Hotărârea nr. 51/2020

HCL NR. 51 DIN 17.03.2020 PARTEA 1



HOTĂRÂREA NR, 51 DIN 17.03.2020 privind aprobarea documentației tehnico-economice faza Pth pentru obiectivul de investiții „Consolidare/ amenajare și punere în siguranță a zonei de protecție a conductei de aducțiune Valea Uzului-Bacău, zona Masotea, corn. Ardeoani”

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință extraordinară la data de 17.03.2020, potrivit art. 133(2) din Ordonanța de Urgență nr.57/2019 privind Codul administrativ, Având în vedere:

-Referatul nr. 2116' 09.03.2020 al Direcției Drumuri Publice prin care se propune aprobarea documentației tehnico-economice faza Pth pentru obiectivul de investiții „Consolidare/ amenajare și punere în siguranță a zonei de protecție a conductei de aducțiune Valea Uzului-Bacău, zona Masotea, corn. Ardeoani”;

-Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 2198/ 11.03.2020; -Raportul Direcției Juridice și Administrație Locală înregistrat cu nr. 2199/1/11.03.2020;

-Raportul Direcției Drumuri Publice înregistrat cu nr. 2199/2/11.03.2020;

-Avizele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Bacău întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 300'17.03.2020 al Comisiei de specialitate nr. 1, nr. 301'16.03.2020 al Comisiei de specialitate nr. 2 și nr. 302/17.03.2020 al Comisiei de specialitate nr. 5;

-Prevederile art. 44 (1) din Legea nr. 273' 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile art. 5 (1) lit. ”b” alin, (iii) si art. 12 din HG nr. 907/ 2016 privind etapele de elaborare si conținutul - cadru al documentațiilor tehnico - economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile art. 140 alin. (1) și (3), ale art. 154 alin. (I), ale art. 196 alin. (1), lit. ”a”, ale art. 197 (1) și ale art. 243 alin. (1), lit. ”a” și ”b” din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ;

în baza dispozițiilor art. 129 (2) lit. „b” și alineatul (4) lit. „d” și art.l39(3) lit.”a” și (5) din OUG nr. 57/ 2019 privind Codul Administrativ,

HOTĂRĂȘTE:

ART. l.-Se aprobă documentația tehnico-economică faza Pth pentru obiectivul de investiții „Consolidare/ amenajare și punere în siguranță a zonei de protecție a conductei de aducțiune Valea Uzului-Bacău, zona Masotea, corn. Ardeoani”, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2. — Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Direcția de Drumuri Publice.

ART. 3. Hotărârea va fi comunicată către Primarul Municipiului Bacău, Direcția de Drumuri Publice, Direcția Economică și SC CRAB SA.

ART. 4. - Pemt grija Secretarului General al Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău


/ CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE SECRETARUL GEI NICOLAE C

pRAL AL MUN. BACĂU TDIU POPOVICI


ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL AL MUN. BACĂU

ANEXĂ LA HOTĂRÂREA NR. 5/ DIN 17.03.2020

ANEXĂ COMUNĂ CU PROIECTUL DE HOTĂRÂRE NR. 2197 DIN 11.03.2020

ȘI REFERATUL NR. 2116 DIN 09.03.2020

DOCUMENTAȚIE TEHNICO-ECONOMICĂ FAZA PTH PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTIȚII „CONSOLIDARE/ AMENAJARE ȘI PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCȚIUNE VALEA UZULUI-BACÂU, ZONA MASOTEA, COM. ARDEOANI”


ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE £ÂUS     I SECRETARULyGENERAL AL MUN. BACĂU

NICOWLE - OVIDIU POPOVICI

DIRECTOR EXECUTIV FLORIN MATEUȚĂ

din.



Str. Henri Coanda nr 2- Bacau

J04/789/27.09.2010/ CU1:RO 27429315

Capital social: 24.047.170 lei COD CAEN: 3600


c-

[^!>(®D©Klz£\[Lz5\ E)E1 ZaXEPZaX

_

Tel:0334-401.796/ Fax:0234-55.11.75

web: www.apabacau.ro

e-i nai l: manager@apabacau. ro Banca: BRD Bacau

Cont:ROl 3BRDE040SV60027870400


$fO/?



bacaV3)3$

Nr----

201 7$)---------:


CĂTRE
DL Primar al Municipiului Bacau


Având in vedere ca :

prin Hotararea Consiliului Local al Municipiului Bacau nr. 20/ 19.02.2020 s-a aprobat Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2020 , iar in Anexa 2A la Hotarare - Programul de investiții, cap. 74.02   ( Protecția Mediului) , CI ( Alte cheltuieli de investiții ), A2 ( Obiective in

continuare ) , punctul 3 este cuprinsa investiția „ Lucrări de stabilizare a conductei de aductiune apa bruta de la barajul Poiana Uzului - Bacau, zona Masotea , Ardeoani”;

si

- Conform prevederilor art. 44 (1) din Legea nr. 273 / 2006 privid finanțele publice locale cu modificările si completările ulterioare precum si art. 5 (120 lit. a alin, iv si art. 7 alin 4 din HG 907 / 2016 privind etapele de elaborare si conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice , cu modificările si completările ulterioare z

Ne adresam d-voastra cu rugămintea de a supune aprobării Consiliului Local Bacau indicatorii tehnico - economici ai investiției „ Consolidare / amenajare si punere in siguranța a zonei de protecție a conductei de aductiune Valea Uzului - Bacau , zona Masotea, corn Ardeoani”.

Atașam acestei adrese o copie după Avizul CTE a S.C. CRAB S.A nr. 2016 / 13.02.2020 si un exemplar din PTH prin care se propune consolidarea zonei de protecție a conductei de aductiune in localitatea Masotea , corn. Ardeoani prin execuția unor unitati de ramforsare pe baza de micropiloti, realizarea unor drenuri de intercepție cu evacuarea controlata a apei spre punctele de preluare, limitarea eroziunii versantului prin plantarea cu salcami si amestec de semințe de plante indigene.

Valoarea investiției, conform Devizului General este de 4.022.394,43 lei fara TVA respectiv 4.775.258,77 lei cu TVA din care C+M = 3.306.275,81 lei fara TVA si 3.934.468,21 lei cu TVA.

Va mulțumim !



.. /

Serviciul Investiții

Claudia<Ehescu

cofie 7f a/m’c

•©                               ©3 ZaxCF’ZSx .®/Z©MQZ ©M

Str. Narciselor, nr.14 - Bacau

J04/789/27.09.2010/ CUI:RO 27429315 Capital social: 24.047.170 lei

COD CAEN: 3600


NR       ;/3 .02.2020

AVIZ C.T.E.


Privind obiectivul de investiții :

„ CONSOLODARE/AMENAJARE SI PUNERE IN SIGURANȚA A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCTIUNE VALEA UZULUI BACAU,ZONA MASOTEA,COMUNA ARDEOANI”

Faza : PTh + D.T.A.C+POE întocmit de S.C. MAPAMOND S.R.L BACAU

Se supune spre avizare in Comisia Tehnico-Economica a unitarii, documentația mai sus menționata, din care rezulta necesitatea efectuării acestor lucrări, după cum urmeaza :

SITUAȚIA EXISTENTA

Conducta de aductiune de la Valea Uzului realizata din tuburi de fonta Dn 800 mm, a suferit avarii, generate de alunecările de teren din zona Masotea (comuna Ardeoani), care au condus la demufarea conductelor si întreruperea alimentarii cu apa pentru o perioada de cateva zile.

SITUAȚIA PROIECTATA

Pentru marirea gradului de asigurare a funcționarii sistemului de alimentare cu apa a municipiului Bacau si altor unitari teritorial administrative si punerea in siguranța a conductei de aductiune de la Valea Uzului se propune consolidarea si punerea in siguranța a zonei de protecție a conductei de aductiune Valea Uzului-Bacau, in zona Masotea, comuna Ardeoani, județ Bacau, km 39+189-39+493.

1

Str. Narciselor, nr.14 - Bacau


J04/789/27.09.2010/ CULRO 27429315 Capital social: 24.047.170 lei

COD CAEN: 3600

Lucrările, asa cum este prevăzut in expertiza tehnica, urmăresc asigurarea unor forte rezistive, in soluția cu unitati de ramforsare pe baza de micropiloti, dar si realizarea unor drenuri de intercepție cu evacuarea controlata a apei spre puncte de preluare, intercepția si evacuarea controlata a apei de siroire prin canale si evacuarea controlata a apei spre puncte de preluare, limitarea eroziunii prin plantarea de salcam si amestec de semințe de plante indigene pentru stabilizare imediata a versantilor.

Suprafața ocupata de investiție este de aproximativ 5.601 mp si include lucrări de ramforsare a versantului, realizare dren, canal de scurgere a apei pluviale, drum temporar de exploatare si lucrări hidroameliorative.

Proiectul tehnic a fost întocmit în conformitate cu legislația română în domeniu (Hotărârea nr. 971/29. 21.2016 privind etapele de elaborare si conținutul cadru al documentațiilori tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice) și cu respectarea prescripțiilor tehnice specifice sistemelor de alimentare cu apa.

La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementarilor naționale în vigoare precum și legislației și standardelor naționale armonizate cu legislația UE, materiale ce sunt în concordanță cu prevederile HG 776/1997 și a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuția lucrărilor.

In urma analizării documentației prezentate. Comisia tehnico — economica a Companiei Regionale de Apa Bacau S.A. propune avizarea favorabila a documentației, cu următoarele observatii/completari:

  • 1. Prezentarea de către proiectant a planului cu tipurile de lucrări care se realizează pe fiecare suprafața de teren (pentru fiecare proprietar) din zona proiectului.

  • 2. Completarea documentației cu Programul de urmărire curenta a comportării in timp a amplasamentului studiat,conform Normativului P130/1999. Pentru aceasta se vor avea in vedere următoarele aspecte:

© ©©GMEPZ&K1DZ& G^@O©Kk£JL£X ©3 Z“\©3 ©?©?3 ®©

Str. Narciselor, nr. 14 - Bacau


J04/789/27.09.20IO/ CUIrRO 27429315 Capital social: 24.047.170 lei

COD CAEN: 3600

  • a. Descrierea in cadrul programului de monitorizare a elementelor utilizate in aceasta activitate (martori pt măsurători GPS) si a modului de realizare a acestora.

  • b. Descrirea in cadrul programului de monitorizare a rețelei de sprijin pentru ridicări topografice, in coordonate Stereo ’70 si sistem de referința altimetric Marea Neagra 1975. Rețeaua va fi formata din cel puțin doua borne topografice din beton pentru fiecare amplasament unde se dorește efectuarea de măsurători pentru urmărirea in timp a construcției. Bornele vor fi construite din beton,conform Anexa 1, pct.A 12.

