privind aprobarea documentației tehnico-economice, faza Studiu de Fezabilitate, pentru obiectivul de investiții „Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din municipiul Bacău”

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit îh ședipță ordinară ia dațâ de 2.2021 potrivit art. 133 alin. 1 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere:

-Avizul CTA nr. 24 din 09.12.2021, înaintat de operatorul SACET S.C. Thermoenergy Group S.A. Bacău prin adresa sa nr. 2845/14.12.2021, prin care s-a aprobat documentația tehnico-economică, faza SF, la obiectivul de investiții Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din municipiul Bacău”;

-Referatul nr. 187987/15.12.2021 al Serviciului Implementare Proiecte și Finanțări Locale/Externe prin care se propune aprobarea documentației tehnico-economice faza SF la obiectivul de investiții „Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din municipiul Bacău”;

-Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacau înregistrată cu nr. 188306/16.12.2021;

-Raportul Direcției Juridice înregistrat cu nr. 188311 /1 /16.12.2021;

-Raportul structurii Dezvoltare Strategică și Programe înregistrat cu nr. 188311/2/16.12.2021;

-Avizele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 2046/22.12.2021 al Comisiei de specialitate nr. 1, nr. 2047/22.12.2021 al Comisiei de specialitate nr. 3 și nr. 2048/22.12.2021 al Comisiei de specialitate nr. 5;

-Prevederile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 273/ 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

-Prevederile art. 5 alin. (1) lit. a), alin (ii) și art. 7 alin. (1) din H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;

-Prevederile art. 140 alin. (1) și alin. (3 ), ale art. 196 alin. (1) lit. a), ale art. 197 alin. (1) și ale art. 243 alin. (1) lit. a) și lit. b) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul 129 alin. (2) lit. b), alin. (4) lit. d) și art. 139 alin. (3) lit. a) și alin. (5) din OUG 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

ART. 1 Se aprobă documentația tehnico-economică, faza Studiu de Fezabilitate, pentru obiectivul de investiții „Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din municipiul Bacău”, conform Anexei nr. 1 - Studiul de Fezabilitate si Anexei nr. 2 - Analiza Cost Beneficiu, părți integrante din prezenta hotărâre.

ART. 2 Se aprobă Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului, conform Anexei nr. 3, parte integrantă din prezenta hotărâre, după cum urmează: valoare totală: 113.694.736,19 lei cu TVA, din care C+M: 102.429.036,19 lei eu TVA, conform Devizului General anexat, parte componenta a documentației tehnice Studiu de fezabilitate „Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din municipiul Bacău”.

ART. 3 (1) Se aprobă prognoza Planului Tarifar pentru tariful de facturare al energiei termice, conform Anexei nr. 4, parte integrantă din prezenta hotărâre, stabilit prin Analiza Cost-Beneficiu din cadrul Studiului de Fezabilitate, prevăzut la ART. 1. din prezenta hotărâre.

(2) Respectarea prognozei Planului Tarifar se va realiza în situația încheierii Contractului de Finanțare în cadrul POIM, Axa 7, O.S. 7.1, pentru proiectul „Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din municipiul Bacău”, sub condiția menținerii la valorile estimate în Studiul de Fezabilitate și Analiza Cost-Beneficiu a elementelor de calcul. în situația în care elemente, care conform regulilor de piață, își pot schimba valorile și/sau apar reglementări legale care au implicare în stabilirea tarifelor, prognoza Planului Tarifar se va modifica corespunzător.

ART. 4 Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Direcția Tehnică - Dezvoltare Strategică și Programe, Serviciul Implementare Proiecte și Finanțări locale/exteme.

ART. 5 Hotărârea va fi comunicată, Direcției Tehnice - Dezvoltare Strategică și Programe, Serviciului Implementare Proiecte și Finanțări iocale/externe, Direcției Economice din cadrul Primăriei Municipiului Bacău și operatorului SACET, S.C. Thermoenergy Group S.A. Bacău.

ART. 6 Prin grija Secretarului General al Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului-Județul Bacău pentru verificarea legalității.

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXA NR.1

LA HOTĂRÂREA NR. 443 DIN 23.12.2021

STUDIU DE FEZABILITATE

pentru obiectivul de investiții „Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din municipiul Bacău”

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE

SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACAU Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxxx

DirectorExițcutiv Adjunct

Camelia FtOTARU COLOMBO

Inspector de Specialitate Xxxxxx Xxxxxxx

«Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

„REABILITAREA REȚELELOR TERMICE DE TRANSPORT PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A SISTEMULUI CENTRALIZAT DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL BACĂU” (REABILITAREA REȚELELOR PRIMARE DIN SISTEMUL DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BACĂU)

REVIZIE STUDIU DE FEZABILITATE

NOIEMBRIE 2021

a

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

REVIZIE STUDIU DE FEZABILITATE $1 ANALIZA COST BENEFICIU CORESPUNZĂTOARE CERINȚELOR DIN GHIDUL SOLICITANTULUI PENTRU ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE POIM, AXA 7, OB. 7.1 - CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE ÎN SISTEMUL DE TERMOFICARE - DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TERMOFICARE

PENTRU OBIECTIVUL

„REABILITAREA REȚELELOR TERMICE DE TRANSPORT PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A SISTEMULUI CENTRALIZAT DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL BACĂU"

(REABILITAREA REȚELELOR PRIMARE DIN SISTEMUL DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BACĂU)

BENEFICIAR	THERMOENERGY GROUP SA BACĂU
ELABORATOR	EURO ENGINEERGING & CONSULTING S.R.L.
STUDIU DE FEZABILITATE	NRG CONCEPT & CONSULTING S.R.L P.F.A. Xxxxx X. Xxxxx Contract nr. 1394/04.08.2020
ELABORATOR	EURO ENGINEERGING & CONSULTING S.R.L
REVIZIE	NRG CONCEPT & CONSULTING S.R.L. P.F.A. Xxxxx X. Xxxxx
STUDIU DE FEZABILITATE	Contract nr. 1652/20.10.2021

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Achizitor:

THERMOENERGY GROUP S.A. BACĂU

Contractant:

ASOCIEREA: EURO ENGINEERGING & CONSULTING S.R.L

NRG CONCEPT & CONSULTING S.R.L

P.F.A. DUICAD. IRINA

Contract: 1652/20.10.2021

Denumire proiect:

„REABILITAREA REȚELELOR TERMICE DE TRANSPORT PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A SISTEMULUI CENTRALIZAT DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL BACĂU"

(REABILITAREA REȚELELOR PRIMARE DIN SISTEMUL DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BACĂU)

Faza de proiectare:

STUDIU DE FEZABILITATE

Cod document: C1652/2021-Mem.Th-Ec/SF Bc-A4.01.POIM

întocmit:

Responsabil                           Semnătură

Ing. Xxxxx Xxxxx”

Tng. C-TIN APETROAI

Ing' D?R. SCRIPCĂ

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

CUPRINS

DEFINIȚII Șl ABREVIERI

TABELE

FIGURI

• 1.    INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

• 1.1 Denumirea obiectivului de investiții

  
  

• 1.2 Ordonator principal de credite

• 1.3 Ordonator de credite (secundar/terțiar)

• 1.4 Beneficiarul investiției

• 1.5 Elaboratorul studiului de fezabilitate

• 2.    SITUAȚIA EXISTENTĂ Șl NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

• 2.1    Concluziile Mașter Planului / Strategie de alimentare cu energie termică

• 2.2    Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale

șl financiare

• 2.3    Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

• 2.3.1    Situația existentă a SACET Bacău

• 2.3.2    Necesitatea reabilitării rețelelor termice

• 2.4    Analiza cererii de bunuri și servicii

• 2.5    Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

• 3.    IDENTIFICAREA, PROPUNEREA Șl PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ SCENARII/OPȚIUNI TEHNICO*

ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

• 3.1    Scenarii analizate

• 3.1.1    Prioritizarea lucrărilor de reabilitare rețele termice

• 3.1.2    Stabilirea rețelelor propuse spre reabilitare în cadrul prezentului studiu de fezabilitate. .52

• 3.2    Particularități ale amplasamentului

• 3.2.1    Descrierea amplasamentului

• 3.2.2    Relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

• 3.2.3    Suprafața și situația juridică a terenului

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• 3.2.4    Parametrii climatici

• 3.2.5    Regimul temperaturilor în Bacău

• 3.2.6    Seismicitatea

• 3.2.7    încărcări date de zăpadă

• 3.2.8    încărcări date de vânt

• 3.2.9    Regimul vânturilor

• 3.2.10    Adâncime de îngheț

• 3.2.11 Categoria de importanță a construcției

• 3.2.12 Nivel de echipare tehnico-edilitară a zonei. Posibilități de asigurare utilități

• 3.2.13S urse de poluare existente în zonă

3.2.14Studiu geotehnic

• 3.3    Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional - arhitectural șl tehnologic

• 3.4    Costurile estimative ale investiției

• 3.4.1    Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții

• 3.4.2    Costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției publice

• 3.5    Studii de specialitate

• 3.5.1    Studiu topografic

• 3.5.1    Studiu geotehnic

• 3.6    Grafic fizic și valoric, orientativ, de realizare a investiției

• 4.    ANALIZA SCENARIILOR TEHNICO ECONOMICE PROPUSE

• 4.1    Analiza vulnerabilității și riscurilor aferente schimbărilor climatice. Identificarea măsurilor de atenuare și/sau de adaptare

• 4.2    Situația utilităților șl analiza de consum

• 4.3    Sustenabilltatea realizării obiectivului de Investiții

• 4.3.1    Impactul social și cultural, egalitatea de șanse

• 4.3.2    Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

• 4.3.3    Impactul asupra factorilor de mediu

Cod document: C1652/2021-Mem.Th-Ec/SF Bc A4 01 POIM                                     Pagina 5 din 133

IZ-

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• 4.4    Schimbările climatice

• 4.5    Analiza cererii de bunuri șl servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

• 4.6    Analiza cost-beneficiu

• 4.7    Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

• 5.    SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC PROPUS PENTRU REABILITARE

• 5.1    Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabllitățll și riscurilor

• 5.2    Selectarea și justificarea scenariului optim recomandat

• 5.3    Descrierea scenariului optim recomandat

• 5.4    Managementul riscurilor Industriale

• 5.4.1    Managementul riscurilor tehnice/tehnologlce

• 5.4.2    Managementul riscurilor la incendiu

• 5.4.3    Managementul riscurilor de accidentare și a bolilor profesionale

• 5.5    Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții

• 5.5.1 Valoarea totală a obiectului de investiții

• 5.5.2 Eșalonarea investiției

• 5.5.3 Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni

• 5.5.4 Capacități fizice

• 5.5.5 Reduceri pierderi de căldură în rețele ce se reabilitează

• 5.6    Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate

• 5.7    Surse de finanțare a investiției

• 6.    URBANISM, ACORDURI Șl AVIZE CONFORME

• 7.    IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI

• 7.1    Informații despre entitatea responsabilă cu Implementarea investiției

• 7.2    Operatorul sistemului

• 7.3    Strategia de implementare

• 7.4    Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare

Cod document: C1652/2021 Mem Th-Ec/SF Bc A4 01.POIM                                     Pagina 6 din 133

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• 7.5    Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

• 8.    CONCLUZII Șl RECOMANDĂRI

• 9.    ANEXE

Anexa 1 - Evoluția consumului de căldură în varianta "fără proiect"

Anexa 2 - Evoluție consum și producție în varianta "fără proiect"

Anexa 3 - Evoluția consumului de căldură în varianta "cu proiect"

Anexa 4 - Evoluție consum și producție în varianta "cu proiect"

Anexa 5 - Deviz pe obiect rețele termice de transport, în prețuri curente

Anexa 6 - Deviz general, în prețuri constante

Anexa 7 - Deviz general, în prețuri curente

Anexa 8 - Lista echipamente

Anexa 9 - Certificat de urbanism

Anexa 10 - Oferte de preț

• 10.    PIESE DESENATE

Planșa T0 - Plan încadrare în zonă rețea termică primară;

Planșa TI - Plan de situație Tronson 1: Nod 201 - 510 - 260 - 511;

Planșa T2 - Plan de situație Tronson 1: Nod 511 • 263;

Planșa T3 - Plan de situație Tronson 1: Nod 263 - 264 - PT 19 - 284 - PT 35 - 285 - PT 33;

Planșa T4 - Plan de situație Tronson 1: Nod 266 - 267 - PT 29;

Planșa T5 - Plan de situație Tronson 1: Nod 268 - 353 - 354 - PT 22;

Planșa T6 - Plan de situație Tronson 2: Nod 500 - 501 - 301;

Planșa T7 - Plan de situație Tronson 2: Nod 301 - 302;

Planșa T8 - Plan de situație Tronson 2: Nod 302 - 1000;

Planșa T9 - Plan de situație Tronson 2: Nod 1000 - 502;

Planșa TIO - Plan de situație Tronson 3: Nod 1002 - 243 - 239 - 507;

Planșa Tll - Plan de situație Tronson 3; Nod 239 - PT 115;

Planșa T12 - Plan de situație Tronson 4: Nod 201 - 202 - 203;

Planșa T13 - Plan de situație Tronson 4: Nod 203 - 204 - 205 - PT 15;

Planșa T14 - Plan de situație Tronson 4; Nod 205 - 206 - 280 - 207 - PT 12;

Planșa T15 - Plan de situație Tronson 4: Nod 206 - PT 14;

Planșa T16 - Plan de situație Tronson 4: Nod 207 - 281 - 208;

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

PN	Presiune nominală
SCADA	Monitorizare, Control și Achiziții de Date (Supervisory Control And Data Acqulsltion)
m2	Metru pătrat
m3	Metru cub

TABELE

Tabel nr. 1: Lungime de conducte amplasate în subteran

Tabel nr. 2: Lungime de conducte amplasate în suprateran

Tabel nr. 3: Lungime totală de conducte rețea termică de transport

Tabel nr. 4: Pierderi de căldură în rețelele de transport în perioada 2018 - 2020

Tabel nr. 5: Pierderi de căldură în rețelele de distribuție și puncte termice în perioada 2018 - 2020

Tabel nr. 6: Evoluția consumatorilor în SACT Bacău, în perioada 2018 - 2020

Tabel nr. 7: Evoluția cantității de energie termică în perioada 2018 - 2020)

Tabel nr. 8: Evoluția cantității de energie termică în perioada 2018 - 2020)

Tabel nr. 9: Evoluția consumului, pierderilor și a producției de energie termică în varianta "fără proiect"

Tabel nr. 10: Evoluția consumului, pierderilor și a producției de energie termică în varianta "cu proiect"

Tabel nr. 11: Reduceri pierderi

Tabel nr. 12: Pierderi de energie termică în rețele termice preizolate existente

O Tabel nr. 13: Suprafețe totale conducte clasice existente

Tabel nr. 14: Suprafețe conducte clasice supuse reabilitării

Tabel nr. 15: Pierderi de energie termica în rețele termice preizolate propuse spre reabilitare

Tabel nr. 16: Efecte energetice

Tabel nr. 17: Planuri de situație cu rețeaua termică de transport ce urmează a fi reabilitată

Tabel nr. 18; Diametre și lungimi rețea termică de transport ce va fi reabilitată

Tabel nr. 19: Tronsoane rețea termică de transport ce vor fi reabilitate

Tabel nr. 20: Diametre și lungimi rețeaua termică de transport ce urmează a fi reabilitate

Tabel nr. 21: Listă potențiali consumatori ce vor fi racordați la SACET Bacău

Tabel nr. 22: Deviz general în prețuri constante.

Tabel nr 23: Deviz general în prețuri curente

Tabel nr. 24: Schemă de echivalență în prețuri constante

«Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Tabel nr. 25: Schemă de echivalență în prețuri curente

Tabel nr. 26: Eșalonarea fizică și valorică în prețuri curente

Tabel nr. 27: Matrice de evaluare a senzitivitățil

Tabel nr. 28: Evaluarea senzitivitățil pentru proiectul de reabilitare elemente SACET

Tabel nr. 29: Scara de evaluare a expunerii lucrărilor propuse la schimbările climatice și riscurilor asociate acestora

Tabel nr. 30: Evaluarea expunerii actuală și viitoare pentru proiectul de reabilitare rețele termice

Tabel nr. 31: Nivel de vulnerabilitate

Tabel nr. 32: Evaluarea vulnerabilității curente șl viitoare pentru proiectul de reabilitare rețele termice

Tabel nr. 33: Cantități economisite în urma reducerii consumului de combustibil

Tabel nr. 34: Cantitățile de deșeuri rezultate în urma reabilitării

Tabel nr. 35: Scara de evaluare a probabilității de expunere la risc

Tabel nr. 36: Scara de evaluare a severității riscului

Tabel nr. 37: Scara de evaluare a riscului

Tabel nr. 38: Evaluarea riscului în raport cu schimbările climatice și hazardele asociate acestora

Tabel nr. 39: Probabilitate și severitate în raport cu schimbările climatice și hazardele asociate acestora

Tabel nr. 40: Măsuri specifice de adaptare și ameliorare a efectelor schimbărilor climatice și hazardele asociate acestora asupra lucrărilor

Tabel nr. 41: Valoarea totală a investiției în prețuri constante

Tabel nr. 42: Valoarea totală a investiției în prețuri curente

Tabel nr. 43: Eșalonarea investiției, fără TVA

Tabel nr. 44: Reduceri pierderi de căldură în rețele ce se reabilitează

Tabel nr. 45: Buget investiție, în lei, prețuri curente

Tabel nr. 46: Buget investiție, în euro, prețuri curente

Tabel nr 47: Structura valorii investiției (fără TVA) pe surse de finanțare în prețuri constante

Tabel nr. 48: Structura valorii Investiției (fără TVA) pe surse de finanțare în prețuri curente

Tabel nr. 49; Date identificare operator termoficare

Tabel nr. 50; Valoarea totală a investiției în prețuri constante

Tabel nr. 51: Valoarea totală a investiției în prețuri curente

Tabel nr. 52: Reduceri pierderi de căldură în rețele ce se reabilitează

Cod document: C1652/2O21 Mem.Th Ec/SF Bc-A4 01.POIM                                    Pagina 10 din 133

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Tabel nr. 53: Structura valorii investiției (fără TVA) pe surse de finanțare în prețuri constante

Tabel nr. 54: Structura valorii investiției (fără TVA) pe surse de finanțare în prețuri curente

FIGURI Figura nr. 1: Localizare județ Bacău

Figura nr. 2: Configurație rețea termică de transport

Figura nr. 3: Evoluția cantității de energie termică produsă, livrată și a pierderilor în perioada 2018 - 2020 (Gcal/an)

Figura nr. 4: Evoluția cantității de energie termică livrată consumatorilor casnici și non-casnlci în perioada 2018

— 2020 (Gcal)

Figura nr. 5: Hartă județ Bacău

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• 1.    INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

  • 1.1    Denumirea obiectivului de investiții

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău).

• 1.2    Ordonator principal de credite

Ordonatorul principal de credite este Ministerul Fondurilor Europene.

(2) 1*3 Ordonator de credite (secundar/terțiar)

Ordonatorul secundar este U.A.T. Municipiul Bacău.

• 1.4    Beneficiarul investiției

Municipiul Bacău - S.C. Thermoenergy Group S.A. Bacău.

• 1.5    Elaboratorul studiului de fezabilitate

Elaboratorul studiului de fezabilitate este Asocierea:

S.C. EURO ENGINEERGING&CONSULTING S.R.L. - S.C. NRG CONCEPT&CONSULTING S.R.L. -P.F.A. Xxxxx X. Xxxxx, conform contract nr. 1394/04.08.2020.

Elaboratorul reviziei studiului de fezabilitate este Asocierea:

S.C. EURO ENGINEERGING&CONSULTING S.R.L. - S.C. NRG CONCEPT&CONSULTING S.R.L. -P.F.A. Xxxxx X. Xxxxx, conform contract nr. 1652/20.10.2020.

o:

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru crețterea eficienței energetice a sistemului centralizat de                       $

termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• 2.    SITUAȚIA EXISTENTĂ Șl NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

Pentru reabilitarea rețelelor termice de transport în Municipiul Bacău, nu a fost întocmit un studiu de prefezabilitate. Reabilitarea rețelelor termice este prevăzută în "Strategia de alimentare în sistem centralizat cu energie termică a Municipiului Bacău până la nivelul anului 2033".

• 2.1    Concluziile Mașter Planului / Strategie de alimentare cu energie termică

în Mașter Planul / Strategia de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău până la nivelul anului 2033 care a fost aprobată cu H.C.L. 135/21.07.2014 și completată cu H.C.L. 321/19.09.2017 și care reprezintă planul de investiții pe termen lung, au fost stabilite și analizate 3 scenarii strategice de alimentare cu energie termică în Municipiul Bacău, pornind de la particularitățile acestuia.

Scenariile analizate pentru sistemul de alimentare cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Bacău, au fost:

• •    Scenariul I - Modul de alimentare cu energie termica este în sistem centralizat, ținând seama de existența infrastructurii: surse de producere a energiei termice și sistemul de transport șl distribuție. S-a avut în vedere faptul ca sistemul de alimentare centralizată este unul caracterizat de stabilitate;

• •    Scenariul II - Modul de alimentare cu energie termică în cadrul acestui scenariu a fost în sistem descentralizat. Definirea scenariului privind modul de alimentare descentralizat a pornit de la existența infrastructurii dezvoltate de-a lungul timpului pentru sistemul centralizat, având în vedere necesitatea de a nu afecta populația din Municipiu prin lucrările de reconflgurare a sistemului, ca și faptul că lucrările majore de reconflgurare a sistemului ar însemna concentrarea unor forte mari pentru execuție în cazul alimentarii descentralizate cu energie termică, se consideră că S.C. CET S.A. Bacău se închide și se prevede realizarea de centrale termice de zona în punctele termice existente;

• •    Scenariul III - Modul de alimentare cu energie termică în cadrul acestui scenariu a fost sistem individual. S-a considerat sistarea funcționarii operatorului de termoficare Bacău, populația urmând a-si monta centrale funcționând pe gaze naturale, pentru fiecare clădire.

Scenariile de alimentare cu energie termică au fost comparate prin următoarele metode:

• •    Analiza avantajelor și dezavantajelor scenariilor

• •    Analiza multicriteriala, în baza următoarelor criterii:

• 1.    Criterii de mediu:

• -    Reducerea de emisii de CO2 raportată la energia echivalentă produsă;

• -    Reducerea poluării distribuite în zonele de locuințe.

• 2.    Criterii sociale: aspecte sociale, estimându-se procentual nivelul impactului scenariului asupra populației, și anume:

• -    Impactul lucrărilor de realizare a investiției asupra stării de bine a populației.

• -    Impactului costului investiției directe asupra situației economice a populației.

Cod document: C1652/2O21-Mem.Th Ec/SF Bc-A4 01.POIM                                    Pagina 13 din 133

• 3.    Criterii financiare:

• - Nivelul investiției.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului, alimentarea în sistem centralizat este mai avantajoasă deoarece permite controlul șl implementarea de masuri pentru diminuarea poluării. Sistemul descentralizat și cel individual conduc la creșterea nivelului poluării prin suprapunerea emisiilor generate la producerea energiei cu emisiile din traficul urban.

în urma analizei, prin ambele metode, a rezultat ca optim menținerea alimentarii centralizate cu energie termica.

Stabilirea opțiunilor s-a făcut ținând seama de următoarele elemente:

• •    Conformarea cu cerințele privind protecția mediului, pentru îndeplinirea obligațiilor de conformare asumate prin prevederea și Instalarea de echipamente performante pentru reducerea emisiilor de poluanți;

• •    Conformarea cu cerințele BREF-BAT și cu prevederile legislației UE și naționale privind domeniul energetic și al protecției mediului. în principiu, acestea se refera la creșterea eficienței energetice, în special prin utilizarea cogenerărli;

• •    Disponibilitatea combustibililor;

• •    Nivelul emisiilor de CO2 și Implicațiile schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;

• •    Caracteristicile tehnologiilor existente pe piață;

• •    Alegerea unor tehnologii cu costuri de investiții și costuri de operare suportabile;

• •    Posibilitățile de Implementare locală a noilor tehnologii;

• •    Capacitatea operatorului de a opera tehnologii complexe

Scenariile de alimentare cu energie termica, respectiv opțiunile au fost comparate prin metoda, analizei multicriteriale, în baza următoarelor criterii:

• 1.    Criterii financiare:

• -    Valoarea Investițiilor;

• -    Valoarea costurilor de operare.

• 2.    Criterii tehnice:

• - Cogenerare de mare eficiență.

• 3.    Criterii sociale:

• - Suportabllltatea prețului căldurii.

De asemenea scenariile și opțiunile au fost supuse analizei financiare și economice.

Ca urmare a analizei a rezultat că fiind soluție optima și recomandată menținerea în continuare a SACET, cu executare de lucrări în sursele de producere a energiei în scopul încadrării în normele europene și naționale de mediu, precum și pentru creșterea eficienței energetice, cu renunțarea la arderea cărbunelui. în acest caz sistemul de transport, distribuție precum și punctele termice va fi reabilitate. Preluarea de noi consumatori pentru alimentare în cadrul SACET reprezintă o acțiune de creștere a eficienței sistemului și reducerea cheltuielilor cu asigurarea energiei termice a

Cod document: C1652/2021 Mem Th Ec/SF Bc A4 01.POIM                                    Pagina 14 din 133

l ’

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

consumatorilor preluați în SACET, condițiile producerii energiei în instalații cu eficiență ridicată și emisii de gaze cu efect de seră și alți poluanți, reduse.

Măsurile de creștere a eficienței energetice a SACET Bacău, respectiv reducerea emisiilor se încadrează în prevederile directivei 2012/27/CE, precum și a Directivei 2010/75/CE.

• 2.2    Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri Instituționale și financiare

La baza elaborării prezentei revizii de Studiu de Fezabilitate au stat:

• •    Contractul de prestări servicii de proiectare nr. 1652/20.10.2021, încheiat între asocierea S.C.EURO ENGINEERING&CONSULTING S.R.L IAȘI -S.C. NRG CONCEPT&CONSULTING S.R.L. IAȘI - P.F.A. Xxxxx X. Xxxxx în calitate de Prestator servicii - Proiectare și S.C. THERMOENERGY GROUP S.A. BACĂU în calitate de Achizitor;

• •    Contractul de prestări servicii de proiectare nr. 1394/04.08.2020, încheiat între asocierea S.C.EURO ENGINEERING&CONSULTING S.R.L IAȘI -S.C. NRG CONCEPT&CONSULTING S.R.L. IAȘI - P.F.A. Xxxxx X. Xxxxx în calitate de Prestator servicii - Proiectare și S.C. THERMOENERGY GROUP S.A. BACĂU în calitate de Achizitor;

• •    Ghidul elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare pentru solicitanții care doresc să obțină finanțare nerambursabilă pentru proiecte de investiții în sectorul creșterii eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate, în cadrul Axe! Prioritare 7 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectivului Specific (OS) 7.1. Creșterea eficienței energetice în sistemele centralizate de transport și distribuție a energiei termice în orașele selectate;

• •    Ordin Ministrului Fondurilor Europene nr. 859/21.07.2020 - pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii de termoficare centralizată, componentă distribuție, aferentă Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), Axa prioritara (AP) 7 - Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate, obiectivul specific 7.1. - Creșterea eficienței energetice în sistemele centralizate de transport și distribuție în orașele selectate;

• •    Ordin Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene nr. 1058/20.09.2021, pentru aprobarea Ghidului privind finanțarea proiectelor depuse pe axele prioritare (AP) 6, 7, 9, transferate în cadrul AP xx - Protejarea sănătății populației în contextul crizei sanitare cauzate de COVID -19, creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie, cu finanțare din REACT- EU, Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 - 2020;

• •    Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de Investiții finanțate din fonduri publice;

• •    Date tehnico - economice furnizate de beneficiar, prin tema de proiectare și toate informațiile schimbate pe parcursul întocmirii studiului de fezabilitate;

• •    Releveele efectuate de proiectant la teren, cu sprijinul beneficiarului;

• •    Strategia de alimentare în sistem centralizat cu energie termică a Municipiului Bacău;

• •    Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică;

• •    Legea nr. 10/1995 privind asigurarea durabilității, a siguranței în exploatare, funcționalității și calității în construcții, așa cum a fost modificată și completată;

• •    Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții - Republicată și actualizată;

• •    NP 029-02 - Normativ de proiectare, execuție și exploatare pentru rețele termice cu conducte preizolate;

• •    NP 058-02 - Normativ privind proiectarea și executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică - rețele și puncte termice;

• •    PE 207/80 - Normativ de proiectare și execuție a rețelelor de termoficare;

• •    PE 215/1984 - modificat în 1993 - Regulament privind exploatarea și întreținerea rețelelor de termoficare;

• •    PE 221/1988 - Regulament privind recepția rețelelor de termoficare;

• •    PE 013/1994 - Normativ privind metodele și elementele de calcul a siguranței în funcționare a instalațiilor energetice;

• •    PE 024/1985 - Regulament de pregătire, selecționare, autorizare, instructaj și perfecționare a personalului din industria energiei electrice și termice;

• •    PE 203-2/88 - Instrucțiuni pentru calculul hidraulic al conductelor de apă fierbinte din rețelele de termoficare;

• •    PE 204/90 - Instrucțiuni privind exploatarea și întreținerea punctelor termice;

• •    PE 212/87 - Normativ privind alimentarea cu energie termică (abur șl apă fierbinte) a consumatorilor industriali, agricoli și urbani;

• •    PE 502-8/88 - Normativ privind dotarea instalațiilor tehnologice cu aparate de măsură și automatizare. Puncte termice;

• •    SR EN 253:2020 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte preizolate pentru rețele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte de oțel, Izolație termică de poliuretan și manta exterioară de polietilenă;

• •    SR EN 448:2020 - Conducte de încălzire districtuală. Sisteme lipite de conducte preizolate pentru rețele îngropate de apă caldă. Fitinguri preizolate. Țevi de serviciu de oțel, izolație termică de poliuretan șl tub de protecție de polietilenă;

• •    SR EN 488:2020 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme blocate de conducte preizolate pentru rețele îngropate de apă caldă. Robinete preizolate de oțel, izolație termică de poliuretan și tub de protecție de polietilenă;

• •    SR EN 489-1:2020 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme blocate de conducte preizolate pentru rețele îngropate de apă caldă îmbinare preizolată pentru tub de serviciu de oțel, izolație termică de poliuretan și tub de protecție de polietilenă;

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• •    SR EN 10216-2+Al:2020 - Țevi de oțel fără sudură utilizate la presiune. Condiții tehnice de livrare. Partea 2: Țevi de oțel nealiat și aliat, cu caracteristici precizate la temperatură ridicată;

• •    SR EN 10217-5:2019 - Țevi de oțel sudate utilizate la presiune. Condiții tehnice de livrare. Partea 5: Țevi de oțel nealiat și aliat cu caracteristici precizate la temperatură ridicată;

• •    SR EN 10028 - 2:2017 - Produse plate de oțeluri pentru recipiente sub presiune. Partea 2. Oțeluri nealiate și aliate cu caracteristici specificate la temperaturi ridicate;

• •    SR EN 13941-1:2019 - Conducte pentru sisteme de încălzire urbană. Proiectarea șl instalarea sistemelor de conducte legate simple și duble izolate termic pentru rețele de apă fierbinte îngropate direct în pământ. Partea 1: Proiectare;

• •    SR EN 13941-2:2019 - Conducte pentru sisteme de încălzire urbană. Proiectarea și instalarea sistemelor de conducte legate simple și duble izolate termic pentru rețele de apă fierbinte îngropate direct în pământ. Partea 2: Instalare;

• •    SR EN 14419:2020 - Conducte pentru încălzire urbană. Sisteme de conducte fixate preizolate pentru rețele de apă caldă îngropate direct. Sisteme de supraveghere;

• •    Cataloage de conducte și componente preizolate elaborate de firmele producătoare de elemente prefabricate preizolate.

• 2.3    Analiza situației existente și identificarea deficiențelor
  
  2.3.1    Situația existentă a SACET Bacău

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), are următoarele componente principale:

• • sursa de producere a energiei termice:

• -  CET Bacău I-Chimiei;

• -  CET Bacău II - Letea;

• -    Centrale termice de cvartal.

• •    rețele termice de transport - asigură transportul energiei termice între sursă șl punctele termice - 71,431 km conducte;

• •    punctele termice - în prezent 55, asigură transferul energiei termice între agentul de transport șl agentul de distribuție;

• •    module termice - în prezent 41, asigură transferul energiei termice între agentul de transport și agentul distribuție;

• •    centrale termice de zonă - în prezent 7 șl rețea de distribuție 22,237 km conducte;

• •    rețele termice de distribuție - asigură distribuția energiei termice de la punctele termice șl centralele termice de cvartal către consumatorii finali - 385,099 km conducte;

• •    consumatorul final.

  
  

  NRCj

  
  

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

Thermoenergy Group S.A. Bacău asigură transportul energiei termice produse sub formă de apă fierbinte prin rețelele termice de transport, bifilare (tur-retur) aferente sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a Municipiului Bacău.

Din rețelele termice de transport, sunt alimentate:

• •    55 stații termice (puncte termice urbane) aflate în exploatarea Thermoenergy Group S.A. Bacău, prin care sunt alimentați consumatorii de tip urban și asimilați, puterea termică totală instalată în punctele termice fiind de 302,297 MWt.

• •    41 module termice aflate în exploatarea Thermoenergy Group S.A. Bacău, prin care sunt alimentați consumatorii de tip urban și asimilați, puterea termică totală instalată în punctele termice fiind de 17,195 MWt.

• •    12 puncte termice aparținând unor agenți economici, puterea termică totală instalată fiind de 45,09 MWt.

Sursa de producere a energiei termice

Sursa de producere a energiei electrice și termică a suferit modificări în perioada 2012-2014, ca urmare a renunțării la funcționarea cu combustibil solid. Prin realizarea proiectelor finanțate prin POS Mediu Axa 3 „Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană", s-a retehnologizat cazanul de apă fierbinte CAF 100 Gcal/h din CET Bacău II Letea și s-a instalat un nou grup de cogenerare cu ciclu combinat gaze-abur de 10,95 MWe în CET Bacău I Chimiei. Ca urmare s-a trecut în conservare grupul energetic de 50 MW pe lignit și la închiderea depozitului de zgură și cenușa din satul Ruși Clutea, comuna Letea Veche.

Noua configurație a surselor de producere asigură respectarea cerințelor BAT, cu performanțe și eficiență ridicată, cu grad de cogenerare superior, reducându-se nivelul de poluare al mediului înconjurător.

CET Bacău I Chimiei nr. 6 are în componență, ca echipamente principale de producere agent termic, următoarele:

• •    un cazan de abur - CAE 1-IMA l,cu funcționare pe lignit și gaze naturale 420 t/h, 140 bar, 540 °C -în prezent se află în conservare;

• •    o turbină cu abur de 50 Mwe, cu condensație și prize reglabile de 13 bar și 1,2 bar - în prezent se află în conservare;

• •    un cazan de abur Industrial -CAI de 100 t/h - IMA2,17 bar, 280°C cu funcționare pe gaze și CLU;

• •    două schimbătoare de căldură cu plăci pentru termoficare cu puterea unitară de 43,5 MWt (38,7 Gcal/h) puse în funcțiune în anul 2008 și un schimbător de căldură tubular cu puterea de 93 MWt (80 Gcal/h), aferente turbinei de 50 MWe, alimentate cu abur de pe priza urbană, ca boilere de bază;

• •    două schimbătoare de căldură cu plăci pentru termoficare cu puterea de 29 MWt (24,9 Gcal/h), alimentate cu abur produs de CAI și cazanele auxiliare de abur de 10 t/h, ca boilere de vârf;

  
  

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• •    o unitate de cogenerare cu turbină cu gaze (ITG) și cazan recuperator cu putere electrică de 14 MWe și putere termică de 22 MWt (18,9 Gcal/h);

• •    un cazan de apă fierbinte pe gaze naturale de 3 MWt (ajutător), pentru preluarea sarcinilor de vârf sau compensarea sarcinii unității de cogenerare cu turbină cu gaze;

• •    trei schimbătoare de căldură pentru termoficare cu puterea de 12,5 MWt fiecare care transferă căldura din circuitul cazan recuperator ITG/cazan ajutător;

• •    grup de cogenerare în ciclul combinat gaze - abur compus din turbina cu gaze și turbină cu abur cu condensație și priză reglabilă de 1,2 bar, cu putere termică de 14 MWt și electrică de 10,95 MWe;

• •    două cazane de abur de 10 t/h fiecare necesare pentru degazarea apei de adaos - recepționate, în funcțiune;

Transportul energiei termice este asigurat cu 2 pompe de transport agent termic cu convertizoare de frecvență - recepționate, în funcțiune.

Stația de pompe de termoficare din CET I Bacău Chimiei are în componență următoarele echipamente: trei electropompe tip TD400-300-600 nr. 1,3,4 și o electropompă tip KSB tip HPK-S 300630 nr. 2, dintre care două electropompe sunt echipate cu convertizor de frecvență a motoarelor. CET Bacău II Letea nr. 28 are în compunere ca echipamente principale următoarele:

• •    un cazan de apă fierbinte - CAF 1, de 100 Gcal/h (116 MWt) - IMA 3 cu funcționare pe gaze șl păcură - reabilitat și recepționat în anul 2014 în cadrul POS Mediu Axa 3 - etapa I.

Centrale termice Insulare (locale)

Sistemul de termoficare al Municipiului Bacău, are în momentul de față în exploatare șapte centrale termice insulare. Acestea sunt echipate cu cazane cu funcționare pe gaze naturale. Centrala Bistrița a fost modernizată în anul 2002, iar restul de centrale nu sunt modernizate, funcționând dinainte de anul 1970.

înainte de Etapa I a POS Mediu axa 3, se aflau în exploatare 10 centrale termice insulare. Odată cu începerea Etapei l-a POS Mediu Axa 3 a fost pusă în evidență oportunitatea racordării consumatorilor a trei dintre aceste centrale termice și 2 puncte termice nemodernizate la sistemul centralizat de încălzire, în varianta de extindere a rețelei de transport cu aproximativ 2,8 km de traseu cu două fire de agent termic de transport și înlocuirea echipamentelor existente cu module termice.

în acest caz se află CT 4/6 - 9 Mai, CT 3/2 Mărășești, CT Primărie șl blocul nr. 4 din str. Erou Gheorghe Rusu, care este racordat la CT 3/5 Dr. Aroneanu, unde au fost dezafectate echipamentele existente și transformate în module termice.

Pentru șase centrale termice rămase (mal puțin CT Bistrița) este elaborat un studiu de fezabilitate ce prevede, de asemenea, extinderea rețelei de transport și montarea de module termice. Rețele termice de transport

Lungimea rețelei de transport este de circa 35,715 km traseu (inclusiv breteaua de legătură între ramura Cornișa și ramura Sofert), din care în amplasare subterană este de aproximativ 55 %, Iar supraterană este de circa 45 %.

Cod document: C1652/2021-Mem.ThEc/SF Bc A4 01 POIM                                    Pagina 19 din 133

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Rețelele termice de transport asigură transportul apei fierbinți de la sursele de producere la punctele termice. Sistemul este bitubular închis, cu conducte tur-retur de același diametru nominal (Dn) pe marea majoritate a tronsoanelor. Conductele sunt amplasate subteran (în canale nevizitablle sau vizitabile) și suprateran, pe teritoriul Municipiului Bacău.

Sistemul de termoficare al Municipiului Bacău este constituit din trei ramuri magistrale: Republicii, Cornișa, Sofert șl racorduri la puncte și module termice.

Principalele probleme care afectează funcționarea rețelelor de transport nereabilitate sunt următoarele:

• -    vechimea sistemului de transport, consecința fiind epuizarea/reducerea duratei de viață a conductelor și în mod special a izolației termice;

• -    conductele sunt afectate de coroziune, fisurile conducând la pierderi de agent termic;

• -    izolația termică necorespunzătoare (umedă, tasată) cauzează pierderi mari de căldură și corodarea exterioară a conductelor;

• -    canalele termice sunt parțial inundate, apa provenită din avarii sau infiltrații nu se evacuează la canalizare.

Rețeaua de transport apă fierbinte are următoarele caracteristici:

• •    Structura de tip arborescent (radial), în circuit închis. Din cauza pierderilor mari de agent termic, în realitate, rețeaua se comportă ca o rețea semideschisă.

  
  

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• •    Diametrele nominale ale rețelei în majoritatea cazurilor sunt identice pe tur și retur, având valori cuprinse între 65 șl 1000 mm.

Rețeaua termică de transport cu diametre nominale cuprinse între 65 - 350 mm este 100% amplasată subteran în canale nevizitabile (cu excepția conductelor cu Dn 200 care sunt amplasate și suprateran), iar celelalte tipodimensiuni sunt amplasate atât subteran cât și aerian.

• •    Rețeaua termică de transport este realizată în marea majoritate după soluția tehnică clasică, respectiv:

• -    conducte de oțel izolate la exterior cu saltele de vată minerală, protejată cu împâslitură bituminată și protecție mecanică din tablă zincată pe tronsoanele supraterane amplasate pe estacade cu stâlpi din beton;

• -    conducte de oțel izolate la exterior cu saltele din vată minerală, protejate cu împâslitură bituminată, amplasate în canale termice din beton vizitabile sau nevizitabile, prevăzute cu capace de acoperire, tot din beton, cămine de vane de secționare, golire și aerisire.

Până în acest moment, în etapa I a POS Mediu Axa 3 a fost pusă în evidență oportunitatea racordării consumatorilor a 3 centrale termice de cvartal (CT 4/6 - 9 Mai, CT 3/2 Mărășești, CT Primărie și blocul nr. 4 din str. Erou Gheorghe Rusu, care este racordat la CT 3/5 Dr. Aroneanu) la rețelele termice de transport precum și a două puncte termice nemodernizate la sistemul centralizat de încălzire (PT 25 și PT 28), în varianta de extindere a rețelei de transport cu aproximativ 2,8 km de traseu cu două fire de agent termic de transport și module termice.

Conductele reabilitate sunt în sistem preizolat, montate în pământ pe strat de nisip sau pe estacadă existentă.

în tabelul următor este prezentată structura rețelei termice de transport existentă:

Tabel nr. 1: Lungime de conducte amplasate în subteran

Diametrul nominal Dn	Modalitate de amplasare	Tip conductă	Lungime de conductă
(mm]			(m)
700	Subteran	Clasică	1134
500	Subteran	Clasică	3194
400	Subteran	Clasică	2682
350	Subteran	Clasică	434
300	Subteran	Clasică	4784
250	Subteran	Clasică	5024
200	Subteran	Clasică	4607
150	Subteran	Clasică	3386
125	Subteran	Clasică	294
TOTAL CONDUCTĂ CLASICĂ SUBTERANĂ			25539
400	Subteran	Preizoiată	5618
250	Subteran	Preizolată	68

«Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

200	Subteran	Preizolată	1014
150	Subteran	Preizolată	3568
125	Subteran	Preizolată	3363
80	Subteran	Preizolată	425
TOTAL CONDUCTĂ PREIZOLATĂ SUBTERANĂ			14056
TOTAL CONDUCTĂ AMPLASATĂ ÎN SUBTERAN			39595

Tabel nr. 3: Lungime totală de conducte rețea termică de transport

Diametrul nominal Dn	Tip conductă	Lungime de conductă
[mm]		[m]
1000	Clasică	2648
800	Clasică	6294
700	Clasică	4673
600	Clasică	1023

Rev. O

«Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

500	Clasică	3799
400	Clasică	10261
350	Clasică	2306
300	Clasică	7584
250	Clasică	5606
200	Clasică	5717
150	Clasică	4346
125	Clasică	294
80	Clasică	202
TOTAL CONDUCTĂ CLASICĂ		54753
1000	Preizolată	1489
400	Preizolată	5618
250	Preizolată	317
200	Preizolată	1338
150	Preizolată	3568
125	Preizolată	3363
100	Preizolată	560
80	Preizolată	425
TOTAL CONDUCTĂ PREIZOLATĂ		16678
TOTALCONDUCTĂ		71431

Sistemul de rețele termice de transport sunt amplasate pe teritoriul Municipiului Bacău, pe domeniul public șl pe unele porțiuni mici, pe domeniu privat.

Puncte termice

Sistemul de termoficare al Municipiului Bacău cuprinde 56 puncte termice, 41 module termice și 17 puncte termice proprii terților consumatori. 34 de puncte termice s-au modernizat complet în perioada 2006-2007 prin montarea de schimbătoare de căldură cu plăci pentru încălzire și apă caldă de consum, pompe cu convertlzoare de frecvență, țevi noi, distribuitoare/colectoare noi, sisteme de automatizare și dispecerizare, sisteme de contorizare a energiei termice șl a debitelor de adaos moderne.

Totodată s-a creat un modern dispecerat pentru termoficare, dotat cu calculatoare, videowall, sisteme de transmisie on line al parametrilor din punctele termice.

în perioada 2005-2007 s-a transformat un număr de 20 centrale preluate de la societatea S.C. TERMLOC S.A., ce era vechiul operator al acestora, în puncte termice, în aceeași soluție tehnică.

Odată cu începerea POS Mediu Axa 3 etapa I, s-a stabilit ca necesar ca și ultimele 2 puncte termice nemodernizate: PT 25, PT 28 să fie modernizate, mal ales că acestea deservesc colegii, licee și Instituții publice cu un număr mare de beneficiari. Acestea fac parte din investiția „Reabilitarea rețelelor termice secundare din Municipiul Bacău - Lot 2".

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Ultimul punct termic, PT 94, prin grija Municipiului Bacău, a fost mutat șl transformat în modul termic modern pe str. Gării nr. 10.

Sistemul SCADA de monitorizare și dispecerizare a punctelor termice s-a extins permanent din anul 2007, prin adăugarea noilor module și a punctelor termice modernizate, dispeceratul având toate instalațiile aferente acestora în supraveghere.

Pierderile de căldură prin rețelele termice de transport în perioada 2018 - 2020 sunt:

Tabel nr. 4: Pierderi de căldură în rețelele de transport în perioada 2018-2020

	Specificație	U.M.	An 2018	An 2019	An 2020
	Pierderi de căldură în rețele de transport	Gcal/an	57.594	62.611	45.381
		%	0,29	0,32	0,26

Reabilitarea în continuare a rețelelor termice de transport, se va face în conformitate cu cap. 3.1 din prezentul studiu de fezabilitate.

Rețele termice de distribuție

Lungimea totală a rețelei de distribuție din Bacău este de 116 km traseu, având în componență 4 conducte, încălzire tur-retur, apă caldă de consum șl recirculare a.c.c. Diametrele sunt cuprinse între Dn 25 mm și Dn 250 mm, pentru conductele de încălzire și între Dn 32 mm - Dn 125 mm pentru apa caldă de consum, realizate în sistem clasic, amplasate subteran, în canale nevizitabile.

în cadrul proiectului „Retehnologlzarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană - Etapa I", s-au reabilitat rețelele de distribuție a 5 puncte termice: PT 7, 13, 31, 33, 69 în perioada 2010-2011 și sunt în curs de reabilitare rețelele termice de distribuție aferente 21 puncte termice, care însumează aproximativ 57 km de traseu, echivalent a aproximativ 50% din întreaga rețea de distribuție a orașului.

Sistemul de rețele termice de distribuție sunt amplasate pe domeniul public șl pe unele porțiuni mici, pe domeniu privat.

Pierderile de căldură prin rețelele termice de distribuție șl puncte termice în perioada 2018 -2020 sunt:

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Tabel nr. 5: Pierderi de căldură în rețelele de distribuție și puncte termice în perioada 2018-2020

Specificație	U.M.	An 2018	An 2019	An 2020
Pierderi de căldură în rețele rețelele termice de distribuție și puncte termice	Gcal/an	40.428	39.178	44.433
	%	0,20	0,20	0,26

e Consumatori

Numărul de consumatori casnici și non-casnici racordați la SACET Bacău, în ultimii 3 ani, a evoluat astfel:

Tabel nr. 6: Evoluția consumatorilor în SACT Bacău, în perioada 2018 - 2020

Nr. crt.	Specificație	U.M.	An 2018	An 2019	An 2020
1	Consumatori casnici branșați la începutul anului	Nr. apartamente	14.776	14.404	13.774
2	Consumatori casnici branșați la sfârșitul anului	Nr. apartamente	14.404	13.774	13.250
3	Consumatori non-casnici	nr.	96	96	96

în ceea ce privește starea tehnică și funcțională a instalațiilor de încălzire și apă caldă de consum în blocurile/clădirile de locuințe există următoarea situație:

• -    Instalațiile de asigurare a încălzirii spatiilor la nivelul blocurilor sunt caracterizate de randamente scăzute;

• -    Regimul hidraulic este puternic perturbat din cauza lipsei oricărui organ de asigurare a corectei echilibrări hidraulice. Consecințele regimului hidraulic perturbat sunt reducerea cantității de căldură furnizata blocurilor/apartamentelor și repartizarea neuniforma pe blocuri/apartamente. Dezechilibrele hidraulice se manifesta atât pe orizontală, între blocuri, cât și pe verticală, în blocuri;

• -    Din cauza vechimii instalațiilor, acestea au fost afectate de coroziune;

• -    Armăturile vechi sunt de foarte slaba calitate, Improprii tendinței generale de reducere a consumului de apă șl de căldură;

• -    Se impune activarea conductelor de recirculare a apei calde, având ca rezultat imediat reducerea consumului de apă la nivelul consumatorilor/locatarilor șl asigurarea apei calde la temperaturi corespunzătoare tot timpul.

Instalații interioare și contorizare Individuală

Schimbarea soluției de distribuție de pe verticală pe orizontală creează posibilitatea contorizării consumurilor individuale pe apartament, atât pentru conducta de a.c.c.. cât și pentru agentul termic pentru încălzire. De asemenea, se oferă posibilitatea consumatorului de a regla regimul termic pe fiecare calorifer, prin utilizarea roblneților termostatici.

Cod document: C1652/2021 Mem Th-Ec/SF Bc A4.01.POIM                                    Pagina 25 din 133

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

Problemele funcționale ale sistemului de încălzire sunt următoarele:

o Sistemul de încălzire interioară a fost conceput pentru funcționare cu debit masic constant, asigurat la nivel de sursa de căldură sau PT. Nu există dispozitive de reglare a debitului de agent termic. Racordul de intrare în bloc nu dispune de vana de realizare a presiunii diferențiale constante și în consecința întreg sistemul de distribuție se bazează pe ipotetica echilibrare hidraulica ce ar fi trebuit realizata prin diafragmele fixe amplasate pe conductele de distribuție a agentului termic de distribuție;

o La baza coloanelor nu sunt plasate nici măcar T-uri de reglaj în scopul echilibrării hidraulice a distribuției interioare. în consecința, singura echilibrare se poate realiza din reglajul fix al robinetelor de la nivelul corpurilor de încălzire, dar în practica nu se efectuează. în majoritatea cazurilor robinetele din dotarea corpurilor de încălzire sunt imobilizate în poziția deschis din cauza depunerilor de materii din apa vehiculată în sezonul de încălzire și deci nu mal pot fi manevrate. Lipsa organelor de reglaj hidraulic funcționale la nivelul rețelei de distribuție conduce la o echilibrare hidraulica departe de cea luata în calcul la dimensionarea instalației de încălzire. Diafragmele fixe sunt fie dezafectate, fie cu secțiunea de trecere parțial colmatata, conducând la stabilirea unui regim de debite și presiuni complet diferit de cel de proiect. Lipsa organelor de reglaj hidraulic la corpurile de încălzire conduce la o distribuție haotica a debitelor de agent termic în corpurile de încălzire, amplificata și de diminuarea locala a debitelor, ca urmare a depunerilor masive de materii organice și anorganice din corpurile de încălzire. Spălarea corpurilor de încălzire șl a Instalației interioare este benefică numai cu îndeplinirea următoarelor condiții:

• o    umplerea Instalației cu apă tratată;

• o    renunțarea la practica ciclului golire - umplere sezonieră;

Din cele de mal sus rezultă clar dependența dintre corecta funcționare a corpurilor de încălzire și remedierea rețelei de distribuție, cel puțin din punct de vedere ale pierderii de agent termic secundar:

o Izolația termică a conductelor este, din cauza vechimii mari a instalațiilor, afectata atât de tasarea vatei minerale cât și de mediul cald și umed din subsoluri. Din punct de vedere energetic consecința imediata o constituie creșterea fluxului termic disipat și implicit reducerea randamentului instalațiilor de încălzire;

o Aerisirea instalației, la punerea în funcțiune sau de cate ori este nevoie, se realizează haotic de către locatari, adaosul pentru completare fiind făcut cu apa netratată din lipsa instalațiilor de tratare din PT-uri. Aceasta conduce la funcționarea defectuoasă sau la insuficiența debitului în cazul unor aerisiri cu debit mare;

o Golirea instalațiilor Interioare de încălzire în sezonul cald șl reumplerea odată cu începerea sezonului de încălzire determina apariția fenomenului de coroziune interioară a conductelor.

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Din cele prezentate, rezultă următoarele concluzii privind starea actualului sistem de încălzire a spațiilor din blocuri ale căror instalații sunt racordate la sistemul de încălzire aferent PT/CT:

• o    Instalațiile interioare de încălzire în starea lor actuală nu pot să-și adapteze caracteristicile funcționale la necesitatea asigurării confortului termic în spatiile locuite;

• o    Sistemul este rigid în raport cu cerința de flux termic a spațiilor locuite;

• o    Instalațiile sunt afectate de disfuncții care le diminuează randamentul, acesta având valori de circa 80 - 85 %;

• o    Regimul hidraulic este caracterizat de o mare dispersie a debitelor de agent termic în raport cu debitele de proiect;

• o    Instalațiile trebuie adaptate la regimul de funcționare cu debit variabil, fără afectarea regimului hidraulic al sistemului șl fără reducerea randamentului de funcționare a pompelor de circulație din PT/CT.

Conductele de apă caldă formează un sistem arborescent în subsolul clădirilor. O problema importanta rămâne lipsa/dezactivarea conductelor de recirculare în unele blocuri, fapt care generează consum inutil de apă și în consecința costuri inutile la nivelul locatarilor.

Se subliniază că o funcționare corecta a alimentarii centralizate cu apă caldă implică îndeplinirea simultana a următoarelor condiții:

• o    contorizarea căldurii conținută de apă caldă cel puțin la nivel de bloc - lucru realizat;

• o    activarea conductelor de recirculare între PT/CT și blocuri;

• o    izolarea conductelor de distribuție a apel calde;

• o    dotarea fiecărui consumator cu debitmetru pe traseul de apă caldă;

• o    dotarea cu armaturi cu fiabilitate crescută.

în ceea ce privește starea tehnică și funcțională a instalațiilor de încălzire și apă caldă de consum în blocurlle/clădIrile de locuințe există următoarea situație:

• o Instalațiile de asigurare a încălzirii spațiilor la nivelul blocurilor sunt caracterizate de randamente scăzute.

o Regimul hidraulic este puternic perturbat din cauza lipsei oricărui organ de asigurare a corectei echilibrări hidraulice (realizarea pierderii de sarcină hidrodinamică Constanța în orice condiție de funcționare la fiecare bloc în parte). Consecințele regimului hidraulic perturbat sunt reducerea cantității de căldură furnizată blocurilor/apartamentelor și repartizarea neuniformâ pe blocuri/apartamente. Dezechilibrele hidraulice se manifesta atât pe orizontală, între blocuri, cât și pe verticală, în blocuri.

o Utilizarea apei netratate din rețeaua de încălzire conduce la depuneri de materii de natura organica sau/și anorganică, care contribuie la creșterea pierderilor de sarcină hidrodinamică și la amplificarea "dezechilibrelor" hidraulice, alături de corodarea elementelor componente (conducte, armături, corpuri de încălzire).

o Din cauza vechimii instalațiilor, acestea au fost afectate de coroziune

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

o Armăturile vechi sunt de foarte slaba calitate, improprii tendinței generale de reducere a consumului de apă și de căldură.

o Se impune activarea conductelor de recirculare a apei calde, având ca rezultat imediat reducerea consumului de apă la nivelul consumatorilor/locatarilor și asigurarea apei calde la temperaturi corespunzătoare tot timpul.

Principalele lucrări de intervenție la instalațiile interioare din blocuri/clădiri sunt cel puțin următoarele:

o Termoizolarea conductelor din subsol și înlocuirea armăturilor cu pierderi;

o înlocuirea pe cât posibil a corpurilor de încălzire, și obligatoriu a armaturilor instalației de distribuție a apei calde de consum aferente fiecărui apartament;

o Montarea de robineți termostatați pe corpurile de încălzire din apartamente pentru reglajul temperaturii în încăperi la valoarea dorita și necesară. Reglajul temperaturii în încăperi în funcție de perioada de folosire a încăperii este una din căile facile de reducere a consumului de căldură pentru încălzire și deci a facturii. Măsura trebuie corelata cu reabilitarea pompelor din PT-uri/CT-uri ce trebuie dotate cu variatoare de turație pentru adaptarea la regimul de funcționare cu debit variabil pe care-l creează reglajul din robineți termostatați aferenți corpurilor de încălzire;

o Activarea/montarea conductelor de recirculație a apei calde între blocuri/clădiri și PT-uri/CT-uri.

Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, reprezintă unul dintre serviciile de utilități publice, care fac parte din sfera serviciilor publice de Interes general șl au următoarele particularități:

• •    au caracter economico-social;

• •    răspund unor cerințe șl necesități de interes și utilitate publică;

• •    au caracter tehnico-edilltar;

• •    au caracter permanent șl regim de funcționare continuu;

• •    regimul de funcționare poate avea caracteristici de monopol;

• •    presupun existența unei Infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;

• •    aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orășenești, municipale sau județene;

• •    sunt înființate, organizate și coordonate de autoritățile administrației publice locale;

• •    sunt organizate pe principii economice și de eficiență;

• •    pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizați și funcționează fie în baza reglementarilor de drept public, fie în baza reglementarilor de drept privat;

• •    sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plătește";

• •    recuperarea costurilor de exploatare ori de investiții se face prin prețuri și tarife reglementate. Autoritățile administrației publice locale au competența exclusivă, în condițiile legii, în tot ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor de utilități publice.

TF A Alt uroT p n

NGINEEWG

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Guvernul asigură realizarea politicii generale a statului în domeniul serviciilor de utilități publice, în concordanță cu Programul de guvernare și cu obiectivele Planului național de dezvoltare economico-socială a țării.

Necesitatea continuării reabilitării rețelelor termice de transport și de distribuție, precum și a punctelor termice, la nivelul prevăzut în Mașter Plan/Strategia de termoficare, adică reabilitarea integrală a acestora și pentru atingerea performanțelor precizate în acest program de investiții pe termen lung, rezultă în principal din faptul că pierderile de căldură sunt cu mult mai mari decât valoarea stabilită în Mașter Plan/Strategie.

Reabilitarea integrală a rețelelor termice de transport și distribuție, prevăzută în "Strategia de alimentare în sistem centralizat cu energie termică a Municipiului Bacău până la nivelul anului 2033", rezultă în principal din faptul că pierderile de căldură sunt cu mult mai mari decât valoarea normală (teoretică).

Pierderile de căldură sunt mari datorită:

• •    reducerea consumului de energie termică al consumatorilor ca urmare a următoarelor considerente:

• o    debranșarea consumatorilor casnici;

• o    modificarea condițiilor meteorologice exterioare;

• o    măsuri privind economia de energie termică întreprinse de către consumatori.

• •    uzurii izolației termice clasice din vată minerală, care are durată de viață și proprietăți Izolatoare o durata de 20 de ani, ori în realitate aceasta este în funcțiune de peste 40 de ani;

• *    datorită supradimensionării actuale a rețelelor de transport și de distribuție, ca urmare a reducerii permanente a consumului, ceea ce impune redlmensionarea conductelor;

• •    numărul mare de spargeri ale rețelei de agent termic (peste 100 anual) și modul greoi de localizare al acestora, fac ca pierderile de fluid dar și de energie termică conținută de fluidul pierdut, să fie mult mai mari decât pierderile normate;

Cantitatea de căldură intrată în rețele termice a scăzut în principal datorită scăderii consumului consumatorilor ca urmare a:

• •    condiții meteorologice exterioare favorabile;

• •    creșterii preocupării populației pentru utilizarea cât mai eficientă a căldurii și apei calde de consum;

• •    existența unor apartamente care nu sunt locuite permanent, astfel încât consumul acestora reprezintă circa 30% și anume consumul aferent părților comune ale blocului;

• •    lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor;

• •    debranșarea consumatorilor de al SACET.

Evoluția cantității de energie termice produse în perioada 2018 - 2020 se prezintă conform tabelului de mai jos:

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare ai Municipiului Bacău)

Tabel nr. 7: Evoluția cantității de energie termică în perioada 2018 - 2020)

An	Cantitate energie termică produsă (Gcal/an)	Pierderi de energie termică în rețele de transport (Gcal/an)	Pierderi de energie termică în rețele de distribuție șl puncte termice (Gcal/an)	Cantitate energie termica livrată (facturată) (Gcal/an)
2018	201.874	57.594	40.428	103.853
2019	193.812	62.611	39.178	92.024
2020	173.135	45.381	44.433	83.321

Figura nr. 3: Evoluția cantității de energie termică produsă, livrată și a pierderilor în perioada 2018 - 2020 (Gcal/an)

Pentru a se putea disemina evoluția consumului aferent consumatorilor casnici (populației) și consumatorilor non-casnici se prezintă mai jos, evoluția consumului pentru aceste categorii de consum:

Tabel nr. 8: Evoluția cantității de energie termică în perioada 2018 - 2020)

An	Cantitate energie termica livrată (facturată) (Gcal/an) consumatori casnici (Gcal/an)	Cantitate energie termica livrată (facturată) (Gcal/an) consumatori non-casnlci (Gcal/an)
2018	71.522	32.331
2019	63.265	28.759
2020	60.185	23.136

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Grafic, evoluțiile prezentate mai sus se prezintă astfel:

K Cantitate energie termica livrata consumatorilor casnici «Cantitate energie termica livrata consumatorilor non-casntcl 80.000             £

70.000 60.000 50.000 40.000 30.000 20.000 10.000 o

2018                              2019                              2020

Figura nr. 4: Evoluția cantității de energie termică livrată consumatorilor casnici și non-casnici în perioada 2018

-2020 (Gca!)

Cauzele care au condus la debranșare populației de la SACET au fost:

• <    lipsa recirculației apei calde de consum în codomenii, locatarii sunt obligați să consume (să arunce) o cantitate de apă rece până la ajungerea acesteia la temperatura dorită. Acest lucru presupune pentru locatari timp și cheltuieli suplimentare pentru cantitatea de apă rece consumată (aruncată);

•    lipsa mijloacelor de reglaj a cantității de căldură consumată la nivelul dorit de către locatari. Numai reglajul centralizat din sursa de producere a căldurii nu asigură necesitățile consumatorilor care, cel puțin în perioadele de tranziție (de la sezonul de încălzire la cel de vara), cu diferențe mari de temperatură exterioară între zi și noapte, (perioada de circa 1 lună din cele 5 - 5,5 luni în care se livrează căldură), suportă fie un excedent de căldură, fie un deficit de căldură. în cadrul lucrărilor de reabilitare a rețelelor de distribuție se introduc elementele necesare unui reglaj de calitate, astfel încât locatarii să aibă posibilitatea să consume când și cât doresc. Odată cu rezolvarea tuturor problemelor precizate mai sus și care vor conduce la îmbunătățirea confortului populației alimentată cu căldură din SACET, ritmul rebranșărilor va crește. Odată cu finalizarea tuturor lucrărilor de reabilitare a SACET și deci creșterea eficienței acestuia, se îndeplinesc condițiile ca cel puțin o mare parte din apartamentele debranșate să se rebranșeze la SACET. Pentru rebranșarea consumatorilor la SACET, cel mai important element îl

  
  

  IMFSEj

  
  
  
  

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

reprezintă eliminarea condițiilor privind concurența neloială la care este supusă SACET comparativ cu centralele termice de apartament, deoarece SACET plătește emisii CO2, în condițiile în care locatarii nu plătesc aceste emisii. Prețul emisiilor pe piața liberă în anul 2018 a fost între 16-24 euro/tCOz, iar la începutul anului 2019 prețul a crescut la peste 28 Euro/tCOz, adică peste 5 euro/Gcal;

S nerespectarea zonelor unitare de încălzire stabilite în conformitate cu prevederile Legii 325/2006, precum și lipsa instituirii sancțiunilor pentru nerespectarea legislației în vigoare;

•    lipsa sistemului de detectare și monitorizare a avariilor (spargerilor de conducte) la rețele nereabilitate nu permitea depistarea spargerilor și deci eliminarea acestora operativ, astfel că până la depistarea neetanșeităților pierderile de fluid și căldură conținută de acesta au fost mari. Compensarea acestei deficiențe se va realiza prin înlocuirea conductelor existente cu conducte preizolate prevăzute cu sistem de control, depistare și localizare a avariilor, alcătuit din conductori electrici îngropați în termoizolație, aparate de măsură și avertizare cu posibilitatea transmiterii la distanță a acestor informații;

S creșterea prețului perceput pentru căldura furnizată din sistemul centralizat, comparativ cu prețul gazului natural pentru consumatorii casnici, care s-a menținut la valori scăzute.

