Planului Național de Redresare și Rezidență, Componenta 10 -Fondul Local

Titlu apel proiect PNRR/2022/C10 Investiția 1.4 Elabora rea/actualizarea in format GiS a documentelor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană

1.

Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.)

Municipiul Bacău este municipiul reședință al județului Bacău, fiind și cel mai mare centru urban din județ (populația municipiului reprezintă 23,4% din numărul total de locuitori ai județului și o suprafață de peste 41 de km*).

Conform Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a iV-a (NUTS 3 la nivel european): Municipiul Bacău este o localitate de rang 1, de importanță națională, cu influență potențială la nivel European.

Municipiul Bacău a fost desemnat pol de dezvoltare urbană prin HG nr. 1149/2008 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară națională.

Conform Planului Urbanistic General, suprafața totală a municipiului este de 4318,70 ha, dintre care 3880,29 ha teren intravilan propus prin PUG, la care se adaugă suprafețele care au făcut obiectul unor Planuri Urbanistice Zonale aprobate după anul 2012.

Structura intravilanului conform PUG Bacău 2012, concentrează în linii mari, următoarea zonifkare funcțională a intravilanului: zonă de locuințe și funcțiuni complementare 25,40%, zonă de activități comerciale, instituții și servicii de interes public 13,93%, zonă de industrie și depozitare 24%, zonă spații verzi și agrement 11,05% și zona căilor de comunicație 19,05%.

Se observă conturarea unei zone centrale atât din punct de vedere funcțional cât și prin dispunerea radiată a principalelor artere de circulație ta nivelul orașului, zonă în care se concentrează cea mai mare parte a dotărilor culturale și de educație, de importanță județeană. Zona centrala include și centrul istoric, și cea mai mare parte a instutuțiilor administrative, comerciale și bancare.

Municipiul Bacău este deservit de artere de circulație importante pe direcția Nord-Sud, dar și Est-Vest.

Conform PUG, locuințele colective se concentrează în apropierea marilor artere de circulație și în zona centrală, și au o dispunere spațială Nord-Sud. Această tipologie de locuințe prezintă artere de circulație interne de categoria a IV (o banda pe sens) sau alei pietonale. Aceste zone de locuințe sunt bine deservite funcțional, prin centre de cartier, cu dotări comerciale, servicii și zone de agrement.

în zona locuințelor colective, regimul de înălțime pornește de la înălțimi medii de P+4E, ajungând la P+10 în zona marilor artere de circulație (Străzile Nicolae Bălcescu, Xxxxx Xxxxxxxx, Ștefan cel Mare, 9 Mai, Narciselor, Energiei, Calea Republicii).

Complementar acestora, locuințele individuale sunt în special localizate în zonele periferice ale localității, dar și în zona central-țstorică. Zonele izolate de locuințe individuale sunt caracterizate de lipsa dotărilor de interes cotidian, slaba conectivitate cu centrul orașului, dar și prin calitatea deficitară a spațiului public, în schimb, arealele aflate în zona centrală și pericentrală sunt bine deservite de dotări și servicii complementare locuirii, însă prezintă probleme în sectorul mobilității, datorită traficului generat de aceste funcțiuni în special pe arterele secundare.

Zonele industriale și de depozitare prezintă o pondere importantă din teritoriul intravilan, însă o mare parte dintre întreprinderi sunt dezafectate. în prezent, cea mai mare parte a celor funcționate sunt localizate în zona aeroportului (Sud-Vest) și în partea de Nord (ieșire către Piatra Neamț). în zona sudica, pe terenurile fostelor zone industriale, se găsesc acum centre comerciale. în prezent orașul deține numeroase rezerve de teren, cu acces la infrastructura tehnico-edilitară, care prin regenerare urbana pot fi transformate în spații și funcțiuni necesare unei dezvoltări durabile.

Zonele verzi și de agrement sunt reprezentate de parcuri, scuaruri și fâșii plantate, spații de agrement și desinate practicării sporturilor. Acestea prezintă o pondere

semnificativă de 11,05% din suprafața totală a intravilanului conform PUG. Cu toate acestea, principala problemă a orașului din punctul de vedere al zonelor de agrement este reprezentată de zonele neamenajate sau calitatea degradată a acestora.

Actualul Plan Urbanistic General (PUG, incluzând și Regulamentul Local de Urbanism - RLU) Municipiului Bacău a fdșt elaborat în anul 2O12_? prin urmare acesta trezie revizuit în conformitate cu situația existentă, mai ales în contextul modificărilor sociale, economice și legislative din ultimul deceniu care au condus la necesitatea extinderii intravilanului, la schimbarea funcțiunii unor zone, terenuri și clădiri (de exemplu prin restrângerea activităților industriale în favoarea proiectelor rezidențiale sau comerciale), la modificarea configurației și a aspectului unor spații publice, etc.

în momentul de față Municipiul Bacău trece printr-un ușor proces de revigorare socio-economică, având oportunitatea, dacă îți valorifică avantajele competitive, să îți întărească rolul de centru regional. în perioada post-industrială, acesta trebuie să îți contureze o nouă identitate, mizând pe principalele competențe distinctive: resursele umane specializate și societatea civilă activă, cu un procent semnificativ de tineri implicați civic, așezarea geografică și resursele naturale -râul Bistrița cu lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești (peste 25 km de mal de apă), resursele de teren de tip brownfield și greenfield ce pot fi utilizate pentru dezvoltare economică și a dotărilor cu rol socio-cultural și economic și, nu în ultimul rând, infrastructura deja existentă pentru agrement și sport, ce joacă un rol important pentru vitalitatea urbană.