  • c. Menționarea in cadrul programului a tipului de echipament topografic (Statie totala) si a preciziei necesare pentru evidențierea corecta a eventualelor deplasări ale terenului din zona proiectata.

  • 3. Corectarea erorii din documentație cu privire la parametrul deplasare teren (valoarea greșita 5mm, valoarea corecta 5cm)


întocmit - Secretar C. T.E

Ing. Vartolomei Alexandru-Ionut

AI4EXA I

A.11. BORNE PILON PENTRU PUNCTE DE TRIANGULATIE DE ORDINUL II III. IV. V Șl PUNCTE GPS. INSTALATE ÎN TEREI MLĂȘTINOASE Șl 1N DELTA

A.12. BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL V. INSTALATE ÎN LOCALITĂȚI

  • 1 — Bornă de suprafață mijlocie, mărime 1; 2 - Bornă subterană tip I, mărime 1

A.13. PUNCTE MARTOR PENTRU PUNCTE DE TRIANGULATIE DE ORDINUL V. INSTALATE ÎN LOCALITATI

* *■'

Numele si prenumele verificatorului atestat:                                    Nr. 712/03.12,2019

Certificat de atestare nr. 09742/03,01.2019                            conform registrului de evidență

Dr. Ing, CHIRILĂ P. DANIELA ELENA

Adresa: Str. Podișului nr, 60A, ap.2, Iași,

Tel: 0720 043 322

REFERAT

Privind verificarea de calitate la cerința Af a proiectului:

CONSOLIDARE / AMENAJARE ȘI PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCȚIUNE VALEA UZULUI BACĂU, ZONA MASOTEA, COMUNA ARDEOANI

Faza: PTE

  • 1.    DA TE DE IDENTIFICARE.

Proiectant general: SC MAPAMOND SRL

Proiectant de specialitate: SC MAPAMOND SRL

  • -  Beneficiar: SC COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU SA.

  • -  Amplasament: ZOA MASOTEA, COMUNA ARDEOANI, JUDEȚUL BACĂU

Data prezentării documentului pentru verificare. 02,12.2019

  • 2.    DOCUMENTA ȚIE CE SE PREZINTĂ LA VERIFICA RE:

Proiect nr. 42/2019 - faza PTE

Piese Scrise: Memoriu tehnic de specialitate.



Piese Desenate: HO - Plan de încadrare în zona, HI - Pian de situație, H2 - Profil longitudinal dren - P0. Detalii cămin vizitare și spijiniri, H3 - Profil transversal - PI, H4 - Profile transversale - P3<-P9. Secțiune tip

  • - Canal evacuare ape meteorice, R1 - Plan de situație. Dispunere unități de consolidare, R2 - Varianta 1 de consolidare Se aplică pe tronsonul A-B, R3 - Varianta 2 de consolidare. Se aplică pe tronsonul B-C, R4 -Zona de legătură dintre aliniamentul A-B și B-C, respectiv B-C și C-D, R5 - Profil 1-1, profil 3-3, profil 5-5, R6 - Varianta 1 de consolidare. Se aplică pe tronsonul A-B, R7 - Varianta 2 de consolidare. Se aplică pe tronsonul B-C, R8 - Capac necarosabil cămin Dn 1,200mm, R9 - Radier cămin Dn 1,200mm.

  • 3. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE PROIECTULUI SI ALE CONSTRUCȚIEI:  $

Conducta de aducțiune de la Valea Uzului realizată din tuburi de fontă Dn 800mm a suferit numeroase avarii generate de alunecările de teren din zona Masotea (comuna Ardeoani)^ care a condus la demufarea conductelor și întreruperea alimentării cu apă pentru o perioadă de cca 7 zile.

Soluția proiectată se bazează și este detaliată în baza raportului de expertiză tehnică la cerința Af.

Au fost proiectate:

  • - Lucrări hidrotehnice de tip sistem de drenuri de intercepție cu evacuare controlată, Canal evacuare apă din sistemul de drenuri, canal de colectare și evacuare a apelor meteorice, disipator de energie și risbermăcu bolovani de râu;

  • - Lucrări de consolidare a versantului în zona conductei de aducțiune se va realiza prin grupuri de piloți 02OOmm, H=10 m. La partea superioară a grupurilor de piloți se va executa radier de beton armat (H=50cm), din bare independente 014mm, la 15 cm distanță Clasa de beton va fi C40/50.

Grupurile de piloți sunt dispuși spațial de o parte și de alta a conductei la 30° sau vertical. Dispunerea pe tronsoane se face în funcție de vectorul de deplasare a versantului.

Micropiloții se armeazăcu armătură rigidă profil IPE100, după care se betoneazăcu beton C40/50.

Lucrările se vor aplica etapizat:

  • -  etapa I - intervenții minimale în zona aliniamentului A-B aflată în vecinătatea alunecării ce se pozițioanează aval acestuia, pe aliniamentul B-C și a masivelor de ancoraj de la extremitatea superioară și inferioară a acestuia;

- etapa II - se vor realiza 11 perechi unități de ramforsare de o parte și de alta a conductei: 4 unități de ramforsare pe tronsonul A-B, 6 unități pe tronsonul B-C și 1 unitate pe tronsonul D-C.

Fiecare unitate de ramforsare include 12 micropiloți (varianta 2) sau 15 micropiloți o200 dispuși spațial, înclinați la 30° sau verticali (varinața 1) dispuși pe un radier din beton, cu dimensiunile 3.8m xl.9m cu h=0.5m. Vârful pilotului se încastrează în stratul de argilă mamoasă situat la adâncimea de peste 8m (conform studiului geotehnic).

  • 4. CONCLUZII ASUPRA VERIFICĂRII:

In urma verificării se consideră proiectul îndrumătorului.

03.12.2019

Am primit 2 exem

corespunzător, semnându-se^Șî ș




Investitar/Proie



MArAIVIONL) ZS.K.I__


tSZXCAU


J 04 / 864 / 1 992 RO 985688


f-IM ISO ono ■

C ’• •-< > fi       phf         4H l< » ),

Cont: RQ550TRL.OO4O12O2433542XX

Banca Transilvania

TsrIJFaX.: 0234 512 829


e-mall: mapamond bf@ya Koo.com

Cont: RO42TREZ06150G9XXX00CI5 18

Trezoreria Bacau

Proiect nr. 42/2019 - faza P.Th. "CONSOLIDARE / AMENAJARE Șl PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCȚIUNE VALEA UZULUI BACĂU ZONA MASOTEA, COMUNA ARDEOANI” Adresa: COMUNA ARDEOANI, JUDEȚUL BACĂU Beneficiar: S.C. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A.

CONSOLIDARE / AMENAJARE Șl PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A ZONEI DE PROTECȚIE
A CONDUCTEI DE ADUCȚIUNE VALEA UZULUI BACĂU, ZONA MASOTEA, COMUNA ARDEOANI

PROIECTANT DE SPECIALITATE:

S.C. MAPAMOND S.R.L.


BENEFICIAR:

S.C. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A.


S.C. MAPAMOND S.R.L.


BACĂU


MAPAM

J 04 / 864 / 1 992 RO 985688


Str, Energiei nr. 35, D/1/6, IVI un. Bacău


Cent: R055BTRL00401202433542XX Banca Transilvania


Tel./Fax,: 0234.512.829


e-mail: mapamondbc@yahoo.com


Cont: RO42TREZ0615069XXX000518 Trezoreria Bacău





ing. Cristina Hîrțescu ing. Petru Chelmuș ing. Gabriel lonescu Ing. Adriana Ghervasia teh. Liviu Mărgean ing. Panainte Aurel dr. Ing. lulia Terryr

S.C. MAPAMOND S.R.L.


BACĂU



J 04 / 864 / 1992 RO 985688



Str. Energiei nt. 35, D/1/6, Mun. Bacău


Cont: R055BTRL00401202433542XX Banca Transilvania


TeL/Fax.: 0234.512.829


e-maii: mapamondbc@yahoo.com


Cont: R042TREZ0615069XXX000518 Trezoreria Bacău


Proiect nr. 42/2019 - faza P.Th.

"CONSOLIDARE / AMENAJARE Șl PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCȚIUNE VALEA UZULUI BACĂU ZONA MASOTEA, COM

Adresa: COMUNA ARDEOAN

Beneficiar: S.C. COMPANIA REGIONALĂ


BORDEROU

Piese scrise:


Foaie de prezentare Lista de semnaturi Borderou

Memoriu tehnic de prezentare

Memoriu tehnic lucrări hidrotehnice

Breviar de calcul

Memoriu de rezistenta

Anexe - Analiza de stabilitate

Memoriu tehnic plantație de protecție forestiera din salcam Memoriu de securitate si sanatate in munca

Caiet de sarcini - Terasamente

Caiet de sarcini - Conducte PVC

Caiet de sarcini - Drenuri in săpătură



1.

2.

  • 3.

  • 4.

  • 5.

  • 6.

  • 7.

  • 8.

  • 9.

  • 10.

11.

12.

  • 13.

  • 14.

  • 15. Caiet de sarcini - Structuri din beton armat. Asigurarea calitatii

  • 16. Caiet de arcini pentru execuție micropiloti

  • 17.

  • 18. Program de control al calitatii execuției lucrărilor pe șantier - Lucrări de construcții sistem de drenuri


Caiet de sarcini - Structura de otel. Asigurarea calitatii lucrarildț


Caiet de sarcini - Plantație de protecție din salcam



  • 19. Program de control pe faze de execuție determinante conform art. 22, lit. e, Legea 10/1995 - Canal colector ape meteorice

  • 20. Program de control al calitatii execuției lucrărilor pe șantier - Lucrări montare conducte PVC


  • 21. Program de control al calitatii execuției lucrărilor pe șantier - Cămine beton armat

  • 22. Program de control pe faze de execuție determinante conform art. 22, lit. e, Legea 10/1995 - Rezistenta (micropiloti)

  • 23. Deviz general

  • 24. Devize pe obiecte

  • 25. Formularul C1 - Centralizator investiției


  • 26. Liste de cantitati de lucrări (F3)

  • 27. Antemasuratore - Unitati de ramforsare

  • 28. Antemasuratore - Dren de intercepție

  • 29. Antemasuratore - Colector ape freatice PVC 315 (Conducta evacuare apa din dren)

  • 30. Antemasuratore - Canal evacuare apa dren (canal disipare energie cu risberma bolovani de rau)


  • 31. Antemasuratore - Cămine de vizitare (CV1 - CV9

  • 32. Antemasuratore - Canal colector si evacu risberma bolovani de rau

  • 33. Antemasuratore - împrejmuire plantație

  • 34. Antemasuratore - Plantație forestiera salcărfi

  • 35. Antemasuratore - Organizare de șantier -

  • 36. Formulare F3, F6-F9 fara preț


    Piese desenate:


HO - Plan de încadrare în zonă.