Sistemul de monitorizare asigură următoarele funcțiuni principale:

• •    supravegherea continuă a nivelului umidității izolației;

• •    detectarea timpurie a defectelor începând de la izolația uscată;

• •    localizarea automata a defectelor și semnalizarea acestora începând de la un conținut de umiditate masic mai mic de 0,1%;

• •    înregistrarea datelor cu privire la avarie;

• •    disponibilizarea datelor menționate spre a fi tipărite sub forma unui protocol recunoscut ca document oficial;

• •    lipsa de pe conductele de branșament a instalațiilor interioare din blocuri alimentate din rețele termice nereabilitate, a regulatoarelor de presiune diferențială și a robinetelor de echilibrare. Diafragmele fixe amplasate pe conductele de distribuție a agentului termic și care erau menite să realizeze echilibrarea hidraulică a sistemului în condițiile de funcționare cu debit fix sunt fie dezafectate, fie au secțiunea de trecere parțial colmatată, conducând la stabilirea unui regim de debite și presiuni complet diferit de cel proiectat.

în această situație, repartiția de debit pe corpurile de încălzire se face necorespunzător, ceea ce conduce la diferențe de temperaturi interioare în apartamente, în unele apartamente fiind exces de căldură și în altele deficit, deci rezultă o utilizare nejudicioasă a căldurii în condițiile în care nu toți locatarii au asigurat confortul termic necesar. Dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatate ca mijloc de reglare a cantității de căldură necesară și solicitată de către fiecare locatar în fiecare încăpere, produce perturbați! hidraulice în rețea, dată fiind lipsa celorlalte organe de reglaj hidraulic menționate.

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Dotarea apartamentelor cu sisteme individuale de reglare a temperaturii interioare {robinete termostatate) impune adaptarea instalațiilor la regimul de funcționare cu debit variabil, astfel încât regimul hidraulic al sistemului să nu fie afectat, iar randamentul de funcționare a pompelor de circulație pentru încălzire să nu fie diminuat.

Lipsa acestor dispozitive de reglaj reduce semnificativ și efectul montării repartitoarelor de costuri, care potrivit legislației în vigoare (H.G. 933/2004 modificată prin H.G. 609/2007), este obligatorie pentru apartamentele racordate la sisteme de încălzire centralizate, cu distribuție verticală, pentru ca locatarii să suporte costurile cât mai reale pentru încălzire. în Municipiul Bacău, la fiecare scară de bloc se măsoară cantitatea de energie termică consumată pentru încălzire la nivelul scării, iar apartamentele sunt dotate cu repartitoare de costuri. în ceea ce privește dotarea cu debitmetre pentru măsurarea consumului individual de apă caldă de consum, aceasta este realizată în proporție de 100%. în consecință, este absolut necesară montarea de regulatoare de presiune diferențială și robinete de echilibrare pe branșamentele consumatorilor, astfel încât împreună cu funcționarea pompelor de circulație pentru încălzire din punctele termice, cu turație variabilă să se poată asigura consumul optim în condiții de confort termic pentru toți locatarii.

Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât este imperioasă implementarea măsurii de îmbunătățire a eficienței energetice a codirilor, adică de reducere a consumului, iar în condițiile în care Instalațiile interioare din clădiri rămân dimensionate pentru un consum mai mare este cu atât mai necesară montarea de dispozitive de reglaj hidraulic.

Reabilitarea termică a clădirilor și instalațiilor aferente, conduce la scăderea consumurilor de combustibil, adică scăderea costurilor de întreținere pentru încălzire și prepararea apei calde de consum, dar și la îmbunătățirea condițiilor de igienă și confort termic, reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie termică.

în concluzie, sistemul de furnizare a agentului termic de transport din Municipiul Bacău funcționează cu pierderi mari de căldură și cu eficiență redusă, fiind necesare lucrări de reabilitare a întregii rețele termice de transport/de distribuție și a tuturor punctelor termice precum și a elementelor aferente {contori, vane, etc.).

Din considerentele expuse mai sus rezultă necesitatea continuării reabilitării rețelelor termice de transport propuse în cadrul prezentului studiu de fezabilitate.

Prezentul studiu de fezabilitate prevede următoarele:

• -    reabilitarea a patru tronsoane de rețea termică de transport, cu elemente de conductă preizolate, la diametrele rezultate din calculul hidraulic în tocmit în cadrul studiului de fezabilitate întocmit în cadrul contractului nr. 1394/2020;

• -    modernizarea sistemului de măsură debite în nodul de vane situate în incinta CET Bacău II Letea pentru cele trei ramuri de termoficare, respectiv Republicii, Cornișa șl Sofert. Debitmetrele prevăzute sunt cu funcție de integrare a indexurilor și contorizarea energiei transmise. în incinta CET II Bacău Letea pentru cele trei ramuri, vor fi achiziționate și montate, pe tur câte un traductor de presiune, iar

  uroTa CT

  NGINEERING

  
  
  
  

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bac5u" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

pe retur câte un traductor de temperatură, iar pe turul șl returul Dn 1000 din nodul 300 vor fi achiziționate și montate câte un traductor de temperatură;

• -    montarea de vane de secționare tip clapetă - fluture, în opt puncte de pe ramurile de termoficare, conform pieselor desenate care fac parte din prezenta documentație.

• 2.3.2 Necesitatea reabilitării rețelelor termice

Necesitatea reabilitării celor patru tronsoane de rețea termică de transport prezentate mai sus, rezultă în principal din următoarele considerente:

• -    numărul mare de avarii;

• -    importanța funcționării în condiții normale pentru asigurarea continuității și a parametrilor agentului termic și anume:

•    Tronson 1 - Ramura Republicii: pentru furnizare către consumatorii urbani din zona de sud a orașului, aici fiind gradul cel mal mare de branșare și pentru asigurarea livrării energiei termice către S.C. Aerostar S.A.;

•    Tronson 2 - Ramura Sofert str. Garofiței: o avarie pe această ramură întrerupe furnizarea către zona de centru șl nord;

•    Tronson 3 - Ramura Sofert str. 9 Mai: o avarie pe această ramură întrerupe funcționarea cu ramura de închidere inelară dintre Sofert și Cornișa;

•    Tronson 4 - Ramura Cornișa: din cauza vechimii foarte mari {peste 40 de ani), nu se poate ridica presiunea la valori necesare funcționării ramurii de închidere inelară.

• -    cheltuielile de întreținere și reparații ridică costurile de producere a energiei termice livrată consumatorilor;

• -    parametrii tehnici la care a fost proiectat sistemul de termoficare inițial în perioada 1985 -1987 nu mai corespund în întregime situației actuale, deoarece s-au produs modificări în ce privește numărul consumatorilor cât și a consumului individual al consumatorilor (debranșări totale sau parțiale, montarea de repartitoare de costuri, termoizolarea fațadelor imobilelor, perspective de a fi racordați noi consumatori).

• 2.4 Analiza cererii de bunuri șl servicii

Analiza cererii de energie termică, inclusiv prognoza privind evoluția cererii pentru o perioadă de 20 de ani

Prognoza consumului de căldură în perioada următoare de 20 ani

Prognoza necesarului de căldură pentru încălzire și apă caldă de consum pentru următorii 20 de ani pleacă de la consumul efectiv realizat în anul 2019.

Acest consum de căldură a fost influențat de următorii factori:

• •    debranșările ce s-au făcut în ultimii ani, ca urmare a calității proaste a serviciului de alimentare cu căldură și apă caldă de consum;

uroT OȚ

NIRCj

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• •    înlocuiri ferestre și izolare termică a anvelopei unor apartamente, de către proprietari, dar nu pe blocuri/laturi de bloc întregi, ci apartamente dispersate, eficiența fiind mult mai scăzută decât cea estimată pentru asemenea lucrări, precum și izolarea termică și înlocuirea tâmplăriei exterioare la blocuri întregi în cadrul „Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate", coordonate și finanțate de către Consiliul Local și asociațiile de locatari;

• •    scăderea numărului de locuitori stabili ai orașului existând apartamente nelocuite, proprietarii, fiind plecați în alte țări sau în mediul rural, iar instalațiile de încălzire din apartamente fiind închise. Consumul de căldură pe apartament realizat în anul 2019 a fost de 4,95 Gcal/an șl apartament.

Evoluția consumului de energie termică pentru perioada de analiză de 20 de ani, pornește de la următoarele premise:

• 1.    Varianta 1 - "fără proiect", adică situația în care nu se realizează investițiile ce fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate;

• 2.    Varianta 2 - "cu proiect", adică situația în care se Implementează Investițiile ce fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate.

Pentru stabilirea nrognozei de consum în ambele variante, "fără proiect" și "cu proiect", consumatorii, atât casnici cât și non-casnici au fost împărțiți pe 2 categorii și anume;

• 1.    Varianta „fără proiect"

Ipotezele care stau la baza evoluției consumului de energie termică în această variantă sunt: a) consumatori casnici:

• •    Reducerea consumului casnic pentru perioada 2021 -r2041;

• •    Pentru perioada 2021-2024, se estimează că acești consumatori se vor debranșa într-un ritm de 3,8%/an, estimat pe baza trendului istoric;

• •    începând cu anul 2025, aceste apartamente se debranșează într-un ritm mai scăzut, estimat la 50% din ritmul anilor anteriori, având în vedere ca se prezumă că în urma trecerii tuturor cliențllor casnici la sistemul de facturarel a gazelor naturale în regim concurențial, costul gazelor naturale va devansa costul încălzirii în sistem centralizat;

• •    Consumul casnic se reduce ca urmare a implementării măsurilor de creștere a eficienței energetice a clădirilor de locuit. Se prezuma că în perioada următoare de 20 ani ar urma să se reabiliteze 70% dintre locuințe, adică un ritm mediu anual de 3,5%, din numărul anual de apartamente ce rămân racordate la SACET. Reabilitarea termică s-a estimat că va conduce la reducerea consumului pe apartament cu 25% din consumul anual.

1 Potrivit informațiilor ANRE, la 31.10.2021. doar 46,68% din numărul total de cliențicasnici au semnat contracte aferente furnizării gazelor naturale In regim concurențial

o

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• b) consumatori non-casnlci:

• •    Se consideră că pe întreaga perioadă de analiză, indiferent de tipul consumatorilor nu se mai realizează debranșări;

• •    Consumul non-casnic se reduce ca urmare a Implementării măsurilor de creștere a eficienței energetice la clădirile aferente instituțiilor publice, agenții economici, neputând fi controlați și obligați să aplice măsurile de reabilitare termică a clădirilor. Numărul de instituții publice care anual, în perioada 2020-5-2030, execută reabilitarea termică a clădirilor, reprezintă 7% pe an din numărul total de clădiri ce sunt branșate la SACET. Procentul de 7% a fost stabilit pornind de la ipoteza că în perioada 2020-2030 se reabilitează 70% dintre clădiri, adică 7%/an. Reducerea de consum ca urmare a reabilitării termice a clădirilor s-a estimat a fi 25% din consumul anual al fiecărui consumator;

• *    Consumul crește cu 22.100 Gcal/an ca urmare a racordării Spitalului Județean la SACET începând cu anul 2023.

în condițiile ipotezelor de mai sus, evoluția consumului, pierderilor și a producției de energie termică în varianta "fără proiect" este următoarea:

Tabel nr. 9: Evoluția consumului, pierderilor și a producției de energie termică în varianta "fără proiect"

• _/	An	Necesar de căldură la consumatori (Gcal/an)	Pierderi în rețele termice		Cantitate de căldură produsă (Gcal/an)
			(Gcal/an)	%
	2021	80.120	89.814	52,85	169.934
	2022	77.056	89.814	53,82	166.870
	2023	80.383	90.089	52,85	170.472
	2024	77.580	90.089	53,73	167.668
	2025	76.483	90.089	54,08	166.572
	2026	75.400	90.089	54,44	165.489
	2027	74.330	90.089	54,79	164.419
	2028	73.273	90.089	55,15	163.362
	2029	72.228	90.089	55,50	162 317
	2030	71.196	90.089	55,86	161.284
	2031	70.656	90.089	56,04	160.744
	2032	70.120	90.089	56,23	160.208
	2033	69.588	90.089	56,42	159.676
	2034	69.060	90.089	56,61	159.149
	2035	68.536	90.089	56,79	158.625
	2036	68.016	90.089	56,98	158.105
	2037	67.500	90.089	57,17	157.589
	2038	66.988	90.089	57,35	157.077
	2039	66.480	90.089	57,54	156.568
	2040	65.975	90.089	57,73	156.064
	2041	65.616	90.089	57,86	155.705

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

în Anexa 1 este prezentată detaliat evoluția consumului în condițiile ipotezelor de mal sus în varianta „fără proiect".

în Anexa 2 este prezentat modul de acoperire din surse a cantității de căldură ce trebuie produsă, producțiile de energie electrică, consumul de combustibil și energie electrică, cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră ce rezultă din arderea combustibilului.

• 2.    Varianta „cu proiect"

Ipotezele care stau la baza evoluției consumului de energie termică în această variantă sunt:

• a)    consumatori casnici:

• •    Reducerea consumului casnic pentru perioada 20214-2041;

• •    în perioada 2021-2022, apartamentele se deconectează în același ritm înregistrat în anul 2020, respectiv 3,8%/an;

• •    începând cu anul 2023 (ultimul an de implementare a investiției) ritmul de deconectare se reduce gradual, lar începând cu anul 2028 nu se mai fac deconectări;

• •    Consumul casnic se reduce ca urmare a implementării măsurilor de creștere a eficienței energetice a clădirilor de locuit. Se prezuma că în perioada următoare de 20 ani ar urma să se reabiliteze 70% dintre locuințe, adică un ritm mediu anual de 3,5%, din numărul anual de apartamente ce rămân racordate la SACET. Reabilitarea termică s-a estimat că va conduce la reducerea consumului pe apartament cu 25% din consumul anual.

• b)    consumatori non-casnicl:

• •    Se consideră că pe întreaga perioadă de analiză, indiferent de tipul consumatorilor nu se mai realizează debranșări;

• •    Consumul non-casnic se reduce ca urmare a implementării măsurilor de creștere a eficienței energetice la clădirile aferente instituțiilor publice, agenții economici, neputând fi controlați și obligați să aplice măsurile de reabilitare termică a clădirilor. Numărul de instituții publice care anual, în perioada 20204-2030, execută reabilitarea termică a clădirilor, reprezintă 7% pe an din numărul total de clădiri ce sunt branșate la SACET. Procentul de 7% a fost stabilit pornind de la ipoteza că în perioada 2020-2030 se reabilitează 70% dintre clădiri, adică 7%/an. Reducerea de consum ca urmare a reabilitării termice a clădirilor s-a estimat a fi 25% din consumul anual al fiecărui consumator;

• •    Consumul crește cu 22.100 Gcal/an ca urmare a racordării Spitalului Județean la SACET începând cu anul 2023.

în condițiile ipotezelor de mai sus, evoluția consumului, pierderilor și a producției de energie termică în varianta "cu proiect" este următoarea:

Tabel nr. 10: Evoluția consumului, pierderilor șl a producției de energie termică în varianta "cu proiect"

0	An	Necesar de căldură la consumatori (Gcal/an)	Pierderi în rețele termice		Cantitate de căldură produsă (Gcal/an)
			(Gcal/an)	%
	2021	80.120	89.814	52,85	169.934
	2022	77.056	89.814	53,82	166.870
	2023	80.796	84.366	51,08	165.161
	2024	78.573	74.621	48,71	153.194
	2025	76.661	74.621	49,33	151.282
	2026	75.400	74.621	49,74	150.021
	2027	74.330	74.621	50,10	148.951
	2028	73.450	74.621	50,40	148.071
	2029	72.581	74.621	50,69	147.202
	2030	71.724	74.621	50,99	146.345
	2031	71.315	74.621	51,13	145.936
	2032	70.909	74.621	51,28	145.530
	2033	70.506	74.621	51,42	145.127
	2034	70.108	74.621	51,56	144.729
	2035	69.712	74.621	51,70	144.333
	2036	69.320	74.621	51,84	143.941
	2037	68.932	74.621	51,98	143.553
	2038	68.547	74.621	52,12	143.168
	2039	68.165	74.621	52,26	142.786
	2040	67.787	74.621	52,40	142.408
	2041	67.412	74.621	52,54	142.033

în Anexa 3 este prezentată detaliat evoluția consumului în condițiile ipotezelor de mai sus în varianta „cu proiect".

în Anexa 4 este prezentat modul de acoperire din surse a cantității de căldură ce trebuie produsă, producțiile de energie electrică, consumul de combustibil și energie electrică, cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră ce rezultă din arderea combustibilului.

Reducerea pierderilor de căldură în rețelele termice a căror reabilitare se propune a se reabilita, va fi de 15.466,80 Gcal/an, începând cu anul următor celui în care se execută reabilitarea.

Concluzionând, reducerea pierderilor, aferente lucrărilor aflate în derulate precum și în conformitate cu cele propuse prin prezentul studiu, se realizează astfel:

Tabel nr. 11: Reduceri pierderi

Specificație	U.M.	Aferent rețelelor reabilitate în primul an	Aferent rețelelor reabilitate în anul II
Reduceri pierderi datorită reabilitării rețelelor termice propuse în cadrul prezentului studiu de fezabilitate	Gcal/an	5.413,68	10.053,98

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Reducerea consumului și evoluția procentuală a pierderilor, chiar dacă cantitativ acestea scad, în condițiile în care analiza s-a efectuat în cele mai defavorabile condiții, se datorează măsurilor de creștere a eficienței energetice și a măsurilor de economisire a energiei termice pe care consumatorii le implementează.

S-a estimat reducerea în continuare a consumului, ca urmare a măsurilor de Izolare termică a clădirilor atât la consumatorii casnici cât și la cei non-casnlci. La finalul perioadei de analiză (în 2041) consumul de energie termică rezultă că va fi de 87,8 kWh/m²și an.

Calculul reducerii pierderilor ca urmare a realizării investiției propuse

Pentru stabilirea cantității de pierderi de energie termică ce se reduce ca urmare a realizării investiției de reabilitare rețele termice de transport propuse, s-au parcurs următorii pași:

• •    s-au calculate pierderile de energie termică în toate conductele preizolate existente, înaintea acestui studiu de fezabilitate;

• •    s-a calculat suprafața conductelor ce compun rețeaua termică de transport, suprafața prin care se pierde energie termică, utilizându-se diametrul conductelor cu izolație termică. Calculul s-a efectuat pentru toate conductele termice de transport clasice existente, înaintea acestui studiu de fezabilitate.

Pierderile de energie termică în rețele termice preizolate reabilitate înaintea prezentului studiu de fezabilitate și după reabilitarea tronsoanelor de conducte termice propuse în cadrul prezentului studiu au fost calculate conform NP-O29/2OO2, utilizând următoarea formulă:

• ^q 1 + K-R_sol

unde:

q - pierderea de căldură unitară [W/m];

K - coeficient global de transfer termic [W/mKJ; t_m - temperatura medie a agentului termic [°CJ; t» - temperatura solului (°CJ;

R - rezistența termică a solului [m/KW];

K = —_;---5-

2n-ii_z d_e 2rrX_m d_e

unde:

Iu - conductivitatea termică a termoizolațlel [W/mKj;

l_m-conductivitatea termică a mantalei de protecție a țevii [W/mK]; du - diametrul termoizolației [m], d_e - diametrul exterior al conductei (mj;

drn - diametrul exterior al mantalei de protecție [m];

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

1     , 4h

Rso =     1' ’^ln-T~

dn • A_sol a_m

unde:

Isoi - conductivitatea termică a solului [W/mK];

h - adâncimea de îngropare a conductei, măsurată de la suprafața solului la axul conductei [m];

dm - diametrul exterior al mantalei de protecție [m];

Rezultatul calculelor pierderilor în conductele preizolate existente (deja reabilitate) este prezentat în tabelul de următor:

«Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficientei energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Tabel nr. 12: Pierderi de energie termică în rețele termice preizolate existente

T TUR	T RETUR	tm“t«	t.	Ăh		On	g manta	du	d.	d„	K	Ăwl	h	R	q	L Conducta	Q total
[°q	I’C)	rq	I°q	[W/mK]	[W/mK]	[mm]	Im]	|m]	[m]	[m]	[W/mK]	[W/mK]	Im]	[m/KW]	[W/m]	[m]	IW]
95	60	67,5	10	0,027	0,4	1000	0,0146	1,1708	1,016	1,200	1,11	1,2	1,400	0,20	59,73	1489	88.940,23
95	60	67,5	10	0,027	0,4	400	0,0088	0,5424	0,406	0,560	0,55	1,2	1,080	0,27	31,47	5618	176.801,10
95	60	67,5	10	0,027	0,4	250	0,0063	0,3874	0,273	0,400	0,45	1,2	1,000	0,31	26,22	317	8.312,51
95	60	67,5	10	0,027	0,4	200	0,0049	0,3052	0,219	0,315	0,48	1,2	0,958	0,33	27,20	1338	36.398.98
95	60	67,5	10	0,027	0,4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,44	1,2	0,925	0,36	24,98	3568	89.122,72
95	60	67,5	10	0.027	0,4	125	0,004	0,217	0,140	0,225	0.36	1,2	0,913	0,37	20,95	3363	70.444,58
95	60	67,5	10	0,027	0.4	100	0,004	0,192	0,114	0,200	0,30	1,2	0,900	0,38	18,04	560	10.103,19
95	60	67,5	10	0,027	0,4	80	0,003	0,154	0,089	0,160	0,29	1,2	0,880	0,41	17,02	425	7.234,68

TOTAL = 487.358,00 W = 3.613,17 Gcal/an

unde:

Dn — diametrul nominal al conductei preizolate [mm];

q - pierderea de căldură unitară [W/m];

L - lungimea tronsonului [m];

Q- pierderea de căldură totală [W].

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Rezultatul calculelor suprafețelor conductelor termice de transport clasice existente sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 13: Suprafețe totale conducte clasice existente

Diametrul nominal (mm)	Lungime totală conducte rețea termică de transport (m)	Suprafața conducte cu Izolație existentă (m2)
1000	2.648	10.534,75
800	6.294	21.028,00
700	4.673	14.115,64
600	1.023	2.537,65
500	3.799	8.815,43
400	10.261	18.893,54
350	2.306	3.878,19
300	7.584	11.047,20
250	5.606	7.269,97
200	5.717	6.266,83
150	4.346	3.797,80
125	294	202,82
80	202	107,13
______________TOTAL______________	__________54.753__________	108.494,96

Tabel nr. 14: Suprafețe conducte clasice supuse reabilitării

Diametrul nominal (mm)	Lungime totală conducte rețea termică de transport (m)	Suprafața conducte cu izolație existentă (m2)
800	2960	8.857,56
700	1074	2.869,88
600	2291	5.395,31
400	7916	13.581,45
300	1030	1.500,35
250	1330	1.724,77
200	1655	1.814,17
150	1930	1.686,55
125	130	89,68
TOTAL	20.316	37.519,72

Având în vedere că anul 2020 este un an atipic, atât din punct de vedere al tipului consumatorilor, cât și al frecvenței consumului de încălzire și apă caldă de consum al instituțiilor publice, școli, licee, grădinițe cât și al consumatorilor casnici, datorită pandemiei COVID, evoluția pierderilor și ai celorlalți parametrii de funcționare SACET, se raportează la realizările anului 2019, considerându-l un an de referință în calculul acestora.

Cod document: C1652/2021-Mem.Th Ec/SF Bc-A4.01.POIM

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Pierderea totală de energie termică rezultată efectiv în rețelele termice de transport în anul 2019, conform datelor primite de la operator, este de 62.611,25 Gcal/an. Pierderile de energie termică în rețelele termice de transport preizolate, existente, este de 3.613,17 Gcal/an.

Raportând pierderea totală de energie termică realizată efectiv în rețelele de transport în anul 2019 (scăzând pierderile din conductele termice preizolate existente) la suprafața totală a conductelor clasice existente, rezultă pierderea unitară, astfel:(62.611,25-3.613,17) Gcal/an: 108.494,96 m²= 0,54 Gcal/m²și an.

Pierderea din conductele propuse pentru reabilitare, înainte de reabilitarea sunt de 20.260,65 Gcal/an (37.519,72mp*0,54 Gcal/mp și an).

Pierderea din conductele propuse pentru reabilitare, după reabilitare sunt de 4.793,84 Gcal/an, conform tabelului de mai jos:

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Tabel nr. 15: Pierderi de energie termică în rețele termice prelzolate propuse spre reabilitare

Nr OV	Tronson Magistrala/ Parametru	t TUR	t RETUR		t»	X»	X.	Dn	gimMO	dk	d.	d-	K	Xi	h	R	q	L traseu	Qtotal
		("CI	[•ci	t*q	[•q	[W/mK]	[W/mK]	[mm]	(m)	[m]	Im)	[m]	[W/mK]	[W/mK]	[m]	[m/KWI	[W/m]	[m]	[W]
1	Tronson nod: 201 - 510	95	60	67,5	10	0,027	0,4	400	0,0088	0,5424	0,406	0,560	0,53	1,2	1,080	0,27	35,18	132	9.286,70
2	Tronson nod: 510-260	95	60	67,5	10	0,027	0,4	400	0,0088	0,5424	0,406	0,560	0,53	1,2	1,080	0,27	35,18	95	6.683,61
3	Tronson nod: 260 - 511'	95	60	67,5	10	0,027	0,4	400	0,0088	0,5424	0,406	0,560	0,53	1,2	1,080	0,27	35,18	155	10.904,83
4	Tronson nod. 511-511	95	60	67,5	10	0.027	0,4	400	0,0088	0,5424	0,406	0,560	0,53	1.2	1,080	0,27	35,18	55	3.869,46
5	Tronson nod: 511 - 263	95	60	67,5	10	0,027	0,4	400	0,0088	0,5424	0,406	0,560	0,53	1.2	1,080	0,27	35,18	305	21.457,90
6	Tronson nod: 263 - 264	95	60	67,5	10	0,027	0,4	400	0,0088	0,5424	0,406	0.560	0,53	1.2	1,080	0,27	35,18	160	11.256,60
7	Tronson nod: 264 - PT 19	95	60	67,5	10	0,027	0,4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	1.2	0,925	0,36	28,41	245	13.921,63
8	Tronson nod: 263 - 283	95	50	67,5	10	0,027	0,4	250	0,0063	0,3874	0,273	0,400	0,44	1.2	1,000	0,31	29,62	80	4.739,42
9	Tronson nod: 283 - 284	95	60	67,5	10	0,027	0,4	250	0,0063	0,3874	0,273	0,400	0,44	1,2	1,000	0,31	29,62	435	25.770,61
10	Tronson nod: 284 -PT35	95	60	67,5	10	0,027	0,4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	1,2	0,925	0,36	28,41	180	10.228,14
111	Tronson nod: 284 - 514	95	60	67,5	10	0,027	0.4	200	0,0049	0,3052	0,219	0,315	0,47	1.2	0,958	0,33	30,89	130	8.032,10
'u	Tronson nod: 514 - 285	95	60	67,5	10	0,027	0,4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	1.2	0,925	0,36	28,41	100	5.682,30
*	Tronson nod: 285 - PT 33	95	60	67,5	10	0,027	0,4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	1.2	0,925	0,36	28,41	30	1.704,69
14	Tronson nod: 266 267	95	60	67,5	10	0,027	0,4	200	0,0049	0,3052	0,219	0,315	0,47	1.2	0,958	0,33	30,89	80	4.942,83
15	Tronson nod: 267 - PT 29	95	60 -----.—-	67,5	10	0,027	0.4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	1.2	0,925	0,36	28,41	160	9.091,68

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

F	Tronson nod. 268 - PT 22	95	60	67,5	10	0,027	0.4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	1.2	0,925	0,36	28,41	185	10.512,25
17	Tronson nod: 500-501	95	60	67,5	10	0,027	0,4	800	0,0133	0,9734	0,813	1,000	0,84	1.2	1,300	0,22	53,92	65	7.010,11
18	Tronson nod: 501-301	95	60	67.5	10	0,027	0,4	800	0,0133	0,9734	0,813	1,000	0,84	1.2	1,300	0,22	53,92	140	15.098,70
19	Tronson nod: 301 - 302	95	60	67,5	10	0,027	0,4	800	0,0133	0,9734	0,813	1,000	0,84	1.2	1,300	0,22	53,92	250	26.961,97
20	Tronson nod: 302 - 303	95	60	67.5	10	0,027	0,4	800	0,0133	0,9734	0,813	1,000	0,84	1.2	1,300	0,22	53,92	840	90.592,23
21	Tronson nod. 303 - 310	95	60	67,5	10	0,027	0.4	80C	0,0133	0,9734	0,813	1,000	0,84	1.2	1,300	0,22	53,92	40	4.313,92
22	Tronson nod: 310-502	95	60	67,5	10	0,027	0.4	800	0,0133	0,9734	0,813	1,000	0,84	1.2	1,300	0,22	53,92	145	15.637,94
23	Tronson nod: 1002-243	95	60	67,5	10	0,027	0,4	600	0,0125	0,775	0,610	0,800	0,63	1,2	1,200	0,24	41,62	250	20.808,65
24	Tronson nod: 243 - 239	95	60	67,5	10	0,027	0,4	500	0,0105	0,649	0,508	0,710	0,50	1.2	1.155	0,25	34,02	247	16.805,02
25	Tronson nod: 239 - 507	95	60	67,5	10	0,027	0,4	500	0,0105	0,649	0,508	0,710	0,50	1,2	1,155	0,25	34,02	40	2.721,46
26	Tronson nod: 239-PT 115	95	60	67,5	10	0,027	0,4	125	0,004	0,217	0,140	0,225	0,35	1.2	0,913	0,37	23,84	290	13.829,14
27	Tronson nod: 201 - 202	95	60	67,5	10	0,027	0,4	600	0,0125	0,775	0,610	0,800	0,63	1.2	1,200	0,24	41,62	55	4.577,90
28	Tronson nod: 202 - 203	95	60	67,5	10	0,027	0.4	600	0,0125	0,775	0,610	0,800	0,63	1.2	1,200	0,24	41,62	257	21.391,29
29	Tronson nod: 203 - 204	95	60	67,5	10	0.027	0.4	600	0,0125	0,775	0,610	0,800	0,63	1.2	1,200	0,24	41,62	200	16.646,92
30	Tronson nod: 204-205	95	60	67,5	10	0,027	0.4	500	0,0105	0,649	0,508	0,710	0,50	1.2	1.155	0.25	34,02	301	20.478,99
31	Tronson nod: 204 - PT 15	95	60	67,5	10	0,027	0,4	200	0,0049	0,3052	0,219	0,315	0,47	1.2	0,958	0,33	30,89	65	4.016,05
32	Tronson nod: 205 - 206	95	60	67,5	10	0,027	0,4	500	0,0105	0,649	0,508	0,710	0,50	1,2	1,155	0,25	34,02	208	14.151,59
33	Tronson nod. 206 280	95	60	67,5	10	0,027	0,4	500	0,0105	0,649	0,508	0,710	0,50	1.2	1.155	0,25	34,02	105	7.143,83
34	Tronson nod: 206-PT14	95	60	67,5	10	0,027	0,4	200	0,0049	0,3052	0,219	0,315	0,47	1,2	0,958	0,33	30,89	250	15.446,35

NRL1

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

35	Tronson nod; 280 - 207	95	60	67,5	10	0,027	0,4	500	0,0105	0,649	0,508	0,710	0,50	1,2	1,155	0,25	34,02	10	680,37
36	Tronson nod: 207 - 281	95	60	67,5	10	0,027	0,4	500	0,0105	0,649	0,508	0,710	0,50	1,2	1,155	0,25	34,02	505	34358,44
w	Tronson nod: 207 PT12	95	60	67,5	10	0,027	0,4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	1,2	0,925	0,36	28,41	310	17.615,12
38	Tronson nod: 281 - 208	95	60	67.5	10	0,027	0,4	500	0,0105	0,649	0,508	0,710	0,50	1.2	1,155	0,25	34,02	65	4.42237
39	Tronson nod: 208-209	95	60	67,5	10	0,027	0,4	500	0,0105	0,649	0,508	0,710	0,50	1,2	1.155	0,25	34,02	190	12.926,94
40	Tronson nod: 208 - 296	95	60	67,5	10	0,027	0,4	250	0,0063	0,3874	0,273	0,400	0,44	1,2	1,000	0,31	29,62	240	14.21B,27
41	Tronson nod: 296 - 509	95	60	67,5	10	0,027	0,«	200	0,0049	0,3052	0,219	0,315	0,47	1.2	0,958	0,33	30,89	100	6.17834
42	Tronson nod: 509 - 223	95	- 60	67,5	10	0,027	0,4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	1.2	0,925	0,36	28,41	185	10.512,25
43	Tronson nod; 223 - 224	95	60	67,5	10	0.027	0,4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	1,2	0,925	0,36	28,41	125	7.102,87
44	Tronson nod: 224 - PT 154	95	60	67,5	10	0,027	0,4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	1.2	0,925	0,36	28,41	45	2.557,03
45	Tronson nod: 209-89	95	60	67,5	10 -	0,027	0,4	400	0,0088	0,5424	0,406	0,560	0.53	1,2	1,080	0,27	35,18	130	9.145,99
46	Tronson nod: 89-90	95	60	673	10	0,027	0,4	400	0,0088	0,5424	0,406	0,560	033	1.2	1,080	0,27	35,18	95	6.683,61
47	Tronson nod: 90-210	95	60	67,5	10	0,027	0,4	400	0,0088	0,5424	0,406	0,560	0,53	1,2	1,080	0,27	35,18	90	6.331,84
48	Tronson nod: 210-211	95	60	67,5	10	0,027	0.4	400	0,0088	0,5424	0,406	0,560	0,53	1.2	1,080	0,27	35,18	50	3317,69
49	Tronson nod: 211-212	95	60	67,5	10	0,027	0,4	400	0,0088	0,5424	0,406	0,560	0,53	1,2	1,080	0,27	35,18	30	2.110,61
50	Tronson nod: 212-213	95	60	67,5	10	0,027	0,4	400	0,0088	0,5424	0,406	0,560	0,53	1.2	1,080	0,27	35,18	240	16.884,90
51	Tronson nod: 211 - 278	95	60	67.5	10	0,027	0,4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	1,2	0,925	0,36	28,41	35	1.988,80
52	Tronson nod: 278 - 221	95	60	67,5	10	0,027	0.4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	U	0,925	0,36	28,41	150	8.523,45
53	Tronson nod: 221-222	95	60	67.5	10	0,027	0,4	150	0,0042	0,2416	0,168	0,250	0,43	1.2	0,925	0,36	28,41	30	1.704,69

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de

Rev 0

termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

54	Tronson nod: 222 -PT 6	! “	60	67,5	10	0,027	0,4	; 150 I	0,0042	0,2416	0,168	0,250 |	0,43	1.2	0,925	0,36	28,41	80	4.545,84
TOTAL s 647.726,45 W = 4.793,84 Gcal/an																		8.980

unde:

Dn - diametrul nominal al conductei preizolatei [mm];

q - pierderea de căldură unitară [W/m];

L- lungimea tronsonului [m];

Q- pierderea de căldură totală [W].

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare            ₀

din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Astfel, ca urmare a reabilitării se obține o reducere a pierderilor de 15.466,80 Gcal/an (20.260,65

-4.793,84).

• 2.5 Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea Investiției publice

Obiectivul General al Proiectului este creșterea eficienței energetice, așa cum prevede Axa Prioritară 7 - Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate, prioritizându-se investițiile funcție de fondurile de finanțare disponibile și pentru obținerea efectelor maxime. Sprijinirea eficienței energetice se face prin promovarea investițiilor în eficiența energetică a sectorului de termoficare în vederea reducerii pierderilor de energie termică în rețelele de transport șl distribuție a agentului termic.

Obiectivele specifice axei POIM - AP x, OS 7.1 sunt:

• •    reducerea pierderilor de energie termică în rețelele de transport, asigurându-se astfel creșterea eficienței energetice în întregul sistem și totodată reducerea costurilor pentru energia termică livrată/vândută;

• •    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ca urmare a reducerii consumului de combustibil;

• •    îmbunătățirea parametrilor tehnici ai rețelelor termice care se reabilitează și ca o consecință reducerea costurilor de exploatare și mentenanță;

• •    îmbunătățirea siguranței și calității serviciului de alimentare cu căldură pentru încălzire și apă caldă de consum furnizate consumatorilor casnici și non-casnicl.

Astfel, obiectivele proiectului, corelate cu cele ale POIM, sunt:

• •    reducerea pierderilor de energie termică în rețelele de transport, asigurându-se astfel creșterea eficienței energetice în întregul sistem, prin reabilitarea rețelelor termice de transport; reducerea pierderilor este de 64,76 TJ/an (15.466,80 Gcal/an);

• •    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 4.037,56 tCOzechiv. ca urmare a reducerii consumului de combustibil;

• •    creșterea eficienței nete globale a producerii energiei în cogenerare de înaltă eficiență, cu reducerea consumului de combustibil (gaze naturale) cu 71,95 TJ/an;

• •    producerea energiei termice ce se livra noilor consumatori în regim de cogenerare de înaltă eficiență așa cum este aceasta definită în directiva 2012/27/CE;

• •    creșterea veniturilor operatorului sistemul de termoficare, prin creșterea cantităților de energie electrică și termică vândute;

• •    reducerea cheltuielilor constante atât în activitatea de producere cât și în cea de transport a energiei termice.

Investiția, ca urmare a reducerii consumului de combustibil este considerată investiție în domeniul eficienței energetice.

Totodată, ca efect al reducerii consumului de combustibil se reduce și cantitatea de COj și NO_X evacuate în aer.

«Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Efectele energetice ce se obțin în urma realizării lucrărilor care fac obiectul prezentului proiect, în primul an după execuția lucrărilor de reabilitare, sunt:

Tabel nr. 16: Efecte energetice

Specificație	U.M.	Cantitate
Reducere pierderi de energie termică în rețele termice	Gcal/an	15.466,80
	TJ/an	64,76
Reducere consum de combustibil (gaze naturale)	mii m3/an	2.085,60
	TJ/an	71,95
Reducere cantitate CO2	t/an	4.036,48
Reducere cantitate NO,	t/an	5,22
Reducere emisii de gaze cu efect de seră	t COjech^	4.037,56

Acțiunile întreprinse în scopul atingerii obiectivului proiectului sunt:

• •    creșterea lungimii de rețele termice de transport reabilitate: reabilitarea a 8,980 km traseu (17,96 km de conducte) rețele termice de transport.

• 3.    IDENTIFICAREA, PROPUNEREA Șl PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ SCENARII/OPȚIUNI TEHNICO-ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

  • 3.1    Scenarii analizate

în cadrul prezentului studiu de fezabilitate se analizează trei scenarli/variante:

Scenariul 1 (variantă cu investiție medie) are în vedere reabilitarea și eficientizarea energetică a sistemului centralizat de rețele termice de transport prin:

• -    înlocuirea actualelor conducte amplasate subteran, cu conducte preizolate, dimensionate corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă, cu păstrarea traseelor existente; sistemele de conducte noi, preizolate, se vor monta în canal termic existent, îngropate pe pat de nisip iar construcțiile subterane care vin în contact cu aceste rețele (cămine, canale semi vizitabile, intrările în PT-uri, etc) se vor adapta la noile condiții tehnice de montaj;

• -    prevederea de măsuri compensatorii pentru protecția sistemului de conducte preizolate, pozat subteran în zone carosabile;

• -    înlocuirea integrală a actualelor conducte amplasate aerian, cu păstrarea traseelor existente și introducerea sistemelor de conducte preizolate, dimensionate corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă, montate pe suporți de susținere noi, proiectați conform noilor condiții tehnice și pozate pe estacade existente reamenajate și pe estacade nou proiectate;

• -    introducerea sistemului de supraveghere și localizare a avariilor la conductele preizolate;

• -    achiziționarea unui sistem portabil necesar supravegherii și localizării avariilor la conductele preizolate;

• -    modernizarea sistemului de măsură debite în nodul de vane situate în incinta CET Bacău II Letea pentru cele trei ramuri de termoficare, respectiv Republicii, Cornișa și Sofert. Debitmetrele prevăzute sunt cu funcție de integrare a indexurilor și contorizarea energiei transmise. în incinta

  
  

  NRCj

  
  

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

CET II Bacău Letea pentru cele trei ramuri, vor fi achiziționate și montate, pe tur câte un traductor de presiune, Iar pe retur câte un traductor de temperatură, iar pe turul și returul Dn 1000 din nodul 300 vor fi achiziționate și montate câte un traductor de temperatură;

• -    în situația în care traseele de rețea termică traversează proprietăți private, acestea vor fi scoase în domeniul public, în această situație conductele prelzolate vor fi amplasate direct în pământ pe pat de nisip;

• -    montarea de vane de secționare tip clapetă - fluture, în opt puncte de pe ramurile de termoficare, conform pieselor desenate care fac parte din prezenta documentație.

Scenariul 2 fvariantă cu Investiție maximă) are în vedere reabilitarea și eficientlzarea energetică a O sistemului centralizat de rețele termice de transport prin:

• -    înlocuirea actualelor conducte amplasate subteran, cu conducte preizolate cu păstrarea traseelor existente; sistemele de conducte preizolate noi, dimensionate corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă, se vor monta pe suporți de susținere noi, proiectați conform condițiilor tehnice specifice furniturii preizolate, în canalele termice existente reamenajate /consolidate;

• -    prevederea de măsuri compensatorii pentru protecția sistemului de conducte preizolate, pozat subteran în zone carosabile;

• -    înlocuirea integrală a actualelor conducte amplasate aerian, cu păstrarea traseelor existente și Introducerea sistemelor de conducte preizolate, dimensionate corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă, montate pe suporți de susținere noi, proiectați conform noilor condiții tehnice și pozate pe estacade existente reamenajate șl pe estacade nou proiectate;

• -    introducerea sistemului de supraveghere și localizare a avariilor la conductele preizolate;

•      - achiziționarea unui sistem portabil necesar supravegherii și localizării avariilor la conductele

preizolate;

• -    modernizarea sistemului de măsură debite în nodul de vane situate în Incinta CET Bacău II Letea pentru cele trei ramuri de termoficare, respectiv Republicii, Cornișa și Sofert. Debitmetrele prevăzute sunt cu funcție de integrare a indexurilor și contorizarea energiei transmise. în incinta CET II Bacău Letea pentru cele trei ramuri, vor fi achiziționate șl montate, pe tur câte un traductor de presiune, Iar pe retur câte un traductor de temperatură, iar pe turul și returul Dn 1000 din nodul 300 vor fi achiziționate și montate câte un traductor de temperatură;

• -    în situația în care traseele de rețea termică traversează proprietăți private, acestea vor fi scoase în domeniul public, în această situație conductele preizolate vor fi amplasate direct în pământ pe pat de nisip;

• -    montarea de vane de secționare tip clapetă - fluture, în opt puncte de pe ramurile de termoficare, conform pieselor desenate care fac parte din prezenta documentație

Scenariul 3, este varianta în care nu se realizează investiția. Aceasta variantă stă la baza comparației efectelor realizării investiției în diverse soluții, a comparării situațiilor cu sau fără proiect. în scenariul

• 3, ca urmare a nereallzării lucrărilor de investiții propuse în prezentul studiu se mențin deficiențele existente în rețele de transport a energiei termice din SACET Bacău.

• 3 .1.1 Prioritizarea lucrărilor de reabilitare rețele termice

Pentru a stabili oportunitatea rețelelor termice de transport și distribuție, s-au efectuat calcule comparative privind reducerea pierderilor, care reprezintă obiectivul principal al reabilitărilor.

Astfel, s-au efectuat calcule comparative care au ținut seama de următoarele aspecte care diferențiază rețelele de transport de cele de distribuție și anume:

• o    Rețeaua termică de transport funcționează tot timpul anului, iar rețeaua de distribuție pentru încălzire funcționează cel mult 4.300 ore/an; conductele de apă caldă de consum și recirculație apă caldă de consum funcționează tot timpul anului;

• o    Temperatura fluidului din rețelele termice de transport este mai mare decât cea din rețelele termice de distribuție și anume:

• -    în rețelele termice de transport, temperatura este de:

o iarna: tur este de circa 95° C; retur circa 60° C;

o vara: tur este de 70° C; retur 50° C;

• -    în rețele de distribuție temperatura este de:

o tur încălzire- maxim 70° C; retur încălzire - maxim 50°C;

o apă caldă de consum - maxim 55±50°C;

• o    recirculație apă caldă de consum - 50° C.

Efectuând calcule privind pierderile de energie termică pe 1.000 mp suprafață conductă, rețele termice de transport reabilitate și 1000 mp conducte de rețelele de distribuție reabilitate a rezultat că:

o pierderile prin izolația conductelor termice de transport (tur+retur) este de 0,335 Gcal/m² șl an;

• o    pierderi prin Izolația conductelor termice de distribuție de încălzire (tur+retur) este de 0,238Gcal/m²șl an;

• o    pierderea prin izolația conductelor termice de distribuție de apă caldă este de 0,096 Gcal/ m² și an;

O avarie în rețelele termice de transport afectează un număr mult mal mare de consumatori, comparativ cu o avarie pe rețelele termice de distribuție care afectează numai consumatorii alimentați pe o ramură de rețea de distribuție sau cel mult consumatorii alimentați din punctul termic respectiv.

în consecință, reabilitarea conductelor rețelei termice de transport este mal avantajoasă decât cea a rețelelor termice de distribuție.

«Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• 3.1.2 Stabilirea rețelelor propuse spre reabilitare în cadrul prezentului studiu de fezabilitate în cadrul prezentului studiu de fezabilitate au fost propuse spre reabilitare patru tronsoane de rețea termică de transport. Cele patru tronsoane de rețea termică propuse spre reabilitare sunt:

•    Tronson 1 - Ramura Republicii: pentru furnizare către consumatorii urbani din zona de sud a orașului, aici fiind gradul cel mai mare de branșare și pentru asigurarea livrării energiei termice către S.C. Aerostar S.A.;

•    Tronson 2 - Ramura Sofert str. Garofițel: o avarie pe această ramură întrerupe furnizarea către zona de centru și nord;

•    Tronson 3 - Ramura Sofert str. 9 Mai: o avarie pe această ramură întrerupe funcționarea cu ramura de închidere inelară dintre Sofert și Cornișa;

•    Tronson 4 - Ramura Cornișa: din cauza vechimii foarte mari (peste 40 de ani), nu se poate ridica presiunea la valori necesare funcționării ramurii de închidere inelară.

Tronsoanele de rețea termică de transport propuse spre reabilitare au o lungime de traseu de 8.980,0 m și sunt prezentate în planul de încadrare în zonă cât și în planurile de situație anexate prezentei documentații. Aceste tronsoane sunt:

Tabel nr. 17: Planuri de situație cu rețeaua termică de transport ce urmează a fi reabilitată

Nr. Crt.	Tronson	De la nod - la nod		Lungime traseu (m)	Plan de situație, cod document:
1.	Tronson 1 - Ramura Republicii: CAF - PT 35-33, PT 19, Racord PT 22 și PT 29	201	510	132	Planșa nr. TI: C1394-2020.SF.02.A3
2.		510	260	95
3.		260	511	210
4.		TOTAL 201 - 510 - 260 - 511		437
5.		511	263	305	Planșa nr. T2: C1394-2O2O.SF.O3.A3
6.		TOTAL 511-263		305
7.		263	264	160	Planșa nr. T3: C1394-2020.SF.04.A1 i
8.		264	PT 19	245
9.		263	284	515
10.		284	PT35	180
11.		284	514	130
12.		514	285	100
13.		285	PT33	30
14.		TOTAL 263 - 26A PT35-28	1-PT19-284- 5-PT33	1360
15.		266	267	80	Planșa nr. T4: C1394-2020 SF.05.A3
16.		267	PT29	160
17.		Total 266 -267-PT 29		240
18.		268	PT22	185	Planșa nr. T5: C1394-2020.SF.06.A3
19.		Total268-PT22		185
20.	TOTAL TRONSON 1			2527	-

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

21.	Tronson 2 - Ramura SOFERT: Str. Garofiței — Intrare Parc Candcov	500	502	1480	Planșa nr. T6: C1394-20205F.07.A3, Planșa nr. T7: C1394-2020.SF.08.A3 Planșa nr. T8: C1394-2020.SF.09.A3, Planșa nr. T9: C1394-2020.SF.10.A3
22.	TOTAL TRONSON 2			1480	-
23.	Tronson 3 - Ramura SOFERT: Intersecție str. 9 Mai cu B-dul Unirii — str. Vadu Bistriței	1002	243	250	Planșa nr. TIO: C1394-2020.SF.11.A2
24.		243	239	247
25.		239	507	40
26.		Total 1002 - 243 - 239 - 507		537
27.		239	PT 115	290	Planșa nr. Tll: C1394-2020.SF.12.A3
28.		Total 239-PT 115		290
29.	TOTAL TRONSON 3			827	-
30.	Tronson 4 - Ramura Cornișa: CAF - Racord PT 5	201	202	55	Planșa nr. T12: C1394-2020.SF.13.A3
31.		202	203	257
32.		Total 201-202-203		312
33.		203	204	200	Planșa nr. T13: C1394-2020.SF.14.A2
34.		204	205	301
35.		204	PT 15	65
36.		Total 203 -204- 205 - PT 15		566
37.		205	206	208	Planșa nr. T14: C1394-2020.SF.15.A2
38.		206	280	105
39.		280	207	10
40.		207	PT 12	310
41.		Total 205 - 206 - 280 - 207- PT12		633
42.		206	PT 14	250	Planșa nr. T15: C1394-2020.SF.16.A3
43.		Total 206-PT 14		250
44.		207	281	505	Planșa nr. T16: C1394-2020SF.17.A2
45.		281	208	65
46.		Total 207- 281 -208		570
47.		208	209	190	Planșa nr.T17; C1394-2O2O.SF.18.A2
48.		208	296	240
49.		296	509	100
50.		509	223	185
51.		223	224	12S
52.		224	PT 154	45
53.		Total 208 - 209 - 296 -509 -223-PT 154		885
54.		209	210	315	Planșa nr. T18:

Rev. 0

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

55.		210	211	50	C1394-2020.SF. 19. A3
56.		211	212	30
57.		212	213	240
58.		Total 209 -210-211-212213		635
59.		211	278	35
60.		278	221	150
61.		221	222	30
62.		222	PT6	80
63.		Total 211 - 278 - 221 - 222 -PT6		295
64.	TOTAL TRONSON 4			4146	-
65.	TOTAL GENERAL			8980	-

Planurile de situație menționate mai sus, sunt certificate de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bacău și Municipiul Bacău șl sunt realizate în cadrul contractului nr. 1394/04.08.2020.

în cadrul reabilitării se redimenslonează conductele și se renunță la anumite conducte care nu mai sunt necesare. Situația conductelor supuse reabilitării în cadrul prezentului studiu de fezabilitate se prezintă astfel:

Tabel nr. 18: Diametre șl lungimi rețea termică de transport ce va fi reabilitată

o	Nr. Crt.	Tronson	De la nod - la nod		Dn existent (mm)	Dn nou (mm)	Lungime traseu (m)
	1.	Tronson 1 - Ramura Republicii: CAF - PT 35-33, PT 19, Racord PT 22 și PT 29	201	510	2x400	2x400	132
	2.		510	260	2x400	2x400	95
	3.		260	511"	2x400	2x400	155
	4.		511"	511	2x400	2x400	55
	5.		511	263	2x400	2x400	305
	6.		263	264	2x400	2x400	160
	7.		264	PT 19	2x250	2x150	245
	8.		263	283	2x300	2x250	80
	9.		283	284	2x300	2x250	435
	10.		284	PT35	2x200	2x150	180
	11.		284	514	2x250	2x200	130
	12.		514	285	2x200	2x150	100
	13.		285	PT33	2x150	2x150	30
	14.		266	267	2x200	2x200	80
	15.		267	PT29	2x150	2x150	160
	16.		268	PT22	2x200	2x150	185
	17.	TOTAL TRONSON 1					2.527

()	18.	Tronson 2- Ramura SOFERT: Str. Garofiței — Intrare Parc Cancicov	500	502	2x800	2x800	1.480
	19.	TOTAL TRONSON 2					1.480
	20.	Tronson 3- Ramura SOFERT: Intersecție str. 9 Mai cu B-dul Unirii — str. Vadu Bistriței	1002	243	2x700	2x600	250
	21.		243	239	2x700	2x500	247
	22.		239	507	2x700	2x500	40
	23.		239	PT115	2x250	2x125	290
	24.	TOTAL TRONSON 3					827
	25.	Tronson 4 - Ramura Cornișa: CAF - Racord PT5	201	202	1x600+2x400	2x600	55
	26.		202	203	1x600+2x400	2x600	257
	27.		203	204	1x600+2x400	2x600	200
	28.		204	205	1x600+2x400	2x500	301
	29.		204	PT15	1x200+2x125	2x200	65
	30.		205	206	1x600+2x400	2x500	208
	31.		206	280	1x600+2x400	2x500	105
	32.		206	PT 14	2x200	2x200	250
	33.		280	207	1x600+2x400	2x500	10
	34.		207	281	1x600+2x400	2x500	505
	35.		207	PT 12	2x150	2x150	310
	36.		281	208	1x600+2x400	2x500	65
	37.		208	209	1x600+2x400	2x500	190
	38.		208	296	2x400	2x250	240
	39.		296	509	2x400	2x200	100
	40.		509	223	2x400	2x150	185
	41.		223	224	2x150	2x150	125
	42.		224	PT 154	2x150	2x150	45
	43.		209	89	1x600+2x400	2x400	130
	44.		89	90	1x600+2x400	2x400	95
	45.		90	210	1x600+2x400	2x400	90
	46.		210	211	1x600+2x400	2x400	50
	47.		211	212	1x600+2x400	2x400	30
	48.		212	213	2x400	2x400	240
	49.		211	278	2x150	2x150	35
	50.		278	221	2x150	2x150	150
	51.		221	222	2x150	2x150	30
	52.		222	PT6	2x150	2x150	80
	53.	TOTAL TRONSON 4					4.146
	54.	______________________________TOTAL GENERAL					8.980

Lungimea totală de traseu de reabilitat este de 8,980 km rețea termică de transport.

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

• 3.2    Particularități ale amplasamentului
  
  3.2.1    Descrierea amplasamentului

Județul Bacău este situat în centrul Regiunii de Dezvoltare Nord Est. Coordonatele sunt 46? N și 26^ e iar suprafața totală este de 662.052 ha, reprezentând 8% din suprafața totală a țării. Județul are o zonă muntoasă care include Carpații Orientali, o zonă deluroasă, Depresiunea Tazlău-Casln și o parte din Lunca Șiretului și a podișului Bârlad. Altitudinea maximă este de 1662m în Munții Tarcău. Altitudinea medie în orașul Bacău este de 165 m.

în județul Bacău s-au declarat 12 zone naturale de interes național și 17 zone naturale de interes local/județean. Suprafața zonelor naturale protejate în județul Bacău acoperă o suprafață de 22.363 ha, adică 3,78% din suprafața totală a județului.

Un număr de 5 zone au fost incluse în rețeaua europeană a Natura 2000, după cum urmează:

• •    Zone cu protecție specială: Lunca Șiretului și lacurile artificiale Buhușl - Bacău - Tătărâști;

• •    Zone de importanță comunitară: Creasta Nemirei, Slănic și Dealu Perchiu.

Nu sunt înregistrate în județul Bacău rezervații de biosferă sau situri Ramsar.

Orașul Bacău are o suprafață de 43.2 km², fiind cel mai mare oraș din județ și unul dintre orașele cele mai importante din zona Moldovei. Orașul se află la o distanță de 9 km de punctul de confluență a 2 râuri: Șiret și Bistrița.

Orașul Bacău este străbătut de fa nord la sud de drumul european E85 care leagă Bucureștiul cu partea de nord a României.

Numărul de locuitori conform recensământului din anul 2011 este de 144 307.

Rețele termice de transport propuse a se reabilita în cadrul prezentului studiu de fezabilitate sunt amplasate în intravilanul Municipiului Bacău așa cum rezultă din planurile de situație anexate la prezenta documentație.

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• 3.2.2    Relații cu zone învecinate, accesuri existente șl/sau cai de acces posibile

Rețele termice de transport supuse reabilitării sunt amplasate în general pe părți carosabile, trotuare precum și în zone de spații verzi, fiind asigurat accesul la acestea.

Traseele rețelelor termice de transport propuse pentru reabilitare, nu interferează cu monumente istorice/de arhitectură, cu situri arheologice șl nici cu terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

întreaga suprafață de teren ocupată de rețele termice de transport propuse pentru reabilitare/modernizare, în amplasamentul de pe planurile de situație anexate, este în intravilan și este de utilitate publică.

• 3.2.3    Suprafața și situația juridică a terenului

Suprafața de teren ocupate de rețelele termice de transport propuse spre reabilitare/modernizare este de 15.507,5 mp. Această suprafață de teren, juridic, este proprietatea Unității Administrativ Teritorială a Municipiului Bacău.

• 3.2.4    Parametrii climatici

Climatul din județul Bacău are un caracter continental, diferind în funcție de topografie. în zona de munte și de deal, există o climă mai aspră decât în Lunca Șiretului.

Climatul Municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m²/an, existând diferențe între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie-august.

• 3.2.5    Regimul temperaturilor în Bacău

• •    temperatura medie anuală: +92C

• •    temperaturile medii multianuale în luna ianuarie: -4,09 c

• •    temperaturile medii multianuale în luna iulie: +20,6⁹C

• •    temperatura maximă absolută: +41,99C

• •    temperatura minima absolută: -32,52 c.

încadrarea din punct de vedere climateric, conform STAS 1907/1-97 plasează amplasamentul în zona III cu temperatura exterioară convențională de calcul de -189C, respectiv zona eoliană III.

• 3.2.6    Seismicitatea

Din punct de vedere al macro-zonării seismice, conform prevederilor normativului P100-2013, amplasamentele se încadrează în următoarele categorii:

• •    accelerația terenului având IMR=100 ani, este a_g=0,28 g.

• •    perioada de control (colț) a spectrului de răspuns, T_t = 0,7 sec.

  
  

  URO!

  NGIM

  
  

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de                       $

termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• 3.2.7    încărcări date de zăpadă

Conform "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor" indicativ CR-1-1-3-2012, valoarea caracteristica a încărcării din zăpadă pe sol pentru un interval mediu de recurență de 50 de ani este s(0,k)=2,5kN/mp.

• 3.2.8    încărcări date de vânt

Presiunea de referință a vântului, mediată pe 10 min. la 10 m și 50 ani interval mediu de recurență: 0,6 kPa, conform CR 1-1-4/2012.

• 3.2.9    Regimul vânturilor

• Viteza medie a vântului este de 4,lm/s iar direcția predominantă a vântului este nord-vest.

• 3.2.10    Adâncime de îngheț

Adâncimea maxima de îngheț conform STAS 6054/77,este cuprinsa în intervalul: 0,80 - 0,90 m de la cota terenului natural.

• 3.2.11    Categoria de importanță a construcției                                        —

Conform H.G.R. nr. 766 din 1997 și a regulamentului din 21.11.1997 privind stabilirea categoriei de Importanță a construcției obiectivul se încadrează în categoria "C" - (normală).

• 3.2.12    Nivel de echipare tehnlco-edilitară a zonei. Posibilități de asigurare utilități

Rețelele termice de transport făcând parte dintr-un sistem și fiind folosite la transportul unor fluide purtătoare de căldură nu necesită utilități, toate utilitățile necesare funcționarii întregului sistem se asigură la sursa de producere a energiei termice și la punctele termice.

• 3.2.13    Surse de poluare existente în zonă

Nu este cazul.

• 3.2.14    Studiu geotehnlc

întrucât Investiția prezentului studiu, presupune înlocuirea conductelor termice în canale termice existente și în aerian pe estacadă existentă, nu este necesară întocmirea unui studiu de geotehnlc, având în vedere că lucrările de reabilitare, nu afectează terenul de fundare al canalelor termice și nici structura de rezistență a elementelor de construcție ce vor fi reabilitate (ex. cămine de racord, golire, etc.).

• 3.3    Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional - arhitectural șl tehnologic

Prezentul Studiu de Fezabilitate analizează lucrările de reabilitare a tronsoanelor prioritare de rețele termice de transport în lungime de 8.980,0 m traseu, așa cum au fost prezentate în subcapitolul 3.1. Cod document: C1652/2021-Mem.Th-Ec/SF Bc A4.01.POIM                                    Pagina 58 din 133

NRCj

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

Din analiza scenariilor 1 și 2, a rezultat că valoarea investiției în Scenariul 2 este mal mare comparativ cu scenariul 1, fără a avea efecte tehnice și economice superioare, adică reducerea de pierderi de energie termică și respectiv reducere de emisii de gaze cu efect de seră este Identică pentru cele două scenarii.

Având în vedere precizările anterioare, scenariul recomandat este cel care are cea mai scăzută valoare a investiției și anume scenariul nr. 1.

Conform reglementărilor interne și europene numai scenariul recomandat se supune analizei cost-beneficiu, și anume scenariul 1.

Scenariul 1 propune utilizarea sistemului preizolat, comparativ cu sistemul clasic are următoarele avantaje:

• •    pierderi minime în transportul căldurii (coeficient de conductivitate termică al spumei poliuretanice la 50°C este de 0,027 W/mK, comparativ cu cel al vatel minerale care este de 0,044 W/mK);

• •    durata de viață de 30 de ani și mai mare;

• •    siguranța sporita în exploatare (sistemul de detectare al eventualelor neetanșeități inclus în spuma de poliuretan asigură depistarea rapidă și localizarea cu precizie de lm a acestora);

• •    reducere substanțială/eliminarea pierderilor de agent termic în rețele, datorită depistării rapide a neetanșeitățllor;

• •    durata mai redusă de execuție a lucrărilor de șantier;

• •    costuri reduse de întreținere și exploatare a rețelelor.

