000	2,891,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau PNRR/P l/C IV.1/1.1.5	Proiect preluat din PMUD
Coridor pentru deplasări nemotorizate Insula de Agrement - Letea Veche	Municipiul Bacau, UAT Letea Veche	Idee	3,000,000	14,700,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau PNRR/P l/C IV.1/1.1.5	Proiect preluat din PMUD
Coridor pentru deplasări nemotorizate Mthal Vlteazu-Xxxxxx Xxxxxxxxx	Municipiul Bacau	Idee	350,000	1,715,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau PNRR/P l/C IV.1/1.1.5	Proiect preluat din PMUD

1 1 1 1			G r ad d e ma tu ri ta te (idee/	Valoare		\| Hfvel de I
Nr. cri.	Titlu ptogram/proicct I	Responsabili și posibili ^;parteneri	in implementarerSFZ FT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ DALI)	estimaia (curo) * f curo = 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp I ___________________________________________________________________________________________________	[ Surse de finanțare potențiale	prioruaic (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
13	Introducerea unui sistem bike-sharfng	Municipiul Bacau	Idee	5,000,000	24,500,000	2025	POR/PI 4/OS BIII	Proiect preluat din PMUD
14	Program multianual de amenajare garaje pentru biciclete	Municipiul Bacau	Idee	750,000	3.675,000	2025	POR 2021-2027	Proiect prioritar
15	Program multianual de amenajare ți marcare trasee pentru mersul cu bicicleta în zona metropolitană (drumuri de exploatare, agricole sau în lungul cursurilor de apă)	Municipiul Bacau/ ZM Bacau	Idee	750,000	3,675,000	2030	POR 2021-2027 / PODD	Listă lungă
16	Implementarea unui sistem de parcari de biciclete de domiciliu	Municipiul Bacau	Idee	3,750,000	18,375,000	2023	POR/PI 4/OS BIII	Proiect preluat din PMUD
17	Crearea unei rețele de piste de bicilete si alei pfetonale care sa lege zonele de locuire colectiva de rețeaua majora de piste de biciclete planificata In perioada 2014-2020, parte Integrata a proiectelor de regenerare urbana a spatiilor de locuire colectiva	Municipiul Bacau	Idee	10,000,000	49,000,000	2027	POR/PI 4/05 BIII	Proiect preluat din PMUD

1			¹ Grad de maturitate (idee/	Valoare i			1__]	_____Nivel dg_____
Nn crt.	। Titlu program/proiect	1 Responsabili și posibili parteneri	in implementare/ SF/ PTZ^-11 licitație./ evaluare proiect / cer*ere de finanțare / procedură simplificată/ \| DALI)	estimară' (euro) * r euro = । 4.9 Ier	Valoare estimată (lei) 1	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
18	Coridor pentru deplasări nemotorizate Parcul Canclcov - Stadion - Bazin de înot • Universitatea Vaslle Alecsandri (Traseul tineretului si sportului)	Municipiul Bacau	în Implementare	1,377,482	6,749,665	2027	POR 2014-2020/ AXA 4.1	Lista lungă
19	Coridor pentru deplasare nemotorizate Centru -Gara Bacau- Cartier CFR -Sala Polivalenta CAEX/ Parc Industrial (CFR), aplicație POR	Municipiul Bacau	în Implementare	129,708	635,570	2027	POR 2014-2020/AXA 4.1	Lista lungă
1	Regenerare urbani Integrată a mlcrocartierulul Aprodul Purice-Digul Bârnat	D3.4.5 Reconflgurarea circulațiilor secundare tn cartierele de loculnț Municipiul Bacau . . ^aee 8,120,000 39,788,000				colective 2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau POR/PI 7/OS El	Proiect preluat din PMUD
2	Regenerare urbană Integrată a mlcrocartierulul Aprodul Purice-Venus	Municipiul Bacau	Idee	4,230,000	20,727,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau POR/PI 7/OS E1	Proiect preluat din PMUD
3	Regenerare urbana Integrata a mlcrocartierulul Buciumului - Primăverii 22 Decembrie - fosil Cocea	Municipiul Bacau	Idee	6,890,000	33,761,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau POR/PI 7/OS E 1	Proiect preluat r' \ din PMUD
4	Regenerare urbană integrată a	Municipiul Bacau	Idee	1,610,000	7,889,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sf/sau	Proiect preluat din PMUD

			\|_Grad de maturitate (idee/	Valoare 1				Nivel de	[
tir. crt.	Titlu program/proiect	I Responsabili i și posibili parteneri	in implementare/ SF/ PT7 licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ A LI)	I estimata (euro) * 1 euro = 4.9 Iei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (prefect prioritar/ lista lungă de proiecte}	[
«microcartierului Turbine! 1 He Ștefan ce! Mare							[POR/PI 7/OSF Ie 1
5	Regenerare urbană integrată a micro cartierului Primăverii - Mioriței	Municipiul Bacau	Idee	9,410,000	46,109,000	2027	POR/PI 4/05 BIII si/sau POR/PI 7/05 E1	Proiect preluat din PMUD
6	Regenerare urbană integrata a mlcrocartlerului Vadul Bistriței- 9 Mai si realizare terminal fntermodal si parcare park&ride	Municipiul Bacau	Idee	4,780,000	23,422,000	2027	POR/PI 4/OS BIII st/sau POR/PI 7/05 E1	Proiect preluat din PMUD
7	Regenerare urbană integrată a mlcrocartlerului Mioriței -Tralan	Municipiul Bacau	Idee	3,930,000	19,257,000	2027	POR/PI 4/05 BIII si/sau POR/PI 7/05 E1	Proiect preluat din PMUD
8	Regenerare urbană integrată a microcartierului Mioriței -Decebal	Municipiul Bacau	Idee	11,570,000	56,693,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau POR/PI 7/OS E1	Proiect preluat din PMUD
9	Regenerare urbană integrată a microcartierului Mioriței -Bradului	Municipiul Bacau	Idee	7,450,000	36,505,000	2027	POR/PI 4/05 BIII sl/sau POR/PI 7/OS E t	Proiect preluat din PMUD	£
10	Regenerare urbană Integrată a mlcrocartlerului Mioriței - Energiei	Municipiul Bacau	Idee	43 9,310,000	45,619,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau POR/PI 7/OS E1	Proiect preluat din PMUD

		1____	i Grad dc maturitate (idee/	Valoare			HEM	Nivel de —
Hr. crt.	Titlu program/proicct I	Responsabili ți posibili parteneri	înîmplementâfc/SFf PTf । licitație / evaluare proiect । । / cerere de finanțare / \| procedură simplificată/ DAU)	\| estimată (curo\| • 1 euro = ' 4.9 lei	Valoare estimată (Ici)	Orizont de timp	Surse dc finanțare I potențiale ¹	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)	O
11	Regenerare urbană Integrată a mfcrocartferului Energiei -Gării	Municipiul Bacau	Idee	8,550,000	41,895,000	2027	POR/PI 7/OS E1 sl/sau POR/PI 7/OS E1	Proiect preluat din PMUD
12	Regenerare urbană integrată a mlcrocartlerului Unirii • Ana Ipătescu	Municipiul Bacau	Idee	6,190,000	10,111,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau POR/PI 7/OS E1	Proiect preluat din PMUD
11	Regenerare urbană integrată a mfcrocartlerului Xxx Xxxxxxxx X- Xxxxxxxxx cel Bun	Municipiul Bacau	Idee	7,500,000	16,750,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau POR/PI 7/OS E1	Proiect preluat din PMUD
14	Regenerare urbană integrată a microcartierulut Alexandru cel Bun -Vișinului	Municipiul Bacau	Idee	2,120,000	10,388,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau POR/PI 7/OS E1	Proiect preluat din PMUD
15	Regenerare urbană Integrată a mfcrocartlerului 9 Mai -Miron Costln	Municipiul Bacau	Idee	4,410,000	21,707,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau POR/PI 7/OS E1	Proiect preluat din PMUD
16	Regenerare urbană integrată a microcartierulut Miron Costin - Ghioceilor	Municipiul Bacau	Idee	4,050,000	19,845,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau POR/PI 7/OS E1	Proiect preluat din PMUD	o
17	Regenerare urbană integrată a	Municipiul Bacau	Idee	4,090,000	20,041,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sl/sau	Proiect preluat din PMUD

Hr. crt,

Grad de maturitate (idee/

Valoare

Nivel de

Titlu program/proiect

Responsabili și posibili parteneri

în impldmcnțare/ SF? P17 licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/ DALI)

estimată (eurp)

* f euro

4.9 iei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

pnuriuie {proiect prioritar/ lista lunga de proiecte!

Smlcroca «ierul ui Vișinului K j- Viorelelor

|POR/PI7/O5j

18	Regenerare urbană integrată a micro cartierului Viorelelor - Stadionului	Municipiul Bacau	Idee	2,400,000	12,740,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau POR/PI 7/05 E 1	Proiect preluat din PMUD
19	Regenerare urbană integrată a microcartlerulul Stadionului - Milcov	Municipiul Bacau	Idee	24,940,000	122,304,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau POR/PI 7/OS E 1	Proiect preluat din PMUD
20	Regenerare urbană Integrată a microcartierului Xxxxxx X-Xxxxx Xxxxx	Municipiul Bacau	idee	4,550,000	22,295,000	2027	POR/PI 4/OS BIII sf/sau POR/PI 7/OS E 1	Proiect preluat din PMUD
21	Regenerare urbană integrată a microcartierului Milcov -Orizontului	Municipiul Bacau	Idee	3,480,000	17,934,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau POR/PI 7/OS E 1	Proiect preluat din PMUD
22	Regenerare urbană integrată a microcartierului Mărășeștl - Garoflței	Municipiul Bacau	Idee	12,530,000	61,397,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau POR/PI 7/OS E1	Proiect preluat din PMUD
23	Regenerare urbană integrată a microcartierului Mărățti -Narciselor	Municipiul Bacau	Idee	7,900,000	38,710,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau POR/PI 7/OS E 1	Proiect preluat din PMUD
24	Regenerare urbană integrată a	Municipiul Bacau	idee	12,630,000	61,887,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau	Proiect preluat din PMUD

i U3 UN			। Grad de maturitate (idee/ • in implementare/ SFrPTZ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / । । procedura simplificata/ DAU)	। Valoare	L_____I_____1—-----			__Nivel de----	o
i U3 UN	r Titlu program/proicct L _ _	1 Responsabili șl posibili parteneri		estimată (euro) • > euro = 4.9 lei \|	Valoare estimată 1 Uef> \|	Orizont de timp	I Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)	o
1	[micro cartierului [Narciselor - Aeroportului	1					BPOR/PI 7/OS r¹
25	Regenerare urbană integrată a mlcrocartlerului Aeroportului - Condorilor	Municipiul Bacau	Idee	3,730,000	18,277,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau POR/PI 7/OS E1	Proiect preluat din PMUD
26	Regenerare urbană integrată a mlcrocartlerului Republicii -Energetici enilor	Municipiul Bacau	Idee	14,240,000	69,776,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau POR/PI 7/OS E1	Proiect preluat din PMUD
27	Achiziția de material rulant ecologic de capacitate mica si medie - deservirea rutelor in zonele de regenerare urbana	Municipiul Bacau	Idee	5,500,000	26,950,000	2027	POR/PI 4/OS BIII si/sau PNRR/P l/C IV.1/1.1.2 si/sau Buget local	Proiect preluat din PMUD

03.5 Gestiune eficienți mobilității prin Instrumente ICT

03.5.1 Asigurarea accesului facil la informați! privind serviciile ți infrastructura de transport

t	Aplicație / platformă de mobilitate	Municipiul Bacau/ ZM Bacau	Idee	250,000	1,225,000	2025	POR 20212027
			D3.5.2 Extinderea sistemului de management al traficului
1	Sistem de management al traficului	Municipiul Bacau	Idee	n/a	n/a	2027	POR 20212027 / PNRR

Proiect prioritar

List! lungă

Nr. crt.

Grad de maturitate (idee/

Valoare

Nivel de

Titlu program/proiect

Responsabili și posibili parteneri

in implementare/ St / P \l licitație / evaluate proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată/

DALI)

“estimată (curo)

* 1 euro -4 9 lei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

priufitate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

03.6 Management performant al parcării orientat către recuperarea de spațiu urban

D3.6.1. Amenajarea de parcări multietajate tn zonele rezidențiale Proiectele sunt Integrate tn cadrul celor de regenerare urbană

D3.6.2. Amenajarea unor parcări de transfer (park & ride / park & watkj

Proiectele sunt Integrate in cadrul celor de regenerare urbană

D3.6.3 Dezvoltarea mecanismelor de management al parcării (reducerea cererii)

1	Limitarea parcării In zona centrală la 2 ore	Municipiul Bacau	Idee	n/a	n/a	2027	Buget local, alte surse	Listă lungă
2	Partajarea parcării -parcările din centrele comerciale accesibile rezidențllor	Municipiul Bacau	Idee	n/a	n/a	2025	Buget local, alte surse	Proiect prioritar
3	Extinderea zonei tarifare (zona centrală)	Municipiul Bacau	Idee	n/a	n/a	2025	Buget local, alte surse	Proiect prioritar
4	Implementarea politicii de parcare	Municipiul Bacau	Idee	1,000,000	4,900,000		Buget local	Proiect preluat dlnPMUD
1	Platformă Internă pentru gestiunea parcărilor (Bacovia Parklng \|	Municipiul Bacau	03.6.4 Dlgitalizarea ți efteientizarea serviciului de parcare ^SF 250,000 1,225,000			2025	POR 2021-2027	Proiect prioritar
2	Achiziție 5 autoturisme echipat pentru monitorizarea parcării neregulamentare	Municipiul Bacau	Idee	250,000	1,225,000	2025	Buget local	Proiect prioritar

Hr. crt.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________1

Grad de maturitate (idee/ |

1 Valoare

_______________________________________________________________________________________________________________________________________i

1____Nivețde___

Titlu program/proiect

Responsabili și pasibili parteneri

in implementare/ SFf PT/* licitație / evaluare proiect

/ cerere de finanțare / procedură simplificată/ DALI)

“estimată (euro)

• 1 euro =

4.9 lei |

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

3	Achiziție autovehicule pentru ridicarea autoturismelor parcate Ilegal	Municipiul Bacau	Idee	225,000	1,102,500	2025	Buget local	Proiect prioritar
4	Sistem de gestiune a parcării	Municipiul Bacau	Idee	500,000	2,450,000	2025	PNRR C10.1.2, P0R4,b.«.1	Proiect prioritar
5	Achiziționarea de Instrumente pentru blocarea roți (50 bucăți)	Municipiul Bacau	Idee	10,000	49,000	2025	Buget local	Proiect prioritar

Urnită unități administrative teritoriale de bază

Infrastructură de transport rutier

----- Drum național

—•— Drum județean

Drumuri ți străzi locale

infrastructură de transport feroviar

Cale ferată

CB O32/O33/O34

D3 21 Optimizarea rețete* de circulații rutiere

„___03 2 2 Modernizarea $i extinderea infrastructurii de transport rutier în

iernate periferice ți localitățile din zona metropolitană

D3.3J, Extinderea serviciilor de transport public către tona metropolitană

D3 4-1 Dezvoltarea zonelor pieton a le sl cu prlaritiita pentru pretorii

---03.4.3 Extinderea Infrastructuri Iți serviciilor pentru mersul cu bicicleta

Sursa: Prelucrare proprie

FIGURA 227 - LOCALIZAREA PROIECTELOR AFERENTE 03 (2)

* *.4 3 \

---- Drum |udețean

Drumuri și strSrl locale infrastructuri de transport feroviar

Calc ferată

Sursa: Prelucrare proprie

Urnită unități administrative teritoriale de bază

Infrastructură de transport rutier

-—— Drum național

---- Drum județean

Drumuri ți străzHocale

Intra structură de transport feroviar

Qle ferată

03 03 1/03 2/03 3/03 4

03.14- Extindvr« șl modernizai ea infrastructurii aei oportuni

i 03.2 1. Optlrnizaroa rețelei de circulații rutiere

Mi 03 2 2 Modernizarea fl extinderea i nf rastr u U urli da transport rutier în. zone le periferice ți localitățile din zona metropolitană

Hi 03.2.1 Creșterea conectivității peste calea ferată și râul Histrița

3.3,4. Mode mizarea fi extinderea dotărilor aferente ?ervic:io lui de transport public

03.4.1. Deiwoltarwa zonelor pletorele și cu prioritate pentru pietoni

Sursa: Prelucrare proprie

[l II UmftJ județe

limită uniți)I administrative teritoriale de bată

Limită ADl Zona Metropolitană

Bacău

Rețeaua de localități

(•) Municipiu resedIntS de ludei

® Municipiu

® Oraș

• Sat reședință de comună

Sat

Infrastructura de transport rutier Drum național

•---- Drum județean

Drumuri si străii locale

Infrastructura de transport feroviar

....... Cale ferata

03 03.1/03 2

D3.1.1. întinderea si modernitatea infrastructurii aeroportuare

" — D3.2 1 Optimizarea rețelei de circulații rutiere

Sursa: Prelucrare proprie

8.1.4. OBIECTIVUL STRATEG C 04 - ZONA METROPOL TANĂ BACĂU - POL ATRACTIV BAZAT

PE O CALITATE SPOR TĂ A VIEȚI , CU SERVICII Șl DOTĂR PERFORMANTE ADAPTATE NEVOILOR TUTUROR CATEGOR ÎLOR DE UTLZATOR

Nh crt.

Titlu program/ proiect

Res.pbn^ și posibili parteneri

Grad de maturitate (idee/ în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată /

DĂLI)

Valoare estimată (euro}

* 1 eurd = 4.9 îei

Valdăire! estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

04. Ion» Metropolitani Bacău pol atractiv bazat pe o calitate sporttâ a vieții, cu servlcU țl dotări performante adaptate nevoilor tuturor categoriilor de utilizatori

04. t. Zonă metropolitani cu servicii sociale integrate care contribuie la susținerea grupurilor vulnerabile (persoane defavorizate) ți a persoanelor vârstnice din perspectiva Implicării In comunitate

04.1.1. Asigurarea de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice

înființarea unei unități de îngrijire ta domiciliu pentru persoane vârstnice în vederea furnizării de servicii integrate de îngrijire la domiciliu

Municipiul Bacău

Idee

1,000,000

4,900,000

2022-

2026

PNRR/C13/I4 sau POIDS/P6

Bugetul local

Proiect prioritar

Sprijinirea înființării de structuri de economie socială care să creeze locuri de muncă pentru persoanele peste 60 de ani

Municipiul Bacău, Furnizori de servicii sociale privați

Idee

200,000

980,000

2022-

2024

POR/P1 Bugetul local, Alte surse

Lista lungă

înființarea unui serviciu de tip centru de zi de asistență ți recuperare pentru persoane vârstnice

Municipiul Bacău

Idee

1,200,000

5,880,000

2022 •

2026

PNRR/C13/I4 sau P0IDS/P6

Bugetul local

Lista lungă

			Grad de maturitate (idee/ ,	। Valoare		I_____________________________________________ i	i_______________________________________________	I Nivel de
	Titlu program/ ....	Responsabili ți posibili I ⁿ“"	Trrlmptementare/ st/ pW । licitație / evaluare proiect \| / cerere de finanțare / ¹ procedura simplificată / , DALI)	estimată (curo) • 1 euro = \| 1 4.9 lei	Valoare estimată ...	Orizont de timp ।	Surse de finanțare potențiale	I prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)	o
4	Realizarea unui studiu la nivel Municipal pentru Identificarea situației ți a nevoilor persoanelor vârstnice si cu dtzabllltățl in vederea creț terii calității vieții acestora precum ți asigurarea condițiilor pentru îmbătrânire activă țl viață demnă	Municipiul Bacău	Idee	25,000	122,500	20222027	P0IDS/P6 Bugetul local, Alte surse	Proiect prioritar
5	Proiect de Informare sl consultare a comunității cu privire la crearea serviciilor de îmbătrânire activă pentru dezvoltarea unul sistem coerent, echitabil țl sustenabll de servicii sociale adresate persoanelor vârstnice	Municipiul Bacău	Idee	20,000	98,000	20222027	P0IDS/P6 Bugetul local, Alte surse	Proiect prioritar
6	Centrul social „Clubul de zi" • extindere proiect de îmbătrânire activă la nivel municipal prin centre de socializare țl prevenlrae excluziunii sociale 1n alte zone ale Municipiului (in proximitatea persoanelor aflate in nevoie)	Municipiul Bacău	Idee	1,000,000	4,900,000	20222027	POIO5/P6 Bugetul local, Alte surse	Lista lungă	o

Grad de maturitate {idee/

Valoare

_____________________________________________________________________________!

Nivel de

Nr. crt.

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

in implementare/ bt/ HI / licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / PĂLI)

“estimata

(euro)

* 7 euro -

4.9 tei

Valoare estimata (iei)

---------------------------------------1

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale I

pr iuritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

D4.1.2. Asigurarea de servicii sociale destinate copilului sj/sau familiei

înființarea unui centru multifuncțional dedicat victimelor violenței in familie

Municipiul Bacău

Idee

2,400,000

11,760,000

2022 -2027

POIDS/P8

Bugetul local, Alte surse

Proiect prioritar

Realizarea unui studiu la nivel municipal pentru identificarea situației și a nevoilor copiilor șl/sau familiei în vederea creșterii calității vieții acestora precum șl asigurarea condițiilor pentru viață demnă, pentru prevenirea șl combaterea situațiilor de risc

Municipiul Bacău, Entități private

Idee

25,000

122,500

2022-

2023

POIQS/P1

Bugetul local. Alte surse

Lista lungă

Realizarea de anchete sociale privind copiii care au abandonat învățământul preuniversitar și implementarea unul program de reintegrare a acestora în cadrul sistemului de învățământ prin acordarea de ajutoare și monitorizare a progresului

Municipiul Bacău

Idee

75,000

367,500

2022-

2023

PO EO/P 3 /Bugetul local, Alte surse

Proiect prioritar

	1 \|		¹ Grad de maturitate (idee/	¹ Valoare		\|______-		_____Ni vcLde____
Vă 'JH	Titlu program/ proiect 1	Responsabili și posibili parteneri 1 I	înimplemcntăre/ SE/ PT7 licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)	estimată (curo) • 1 euro - \| । 4.9 lei	Valoare estimată । (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
4	Realizarea de anchete sociale privind tinerii părinți care au abandonat învățământul primar ți gimnazial ;l Implementarea unul program de reintegrare a acestora în cadrul sistemului de învățământ prin acordarea de ajutoare ți monitorizare a progresului	Municipiul Bacău	Idee	75.000	367,500	20222023	P0E0/P3/ Bugetul local, Alte surse	Proiect prioritar
							PNRR/C
5	Dezvoltarea Centrului de zi pentru copilul cu nevoi speciale Bacău	Municipiul Bacău	Idee	2,000,000	9,800,000	20222027	13/1.1.5 Bugetul local, Alte surse	Lista lungă
6	Crearea unui centru de zi pentru copil	Municipiul Bacău	Idee	1,200,000	5,880,000	2022 -2024	PNRR/C 13/1.1.5 Bugetul local, Alte	Lista lungă
							surse
							PNRR/C
7	Dezvoltarea Centrului de zi pentru copilul aflat în dificultate Bacău	Municipiul Bacău	Idee	2,000,000	9,800,000	20222027	13/1.1.5 Bugetul local, Alte	Lista lungă

surse

Nr. crt.

l - ---- _rr-_— 3		Grad de maturitate (idee/	Valoare	i Nivel de
Titlu program/ proiect I	Responsabili și pasibili parteneri	în implementare/ SF7 PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)	estimată (euro) * J euro = 4.9 tei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă dc proiecte}
Dezvoltarea Centrului de zi 0 Școală pentru Toți Bacău	Municipiul Bacău	Idee	2,000,000	9,800,000	2022-2027	POEO/P3 Bugetul local, Alte surse	Lista lungă
Proiect de informare șl consultare a comunității cu privire la crearea serviciilor sociale pentru dezvoltarea unui sistem coerent, echitabil și sustenabil de servicii sociale adresate copiilor și/sau familiei	Municipiul Bacău	Idee	20,000	98,000	2022- 2023	POIDS/P1 Bugetul local, Alte surse	Proiect prioritar
Proiect de promovare a drepturilor și responsabilităților copiilor prin campanii de Informare în parteneriat Interfnstituțional. Campanii de informare privind fenomenul „copiii străzii» și a delincventei juvenile, drog, trafic, sarcini nedorite, abandon școlar, migrațfe fără copti	Municipiul Bacău	Idee	20,000	98,000	2022- 2023	POID5/P1 Bugetul local, Programul Rights and Values, Alte surse	Lista lungă
Proiect pentru crearea de servicii și facilități pentru acoperirea nevoilor de bază (locuințe sociale), pentru sprijinirea familiei în	Municipiul Bacău	Idee	3,000,000	14,700,000	2022 2027	P0IDS/P3 Bugetul local, Alte surse	Proiect prioritar

Titlu program/ proiect

L__

| Responsabili șl posibili parteneri

Grad de maturitate (idee/ în implementare/ ST/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedura simplificată / DALIJ

¹ Valoare estimată (euro) • 1 euro ~ | 4 9 lei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

__J

Surse de finanțare potențiale

'___ Nivel de —

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiectci

[vederea reintegrării [copilului șl servicii pentru [tranziția la o viață [independentă a tinerilor [sau a persoanelor cu copii [in sistemul de protecție, 1 [depender.ți de sistemul [de servicii șl beneficii [sociale

1 1

1 ¹

Proiect pentru crearea de servicii șl facilități în vederea integrării copiilor (0-3 ani) în sistemul de educație timpurie st sprijinirea ocupării pe piața muncii a părinților, prin construirea unei creșe dedicate copiilor din familiile aflate în situații de risc

Municipiul Bacău

Idee

2,000

9,800

20222024

PNNR, C15/I.1 / POR 2021 -2027, P 6

Lista lungă

Centrul de resurse pentru adolescenti, str.

Livezilor, nr.4A-documentatei proiectare

Municipiul Bacău

idee

306

1,500

2025

Buget local

Lista lungă

D4.1.3. Asigurarea de servicii sociale destinate persoanelor cu dizabillta'țj

Sprijinirea înființării de întreprinderi sociale de inserție care să creeze locuri de muncă pentru persoanele cu dlzabilltăți

Municipiul

Bacău, ONG-url

Idee

500,000

2,450,000

2022 •

2027

POR/P1 sau POID5/P1 Bugetul local, Alte surse

Lista lungă

Nr. crt.

Grad de maturitate (idee/

Valoare

Nivel de

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

in implementare/ St/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)

estimata

(euro)

* f euro =

4.9 lei

Valoare estimată (Ici)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate----- (proiect

prioritar/ lista lungă de proiecte)

2	Crearea unui servldu integrat de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici și persoanele cu dizabilltăți	Municipiul Bacău, ONG-uri	Idee	1,000,000	4,900,000	2022 - 2027	POR/P1 sau POIDS/F7 Bugetul local, Alte surse	Proiect prioritar
3	Crearea de locuințe protejate pentru persoanele cu dizabilltăți	Municipiul Bacău	Idee	3,000,000	14,700,000	2023 -2027	POR/P1 sau POID5/P3 Bugetul local, Alte sune	Proiect prioritar
4	Crearea unui centru multifuncțional pentru prevenirea și tratarea formelor de dependență în care te pot organiza evenimente, campanii de Informare și activități cultural-recreative pentru persoanele cu dizabilltăți șt familiile acestora	Municipiul Bacău	Idee	2,000,000	9,800,000	2023 2027	POS/P2 sau P0IDS/P8 Bugetul Local	Lista lungă
5	Crearea unui centru de zi de recuperare pentru copiii cu dizabilltăți	Municipiul Bacău	Idee	408,163	2,000,000	2023 - 2025	PNRR/C13/I. 1.2 sau P0S/P2 sau P0IDS/P7 Bugetul Local	Lista lungă

I_____________________________________________________________________

। Grad de maturitate (idee/ • in imnlnnțAnîțt/ U I /

, Valoare estimată (euro)

* 1 euro = 4.9 tei

Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lurgă de proiecte)

ti w

Titlu program/ proiect

। Responsabili ți posibili parteneri

<n impiurnenidrc/ or/ ri/ | licitație / evaluare proiect

/ cerere de finanțare /

procedură simplificată / DALI)

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare

6	Modernizarea Centrului de îngrijire ți Asistenți pentru Persoane Adulte cu Dlzabllltățl "Condorul" Bacău	CJ Bacău/ Municipiul Bacău	idee	500,000	2,450,000	2023 • 2026	PNRR/C13/I. 1.2 sau POS/P2 sau P0I0S/P7, Bugetul Local	Lista lungă
7	Construire ți operațlonalizare Centru de servicii de asistență ți suport pentru persoanele cu dlzabllltățl in localitatea Fillpejtl, județul Bacău	CJ Bacău/UAT Flllpețti	idee	1,200,000	5,880,000	2023 • 2026	PNRR/C13/I. 2.2 sau PO5/P2 sau POIDS/P7 Bugetul Local	Lista lungă
1	Program de tip Afterschool pentru copiii aflațl în risc de abandon țcolar (de la nivelul comunităților dezavantajate)	D4.1.4. Asigurarea de servicii sociale pentru persoanele defavorizate Municipiul _ '^dee 200,000 980,000 2024 1 jJ DdCau					POEO/P3 sau POIDS Bugetul local/fondur I norvegiene	Proiect prioritar
1	înființarea unei caravane prin care persoanelor fara adapost ți persoanelor foarte nevoia je să le fie oferite săptămânal mâncare, ceai cald, haine, medicamente sau alte produse medicale, produse de Igienă, pături,	Municipiul Bacău, ONG-url	Idee	400,000	1,960,000	2023 • 2027	P0IDS/P1 Bugetul local	Proiect prioritar

Mr. crt.

Grad de maturitate {idee/ |

Valoare

Nivel de

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

in implementare/ ÎF/ PI/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată /

DAU)

^esitTrraTS

(euro)

* J euro -4.9 lei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

5urse de finanțare potențiale

priori ta te----- (proiect

prioritar/ lista

1 lungă dc

proiecte}

Isad de dormit, seringi letc

i 1

3	înființarea unul magazin social dedicat persoanelor nevoiașe (de la nivelul comunităților dezavantajate)	Municipiul Bacău, Somaro	idee	80,000	392,000	2022- 2027	P0ID5/P1 Bugetul local/ Programul în stare de bine	Lista lungă
A	înființarea unei cantine sociale dedicată persoanelor defavorizate	Municipiul Bacău	Idee	800,000	3,920,000	2023 - 2027	P0IDS/P1 Bugetul local	Lista lungă
5	Finalizarea Centrului social prin finalizarea reabilitării imobilului din strada Milcov, nr. 9 E, cu destinația de Centrul de Cazare Temporară a persoanelor fără adăpost din Municipiul Bacău	Municipiul Bacău	în Implementare	500,000	2,215,000	2017 -2023	POR/P8.1 Bugetul local, Alte surse	Proiect prioritar
6	Proiect de creare a evenimentului bi-anual de mobilizare a comunității "împarte în comunitate” în cadrul căruia cetățenii pot veni	Municipiul Bacău	în implementare	10,000	49,000	2022- 2027	Bugetul local, Alte surse	Proiect prioritar

șl dona alimente și haine pentru persoanele fără adăpost la cantina socială din Municipiul Bacău,

ri			Grad de maturitate (idee/	Valoare	________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________:	____________________________________________________________________________I		Nivel de
Nr. crt.	Titlu program/ proiect	Responsabili și posibili parteneri 1 _	' inimptementare/'SFrPT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / l DAU)	estimată ^—(euro) \| * 1 euro « 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
	Iproiect realizat cu sprijinul voluntarilor	1		I \
7	Centrul de protecție a victimei violenței domestice șl Centrul de consiliere pentru agresor	Municipiul Bacău	Idee	1,500,000	7,350,000	2023 -2027	POIDS/P8 Bugetul local, Alte sune	Proiect prioritar
8	înființarea de SES • Structuri de Economie Socială	Municipiul Bacău	Idee	1,000,000	4,900,000	2023 2027	POR/P1 sau P0IDS/P1 Bugetul local, Alte surse	Lista lungă
9	Proiect de reintegrare socială prin calificări, recalificări șl crearea de locuri de muncă prin stimularea beneficiarilor cu acordarea de subvenții șl ajutoare pentru persoanele defavorizate șl resusrse pentru start-up	Municipiul Bacău	Idee	1,400,000	6,860,000	2023 -2027	POEO/P1 Bugetul local	Lista lungă
10	Crerea unul centru integrat socio-medical care sa ofere servicii specializate In acord cu nevoile comunității-documentație proiectare	Municipiul Bacău	Idee	6,326	31,000	2025	Buget local	Lista lungă

Grad de maturitate (idee/

Valoare

Nivel de

Nr. crt.

Titlu prestam/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

in implementare/ Sf/ PI/ licitație / evaluate proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)

estimata

ieuro)

* 1 euro =

4.9 lei

Valoare estimată (Ici)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

Centru de zi cantina _u ...Idee

11 Sociala-documentație Bacău 8 163 ^{40,000 2025} Buget local Lista lungă

proiectare

Locuințe sociale Idee

¹² Bacău^¹ 377,897 ²⁰²⁵

refacere drum acces

D4.1.5. Integrarea pe piața muncii a capitalului uman dezavantajat

Proiect “A doua șansă "de încurajare a participării u.miciniui POEO/P3

, la educație și Instruire pe n_acî_u nuc isj idee 2021- Bugetul Lista lungă

¹ tot parcursul vieții a ^cău' ’ ^500,000 M50,000 2023 local/Alte ⁸

persoanelor din categorii _surse

dezavantajate Program de mediere pe POEO/P1

piața muncii pentru Municipiul _

2 creșterea gradului de Bacău, ONG-uri, Idee _{g0 0D0} ... ^{Llsta lun}8^a

ocupare a adulțflor din ISJ Bacău ^{80,000 392,000 2023} local/Sprljln

grupurile dezavantajate privat

Sprijinirea înființării de întreprinderi sociale în vederea creării de noi J^au

locuri de muncă dedicate ,_nî, POIDS/P1

³ dMa^ntXelni accent Bacău, ONG-uri ^ldee 1,500,000 7,350,000 2025 Bugetul Lista lungă

dezavantajate <cu accent local, Alte

pe tineri NEET, inactivi, surse

șomeri și șomeri de lungă durată)

•UD JH

		¹ Grad de maturitate (idee/ ¹	Valoare	!_____			__Hivelde __
Titlu program/ proiect	Responsabili ¹ ți posibili parteneri 1	’ înlmpIcmcntăreZ SE/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALO	estimată (curo) * 1 euro = 4 9 lei	Valoare estimată । (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale ,	prioritate (proiect ' prioritar/ lista । lungă de proiecte)
Promovarea oportunităților existente pentru integrarea persoanelor aflate in dificultate pe piața muncii, crearea unei campanii de informare a populației cu privire la economia socială precum ți încurajarea operatorilor economici de a crea unități protejate	Municipiul Bacău	Idee	75,000	332,250	20222023	P0E0/P1 Bugetul local	Lista lungă
Proiect de calificare ți recalificare la locul de muncă în vederea integrării pe piața muncii a persoanelor dezavantajate	Municipiul Bacău, Entități private	Idee	200,000	980,000	2023 - 2024	Bugetul local. Sprijin privat/ POEO/P1 PNRR C7	Lista lungă
înființarea ți operațlonaltzarea unui centru mobil facilitării stimulării ocupării pentru tinerii din comunitățile dezavantajate din Zona Metropolitană Bacău	Municipiul Bacău, Entități private	Idee	300,000	1,470,000	2022 -2026	POEO/P1 Bugetul local	Lista lungă
	04.1.6. Sprijinirea accesului la servicii medicale de baza*
înființarea unei caravane cu medici care să viziteze periodic comunitățile dezavantajate, pentru testarea medicala	Municipiul Bacău, Caravana cu medici	Idee	300,000	1,470,000	2022 -2025	POID5/P1 Bugetul local	Proiect prioritar

Nr. cri.

Grad de maturitate (idee/

Valoare

Nivel de

Titlu program/ proiect (

Responsabili si posibili parteneri

in Implementare/ St/ FI/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată /

DALI)

estimata

feuro}

* ? eurd -

4.9 fer

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

—prioritate----

(proiect prioritar/ lista

lungă de

proiecte)

Igratuită a persoanelor acare nu au acces la servicii medicale de bază |

2	Proiect pentru oferirea de pachete cu obiecte de igienă ți contraceptle pentru persoanele dezavantajate ți implementarea de campanii de informare privind igiena	Municipiul Bacău, ONG-uri, ISJ Bacău	Idee
3	Proiect de informare cu privire la drepturile medicale ale cetățenilor în vederea crețterii accesului la servicii medicale de bază pentru persoanele dezavantajate	Municipiul Bacău, ONG-uri, ISJ Bacău	Idee

100,000

490,000

2022 -

2023

POIDS/P1

Bugetul local/ Programul în stare de bine

Proiect prioritar

POIDS/P1

50,000

245,000

2022-

2023

Bugetul local, Programul în stare de bine, Granturl Noua ne Pasa

Proiect prioritar

04.2. Incluziune sociali ți regenerarea urbani

04.2.1. Regenerarea spațiilor publice urbane ți a utiiitățilnr

1	îmbunătățirea condițiilor de tocult în ZUM Izvoare Căsuțe sociale	GAL IDO Bacău, Municipiul Bacău	Fisa de proiect aprobata	27,938,820	5,701,800	2027
2	Extindere clădire școala "Octavian Voicu" ți înființarea unui spațiu de	GAL IDO Bacău, Municipiul Bacău	Fisa de proiect aprobata	20,954,115	4,276,350	2025

FEDR-POR

Proiect pilor!tar

FEDR-POR Proiect prioritar

Nr. crt.

Grad de maturitate (Idee/

1 Valoare

Nivel de___

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

in tmplementareFSFf PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)

! estimată (euro)

* f euro =

4.9 lei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte!

3	Piațeta Izvoare	GAL IDD Bacău, Municipiul Bacău	Fisa de proiect aprobata 4,656,470		950,300	2025	FEDR-POR	Proiect prioritar
		04.2.2. Crearea de servicii sociale care răspund nevoilor comunității
1	Centru comunitar Integrat (social medical-educațional)	GAL IDO Bacău, Municipiul Bacău	Fisa de proiect aprobata	19,789,997	4,038,775	2027	FEDR-POR	Proiect prioritar
2	înființarea unei caravane cu medici dedicată zonelor margtnalizate pentru testarea medicală gratuită a locuitorilor din zonele margtnalizate, care nu au acces la servcfdi medicale de bază	Municipiul Bacău, Caravana cu medid	Idee	300,000	1,470,000	2022 -2025	POID5/P1 Bugetul local	Proiect prioritar
3	Program de tip Afterschool pentru copiii aflati în risc de abandon școlar din zonele margtnalizate	Municipiul Bacău, ONG-uri, ISJ Bacău	Idee	200,000	980,000	20222 -2024	POEO/P3 sau POIDS/P5 Bugetul local, Granturl SEE Norvegiene	Proiect prioritar
4	înființarea unul magazin social dedicat persoanelor nevoiașe din zonele margtnalizate	Municipiul Bacău, Somară	Idee	80,000	392,000	2022 - 2023	P0IDS/P1 Bugetul local	Proiect prioritar

1 . 1		\| Grad de maturitate (idee/		1 Valoare '		I		Nivel de
Hr. ort.	Titlu program/ proiect	Responsabili și posibili parteneri	in implementare/ SF/ PI/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)	estimata {curo) * t euro = 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	(proiect prioritar/ lista lungă de \| proiecte)
5	înființarea unei crețe sociale dedicați copiilor părinților din zonele marginalizate pentru ca aceștia să se poata Integra pe piața muncii	Municipiul Bacău	Idee	600,000	2,940,000	2023 - 2027	Bugetul local/ POR/P6	Proiect prioritar
		D4.2.3. Oferirea de oportunlUți de dezvoltare pentru un capital uman proactiv
1	Program de tipul .A doua șansă" dedicat adulților din zonele marginalizate	Municipiul Bacău, ONG-uri	Idee	300,000	1,470,000	2022 2025	P0E0/P3	Lista lungă
2	Program de mediere pe piața muncit pentru adulțti din zonele marginalizate	Municipiul Bacău, ONG-uri	Idee	80,000	392,000	2022 - 2023	Bugetul local, Sprijin privat/ POEO/P1	Lista lungă
3	Caravana educației timpurii dedicată copiilor din zonele marginalizate. Asigurarea de servicii de educație parentală și educație timpurie, cu focalizare pe familiile și copiii (0-6 ani) din zone izolate	Municipiul Bacău, ONG-uri	Idee	800,000	3,920,000	2022- 2024	PNRR/C15/I2 Bugetul local	Lista lungă
4	Program de creștere a ratei de acces ți participare la educație a copiilor ante preșcolari și preșcolari din zonele	Municipiul Bacău, ONG-uri	Idee	2,500,000	12,250,000	2022 - 2024	PNRR/C15/I2 Bugetul local	Lista lungă

defavorizate prin înființarea și

U3 JH

¹ Grad de maturitate (Idee/

Valoare

Nivel de

Titlu program/ proiect

Responsabili ți posibili parteneri

_____________________________________________________________1

în Implementare/ SF/ PI/ licitație / evaluare profect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)

estimată

(curo)

• I euro - ।

4.9 lei

Valoare estimată (tei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

loperațfonallzarea de

servicii complementare 1 Ide tip creță/grădinfță.

Dezvoltarea/extinderea serviciilor

complementare (centre de joacă ți mtțcare, ludotecietc.) in vederea _R._rill^PnNP uri ^,dee

2022

1,000,000 4,900,000 2026

POEO/P2

Lista lungă

Bugetul local

facilitării accesului ^Baciu' ^0NG’^url

copiilor care provin din grupuri dezavantajate in crețe

04.3. Eonă metropolitană care asigură servicii de sănătate performante D4.3.1. Reabilltarea/modemlzarea Infrastructurii existente de sănătate

Fonduri

1	Modernizarea infrastructuri! de sănătate din comuna Hemeluț	Primăria Comunei Hemeiuț	Idee	n/a	n/a	2023	guvernament ale, Buget tocat, PNRR C.12, Alte surse	Lista lungă
2	Reparații capitale stație oxigen C19 Spitalul Județean de Urgență Bacău	CJ Bacău	Idee	650,000	3,185,000	2028	Buget local, PNRR C.12	Lista lungă
3	Lucrări de R.K. - Clădire secție Oftalmologie -Spitalul Județean de	CJ Bacău	Idee	3,200,000	15,680,000	2027	Buget local, PNRR C.12	Lista lungă

Grad de maturitate (idee/

Valoare

Nivel de

Hr. crt.

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

m implementare/ st / PI/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată /

DALI)

estimata

(euro)

* 1 euro -

4.9 lei

Valoare estimată , (leit

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate---- (proiect

prioritar/ lista lungă de proiecte)

4	Modernizare, securizare șl extindere sistem Informatic 5JU Bacău	CJ Bacău	Idee	70,000,000	98,000,000	2027	Buget local, alte surse	Lista lungă
5	Spitalul Județean de Urgență Bacău - Clădire Secție Oftalmologie	CJ Bacău	Idee	3,188,897	15,625,597	2027	Buget local, alte surse	Lista lungă
6	Spitalul Județean de Urgență Bacău - pavilion administrativ	CJ Bacău	Idee	1,362,244	6,675,000	2027	Buget local, alte surse	Lista lungă
7	Reabilitare Clădire Dispensar medical nr.10-Str. Republicii nr. 64	Municipiul Bacău	idee	1,888,482	9,253,563	2027	POR 3.2	Lista lungă
8	Reabilitare Clădire Dispensar medical nr.14,15,17-5tr. Bicaz nr. 7-9	Municipiul Bacău	Idee	2,797,166	13,706,115	2027	POR 3.2	Lista lungă
9	Reabilitare Clădire Dispensar medical nr.19-Str. Ml hal Eminescu nr. Z8A	Municipiul Bacău	Idee	2,392,328	11,722,409	2027	POR 3.2	Lista lungă
10 11	Reabilitare Clădire Dispensar medical nr.Z-Str. Ozanei nr. 7A Reabilitare Clădire Dispensar medical nr.4,16-Str. Martir Horia nr. 1	Municipiul Bacău Municipiul Bacău	Idee Idee	484,710 1,037,822	2,375,082 5,085,331	2027 2027	POR 3.2 POR 3.2	Lista lungă Lista lungă	Q

. 1		Grad de maturitate (idee/		\| Valoare				Nivel de
U 1 Z	Titlu program/ proiect I	Responsabili și posibili parteneri I	in implementare/ str pt/ licitație / evaluare proiect ¹ / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)	estimata (curo) * 1 euro = 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	Dri/ont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate ^! (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
12	Reabilitare Clădire Dispensar medical nr. 6-Str. Tecuciului nr. 1	Municipiul Bacău	Idee	454,437	2,226,742	2027	POR 3.2	Lista lungă
13	Reabilitare Clădire Dispensar medical nr.7,11,12-Str. Miron Costin nr. 70	Municipiul Bacău	Idee	2,794,643	13,693,753	2027	POR 3.2	Lista lungă
14	Reabilitare Clădire Dispensar medical nr. 8,9-str. Pictor Andreescu nr. 5	Municipiul Bacău	Idee	2,779,506	13,619,583	2027	POR 3.2	Lista lungă
15	Construire Spitalul Municipal Bacau	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2027	PNRR	Lista lungă
16	Modernizarea, dotarea și extinderea corpurilor ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău	Municipiul Bacău	In Implementare	2,398,740	11,753,821	2023	POR 8.1 A, PNRR C.12	Proiect prioritar
17	Reabilitare PT64, str. Ștefan cel Atare, cu destinația de centru medical-documentatie proiectare	Municipiul Bacău	Idee	10,204	50,000	2025	Buget local	Lista lungă
18	Reabilitare PT 14, str. Alecu Russo, cu destinația de centru medical- documentație proiectare	Municipiul Bacău	Idee	10,204	50,000.00	2027	Buget local	Lista lungă

Nr. crt.

Grad de maturitate (Idee/

Valoare |

Nivel de

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

~ înTrnplementarerSFAPT/^-licitație / eva 1uaț e proiect

7 cerere de finanțare /

i procedură simplificată / DALI)

estimată j

(curo)

• 1 euro = ,

4.9 iei

Valoare estimată <lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

--prior ftate------

(proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

¹⁹ ^erato^SJU^ ^{CJ Bacău ldee} 15,000,000 73,500,000 ¹⁰²⁵ Buget local Lista lunga

D4.3.2 Extinderea Infrastructurii șl serviciilor medicale la nivelul întregii zone metropolitane

1		înființare centru kinetoterapie cu posibilitate de practica pentru studenti	Municipiul Bacău	Idee	7,000,000	34,300,000	2023	Fonduri guv., Buget local, Alte surse	Lista lungă
	2	Proiect de operați analizare a serviciilor de telemedicină în municipiul Bacău	Municipiul Bacău, CJ Bacău, DSP Bacău	Idee	1,000,000	4,900,000	2023	Fonduri guv., Buget local, Alte sune	Lista lungă
	3	Construire spații necesare funcționării S.M.U.R.D., Serviciului de Ambulanță Județean Bacău, Dispeceratului Unic Integrat ți Centrului Județean de Coordonare ți Conducere a Intervenției al Județului Bacău	Municipiul Bacău, CJ Bacău, DSP Bacău	Idee	15,000,000	73,500,000	2027	Buget local, PNRR C.12	Lista lungă
	4	Realizarea unui centru integrat care să poată fl folosit ca sediu pentru Serviciul de Ambulanță Județean ți pentru Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare ți Descarcerare	Municipiul Bacău, CJ Bacău, DSP Bacău	Idee	n/a	n/a	2027	Fonduri guv., Buget local, PNRR C.12	Lista lungă

Fi	I		• Grad de maturitate (idee/ "TnlmplementareZ SF7 PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)	1 Valoare		1________________________1________________________________		!____Nivcldo —
Hr. crt.	Titlu program/ proiect	Responsabili ți posibili 1		¹ estimată (euro) i * 1 euro - । ¹ 4.9 tei	Valoare estimată 1 ...»	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale 1	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
5	Dezvoltarea de centre medicale mobile pentru îngrijire medicală la domiciliu (Inclusiv lăsare în custodie a unor aparate)	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2027	Buget local, PNRRC.12	Lista lungă	^y
6	Dezvoltarea unui centru de tratare a dependențelor de droguri, jocuri de noroc sau alcool în municipiul Bacău	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2027	Buget local, alte surse	Lista lungă
7	Sporirea numărului de medici de familie în comuna Gloseni	Primăria Comunei Gloseni	Idee	n/a	n/a	2022	Buget local, PNRRC.12	Proiect prioritar
8	Sporirea numărului de medici de familie în comuna Hemeiuș	Primăria Comunei Hemeiuț	Idee	n/a	n/a	2022	Buget local, PNRRC.12	Proiect prioritar
9	Sporirea numărului de medici de familie în comuna Letea Veche	Primăria Comunei Letea Veche	Idee	n/a	n/a	2022	Buget local, PNRR C.12	Proiect prioritar
10	Sporirea numărului de medici de familie în comuna Mărgineni	Primăria Comunei Mărgineni	Idee	n/a	n/a	2022	Buget local, PNRRC.12	Proiect prioritar	o
11	Sporirea numărului de medici de familie în comuna Tamați	Primăria Comunei Tamațl	Idee	n/a	n/a	2022	Buget local, PNRRC.12	Proiect prioritar	o

	I______________________ I i		Grad de maturitate (idee/ ' Valoare \|				\| Nivel de
U	Titlu program/ proiect	Responsabili și posibili parteneri	în implementare/ SF/ PT/ li c i tația / ev a1pa re p r i ett /cerere da finanțare / precedură simp 1 ificată / DAU)	estimată (euro) * 1 euro - 4.9 lei	Valoare estimată (leii	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă dc proiecte)
12	Sporirea numărului de medici de familie în comuna Tralan	Primăria Comunei Tralan	Idee	n/a	n/a	2022	Buget local, PNRR C.12	Proiect prioritar
13	Dezvoltarea unui rețele de unități sanitare de bază (cabinete stomatologice, cabinete medicale de specialitate, farmacii sau puncte farmaceutice) în toate comunele zonei metropolitane	CJ Bacău	Idee	n/a	n/a	2027	Buget local, alte surse	Lista lungă
1<1	Construcție clădire destinata pacientilor ce beneficiază de internare de zi si birouri administrativ	Municipiul Bacău	Idee	182,217	892,864	2027	Buget local	Lista lungă
15	Construire centru paliativ si recuperare pediatrica -SJU Bacau	CJ Bacău	Idee	10,000,000	49,000,000	2027	Buget local, alte surse	Lista lungă
		D4.3.3 Asigurarea unui nivel optim de sănătate a populației
1	Proiect de furnizare a serviciilor de medicină preventivă	Municipiul Bacău	Idee	500,000	2,450,000	2023	ronduri guv., Buget local, Alte surse	Lista Lungă	i'
2	Activități de promovare a postului de medic de familie și angajare a numărului necesar de	Primăria Comunei Iteștl	idee	n/a	n/a	2022	Buget local, PNRR C.12	Proiect prioritar

tir. crt.

Titlu program/ proiect

___ _ _ _ J

- Responsabili ¹ țl posibili parteneri

, Grad de maturitate (idee/ ¹ Valoare

Nivel da — prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

1 m implementare/ SF/ PT/ |

• licitație / evaluare proiect

/ cerere de finanțare / 1

procedură simplificată /

| DALI)

estimata

। (euro)

| * 1 curo -4.9 iei

| Valoare estimată

(lei)

Orizont de timp |

j Surse de . finanțare

lastfel de cadre medicale 1 lin comuna Iteștl

1 i

3	Activi tiți de promovare a postului de medic de familie șl angajare a numărului necesar de astfel de cadre medicale in comuna Sărata	Primăria Comunei Sărata	Idee	n/a	n/a	2022	Buget local, PNRR C.12	Proiect prioritar
	Măsuri de combatere a	Municipiul Bacău					Fonduri
4	epidemiilor in rândul		Idee	n/a	n/a	2022	guv., Buget local Alte	Proiect prioritar
	populației: COVID-19						Iveai, Hktc surse
	Măsuri fito-sanltare de combatere a epidemiilor						Fonduri
5	șl dăunătorilor: pestă porcină, gripă avlară,	Municipiul Bacău, DSP	Idee	n/a	n/a	2023	guv., Buget local, Alte	Lista lungă
	diverse tipuri de gândaci, ambrozie, etc						surse
	Creșterea accesibilității populației generale șl a
6	grupurilor vulnerabile ta serviciile de sănătate modeme, Inclusiv servicii medicale de monitorizare șl prevenție	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2027	Buget local, PNRR C.I2	Lista lungă	O
	Program de formare						Fonduri
7	profesională pentru profesioniștii din sănătate	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2023	guv., Buget local, Alte	Lista lungă
	din județ (upskiUIng)						surse

Hr. crt.