în urma analizei realizate, a discuțiilor din cadrul grupurilor de lucru tematice s-au evidențiat următoarele probleme și nevoi, prezentate în continuare în ordinea priorității, pe 5 paliere principale, corelat cu cele 5 provocări.

1. Provocări demografice

Principalele provocări de natură demografică care sunt prezente în municipiul Bacău se referă pe de o parte la tendința generală din ultimii 7 ani de scădere a populației apte de muncă și de creștere a numărului vârstnicilor, iar pe de altă parte ia fenomenul migrațiel sau posibilitatea găsirii unui loc de muncă. Acest fapt pune presiune pe serviciile de asistență socială la domiciliu, dar și pe centrele pentru vârstnici, fiind necesară o politică la nivel municipal care să includă și proiecte de îmbătrânire activă.Scăderea previzională a ratei de înlocuire a forței de muncă în următorii ani din cauza numărului mare de persoane între 50 și 60 de ani și a numărului încă insuficient de tineri și copii va avea consecințe importante și în plan economic, nu doar demografic.

Mai mult, se remarcă superioritatea din punct de vedere numeric a persoanelor care pleacă temporar din oraș (pentru studii, locuri de muncă etc.) față de cele care se stabilesc în Municipiul Bacău definitiv. Acest flux migratoriu accentuează pierderea populației tinere, prin urmare este esențial să fie crescută calitatea vieții la nivel municipal prin politici economice, de educație, cultură și locuire astfel încât tinerii să fie motivați să locuiască și să își întemeieze familii în Municipiul Bacău.

Rata cea mai mare a abandonului școlar este înregistrată în ciclul gimnazial (13%), cu o creștere constantă în perioada studiată. Analizând din punct de vedere spațial, se remarcă faptul că toate instituțiile de învățământ care au înregistrat valori semnificative ale ratei de abandon școlar se află în apropierea Zonelor Urbane Marginalizate (identificate în capitolul Dezvoltare locală și comunități marginalizate). Acest fapt subliniază necesitatea unei abordări integrate de regenerare socială în aceste comunități, care sa includă o componentă de încurajare a participării la sistemul de educație în vederea unui viitor transfer pe piața muncii și a depășirii condiției sociale.

2. Provocări sociale

Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România, elaborat de Banca Mondială, aproximativ un sfert din populația Municipiului Bacău trăiește în sectoare de recensământ marginalizate. Raportat la ceilalți poli de dezvoltare din România, Municipiul Bacău se află pe locul 4 din 13 privind procentul de populație dezavantajată, în special în ceea ce privește populația dezavantajată din punct de vedere al calității locuirii. în ceea ce privește gruparea populației marginalizate pe comunități. Direcția de Asistență Socială a identificat areale concentând comunități cu mai mult de 5000 de persoane. Aceste zone au fost diferențiate ca aparținând a două tipologii: zone de tip mahala cu locuințe individuale, aflate ta extremitățile țesutului urban - cele mai grave probleme fiind în cartierul Izvoare și zone de tip ghetou cu blocuri - de mari dimensiuni, în proximitatea zonei centrale și în zona sudică a Municipiului - cele mai grave probleme fiind în cartierele Carpați - Letea și Aviatori.

Principala problemă din aceste zone o constituie lipsa locurilor de muncă sau lipsa locurilor de muncă stabile, fapt ce duce la dezechilibre în viața socială a familiilor. De asemenea, calitatea locuințelor din zonele marginalizate este foarte scăzută, iar în aceeași gospodărie cu o suprafață redusă locuiesc de multe ori familii numeroase, cu două sau chiar trei generații. Pe fondul neacoperirii nevoilor de bază, populația dezavantajată este supusă și altor riscuri, precum: boli cauzate de igiena precară, copii ce nu mai frecventează cursurile școlare cu regularitate, consumul de alcool și de alte substanțe nocive, violența domestică, sarcini nedorite și chiar trafic de persoane. De asemenea, unii dintre locuitorii ZUM recurg la cerșit pentru a obține sau suplimenta veniturile.

Totodată, în cele mai multe cazuri, tânăra generație care se dezvoltă în acest mediu nu își depășește condiția socială. Astfel, putem enumera familii cu mulți copii și cu venituri reduse, persoane fără loc de muncă și necalificate în domenii cerute pe piața muncii, persoane cu dizabitități și/sau boli cronice (HIV, TBC), persoane cu bătrâni în întreținere și persoane care au fost eliberate din penitenciar și își găsesc greu un loc de muncă, familii monoparentale, victime ale violenței domestice, persoane care au abandonat cursurile școlare sau prezintă risc de abandon școlar.

Necesitățile identificate la nivelul comunităților marginalizate și problemele menționate anterior sunt deosebit de importante pentru zonele urbane marginalizate din municipiul Bacău, deoarece toate vizează teme esențiale pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung: ocupare, sănătate, locuire, educație, incluziune socială și reducerea sărăciei. Aceste concepte fundamentale sunt interconectate și necesită o abordare integrată și multisectorială.

Prin urmare, prioritizarea problemelor și a nevoilor reflectă Interconectlvitatea acestora și urmărește dezvoltarea integrată a comunității în sectoarele: educațional, medical, social, ocupare și locuire, cu precădere în zona izvoare unde nu au fost implementate programe integrate de dezvoltare socială și care înregistrează cel mai mare număr al populației dezavantajate din punct de vedere socio-economic. Zonele din cartierele Carpați - Letea și Aviatori se referă la blocuri de cămine sau de garsoniere, nu la areale întregi ca în Izvoare, însă problemele sociale și efectul pe care acestea îl au în imediata vecinătate constituie factori determinanți pentru nevoia de intervenție.