Tronsoanele de rețea termică de transport propuse spre reabilitare au o lungime de traseu de 8.980,0 m și sunt prezentate în planul de încadrare în zonă cât și în planurile de situație anexate prezentei documentații. Aceste tronsoane sunt:

Tabel nr. 19: Tronsoane rețea termlcâ de transport ce vor fi reabilitate

Nr. Crt.	Tronson	De la nod - la nod		Dn existent (mm)	Dn nou (mm)	lungime traseu (m)
55.	Tronson 1 - Ramura Republicii: CAF - PT 35-33, PT19, Racord PT 22 și PT 29	201	510	2x400	2x400	132
56.		510	260	2x400	2x400	95
57.		260	511"	2x400	2x400	155
58.		511"	511	2x400	2x400	55
59.		511	263	2x400	2x400	305
60.		263	264	2x400	2x400	160
61.		264	PT 19	2x250	2x150	245
62.		263	283	2x300	2x250	80
63.		283	284	2x300	2x250	435
64.		284	PT35	2x200	2x150	180
65.		284	514	2x250	2x200	130
66.		514	285	2x200	2x150	100
67.		285	PT33	2x150	2x150	30
68.		266	267	2x200	2x200	80

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

O	69.		267	PT29	2x150	2x150	160
	70.		268	PT22	2x200	2x150	185
	71.	TOTAL TRONSON 1					2.527
	72.	Tronson 2- Ramura SOFERT: Str. Garofiței — Intrare Parc Cancicov	500	502	2x800	2x800	1.480
	73.	TOTAL TRONSON 2					1.480
	74.	Tronson 3 - Ramura SOFERT: Intersecție str. 9 Mai cu B-dul Unirii — str. Vadu Bistriței	1002	243	2x700	2x600	250
	75.		243	239	2x700	2x500	247
	76.		239	507	2x700	2x500	40
	77.		239	PT 115	2x250	2x125	290
	78.	TOTAL TRONSON 3					827
	79.	Tronson 4- Ramura Cornișa: CAF - Racord PT5 ... . . .. .._ .....	201	202	1x600+2x400	2x600	55
	80.		202	203	1x600+2x400	2x600	257
	81.		203	204	1x600+2x400	2x600	200
	82.		204	205	1x600+2x400	2x500	301
	83.		204	PT 15	1x200+2x125	2x200	65
	84.		205	206	1x600+2x400	2x500	208
	85.		206	280	1x600+2x400	2x500	105
	86.		206	PT 14	2x200	2x200	250
	87.		280	207	1x600+2x400	2x500	10
	88.		207	281	1x600+2x400	2x500	505
	89.		207	PT 12	2x150	2x150	310
	90.		281	208	1x600+2x400	2x500	65
	91.		208	209	1x600+2x400	2x500	190
	92.		208	296	2x400	2x250	240
	93.		296	509	2x400	2x200	100
	94.		509	223	2x400	2x150	185
	95.		223	224	2x150	2x150	125
	96.		224	PT 154	2x150	2x150	45
	97.		209	89	1x600+2x400	2x400	130
	98.		89	90	1x600+2x400	2x400	95
	99.		90	210	1x600+2x400	2x400	90
	100.		210	211	1x600+2x400	2x400	50
	101.		211	212	1x600+2x400	2x400	30
	102.		212	213	2x400	2x400	240
	103.		211	278	2x150	2x150	35
	104.		278	221	2x150	2x150	150
	105.		221	222	2x150	2x150	30
	106.		222	PT6	2x150	2x150	80
	107.	TOTAL TRONSON 4					• 4.146
	108	__________________________ TOTAL GENERAL					8.980

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Conductele vor fi montate pe traseele existente ale actualei rețele de agent termic de transport, folosind culoarele libere create prin dezafectarea conductelor existente, reducând la minimum necesitatea devierii altor utilități existente în zonă.

Lucrările ce urmează să fie efectuate în sistemul de transport al căldurii cuprind:

• -    lucrări termomecanice de înlocuire a conductelor amplasate subteran și suptrateran cu conducte în sistem legat preizolat; Lucrări de înlocuirea vanelor de secționare / racord / golire / aerisire /by-pass, de pe traseul rețelei termice de transport, etc.; Lucrări de înlocuire a buclelor de măsură;

• -    lucrări pentru realizarea unui sistem de monitorizare a stării Izolației conductelor;

• -    lucrări de construcții (cămine, puncte fixe etc.).

Lucrările termomecanice de reabilitare a rețelelor termice de transport constau în:

• -    Achiziția și montajul elementelor sistemului preizolat prevăzute cu fire de semnalizare avarii, necesare rețelelor termice de transport.

Sistemul preizolat este compus din sistemul de conducte, izolate cu spumă rigidă de poliuretan, având parametrii corespunzători standardului SR EN 253/2020, cu densitate de minim 80 kg/mc, conductivitate termică la 50 ⁵C de maxim 0,027W/mK și rezistența la compresie în direcție radială de min, 0,3 N/mm².

Mantaua de protecție la conductele preizolate este realizată din țeavă din polietilenă de înaltă densitate (PEHD) sau din tablă zincată de tip SPIRO, conform standardului SR EN 253:2020.

De asemenea, sistemul preizolat conține și alte elemente de conductă precum: puncte fixe preizolate, realizate din tronsoane de țeavă pe care sunt sudate plăci metalice, înglobate în confecții metalice, coturi preizolate, ramificații preizolate, reducții preizolate, perne de dilatare, manșoane termocontractlbile/de tip SPIRO, armături de tipul cu obturator sferic, preizolate sau armături care nu O sunt preizolate și care se izolează clasic (tipul se stabilește funcție de dimensiunile locului de montaj) etc.;

• •    Achiziția și montajul, la plecările din CET Bacău II Letea pe cele trei ramuri de termoficare, a sistemului de măsură debite;

• •    Achiziția și montajul armăturilor de separare/izolare/racord/golire/aerisire în cămine termice sau platforme de vane. Armăturile de secționare utilizate vor fi de tip clapetă- fluture cu etanșare metal/metal, cu flanșe, Pn 25. Armăturile de racord/golire/aerisire/by-pass utilizate vor fi de tip obturator sferic, Pn 25. Vane de peste Dn 400 inclusiv vor fi prevăzute cu by-passuri. Vanele din incinta CET Bacău II Letea vor fi acționate electric.

Principalele vane ce vor fi reabilitate sunt:

• -    RCF 1: 2xDn 400, acționate electric, plecare ramura Republicii - amplasate în incinta CET Bacău II Letea;

• -    RCF 2: 2xDn 400, acționate manual, nod 511;

• -    RCF 3:2xDn 350, acționate manual, nod 264;

• -    RCF 4:2xDn 300, acționate manual, nod 341-după racordul către PT 21, spre MT-uri zona Aerostar;

  
  

  NIREj

  
  

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• -    RCF 5: 2xDn 600, acționate electric, plecare ramura Cornișa - amplasate în incinta CET Bacău II Letea;

• -    RCF 6:2xDn 500, acționate manual, zona nod 280;

• -    RCF 7:2xDn 400, acționate manual, nod 213;

• -    RCF 8:2xDn 800, acționate electric, plecare ramura Sofert-amplasate în incinta CET Bacău II Letea.

Limitele de proiect și traseele rețelelor termice de transport ce urmează a fi reabilitate sunt prezentate în planurile de situație (scara 1:500), prezentate în anexe la prezentul memoriu tehnic, respectiv:

• -    în conformitate cu planurile de situație și cu căminele de racord/golire/aerisire/secționare prezentate în acestea. în zona căminelor limita de proiect este la 1 m în afara acestuia;

• -    limita de proiect în incintele consumatorilor (punctelor termice sau module termice) este vana de racord, Inclusiv vana de by-pass între tur și retur.

în cazul conductele care se reabilitează, acestea vor fi montate pe traseul actualei rețele de agent termic de transport, folosind culoarele libere create prin dezafectarea conductelor existente, reducând la minimum lucrările de devieri de instalații subterane. în zonele în care rețeaua termică de transport este amplasată pe domeniu privat, traseul a fost deviat pe domeniul public conform planurilor de situație la care s-a făcut referire mai sus.

Pentru reabilitarea rețelelor termice de transport sunt necesare următoarele elemente de conducte preizolate:

• •    conducte preizolate;

• •    coturi preizolate;

• •    ramificații preizolate;

• •    reducții preizolate;

• •    puncte fixe preizolate;

• •    elementele pentru realizarea lucrărilor de manșonare a conductelor preizolate;

• •    manșon de capăt, Inele de etanșare, etc.

Conducta preizolată rigidă pentru acest proiect este în conformitate cu SR EN 253:2020 -„Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte preizolate pentru rețele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte din oțel, izolație termică de poliuretan și manta exterioară de polietilenă", aplicat la parametrii de funcționare a conductelor pentru transport agent termic de transport în concordanță parametrii de agent termic care circulă prin aceste conducte.

Parametrii agentului termic sub formă de apă fierbinte necesari pentru dimensionarea noilor conducte, conform temei de proiectare, sunt:

• -    temperatura maximă CET iarna; tur 95’C;

• -    temperatura ieșire CET vara: tur 65’C;

• -    presiunea de lucru 6 bar, de funcționare sau de regim max. 12 bar;

• -    preș. max. admisibilă de lucru, de funcționare pe perioade scurte de timp, de calcul 16 bar.

  
  

  NREj

  
  

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Pentru parametrii precizați mai sus, la realizarea sistemului preizolat se vor folosi următoarele tipuri de țeava:

• •    țeava din oțel fără sudură, având: Dn 125 mm, Dn 150 mm, Dn 200 mm, Dn 250 mm, Dn 300 mm, Dn 350 mm, material P235GH conform SR EN 10216 - 2 + A1:2O2O - „Țevi din oțel fără sudură utilizate la presiune. Condiții tehnice de livrare. Partea 2: Țevi din oțel neaiiat și aliat, cu caracteristici precizate la temperatură ridicată", dimensiuni conform SR ENV 10220:2003 -„Țevi din oțel cu capete netede, sudate și fără sudură. Tabele generale de dimensiuni și mase liniare", cu certificat de Inspecție tip 3.1. în conformitate cu SR EN 10204:2005 -„Produse metalice, Tipuri de documente de Inspecție";

• •    țeavă din oțel sudată elicoidal, având Dn 400 mm, Dn 500 mm, Dn 600 mm, Dn 700 mm, Dn 800 mm, material P265GH conform SR EN 10217 - 5:2019- "Țevi de oțel sudate utilizate la presiune. Condiții tehnice de livrare. Partea 5: Țevi sudate sub strat de fiux, de oțel nealiat și aliat cu caracteristici precizate la temperatura ridicată", dimensiuni conform SR ENV 10220:2003 - „Țevi din oțel cu capete netede, sudate și fără sudură. Tabele generale de dimensiuni șl mase liniare", cu certificat de inspecție tip 3.1. în conformitate cu SR EN 10204:2005 - „Produse metalice, Tipuri de documente de inspecție".

Conductele folosite au următoarele dimensiuni:

• •    Dn 800 (0 813 x 10,0 mm), Dmanta = 1000 mm;

• •    Dn 700 (0 711 x 8,8 mm), Dmanta = 900 mm;

• •    Dn 600 (0610 x 8,0 mm), Dmanta = 800 mm;

• •    Dn 500 (0 0508 x 8,0 mm), ornanta = 710 mm;

• •    Dn 450 (0 0457,0 x 7,1 mm), Dmanta = 630 mm;

• •    Dn 400 (0 0406,4 x 7,1 mm), Dmanta = 560 mm;

• • Dn 350 (0355,6 x 7,1 mm), Dmanta = 500 mm;

• • Dn 300 (0323,9 x 7,1 mm), Dmanta = 450 mm;

• • Dn 250 (0273 x 6,3 mm), Dmanta = 400 mm;

• • Dn 200 (0219,1 x 6,3 mm), Dmanta = 315 mm;

• • Dn 150 (0168,3 x 4,5 mm), Dmanta = 250 mm;

• • Dn 125 (0139,7 x 4,0 mm), Dmanta = 225 mm;

Coturile preizolate utilizate vor fi coturi preizolate cu rază mică de curbură (R=l,5 Dn),

conform STAS 8804/3:1992. Acestea vor fi realizate din același material ca al conductei de serviciu

pentru conductele de apă fierbinte. Dimensiunile izolației, mantalei de protecție și ale capetelor libere ale cotului vor fi aceleași ca și pentru conductele preizolate (tronsoanele drepte).

Ramificațiile preizolate vor fi prefabricate cu Izolația gata pentru instalare, în concordanță cu SR EN 448:2020. Teurile preizolate livrate vor avea aceeași calitate de oțel ca și conducta de serviciu. Teuriie vor avea grosimi ale peretelui similare cu cele ale conductelor de serviciu, la diametrul respectiv. Ramificațiile preizolate vor fi forjate. Caracteristicile izolației termice din spumă

NRCj

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

poliuretanică și a mantalei de protecție din polietilenă vor fi identice cu cele ale conductelor preizolate de serviciu.

Reducțiile preizolate vor satisface cerințele standardului SR EN 448:2020. Reducțiile vor fi forjate. Reducțiile preizolate vor fi simetrice. Grosimea de perete a oțelului reducțiilor va fi aceeași cu a țevilor de serviciu la diametrul respectiv. Calitatea materialelor folosite la execuția reducțiilor preizolate va fi aceeași cu a țevilor de serviciu. Diametrul mantalei de protecție din polietilenă și grosimea izolației termice a reducțiilor preizolate va fi aceeași cu a țevilor de serviciu la diametrul respectiv. Caracteristicile izolației termice din spumă poliuretanică și a mantalei de protecție din polietilenă vor fi identice cu cele ale conductelor preizolate de serviciu.

Punctele fixe preizolate vor satisface cerințele standardului SR EN 448:2020. Elementele din componența punctelor fixe vor avea dimensiunile corespunzătoare conductelor preizolate. Calitatea oțelului va fi aceeași ca și conducta de serviciu. Caracteristicile izolației termice din spumă poliuretanică și a mantalei de protecție din polietilenă vor fi identice cu cele ale conductelor preizolate de serviciu.

Compensările necesare pentru preluarea dilatărilor termice, vor fi realizate cu ajutorul compensatorilor naturali de tip U, L sau Z, realizați pe traseul rețelei termice de transport. Compensatorii vor fi dimensionați la nivelul proiectului tehnic. De asemenea pentru preluarea dilatărilor mai pot fi folosiți și compensatorii axiali de tip „cne-time".

Pernele de dilatare, care au rolul de a prelua dilatările termice rezultate în timpul funcționării conductelor, pernele de dilatare se vor Instala numai pentru limitarea dilatărilor.

Manșoanele termocontractabile sau din tablă de tip SPIRO sunt folosite pentru realizarea continuității sistemului preizolat, prin manșonarea zonelor de îmbinare a conductei de serviciu/coturi/ramificații, etc, prin, injectarea spumei PUR și asigurarea sistemului de supraveghere.

Lucrările de izolări locale cu manșoane termocontractibile/tablă tip SPIRO se vor executa de personalul firmei producătoare de elemente preizolate.

Inele de etanșare la treceri prin pereți sunt destinate să asigure protecția contra infiltrațiilor de apă la trecerea prin pereți a conductelor preizolate. Sunt confecționate din cauciuc.

Soluția tehnică de Instalare a conductelor în sistem preizolat presupune utilizarea conductelor preizolate, cu izolație din spumă rigidă de polluretan șl manta de protecție din polietilenă de mare duritate, montate în canal termic pe suporți de susținere noi. Conductele preizolate din oțel având diametrul până la Dn 200 mm inclusiv, vor fi prevăzute cu barieră de difuzie a oxigenului în vederea împiedicării îmbătrânirii spumei poliuretanice. Caracteristicile fizico-mecanice și termice ale sistemului de conducte și elemente preizolate vor trebui să corespunda standardelor șl prescripțiilor aferente domeniului de utilizare:

• •    SR EN 253:2020 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte preizolate pentru rețele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte de otel, izolație termică de poliuretan și manta exterioară de polietilenă;

  
  

  NREj

  
  

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• •    SR EN 448:2020 - Conducte pentru încălzire districtuală, Sisteme legate de conducte preizolate pentru rețele îngropate de apă caldă. Fitinguri preizolate, țevi de serviciu de otel, izolație termică de poliuretan șl tub de protecție de polietilenă;

• •    SR EN 488:2020 - Conducte pentru încălzire districtuală, Sisteme legate de conducte preizolate pentru rețele îngropate de apă caldă. Robinete preizolate de otel, Izolație termică de poliuretan și tub de protecție de polietilenă;

•    SR EN 489-1:2020 - Conducte pentru încălzire districtuală, Sisteme legate de conducte preizolate pentru rețele îngropate de apă caldă. îmbinare preizolată. Tub de serviciu de otel, izolație termică de poliuretan șl tub de protecție de polietilenă.

Lungimea totală de traseu a rețelelor de transport care face obiectul prezentului Studiu de Fezabilitate este de:

• 8.980,0 m de traseu conducte ce se reabilitează.

în tabelul de mai jos sunt prezentate tronsoanele de conducte propuse spre reabilitate prin prezentul proiect, cu precizarea lungimilor fiecărui tronson înainte și după reabilitare:

Tabel nr. 20: Diametre și lungimi rețeaua termică de transport ce urmează a fi reabilitate

Nr. Crt.	Tronson	De la nod - la nod		Dn existent (mm)	Dn nou (mm)	Lungime traseu W
1.	Tronson 1 - Ramura Republicii: CAF - PT 35-33, PT19, Racord PT 22 și PT 29	201	510	2x400	2x400	132
2.		510	260	2x400	2x400	95
3.		260	511"	2x400	2x400	155
4.		511"	511	2x400	2x400	55
5.		511	263	2x400	2x400	305
6-		263	264	2x400	2x400	160
7.		264	PT 19	2x250	2x150	245
8.		263	283	2x300	2x250	80
9.		283	284	2x300	2x250	435
10.		284	PT35	2x200	2x150	180
11.		284	514	2x250	2x200	130
12.		514	285	2x200	2x150	100
13.		285	PT33	2x150	2x150	30
14.		266	267	2x200	2x200	80
15.		267	PT 29	2x150	2x150	160
16.		268	PT22	2x200	2x150	185
17	TOTAL TRONSON 1					2.527
18.	Tronson 2 - Ramura SOFERT: Str. Garofițel -Intrare Parc Cancicov	500	502	2x800	2x800	1.480
19.	TOTAL TRONSON 2					1.480
20.	Tronson 3 - Ramura SOFERT: Intersecție str. 9 Mai cu B-dul Unirii — str. Vadu Bistriței	1002	243	2x700	2x600	250
21.		243	239	2x700	2x500	247
22.		239	507	2x700	2x500	40
Ut		239	PT 115	.....2x250	2x125	290

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

24.	TOTAL TRONSON 3					827
25.	Tronson 4- Ramura Cornișa: CAF- Racord PT5	201	202	1x600+2x400	2x600	55
26.		202	203	1x600+2x400	2x600	257
27.		203	204	1x600+2x400	2x600	200
28.		204	205	1x600+2x400	2x500	301
29.		204	PT15	1x200+2x125	2x200	65
30.		205	206	1x600+2x400	2x500	208
31.		206	280	1x600+2x400	2x500	105
32.		206	PT14	2x200	2x200	250
33.		280	207	1x600+2x400	2x500	10
34.		207	281	1x600+2x400	2x500	505
35.		207	PT12	2x150	2x150	310
36.		281	208	1x600+2x400	2x500	65
37.		208	209	1x600+2x400	2x500	190
38.		208	296	2x400	2x250	240
39.		296	509	2x400	2x200	100
40.		509	223	2x400	2x150	185
41.		223	224	2x150	2x150	125
42.		224	PT 154	2x150	2x150	45
43.		209	89	1x600+2x400	2x400	130
44.		89	90	1x600+2x400	2x400	95
45.		90	210	1x600+2x400	2x400	90
46.		210	211	1x600+2x400	2x400	50
47.		211	212	1x600+2x400	2x400	30
48.		212	213	2x400	2x400	240
49.		211	278	2x150	2x150	35
50.		278	221	2x150	2x150	150
51.		221	222	2x150	2x150	30
52.		222	PT6	2x150	2x150	80
53.	TOTAL TRONSON 4					4.146
54.	TOTAL GENERAL					8.980

Canalul termic are lățimi cuprinse între 0,7 și 2,8 m în funcție de diametrul conductelor reabilitate și adâncimi variabile cuprinse între 1,0 și 1,6 m, cu respectarea unei pante de minimum 2%.

De-a lungul traseelor propuse spre reabilitare se vorînlocui toate vanele de secționare, racord, golire și aerisire, conform pieselor desenate anexate prezentei documentații.

Vanele de secționare, noi, vor fi performante, de tip clapetă - fluture, cu etanșare metal/metal, cu flanșe, rezistente la Pn 25xl0⁵ Pa și la temperatura de 150°C. Vanele de racord/golire/aerisire/by-pass vor fi de tip obturator sferic rezistente la Pn 25xlO⁵ Pa și la temperatura de 150 °C. Vanele din incinta CET Bacău II Letea vor fi acționate electric.

Funcție de spațiile existente, vanele noi ce se vor monta, vor fi în sistem preizolat sau în sistem clasic izolate cu vată minerală protejate în carcase speciale de tablă zincată.

De asemenea în cadrul lucrărilor vor fi Induse și lucrări cu caracter de provizorat.

«Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Aceasta categorie de lucrări are o Importanță deoarece permite prelungirea duratei de execuție a lucrărilor pe perioade mai mari decât cea cuprinsă între lunile mal -octombrie ale fiecărui an, precum și pentru faptul ca nu se va întrerupe alimentarea consumatorilor De asemenea elimină aproape în întregime intervalele restrânse la 1-3 săptămâni în care se acceptă întreruperea totală a furnizării energiei termice pentru preparare a.c.c. (vara). în acest fel se realizează o creștere a ritmului și eficienței lucrărilor de montaj și chiar a sursei de la CET. în principiu vor exista perioade de întrerupere de 1-3 săptămâni doar pentru desfășurarea lucrărilor în subtraversări majore din zone cu trafic intens și sistem edilitar care nu permit realizarea de provizorate. Aceleași considerente sunt valabile și pentru supratraversare caii ferate de către traseele aeriene unde estacadele și restul " condițiilor tehnice (linie electrică CF) nu permit realizarea de provizorate. Provizorate se pot realiza și în punctele termice pe perioada înlocuirii sistemelor de contorizare.

Soluțiile tehnice pentru realizarea acestor lucrări se vor preciza în proiectele de execuție, de la caz la caz.

în momentul lansării lucrărilor pe arii urbane mari, care cuprind lungimi importante de trasee, este foarte important să se facă o strategie a abordării fronturilor de lucru corelat cu graficul de timp deoarece se pot face importante economii în privința costurilor acestor lucrări de provizorate. Este de reținut că provizoratele realizate vara, pe trasee cu conducte mari, au diametre mai mici, iar aceste conducte provizorii pot fi utilizate ulterior, în perioadele de tranzit și chiar iarna, când temperatura exterioară permite, pe trasee provizorii la racorduri la PT-uri când se furnizează agent termic pentru sarcina de iarnă.

Astfel, pentru alimentarea consumatorilor pe perioada execuției lucrărilor, pe fiecare tronson, se vor executa circuite provizorii realizate pe unul din malurile canalului termic care se va decoperta. O Lungimea traseelor circuitelor de provizorat se va stabili în funcție de configurația terenului, Intersecții cu străzi, utilități, etc. și de prioritizarea execuției lucrărilor.

Conductele provizorii vor avea configurația stabilită de proiectant la nivel de proiect tehnic. Se va preciza compensarea, modul de sprijin (saci de nisip sau perne de sprijin din poliuretan), tipul de izolație termică - grosimea izolației termice va fi corespunzătoare unei temperaturi a fluidului vehiculat în interiorul conductelor de 60 - 65 grade Ceisius.

Executantul va planifica execuția lucrărilor pe tronsoane astfel încât să poată utiliza pentru circuitele provizorii, conducte vechi dar bune, rezultate din demontarea celor care se înlocuiesc.

Pentru racordarea/debranșarea circuitelor temporare/provizorii pe fiecare tronson reabilitat (rețele termice de transport) se vor face maxim 2 opriri în alimentarea cu energie termică a consumatorilor. Pentru că lucrările se execută în perioada de vară când nu se livrează energie termică pentru încălzire, dimensionarea provizoratelor (diametrul conductelor) se va face astfel încât pe fiecare tronson să se asigure debitul de agent termic necesar apei calde de consum. Dacă lucrările se execută în perioada tranzitorie toamnă-iarnă-primăvară, dimensionarea conductelor pentru provizorate (diametrul conductelor) se va face astfel încât pe fiecare tronson să se asigure debitul de agent termic

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

necesar în perioada de iarnă. în această din urmă situație grosimea Izolației se va calcula pentru o temperatură interioară a agentului termic vehiculat prin conducte de 80-85 grade C.

Sudurile conductelor aferente circuitelor provizorii se vor executa aplicând proceduri omologate conform prescripțiilor tehnice ISCIR utilându-se proceduri și materiale pentru sudură adecvate tipului de țeavă pentru termoficare care se folosește.

La finalul execuției tuturor tronsoanelor toată țeava folosită la provizorat va fi predată pe bază de proces verbal predare - primire la depozitul operatorului sistemului de termoficare.

Având în vedere că circuitele provizorii vor ft amplasate lângă canalele termice, se vor semnaliza corespunzător.

Pentru realizarea lucrărilor referitoare la supravegherea, detectarea șl localizarea centralizată a avariilor toate elementele preizolate vor fi prevăzute cu sistem de supraveghere avarii, adică cu senzori (conductori electrici) încorporați în spumă, în scopul supravegherii nivelului umidității izolației și localizării eventualelor defecte.

Având în vedere faptul că în cadrul 5ACET Bacău, majoritatea rețelelor termice sunt reabilitate cu conducte preizolate prevăzute cu sistem de supraveghere avarii cu conductori electrici tip Ni-Cr, este necesară utilizarea elementelor preizolate prevăzute cu conductori electrici tip Ni-Cr, pentru compatibilitatea și continuitatea sistemului de supraveghere existent.

Pentru monitorizarea continuă și localizarea automată a defectelor de izolație au fost prevăzute stații de măsură cu 2 și 4 canale cu supraveghere de până la 1.000 m.

Toate dispozitivele și componentele sistemului rezistă la condițiile de fabricație și exploatare, cum ar fi murdărie, temperatură, umiditate (clasa de protecție), compatibilitate electromagnetică sau trafic masiv.

r') Funcțiunile principale ale sistemului de supraveghere sunt următoarele:

• •    supravegherea continuă a nivelului umidități izolației;

• •    detectarea timpurie a defectelor;

• •    localizarea automată a defectelor și semnalizarea acestora începând de la un conținut de umiditate masic mal mic de 0,1%;

• •    înregistrarea datelor cu privire la avarie;

• •    disponibilizarea datelor menționate spre a fi tipărite sub forma unul protocol recunoscut ca document oficial.

Conductele cu diametrele cuprinse între Dn 25 - Dn 400 (inclusiv) vor fi prevăzute cu o pereche de fire de semnalizare iar cele cu diametrul peste Dn 400 vor fi prevăzute cu două perechi de fire de semnalizare.

Firele de detecție incluse în Izolația conductelor trebuie să corespundă condițiilor mecanice, termice și chimice în timpul producției, montării și operării conductelor preizolate. Firele de detecție sunt situate paralel cu axa conductei pe toată lungimea acesteia și au o distantă constantă între ele, nu deteriorează impermeabilitatea izolației în direcția axială a conductelor preizolate.

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Principiul de funcționare în conformitate cu SR EN 14419:2020 se va baza fie pe măsurarea rezistenței electrice, fie pe măsurarea impulsului reflectat (determină impedanța electrică).

în cadrul prezentului studiu de fezabilitate, va fi achiziționat un aparat portabil de depistare a avariilor.

Lucrările de reabilitare a rețelelor termice de transport, pe partea de construcții constau în:

• •    menținerea canalelor existente și reamenajarea lor (scoaterea plăcilor de acoperire, curățire), în vederea amplasării noilor conducte prelzolate pe un pat de cel puțin 10 cm nisip, acoperirea lor cu nisip (cel puțin 10 cm peste generatoarea superioară a mantalei de protecție a conductei prelzolate), după care se va executa acoperirea cu pământ bine compactat (cel puțin 60 cm, iar gradul de compactare va fii de 96%), până la nivelul solului, aducându-se terenul la starea inițială, respectiv demolarea unui perete lateral al canalului sau chiar radierul, după caz, pentru respectarea dimensiunilor minim admise pentru montaj țeavă preizolată;

• •    reabilitarea estacadei existente, pentru conductele ce vor fi amplasate în aerian sau construirea de noi suporți metalici funcție de portanța conductelor;

• •    realizarea punctelor fixe ce se vor stabili și dimensiona la nivelul proiectului tehnic;

• •    se vor curăța și repara căminele existente de secționare/racordare/golire/aerisire și racordarea golirii la canalizare a radierelor căminelor, în vederea asigurării punctelor de golire și aerisire, precum și pentru amplasarea vanelor de secționare / racordare / golire / aerisire;

• •    deșeurile rezultate în urma execuției lucrărilor vor fi sortate, transportate și depozitate la gropi de gunoi autorizate. Toate materiale metalice ce rezulta din înlocuirea conductelor vor fi predate beneficiarului;

• •    după terminarea lucrărilor se va reface structura drumurilor, aleilor, spațiilor verzi, conform situației inițiale.

în afară de lucrările prevăzute în scenariul 1, în cadrul studiului de fezabilitate întocmit în anul 2020, au fost tratate și lucrările de realizare a unui calcul hidraulic a întregii rețele termice de transport din Municipiul Bacău.

în realizarea calculului hidraulic au fost luați în calcul și potențialii consumatori care vor fi alimentați cu energie termică din SACET Bacău. Potențialii consumatori ce urmează a fi, precum și sarcinile termice aferente sunt prezentați în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 21: Listă potențiali consumatori ce vor fi racordați la SACET Bacău

Nr. Crt.	Consumator	Locația	Ramură din care se va racorda	Sarcină termică
1	Direcția Județeană pentru Sport și Tineret	Sala Sporturilor, str. Stadionului nr. 1	Cornișa	0,52 Gcal/h
		Sala de Atletism, str. Aleea Ghioceilor nr. 5	Cornișa	0,40 Gcal/h
2	Direcția Generală de Asistență Socială și	Sediu, str. Condorilor nr. 2	Cornișa	0,40 Gcal/h
		Sediu, str. Henri Coandă nr. 4	Republicii	0,40 Gcal/h
		Sediu, str. Aleea Ghioceilor nr. 4	Cornișa	0,51 Gcal/h

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Q		Protecția Copilului (D.G.A.S.P.C.)
	3	Centrul Logopet	str. Republicii nr. 64	Republicii	0,12 Gcal/h
	4	Centrul de Educație Induzivâ nr. 3	str. Henri Coandă	Republicii	0,52 Gcal/h
	5	Spitalul Județean de Urgență	Sediu, Medicină Legală, str. Pictor Andreescu nr. 3-5	Cornișa	0,20 Gcal/h
	6	Protopopiatul Bacău	Biserica "Nașterea Maicii Domnului", str. Bicaz nr. 9	Republicii	0,13 Gcal/h
	7	Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Maior C-tin Ene"	Sediu, str. Milcov nr. 49	Cornișa	0,54 Gcal/h
	8	Spitalul de Pneumoftiziologie	Sediu, str. Oituz nr. 72	Sofert	0,43 Gcal/h
	9	inspectoratul Județean de Poliție	Sediu, str. Alexei Tolstoi nr. 2	Sofert	0,95 Gcal/h
	10	Poliția Municipiului	Sediu, str. Splru Haret nr. 2 - 4	Sofert
	11	U.M. 0771 Direcția Regională de Informații Moldova Sud Galați	Sediu Serviciul Județean de Informații Bacău, str. Alexei Tolstoi nr. 2	Sofert
	12	Tribunal	Sediu, str. Ștefan cel Mare nr. 4	Sofert	0,50 Gcal/h
	13	Tribunal	Sediu, str. Oituz 20	Sofert	1,75 Gcal/h
	14	Judecătoria	Sediu, str. Oituz nr.2O	Sofert
	15	Inspectoratul Județean Școlar	Sediu, str. Oituz nr. 24	Sofert
	16	Curtea de Apel	Sediu, str. Cuza Vodă nr. 1	Sofert
	17	Administrația Națională "Apele Romane" Administrația Bazinală de Apă Șiret	Sediu, str. Cuza Vodă nr. 1	Sofert
	18	Direcția Județeană de Sănătate Publică	Sediu, str Vasile Alecsandri nr. 45	Sofert	0,50 Gcal/h
	19	Administrația Județeană a Finanțelor Publice	Sediu, str. Dumbrava Roșie nr. 1 - 3	Cornișa	0,80 Gcal/h
	20	Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor	Sediu, str Bucovinei nr. 21	Sofert	0,35 Gcal/h
	21	S.C. Compania Regională de Apă S.A.	Sediu, str. Henri Coandă nr. 2	Republicii	0,14 Gcal/h
	22	Teatrul de vară	str. Vasile Alecsandri nr. 39bis	Sofert	0,36 Gcal/h
	23	Complexul Muzeal de Științele Naturii "Xxx Xxxxxx"	Sediu, str. Aleea Parcului nr. 9	Sofert	1,00 Gcal/h
	24	Universitatea 'Vasile Alecsandri'	Calea Mărășești nr. 157	Cornișa	2,50 Gcal/h

«Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

25	Transelectrica -Sucursala de Transport	Sediu, str. Oituz nr. 41	Sofert	0,80 Gcal/h
26	Centrul de Cultură "George Apostu"	Sediu, str. Ion Luca Caragiale nr. 7	Cornișa	0,65 Gcal/h
27	Grădinița "Crai Nou”	str. Aprodu Purice nr. 11A	Sofert	0,26 Gcal/h
28	Grădinița Lizuca	str. Bucovinei nr. 10A	Sofert	0,30 Gcal/h
29	Școala Mihail Sadoveanu	Str. Venus nr. 6	Sofert	0,43 Gcal/h
30	Spital Județean	str. Splru Haret 2-4	Sofert	MT1:1,22 Gcal/h, MT2:4,97 Gcal/h, MT3:1,56 Gcal/h
31	CT1 Parc + A. Saligny	-	Sofert	5,06 Gcal/h
32	Spital Municipal	str. Spiru Haret nr. 6A.	Sofert	2,60 Gcal/h
Total				30,87Gcal/h

• 3.4 Costurile estimative ale investiției
  
  3.4.1    Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de Investiții

Prezentul capitol cuprinde date despre devizul general aferent obiectivului de investiții „Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău).

Devizul General, s-a întocmit în conformitate cu H.G.R. nr. 907/29.11.2016, privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor / proiectelor de Investiții finanțate din fonduri publice.

Valorile din devizul general, cuprind cheltuieli estimate pentru execuția tuturor lucrărilor necesare realizării investiției pentru următoarele componente ale sistemului de termoficare:

• • rețele de transport agent termic.

Devizul general este structurat în șase capitole de cheltuieli în lei și euro, cu și fără TVA (19%), la cursul INFOREURO pe luna noiembrie 2021 de 4,9495 lel/euro.

Transformarea devizului general din prețuri constante în prețuri curente s-a făcut în lei prin aplicarea unui Indice de inflație calculat pe baza ratelor anuale ale Inflației.

Astfel, valoarea totală estimată a Investiției menționată mai sus, este de:

• a)    în prețuri constante: 90.742.294,14 lei (respectiv 18.333.628,48 euro) exclusiv TVA, din care 81.532.175,09 lei (respectiv 16.472.810,40 Euro) reprezintă cheltuielile pentru lucrările de construcții -montaj;

• b)    în prețuri curente: 95.698.820,36 lei (respectiv 19.335.048,06 euro) exclusiv TVA, din care 86.074.820,73 lei (respectiv 17.390.609,30) reprezintă cheltuielile pentru lucrările de construcții -montaj.

Repartizate pe structura capitolelor de cheltuieli ale devizului general exprimat în preturi constante, se prezintă astfel:

Tabel nr. 22: Deviz general în prețuri constante

Devizul general ai obiectului de investiții ÎN PREȚURI CONSTANTE la cursul INFOREURO PE LUNA NOIEMBRIE de 4,9495 Lei / Euro
Nr. Crt.	Denumirea capitolelor $1 subcapitole! or de cheltuieli	Valoare fata TVA		TVA		Valoare cu TVA
		Lei	Euro	Lei	Euro	Lei	Euro
CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obținerea șl amenajarea terenului
1.1	Obținerea terenului	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
1.2	Amenajarea terenului, demontări	1.269.917,24	256.574,85	241.284,28	48.749,22	1.511.201,52	305.324,08
1.3	Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială	63.729,13	12.875,87	12.108,53	2.446,42	75.837,66	15.322,29
1.4	Cheltuieli pentru relocarea/pr otecția utilităților	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
Total CAP. 1		1.333.64637	269.450,73	253.392,81	51.195,64	1.587.039,18	320.646,36
CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilită					Hor necesare obiectivului
2.1	Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de Investiții	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
Total CAP.2		0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3.1	Studii	17.000,00	3.434,69	3.230,00	652,59	20.230,00	4.087,28
3.1.1	Studii de teren	ÎS.000,00	3.030,61	2.850,00	575,82	17.850,00	3.606,42
3.1.2	Raport privind impactul asupra mediului	2 000,00	404,08	380,00	76,78	2.380,00	480,86
3.1.3	Alte studii specifice	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
3.2	Documentați i - suport și cheltuieli pentru obținerea de	1.500,00	303,06	285,00	57,58	1.785,00	360,64

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

		avize, acorduri și autorizații
	33	Expertizare tehnică	19.937,64	4.028,21	3.788,15	765,36	23.725,79	4.793,57
	3.4	Certificarea performanțe 1 energetice șiaudltul energetic al clădirilor	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
	3.5	Proiectare	2.319.540,23	468.641,32	440.712,64	89.041,85	2.760.252,87	557.683,17
O	3.5.1	Temă de proiectare	9.968,82	2.014,11	1.894,08	382,68	11.862,90	2.396,79
	3.5.2	Studiu de prefezabilitat e	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
	3.5.3	Studiu de fezabilitate / documentați e de avizare a lucrărilor de intervenții și deviz general	190.200,00	38.428,12	36.138,00	7.301,34	226.338,00	45.729,47
o	3.5.4	Documentații le tehnice necesare în vederea obținerii avizelor / acordurilor/ autorizațiilor	89.719,39	18.126,96	17.046,68	3.444,12	106.766,08	21.571,08
	3.5.5	Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție	35.887,76	7.250,78	6.818,67	1.377,65	42.706,43	8.628,43
	3.5.6	Proiect tehnic și detalii de execuție	1.993.764,26	402.821,35	378 815,21	76.536,06	2.372.579,47	479.357,40
	3.6	Organizarea procedurilor de achiziție	3.200,00	646,53	608,00	122,84	3.808,00	769,37
	3.7	Consultanță	70.316,47	14.206,78	13.360,13	2.699,29	83.676,60	16.906,07

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

3.7.1	Management ul de proiect - active fixe corporale și obiecte de inventar pentru echipa de proiect -cheltuieli cu achiziția de active fixe corporale (altele decât terenuri, imobile și mijloace de transport), obiecte de inventar, materiale consumabile	47.816,47	9.660,87	9.085,13	1.835,57	56.901,60	11.496,43
37.2	Auditul financiar	22.500,00	4.545,91	4.275,00	863,72	26.775,00	5.409,64
3.8	Asistență tehnică	1.894.076,05	382.680,28	359.874,45	72.709,25	2.253.950,50	455389,53
3.8.1	Asistență tehnică din partea proiectantul u i	299.064,64	60.423,20	56.822,28	11.480,41	355.886,92	71.903,61
3.8.1. 1	pe perioada de execuție a lucrărilor	239.251,71	48.338,56	45.457,83	9.184,33	284.709,54	57.522,89
3 8.1. 2	pentru participarea prolectantulu I la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de inspectoratul de Stat în Construcții	59.812,93	12.084,64	11 364,46	2.296,08	71.177,38	14.380,72
3.82	Dirlginție de șantier	1.595.011,41	322.257,08	303.052,17	61.228,84	1.898.063,58	383.485,92
Total CAP. 3		4.325.57039	873.940,88	821.858,37	166.048,77	5.147.428,77	1.039.989,65
CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru Investiția de bază
4.1	Construcții și Instalații	78.712.419,5 5	15.903.105,27	14.955.359,7 1	3.021.590,00	93.667.779,26	18.924.695,2 7

Pagina 74 din 133

Cod document: C1652/2021 Mem Th-Ec/SF Bc A4 01.POIM

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

	4.1.1	Achiziție elemente de conducte preizolate și servicii asigurătoare de furnizori! de elemente preizolate	60.326.095,6 3	12.188.321,17	11.461.958,1 7	2.315.781,02	71.788.053,80	14.504.102,1 9
0	4.1.2	Monta] elemente de conducte preizolate	2.976.645,66	601.403,31	565.562,68	114.266,63	3.542208,33	715.669,93
	4.1.3	Monitorizare avarii în conducte preizolate	977.930,76	197.581,73	185.806,85	37.540,53	1.163.737,61	235.122,26
	4.1.4	Achiziție șl monta] robinețl cu acționare manuala	2.643.783,57	534.151,65	502.318,88	101.488,81	3.146.102,45	635.640,46
	4.1.5	Desfaceri carosabil	949.492,19	191.835,98	180.403,52	36.448,84	1.129.895,70	228.284,82
	4.1.6	Refaceri carosabil	3.797.968,75	767.343,92	721.614,06	145.795,35	4.519.582,81	913.139,27
	4.1.7	Terasamente	3.395.930,38	686.115,85	645.226,77	130.362,01	4.041.157,15	816.477,86
	4.1.8	Construcții	3.644.572,61	736.351,67	692.468,80	139.906,82	4.337.041,41	876.258,49
	4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice șl fucționale - bucla măsură si vane electrice	226.710,47	45.804,72	43.074,99	8.702,90	269.785,46	54.507,62
	4.3	Utilaje, echipamente tehnologice •1 funcționale care necesită montaj -bucla măsură sl vane electrice	755.701,56	152.682,40	143.583,30	29.009,66	899.284,85	181.692,06
	4.4	Utilaje, echipamente tehnologice funcționale care nu	55.738,83	11.261,51	10.590,38	2.139,69	66.329,21	13.401,19

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

O 0		necesită montaj și echipamente de transport • aparat portabil pentru detecție avarii
	4.5	Dotări	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
	4.6	Active necorporale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
	Total CAP. 4		79.750.570,4 0	16.112.853,90	15.152.608,3 8	3.061.442,24	94.903.178,77	19.174.296,1 5
	CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli
	5.1	Organizare de șantier	1.637.218,33	330.784,59	311.071,48	62.849,07	1.948.289,81	393.633,66
	5.1.1	Lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier	1.259.398,71	254.449,68	239.285,76	48.345,44	1.498.684,47	302.795,12
	5.1.2	Cheltuieli conexe organizării șantierului	377.819,61	76.334,91	71.785,73	14.503,63	449.605,34	90.838,54
	5.2	Comisioane, cote, taxe, costul creditului	953.899,03	192.726,34	1.776,50	358,93	955.675,53	193.085,27
	5.2.1	Comisioanele șl dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
	5.2.2	Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor de construcții	472.274,52	95 418,63	0,00	0,00	472.274,52	95.418,63
	5.2.3	Cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și pentru autorizarea lucrărilor de construcții	78.712,42	15.903,11	0,00	0,00	78.712,42	15 903,11
	Cod document: C1652/2021 Mem.Th-Ec/SF Bc A4.01.POIM                                    Pagina 76 din 133

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

	5.2.4	Cota aferentă Casei Sociale a Constructorii or-CSC	393.562,10	79.515,53	0,00	0,00	393.562,10	79.515,53
(>	5.2.5	Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construire / desființare	9.350,00	1.889,08	1.776,50	358,93	11.126,50	2.248,00
	5.3	Cheltuieli diverse șl neprevăzute	2.558.934,99	517.008,79	486.197,65	98.231,67	3.045.132,64	615.240/46
	5.4	Cheltuieli pentru informare și publicitate	61386,00	12.402,46	11.663,34	2.356,47	73.04934	14.758,93
	Totai CAP. 5		5.211.438,35	1.052.922,18	810.708,97	163.796,14	6.022.14732	1.216.71832
		CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste, precum si predare la beneficiar
	6.1	Pregătirea personalului de exploatare	3.000,00	606,12	570,00	115,16	3.570,00	721,28
	6.2	Probe tehnologice și teste	118.068,63	23.854,66	22.433,04	4.53239	140.501,67	28.387,04
	Total CAP. 6		121.068,63	24.460,78	23.003,04	4.647,55	144.071,67	29.108,33
! y	TOTAL GENERAL		90.742.294,1 4	18.333.628,48	17.061.5713 7	3.447.130,33	107.803.865,71	21.780.758,8 1
	Din care C+M (L2+1.3+1.4+2+4.1+4 _______________		81.532.175,0 9	16.472.810/40	15.491.113,2 7	3.129.833,98	97.023.288,36	19.602.6443 8

Repartizate pe structura capitolelor de cheltuieli ale devizului general exprimat în prețuri curente, se prezintă astfel:

Tabel nr. 23: Deviz general în prețuri curente

Devizul general al obiectului de Investiții ÎN PREȚURI CURENTE la cursul INFOREURO PE LUNA NOIEMBRIE de 4,9495 Lei / Euro
Nr. Crt.	Denumirea capitolelor șl subcapitolele r de cheltuieli	Valoare fara TVA		TVA		Valoare cu TVA
		Lei	Euro	Lei	Euro	Lei	Euro
CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obținerea șl amenajarea terenului
1.1	Obținerea terenului	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

1.2	Amenajarea terenului, demontări	1.340.651,63	270.866,07	254.723,81	51.464,55	1.595.375,44	- 322.330,63
1.3	Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială	67.278,84	13.593,06	12.782,98	2.582,68	80.061,82	16.175,74
1.4	Cheltuieli pentru relocarea/pro tecția utilităților	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
Total CAP. 1		1.407.930,47	284.459,13	267.506,79	54.047,23	1.675.437,26	338.506,37
CAPITOLUL 2 • Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului
2.1	Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de Investiții	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
Total CAP.2		0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare șl asistență tehnică
3.1	Studii	17.595,00	3.554,90	3.343,05	675,43	20.938,05	4.230,34
3.1.1	Studii de teren	15.525,00	3.136,68	2.949,75	595,97	18.474,75	3.732,65
3.1.2	Raport privind impactul asupra mediului	2 070,00	418,22	393,30	79,46	2.463,30	497,69
3.1 3	Alte studii specifice	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
3.2	Documentații - suport șl cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri șl autorizații	1.552,50	313,67	294,98	59,60	1.847,48	373,26
3.3	Expertizare tehnică	20.635,46	4.169,20	3.920,74	792,15	24.556,20	4.961,35
3.4	Certificarea performanței energetice șl audltul energetic al clădirilor	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
3.5	Proiectare	2.400.724,14	485.043,77	456.137,59	92.15832	2.856.861,72	577.202,09

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

		materiale consumabile
	3.7.2	Audltul financiar	23.753,2S	4.799,12	4.513,12	911,83	28.266,37	5.710,95
	3.8	Asistență tehnică	1.999.576,08	403.995,57	379.919,46	76.759,16	2.379.495,54	480.754,73
	3.8.1	Asistență tehnică din partea proiectantului	315.722,54	63.788,77	59.987,28	12.119,87	375.709,82	75.908,64
	3.8.1 .1	pe perioada de execuție a lucrărilor	252.578,03	51.031,02	47.989,83	9.695,89	300.567,86	60.726,91
	3.8.1 .2	pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de Inspectoratul de Stat în Construcții	63.144,51	12.757,75	11.997,46	2.423,97	75.141,96	15.181,73
	3.8.2	Dirigințiede șantier	1.683.853,54	340.206,80	319.932,17	64.639,29	2.003.785,72	404.846,09
	Total CAP. 3		4.516.638/48	912.544,39	858.161,31	173.383,43	5.374.799,79	1.085.927,83
			CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază
/' 'X	4.1	Construcții șl instalații	83.096.701,32	16.788.908,2 4	15.788.373,2 5	3.189.892,5 6	98.885.074,57	19.978.800,8 0
	4.1.1	Achiziție elemente de conducte preizolate șl servicii asigurătoare de furnizorii de elemente preizolate	63.686259,16	12 867 210,6 6	12.100.389,2 4	2.444.770,03	75 786.648,40	15.311.980,6 8
	4.1.2	Montaj elemente de conducte preizolate	3.142.444,82	634.901,47	597.064,52	120.631,28	3.739.509,34	755 532,75
	4.1,3	Monitorizare avarii în conducte preizolate	1032.401,51	208.587,03	196.156,29 . . .	39.631,54	1 228.557,79	248 218,57
	4.1.4	Achiziție șl montaj robineți cu acționare manuala	2.791.042,31	563 903,89	530.298,04	107 141,74	3 321.340,35	671.045,63
	Cod document: C1652/2021-Mem.ThEc/SF Bc A4.01 POIM						Pagina 80 din 133

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

		organizării șantierului
	5.2	Comisioane, cote, taxe, costul creditului	993.209,21	200.668,60	1.849,71	373,72	995.058,92	201.042,31
	5.2.1	Comisioanele șl dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
	5.2.2	Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor de construcții	491.736,95	99.350,83	0,00	0,00	491.736,95	99.350,83
	5.2.3	Cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și pentru autorizarea lucrărilor de construcții	81.956,16	16.558,47	0,00	0,00	81.956,16	16.558,47
	5.2.4	Cota aferentă Casei Sociale a Constructori lo r-CSC	409 780,79	82.792,36	0,00	0,00	409.780,79	82.792,36
	5.2.5	Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construire / desființare	9.735,31	1.966,93	1.849,71	373,72	11585,02	2.340,65
	5.3	Cheltuieli diverse $1 neprevăzute	2.664.388,70	538.314,72	506.233,85	102.279,80	3.170.622,56	640.594,52
	5.4	Cheltuieli pentru informare și publicitate	64.805,20	13.093,28	12.312,99	2.487,72	77.118,19	15.581,01
	Total CAP. 5		5.452.509,02	1.101.628,25	849.116,67	171.556,05	6.301.625,70	1.273.184,30
	CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste, precum si predare la beneficiar
	6.1	Pregătirea personalului de exploatare	3.198,15	646,16	607,65	122,77	3.805,80	768,93

Cod document C1652/2021-Mem.Th-Ec/SF Bc A4 01 POIM

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

6.2	Probe tehnologice și teste	125.867,06	25.430,26	23.914,74	4.831,75	149.781,80	30.262,01
Total CAP. 6		129.065,21	26.076,41	24.522,39	4.95432	153.587,60	31.030,93
TOTAL GENERAL		95.698.820,36	19.335.048,0 6	17.995.9153 3	3.635.9053 1	113.694.736,19	22.970.953,8 7
Din care C+M (1.2+13+1.4+2+4.1+4. 2+5.1.1)		86.074.820,73	17390.6093 0	16354.2153 4	3304.215,7 7	102.429.036,66	20.694.825,0 7

	în tabelele de mai jos sunt prezentate schemele de echivalență în prețuri constante și în prețuri curente: Tabel nr. 24: Schema de echivalența în prețuri constante
o	Tipuri de cheltuieli	Poziția din tabelul Investment Cost'	Poziția echivalentă In Devizul General (întocmit conf. HG 907/2016)	Valoare mii Euro,	Valoare mii Lei,	Valoare de introdus în SMIS (Val. Lei col.4x Rata deficitului de finanțare)	Poziție subcategorie MySMIS (cod)
				fără TVA	fără TVA
	0	1	2	3	4	5	6
	Cheltuieli aferente pregătirii de proiecte, studii de teren, proiectare și inginerie și cheltuieli aferente pregătirii documentațiilor de licitație	poz. 1 -Onorarii legate de planificare	cap. 3.1 - Studii	3,43469	17,00000	17,00000	42
			cap. 3.2 - Obținere avize, acorduri și autorizații	0,30306	1,50000	1,50000	43
			cap 3.3 + 3.5 -Proiectare și engeneering	472,66954	2.339,47787	2.339,47787	44
			cap. 3.6 Organizarea procedurilor de achiziție publice	0,64653	3,20000	3,20000	47
			I cap. 3.1+3.2+3.3 + 3.5 +3.6	477,05382	2.361,17787	2.361,17787
	Cheltuieli pt. obținerea / achiziția terenurilor	poz. 2 -Achiziționarea de terenuri	cap. 1.1- Cheltuieli pentru obținerea terenului	0,00000	0,00000	0,00000	34
	Construcții și Instalații. Organizare de Șantier (OS), cheltuieli conexe 05 amenajare teren, amenajări pentru protecția mediului. cheltuieli pt asigurarea utilităților, pregătirea	poz.3 - Clădiri șl construcții	cap 1.2 Amenajarea terenului	256,57485	1.269,91724	1.269,91724	38
			cap. 1.3 Amenajări pentru protecția mediului	12,87587	63,72913	63,72913	39
			cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităților	0,00000	0,00000	0,00000	40
			cap 4.1- Construcții șl instalații	15.903,10527	78.712,41955	78.712,41955	53
			cap. 5.1.1 - Organizare de șantier-lucrări de construcții	254,44968	1.259,39871	1 259,39871	57

Pagina 83 din 133

Cod document: C1652/2021 Mem.Th Ec/SF Bc-A4.01 POIM

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

personalului de exploatare. cheltuieli aferente probelor tehnologice		cap. 5.1.2 - Organizare de șantier-cheltuieli conexe organizării șantierului	76,33491	377,81961	377,81961	58
		cap. 6.1 - Pregătirea personalului de exploatare	0,60612	3,00000	3,00000	61
		cap. 6.2 - Probe tehnologice și teste	23,85466	118,06863	118,06863	62
		Icap. 1.2 + 1.3+2 + 4.1 + 5.1.1 + 5.1.2 + 6.1 + 6.2	16.527,80137	81.804,35287	81.804,35287
Montaj utilaj, echipamente șl utilaje care necesita montaj, utilaje fără montaj, dotări, active necorporale	poz.4 -Instalații, utilaje și echipamente	cap. 4.2 - Montaj utilaj	45,80472	226,71047	226,71047	52
		cap. 4.3 - Utilaje șl echlp. funcționale, cu montaj	152,68240	755,70156	755,70156	54
		cap. 4.4 - Utilaje fără montaj	11,26151	55,73883	55,73883	54
		cap. 4.5 - Dotări	0,00000	0,00000	0,00000	54
		cap. 4.6 - Active necorporale	0,00000	0,00000	0,00000	55
		Icap. 4.2 + 4.3 + 4.4 + 4.5+ 4.6	209,74863	1.038,15085	1.038,15085
Cheltuieli diverse și neprevăzute	poz.S -Cheltuieli neprevăzute	cap. 5.3 - Cheltuieli Diverse și neprevăzute	517,00879	2.558,93499	2.558,93499	60
Nedefinit	poz. 6 -Ajustarea prețurilor	Nu exista în devizul general	0,00000	0,00000	0,00000
	poz.7-Publicitate	Cap. 5.4 • Publicitate pentru proiect	12,40246	61,38600	61,38600	17
Cheltuieli cu Supervizarea lucrărilor	poz.8 -Supraveghere pe parcursul executării lucrărilor de construcții	cap 3.8.2 -Supervizarea lucrărilor pe parcursul execuției. Inclusiv Asistență tehnică la execuție (dlrigenție de șantier)	322,25708	1 595,01141	1 595,01141	51
		cap. 3.8.1 Asistență tehnică acordată de proiectant pe durata execuției (numai dacă nu intră în tariful de proiectare)	60,42320	299,06464	299,06464	50
		tcop. 3.8.1 + 3.8.2	382,68028	1.894,07605	1.894,07605
Cheltuieli pt plata serviciilor de consultanță aferente studiilor de piață consultanță in domeniul	poz.9 -Asistență tehnică	cap. 3.7.1- Asistență tehnică pentru managementul proiectului	9,66087	47,81647	47,81647	49
		Asistență tehnică pentru îmbunătățirea capacității	0,00000	0,00000	0,00000	48

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

managementului execuției. cheltuieli pentru activitățile de audlt. cheltuieli cu salarii PIU. asistență tehnică pentru îmbunătățirea capacității instituționale a beneficiarului.		Instituționale a beneficiarului
		cap. 5.2 • Comisioane, cote, taxe, costul creditului	192,72634	953,89903	953,89903	59
		cap. 3.7.2 - Cheltuieli cu Auditul anual al proiectului (contract de servicii)	4,54591	22,50000	22,50000	15
		Icap. 3.7.1 + 5.2 + Cheltuieli cu Auditul anual al proiectului	206,93313	1.024,21551	1.024,21551
_____________________TOTAL_____________________			18333,62848	90.742,29414	90.742,29414

Tabel nr. 25: Schemă de echivalență în prețuri curente

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

mediului, cheltuieli pt asigurarea utilităților, pregătirea personalului de exploatare. cheltuieli aferente probelor tehnologice		cap. 4.1- Construcții șl instalații	16.788,90824	83.096,70132	83.096,70132	53
		cap. 5.1.1 - Organizare de șantier-lucrări de construcții	268,88589	1.330,85070	1.330,85070	57
		cap. 5.1.2 - Organizare de șantier-cheituieli conexe organizării șantierului	80,66577	399,25521	399,25521	58
		cap. 6.1 - Pregătirea personalului de exploatare	0,64616	3,19815	3,19815	61
		cap. 6.2 • Probe tehnologice șl teste	25,43026	125,86706	125,86706	62
		tcap. 1.2 +1.3 + 2 + 4.1 + 5.1.1 + 5.1.2 + 6.1 + 6.2	17.448,99544	86.363,80291	86.363,80291
Montaj utilaj, echipamente și utilaje care necesita montaj, utilaje fără montaj, dotări, active necorporale	poz.4 -Instalații, utilaje șl echipamente	cap. 4.2 - Monta] utilaj	48,35604	239,33824	239,33824	52
		cap. 4.3 - Utilaje și echip. funcționale, cu montaj	161,18681	797,79413	797,79413	54
		cap. 4.4 - Utilaje fără montaj	11,88877	58,84348	58,84348	54
		cap. 4.5 - Dotări	0,00000	0,00000	0,00000	54
		cap. 4.6 Active necorporale	0,00000	0,00000	0,00000	55
		leap. 4.2 * 4.3 + 4.4 + 4.5+ 4.6	221,43163	1.095,97585	1.095,97585
Cheltuieli diverse și neprevăzute	poz.5- Cheltuieli neprevăzute	cap. 5.3 Cheltuieli Diverse șl neprevăzute	538,31472	2.664,38870	2.664,38870	60
Nedefinit	poz. 6 -Ajustarea prețurilor	Nu exista în devizul general	0,00000	0,00000	0,00000
	poz.7-Publlcitate	Cap. 5.4 • Publicitate pentru proiect	13,09328	64,80520	64,80520	17
Cheltuieli cu Supervizarea lucrărilor	poz.8 -Supraveghere pe parcursul executării lucrărilor de construcții	cap. 3.8.2 • Supervizarea lucrărilor pe parcursul execuției inclusiv Asistență tehnică la execuție (dirigenție de șantier)	340,20680	1.683,85354	1.683,85354	51
		cap. 3.8.1 - Asistență tehnică acordată de proiectant pe durata execuției (numai dacă nu intră în tariful de proiectare)	63,78877	315,72254	315,72254	50
		Zcap 3.8.1 +3.8.2	403,99557	1.999,57608	1.999,57608

Cheltuieli pt plata serviciilor de consultanță aferente studiilor de piață, consultanță în domeniul managementului execuției, cheltuieli pentru activitățile de audlt. cheltuieli cu salarii PIU. asistență tehnică pentru îmbunătățirea capacității instituționale a beneficiarului.	poz.9 -Asistență tehnică	cap. 3.7.1 Asistență tehnică pentru managementul proiectului	9,99900	49,49005	49,49005	49
		Asistență tehnică pentru îmbunătățirea capacității Instituționale a beneficiarului	0,00000	0,00000	0,00000	48
		cap. 5.2 - Comisioane, cote, taxe, costul creditului	200,66860	993,20921	993,20921	59
		cap. 3.7.2 - Cheltuieli cu Auditul anual al proiectului (contract de servicii)	4,79912	23,75325	23,75325	15
		leap. 3.7.1 + 5.2 + Cheltuieli cu Auditul anual al proiectului	215,46672	1.066,45251	1.066/45251
TOTAL			19.335,04806	95.698,82036	95.698,82036

• 3.4.2 Costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a Investiției publice

Obiectul prezentului studiu de fezabilitate îl reprezintă reabilitarea prin înlocuire a unor porțiuni de conducte din rețeaua termică de transport. în anexele 1 - 4 la prezentul Studiul de fezabilitate, sunt prezentate evoluțiile consumului de energie termică, pierderi în rețele și deci cantitatea de energie termică produsă, în cele două variante, fără și cu proiect. Funcție de schema de producere a energiei termice rezultă elementele principale de costuri de operare (cu excepția costuri cu personal și mentenanță). Aceste costuri în varianta fără proiect și cu proiect stau la baza analizei cost-beneficiu la nivelul întregului sistem (SACET), așa cum impune ghidul UE privind întocmirea Analizei Cost - Beneficiu (ACB).

• 3.5    Studii de specialitate
  
  3.5.1    Studiu topografic

Măsurătorile topografice ale traseelor de rețele termice ce se reabilitează sunt prezentate în planurile anexa la prezentul studiu de fezabilitate, având viza O.C.P.I. Bacău, așa cum prevede H.G.R. nr. 907/2016. La faza de proiectare „As-bullt" se vor face măsurători topografice conforme cu execuția.

• 3.5.1    Studiu geotehnlc

întrucât investiția prezentului studiu, presupune înlocuirea conductelor termice în canale termice existente și în aerian pe estacadă existentă, nu este necesară întocmirea unui studiu de geotehnic, având în vedere că lucrările de reabilitare, nu afectează terenul de fundare al canalelor

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

termice și nici structura de rezistență a elementelor de construcție ce vor fi reabilitate (ex. cămine de racord, golire, etc.).

• 3.6    Grafic fizic și valoric, orientativ, de realizare a investiției

Durata de execuție a investiției aferentă proiectului este de 24 luni, din care 3 luni organizare procedură contractare, 3 luni proiectare și 18 luni execuție (C+M+l), După această perioadă este prevăzută perioada de notificare a defectelor cu o durată de 12 luni, care în condiții speciale poate fi prelungită la 24 luni.

Eșalonarea fizică șl valorică a lucrărilor de realizare a investiției, este prezentată în graficul următor:

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiu! Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Tabel nr. 26: Eșalonarea fizică și valorică în prețuri curente

Grafic fizic;) valoric de Implementare a Investiției tn prețuri curente
Luna	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18	19	20	21	22	23	24
. . ...... . . Consultanță 1 . _
citație, ' contractare			828,00
Execuție									19.D4941			19.049,21			1934941			19.049,21			1934941			1934941
Asistență tehnică
* Licitație. I contractare			828,00		—
! Execuție									333462,68			333.262,68			333462,68			333462,68			333462,68			333462,68
Audlt
Licitație, ' contractare			8283»
Execuție									3.958,88			335838			3358,88			335848			3358,88			335848
Implementare proiect reabilitare rețele termice
licitație, contractare			828,00
Proiectare						2.440.507,10
Execuție lucrări									14.266.767,94			14.266.76734			14.266.767,94			14466.767,94			14.266.767,94			14.266.767,94
Probe, PIF																								129.06541
Organizare de șantier
Taxe, avize, neprevăzute						2326.078,33																		73131948
1 Total pe i trimestre			3.312.00			5.885.617,20			14.623.038,70			14.623.038.70			14.623.038,70			14.623.038,70			14.623.038,70			16.694.697,64
Total Investiție			95.698.82036

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• 4.    ANALIZA SCENARIILOR TEHNICO ECONOMICE PROPUSE

  • 4.1    Analiza vulnerabilității și riscurilor aferente schimbărilor climatice. Identificarea măsurilor de atenuare și/sau de adaptare

Evaluarea senzitivității

în context global, schimbările climatice pot avea atât efecte directe cât și indirecte, dintre care cele mai Importante sunt:

• • Hazarde primare:

• o    Schimbarea temperaturii medii;

• o    Temperaturi extreme;

• o    Schimbarea precipitațiilor medii;

• o    Precipitații extreme;

• o    Viteza medie a vântului;

• o    Umiditate;

• •    Efecte secundare/Hazarde asociate:

• o    Secetă/Disponibilitatea resurselor de apă;

• o    Inundații;

• o    Alunecări de teren;

• o    Cutremure;

• o    Eroziunea solului;

• o    Fenomene extreme/Dezastre climatice;

• o    Creșterea temperaturii;

• o    Incendii.

