Hotărârea nr. 104/2022
Hotărâre privind aprobarea ”Reactualizării strategiei de alimentare cu energie termică a municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”.privind aprobarea “Reactualizării strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”
Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință ordinară la data de 31.03.2022 potrivit art. 133 alin. 1 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Având în vedere:
-
- Referatul nr. 125889 din 21.03.2022 înaintat de către Direcția Tehnică - Dezvoltare Strategică și Programe, prin care se solicită “Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”;
-
- Procesul-Verbal de Recepție nr. 125867/21.03.2022, prin care s-a realizat recepția serviciilor de asistență tehnică pentru elaborarea "Reactualizarea Strategiei de termoficare din Municipiul Bacău până la nivelul anului 2033”, aferente contractului nr. 164885/666/28.09.2021;
-
- Avizul C.T.A. favorabil nr. 28/15.03.2022, al S.C. Thermoenergy Group S.A. Bacău, referitor la documentația “Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”;
-
- Contractul de servicii nr. 164885/666/28.09.2021, încheiat între Municipiul Bacău, în calitate de Achizitor și S.C. ATH ENERG S.R.L., în calitate de Prestator;
-
- Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 126060/ 21.03.2022;
-Raportul Direcției Juridice înregistrat cu nr. 126061/1/21.03.2022;
-
- Raportul Direcției Tehnice - Dezvoltare Strategică și Programe înregistrat cu nr. 126061/2/ 21.03.2022;
-
- Avizele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 170/29.03.2022 al Comisiei de specialitate nr. 1, nr. 172/30.03.2022 al Comisiei de specialitate nr. 2, nr. 159/30.03.2022 al Comisiei de specialitate nr. 3, nr. 173/30.03.2022 al Comisiei de specialitate nr. 4 și nr. 194/30.03.2022 al Comisiei de specialitate nr. 5;
-
- Prevederile art. 8 alin. (1) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/14.07.2006, cu modificările și completările ulterioare;
-
- Prevederile art. 3 alin. (1) - alin. (3) din Legea nr. 196/12.07.2021, pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică și pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
în temeiul art. 129 alin. (2) lit. d) și alin. (7) lit. n) și art. 139 alin. (3) lit. a) și alin. (5) din OUG 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE:
Art.l. - Se aprobă “Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”, conform Anexei, parte integrantă a prezentei hotărâri.
Art.2. - Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Direcția Tehnică - Dezvoltare Strategică și Programe.
Art.3. - Hotărârea va fi comunicată Primarului Municipiului Bacău, Direcției Tehnice -Dezvoltare Strategică și Programe, Direcției Economice, Unității Municipale de Monitorizare a Calității Serviciilor Publice și operatorului S.A.C.E.T. - S.C. Thermoenergy Group S.A. Bacău.
Art.4. - Prin grija Secretarului General al Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.
N.O.P..B.S./O.R.A./EX.1/DS.I-A-1
ROMANIA
JUDEȚUL BACAU
CONSILIUL LOCAL BACAU
ANEXA
LA HOTARAREA NR. DIN 31.03.2022
COMUNA CU PROIECTUL DE HOTARARE NR.
126057/21.03.2022
“Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”
CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITA SECRETARUL GENERAL AL MUN. BA Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxx
DIRECTOR EXECUTIV DIRECȚIA TEHNICĂ Xxxxxx Xxxxxx Xxxxxxxx
DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT DEZV. STRATEC^Â Șl PROGRAME Camelia ROȚARU COLOMBO
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Reactualizarea Strategie de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 Martie 2022
Realizator
SC A TH energ SRL, București
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
pag. 2 |
CUPRINS
Scopul lucrăriL..............
Capitolul 1. Situația actuală a SACET al Municipiului Bacău
-
1.1. Dale geo-climatice ale Municipiului Bacău.....
-
1.2. Date privind accesibilitatea...................................................................................
-
1.3. Dezvoltare administrativă .
-
1.4. Prezentarea generală a SACET.....................
-
1.5. Situația juridică a ansamblului SACET.................................
-
1.6. Investiții realizate până în prezent pentru modernizarea SACET Bacău ................18
Capitolul 2. Condiții și restricții în stabilirea strategiei focale de alimentare cu energie termică....20
-
2.1. Politica UE în domeniul energie - mediu..................... „...20
-
2.2. Politica națională în domeniul energie - mediu.............
-
2.3. Legislația UE în domeniul energie - mediu.................................. ...........28
-
2.4. Legislația națională în domeniul energie - mediu..........
-
2.4.1 Legislația generala în domeniul energiei.......................................... .....31
-
2.4.2 Legislația în domeniul mediului..........................,
-
2.4.3 Legislația în domeniu! alimentării cu energie termică
-
2,5. Structura pieții de energie electrică din România............... .......37
-
2.6. Structura pieții de energie termică din România,
-
2,7. Programe de finanțare a proiectelor energetice.................................................... .....40
-
2.7.1 Programe de finanțare Green Deal.....................
-
2.7.2 Pianul Național de Redresare și Reziliențâ țPNRR} al României - sectorul
Energie...........................................
-
2.7.3 Fondul de modernizare............................................
-
2.7.4 Programul Termoficare................
-
2.7.5 Programul Operațional Infrastructură, Axa prioritară 7, Obiectivul 7.1 -Creșterea eficienței energetice în sistemele centralizate de transport și
distribuție a energiei termice în orașele selectate............. ...
-
2.7.6 Programul de finanțare a proiectelor de reabilitare termică a clădirilor....................48
-
2.7,7 Fondul Român pentru Eficiența Energiei......
-
2.8. Resurse regenerabile de energie disponibile la nivelul municipiului Bacău
-
2.8.1 Potențialul energiei solare ..,..
-
2.8.2 Potențialul eolian......................
-
2.8.3 Potențialul geotermal.........
-
2.8.4 Deșeuri municipale ......
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 3
contract nr. 164885/666
-
2.8.5 Producerea și utilizarea hidrogenului.......„............................................................ 66
Capitolul 3. Analiza diagnostic tehnică, economică și de mediu a SACET pe anul 2019 și 2020.74
-
3,1. Date tehnice ale centralei de cogenerare.....
-
3.2. Costuri anuale ale SACET și ansamblul CT ............................................. .....77
-
3.2.1 Costuri anuale ale SACET...........................................
-
3.2.2 Costuri anuale ale ansamblului CT ........................
-
3,3 Analiza SACET din punctul de vedere al reglementărilor de mediu....,.,,,......
Capitolul 4. Situația proiectelor de reabilitare termică a clădirilor tip condominiu - blocuri de locuințe - și instituții publice aflate în subordinea autorității locale
-
4.1. Clădiri tip condominiu...,.,.,.
-
4.2, Clădiri Instituții publice...........
-
4.3. Recomandări generale cu privire la reabilitarea termică a clădirilor.......
Capitolul 5. Analiza consumului de căldură pentru încălzire și apă caldă de consum pentru anii 2019, 2020
-
5.1 Profilul de consum ia nivelul sursei
-
5,2 . Analiza la nivelul consumatorilor,....................... ...
-
5.2.1 Analiza la nivelul ansamblului consumatorilor
-
5.3.1 Analiza consumului de energie termică destinată populației.................................99
Capitolul 6. Evoluția consumului de energie termică............... „,......„101
-
6.1. Ipoteze privind evoluția consumatorilor din SACET.................................. .............101
-
6.2. Evoluția consumului de energie termică.........
Capitolul 7. Contexiut privind propunerea planului de măsuri pentru atingerea obiectivelor prin prezenta strategie...............................................
Capitolul 8. Soluțiile de dezvoltare/modernlzare pentru actualul SACET
-
8.1. Analiza SWOT a SACET
-
8.2. Scenarii privind alimentarea cu energie termică a Municipiului Bacău......
-
8.3. Soluții de modernizare a SACET .......
Capitolul 9, Masuri pe termen scurt, mediu și lung.........
-
9.1. Proiecte de investiții și măsuri necesare......,,,,............................. ...131
-
9.2. Măsuri de tip administrativ și organizatoric
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 4
contract nr, 164885/666
Anexe
Anexa 1 - Situația echipamentelor din sursa aflată în operarea SC Thermoenergy SA
Anexa 2 - Curba clasată a sarcinii termice în perioada 2019-2020
Anexa 3 - Autorizații de mediu pentru instalațiile de ardere
Anexa 4 - Date cu privire la RTP, PT, RTS
Anexa 5 - Investiții
Anexa 6 - Investiții CT
Anexa 7 - Rețele sec POS - ultima 19.03.21
Anexa 8 - Date de operare ale centralei cogenerare
Anexa 9 - Date de operare privind sistemul de transport și distribuție
Anexa 10 - Date economice
Anexa 11 - Consum CT
Anexa 12 - Apartamente branșate la CT
Anexa 13 - Date economice aferente CT
Anexa 14 - Cantități de energie termică facturate la consumatori
Anexa 15 - Lista cu potențialii viitori consumatori ai SACET
Plan de încadrare în zonă
Abrevieri
acc - apă caldă de consum
AIM - Autorizație integrată de mediu
CAF - Cazan de apă fierbinte
CCG - Centrală de Cogenerare
CCTG - grup ciclu combinat abur-gaze de ardere
DALI - Documentație de avizare a lucrărilor de intervenție
IA - instalație de ardere
ICG - Instalație de cogenerare inc - încălzire
MAI - Motor cu ardere internă
MDLPA - Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag 5 |
|
contract nr. 164885/666 |
OUG - Ordonanță de Urgență
POIM - Program operațional infrastructură mare
PTh - Proiect tehnic
RTS - Rețete Termice Secundare sau de distribuție
SACET - Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică
SF - Studiu de Fezabilitate
SPF - Studiu de prefezabilitate
TA - Turbină cu abur
TG - Turbină cu gaze
DAT - Unitate Administrativ Teritorială
VLE - valori limită ale emisiilor
Numerotare tabele: nr. capitol. număr tabel, ex tabelul 2.1 - tabelul 1 din capitolul 2
Numerotare figuri: nr. Capitol.a, b,........, ex fig 1 .a - fig. a din capitolul 1
Format numere: . * separator zecimale
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 6 |
|
contract nr. 164885/666 |
Scopul lucrării
în sensul general, strategia reprezintă un plan de acțiune pentru atingerea unor obiective pe o anumită durată de timp.
Realizarea unei strategii este condiționată de cunoașterea concretă a două elemente esențiale:
-
• Situația existentă la momentul stabilirii obiectivelor.
-
• Obiectivele urmărite.
Strategia conturează modul de acțiune pentru atingerea obiectivelor, plecând de la o situație prezentă, ținând seama de orizontul de timp, resursele disponibile, resursele necesare și restricțiile existente.
Scopul prezentei strategii este de a oferi un set de obiective și acțiuni pe termen scurt, mediu și lung în activitatea de management a serviciului public de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău.
Obiectivele acestei strategii sunt:
-
• Asigurarea continuității, calității și siguranței alimentării cu energie termică a populației;
-
• Creșterea eficienței în alimentarea cu energie termică a populației;
-
• Modernizarea și extinderea SACET în condiții de eficiență utilizând fonduri proprii, fonduri atrase și fonduri europene;
-
• Decarbonarea sistemului de încălzire / răcire, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul municipiului Bacău.
II
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 7 |
|
contract nr. 164885/666 |
Capitolul 1. Situația actuală a SACET al Municipiului Bacău
-
1.1. Date geo-climatice ale Municipiului Bacău
Municipiul Bacău, este reședința județului cu același nume și se află în Nord-Estul țării, în partea centra l-vestică a Moldovei, pe râul Bistrița la 9 km nord-est de confluența râurilor, Șiret și Bistrița, - v. fig. 1.a
Unitățile majore de relief care mărginesc orașul sunt Subcarpații Moldovei în partea de vest și Podișul Moldovei în partea de est.
Orașul este marcat de existența a patru trepte majore de relief: prima este formată din albia majoră a Bistriței și a Șiretului 150-155 m, a doua terasă de 160-165 m, unde se găsește cea mai mare parte a localității, a treia 180-190 m și ultima 200250 m.
Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, datorat acțiunii unui complex de factori naturali
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 8 |
|
contract nr. 164885/666 |
(circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea globală, poluarea atmosferei).
Temperatura medie anuală este de cca. 10°C, cu variații semnificative în perioadele de iarnă, respectiv vară. în perioada de iarnă, temperatura medie este cca. 3.3°C cu minime până la -13°C, iar în perioada de vară cca. 21 °C cu maxime de cca. 35°C-v. fig 1.b.
meteoblue
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m2/an, existând diferențe între sezonul cald (82.8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie).
Aversele sunt frecvente în lunile iunie-iulie - v. Fig. 1 .b.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 9 |
|
contract nr. 164885/666 |
Fig. 1,c prezintă valorile orare ale temperaturii, extrase și prelucrate din baza de date PVGIS pentru Bacău pentru un an denumit Typical Meteorological Year, disponibilă la adresa https://re.jrc.ec.europa.eu/pvq tools/en/tools.html.
PVGIS (Photovoltaic Geographical Information System ) este o aplicație web dezvoltată și întreținută de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene care permite utilizatorului să obțină date despre radiația solară și producția de energie a unui sistem fotovoltaic (PV), în orice locație din Europa, Africa și unele țări din Asia.
Aplicația pune la dispoziția utilizatorului instrumentele interactive care permit evaluarea sistemelor fotovoltaice conectate la rețea, a sistemelor fotovoltaice neconectate la rețea, dar si date lunare, zilnice, orare ale radiației solare, temperaturii, vitezei vântului, etc.
Typical Meteorological Year (TMY) este un set de date meteorologice cu valori pentru fiecare oră dintr-un an pentru o anumită locație geografică. Datele sunt selectate din datele orare într-o perioadă de timp mai lungă (în mod normal 10 ani sau mai mult).
TMY este generat în PVGIS pe baza unei proceduri standard conf. ISO 159274.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag.10 |
|
contract nr. 164885/666 |
Din punctul de vedere al condițiilor standard care se iau în calcul la estimarea necesarului anual de căldură pentru încălzire al clădirilor, muncipiul Bacău are următoarele caracteristici:
-
- temperatura exterioară minimă convențională tg = -18°C;
-
- valoarea de calcul a vitezei vântului, v°=4.5 m/s;
-
- numărul de grade zile ale perioadei de încălzire, Nz = 3442 (pentru o temperatură de începere/ încheiere a perioadei, ca valoare medie zilnică în trei zile calendaristice consecutive t* =+12°C, conf. SR 4839/2014;
-
- durata perioadei de încălzire n = 190 zile pe an, adică 4560 ore / an (pentru t* =+12°C);
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 11
contract nr. 164885/666
-
1.2. Date privind accesibilitatea
Din punctul de vedere ai accesibilității, Municipiul Bacău este situat ia intersecția mai multor căi de comunicație terestră și aeriană. Municipal se află la 302 km distanță față de Municipiul București, 130 km față de Municipiul lași și 400 km față de Portul Constanta. 1
La nivelul infrastructurii rutiere, Bacăul este traversat pe direcția nord-sud de drumul european E85 (DN15) care face legătura între Municipiul București și nordul țării, de drumul național DN 2F care face legătura cu municipiul Vaslui spre Est și de drumul național DN11 (E577) care facilitează conexiunea cu Municipiul Brașov. DN 15 face legătura cu municipiul Piatra Neamț si cu centrele de interes turistic din zonă, iar legătura cu orașele Moinești și Comănești se face pe drumul național DN 2G.
Bacăul dispune de un aeroport internațional (Aeroportul Internațional “George Enescu”) ce asigură curse regulate către diferite destinații naționale și europene- Fig. 1.d.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până ia nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag.12 |
|
contract nr. 164885/666 |
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 13 |
|
____________________contract nr. 164885/666____________________ |
-
1.3. Dezvoltare administrativă
Suprafața municipiului este de 43 km2, iar populația este de 144.307 de locuitori (2011).
(sursa: https://ro. wikipedia. orq/wiki/Bacău)
DEZVOLTARE ADMINISTRATIVĂ
România este alcătuită din 8 regiuni de dezvoltare (fără statut administrativ la momentul actual), zone metropolitane, 41 de județe, 103 municipii, 217 orașe, 12366 localități rurale.
Cele 8 regiuni de dezvoltare (Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru, București-llfov) au fost create în anul 1998 prin Legea Legea nr. 151/1998 a dezvoltării regionale, modificată prin Legea nr. 315/2004.
Județul Bacău se află în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est - care grupează județele Bacău, Botoșani, iași, Neamț, Suceava și Vaslui, conform prevederilor legii 315/2004.
înființarea lor s-a realizat prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS II (a din UE. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. Deasemenea, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la UE, în 2007.
-
<s Mențiuni privind nivelurile NUTS:
NUTS este un nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică instituit ia nivelul UE.
Definiția unităților teritoriale se bazează pe unitățile administrative existente în statele membre. O unitate administrativă desemnează o zonă geografică pentru care o autoritate administrativă este abilitată să ia decizii administrative sau strategice, în conformitate cu cadrul juridic și instituțional al statului membru în cauză.
Praguri
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 14 |
|
contract nr. 164885/666 |
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este determinat pe baza unor praguri demografice:
Nivel Minim Maxim NUTS I 3 milioane 7 milioane NUTS II 800000 3 milioane NUTS III 150000 800000
Zonele metropolitane în România au fost reglementate prin Legea 351 din 2001. O zonă metropolitană este o zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (Capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri.
Prima zonă metropolitană constituită în România a fost Zona Metropolitană lași la data de 8 aprilie 2004, aceasta cuprinzând municipiul lași și 13 comune din jurul acestuia.
Municipiul reședință de județ Bacău este considerat, ca fiind conform Legii 351/ 2001, în rândul celor 11 localități urbane de rangul I, cu un număr de locuitori la 1 ianuarie 1999 de 210469. Conform recensământului din 2011, populația Bacăului a ajuns la 144.307 locuitori, (sursa: https://zmbacau.ro/zona-metropolitana)
Pentru o dezvoltare echilibrată a teritoriului național și regional, pornind de la nevoia conturării unor teritorii ce polarizează populația și activitățile economice într-o structură coezivă, a luat naștere Zona Metropolitană Bacău, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară din care fac parte în prezent, pe lângă municipiul Bacău, orașul Buhuși și 22 comune limitrofe însumând o populație de cca 241619 locuitori.
Ca mărime demografică, aceasta este a doua la nivelul regiunii după Zona Metropolitană lași (peste 403572 de locuitori), fiind urmată de Zona Metropolitană Suceava (aproximativ 167095 de locuitori) și Zona Metropolitană Botoșani (aproximativ 143193 de locuitori).
(sursa: Romania Catching-Up Regions-lnterjurisdictional Cooperation Models, Anexa 1
https://documents1.worldbank.org/curated/en/338051580282390068/pdf/Romania-Catching-Up-Regions-Interjurisdictional-Cooperation-
Models.pdf?fbclid=lwAR1iSS1taXjlZncB6GKRFqqimyeJ6aUivBL8-v4E7FiUJ0_1o1WjktM3bns
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 15 |
|
____________________contractor, 164885/666____________________ |
-
1.4. Prezentarea generală a SACET
Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), are următoarele componente principale, conf. Anexa 1 și Anexa 4:
-
• sursa de producere a energiei termice:
-
- CET Bacău I - Chimiei;
-
- CET Bacău II - Letea;
-
• rețele termice de transport - asigură transportul energiei termice între sursă și punctele termice - 36.89 km traseu;
-
• punctele termice - în prezent 55, asigura transferul energiei termice între agentul primar și agentul secundar;
-
• module termice - în prezent 58, asigură transferul energiei termice între agentul primar și agentul secundar;
-
• rețele termice de distribuție - asigură distribuția energiei termice de la punctele termice și centralele termice de cvartal către consumatorii finali - 92.44 km traseu ciruite încălzire, 90.81 km conductă alimentare acc și 90.04 km conductă recirculare acc;
Pe lângă SACET prezentat mai sus, la nivelul municipiului Bacău există un ansamblu de 7 centrale termice de zonă (CT 2 Miorița, CT 3 Miorița , CT Grup Școlar, CT 3/5 Dr. Aroneanu, CT Parc 1, CT Prefectura, CT Bistrița), cu rețeie proprii de distribuție pentru încălzire și acc.
Sursa de producere a energiei temice este compusă din următoarele echipamente aflată în funcțiune - v. tabelul 1.1, conf. Anexa 1.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
pag. 16 |
Componența sursei de producere a energie termice
Tabelul 1.1
|
Denumirea echipamentului |
Tipul și caracteristicile tehnice nominale |
Caracteristicile tehnice reale (datorită stării tehnice) |
Anul punerii în funcțiune (PIF) |
Anul ultimei reparații capitale (RK) |
Ore de funcționare de PIF la 31.12.2020 |
Ore de funcționare de la ultima RK până la 31.12.2020 |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
|
Cazane utilitare (utilizate ca sursa de abur pentru instalația de degazare) | ||||||
|
Cazan de abur nr. 1 |
ICI Caldae 10 t/h, 12 bar, 250 C |
9 t/h, 12 bar, 250 C |
2013 |
2019 |
12131 |
3067 |
|
Cazan de abur nr. 2 |
ICI Caldae 10 t/h, 12 bar, 250 C |
9 t/h, 12 bar, 250 C |
2013 |
2020 |
13853 |
1741 |
|
Grupul cu ciclu combinat | ||||||
|
Turbina cu abur |
EKOL, 3.7 MWe |
3.7 MWe |
2017 |
- |
13302 |
- |
|
Cazan recuperator de abur cu ardere suplimentară |
EKOL, 20 t/h, 50 bar, 445 C |
20 t/h, 50 bar, 445 C |
2017 |
- |
13679 |
- |
|
Turbina cu gaze |
Kawasaki, 7.8 MWe |
7.8 MWe |
2017 |
- |
13558 |
- |
|
Grup cu turbina cu gaze și cazan recuperator | ||||||
|
Cazan recuperator de apă fierbinte |
OHL 22 MWt |
22 MWt |
2008 |
- |
71061 |
- |
|
Turbina cu gaze |
Solar, Titan 130 S, 14 MWe |
14 MWe |
2008 |
2014 |
62671 |
32669 |
|
Cazan de vârf |
LOOS, 3 MWt |
3 MWt |
2008 |
- |
5289 |
- |
|
Cazane de abur și apă fierbinte | ||||||
|
Cazan de abur industrial |
Babcock, 100 t/h |
50 t/h. 16 bar, 250-280 C |
1996 |
2010 |
66896 |
5930 |
|
Cazan de apă fierbinte |
CAF, 100 Gcal/h |
90 Gcal/h |
2014 |
- |
15783 |
- |
Tabelul 1.2 prezintă AIM pentru instalațiile de ardere, cu restricțiile impuse și perioada pe valabilitate, conf. Anexa 3.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 17 |
|
contract nr. 164885/666 |
Autorizații de mediu pentru instalațiile ardere
Tabelul 1.2
|
Denumirea |
Data expirării autorizației |
Restricții prevăzute în autorizație |
|
AIM 2/31.01.2013 - amplasament Chimiei |
31.01.2023 |
VLE NOX IMA 2 (CAI) -100mg/Nmc din 01,01.2023 (funcționare pe gaz natural) |
|
AIM 3/27.10.2017 - amplasament Letea |
27.10.2027 |
VLE NOX IMA 3 (CAF) -100mg/Nmc din 01.01.2023 (funcționare pe gaz natural) |
|
AM 265/07.12.2011 - CT Grup Școlar Anghel Saliqny |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr. 1/23.09.2021 de prelungire a valabilitati!) |
- |
|
AM 266/07.12.2011 -CT3 Miorița |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr.2/23.09.2021 de prelungire a valabilitati!) |
- |
|
AM 267/07.12.2011 - CT Prefectură |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr.3/23.09.2021 de prelungire a valabilității) |
- |
|
AM 268/07.12.2011 -CT3/5 Mihai Viteazu |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr.4/23.09.2021 de prelungire a valabilitatii) |
- |
|
AM 269/07.12.2011 - CT Bistrița |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr.5/23.09.2021 de prelungire a valabilitatii) |
- |
|
AM 270/07.12.2011 - CT Miorița 2 |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr.6/23.09.2021 de prelungire a valabilitatii) |
- |
|
AM 271/07.12.2011 - CT Parc I |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr.7/23.09.2021 de prelungire a valabilitatii) |
- |
Capacitățile disponibile în prezent pentru producerea energiei termice sunt: TG - 22 MWt, grup ciclu combinat - 14 MWt, cazan LOOS - 3 MWt, CAF - 105 MWt acestea totalizând 144 MWt.
Cele două cazane a câte 10 /h având o capacitate termică totală instalată 17 MW sunt utilizate ca sursă de abur pentru instalația de degazare.
Se constată că începând cu anul 2023, CAF-ul va trebui să se conformeze cu valorile limită pentru NOx, ceea ce presupune fie scoaterea acestuia din funcțiune, fie reabilitarea acestuia pentru a-l aduce la parametrii tehnici nominali și conformarea la VLE. In cazul menținerii acestuia în funcțiune, conform datelor puse la dispoziție de Thermoenergy Group S.A., acesta trebuie reparat de urgență în cursul anului 2022 datorită stării tehnice precare în care se află.
Ca urmare, este necesar și obligatoriu ca în 2022 să fie reabilitat / modernizat CAF-ul actual, sau să se achiziționeze un echipament (CAF) nou care să intre în funcțiune în 2023.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag.18 |
|
contract nr. 164885/666 |
-
1.5. Situația juridică a ansamblului SACET
Ansamblul SACET se află în proprietatea municipiului Bacău având ca operator SC Thermoenegy Bacău SA.
Thermoenergy Group S.A. Bacău asigură operarea sistemului compus din centrala de cogenerare, rețelele de transport a energiei termice sub formă de apă fierbinte, punctele termice și rețelele de distribuție aferente precum și a ansamblului celor 7 CT cu rețelele de distribuție aferente.
-
1.6. Investiții realizate până în prezent pentru modernizarea SACET Bacău
în cadrul proiectului „Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană - etapa f’, s-au reabilitat rețelele de distribuție în proporție de 50% din întreaga rețea de distribuție a orașului. T J
Din totalul rețelelor termice de transport, până în prezent s-au reabilitat cca. 30%.
Prin realizarea proiectelor finanțate prin POS Mediu (2007-2013) Axa 3 „Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană”, s-au realizat următoarele proiecte de investitții:
-
- retehnologizarea cazanului de apă fierbinte CAF 100 Gcal/h din CET Bacău II Letea;
-
- instalarea unui nou grup de cogenerare cu ciclu combinat gaze-abur de 10.95 MWe în CET Bacău I Chimiei;
-
- s-a trecut în conservare grupul energetic de 50 MW pe lignit și la închiderea depozitului de zgură și cenușă din satul Ruși Ciutea, comuna Letea Veche;
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până ia nivelul anului 2033”
Data: 03.2022 Rev. 1
pag.19
contract nr. 164885/666
-
- s-au reabilitat 8 tronsoane aferente rețelelor termice de transport cu lungimea de 14.721 km și 11 Puncte termice cu rețelele de ditribușie aferente, cu o lungime totală de 14.03 km.
Proiectele de investiții realizate până în prezent, în SACET, însumează o valoare de 73 099 485 EURO.
In perioada 2014-2015, prin POS Mediu - etapa II, Municipiul Bacău a accesat programul pentru reabilitarea a trei tronsoane de rețea de transport, lucrare care este in faza de elaborare Studiu de fezabilitate și aprobare de către Ministerul Mediului.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău* până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 20 |
|
contract nr. 164885/666 |
Capitolul 2. Condiții și restricții în stabilirea strategiei locale de alimentare cu energie termică
2.1. Politica UE în domeniul energie - mediu
Provocările actuale care generează o nouă abordare a legislației energie-mediu sunt:
o Schimbările climatice.
o Criza generată de pandemia COVID-19 sau criza COVID-19.
Schimbările climatice sunt cea mai mare provocare a vremurilor noastre, dar și o oportunitate de a construi un nou model economic.
UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Realizarea acestui obiectiv va necesita o transformare a societății și a economiei Europei, care va trebui să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor, justă și echilibrată din punct de vedere social.
ACORDUL DE LA PARIS
Acordul de la Paris este primul document cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice, care impune obligații juridice tuturor părților pentru realizarea obiectivului de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2’C față de nivelul din perioada pre-industrială (1990), avându-se în vedere eforturi suplimentare pentru ca această limită să fie de 1.5‘C.
Contribuția UE și a statelor sale membre pentru realizarea obiectivelor Acordului de la Paris este reprezentată de obiectivul neutralității climatice până în 2050, respectiv de ținta de reducere, ia nivelul anului 2030, a emisiilor interne UE de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de 1990 (Concluziile Consiliului European din decembrie 2020).
In anul 2019, UE a lansat Pactul Verde European sau Green Deal, prin care ișî dorește să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 21 |
|
contract nr. 164885/666 |
CE ESTE PACTUL VERDE EUROPEAN
Pactul verde este noua strategie de creștere a UE, care urmărește să plaseze Europa pe calea transformării într-o societate neutră din punct de vedere climatic, echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă.
Hidrogenul este pilonul de bază în Programul Green Deal.
Gazul natural va rămâne un combustibil de tranziție în perioada 2020-
2030 dar în condiții restrictive.
Acțiunile necesare pentru atingerea obiectivelor Green Deal:
o Investiții în tehnologii ecologice.
o Transport public / privat mai puțin poluant.
o Decarbonizarea sistemului energetic.
Un an mai târziu, în decembrie 2020, Consiliul European și-a confirmat angajamentul față de tranziția verde a UE. Liderii UE au aprobat un nou obiectiv obligatoriu al UE de reducere internă netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 în comparație cu nivelurile din 1990, ceea ce reprezintă o creștere față de obiectivul de reducere a emisiilor cu cel puțin 40 % până în 2030 care fusese convenit în 2014.
în iulie 2021, Comisia a prezentat pachetul Fit for 55 (Pregătiți pentru 55) -un set de propuneri și inițiative prin care se urmărește revizuirea și actualizarea legislației UE în vederea alinierii acesteia la obiectivele climatice ale UE pentru 2030 si 2050.
Ce include pachetul?
Pachetul legislativ Fit for 55 include următoarele propuneri legislative și inițiative de politică:
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Brw." . — Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 22 |
|
contract nr. 164885/666 |
-
• revizuire a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), inclusiv extinderea acestuia la transportul maritim, revizuirea normelor privind emisiile generate de aviație și instituirea unui sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru transportul rutier și clădiri
-
• revizuire a Regulamentului privind partajarea eforturilor în ceea ce privește obiectivele de reducere ale statelor membre în sectoarele din afara EU ETS
-
• revizuire a Regulamentului cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF).
LULUCF - Land Use, Land-Use Change and Forestry
-
• revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile
-
reformare a Directivei privind eficiența energetică
-
• revizuire a Directivei privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi
-
• modificare a Regulamentului de stabilire a standardelor privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete
-
• revizuire a Directivei privind impozitarea energiei
-
• un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon
-
• inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației pentru combustibili de aviație derivați din surse regenerabile
-
• inițiativa FuelEU în domeniul maritim pentru un spațiu maritim european verde
-
• un fond social pentru climă.
Legea europeană a climei
Prin intermediul Legii europene a climei, Comisia propune transpunerea în legislație a obiectivului UE de realizare a neutralității climatice până în 2050 și crearea cadrului necesar pentru îndeplinirea acestuia.
Aceasta propune, de asemenea, un nou obiectiv al UE de reducere netă a emisiilor până în 2030 cu cel puțin 55% comparativ cu 1990.
în urma adoptării Legii climei, Comisia va prezenta un pachet de propuneri
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag- 23 |
|
contract nr. 164885/666 |
menite să revizuiască și să actualizeze legislația în domeniul climei și al energiei pentru a se asigura că aceasta respectă obiectivul general convenit pentru 2030.
Legea europeană a climei transpune în legislație obiectivul stabilit în Pactul ecologic european, și anume ca economia și societatea europeană să devină neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050.
Legea stabilește, de asemenea, obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.
Legea climei include:
-
• un obiectiv juridic al Uniunii privind atingerea neutralității climatice până în 2050
-
• un obiectiv climatic ambițios pentru 2030 de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de 1990, precizând contribuția reducerilor si a absorbțiilor de emisii
1 I
-
• recunoașterea necesității de a consolida absorbantul de carbon al UE printr-un regulament mai ambițios privind LULUCF (land use, land-use change and forestry), pentru care Comisia a făcut o propunere în iulie 2021
-
2.2. Politica națională în domeniul energie - mediu
-
2.2.1 Politica în energiei și mediului
Proiectul Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050
(Sursa: http://economie.gov.ro/images/Energie/SER02020_13%2008%202020-fmai%2014,50.pdf)
Obiectivele precizate in proiectul de Strategie energetică sunt:
-
- Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
-
- Energie curată și eficiență energetică;
ATH energ S.R.L.
” Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022
Rev. 1
pag. 24
contract nr. 164885/666
-
- Modernizarea sistemului de guvernantă corporativă și a capacității instituționale de reglementare;
-
- Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
-
- Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
-
- Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;
-
- România, furnizor regional de securitate energetică;
-
- Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.
Investițiile prioritare prezentate in proiectul de Strategie energetică, necesare pe întreg lanțul sistemului energetic, care conduc la atingerea obiectivelor fundamentale:
-
- Investiții în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie precum și construcția de centrale de cogenerare de înaltă eficiență, în tehnologie cu ciclu combinat cu funcționarea pe gaze naturale.
-
- Investiții în creșterea potențialului de producție a energiei din surse regenerabile, luând în calcul atât potențialul României pentru energia eoliană și fotovoltaică, cât și pentru cea produsă în fermele eoliene offshore.
-
- Creșterea capacităților energetice nucleare, retehnologizarea Unității 1 și finalizarea proiectului Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă.
-
- Investiții în retehnologizara și modernizarea rețelelor de energie prin introducerea digitalizării și a rețelelor inteligente (smart grid), măsuri esențiale pentru susținerea procesului de integrare sectorială și tranziție energetică.
-
- Investiții în realizarea și finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu țările vecine (State Membre UE și state terțe), atât pentru gaze naturale, cât și pentru energia electrică.
-
- Investiții în capacitățile de stocare, luând în calcul și potențialul hidrogenului și a gazelor noi în procesul de integrare sectorială.
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 25
contract nr. 164885/666
Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030
Sursa: http://www,mmediu.ro/cateqorie/pni&sc/272
în urma aderării UE la Acordul de la Paris și odată cu publicarea Strategiei Uniunii Energetice, Uniunea și-a asumat un rol important în privința combaterii schimbărilor climatice, prin cele 5 dimensiuni principale: securitate energetică, decarbonare, eficiență energetică, piața internă a energiei și cercetare, inovare și competitivitate,
PNIESC a fost elaborat în contextul în care Uniunea Europeană s-a angajat să conducă tranziția energetică la nivel global, prin îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, care vizează furnizarea de energie curată în întreaga Uniune Europeană.
Pentru a îndeplini acest angajament, Uniunea Europeană a stabilit obiective privind energia și clima la nivelul anului 2030, după cum urmează:
-
- Obiectivul privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu 1990;
-
- Obiectivul privind un consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030;
-
- Obiectivul privind îmbunătățirea eficienței energetice cu 32.5% în 2030;
-
- Obiectivul de interconectare a pieței de energie electrică la un nivel de 15% până în 2030,
Pentru a garanta îndeplinirea acestor obiective, fiecare stat membru a fost obligat să transmită Comisiei Europene un Proiect al Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030.
România s-a angajat prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 să reducă până în 2030 cu cca. 44% emisiile ETS față de valorile din 2005 și să crească ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu 30.7%.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 26 |
|
contract nr. 164885/666 |
Aceste angajamente reprezintă efortul țării noastre de a contribui la atingerea țintelor climatice asumate la nivelul Uniunii Europene până în 2030: reducerea cu minimum 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu 32%.
O analiză a principalilor vectori de decarbonare la orizontul anului 2050 este în curs de realizare la nivelul principalelor ministere implicate în procesul de tranziție.
Din perspectiva potențialului de energie din surse regenerabile, România ar putea opta pentru utilizarea hidrogenului în procesele industriale, în contextul în care gazul natural reprezintă 34% din mixul energetic utilizat actualmente în sectorul industrial, iar înlocuirea acestuia cu hidrogen din surse regenerabile sau cu conținut scăzut de carbon reprezintă o modalitate importantă pentru decarbonare.
în același timp, cererea de energie termică la temperaturi ridicate reprezintă aproape 60% din cererea de energie din sectorul industrial. Hidrogenul este unul dintre purtătorii de energie/agenții termici cu emisii reduse, potrivit pentru generarea de căldură la temperaturi ridicate fiind pilonul principal al țintei de decarbonare.
însă decarbonarea nu urmărește doar utilizarea de energie regenerabilă. Ea presupune măsuri în toate sectoarele economiei, îmbunătățirea eficienței energetice, securitate energetică și digitalizare precum și îndeplinirea unor obiective strategice specifice economiei circulare:
-
- Creșterea ratei de reutilizare și de reciclare a deșeurilor municipale la minimum 70% până în 2030 (minim 50% până la sfârșitul anului 2025);
-
- Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale generată în anul 1995, până la sfârșitul anului 2020;
-
- Depozitatea până la finalul anului 2025 numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare;
-
- Creșterea ratei de reciclare a deșeurilor din ambalaje la 80% până în 2030, având ca obiective intermediare o rată de 60% până în 2020 și de 70% până în 2025;
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 27
contract nr. 164885/666
-
- Interzicerea depozitării materialelor reciclabile precum mase plastice, metale, sticlă, hârtie și carton, precum și a deșeurilor biodegradabile până în 2025, eliminare completă a depozitării deșeurilor până în 2030;
-
- Dezvoltarea piețelor de materii prime secundare de înaltă calitate, inclusiv prin evaluarea valorii adăugate aduse de criteriile de stabilire a încetării statutului de deșeu aplicabile anumitor materiale;
-
- Creșterea gradului de valorificare energetică la minim 15% până la finalul anului 2025;
-
- Creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor reciclabile pe trei fracții (hârtie și carton, plastic și metal și sticlă) astfel încât să se atingă o rată minimă de capturare de 52% în fiecare județ și în municipiul București.
-
2.2.2 Politica în domeniul energeticii clădirilor
în perioada 2019-2021, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a realizat un proiect cu sprijinul Băncii Mondiale denumit “Elaborarea politicii urbane ca instrument de consolidare a capacității administrative și de planificare strategică a zonelor urbane din România”.