. _____

——

1 Grad de maturitate (idee/ în ^FZ PT/

Valoare

1 ’

1 ¹

1__________________________________________________

Nivel de

Titlu program/ proiect

Responsabili ¹și posibili parteneri

iii ți npi noi ~r ar r ri/

licitație / evaluare proiect

1 / cerere de finanțare / । procedură simplificată / DALI|

tr h4 111 Iu ld .

| (euro)

। ‘ f euro = ! 4.9 lei

, Valoare I estimată (lei) 1

Orizont

de timp

Sune de finanțare potențiale

Uliul ILaLlr (proiect | prioritar/ lista (ungă de proiecte)

B	Investiții In capitalul uman din sistemul de sănătate	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2027	Fonduri guv., Buget local, Alte surse	Lista lungă
9	Imbunatatlrea nivelului de competente al profesioniștilor din	Municipiul Bacău	idee	11,224.49	55,000	2027	POCU/91/4/ 8	Lista lungă

sectorul medical

04.4 toni metropolitana care luițtna performanta In fnv4ț*m»nt, cu Infrastructuri moderni țl facilități propice dezvoltării armonioase a tinerilor D4.4.1 Reabilitarea, modernizarea fi datarea Infrastructuri! de invițimint

Efldentizare energetică, reabilitare, modernizare ;l dotare la Școala Gimnazială Alexandru cel Bun

Municipiul Bacău

Idee

750,000

3,600,000

2027

POR/P3;P6, bugetul local, Lista lungă

fonduri guv., alte sune

Efidentfzare energetică la Școala Gimnazială Octavtan Voicu

Municipiul Bacău

Idee

583,000

2,800,000

2027

POR/P3, bugetul fonduri ^L,Jtalun«ⁱ

guv.,alte surse

Reabilitare $1 modernizare clădire Școala Gimnazială Constantin Ptaton

Municipiul Bacău

Idee

229,000

1,100,000

2027

POR/P6, bugetul

Jocuri ^L,SUlun“^â

guv., alte surse

			। Grad de maturitate (idee/ tn implementare/ SF/ PT/ j ' licitație / evaluare proiect ' / cerere de finanțare / I procedură simplificată / i DAU}	¹ Valoare	__;		\|-----------------------------------------------i	! Nivel de _
JN	Titlu program/ proiect i	Responsabili și posibili parteneri		। estimată 1 (euro) _। । * i euro = 1 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	i Orizont de timp	। Surse de . finanțare potențiale	prioritate (proiect ¹ prioritar/ lista lungă de proiecte)
4	Modernizare, reabilitare >1 construire grădiniță cu program prelungit și creți la Școala Gimnazială Nlcu tnea	Municipiul Bacău	Idee	521,000	2,500,000	2027	POR, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
5	Construire creșă la Școala Mlhal Drăgan	Municipiul Bacău	Idee	313,000	1,500,000	2025	POR/P6 sau PNRR/C15, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Proiect prioritar
6	Reabilitare șl extindere Școala Alexandru loan Cuza	Municipiul Bacău	Idee	1,800,000	7,840,000	2027	POR PJ / P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
7	Reabilitare șl extindere Școala Mlhal Drăgan	Municipiul Bacău	Idee	1,600,000	7,840,000	2027	POR 20212027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
8	Reabilitare și modernizare Școala Nlcu Enea	Municipiul Bacău	Idee	1,600,000	7,840,000	2027	POR 20212027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă	O

o			Grad de maturitate (idee/	Valoare		_____________________________________________________________________________________________________:	I	Nivel de
Nr. crt.	Titlu program/ proiect I	Responsabili ' și posibili parteneri	l în implementare/ SF/ Plf licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALII	esttmatâ (euro) 1 * 1 euro = 4.9 lei	Valoare ' estimata (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare \| potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista (ungă de proiecte}
							POR 2021-
9	Modernizare șl reabilitare Școala Gimnazială Domnita Marfa	Municipiul Bacău	Idee	1,600,000	7,840,000	2027	2027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
10	Modernizare fi reabilitare Școala Gimnazială Nr. 10 (amenajarea sl utilarea spatiilor din curte»	Municipiul Bacău	Idee	1,600,000	7,840,000	2027	POR 20212027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
							POR 2021-
11	Construirea unu! corp de clădire la Școala Gimnazială Nr. 10	Municipiul Bacău	Idee	73,000	350,000	2027	2027 P6,bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
12	Reabilitare >1 modernizare Gimnazială Dr. Xxxxxxxxx Xxxxxx	Municipiul Bacău	Idee	52,000	250,000	2027	POR 20212027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
							POR 2021-
13	Modernizare ;l rabilitare Școala Gimnazială Spiru Haret	Municipiul Bacău	Idee	52,000	250,000	2027	2027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv.,	Lista lungă

alte iurte

			¹ Grad de maturitate (idee/ în implementare/SF/PT/ licitație / evaluare proiect l ' / cerere de finanțare / ¹procedură simplificată / DALII	I Valoare 1 estimată	i________L-____!		Nivel de—		O
fir. crt.	Titlu program/ proiect I	Responsabili ¹ $1 posibili		(euro) 1 * 1 euro = 4.5> lei	Valoare I I estimată (lei) I I I	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	pnoruaie (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)	O
14	Construirea unul corp de clădire Școala Gimnaziali Spiru Haret	Municipiul Baciu	Idee	750,000	3,600,000	2027	POR 20212027 P3 / P6, bugetul fonduri guv., alte surse	Lista lungi
15	Modernizare ,1 reabilitare Școala Gimnaziali George Bacovfa	Municipiul Baciu	Idee	58,000	280,000	2027	POR 20212027 P3/P6, buget local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
16	Modernizare șl reabilitare Școala Gimnaziali Miron Costin	Municipiul Baciu	Idee	417,000	2,000,000	2027	POR 20212027 P3/ P6, buget local, fonduri guv., alte surse	Lista lungi
17	Modernizare șl reabilitare Școala Gimnaziali Ion Creangi	Municipiul Baciu	Idee	583,000	2,800,000	2027	POR NE 2021-2027 P3 / P6, buge local, fonduri guv., alte surse	Lista lungi
18	Supraînălțarea cu un etaj a clădirii Școlii Gimnaziale Ion Creangi	Municipiul Baciu	Idee	854,000	4,100,000	2027	POR 20212027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungi	o

	\|___		Grad de maturitate (idee/	Valoare			1.....	Nivel de
5	Titlu program/ proiect	Responsabili ți posibili parteneri 1	în implementare/SF/PT/ licitație / evaluare proiect । / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALII	' estimata (euro) 1 * f euro - 4.9 lei	Valoare estimată (Ici) 1	Orizont ¹de timp \|	Surse de finanțare potențiale \|	prioritate -(proiect । prioritar/ lista lungă de , proiecte)
19	Modernizare ți reabilitare Școala Gimnazială Mihall Sadoveanu	Municipiul Bacău	Idee	73,000	350,000	2027	POR 20212027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv.,alte sune	Lista lungă
							POR 2021-
20	Modernizare șl reabilitare Liceul Tehnologic Petru Rareș	Municipiul Bacău	Idee	854,000	4,100,000	2027	2027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
21	Modernizare șl reabilitare Liceul cu program Sportiv	Municipiul Bacău	Idee	438,000	2,100,000	2027	POR 20212027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv., alte sune	Lista lungă
							POR 2021-
22	Modernizare șl reabilitare Colegiul National Ferdinand 1	Municipiul Bacău	Idee	396,000	1,900,000	2027	2027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
23	Modernizare șl reabilitare Colegiul National Vasile Alecsandri	Municipiul Bacău	Idee	5,000,000	24,500,000	2027	POR 20212027 P3 / P6, bugetul local,	Lista lungă

Hr. crt.	i Titlu program/ proiect		Grad de maturitate (idee/ 1 în implementare/ SF/ PT/ 1 licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / 1 procedură simplificată / DALI)	¹ Valoare	I__I__			.Nivel de .	f )
Hr. crt.	i Titlu program/ proiect	' Responsabili și posibili parteneri		\| estimată : (curo) • f euro = । 4.9 lei	Valoare \| estimată ¹ (lei)	Orizont de timp \|	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lunga de proiecte)	f )
	1	1			1		Ifonduri guv.,1 lalte surse
24	Construcție corp nou la Colegiul National Vaslle Alecsandrl	Municipiul Bacău	Idee	2,917,000	14,000,000	2027	POR 20212027 P6, Bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
							POR 2021-
25	Modernizare țl reabilitare Colegiul National de Artă George Apostu	Municipiul Bacău	Idee	115,000	550,000	2027	2027 Pî / P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Proiect prioritar
26	Construcție corp nou la Colegiul National de Artă George Apostu	Municipiul Bacău	Idee	52,000	250,000	2027	POR 20212027 P6, Bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
27	Modernizare și reabilitare Colegiul National Gheorghe Vrânceanu	Municipiul Bacău	Idee	58,000	280,000	2027	POR 2021 -2027 PJ/ P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă	o
28	Modernizare ți reabilitare Colegiul Tehnic Dumitru Mangeron	Municipiul Bacău	Idee	121,000	580,000	2027	POR 20212027 P3 / P6, bugetul local,	Lista lungă

	\|__		\| Grad de maturitate (idee/	Valoare	\|____________________________________________________l	I		Nivel de
ti u	Titlu program/ proiect	Responsabili posibili ' parteneri [___	m implementare/srr Et/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / 1 procedură simplificată / 1 DALII _____।	estimată {curo) ‘ î curo = । 4.9 tei	j Valoare estimată <tei)	Orizont de timp	Surse do finanțare potențiale L__________________	prioritate . (proiect prioritar/ lista । lungă de proiecte)
							ronduri guv.,1 Lite surse
29	Modernizare și reabilitare Colegiul Tehnic Henri Coandă	Municipiul Bacău	Idee	438,000	2,100,000	2027	POR NE 2021-2027 P3/P6, buget local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
30	Extindere corp A la Colegiul Economic Ion Ghica	Municipiul Bacău	Idee	2,125,000	10,200,000	2027	POR 20212027 P6, Bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
31	Modernizare și reabilitare Colegiul Economic Ion Ghica	Municipiul Bacău	Idee	302,000	1,450,000	2027	POR 20212027 P3/ P6, buget local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
32 33	Modernizare și reabilitare Colegiul Tehnic Anghel Saligny Modernizare și reabilitare Colegiul Grigore Antipa	Municipiul Bacău Municipiul Bacău	Idee in implementare	13,021,000 1,375,000	62,500,000 6,600,000	2027 2022	POR NE 2021-2027 P3/P6, buget local, fonduri guv., alte surse POR 20142020	Lista lungă Proiect prioritar	o
34	Modernizare șl reabilitare Colegiul Mlhai Emfnescu	Municipiul Bacău	Idee	153,000	735,000	2027	POR NE 2021-2027	Lista lungă

				Grad de maturitate (idee/ ¹	¹ Valoare		I_____		NivelIde
	u	Titlu program/ proiect	Responsabili șl posibili parteneri ₍	\| in implementare/SFZ PT7 licitația / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU) \|	estimată (curo) * 1 euro = 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp \|	\| Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)	. /
			1 1 1 1			¹ 1		>3 / P6, Ibuget local, I ronduri guv.,l latte surse		. /
35		Modernizare șl reabilitare Colegiul Tehnic de Comunicații N.V. Karpen	Municipiul Bacău	în Implementare	1,839,000	8,827,136	2023	POR 20142020	Proiect prioritar
36		Construirea unui campus tehnic care să asigurare resursele necesare specializării in domeniile alimentație publică, mecanică, turism	Municipiul Bacău	Idee	2,083,000	10,000,000	2025	POR 20212027, P6, PNRR C15, buget local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
37		Modernizare $1 reabilitare Creșa nr. 3	Municipiul Bacău	în Implementare	525,000	2,518,159	2021	POR 20142020	Proiect prioritar
38		Modernizare ți reabilitare Creșa Nr. 4	Municipiul Bacău	Idee	650,000	3,185,000	2025	POR 2021 -2027 P3/ P6, buget local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
³⁹		Modernizare și reabilitare Creșa Nr. 6	Municipiul Bacău	Idee	650,000	3,185,000	2025	POR 20212027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă	O
40		Modernizare și reabilitare Creșa nr. 9	Municipiul Bacău	• în implementare	438,000	2,100,000	2021	POR 20142020	Proiect prioritar

o			Grad de maturitate (idee/	Valoare				Nivel de
Hr. cri.	Titlu program/ proiect	Responsabili și posibili parteneri	in UnpLementâre/ 5FZPTZ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)	estimata (euro) * î euro “ 4.9 lei	Valoare estimată j (lei) )	orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
41	Modernizare și reabilitare Creșa Nr. 19	Municipiul Bacău	Idee	156,000	750,000	2025	POR 2021-2027 P3 / P6, bugetul local, fonduri g guv., alte surse	Lista lungă
42	Modernizare ți reabilitare Creșa Letea	Municipiul Bacău	Idee	156,000	750,000	2025	POR 2021 -2027 P3 / P6, bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
43	Construirea unei grădinițe (inclusiv cu grupe de creșă) în zona Selgros	Municipiul Bacău	Idee	354,000	1,700,000	2027	POR 2021-2027 P6, PNRRC15, buget local, fonduri guv., alte surse	Proiect prioritar
44	Construirea unei grădinițe (inclusiv cu grupe de creță) în zona str. Miorițel-str. Prelungirea Bradului	Municipiul Bacău	Idee	354,000	1,700,000	2027	POR 2021-2027 P6, PNRRC15, buget local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
45	Construirea unei grădinițe (inclusiv cu grupe de creță) în cadrul Școlii Generale Georgeta Mir cea Canei cov	Municipiul Bacău	Idee	354,00Îl	1,700,000	2027	POR 2021-2027 P6, PNRR C15, buget local,	Lista lungă

•		I		¹ Grad de maturitate (idee/	Valoare	1_____________________________________________________	L -		Nivel da--
	Nr. crt.	I-------,-----—----- Titlu program/ proiect	I Responsabili și posibili parteneri	i în implementare/ 5F7 PT/ licitație / evaluare proiect ¹ i / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)	estimată (curo) , • 1 euro = 4 9 lei ___. \|	' Valoare ¹estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte}
			I l		1			liondurl JJV.,1 Lite surse
•	POR 2021- Reabilitarea și _u , . 2027 P3/P6, 46 modernizarea grădiniței _Barfu^P Idee ₀00 1,150,000 ^{2027 U}‘^ta nr. 17 , > > fonduri guv., alte surse POR 20212027 P6, fonduri guv., alte surse POR 20212027 P6, .. Construirea unei crețe In Primăria .. PNRRC15, ... . _s localitatea Faraoani Faraoanl ^oee 313,000 1,500,000 buget local, ^u,“ * fonduri guv., alte surse POR 2021- Reabilltarea și 2027P3/P6, 49 modernizarea școlilor din Primăria Tralan Idee 6isnoo î ooo ooo 2027 buget local, Lista lungă comuna Traian ’ ’ ’ fonduri guv., alte surse Construirea unei POR 2021 50 grădinițe cu program Primăria Giosenf Idee 2027 2027 P6, u«ț_a (unsă ⁵⁰ prelungit in localitatea Prima na uiosem iaee _{3n >000} 1,500,000 PNRRC15, ⁸ Giosenf Buget local,									O

			Grad de maturitate (idee/	Valoare				Nivel de
ti u	Titlu program/ proiect	Responsabili și posibili parteneri	în implementare/ ȘF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / 1 DALI)	“estimăță (euro) * T euro = 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
							Ifondurt guv.J Lite surse J
51	Reabilitarea ș! modernizarea școlilor din comuna Hemefuț	Primăria Hemeiuț	idee	625,000	3,000,000	2027	POR 2021-2027 P3/P6, buget local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
52	Construirea unei crețe ți a unei grădinițe în satul Cri han din comuna Măgura	Primăria Măgura Idee		313,000	1,500,000	2027	POR 2021-2027 P6, PNRRC15, Bugetul local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
53	Construirea unei crețe ți a unei grădinițe în comuna Mărgineni	Primăria Mărgineni	Idee	31,000	150,000	2027	POR 2021-2027 P6, PNRRC15, Buget local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
54	Eficientizarea energetică a școlilor din comuna Nicolae Bălcescu	Primăria Nicolae Bălcescu	Idee	£33,000	4,000,000	2027	POR 2021-2027 P3, buget local, fonduri guv,, alte surse	Lista lungă
55	Program anual de obținere a autorizațiilor sanitare ți ISO pentru	Municipiul Bacau, primării .. UAT-url din ZM Bacău, CJ Bacău		n/a	n/a	2027	Buget local, fonduri guv., fonduri CJ, alte surse	Lista lungă

			Grad de maturitate (idee/	i Valoare	L_____.	\|_____________________________________	---—1	, Nivel de
u Z	Titlu program/ proiect	Responsabili și posibili parteneri ¹ L___	în Implementare/ SF7 PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)	estimată (curo) \| 1 • 1 curo = 1 4.9 lei j	Valoare estimată fleQ	Orizont \| de timp j	Surse de finanțare ¹potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
	[infrastructura de Fnvățământ local	1 \|					1 1
56	Program de dotare a laboratoarelor STEM din cadrul Instituțiilor de învățământ preunlversltar	Primăria Bacău Municipiul Bacau, primării UAT-url din ZM Bacău, CJ Bacău	Idee	4,167,000	20,000,000	2027	POR 2021 -2027 P6, PNRRC15, Buget local, fonduri guv., fonduri CJ, alte surse	Proiect prioritar
57	Program de dotare a Infrastructurii de învățământ cu echipamente IT specifice tranziției către educația digitală	Municipiul Bacau, UAT-url din ZM Bacău	Idee	2,083,000	10,000,000	2027	POR 20212027 P6, PNRR CI5, Buget local, fonduri guv., fonduri CJ, alte surse	Lista lungă
58	Dotare laboratoare de Informatica la toate liceele de profil tehnic	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2025	PNRR C15.13	Lista lungă
59	Dotarea atelierelor din invatamantul cu profil tehnic	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2025	PNRR C15.14	Lista lungă
60	Construire cresa cartier Aviatori	Municipiul Bacău	Idee	1,900,000	9,310,000	2027	PNRR C15.1, POR 6.1	Lista lungă
61	Dezvoltarea unui Campus Școlar Invatamantul Profesional si Tehnic In	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2027	PNRRC15.6	Lista lungă

			Grad de maturitate (idee/	Valoare				Nivel de
Hr. crt.	Titlu program/ proiect	Responsabili și posibili parteneri	in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)	estimată (euro) • 1 euro = 4.9 lei	Valoare estimată (leii	Orizont i de timp	Surse de finanțare potențiale	pr tomate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte}
1	kistem dual- Idocumentatle proiectare 1					I	i
62	Amenajare si modernizare spatii cu destinație de cresa in incinta Grădiniței nr.27	Municipiul Bacău	Idee	20,408	100,000	2025	Buget local	Lista lungă
63	Construire grădiniță s1 cresa • Colegiul Tehnic de Comunicații "N.V. Karpen"	Municipiul Bacău	Idee	42,857	210,000	2027	Buget local	Lista lungă
64	"Educație digitala in Inva taman tul preunfversltar din Municipiul Bacau'-Echipamente IT mobile st alte echlpamente/dlspozltlve electronice menite sa faciliteze desfasurarea actfvttatllor didactice in mediul on-Une- serviciul de consultanta In achiziții	Municipiul Bacău	Idee	3,821,788	18,726,764	2025	Buget local, POC/882/2/	Lista lungă
65	Reabilitare sl modernizare clădire -Grădiniță cu Program Prelungit nr.33 -documentație proiectare	Municipiul Bacău	Idee	20,408	100,000	2025	Buget local	Lista lungă	O
66	Construire Campus Universitar	CJ Bacău	Idee	5,000,000	24,500,000	2027	Buget local, alte surse	Lista lungă

_________________________________________________________________________________________________________

Grad de maturitate (idee/

Valoare

________________‘

Nivel de__

Nr. crt.

-------'—----

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

in implementare/SFr PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)

estimată

(euro)

’ 1 euro =

4.9 lei

Valoare estimată (lei)

1 Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

POR 2021-

Modemtzare șl reabilitare o*² huL,, ,i

,₇ Colegiul Național Municipiul .. . ₇ i„„î *

⁶⁷ Pedagogic ‘Ștefan cel Bacău ^{dee n/ n/ 2027} ' ^c’^l'. ^{L,$ta gă}

Mare'Bacau ^,ond^

guv.alte sune

D4.4.2 Dezvoltarea facilităților pentru elevi fi studenți din cedrul Infrastructurii de învățământ

Realizarea unul proiect de realocare a spatiilor

de învățământ în funcție de necesitățile de școlarizare în unitățile de învățământ	Municipiul Bacău	Idee	20,000	100,000	2023	Buget tocat, alte surse	Proiect prioritar
Realizarea unei strategii sectoriale de dezvoltare a serviciilor de învățământ la nivelul Zonei Metropolitane Bacău	Municipiul Bacău	Idee	41,000	200,000	2023	Buget local, alte surse	Proiect prioritar
Construirea sală de sport la Școala Gimnazială Nlcu Enea	Municipiul Bacău	Idee	47,000	225,000	2025	POR 20212027 P6, CNI, buget local, alte surse	Lista lungă
Construirea sală șl teren de sport la Școala Gimnazială Domnița Mart a	Municipiul Bacău	SF	68,000	325,000	2025	POR 2021 -2027 P6, CNI, buget local, alte surse	Lista lungă

1 inwwwnlw R 1			Grad de maturitate (idee/	Valoare				Nivel de
Nr. cit.	Titlu program/ proiect	Responsabili și posibili parteneri	în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)	estimată (euro) * 1 euro = 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
5	Construirea unei săli de festivități la Școala Gimnazială George Bacovia	Municipiul Bacău	Idee	417,000	2,000,000	2025	POR 20212027 P6, Buget local, alte surse	Lista lungă
5	Construcția unui amfiteatru la Școala Gimnazială Mfron Costin	Municipiul Bacău	Idee	118,000	565,000	2025	POR 20212027 P6, Buget local, alte surse	Lista lungă
7	Construire amfiteatru multimodal la Colegiul Național Gheorghe Vrânceanu	Municipiul Bacău	Idee	118,000	565,000	2025	POR 20212027 P6, Buget tocat, alte surse	Lista lungă
8	Construcție sală de sport și mansardare la Colegiul Mihai Emlnescu	Municipiul Bacău	Idee	583,000	2,800,000	2025	POR 20212027 P6, CNI, buget local, alte surse	Lista lungă
9	Construirea sală de sport la Liceul Tehnologic Petru Rareș	Municipiul Bacău	Idee	104,000	500,000	2025	POR 2021 -2027 P6, CNI, buget local, alte surse	Lista lungă
10	Proiect de creare a unei plaforme Online de resurse Informaționale șl consiliere pentru elevi și studenți și lansarea acesteia prin „Tânărul Inovator", concurs anual pentru elevi și studenți	Municipiul Bacău	Idee	78,000	375,000	2023	POEO 20212027 P1, buget local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă

1 1		H	Grad de maturitate (idee/	\| Valoare		__I_____Nivel de__
Nr. crt.	Titlu program/ proiect	Responsabili și posibili parteneri	în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)	estimară (euro) * f euro = 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	I Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
1	kare să propună soluții inovatoare de rezolvare al (problemelor Municipiului I faacău	1
11	Proiect „Tânărul Antreprenor Băcăuan" de creare a unui program opțional menit să dezvolte în rândul tinerilor serie de competențe antreprenorlale specifice economiei de piață	Municipiul Bacău	Idee	141,000	678,000	2021-2027	POEO 2021-2027 P1	Lista lungă
12	Construire Cămin Nr. 5	Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău	SF	4,167,000	20,000,000	2025	PNRR PVI Ct5, CNt, fonduri guv., alte surse	Lista (ungă
13	Consolidare Cămin nr. 3	Universitatea "V. Alecsandri" din Bacău	PT	3,646,000	17,500,000	2024	PNRR PVI Ct5, CN1, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
14	Reabilitarea si modernizarea bazei sportive în cadrul Universității "Vasile Alecsandri"	Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău	Idee	4,167,000	20,000,000	2025	POR NE 2021-2027 P6, CNI, fonduri guv., alte surse	Lista lungă	o
15	Centru de documentare si informare cu biblioteca integrata ii cabinete de specialitate - Colegiul	Municipiul Bacău	idee	10,204	50,000	2027	Buget local	Lista lungă

	Grad de maturitate (idee/			Valoare				Nivel de
Nr. sfii	Titlu program/ proiect	Responsabili și pasibili parteneri	în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)	estimata {euro) * f euro = 4.9 iei	Valoare estimată (leii	Orizont de timp	Sursc de finanțare potențiale	prioritate. {proiect prioritar/ lista lungă dc proiecte)	)
	\|"N.V. Karpen"-jdocumentatie proiectare [l								)
16	Modernizare si reabilitare Sala de Sport - Școala Gimnaziala "Alexandru loan Cuza"- documentație proiectare	Municipiul Bacău	Idee	15,306	75,000	2025	Buget local	Lista lungă
17	Reabilitare si modernizare Sala de Sport • Școala Gimnaziala "Mihai Dragan*-documentatle proiectare	Municipiul Bacău	idee	6,122	30,000	2027	Buget local	Lista lungă
18	Reabilitare si modernizare Baza Sportiva "Xxxxxxxx Xxxxx'-documentatie proiectare	Municipiul Bacău	Idee	20,408	100,000	2027	Buget local	Lista lungă
1	Proiect de realizare de programe de ucenicie ți stagii de practică pentru elevii ce urmează specializările comerț și construcții.	04,4.3 Creșterea competențelor In cadrul Municipiul _\|dee Bacau		învățământului profesional șl tehnic 78,000 375,000 îf²’'²⁰”			POEO 2021’ 2027 P1	Lista lungă
2	Proiect de schimb de experiență Internațional cu elevii din învățământul tehnic în vederea creșterii calității actului	Municipiul Bacău	Idee	78,000	375,000	2021-2027	Erasmus	Lista lungă

Grad de maturitate (idee/_

Valoare

_____NiveLde_____

Nr. crt.

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)

estimată

(euro)

* î e«ro =

4,9 iei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

leducațlonal și menținerii 1 [interesului elevilor

Proiect de specializare a personalului didactic din învățământul tehnic cu noile tehnologii, inclusiv schimb de experiență internațional

Municipiul Bacău

Idee

104,000

501,000

2021-2027

PNRR P VI C15

Lista lungă

Constituirea unul Cluster educațional - Clusterul de educație pentru dezvoltare durabilă Bacău - platformă de dialog ți colaborare între principalii actori Implicați în educație, mediul economic, instituțiile ți comunitatea locală cu scopul de a sprijini tinerii în formarea lor profesională

Municipiul Bacău, CJ, Universitatea Vasile Alecsandrl Bacău, Inspectoratul Școlar Județean Bacău ți reprezentanți af mediului privat (ex. Aerostat, Barleta, Barrier)

Idee

n/a

2025

n/a

Proiect prioritar

Proiect de combatere a abandonului școlar șl a părăsirii timpurii a copiilor aflăți în risc de excluziune socială prin Informare, orientare și consiliere în cadrul unor centre dedicate aflate în

04.4.4

Municipiul Bacău

Asigurarea accesului echitabil la serviciile de educație

^,dee 78,000 375,000 2021-2027

POEO Z021-2027 P1

Proiect prioritar

Grad de maturitate Odee/_

Valoare___

Nivel de

Nr, crt.

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

în implementare/ SF/ PT/ fi dtațfe- / cy ă 1 u a re p rmect / cerere de f in an ța re / procedura simplificată /

DA LI)

estimată

(eura)

* î euro =

4.9 (ei

Valoare estimată (>cl>

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

Ișcolile șl liceele cu rate I Imari de abandon

	Proiect pilot de sprijin
2	individualizat șl adaptare curtculară pentru copii în risc de abandon din învățământul gimnazial din Școala Gimnazială Octavtan Voi cu și Liceul Nicolae Vasllescu Karpen	Municipiul Bacău	Idee
3	Proiect de monitorizare a tranziției de la educație ți formare profesională ta piața muncii în Municipiul Bacău	Municipiul Bacău	Idee
4	Program de specializare a personalului didactic necesar în crețe (puericultorl)	ISJ Bacău	Idee
5	Campanie de promovare a înscrierii elevilor în învățământului din mediul rural	ZM Bacău, UAT-uri din ZM Bacău	Idee
6	Primii past spre educație, aplicație	Municipiul Bacău	In implementare
7	Dezvoltare anteprescolara prin educație	Municipiul Bacău	In implementare

78,000	375,000	2021-2027	POEO 2021- 2027 P3	Lista lungă
78,000	375,000	2021-2027	POEO 2021-2027 P1/P4	Lista lungă
n/a	n/a	2021-2027	PNRR P VI C15, POEO 2021-2027 P4, fonduri guv.	Proiect prioritar
146,000	700,000	2021-2027	Buget local, alte surse	Lista lungă
869,959	4,262,800	2025	POCU2014- 2020	Proiect prioritar
870,292	4,264,430	2025	POCU 2014- 2020	Proiect prioritar

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________,

Grad de maturitate (Idee/ |

Valoare

|__j

. Nivel de-----

Nr. crt.

---------------—1

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)

estimată

(euro)

• / eura =

4 9 lei

Valoare estimată (Ici)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

04.4.5 Susținerea performanței școlare în rândul tinerilor din învițământul preuntversltar Program de susținere a

1 KX^eade⁵⁰⁰¹^' ^^p1ul Idee 2021-2027 Lista lungi

stimulente elevilor cu ^{Bacau ,46,00}° ^700,000 alte surse

rezultate școlare bune

Sprijin financiar pentru elevii ce provin din ..... . „ . , ,

² cX^r^^ S '^dee »«».«» ²°²’‘²°²⁷ '^Un’^ă

învățământul universitar

Program anual de susținere a orelor u_lmfrint.a

3 suplimentare remediate j Idee 292,000 1,400,000 ²⁰²'-²⁰²⁷ focal, alte Lista lungă

pentru elevii cu rezultate >,-,w,vuv

școlare scăzute ^sur5e

D4.4.6 Mediu universitar recunoscut pe plan internațional ți angrenat tn formarea specializați a tinerilor Proiect pilot de învățare la locul de muncă în domeniul Klnetoterapiei „,

¹ oarteneria^ mediul a®'*^{0 ld}" ^{78,000 375,000 2}°^{23 20271,4} Proiect prioritar

partenenate intre mediul universitar și mediul privat

Organizarea de sesiuni, _u,_lnf,.<_n(1,i Bugetul

2 conferințe, simpozioane, “^un®^p,ul Idee 2021-2027 local. Alte Lista lungă

congrese, expoziții ‘ surse

i • «1 ।			.Gradde_mdtuntate(idce/_	1 Valoare .1				__NJveLde_____
Nr. crt.	Titlu program/ proiect	Responsabili și posibili parteneri	în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificata / DAU}	estimată (eurp) * J eure = 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
3	Elaborarea unul plan de marketing academic la nivelul municipiului Bacău	Municipiul Bacău	Idee	21,000	100,000	2023	Bugetul local, Alte surse	Lista lungă
4	Extinderea ți diversificarea cooperării cu universități din țară ți străinătate în vederea crețterif prestigiului ți atractlvității pentru studențf	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2021-2027	POEO2021-2027 P4, Erasmus+, buget local, alte surse	Lista lungă
5	Diversificarea schimburilor de profesori și studenți cu universități din afara granițelor țării	Municipiul Bacău	Idee	104,000	500,000	2021-2027	Erasmus+, buget local, alte surse	Lista lungă
6	Afilierea la universități, rețele, programe de cercetare, publicații cu recunoaștere internațională	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2021-2027	POR 2021-2027 P1 a(i), Buget local, alte surse	Lista lungă
7	Consolidarea relațiilor cu sectorul privat, structurile de dezvoltare economică și de cercetare relevante pentru promovarea de spfn-offs	Municipiul Bacău	Idee	78,000	375,000	2021-2027	POR 2021-2027 P1	Lista lungă
8	Infrastructură educațională universitară	Universitatea "Vasile	Idee	3,644,000	17,500,000	2021-2027	POR 2021-2027 P6, PNRR P VI	Lista lungă

¹ Grad de maturitate {idee/ I

1 Valoare !

Nivel de-----

ti z

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedura simplificată / DAU)

estimată । (euro)

• 1 euro = 4.9 lei

Valoare estimată (Ici)

____

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

flexibilă. Integrată fi (informatizată (IEUFII)

Alecsandri” din Bacău

015, buget 1 local, fonduri guv. ,1 alte surse

9	Identificarea abilităților SMART prin consiliere profesională (platforma colaborativă cu implemetarea tehnologiilor multimedia)	Universitatea ’Vasile Alecsandri’ din Bacău	Idee	26,000	125,000	2023	POEO 20212027 P4, buget tocat, Proiect prioritar fonduri guv., alte surse
10	Centru de formare SMART pentru învățare pe tot parcursul vieții	Universitatea ’Vasile Alecsandri" din Bacău	Idee	26,000	125,000	2023	POCIOIF 2021-2027, buget local, fonduri guv., alte surse	Lista lungă
11	Transfer tehnologic în domeniul tehnologiilor ecologice ți neconvenționaie	Universitatea ’Vasile Alecsandri" din Bacău	Idee	260,000	1,250,000	2021-2027	POR 20212027 P1	Lista lungă
12	Kinetoterapie -Amenajarea și modernizarea bazei materiale, dotarea cu aparatura modernă de specialitate necesară activităților de predare, cercetare și recuperare	Universitatea ’Vasile Alecsandri" din Bacău	Idee	1,042,000	5,000,000	2025	POR 20212027 P6, PNRR P VI C15, Fonduri guv.	Lista lungă	O

13 Parc IT Universitar

CJ Bacău Idee

2027

Lista lungă

04.5.1. Intervenții de regenerare urbani ți revitalizare a spațiilor Interstițlale din cadrul locuințelor colective

1	Proiect complex de reconfigurare a spațiilor interstițlale dtn ionele dezavantajate din cartierul Carpațl • Letea	Municipiul Bacău	Idee	1,128,668	5,000,000	2017- 2023	POR/P 4.3 sau P 9.1 Buget local, Alte surse	Lista lungă
2	Proiect de reconfigurare a spațiilor interstițlale din cartierul Aviatorilor	Municipiul Bacău	Idee	1,128,668	5,000,000	2017-2023	POR/P 4.3 sau P 9.1 Buget local, Alte surse	Lista lungă
3	Proiect de reconfigurare a spațiilor interstițlale din cartierul Bistrița Lac	Municipiul Bacău	Idee	1,128,668	5,000,000	2017- 2023	POR/P 4,2 Buget local, Alte surse	Lista lungă
4	Proiect de reconfigurare a spațiilor interstițlale din cartierul Republicii	Municipiul Bacău	Idee	1,128,658	5,000,000	2023- 2030	Fonduri europene, Buget local, Alte surse	Lista lungă
1	Crearea unor "pocket parks” în locul garajelor construite ilegal- parcuri de dimensiuni mici,	1 Municipiul Bacău	04.5.2. Dezvoltarea unor centre secundare, centre de cartier ^ldee 1,042,000 5,000,000 ²⁰²⁵				POR	Lista lungă

elemente Interactive

Buget local, alte sune

2,000,000 9,800,000

Hr. cri.

_Gra.cLde_matu ritate. (i dee/_

, Valoare__

| ''Nivel 'de_______

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

i in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificata /

DALI)

estimată

(euro)

* f euro = i

4.9 lei

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

04.5. Peisaj urban atractiv accentuat de o calitate sporit! a locuirii

| Grad de maturitate (idee/ ,

Ya.oare

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________:

Hivcl de -

Hr. crt,

-------J

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)

¹ estimată (curo)

* 1 euro = 4 9 lei

Valoare estimată «eO

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect । prioritar/ (ista । lungă de

proiecte)

04.6. Rețea de spații publice extinsă 11 nivelul zonei metropolitane, ce valorifici principalele puncte sl zone de Interes ți susține coeziunea sociali a comunităților

D4.6.1. Extindere ți modernizarea rețelei de spații publice majore ale zonei metropolitane

1	Proiect de revitallzare a Pieței Centrale	Municipiul Bacău	Idee		2,000,000	1,860,000	2021 -2027	Buget local, Alte surse	Lista lungă
7	Proiect de revitallzare a	Munidplul	Idee				2021 -	Buget local,	Usta lungă
L	Pieței Nord	Bacău	Idee		1,000,000	4,430,000	2027	Alte surse	Usta lungă
3	Proiect de revitallzare a	Municipiul	Idee				2021 -	Buget local,	Lista lungă
	Pieței Sud	Bacău	Idee		1,000,000	4,430,000	2027	Alte sune	Lista lungă
4	Proiect revitalizarea Parcului Vechi din Gârienl	DAT Gârleni	Idee		500,000	221,500	20222027	Buget local, Alte sune	Lista lungă
5	Proiect amenajarea terenului din vecinătatea Primăriei Sărata	UAT Sărata	Idee		500,000	221,500	2023 -2027	Buget local, Alte sune	Usta lungă
6	Proiect de revitallzare piațetă Biserici! înălțarea Sfintei Crud	UAT Xxxxx Xxxxxxxx	Idee		500,000	221,500	2024 2027	Bugetul local, Alte sune	Lista lungă
	04.6.2. Revitalizarea țl extinderea sistemului de spații verzi de la nivelul municipiului
1	Proiect de reabilitare sl modernizare Parc Gherălețtl	Municipiul Bacău	Achiziție lansată	pentru	..... 3,000,000 (101,010 DAU)	14,700,000 (494,949 DAU)	2021 2023	Buget local, - POR 7.2, POR 3.7, Alte sune	Lista lungă
7	Proiect de revitallzare a	Municipiul	PT				2021 •	Buget local,	Lista lungă
4	parcului Catedralei	Bacău	r I		124,154	550,000	2023	Alte sune	Lista lungă

Nr. cri.

. Grad dc maturitate_{idee/_

Valoare___

Nivel de

Titlu program/ proiect

Responsabili și posibili parteneri

în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată /

DALIJ

estimată

(euro)

* J euro =

4.9 /el

Valoare estimată (lei)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

3	Proiect de modernizarea parcului CFR (concurs arhitectură)	Municipiul Bacău	Idee	500,000	2,215,000	2021 • 2023	POR/P 4.2 Buget local, Alte surse	Lista lungă
4	Proiect complex - Parcul Sporturilor (zona Stadionului Municipal)	Municipiul Bacău	Idee	2,000,000	8,560,000	2023 2027	Buget local, Alte surse	Lista lungă
5	Proiect de amenajare a unui parc în zona Izvoare	Municipiul Bacău	Idee	500,000	2,235,000	2021 • 2023	POR/P 4.2 Buget local, Alte surse	Lista lungă
b	Proiect de amenajare a unui parc în zona Letea	Municipiul Bacău	Idee	500,000	2,215,000	2021 - 2023	POR/P 4.2 Buget local, Alte surse	Lista lungă
7	Proiect de amenajarea a unul parc pentru cartierul CFR (str. Tineretului)	Municipiul Bacău	Idee	350,000	1,550,500	2021 - 2023	POR/P 4.2 Buget local, Alte surse	Lista lungă
8	Grădina Nordului -proiect de amenajare a unei grădini în zona Nordului	Municipiul Bacău	Idee	250,000	1,107,500	2023 - 2027	Buget local, Alte surse	Lista lungă
9	Proiect complex de revltalizare a zonei din jurul Parcului Vaslle Alecsandri	Municipiul Bacău	Idee	350,000	1,550,500	2023 • 2027	Buget local, Alte surse	Lista lungă

1 I		1	Grad de maturitate (idee/	Valoare				Nivel de	O
Hr. crt.	Titlu program/ proiect	L__- Responsabili >1 posibili parteneri	in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / . procedură simplificată / DALI)	estimată \| (curo) • 1 euro = ' 4.9 lei	Valoare I estimată (lei)	I Orizont , de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)	O
10	Proiect de reabilitare si modernizare Parc Cancicov	Municipiul Bacău	Achiziție lansată pentru DAU	10,000,000 (101,010 pentru DALI)	49,000,000 (494,949 pentru DALI)	2027	Buget local, POR 7.2, POR 3.7, Alte sune	Lista lungă
1	Proiect de amenajare a piațetei Prefecturii	04.6.3. Revitaltzarea spațiilor publice de mici dimensiuni Municipiul _\|d Bacău ^{1 ee} 50,000 221,500				2021 -2023	Buget local, Alte surse	Lista lungă
2	Proiect de revitallzare/ amenajare piațeta Bisericii Precista	Municipiul Bacău	Idee	100,000	443,000	2021 - 2023	Buget local, Alte surse	Lista lungă
3	Proiect de amenajare a unui scuar în cartierul Șerbănețtl (etapa 1)	Municipiul Bacău	Idee	100,000	443,000	2021 -2023	Buget local, Alte surse	Lista lungă
4	Proiect de amenajare a unui scuar în cartierul Șerbănețtl (etapa 2)	Municipiul Bacău	Idee	100,000	443,000	2023 -2030	Buget local, Alte surse	Lista lungă
5	Proiect de amenajare a unui scuar în cartierul CFR	Municipiul Bacău	Idee	50,000	221,500	2021 - 2023	Buget local, Alte surse	Lista lungă
6	Program de revttaltzare a spațiilor publice de mici dimensiuni	Municipiul Bacău	Idee	250,000	1,107,500	2021 2027	Buget local, Granturi pentru ONG-uri (EEA Grants, etc.)	Lista lungă
7	Amenajare locuri de joaca in Municipiul Bacau - Parc Catedrala	Municipiul Bacău	Idee	14,286	70,000	2025	Buget local	Lista lungă

1.1 1			Grad de maturitate (idee/	Valoare	l - W‘			Nivel de
Nr. crt.	Titlu program/ proiect	Responsabili și posibili paseri eji	in Implementare? Sr/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare l procedură simplificată / DALI)	estimată (euroj ' 1 eura = । 4.9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
8	Amenajare locuri de joaca in Municipiul Bacau 5tr. Cornlsa-Bistritel	Municipiul Bacău	Idee	2,102	10,300.30	2025	Buget local	Lista lungă
9	Amenajare locuri de joaca In Municipiul Bacau- Str. Toamnei	Municipiul Bacău	Idee	2,225	10,900.25	2025	Buget local	Lista lungă
10	Amenajare loc de joaca copii ANL 32-46 (Loc de Joaca ANL 50 bis)	Municipiul Bacău	Idee	33,013	161,762	2025	Buget local	LI sta lungă
11	Amenajare loc de joaca copil ANL 32-46 ILetea 32)	Municipiul Bacău	Idee	10,972	53,762	2025	Buget local	Lista lungă
12	Amenajare loc de joaca copii - ANL 32-46 documentație proiectare	Municipiul Bacău	Idee	10,204	50,000	2025	Buget local	Lista lungă
13	Amenajare locuri de joaca in Municipiul Bacau- documentație proiectare	Municipiul Bacău	Idee	204	1,000	2025	Buget local	Lista lungă
14	Amenajare plateta culturala - Parc Cancicov	Municipiul Bacău	Idee	7,286	35,700	2025	Buget local	Lista lungă
15	Reabilitare si modernizare locuri de joaca existente -documentație proiectare	Municipiul Bacău	Idee	30,612	150,000	2025	Buget local	Lista lungă

Titlu program/ proiect

Amenajare cămine culturale

CJ Bacău

¹ Grad de maturitate (Idee/

' Valoare___1

Niveldc

in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect

/ cerere de finanțare / procedură simplificată /

DALII____________।

estimată

(euro)

* 1 euro =

4 9 lei l

Valoare estimată (lei»

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale ।

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

D4.6.4. Amenajarea căminelor culturale

Idee

2021

1,000,000 4,410,000 2027

Buget local, Granturl pentru ONG- Lista lungă uri (EEA Grants, etc.)

Limitâ unități administrative teritoriale de bază

Infrastructură de transport rutier

—..... Drum național

----- Drum j u dețe a n

Drumuri ți străzi locale

04 04 1/04 2/04.3

04A^uraraa da servicii &ocialu destinate perioerrelor vârstoice

04.1 1 Asigurarea de servicii sociale destinate persoanelor cu durabilități

OU 4 Asigurarea de servicii sociale pentru persoanele defavorizate

04. J 1 Hcrphetanșa spațiilor publice urbane ți a utilităților

04.3.1. Reabilitarea modernizareainfrastructurii exutcnte de sănătatif

infrastructură de transport feroviar

Cale ferată

Sursa: Prelucrare proprie

Limită unități administrative teritoriale de ba/â

infrastructură de transport rutier —— Drum național

---- Drum județean

Drumuri >i străzi locale infrastructură de transport feroviar —— • Cale ferată

04 044/046

04 4 1 RvabiliUrv^. moder nutrea |i dota.'«a infrastructurii de învățământ

Hi 04 4 2 Oarvoiarca *a* 4iiacii<x pentru elevi m studenți din cadrul mfrastructur de învățământ

|H 04 6 1 tkdnda'e *• mcoerniiarea rețelei de spații publice maior» ai» tonei metropolitan»

4 6 2 Rcvitalmuea ți extinderea sistemului de ipat" verji de la nivelul municipiului

04 6 3 Revitaiiiarea spatiilor publ<» de met dimensiuni

Sursa: Prelucrare proprie

Limită unități administrative teritoriale de bată infrastructură de transport rutier Drum național

—*— Drum județean

Drumuri și străzi locale

Infrastructură de transport feroviar

Cale ferată

04 04 5

D4.S.1 Intervenții de regenerare urbană sl revitaUzare a spațiilor interstiții? din cadrul locuințelor colective

Sursa: Prelucrare proprie

Urnită unități administrative teritoriale de baiă

limită ADi Zona Metropolitana

Bacău

Rețeaua ce localități

Municipiu reședință de județ @ Municipiu

® Oraș

Infrastructură de trampon ruPer

-- Drum națiunii¹

---- Drum județean

Drumuri s strSn locale

Infrastructură de transport feroviar

—• Cale ferată

04/04 1/04.3

04.13. Asigurarea de servicii sociale destinate pers o a retor cu dtr abilități

04.3 1 Reabiluarea/moderni«rea infrastructurii existente de sân State

043 2 Extinderea Infrastructurii si serviciilor medicale la nivelul întregii tone metropolitane

Sat reședință de comună

Sat

Sursa: Prelucrare proprie

Hr. crt.

8.1.5. OB ECTVUL STRATEG C 05 ZONA METROPOLTANĂ BACĂU - REGiUNE A TINER LOR, SPORTULUI Șl CULTURII

Titlu program/proiect

Responsabili | și posibili | parteneri

Grad de maturitate (idee/ in implementare/SF/PT/ licitație / evaluare proiect j / cerere de finanțare / | procedură simplificată / DAU)

Valoare estimată (euro)

* f euro -4.9 lei

Valoare estimată 1

(lei)

1 I

de timp

Surse de finanțare potențiale

Hivel de prioritate (proiect prioritar/ Irsta lungă de proiecte)

OS. Zona Metropolitan* Bac*u - regiune a tinerilor, sportului |1 culturii

05.1. Vitalitate cultural* crescut*, susținut* de o ofert* cultural* adaptati diverselor categorii de public local f1 extern

05.1.1. Dezvoltare f! consolidarea capacitițll de planificare strategici In domeniul culturii fl al politicilor de tineret

1	Crearea unei infrastructuri suport de incubare a afacerilor -"Hub pentru tineret” Cinema Orizont	Municipiul Bacău	In implementare	4,361,350	21,370,617	2021-2023	POR 20142020	Proiect prioritar
2	Elaborarea fi implementarea strategiei culturale a Zonei Metropolitane Bacău	Municipiul Bacău, UAT-uri din ZM Bacau	Idee	30,000	147,000	2021-2023	POR 20212027, Buget local, Alte surse	Proiect prioritar
3	Elaborarea fl Implementarea agendei culturale multianuale a Municipiului Bacău	Municipiul Bacău	idee	250,000	1,225,000	2021-2027	Buget local, Buget parteneri, Alte surse	Proiect prioritar
4	Politică de protejare fi valorificare a monumentelor Istorice prin Integrarea măsurilor de sacțiuni financiare cu cele de sprijin tehnic, financiar fi administrativ acordat proprietarilor monumentelor istorice, In	Municipiul Bacău, OAR	idee	1,000,000	4,900,000	2022-2027	Buget local, buget de stat, alte surse	Lista lungă

Hr. crt.

I .

| Grad de maturitate (idee/ în Implementare/ SF/ PT/ •

| Valoare , estimată * |

Titlu program/proicct '

' Responsabili 1 și posibili

। parteneri 1

1__

licitație 7 evaluare proiect

¹ / cerere de finanțare / procedură simplificată / '

DAU)

(euro)

• 1 euro = '

4.9 lei !

[vederea realizării de lucrări de restaurare, reabilitare și/sau conservare, în acord cu prevederile Legii nr. M22/2001

!__Nivel de

Valoare estimată (lei)

' Orizont | de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect

¹ prioritar/ lista lungă de proiecte)

Actualizarea politicilor, planurilor și strategiilor in domeniul tineretului >1 sporturilor

Municipiul Bacău, UAT-uridinTM Bacau

40,000 196,000 ^2O2,-^M“ iue surse ’ ^t prioritar

05.1.2. Dezvoltarea ți descentralizarea infrastructurii culturale, pentru evenimente fl petrecerea timpului liber

POR 2021-

1	Centrul Cultural Multifuncțional Bacău	CJ Bacău	Idee	20,000,000	98,000,000	2021-2027	2027 P7 (e (), Buget local, Alte surse	Proiect prioritar
2	Reabilitare, modernizare ș1 digitizare Vtvariu	Municipiul Bacău	Idee	10,056,020	49,274,500	2021-2027	POR 20212027 P7 (el), Buget local, Alte surse	Proiect prioritar
3	Reabilitare si Consolidare Palat Administrativ Municipiul Bacău (renovare, modernizare Palat Administrativ)	Municipiul Bacău	Idee	7,000,000	34,300,000	2021-2027	POR 20212027 P7 (e 1), Buget local, Alte surse	Proiect prioritar
4	Modernizarea șl dotarea centrului Cultural George Apostu (organizare spațiu multimedia)	Ministerul Culturii, Municipiul Bacău	Idee	72,327	354,400	2023-2030	POR 20212027 P7 (e I», Buget local, Buget	Proiect prioritar

Hr. crt.


Titlu program/proiect 1	r-- Responsabili șl posibili parteneri
1	I
Reabilitarea și modernizarea Teatrului George Bacovia	Municipiul Bacău
Reabilitarea și modernizarea ansamblului „Hotel Central șt Teatrul Bacovia", municipiul Bacău	Municipiului Bacău
Modernizare Filarmonica Mihail Jora	CJ Bacău
Reamenajare și dotare săli expoziții Muzeul de Istorie	CJ Bacău
Modernizare și dotare Muzeu de Artă	CJ Bacău

Modernizare și reabilitare

Muzeul de Științele Naturii "Xxx Xxxxxx"

CJ Bacău

Grad de maturitate (idee/ in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect \| / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)	Valoare î estimată -*- —.------- 1		\|		¹ Nivel de prioritate
	(curo) \| • f euro = ¹ 4.9 M [__J	Valoare estimată । (Ici) I________________________________________	Orizont O	Surse de finanțare potențiale	(proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
1				Ipartenerl, Lite surse
Idee	1,356,122	6,645,000	2021-2027	POR 20212027 P7 (ei), Buget local, Alte surse	Proiect prioritar
Contract semnat pentru realizarea DAU	11,934,650 (fara TVA)	59,076,517 .50 (fara TVA)	2027	POR 2021 • 2027 P7 (e 1), Buget local, Alte surse	Listă lungă de proiecte
în Implementare	n/a	n/a	2021-2027	POR/776/3/1	Proiect prioritar
Idee	n/a	n/a	2021-2027	POR 20212027 P7 (e 1), PNRR C11(12), Buget tocat, Alte sune	Proiect prioritar
idee	n/a	n/a	2021-2027	POR 20212027 P7 (e 1), PNRR C11(I2), Buget tocat, Alte surse	Proiect prioritar
idee	n/a	n/a	2021-2027	POR 20212027 P7 (e 1), PNRR C11(12), Buget local, Alte surse	Proiect prioritar

tir. crt

1 1 1

। Grad de maturitate (Idee/ ,

Valoare 1

1--------------------------------------------------------------------1

1------Nivel de

Titlu program/proiect

Responsabili șl posibili parteneri |

inimplementarerSTZPT/ ] | licitație / evaluare proiect

/ cerere de finanțare / . procedură simplificată /

1 estimată | (curo)

‘ 1 curo =

| Valoare estimată (lei)

| Orizont

do timp

¹ Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect | prioritar/ lista lunga de

DALI)

4.9 lei

proiecte)

11	Lucrări de intervenție pentru Imobilul "Casa Alecsandrf (reabilitare Casa Memorială Vasile Alecsandri)	Municipiul Bacău	Idee	1,500,000	7,350,000	2021-2027	POR 20212027 P7 (e 1), PNRRC1KI2), Buget local, Alte surse	Lista lungă
12	Construire cămin cultural In comuna Berefti-Bistrtța	CJ Bacău	Idee	408,163	2,000,000	2021-2023	POR 20212027, buget local, alte surse	Lista lungă
13	Construire cămin cultural In comuna Odobeștl	CJ Bacău	Idee	408,163	2,000,000	2021-2023	POR 2021-2027,buget local, alte surse	Lista lungă
14	Construire cămin cultural în comuna Traian	CJ Bacău	idee	408,163	2,000,000	2021-2023	POR 20212027, buget local, alte surse	Lista lungă
15	Construire cămin cultural in satul Hoit, comuna Letea Veche	CJ Bacău	idee	408,163	2,000,000	2021-2023	POR 2021-2027,buget local, alte surse	Lista lungă
16	Construire clădire pentru Biblioteca Județeană	CJ Bacău	idee	1,020,408	5,000,000	2021-2023	POR 20212027 P7 (e 1), Buget local, Alte surse	Proiect prioritar
17	Construirea unul Muzeu Etnografic	Municipiul Bacău, instituții culturale,	idee	1,530,612	7,500,000	2023-2030	POR 20212027 P7 (e 1), PNRRC1KI2),	Lista lungă

W JH	Titlu program/prolect	! Grad de maturitate (idee/		i Valoare I estimată (euro) • 1 euro = । 4 9 lei \|		I .		Nivel de	o
W JH	Titlu program/prolect	Responsabili 1 șt posibili parteneri	in implementare/ SF7 P T 7 licitație 7 evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificata 7 DAU)	i Valoare I estimată (euro) • 1 euro = । 4 9 lei \|	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)	o
						i	iBuget local, 1 Uite surse
18	Modernizare ;l amenajare Centru de Evenimente Cinema Central	Municipiul Bacău	Idee	452,041	2,215,000	2021-2027	POR 20212027 P7 (e 1), PNRR C11(I7), Buget local, Alte sune	Lista lungă
1»	Reabilitare clădire biblioteca	Municipiul Bacău	Notă conceptuală Temă de proiectare	2,020,000	9,898,000	2027	PNRR C5.1.4, POR 7.2, Ambasada Amerldl	Lista lungă
20	Reabilitare Casa Rafalla	Municipiul Bacău	Idee Expertiza tehnica	1,300,000	6,370,000	2027	PNRR C5.1.4, POR 7.2, Ambasada Amerldl	Lista lungă
21	Program integrat de reabilitare, modernizare, creare drumuri de acces către obiectivele culturale din municipiul Bacău țl Zona Metropolitană Bacău	Municipiul Bacău, CJ Bacău, UAT-uri din ZMB	Idee	700,000	3,430,000	2021-2027	POR 2021 -2027 P7 (e 1), PNRR C11(14), Buget local. Alte sune	Lista lungă
22	Reabilitarea obiectivului de patrimoniu Sinagoga Cereallstilor, strada Ștefan cel Mare, nr. 5bfs	Municipiul Bacău	Idee	n/a	n/a	2027	PNRR C5.1.4, POR 7.2, alte sune	Lista lungă	C )

	I I		1 Grad de maturitate (idee/	' Valoare			_____	Nivel de
Nr. crt;	I----------------------------------------------------------------------------------------------------- । Titlu program/proiect	' Responsabili și posibili parteneri 1 ¹	। în implementare/ SH PI/ licitație / evaluare proiect I / cerere de finanțare / I procedură simplificată / DAU)	estimată (euro) • 1 euro -4.9 lei	Valoare । I estimată (lei) I	¹ Orizont ' \| de timp ¹ 1 . 1	Surse de finanțare	prioritate (proiect ¹ prioritar/ lista lungă de proiecte)
	D5.1.3. Diversificarea ofertei culturale printr-o agendă multianuală de evenimente șl activități la nivel metropolitan
1	Activități recreative In case memoriale	Municipiul Bacău	idee	86,792	425,280	2023-2030	PNRR C11(15), Buget local, Ministerul Culturii, Alte surse	Lista lungă
2	Proiect pilot educațional Muzeul de Artă	CJ Bacău	idee	4,520	22,150	2021-2027	PNRR C11(I5), Programul Creative Europe, Buget local, Ministerul Culturii, Atte surse	Lista lungă
3	Realizarea unor proiecte culturale de educare a tinerilor în sectorul artelor stradale	Municipiul Bacău, ONG-uri. Instituții culturale	idee	51,020	250,000	2022-2025	PNRR C11(15), Erasmus», Buget local, alte surse de finanțare	Proiect prioritar
4	Program de valorificare a patrimoniului imaterial prin dezvoltarea programelor culturale și educaționale de arte și meserii adresate tinerilor (tabere de creație pentru copii și tineri artiști, ateliere de recondiționate, ateliere de creație, ateliere de sculptură) - afilierea la	Municipiul Bacău, ONG-urt, Instituții culturale	Idee	102,041	500,000	2023-2030	PNRR C11(15), Programul Creative Europe, Erasmus-, Buget local. Ministerul Culturii, Alte surse	Lista lungă

			Grad de maturitate (idee/	Valoare	__I	I___________________________________________________		Nivel de
r u _____________________J	Titlu program/proiect	Responsabili >i posibili parteneri	in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / । procedură simplificată / DALI)	estimată (euro) * 1 euro = 4.9 tei	Valoare estimată (Ici)	Orizont de timp - \|	Surse de finanțare potențiale	prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)	O
rețelele europene ;l internaționale						I			O
5	Desfășurarea proiectului Piațeta Artelor - loc de expunere pentru artiștii locali în Parcul Cancicov	Municipiul Bacău, ONG-uri, instituții culturale	Idee	61,224	300,000	2021-2023	PNRR €11(15), Buget local, Ministerul Culturii, Alte surse	Proiect prioritar
6	Organizarea de evenimente culturale majore / recurente / de tradiție la nivel local șl național: ZIDART Bacău, Street Delfvery Bacău, ID FEST, Les Films des Cannes Bacău, Zilele Filmului Românesc Bacău etc	Municipiul Bacău, ONG-uri, Instituții culturale	în implementare	n/a	n/a	2021-2027	PNRR C11(15), Programul Creative Europe, Buget local, Ministerul Culturii, Alte surse	Proiect prioritar
7	Dezvoltarea unei platforme privind calendarul anual / multtnual al activităților culturale de la nivelul zonei metropolitane (poate fi cuplat șl cu alte tipologii de evenimente și inclus în cadrul platformei de promovare turistică)	Municipiul Bacău, UAT-url din ZMB ONG-uri, instituții culturale	Idee	25,000	122,500	2021-2027	Buget local, alte surse de finanțare	Proiect prioritar
8	Sprijinirea organizării de evenimente culturale inedite prin asociere In	Municipiul Bacău, UAT-url din ZM	idee	25,000	122,500	2021-2027	PNRR C11(15), Buget local,	Lista lungă

Nr. crtl

Titlu piograrn/proiect

I Responsabili

1 și posibili | . parteneri

. J

Grad de maturitate (idee/ nplcmentare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / ¹ procedură simplificată / DAU)

1 Valoare estimată (curo)

* 1 euro = 4.9 lei i________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

—

Valoare estimată (lei)

¹----

1 Orizont ‘ do timp

1-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Surse de 1 | finanțare potențiale

Ntvol de prioritate (proiect ¹ prioritar/ (ista lungă de ¹ proiecte)

locații noi (spre exemplu, spectacole de muzică, teatru, film etc. în grădini de vară / în spațiile dintre blocuri / în piațete / în spații industriale / în mijlloace de transport etc.)

I Bacau, ONG-uri, instituții culturale

Program de organizarea Municipiul

de spectacole Itinerante Bacău, UAT-

și de activități uri din ZM

educaționale în Bacau, ONG-

localltățile din Zona uri, Instituții

Metropolitană Bacău culturale

Buget local, 2021-2027 alte surse de Lista lungă finanțare

D5.1.4. Sprijinirea activității și dialogului intre actorii culturali la nivel metropolitan

Creșterea mobilității la
j	nivel internațional pentru	Municipiul	idee
	artiștii băcăuani ți operele lor	Bacău

Program de rezidente pentru regizori (inclusiv locuințe de serviciu)

Municipiul

Bacău, Teatrul idee Bacovla

31,643

155,050

Buget local, Erasmus», 2023-2030 ^pr0«^ramulzuzjzoju creative

Europe, alte surse

Lista lungă

18,986

93,030

Buget local, Erasmus»,

2023-2030

Europe, alte surse

Lista lungă

Program de rezidențe de creație la Centrul Cultural George Apos tu

Municipiul Bacău

Idee

21,698

106,320

Buget local, 2023-2030 Erasmus», Programul

Lista lungă

fir. crt.