H1 - Plan de situație.

H2 - Profil longitudinal dren - PO. Detalii cămin vizitare si sprijiniri. H3 - Profil transversal - P1.

H4 - Profile transversale — P3*P9. Secțiune tip - Canal evacuare a R1 - Plan de situație. Dispunere unitati de consolidare.

R2 - Varianta 1 de consolidare. Se aplica pe tronsonul A-

R3 - Varianta 2 de consolidare. Se aplica pe tronsonul

R4 - Zona de legătură dintre aliniamentul A-B si B-C, R5 - Profil 1-1, profil 3-3, profil 5-5

R6 - Varianta 1 de consolidare. Se aplica pe tronsonu

R7 - Varianta 2 de consolidare. Se aplica pe tronsonu

R8 - Capac necarosabil cămin Dn 1.200 mm

R9 - Radier cămin Dn 1.200 mm




JUDEȚUL BACĂU

PRIMĂRIA COMUNE! ARDEOANI

Nr.39O8 din 02.08.2019

CERTIFICAT DE URBANISM

Nr. 9 din 21.08.2019

în scopul: AUTORIZĂRI! EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE "CONSOLIDARE /AMENAJARE SI PUNERE IN SIGURANȚA A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCT1UNE VALEA UZULUI BACAU ZONA MASOTEA, COM ARDEOANI

Ca urmare a cererii adresate de CHIPER NINA in calitate de reprezentant al S.C. CRAB S.A .CUI. RO 27429315 cu sediul/domiciliul în , județul BACĂU, municipiul BACAU, str. HENRI C0ANDA, nr.2, telefon/fax 0334/401796, e-mail: manager@apabacau.ro, înregistrată la nr. 3908 din 02.08.2019,

pentru imobilul teren și /sau construcții situat în județul BACĂU, comuna ARDEOANI, sat ARDEOANI ,cod poștal 507015, s-au identificat prin: EXTRAS DE PLAN CADASTRAL PE ORTQFOTOPLAN înregistrat cu nr 13893 din 29.07.2019

în temeiul reglementărilor documentației de urbanism nr. 171/2005,faza PUG, aprobată piin Hotărârea Consiliului Local Ardeoani, nr.34/25.09.2008.

în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executări lucrărilor de construcții, republicată cu modificările și completările ulterioare, SE CERTIFICĂ

  • 1. REGIMUL JURIDIC:

Terenul pentru care se solicita certificatul de urbanism în suprafața de 4.110 mp , proprietate privata a cetățenilor ( teren pășune, Tarlaua 13 .parcela 211) se afla in extravilanul comunei conform Planului Urbanistic General, aprobat prin Hotararea Consiliului Local Ardeoani nr.34/25.09.2008 si aprobare de prelungire a valabilitatii P.U.G., Hotararea Consiliului Local Ardeoani nr.35 din 30.08.2018,

  • 2. REGIMUL ECONOMIC:

DESTINAȚIA STABILITA PRIN PUG: - teren agricol

FOLOSINȚA ACTUALĂ A TERENULUI :teren pășune,

  • 3. REGIMUL TEHNIC :

FUNCȚIUNEA DOMINANTA A ZONE! - agricol;

FUNCȚIUNI COMPLEMENTARE ADMISE ducrari de utilitate publica de interes local sau național, rețele tehnico edilitare.

FUNCȚIUNI INTERZISE: "construcții si amenajari incompatibile cu funcțiunea dominanta stabilita pentru 2onele respective prin PUG.

UTILITATI EXISTENTE- NU SUNT

Prezentul certificat de urbanism poate fi utilizat pentru : AUTORIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE "CONSOLIDARE /AMENAJARE SI PUNERE IN SIGURANȚA A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCTIUNE VALEA UZULUI BACAU ZONA MASOTEA, COMUNA ARDEOANI.

4iScopul emiterii certificatului de urbanism conform precizării solicitantului, formulată în cerere.

: certificatul de urbanism nu ține loc de autorizație de consiruire/desființare și nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții.

4.OBLIGAȚII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM.

în scopul elaborării documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții-de construire/desființare-solicitantul se va adresa autorității competente pentru protecția mediului:

PROTECȚIA MEDIULUI BACĂU

AGENȚIA LOCALA DE PROTECȚIE A MEDIULUI Strada OITUZ, nr23 BACAU, TEL 0234S2491.-FAX 0234517547

în aplicarea. Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE și prin Directiva Consiliului și Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul și modificarea, cu privire la participarea publicului și accesul la justiție, a Directivei 85/337/CCE și a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligația de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze și să decidă după caz încadrarea/ne încadrarea proiectului investiției publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.

în aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfășoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții la autoritatea administrației publice competente.

în vederea satisfacerii cerințelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opțiunilor publicului și formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiției în acord cu rezultatele consultării publice.

în aceste condiții:

După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligația de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecția mediului în vederea evaluării inițiale a investiției și Stabilirii demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și/sau a procedurii de , ; evaluare adecvată.

în urma evaluării inițiale a notificării privind intenția de realizare a proiectului se va emite punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului.                            .

în situația în care autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește efectuarea evaluării impactului asupra mediului și/sau a evaluării adecvate, solicitantul are obligația de a notifica acest fapt autorității administrației publice competente cu privire la menținerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții.

- —\                   în situația în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării

'■ procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, solicitantul renunță la intenția de realizare a investiției, acesta are obligația de a notifica acest fapt autorității administrației publica competente.

5. CEREREA DE EMITERE A^UTORlZAȚIErBT^^Tr^RE/DESFlINȚĂRT va fi însoțită' de următoarele documente:

ajcertificatul de urbanism ( copie);

bjdovada titlului asupra imobilului, teren și / sau construcții, sau, după caz extrasul de pian cadastral actualizat "ta zi și extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel (copie legalizată).

cjdocumentația tehnică- D.T., după caz (2 exemplare original)

X|                    XD.T.A.C.                   X D.T.O.E.             H D.T.A.D.

d) avizele și acordurile de amplasament stabilite prin certificatul de urbanism:

d.IJavize și acorduri privind utilitățile urbane și infrastructura(copie)*

a salubritate                                     H transport urban

Alte avize /acorduri *

a securitate la incendiu                             a sănătatea populației

D.3)avize- AVIZ AGENȚIA DE PROTECȚIE A MEDIULUI, AN" APELE ROMANE" AVIZUL CONSILIULUI JUDEȚEAN BACAU

e /acorduri )- X ACORDUL CETĂȚENILOR PROPRIETARI DE TEREN, ACORDUL INSPECTORATULUI DE STAT IN CONSTRUCȚII,

X EXPERTIZA TEHNICA, STUDIUL GEOTEHNIC

^etfrcfîă-kț.copie)

r/                 dovada înregistrării proiectului la Ordinul Arhitecților din România( 1 exemplar

ii ’ ■'owgifrafejf» /)

L B ?/G';documentele de plată ale următoarelor taxe( copie).

Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de 24 luni de ia data emiterii

Conducătorul autorității,

Administrației publice emitente


SECRETAR COMUNA,



r^numefeși semnătură)


CONSILIER,


Gherasimescu Luminița

{numele, prenumețdjsrsemnatura)

Achitat taxa de: 0 lei, scutit conform L. 227/2015

Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prin poștă la data de.............

în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

se prelungește valabilitatea

Certificatului de urbanism

De la data de...................până la data de.................................

După această dată, o nouă prelungire a valabilității nu este posibilă, solicitantul urmând să obțină ,în condițiile legii, un alt certificat de urbanism.

Conducătorul autorității,

Administrației publice emitente

PRIMAR,

SECRETAR COMUNA,

Neamțu Constantin


Diaconu Victor

L.

CONSILIER,

Gherasimescu Luminița


li



AN ZBOR 2010 SCARA 1;2000


56MM                                                     5S1SM



^*«7355



ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL JUDEȚEAN BACĂU

Arhitect șef

Nr. 640 din 19.08.2019



Doamnei / Domnului

PRIMAR al comunei ARDEOAN1

Urmare a cererii dvs nr, 16017/13.08.2019, pentru emiterea avizului structurii de specialitate în vederea eliberării certificatului de urbanism solicitat de S.C. C.R.A.B. S.A.. cu sediul în județul Bacău, municipiul BACĂU, satul ...... sectorul ...... cod poștal       strada HENRI COANDA. nr 2. bloc sc et . ap

telefon/fax....., email......

pentru imobilul - teren si/sau construcții - situat în județul Bacău, comuna ARDEOANt, salul extravilan, cod poștal....., strada......nr.......bloc ... , sc......et.......ap....... sau identificat prin plan de încadrare in zona......

Depusă pentru: CONSOLIDA RE/AMEN A J ARE SI PUNERE IN SIGURANȚA A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCTIUNE VALEA UZULUI BACAU ZONA MASOTEA COMUNA ARDEOANI

în urma analizării proiectului (propunerii) de Certificat de urbanism transmis și a verificării datelor existente, se emite următorul

AVIZ

favorabil,

  • 1. REGIM JURIDIC: CONFORM MENȚIUNILOR DIN PROPUNEREA DE C.U.

  • 2. REGIM ECONOMIC: CONFORM MENȚIUNILOR DIN PROPUNEREA DE C.U.

  • 3. REGIM TEHNIC: CONFORM MENȚIUNILOR DIN PROPUNEREA DE C.U.

CU CONDIȚIA SOLICITĂRII PRIN CERTIFICATUL DE URBANISM A URMĂTOARELOR AVIZE: AGENȚIA DE PROTECȚIE A MEDIULUI, A.N. "APELE ROMANE", EXPERTIZA TEHNICA. ACORDUL INSPECTORATULUI DE STAT IN CONSTRUCȚII, STUDIUL GEOTEHNIC, DOVADA DREPTULUI DE EXECUȚIE A LUCRĂRILOR, D.T.A.C./D.T.O.E, PRECUM SI AVIZUL STRUCTURII DE SPECIALITATE DIN CADRUL CONSILIULUI JUDEȚEAN BACAU.



S.C. MAPAMOND S.R.L.