Acesta a avut ca obiective generale elaborarea politicii urbane ca instrument de consolidare a capacității administrative și de planificare strategică a orașelor din România, prin:
-
• fundamentarea cadrului normativ, investitional si financiar;
-
• schimbarea mentalității în ceea ce privește procesul de dezvoltare urbană.
(https:/AKWw.mdlpa.ro/pages/elaborarapoliticiurbanesipoca711)
în cadrul proiectului, mediul urban este prezentat în documentele strategice naționale din România ca un spațiu cheie în lupta pentru combaterea schimbărilor climatice.
Analizele efectuate pentru sectorul energie-mediu au concluzionat un set de obiective cu referire la dezvoltarea urbană, printre care:
-
- îmbunătățirea performanței termice a clădirilor
ATH energ S.R.L
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 23
contractor. 164835/666
-
- modernizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei termice în sisteme centralizate.
Strategia națională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale si nerezidentiale, atât publice, cât si private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050, aprobată prin HG nr. 1034 din 2020.
Obiectivele principale ale Strategiei Naționale de Renovare pe Termen Lung sunt următoarele:
-
- îmbunătățirea performanței energetice a fondului existent de clădiri prin reducerea consumului de energie, a emisiilor de carbon și extinderea utilizării surselor regenerabile de energie la clădiri;
-
- îmbunătățirea calității vieții pentru toți utilizatorii prin îmbunătățirea confortului termic, a condițiilor de igienă, a siguranței și calității aerului;
-
- reducerea nivelului sărăciei energetice și asigurarea unei încălziri accesibile financiar pentru familiile cu venituri modeste;
-
- eficientizarea mecanismelor de finanțare privind renovarea fondului construit;
-
- dezvoltarea competențelor profesionale privind eficiența energetică în clădiri si susținerea inovării;
-
- creșterea calității fondului construit prin îmbunătățirea siguranței clădirilor și asigurarea calității arhitecturale și de integrare în mediul urban a intervențiilor de renovare.
-
2.3. Legislația UE în domeniul energie - mediu
Directiva 2010/75/CE privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat a! poluării)
Directiva 75/2010 prevede norme referitoare la prevenirea și controlul integrat al poluării care rezultă din activitățile industriale.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 29 |
|
contractor. 164885/666 |
Directiva stabilește, de asemenea, norme destinate prevenirii sau, în cazul în care aceasta nu este posibilă, reducerii emisiilor în aer, apă și sol, precum și norme destinate prevenirii generării de deșeuri, pentru a se atinge un nivel înalt de protecție a mediului în ansamblul său.
De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2016, directiva 75/2010 abrogă Directiva 2001/80.
Directiva 75/2010 este transpusă în legislația națională prin Legea 278/2013 prezentată în subcap. 2.4.2.
Directiva 2193/2015 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere
Această directiva a intrat în vigoare in 18 decembrie 2015 și reglementează emisiile provenite de la arderea combustibililor in instalații cu puteri cuprinse între 1 MW si 50 MW, numite instalatii de ardere medii.
Principalele obligații stabilite de Directivă se referă la:
-
- Inregistrare/autorizare;
-
- Valori limită de emise pentru SO2, NOx și pulberi;
-
- Monitorizare pentru CO, chiar dacă nu sunt stabilite valori limită de emisie.
Limitele de emisie stabilite prin Directiva MCP se aplică din 20 decembrie 2018
pentru instalațiile noi și din 2025 / 2030 pentru instalațiile existente (în funcție de marimea acestor instalații).
Directiva este transpusă în legislația națională prin Legea 188 din 2018.
Directiva 2012/27/UE, urmărește să adapteze legislația UE în domeniul energiei în conformitate cu obiectivele privind eficiența energetică și de climă din 2030 și să contribuie la strategia Uniunii energetice pentru:
-
• a reduce dependența UE de energia importată;
-
• a reduce emisiile de gaze;
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până ia nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 30
contract nr. 164885/666
-
* a crea locuri de muncă și creștere economică;
-
• a consolida drepturile consumatorilor și
-
• a atenua sărăcia energetică.
ASPECTE-CHEIE
Directiva 2012/27/UE vizează îmbunătățirea eficienței energetice cu 20% până în 2020 în comparație cu nivelurile din 1990 și a inclus o cerință pentru toate țările UE de a stabili obiective naționale de eficiență energetică pentru atingerea acestui scop. Aceasta promovează eficiența energetică în întreaga UE prin intermediul unui cadru comun de măsuri care acoperă flecare etapă a lanțului energetic, de la generare la distribuție și consum final.
Această directivă, revizuită prin Directiva (UE) 2018/2002, împreună cu directiva revizuită privind energia regenerabilă și un nou regulament privind guvernanta, fac parte din pachetul Energie curată pentru toți europenii.
Principalele modificări ale directivei din 2012 includ:
-
• atingerea unui obiectiv de eficiență energetică de 32.5% până în 2030 și anticiparea unor îmbunătățiri ulterioare;
-
• eliminarea barierelor de pe piața energiei care împiedică furnizarea și utilizarea acesteia în mod eficient;
-
• țările UE să-și stabilească propriile contribuții naționale pentru 2020 și 2030;
-
* reguli mai clare privind contorizarea și facturarea energiei, consolidarea drepturilor consumatorilor, în special pentru persoanele care locuiesc în clădiri cu mai multe apartamente;
-
• țările UE trebuie să dispună de norme naționale transparente și accesibile publicului privind alocarea costurilor pentru serviciile de încălzire, răcire și de apă caldă în clădiri cu mai multe apartamente și clădiri cu destinație multifuncțională în care aceste servicii sunt folosite în comun;
-
* consolidarea aspectelor sociale ale eficienței energetice prin luarea în considerare a sărăciei energetice în elaborarea schemelor de eficiență energetică și a măsurilor alternative.
ATH energ S.R.L.
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 31
contract nr. 164885/666
Directiva 2012/27/UE se aplică din 4 decembrie 2012. A fost transpusă în legislația națională prin Legea 121/2014.
Directiva (UE) 2018/2002 se aplică din 24 decembrie 2018, iar majoritatea țărilor UE au trebuit să o transpună în legislația proprie până în data de 25 iunie 2020, cu excepția anumitor reguli modificate pentru care termenul limită a fost 25 octombrie 2020. Este vorba despre:
-
• măsurare pentru gaz și electricitate;
-
• măsurare pentru încălzire, răcire și pentru apa caldă menajeră;
-
• sub-contorizare și alocarea costurilor pentru încălzire, răcire și pentru apa caldă menajeră;
-
• cerința privind citirea la distanță;
-
• informații de facturare pentru gaz și electricitate;
-
• informații privind facturarea și consumul pentru încălzire, răcire și pentru apa caldă menajeră;
-
• costurile de acces la informațiile de contorizare și facturare pentru electricitate și gaz;
-
• costul accesului la informațiile de contorizare și facturare și consum pentru încălzire, răcire și pentru apa caldă menajeră;
-
• cerințele minime pentru facturare și informațiile de facturare bazate pe consumul real de energie electrică și gaze (în anexa VII)
-
• noua Anexă VII privind cerințele minime pentru facturare și informațiile de facturare și consum pentru încălzire, răcire și pentru apa caldă menajeră.
-
2.4. Legislația națională în domeniul energie - mediu
-
2.4.1 Legislația generală în domeniul energiei
Legea Energiei Electrice și a gazelor naturale nr. 123/ 2012
Stabilește cadrul de reglementare pentru desfășurarea activităților în sectorul energiei electrice și al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizării optime a resurselor primare de energie în condițiile de accesibilitate, disponibilitate și
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 32 |
|
contract nr. 164885/666 |
suportabilitate și cu respectarea normelor de siguranță, calitate și protecție a mediului.
Legea Eficienței Energetice nr. 121/ 2014
Legea 121/2014 transpune în legislația națională, Directiva UE nr. 27/2012 privind eficiența energetică (prezentată în cap. anterior-A.1)
în ceea ce privește alimentarea centralizată cu energie termică, conf. art. 14 din lege, autoritățile publice centrale și locale au responsabilitatea promovării alimentării eficiente energie și de asemenea cu promovarea și dezvoltarea la nivel local și regional a sistemelor eficiente de încălzire și răcire - v. art. 14, alin. (1) și (2).
Autoritățile locale au obligația de a analiza potențialul de utilizare a cogenerării de înaltă eficiență și alimentării centralizate cu energie termică.
Dacă, în urma analizei acestui potențial rezultă ca beneficiile depășesc costurile atunci autoritățile competente trebuie să asigure dezvoltarea infrastructurii necesare pentru aplicarea sa - v. art. 14, alin. (4).
Realizarea periodică a auditorilor energetice, funcție de consumul anual de energie, devine obligație, iar nerespectarea ei se sancționează cu amendă contravențională - v. articolele 9 și 18 din lege.
Conf. art. 19 din lege, Planul național de acțiune în domeniul eficienței energetice (PNAEE) trebuie actualizat în termen de 120 zile de la intrarea în vigoare a legii și apoi la fiecare 3 ani.
-
2.4.2 Legislația în domeniul mediului
Legea 278 din 2013 privind emisiile industriale, a intrat în vigoare de la 1 dec. 2013.
Legea nr. 278/ 2013 privind emisiile industriale transpune în legislația națională Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale.
Scopul acesteia este prevenirea și controlul integrat al poluării rezultate din activitățile industriale stabilind condițiile pentru prevenirea și în cazul în care nu este posibil pentru reducerea emisiilor în aer, apă și sol.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până ia nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 33 |
|
contractor. 164885/666 |
La data intrării în vigoare a acestei legi (1 decembrie 2013), s-au abrogat actele normative cu privire la prevenirea și controlul integrat al poluării, incinerarea deșeurilor, stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării soîvenților organici în anumite activități și instalații, gestionarea deșeurilor din industria dioxidului de titan, iar de la 1 ianuarie 2016, s-a abrogat și HG nr. 440/2010, privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți de la instalațiile mari de ardere.
Legea 188 din 2018 privind privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți de la instalații medii de ardere
Această lege reprezintă transpunerea în legislația națională a Directivei 2193/ 2015.
Principalele definiții ale instalațiilor cărora li se aplică legea 188/2018 - art. 3:
-
- Instalație medie de ardere - o instalație de ardere cu o putere termică instalată (Pt) mai mare sau egală cu 1 MW și mai mică de 50 MW („instalații medii de ardere”), indiferent de tipul de combustibil utilizat.
-
- Instalație de ardere existentă - o instalație de ardere pusă în funcțiune înainte de 20 decembrie 2018 sau pentru care s-a acordat o autorizație înainte de 19 decembrie 2017 în temeiul legislației naționale, cu condiția ca instalația să fi fost pusă în funcțiune până cel târziu la 20 decembrie 2018.
-
- Instalație de ardere nouă - o instalație de ardere alta decât o instalație de ardere existentă.
VLE PENTRU INSTALAȚIILE MEDII DE ARDERE EXISTENTE - art. 19
-
- VLE de la 1 ianuarie 2030 pentru Pt=[1+5MW] și de la 1 ianuarie 2025 pentru Pt=(5+50MW): se aplică valorile din tabelele 1 ..3, din anexa 2, partea I.
VLE PENTRU INSTALAȚIILE MEDII DE ARDERE NOI - art. 18
De la 20 decembrie 2018, pentru instalațiile noi, se vor respecta VLE din tabelele 1 și 2 din anexa 2, partea 2.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 34 |
|
contract nr. 164885/666 |
2.4.3 Legislația în domeniul alimentării cu energie termică
Legea nr. 51 din 2006 a serviciilor comunitare de utilități publice
Această lege stabilește cadrul juridic și instituțional unitar, obiectivele, competențele, atribuțiile și instrumentele specifice necesare înființării, organizării, gestionării, finanțării, exploatării, monitorizării și controlului furnizării/prestării reglementate a serviciilor comunitare de utilități publice - art 1.
în conformitate cu prevederile legii, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice - art. 1.
Serviciile de utilități publice sunt în responsabilitatea autorităților administrației publice locale sau, după caz, a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, conform mandatelor acordate acestora prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre.
Serviciile de utilități publice se organizează și se gestionează cu respectarea prevederilor legale, potrivit hotărârilor adoptate de autoritățile deliberative ale unităților administrativteritoriale, în funcție de gradul de urbanizare, de importanța economico-socială a localităților, de mărimea și de gradul de dezvoltare ale acestora și în raport cu infrastructura tehnico-edilitară existentă - art. 3.
Modul de organizare, dezvoltare, finanțare, funcționare și gestionare a fiecărui serviciu de utilități publice se face prin legi speciale, prin norme și reglementări sectoriale adoptate prin hotărâri ale Guvernului, și prin ordine ale autorităților de reglementare competente, precum și prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale - art. 3.
în cazul energiei termice, aceste aspecte este reglementate prin Legea 325 din 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică.
Legea nr. 325 din 2006, cu completările ulterioare, care reglementează desfășurarea activităților specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat și prepararea apei calde de consum, respectiv producerea,
|
ATH energ S.flL |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 35 |
|
contract nr. 164885/666 |
transportul, distribuția și furnizarea energiei termice în sistem centralizat, în condiții de eficiență și la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie și cu respectarea normelor de protecție a mediului, sănătății populației și dezvoltării durabile.
Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice și cuprinde totalitatea activităților privind producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice, desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea, controlul și responsabilitatea autorităților administrației publice locale sau asociațiilor de dezvoltare comunitară, după caz, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii și preparării apei calde de consum pentru populație, instituții publice, obiective social-culturale și operatori economici conf. art. 2.
Principiile acestei legi sunt următoarele, conf. art 3:
-
a) utilizarea eficientă a resurselor energetice;
-
b) dezvoltarea durabilă a unităților administrativ-teritoriale;
-
c) diminuarea impactului asupra mediului;
-
d) promovarea cogenerării de înaltă eficiență și utilizarea surselor noi și regenerabile de energie;
-
e) reglementarea și transparența tarifelor și prețurilor energiei termice;
-
f) asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor și producătorilor de energie termică la rețelele termice și la serviciul public de alimentare cu energie termică, în condițiile legii;
-
g) «un condominiu - un sistem de încălzire având la bază multiple soluții tehnice de încălzire ce pot utiliza în mod unic sau combinat mai multe surse de materie primă energetică, asigurând reducerea emisiilor de carbon și un grad înalț de eficiență energetică»;
-
h) sănătatea populației;
-
i) protejarea investițiilor în sistemul de alimentare cu energie termică realizate de către autoritățile administrației publice locale sau alți investitori;
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 36
contract nr. 164885/666
-
j) utilizarea și montarea unor instalații și echipamente a căror performanțe să asigure și să garanteze gradul de siguranță impus de legislația în vigoare pentru infrastructură și pentru sănătatea populației.
Obiectivele prezentei legi sunt următoarele, conf. art. 4:
-
a) asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică și eliminarea riscurilor de intoxicare, asfixiere, incendii, explozii sau riscurilor privind sănătatea populației;
-
b) asigurarea calității serviciului public de alimentare cu energie termică;
-
c) accesibilitatea prețurilor la consumatori;
-
d) asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie termică, pe termen lung;
-
e) asigurarea siguranței în funcționare a serviciului public de alimentare cu energie termică;
-
f) evidențierea transparentă a costurilor în stabilirea prețului energiei termice;
-
g) asigurarea unui cadru concurențial pentru toți producătorii de energie termică, în condițiile legii;
-
h) asigurarea producerii energiei termice în condiții de eficiență energetică și protecție a mediului.
Politica în domeniul serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se elaborează de către Ministerul Energiei împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și este parte integrantă a politicii energetice a statului. Politica de protecție socială în domeniul alimentării cu energie termică se elaborează de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în conformitate cu prevederile legale - conf. art 6.
Autoritățile publice locale
Strategia națională privind serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat este elaborată de Ministerul Energiei ca parte a Strategiei energetice naționale - conf. art. 7 și art. 12.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 37 |
|
contract nr. 164885/666 |
Strategiile locale de alimentare cu energie termică se actualizează prin grija autorităților locale pentru atingerea obiectivelor stabilite la art 4 conform politicilor elaborate de Ministerul energiei.
Sursele de finanțare ale lucrărilor de investiții în domeniul energiei termice -conf. art 18:
-
• fonduri proprii ale operatorului și/sau fonduri de la bugetul local, în conformitate cu obligațiile asumate prin contractele de delegare a gestiunii;
-
• credite bancare, care pot fi garantate de autoritățile administrației publice locale, de Guvern sau de alte entități specializate în acordarea de garanții bancare;
-
• fonduri nerambursabile obținute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale;
-
• taxe speciale, instituite la nivelul autorităților administrației publice locale, potrivit legii;
-
* fonduri transferate de la bugetul de stat ca participare la cofinanțarea unor proiecte realizate cu finanțare externă, precum și din bugetele unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, cu respectarea legislației în vigoare;
-
• surse financiare, rezultate din tranzacționarea unităților de reducere de emisii de gaze cu efect de seră;
-
• alte surse, în condițiile legii.
-
• redevența aferentă contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se constituie.
-
2.5. Structura pieții de energie electrică din România
Sursa: www.opcom.ro
Pe Piața angro de energie electrică au acces în vederea efectuării de tranzacții:
-
a) producători și autoproducători de energie electrică;
-
b) furnizori
-
c) operatorii de rețea.
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022
Rev. 1
pag. 38
contract nr. 164885/666
Tranzacțiile pe piața angro de energie electrică au ca obiect vânzarea/ cumpărarea de:
-
a) energie electrică;
-
b) servicii de sistem tehnologice.
Participanți! la piața angro de energie electrică sunt persoane juridice române sau străine, titulari de licență, care s-au înregistrat ca:
-
a) participanți la PZU;
-
b) participant la piața de echilibrare;
-
c) participanți la licitații;
-
d) părți responsabile cu echilibrarea.
Piața angro de energie electrică se compune din următoarele piețe specifice:
-
a) piața contractelor bilaterale;
-
b) Piața pentru Ziua Următoare;
-
c) Piața de Echilibrare;
-
d) Piața serviciilor de sistem tehnologice.
Piața contractelor bilaterale cu energie electrică
Pe Piața Angro de Energie Electrica, Titularii de Licența sunt liberi să se angajeze în tranzacții bilaterale cu Energie Electrica, inclusiv în tranzacții bilaterale de Export sau Import de Energie Electrica, în conformitate cu legislația specifică, cu prezentul Cod Comercial și cu condițiile lor de Licență. Tranzacțiile bilaterale pe piața angro de energie electrică se certifică prin contracte de vânzare -cumpărare energie electrică pe durate determinate.
Piața centralizată obligatorie de Echilibrare
Producătorii dispecerizabili sunt obligați sa oferteze pe această piață, la Creștere de Putere întreagă cantitate de energie electrică disponibilă suplimentar față de cantitatea de energie electrică notificată iar ia Reducere de Putere întreaga cantitate de energie electrică notificată. Piața de Echilibrare este administrată de Operatorul Pieței de Echilibare.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 39 |
|
contract nr. 164885/666 |
Piața centralizată de servicii de sistem tehnologice
Asigurarea unei cantități suficiente de Servicii de Sistem tehnologice disponibilă pentru Operatorului de Transport și de Sistem, respectiv pentru Operatorii de Distribuție, se realizează de regulă prin mecanisme nediscriminatorii de piață -licitații pe perioade determinate si/sau contracte bilaterale.
Asigurarea reglajului primar și menținerea disponibilității rezervei de reglaj primar sunt obligatorii pentru toți producătorii de energie electrică în conformitate cu prevederile Codului Tehnic al Rețelei Electrice de Transport. Producătorii care au contractat Servicii de Sistem Tehnologice sunt obligați să ofere pe Piața de Echilibrare cel puțin cantitățile de energie electrică corespunzătoare volumelor de servicii de sistem tehnologice contractate.
-
2.6. Structura pieții de energie termică din România
Piața de energie termică este o piață locală specifică fiecărei localități.
Conform legii 325/2006, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice și cuprinde totalitatea activităților privind producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice, desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea, controlul și responsabilitatea autorităților administrației publice locale sau asociațiilor de dezvoltare comunitară.
Prețul local al energiei termice, format din prețul de producere a energiei termice și tarifele serviciilor de transport, distribuție și furnizare se stabilește, se ajustează sau se modifică la solicitarea operatorilor serviciului public de alimentare cu energie termică, cu avizul autorității de reglementare competente, prin hotărâri ale autorităților administrativ-teritoriale, pe baza metodologiei elaborate de autoritatea de reglementare competentă - art. 40 din legea 325/2006.
Prețurile locale de furnizare a energiei termice sunt aceleași pentru utilizatorii de energie termică, în condiții similare de furnizare.
Preturile locale pentru populație la care se facturează energia termică se aprobă de autoritățile administrației publice locale sau de asociațiile de dezvoltare comunitară, după caz, potrivit legislației în vigoare. La nivelul aceleiași unități
|
ATH energ &&L |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până ia nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 40 |
|
contract nr. 164885/666 |
administrativ-teritoriale, prețul local pentru populație este unic, indiferent de tehnologiile sistemului de producere, transport și distribuție a energiei termice sau de tipul combustibililor utilizați - art. 40 din legea 325/2006.
în situația în care autoritățile administrației publice locale aprobă preturi locale ale energiei termice facturate populației mai mici decât prețul de producere, transport, distribuție si furnizare a energiei termice livrate populației, acestea asigură din bugetele locale sumele necesare acoperirii diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție si furnizare a energiei termice livrate populației si prețul local al energiei termice facturate populației - art. 40 din legea 325/2006.
-
2.7. Programe de finanțare a proiectelor energetice
-
2.7.1 Programe de finanțare Green Deal
-
Pentru atingerea obiectivului Green Deal, CE a propus un Mecanism pentru o tranziție justă, care include un Fond pentru o tranziție justă, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă.
Acest Mecanism va mobiliza fonduri pentru investiții pentru perioada 2024* 2027 și se va implementa prin trei piloni:
«Fondul pentru o Tranziție Justă (Just Transition Fund );
«O schemă dedicată în cadrul InvestEU pentru atragere de investiții private;
-
• O facilitate de împrumut pentru sectorul public, în cadrul căreia Banca Europeană de Investiții va mobiliza investiții suplimentare pentru regiunile și sectoarele care în prezent sunt dependente de combustibilii fosili și sunt cele mai afectate de tranziție.
J
NextGenerationEU - este un instrument temporar de redresare în valoare de 800 mld €, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de COVID-19.
Mecanismul de redresare și reziliență este elementul central al instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi disponibile pentru
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 41 |
|
contract nr. 164885/666 |
sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.
Prin Mecanismul de Redresare si Reziliență, România are alocate 14.248 1 s 1
mld. euro cu titlu de grant și 14.935 mld. euro pentru credite, (sursa: https.7/mfe. qov.ro/pnrr/)
Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea reziliente! economice si sociale a statelor membre UE. La finalul » >
perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și portunitățile tranzițiilor verzi și digitale.
Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în această etapă.
-
2.7.2 Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României -sectorul Energie
(sursa: https://energie.gov.ro)
Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) reprezintă documentul strategic care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență.
Scopul PNRR: accelerarea implementării reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 42 |
|
contract nr. 164885/666 |
Obiectivul general al PNRR este dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu fonduri alocate pentru România în cadrul mecanismului.
Obiectivul specific al PNRR este de a atrage fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin instrumentul NextGenerationEU în vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții.
PNRR al României are la bază 6 piloni principali:
-
1. Tranziția spre o economie verde;
-
2. Transformarea digitală;
-
3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
-
4. Coeziunea socială și teritorială;
-
5. Sănătate și reziliență instituțională;
-
6. Copii, tineri, educație și competențe.
Componenta Energie, denumită componenta “C6. Energie” se regăsește în cadrul Pilonului I Tranziția spre o economie verde - din PNRR și are ca obiectiv asigurarea tranziției verzi și a digitalizării sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor viitorului. (sursa: https://mfe. gov. ro/pnrr)
în contextul Pactului Ecologic European și al ambițiilor în creștere privind neutralitatea climatică, România va trebui să accelereze investițiile si reformele în vederea decarbonării tuturor sectoarelor: energie, transport, clădiri și industrie.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost adoptat de Comisia Europeană în data de 27 septembrie 2021.
Măsurile propuse în PNRR trebuie puse în aplicare până în anul 2026.
Bugetul total alocat Componentei Energie din PNRR este de aproximativ 1.62 mld. euro.
Beneficiari direcți/indirecți: IMM-uri, întreprinderi mari, autorități publice locale (APL), unități administrative teritoriale (HAT).
|
ATU energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 43 |
|
contract nr. 164885/666 |
Componenta C.6. Energie
Obiectivul componentei este de a aborda principalele provocări ale sectorului energetic din România în ceea ce privește decarbonizarea și poluarea aerului, respectiv asigurarea tranziției verzi și a digitalizării sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor viitorului.
Reformele si politicile promovate sunt:
R1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile.
R2. îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic.
R3. Bugetarea verde.
R4. Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare.
R5. Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie și de creștere a rezilientei. »
R6. Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire -răcire.
Proiecte eligibile prin PNRR în sectorul energiei:
-
11. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile.
-
Î2 . Infrastructura de distribuție a gazelor regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură de tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice.
-
13. Dezvoltarea de capacități de producție pe gaz, flexibile și de înaltă eficiență, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizărl adânci - alocare
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022
Rev. 1
pag. 44
contract nr. 164885/666
300 milioane euro.
-
13. va contribui la atenuarea provocărilor cu care se confruntă România în tranziția de la sursele de energie pe bază de cărbune și lignit. în particular, se va asigura furnizarea de energie termică consumatorilor, în contextul eliminării treptate a cărbunelui/lignitului din procesul de producție a energiei electrice și termice.
Prin această măsură (13.) se are în vedere construirea sau retehnologizarea/modemizarea instalațiilor/capacităților/unităților de cogenerare, orientate către viitor, flexibile și de înaltă eficiență, utilizând gazul, pregătite să preia hidrogen verde și/sau alte gaze regenerabile și cu emisii reduse de carbon, în sectorul încălzirii centralizate.
Noile proiecte de producție energie electrică și termică în cogenerare vor pune România în avangarda inovării energetice europene, și se va aduce mai multă stabilitate și securitate inclusiv pe piața energetică europeană. Pe măsură ce hidrogenul verde produs local devine o alternativă, introducerea timpurie a hidrogenului în mix și dezvoltarea infrastructurii conexe poate reprezenta un avantaj. Folosirea gazului natural pentru producția de energie electrică și termică în cogenerare, conform celor mai bune alternative tehnice disponibile, posibil, în amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse, inclusiv hidrogen verde, va oferi centralelor noi posibilitatea să atingă pragul, pe durata de viață economică a centralelor, de maximum 250q CO2 /KWh eq (energie echivalentă - energie electrică + energie termică).
(sursa: C6. Energie (versiunea extinsă), pdf, https://mfe.gov.ro/Dnrr)
-
14. Lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), precum și noi capacități de stocare a energiei electrice.
-
15. Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial.
-
2.7.3 Fondul de modernizare
Fondul de modernizare (FM) este un mecanism de finanțare introdus de
Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie
|
ATH energ S.R.L |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 45 |
|
contract nr. 164885/666 |
2018 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814, care stabilește regulile ce vizează Sistemul de Tranzacționare a Emisiilor (ETS) pentru perioada 2021-2030, faza a IV-a, denumită în continuare Directiva EU-ETS revizuită, cu termen de implementare începând cu anul 2021 până în 2030, începând cu anul 2021, statul membru care, în anul 2013 a avut un PIB pe cap de iocuitor la prețurile pieței (în euro) sub 60% din media Uniunii, are calitatea de a desfășura următoarele acțiuni:
-
- alocarea tranzitorie cu titlu gratuit de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru producătorii de energie electrică, pentru finanțarea de investiții în modernizarea, diversificarea și transformarea durabilă a sectorului energetic (art.10c);
-
- finanțarea, prin scoaterea certificatelor la licitație, unui fond pentru modernizarea sistemelor energetice și îmbunătățirea eficienței energetice (art.lOd).
Statele membre care sunt beneficiare ale FM, sunt: Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia,
FM este constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor alocate statelor membre prin schema EU-ETS pentru perioada 20212030.
România are alocat un procent de 11.98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate alocate statelor membre prin schema EU-ETS pentru perioada 2021-2030, pe care o poate utiliza pentru finanțarea investițiilor, astfel cum este prevăzut în Anexa llb la Directiva EU-ETS revizuită.
FM vizează tranziția către un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, prin stimularea investițiilor în surse regenerabile de energie, rețelele de transport care să includă distribuția energiei termice în zonele rezidențiale și comerciale, interconectări de rețele pentru transportul de electricitate și gaze naturale, precum și stocarea de energie, îmbunătățirea eficienței energetice în producerea de energie, inclusiv în sectoarele de transport, clădiri, construcții, agricultură și deșeuri și pentru o tranziție echitabilă în regiunile dependente de cărbune.
Fondul pentru modernizare poate acoperi până la 100% din costurile relevante ale investițiilor prioritare:
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 46 |
|
contract nr. 164885/666 |
-
- producția și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile;
-
- îmbunătățirea eficienței energetice (cu excepția eficienței energetice legate de producerea de energie cu utilizarea de combustibili fosili solizi);
-
- stocare a energiei;
-
- modernizarea rețelelor energetice, inclusiv a conductelor centralelor de termoficare;
-
- rețelele pentru transportul de electricitate și creșterea interconectărilor dintre statele membre;
-
- sprijin pentru o tranziție echitabilă în regiunile dependente de carbon din statele membre beneficiare;
-
- investițiile în eficiența energetică în transporturi, construcții, agricultură și deșeuri.
Prin Fondul de Modernizare pOd), România are alocate cca. 6 mld. euro pentru:
-
• surse regenerabile de energie;
-
• rețelele de transport / distribuția energiei termice în zonele rezidențiale și comerciale;
-
• stocarea de energie;
-
• îmbunătățirea eficienței energetice în producerea de energie, inclusiv în sectoarele de transport, clădiri;
-
• sprijinirea unei tranziții juste în regiunile dependente de cărbune.
-
2.7.4 Programul Termoficare
Programul Termoficare a fost aprobat prin OUG nr. 53 din 25 iunie 2019 privind aprobarea Programului multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților și pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006.
Programul finanțează investițiile realizate în:
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 47 |
|
contract nr. 164885/666 |
-
a) reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică:
-
1. unitatea/unitățile de producție a agentului termic;
-
2. rețeaua de transport al agentului termic primar (apă fierbinte);
-
3. punctele de termoficare sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se justifică economic;
-
4. rețeaua de distribuție a apei calde și a agentului termic de încălzire;
-
b) reabilitarea termică a clădirilor:
-
1. rețeaua interioară de alimentare a imobilului cu apă caldă și cu agent termic de încălzire;
-
2. contorizarea individuală împreună cu robinetele termostatice;
-
3. reabilitarea termică a anvelopei clădirilor, respectiv a fațadelor, teraselor și a tâmplăriei exterioare.
Programul Termoficare se implementează în perioada 2019-2027 și va finanța proiecte de investiții noi și proiecte aflate în derulare care au fost începute în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 462/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 53/2019 și ale Hotărârii Guvernului nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020.
Finanțarea Programului Termoficare se realizează din următoarele surse:
-
> sume din transferuri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
-
> sume din transferuri din bugetul Fondului pentru mediu, în limita sumei de 400000 mii lei;
-
> sume din bugetele locale.
Cota de cofinanțare din bugetul MDLPA este de maximum 85% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului, iar contribuția de la bugetul local va fi de minim 15%.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 48 |
|
contract nr. 164885/666 |
-
2.7.5 Programul Operațional Infrastructură, Axa prioritară 7, Obiectivul 7.1 -Creșterea eficienței energetice în sistemele centralizate de transport și distribuție a energiei termice în orașele selectate
Scopul acestui program este continuarea investițiilor începute în perioada 2007-2013 prin POS Mediu 2007-2013, în vederea asigurării sustenabilității investițiilor inițiale orientate spre îmbunătățirea calității aerului și luând în considerare evoluțiile în domeniul eficienței energetice la nivelul centrelor urbane. Municipiul Bacău face parte din orașele selectate. Principalele acțiuni sunt:
o Modernizarea/extinderea rețelelor termice de transport și distribuție din sistemele de alimentare cu energie termică, inclusiv a punctelor termice; extinderea rețelei de transport și distribuția va fi finanțabilă doar în contextul în care rețeaua existentă a fost reabilitată, iar extinderea este justificată pentru a accentua sustenabiiitatea sistemului;
o Achiziționarea/modemizarea echipamentelor necesare bunei funcționări a sistemelor de pompare a agentului termic;
-
Implementarea de Sisteme de Management (măsurare, control și automatizare a SACET).
-
2.7.6 Programul de finanțare a proiectelor de reabilitare termică a clădirilor
Programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, derulat prin MDLPA în perioada 2019-2021 și 2020-2022 (sursa https://www.mdlpa.ro/pages/pncrestereperformanta).
CE PRESUPUNE REABILITAREA TERMICĂ
-
lucrări de reabilitare termică a anvelopei: izolarea termică a pereților exteriori ai blocului, înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în blocul de locuințe, termohidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea planșeului peste ultimul nivel în cazul existenței șarpantei, închiderea balcoanelor și/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea termică a parapeților, izolarea termică a planșeului peste subsol;
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”
Data: 03.2022 Rev. 1
pag.49
contract nr. 164885/666
-
• lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire: repararea/refacerea instalației de distribuție între punctul de racord și planșeul peste subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a acesteia, montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare, repararea/ înlocuirea cazanului și/sau arzătorului din centrala termică de bloc/scară;
-
* reabilitarea și modernizarea instalației de distribuție a agentului termic * încălzire și apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuințe, include montarea de robinete cu cap termostatic la radiatoare și izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii pierderilor de căldură și masă și al creșterii eficienței energetice;
-
- lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum;
-
• instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile - panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură și/sau centrale termice pe biomasă, inclusiv achiziționarea acestora.
-
repararea/înlocuirea, după caz, a mecanismelor de acționare electrică a ascensoarelor de persoane, în baza unui raport tehnic de specialitate;
în funcție de rezultatele expertizei tehnice și ale auditului energetic efectuat asupra blocului, la aceste lucrări se mai pot adăuga:
-
« repararea elementelor de construcție ale fațadei care prezintă potențial pericol de desprindere și /sau afectează funcționalitatea blocului de locuințe
-
repararea acoperișului tip terasă/șarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei / învelitoarei tip șarpantă
-
demontarea instalațiilor și a echipamentelor montate aparent pe fațadele / terasa blocului de locuințe, precum și remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenție
1
-
refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenție
-
repararea / refacerea canalelor de ventilație din apartamente în scopul menținerii / realizării ventilării naturale a spațiilor ocupate
-
realizarea lucrărilor de rebranșare a blocului de locuințe la sistemul centralizat de producere și furnizare a energiei termice
-
• montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 50
contract nr. 164885/666
-
repararea trotuarelor de protecție, în scopul eliminării infiltrațiilor la infrastructura blocului de locuințe
-
• repararea / înlocuirea instalației de distribuție a apei reci și / sau a colectoarelor de canalizare menajeră și / sau pluvială din subsolul blocului de locuințe până ia căminul de branșament / de racord
-
• montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie atât pentru încălzire, cât și pentru apă caldă de consum.
PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE PROGRAMULUI NAȚIONAL DE REABILITARE TERMICĂ
-
* îmbunătățirea condițiilor de igienă și confort termic;
-
Reducerea pierderilor de căldura și a consumurilor energetice;
-
Reducerea costurilor de întreținere pentru încălzire și apa caldă de consum;
-
Reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie;
-
Păstrarea valorii arhitecturale, ambientale și de integrare cromatică în mediul urban.
STRUCTURA DE FINANȚARE »
Pentru reabilitarea termică, asociația de locatari plătește 20% din costul total al lucrărilor de reabilitare. Restul de 80% este asigurat de la bugetul de stat și cel local.
Procentul de 20% din totalul lucrărilor de reabilitare se împarte între toți proprietarii, fiecăruia revenindu-i o cotă parte în funcție de cota parte indiviză ce revine fiecărui proprietar.
în cazul în care asociația, unul sau mai mulți proprietari nu își pot achita partea ce le revine, primăria poate prelua parțial sau integral costurile și poate decide modul în care se va recupera ulterior suma de bani.
Diferența de 80% din costul reabilitării termice este asigurat astfel:
-
• 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării,
Lucrărilor Publice și Administrației, în limita fondurilor aprobate anual pentru
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 51 |
|
contract nr. 164885/666 |
Programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe;
-
• 30% de la bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul local multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.
-
2.7.7 Fondul Român pentru Eficiența Energiei
https://free. org. ro/
Fondul Român pentru Eficiența Energiei (FREE) dispune de instrumente proprii pe care le folosește în scopul atragerii de potențiali clienți care sunt interesați în obținerea de resurse financiare pentru realizarea investițiilor proprii vizând economia de energie.
Prin FREE se pot acorda împrumuturi pentru economisirea energiei, cu dobândă negociabilă în funcție de atractivitatea proiectului, valoarea împrumutului și anvergura investiției.
Fondul de finanțare este dedicat societăților comerciale cu capital privat sau public-privat și instituțiilor publice de interes local sau național.
Finanțarea se acordă pentru realizarea următoarelor măsuri de economisire a energiei:
-
1. Modernizări ale proceselor tehnologice sau a proceselor de fabricație;
-
2. Cazane și schimbătoare de căldură, pompe;
-
3. încălzire industrială, cogenerare;
-
4. “Smart grid", contorizare inteligentă, compensarea energiei reactive, gestiunea consumurilor de energie;
-
5. Iluminat interior și exterior, modernizarea sistemelor de alimentare cu energie termică, "înverzirea" clădirilor publice și a transportului;
-
6. Valorificarea surselor regenerabile de energie pentru autoconsum.
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”
Dată: 03.2022 Rev. 1
pag. 52
contract nr. 164885/666
-
2.8. Resurse regenerabile de energie disponibile la nivelul municipiului Bacău
-
2.8.1 Potențialul energiei solare
-
Potențialul resurselor regenerabile la nivel național a fost analizat în cadrul unui proiect derulat de Ministerul Economiei, împreună cu institute specializate din domeniu . în cadrul acestui proiect s-a analizat potențialul național al fiecărui tip de resursă regenerabilă, s-a elaborat câte o hartă pentru fiecare tip de resursă și s-au indicat soluțiile posibile de utilizare a r.e.r pentru producerea de energie.