Senzltivitatea în raport cu schimbările climatice șl efectele adverse ale acestora s-a făcut separat, considerând faza de construcție și faza de operare/exploatare a proiectului de reabilitare rețele termice de transport în Sistemul de Alimentare Centralizat cu Energie Termică (SACET) al Municipiului Bacău.

Pentru evaluarea senzitivității proiectului la schimbările climatice s-a acordat un scor, conform clasificării de mai jos, rezultând astfel matricea de evaluare a senzitivității.

'J7

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Tabel nr. 27: Matrice de evaluare a senzitivității

Senzitivitate nulă scorO	Schimbările climatice / Hazardele nu au impact asupra componentelor proiectului
Senzitivitate scăzută scor 1	Schimbările climatice / Hazardele pot avea Impact minim asupra proiectului, cum ar fi scoaterea din funcțiune a sistemului de monitorizare avarii
Senzitivitate medie scor 2	Schimbările climatice / Hazardele pot avea Impact negativ asupra proiectului -sistemul de termoficare afectat și anume pot exista întreruperi ale alimentarii cu energie termică a consumatorilor
	Schimbările climatice / Hazardele pot avea impact semnificativ asupra componentelor proiectului, cum ar fi conducte sparte

Evaluarea senzitivității pentru proiectul de reabilitare elemente SACET {rețele termice de transport) din Municipiul Bacău:

Tabel nr. 28: Evaluarea senzitivității pentru proiectul de reabilitare elemente SACET

Hazarde	Construcție	Operare	Scor general
Schimbarea temperaturii medii	0	2	2
Temperaturi extreme	0	0	0
Schimbarea precipitațiilor medii	0	0	0
Precipitații extreme	0	0	0
Viteza medie a vântului	0	0	0
Umiditate	1	1	1
Seceta/Disponibllitatea resurselor de apă	0	0	0
Inundații	0	0	0
Alunecări de teren	0	0	0
Cutremure	2	2	2
Eroziunea solului	0	0	0
Fenomene extreme/Dezastre climatice	0	0	0
Creșterea temperaturii	0	2	2
Incendii	0	0	0

Evaluarea expunerii

După identificarea și evaluarea punctelor sensibile ale componentelor proiectului, pasul următor este evaluarea expunerii proiectului la fenomenele date de efectele schimbărilor climatice în zonele în care vor fi amplasate.

Evaluarea expunerii se face conform tabelului următor. Scara de evaluare a expunerii lucrărilor propuse la schimbările climatice șl riscurilor asociate acestora se prezintă astfel:

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Tabel nr. 29: Scara de evaluare a expunerii lucrărilor propuse la schimbările climatice și riscurilor asociate

acestora

Expunere medie scor 2		Expunere scăzută scor 1	Expunere scor 0
-    apariția a unul cutremur distrugător, respectiv gradul 8, conform scării MSK -    creșterea temperaturii medii anuale cu mai mult de 1,31 grade; -    umiditatea excesivă la adâncime mai mare de 0,6 m pentru o perioadă de peste 100 de zile	-    apariția a unul cutremur foarte puternic, respectiv gradul 7, conform scării MSK; -    creșterea temperaturii medii anuale cu mai mult de 1,25 grade; -    umiditatea excesiva ta adâncime mal mare de 0,6 m pentru o perioadă de peste 60 de zile	-aparițiaa unui cutremur puternic, respectiv gradul 6, conform scării MSK; -    creșterea temperaturii medii anuale cu mai mult de 1,13 grade; -    umiditatea excesivă la adâncime mal mare de 0,6 m pentru o perioadă de peste 30 de zile	-Nu există hazarde în zona de amplasare a proiectului, în prezent și nici în intervalul preconizat (2023 -2041);

Evaluarea Expunerii actuale și viitoare pentru proiectul de reabilitare rețele termice și puncte termice din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău se prezintă astfel:

Tabel nr. 30: Evaluarea expunerii actuală și viitoare pentru proiectul de reabilitare rețele termice

O	Hazarde	Expunere curentă (2021 - 2022)	Expunere viitoare (2023 - 2038)
	Schimbarea temperaturii medii	0	2
	Temperaturi extreme	0	0
	Schimbarea precipitațiilor medii	0	0
	Precipitații extreme	0	0
	Viteza medie a vântului	0	0
	Umiditate	0	1
	Seceta/Disponibilitatea resurselor de apă	0	0
	Inundații	0	0
	Alunecări de teren	0	0
	Cutremure	2	2
	Eroziunea solului	0	0
	Fenomene extreme/Dezastre climatice	0	0
	Creșterea temperaturii minime anuale	0	2
	Incendii	0	0

NRCj

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de                R v 0

termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Legendă;

scor 0	Vulnerabilitate nula
scor (1,2)	Vulnerabilitate scăzută
scor (3,4)	Vulnerabilitate medie
	Vulnerabilitate ridicată

Evaluarea vulnerabilității curente și viitoare pentru proiectul de reabilitare rețele termice de transport din Municipiului Bacău.

Tabel nr. 32: Evaluarea vulnerabilității curente ți viitoare pentru proiectul de reabilitare rețele termice

Hazarde	Senzitivitate generală	Expunere curentă	Vulnerabilitate curentă	Expunere viitoare	Vulnerabilitate viitoare
Schimbarea temperaturii exterioare medii anuale	2	0	0	2	4
Temperaturi extreme	0	0	0	0	0
Schimbarea precipitațiilor medii	0	0	0	0	0
Precipitații extreme	0	0	0	0	0
Viteza medie a vântului	0	0	0	0	0
Umiditate	1	0	0	1	1
Seceta/Disponlbllitatea resurselor de apa	0	0	0	0	0
Inundații____________	0	0	0	0	0

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Alunecări de teren	1	0	0	0	0
Cutremure	2	2	4	2	4
Eroziunea solului	1	0	0	0	0
Fenomene extreme /Dezastre climatice	0	0	0	0	0
Creșterea temperaturii minime anuale	2	0	0	2	4
Incendii	0	0	0	0	0

Din analiza tabelului de mai sus rezultă că proiectul de reabilitare a elementelor din SACET al Municipiului Bacău prezintă;

• •    Vulnerabilitatea medie, atât în prezent cât și în viitor, reprezentată de mișcările seismice (cutremure) care pot produce defecțiuni în sistemul de rețele termice și chiar și în punctele termice prin ruperi sau fisuri a conductelor, funcție de intensitatea cutremurului și astfel întreruperea totală sau parțială a livrării energiei termice până la eliminarea defecțiunilor, adică pentru o perioadă redusă de timp;

• •    Vulnerabilitate medie în viitor reprezentată de Schimbarea/creșterea temperaturii exterioare medii anuale și de creșterea temperaturii exterioare minime, cu consecință directă de reducere a cantității de energie termică ce trebuie livrată consumatorilor alimentați din SACET, respectiv în dimensionarea instalațiilor de producere a energiei termice, a conductelor de transport;

• •    Vulnerabilitate scăzută în viitor în cazul umidității excesive a solului în care se montează conductele preizolate, consecința fiind riscul de infiltrare a umidității în zona manșoanelor ce se montează în zonele de îmbinare a conductelor și sau elementelor sistemului preizolat pentru realizarea izolării în zonele respective. în acest mod se afectează sistemul de monitorizare a stării conductelor deoarece umiditatea poate ajunge la îmbinările firelor de detecție a avariilor putând astfel a se sesiza fals defecțiuni a conductelor și deci necesitatea execuției unor intervenții care în fond nu sunt necesare.

• 4.2    Situația utilităților șl analiza de consum

Rețelele termice de transport făcând parte dintr-un sistem și fiind folosite la transportul unor fluide purtătoare de căldură nu necesită utilități, toate utilitățile necesare funcționarii întregului sistem se asigură la sursa de producere a energiei termice și ia punctele termice.

• 4.3    Sustenabilitatea realizării obiectivului de Investiții
  
  4.3.1    Impactul social și cultural, egalitatea de șanse

Toate beneficiile rezultate în urma reabilitării rețelelor termice de transport, contribuie direct și indirect la dezvoltarea socio-economică a Municipiului Bacău, prin:

• •    îmbunătățirea calității aerului, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra sănătății populației municipiului; reducerea impactului major produs de gazele de ardere emise din centralele

  i rr

  NGlkgERINâ

  
  
  
  
  
  

  NR[j

  
  

«Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

termice de apartament care emit noxe și produc poluare la mică înălțime, fără posibilitatea de dispersie;

• •    scăderea cantității de energie termică ce ar trebui produsă, ca urmare a reducerii pierderilor, are impact asupra creșterii eficienței energetice prin utilizarea rațională a resurselor epuizabile;

• •    creșterea calității serviciului de alimentare cu energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum va conduce la creșterea gradului de rebranșare a locuințelor și instituțiilor la sistemul centralizat de termoficare, aceasta conducând la creșterea sustenabilității sistemului de termoficare și la reducerea costurilor cu încălzirea;

• •    creșterea gradului de confort a populației și instituțiilor racordate la SACET;

• •    creșterea nivelului de rentabilitate economică a operatorului și implicit reducerea subvențiilor pentru energia termică și astfel sumele ce se disponibilizează, vor putea fi utilizate de către Municipiul Bacău pentru investiții în infrastructura și serviciile publice de la nivelul municipiului șl implicit dezvoltarea socio-economică a orașului;

• •    în mod similar paragrafului anterior, prin mărirea redevenței încasate de municipalitate de la operator, pentru a recupera sprijinul acordat din fonduri nerambursabile, se vor realiza investiții suplimentare de Interes public, cu Impact direct asupra calității vieții locuitorilor șl a dezvoltării socio-economice a zonei;

• •    reducerea efectului de încălzire globală determinat de reducerea emisiilor de CO2;

• •    reducerea costurilor de întreținere a clădirilor prin reducerea emisiilor de NO* și SO2;

• •    reducerea costurilor cu sănătatea datorită reducerii emisiilor echivalente de CO2;

Reabilitarea rețelelor termice de transport ce fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate asigură egalitatea de șanse a tuturor locuitorilor Municipiului Bacău racordați/care se pot racorda la sistemul centralizat de alimentare cu căldură, prin aceea că vor avea asigurat un serviciu de alimentare cu energie termică, sigur, la prețuri suportabile, astfel încât să albă confortul termic funcție de necesitatea acestora.

în ceea ce privește prezentul proiect, ca principiu de elaborare, implementare, management și identificare a grupurilor țintă, va asigura în toate etapele sale egalitatea de șanse și egalitatea de gen, luându-se în considerare toate politicile și practicile prin care să nu se realizeze nicio deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică contagioasă, infectare HIV, apartenența la o categorie defavorizată precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

Principiul egalității de șanse este respectat în cadrul acestui proiect în toate fazele sale de derulare, astfel;

Pagina 95 din 133

102

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

• •    în faza de implementare a proiectului, va fi luată în considerare egalitatea de șanse atât la nivelul constituirii echipei de proiect, cât și în ceea ce privește implicarea resurselor umane în diferite momente de derulare a proiectului;

• •    în ceea ce privește managementul proiectului, în stabilirea echipei de management vor fi utilizate aceleași criterii de competența pentru selecție, urmărindu-se pe cât posibil realizarea unul echilibru între numărul de bărbați și femei participanți;

• •    în stabilirea grupurilor țintă ale proiectului, s-au luat în considerare toți cetățenii, indiferent de etnie, sex, religie, dizabilitățl, vârstă. De rezultatele implementării proiectului vor putea beneficia toate aceste categorii de populație, fără discriminare și fără a li se îngrădi în vreun fel drepturile și libertățile fundamentale;

• • în atribuirea contractelor de achiziții publice ce se vor încheia pentru execuția proiectului, se vor respecta principiile de nediscriminare, tratament egal, transparență, conform O.U.G. 34/2006 cu modificările și completările ulterioare. Aceste principii de egalitate, nediscriminare și transparență în faza de achiziții sunt respectate prin aceea că la procedurile de contractare ce se vor organiza, vor putea participa toate persoanele fizice și juridice care îndeplinesc prevederile legislației române și europene în domeniul achizițiilor publice. Pe parcursul pregătirii și desfășurării procedurilor de contractare, egalitatea de șanse se va manifesta prin:

o în elaborarea caietelor de sarcini, se respectă principiul neutralității tehnologice astfel că nu se vor face referiri la producători sau mărci ale echipamentelor/materialelor necesare pentru implementarea proiectului;

o criteriile de calificare a ofertanților la procedurile de contractare (licitații, cererii de ofertă, etc.) nu vor fi restrictive și vor tine seama numai de natura șl complexitatea contractului ce urmează a se încheia; acestea vor fi publice;

o toată documentația de atribuire aferentă achizițiilor prevăzute prin proiect va fi făcută public pe SICAP (www.e-licitație.ro), astfel încât toți operatorii care îndeplinesc condițiile vor avea acces la informație;

o în cazul primirii de clarificări asupra documentației, Autoritatea Contractantă (Municipiul Bacău) va face public pe SICAP răspunsurile la clarificări;

o pentru evaluarea ofertelor se va întruni o Comisie de evaluare, pentru evaluarea obiectivă a ofertelor primite;

o evaluarea ofertelor se va face numai pe baza cerințelor din caietul de sarcinii și a criteriilor de evaluare care sunt precizate în Documentația de atribuire ce a fost făcută publică prin postare pe SICAP;

o orice persoană care este sau poate fi lezată că urmare a deciziilor Autorității Contractante (Municipiul Bacău), pe parcursul derulării procedurii de contractare are dreptul să conteste aceste decizii;

o anunțul de atribuire pentru fiecare contract va fi postat pe SICAP.

în faza de execuție a lucrărilor, egalitatea de șanse se manifestă prin:

Cod document: C1652/2O21-Mem.Th-Ec/SF Bc-A4.01.POIM                                    Pagina 96 din 133

/Ol

NIRCLi

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

•    generarea de noi locuri de muncă, ce vor putea fi ocupate fără restricții de sex, etnie, rasă, religie, etc, de către orice persoană care are calificările și îndeplinește cerințele specifice locurilor de muncă noi create;

•    se implementează măsuri pentru evitarea accidentării populației riverane zonelor în care se execută lucrările și a accesului normal în locuințe. Astfel, se vor monta platforme și podețe de acces peste canalele deschise la intrările în scările de bloc/locuințe, platforme care vor avea mână curentă și vor fi astfel montate încât să poată fi folosite și de către persoanele cu handicap. Canalele termice deschise pe perioada lucrărilor vor fi semnalizate;

• • / toate materialele rezultate din desfacerea canalelor termice și a conductelor vechi care se scot din canale vor fi transportate zilnic astfel încât să nu fie deranjată circulația pletonală și/sau auto;

J programul de lucru în timpul execuției lucrărilor se va stabili astfel încât populația să nu fie deranjată de zgomot în timpul orelor de odihnă, iar în restul timpului nivelul zgomotului nu va depăși valoarea de 60 db;

•    identificarea de către Antreprenor a tuturor riscurile potențiale de accidentare și îmbolnăvirii profesionale a personalului care execută lucrarea și să ia masurile necesare pentru evitarea acestora, începând cu instruirea personalului, asigurarea acestuia cu echipament specific de muncă, respectarea orelor de program și de odihnă.

• 4.3.2    Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

în perioada de execuție a lucrărilor aferente proiectului se vor crea 70 locuri de muncă.

• 4.3.3    Impactul asupra factorilor de mediu
  
  4.3.3.1    Emisii în aer

Datorită eficienței scăzute a sistemului de transport a energiei termice, ca urmare a pierderilor mari în acest sistem, aferent rețelelor nereabilitate, se generează o cantitate mai mare de COj decât cea normală, aceasta având impact negativ asupra schimbărilor climatice.

Măsurile de creștere a eficienței energetice a SACET Bacău, respectiv reducerea emisiilor se încadrează în prevederile directivei 2012/27/CE, precum și a Directivei 2010/75/CE.

Reducerea pierderilor în rețele de transport conduce la reducerea consumului de combustibil în sursa/CET șl corespunzător a cantităților de emisii de NO_X, deci se reduce impactul asupra mediului.

Odată cu finalizarea lucrărilor din proiectul finanțat POS Mediu, privind instalarea de echipamente noi și anume un grup în ciclu mixt gaze-abur cu putere de 10,95 MWe șl 14 MWt, 2 cazane de abur având fiecare un debit de lOt/h); cazanele, chiar dacă nu reprezintă instalații mari de ardere, având Implementate măsurile primare pentru reducerea formarii de NO_X, se vor încadra în valorile limită (VLE) pentru emisiile poluante ce trebuie respectate începând cu 01 01.2016. Similară este situația șl a turbinei cu gaze (ITG) din CET Bacău l-Chimiei. CAF (IMA 3) a fost reabilitat numai pentru concentrația emisiei de NO_X la funcționarea pe gaze naturale de 200 mg/Nmc, gaze arse uscate cu concentrație de Oi=3%.

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Reducerea pierderilor în rețele de transport, conduc la reducerea consumului de combustibil în sursa/CET și corespunzător a cantităților de emisii de NO_X, deci se reduce impactul asupra mediului.

Prin realizarea investiției de reabilitare a rețelelor termice de transport ce fac obiectul acestui studiu, pierderile în rețele se reduc cu 15.466,80 Gcal/an, ceea ce la un randament de producere al energiei termice de 90%, și o putere calorifică a gazelor naturale de 8240kcal/1000Nm³, se obține o economie de combustibil de 2.085,60 mii mc gaze naturale (71,95 TJ*1000/8,24 Gcal/4,1868Gcal/TJ).

Cantitatea de combustibil economisit și cantitățile de emisii de gaze cu efect de seră și alți poluanți care se reduc ca urmare a reducerii consumului de combustibil, datorită reducerii pierderilor în rețele termice, se prezintă astfel:

Tabel nr. 33: Cantități economisite în urma reducerii consumului de combustibil

Specificație	U.M.	Cantitate
Reducere consum de combustibil (gaze naturale)	TJ/an	71,95
	mii m3/an	2.085,60
Reducere cantitate CO2	t/an	4.036,48
Reducere cantitate NO,	t/an	5,22
Reducere emisii de gaze cu efect de seră	t COjechiv.	4.037,56

Cantitățile de mai sus s-au calculat pe baza cantității de combustibil șl a factorilor de emisie pentru fiecare poluant (Qp_Oi_Uant (t]= Qgaw nat. [TJ] x FE [tCO₂/TJ]. Cantitatea de căldură conținută de combustibil este de: 71,95 [TJ /an],

în stabilirea factorilor de emisii pentru NO_X, s-a ținut seama că s-au implementat la toate sursele de producere a energiei soluții BAT.

Calculul cantității de emisii, reduse ca urmare, a reducerii pierderilor în rețele termice șl creșterea eficienței globale se prezintă astfel:

Arderea gazelor naturale:

• •    pentru calculul cantității de bioxid de carbon: FE= 56,1[ tCOz/TJ], conform anexa VI la regulamentul 2012/601/CE, privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE;

Cantitate CO₂ = 4.036,481 (71,95 (Tj] x 56,1 (t COz/Tj]);

• •    pentru calculul cantității de NO_X:

FE = 72,5[g/GJ], sursa fiind ghid EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluation Program/European Envlronmental Agency) - 2019, anexa D, tab. D2;

Cantitate NO_X = 5,22 t (71,95 [ [Tj] xlO³ x 72,5 [g/Gj] x 10 ⁶);

• •    pentru calculul cantității de gaze cu efect de seră: FE = 56,115 [tCOi_eChiv./TJ], sursa fiind Metodologia amprentei de carbon a Băncii Europene de Investiții.

Cantitate gaze cu efect de seră CO_2echiv = 4.037,561 (71,95 [TJ] x 56,115 [tCChechiv./TJ).

Cantitățile de emisii reduse sunt:

• •    cantitate de emisie CO₂ = 4.036,481;

• •    cantitate NO_X = 5,22t;

• •    cantitate gaze cu efect de seră COaechiv. = 4.037,561.

Ținând seama de prevederile Directivei 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE privind comercializarea emisiilor de gaze cu efect de seră (respectiv reducerea graduala a certificatelor alocate gratuit pentru energia termică pentru populație), rezultă că pe lângă reducerea impactului asupra mediului prin reducerea cantității de gaze cu efect de seră se reduce și impactul asupra costului și prețului energiei termice, pentru ca operatorul, nu va mai trebui sa cumpere pentru conformare certificate pentru cantitatea de 4.036,481 CO2/an și nu v-a mai plăti la Fondul de Mediu taxa aferentă cantității de NO_X de 5,22 t/an.

Pe perioada executării lucrărilor de reabilitare a rețelelor de transport sursele de poluare vor fi:

• •    zgomotul și vibrațiile produse de utilajele de execuție;

• •    emisii fugitive de praf provenite din manipularea materialelor și din alte activitățile de montaj specifice (ex. taiere, șlefuire, perforare etc.);

• •    emisiile de bioxid de carbon produs de utilajele de execuție care folosesc motoare cu ardere interna (ex. camioane, excavatoare etc.), sau de mici echipamente (aparate de sudura cu flacăra oxiacetilenică).

Datorită faptului că sursele acestor emisii nedirijate, cu înălțimi reduse, sunt aflate în general aproape de nivelul solului, zona de impact maxim a acestora va fi în general extrem de restrânsă și va fi reprezentată de zonele în care vor fi reabilitate tronsoanele de rețele termice de transport, care fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate.

Valorile concentrațiilor poluanților generați ca urmare a lucrărilor pentru înlocuirea ("') conductelor (pulberi din manevrarea pământului șl altor materiale pulverulente și emisii de la utilaje și mijloacele de transport) vor scădea rapid odată cu creșterea distanței față de zonele în care vor fi reabilitate tronsoanele de rețele termice de transport.

Chiar dacă lucrările de reabilitare a tronsoanelor de rețele termice de transport care fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate, se desfășoară în intravilanul Municipiului Bacău (zone cu receptori sensibili), impactul asupra calității aerului va fi redus, va avea loc la nivel local șl va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desfășurare a lucrărilor la tronsoanele respective. De asemenea, schimbarea în timp a poziției surselor de emisie (datorită schimbării zonei de lucru) va determina un Impact local neglijabil pe termen lung și o probabilitate scăzută de apariție a unor valori mari ale concentrațiilor pe termen scurt.

• 4.3.3.2 Emisii în apă

în rețelele termice nici în perioada de exploatare șl nici în perioada de execuție a lucrărilor de reabilitare nu vor fi generate ape uzate.

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de                       &

termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Trebuie menționat că, în caz de Intervenții, reparații, reabilitare, rețelele termice se vor goli în sistemul de canalizare al Municipiului Bacău. Apa din rețea este dedurizată și degazată, încadrându-se în valorile limită ale indicatorilor de calitate pentru evacuarea apelor în sisteme de canalizare.

Prin realizarea lucrărilor de reabilitare, indirect, ca urmare a reducerii pierderilor de fluid din rețele se reduce și debitul de apă de adaos care se face în CET și puncte termice pentru completarea pierderilor, astfel că se diminuează cantitatea de apă evacuată la canalizare atât cu cantitatea pierdută cât șl cu cantitatea folosită în CET în procesul de tratare/dedurizare al apei de adaos.

• 4.3.33 Emisii în sol

Pe perioada executării lucrărilor de înlocuire a tronsoanelor de rețea termică de transport care fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate „Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău), formele de impact identificate asupra solului și subsolului pot fi:

• •    înlăturarea stratului de sol vegetal și pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil în cazul unei depozitari neadecvate;

• •    deteriorarea profilului de sol pe o adâncime de maxim 1,5 m prin săparea de șanțuri pentru înlocuirea conductelor și săparea de noi șanțuri pentru devierea anumitor tronsoane de rețea termică de transport, dacă va fi cazul (mutarea de pe domeniul privat pe domeniul public);

• •    deversări accidentale ale unor substanțe/compuși direct pe sol.

Deși se va produce o ocupare provizorie a terenului pentru realizarea lucrărilor, Impactul este considerat unul minim, reconstrucția ecologică a zonelor ocupate fiind obligatorie. Precizăm că nu vor fi suprafețe de teren ocupate definitiv ca urmare a reabilitării tronsoanelor de rețea termică de transport care fac obiectul proiectului.

Solul vegetal (fertil) decopertat va fi depozitat separat de solul care va rezulta din săparea șanțurilor, fie în cadrul organizării de șantier, fie în altă locație stabilită de comun acord cu autoritățile locale și va fi utilizat la finalizarea lucrărilor pentru reconstrucția ecologică a zonelor. De asemenea, solul care va rezulta din săparea șanțurilor va fi depozitat, fie în cadrul organizării de șantier, fie în altă locație stabilită de comun acord cu autoritățile locale și va fi utilizat după montare noilor conducte la umplerea șanțurilor, în vederea aducerii terenului la starea inițială.

Activitățile specifice șantierului implică manipularea unor substanțe poluante pentru sol și subsol. în categoria acestor substanțe trebuie incluși carburanții, pulberile antrenate de apele din precipitații și/sau curențli de aer etc. Aprovizionarea, depozitarea și alimentarea utilajelor cu carburanți reprezintă activități potențial poluatoare pentru sol și subsol, în cazul pierderilor de carburant și infiltrarea acestuia în teren.

O altă sursă potențială de poluare dispersă a solului și subsolului este reprezentată de activitatea utilajelor în zonele de lucru. Utilajele, din cauza defecțiunilor tehnice, pot pierde carburant și ulei. Neobservate și neremediate, aceste pierderi reprezintă surse de poluare a solului și subsolului.

Cod document: C1652/2021-Mem.Th-Ec/SF Bc A4.01 POIM                                   Pagina 100 din 133

/Of

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

Având în vedere cele menționate anterior, impactul global asupra solului și subsolului pentru perioada de realizare a investiției, poate fi caracterizat ca fiind moderat, pe termen scurt, local ca arie de manifestare, cu efecte reversibile.

în activitatea de exploatare a rețelelor termice nu se produce poluarea solului în nici un mod.

Având în vedere cele menționate anterior, impactul global asupra solului șl subsolului pentru perioada de realizare a investiției, poate fi caracterizat că fiind moderat, pe termen scurt, local ca arie de manifestare, cu efecte reversibile.

în activitatea de exploatare a rețelelor termice nu se produce poluarea solului în niciun mod.

• 4.3.3.4    Zgomot

Se apreciază că lucrările care fac obiectul proiectului, vor constitui o sursă de poluare fonică locală pe de o parte datorită realizării propriu-zise a lucrărilor de reabilitare, iar pe de altă parte datorită transportului materialelor. Aceste surse se vor suprapune peste fondul existent în intravilanul Municipiului Bacău (trafic).

Lucrările vor implica folosirea de utilaje (excavatoare, polizoare, apărate de tăiat, compactoare, etc.) șl mijloace de transport (camioane) care, prin deplasările lor, provoacă zgomot și vibrații. Aceste utilaje și mijloace de t. ansport generează între 75dB(A) și 90dB(A) în regim normal de funcționare.

în aceste condiții, nivelul de zgomot generat poate depăși cu maxim 35 dB(A), în anumite perioade de lucru, în timpul zilei, valoarea limită de 55 dB(A) impusă de Ordin nr. 119/2014 al ministrului sănătății pentru aprobarea Normelor de Igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației (nivel de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (AeqT), măsurat la exteriorul locuinței conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălțime față de sol).

în condițiile în care lucrările de execuție se vor desfășura numai în cursul zilei, valoarea limită de 45 dB(A) impusă de Ordinul nr. 119/2014 în timpul nopții (2322-729) va fi respectată.

• 4.3.3.5    Deșeuri șl gestionarea deșeurilor

Categoriile de deșeuri care vor rezulta ca urmare a realizării lucrărilor care fac obiectul proiectului, precum și modul lor de gestionare este prezentat în cele ce urmează:

• •    resturi vegetale rezultate de la curățarea spațiilor verzi în vederea realizării lucrărilor de execuție care vor fi transportate la o stație de compostare din vecinătatea Municipiului Bacău;

• •    deșeurile de asfalt rezultate de la îndepărtarea sistemului rutier în vederea realizării lucrărilor de reabilitare care vor fi transportate la o stație de preparate asfalt pentru Introducerea lui în procesul de fabricație;

• •    pământul rezultat din săparea șanțurilor pentru înlocuirea conductelor/montarea conductelor noi, va fi transportat în cadrul organizării de șantier sau într-o locație stabilită de comun acord cu autoritățile locale și ulterior va fi retransportat în zonele de lucru pentru realizarea umpluturilor;

Cod document: C1652/2021 Mem Th-Ec/SF Bc A4.01.POIM

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• •    pământul vegetal se va depozita separat de restul pământului pentru umplutură și se va utiliza în vederea aducerii terenului la starea Inițială în zonele cu spații verzi;

• •    dacă pământul rezultat din săpăturile necesare înlocuirii conductelor va fi în cantitate mai mare decât necesarul pentru realizarea umpluturilor, acesta va fi transportat într-un depozit indicat de către beneficiar;

• •    deșeuri de beton rezultate de la îndepărtarea sistemului rutier/aleilor, în vederea realizării lucrărilor de reabilitare, precum și de la reabilitarea canalelor termice și căminelor de vizitare vor fi transportate la un depozit de deșeuri Inerte cel mai apropiat de Municipiul Bacău;

• •    deșeuri de materiale izolante (vată minerală, carton asfaltat) rezultate de la demontarea conductelor vor fi transportate la un depozit de deșeuri cel mai apropiat de Municipiul Bacău;

• •    deșeuri metalice rezultate de la demontarea conductelor (țevi și armături) care se vor transporta la depozitul operatorului șl se vor preda pe bază de proces-verbal de predare-primire;

• •    deșeuri de lemn rezultate de la realizarea cofrajelor pentru noile cămine de vizitare șl reabilitarea canalelor termice vor fi reutilizate;

• •    deșeuri menajere rezultate de la angajați! care vor realiza lucrările de execuție vor fi transportate la un depozit de deșeuri, cel mai apropiat de Municipiul Bacău.

Cantitățile de deșeuri rezultate în urma reabilitării sunt:

Tabel nr. 34: Cantitățile de deșeuri rezultate în urma reabilitării

Deșeu	Cod deșeu	U.M.	Cantitate
Resturi vegetale	20.02.01	mc	20,5
Deșeuri asfalt	17.03.02	mc	370
Pământ din care: • pământ vegetal	17.05.04	mc	8860/ 180
Deșeuri de beton / balast	17.01.01	mc	105
Deșeuri materiale izolante	17.06.04	mc	5400
Deșeuri metalice	17.04.07	t	52000
Deșeuri de lemn	17.02.01	mc	1
Deșeuri menajere ____ _____	____________20.03.01__________	t	______ 3,2

în ceea ce privește deșeurile rezultate de la reparațiile curente la echipamente, utilaje, mijloace de transport (uleiuri uzate, anvelope uzate, deșeuri metalice) acestea nu rezultă în zonele lucrărilor, deoarece, echipamentele, utilajele, mijloacele de transport vor fi aduse în zonele lucrărilor în stare bună de funcționare, iar reviziile tehnice, schimburile de ulei (hidraulic și de transmisie), anvelope uzate, baterii, precum și reparațiile curente vor fi realizate numai în ateliere autorizate sau în atelierul specializat din cadrul organizării de șantier, iar deșeurile rezultate vor fi colectate selectiv și depozitate/eliminate conform legislației în vigoare.

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" {Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Toate categoriile de deșeuri vor fi colectate selectiv, în containere și eliminate zilnic din zonele de lucru.

Antreprenorul general al lucrărilor va trebui să încheie contracte cu operatorii de salubritate locali sau cu agenți economici în vederea eliminării șl depozitării deșeurilor generate.

La sfârșitul săptămânii se vor aloca 2 ore pentru curățenia zonelor de lucru și eliminarea de pe amplasament a deșeurilor generate.

Deșeurile metalice se vor transporta la depozitul operatorului și se vor preda pe baza de proces - verbal de predare-primire.

• 4.4 Schimbările climatice
  
  Cauzele schimbărilor climate

Cauzele care au determinat variațiile temperaturii aerului în ultimii zeci de ani, sunt:

J Cauze globale:

• •    variația intensității radiației solare;

• •    creșterea sau scăderea periodică a frecvenței succesive a maselor de aer oceanic sau continental în josul părții centrale sau de sud-est a Europei sau modificarea compoziției aerului, datorată poluăJi.

•    Cauze regionale:

• •    poluarea transfrontalieră - cei mai importanți agenți poluanți sunt bioxidul de sulf, urmat de oxlzli de azot. Bioxidul de sulf este foarte solubil șl foarte reactiv în atmosferă;

•    poluarea atmosferei urbane - datorită, în principal, a circulației rutiere, deșeuri menajere șl emisiile de gaze cu efect de seră care provin de la centralele termice individuale, precum și ca urmare a creșterii consumului de energie;

•    intervenția asupra mediului înconjurător și a climei s-a făcut, prin creșterea demografică și urbanizare intensivă, accentuate de migrația teritoriale a populației, din mediul rural, în cel urban.

Scenarii privind schimbările climatice viitoare

Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, ținând seama de condițiile regionale: creșterea temperaturii va fi mai pronunțată în timpul verii. Conform estimările, în România se așteaptă o creștere a temperaturii medii anuale față de perioada 1980- 1990 similara întregii Europe:

• •    între 0,5‘C și 1,5’C pentru perioada 2020-2029;

• •    între 1,8"C și 4,0"C pentru 2090-2099, în funcție de scenariu (ex. între 2,0*C și 2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mal scăzută creștere a temperaturii medii globale și între 4.0°C șl 5.0’Cîn cazul scenariului cu cea mai pronunțată creștere a temperaturii).

Toate prognozele pe termen lung anunță pentru România iminența unor schimbări radicale ale climei - veri extrem de secetoase, schimbări bruște de temperatură șl ploi torențiale {peste 150 litri pe metru pătrat) urmate de inundații.

Cod document: C1652/2O21-Mem.Th-Ec/SF Bc-A4.01.POIM                                   Pagina 103 din 133

//O

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

în România va fi tot mai cald, va ploua tot mai rar și mai puțin și se vor intensifica fenomenele meteorologice extreme.

în aceste condiții biodiversitatea, agricultura, resursele de apă, silvicultura, infrastructura, energia și sănătatea populației vor fi afectate de schimbările ecoclimatice, iar zonele urbane vor deveni tot mai dificil de locuit.

Din punct de vedere al creșterii temperaturii, România va fi împărțită în două zone distincte -jumătatea nordică va fi afectată mai mult de ploi și temperaturi scăzute, în timp ce sudul țării va avea parte de temperaturi ridicate, ce vor produce deșertificări în unele zone.

Domeniul energetic este supus unei analize în context european șl în contextul național urmărindu-se:

• •    securitatea aprovizionării cu energie și asigurarea dezvoltării economico - sociale, în contextul unei cereri de energie în creștere;

• •    asigurarea competitivității economice prin menținerea unui preț suportabil la consumatorii finali;

• •    elaborarea de strategii proprii ale autorităților administrației publice locale în vederea utilizării de surse de energie care să respecte normele europene de mediu și eficientă, în vederea producerii de energie electrică și termică, în sisteme centralizate.

Pentru realizarea acestor premise, România va avea în vedere realizarea unui mix energetic diversificat, echilibrat, cu utilizarea eficientă a tuturor resurselor de energie primară, a tehnologiilor moderne ce permit utilizarea pe termen lung a combustibililor fosili cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, a surselor de energie regenerabilă, precum și a energiei nucleare.

Strategia Energetică a României, propune, dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență, în paralel cu modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu agent termic (SACET) în scopul creșterii eficientei energetic.

Rolul important în modernizarea SACET-urilor, a implementării a proiectelor de modernizare a SACET și de creștere a calității serviciilor de furnizare a energie termice îl au Autoritățile publice.

Obiectul prezentului proiect privind reabilitarea rețelelor termice de transport respectă următoarele principii privind mediului înconjurător:

Principiul precauției

Implementarea proiectului diminuează riscul amenințărilor la adresa sănătății publice șl a calității mediului, prin efectele acestuia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizării eficiente a resurselor naturale și pierderi reduse.

Principiul acțiunii preventive

Implementarea proiectului determină acțiuni preventive în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor naturale (apa, gazele naturale) prin reducerea consumului acestora, în urma branșării de noi consumatori la sistemul centralizat de termoficare și reducerea pierderilor de căldură și apă din sistem.

Principiul conform căruia daunele aduse mediului trebuie remediate cu prioritate la sursă

Cod document: C1652/2021-Mem.Th-Ec/SF Bc-A4.01.POIM                                   Pagina 104 din 133

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Conform proiectului se prevăd conducte preizolate, sistem de supraveghere a stării conductelor pentru depistarea precoce și eliminarea unor eventuale avarii și drept consecință directă reducerea pierderilor de căldură și apă din rețelele termice de transport, reducându-se/eliminăndu-se efectului asupra mediului înconjurător.

Principiul „poluatorul plătește"

în perioada de execuție a lucrărilor, vor exista efecte negative nesemnificative și temporare asupra mediului: poluare (praf, NO_X etc.), zgomotul de șantier și ușoare perturbări ale traficului rutier, în perioada de funcționare, operatorul primește certificate CO2 gratuite într-o cantitate foarte redusă și numai pentru energia termică destinată populației, produsă în instalații de cogenerare de înaltă eficiență. Restul certificatelor, deci a poluării, chiar și din surse cu eficiență crescută conform celor mai bune tehnici disponibile BAT-BREF, se plătește. De asemenea, operatorul plătește taxe către fondul de mediu aferente emisiilor de NO_X deci se aplică principiului „poluatorul plătește".

Toate intervențiile prevăzute în proiect, au ca efect măsuri de protecție a mediului care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Raportat la Directiva 2014/52/UE (ANEXA ll)menționăm aspecte de mediu susceptibile de a fi afectate de proiect.

Efectele semnificative pe care le poate avea implementarea proiectului asupra mediului sunt analizate având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la Articolul 4 Alineatul (4) din Directiva 2014/52/UE șl ținând seama de:

• a)    importanța și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată): impact redus, realizat în principal pe perioada de implementare a proiectului și numai în zonele în care se desfășoară lucrările;

• b)    natura impactului: zgomot și vibrații produse de utilaje, emisii în aer pe perioada de execuție a lucrărilor;

• c)    natura transfrontalieră a Impactului: nu este cazul;

• d)    Intensitatea și complexitatea impactului: redus și temporar, numai pe perioada execuției lucrărilor de modernizare, impactul se limitează numai la nivel local;

• e)    probabilitatea Impactului: redus, numai în cazul producerii unei poluări accidentale pentru care se vor impune măsuri de prevenire și Intervenție rapidă;

• f)    debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizată a Impactului: temporar, pe perioada de execuție a lucrărilor;

• g)    cumularea Impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate: cumularea este foarte puțin probabil;

• h)    posibilitatea de reducere efectivă a impactului: prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deșeurilor, prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor și stabilirea unui program de lucru care să deranjeze cât mai puțin populația din zona lucrărilor.

Pagina 105 din 133

/IL

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

• 4.5    Analiza cereri! de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

Obiectivele specifice axei POIM - AP x, OS 7.1 sunt:

• •    reducerea pierderilor de energie termică în rețelele de transport, asigurându-se astfel creșterea eficienței energetice în întregul sistem și totodată reducerea costurilor pentru energia termică llvrată/vândută;

• •    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ca urmare a reducerii consumului de combustibil;

• •    îmbunătățirea parametrilor tehnici ai rețelelor termice care se reabilitează și ca o consecință reducerea costurilor de exploatare și mentenanță;

• •    îmbunătățirea siguranței și calității serviciului de alimentare cu căldură pentru încălzire și apă caldă de consum furnizate consumatorilor casnici șl non-casnid.

Astfel, obiectivele proiectului, corelate cu cele ale POIM, sunt:

• •    reducerea pierderilor de energie termică în rețelele de transport, asigurându-se astfel creșterea eficienței energetice în întregul sistem, prin reabilitarea rețelelor termice de transport; reducerea pierderilor este de 64,76 TJ/an (15.466,80 Gcal/an);

• •    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 4.037,56 tCOzechiv. ca urmare a reducerii consumului de combustibil;

• •    creșterea eficienței nete globale a producerii energiei în cogenerare de înaltă eficiență, cu reducerea consumului de combustibil (gaze naturale) cu 71,95 TJ/an;

• •    producerea energiei termice ce se livra noilor consumatori în regim de cogenerare de înaltă eficiență așa cum este aceasta definită în directiva 2012/27/CE;

• •    creșterea veniturilor operatorului sistemul de termoflcare, prin creșterea cantităților de energie electrică și termică vândute;

• •    reducerea cheltuielilor constante atât în activitatea de producere cât și în cea de transport a energiei termice.

Totodată, ca efect al reducerii consumului de combustibil se reduce și cantitatea de COz și NO* evacuate în aer.

Evoluția necesarului de energie termică pe perioada de analiză de 20 de ani este prezentată în subcapitolul 2.4.

• 4.6    Analiza cost-benefidu

Analiza Cost - Beneficiu este prezentată ca document separat. în cadrul Analizei Cost -Beneficiu sunt tratate analiza financiară, analiza economică și analiza de senzltivitate, analize întocmite în conformitate cu Manualul CE privind ACB ("Gulde to Cost-benefit Analysis of Investment Projects - Economic appralsal tool for Cohesion Policy 2014-2020").

Cod document: C1652/2021 Mem.Th-Ec/SF Bc-A4.01.POIM

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

• 4.7    Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

Analiza de risc constituie suport pentru procesul decizional și stabilirea unor măsuri concrete, menite să ducă la limitarea și diminuarea, pe cât posibil, a pericolelor la care pot fi expuse lucrările proiectate. Riscul este evaluat în funcție de probabilitatea de producere a unei pagube și consecințele probabile/severitate, fiind înțeles astfel ca măsură a mărimii unei amenințări naturale.

Scorul riscului în ceea ce privește hazardele climatice este dat de rezultatul produsului dintre probabilitatea de apariție și severitatea expunerii.

Evaluarea riscului se face pentru hazardurile cu scor de vulnerabilitate medie și mare, O respectiv pentru:

• •    cutremur;

• •    schimbarea/reducerea temperaturii medii anuale

• •    creșterea temperaturii atmosferice minime anuale

Probabilitatea de apariție

Probabilitatea de apariție reprezintă probabilitatea ca un eveniment să se producă în zona de amplasare a lucrărilor propuse. Pentru a aprecia probabilitatea de apariție a unui hazard Identificat în etapa anterioară, se utilizează scări de la 1 la 5, a căror semnificații este redată în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 35: Scara de evaluare a probabilității de expunere la risc

Scor	1	2	3	4	5
Probabilitate	Rar	Puțin probabil	Posibil	Probabil	Aproape sigur
Semnificație	5% șanse de apariție	20% șanse de apariție	50% șanse de apariție	80% șanse de apariție	95% șanse de apariție

Cod document: C1652/2021-Mem.Th-Ec/SF Bc A4.01.POIM

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Severitatea expunerii

în funcție de hazardele identificate în etapele anterioare, pentru aprecierea severității de expunere a lucrărilor proiectate se utilizează scara de la 1 la 5, cu semnificațiile redate în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 36: Scara de evaluare a severității riscului

Scor	1	2	3	4	5
Severitate	Nesemnificativ	Minor	Moderat	Major	Catastrofic
Semnificație	Impact minim ce poate fi diminuat prin activități curente.	Eveniment care afectează operarea normală a proiectului, rezultând impact temporar.	Eveniment serios care necesita acțiuni suplimentare, rezultând Impact moderat.	Eveniment critic necesitând acțiuni deosebite, rezultând un impact semnificativ localizat, pe termen mediu.	Dezastru ce poate conduce la oprirea rețelei sau a punctelor termice, producând pagube semnificative extinse, pe termen lung.

Pentru evaluarea severității șl probabilității de apariție a hazardelor în zona de amplasare a proiectului, s-a acordat un scor conform clasificării de mai jos, din care va rezulta scorul completat în matricea de evaluare a riscului.

în funcție de severitate șl probabilitatea de apariție, se calculează riscul la care este sau poate fi supus proiectul în sistemul de termoficare al Municipiului Bacău. Evaluarea Riscului pentru proiectul de termoficare al Municipiului Bacău în raport cu schimbările climatice șl hazardele asociate acestora, se prezintă după cum urmează:

Tabel nr. 38: Evaluarea riscului în raport cu schimbările climatice și hazardele asociate acestora

PROBABILITATE	SEVERITATE
		1	2	3	4	5
	1			i'.'          - V'	4	5
	2		4	6	8	10
	3		6 - Schimbarea temperaturii medii - Creșterea temperaturii	9 - Cutremure	12	15
	4	4	8	12	16

Cod document: C1652/2021-Mem.ThEc/SF Bc-A4.01.P0IM                                   Pagina 108 din 133

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

Tabel nr. 39: Probabilitate și severitate în raport cu schimbările climatice șl hazardele asociate acestora

	Schimbarea temperaturii medii	Creșterea temperaturii minime anuale	Cutremure
PROBABILITATE	3 (Posibil) având în vedere prognoza Institutului de Meteorologie privind evoluția temperaturii medii anuale în intervalul 2011-2040	3 (Posibil) având în vedere prognoza Institutului de Meteorologie privind evoluția / creșterea temperaturii minime anuale în intervalul 2011-2040	3 (Posibil) având în vedere probabilitatea de 50% de apariție a unui cutremur foarte puternic
SEVERITATE	2. (Minor) Eveniment care determina reducerea cantității de energie termică livrata populației cu Impact în reducerea veniturilor operatorului de termoflcare	2. (Minor) Eveniment care determina reducerea cantității de energie termică livrata populației cu Impact în reducerea veniturilor operatorului de termoflcare	3. (Moderat) Eveniment serios care necesita acțiuni suplimentare, rezultând Impact moderat în ceea ce privește alimentarea cu energie termică a unor puncte termice
SCOR RISC	6 (Scăzut)	6 (Scăzut)	9 (Mediu)

Pentru proiectul de reabilitare rețele termice de transport, în cadrul SACET din Municipiului Bacău, hazardul asociat cu un scor mediu de risc este reprezentat, atât în prezent cât și în viitor, de mișcările seismice (cutremure) care pot produce fisuri și/sau ruperi de conducte, funcție de mărimea cutremurului. Trebuie avut în vedere ca în cazul cutremurelor din anii 1977 și 1984 nu au creat probleme în rețelele termice din Municipiul Bacău.

Schimbarea/creșterea temperaturii medii anuale și creșterea temperaturii minime anuale, sunt hazarde naturale care au fost evaluate cu un scor scăzut al riscului cu consecința directă în reducerea cantității de energie termică furnizată populației și impact în reducerea veniturilor operatorului de termoflcare, precum și necesitatea redimensionării instalațiilor ce compun SACET. Identificarea măsurilor de adaptare

în acest sens, pentru riscurile identificate anterior (schimbarea/scăderea temperaturii exterioare medii anuale, creșterea temperaturii minime anuale și cutremure) s-au prevăzut în prezentul Studiu de Fezabilitate măsuri specifice de adaptare și ameliorare a efectelor pe care le au sau le pot avea schimbările climatice și hazardele asociate acestora asupra lucrărilor, în scopul de a minimiza pe cât posibil efectele adverse provocate de acestea asupra lucrărilor proiectate.

Măsurile prevăzute sunt prezentate centralizat în tabelului următor:

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacâu" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Tabel nr. 40: Măsuri specifice de adaptare și ameliorare a efectelor schimbărilor climatice și hazardele asociate

acestora asupra lucrărilor

Risc Identificat/ Descriere	Scor/ Gradul Riscului	Măsuri de adaptare/ameliorare	Scor/ Risc rezidual	Costuri	Responsabil
PROIECTUL DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BACĂU
		Măsurile pentru adaptarea la fenomenul de schimbare (creștere) a temperaturii medii anuale exterioare cu efect direct în reducerea numărului de zile-grade în baza cărora se stabilește consumul de energie termică pentru încălzire, adică reducerea duratei sezonului anual în care se livrează energie termică pentru încălzire, consecința			Proiectant/
		directă fiind reducerea cantității			Unitatea de
Schimbarea temperaturii medii anuale	6 Scăzut	de energie termică furnizata consumatorilor (populației și a celorlalți consumatori racordați la SACET) sunt următoarele: - Despre creșterea temperaturii medii exterioare anuale, adică reducerea duratei sezonului de încălzire cu consecința directa de reducere a consumului de energie termică, s-a ținut seama în cadrul Studiului de fezabilitate în estimarea evoluției consumului de energie termică pe durata de analiza de 20 de ani, în cadrul SF s-au redimensionat conductele ce se reabilitează pentru adaptare la noile consumuri de energie termică impuse șl de schimbările climatice		Nu sunt necesare costuri suplimentare	Implementare proiect (UIP) aparținând Beneficiarului (Unitatea Administrativ Teritoriala Bacău) și Operator SACET
Creșterea temperaturii/ minime anuale	6 Scăzut	Masurile pentru adaptarea la fenomenul de creștere a temperaturii minime anuale cu efect direct în necesitatea redimenslonării elementelor SACET, datorită reducerii cantității de energie termică furnizată, sunt următoarele:	1 Risc neglijabil	Nu sunt necesare costuri suplimentare	Proiectant/ Unitatea de Implementare proiect (UIP) aparținând Beneficiarului (Unitatea Administrativ Teritoriala

Pagina 110 din 133

Cod document: C1652/2021 MemTh Ec/SF Bc A4.01 POIM

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

				- Despre fenomenul de creștere a temperaturii minime exterioare, în cadrul Studiului de fezabilitate s-au stabilit scheme de funcționare anuale care sa conducă la creșterea eficienței globale a cogenerării de înaltă eficiență și reducerea producției din surse de vârf (CAF-uri)			Bacău) și Operator SACET
O c	Cutremure	9 Mediu		Măsurile pentru adaptare la cutremur, se întreprind următoarele acțiuni: -Rețelele de termoficare ce se reabilitează, se proiectează conform normativelor de proiectare privind evaluarea seismica (P1OO-3/2O13), în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului, pentru proiectare, ag, cu interval mediu de recurentă de 225 ani adică 20% probabilitate de depășire în 50 de ani, ținând seama de zona seismică în care se află Municipiul Bacău - Execuția lucrărilor cu materiale și cu tehnologia prevăzută în proiect; -    Asigurarea calității sudurilor lucrărilor de montaj conducte, -Verificarea prin controale nedistructive (cu ultrasunete) a minim 25% din numărul de suduri; -    Respectarea tehnologiei de montaj stabilita de către producătorul conductelor și fitlngurllor preizolate; -    Realizarea compensatorilor naturali pentru preluarea dilatărilor; -    Realizarea și menținerea în funcțiune a sistemului de detectare a avariilor conductelor, astfel încât în cazul unei avarii produse de un eventual cutremur se va depista	4 Risc scăzut „ : 'Xv - •       '• 1	Nu sunt necesare costuri suplimentare, Costurile pentru adaptarea la seism au fost luate în considerare în etapa de proiectare Studiu de Fezabilitate, iar masurile ce trebuie implementate sunt impuse executantului prin caietul de sarcini	Proiectant, Constructor, Unitatea de Implementare proiect (UIP) aparținând Beneficiarului (Unitatea Administrativ Teritoriala Bacău) și Operator SACET

Uf

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

foarte repede și cu eroare de poziție de 1 m

• 5.    SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC PROPUS PENTRU REABILITARE

  • 5.1    Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilltății și riscurilor

Din punct de vedere tehnic, cele două scenarii analizate folosesc același sistem de conducte preizolate, atât pentru traseele subterane, cât și pentru cele supraterane. Totodată cele două scenarii sunt identice, diferența constând doar în modul de pozare subterană a sistemului de conducte preizolat, respectiv:

• -    în scenariul 1, reabilitarea conductelor clasice amplasate în subteran (în canal termic existent), cu elemente preizolate noi: constă în montarea acestora pe pat de nisip; conductele noi se vor acoperi cu nisip (cel puțin 10 cm peste generatoarea superioară a mantalei de protecție a conductei preizolate), peste care se vor monta dale din beton doar în zona de trafic auto; după care se va executa acoperirea cu pământ bine compactat, pană la nivelul solului, aducându-se terenul la starea inițială, în cazul conductelor amplasate în subtraversări existente, elementele preizolate vor fi amplasate pe suporți metalici noi. în situația conductelor ce urmează a fi reabilitate în aerian conductele preizolate vor fi amplasate pe estacade existente pe suporți metalici noi, iar dacă va fi cazul vor fi construite estacade noi;

• -    în scenariul 2, reabilitarea conductelor clasice amplasate în subteran (în canal termic existent/subtraversări existente), cu elemente preizolate noi: constă în montarea acestora pe suporți de susținere metalici noi, Iar peste canalul termic se montează dale din beton, după care se va executa acoperirea cu pământ bine compactat, pană la nivelul solului, aducându-se terenul la starea inițială; în cazul conductelor amplasate în subtraversări existente, elementele preizolate vor fi amplasate pe suporți metalici noi. în situația conductelor ce urmează a fi reabilitate în aerian conductele preizolate vor fi amplasate pe estacade existente pe suporți metalici noi, iar dacă va fi cazul vor fi construite estacade noi.

în ambele scenarii vor fi realizate următoarele lucrări de reabilitare:

• -    introducerea sistemului de supraveghere și localizare a avariilor la conductele preizolate;

• -    achiziționarea unui sistem portabil necesar supravegherii și localizării avariilor la conductele

preizolate;

• -    în situația în care traseele de rețea termică traversează proprietăți private, acestea vor fi scoase în domeniul public, în această situație conductele preizolate vor fi amplasate direct în pământ pe pat de nisip;

• -    montarea de vane de secționare tip clapetă - fluture, în opt puncte de pe ramurile de termoficare, conform pieselor desenate care fac parte din prezenta documentație,

• -    modernizarea sistemului de măsură debite în nodul de vane situate în incinta CET Bacău II Letea pentru cele trei ramuri de termoficare, respectiv Republicii, Cornișa și Sofert. Debitmetrele

prevăzute sunt cu funcție de integrare a indexurilor și contorlzarea energiei transmise. Debitmetrele prevăzute sunt cu funcție de integrare a Indexurilor și contorizarea energiei transmise. în incinta CETII Bacău Letea pentru cele trei ramuri, vor fi achiziționate șl montate, pe tur câte un traductor de presiune, Iar pe retur câte un traductor de temperatură, Iar pe turul și returul Dn 1000 din nodul 300 vor fi achiziționate și montate câte un traductor de temperatură.

Din analiza scenariilor 1 și 2, a rezultat că din punct de vedere economic, valoarea investiției în Scenariul 2 este mal mare comparativ cu scenariul 1, fără a avea efecte tehnice și economice superioare, adică reducerea de pierderi de energie termică și respectiv reducere de emisii de gaze cu efect de seră este identică pentru cele două scenarii.

• 5.2    Selectarea și justificarea scenariului optim recomandat

Cele două scenarii analizate folosesc același sistem de conducte preizolate, atât pentru traseele subterane, cât și pentru cele supraterane. Totodată cele două scenarii sunt identice, diferența constând doar în modul de pozare subterană a sistemului de conducte preizolat.

Având în vedere precizările anterioare, scenariul recomandat este cel care are cea mai scăzută valoare a investiției și anume scenariul nr. 1.

• 5.3    Descrierea scenariului optim recomandat

Lucrările de reabilitare rețele termice de transport în scenariul recomandat (scenariul 1) sunt descrise în capitolul 3.3. Precizăm că nu este nevoie de obținere de teren având în vedere că suprafață de teren afectată de reabilitarea rețelelor termice propuse spre reabilitare, juridic, este proprietatea • Unității Administrativ Teritorială a Municipiului Bacău.

• 5.4    Managementul riscurilor Industriale
  
  5.4.1    Managementul riscurilor tehnice/tehnologice

Lista actelor normative aplicabile în scopul reducerii/elimlnării riscurilor tehnice / tehnologice: • Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;

• •    H.G.R. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare (H.G.R. nr. 675/2002, H.G.R. nr. 1231/2008);

• •    H.G.R. nr. 622/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piața a produselor pentru construcții;

• •    H.G.R. nr. 584/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a echipamentelor sub presiune, cu modificările și completările ulterioare (H.G.R. nr. 1168/2005);

• •    Ordinul Ministrului Economiei și Finanțelor nr. 2969/2008: Lista standardelor române care adopta standardele europene armonizate, ale căror prevederi se refera la echipamente sub presiune;

  
  

  MREj

  
  

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• •    Legea nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranța a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a apăratelor consumatoare de combustibil, cu modificările și completările ulterioare (H.G.R. nr. 1407/2008);

• •    H.G.R. nr.752/2004 privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piața a echipamentelor și sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potențial explozive, cu modificările și completările ulterioare (H.G.R. nr. 461/2006);

• •    H.G.R. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (Anexa 1 - Norme tehnice privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate orășenești - NTPA 011/2002. Normativ privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare, NTPA 002/2002. Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate și orășenești în receptorii naturali - NTPA 001/2002), cu modificările și completările ulterioare;

• •    O.U.G. nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje, echipamente și instalații tehnologice industriale;

• •    Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje, echipamente și instalații tehnologice industriale;

• •    Ordinul Ministrului Industriei și Comerțului nr. 323/2000 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea lucrărilor de montaj;

• •    PE 224/1989 - Normativ pentru proiectarea Instalațiilor termomecanice ale termocentralelor;

în conformitate cu "Normativul privind alimentarea cu energie termica a consumatorilor industriali, agricoli și urbani" - PE 212/87, consumatori alimentați cu căldură din prezentul proiect se încadrează în grupa C, categoria a lll-a, pentru care se admit întreruperi de până la 12 ore, respectiv se admite limitarea cantității de căldură livrată cu până la 50% pe durata remedierii sau a manevrelor necesare înlăturării consecințelor defecțiunii. în cazul consumatorilor de față, întreruperea furnizării căldurii nu conduce la deteriorări de echipamente sau pierderi de producție, astfel încât, în conformitate cu prevederile "Normativului privind metodele și elementele de calcul al siguranței în funcționarea Instalațiilor energetice" - PE 013/94 nu este necesar un calcul al indicatorilor de siguranță. Rețelele prin care se alimentează consumatorii se încadrează într-un sistem centralizat prevăzut cu scheme de protecție la depășiri accidentale de parametri și scheme de dotare cu aparate pentru supravegherea și controlul funcționării rețelelor în regim normal și de avarie, în scopul măririi siguranței în funcționare.

Factorii de risc tehnic/tehnoloqic asupra rețelelor termice

• •    Defectarea pompelor de termoficare urbană;

• •    Incompatibilități între echipamentele nou prevăzute și sistemele existente;

• •    Fisurarea conductelor de transport;

• •    întreruperea alimentării cu energie electrică a pompelor de termoficare/ circulație pentru încălzire din PT-uri;

Cod document: C1652/2021-Mem.Th-Ec/SF Bc-A4.01 POIM

«Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

• •    Blocarea armăturilor;

• •    Blocare supape/dispozitive de siguranță (închizător hidraulic);

• •    Metode de proiectare neadecvate;

• •    Proiectare fără respectarea Prescripțiilor Tehnice, ISCIR etc., în vigoare;

• •    Achiziționarea de elemente preizolate necorespunzătoare parametrilor de funcționare impuse;

• •    Achiziționarea de elemente preizolate neargumentate sau cu alte caracteristicii decât cele prevăzute în proiectul tehnic sau/și detalii de execuție;

• •    Nerespectarea tehnologiei de montaj a sistemului preizolat;

• •    Execuția sudurilor de către sudor) neautorizați pentru procedeul impus;

• •    Utilizarea de utilaje și echipamente pentru sudura necorespunzătoare din punct de tehnic;

• •    Nerespectarea instrucțiunilor producătorului de montare a compensatorilor tip „one -time";

• •    Manevre greșite de golire a rețelei (fără deschiderea aerisirilor, ceea ce conduce la fenomenul de „vidare" și „sugere" a conductelor;

• •    Ne efectua re a verificărilor sudurilor în conformitate cu proiectul;

• •    Neefectuarea probelor de presiune și etanșare conform prevederilor proiectului.

Măsurile de prevenire a riscurilor

• •    Respectarea normativelor de proiectare și a prevederilor legale în faza de proiectare, operare și reparații;

• •    Respectarea proiectului din punct de vedere al detaliilor de execuție și a caracteristicilor de calitate stabilite în acesta și a producătorului elementelor sistemului preizolat;

• •    Verificarea și menținerea în funcțiune a funcției AAR „anclanșarea automata a rezervei,, la pompele de termoflcare din sursa de producere a energiei termice;

• •    Verificarea dispozitivelor de siguranța din rețeaua de transport conform reglementarilor ISCIR;

• •    Execuția manevrelor în rețele termice în conformitate cu instrucțiunile de lucru și manualele de operare ale executantului lucrării de reabilitare, manuale ce trebuie verificate șl însușite de către operatorul rețelei;

• •    Execuția lucrărilor de reabilitare cu personal calificat și sudori autorizați;

• •    Folosirea unor echipamente de sudură corespunzătoare din punct de vedere tehnic și adaptate tipului și procedeului de sudură aplicat;

• •    Efectuarea verificărilor și probelor prevăzute în proiectul tehnic în Planul Calității;

• •    Efectuarea anuală a probei de presiune a rețelei termice de transport.

• 5.4.2    Managementul riscurilor la Incendiu

Acte normative aplicabile

• •    Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

• •    Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normei generale de apărare împotriva incendiilor;

Cod document C1652/2O21-Mem Th Ec/SF BC-A4.01 POIM                                   Pagina 115 din 133

IM

Ț7uroT £ HȚ

IRngi MEERINC i

NRCj

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• •    Ordinul Ministrului Administrației șl Internelor nr. 80/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă;

• •    H.G.R. nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării si/sau autorizării privind securitatea la incendiu;

• •    H.G.R. nr. 571/1998 pentru aprobarea categoriilor de construcții, instalații tehnologice și alte amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind prevenirea incendiilor;

• •    Ordinul nr.138/05.09.2001 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind organizarea activității de apărare împotriva incendiilor - DGPSI - 005;

• •    PE 009/1993 - Norme de prevenire, stingere și dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul și distribuția energiei electrice și termice;

• •    Normativ pentru prevenirea și stingerea incendiului pe durata execuției lucrărilor de construcții și instalații - indicativ C300-1994;

• •    PE 006/1981 - Instrucțiuni generale de protecție a muncii pentru unitățile MEE;

• •    PE 009/93. Norme de prevenire, stingere și dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul și distribuția energiei electrice șl termice. Volumul II. Norme privind dotarea cu mașini, instalații, utilaje, aparatură, echipamente de protecție și substanțe chimice destinate prevenirii și stingerii incendiilor. București -1994;

• •    PE 013/1994 - Normativ privind metodele șl elementele de calcul a siguranței în funcționarea instalațiilor energetice;

• •    PE 215/1974 (cu modificările 1/1979, 2/1985, 3/1993) - Regulament privind exploatarea și întreținerea rețelelor de termoficare;

• •    P118 -1999 - Normativ de siguranță la foc a construcțiilor și MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri și soluții de aplicare a prevederilor normativului P 118/99 - Siguranța la foc a construcțiilor;

• •    PE 204/90 - Instrucțiuni privind exploatarea și întreținerea punctelor termice.