, - i Grad de maturi țațe (Idee/

.__Valoare 1

Nivel de

Titlu program/proiect ।

| Responsabili și posibili parteneri

în Implementare/ SF/ PT/ 1 licitație / evaluare proiect ¹l / cerere de finanțare / ' 1 procedură simplificată /

DAU)

estimata (curo)

’ r euro = \ 4.9 lei

Valoare

। estimată (lei) ¹

i Orizont ' de timp ।

Surse do finanțare potențiale

----prior itate----

(proiect ¹

prioritar/ lista lungă de proiecte)

(Creative

Europe, alte 1

.surse

4	Dezvoltarea și facilitarea de partenerfate șl proiecte naționale și internaționale	Municipiul Bacău	în Implementare	45,204	221,500	2021-2023	Buget local, Erasmus-, Programul Creative Europe, alte surse	Proiect prioritar
5	Program de formare In domeniul managementului cultural	Municipiul Bacău	idee	94,929	465,150	2021-2027	POR 20212027, Buget local, EEA Grants, Alte surse	Lista lungă
6	Realizarea șl promovarea periodici a unul catalog privind sursele disponibile de finanțare pentru actorii culturali	Municipiul Bacău	Idee	10,204	50,000	2022 -2027	PNRRC11(I6), Buget de stat, Buget local, alte surse de finanțare	Lista lungă
7	Realizarea unei platforme Integrate de dtatog șl promovare în domeniul cultural (cartarea actorilor culturali, oportunități în domeniul	Municipiul Bacău	idee	50,000	245,000	20222025	Buget de stat, Buget tocat, atte surse de finanțare	Proiect prioritar
8	Organizarea unor grupuri de lucru periodice cu actori reprezentativi din	Municipiul Bacău, Instituții culturale	Idee	n/a	n/a	2022 - 2027	Nu necesită costuri suplimentare	Proiect prioritar

602

Nr. crt.	I Titlu program/proicct	Responsabili , și posibili parteneri 1 1	। Grad dc maturitate (idee/ în implementare/ 5F/ PT/ licitație / evaluare proiect ₍/ cerere de finanțare / 1 procedură simplificată / DALI)	1 Valoare \| estimată (curo) \| * 1 curo = 4.9 lei '	I Valoare I estimată I (lei) I ।	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale I I	Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
	sectoarele culturale țl creative
9	Dezvoltarea unui program de bugetare participativi pentru mtcroevenimente ș! evenimente urbane cultural-artlstice, cu tematici anuali	Municipiul Baciu	Idee	122,449	600,000	2021-2027	Buget local	Lista lungi
10	Program anual ți multianual de finanțare nerambursabili a proiectelor în domeniul cultural. Inclusiv cele dezvoltate în partenerlat	Municipiul Baciu	Idee	700,000	3,430,000	2021-2027	Buget local, alte surse	Proiect prioritar

05.2. Infrastructuri sportivi șl de «|rement dezvoltați, cu o ofer ti de evenimente sportive |i de petrecere a timpului liber care iustin vocația de oraș al sportului

D5.2.1. Dezvoltarea infrastructurii de sport ți de agrement a municipiul Baciu ț1 a Zonal Metropolitane Baciu prin construcția și amenajarea de noi facilități sau reabilitarea, revltallzarea, modernizarea șl dotarea Infrastructurii existente

Proiect complex - Parcul

Sporturilor (zona Stadionului Municipal)

Municipiul Bacău

Idee

1,808,163

8,860,000

2023-2030

Bugetul local, Alte surse

Lista lungă

Program de amenajare a unor dotări sportive în cartierele de locuințe colective (mese ping pong, terenuri de baschet

Municipiul Bacău

idee

135,612

664,500

2021-2030

Bugetul local, Alte surse

Proiect prioritar

sau volei, locuri pentru fitness exterior etc.)

Hr. crt.

Titlu program/proicct

Responsabili șl posibili

I Grad de maturitate (Idee/ ¹ in implementare/ SF/ PT/ 1 licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată / DAU)

Valoare । estimată

(curoj

| * 1 euro =

4 9 iei

Valoare estimată (lci>

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista (ungă de proiecte)

3	Proiect de amenajare a unei piste de alergat în lungul malurilor Bistriței	Municipiul Bacău	Idee	45,204	221,500	2021-2030	POR 2021-2027, Bugetul local, Alte surse	Lista lungă
4	Proiect pentru amenajarea unei piste de alergat între parcul Cancicov șl Stadionul Municipal.	Municipiul Bacău	Idee	45,204	221,500	2021-2023	Bugetul local. Alte surse	Proiect prioritar
5	Proiect pentru amenajarea unul skatepark	Municipiul Bacău	idee	22,602	110,750	2021-2023	Bugetul local, Crowdfunding, Alte surse	Proiect prioritar
6	Proiect de construire a unei Săli Polivalente	Municipiul Bacău	Idee	19,089,826	93,540,148	2021-2023	Compania Națională de Investiții	Proiect prioritar
7	Consolidare ți modernizare Stadionul Municipal	Municipiul Bacău	Idee	5,306,122	26,000,000	2021-2027	CNI/PPP, Buget local, alte surse	Lista lungă
8	Reabilitarea ți modernizare baza sportivă „Xxxxxxxx Xxxxx”	Municipiul Bacău	Idee	1,200,000	5,880,000	2021-2023	POR Nord-Est 2021-2027 P6 (d il)/POR 7,2, Bugetul local, Alte surse	Proiect prioritar
9	Amenajarea spațiilor de agrement din comuna Hemeiuș	Municipiul Bacău, ZM Bacau	Idee	163,265	800,000	2021-2027	Bugetul local, Alte surse	Lista lungă

Hr. crt.	I Titlu program/proiect I	। Responsabili i si pasibili । ¹	\| Grad de maturitate (idee/ i in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect \| / cerere de finanțare / procedură simplificată / OALI)	\| Valoare estimată (euro) । * ( euro = \| ^49lei '	Valoare estimată (left	Orizont \| de timp ।	Surse de ' finanțare	Nivel de prioritate (proiect , prioritar/ lista lungă de proiecte)
10	Proiect de amenajare a unei grădini botanice	Municipiul Bacău	idee	1,000,000	4,900,000	2021-2025	Bugetul local, Alte surse	Lista lungă
11	Proiect de amenajare a unei grădini zoologice urmărind principiile protecției ți tlguranțel animalelor	Municipiul Bacău	idee	1,000,000	4,900,000	2021-2027	Bugetul local, Alte surse	Lista lungă
12	Proiect de amenajare a unor zone verzi șl de agrement în comuna Cetea Veche	Municipiul Bacău, ZM Bacau	Idee	163,265	800,000	2021-2027	POR 20212027 P3, Bugetul local, Atte surse	Lista lungă
1J	Proiect de construire bază sportivă în comuna Odobești	Municipiul Bacău, ZM Bacau	Idee	500,000	2,450,000	2021-2027	POR 20212027 P6 (d II), CNI, Buget local. Buget de stat	Lista lungă
14	Modernizarea spațiilor de agrement din comuna Nicolae Bălcescu	Municipiul Bacău, ZM Bacau	idee	204,082	1,000,000	2021-2027	Bugetul local, Alte surse	Lista lungă
15	Amenajare Parc de agrement Zona Blcaz Chimiei Izvoare	Municipiul Bacău	idee	10,000,000	49,000,000	2027	POR 7.2, POR 3.7	Lista lungă
16	Moderntzarea/extlnderea sălii de atletism	DJTS Bacău	Idee	n/a	n/a	2023	POR 20212027 P6 (d li), Bugetul local. Alte surse	Lista lungă

tir. crt.

| Grad de maturitate (idee/

Valoare

Nivel de

Titlu program/proicct

Responsabili ți posibili parteneri

in implementare/SF/PT/ 1 licitație / evaluare proiect j / cerere de finanțare / procedură simplificată /

estimată (euro)

। * 1 euro -

Valoare estimată «el)

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de

DALII

4 9 lei _{

proiecte!

17	Construire Baza Sportiva Sala Polivalenta a Sporturllor-documentatie proiectare	Municipiul Bacău	Idee	10,204	50,000	2027	Buget local	Lista lungă
1B	Construire baza sportiva TIP 1, strada General Ștefan Guse, nr.2-documentație proiectare	Municipiul Bacău	Idee	20,408	100,000	2027	Buget local	Lista lungă
19	Construire Stadion Municipal Bacău, str. Pictor Aman, nr. 94-documentatie proiectare	Municipiul Bacău	Idee	91,837	450,000	2030	n/a	Lista lungă
20	Construirea Athletic Park .Xxxxx Xxxxxxx"	CJ Bacău, Municipiul Bacau	Idee	3,000,000	14,700,000	2027	n/a	Lista lungă

D5.2.2. Dezvoltam țl promovarea ofertet de activități de sport >1 de agrement ț1 promovarea unul stil de viață sănătos

1	Găzduirea unui eveniment național de sporturi gravitaționale (skateboard, mountalnbike etc.)	Municipiul Bacău	idee	9,041	44,300	2021-2027	Bugetul local, Parteneriat Public Privat	Lista lungă
2	Găzduirea campionatului național de streetball	Municipiul Bacău	idee	9,041	44,300	2021-2027	Bugetul local, Parteneriat Public Privat	Lista lungă
3	Găzduire Cupa României la Fotbal	Municipiul Bacău	Idee	14,286	70,000	2021-2027	Bugetul local, Parteneriat Public Privat	Lista lungă

Nr. crt.	1 । Titlu program/proiect 1 . J	Responsabili ți posibili । parteneri	i Grad de maturitate (idee/ în implementare/ SF/ PT/ 1 ¹ licitație / evaluare proiect 1 / cerere de finanțare / । procedură simplificată / \| DALI)	1 Valoare estimată (curo) “ 1 euro = ¹ 4.9 lei	I Valoare estimată (Ici)	I Orizont \ de timp । i	i Surse de finanțare potențiale \|	¹ Nivel de ¹ prioritate (proiect prioritar/ lista । lungă de 1 proiecte) 1
4	Găzduire competiție de tenis de Interes național	Municipiul Bacău	Idee	20,408	100,000	2021-2027	Bugetul local, Partenerlat Public Privat	Lista lungă
5	Crearea unei campanii de promovare a unui stil de viață sănătos, cu Implicarea tuturor generațiilor ți acordarea de premii	Municipiul Bacău	Idee	18,082	88,600	2021-2027	Bugetul local, Erasmus», Alte surse	Proiect prioritar
6	Organizarea unul maraton anual în Municipiul Bacău pentru susținerea unul stil de viață sănătos	Municipiul Bacău	Idee	18,082	88,600	2021-2027	Bugetul local, Alte surse	Lista lungă
7	Crearea de oportunități suplimentare pentru persoanele din toate categoriile de vârstă cu scopul de a deveni mal active din punct de vedere fizic prin recreere ți activități sportive	Municipiul Bacău	idee	18,082	88,600	2021-2027	Bugetul local, Alte surse	Lista lungă
8	Program anual țl multlanual de finanțare nerambursabilă a proiectelor in domeniile de tineret țl sport	Municipiul Bacău, cluburi sportive, ONG-uri	idee	102,041	500,000	2021-2027	Buget local, alte surse de finanțare	Lista lungă
9	Implementarea unu! sistem onllne de programare ți abonare la bazele sportive ți ta sălile	Municipiul Bacău, cluburi sportive,	Idee	40,816	200,000	2021-2027	Buget local, PO 2021-2027,	Lista lungă

Grad de maturitate (tdee/ . Valoare

Mr. cri.

Titlu program/proiect

de sport din municipiu (Industv la cele din Instituțiile de învățământ, în afara orelor de program)

Proiect de dezvoltarea unei platforme onltne care să reunească ;l să promoveze toate activitățile din agenda sportivă a municipiului pe parcursul unul an (poate fi integrată în cadrul platformei de promovare turistică)

Wings for llfe Bacau: Wings for Life World Run este o cursă mondială, cu un format Inedit, ce se adresează atăt alergătorilor, cât șl persoanelor în scaun rulant

Responsabili și posibili parteneri

Instituții de învățământ

Municipiul Bacău, cluburi sportive, ONG-uri

Municipiul Bacău, ONG-uri

în Implementare/ SF/ PT/

licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificata / DAU)

Idee

în implementare

estimată

(curo)

30.612

n/a

150,000

n/a

Orizont de timp

2021 -

2023

2021-2027

Surse de finanțare potențiale

alte surse de finanțare

Buget local, alte surse

Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

Proiect prioritar

05.3. Baclu, capitala europeană a respiratului In culori, recunoscut la nivel național pentru turismul cultural șl activ din zona metropolitană 05.3.1. Consolidarea Identității turistice șl promovarea activă a municipiului Bacău șt a Zonei Metropolitane Bacău

Dezvoltarea platformei integrate de promovare. Informare ți servicii turistice la nivel

Municipiul Bacău, CJ Bacău, Parteneri privați

Idee

15,306

75,000

Buget local, buget de stat, 2021-2023 buget Proiect prioritar

parteneri, alte surse

E u = .__________1	Titlu program/protcct ¹ 1 l_______-____J	Responsabili । și posibili parteneri 1	¹ Grad de maturitate (idee/ în implementare/ SFZ PT/ 1 licitație /^evaluare proiect , / cerere de finanțare / \| procedură simplificată / OALI)	Valoare estimată ¹(curo) • 1 curo -4.9 lei	I Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	I Surse de finanțare potențiale	Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
1	Imunlclpal șl județean 1 [(Inclusiv aplicație mobilă}]	1		1 1		__
1	înființarea unui centru multimedia de informare și promovare turistică	Municipiul Bacău, CJ Bacău, Parteneri privați	Idee	306,12Z	1,500,000	2021-2027	Buget local, buget de stat, alte surse	Lista lungă
]	Elaborarea Manualului de Brandlng al Zonei Metropolitane Bacău, corelat cu o strategie de marketing șl promovare	Municipiul Bacău	idee	24,490	120,000	2021-2027	POR 20212027, Buget local, buget de stat	Proiect prioritar
4	Realizarea unor materiale de promovare a atracțiilor din Bacău țl a Zonei Metropolitane Bacău • hărți turistice, pliante, broșuri etc.	Municipiul Bacău, CJ Bacău	Idee	61,224	300,000	2021-2023	PNRR C11(I1), Buget local, buget de stat, alte surse	Proiect prioritar
5	Realizarea unei miniserll de video-uri cu tema redescoperirii municipiului, care să Ilustreze avantajele de a locul șl de a vizita municipiul Bacău șt zonele înconjurătoare ale acestuia	Municipiul Bacău, CJ Bacău	idee	20,408	100,000	2021-2023	PNRR C11(15), Buget local, buget de stat, alte surse	Lista lungă

Hr. crt.

Titlu program/proiect

Responsabili

>i posibili parteneri

Grad de maturitate (idee/ in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare / procedură simplificată /

DALI)

Valoare ' estimată (euro)

• T euro = 4.9 lei

Valoare 1 estimată (lei)

: ।

Orizont de timp

Surse de finanțare potențiale

Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

Proiect de crearea unor

noi elemente de pnRRC11(I1),

slgna lstlcă pentru a pune Municipiul 2021-2023 Buget local. Proiect prioritar

In valoare mai bine Bacău • 20,408 100,000 -

. xjn _ ia. — • alte surse

atracțiile cultural-turistice din zonă

D5.3.2. Dezvoltarea Infrastructurii fi serviciilor turistice

Dezvoltarea turismului POR 2021 - Lista lungă

Istoric fi accesul la 2027 P6 (d li),

atracții naturale (fosta CJ Bacău, PNRR

1 cetate dacică Comuna Idee . -- ------ 2021-2027 C11(I1,4),

Tamasidava, limita dintre Horgețti ' ' buget local,

Lunca Șiretului ți Colinele buget de stat,

Tutovel) in corn. Horgețti alte surse

Program de modernizare a site-urilor Instituțiilor culturale, dezvoltare platformă de ^{P0R 202b}

achiziționare bilete ^Prj 2027, P6 (d

* onllne. Elaborarea de a«»iu moa ?n?^ II)» Buget de ._•

² ghidurl de vizitare pentru ^d 250,000 1,225,000 ²⁰²³‘²⁰²⁵ stat, Buget Lista lunga

muzee/expozițll care să 7., A local, alte

ofere vizitatorilor cuuuraie _sune

Informații despre opere de artă, pe propriul telefon ți in propria limbă POR 2021-Crearea ți marcarea unor Municipiul 2027, P6 (d

³ trasee turistice de Bacău, CJ Idee ₆₁ jqq qqq 2023-2025 ((7 rnrr Proiect prioritar

direcționare către zone ^Baciu ’ ’ C11{I1,4),

Buget de stat,

Nr. crt.

Titlu program/proiect

mal puțin cunoscute din municipiu ți din ZM Bacău

Realizarea unor hărți interactive cu trasee cultural-istorice din mun. Bacău ți ZM Bacău

Program anual Integrat de dezvoltare a Infrastructurii turistice ți a Infrastructurii de acces in raport cu obiectivele turistice prioritare din municipiul Bacău ți Zona Metropolitană Bacău

Responsabili i și posibili parteneri ।	1 Grad de maturitate (idee/ în Implementare/SFZ PT/ ¹। licitație / evaluare proiect \| / cerere de finanțare / procedură simplificată / DALI)	Valoare estimată (euro) • ( euro = 4.9 lei _________________________________________________________________________________\|	Valoare ' estimată (iei) \| -	I Orizont rz	Surse de finanțare potențiale	\| Nivel do ¹ prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
1 1	1			l	puget local, 1 Lite surse \|
Municipiul Bacău,O Bacău	idee	16,327	80,000	2021-2023	Buget local, alte surse	Proiect prioritar
Municipiul Bacău, CJ Bacău, UAT-uri din ZM Bacau	Idee	700,000	3,430,000	2021-2027	POR 20212027 P6 (d 11), Buget local, alte surse	Lista lungă

Iut ită unități administrative teritoriale de bard infrastructură de transpari rutier — Drum nalicmai

— Drum județean

Drumuri ți străzi locale

infrastructură de transport feroviar tale ferată

OS OS 1/05 2

gM D5 i 1 iJaaa^u!t«>ra *i cuino lOarea idpdi Ui । de planificare ^tfabfyică în domeniul culturii țl al politicilor de rinaret

Dă 1 2 iD«wJtaft*|f<te*centratW

pentru evenrmente >1 petrecerea timpului Hi bei

Q5 1 î Dwrsificartofertei culturale printre mutbanuilâ de evenimenteșiacheititi la nisiH meisopohtan

UE Dă, 14 Sprijinirea activității |i dulogulur Intre actorii Culturali a ntvel metropolitan

DS21 Dezvoltarea mfiastructurli de sport »f de agrement a municipiul Bacău $1 a 2ort Metropolitane Bacău prin construcția >1 amenajarea de nor facilități mu feabilRama. revitah/a-ea, mudurrtțzdrtd i>t dotarea infnKtructurii evstenTe D5.2 i Ueivoltaraa infrastructurii de spoit țl de agremeni ct mumclpiui Baiin $i a Zoriti Metiopoiitanu Bacău er m ccnjțrueiia si imenajarea de noi fecilitițl sau reabilitat im reviW'rwea., modernizarea adularea infrastructura eiustentr

Sursa: Prelucrare proprie

Urnită unități administrative teritoriale de bazâ

ntrastructură de transport iur*ef ¹ - Drum național

Drum județean

Drumuri șl străzi locale

Rețeaua de lor alitățl

Municipiu resedirtâ de județ

infrastructură de transport feroviar ...... Cale’erata

Municipiu

Ora»

05/05 1/05 2

D5.1.2. Dezvoltarea ți descentralizarea Infrastructurii culturale, pentru evenimente si petrecerea timpului liber

D5.2 1 Dezvoltarea Infrastructurii de sport și de agrement a municipiul Bacău p a Zonei Metropolitane Bacâu prin construcția ți amenajarea de noi facilități sau reabilitarea, revitahzarea modernizarea si dotarea infrastructurii existente

Sat reședința de comună

Sursa: Prelucrare proprie

8.1.6. OBECTVUL STRATEGIC 06 - CAPACITATE ADMIN STRATiVĂ PERFORMANTĂ, SERVICII PUBLICE DE CALITATE Șl TRANSPARENTE Șl CETĂȚEN IMPL CÂȚI ÎN PROCESELE DE DECIZIE DE LA NIVEL LOCAL

Hr. crt.

Titlu program/proicct

Responsabili șj posibili parteneri

। Grad do maturitate (idee/ | în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de iinanțarc/ procedură simplificată/ DALII

Valoare estimată (euro)

• 1 euto « 4.9 tei

\ Valoare i estimată (lei)

j Orizont

de timp

1 Surse de finanțare potențiale

Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

06. Capacitate administrativă performant*, servicii publica da calitate țl transparente ți cetățeni Implicați In procesele do decizie de la ntvel local 06.1. Baclu competitiv - îmbunătățirea capacității administrative de a genera avantaje competitive la nivel regional ți național 06.1.1. îmbunătățirea managementului resurselor umane țl programelor de formare prin evaluarea, monitorizarea ți evaluarea continui a organigramei ți rolurilor personalului - ajustarea acestora In funcție de nevoile de la nivelul comunității, cereri! de servicii publice țl obiectivelor de Investiții necesare

1	Elaborarea unei strategii de resurse umane care să țină cont de modificările de personal din ultimii ani ți prioritățile municipalității sl să asigure capacitatea de a livra servicii publice de calitate	Municipiul Bacău	Idee
2	Dezvoltarea unui punct unic de contact pentru mediul de afaceri in vederea acordării de asistență tehnică pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile sau oportunități aferente fondurilor naționale formarea unul grup de lucru cu mediul de	Municipiul Bacău, UAT -uri 2M Bacau	Idee

25,000

40,000

Surse

proprii, CFM

2021-2027,

,,, ... 2022-2023 PO CIDIF Lista lungă

lAi.ovu 2021-

2027/PO AT

2021-2027

196,000

Surse

2022-2023 20^2027^ ^ProlKtPOCIDIF ’

Nr. crt.

Titlu program/proicct

| Responsabili i și posibili parteneri

1___________________________________

1 Grad de maturitate (idee/ ¹ în implementare/ SF/ PT/ 1 licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare/ procedura simplificată/

DAU)

Valoare estimată (euro)

• t euro = ।

4.9 lei

Valoare

I estimată

1 (Ici)

1__1

Orizont 1 de timp

'__

finanțare potențiale

Nivel de

¹ prioritate (proiect prioritar/ lista

¹ lungă do

proiecte)

ifaceri pentru lezvoltarea punctului

1 .

D6.1.2. îmbunătlțlrea procedurilor Interne de lucru, Integrarea sistemelor |1 bazelor de date pentru a efldentlza capacitatea Instituției de a livra

Program de simplificare administrativă • Optimizarea circuitului documentelor șl utilizarea exclusiv de soluții digitale in managementul intern. Sistem Intern de management al documentelor ți arhivare electronică care să reducă birocrația internă ți să elimine fluxul clasic pe hârtie pentru procedurile Interne ale Instituției

servicii publice de calitate ți a

Municipiul _d

Bacău

se adapta transformărilor digitale în desfășurare

150,000 735,000 2022-2025

PNRR/C7 PO CID’F

Lista lungă

Analiza tuturor procedurilor de lucru de la nivelul instituției, simplificarea,reducerea sau ajustarea lor pentru a crește eficiența managementului instituțional

Municipiul Bacău

Idee

10,000

49,000

2022-2023

PNRR/C7

POCIDIF

Lista lungă

Baza unică de date • integrarea tuturor

Municipiul Bacău

Idee

150,000

735,000

2022-2025

PNRR/C7

Lista lungă

Titlu program/proicct l _ _____	Responsabili și posibili parteneri	Grad de maturitate (idee/ in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare/ procedura simplificată/ DALII	Valoare estimată (euro) । • t euro -4 9 lei	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp I___________________________________________________.	Surse de finanțare potențiale	Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
sistemelor ți bazelor de I (date utilizate Intern de I (primărie ți acces (personalizat al fiecărui I (angajat la baza de date. I	I				i I
Centru de date pentru susținerea activitatllor Consiliului Județean Bacau, stocare Cloud instituțional Inclusiv implementarea sistemului de control Intern managerial pt. UAT-uri si instltutil subordinate	CJ Bacău, UAT-uri din IM Bacau	Idee	12,000,000	58,800,000	2027	Buget local, alte surse	Lista lungă
Construire sediu administrativ {Consiliul Județean Bacau si Primăria Municipiului Bacau)	CJ Bacău, Municipiul Bacău	Idee	25,000,000	122,500,000	2027	Buget local, alte surse	Lista lungă

6.1.3. îmbunătățirea managementului resurselor financiare ți planificării financiare, inclusiv pe termen mediu ți lung

Elaborarea unul plan

1	multlanual de formare dedicat personalului Implicat în accesarea fondurilor externe nerambursabfle.	Municipiul Bacău, UAT-uri ZM Bacau	Idee	200,000	980,000	2022-2025	Surse proprii CFM 20212027, PO AT	Proiect prioritar
2	Inițierea de schimburi de experiență cu autorități publice locale performante în accesarea ți managementului fondurilor europene	Municipiul Bacău, UAT-uri ZM Bacau	Idee	100,000	490,000	2022-2023	Surse proprii, CFM 2021-2027, POAT2021-2027	Lista lungă
3	Program de leadearship ți suport pentru UAT-urile din zona metropolitană pentru accesarea fondurilor externe nerambursabile	Municipiul Bacău, UAT-uri ZM Bacau, ADR NE	Idee	150,000	735,000	2022-2023	Surse proprii, CFM 2021-2027, POA 20212027	Proiect prioritar

Nr. crt.

Titlu program/proiect

i Responsabili ₍și posibili parteneri

Grad de maturitate (idee/ în implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect ' / cerere de finanțare/ procedură simplificată/ , DALI)

Valoare estimată | (euro)

• T euro = I 4.9 lei !

Valoare I estimată

«Cil |

I i

I Orizont

I de timp ।

। Surse de ' finanțare potențiale |

Nivel de prioritate (proiect । prioritar/ lista lungă de proiecte)

Di. 1.4. Creșterea capacității administrative da a propună, monitoriza >1 Implementa o politici extinsă da Investiții (fundamentati pe absorbția de fonduri externe nerambunablle) în perioada 2021-2027, urmărlndu-se oportunitățile ți prioritățile aferente noilor exerciți! financiare

06.2 Bacău participativ țl transparent - Cetățeanul tn centrul politicilor publice locale ți acces facil la Informațiile publice 06.2.1. Creșterea participării cetățenilor țl asociațiilor legal constituite In procesele de decizie de la nivel local

Dezvoltarea unul hub de Inovare țl consultare publică. Dezbaterea politicilor publice țl proiectelor de investiții cu actorii de la nivel local ți extinderea sistemului de consultări publice.

Municipiul Bacău

Idee

Surse proprii CFM 2021

100,000 490,000 2023-2024 Lista lungă

PO CIDIF

Asigurarea unu! punct de contact pentru asociațiile legal constituite la nivel

local. Formarea unor grupuri de lucru pe arii tematice cu cetățenii și societatea civilă pentru fundamentarea nevoilor de la nivel local

Municipiul Bacău

Idee

5,000

24,500

2022-2023

Surse proprii

Lista lungă

Implementarea sistemului de bugetare participativă

Municipiul Bacău, ONG-uri, societate civilă

Idee

250,000

1,225,000

2022

Surse proprii CFM2021-2027

PO CIDIF

Proiect prioritar

Implementarea sistemului de bugetare participativă pentru copti

Municipiul Bacău, ONG-uri, societate civilă

Idee

50,000

245,000

2022

Surse proprii CFM 2021 -2027

PO CIDIF

Proiect prioritar

Nr. crt.

Titlu program/proicct 1

Responsabili și posibili parteneri

i Grad de maturitate (idee/ în Implementare/5F/PT/

• (icitatle / evaluare proiect / cerere de finanțare/ procedură simplificată/ DAU)

Valoare estimată , (curo)

• 1 euro =

4.9 lei '

Valoare estimată (lei)

¹ Orizont ¹ ^"^^dc '

1 i,l

Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de | proiectej

D6.2.2 Crețterea transparenței prin îmbunătățirea capacități! de a răspunde solicitărilor de Informații, datelor ți consultărilor toii citate de către cetățeni țl asociațiile legal constituite, pilotarea de către municipiul Bacău a publicării datelor publice tn format deschis

Pilotarea unul program de identificare țl structurare a tuturor

datelor publice existente la nivelul Instituției ți asumarea publicării noilor date publice In format deschis, inclusiv pe portalul național privind datele deschise

Municipiul Bacău, OGP România

Idee

40,000

196,000

2022-2024

CFM2021-2027 PO CID1F

PNRR/C7

Proiect prioritar

Plan de formare pentru personalul instituției cu competențe în publicarea datelor publice deschise, transparenței, consultărilor publice țl răspunsului la solicitările

Municipiul Bacău, UAT-uri Zona metropolitană

Idee

10,000

49,000

2022-2027

CFM2021-2027 PO CIDIF

PNRR/C7

Lista lungă

de Informații

06.3. Bacău digital. Adaptarea autorităților publice locale la transformările digitale In desfățurare

06.3.1. Extinderea serviciilor de guvernare electronică țl serviciilor publice electronice oferite de Primăria Municipiului Bacău ți ZM

Inițierea unui program pilot de evaluare a sustenabllltățtl financiare a mun, Bacău care să identifice principalele provocări jl oportunități pe termen mediu ți lung în funcție de factorii Interni jl externi cu impact potențial asupra bugetului local.

Municipiul

Bacău, ..

Instituții ^lnee

Internaționale

100,000 490,000

PNRR/

2012-2024 POCIDIF/ POAT

Proiect prioritar

tir. crt.

Titlu program/proicct

Responsabili și posibili parteneri

1 1

Grad de maturitate (idee? în implementare/ SE/ PTZ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare/ procedură simplificata/ DAU)

Valoare estimată !

(curo)

* 1 euro = |

4.9 iei

Valoare

| estimată

(lei) ¹

Orizont

de timp

Surse de । finanțare potențiale

Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)

înființarea unui grup de lucru consultativ In domeniul dezvoltării urbane, cu participarea asociaților profesionale în domeniu și a profesioniștilor arhitecțl, urbaniști șl Ingineri, societate civilă

Municipiul Bacău, ONG-uri, societate civilă

Adaptare 5IDU 2014-2020

25,000

122,500

2022-2025 ^prOpr1i

REFORMA - Investiții pentru crețterea capacității instituționale țl eficiența serviciilor administrației publice locale

Municipiul Bacău

In Implementare,

204,901 992,438

2027

POCA CP13 Proiect prioritar

Hr. cri.

Titlu progratn/proiect

E-guvernare • Digltalizarea tuturor serviciilor publice oferite de către Primărie, monitorizarea ți evaluarea lor de către personal dedicat țl ajustarea în funcție de transformările de la nivelul comunități! ți cerințelor cetățenilor ți mediului de afaceri {corelarea programului cu Initlațiativele aflate in implementare)

Platforma Integrata pentru Digltallzarea si Automatizarea Proceselor din Administrația Publica servicii de pregătire a documentației pentru elaborare aplicație obținere finanțare

Strategia de dezvoltare digitala a Județului Bacau, Inclusiv Planul operațional pentru realizarea obiectivelor strategice

Implementarea unei platforme Informatice cu

Responsabili și posibili parteneri

Municipiul Bacău

CJ Bacău

Municipiul Bacău

Grad de maturitate (idee/ in implementare/ SF/ PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțate/ procedură simplificată/ DAU)	1 Valoare 1 estimată (euro) • > euro -4.9 tei ‘	Valoare estimată (lei)	Orizont de timp	Surse de finanțare potențiale	Nivel de prioritate (proiect prioritar/ lista lungă de proiecte)
idee	1,000,000	4,900,000	2022-2025	CFM2021— 2027 PO CIDIF	Lista lungă
				PNRR/C7
In curs de elaborare Proiect Tehnic	700,000	3,430,000	2027	POR 2.2	Lista lungă
Idee	200,000	980,000	2027	Buget local	Lista lungă
In implementare	499,059	2,445,391	2027	POCA/CP10	Lista lungă

•U3 'JH

Titlu program/proicct	Responsabili și posibili \| im	\| Grad de maturitate țidee/ \| in implementate/SF/PT/ licitație / evaluare proiect / cerere de finanțare/ procedură simplificată/ DALI)	1 Valoare । estimată (curo) \| । * 1 curo = 4.9 lei ।	Valoare i estimată (lei) . _	I Orizont de timp ।_______________________________;	i I Surse de finanțare ¹ potențiale 1________________________________________________________________________________________________!	Nivel de I prioritate ¹(proiect 1 prioritar/ lista lungă de proiecte)
Isl front-offlce ca matura I Ide simplificare ladmfnlstratlva si optimizare a furnizării serviciilor pentru Icetatenl la nivelul [Municipiului Bacau	1		I		i I	1 1
Lansarea unui program de formare multlanual de creștere a competențelor digitale la nivelul întregului personal al Primăriei Municipiului Bacău	06.3.2. Municipiul Bacău	Dezvoltarea competențelor Idee	TBC ale personalului primăriei 100,000 490,000 2022-2026			CFM2021-2027 PO CIDIF PNRR/C7	Proiect prioritar
Lansarea unul program de creștere a competențelor digitale pentru personalul UAT-urllor din zona metropolitană	Municipiul Bacău, UAT-uri ZM, operatori privați, ONG-uri	Idee	250,000	1,225,000	2022-2026	CFM2021-CFM 20212027 PO CIDIF PNRR/C7	Proiect prioritar
Cursuri de formare dedicate personalului în domeniul reglementării datelor publice șl securitatea acestora, (cursuri securitate cibernetică, cursuri	Municipiul Bacău	Idee	50,000	245,000	2022-2024	CFM 20212027 PO CIDIF PNRR/C7	Proiect prioritar

Incidență GDPR)

8.2. MĂSURI PENTRU SPRIJINIREA TRANSFORMĂRII

DIGITALE (SAAART CITY)

Municipiul Bacău dă dovadă de ințiative de preocupare în domeniul dezvoltării smart, astfel că au fost demarate proiecte punctuale de digitalizare care fie sunt realizate, fie sunt în implementare, precum aplicația informatică 1NFOCET de la nivelul primăriei destinată managementului electronic al documentelor^1,3 sau digitalizarea sistemului de parcare (care se află în prezent în curs de implementare). Deși acestea reprezintă pași mici, nefiind parte dintr-o serie de programe integrate, este foarte important faptul că actorii locali înțeleg importanța acestui proces și se concentrează pe îmbunătățirea calității vieții comunității din perspectiva transformării digitale.

Actualizarea SIDU pentru perioada 2021-2027 vizează accelerarea unor procese de digitalizare a serviciilor publice (de ex. educație), mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Astfel, având în vedere complexitatea proceselor de dezvoltare urbană și de transformare digitală a administrației publice locale, viziunea de dezvoltare, obiectivele și direcțiile strategice ale SIDU au în vedere dezvoltarea inteligentă a municipiului Bacău pe termen lung.

DE LA PROIECTE-PILOT LA PRACTICI CURENTE

Municipiul Bacău este încă într-o fază incipientă a dezvoltării inteligente. Astfel, pentru a sprijini atingerea obiectivelor strategice, având în vedere orizontul de timp relativ scurt al intervențiilor ce vizează perioada de programare 2021-2027 și bugetul relativ limitat ce va putea fi alocat acestora, dar și viziunea de dezvoltare pe termen mediu (orizont 2030), SIDU propune un mix de proiecte-pilot și proiecte punctuale cu investiții mici, dar impact semnificativ (“quick wins”), alături de proiecte integrate, ce propun stabilirea unor platforme și noi practici de lucru în relația cu cetățenii, mediul de afaceri și mediul universitar, precum și transformarea modului de furnizare al serviciilor publice, toate încadrându-se în principiile dezvoltării urbane inteligente.

în funcție de orizontul de timp, implementarea SIDU include trei faze distincte, corespunzătoare procesului de transformare digitală și maturizare ca oraș inteligent:

Transformarea digitală a administrației locale și a modului de furnizare a serviciilor publice presupune șase dimensiuni principale, care trebuie avute în vedere ca deziderate în implementarea SIDU ^1U:

²¹³ Mai ales în contextul în care îmbunătățirea serviciilor publice de la nivelul primăriei, în special prin accelerarea procesului de digitalizare, creșterea rolului cetățenilor în procesul de decizie la nivel local, sporirea transparenței și îmbunătățirea procesului de publicare a datelor publice este deosebit de important
²¹⁴ OECD, 2019. Strengthening Digital Government

DE LA DIGITALIZAREA PROCESELOR EXISTENTE LA CELE PROIECTATE DIGITAL

• De la o administrație concentrată pe informații la un sector public bazat pe date;
• De la procesele și datele închise la date deschise implicit;
• De la o administrație ce concentrează puterea de decizie, la o administrație condusă de utilizatori;
• De la administrația locală ca furnizor de servicii la administrația locală ca platformă pentru co-crearea valorii publice;
• De la elaborarea de politici și furnizarea de servicii reactiv, la o atitudine proactivă.

Pentru a sprijini această transformare, în implementarea SIDU sunt necesare activități-suportîn următoarele domenii:

INFRASTRUCTURĂ

• Asigurarea securității datelor;
• Colectare și procesare de date.
• Training pentru adoptarea soluțiilor digitale;

• Includerea în organigrame de noi posturi, care să asigure necesarul de resurse umane în domenii noi (ex. analiști de date);
• Modificarea structurii organigramei și a modului de lucru, având în vedere noi necesități de colaborare internă și externă;
• Adoptarea de noi instrumente și metode de lucru pentru o abordare centrată pe cetățean.

DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ

• Dezvoltarea de software și hardware;
• Utilizarea soluțiilor de tip cloud și de tip rețea;

• Integrarea soluțiilor digitale;
• Automatizare;

• Dezvoltarea unei platforme de date deschise;
• Pregătirea pentru utilizarea inteligenței artificiale.

ACHIZIȚII PUBLICE

• Monitorizarea în timp real a furnizorilor;

• Automatizare;
• Flux de date continuu.

SCHIMBUL DE INFORMAȚII Șl CUNOȘTINȚE, IMPLICAREA ACTORILOR RELEVANȚI Șl ACCESIBILITATEA DATELOR ÎNTR-UN PUNCT CENTRAL SUNT VITALE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA Șl EVALUAREA IMPLEMENTĂRII SIDU Șl PENTRU SPRIJINIREA TRANSFPRMĂRII DIGITALE ¹¹³

Dialogul profesional și schimbul de date actuale dincolo de limitele instituțiilor, administrației publice locale sau a echipelor de proiect sunt necesare și aduc o valoare adăugată importantă procesului de implementare, monitorizare și evaluare al SIDU. Procesul de monitorizare și evaluare se va baza astfel pe bazele de date existente și sistemele de raportare ale instituțiilor relevante, încorporând atât parametrii cantitativi, cât și evaluările calitative, într-un instrument online propus spre a fi creat special în acest scop.

Dezvoltarea rapidă a unei platforme centrale de date care să acopere întreaga administrație locală și asigurarea accesului adecvat la aceasta este o precondiție necesară pentru schimbul de informații și de cunoștințe, precum și pentru o cooperare eficientă. Ar trebui depuse eforturi sporite pentru implicarea tuturor actorilor relevanți în implementarea SIDU, într-o structură și abordare deschisă, după cum este descris în capitolul denumit Sistemul de implementare, monitorizare și evaluare.

8.3. PRIORITIZĂREĂ PROIECTELOR

Procesul de prioritizare are ca scop obținerea unei liste de proiecte prioritare, implementabile pe termen scurt și mediu (2021-2027) și sustenabile din punct de vedere financiar. Aceasta înseamnă o listă de proiecte prioritare, a căror valoare estimată și planificare anuală ar trebui să se încadreze în bugetul de investiții (inclusiv fonduri atrase) al UAT Municipiul Bacău și, după caz, al UAT partenere din zona metropolitană.

Având în vedere numărul mare de proiecte planificate pentru perioada 2021-2027 (și anterior) și aflate în diferite stadii de implementare, centralizate pe baza propunerilor SIDU 2021-2027, a documentelor strategice existente la nivelul municipiului și a situației proiectelor furnizată de Primăria Municipiului Bacău, metodologia de prioritizare cuprinde două etape principale:

1. Selecția unei liste scurte de proiecte

Pentru realizarea listei scurte se va realiza un prim exercițiu de prioritizare, pe baza situației actuale a proiectelor, prin aplicarea unor filtre de selecție ce se referă la:

• Continuarea proiectelor în curs de implementare/pentru care au fost inițiate demersuri în acest sens;
• Contribuția proiectului la atingerea obiectivelor specifice și îndeplinirea indicatorilor SIDU;
• Contribuția la obiectivele strategice și instituționale și corelarea cu alte proiecte, maximizând astfel impactul intervențiilor printr-o abordare integrată;
• Sustenabilitatea financiară (raportul dintre cuantumul cheltuielilor de operare și mentenanță pe care proiectul le va genera odată ce va fi finalizat și valoarea investiției);
• Efectul multiplicator al proiectului (impactul său pozitiv asupra altor sectoare ale dezvoltării urbane);
• Nevoile locale, urgența acestora (de ex. în contextul pandemiei de COVID-19) și necesarul asigurării serviciilor pentru populație;
• Contribuția proiectului la obiectivele privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de șanse și nediscriminarea, egalitatea de gen.

Lista scurtă de proiecte va fi ordonată în funcție de prioritatea proiectelor, coordonat cu necesarul de fonduri sau cofinanțare (în cazul proiectelor cofinanțate din fonduri europene) din bugetul local. Astfel, se va selecta o listă de proiecte al căror buget (necesar de fonduri din bugetul local/ alte surse) să se încadreze în bugetul de investiții al municipiului și în disponibilul de fonduri externe (în special POR 2021-2027, PNRR), și totodată să țină cont de capacitatea de implementare la nivelul Primăriei și Zonei Metropolitane Bacău.

TABEL 88 - LISTA SCURTĂ DE PROIECTE

NR. |

CRT. ।

TITLU PROIECT/MĂSURÂ

I I

VALOARE

TOTALĂ ’ । ESTIMATĂ

(LEI) |

VALOARE TOTALĂ । ESTIMATĂ (EURO)

ORIZONT DE TIMP ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTARE

STADIU DE IMPLEMENTARE

Model de tabel care va fi completat după priorltzarea proiectelor

2. Selecția proiectelor prioritare

Pentru prioritizarea investițiilor la nivelul municipiului Bacău și zonei sale metropolitane se propune o matrice de notare, ce permite evaluarea multi-criterială bazată pe criterii obiective de evaluare. Criteriile propuse sunt ponderate în funcție de importanța lor. Pentru evaluarea multi-criterială a proiectelor au fost stabilite 8 criterii de evaluare, care reflectă elemente de bază pentru îndeplinirea viziunii și obiectivelor și, nu în ultimul rând, vizează fezabilitatea investițiilor. Pentru fiecare criteriu, proiectele vor fi notate de la 1 la 10, conform modului de notare descris în tabelul de mai jos. Punctajul total va fi calculat în funcție de ponderea fiecărui criteriu, în cadrul matricei de prioritizare.

Prioritizarea proiectelor poate fi actualizată anual, în funcție de progresul acestora și nevoile apărute, conform metodologiei de prioritizare. Prioritizarea va fi realizată pe baza instrumentului Dezvoltare Urbană Integrată Nord-Est (DUI NE), dezvoltat de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, pentru a facilita accesarea finanțărilor disponibile pentru dezvoltarea urbană din cadrul POR xx xxxxx-2027. Una dintre caracteristicile acestui instrument este reprezentanta de mecanismul de guvernanță structurat pe doua nivele, cu atribuții clar definite pentru nivelul decizional și cel executiv. în acest context, procesul de prioritizare va fi realizat de către aparatul tehnic (de ex. prin crearea unei comisii formată din membri ai diferitelor structuri din carul Primăriei Bacău și ai UAT-urilor din componența Zonei Metropolitane Bacău) pe baza procedurii aprobate, iar nivelul decizional va avea rolul de a valida și legifera procesul.

TABEL 89 - SISTEMUL DE PRIORITIZARE A PROIECTELOR

1 CRITERIU	MOD DE NOTARE	PONDERE
Dimensiunea grupului țintă	• proiectul vizează întregul municipiu/ un grup țintă extins (5-10 puncte, în funcție de dimensiunea grupului țintă) - proiect cu impact la nivelul unei zone restrânse / grup țintă specific, restrâns (1-5 puncte, în funcție de dimensiunea grupului țintă)	10%
Disponibilitatea resurselor financiare	- din surse nerambursabile (10 puncte) - din bugetul propriu (6 puncte) - din împrumuturi contractate (3 puncte)	20%
Complementaritatea cu alte proiecte	- potențează/ facilitează dezvoltarea sau implementarea altor proiecte (810 puncte) - completează acțiuni deja Implementate (3-7 puncte) - nu se corelează cu alte proiecte de investiții (1-2 puncte)	10%
Maturitatea proiectului	- proiectul este matur (gata de implementare, documentațiile tehnice sunt pregătite etc.) (8-10 puncte) - este în curs de pregătire (4-7 puncte) - este la nivel de idee/schiță (1-3 puncte)	20%
Poziția în agenda publică/urgența	• este pe agenda publică ^2U, necesită acțiune imediată (8-10 puncte) - nu este pe agenda publică, dar poate deveni o problemă urgentă/ oportunitate Importantă (4-7 puncte) - este pe agenda publică, dar nu necesită acțiune imediată (1-3 puncte)	5%	o
Impactul social (afectează grupuri vulnerabile din DAT) și asigurarea egalității de șanse, nediscriminăril și egalității de gen - corelat cu criteriul 1	- vizează grupurile vulnerabile, egalitatea de șanse și/ sau nediscriminarea (8-10 puncte) - atinge problematica grupurilor vulnerabile, egalitatea de șanse și/ sau nediscriminarea (4-7 puncte) - nu vizează grupuri vulnerabile, egalitatea de șanse și/ sau nediscriminarea (1-3 puncte)	15%

²¹⁶ Răspunde la problemele/provocările identificate la nivelul municipiului Bacău ți zonei sale metroplitane ți se încadrează în obiectivele ți direcțiile strategice ale SIDU

CRITERIU

MOD DE NOTARE

| PONDERE

Impactul asupra dezvoltării durabile, eficiența utilizării resurselor și protecției mediului

• vizează explicit acest impact (8-10 15% puncte)

Ordinea finală de prioritate a proiectelor va ține cont și de opiniile populației și actorilor locali relevanți, pe baza răspunsurilor și propunerilor acestora din cadrul chestionarelor aplicate în procesul de elaborare a strategiei, din cadrul grupurilor de lucru tematice și având în vedere eventualele comentarii și observații apărute în perioada de consultare publică.

Totodată, pe baza listei de proiecte prioritare se vor putea extrage proiectele propuse pentru finanțare din Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027. Acestea vor fi prezentate în liste distincte și separate, organizate pe priorități de investiție/obiective specifice, iar listele vor fi aprobate distinct de către Consiliul Local/Consiliile Locale membre ale parteneriatului/Adunarea generală a ADI.

Transferabilitate/potențial de a testa o soluție/abordare care să servească ca exemplu pentru intervenții ulterioare

- atinge problematica (4-7 puncte)
nu contribuie deloc (1-3 puncte)
în mare măsură (8-10 puncte) 5%
- în mică măsură (4-7 puncte)
- nu este transferabil (1-3 puncte)

TABEL 90 - MATRICEA DE PRIORIT1ZARE

PROIECTE

CRITERIU 1

.....

CRITERIU 0

PRIORITATE CE.

CONSULTĂRII PUBLICE

Scor (1-10) Pondere (X) Total (ScorX ... Pondere)

Scor (1-10) Pondere (X) Total (Scor Total (Scor X 10X) X Pondere)

Proiect 1 Model de tabel care va fl completat după prorlttzarea proiectelor

Proiect 2

Proiect n

Matricea detaliată poate fi consultată în Anexa 4.

628

9. SISTEMUL DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE Șl EVALUARE
- 9.1. CONTEXT NSTITUTIONAL

Implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Bacău 2021-2027 nu stă în responsabilitatea unei singure persoane sau a unei instituții, ci necesită implicarea întregii comunități locale - instituții publice, organizații ale societății civile și mediului de afaceri, cetățeni, printr-o abordare participativă și centrată pe cetățean/utilizator. Implicarea unor astfel de parteneri este necesară atât în designul inițiativelor/proiectelor/serviciilor, în mobilizarea de resurse, în implementare, cât și în monitorizarea și evaluarea implementării de ansamblu a strategiei.

O FIGURA 236 - CATEGORIILE DE ACTORI DIN CVADRUPLU HELIX

în acest scop, ca parte a demersului de elaborare a strategiei au fost identificați posibili parteneri locali pentru implementarea SIDU, respectiv dezvoltarea și implementarea proiectelor din portofoliul de proiecte propus, din cadrul administrației publice locale, reprezentanți ai mediului academic, profesional, non-profit și cetățeni. Unii dintre aceștia au fost implicați încă din faza inițială, de analiză a nevoilor, fie prin solicitări de date și informații, fie prin chestionare. S-a inițiat astfel dialogul cu categoriile de actori relevanți pentru dezvoltare locală, pe baza modelului de cvadruplu helix, după cum urmează: cu administrația publică/factori de decizie, mediul universitar, comunitatea de afaceri și cu societatea civilă/comunitatea/utilizatorii.

în ceea ce privește implementarea, monitorizarea și evaluarea propriu-zise ale strategiei, întrucât teritoriul acoperit de SIDU vizează Zona Metropolitană Bacău, acestea se vor face la nivelul Primăriei Municipiului Bacău, a Agenția de Dezvoltare Locală Bacău (ADL Bacău) și a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bacău (ADIZM Bacău). Totodată, pe tot parcursul etapelor ce decurg după elaborarea SIDU: prioritizarea și selecția proiectelor pentru finanțare, pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor, Zona Metropolitană Bacău va consulta Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, care începând cu perioada de programare 2021-2027, va deveni autoritate de management a Programului Operațional Regional (POR) Nord-Est.

în scopul implementării SIDU, la nivelul celor trei instituții menționate anterior (Primăria

Municipiului Bacău, ADL Bacău și ADI ZM Bacău) se va constitui Unitatea de Implementare, Monitorizare și Evaluare a SIDU (UIM SIDU), cu rolul de coordonare a implementării și de monitorizare a SIDU. UIM ar urma să fie condusă de un responsabil SIDU cu experiență relevantă în domeniu și ar cuprinde o echipă mixtă, formată din reprezentanți ai direcțiilor/compartimentelor cu un rol decisiv în implementarea strategiei.

FIGURA 237 - STRUCTURA PROPUSĂ PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA Șl EVALUAREA SIDU

Primirii Municipiului B*ciu — PMB ; Consiliul Local | (Primar)

Agenția de Dezvoltare Irtarcomunltari Zona Mitropolitani Xxxxx-Xxx ZM Baciu (Director Generat)

Unitatea dc Implementare și Monitorizare (UIM) o SIDU

Responsabil din cadrul Serviciului tl.iborarr Proiecte și Monitorizate (Piint^a Municipiului Barau) & Manager SIDU (ADI ZM Barau) M

Manap.ri SIDU (Xxx Xxxxx)

OwrcțUi Urtxntsm (PMB)

Dwequ PatnnKxw (PMB)

Direcția Tehnici (PMB)

Serviciul Administrație Publică locali (PMB)

’ CooTionare 1 echipe de । proiect, . monitorizare șl । suport

Alte dlrecțll/cwnpartinwnte de la nivelul AtM ZM Bacău si Xxx Xxxxx

c ai r

^Comitetul consultativ al SlDU/actcrl cu rol''' consultativ

Compartiment»» resurse umane și financiare PMB, _ _Xxx Xxxxx și ADI ZM Bariu_

Reprezentanți al mediului public, prizat, ai mediului academic sl • soc etlțll civile

ADI Bucju

O Bariu, ADR No-d-Est

Furnizori de servicii, soluții și furnizori de date

Sursa: Prelucrare proprie

Având în vedere aria de acoperire a SIDU, implementarea propriu-zisă a măsurilor și proiectelor ar urma să se facă la nivelul direcțiilor/compartimentelor din cadrul grupului alcătuit din cele trei instituții responsabile, al serviciilor și instituțiilor subordonate, al întreprinderilor publice sau al parteneriatelor dintre acestea și/sau cu parteneri externi, prin echipe de proiect dedicate. Echipele de proiect vor raporta progresul Unității de implementare și Monitorizare a SIDU.

Responsabilitățile UIM SIDU vor consta în:

• Monitorizarea proiectelor și inițiativelor planificate, implementate sau în curs de implementare;
• Consilierea echipelor de proiect în implementarea proiectelor;
• Colectarea datelor necesare monitorizării;
• Evaluarea periodică a implementării SIDU - va propune actualizări ale SIDU pe baza rezultatelor monitorizării și evaluării;
• Recomandări privind pașii următori la finalul perioadei de programare 2021-2027. UIM va avea un rol important în implementarea SIDU. în acest context, va fi formată o echipă constituită din personalul propriu al Primăriei Municipiului Bacău, ADL Bacău și ADI ZM Bacău, având cunoștințele de specialitate necesare și experiență în relevantă atât în planificare strategică, cât și în implementarea de proiecte finanțate din fonduri europene. Din punct de vedere al resurselor umane implicate, echipa UIM va include:
• Responsabil SIDU - va coordona UIM și procesul de monitorizare și evaluare a implementării SIDU, va asigura coordonarea SIDU cu restul documentelor strategice - PMUD, PUG etc., va contribui la prioritizarea și selecția proiectelor pentru finanțare și la coordonarea echipelor de proiect;
• Responsabil tehnic - va urmări implementarea SIDU din punct de vedere tehnic, va urmări implementarea proiectelor și va consilia, dacă este necesar, echipele de proiect, va asigura relația cu instituțiile avizatoare, va contribui la prioritizarea și selecția proiectelor pentru finanțare;
• Asistent SIDU - va asista echipa în ceea ce privește sarcinile administrative, comunicarea și coordonarea echipelor de proiect etc.

9.2. PLANUL DE ACȚIUNE

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Bacău 2021-2027 include activități grupate în cadrul a patru etape principale, după cum urmează:

Etapa 1 - Finalizarea și aprobarea SIDU - 2022, semestrul 1 - include activitățile referitoare la finalizarea SIDU și aprobarea în Consiliul Local. Activitățile aferente acestei etape includ:

• E1.1 Finalizarea draftului SIDU;
• E1.2 Aprobarea versiunii finale a SIDU în Consiliul Local al municipiului Bacău.

Etapa 2 - Formularea și depunerea cererilor de finanțare - 2022 (calendar orientativ) ^2,7 - include activitățile necesare pregătirii și realizării cererilor de finanțare, conform instrucțiunilor privind conținutul și procedura de depunere și verificare cuprinse în ghidurile specifice. Activitățile aferente acestei etape includ:

• E2.1 Selecția proiectelor prioritare spre a fi depuse pentru finanțare, pe baza cerințelor programelor de finanțare și ale ghidurilor specifice. în cazul în care prin ghidurile specifice nu va fi propusă o procedură de prioritizare a proiectelor, similar perioadei de programare 2014-2020, procedura de prioritizare se va realiza la nivelul celor trei instituții responsabile, pentru a asigura o abordare coerentă și a maximiza impactul intervențiilor selectate pe baza portofoliului de proiecte extins prezentat în cadrul SIDU;
• E2.2 Stabilirea planului de lucru, monitorizare și evaluare a proiectelor (tipul activității, responsabilități, sarcini, termen, conformitate, etc) de la faza de

^2,2 Activitățile acestei etape sunt condiționate de publicarea versiunilor finale și a ghidurilor de finanțare aferente Programelor Operaționale pentru perioada de programare 2021-2027

demarare a procesului de achiziții publice până la aprobarea documentațiilor tehnice;

• E2.3 Elaborarea cererilor de finanțare;
• E2.4 Urmărirea stadiului procesului de evaluare a proiectelor aflate în procedura de evaluare pentru pregătirea de activități necesare îndeplinirii condițiilor de admisibilitate;
• E2.5 Stabilirea căilor de comunicare/raportare cu Autoritatea de Management, între beneficiarii finali locali ai proiectelor depuse spre finanțare și a formatului de raportare semestrială/anuală.

Etapa 3 - Semnarea contractelor de finanțare cu autoritățile de management ale fiecărui PO și derularea procesului de achiziții publice pentru realizarea de lucrări și servicii - 2022 - 2023 (calendar orientativ). Procedura de contractare se va realiza în conformitate cu condițiile menționate de autoritățile de management ale fiecărui program operațional. Activitățile aferente acestei etape includ:

• E3.1 Semnarea contractelor de finanțare și monitorizarea procesului de semnare a contractelor de finanțare pentru fiecare beneficiar și program operațional;
• E3.2 Demararea achizițiilor publice pentru realizarea de lucrări și servicii;
• E3.3 Raportare periodică, în funcție de proiect.

Etapa 4 - Realizarea și finalizarea lucrărilor și serviciilor contractate - 2023 - 2027 -include monitorizarea stadiului de realizare și condițiilor de finalizare a proiectelor în coordonare cu atingerea obiectivelor din SIDU și a indicatorilor specifici conținuți în documentațiile tehnice aprobate în contractul de finanțare. Activitățile aferente acestei etape includ:

• E4.1 Monitorizarea procesului de achiziții publice pentru realizarea de lucrări și servicii prevăzute în contractul de finanțare;
• E4.2 Urmărirea implementării lucrărilor și a serviciilor contractate conform graficului din planul de lucru;
• E4.3 Raportare periodică, în funcție de proiect.

în cadrul acestor etape sunt identificate 4 momente - cheie pentru evaluare, descrise în continuare în următoarea secțiune.

TABEL91- CALENDARUL Șl ACTIVITĂȚILE PRINCIPALE PENTRU IMPLEMENTAREA SIDU

2022 2023

2024

S1 i S2

2025

S1 S2

2026

SI S2

2027

E4.1

E4.2

E4.3

ACTIVITĂȚI

2022	2023		2024	2025		2026		2027
	S1	S2	S1 52		52		^sz	S1 52
					rj
		o	l	1I	i	1
	__ L_

Sursa: Prelucrare proprie

9.3. MECANISM DE MONITORIZARE SI EVALUARE

Având în vedere că Strategia Integrată de Dezvoltare Integrată (SIDU) a municipiului Bacău propune un portofoliu extins de proiecte, setând ambițiile pentru perioada 2021 - 2027, monitorizarea și evaluarea implementării strategiei este extrem de importantă în economia proiectului. Acest demers va fi coordonat de Unitatea de Implementare, Monitorizare și Evaluare a SIDU (UIM SIDU) și ar fi oportun să implice, pe cât posibil, persoane care au fost implicate în elaborarea SIDU și în procesul de structurare a portofoliului de proiecte.

UIM SIDU va evalua periodic implementarea SIDU, și va monitoriza, pe baza rapoartelor din cadrul compartimentelor responsabile, activitățile curente de implementare a proiectelor.

9.3.1. EVALUAREA IMPLEMENTĂRII SIDU

în ceea ce privește evaluarea, pentru a remedia eventuale probleme de management sau de coerență în derularea activităților, abordarea metodologică se bazează pe 4 etape:

• Evaluarea ex-ante - în etapa de prioritizare și definire a listei scurte de proiecte, cu scopul de a asigura o alocare potrivită a resurselor și un design adecvat;
• Evaluarea intermediară (1), cu scopul de a afla dacă strategia își atinge obiectivele, dacă poate fi îmbunătățit managementul acesteia - având în vedere stadiul elaborării programelor operaționale, un orizont de timp oportun ar fi anul 2023, pentru a se evalua situația proiectelor contractate/în implementare, actualitatea obiectivelor strategice și specifice și eventualele nevoi de actualizare a SIDU;
• Evaluarea intermediară (2), cu scopul de a afla dacă strategia își atinge obiectivele, dacă poate fi îmbunătățit managementul acesteia - un orizont de timp oportun ar fi 2026-2027. La finalul perioadei de programare se va evalua gradul de îndeplinire a indicatorilor propuși pentru orizontul de timp asociat anului 2027, iar, pe baza informațiilor disponibile privind următorul ciclu financiar multianual al UE, se vor propune eventuale modificări ale strategiei, țintelor și/ sau portofoliului de proiecte;
• Evaluarea ex-post, cu scopul de a analiza, care a fost impactul implementării strategiei - post 2027.