Investițiile vizate de strategie vor avea un caracter multisectorial și integrat, fiind complementare, sinergice și destinate creșterii participării pe piața muncii, a îmbunătățirii nivelului educațional și a accesului la servicii de baza -sociale, medicale, socio-medicale, dar și a îmbunătățirii condițiilor de locuire în zonele

urbane marginalizate din cartierele Izvoare, Carpați - Letea și Aviatori.

3. Provocări economice

La nivelul cifrei de afaceri totale, industria prelucrătoare are o pondere destul de mică (16%), față de servicii și comerț care deține 60%, deși top 10 companii din Bacău după cifra de afaceri este dominat de companii din industria prelucrătoare, în special industria alimentară reprezentată de mari producători precum AGRICOLA INTERNATIONAL SA (Prepararea și conservarea cărnii de pasăre), PAMBAC SA (Fabricarea produselor de morărit) și SALBAC SA (Fabricarea produselor din carne).

Creșteri semnificative au fost înregistrate la nivelul industriei prelucrătoare textile și pielărie, unde s-a înregistrat o sporire a numărului de angajați de 20,8% în 2015 față de 2010, acest sector fiind un sector cu potențial de dezvoltare la nivelul municipiului.

Astfel, dezvoltarea de programe și măsuri pentru revitalizarea și susținerea industriei reprezintă o direcție importantă în dezvoltarea locală și poate fi realizată prin încurajarea aderării la clusterele regionale sau a creării unui cluster local, prin crearea unui parc industrial ia nivelul municipiului, precum și prin susținerea inovării și a transferului de tehnologie.

Mai mult, faptul că sectorul terțiar domină economia Municipiului Bacău arată că sunt necesare măsuri de diversificare a economiei. Acest lucru se poate realiza prin dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii care reprezintă elemente cheie ale unei economii competitive și sustenabile. 0 direcție importantă în acest sens o reprezintă încurajarea spiritului antreprenorial, prin realizare unei structuri de sprijin pentru afaceri, încurajând și sprijinind inițiativele noilor întreprinzători.

De asemenea, economia Municipiului Bacău este direct dependentă de infrastructura de transport și modul în care aceasta asigură legăturile cu celelalte centre urbane. în prezent, cea mai importantă cale de acces este DN2, însă nu există nici o autostradă sau un drum express care să asigure legături eficiente și sigure cu cele mai importante centre urbane din apropiere (lași, Brașov, București). Cu toate acestea, datorită amplasării pe un culoar strategic (fostul coridor Ten-T } IX), Municipiul Bacău prezintă potențialul de deveni un important nod logistic, aspect vizibil deja prin atragerea unor companii cu acest profil.

în acest sens, una din prioritățile pentru economia Bacăului pe următorii ani va fi racordarea la sistemul național de autostrăzi împreună cu definitivarea centurii. Totodată, pentru a-și putea contura rolul de nod logistic, Municipiul Bacău va trebui să mizeze și pe de valorificarea deschiderii către magistrala CF 500 sub forma unui nod multimodal, dar și pe extinderea aeroportului internațional.

Una din principalele resurse locale în vederea atingerii dezvoltării economice o reprezintă forța de muncă. în acest moment, din analiză reiese faptul că nu există o corelare între cererea și oferta de locuri de muncă pe plan local, una din principalele probleme ridicate de angajatori fiind lipsa forței de muncă specializată, în special în industria prelucrătoare, fapt ce afectează capacitatea de a onora comenzi și, pe termen mediu și lung, de creștere. De asemenea, populația întâmpină probleme în găsirea unui loc de muncă, remarcându-se și o creștere a ponderii șomerilor cu studii superioare, ceea ce indică o ofertă de locuri de muncă insuficientă pentru absolvenții de studii universitare și dificultăți de integrare a acestora pe piața muncii. Un alt motiv evocat în acest sens se referă la nivelul scăzut de salarizare, în special în sectorul industrial. S-a putut de asemenea remarca în ultimii ani și un grad redus de interes al populației în vederea urmării de cursuri de formare profesională oferite de AJOFM, precum și reducerea ratei de

lacurilor de pe valea Bistriței nu este aproape deloc valorificat în prezent: malul vestic este degradat, iar relația orașului cu apa este practic inexistentă.

Se impun astfel intervenții de amenajare de noi spații verzi, atât de-a lungul Bistriței, cât și în cartiere, eventual prin valorificarea resurselor de teren existente. Această nevoie este cea mai acută în partea de sud și în cartierele periferice CFR și Șerbănești.

Nu trebuie ignorate nici riscurile naturale la care municipiul Bacău este supus precum riscul seismic semnificativ. Acesta determină necesitatea urgentării lucrărilor de consolidare a clădirilor încadrate în clasa 1 de risc seismic (blocuri Calea Mărășești). La aceste riscuri se adaugă și susceptibilitatea la inundații, în special pe afluenții râului Bistrița (Trebeș, Bârnat, Negel) în consecință, sunt necesare intervenții specifice conform măsurilor propuse de către Administrația Bazinală Șiret.

în ceea ce privește provocările climatice, principala problemă a municipiului Bacău rămâne eficiența energetică a sectorului rezidențial, fapt agravat de ineficiența sistemului centralizat de termoficare. Prin urmare, soluțiile posibile ar viza două paliere principale: eficientizarea energetică a locuințelor colective din municipiu, precum și reabilitarea sistemului de termoficare (reducere pierderi pe rețelele de transport și distribuție) și promovarea acestuia în rândul populației (având în vedere tendința de debranșare a utilizatorilor în ultimii ani).