Factori de risc

în timpul exploatării rețelelor termice nu există risc de incendiu. în perioada execuției lucrărilor de reabilitare factorii de risc de incendiu pot fi următorii:

• •    manipularea produselor inflamabile (diluanțl, vopsele, etc.);

• •    executarea lucrărilor de sudură;

• •    manipularea necorespunzătoare a combustibilului pentru utilajele din dotare;

• •    factorul uman prin nerespectarea normelor de apărare împotriva incendiilor;

Măsuri de prevenire a riscurilor:

• •    menținerea curățeniei la locurile de muncă;

• •    îndepărtarea eventualelor resturi de soluții inflamabile;

• •    alimentarea cu combustibil a utilajelor se va face numai la stații de alimentare special amenajate;

  
  

  MRCj

  
  

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

• •    instruirea periodică a personalului de execuție privind riscurile existente și măsurile de intervenție în caz de incendiu;

• •    execuția lucrărilor se va organiza astfel încât să nu se blocheze căile de acces necesare pentru Intervenție în caz de Incendiu.

• 5.4.3    Managementul riscurilor de accidentare și a bolilor profesionale

Acte normative aplicabile

• •    Legea nr. 319 din 14.07.2006 a securității șl sănătății în muncă;

• •    H.G.R. nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006;

• •    H.G.R. nr. 300/02.03.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile;

• •    H.G.R. nr. 971/26.07.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă;

• •    H.G.R. nr. 1048/09.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecție la locul de muncă.

Factori de risc

• •    neutllizarea de către personal a echipamentului individual de protecție și alte mijloace de protecție acordate personalului;

• •    nerespectarea instrucțiunilor și normelor de protecția muncii specifice locului de muncă;

• •    utilizarea de echipamente tehnice necorespunzătoare din punct de vedere al prevederilor din normele, standardele și din alte reglementări referitoare la protecția muncii;

• •    nerespectarea instrucțiunilor de exploatare a instalațiilor și a tehnologiilor de lucru specifice;

• •    desfășurarea activității fără autorizație din partea inspectoratului teritorial de muncă, pentru funcționarea unității în condițiile legii din punct de vedere al sănătății și securității în muncă;

• •    lipsa măsurilor tehnice, sanitare și organizatorice de securitate a muncii, corespunzător condițiilor de muncă și factorilor de mediu specifici locului de muncă sau nerespectarea acestora;

• •    neelaborarea de reglementări proprii pentru aplicarea normelor de protecția muncii, corespunzător condițiilor specifice de desfășurare a activității la locul de munca;

• •    lipsa de instruire a personalului privind masurilor tehnice, sanitare și organizatorice ce trebuie aplicate pentru conformitatea cu prevederile legii în domeniul sănătății și securității în muncă și a riscurilor la care se expun la locul de munca, precum și asupra măsurilor de prevenire necesare;

• •    angajarea de persoane neautorizate pentru exercitarea de meserii la care sunt prevăzute în mod expres prin normele de sănătate și securitate în munca, condiții speciale de autorizare;

• •    personalul nu primește materialele igienica-sanitare, corespunzătoare locului de muncă și pe cele necesare pentru intervenție în cazul unul accident;

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• •    lipsa controalelor medicale ale personalului;

• •    folosirea de schele necorespunzătoare la execuția lucrărilor de montaj;

• •    circulație în zonele cu sarcini ridicate în cârligul instalațiilor de ridicat;

• •    circulația pe podețe cu urme de ulei sau motorină;

• •    legarea necorespunzătoare a sarcinilor la dispozitivele de ridicat, sau folosirea unor cabluri de legătură neconforme.

Măsuri de prevenire a riscurilor:

Pe perioada de operare se vor respecta toate reglementările interne/instrucțiunile/ procedurile de operarea existente la operatorul rețelei termice de transport, specifice sistemului de rețele termice și punctelor termice.

Pe perioada execuție a lucrărilor de reabilitare se vor lua următoarele măsuri:

• •    toate operațiile se vor face sub conducerea directă a responsabilului lucrării;

• •    se vor prevedea avertizoare de pericol în zonele care prezintă pericol de accidentare;

• •    se vor efectua instructaje cu personalul implicat în realizarea lucrărilor astfel încât să se cunoască riscurile și măsurile de prevenire pentru fiecare meserie șl loc de muncă;

• •    cablurile de legare trebuie să corespundă sarcinii care se ridică;

• •    sarcinile se vor lega la dispozitivul de ridicat numai de către muncitorii instruiți în acest scop și numiți prin decizie drept "legatori de sarcină";

• •    se va controla în timpul ridicării și deplasării sarcinii:

•    stabilitatea (echilibrul) sarcinii;

•    îmbinările cablurilor;

•    eventualele tendințe de alunecare a legăturilor;

•    balans al sarcinii;

• •    se vor prevedea avertizoare de pericol în zonele care prezintă posibilitatea de accidentare;

• •    nu se va lucra sub sarcina ridicată în cârligul Instalațiilor de ridicat;

• •    personalul va folosi echipamentul individual de protecție din dotare, adecvat meseriei pe care o execută;

• •    se vor lua măsurile necesare în cazul lucrărilor cu foc deschis și tăierea cu flacăra;

• •    lucrările de sudură vor fi efectuate de sudori autorizați conform prescripțiilor tehnice ISCIR în vigoare;

• •    se va interzice accesul persoanelor străine în zonele de montaj sau exploatare;

• •    se va asigura însușirea temeinică de către întregul personal a măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă șl îmbolnăvirilor profesionale;

• •    în fiecare loc de muncă se vor afișa instrucțiuni cu prevederile care trebuie respectate pentru evitarea accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale, precum și Interdicțiile privind efectuarea unor manevre sau utilizarea unor metode necorespunzătoare de lucru.

  
  

  NRO

  
  

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoflcare al Municipiului Bacău)

• •    se vor monta platforme și podețe de acces peste canalele deschise la intrările în scările de bloc/locuințe;

• •    toate canalele termice deschise vor fi împrejmuite cu benzi de avertizare, iar pe perioada de noapte vor fi semnalizate luminos.

5.5 Principalii indicatori tehnlco-economici aferenți obiectivului de investiții

5.5.1 Valoarea totală a obiectului de Investiții

Valoarea totală a investiției la cursul INFOREURO pe luna noiembrie 2021 de 4,9495 lei/euro este de:

Tabel nr. 41: Valoarea totală a investiției în prețuri constante

Specificație	Prețuri constante
Investiție	lei	Euro
exclusiv TVA	90.742.294,14	18333.628,48
din care: C+M	81.532.175,09	16.472.810,40
inclusiv TVA	107.803.865,71	21.780.758,81
din care: C+M	97.023.28836	19.602.644,38

Tabel nr. 42: Valoarea totală a investiției în prețuri curente

Specificație		Prețuri curente
	Investiție	lei	Euro
	exclusiv TVA	95.698.82036	19.335.048,06
	din care: C+M	86.074.820,73	17.390.609,30
	Inclusiv TVA	113.694.736,19	22.970.953,87
	din care: C+M	102.429.036,66	20.694.825,07
©

• 5.5.2    Eșalonarea Investiției

Eșalonarea investiției, fără TVA, este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 43: Eșalonarea investiției, fără TVA

Lucrarea de investiție	Anul 1 (mii lei)	Anul II (mii lei)
„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)	35.135,00661	60.563,81375

• 5.5.3    Durata estimată de execuție a obiectivului de Investiții, exprimată în luni

Eșalonarea fizică a lucrărilor necesare realizării investiție este prezentată în graficul de eșalonare și coordonare, întocmit în ipoteza organizării optime a lucrărilor de construcții - montaj (aprovizionare, dotări, forță de muncă, tehnologie de execuție, etc.), capitolul 3.6 al prezentei documentații.

Durata de execuție a investiției aferentă proiectului este de 24 luni, din care 3 luni organizare procedură contractare, 3 luni proiectare și 18 luni execuție (C+M+l), După această perioadă este prevăzută perioada de notificare a defectelor cu o durată de 12 luni, care în condiții speciale poate fi prelungită la 24 luni.

5.5.4 Capacități fizice

Pentru Obiectivul specific 7.1. Creșterea eficienței energetice în sistemele centralizate de transport și distribuție a energiei termice în orașele selectate au rezultat următorii indicatori de proiect:

__                        __ Tabel nr. 44: Indicatori la nivel de proiect

Indicatori obligatorii la nivel de proiect	Unitate de măsură	Valoare
Lungimea rețelei termice reabilitate/extinse	km	17,760
Lungime rețele termice primare (de transport) reabilitate prin proiect	km	17,760
Lungime rețele termice primare (de transport) nou dezvoltată prin proiect	km	0,00
Lungime rețele termice secundare (de distribuție) reabilitate prin proiect	km	0,00
Lungime rețele termice secundare (de distribuție) nou dezvoltată prin proiect	km	0,00
Puncte termice reabilitate	buc	0,00

• 5.5.5    Reduceri pierderi de căldură în rețele ce se reabilitează

Tabel nr. 45: Indicatori de rezultat

Indicatorul de rezultat	Unitate de măsură	înainte de realizare Investiție	După realizare investiție	Reducere
Pierderi de energie înregistrate pe rețele de transport șl distribuție a agentului termic la nivel național	% din energia furnizată	52,51%	48,40%	4,11%
	Gcal/an	101.788,78	86.321,98	15.466,80

• 5.6    Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate

Studiul de fezabilitate are drept scop stabilirea și evaluarea lucrărilor necesare pentru reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Bacău, precum și evidențierea efectelor economico-financiare ale acestei investiții asupra activității serviciului public de alimentare cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Bacău

Ca urmare a realizării acestei investiții, se preconizează a fi îndeplinite următoarele obiective:

• •    reducerea costurilor de producere a energiei termice;

• •    creșterea siguranței și continuității în alimentarea cu energie a consumatorilor;

• •    reducerea Impactului asupra mediului.

in

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

La elaborarea studiului de fezabilitate au fost respectate toate standardele și reglementările tehnice specifice în vigoare.

• S.7    Surse de finanțare a investiției

Finanțarea investiției: „Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău) se va realiza din următoarele surse:

• •    Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): 85% din costurile eligibile;

• •    Buget de stat: 13% din costurile eligibile;

• •    Buget local: 2% din costurile eligibile, la care se adaugă costurile neeligibile.

Investiția totală de capital este formată din totalitatea costurilor de construcții, proiectare, avize, achiziție de teren, costuri de înlocuire a echipamentelor cu durata de viață mai mică decât durata de viață a proiectului și alte costuri specifice detaliate în tabelul următor:

Tabel nr. 46: Buget Investiție, în lei, prețuri curente

Nr. crt.	Specificație	Cost total al proiectului (A)	Costuri neeligibile (B)	Costuri eligibile (c)=(ahb)
1	Onorarii legate de planificare/proiectare	2.443.819,10	343.129,26	2.100.689,84
2	Cumpărare terenuri	0,00	0,00	0,00
3	Clădiri și construcții	86.363.802,91	0,00	86.363.802,91
4	Instalații și mașini sau echipamente	1.095.975,85	0,00	1.095.975,85
5	Cheltuieli neprevăzute (2)	2.664.388,70	0,00	2.664.388,70
6	Ajustarea prețurilor (dacă este cazul) (3)	0,00	0,00	0,00
7	Publicitate	64.805,20	64.805,20	0,00
8	Supervizare în cursul executării lucrărilor de construcții	1.999.576,08	0,00	1.999.576,08
9	Asistență tehnică	1.066.452,51	1.056.717,20	9.735,31
10	Subtotal	95.698.820,36	1.464.651,66	94.234.168,70
11	TVA	17.995.915,83	17.995.915,83	0,00
12	TOTAL	113.694.736,19	19.460.567,49	94.234.168,70

Tabel nr. 47: Buget investiție, în euro, prețuri curente

Nr. crt.	Specificație	Cost total al proiectului (A)	Costuri neeligibile (B)	Costuri eligibile (CXAHB)
1	Onorarii legate de planificare/proiectare	493.750,70	69.326,05	424.424,66
2	Cumpărare terenuri	0,00	0,00	0,00
3	Clădiri și construcții	17.448 995,44	0,00	17.448.995,44

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

4	Instalații și mașini sau echipamente	221.431,63	0,00	221.431,63
5	Cheltuieli neprevăzute (2)	538.314,72	0,00	538.314,72
6	Ajustarea prețurilor (dacă este cazul) (3)	0,00	0,00	0,00
7	Publicitate	13.093,28	13.093,28	0,00
8	Supervizare în cursul executării lucrărilor de construcții	403.995,57	0,00	403.995,57
9	Asistență tehnică	215.466,72	213.499,79	1.966,93
10	Subtotal	19.335.048,06	295.919,12	19.039.128,94
11	TVA	3.635.905,81	3.635.905,81	0
12	TOTAL	22.970.953,87	3.931.824,93	19.039.128,94

Structura valorii Investiției (fără TVA), pe surse de finanțare (conform buget), se prezintă astfel: Tabel nr. 48: Structura valorii investiției (fără TVA) pe surse de finanțare în prețuri constante

Surse	Valoare
	(euro)	(lei)
Contribuții aferente cheltuielilor eligibile, din care:	18.049.200,28	89.334.516,78
Contribuția de la Bugetul Local (2%)	360.984,01	1.786.690,34
Contribuția de la Bugetul de Stat (13%)	2.346.396,04	11.613.487,18
Contribuția din Fondul European de Dezvoltare Regională (85%)	15.341.820,24	75.934.339,26
Contribuție de la bugetul local pentru cheltuielile neeligibile (exclusiv TVA)	284.428,20	1.407.777,36
Total, exclusiv TVA	18.333.628,48	90.742.294,14

Tabel nr. 49: Structura valorii Investiției (fără TVA) pe surse de finanțare în prețuri curente

Surse	Valoare
	(euro)	(lei)
Contribuții aferente cheltuielilor eligibile, din care:	19.039.128,94	94.234.168,70
Contribuția de la Bugetul Local (2%)	380.782,58	1.884.683,37
Contribuția de la Bugetul de Stat (13%)	2.475.086,76	12.250.441,93
Contribuția din Fondul European de Dezvoltare Regională (85%)	16.183259,60	80.099.043,39
Contribuție de la bugetul local pentru cheltuielile neeligibile (exclusiv TVA)	295.919,12	1.464.651,66
Total, exclusiv TVA	19.335.048,06	95.698.820,36

6. URBANISM, ACORDURI și AVIZE CONFORME

NRLi

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Lista principalelor documentații necesare pentru obținerea avizelor și acordurilor pentru investiția „Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău), au fost obținute în cadrul contractului nr. 1394/2020.

Avizele obținute în cadrul contractului menționat anterior sunt:

• •    Documentație pentru obținerea Certificatului de Urbanism;

• •    Notificare în vederea obținerii Acordului de Mediu;

• •    Documentație pentru obținerea avizelor/acordurilor stipulate în Certificatul de Urbanism după cum urmează:

Utilități urbane și infrastructură: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică, gaze naturale;

Salubritate;

Securitatea la incendiu;

Sănătatea populației;

CN CF CFR;

Serviciul Telecomunicații Speciale;

Statul Major General;

Transelectrica;

Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național;

Autorizația Administratorului drumului.

Obținerea și plata tuturor avizelor/acordurilor necesare investiției, s-a aflat în sarcina Beneficiarului.

• 7. IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI

• 7.1    Informații despre entitatea responsabilă cu Implementarea Investiției

Serviciile de utilități publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general și au următoarele particularități:

• •    au caracter economico-social;

• •    răspund unor cerințe și necesități de Interes și utilitate publică;

• •    au caracter tehnico - edilitar;

• •    au caracter permanent și regim de funcționare continuu;

• •    regimul de funcționare poate avea caracteristici de monopol;

• •    presupun existentă unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;

• •    aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orășenești, municipale sau județene;

• •    sunt înființate, organizate șl coordonate de autoritățile administrației publice locale;

• •    sunt organizate pe principii economice și de eficiență;

/do

• •    pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizați și funcționează fie în baza reglementarilor de drept public, fie în baza reglementarilor de drept privat;

• •    sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plătește";

• •    recuperarea costurilor de exploatare ori de investiții se face prin prețuri și tarife reglementate.

Autoritățile administrației publice locale au competența exclusivă, în condițiile legii, în tot ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor de utilități publice.

Guvernul asigură realizarea politicii generale a statului în domeniul serviciilor de utilități publice, în concordanța cu Programul de guvernare și cu obiectivele Planului național de dezvoltare economico-socială a țării.

Entitatea care implementează proiectul este U.A.T. Municipiul Bacău, în calitate de responsabil cu serviciul public de furnizare a energiei termice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, modificata și completata prin O.U.G. nr. 13/2008 pentru modificarea șl completarea Legii nr. 51/2006 care stabilește cadrul instituțional și unitățile legale precum și obiectivele specifice, competente și instrumente pentru stabilirea, organizarea, administrarea, finanțarea șl monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice, inclusiv serviciul public de furnizare agent termic, conform și a prevederilor legii nr. 325/2006.

Potrivit Legii nr. 215/2001, Consiliul Local, ca autoritate deliberativă a administrației publice locale, îndeplinește următoarele atribuții principale:

• •    Avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico - sociala, de organizare și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare județeană, zonală, regională și de cooperare transfrontalieră, în condițiile legii;

• •    Aprobă bugetul local, împrumuturile și modul de utilizare a rezervei bugetare;

• •    Administrează domeniul public sau privat al comunei, sau orașului;

• •    Aprobă în limitele competentelor sale, documentații tehnico-economice pentru lucrările de investiții;

• •    Acționează pentru protecția și refacerea mediului înconjurător în scopul creșterii calității vieții. U.A.T. Municipiul Bacău este proprietarul sistemului de termoficare.

• 7.2    Operatorul sistemului

Operarea ansamblului sistemului centralizat de alimentare cu căldură (5ACET), până la nivelul consumatorilor (clădirile acestora) și efectuarea serviciului de utilitate publică privind alimentarea cu energie termică în Municipiul Bacău a fost delegat către S.C. Thermoenergy Group S.A. Bacău în baza H.C.L. nr. 228/20.10.2014.

Obiectul contractului îl constituie concesionarea serviciului public de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în conformitate cu obiectivele concedentului.

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Concesionarul are următoarele obligații:

• 1.    Să ia măsurile pentru a realiza serviciile și lucrările prevăzute în Caietul de Sarcini care a stat la baza procedurii de încheierii contractului de concesiune.;

• 2.    Să desfășoare o activitate conformă cu obligațiile ce îi revin din Regulamentul serviciului public de alimentare cu energie termică produsă centralizat;

• 3.    Să întocmească și să urmărească realizarea planurilor de reabilitare și de retehnologizare a instalațiilor de producere a energiei termice existente, în vederea creșterii eficienței energetice a acestora, reduceri prețurilor și tarifelor, creșterii calității energiei termice, asigurării continuității alimentării utilizatorilor și încadrării în nomele privind emisiile poluante și protecția mediului.

Societatea Comercială Thermoenergy Group S.A. Bacău are ca obiect de activitate producerea, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică și producția și furnizarea de energie electrică, activități licențiate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei -ANRE.

S.C. Thermoenergy Group S.A. Bacău este constituita legal ca societate comerciala pe acțiuni, unic acționar și administrator fiind Consiliul Local Bacău și funcționează în baza legislației în vigoare și a documentelor de constituire.

Datele de Identificare a S.C. Thermoenergy Group S.A. Bacău sunt:

Tabel nr. 50: Date identificare operator termoficare

O	Numele societății	S.C. Thermoenergy Group S A. Bacău
	Adresa	Str. Chimiei nr. 6, Bacău, județul Bacău
	Obiectul principal de activitate	Producția și furnizarea de energie electrică șl termică, gaz, apă caldă și aer condiționat, producția, transportul, distribuția și comercializarea energiei electrice
	Statut juridic	Societate pe acțiuni
	Acționar unic	Consiliul Local al Municipiului Bacău
	Cod unic de înregistrare	RO 33620670
	Nr. de înregistrare la Registrul Comerțului	J04/882/2014

• 7.3    Strategia de implementare

Strategia de implementare va fi stabilită de către Antreprenor, conform cerinței din caietul de sarcinii ce va sta la baza procedurii de contractare. Lucrările se vor executa conform graficului de proiectare și execuție care va fi prezentat de către Antreprenor în oferta tehnică de la licitație, întocmit conform cerințelor din caietul de sarcinii și al contractului de proiectare și execuție lucrări, care va respecta modelul stabilit prin H.G.R. nr. 1/2019.

Acest grafic poate fi revizuit ori de câte ori va fi necesar, la solicitarea reprezentantului asistenței tehnice pentru supervizarea lucrărilor, cu respectarea termenului de finalizare lucrări prevăzut în contract.

Pentru a se evita întreruperea furnizării energiei termice în perioada execuției lucrărilor, s-a prevăzut realizarea unor circuite provizorii prin care să se alimenteze consumatorii; aceste circuite se

«Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

realizează din țeava veche rezultată din demontări, astfel încât să nu se majoreze costurile investiționale.

Materialele rezultate din demontări precum și deșeurile, conform prezentului studiu se vor sorta și materialele metalice vor fi predate Beneficiarului pentru valorificare, conform prevederilor legale, iar deșeurile funcție de tipul lor vor fi transportate pentru depozitare în depozite autorizate pentru acel tip de deșeu.

Sunt precizate în prezentul studiu de fezabilitate, iar în caietul de sarcinii se va detalia necesarul de probe și verificări ce trebuie efectuate pe parcursul execuției și la finalizarea lucrărilor pentru verificarea respectării cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcinii și în normativele, standardele, prescripțiile tehnice și reglementările tehnice aplicabile în domeniu.

• 7.4    Strategia de exploatare/operare șl întreținere: etape, metode șl resurse necesare

Deoarece, prezentul proiect se referă numai la reabilitarea prin înlocuire a unor părți din SACETîn exploatarea/operarea și întreținerea acestora, se aplică în continuarea instrucțiunile aferente întregului SACET elaborate și aprobate de către Operatorul sistemului, S.C. Thermoenergy Group S.A. Bacău, ținând seama de prevederile reglementărilor legale, reglementările tehnice aplicabile și de Instrucțiunile producătorilor echipamentelor ce compun SACET.

• 7.5    Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

Conform prevederilor pct. III, subpct. 4 din Anexa la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, care fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor sunt "rețelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, stațiile de tratare și epurare a apelor uzate, cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente".

Inventarul domeniului public al Municipiului Bacău este atestat prin Hotărârea Guvernului nr. 1347/2001 privind atestarea domeniului public al județului Bacău, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Bacău.

Proprietatea asupra infrastructurii de termoficare a Municipiului Bacău aparține UAT Municipiul Bacău, elementele acesteia, aflate în domeniul public sau privat al Municipiului Bacău, fiind concesionate către S.C. Thermoenergy Group S.A. Bacău, în baza Contractului nr. 69695/15.11.2018, de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat din Municipiul Bacău.

La nivelul UAT, pentru a se asigura Implementarea proiectului trebuie să se înființeze o structură instituțională și anume Unitatea de implementare a Proiectului (UIP) care are sarcina, cu sprijinul tehnic al operatorului RADET să asigure implementarea proiectului/lnvestiției.

Prin Dispoziția a Primarului Municipiului Bacău trebuie să se detalieze atribuțiile și responsabilitățile ce revin membrilor UIP. Principalele atribuții și responsabilități ale membrilor UIP (Unitate de Implementare Proiect) / UMP (Unitate de Management Proiect), specifice programului de finanțare POIM, sunt:

• •    Manager de proiect:

Cod document: C1652/2021 Mem.Th-Ec/SF Bc-A4.01.POIM                                   Pagina 126 din 133

Iii

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

o coordonează, urmărește și verifică activitatea tuturor membrilor UIP;

o asigură managementul contractului de finanțare, precum și gestiunea și coordonarea activităților proiectului;

o se asigură de transmiterea, la termen, a tuturor rapoartelor referitoare la stadiul implementării tehnice șl financiare solicitate de AM șl celelalte părți implicate în implementarea proiectului;

o participă la procesul de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire aferente proiectului, conform deciziei Beneficiarului;

o avizează documentele elaborate pe parcursul derulării procedurilor de atribuire aferente • proiectului;

o avizează documentele aferente activității de management financiar al proiectului.

• •    Responsabil achiziții publice:

o realizează activitățile pe care le presupune, conform legislației în vigoare, publicitatea procedurilor de atribuire aferente proiectului;

o elaborează răspunsurile la solicitările de clarificări referitoare la documentația de atribuire;

o participă la procesul de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire aferente proiectului, conform deciziei Beneficiarului;

o colaborează la pregătirea deciziei Beneficiarului, în calitate de autoritate contractantă, referitoare la rezultatul procedurii de atribuire;

o în cazul depunerii unei contestații, elaborează, împreună cu responsabilul juridic din cadrul UIP și cu Serviciul Juridic al Beneficiarului, punctul de vedere al Beneficiarului, în calitate de autoritate contractantă.

• •    Responsabil efectuare plăți și contabilitate:

o ține evidența contabilă a proiectului, pentru fiecare tip de contract și pe surse de finanțare, prin conturi analitice;

o asigură corespondența dintre cheltuielile declarate, înregistrările contabile și documentele suport aferente cererilor de rambursare;

o completează instrumentele de plată către contractorii din cadrul proiectului, conform procedurii de efectuare plăți aplicabile.

• •    Responsabil financiar:

o pregătește dosarul cererii de refinanțare/plată/rambursare și se asigură că acesta este complet;

o verifică, din punct de vedere formal, dacă serviclile/lucrările solicitate la plată sunt conforme cu contractul de servicil/lucrărl și dacă toate anexele la factură există și sunt conforme;

o colaborează cu prestatorul de servicii de asistență tehnică pentru managementul proiectului, pentru completarea cererii de refinanțare/plată/rambursare;

o urmărește efectuarea, la timp, a plăților pentru activitățile prevăzute în proiect.

• •    Responsabil juridic:

o asigură verificarea clauzelor contractuale din cadrul documentațiilor de atribuire pentru contractele ce vor fi încheiate în cadrul proiectului;

Cod document: C1652/2021 Mem Th-Ec/SF Bc-A4.01.POIM                                   Pagina 127 din 133

IM

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

o în cazul depunerii unei contestații, elaborează, împreună cu responsabilul achiziții publice din cadrul UIP, punctul de vedere al Beneficiarului, în calitate de autoritate contractantă;

o participă la finalizarea condițiilor contractuale, în numele Beneficiarului, în calitate de autoritate contractantă, pentru contractele care urmează a fi semnate în cadrul proiectului;

o în cazul amendării contractului de finanțare nerambursabilă, asigură suport juridic în pregătirea/verifîcarea actului adițional.

• •    Responsabil secretariat tehnic șl identitate vizuală:

• o    colaborează cu prestatorul de servicii de asistență tehnică pentru managementul proiectului în procesul de elaborare a strategiei de promovare și publicitate a proiectului;

^v o este responsabil pentru urmărirea și respectarea tuturor cerințelor din contractul de finanțare nerambursabilă, referitoare la informare și publicitate;

• o    urmărește respectarea prevederilor Manualului de Identitate Vizuală;

• o    îndosariază și arhivează toate documentele și materialele aferente activității UIP;

• o    asigură înregistrarea, în registrul de Intrări-ieșire al UIP, a întregii corespondențe privind proiectul.

• •    Responsabil tehnic:

o monitorizează execuția lucrărilor aferente contractelor de care răspunde, pentru a se asigura că acestea sunt duse la îndeplinire în concordanță cu prevederile contractelor și că sunt menținute nivelurile de calitate specificate în documentele contractului (inclusiv caietul de sarcini și oferta contractorului);

o verifică respectarea graficului de lucrări și îndeplinirea integrală a obiectivelor contractelor de lucrări de care răspunde.

0 8. CONCLUZII Șl RECOMANDĂRI

Obiectivul General al Proiectului este creșterea eficienței energetice, așa cum prevede Axa Prioritară 7 - Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate, prioritizându-se investițiile funcție de fondurile de finanțare disponibile și pentru obținerea efectelor maxime. Sprijinirea eficienței energetice se face prin promovarea Investițiilor în eficiența energetică a sectorului de termoficare în vederea reducerii pierderilor de energie termică în rețelele de transport și distribuție a agentului termic.

Obiectivele specifice axei POIM - AP x, OS 7.1 sunt:

• •    reducerea pierderilor de energie termică în rețelele de transport, asigurându-se astfel creșterea eficienței energetice în întregul sistem și totodată reducerea costurilor pentru energia termică livrată/vândută;

• •    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ca urmare a reducerii consumului de combustibil;

• •    îmbunătățirea parametrilor tehnici ai rețelelor termice care se reabilitează și ca o consecință reducerea costurilor de exploatare șl mentenanță;

• •    îmbunătățirea siguranței și calității serviciului de alimentare cu căldură pentru încălzire și apă caldă de consum furnizate consumatorilor casnici și non-casnici.

Cod document: C1652/2021-Mem Th Ec/SF Bc A4 Ol.POtM                                   Pagina 128 din 133

.Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău” (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Astfel, obiectivele proiectului, corelate cu cele ale POIM, sunt:

• •    reducerea pierderilor de energie termică în rețelele de transport, asigurându-se astfel creșterea eficienței energetice în întregul sistem, prin reabilitarea rețelelor termice de transport; reducerea pierderilor este de 64,76 TJ/an (15.466,80 Gcal/an);

• •    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 4.037,56 tCOiechiv. ca urmare a reducerii consumului de combustibil;

• •    creșterea eficienței nete globale a producerii energiei în cogenerare de înaltă eficiență, cu reducerea consumului de combustibil (gaze naturale) cu 71,95 TJ/an;

• •    producerea energiei termice ce se livra noilor consumatori în regim de cogenerare de înaltă eficiență așa cum este aceasta definită în directiva 2012/27/CE;

• •    creșterea veniturilor operatorului sistemul de termoficare, prin creșterea cantităților de energie electrică șl termică vândute;

• •    reducerea cheltuielilor constante atât în activitatea de producere cât și în cea de transport a energiei termice.

Toate acestea, conduc și la creșterea sustenabilității investițiilor realizate anterior, orientate și spre îmbunătățirea calității aerului și luând în considerare evoluțiile în domeniul eficienței energetice la nivelul centrelor urbane.

Investiția, ca urmare a reducerii consumului de combustibil este considerată investiție în domeniul eficienței energetice.

Având în vedere ce menționate mai sus, în cadrul prezentului Studiului de Fezabilitate, s-au analizat următoarele lucrări:

•    Reabilitare rețea termică de transport:

o reabilitarea a 8,980 km traseu de tronsoane de rețea termică de transport.

Valoarea totală a investiției la cursul INFOREURO pe luna noiembrie 2021 de 4,9495 lei/euro este de:

Tabel nr. 51: Valoarea totală a investiției în prețuri constante

Specificație	........ .............. Prețuri constante
Investiție	lei	Euro
exclusiv TVA	90.742.294,14	18.333.628,48
din care: C+M	81.532.175,09	16.472.810,40
inclusiv TVA	107.803.865,71	21.780.758,81
din care: C+M	97.023.288,36	19.602.644,38

Tabel nr. 52: Valoarea totală a investiției în prețuri curente

Specificație	Prețuri curente
Investiție	lei	Euro
exclusiv TVA	95.698.820,36	19.335.048,06
din care: C+M	86.074.820,73	17.390.609,30

Cod document . C16S2/2O21-Mem.Th-Ec/SF Bc A4.01.P0IM

Pagina 129 din 133

inclusiv TVA	113.694.736,19	22.970.953,87
din care: C+M	102.429.036,66	20.694.825,07

Durata de execuție a investiției aferentă proiectului este de 24 luni, din care 3 luni organizare procedură contractare, 3 luni proiectare și 18 luni execuție (C+M+l), După această perioadă este prevăzută perioada de notificare a defectelor cu o durată de 12 luni, care în condiții speciale poate fi prelungită la 24 luni.

După realizarea investiției se reduc pierderile de energie termică în rețele astfel:

Tabel nr. 53: Reduceri pierderi de căldura în rețele ce se reabilitează

Indicator de performanță	U.M.	înainte de realizare Investiție	După realizare investiție	Reducere
Pierderi în rețele termice de transport, ce fac obiectul reabilitării	Gcal/an	20.260,65	4.793,84	15.466,80

Finanțarea investiției: „Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău) se va realiza din următoarele surse:

• •    Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) 85% dî. costurile eligibile;

• •    Buget de stat 13% din costurile eligibile;

• •    Buget local 2% din costurile eligibile, la care se adaugă costurile neeligibile.

Structura valorii investiției, (fără TVA) pe surse de finanțare (conform buget), se prezintă astfel:

Tabel nr. 54: Structura valorii investiției (fără TVA) pe surse de finanțare în prețuri constante

Surse	Valoare
	(euro)	(lei)
Contribuții aferente cheltuielilor eligibile, din care:	18.049.200,28	89.334.516,78
Contribuția de la Bugetul local (2%)	360.984,01	1.786.690,34
Contribuția de la Bugetul de Stat (13%)	2.346.396,04	11.613.487,18
Contribuția din Fondul European de Dezvoltare Regională (85%)	15.341.820,24	75.934 339,26
Contribuție de la bugetul local pentru cheltuielile neeligibile (exclusiv TVA)	284.428,20	1.407.777,36
Total, exclusiv TVA	18.333.628,48	90.742.294,14

Tabel nr. 55: Structura valorii investiției (fără TVA) pe surse de finanțare în prețuri curente

Surse	Valoare
	(euro)	(lei)
Contribuții aferente cheltuielilor eligibile, din care:	19.039.128,94	94.234.168,70
Contribuția de la Bugetul Local (2%)	380.782,58	1.884 683,37

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

Contribuția de la Bugetul de Stat (13%)	2.475.086,76	12.250.441,93
Contribuția din Fondul European de Dezvoltare Regională (85%)	16.183.259,60	80.099.043,39
Contribuție de la bugetul local pentru cheltuielile neeligibile (exclusiv TVA)	295.919,12	1.464.651,66
Total, exclusiv TVA	19.335.048,06	95.698.820,36

Analiza modulul de organizare și funcționare a beneficiarului conduce la concluzia că acesta are experiența și capabilitatea de a realiza cu succes proiectul și de a asigura ulterior, exploatarea în condiții absolut sigure, a noilor echipamente și instalații.

• 9.    ANEXE

Anexa 1 - Evoluția consumului de căldură în varianta "fără proiect”

Anexa 2 * Evoluție consum și producție în varianta "fără proiect"

Anexa 3 * Evoluția consumului de căldură în varianta "cu proiect"

Anexa 4 - Evoluție consum și producție în varianta "cu proiect"

Anexa 5 - Deviz pe obiect rețele termice de transport, în prețuri curente

Anexa 6 - Deviz general, în prețuri constante

Anexa 7 - Deviz general, în prețuri curente

Anexa 8 - Lista echipamente

Anexa 9 - Certificat de urbanism

Anexa 10 - Oferte de preț

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoflcare din Municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

• 10.    PIESE DESENATE

Planșa T0 - Plan încadrare în zonă rețea termică primară;

Planșa TI - Plan de situație Tronson 1: Nod 201 - 510 - 260 - 511;

Planșa T2 - Plan de situație Tronson 1: Nod 511 - 263;

Planșa T3 - Plan de situație Tronson 1: Nod 263 - 264 - PT19 - 284 - PT 35 - 285 - PT 33;

Planșa T4 - Plan de situație Tronson 1: Nod 266 - 267 - PT 29;

Planșa T5 - Plan de situație Tronson 1: Nod 268 - 353 - 354 - PT 22;

Planșa T6 - Plan de situație Tronson 2: Nod 500 - 501 - 301;

Planșa T7 - Plan de situație Tronson 2: Nod 301 - 302;

Planșa T8 - Plan de situație Tronson 2: Nod 302 -1000;

Planșa T9 - Plan de situație Tronson 2: Nod 1000 - 502;

Planșa TIO - Plan de situație Tronson 3: Nod 1002 - 243 - 239 - 507;

Planșa Tll - Plan de situație Tronson 3: Nod 239 - PT 115;

Planșa T12 - Plan de situație Tronson 4: Nod 201 - 202 - 203;

Planșa T13 - Plan de situație Tronson 4: Nod 203 - 204 - 205 - PT 15;

Planșa T14 - Plan de situație Tronson 4: Nod 205 - 206 - 280 - 207 - PT 12;

Planșa T15 - Plan de situație Tronson 4: Nod 206 - PT 14;

Planșa T16 - Plan de situație Tronson 4: Nod 207 - 281 - 208;

Planșa T17 - Plan de situație Tronson 4: Nod 208 - 209 - 509 - 223 - 224 - PT 154;

Planșa T18 - Plan de situație Tronson 4: Nod 210 - 211 - 212 - 213;

Planșa T19 - Plan de situație Tronson 4: Nod 211 - 278 - 221 - 222 - PT 6;

Planșa T20 - Secțiuni transversale generale conducte preizolate.

Cod document: C1652/2021-Mem Th-Ec/SF BcA4.01.POIM

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

Analiza Cost Beneficiu

„Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Bacău"

(reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al Municipiului Bacău)

CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂ Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxx

Director Exe&itiv Adjunct Camelia R^Xxxx Xxxxxxx

Inspector de Specialitate Xxxxxx Xxxxxxx

Analiza cost beneficiu

„REABILITAREA REȚELELOR TERMICE DE TRANSPORT PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A SISTEMULUI CENTRALIZAT DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL BACĂU" (REABILITAREA REȚELELOR PRIMARE DIN SISTEMUL DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BACĂU)

Elaborator: Xxxxx Xxxxxx

str. Parfumului, nr. 23, et. x, Orașul Bragadiru, Județul Ilfov

email: alinaarma5u@&maH,toni

Data elaborării:     Noiembrie 2021

Versiunea:          1

CUPRINS

• 1.    CONTEXTUL, IDENTIFICAREA Șl OBIECTIVELE PROIECTULUI

• 1.1.     Locație și context socio-economic 6

• 1.2.     OBIECTIVELE PROIECTULUI

• 13.    MAsuri propuse și rezultate așteptate

• 1.4.     Beneficiarul proiectului 9

• 2.   DESCRIEREA SITUA ȚIE1 EXISTENTE

  2.1.	Mașter Plan/Strategia de alimentare cu energie termica - opțiunea selectată și plan de investiții pe termen lung.	-10
  2.2.	Situația existentă a sistemului de termoficare din Municipiul Bacău.. ______ ...       ...       .. ....................	„12
  23.	Evoluția istorică a numărului de consumatori casnici și non-casnici SACET Bacău___________________________________________	-14
  2.4.	Producția de energie termică și electrică și consumul de energie și combustibili----------------------	-16

• 3.    COSTUL DE INVESTIȚIE AL MĂSURILOR DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

• 4.    ANALIZA FINANCIARĂ Șl ECONOMICĂ ..................................................................   ^19

  4.1.	METODOLOGIEȘI IPOTEZE GENERALE- ..........................................................................	_____19
  4.2.	Definirea scenariilor și ipoteze specifice............................................................................................	21
  4.2.1.	Scenariul fără proiect-ipoteze și previziuni.... _______ ____________________________________ „.	........21
  4.2.2.		77
  4.2.2.I.	Cererea de căldură - scenariul cu proiect...................„.................................................	_        -.       -.27
  4.2.22.	Bilanțul energetic simplificat - scenariulcu proiect.........................................................	30
  4.3.	Ipoteze de bază In ambele scenarii_______.„ ______—___...     _______________	33
  4.4.	Costuri operaționale și de mentenanță__________________________________	-----------------39
  4.4.1.	Situația curentă privind costurile operaționale................................................_..............„..........	39
  4.4.2.	Evoluția VIITOARE PRIVIND COSTURILE OPERAȚIONALE...... .......................      ...	___   __ ___43
  4.5.	Tarife, SUBVENȚII ȘI ANALIZA desuportabilitate......................................................................................	45
  4.5.1.	Analiza de suportabilitate— —      „. - — -     —.       ___ «	45
  4.5.2.	Tarife și subvenții.................  „............................................................................	.................   .47
  4.6.	Venituri operaționale —.   .    .        ...    ... —.........— —	.           .„ .—   .52
  4.7.		...................   55
  4.7.1.	Valoarea ajutorului de stat și sursele de finanțare.....................    -	55
  4.7.2	Calculul surselor de finanțare...............-.............      —................	57
  4.7.3.	Indicatori de performanță financiară...................................   -.......................	58
  4.7.4.	SUSTENABIUTATE FINANCIARĂ....................         .....	______________________„_______„59
  4.8.	Analiza economică..............................................................................................................................................	.................    61
  48.1.	Metodologie specifică..........................................................................................................	61
  4.8.2.	Corecții fiscale, conversie prețuri și externautăți......................................................................	1
  4.83.	Indicatori de performanță economică............_................  —..................„.......„.....	••Hi*. .«.•••••.               65

• S.    ANALIZA DE RISC Șl SENZIT1VITATE__________—________-.........     .............66

• 5.1.    Analiza de senzitivitate.......................................................................................................................—

• 5.1.1    Senzitivitatea indicatorilor de performanța financiara................-

• 5.1.2.    Senzitivitatea indicatorilor de performanța economica........................................................_.....-...............

• 5.1.3.    Variabile critice și valori de comutare_________________________________________________________________________________

• 5.2.    Analiza de risc calitativa......................................................................

• 5.3.    Analiza de risc cantitativa.................................-.........   —.................   —...................77

INDEX TABELE

Tabel nr. 1 - Măsuri propuse și rezultate așteptate_______________________________

Tabel nr. 2 - Scenarii analizate—......________..._______________

Tabel nr. 3 - Descrierea opțiunilor selectate____—

Tabel nr. 4 - Descrierea sistemului actual de termoficare din municipiul Bacău----------------—

Tabel nr. 5 - Evoluția consumatorilor și a consumului de ET tn Municipiul Bacău în perioada 2018 - 2020

Tabel nr. 6 - Rata conectărilor si deconectărilor - consumatori casniciII||^IUIMHII<UIIIIWIIIIIIIIIII^IIIIIIIIIIII                          HMWWimilllll 15

Tabel nr. 7 - Rata conectărilor si deconectărilor - consumatori non-casnici______________—

Tabel nr. 8 - Bilanț energetic simplificat al SACET Bacău în perioada 2018 - 2020—_____________________

Tabel nr. 9 - Consumuri specifice de energie termică în perioada 2018 - 2020________________________„ _________

Tabel nr. 10 - Bilanț electric simplificat al SACET Bacău în perioada 2018- 2020. ____________.....—  —

Tabel nr. 11 - Consum anual de combustibil în perioada 2019 - 2020

Tabel nr. 12 - Emisii și certificate CO2 în perioada 2018 - 2020

Tabel nr. 13 - Buget investiție - EURO preturi curente™—_________________________________—---------«------«_

Tabel nr. 14 - Defalcarea investiției pe ani.—.........—_____________...________——.—..—..18

Tabel nr. 15 - Evoluția consumatorilor casnici în scenariul .fără proiect*...................—________________—

Tabel nr. 16 - Evoluția consumatorilor non casnici în scenariul „fără proiect”™---------------------

Tabel nr. 17 - Evoluția cererii de căldură în scenariul .fără proiect* —.---------------—™—

Tabel nr. 18 - Bilanțul energetic în scenariul „fără proiect”—— —...— — —..............™—   25

Tabel nr. 19 - Evoluția certificatelor CO2 în scenariu) .fără proiect* __—.——............_——-----—  —

Tabel nr. 20 - Reducerea pierderilor de căldură M

Tabel nr. 21 - Evoluția consumatorilor casnici în scenariul .cu proiect*___—________________________«

Tabel nr. 22 - Evoluția consumatorilor non casnici în scenariul „cu proiect”                __—........—____—.........«..—28

Tabel nr. 23 - Evoluția cererii de căldură în scenariul „cu proiect”™———_________________________

Tabel nr. 24 - Bilanțul energetic în scenariul „cu proiect*------------------------™---—----------------....-------------------------------

Tabel nr. 25 - Evoluția certificatelor CO2 în scenariul „cu proiect*—  ---------------..------———

Tabel nr. 26 - Indicatori macroeconomici..___™—. ——. —.   —..........  ............ —.... —..33

Tabel nr. 27 - Evoluția Istorică a prețului mediu de achiziție al combustibilului și energiei electrice_____—______....______—

Tabel nr. 28 - Evoluția istorică a prețului mediu de vânzare al energiei electrice..™....................  —............«—...........

Tabel nr. 29 - Evoluția Istorică a bonusului de cogenerare—  — —. —— -----------------------------

Tabel nr. 30 - Costul economic al emisiilor de CO2 (euro/tona de CO2 echivalent) în prețuri anul 2006..........-.......................—

Tabel nr. 31 - Costul economica! emisiilor de CO2 (euro/tona de CO2 echivalent) perioada 2020 - 2040 -—

Tabel nr. 32 - Parametri de conversie..............................—  ............——............

Tabel nr. 33 - Costuri de operare SACET Bacău în perioada 2018- 2020 EURO —.——----------— —-------....—39

Tabel nr. 34 - Transpunere costuri financiare istorice in modelul financiar—................».......-

Tabel nr. 35 - Evoluția costurilor operaționale ale SACET Bacău aferente energiei termice în perioada 2021-2041.....—.—.—.44 Tabel nr. 36 - Estimare nivel de suportabilitate tarife ETîn municipiu) Bacău   ——....................

Tabel nr. 37 - Evoluție venit alocat pentru plata ET in municipiul Bacău  —.— —...........______........—

Tabel nr. 38 - Evoluția istorică a prețurilor locale a energiei termice din municipiul Bacău............-  

Tabel nr 39 Calcul tarif energie termică suportabil pentru populația din municipiul Bacău.——.—  —-------

Tabel nr. 40 - Calcul preț local enetție termică .....   ..........................—. ..............................

Tabel nr. 41 - Componența prețului pentru energia termică livrată populației în municipiul Bacău.— —

Tabel nr 42 - Evoluția planului anual al tarifelor de termoficare pentru populația din municipiul Bacău

Tabel nr. 42 - Evoluția veniturilor operaționale din vânzarea energiei termice 2022 - 2041.........................„......«  —-

Tabel nr. 43 - Evoluție cantităp’ produse, consumate si livrate de energie electrică - 2022-2041

Tabel nr. 44 - Cheltuieli neeligibile proiect — —.-............ ..............  -........—_______

Tabel nr. 45 - Calcul fundlng gap/profit din exploatare..................................„

Tabel nr. 46 - Surse de finanțare (prețuri curente).......................„...........«............—......................................................—........—

Tabel nr. 47 - Indicatori de performanță financiară.........„..............................................................................................................„

Tabel nr. 48 - Economii de mediu (euro/an).............................................—........-..................—.........................-___________________

Tabel nr. 49 - Indicatori de performanță economică.....................................................................

Tabel nr. 50 - Variația indicatorilor de performanță financiară la variația costului investiției -

Tabel nr. 51 - Variația indicatorilor de performanță financiară la variația costului combustibilului

Tabel nr. 52 - Variația indicatorilor de performanță financiară la variația subvenției-----------------------

Tabel nr. 53 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația costului investiției_______™._______—______.™_.„68

Tabel nr. 54 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația beneficiilor din economiile de emisii CO2

Tabel nr. 55 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația beneficiilor din evitarea/diminuarea intervențiilor în rețea_________________________________________________________________________________™

Tabel nr. 56 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația beneficiilor din creșterea siguranței în furnizarea energiei termice—......................—--------------------—------

Tabel nr. 57 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația costurilor incrementale operaționale.™™™

Tabel nr. 58 - Variabile critice cu Impact asupra performanței financiare a proiectului.™—™______

Tabel nr. 59 - Variabile critice cu impact asupra performanței economice a proiectului_________—-------..............—.69

Tabel nr. 60 - Calculul indicelui critic..™— ™™...........  —___™_______— ____________________™__—__________

Tabel nr. 61 - Matricea de management a riscurilor 72

ACRONIME ȘI ABREVIERI

ACB         Analiza Cost-Beneficiu

ANRE       Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei

ANRSC Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

BEI          Banca Europeană de Investiții

CE          Comisia Europeană

CL           Consiliul Local

CNP         Comisia Națională de Prognoză

EE           Energie electrică

ET          Energie termică

FNA         Flux de numerar actualizat

HG          Hotărârea Guvernului

INS           Institutul Național de Statistică

MT         Modul termic

OUG        Ordonanța de Urgență a Guvernului

PZU         Piața pentru Ziua Următoare

RIRE Rata internă de rentabilitate economică a investiției

RIRF/C Rata internă de rentabilitate financiară a investiției

R1RF/K Rata internă de rentabilitate financiară a capitalului

RD          Rețeaua de distribuție (secundară)

RPL         Recensământul Populației șl al Locuințelor

RT          Rețeaua de transport (primară)

SACET Sistem de alimentare centralizată cu energie termică

SEN         Sistem energetic național

UE         Uniunea Europeană

VENA        Valoarea economică netă actualizată investiției

VFNA/C      Valoarea financiară netă actualizată a investiției

VFNA/K     Valoarea financiară netă actualizată a capitalului

• 1.    Contextul, identificarea și obiectivele proiectului

  • 1.1.    Locație și context socio-economic

Proiectul .REABILITAREA REȚELELOR TERMICE DE TRANSPORT PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A SISTEMULUI CENTRALIZAT DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL BACĂU" (REABILITAREA REȚELELOR PRIMARE DIN SISTEMUL DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BACĂUJ va fi implementat în Regiunea de Nord-Est a României, în județul Bacău, respectiv în municipiul Bacău.

Beneficiarul direct al investiției propuse a se realiza este populația municipiului Bacău, reprezentată prin consumatorii racordați la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

La nivelul anului 2020 erau înregistrate un număr de 13.250 de gospodarii racordate la sistemul SACET (sistemul de termoficare aflat în exploatarea Thermoenergy Group S.A. Bacău'), reprezentând un grad de branșare de 23%.

aj Evoluția populației stabile din municipiului Bacău

Beneficiarul indirect al proiectului este populația stabila din municipiul Bacău - 195.687* locuitori - ce va beneficia de efectele măsurilor de protecție a mediului și eficiență energetică.

Conform bazei de date TEMPO a Institutului Național de Statistică, populația Municipiului Bacău era de 195.687 persoane la sârșitul anului 2020, reprezentând aproximativ 34% din populația județului.

Pe de altă parte, efectivul populației înregistrat la recensăminte arată o descreștere constantă a populației de-a lungul a 20 de ani, din anul 1992 până în anul 2011, cu aproximativ 42%. Se poate spune că în acest interval, populația municipiului aproape s-a înjumătățit

Referitor la evoluția istorică a populației au fost folosite datele prevăzute în Strategia integrată de dezvoltare urbană 2014-2020 a municipiului Bacău.

România trece printr-un proces de îmbătrânire demografică început încă din anii 90, fenomen ce se manifestă prin reducerea populației tinere și creșterea numărului vârstnicilor, principala cauză fiind scăderea natalității sub rata optimă de înlocuire a generațiilor. Pe de altă parte, la nivelul anului 2016 piramida vârstelor din municipiul Bacău și din județul omonim arată o situație ceva mai echilibrată.

Distribuția pe grupe cincinale de vârstă relevă o majoritate a populației mature tinere, între 20 și 50 de ani. Numărul populației cu vârste cuprinse între 55 șl 64 de ani, ce va ieși din câmpul muncii în următorii ani este aproximativ egal cu numărul persoanelor de 10-19 ani care îi vor înlocui. Prin urmare, un deficit de forță de muncă va începe să se manifeste abia peste 15-20 de ani datorită îngustării bazei piramidei, care nu va reuși să susțină numărul mare de viitori pensionari - reprezentat acum de categoriile 35 -49. Acest fenomen poate fi atenuat printr-o serie de politici sociale și economice menite să încurajeze întemeierea de familii și natalitatea în rândul tinerilor

Structura pe grupe de vârstă prezentată anterior indică o creștere a raportului de dependență demografică și o scădere a ratei de înlocuire a forței de muncă în următorii ani, din cauza numărului mare de persoane între 50 șl 60 de ani și a numărului încă insuficient de tineri și copii.

în ceea ce privește mișcarea naturală a populației, municipiul Bacău înregistrează de obicei valori mai bune decât cele de la nivel regional și național, însă acestea se plasează sub valorile județene cum ar fi în cazul ratei sporului natural.

Evoluția numărului populației municipiului Bacău este influențată, pe lângă mișcarea naturală a populației, de mișcarea mlgratorie. Aceasta din urmă nu a generat o scădere procentuală semnificativă, spre deosebire de nivelul regional unde Influența a fost ușor pozitivă. în anul 2015 mișcarea mlgratorie, exprimată prin soldul

• ¹    Sursa; baza de date Tempo Online - populația după domiciliu fn municipiul Bacău la 01.01.2021 schimbărilor de reședință, a fost de -663 persoane, iar soldul schimbărilor de domiciliu, inclusiv migrația internațională, a fost de 112 persoane, ceea ce indică superioritatea din punct de vedere numeric a persoanelor care pleacă temporar din oraș (pentru studii, locuri de muncă etc.) față de cele care se stabilesc în municipiul Bacău definitiv.

în ceea ce privește migrația intemap'onală temporară, Regiunea Nord-Est s-a remarcat ca principalul bazin de emigrare al României, 4 dintre județele acesteia ocupând primele poziții la nivel național în funcție de numărul de emigranți, conform datelor de la Recensământul Populației și al Locuințelor din 2011. Județul Bacău ocupa locul întâi, cu 57.340 de persoane care au plecat pentru o perioadă îndelungată în străinătate, țările de preferință fiind Italia, Spania și Regatul Unit Conform datelor INS, situația s-a schimbat în ultimii ani, numărul românilor ce se întorc din străinătate începând să crească, pe fondul condițiilor și drepturilor de muncă nesatisfacătoare pentru imigranții români din străinăte, fapt ilustrat de soldul migratoriu pozitiv. Prin urmare, 65% din imigranții definitivi în țară vin în Regiunea Nord-Est Soldul migratoriu internațional din municipiul Bacău a fost de 775 persoane în 2015, valoare mai mare decât cea județeană, fapt ce înseamnă că principalele fluxuri ale migrației internaționale din județ au ca destinație municipiul Bacău.

în ceea ce privește evoluția prognozată pe termen lung a populației municipiului Bacău, datele disponibile fac referire doar la județul omonim, astfel că apreciem o extrapolare a tendinței estimate la nivel de județ și asupra municipiului.

Potrivit informațiilor din studiul "Proiectarea populației României pe regiuni de dezvoltare șl județe, la orizontul 2070“, elaborat de 1NSSE, în anul 2020, populația rezidentă a județului Bacău va înregistra o scădere semnificativă. Astfel, raportat la anul 2019, populația județului va înregistra o scădere de 10% până în anul 2030, de 18% până în anul 2040, de 26% până în anul 2050, de 33% până în anul 2060 și de 38% până în anul 2070.

Eurostat a publicat în anul 2000 ultima serie de perspective ale populației în Statele Membre (și în alte câteva țări)¹. Se pleacă de la populația la începutul anului 2019. Sunt câteva scenarii construite cu ipoteze diferite asupra ratei fertilității totale (număr mediu de copii la o femeie), speranței de viață la naștere la bărbați și la femei și migrației externe. Unul dintre scenarii este cel de bază, cu ipotezele apreciate a fi cele mai realiste. Depopularea ar urma să capete dimensiuni dramatice iar principalele caracteristici ale populației în anul 2050 -natalitate, mortalitate, creștere naturală și totală, conturează parametri de ne-sustenabilitate și depopularea sar accentua.

EVOLUȚIA POPULAȚIEI IUDETULU1 BACAU 2019-2070 700.000

Figura 1 - Evoluția populației Județului Bacău pe Intervalul 2019-2070

• b)    Evoluția structuriisocial-economlce a populației municipiului Bacău

Datele oficiale contabilizate de instituțiile abilitate arată că pe parcursul anului 2020, rata șomajului din județ a înregistrat o creștere constantă, care însă nu poate fi catalogată drept foarte accentuată, rata șomajului în anul 2020 fiind de 5,4% comparativ cu 5,2% înregistrată în anul 2019. în ceea ce privește prognozele pe termen mediu, se estimează o creștere a ratei șomajului în anul 2022 comparativ cu anul 2021, ca efect al crizei economice. începând cu anul 2023 se estimează o scădere ușoară, ca urmare a faptului că economiile europene încearcă să reintre pe făgașul de dinainte de pandemle, iar oamenii vor să se reîntoarcă în străinătate, în timp ce locul de muncă găsit în țară este abandonat, astfel că indicatorul ajunge în anul 2024 la un nivel de 4,9%.

în cifre, în anul 2020, în județ s-a înregistrat un număr total de 11.800 de șomeri, în creștere cu 800 persoane față de anul anterior. Conform prognozelor în profil teritorial, publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, varianta iarnă 2021, pentru anul 2024 se estimează 10.500 șomeri, în scădere cu 11% față de anul 2020.

• c)    Evoluția dezvoltării economice a municipiului Bacău

Evoluția dezvoltării economice a municipiului Bacău a fost analizată prin prisma tendințelor prognozate la nivel de județ, având în vedere că strategiile dezvoltate la nivel local sunt elaborate înainte de pandemia Covid-19.

Datele au fost preluate din prognozele în profil teritorial, publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, varianta lamă 2021.

Astfel, din perspectiva produsului intern brut, la nivelul județului Bacău, este estimată o evoluție macroeconomică favorabilă, fiind estimată o creștere cu 39,5% a indicatorului de la 20,5 miliarde lei, înregistrat în anul 2019, la 28,6 miliarde lei în anul 2024. Creșterea reală a PIB-ulul la nivel județean devansează creșterea procentuală a aceluiași indicator la nivel regional (34,8%) și la nivel național (32,5%).

Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor în județul Bacău este estimată la 10.266 euro pentru anul 2024, județul Bacău ocupând locul 2 în cadrul Regiunii Nord-Est, după județul lași, și cu mult peste media regiunii de 9.674 euro.

Din punct de vedere al numărului mediu de salariați, Ia nivelul anului 2024, se estimează că județul Bacău va ocupa poziția a 2-a din cele 6 județe ale regiunii Nord-Est cu un număr de 118,2 mii salariați, în creștere față de anul de referință 2019, când s-au înregistrat 111,7 mii salariați.

Câștigul salarial mediu net este estimat să înregistreze o creștere cu 36,4% față de anul 2019, respectiv 3.543 lei/salariat în anul 2024 comparativ cu 2.603 lei/salariat Comparativ cu nivelul mediu estimat Ia nivel regional, câștigul salarial mediu net la nivel județean reprezintă 96%, ceea ce clasează județul pe al doilea loc în regiune.

• 1.2.    Obiectivele proiectului

Obiectivul general al proiectului „REABILITAREA REȚELELOR TERMICE DE TRANSPORT PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A SISTEMULUI CENTRALIZAT DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL BACĂU” (REABILITAREA REȚELELOR PRIMARE DIN SISTEMUL DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BACĂU) îl reprezintă creșterea competitivității și eficienței întregului sistem centralizat de încălzire urbană, în vederea asigurării viabilității acestui sistem pe termen lung.

Obiectivele specifice ale proiectului, prin îndeplinirea cărora se asigură atingerea obiectivului general, sunt:

• -    reducerea pierderilor de energie termică în rețelele de termoficare, asigurându-se astfel creșterea eficienței energetice în întregul sistem, prin reabilitarea rețelelor termice primare, reducerea estimată a pierderilor fiind de 15.466,80 Gcal;

• -    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 4.037,56 tCOz«hiv ca urmare a reducerii consumului de combustibil;

• -    reducerea costurilor de producere a energiei termice;

• -    creșterea siguranței și continuității în alimentarea cu energie a consumatorilor;

• -    reducerea impactului asupra mediului.

• 1.3.    Măsuri propuse și rezultate așteptate

Prin proiectul .REABILITAREA REȚELELOR TERMICE DE TRANSPORT PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A SISTEMULUI CENTRALIZAT DE TERMOFÎCARE DIN MUNICIPIUL BACĂU" (REABILITAREA REȚELELOR PRIMARE DIN SISTEMUL DE TERMOFÎCARE AL MUNICIPIULUI BACĂUj se vor reabilita tronsoane din rețeaua primară/transport

în tabelul de mai Jos prezentăm măsurile propuse (lucrările necesare conform informațiilor din Studiul de fezabilitate) prin proiect și rezultatele imediate ca urmare a implementării respectivelor măsuri:

Tabel nr. 1 - Măsuri propuse șl rezultate așteptate

Măsura propusă		Rezultat
	Reabilitare a tronsoanelor prioritare de rețele termice primare	B.9B0 km rețea reabilitată, respectiv 17,960 km de conducte

• 1.4.    Beneficiarul proiectului

Beneficiarii proiectului sunt DAT. Municipiul Bacău - proprietarul infrastructurii și operatorul sistemului de termofîcare. Operarea ansamblului sistemului centralizat de alimentare cu căldură (SACET), până la nivelul consumatorilor (clădirile acestora) și efectuarea serviciului de utilitate publică privind alimentarea cu energie termică în Municipiul Bacău a fost delegat către societatea Thermoenergy Group SA Bacău în baza H.C.L nr. 228/20.10.2014.

Beneficiarul direct al investiției propuse a se realiza este populația municipiului Bacău prin cele 13.250 gospodării racordate la SACET în anul 2020.

Altă categorie de beneficiari direcți ai investiției (ce va îmbunătăți serviciul de termofîcare) o reprezintă cele 96 organisme publice si private conectate în anul 2020 la rețeaua de termofîcare a municipiului Bacău.

Beneficiar indirect ai proiectului este întreaga populație din municipiul Bacău - 195.687 locuitori (Sursa: baza de date Tempo online - Populația după domiciliu fn anul 2020) - ce va beneficia de efectele energetice șl de mediu.

ir

(Reabilitarea rețelelor primare din sistemul de termoficare al municipiului Bacău)

• 2. Descrierea situației existente

• 2.1.    Mașter Plan/Strategia de alimentare cu energie termică - opțiunea selectată și plan de investiții pe termen lung

Mașter Planul pentru instalații mari de ardere (1MA) și sistem de termoficare (ST) în municipiul Bacău a fost aprobat prin HCL nr. 21/13.02.2009. Cu ocazia proiectului "Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană", a fost reactualizată strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033, aprobată prin HCL nr. 35/21.07.2014, ulterior completată prin HCL nr. 321/19.09.2017.

Mașter Planul se concentrează pe opțiuni strategice majore pe termen lung de dezvoltare a sistemului urban de încălzire. Principalele opțiuni au luat în considerare următoarele elemente:

• -    sistem centralizat vs. sistem descentralizat sau individual;

• -    diferite tipuri de combustibil;

• -    producție de agent termic vs. cogenerare.

Pe baza analizei sistemului existent de încălzire centralizată în municipiul Bacău și pe baza considerentelor strategice identificate, au fost analizate 3 scenarii;

Tabel nr. 2 - Scenarii analizate

Scenariu Descriere

Scenariul 1     Modul de alimentare cu energie termică este în sistem centralizat, ținând seama de existența infrastructurii:

• (SI)             sursa de producere a energiei termice șl sistemul de transport și distribuție. S-a avut fn vedere faptul că

• _      _ sistemul de alimentar» centralizată este unul caracterizat de stabilitate. __    _         _

Scenariul 2 Modul de alimentare cu energie termică în cadrul acestui scenariu a fost în sistem descentralizat. Definirea (S2)             scenariului privind modul de alimentare descentralizat a pornit de la existența infrastructurii dezvoltate

de-a lungul timpului pentru sistemul centralizat, având în vedere necesitatea de a nu afecta populația din municipiu prin lucrările de reconfigurare a sistemului, ca și faptul ca lucrările majore de reconfigurare a sistemului ar însemna concentrarea unor forte mari pentru execuție în cazul alimentării descentralizate cu energie termică, se considera că sistemul de încălzire centralizată se închide și se prevede realizarea de _         ________ centrale termice de zona în punctele termice existente. ___    ___ _      ____ __

Scenariul 3     Modul de alimentare cu energie termică în cadrul acestui scenariu a fost sistem Individual. S-a considerat

• (S3)            sistarea funcționării operatorului de termoficare Bacău, populația urmând a-șl monta centrale pe gaze

în vederea identificării opțiunilor cele mai fezabile, prima etapă a analizei s-a bazat pe o evaluare multicriterială și calitativă, în vederea eliminării unor opțiuni nerealiste. Opțiunile cele mai fezabile au fost apoi comparate în vederea identificării scenariului optim și a prioritizării investițiilor pe termen scurt, mediu și lung.