BACĂU


MAPAMOND

tfc.W t— BAC.Al)


J 04 / 864 / 1992 RO 985688



Str. Energiei nr. 35, D/1/6, Mun. Bacău


Cont: R055BTRL00401202433542XX Banca Transilvania


TeL/Fax,: 0234,512.829


e-mail: mapamondbc@yahoo.com


Cont: RO42TREZ0615069XXX00O518 Trezoreria Bacău


Proiect nr. 42/2019 - faza PTh "CONSOLIDARE/AMENAJARE SI PUNERE IN SIGURANȚA A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCTIUNE VALEA UZULUI BACAU ZONA MASOTEA, COMUNA ARDEOANI 'Xx       ADRESA: COMUNA ARDEOANI, J

BENEFICIAR: S.C. COMPANIA REGIONALA



MEMORIU TEHNIC DE PREZENTAR


I. DATBGEN Denumirea obiectivului de investiții



Amplasamentul:


Titularul investiției:


Beneficiarul investiției:


“CONSOLIDARE/AMENAJARE

SIGURANȚA A ZONEI DE PROTECȚIE A C      El DE

ADUCTIUNE VALEA UZULUI BACAU ZONA MASOTEA, COMUNA ARDEOANI”

Regiune - Nord-Est

  • •  județul Bacau

  • •  Comuna Ardeoani

  • •  Zona Masotea (in perimetrul conductei aductiune) SC COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU

Adresa: municipiul Bacau, strada Henri Coanda nr 2, județ Bacau.

Date de identificare: CUI RO 27429315

Telefon: 0334 401796

Email: manager@apabacau.ro

Regimul de lucru: 24 h/zî; 7 zile/sapt; 365 zile/an.

Firma îndeplinește condițiile de funcționare pentru: Cod CAEN 360 captarea, tratarea si distribuția apei Cod CAEN 370 colectarea si epurarea apelor cod CAEN 712 - 7120 - activitati de testări si analize tehnice cod CAEN 960 - 9609- alte activitati de servicii Reprezentant legal: Nina Chiper

S.C. COMPANIA REGIONALA DE AR


Proiectant general:


S.C. MAPAMOND S.R.L. Bacau

Strada Energiei, nr.35, scara D, ap.6, j tel/fax: 0234/512829


II. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR


Situația existenta



Conducta de aductiune de la Valea Uzului realizata din tuburi de suferit numeroase avarii, generate de alunecările de teren din zona Masotea (comuna Ardeoani), care a condus la demufarea conductelor si întreruperea alimentarii cu apa pentru o perioada de


cca 7 zile.

Pentru marirea gradului de asigurare a funcționarii sistemului de alimentare cu apa a municipiului Bacau si altor unitati teritorial administrative si punerea in siguranța a conductei de aductiune de la Valea Uzului se propune consolidarea si punerea in siguranța a zonei de protecție a conductei de aductiune Valea Uzului- Bacau in zona Masotea, comuna Ardeoani, județ Bacau, km 39+189-39+493.

Situația proiectata

Investiția este justificata de avariile frecvente ce au survenit pe conducta de aductiune Caraboaia-Darmanesti - Bacau, implicit sistarea apei potabile pentru cateva zile

Lucrările, asa cum este prevăzut in expertiza tehnica, urmăresc asigurarea unor forte rezistive, in soluția cu unitati de ramforsare pe baza de micropiloti, dar si realizarea unor drenuri de intercepție cu evacuarea controlata a apei spre puncte de preluare, intercepția si evacuarea controlata a apei de siroire prin canale si evacuarea controlata a apei spre puncte de preluare, limitarea eroziunii prin plantarea de salcam si amestec de semințe de plante indigene pentru stabilizare imediata a versantilor.

Suprafața ocupata de investiție este de aproximativ 5.601 mp si include lucrări de ramforsare a conductei, realizare dren, canal de scurgere a apei pluviale, drum temporar de exploatare si lucrări hidroameliorative.

Proiectul tehnic a fost întocmit în conformitate cu legislația română în domeniu (Hotărârea nr. 971/29. 21.2016 privind etapele de elaborare si conținutul cadru al documentațiilori tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice) și cu respectarea prescripțiilor tehnice specifice sistemelor de alimentare cu apa.

La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementarilor naționale în vigoare precum și legislației și standardelor naționale armonizate cu legislația UE, materiale ce sunt în concordanță cu prevederile HG 776/1997 și a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuția lucrărilor.

  • 2.1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR

  • a. Amplasament

Comuna se află în depresiunea Tazlău - Casin, pe malul râului Tazlăul Sărat. Este traversată de șoseaua națională DN2 G, care leagă Bacăul de Moinesti. La Ardeoani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ155 A, care duce spre nord la Pârjol, Balcani si mai departe în județul Neamț la Tazlău, Borlesti, Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se intersectează cu DN15 D). Dobreni (unde se intersectează cu DN15 C), Negrești si Crăcăoani (unde se termină tot în DN15 C). Tot la Ardeoani, din DN2 G se mai ramifică șoseaua județeană DJ117 A, care duce spre nord est la Solont si înapoi spre sud la Măgiresti (unde se termină tot în DN 2G).

Hidrografie

Comuna Ardeoani este situată în Depresiunea Tazlaului din cadrul Depresiunii Tazlău -Cașin, care desparte Subcarpații Tazlaului de Munții Trotușului.

Depresiunea este drenată de râul Tazlău și de afluenții săi dinspre versantul drept, muntos, cel mai important fiind Tazlaul Sărat, a cărui confluență cu Tazlaul este în aval de comuna Ardeoani. în amonte de comuna Ardeoani, se descarcă in valea Tazlaului paraiele Cucuieti și Solont, amândouă cu bazine hidrografice importante, situate în zona montană.

Date referitoare la arii protejate

Nu este cazul

Geologie

Comuna Ardeoani este situată în Depresiunea Tazlăului din cadrul Depresiunii Tazlău -Cașin, care desparte Subcarpațtii Tazlăului de Munții Trotușului.

Depresiunea este drenată de rîul Tazlău și de afluenții sai dinspre versantul drept, muntos, cel mai important fiind Tazlăul Sărat, a cărui confluența cu Taziăul este în aval de comuna Ardeoani. în amonte de comuna Ardeoani, se descarcă în valea Tazlăului pârâtele Cucuieți și Solonț, amindouă cu bazine hidrografice importante, situate în zona montană.

Zona pe care s-au desfășurat lucrările geotehnice din prezentul studiu aparține versantului drept a! rîului Tazlăau, pe flancul nord-estic al Dealului Coman, deal care reprezintă Interfluviul dintre rîurile Tazlău și Tazlăul Sarat.

Relieful de interfluviu este format atît din relief colinac cât și din relief acumulativ, reprezentat de rudimente ale terasei înalte a rîului Tazlăul Sarat

Versantul sud-vestic al Dealului Coman are pantă continuă și mai domoală, cu înclinare generală de cca. 10 %. Culmea de deal este largă, cu aspect de platou.

Versantul nord-estic, dinspre valea rîului Tazlau, avînd pante cuprinse între 15+20 %, este mult mai frământat, cu debușee adânci afectate de eroziunea lineară și suprafețe mari, sub formă de fișii transversale pe curbele de nivel, cu alunecări de teren.

Fenomenele de versant sunt induse, pe de o parte, de panta mare a reliefului și de eroziunea puternică exercitată de rîul Tazlău în versantul sau drept, eroziune care distruge prisma de stabilitate de la baza versantului. Pe de altă parte, constituția litologică a diluviului de panta, format din roci impermeabile și semipermeabile și situația structurală a rocilor antecuaternare din subteran, reprezentată de flancul cu înclinare consecvență cu panta al unui sinclinal, determină apariția unor circumstanțe favorabile declanșării stării de instabilitate în versant.

Tronsonul conductei de aducțiune a apei dintre reperiî 8 și C traversează transversal o zonă de versant cu astfel de înclinări mari si relief frământat. In acest punct, ca de altfel si în 3 amonte și în aval în lungul versantului, există o alunecare veche, cu relief specific (monticoli, declivități, terase de alunecare, cornișe inierbate), alunecare pe care a fost proiectat și construit, în lipsa unei alte variante, traseul conductei de aducțiune, în urmă cu cca. 12 ani.

Cu ocazia pozării conductei, au fost executate săpături pentru șanțul de pozare și au fost executați pinteni monolit din beton, încastrați sub planul de alunecare (în stratul de marna cenușie și cafeniu), pinteni pe care a fost ancorată conducta.

Aceste lucrări au schimbat microrelieful de alunecare, în sensul nivelării versantului (tronsonul dintre reperii B si C), dar nu au modificat acest microrelief mai sus de acest tronson, suprafața unde au rămas prezente declivități și cornișe secundare.

în timp, pe zona nivelată, s-au creat făgașe longitudinale, apărute prin erodarea de către apele de șiroire a terenului proaspăt nivelat. Acest teren a fost inierbat, dar fiind proprietate particulară, a fost folosit pentru pașunatul oilor și iarba nu s-a dezvoltat corespunzător pentru a împiedica eroziunea de adâncime.

Prin aceste fagașe, precum și din umplerea declivităților după precipitații importante sau după topirea bruscă a zăpezilor, apele pluviale s-au infiltrat intermitent în versant, producând umezirea suplimentară a ebulmentului de alunecare (și creșterea greutății volumice a acestui ebulment) și umectarea planului potențial de alunecare (suprafața superioară a stratului de argilă marnoasă și marnă).

Din punct de vedere geologic, perimetrul localității Ardeoani și împrejurimile sale fac parte din zona internă, cutată a avanfosei Carpaților Orientali, cunoscută sub denumirea de zonă miocenă subcarpatică.

Depozitele din subteranul acestei zone aparțin în cea mai mare parte etajului Helvetian si în mică măsură etajelor Aquitanian si Burdiqalian.

Aquitanianul, formațiunea cu sare, apare doar în cuprinsul orașului Moinești și este reprezentată de brecii argiloase, conglomerate cu găleți argile brecioase cu gips, sare gemă și șiruri delicvescente.

Depozitele Burdigalianului, reprezentate de orizontul superior în faciesul stratelor de Magirești și în faciesul stratelor de Tescani, apar pe o felie îngustă aval de localitatea Magirești, în axul unui anticlinal culcat și în axul anticlinalului Scorțeni.

Ele formează orizontul roșu al Burdigalianului și sunt constituite din gresii calcaroase si marne cenușii și roșietice, în alternanță ritmică. în facieșul de Tescani, întâlnit în anticlinalul Scorțeni, apar în plus și conglomerate și microconglomerate, precum și gresii argiloase.

Etajul Helvețian este cel care ocupă aproape toată suprafața Miocenului subcarpatic în zonă de interes pentru prezenta lucrare.

Acest etaj este cunoscut și sub denumirea de orizontul cenușiu și este format, la partea inferioară, dintr-o alternanță ritmică de gresii și marne cenușii cu intercalații de gipsuri, iar la partea superioară din seria vargata nisipoasă, constituită din alternante de nisipuri, gresii și marne cenușii, cu intercalații de gipsuri, sisturi calcaroase și tufuri dacitice.