Nu în utimul rând, una dintre prioritățile orașelor europene, la care Municipiul Bacău subscrie, se referă la reducerea emisiilor COZ provenite din transport. Această nevoie provine pe de-o parte din cantitatea mare a emisiilor GES provenite din transportul privat (peste 50.000 tone în 2008), iar pe de altă parte din nevoia de a eficientiza modul de utilizare a infrastructurii rutiere deja suprasolicitată. De asemenea, investițiile în susținerea mijloacelor de transport cu emisii reduse nu au existat în ultimii ani. Majoritatea investițiilor s-au concentrat pe fluidizarea traficului și modernizarea străzilor.

în prezent însă, Municipiul Bacău are mare nevoie de proiecte care sa extindă infrastructura velo (cvasi-inexistentă) și să crească atractivitatea și eficiența transportului public pentru a reduce numărul deplasărilor cu autovehiculul privat.

5. Provocări de dezvoltare urbană

Principatele dificultăți în ceea ce privește dezvoltarea urbană se referă la creșterea calității locuirii, controlul zonelor de expansiune și eficientizarea modului în care infrastructura de transport este utilizată. Intervențiile în zonele de locuire au fost destul de reduse, doar în cazul centrului istoric existând proiecte de modernizare pe Calea Mărășești. Din punct de vedere al calității locuirii, s-au identificat trei tipuri de zone cu probleme specifice.

1. Zonele de locuințe colective, care au preponderent probleme în ceea ce privește gestiunea spațiilor înterstițiale. Deși acestea au fost planificate ca spații comunitare, în prezent sunt folosite în cea mai mare parte pentru parcare. Similar, trotuarele sunt în cea mai mare măsură ocupate de automobile parcate neregulamentar. Din acest motiv se resimte nevoia eficientizării modului în care spațiul este utilizat pentru a acoperi cererea de parcare. Nu în ultimul rând, se resimte nevoia dotărilor, cartiere cum ar fi Republicii sau Aviatori fiind private de un acces facil la spații verzi. Alte dificultăți în ceea ce privește calitatea locuirii se referă la fondul construit degradat și cu o eficiența energetică scăzută.

Pentru a îmbunătăți calitatea locuirii și a combate tendința de migrare a rezidenților către periferie și periurban, va fi nevoie de lansarea unor programe

complexe de regenerare urbană. Cartierele care ar putea beneficia cel mai mult de aceste programe ar fi Aviatori, Bistrița-Lac ți Republicii. Cartierele Aviatori și Republici sunt cvasi-izolate în partea de sud a orașului, lipsite de dotări și spații publice verzi (parc, scuar sau grădină).

Cartierul Bistrița Lac se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește posibilitatea de a acoperi necesarul de parcări rezidențiale și de a oferi spații publice atractive pentru locuitori. Această problemă este agravată și de faptul că rezervele de teren în cartier sunt destul de limitate, o mare parte din spațiile interstițiale fiind în continuare ocupate de locuințe individuale. Din acest motiv, pornirea unui proces de reconfigurare și eficientizare a spațiilor interstițiale reprezintă un aspect esențial pentru a putea satisface nevoia de parcare fără a compromite accesul la spații publice comunitare. Cartierul Bistrița Lac are un potențial deosebit și datorită proximității zonei centrate și legăturii cu malul Bistriței, jucând astfel un rol important în rețeaua de spații publice a orașului.

Programele de regenerare urbană ar trebui constituite sub forma unor intervenții integrate care să vizeze în primul rând optimizarea modului în care spațiul public răspunde nevoilor comunității, dar și eficientizarea energetică și modernizarea fondului construit. Noile spații publice generate ar putea să completeze rețeaua verde existentă, care în momentul de față nu deservește partea de sud a Bacăului.

II. Zonele rezidențiale de expansiune (locuințe individuale), respectiv cartierele Șerbănești, Nordului sau CFR au nevoie în primul rând de reglementări mai precise menite să asigure o dezvoltare urbană echilibrată. Nevoia provine de la faptul că noile dezvoltări, preponderent cu locuințe individuale, nu au inclus și dotările și serviciile socio culturale și economice necesare, motiv pentru care rezidenții acestor zone folosesc serviciile și dotările din centru sau din alte cartiere ale municipiului. Totodată, expansiunea necontrolată, organică, a atras după sine probleme de mobilitate și dimensionare a infrastructurii rutiere și edilitare. Abordarea în cazul acestor cartiere presupune elaborarea unor documentații de urbanism care să asigure dezvoltarea unei trame stradale adecvate unei zone de locuire (inclusiv străzi colectoare).

(II. Zonele rezidențiale dezavantajate prezintă probleme mult mai complexe șt acute în comparație cu celelalte cartiere de locuit. în acest caz, provocările nu se rezumă doar la asigurarea unor condiții de locuit decente, ci implică și o nevoie puternică de regenerare urbană și socială.

0 provocare specifică mediului urban se referă la modul în care utilizatorii lui se deplasează. Pe de-o parte este vorba de nevoia stringentă de a susține modalități de deplasare cu emisii reduse (provocări climatice), iar pe de altă parte este vorba de eficientizarea modului în care infrastructura de transport este utilizată. în prezent, cele mai eficiente mijloace de deplasare, luând în considerare costul și spațiul alocat, sunt transportul în comun și mersul pe jos sau cu bicicleta. Astfel, pentru a putea permite o utilizare eficientă a infrastructurii de transport va trebui extinsa rețeaua de piste și benzi pentru biciclete, alături de creșterea atractivității transportului public.