9.3.2. MON TOR ZARE IMPLEMENTĂRII SIDU

Activitatea de monitorizare presupune:

• Monitorizarea echipei UIM SIDU;
• Monitorizarea activităților desfășurate în proiecte.

Activitatea UIM SIDU va fi auditată astfel încât procedurile interne de organizare și funcționare ale instituției să fie îndeplinite, urmărind următoarele:

• Controlul intern al documentelor;
• Reguli de comunicare;
• Reguli de raportare și responsabilități;
• Termene de rezolvare și răspuns;
• Concordanța activităților întreprinse de membrii UIM cu responsabilitățile prevăzute de fișele postului.

Activitatea compartimentului responsabil se va finaliza printr-un raport de audit, iar acesta se va face cunoscut Primarului Municipiului Bacău, Directorului ADL Bacău, respectiv Directorului General ADI ZM Bacău și, în caz de nereguli identificate în UIM, se vor propune recomandări de îmbunătățire a activității.

Serviciul financiar contabil exercită controlul financiar preventiv cu respectarea reglementărilor în vigoare. Controlul financiar preventiv reprezintă activitatea prin care se verifică legalitatea și regularitatea operațiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora.

Având în vedere faptul că este foarte probabil ca managementul proiectelor individuale să fie subcontractat unor firme de consultanță, monitorizarea activităților desfășurate în proiectele individuale va intra în sarcina Consultantului. Acesta va asigura, cu sprijinul UIM SIDU și al managerilor de proiect din cadrul celor trei instituții responsabile, elaborarea rapoartelor de progres privind stadiul implementării, a raportului final, întocmirea cererilor de rambursare a cheltuielilor, elaborarea previziunilor privind fluxurile financiare pentru proiectele individuale.

9.4. R SCURI SI MĂSUR DE ATENUARE A R SCUR LOR

Implementarea proiectelor poate fi afectată de o serie de riscuri de natură tehnică sau financiară, ca de exemplu:

Riscuri tehnice:

• întârzieri în execuția lucrărilor și depășirea graficului de lucrări;
• Neconcordanțe între execuție și documentația tehnică care stă la baza proiectului.

Riscuri financiare:

• Depășirea bugetelor alocate pe activități sau lucrări;
• Creșteri ale prețului materialelor de construcții care nu au fost previzionate, ceea ce determină insuficiența resurselor financiare comparativ cu bugetul.

Riscuri privind calitatea:

• Neconcordanța între specificațiile tehnice ale materialelor și calitatea materialelor folosite la lucrări.

Preîntâmpinarea și atenuarea acestor riscuri trebuie să fie asigurată pe de-o parte, prin clauze contractuale, cum ar fi:

• Perceperea garanției de bună execuție, a garanției pentru plata avansului, garanții pentru rețineri etc;
• Prevederea de penalități la plata executanților/furnizorilor în caz de întârzieri în execuția contractului;
• Prezentarea certificatelor de calitate ale materialelor achiziționate (care vor fi analizate și aprobate de către Beneficiar);
• Asigurarea personalului și echipamentelor constructorului precum și asigurarea pentru terțe persoane;

precum și prin:

• Analiza și avizarea situațiilor de lucrări în vederea efectuării plăților;
• Prin cunoașterea, înțelegerea și aplicarea corectă a clauzelor contractuale,
• Printr-o activitate susținută a membrilor UIM SIDU și colaborare strânsă cu managerii de proiect din cadrul celor trei instituții responsabile, echipa de experți tehnici, consultanți, diriginți de șantier, astfel încât să se realizeze monitorizarea foarte atentă a contractelor de lucrări.

Succesul implementării SIDU depinde nu numai de resursele financiare alocate, ci și de calitatea resursei umane care are atribuții în ceea ce privește managementul strategiei. De aceea, atât din UIM, cât și din echipele de proiect, vor face parte persoane cu experiență în implementarea proiectelor și cu pregătire în domeniile în care activează.

9.5. INDICATORI DE MONITORIZARE

OBIECTIVE STRATEGICE/OBIECTIVE SPECIFICE

INDICATOR

r * .....^T '

ȚINTE (2027)

01 - Zona Metropolitană Bacău - pol regional de dezvoltare bazat pe inovare și competențe

Creșterea câștigului mediu salariat net (%)

30%

Nr. salariați/1000 locuitori raportat La media națională

Clasare în Top 20

	Nr. firme/1000 locuitori raportat la media națională	Clasare în Top 20
01.1. Destinație atractivă pentru	Creștere procentuală a	30%
investiții, ce oferă avantajele și	companiilor atrase/nou
resursele necesare unui ecosistem local de afaceri performant	înființate
	Creștere procentuală a nr. participanților la târguri și evenimente de business	50%

01.2. Pol regional competitiv bazat pe	Număr parteneriate	3
antreprenoriat, orientat către piețe	internaționale pentru
internaționale, în domeniile cu potențial	dezvoltare economică
local	Creșterea procentuală a nr. sosirilor	25%

OBIECTIVE STRATEGICE/OBIECTIVE SPECIFICE	INDICATOR	ȚINTE (2027)
1.3. - Economie productivă, bazată pe cercetare-dezvoltare ți colaborare intersectorială, la nivel național și internațional	Creștere procentuală a companiilor atrase/nou înființate Creșterea ponderii investițiilor în CDI, % din PIB, din care 2/3 în sectorul privat	30% 300%
01.4. - Destinație atractivă pentru dezvoltarea unei cariere - forță de muncă calificată în domeniile viitorului și adaptată nevoitor pieței	Creșterea procentuală a numărului mediu de salariați	25%
02 - Zonă metropolitană dezvoltată în echilibru cu natura, rezllientă, cu o calitate mai bună a factorilor de mediu	Mp spațiu verde/locuitor Tone COZ/capita	32 mp/locuitor
02.1. - Zonă metropolitană cu un mediu sănătos și sigur	Proiecte în curs de implementare/finalizate vizând protecția împotriva riscurilor naturale și tehologice și decontam! narea/valorificarea zonelor industriale abandonate	8 proiecte în curs de implementare/ finalizate
02.2. - Zonă metropolitană eficientă energetic, cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră	Reducere emisii COZ
02.3. - Infrastructură de mediu modernă	Grad de acoperire cu rețele de apă și canalizare aflată în stare medie sau bună	100%
02.4. - Zonă metropolitană cu o rețea albastră-verde consolidată, extinsă și valorificată	Număr km rețea albastră-verde Număr kmp spatii verzi noi	7,5km
03 - Zona Metropolitană Bacău conectată la teritoriu ți dezvoltată pe un sistem de transport performant orientat către mijloacele de transport cu emisii ți consum de spațiu reduse	Corelat/ conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD)
04 - Zona Metropolitană Bacău - pol atractiv bazat pe o calitate sporită a vieții, cu servicii și dotări performante adaptate nevoilor tuturor categoriilor de utilizatori	Creșterea IDUL la nivelul fiecărui UAT
04.1. Zonă metropolitană cu servicii sociale integrate care contribuie la susținerea grupurilor vulnerabile (persoane defavorizate) și a persoanelor vârstnice din perspectiva implicării în comunitate	Proiecte în curs de implementare/finalizate vizând asigurarea de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice, destinate copilului ți/sau familiei, destinate persoanelor cu dizabilități, destinate persoanelor	19 proiecte în curs de implementare/ finalizate

OBIECTIVE STRATEGICE/OBIECTIVE SPECIFICE	INDICATOR	ȚINTE (2027)
__________________________________________________________________________________1	Idefavorizate, care vizează lintegrarea pe piața muncii a 1 capitalului uman dezavantajat și asigurarea del servirii medicale de bază
04.2. - Incluziune socială și regenerarea urbană	Ponderea populației dezavantajate	13%
04.3. - Zonă metropolitană care asigură servirii de sănătate performante	Proiecte în curs de implementare/finalizate vizând asigurarea de infrastructură și servicii de sănătate performante	24 de proiecte în curs de implementare/ finalizate
04.4. - Zonă metropolitană care susține performanța în învățământ, cu infrastructură modernă și facilități propice dezvoltării armonioase a tinerilor	Număr de elevi și studenți beneficiari ai intervențiilor	35.000 de elevi și studenți
04.5. - Peisaj urban atractiv accentuat de o calitate sporită a locuirii	Proiecte în curs de implementare/finalizate vizând intervențiile de regenerare urbană și revitalizare a spațiilor interstițfale din cadrul locuințelor colective, respectiv dezvoltarea unor centre secundare	5 proiecte în curs de implementare/ finalizate
04.6. - Rețea de spații publice extinsă la nivelul zonei metropolitane, ce valorifică principalele puncte si zone de interes și susține coeziunea socială a comunităților	Proiecte în curs de implementare/finalizate vizând extinderea/revitalizarea rețelelor de spații publice, spații verzi, respectiv amenajarea de cămine culturale	23 de proiecte în curs de implementare/ finalizate
05 - Zona Metropolitană Bacău -regiune a tinerilor, sportului și culturii	*	-
05.1. • Vitalitate culturală crescută, susținută de o ofertă culturală adaptată diverselor categorii de public local și extern	Număr de clădiri reabilitate/(re)activate Număr de evenimente culturale organizate anual	Minim 25 de evenimente
05.2. - Infrastructură sportivă și de agrement dezvoltată, cu o ofertă de evenimente sportive și de petrecere a timpului liber care susțin vocația de oraș al sportului	Număr de evenimente de petrecere a timpului liber organizate anual	Aplicație capitala europeană a sportului (Cf. Federației a Capitalelor și Orașelor Sportive Europene / European Capitals and Cities of Sport Federatfon) Minim 25 de evenimente

OBIECTIVE STRATEGICE/OBIECTIVE SPECIFICE

INDICATOR

ȚINTE (2027)

05.3. - Bacău, capitala europeană a respiratului în culori, recunoscut la nivel național pentru turismul cultural și activ din zona metropolitană	Proiecte în curs de Implementare/finallzate vizând consolidarea identității turistice și promovarea activă, respectiv dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice	10 proiecte în curs de implementare/ finalizate
06 - Capacitate administrativă performantă, servicii publice de calitate și transparente și cetățeni implicați în procesele de decizie de la nivel local	Persoane din administrația publică beneficiare ale proiectelor de formare și informatizare	120
06.1. - Bacău competitiv -îmbunătățirea capacității administrative de a genera avantaje competitive la nivel regional și național	Instrumente strategice	O 7 proiecte în curs de
06.2. - Bacău participativ și transparent	Proiecte în curs de	O 7 proiecte în curs de
- Cetățeanul în centrul politicilor publice locale și acces facil la informațiile publice	Implementare/finallzate vizând creșterea participării cetățenilor/asociațiilor în cadrul politicilor publice și asigurarea accesului facil la informații publice	implementare/ finalizate
06.3. - Bacău digital. Adaptarea autorităților publice locale la transformările digitale in desfășurare	Instrumente informatice implementate	-

10. CADRUL PARTENERIAL PENTRU

ACTUALIZAREA SIDU

Prin Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Municipiul Bacău 2021-2027 se stabilesc direcțiile clare de acțiune pe care va trebui să se concentreze dezvoltarea zonei în perioada următoare. Pentru a contura o imagine de ansamblu reală a dinamicii dezvoltării și a identifica provocările locale relevante și actuale, procesul de elaborare a SIDU a fost unul participativ, bazat pe consultarea și implicarea comunității și actorilor locali. Ca instrument de planificare, strategia de dezvoltare trebuie să răspundă nevoilor locale de dezvoltare prin implementarea unui proces participativ în care buna guvernanță, colaborarea și implicarea comunității să reprezinte piloni de dezvoltare și să asigure continuitatea pe termen lung a viziunii de dezvoltare.

Mecanismul de colaborare și consultare publică utilizat în procesul de elaborare a SIDU și-a propus să aducă valoare adăugată în ceea ce privește asigurarea alinierii la ultimele tendințe și nevoi în domeniile de dezvoltare, astfel încât comunitatea locală să fie prezentă activ în procesul de elaborare a direcțiilor viitoare. în acest sens, în procesul de elaborare a strategiei s-au desfășurat grupuri de lucru cu actorii relevanți și s-au realizat sondaje de opinie. Totodată în demersul de elaborare a acesteia au fost identificați o serie de parteneri locali potențiali pentru implementarea SIDU, din cadrul administrației publice, reprezentanți ai mediului academic, profesional, non-profit și cetățeni. Unii dintre aceștia au fost implicați încă din faza inițială, de analiză a nevoilor, fie prin solicitări de date și informații, fie prin chestionare sau implicarea în grupuri de lucru tematice.

10.1. SONDAJE DE OP N E

Sondajul reprezintă o metodă cantitativă și se realizează pe baza unui chestionar aplicat unui public-țintă stabilit anterior. Sondajele de opinie prezente în cadrul elaborării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană Municipiul Bacău 2021-2027 au fost adresate cetățenilor, mediului de afaceri din municipiul Bacău, reprezentanților din Primăria Municipiului Bacău și reprezentanților unităților administrativ teritoriale din Zona Metropolitană Bacău. Aceste chestionare au fost create astfel încât să permită exprimarea punctelor de vedere pe diferite paliere de interes, în corelare cu domeniile urmărite în cadrul analizei situației existente și a domeniilor prioritare vizate. Metodologia de elaborare și distribuire a sondajelor a fost stabilită și aplicată în parteneriat cu Beneficiarul și adaptată situației actuale cauzate de pandemia de COVID-19, chestionarele fiind aplicate în cea mai mare măsură Online, utilizând platforma Google Forms. Cele 4 tipologii de sondaje au fost disponibile pentru completare între 6 și 10 săptămâni, timp în care au fost completate de către 235 de cetățeni, 33 de reprezentanți ai mediului de afaceri, 58 de reprezentanți ai Primăriei Municipiului Bacău și de către 21 de reprezentanți ai unităților administrativ teritoriale din Zona Metropolitană Bacău și zona adiacentă acesteia.

10.1.1. CHESTIONAR DEDICAT CETĂȚENILOR

Chestionarul dedicat cetățenilor din municipiul Bacău a urmărit să evalueze gradul de deservire și calitatea serviciilor socio-culturale (sănătate, asistență socială, educație, cultură, sport și petrecerea timpului liber), a infrastructurii tehnico-edilitare și a infrastructurii de transport, precum și opinia și gradul de mulțumire a cetățenilor față de serviciile oferite de către administrația publică locală și măsurile de inovare și digitalizare întreprinse. Principalele domenii asupra cărora sunt necesare intervenții, așa cum reiese din interpretarea răspunsurilor din cadrul prezentului chestionar, sunt următoarele:

• Mobilitate și transport: amenajarea de locuri de parcare (desființarea garajelor și înlocuirea cu spații de parcări), reabilitarea infrastructurii rutiere, creșterea gradului de accesibilitate al populației la infrastructura de transport public, măsuri de decongestionarea traficului, amenajarea de piste de biciclete;
• Mediu și curățenie: reducerea poluării aerului, o mai bună gestiune a deșeurilor, îmbunătățirea procedurii de colectare a deșeurilor, managementul și curățenia eficientă a spațiilor publice;
• Utilitățile publice: îmbunătățirea rețelelor de utilități publice;
• Economie: măsuri de atragere a investitorilor și de creare a locurilor de muncă în domeniul privat; dezvoltarea activităților industriale;
• Spațiu public: creșterea suprafețelor de spații verzi, amenajarea celor existente, amenajarea spațiului pietonal central;
» Calitatea locuirii: reabilitarea ansamblurilor de locuințe colective (anveloparea blocurilor, amenajarea spațiilor verzi);
• Servicii sociale, de sănătate și de învățământ: investiții în infrastructura de sănătate - creșterea calității serviciilor medicale, modernizarea unităților de sănătate; Investiții în infrastructura din cadrul școlilor și liceelor, creșterea capacității grădinițelor;
• Timpul liber: diversificarea oportunităților de petrecere a timpului liber diversificarea infrastructurii culturale, dezvoltarea infrastructurii sportive, reabilitarea Stadionului Municipal, promovarea activităților sportive;
• Digitalizarea administrației publice.

La nivelul UAT-urilor din Zona Metropolitană Bacău s-au remarcat în special următoarele domenii asupra cărora sunt necesare intervenții:

• Utilități publice: reabilitarea sau extinderea rețelelor de utilități publice (lipsa, deficiențele sau calitatea redusă a acestor servicii);
• Economie: crearea de locuri de muncă prin atragerea investitorilor;
* Infrastructura de transport: extinderea rețelei de transport în comun în vederea facilitării mobilității între UAT-urile din zona metropolitană și municipiul Bacău, modernizarea și reabilitarea infrastructurii de transport;
• Timp liber: crearea unor oportunități noi pentru petrecerea timpului liber, spații pentru activități sportive;
• Accesibilitate: sporirea accesului la servicii de sănătate (spital, farmacie), la servicii bancare, la diferite magazine de profil, la activități de agrement și sportive și la învățământ de calitate (pentru a nu mai fi necesară deplasarea în municipiul Bacău în vederea realizării acestora).

Procesarea răspunsurilor chestionarului dedicat cetățenilor poate fi consultată în totalitate, alături de întrebările adresate, răspunsurile aferente și reprezentarea grafică, în cadrul Anexei 5.

10.1.2. CHESTIONAR DEDICAT MEDIULUI DE AFACERI

Chestionarul dedicat mediului de afaceri a urmărit identificarea principalelor avantaje și dezavantaje în ceea ce privește desfășurarea activității economice în municipiul Bacău și oferta de forță de muncă, interacțiunea cu Primăria Municipiului Bacău, precum și prioritățile de dezvoltare la nivelul municipiului. Principalele aspecte asupra cărora sunt necesare intervenții, așa cum reiese din interpretarea răspunsurilor din cadrul prezentului chestionar, sunt următoarele:

• Consolidarea comunicării dintre autoritățile locale și mediul de afaceri;
• Realizarea și menținerea unei colaborări între mediul de afaceri, sistemul de învățământ și mediul de afaceri și autoritățile locale (procese consultative periodice, evenimente de business);
• Accentul sporit pe crearea unui mediu optim și facil în vederea atragerii de noi investitori care aduc un impact de asemenea în crearea locurilor de muncă și în creșterea capacității de cumpărare (un nivel de trai mai ridicat);
• Consolidarea infrastructurii de afaceri prin realizarea parcului industrial;
• Sporirea capacității de absorbție a fondurilor europene;
• Gestionarea reglementărilor privind taxele și impozitele în vederea încurajării mediului de afaceri și în special a tinerilor întreprinzători;
• Reducerea birocrației în procesele dintre autoritățile publice și mediul de afaceri și sporirea digitalizării;
• Dezvoltarea infrastructurii de transport și a conexiunilor rutiere;
• Domeniile de activitate considerate potențiale motoare de dezvoltare economică pe viitor: industria alimentară, construcțiile, IT&C, industria constructoare de mașini, utilaje, echipamente și a mijloacelor de transport, intermediere, transport, depozitare, cercetare-dezvoltare, consultanță, servicii de marketing, publicitate, management, etc.

La nivelul întreprinderilor care își desfășoară activitatea în afara municipiului Bacău, principalele aspecte asupra cărora sunt necesare intervenții remarcate sunt:

• Creșterea calității serviciilor publice, reducerea birocrației în procesele dintre autoritățile publice și mediul de afaceri și sporirea digitalizării;
• Măsuri de atragere a forței de muncă și de retenție a tinerilor și a persoanelor calificate;
• Dezvoltarea infrastructurii de transport, a conexiunilor rutiere și a transportului în comun.

Rezultatele chestionarului dedicat mediului de afaceri pot fi consultate, alături de întrebările adresate, răspunsurile aferente și reprezentarea grafică, în cadrul Anexei 6.

10.1.3. CHESTONAR DED CAT PRMAR E MUN Ci'P ULUI BACĂU

Chestionarul dedicat personalului din Primăria Municipiului Bacău a fost realizat cu scopul de a identifica principalele provocări de dezvoltare și coerență organizațională care necesită a fi abordate în procesul de planificare strategică. Astfel, a fost avut în vedere contextul strategic instituțional prin gradul de cunoaștere și implicare a respondenților, contextul instituțional operațional prin modalitățile de comunicare, starea echipamentelor cu care angajați! lucrează, soluțiile informatice de care aceștia dispun, precum și raportarea la formarea profesională. Potențialele direcțiile de acțiune care ar ajuta la o utilizare mai eficientă a resurselor financiare, umane și materiale de care dispune instituția și asupra cărora sunt necesare intervenții, așa cum reiese din interpretarea răspunsurilor din cadrul prezentului chestionar, sunt următoarele:

• Creșterea gradului de informare privind obiectivele generale ale Primăriei Municipiului Bacău;
• Creșterea gradului de informare privind rolul strategiilor și a planurilor strategice sectoriale privind obiectivele și situația acestora la nivelul Primăriei Municipiului Bacău;
• Implicarea mai multor departamente în procesele de elaborare a planurilor și documentelor strategice;
• îmbunătățirea sau înlocuirea stocului de echipamente aflate în inventarul Primăriei Municipiului Bacău cu altele mai actuale (imprimante, calculatoarele de tip desktop);
• Aprofundarea procesului de formare personală a angajaților, cu accent pe domeniile sau programele de formare care au la bază inovarea în administrație și promovarea bunelor practici, dezvoltarea personală (managementul timpului, priorităților și stresului, proiectarea rutelor de carieră, dezvoltarea abilităților și competențelor), comunicarea internă (interdepartamentală) și interpersonală, dezvoltarea abilităților pentru "învățare unii de la alții", comunicare și relații cu publicul și etică și integritate;
• Dezvoltarea abilităților și competențelor angajaților în special pe următoarele paliere: legislație, norme și proceduri, management, proiecte și politici, tehnologia informației și comunicațiilor și comunicare, informare, transparență și promovare.
• Angajații preferă ca aceste tipuri de formare personală și aprofundare a abilităților și competențelor să fie în special de durată scurtă sau medie, să se realizeze față în față (cu excepția contextului pandemiei de COVID-19), iar finanțarea acestora să se realizeze din bugetul instituției.

Rezultatele chestionarului dedicat Primăriei Municipiului Bacău pot fi consultate în totalitate, alături de întrebările adresate, răspunsurile aferent și reprezentarea grafică a răspunsurilor în cadrul Anexei 7.

10.1.4. CHESTIONAR DEDICAT UAT URILOR DIN CADRUL ZONE! METROPOLITANE BACĂU

în cadrul chestionarului dedicat unităților administrativ-teritoriale din Zona Metropolitană Bacău sunt urmărite aspecte referitoare la participarea acestora la dezvoltarea zonei metropolitane, la beneficiile de care unitățile administrativ-teritoriale au parte ca membrii ai zonei metropolitane, nivelul acestora de participare în cadrul proiectelor și inițiativelor, precum și eventualele recomandări pe care reprezentanții le au pentru o bună funcționare și cooperare. Pe lângă acestea, raportat la dezvoltarea locală se urmăresc principalele provocări și principalele aspecte pozitive caracteristice, precum și proiectele sau intervențiile strategice de care localitățile dispun și care sunt considerate cele mai importante potențiale măsuri pentru o dezvoltare armonioasă a comunităților. Prin intermediul acestui chestionar se dorește conturarea unei imagini care să reflecte situația reală și actuală de la nivelul unităților administrativ teritoriale din Zona Metropolitană Bacău în scopul proiectării viitoarelor direcții de acțiune pentru o dezvoltare integrată și corelată cu capacitățile și necesitățile reale ale acestora.

Principalele domenii asupra cărora sunt necesare intervenții, așa cum reiese din interpretarea răspunsurilor din cadrul prezentului chestionar, se concentrează în primul rând pe consolidarea cooperării și colaborării din cadrul Zonei Metropolitane Bacău prin întâlniri și dezbateri periodice cu implicarea tuturor părților. Această aprofundare a cooperării ar trebui să urmărească stabilirea unor obiective comune, demararea unor proiecte și propunerea de zone de intervenții comune de acțiune, în special în cadrul principalelor provocări cu care zona metropolitană se confruntă. Așadar, principalele direcții de acțiune necesare sunt următoarele:

• Infrastructura de utilități: consolidarea, reabilitarea și extinderea accesului la rețelele de utilități;
• Infrastructura rutieră: modernizarea și reabilitarea drumurilor și a căilor de acces rutier;
• Economie: măsuri de facilitare a accesului investitorilor și de atragere a acestora în vederea creării locurilor de muncă, realizarea unui/unor parcuri industriale, dezvoltarea și diversificarea economică;
• Infrastructura de transport: extinderea rețelei de transport în comun în toată zona metropolitană;
• Finanțare: intensificarea și facilitarea procesului de absorbție a fondurilor europene;
• Infrastructura socială și de sănătate: dezvoltarea serviciilor medicale, a infrastructurii de sănătate și crearea centrelor pentru persoane vârstnice;
• Dezvoltarea educațională, culturală și sportivă: consolidarea infrastructurii de educație, cultură și sport, crearea de noi grădinițe în zonele cu deficit, crearea centrelor și a bazelor sportive, crearea zonelor de agrement;
• Digitalizare: măsuri de digitalizare în administrația publică;
• Spațiile publice: reabilitarea și modernizarea spațiilor publice, spațiilor verzi, spațiilor dintre blocuri și a iluminatului public;

• în cadrul comunei Nicolae Bălescu, (comună care nu face parte din zona metropolitană la momentul realizării analize) aceasta mizează în special pe măsuri de dezvoltare economică, pe îmbunătățirea infrastructurii mediului de afaceri, pe îmbunătățirea infrastructurii rutiere, a infrastructurii rețelelor de utilități, pe măsuri de menținere a unui nivel redus de poluare prin eficientizare energetică în clădirile din domeniu public și achiziționarea microbuzelor electrice/hibrid, toate acestea fiind facilitate prin implicarea activă a tuturor părților implicate.

Rezultatele chestionarului dedicat unităților administra tiv-teritoriale poate fi consultat în totalitate, alături de întrebările adresate, răspunsurile aferente și reprezentarea grafică a răspunsurilor în cadrul Anexei 8.

10.2. GRUPURI DE LUCRU TEMATICE

Grupurile de lucru reprezintă formațiuni de dezbatere în care mai mulți actori care prezintă interes asupra tematicii abordate discută împreună, exprimă opinii, expun situații și formulează concluzii, scopul acestora fiind de colectare a informațiilor din perspective diferite de vedere și de stabilirea obiectivelor comune pentru includerea acestora în analiza situației existente și în planificarea strategică viitoare. în cadrul procesului de elaborare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană Municipiul Bacău 2021-2027 au fost desfășurate 5 grupuri de lucru tematice, în domeniile: dezvoltare economică, cultură, turism și timp liber, dezvoltare socială și dezvoltarea comunității, mediu și infrastructură, respectiv capacitate administrativă și cooperare metropolitană, în cadrul acestora au participat actori relevanți specifici fiecărui domeniu, care au dezbătut situația actuală, provocările existente și potențialele soluții, precum și direcțiile de dezvoltare.

Minutele grupurilor de lucru tematice cu lista participanților, structura întâlnirilor, aspectele dezbătute și problemele identificate pot fi consultate detaliat în Anexa 9.

GRUP DE LUCRU DEZVOLTARE ECONOMICĂ | Grupul de lucru specific dezvoltării economice a fost realizat în data de 19 mai 2021. în cadrul acestuia a fost discutat contextul strategic de dezvoltare a SIDU Bacău. A fost realizată o prezentare a principalelor provocări și nevoi, pornind de la analiza situației actuale, ce a inclus următoarele paliere: contextul macroeconomic, privire de ansamblu asupra mediului de afaceri și dinamica antreprenorială, comerțul exterior, forța de muncă, competitivitatea economiei locale și situația sectorului cercetare-dezvoltare-inovare. Ulterior, au fost prezentate viziunea și obiectivele strategice și specifice, direcțiile de acțiune și posibilele proiecte viitoare. Principalele concluzii rezultate din cadrul grupului de lucru se referă la:

• Lansarea unei teme pentru discuții ulterioare între actorii relevanți - cum vor fi transformate elementele de potențial în rezultate (ex: cum pot fi dezvoltate

industriile creative și cum pot ajuta ele la creșterea comunității);

• Lucrările în curs de realizare a unui terminal cargo în cadrul Aeroportului Internațional "George Enescu" Bacău prezintă premisa dezvoltării unui centru logistic care să fructifice avantajele constituite de conectivitatea rutieră și feroviară, precum și de poziționarea geografică favorabilă;
• Reprezentanții mediului universitar susțin dezvoltarea relațiilor și a partenerialelor cu mediul de afaceri local;
• Prin realizarea noului parc industrial este avută în vedere și ideea proiectării unui cluster;
• Alte idei de proiecte propuse de către echipa de consultanți vizează realizarea unui centru pentru mediul de afaceri de tipul one-stop-shop/ platformă pentru promovarea componentelor hard și soft a mediului local, realizarea unui centru de competențe, realizarea unui centru de transfer tehnologic și realizarea unui centru multifuncțional de prototipare și testare.
• Este nevoie de stabilirea facilităților ce pot fi oferite la nivel local;
• Actorii locali sunt nevoiți să ia o decizie cu privire la profilul investitorilor pe care doresc să îi atragă;
• Este nevoie de realizarea unei cartografii a posibilităților de investiții și a terenurilor disponibile;
• Organizarea cu regularitate a unor grupuri de lucru cu reprezentanți economici a mediului public și academic;
• Creșterea nivelului de pregătire a persoanelor tinere este un proces și obiectiv de lungă durată pentru mediul academic și cel economic;
• Problema depopulării municipiului trebuie abordată integrat, inclusiv din perspectiva oportunităților economice.

GRUP DE LUCRU CULTURĂ, TURISM Șl TIMP LIBER | Grupul de lucru a fost realizat în data de 20 mai 2021. în cadrul acestuia a fost discutat contextul strategic de dezvoltare a SIDU Bacău și a fost realizată o prezentare a principalelor provocări și nevoi, pornind de la analiza situației actuale, în contextul culturii, turismului și timpului liber. Ulterior, au fost prezentate viziunea și obiectivele strategice și specifice, direcțiile de acțiune și posibilele proiecte viitoare. Principalele concluzii rezultate din cadrul grupului de lucru se referă la:

• Crearea unor noi elemente de signalistică pentru a pune în valoare mai bine atracțiile cultural-turistice din zonă;
• Crearea unor trasee turistice conectate cu traseele de biciclete - ex. traseu turistic ciclabil din Bacău spre Xxxxx-Xxxxxxxx;
• Crearea unui catalog al resurselor financiare pentru domeniul cultural;
• Desfășurarea proiectului Piațeta Artelor - loc de expunere pentru toată lumea în Parcul Cancicov;
• Dezvoltarea aplicației Visit Bacău pentru a putea avea și contribuții externe - să fie permis accesul și altor instituții care să poată contribui la diseminarea informațiilor;
• Identificarea zonelor defavorizate din Bacău pentru a oferi acces la oferta culturală;
• înființarea unei entități / asociații / departament în cadrul Primăriei pentru gestionarea și managementul fondurilor;
• Platformă comună de promovare a Agendei Culturale și realizarea unei agende multianuale pe tematici anuale semestriale;
• Promovarea atuurilor municipiului Bacău și a Zonei Metropolitane Bacău - Muzeul Științelor Naturale, Grădina Senzorială, Observatorul Astronomic, Casa Memorială George Bacovia și delta, picturile murale din oraș;
• Restaurarea monumentelor istorice emblematice în scopul creșterii atractivității ofertei cultural-turistice;
• Realizarea unei agende culturale multianuale, realizată pe tematici anuale semestriale;
• Realizarea unei mărci și a unei identități urbane a municipiului Bacău - Bacăul este pe locul 2 la nivel național în ceea ce privește picturile murale;
• Realizarea unei platforme de dialog pentru actorii culturali și a unui spațiu în care să se desfășoare periodic sesiuni de lucru ale actorilor implicați;
• Realizarea unei Strategii Culturale a municipiului și/sau a județului Bacău;
• Realizarea unor hărți interactive cu trasee cultural-istorice;
• Realizarea unor parteneriate între Observatorul Astronomic și proiectul de regenerare urbană prin artă stradală ZidArt;
• Realizarea unui Centru Cultural - entitate de coagulare a tuturor artiștilor;
• Realizarea unui Muzeu Etnografic - model Muzeul ASTRA Sibiu sau Muzeul Țăranului din București;
• Realizarea unui spațiu stradal adecvat pentru realizarea unor evenimente stradale și de timp liber.

GRUP DE LUCRU MEDIU Șl SCHIMBĂRI CLIMATICE j Grupul de lucru s-a desfășurat în data de 20 mai 2021, iar în cadrul acestuia au fost discutate contextul strategic de dezvoltare și cel al actualizării SIDU Bacău. A fost realizată o prezentare a principalelor provocări și nevoi, pornind de la analiza situației actuale, urmărind identificarea priorităților de dezvoltare în ceea ce privește cadrul natural, mediul, schimbările climatice și infrastructura tehnico-edilitară. Ulterior, au fost prezentate viziunea și obiectivele strategice, specifice, direcțiile de acțiune și posibilele proiecte viitoare. Principalele concluzii rezultate din cadrul grupului de lucru se referă la:

• Nevoia de investiții în sistemul de colectare selectivă a deșeurilor, fiind necesare 3-4 centre pe colectare în municipiul Bacău și alte centre în zona metropolitană;
• Sunt necesare investiții în modernizarea sistemului de canalizare, inclusiv realizarea sistemelor de colectare separată;
• Este semnalată nevoia de investiții în Parcul Gherăiești, precum și realizarea unui audit al spațiilor verzi care să cuprindă atât spațiile verzi existente, cât și terenurile care pot și amenajate și valorificate;
• Este luată în vizor situația parcărilor disponibile la intrările în oraș, precum și a accesibilității transportului în comun din acele zone spre centru și a taxării ridicate a parcărilor în zonele centrale pentru a favoriza decongestionarea traficului în oraș;
• Includerea componentei verzi prin valorificarea malurilor Bistriței;
• Monitorizarea și intervenția în cadrul zonelor cu depozitări necontrolate de deșeuri din jurul municipiului Bacău;
• Considerarea nevoii de accesibilizare a rețelei albastre-verzi existente;
• Posibilitatea realizării de terase verzi în momentul implementării proiectelor de eficientizare energetică a locuințelor colective.

GRUP DE LUCRU- DEZVOLTARE SOCIALĂ Șl A COMUNITĂȚII | în cadrul grupului de lucru realizat în 19 mai 2021 a fost prezentată situația existentă la nivelul întregii zone metropolitane în raport cu dezvoltarea socială și a comunității, precum și nevoile de la nivelul teritoriului și posibilele idei de soluționare a problemelor identificate. Astfel, au fost prezentate inclusiv viziunea de dezvoltare, obiectivele strategice, specifice și direcțiile de acțiune asociate componentei sociale și comunitare. Principalele concluzii rezultate din cadrul grupului de lucru se referă la:

• Este necesară elaborarea unei strategii care să vizeze exclusiv nevoile vârstnicilor (sau măcar realizarea unui plan de măsuri dedicat) și realizarea centrelor pentru bătrâni - în momentul actual nu este acoperit nivelul de cerere;
• Necesitatea dezvoltării de parteneriate între diferite instituții, între mediul public și privat, respectiv ONG-uri;
• Pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani nu există suficiente locuri în cadrul creșelor - reprezintă o problemă mai ales pentru familiile care fac parte din grupurile dezavantajate, din cauza faptului că părinții nu își pot găsi un loc de muncă, fiind nevoiți să rămână acasă pentru o perioadă îndelungată;
• Există instrumente pentru combaterea violenței în familie, care pot fi implementate și în municipiul Bacău - de tipul unor broșe pentru femei, care au încorporat un sistem conectat la serviciul de urgență 112, pe care îl pot apela prin apăsarea unui buton ascuns (dispozitive ANES);
• Reprezentanții DGASPC Bacău confirmă faptul că în Bacău se va realiza un centru regional pentru agresorii din familiile unde există acte de violență;
• în Bacău există colaborări cu Asociația Banca Locală pentru Alimente din Roman, care are misiunea de a colecta produse alimentare, de a recupera excedente alimentare din producția agricolă și industrială și de a le redistribui către asociații și fundații acreditate - totuși există dificultăți din punct de vedere logistic;
• Există multe zone în Bacău unde nu există nici măcar un centru de zi, fiind necesare câte unul pentru fiecare cartier sau realizarea centrelor de tip multifuncționale pentru o eficientă mai ridicată a oferirii sprijinului social;
• Realizarea întâlnirilor între instituțiile interesate și reprezentanții Crucii Roșii Bacău pentru sporirea nivelului de conștientizare cu privire la platforma electronică pe care fiecare DAS o poate accesa;
• Este considerată oportună realizarea unei platforme integrate de servicii socio-economice complexe care să contribuie la dezvoltarea asigurării de servicii primare (servicii de îngrijire la domiciliu, soluții digitale pentru vârstnici etc);
• Un proiect care să vizeze dezvoltarea transportului public în Zona Marginalizată Izvoare (fie că ar fi vorba de o nouă rută special propusă pentru această zonă, fie de o extindere a unei rute existente), și totodată de accesibilizare a spațiilor publice pentru toate categoriile de utilizatori este necesar;
• Existența HCL nr. 156/28.07.2020 privind aprobarea Raportului în urma analizei de situație realizată în municipiul Bacău, privind serviciile de educație și îngrijire timpurie (în contextul proiectului România Crește cu Tine lansat de Ministerul Educației Naționale și UNICEF).

GRUPUL DE LUCRU CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ Șl COOPERARE METROPOLITANĂ ( Grupul de lucru din data de 18 mai 2021 a avut ca scop reliefarea principalelor concluzii ale analizei situației existente la nivelul zonei metropolitane în ceea ce privește capacitatea administrativă și cooperarea dintre unitățile administrativ-teritoriale și planificarea măsurilor cu cel mai ridicat potențial de eficiență. A fost realizată prezentarea zonei metropolitane prin analiza capacității financiare a comunelor de a se implica în proiecte de dezvoltare la nivel metropolitan, eficiența financiară a acestora, capacitatea unităților administrativ-teritoriale de a promova cooperarea metropolitană, dar și principalele provocări și oportunități identificate în urma aplicării sondajelor de opinie adresate fiecărei unitate administrativ-teritorială.

Cele mai relevante aspecte în ceea ce privește cooperarea și dezvoltarea la nivel metropolitan sunt:

• Nevoia de instituționalizare a proceselor de comunicare;
• Informarea UAT-urilor în ceea ce privește programele de finanțare și a axelor de finanțare, timpul de pregătire a documentației pentru obținerea de fonduri europene;
• Cooperarea între UAT-urile din zona metropolitană (cu scopul de a propune proiecte comune, care să fie înaintate inclusiv în atenția ADR Nord-Est pentru a identifica surse de finanțare);
• Identificarea nevoilor la nivelul zonei metropolitane (nevoile cetățenilor);
• Necesitatea ca toate proiectele să fie proiectate pornind de la un interes comun la nivelul zonei metropolitane;
• Prioritizarea nevoilor cetățenilor și a comunităților;
• Inițierea proiectelor în contextul PNRR;
• Dotările și serviciile din mediul rural trebuie să fie mai dezvoltate, astfel încât disparitățile dintre acesta și mediul urban să fie atenuate;
• La momentul actual, deficiențele cu privire la o comunicare eficientă sunt cauzate de lipsa unei aprofundări a dialogului, capacitatea limitată de identificare a proiectelor care să răspundă nevoilor comune, lipsa coordonării între UAT-uri și nevoia de programe de suport care să întărească capacitatea acestora de a accesa fonduri nerambursabile;
• Dezvoltarea capacității administrative prin susținerea și formarea unor structuri/echipe care să aibă ca scop elaborarea și implementarea proiectelor la nivel local sau metropolitan;
• Este necesară prioritizarea de proiecte care să faciliteze locurile de muncă pentru tineri pentru a evita migrarea acestora (pentru studii, dar și pentru ocuparea unui loc de muncă);
• Este necesar să fie abordate cu prioritate problemele de bază referitoare la infrastructură, dotări și servicii;
• Nevoia de digitalizare a arhivei metropolitane (inclusiv OCR-izare);
• Aprofundarea accesibilității între unitățile administrativ-teritoriale din Zona Metropolitană Bacău prin facilitarea pistelor pentru bicicliști și prin extinderea rețelei de transport în comun.

11. ANEXE
- 11.1. ANEXĂ 1 - EVOLUȚIA CELOR MA^fi IMPORTANTE CATEGORII DE RESURSE F NANCiARE ÎN ALCĂTUIREA MUNICIPIILOR RESED NȚĂ DE JUDEȚ (2007 2018)

Anexa 1 prezintă evoluția celor mai importante categorii de resurse financiare în alcătuirea bugetelor municipiilor reședință de județ în perioada 2007-2018. în 2018, acestea au reprezentat nu mai puțin de 87% din totalul veniturilor la nivel local. în structura de venituri a Primăriei Municipiului Bacău, ponderea cele trei categorii de resurse financiare reprezintă 93% la nivelul ultimul exercițiu financiar aferent anului fiscal 2020, o valoare ușor mai ridicată față de media națională.

FIGURA 238 - STRUCTURA VENITURILOR MUNICIPIILOR REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ ÎN ROMÂNIA PRIVIND COTELE DEFALCATE DIN IPV, TVA Șl VENITURI PROPRII 2007-2018

2007

2009

-•—PiT

2011 2013 2015

• Own source revenues (fara PIT)

2017

—VAT

11.2. ANEXA 2 - VENITURILE TOTALE/LOCUITOR LA NIVELUL MUNICIPIILOR REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ (20142018)

Anexa 2 prezintă veniturile totale per locuitor la nivelul municipiilor reședință de județ în perioada 2014-2018. Municipiul Bacău are venituri totale peste media municipiilor reședința de județ.

FIGURA 239 - VENITURI TOTALE PER LOCUITOR LA NIVELUL REȘEDINȚELOR DE JUDEȚ ÎN PERIOADA 2014-2018 (RON)

Oradea Slatina Târgoviște Miercurea-Ciuc

Sibiu Târgu Mureș Suceava

Bistrița Arad Deva Râmnicu Vâlcea Alba-!ulia Cluj-Napoca

Sfântu Gheorghe Pitești

Zalău Tulcea Ploiești lași Buzău

Satu Mare Bacău

Constanța Timișoara AVERAGE/CAPiTA

Focșani Târgu Jiu

Brașov Baia Mare

Vaslui

Slobozia Craiova Piatra Neamț Alexandria Drobeta Tumu-Severin

Călărași Galați

Giurgiu Reșița

Botoșani Brăila

15.887

14.634

14.609

13.688

13.485

™13.257

bi 13.097

12.945

12.904

12.847

12.808

12.770

12.688

12.626

^"B^i 12.457

12.430

12.294

12.267

12.258

12.234

12.198

mhh 12.187

12.156

bbi^k^mh 12.151

12.094

bkbmh 12.032

bbmbi 12.000

^^^bbi 11.781

11.565

11.354

11.008

^mhb 11.000

10.989

10.952

10.949

10.896

10.386

10.094

9.781

9.472

8.635

11.3. ANEXA 3 - CHELTU!EULE/LOCU(TOR CU PROIECTE

EUROPENE NERAMBURSABILE (2007-2016) LA NIVELUL MUNICIPIILOR REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ

9 9 9

Va fi completat după priorltizarea prefecților.

dimensiunea GRUPULUI TINTĂ

PONDERE (X)

DtSPOWBlUTATEA RESURSELOR FWANC1ARE

PONDERE(X)

COMPLEMENTARITATEA CU ALTE PROIECTE

PONDERE (X)

MATURITATEA PROIECTULUI

PONDERE (X)

POZIȚIA ÎN AGENDA

pubucă/urgenta

PONDERE <X|

IMPACTUL SOCIAL (AFECTEAZĂ GRUPURI

PONDERE (X)

IMPACTUL ASUPRA DEZVOLTĂRI DURABILE,

PONDERE (XI

TRAHSFERAB1LJTATE

PONDERE (X>

PRIORITATE CF CONSULTĂRI PUBLICE

PONDERE 1DX

SCOR TOTAL

PTORTTAn

11.5. ANEXA 5 - ANALIZA RĂSPUNSURILOR DIN CADRUL CHESTIONARULUI DEDICAT CETĂȚENILOR DIN MUNICIPIUL BACĂU ’

METODOLOGIE Șl INFORMAȚII GENERALE

Răspunsurile din cadrul chestionarului dedicat cetățenilor, ca parte a procesului consultativ-participativ, au scopul de a asigura suport pentru întregul proces de elaborare a documentului strategic. Ca instrument de planificare, o strategie integrată de dezvoltare urbană trebuie să răspundă la nevoile locale de dezvoltare și se bazează pe un proces participativ, în care buna guvernanță, colaborarea și implicarea comunității să reprezinte piloni de dezvoltare și să asigure continuitatea pe termen lung a viziunii de dezvoltare.

Opiniile exprimate de locuitori au rolul de a contribui la identificarea competențelor distinctive, a măsurilor dorite de către cetățeni și la identificarea priorităților de dezvoltare ale municipiului pentru următoarea perioadă de programare.

Chestionarul a fost creat astfel încât să permită exprimarea punctelor de vedere ale cetățenilor pe diferite paliere de interes, în corelare cu domeniile urmărite în cadrul analizei situației existente și a domeniilor prioritare din cadrul strategiei de dezvoltare. Chestionarul a fost structurat în patru secțiuni principale, după cum urmează:

• informații generale, secțiune în cadrul căreia respondenții au fost rugați să ofere informații referitoare la nivelul de educație, vârsta, venitul și alți indicatori demografici - scopul acestei secțiuni este de a contura un profil al respondenților;
• Informații generale despre municipiul Bacău în cadrul căreia respondenții au fost rugați să ofere informații referitoare la:

o aspectele importante și aspectele negative legate de municipiul Bacău;

o potențiale măsuri de dezvoltare a comunității;

• Accesul la dotări și servicii publice și dezvoltarea durabilă a municipiului, secțiune în cadrul căreia s-a urmărit:

o gradul de deservire și calitatea serviciilor socio-culturale (sănătate, asistență socială, educație, cultură, sport și petrecerea timpului liber), a infrastructurii tehnico-edilitare și a infrastructurii de transport;

o opinia și gradul de mulțumire a cetățenilor față de serviciile oferite de administrația publică locală și măsurile de inovare și digitalizare întreprinse;

• Informații privind contextul pandemiei de COVID-19.

Metodologia de elaborare, de distribuire a chestionarelor către locuitori și de colectare a răspunsurilor, realizată și aplicată în parteneriat cu Beneficiarul, a constat în următorii pași principali:

• Elaborarea chestionarului de către Consultant, în format Word și Google Forms și aprobarea acestuia de către Beneficiar;
• Elaborarea materialului grafic de prezentare și a mesajelor și anunțurilor de promovare a chestionarului în mediul online (pe site-ul Primăriei Municipiului Bacău și pe pagina de Facebook a Primăriei), precum și aprobarea acestora de către Beneficiar;
• Stabilirea modului de completare și transmitere a chestionarelor: metoda de completare a formularelor a fost adaptată situației actuale cauzate de pandemia de COVID-19, fiind online, utilizând platforma Google Forms;
• Stabilirea termenelor de completare și transmitere a chestionarelor destinate populației, urmând ca ulterior să fie trimise înștiințări periodice de completare pe măsură ce se apropie termenul limită;
• Diseminarea chestionarului către populație, de către reprezentanții Beneficiarului, pe căile de comunicare stabilite anterior, colectarea chestionarelor completate în format online și prelucrarea și interpretarea răspunsurilor primite.

Chestionarul a fost disponibil pentru completare timp de 52 de zile, în perioada 10 Februarie 2021 - 2 Aprilie 2021. în acest interval de timp chestionarul a fost completat de 235 de persoane.

PROFILUL RESPONDENȚILOR. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE

1. UNDE LOCUIȚI ÎN PREZENT - NUMELE LOCALITĂȚII, CARTIERUL, STRADA? (VĂ RUGĂM SĂ PRECIZAȚI NUMELE CARTIERULUI Șl A STRĂZII DOAR PENTRU MUNICIPIUL BACĂU)

Cetățenii participanți ai acestui chestionar locuiesc în municipiul Bacău, în Zona Metropolitană Bacău, dar și în alte comune din județul Bacău. Comunele aparținătoare Zonei Metropolitane Bacău în care o parte dintre respondenții acestui chestionar locuiesc sunt:

• Comuna Buhoci;
• Comuna Faraoani;
• Comuna Gârleni;
• Comuna Hemeiuș;
• Comuna Horgești;
• Comuna Letea Veche;
• Comuna Luizi-Călugăra;
• Comuna Măgura.
• Comuna Sărata.

Pe lângă acestea, unii respondenți au mai menționat și comunele Ștefan cel Mare și Răcăciuni. Persoanele care locuiesc în municipiul Bacău au menționat cel mai adesea ca zone de locuință următoarele cartiere și străzi:

TABEL 92 - STRĂZILE Șl CARTIERELE ÎN CARE LOCUIESC RESPONDENȚII

CARTIERELE

• Cartierul ANL;
• Cartierul Aviatori;
• Cartier Bistrița;
• Cartier Centru;
• Cartierul CFR;
• Cartierul Mioriță;

• Cartier Narcisa;
• Cartier Nord;
• Cartier Șerbănești;
• Cartier Tache;
• Zona URA;
• Zona Tic-Tac;

STRĂZILE

9 Mal;	9	Henri Coandă;
1 Mai;	•	Lunca Bistriței;
ALecu Russo;	•	Mărășești;
Aleea Constructorului;	•	Mihai Eminescu;
Aleea Proiectantului;	•	Narciselor;
Aleea Ghioceilor;	•	Xxxxxx Xxxx;
Xxxxxxxxx Xxxxxxxxxx;	•	Nlcolae Bălcescu;
Ardealului;	•	Nufărului;
Ana Tipătescu;	•	Neptun;
Bulevardul loniță Sandu Sturz;	•	Panselelor;
Bârladului;	•	Primăverii;
Bacovia;	•	Petru Rareș;
Buciumului;	•	Stadionului;
Bucovinei;	•	Șoimului;
Cornișa;	•	Tecuciului;
Cermenea;	•	Tipografilor;
Decebal;	•	Vadul Bistriței;
Dorului;	•	Venus;
Erou Xxxxxx Xxxxxx Xxxxx;	•	Violetelor;

2 .GENUL DUMNEAVOASTRĂ:

Puțin peste jumătate dintre participanții acestui sondaj sunt de gen masculin, iar 45,1% de genul feminin.

FIGURA 241 - GENUL RESPONDENȚILOR

45,1%

55%

Feminin
Masculin

3 . CARE ESTE VÂRSTA DUMNEAVOASTRĂ?

Se observă faptul că o mare parte dintre respondenți se încadrează în grupele de vârstă între 35-44 de ani (27,2%) și între 45-54 de ani (26,4%). Aceștia reprezintă puțin peste jumătate, respectiv 53,6% din totalul acestora. Persoanele cu vârste cuprinse între 2534 de ani reprezintă o pondere de 20,4% dintre respondenți, iar tinerii cu vârste cuprinde între 15 și 24 de ani, 14,9%. Un număr mai redus de respondenți, și anume 9,8% din total au vârste cuprinse între 55-64 de ani și 1,3% vârste peste 65 de ani. Se remarcă faptul că majoritatea participanților în cadrul acestui sondaj fac parte din categoria persoanelor apte de muncă.

FIGURA 242 - VÂRSTĂ RESPONDENȚILOR

între 15-24 ani

între 25-34 ani între 35-44 ani

între 45-54 ani între 55-64 ani

Peste 65 ani

4. CARE ESTE ULTIMA FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT PE CARE AȚI ABSOLVIT-O?

Din perspectiva nivelului de educație al respondenților, majoritatea acestora au beneficiat de studii superioare: 36,6% dintre persoane au absolvit studii universitare și 37,4% dintre persoane din total au absolvit studii postuniversitare. La polul opus, se situează persoanele cu studii gimnaziale (2,1%), școli profesionale(0,9%) și postliceale (0,9%) sau cu studii primare (0%). Absolvenții de studii liceale reprezintă 22,1% din totalul respondenților.

FIGURA 243 - DISTRIBUȚIA RESPONDENȚILOR DUPĂ NIVELUL DE EDUCAȚIE

Studii postuniversitare
Studii universitare

Liceu (12 clase)

Gimnaziu (8 clase)

Școala postliceală

Școala profesionala

Școala primară

5. CARE ESTE OCUPAȚIA DUMNEAVOASTRĂ ÎN PREZENT?

în ceea ce privește locul de muncă al respondenților, 38,7% dintre aceștia sunt angajați în sistemul bugetar. Aceștia sunt urmați de respondenții care sunt angajați în sistemul privat - 32,3% și de respondenții care sunt în prezent studenți sau elevi- 11,9%. Patronii, directorii sau administratorii reprezintă, de asemenea, 8,5% din total. Restul reprezintă o pondere mai scăzută, respectiv 4,7% lucrători de cont propriu, 3,0% pensionari și 0,9% șomeri.

FIGURA 244 - DISTRIBUȚIA RESPONDENȚILOR DUPĂ LOCUL DE MUNCĂ

Angajat în sistemul bugetar
Angajat în sistemul privat
Student/elev

Patron, director, administrator

Lucrător pe cont propriu

Pensionar

Șomer

6. UNDE SE AFLĂ LOCUL DUMNEAVOASTRĂ DE MUNCĂ?

O mare parte dintre respondenți își desfășoară activitatea de muncă în municipiul Bacău- 82,9%. Totuși, se remarcă aproape 40 de persoane care lucrează în afara municipiului Bacău, respectiv 9,4% din totalul de 235 de respondenți lucrează în altă localitate din județ, iar 7,7% în alt județ decât județul Bacău.

FIGURA 245 - LOCUL DE MUNCĂ AL RESPONDENȚILOR-ÎN MUNICIPIU/ ÎN ALTĂ LOCALITATE/JUDEȚ

în municipiul Bacău
în altă localitate din județul Bacău
în alt județ

7. DACĂ LOCUL DUMNEAVOASTRĂ DE MUNCĂ SE AFLĂ ÎN ALTĂ LOCALITATE SAU ÎN ALT JUDEȚ, VĂ RUGĂM SĂ îl MENȚIONAȚI NUMELE:

Alte zone decât municipiul Bacău menționate de către respondenți din perspectiva desfășurării activităților de muncă sunt: Faraoni, Hemeiuș, Hoit, Letea Veche, Itești, Ornești, Orbeni, Podu Turcului, Racova, Ungureni, Gioseni; Neamț, Bistrița Năsăud, Cluj, lași, Vrancea, Italia, Republica Moldova.

8. ÎN CARE DINTRE URMĂTOARELE CATEGORII SE ÎNCADREAZĂ VENITUL DUMNEAVOASTRĂ TOTAL LUNAR?

în funcție de opțiunile respondenților, categoriile de venituri caracteristice persoanelor participante acestui sondaj sunt ierarhizate în următorul fel:

• între 2.500 și 4.000 RON (36,2% dintre respondenți);
• Peste 4.000 RON (28,5% dintre respondenți);
• între 1.500 și 2.500 RON (14,5% dintre respondenți);
• Mai puțin de 800 RON (5,1% dintre respondenți);
• între 800 și 1.500 RON (1,7% dintre respondenți).

Astfel, se remarcă faptul că veniturile care caracterizează o mare parte dintre respondenți sunt de peste 2.500 de lei. De asemenea, 14% dintre persoane au preferat să nu ofere informații în legătură cu acest aspect.

FIGURA 246 - VENITUL TOTAL LUNAR

între 2.500 și 4.000 RON
Peste 4.000 RON
între 1.500 și 2.500 RON

Prefer să nu răspund

Mai puțin de 800 RON

între 800 și 1.500 RON

9. ÎN CAZUL ÎN CARE SUNTEȚI DE ACORD SĂ FIȚI CONTACTAT Șl ÎN ALTE ETAPE ALE PROCESULUI DE REALIZARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE, VĂ RUGĂM SĂ NE TRANSMITEȚI ADRESA DUMNEAVOASTRĂ DE E-MAIL ȘI/SAU NUMĂRUL DUMNEAVOASTRĂ DE TELEFON:

126 de persoane au oferit informații de contact pentru eventualele implicări în alte etape ale procesului de realizare a strategiei.