Versantii de interfluviu sunt acoperiți cu depozite deluviale, formate prin alterarea, transportarea și sedimentarea rocilor antecuatemare din care sunt constituiti. Constituția lor este prăfoasă si argiloasă, dar pot apare si lentilele de nisip care permit existenta si circulația unor mici acvifere de versant.

Caracterul aproape continuu argilos și marnos al depozitelor care formează interfluviul Tazlău - Tazlăul Sarat exclude prezenta unor acvifere de medie adâncime pe aceasta structură.

Deluviul creat pe baza acestor roci impermeabile este si el majoritar impemeabil și nu favorizează circulația sau acumularea acviferelor de versant. Acestea pot apare cu totul local, pe suprafețe restrânse, an intercalații semipermeabile de grosime mică.

Pentru stabilirea cauzelor care au condus la reactivarea fenomenul de instabilitate produs recent în versantul de nord-est al Dealului Coman, în interfluviul Tazlău - Tazlăul Sărat, au fost executate două profiluri de foraje, totalizând 6 foraje geotehnice cu adâncimea de -8,0 m CTN,

4

executate în ultima decadă a lunii iunie 2018, perioada care a fost lipsită de precipitații importante în zona studiat.

La începutul lunii iulie 2018, după câteva zile cu precipitații bogate, au fost executate manual încă 4 foraje, cu adincimi mai mici, pentru determinarea formarii unor eventuale acvifere, în intervalul de după precitpitatii.

Ca urmare a lucrărilor de prospecțiune executate, precum si a observațiilor directe și a informațiilor deținute si obținute despre zona studiată, se considera pe amplasamentul studiat, proprietate particulară folosită ca pășune, există condiții pentru consolidarea terenului pe care s-a produs recent un fenomen de dezechilibru în versant si care poate afecta si pe viitor stabilitatea conductei de aductiune a apei potabile Valea Uzului - Bacău.

Prin saturare, partea superficiala a stratului de argila marnoasa si marna si-a diminuat coeziunea și a cedat plastic. Este de remarcat ca, in condiții normale, stratul de argilă marnoasă cenușie are coeziune mare (c = 38 - 58 kPa).

Adâncimea la care s-a produs fenomenul de cedare plastică este de - 2,6 - 3,2 m CTN.

Pentru consolidarea versantului cu potențial de alunecare sunt necesare o serie de măsuri care să împiedice acumularea apelor pluviale sau din topirea zăpezilor în zone de declivitate de pe terasele de alunecare, în care să stagneze si sa se infltreze ulterior în masă acumulatului de alunecare, să impiedice înfiltrarea apei care circulă sezonier pe debuseele torențiale create de eroziune de o parte si de alta a tronsonului de conducta dintre reperii B si C si sa intercepteze scurgerea apei prin profilul superficial al terenului, la limita dintre acumulatul de alunecare și stratul pe care se produce alunecarea.

Clima

Climatul din partea mediană a Depresiunii Tazlău, în care se încadreazi și interfluviul dintre văile râurilor Tazlău și Tazlăul Sărat, este temperat continental, cu o îndulcire datorată așezării favorabile față de circulația curenților de aer mai calzi dinspre nord-vest.

Temperatura medie anuală a aerului este de 8 °C, luna cea mai cțlduroasa fiind iulie, cu o temperatură medie de 16 °C, iar luna cea mai friguroasă este ianuarie cu o temperatura medie de -4°C.

Direcția predominantă a vânturilor este dinspre nord-vest si nord, mai rar dinspre est. Cantitatea medie anuală de precipitații este de cca. 700 mm, cu maxime în lunile mai - iulie și minime în februarie - martie. Repartiția în timp a precipitațiilor este neuniformă, ducând la apariția deficitului de apa și a secetei, în special în lunile de toamna.

Conform NP 112 - 2014, anexa C, adâncimea maximă de îngheț este de 1,0 m. Conform codului de proiectare CR 1-1-4/2012, comuna Ardeoani se încadrează în zona cu presiunea dinamică de referință a vântului qb = 0,6 kPa (interval maxim de recurență IMR = 50 ani). Din punct de vedere a evaluării acțiunii zăpezii asupra construcțiilor (cod de proiectare CR 1-1-3/ 2012), comuna Ardeoani se află în zonă având încărcarea caracteristică la sol Sk = 2,0 kN/ m2.

Radiația solară

Media anuală a intensității radiației solare globale atinge aproximativ 112 cal/cm2. Intensitatea și calitatea radiației solare globale prezintă un regim diurn și anual determinat de influența unui complex de factori între care transparența redusă a atmosferei, nebulozitatea ridicată și albedoul suprafeței subiacente ocupă un loc important.

Cele mai mici valori se înregistrează iarna în lunile decembrie și ianuarie când durata zilelor este mai mică și când cerul acoperit este frecvent, iar cele mai scăzute valori ale radiației solare globale se înregistrează pe terasele de lunca. Principala cauză o constituie frecvența mare a cețurilor provocate de inversiunile termice și de evaporația de pe lacurile de acumulare.

Masa de aer rece care umple și acoperă până la nivelul teraselor medii văile Bistriței și Șiretului împiedică împrăștierea ceții. în interiorul orașului nebulozitatea crește deoarece ceața se amesteca cu impuritățile din transporturi sau din activitățile industriale. Aerul rece și ceața absorb

o mare cantitate de energie solară. Terasele medii și înalte, primesc mai multă lumină și căldură fiindcă sunt frecvent situate deasupra stratului de inversiune.

Valorile maxime ale radiației solare nu corespund lunii solstițiului de vară (din cauza frecvenței mari a nebulozității și a precipitațiilor), ci lunii iulie, când nebulozitatea este mai mică, iar ziua are durată destul de mare. Ca factor genetic al climei radiația solară stă la baza tuturor proceselor fizice și biotice și constituie un element de bază în organizarea teritoriului urban.

Caracteristici seismice

Zona comunei Ardeoani face parte din macrozona seismică 6, conform SR 11.100/1-1993, iar conform normativului P100/1-2013 zona seismică de calcul este “C” cu coeficientul Ks= 0,20, accelerația ag=0,35 g, perioada de colțTc=0,7 sec, grad seismic asimilat VIII (MSK).

pa = ppl - 307 kPa.

în conformitate cu prevederile normativului NP 074 / 2014, lucrarea aferentă consolidării terenului afectat de instabilitate, se încadrează în categoria geotehnică 2, cu risc geotehnic moderat (teren de fundare în pantă - 3 puncte, apă subterană, în mod normal, sub adâncimea de pozare - 1 punct, construcție de importanță deosebită - 5 puncte, fâră risc de degradare a construcțiilor învecinate - 1 punct, zona cu accelerația terenului ag s 0,25 g - 3 puncte => punctaj 13).

Risc geotehnic moderat.

  • f. Factori de risc natural

Caracteristici seismice

în conformitate cu normativul P 100- 2006 (Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri) orașul Bacău se află în zona de hazard seismic cu o valoare a accelerației orizontale a terenului ag = 0,35 g, și o perioadă de colț Tc = 0,7 sec.

După prevederile normativului SR 11100/1-93, terenul se încadrează în macrozona de intensitate 7 MSK, cu perioada de revenire la 50 de ani.

Județul Bacau Bacău este situat în partea de N a zonei de seismicitate maximă a țării -regiunea Vrancea, zona care cuprinde o suprafața de aproximativ 5500 kmp în care se concentrează majoritatea focarelor determinate pana acum. Analiza condițiilor seismotectonice ale comunei Ardeoani stabilește că nu este o zonă cu activitate seismică maximă mare. Cutremurele de pământ intermediare/subcrustale cu focarul (hipocentrul) în zona Vrancea, la adâncimi de 70- 170 km (cele mai frecvente au hipocentrul la 130... 150km) au provocat în zona studiată distrugeri însemnate (de exemplu în 1940,1977, ambele cu magnitudini ce au depășit gradul 7).

Riscul major ii reprezintă amplificarea undelor seismice în straturile de suprafața prin reflexii și refracții multiple, ducând la creșteri ale accelerației, vitezei deplasării. Mișcarea seismică poate fi însoțită de apariția unor fluidizări, tasări, ralieri, surpări, etc. ale terenului, mai ales datorită nivelului apelor subterane, ducând la amplificări în straturile de suprafață a valorilor accelerației seismice.

Seismicitatea zonei de nord a Moldovei se datorează mișcărilor tectonice generate de acumulările de energii potențiale în sistemul de falii existent până la o valoarea critică, care depășește rezistența rocilor, moment în care se produce o descărcare bruscă de energie cinetică sau seismică.

  • g. Structura grupului țintă în zona de studiu

Grupul tinta este reprezentat de populație (145.000 locuitorii municipiului Bacau), agenții economici si socio-culturali racordați la rețeaua de apa din municipiul Bacau care fac obiectul contractului si care in prezent sunt racordați la o rețea de alimentare cu apa avand ca

sursa principala de alimentare cu apa bazinul de acumulare Valea Uzului. La acești consumatori se adauga si comunele racordate la conducta de aductiune de la Valea Uzului.

O situație prezentata de Compania Regioanala de Apa indica un număr mediu al avariilor pe rețeaua de aductiune de la Valea Uzului - Caraboaia este de cca. 2/an, durata medie a întreruperii furnizării apei fiind de 48 ore, cu o maxima de aproximativ 8 zile in luna iulie 2018.

  • h. Prezentarea proiectului pe specialități

Prezentul proiect conține memoriul de specialitate lucrări hidrotehnice; memoriu tehnic memoriu tehnic rezistenta; memoriu tehnic plantație de protecție din salcam.

  • i. Devierile și protejările de utilități afectate

Lucrările proiectate nu afectează utilitățile existente în zonă.

  • j. Surse de apă, energie electrică, gaze, telefon și altele asemenea pentru lucrări specifice și provizorii

j.1. Surse de apă

Apa tehnologica necesară pe perioada execuției lucrărilor se asigură de către constructor.

Pentru angajați! care vor executa lucrările, apa potabilă de consum se asigură de către angajator prin achiziționarea de apa îmbuteliata.

j.2. Surse de energie electrică

Pentru execuția lucrărilor, se va asigura alimentare cu energie electrica prin amplasarea unui generator electric.

j.3. Surse de gaze

Nu este cazul.

j. 4. Surse de telefon și alte asemenea

Nu este cazul.

  • k. Căile de acces permanente, căile de comunicații și altele asemenea:

Principalele căi rutiere sunt:

Accesul se face din drumul DN 2G Bacau Moinesti si drumuri locale.