-
F ig. 2.a prezintă harta cu distribuția în teritoriu a radiației solare în România realizată în cadrul acestui proiect. Harta solară a fost realizată prin utilizarea și prelucrarea datelor statistice furnizate de ANM precum și de către NASA, JRC (Joint Research Centre din cadrul UE) și Meteotest din Elveția. Aceasta prezintă distribuția fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente pe suprafața orizontală, pe teritoriul României.
Fluxurile medii sunt exprimate în kWh/m2/an, în plan orizontal, aceasta fiind unitatea de măsură uzuală folosită în aplicațiile energetice care utilizează energia solară pentru producerea energiei electrice sau termice.
în fig. 2.a, sunt evidențiate 5 zone, diferențiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente. Se constată că mai mult de jumătate din suprafața țării beneficiază de un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m2/an.
® S.C. ICEMENERG SA, SC ISPE SA, ANM, UPB, s.a., Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locații pentru dezvoltarea investițiilor în producerea de energie electrică neconvențională, 2010
|
ATHenerg S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 53 |
|
contract nr. 164885/666 |
|
^ÂDER/WfflESOLMA |
INTENSITATEA RADIAȚIEI SOLARE(kWm2/an |
|
>1350 | |
|
E . |
1300-1350 |
|
IH |
1250-1300 |
|
rv |
1200-1250 |
|
V |
<1200 |
Fig. 2.a - Harta solară a României
Zonele favorabile pentru aplicațiile de producere a energiei electrice/ termice din energia solară, în țara noastră, sunt:
-
- Prima zonă, care include suprafețele cu cel mai ridicat potențial (peste 1350 kWh/m2/an) acoperă Dobrogea și o parte din Câmpia Română.
-
- A doua zonă, cu un potențial bun, unde radiația solară pe suprafață orizontală se situează între 1300 și 1350 kWh / m2/an include: nordul Câmpiei Române, Podișul Getic, Subcarpații Olteniei și Munteniei o bună parte din Lunca
ATH energ S.R.L
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 54
contract nr. 164885/666
Dunării, sudul și centrul Podișului Moldovei, Câmpia și Dealurile Vestice și vestul Podișului Transilvaniei.
-
- A treia zonă, cu potențialul moderat, dispune de mai puțin de 1250-1300 kWh / m2/an și acoperă cea mai mare parte a Podișului Transilvaniei, nordul Podișului Moldovei și Rama Carpatică,
în zona montană variația pe teritoriu a radiației solare directe este foarte mare, formele negative de relief favorizând persistența ceții si diminuând chiar durata posibilă de strălucire a Soarelui, în timp ce formele pozitive de relief, în funcție de orientarea în raport cu Soarele și cu direcția dominantă de circulație a aerului, pot favoriza creșterea sau, dimpotrivă determina diminuarea radiației solare directe.
Fig. 2.b prezintă harta radiației solare pentru România, realizată de JRC cu aplicația PVGIS disponibilă la adresa
https://re.irc.ec.europa.eu/pvp download/map index.html.
Pentru o estimare cât mai realistă prezentăm în fig. 2.c valorile orare ale radiației solare extrase și prelucrate din baza de date PVGIS pentru Bacău pentru un an denumit Typicai Meteorologica! Year.
PVGIS (Photovoltaic Geographical Information System) și Typicai Meteorologica! Year (TMY) sunt prezentate în cap. 1.1.
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 55 |
|
contract nr. 164885/666 |
Global irradiation and solar electricity potențial
Optimally-înclined photovoltaic modules
ROMANIA / ROMÂNIA
& CM SAF
Cr*«a whk
Thomas Huid. Irene Pinedo-Pascua
European Commissioa * Joint Research Centre
Institute for Energy and Transport, Rmewabte Energy Unit
PVGiS http //re jrcec europa eu/pvgis/
Fig. 2.b~ Harta radiației solare pentru România generată de PVGIS
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 56 |
|
contract nr. 164885/666 |
Conform datelor prezentate în fig. 2.a...2.c pe baza caracteristicilor geografice specifice municipiului Bacău, acesta se situează într-o zonă cu potențial bun al energiei solare, ceea ce face ca aceasta să constituie o soluție alternativă durabilă pentru producerea energiei electrice cu panouri fotovoltaice.
-
2.8.2 Potențialul eolian
în ceea ce privește potențialul eolian, conform hărților eoliene realizate de către ICEMENERG, municipiul Bacău face parte din categoria de zone în care viteza medie anuală a vântului, în localitate, este de 4...6 m/s la 50 m deasupra solului - v. fig. 2.d.
|
ATH energ S.R.L |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 57 |
|
contract nr. 164885/666 |
Literatura de specialitate privitoare la instalațiile eoliene pentru producerea energiei electrice (turbinele eoliene) indică o viteză medie a vântului necesară pentru pornire de cel puțin 2.5 m/s. în funcție de mărimea și tipul turbinei (cu ax orizontal/cu ax vertical), viteza nominală a vântului este cuprinsă între 5 și 14 m/s.
Din acest punct de vedere, arealul municipiului Bacău poate fi considerat la limită pentru valorificarea potențialului energetic eolian.
Ținând seama de condițiile necesare funcționării optime a turbinelor eoliene, utilizarea resurselor eoliene poate fi analizată în proiecte pilot, în care dimensionarea să se facă în funcție condițiile meteo anuale care să asigure viteza de pornire dar mai ales viteza nominală corespunzătoare puterii nominale a turbinei, fiind cunoscut faptul că puterea produsă este direct proporțională cu viteza vântului.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 58 |
|
contract nr. 164885/666 |
in fig. 2.e, este prezentat un exemplu pentru o turbină eoliană de 2 MW care necesită o viteză a vântului pentru pornire de 3.5 m/s și o viteză nominală a vântului de 14.5 m/s.
-
2.8.3 Potențialul geotermal
Pe teritoriul României, se întâlnesc resurse geotermale situate la adâncimi situate între 800 ș: 3500 m denumite resurse geotermale de joasă și medie temperatură (40-125° C).
Cea mai mare parte a resurselor geotermale sunt concentrate în ariile din Câmpia de Vest și în Carpații Orientali. Se mai întâlnesc de asemenea și în zona Văii Oltului și în zona de nord a municipiului București.
Municipiul Bacău nu se află în arealul surselor geotermale.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 59 |
|
contractor. 164885/666 |
-
2.8.4 Deșeuri municipale
Deșeurile municipale reprezintă totalitatea deșeurilor generate în mediul urban și rural din gospodării, instituții, unități comerciale, unități economice (deșeuri menajere și asimilabile), deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, precum și deșeuri din construcții șl demolări colectate de operatorii autorizați.
Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora, inclusiv supervizarea acestor operații și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare.
în prezent, la nivelul UE deșeurile municipale sunt tratate prin depozitare, incinerare, reciclare. în anul 2019, gradul de reciclare al deșeurilor la nivelul UE a fost de oca. 48%, cu discrepanțe mari de la o țară la alta - v. fig. 2.f.
(sursa: https://www, eea. europa, eu/data-and-maps/daviz/municipal-waste-rec ycled-and-composted-
5#tab-chart 5).
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 60 |
|
contractor. 164885/666 |
în România, au fost depuse eforturi deosebite și au fost realizate investiții importante pentru alinierea îa acquis-ul comunitar. în continuare se depun eforturi susținute astfel încât situația să evolueze însă, cu toate acestea, principala modalitate de eliminare a deșeurilor este în continuare reprezentată de depozitare.
România face parte din categoria statelor membre în care cea mai mare parte a cantităților de deșeuri municipale colectate sunt eliminate prin depozitare, operațiunile de reciclare și valorificare fiind utilizate într-o măsură foarte mică. Până în prezent, în România nu au fost puse în funcțiune instalații pentru valorificarea energetică a deșeurilor municipale.
Directiva 31/1999, actualizată si consolidată la nivelul anului 2018, prevede ca până în anul 2035 statele membre să ia măsurile necesare astfel încât, totalul deșeurilor municipale eliminate prin depozitare să fie redus la 10% sau mai puțin din totalul deșeurilor municipale generate (în greutate) - art. 5, alin (5).
în prezent, procentul de depozitare al deșeurilor municipale, în România, se situează la valori net superioare țintei de 10% pentru anul 2035 - v.fig. 2.g (sursa https://www. eea. europa, eu/ims/diversion-of-waste-from-landfill).
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 61 |
|
contract nr. 164885/666 |
Este recunoscut faptul că în România potențialul de recuperare a energiei din deșeuri nu este exploatat într-un procent semnificativ, fiind utilizată în continuare eliminarea prin depozitare într-un grad foarte ridicat, motivat în mare parte prin nivelul de suportabilitate al populației pentru plata taxelor/tarifelor de eliminare a deșeurilor.
în România, se depozitează cca. 80% din deșeurile municipale, iar problema depozitării deșeurilor municipale devine din ce în ce mai complicată în toate orașele tării. 1
Conform datelor prezentate în fig. 2.g, se constată că între statele membre ale UE există diferențe semnificative, variind de la situația statelor în care depozitarea se realizează în mare măsură (Malta, Grecia, România, Cipru, Bulgaria, Lituania sau Letonia) până la cea a statelor în care procentul depozitării se situează mult sub 10% (Danemarca, Olanda, Belgia, Austria, Germania, Suedia) - v. fig. 2.g. Un exemplu de bună practică este cel al Sloveniei și Finlandei care în anul 2010 aveau un procent de depozitare de cca. 60%, respectiv 50% iar în 2019 aveau 10%, respectiv Finlanda sub 10% (estimat 2..3%).
Serviciul de gestionare a deșeurilor se desfășoară la nivelul județului Bacău, acoperind toate localitățile din mediile urban și rural ale județului. Acest serviciu este asigurat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare în Bacău -A.D.I.S. Din această asociație fac parte toate UAT-urile din județul Bacău.
Conform Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) în județul Bacău, la nivelul anului 2019 s-a colectat o cantitate de 155686 t deșeuri municipale (cap. 4.2.1 din PJGD) cu structura de colectare prezentată în fig. 2.h
(sursa http://www.mmediu.ro/cateqorie/documente-de-planificare-pnqd-piad/239)
Din estimările avute în vedere în PJGD se apreciază că municipiul Bacău deține 30%, respectiv o cantitate totală de 467061 deșeuri municipale generate.
Din fig. 2,h se constată că 90% din deșeurile municipale sunt colectate în amestec.
Din totalul de 1556861 s-au depozitat 145387 t adică 93.4%. Aceasta arată un grad redus de reciclare și valorificare.
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 62 |
|
contract nr. 164885/666 |
Cu toate acestea, ținta asumată prin PJGD jud. Bacău este ca în anul 2035 cantitatea totală de deșeuri municipale generate să fie 131334 t deșeuri municipale, din care 13133 t depozitate adică 10% - ținta prevăzută de Directiva nr. 31/1999 - (v. cap 6.2 din PJGD jud. Bacău).
|
6800, 5% _ 2127.-- 1354,1 / 3128 2% _/ / / QOpe 2037.1%„/ nOpe cOpe •Ope •Ope O Alti c |
Fig, 2.h - Cantitatea M și structura deșeurilor municipalaîn anul 2019 / -j .-1"'’ ’ - 7 _ ____. 140240, 90% \/
atoride salubritate - Deșeuri municipale colectate din piste ‘atcri de salubritate - Deșeuri municipale stradale electori autonzati - Deseun municipale |
|
ATH energ S.R.L |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 63 |
|
contract nr. 164885/666 |
instalații care asigură valorificarea energetică a deșeurilor, respectiv tratarea mecano-biologică (TMB) cu biouscare și incinerarea cu valorificare energetică.
Tratarea mecano-biologică este un proces de tratare a deșeurilor mixte care implică atât tratarea mecanică cât și tratarea biologică. Primele instalații TMB au fost realizate cu scopul reducerii impactului asupra mediului generat de depozitarea deșeurilor. Prin urmare, tratarea mecano-biologică completează, dar nu înlocuiește, alte tehnologii de gestionare a deșeurilor, cum ar fi reciclarea și compostarea, ca parte a sistemului integrat de gestionare a deșeurilor.
Tratarea mecano-biologică este alcătuită din mai multe etape în cadrul proceselor mecanice și biologice, acestea putând fi modificate și combinate potrivit cerințelor reglementărilor naționale și locale. Un avantaj important al unei instalații TMB este ca poate fi configurată pentru a atinge mai multe scopuri diferite și anume:
-
- Pre-tratarea deșeurilor înaintea depozitării;
-
- Reducerea cantității de deșeuri municipale biodegradabile (DMB) depozitate prin:
Reducerea masei uscate a DMB înainte depozitării deșeurilor, Reducerea biodegradabilității DMB înaintea depozitării deșeurilor;
TRATAREA TERMICĂ A DEȘEURILOR MUNICIPALE
Tehnologiile existente la nivel mondial de tratare termica a deșeurilor municipale sunt foarte diversificate. Cele mai utilizate tehnologii pentru tratarea termică sunt:
-
- incinerarea (combustia),
-
- piroliza și
-
- gazeificarea.
Aceste tehnologii sunt utilizate pentru tratarea deșeurilor reziduale în vederea valorificării energiei conținute de acestea.
Incinerarea este un proces de tratare a deșeurilor care implică arderea substanțelor conținute în deșeurile municipale. Cel mai important avantaj ar fi acela
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 64 |
|
contract nr. 164885/666 |
că incinerarea este o metodă rapidă de tratare a deșeurilor, putând fi distruse cantități foarte mari într-un timp relativ scurt.
Cantitatea de material solid rezultat în urma arderii (zgură, cenușă) reprezintă cca. 15 - 20% din greutatea inițială a deșeurilor, acest lucru conducând la reducerea suprafețelor de teren necesare depozitării.
Cel mai mare dezavantaj este cel legat de mediu deoarece incineratoarele produc emisii extrem de toxice inclusiv metale grele, dioxine, derivate ale acestora.
Gazele de ardere trebuie tratate înainte de a fi dispersate în atmosferă ceea ce conduce la costuri foarte mari.
Prin gazeificare, deșeurile solide sunt supuse unor temperaturi ridicate (de obicei de peste 600°C, dar pot ajunge și la 1400°C), într-un mediu fără oxigen, pentru a preveni arderea imediată. Rezultă astfel un gaz sintetic, care ulterior este ars pentru a obține energie. Printre produsele secundare rezultate din acest proces, se numără emisiile atmosferice, zgură, cenușă volantă din echipamentul de control al poluării aerului (care necesită tratament special din cauza toxicității), precum și resturi lichide sau apă reziduală.
Există un mare dezavantaj al gazeificării deșeurilor municipale. Cu toate că este o tehnologie cu perspective în ceea ce privește avantajele, gazeificarea deșeurilor municipale nu este încă o tehnologie matură.
Piroliza este un proces care folosește căldura fără aport de oxigen, pentru a obține combustibil (uleiuri sau gaz sintetic, precum și reziduuri solide).
Cenușa rezultată în urma gazeificării poate fi vitrificată, pentru a fi utilizată în construcții. Cenușa rezultată de la incinerare, poate fi și ea vitrificată dar necesită tratare prealabilă. De exemplu în Japonia, există cateva stații de incinerare unde cenușa de ardere este vitrificată într-un convertor de plasmă.
Sursa: Planul Național de Gestiune a deșeurilor (PNGD), http://www.mmediu.ro/categorie/documente-de-planificare-pngd-pjgd/239
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag.65 |
|
contract nr. 164885/666 |
|
Incinerare |
Piroliză |
Gazeifîcare |
|
Descompunerea (oxidarea) completă a părții organice din deșeuri în CO2 și H2O, în prezența unei cantități suficiente de oxigen |
Degradarea termică în absența oxigenului. |
Un proces situat între combustie și piroliză care implică oxidarea parțială. Este adăugat oxigen dar nu suficient pentru a permite oxidarea completă. |
|
Necesită temperaturi de reacție mai mari de 850°C. Procesul este 0 reacție puternic exotermă (generatoare de căldură) |
Necesită temperaturi cuprinse intre 350°C 850°C și 0 sursă externă de căldură pentru menținerea acestor temperaturi. |
Necesită temperaturi mai mari de 650°C. Procesul este 0 reacție exotermă (generatoare de căldură). Este necesară căldură pentru inițializarea și susținerea procesului. |
|
Căldura rezultată poate fi utilizată pentru producerea de apă caldă, abur sau electricitate. Orice material necombustibil (ex. metale, sticlă) se regăsesc în cenușa de fund, care conține și 0 cantitate redusă de carbon rezidual. |
Produsele rezultate sunt un compus solid combustibil (comparabil cu cărbunele de calitate inferioară) și un gaz de sinteză (un amestec de gaze combustibile - monoxid de carbon, hidrogen, metan și 0 varietate de compuși organici volatili). Găfcul de sinteză are 0 putere calorifică netă cuprinsă între 10 și 20 MJ/Nm3. O parte poate fi condensată pentru producerea de combustibil lichid. |
Principalul produs rezultat este gazul de sinteză (monoxid de carbon, hidrogen și metan), cu 0 putere calorifică netă cuprinsă între 4 și 10 MJ/Nm3. (Pentru comparație, puterea calorifică netă a gazului natural este în jur de 38 MJ/Nm3. Din proces mai rezultă și un reziduu solid (cenușă), fără putere calorifică și cu un conținut relativ scăzut de carbon. |
|
Incinerarea deșeurilor municipale cu valorificarea energiei este 0 tehnologie foarte utilizată și cunoscută. |
Pi ro liza este 0 tehnologie utilizată cu succes în cazul combustibililor fosili (cărbune, turbă, petrol). Există câteva exemple de utilizare a pirolizei și pentru a obține energie din combustibilii derivați din deșeuri. Piroliză deșeurilor municipale este încă în stadiu de cercetare. Nu se cunoaște numărul de instalații active din UE și care este materia primă utilizată, însă par a fi destul de puține. |
Exemple de succes ale gazeificării sunt acelea care utilizează fluxuri omogene de deșeuri, cum ar fi anvelopele și așchii de lemn. (O mare fabrică de gazeifîcare a deșeurilor municipale din Marea Britanie a fost abandonată în 2016, după doi ani de efort pentru finalizarea procesului de punere în funcțiune.) Experții europeni au opinii divergente cu privire la perspectivele proiectelor de gazeificare: în timp ce unii consideră că actualele proiecte pilot din Marea Britanie ar putea conduce la proiecte la scară comercială, alții consideră că proiectele de gazeificare a deșeurilor nu sunt viabile din punct de vedere economic. |
|
Costuri de operare semnificativ mai reduse, comparativ cu |
Costuri de operare semnificativ mai mari |
Costuri de operare semnificativ mai mari decât în cazul incinerării (ex. 133 |
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 66 |
|
contractor. 164885/666 |
|
Incinerare |
Piroliza |
Gazelficare |
|
piroliza și gazeificarea (ex. 34 euro/tonă pentru o instalație cu o capacitate de 200000 tone/an) |
decât în cazul incinerării (ex. 133 euro/tonă pentru o instalație cu o capacitate de 150000 tone/an). |
euro/tonă pentru o instalație cu o capacitate de 225000 tone/an). |
SOLUȚIA DE VALORIFICARE A DEȘEURILOR MUNICIPALE r f
în prezent în județul Bacău nu există instalații pentru pre-tratarea deșeurilor reziduale înaintea depozitării așa cum prevede legislația.
în cadrul PJGD, s-au analizat mai multe alternative de gestiune și valorificare a deșeurilor municipale, bazate pe tehnologiile de tratare mecano-biologică (TMB) și respectiv tratare termică, din care a rezultat ca variantă optimă realizarea unei instalații de tratare mecano-biologică cu digestie anaerobă, care să preia întreaga cantitate de deșeuri reziduale încă din primul an de funcționare. Data estimată pentru punerea în funcțiune a instalației TMB este anul 2024.
Instalația cu TMB constă în:
-
- tratarea mecanică a deșeurilor cu o capacitate de 500001/ an x 1 schimb. în primii ani linia mecanică va funcționa în 1.5 schimburi;
-
- tratarea biologică anaerobă a deșeurilor cu o capacitate de circa 67000 /an x 1 schimb.
La nivelul studiul de fezabilitate se va analiza opțiunea tratării în instalația de digestie anaerobă inclusiv a nămolurilor rezultate de la stațiile de epurare orășenești.
Conform PJGD (cap. 8, pag 275), costul investițional estimat pentru instalația cu tratare micro-biologică cu digestie anaerobă este 35.600.000 euro, propusă a fi cofinanțată prin POIM.
-
2.8.5 Producerea și utilizarea hidrogenului
Hidrogenul este cuvântul cheie al viitorului energiei și pilonul principal al pactului verde european Gree Deal pentru orizontul anului 2050.
|
ATU energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 67 |
|
contract nr. 164885/666 |
Necesitatea de reducere a emisiilor de CO2 face ca hidrogenul să fie opțiunea nr. 1 în materie de combustibil al viitorului, datorită avantajelor pe care le oferă:
-
- Poate fi produs atât din hidrocarburi dar cel mai important este că poate fi produs din surse de energie alternative.
-
- Are utilizări multiple: hidrogenul poate fi utilizat ca un combustibil chimic, ca materie primă în procese industriale, în transporturi sau în aplicații rezidențiale sau comerciale.
-
- Poate fi transportat și stocat.
-
- Are impact redus asupra mediului dar acesta depinde depinde în primul rând de tehnologia de obținere a hidrogenului respectiv de sursa de energie primară.
Totuși are si unele dezavantaje:
-
- Densitate redusă: comparativ cu gazul natural, densitatea hidrogenului este de cca. 8...9 ori mai mică, ceea ce înseamnă că pentru a echivala energetic o cantitate de gaz natural cu hidrogen avem nevoie de un debit volumic de hidrogen de cca. 8...9 ori mai mare - v. tabelul 2.1.
-
- în prezent și în perspectiva viitorului apropiat, hidrogenul este mai costisitor decât combustibilii fosili.
Proprietățile hidrogenului comparativ cu aiți combustibili
Tabelul 2.1
|
Proprietate |
Hidrogen |
Comparație |
|
Densitate (gaz) |
0.089 kg/m3 ((TC, 1 bar) |
1/10 din gazul natural |
|
Densitate (lichid) |
70.79 kg/m3 (-253°C, 1 bar) |
1/6 din gazul natural |
|
Punct de fierbere |
-252.76 °C (1 bar) |
90’C sub LNG |
|
Energie maslcă (LVH) |
120.1 MJ/kg |
3x benzină |
|
Densitate de energie (cond. norm.) |
0.01 MJ/I |
1/3 din gazul natural |
|
Densitate de energie (lichefiat) |
8.5 MJ/I |
1/3 din LNG |
|
Viteza de propagare a flăcării |
346 cm/s |
8xCH4 |
|
Limite ardere |
4-77% în volumul de aer |
6x mai larg decât CH4 |
|
ATH ener® SRL. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 68 |
|
contract nr. 164885/666 |
|
Proprietate |
Hidrogen |
Comparație |
|
Temperatura de autoaprindere |
585 °C |
220 "C pentru benzina |
|
Energia de aprindere |
0.02 MJ |
1/10 din CH4 |
Sursa: https://fea.biob.core.windows.net/assets/9e3a3493-b9a6-4b7d-b499-
7ca48e357561/The_Future_of_Hydrogen.pdf
Strategia UE privind hidrogenul face parte din Pactul verde european și prevede trei etape:
-
Până în 2024, producția de hidrogen verde ar trebui să crească la un milion de tone pe an;
-
* Până în 2030, producția de hidrogen verde ar trebui să crească la zece milioane de tone pe an;
-
în perioada cuprinsă între 2030 și 2050, hidrogenul verde urmează să fie produs la o scară mai mare a.i să asigure 13...14% din cererea de energie
Obiectivele strategice ale UE, pe orizont de timp, privind generarea și utilizarea hidrogenului se prezintă în tabelul 2.2.
Obiectivele strategie ale UE privind producerea și utilizarea hidrogenului
Tabelul 2.2
|
2020-2024 |
2025-2030 |
2030-2050 | |
|
Ținte privind producția de H2 |
-Instalarea a 6 GWde electroîizoare. -Producerea a 1 mii t H2/an din surse regenerabile. |
-Instalarea a 40 GWde electroîizoare. - Producerea a 10 mii t H2/an din surse regenerabile. |
Acoperirea 13-14% din mixul energetic până în 2050 |
|
Competitivitatea |
îmbunătățirea eficienței și a tehnologiilor |
Asigurarea treptată a competitivității costurilor |
Maturitate tehnologică |
|
Aplicații |
Proiecte pilot pentru decarbonarea industriei |
Extinderea aplicațiilor în metalurgie, transport, stocare |
Implementare în toate sectoarele dificil de |
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Dată: 03.2022 Rev. 1 pag. 69 |
|
contract nr. 164885/666 |
|
2020-2024 |
2025-2030 |
2030-2050 | |
|
(industria chimică și metalurgică) |
sezonieră și clădiri |
decarbonizat | |
|
Roiul capturii carbonului |
Nevoia de decarbonare a producției existente de hidrogen |
Asigurarea producției cu emisii scăzute |
Utilizarea biogazuiui sustenabil în locul captării carbonului. Aplicarea captării carbonului pentru emisii negative |
|
Transport |
Electrolizoare locale |
Implementarea rețelelor de distribuție locală a H2 |
Circulație liberă datorată îmbunătățirii infrastructurii |
Sursa: A hydrogen strategy for a climate-neutral Europe, https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/hydrogen_strategy.pdf
Perspectiva României asupra hidrogenului
La acest moment, România nu are încă elaborată/publicată o strategie națională pentru hidrogen, iar actualul proiect al Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, face doar referiri în cadrul obiectivelor precizate în proiectul de Strategie energetică, menționate în cap. 2.2.
Producerea hidrogenului
Hidrogenul poate fi produs prin diferite tehnologii:
-
- din gaze naturale prin reformarea cu abur a metanului, care este un proces cu emisie de CO2. Această tehnică de producție poate fi în principiu transformată într-o metodă de producție cu emisii reduse de carbon dacă se aplică captarea și stocarea carbonului (CCS), sau captarea și reutilizarea carbonului (CCU). Reformarea cu abur și captarea carbonului sunt de obicei procese industriale la scară largă.
-
- hidrogenul verde (cu emisii reduse/nule de carbon din surse regenerabile), prin electroliza apei utilizând energie electrică produsă din surse regenerabile de
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022
Rev,: 1
pag. 70
contract nr. 164885/666
energie este cea mai aplicată tehnică. Este de așteptat ca tehnologia electrolizoarelor să evolueze către sistemele mari (scara MW sau GW), ducând la scăderea costului acestora și creșterea eficienței. Instalațiile de electroliză până la o scară de câțiva MW sunt deja operaționale.
-
- Alte tehnologii pentru producția de hidrogen: gazeificarea biomasei și a deșeurilor biologice, piroliza biomasei.
în funcție de sursa de energie primară și tehnologia de producere, căreia îi sunt asociate emisii de CO2, există o clasificare realizată prin asocierea unei culori a hidrogenului, după cum urmează:
(Sursa: https://enerdatics.com)
Hidrogenul verde:
Hidrogenul verde este produs prin electroliza apei, procesul de electroliză utilizând energie electrică din surse regenerabile (solar, eolian, hidro). în prezent, hidrogenul verde reprezintă un mic procent din totalul celui produs, deoarece costurile de producție sunt foarte mari. Este de așteptat ca prețul hidrogenului verde să scadă pe măsură ce tehnologia va deveni matură.
Hidrogen albastru:
Hidrogenul albastru este produs în principal din gaz natural, folosind un proces de reformare cu abur.
în urma procesului de reformare a gazului natural, pe lângă hidrogen rezultă și dioxid de carbon, ca produs secundar. Aceasta înseamnă că este necesară captarea și stocarea carbonului (CCS) sau captarea și reutilîzarea carbonului (CCU).
Hidrogen gri:
Hidrogenul gri este produs din gaz natural sau metan, folosind reformarea metanului cu abur, dar fără a capta CO2 produsă în acest proces.
în prezent, aceasta este cea mai utilizată formă de producere a hidrogenului.
Hidrogen maro/neqru:
Există și un proces de gazeificare care folosește cărbunele ca materie primă, producând hidrogen maro, care eliberează și dioxid de carbon și poate fi încadrat în aceeași categorie cu cel gri.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 71 |
|
contract nr. 164885/666 |
Acest tip de hidrogen este opus celui verde și cel mai dăunător mediului. Orice hidrogen obținut din combustibili fosili prin procesul de „gazeificare” se numește hidrogen negru sau maro. Este un proces folosit în multe industrii care transformă materialele bogate în carbon, în hidrogen și dioxid de carbon
Hidrogen turqoise:
Un alt tip de hidrogen este cel turqoise. Hidrogenul turcoaz este obținut prin procesul de pirolizâ a metanului. în urma procesului de piroliză, pe lângă hidrogen, rezultă carbonul solid ca produs secundar. Procesul de piroliză folosește gazul natural doar ca materie primă, toată energia pentru încălzire și separarea metanului provenind din energie electrică.
Hidrogen roz:
Hidrogenul roz este obținut din electroliză utilizând energie electrică produsă din energie nucleară.
Tabelul 2.3 prezintă o sinteză a tehnologiilor de producere a hidrogenului și emisiile CO2 asociate.
Sinteza a tehnologiilor de producere a hidrogenului și emisiile CO2 asociate
Tabelul 2.3
|
Denumirea |
Tehnologia |
Materia primă/ Sursa de energie |
Amprenta de CO2 |
|
Hidrogen verde |
Electroliza apei |
Energie electrică din surse regenerabile: eolian, hidro, solară, maree, geotermală. |
0 |
|
Hidrogen roz |
Energie electrică produsă din energie nucleara. | ||
|
Hidrogen albastru |
Reformarea gazului natural sau gazeificarea căbunelui + CCS |
Gaz natural/ cărbune |
Minimă |
|
Hidrogen turqoise |
Piroliză |
Gaz natural |
Carbon solid (produs secundar) |
|
Hidrogen gri |
Reformarea gazului natural |
Medie |
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 72 |
|
contract nr. 164885/666 |
|
Denumirea |
Tehnologia |
Materia primă/ Sursa de energie |
Amprenta de CO2 |
|
Hidrogen maro |
Gazeificare |
Cărbune brun (Lignit) |
Ridicată |
|
Hidrogen negru |
Cărbune negru (Antracit, Huilă) |
Producerea hidrogenului verde
Hidrogenul verde sau „hidrogenul curat”, este produs cu ajutorul energiei electrice generate din surse regenerabile și reprezintă în prezent aproximativ 1% din producția totală de hidrogen.
Comisia Europeană intenționează să schimbe acest lucru și a construit o întreagă strategie de susținere a hidrogenului, subliniind potențialul său pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic și punându-l chiar în centrul Pactului Verde European sau Green Deal.
Pentru producerea hidrogenului verde, energia electrică provine din surse regenerabile - v. tabelul 2.3.
în ceea ce privește instalația de electroliză, există în prezent, la scară comercială mai multe tipuri, cum ar fi:
-
- electrolizor alcalin (AE - Alcaline Electrolizers)
-
- electrolizor cu membrana schimbătoare de protoni (PEM- Proton Exchange Membrane). Tehnologia PEM prezintă avantajul unei presiuni ridicate a hidrogenului la ieșirea din instalația de elecctroliză. r »
-
- electrolizor cu oxizi (SOE- Solid Oxide Electrolzyzers).
(sursa: " Assessment ofHydrogen Production Costs from Electrolysis: United States and Europe", 2020, https://theicct.org/sites/default/files/publications/final_icct2020_assessment_of%20_hydrogen_producti on_costs%20v2.pdf)
-
Fig. 2.i prezintă schematic tehnologia de producere a hidrogenului prin electroliză.
ATH energ S.R.L
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 73
contract nr. 164885/666
Apă
|
Energie eîecirică ---------- |
Instalația electroliză (AE, PEM, SOE) |
.. k- |
Comprimarea hidrogenului (AE, SOE si opțional PEM) |
Utilizare |
Fig. 2.i- Tehnologia de producere a hidrogenului prin electroliză
în continuare prezentăm, în tabelul 2.4 evoluția estimată până în 2030, respectiv 2050 pentru cele trei tipuri de electrolizoare, conform datelor prezentate în publicația La Revue du l’energie, Oct 2021, disponibilă la adresa: https://wwwJarevuedelenerqie.com/wp-content/uploads/2021/11/Revue-Enerqie-Hors-serie-Octobre-2021.pdf
Evoluția estimată a tehnologiilor de electroliză
Tabelul 2.4
|
Denumirea |
U.M |
Electroliză | |||||
|
AE |
PEM |
SOE | |||||
|
2030 |
2050 |
2030 |
2050 |
2030 |
2050 | ||
|
Costul investițional min-max |
$/kW |
390-760 |
270-590 |
350-730 |
160-400 |
1450-2200 |
500-880 |
|
Costul investițional mediu |
$/kW |
570 |
430 |
530 |
280 |
1900 |
700 |
|
Eficiența |
% |
65 |
75 |
65 |
72 |
72 |
82 |
|
Durata de construire |
ani |
2 |
2 |
2 |
2 |
2 |
2 |
|
Durata de viață |
ani |
20 |
25 |
20 |
25 |
20 |
25 |
|
OPEX |
% din costul investițional |
4 |
4 |
4 |
4 |
3 |
3 |
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 74 |
|
contract nr 164885/666 |
Capitolul 3. Analiza diagnostic tehnică, economică și de mediu a SACET pe anul 2019 si 2020 »
-
3.1. Date tehnice ale centralei de cogenerare
Analiza din acest capitol are la bază datele din Anexa 8 - Date de operare ale centralei de cogenerare și Anexa 9 - Date de operare privind sistemul de transport și distribuție.
în prezent, energia termică este produsă din grupul cu turbina cu gaze (22 MWt), grupul cu ciclu combinat gaze-abur (14 MWt) și CAF 100 Gcal/h (116 MWt). Fig. 3.a prezintă curba clasată a sarcinii termice pentru anul 2019. Se constată că în perioada de iarnă, debitul maxim livrat din sursă este cca. 88 MWt. De asemenea, se
constată că în cazul indisponibilității CAF-ului, nu există capacitate de rezervă pentru producerea apei fierbinți, ceea ce înseamnă neasigurarea cererii de căldură din
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 75 |
|
contract nr. 164885/666 |
Tabelul 3.2 prezintă performanțele tehnice ale centralei de cogenerare, în echiparea actuală: grupul de cogenerare de 14 MWe cu turbina cu gaze și cazan recuperator de apă fierbinte, grupul cu ciclu combinat gaze-abur, cazanul de apă fierbinte (CAF) și cazanul de abur industrial (CAI).
Menționăm că pentru grupul cu ciclu combinat, anul 2019 a fost un an atipic de funcționare, acesta fiind în mare parte oprit. Ca urmare, pentru anul 2019 nu s-au calculat criteriile cogenerării de înaltă eficiență.
Pentru analiza performanțelor tehnice, prezentăm mai jos, în tabelul 3.1, valorile minime ale performanțelor prevăzute de reglementările în vigoare cu privire la cogenerarea de înaltă eficiență:
Valorile minime ale performanțelor prevăzute de reglementările în vigoare cu privire la cogenerarea de înaltă eficiență
Tabelul 3.1
|
Denumirea |
Reglementarea |
Valoarea |
|
Indicele de cogenerare pentru instalații de turbine cu gaze cu recuperare simplă |
directiva 27/2012, Anexa I |
0.55 |
|
Indicele de cogenerare pentru instalații cu ciclu combinat gaze-abur cu recuperare |
Directiva 27/2012, Anexa I |
0.95 |
|
Economia de energie primară față de producerea separată |
Directiva 27/2012, Anexa II |
10% |
Performanțele tehnice ale centralei de cogenerare
Tabelul 3.2
|
Nr. crt. |
Mărimea |
UM |
Anul 2019 |
Anul 2020 | |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
1 |
1.1 |
Energia termică produsă, total, din care: |
Gcal |
205479 |
183652 |
|
1.2 |
Instalații de cogenerare, total din care: |
Gcal |
114760 |
122027 | |
|
1.2.1 |
-Grup 14 MW |
Gcal |
114759 |
53065 | |
|
1.2.2 |
- Grup ciclu combinat |
Gcal |
1.281 |
68963 | |
|
1.3 |
Instalații de vârf, total din care: |
Gcal |
90719 |
61624 | |
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev, 1 pag. 76 |
|
contract nr. 164885/666 |
|
Nr. crt. |
Mărimea |
UM |
Anul 2019 |
Anul 2020 | ||
|
ț |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 | |
|
- CAF - uri |
Gcal |
46132 |
39266 | |||
|
- CAI - uri (daca e cazul) |
Gcal |
44587 |
22358 | |||
|
2 |
2.1 |
Producția anuală de energie electrica, din care: |
MWhe/an |
88879 |
108119 | |
|
2.1.1 |
-Grup 14 MW |
MWhe/an |
88852 |
40176 | ||
|
2.1.2 |
- Grup ciclu combinat |
MWhe/an |
26.6 |
67943 | ||
|
2.1.3 |
Consum servicii proprii din energia electrica produsa |
Total, din care: |
MWhe/an |
7155 |
7160 | |
|
Pompare apă fierbinte RTP |
MWhe/an |
0 |
0 | |||
|
2.2 |
Energia electrica cumparata din SEN, total din care: |
MWhe/an |
11306 |
9716 | ||
|
2.2.1 |
- consumata pentru sistemul de distribuție a energiei termice |
MWhe/an |
1942 |
2060 | ||
|
2.2.2 |
- consumata pentru pompare in RTP |
MWhe/an |
5526 |
4524 | ||
|
2.2.3 |
- consumata pentru alte servicii proprii |
MWhe/an |
3837 |
3132 | ||
|
2.3 |
Energia electrica livrata (vanduta) |
MWhe/an |
81723 |
100959 | ||
|
3 |
3.1 |
Consumul de combustibil, total, din care: |
MWh/an ia PCi |
406532 |
393985 | |
|
3.2 |
Instalații de cogenerare, total din care: |
282368 |
313297 | |||
|
3.2.1 |
-Grup 14 xx |
xxxxxx |
127516 | |||
|
3.2.2 |
- Grup ciciu combinat |
123.5 |
185780 | |||
|
3.3 |
Instalații de vârf, total din care: |
124164 |
80688 | |||
|
-CAF- uri |
56043 |
47072 | ||||
|
- CAI - uri |
68121 |
33615 | ||||
|
6 |
Randamentul global brut al instalațiilor de cogenerare ((poz. 1.2x1.163+poz£.1 )/pQȘt.3.2}x100 |
% |
79 |
80 | ||
|
7 |
Randamentul global al instalațiilor de vârf ((poz.1.3x1.163)/poz.3.3)x100 |
% |
85.0 |
88.8 | ||
|
8 |
Randamentul global brut al sursei ((poz.1.1x1.1 63*poz.2.1 )/poz.3.1 )x 100 |
% |
80.6 |
81.7 | ||
|
9 |
Indicele de cogenerare pentru grupul de 14 MW (poz. 2.1.1/poz.1.2.1) |
MWhe/Gcal |
0.77 |
0.76 | ||
|
10 |
Indicele de cogenerare pentru grupul cu ciclu combinat (poz. 2.1.2/poz.1.2.2) |
MWhe/Gcal |
- |
0.985 | ||
|
11 |
Economia de energie față de producerea separată pentru grupul de 14 MW, conf dlr UE 27/ 2012 |
- | ||||
|
11.1 |
- randamentul electric de referință pentru grupul de 14 MW (an PiF 2008), conf Regulamentului UE 2402/2015 |
% |
52.5 |
52.5 | ||
|
11.2 |
- randamentul termic de referință pentru grupul de 14 MW (an PIF 2008), conf Regulamentului UE 2402/2016 |
% |
90.0 |
90.0 | ||
|
11.3 |
- randamentul termic pentru grupul de 14 MW |
% |
47.3 |
48.4 | ||
|
11.4 |
- randamentul electric pentru grupul de 14 MW |
% |
31.5 |
31.5 | ||
|
11.5 |
Economia de energie față de producerea separată realizată de grupui de 14 MW |
% |
11.1 |
12.1 | ||
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 77 |
|
contract nr. 164885/666 |
|
Nr. crt. |
Mărimea |
UM |
Anul 2019 |
Anul 2020 | |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
12 |
Economia de energie față de producerea separată pentru grupul cu ciclu combinat, conf dir UE 27/ 2012 | ||||
|
12.1 |
- randamentul electric de referință pentru grupul cu ciclu combinat (an PIF 2017), conf Regulamentului UE 2402/2015 |
% |
53.0 |
53.0 | |
|
12.2 |
- randamentul termic de referință pentru grupul cu ciclu combinat (an PIF 2017), conf Regulamentului UE 2402/2016 |
% |
92.0 |
92.0 | |
|
12.3 |
- randamentul termic pentru grupul cu ciclu combinat |
% |
- an atipic |
43.2 | |
|
12.4 |
- randamentul electric pentru grupul cu ciclu combinat |
% |
- an atipic |
36.6 | |
|
12.5 |
Economia de energie față de producerea separată pentru grupul cu ciclu combinat |
% |
- an atipic |
13.7 | |
Din tabelul 3.2, se constată că instalațiile actuale au un randament global ridicat: 79+80% instalațiile de cogenerare, 86-89% instalațiile de vârf (CAI, CAF), respectiv 81-82% pe ansamblul centralei de cogenerare.