10. CARE CONSIDERAȚI CĂ SUNT CELE MAI IMPORTANTE 3 PROBLEME ALE LOCALITĂȚII UNDE AVEȚI REȘEDINȚA?

Dintre răspunsurile respondenților s-au remarcat în special următoarele probleme:

TABEL 93 - PRINCIPALELE PROBLEME DIN PERSPECTIVA POPULAȚIEI RESPONDENTE LA SONDAJ

PRINCIPALELE PROBLEME MENȚIONATE

• Infrastructura prin insuficiența locurilor de parcare și calitatea slabă a străzilor și trotuarelor;
• Curățenia municipiului deficitară și reciclarea (coșuri de gunoi insuficiente, lipsa containerelor de reciclare și a gestionării eficiente a acestui aspect);

• Traficul aglomerat;
• Insuficiența spațlilor/activităților de agrement (parcuri, locuri de joacă pentru copii, zone verzi, zone pentru desfășurarea activităților sportive), în special în zonele din cartiere, dintre blocuri;

• Rețelele de utilități publice deficitare (rețeaua de alimentare cu apă nesatisfăcătoare, lipsa parțială a rețelei de canalizare, lipsa rețelei de

Peisagistica blocurilor degradată;

Lipsa investițiilor;

Iluminatul public deficitar;

gaz, rețeaua de energie electrică cu probleme);

• Locuri de muncă insuficiente și neatractive (lipsa investițiilor, migrația tinerilor și nevoia de retenție a salariaților);
Lipsa pistelor pentru bicicliști;

• Nevoia de dezvoltare a învățământului universitar;
• Reabilitarea Stadionului Municipal;
• Poluarea ridicată și slaba gestionarea deșeurilor;
• Nevoia de digitalizare a administrației publice;

ALTE PROBLEME MENȚIONATE

Lipsa evenimentelor culturale;

Transportul în comun;

Lipsa mijloacelor de transport alternative taxiurilor obișnuite (Uber, Boit, etc);

Autogara în stare de degradare;

Inexistenta a doua treceri de pietoni, de o parte și alta a căii ferate ce desparte cartierul Tache de Orizont (dificultatea traversării);

Lipsa infrastructurii de susținere a persoanelor cu dizabilitățl, în special copii;

Lipsa conducerii eficiente la nivelul cluburilor sportive;

Nevoia de relocare a căii ferate;

Slaba absorbție a fondurilor europene șl slaba susținere a proceselor de absorbție;

Sistemul Online de plată a taxelor și impozitelor nefuncțfonal;

Dintre problemele cel mai adesea menționate, se observă faptul că nemulțumirea față de rețeaua de utilități deficitară (prin lipsa, avariile sau calitatea redusă a acestor servicii) și transportul în comun slab dezvoltat se remarcă în special la nivelul respondenților care locuiesc în comunele adiacente Zonei Metropolitane Bacău. Aceeași tendință este remarcată și la nivelul comunelor din afara Z.M. Bacău, rețeaua de apă și rețeaua de canalizare fiind propuse în cadrul acestei întrebări.

11. DAR CELE MAI IMPORTANTE ASPECTE POZITIVE ALE LOCALITĂȚII UNDE AVEȚI REȘEDINȚA?

Aspectele pozitive menționate de către respondenți sunt văzute din perspective diferite în funcție de locația de reședință a acestora. Totuși, se remarcă unele aspecte comune mai multor zone, dar și aspecte pozitive specifice în special anumitor zone. Pe lângă acestea, unele aspecte pozitive menționate în cadrul acestei întrebări, ca de exemplu iluminatul stradal și curățenia orașului, se regăsesc, de asemenea, printre problemele menționate în cadrul întrebării anterioare. Acest fapt marchează că unele elemente sunt percepute diferit în funcție de locația de reședință, chiar și la nivelul municipiului Bacău.

TABEL 94 - PRINCIPALELE ASPECTE POZITIVE DIN PERSPECTIVA POPULAȚIEI RESPONDENTE LA SONDAJ

PRINCIPALELE ASPECTE POZITIVE MENȚIONATE

Poziționarea geografică:

• prin legăturile facile cu alte orașe (Piatra Neamț, Vaslui, Focșani, Roman, Onești)
• prin Accesul la râul Bistrița, Șiret;
• prin accesul la diferitele tipuri de relief;
• prin accesul la drumul european E85 și viitoarea autostrada A7
• Locație apropiata de municipiul Bacău (în cadrul comunelor);

Existența următoarelor elemente:

Centura ocolitoare și fluidizarea traficului ca efect al acesteia;

Accesibilitatea magazinelor;

Parcurile din zona centrală;

Instituțiile de cultura: teatru, filarmonica;

Oraș liniștit și sigur, criminalitate redusă;

Costuri reduse ale vieții;

Potențialul de dezvoltare;

Curățenia;

• Insula de agrement; • Iluminatul public ;
• Aeroport modem; • Accesul la infrastructura educațională,

socială și de sănătate.

ALTE ASPECTE POZITIVE MENȚIONATE ÎN SPECIAL LA NIVELUL COMUNELOR DIN Z.M BACĂU

• Accesul la legaturi de transport;
• Străzile asfaltate în proporții ridicate (Gârleni);
• Aspectul plăcut în urma realizărilor picturilor murale (Sărata);
Accesibilitatea față de municipiul Bacău;
• Existența spațiilor de recreere (Sărata);
• Potențialul agricol (Buhoci);

12. CARE CONSIDERATI CĂ SUNT CELE

• Liniștea și apropierea față de mediul urban;
• Introducerea alimentării cu gaz, canalizare (Letea Veche);
• Rețeaua de canalizare (Hemeiuș)
• Bază sportivă-proiect în desfășurare (Hemeiuș);
• Zonă turistică (Faraoani);
• Mediul de afaceri (Faraoani);

MAI IMPORTANTE MĂSURI PENTRU

DEZVOLTAREA COMUNITĂȚII DUMNEAVOASTRĂ? VĂ RUGĂM SĂ ACORDAȚI O NOTĂ DE LA 1 (CEL MAI PUȚIN IMPORTANT) LA 5 (CEL MAI IMPORTANT), PENTRU URMĂTOARELE CRITERII:

Toate măsurile prezentate au fost notate ca fiind importante și foarte importante (nota 4 și nota 5) în proporții cuprinse între 50% și 80%, fapt ce marchează potențialul ridicat al acestora de dezvoltare a comunității. Totuși, măsurile considerate importante și foarte importante (notate cu 4 și 5) pentru dezvoltarea comunității de cea mai mare pondere dintre respondenți sunt următoarele:

• Crearea de locuri de muncă în municipiu (80% dintre respondenți);
• Reabilitarea și modernizarea spațiilor publice, spații verzi, spații dintre blocuri, iluminat public (75% dintre respondenți);
• Modernizarea infrastructurii de sănătate (spitale, policlinici) (74% dintre respondenți);
• Extinderea rețelelor de utilități publice (apă-canal, gaz, rețele electrice) (65% dintre respondenți).

MĂSURILE CARE SUNT CONSIDERATE MAI PUȚIN IMPORTANTE (NOTATE CU 1 Șl 2) PENTRU DEZVOLTAREA COMUNITĂȚII DE CĂTRE CEA MAI MARE PONDERE DIN TOTALUL RESPONDENȚILOR SUNT URMĂTOARELE:

• îmbunătățirea sistemului de transport public (25% dintre respondenți);
• Organizarea de evenimente culturale și sportive (22% dintre respondenți);
• Modernizarea infrastructurii de servicii sociale (centre pentru îngrijirea copiilor, bătrânilor, persoanelor defavorizate etc) (17% dintre respondenți).

Totuși, se remarcă acordarea unui nivel de importanță ridicat pentru majoritatea măsurilor propuse, notele de 1 și 2 fiind acordate în proporții scăzute de sub 25%.

13. CE ALTE MĂSURI IMPORTANTE PENTRU DEZVOLTAREA LOCALITĂȚII UNDE AVEȚI REȘEDINȚA MAI CONSIDERAȚI CĂ SUNT RELEVANTE?

Respondenții au oferit și alte măsuri relevante pentru dezvoltarea localității. Unele măsuri propuse de aceștia se regăsesc în categoriile prezentate la întrebarea anterioară, dar punctează mai amănunțit liniile de acțiune necesare dezvoltării localității de reședință. Acestea se referă în special la următoarele aspecte:

• îmbunătățirea infrastructurii de parcări (desființarea garajelor și înlocuirea cu spații de parcări);
• îmbunătățirea serviciilor de colectare a deșeurilor;
• îmbunătățirea serviciilor de curățenie publica;
• Fluidizarea traficului de către organele competente la orele de vârf și în zonele cu probleme;
• Anveloparea blocurilor;
• Atragerea de investiții;
• Realizarea unei aplicații a orașului (ex. My Brașov City);
• Transformarea unor străzi din centru în zone pietonale;
• Reducerea birocrației;
• încurajarea încadrării persoanelor cu nevoi speciale/handicap în câmpul muncii;
• Modernizarea teatrului Municipal Bacovia;
• Realizarea unui parc industrial;
• Semaforizare pe sensul giratoriu din zona centrala: Statuia Ștefan cel Mare, Banca Națională, Parcul Trandafirilor, Școala nr. 19.

Măsurile specifice propuse de către respondenții comunelor adiacente Zonei Metropolitane Bacău propun în special următoarele acțiuni:

• Păstrarea calității aerului prin monitorizarea arderilor de deșeuri verzi și alte deșeuri (Buhoci);
• Digitalizarea serviciilor publice(Buhoci);
• Transportul public Bacău - Hemeiuș;
• Realizarea infrastructurii medicale generale (Buhoci);
• Realizarea unui pod peste râul Șiret (facilitarea accesului C. Buhoci la Bacău, de la 12 km la 6 km și 1 km de șoseaua de centură a Bacăului);
• Gestionarea mai eficientă a deșeurilor (Letea Veche);
• Măsuri de păstrare și promovare a tradițiilor locale meșteșugărești (Faraoani);
• Atragerea de investitori în vederea creării locurilor de muncă(Faraoani);
• îmbunătățirea marcajelor rutiere și al iluminatului public (Faraoani);
• Realizarea unui parc industrial (Faraoani);
• Realizarea de spații de agrement și amenajarea trotuarelor (Gârleni);
• Investiții în creșterea turismului- Castelul Roși, Parcul Dendrologic (Hemeiuș).

14. CARE SUNT PRINCIPALELE MOTIVE PENTRU CARE LOCUIȚI AICI, SAU ALEGEȚI SĂ LOCUIȚI AICI ÎN CONTINUARE? VĂ RUGĂM SĂ ACORDAȚI O NOTĂ DE LA 1 (CEL MAI PUȚIN IMPORTANT) LA 5 (CEL MAI IMPORTANT) PENTRU URMĂTOARELE CRITERII: în cadrul motivelor pentru care respondenții locuiesc în zonă sau aleg să locuiască în continuare aici s-au evidențiat următoarele:

• Cele mai multe note de 4 și 5 sunt oferite pentru: apropierea de locul de muncă (43% dintre respondenți), accesul la servicii de educație (35% dintre respondenți) și calitatea locuirii (locuință individuală, curte, garaj etc) (35% dintre respondenți);
• Cele mai multe note de 1 și 2 sunt oferite pentru: Infrastructura de transport (auto, biciclete, transport public) (66% dintre respondenți), accesul la evenimente culturale (63% dintre respondenți) și mediul curat (spații verzi, păduri, lacuri etc) (55% dintre respondenți).

FIGURA 248 - PRINCIPALELE MOTIVE PENTRU CARE RESPONDENȚII LOCUIESC ÎN ZONĂ

15. AVEȚI Șl ALTE MOTIVE PENTRU CARE LOCUIȚI AICI, SAU ALEGEȚI SĂ LOCUIȚI ÎN CONTINUARE? VĂ RUGĂM SĂ DETALIAȚI:

Alte motive pentru care respondenții locuiesc aici sunt faptul că s-au născut în zonă și a fost mai accesibil să rămână aici, familia acestora se regăsește aici, și-au deschis o afacere sau își desfășoară studiile în zonă. Pe lângă acestea au mai fost menționate și calitatea aerului față de alte orașe mai mari și prețurile ieftine la locuințe.

ACCESUL LA DOTĂRI Șl SERVICII PUBLICE Șl DEZVOLTAREA DURABILĂ A MUNICIPIULUI 16. AVEȚI ACCES LA URMĂTOARELE CATEGORII DE DOTĂRI ÎN ZONA ÎN CARE LOCUIȚI? Respondenții susțin în proporții de peste 50% că au acces facil la dotările prezentate (50-77%), cu excepția piețelor agroalimentare în cadrul cărora 46% dintre respondenți au acces facil. Totuși, dotările care s-au remarcat ca fiind cele mai accesibile sunt:

• Farmaciile (77% dintre respondenți);
• Magazin de cartier (76% dintre respondenți);
• Magazine de tip supermarket și/sau hypermarket (66% dintre respondenți);
• Școală (66% dintre respondenți).

Dotările mai puțin accesibile, respectiv la care respondenții au acces dificil sau nu au acces sunt următoarele:

• Piață agroalimentar (30% dintre respondenți);
• Alimentație publică (restaurant, bar, cafenea, patiserie etc.) (25% dintre respondenți);
• Liceu (21% dintre respondenți);
• Stații de transport în comun (17% dintre respondenți).

FIGURA 249 - ACCESIBILITATEA LA DIFERITE DOTĂRI ÎN ZONA DE LOCUINȚĂ

17. DACĂ EXISTĂ Șl ALTE DOTĂRI LA CARE AVEȚI/NU AVEȚI ACCES, VĂ RUGĂM SĂ DETALIAȚI:

Ca facilități cu acces dificil sau lipsa accesului respondenții susțin cel mai adesea pe lângă facilitățile anterioare, zonele de agrement, în special parcurile pentru copii.

18. CÂT DE MULȚUMIT/Ă SUNTEȚI DE URMĂTOARELE SERVICII PUBLICE:

în funcție de gradul de satisfacție (opțiunea de mulțumit și foarte mulțumit) al respondenților față de serviciile publice, acestea au fost ierarhizate în următorul fel:

• Telecomunicațiile (75% dintre respondenți);
• Alimentarea cu energie electrică (74% dintre respondenți);
• Serviciile de urgență (salvare, pompieri, poliție) (65% dintre respondenți);
• Canalizarea (49% dintre respondenți);
• Iluminatul public (44% dintre respondenți);
• Alimentarea cu apă potabilă (39% dintre respondenți);
• Siguranța și ordinea publică (37% dintre respondenți);
• Transportul în comun (29% dintre respondenți);
• Administrarea parcurilor/spațiilor verzi (26% dintre respondenți);
• Curățenia și managementul deșeurilor (24% dintre respondenți).

FIGURA 250 - SATISFACȚIA PRIVIND SERVICIILE PUBLICE

19. CÂT DE MULȚUMIT/Ă SUNTEȚI DE INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT DIN LOCALITATEA ÎN CARE AVEȚI REȘEDINȚA? VĂ RUGĂM SĂ ACORDAȚI O NOTĂ DE LA 1 (FOARTE NEMULȚUMIT/Ă) LA 5 (FOARTE MULȚUMIT/Ă) PENTRU URMĂTOARELE CRITERII:

în cadrul aceste întrebări se observă un nivel de mulțumire relativ scăzut față de infrastructura de transport. Notele de 1 și 2 sunt acordate în proporții cuprinse între 40% și 80%, iar notele de 4 și 5 au fost acordate în proporții cuprinse între 7% și 29%. Cele mai multe note de 1 și 2 au fost acordate în special pentru locurile de parcare (80% dintre respondenți), trotuare și piste pentru bicicliști (76% dintre respondenți) și mobilierul urban (58% dintre respondenți). Cele mai multe note de 4 și 5 sunt asociate iluminatului public (29% dintre respondenți) și elementelor de siguranță rutieră, inclusiv semafoare (21% dintre respondenți)

FIGURA 251 - NIVELUL DE MULȚUMIRE FAȚĂ DE INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

20. CÂT DE FRECVENT UTILIZAȚI, PENTRU DEPLASĂRILE CURENTE, URMĂTOARELE MIJLOACE DE TRANSPORT?

Automobilul personal este utilizat cel mai adesea, în proporții peste 68% de către respondenți, zilnic. Săptămânal este utilizat de către 16% dintre aceștia, iar lunar de către 4%. Doar 10% dintre respondenți nu utilizează automobilul personal niciodată. Totuși, este de remarcat că atunci când plouă sau ninge, o pondere mai ridicată optează pentru transportul în comun în detrimentul automobiluli personal, dat fiind faptul că această modalitate de transport este utilizată doar de către 9% dintre respondenți zilnic. Bicicleta, este utilizată zilnic (4%), săptămânal (17%), lunar (17%) sau uneori când plouă sau ninge (1%) de către 39% dintre respondenți, iar restul de 61% nu utilizează acest mijloc de transport. 85% dintre persoane nu utilizează o trotinetă electrică sau alte mijloace de acest tip, iar restul utilizează zilnic (3%), săptămânal (6%), lunar (6%) sau când plouă sau ninge (1%).

Așadar, se remarcă faptul că pentru transportul zilnic, persoanele utilizează cel mai adesea mașina sau preferă să meargă pe jos. Săptămânal este utilizat cel mai adesea mersul pe jos, iar lunar bicicleta. Când plouă sau ninge, cel mai adesea este utilizat transportul în comun.

FIGURA 252 - UTILIZAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT

21. DACĂ UTILIZAȚI Șl ALTE MIJLOACE DE DEPLASARE, VĂ RUGĂM SĂ DETALIAȚI:

Alte mijloace de deplasare utilizate de către respondenți sunt autostopul, taxi-ul sau trenul.

22. PRESUPUNÂND CĂ INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT AR PERMITE UTILIZAREA EFICIENTĂ A ORICĂRUI MIJLOC DE TRANSPORT, AȚI PREFERA SĂ FOLOSIȚI PENTRU DEPLASĂRILE ZILNICE:

în condițiile eficientizării infrastructurii de transport, automobilul personal și mersul pe jos ar fi în continuare soluțiile cele mai utilizate de către respondenți. Se observă, totuși, o pondere de peste 50% dintre respondenți care ar utiliza (probabil și foarte probabil) transportul în comun zilnic dacă ar avea acces la o infrastructură mai eficientă. Aceeași tendință se observă și în cadrul mersului cu bicicleta. Trotineta electrică sau alte mijloace reprezintă opțiunea care este aleasă cel mai puțin (28%) ca fiind probabilă sau foarte probabil să fie utilizată în condițiile eficientizării infrastructurii.

FIGURA 253 - PROBABILITATEA UTILIZĂRII MIJLOACLOR DE TRANSPORT ÎN SITUAȚIA EFICIENTIZĂRII INFRASTRUCTURII

23. DACĂ AȚI VREA SĂ UTILIZAȚI Șl ALTE MIJLOACE DE DEPLASARE, VĂ RUGĂM SĂ Q DETALIAȚI:

Alte mijloace de transport propuse sunt trenul inter-municipal și tramvaiul.

24. ÎN SITUAȚIA ÎN CARE NU LOCUIȚI ÎN MUNICIPIUL BACĂU, CUM APRECIAȚI OPȚIUNILE DE DEPLASARE DIN LOCALITATEA UNDE AVEȚI REȘEDINȚA CĂTRE MUNICIPIU, DIN PERSPECTIVA TRANSPORTULUI PUBLIC ÎN COMUN?

O mare parte dintre populația care nu locuiește în municipiul Bacău, din perspectiva transportului în comun, consideră opțiunile de deplasare ca fiind insuficiente (58,5% dintre respondenți). Acest deficit la nivelul transportului în comun, ce leagă municipiul Bacău de restul zonelor, s-a evidențiat și printre problemele propuse anterior cu care se confruntă respondenții. 31,4% dintre persoane consideră opțiunile de deplasare din localitatea de reședință către municipiu ca fiind suficiente, fapt ce conturează o oarecare distribuție neunitară a opțiunilor de deplasare, unele zone având fie acces mai facil la municipiul Bacău, fie neavând deloc (10,2% dintre respondenți).

FIGURA 254 - APRECIEREA OPȚIUNILOR DE DEPLASARE DIN ALTE ZONE CĂTRE MUNICIPIUL BACĂU

Inexistente

Insuficiente

Suficiente

25. UTILIZAȚI/AȚI UTILIZAT SERVICII ALE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN LOCALITATEA UNDE AVEȚI REȘEDINȚA SAU ÎN ALTĂ LOCALITATE?

Majoritatea persoanelor utilizează sau au utilizat serviciile sistemului de învățământ în localitatea de reședință. Restul de 15% utilizează aceste servicii în altă localitate.

FIGURA 255 - UTILIZAREA SERVICIILOR SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

în altă localitate
în localitatea unde am reședința

26. DACĂ UTILIZAȚI/AJI UTILIZAT SERVICII ALE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN ALTĂ LOCALITATE, VĂ RUGAM SĂ O PRECIZAȚI

La nivel de liceu și școală gimnazială, majoritatea persoanelor au utilizat serviciile sistemului de învățământ în municipiul Bacău. La nivel universitar, pe lângă municipiul Bacău, o mare parte dintre respondenți au utilizat servicii ale sistemului de învățământ în localități precum lași, Cluj-Napoca, București și Sibiu.

27. BAZAT PE EXPERIENȚA DUMNEAVOASTRĂ DIRECTĂ SAU CA PĂRINTE, CÂT DE MULȚUMIT/Ă SUNTEȚI DE SERVICIILE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PE CARE LE UTILIZAȚI/LE-AȚI UTILIZAT

Referitor la satisfacția față de sistemul de învățământ, cel mai mare grad de mulțumire (mulțumit și foarte mulțumit) est manifestat față de calitatea actului didactic (64% dintre respondenți), numărul de școli/locuri în școli (55% dintre respondenți) și numărul de licee/locuri în licee (doar pentru municipiul Bacău) (54% dintre respondenți). Gradul cel mai mare de nemulțumire (nemulțumit și foarte nemulțumit) este manifestat față de infrastructura și dotările din cadrul școlilor (43% dintre respondenți), infrastructura și dotările din cadrul liceelor (doar pentru municipiul Bacău) (34% dintre respondenți) și numărul de grădinițe/locuri în grădinițe (31% dintre respondenți).

FIGURA 256 - GRADUL DE MULȚUMIRE FAȚĂ DE SERVICIILE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

28. UTILIZAȚI/AȚI UTILIZAT SERVICII ALE SISTEMULUI DE SĂNĂTATE ÎN LOCALITATEA UNDE AVEȚI REȘEDINȚA SAU ÎN ALTĂ LOCALITATE?

0 tendință asemănătoare se remarcă la nivelul utilizării serviciilor sistemului de sănătate din localitatea de reședință, precum în cazul utilizării sistemului de învățământ. 84% dintre respondenți utilizează serviciile sistemului de sănătate în localitatea de reședință, iar restul de 16% în alta localitate.

FIGURA 257 - UTILIZAREA SERVICIILOR SISTEMULUI DE SĂNĂTATE

în altă localitate
în localitatea unde am reședința

29. DACĂ UTILIZAȚI/AȚI UTILIZAT SERVICII ALE SISTEMULUI DE SĂNĂTATE ÎN ALTĂ LOCALITATE, VĂ RUGĂM SĂ O PRECIZAȚI:

ÎN MUNICIPIUL BACĂU AU UTILIZAT SERVICII ALE SISTEMULUI DE SĂNĂTATE RESPONDENȚII CU REȘEDINȚA ÎN ZONELE DIN AFARA MUNICIPIULUI BACĂU. PE LÂNĂ ACESTEA, UN NUMĂR RIDICAT DE PERSOANE MAI MENȚIONEAZĂ LOCALITĂȚI PRECUM IAȘI, CLUJ-NAPOCA SAU BUCUREȘTI CA FURNIZORI DE SERVICII DE SĂNĂTATE DE CARE AU BENEFICIAT.

30. BAZAT PE EXPERIENȚA DUMNEAVOASTRĂ DIRECTĂ, CÂT DE MULȚUM1T/Ă SUNTEȚI DE SERVICIILE SISTEMULUI DE SĂNĂTATE PE CARE LE UTILIZAȚI/LE-AȚI UTILIZAT:

în general se observă faptul că gradul de mulțumire față de infrastructura privată de sănătate este mai mare în comparație cu infrastructura publică de sănătate, pe toate cele 3 paliere de analiză: disponibilitatea cadrelor medicale specializate, calitatea serviciilor și a dotărilor și oferta serviciilor de sănătate. Cu toate acestea, gradul de mulțumire al populației față de infrastructura de sănătate publică sau privată, în cazul fiecărei componente, se situează sub 60%.

Cele mai apreciate componente ale sistemului de sănătate sunt oferta serviciilor private de sănătate (60% dintre respondenți se declară mulțumiți și foarte mulțumiți) și disponibilitatea cadrelor medicale specializate din cadrul dotărilor private (58% dintre respondenți se declară mulțumiți și foarte mulțumiți).

Gradul cel mai mare de nemulțumire este manifestat față de calitatea serviciilor și dotărilor publice de sănătate (55% dintre respondenți se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți) și disponibilitatea cadrelor medicale specializate din cadrul dotărilor publice (51% dintre respondenți se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți).

FIGURA 258 - GRADUL DE MULȚUMIRE FAȚĂ DE SISTEMUL DE SĂNĂTATE

Foarte mulțumlt(ă) Mulțumit(ă) Neutru Nemulțumit(ă) Foarte nemulțumit(ă) Nu știu 31. DIN CÂTE ȘTIȚI, CARE DINTRE URMĂTOARELE SERVICII DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ SUNT DISPONIBILE ÎN ZONA UNDE LOCUIȚI?

Ponderea respondenților care știau că anumite servicii de asistență socială sunt disponibile în zona de rezidență este relativ redusă, variind între 14% (servicii pentru persoane cu risc de sărăcie) și 37% (ajutoare pentru încălzirea locuinței). Aproximativ jumătate dintre respondenți nu cunosc aceste aspecte: între 48% și 64% din numărul total al persoanelor.

FIGURA 259 - GRADUL DE INFORMARE PRIVIND DISPONIBILITATEA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

32 . DACĂ ȘTIȚI CĂ EXISTĂ Șl ALTE SERVICII DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ DISPONIBILE ÎN ZONA ÎN CARE LOCUIȚI, VĂ RUGĂM SĂ DETALIAȚI:

Alte servicii menționate au cuprins următoarele: Asociația Betania, Centrul Delfinul, Sos satele copiilor, Centre private pentru bătrâni.

33 CÂT DE NECESARĂ CONSIDERAȚI. CĂ ESTE OFERIREA ACESTOR SERVICII?

Această întrebare are în vedere opinia respondenților privind necesitatea serviciilor sociale. în general serviciile de asistență socială sunt considerate necesare și foarte necesare, toate serviciile depășind pragul de 70% dintre respondenți care consideră aceste aspecte necesare și foarte necesare. Totuși, serviciile considerate în cea mai mare măsură necesare și foarte necesare sunt:

• Asistență pentru minori proveniți din familii în dificultate (87% dintre respondenți);
• Asistență pentru persoane cu dizabilități (86% dintre respondenți);
• Servicii destin Asistență pentru persoane vârstnice (85% dintre respondenți).

Serviciile sociale care au fost marcate cel mai des ca fiind inutile sau puțin necesare sunt:

• Ajutoarele pentru încălzirea locuinței (13% dintre respondenți).

FIGURA 260 - NECESITATEA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

DACĂ CONSIDERAȚI CĂ SUNT NECESARE Șl ALTE TIPURI DE SERVICII, VĂ RUGĂM SĂ DETALIAȚI:

Alte tipuri de servicii considerate necesare de către respondenți se referă la identificarea familiilor în situații de risc și măsuri de sprijinire a acestora, asistență pentru persoanele care ies din închisoare, servicii de asistență pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament după împlinirea vârstei de 18 ani și servicii de asistență și sprijinire la teme pentru elevi.

35. REALIZAȚI/AȚl REALIZAT ACTIVITĂȚI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER ÎN LOCALITATEA UNDE AVEȚI REȘEDINȚA SAU ÎN ALTĂ LOCALITATE?

Cea mai mare pondere a respondenților realizează activități de petrecere a timpului liber în localitatea unde aceștia au reședința, respectiv 76,7%, iar restul de 23,3% realizează activități de petrecere a timpului liber în altă localitate.

FIGURA 261 - REALIZAREA ACTIVITĂȚILOR DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

în altă localitate

23,3%

77%

în localitatea unde am reședința

36. DACĂ REALIZAȚI/AȚl REALIZAT ACTIVITĂȚI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER ÎN ALTĂ LOCALITATE, VĂ RUGĂM SĂ O PRECIZAȚI:

Localitățile în care respondenți! realizează în special activități de petrecere a timpului liber sunt: lași, Brașov, Sibiu, Piatra Neamț, Roman, Slănic Moldova, București, dar și în restul județelor vecine sau în restul țării.

37. CÂT DE MULȚUMIT/Ă SUNTEȚI DE OFERTA PRIVIND PETRECEREA TIMPULUI LIBER DIN LOCALITATEA UNDE REALIZAȚI/AȚl REALIZAT ASTFEL DE ACTIVITĂȚI?

Respondenți!, din perspectiva ofertei privind petrecerea timpului liber din localitatea unde realizează astfel de activități, sunt în cea mai mare măsură mulțumiți și foarte mulțumiți în privința următoarelor aspecte:

• Biblioteci (52% dintre respondenți);
• Teatre (45% dintre respondenți);
• Ștranduri/bazine de înot (44% dintre respondenți);
• Cinematografe (41% dintre respondenți).

Cel mai ridicat nivel de nemulțumire (opțiunile de nemulțumit + foarte nemulțumit) se manifestă în special în cadrul următoarelor elemente:

• Zone de agrement și picnic (51% dintre respondenți);
• Parcuri și grădini publice (47% dintre respondenți);
• Concerte (47% dintre respondenți);
• Evenimente culturale și artistice (44% dintre respondenți).

FIGURA 262 - GRADUL DE MULȚUMIRE PRIVIND OPȚIUNILE DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

38. CARE CONSIDERAȚI CĂ SUNT CELE MAI IMPORTANTE OPORTUNITĂȚI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER DIN LOCALITATEA UNDE REALIZAȚI/AȚI REALIZAT ASTFEL DE ACTIVITĂȚI?

Cele mai importante oportunități de petrecere a timpului liber din perspectiva respondenților sunt în special plimbări în aer liber, plimbările pe faleza Bistriței, plimbările și alte activități prin parc și prin insula de agrement, concertele, drumețiile și spectacolele de teatru. Alte activități menționate au mai fost plimbările cu bicicleta, activitățile sportive, călătoriile, lecturile în aer liber și pescuitul.

39. LUAȚI PARTE/AȚI LUAT PARTE LA EVENIMENTE CULTURALE ÎN LOCALITATEA UNDE AVEȚI REȘEDINȚA SAU ÎN ALTĂ LOCALITATE?

Majoritatea persoanelor (80%) iau parte la evenimente culturale în localitatea unde aceștia au reședința, iar restul în altă localitate.

FIGURA 263 - PARTICIPAREA LA EVENIMENTE CULTURALE

20%

80%

în altă localitate
în localitatea unde am reședința

40. DACĂ LUAȚI PARTE/AȚI LUAT PARTE LA EVENIMENTE CULTURALE ÎN ALTĂ LOCALITATE, VA RUGĂM SĂ O PRECIZAȚI:

Alte localități unde respondenții iau parte la evenimente culturale sunt Bacău (— în cazul respondenților din alte zone), lași, București, Cluj-Napoca și Sibiu. Pe lângă acestea, unii respondenți au mai menționat și Dărmănești, Slănic, Hoit, Moinești, Comănești, Buhuși și Stanic ca localități în care iau parte la evenimente culturale.

41. CUM APRECIAȚI VIAȚA CULTURALĂ DIN LOCALITATEA UNDE LUAȚI/AȚI LUAT PARTE LA ASTFEL DE EVENIMENTE?

Viața culturală din punctul de vedere al respondenților este catalogată ca fiind puțin activă sau foarte puțin activă de 42,7% dintre aceștia, în timp ce doar 19,2% o consideră activă și foarte activă. De asemenea, 37,61% dintre respondenți consideră viața culturală din localitatea unde iau parte la aceasta ca fiind moderată, iar doar 0,4% dintre respondenți o cataloghează ca fiind inactivă.

FIGURA 264 - APRECIEREA VIEȚII CULTURALE

Foarte activă
Activă
Moderată

Puțin activă

Foarte puțin activă

Inexistenta

42. CARE CONSIDERAȚI CĂ SUNT CELE MAI IMPORTANTE EVENIMENTE CULTURALE CARE AU LOC ÎN LOCALITATEA UNDE LUAȚI PARTE/AȚI LUAT PARTE LA ACESTEA?

Evenimentele culturale care sunt din perspectiva respondenților cele mai importante sunt: spectacolele de teatru, Theater Stock, festivalele, concertele, concertele pentru copii, expozițiile, spectacolele stradale, parada măștilor de Crăciun, concertele de la Ateneu, Raliul Moldovei, Zilele comunei.

43. REALIZAȚI/AȚI REALIZAT ACTIVITĂȚI SPORTIVE ÎN LOCALITATEA UNDEA AVEȚI REȘEDINȚA SAU ÎN ALTĂ LOCALITATE?

Activitățile sportive sunt realizate în proporții de aproape 90% în localitatea de reședință. Totuși, puțin peste 10% dintre respondenți realizează activități sportive în altă localitate.

FIGURA 265 - REALIZAREA ACTIVITĂȚILOR SPORTIVE

în altă localitate
în localitatea unde am reședința

44. DACĂ REALIZAȚI/AȚI REALIZAT ACTIVITĂȚI SPORTIVE ÎN ALTĂ LOCALITATE, VĂ RUGĂM SĂ O PRECIZAȚI:

Se observă tendința de a realiza activități sportive precum drumeții, ciclism, pescuit și schi în alte localități decât cea de reședință. De asemenea, deplasările se realizează în special în cadrul activităților în natură (deplasări din zona urbană în zonă rurală) și pentru activități sportive care necesită o infrastructura mai specială precum patinoarul, gimnastica artistică și săli de fitness (din zona rurală în zona urbană).

45. CUM APRECIAȚI ACTIVITATEA SPORTIVĂ DIN LOCALITATEA UNDE REALIZAȚI/AȚI REALIZAT ASTFEL DE ACTIVITĂȚI?

Luând în considerare viața sportivă, aceasta este percepută ca fiind puțin activă sau foarte puțin activă de 39,5% dintre persoane, în timp ce 21,3% o consideră activă și foarte activă. Totuși, este de remarcat faptul că nicio persoană nu a catalogat viața sportivă ca fiind inexistentă, iar 39,1% o consideră moderată.

FIGURA 266 - APRECIEREA VIEȚII SPORTIVE

Foarte activă
Activă
Moderată

Puțin activă

¹ Foarte puțin activă

Inexistenta

46. CARE SUNT RAMURILE SPORTIVE CU TRADIȚIE DIN LOCALITATEA UNDE REALIZAȚI/AȚI REALIZAT ASTFEL DE ACTIVITĂȚI?

• Fotbal (19,9% dintre respondenți);
• înot (17,1% dintre respondenți);
• Handbal (13,3% dintre respondenți);
• Atletism (11,2% dintre respondenți);
• Volei (9,2% dintre respondenți);
• Tenis (6,0% dintre respondenți);
• Gimnastică (5,9% dintre respondenți);
• Dans sportiv (5,5% dintre respondenți);
• Arte marțiale (5,1% dintre respondenți);
• Tenis de masă (2,8% dintre respondenți);
• Baschet (2,2% dintre respondenți);
• Șah (1,7% dintre respondenți).

Alte ramuri menționate de către respondenți sunt: ciclismul, boxul, escala, patinajul, călăria, badmintonul, luptele greco romane/kickbox-ul și judo.

FIGURA 267 - RAMURILE SPORTIVE CU TRADIȚIE

Fotbal
Baschet
înot

Gimanstică

Atletism
Tenis de masă
Șah
Tenis
Volei

Handbal

Dans sportiv

O 47. CARE DINTRE RAMURILE SPORTIVE DE AAAI SUS CONSIDERAȚI CĂ AR TREBUI PROMOVATE?

în funcție necesitatea de promovare a ramurilor sportive, acestea au fost ierarhizate în următorul fel:

• Fotbal (19% dintre respondenți);
• Handbal (14% dintre respondenți);
• Tenis (13% dintre respondenți);
• Toate (10% dintre respondenți);
• Atletism (9% dintre respondenți);
• Volei (9% dintre respondenți);
• înot (6% dintre respondenți);
• Dans sportiv (4% dintre respondenți);
• Arte marțiale (4% dintre respondenți);
• Box, kickbox, judo, aikido (4% dintre respondenți);
• Șah (3% dintre respondenți);
• Baschet (2% dintre respondenți);

O • Tenis de masă (2% dintre respondenți);

• Gimnastică (1% dintre respondenți).

FIGURA 268 - NECESITATEA DE PROMOVARE A RAMURILOR SPORTIVE

Fotbal

Baschet

înot

Gimanstlcă

Atletism

Tenis de masă
Șah
Tenis
Volei

Handbal

Dans sportiv

Arte marțiale

48. PENTRU CE CATEGORII DE DOTĂRI/SERVICII PUBLICE SUNTEȚI NEVOIT SĂ VĂ DEPLASAȚI ÎN MUNICIPIUL BACĂU SAU ÎN ALTE LOCALITĂȚI PENTRU A AVEA ACCES LA ACESTEA (DACĂ ESTE CAZUL)?

în cadrul respondenților care își au reședința în alte zone decât municipiul Bacău, în comunele adiacente în special, aceștia au nevoie să se deplaseze în municipiul Bacău pentru servicii precum cele de sănătate (spital, farmacie), pentru servicii bancare, pentru activități de agrement (plimbări în parc, spectacole de teatru, cinema, muzeu, cumpărături), pentru activități sportive (patinoar, role, săli de fitness), pentru activități necesare gestionării asigurărilor, pentru serviciile de educație (liceu, universitate) și pentru a beneficia de servicii auto. în cadrul rezidenților municipiului Bacău, aceștia se deplasează în alte localități în principiu pentru servicii medicale specialitate. Pe lângă aceștia, unii respondenți se mai deplasează pentru diferite activități de agrement (evenimente, ieșiri la restaurant, picnicuri, petrecerea timpului în natură, centre cu bazine pentru divertisment, activități culturale, activități artistice, grădină botanică, grădină zoologică, pârtii de schi), pentru cumpărături în anumite magazine de profil, pentru zone de efectuare a activităților sportive, pentru concerte și pentru servicii de educație mai performante.

INFORMAȚII PRIVIND CONTEXTUL COVID-19

49. VĂ RUGĂM SĂ MENȚIONAȚI CUM V-A AFECTAT/INFLUENȚAT CONTEXTUL COVID-19 ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACCESUL LA SERVICII PUBLICE, INTERACȚIUNEA CU AUTORITĂȚILE LOCALE/ INSTITUȚIILE Șl MODUL DE A VĂ DESFĂȘURA ACTIVITĂȚILE ZILNICE:

Contextul pandemiei de COVID-19 a afectat accesul la serviciile publice, interacțiunea cu autoritățile locale, instituțiile și modul de desfășurare a activității zilnice prin:

• Creșterea timpului de așteptare la cozi;
• Limitarea interacțiunii și lipsa transparenței;
• Accesul îngreunat la serviciile medicale;
• Inaccesibilitatea autorităților și personalului medical;
• Inexistența unui sistem de control/monitorizare/tratare a cazurilor de COVID-19 (excepție controalele realizate de către autoritățile de ordine) (Faraoani);
• Calitatea slabă a actului didactic în contextul predării online;
• Lipsa evenimentelor culturale.

De asemenea, respondenții mai menționează faptul că perioada pandemiei de COVID-19 și contextul acesteia a afectat desfășurarea activităților zilnice, îngreunând unele situații. Totuși, aspectul pozitiv menționat în acest caz este procesul de digitalizare și facilitățile aduse de acesta.

50. VĂ RUGĂM SĂ MENȚIONAȚI CE ASPECTE CONSIDERAȚI CĂ SUNT PRIORITARE PENTRU DEZVOLTAREA LOCALITĂȚII UNDE AVEȚI REȘEDINȚA Șl A ZONEI METROPOLITANE BACĂU ÎN CONTEXTUL COVID-19:

Alte aspecte relevante identificate pentru dezvoltarea localității unde își au reședința respondenții și a zonei metropolitane Bacău în contextul COVID-19 sunt:

• Accelerarea procesului de vaccinare și deschiderea mai multor centre;
• Realizarea centrelor de testare rapidă;
• Salubrizare în transportul în comun;
• Digitalizarea informațiilor și a tuturor serviciilor publice;
• Digitalizarea relaționării cu autoritățile publice;
• Modernizarea sistemului de sănătate;
• Controale mai riguroase;
• Dotarea instituțiilor publice și private cu materiale de protecție;
• Informarea populației cu privire la reguli de igiena, la importanța practicării zilnice a activităților sportive și adoptarea unei alimentații sănătoase;
• Măsuri de suport în sănătate psihică, consiliere psihologică;
• Suplimentarea transportului în comun;
• Gestionarea mai eficientă în cadrul spitalelor;
• Măsuri de susținere a agenților economici.

51. VĂ RUGĂM SĂ MENȚIONAȚI ORICE ALTE ASPECTE PE CARE LE CONSIDERAȚI RELEVANTE PENTRU STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI BACĂU Șl ZONEI METROPOLITANE BACĂU:

în final, respondenții au mai punctat unele aspecte pe care le consideră relevante pentru strategie:

• Modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport (demolarea garajelor, realizarea mai multor parcări, îmbunătățirea străzilor, semafoare inteligente, treceri de pietoni iluminate, piste pentru bicicliști, amplasarea stațiilor de încărcare a mașinilor electrice);
• Modernizarea și extinderea rețelei de transport în comun (tren urban, autobuze electrice, trasee de autobuze în Gherăiești, Gemeiuși, Mărgineni, crearea unei linii de autobuz Bacău- Mărgineni- Hemeiuș);
• Crearea unor oportunități noi pentru petrecerea timpului liber, extinderea și crearea spațiilor verzi și a parcurilor în mai multe zone, reamenajarea Parcului Cancicov, modernizarea Insulei de agrement, crearea zonelor special amenajate pentru divertisment, grădină zoologică, grădina botanică, diversificarea evenimentelor culturale, realizarea unei săli polivalente);
• Realizarea unor spații pietonale și de promenadă în centrul municipiului Bacău;
• Reamenajarea Stadionului Municipal Bacău;
• Reabilitarea Teatrului Bacovia, Teatrului Vivariul, a muzeelor și a caselor memoriale;
• Reamenajarea și modernizarea aspectului general al municipiului Bacău (anveloparea blocurilor, renovarea clădirilor și a elementelor vechi din Bacău (poștă, teatrul, hotel, gara, autogară, podurile/pasarele), renovarea clădirii Primăriei)
• Modernizarea și extinderea rețelelor de utilități;
• Atragerea de noi investitori în vederea creării de noi locuri de muncă, creșterea venitului pe cap de locuitor și îmbunătățirea calității vieții;
• Măsuri de reducere a emisiilor de dioxid de carbon;
• îmbunătățirea procesului de salubrizare, montarea unui număr suficient de coșuri de gunoi;
• Măsuri de reducere a poluării, îmbunătățirea colectării selective a deșeurilor;
• Susținerea în procesele de accesare a fondurilor europene;
• Măsuri de susținere a întreprinderilor;
• Dezvoltarea turismului, identificarea potențialului și al specificului local, exploatarea capacității turistice (ex. comuna Horgești);
• Consolidarea siguranței prin asigurarea agenților de pază la unitățile școlare, montarea de camere video în zone publice de interes;
• Modernizarea sistemului de învățământ, sanitar și social, îmbunătățirea capacității și calității infrastructurii medicale, îmbunătățirea sistemului de învățământ;
• Digitalizarea serviciilor publice.

11.6. ANEXA 6 - ANALIZA RĂSPUNSURILOR DIN CADRUL CHESTIONARULUI DEDICAT MEDIULUI DE AFACERI DIN MUNICIPIUL BACĂU Șl ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

METODOLOGIE Șl INFORMAȚII GENERALE

Ca instrument de planificare, o strategie integrată de dezvoltare urbană trebuie să răspundă la nevoile locale de dezvoltare și se bazează pe un proces participativ, în care buna guvernanță, colaborarea și implicarea comunității să reprezinte piloni de dezvoltare și să asigure continuitatea pe termen lung a viziunii de dezvoltare.

Răspunsurile din cadrul chestionarului dedicat mediului de afaceri, ca parte a procesului consultativ-participativ, au scopul de a asigura suport pentru întregul proces de elaborare a documentului strategic. Prin aplicarea chestionarului se urmărește o mai bună înțelegere a contextului antreprenorial local și a nevoilor companiilor și ale oamenilor de afaceri.

Opiniile exprimate au rolul de a contribui la identificarea competențelor distinctive, a măsurilor dorite de către mediul de afaceri și la identificarea priorităților de dezvoltare ale municipiului pentru următoarea perioadă de finanțare. în cadrul chestionarului au fost abordate și problematici de actualitate în contextul generat de pandemia de COVID-19.

Chestionarul a fost creat astfel încât să permită exprimarea punctelor de vedere ale mediului de afaceri pe diferite paliere de interes, în corelare cu domeniile urmărite în cadrul analizei situației existente și a domeniilor prioritare din cadrul strategiei de dezvoltare. Chestionarul a fost structurat în patru părți, după cum urmează:

• Date generale și detalii despre companie, în cadrul căreia respondenții au fost rugați să ofere informații despre aspecte precum data înființării companiei, numărul de angajați, cifra de afaceri, sectorul de activitate și estimări generale asupra perioadei următoare;
• Aportul la dezvoltarea locală în cadrul căreia respondenții au fost rugați să estimeze viitoare direcții ale companiilor;
• Mediul de afaceri local, în cadrul căreia respondenții:

o Au fost rugați să identifice principalele avantaje și dezavantaje privind desfășurarea activității economice în municipiul Bacău și privind oferta forței de muncă;

o Au fost rugați să aprecieze interacțiunea cu Primăria Municipiului Bacău;

o Au fost rugați să își exprime opinia în legătură cu forța de muncă la care au acces;

• Perspectivele de dezvoltare ale municipiului Bacău și ale Zonei Metropolitane Bacău:

o Au fost rugați să își exprime părerea în legătură cu prioritățile de dezvoltare, direcții de acțiune, potențiale măsuri de sprijinire a activității/dezvoltării agenților economici existenți și/sau atragerea de noi agenți economici și alte aspecte relevante.

Metodologia de distribuire a chestionarelor către respondenți și de colectare a răspunsurilor, realizată și aplicată în parteneriat cu Beneficiarul, a constat în următorii pași principali:

• Elaborarea chestionarului de către Consultant, în format Word și Google Forms și aprobarea acestuia de către Beneficiar;
• Elaborarea materialului grafic de prezentare și a mesajelor și anunțurilor de promovare a chestionarului în mediul Online (pe site-ul Primăriei Municipiului Bacău și pe pagina de Facebook a Primăriei), precum și aprobarea acestora de către Beneficiar;
• Stabilirea modului de completare și transmitere a chestionarelor: metoda de completare a formularelor a fost adaptată situației actuale cauzate de pandemia de COVID-19, fiind online, utilizând platforma Google Forms;
• Stabilirea termenelor de completare și transmitere a chestionarelor destinate populației, urmând ca ulterior să fie trimise înștiințări periodice de completare pe măsură ce se apropie termenul limită;
• Diseminarea chestionarului către populație, de către reprezentanții Beneficiarului, pe căile de comunicare stabilite anterior, colectarea chestionarelor completate în format online și prelucrarea și interpretarea răspunsurilor primite.

Chestionarul a fost disponibil pentru completare timp de 56 de zile, în perioada 2 Februarie 2021 - 29 Martie 2021. în acest interval de timp chestionarul a fost completat de 33 de reprezentanți ai mediului de afaceri din municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău.

PROFILUL COMPANIILOR PARTICIPANTE LA SONDAJUL DE OPINIE

1. CARE ESTE FUNCȚIA DUMNEAVOASTRĂ?

Respondenții acestui chestionar, reprezentanți ai mediului de afaceri, ocupă în cadrul companiilor funcțiile de administrator, analist investiții, asociat, director comercial, director economic, director executiv, director general, director de publicitate, manager, manager de proiect, responsabil protecția datelor, vice-general manager, trainer și profesor. .

2. ÎN CAZUL ÎN CARE SUNTEȚI DE ACORD SĂ FIȚI CONTACTAT Șl ÎN ALTE ETAPE ALE PROCESULUI DE REALIZARE A STRATEGIEI INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ, VĂ RUGĂM SĂ NE TRANSMITEȚI ADRESA DUMNEAVOASTRĂ DE E-MAIL ȘI/SAU NUMĂRUL DUMNEAVOASTRĂ DE TELEFON:

84,8% dintre aceștia au oferit date de contact pentru situația contactării în alte etape ale procesului de realizare a strategiei.

3. NUMELE COMPANIEI:

Dintre persoanele care au dorit să ofere această informație, s-au remarcat următoarele companii reprezentate în cadrul acestei etape:

• Ababei s. Dan B.I.A.;
• CASAS.A.
• Centrul De Consultanta și Evaluări S.R.L.;
• Concib SRL;
• Electrotehno SRL în reorganizare judiciară;
• Elitemob;
• Logicassa Confort SRL;
• Mario Tech SRL;
• Motorstar SRL;
• Reitech AG;
• Repa Labei;
• Rontesa Com SRL;
• S.C. Brecht AG S.R.L. ;
• SC Ansio Team SRL, SC UPGROW DIGITAL SRL;
• SC Dianamih SRL;
• SC Klumpp SRL;
• SC Liv-Comal SRL;
• SC Mentor Conect SRL;
• SC Metalbac & Farbe SA;
• SCSolersSRL;
• SC Tent For Event SRL;
• Scut SA;
• Societatea de Investiții Financiare MOLDOVA SA ;
• SOMA SRL;
• VICMODSRL;
• Zidart / Street Delivery Bacău / ID FEST.

4. IN CE LOCALITATE ÎȘI DESFĂȘOARĂ COMPANIA ACTIVITATEA?

Companiile, în contextul localității de desfășurare a activității, au menționat în cea mai mare măsură municipiul Bacău, dar și alte zone din județul Bacău au fost menționate: comuna Letea Veche, comuna Buhoci, comuna Nicolae Bălescu, comuna Măgura, comuna Mărgineni, orașul Moinești, satul Bijghir. Doi reprezentanți ai mediului de afaceri menționează ca punct de desfășurare a activității alte zone decât județul Bacău, respectiv Sibiu și toate zonele din țară.

5. ANUL ÎNFIINȚĂRII:

Respondenții acestui chestionar au companii înființate începând cu anul 1991, până în anul 2021. Se observă, așadar, atât companii active pe piață de perioade lungi de timp, cât și companii mai noi, de tipul start-up-urilor.

FIGURA 269 - ANUL ÎNFIINȚĂRI COMPANIILOR RESPONDENȚILOR

1991 1992 19*4 1999 1999 1997 1999 2000 2001 2002 2004 2009 2009 1012 2011 2014 2019 2019 2017 2019 2019 2021

6. CARE A FOST NUMĂRUL DE ANGAJAȚI AL COMPANIEI ÎN ANUL 2019?

Marea majoritate a respondenților, respectiv 73,4% dintre aceștia, dețin microîntreprinderi, cu un număr de angajați între O și 9 (36,7%) și întreprinderi mici, între 10 și 49 de angajați (36,7%). Categoria care cuprinde companii cu 50-249 de angajați reprezintă 23,3% dintre respondenți, iar companiile mari, cu peste 250 de angajați, reprezintă 3,3% din aceștia.

FIGURA 270 - TIPOLOGIA COMPANIILOR PARTICIPANTE LA SONDAJ DUPĂ NUMĂRUL MEDIU DE ANGAJAȚI Al SOCIETĂȚII, 2019

0-9 angajați
10-49 angajați

50-249 angajați

peste 250 angajați

7. CARE A FOST CIFRA DE AFACERI A COMPANIEI ÎN ANUL 2019?

Pentru același an, respondenții au menționat o cifră de afaceri începând de la 7.000 mii de RON, până la 97.667.837 mii RON.

8. CARE ESTE SECTORUL DUMNEAVOASTRĂ DE ACTIVITATE? VĂ RUGĂM SĂ ALEGEȚI DIN URMĂTOARELE VARIANTE:

Construcțiile reprezintă domeniul în care cei mai mulți dintre respondenți își desfășoară activitatea. Acest sector este urmat de sectorul cercetare-dezvoltare, consultanță, servicii de marketing, de sectorul serviciilor private de educație și formare, de sectorul hoteluri, restaurante - turism și industria lemnului și a hârtiei. După acestea, alte domenii în care își au activitatea un număr 2 respondenți pentru fiecare sunt industria alimentară, industria textilă, fabricarea calculatoarelor, a produselor electronice, optice etc., industria constructoare de mașini, utilaje, echipamente și a mijloacelor de transport, IT & C, activități de recreere, artistice, culturale, divertisment. Agricultură, silvicultura, pescuitul, industria extractivă și serviciile financiare sunt reprezentate de către un respondent fiecare. Alte domenii menționate de către respondenți sunt servicii auto, fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice și masticurilor, servicii imobiliare, servicii de salubritate, servicii de arhitectură.

FIGURA 271 - SECTORUL DE ACTIVITATE AL COMPANIILOR RESPONDENȚILOR

APORTUL LA DEZVOLTAREA LOCALĂ

9. ÎN URMĂTORII ANI, ESTIMAȚI CĂ:

Cu privire la estimările preconizate pentru următorii ani, în ciuda contextului generat de pandemia de COVID-19, respondenții susțin o tendință pozitivă în cadrul celor 4 elemente. Cei mai mulți dintre aceștia (între 52% și 82% dintre respondenți) consideră că numărul de angajați, volumul producției, cifra de afaceri și profitul vor crește cu peste 20% sau cu până la 20% în următorii ani. O pondere mai scăzută de respondenți (între 12% și 45%) consideră, de asemenea, că aceste aspecte ar putea să rămână aproximativ la fel. Tendințele negative conformă cărora numărul de angajați, volumul producției, cifra de afaceri și profitul ar scădea cu până la 20% este susținută de sub 6% dintre respondenți, iar o scădere cu peste 20% este susținută 3% dintre respondenți.

Elementul cel mai promițător este punctat de către respondenți ca fiind profitul, unde 42% dintre respondenți consideră că acesta va crește cu peste 20%, iar 39% dintre respondenți consideră că acesta va crește cu până la 20%.

FIGURA 272 - ESTIMĂRILE MEDIULUI DE AFACERI PRIVIND PROFITUL, CIFRA DE AFACERI, VOLUMUL PRODUCȚIEI Șl NUMĂRUL DE ANGAJAȚI

10. CE INVESTIȚII ÎN CREȘTEREA CAPACITĂȚII DE PRODUCȚIE ESTIMAȚI/PLANIFICAȚI ÎN URMĂTOARELE 24 LUNI:

Cele mai multe companii, din perspectiva capacității de producție, estimează sau planifică în următoarele 24 de luni o extindere a capacității (44% dintre respondenți). A doua variantă luată în considerare de către aceștia este diversificarea producției (26,7% dintre respondenți), imediat urmată de varianta conform căreia nu ar investi în extinderea capacității în următoarele 12 luni (24,4% dintre respondenți). Doar 4,4% dintre respondenți iau în considerare o posibilă digitalizare sau internaționalizare.

FIGURA 273 - VIITOARE INVESTIȚII ALE MEDIULUI DE AFACERI

Diversificarea producției
Extinderea capacității
Nu vom investi în extinderea capacității în următoarele 12 luni

Internaționalizare

Digitalizare

11. DACĂ ESTIMAȚI/PLANIFICAȚI Șl ALTE INVESTIȚII, VĂ RUGĂM SĂ DETALIAȚI:

Alte estimări sau planificări de investiții la care respondenții se raportează se referă la mărirea parcului auto, investiții în noi utilaje și investiții în dezvoltare imobiliară.

MEDIUL DE AFACERI LOCAL

12. CUM APRECIAȚI COLABORAREA COMPANIEI DUMNEAVOASTRĂ CU AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE?

în ceea ce privește interacțiunea cu autoritățile publice, respondenții sondajului au notat acest aspecte cu note de la 1 (foarte nemulțumiți) la 5 (foarte mulțumiți), ponderea acestor note fiind următoarea:

• Notele de 3 (36,4% dintre respondenți);
• Notele de 4 (24,2% dintre respondenți);
• Notele de 2 (18,2% dintre respondenți);
• Notele de 1 (15,2% dintre respondenți);
• Notele de 5 (6,1% dintre respondenți).

O medie a acestor note acordate este de 2,87 din 5, o valoarea medie, care indică necesitatea de îmbunătățire a mijloacelor de comunicare ale mediului de afaceri cu autoritățile publice.

FIGURA 274 - COLABORAREA MEDIULUI DE AFACERI CU AUTORITĂȚIE PUBLICE

13. VĂ RUGĂM SĂ DETALIAȚI PRINCIPALELE ASPECTE POZITIVE/NEGATIVE ÎN ACEST SENS:

Principalele aspecte negative din perspectiva colaborării cu autoritățile publice, pe care agenții economici participanți la acest sondaj le-au evidențiat, sunt:

• Lipsa unui dialog permanent cu mediul de afaceri;
• Nevoia inițierii unor întâlniri periodice cu mediul de afaceri;
• Lipsa de pregătire a anumitor factori decidenți în domeniu;
• Birocrația excesivă;
• Lipsa unei digitalizări eficiente și a informațiilor utile și accesibile;
• Lipsa evenimentelor și oportunități de tip networking;
• Personal insuficient în cadrul administrației publice (fapt ce duce la proceduri lente și anevoioase).

Principalele aspecte pozitive menționate de către respondenți în cadrul colaborării cu autoritățile publice sunt:

• Sprijinul acordat agenților economici;
• Obiectivitatea, operativitatea și promptitudinea autorităților locale;
• Digitalizarea parțială a procedurilor de avizare și autorizare;
• Flexibilitatea autorităților în ceea ce privește tipurile de investiții;
• Deschiderea către parteneriate- public-privat;
• Relaționare bună în ceea ce privește sectorul de proiectare.

14. CE NEVOI DE SPRIJIN AȚI MAI AVEA DIN PARTEA AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE? VĂ RUGĂM MENȚIONAȚI ATÂT MODALITĂȚI DE SPRIJIN CÂT Șl EXEMPLE DE PROIECTE:

Propunerile de măsuri de sprijin din partea autorităților publice locale vizează următoarele aspecte:

• Revizuirea și eficientizarea proceselor de avizare și autorizare în vederea scurtării timpului de așteptare;
• Digitalizarea procedurilor de avizare, autorizare, plăți;
• Eliminarea birocrației;
• Realizarea unui si te/platforme care să ofere acces la toate informațiile utile mediului de afaceri din legislație, informații legate de GAL, APIA;
• Realizarea de proiecte comune de dezvoltare a mediului de afaceri;
• Realizarea unui proiect de introducere a educației financiare în școli;
• Realizarea evenimentelor de business locale;
• îmbunătățirea comunicării prin bune practici și informare digitală;
• Dezvoltarea centrului de antreprenoriat;
• Sprijinirea în procesele de accesare a fondurilor europene;
• Comunicarea mai aprofundată între instituțiile locale și realizarea unei baze de date comune;
• Identificarea potențialului parc industrial;
• Investiții în aspectul general al municipiului Bacău.