  • l. Trasarea lucrărilor

Obiectele proiectului sunt pozate in planurile de situație atașate, scara 1:500.

Trasarea lucrărilor se va realiza si conform caietelor de sarcini pe specialități atașate prezentului proiect tehnic.

Traseele pe care s-au proiectat conductele au fost ridicate topo în sistem STEREO 70.

  • m. Categoria de importanță și clasa de importanță a obiectivului

Conform STAS 4273/1983 elaborat de Institutul Roman de Standardizare, clasa de importanta se poate aprecia :

Conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a construcțiilor aprobat prin H.G. nr. 766 din 21 noiembrie 1997 (*actualizata*), rezultă categoria de importanță este “C”.

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANȚĂ

Tabel nr. 1

Nr crt.

Factori determinări ți

Criterii asociate

Nivelul apreciat

Punctaj

Parțial

Global

0

1

2

3

4

5

1.

i) oameni implicați direct în cazul unor disfuncții ale construcției

mediu

2

Importanța vitală

ii) oameni implicați indirect în cazul unor disfuncții ale construcției

mediu

2

iii) caracterul evolutiv al efectelor periculoase în cazul unor disfuncții ale construcției

mediu

2

2

2.

i) mărimea comunității care apelează la funcțiunile construcției și/sau valoarea

mediu

2

Importanța

bunurilor materiale adăpostite de

social

constr.

- economică și

ii) ponderea pe care funcțiunile

mediu

2

culturală

construcției

o au în comunitatea respectivă iii) natura și importanța funcțiunilor respective

mediu

2

2

3.

Implicarea

i) măsura în care realizarea și exploatarea construcției intervine în perturbarea mediului natural și a mediului natural construit

mediu

2

ecologică

ii) gradul de influiență nefavorabilă asupra mediului natural și construit

mediu

2

2

iii) rolul activ în protejarea/refacerea mediului natural și construit

redus

2

4.

i) durata de utilizare preconizată

mediu

2

1 iCVUOI IO iCu luării

în considerare a duratei de utilizare

ii) măsura în care performanțele alcătuirilor constructive depind de cunoașterea evoluției acțiunilor (solicitărilor) pe durata de utilizare

mediu

2

2

iii) măsura în care performanțele funcționale depinde de evoluția cerințelor pe durata de utilizare.

mediu

2

(execuție)

5.

Necesitatea adaptării la condițiile locale de teren și de mediu

i) măsura în care asigurarea soluțiilor constructive este dependentă de condițiile locale de teren și de mediu ti) măsura în care condițiile locale de

mediu

2

teren și de mediu evoluează defavorabil în timp iii) măsura în care condițiile locale de

mediu

2

2

teren și de mediu determină activități / măsuri deosebite pentru exploatarea construcției

mediu

2

6.

i) ponderea volumului de muncă și de materiale înglobate

mediu

2

Volumul de muncă și de materiale

ii) volumul și complexitatea activităților necesare pentru menținerea performanțelor construcției pe durată de existență a acesteia

mediu

2

2

necesare

iii) activități deosebite în exploatarea construcției impuse de funcțiunile acesteia

mediu

2

TOTA

L PUNCTAJ

12

Conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor și

metodologiei aferente, pentru punctajul total cuprins între 6 și 17 categoria de importanță este „C" (normală).

m.3. Verificarea tehnică a proiectului

în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 742/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, ari 7 (1) a, prezenta documentație se supune verificării de către un verificator tehnic atestat pentru cerințele A9, B7.

IV. Prezentarea proiectului pe volume, broșuri, capitole

Prezentul proiect conține piese scrise și desenate, după cum urmează: Piese scrise:

  • 1.  Memoriu tehnic de prezentare

  • 2.  Memoriu tehnic de specialitate lucrări hidrotehnice + Breviar de calcul

  • 3.  Memoriu tehnic rezistenta + analize de stabilitate pe profile

  • 4.  Memoriu tehnic plantație de protecție din salcam

  • 5.  Memoriu de specialitate organizare de șantier

  • 6.  Planul de securitate si sanatate

Piese desenate

Piese desenate:

HO - Plan de încadrare în zonă.

H1 - Plan de situație.

H2 - Profil longitudinal dren - PO. Detalii cămin vizitare si sprijiniri.

H3 - Profil transversal - P1.


întocmit,


teh. proiectant Liviu Mar; Dr. Ing. lulia Terryn

MAPAMOND

^■'Wnl^/S.R.L. bXcjI


S.C. MAPAMOND S.R.L.

J 04 / 864 / 1992

RO 985688


BACĂU


Str. Energiei nr. 35, D/1/6, Mun. Bacău


Tet./Fax.: 0234.512.829



P„oRA)t>


nr- <>9742


^CERT-^

EN ISO <*001

Certificate No,382-()5U/UUl

Cont: R055BTRL00401202433542XX Banca Transilvania

cont: RO42TREZ0615069XXX000518 Trezoreria Bacău

Proiect nr. 42/2019 - faza P.Th.

"CONSOLIDARE / AMENAJARE Șl PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCȚIUNE VALEA UZULUI BACĂU ZONA MASOTEA, COMUNA ARDEOANI” Adresa: COMUNA ARDEOANI, JUDEȚUL BACĂU Beneficiar: S.C. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A.


e-mail: mapamondbc@yahoo.com



EMt&RIU TEHNIC LUCRĂRI HIDROTEHNICE

’                                                                 I    Ikict 096

Șl LOCALIZAREA OBIECTIVULUI       țț

531

Afl

1.1.             (Afectivului:

“CONSOLIDARE / AMENAJARE Șl               *

SIGURANȚĂ A ZONEI DE PROTECȚIE

ADUCȚIUNE VALEA UZULUI BACĂU ZONA^ș'^^Jt COMUNA ARDEOANI”

Adresa: COMUNA ARDEOANI, JUDEȚUL BACĂU

1.2. Amplasament:

Obiectivul se va construi în extravilanul comunei Ardeoani, județul Bacău, în zona conductei de aducțiune de la Valea Uzului

1.3. Beneficiar:

S.C. COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU S.A., cu sediul în municipiul Bacău, strada Henri Coanda nr 2, județul Bacau

Date de identificare: CUI RO 27429315

Telefon: 0334 401796

Email: manager@apabacau.ro

Regimul de lucru: 24 h/zi; 7 zile/sapt; 365 zile/an.

Firma îndeplinește condițiile de funcționare pentru: cod CAEN 360 - captarea, tratarea și distribuția apei cod CAEN 370 - colectarea și epurarea apelor cod CAEN 712-7120- activități de testări și analize tehnice cod CAEN 960 - 9609 - alte activități de servicii

Manager Chiper Nina

1.3. Proiectant general:

SC MAPAMOND SRL BACAU

1.4. Proiectant de specialitate:

S.C. “MAPAMOND” S.R.L. cu sediul în Bacău, str. Energiei, nr. 35, Bacau, județul Bacîu, telefon 0234/512829; email: maoamondbc@vahoo.com.

Certificat de atestare nr. 353/2019, emis de către Ministerul Apelor și Pîdurilor conform Ordinului nr. 584/2017, valabil până la 29.07.2022,


2. Descrierea de ansamblu a situației existente

Conducta de aducțiune de la Valea Uzului realizată din tuburi de fonta Dn 800 mm, a suferit numeroase avarii, generate de alunecările de teren din zona Masotea (comuna Ardeoani), care a condus la demufarea conductelor și întreruperea alimentarii cu apă pentru o perioadă de cca. 7 zile. Pentru mărirea gradului de asigurare a funcționarii sistemului de alimentare cu apa a municipiului Bacău și altor unități teritorial administrative și punerea în siguranță a conductei de


aducțiune de la Valea Uzului se propune consolidarea și punerea în siguranță a zonei de protecție a conductei de aducțiune Valea Uzului - Bacău în zona Masotea, comuna Ardeoani, județul Bacău, km 39+189-39+493.

Lucrările de consolidare propuse includ următoarele tronsoane, așa cum au fost prezentate în motivarea expertizei tehnice:

  • -  aliniament extrem superior, între km 39+189 si km 39+257, pe o lungime de 68 m;

  • -  aliniament A-B, cu o lungime de 188 m;

  • -  aliniament B-C, cu o lungime de 77 m;

  • -  aliniament C-D, cu o lungime de 118 m;

  • -  aliniament extrem inferior, intre punctul D si E, pe o lungime de 51 m.

  • -  Zona pe care s-au desfășurat lucrările geotehnice din prezentul studiu aparține versantului drept al rîului Tazlăau, pe flancul nord-estic al Dealului Coman, deal care reprezintă interfluviul dintre rîurile Tazlău și Tazlăul Sarat.

  • -   Relieful de interfluviu este format atît din relief colinar, cât și din relief acumulativ, reprezentat de rudimente ale terasei înalte a rîului Tazlăul Sarat.

  • -  Versantul sud-vestic al Dealului Coman are pantă continuă și mai domoală, cu înclinare generală de cca. 10 %. Culmea de deal este largă, cu aspect de platou.

  • -  Versantul nord-estic, dinspre valea rîului Tazlau, avînd pante cuprinse între 15-20 %, este mult mai frământat, cu debușee adânci afectate de eroziunea lineară și suprafețe mari, sub formă de fișii transversale pe curbele de nivel, cu alunecări de teren.

  • -  Fenomenele de versant sunt induse, pe de o parte, de panta mare a reliefului și de eroziunea puternică exercitată de rîul Tazlău în versantul sau drept, eroziune care distruge prisma de stabilitate de la baza versantului. Pe de altă parte, constituția litologică a diluviului de panta, format din roci impermeabile și semipermeabile și situația structurală a rocilor antecuaternare din subteran, reprezentată de flancul cu înclinare consecvență cu panta al unui sinclinal, determină apariția unor circumstanțe favorabile declanșării stării de instabilitate în versant.

  • -  Tronsonul conductei de aducțiune a apei dintre reperii B și C traversează transversal o zonă de versant cu astfel de înclinări mari și relief frământat. în acest punct, ca de altfel și în amonte și în aval în lungul versantului, există o alunecare veche, cu relief specific (monticoli, declivități, terase de alunecare, cornișe inierbate), alunecare pe care a fost proiectat și construit, în lipsa unei alte variante, traseul conductei de aducțiune, în urmă cu cca. 12 ani.

  • -  Cu ocazia pozării conductei, au fost executate săpături pentru șanțul de pozare și au fost executați pinteni monolit din beton, încastrați sub planul de alunecare (în stratul de marna cenușie și cafeniu), pinteni pe care a fost ancorată conducta.