Un rol important în ceea ce privește mobilitatea urbană este acordat și noțiunii de accesibilitate privită în principal din perspectiva deplasărilor de la reședință către locul de muncă sau dotările de interes cotidian. Astfel, prioritatea va fi asigurarea accesului la servicii de transport public pentru totalitatea rezidenților orașului, dat fiind faptul că cea mai mare parte a infrastructurii rutiere a fost modernizată de-a lungul ultimilor ani. 0 nevoie specifică, foarte stringentă în ceea ce privește accesibilitatea, este dată de insuficiența traversărilor pietonale sau rutiere peste

_

calea ferată și peste râul Bistrița.

Dacă regenerarea urbană și tranziția către o mobilitate durabilă reprezintă necesități pentru o bună funcționare a orașului, atractivitatea zonei centrale intră In categoria elementelor de potențial care odată valorificate contribuie decisiv la competitivitatea orașului la nivel regional și nu numai. Municipiul Bacău este în continuare lipsit de o zonă centrală reprezentativă, bine închegată, care să adune comunitatea. Deși au existat proiecte de revitalizare pe marile bulevarde, nucleul centrat (zona dintre Calea Mărășești, Bdul Unirii și Bdul 9 Mai) este în continuare degradat.

Pietonizarea treptata a acestei zone și transformarea ei într-un spațiu public atractiv pentru evenimente culturale poate lansa un amplu proces de regenerare urbană.

Tot în categoria elementelor de potețial se încadrează și caracterul de oraș sportiv al Municipiului Bacău. Acesta se datorează pe de-o parte dotărilor sportive numeroase (dar aflate preponderent într-un stadiu relativ avansat de degradare), precum și identității orașului, strâns legată de FCM Bacău (Fotbal Club Municipal Bacău). Astfel, pentru a putea tinde către ideea de oraș sportiv, pe termen lung, Municipiul Bacău va trebui în primul rând să își revitalizeze dotările sportive deja existente, în special Stadionul Municipal. De asemenea, este esențială încurajarea sportului de masă, prin evenimente și dotări sportive diverse accesibile publicului larg. Promovarea sportului în rândul publicului larg va contribui atât la starea generală de sănătate a populației, cât și la lărgirea bazei de selecție pentru sportul de performanță. Pe termen lung se va urmări atragerea unor evenimente sportive internaționale.

în ceea ce privește dotările de educație, în cazul infrastructurii de învățământ preuniversitar se remarcă starea necorespunzătoare a clădirilor. Această stare de fapt presupune numeroase proiecte de reabilitare și modernizare, ca de exemplu: moderniza rea/dotarea laboratoarelor, eficientizare energetică prin izolare termică, construirea de săli de sport, modernizarea clădirilor, inclusiv construcția de dotări conexe noi.

Totodată, este de menționat problema învățământului tehnic, unde majoritatea liceelor nu reușesc să obțină un scor total al notelor la testele naționale și la absolvire peste 5. în consecință, sunt necesare măsuri de creștere a calității actului educațional și adaptare a specializărilor conform cerințelor pieței muncii, precum și de încurajare a performanței, fiind important și transferul elevilor și absolvenților pe piața muncii. în acest sens pot fi utilizate ca instrumente platforme integrate de promovare a oportunităților și dialogul instituțional.

în ceea ce privește învățământul universitar, Municipiul Bacău se află printre centrele universitare de talie medie la nivel național, și nu poate concura direct în ceea ce privește numărul de studenți cu Municipiul lași, principalul centru universitar de interes național din regiune. Prin urmare, șansa Municipiului Bacău din punct de vedere al învățământului universitar este de a oferi o serie restrânsă de specializări-cheie care să îi confere unicitate. în acest sens, domeniile cu cel mai ridicat potențial sunt domeniul tehnic și kinetoterapia - complementar, Municipiul Bacău excelează pe plan medical printr-o serie de cabinete private ce oferă facilități unice în Regiunea Nord Est.

Nu în ultimul rând, consumul cultural și accesul populației la instituții și evenimente culturale contribuie la atractivitatea orașului și la îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii săi. Astfel, din punct de vedere strategic, palierul | cultural a fost abordat din două direcții cheie; competitivitate și poziționare la

nivel regional prin evenimente fanion, cât și facilități pentru toate categoriile de public și, astfel, o ofertă culturală diversificată și descentralizată.

Referitor la obiectivele de patrimoniu, acestea fie se regăsesc într-un stadiu avansat de degradare (Casă Memorială Vasile Alecsandri, Vivariul), fie, deși au fost reabilitate (Casa Memorială George Bacovia), nu sunt valorificate și introduse în circuitul urban și cultural.

Astfel, stabilirea proiectelor prioritare și a țintelor a avut în vedere gradul de degradare al clădirilor de patrimoniu și potențialul acestora de a coagula comunitatea în jurul acestora, Soluțiile viitoare propuse trebuie să se concentreze pe reabilitarea și modernizarea clădirilor de patrimoniu și transformarea acestora în catalizatori pentru comunitate. Prin proiecte bine structurate se dorește ca atât muzeele, cât și obiectivele de patrimoniu să dobândească valențe sodo-educative, iar spațiul din jurul acestora să fie folosit pentru a coagula comunitatea, a organiza activități educative și de petrecere a timpului liber.

Nu în ultimul rând, fiecare categorie de vârstă și socială trebuie să aibă acces la activități culturale. Principalele probleme identificate se referă la consumul cultural redus și la concentrarea infrastructurii culturale în zona centrală, fără alternative în cartiere. Mai mult decât atât, pentru creșterea atractivității orașului în rândul tinerilor și menținerea acestora, este nevoie de o diversificare a evenimentelor culturale și alternativelor de petrecere a timpului liber.