15. CARE SUNT PRINCIPALELE BENEFICII PE CARE LE AVEȚI DESFĂȘURÂND ACTIVITĂȚI ECONOMICE ÎN MUNICIPIUL BACĂU/ZONA METROPOLITANĂ BACĂU? VĂ RUGĂM SĂ ACORDAȚI O NOTĂ DE LA 1 (FOARTE PUȚIN IMPORTANT) PÂNĂ LA 5 (FOARTE IMPORTANT) PENTRU URMĂTOARELE CRITERII:

Cele mai importante beneficii pe care respondenții le au desfășurând activități economice în municipiul Bacău/Zona Metropolitană Bacău:

• Cele mai multe note de 4 și 5 acordate pentru: acoperirea broadband adecvată (45% dintre respondenți), accesul la forța de muncă din localitate și împrejurimi adecvată (45% dintre respondenți), infrastructura IT (42% dintre respondenți) și disponibilitatea terenurilor/spațiilor pentru desfășurarea activității (33% dintre respondenți).

Cele mai puțin importante beneficii pe care respondenții le au desfășurând activități economice în municipiul Bacău/Zona Metropolitană Bacău:

• Cele mai multe note de 1 și 2 acordate pentru: facilitățile oferite investitorilor (79% dintre respondenți), asistență financiară (61% dintre respondenți), apropierea față de piața de desfacere (59% dintre respondenți), costul factorilor de producție (materie primă), în afară de forța de muncă (58% dintre respondenți) și acces la forță de muncă bine pregătită (55% dintre respondenți).

FIGURA 275 - PRINCIPALELE BENEFICII DESFĂȘURÂND ACTIVITĂȚI ECONOMICE ÎN M. BACĂU Șl Z.M. BACĂU

16. CONSIDERAȚI CĂ EXISTĂ Șl ALTE BENEFICII PE CARE LE AVEȚI DESFĂȘURÂND ACTIVITĂȚI ECONOMICE ÎN MUNICIPIUL BACĂU/ZONA METROPOLITANĂ BACĂU? VĂ RUGĂM DETALIAȚI:

Alte beneficii pe care respondenții le au desfășurând activități economice în municipiul Bacău sau Zona Metropolitană Bacău sunt costul scăzut al traiului, apropierea față de familie, oportunitățile de extindere a afacerii, poluarea relativ redusă comparativ cu alte orașe ale țării, existența mijloacelor de transport în comun și comunitățile participative și dezvoltate.

17. VĂ RUGĂM SĂ PRECIZAȚI LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚĂ ALE ANGAJAȚILOR COMPANIEI DUMNEAVOASTRĂ (ÎN CONTEXTUL IDENTIFICĂRII RUTELOR DE NATEVISM):

Angajați! companiilor respondenților își au localitatea de reședință o mare parte în municipiul Bacău, dar și în zonele limitrofe: Măgura, Xxxxxxx Xxxxxxx, Letea Veche, Lilieci, Hemeiuș, Traian, Filipești, Secuieni, Mărgineni, Xxxxx Xxxxxxxx, Grigoreni, Chetris, Sascut, Răcăciuni, Prăjești, Hoit, Oituz, Plopana, Cleja, Parincea, Săliștea-Romani, Poiana Negri. Așadar, se observă o acoperire largă a zonelor din județ, angajații fiind rezidenți atât ai municipiului Bacău și a Zonei Metropolitane Bacău, cât și ai altor comune, sate sau orașe. Pe lângă acestea, respondenții reprezentanți ai companiilor extinse și în alte zone ale țării au angajați a căror reședință nu se află în județul Bacău: Constanța, Brașov, Focșani, Roman, lași.

18. CUM APRECIAȚI FORȚA DE MUNCĂ LA CARE AVEȚI ACCES ÎN MUNICIPIUL BACĂU/ZONA METROPOLITANĂ BACĂU?

Din perspectiva forței de muncă, angajatorii sunt în cea mai mare măsură mulțumiți și foarte mulțumiți de corelarea calificărilor disponibile cu necesitățile companiei (36% dintre respondenți). Respondenții sunt în cea mai mare măsură nemulțumiți și foarte nemulțumiți de păstrarea angajaților (55%) și de nivelul de pregătire/competență al forței de muncă locală (42% dintre respondenți).

FIGURA 276 - APRECIEREA PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ

19. VĂ RUGĂM SĂ MENȚIONAȚI CUM V-A AFECTAT/INFLUENȚAT CONTEXTUL COVID-19 ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DERULAREA ACTIVITĂȚILOR CURENTE ALE COMPANIEI:

în cadrul acestui aspect, s-au observat trei situații în rândul companiilor respondenților. Prima situație și cea mai adesea menționată a fost cea în care contextul pandemiei de COVID-19 a influențat și afectat negativ derularea activităților companiei. A doua situație s-a manifestat în cadrul unor companii specifice unde contextul pandemiei nu a afectat activitățile curente în niciun fel. A treia situație se referă la acele companii asupra cărora contextul pandemiei a avut un impact pozitiv. Respondenții au dat în acest caz exemplele proprii, menționând faptul că aceasta perioadă a avut o tendință pozitivă asupra vânzărilor de case, iar un alt exemplu au fost activitățile de marketing online, domeniu care în cadrul pandemiei a surprins o creștere a cifrei de afaceri și a numărului de angajați.

Revenind la prima situație, companiile care au fost afectate negativ de acest context, au avut de suferit în special în cadrul următoarelor aspecte:

• Scăderea activității;
• Scăderea cifrei de afaceri;
• Scăderea veniturilor;
• Creșterea timpului de muncă și a orelor suplimentare;
• Contracte amânate, anulate, sistate;
• încasări întârziate;
• Aprovizionări întârziate;
• Limitarea fondurilor;
• închiderea magazinelor;
• Scăderea cererii de produse;
• Realizarea activității la o capacitate scăzută;
• Situația șomajului tehnic.

20. VĂ RUGĂM SĂ MENȚIONAȚI DACĂ AU EXISTAT NEVOI SPECIALE PRIVIND DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII COMPANIEI ÎN CONTEXTUL COVID-19, DIN PERSPECTIVA RELAȚIEI CU AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE Șl A SERVICIILOR PUBLICE. VĂ RUGĂM SĂ DETALIAȚI:

Nevoile speciale menționate de către respondenți privind desfășurarea activității în contextul pandemiei de COVID-19, din perspectiva relației cu autoritățile publice locale și a serviciilor publice se referă în special la digitalizarea proceselor, simplificarea procedurilor de autorizare/avizare și nevoia de susținere a producătorilor locali prin achiziții de la aceștia în detrimentul importurilor (ex. Producător de materiale de protecție).

21. VĂ RUGĂM SĂ MENȚIONAȚI CARE SUNT PRIORITĂȚILE PRIVIND FUNCȚIONAREA Șl DEZVOLTAREA COMPANIEI, ÎN CONTEXTUL COVID-19 Șl POST-PANDEMIE:

Printre prioritățile privind funcționarea și dezvoltarea companiei, în contextul pandemiei de COVID-19 și post-pandemie, agenții economici surprind în special priorități de menținere a tuturor angajaților și a rețelelor de magazine deschise, măsuri de digitalizare, de reducere a cheltuielilor și de menținere a siguranței și sănătății lucrătorilor așadar, se remarcă numeroase măsuri care să susțină în primul rând companiile în a face față acestui context. Pe lângă acestea, cu privire la dezvoltarea viitoare au fost remarcate priorități precum accesul la networking cu alte companii deschise la colaborare, extinderea numărului de angajați, extinderea infrastructurii, priorități de accesare a fondurilor europene, creșterea calității producției și dezvoltarea capitalului uman.

PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE ALE MUNICIPIULUI BACĂU Șl ALE ZONEI METROPOLITANE BACĂU

22. ÎN OPINIA DUMNEAVOASTRĂ, CARE AR FI PRINCIPALELE DOMENII SPECIFICE DE ACTIVITATE ECONOMICĂ CARE AR PUTEA REPREZENTA MOTOARE DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ALE MUNICIPIULUI BACĂU/ZONEI METROPOLITANE BACĂU? VĂ RUGĂM SĂ BIFAȚI CEL MULT TREI DOMENII:

în funcție de alegerile respondenților privind domeniile de activitate economică care ar putea reprezenta motoare de dezvoltare economică ale municipiului Bacău/Zonei Metropolitane Bacău, acestea au fost ierarhizate în următorul fel:

• Industria alimentară (10% dintre respondenți);
• Construcțiile (10% dintre respondenți);
• IT & C (9% dintre respondenți);
• Industria constructoare de mașini, utilaje, echipamente și a mijloacelor de transport (8% dintre respondenți);
• Intermediere, transport, depozitare (7% dintre respondenți);
• Cercetare-dezvoltare, consultanță, servicii de marketing, publicitate, management, etc. (7% dintre respondenți);
• Servicii private de sănătate și asistență socială (6% dintre respondenți);
• Servicii private de educație și formare (6% dintre respondenți);
• Agricultură, silvicultură, pescuit (6% dintre respondenți);
• Servicii financiare (6% dintre respondenți);
• Activități de recreere, artistice, culturale, divertisment (6% dintre respondenți);
• Industria textilă 5% Comerț exterior (4% dintre respondenți);
• Fabricarea calculatoarelor, a produselor electronice, optice etc. (3% dintre respondenți);
• Industria metalurgică (2% dintre respondenți);
• Producția de energie (2% dintre respondenți);
• Hoteluri, restaurante - turism (2% dintre respondenți);
• Industria extractivă (0% dintre respondenți);
• Industria lemnului și hârtiei (0% dintre respondenți);
• Industria chimică/petrochimică (0% dintre respondenți).

FIGURA 277 - PRINCIPALELE DOMENII SPECIFICE POTENȚIALE MOTOARE DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ

23. CONSIDERAȚI CĂ EXISTĂ Șl ALTE DOMENII SPECIFICE DE ACTIVITATE CARE AR PUTEA REPREZENTA MOTOARE DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ALE MUNICIPIULUI BACĂU/ZONEI METROPOLITANE BACĂU? VĂ RUGĂM SĂ DETALIAȚI:

S-a menționat în cadrul acestei întrebări nevoia unui accent sporit asupra dezvoltării domeniului IT&C pentru o dezvoltare economică a municipiului Bacău și Zonei Metropolitane Bacău.

24. CE MĂSURI DIN PARTEA AUTORITĂȚILOR LOCALE AR PUTEA SPRIJINI ACTIVITATEA/DEZVOLTAREA AGENȚILOR ECONOMICI EXISTENȚI ȘI/SAU ATRAGEREA DE NOI AGENȚI ECONOMICI ÎN MUNICIPIUL BACĂU/ZONA METROPOLITANĂ BACĂU?

Măsurile din partea autorităților locale care ar sprijini activitatea și dezvoltarea agenților economici existenți și atragerea de noi agenți economici din municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău, din perspectiva reprezentanților mediului de afaceri, ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

• Facilitățile fiscale oferite investitorilor;

e Dezvoltarea infrastructurii rutiere;

• Consultanță privind aplicarea legislației în domeniul fiscal, mediu, SSM, 5U, relații de muncă și fonduri europene;
• Crearea de parcuri industriale;
• Crearea cadrului legislativ favorabil realizării de noi investiții sau noi companii;
• îmbunătățirea comunicării autorităților publice cu mediul de afaceri;
• Măsuri de sprijinirea a start-up-urilor, incubatoare de afaceri etc.;
• Implementarea unor măsuri care să faciliteze accesul la toate informațiile specifice mediului de afaceri;
• Dezvoltarea proceselor consultative periodice (mediul de afaceri, mediul universitar, autoritățile publice, specialiști, etc.);
• îmbunătățirea condițiilor de trai la nivelul municipiului Bacău și al Zonei Metropolitane Bacău;
• Dezvoltarea obiectivelor turistice;
• îmbunătățirea infrastructurii sociale, de sănătate și de învățământ.

25. COMPANIA DUMNEAVOASTRĂ AR Fi INTERESATĂ SĂ SE IMPLICE ÎN ACTIVITĂȚI DE CONSULTARE/DEZBATERI CU REPREZENTANȚI Al AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE?

Majoritatea reprezentanților mediului de afaceri (75,8% ar fi interesați să se implice pe viitor în activități de consultare și dezbateri cu reprezentanți ai autorităților publice locale.

FIGURA 278 - INTERESUL PRIVIN IMPLICAREA ÎN ACTIVITĂȚI DE

CONSULTARE/DEZBATERI CU REPREZENTANȚI Al AUTORITĂȚILOR PUBLICE LCOALE

Prefer să nu răspund

26. CARE CONSIDERAȚI CĂ SUNT PRINCIPALELE DIRECȚII DE ACȚIUNE NECESARE PENTRU CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII MEDIULUI DE AFACERI LA NIVEL LOCAL?

Pentru creșterea competitivității mediului de afaceri la nivel local, principalele direcții de acțiune necesare se orientează spre:

• Consolidarea colaborării între mediul de afaceri și autorități pentru stabilirea obiectivelor și direcțiilor de acțiune necesare pentru viitor, iar relația dintre sectorul public și privat să mizeze pe parteneriat;
• Consolidarea colaborării între mediul de afaceri și mediul universitar (în vederea corelării nevoii actuale de forță de muncă cu pofilele de specialitate din cadrul sistemului de învățământ);
• Realizarea unui mediu general mai atrăgător, îmbunătățirea condițiilor de trai, atât pentru atragerea de investitori, cât și pentru retenția viitoarelor generații (dezvoltarea durabilă a sistemului educațional local);
• Debirocratizarea și crearea de facilități;
• Realizarea de evenimente cu baza în business, realizarea Hub-urilor și a infrastructurii de susținere a afacerilor.

27. CARE CONSIDERAȚI CĂ SUNT PRINCIPALELE PROVOCĂRI CU CARE SE CONFRUNTĂ MUNICIPIUL BACĂU/ZONA METROPOLITANĂ BACĂU?

Principalele provocări cu care se confruntă municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău identificate de către respondenți sunt următoarele:

• Colaborarea: lipsa colaborării între instituțiile locale și între acestea și mediul de afaceri;
• Infrastructura: infrastructura de utilități publice nesatisfăcătoare, infrastructura rutieră deficitară (aglomerație, lipsa dezvoltării pe axa Est-Vest, lipsa unei autostrăzi, străzi neasfaltate);
• Resursele umane: capacitatea slabă de retenție a forței de muncă calificată, lipsa forței de muncă calificată;
• Atractivitatea scăzută a zonei: în special pentru absolvenții cu calificări superioare, depopularea, trai de viață relativ scăzut, infrastructura de locuințe degradată;
• Lipsa facilităților: transportul în comun deficitar, birocrație, lipsa digitalizării;
• Concurența altor zone alăturate;
• Lipsa unei conectări la nivel european și național.

28. CARE SUNT PRINCIPALELE PUNCTE TARI PE CARE MUNICIPIUL BACĂU/ZONA METROPOLITANĂ AR TREBUI SĂ MIZEZE ÎN DEMERSURILE VIITOARE DE DEZVOLTARE?

Principalele puncte tari pe care municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău ar trebui să mizeze în demersurile viitoare, din perspectiva respondenților, sunt:

• Accesul la aeroportul internațional;
• Existența șoselei de centura;
• Poziția geografică strategică în centrul Moldovei și cu acces la infrastructura rutiera/feroviara/aeronautica regională;
• Accesul la mediu universitar;
• Existența unui mediu facil pentru companiile private;
• Expertiza companiilor în domeniul alimentar (Agricola, Pambac, Croco), tehnologic (Aerostar, Elmet, Psapet), construcțiilor (UMB, SSAB).

29. CARE SUNT PRINCIPALELE DIRECȚII DE DEZVOLTARE PE CARE AR TREBUI SĂ LE URMEZE MUNICIPIUL BACĂU/ZONA METROPOLITANĂ ÎN URMĂTORII 10 ANI?

Principalele direcții de dezvoltare pe care reprezentanții mediului de afaceri consideră că ar trebui urmate sunt:

• Atragerea investitorilor;
• Susținerea sistemului de învățământ local și facilitarea unei colaborări în vederea corelării nevoii de forță de muncă cu acesta;
• Investiții în acțiuni de îmbunătățire a esteticii și atractivității Municipiului Bacău și a Zonei Metropolitane Bacău;
• Dezvoltarea infrastructurii rutiere și a conexiunilor rutiere;
• Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și socială;
• Dezvoltarea infrastructurii de agrement;
• Măsuri de susținere a antreprenorilor, măsuri de stimulare a dezvoltării companiilor din domeniile cu valoare adăugată mare (ex. IT);
• Extinderea și reabilitarea rețelelor de utilități publice;
• Crearea unui climat de retenție a forței de muncă.

30. VĂ RUGĂM SĂ MENȚIONAȚI ORICE ALTE ASPECTE PE CARE LE CONSIDERAȚI RELEVANTE PENTRU STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI BACĂU:

Unii respondenți mai consideră relevant pentru strategie un accent sporit pe dezvoltarea conexiunilor, pe infrastructura de transport prin realizarea autostrăzii Bacău-Brașov, prin nevoia construcției unui pod peste Bistrița și a unor noi legături de cale ferată și prin extinderea serviciului de transport public în Zona Metropolitană Bacău. Pe lângă acestea, s-au mai punctat și adoptarea unor soluții pentru o transparență decizională, pentru prevenirea corupției și realizarea căilor deschise de comunicare între cetățeni și autorități.

11.7. ANEXA 7 - ANALIZA RĂSPUNSURILOR DIN CADRUL CHESTIONARULUI DEDICAT ANGAJATILOR PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU '

Chestionarul a fost realizat în contextul activităților de elaborare a „Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Bacău 2021-2027” pentru perioada 20212027, ca parte a proiectului „REFORMA - Investiții pentru creșterea capacității instituționale și eficiența serviciilor administrației publice locale” (cod SIPOCA/ SMIS 833/ 136322). Acest demers va oferi suportul documentar necesar fundamentării procesului de planificare strategică aferent viitoarei perioade de programare și va contribui la o mai bună înțelegere a contextului instituțional.

în vederea atingerii acestui scop, a fost demarat un proces complex de analiză a situației existente (pe baza datelor și informațiilor furnizate de Primăria Municipiului Bacău, instituțiile publice locale, județene și centrale, furnizorii de utilități; chestionarelor destinate populației, mediului de afaceri și salariaților Primăriei Municipiului Bacău; datelor statistice preluate din surse publice și documentelor strategice existente).

METODOLOGIE Șl INFORMAȚII GENERALE

Procesul de elaborare a „Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Bacău 2021-2027” include și demersul de consultare a personalului care își desfășoară activitatea în cadrul Primăriei, atât cel de execuție, cât și de conducere, pentru a identifica principalele provocări de dezvoltare și coerență organizațională care trebuie abordate prin procesul de planificare strategică. De asemenea, se urmărește asigurarea convergenței între proiectele strategice ale municipiului Bacău pentru o utilizare mai eficientă a resurselor financiare, umane și materiale de care dispune instituția.

Chestionarul a fost creat pe baza unei analize preliminare a literaturii și a datelor disponibile. Structura acestuia fiind împărțită în 4 categorii:

• Informații generale, în cadrul căreia respondenții au fost rugați să ofere informații legate de vârstă, gen și funcția ocupată;
• Contextul strategic instituțional, în cadrul căreia se urmărea gradul de cunoaștere și implicare a respondenților în obiectivele primăriei, gradul de cunoaștere, implicare și participare în strategiile și obiectivele strategice și strategiile și obiectivele strategice la care se raportează munca acestora;
• Contextul instituțional operațional, în cadrul căreia se urmăresc modalități de comunicare în cadrul instituției, vechimea echipamentelor cu care se lucrează, soluțiile informatice disponibile și nivelul de competențe în domeniu utilizării echipamentelor digitale;
• Formare profesională, în cadrul căreia se urmărește măsura în care unele programe / domenii de formare ar contribui la îndeplinirea obiectivelor departamentale și atribuțiilor structurii funcționale, domeniile de formare preferate de respondenți și tipurile de formare preferată.

Metodologia de distribuire a chestionarelor către administrația publică și de colectare a răspunsurilor, realizată și aplicată în parteneriat cu Beneficiarul, a constat în următorii pași principali:

• Elaborarea chestionarului de către Consultat, în format Word și Google Forms, și aprobarea acestuia de către Beneficiar;
• Elaborarea materialului grafic de prezentare a chestionarului (site-ul Primăriei Municipiului Bacău, pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Bacău); aprobarea acestora de către Beneficiar;
• Stabilirea modului de completare și transmitere a chestionarelor (Metoda de completare a formularelor a fost adaptată situației actuale cauzate de pandemia COVID-19):

o Online utilizând platforma Google Forms,

o electronic în format Word, transmise prin email, o fizic, la sediul Primăriei;

• Stabilirea termenelor de completare și transmitere a chestionarelor destinate administrației, urmând ca ulterior să fie trimise înștiințări periodice de completare pe măsură ce se apropie termenul limită;
• Diseminarea chestionarului către administrația publică, de către reprezentanții Beneficiarului, pe căile de comunicare stabilite anterior, colectarea chestionarelor completate în format fizic și transmiterea acestora către Consultant pentru prelucrare și interpretare.

Chestionarul a fost disponibil pentru completare timp de 37 de zile (10 februarie 2021 -18 martie 2021). La conturarea direcțiilor de orientare ale Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Bacău 2021-2027, prin prisma chestionarului pentru administrația publică, au participat 58 de persoane, acesta fiind distribuit atât fizic, cât și în format digital.

INFORMAȚII GENERALE

1. CARE ESTE VÂRSTA DUMNEAVOASTRĂ?

Grupa de vârstă care predomină în cadrul respondenților salariați ai Primăriei Municipiului Bacău este între 45 și 55 de ani, reprezentând 39,7% din totalul acestora. Această categorie este urmată de salariații Primăriei Municipiului Bacău care se încadrează în grupele de vârstă 36-45 ani (25,9%) și peste 55 ani (22,4%). Aceste trei grupe menționate, reprezintă împreună cca. 80% din totalul respondenților. Se observă o pondere scăzută a reprezentaților grupelor de vârstă 26-33 de ani, respectiv 10,3% din participanții la sondaj, iar sub 25 de ani nu a fost identificat niciun respondent. 1,7% dintre respondenți au preferat să nu ofere un răspuns acestei întrebări.

FIGURA 279 - DISTRIBUȚIA PE NIVELE DE VÂRSTĂ A ANGAJAȚILOR PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU PARTICIPANȚI ÎN CADRUL SONDAJULUI

Sub 25
între 26-36 de ani
între 36-45 de ani

între 46-55 de ani

Peste 55 de ani

Prefer să nu răspund

2. CARE ESTE GENUL DUMNEAVOASTRĂ?

O pondere de 62,1% dintre persoanele care au participat la acest proces sunt de sex feminin, reprezentând 36 de respondenți, iar de sex masculin 36,2%, respectiv 21 de respondenți, în timp ce 1 persoană nu a specificat genul.

FIGURA 280 - DISTRIBUȚIA PE GEN A RESPONDENȚILOR

Feminin
Masculin
Prefer să nu răspund

3. ÎN PREZENT OCUPAȚI O FUNCȚIE DE:

Din totalul de 58 de persoane participante, 13 ocupă o funcție de conducere, ceea ce reprezintă o pondere de 22,4% din totalul de respondenți. Restul de 77,6%, respectiv 45 de persoane ocupă o funcție de execuție în cadrul Primăriei Municipiului Bacău

FIGURA 281 - FUNCȚIA OCUPATĂ DE CĂTRE RESPONDENȚI

b Conducere

Execuție

CONTEXTUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL

4. VĂ RUGĂM SĂ ACORDAȚI O NOTĂ DE LA 1 (MIN.) LA 5 (MAX.) ÎN CEEA CE PRIVEȘTE GRADUL DUMNEAVOASTRĂ DE CUNOAȘTERE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE PRIMĂRIEI

Gradul personal de cunoaștere a obiectivelor generale ale primăriei a fost ierarhizat în urma răspunsurilor acordate în următorul fel:

• Nota 3 este opțiunea pentru cea mare pondere dintre respondenți, 43,1%, echivalentul a 25 de persoane;
• Nota 4 este aleasă următoarea pentru caracterizarea nivelului de cunoaștere a obiectivelor generale ale primăriei de către 37,9%, respectiv 22 de persoane;
• 7 persoane consideră că nota 5 caracterizează gradul de cunoaștere a obiectivelor generale ale primăriei, 12,1% din totalul respondenților;
• Notele de 1 și 2 sunt alegerea a 2 persoane fiecare, respectiv 3,4% din total pentru a caracteriza gradul de cunoaștere a obiectivelor generale ale primăriei.

FIGURA 282 - AUTOEVALUAREA NIVELUL DE CUNOAȘTERE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

O 5. ÎN GENERAL, CARE CREDEȚI CĂ ESTE NIVELUL DE CUNOAȘTERE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE PRIMĂRIEI?

în cea mai mare măsură, respondenții consideră nivelul general de cunoaștere a obiectivelor generale ale Primăriei Municipiului Bacău ca fiind mare, în proporții de 37,9%, iar o pondere puțin mai scăzută de respondenți consideră nivelul general de cunoaștere ca fiind mic, respectiv 32,8% din totalul respondenților. Așadar, acest aspect este caracterizat în cea mai mare măsură de un nivel ridicat de cunoaștere, dar, de asemenea, și un nivel scăzut de cunoaștere a obiectivelor generale se manifestă în cadrul angajaților Primăriei Municipiului Bacău.

Afirmațiile respondenților care caracterizează cunoștințele generale privind obiectivele Primăriei Municipiului Bacău cu indicatori de natură mai deosebită precum un nivel foarte mare, foarte mic sau inexistent de cunoaștere, se remarcă într-o pondere mai scăzută (foarte mic— 12,1% dintre respondenți, foarte mare 3,4% dintre respondenți și inexistent— 0%). Totuși, din această perspectivă, comparând afirmațiile care susțin un nivel foarte mare și un nivel foarte mic de cunoaștere a obiectivelor, privează nivelul foarte mic, cu o diferență de 8,7% între cele două.

O FIGURA 283 - NIVELUL GENERAL DE CUNOAȘTERE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Foarte mare
Mare
Mic

Foarte mic

Inexistent

Prefer să nu răspund

6.A DIN PERSPECTIVA ACTIVITĂȚII ZILNICE, ÎN CE MĂSURĂ VĂ REGĂSIȚI, ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE PRIMĂRIEI: [MĂ REGĂSESC / CONTRIBUI EFECTIV]

Măsura în care respondenții se regăsesc sau contribuie efectiv în activitățile zilnice și în efortul de îndeplinire a obiectivelor generale ale primăriei evidențiază următoarea ierarhizare:

• Peste jumătate dintre respondenți, mai exact 51,7% se regăsesc sau contribuie efectiv mult;
• Un sfert, 25,9% dintre salariații Primăriei Municipiului Bacău se regăsesc sau contribuie efectiv puțin;
• 12,1% dintre aceștia se regăsesc sau contribuie efectiv foarte mult;
• 6,9% susțin faptul că se regăsesc sau contribuie efectiv foarte puțin;
• 3,4% susțin faptul că nu se regăsesc sau contribuie efectiv deloc.

Așadar, măsura în care respondenții se regăsesc în efortul de îndeplinire a obiectivelor generale ale primăriei primează ca fiind mult și foarte mult - (63,8%), în proporții aproape duble față de puțin și foarte puțin (32,8%).

FIGURA 284 - MĂSURA ÎN CARE ANGAJAȚII PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU SE REGĂSESC/ CONTRIBUIE EFECTIV ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE PRIMĂRIEI

Deloc
Foarte puțin
Puțin

Mult

Foarte mult

6.B DIN PERSPECTIVA ACTIVITĂȚII ZILNICE, ÎN CE MĂSURĂ VĂ REGĂSIȚI, ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE PRIMĂRIEI: [AR TREBUI SĂ MĂ REGĂSESC / SĂ FIU VALORIZAT/Ă]

Din perspectiva activităților zilnice, în efortul de îndeplinire a obiectivelor generale ale primăriei, din totalul respondenților, în funcție de ierarhizarea opțiunilor acestora:

• Aproape 56,9% susțin că ar trebui să se regăsească, să fie valorizați mult;
• La o diferență mare ca pondere, 24,1% dintre aceștia susțin că ar trebui să se regăsească, să fie valorizați puțin;
• 12,1% dintre respondenți susțin că ar trebui să se regăsească, să fie valorizați foarte mult;
• Varianta conform căreia ar trebui să se regăsească sau să fie valorizați foarte puțin este opțiunea a 5,2% dintre respondenți;
• Cea mai mică pondere de respondenți, 1,7% sunt de părere că nu ar trebui să se regăsească sau să fie valorizați în această situație.

FIGURA 285 * MĂSURA ÎN CARE SALARIAȚII PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU AR TREBUI SP SE REGĂSEASCĂ, SĂ FIE VALORIZAȚI IN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR GENERALE ALE PRIMĂRIEI

Deloc
Foarte puțin
Puțin

Mult

Foarte mult

7.A DIN PERSPECTIVA ACTIVITĂȚII ZILNICE, ÎN CE MĂSURĂ VĂ REGĂȘIȚI ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE STRUCTURII FUNCȚIONALE DIN CARE FACEȚI PARTE? [AAĂ REGĂSESC / CONTRIBUI EFECTIV]

Spre deosebire de întrebarea anterioară, în cadrul acesteia se urmărește același lucru, măsura în care respondenții se regăsesc sau contribuie efectiv în efortul de îndeplinire a obiectivelor specifice, doar că în cadrul structurii de funcționare din care aceștia fac parte.

Opțiunile ce caracterizează acest aspect, în funcție de opinia respondenților privind efortul de îndeplinire a obiectivelor specifice ale structurii funcționale, au fost ierarhizate în următorul fel:

• Cea mai mare pondere dintre respondenți, 63,8% consideră că se regăsesc sau contribuie efectiv mult;
• 22,4% dintre respondenți consideră că se regăsesc sau contribuie efectiv foarte

mult;

• 12,1% dintre respondenți consideră că se regăsesc sau contribuie efectiv puțin;
• Cei mai puțini, 1,7% dintre respondenți susțin faptul că se regăsesc sau contribuie efectiv foarte puțin;
• Nicio persoană nu consideră faptul că nu se regăsesc sau că nu contribuie deloc.

FIGURA 286 - MĂSURA ÎN CARE ANGAJAȚII PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU SE REGĂSESC/ CONTRIBUIE EFECTIV ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE STRUCTURII FUNCȚIONALE DIN CARE ACEȘTIA FAC PARTE

Deloc
Foarte puțin

Puțin

Mult

Foarte mult

7.B DIN PERSPECTIVĂ ACTIVITĂȚII ZILNICE, ÎN CE MĂSURĂ AR TREBUI SĂ VĂ REGĂSIȚI / SĂ FIȚI VALORIZAȚI, ÎN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE STRUCTURII FUNCȚIONALE DIN CARE FACEȚI PARTE? [AR TREBUI SĂ MĂ REGĂSESC / SĂ FIU VALORIZAT/Ă]

• Ar trebui să se regăsească, să fie valorizați mult- 60,3%;
• Ar trebui să se regăsească, să fie valorizați foarte mult— 22,4 %;
• Ar trebui să se regăsească, să fie valorizați puțin—15,5 %;
• Ar trebui să se regăsească, să fie valorizați foarte puțin — 1,7%;
• Niciun respondent nu susține faptul că nu ar trebui să se regăsească sau să fie valorizat deloc.

FIGURA 287 - MĂSURA ÎN CARE SALARIAȚII PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU AR TREBUI SP SE REGĂSEASCĂ, SĂ FIE VALORIZAȚI IN EFORTUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE STRUCTURII FUNCȚIONALE DIN CARE ACEȘTIA FAC PARTE

Deloc
Foarte puțin
Puțin

Mult

Foarte mult

8. SUNTEȚI INFORMAT CU PRIVIRE LA ROLUL STRATEGIILOR ȘI/SAU PLANURILOR STRATEGICE SECTORIALE CE SE POT IMPLEMENTA LA NIVELUL UNEI PRIMĂRII?

Peste jumătate (64%) dintre salariații Primăriei Municipiului Bacău, participanți ai acestui chestionar consideră că sunt informați în legătură cu rolul strategiilor sau al planurilor strategice sectoriale ce se pot implementa la nivelul primăriei, dar nu în totalitate. Un număr destul de mare, 31% susțin, de asemenea, că nu sunt informați din acest punct de vedere și doar 5,17% dintre respondenți consideră că sunt informați. Aceste rezultate denotă un grad scăzut de informare cu privire la rolul strategiilor sau al planurilor strategice sectoriale ce se pot implementa la nivelul unei primării.

FIGURA 288 - NIVELUL DE INFORMARE PRIVIND ROLUL STRATEGIILOR ȘI/SAU AL PLANURILOR STRATEGICE SECTORIALE CE SE POT IMPLEMENTA LA NIVELUL UNEI PRIMĂRII

5,17% 64%

Da Da, dar nu în totalitate Nu

9. DACĂ DĂ, AVEȚI LA CUNOȘTINȚĂ CUM VĂ POT AJUTA ASTFEL DE STRATEGII ÎN DOMENIUL DUMNEAVOASTRĂ DE ACTIVITATE / ÎN CADRUL COMPARTIMENTULUI DUMNEAVOASTRĂ?

Majoritatea răspunsurilor oferite se referă la o capacitate mai aprofundată de planificare a activității, la dezvoltarea acestora și îmbunătățirea calității muncii și a serviciilor. De asemenea, aceștia au menționat faptul că strategiile în domeniul de activitate ajută la crearea unei viziuni în ceea ce privește dezvoltarea și creșterea calității vieții în comunitate și este o informare și un ghid pentru următoarele acțiuni/ activități. Astfel de strategii se consideră de către respondenți că sunt esențiale în dezvoltarea durabilă economică, socială și spațială și că ajută la formarea unei analize preliminare a situației municipiului, coordonând așadar, activitățile viitoare și necesare.

10. AVEȚI CUNOȘTINȚĂ CÂTE STRATEGII SAU PLANURI STRATEGICE SECTORIALE SUNT ÎN EXECUȚIE / IMPLEMENTARE LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU?

Din numărul total de 58 de respondenți care au furnizat informații în cadrul acestei întrebări, 42 de persoane, reprezentând 72,4% din total, susțin faptul că nu au cunoștință despre strategiile sau planurile strategice sectoriale care sunt în execuție sau în curs de implementare la nivelul Primăriei Municipiului Bacău. O pondere scăzută de doar 27,6% dintre respondenți, respectiv 16 persoane, au cunoștințe în legătură cu acest aspect. Se remarcă astfel, nevoia unui nivel mai aprofundat de informate a angajaților Primăriei Municipiului Bacău în legătură cu strategiile, planurile strategice și statusul acestora la nivelul primăriei.

FIGURA 289 - CUNOSȚINȚA PRIVIND PLANURILE STRATEGICE SAU STRATEGIILE SECTORIALE ÎN EXECUȚIE SAU ÎN IMPEMENTARE LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

11. AȚI PARTICIPAT DIRECT SAU CU INFORMAȚII / DATE LA ELABORAREA UNOR DOCUMENTE STRATEGICE ALE PRIMĂRIEI BACĂU?

în funcție de participarea respondenților la elaborarea unor documente strategice:

• Nu au participat direct, dar au furnizat anumite informații necesare colegilor din compartimentul în care lucrează sau a altor compartimente implicate 24 dintre respondenți (41%);
• Nu au participat direct sau cu informații/date la elaborarea unor documente strategice ale primăriei 21 dintre respondenți (36%);
• Au participat prin furnizarea de informații celor care au elaborat strategia/documentul de planificare strategică 10 respondenți (17%);
• Au participat direct prin grupuri de lucru sau evenimente de consultare 3 respondenți (5%).

FIGURĂ 290 - CONTRIBUȚIA ANGAJAȚILOR PRIMĂRIEI LA ELABORAREA UNOR DOCUMENTE STRATEGICE ALE PRIMĂRIE! MUNICIPIULUI BACĂU

12. DACĂ DA, VĂ RUGĂM SĂ ENUMERAȚI STRATEGIILE SAU OBIECTIVELE STRATEGICE 0 LA CARE AȚI PARTICIPAT

Printre strategiile și obiectivele strategice menționate se regăsesc:

• Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului Bacău, cea mai adesea menționată;
• Planul de Mobilitate Urbană Durabilă;
• Strategia de Dezvoltare Locală pentru comunitatea marginalizată din Municipiul Bacău 2018 - 2023 (E-STRATEG);
• Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale din Municipiului Bacău pentru perioada 2019 - 2029;
• Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED);
• Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC).

13. AVEȚI CUNOȘTINȚĂ LA CE OBIECTIVE STABILITE PRIN DOCUMENTE STRATEGICE (STRATEGII, PLANURI DE DEZVOLTARE ETC.) CONTRIBUIE ACTIVITATEA DUMNEAVOASTRĂ ÎN CADRUL INSTITUȚIEI?

O pondere semnificativă (63,8%) dintre respondenți nu au cunoștință la ce obiective 0 stabilite prin documente strategice contribuie activitatea acestora în cadrul instituției.

Ponderea celor care cunosc acest aspect este de 36,2% din totalul persoanelor care au acordat un răspuns în cadrul acestei întrebări.

FIGURA 291 - NIVELUL DE CUNOAȘTERE A OBIECTIVELOR STABILITE PRIN DOCUMENTE STRATEGICE CE CONTRIBUIE LA ACTIVITATEA RESPONDENȚILOR ÎN CADRUL INSTITUȚIEI

14. DACĂ DA, VĂ RUGĂM SĂ ENUMERAȚI STRATEGIILE SAU OBIECTIVELE STRATEGICE LA CARE VĂ RAPORTAȚI ÎN ACTIVITATEA DUMNEAVOASTRĂ:

Cele mai adesea menționate strategii sau obiective strategice la care se raportează respondenții în activitatea acestora se referă la:

• Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Bacău;
• Planul de Mobilitate Urbană Durabilă;
• Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED);
• Strategia culturală a municipiului Bacău;
• Planul Urbanistic General al Municipiului Bacău;
• Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale din Municipiului Bacău pentru perioada 2019 - 2029;
• Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED).

Pe lângă acestea principal menționate, au mai fost amintite și următoarele obiective sau aspecte la care se raportează activitatea respondenților:

• Consolidarea instituțională a sistemului de servicii sociale;
• Dezvoltarea pieței mixte de servicii;
• Locuire și mică infrastructură;
• Modernizarea sistemelor de servicii sociale;
• Politica fiscal-bugetara a Municipiului Bacău;
• Modernizarea sistemului de iluminat public;
• Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri;
• Investițiile în educație, și formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competente și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare;
• Asigurarea bunăstării vieții tuturor copiilor într-un mediu familial sănătos și funcțional;
• Garantarea drepturilor copiilor aflați în situații de vulnerabilitate;
• Prevenirea și combaterea oricăror forme de violență împotriva copilului (neglijare, violență fizică, psihologică, sexuală, exploatarea prin muncă, exploatarea sexuală, pornografie infantilă, traficul de copii) indiferent de mediul unde se produce;
• Stimularea consultării și participării copiilor.

CONTEXTUL INSTITUȚIONAL OPERAȚIONAL

15. CÂND COMUNICAȚI CU COMPARTIMENTELE DIN PRIMĂRIE, O FACEȚI PREPONDERENT PRIN:

Puțin peste jumătate din salariații Primăriei Municipiului Bacău participanți ai acestui proces susțin faptul că utilizează ca modalitate de comunicare cu compartimentele din primărie documentele oficiale în format imprimat (adrese, notificări, etc)—56,9%. A doua cea mai utilizată metodă de comunicare în acest caz, în funcție de opțiunile respondenților este corespondența electronică (email, chat, etc), în pondere de 37,9% din totalul acestora. Aceste doua metode sunt utilizate așadar, de cca. 94,8% dintre salariații primăriei care au oferit un răspuns în cadrul acestei întrebări. Doar 1,7% dintre aceștia susțin faptul că metoda organizărilor de reuniuni (ședințe, consultări,etc.) este una dintre metodele preponderent utilizate în comunicarea dintre departamente.

De asemenea, două persoane au mai menționat ca metodă de comunicare între departamentele primăriei și telefonul mobil, notele interne sau comunicarea directă.

FIGURA 292 - MODALITĂȚILE DE COMUNICARE ÎN CADRUL DEPARTAMENTELOR

• Documente oficiale în format Imprimat (adrese, notificări etc.)

Altele: Note Interne; Telefon mobil sau direct

16. DISPUNEȚI DE O ARHIVĂ DIGITALĂ A DOCUMENTELOR DIN CADRUL PRIMĂRIEI?

Perspectiva respondenților privind arhiva digitală a documentelor evidențiază următoarele aspecte:

• 32,8% dintre respondenți susțin faptul că există o astfel de arhivă digitală în curs de implementare;
• 25,9% dintre respondenți susțin faptul că nu dețin o arhivă digitală a documentelor din cadrul primăriei și că urmează să implementeze un asemenea proiect până în anul 2027;
• 25,9% dintre respondenți nu știu dacă dispun în cadrul primăriei de o arhivă digitală a documentelor;
• 15,5% dintre respondenți (22 de persoane) susțin faptul că există o astfel de arhivă digitală în curs de implementare;
• Nicio persoană nu a considerat ca nu dispun de așa ceva, dar nu este prioritar/necesar pentru municipiu.

Se remarcă, astfel, o lipsă de sincronizare a opiniilor respondenților în ceea ce privește existența sau situația arhivei digitale a documentelor din cadrul primăriei, respectiv o lipsă de informare asupra acestui aspect.

FIGURA 293 - PERSPECTIVA PRIVIND EXISTENȚA UNEI ARHIVE DIGITALE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI

Da
Da, în curs de implementare
Nu, dar intenționăm să implementăm un asemenea proiect până în 2027

Nu, considerăm că nu este prioritar/necesar pentru municipiu

Nu știu

17. CUM APRECIAȚI VECHIMEA URMĂTOARELOR TIPURI DE ECHIPAMENTE AFLATE ÎN INVENTARUL PRIMĂRIEI?

Din perspectiva vechimii echipamentelor aflate în inventarul primăriei din municipiul Bacău, respondenții le-au caracterizat într-o măsura de aproximativ 1 /3 (între 24% și 36%) ca fiind relativ noi (între 3 și 6 ani) și noi (sub 3 ani). în funcție de răspunsurile oferite de aceștia:

• Principalele echipamente care sunt caracterizate ca fiind printre cele mai vechi(între 6 și 10 ani) și foarte vechi (peste 10 ani) sunt imprimantele (67% dintre respondenți) și calculatoarele de tip desktop (60% dintre respondenți);
• Echipamentele care sunt caracterizate ca fiind printre cele mai noi(sub 3 ani) și relativ noi (între 3 și 6 ani) sunt sistemele de operare (de ex. Windows) (36% dintre respondenți) și multifuncționalele de copiere/imprimare (36% dintre respondenți);
• Echipamentele despre care cei mai mulți dintre respondenți nu cunosc informații sunt serverele sau unitățile de stocare date/înregistrări (45% dintre respondenți) și calculatoarele portabile de tip laptop (38% dintre respondenți).

Având în vedere faptul că 17% din totalul persoanelor respondente susțin că nu este cazul și 45% dintre respondenți nu știu informații despre calculatoarele portabile de tip laptop, se remarcă o pondere scăzută a acestora printre echipamentele aflate în inventarul primăriei. Principalele echipamente de tipul calculatoarelor sunt cele tip desktop, dar acest tip de echipament prezintă o oarecare vechime.

FIGURA 294 - APRECIEREA PRIVIND VECHIMEA ANUMITOR TIPURI DE ECHIPAMENTE AFLATE ÎN INVENTARUL PRIMĂRIEI

Calculatoare tip desktop	33%	28?f.	26% 5?;. 7%
4
Calculatoare portabile (laptop)	9% 9% 22%	S%		38%
q
Imprimante	19%	48%		19?.'. 5?.'. 1%
4
Multifuncționale copiere/imprimare	17% 29%		28%	9% 17%
4
Servere sau unități de stocare...!	9'% 14% 16%	16%		45'%
4
Sisteme de operare (de ex....	9% 22%	17%	19%	3176

Foarte vechi (peste 10 ani vechime) «Vechi (între 6 și 10 ani)

Relativ noi (între 3 și 6 ani) Noi (mai puțin de 3 ani)

18. CE ALTE SOLUȚII INFORMATICE DEDICATE PENTRU ACTIVITĂȚI SPECIFICE DEȚINEȚI?

Soluțiile informatice deținute și menționate de respondenți au fost următoarele:

• Soft pentru contabilitate;
• Soft Legis;
• Semnătură electronică;
• VPN;
• Program de evidentă a impozitelor si taxelor locale;
• Program web de monitorizare firme;
• Dispecer - baza de date înmatriculări auto;
• PatrimVen-date disponibile cu privire la patrimoniul și veniturile cetățenilor;
• Infocet;
• Legis;
• Baza de date în format electronic, in rețea cu "macro comenzi”;
• De asemenea, o parte au susținut faptul că nu dețin, nu știu sau nu este cazul.

19. CUM EVALUAȚI, DIN EXPERIENȚA DUMNEAVOASTRĂ, NIVELUL COMPETENȚELOR PERSONALULUI PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII ECHIPAMENTELOR Șl PROGRAMELOR DIGITALE?

Opinia respondenților evidențiază un nivel bun (50% dintre respondenți) de competență al personalului Primăriei Municipiului Bacău în domeniu utilizării echipamentelor și programelor digitale. Aproape un sfert (24,1%) dintre respondenți consideră un nivel mai puțin bun al competențelor acestora. Votați identic, indicatorii ce definesc competențele personalului în domeniul utilizării echipamentelor și programelor digitale susțin în proporții de 5,2% că acestea sunt foarte bune, dar aceeași pondere de respondenți caracterizează aceste competențe ca fiind deloc bune. De asemenea, 15,5% dintre respondenți susțin că nu cunosc acest aspect sau nu este cazul. Totuși, se remarcă o tendință pozitivă ce înclină balanța într-o măsură mai ridicată spre a caracteriza general competențele în domeniu utilizării echipamentelor și programelor digitale ca fiind bune.

FIGURA 295 - EVALUAREA COMPETENȚELOR PERSONALULUI PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII ECHIPAMENTELOR Șl PROGRAMELOR DIGITALE

Foarte bune
Bune
Mai puțin bune

Deloc bune

Nu este cazul

Nu știu

20. CUM EVALUAȚI EXPERIENȚA DUMNEAVOASTRĂ ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII ECHIPAMENTELOR Șl PROGRAMELOR DIGITALE?

Respondenții au evaluat experiența proprie în domeniul utilizării echipamentelor și programelor digitale ca fiind bună și foarte bună în proporții cuprinse între 71% și 86% în toate cazurile date. Se observă de asemenea, un echilibru între rezultatele obținute pentru fiecare echipament sau program digital dat. Aceștia susțin, într-un procent de sub 7%, varianta conform căreia experiența în domeniul utilizării echipamentelor și programelor digitale nu este deloc bună.

• Competențele cu cel mai satisfăcător nivel (bune și foarte bune în proporții cuprinse între 86% și 88%) se observă în cadrul utilizării echipamentelor de copiere/imprimare/scanare documente și în cadrul sistemelor de editare text (Word, Excel, Power Point etc.);
• Competențele cele mai scăzute se remarcă la nivelul aplicațiilor pentru telefoane inteligente (deloc bune și mai puțin bune în proporții de 16%).

FIGURA 296 - EXPERIENȚA RESPONDENȚILOR ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII ECHIPAMENTELOR Șl PROGRAMELOR DIGITALE

FORMARE PROFESIONALĂ

21. ÎN CE MĂSURĂ URMĂTOARELE PROGRAME / DOMENII DE FORMARE AR CONTRIBUI LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR DEPARTAMENTALE Șl ATRIBUȚIILOR STRUCTURII FUNCȚIONALE ÎN CARE LUCRAȚI?

Respondenți! afirmă faptul că principalele programe sau domenii de formare care ar contribui la îndeplinirea obiectivelor departamentale și atribuțiilor structurii funcționale:

• într-o măsură foarte mare și mare sunt: (81% dintre respondenți)- inovarea în administrație și promovarea bunelor practici, (80% dintre respondenți)-dezvoltarea personală (managementul timpului, priorităților și stresului, proiectarea rutelor de carieră, dezvoltarea abilităților și competențelor), (78% dintre respondenți) - comunicarea internă (interdepartamentală) și interpersonală, (78% dintre respondenți)— dezvoltarea abilităților pentru 'învățare unii de la alții", (75% dintre respondenți)- comunicare și relații cu publicul, (75% dintre respondenți)- etică și integritate;
• într-o măsură foarte mică și mică sunt: (53% dintre respondenți) - auditul public intern, (41% dintre respondenți)- dreptul comunitar, instituțiile europene și relații internaționale, (38% dintre respondenți)— contabilitate, finanțe și control financiar-preventiv, (37% dintre respondenți)- metodele și instrumentele utilizate în managementul operațional, (37% dintre respondenți)- managementul și comportament organizațional, (37% dintre respondenți)— managementul strategic și politici publice;
• Nu ar contribui deloc: (11% dintre respondenți)- dreptul comunitar, instituțiile europene și relațiile internaționale; (10% dintre respondenți)— managementul financiar în proiecte cu finanțare externă; (9% dintre respondenți)-managementul resurselor umane; (9% dintre respondenți)- managementul riscurilor și crizelor.

Se remarcă o tendință scăzută de a susține lipsa contribuției programelor și domeniilor de formare la îndeplinirea obiectivelor departamentale și atribuțiilor structurii funcționale din care fac parte respondenți! (sub 11%). Așadar, programele menționate sunt susținute de către majoritatea salariaților Primăriei Municipiului Bacău participanți ai acestui proces și sunt considerate că elemente care contribuie la îndeplinirea obiectivelor departamentale și atribuțiilor structurii funcționale.

FIGURĂ 297 - MĂSURA ÎN CARE PROGRAMELE/ DOMENII DE FORMARE PREZENTATE AR CONTRIBUI LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR DEPARTAMENTALE Șl ATRIBUȚIILOR STRUCTURII FUNCȚIONALE ÎN CARE LUCREAZĂ RESPONDENȚII

22. EVALUAȚI URMĂTOARELE PROGRAME / DOMENII DE FORMARE ACORDÂND O NOTĂ DE LA 1 (MIN.) LA 10 (MAX.)

Respondenții au evaluat programele și domeniile de formare acordând note de 4 și 5 într-o măsură relativ ridicată (între 37% și 59%). Totuși, o mare parte dintre respondenți s-a rezumat la acordarea notei de 3 pentru programele și domeniile de formare oferite.

Pentru a evidenția o caracterizare a programelor / domeniilor de formare în funcție de calificativele oferite de către aceștia, s-au remarcat următoarele:

• Nota 4 și nota 5 s-au acordat în special programele și domeniile de formare: (59% dintre respondenți)— comunicare și relații cu publicul, (57% dintre respondenți)- inovare în administrație și promovarea bunelor practici, (56% dintre respondenți)— dezvoltarea abilităților pentru "învățare unii de la alții", (56% dintre respondenți)- control, legalitate și conformitate, (54% dintre respondenți)- comunicare internă (interdepartamentală) și interpersonală;
• Nota 1 și nota 2 în special programele și domeniile de formare: (26% dintre respondenți)- drept comunitar, instituții europene și relații internaționale, (21% dintre respondenți)- contabilitate, finanțe și control financiar-preventiv, (19% dintre respondenți)- Audit public intern, (19% dintre respondenți)- Management financiar în proiecte cu finanțare externă, (19% dintre respondenți)-Management strategic și politici publice (interdepartamentală) și interpersonală.

FIGURA 298 - EVALUAREA PROGRAMELOR / DOMENIILOR DE FORMARE

Utilizarea TIC în constuirea șl promovarea imaginii.

Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) - Formare;

Sistemul de control managerial intern I4%

	\| 15%

¹ 1	_ 15% ________________________________________

13%

Norme, reglementări și proceduri Interne

Metode ș1 instrumente utilizate în managementul-. 4%

11%

Managementul riscurilor și crizelor

Managementul resurselor umane

Managementul performanței (de la obiective șt.

6%|

11%

Managementul funcției publice

Managementul documentelor și arhivarea

Managementul calității (standarde de calitate, TQM, CAF) 2%

11%

Management strategic și politici publice j4%

Management șt comportanemnt organizaționat 2% |

Management financiar în proiecte cu finanțare externă 2% |

Management de proiect (scriere, implementare,..|M|

Leadership șt managementul echipei (coaching,...2% |

Legislație specifică (funcție publică și alte categorii de. g

15%

17%

12%

Legislație generală (ex. Drept administrativ,

Contabilitate, finanțe și control finandar-preventiv

17%

4% I

Achiziții, contracte și investiții publice

Inovare în administrație și promovarea bunelor practici

Etică și integritate

Drept comunitar, instituții europene și relații-

Dezvoltarea abilităților pentru "învățare unii de la alții'

11%

13%


1 9% \|	17%___1

1 »2 «3 4 5

23. VĂ RUGĂM SĂ SELECTAȚI UN SINGUR DOMENIU DE FORMARE ÎN CARE AȚI DORI SĂ VĂ DEZVOLTAȚI ABILITĂȚILE ȘI/SAU COMPETENȚELE PROFESIONALE

în funcție de răspunsurile chestionaților privind domeniul de formare în care își doresc să își dezvolte abilitățile sau competențele profesionale, acestea au fost ierarhizate în felul următor:

• Legislație, norme și proceduri (24,1% dintre respondenți);
• Management, proiecte și politici (19,0% dintre respondenți);
• T.I.C. (Tehnologia informației și comunicațiilor) (17,2% dintre respondenți);
• Comunicare, informare, transparență și promovare (12,1% dintre respondenți);
• Etică, integritate anticorupție (10,3% dintre respondenți);
• Audit, control, calitate (8,6% dintre respondenți);
• Managementul funcției publice și al resurselor umane (5,2% dintre respondenți);
• Resurse publice (3,4% dintre respondenți).

FIGURA 299 - PREFERINȚELE ANGAJAȚILOR PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU PRIVIND DOMENIILE SAU PROGRAMELE DE FORMARE ÎN CARE AR SĂ SE DEZVOLTE PE PLAN PROFESIONAL

Audit, control, calitate
Comunicare, informare, transparență și promovare
Etică, integritate anticorupție

Legislație, norme și proceduri

Management, proiecte și politici

Managementul funcției publice și al resurselor umane

Resurse publice

T.I.C. (Tehnologia informației și comunicațiilor)

24. DOMENIILE / PROGRAMELE DE FORMARE PE CARE AȚI DORI SĂ LE PARCURGEȚI SE REGĂSESC ÎN CELE MENȚIONATE ÎN RAPORTUL DE EVALUARE A PERFORMANȚELOR PROFESIONALE INDIVIDUALE?

Peste jumătate dintre respondenț (62%) susțin faptul că domeniile sau programele de formare pe care ar dori să le parcurgă se regăsesc în raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale, dar doar parțial. 19% din totalul respondenților sunt de părere că domeniile sau programele de formare pe care ar dori să le parcurgă nu se regăsesc în raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale în totalitate. 12% dintre aceștia susțin opusul, iar restul de 7% din totalul acestora afirmă că nu cunosc acest aspect.

FIGURA 300 - MĂSURA ÎN CARE DOMENIILE / PROGRAMELE DE FORMARE PREFERATE DE RESPONDENȚI SE REGĂSEESC ÎN CELE MENȚIONATE ÎN RAPORTUL DE EVALUARE A PERFORMAȚELOR PROFESIONALE INDIVIDUALE

62%

19%

Da, în totaliate Da, parțial Nu Nu știu

25. VĂ RUGĂM SĂ SELECTAȚI TIPURILE DE FORMARE PREFERATE:

Tipurile de formare susținute de respondenți, în ordinea preferințelor, sunt următoarele:

• De durată scurtă sau medie (23% dintre respondenți);
• Cu participare față în față (clasic) (19% dintre respondenți);
• Programe finanțate din bugetul alocat instituției, organizate de furnizori de formare recunoscuți (16% dintre respondenți);
• Formare externalizată (furnizor extern) (13% dintre respondenți);
• Programe organizate și finanțate în cadrul implementării de proiecte cu finanțare externă (10% dintre respondenți);
• Formare specializată de lungă durată (7% dintre respondenți);
• On-line sau blended-learning (7% dintre respondenți);
• învățare unii de la alții (persoană resursă - intern) (6% dintre respondenți).

FIGURA 301 - TIPURILE DE PROGRAME DE FORMARE PREFERATE DE CĂTRE ANGAJAȚII PRIMĂRIEI PARTICIPANTI LA SONDAJ

De durată scurtă sau medie
Formare specializată de lungă durată
Formare externalizată (furnizor extern)

învățare unii de la alții (persoană resursă intern)

Cu participare față în față (clasic)

On-line sau blended-learning

Programe organizate și finanțate în cadrul implementării de proiecte cu finanțare externă

26. VĂ RUGĂM SĂ VĂ MOTIVAȚI ALEGEREA / ALEGERILE (DE LA ÎNTREBAREA 25)

Respondenții și-au motivat alegerile susținând în special faptul că preferă formarea de durată scurtă sau medie din cauza lipsei de timp și disponibilitate pentru formarea de lungă durată, cât și pentru costurile reduse din cadrul acestei specializări. Aceștia au mai considerat că prin acest tip de curs se pot cuprinde referințe utile într-o perioadă de timp scurtă sau medie și faptul oferă acces rapid la informații. Despre învățarea față în față, respondenții consideră că este cea mai practică și eficientă modalitate, generând un schimb de idei și un dialog aprofundat cu interlocutorul ce permite în consecință o înțelegere mult mai buna. De asemenea, unele persoane susțin faptul că preferă învățarea unii de la ceilalți deoarece consideră că experiența celorlalți și împărtășirea informațiilor și a bunelor practici ar fi benefică și ar aduce un plus de cunoștințe. Despre varianta care propune formare externalizată se susține că ar fi mai avantajoasă din perspectiva specializării și a imparțialității. O parte din respondenți au mai afirmat faptul că pentru situații precum cea a pandemiei de COVID-19 ar opta pentru formarea on-line.