Din punctul de vedere al performanțelor tehnice ale centralei de cogenerare și în special al echipamentelor de cogenerare, acestea realizează o eficiență globală superioară precum și îndeplinirea criteriilor cogenerării de înaltă eficiență.
-
3.2. Costuri anuale ale SACET și ansamblul CT
-
3.2.1 Costuri anuale ale SACET
-
Pe baza datelor din Anexa 10 - Date economice, s-a calculat ponderea fiecărui tip de cheltuieli din structura cheltuielilor anuale, prezentate în fig. 3.a și 3.b pentru anul 2019, respectiv 2020.
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 78 |
|
contract nr, 164885/666 |
Structura cheltuielilor anual» în anul 2019 (UM=mă tei, % din total)
CheftuieS cu erserjie electrica cumpărata din SEN ps^yj servicii proprii inciusv pompare. 5297,
Apa industrială, 15,
Materiale ccrHumabile, 1393.
Reparați curente, 850.08%
Reparații capitale, 253, 0.3%
Fig 3. a- Structura cheltuielilor anuale ale SACET în anul 2019
Structura cheltuielilor anuale In anul 2020 (UM=nă lei, % din total)
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 79 |
|
contract nr. 164885/666 |
Din fig. 3.a și 3.b se constată că ponderea combustibilul în totalul cheltuielilor anuale este de cca. 55-65%. Cheltuielile anuale cu combustibilul au scăzut în 2020 față de 2019 datorită scăderii prețului combustibilului de la 145.94 lei/MWh la 131.29 lei/MWh pe de o parte, și scăderii consumului de combustibil pe de altă parte. Din tabelul 3.2, poz. 3.3 se constată o scădere considerabilă a consumului de combustibil în instalațiile de vârf (CAF, CAI) simultan cu scăderea cantității de energie termică produsă de instalațiile de vârf.
Din tabelul 3.2 rezultă o scădere a producției de energie termică în 2020, în timp ce a crescut producția de energie electrică și termică în cogenerare datorită funcționării grupului cu ciclu combinat - v. tabelul 3.2, poz.1.
Deși consumul de combustibil si cheltuielile cu combustibilul au scăzut în 2020 r »
față de 2019, cheltuielile cu CO2 au crescut drastic, de aprox 3 ori. Aceasta se explică pe de o parte prin creșterea numărului de certificate de CO2 ce au trebuit achiziționate și pe de altă parte prin escaladarea prețului certificatelor de CO2, în anul 2020, de la 110 lei/t la 233 lei/t - v. Anexa 10 - Date economice.
Menționăm că de la începutul anului 2020, piața certificatelor de CO2 a înregistrat o creștere continuă, astfel că în prezent (ianuarie 2022) prețul unui certificat de CO2 este 84 euro/t (aprox 420 lei/t) - v fig 3.c și 3.d din sursa https://ember-climate.org/data/carbon-pnce-viewer/.
|
ATU energ S.&L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 80 |
|
contract nr. 164885/666 |
Daily Carbon Prices
Buiit whh @anvii.
Build web apps for frec with Anvil
O 4' Q X 1 « S
|
ATH energ S.R.L. |
” Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 81 |
|
contract nr. 164885/666 |
De asemenea, prețul energiei electrice tranzacționale pe PZU (Piața pentru
Ziua Următoare) a crescut drastic de la finele anului 2021 până în prezent - v fig. 3.e
Referitor la creșterea drastică a prețului energiei electrice, menționăm că aceasta este caracteristică tuturor piețelor de energie în această perioadă. Spre exemplificare, prezentăm mai jos prețurile actuale la nivel european pe piețele naționale de tip Piața pentru Ziua Următoare (Day Ahead Market - DAM) - fig. 3.f.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 82 |
|
contract nr. 1648857666 |
Tabelul 3.3 prezintă ponderea cheltuielilor variabile și respectiv fixe pentru anii 2019 si 2020. I
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 83 |
|
contract nr. 164885/666 |
Ponderea cheltuielilor variabile / fixe în structura cheltuielilor anuale
Tabelul 3.3
|
Nr.crt |
Mărimea |
U.M. |
Anul 2019 |
Anul 2020 |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
1 |
Cheltuieli totale anuale |
mii lei |
101185 |
105132 |
|
2 |
Cheltuieli fixe (Cheltuieli cu personalul, Amortizări, Reparații curente, Reparații capitale) |
mii lei |
14120 |
15748 |
|
% din poz. 1 |
14.0 |
15.0 | ||
|
3 |
Cheltuieli variabile (Cheltuielile cu combustibilul, cu CO2, Materiale consumabile, Apa industriala, Energia electrică, Diverse) |
mii lei |
87066 |
89384 |
|
% din poz. 1 |
86.0 |
85.0 |
Ponderea și valoarea cheltuielilor fixe/variabile s-au menținut în limite apropiate.
-
3.2.2 Costuri anuale ale ansamblului CT
Pe baza datelor din Anexa 13 - Date economice CT s-a calculat ponderea fiecărui tip de cheltuieli din structura cheltuielilor anuale, prezentate în fig. 3.g și 3.h pentru anul 2019, respectiv 2020.
Structura cheltuielilor anuale în anul 2019 la nivelul CT
(UM= tei,% din total)
Cheituiei cu materiale consumabile (ulei, wbax chim, etc), 86195, Cheltuieli cu reparatrite curente, 21087 0.5%
Fig 3.g ~ Structura cheltuielilor anuale ale CT în anul 2019
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03,2022 Rev. 1 pag. 84 |
|
contract nr. 164885/666 |
Din fig. 3.d și 3.e se constată că ponderea combustibilul în totalul cheltuielilor anuale este de cca. 53-60%. Cheltuielile anuale cu combustibilul au scăzut în 2020 față de 2019 datorită scăderii consumului de combustibil pe fondul reducerii producției de energie termică - a se vedea si tabelul 5.2 de la cap 5.2.1.
Se remarcă faptul că ponderea cheltuielilor cu personalul are o valoare considerabilă în structura cheltuielilor anuale, de cca. 26-30%. în valori absolute, acestea s-au menținut în limite apropiate în 2019, 2020 dar ponderea lor a crescut pe fondul scăderii consumului de combustibil cu cheltuielile aferente.
Cheltuieli cu materiale «rmmatiile (ulei, subst chim, etc), 91310,
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 85 |
|
contract nr. 164885/666 |
-
3.3 Analiza SACET din punctul de vedere al reglementărilor de mediu
In prezent, echipamentele din cadrul centralei de cogenerare beneficiază de AIM până în anul 2023, respectiv 2027 pentru CAF - v. tabelul 1.2 din Capitolul 1.
Reglementările de mediu pentru următorii ani impun respectarea unor valori ale emisiilor.
Astfel, instalațiile medii de ardere, având puterea termică instalată mai mică de 50 MWt, aflate sub incidența Legii 188 din 2018 vor trebui să respecte următoarele VLE:
-
- Din Ianuarie 2030, instalațiile de ardere, existente având puterea termică instalată <5 MWt, altele decât turbine cu gaze și motoare vor trebui să respecte VLE pentru NOx=250 mg/Nm3 - conf. art. 19 și Anexa 2, Partea I
-
- Din Ianuarie 2025, instalațiile de ardere, existente având puterea termică instalată >5 MWt, altele decât turbine cu gaze și motoare vor trebui să respecte VLE pentru NOx=200 mg/Nm3 - conf. art. 19 și Anexa 2, Partea I
-
- Din Ianuarie 2025, turbinele cu gaze existente vor trebui să respecte VLE pentru NOx=150 mg/Nm3 - conf. art. 19 și Anexa 2, Partea I
-
- Motoarele noi trebuie să respecte VLE pentru NOx=95 mg/Nm3, iar turbinele cu gaze noi trebui să respecte VLE pentru NOx=50 mg/Nm3 - conf. art. 5 și Anexa 2, Partea 2
-
- Instalațiile medii de ardere noi, altele decât turbinele cu gaze și motoare trebuie să respecte VLE pentru NOx=100 mg/Nm3 -conf. art. 5 și Anexa 2, Partea 2
Instalațiile mari de ardere din sistemele centralizate de încălzire, cu excepția turbinelor cu gaz și a motoarelor cu gaz, aflate sub incidența Legii 278 din 2013 vor trebui să respecte de la 1 Ianuarie 2023, VLE pentru NOx=100 mg/Nm3 - art. 35 și Anexa 5.
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03,2022 Rev. 1 pag. 86 |
|
contract nr. 164885/666 |
Concluzii privind conformarea la VLE:
-
- După cum este menționat în Capitolul 1, începând cu anul 2023, CAF-ul va trebui să se conformeze cu valorile limită pentru NOx, ceea ce presupune fie scoaterea acestuia din funcțiune, fie reabilitarea / modernizarea acestuia pentru a-l aduce la parametrii tehnici nominali si conformarea la VLE.
Ca urmare, este necesar și obligatoriu ca în cursul acestui an, CAF-ul să fie reabilitat / modernizat.
-
- începând cu 1 ian 2025, instalația de ardere compusă din cele două cazane a câte 10 t/h, cu o capacitate termică instalată de 17 MW, va trebui să se conformeze cu VLE ale NOx de 200 mg/Nm3 - în conformitate cu art. 19 și Anexa 2, Partea I din Legea 188/2018.
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până ia nivelul anului 2033”
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 37
contract nr. 164885/666
Capitolul 4. Situația proiectelor de reabilitare termică a clădirilor tip condominiu - blocuri de locuințe - și instituții publice aflate în subordinea autorității locale
-
4.1. Clădiri tip condominiu
în Planul de Acțiune pentru - Energie Durabilă (PAED) al Municipiului Bacău, elaborat în anul 2019 având ca orizont de timp anul 2030, este menționat un set de proiecte de eficientizare energetică a clădirilor rezidențiale, care include reabilitarea termică a 131 blocuri, din care 5 cu consolidare, reabilitarea termică a 800 clădiri de locuit, contorizarea agentului termic la nivel de apartament pentru 300 de apartamente care sunt alimentate din SACET și măsuri de informare / promovare în rândul populației a beneficiilor reabilitării termice. Sumarul acestui set de proiecte este prezentat în tabelul 4.1.
Proiecte de eficientizare energetică a clădirilor rezidențiale, conf. PAED
Tabelul 4.1
|
Nr. crt. |
Denumirea |
Perioada |
Buget estimat (euro) |
Economia de energie (Mwhan) |
Reducerea de CO2 (t/an) |
|
1 |
Clădiri rezidențiale -valori totale din PAED, pag. 25-26 |
20192030 |
19198 000 |
233 131 |
57853 |
Pe baza datelor publice disponibile, am identificat o listă a blocurilor cu risc seismic din Municipiul Bacău, care au fost deja expertizate seismic și încadrate în clase de urgență/risc seismic.
Această listă este parte a unui studiu de piață al construcțiilor situate in localitățile administrativ teritoriale, componente ale județului Bacău, realizat în scopul determinării valorilor de circulație orientative minime ale construcțiilor la nivelul fiecărui teritoriu administrativ. Studiul a fost realizat de Uniunea Notarilor Publici din România. Studiul de piață s-a desfășurat în perioada septembrie - decembrie 2021.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 88 |
|
contractor. 164885/666 |
Studiul conține informații utile cu privire la construcțiile care prezintă risc seismic. Conform datelor din acest studiu, în Municipiul Bacău există deja 107 blocuri care prezintă risc seismic. Din acestea doar 4 au fost construite după 1980, respectiv in perioada 1980-1985, restul având o vechime de peste 50 ani (50 - 100 ani). (Sursa: https://www.bacau.net/document-)ista-apartamenteior-din-municipiui-bacau‘cu-risc-seismic/ și http://www.unnpr.ro/files/expertize2021/CNPBacau/Constructii 2021 jud Bacau.pdf)
Pe baza informațiilor publice disponibile pe website-ul INS (Institutul Național de Statistică) - baza de date TEMPO Online (insse.ro) și a celor disponibile pe website-le ANRSC și AN RE, am realizat un inventar comparativ al numărului total de locuințe și respectiv a celor branșate la termoficare din municipiul Bacău. Anii de referință luati în calcul sunt 2007 si 2020. f J f
S-a ales ca referință anul 2007 deoarece datele publice disponibile (publicate periodic pe website-ul ANRSC până în anul 2016 inclusiv) cu privire la situația SACET din Municipiul Bacău s-au găsit începând cu anul 2007 până în 2016 inclusiv.
începând cu anul 2017, acestea sunt publicate periodic pe website-ul ANRE.
Din datele INSSE se constată că la nivelul anului 2007 existau 66396 locuințe în municipiul Bacău, iar la nivelul anului 2020 existau un număr de 72966 locuințe - v. tabelul 4.1.
Tabelul 4.1
|
nr. crt. |
Denumirea |
anul | |
|
20C7 |
2020 | ||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
|
1 |
Numărul de locuințe, total din care |
66936 |
72966 |
|
2 |
Locuințe branșate la SACET, inclusiv la CT-uri |
25543 |
13890 |
|
% din poz.1 |
38.16 |
19.04 | |
Din corelarea celor două seturi de date, rezultă că la nivelul anului 2007, cca. 38% din numărul total de locuințe din municipiul Bacău erau racordate la termoficare, în timp ce în anul 2020, doar 19% din locuințele din municipiu erau racordate la termoficare. Deși numărul de locuințe a crescut, numărul de locuințe branșate la termoficare a scăzut drastic.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 89 |
|
contract nr. 164885/666 |
Raportând numărul de locuințe racordate la SACET în anul 2020 la numărul de locuințe branșate în 2007, se constată că au mai rămas cca. 54% din locuințele racordate în 2007.
Ca urmare, apreciem că există un potențial considerabil de reducere a consumului de energie prin reabilitarea blocurilor și eventual rebranșarea acestora la SACET.
Deasemena există un potențial de creștere a consumului de energie termică prin rebranșarea la SACET a consumatorilor pierduți. Acest potențial poate fi valorificat în contextul actual al protecției mediului privind reducerea emisiilor poluante de CO2.
Prin urmare, indiferent de tipul sursei de încălzire, individuală sau centralizată la nivel de imobil, cartier sau oraș, trebuie întocmit un plan multianual de acțiune la nivel UAT privind creșterea eficienței energetice a clădirilor de tip condominiu, prin reabilitarea termică a acestora.
Astfel, prin executarea acestui plan multianual, se va realiza o diminuare a emisiilor poluante de CO2 prin scăderea cantității de gaz natura! utilizat pentru încălzire și apă caldă de consum. Prin rebranșarea consumatorilor pierduți ia SACET se va realiza și mutarea emisiilor poluante de CO2 din oraș în afara orașului, ceea ce va conduce la o îmbunătățire a calității aerului respirat în interiorul orașului.
-
4.2. Clădiri instituții publice
în Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) al Municipiului Bacău până în 2030, sunt menționate proiecte de eficientizare energetică a clădirilor publice, prezentate în tabelul 4.2.
în prezent, sistemul de termofîcare din Municipiul Bacău deservește cca. 30 instituții publice - conf. datelor periodice publicate de ANRE.
(sursa: https://www.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie/serviciul-public-de-alimentare-cu-energie-termica/raport-privind-starea-serviciului-public-de-alimentare-cu-energie-termica-in-sistem-centralizat-pentru-anul-2020-ro)
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 90 |
|
contract nr. 164885/666 |
La fel ca în cazul blocurilor de locuințe și în cazul instituțiilor publice aflate în subordinea UAT este necesar un plan multianual de reabilitare termică, pentru aceleași considerente expuse în subcapitolul anterior.
Proiecte de eficientizare energetică a clădirilor publice, conf. PAED
Tabelul 4.2
|
Nr. crt. |
Denumirea |
Perioada |
Buget estimat (euro) |
Indicatori cantitativi |
Economia de energie (MWh/an) |
Reducerea de CO2 (t/an) |
|
Clădiri municipale/ Echipamente/ Facilități | ||||||
|
1 |
Program de eficientizare energetică a clădirilor aflate in acfițjinistrareă Primăriei Bacău (cod id CM3) |
2019-2025 |
750 000 |
100 clădiri 200 000 mp |
11 469 |
3061 |
|
2 |
Creșterea eficienței energetice a clădirilor publice prin modernizarea instalațiilor de iluminat interior (cod id CM5) |
2019-2025 |
50 000 |
100 clădiri 200 000 mp |
1152 |
919 |
|
Clădiri terțiare/ Echipamente/ Facilități | ||||||
|
3 |
Program de eficientizare energetică a clădirilor publice din municipiu: sedii administrative, sedii de firme, spatii comerciale (codidCTI) |
2019-2030 |
1 700 000 |
34 clădiri 24 000 mp |
20 150 |
6045 |
-
4.3. Recomandări generale cu privire la reabilitarea termică a clădirilor
în cadrul lucrărilor de reabilitare termică trebuie să se țină seama de Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, definit în Normativul aprobat de MDRAP cu ord. 386/2016 - redat mai jos.
Pentru Municipiul Bacău se vor avea în vedere valorile corespunzătoare zonei climatice III, cu temperatura exterioară de calcul de -18 grd. C.
|
ATH energ S.R.L |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 91 |
|
contract nr. 164885/666 |
|
CATIGORII 08 CU» | |||||||||||
|
dlraMkl'1 |
Orizont |
OÂDUU DE LOCUIT INDIVIDUALE |
CLĂDIM DC LOCUIT COLECTIVE |
tHVlȚlMlHTU.UI |
CLĂDIRI DE5TMATE SISTEMULUI SAMTAR | ||||||
|
IrwqW prtavirl |
Emisii CO, |
Enerfl* |
EmWICOj |
Erwff* primari |
EmfaUCO, |
EfMCfi* primul |
EmBHCO, |
twhHCO, | |||
|
[kWMm^nl |
[ks/m’an] |
(kWh/m1») |
(Wh/jsM |
(kf/m'wl |
OQfrfan] | ||||||
|
1 (-1K) |
2015 |
131 |
36 |
105 |
28 |
75 |
21 |
115 |
28 |
135 |
37 |
|
31.12.2018 |
115 |
31 |
100 |
25 |
50 |
13 |
100 |
25 |
' 79 |
21 | |
|
31.12.2020 |
98 |
24 |
93 |
25 |
45 |
12 |
92 |
24 |
76 |
21 | |
|
II <•15^1 |
2015 |
147 |
42 |
112 |
30 |
93 |
27 |
135 |
37 |
155 |
43 |
|
31.11.2018 |
121 |
34 |
ÎO5 |
28 |
1 57 |
. ‘5 |
120 |
25 |
97 |
27 | |
|
31.12.2020 |
111 |
30 |
100 |
27 |
57 |
15 |
115 |
30 |
97 |
26 | |
|
UI (IST) |
1015 |
172 |
48 |
130 |
36 |
110 |
28 |
154 |
39 |
171 |
49 |
|
31.1212018 |
155 |
41 |
122 |
34 |
69 |
9 , |
136 |
37 |
. 115' |
32 | |
|
3l.12.2OM |
145 |
40 |
111 |
30 |
69 |
19 |
136 |
37 ' |
115 |
32 | |
|
IV (•21*C) |
2015 |
228 |
57 |
152 |
38 |
107 |
28 |
192 |
56 |
190 |
55 |
|
,3i;IÎ.ÎO18 |
201 |
51 |
144 |
40 |
89 ’ |
' 24 |
172 ” |
‘ 48 |
. 149 |
42 | |
|
31.12.2010 |
m |
42 |
127 |
35 |
83 |
24 |
170 |
49 |
142 |
41 | |
|
V (-24^) |
2015 |
248 |
78 |
178 |
48 |
127 |
29 |
210 |
58 |
214 |
58 |
|
jt;i2.zoij. |
229 |
57 |
152 |
38 |
198 |
' 28 . |
' 192* |
56 . |
174 |
49 | |
|
31.12.2020 |
217 |
54 |
135 |
37 |
24 |
185 |
53 |
167 |
48 | ||
Subliniem faptul că este necesară întocmirea, de către UAT a Municipiului Bacău, a unui plan multianual de reabilitare a clădirilor tip condominiu și accesarea programului multianual implementat prin Ministerul Dezvotării, Lucrărilor publice și Administatiei.
Tipurile de lucrări aferente reabilitării termice sunt prezentate în cap. 2.6.6, la care facem următoarele mențiuni suplimentare:
înainte de efectuarea reabilitării termice, este necesară efectuarea expertizei cu privire la structura de rezistență din punctul de vedere al asigurării cerinței esențiale de rezistență mecanică și stabilitate, în conformitate cu Reglementarea tehnică „îndrumător privind cazuri particulare de expertizare tehnică a clădirilor pentru cerința fundamentală "rezistentă mecanică si stabilitate", indicativ C 254-2017 „elaborat de MDRAP.
Pentru reabilitarea termică a clădirilor, expertizarea tehnică pentru cerința fundamentală "rezistentă mecanică si stabilitate" se efectuează fără evaluarea 1 I
seismică a clădirii dacă aceasta nu a fost încadrată anterior, prin raport de expertiză tehnică, în clasa de risc seismic R(s) I conform normativului P 100-92, respectiv R(s) I conform codului P 100-3/2008, si nu au fost executate sau se află în curs de execuție lucrările de intervenție pentru creșterea nivelului de siguranță la acțiuni seismice.
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 92 |
|
contract nr. 164885/666 |
în cadrul proiectului realizat de către MDLPA cu sprijinul Băncii Mondiale denumit “Elaborarea politicii urbane ca Instrument de consolidare a capacității administrative și de planificare strategică a zonelor urbane din România”, menționat la cap. 2.2.2, concluziile și recomandările cu privire la eficiența energetică a clădirilor sunt următoarele:
Conservarea clădirilor ar trebui să fie o prioritate majoră pentru păstrarea calității vieții urbane și reducerea amprentei energetice asociate clădirilor și construcțiilor.
Sectorul clădirilor și construcțiilor este unul dintre principalii consumatori de energie la nivel global, responsabil pentru 36% din consumul de energie și 39% din emisiile de CO2. Conservarea și reabilitarea clădirilor sunt strategii cheie pentru sporirea eficienței energetice a acestora, amprenta energetică asociată acestui proces fiind mult mai mică decât construirea unei noi structuri. în plus, se știe că locuințele unifamiliale mai mari, tipice pentru expansiunea urbană, sunt mai puțin eficiente decât imobilele de locuințe colective. Orașele din România au un parc imobiliar deosebit de vechi - 87% din locuințele urbane sunt construite înainte de 1990, în timp ce 73% dintre locuitorii din mediul urban stau în cartiere cu locuințe colective. Această situație evidențiază nevoia urgentă de conservare a clădirilor, fiind și un motiv pentru prioritizarea investițiilor în cartierele cu locuințe colective.
îmbunătățirile aduse anvelopei clădirilor sunt importante pentru creșterea eficienței energetice, însă acest proces ar trebui să fie completat de o expertiză tehnică a structurii de rezistență și de intervenții arhitecturale. Pentru sporirea siguranței, a eficienței și a atractivității blocurilor de locuințe construite înainte de 1989, eforturile trebuie să țină cont de trei aspecte cheie:
-
- Reabilitarea energetică a anvelopei clădirilor: în prezent, sunt depuse eforturi pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe în baza unui program național (OUG nr. 18/2009) destinat asociațiilor de proprietari. Acest program ar trebui să fie coordonat la nivel local și integrat într-o viziune urbană care vizează rezistenta structurală si îmbunătățirile estetice. Deasemena această reabilitare termică trebuie să fie însoțită și de o reabilitare a rețelelor
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 93
contract nr. 164885/666
interioare de încălzire și a.c.c., conform celor prezentate în cap. 2.6.6., iar acolo unde este posibil să fie introdusă și distribuția pe orizontală.
-
- Expertiza tehnică și consolidarea structurii de rezistență: Pe o mare parte din teritoriu! României se înregistrează activitate seismică, orașele și clădirile mai vechi, în special cele construite înainte de cutremurul din 1977, fiind deosebit de vulnerabile. Prin urmare, orașele vulnerabile trebuie sâ aibă o evaluare clară a clădirilor vulnerabile si să realizeze evaluarea si consolidarea
J 1
structurii de rezistență a clădirilor, acolo unde este posibil.
-
- Intervenții arhitecturale: Schimbarea nivelului de trai a scăzut atractivitatea blocurilor de locuințe; prin urmare, nevoia de reabilitare energetică și seismică ar trebui să constituie o oportunitate pentru intervenții arhitecturale. Aceste intervenții ar trebui să se axeze pe transformarea coordonată a fațadelor și varietatea arhitecturală, printr-o negociere abilă între individualitate și colectivitate, între vechi și nou. Aceasta poate fi o oportunitate de diversificare a funcțiunilor din cartier, prin crearea de spații comerciale/de birouri mici, introducerea de facilități comune și, dacă este posibil, extinderea spațiilor verzi și de agrement prin grădini de acoperiș și extinderi ale balcoanelor.
De asemenea este necesară realizarea unui studiu care să stabilească zonele unitare de încălzire, în concordanță cu cerințele legii 325/2006. Acest studiu trebuie să arate zonele în care se va menține actualul SACET si zonele în care se vor » »
adopta alte soluții de încălzire, în special în arealele unde sunt reabilitate blocurile și rețelele termice. La baza stabilirii acestor zone unitare trebuie avută în vedere o analiză SWOT a SACET, legislația națională și europeană în vigoare, investițiile deja executate și programele investiționale posibile a fi aplicate. Pentru stabilirea zonelor unitare de încălzire trebuie aplicat un set de criterii de analiză precum: densitatea de consum de căldură pe metrul de rețea, pierderi de căldură în rețea, investiția specifică pe metrul de rețea.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 94 |
|
contract nr. 164885/666 |
Capitolul 5. Analiza consumului de căldură pentru încălzire și apă caldă de consum pentru anii 2019, 2020
-
5.1. Profilul de consum la nivelul sursei
2019
Fig. 5. a- Profilul consumului de energie termică la nivelul sursei
Din curba clasată pe anul 2019 (Anexa 2), prezentată în fig. 5.a, se constată că debitul maxim de energie termică livrată din sursa de producere este de cca. 88 MWt.
S-a considerat curba clasată pe anul 2019, întrucât anul 2020 a fost un an atipic datorită pandemiei COVID.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 95 |
|
contract nr. 164885/666 |
5.2. Analiza la nivelul consumatorilor
-
5.2.1 Analiza la nivelul ansamblului consumatorilor
Tabelul 5.1 prezintă valorile anuale ale consumurilor de energie termică la nivelul SACET pe baza datelor din Anexa 9 - Date de operare privind sistemul de transport și și distribuție.
Tabelul 5.2 prezintă valorile anuale ale consumurilor de energie termică la nivelul ansamblului celor 7 CT: CT 2 Miorița, CT 3 Miorița , CT Grup Școlar, CT 3/5 Dr. Aroneanu, CT Parc 1, CT Prefectura, CT Bistrița.
Consumurile de energie termică la nivelul SACET
Tabelul 5.1
|
nr. crt. |
Marimea |
U.M |
Anul | |
|
2019 |
2020 | |||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
1 |
Cantitatea de energie termica intrată în RTP (livrată ia gardul sursei) |
Gcal |
193812 |
173135 |
|
2 |
Cantitatea de energie termică vândută din RTP |
Gcal |
13013 |
10862 |
|
3 |
Cantitatea de energie termică intrată în sistemul de distribuție: în punctele termice din care se facturează apă caldă și încălzire |
Gcal |
118349 |
116894 |
|
4 |
Cantitatea de energie termică vândută din sistemul de distribuție pentru apa caldă de consum |
Gcal |
11605 |
11096 |
|
5 |
Cantitatea de energie termică vândută din sistemul de distribuție pentru încălzire |
Gcal |
67406 |
61364 |
|
6 |
Pierderi RTP (poz. 1-poz. 2-poz,3) |
Gcal |
62450 |
45379 |
|
%din poz. 1 |
32.2 |
26.2 | ||
|
7 |
Pierderi in RTS (poz.3-poz.4-poz.5) |
Gcal |
39338 |
44434 |
|
%din poz. 3 |
33.2 |
38.0 | ||
|
8 |
Energia termică vândută (poz.2+poz.4+poz.5) |
Gcal |
92024 |
83322 |
|
MWh |
107024 |
96903 | ||
|
9 |
Pierderi în RTP+RTS (poz.1- poz.8) |
Gcal |
101788 |
89813 |
|
%din poz. 1 |
52.5 |
51.® | ||
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 96 |
|
contract nr. 164885/666 |
Consumurile de energie termică la nivelul ansamblului CT
Tabelul 5.2
|
Anul |
Consumul de gaz natural, la PCI |
Cantitatea totala de căldură produsa [Gcal] |
Cantitatea facturata la consumator pentru Inc [Gcal] |
Cantitatea facturata la consumator pentru acc [Gcal] |
Randamentul CT [%] |
Randamentul sistemului CT-retele [%] | |
|
[MWh] |
[Gcal] | ||||||
|
1 |
z |
3 |
4 |
5 |
6 |
/ |
a |
|
2019 |
16567 |
14245 |
10376 |
6869 |
349 |
72.8 |
50,7 |
|
2020 |
14960 |
12863 |
9044 |
5798 |
286 |
70.3 |
47.3 |
Pe baza datelor din tabelele 5.1 și 5.2 s-au realizat diagramele Sankey pentru sistemul de transport și distribuție al SACET și respectiv pentru ansamblul celor 7 CT-vfig. 4.b.... 5.e.
Din fig. 5.b și 5,c se constată că la nivelul sistemului de transport și distribuție al SACET, pierderile reprezintă în medie 52% din cantitatea de energie termică livrată la gardul sursei, respectiv din cantitatea de energie termică intrată în RTP.
Pierderi căldură inSDC, dQ.SDC Gcal
%dinQi.RTP
Fig. 5.b- Diagrama Sankey pentru sistemul de transport și distribuție al SACET la nivelul anului 2019
io)
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag 9? |
|
contractor. 164885/666 |
Fig. 5.c- Diagrama Sankey pentru sistemul de transport și distribuție al SACET ia nivelul anului 2020
Din fig. 5.c și 5.d se constată că la nivelul subansamblului celor 7 CT, pierderile reprezintă între 40...52% din cantitatea de combustibil consumată în CT-uri.
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
contract nr, 164885/666
Catdura intrata in RIT, QiRTP
Goți
%
173135 100%
Caldm vânduta La consumator din RTS, Qv.RTS
Gcal
% din Qi.RTP
72460
41.9%
Pierderi căldura in SDC, dQ.SDC
Gc-al
% din Qi.RTP
Pierderi căldura in RTF, dQ.RTP
Gcal
% din Qi.RTP
Fig. 5.d - Diagrama Sankey pentru ansamblul celor 7 CT la nivelul anului 2020
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 99 |
|
contract nr. 164885/666 |
5.3.1 Analiza consumului de energie termică destinată populației
Tabelul 5.3 prezintă valorile consumului de energie termică destinată populației în anii 2019 și 2020, pe baza datelor din Anexa 14,
Consumul de energie termică destinată populației
Tabelul 5.3
|
2019 |
2020 | ||||
|
INC (Gcal) |
ACM (Gcal) |
TOTAL (Gcal) |
ÎNC (Gcal) |
ACM (Gcal) |
TOTAL (Gcal) |
|
55779 |
10769 |
66548 |
52805 |
10541 |
63346 |
în anul 2019, la SACET erau branșate 14450 apartamente, iar în anul 2020 -13890.
în urma discuțiilor avute cu operatorul SACET, s-a ajuns la concluzia că un apartament mediu racordat la SACET Bacău are suprafața de 45 m2 și 1.75 persoane / apartament (min 1.5- max 2). Față de apartamentul convențional care are o suprafață de 52 m2 și 2.5 persoane / apartament, cel din Bacău ne arată că este mai mic iar, cel mai important, populația orașului este îmbătrânită. Calculând consumurile specifice de energie termică pentru înc și acc pe baza datelor din tabelul 5.3 și considerând apartamentul mediu din Bacău, rezultă:
Nr apartamente
Consum specific pt inc.
Debit a.c.c.
2019
14450 buc
99.76 kWh/an/m2
52 l/pers/zi
2020
13890 buc
98.25 Wh/an/m2
51 l/pers/zi
Pentru o clădire reabilitată termic, consumul specific pentru încălzire este cca 75 kWh/an/ m2.
Pentru o clădire nereabilitată termic, consumul specific pentru încălzire este cca 130 kWh/an/ m2.
Din valorile consumurilor specifice determinate pe baza cantităților de energie termică facturate și plecând de la ipoteza că aceste consumuri au asigurat confortul termic, se constată că există un potențial considerabil de energie termică
|
ATM energ |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 100 |
|
contract nr. 164885/666 |
ce poate fi economisit prin reabilitarea termică clădirilor.
Pentru calculele de referință, debitul de a.c.c mediu este cca. 60 l/pers/zi cu un maxim de 75 l/pers/zi.
Evoluția numărului de apartamente branșate la Thermoenergy, în perioada 2017-2020:
2017 2018 2019
2020
15138 14800 14450 13890
Din evoluția numărului de apartamente branșate se constată o scădere continuă de cca. 3% / an.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 101 |
|
contract nr. 164885/666 |
Capitolul 6. Evoluția consumului de energie termică
-
6.1. Ipoteze privind evoluția consumatorilor din SACET
Ipotezele de evoluție a consumului de energie termică pleacă de la următoarele premise:
o situația actuală reprezentată de structura și numărul consumatorilor;
o probabilitatea mare ca în următorii 2..3 ani să continue fenomenul de debranșare a populației de la SACET datorită lipsei unei legislații care să descurajeze acest fenomen;
-
o continuarea lucrărilor de reabilitare a rețelelor termice;
-
o reabilitarea termică a clădirilor;
o chiar dacă potențialul de extindere a SACET este foarte mare (vezi anexa cu potențialii consumatori) considerăm câ în mod realist în următorii 3...4 ani nu va fi o creștere spectaculoasă a numărului de consumatori de enrgie termică. Astfel, branșarea în următorii 3...4 ani a unor noi consumatori din sectorul serviciilor și instituții publice va fi relativ mică, în ciuda creșterii prețului la gazele naturale;
-
o liberalizarea pieței gazelor naturale și tendința de creștere a prețului gazului natural care va face ca centralele de apartament să nu mai fie atractive.
-
6.2. Evoluția consumului de energie termică
în contextul ipotezelor de mai sus, evoluția consumului de energie termică din SACET va avea următorul profil:
o numărul de apartamente branșate: scădere cu 3%/an până în 2025 și apoi creștere cu 1%/an până în 2033 (creșterea este bazată și pe transformarea a 6 CT în PT racordate la sistemul de termoficare existent) - v. fig. 6.a;
-
o consumul de energie termică:
La fiecare 3% pierdere anuală de apartamente se pierde 5%
cantitatea anuală de căldură consumată pentru înc și a.c.c.
|
ATH energ S.R.L |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
pag. 102 |
La fiecare 1% creștere anuală de apartamente branșate se câștigă 1.66% cantitate anuală de căldură consumată pentru înc și a.c.c. o Scenariul evoluției aqentilor comerciali 2021 - 2033
Ipoteze:
-
- an de referință: 2019 (2020 ireîevant din cauza pandemiei COVID 19);
-
- în 2022 apar noi consumatori - spitalul județean și colegiul economic;
-
- în 2024 apare un nou consumator - spitalul de pneumoftiziologie;
-
- după 2024 nu mai apare nici un consumator de tip agent comercial (nu există informații pe termen mediu și lung cu privire la potențiali noi agenți comerciali).
i Scenariul evoluției pierderilor de căldură în RTP și RTS
Până în 2025 pierderile de căldură vor fi constante și egale cu cele din 2020. Din 2025 se vor reduce pierderile de căldură în transport și distribuție astfel încât la nivelul anului 2033 să nu depășească 15%.