Scenariul optim din punct de vedere economic Identificat în cadrul strategiei locale de termoficare din Bacău/Master Planului este menținerea și reabilitarea sistemului actual de încălzire centralizată. în cadrul acestui scenariu, la nivel de studiu de fezabilitate au fost analizate șl comparate două opțiuni. Fiecare din cele 2 opțiuni include un set de măsuri necesare pentru conformarea sistemului de termoficare cu cerințele privind emisiile, precum și măsuri de creștere a eficienței ia surse și de reducere a pierderilor din rețelele de transport și distribuție.

Opțiunile aleseși definite în cele 3 scenarii strategice sunt prezentate sintetic în tabelul următor:

Tabel nr. 3 - Descrierea opțiunilor selectate

Opțiune Descriere

Ol Sistemul de termoficare funcționează cu CET 1 șl CET 2. Unitatea existentă de lignit nu mai este folosită. CET1 funcționează cu turbina de gaze existentă. CET 2 funcționează cu cazanul de apă fierbinte existent. Depozitul de cenușă și zgură se închide. Se reabilitează o parte a rețelelor de distribuție.

02 Șiștemulde termoficare funcționează cuCET 1 și CET 2. Unitatea existentă de lignit nu mal esțefoloșită. CEI' 1

Analiza cost-beneficiu

nesmere___________________________________

funcționează cu turbina de gaze existent și cu un ciclu combinat nou. CET 2 funcționează cu cazanul de apă fierbinte existent Depozitul de cenușă și zgură se închide. Se reabilitează o parte a rețelelor de distribuție.

Opțiunea 2a)

Ciclul combinat de gaze abur are turbină cu abur cu abur cu condesanție și priză reglabilă de 1,2 bar, cu putere termică de 16 Mwtși electrică de 11,5 Mw.

Opțiunea 2b)

Ciclul combinat de gaze abur are turbine cu abur cu contrapresiune la 1,2 bar cu putere termică de 14 Mwt și electrică de 10,5 Mw.

Opțiune 2c)

Ciclul combinat de gaze abur are turbine cu abur cu condensație și priză reglabilă de 1,2 bar, cu putere termică de 14 Mwtși electrică de 10,8 Mw.

03 Sursele central sunt închise, Iar agentul termic este produs în cazane pe gaz montate în fostele puncte termice.

în cadrul strategiei de alimentare cu energie termica/Master Planului, opțiunea 02 a fost examinată în mod detaliat, pe bazelor celor trei subopțiunl care diferă între ele prin puterea grupului de cogenerare în ciclul combinat

Prin analiza cost beneficiu a fost stabilită ca cea mai bună din punct de vedere economic opțiunea 0 2b), în care ciclul combinat cu contrapresiune are puterea termică pentru termofîcare de 14 Mwt și puterea electric de 10,5 Mwe.

în urma reactualizării "Strategiei de alimentare cu energie termică a municipiului Bacău până la nivelul anului 2033” și actualizarea "Mașter Planului pentru instalatii mari de ardere și sistem de termofîcare în municipiul Bacău", actualizări aprobate prin HCL nr. 35/21.07.2014, au rezultat următoarele soluții propuse pentru îmbunătățirea sistemului de alimentare cu căldură a consumatorilor municipiului Bacău:

• a)    Termen scurt {2013-2016):

• -    Retehnologizarea completă a rețelei de distribuție;

• -    Implementarea unul acumulator de căldură;

• -    Tratarea apei;

• -    Retehnologizarea CT-urilor: CT 2 Miorița, CT 3 Miorița, CT 3/5 Aroneanu;

• -    Dezvoltarea pieței de energie termică;

• -    Retehnolgizarea rețelei subterane de transport;

• -    Asigurarea alimentării cu combustibil - utilizarea tehnologiilor moderne cu biomasă;

• *    Redimensionarea personalului de operare.

• b)    Termen mediu și lung (2016-2035)

• -    Retehnologizarea completă a rețelei de transport;

• -    Retehnologizarea CT-urilor (etapa 2): CT Parc 1, CT Prefectura, CT Grup Școlar;

• -    Asigurarea alimentării cu combustibili - implementarea unei instalații de incinerare a gunoiului.

Soluțiile alternative de perspectivă pentru producerea căldurii la nivelul municipiului Bacău, au fost analizate 4 variante de investiție:

• a)    Varianta 1 - "varianta fără proiect'' - care reprezintă soluția implementată după finalizarea lucrărilor din etapa I POS Mediu):

• -    Grup cogenerare cu ciclul mixt TG/TA;

• -    Grup cogenerare turbina cu gaze;

• -    CAF 100 Gcal;

• -    2xCA10t/h;

• -    CAI;

• -    Cazane recuperatoare.

• b)    Varianta 2 - "varianta fără proiect" + acumulator de căldură cu capacitatea termică de 225 MWh, c) Varianta 3 - "varianta 2" + cogenerare cu biomasă.

în ceea ce privește variantele propuse pentru reabilitarea sistemului de transport și distribuție a căldurii in sistemul centralizat de termoficare Bacău, analiza a fost realizată pentru:

• a)    Utilizarea conductelor prelzolate;

• b)    Soluții de distribuție a căldurii produsă în puncte termice centralizate (PTC):

• i.    Soluția clasică, în ere interfața dintre rețeaua primară și cea secundară o constituie punctele termice centralizate;

• ii.    Soluția modernă, în care livrarea căldurii consumatorilor se face prin intermelul unor puncte termice descentralizate - modul termice (MT).

în urma analizei criteriilor de ordin tehnico-economic, s-a ales soluția de înlocuire a tuturor PT-urilor din rețea cu module termice (MT).

Criteriile utilizate pentru analiza eficienței tehnico-economică a soluțiilor alternative de alimentare cu căldură în perspectivă a municipiului Bacău sunt

• -    Venitul net actualizat (VNA);

• -    Rata internă de rentabilitate (RIR);

• -    Termenul de recuperare a investițiilor (TR).

Variantele 2 și 3 de investiții au fost analizate într-o primă etapă din perspectiva termenului de recuperare a investiției, rezultând că varianta optimă pentru CT 3 Miorița este folosirea de microturbină, unde investiția este mai mică, iar termenul de recuperare este aproximativ similar cu varianta de motor termic. Pe de altă parte, pentru CT Grup Școlar a reieșit că fezabilă este varianta unei turbine de gaz.

Aplicând criteriile financiare (VAN și RIR) variantelor 2 și 3, precum și prețul energiei termice calculat în cele două variante, rezultă că varianta optimă este Varianta 3 de investiție.

• 2.2.    Situația existentă a sistemului de termoficare din Municipiul Bacău

Componența sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Bacău în prezent este următoarea:

Tabel nr. 4 - Descrierea sistemului actual de termoficare din municipiul Bacău

ente

Sursa de producere a energiei termice este format din:

• -    CET Bacăul -Chimiei;

• -    CET Bacău II - Letea;

• -    Centrale termice de cvartal

Prin realizarea proiectelor finanțate prin POS Mediu Axa 3 „Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer șl pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană', s-a retehnologizat cazanul de apă fierbinte CAF 100 Gcal/h din CET Bacău 11 Letea și s-a instalat un nou grup de cogenerare cu ciclu combinat gaze-abur de 10,95 MWe in CET Bacău I Chimiei. Ca urmare s-a trecut în conservare grupul energetic de 50 MW pe lignit și la închiderea depozitului de zgură șl cenușa din satul Ruși Ciutea, comuna Letea Veche.

CET Bacău I Chimiei nr. 6 are în componență, ca echipamente principale de producere agent termic, următoarele:

• -    un cazan de abur numit CAE 1-IMA l,cu funcționare pe lignit și gaze naturale 420 t/h, 140 bar, 540 oC - în prezent se află în conservare;

• -    turbină cu abur de 50 Mwe, cu condensație și prize reglabile de 13 bar și 1,2 bar - în prezent se află în conservare;

• -    un cazan de abur industrial numit CAI de 100 t/h - IMA2.17 bar, 280 oC cu funcționare pe gaze și CLU;

• -    două schimbătoare de căldură cu plăci pentru termoficare cu puterea unitară de 43,5 MWt (30,7 Gcal/h) puse în funcțiune în anul 2008 și un schimbător de căldură tubular cu puterea de 93 MWt (80 Gcal/h), aferente turbinei de 50

---  -----.                   ......— . - V-.-"—- -_t-v -_r —  ----. -------——--------->• - < MWe, alimentate cu abur de pe priza urbană, ca boilere de bază;

• -    două schimbătoare de căldură cu plăci pentru termoficare cu puterea de 29 MWt (24,9 Gcal/h), alimentate cu abur produs de CAI și cazan ele auxiliare de abur de 10 t/h, ca boilere de vârf;

• -    o unitate de regenerare cu turbină cu gaze (ITG) și cazan recuperator cu putere electrică de 14 MWe și putere termică de 22 MWt (18.9 Gcal/h);

un cazan de apă fierbinte pe gaze naturale de 3 MWt (ajutător), pentru preluarea sarcinilor de vârfsau compensarea sarcinii unității de regenerare cu turbină cu gaze;

• -    trei schimbătoare de căldură pentru termoficare cu puterea de 12,5 MWt fiecare care transferă căldura din circuitul cazan recuperator ITG/cazan ajutător;

• -    grup de regenerare fn ciclul combinat gaze • abur compus din turbina cu gaze și turbină cu abur cu condensați? și priză reglabilă de 1.2 bar, cu putere termică de 14 MWt și electrică de 10,95 MWe;

• -    două cazane de abur de 10 t/h flecare necesare pentru degazarea apei de adaos - recepționate, în funcțiune;

Transportul energiei termice este asigurat cu 2 pompe de transport agent termic re convertizoare de frecvență - recepționate, în funcțiune.

CET Bacău 11 Leteanr. 28 are în compunere ca echipamente principale următoarele:

un cazan de apă fierbinte numit CAF 1, de 100 Gcal/h (116 MWt) - IMA 3 cu funcționare pe gaze și păcură - reabilitat șl recepționat în anul 2014 în cadrul POS Mediu Axa 3 - etapa 1.

Centrale termice insulare (locale)

Sistemul de termoficare a) Municipiului Bacău, are în momentul de față in exploatare șapte centrale termice Insulare. Acestea sunt echipate cu cazane re funcționare pe gaze naturale. Centrala Bistrița a fost modernizată in anul 2002, iar restul de centrale nu sunt modernizate, funcționând dinainte de anul 1970.

înainte de Etapa 1 a POS Mediu axa 3, se aflau în exploatare 10 centrale termice insulare. Odată cu începerea Etapei l-a POS Mediu Axa 3 a fost pusă în evidență oportunitatea racordării consumatorilor a trei dintre aceste centrale termice și 2 puncte termice nemodernizate la sistemul centralizat de încălzire, în varianta de extindere a rețelei de transport cu aproximativ 2,8 km de traseu cu două fire de agent termic de transport șl înlocuirea echipamentelor existente re module termice, în acest caz se află CT 4/6 - 9 Mal, CT 3/2 Mărășești, CT Primărie și blocul nr. 4 din str. Erou Gheorghe Rusa, care este racordat la CT 3/5 Dr. Aroneanu, unde au fost dezafectate echipamentele existente și transformate în module termice.

Pentru șase centrale termice rămase (mai puțin CT Bistrița) este elaborat un studiu de fezabilitate ce prevede, de asemenea, extinderea rețelei de transport .și montarea de module termice.

Stația de pompe de termoficare din CET 1 Bacău Chimiei are în componență următoarele echipamente: trei electropompe tip TD400-300-600 nr. 1, 3, 4 și o electropompă tip KSB tip HPK-S 300-630 nr. 2, dintre care două electropompe sunt echipate cu convertlzor de frecvență a motoarelor.

Lungimea rețelei de transport este de circa 35,715 km traseu (inclusiv breteaua de legătură între ramura Cornișa și ramura Sofert), din care în amplasare subterană este de aproximativ 55 %. iar supraterană este de circa 45 %.

Rețelele termice de transport asigură transportul apel fierbinți de la sursele de producere la punctele termice. Sistemul este bitubular închis, cu conducte tur-retur de același diametru nominal (Dn) pe marea majoritate a tronsoanelor. Conductele sunt amplasate subteran (în canale nevizitabile sau vizitabile) și suprateran, pe teritoriul Municipiului Bacău.

Rețelele termice de transport cu diametre mai mici de Dn 700 au o vechime de peste 40, iar cele cu diametre nominale egale sau mai mari decât Dn 700 au o vechime de peste 25 ani.

în cadru) prezentului studiu de fezabilitate, s-a propus reabilitarea a 8,980 km traseu

Sistemul de termoficare al Municipiului Bacău cuprinde 56 puncte termice, 41 module termice și 17 puncte termice proprii terților consumatori.

34 de puncte termice s-au modernizat complet în perioada 2006-2007

montarea de schimbătoare de căldură cu plăci pentru încălzire și apă caldă de consum, pompe cu convertizoare de frecvență, țevi noi, distribuitoare/colectoare nui, sisteme de automatizare și dlspecerlzare, sisteme de contarizare a energiei termice și a debitelor de adaos moderne.

Totodată s-a creat un modern dispecerat pentru termoficare, dotai cu calculatoare, vldeowall, sisteme de transmisie on line ai parametrilor din (tunetele termice.

n perioada 2005-2007 s-a transformat un număr de 20 centrale preluate de la societatea TERMLOC SA, ce era vechiul operator al acestora, în puncte termice, In aceeași soluție tehnică.

Odată cu începerea POS Mediii Axa 3 etapa I, s-a stabilit ca necesar ca și ultimele 2 puncte termice nemodernizate; PT25, PT28 să fie modernizate, mal ales că acestea deservesc colegii, licee și instituții publice cu un număr mare de beneficiari, Acestea fac parte din Investiția „Reabilitarea rețelelor termice secundare din Municipiul Bacău - Lot 2".

Ultimul punct termic, PT 94, prin grija Municipiului Bacău, a fost mutat și transformat în modul termic modern pe str. Gării nr, 10,

Sistemul SCADA de monitorizare și dlspecerizare a punctelor termice s-a extins permanent din anul 2007, prin adăugarea noilor module șl a punctelor termice modernizate, dispeceratul având toate instalațiile aferente acestora în supraveghere.

Lungimea totală a rețelei de distribuție din Bacău este de 116 km traseu, având în componență 4 conducte, încălzire tur-retur, apă caldă de consum șl recirculare a.c.c.

Diametrele sunt cuprinse între Dn 25 mm și Dn 250 mm, pentru conductele de încălzire ș! între Dn 32 mm - Dn 125 mm pentru apa caldă de consum, realizate în sistem clasic, amplasate subteran, în canale nevizitabile.

în cadrul proiectului „Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer șl pentni creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană-Etapa I", s-au reabilitat rețelele de distribuție a 5 puncte termice: PT 7, 13, 31, 33, 69 în perioada 2010-2011 șl sunt în curs de reabilitare rețelele termice secundare aferente 21 puncte termice, care însumează aproximativ 57 km de traseu, echivalent a aproximativ 50% din întreaga rețea de distribuție a orașului.

• 2.3.    Evoluția istorică a numărului de consumatori casnici șl non-casnici SACET Bacău

Evoluția istorică a numărului de consumatori (casnici și non-casnici] este prezentată succint în tabelele de mai O ^los;

Tabel nr. 5 - Evoluția consumatorilor și a consumului de ETin Municipiul Bacău fn perioada 2018 - 2020

	2018	2019	2020
Sector casnic:
Număr de gospodării din municipiu din aria de conectare la SACET	57.619	57.619	57.619
Număr de gospodării conectate la SACET	14.404	13.774	13.250
Grad de conectare	25,0%	23,9%	23,0%
Sector non-casnlc:
Total consumatori non-casnici	101	96	96

Sursa: Thermoenergy Group SA și Anexe 1 4 Studiul de fezabilitate

Gradul de conectare este în scădere, ceea ce denotă o situație nefavorabilă pentru viabilitatea sistemului de termoficare. Scăderea cantității de energie termică, vândută ca urmare a debranșârilor, determină creșterea pierderilor din sistem, deoarece dimensiunile sistemului rămân aceleași, transferul de energie al acestuia cu mediul râmând relativ constante, așa încât ponderea pierderii pe unitate de energie vândută crește.

Potrivit datelor din Raportul privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pentru anul 2020, realizat de ANRE, municipiul Bacău se situează pe locul 6 la rata de branșare a populației la SACET din Regiunea de Nord-Est, devansându-i de Bârlad și Vaslui.

Ritmul istoric al deconectărilor si conectărilor este evidențiat in următoarele tabele:

Cauzele care au condus la debranșarea populației de la SACET au fost:

lipsa recirculației apei calde de consum în codomenii, locatarii sunt obligați să consume (să arunce) o cantitate de apă rece până la ajungerea acesteia la temperatura dorită. Acest lucru presupune pentru locatari timp și cheltuieli suplimentare pentru cantitatea de apă rece consumată (aruncată);

• -    lipsa mijloacelor de reglaj a cantității de căldură consumată la nivelul dorit de către locatari. Numai reglajul centralizat din sursa de producere a căldurii nu asigură necesitățile consumatorilor care, cel puțin în perioadele de tranziție (de la sezonul de încălzire la cel de vară), cu diferențe mari de temperatură exterioară între zi și noapte, suportă fie un excedent de căldură, fie un deficit de căldură. în cadrul lucrărilor de reabilitare a rețelelor secundare se introduc elementele necesare unui reglaj de calitate, astfel încât locaTlrii să aibă posibilitatea să consume când și cât doresc. Odată cu rezolvarea tuturor problemelor precizate mai sus și care vor conduce la îmbunătățirea confortului populației alimentată cu căldură din SACET, ritmul rebranșărilor va crește. Odată cu finalizarea tuturor lucrărilor de reabilitare a SACET și deci creșterea eficienței acestuia, se îndeplinesc condițiile ca cel puțin o mare parte din apartamentele debranșate să se rebranșeze la SACET. Pentru rebranșarea consumatorilor la SACET, cel mai important element îl reprezintă eliminarea condițiilor privind concurența neloială la care este supusă SACET comparativ cu centralele termice de apartament, deoarece SACET plătește emisii CO2, în condițiile în care locatarii nu plătesc aceste emisii. Prețul emisiilor pe piața liberă în anul 2018 a fost între 16-24 euro/tC02, iar la începutul anului 2019 prețul a crescut la peste 28 Euro/tC02, adică peste 5 euro/Gcal;

• -    nerespectarea zonelor unitare de încălzire stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 325/2006, precum și lipsa instituirii sancțiunilor pentru nerespectarea legislației în vigoare;

• -    lipsa sistemului de detectare și monitorizare a avariilor (spargerilor de conducte) la rețele nereabilitate nu permitea depistarea spargerilor și deci eliminarea acestora operativ, astfel că până la depistarea neetanșeitâților pierderile de fluid și căldură conținută de acesta au fost mari. Compensarea acestei deficiențe se va realiza prin înlocuirea conductelor existente cu conducte preizolate prevăzute cu sistem de control, depistare și localizare a avariilor, alcătuit din conductori electrici îngropați în termoizolație, aparate de măsură și avertizare cu posibilitatea transmiterii la distanță a acestor informații;

• -    creșterea prețului perceput pentru căldură furnizata din sistemul centralizat, comparativ cu prețul gazului natural pentru consumatorii casnici, care s-a menținut la valori scăzute.

Necesitatea executării urgente a unor lucrări de reabilitare a apărut ca urmare a faptului că o bună parte a rețelelor primare și secundare, precum și instalațiile și echipamentele din punctele termice, au o vechime de peste 25 de ani, condiții în care prezintă un grad avansat de uzură, o fiabilitate scăzută și importante pierderi de apă și căldură, necesitând reparații frecvente, elemente care conduc la înregistrarea unor costuri de exploatare ridicate.

Reducerea pierderilor de energie termică și apă a devenit, în aceste condiții, o problemă majoră în activitatea de transport, distribuție și furnizare a energiei termice destinată populației.

• 2.4.    Producția de energie termică și electrică și consumul de energie și combustibili

Prezentăm în tabelul de mai jos bilanțul energetic simplificat pentru perioada 2018 - 2020:

Tabel nr. 8- Bilanț energetic simplificat al SACET Bacău fn perioada 2018- 2020

Ah	Cantitate energic termică produsă pentru livrare (Gca!/an)	Energie termică 1 ivi (Gcal/an)	rată       Pierderi de energie termică
			J&al/an)	(%)
2018	201.074	103.053	98.021	48,6
2019	193.013	92.024	101.789	52,5
2020	173.135	83.321	09.814	51,9

Sursa: Thermoenergy Group SA și Anexe 1-4 Studiul de fezabilitate

Din analiza datelor de mai sus, rezulta o scădere a producției de căldură cu 14% în anul 2020 comparativ cu anul 2018, in timp ce cantitatea livrata si facturata a înregistrat o scădere de 20%. Pierderile din rețeaua de transport si distribuție au scăzut in valoare absoluta, de la 98.021 Gcal la 89.814 Gcal, insa ponderea in total energie termica produsa a crescut de la 48,6% la 51,9%.

Din analiza datelor, se observa o scădere a cantitatii de căldură livrată către populație. Cauzele acestui trend descendent sunt următoarele:

• a    scăzut numărul consumatorilor racordati la SACET, ca urmare a faptului ca numărul debransarilor a fost mai mare decât al rebransarilor;

pe perioada de analiză, 2018 - 2020, se constată ca consumul specific de căldură al consumatorilor casnici a scăzut cu 2%. Reducerea consumului casnic se explica prin:

• o    condiții meteorologice exterioare favorabile;

• o    creșterii preocupării populației pentru utilizarea cât mai eficientă a căldurii și apei calde de consum;

• o    existența unor apartamente care nu sunt locuite permanent, astfel încât consumul acestora reprezintă circa 30% și anume consumul aferent părților comune ale blocului;

• o    lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor;

• o    debranșarea consumatorilor de la SACET.

Pierderile de energie termică în rețeaua termică sunt justificate ca urmare a:

reducerii consumului de energie termică al consumatorilor din următoarele considerente:

• o    debranșarea consumatorilor casnici;

• a    modificarea condițiilor meteorologice exterioare;

• o    măsuri privind economia de energie termică întreprinse de către consumatori.

numărul mare de spargeri ale rețelei de agent termic țpeste 100 anual) și modul greoi de localizare al acestora, fac ca pierderile de fluid dar și de energie termică conținută de fluidul pierdut, să fie mult mai mari decât pierderile normate;

• u zurii izolației termice clasice din vată minerală, care are durată de viață și proprietăți izolatoare o durată de 20 de ani, ori în realitate aceasta este în funcțiune de peste 40 de ani;

supradimensionării actuale a rețelelor de transport și de distribuție, ca urmare a reducerii permanente a consumului, ceea ce impune redimensionarea conductelor.

Consumurile specifice de energie termică pe categorii de consumatori reprezintă un indicator important al SACET, astfel că îl evidențiem în tabelul următor:

Tabel nr. 9 - Consumuri specifice de energie termică fn perioada 2018-2020

	DM	2018	2019	2020
Număr de gospodării conectate la SACET	Nr.	14.404	13.774	13.250
Cantitatea de ET livrată	Gcal	66.159	63.265	60.185
Consum mediu pe gospodărie	Gcal/gospodărie	4,6	4,6	4,5
Număr de companii private și publice conectate la SACET	Nr.	101	96	96
Cantitatea de ET livrată non-casnic	Gcal	32331	28.759	23.136
Consum mediu non casnic	Gcal/companie	320	300	241

Sursa: Thermaenergy Group SA și Anexe 1-4 Studiul de fezabilitate

în ceea ce privește producția și consumul de energie electrică, situația este prezentată sintetic în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 10 - Bilanț electric simplificat al SACET Bacău fn perioada 2018- 2020

	OM	201»	2019	2020
EE produsă	GWh	86,25	88,88	108,10
EE consumată pentru servicii Interne	GWh	19,16	18,46	16,88
EE livrată in SEN	GWh	82,1	98,8	98,9
EE aferentă bonus cogenerare	GWh	82,1	98, 8	98,9

Sursa: Thermaenergy Group SA și Anexe 1-4 Studiul de fezabilitate

în ceea ce privește energia primară, centralele funcționează pe gaze naturale. în perioada 2019 - 2020 cantitățile de combustibil utilizate în cadrul centralei pentru realizarea producțiilor de energie termică șl electrică sunt cele prezentate în tabelul următor:

Conform cu Informațiile furnizate de operatorul SACET Bacău pentru activitatea de producție, situația emisiilor și certificatelor COZ în perioada 2018 - 2020 se prezintă astfel:

Tabel nr. 12 - Emisii și certificate C02 fn perioada 2018 - 2020

An	Certificate alocate gratuit	Certificate alocate cu titlu gratuit și utilizate	Certificate vândute	Certificate cumpărate
2018	22.364	43.177	0	41.100
2019	32.027	25362	0	54.426
2020	25.362	0	0	77.233

Sursa: Thermaenergy Group SA

Cantitățile de emisii de gaze cu efect de sera s-au calculat pe baza cantității de combustibil și a factorilor de emisie (Q poluant [t]= Qgaze naturale [T]] x FE [tCO2/Tj|.

Emisii de COZ = Consum combustibil * Factor de emisie

Factorul de emisie pentru gaze naturale, conform anexei VI la regulamentul 2012/601/CE, privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, are urmatoarea valoare:

- Gaze naturale: 56,11CO2/TJ

• 3.    Costul de investiție al măsurilor de eficiență energetică

Investiția totală de capital este formată din totalitatea costurilor de construcții, proiectare, avize, achiziție de teren și alte costuri specifice detaliate în tabelul următor:

Tabel nr. 13 - Buget investiție - EURO preturi curente

Nr. crt.	Item	Cost total al proiectului (A)	Costuri	.........e
1	Onorarii (planificare șl concepere)	493.750,70	69.326,05	424.424,66
2	Achiziții de terenuri	0,00	0	0,00
3	Clădiri șl construcții	17.448.995,44	0	17.448.995,44
4	Echipamente, utilaje (cu/fara montaj), dotări	221.431,63	0	221.431,63
5	Cheltuieli neprevăzute	538.314,72	0	538.314,72
6	Ajustarea prețurilor	0,00	0	0,00
7	Asistență tehnică	215.466,72	213.499,79	1.966,93
8	Publicitate	13.093,28	13.093,28	0.00
9	Supraveghere în timpul executării lucrărilor de construcții	403.995,57	0	403.995,57
10	Subtotal	19.335.048,06	295.919,12	19.039.128,94
li	TVA	3.635.905,81	3.635.905,81	0
'.....12„	TOTAL	22.970.953,87	3.931.824,93	19.039.128,94

Sursa: Devizul General fn prețuri curente

Defalcarea pe ani a costului total al investiției este urmatoarea:

Stabilirea unei valori reziduale adecvate pentru investiția propusă reprezintă un element cheie în obținerea de valori „acceptabile” pentru indicatorii ce rezultă din analiza financiară.

Potrivit art. 18, alin 1] din Regulamentul nr. 480/2014, "dacă activele unei operațiuni au o durată de viață care depășește perioada de referință menționată la articolul 15 alineatul (2), valoarea reziduală a acestora se determină prin calcularea valorii actuale nete a fluxurilor de numerar pentru durata de viață rămasă a operațiunii. Alte metode pentru calcularea valorii rezidualepatfi utilizate in circumstanțe justificate fn mod corespunzător", Potrivit Ghidului ACB al Comisiei Europene pentru perioada 2014-2020, “For instanțe, in the case of non-revenue generating projects, by computing the value of aii assets and liabilities based on a standard accounting depreciation formula or considering the residual market value of the fîxed asset as if it were to be sold at the end of the time horizon. Also, the depreciation formula should be used in the special case of projects with very long design lifetimes, (usually in the transport sector), whose residual value will be so large as to distort the analysis ifcalculated with the net present value method".

Prin urmare, metoda aleasă pentru calculul valorii reziduale este metoda ce presupune „calcularea valorii reziduale a tuturor activelor și pasivelor, pe baza unei formule de amortizare economică și contabilă standard".

Prin urmare, valoarea reziduală a investiției calculată este 9.090.291 euro.

• 4.    Analiza financiară și economică

  • 4.1.    Metodologie și ipoteze generale

Obiectivele analizei cost beneficiu, pentru proiectul „REABILITAREA REȚELELOR TERMICE DE TRANSPORT PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A SISTEMULUI CENTRALIZAT DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL BACĂU" (REABILITAREA REȚELELOR PRIMARE DIN SISTEMUL DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BACĂU) sunt:

• -    Stabilirea măsurii în care proiectul contribuie la politica de dezvoltare (obiectivele PO) șl, în mod special, la atingerea obiectivelor axei prioritare, în cadrul căreia se solicită co-finanțarea UE;

• -    Stabilirea măsurii în care proiectul are nevoie de co-finanțarea UE din Fondul de Coeziune pentru a fi viabil financiar, inclusiv stabilirea necesarului optim de cofinanțare;

• -    Stabilirea măsurii în care sistemul de termoficare din municipiul Bacău poate deveni autosustenabil financiar, respectiv analiza măsurii în care este posibilă reducerea până la eliminare a subvențiilor plătite de către municipalitate către operator, cu respectarea constrângerilor legate de suportabilitate.

Analiza cost-beneficiu pentru proiectul „REABILITAREA REȚELELOR TERMICE DE TRANSPORT PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A SISTEMULUI CENTRALIZAT DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL BACĂU" (REABILITAREA REȚELELOR PRIMARE DIN SISTEMUL DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BACĂU) a fost elaborată având în vedere recomandările și instrucțiunile din următoarele documente:

• -    "Ghid pentru realizarea Analizei Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii. Instrument de evaluare economica pentru Politica de Coeziune 2014-2020", emis de către Comisia Europeana in Decembrie 2014;

• -    "Regulamentul de Implementare a Comisiei (UE) 2015/207" care stabilește reguli detaliate pentru implementarea Regulamentului (UE) nr 1303/2013 al Parlamentului si Consiliului European in ceea ce privește modelele de raportare a progresului, transmiterea informațiilor nrivind proiectele majore, planul integrat de acțiuni, rapoartele de implementare privind obiectivele investițiilor de creștere economica si a numărului de joburi, declarația de management, strategia de audit, raportul de audit si raportul annual de control si metodologia pentru realizarea analizei cost-beneficiu si in conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1299/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce privește modelul pentru rapoartele de implementare privind obiectivul de cooperare teritoriala europeana", Anexa 111.

• -    "Regulamentul delegat de către Comisie (EU) nr. 480/2014 care suplimentează regulamentul UE Nr. 1303/2013 al Parlamentului si Consiliului European ce conține prevederi comune privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European Maritim si pentru Pescuit si care cuprinde prevederile generale ale Fondului European de Dezvoltare Regionala, Fondului Social European, Fondului de Coeziune si ale Fondului European Maritim si pentru Pescuit, secțiunea III.

De asemenea, menționăm că toate datele de intrare utilizate în analiză au fost preluate din Studiul de fezabilitate și anexele sale, din Informațiile furnizate de proprietarul infrastructurii care face obiectul proiectului (Municipiul Bacău), din informațiile furnizate de operatorul infrastructurii de termoficare (THERMOENERGY GROUP SA BACĂU) și din alte informații de ordin tehnic puse la dispoziție de proiectantul de specialitate.

Principalul scop al analizei financiare este de a calcula indicatorii de performanță financiară al proiectului Având în vedere situația proiectului, respectiv proprietarul șl operatorul infrastructurii nu sunt aceeași entitate, se va elabora o analiză financiară consolidată

Metodologia ce se va utiliza este analiza fluxului de numerar actualizat (FNA) cu următoarele caracteristici principale:

• -    Se vor lua în considerare doar fluxurile de numerar, respectiv valoarea reală de numerar plătită sau primită pentru proiect. Prin urmare, elementele contabile asimilate, de exemplu rezervele de amortizare și fondurile de rezervă nu vor fi Incluse în analiza FNA.

• -    Se vor lua în considerare numai fluxurile de numerar din anul în care apar și într-o anumită perioadă de referință. Având în vedere că durata de viață economică utilă actuală a proiectului depășește perioada de referință în cauză, se va lua în considerare și o valoare reziduală.

• -    La calculul totalului (respectiv în operațiunile de adunare sau scădere) fluxurilor de numerar apărute în ani diferiți, va fi luată în considerare valoarea actualizată. Prin urmare, fluxurile de numerar viitoare se actualizează la valoarea curentă folosind un factor de actualizare descrescător a cărui mărime se determină prin alegerea ratei de actualizare ce va fi folosită în analiza FNA

Prezenta ACB folosește metoda diferențială (incrementală), astfel că proiectul se evaluează pe baza diferențelor costurilor și beneficiilor dintre scenariul „cu proiect" și un scenariu alternativ „fără proiect".

Evaluarea performanței financiare și a sustenabilității proiectului va fi realizată prin estimarea următorilor indicatori:

• -    Valoarea financiară netă actualizată a investiției (VFNA);

• -    Rata internă de rentabilitate financiară a investiției (R1RF);

• -    Flux de numerar cumulat

Analiza financiară a fost realizată prin parcurgerea următoarelor etape:

• -    estimarea costurilor și veniturilor investiției, precum și implicațiile acestora din punctul de vedere al fluxului de numerar;

• -   definirea structurii de finanțare a investiției și profitabilitatea sa financiară;

• -   verificarea capacității fluxului de numerar proiectat pentru a se asigura funcționarea adecvată a investiției și

îndeplinirea obligațiilor.

Ipotezele de calcul ce vor sta la baza analizei cost-beneficiu sunt prezentate structurat în tabelul de mai jos:

20 ani

ORIZONTUL DE TIMP		- 2 ani etapa investițională care cuprinde timpul necesar derulării corespunzătoare a tuturor activităților propuse prin proiect
		• 18 ani etapa operațională cuprinzând perioada necesară pentru ca proiectul să ajungă la maturitate și să genereze beneficiile corespunzătoare.
	AJUSTAREA LA INFLAȚIE	Proiecțiile financiare se vor realiza în prețuri constante, astfel că nu este necesară proiecția inflației pe orizontul de analiză al proiectului. Având în vedere cerințele finanțatorului, Bugetul proiectului va fi exprimat în prețuri curente, astfel că ajustarea la inflație a prețurilor constante s-a realizat luând în considerare ritmul de creștere a inflației pentru anii 2022 șl 2023, având în vedere că prețurile pe baza cărora a fost elaborat Devizul General (prețuri constante) sunt prețuri aferente anului 2021.
	RATA DE ACTUALIZARE FINANCIARĂ	4,0% în termeni reali
	RATA DE ACTUALIZARE ECONOMICĂ	5,0% în termeni reali

• 4.2.    Definirea scenariilor și Ipoteze specifice

Prezenta ACB folosește metoda diferențială (incrementală), astfel că proiectul se evaluează pe baza diferențelor costurilor și beneficiilor dintre scenariul „cu proiect" și un scenariu alternativ „fără proiect".

• 4.2.1.    Scenariul fără proiect - ipoteze și previziuni

  • 4.2.1.1.   Cererea de căldură - scenariul fără proiect

Scenariul fără proiect îl definim ca „Business as usual" și constă în proiecția elementelor cererii care va sta la baza prognozei veniturilor și cheltuielilor aferente activității de termoficare, luând in calcul:

• -    demografia zonei și previziunile demografice disponibile;

• -    realizările curente și istorice referitoare la factorii care influențează cererea de energie termică, veniturile și costurile operaționale.

  
  

Elementele luate în considerare în previziunea cererii de energie termică în scenariul „fără proiect" pentru sectorul casnic se referă la:

• -    Evoluția previzlonată a indicatorilor demografici din zonă (populație, număr gospodării);

• *    Evoluția previzionată a consumului de energie termică;

• -    Influența programului prezumat de reabilitare termică a clădirilor.

Pentru sectorul non-casnic, cererea de energie termică (scenariul „fără proiect") prognozată va avea la bază:

• -    Evoluția previzionată a consumului de energie termică;

• -    Influența programului prezumat de reabilitare termică a clădirilor (instituții publice).

în ceea ce privește evoluția demografică, s-a realizat previziunea populației și a numărului de gospodării din municipiul Bacău. Datele de pornire ale proiecției au fost cele referitoare la populația după domiciliu, raportată de INS pentru anul 2020. Pentru perioada 2021 - 2041 au fost utilizate datele prognozate de INS și publicate în lucrarea "Proiectarea populației României la orizontul anului 2070". Ipotezele de lucru folosite sunt:

• -    Având in vedere ca evoluția demografica negativa are un impact asupra componentei unei gospodarii, se estimează ca la sfârșitul perioadei de prognoza, o gospodărie din municipiul Bacău va fi formata din 2,38 membri (marimea medie actuala a unei gospodarii din UE). Scăderea medie a componentei unei gospodarii, pe perioada de prognoza a proiectului, este de 12%;

• -    Calculând numărul de gospodarii din municipiu, ca raport intre numărul de locuitori si numărul de membri ai unei gospodarii, rezulta o scădere a numărului total de gospodarii din municipiul Bacău cu 7%, respectiv de la 72.966 gospodării înregistrate în anul 2020 la 68.088 gospodarii în anul 2041;

Pe baza datelor de mai sus, s-au calculat datele demografice aferente zonei deservite de SACET Bacău:

• -    Numărul de gospodării conectate inițial la SACET Bacău a fost de 57.619 gospodării care reprezintă 78,97% din totalul de gospodării înregistrate la nivelul anului 2020 în municipiul Bacău;

• -    Aplicând ritmul de scădere, estimat pentru numărul total de gospodari la nivel de municipiu, rezulta ca numărul estimat de gospodarii potențiale - localizate in aria de deservire a sistemului centralizat de termoficare - va scădea până în anul 2041 la 53.767 gospodării.

Evoluția numărului de gospodarii localizate in aria de deservire a sistemului centralizat de termoficare urbana, pe perioada de prognoza a proiectului, este detaliata in Modelul Financiar.

Acest indicator demografic este relevant in stabilirea evoluției ratei de conectare a gospodăriilor la sistemul centralizat de termoficare urbana.

Referitor la evoluția deconectărilor/reconectărilor în scenariul „fără proiect" s-au considerat următoarele ipoteze de lucru:

• a)    Consumatori casnici

• -    Pentru perioada 2021-2024, se estimează că acești consumatori se vor debranșa într-un ritm de 3,8%/an, estimat pe baza trendului istoric;

• -    începând cu anul 2025, aceste apartamente se debranșează într-un ritm mai scăzut, estimat la 50% din ritmul anilor anteriori, având în vedere ca se prezumă că în urma trecerii tuturor dienților casnid la sistemul de facturare² a gazelor naturale în regim concurențial, costul gazelor naturale va devansa costul încălzirii în sistem centralizat;

• -    Gradul de asistare sodală (respectiv ponderea gospodăriilor care primesc ajutoare sociale de încălzire din totalul gospodăriilor conectate) a fost utilizat ca valoare prag sub care nu poate scădea gradul de conectare global. Se estimează că această pondere este de 20% din totalul apartamentelor din aria de deservire a sistemului centralizat de termofîcare. Se consideră că gospodăriile conectate care primesc ajutoare de încălzire nu își permit deconectarea de la SACET și instalarea de sisteme individuale de încălzire, astfel aceste gospodării devin așa-ziși „consumatori captivi" ai SACET.

• b)    Consumatori non-casnici

• -    în perioada 2021-2041 nu se estimează debranșări la SACET Bacău;

• -    în anul 2023 este planificată racordarea Spitalului județean Bacău la SACET.

Prezentăm în tabelele de mal jos, evoluția numărului de consumatori casnici și non-casnici, pe perioada 20212041, în scenariul fără proiect:

Tabel nr. 15 - Evoluția consumatorilor casnici fn scenariul „fără proiect*

	Anul	Nr de gospodării conectate	Nr de gospodării din municipiu	Grad conectare	Nr anual de deconectări	Ititm deconectare	Nr anual de reconectări
	2019	13.774	57.619	23,91%	643	-	13
	2020	13.250	57.619	23,00%	539	3,8%	15
	2021	12.746	57.449	22,19%	504	3,8%	0
	2022	12.261	57.255	21,41%	485	3,8%	0
	2023	11.795	57.059	20,67%	466	3,8%	0
	2024	11.372	56.860	20,00%	423	3,6%	0
	2025	11.332	56.659	20,00%	40	0.4%	0
	2026	11.291	56.455	20,00%	41	0,4%	0
o	2027	11.250	56.248	20,00%	41	0,4%	0
	2028	11.208	56.039	20,00%	42	0,4%	0
	2029	11.166	55.828	20,00%	42	0,4%	0
	2030	11.123	55.613	20,00%	43	0,4%	0
	2031	11.090	55.449	20,00%	33	0,3%	0
	2032	11.057	55.283	20,00%	33	0,3%	0
	2033	11.023	55.115	20,00%	34	0,3%	0
	2034	10.989	54.944	20,00%	34	0,3%	0
	2035	10.954	54.771	20,00%	35	0,3%	0
	2036	10.919	54.596	20,00%	35	0,3%	0
	2037	10.884	54.419	20,00%	36	0,3%	0
	2038	10848	54.239	20,00%	36	0,3%	0
	2039	10.811	54.056	20,00%	37	0,3%	0

³ Potrivit informațiilor ANRE. la 31.102021. doar 46,68% din numărul total de clienti casnici au semnat contracte aferente furnizării gazelor

Anul Nr de gospodării Nr de gospodării conectate        din municipiu			Grad       Nranual de conectare      deconectări		Ritm deconectare	Nr anual de recnneclari
2040	10.774	53.871	20,00%	37	0,3%	0
' 2041	10.774	53.767	20,00%	0	0,0%	0
Sursa: Anexe 1-4 Studiu de fezabilitate

Tabel nr. 16- Evoluția consumatorilor nan casnici tn scenariul .fără proiect"

	Anul	Nr de consumatori	Nranual de	Nr;	inual de noi	Ritm
		conectHi la stauși tul anului	deconectări	conecta	iri / reconectari	deconectare
	2019	96	6		1	-
	2020	96	0		0	0,00%
	2021	96	0		0	0,00%
	2022	96	0		0	0,00%
o	2023	97	0		1	0.00%
	2024	97	0		0	0,00%
	2025	97	0		0	0,00%
	2026	97	0		0	0,00%
	2027	97	0		0	0,00%
	2028	97	0		0	0,00%
	2029	97	0		0	0,00%
	2030	97	0		0	0,00%
	2031	97	0		0	0,00%
	2032	97	0		0	0,00%
	2033	97	0		0	0,00%
	2034	97	0		0	0,00%
	2035	97	0		0	0,00%
	2036	97	0		0	0,00%
	2037	97	0		0	0,00%
	2038	97	0		0	0,00%
o	2039	97	0		0	0,00%
	2040	97	0		0	0,00%
	2041	97	0		0	0,00%

Sursa: Anexe 1 -4 Studiu de fezabilitate

Referitor la evoluția consumului de energie termică în scenariul „fără proiect" s-au considerat următoarele ipoteze de lucru:

• a)    Consumatori casnici

• • Consumul se reduce ca urmare a implementării măsurilor de creștere a eficienței energetice a clădirilor de locuit Reabilitarea termică se va realiza pentru 70%/an numărul de apartamente branșate la SACET, într-o perioadă de 20 ani (2021- 2041), reducerea consumului fiind de 25% pentru locuințele care se reabilitează termic.

• b)    Consumatori non casnici

• - Consumul non-casnic se reduce ca urmare a implementării măsurilor de creștere a eficienței energetice la clădirile aferente instituțiilor publice, agenții economici, neputând fi obligați să aplice măsurile de reabilitare termică a clădirilor. Numărul de consumatori non-casnici care vor realiza, în perioada 2021 +2030, lucrări de reabilitare termică a clădirilor, reprezintă 7%/an din numărul total de clădiri ce rămân branșate la SACET. Procentul a fost stabilit pornind de la ipoteza ca în această perioadă se vor reabilita termic 70% dintre clădiri. Reducerea de consum ca urmare a reabilitării termice a clădirilor s-a estimat a fi de 25% din consumul anual al fiecărui consumator.

Datele cu privire la elasticitatea cererii de energie termică în funcție de tarif, nu sunt relevante pentru a fi utilizate in previziunea viitoare a cererii, astfel că vom utiliza ipoteza generală că modificarea tarifelor nu influențează semnificativ cererea de energie termică.

Evoluția consumului de căldură în scenariul fără proiect este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 17- Evoluția cererii de căldură tn scenariul Jără proiect"

	ENERGIA TERMICA LIVRATA (GCAL/AN)
	consumatori casnici	consumatori non-casnici	TOTAL
2021	57389	22.731	80.120
2022	54.723	22.333	77.056
2023	52.180	28.203	80383
2024	49.870	27.709	77.580
2025	49.259	27.224	76.483
2026	48.652	26.748	75.400
2027	48.050	26.280	74.330
2028	47.453	25.820	73.273
2029	46.860	25368	72.228
2030	46.271	24.924	71.196
2031	45.731	24.924	70.656
2032	45.195	24.924	70.120
2033	44.663	24.924	69.588
2034	44.136	24.924	69.060
2035	43.612	24.924	68.536
2036	43.092	24.924	68.016
2037	42.576	24.924	67.500
2038	42.064	24.924	66.988
2039	41.555	24.924	66.480
2040	41.051	24.924	65.975
2041	40.692	24.924	65616

Sursa: Anexe 1-4 Studiu de fezabilitate

• 4.2.12.   Bilanțul energetic simplificat - scenariul fără proiect

Evoluția cantitatii de energie termica produsa si livrata, pe perioada 2021-2041, detaliata In Modelul Financiar, evidențiază următoarele aspecte;

• -    Nivelul pierderilor de căldură în sistem se menține în perioada 2021-2022 la nivelul înregistrat în anul 2020, respectiv 376 TJ, urmând ca în anul 2023 să crească cu 1,15 TJ echivalentul pierderilor aferente Spitalului Județean Bacău, care se va racorda la sistem în acest an. în perioada 2024-2041, pierderile se mențin la nivelul estimat pentru anul 2023, respectiv 377,2 TJ;

• -    Scăderea cantitatii de energie termica produsa de la 724,9 TJ/an, in anul 2020 la 651,9 TJ/an, in anul 2041 (o scădere de 10,1%);

• -    Scăderea cantitatii de energie livrata către gospodarii si consumatorii non-casnici de la 348,8 TJ/an, in anul 2020 la 274,7 TJ/an, in anul 2041 (o scădere de 21,2%);

• -    Scăderea cantitatii de energie electrica produsa de la 108,10 Gwh/an, in anul 2020 la 88,69 Gwh/an, in anul 2041 ( scădere de 18%);

• -    Scăderea cantitatii de energie electrica livrate in SEN de la 98,9 Gwh/an, in anul 2020 la 79,8 Gwh/an, in anul 2041 (o scădere de 19,3%).

  
  
  
  
  
  

  2021	80.120		89.814	169.934
  2022	77.056		89.814	166.870
  2023	80.383		90.089	170.472
  2024	77.580		90.089	167.668
  2025	76.483		90.089	166.572
  2026	75.400		90.089	165.489
  2027	74.330		90.089	164.419
  2028	73.273		90.089	163.362
  2029	72.228		90.089	162.317
  2030	71.196		90.089	161.284
  2031	70.656		90.089	160.744
  2032	70.120		90.089	160.208
  2033	69.588		90.089	159.676
  2034	69.060		90.089	159.149
  2035	68.536		90.089	158.625
  2036	68.016		90.089	158.105
  2037	67.500		90.089	157.589
  2038	66.988		90.089	157.077
  2039	66.480		90.089	156.568
  2040	65.975		90.089	156.064
  2041	65.616		90.089	155.705

  Sursa: Anexe 1 -4 Studiu de fezabilitate

  
  

• 4.2.1.3.   Consumul de combustibil și emisii poluante - scenariul fără proiect

Consumul de combustibil se determina în baza producțiilor anuale de energie electrica si termica.

Din evoluția cantitatii de combustibil consumata, pe perioada 2021-2041, detaliata in Modelul Financiar, se constata scăderea consumului total de combustibil de la 1.410,1 TJ/an, în anul 2020 la 1.245,4 TJ/an, în anul 2041, respectiv o scădere cu 11,7%. Acest lucru este explicat prin reducerea cantitatii de energie termica și electrică produse în aceeași perioada de timp.

In corelație directa cu consumul de combustibil s-a estimat cantitatea de emisii CO2 generata pentru perioada 2014 - 2034, pe baza următoarelor ipoteze:

• -    SACET Bacău, cu o putere termica > 20MW, intra sub incidența schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seia, stabilita prin Directiva 2003/87/CE (Directiva ETS).

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene obligă peste 11.000 de centrale energetice și fabrici să dețină un certificat pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit Acest lucru ar trebui să ofere un stimulent financiar pentru a polua mai puțin: cu cât poluezi mai puțin, cu atât plătești mai puțin. Companiile trebuie să cumpere certificatele prin licitații, iar prețul este influențat de cerere și ofertă. Cu toate acestea, unele permise sunt alocate gratuit, în special în sectoarele în care există riscul ca întreprinderile să transfere producția în alte părți ale lumii cu constrângeri mai reduse legate de emisii. Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene {EU Emission Tradlng Scheme - EU ETS), s-a aplicat în prima fază pentru perioada 01.01.2005 - 31.12.2007, iar a doua fază a schemei se desfășoară în perioada 2008 - 2012, corespunzând primei perioade de angajament a Protocolului de la Kyoto. Cea de-a treia etapă a schemei EU ETS va avea o durată de 8 ani, în intervalul 1 ianuarie 2013-31 decembrie 2020. Etapa a 4-a EU ETS este aplicabilă perioadei de raportare 2021-2030, corelată cu Regulamentul de Punere in Aplicare {UE] 2018 / 2066 al COMISIEI din 19 Decembrie 2018, vizând Monitorizarea și Raportarea emisiilor GHG. în fazele 3 și 4 ale EU ETS (anii 2013-2020 și, respectiv, 2021-2030), certificatele alocate cu titlu gratuit urmăresc să reducă riscul de relocare a emisiilor de dloxid de carbon, în timp ce tarifarea carbonului este destinată să asigure un stimulent progresiv pentru decarbonizare.

Aceste obiective sunt sprijinite de utilizarea unor valori de referință stabilite pe baza instalațiilor celor mai performante dintr-un anumit sector. în opt state membre, sectorul energiei electrice a beneficiat, de asemenea, de certificate alocate cu titlu gratuit pentru modernizarea producției de energie electrică.

• -    Conform listei alocărilor finale de certificate de emisii de gaze cu efect de sera pentru perioada 2021 - 2025, publicata pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru Thennoenergy Group SA Bacău, s-a alocat un număr total de 58.971 certificate de emisii;

Emisiile de poluanți (C02, NOx) s-au calculat pe baza cantității de combustibil consumat și a factorilor de emisie pentru fiecare poluant Așa cum este prezentat în Studiul de fezabilitate, valoarea și sursele pentru factorii de emisii sunt:

I?actori de enliste:

«h*            NOx**

Gaz natural FE = 56,1 [tC02/TJ] FE = 72,5 [g/GJ]

• *    Conform anexa VI la regulamentul 2012/601/CE, privind monitorizarea șl raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE

• * * Conform Ghid EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluațion Program/European Enviranmentai Agency)-2019, anexa D, tabel D2

  
  

  Tabel nr. 19- Evoluția certificatelor CO2 în scenariu! „fără proiect"

  ANI	Certificate aferente emisiilor de CO2	Certificate CO2 alocate gratuit	Certificate CO2 de achiziționai
  2021	73.994	0	73.994
  2022	73.106	58.971	14.135
  2023	74.150	0	74.150
  2024	73.337	0	73.337
  2025	73.019	0	73.019
  2026	72.705	0	72.705
  2027	72.395	0	72.395
  2028	72.088	0	72.088
  2029	71.785	0	71.785
  2030	71.486	0	71.486
  2031	71.329	0	71.329
  2032	71.174	0	71.174
  2033	71.020	0	71.020
  2034	70.867	0	70.867
  2035	70.715	0	70.715
  2036	70,564	0	70.564

  
  

		rliflcate COZ    Cerlilkate COZ de ocate gratuit        achiziționai
2037	70.414	0	70.414
2038	70.266	0	70.266
2039	70.118	0	70.118
2040	69.972	0	69.972
2041	71.113	0	71.113

Sursa: Anexe 1-4 Studiu de fezabilitate

Evoluția premiselor care influențează cererea de energie termică, consumul de energie termică și a producției pe întreg orizontul de prognoză în scenariul „fără proiect” este prezentată pe larg în Modelul financiar.

• 4.2.2. Scenariul cu proiect - ipoteze șl previziuni

• 4.2.2.I.    Cererea de căldură - scenariul cu proiect

în general, scenariul „cu proiect” este conturat pornind de la scenariul „fără proiect” la care se adaugă efectele proiectului.

Conform Studiului de fezabilitate, implementarea Investiției presupune:

• - reabilitarea a 8,980 km traseu de rețea termică primară.

Recepția investiției se estimează la sfârșitul anului 2023, astfel încât efectul implementării investiției asupra elementelor de venituri șl cheltuieli se va reflecta în situațiile financiare ale anului 2024. Cu toate acestea, se estimează că impactul asupra reducerii pierderilor de căldură se va resimți încă din anul 2 de proiect, ca urmare a lucrărilor de construcții realizate în anul 1 de proiect Distribuția reducerii pierderilor pe cei doi ani de proiect este următoarea:

Tabel nr. 20 - Reducerea pierderilor de cdldură

	Anul 2022	Anul 2023	TOTAL
TJ	23,96	40,80	64,76
Reducere pierdere de câldurâ (Tj) n. %	37%	63%	100%

Ipotezele privind evoluția demografică și efectele reabilitării termice a clădirilor din scenariul „fără proiect” se păstrează și pentru scenariul „cu proiect"

Referitor la evoluția deconectărilor/reconectărilor în scenariul „cu proiect" s-au considerat următoarele ipoteze de lucru:

• a) consumatori casnici:

• -    Pentru perioada 2021-2022, se estimează că acești consumatori se vor debranșa într-un ritm de 3,8%/an, estimat pe baza trendului istoric;

• -    începând cu anul 2023, anul 2 de implementare a Investiției, ritmul de debranșare estimat în scenariul cu proiect se va reduce constant cu 20%/an, ajungând ca în anul 2028, să nu se mai înregistreze debranșări. Estimările au la bază și impactul liberalizării prețului la gaze naturale, în urmă căreia se prezumă o creștere a costului de achiziție a gazelor naturale peste costul încălzirii centralizate;

bj consumatori non-casnid:

• -    în perioada 2021-2041 nu se estimează debranșări la SACET Bacău;

• -    în anul 2023 este planificată racordarea Spitalului Județean Bacău la SACET.

Prezentăm în tabelele de mai jos, evoluția numărului de consumatori casnici și non-casnici, pe perioada 20212041, în scenariul cu proiect:

Amil	Nr dc consumatori conectati la slârsitul anului	Nr anual de deconectări	Nr anual tle noi conectări / reconeclari	Ritm deconectare
2031	97	0	0	0.00%
2032	97	0	0	0,00%
2033	97	0	0	0,00%
2034	97	0	0	0,00%
2035	97	0	0	0,00%
2036	97	0	0	0,00%
2037	97	0	0	0,00%
2038	97	0	0	0,00%
2039	97	0	0	0,00%
2040	97	0	0	0,00%
2041 ....	97	0	6	0,00%

Sursa: Anexe 1 -4 Studiu de fezabilitate

Referitor la evoluția consumului de energie termică în scenariul „cu proiect” s-au considerat următoarele ipoteze de lucru:

• c)    Consumatori casnici

• - Consumul se reduce ca urmare a implementării măsurilor de creștere a eficienței energetice a clădirilor de locuit Reabilitarea termică se va realiza pentru 70%/an numărul de apartamente branșate la SACET, într-o perioadă de 20 ani (2021- 2041), reducerea consumului fiind de 25% pentru locuințele care se reabilitează termic.

• d)    Consumatori non-casnici

• - Consumul non-casnic se reduce ca urmare a Implementării măsurilor de creștere a eficienței energetice la clădirile aferente instituțiilor publice, agenții economici, neputând fi obligați să aplice măsurile de reabilitare termică a clădirilor. Numărul de consumatori non-casnici care vor realiza, în perioada 2021-5-2030, lucrări de reabilitare termică a clădirilor, reprezintă 7%/an din numărul total de clădiri ce rămân branșate la SACET. Procentul a fost stabilit pornind de la ipoteza ca în această perioadă se vor reabilita termic 70% dintre clădiri. Reducerea de consum ca urmare a reabilitării termice a clădirilor s-a estimat a fi de 25% din consumul anual al fiecărui consumator.

Datele cu privire la elasticitatea cererii de energie termică în funcție de tarif, nu sunt relevante pentru a fi utilizate in previziunea viitoare a cererii, astfel că vom utiliza ipoteza generală că modificarea tarifelor nu influențează semnificativ cererea de energie termică.

Evoluția consumului de căldură în scenariul cu proiect este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 23 - Evoluția cererii de căldură fn scenariul „cu proiect"

ANI	ENERGIA TERMICA LIVRATA (GCAL/AN)
	consumatori casnici	consumatori non-casnici	TOTAL
2021	57.389	22.731	80 120
2022	54.723	22.333	77.056
2023	52.593	28.203	80.796
2024	50.863	27.709	78.573
2025	49.436	27.224	76.661
2026	48.652	26.748	75.400
2027	48.050	26.280	74.330
2028	47.630	25.820	73450

	ANI	ENERGIA TEKMICA LIVRATA (GCA1./AN)
		consumatori casnici	Consumatori tmn-casuit i	TOTAL
	2029	47.213	25.368	72.581
	2030	46.800	24.924	71.724
	2031	46.390	24.924	71315
	2032	45.984	24.924	70.909
	2033	45.582	24.924	70.506
	2034	45.183	24.924	70.108
	2035	44.788	24.924	69.712
	2036	44396	24.924	69.320
	2037	44.008	24.924	68.932
	2038	43.623	24.924	68.547
	2039	43.241	24.924	68.165
	2040	42.862	24.924	67.787
	2041	42.487	24.924	67.412

Sursa: Anexe 1-4 Studiu de fezabilitate

• 4 .Z.2.2. Bilanțul energetic simplificat - scenariul cu proiect

Evoluția cantitatii de energie termica produsa si livrata, pe perioada 2021-2041, detaliată in Modelul Financiar, evidențiază următoarele aspecte:

• -    Nivelul pierderilor de căldură în sistem se menține în perioada 2021-2022 la nivelul înregistrat în anul 2020, respectiv 376 TJ, urmând ca în anul 2023 să crească cu 1,15 TJ echivalentul pierderilor aferente Spitalului Județean Bacău șl să scadă cu 23,96 TJ ca urmare a lucrărilor de Investiții din anul 2022, iar în anul 2024 să scadă cu 40,80 TJ, efectul lucrărilor de investiție din anul 2023. în perioada 2025-2041, pierderile se mențin la nivelul estimat pentru anul 2024, respectiv 312,4 TJ;

• -    Scăderea cantitatii de energie termica produsa de la 724,9 TJ/an, in anul 2020 la 594,7 TJ/an, in anul 2041 (o scădere de 18%);

• -    Scăderea cantitatii de energie livrata către gospodarii si consumatorii non-casnicl de la 348,8 TJ/an, in anul 2020 la 282,2 TJ/an, in anul 2041 (o scădere de 19,1%J;

• -    Scăderea cantitatii de energie electrica produsa de la 108,10 Gwh/an, in anul 2020 la 88,69 Gwh/an, in anul 2041 (o scădere de 18%);

• -    Scăderea cantitatii de energie electrica livrate in SEN de la 98,9 Gwh/an, in anul 2020 la 79,8 Gwh/an, in anul 2041 (o scădere de 19,3%)

Tabel nr. 24 - Bilanțul energetic fn scenariul .cu proiect"

ANI	Energia termica livrata	Pierderi (Gcal/ an)	Energia termica produsa (Gcal/ an)
2021	80.120	89.814	169.934
2022	77.056	89.814	166.870
2023	80.796	84.366	165.161
2024	78.573	74.621	153.194
2025	76.661	74.621	151.282
2026	75.400	74.621	150.021
2027	74.330	74.621	148.951
2028	73.450	74.621	148.071

	ANI      htiery	;ia termica livrata	Pierderi (Gcal/	’ an) linei	gia termica produsa (Gcal/ an)
	2029	72.581	74.621		147.202
	2030	71.724	74.621		146345
	2031	71315	74.621		145.936
	2032	70.909	74.621		145.530
	2033	70.506	74.621		145.127
	2034	70.108	74.621		144.729
	2035	69.712	74.621		144.333
	2036	69320	74.621		143.941
	2037	68.932	74.621		143.553
	2038	68347	74.621		143.168
	2039	68.165	74.621		142.786
o	2040	67.787	74.621		142.408
	2041	67.412	74.621		142.033

Sursa: Anexe 1-4 Studiu de fezabilitate

• 4.2.2.3. Consumul de combustibil și emisii poluante - scenariul cu proiect

Consumul de combustibil se determina în baza producțiilor anuale de energie electrica si termica.

Din evoluția cantitatil de combustibil consumata, pe perioada 2021-2041, detaliata in Modelul Financiar, se constata scăderea consumului total de combustibil de la 1.410,1 TJ/an, în anul 2020 la 1.174,7 TJ/an, în anul 2041, respectiv o scădere cu 16,7%. Acest lucru este explicat prin reducerea cantitatii de energie termica și electrică produse în aceeași perioada de timp.

in corelație directa cu consumul de combustibil s-a estimat cantitatea de emisii CO2 generata pentru perioada 2014 - 2034, pe baza următoarelor ipoteze:

• -    SACET Bacău, cu o putere termica > 20MW, intra sub incidența schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, stabilita prin Directiva 2003/87/CE (Directiva ETS).

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene obligă peste 11.000 de centrale energetice și fabrici să dețină un certificat pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit Acest lucru ar trebui să ofere un stimulent financiar pentru a polua mai puțin: cu cât poluezi mai puțin, cu atât plătești mai puțin. Companiile trebuie să cumpere certificatele prin licitații, Iar prețul este influențat de cerere și ofertă. Cu toate acestea, unele permise sunt alocate gratuit, în special în sectoarele în care există riscul ca întreprinderile să transfere producția în alte părți ale lumii cu constrângeri mai reduse legate de emisii. Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene (EU Emission Trading Scheme - EU ETS), s a aplicat în prima fază pentru perioada 01.01.2005 - 31.12.2007, iar a doua fază a schemei se desfășoară în perioada 2008 - 2012, corespunzând primei perioade de angajament a Protocolului de la Kyoto. Cea de-a treia etapă a schemei EU ETS va avea o durată de 8 ani, în intervalul 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2020. Etapa a 4-a EU ETS este aplicabilă perioadei de raportare 2021 -2030, corelată cu Regulamentul de Punere In Aplicare (UE) 2018 / 2066 al COMISIEI din 19 Decembrie 2018, vizând Monitorizarea șl Raportarea emisiilor GHG. în fazele 3 și 4 ale EU ETS (anii 2013-2020 șl, respectiv, 2021-2030), certificatele alocate cu titlu gratuit urmăresc să reducă riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, în timp ce tarifarea carbonului este destinată să asigure un stimulent progresiv pentru decarbonizare. Aceste obiective sunt sprijinite de utilizarea unor valori de referință stabilite pe baza instalațiilor celor mal performante dintr-un anumit sector. în opt state membre, sectorul energiei electrice a beneficiat, de asemenea, de certificate alocate cu titlu gratuit pentru modernizarea producției de energie electrică.