27. ACORDAȚI O NOTĂ DE LA 1 (MIN.) LA 5 (MAX.) URMĂTOARELOR INIȚIATIVE CE PRESUPUN ORGANIZAREA Șl DERULAREA UNOR PROGRAME DE FORMARE / INSTRUIRE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

Respondenții susțin într-o mare măsură inițiativele ce presupun organizarea și derularea unor programe de formare/instruire în cadrul Primăriei Municipiului Bacău. Notele de 4 și 5 au fost acordate în proporții cuprinse între 55% și 66%.

• Cele mai multe note de 4 și 5 au fost oferite în cadrul: programelor de formare în cadrul instituției (66% dintre respondenți) și specializarea la locul de muncă (62% dintre respondenți);
• Notele de 1 și 2 în cadrul inițiativelor ce presupun organizarea și derularea unor programe de formare/instruire în cadrul Primăriei Municipiului Bacău se situează la o pondere de sub 21% în special în cadrul următoarelor programe: participarea la conferințe, seminarii, ateliere de lucru și alte tipuri de evenimente similare (21% dintre respondenți) și programe de informare/conștientizare, discuție și practică pentru un mediu de lucru sănătos (19% dintre respondenți).

FIGURA 302 - EVALUAREA INIȚIATIVELOR CE PRESUPUN ORGANIZAREA Șl DERULAREA UNOR PROGRAME DE FORAAATE / INSTRUIRE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

28. VĂ RUGĂM SĂ EVALUAȚI URMĂTOARELE 3 PROGRAME ÎN FUNCȚIE DE URMĂTOARELE CRITERII:

Dintre cele 3 programe menționate, angajații Primăriei Municipiului Bacău susțin următoarele:

• Programul considerat cel mai relevant de către cea mai mare pondere a respondenților este programul de mentorat (43% dintre respondenți);
• Programul considerat cel mai util și că ar contribui la îndeplinirea sarcinilor de serviciu este considerat de către 51% dintre respondenți ca fiind programele de formare;
• Programul la care disponibilitatea respondenților de a participa este cea mai ridicată se observă în cadrul programelor de coaching (33% dintre respondenți).

FIGURA 303 - DISPONIBILITATEA DE PARTICIPARE, UTILITATEA Șl RELEVANȚA ANUMITOR PROGRAME

11.8. ANEXA 8 - ANAL ZA RĂSPUNSURILOR DIN CADRUL CHESTIONARULUI DEDICAT UAT-URILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Chestionarul dedicat unităților administrativ-teritoriale din Zona Metropolitană Bacău a fost realizat în contextul activităților de elaborare a „Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Bacău 2021-2027” pentru perioada 2021-2027, ca parte a proiectului „REFORMA - Investiții pentru creșterea capacității instituționale și eficiența serviciilor administrației publice locale” (cod SIPOCA/ SMIS 833/ 136322). Acest demers este parte a procesului cu scopul de a contribui la o mai bună înțelegere a contextului actual la nivelul Zonei Metropolitane Bacău și la corelarea viziunii de dezvoltare propuse cu nevoile unităților administrativ-teritoriale din zona metropolitană.

în vederea atingerii scopului final, a fost demarat un proces complex de analiză a situației existente (pe baza datelor și informațiilor furnizate de Primăria Municipiului Bacău, instituțiile publice locale, județene și centrale, furnizorii de utilități; chestionarelor destinate populației, mediului de afaceri, salariaților Primăriei Municipiului Bacău și reprezentaților unităților administrativ teritoriale din Zona Metropolitană Bacău; datelor statistice preluate din surse publice și documentelor strategice existente).

METODOLOGIE Șl INFORMAȚII GENERALE

Procesul de elaborare a „Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Bacău 2021-2027" include așadar, și demersul de consultare a reprezentanților unităților administrativ teritoriale din Zona Metropolitană Bacău pentru a contura o imagine de ansamblu reală a dinamicii dezvoltării municipiului și Zonei Metropolitane Bacău și de a identifica provocările de dezvoltare urbană relevante și actuale.

Chestionarul a fost creat pe baza unei analize preliminare a literaturii și a datelor disponibile. Structura acestuia fiind împărțită în 4 categorii:

• Informații generale, în cadrul căreia respondenții au fost rugați să ofere informații legate de unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă, poziția ocupată în cadrul acesteia și eventualul interes în vederea implicării în alte etape ale procesului de elaborare a SIDU.
• Participarea în zona metropolitană, în cadrul căreia se urmărea:

o Colaborarea în cadrul zonei metropolitane ;

o Beneficiile pe care unitățile administrativ-teritoriale le au fiind parte a zonei metropolitane;

o Nivelul de participare în cadrul proiectelor/inițiativelor la nivel metropolitan;

o Eventualele recomandări pentru o bună funcționare/cooperare la nivelul zonei metropolitane.

• Dezvoltarea locală, în cadrul căreia se urmăresc principalele provocări și principalele aspecte pozitive caracteristice localităților, proiectele sau intervențiile strategice de care localitățile dispun și care sunt considerate cele mai importante potențiale măsuri pentru dezvoltarea comunității;
• Opiniile privind perspectivele de dezvoltare ale Zonei Metropolitane Bacău, în cadrul căreia se urmăresc principalele provocări cu care se confruntă Zona Metropolitană Bacău, principalele puncte tari specifice acesteia și principalele direcții viitoare de dezvoltare.

• Elaborarea chestionarului de către Consultat, în format Word și Google Forms, și aprobarea acestuia de către Beneficiar;
• Elaborarea materialului grafic de prezentare a chestionarului (site-ul Primăriei Municipiului Bacău, pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Bacău); aprobarea acestora de către Beneficiar;
• Stabilirea modului de completare și transmitere a chestionarelor (Metoda de completare a formularelor a fost adaptată situației actuale cauzate de pandemia COVID-19):

o Online utilizând platforma Google Forms;

o Electronic în format Word, transmise prin email;

o Fizic, la sediul Primăriei;

• Stabilirea termenelor de completare și transmitere a chestionarelor destinate administrației, urmând ca ulterior să fie trimise înștiințări periodice de completare pe măsură ce se apropie termenul limită;
• Diseminarea chestionarului către reprezentanții unităților administrativ-teritoriale, de către reprezentanții Beneficiarului, pe căile de comunicare stabilite anterior, colectarea chestionarelor completate în format fizic și transmiterea acestora către Consultant pentru prelucrare și interpretare.

Chestionarul a fost disponibil pentru completare timp de 76 de zile (12 februarie 2021 -28 aprilie 2021). La conturarea direcțiilor de orientare ale Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Bacău 2021-2027, prin prisma chestionarului pentru unitățile administra tiv-teritoriale, au participat 21 de persoane.

INFORMAȚII GENERALE

1. CARE ESTE UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ PE CARE O REPREZENTAȚI?

Respondenții din cadrul acestui chestionar sunt reprezentanți ai următoarelor unități administrativ teritoriale:

•	Berești-Bistrița;	9	Mărgineni;
9	Buhoci;	9	Odobești;
9	Faraoani;	9	Prăjești;
•	Filipești;	9	Săucești;
8	Gârleni;	9	Sărata;
0	Gioseni;	9	Secuieni;
•	Hemeiuș;	9	Tamași;
•	Itești;	8	Traian.
8	Izvoru Berheciului;
0	Letea Veche;
•	Xxxxx-Xxxxxxxx;
9	Măgura;

Pe lângă comunele prezente din Zona Metropolitană Bacău, în cadrul acestui proces a participat, de asemenea, comuna Nicolae Bălcescu care la momentul elaborării analizei nu făcea parte din Zona Metropolitană Bacău.

2. CARE ESTE NUMELE DUMNEAVOASTRĂ Șl POZIȚIA PE CARE O OCUPAȚI ÎN CADRUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE?

18 persoane s-au prezentat și 19 respondenți au oferit informații în legătură cu poziția pe care o ocupă în cadrul administrației publice locale. Aceștia ocupă funcții de primar și viceprimar (8 persoane), consilier (c. superior, c. resurse umane, c. achiziții publice, c. principal) (8 persoane), secretar general (2 persoane) și inspector superior urbanism (1 persoană).

3. SUNTEȚI DE ACORD SĂ FIȚI CONTACTAT/-Ă Șl ÎN ETAPELE URMĂTOARE ALE PROCESULUI DE ELABORARE A SIDU? DACĂ DA, VĂ RUGĂM SĂ NE TRANSMITEȚI ADRESA DUMNEAVOASTRĂ DE E-MAIL ȘI/SAU NUAAĂRUL DUMNEAVOASTRĂ DE TELEFON

19 reprezentanți ai UAT-urilor sunt interesați să fie contactați în etapele următoare ale procesului de elaborare a SIDU Bacău.

PARTICIPAREA ÎN ZONA METROPOLITANĂ

4. DIN CE AN FACE PARTE LOCALITATEA DUMNEAVOASTRĂ DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU?

Cei mai mulți respondenți au menționat anul 2006 și anul 2008 ca fiind anii din care comuna pe care o reprezintă ar face parte din Zona Metropolitană Bacău.

FIGURA 304 - ANII DIN CARE COMUNELE FAC PARTE DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

5. CUM EVALUAȚI COOPERAREA ÎN CADRUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU?

Cele mai multe persoane (38,1%) consideră cooperarea în cadrul Zonei Metropolitane Bacău ca fiind redusă (dialog ocazional între membri, fără rezultate concrete). 33,3% consideră cooperarea în cadrul zonei metropolitane foarte redusă, iar puțin sub 1/3 dintre respondenți, respectiv 28,6% susțin că acest aspect este caracterizat de un dialog constant (întâlniri periodice, interacțiune între membri). Nicio persoană nu consideră cooperarea în cadrul zonei metropolitane ca fiind activă (dezvoltare de inițiative/ proiecte comune).

FIGURA 305 - COOPERAREA ÎN CADRUL UAT-URILOR DIN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU

Foarte redusă (dialog punctual, rar, pe probleme administrative)
Redusă (dialog ocazional între membri, fără rezultate concrete)

«Dialog constant (întâlniri periodice, interacțiune între membri)

Cooperare activă (dezvoltare de

inițiative/ proiecte comune)

6. ÎN CE DOMENII EXISTĂ SAU AR TREBUI SĂ EXISTE COLABORARE LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU?

în toate cele 4 domenii prezentate se consideră în proporții de peste 50% faptul că nu există o colaborare la nivelul zonei metropolitan, dar ar fi utilă. In funcție de utilitatea acestora, s-a evidențiat următoarea ierarhizare:

• Urbanism și planificare integrată (71% dintre respondenți);
• Gestionarea infrastructurii fizice (de transport, iluminat public etc.) (71% dintre respondenți);
• Turism (67% dintre respondenți);
• Transport public, gestionarea infrastructurii fizice (de transport, iluminat public etc.) (57% dintre respondenți).

Totuși, despre transportul public 38% dintre respondenți susțin faptul că există o colaborare metropolitană, datele variate care susțin atât că există, cât și că nu există o colaborare, marchează existența acesteia doar în cadrul anumitor zone, dar și nevoia de extindere a colaborării atât în acest domeniu, cât și în restul domeniilor menționate.

FIGURA 306 - DOMENIILE ÎN CARE EXISTĂ SAU AR TREBUI SĂ EXISTE COLABORARE LA NIVELUL Z.M.B.

Alte domenii pe care reprezentanții comunelor adiacente zonei metropolitane le consideră relevante sunt comerțul, rețeaua de gazele naturale, economia și o colaborare privind realizarea parcurilor industriale, dar și realizarea proiectelor comune prin prisma fondurilor europene. De asemenea, din partea comunei Nicolae Bălcescu s-au specificat din perspectiva consolidării colaborării domenii precum energia verde, integrare la nivel macro, parteneriate în învățământ și în dezvoltarea sportului de performanță.

7. CARE CONSIDERAȚI CĂ SUNT PRINCIPALELE BENEFICII ALE PARTICIPĂRII LOCALITĂȚII ÎN ZONA METROPOLITANĂ BACĂU?

Toate cele 3 aspecte sunt considerate beneficii ale participării localităților în Zona Metropolitană Bacău într-o măsură aproape egală. Totuși, aspectul care primează este reprezentat de oportunitățile de a dezvolta proiecte în parteneriat (34,6% dintre respondenți). După aceasta, accesul la finanțare și accesul la schimburi de experiențe și cunoștințe, expertiza tehnică sunt susținute de către 32,7% dintre respondenți fiecare. Opinia conform căreia nu ar exista avantaje din acest punct de vedere nu a exprimată. FIGURA 307 - PRINCIPALELE BENEFICII ALE PARTICIPĂRII LOCALITĂȚII ÎN Z.M. BACĂU

Oportunități de a dezvolta proiecte în parteneriat

Acces la finanțare

Acces la schimburi de experiență ți cunoștințe, expertiză tehnică

Nici un avantaj

8. LOCALITATEA DUMNEAVOASTRĂ A PARTICIPAT PÂNĂ ACUM ÎN VREUN PROIECT/ INIȚIATIVĂ DEZVOLTATĂ ÎN PARTENERIAT LA NIVEL METROPOLITAN?

Opțiunea conform căreia localitatea reprezentată a participat până acum în vreun proiect sau în vreo inițiativă dezvoltată la nivel metropolitan s-a remarcat doar în cadrul comunei Hemeiuș.

FIGURA 308 - PARTICIPAREA ÎN PROIECTE/INIȚIATIVE DEZVOLTATE ÎN PARTENERAT LA NIVEL METROPOLITAN

9. DACĂ DA, VĂ RUGĂM SĂ OFERIȚI MAI JOS DETALII CU PRIVIRE LA PROIECT/ INIȚIATIVĂ:

Proiectul la care s-a luat parte în parteneriat la nivel metropolitan este POIM-Programul Operațional infrastructură Mare.

10. CE RECOMANDĂRI AVEȚI PENTRU O MAI BUNĂ FUNCȚIONARE Șl COOPERARE LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE BACĂU?

Respondenții reprezentanți ai unităților administrativ teritoriale consideră principalele aspecte care ar ajuta la o mai bună funcționare la nivelul Zonei Metropolitane Bacău ca fiind identificarea unor soluții privind cooperarea, realizarea de proiecte comune și întâlnirile mai dese. Aceștia propun în primul rând consolidarea cooperării prin întâlniri, discuții și dezbateri periodice, cu implicarea tuturor participanților zonei metropolitane, unde să fie discutate subiecte actuale și să fie identificate puncte de intervenție. De asemenea, aceștia mai recomandă în urma consolidării colaborării, realizarea de proiecte și inițiative comune.

DEZVOLTAREA LOCALĂ

11. CARE CONSIDERAȚI CĂ SUNT CELE MAI IMPORTANTE 3 PROBLEME/ PROVOCĂRI CU CARE SE CONFRUNTĂ LOCALITATEA DUMNEAVOASTRĂ?

în cadrul unităților administrativ-teritoriale pentru care a fost oferit un răspuns, problemele sau provocările evidențiate sunt următoarele:

TABEL 95 - PRINCIPALELE PROVOCĂRI CU CARE LOCALITĂȚILE SE CONFRUNTĂ

PROBLEMELE/PROVOCÂRILE MENȚIONATE DE CĂTRE RESPONDENȚI CU CARE SE CONFRUNTĂ LOCALITATEA

Comuna Bereștl-BIstrița:

• Rețeaua de utilități publice deficitară (canalizarea), salubrizarea, locurile de muncă insuficiente;

Comuna Faraoani:

• Lipsa locurilor de muncă, lipsa centrelor de zi pentru persoane vârstnice, lipsa zonelor de agrement;

Comuna Izvoru Berheciului:

• Infrastructura rutiera locala deficitară, locuri de munca insuficiente, investiții reduse;

Comuna Mărgineni:

• Migrarea forței de munca, infrastructura rutieră deficitară, abandonul școlar;

Comuna Odobești:

• Potențial turistic neexploatat, Infrastructura deficitară;

Comuna Prăjești:

• Rețeaua de utilități deficitară (gazele naturale), calitatea slabă a drumurilor;

Comuna Săucești:

• Rețeaua de utilități deficitară (Lipsa unui sistem centralizat de distribuție a gazelor naturale, lipsa infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare pentru 2 dintre satele componente ale comunei Săucești - Siretu, Șerbești);

Comuna Traian:

• Accesul slab la finanțări cu fonduri europene, transport public deficitar, lipsa investitorilor;

Comuna Letea Veche:

• Nevoia realizării unui parc industrial, nevoia realizării unui târg auto pentru decongestionarea zonei Șerbănești și nevoia realizării unui pod de legătură între comuna Letea Veche și Municipiul Bacău;

Comuna Luizi-Calugara:

• Rețeaua de utilități deficitară (gaz metan, canalizare), transportul public deficitar;

Comuna Itești:

• Infrastructura nesatisfăcătoare;

Comuna Giosenl:

• Rețeaua de utilități deficitară (distribuția de gaze naturale), infrastructura drumurilor locale și de exploatare;

Comuna Buhod

• Infrastructura deficitară, rețeaua de utilități și lipsa locurilor de muncă;

Comuna Hemeluș

• rețeaua de utilități (apă, canalizare), infrastructura;

Comuna Sărata:

• Transportul public deficitar, nevoia de dezvoltare a infrastructurii, gestionarea câinilor fără stăpân;

Comuna Măgura:

• Slaba accesare a finanțărilor nerambursabile, Infrastructura, rețeaua de utilități (apă, canalizare);

PROBLEMELE/PROVOCĂRILE MENȚIONATE DE CĂTRE RESPONDENȚI CU CARE SE CONFRUNTĂ LOCALITATEA

Comuna Gârleni:

• Slaba accesare a fondurilor europene, nevoia de implementare de proiecte;

Comuna Tamași:

• rețeaua de utilități (gaze naturale), nevoia de extindere a rețelei de iluminat public, nevoia unei Infrastructuri pentru sport-sală de sport;

Comuna Nicolae Bălcescu (U.A.T. din afara zonei metropolitane la momentul realizării analizei):

• Stadiul incipient de dezvoltare al infrastructurii de afaceri, utilizarea redusă a capacităților de producție existente pe teritoriul comunei, ponderea redusă a IMM-urilor în sectorul servicii și în sectoarele productive (excepție comerț și alimentație publică);

Principalele provocări cu care se confruntă unitățile administrativ teritoriale au la bază rețelele de utilități (lipsa sau deficitul acestora), infrastructura rutieră deficitară și nevoia de modernizare sau reabilitare a acesteia, lipsa locurilor de muncă, a investițiilor și a zonelor de agrement.

12. DAR CELE AAAI IMPORTANTE ASPECTE POZITIVE, CARE POT SUSȚINE DEZVOLTAREA LOCALITĂȚII?

Aproape toți reprezentanții unităților administrative teritoriale au oferit un răspuns în cadrul întrebării, iar aspectele pozitive propuse de către aceștia pot fi observate în tabelul de mai jos:

TABEL 96 - PRINCIPALELE PUNCTE TARI CE POT SUSȚINE DEZVOLTAREA LOCALITĂȚILOR___

ASPECTELE POZITIVE CARE SUSȚIN DEZBOLTAREA LOCALITĂȚII MENȚIONATE DE CĂTRE RESPONDENȚI

Comuna Berești-Bistrița:

• Accesibilitatea față de municipiile Bacău și Roman;

Comuna Faraoani:

• Condițiile climatice locale favorabile agriculturii si zootehniei, potențial de atragere a investitorilor și de dezvoltarea a turismului;

Comuna Izvoru Berheciului:

• Potențial în sectorul creșterii de animale;

Comuna Mărgineni:

• Accesibilitatea față de Municipiul Bacău, diversitatea formelor de relief și Tabăra Valea Budului;

Comuna Letea Veche:

• Poziția geografică, interesul manifestat din partea investitorilor pentru zona comunei Letea Veche, accesul la infrastructura rutieră-șoseaua de centură;

Comuna Itești:

• Accesibilitatea față de Municipiul Bacău, accesul la infrastructura de transport-drum național și calea ferată;

Comuna Luizi-Calugara:

• Poziția geografică;

Comuna Gioseni:

• Rețeaua de utilități (apă, canalizare), reabilitarea drumurilor locale, reabilitarea drumului județean DJ 252B;

ASPECTELE POZITIVE CARE SUSȚIN DEZBOLTAREA LOCALITĂȚII MENȚIONATE DE CĂTRE RESPONDENȚI

Comuna Odobești: Comuna Buhoci

• Investițiile și potențialul de creare a • Așezarea geografica, nivelul scăzut de locurilor de muncă; poluare;

Comuna Prăjești: Comuna Hemeiuș

• Rețeaua de utilități publice • Potențial de atragere a investitorilor; (canalizare, apa), iluminatul public cu panouri fotovoltaice, reabilitare școala, grădiniță , reabilitare dispensar uman;

Comuna Săucești: Comuna Sărata:

• Accesibilitatea față de Municipiul • infrastructura; Bacău, oportunitățile de finanțare;

Comuna Traian: Comuna Măgura:

• Rețeaua de utilități (apă canalizare, • Construcția de noi locuințe, potențialul gaze naturale în loc. Traian și turistic, populația în creștere;

Zăpodia), accesibilitatea față de Municipiul Bacău și accesul la infrastructura rutieră-drum național;

Comuna Gârleni: Comuna Tamași:

• Poziția geografică, procesul de • Extinderea rețelei de utilități (gaze) care dezvoltare; susține dezvoltarea localității;

Comuna Nicolae Bălcescu (U.A.T. din afara zonei metropolitane la momentul realizării analizei):

• Existența agenților economici cu o activitate economică remarcabilă, accesibilitatea față de Municipiul Bacău, accesul la infrastructură de transport (A7, centura DNVO2T, DN2/E85, DJ 119B, DJ252D, DC169, calea ferată);

Principalele aspecte pozitive care susțin dezvoltarea localităților sunt considerate ca fiind proximitatea față de municipiul Bacău, accesul la infrastructura de transport, la șoseaua de centură, la drum național și la calea ferată, de asemenea, fiind deficitară rețeaua de utilități în multe cazuri, acolo unde aceasta există, se consideră ca fiind un avantaj. Ale aspecte pozitive mai punctuale, specifice fiecărei zone pot fi observate în tabelul anterior.

13. CARE SUNT PRINCIPALELE PROIECTE/ INTERVENȚII STRATEGICE PENTRU LOCALITATEA DUMNEAVOASTRĂ ÎN PERIOADA 2021-2027? VĂ RUGĂM SĂ LE ENUMERAȚI/DETALIAȚI ÎN CONTINUARE:

în funcție de principalele provocări cu care se confruntă unitățile administrativ-teritoriale, acestea au propus diferite direcții de intervenții strategice pentru perioada 2021-2027. în cadrul fiecărei localități unde au fost exprimate direcțiile

• Comuna Berești-Bistrița: îmbunătățirea rețelei de utilități prin alimentarea la rețeaua de gaze, îmbunătățirea infrastructurii de educație prin realizarea centrelor after-school, construirea unui cămin cultural;
• Comuna Faraoani: îmbunătățirea rețelei de utilități prin alimentarea la rețeaua de gaze, realizarea unei creșe sau centre pentru persoane învârstă, reabilitarea infrastructurii rutiere locale, reabilitarea termică a școlii;
• Comuna Izvoru Berheciului: reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere de interes local;
• Comuna Mărgineni: dezvoltarea infrastructurii rutiere și a serviciilor publice, măsuri de sprijinire a persoanelor defavorizare, modernizarea iluminatului stradal;
• Comuna Odobești: realizarea proiectului privind sistemul de alimentare cu apă și canalizare, reabilitarea infrastructurii rutiere, construirea unui baze pentru sportive, construirea unui cămin cultural, înființarea unui dispensar;
• Comuna Prăjești : construirea unui pod peste Pârâul Recea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere în comună, modernizarea și extinderea sistemului de alimentare cu apă, modernizarea iluminatului public, extinderea rețelelor de utilități- gaz;
• Comuna Săucești: extinderea rețelelor de utilități- gaz, reabilitarea infrastructurii de transport, extinderea rețelei de gaz și de alimentare cu apă;
• Comuna Traian: reabilitarea infrastructurii rutiere în localitatea Bogdănești, extinderea rețelei de utilități—alimentare cu apă în satele Bogdănești și Zăpodia și distribuție gaze naturale în localitatea Zăpodia, construirea unui cămin cultural în localitatea Traian, reabilitarea școlilor din satul Traian;
• Comuna Gârleni: extinderea rețelei de utilități- distribuția gazelor naturale, alimentarea cu apă și canalizare, realizarea sistemului de cadastru general;
• Comuna Letea Veche: extinderea rețelei de utilități- distribuția gazelor naturale, extinderea rețelei de canalizare în întreaga comună, realizarea unui cămin cultural—satul Hoit, extinderea rețelei de canalizare, realizarea unei alei pietonale și noi locuri de joacă pentru copii;
• Comuna Luizi-Călugara: extinderea rețelei de utilități- gaz metan, canalizare, reabilitarea infrastructurii rutiere și de transport în comun;
• Comuna Itești: modernizarea infrastructurii rutiere, extinderea rețelei de utilități- canalizare și stații de epurare, gaz natural și reabilitarea iluminatului public stradal;
• Comuna Gioseni: modernizarea infrastructurii rutiere, extinderea rețelei de utilități- gaze naturale, alimentarea la apă și canalizare, construirea unei grădinițe cu program prelungit, actualizare P.U.G cu extindere intravilan și posibilitatea de extindere a zonelor de locuințe;
• Comuna Buhoci: extinderea rețelei de utilități- distribuție gaze naturale;
• Comuna Hemeiuș: reabilitarea infrastructurii, modernizarea infrastructurii de învățământ, sănătate și sport;
• Comuna Sărata: extinderea rețelei de utilități - gaz, apă, canalizare;
• Comuna Măgura: reabilitarea infrastructurii rutiere, construirea unei grădinițe cu program normal și prelungit- sat Crihan, eficientizarea și modernizarea iluminatului public;
• Comuna Tămași: extinderea rețelei de utilități- alimentarea cu gaze naturale, extinderea rețelei de iluminat, dezvoltarea infrastructurii de sport- construirea unei săli de sport;
• Comuna Nicolae Bălcescu (U.A.T din afara zonei metropolitane la momentul elaborării strategiei): modernizarea infrastructurii rutiere, modernizarea iluminatului public, extinderea rețelei de utilități- gaze naturale în satele Galbeni, Valea Seaca, Buchila, și comuna Nicolae Bălcescu, actualizarea P.U.G., efidentizarea energetică în unitățile de învățământ, modernizarea infrastructurii tehnico-edilitară pentru vehicule de transport rutier nepoluant, achiziționarea microbuzelor electrice, hibrid plug-in pentru transportul elevilor în comuna Nicolae Bălescu, efidentizarea energetică pentru clădirile din domeniul public și modernizarea spațiilor de agrement.

14. CARE CONSIDERAȚI CĂ SUNT CELE MAI IMPORTANTE MĂSURI PENTRU DEZVOLTAREA COMUNITĂȚII DUMNEAVOASTRĂ? VĂ RUGĂM SĂ ACORDAȚI O NOTĂ DE LA 1 (CEL MAI PUȚIN IMPORTANT) LA 5 (CEL MAI IMPORTANT), PENTRU URMĂTOARELE CRITERII:

în funcție de importanța acordată (notele de 4-important și notele de 5-foarte important) măsurilor pentru dezvoltarea comunității, acestea au fost ierarhizate de către reprezentații unităților administrativ teritoriale în următorul fel:

• Extinderea rețelelor de utilități publice (apă-canal, gaz, rețele electrice) (95,2%dintre respondenți);
• Modernizarea infrastructurii de servicii sociale (centre pentru îngrijirea copiilor, bătrânilor, persoanelor defavorizate etc) (90,5% dintre respondenți);
• Crearea de locuri de muncă în municipiu (85,7% dintre respondenți);
• Reabilitarea și modernizarea spațiilor publice, spații verzi, spații dintre blocuri, iluminat public (76,2% dintre respondenți);
• Modernizarea infrastructurii de sănătate (spitale, policlinici) (57,1% dintre respondenți);
• îmbunătățirea planificării și controlului noilor dezvoltări imobiliare (57,1% dintre respondenți);
• îmbunătățirea sistemului de transport public (47,6% dintre respondenți);
• Construcția de noi trasee de piste pentru bicicliști și alei pietonale, precum și modernizarea celor existente (47,6% dintre respondenți);
• Construcția de noi unități de învățământ (creșe, grădinițe, școli, licee) și modernizarea celor existente (47,6% dintre respondenți);
• Organizarea de evenimente culturale și sportive (47,6% dintre respondenți).

FIGURA 309 - IMPORTANȚA MĂSURILOR PENTRU DEZVOLTAREA COMUNITĂȚII

OPINIILE PRIVIND PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE ALE ZONEI METROPOLITANE BACĂU

15. CARE CONSIDERAȚI CĂ SUNT PRINCIPALELE PROVOCĂRI CU CARE SE CONFRUNTĂ ZONA METROPOLITANĂ BACĂU?

în opinia respondenților, provocările cu care se confruntă Zona Metropolitană Bacău sunt următoarele:

• Priorități diferite ale UAT-urilor componente;
• Lipsa investițiilor;
• Lipsa cooperării între membrii reprezentanți ai componentelor zonei metropolitane;
• Slaba absorbție a fondurilor europene;
• Poluarea mediului;
• Dezvoltarea lentă a infrastructurii de sănătate;
• Transportul în comun deficitar;
• Slabă implicare a tuturor UAT-urilor în procesele metropolitane;
• Slabă exploatare a potențialului turistic;
• Infrastructura generală slab dezvoltată.

16. CARE SUNT PRINCIPALELE PUNCTE TARI PE CARE ZONA METROPOLITANĂ AR TREBUI SĂ MIZEZE ÎN DEMERSURILE VIITOARE DE DEZVOLTARE?

Punctele tari pe care Zona Metropolitană Bacău ar trebui să mizeze în demersurile viitoare, evidențiate în cadrul răspunsurilor sunt următoarele:

• Inițierea unor proiecte comune de dezvoltare pentru întreaga zonă metropolitană, investițiile comune;
• Capacitatea de extindere a transportului public în comun către toate comunele zonei metropolitane;
• Sporirea capacității de absorbție a fondurilor europene;
• Capacitatea de dezvoltare a infrastructurii mediului de afaceri;
• Poziția geografică;
• Existența zonelor de interes economic și turistic;
• Potențialul de dezvoltare industrială.

17. CARE SUNT PRINCIPALELE DIRECȚII DE DEZVOLTARE PE CARE AR TREBUI SĂ LE URMEZE ZONA METROPOLITANĂ BACĂU ÎN URMĂTORII 10 ANI?

Principalele direcții de dezvoltare, dar de data aceasta la nivelul Zonei Metropolitane Bacău pentru următorii 10 ani sunt propuse de către respondenții ca fiind următoarele:

• Dezvoltarea durabilă a infrastructurii și serviciilor publice;
• Dezvoltarea educațională, culturală și sportivă;
• Dezvoltarea serviciilor medicale;
• Dezvoltarea și diversificarea sectorului economic;
• Sporirea capacității de absorbție a fondurilor europene;
• Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare si protecția mediului;
• Măsuri de facilitate a accesului și de atragere a investitorilor;
• îmbunătățirea sistemului de transport;
• Realizarea unui/unor parcuri industriale;
• Extinderea și îmbunătățirea accesului la utilitățile publice;
• Eficientizarea sistemului administrativ prin digitalizare;
• Coordonarea intervențiilor în sectorul public și sectorul privat;
• Stabilirea de obiective specifice și indicatori de performanță în procesele și inițiativele desfășurate;
• Sprijinul financiar bine direcționat și coordonat;
• Măsuri de îmbunătățire și aprofundare a infrastructurii de cercetare, dezvoltare și inovare;
• Măsuri de sporire a siguranței rutiere.

18. VĂ RUGĂM SĂ MENȚIONAȚI ORICE ALTE ASPECTE PE CARE LE CONSIDERAȚI RELEVANTE PENTRU STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI Șl ZONEI METROPOLITANE BACĂU:

în cadrul acestei întrebări a fost evidențiată nevoia aprofundării colaborării și comunicării între toți factorii decizionali din cadrul Zonei Metropolitane, nevoia de măsuri care să faciliteze retenția forței de muncă calificate și măsuri de atragere a investitorilor. Prioritățile de investiții ar trebui adaptate pentru a facilita soluționarea principalelor provocări urbane. De asemenea, prioritățile de investiții este nevoie să fie adaptate pentru a facilita soluționarea în primul rând a principalelor provocări.

11.9. ANEXĂ 9 - M NUTELE GRUPURILOR DE LUCRU
- 11.9.1. GRUPUL DE LUCRU PE TEMA ECONOMIEI

19 mai 2021 ora 14:00

Participanți:

• Xxxxxx Xxxxxx - ADL Bacău;
• Xxxxxxxx Xxxxxxxx - ADL Bacău;
• Xxxxxxxx Xxxxxxx - Universitatea George Bacovia;
• Xxxxx Xxxxxxxxx - Universitatea George Bacovia;
• Xxxxxxx Xxxxxxx - Inter-Tour Bacău (tur-operator local);
• Xxxx Xxxxxxxxxx - SC SCUT Bacău;
• Xxxxxx Xxxxxx - Colegiul Tehnic de Comunicații Xxxxxxx Xxxxxxxxx-Xxxxxx;
• Xxxxxxx Xxxx - Federația Tinerilor din Bacău;
• Xxxxxx Xxxx - Asociația Ingenious Drama și ZidArt;
• Xxxxxxxxx Xxxxx - AJOFM Bacău;
• Xxxxxxxxx Xxxxxxx - Primăria Municipiului Bacău;
• Xxxx Xxxxxxx - Universitate Vasile Alecsandri;
• Xxxxx Xxxxxx - Evergent Investments;
• Xxxxxxx Xxxxxxxxxx - Evergent Investments;
• Xxxxx Xxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxx Xxxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxx Xxxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting.

Structura întâlnirii:

Grupul de lucru a început cu un tur de sală, fiecare participant fiind invitat să se prezinte și să specifice un cuvânt prin care consideră că municipiul Bacău poate fi definit. în urma acestui proces a reieșit următoarea listă de termeni: inovare, bază redusă de creștere, cultură, deschidere și motivație, potențial ("lipsa oportunităților este o oportunitate”), rezistența la schimbare, inovarea/schimbare, convergență.

A fost realizată o prezentare de către consultanți a procesului de elaborare a strategiei, precum și a principalelor concluzii ale analizei situației economice existente la nivelul zonei:

• Sectorul terțiar este în dezvoltare, însă procesul este îngreunat de declinul demografic și populația ocupată în scădere;
• Sectorul microîntreprinderilor bine reprezentat ca număr de firme, dar slab dezvoltat din perspectiva rezultatelor anuale ale acestora;
• Există doar un număr restrâns de companii foarte mari, care ajută în măsură de 50% PIB-ul județean;
• Rezultatele statistice ale Dedeman distorsionează datele referitoare la rezultatele întreprinderilor și numărul de salariați, angajații acestei companii intrând în statistica locală;
• A fost lansată o temă pentru discuții ulterioare între actorii relevanți: cum transformăm elementele de potențial în rezultate (ex: cum pot fi dezvoltate industriile creative și cum pot ajuta ele la creșterea comunității);
• Se remarcă o dependență mare de principalii angajatori și în cazul numărului de salariați;
• Salariul mediu a crescut, însă nu în același ritm precum cel la nivel național, așadar se pune problema creșterii productivității afacerilor locale;
• Referitor la procesul de formare a tinerilor, s-a evidențiat necesitatea pregătirii persoanelor în momentul de față pentru piața muncii în acord cu noile tendințe în muncă;
• Există interes pentru cursurile de formare oferite de AJOFM, însă nu toți participanții care se înscriu reușesc să termine cursurile;
• Dintre rezultatele pe sectoare economice, pe primul loc se află domeniul comerțului (datele prezentând un anumit grad de distorsionare datorită rezultatelor Dedeman), pe locul 2 industria prelucrătoare, iar pe locul 3 sectorul de construcții;
• La nivel metropolitan a fost evidențiată exista unui singur parc industrial, în localitatea Hemeiuș.

Odată cu concluziile analizei situației existente, au fost menționate și posibilele opțiuni de intervenție și direcții de dezvoltare. După această primă parte a prezentării, participanții au fost invitați să adauge alte nevoi care nu au fost menționate sau să contribuie cu posibile idei de soluționare a problemelor identificate.

Probleme identificate de către participanți:

1. Domnul Nănescu a realizat o expunere a activității de operator de turism în cadrul zonei metropolitane, precizând că în momentul de față municipiul Bacău nu reprezintă un punct de interes pentru turiști, multe obiective existând în localitățile din jurul centrului urban. Ca exemplu, a prezentat posibilitatea vizitării unui complex de labirinturi dezvoltat în nordul zonei metropolitane, cu o suprafață desfășurată mare, ce prezintă un punct de atractivitate la nivel zonal.
2. Domnul Xxxxxx Xxxx a prezentat proiectul de regenerare urbană la care lucrează alături de echipa ZidArt, început încă din 2017, în cadrul căruia realizează picturi murale pe clădirile din municipiul Bacău, utilizând pigmenți care ajută la purificarea aerului înconjurător. Din punct de vedere turistic, o parte dintre persoanele ce vin în Bacău doresc să viziteze în mod expres cele 26 de picturi murale realizare. De asemenea, reprezentanți ai administrațiilor publice locale din alte orașe și municipii din țară au prezentat un interes mai crescut pentru acest tip de artă și oportunitate de creștere a turismului local, astfel că echipa ZidArt a fost invitată pentru a dezvolta astfel de proiecte și în cadrul altor comunități. La nivelul municipiului Bacău, echipa ZidArt a identificat deja 200 de alte posibile locații pentru care doresc să realizeze un proiect de transformare a spațiilor cu ajutorul artei urbane, scopul final fiind de a crește atractivitatea municipiului.
3. Doamna Xxxxxxx Xxxx a prezentat problema lipsei de finanțări dedicată ONG-urilor din municipiul Bacău. Ca reprezentant al echipei ce a implementat proiectul Bacău -Capitală Națională de Tineret, aceasta a precizat că în momentul de față se observă o diferență foarte mare între activitatea tinerilor din anul dedicat proiectului și anul curent, principalele cauze fiind lipsa fondurilor alocate unor astfel de proiecte și tendința de depopulate a municipiului Bacău, tinerii fiind atrași de centre urbane mai mari față de care județul Bacău este bine conectat, cum ar fi lași și București.
4. Domnul Xxxxxxxxx Xxxxx a dorit să intervină în cadrul discuției despre depopularea locală, evidențiind faptul că la nivel interjudețean municipiul Bacău pierde aproximativ 2.000 de angajați, persoane care preferă să lucreze în alte centre urbane în județele din vecinătate. In vederea creșterii atractivității municipiului Bacău, acesta a adus în discuție necesitatea concentrării autorităților locale asupra proiectelor specifice locuirii, cum ar fi amenajarea de parcuri și alei de promenadă sau amenajarea de piste pentru creșterea deplasărilor cu bicicleta.
5. Domnul Xxxxxxxxx Xxxxxxx a dorit să propună constituirea unei zone metropolitane funcționale, cu acțiune restrânsă asupra municipiului Bacău și a primului inel de localități din jurul reședinței de județ, propunere pentru care domnul Anghel a precizat că deja este constituită asocierea de localități pentru Zona Metropolitană Bacău. O altă propunere a fost organizarea în următoarea perioadă de programare a unor grupuri de lucru recurente, pe teme comune, în cadrul ADI Zona Metropolitană Bacău, astfel încât să poată fi detaliate prin dialog problemele comune ale administrațiilor locale (ex: rezolvarea prin cooperare a situației câinilor fără stăpân).
6. Din perspectiva companiilor prezente în Zona Metropolitană Bacău, domnul Ciobanu a precizat că la nivel municipal există un proiect de dezvoltare a unui parc industrial la nivel municipal, în plus Aeroportul Internațional "George Enescu" Bacău fiind în curs de realizare a unui terminal cargo. Astfel, în urma acestor investiții administrația publică locală dorește să creeze premisele dezvoltării unui centru logistic, conectivitatea rutieră și feroviară a municipiului fiind un atu din perspectiva poziționării geografice în regiunea Nord-Est.
7. Ca observație la propunerea parcului industrial, domnul Nănescu a precizat că în cadrul acestei investiții nu va fi importantă doar realizarea parcului, ci și stabilirea unui pachet de facilități pentru investitori, astfel încât ecosistemul local să se refacă în urma pandemiei de COVID-19. De asemenea, nevoia de infrastructură nu se observă doar la nivelul creșterii atractivității pentru firme mari, ci și pentru comunitate și tinerii care ar dori să își înființeze firme.
8. Referitor investiții și antreprenoriat, reprezentanții Evergent Investments au precizat faptul că sunt disponibili pentru a avea discuții cu reprezentanți ai mediului economic local, în momentul de față existând a problemă a infuziilor de capital din partea companiilor locale, fie acestea mari, IMM-uri sau start-up-uri. Doamna Xxxxx Xxxxxx a ținut să menționeze că această problemă nu a apărut de curând, inclusiv start-up-ul pe care l-a condus neputând supraviețui pe piața locală din cauza lipsei de fonduri din perioada anterioară de programare (2014-2020) și datorită lipsei persoanelor calificate. Domnul Nicolaescu a adăugat faptul că Evergent Investments a realizat parteneriate cu mediul academic pentru a asigura practica studenților, însă doar o mică partedintre participanți au ales să rămână în cadrul companiei și chiar în municipiul Bacău. în plus, compania susține evoluția comunității locale și premiază excelența, activitățile culturale fiind un punct de interes pentru sponsorizări din partea instituției.
9. în ceea ce privește activitatea mediului universitar din Bacău, doamna Xxxx Xxxxxxx a precizat faptul că Universitatea Vasile Alecsandri este direct interesată de dezvoltarea relațiilor și parteneriatelor cu mediul de afaceri local. în momentul de față există acorduri de parteneriat între instituție și agenți economici pentru a realiza stagiile de practică ale studenților, însă acestea nu acoperă în totalitatea cererea existentă, astfel că este nevoie de creșterea și diversificarea numărului de colaborări având în vedere numărul de specializări din oferta instituției.

Din punct de vedere al creșterii ofertei instituționale cu alte specializări, doamna Xxxx Xxxxxxx a precizat faptul că acest proces este unul lent și greoi din punct de vedere procedural, toate programele propuse trebuind să fie mai întâi acreditate de către ARACIS. Pentru această observație au pledat și reprezentanții Universității George Bacovia, precizând faptul că, pe de altă parte, este mai util ca universitățile să organizeze programe postuniversitare, care nu trebuie să urmeze același proces de acreditare (datorită duratei scurte de școlarizare).

10. Doamna Xxxxxxxx Xxxxxxx a precizat cu Universitatea George Bacovia este inclusă și în programul de creare a unui centru de cercetare-dezvoltare. Se simte acut nevoia unor structuri specializate în dezvoltarea mediului economic local, multe start-up-uri neavând această capacitate sau cunoștințele necesare pentru a avea un parcurs optim. Referitor la susținerea investitorilor, reprezentanții Universității George Bacovia sunt de părere ca ar trebui susținute sectoarele cu valoare adăugată mare, inclusiv segmentul serviciilor. Instituția se află în discuții cu Primăria Bacău pentru dezvoltarea unei specializări IT, cea mai dificilă parte fiind susținerea în primii 3 ani de când este inclusă în ofertă specializarea. în prezent au specializări în turism și management, astfel că pot forma specialiști pentru asigurarea de servicii. în plus, au în implementare un proiect în programul de dezvoltare regională destinat realizării unei platforme Online pentru educație, proiect propus în urma discuției cu cadrele didactice ce au nevoie de conținut educațional de calitate, având incluse în lista preliminară și teme pentru mediul de afaceri (dezvoltarea specializărilor de management).
11. Pe tema specializării forței de muncă disponibile și în contextul ofertei de muncă existente pe piață, doamna Xxxxxx Xxxxxx de la Colegiul Tehnic de Comunicații a reiterat complexitatea procesului de propunere a unor noi specializări în învățământul preuniversitar, proces ce presupune, de asemenea, acreditarea din partea comisiilor ARACIP, și asigurarea infrastructurii necesare pentru pregătirea elevilor în alte domenii (diferite) față de cele pe care instituțiile de învățământ preuniversitar tehnic le au deja în portofoliu.
12. Ca idee de colaborare între mediul de afaceri local și mediul academic, domnul Xxxxxxxxx Xxxxxxx a precizat că administrația publică locală are în vedere, odată cu implementarea noului parc industrial, și realizarea unui cluster, prin intermediul căruia să fie dezvoltate parteneriatele la nivel local.
13. Din perspectiva susținerii mediului antreprenorial local, domnul Anghel a precizat, de asemenea, că este în curs de implementare și proiectul pentru incubatorul de afaceri din Bacău. Doamna Xxxx Xxxxxxx a completat în schimb că facilitățile oferite antreprenorilor din Bacău ar trebui să se axeze pe susținerea tinerilor cu idei de afaceri în Bacău. Referitor la susținerea tinerilor, doamna Xxxxxxx Xxxx a precizat că ar fi oportun să existe o consultare a comunității de tineret pentru recomandări asupra activităților din cadrul incubatorului. Federația Tinerilor dorește includerea asociației în cadrul demersurilor inițiativelor private, mai multă comunicare din partea actorilor locali și includerea propunerilor din strategia de tineret în cadrul planurilor de dezvoltare.

în ultima parte a întâlnirii, au fost prezentate de către consultanți propunerile de viziune de dezvoltare și obiective strategice pe componenta de mediu economic din SI DU Bacău 2021-2027, luând în considerare întreg teritoriul metropolitan. Printre cele mai importante idei de proiecte propuse de către echipa de consultanți au fost:

• Centru pentru mediul de afaceri - one-stop-shop/platformă pentru promovarea componentelor hard și soft a mediului local (inclusiv văzută ca o componentă de branding local);
• Centru de competențe;
• Centru de transfer tehnologic;
• Centru multifuncțional de prototipare si testare.

La final, Xxxxx Xxxxxx a reiterat principalele concluzii din cadrul discuțiilor:

• Este nevoie de stabilirea facilităților ce pot fi oferite la nivel local;
• Actorii locali sunt nevoiți să ia o decizie cu privire la profilul investitorilor pe care doresc să îi atragă;
• Este nevoie de realizarea unei mapări a posibilităților de investiții și a terenurilor disponibile;
• Organizarea cu regularitate a unor grupuri de lucru cu reprezentanți economici a mediului public și academic;
• Creșterea nivelului de pregătire a persoanelor tinere este un proces și obiectiv de lungă durată pentru mediul academic și cel economic;
• Problema depopulării municipiului trebuie abordată integrat, inclusiv din perspectiva oportunităților economice.

11.9.2. GRUPUL DE LUCRU PE TEMĂ CULTURII, TURISMULUI SI TIMPULUI LIBER

20 MAI 2021 ORA 10:00

Participanți:

• Xxxxxx Xxxxxx - ADL Bacău;
• Xxxxxxxx Xxxxxxxx - ADL Bacău;
• Xxxxx Xxxxxx Xxxxxx - Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii;
• Xxxxxxxx Xxxxx - Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Xxx Xxxxxx Bacău;
• Xxxxxx Xxxxxxx - Sound SRL;
• Xxxxxx Xxxxx-Xxxxxxx - Biblioteca Județeană Costache Sturdza;
• Xxxxxx Xxxx - Asociația Ingenious Drama;
• Xxxxxx Xxxxxxxxx - Teatrul Municipal Bacovia;
• Xxxxxx Xxxxxxx - Uniunea Artiștilor Plastici din Bacău;
• Xxxxxxxxx Xxxxxxx - Primăria Municipiului Bacău;
• Xxxxxxx Xxxxxxxxx - Primăria Municipiului Bacău;
• Xxxxxx Xxxx - Direcția Județeană pentru Cultură Bacău;
• Simona Tirom - Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău;
• Xxxxx Xxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxx Xxxxxxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxx Xxxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxx Xxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting.

Structura întâlnirii:

Grupul de lucru a început cu o prezentare din partea consultanților a procesului de elaborare a strategiei, precum și a principalelor concluzii ale analizei situației existente la nivelul întregii zone metropolitane în ceea ce privește infrastructura culturală, elementele de patrimoniu, vitalitatea culturală și atractivitatea turistică. Odată cu concluziile analizei situației existente, au fost menționate și posibile opțiuni de intervenție. După această primă parte a prezentării, participanții au fost invitați să adauge alte nevoi care nu au fost menționate sau să contribuie cu posibile idei de soluționare a problemelor. în ultima parte a întâlnirii au fost prezentate o serie de priorități strategice și posibile proiecte / intervenții pentru SIDU Bacău 2021-2027, participanții fiind invitați să își exprime părerea cu privire la posibilitatea de stabilire a unor obiective adecvate pentru perioada 2021-2027.

Prezentarea participanților:

întâlnirea a continuat cu prezentarea participanților și menționarea de către aceștia a unui cuvânt definitoriu pentru municipiul Bacău și zona metropolitană. Printre cele mai menționate cuvinte / sintagme definitorii se numără următoarele: unitate, patrimoniu natural, dezvoltare / dezvoltare culturală, enigmă, potențial sau valoare.

Observații cu privire la informațiile prezentate:

Este menționat faptul că în prezent există la nivelul Primăriei Municipiului Bacău un demers de a realiza o Agendă Culturală care să poată fi adaptată în fiecare an cu mici schimbări, astfel încât fiecare eveniment cultural să răspundă nevoilor din comunitatea locală.

Nevoi și posibile soluții identificate:

Infrastructura culturală

O primă problemă identificată în cadrul grupului de lucru a fost cea legată de faptul că mediul rural nu beneficiază de același acces la infrastructură precum municipiul Bacău. De asemenea, este menționată importanța culturii în viața socială a comunității locale și faptul că această componentă ar trebui să beneficieze de o mai mare atenție.

O posibilă soluție de activare a sectorului cultural este și cea de implicare a tinerilor și de a lucra cât mai mult cu aceștia, inclusiv prin crearea de noi premise de dezvoltare în acest sector pentru tinerele talente și pentru artiștii locali - spre exemplu, primul festival de teatru de amatori tineri din România i.D. Fest, care an de an a căpătat tot mai multă notorietate și care ar trebui mai mult promovat și sprijinit.

S-a menționat faptul că primăria desfășoară în acest moment mai multe proiecte pentru a facilita accesul la cultură, pentru a diversifica oferta culturală prin evenimente, artă, cultură suburbană/urbană, precum și pentru a educa publicul spre cultura înaltă.

S-a menționat, de asemenea, și problema monumentelor istorice și starea acestora, dintre care multe se află în stare de colaps sau precolaps. O soluție propusă a fost aceea de a realiza o serie de proiecte de restaurare a monumentelor istorice emblematice pentru municipiul Bacău și Zona Metropolitană Bacău, care ar crește oferta cultural-turistică a zonei, dar care ar putea genera în același timp și proiecte și evenimente culturale noi.

O altă problemă menționată este și cea a Bibliotecii Județene, care în acest moment nu are o clădire proprie, aceasta fiind împărțită între 2 instituții de cultură. O situație la fel de gravă este și în cazul clădirii teatrului Municipal Bacovia, care necesită lucrări urgente de reabilitare și modernizare. Mai mult, există o serie de clădiri emblematice ale municipiului care nu sunt utilizate în scop cultural: clădirea prefecturii sau hotel Moldova ca exemple.

Vitalitate culturală. Evenimente

în cadrul grupului de lucru s-a adus în discuție și problema ofertei culturale, fiind astfel nevoie de o mai mare diversificare a acesteia și o adaptare la toate grupurilor de vârstă.

Totodată, o provocare pe care participanții la acest grup de lucru au constat-o a fost aceea de recunoaștere a artiștilor băcăuani, precum și sprijinul pentru actorii culturali din municipiu și retenția lor. In acest context, se pune accentul pe crearea unor premise favorabile de colaborare și de realizare a unor parteneriate între actorii culturali ai municipiului, precum și suportul autorităților locale de a facilita schimbul de experiență cu artiștii locali sau străini din alte țări.

Cu toate acestea, la nivelul Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Xxx Xxxxxx s-au realizat de-a lungul timpului diferite colaborări cu muzee mari din Europa precum: Muzeul de Zoologie din Valencia, Roma și Spania. S-a realizat, de asemenea, în colaborare, un ghid de bune practici care s-a publicat în peste 20.000 de volume în cadrul muzeelor din Europa. Astfel de exemple pot fi urmate și diversificate.

O altă problemă adusă în discuție în cadrul grupului de lucru este și cea parteneriatelor existente și inclusiv a bugetelor alocate domeniului cultural. S-a constatat astfel nevoia de a realiza o entitate / asociație / departament în cadrul Primăriei, care să se ocupe de gestionarea fondurilor și de managementul acestora în sectorul cultural - modelul ARCUB.

Identitate turistică

S-a constatat faptul că municipiul Bacău și zona metropolitană prezintă potențial în ceea ce privește componentele de agrement, tineret și turism. Acestea ar trebui în același timp puse sub o „umbrelă” prin definirea unei identități puternice și atractive.

Totodată, se constată nevoia unei mai bune comunicări la nivelul actorilor locali pentru a valorifica fiecare idee și proiect care ar ajuta la dezvoltarea sectorului cultural-turistic al municipiului Bacău și al Zonei Metropolitane Bacău.

De asemenea, o mare problemă a municipiului și a zonei înconjurătoare care este menționată în cadrul grupului de lucru este și cea a identității culturale și turistice. Bacăul nu se bucură de o arhitectură veche cum se bucură alte orașe precum Timișoara sau Arad, fiind foarte puține clădiri vechi păstrate. în acest sens, este nevoie de un element pentru a aduce oamenii în stradă, arta fiind unul dintre acestea.

O altă problemă menționată în cadrul discuțiilor a fost și problema demografică și lipsa turiștilor.

Se menționează necesitatea colaborării inclusiv cu industria HoReCa și a unor resurse de promovare a resurselor turistice - ex. pliante la hotel sau la chioșcurile de ziare cu cele mai importante obiective turistice din oraș și din județ.

Viziunea de dezvoltare și obiectivele strategice. Alte intervenții posibile:

în ceea ce privește evenimentele culturale ale municipiul Bacău, s-a menționat dorința de a promova cât mai mult Street art-ul. Spre exemplu, proiectul ZidArt a pus municipiul Bacu pe harta internațională pentru Street art este un argument important, existând și mulți vizitatori străini care vin special pentru a observa picturile murale din oraș. Mai mult, asociația organizatoare are o strategie pentru următorii 10 ani de a picta aproximativ 200 de pereți din municipiul Bacău și de a realiza un muzeu în aer liber. De asemenea, asociația își dorește ca acest eveniment de Street art să fie conectat și cu alte forme de artă stradală: instalații, sculpturi sau expoziții.

Se constată de asemenea, nevoia de a se amenaja o stradă pietonală / un centru / zonă liberă pe care să se poată realiza diferite manifestări și care să reprezinte sufleul orașului.

în cadrul discuțiilor s-a menționat și o direcție în ceea ce privește Vivariul din Bacău, fiind nevoie de modernizarea serviciilor pe care instituția le oferă publicului. în acest moment Vivariul din Bacău beneficiază de o colecție de animale vii unică în România. De asemenea, Observatorul Astronomic va deveni un centru de educație muzeală, urmând a fi realizate mini expoziții și proiecte de dezvoltare științifică - ex. camere de urmărire a meteoriților (proiect în parteneriat la nivel European).

La nivelul grupului de lucru s-a propus folosirea unor date de tip open source pentru promovarea turistică și culturală a municipiului și a Zonei Metropolitane Bacău și folosirea unei singure aplicații de promovare a municipiului și a județului - spre exemplu, Visit Bacău, de către toate instituțiile culturale și actorii urbani implicați.

Alte idei menționate:

• Realizarea unei mărci și a unei identități urbane a municipiului Bacău - Bacăul este pe locul 2 la nivel național în ceea ce privește picturile murale;
• Promovarea atuurilor municipiului Bacău și a Zonei Metropolitane Bacău - Muzeul Științelor Naturale, Grădina Senzorială, Observatorul Astronomic, Casa Memorială George Bacovia și delta, picturile murale din oraș;
• Realizarea unor parteneriate între Observatorul Astronomic și proiectul de regenerare urbană prin artă stradală ZidArt;
• Crearea unui catalog al resurselor financiare pentru domeniul cultural;
• înființarea unei entități / asociații / departament în cadrul Primăriei pentru gestionarea și managementul fondurilor;
• Realizarea unui Centru Cultural - entitate de coagulare a tuturor artiștilor;
• Realizarea unei platforme de dialog pentru actorii culturali și a unui spațiu în care să se desfășoare periodic sesiuni de lucru ale actorilor implicați;
• Realizarea unei agende culturale multianuale, realizată pe tematici anuale semestriale;
• Desfășurarea proiectului Piațeta Artelor - loc de expunere pentru toată lumea în Parcul Cancicov;
• Realizarea unui Muzeu Etnografic - model Muzeul ASTRA Sibiu sau Muzeul Țăranului din București;
• Realizarea unui spațiu stradal adecvat pentru realizarea unor evenimente stradale și de timp liber;
• Dezvoltarea aplicației Visit Bacău pentru a putea avea și contribuții externe - să fie permis accesul și altor instituții care să poată contribui la diseminarea informațiilor;
• Realizarea unor hărți interactive cu trasee cultural-istorice;
• Realizarea unei Strategii Culturale a municipiului și/sau a județului Bacău;
• Crearea unor noi elemente de signalistică pentru a pune în valoare mai bine atracțiile cultural-turistice din zonă;
• Identificarea zonelor defavorizate din Bacău pentru a oferi acces la oferta culturală;
• Platformă comună de promovare a Agendei Culturale și realizarea unei agende multianuale pe tematici anuale semestriale;
• Crearea unor trasee turistice conectate cu traseele de biciclete - ex. traseu turistic ciclabil din Bacău spre Xxxxx-Xxxxxxxx.