Nu s-a ținut cont de nici un program de reabilitare termică prin care se poate reduce consumul de căldură pentru încălzire cu cca. 40%. Nu există informații cu privire la un asemenea pian multianual.
Fig. 6.b prezintă evoluția consumului de energie termică pe baza ipotezelor de mai sus.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 103 |
|
contract nr. 164885/666 |
Fig. 6„a - Evoluție apartamente branșate
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
2019 2020 2021 2022 2023 2024 ,2025 2026 2027 2028 .2029 2030 2031, 2032 2033 Qvpop -*-Qv total -*>-Qv non casnici —*—Qp total
Qv pop - Q vândut populație; QV total - Q vândut total; Qv non casnici - Q vândut consumatori non casnici: Qp total - Qprodus total
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 104 |
|
contract nr. 164885/666 |
Capitolul 7. Contextul privind propunerea planului de măsuri pentru atingerea obiectivelor prin prezenta strategie
în capitolele precedente au fost prezentate aspecte legate de:
o cadrul legislativ care stă la baza funcționării actualul SACET și la asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică a populației;
o informații cu privire la starea actuală a SACET din punct de vedere tehnic, economic si de mediu;
o informații cu privire la modernizări ale SACET deja executate și în curs de realizare;
o informații cu privire la situația consumatorilor de energie termică și potențialul de dezvoltare al SACET din punct de vedere al creșterii acestora;
o informații privind posibilitatea utilizării resurselor energetice secundare sau a surselor energetice regenerabile.
Pe baza acestor informații și a eforturilor financiare deja făcute, pentru Unitatea Administrativ Teritorială Bacău există un singur scenariu care să conducă la decarbonarea sistemului de încălzire / răcire si la o dezvoltare durabilă si sustenabilă f J
a municipiului Bacău, și anume:
Continuarea Modernizării SACET Bacău, acțiune începută în 2006.
Pe raza municipiului Bacău nu mai există unități industriale de unde ar putea fi recuperată "căldura reziduală" și valorificată de către UAT pentru alimentarea cu energie termică a populației.
Combustibilul de bază utilizat în prezent pentru producerea de energie termică este gazul natural. Acesta poate fi înlocuit într-o oarecare măsură cu surse energetice regenerabile, respectiv cu hidrogen. Așa cum s-a prezentat în cap. 2.8.1 orașul Bacău este favorizat de o radiație solară care permite instalarea panourilor fotovoltaice și utilizarea acestora pentru producerea de energie electrică necesară producției de hidrogen.
Utilizarea altor soluții tehnice pentru producerea energiei termice, cum ar fi panourile solare sau pompele de căldură, este foarte limitată pentru că ele trebuie să
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 105 |
|
contract nr. 164885/666 |
fie adaptate și integrate în actualul SACET și să țină cont de investițiile deja făcute în acesta. Aceste soluții tehnice pot fi aplicate local, adică cât mai aproape de consumatorul final de energie termică. Astfel ele pot fi aplicate cu o eficiență ridicată atât din punct de vedere energetic și de mediu, cât și din punct de vedere economic la consumatorii de tipul clădiri de locuit unifamiliale. Integrarea acestor soluții la nivelul consumatorilor de tipul clădiri în condominiu este limitată din punct de vedere al spațiului necesar, al regimului juridic aferent spațiului necesar, al potențialului termic care poate fi asigurat, și nu în ultimul rând al modului de funcționare ale acestora.
O sursă energetică regenerabilă ce trebuie valorificată este dată de deșeurile menajere (deșeurile municipale). Aceste deșeuri sunt colectate de A.D.I.S. Bacău (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare), asociație din care fac parte toate UAT-urile din județul Bacău. Conform cap. 2.8.4 există un potențial mare de deșeuri municipale ce pot fi valorificate pentru producerea de energie termică. Dar în acest moment datele sunt insuficiente pentru a evalua potențialul energetic al acestora, astfel încât o asemenea soluție ar putea deveni realistă la nivelul anului 2030. Pentru o asemenea soluție sunt necesare informații cu privire la calitatea energetică a deșeurilor municipale, cantitatea anuală de deșeuri ce ar putea fi valorificată, precum și disponibilitatea anuală a acestei cantități pe o durată de cel puțin 10 ani. Având în vedere forma de organizare juridică a A.D.I.S., estimăm că pentru culegerea informațiilor necesare și realizarea unui studiu de soluție sunt necesari cca. 2...3 ani, iar în cazul unor rezultate favorabile ale studiului o procedură completă de realizare a unei asemenea centrale (de la studiul de fezabilitate până la punerea în funcțiune) ar putea dura cca. 5 ani.
Din punct de vedere al sistemului de răcire, pentru clădirile de tip condominiu EXISTENTE, categoric nu există soluții tehnice posibil a fi realizate. Introducerea unui sistem de răcire centralizat la nivel de clădire, care să utilizeze energia termică, este imposibilă.
Pentru ansamblurile noi de clădiri rezidențiale de tip condominiu, ce urmează a fi construite, trebuie prezentată încă de la faza de solicitare a certificatului de urbanism o analiză comparativă a soluțiilor de răcire prin echipamente individuale sau
l|0
|
ATU energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 106 |
|
contract nr. 164885/666 |
prin racordarea la SACET și utilizarea energiei termice ca agent primar în instalațiile frigorifice cu absorbție.
Un factor decisiv în decarbonarea municipiului Bacău și dezvoltarea durabilă a acestuia îl va avea legislația privind mediul înconjurător prin taxele pe emisiile poluante ale surselor individuale de încălzire și prin legislația privind sănătatea publică (impactul emisiilor poluante aferente susrselor individuale de încălzire asupra sănătății populației).
în consecință, pentru o decarbonare profundă a municipiului Bacău, respectiv o decarbonare a sistemului de încălzire / răcire și o dezvoltare durabilă a UAT este o singură opțiune strategică și anume continuarea modernizării actualului SACET. Această singură opțiune strategică are numeroase soluții tehnice, în funcție de principalele subsisteme ale SACET, iar soluția optimă poate fi determinată numai pe baza unor studii de fezabilitate.
Modernizarea actualului SACET poate fi făcută cu diferite soluții tehnice. Aceste soluții tehnice se referă în special la următoarele subsisteme:
-
- subsistemul producere energie termică. Pentru acest subansamblu trebuie avută în vedere soluția de cogenerare care să utilizeze gaz natural și hidrogen. Soluția optimă de cogenerare (turbină cu abur, turbină cu gaze, motor cu ardere internă) va rezulta dintr-un studiu de fezabilitate ce va avea la bază o analiză comparativă pe bază de VNA, de RIR, de TR, o analiză de suportabilitate si o analiză de sensibilitate. Cantitatea de hidrogen disponibilă a fi utilizată va avea o mare influentă în stabilirea soluției optime. Nu trebuie exclus din acest subansamblu și soluția CAF-urilor, care vor reprezenta sursele de vârf si de rezervă în același timp.
-
- subsistemul transport energie termică. Pentru acest subansamblu există o singură soluție tehnică și anume conducte preizolate. în cazul acestora trebuie avut în vedere modul de dimensionare care trebuie să fie în strânsă legătură cu evoluția consumului de căldură.
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 107
contract nr. 164885/666
-
- subsistemul de distribuție energie termică. Pentru acest subansamblu există mai muite soluții tehnice din punct de vedere al modului de racordare al consumatorului final. Soluția optimă va rezulta dintr-un studiu de fezabilitate ce va avea la bază o analiză comparativă pe bază de VNA, de RIR, de TR, o analiză de suportabilitate și o analiză de sensibilitate.
-
- subsistemul consumatorilor de energie termică. Pentru acest subansamblu sunt o multitudine de soluții de reabilitare a clădirilor
J
existente, soluții ce vor avea un impact major asupra subansamblelor mai sus prezentate. Aceste soluții depind de modul în care sunt făcute investițiile și modul în care este implicat UAT Bacău.
în cazul clădirilor ce nu pot fi racordate la SACET, soluțiile de încălzire / răcire vor fi locale, dar trebiue să fie aprobate de UAT Bacău prin intermediul managerului energetic. Aceste soluții trebuie să îndeplinească condițiile de eficiență energetică și de mediu impuse de UAT Bacău prin intermediul legislației în vigoare.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până ia nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 108 |
|
contract nr. 164885/666 |
Capitolul 8. Soluțiile de dezvoltare/modemizare pentru actualul SACET
-
8.1. Analiza SWOT a SACET
Pe baza caracteristicilor particulare ale SACET, s-a realizat o analiză SWOT, prezentată în tabelul 8.1
Analiza SWOT a SACET
Tabelul 8.1
|
s |
w |
O |
T |
|
|
-aplicarea pachetului de legi cuprins în programul Fit for 55 pentru scăderea emisiilor poluante în interiorul orașelor, îmbunătățirea calității aerului respirat și creșterea calității vieții. |
|
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 109 |
|
contract nr. 164885/666 |
-
3.2. Scenarii privind alimentarea cu energie termică a Municipiului Bacău întrucât decarbonarea este cuvântul cheie al politicilor energetice actuale, se vor analiza trei scenarii d.p.d.v al reducerii emisiilor până la nivelul anului 2033.
Pentru toate cele trei scenarii s-au considerat trei ipoteze comune:
-
- evoluția numărului de apartamente branșate la SACET, cont. cap. 6 ;
-
- evoluția consumului de energie termică din SACET pentru populație, conf cap. 6;
-
- evoluția consumului de energie termică pentru consumatorii non-casnici branșați în prezent ia SACET, conf. cap.6.
-
- conturul de analiză cuprinde:
o apartamentele branșate la SACET la nivelul anului 2019;
o consumatorii non-casnici branșat! la SACET la nivelul anului 2019;
o consumatorii non-casnici care în prezent au surse proprii și vor fi branșați la SACET în perioada 2022-2024.
-pentru energia termică produsă în centrala de cogenerare s-a aplicat repartiția consumului de combustibil în conformitate cu metodologia ANRE aprobată prin ord. 15/2015, respectiv un randament de 90%.
Scenariul 1 sau Scenariul fără proiect
In acest scenariu, nu se implementează nici un proiect de reabilitare. Evoluția consumului de energie termică este ce! prezentat în fig. 6.b, cap. 6. începând cu anul 2022, până în anul 2024 se branșează la SACET cei trei consumatori noncasnici: Spitalul Județean, Colegiul Economic, Spitalul de pneumoftiziologie.
în rețelele de transport și distribuție se va menține nivelul pierderilor din anul 2019decca. 52%.
Pentru apartamentele care se vor debranșa de la SACET, energia termică va fi produsă din surse individuale - "centrale de apartament".
Tabelul 8.2 prezintă evoluția consumului de energie termică și emisiile de CO2 până la nivelul anului 2033, pe conturul definit mai sus, pentru Scenariul 1.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 110 |
|
contract nr. 164885/666 |
Scenariul 1 - Evoluția consumului de energie termică și emisiile de 002 până la nivelul anului 2033
Tabelul 8.2
|
Denumirea |
UM |
2019 |
2033 |
zona poluata |
|
i |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
1. Apartamente branșate - populație |
- |
14450 |
13450 | |
|
2. Consumul de energie termică din SACET al populației |
Gcal/an |
66548 |
59836 | |
|
3. Consumul de energie termică din SACET al consumatorilor noncasnici |
Gcal/an |
32691 |
32691 | |
|
4.Consumul anual din SACET |
Gcal/an |
99239 |
150927 | |
|
MWh/an |
115415 |
175528 | ||
|
5. Energia termică produsă Ea sursă pentru consumatorii actuali ai SACET |
Gcal/an |
193812 |
229410 | |
|
MWh/an |
225403 |
266804 | ||
|
- Combustibilul alocat, conf metodologiei ANRE (randament de 90%) / ord. 15 din 2015 |
MWh/an |
250448 |
296449 | |
|
- Factorul de emisie pentru CO2 |
tone/MWh |
0.202 |
0.202 | |
|
- Cantitatea anuală de CO2 |
tone/an |
50591 |
59883 |
zona periferică a orașului |
|
6. Consumatori propuși a fi branșați care in prezent au surse proprii: centrale termice individuale, pe gaz, cu un randament mediu anual cca 75% pentru un grad de încărcare mediu anual de 60% (95% iarna și 15% vara) |
Gcal/an |
58400 |
0 | |
|
MWh/an |
67919 |
0 | ||
|
- Consumul anual de gaz |
MWh/an |
90559 |
0 | |
|
- Factorul de emisie pentru CO2 |
tone/MWh |
0.202 |
0 | |
|
- Cantitatea anuală de CO2 |
tone/an |
18293 |
0 |
zona urbana |
|
7. Consumul aferent consumatorilor actuali ai SACET care vor fi debranșați la nivelul anului 2033 si vor avea surse proprii: : centrale termice individuale, pe gaz, cu un randament mediu anual cca 75% pentru un grad de încărcare mediu anual de 60% (95% iarna și 15% vara) |
Gcal/an |
0 |
6712 | |
|
MWh/an |
0 |
7806 | ||
|
- Consumul anual de gaz |
MWh/an |
0 |
10408 | |
|
- Factorul de emisie pentru CO2 |
tone/MWh |
0 |
0.202 | |
|
- Cantitatea anuală de CO2 |
tone/an |
0 |
2102 | |
|
8. Cantitatea anuala totala de CO2 |
tone/an |
68883 |
61985 |
zona urbana* zona periferica |
Scenariul 2 sau Scenariul cu proiect
In acest scenariu, se consideră reabilitarea rețetelor de transport și distribuție.
Evoluția consumului de energie termică este cel prezentat în fig. 6.b, cap. 6.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 111 |
|
contract nr. 164885/666 |
începând cu anul 2022, până în anul 2024 se branșează la SACET cei trei consumatori noncasnici: Spitalul Județean, Colegiul Economic, Spitalul de pneumoftiziologie.
Pentru apartamentele care se vor debranșa de la SACET, energia termică va fi produsă din centrale de apartament
Tabelul 8.3 prezintă evoluția consumului de energie termică și emisiile de CO2 până la nivelul anului 2033, pe conturul definit mai sus, pentru Scenariul 2.
Scenariul 2 - Evoluția consumului de energie termică și emisiile de COZ până la nivelul anului 2033
Tabelul 8.3
|
Denumirea |
U.M. |
2019 |
2033 |
zona poluata |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
1. Apartamente branșate • populație |
- |
14450 |
13450 | |
|
2. Consumul de energie termică din SACET al populației |
Gcal/an |
66548 |
59836 | |
|
3. Consumul de energie termică din SACET al consumatorilor noncasnici |
Gcal/an |
32691 |
32691 | |
|
4.Consumul anual din SACET |
Gcal/an |
99239 |
150927 | |
|
MWh/an |
115415 |
175528 | ||
|
6. Energia termică produsă la sursă pentru consumatorii actuali ai SACET |
Gcal/an |
193812 |
175090 | |
|
MWh/an |
225403 |
203630 | ||
|
- Combustibilul alocat, conf met ANRE (randament de 90%)/ord. 15 din 2015 |
MWh/an |
250448 |
226255 | |
|
- Factorul de emisie pentru CO2 |
tone/MW h |
0.202 |
0.202 | |
|
- Cantitatea anuală de CO2 |
tone/an |
50591 |
45704 |
zona periferică a orașului |
|
6. Consumatori propuși a fi branșați care in prezent au surse proprii: centrale termice individuale, pe gaz, cu un randament mediu anual cca 75% pentru un grad de încărcare mediu anual de 60% (95% iarna și 15% vara) |
Gcal/an |
58400 |
0 | |
|
MWh/an |
67919 |
0 | ||
|
- Consumul anual de gaz |
MWh/an |
90559 |
0 | |
|
- Factorul de emisie pentru CO2 |
tone/MW h |
0.202 |
0 | |
|
- Cantitatea anuală de CO2 |
tone/an |
18293 |
0 |
zona urbana |
|
7. Consumul aferent consumatorilor actuali ai SACET care se vor debranșa si isi vor instala surse proprii:: centrale termice individuale, pe gaz, cu un randament |
Gcal/an |
0 |
6712 |
zona urbana |
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 112 |
|
contract nr. 164885/666 |
|
Denumirea |
U.M. |
2019 |
2033 |
zona poluata |
|
i mediu anual cca 75% pentru un grad de încărcare mediu anual de 60% (95% iarna și 15% vara) |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
MWh/an |
0 |
7806 | ||
|
- Consumul anual de gaz |
MWh/an |
0 |
10408 | |
|
- Factorul de emisie pentru CO2 |
tone/MW h |
0 |
0.202 | |
|
- Cantitatea anuală de CO2 |
tone/an |
0 |
2102 | |
|
8. Cantitatea anuala totala de CO2 |
tone/an |
68883 |
47806 |
zona periferica* zona urbana |
Scenariul 3
In acest scenariu, toți consumatorii se debranșeză de la SACET și își instalează surse proprii pentru producerea energiei termice.
Tabelul 8.4 prezintă evoluția consumului de energie termică și emisiile de CO2 până la nivelul anului 2033, pe conturul definit mai sus, pentru Scenariul 3.
Scenariul 3 - Evoluția consumului de energie termică și emisiile de CO2 până la nivelul anului 2033
Tabelul 8.4
|
Denumirea |
UM |
prezent |
2033 |
zona poluata |
|
i |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
1. Apartamente branșate * populație |
- |
14450 |
0 | |
|
2. Consumul de energie termică din SACET al populației |
Gcal/an |
66548 |
0 | |
|
3. Consumul de energie termică din SACET al consumatorilor noncasnici |
Gcal/an |
32691 |
0 | |
|
4. Consumatorii SACET |
Gcal/an |
99239 |
0 |
zona periferică a orașului |
|
MWh/an |
115415 |
0 | ||
|
5. Energia termică produsă la sursă pentru consumatorii actuali ai SACET |
Gcal/an |
193812 |
0 | |
|
MWh/an |
225403 |
0 | ||
|
- Combustibilul alocat, cont met ANRE (randament de 90%)/ârd. 15 din 2016 |
MWh/an |
250448 |
0 | |
|
- Factorul de emisie pentru CO2 |
tone/MWh |
0.202 |
0.202 | |
|
- Cantitatea anuală de CO2 |
tone/an |
50591 |
0 | |
|
6. Consumatori propuși a fi branșați care in prezent au surse proprii: centrale termice individuale, pe |
Gcal/an |
58400 |
58400 |
zona urbana |
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 113 |
|
contract nr. 164885/666 |
|
Denumirea |
U.M. |
prezent |
2033 |
zona poluata |
|
gaz, cu un randament mediu anual cca 75% pentru un grad de încărcare mediu anual de 60% (95% iama și 15% vara) |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
MWh/an |
67919 |
67919 | ||
|
- Consumul anual de gaz |
MWh/an |
90559 |
90559 | |
|
- Factorul de emisie pentru CO2 |
tone/MWh |
0.202 |
0.202 | |
|
- Cantitatea anuală de CO2 |
tone/an |
18293 |
18293 | |
|
7. Consumul aferent consumatorilor actuali ai SACET care vor fi debranșați ia nivelul anului 2033 si vor avea surse proprii:: centrale termice individuale, pe gaz, cu un randament mediu anual cca 75% pentru un grad de încărcare mediu anual de 60% (95% iarna și 15% vara) |
Gcal/an |
0 |
99239 |
zona urbana |
|
MWh/an |
0 |
115415 | ||
|
- Consumul anual de gaz |
MWh/an |
0 |
153887 | |
|
- Factorul de emisie pentru CO2 |
tone/MWh |
0 |
0.202 | |
|
- Cantitatea anuală de CO2 |
tone/an |
0 |
31085 | |
|
8. Cantitatea anuala totala de CO2 |
tone/an |
68883 |
49378 |
zona urbana |
Valorile centralizate ale emisiilor de CO2 pentru cele trei scenarii coroborate cu zonele în care sunt evacuate emisiile de CO2 arată următoarele - v. tabelul 8.5:
Valorile centralizate ale emisiilor de CO2 pentru Scenariile 1..3
Tabelul 3.5
|
Scenariul |
Emisiile actuale de CO2 |
Emisiiîle de CO2 ia nivelul anului 2033 |
Reducerea emisiilor de CO2 | ||||
|
t/an |
zona poluata (%) |
t/an |
zona poluata (%) |
t/an | |||
|
zona urbana |
zona periferica a orașului |
zona urbana |
zona periferica a orașului | ||||
|
1 |
68883 |
27 |
73 |
61985 |
3 |
97 |
6898 |
|
2 |
68883 |
27 |
73 |
47806 |
4 |
96 |
21077 |
|
3 |
68883 |
27 |
73 |
49378 |
100 |
0 |
19505 |
Scenariu! 1, ca scenariu de referință, arată că sursele individuale pentru producerea energiei termice poluează, în prezent, cca 27% din zona urbană a orașului. în același timp, Scenariul 1 are cea mai mare valoare a emisiilor de CO2 la nivelul anului 2033. Reducerea emisiilor de 6898 t/an rezultă din faptul că în perioada 2022-2024 se vor branșa la SACET cei trei consumatori non-casnici menționați în i > t
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 114 |
|
contract nr. 164885/666 |
ipoteze, iar consumatorii casnici, care se presupune că vor fi debranșați la nivelul anului 2033, vor avea surse proprii. Pentru aceștia din urmă dispare componenta aferentă pierderilor în rețele, dar emisiile de CO2 aferente acestora se produc în zona urbană, unde au un grad redus de dispersie, rămân în atmosferă mult timp, împreună cu alte emisii rezultate din arderea gazului natural cum ar fi NOx, conducând la amplificarea efectului de seră și la probleme grave de sănătate publică ce nu pot fi cuantificate decât prin tratamente și suferință de lungă durată.
Scenariul 2 este scenariul în care se realizează cea mai mare reducere a emisiilor de CO2 pe seama reabilitării rețelelor de transport și distribuție.
Aceasta arată că alimentarea centralizată cu energie termică rămâne soluția optimă de alimentare cu energie termică și de reducere a emisiilor de CO2, din următoarele motive:
-energia termică este produsă în cogenerare care este tehnologia cea mai eficientă pentru producerea energiei termice în cazul unui SACET. De aceea este important ca eficiența cogenerării să nu fie dezavantajată de pierderile mari din rețelele de transport și distribuție.
-
- emisiile din instalațiile de cogenerare, sunt monitorizate în vederea respectării limitelor admise de reglementările legale;
-
- centrala de cogenerare este amplasată la periferia orașului astfel că emisiile sunt evacuate în atmosferă, într-o zonă în care gradul de dispersie este mult mai mare și ca urmare concentrația de emisii poluante este mult mai mică față de zonele urbane.
Scenariul 3 este cel mai dezavantajos din punctul de vedere al emisiilor poluante întrucât acestea sunt evacuate în totalitate, în zona urbană, având consecințe dezastruoase asupra sănătății publice.
Pe baza rezultatelor obținute, prezentăm analiza celor trei scenarii pe baza grilei de mai jos - v. tabelul 8.6 - care cuprinde trei criterii principale :
-
- reducerea emisiilor de CO2 în anul 2033;
-
- gradul de dispersie a emisiilor în zona urbană/periferică;
-
- posibilitatea de a monitoriza nivelul emisiilor la sursa de producere.
ATH energ S.R.L.
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 115
contract nr. 164885/666
Grilă de analiză pentru Scenariile 1..3
Tabelul 8.6
|
nr. crt |
Denumirea |
U.M |
Valori |
Punctaj |
|
1 |
2 Reducerea emisiilor de CO2 in anul 2033 |
3 % din valoarea de referința (* |
4 =<10% |
5 10 |
|
1 | ||||
|
>10%.....=25% |
25 | |||
|
>25%.....=40% |
40 | |||
|
2 |
Procentul de emisii evacuate în zona urbană în anul 2033 |
% din cantitatea de emisii - 2033 |
=<10% |
40 |
|
>10%.....=25% |
20 | |||
|
>25%.....=40% |
10 | |||
|
>40% |
0 | |||
|
3 |
Posibilitatea de a monitoriza emisiile la sursa de producere |
% din cantitatea de emisii - 2033 |
100 |
20 |
|
5 TOTAL |
maxim |
100 | ||
|
minim |
10 | |||
C = 68883 t
Punctajul pentru cete 3 scenarii este prezentat în tabelele 8.7...8.9
Punctajul pentru Scenariul 1
Tabelul 8.7
|
SCENARIUL 1 | ||||
|
nr. crt |
Denumirea |
U.M |
Valoarea |
Punctaj |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
1 |
Reducerea emisiilor de CO2 in anul 2033 |
% |
10.0 |
10 |
|
2 |
Procentul de emisii evacuate în zona urbană în anul 2033 |
% |
3 |
37 |
|
3 |
Posibilitatea de a monitoriza emisiile la sursa de producere |
DA % |
97 |
19.4 |
|
TOTAL |
- |
- |
66.4 | |
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 116 |
|
contract nr. 164885/666 |
Punctajul pentru Scenariul 2
Tabelul 8.8
|
SCENARIUL 2 | ||||
|
nr. crt |
Denumirea |
U.M |
Valoarea |
Punctaj |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
1 |
Reducerea emisiilor de CO2 in anul 2033 |
% |
30.6 |
30.6 |
|
2 |
Procentul de emisii evacuate în zona urbană în anul 2033 |
% |
4 |
36 |
|
3 |
Posibilitatea de a monitoriza emisiile la sursa de producere |
DA - % |
96 |
19.2 |
|
TOTAL |
* |
- |
85.8 | |
Punctajul pentru Scenariul 3
Tabelul 8,9
|
SCENARIUL 3 | ||||
|
nr. crt |
Denumirea |
U.M |
Valoarea |
Punctaj |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
1 |
Reducerea emisiilor de CO2 in anul 2033 |
% |
28.3 |
28.3 |
|
2 |
Procentul de emisii evacuate în zona urbană în anul 2033 |
% |
100 |
0 |
|
3 |
Posibilitatea de a monitoriza emisiile la sursa de producere |
NU - % |
0 |
0.0 |
|
TOTAL |
- |
- |
28.3 | |
în urma aplicării grilei de mai sus, ierarhia ceior trei scenarii este următoarea:
-
Scenariul 2 - 85.8 puncte;
-
• Scenariul 1 - 66.4 puncte;
-
Scenariul 3 - 28.3 puncte.
Scenariul cu punctajul cel mai mare este Scenariul 2.
Ca urmare, scenariul care se va analiza în continuare pentru alimentarea cu energie termică a municipiului Bacău este Scenariul 2 care presupune reabilitarea si modernizarea actualului SACET precum si continuarea proiectelor de reabilitare începute.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. iir |
|
contract nr. 164885/666 |
Avantajele tehnice și de mediu ale Scenariului 2 sunt completate de faptul că proiectele de investiții realizate până în prezent, în SACET, însumează o valoare de 73 099 485 EURO.
-
8.3. Soluții de modernizare a SACET >
Soluțiile de modernizare a SACET țin seama de următoarele cerințe de natură tehnică și de mediu:
-
- necesitatea existenței capacităților disponibile pentru a putea asigura cererea maximă de energie termică, de cca. 88 MWt în perioada de iarnă, precum și a unei capacități termice de rezervă care să înlocuiască una din capacitățile existente, în cazuri de indisponibilitate;
-
- respectea condițiilor de eficiență energetică și a reglementărilor de mediu;
-
- necesitatea decarbonării.
Având în vedere necesitatea respectării cerințelor de natură tehnică și de mediu, soluțiile de modernizare a SACET sunt următoarele:
PROIECTE DE INVESTIȚII:
-
- începând cu anul 2023, CAF-ul de 100 Gcal/h va trebui să se conformeze la valorile limită ale emisiilor. Ca urmare, acesta va trebui să fie supus lucrărilor de reabilitare / modernizare, în cursul anului 2022.
Se alege soluția cu reabilitare CAF existent, deoarece procedura de implementare a unui CAF nou necesită cca. 12^-13 luni iar demolarea CAF-ului existent presupune costuri suplimentare. Lucrările de reabilitare / modernizare presupun înlocuirea sistemului convectiv, înlocuirea pereților membrană, modernizarea instalației de ardere, modernizarea sistemului de monitorizare noxe, prevederea unei stații de tratare chimică și a unorschimbătoare de căldură cu plăci repararea acestuia în conformitate cu sarcina termică redusă la care va funcționa. Neefectuarea acestei reabilitări / modernizări conduce la
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag.118 |
|
contract nr. 164885/666 |
probleme majore în asigurarea necesarului de căldură în iarna 2022 - 2023 prin lipsă de capacitate termică instalată suficientă.
-
- Continuarea lucrărilor de reabilitare a rețelelor termice de transport cu cele care nu au fost reabilitate până în prezent, cu prioritizarea celor patru tronsoane care vor fi realizate pe POIM. Pentru aceasta se va actualiza studiul de fezabiliate.
-
- Montarea unui acumulator de căldură pentru a eficientiza tehnic și economic funcționarea instalațiilor de cogenerare. Pentru aceasta se va elabora un studiu de fezabilitate.
-
- Reabilitarea rețelelor termice de distribuție care nu au fost cuprinse în ROS Mediu. Pentru aceasta se va actualiza studiul de fezabilitate.
-
- Dezvoltarea pieței de energie termică prin branșarea în următorii 3...4 ani a unor noi consumatori din sectorul serviciilor și instituții publice. Pentru aceasta se va elabora studiul de fezabiliate.
-
- Transformare 7 CT în PT si racordarea lor la SACET. »
-
- înlocuirea a 2000 de contori de energie termică în vederea realizării digitalizării SACET Bacău
-
- Pentru conformarea la prevederile Pactului verde european, în vederea reducerii emisiilor de CO2 prin utilizarea hidrogenului, se va realiza o centrală de cogenerare hibridă (pe gaz natural și hidrogen), dimensionată pentru un necesar de cca. 22 MWt care va avea următoarea componență:
-
- Tehnologie de cogenerare, cu alimentare mixtă hidrogen și gaz natural 22 MWt.
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 119
contract nr. 164885/666
-
- O instalație de electroliză pentru producerea hidrogenului necesar tehnologiei de cogenerare.
-
- Un parc fotovoltaic care va asigura consumul de energie electrică aferent instalației de electroliză.
-
- Realizarea unei surse de alimentare cu apă brută, cu grup de pompare, din lacul de agrement al municipiului Bacău. Această sursă este foarte importantă și are caracter de rezervă, deoarece în momentul de față centrala utilizează o singură sursă de apă brută.
PROIECTE SI PROGRAME NECESARE
-
- Elaborarea unui plan cu RTP + RTS + imobile + adrese poștale
Acesta din urmă este imperios necesar pentru toate proiectele propuse spre implementare și pentru definirea viitoarelor dezvoltări imobiliare (zone cu potențiali consumatori de energie termică din SACET) planul zonelor unitare de încălzire conform prevederilor Legii 325/ 2006, Acest plan este un instrument de lucru pentru monitorizarea și actualizarea ulterioară a zonelor unitare de încălzire.
-
- Elaborare SF pentru montarea unui acumulator de căldură pentru a eficientiza tehnic și economic funcționarea instalațiilor de cogenerare
Rolul unui acumulator de căldură este de a înmagazina energia termică sub formă de apă fierbinte în perioada în care cererea de energie termică este scăzută și a o livra în perioada în care aceasta crește. Prin utilizarea acumulatorului de căldură se poate asigura încărcarea echipamentului de producere a energiei termice la un grad optim d.p.d.v tehnic și economic. în cazul unei instalații de cogenerare, aceasta poate funcționa cu
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 120 |
|
contract nr. 164885/666 |
un grad de cogenerare 100% în perioada în care prețui energiei electrice este rentabil d.p.d.v. economic iar, apoi în perioada în care scade cererea de energie electrică dar crește cererea de energie termică, aceasta poate fi livrată din acumulator. Tipul și dimensionarea acumulatorului trebuie să țină seama întotdeauna de profilul de consum al energiei termice și de instalațiile de producere a energiei termice.
-
- Elaborarea unui Studiu pentru stabilirea zonelor unitare de încălzire, în conf. cu prevederile Legii 325/2006
Rolul studiului pentru stabilirea zonelor unitare de încălzire este acela de a stabili o singură soluție de alimentare cu energie termică într-un areal, mai ales acolo unde există o infrastructură a SACET, reabilitată și o densitate optimă de consum. Principalele instrumente de lucru pentru monitorizarea și actualizarea zonelor unitare de încălzire sunt planul cu RTP + RTS + imobile + adrese poștale și nomenclatorul stradal al zonelor aflate în zonele unitare de încălzire.
-
- Elaborarea unui Plan multianual pentru creșterea eficienței energetice la toate clădirile din municipiul Bacău
Reabilitarea termică s-a dovedit o soluție de economisire a unui potențial energetic considerabil. Conform datelor din PAED Bacău, clădirile rezidențiale consumă cca. 50% din consumul final de energie la nivelul municipiului Bacău, dintr-o structură ce cuprinde clădiri rezidențiale, clădiri aferente instituțiilor publice, clădiri terțiare, iluminat public, transport public, transport privat și comercial. Ca urmare, din toate sectoarele relevante, cea mai mare influență asupra consumului de energie și implicit asupra emisiilor de gaze cu efect de seră o are sectorul rezidențial.
(sursa: PAED Bacău, pag. 8,
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până ia nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 121 |
|
contract nr. 164885/666 |
https://municipiulbacau.ro/wp-content/uploads/2019/01/paed-bc fina-
Realizarea unui plan multianual pentru creșterea eficienței energetice la toate clădirile din municipiul Bacău este necesară pentru a contribui la scăderea consumului de resurse primare. în același timp contribuie și la atingerea obiectivelor stabilite în PAED și prin strategia națională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050, aprobată prin HG 1034/2020:
-
• îmbunătățirea performanței energetice a fondului existent de clădiri prin reducerea consumului de energie, a emisiilor de carbon și extinderea utilizării surselor regenerabile de energie la clădiri;
-
• îmbunătățirea calității vieții pentru toți utilizatorii prin îmbunătățirea confortului termic, a condițiilor de igienă, a siguranței și calității aerului;
-
• reducerea nivelului sărăciei energetice și asigurarea unei încălziri accesibile financiar pentru familiile cu venituri modeste;
-
• eficientizarea mecanismelor de finanțare privind
renovarea fondului construit;
-
* dezvoltarea competențelor profesionale privind
eficiența energetică în clădiri și susținerea inovării;
-
• creșterea calității fondului construit prin îmbunătățirea siguranței clădirilor și asigurarea calității arhitecturale și de integrare în mediul urban a intervențiilor de renovare.
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 122
contract nr. 164885/666
-
- Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind modernizarea actualului grup cu ciclu combinat pentru utilizarea hidrogenului în amestec cu gazul natural.
-
- Elaborarea unui DALI pentru modernizarea celor 2 cazane de 10 t/h în vederea încadrării acestora privind VLE începând cu 2025.
Având în vedere soluțiile de dezvoltare/modernizare propuse, prezentăm în continuare etapele de realizare a noii configurații și evoluția capacităților disponibile pentru producerea energiei termice sub formă de apă fierbinte până la nivelul anului 2033 - v. fig. 8.a.
Etapele de realizare a noii configurații:
|
anul |
Configurația |
|
2022 |
Funcționează TG. CCTG, LOOS. CAF-ul funcționează la capacitate redusă. |
|
2023 |
Funcționează TG, CCTG, LOOS si CAF-ul. CAF-ui funcționează la capacitate redusă. |
|
2024 |
Funcționează TG, CCTG, LOOS si CAF-ul. CAF-ul funcționează ia capacitate redusă. |
|
2025 |
Intră în funcțiune centrala de cogenerare hibridă (CCG). Funcționează TG, CCTG, LOOS, CCG si CAF. CAF-ul intră în funcțiune la capacitate nominală. |
|
2026 |
Funcționează TG, CCTG, LOOS, CCG si CAF. |
|
2027 |
Funcționează TG, CCTG, LOOS. CCG și CAF. |
|
2028 |
Intra în funcțiune panourile fotovoltaice. Funcționează TG, CCTG, LOOS, CCG si CAF. |
|
2029 |
Funcționează TG, CCTG, LOOS, CCG si CAF. 1 1 7 1 t |
|
2030 |
Intra în funcțiune electroliza. » |
|
2031 |
Funcționează TG, CCTG, LOOS, CCG (hidrogen + gaz natural) și CAF. |
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 123 |
|
contract nr. 164885/666 |
|
anul |
Configurația |
|
2032 |
Funcționează TG, CCTG, LOOS, CCG (hidrogen + gaz natural) și CAF. |
|
2033 |
Funcționează TG, CCTG, LOOS, CCG (hidrogen + gaz natural) și CAF. |
[MWt]
190
180
170
160
150
140
130
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
o
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Datat 03.2022 Rev. 1 pag. 124 |
|
contract nr. 164885/666 |
unde echipamentele au următoarele capacități instalate:
-
- CCTG (grupul cu ciclu combinat gaze-abur): 14 MWt
-
- CCG (centrala de cogenerare hibridă): 22 MWt
-
- TG (Turbina cu gaze): 22 MWt
-
- CAF:116MWt
Tabelul 8.10 prezintă valorile investițiilor propuse, eșalonate în perioada 2022-2033 în funcție de importanța lor (Critic / Prioritar / Strategic/ Necesar).
"Critice" - proiecte fără de care SACET riscă să nu mai poată fi gestionat
"Prioritare" - proiecte fără de care SACET este gestionat cu mari dificultăți
"Strategice" - proiecte al căror rol este de a pune SACET într-o poziție viitoare favorabilă și a oferi stabilitate operatorului SACET
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 125 |
|
contract nr. 164885/666 |
"Necesare" - proiecte de a căror realizare nu depinde gestionarea SACET sau nu au un impact semnificativ asupra afacerii, dar aduc beneficii sau cresc gradul de siguranță în modul de exploatare al instalațiilor
Tabelul 8.11 prezintă sursele de finanțare pentru investițiile propuse, eșalonate în perioada 2022-2033.
Mențiune. Valorile mici din perioada 2022-2023 sunt cele aferente studiilor de fezabilitate și proiectării, acolo unde sunt necesare.