• -    Conform listei alocărilor finale de certificate de emisii de gaze cu efect de sera pentru perioada 2021 - 2025, publicata pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru Thermoenergy Group SA Bacău, s-a alocat un număr total de 58.971 certificate de emisii;

• -    Emisiile de poluanți (C02, NOx) s-au calculat pe baza cantității de combustibil consumat și a factorilor de emisie pentru fiecare poluant Așa cum este prezentat in Studiul de fezabilitate, valoarea și sursele pentru factorii de emisii sunt:

* Conform anexa VI la regulamentul 2012/601/CE, privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră tn conformitate cu Directiva 2003/87/CE

** Conform Ghid EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluațton Program/European Environmental Agency)-2019, anexa D, tabel D2

Tabel nr. 25 - Evoluția certificatelor CO2 tn scenariul.cu proiect"

ANI	Certificate aferente emisiilor de CO2	Certificate COZ alocate gratuit	Certificate COZ de achiziționai
2021	73994	0	73.994
2022	73.106	58.971	14.135
2023	72.610	0	72.610
2024	69.140	0	69.140
2025	68.585	0	68.585
2026	68.220	0	68.220
2027	67.910	0	67.910
2028	67.654	0	67.654
2029	67.402	0	67.402
2030	67.154	0	67.154
2031	67.035	0	67.035
2032	66.917	0	66.917
2033	66.801	0	66.801
2034	66.685	0	66685
2035	66.570	0	66.570
2036	66.457	0	66.457
2037	66.344	0	66.344
2038	66.233	0	66.233
2039	66.122	0	66.122
2040	66.012	0	66.012
2041	67.078	0	67.078

• 4.3.    Ipoteze de bază în ambele scenarii

Orizontul de timp

Perioada pentru proiecții corespunde perioadei de implementare și operare a proiectului, care este în mod uzual de 15-25 de ani pentru proiectele de energie, conform prevederilor din Regulamentul UE nr. 490/2014.

Pentru proiectul de fata, orizontul de timp luat In considerare este de 20 de ani:

• -    perioada de Investiție - 2 ani;

• -    perioada de operare - 18 ani.

Din punct de vedere calendaristic orizontul de timp se suprapune peste perioada 2022-2041, anul 2021 fiind anul de referință.

Considerente privind moneda de analiză

Analiza cost beneficiu a fost realizata in moneda EURO. Cursul utilizat este de 1 Euro = 4,9495 Lei, curs inforeuro pentru luna noiembrie 2021.

Este recomandată realizarea analizei financiare si economice in moneda Euro pentru a evita eventualele distorsiuni care pot aparea din evoluția cursului.

Preț an bază

Anul de baza pentru care a fost realizata ACB este anul 2021. Aducerea in preturi an baza pentru indicatorii unitari folositi in analiza financiara si economica s-a realizat astfel:

• -    analiza cost beneficiu a fost realizata in preturi constante;

• -    au fost estimate creșteri ale preturilor in termeni reali, pentru salariile personalului, combustibilii folositi, energia electrică.

indicatori macroeconomici

în elaborarea previziunilor financiare s-au utilizat următorii indicatori macroeconomici:

Preț achiziție combustibil fi energie electrică

Conform informațiilor furnizate de operator, prețul de achiziție al combustibilului a evoluat în perioada 2018 - 2020 astfel:

Tabel nr.27 - Evoluția Istorică a prețului mediu de achiziție al combustibilului și energiei electrice

Specificație                   2018             2019

____-___._____________~_____a_____________________________—________________________________________ -        -----     - -                    

Energie electrică (euro/Mwh)             73,37              87,37              91,08

Sursa: Thermoenergy Goup SA

Pentru perioada 2021 - 2041, estimarea prețurilor la combustibili a avut în vedere următoarele ipoteze:

• -    gaze naturale.

Având în vedere contextul pandemic și criza energetică existentă la momentul elaborării prezentului studiu, pentru anul 2021 au fost avute în vedere statisticile Eurostat, potrivit cărora în a doua jumătate a anului 2021, prețul gazelor naturale estimat pentru România este de 0,03 euro/kwh.³ Pentru cea de-a doua jumătate a anului s-a prezumat menținerea constantă a aceastei valori care este aproximativ egală cu prețul de achiziție a gazelor naturale pentru anul 2021, conform informațiilor furnizate de Thermoenergy Group SA, la data elaborării prezentului studiu.

în ceea ce privește prognoza prețului de achiziție a gazelor naturale pe termen mediu, s-au avut în vedere informațiile bursiere. Astfel, potrivit datelor de tranzacționare de la bursa ICE din Londra, în octombrie 2021, prețurile gazelor pe piața futures (piața de tranzacționare a energiei electrice) europeană au depășit recordurile înregistrate până atunci. Prețurile europene de referință la gazele naturale au urcat cu peste 300% din luna ianuarie 2021 și până în prezent (octombrie 2021).

Creșterea prețurilor la energie a dus costurile la electricitate în Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii ani și este puțin probabil ca situația să se schimbe până la finalul acestui an, ceea ce înseamnă că europenii ar trebui să suporte o creștere semnificativă a facturilor pentru încălzirea locuințelor în această iarnă. Potrivit specialiștilor de pe piață, această creștere a prețurilor se datorează mai mult îngrijorării cu privire la un posibil deficit de gaze naturale din cauza unui număr scăzut al depozitelor europene de stocare a gazelor. în plus, cererea crescută este determinată de redresarea economică și de factorii meteorologici, precum și de o eventuală concurență care poate apărea din partea piețelor asiatice, dar și aprovizionarea limitată a celui mai tnare furnizor european, Gazprom.

Cotațiile Bursei Române de Mărfuri (BRM) pentru gaze naturale a evidențiat un vârf de 852,96 lei/Mwh în 15.10.2021, urmând o perioadă de relativă stabilitate, în care prețul licitat a variat pe intervalul 571 lei/Mwh și 628 lei/Mwh.

Pentru a atenua impactul majorării prețurilor la utilități asupra consumatorilor și pentru a tempera dinamica inflaționistă, pentru sezonul rece 2021-2022 au fost adoptate măsuri de blocare a prețurilor la gazele naturale și electricitate, prin emiterea OUG nr. 118/2021 (aprobată prin Legea nr. 259/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale), cât și a Legii nr. 226/2021 privind consumatorul vulnerabil.

în acest context, considerând că Thermoenergy Group SA avea la momentul crizei de pe piața gazelor naturale, încheiat un contract de livrare care acoperă cel puțin jumătatea anului 2022, s-a estimat că prețul de achiziție a gazelor naturale pentru anul 2022 va fi o medie între prețul înregistrat în anul 2021, de 30 euro/Mwh și prețul de 628 lei/Mwh (120 euro/Mwh), ultimul preț licitat pe BRM. Creșterea astfel prognozată față de anul 2021 este de 151%.

Pentru perioada 2023-2041, s-a avut în vedere o creștere constantă de 3%/an.

• -    energie electrică

Estimarea prețului la energie electrică a avut în vedere evoluția prețului de producție a energiei electrice, având în vedere evoluția prețului la bursă și prețurile de transport și distribuție. Astfel, potrivit datelor identificate pe site-ul brm.ro⁴, în anul 2021, tariful mediu al energiei electrice cotate la bursă a fost de 605 lei/Mwh.

De asemenea, tariful de transport, potrivit Ordinului ANRE nr. 10/2021, este 10,82 lei/Mwh, tariful de distribuție medie tensiune (operator de distribuție Delgaz Distribuție) este, potrivit Ordinului ANRE nr. 216/2020,42,51 lei/Mwh, iar pentru joasă tensiune de 129,64 lei/Mwh.

Rezultă astfel, un tarif total de 787,97 lei/Mwh, pentru anul 2021. Pentru perioada 2022-2042, s-a estimat o creștere a tarifului de producție a energiei electrice până la 900 lei/Mwh, în timp ce, urmând trendul istoric, tarifele de transport și distribuție sunt prognozate să crească cu 3%/an.

Preț vânzare energie electrică produsă în cogenerare și bonusul de cogenerare

Potrivit informațiilor furnizate de operatorul Themorenegy Group SA, prețul mediu de vânzare a energiei electrice pentru perioada 2018-2020 a fost următorul:

Prețul energiei electrice vândute la PZU a variat în anul 2021, de la 57,72 euro/Mwh în ianuarie 2021 la 197,61 euro/Mwh în octombrie 2021, conform rapoartelor OPCOM⁵. Prin urmare, prețul mediu al energiei electrice vândute ia PZU, avut în vedere pentru anul 2021 a fost de 90 euro/Mwh. Având în vedere ultimele cotații publicate pe OPCOM, se prezumă în mod prudențial, un preț de vânzare de 150 euro/Mwh, pentru anul 2022, cu o creștere ulterioară de 5%/an în mod constant

Potrivit informațiilor furnizate de operatorul Themorenegy Group SA, bonusul de cogenerare, acordat în baza H.G. nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada 2018-2020, a fost următorul:

Schema de sprijin de tip bonus este destinată în acest fel susținerii și promovării sistemelor de producere de energie electrică și termică în cogenerare de înaltă eficiență, astfel încurajându-se noi investiții în tehnologia de cogenerare, precum și realizarea de lucrări de înloculre/reabilitare a instalațiilor existente. Această schemă poate fi accesată de instalațiile de cogenerare doar pentru energia electrică care respectă cerința privind economisirea de energie primară în comparație cu producerea separată, așa cum s-a stabilit prin HG nr. 219/2007, deci beneficiază de sprijin doar energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență.

Bonusul este suma de hani pe care un producător de energie electrică și termică în cogenerare o primește pentru fiecare unitate de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență și livrată în rețelele electrice ale SEN. Nivelul bonusulul primit de producători pentru fiecare MWh produs în cogenerare de înaltă eficiență și livrat în rețelele publice este stabilit anual de către ANRE. Deoarece centralele echivalente sunt generice, bonusul are o valoare unică (de referința) pentru fiecare tip de combustibil majoritar utilizat la nivel de centrală: combustibil solid, combustibil gazos asigurat din rețeaua de transport, respectiv combustibil gazos asigurat din rețeaua de distribuție.

Pentru fiecare producător/centrală pe tip de combustibil, bonusul are, în principiu, valori descrescătoare, începând cu primul an de acordare până în ultimul an de acordare (maxim 11 ani, cel mai târziu 2023), având în vedere descreșterea valorii anuale a rentabilității bazei reglementate a activelor, calculate ca produs dintre rata reglementată a rentabilității (maxim 9%) și baza reglementată a activelor centralei echivalente aferentă fiecărui an, aceasta reducându-se pe măsura amortizării investiției. Anul accesării schemei de sprijin de către SACET Bacău a fost anul 2011.

Pentru anul 2021, valoarea bonusului de cogenerare aprobată pentru Thermoenergy Group SA a fost:

• -   184,65 lei/Mwh - pentru perioada ianuarie - iunie 2021;

• -   238,2 lei/Mwh - pentru perioada iulie - octombrie 2021;

• -   365,95 lei/Mwh - pentru perioada noiembrie - decembrie 2021.

în ședința Comitetului de reglementare din data de 27.10.2021, ANRE a aprobat, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 121S/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare, prețul energiei termice livrate operatorilor de transport și distribuție a energiei termice și bonusul acordat utilizând datele unor centrale de cogenerare de referință și respectiv ale unei centrale termice de referință, așa cum au fost notificate Comisiei Europene. Astfel, pentru Thermoenergy Group SA, valoarea bonusului de cogenerare aprobată pentru perioada noiembrie-decembrie 2021 și ianuarie - martie 2022 este 365,95 lei/Mwh.

Numărul mediu de salarlațișl valoarea medie a salariilor

Pentru perioada 2021 - 2041, s-au aplicat creșteri procentuale egale cu creșterile reale ale câștigului salariat, comunicate de Comisia Națională de Prognoză.

Preț de achiziție a certificatelor de emisii COZ

Prețul certificatului EUA a cunoscut o volatilitate foarte mare în luna octombrie 2021, scăzând de la 64,64 euro/tCO2 (5 octombrie) la 54,52 euro/tCO2 (19 octombrie) și crescând din nou, intr-o singura zi, la 57,64 -prețul de închidere din 20 octombrie. Astfel, prețul licitat pentru certificatele C02 este caracterizat de volatilitate care va continua să mențină incertitudinea pe piață, care este strâns legată de prețurile energiei și gazului și, adesea, de deciziile Comisiei Europene și statelor membre.

în prezent, analiștii au majorat previziunile privind prețul mediu pe piața europeană a carbonului, după ce creșterea prețurilor globale la gaze a determinat unii producători de electricitate să treacă la o energie mai poluantă pe bază de cărbune, crescând cererea de certificate de carbon.

Preturile medii previzionale pentru următoarea perioada sunt⁷:

• -   55,88 euro pe tonă în 2021

• -   69,87 euro în 2022 (în creștere cu 7,4%, respectiv 12,1% față de prognozele făcute în iulie 2021)

• -   72,04 euro pe tonă în 2023 (reprezentând o creștere de 16,8%)

în același timp, Raportul "The World Energy Outlook 2021”, publicat în luna octombrie 2021, de Agenția Internaționala a Energiei, solicită un „catalizator internațional" pentru a aborda deficitul de investiții în energie curată în țările în curs de dezvoltare. De asemenea, studiul prezice că prețul certificatului de CO2 va crește la o medie de 250 USD/tC02 in tarile dezvoltate și 200 USD în China, Brazilia, Rusia și alte economii majore, într-un scenariu în care lumea atinge emisii nete zero până în 2050.

’Sursa: https://iik.rmance.yahou.com/news/analysts-raise-eu-carbon-price-113428865.htnil în elaborarea proiecțiilor financiare, se prezumă o creștere constantă de 5%/an, pentru perioada 2024-2041.

Valoarea monetara a emisiilor poluante

Valorile monetare ale emisiilor poluante de C02 și NOx, au fost utilizate în concordanță cu recomandările din E1B Gulde to Economic Appraisal of Investment Projects⁸

Capitolul 4 din EIB Guide prezintă metodologia pe baza căreia se pot include în costurile externe ale unui proiect și costul emisiilor C02. Elaborat la începutul anului 2013, prezintă estimări ale costului economic al carbonului în perioada 2010 - 2030 pe baza recomandărilor unui studiu efectuat de către Institutul de Mediu din Stockholm (SEI).

Tabel nr. 30 - Costul economic al emisiilor de COZ (euro/tona de COZ echivalent) In prețuri anul 2006

	Estimare	Valori emisii CO2 peniru anul 2010	Ritm de creștere anual pentru perioada 2011 -2030	Ritm de creștere anual peniru perioada 2031 -2040	Ritm de creștere anual pentru perioada 2011 -2050
	Optimistă	40	2	4	8
	Medie	25	1	2	4
	Pesimistă	10	0,5	1	1

Potrivit ghidului elaborat de Comisia Europeană pentru proiectele implementate în perioada de programare 2014 - 2020 "Climate Change and Major Projects Outline of the climate change related requirements and guidance for major projects in the 2014-2020 programming period”, evoluția costului economic al emisiilor C02 este detaliat în tabelul următor:

Tabel nr. 31 - Costul economic al emisiilor de CO2 (euro/tona de COZ echivalent) perioada ZOZO - Z040

Anul Cost economic emisii COZ (euro/tona COZ]

• htTps://www.elb.aig/artacliments/theinatlc/ecr)nomlc anpi .lisai of lnvestmenl uiuk£LS.£H41di

Amil Cost economic emisii C02 (euro/tomi CO2)
2031	54
2032	57
2033	59
2034	61
2035	64
2036	66
	........ ... . .. .
2037	68
2038	70
2039	72
2040	74

Parametri de conversie utilizați în analiză:

Tabel nr. 32 - Parametri de conversie

	de conversie                                Valori
L	Conversie Gcal - Mwh	1,163
	Conversie GJ • m3	28,1
L	Gcal to GJ	4,1868
____	TJ to Mwh	277,778

• 4.4.    Costuri operaționale și de mentenanță

  • 4.4.1.    Situația curentă privind costurile operaționale

Costurile de exploatare urmăresc categoriile principale de costuri prevăzute în actele de reglementare și fac referire la activitatea de producție, activitatea de transport și activitatea de distribuție a energiei termice:

A Costurile de producție ale energiei termice:

• a.    Costuri variabile

• -    Costuri cu combustibilul (inclusiv transportul);

• -    Costuri materiale (apa, reactivi, mase schimbătoare de ioni);

• -    Alte costuri variabile (certificate de emisii, alte costuri de mediu, achiziție de energie electrică, etc.).

• b.    Costuri fixe

• -   Costuri de personal;

• -   Costuri materiale;

• -   Costuri cu mentenanța și reparațiile;

• -   Costuri cu alte servicii prestate de terți;

• -    Costuri cu amortizarea (costuri ce nu vor fi incluse în analiza pentru calculul indicatorilor de performanță ai proiectului, întrucât amortizarea nu reprezintă element de cash-flow);

• -    Costuri cu redevența (redevența nu va fi inclusă în analiza pentru calculul indicatorilor de performanță ai proiectului, întrucât redevența reprezintă un transfer între proprietarul și operatorul infrastructurii);

• -    Alte costuri fixe.

• B.    Costurile de transport și distribuție ale energiei termice:

• a.    Costuri variabile

• -   Costuri materiale;

• -   Costuri cu energia electrică;

• -    Alte costuri variabile.

• b.    Costuri fixe

• -   Costuri de personal;

• ,    -   Costuri materiale;

• *   Costuri cu mentenanța și reparațiile;

• -   Costuri cu alte servicii prestate de terți;

• -    Costuri cu amortizarea (costuri ce nu vor fi incluse în analiza pentru calculul indicatorilor de performanță ai proiectului, întrucât amortizarea nu reprezintă element de cash-flow);

• -    Costuri cu redevența (redevența nu va fi inclusă în analiza pentru calculul indicatorilor de performanță ai proiectului, întrucât redevența reprezintă un transfer între proprietarul și operatorul infrastructurii);

• -    Alte costuri fixe.

Tabel nr. 33 - Costuri de operare SACET Bacău tn perioada 201B - 2020 • EURO

Costuri operaționale SACET defalcate pe activități

Activitatea de producție:
	2018	2019	2020
Cheltuieli variabile realizate:	15.049.643	15.280.135	14.962.432
Cheltuieli cu combustibilul (Inel, transport) - cărbune	*	-	-
Cheltuieli cu combustibilul (inel, transport) - gaze naturale	13.567.383	13.868.752	11.862.091

Tip cheltuiala conform Model financiar	Natura cheltuielii (corelație cu cnuturile contabile din situațiile financiare ale operatorului)	Observații evoluție perioada istorica (201H - 2020)
13.12.2019, s-a solicitat până la 30.04.2020 revizuirea metodologiei de calcul a redevențel. luând In calcul diferența dintre redevența calculată similar amortizării de 984.016,59 lei și redevența plătită de Thermoenergy Group SA Bacău de 33.496 lei concomitent cu diminuarea compensației totale acordate operatorului de către UAT Municipiul Bacău cu această diferență. împotriva acestei măsuri s-a înaintat contestația 148/29.01.2020 care a fost respinsa prin încheierea nr. 15/13,04.2020 Pentru Dosarul nr, 969/110/2020 Înaintat tn Instanță împotriva Curții de Conturi a României șl Camerei de Conturi Bacău, Instanța de fond a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind anularea încheierii nr. VI/13.04.2020 și a Deciziei nr. 3/14.01.2020 a Camerei de Conturi Bacău. De asemenea, ulterior, Instanța de recurs Curtea de Apel Bacău a respins recursul Thennoenergy Group SA ca fiind nefondat
Alte cheltuieli fixe	Cheltuieli cu primele de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarea, cheltuieli de reclama si publicitate, cheltuieli cu impozite si taxe, despăgubiri, amenzi si penalitati, cheltuieli cu activele cedate, alte cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare (dobânzi credite, diferente de curs valutar), taxa de cogenerare energie electrică	Cuantumul total al acestor cheltuieli a crescut tn anul 2020 comparativ cu anul 2018, respectiv de la 124.456 euro în anul 2018 la 133.651 euro în anul 2020. Creșterea se datorează In principal creșterii cu 122% a penalităților comerciale și cu 410% a taxei de cogenerare.
TRANSPORT SI DISTRIBUȚIE
Costuri fixe
Costuri cu lucrările de întreținere si reparații	Cheltuieli de întreținere si reparații	Evoluția acestui tip de costuri pe perioada 2018-2020 se datorează In principal politicii de mentenanță a operatorului. Astfel, având in vedere vechimea mare a rețelelor de termoficare șl starea tehnică precară a acestora, intervențiile din aceasta perioada s-au tradus în reparații de mică anvergură, mai ales pe rețeaua de distribuție, în jur de 256 înregistrate In anul 2020, în scădere față de anul 2018 când s-au înregistrat 266 intervenții șl față de anul 2019 când s-au înregistrat 306 intervenții. In rețeaua primară, se constată, de asemenea, o scădere a intervențiilor de la 87 înregistrate In anul 2018 la 52 înregistrate în anul 2020. Astfel, ca urmare a scăderii numărului de Intervenții cauzate de avarii, cheltuielile cu lucrările de reparații au scăzut de la 129.648 euro înregistrate In anul 2018 la 96.919 euro în anul 2020
Cheltuieli cu redevența	Cheltuieli cu redevența	Redevența datorata către UAT Municipiul Bacău a fost calculata sl plătită conform Contractul de delegare de gestiune nr. 69695/15.11.2018, potrivit cărora la art. 10 Redevența,     pentru      bunurile     date     în exploatare/admlnistrare, prestatorul va plăti o redevență egală cu 0,1% din cifra de afaceri aferentă serviciului.
Alte cheltuieli fixe	Cheltuieli cu primele de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarea, cheltuieli de reclama sl publicitate, cheltuieli cu impozite si taxe, despăgubiri, amenzi si penalitati.	Cuantumul total al acestor cheltuieli a crescut în anul 2020 comparativ cu anul 2018, respectiv de la 306.927 euro în anul 2018 la 383.854 euro în anul 2020. Creșterea se datorează în principal creșterii cu 152% a penalităților comerciale, cu 321% a taxei de mediu și cu

		vil                          v's-’kîlA' .1 j v ti’i           < Jir Etiiift)
		cheltuieli cu activele redate, alte cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare (dobânzi credite, diferente de curs valutar), taxa de cogenerare energie electrică	3,771% a cheltuielilor cu provizioanele.

4.4.2. Evoluția viitoare privind costurile operaționale

în estimarea costurilor operaționale pentru întreg orizontul de analiză s-a ținut cont de informațiile privind costurile istorice (furnizate de operator), informațiile prezentate în Studiul de fezabilitate, precum și de informațiile cu privire la evoluția pieței de energie și a gazelor naturale.

Ipotezele de calcul utilizate în prognoza costurilor operaționale pentru perioada 2021-2041 sunt f”') următoarele:

a} Scenariul fără proiect

costurile aferente activității de producție și transport pentru consumatorii casnici si non-casnlci, identificate în situațiile financiare ale operatorului, au fost ajustate în funcție de evoluția preconizată a cantității de energie produsă și livrată, precum și evoluția pierderilor înregistrate la nivelul SACET;

Ipotezele de estimare a creșterii cheltuielilor de mentenanță si întreținere pe rețelele nereabilitate, pleacă de la premisa ca sunt doua tipuri de intervenții care se fac la rețeaua de termoficare:

v

Intervenții preventive, a căror intensitate este estimata in funcție de practica in domeniu la 0,3% pentru conducte si construcții civile si 1% pentru utilaje si echipamente. In funcție de aceste praguri, s-a stabilit măsură in care costurile actuale sunt supraestimate sau subestimate si s-au previzional 1                    pe perioada de prognoza a proiectului astfel incat sa atînga aceste praguri recomandate;

Intervenții reactive, a căror intensitate a fost stabilita in funcție de gradul de degradare a rețelelor nereabilitate si sub premisa ca nu se vor interveni asupra lor major pe perioada de prognoza a proiectului. Astfel, s-a estimat escaladarea numărului de intervenții reactive în rețeaua de transport cu 50% și în rețeaua de distribuție cu 20%, pana la sfârșitul orizontului de timp al proiectului, în 7          situația în care nu se implementează proiectul;

Costurile de benchmark ale intervențiilor reactive sunt:

o Pentru reteaua primara - 7.000 euro/interventie;

o Pentru rețeaua secundară - 2.000 euro/intervenție.

începând cu anii următori, s-a prevăzut o creștere treptata a cheltuielilor pana la valoarea absoluta calculata a intervențiilor preventive si reactive in rețeaua de termoficare.

Costurile de mentenanță ia sursă se estimează să crească cu 5%/an;

având în vedere hotărârea Instanței de recurs Curtea de Apel Bacău cu privire la măsurile dispuse de Camera de Conturi județul Bacău referitoare la revizuirea metodei de calcul a redevenței, începând cu anul 2021, valoarea redevenței estimată a fi plătită de Thermoenergy Group SA Bacău către UAT Municipiul Bacău este de 984.016,59 lei;

costurile materiale și alte categorii de costuri sunt estimate să crească cu 3% în anul 2021, 2% în anul 2022 și să se stabilizeze ia un ritm de creștere de 1,5% începând cu anul 2023.

• b) Scenariul cu proiect

• -   pierderilor în rețele se vor reduce cu 23,96 TJ/an în anul 2022 și cu 40,80 TJ/an în anul 2023;

• -   costurilor de întreținere și mentenanță din rețelele primare se vor reduce prin eliminarea intervențiilor

ocazionate de avarii pe tronsoanele care se reabilitează și evitarea creșterii prognozate în scenariul fără proiect în lipsa lucrărilor de investiții. Astfel, în rețelele primare se prognozează o creștere a cheltuielilor cu intervențiile cu 20% comparativ cu 50% cât se estima în scenariul fără proiect;

• -    costurile cu achiziția gazelor naturale se vor diminua începând cu anul 2023 având în vedere reducerea debranșărilor de la SACET și reducerea pierderilor în rețelele primare comparativ cu scenariul fără proiect;

• -    costurile cu redevența vor crește începând cu anul 2024, ca urmare a concesionării către Thermoenergy Group SA Bacău a activelor realizate prin implementarea proiectului.

Din punct de vedere structural, cheltuielile cu redevența au fost induse în categoria costurilor operaționale, necesare calculului tarifului local de termoficare, în concordanță cu prevederile contractului de delegare a gestiunii și cu prevederile Hotărârilor de Consiliu Local specifice. Cu toate acestea, pentru a respecta metodologia ACB (având în vedere că analiza cost beneficiu se realizează consolidat - proprietar și operator - iar costul cu redevența reprezintă un transfer între cele două entități), respectivele costuri nu sunt luate în calcul pentru calculul indicatorilor de performanță ai proiectului.

După recepția investiției și punerea la dispoziția Thermoenergy Group SA Bacău a activelor rezultate din implementarea proiectului, se estimează creșterea valorii redevenței anuale prin suplimentarea cu redevența aferentă investiției, estimată la 8.544 euro/an, rezultată prin aplicarea procentului estimat de cofinantare a Beneficiarului de 2% la valoarea amortizării anuale a bunurilor rezultate prin implementarea investiției.

7

y Evoluțiâ costurilor de producție și transport ale energiei termice pentru SACET Bacău, pe orizontul de analiză, este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 35- Evoluția costurilor operaționale ale SACET Bacău aferente energiei termice fn perioada 2021 -2041

An                  Scenariul „cu proiect"                            Scenariul „fără proiect"

*

Costuri operaționale nete Costuri Costuri operaționale nete Costuri operaționale totale (Euro/an)          operaționale          totale (Euro/an)             unitare nete

unitare nete                                     (Euro/Gcal/an)

____________________________________ (Euro/Gcal/an)____________________________________________________

	2021	7.252.411	91	7.252.411	91
	2022	13.565.247	176	13.565.247	176
	2023	20.137.020	249	20.053.172	249
	2024	20.566.341	262	20.442.558	264
	2025	20.817.539	272	20.788.683	272
	2026	21.102.477	280	21.108.732	280
	2027	21.375.167	288	21.396.116	288
	2020	21,675.424	295	21.692.654	296
	2029	21.797.217	300	21.810.143	302
	2030	22.009.586	307	22.017.596	309
	2031	22.274.773	312	22.278.614	315
	2032	22.534.059	318	22.533.248	321
	2033	22.786.628	323	22.780.667	327
	2034	23031.611	329	23.019.983	333
	2035	23.268.077	334	23.250.248	339
	2036	23,495.038	339	23.470.450	345
;__________________________________________________________	2037	23.711.436	344	23.679.514	351

• 4.5.    Tarife, subvenții și analiza de suportabilltate

  • 4.5.1.    Analiza de suportabilltate

• stabilirea tarifului maxim ce poate fi suportat de populația beneficiară a Scopul analizei de             serviciului de termoficare, tarif care să acopere atât costul de producere,

suportabilltate:               transport $1 distribuție a energiei termice cât $1 valoarea Investițiilor

propuse a se realiza prin modernizarea SACET

în urma analizei de suportabilltate și după estimarea costurilor de producție transport, distribuție și furnizare se estimează subvențiile necesare pentru acoperirea diferențelor dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și tariful maxim ce poate fi suportat de populația municipiului Bacău (prețul local al energiei termice facturate populației). în cazul in care se identifica necesitatea subvențiilor, acestea vor fi suportate integral din veniturile autorității publice locale, conform prevederilor OG nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populației.

în evaluarea nivelului de suportabilltate a tarifelor pentru energia termică, la nivelul anului 2020, au fost utilizate următoarele informații:

• -    Venitul mediu net estimat pe gospodărie la nivel național. Pentru anul 2020, datele statistice referitoare la venitul pe gospodărie au fost preluate din studiul publicat de INS “Coordonate ale nivelului de trai în România - Veniturile și consumul populației", anul 2020. Valoarea venitului mediu net estimat pe gospodărie la nivel național pentru anul 2020 este 3.617,90 lei/gospodărie.

• -    Venitul mediu net estimat pe gospodărie la nivelul municipiului, prin utilizarea unui factor de corecție calculat ca raport între câștigul salarial mediu la nivel județean și câștigul salariat mediu la nivel național. Factorul de corecție calculat prin această metodologie este 86,71%. Rezultă că venitul mediu net pe gospodărie la nivelul județului Bacău este 3.136,95 lei/gospodărie, valoare care se extrapolează la nivel de municipiu.

• -    Volumul mediu al vânzărilor de căldură (în Gcal) pe gospodărie calculat prin împărțirea consumului total al rezidenților din municipiul Bacău la numărul total de gospodării deservite.

• •    Cheltuiala medie anuală aferentă serviciilor de termoficare pe gospodărie, calculată prin împărțirea volumului mediu de vânzări (consumuri estimate) la venitul mediu. Acest raport arată suoortabilltatea medie.a^erviciilor.de ter.maficare.penLuiXQi^^       cu venimri.medii.

Pentru perioada 2021 - 2041, venitul mediu disponibil al gospodăriilor la nivel local a fost calculat prin ajustarea cu rata de creștere a PIB-ului în termeni reali.

Evaluarea gradului de suportabilitate a tarifului pentru energie termică pentru anul 2020 este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 36- Estimare nivel de suportabilitate tarife ET fn municipiul Bacău

Hem t -          : - îl, ti-__i___• •I,-                   .          — .             •.           .	2020
Venitul mediu disponibil în municipiul Bacău (euro/gospodărie/lunâ)	649
Venitul mediu disponibil în municipiul Bacău (euro/gospodărie/an)	7.782
Consum mediu anual de călduri pe gospodărie (Gcal/gospodărie)	4,54
Preț de facturare ET livrată populației (euro/Gcal inel. TVA)	44,67
Valoare anuală alocată pentru plata ET (euro/gospodărie/an)	203
Procent din venitul mediu pe gospodărie alocat pentru plata energiei termice	2,6%

Sursa: UAT Bacău: Calcule consultant

Prețul energiei termice facturat populației a avut ca referință valoarea aprobată potrivit HCL nr. 192/2018 și HCL nr. 424/2019, potrivit cărora pentru anii 2018-2021, prețul local facturat populației este 181,58 lel/Gcal (fără TVA).

Pe baza studiilor relevante din domeniu, pragul de suportabilitate pentru stabilirea tarifelor este de 8,5% din venitul mediu disponibil (net) pentru gospodăriile cu venituri medii, pentru întregul an.

Consiliul Local al Municipiului Bacău susține o politică tarifară aferentă energiei termice pentru populație, ce ține cont de constrângerile date de suportabilitate precum și de nevoia de a optimiza resursele financiare ale proiectului. Astfel, noua propunere a planului tarifar pentru perioada 2022 - 2041 va ține cont de:

• -    plafonarea valorii anuale alocate pentru plata energiei termice în limita maximă de 8,5% din venitul mediu net pe gospodărie;

• -    nivelul actual al procentului din venitul mediu pe gospodărie alocat pentru plata energiei termice de 2,6%;

• -    minimizarea impactului creșterii prețului de facturare al energiei termice asupra populație printr-o creștere graduală a procentului din venitul mediu pe gospodărie alocat pentru plata energiei termice cu 5%/an.

Evoluția venitului mediu net disponibil pentru gospodăriile din municipiul Bacău, ponderea cheltuielilor cu energia termică propusă, precum și venitul mediu alocat pentru plata energiei termice pentru perioada 2022 - 2041 sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 37 - Evoluție venit alocat pentru plata ET in municipiul Bacău

Perioada/An	ANI	Venit mediu pe gospodărie	Procent din venitul mediu pe gospodărie alocat pentru plata energiei termice	Venit mediu disponibil alocat pentru plata ET
	x	euro/an	%	euro/an
Istoric	2020	7.782	2,61%	203
	2021	8.470	2,33%	198
Implementare investiție	2022	8.967	2.45%	220
	2023	9.537	2,57%	245

2024	10.114	2,70%	273
Operațional     2025	10.673	2,84%	303
2026	11.251	2,98%	335
2027	11.869	3,13%	371
2028	12.225	3,29%	402
2029	12.531	3,45%	432
2030	12.781	3,62%	463
2031	13.037	3,80%	496
2032	13.298	3,99%	531
2033	13.564	4,19%	569
2034	13.835	4,40%	609
2035	14.112	4,62%	652
	14394	4,85%	699
2037	14682	5,10%	748
, - ... 2038	14.975	5,35%	801
2039	15.275	5,62%	858
2040	15.580	5,90%	919
2041	15.892	6,19%	984

Sursa: Calcule consultant

• 4.5.2.    Tarife și subvenții

Mecanismul tarifelor globale este definit prin măsurarea sustenabllității financiare a proiectului, astfel încât să existe un compromis echilibrat între constrângerile date de suportabllitate și nevoia de a optimiza resursele financiare ale proiectului.

Pe baza considerațiilor anterioare, creșterea tarifelor marginale va fi analizată în cadrul analizei financiare cu scopul de a stabili tarife adecvate care să permită recuperarea costurilor, astfel încât să se asigure sustenabllitatea financiară a sistemului de termoficare, ulterior implementării proiectului, dar cu respectarea constrângerilor necesare pentru asigurarea suportabilltății.

Dat fiind caracterul social și de mediu pe care îl au majoritatea investițiilor în sistemele de termoficare, abordarea potrivit căreia costurile se recuperează integral numai pe baza tarifelor plătite de populație, nu este realistă în acest moment și nici pe termen mediu (următorii câțiva ani], din cauza limitărilor Impuse de suportabllitate. Prin urmare este de la sine înțeles faptul că subvențiile vor continua să completeze tarifele până la nivelul de acoperire integrală a costurilor, cel puțin pe termen mediu. Aceste aspecte sunt reflectate în cadrul analizei financiare.

Tarifele plătite de consumatori pentru căldură vor fi mărite pentru a acoperi costurile de investiții și pe cele de operare, avându-se în vedere inclusiv necesitatea respectării principiului „poluatorul plătește". Cu toate acestea, costurile de operare se referă la investiții care generează atât căldură cât și electricitate, în timp ce mărirea tarifelor ar trebui în mod normal să acoper e doar prima parte a costurilor, întrucât costurile asociate producerii de electricitate nu pot afecta tarifele stabilite.

Referitor la sistemul de subvenții în prezent în cadrul DAT Municipiul Bacău coexistă două tipuri de subvenții:

• -    subvenții sociale menite să sprijine o parte a gospodăriilor cu venituri mici, pentru plata facturilor de căldură, care erau reglementate de OUG nr. 70/2011 ce stabilea procedura acordării subvențiilor pentru încălzire și care a fost abrogata la 01.11.2021. La 01.11.2021 a intrat în vigoare Legea nr. 226/2021 numită Legea consumatorului vulnerabil care prevede măsuri de protecție socială pentru consumatorii de energie cu venituri mici;

• -    subvenții de preț pe care DAT Municipiul Bacău le acordă operatorului Thermoenergy Group SA Bacău pentru acoperirea integrală a diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețurile locale ale energiei termice facturate populației, conform art. 3, alin 4] din OG nr. 36/2006 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 483/2006, cu modificările șl completările ulterioare.

Aceste subvenții sunt reflectate în ACB după cum urmează:

• -    subvențiile sociale înlocuiesc tarifele plătite de gospodării, astfel că sunt luate în considerare ca venituri din tariful de termoficare aplicat consumatorilor casnici;

• -    cel de-al doilea tip de subvenții reprezintă subvenții teoretice și nu sunt venituri generate prin proiect, însă cu toate acestea ele variază în funcție de evoluția veniturilor (tarifelor) și conduc la stabilirea acestora. Această categorie de subvenții sunt subvenții de operare care vor fi reflectate în ACB ca venituri, până la concurența cheltuielilor operaționale nete de producere și transport a energiei termice.

Evoluția prețurilor locale pentru energia termică produsă, transportată, distribuită și furnizată utilizatorilor casnici și noncasnici, așa cum au fost avizate de AN RE și aprobate prin HCL-uri este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 38 - Evoluția Istorică a prețurilor locale a energiei termice din municipiul Bacău

Ycar     Prețuri locale pentru	Prețuri locale pentru	Preț facturat	Subvenție	Subvenție
consumatorii racordați la	consumatorii racordați la	consumatorilor	unitară	unitară
rețeaua de transport	rețeaua de distribuție	casnici (RON/Gcal	rețeaua de	rețeaua de
(RON/Gcal fără TVA)	(RON/Gcal fără TVA)	fără TVA)	transport	distribuție
Non        Domestic	Non        Domestic		(RON/Gcal	(RON/Gcal
9 domestic Customer	domestic Customer		fără TVA)	fără TVA)
| customer	customer

2018	257,14	257,13	325,69	318,28	162,67	94,46	155,6
2019	279,04	279,04	369,21	359,78	181,58	94,46	155,6
2020	294,01	294,01	494,90	472,75	181,58	112,43	291,17

Sursa: HCL nr. 192/2018}! HCL nr 424/2019 UAT Municipiul Bacău

Având în vedere venitul mediu alocat pentru plata energiei termice estimat în analiza de suportabilitate prezentăm în continuare tariful suportabil ce va fi utilizat în facturarea energiei termice către populație:

Tabel nr. 39 Calcul tarif energie termică suportabil pentru populația din municipiul Bacău

Anul	Venit mediu disponibil alocat pentru plata ET	Venit mediu disponibil alocat pentru plata ET	Consum mediu pe gospodărie	Tarif suportabil
	(euro/an cu TVA)	(euro/an fără TVA)	Gcal/an	(euro/Gcal fără TVA)	(lel/Gcal fără TVA)
2022	220	185	4,5	41	1.043,27
2023	245	206	4,5	46	1.491,84
2024	273	230	4,4	52	1.582,32
2025	303	255	4,4	58	1.657,76
2026	335	282	4,3	65	1.731,85

	2027	371	312	4,3	72	1.813,71
	2028	402	337	4,3	79	1.861,23
	2029	432	363	4,2	86	1.894,09
	2030	463	389	4,2	93	1.935,39
	2031	496	417	4,2	100	1.969,96
	2032	531	446	4,1	108	2.004,30
	2033	569	478	4.1	117	2.038,33
	2034	609	512	4,1	126	2.071,96
	2035	652	548	4,0	136	2.105,11
	2036	699	587	4,0	147	2.137,66
	2037	748	629	3,9	159	2.169,51
	2038	801	673	3,9	172	2.200,53
•	2039	858	721	3,9	186	2.230,57
	2040	919	772	3,8	201	2.259,55
	2041	984	827	3,8	217	2.307,17

Prețul energiei termice este calculat prin raportarea costurilor nete operaționale aferente producției și transportului energiei termice la cantitatea totală previzională de energie termică livrată.

Se face precizarea că la calculul costurilor nete operaționale aferente producției și transportului energiei termice se are in vedere ajutorul de stat alocat de la bugetul local al UAT Municipiul Bacău către operatorul Thermoenergy Group SA Bacău pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție șl furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat și neacceptate în preț/tarif, conform art 52 din OUG nr. 36/2006.

Ajutorul de stat se acordă operatorului Thermoenergy Group SA potrivit art 41 din Contractul de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat din municipiul Bacău nr. 69695/15.11.2018, respectiv sub forma unei compensații care nu depășește suma necesară acoperirii tuturor costurilor nete suportate pentru îndeplinirea obligației de serviciu public, Inclusiv un profit rezonabil.

întrucât în proiecțiile financiare, prețurile locale de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, avizate favorabil de ANRE și aprobate de UAT Municipiul Bacău nu sunt luate în calcul, compensația plătită de UAT Municipiul Bacău către Thermoenergy Group SA Bacău a fost calculată ca pondere aplicată la costurile cu gazele naturale. Această pondere a fost ajustată în scenariul cu proiect cu reducerea pierderilor în rețele ca urmare a implementării lucrărilor de investiție.

în proiecțiile financiare, valoarea subvenției unitare va fi calculată ca diferență de preț între costul net de producție, transport, distribuție șl furnizare a energiei termice și prețul suportabil pentru consumatorii casnici.

Costul net de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice este calculat ca diferență dintre costurile totale de producție, transport, distribuție șl furnizare a energie termice și veniturile din vânzarea de energie electrică, veniturile din bonusul de cogenerare (doar pentru anii 2021 și 2022) și veniturile din compensația primită de operatorul Thermoenergy Group SA Bacău pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat.

Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

|9C>

în baza premiselor prezentate în analiza de suportabilitate, componența prețului (exclusiv TVA) pentru energia termică livrată populației municipiului Bacău este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 41 - Componența prețului pentru energia termică livrată populației In municipiul Bacău

Anul	Preț local de facturare către populație			Subvenție suportată din buget local		Preț local al energiei termice
	(euro/Gcal fără TVA)	(lei/Gcal fără TVA)	(lel/Gcal cu TVA)	(euro/Gcal fără TVA)	(lel/Gcal fără TVA)	(euro/Gcal fără TVA)	(lel/Gcal fără TVA)
2022	41,39	206,13	245,29	134,65	670,57	176,04	876,70
2023	46,63	234,56	279,12	202,60	1.019,09	249,23	1.253,64
2024	52,38	266,09	316,65	209,37	1.063,59	261,75	1.329,68
2025	58,55	300,37	357,44	213,00	1.092,70	271,55	1.393,07
2026	65,38	340,00	404,60	214,49	1.115,34	279,87	1.455,34
2027	73,06	387,23	460,80	214,51	1.136,90	287,57	1.524,12
2028	79,71	422,48	502,75	215,39	1.141,58	295,11	1.564,06
2029	86,55	458,71	545,87	213.77	1.132,96	300,31	1.591,67

1 2030	93,51	495,62	589,78	213,35	1.130,77	306,86	1.626,38
2031	101,04	535,49	637,23	211,31	1.119,94	312,34	1.655,43
2032	109,16	578,57	688,50	208,63	1.105,71	317,79	1.684,28
2033	117,95	625,12	743,89	205,24	1.087,76	323,19	1.712,88
2034	127,44	675,41	803,74	201,08	1.065,73	328,52	1.741,15
2035	137,69	729,75	868,41	196,08	1.039,25	333,77	1.769,00
2036	148,77	788,46	938,27	190,17	1.007,89	338,93	1.796,35
2037	160,74	851,90	1.013,76	183,25	971,21	343,98	1.823,11
2038	173,67	920,44	1.095,32	175,24	928,75	348,90	1.849,18
2039	187,64	994,49	1.183,44	166,03	879,94	353,67	1.87443
2040	202,74	1.074,50	1.278,66	155,53	824,28	358,26	1.898,78
2041	219,05	1.160,95	1.381,53	146,76	777,84	365,81	1.938,79

Propunerea de plan anual de evoluție a tarifelor de termoficare pentru UAT Municipiul Bacău se regăsește în tabelul următor.

Tabel nr. 42 - Evoluția planului anual al tarifelor de termoficare pentru populația din municipiul Bacău

	Venituri disponibile pe gospodărie	Procent din venitul mediu pe gospodărie alocai pentru plata energiei termice	Tarif local facturare suportabil (exclusiv TVA)	1 arii loca! facturare suportabil (exclusiv TVA)	Tarii local facturare suportabil (inclusiv TVA)
	Euro/gospod/an	%	Euro/Gcal	RON/Gcal	RON/Gcal
2022	8.967,33	2,45%	41,39	206,13	245,29
2023	9.537,40	2,57%	46,63	234,56	279,12
2024	10.113,82	2,70%	52,38	266,09	316,65
2025	10.672,97	2,84%	58,55	300,37	357,44
2026	11.251,35	2,98%	65,38	340,00	404,60
2027	11.869,09	3,13%	73,06	387,23	460,80
2028	12.225,16	3,29%	79,71	422,48	502,75
2029	12.530,79	3,45%	86,55	458,71	545,87
2030	12.781,41	3,62%	93,51	495,62	589,78
2031	13.037,03	3,80%	101,04	535,49	637.23
2032	13.297,77	3,99%	109,16	578,57	688,50
2033	13.563,73	4,19%	117,95	625,12	743,89
2034	13.835,00	4,40%	127,44	675,41	803,74
2035	14.111,70	4,62%	137,69	729,75	868,41
2036	14.393,94	4,85%	148,77	788,46	938,27
2037	14.681,82	5,10%	160,74	851,90	1.013,76
2038	14.975,45	5,35%	173,67	920,44	1.095,32
2039	15.274,96	5,62%	187,64	994,49	1.183,44

Vc AN      disjui fi»S|	.          Proce mîlXpe     "Ț1111 po Xxxxx Xxx.	ut din venitul pe gospodărie 1 pentru plata giei termice	l arii local facturare suportabil (exclusiv TV/	l arii local facturare suportabil 0     (exclusiv TVA	Tarii local facturare
					1	suportabil (inclusiv I VA)
1 2040	15.580,46	5,90%	202,74	1.074,50		1278,66
2041	15892,07	6,19%	219,05	1.160,95		1.381,53

• 4.6.    Venituri operaționale

Veniturile anuale operaționale ale SACET Bacău sunt constituite din:

• -    Venituri din vânzarea energiei termice:

o Venituri din vânzarea energiei termice către populație (consumatori casnici);

o Venituri din vânzarea energiei termice către consumatori non-casnicl;

o Venituri din subvenții de preț (pentru acoperirea deficitului dintre prețul de producție, transport și distribuție al energiei termice și prețul de facturare către populație)

• -    Venituri din vânzarea energiei electrice și din bonusul de cogenerare;

• -    Venituri din compensația pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice.

• a)    Veniturile din vânzarea energiei termice

Ipotezele avute in vedere la cuantificarea veniturilor din livrarea energiei termice sunt

• -    Veniturile din livrarea energiei termice către gospodării si consumatorii nun - casnici se determină pe baza cantității anuale de energie termica livrată și a prețurilor de vânzare a acesteia.

• -    Thermoenergy Group SA Bacău produce energie termică în centrale de cogenerare de înaltă eficiență, deci în componența costurilor operaționale există costuri asociate producerii de energie electrică, întrucât investiția produce impact asupra sistemului de tarifare și subvenții aferente energiei termice, aceste costuri operaționale trebuie separate pe activități distincte și analizate in consecință.

• -    Tarifele pentru energie termica sunt diferențiate in funcție de tipul de consumator:

o Tarifele energiei termice facturate consumatorilor casnici, urmăresc prevederile OUG 36/2006, respectiv art 2, alin 1, coroborat cu art 3, alin. 2 si 4. Pentru proiectul de fata, planul tarifar, destinat consumatorilor casnici, este calculat sub forma unui algoritm in funcție de venitul mediu net pe gospodărie, indicele de suportabilitate si evoluția PIB-ului național. Plafonul maxim este reprezentat de indicele de suportabilitate de 8,5% din venitul mediu net pe gospodărie, procent stabilit pe baza studiilor relevante din domeniu, pentru gospodăriile cu venituri medii, pentru întregul an;

o Tarifele locale ale energiei termice pentru consumatorii non-casnici, sunt similare cu costurile unitare de producere, transport, distribuție și furnizare energie termică ajustate cu veniturile din vânzarea excesului de energie electrica la prețul PZU și veniturile din compensația primită de operatorul Thermoenergy Group SA Bacău de la UAT Municipiul Bacău conform art 41 din Contractul de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat din municipiul Bacău nr. 69695/15.11.2018 .

Având în vedere ipotezele de calcul și informațiile prezentate în secțiunile anterioare referitoare la cererea de energie termică, tarife, subvenții și suportabilitate, evoluția veniturilor operaționale se prezintă astfel:

Tabel nr. 43 - Evoluția veniturilor operaționale din vânzarea energiei termice 2022 - 2041

Ani	Scenariul „lâră proiect"			Scenariul „cu proiect”
	Venituri din vânzarea energiei termice (euro/an)
Gospodării	Agenți economici și instituții publice	Subvenții locale	Gospodării	Agenți economici și instituții publice	Subvenții locale
2022   2.265.014	3.931.655	7.368.579	2.265.014	3.931.655	7368.579
2023   2.433.229	7.035.789	10.584.155	2.452.474	7.029.117	10.655.429
2024   2 612.218	7.301.549	10.528.791	2.664.244	7.252.903	10649.193
12025   2.884.224	7399.796	10.504.663	2.894.614	7392.916	10.530.010
2026   3.181.068	7.488267	10439398	3.181.068	7.486.048	10.435.362
2027   3.510.626	7.564.747	10.320.743	3.510.626	7.557340	10.307.201
2028   3.782.633	7.644.109	10.265.913	3.796.742	7.619.631	10.259.051
2029   4.055.677	7.660.239	10.094.227	4.086244	7.618.448	10.092.526
2030   4.326.942	7.707.950	9.982.705	4.376.367	7.648.366	9.984.853
2031   4.620.494	7.858.944	9.799.176	4.687.089	7.784.966	9.802.718
2032   4.933.726	8.009.522	9.590.000	5.019.872	7.920.669	9.593.518
2033   5.267.933	8.159.356	9.353.378	5376.283	8.055.155	9355.190
2034   5624.497	8.308.088	9.087399	5.757.999	8.188.076	9.085.536
2035   6.004.885	8.455326	8.790.037	6.166.817	8.319.056	8.782.204
2036   6.410.661	6.600.647	8.459.143	6.604.661	8.447.691	8.442.686
2037   6.843.485	8.743389	8.092.440	7.073.592	8373.543	8.064301
2038   7,305.125	8.883.653	7.687.512	7.575.817	8.696.140	7.644.189
2039   7.797.460	9.020.296	7.241.801	8.113.700	8.814372	7.179.118
2040   8.322.490	9.152.932	6.752.595	8.689.773	8.929.397	6.666.182
2041   8.913.387	9.359.471	6.366.989	9306.747	9.117349	6.235379

• b)    Veniturile din vânzarea energiei electrice și din bonusul de cogenerare

Ipotezele avute In vedere la cuantificarea veniturilor din livrarea energiei electrice sunt următoarele:

• -    Veniturile din livrarea energiei electrice in SEN se determină pe baza cantității anuale de energie electrică livrată și a prețurilor de vânzare a acesteia. Ipoteze detaliate cu privire la prețurile estimate de vânzare a energiei electrice se găsesc la capitolul 4.3;

• -    Veniturile din bonusul de cogenerare au fost stabilite având in vedere prevederile HG nr. 1215/2009 care stabilește cadrul legal necesar implementării schemei de sprijin de tip bonus pentru promovarea cogenerării de înalta eficienta, pe baza cererii de energie termica utila, precum si ordinele anuale ANRE de stabilire a valorii unitare a bonusulul de cogenerare. Aceste venituri sunt proiectate pana in anul 2022 (ianuarie - martie), având in vedere durata schemei de sprijin de maxim 11 ani consecutivi. în acest sens s-au avut în vedere prevederile Comitetului de reglementare din data de 27.10.2021, ANRE a aprobat, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare, prețul energiei termice livrate operatorilor de transport și distribuție a energiei termice și bonusul acordat utilizând datele unor centrale de cogenerare de referință și respectiv ale unei centrale termice de referință, așa cum au fost notificate Comisiei Europene. Valoarea bonusurilor de cogenerare este detaliată la capitolul 4.3;

Referitor la producția de energie electrică, au fost estimate și utilizate în ACB următoarele cantități:

Tabel nr. 44 - Evoluție cantități produse, consumate si livrate de energie electrică - 2022-2041

Ani	Scenariul „fără proiect"				Scenariul „cu proiect”
	Energia electrică produsă (MWh/anl
	Total, din care:	EE consumată intern (MWh)	EE livrată in _ SEN (MWh)	Total, din care:	EE consumată	EE livrată in SEN (MWh)

2022	88.685	9.213	' 79.472	88.685	9.213	79.472
2023	88.685	9.195	79.490	88.685	9.195	79.490
2324	88.685	9.176	79.509	88.685	9.176	79.509
2025	88.685	9.158	79.527	88.685	9.158	79.527
2026	88.685	9.140	79.545	88.685	9.140	79.545
| 2027	88.685	9.121	79.564	88.685	9.121	79.564
2028	88.685	9 103	79.582	88.685	9.103	79.582
2029	88.685	9.085	79.600	88.685	9.085	79.600
2030	88.685	9067	79.618	88.685	9.067	79.618
2031	88.685	9.049	79.637	88.685	9.049	79.637      |
2032	88.685	9.030	79.655	88.685	9.030	79.655
2033	88.685	9.012	79.673	88.685	9.012	79.673
2034	88.685	8994	79.691	88.685	8.994	79-691
2035	88.685	8.976	79.709	88.685	8.976	79.709
2036	88.685	8.958	79.727	88.685	8.958	79.727
2037	88.685	8.940	79.745	88.685	8.940	79.745 ~]
2038	68.685	8.923	79.762	88 685	8.923	79.762
2039	88.685	8.905	79.780	88.685	8.905	79.780
2040	88.685	8.887	79.798	88.685	8.887	79.798
204Î	88.685	8.869	79.816	88.685	8.869________	79.816

• c)    Venituri din compensația pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice

în vederea simplificării calculului, compensația plătită de UAT Municipiul Bacău către Thermoenergy Group SA Bacău a fost calculată ca pondere aplicată la costurile cu gazele naturale, anul de referință fiind anul 2020. Această pondere a fost ajustată In scenariul cu proiect cu reducerea pierderilor In rețele ca urmare a implementării lucrărilor de investiție.

• 4.7.    Analiza financiară

  • 4.7.1.    Valoarea ajutorului de stat și sursele de finanțare

Ajutorul de stat este calculat conform metodologiei prevăzute în Ghidul Solicitantului OS 7.1 - versiunea septembrie 2020, potrivit căreia valoarea ajutorului cu rețeaua termică nu trebuie să depășească diferența dintre costurile eligibile și profitul din exploatare. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante prin analiza financiară a proiectului.

în accepțiunea Ghidului Solicitantului OS 7.1, „profit din exploatare" înseamnă diferența dintre veniturile actualizate și valoarea actualizată a costurilor de exploatare pe durata de viață economică a investiției, în cazul în care această diferență este pozitivă. Costurile de exploatare includ costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicațiile, energia, întreținerea, chiria, administrarea, dar exclud costurile de amortizare și costurile de finanțare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutoare pentru investiții. Actualizarea veniturilor și a costurilor de exploatare cu ajutorul unei rate de actualizare corespunzătoare permite realizarea unui profit rezonabil.

• a)    Calculul cheltuielilor eligibile din perspectiva ajutorului de stat

în vederea stabilirii cheltuielilor de natură eligibilă au fost avute în vedere prevederile legale pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii de termoficare centralizată - componenta distribuție, aferentă Programului operațional Infrastructură mare (POIM 20142020), axa prioritară (AP) 7 - Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate, obiectivul specific 7.1 Creșterea eficienței energetice în sistemele centralizate de transport și distribuție a energiei termice în orașele selectate, potrivit cărora nu sunt eligibile pentru acordarea de ajutor de stat în baza prezentei scheme următoarele tipuri de cheltuieli:

• -   cheltuieli aferente contribuției în natură;

• -   cheltuieli cu amortizarea;

• -   cheltuieli cu achiziția Imobilelor deja construite;

• -   cheltuieli de leasing;

• -    cheltuieli cu închirierea, altele decât cele prevăzute la cheltuielile generale de administrație;

• -    cheltuieli cu achiziția de mijloace de transport;

• -    cheltuieli generale de administrație;

• -    cheltuieli cu auditul achiziționat de beneficiar pentru proiect;

• -    cheltuieli pentru consultant în elaborare studii de plață/evaluare;

• -    cheltuieli aferente managementului de proiect;

• -    cheltuieli de Informare, comunicare șl publicitate;

• -    cheltuielile cu studiile de teren (realizate înainte de data declarării eligibilității proiectului de către furnizorul de ajutor de stat);

• -    cheltuieli pentru organizarea procedurilor de achiziție;

• -    cheltuieli pentru obținere avize, acorduri, autorizații (realizate înainte de data declarării eligibilității proiectului de către furnizorul de ajutor de stat);

• •    cheltuieli pentru proiectare șl inginerie (realizate înainte de data declarării eligibilității proiectului de către furnizorul de ajutor de stat);

• -    cheltuieli pentru achiziția terenului, cu sau fără construcții (realizate înainte de data declarării eligibilității proiectului de către furnizorul de ajutor de stat);

• -    cheltuieli pentru comisioane, cote, taxe.

  Tabel nr. 45 - Cheltuieli neeligibile proiect
  linie DG	Denumire cheltuiala                              Val	oare(euro) i
  3.1	Studii	3.554,90
  3.2	Documentații - suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații	313,67
  3.3	Expertiza tehnică	4 169,20
  3.5.1	Tema de proiectare	2.084,60
  3.5.3	Studiu de fezabilitate / documentație de avizare a lucrărilor de Intervenții șl deviz general	39.773,11
  3.5.4	Documentațiile tehnice necesare în vederea obținerii avizelor / acordurilor / autorizațiilor	18.761,40
  3.6	Organizarea procedurilor de achiziție	669,16
  3.7.1	Managementul de proiect - active fixe corporale șl obiecte de inventar pentru echipa de proiect - cheltuieli cu achiziția de active fixe corporale (altele decât terenuri, imobile și mijloace de transport), obiecte de inventar, materiale consumabile	9.999,00
  3.7.2	Audltul financiar	4.799,12
  5.4	Publicitate	13.093,28
  5.2	Comisioane, cote, taxe, costul creditului	198.701,68
  	TOTAL	295.919,12

Valoarea cheltuielilor neeligibile, exprimate în prețuri curente, este de 295.919,12 euro, la care se adaugă și TVA-ul recuperabil în sumă de 3.635.905,81 euro, rezultând un total de 3.931.824,93 euro.

Având în vedere că valoarea investiției totale este, potrivit informațiilor de la capitolul 3,19.335.048,06 euro, rezultă că valoarea cheltuielilor eligibile, exprimate în prețuri curente, este 19.039.128,94 euro

• b)    Calculul profitului din exploatare

S-au avut în vedere prevederile din Ghidul Solicitantului OS 7.1, versiunea septembrie 2020, potrivit cărora "Finanțarea proiectelor de investiții din cadrul Obiectivului specific 7.1, reprezintă ajutor de stat și se va acorda cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) Nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă In aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (Regulamentul de exceptare a notificării ajutorului de stat), în baza Articolului. 46-Ajutoarele pentru investiții în favoarea sistemelor de termoficare și răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic."

în conformitate cu art. 46, alin 5, din Regulamentul de exceptare a notificării ajutorului de stat, costurile eligibile pentru rețeaua de distribuție sunt costurile de investiții. Valoarea ajutorului nu va depăși necesarul de finanțare (funding-gap) ce rezultă din analiza cost-beneficiu, realizată conform metodologiei Comisiei Europene.

Potrivit prevederilor din Ghidul Solicitantului, în cazul proiectelor care intră sub incidența ajutorului de stat, valoarea ajutorului cu rețeaua termică nu trebuie să depășească diferența dintre costurile eligibile și profitul din exploatare. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante prin analiza financiară a proiectului.

Tabel nr. 46 - Calcul fundlng gap/profît din exploatare

	Principalele elemente și parametri	Valoare
	Perioada de referință (ani]	20
2	Rata de actualizare financiară (%)D	4,0%
	Principalele elemente și parametri	Valoare neactualizată	Valoare actualizată (valoare actualizată netă]
3	Costurile de investiție totale, fără provizioanele pentru cheltuieli neprevăzute	17.816.620	17375.722
4	Valoarea reziduală	9.090.291	3.989.125
5	Venituri		-39.454.427
6	Costuri de funcționare și de înlocuire (2)		-39.454.427
Aplicarea proporțională a veniturilor nete actualizate (3)
7	Venituri nete=venituri - costuri de funcționare și de înlocuire + valoarea reziduală = (5]-(6) + (4)		N/A
8	Costuri de investiție tobele - venitul pet={3)-(7]		N/A
9	Aplicarea pro rata a venitului net acnializat (%) (B)/(3]	100%

Potrivit Tabelului nr. 45, rezultă că profitul din exploatare, calculat pe perioada de referință a proiectului este 0 euro, astfel că valoarea cheltuielilor eligibile la care se aplică procentele de coflnanțare a proiectului este 19.039.128,94 euro.

• 4.7.2.    Calculul surselor de finanțare

Pentru proiectele de față, se estimează o valoare maximă a finanțării acordate pentru costurile totale eligibile aferente unui proiect de 98% (din care 85% din Fonduri europene și 13% de la bugetul de stat din valoarea

9 Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei din 3 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European ți al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltate regională. Fondul social european. Fondul de coeziune. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală șl Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională. Fondul soctal european. Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit șl afaceri maritime (]O L 138, 13.5 2014, p 5}.

cheltuielilor eligibile). Beneficiarul va suporta contribuția proprie la costurile eligibile (2%) și costurile neeligibile.

Tabel nr. 47- Surse de finanțare [prețuri curente)

1.	Cost eligibil (în euro, neactualizat)	19.039.128,94
1'2.	Rata deficitului de finanțare (%), dacă este cazul	100%
3.	Suma prevăzută de decizie, $1 anume .baza pe care se aplică rata de cofinanțare a axei prioritare" [articolul 41 alineatul (2)] = (1)*(2).	19 039.128,94
	Rată de cofinanțare a axei prioritare (%)	85,00%
5	Participare comunitară (in euro) = (3)*(4)	16.183.259,60
1 6.	Contribuție națională (in euro)	2.475.086,76
7.	Contribuție locala (In euro), din care;	4.312.607,51
1 7.1.	Aferenta cheltuielilor eligibile	380.782,58
7.2.	Aferenta cheltuielilor neeliglblle, din care:	3.931.824,93
7.2.1	Cheltuieli neeliglblle	295.919,12
7.2.2	ȚVA recuperabil                                    ___ _	3.635905,81_______

Referitor la eligibilitatea costurilor aferente TVA-ului aferent costurilor eligibile, s-au avut în vedere prevederile art 69 alin. (3) lit c) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 potrivit cărora cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată este eligibilă dacă este nerecuperabilă, potrivit legii.

Astfel, potrivit art 9, litera o) din OUG nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare, în bugetele ordonatorilor principali de credite cu rol de autoritate de management se cuprind sumele pentru finanțarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată neeligibile plătite, aferente cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene pentru autorități ale administrației publice locale, care implementează proiecte finanțate prin Programul operațional Infrastructură mare 2014-2020 în domeniul modernizării sistemelor de termoficare. Prin urmare, cheltuielile aferente TVA sunt recuperabile printr-o schemă de compensare TVA, astfel că TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile este o cheltuială neellgibllă.