  • -  Aceste lucrări au schimbat microrelieful de alunecare, în sensul nivelării versantului (tronsonul dintre reperii B si C), dar nu au modificat acest microrelief mai sus de acest tronson, suprafața unde au rămas prezente declivități și cornișe secundare.

  • -  în timp, pe zona nivelată, s-au creat făgașe longitudinale, apărute prin erodarea de câtre apele de șiroire a terenului proaspăt nivelat. Acest teren a fost inierbat, dar fiind proprietate particulară, a fost folosit pentru pașunatul oilor și iarba nu s-a dezvoltat corespunzător pentru a împiedica eroziunea de adâncime.

  • -   Prin aceste fagașe, precum și din umplerea declivităților după precipitații importante sau după topirea bruscă a zăpezilor, apele pluviale s-au infiltrat intermitent în versant, producând umezirea suplimentară a ebulmentului de alunecare (și creșterea greutății volumice a acestui ebulment) și umectarea planului potențial de alunecare (suprafața superioară a stratului de argilă marnoasă și marnă).

  • -  Caracterul aproape continuu argilos și marnos al depozitelor care formează interfluviul Tazlău - Tazlăul Sarat exclude prezenta unor acvifere de medie adâncime pe aceasta structură.

  • -   Deluviul creat pe baza acestor roci impermeabile este și el majoritar impemeabil și nu favorizează circulația sau acumularea acviferelor de versant. Acestea pot apare cu totul local, pe suprafețe restrânse, an intercalații semipermeabile de grosime mică.

  • -  Pentru stabilirea cauzelor care au condus la reactivarea fenomenul de instabilitate produs recent în versantul de nord-est al Dealului Coman, în interfluviul Tazlău - Tazlăul Sărat, au fost executate două profiluri de foraje, totalizând 6 foraje geotehnice cu adâncimea de -8,0 m CTN, executate în ultima decadă a lunii iunie 2018, perioada care a fost lipsită de precipitații importante în zona studiat.

  • -   La începutul lunii iulie 2018, după câteva zile cu precipitații bogate, au fost executate manual încă 4 foraje, cu adincimi mai mici, pentru determinarea formarii unor eventuale acvifere, în intervalul de după precitpitații.

  • -   Ca urmare a lucrărilor de prospecțiune executate, precum și a observațiilor directe și a informațiilor deținute și obținute despre zona studiată, se considera pe amplasamentul studiat, proprietate particulară folosită ca pășune, există condiții pentru consolidarea terenului pe care s-a produs recent un fenomen de dezechilibru în versant și care poate afecta și pe viitor stabilitatea conductei de aducțiune a apei potabile Valea Uzului - Bacău.

  • -   Prin saturare, partea superficiala a stratului de argila marnoasa si marna si-a diminuat coeziunea si a cedat plastic. Este de remarcat ca, in condiții normale, stratul de argilă marnoasă cenușie are coeziune mare (c = 38 - 58 kPa).

  • -  Adâncimea la care s-a produs fenomenul de cedare plastică este de - 2,6 - 3,2 m CTN.

  • -  Pentru consolidarea versantului cu potențial de alunecare sunt necesare o serie de măsuri care să împiedice acumularea apelor pluviale sau din topirea zăpezilor în zone de declivitate de pe terasele de alunecare, în care să stagneze și sa se infltreze ulterior în masă acumulatului de alunecare, să impiedice infiltrarea apei care circulă sezonier pe debuseele torențiale create de eroziune de o parte si de alta a tronsonului de conducta dintre reperii B si C si sa intercepteze scurgerea apei prin profilul superficial al terenului, la limita dintre acumulatul de alunecare și stratul pe care se produce alunecarea.

Conform NP 112 - 2014, anexa C, adâncimea maximă de îngheț este de 1,0 m. Conform codului de proiectare CR 1-1-4/2012, comuna Ardeoani se încadrează în zona cu presiunea dinamică de referință a vântului qb = 0,6 kPa (interval maxim de recurență IMR = 50 ani). Din punct de vedere a evaluării acțiunii zăpezii asupra construcțiilor (cod de proiectare CR 1-1-3/ 2012), comuna Ardeoani se află în zonă având încărcarea caracteristică la sol Sk = 2,0 kN/ m

  • -  Zona comunei Ardeoani face parte din macrozona seismică 6, conform SR 11.100/1-1993, iar conform normativului P100/1-2013 zona seismică de calcul este "C” cu coeficientul Ks= 0,20, accelerația ag=0,35 g, perioada de colțTc=0,7 sec, grad seismic asimilat VIII (MSK).

  • -  pa = ppl = 307 kPa.

  • -  în conformitate cu prevederile normativului NP 074 / 2014, lucrarea aferentă consolidării terenului afectat de instabilitate, se încadrează în categoria geotehnică 2, cu risc geotehnic moderat (teren de fundare în pantă - 3 puncte, apă subterană, în mod normal, sub adâncimea de pozare - 1 punct, construcție de importanță deosebită - 5 puncte, fâră risc de degradare a construcțiilor învecinate - 1 punct, zona cu accelerația terenului ag > 0,25 g - 3 puncte => punctaj 13).

  • -  Risc geotehnic moderat.

  • 2.2. Descrierea situației proiectate

Lucrările hidrotehnice care fac obiectul proiectului sunt următoarele:

1. Sistem de drenuri de intercepție cu evacuare controlata;

  • 2.  Canal evacuare apa din                  sistemul drenuri (canal

disipare energie cu risberna bolovani de rau si gura de varsare);

  • 3.  Canal de colectare și evacuare a apelor meteorice, disipator de energie si risberma cu bolovani de rau).;

  • 2.2.1. Sistem de drenuri de intercepție cu evacuare controlată

In baza recomandărilor expertizei tehnice in vederea recuperării suprafeței de teren afectate de instabilitate hidrogeologica se proiectează un sistem de drenaj orizontal de intercepție a apei subterane, cu latimea de 1,3 m, reprezentat de țeava riflata perforata la partea superioara (180°) cu diametrul de Dn 250 si 315 mm (L=110,8 m), folie impermeabila, filtru invers si noua cămine de vizitare.

Colectarea șl conducerea apelor din sistemul de dren se asigură gravitațional prin conducte realizate din țeava riflata perforata la partea superioara care debușează în canalul de disipare a energiei cu risbermă, iar de aici în spațiul verde.

Tronsonul nr. 1 are lungimea de L = 50,30 m, din țeava riflata De 250 mm, pe care sunt proiectate patru cămine de inspecție din beton preturnat având diametrul interior de 1.000 mm.

Tronsonul nr. 2 are lungimea de L = 60,50 m, din țeava riflata De 315 mm, pe care sunt proiectate cinci cămine de inspecție din beton preturnat având diametrul interior de 1.000 mm.

Pe peretel aval al șanțului de dren și pe radierul acestuia se va monta o folie impermeabilă (494 mp) cu grosimea de 1,0-1,5 mm (ecran de protecție), pentru a împiedica pierderea apei captate in aval de dren (zona conductei de aductiune care face obiectul proiectului de investiții).

Accesul apei în tuburi se asigura prin fante de 1,0 x 5,0 mm care sa realizeze o suprafața activa (de intrare a apei în tuburi) de (24...50 cm2) pe metru liniar de tub.

Filtru invers se va executa din straturi de piatra cu dimensiuni diferite conform detaliului de execuție. Adâncimea de pozare a conductei dren este de 2,50 m în capătul aval și crește treptat până la 3,50 m în capătul amonte, conform recomandării din studiul geotehnic.

La baza sântului se întinde un strat de nisip cu grosimea de 10 cm, peste care se aseaza geomembrana si tuburile riflate perforate la partea superioara.

Filtrul invers este amplasat pe o folie de PEHD rugoasa cu grosimea de 1,0-1,5 mm (ecran de protecție), si cuprinde următoarele straturi:

  • - primul strat in jurul tubului este prevăzut din pietriș sortul 8*16 mm și are grosimea de 0,50 m;

  • - al doilea strat este prevăzut din mărgăritar sortul 4+8 mm și are grosimea minima de 0,30 m și maxima de 1,20 m;

  • - al treilea strat este prevăzut din nisip sortul 0+4 mm și are grosimea minima de 0,20 m și maxima de 0,60 m;

  • - al patrulea strat este prevăzut din umplutură de pământ compactată și are grosimea variabilă, in funcție de înălțimea șanțului drenului.

Stratul de pamant vegetal deasupra drenului se va inierba.

Tronsonul nr. 3 din CVn9 pana la canalul de disipare, cu lungimea de L = 5,50 m, este realizat din tub PVC De 315 mm, neperforat și are rolul de a evacua apă în canalul disipator de energie.

Căminele de inspecție (9 bucăți) sunt prevăzute din beton având prefabricat cu diametrul interior de 1.000 mm și înălțimea variabilă în funcție de adâncimea șanțului drenului.

Nr. crt

Cămin de vizitare

Adâncime (m)

1

CV1

2,92

2

CV2

3,42

3

CV3

3,42

4

CV4

3,94

5

CV5

3,92

6

CV6

3,92

7

CV7

3,82

8

CV8

3,72

9

CV9

2,47

Căminele se execută din elemente preturnate de beton de secțiune circulară și se compun din: placa radier, tronsoane circulare de cămin având înălțimea de 50 cm sau 100 cm și placa necarosabilă cu capac din fontă.

Partea superioară a capacului este stabilită la 0,50 m deasupra terenului amenajat. Pe capac este montată o țeavă de aerisire din OL Dn 75 mm, având înălțimea de 0,60 m.

în cămin, sub cota generatoarei inferioare a tubului de drenaj, se prevede un spațiu de cca. 50 cm pentru colectarea nisipului. La trecerea prin pereții căminului este prevăzută o piesă de trecere etanșă cu garnitură din cauciuc.

Apa evacuată din dren este dirijată intr-un canal de disipare a energiei cu risbermă având dimensiunile în plan de 1,50 x 26,0 m și grosimea de 0,40 m. De aici apa este evacuată în spațiul verde. A fost adoptată această soluție deoarece debitul evacuat este foarte mic, iar evacuarea în emisar natural necesită o conductă amplasată pe terenuri proprietate privată.

  • 2.2.2. Canal evacuare evacuare apa din sistemul de drenuri

Apa evacuată din dren este dirijată intr-un canal de disipare a energiei cu risbermă având dimensiunile în plan de 1,50 x 26,0 m și grosimea de 0,40 m. De aici apa este evacuată în spațiul verde. A fost adoptată această soluție deoarece debitul evacuat este foarte mic, iar evacuarea în emisar natural necesită o conductă amplasată pe terenuri proprietate privată.