Valorile investițiilor propuse, eșalonate în perioada 2022-2033
Tabelul 8.10
|
Nr. Crt. |
Denumirea |
SF/ DALI SPF/ PTh |
Critic/ Prioritar/ Strategic/ Necesar |
Sursa de finanțare |
U.M |
Valoarea totală |
anul | |||
|
2022 |
2023 |
2024 |
2025 | |||||||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
|
1 |
Reabilitatrea / Modernizare CAF 100 Gcal in vederea conformării la normele actuale de mediu |
DALI* actualiz SF etapa 2 |
Critic |
Program termoficare* buget local |
euro |
3,600,000 |
1,100,000 |
2,500,000 |
- |
- |
|
2 |
Reabilitarea rețelelor termice de transport, pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău. (Reabilitarea rețelelor de transport din sistemul de termoficare al municipiului Bacau - 4 tronsoane) |
există SF |
Prioritar |
POIM |
euro |
18,333,628 |
6,111,209 |
6,111,209 |
6,111,209 |
- |
|
3 |
Reabilitarea rețelelor de transport din sistemul de termoficare al municipiului Bacău - etapa alia |
există SF -necesită actualizare |
Prioritar |
Program termoficare* buget local |
euro |
33,869,972 |
338,700 |
4,191,409 |
4,191,409 |
4,191,409 |
|
4 |
Montare acumulator căldură -valoare estimativă din 2020, corectată cu creșterea prețurilor de 30% |
Necesită SF |
Necesar |
Fond Modernizare |
euro |
249,540 |
12,477 |
2,495 |
117,284 |
117,284 |
|
5 |
Dezvoltarea pieței de energie termică-Racordarea la SACET a instituțiilor publice din municipiul Bacău |
există SF -necesită actualizare |
Strategic |
Buget local |
euro |
3,968,712 |
39,687 |
39,687 |
972,334 |
972,334 |
|
6 |
Reabilitarea rețelelor termice de distribuție neprioritare în municipiul Bacău |
există SF -necesită actualizare |
Prioritar |
Program termoficare* buget local |
euro |
42,324,268 |
100,000 |
200,000 |
4,669,363 |
4,669,363 |
|
7 |
Realizarea de noi sisteme de alimentare cu energie termică a consumatorilor racordați la 7 CT-uri existente |
există SF -necesită actualizare |
Prioritar |
Program termoficare |
euro |
7,456,582 |
372,829 |
74,566 |
1,752,297 |
1,752,297 |
|
Nr. Crt. |
Denumirea |
SF/ DALI SPF/ PTh |
Critic/ Prioritar/ Strategic/ Necesar |
Sursa de finanțare |
U.M |
Valoarea totală |
anul | |||
|
2022 |
2023 |
2024 |
2025 | |||||||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
|
8 |
CCG hibridă (pe GN și H2) de oca 22 MWth |
Necesită SF |
Strategic |
PNRR, componenta 6 |
euro |
18,000,000 |
200.000 |
1,000,000 |
8,400,000 |
8,400,000 |
|
9 |
Panouri fotovoltaice |
Necesită SF |
Strategic |
PNRR/Fond de modernizare |
euro |
1,080,000 |
- |
- |
54,000 |
10,800 |
|
10 |
Instalație electroliză |
Necesită SF |
Strategic |
PNRR / Fond de modernizare |
euro |
3,000,000 |
- |
- |
- |
- |
|
11 |
Realizare sursă de alimentare cu apă brută, cu grup de pompare, din lacul de agrement al municipiului Bacău |
Necesită expertiză + evaluare + SF |
Strategic |
Buget local | ||||||
|
12 |
Plan cu RTP + RTS + imobile + adrese poștale |
PUG |
Necesar |
Buget local | ||||||
|
13 |
Studiu zone unitare de încălzire. |
Studiu |
Necesar |
Buget local | ||||||
|
14 |
Plan multianual pentru creșterea eficienței energetice la toate clădirile din municipiul Bacău |
Plan |
Prioritar |
UAT | ||||||
|
15 |
Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind modernizarea actualului grup cu ciclu combinat pentru utilizarea hidrogenului în amestec cu gazul natural. |
SF |
Necesar |
Buget local |
euro |
30,000 |
30,000 | |||
|
16 |
înlocuirea a 2000 de contori de energie termică în vederea realizării digitalizării SACET Bacău |
DALI |
Necesar |
Program termoficare+ buget local |
euro |
2,300,000 |
384,000 |
384,000 |
384,000 |
384,000 |
|
17 |
Elaborarea unui DALI pentru modernizarea celor 2 cazane de 10 t/h în vederea încadrării acestora privind VLE începând cu 2025 |
DALI |
Necesar |
Buget local |
euro |
30,000 |
30,000 | |||
|
18 |
TOTAL |
- |
- |
- |
euro |
134,242,702 |
8,688,902 |
14,533,367 |
26,651,897 |
20,497,487 |
<*'Se va urmări apariția ghidului de finanțare pentru Fondul de modernizare.
Tabelul 8.10 continuare 1
|
Nr. Crt. |
Denumirea |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2031 |
2032 |
2033 |
TOTAL |
|
1 |
2 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
|
1 |
Modernizare CAF 100 Gcat in vederea conformării la normele actuale de mediu |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
3,600,000 |
|
2 |
Reabilitarea rețelelor termice de transport, pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău. (Reabilitarea rețelelor de transport din sistemul de termoficare al municipiului Bacau - 4 tronsoane) |
- |
» |
- |
- |
- |
- |
18,333,628 | ||
|
3 |
Reabilitarea rețelelor de transport din sistemul de termoficare a! municipiului Bacău - etapa a II a |
4,191,409 |
4,191,409 |
4,191,409 |
4,191,409 |
4,191,409 |
- |
- |
- |
33,869,972 |
|
4 |
Montare acumulator căldură -valoare estimativă din 2020, corectată cu creșterea preturilor de 30% |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
249,540 | |
|
5 |
Dezvoltarea pieței de energie termică-Racordarea la SACET a instituțiilor publice din municipiul Bacău |
972,334 |
972,334 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
3,968,712 |
|
6 |
Reabilitarea rețelelor termice de distribuție neprioritare în municipiul Bacău |
4,669,363 |
4,669,363 |
4,669,363 |
4,669,363 |
4,669,363 |
4,669,363 |
4,669,363 |
- |
42,324,268 |
|
7 |
Realizarea de noi sisteme de alimentare cu energie termică a consumatorilor racordați la 7 CT-uri existente |
1,752,297 |
1,752,297 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
7,456,582 |
|
8 |
CCG hibridă (pe GN și H2) |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
18,000,000 |
|
Nr. Crt. |
Denumirea |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2031 |
2032 |
2033 |
TOTAL |
|
1 |
2 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
|
de oca 22 MWth | ||||||||||
|
9 |
Panouri fotovoltaice |
507,600 |
507,600 |
- |
- |
- |
- |
- |
1,080,000 | |
|
10 |
Instalație electroliză |
150,000 |
30,000 |
1,410,000 |
1,410,000 |
- |
- |
- |
- |
3,000,000 |
|
11 |
Realizare sursă de alimentare cu apă brută, cu grup de pompare, din lacul de agrement al municipiului Bacău | |||||||||
|
12 |
Plan cu RTP + RTS + imobile + adrese poștale | |||||||||
|
13 |
Studiu zone unitare de încălzire | |||||||||
|
14 |
Plan multianual pentru creșterea eficienței energetice la toate clădirile din municipiul Bacău | |||||||||
|
15 |
Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind modernizarea actualului grup cu ciclu combinat pentru utilizarea hidrogenului în amestec cu gazul natural. |
30,000 | ||||||||
|
16 |
înlocuirea a 2000 de contori de energie termică în vederea realizării digitalizării SACET Bacău |
384,000 |
380,000 |
2,300,000 | ||||||
|
17 |
Elaborarea unui DALI pentru modernizarea celor 2 cazane de 10 t/h în vederea încadrării acestora privind VLE începând cu 2025 |
30,000 | ||||||||
|
18 |
TOTAL |
12,627,003 |
12,503,003 |
10,270,772 |
10,270,772 |
8,860,772 |
4,669,363 |
4,669,363 |
- |
134,242,702 |
<*‘Se va urmări apariția ghidului de finanțare pentru Fondul de modernizare.
Structura de finanțare pentru investițiile propuse, eșalonate în perioada 2022-2033
Tabelul 8.11
|
Sursa de finanțare |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
|
Buget local (euro) |
2,096,416 |
459,453 |
1,087,534 |
1,087,534 |
1,087,534 |
1,086,334 |
8,860,772 |
8,860,772 |
|
Program termoficare (euro) |
268,800 |
6,960,209 |
10,881,869 |
10,881,869 |
10,881,869 |
10,879,069 |
- |
- |
|
POIM (euro) |
6,111,209 |
6,111,209 |
6,111,209 |
- |
- |
- |
- |
- |
|
Fond modernizare (euro) |
12,477 |
2,495 |
117,284 |
117,284 |
- |
- |
- |
- |
|
PNRR (euro) |
200,000 |
1,000,000 |
8,454,000 |
8,410,800 |
657,600 |
537,600 |
1,410,000 |
1,410,000 |
Tabelul 8.11 - continuare
|
Sursa de finanțare |
2030 |
2031 |
2032 |
2033 |
TOTAL |
|
Buget local (euro) |
8,860,772 |
4,669,363 |
4,669,363 |
- |
42,825,849 |
|
Program termoficare (euro) |
- |
- |
- |
- |
50,753,685 |
|
POIM (euro) |
- |
- |
- |
- |
18,333,628 |
|
Fond modernizare (euro) |
- |
- |
- |
- |
249,540 |
|
PNRR (euro) |
- |
- |
- |
- |
22,080,000 |
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 131 |
|
contract nr. 164885/666 |
Capitolul 9. Măsuri pe termen scurt, mediu și lung
Proiectele de investiții necesare SACET, prezentate și eșalonate în cap. 8 au nevoie de măsuri administrative necesare demarării și derulării lor și pe de altă parte de o activitate susținută de marketing în rândul populației cu privire la efectele pozitive în ceea ce privește eficiența energetică și reducerea poluării mediului.
Măsurile administrative necesare demarării și derulării proiectelor constau în elaborarea studiilor de fezabilitate, a documentațiilor de cofinanțare pentru accesarea fondurilor necesare, a elaborării unui plan complet al orașului cu toate rețetele de utilități care să conțină și drumuri, clădiri, adrese poștale.
în continuare prezentăm, în subcap 9.1, un set complet de măsuri pe termen scurt, mediu și lung care conține atât proiectele de investiții propuse cât și măsurile administrative necesare demarării și derulării proiectelor.
în subcap. 9.2 prezentăm un set de măsuri necesare, care au efect indirect asupra succesului proiectelor propuse pentru eficientizarea SACET și creșterea gradului de siguranță a serviciului de alimentare cu căldură. Acestea sunt strict legate de managementul operatorului SC Thermoenergy și al UAT.
-
9.1. Proiecte de investiții și măsuri necesare
-
- Măsuri pe termen scurt: 1 an.
-
- Reabilitarea / modernizarea CAF-ului existent.
-
- Realizarea și actualizarea studiilor de fezabilitate necesare proiectelor de investiții.
-
- Elaborarea unui plan multianual pentru reabilitarea termică a clădirilor (clădiri de locuințe, instituții! publice).
-
- Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind modernizarea actualului grup cu ciclu combinat pentru utilizarea hidrogenului în amestec cu gazul natural.
-
- Elaborare DALI pentru înlocuirea a 2000 contori energie termică în vederea digitalizârii SACET.
ATH energ S.R.L.
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033"
Data: 03.2022 Rev. 1
pag. 132
contract nr. 164885/666
-
- Măsuri pe termen mediu: 2..3 ani.
-
- Elaborarea documentațiilor de cofinanțare a proiectelor și organizarea licitațiilor pentru proiectele care primesc finanțare, în conformitate cu Tabelul 8.10.
-
- începerea execuției programului de reabilitare termică a clădirilor.
-
- Elaborare Studiu pentru zone unitare de încălzire
-
- Elaborare plan cu RTP + RTS + imobile + adrese poștale
-
- Elaborarea unui DALI pentru modernizarea celor 2 cazane de 10 t/h în vederea încadrării acestora privind VLE începând cu 2025.
-
- Măsuri pe termen lung: 3...5 ani.
-
- Implementarea proiectelor de investiții conform eșalonării din Tabelul 8.10.
-
- Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor.
-
9.2. Măsuri de tip administrativ și organizatoric
In afara proiectelor efective, enumerate la capitolul 8 care pun accentul pe modernizări și au drept scop eficientizarea tehnică a SACET și creșterea gradului de siguranță a serviciului de alimentare cu căldură, trebuie luate măsuri de tip administrativ și organizatoric care să aibă un impact indirect asupra creșterii eficienței SACET, respectiv să conducă la p creștere a satisfacției populației racordate la SACET în raport cu confortul asigurat prin intermediul serviciului public de alimentare cu căldură.
Operatorul SACET trebuie să aibe o colaborare continuă cu UAT, prin compartimentul de management energetic din cadrul Primăriei Bacău cu privire la starea și problemele SACET și la soluțiile de rezolvare a acestora.
Operatorul SACET împreună cu UAT trebuie să organizeze periodic/regulat informări publice cu privire la starea SACET, gradul de poluare aferent SACET comparativ cu alte surse individuale de încălzire, stadiul etapelor de modernizare a SACET.
Toate proiectele implementate sau aflate în curs de implementare în cadrul SACET, trebuie monitorizate de către compartimentul de management energetic din cadrul Primăriei Bacău atât d.p.d.v al eficienței energetice cât și al protecției mediului.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 133 |
|
contract nr. 164885/666 |
Compartimentul de Management Energetic din cadrul UAT trebuie să monitorizeze în permanență desfășurarea și îndeplinirea fiecărei etape din cadrul strategiei de alimentare cu energie termică.
De asemenea, Compartimentul de Management Energetic din cadrul UAT, împreună cu operatorul SACET trebuie să identifice și să informeze conducerea UAT asupra cauzelor posibilelor întârzieri în implementarea măsurilor prevăzute în cadrul strategiei.
UAT-ul trebuie să promoveze SACET-ul ca soluție principală de alimentare cu căldură simultan cu creșterea calității vieții prin reducerea poluării în interiorul orașului, datorită eliminării arderii gazului natural în sursele individuale de încălzire.
UAT-ul trebuie să informeze operatorul SACET despre orice potențială dezvoltare imobiliară, iar operatorul trebuie să fie obligat în a prezenta UAT-ului soluția optimă de racordare la SACET.
UAT-ul trebuie să introducă obligativitatea existenței Avizului de racordare la SACET pentru orice nouă dezvoltare imobiliară de tip condominiu, casă unifamiliaîă, mali sau agent comercial. Acest aviz trebuie eliberat încă de la faza de eliberare a certificatului de urbanism. Operatorul SACET trebuie să prevadă soluția de racordare pentru orice nouă dezvoltare imobiliară.
UAT-ul trebuie să solicite la orice dezvoltare imobilară studiul comparativ privind soluția de răcire (comparație între răcirea cu surse individuale și răcirea cu instalții frigorifice care utilizează energie termică din SACET).
UAT-ul trebuie să oblige ca orice nouă dezvoltare care se face în imediata apropiere a unei RTP sau PT modernizate să fie branșată la acestea,
UAT-ul trebuie să organizeze un serviciu de eficiență energetică condus de un manager energetic atestat, în concordanță cu obligațiile legale. Principala responsabilitate a managerului energetic este de a fi în permanență informat asupra tuturor consumurilor energetice la nivel de oraș și de reduce în permanență aceste consumuri prin măsuri de eficiență energetică.
In funcție de anvergura fiecărui proiect, trebuie împărțită responsabilitatea verificării stadiului de dezvoltare și execuție a proiectului între operator și UAT ca proprietar. Astfel pentru proiectele cu anvergură mare din punct de vedere investițional și
$
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 pag. 134 |
|
contract nr. 164885/666 |
timp de execuție, în sarcina operatorului poate fi organizarea elaborării SF și a verificării acestora, iar elaborarea PTh și execuția efectivă împreună cu finanțarea și verificarea implenetării să fie în sarcina proprietarului.
Proiectele cu anvergură mică pot fi supravegheate pe tot parcursul dezvoltării și implementări de către operator. Această metodă poate conduce la o măsurare exactă a gradului de dezvoltare și implementare a proiectului.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
ANEXE
|
ATH energ S.R.L. |
” Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 1
Situația echipamentelor din sursa aflată în operarea SG Thermoenergy SA
IM
TRM
Situație surse In exploatare TRM
|
Denumirea echipamentului |
Tipul si caracteristici tehnice nominale |
Caracteristi d tehnice reale(datorit a stării tehnice) |
Anul punerii in funcțiune |
Anul ultimei reparatii capital e(RK) |
Ore de funcționare de la PIF la 31.12.2020 |
Ore de funcționare de la ultima RK plna la 31.12.2020 |
|
1. Centrala Cazane abur 2x10 t/h | ||||||
|
Cazan abur Nr.1 |
ICI Caldale GX7000 SURR 10 t/h 12 bar 250 °C |
9 t/h 12 bar 250 °C |
2013 |
2019 |
12131 |
3067 |
|
Cazan abur Nr.2 |
ICI Caldale GX 7000 SURR 10 t/h 12 bar 250 °C |
9 t/h 12 bar 250 “C |
2013 |
2020 |
13853 |
1741 |
|
2. Centrala de Cogenerare Ciclu Combinat (parțial) | ||||||
|
1. Turbogenerator |
Ekol R3,5-5/(0,06-024) E 3,7 MWe |
3,7MWe |
2017 |
- |
13.679 |
— |
|
2. Cazan recuperator de abur cu ardere suplimentara |
Ekol HRSG 20t/h 50 bar 445 °C |
20Uh 50 bar 445 °C |
2017 |
- |
13.679 |
- |
|
SAAKE 7MWt |
7MWt |
2017 | ||||
|
3. CAI | ||||||
|
Cazan abur industrial |
Babcock 100 Vh 100 t/h 16 bar 250-280 °C |
70 t/h 16 bar 250-280 °C |
1996 |
2010 |
66896 |
5930 |
|
4. CAF | ||||||
|
Cazan apa Fierbinte |
CAF 100 Gcal/h 100 Gcal/h 3270t/h 150°C |
90 Gcal/h 3270t/h 150 °C |
2014 |
- |
15783 |
- |
Anexa 1
STG
Situație surse in exploatare STG
|
Denumirea echipamentului |
Tipul si caracteristici tehnice nominale |
Caracteristici tehnice reaie(datorita stării tehnice) |
Anul punerii in funcțiune |
Anul ultimei reparatii capltale(RK) |
Crede funcționare de la PIF la 31.12.2020 |
Crede funcționare de la ultima RK pina la 31.12.2020 |
|
1. Centrala de cogenerare cu turbina cu gaza de 14Mwe(lntegral) | ||||||
|
I.Turbogenerator |
Solar. Titan 130S 14MWe |
14Mwe |
2008 |
2014 |
62.761 |
32.669 |
|
2. Cazan recuperator |
OHL 22.000KWt |
22.000KW1 |
2008 |
- |
71.061 |
- |
|
3. Cazan de vârf |
LOOS UT 3700 3.040KWt |
3.040KWt |
2008 |
5.289 | ||
|
2. Centrala de Cogenerare Ciclu Combinat (parțial | ||||||
|
1. Turbogenerator |
Kawasaki M7A-03 DD 7.33MWe |
7,3MWe |
2017 |
• |
13.679 | |
STG, 21.09.2021
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 2
Curba clasată a sarcinii termice în perioada 2019-2020
Ihh
Curba clasata a cererii de energie termica
trasata pe baza realizărilor din perioada 01.01.2020 ora 0:00 + 31.12.2020 ora 24:00
Curba clasata a cererii de energie termica
trasata pe baza realizărilor din perioada 01.01.2019 ora 0:00 * 31.12.2019 ora 24:00
• Sarcina termica SACET Secau [MVW]
CTG[MWt]
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 3
Autorizații de mediu pentru instalațiile de ardere
Abrevieri :
PIF - Punere în funcțiune
RK - Reparație capitală
SACET - Sistem de alimentare centraliyata cu energie termică
-
1. Prezentarea generală a sursei (centrala de cogenerare) din punctul de vedere al echipamentelor, conform tabelului de mai jos.
Se vor prezenta numai echipamentele aflate în stare de funcționare (nu și
cele retrase din exploatare).
|
Denumirea echipamentului |
Tipul și caracteristicile tehnice nominale |
Caracteristicile tehnice reale (datorită stării tehnice) |
Anul punerii în funcțiune (PIF) |
Anul ultimei reparații capitale (RK) |
Ore de funcționare de PIF la 31.12.2020 |
Ore de funcționare de la ultima RK până la 31.12.2020 |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
-
2. Curba de consum a energiei termice pentru anii 2019, 2020 cu evidențierea modului de acoperire a acesteia
-
3. Autorizații de mediu pentru instalațiile de ardere - conf tabelului de mai
jos
|
Denumirea |
Data expirării autorizației |
Restricții prevăzute în autorizație |
|
AIM 2/31.01.2013 - amplasament Chimiei |
31.01.2023 |
VLE NOX IMA 2 (CAI) -1OOmg/Nmc din 01.01.2023 (funcționare pe gaz natural) |
|
AIM 3/27.10.2017 - amplasament Letea |
27.10.2027 |
VLE NOX IMA 3 (CAF) -10Omg/Nmc din 01.01.2023 (funcționare pe gaz natural) |
|
AM 265/07.12.2011 - CT Grup Școlar Anghel Saligny |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr.1/23.09,2021 de prelungire a valabilitatii) | |
|
AM 266/07.12.2011 - CT 3 Miorița |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr.2/23.09.2021 de prelungire a valabilitatii) |
- |
|
AM 267/07.12.2011 - CT Prefectură |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr.3/23.09.2021 de prelungire a valabilitatii) | |
|
AM 268/07.12.2011 - CT 3/5 Mihai Viteaza |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr.4/23.09.2021 de prelungire a valabilitatii) |
- |
|
AM 269/07.12.2011 - CT Bistrița |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr.5/23.09.2021 de prelungire a valabilitatii) |
- |
|
AM 270/07.12.2011 - CT Miorița 2 |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr.6/23.09.2021 de prelungire a valabilitatii) |
- |
|
AM 271/07.12.2011 - CT Parc I |
06.12.2021; 06.12.2023 (Decizia APM nr,7/23.09.2021 de prelungire a valabilitatii) |
- |
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data; 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 4
Date cu privire la RTP, PTS RTS
PUNCTE TERMICE (PT)
|
Denumirea |
U.M. |
Valoarea |
|
1 |
2 |
3 |
|
Numărul total de PT |
- |
55 |
|
Capacitatea total instalata pentru apa calda de consum in PT |
MW |
123 |
|
Capacitatea total instalata pentru incalzire in PT |
MW |
177 |
MODULE TERMICE sau PUNCTE TERMICE INDIVIDUALE
|
Denumirea |
U.M. |
Valoarea |
|
1 |
2 |
3 |
|
Numărul total de module termice (populație, agenti economici, instituții, etc) |
- |
58 |
|
Capacitatea totala instalata pentru apa calda de consum in modulele termic |
MW |
5.3 |
|
Capacitatea totala instalata pentru incalzire in modulele termice |
MW |
57 |
RETEELE TERMICE PRIMARE (RTP)
|
nr. crt |
RTP |
km |
Mențiuni |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
|
1 |
Lungimea totala de traseu |
36.89 | |
|
2 |
Lungimea totala de traseu reabilitat pana la 31.12.2020 |
11.3 |
RETEELE TERMICE SECUNDARE (RTS) - numai SACET
|
nr. crt |
RTS |
km |
Mențiuni |
|
1 |
2 3 |
4 | |
|
1 |
Lungimea totala de traseu |
apa calda de consum |
92.44 |
|
recirculare |
90.81 | ||
|
încălzire |
90.04 | ||
|
2 |
Lungimea totala de traseu reabilitat pana ta 31.12.2020 |
apa calda de consum |
46.79 |
|
recirculare |
46.74 | ||
|
încălzire |
41.73 | ||
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 5 - Investiții
!
15^
-
3. "Reabilitarea rețelelor termice primare din sistemul de termoficare al
Municipiului Bacau"
Studiul de fezabilitate este elaborat in anul 2008, de către SC ATH Energ SRL București cu soluția tehnica de a înlocui unele tronsoane din rețeaua de termoficare, care la data respectiva înregistrau cel mai mare număr de avarii.
în perioada 2014-2015, prin POS MEDIU - etapa II, Municipiul Bacau a accesat programul pentru reabilitarea a trei tronsoane de rețea de transport, lucrare care este in faza de elaborare Studiu de fezabilitate de către SC Relians Corp si aprobare de către Ministerul Mediului. Valoarea acestui studiu nu a fost inca definitivata.
In perioada 2020 - 2021, s-a actualizat studiul de fezabilitate pentru 4 tronsoane,
in lungime totala a traseului de 8980 m, astfel:
|
Nr. Crt. |
Tronson |
De ia nod - la nod |
Dn existent (mm) |
Dn nou (mm) |
Lungime traseu (m) | |
|
1. |
Tronson 1 - Ramura Republicii: CAF-PT 3533, PT19, Racord PT22 și PT 29 |
201 |
510 |
2x400 |
2x400 |
132 |
|
2. |
510 |
260 |
2x400 |
2x400 |
95 | |
|
3. |
260 |
511" |
2x400 |
2x400 |
155 | |
|
4. |
511" |
511 |
2x400 |
2x400 |
55 | |
|
5. |
511 |
263 |
2x400 |
2x400 |
305 | |
|
6. |
263 |
264 |
2x400 |
2x400 |
160 | |
|
7. |
264 |
PT 19 |
2x250 |
2x150 |
245 | |
|
8. |
263 |
283 |
2x300 |
2x250 |
80 | |
|
9. |
283 |
284 |
2x300 |
2x250 |
435 | |
|
10. |
284 |
PT35 |
2x200 |
2x150 |
180 | |
|
11. |
284 |
514 |
2x250 |
2x200 |
130 | |
|
12. |
514 |
285 |
2x200 |
2x150 |
100 | |
|
13. |
285 |
PT33 |
2x150 |
2x150 |
30 | |
|
14. |
266 |
267 |
2x200 |
2x200 |
80 | |
|
15. |
267 |
PT29 |
2x150 |
2x150 |
160 | |
|
16. |
268 |
PT 22 |
2x200 |
2x150 |
185 | |
|
17. |
TOTAL TRONSON 1 |
2527 | ||||
|
18. |
Tronson 2 - Ramura SOFERT: Str. Garofiței — Intrare Parc Cancicov |
500 |
502 |
2x800 |
2x800 |
1480 |
|
19. |
TOTAL TRONSON 2 |
1480 | ||||
|
20. |
Tronson 3 -Ramura SOFERT: Intersecție str. 9 Mai cu B-dul Unirii — str. Vadu Bistriței |
1002 |
243 |
2x700 |
2x600 |
250 |
|
21. |
243 |
239 |
2x700 |
2x500 |
247 | |
|
22. |
239 |
507 |
2x700 |
2x500 |
40 | |
|
23. |
239 |
PT 115 |
2x250 |
2x125 |
290 | |
|
24. |
TOTAL TRONSON 3 |
827 | ||||
|
25. |
201 |
202 |
1x600+2x400 |
2x600 |
55 | |
|
26. |
Tronson 4- Ramura Cornișa: CAF - Racord PT5 |
202 |
203 |
1x600+2x400 |
2x600 |
257 |
|
27. |
203 |
204 |
1x600+2x400 |
2x600 |
200 | |
|
28. |
204 |
205 |
1x600+2x400 |
2x500 |
301 | |
|
29. |
204 |
PT 15 |
1x200+2x125 |
2x200 |
65 | |
|
30. |
205 |
206 |
1x600+2x400 |
2x500 |
208 | |
|
31. |
206 |
280 |
1x600+2x400 |
2x500 |
105 | |
|
32. |
206 |
PT 14 |
2x200 |
2x200 |
250 | |
|
33. |
280 |
207 |
1x600+2x400 |
2x500 |
10 | |
|
34. |
207 |
281 |
1x600+2x400 |
2x500 |
505 | |
|
35. |
207 |
PT 12 |
2x150 |
2x150 |
310 | |
|
36. |
281 |
208 |
1x600+2x400 |
2x500 |
65 | |
|
37. |
208 |
209 |
1x600+2x400 |
2x500 |
190 | |
|
38. |
208 |
296 |
2x400 |
2x250 |
240 | |
|
39. |
296 |
509 |
2x400 |
2x200 |
100 | |
|
40. |
509 |
223 |
2x400 |
2x150 |
185 | |
|
41. |
223 |
224 |
2x150 |
2x150 |
125 | |
|
42. |
224 |
PT 154 |
2x150 |
2x150 |
45 | |
|
43. |
209 |
89 |
1x600+2x400 |
2x400 |
130 | |
|
44. |
89 |
90 |
1x600+2x400 |
2x400 |
95 | |
|
45. |
90 |
210 |
1x600+2x400 |
2x400 |
90 | |
|
46. |
210 |
211 |
1x600+2x400 |
2x400 |
50 | |
|
47. |
211 |
212 |
1x600+2x400 |
2x400 |
30 | |
|
48. |
212 |
213 |
2x400 |
2x400 |
240 | |
|
49. |
211 |
278 |
2x150 |
2x150 |
35 | |
|
50. |
278 |
221 |
2x150 |
2x150 |
150 | |
|
51. |
221 |
222 |
2x150 |
2x150 |
30 | |
|
52. |
222 |
PT6 |
2x150 |
2x150 |
80 | |
|
53. |
TOTAL TRONSON 4 |
4146 | ||||
|
54. |
TOTAL GENERAL |
8980 | ||||
Valoarea estimata a obiectivului de investitii este 61.369.135,05 lei fara TVA / 12.589.315,25 euro, din care C+M 54.505.190,17 lei fara TVA / 11.181.239,91 euro.
-
II. INFORMAȚII PRIVIND PROIECTE DE INVESTIȚII VIITOARE IN CONFORMITATE CU STRATEGIA DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA A CONSUMATORILOR DIN MUNICIPIUL BACAU
-
II.1. a. Denumire proiect: „Creșterea eficientei energetice a grupurilor de cogenerare din SACET Bacau prin montarea unui acumulator de căldură in CET din str. Chimiei nr. 6"
-
Localizare: in incinta Thermoenergy Group SA din str. Chimiei nr. 6, Bacau, județ Bacau
Valoarea estimata a investiției: 1.130.500 lei cu TVA, 950.000 lei fara TVA
Prezentarea generala a proiectului: Reprezintă o soluție tehnica ce poate asigura funcționarea flexibila, in special pe perioada de vara, a instalațiilor de cogenerare de pe platforma din str. Chimiei nr. 6, Bacau: grupul de cogenerare cu turbina cu gaze de 14 MWe si 22 MWt si grupul de cogenerare cu ciclu combinat cu turbina cu gaze si turbina cu abur, de 11,5 MWe si 14 MWt, in urma caruia sa se producă cantitati maxime de energie electrica ce pot fi vândute la preturi competitive, conform Reactualizării Strategiei de alimentare cu energie termica a municipiului Bacau, pana la nivelul anului 2033, revizia 4.
-
b. Existenta studiului de fezabilitate: nu este întocmit studiul de fezabilitate.
-
c. încadrarea proiectului in prevederile art. lOd alin. (2):
-
d. Estimare a valorii adaugate a investiției pe perioada de viata a proiectului dpdv al eficientei energetice si a modernizării sistemului energetic: se va stabili in urma întocmirii studiului de fezabilitate.
-
e. Estimarea finanțării din Fondul pentru modernizare:
-
f. Avizele, autorizațiile si certificatele necesare conform SF si stadiul obținerii acestora: -g.Data estimata pentru demararea investiției si perioada de realizare a acesteia:
-
ll.2.a. Denumire proiect: „ Realizarea de noi sisteme de alimentare cu energie termica a consumatorilor racordati la 6 CT existente"
Localizare: in aria de deservire a CT 2,3 Miorița, CT Grup Școlar, CT 3/5 Dr. Aroneanu, CT Parc 1, CT Prefectura, Bacau, județ Bacau
Valoarea estimata a investiției: 27.384.661 lei cu TVA, 23.012.320 lei fara TVA
Prezentarea generala a proiectului:
Consiliul Local Bpcău împreună cu SC GET 3A Bacău are ca preocupare principală, monțirtor «jcf/ncferoo a/atemu/Hf contni//zat <cf«a ri/montore csu e/iarg/e termică, prin atragervB cfo / consumatori, mAsur# c& f&ce porto d/r, strut^^ia do &//mor)fnra cu oăfdurâ o Mum'Cfp^/u/ BacăL Principalele obiective urmărit® în stretegi» de alimentare cu căldură, au fost și ramAn:
-
- transferarea consumatorilor alimentați din centralele termice da cvartal prin transformar centralelor termice în puncte termice, acolo unde sunt condiții tehnice și eficiența economic utilizarea unor echipamente cu performanțe ridicate șl racordarea acestora la sistemul urban termoficaro,
-
- redimensionarea întregului sistem do producora. transport și distribuție conform unei cer progrrozate de energie termică urbană;
-
- reducerea pîardorilor din rețelele de transport ș) distribuție, contorizarea Individuali consumatorilor, contorizsres te branșamente cât șl automatizarea și monitorizarea Trttragu sistem.
Prin extinderea sistemului centralizat de alimentare cu cAldurâi te nivelul Tntragulul oraș obține.
* reducerea potulrH. prin eliminare» producerii energiei termica în surse distribuit® p* Sons d® locuințe din centrul orașului, care utiUz<B^za combustibili clasici:
-
• obținerea energiei termice tn proces» tehnologice cu Impact redus asupra mediului, respectarea tegtetețtei naționale șt europene Tn domeniul protecției mediului;
-
• economia do combustibil ca urmare a producerii combinate a energiei termice și a energ etectrlce în sursa Centra lisate GET Bacau;
-
• reducerea coafurilor cu energia termicii te nivelul consumatorului final, inferioare celor realizate în soluția centralelor de zonâ, diminuând astfel cuantumul subvenției suportată de bugetul local șl bugetul de stat
Nr.crt.
Denumirea obiectului de investitii
Valoarea investiției (lei, fara TVA)
Soluția tehnica propusa
Sarcina termica totala (MWt)
1
CT 2 Miorița
4.862.060
racord de primar comun cu CT 3 Miorița, module termice si rețea distribuție
5.81
2
CT3 Miorița
6.648.940
racord de primar comun cu CT 2 Miorița, module termice si rețea distribuție
11.63
3
CT Grup Școlar
6.110.520
racord de primar comun cu CT Parc 1, module termice si rețea distribuție
10.47
4
CT 3/5 Dr. Aroneanu
2.420.570
o parte din blocuri se racordează cu module termice, o parte prin extinderea rețelelor secundare ale PT 43
5.81
5
CT Parc 1
2.935.760
racord de primar comun cu CT Grup Școlar, module termice si rețea distribuție
5.81
6
CT Prefectura
34.480
Se dezafectează, consumatorii se racordează la rețelele CT Grup Școlar
4.65
Total
23.012.330
44.18
-
b. Existenta studiului de fezabilitate: este elaborat studiul de fezabilitate in anul 2012 de către ISPE București, necesita actualizare.
-
c. încadrarea proiectului in prevederile art. lOd alin. (2):
-
d. Estimare a valorii adaugate a investiției pe perioada de viata a proiectului dpdv al eficientei energetice si a modernizării sistemului energetic: se va stabili la actualizarea studiului de fezabilitate.
-
e. Estimarea finanțării din Fondul pentru modernizare:
-
f. Avizele, autorizațiile si certificatele necesare conform SF si stadiul obținerii acestora: necesita actualizare
g.Data estimata pentru demararea investiției si perioada de realizare a acesteia:
-
3. „Reabilitarea rețelelor termice secundare in mun, Bacau" - PT-uri care nu fac parte din POS Mediu Axa 3
investiția este estimata la valoarea de 118.486.735 fara TVA. Studiul de fezabilitate a fost reactualizat in anul 2011. împărțirea pe obiective puncte termice este următoarea:
|
Nr.crt. |
Denumirea obiectului de investitii |
Valoarea investiției (lei, fara TVA ) |
|
1 |
PT1 |
808.497 |
|
2 |
PT2 |
2.453.420 |
|
3 |
PT3 |
806.541 |
|
4 |
PT5 |
2.840.986 |
|
5 |
PT6 |
3.122.373 |
|
6 |
PT8 |
1.819.851 |
|
7 |
PT 10 |
3.681.826 |
|
8 |
PT 12 |
2.911.334 |
|
9 |
PT 16 |
1.209.085 |
|
10 |
PT26 |
1.841.477 |
|
11 |
PT 30 |
997.270 |
|
12 |
PT32 |
2.883.461 |
|
13 |
PT40 |
4.039.156 |
|
14 |
PT41 |
3.934.675 |
|
15 |
PT 42 |
4.894.305 |
|
16 |
PT44 |
4.721.094 |
|
17 |
PT4S |
4.070.455 |
|
18 |
PT 58 |
2.779.349 |
|
19 |
PT59 |
15.861.368 |
|
20 |
PT61 |
2.622.649 |
|
21 |
PT64 |
1.788.552 |
|
22 |
PT 79 |
2.286.380 |
|
23 |
PT84 |
3.320.254 |
|
24 |
PT 95 |
5.695.457 |
|
25 |
PT 96 |
4.860.653 |
|
26 |
PT 117 |
2.689.380 |
|
27 |
PT 151 |
6.755.335 |
|
28 |
PT 152 |
13.093.521 |
|
29 |
PT 153 |
4.546.887 |
|
30 |
PT 154 |
5.151.136 |
-
4. "Reabilitarea rețelelor termice primare din sistemul de termoflcare al Municipiului
Bacau"
Studiul de fezabilitate este elaborat in anul 2008, de către SC ATH Energ SRL București cu soluția tehnica de a înlocui unele tronsoane din rețeaua de termoficare, care la data respectiva inregistrau cel mai mare număr de avarii.
In perioada 2014-2015, prin POS MEDIU - etapa II, Municipiul Bacau a accesat programul pentru reabilitarea a trei tronsoane de rețea de transport, lucrare care este in faza de elaborare Studiu de fezabilitate de către SC Relians Corp si aprobare de către Ministerul Mediului. Valoarea acestui studiu nu a fost inca definitivata.