în concluzie, deși Municipiul Bacău se află într-un ușor proces de revigorare socio-economică, modul în care acesta decide să își planifice dezvoltarea, mizând pe principalele competențe distinctive și modul în care va aborda problemele descrise prin investiții strategice, integrate, vor constitui factorii decisivi pentru reușita relansării în competiția urbană regională și națională și constituirea unei noi identități.

2.

Necesitatea șl oportunitatea investiției pentru care se aplică

Actualul Plan Urbanistic General a fost aprobat prin HCL 84/13.04 2012 valabilitatea acestuia fiind prelungită prin HCL 53/28.02.2022.

Necesitatea și oportunitatea actualizării Planului Urbanistic General și a Regulamentului local de urbanism aferent Municipiului Bacău este fundamentată pe mai multe categorii de considerente.

în primul rând, în vederea asigurării dezvoltării echilibrate, coerente și durabile a teritoriului național, autoritățile administrației publice locale își armonizează deciziile de utilizare a teritoriului, în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale și descentralizării serviciilor publice.

în al doilea rând, autoritatea publică locală are responsabilitatea dezvoltării armonioase a teritoriului aflat în raza sa de competență. Urbanismul are ca scop principal stimularea evoluției complexe a localităților, prin elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare spațială, durabilă și integrată, pe termen scurt, mediu și lung. Primarul, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-șef din cadrul aparatului de specialitate, are ca atribuții în domeniul urbanismului asigurarea elaborării de planuri urbanistice aflate în competența autorităților publice locale, în conformitate cu prevederile Legii urbanismului.

în contextul legislației specifice care a produs efecte în teritoriul Municipiului Bacău și a unei dinamici urbane accentuate a Municipiului Bacău care s-a manifestat în ultimii ani, a devenit evident că este necesară o actualizare a documentației/reglementărilor existente, astfel încât viitorul Plan Urbanistic General (PUG), care va trebui să devină operațional cât mai curând posibil, să-și fundamenteze propunerile de dezvoltare și organizare spațială a teritoriului pe date reale, actualizate și a previziunilor de dezvoltare corect fundamentate, atât din

punctul de vedere al regimului ocupării terenurilor, precum și din cel al utilizării funcționale a acestora, cu modificarea/adaptarea/corelarea indicatorilor urbanistici aferenți.

Planul urbanistic general în vigoare, aprobat în anul 2012, a înregistrat, de-a lungul perioadei care a trecut, multiple intervenții importante prin intermediul Planurilor Urbanistice Zonale și a Planurilor Urbanistice de Detaliu aprobate, devenind astfel depășit în raport cu noile realități economice și teritoriale ale orașului, ceea ce impune actualizarea acestuia prin păstrarea liniilor directoare ale strategiei anterioare care s-au dovedit corecte, amendarea celor care au fost invalidate sau alterate de evoluția dezvoltării orașului în ultimii ani.

Planul Urbanistic General actualizat va trebui să identifice zonele și sub-zonele în care ar trebui revizuite reglementările din planul anterior și care nu mai corespund nevoilor de dezvoltare identificate, în condițiile asigurării unei dezvoltări durabile a municipiului bazată pe indicatori urbanistici atractivi. în același timp, trebuie prevăzute rezolvări clare pentru cât mai multe din situațiile speciale care apar în oraș. Scopul final al actualizării este eliminarea majorității situațiilor în care se apelează la urbanism derogatoriu.

Planul Urbanistic General va stabili, conform prevederilor legislative în vigoare, zonele construite protejate, reglementările aferente acestora și posibilitatea de detaliere ulterioară prin PUZCP.

în egala măsură, pentru creșterea eficienței activității derulate de administrație este foarte important ca tehnologia informației să fie utilizată la o scară cât mat largă, atât în raport cu cetățenii/beneficiarii serviciilor, cât și cu alte instituții publice. 0 abordare nouă, orientată spre nevoile beneficiarilor - cetățeni și mediul de afaceri, concentrată așadar pe evenimentele de viață, trebuie să înlocuiască abordarea clasică orientată pe instituțiile furnizoare de servicii.

3.

Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local

Proiectul „Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Bacău" este complementar cu proiectele de investiții publice finalizate având în vedere ca în baza PUG-ului și PUZ-urilor realizate au putut fi implementate infrastructuri de mobilitate, regenerare urbană, extinderea și modernizarea infrastructurii de sănătate, educație, spații de agreement și sport, etc., ce îmbunătățesc disponibilitatea, calitatea și relevanța infrastructurii urbane și a dotărilor puse la dispoziția populației Municipiului Bacău.

4.

Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local

fn prezent, la nivelul UAT Municipiul Bacău sunt în curs de actualizare Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, Registrul spațiilor verzi documente strategice și instrumente obligatorii pentru accesarea fondurilor europene în exercițiul financiar 2021-2027.

Titlu proiect: REFORMA - Investiții pentru creșterea capacitatii instituționale si eficienta serviciilor administrației publice locale

Cod SMIS: 136322

Apel: POC A/6 61/2/1/Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP/1/Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP

Obiectivul general al proiectului/Scopul proiectului

Obiectivul general al proiectului este implementarea mecanismelor si instrumentelor strategice de dezvoltare din cadrul Primăriei Municipiului Bacau, prin actualizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbana 2021-2027 si a Planului de Mobilitate Urbana Durabila, prin intermediul unor instrumente modern de management si crearea unui sistem de planificare strategica a dezvoltării locale.