11.9.3. GRUPUL DE LUCRU PE TEMĂ MED ULUI Șl INFRASTRUCTURII

20 MAI 2021 ORA 14:00

Participanți:

• Xxxxxx Xxxxxx - ADL Bacău;
• Xxxxxxxx Xxxxxxxx - ADL Bacău;
• Xxxxxxxxx Xxxxxxx - Primăria Municipiului Bacău;
• Xxxxxxxx Xxxxxxxx - Primăria Municipiului Bacău;
• Xxxxxxx Xxxxx - Agenția pentru Protecția Mediului Bacău;
• Xxxxxxx Xxxxxx - CRAB SA;
• Xxxxxx Xxxxxxxxxx - Delgaz Grid;
• Xxxxxx Xxxxxx - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bacău;
• Xxxxx Xxxx - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bacău;
• Xxxxxx Xxxxxxx - ADIS Bacău;
• Xxxxx Xxxxx - Primăria Municipiului Bacău (Compartiment Protecția Mediului);
• Xxxxx Xxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxxxx Xxxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxx Xxxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting.

Structura întâlnirii:

Grupul de lucru a început cu o prezentare din partea consultanților a procesului de elaborare a strategiei, precum și a principalelor concluzii ale analizei situației existente la nivelul zonei metropolitane în ceea ce privește cadrul natural, mediul, schimbările climatice și infrastructura tehnico-edilitară. Odată cu concluziile analizei situației existente, au fost menționate și posibile opțiuni de intervenție. După această primă parte a prezentării, participanții au fost invitați să adauge alte nevoi care nu au fost menționate sau să contribuie cu posibile idei de soluționare a problemelor. în ultima parte a întâlnirii, au fost prezentate viziunea de dezvoltare și obiectivele strategice pe componenta de mediu și utilități publice din SIDU Bacău 2014-2020, participanții fiind invitați să își exprime părerea cu privire la posibilitatea de amendare a viziunii și obiectivelor pentru perioada 2021 - 2027, luând în considerare întreg teritoriul metropolitan.

Observații cu privire la informațiile prezentate:

Reprezentantul CRAB a comunicat faptul că în comunele Hemeiuș și Filipești există deja infrastructură de canalizare, însă nu toate gospodăriile sunt acoperite de rețea.

Nevoi și posibile soluții identificate:

Colectarea deșeurilor

A fost subliniată nevoie de investiții în sistemul de colectare selectivă a deșeurilor. De exemplu, nu există încă spații de colectare pentru deșeuri textile și deșeuri voluminoase. Ar trebui să existe 3-4 centre de colectare în zona municipiului Bacău pentru aceste categorii de deșeuri, plus alte centre în zona metropolitană.

Astfel de intervenții pot fi incluse în strategie în cadrul direcției de acțiune care vizează creșterea ponderii deșeurilor reciclate și valorificate. Pot fi puncte de colectare iar hainele se pot sorta, astfel încât cele într-o stare bună să poată ajunge la ONG-uri umanitare.

Tot în domeniul gestionării deșeurilor, participanții au subliniat nevoia de a securiza spațiile de colectare a deșeurilor. Este nevoie de camere de supraveghere și preferabil de acces limitat. Punctele de colectare a deșeurilor ar trebui să poată fi accesate doar de către persoanele de la o asociație de proprietari (la blocuri) și de operatorii de salubritate. Instalarea camerelor de supraveghere poate fi o soluție aici, precum și implicarea Poliției Locale în monitorizarea punctelor de colectare din ansamblurile de locuințe colective.

Viceprimarul municipiului Bacău a informat faptul că a fost semnat recent contractul pentru serviciile de salubritate. Se are în vedere testarea unor pubele hidraulice în câteva locații pilot (7 platforme subterane propuse). Este, însă, nevoie de ajustarea contractului cu operatorul, întrucât acesta nu dispune momentan de aparatură pentru a utiliza astfel de pubele. Colectarea selectivă la case este ușoară însă la locuințele colective va fi dificil, acolo va fi nevoie de educare și supraveghere / limitarea accesului la pubele doar pentru rezidenți.

Directorul APM Bacău a menționat faptul că pe componenta de colectare deșeuri este foarte important și modul în care cadrul legal se va adapta la nivel național.

Proiectul privind colectarea selectivă a deșeurilor se poate cupla cu proiectele de regenerare urbană din cartiere. De asemenea, în funcție de soluția tehnică aleasă, pot fi abordate și axele din POR dedicate Smart City.

Infrastructura de canalizare

Reprezentantul CRAB SA a discutat despre dificultățile întâmpinate de către furnizor cu gospodăriile care nu se racordează la sistemul de canalizare, deși există cămin de racord deja realizat la limita parcelei. Se preferă utilizarea în continuare a foselor. Majoritatea foselor oricum nu sunt amenajate regulamentar, iar cetățenii au obligația, prin lege, să renunțe la fose și să se racordeze la sistemul de canalizare.

în ciuda obligațiilor legale, sunt cazuri în care proprietarii nu au capacitatea financiară de a realiza racordul la canalizare. Ar trebui identificate cazurile în care proprietarii nu își permit să se racordeze, iar autoritățile publice ar putea acorda sprijin în acest sens. De asemenea, este nevoie de campanii de informare pentru ca proprietarii să înțeleagă faptul că utilizarea unei fose septice conforme înseamnă, în timp, o cheltuială mult mai mare decât realizarea racordului la rețeaua de canalizare.

Reprezentantul CRAB SA a menționat faptul că, în lași, operatorul are în vedere oferirea costului de vidanjare la comandă, printr-o aplicație mobilă de tip „liber”.

O altă problemă menționată este colectarea apelor pluviale. După ploile ultimelor zile sunt foarte multe zone în care apa băltește, inclusiv pe zona carosabilă (ex. str. Milcov spre Bazinul de înot). Actualul sistem de canalizare al Bacăului nu separă apele pluviale decât într-o foarte mică măsură. Sunt necesare investiții în modernizarea sistemului, inclusiv realizarea de sisteme de colectare separată în momentul reabilitării rețelelor de canalizare (sau în zonele cu probleme privind capacitatea de preluare a apelor pluviale).

împăduriri și spații verzi

Reprezentantul Primăriei Municipiului Bacău a menționat că, în ceea ce privește terenurile forestiere și împăduririle, municipiul Bacău nu prea are terenuri pentru astfel de proiecte. însă, se pot face astfel de investiții în zona metropolitană, poate chiar în lungul actualei centuri (realizarea unei perdele forestiere). De asemenea, accentul ar trebui pus pe extinderea spațiilor verzi publice în municipiul Bacău.

Echipa de consultanți a menționat faptul că o oportunitate ar putea fi amenajarea terenului de pe fosta zonă industrială Letea, însă o parte din acel teren a fost deja achiziționat de Dedeman și urmează a fi construit un centru logistic acolo. Pentru cealaltă parte din teren, este necesară o discuție cu Arhitectul Șef pentru a verifica disponibilitatea. Un parc în acea zonă ar putea deservi foarte mulți locuitori.

A fost, de asemenea, semnalată nevoia de investiții în Parcul Gherăiești. De asemenea, este nevoie de un audit al spațiilor verzi. Există Registrul Local al Spațiilor Verzi, dar acesta include doar spațiile verzi existente, nu și terenuri care pot fi amenajate și valorificate.

Probleme de mobilitate urbană (relaționate cu problemele de calitate a mediului)

Reprezentanții ISU au menționat problema traficului, fiind menționată nevoia de parcări mari la marginea orașului pentru ca cetățenii să nu mai intre cu mașina în oraș.

Echipa de consultanți a precizat faptul că pentru această problemă nu este nevoie de investiții mari. Există deja 2 parcări mari la cele două Mall-uri (nord-sud) și cea de la CAEX. Important este doar ca transportul public să ajungă acolo, la o frecvență cât mai bună și să existe un acord minimal cu operatorii.

Pentru a înțelege proiectele aflate deja în implementare, domnul Anghel a realizat o prezentare a proiectelor de mobilitate: sistemul de management al traficului și pistele pentru biciclete.

Xxxxxxxx Xxxxxxx a amintit faptul că trebuie intervenit și în cartiere. Este nevoie de proiecte integrate de regenerare urbană. Aici există deja proiecte în strategia veche însă din cauza proprietății dificile a terenurilor ele nu au putut fi abordate. Cadrul legal s-a schimbat însă, se pot face exproprieri pentru spații verzi sau pentru conversia siturilor industriale. Aici va fi însă nevoie de proiecte în care să nu fie doar amenajare de spații verzi și parcări, ci și facilitare comunitară pentru a asigura faptul că intervențiile propuse sunt în acord cu nevoile comunităților locale. Intervențiile trebuie gândite și negociate cu comunitatea pentru a avea succes. Important ar fi să se încerce un proiect pilot de regenerare urbană într-unul din cartiere, care să servească apoi drept model pentru alte intervenții similare.

O soluție propusă de către directorul APM este construirea de parcări în parteneriat public-privat, multietajate ca în exemplul dat de municipiul Cluj-Napoca. Pentru astfel de soluții este însă nevoie de creșterea tarifelor, pentru ca investitorii privați să aibă garanția că își pot recupera investiția.

Xxxxxxxx Xxxxxxx subliniază faptul că este nevoie de aplicarea politicii de parcare. Parcarea în centru este încă foarte ieftină și mare parte din zona centrală nu este tarifată, cum este cazul zonei spatele primăriei. De aceea zona centrală este plină de autoturisme.

Domnul viceprimar a menționat faptul că se are în vedere și construirea unei parcări în zona APM. w

Viziunea de dezvoltare și obiectivele strategice. Alte intervenții posibile:

S-a menționat faptul că viziunea prezentată ar trebui să includă și componenta verde, Bacău - verde. In acest sens, este necesară includerea proiectului cu valorificarea malurilor Bistriței (măcar legătura până la Gherăiești).

Echipa de consultanți a afirmat că acest proiect a fost important și în strategia anterioară. Ideea va fi păstrată pentru că ea valorifică o competență distinctivă a Bacăului și poate deveni un element de atracție pentru vizitatori din județ și chiar din regiune. De asemenea, pentru a crește suprafața de spații verzi ar trebui transpusă regula din politica de parcare printr-un HCL. Este vorba de obligativitatea ca noile parcări amenajate la sol (peste 50 de locuri) să includă un arbore amplasat la fiecare 4 locuri de parcare. Astfel s-ar putea contura un spațiu vegetal valoros, asigurând totodată ameliorarea ambianței.

Viceprimarul a menționat faptul că există deja în Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG obligativitatea de a amenaja un procent de spații verzi pe fiecare parcelă.

Cu toate acestea, dezvoltatorii caută tot felul de mecanisme pentru a ocolii această Q obligativitate.

Xxxxxxxx Xxxxxxx a afirmat că pentru componenta Bacăul Verde au avut deja loc discuții cu primarii din ZMB în ceea ce privește oportunitatea de a amenaja trasee velo metropolitane folosind drumurile agricole. Astfel de posibilități există deja în partea de vest a orașului.

în ceea ce privește parcul CFR, considerat ca proiect și pe actuala strategie, terenul trebuie închiriat de la CFR pentru a putea realiza investiția. Este luată în considerare posibilitatea amenajării unui spațiu verde în zona de sud a municipiului, în zona adiacentă căii ferate.

în ceea ce privește halda de steril de la SOFERT, există posibilitatea implementării proiectului acceptat, însă pentru a realiza acest lucru este nevoie de un Ordin de Ministru care să permită soluția de ecologizare propusă (stabilizare haldă, plantare și amplasare panouri fotovoltaice).²'⁸

^2,8 Intre timp prin HCL 390/12.11.2021, terenul ocupat de haldă a fost transmis în administrarea AFM

Alte idei menționate:

• Monitorizarea și intervenția în cadrul zonelor cu depozitări necontrolate de deșeuri din jurul municipiului Bacău;
• Considerarea nevoii de accesibilizare a rețelei albastre-verzi existente;
• Posibilitatea realizării de terase verzi în momentul implementării proiectelor de eficientizare energetică a locuințelor colective.

Trebuie clarificată problema instalației de valorificare a nămolului rezultat din stațiile de epurare. La nivel național, a fost propusă o instalație de ardere (co-generare energie), însă în final a fost considerat un proiect care poluează și s-a renunțat la el. Trebuie văzut dacă este posibilă valorificarea agro-chimică a nămolurilor, aici putând fi realizată o conexiune cu programul de împăduriri propus.

Domnul viceprimar a considerat oportună o discuție pe serviciul de gestionare a câinilor comunitari. In prezentei ajung din comunele din ZMB la Bacău unde sunt colectați. Acest serviciu ar trebui gândit la nivelul întregii zone metropolitane. Acum este dificil de operat pentru că Bacăul nu poate oferi servicii pentru alte UAT-uri.

11.9.4. GRUPUL DE LUCRU PE TEMĂ DEZVOLTĂRII SOCIALE Șl COMUNITĂȚII

19 MAI 20Z1 ORA 10:00

Participanți:

• Xxxxxx Xxxxxx - ADL Bacău;
• Xxxxxxxx Xxxxxxxx - ADL Bacău;
• Xxxxx Xxxxxxx X- Xxxxxx Roșie Bacău;
• Xxxxxxxxxx Xxxxxxxxx - Centrul de Prevenire, Evaluare și Consultare Antidrog Bacău;
• Xxxxx Xxxxxx - Asociația Nevăzătorilor Bacău;
• Xxxxxxx Xxxxxx - DAS Bacău;
• Xxxxxxxxx Xxxxxx Xxxxxxx - DAS Bacău;
• Xxxxxxx Xxxxxxxxx - DAS Bacău;
• Xxxxxxx Xxxxxx - Asociația Betania;
• Xxxxxxxx Xxxxxxx - Fundația de Sprijin Comunitar;
• Xxxx Xxxxxx Xxxxxxxx - Protopopiatul Bacău;
• Xxxx Xxxxxx Xxxxxxxx - Asociația Centrul Daniel;
• Xxxxxxx Xxxxx - DGASPC Bacău;
• Xxxxx Xxxxxx - DGASPC Bacău;
• Xxxxx Xxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxx Xxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxxx Xxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxx Xxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxx Xxxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting.

Structura întâlnirii:

Grupul de lucru a început cu o prezentare din partea consultanților a procesului de elaborare a strategiei, precum și a principalelor concluzii ale analizei situației existente în ceea ce privește dezvoltarea socială și a comunității. Odată cu concluziile analizei situației existente, au fost menționate și posibile opțiuni de intervenție. După această primă parte a prezentării, participanții au fost invitați să adauge alte nevoi care nu au fost menționate sau să contribuie cu alte idei de soluționare a problemelor. în ultima parte a întâlnirii, au fost prezentate viziunea de dezvoltare, obiectivele strategice și specifice, respectiv direcțiile de acțiune, participanții fiind invitați să își exprime părerea cu privire viziunea și obiectivele propuse pentru perioada 2021 - 2027.

Nevoi și posibile soluții identificate:

Dezvoltarea socială și a comunității

Reprezentantul Asociației Betania, alături de alți participanți care au susținut ideea, au menționat importanța unei preocupări prioritare pentru asigurarea de servicii sociale pentru grupurile vulnerabile, în special pentru tineri. Totodată, au fost cu toții de acord cu privire la necesitatea dezvoltării de parteneriate între diferite instituții, între mediul public și privat, respectiv ONG-uri.

Un comentariu din partea DAS Bacău a fost referitor la prezența unui cămin pentru vârstnici, care nu acoperă nivelul de cerere, nu asigură servicii de îngrijire la domiciliu, ceea ce este cu atât mai problematic pentru persoanele care au și diferite dizabilități.

Reprezentantul Asociației Centrul Daniel a menționat o problemă referitoare la provocarea accesării de fonduri publice, astfel că există dificultăți referitoare la perspectivele de realizare a diferitor proiecte și la prognozele asociate nevoilor financiare.

Reprezentantul Asociației Nevăzătorilor Bacău a evidențiat problema referitoare la lipsa locurilor de muncă, excepție făcând posturile din cadrul spitalelor asociate pozițiilor de maseur. De asemenea, a menționat necesitatea încurajării ocupării în rândul tinerilor ce provin din familii vulnerabile și în rândul persoanelor cu dizabilități. Mai mult, a fost specificată ideea referitoare la faptul că familiile care au copii cu dizabilități ar trebui sprijinite și încurajate mai mult cu scopul de a își înscrie copiii la școală (în învățământul de masă), respectiv la ideea de a sprijini mai mult vârstnicii (îndeosebi pe cei nevăzători) și de a îi implica în diferite activități meșteșugărești. AccesibiUzarea spațiilor publice pentru persoanele nevăzătoare reprezintă o altă prioritate, alături de realizarea de centre de zi special dedicate pentru nevăzători și respectarea drepturilor acestora (de exemplu, de multe ori, șoferii de transport public refuză să ia în considerare legitimațiile persoanelor cu dizabilități).

O altă intervenție din parte DAS Bacău a fost referitoare la situația asistenților maternali și la cea a copiilor cu părinți plecați în străinătate, astfel că statisticile pentru anul 2020 nu reprezintă o situație relevantă, datele fiind mult distorsionate față de alți ani, pe fondul pandemiei de COVID-19. Totuși, în ceea ce privește raportarea părinților plecați, a fost propusă ideea de simplificare a procesului de declarare (procedura trebuie reluată de fiecare dată când părintele/părinții pleacă din țară), respectiv ideea referitoare la crearea unor baze de date comune cu alte instituții - proceduri care este necesar să fie proiectate și implementate la nivel național (de exemplu cu școlile, cu direcțiile de pașapoarte, cu direcțiile de evidență a persoanelor - în special când se eliberează un nou buletin, de unde se poate prelua adresa de domiciliu etc).

Unul dintre reprezentanții DGASPC Bacău a confirmat faptul că este nevoie de a crește numărul de posturi pentru asistenții maternali, doar că există multe piedici care complică procesul de recrutare și angajare (deși este mare nevoie). Totuși, există echipe mobile de asistenți maternali care merg în teritoriu și încearcă să acopere necesitățile, doar că nevoia este mai mare decât ceea ce poate fi asigurat în prezent.

Din partea tuturor reprezentanților a fost susținută ideea referitoare la faptul că este extrem de importantă colaborarea instituțiilor cu ONG-urile, în special pentru a veni în întâmpinarea problemelor care se concentrează îndeosebi în mediul rural (în mediul urban serviciile sociale sunt mult mai bine dezvoltate, aici fiind concentrate cele mai multe dintre acestea).

Din perspectiva serviciilor sociale asigurate în special pe timp de iarnă, există Tabăra Sinistraților, care oferă ajutor pentru aproximativ 20 de persoane pe sezon (persoanele sunt în general cam aceleași). în acest context, în ceea ce privește infrastructura reprezentată de locuințele sociale, nu au mai fost construite astfel de imobile din perioada anilor 2005-2006. Mai mult, proiectul referitor la realizarea Centrului Social a întâmpinat foarte multe piedici pe parcursul implementării, astfel că ce s-a realizat până în prezent este mult subdimensionat față de ce se dorea inițial (mai poate asigura locuri pentru doar 15 persoane, ceea ce este prea puțin) și se propune deja schimbarea destinației clădirii existente.

DGASPC Bacău a menționat propunerea de a utiliza un cămin de elevi din zona Letea Veche ce poate fi transformat într-un spațiu dedicat persoanelor fără adăpost. în următoarea perioadă se vor organiza discuții cu directorii școlilor cu scopul de a stabili următorii pași.

Deși este nevoie de centre de zi și de alte tipuri de infrastructură socială, participanții la grupul de lucru au menționat faptul că realizarea de centre multifuncționale ar reprezenta o idee mai bună din perspectiva eficienței oferirii de sprijin social.

Reprezentantul Protopopiatului Bacău a specificat faptul că asigură în prezent servicii sociale pentru 50 de persoane și că identifică nevoia extinderii infrastructurii existente, dar se confruntă cu provocări referitoare la resursele financiare și umane, care sunt insuficiente. Deși au un centru pentru tineret, ar dori să reușească să realizeze unul și pentru vârstnici (este nevoie foarte mare inclusiv de dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru aceștia).

Participanții la grupul de lucru au constatat faptul că este foarte important ca acțiunile realizate să urmărească abordarea integrată a nevoilor de bază, și nu să abordeze nevoia imediată a persoanelor aflate în diferite situații sociale, scopul fiind acela de a pune accentul pe prevenție (dezvoltarea cu precădere a serviciilor primare).

A fost atins și subiectul referitor la faptul că, conform statisticilor naționale, aproximativ 30% dintre tineri (NEETS) nu se încadrează în niciun grup dezavantajat (nu sunt nici șomeri, nici în grupuri vulnerabile etc), deși aceștia se confruntă cu probleme sociale. Acesta este un procent foarte mare, și cea mai mare problemă este că de la o generație la alta aceștia nu reușesc să își sporească nivelul de calitate a vieții, astfel că nici generațiile ce vor urma nu vor reuși să se descurce mai bine, cu atât mai mult cu cât aceștia nu sunt în atenția instituțiilor sociale în mod direct și nu se iau măsuri orientate clar către nevoile lor.

Reprezentantul Crucii Roșii Bacău a menționat faptul că aceștia au realizat o platformă electronică pe care fiecare DAS o poate accesa în baza unui cont și a unei parole, care în prezent este folosită mult prea puțin (grad de utilizare minim) și care, pentru multe dintre instituțiile pentru care ar reprezenta un interes (de exemplu DGASPC, DAS), nu este cunoscută. Pentru sporirea nivelului de conștientizare cu privire la aceasta, propunerea a fost de a realiza o întâlnire cu instituțiile interesate pentru a discuta despre avantajele platformei și a spori nivelul de utilizare. Referitor la monitorizarea la distanță a persoanelor vârstnice, reprezentantul a prezentat proiectul pe care Crucea Roșie l-a avut în desfășurare, de utilizare a unor brățări inteligente, care erau conectate la telefon, iar în cazul unei urgențe era apăsat un anumit buton și fie un cadru medical, fie un membru al familiei din care vârstnicul făcea parte, veneau în ajutor. Acest sistem nu a funcționat pentru mult timp din cauza faptului că beneficiarii erau nevoiți să suporte costurile abonamentului de telefon, ceea ce a pentru mulți reprezenta o cheltuială pe care nu au fost dispuși să și-o asume.

Participanții au fost de acord cu faptul că este nevoie de dezvoltare nivelului de înțelegere digitală în rândul vârstnicilor. Cu cât aceștia sunt mai familiarizați, cu atât capacitatea de a se adapta la noile tendințe și dezvoltări tehnologice este mai mare.

Reprezentantul Centrului de Prevenire, Evaluare și Consultare Antidrog Bacău a specificat faptul că este nevoie de servicii alternative pentru tineri, cu scopul de a preveni consumul/traficul de droguri și de a controla în consecință nevoia acestora de a beneficia de servicii sociale. Comunicarea cu tinerii și informarea acestora este important să înceapă cât mai devreme (din clasele primare) - filiala din Bacău colaborează deja cu Inspectoratul Școlar al Județului Bacău. Cu toate acestea, au fost menționate probleme referitoare la lipsa resurselor din parte instituțiilor de a desfășura astfel de activități, așa încât soluția ar putea-o reprezenta implicarea mai mare din parte comunității. Totuși, în ceea ce privește prevenția consumului/traficului de droguri, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consultare Antidrog Bacău a dezvoltat parteneriate pentru a desfășura diferite proiecte orientate către elevi (au realizat inclusiv Strategia Județeană Antidrog pentru perioada 2014 - 2020).

0 altă problemă semnalată de reprezentanții DAS Bacău este referitoare la faptul că au dispărut multe dintre clasele cu profil tehnic (de exemplu mecanică etc). Importanța existenței claselor care să pregătească elevi inclusiv pentru astfel de calificări este foarte mare în contextul diversificării opțiunilor pentru aceștia, asigurării de profiluri pe care să le urmeze și care să li se potrivească, pentru sporirea nivelului de calificare în meserii cât mai diverse și în consecință, în contextul încurajării tinerilor să nu mai plece din zonă.

Viziunea de dezvoltare și obiectivele strategice. Alte intervenții posibile:

în ceea ce privește discuțiile orientate către obiectivele strategice avute în vedere pentru realizarea SIDU Bacău 2021-2027, propunerea din parte participanților a fost de a menține, pe structura strategiei anterioare, un obiectiv separat care să vizeze Zona Marginalizată Izvoare, dat fiind faptul că există finanțări pentru această zonă, care s-au alocat deja.

Din perspectiva direcțiilor de acțiune propuse de către echipa de proiect, au existat din partea reprezentanților DAS Bacău idei de comasare a unora dintre propuneri, aceștia considerând oportună realizarea unei platforme integrate de servicii socio-economice complexe care să contribuie la dezvoltarea asigurării de servicii primare (servicii de îngrijire la domiciliu, soluții digitale pentru vârstnici etc). Fie că ar fi vorba de o altă platformă, sau de realizarea uneia foarte complexe, a fost adăugată inclusiv ideea ca aceasta să concentreze toate tipurile de servicii sociale.

Cu privire la o altă direcție de acțiune propusă de către echipa de proiect (Regenerarea spațiilor publice urbane și a utilităților, ca parte din obiectivul strategic Incluziune Socială și Regenerarea Urbană dedicat zonelor marginalizate), reprezentanții DAS Bacău au adăugat faptul că ar fi necesar un proiect care să vizeze dezvoltarea transportului public în Zona Marginalizată Izvoare (fie că ar fi vorba de o nouă rută special propusă pentru această zonă, fie de o extindere a unei rute existente), și totodată de accesibilizare a spațiilor publice pentru toate categoriile de utilizatori.

Alte idei menționate:

• Pe teritoriul județului Bacău se desfășoară programul SOS Satul Copiilor -misiunea acestora este de a oferi o familie copiilor care au rămas fără sprijinul parental și de a-i susține și proteja pe cei care riscă să-l piardă;
• Ar fi necesară elaborarea unei strategii care să vizeze exclusiv nevoile vârstnicilor (sau măcar realizarea unui plan de măsuri dedicat);
• Pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani nu există suficiente locuri în cadrul creșelor - reprezintă o problemă mai ales pentru familiile care fac parte din grupurile dezavantajate, din cauza faptului că părinții nu își pot găsi foarte rapid un loc de muncă, fiind nevoiți să rămână acasă pentru o perioadă foarte lungă pentru a avea grijă de copil;
• Există instrumente pentru combaterea violenței în familie, care pot fi implementate și în Bacău - de tipul unor broșe pentru femei, care au încorporat un sistem conectat la serviciul de urgență 112, pe care îl pot apela prin apăsarea unui buton ascuns (dispozitive ANES);
• Reprezentanții DGASPC Bacău au confirmat faptul că în Bacău se va realiza un centru regional pentru agresorii din familiile unde există acte de violență;
• în Bacău există colaborări cu Asociația Banca Locală pentru Alimente din Roman, care are misiunea de a colecta produse alimentare, de a recupera excedente alimentare din producția agricolă și industrială și de a le redistribui către asociații și fundații acreditate - totuși există dificultăți din punct de vedere logistic;
• Există multe zone în Bacău unde nu există nici măcar un centru de zi (ar fi nevoie de câte unul în fiecare cartier);
• Multe dintre persoanele fără adăpost nu îndeplinesc criteriile necesare pentru a primi o locuință socială pentru că nu au actele necesare (acte de identitate etc);
• Existența HCL nr. 156/28.07.2020 privind aprobarea Raportului în urma analizei de situație realizată în municipiul Bacău, privind serviciile de educație și îngrijire timpurie (în contextul proiectului România Crește cu Tine lansat de Ministerul Educației Naționale și UNICEF).

11.9.5. GRUPUL DE LUCRU PE TEMA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE Si COOPERĂRII LA NIVEL METROPOLITAN t

18 MAI 2021 ORA 12:00

Participanți:

• Xxxxxx Xxxxxx - ADL Bacău;
• Xxxxxxxx Xxxxxxxx - ADL Bacău;
• Xxxx Xxxxx - UAT Săucești;
• Xxxxx Xxxxxx - UAT Xxxxx Xxxxxxxx;
• Xxxxxx Xxxxxxxxx - UAT Xxxxx Xxxxxxxx;
• Xxxxxxxxx Xxxxxx - UAT Gioseni;
• Xxxxxx Xxxx - ADZM Bacău;
• Xxxxxx Xxxxxx - UAT Mărgineni;
• Xxxxxxxxxx Xxxxxx-Xxxxx - CJ Bacău;
• Xxxxxx Xxxxxxxxx - CJ Bacău;
• Xxxxxxxx Xxxxxxx - UAT Letea Veche;
• Xxxxxxx-Xxx Xxxxxxxx - UAT Faraoani;
• Xxxxxx Xxxxx - UAT Sărata;
• Xxxxxxxxx Xxxxxx - UAT Hemeiuș;
• Xxxxx Xxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxxxxx Xxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxx Xxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxxxx Xxxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxx Xxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting;
• Xxxxxxx Xxxxxx - CIVITTA Strategy & Consulting.

Structura întâlnirii:

Grupul de lucru a început cu o prezentare din partea consultanților a procesului de elaborare a strategiei, precum și a principalelor concluzii ale analizei situației existente la nivelul zonei metropolitane în ceea ce privește capacitatea administrativă și cooperarea dintre UAT-uri. A fost inclusă, de asemenea, o prezentare a zonei metropolitane din perspectiva analizei capacității financiare a comunelor de a se implica în proiecte de dezvoltare la nivel metropolitan, eficiența financiară a acestora, capacitatea UAT Bacău de a promova cooperarea metropolitană, dar și principalele provocări și oportunități, așa cum reies ele dintr-un chestionar aplicat la nivelul fiecărui UAT.

După această primă parte a prezentării, a urmat o sesiune de dezbateri privind principalele probleme identificate la nivelul zonei metropolitane, soluțiile posibile, așa cum au fost ele conturate de echipa de consultanți, dar accentul a fost pus pe contribuția participanților în ceea ce privește ideile de soluționare a problemelor și provocărilor de la nivel local și metropolitan. în ultima parte a întâlnirii, au fost prezentate viziunea de dezvoltare, obiectivele strategice și specifice, respectiv direcțiile de acțiune, participanții fiind invitați să își exprime părerea cu privire la viziunea și obiectivele propuse pentru perioada 2021 - 2027.

Nevoi și posibile soluții identificate:

Cele mai importante aspecte din perspectiva cooperării metropolitane

Participanții au indicat cele mai relevante aspecte în ceea ce privește cooperarea la nivel metropolitan, acestea regăsindu-se și în analiza prezentată, dar și în rezultatele chestionarului aplicat la nivelul UAT-urilor:

• Instituționalizarea proceselor de comunicare;
• Informarea UAT-urilor în ceea ce privește programele de finanțare și a axelor de finanțare, timpul de pregătire a documentației pentru obținerea de fonduri europene;
• Cooperarea între UAT-urile din zona metropolitană (cu scopul de a propune proiecte comune, care să fie înaintate inclusiv în atenția ADR Nord-Est pentru a identifica surse de finanțare);
• Identificarea nevoilor la nivelul zonei metropolitane (nevoile cetățenilor);
• Necesitatea ca toate proiectele să fie proiectate pornind de la un interes comun la nivelul zonei metropolitane;
• Prioritizarea nevoilor cetățenilor și a comunităților;
• Inițierea proiectelor în contextul PNRR;
• Gradul de interes al fiecărei comune de a se implica în procesul de dezvoltare;
• Dotările și serviciile din mediul rural trebuie să fie mai dezvoltate, astfel încât disparitățile dintre acesta și mediul urban să fie atenuate.

Cele mai importante elemente/aspecte care au împiedicat până în acest moment cooperarea metropolitană:

• Comunicare limitată la nivelul zonei metropolitane și capacitate limitată de a identifica corect proiectele care să răspundă unor nevoi comune, respectiv a unor posibile surse de finanțare pentru acestea;
• Lipsa de coordonare între UAT-uri;
• Lipsa unei strategii care să identifice priorități la nivel metropolitan;
• Nevoia de simplificare a ghidurilor și de prezentare a oportunităților de finanțare (nevoia de programe de suport pentru întărirea capacității UAT-urilor de a accesa fonduri europene nerambursabile sau alte surse de finanțare extra bugetare).

Comuna Faraoani

în prezent, există un studiu de fezabilitate privind înființarea rețelei de gaz în cadrul comunei. Printre problemele menționate de reprezentantul UAT-ului se numără și cele referitoare la faptul că serviciile sociale lipsesc, populația este îmbătrânită, iar la nivel administrativ nu se poate constitui o echipă care să aibă ca scop principal implementarea proiectelor cu finanțare externă, cauza fiind reprezentată de lipsa bugetului care ar trebui alocat pentru astfel de măsuri. Printre propunerile specifice care au fost menționate se numără următoarele:

• Simplificare a procedurilor de reorganizare a organigramei;
• Reabilitarea infrastructurii de învățământ;
• Construirea creșelor;
• Crearea unor trasee pentru autobuze școlare.

Comuna Mărgineni

Printre provocările specifice ale UAT-ului se numără necesitatea dezvoltării rețelei de gaze, frecvența ambuteiajelor din zona primăriei, imposibilitatea racordării la rețeaua de apă din cauza faptului că nu este presiune pe rețea, scăderea veniturilor administrației din ultimul an. Printre propunerile specifice care au fost menționate se numără următoarele:

• Dezvoltarea capacității administrative (inclusiv formarea resursei umane) care să susțină elaborarea și implementarea proiectelor la nivel local sau metropolitan;
• Dezvoltarea infrastructurii rutiere și a infrastructurii asociate rețelei de alimentare cu apă și a cele de canalizare;
• Extinderea rețelei de gaze și facilitarea conexiunilor la rețeaua existentă;
• Sistematizarea intrării în municipiul Bacău pe cale rutieră;
• Crearea de legături între comunele Mărgineni și Hemeiuș;
• Creșterea calității vieții locuitorilor;
• Planificarea zonelor de dezvoltare;
• Realizarea unui culoar verde de-a lungul pârâului Nigel, cu includerea unor piste pentru biciclete (există mulți bicicliști care vin în zonă, ceea ce înseamnă că există potențial de dezvoltare a zonei și este important ca nivelul de atractivitate să fie cât mai sporit);
• Interconectarea bazelor de date de la nivelul diverselor compartimente din cadrul primăriei - inclusiv semnătură electronică.

Comuna Hemeiuș

Cea mai importantă problemă menționată cu care se confruntă comuna Hemeiuș se referă la migrația populației și la fenomenul de suburbanizare - mulți dintre locuitorii © provin din municipiul Bacău, astfel că este nevoie de dezvoltarea infrastructurii educaționale (nivel preșcolar, școlar etc.). Printre propunerile care au fost menționate se numără:

• Crearea de noi locuri de muncă;
• Implicarea tinerilor în dezvoltarea comunității;
• Crearea de facilități fiscale pentru investitori;
• Predictibilitatea a taxelor și impozitelor de la nivel local pentru a facilita investițiile la nivel local (de exemplu, la nivelul municipiului Oradea există o politică asumată în ceea ce privește taxele și impozitele);
• Transport în comun eficient;
• Dezvoltarea infrastructurii asociate rețelei de canalizare;
• Crearea pistelor de biciclete care să conecteze Parcul Dendrologic cu alte UAT-uri din zonă;
• Organizarea taberelor internaționale pentru copii/tineri.

Comuna Sărata O

Reprezentantul UAT-ului a menționat faptul că se află în curs de elaborare studii de fezabilitate pentru realizarea infrastructurii asociate rețelei de gaze, a celei de canalizare și cea turistică (există potențial prin prezența apelor sărate). Principala problemă cu care se confruntă comuna este reprezentată de lipsa de accesibilitate (lipsa transportului public în comun care să faciliteze deplasările locuitorilor).

Propunerea menționată din partea reprezentantului se referă la crearea unei piste de biciclete între municipiul Bacău și comuna Sărata, prin utilizarea drumurilor agricole din proximitatea centurii ocolitoare (eventual realizarea unor subtraversări). Totodată, a fost propusă o reamenajare a zonei de ieșire din comună către municipiul Bacău.

Comuna Letea Veche

în comuna Letea Veche se află în prezent în elaborare Planul Urbanistic General (PUG).

Printre nevoile și problemele menționate se numără următoarele:

• Necesitatea dezvoltării transportului pentru unitățile de învățământ;
• Necesitatea realizării de piste de biciclete;
• Nevoia de formare a personalului din cadrul primăriei în domeniul digitalizării;
• Necesitatea fluidizării traficului la intrarea în municipiul Bacău;
• Necesitatea dezvoltării de soluții pentru transportul elevilor (autobuze școlare). Din partea reprezentantului comunei Letea Veche a fost propusă idee de a organiza o zonă de acces către centura ocolitoare a municipiului Bacău, cu scopul de a eficientiza legătura către zonele industriale din municipiu, dat fiind faptul că în prezent încă sunt utilizate vechile drumuri pentru a ajunge acolo (acestea fiind într-o stare precară).

Alte idei menționate:

• Strategiile locale trebuie să fie integrate și să se coreleze cu cele de la nivel județean;
• Este necesară prioritizarea de proiecte care să faciliteze locurile de muncă pentru tineri pentru a evita migrarea acestora (pentru studii, dar și pentru ocuparea unui loc de muncă).
• Este necesar să fie abordate cu prioritate problemele de bază referitoare la infrastructură, dotări și servicii.
• Consiliul Județean Bacău are în implementare proiecte de digitalizare, astfel că până la finalul anului 2023 toate documentele vor putea fi transmise în format electronic, cu ajutorul semnăturilor electronice) și, de asemenea, au în vedere realizarea unei platforme GIS (bazele de date vor fi accesibile tuturor UAT-urilor);
• La nivelul Primăriei Municipiului Bacău a început a început procesul de digitalizare;
• Municipiul Bacău are deja în implementare proiecte referitoare la dezvoltarea infrastructurii velo, la dezvoltarea unui sistem de management al traficului, la dezvoltarea transportului public) și au în vedere propuneri ce vizează resistematizarea zonei centrale;
• A fost dezbătută nevoia construirii unui fond metropolitan ca program suport pentru UAT-uri;
• Nevoia de digitalizare a arhivei metropolitane (inclusiv OCR-izare);
• Există comune care se află în curs de înscriere pe platforma ghiseul.ro;
• în comuna Luizi Călugăra există un program pentru modernizarea grădinițelor și a școlilor din perspectiva eficientizării energetice.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!

Titlul proiectului: „REFORMA - Investiții pentru creșterea capacității instituționale și eficiența serviciilor administrației publice locale”

Codul proiectului: cod MySMIS 136322 / cod SIPOCA 833

Denumirea beneficiarului: MUNICIPIUL BACĂU

Data publicării: APRILIE 2022

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Material distribuit gratuit

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, 2018. Ghidul pentru planificarea și fundamentarea procesului decizional din administrația publică locală

2021-2027 (COM/2018/375 final 2018/0196 (COD»

Regulamentul (UE) 2021/1060 (art. 29, alin. 1)

⁴

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, PATN

⁵

Inclusiv punctele fosilifereîn conglomerata de Pietricica (în comuna Nicolae Bălcescu)

⁶

’ Inclusiv fortificația dacică Dava antică Tamasidava (în comuna Horgești)

⁷

Inclusiv comunele Horgești și Nicolae Bălcescu, care nu se află în momentul elaborării prezentei strategii în Zona Metropolitană Bacău

⁸

Ministerul Transporturilor, Mașter Plan General de Transport al României, 2015

⁹

Este în stadiul de Proiect de Hotărâre privind aprobarea strategiei

(http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMPS/Transparenta_dectzionala/Proiect_SNOFM_2021-2027.pdf)

¹⁰

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMPS/Transparenta_decizionala/ProiecL.SNOFM_2021-2027.pdf

¹¹

Strategia este încă în stadiul de draft (http://sgglegis.gov.rO/legislativ/docs/2020/11 / 152nftks6zbd3vpw8Jr.pdf)

¹²

Este în stadiul de proiect în prezent (http://andpdca.gov.ro/w/stategia-nationala-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati-2021-2027-proiect/)

¹³

La momentul elaborării SIDU, Strategia de Dezvoltare a Județului Bacău 2021-2027 este în curs de elaborare, conform CJ Bacău (se află în proces de finalizare analiza situației existente). Totuși, în vederea corelării SIDU cu Strategia de Dezvoltare a Județului Bacău 2021-2027, reprezentanții CJ Bacău au participat în cadrul grupurilor de lucru ce au vizat întreaga Zonă Metropolitană

¹⁴

” Proiecte al căror stadiu de implementare nu este menționat în niciuna dintre sursele de informații la care a fost posibil accesul

¹⁵

Sursa PMUD P52 Structura orașului

¹⁶

https: //www. imobiliare. ro/harta/2352630#lon=27.058329061040727&lat=46.xxxxxxxxxxxxx&zoom=11&map=osm &p=&j=4

¹⁷

25https://municipiulbacau.ro/wp-content/uploads/2020/01/02.proiect-documentatie-reamenajare-strada.pdf

¹⁸

https://newsar.ro/primaria-are-planuri-mari-mai-multe-strazi-din-munfcipiul-arad-devfn-zone-ptetonale/

¹⁹

^M Structura și îmbătrânirea populației - Eurostat statistics explained, 2019

²⁰

” Cel mai recent an disponibil

²¹

^SJ httpș7/www_;worldlifeexpectancy.corn/counțry-hea!țh-prof]le/rorTianla

²²

Include doar companiile cu peste 20 de salariați. Sursa: Raportul Investițiile Străine în România, BNR

²³

Coeficientul de localizare (CL) este un Indicator ce compară concentrarea locală a unui sector de activitate cu concentrarea la nivel regional / național a acelui domeniu de activitate. Coeficientul de localizare reprezintă gradul de specializare a unei zone intr-o anumită industrie. Variația diferențială a numărului de angajați (VD) reprezintă diferența între ratele de creștere sau declin ale unui sector sau domeniu local, comparativ cu creșterea sau declinul sectorului din zona de referință, în cazul de față declinul sau creșterea sectorului la nivel național.

²⁴

European Commission, 2019, Regional Innovation Scoreboard. Disponbil la: https://ec.europa.eu/growth/industry/policy/innovation/regionaLen

²⁵

Portal de date deschise ale Guvernului României, https://data.gov.ro

²⁶

Ordinul nr 3164/21.01.2021 al Ministerului Educației, http://leRlslatie.iust.ro/Public/DetalilDocument/236634

²⁷

https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/201B/11/SSPR-2017.pdf

*• http://tnsp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/11/SSPR-201B-final-2-1.pdf

^4S https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/12/Raport-Starea-de-Sanatate-2019.pdf

²⁸

Care încă nu face parte din ADI Zona Metropolitană Bacău la momentul elaborării analizei

²⁹

Oferta de spitale publice la nivelul Zonei Metropolitane Bacău este suplimentată de prezența a 5 unități private, care se regăsesc exclusiv pe teritoriul municipiului Bacău - cele mai importante dintre acestea sunt Policlinica Regina Maria Bacău (care asigură servicii de alergologie și tmunologie, cardiologie, dermavenerologie, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, endocrinologie, gastroenterologie, medicina interna, medicina muncii, neurochirurgie, neurologie, obtetrlcă-ginecologie, O.R.L., pediatrie, ortopedie și traumatologie, pneumologie, psihologie, recuperare medicală, reumatologie șl urologie), Centrul Medical Anastaslos Bacău (care asigură servicii de proctologie, flebologie, gastroenterologie, urologie, dermatologie, endocrinologie și chirurgie generală) și Policlinica Medical Top (care asigură peste 35 de specialități medicale, dintre care alergologie, cardiologie, ecografie, ginecologie, imunologie, nefrologie, neurochirurgie, oftalmologie, oncologie, ortopedie, psihiatrie, reumatologie, urologie etc)

³⁰

https://programar1.sjubc.ro/

³¹

Conform contractului nr. 68864/02.04.2020 privind asocierea Municipiului Bacău cu Județul Bacău și Direcția de Sănătate Publică Județeană

³²

https://pocugerota.ro/inscriere-fn-grupul-ttnta/

³³

« http://www.casan.ro/casbc/media/pageF1les/RAPORT%20DE%20ACTlVITATE%202019.pdf

³⁴

Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Bacău - Studii de fundamentare cu caracter analitic / Capitolul 1. Structura teritoriului

³⁵

Obiective turistice băcăuane și valoarea lor europeană Europe Direct Bacau, 2014

³⁶

Obiective turistice băcăuane și valoarea lor europeană - Europe Direct Bacau, 2014

³⁷

https://www.cnl,ro/admln/upload/l/Documente/LS cămine culturale.pdf

³⁸

Conform informațiilor din cadrul grupului de lucru dedicat Culturii, Turismului șÎTimpului liber realizat în data de 20 mai 2021

³⁹

^M Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil -

⁴⁰

http://www.cdep.ro/pls/iegis/legis pck.htp act text?idțg24709

⁴¹

Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Bacău - Studii de fundamentare cu caracter analitic / Capitolul 1. Structura teritoriului

⁴²

ⁿ http://bacaulturistlc.ro/wp-content/uploads/2012/ll/Catalog-web.Ddf

⁴³

Studiul "Vitalitatea culturală a orașelor din România" - ediția 2018, este realizat de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală pe parcursul anului 2018, se raportează la nivelul anului 2016, an pentru care au fost disponibile majoritatea datelor obținute de la Institutul Național de Statistică, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Borg Desfgn și o parte prin colectare internă.

⁴⁴

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2014 - 2020

⁴⁵

https://culturadatainteractlv.ro/acasa/registrul-sectorulu1-cultural/organizatfi-neguvemamentale-inscrise-in-registrul-cult/

⁴⁶

https://culturadatainteractiv.ro/acasa/registrul-sectorului-cultural/societati-comerciale/

⁴⁷

hțtp$y/yipletab!uemoonb!oRsppț_;cgm/2020/05/ora5ul.-bacau_:priviVcp.-pchii-frurnusețllhtrnl

⁴⁸

http://idfest.ro/despre-festival/

⁴⁹

¹⁵ hțtpș://fțbcro/

⁵⁰

⁴⁶ Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, Cartea Albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România

⁵¹

•’ Domenii identificate de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală în Cartea Verde pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România, 2016

⁵²

” http://teatrulbacovia.ro/

⁵³

” https://www.bjbacau.ro/

⁵⁴

http://observatorulastronomicbacau.ro/tur-virtual/

⁵⁵

⁵⁶

Cf, solicitare de date nr. 574255 din 10/11/2020

⁵⁷

Cf. solicitare de date nr. 604 din 21/11/2020

⁵⁸

ion https://jurnalfni.ro/2021/11/02/foisor-pentru-oficierea-casatorlilor-in-parcul-bacovia-foto/

⁵⁹

https://mariussescu.ro/club-sportiv-ecvestru-decebal-hemeius-bacau/

⁶⁰

^XOÎ https://upfit.world/club-fitness-tnt-club-sport-bacau

⁶¹

Foosball (fusbal) sau fotbal de masă este un joc bazat pe fotbal

^1M https://www.desteptarea.ro/athletic-parc-in-zona-stadionulul-munfcipal/

⁶²

https://www.scmbacau.ro/istoric-club/

⁶³

https://csmbacau.ro/istoric-club/

⁶⁴

^lo’http://portal.csjbacau.ro/dm_cj/portalweb.nsf/AllByllNID/consiliul-judetean-bacau-a-premiat-performanta-sportiva-OOOOeal a?OpenDocument

⁶⁵

https://www.facebook.com/BacauDrasEuropeanAlSportuiui/?ref=pageJnternal

⁶⁶

https://www.fra.ro/wp-content/uploads/2022/03/CALENDAR-FRA-2022-f.pdf

⁶⁷

hțtPsVZturbmTbacau.ro/țrașee-turisțice^culțurale/

⁶⁸

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2014 - 2020

⁶⁹

http$://turism-bacau.ro/portfolio-categorv/blsericl-si-manastirl/

⁷⁰

https://turisrn-bacau.ro/

⁷¹

http://www.bacaulturistic.ro/

⁷²

https://turism-bacau.ro/

⁷³

http://www.bacaulturistlc.ro/

⁷⁴

https://estnews.ro/2019/09/02/drumul-national-dn-2f-vaslui-bacau-reasfaltat-complet-si-pe-ultimele-sectoare/

⁷⁵

¹³⁸ Sursa http://bacauairport.ro/wp-content/uploads/st_uploadfont/RAPORT-ANUAL-2019.pdf

¹³⁵ Sursa http://bacauairport.ro/proiecte/

⁷⁶

conform INS tempo - Populația după Domiciliu, 1 Ianuarie 2020

⁷⁷

Sursa Tempo Online

⁷⁸

Cf. Politica de Parcare P9

⁷⁹

Există o parcare subterană de mare capacitate în spatele magazinului Luceafărul care nu este însă accesibilă publicului

⁸⁰

Tariful este chiar mai redus decât o călătorie cu transportul public

⁸¹

2 lei pentru Zona 2 și 1 leu pentru Zona 3. Zona Centrala - între 9 Mai, Gară, Parcul Mircea Cancicov, ți Strada Neagoe Vodă; Zona II - Zonele de locuințe colective, Carpați, Xxxxx Xxxxx, Cartierul Bacovia, Miorița, Cartierul Nord; Zona III - Ștefan cel Mare, zona universității Vasile Alecsandri ți George Bacovia, zonele de locuințe individuale ți zonele industriale

⁸²

*« Cf. CJ Bacău, 2021

⁸³

De regulă, doar în localități din a doua coroană a zonelor metropolitane se asigură o frecvență ața redusă

⁸⁴

Zonă urbană marginalizată

⁸⁵

¹⁴⁵ Introducerea unor linii de transport public ți pe Calea Marățețti ar asigura o mat bună deservire a acestuia

⁸⁶

SF pentru obiectivul de investiții „Modernizarea stațiilor de transport public"

⁸⁷

https://zdbc.ro/centrul-municipiului-bacau-se-inchide-pentru-traficul-rutier-in-fiecare-weekend/

⁸⁸

Cf. datelor furnizate de către Primărie - Direcția drumuri publice - Serviciul drumuri rețele și iluminat (2021)

⁸⁹

Sursă web: https: / /zdbc. ro/ becuri -led-in-valoare-de-34-milioane-de-lei -in-j umatate-din- localitatile-din-judetul bacau-prin-programul-iluminat-pubtic/ (accesat la 26 aprilie 2021)

⁹⁰

’» Cf. SIDU Municipiul Bacău 2014 - 2020

⁹¹

în baza Autorizației de Mediu nr. 9 / 29.08.2011, transferată în data de 13.06.2018.

⁹²

Cf. Regulamentul Serviciului Public de Salubrizare al Unităților Administrativ Teritoriale din Județul Bacău, membre ADIS valabil la adresa web: https://prlmaria-piriol.ro/continut/fislere/stiri/Regulament Serviciu.pdf {accesat la 22 aprilie 2021)

⁹³

Cf, datelor publicate pe site-ul web al Agenției de Protecție a Mediului Bacău: http://www.anpm.ro/web/apm-bacau/deseurl (accesat la 26 aprilie 2021)

⁹⁴

Cf. Gușă D.N., (2009). Raport de mediu pentru Plan Urbanistic General Municipiul Bacău

⁹⁵

Cf. Partea 1 - Studii de fundamentare cu caracter analitic - Actualizarea PATJ Bacău (2018)

⁹⁶

¹⁷¹ Cf. Partea 1 - Studii de fundamentare cu caracter analitic - Actualizarea PATJ Bacău (2018)

⁹⁷

Cf. Planul de Menținere a Calității Aerului în județul Bacău -2017 - 2022

⁹⁸

Cf. APM Bacău, (2013). Planul local de acțiune pentru mediu al județului Bacău

⁹⁹

Cf. Partea 1 - Studii de fundamentare cu caracter analitic - Actualizarea PATJ Bacău (2018)

¹⁰⁰

Ibldem.

¹⁰¹

^1,7 Cf. inventar arii naturale protejate - website ANANP

¹⁰²

^1,0 Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale

^1,1 Cf. Planul de Menținere a Calității Aerului în județul Bacău -2017 2022

¹⁰³

Cf. Planul de Menținere a Calității Aerului în județul Bacău -2017 - 2022

¹⁰⁴

Cf. Planul de Menținere a Calității Aerului în județul Bacău -2017 - 2022

¹⁰⁵

Cf. Bază de date urbane - Politica urbană a României

¹⁰⁶

Considerând populația după domiciliu a municipiului Bacău la 1 ianuarie 2020 - 197.475 de locuitori conform bazei de date INSSE Tempo Online

¹⁰⁷

^t87 Cf. Odin 743/2008 - zone vulnerabile la poluarea cu nitrați - Localități (anexă)

¹⁰⁸

Cf. ABA Șiret, (2016), Planul de management al bazinului hidrografic Sfret

¹⁰⁹

Ibidem

¹¹⁰

Cf. Bază de date urbane - Politica urbană a României

¹¹¹

Growth Poles; The next Phase, document disponibil la adresa

http://documents1.worldbank.org/curated/en/286101468105256650/pdf/Full-report.pdf

Analizele financiare de la nivelul Zonei Metropolitane Bacău includ numai cele 21 comune menționate. Analiza include date colectate la nivelul lunii aprilie 2021

¹¹²

Chestionarul a fost disponibil pentru completare timp de 76 zile (12 februarie 2021 - 28 aprilie 2021). La conturarea direcțiilor de orientare ale Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Bacău 2021-2027, prin prisma chestionarului pentru unitățile administrativ-teritoriale, au participat reprezentanții a 20 UAT-uri din Zona Metropolitană Bacău si reprezentanții comunei Nicolae Bălcescu

¹¹³

Adaptare pe baza Monitoring Report 2017 Smart City Wien Framework Strategy

Hotărârea nr. 169/2022

privind aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Bacău (SIDU Bacău)

ONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATEGABRIEL - STÂNIGASECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU I * I ZOH. ) Y^ Si Xxxxxxx X- Xxxxxx Xxxxxxxx

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbana 2021-2027 a Municipiului Bacău (SIDU Bacău)

DIRECTOR A.D.L.

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI BACĂU 2021-2027

CUPRINS

LISTA DE FIGURI

LISTA DE TABELE

1. METODOLOGIA DE ACTUALIZARE ASIDU

2. CONTEXTUL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A ZONEI METROPOLITANE BACĂU

2.1. CONTEXT STRATEG.C

2.1.1. CONTEXT STRATEGIC GLOBAL S EUROPEAN î

2.1.2. CONTEXT NAȚ ONĂL

CONTEXT STRATEG C REGIONAL S JUDEȚEAN T »

2.2. ANALIZA STĂD ULU DE MPLEMENTARE A SIDU 20142020 / ANAL ZA DE IMPACT

3. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

3.1. PROF L SPAȚIAL SI FUNCT ONAL

3.1.1. CONTEXT

3.1.2. ZONÎF CARE FUNCȚIONALA Șl PROFILUL FUNCȚIONAL

3.1.3. LOCU RE

3.1.4. SPAȚII PUBLICE Șl SPAȚII VERZI

3.1.5. DOTĂRI

3.1.6. PESAJ

3.1.7. CONCLUZII, PROVOCĂRI Șl POSIBILE PROPUNERI/INTERVENȚII

3.2. PROF L SOC O DEMOGRAF C

3.2.1. STRUCTURĂ DEMOGRAF CĂ A POPULAȚIEI

3.2.2. STRUCTURA POPULAȚIEI PE SEXE SI GRUPE DE VÂRSTĂ ’

3.2.3. PROF L ETN C S CONFES ONÂL

3.2.4. M ȘCAREA NATURALĂ Șl MiGRATORlE

3.2.5. ZONE DEZAVANTAJATE DIN PUNCT DE VEDERE SOCIO ECONOMIC Șl INCLUZIUNE SOCiALĂ

3.2.1. CONCLUZII, PROVOCĂRI Șl POSIB LE PROPUNER /INTERVENȚi

3.3. PROF L ECONOM C

3.3.1. CONTEXT MACROECONOAA C

3.3.2. MEDIUL DE AFACERI SI DINAMICA ANTREPRENORIALĂ

Situația întreprinderilor active - privire de ansamblu

Rezultatele întreprinderilor active

3.3.3. FORȚĂ DE MUNCĂ

Efectivul salariat

Calitatea forței de muncă

Șomajul

Profilul economic după încadrarea salariaților

Câștigul salanal

3.3.4. PROFILUL ECONOMIC AL ZONE' METROPOLITANE

Privire de ansamblu

Principalele sectoare economice

Agricultura

Industria

Producția de energie, apă, salubritate, deșeuri

Construcții

Comerț

Transport și logistică

Servicii

3.3.5. COMERȚ EXTER OR Ș INVESTIȚII STRA NE

Investițiile străine directe

Comerțul exterior

3.3.6. COMPET T'VITĂTEA ECONOM E LOCALE

3.3.7. CERCETARE DEZVOLTARE INOVARE

3.3.1. CONCLUZII, PROVOCĂR SI POSIB LE PROPUNERI/INTERVENȚII

3.4. SERVICII Ș! DOTĂRI PUBLICE

3.4.1. EDUCAȚIE

Populația școlară și cadrele didactice

Infrastructura de învățământ

Oferta și performanța instituțională

Finanțarea învățământului

învățământul superior

3.4.2. SĂNĂTATE

3.4.3. ASISTENȚĂ SOC ALĂ

3.4.4. CULTURĂ, TURISM Șl PETRECEREA T MPULUI LIBER

Infrastructură culturală

Comuna Traian:

Viața culturală

Infrastructura sportivă și de petrecere a timpului Liber

Activitățile sportive și de petrecere a timpului liber

Resurse turistice

Infrastructura turistică

3.4.1. CONCLUZII, PROVOCĂR S POSIB LE PROPUNERI/INTERVENT

3.5. MOBILITATE URBANĂ Șl TRANSPORT

3.5.1. CONTEXT TERITORIAL

Conexiuni cu marile centre urbane ale Europei

ONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE

GABRIEL - STÂNIGASECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU I * I ZOH. ) Y^ Si Xxxxxxx X- Xxxxxx Xxxxxxxx

1. METODOLOGIA DE ACTUALIZARE A

SIDU

2.2. ANALIZA STĂD ULU DE MPLEMENTARE A SIDU 2014

2020 / ANAL ZA DE IMPACT