In perioada 2020 - 2021, s-a actualizat studiul de fezabilitate pentru 4 tronsoane, in
lungime totala a traseului de 8980 m, astfel:
|
Nr. Crt |
Tronson |
De la nod - la nod |
Dn existent (mm) |
Dn nou (mm) |
Lungime traseu (m) | |
|
1. |
Tronson 1 - Ramura Republicii: CAF-PT 35-33, PT 19, Racord PT 22 și PT 29 |
201 |
510 |
2x400 |
2x400 |
132 |
|
2. |
510 |
260 |
2x400 |
2x400 |
95 | |
|
3. |
260 |
511" |
2x400 |
2x400 |
155 | |
|
4. |
511" |
511 |
2x400 |
2x400 |
55 | |
|
5. |
511 |
263 |
2x400 |
2x400 |
305 | |
|
6. |
263 |
264 |
2x400 |
2x400 |
160 | |
|
7. |
264 |
PT 19 |
2x250 |
2x150 |
245 | |
|
8. |
263 |
283 |
2x300 |
2x250 |
80 | |
|
9. |
283 |
284 |
2x300 |
2x250 |
435 | |
|
10. |
284 |
PT35 |
2x200 |
2x150 |
180 | |
|
11. |
284 |
514 |
2x250 |
2x200 |
130 | |
|
12. |
514 |
285 |
2x200 |
2x150 |
100 | |
|
13. |
285 |
PT33 |
2x150 |
2x150 |
30 | |
|
14. |
266 |
267 |
2x200 |
2x200 |
80 | |
|
15. |
267 |
PT29 |
2x150 |
2x150 |
160 | |
|
16. |
268 |
PT22 |
2x200 |
2x150 |
185 | |
|
17. |
TOTAL TRONSON 1 |
2527 | ||||
|
18. |
Tronson 2 - Ramura SOFERT: Str. Ga rofiței — Intrare Parc Cancicov |
500 |
502 |
2x800 |
2x800 |
1480 |
|
19. |
TOTAL TRONSON 2 |
1480 | ||||
|
20. |
Tronson 3 - Ramura SOFERT: Intersecție str. 9 Mai cu 8-dul Unirii — str. Vadu Bistriței |
1002 |
243 |
2x700 |
2x600 |
250 |
|
21. |
243 |
239 |
2x700 |
2X500 |
247 | |
|
22. |
239 |
507 |
2x700 |
2x500 |
40 | |
|
23. |
233 |
PT 115 |
2x250 |
2x125 |
290 | |
|
24. |
TOTAL TRONSON 3 |
827 | ||||
|
25. |
Tronson 4 - Ramura Cornișa: CAF Racord PT5 |
201 |
202 |
1x600+2x400 |
2x600 |
55 |
|
26. |
202 |
203 |
Ix600i2x400 |
2x600 |
257 | |
|
27. |
203 |
204 |
1x600+2x400 |
2x600 |
200 | |
|
28. |
204 |
205 |
1x600+2x400 |
2x500 |
301 | |
|
29. |
204 |
PT 15 |
1x200+2x125 |
2x200 |
65 | |
|
30. |
205 |
206 |
1x600+2x400 |
2x500 |
208 | |
|
31. |
206 |
280 |
1x600+2x400 |
2x500 |
105 | |
|
32. |
206 |
PT 14 |
2x200 |
2x200 |
250 | |
|
33. |
280 |
207 |
1x600+2x400 |
2x500 |
10 | |
|
34. |
207 |
281 |
1x600+2x400 |
2x500 |
505 | |
|
35. |
207 |
PT 12 |
2x150 |
2x150 |
310 | |
|
36. |
281 |
208 |
1x600+2x400 |
2x500 |
65 | |
|
37. |
208 |
209 |
1x600+2x400 |
2x500 |
190 | |
|
38. |
208 |
296 |
2x400 |
2x250 |
240 | |
|
39. |
296 |
509 |
2x400 |
2x200 |
100 | |
|
40. |
509 |
223 |
2x400 |
2x150 |
185 | |
|
41. |
223 |
224 |
2x150 |
2x150 |
125 | |
|
42. |
224 |
PT 154 |
2x150 |
2x150 |
45 | |
|
43. |
209 |
89 |
1x600+2x400 |
2x400 |
130 | |
|
44. |
89 |
90 |
1x600+2x400 |
2x400 |
95 | |
|
45. |
90 |
210 |
1x600+2x400 |
2x400 |
90 | |
|
46. |
210 |
211 |
1x600+2x400 |
2x400 |
50 | |
|
47. |
211 |
212 |
1x600+2x400 |
2x400 |
30 | |
|
48. |
212 |
213 |
2x400 |
2x400 |
240 | |
|
49. |
211 |
278 |
2x150 |
2x150 |
35 | |
|
50. |
278 |
221 |
2x150 |
2x150 |
150 | |
|
51. |
221 |
222 |
2x150 |
2x150 |
30 | |
|
52. |
222 |
PT6 |
2x150 |
2x150 |
80 | |
|
53. |
TOTAL TRONSON 4 |
4146 | ||||
|
54. |
TOTAL GENERAL |
8980 | ||||
Valoarea estimata a obiectivului de investitii este 61.369.135,05 lei fara TVA / 12.589.315,25 euro, din care C+M 54.505.190,17 lei fara TVA /11.181.239,91 euro.
-
5. „Dezvoltarea pieței de energie termica - Racordarea ia SACET a 39 consumatori"-etapa III
S-au identificat noi posibili consumatori ce pot fi racordati la sistemul de termoficare centralizat si anume: Spitalul județean Bacau, Colegiul Economic „Ion Ghica" si căminele, Școala „Mihai Sadoveanu", Spitalul de Pneumoftiziologie, Compania Regionala de Apa Bacau, sediul DGASPC - str. Condorilor nr, 2, Centrul rezidențial „Henri Coanda" din str. Henri Coanda nr. 4, Centrul de primire in regim de urgenta din str. Aleea Ghioceilor nr. 4, Adăpostul de zi si de noapte Copilul Străzii „Morcoveata" din str. Henri Coanda nr. 4.
Sunt in curs demersuri pentru culegerea de date si obținerea acordurilor de principiul din partea viitorilor consumatori, in vederea aprobării racordării si demararea studiului de fezabilitate, de către Consiliul Local al Municipiului Bacau.
THERMOENERGY GROUP SA BACAU
LISTA
PROPUNERI DE PROIECTE STRATEGICE RELEVANTE IN CONTEXTUL NOII PERIOADE DE PROGRAMARE 2021-2027 PENTRU MUNICIPIUL BACAU
|
Nr. crt. |
Titlul proiectului propus |
Stadiu implementare |
Valoare estimata țeuro fara TVA) |
|
1 |
Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al municipiului Bacau (8,97 km traseu) |
Studiul de fezabilitate elaborat in perioada 2020-ianuarie 2021, aprobat cu HCL 101/31.03.2021 |
12.589.000 |
|
2. |
Eficientizarea punctelor termice din SACET Bacau prin instalarea de sisteme cu panouri fotovoitaice (54 PT+3 Hidrofoare) |
Nu este elaborat studiu de fezabilitate |
900.000 |
|
3. |
Reabilitarea termica a blocurilor - Instalații interioare de utilitati publice in municipiul Bacau - etapa l-a 228 scări |
Studiul de fezabilitate necesita actualizare -Aprobat cu HCL Bacau nr. 181/2009 |
3.360.219 |
|
4. |
Reabilitarea termica a blocurilor - Instalații interioare de utilitati publice in municipiul Bacau - etapa ll-a 2784 scări |
Studiul de fezabilitate necesita actualizare -Aprobat cu HCL Bacau nr. 182/2009 |
41.335.662 |
|
5. |
Dezvoltarea pieței de energie termica-Racordarea la SACET a instituțiilor publice din mun. Bacau |
Studiul de fezabilitate necesita actualizare -Aprobat cu HCL Bacau nr. 357/2009 |
2.500.000 |
|
6. |
Realizarea de noi sisteme de alimentare cu energie termica a consumatorilor racordati la 6 CT existente in municipiul Bacau (desființarea centralelor termice si racordarea consumatorilor la magistralele de termoficare prin intermediul modulelor termice) |
Studiu de fezabilitate elaborat in anul 2011, aprobat prin HCL nr. 22/2012, in curs de actualizare; pentru CT 2, 3 Miorița s-a întocmit proiect tehnic |
5.291.890 |
|
7. |
Creșterea eficientei energetice a grupurilor de cogenerare din SACET Bacau prin montarea unui acumulator de căldură |
Nu este elaborat studiu de fezabilitate, argumentat in Strategia de alimentare cu energie termica a mun. Bacau pana in anul 2033 |
950.000 |
|
8. |
Instalarea unei centrate de cogenerare echipata cu motoare termice cu funcționare pe gaze naturale de 30 Gcal/h in CET 1 Chimiei Bacau |
Nu este elaborat studiu de fezabilitate |
25.000.000 |
|
9. |
Modernizarea sistemelor de ardere ale instalațiilor mari de ardere Cazan de abur industrial CAI 100 t/h și Cazan de apa fierbinte CAF 100 Gcal/h, in vederea eficientizarii consumului de energie din combustibili fosili prin "Masuri de conformare cu cerințele legale a Valorilor Limita de Emisii NOx ale IMA 2 - CAI 100 t/h si IMA 3 - CAF 100 Gcal/h administrate de Thermoenergy Group SA Bacau" |
Studiul de fezabilitate este elaborat in anul 2019 |
2.211.5(ilJe*a |
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 6 - Investiții CT
s
Pct. 7 Investiții pentru reabilitarea sistemului de distribuție al centralelor termice
Pana in prezent, din 10 CT au fost transformate 3 CT in MT prin POS Mediu Axa 3, in cadrul aplicației cu fonduri europene "Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacau in vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante in aer si pentru creșterea eficientei in alimentarea cu căldură urbana" - Contract nr. 68577-CL8 "Reabilitare rețele termice secundare in mun. Bacau - lot 2" astfel:
-
- CT 3/2 Marasesti + CT 4/6 9 Mai + CT Primărie + CT 3/5 Dr. Aroneanu (parțial) s-au transformat in 17 MT, cu rețele de distribuție scurte, MT fiind amplasate langa imobile, cu racordarea la o rețea de transport extinsa cu aprox. 2,7 km de traseu, din magistrala Comisa. Pentru lungimile rețelelor de distribuție rugam a se consulta tabelele cu conductele de încălzire si acc+recirculare de la pct. 7.1 atașat. Valorile realizate ale acestor lucrări pot fi solicitate de la UAT Bacau, autoritatea contractanta in acdrul acestei aplicatii.
La celelalte 7 CT nu s-au reabilitat nici rețelele de distribuție, nici instalațiile din centrale.
-
- Sunt in curs de achiziție publica 3 caiete de sarcini pentru servicii de proiectare actualizare Studii de fezabilitate:
-
a) Realizarea de noi sisteme de alimentare cu energie termica a consumatorilor racordati la 6 CT existente - Racordarea CT 2 Miorița si CT 3 Miorița - actualizare SF
-
b) Realizarea de noi sisteme de alimentare cu energie termica a consumatorilor racordati la 6 CT existente in municipiul Bacau - Racordarea CT 3/5 Dr. Aroneanu -actualizare SF
-
c) Realizarea de noi sisteme de alimentare cu energie termica a consumatorilor racordati la 6 CT existente - Racordarea CT Grup Școlar Anghel Saligny, CT 1 Parc, CT Prefectura - actualizare SF
Pentru CT Bistrița, care a fost reabilitata in anul 1990, nu s-a propus, deocamdată reabilitarea. Nu putem estima valorile necesare reabilitării acestor obiective de investitii, deoarece inca nu s-au elaborat studiile de fezabilitate.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 7 - Rețele sec POS - ultima 19.03,21
|
Nr. crt |
Diametre |
25 mm |
32 mm |
40 mm |
57 mm |
65 mm |
76 mm |
89 mm |
114 mm |
133 mm |
168 mm |
219 mm |
273 mm |
'.mi.AL PARȚIAL (m) |
TOTAL M |
Izolație |
|
1 |
PT 4 |
427.9 |
1279 |
739.99 |
170.5 |
257.55 |
557.8 |
620.11 |
158.23 |
112.2 |
4,323 |
4,323.28 |
preizolata | |||
|
2 |
PT 7 |
6 |
1157 |
774 |
476 |
827 |
443 |
282 |
404 |
26 |
4,395 |
4,658.00 |
preizolata | |||
|
4 |
200 |
35 |
22 |
261 |
clasica | |||||||||||
|
3 |
PT 9 |
27 |
73 |
109.7 |
594.7 |
728.35 |
673.34 |
422.53 |
533.6 |
279.1 |
49.65 |
3,491 |
3,490.97 |
preizolata | ||
|
4 |
PT 11 |
64.6 |
203.18 |
574.95 |
514.39 |
651.25 |
216.49 |
41 |
2,266 |
7,102.46 |
clasica subsol neagra | |||||
|
0 |
71.8 |
92 |
448.94 |
1023.7 |
0 |
1362.28 |
728.88 |
435.4 |
397.6 |
276 |
0 |
4,837 |
preizolata | |||
|
5 |
PT 13 |
6 |
482 |
473 |
586 |
678 |
477 |
476 |
114 |
120 |
224 |
3.636 |
3,808.60 |
preizolata | ||
|
106 |
46 |
10 |
10 |
172 |
clasica | |||||||||||
|
6 |
PT 14 |
3.8 |
159.25 |
139.65 |
105,59 |
198.15 |
275.04 |
130.5 |
308.6 |
1,321 |
6,442.70 |
neagra preizolata spiro | ||||
|
431.3 |
1432.76 |
956.19 |
287.19 |
541.2 |
330.9 |
94,68 |
47.9 |
4,122 |
preizolata | |||||||
|
7 |
PT 15 |
283.1 |
1675,15 |
1292.97 |
841.32 |
202.46 |
312.8 |
202.4 |
386.08 |
5,196 |
6,196.23 |
preizolata | ||||
|
6 |
PT 17 |
144.71 |
189.45 |
127.05 |
278.8 |
586.93 |
517.9 |
99.9 |
126.4 |
2,073 |
2,073.14 |
preizolata | ||||
|
9 |
PT 18 |
3,741.20 |
clasica subsol neagra | |||||||||||||
|
437.8 |
680 |
751.4 |
534 |
862 |
316 |
98 |
62 |
3,741 |
preizolata | |||||||
|
10 |
PT19 |
328.95 |
382.25 |
198.55 |
387.05 |
613.1 |
1044.7 |
502.35 |
157.6 |
3,616 |
8,222.00 |
preizolata | ||||
|
65,9 |
855.2 |
1639.5 |
888.35 |
984.5 |
167.8 |
6.2 |
4.607 |
clasica subsol neagra | ||||||||
|
11 |
PT 20 |
547.06 |
842.76 |
278.36 |
275.32 |
432.42 |
316.56 |
167.2 |
62.12 |
2,922 |
2,921.80 |
preizolata | ||||
|
12 |
PT 21 |
45.09 |
389.09 |
244.53 |
142.89 |
196 |
114.65 |
90.35 |
1.223 |
1,222.60 |
preizolata | |||||
|
13 |
PT22 |
41.81 |
68.89 |
203.78 |
500.21 |
215.24 |
179.24 |
1,209 |
2,222.15 |
clasică subsol neagra | ||||||
|
25.2 |
24 |
24.4 |
362.72 |
94.42 |
176.52 |
245.26 |
60.46 |
1,013 |
preizolata | |||||||
|
14 |
PT25 |
195.84 |
52.2 |
398.22 |
185.86 |
99.05 |
80.34 |
114.92 |
1,126 |
1,359.60 |
preizolata | |||||
|
4,4 |
228.77 |
233 |
preizolata spiro | |||||||||||||
|
15 |
PT27 |
281.81 |
297.39 |
473.44 |
499.59 |
60.15 |
89.64 |
165.3 |
1,867 |
1,867.32 |
preizolata | |||||
|
16 |
PT28 |
36.65 |
36.66 |
72.65 |
preizolata spiro | |||||||||||
|
36 |
36 |
preizolata | ||||||||||||||
|
17 |
PT29 |
202 |
976 |
746 |
718 |
288 |
284 |
68 |
104 |
3,386 |
3,386.00 |
preizolata | ||||
|
18 |
PT31 |
61 |
270 |
302 |
890 |
678 |
1256 |
432 |
636 |
550 |
496 |
6,571 |
5,908.00 |
preizolata | ||
|
12 |
98 |
155 |
32 |
28 |
12 |
337 |
clasica | |||||||||
|
ia |
PT33 |
145 |
485 |
259 |
648 |
742 |
217 |
505 |
660 |
222 |
3,883 |
4,652.70 |
preizolata | |||
|
98.2 |
198 |
33 |
100 |
77 |
110 |
80 |
57.5 |
2 |
16 |
770 |
clasica | |||||
|
PT35 |
257.37 |
431.7 |
348.6 |
490.26 |
144.05 |
451.64 |
375.2 |
6.43 |
2,505 |
2,505.25 |
preizolata | |||||
|
21 |
PT43 |
610 |
597.9 |
427.38 |
279.73 |
86.31 |
102.3 |
76.2 |
813.5 |
203.5 |
3,197 |
3,196.82 |
preizolata | |||
|
22 |
PT62 |
663.26 |
727.17 |
646.66 |
553.15 |
239.61 |
684.16 |
197.25 |
328.98 |
201.34 |
52.2 |
4,294 |
4,293.78 |
preizolata | ||
|
PT63 |
784.02 |
896.02 |
1055.04 |
512.2 |
606.87 |
474.44 |
919.3 |
289.39 |
372.6 |
6,910 |
5,909.88 |
preizolata | ||||
|
24 |
PT69 |
82 |
206 |
204 |
666 |
318 |
456 |
477 |
270 |
78 |
2,767 |
2,798.00 |
preizolata | |||
|
28 |
16 |
41 |
clasica | |||||||||||||
|
25 |
PT 97 |
1339.02 |
1115.36 |
849 |
1433.96 |
466.62 |
857.22 |
504.98 |
6,666 |
6,566.16 |
preizolata | |||||
|
26 |
PT116 |
19.2 |
36.7 |
265.82 |
45.1 |
43.72 |
211.16 |
5S.4 |
54 |
735 |
735.10 |
preizolata | ||||
|
27 |
“Xdhâ centru |
425.32 |
539.56 |
222.09 |
159.31 |
37.5 |
1,384 |
1,383.78 |
preizolata | |||||||
|
TOTAL |
99,058 |
99,068 | ||||||||||||||
|
Nr. |
Diam |
3/8"-15 |
IU”.20 |
3M"-25 |
r-32 |
1 1/4"40 |
1 1/2“-50 |
2-^5 |
2 1/2"76 |
3“^9 |
4"-114 |
5--133 |
6"-16* |
TOTAL |
TOTAL |
Izolați* |
|
1 |
PT 4 |
566.55 |
819.36 |
707 75 |
795.91 |
398.9 |
193.45 |
1053 |
3,5*7 |
4.980 |
zi nea ta preizolala | |||||
|
2993 |
661.8 |
432 |
1,393 |
pex pro Izolata | ||||||||||||
|
2 |
PT 7 |
280.5 |
786.5 |
403.5 |
5955 |
947.5 |
584 |
226.5 |
276 |
233 |
13 |
4,346 |
4,558 |
preizolata 2009 | ||
|
32 |
54 |
5 |
59 |
56 |
6 |
212 |
clasica | |||||||||
|
PT 9 |
452.41 |
283.08 |
735 |
4,074 |
zincita preizolata | |||||||||||
|
366.5 |
766.95 |
992.3 |
121266 |
3,338 |
pex preizolata | |||||||||||
|
4 |
PT 11 |
434.75 |
187.6 |
622 |
7,995 |
zincata preizolata | ||||||||||
|
641.1 |
1668 |
1179.9 |
1315.3 |
4,904 |
pex preizolata | |||||||||||
|
603.9 |
360.5 |
124.8 |
1,089 |
pex subsol neizolat | ||||||||||||
|
37 |
784.5 |
370 |
188 |
1,380 |
clasica zinca ta subsol | |||||||||||
|
5 |
PT 13 |
290 |
473.5 |
604 |
997 |
865 |
437 |
765 |
344 |
4,676 |
4,775 |
preizolata 2010 | ||||
|
815 |
18 |
100 |
clasica | |||||||||||||
|
6 |
PT 14 |
231.7 |
1114.61 |
806.05 |
58.7 |
12 |
2,223 |
5,820 |
pex preizolata | |||||||
|
416.13 |
448.1 |
232.74 |
427.5 |
2062 |
59.25 |
1,790 |
zincata p ne izola la | |||||||||
|
158 87 |
132.4 |
516.14 |
346.07 |
411 4 |
241.5 |
1,806 |
zinca ta preizolata spiro | |||||||||
|
7 |
PT 15 |
915.5 |
1757.06 |
112505 |
1430.97 |
5,229 |
5,619 |
pex preizolata | ||||||||
|
153.4 |
236 84 |
390 |
zincata preizolata | |||||||||||||
|
e |
PT 17 |
8.3 |
19.4 |
4539 |
85.3 |
567 |
667 |
zincata preizolata | ||||||||
|
9 |
PT 18 |
523 |
475.9 |
1328.3 |
627.4 |
788.1 |
196 |
68 |
4,007 |
4,007 |
pex preizolata | |||||
|
10 |
PT 19 |
797.8 |
336.6 |
1,134 |
9,115 |
zincata preizolata | ||||||||||
|
310.5 |
756.25 |
671.4 |
1520.35 |
3,259 |
pex preizolata | |||||||||||
|
3175 |
1092.1 |
793.95 |
346.65 |
2,264 |
pex subsol neizolat | |||||||||||
|
33 |
1660.65 |
5757 |
167.96 |
20.45 |
2,458 |
clasica zinc*la subsol | ||||||||||
|
) |
PT 20 |
133.7 |
777 61 |
867.74 |
288.35 |
329.46 |
119.95 |
127.53 |
2.644 |
2,943 |
zincata preizolata | |||||
|
11 |
856 |
155.25 |
57.7 |
299 |
pex preizolata | |||||||||||
|
12 |
PT 21 |
141 |
75.5 |
554.25 |
301.25 |
1,072 |
1,194 |
pex preizolata | ||||||||
|
85.4 |
36.9 |
122 |
zincata preizolata | |||||||||||||
|
13 |
PT 22 |
2905 |
3975 |
33.44 |
112.77 |
207.14 |
30,17 |
452 |
2,801 |
zincata preizolata | ||||||
|
161.3 |
3397 |
411.15 |
912 |
pex preizolata | ||||||||||||
|
335.31 |
27172 |
1 î 1 |
71* |
subsol pex neizolal | ||||||||||||
|
335.31 |
27172 |
111 |
718 |
subsol zincata clasica | ||||||||||||
|
14 |
PT 25 |
88 85 |
38 |
3.6 |
4.3 |
135 |
1,476 |
zincata preizolata | ||||||||
|
119.95 |
120 |
zincata preizolata spiro | ||||||||||||||
|
100.5 |
3859 |
392.2 |
3D6.9 |
35.6 |
1,221 |
pex preizolata | ||||||||||
|
15 |
PT 27 |
259 |
7097 |
279.6 |
8386 |
2,087 |
2,364 |
pex preizolata | ||||||||
|
184.15 |
92.8 |
277 |
zincata preizolata | |||||||||||||
|
16 |
PT 28 |
18 |
161 |
140.14 |
319 |
337 |
zincata preizolata spiro | |||||||||
|
3.2 |
15 |
18 |
pex preizolata | |||||||||||||
|
17 |
PT 29 |
423 |
387 |
1027 |
1220 |
222 |
51 |
50 |
3,380 |
3,380 | ||||||
|
18 |
PT31 |
120.5 |
205 |
906 |
1080.5 |
784 |
1390 |
1110 |
559 |
482 |
150 |
6,769 |
7,004 |
preizolata 2010 | ||
|
14 |
52 |
73 |
90 |
6 |
235 |
clasica | ||||||||||
|
19 |
PT33 |
368 |
126 |
129 |
606 |
474.5 |
336 |
124.5 |
332 |
106 |
2,602 |
2,998 |
preizolata 2009 | |||
|
19 |
48 |
14 |
94 |
178 |
22 |
24 |
7 |
396 |
clasica | |||||||
|
20 |
PT35 |
379 |
867.65 |
283.9 |
639.45 |
2,170 |
2,632 |
pex preizolala | ||||||||
|
324.51 |
137 |
462 |
zincata preizolata | |||||||||||||
|
PT43 |
663.8 |
599.6 |
61.7 |
1,325 |
3,684 |
pex preizolala | ||||||||||
|
< |
437 36 |
255.52 |
404.81 |
308.89 |
426.87 |
200.7 |
322.85 |
2,359 |
zincata preizolala | |||||||
|
/ 22 |
PT 62 |
985.45 |
4527 |
394 6 |
2257 |
2,058 |
2.240 |
pex preizolata | ||||||||
|
131.8 |
182 |
zincata preizolala | ||||||||||||||
|
23 |
PT63 |
1527.23 |
1653.85 |
938.85 |
1130.7 |
5,251 |
6,199 |
pex preizolata | ||||||||
|
767.4 |
181.3 |
949 |
zincata preizolata | |||||||||||||
|
24 |
PT 69 |
151 |
358,5 |
343 |
502 |
435.5 |
370 |
387 |
68 |
2,615 |
2,653 |
preizolala 2010 | ||||
|
19 |
19 |
38 |
clasica | |||||||||||||
|
25 |
PT 97 |
1229.61 |
687.37 |
1971.5 |
1236.87 |
1029.44 |
6.155 |
6,881 |
pex preizolata | |||||||
|
562.58 |
163.35 |
726 |
zincata preizolata | |||||||||||||
|
26 |
PT115 |
18 |
17 |
35 |
948 |
pex | ||||||||||
|
9.6 |
76.5 |
197.2 |
203.71 |
175.8 |
203 98 |
47.7 |
913 |
zincata preizolata | ||||||||
|
27 |
zona centru |
219.2 |
377 1 |
330 |
486.4 |
1,413 |
1,413 |
pex preizolata | ||||||||
|
TOTAL |
102,656 | |||||||||||||||
|
ATH energ S.R.L. |
=Ea= — „ ~ ------ ... ;- "Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 8
Date de operare ale centralei cogenerare
DATE DE EXPLOATARE privind sursa de producere a energiei termice
|
Nr. crt. |
Mărimea |
UM |
Anul 2019 |
Anul 2020 | ||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 | ||
|
1 |
Căldura sub formă de apa fierbinte produsă: |
Total, din care: |
Gcal |
205478.794 |
183651.565 | |
|
Instalații de cogenerare, total din care: |
Gcal |
114760.274 |
122027.248 | |||
|
- Grup 14 MW |
Gcal |
114758.993 |
53064.523 | |||
|
- Grup ciclu combinat |
Gcal |
1.281 |
68962.725 | |||
|
Instalații de vârf, total din care: |
Gcal |
90718.52 |
61624.317 | |||
|
- CAF - uri |
Gcal |
46131.61 |
39266.34 | |||
|
- CAI - uri (daca e cazul) |
Gcal |
44586.91 |
22357.977 | |||
|
2 |
Energie electrică |
Producția anuală de energie electrica, din care: |
MWhe/an |
88878.6 |
108118.56 | |
|
- Grup 14 MW |
MWhe/an |
88852 |
40176 | |||
|
- Grup ciclu combinat |
MWhe/an |
26.6 |
67942.56 | |||
|
Consum servicii proprii din energia electrica produsa |
Total, din care: |
MWhe/an |
7155.42 |
7159.68 | ||
|
Pompare apă fierbinte RTP |
MWhe/an |
0 |
0 | |||
|
Energia electrica cumpărată din SEN, total din care: |
MWhe/an |
11305.9 |
9715.813 | |||
|
- consumata pentru sistemul de distribuție a energiei termice |
MWhe/an |
1942.082 |
2060.42 | |||
|
- consumata pentru pompare in RTP |
MWhe/an |
5526.366 |
4523.616 | |||
|
- consumata pentru alte servicii proprii |
MWhe/an |
3837.452 |
3131.777 | |||
|
Energia electrica livrata (vanduta) |
MWhe/an |
81723.18 |
100958.88 | |||
|
3 |
Consumul de combustibil |
Total, din care: |
MWh/an la PCI(1 |
406531.524 |
393984.501 | |
|
Instalații de cogenerare, total din care: |
282367.616 |
313296.577 | ||||
|
- Grup 14 xx |
xxxxxx.073 |
127516.446 | ||||
|
- Grup ciclu combinat |
123.543 |
185780.131 | ||||
|
Instalații de vârf, total din care: |
124163.908 |
80687.924 | ||||
|
- CĂF - uri |
56043.145 |
47072.488 | ||||
|
- CAI - uri (daca e cazul) |
68120.763 |
33615.436 | ||||
fara revanzare, CT si hidrofoare
Nota: PCI = Puterea calorica inferioara
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 9
Date de operare privind sistemul de transport și distribuție
DATE DE EXPLOATARE privind sistemul de transport si distribuție al energiei termice (RTP - module/PT -
|
nr. crt. |
Marimea |
U.M |
anul 2019 | |||||||||||
|
Ianuarie |
Februarie |
Martie |
Aprilie |
Mai |
Iunie |
Iulie |
August |
Septembrie |
Octombrie |
Noiembrie |
Decembrie | |||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
s |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
|
1 |
Cantitatea de energie termica intrată în RTP (livrată la gardul sursei) |
Gcal |
34689 |
28039 |
23266 |
16418 |
7857 |
6928 |
6884 |
6667 |
6054 |
10412 |
18604 |
27993 |
|
2 |
Cantitatea de energie termica vanduta din RTP |
Gcal |
3764 |
2550 |
1706 |
846 |
168 |
92 |
113 |
94 |
122 |
332 |
724 |
2502 |
|
3 |
Cantitatea de energie termica intrată sistemul de distribuție: în punctele termice din care se facturează apă caldă și încălzire |
Gcal |
25745 |
19328 |
14126 |
11571 |
2762 |
2148 |
2030 |
1899 |
1983 |
4651 |
12312 |
19794 |
|
4 |
Cantitatea de energie termica vanduta din sistemul de distribuție pentru apa calda de consum |
Gcal |
1257 |
1121 |
1079 |
1205 |
989 |
865 |
785 |
722 |
781 |
817 |
895 |
1089 |
|
5 |
Cantitatea de energie termica vanduta din sistemul de distribuție pentru încălzire |
Gcal |
17118 |
13029 |
3547 |
6623 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
1494 |
7656 |
12939 |
DATE DE EXPLOATARE privind sistemul de transport si distribuție al energiei termice (RTP -
|
nr. crt. |
Marimea |
U.M |
anul 2020 | |||||||||||
|
Ianuarie |
Februarie |
Martie |
Aprilie |
Mai |
Iunie |
Iulie |
August |
Septembrie |
Octombrie |
Noiembrie |
Decembrie | |||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
w |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
|
1 |
Cantitatea de energie termica intrată în RTP (livrată la gardul sursei) |
Gcal |
29879 |
23683 |
21244 |
14017 |
7346 |
5976 |
5313 |
4954 |
5205 |
9901 |
21007 |
24609 |
|
2 |
Cantitatea de energie termica vanduta din RTP |
Gcal |
3255 |
2466 |
2000 |
292 |
6 |
110 |
65 |
51 |
109 |
610 |
911 |
987 |
|
3 |
Cantitatea de energie termica intrată sistemul de distribuție: în punctele termice din care se facturează apă caldă și încălzire |
Gcal |
21656 |
16331 |
15052 |
9934 |
2529 |
2296 |
1909 |
1671 |
2188 |
5774 |
16093 |
21461 |
|
4 |
Cantitatea de energie termica vanduta din sistemul de distribuție pentru apa calda de consum |
Gcal |
1155 |
1081 |
1158 |
1072 |
898 |
896 |
774 |
684 |
779 |
751 |
832 |
1016 |
|
5 |
Cantitatea de energie termica vanduta din sistemul de distribuție pentru încălzire |
Gcal |
13651 |
10614 |
9487 |
5005 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
1763 |
8702 |
12142 |
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 10- Date economice
Sursa de căldură
CET I
DATE ECONOMICE
privind SACET Bacau
|
Nr.crt |
Mărimea |
U.M. |
Anul 2019 |
Anul 2020 | ||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 | ||
|
1 |
Consum de combustibil |
lichid |
putere calorifică inferioara |
kcal/kg |
0 |
0 |
|
kJ/kg |
0 |
0 | ||||
|
Preț mediu anual |
lei/1 |
0 |
0 | |||
|
cantitate |
tone/ an |
0 |
0 | |||
|
gazos |
putere calorifică inferioara (PCI) și superioară (PCS)t1 |
PCI: kWh/Nm3 |
10.2503 |
10.1684 | ||
|
PCS: kWh/Nm3 |
11.3702 |
11.2794 | ||||
|
Preț mediu anual |
lei/MWh pentru PCS |
145.94 |
131.29 | |||
|
cantitate |
MWh/ an la PCS |
450,945 |
437,033 | |||
|
MWh/ an la PCI |
406,532 |
393,985 | ||||
|
2 |
Cheltuieli anuale cu combustibilul |
mii lei/an |
65,810 |
57,378 | ||
|
3 |
Cheltuieli anuale cu CO2 |
mii lei/an |
5,994 |
17,979 | ||
|
3.1 |
- numărul de certificate CO2 cumpărate (1 certificat=1 tona CO2) |
- |
54,426 |
77,233 | ||
|
3.2 |
- prețul mediu al unui certificat de CO2 |
iei/certificat |
110.14 |
233 | ||
|
4 |
Cheltuieli anuale cu personalul |
mii lei/an |
12,825 |
14,927 | ||
|
5 |
Amortizări |
mii lei/an |
1§i |
264 | ||
|
' 6....... |
Reparații capitale |
mu lei/an |
253 |
104 | ||
|
7 |
Reparații curente |
mii lei/an |
350 |
513 | ||
|
y |
Materiale consumabile |
mii lei/an |
1,393 |
1,508 | ||
|
Apa industrială |
mii lei/an |
15 |
9 | |||
|
10 |
Cheltuieli cu energie electrica cumparata din SEN pentru servicii proprii inclusiv pompare |
mii lei/an |
6,297 |
4,631 | ||
|
10.1 |
-cantitatea de energie electrică cumparata din SEN pentru servicii proprii inclusiv pompare |
MWh/an |
13,306 |
9,716 | ||
|
10.2 |
- prețul mediu al energiei electrice cumpărate |
lei/MWh |
473.28 |
476.60 | ||
|
11 |
Diverse |
mii lei/an |
7,556 |
7,879 | ||
|
12 |
TOTAL CHELTUIELI ANUALE |
mii lei/an |
101,185 |
105,132 | ||
|
13 |
Energia termică vândută la populație |
MWh/an |
77,391 |
73,673 | ||
|
14 |
Energia termică vândută consumatori noncasnici |
MWh/an |
38,020 |
30,304 | ||
|
T5 |
Energia electrică vândută |
MWh/an |
82,811 |
102,517 | ||
|
16 |
Prețurile medii de vânzare pentru: |
Energie termica la populație |
lei/MWh |
181.58 |
181.58 | |
|
Energie termica consumatori noncasnici |
lei/MWh |
348.16 |
414.00 | |||
|
Energie electrică |
lei/ MWhe |
242.03 |
194.59 | |||
|
17 |
Bonusul pentru cogenerare - valoare medie anuala |
lei/ MWhe |
168.37 |
182.50 | ||
Notă:
1) - Valoarea medie anuală, stabilită ca medie ponderată pentru tranșele de consum cu puterile calorifice respective.