Obiectivele specifice ale proiectului

OS1. Actualizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbana a Municipiului Bacau pentru perioada 2021-2027 cu scopul identificării și rezolvării problemelor comunității, în domeniul economic, de mediu și social, cât ți crearea unei administrații publice eficiente în beneficiul socio-economic al comunității

OS2: Actualizarea Planului de Mobilitate Urbana Durabila, creșterii gradului de dezvoltare urbana echilibrata, integrata și durabila a Municipiului Bacau

OS3. Imbunatatirea cunoștințelor si abilitatilor profesionale pentru personalul din cadrul UAT Bacau in vederea creșterii performantei managementului instituției publice

Titlu proiect: Implementarea unei platforme informatice cu componente BackOffice și front-office ca măsură de simplificare administrativă și optimizare a furnizării serviciilor pentru cetățeni la nivelul Municipiului Bacau

Cod SMIS 126161

Apel : POC A/3 50/2/1 /Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari

Obiectivul general al proiectului

Creșterea eficienței administrative a Primăriei Municipiului Bacău prin implementarea unor sisteme informatice inovative - ca măsuri de simplificare a furnizării serviciilor către cetățeni și mediul de afaceri.

Prin acest proiect se urmărește: implementarea unor sisteme informatice pentru dezvoltarea și creșterea gradului de sofisticare a serviciilor online furnizate către cetățeni, inclusiv prin digitalizarea arhivei la nivelul Primăriei Municipiului Bacău, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivului specific 2.1 al POCA "Introducerea de sisteme ți standarde comune în administrația publica locala ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP".

Implementarea acestui proiect va avea ca efect imbunatatirea proceselor interne ale instituției și serviciile furnizate către cetățeni/mediu de afaceri, contribuind la atingerea obiectivelor Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (SCAP) - H.4 (Soluții IT pentru eficientizarea administrației publice) și II.5 (îmbunătățirea proceselor interne la nivelul instituțiilor publice), 111.1 (Reducerea birocrației pentru cetățeni) și 111,2. (Reducerea birocrației pentru mediul de afaceri), IV. ( Consolidarea capacității administrației publice de a asigura calitatea și accesul la serviciile publice)

5.

Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare

Prezentul proiect este complementar din punct de vedere tehnic și funcțional cu proiectele de investiții propuse de autoritățile publice pentru exercițiul financiar 2021-2027 ce au ca scop dezvoltarea și regenerarea urbană, creșterea accesibilității și îmbunătățirea calității vieții:

R08 Conexiune rutieră Bacău - Letea Veche - A7

Amplasamentul proiectului: Str. Milcov, DC 86, autostrada de centură Bacău, DJ 252 B. Proiectul propune creșterea conectivității prin crearea unei legături rutiere între str. Milcov și rețeaua stradală Letea Veche, inclusiv un pod peste râul Bistrița și canalul de aducțiune U.H.E. Bacău II (2 benzi de circulație rutieră, trotuare și piste pentru biciclete). Legătura identificată urmează a fi continuată până la racordarea cu inelul estic al șoselei de centura, parte din viitoarea A7.

R09 Centura urbana str. Depoului - Gherăiești-rețea stradala UAT Mărgineni (alternativă pentru Ștefan cel Mare/Calea Moldovei)

Amplasamentul proiectului: Str. Depoului, str. Prelungirea Bradului, Calea Moldovei. Prin implementarea acestui proiect se propune realizarea unei artere alternative care sa realizeze conexiuni intre cartierele Miorița și Gherăiești, ca alternativă pentru deplasările care ar utiliza rețeaua stradala existenta.

Implementarea acestui proiect se va realiza în contextul expansiunii din zona

vestică și a lipsei de alternative de circulație fără tranzitarea zonei centrale. Este necesară o alternativă directă viabilă de preluare a traficului pentru axul nord - sud. Această propunere va funcționa drept o centură urbană pentru zona vestică a municipiului, în completarea centurii ocolitoare existente.

6.

Efectul pozitiv previzional prin realizarea obiectivului de investiții

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea cadrului de planificare teritorială prin documente și proceduri simplificate și digitalizate de amenajare a teritoriului, un acces sporit și transparent la documentele de planificare spațială și teritorială. Investiția are în vedere elaborarea în format digital și aprobarea de către factorii decidenți a documentului de planificare; Plan Urbanistic General al Municipiului Bacău.

Obiectivul stabilit prin PNRR de creștere a nivelului de digitalizare a serviciilor publice, va include și introducerea obligativității de realizare a documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului într-un format digital standardizat pe bază de schemă de date, pentru asigurarea interoperabilității în raport cu directivele europene de specialitate (INSPIRE) - publicarea documentațiilor de urbanism realizate în format digital standardizat în platforma digitală urbană de date interoperabile; componentă a platformei naționale Observator Teritorial, asigurând astfel diseminarea informațiilor către cetățeni în mod gratuit.

Efectul pozitiv previzionat în Planificarea Urbană prin actualizarea PUG*ului va fi promovarea unui oraș compact, integrat, multifuncțional, atingerea țintei "orașului în 15 min.”, extinderea zonelor destinate spațiilor verzi și de recreere, conectivitatea clară și punctuală cu UAT*urile vecine.

Mecanismele eficiente de coordonare între autoritățile naționale și cele locale puse în operare după implementarea proiectului vor sta la baza unei transparențe decizionale, a cooperării și sincronizării cu UAT-urile vecine și cel mai important vor fi interfața de interacțiune și consultare cu cetățenii în problematica dezvoltării durabile.

7.

Modul de îndeplinire a condițiilor aferente investițiilor

Documentațiile vor fi elaborate conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu modificările și completările ulterioare și conform ghidurilor prezentate de către MDLPA.

Documentațiile de urbanism actualizate vor asigura corelarea cu Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) și vor cuprinde măsuri pentru tranziția verde și pentru siguranța rutieră.