• 4.7.3.    Indicatori de performanță financiară

  
  

Rezultatul final al analizei financiare îl reprezintă indicatorii de performanță ai proiectului, care sunt

• -    Rata internă de rentabilitate financiară (a investiției și a capitalului);

• -    Valoarea financiară actualizată netă (a investiției șl a capitalului);

Rezultatele analizei financiare sunt prezentate în tabelul de mal jos:

Tabel nr. 48 - Indicatori de performanță financiară

Performanța financiară a proiectului

Indicator	Valoare rezultată	Concluzie
INVESTIȚIE
Rata internă de rentabilitate financiară a investiției (RIRF/C)	-3,60%	< 4% (rata de actualizare) -4 proiectul nu este rentabil financiar (necesită intervenție financiară din partea UE)
Valoarea financiară actualizată netă a Investiției (VFNA/C)	-13.022.295 euro	< 0 (valoare negativă) -> veniturile nete nu au capacitatea de a acoperi costurile de investiții (proiectul necesită intervenție financiară din partea UE)
CAPITAL

Rata internă de rentabilitate financiară a capitalului (RIRF/K)	6,89%	Proiectul este profitabil din punctul de vedere al capitalului propriu Investit, fără a fi luată în calcul contribuția UE
Valoarea financiară netă actualizată a capitalului . . (VȚNA/K)......	1.708.279 eurn
SUSTENABILITATE FINANCIARĂ
Flux de numerar cumulat 1	Egal cu 0	Proiectul este viabil financiar, luând în considerare costurile de investiții ' și toate resursele financiare, inclusiv subvenția de preț de la bugetul local acordată operatorului conform prevederilor din OG nr. 36/2006. .

In concluzie, proiectul “Reabilitarea rețelelor termice de transport pentru creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare din municipiul Bacău" (Reabilitarea rețelelor ... primare din sistemul de termoficare aljnunlciplului Bacău^ NECESITĂ contribuția UE,.....

• 4.7.4.    Sustenabilitate financiară

Sustenabilitatea proiectului este verificată daca rezultatul cumulat al fluxului net de numerar este pozitiv sau egal cu 0, pe perioada întregului orizont de timp analizat în cazul în care condiția de sustenabilitate financiară nu este îndeplinită (dacă rezultatul cumulat al fluxului net de numerar este negativ), se procedează la revizuirea planului financiar ținând cont de nivelul de suportabilitate și disponibilitate al grupului țintă vizat de proiect în analiza de sustenabilitate fluxurile financiare ale proiectului vor suferi următoarele modificări:

• -    eliminarea amortizării incluse in costurile operaționale, conform structurii de cost - deoarece nu este element de cash-flow;

• -    eliminarea redevențel incluse in costurile operaționale, conform structurii de cost - întrucât reprezintă un element de transfer intre municipalitate și operator.

în sursele de finanțare ale costurilor de investiție au fost avute în vedere:

• -    ajutorul de stat, în proporție de 98% din totalul cheltuielilor eligibile;

• -    contribuția proprie a Solicitantului (Municipiul Bacău), în proporție de 2% din totalul cheltuielilor eligibile;

• -    având în vedere precizările metodologice de elaborare a analizei cost beneficiu, tabelul de sustenabilitate financiară nu conține sumele aferente TVA, însă așa cum s-a menționat și la capitolul 4.7.2, cheltuielile aferente TVA sunt recuperabile printr-o schemă de compensare TVA (OUG nr. 40/2015, art 9, litera o)), astfel că TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile va fi recuperat de la bugetul de stat

în sursele de finanțare ale costurilor de operare și mentenanță au fost avute în vedere:

• -    veniturile directe ale proiectului provenite din încasările în numerar a tarifului de termoficare de la consumatorii finali;

• -    prevederile art 3 din Ordonanța nr. 36 din 2 august 2006 privind instituirea prețurilor locale de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate, potrivit cărora autoritățile administrației publice locale implicate pot aproba prețuri locale mai mici sau mai mari decât prețurile locale de referință (prețurile reglementate de ANRE) majorând sau diminuând astfel subvențiile proprii necesare, după caz;

• -    prevederile art. 5^A2 din Ordonanța nr. 36 din 2 august 2006 privind instituirea prețurilor locale de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate, potrivit cărora pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat și neacceptate în preț/tarif, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităților administrației publice locale, pot fi acoperite din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale;

• -    ajutorul de stat alocat de la bugetul local al UAT Municipiul Bacău către operatorul Thermoenergy Group SA Bacău pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat și neacceptate în preț/tarif, conform art 52 din OUG nr. 36/2006. Ajutorul de stat se acordă operatorului Thermoenergy Group SA potrivit art. 41 din Contractul de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat din municipiul Bacău nr. 69695/15.11.2018;

• -    prevederile art III din Legea nr. 259 din 29 octombrie 2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează In unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei "Delta Dunării", potrivit cărora pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2021 și 31 martie 2022, Guvernul va aloca bugetelor unităților administrativ-teritoriale o subvenție pentru acoperirea creșterii prețului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferența rezultată între prețul de achiziție al gazelor naturale și prețul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kWh, prevăzut la art 6 alin. (1) lit b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta lege.

Așa cum se observă din tabelul de sustenabilitate financiară, prevăzut în Modelul financiar ACB, proiectul este sustenabll financiar, fluxul de numerar net cumulat este egal cu zero pe toata durata de analiză a Investiției.

Trebuie menționat totuși că sustenabilitatea financiară a proiectului este asigurată doar în situația existenței sistemului de subvenții șl ajutor de stat acordat operatorului de termoficare Thermoenergy Group SA Bacău.

Referitor la sustenabilitatea financiară a proiectului, pe perioada de operare a proiectului, 2024 -2041, sistemul de termoficare din municipiul Bacău depinde de sistemul de subvenții existent $1 ajutorul de stat acordat operatorului Thermoenergy Group SA Bacău pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat șl neacceptate In preț/tarif, conform art. 52 din OUG nr. 36/2006.

.—-...................................................................................................................................................................................... în contextul sustenabllitățli financiare a sistemului de termoficare din municipiul Bacău, este relevant de menționat că în urma implementării proiectului se vor evita deconectări viitoare care ar putea afecta sustenabilitatea globală și competitivitatea întregului sistem pe termen lung.

• 4.8.    Analiza economică

  • 4.8.1.    Metodologie specifică

Analiza economică evaluează contribuția proiectului Ia bunăstarea economică a societății. Spre deosebire de analiza financiară, unde logica analizei avea la bază perspectiva consolidată proprietar - operator asupra infrastructurii, în analiza economică perspectiva este cea a întregii societăți. în acest sens, intrările proiectului vor fi evaluate la costul lor de oportunitate, iar ieșirile, la disponibilitatea consumatorilor de a plăti.

Obiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuție pozitivă netă pentru societate și, în consecință, merită să fie cofinanțat din fonduri ale UE.

Metodologia de realizare a analizei economice implică parcurgerea a 3 etape (descrise ulterior):

• •    Etapa 1 - Corecții fiscale;

• •    Etapa 2 - Corecții aferente extemalităților;

• •    Etapa 3 - Conversia prețurilor de piață în prețuri contabile pentru a include și costurile și beneficiile sociale (respectiv determinarea factorilor de conversie).

Fluxurile de numerar din analiza financiară reprezintă baza de dezvoltare a analizei economice.

Trebuie menționat că s-a avut în vedere următoarea precizare din Ghidul ACB al Comisiei Europene:

"Veniturile financiare sub formă de taxe de utilizare, comisioane ți tarife sunt excluse din analiza economică ți înlocuite cu estimarea efectelor directe asupra utilizatorilor, fie prin metoda .disponibilității de plată", fie prin prețuri contabile Taxele de utilizare, comisioanele ți tarifele, In special In sectoarele care nu sunt expuse concurenței pe piață, In sectoarele reglementate sau In sectoarele influențate puternic de considerente politice, nu ar trebui utilizate drept substitut pentru „disponibilitatea de plată" a utilizatorului."

• 4.8.2.    Corecții fiscale, conversie prețuri șl externalitățl

Costul investiției a fost degrevat de valoarea TVA-ului, încă din analiza financiară, TVA-ul fiind o cheltuială neeligibilă.

Conversia prețurilor financiare în prețuri contabile se realizează în mod uzual printr-un Factor de Conversie Standard (FSC). FSC se calculează pe baza mediei diferențelor între prețurile interne și cele internaționale (de ex. prețurile în frontieră FOB pentru exporturi și C1F pentru importuri) datorită tarifelor comerciale și barierelor. Vom considera în cadrul analizei economice că FSC este 1 (având în vedere că majoritatea bunurilor ce vor fi achiziționate/utilizate în proiect vor fi bunuri comercializabile din interiorul UE, astfel că nu se aplica taxe de import).

Pentru etapa investițională s-a utilizat factorul de conversie pentru forța de muncă.

Dat fiind faptul că nu există informații statistice detaliate despre piața forței de muncă din zonă, pentru calcularea acestui factor de conversie s-au folosit ratele de șomaj regionale. în acest caz s-a utilizat următoarea formulă:

SJF = HFx(l-«)x(|-()

unde,

SW = prețul umbră salarii (shadow wage);

FW = prețul de piață al salariilor (finance wage);

u = rata de șomaj regională;

t = cotele de contribuții la bugetul de stat pentru salarii.

FC forța de munci ⁼ 0,27

S-a considerat următoarea structură a costurilor investiționale:

Integrarea extemalltăților

în această etapă au fost identificate efectele externe pozitive (beneficiile) și negative (costurile) pe care proiectul le generează la nivel macroeconomic Aceste efecte apar fără compensații monetare, astfel că ele nu sunt prezentate în analiza financiară, ci estimate și evaluate în analiza economică.

Se va respecta regula conform căreia orice cost/beneficiu socio-economic care se propagă dinspre proiect spre alți subiecți fără compensație se va cuantifica prin însumare la fluxul de numerar a) proiectului.

Efectele pozitive (beneficiile economice ale proiectului) sunt

• - Beneficiile cuantificabile monetar.

o Beneficii din economia de CO2;

• o    Beneficii din evitarea/diminuarea lucrărilor de Intervenții la avariile apărute în rețea;

• o    Beneficii din creșterea siguranței in furnizarea energiei termice;

• o    Beneficii din economiile de costuri operaționale.

• - Beneficii necuantifcabtle monetar.

o Beneficii din economia de energie alternativă (la consumatorul final);

o Reducerea costurilor cu sănătatea;

o Creșterea calității vieții locuitorilor din zonă;

o îmbunătățirea condițiilor economice;

o Creșterea valorii apartamentelor.

• a)    Beneficii din eivnomiile de GQ2

Datorita eficientei scăzute a sistemului de transport și distribuție ca urmare a pierderilor mari în acest sistem (peste 50% din cantitatea produsa în sursa și introdusa în sistem), se generează în sursa o cantitate mai care de CO2 decât cea normala, aceasta având impact negativ asupra schimbărilor climatice.

Reducerea pierderilor în rețeaua de transport a energiei termice conduce la reducerea consumului de combustibil în sursa și deci a cantităților de emisii de S02, NOx, PM și C02, adică a impactului asupra mediului.

Cantitățile de emisii C02 pentru cele două scenarii de proiect sunt detaliate pentru fiecare an de proiecție la capitolul 4.2.

Valorile monetare ale extemalităților de mediu sunt detaliate pentru flecare an de proiecție la capitolul 4.3.

Tabel nr. 49 - Economii de mediu (euro/an)

		Emisii COZ ccnariul cu proiec (tone/an)	Emisii COZ scenariul           ..... ,       l .r . „rnmrl       ECOJIOIII U CHUSH farapro.ect       CO2 (tone/an) (tone/nu)		Valoare monetara emisii (euro/t)	Valoare beneficii de mediu (euro/an)
	2022	73.106	73.106	0	43	0
	2023	72.610	74.150	1.540	44	67.754
	2024	69.140	73.337	4.197	45	188.875
	2025	68.585	73.019	4.434	46	203.954
	2026	68.220	72.705	4.485	47	210.806
	2027	67.910	72.395	4.485	49	219.776
	2028	67.654	72.088	4.434	50	221.695
	2029	67.402	71.785	4.383	51	223.524
	2030	67.154	71.486	4.332	52	225.262
	2031	67.035	71.329	4.294	54	231.881
	2032	66.917	71.174	4256	57	242.615
	2033	66.801	71.020	4.219	59	248.912
	2034	66.685	70.867	4.181	61	255.069
	2035	66.570	70.715	4.144	64	265.229
	2036	66.457	70.564	4.107	66	271.068
/ 1	2037	66.344	70.414	4.070	68	276.767
	2038	66.233	70.266	4.033	70	282.328
	2039	66.122	70.118	3.997	72	287.749
	2040	66.012	69.972	3.960	74	293.033
	2041	67.078	71.113	4.035	74	298.602

Valoarea actualizată a beneficiilor din economiile de emisii CO2, estimate pe perioada 2022-2041, este 2.725.895

euro.

• b)    Beneficii din evitarea/diminuarea lucrărilor de intervenții la avariile apărute In rețea

Eficienta scăzuta a sistemului de transport și distribuție se transpune si intr-un număr mare de avarii care au afectat calitatea serviciului de utilitate publică privind alimentarea cu căldură a consumatorilor, pierderi de fluid și căldură.

Conform datelor primite de Ia operatorul sistemului centralizat de alimentare cu căldură, în perioada 20182020, în rețeaua primară s-au înregistrat între 52 șl 87 de avarii/an.

Pe perioada avariilor, furnizarea energiei termice se sistează, ceea ce presupune ca populația afectata este nevoita sa folosească un combustibil alternativ, respectiv energia electrica, pentru incalzirea gospodăriilor și a apei.

Prin eliminarea avariilor, consumatorii afectați de respectivele avarii nu vor mai fi obligați ca pe perioada intervențiilor, când nu primesc energie termică, să consume energie electrică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum și, deci, să înregistreze cheltuieli suplimentare.

Calculele detaliate pentru beneficiile anuale din economia de energie alternativă și evoluția acestor beneficii este redată în Modelul financiar.

Valoarea actualizată a beneficiilor din evitarea/diminuarea lucrărilor de intervenții la avariile apărute fn rețea, estimate pe perioada 2022-2041, este 4.915.299 euro.

• c)    Beneficii din asigurarea furnizării de energie termică

Acest beneficiu are la baza principiul potrivit caruia, consumatorii conectati la sistemul centralizat de termofîcare urbana beneficiază, comparativ cu cei care au optat pentru sistemul de incalzire individuala, de un beneficiu suplimentar ca urmare a asigurării furnizării de energie termica, prin prevederea unul combustibil alternative sau a unui sistem de rezerva. Conform studiilor de specialitate, valoarea acestui beneficiu este de 10 euro/Mwh.

Calculele detaliate pentru beneficiile anuale din asigurarea furnizării de energie termică și evoluția acestor beneficii este redată în Modelul financiar.

Valoarea actualizată a beneficiilor din creșterea siguranței fn furnizarea de energie termică, estimate pe perioada 2022-2041, este 2.420.037 euro.

Externalități negative

în cadrul analizei economice, pentru estimarea valorică a costurilor externe (care nu au fost luate în considerare în cadrul analizei financiare), au fost analizate următoarele aspecte:

• •    Costuri de oportunitate, care ar putea fi constituite din pierderea de producție agricolă sau o altă utilizare alternativă, datorata utilizării diferite a terenului în prezentul proiect nu vor utilizate noi terenuri pentru dezvoltarea proiectului.

• •    Costuri rezultate din impactul asupra mediului

în perioada de execuție a lucrărilor de reabilitare a rețelelor de termofîcare, vor exista efecte (temporare) negative asupra mediului: poluare (praf, NOx etc.), zgomot și perturbări ale traficului rutier.

Costurile pentru corectarea impactului negativ asupra mediului se regăsesc in Devizul General categoria 1.3 "Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială" in cuantum de 16.175,63 Euro TVA inclus (preturi curente), respectiv 15.322,29 Euro TVA inclus (preturi constante).

tn vederea protejării mediului de efectele negative identificate, beneficiarul va monitoriza activitatea șl va suporta pe perioada de realizare a Investiției, costurile cu protejarea mediului.

• 4.8.3. Indicatori de performanță economică

Analiza economică este prezentată în Modelul financiar, iar rezultatele sunt redate sintetic în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 50 - Indicatori de performanță economică

Performanța economică a proiectului

Indicator	Valoare rezultată	Concluzie
IN ECONOMIE Șl SOCIETA TE:
Rata internă de rentabilitate economică (RIRE)	20,7%	> 5% (rata de actualizare socială) -> proiectul aduce suficiente beneficii economico sociale In zona de Implementare a proiectului
Valoarea economică netă actualizată a capitalului (VENA)	32.403.331 euro	> 0 (valoare pozitivă) -> societatea are nevoie de proiect prin beneficiile aduse în economie (proiectul merită intervenție financiară din partea FC )
Raportul benefîciu*cost (RBC)	2,89	> 1 (valoare supraunitară) Beneficiile totale depășesc costurile proiectului (proiectul merită intervenție financiară din partea FC)

• 5.    Analiza de risc și senzitivitate

  • 5.1.    Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor variabile de intrare asupra rentabilității proiectului investițional.

instabilitatea mediului economic caracteristic României presupune existența unei palete variate de factori de risc care mai mult sau mai puțin probabil pot influența performanța previzionată a proiectului.

Acești factori de risc se pot încadra în două categorii:

• •    categorie care poate influența costurile de investiție;

• •    categorie care poate influența elementele cash-flow-ului previzionat

Scopul analizei de senzitivitate este:

• •    identificarea variabilelor critice ale proiectului, adică acelor variabile care au cel mai mare impact asupra rentabilității sale. Variabilele critice sunt considerate acei parametri pentru care o variație de 1% provoacă o variație cu 1% a valorii actuale nete;

• •    evaluarea generală a robusteții și eficienței proiectului;

• •    aprecierea gradului de risc: cu cât numărul de variabile critice este mai mare, cu atât proiectul este mai riscant;

• •    sugerează măsurile care ar trebui luate în vederea reducerii riscurilor proiectului.

Indicatorii luați în calcul pentru analiza senzitivității sunt indicatorii de performanță financiară (RIRF, VFNA) și indicatorii de performanță economică (RIRE și VENA).

Etapele analizei de senzitivitate sunt:

• 1.    Identificarea variabilelor de intrare susceptibile a avea o influență Importantă asupra rentabilității financiare și asupra viabilității economice a proiectului

Pentru analiza de față s-a luat în considerare următoarele variabile:

• •    Cheltuielile cu investiția de bază (costul investiției);

• •    Costul cu combustibilul;

• •    Subvenția de preț;

• •    Variația în beneficiile din economia de COZ;

• •    Variația în beneficiile din evitarea deconectărilor;

• •    Variația în beneficiile din creșterea siguranței în furnizarea de energie termică;

• •    Costurile operaționale Incrementale (exclusiv costurile cu combustibilul);

• 2.    Formularea ipotezelor privind abaterile variabilelor de intrare de la valorile probabile

Pentru fiecare din aceste variabile a fost considerată ipoteza unei abateri rezonabile de la valoarea medie stabilită în secțiunile anterioare, abateri exprimate procentual.

• 3.    Recalcularea valorilor indicatorilor de performanță în ipoteza realizării abaterilor estimate

Evoluția indicatorilor în funcție de modificările variabilelor este prezentată în secțiunile următoare.

• 5.1.1. Senzltivitatea indicatorilor de performanță financiară

Influența variației variabilelor susceptibile de a produce impact semnificativ asupra indicatorilor de performanta financiară este prezentată în tabelele de mai jos:

Tabel nr. 51 - Variația indicatorilor de performanță financiară la variația costului Investiției

Variația costului de investiție înainte de asistența comunitara După asistența comunitară
		NPV/C	FRR/C	NPV/K	FRR/K
1	Base case	-13.022.295	-3,60%	1.708.279	6,89%
2	Sensitivity casei (-1%)	-12.857.812	-3,55%	1.734.343	6.95%
3	Sensitivity case 3 (-3%)	-12.199.879	-3,33%	1.838.597	7,19%
4	Sensltlvlty case 4 (-5%)	-11.377.462	-3,05%	1.968.915	7,51%
5	Sensitivity case 5 (+1%)	-13.186.779	-3,65%	1.682.216	6,84%
6	Sensltlvlty case 6 (+3%)	-13.844.712	-3,86%	1.577.961	6,61%
7	Sensitivity case 7 (+5%)	-14.667.128	-4,10%	1.447.643	6,34%

Tabel nr. 52 - Variația indicatorilor de performanță financiară la variația costului combustibilului

Variația costului combustibilului		înainte de asistența comunitară		După asistența comunitară
		NPV/C	FRR/C	NPV/K	FRR/K
1	Base case	-13.022.295	-3,60%	1.708.279	6,89%
r , 2	Sensitivity case 2 (-1%)	-8.460.187	-0,52%	6.784.966	18,43%
3	Sensitivity case 3 (-5%)	664.031	5,19%	16.938.341	101,83%
4	Sensitivity case 4 (-10%)	9.788.248	10,70%	27.091.715	#D1V/OI
5	Sensitivity case 5 (+1%)	-17584.404	-6,94%	-3.368.408	-0,95%
6	Sensitivity case 6 (+5%)	-26.708.621	#DIV/0l	-13.521.782	#DIV/0!
7	Sensitivity case 7 (+10%)	-35.832.839	#DIV/0l	-23.675.156	#DIV/0l

Tabel nr. 53 - Variația Indicatorilor de performanță financiară la variația subvenției

Variația subvenției		înainte de asistența comunitară		După asistența comunitară
		NPV/C	FRR/C	NPV/K	FRR/K
1	Base case	-13.022.295	-3,60%	1.708.279	6,89%
2	Sensitivity case 2 (-1%)	-14.214.292	-4,33%	397.768	4,63%
3	Sensitivity case 3 (-5%)	-18.982.278	-7,24%	-4.844.275	-2,17%
4	Sensitivity case 4 (-10%)	-24.942.261	-10,81%	-11.396.829	-8,15%
5	Sensitivity case 5 (+1%)	-11.830.299	-2,86%	3.018790	9,54%
6	Sensitivity case 6 (+5%)	-7.062.312	0,14%	8.260.833	27,62%
7	Sensitivity case 7 (+10%)	-1.102.329	4,03%	14.813.388	97,47%

• 5.1.2.    Senzitivitatea Indicatorilor de performanță economică

Influența variației variabilelor care ar putea produce impact semnificativ asupra indicatorilor de performanta economică este prezentată în tabelele de mai jos:

Tabel nr. 54 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația costului investiției

Variația costului investiției                     NI’V			ERR	BCR
1	Base rase	32.403.331	20,7%	2,89
2	Sensitivity case 2 (-1%)	32.575.042	20,9%	2,92
3	Sensltlvity case 3 (-5%)	33.261.884	21,7%	3,04
4	Sensitivity case 4 (-10%)	34.120.437	22,9%	3,21
5	Sensltlvity case 5 (+1%)	32.231.621	20.5%	2,86
6	Sensitivity case 6 (+5%)	31.544.778	19,7%	2,75
7	Sensltlvity case 7 (+10%)	30.686.225	18,8%	2,62
Tabel nr. 55	- Variația indicatorilor de performanță economică la variația beneficiilor din economiile de emisii CO2
	Variația creșterea siguranței	NPV	ERR	BCR
1	Base case	32.403.331	20,66%	2,89
2	Sensitivity case 2 (-1%)	32.349.086	20,63%	2,88
3	Sensltlvity case 3 (-5%)	32.137.556	20,54%	2,87
4	Sensitivity case 4 (-10%)	31.885.411	20,43%	2,86
5	Sensitivity case 5 (+1%)	32.458.122	20,68%	2,89
6	Sensitivity case 6 (+5%)	32.682.735	20,78%	2,90
7 —	Sensitivity case 7 (+10%)	32.975.769	20,90%	2,92

Tabel nr. 56 - Variația Indicatorilor de performanță economică la variația beneficiilor din evltarea/dimlnuarea Intervențiilor tn rețea

Variația beneficiilor din energia electrica produsa		NPV	ERR	BCR
	in cogenerare
1	Base case	32.403.331	20,7%	2,89
2	Sensitivity case 2 (-1%)	32.354.178	20,6%	2,88
3	Sensltlvity case 3 (-5%)	32.157.566	20,5%	2,87
4	Sensitivity case 4 (-10%)	31.911.801	20,4%	2,86
5	Sensitivity case 5 (+1%)	32.452.484	20,7%	2,69
6	Sensitivity case 6 (+5%)	32.649.096	20,8%	2,90
7	Sensitivity case 7 (+10%)	32.894.861	20,9%	2,92

Tabel nr. 57 - Variația Indicatorilor de performanță economică la variația beneficiilor din creșterea siguranței tn furnizarea energiei termice

Variația beneficiilor din evitarea deconectărilor	NPV	ERR	BCR
1                      Base case	32.403.331	20,7%	2,89
2                 Sensltl vlty case 2 (-1 %)	32.379.131	20.6%	2,89

3	Sensitivity case 3 (-5%]	32.282329	20.6%	2,88
4	Sensitivity case 4 (-10%)	32.161.327	20,5%	2,87
5	Sensitlvity case 5 (+1%)	32.427,532	20,7%	2,89
6	Sensitivity case 6 (+5%)	32.524.333	20,7%	2,89
7	Sensitivity case 7 (+10%)	32.645.335	20,8%	2,90
Tabel nr.	58 - Variația Indicatorilor de performanță economică ia variația costurilor incrementale operaționale
Varia	ția costurilor incrementate operaționa	.le           NPV	HU,	UCU
1	Base case	32.044.173	20,5%	2,87
2	Sensitivity case 2 (-1%)	30.607540	19,9%	2,78
3	Sensitivity case 3 (-5%)	28.811.749	19,1%	2,68
4	Sensitivity case 4 (-10%)	32.762.489	20,8%	2,91
5	Sensitivity case 5 (+1%)	34.199.122	21,4%	2,99
6	Sensitivity case 6 (+5%)	35.994.914	22,2%	3,10
7	Sensitivity case 7 (+10%)	32.044.173	20,5%	2,87

• 5.1.3.    Variabile critice și valori de comutare

Variabilele critice cu impact asupra performanței financiare și economice a proiectului sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Tabel nr. 60 - Variabile critice cu impact asupra performanței economice a proiectului

Analiza economică	Variația VENA	Variația RIRE	Sensibil (Da/Nu)	Sensibil (Da/Nu)
Variație costuri investitlonale (sporire cu 1%)	-0,530%	•0,980%	No	No
Variație costuri investltionale (diminuare cu 1%)	0,530%	0,997%	No	No
Variație beneficii din economiile de emisii C02 (sporire cu 1%)	0,169%	0,115%	No	No
Variație beneficii din economiile de emisii CO2	-0,167%	-0,113%	No	No

(diminuare cu 1%)
Variație beneficii din evitarea intervențiilor (sporire cu 1%)	0,152%	0,112%	No	No
Variație beneficii din evitarea intervențiilor (diminuare cu 1%J	-0,152%	•0,112%	No	No
Variație beneficii din creșterea siguranței in furnizarea energiei termice (sporire cu 1%)	0,075%	0,056%	No	No
Variație beneficii din creșterea siguranței In furnizarea energiei termice (diminuare cu 1%)	-0,075%	-0,056%	No	No
Variație costuri O&M incrementale (sporire cu 1%)	1,108%	0,747%	Yes	No
Variație costuri O&M Incrementale (diminuare cu 1%)	-1,108%	-0,748%	Yes	No

Tabel nr. 61 - Calculul indicelui critic

Variabila	Valoare IS (switdiing value)
Costuri Investitionale ale proiectului	Scădere maxima înainte ca NPV/C sa atinga 0 (%)	-79,2%
Costuri investitionale ale proiectului	Scădere maxima înainte ca NPV/Ksa atinga 0 (%)	65,5%
Costuri Investitionale ale proiectului	Sporire maxima înainte ca ENPV sa egaleze 0 (%)	188,7%
Costuri combustibil	Scădere maxima Înainte ca NPV/C sa atinga 0 (%)	•2,9%
Costuri combustibil	Scădere maxima înainte ca NPV/K sa atinga 0 (%)	0,3%
Subvenție operaționala	Sporire maxima înainte ca NPV/C sa atinga 0 (%)	10,9%
Subvenție operaționala	Sporire maxima înainte ca NPV/K sa atinga 0 [%)	-1,3%
Venituri incrementale	Diminuare maxima înainte ca ENPV sa egaleze 0 (%)	0,0%
Costuri O&M Incrementale	Diminuare maxima Înainte ca ENPV sa egaleze 0 (%)	-90,2%
Variație emisii CO2	Diminuare maxima inalnte ca ENPV sa egaleze 0 (%)	-1188,7%
Variația beneficiilor din energia electrica produsa In cogenerare	Diminuare maxima înainte ca ENPV sa egaleze 0 (%)	0,0%
Variația beneficiilor din evitarea intervențiilor	Diminuare maxima inalnte ca ENPV sa egaleze 0 (%)	-659,2%
Variația beneficiilor din creșterea siguranței in furnizarea energiei termice	Diminuare maxima înainte ca ENPV sa egaleze 0 (%)	-1339,0%

Ordonând variația variabilelor după perceptibilitatea de a avea un impact mai rapid asupra indicatorilor de performanta ai proiectului, rezulta că:

•    varianta cea mai susceptibila de a produce impact semnificativ asupra performantei financiare a proiectului sunt costurile cu combustibilul șl subvențiile de preț, respectiv scăderea costurilor cu combustibilul cu 2,9% sau creșterea veniturilor din subvenții de preț cu 10,9%, conduce la obținerea unei valori nete prezente financiare echivalenta cu 0 (VANF/C = 0).

•    varianta cea mai susceptibila de a produce impact semnificativ asupra performantei economice a proiectului sunt economiile din costurile de operare, respectiv scăderea acestor costuri cu 90,2%, conduce la obținerea unei valori nete prezente economice echivalenta cu 0 (ENPV = 0).

tn concluzie, analizând tabelele analizei de senzitivitate, rezultă că variabila critică ce are impact in performanta financiara a proiectului sunt costurile cu combustibilul și veniturile din subvențiile locale. De

asemenea, performanța economică a proiectului este afectată în mare măsură de variația economiilor de costuri operaționale. Beneficiarul va acorda atenție deosebită acestor variabile identificate.

• 5.2.    Analiza de risc calitativă

Aprecierea impactului unei anumite modificări procentuale a unei variabile asupra indicatorilor de performanță ai proiectului, nu spune nimic despre probabilitatea de apariție a acestei modificări. Analiza de risc este cea care se ocupă de acest aspect Prin repartizarea distribuției de probabilitate corespunzătoare variabilelor critice se poate estima distribuția de probabilitate pentru indicatorii de performanță financiari și economici.

Identificarea riscurilor are o dublă valență:

• -   Identificarea calitativă a riscurilor;

• -   Identificarea cantitativă a riscurilor.

Identificarea riscurilor s-a realizat folosind analiza cauzelor sursă. Astfel, au fost identificate potențialele riscuri ale proiectului ce pot apărea atât în perioada de implementare, cât și în perioada de operare a investiției.

Cea mai frecvent utilizată metodologie de identificare a riscurilor este Matricea de management a riscurilor, care poate fi definită ca o enumerare a tuturor riscurilor posibile aferente proiectului în ceea ce privește cheltuielile, veniturile și planificarea. Matricea de management al riscurilor se realizează grupând riscurile în categorii mari de riscuri, în funcție de tipul de riscuri identificate, foarte importante în analiza de risc fiind acelea care au impact major asupra proiectului.

în cadrul acestei matrici este analizat și riscul rezidual, definit ca expunerea cauzată de un anumit risc după ce au fost luate măsuri de gestionare a lui, presupunând ca măsurile au fost eficace. Măsurile în gestionarea riscului privesc fie reducerea probabilității, fie reducerea impactului, fie măsuri care afectează atât probabilitatea cât și impactul.

Potențialele riscuri ale proiectului identificate pe diferite nivele și strategiile de abordare a acestora:

Tabel nr. 62 - Matricea de management a riscurilor

Risc foarte mare Risc mare Risc mediu Risc scăzut Risc nesemnificativ

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Bacău

Operator - THERMOENERGY GROUP SA Bacău

Autoritatea de Management

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de Implementare a proiectului din subordinea operatorului

S,M,R-Scăzut

l, Mediu

I; Scor combinat =

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate (S, M, R)	Impactul riscurilor Identificate (S, M, R)	Descrierea strategie) de minimizare a riscurilor Identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului
1	Riscuri legate de cerere Analiza risc Posibilitatea ca ritmul de deconectare să escaladeze ritmul istoric, având în vedere existența alternativei de încălzire individuală	R(10)	R(10)	Realizarea de către experti externi a unui audit tehnic al sistemului de termoflcare urbana In vederea identificării actiunllor/masurilor necesare asigurării eficientei sistemului si creșterii competitivității lui in raport cu alte alternative de încălzire. Realizarea si implementarea unui plan de marketing In vederea fidellzaril consumatorilor existenti si stopării debransarilor existente	UMP, Operator, Beneficiar
2	Riscuri legate de proiectare Analiza risc Neconcordanta         dintre documentația tehnică și situația din teren	M(5)	M (5)	Evaluarea consecințelor și luarea cu prioritate, a măsurilor care se Impun. Toate aceste masuri vor fi considerate în strânsă concordanță cu prevederile clauzelor contractuale aferente din contractul de execuție al lucrărilor șl vor avea ca scop limitarea costurilor suplimentare, dar mal ales limitarea întârzierilor în execuția lucrărilor	UIP
		Scor combinat: 25
3	Riscuri administrative și referitoare la achizițiile publice Analiza risc Neatribuirea contractelor de lucrări in termenul necesar, nu	M(5)	M(5) L__	Propunerea de lansare a procedurii de licitații anterior semnării contractului de finanțare, cu specificarea in documentația de atribuire a unei clauze suspensive, in sensul ca, contractul se va	UIP

						Risc foarte mare
Tabel nr. 62 - Matricea de management a riscurilor						Risc mare Risc mediu
						Risc scăzut Risc nesemnificativ
Legenda: Beneficiar - Municipiul Bacău Operator - THERMOENERGY GROUP SA Bacău Autoritatea de Management UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului U1P - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1], Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilltate*lmpact
Nr. crt	Principalele riscuri Identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile Identificate (S. M, R)	Impactul riscurilor identificate (S, M, R)	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate			Entitatea responsabilă cu Implementarea strategiei de minimizarea riscului
	permite finalizarea proiectului in orizontul de timpul planificat Contestații numeroase asupra procedurilor de atribuire a contractelor pot determina întârzieri in atribuirea contractelor ce nu permit finalizarea proiectului in orizontul de timpul planificat.	Scor combinat: 25		semna după semnarea contractului de finanțare Documentațiile de atribuire se vor întocmi astfel încât să răspundă cerințelor legislației din domeniul achizițiilor publice, iar pentru analiza ofertelor tehnice si financiare in comisia de evaluare se vor include si experți externi cooptați cu specializare in domeniul infrastructurii rețelelor de termoficare.
4	Riscuri legate de construcție Analiza risc Lucrări care nu sunt realizate corect din punct de vedere tehnic. Posibile divergente privind soluțiile tehnice aprobate si modificarea acestora pe parcursul perioadei de implementare	M(5)	R(10)	Desemnarea unui Diriginte de șantier responsabil, si implicarea acestuia in supervizarea executării lucrărilor Încadrarea acestora in termenele prevăzute inițial. Stabilirea de proceduri de lucru clare în cazul modificărilor de soluții tehnice, în acord cu normele impuse de organele abilitate în implementarea proiectelor cu fonduri rambursabile/nerambursabile Organizarea de ședințe de lucru regulate pentru identificarea de soluții viabile			UIP, UMP
		Scor combinat: 50
5	Riscuri financiare Analiza risc	M(5)	M(5)	In cazul In care se constata ca unele poziții din listele de cantitatl sunt supraevaluate ।			U1P, UMP ...........................

Tabel nr. 62 - Matricea de management a riscurilor					Risc foarte mare Risc mare Risc mediu Risc scăzut Risc nesemnificativ
Legenda: Beneficiar - Municipiul Bacău Operator - THERMOENERGY GROUP SA Bacău Autoritatea de Management UMP - Unitatea de management al proiectului din subordlnea beneficiarului U1P - Unitatea de implementare a proiectului din subordlnea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt	Principalele riscuri Identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate (S, M, R)	Impactul riscurilor identificate (S, M, R)	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor Identificate		Entitatea responsabilă cu Implementarea strategiei de minimizare a riscului
	în Implementare se constată că listele de cantitati din documentația atribuita nu reflecta in totalitate toatre lucrările ce urmeaza a fi executate, cu efecte asupra bugetului proiectului.	Scor combinat: 25		sau chiar inutile (neadecvate sau minore) se poate recurge la compensări valorice. In extremis se poate recurge la marirea cotei co-finanțare subscrise de către Beneficiar, Propunerea de clauze tn cadrul contractelor. Identificarea unor surse financiare suplimentare (împrumut local numai pentru suma implicata pana la reglarea fluxului de numerar)
6	Riscuri financiare Analiza risc în operare, se constată că prețul gazelor naturale escaladează previziunile pe baza cărora au fost realizate proiecțiile financiare.	M (5) Scor corn	R(IO) blnat: 50	Creșterea prețurilor la utilități este un risc major care afectează sistemlc orice activitate. Prin urmare, măsurile trebuie luate la nivel strategic, așa cum s-au implementat pentru sezonul rece 2021-2022, cădn s-au majorat bonusurlle de regenerare pentru operatorii de termoficare și s-a temperat impactul asupra consumatorilor prin OUG nr. 118/2021.

Risc foarte mare
Risc mare
Tabel nr. 62 - Matricea de management a riscurilor                                            ^(sc me(jju
Risc scăzut
Risc nesemnificativ
Legenda: Beneficiar - Municipiul Bacău Operator - THERMOENERGY GROUP SA Bacău Autoritatea de Management UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat • Probabi!itate*lmpact
Nr. crt.	Principalele riscuri Identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor Identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor Identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului
		(S, M, R)	(S. M, R)
7	Riscuri      legate      de reglementare Analiza riscului Schimbarea cadrului legislativ cu efect în implementarea proiectului. Diferende intre Romania si tarile UE care sa conducă la blocarea finanțării de la UE	S(l)	M (5)	Realizarea unei analize a legislației în vigoare la momentul realizării proiectului si actualizarea analizei la momentul începerii implementării proiectului și la momentul demarării contractelor, din punct de vedere legislativ, a activităților derulate în cadrul proiectului Rezultatele analizei vor fi prezentate în cadrul ședințelor de lucru, odată cu prevederile legislative ce vor fi aplicate în cadrul implementării proiectului. Evaluarea consecințelor și luarea cu prioritate, a măsurilor care se impun. Toate masurile vor fi considerate în strânsă concordanță cu prevederile clauzelor contractuale aferente proiectului și vor avea ca scop limitarea costurilor suplimentare, dar mal ales limitarea întârzierilor în Implementarea proiectului.	UIP, UMP
		Scor combinat: 5
8	Analiza riscului In urma analizei expunerii și vulnerabilității proiectului la efectele legate de schimbările climatice, sa constatat că există o vulnerabilitate scăzută pe termen mediu șt scurt a	M(5)	R[10)	Aceste riscuri pot fi prevenite prin acțiuni ale Operatorului/Beneficiarului, de elaborare șl Implementare a unul plan concret de măsuri pe termen lung care, pe de o parte, să fidelizeze consumatorii existenți și, pe de	Operator, Beneficiar

Tabel nr. 62- Matricea de management a riscurilor						Risc foarte mare Risc mare Risc mediu Risc scăzut Risc nesemnificativ
Legenda: Beneficiar - Municipiul Bacău Operator - THERMOENERGY GROUP SA Bacău Autoritatea de Management UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului U1P - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu fscor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabllitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor Identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor Identificate			Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului
		(S, M, R)	(S, M, R)
	proiectului șl o vulnerabilitate medie pe termen lung, în special în ceea ce privește încălzirea globală, implicit creșterea temperaturii la nivel național/regional.       Riscul aferent acestei vulnerabilități este scăderea cererii de energie termică pe termen lung.	Scor combinat 50		alta, să atragă noi consumatori. De asemenea, este obligatorie respectarea în continuare a zonelor unitare de alimentare cu energie termica, zone stabilite în conformitate cu prevederile Legii 325/2006.

• 5.3.    Analiza de risc cantitativă

Analiza de risc cantitativa asupra indicatorilor de performanță financiară și economică a fost realizată cu ajutorul unui model de estimare a probabilităților.

Obiectivele analizei de risc sunt următoarele:

• -    Previzionarea incertitudinilor (necesitatea de a avea o evaluare a riscurilor);

• -   Analiza și luarea în considerare a variantelor optimiste și pesimiste;

• -   Analiza acelor variabile care influențează indicatorii de profitabilitate ai proiectului;

• -    Studiul probabilității ca proiectul să realizeze o performanță satisfăcătoare;

• -    Evaluarea riscului și luarea unei decizii.

Cu ajutorul simulărilor Monte Carlo a fost calculată probabilitatea ca indicatorii de performanță economică să fie negativi/pozitivi.

Rezultatele sunt prezentate tn tabelele de mai jos:

Assumptions - Triangular Prolj.ibility Distributions

B.ise : ase VANI;	mEUR	32,4
Variables		Investment	O&M	Benefits
Base-case (Present Value)	mEUR	17,2	0	49,6
Minimum	%	90%	0%	20%
Most l.ikely (Mode)	%	100%	100%	100%
Maximum	%	10096	150%	120%
Numberof Iterations	H	10.000

Rcsults of Monte Carlo Simulation - VANE
Mean (Expected VANE)             mEUR	26,26	Minimum	mEUR	-6,93
Median                         mEUR	27,63	Maximum	mEUR	53,82
Standard Devlation                  mEUR	22,39	Prob. {VANE>0}	%	98,60

Probabilitatea ca VANE să înregistreze valori pozitive este de 98,60%.

Interpretare:

Conform histogramei, probabilitatea cea mai mare (cu cel mai mare număr de iterații] este ca VANE sa înregistreze valori cuprinse intre 30 - 33,8 milioane de euro.

MTl

-

...

«n

NCK I »WI

-

m

...  I„..

..

i

1              1

1             I            1            1

--- ll

[<rt-----

•n

— | - | -------

1

-4

wt

WC

WC

irit

Wt

wt

wt

Wt

Wt

Wc

WC

wt

Wt

WC

Wf

Wt

Wt

wt

Wt

wr.

«i wum; w

oro

ao

oro

oo

tfo

tfo

tfo

tfo

oro

oro

oro

oro

ao

uo

tfo

00

JO

tfO

tfo

tfc

atf

0'0

tfo      |00      J V**)

pir

wt

Wt

•ort

Wt

Wt

Wl

Wt

Wt

WC

wt

Wf

wt

Wt

wt

wt

wt

Wt

WC

Wî

•roși

TU»

wri

WC   Iwo

f WMIIC Ml *«•**•

01

rut

tttl

mi

mi

ari

xax

wu

rm

MCI

4101

«01

wt

ta

DU

CM

CM

»«

ni

*•/

$^î

n»z

net Un»    »“ ooot^i

^9

s

wo

«0*0

>.tfo

MO

wo

wo

wo

Wo

WO

WO

wo

wo

wo

»tf0

WO

wo

WO

wo

wo

wo

WO

H««J MMU1M] Uf «XțM. )

tfo

oro

ffO

au

tfo

JO

ao

oro

tfo

tfc

tfo

tfo

00

tfo

tfo

era

tfo

tfO

tfo

010

tfo

»WW|*T

1

teiWMill W> >«<>«<«)

OCX

ori

ort

an

ars

urs

«t s

ori

ors

o«

x"

ar^

OFT

an

crs

ăn

w>

rr»

ret

NO«A*1 «MMM •« mm«u •<>«»» f

t

wt

wf

wr

wt rL

Wt

•wr

w:

wV

w^

Wl

M?

wr '

srr

XTS

srV

\rr

•u;

M T

•

JOtfUUfM     fteMMMl Uf «««1S4O

%ar

W~

««

vrt

wt

W?

Wt

XBTT

Wt

wr

WT

Wt

WT

WT

WJ

ST*

W4

•w.*r

r»

h«K

W?

«i   JWt   I    *

«S

wt

jn

wt

arr

Wt

.ct

«r

wt

WT

•rt

W>

StfV

Wî

VF»

<o

•rt

xTr t»It 1     *

Oi

•X

11

41

t)

st

ti

«

n

ii'

ai

0

g

L

•

s

C

l

— 0

— i-

t- 1 « 1 .

tm

tc

«ac '

mc

HK

mc

sar

KK

(IK

mr

tac

mc

sar

«ar

car

«ar

sar

»ar

car

rar

car

«ar

sar ’ n« .

[

—

—

winmi

inyovi mrMWw re onoucruu m wwiuscs Mia wvmM antnlM vnmnwvnil jvfsn wucKtnK im wvjMomu m ivzanuMU «nrwtusn t uuwjni iUmoj) »MUteD nuMM UKMsamt m nm u ocnrala vnrriamm.

Ut A»WTAM A WTUItOH HAM» M IBAMSACIT MNTMJ CMfTEMA IIKXNTfl (Nt MUT» * HSHMUUA CSNTAAU7AT M
nMJC*KAU MM U»<MA BACJUT MAMUT AMA KTP fUM HtiuAtf mm ianasji m înMORtam ai mumorului bacJUa
Amw T •      Cwvr«		»U	nu	M2C	mi	nu	MII		nu	2*

1

»•

*>

MW

Ml

MM

mm

MM

M

MM

MM

i

•

11

u

H

14

B

V

11

M |

•

M

11M

H»«

URI

UM»

DM

U“«

IUM

HUI

MU

MMX

M ’l

Pil

CțR

»•«

w

«a

<»

411

41»

• s

<«

1»

IR

KM

IM

UI

LI»

>r

im

U'

LI»

4?»

LB

14»

M*

ir»

_____LP,

«1

•M

414

I»!

Mi

Ml

M

«

K«

«M

111

sn

Ml

Ml

•P

M*

«U

»u

»'»

•J’

M»

n:

PI

n»

ai

n»

1*1

•U

"U

mm

MM

MM

U1J

N4I

w

M»»

RJ

«w»

«M

•n

«n

m

n»

Ml

•U

MX

IM»

_

nt»»4M

«•nn»

W'.’JW

M/M"!

nmiM

M’^ț»

«mm

n m’

;imm

r ’u*»

«mi»’

MW» Ml

nm wt

H«R4"

M»»

»i

Ml

nu

nu

nu

F»J

nu

nei

M4»

MU

ru

•Ml

W!

iWJ

• ” i

i:m

HM

nu

nu

M»

mi

m»

>"»

n«»

mi

FM

»MU

i • *

«U?

nu

MU

MM

nu

»«.»

H»?

MM

nu

«41

«4

nu

m.«

nu

Ml

mu

MLI

mi

«i

nu

Pil

!-

P-.1

IU’

IUI

IUI

LM

KM

irtl

UI

»«•

KiJ

•H

n»

ir»

nm

•»n»

H! '

A» **

•"•

»»M1

4» m

*ITM

»•• w

«H?

"Ml

. «JIU

1»W

fi-*

n*»

l

MM

MW*

MIM

MIM

MIM

M»N

M»M

Hm

M»M

»M

?i

r»

m

UI

UU

U’»

tiv

HM

F"’

im

»’•

KU

IR»

11«J

Ml

nu

Ki«

hl»

UI

MLI

nu

MLI

KM

ÎMI

«^4

MU

Ml

MM

nu

nu

«M

•Ml

MM

ML»

MU

MM

nu

141

uri*

1 *'*

IM» jU

« xw w>

»n«»N

>»*»•

in»»*

• nm

«’a-’U

Unwj

»!"!’

• ni »j

• -’n

«LSM*

»M»»o

’HXMt

UW1S

»4*XR»

' RW

Mr»

• ««

«MP*

»M»«n

1PJ441

• •»«

t»MI

MW»

r*R»«

1WUM

pai*

y • •“

im»»

»«>»«

•%4m

U44IM

IIT»

U—W!

hm»r

ri «n «4

nmn»

|2M*M»

pn«m

UIMIM

nmu»

H-IIII

BM4OT

n4w«»

nm«M

. n”»i"

M4MWI

nn**u

RH«

rum

"»M

w»»»

T“»

xx «n

R*,»

RM»

M M*

"•X

R *7*1

R r«»

-!S

»»*•

waj

- -

R»M

"•M

Wf?)

X»»M

R»W

R '!'

RW1

""U

R Rf

n.

/n.»

m<

bu

MO

M«4

Mit

»P»

nu

M’l

Ml»

m»

tSHI»

nwm

K- Ml

UM4M

11 MI

W«t’ Ml

n

MMM»

n«»»w

MM’4»«

n Utr»

U4M4”

r.'.f»

MAXI 4Z4

pjnm

UM» ui

_j»M4«n

PMaM»

"*l m

||4M»M

țuntn

MW’»R

|'«<n

1* XI1

«»ni

• ki»’

nr«»>

nv*>

U ••»•»!

urm

UUtM

un"’

P«MU’

u r» ia

l’"« m

H14XI»,

V*

tî*

t“4i

ti v

4-^

ts»

te»

' V*

M»t:a

«umn

»—«»

>1»»™

MXMIM

-1’—1

wtrri             1

mai

MM«»w| wmm

Ji             F 1 *	w	P’	Ș i i £	«m«n * -* -• == 1 ____51“ : _aa	- r. a	-	p	-f	H x 5	।                   e ai' ?
.         • 5 £ H j S f ]'        ' ;	iqî			HH ”	2 o ' j		îl s t	«	1 ! îs ____	SI '                3 S
	ni		JB?î	UU 2? r3lU cr	51		; a	! i1 t	3 J !S
										li        îl r C G
11 ^S85g' î	i i i		S^Si	mj ”	5 ’			i 1	l! Î!	* H
S. \ ’	’îîi			uiî ii UU cr	= ! - i		5	i a i 3	4 st	i               • i fi
!      |!5tîii t	iiii	\	Uisi	HI ...j	i '|		I!		H’ ____	i •' • d
w««e Mi ' ' HH 73---- u-s in— 7TT7»-----				iași î?	î 2 5			‘i	î!
UI ' >y " 53---- ST--- w»«i |—TT* “j	ni j		Hsîi	J-l« ii 3;»i "		'	a		îi s:	5 3              3 “
r î J !î Ș 5 î i«p ’          s	iii;		Ș * i i s	HEB 5£ J!sJ ,e	i			‘ !	sî 52	! 3 j
l!îs!?£ I ”| = î	3î 3 Ba s		£ 5 • 2 S r ----	S5?r ii î:m "	» ! • a		ș	Sl	1 !!	1 H
«1 =35,EÎS 1	nii		HSi?	ș h ț s ’	r 2 ’ ; s		a	Oi «MM V-MMIM I M» M» 1	1 8! XE	!                S
ning» t l-       =            j	H ii		u;;; t x ~ •	?m as ș s i j 1'	u ' ’ 3 î 5		s a		sî	:                    S !
5!‘jlî» s 1-       3             ;	ii ii		’’îii	515 i 3 3 i i S 1    ’• • • « s	; 3 c J «		11 >			i
Q5JD£eS î ‘‘1 ’	iții		h'îi	>3rl 3F !i}J ”	2 3 ‘ i s		j	u		!             ! I 6               s !
IV ' [TU----- |u JV “ fcn— 1	uu		șiijj	îtis j? HJJ tr	i i s r.	•	f s		. i            2	___________ 5 S             ! «
USHp 2 1 “ -1 -	'1	1	S’îJî	Uit 55 i n i r * - - a	i ș 1		’ •d	i _ ’		F| : S
jl . ^««î* »	idii		tsîsa IX ~ "	sui sa s ? u T c	? 1 - r 6		X j	' 1 1 »	23 a •	£ jl "           1 s
i!£J»î» s	yy		* 3’ =2 I X ' *	! 5 f 1    5 ? - i J | r H - * a 1	=		b :	a 1	15 = s	i' d
5 s £ S .1; s £ M            £	;îu		’’8â«	8 i U 3 ! mî	B ' l s		? î 1	’ 1	ÎE t «	• i ’
J        •! £ S M1 « •1-                   '	iii		{Pil	UȘI u MU f e - - • a	a	l e	î 1	n
	& 5 R	1	ssjja a c	SH3 ÎS șșțș ”	3';?	l ș			Km “	...... ți                i
,      ?’£1Eλ ,!>____________			t£«is fi K	ir?s h IUI 1»	î? J	5 |		i
1               • ' i JS 11 9 • i.              . II       |1			ii 2 «5 s • n	3?rj ;i șișe ,F	îr?ă	1 *	f 2	J		I ........... ।
L . ??îi           J          .			U S 8 £ li s	i i ? r i f U!! 95	5'SJ	5 ș	î	1 *
:. * . I i —। ---7=---			î B y	nd u • . * • 5 5	Hh	•	i	' 1	• i	i nq 11
llh 1 1            1 |i h i Hb 1 o i ™		1	.11 P'	1 . nj|	e ' ' < - J	i> * •	.		] b. In	1 I hdi! "3 • T 1V i 1 1
bFH- 4	k ...					=		3   3	1	t-J...

•

•

•

-

-

•

•

iuti

MU

•UI»

n»u

MB»»

mul

wt

nvwt

ii. IM

CMW»»

iwwn

«><»w

mn

mu

mn

IMII

....

tun

ini:

«Mii

IMII

INII

mu

Ultl»

Ultl»

Ultl»

UI TI»

Ultl»

Ulii»

M1I»

Ultl»

util»

$M1I»

Ultl»

Util»

									**
	«mm							wuu	»<
		1AU1I					• '•MC	TAS	ii
								•ZS’-	II
	•mii							WUMMM	U
	XTM	l-?K.
	•U»	WC *					Vil.	SE
	«.• XJ	Ml UI					mw	•-/MM-*»*	*
								<»TF --^ »»<«.’v» 4 «V ••>•#*
	caoi*	CSvmM					MCM	MW* Am • ' c
		ll«U					<•• IU
	I9.MII	MUU					F»m«i	• ^'0<	•
								*M|»*Ml
		• Ut*					IV ™»	bx~‘ *1 ’»
	U»t	UN					F*1	!       I II • IJ	I

444 IU	nj m	WWI	•M MX	*14 M
	IIIWW	MHIM	u*us*i	IKMSS		•			• ’H
											«
:MT l	mu	mu							W	•muMdvj'l
uiii»	ui j;>	Ulii»		•					V»	-’O
			«UMI	1UM		•
			MS *1011	HhKi			•
											«
										MM* rr>4»>	«

	«VI	U4M						«HO	41
	O*MI«I	Ut CM»					«<«• u	wuu,	K
	SU rO» t	•itVUI					cei m<	TAI	11
								•••—«e^T	U
	CU * • •						sita»*	WIOXW	«
	«• *M	«a.<U							"5
	rx«	Ml»					w»n		*
	Util	«Wtti		•			««'•W
								htii -    - -jir'l», „ v
	mm	iMt»					VMIIi	<OM4M«« - a
	ITiKI						•>«ev	M
	Mi MII							•* -’Q
	•						•		*
-		mur					mu»	yiui.
»IM		ai					.. ’r*‘		X

I "" , L )

|Anaxo 9 - AnaOn de tctunMttrtt • indicatori economici

Scenariu

Scenariu do baza

Scenariu aenzfttvfteRo 2

Sconanu oararthritato 3 Scenariu eonzffivWato 4 Scenariu eonzib viole 5

Scenariu aanznrvrtwio 8

Scenariu oonzrttvttato 7 Scenariu do bata

Scanartude baza

Sconanu aonzitrvaote 2

Scenariu senzitiv nete 3

Scenariu oonzitlvWato 4

Scenariu canat ivKato 5

Scenariu oenzibvilalo 8

Sconanu oanzftivHwto 7

Scenariu de bata

Scenariu_____________

Scenariu de baza

Scenariu eenativrtato 2

Scenariu eenzitlvnata 4

Scenariu oorizibvrtato 5

Scenariu oanz!bv<ato 8

Scenariu aonzrti viate 7

Scenariu de baia

• 10%

-8 0% 100%

1 0%

Scenariu oanzlrivitate 8 Scenariu aonxttvaafe 7 Scenariu do baza

Scenariu

Scenariu do buza

Scenariu oanxitivlfwr<i 2

Scar-onu aenzit^,v<*ee 3

Scenariu oanzlttvRate 4

Scenariu aenxltivltate 6

(F) Variația veniturilor Incrementala (comparativ cu aeanariul do bau]

•5.0%

100%

1.0%

8.0%

V (G) Variația conturilor O AN Incrementale (comparativ cu eoonariul do baza)

AnUlia da ej-uMIv.tsls • va'ubUr U»ude al vctori cHUes
	__ .. ... . .... _ . _
		Analiza financiara		Vanabo FNPV/C		Vanatie FRR/C	Senzrtr* (DoNj)	Senz»v (DeNu)
		Cost investitionai ai proiectului (sponre cu 1%)		1.28%		1.45%	Yaa	Yee
		Cost invoetttionai ai proiectului (diminuară ai 1%)		-1.28%		•1.47%	Ym	Yee
		Costuri cu combustibilul (sporire cu 1%)		35 03%		02.74%	Yaa	Ym
		Coseai cu combuamsM (Onenuare cu 1%)		-35 03%		-85.57%	Ym	Ym
1		Evoluția oubvenba- c perei ion sie (sporiră cu 1%)		-0.15%		-20.51%	Yee	Ym
1		Evoiutia subvenției oparwbonala (diminuata cu 1%)		0.15%		20 40%	Yee	Ym
		Analiza economica		Variația ENPV		Vanatie ERR	Senzitiv (Ds/Nu)	Senzitiv (Da/Nu)
		Variația costuri Investttionele (sporiră cu 1%)		-0530%		-0 080%	No	No
		Vanaua costuri invoeanonaio (dtmmuare cu 1%)		0 530%		0007%	No	No
1		Vanatie eminrt CO2 (aponra cu 1%)		0.180%		0.115%	No	No
		Variația omml CO2 (diminuare cu 1%)		0.187%		-0,113%	No	No
1		Variația beneficii dm energia oiectnca produsa in cogenarare (sponre cu 1%)		0000%		0000%	No	No
		Variație benefici din energia Noanca produsa in cogenarare (dtmnuara cu 1%)		0000%		0 000%	No	No
		Vanatie beneficii dm evCa'M rtorvortttor (aponra cu 1%)		0,152%		0.112%	No	No
		Variație beneficii din evitarea mterventiilor (diminuare cu 1%J		-0.152%		•0,112%	No	No
		Var lat io beneficii din creșterea rugurantei In fumizaren energiei termice (sporire cu 1%)		0.075%		0 068%	No	No
		Vanatie benefic* din creșterea siguranței in tumoarea energiei termica (drmruare cu 1%)		-0 075%		-0 068%	No	No
		Var. ane vendun incrementala (aponra cu 1%)		0,000%		0.000%	No	NO
		Veneție venituri incrementale (diminuare cu 1%)		0,000%		0000%	No	No
1		Veneție costuri O<M incrementate (sponre cu 1%)		1,108%		0.747%	Yee	No
1		Vanatie cosun OAM meramertaie (diminuare cu 1%)		-1.108%		-0 748%	Yee	No

ANEXA NR. 3

LA HOTĂRÂREA NR. 443 DIN 23.12.2021

CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACAU Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxxx

faza SF, pentru obiectivul de investiții „Reabilitarea rețelelor termice de fraimporipentru creșterea eficieniei energetice a sistemului centralizat de termqficare din municipiul Bacău"

I.	Vaaloare totală a obiecivului de investiții, lei cu TVA, din care:	113.694.736,19
II.	ValoareTVA a obiectivului, lei	17.995.915,83
III.	Valoare construcții și montaj (C+M), lei cu TVA	102.429.036,19
= rd. 2. + rd. 3 + rd. 4. + rd. 5.    î"* _________	Valoarea obiectivului de investiții propusă spre finanțare în cadrul PO1M 20142020, Axa 7, O.S. 7.1 - Creșterea eficientei energetice in sistemele centralizate de transport si distribuție u energiei termice tn orașele selectate, lei cu TVA din care:	113.694.736,19
l.	Valoarea eligibilă, lei cu TVA, din care:	94.234.168,70
2.	- Valoare nerambursabilâ,        „oO. lei fără TVA	92.349.485,32
3.	- Contribuția eligibilă a beneficiarului Municipiul Bacău,        2% lei fără TVA                            ..........	1.884.683,37

4.	Valoarea TVA aferentă valorii nerambursabile, neeligibilă, recuperabilă de la bugetul de stat, lei	17.671.950,64
5.	Contribuția neeligibilă a beneficiarului Municipiul Bacău, inclusiv valoarea TVA aferentă contribuției eligibile a beneficiarului, lei	1.788.616,85

întocmit, conform Gevizului Generai, faza SF,

Director Executiv Adjunct Camelia ^OJ$ARU COLOMBO

Inspector de Specialitate Xxxxxx Xxxxxxx

ANEXA NR.4

LA HOTĂRÂREA NR. 443 DIN 23.12.2021

Planului Tarifar pentru tariful de facturare al energiei termice (prognoză)

CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxxx

Inspector de Specialitate Iulian BU

PLAN TARIFAR SACET BACĂU PERIOADA 2022-2041

AM .dV	Venituri disponibilepe gospodărie .........	’ Proc^t din venifuț>ediu p^gopodărie alețat pentru " plata.energiei ' .         ice	Tarif 4ocal facturare suportabil (excfSsIv TV^ ’	—tț—7^ —nr-Tarifelor! facturare suportabil' (exclusiv	> V- - * . Tanfieeel ' ' facturare • suportabil TVAJ
	Euro/gospad/an	%	Euro/Gcal	RON/Gcâi	RON/Gcal
2022	8.967,33	2,45%	41,39/	206,13	245,29
2023	9.537,40	2,57%	46,63	23<56	279,12
2024	10.113,82	2,70%	52,38	266,09	316,65 .
2025	10.672,97	2,84%	58,55	300,37          357,44
2026	11.251,35 -	2,98%	65,38	340,00	404,60
2027	11869,09	3,13%	73,06	387,23	.460,80
2028	12.225,16	3,29%	79,71	422,48	502,75 .
2029	12.530;79	3,45%	86,55	458,71          545-87
2030	12.781,41	3,62%	93,51	496,62	589,78
2031	13.037,03	3,80%	101,04	535,49	637,23
2032	13.297,77	3,99%	109,16	578,57	688,50
2033	13.563,73	4,19%	117,95	625,12	743,89
2034	13.835,00	4,40%	127,44	675,41	803,74
2035	14.111,70	4,62%	137,69	729,75	868,41
2036	14.393,94	4,85%	148,77	788,46	938,27
2037	14.681,82	5,10%	160,74	851,90	1.013,76
2038	14.975,45	5,35%	173,67	920,44	1.095,32
2039	15.274,96	5,62%	187,64	994,49	1.183,44
2040 2041	15.580,46	5,90%	202,74	1.074,50	1.278,66
	15 892,07	6,19%	219,05	1.160,95	1.381,53

întocmit,

Xxxxx Xxxxxx

Noii: Plănui tarifar face parte integranti din analiza ion bencfiiiu realizat! in cadrul contractului de servicii nr 1652/ 20. IU 2021

¹

Sursa; https://ec.europa.eu/eurostat/databruwser/view/proj 19rp3/default/table?lang =en

²

naturale fn regim concurențial

³

Sursa: https://ec.europa.eu/energy/sites/default/files/quarterly_report..on_european„gas_markets_q2_2021. final, pdf

⁴

Sursa: https://www.brm.ro/cotatii energie electrica/

⁵

‘Sursa: https://wwwopcom.ro/tranzactiLrezultate/tranzaitil rezultate.php?lang=ro&id=22