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
____________________contractor. 164885/666____________________ |
Anexa 11 - Consum CT
Municipiul Bacau
Denumirea CT; CT2 Miorița
|
nr. crt. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2019 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2019 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2019 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
încălzire |
apa calda de consum |
pop |
ag ec |
pop |
ag ec | ||||
|
[MWh] la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
Ianuarie |
72709 |
426.5418 |
269.3552 |
5.352 |
235.1444 |
34.2108 |
5.352 |
0 |
|
2 |
Februarie |
55978 |
329.3455 |
176.1126 |
4.3486 |
147.0962 |
29.0164 |
4.3486 |
0 |
|
3 |
Martie |
47002 |
279.2165 |
148.6918 |
4.3788 |
116.7172 |
31.9746 |
4.3788 |
0 |
|
4 |
Aprilie |
34515 |
206.9639 |
126.5487 |
4.3609 |
107.8011 |
18.7476 |
4.3609 |
0 |
|
5 |
Mai |
5337 |
5.7535 |
0 |
5.1735 |
0 |
0 |
5.1735 |
0 |
|
6 |
Iunie |
3601 |
4.7797 |
0 |
4.3496 |
0 |
0 |
4.3496 |
0 |
|
7 |
Iulie |
1692 |
4.3517 |
0 |
3.7327 |
0 |
0 |
3.7327 |
0 |
|
8 |
August |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
9 |
Septembrie |
3372 |
8.8632 |
0 |
3.2383 |
0 |
0 |
3.2383 |
0 |
|
10 |
Octombrie |
9445 |
57.3060 |
8.3678 |
5.068 |
0 |
8.3678 |
5.068 |
0 |
|
11 |
Noiembrie |
43878 |
265.58 |
134.522 |
5.0982 |
116.806 |
17.716 |
5.0982 |
0 |
|
12 |
Decembrie |
57017 |
337.72 |
187.5499 |
4.8605 |
15C.0109 |
37.539 |
4.8605 |
0 |
PCS - puterea calorica superioara
|
nr. crt. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2019 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2019 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2019 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
încălzire |
apa calda de consum |
POP |
AG EC |
POP |
AG EC | ||||
|
[MWh] la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
ianuarie |
84578 |
499.4567 |
329.6594 |
8.1524 |
267.3513 |
62.3081 |
8.1524 |
0 |
|
2 |
Februarie |
57496 |
399.7394 |
221.0999 |
6.394 |
160.74 |
60.3599 |
6.394 |
0 |
|
3 |
Martie |
51431 |
307.4546 |
169.5663 |
6.745 |
115.8758 |
53.6905 |
6.745 |
0 |
|
4 |
Aprilie |
39790 |
240.1671 |
102.181 |
7.2919 |
92.4779 |
9.7031 |
7.2919 |
0 |
|
5 |
Mai |
8380 |
8.5304 |
0 |
6.6806 |
0 |
0 |
6.6806 |
0 |
|
6 |
Iunie |
4822 |
5.7513 |
0 |
5.4047 |
0 |
0 |
5.4047 |
0 |
|
7 |
Iulie |
2135 |
5.5093 |
0 |
4.8185 |
0 |
0 |
4.8185 |
0 |
|
8 |
August |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
9 |
Septembrie |
2434 |
4.5468 |
0 |
4.2695 |
4.2695 |
0 | ||
|
10 |
Octombrie |
15371 |
93.8744 |
20.4362 |
5.9724 |
10.8128 |
9.6234 |
5.9724 |
0 |
|
11 |
Noiembrie |
46658 |
283.6654 |
124.9368 |
6.0904 |
86.8904 |
38.0464 |
6.0904 |
0 |
|
12 |
Decembrie |
66833 |
398.4796 |
259.6858 |
5.2718 |
171.5272 |
88.1586 |
5.2718 |
0 |
Denumirea CT: Prefectura
|
nr. crt. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2019 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2019 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2019 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
încălzire |
apa calda de consum |
POP |
AG EC |
POP |
AGEC | ||||
|
[MWh] la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
ianuarie |
30494 |
176.7871 |
150.7409 |
1.4731 |
70.2707 |
80.4702 |
1.4731 |
0 |
|
2 |
Februarie |
22468 |
130.6355 |
118.9756 |
1.0758 |
53.822 |
65.1536 |
1.0758 |
0 |
|
3 |
Martie |
17348 |
101.8434 |
81.0171 |
1.3748 |
36.6325 |
44 3846 |
1.3748 |
0 |
|
4 |
Aprilie |
13094 |
77.5895 |
63.2609 |
1.6211 |
30.5207 |
32,7402 |
1.6211 |
0 |
|
5 |
Mai |
2128 |
1.6800 |
0 |
1.2933 |
0 |
0 |
1.2933 |
0 |
|
6 |
Iunie |
1559 |
4.7797 |
0 |
4.3496 |
0 |
0 |
4.3496 |
0 |
|
7 |
Iulie |
578 |
0.9633 |
0 |
0.6201 |
0 |
0 |
0.6201 |
0 |
|
8 |
August |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
9 |
Septembrie |
1256 |
0.9601 |
0 |
0.5701 |
0 |
0 |
0.5701 |
0 |
|
10 |
Octombrie |
10788 |
61.92 |
33.62^6 |
0.6416 |
12.5996 |
21.027 |
0.6416 |
0 |
|
11 |
Noiembrie |
16363 |
77.0206 |
69.3216 |
0.697 |
28.7898 |
40.5318 |
0.697 |
0 |
|
12 |
Decembrie |
23380 |
149.5746 |
122.2092 |
0.7077 |
48.7738 |
73.4354 |
0.7077 |
0 |
Denumirea CT: Parc
|
nr. crt. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2019 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2019 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2019 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
incâlzire |
apa calda de consum |
POP |
AG EC |
POP |
AG EC | ||||
|
[MWh] la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
Ianuarie |
38617 |
227.7214 |
133.8975 |
3.5379 |
133.8975 |
0 |
3.5379 |
0 |
|
2 |
Februarie |
30199 |
178.5972 |
99.4562 |
3.1497 |
99.4562 |
0 |
3.1497 |
0 |
|
3 |
Martie |
24085 |
143.8168 |
76.0366 |
3.5612 |
76.0366 |
0 |
3.5612 |
0 |
|
4 |
Aprilie |
21287 |
128.3045 |
62.952 |
3.7172 |
62.952 |
0 |
3.7172 |
0 |
|
5 |
Mai |
4166 |
6.2702 |
0 |
4.3417 |
0 |
0 |
4.3417 |
0 |
|
6 |
Iunie |
2980 |
5.7513 |
0 |
5.4047 |
0 |
0 |
5.4047 |
0 |
|
7 |
Iulie |
1857 |
3.6778 |
0 |
2.6592 |
0 |
0 |
2.6592 |
0 |
|
8 |
August |
2 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
9 |
Septembrie |
1322 |
1.6678 |
0 |
1.2985 |
0 |
0 |
1.2985 |
0 |
|
10 |
Octombrie |
7011 |
42.7604 |
11.2823 |
2.2029 |
11.2823 |
0 |
2.2029 |
0 |
|
11 |
Noiembrie |
18318 |
111.4476 |
56.5882 |
1.5896 |
56.5882 |
0 |
1.5896 |
0 |
|
12 |
Decembrie |
26925 |
160.3102 |
85.9473 |
2.2071 |
85.9473 |
0 |
2.2071 |
0 |
Denumirea CT: Bistrița
|
nr. crt. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2019 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2019 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2019 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
încălzire |
apa calda de consum |
POP |
AGEC |
POP |
AGEC | ||||
|
[MWh] la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
Ianuarie |
14698 |
72.99 |
42.8383 |
1.241 |
38.7009 |
4.1374 |
1.241 |
0 |
|
2 |
Februarie |
10715 |
53.8722 |
33.8739 |
1.0162 |
29.9411 |
3.9328 |
1.0162 |
0 |
|
3 |
Martie |
7747 |
38.8344 |
20.3223 |
1.1326 |
17.8196 |
2.5027 |
1.1326 |
0 |
|
4 |
Aprilie |
6194 |
31.4384 |
16.6108 |
1.2119 |
14.8231 |
1.7877 |
1.2119 |
0 |
|
5 |
Mai |
1649 |
1.5456 |
0 |
1.2858 |
0 |
0 |
1.2858 |
0 |
|
6 |
Iunie |
1414 |
1.6046 |
0 |
1.1476 |
0 |
0 |
1.1476 |
0 |
|
7 |
Iulie |
893 |
1.3137 |
0 |
0.9544 |
0 |
0 |
0.9544 |
0 |
|
8 |
August |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
9 |
Septembrie |
968 |
1.1473 |
0 |
0.6128 |
0 |
0 |
0.6128 |
0 |
|
10 |
Octombrie |
2128 |
10.9291 |
0.0335 |
2.6894 |
0.0335 |
0 |
2.6894 |
0 |
|
11 |
Noiembrie |
6678 |
34.2129 |
16.0597 |
1.0628 |
14.5571 |
1.5026 |
1.0628 |
0 |
|
12 |
Decembrie |
12141 |
60.8723 |
30.1786 |
2.1979 |
27.3802 |
2.7984 |
2.1979 |
0 |
Denumirea CT: Grup Școlar
|
nr. crt. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2019 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2019 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2019 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
incălzire |
apa calda de consum |
POP |
AGEC |
POP |
AG EC | ||||
|
[MWh] la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
Ianuarie |
105661 |
712.4334 |
584.499 |
14.8692 |
0 |
584.499 |
0 |
14.8692 |
|
2 |
Februarie |
82663 |
558.987 |
512.9728 |
19.0804 |
0 |
512.9728 |
0 |
19.0804 |
|
3 |
Martie |
71017 |
484.89 |
409.661 |
21.979 |
0 |
409.661 |
0 |
21.979 |
|
4 |
Aprilie |
43077 |
334.54 |
290.1984 |
17.8811 |
0 |
290.1984 |
0 |
17.8811 |
|
5 |
Mai |
5441 |
17.6523 |
0 |
16.9357 |
0 |
0 |
16.9357 | |
|
6 |
Iunie |
2971 |
9.3899 |
0 |
9.1467 |
0 |
0 |
0 |
9.1467 |
|
7 |
Iulie |
16 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
8 |
August |
3 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
9 |
Septembrie |
2261 |
10.2182 |
0 |
9.8582 |
0 |
0 |
0 |
9.8582 |
|
10 |
Octombrie |
22488 |
155.66 |
108.747 |
12.0569 |
0 |
108.747 |
0 |
12.0569 |
|
11 |
Noiembrie |
56572 |
393.5487 |
308.3874 |
15.5638 |
0 |
308.3874 |
0 |
15.5638 |
|
12 |
Decembrie |
74736 |
550 |
493.7656 |
14.0511 |
0 |
493.7656 |
0 |
14.0511 |
Denumirea CT: 3/ 5
|
nr. crt. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2019 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2019 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2019 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
incălzire |
apa calda de consum |
POP |
AG EC |
POP |
AG EC | ||||
|
[MWh] la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
Ianuarie |
30720 |
192.3005 |
138.5675 |
2.2507 |
94.1055 |
44.462 |
2.2507 |
0 |
|
2 |
Februarie |
25153 |
157.907 |
112.1218 |
2.1735 |
77.7734 |
34.3484 |
2.1735 |
0 |
|
3 |
Martie |
20831 |
123.0423 |
78.9047 |
2.1078 |
47.7985 |
31.1062 |
2.1078 |
0 |
|
4 |
Aprilie |
14918 |
95.4508 |
57.8183 |
1.7195 |
39.0531 |
18.7652 |
1.7195 |
0 |
|
5 |
Mai |
2262 |
2.8599 |
0 |
2.0186 |
0 |
0 |
2.0186 |
0 |
|
6 |
Iunie |
1494 |
2.7201 |
0 |
1.9214 |
0 |
0 |
1.9214 |
0 |
|
7 |
iulie |
903 |
1.5596 |
0 |
1.1825 |
0 |
0 |
1.1825 |
0 |
|
8 |
August |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
9 |
Septembrie |
910 |
1.1571 |
0 |
0.8987 |
0 |
0 |
0.8987 |
0 |
|
10 |
Octombrie |
4472 |
28.9525 |
16.1292 |
0.8267 |
16.1292 |
0 |
0.8267 |
0 |
|
11 |
Noiembrie |
17006 |
109.8309 |
61.834 |
1.0927 |
36.6532 |
25.1808 |
1 0927 |
0 |
|
12 |
Decembrie |
24712 |
156.1862 |
90.7383 |
1.5433 |
46.3279 |
44.4104 |
1.5433 |
________0 |
|
nr. crt. |
Luna |
PCS (kWh/mc) |
PCI (kWh/mc) |
|
1 |
Ianuarie |
10.819 |
9.5676 |
|
2 |
Februarie |
10.649 |
9.5954 |
|
3 |
Martie |
10.749 |
9.6884 |
|
4 |
Aprilie |
10.846 |
9.7795 |
|
5 |
Mai |
11.159 |
10.0681 |
|
6 |
Iunie |
10.973 |
9.8959 |
|
7 |
Iulie |
10.78 |
9.7171 |
|
8 |
August |
10.863 |
9.7920 |
|
9 |
Septembrie |
11.045 |
9.9632 |
|
10 |
Octombrie |
10.969 |
9.8953 |
|
11 |
Noiembrie |
10.943 |
9.8713 |
|
12 |
Decembrie |
10.717 |
9.6602 |
Municipiul Bacau
Denumirea CT: CT 2 Miorița
|
nr. crt. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2020 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2020 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2020 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
încălzire |
apa calda de consum | ||||||||
|
[MWh] la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
ianuarie |
61829 |
365.2094 |
190.0118 |
5.5203 |
170.0856 |
19.9262 |
5.5203 |
0 |
|
2 |
Februarie |
52114 |
308.5312 |
166.2924 |
4.619 |
137.6802 |
28.6122 |
4.619 |
0 |
|
3 |
Martie |
47996 |
284.18 |
170.0828 |
5.0972 |
138.1082 |
31.9746 |
5.0972 |
0 |
|
4 |
Aprilie |
28906 |
172.87 |
80.2172 |
5.8315 |
80.2172 |
0 |
5.8315 |
0 |
|
5 |
Mai |
5383 |
5.5003 |
0 |
4.7516 |
0 |
0 |
4.7516 |
0 |
|
6 |
Iunie |
5005 |
7.5613 |
0 |
4.4136 |
0 |
0 |
4.4136 |
0 |
|
7 |
iulie |
4607 |
8.481 |
0 |
4.2208 |
0 |
0 |
4.2208 |
0 |
|
8 |
August |
4237 |
5.492 |
0 |
3.6333 |
0 |
0 |
3.6333 |
0 |
|
9 |
Septembrie |
3859 |
5.2852 |
0 |
4.3149 |
0 |
0 |
4.3149 |
0 |
|
10 |
Octombrie |
17677 |
104.1204 |
20.5078 |
4.7985 |
20 5078 |
0 |
4.7985 |
0 |
|
11 |
Noiembrie |
48460 |
284.3062 |
102.7003 |
4.8942 |
102 7003 |
0 |
4.8942 |
0 |
|
12 |
Decembrie |
57370 |
340.0582 |
209.8122 |
5.734 |
165 4822 |
44.33 |
5.734 |
0 |
939.6245 57.8289
|
nr. crt. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2020 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2020 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2020 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
încălzire |
apa calda de consum |
POP |
AGEC |
POP |
AGEC | ||||
|
[MWh] ia PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
Ianuarie |
74484 |
442.8826 |
263.2803 |
5.6382 |
201.0421 |
62.2382 |
5.6382 |
0 |
|
2 |
Februarie |
59319 |
353.3417 |
207.7486 |
6.441 |
151.6721 |
56.0765 |
6.441 |
0 |
|
3 |
Martie |
49367 |
294.0962 |
182 7408 |
8.1211 |
129.1568 |
53.584 |
8.1211 |
0 |
|
4 |
Aprilie |
34102 |
205.2976 |
85.2673 |
7.0839 |
85.1654 |
0.1019 |
7.0839 |
0 |
|
5 |
Mai |
6836 |
7.1986 |
0 |
6.7668 |
0 |
0 |
6.7668 |
0 |
|
6 |
iunie |
5147 |
6.7918 |
0 |
6.384 |
0 |
0 |
6.384 |
0 |
|
7 |
Iulie |
5163 |
5.5415 |
0 |
4.1074 |
0 |
0 |
4.1074 |
0 |
|
8 |
August |
4572 |
6.2338 |
0 |
5.8589 |
5.8589 |
0 | ||
|
9 |
Septembrie |
4852 |
7.1228 |
0 |
6.5065 |
6.5065 |
0 | ||
|
10 |
Octombrie |
18383 |
108.9944 |
16.7897 |
5.6087 |
16.7424 |
0.0473 |
5.6087 |
0 |
|
11 |
Noiembrie |
52412 |
286.1867 |
117.2525 |
6.7223 |
117.0539 |
0.1986 |
6.7223 |
0 |
|
12 |
Decembrie |
648887 |
342.3031 |
230.2124 |
7.527 |
167.9375 |
62.2749 |
7.527 |
0 |
1103.2916 76.7658
Denumirea CT: Prefectura
|
nr. crt. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2020 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2020 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2020 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
incâlzire |
apa calda de consum |
POP |
AG EC |
POP |
AG EC | ||||
|
[MWh] la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
Ianuarie |
25213 |
160.8523 |
128.1941 |
0.7383 |
53.0817 |
75.1124 |
0.7383 |
0 |
|
2 |
Februarie |
18807 |
120.2558 |
96.9267 |
0.9614 |
40.1065 |
56.8202 |
0.9614 |
0 |
|
3 |
Martie |
15497 |
99.1035 |
83.754 |
0.9667 |
39.3694 |
44.3846 |
0.9667 |
0 |
|
i 4 |
Aprilie |
10312 |
66.6108 |
22 4971 |
0.8046 |
22.4971 |
0 |
0.8046 |
0 |
|
5 |
Mai |
2199 |
1.2096 |
0 |
0.7123 |
0 |
0 |
0.7123 |
0 |
|
6 |
Iunie |
1525 |
1.2216 |
0 |
0.6523 |
0 |
0 |
0.6523 |
0 |
|
7 |
Iulie |
1521 |
1.4882 |
0 |
0.5951 |
0 |
0 |
0.5951 |
0 |
|
8 |
August |
1548 |
1.4223 |
0 |
0.6034 |
0.6034 |
0 | ||
|
9 |
Septembrie |
2000 |
1.4223 |
0 |
0.6118 |
0.6118 |
0 | ||
|
10 |
Octombrie |
6168 |
64.5222 |
55.9378 |
0.7101 |
14.3224 |
41.6154 |
0.7101 |
0 |
|
11 |
Noiembrie |
15893 |
100.7102 |
57.4306 |
0.7488 |
38.1835 |
19.2471 |
0.7488 |
0 |
|
12 |
Decembrie |
23154 |
148.2338 |
134.7528 |
0.9802 |
55.177 |
79.5758 |
0.9802 |
0 |
579.4931 9.085
Denumirea CT: Parc
|
nr. cri. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2020 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2020 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2020 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
incălzire |
apa calda de consum |
POP |
AGEC |
POP |
AGEC | ||||
|
[MWh) la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
ianuarie |
29110 |
172.8382 |
100.0252 |
2.2909 |
100.0252 |
0 |
2.2909 |
0 |
|
2 |
Februarie |
23847 |
141.9106 |
78.8656 |
1.8628 |
78.8656 |
0 |
1.8628 |
0 |
|
3 |
Martie |
21159 |
125.9306 |
74.5183 |
2.2648 |
7^.5183 |
0 |
2.2648 |
0 |
|
4 |
Aprilie |
15286 |
91.8961 |
42.5129 |
2.1737 |
42.5129 |
0 |
2.1737 |
0 |
|
5 |
Mai |
4154 |
3.8968 |
0 |
1.921 |
0 |
0 |
1.921 |
0 |
|
6 |
Iunie |
3296 |
3.358 |
0 |
2.2641 |
0 |
0 |
2.2641 |
0 |
|
7 |
Iulie |
2919 |
4.8972 |
0 |
2.2865 |
0 |
0 |
2.2865 |
0 |
|
8 |
August |
2927 |
3.3015 |
0 |
1.977 |
0 |
0 |
1.977 |
0 |
|
9 |
Septembrie |
3342 |
3.461 |
0 |
2.1118 |
0 |
0 |
2.1118 |
0 |
|
10 |
Octombrie |
9181 |
54.3582 |
24.7086 |
2.0397 |
2^.7086 |
0 |
2.0397 |
0 |
|
11 |
Noiembrie |
20109 |
118.5912 |
68.9724 |
2.1065 |
68.9724 |
0 |
2.1065 |
0 |
|
12 |
Decembrie |
26874 |
160.1209 |
106.9492 |
2.4891 |
106.9492 |
0 |
2.4891 |
0 |
496.5522 25.7879
Denumirea CT: Bistrița
|
nr. crt. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2020 |
Cantitatea totala de căldura produsa in anul 2020 |
Cantitatea facturata ia consumator in anul 2020 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
incălzire |
apa calda de consum |
POP |
AGEC |
POP |
AGEC | ||||
|
[MWh] la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
Ianuarie |
15158 |
75.7892 |
32.6155 |
-0.5882 |
28.5735 |
4.042 |
-0.5882 |
0 |
|
2 |
Februarie |
11886 |
59.5618 |
27.2242 |
1.0301 |
23.804 |
3.4202 |
1.0301 |
0 |
|
3 |
Martie |
10959 |
54.9235 |
26.8618 |
0 8741 |
23.4416 |
3.4202 |
0.8741 |
0 |
|
4 |
Aprilie |
8175 |
41.3842 |
19.4232 |
0.9205 |
17.4332 |
1.99 |
0.9205 |
0 |
|
5 |
Mai |
1346 |
2.7608 |
0 |
0.8691 |
0 |
0 |
0.8691 |
0 |
|
6 |
Iunie |
1136 |
1.5477 |
0 |
0.777 |
0 |
0 |
0.777 |
0 |
|
7 |
Iulie |
1096 |
1.1836 |
0 |
0.7785 |
0 |
0 |
0.7785 |
0 |
|
8 |
August |
1090 |
1.5188 |
0 |
0.7293 |
0 |
0 |
0.7293 |
0 |
|
9 |
Septembrie |
1190 |
1.999 |
0 |
0.7619 |
0 |
0 |
0.7619 |
0 |
|
10 |
Octombrie |
5139 |
25.6215 |
6.9146 |
0.91 |
6.3937 |
0.5209 |
0.91 |
0 |
|
11 |
Noiembrie |
11199 |
55.6151 |
28.5763 |
0.7814 |
26.0943 |
2.482 |
0.7814 |
0 |
|
12 |
Decembrie |
13368 |
67.0708 |
46.3102 |
0.9522 |
31.5505 |
14.7597 |
0.9522 |
0 |
187.9258 8.7959
Denumirea CT: Grup Școlar
|
nr. crt. |
— Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2020 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2020 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2020 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
încălzire |
apa calda de consum |
POP |
AG EC |
POP |
AG EC | ||||
|
[MWh] la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
Ianuarie |
78900 |
515.6481 |
480.5904 |
14.5191 |
0 |
0 | ||
|
2 |
Februarie |
65583 |
446.2481 |
387.8878 |
18.5615 |
0 |
0 | ||
|
3 |
Martie |
29650 |
229 |
205.8834 |
12.1795 | ||||
|
4 |
Aprilie |
6136 |
42.1779 |
29.748 |
3.8734 | ||||
|
5 |
Mai |
2414 |
3.579 |
0 |
3.507 | ||||
|
6 |
Iunie |
1567 |
3.7368 |
0 |
3.6615 | ||||
|
7 |
Iulie |
1399 |
3.215 |
0 |
3.1507 | ||||
|
8 |
August |
1436 |
3.4409 |
0 |
3.3721 | ||||
|
9 |
Septembrie |
2062 |
6.1897 |
0 |
6.0653 | ||||
|
10 |
Octombrie |
18179 |
123.069 |
79.4554 |
7.8709 | ||||
|
11 |
Noiembrie |
54873 |
370.0197 |
297.1702 |
6.7312 | ||||
|
12 |
Decembrie |
68206 |
488 |
475.1208 |
67619 | ||||
1955.856 90.2541
Denumirea CT: 3/5
|
nr. crt. |
Luna |
Consumul de gaz natural in anul 2020 |
Cantitatea totala de căldură produsa in anul 2020 |
Cantitatea facturata la consumator in anul 2020 pentru: |
INC |
ACM | |||
|
încălzire |
apa calda de consum |
POP |
AG EC |
POP |
AG EC | ||||
|
[MWh] la PCS |
[Gcal] |
Gcal |
Gcal | ||||||
|
1 |
Ianuarie |
27849 |
175.524 |
118.3302 |
1.5913 |
68.2352 |
50.095 |
1.5913 |
0 |
|
2 |
Februarie |
22476 |
141.9808 |
94.6054 |
1.672 |
57.7544 |
36.851 |
1.672 |
0 |
|
3 |
Martie |
18968 |
119,4229 |
74.8918 |
1.7966 |
48.9284 |
25.9634 |
1.7966 |
0 |
|
4 |
Aprilie |
10342 |
65.9979 |
32.9512 |
1,8018 |
32.9512 |
0 |
1.8018 |
0 |
|
5 |
Mai |
2446 |
2.3756 |
0 |
1.3538 |
0 |
0 |
1.3538 |
0 |
|
6 |
Iunie |
1910 |
2.4057 |
0 |
1.375 |
0 |
0 |
1.375 |
0 |
|
7 |
Iulie |
1692 |
2.1274 |
0 |
1.45 |
0 |
0 |
1.45 |
0 |
|
8 |
August |
1732 |
2.431 |
0 |
1.074 |
0 |
0 |
1.074 |
0 |
|
9 |
Septembrie |
1939 |
1.8064 |
0 |
1.0569 |
0 |
0 |
1.0569 |
0 |
|
10 |
Octombrie |
66614 |
41.569 |
26.727 |
1.2501 |
18.866© |
7.8604 |
1.2501 |
0 |
|
11 |
Noiembrie |
18746 |
117.3546 |
96.0427 |
1.1948 |
69.1763 |
26.8664 |
1.1948 |
0 |
|
12 |
Decembrie |
21839 |
138.1269 |
91.9098 |
1.4954 |
70.5818 |
21.328 |
1.4954 |
0 |
535.4581 17.1117
|
nr. crt. |
Luna |
PCS (kWh/mc) |
PCI (kWh/mc) |
|
1 |
Ianuarie |
10.688 |
9.6334 |
|
2 |
Februarie |
10.711 |
9.6552 |
|
3 |
Martie |
10.71 |
9.6565 |
|
4 |
Aprilie |
10.815 |
9.7539 |
|
5 |
Mai |
10.505 |
9.5181 |
|
6 |
Iunie |
10.549 |
9.5012 |
|
7 |
iulie |
10.772 |
9.7070 |
|
8 |
August |
10.61 |
9.5576 |
|
9 |
Septembrie |
10.74 |
9.6765 |
|
10 |
Octombrie |
10.661 |
9.6063 |
|
11 |
Noiembrie |
10.622 |
9.5685 |
|
12 |
Decembrie |
10.729 |
9.6671 |
|
ATH energ S.R.L. |
” Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 12 - Apartamente branșate la CT
Notatii: acc - apa calda de consum; CT - centrala termica
Denumirea CT 2 Miorița
|
Denumirea |
U.M. |
Valoarea |
|
1 |
2 |
3 |
|
1. Numărul de apartamente branșate inițial |
buc |
1529 |
|
2. Numărul de apartamente branșate in prezent |
buc |
162 |
|
3. Consumatori noncasnici branșați in prezent: |
buc |
2 |
|
- instituții |
suprafața utila sau suprafața echivalenta termic - se va menționa | |
|
idem | ||
|
4. Lungimea totala a rețelelor de acc, aferenta CT, total din care |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
5, Lungimea totala a rețelelor de recirculare acc, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
6. Lungimea totala a rețelelor de încălzire, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de încălzire reabilitate |
km traseu | |
Denumirea CT 3 Miorița
|
Denumirea |
U.M. |
Valoarea |
|
2 |
3 | |
|
1. Numărul de apartamente branșate inițial |
buc |
1466 |
|
2. Numărul de apartamente branșate in prezent |
buc |
193 |
|
3. Consumatori noncasnici branșați in prezent: |
buc |
1 |
|
- instituții |
suprafața utila sau suprafața echivalenta termic - se va menționa | |
|
idem | ||
|
4. Lungimea totala a rețelelor de acc, aferenta CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
5. Lungimea totala a rețelelor de recirculare acc, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
6, Lungimea totala a rețelelor de încălzire, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de încălzire reabilitate |
km traseu | |
Denumirea CT Prefectura
|
Denumirea |
U.M. |
Valoarea |
|
1 |
2 |
3 |
|
1. Numărul de apartamente branșate inițial |
buc |
290 |
|
2. Numărul de apartamente branșate in prezent |
buc |
70 |
|
3. Consumatori noncasnici branșați in prezent: |
buc |
1 |
|
- instituții |
suprafața utila sau suprafața echivalenta termic - se va menționa |
|
- ...... |
idem | |
|
4. Lungimea totala a rețelelor de acc, aferenta CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
5. Lungimea totala a rețelelor de recirculare acc, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
6. Lungimea totala a rețelelor de incalzire, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de incalzire reabilitate |
km traseu | |
Denumirea CT Bistrița
|
Denumirea |
UM |
Valoarea |
|
1 |
2 |
3 |
|
1. Numărul de apartamente branșate inițial |
buc |
139 |
|
2. Numărul de apartamente branșate in prezent |
buc |
24 |
|
3. Consumatori noncasnici branșați in prezent |
buc |
3 |
|
- instituții |
suprafața utila sau suprafața echivalenta termic - se va menționa | |
|
-...... |
idem | |
|
4 Lungimea totala a rețelelor de acc, aferenta CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
5. Lungimea totala a rețelelor de recirculare acc, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
6. Lungimea totala a rețelelor de incalzire, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de incalzire reabilitate |
km traseu | |
Denumirea CT Grup Școlar
|
Denumirea |
IJ.M. |
Valoarea |
|
1 |
2 |
3 |
|
1. Numărul de apartamente branșate inițial |
buc |
100 |
|
2. Numărul de apartamente branșate in prezent |
buc |
0 |
|
3, Consumatori noncasnici branșați in prezent: |
buc |
5 |
|
- instituții |
suprafața utila sau suprafața echivalenta termic - se va menționa | |
|
- ...... |
idem | |
|
4. Lungimea totala a rețelelor de acc, aferenta CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
5. Lungimea totala a rețelelor de recirculare acc, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
6f Lungimea totala a rețelelor de incalzire, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de incalzire reabilitate |
km traseu | |
Denumirea CT Parc 1
|
Denumirea |
U.M. |
Valoarea |
|
i |
2 |
3 |
|
1. Numărul de apartamente branșate inițial |
buc |
531 |
|
2. Numărul de apartamente branșate in prezent |
buc |
120 |
|
3. Consumatori noncasnici branșați in prezent: |
buc |
0 |
|
- instituții |
suprafața utila sau suprafața echivalenta termic - se va menționa | |
|
-...... |
idem | |
|
4, Lungimea totala a rețelelor de acc, aferenta CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
5. Lungimea totala a rețelelor de recirculare acc, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
6. Lungimea totala a rețelelor de incalzire, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de incalzire reabilitate |
km traseu | |
Denumirea CT 3/5 Dr. Aroneanu
|
Denumirea |
U.M. |
Valoarea |
|
1 |
2 |
3 |
|
1. Numărul de apartamente branșate inițial |
buc |
313 |
|
2. Numărul de apartamente branșate in prezent |
buc |
59 |
|
3. Consumatori noncasnici branșați in prezent: |
buc |
1 |
|
- instituții |
suprafața utila sau suprafața echivalenta termic - se va menționa | |
|
-...... |
idem | |
|
4. Lungimea totala a rețelelor de acc, aferenta CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
5. Lungimea totala a rețelelor de recirculare acc, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de acc reabilitate |
km traseu | |
|
6. Lungimea totala a rețelelor de incalzire, aferente CT, total din care: |
km traseu | |
|
lungimea rețelelor de incalzire reabilitate |
km traseu | |
|
ATH energ S.R.L. |
”Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 13
Date economice aferente CT
DATE ECONOMICE
privind ansamblul de centrale termice ale SACET din Municipiul Bacau
|
Nr. crt. |
Mărimea |
U.M. |
Anul | |||
|
2019 |
2020 | |||||
|
i |
2 |
3 |
4 |
5 | ||
|
1 |
Cheltuielile cu combustibilul |
lei |
2,801.304 |
2,150,637 | ||
|
1.1 |
Consumul de gaz natural, facturat - la PCS*0 |
MWh |
18,452.49 |
16,597.53 | ||
|
1.2 |
Prețul mediu a! gazului natural, la PC^°. fara acciza si fara TVA |
lei/MWh |
151 81 |
129.58 | ||
|
2 |
Cheltuieli cu personalul |
lei |
1,231,054 |
1,226,267 | ||
|
3 |
Cheltuieli cu amortizările |
lei |
12,009 |
12,520 | ||
|
4 |
Cheltuieli cu reparații capitale |
lei |
13,653 |
12,478 | ||
|
5 |
Cheltuieli cu energia electrica |
consum energie electrică |
MWh |
244 |
246 | |
|
prețul mediu al energiei electrice, cu contribuție pentru cogenerare, certificate verzi, fără TVA |
lei/MWh |
623.55 |
658.53 | |||
|
lei/an |
152,083.85 |
161,998.38 | ||||
|
6 |
Cheltuieli cu reparațiile curente |
lei |
21,087 |
17,440 | ||
|
7 |
Cheltuieli cu materiale consumabile (ulei, subst chim, etc) |
lei |
86,195 |
91,310 | ||
|
8 |
Cheltuielile anuale cu apa |
adaos secundar încălzire |
cantitate | |||
|
preț mediu | ||||||
|
apa potabila |
cantitate |
mc |
9,210 |
8,756 | ||
|
preț mediu |
lei/mc |
4.04 |
4.05 | |||
|
cheltuieli totale cu apa |
lei |
37,208 |
35,462 | |||
|
9 |
Cheltuieli diverse |
lei |
315,824 |
336,457 | ||
|
10 |
TOTAL CHELTUIELI ANUALE |
lei |
4,670,420 |
4,044,569 | ||
|
12 |
Energia termică vândută total |
Gcal |
7,212 |
6,084 | ||
|
din care: | ||||||
|
13 |
Cantitatea de energie termică vândută la populație |
Gcal |
3,280 |
3,162 | ||
|
14 |
Cantitatea de energie termică vândută la consumatori noncasnici |
Gcal |
3,932 |
2,922 | ||
|
15 |
Prețul energiei termice pentru populație |
lei/Gcal |
429.31 |
579.95 | ||
|
16 |
Prețul energiei termice pentru consumatori noncasnici |
lei/Gcal |
390.15 |
494.90 | ||
Apa adaos+ACM
(0 PCS - puterea calorica superioara a gazului natural
Nota: toate preturile sunt tara TVA
|
ATH energ S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 14
Cantități de energie termică facturate ia consumatori
Cantitati de energie termica facturate populației 2019, 2020
|
TIP REȚEA |
2019 |
2020 | ||||
|
luna/prestatie |
INC(Gcal) |
ACM(Gcal|TOTAL(Gcal |
INC(Gcal) |
ACM(Gcal |
TOTAL(Gcal) | |
|
Ianuarie |
13748 |
1160 |
14908 |
10773 |
1060 |
11833 |
|
839 |
22 |
861 |
621 |
15 |
636 | |
|
103 |
103 |
99 |
99 | |||
|
Februarie |
10113 |
1023 |
11136 |
8250 |
970 |
9220 |
|
569 |
18 |
587 |
490 |
17 |
507 | |
|
69 |
69 |
69 |
69 | |||
|
Martie |
6717 |
972 |
7689 |
7646 |
1064 |
§710 |
|
411 |
20 |
431 |
454 |
19 |
473 | |
|
69 |
69 |
54 |
54 | |||
|
Aprilie |
5219 |
1107 |
6326 |
4674 |
1017 |
5691 |
|
348 |
20 |
368 |
281 |
19 |
300 | |
|
54 |
54 |
39 |
39 | |||
|
Mai |
902 |
902 |
852 |
852 | ||
|
21 |
21 |
16 |
16 | |||
|
3 |
3 |
0 | ||||
|
Iunie |
768 |
768 |
845 |
845 | ||
|
18 |
18 |
16 |
16 | |||
|
1 |
1 |
0 | ||||
|
Iulie |
734 |
734 |
731 |
731 | ||
|
14 |
14 |
13 |
13 | |||
|
1 |
1 |
0 | ||||
|
August |
680 |
680 |
648 |
648 | ||
|
0 |
0 |
14 |
14 | |||
|
1 |
1 |
0 | ||||
|
Septembrie |
710 |
710 |
728 |
728 | ||
|
11 |
11 |
15 |
15 | |||
|
1 |
1 |
0 | ||||
|
Octombrie |
789 |
723 |
1512 |
1324 |
700 |
2024 |
|
51 |
17 |
68 |
102 |
15 |
117 | |
|
5 |
5 |
19 |
19 | |||
|
Noiembrie |
5825 |
799 |
6624 |
7220 |
780 |
8000 |
|
340 |
16 |
356 |
422 |
16 |
438 | |
|
61 |
61 |
30 |
30 | |||
|
Decembrie |
9861 |
990 |
10851 |
9549 |
952 |
10501 |
|
530 |
17 |
547 |
598 |
19 |
617 | |
|
58 |
58 |
91 |
91 | |||
|
TOTAL |
55779 |
10769 |
66548 |
52805 |
10541 |
63346 |
|
ATHenerg S.R.L. |
"Reactualizarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033" |
Data: 03.2022 Rev. 1 |
|
contract nr. 164885/666 |
Anexa 15
Lista cu potențialii viitori consumatori ai SACET
LISTA CU POTENȚIALI CONSUMATORI Al SACET BACAU
Investiția "Dezvoltarea pieței de energie termica - Racodarea la SACET a instituțiilor publice in municipiul Bacau" + alti potențiali consumatori
|
Nr. crt. |
Denumire consumator |
Adresa | ||
|
1 |
GrâdinitalGrallnbu*' |
‘ - | ||
|
2 |
Grădiniță nr;33 |
Alexei IRiMriWilDB | ||
|
3 |
Grad inita Lizdba | |||
|
4 |
Școala generala M Sadoveanu | |||
|
5 |
Plata Centrala | |||
|
11 |
Sp ta! Pneumoftiziologie |
str. Oituz rin 72 | ||
|
12 |
Direcția Județeană de sanatate Publica |
str. Vasile Alecsandri nr. 45 | ||
|
13 |
DGSAPC |
Str. H. Conda nr. 4 | ||
|
14 |
DGSAPC |
Str Condorilor nr. 2 | ||
|
' 15?‘ |
DGSAPC! st r, Ghioceilor |
Aleea QhJ^e.lofo* | ||
|
16 |
Compania Regionala de Ape |
Henri Coanda nr. 2 | ||
|
17 |
Centhil Lcțidp-st |
Ț*7-~'^>2 iii ' | ||
|
18 |
Centrill de |
educație inclUziva nr. 3 |
- | |
|
19 |
Universitatea V. Alecsandri |
str. Marasestl | ||
|
20 |
Complex muzeal Xxx Xxxxxx |
itr. Aleea Parcului nr. 9 | ||
|
21 |
Centru de cultura George Apostu |
str. Ion Luca Caraglale nr. 7 | ||
|
22 |
Baza sportiva Xxxxx Xxxxx |
str. Banu Mărăcine | ||
|
23 |
Directi^JU Bacad- St |
belea na g da Sportul |
eritru 6pbWal Tineret iilor |
strștâdlpnululnr. 1 |
|
24 |
Direcția Județeană p Bacau |
erțlrd Sport sl Tineret < |
£ 1 p 1 | |
|
25 |
Direcția Sanitar Veterinara sl pt Siguranța Alimentelor |
str. Bucovinei nr. 21 » | ||
|
26 |
Inspectoratul Județean de Politie |
str. Alexei Tolstoi'nr. 2 | ||
|
27 |
Politia Municipala |
str, Xxxxx Xxxxx nr. 2-4 | ||
|
28 |
U.M. 0771 Direcția Regionala de Informații Moldova Sud Galați |
str, Alexei Tolstol nr. 2 | ||
|
29 |
Transelectrica |
str. Oituz nr. 41 | ||
|
30 |
Tribunal |
str. Oituz nr. 20 | ||
|
31 |
Jbdecatoria |
str. Oituz nr. 20 | ||
|
32 |
Inspectoratul Județean școlar |
str. Oituz nr. 24 | ||
|
33 |
Curtea de apel |
str. Cuza Vodă nr. 1 | ||
|
34 |
Administrația Naționala "Apele Romane" Administrația Bazinala de Apa Șiret |
str. Cuza Vodă nr. 1 | ||
|
35 |
Tribunal |
str. Ștefan cel Mare nr. 4 | ||
|
36 |
nspecSPratOI pentru 'Maior C-tin Erie" |
SlDatiide Urgenta « # ! ’ 'jtLYt' t ît\*‘ |
str, Mltoov nr. 49 > .<4 / y-' | |
|
38 |
Centru medical ELITES str Letea |
str. Letea | ||
|
39 |
Protopopiatul Nașterea DomnOllil |
str, Blcaz nr.9. | ||
|
40 |
Catedrala |
Ortodoxa |
bd. Nicoîao I Baicescți | |