Digitalizarea serviciilor publice adicente, care se bazează pe documentațiile de amenajarea teritoriului și de urbanism (PUG, PUZ) va conduce la o diminuare a termenelor aferente procesului de emitere a o serie de avize/acorduri/autorizații, o mai buna corelare dintre modul de utilizare a terenurilor și mobilitatea urbană pentru limitarea congestiilor în trafic și implicit a poluării și pentru creșterea siguranței în trafic.

Administrațiile publice, inclusiv Municipiul Bacău, oraș reședință de județ important din regiunea Moldovei, trebuie să furnizeze servicii publice digitale interoperabile, personalizate și ușor de utilizat.

în actualizarea în format GIS a Planului Urbanistic General vor fi promovate printre altele infrastructura verde, albastră, soluțiile eficiente energetic și vor fi integrate aspectele privind necesitățile de adaptare sau nivelul de rezidență ta riscurile fizice legate de climă în concordanță cu eforturile de adaptare la nivel local.

Investiția nu are un impact previzibil semnificativ asupra obiectivului de mediu privind protecția și refacerea biodiversității și ecosistemelor, luând în considerare efectele directe și efectele indirecte de pe parcursul implementării. Documentația PUG va integra suprafețele cu regim special de protecție, zone sensibile din punctulde vedere al biodiversității (rețeaua de arii protejate Natura 2000, siturile naturale înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO și principalele zone de

biodiversitate, precum și alte zone protejate etc).

8.

Descrierea procesului de implementare

Valoarea maximă eligibilă a proiectului „Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Bacău" conform plafonului impus prin Componenta 10, Investiția 1.4 Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, este de 647.000,00 euro fără TVA, respectiv de 3.184.986,90 lei fără TVA.

Graficul de elaborare a documentației prevede următoarele etape:

Etapa

Durata

Secțiune

Livrabile aferente

Etapa 1 Faza 1

5 (cinci) luni

Studii de fundamentare Actualizarea suportului topografic pentru PUG

Actualizarea suportului topografic existent pentru PUG, conform legislației în vigoare

Faza 2

4 (patru) luni

Studii de fundamentare

Volumul care cuprinde partea scrisă și desenată a studiilor de fundamentare Raport de sinteză privind studiile de fundamentare

Procesul de consultare publică a documentației

Rapoarte individuale privind sesiunile de informare și consultare publică desfășurate în Etapa 1;

Raport de sinteză privind procesul de informare și consultare publică desfășurat în Etapa 1.

Etapa 2

9 (nouă) luni

Planul urbanistic general Forma propusă spre avizare

Volumul care cuprinde piesele scrise coprespunzătoare Secțiunii 2: Memoriul de sinteză și Memoriul general Volumul care cuprinde piesele scrise corespunzătoare Secțiunii 2: Regulamentul local de urbanism;

Piesele desenate în conformitate cu prevederile Secțiunii 2

Procesul de consultare publică a documentației

Rapoarte individuale privind sesiunile de informare și consultare publică desfășurate în Etapa 2;

Raport de sinteză privind procesul de informare și consultare publică desfășurat în Etapa 2.

Administrarea documentației

Raport privind optimizarea fluxurilor de lucru în cadrul Direcției Urbanism -scenarii propuse;

Varianta draft a Ghidului de utilizare a documentației de actualizare a Planului Urbanistic General.

Etapa 3

9 (nouă) tuni

Revizuire și completare părți ale PUG din etapa 2/avizare/Documentații tehnice de avizare

Documentațiile tehnice necesare obținerii avizelor de la instituțiile/comisiile abilitate;

Raport de sinteză privind introducerea prevederilor avizelor obținute în documentația de actualizare a Planului Urbanistic General;

Efectuare ridicare topografică detaliată pentru zonele de modificare a intravilanului precum și a zonelor care se modifică semnificativ față de prevederile actualului PUG, stabilite în etapa 2, recepția întregii documentații de către OCPI Bacău

Etapa 4 Faza 1

3 (trei) luni

Procesul de consultare publică a documentației

Rapoarte individuale privind sesiunile de informare și consultare publica desfășurate;

Raport de sinteză privind procesul de informare și consultare publică desfășurat.

Faza 2

6 (șase) iuni

Actualizarea Planului Urbanistic Generat Forma finală, avizată

Volumul care cuprinde piesele scrise corespunzătoare Secțiunii 2: Memoriul de sinteza și Memoriul general, în varianta actualizată, cu efectuarea tuturor modificărilor impuse de procedurile de autorizare;

Volumul care cuprinde piesele scrise

corespunzătoare Secțiunii 2: Regulamentul local de Urbanism, în varianta actualizată, cu efectuarea tuturor modificărilor impuse de procedurile de autorizare;

Piesete desenate în conformitate cu prevederile Secțiunii 2: în varianta actualizată, cu efectuarea tuturor modificărilor impuse de procedurile de autorizare.

Transpunerea documentației de urbanism într-un format digital standardizat pe bază de schemă de date pentru asigurarea interaperabilității în raport cu directivele europene de specialitate (INSPIRE).

Faza 3

în paralel cu Faza 1

Administrarea documentației

Raport privind implementarea scenariilor de optimizare a fluxurilor de lucru, respectiv a pachetelor software dedicate acestui demers;

Varianta finală a Manualului de utilizare a documentației de actualizare a Planului Urbanistic General;

Raport privind desfășurarea programului de instruire a personalului implicat în administrarea și implementarea documentației de actualizare a Planului urbanistic general al municipiului Bacău. Publicarea Documentațiilor de urbanism realizare în format digital standardizat în platforma digitală urbană de date interoperabite; componentă a platformei naționale Observator Teritorial, asigurând astfel diseminarea informațiilor către cetățeni în mod gratuit.

9.

Alte informații

-