  • 2.2.3.  Canal de colectare și evacuare a apelor meteorice

în amonte de conducta de dren se prevede un canal deschis pentru colectarea și evacuarea apelor metorice în afara amplasamentului conductei de apă existente.

Traseul canalului a fost ales astfel incât să urmărească curba de nivel, acolo unde a fost posibil, iar pe porțiunea cu pante foarte mari a fost aleasă soluția de canal în trepte.

Lungimea totală a canalului a fost stabilită la 124,0 m și a fost amplasat pe sectorul de teren recomandat în studiul geotehnic.

Debitul de ape meteorice pentru care a fost proiectat canalul este de 60 l/s, conform breviarului de calcul anexat. Pentru transportarea acestui debit au rezultat următoarele dimensiuni ale canalului de secțiune trapezoidală:

-m=1

  • - b=0.40 m

  • - h apa=0.20 m

  • - h canal variabil =0.40-1,26 m

  • - h colmatare=0.20 m

  • - Q transportat= 0.06 mc/s

  • - Viteza medie in secțiune =3.49 m/s, pe tronsonul cu panta maxima.

Canalul de colectare și evacuare a apelor meteorice va fi compus din următoarele tronsoane:

  • - Tronsonul nr. 1 - în lungime de 35,0 m, cu panta i=0,00856, canal in semidebleu (P2) si debleu (P3), H= 0,4 m- 0,7 m.

  • - Tronsonul nr. 2 - în lungime de 33,5 m, cu panta i=0,02567, canal in semidebleu (P4), canal in rambleu (P5) si in debleu in P6 (umplutura), H = 0,4-0,6 m ;

  • - Tronsonul nr. 3 - în lungime de 23,2 m, cu panta i=0,02, prevăzut a se executa în patru trepte de câte 3,90 m lungime și două trepte de câte 3,80 m lungime. La capătul aval treapta este prevăzută cu pinten înclinat pentru asigurarea curgerii hidraulice. Canalul este in debleu (in P7), H=0,8 m;

  • - Tronsonul nr. 4 - în lungime de 32,3 m, cu panta i=0,01, prevăzut a se execută în zece trepte de câte 3,23 m lungime. La capătul aval treapta este prevăzută cu pinten înclinat pentru asigurarea curgerii hidraulice. Canalul este in debleu (P8 si P9), H max=1,24-1,26 m;

între tronsoane sunt prevăzute rosturi de contracție-dilatare ce vor fi etanșate cu profil PVC

I27.

Tronsoanele de canal se vor executa din beton armat monolit C30/37, așezate pe un pat din balast compactat de 20 cm grosime si geotextil netesut perimetral, inclusiv pe bancheta. Pe tronsoanele de canal sunt prevăzute rosturi de dilatatie la o distanta variabila de 1-2 m intre ele.

în secțiune transversală canalul va avea formă de trapez cu înclinarea de 1:1 și o bancheta la partea superioară de 20 cm pentru racordare cu taluzul.

Această secțiune a fost adaptată la teren, iar în funcție de adâncimea fiecărei trepte au rezultat deschideri diferite la partea superioară. Pentru legătura cu taluzurile săpăturii și pentru a evita eroziunile locale în zona canalului a fost prevăzută nivelarea accesului apei meteorice, din amonte, spre canal, asigurând astfel o pantă continuă spre acestă de înclinare minim 1:1.

în zona de racordare a fost prevăzută câte o bermă de 0,50 m pe ambele laturi ale canalului. De la berma spre aval a fost prevăzută umplutură de pământ compactată cu panta lină de 1:2.

La capătul aval al canalului a fost prevăzut un disipator de energie tip bazin cu prag. Bazinul va avea lungimea de 3,50 m, lățimea de 1,0 m și adâncimea de 1,10 m la intrare și de 0,60 m la ieșire. Din breviarul de calcul nu a rezultat ca fiind necesar prag la bazin. Pentru siguranță a fost prevăzut un prag de 0,40 m. Bazinul se va executa din beton armat monolit clasa C30/37. La ieșire din bazinul disipator a fost prevăzută o risbermă din bolovani de râu, având dimensiunile în plan de 2,0 x 5,0 m și grosimea de 0,40 m. De aici apa este evacuată în spațiul verde. A fost adoptată această soluție deoarece debitul evacuate este foarte mic, iar evacuarea în emisar natural necesită o conducta care să parcurgă terenuri proprietate privată.

  • 3. Categoria de importanță

Conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a construcțiilor

BREVIAR DE CALCUL

Debit de apă captat prin dren


Dimensionare conform STAS 1629/3-91 qt =k1*i1*H1=0,01/10*0,075*0,5=0,0000375 m/s.m

Qc=0,8*qt*Lc=0,8*0000375*111,0=0,00333=0,00

Debitul conductei de dren:

Qd=a*Qc=0,9 *0,004= 0,0036 mc/s

ȘEF PROIECT sing. Mihai Balaban





b(m)

n

Q

(mc/s)

h(m)

m

♦ g

♦ CM

* £

+ -Q

H

A (mp)

CM

<

S' £ fewd

CM <

H-

M-

1

-O It

CU

R(m)

v© i—<

< o:

1/n

/—\ vO

T—<

< o:

* K

r-l II

î

Viteza medie Vm

0.10

0,014

0,0600

0,10

1,00

0,20

«>0,30

0,02

0,01

0,01

0,38

0,05

0,61

71.43

7^63

0,02567

1,60

0,20

0,014

0,0600

0,10

1,00

0,20

0,40

0,03

0,01

0,01

0,48

0,06

0,63

71,43

44,91

0,02567

1,79

0,20

0,014

0,0600

0,20

1,00

0,40

0,60

0,08

0,04

0,04

0.77

0,10

0,69

71,43

48,98

0,02567

2,54

0,30

0,014

0,0600

0.20

1,00

0,40

0,70

0,10

0,04

0,04

0.87

0,12

0,70

71,43

49,81

0,02567

2,71

0,30

0,014

0,0600

0,30

1,00

0,60

0,90

0,18

0,09

0,09

1.15

0,16

0,73

71.43

62,42

0,02567

3,32

0,40

0,014

0.0600

0,30

1,00

0,60

1,00

0,21

0,09

0,09

1.25

0,17

0,74

71,43

53,04

0,02567

3.49

0,50

0,014

0,0600

0,30

1,00

0,60

1.10

0,24

0,09

0,09

1.35

0,18

0,75

71,43

53,54

0,02567

3,62

0,40

0,014

0,0600

1,40

1,00

2,80

3,20

2,52

1,96

1,96

4,36

0,58

0,91

71,43

65,18

0,02567

7,94

0,40

0,014

0,0600

1.50

1,00

3,00

3,40

2,85

2,25

2,25

4,64

0,61

0,92

71,43

65,84

0,02567

8,26

0,40

0,014

0,0600

1,60

1,00

3,20

3,60

3,20

2,56

2,56

4,93

0,65

0,93

71,43

66,47

0,02567

8,58

0,40

0,014

0,0600

1.25

1,00

2,50

2,90

2,06

1,56

1,56

3,94

0,52

0,90

71,43

64,12

0,02567

7,44

0,40

0,014

0,0600

1,29

1,00

2,58

2.98

2,18

1,66

1,66

4.05

0,54

0,90

71,43

64,41

0,02567

7,57

SC MAPAMOND SRL Bacău

Lucrarea: Consolidare/amenajare și punere in siguranță a zonei de protecție a conductei de aducțiune Valea Uzului Bacău, zona Masotea .comuna Ardeoani, județul Bacău

Proiect nr. 42/2019

Faza: P.Th.


BREVIAR DE CALCUL


DIMENSIONARE CANAL EVACUARE AP


Soluția constructivă * canal trapezoidal


  • 1. Date de intrare

Q= 0.8*5.0*140*0.1=0.06 mc/s=60 l/s

n=0.014 canal beton

b= latimea bazei canalului

m=1.0


  • 2. Dimensionare canal trapezoidal

Q =A * cVz? * i

7? -f-           (fi 4- .2 * vn. * ti) -4-              * fi + ?. * m * h

A = —-— * h =-------—---■--- * h --


7.


0 = Z? -f- 2 * m-* h,

jP — b ~t- 2y/ (Vn * ti) 2 4~ ft.x'




.tn \

te


  • 3. Dimensiuni canal trapezoidal adoptate

Se adoptă următoarele caracteristici ale canalului trapezoidal: m-1

b=0.40 m

h apa=0.20 m

h canal-0.40 m

h coimatare=0.20 m

Q transportat= 0.06 mc/s

Viteza medie in secțiune =3.49 m/s

JUSTIFICARE

Canalul proiectat are capacitatea de transport al debitului de ape meteorice calculat de 0.06 mc/s și de a prelua eventuale debite mai mari de până la 0.21 mc/s.

Nr.

ite

Ho

(m)

P

(m)

b'

(m)

Eo

(m)

<Pd

Q

(m3/s)

(m)

—T" j= t S x:

II w

hcr

(m)

h"

(m)

C|

^baz

(m)

<Pp

Az

(m)

d

(m)

fs

(m)

lp

(m)

P

(m)

Lt>az

(m)

1

0,3

0

1,00

0,3

0,92

0,06

0,027

-

0,19

0,15

1,1

0,2

0,9

0,2

-0,14

0,025

0,018

0,7

0,02

2

0,3

0

1,00

0,3

0,92

0,06

0,028

0

3

0,3

0

1,00

0,3

0,92

0,06

0,028

0

4

0,3

0

1,00

0,3

0,92

0,06

0,028

0

b'

A

P

R

n

y

c

i

Q

her

țm)

(m)

(m2)

țm)

(m3/sl

țm)

g •    hi

0,1

1

0,1

1,2

0,08

0,01

41,17

0

0,05

0,19

16.717

0,15

1

0,15

1,3

0,12

0,01

49,8

0

0,1

0,11

1

0,11

1,22

0,09

0,03

47,8

0

0,06

Pragul are inaltimea negativa , deci se adopta bazin cu prag , cu următoarele dimensiuni: L=3.5 m 1=1.0 m d=0.4 m prag

Viteza apei la ieșire este de 0.7 m/s, deci nu se produce eroziune.

Se prevede preventiv risberma din bolovani de rau pe o lățime de 2.0 m si 5.0 m


ȘEF PROIECT sing. Mihai





S.C. MAPAMOND S.R.L.

J 04 / 864 / 1992

MAPAM|g^JND_       RO 985688

Str. Energiei nr. 35, D/1/6, Mun. Bacău

Tel./Fax,: 0234.512.829


BACĂU


^cert-b0

EN ISO 9001

Certificate N<KSH2-O52/0ni

Cont: R055BTRL00401202433542XX Banca Transilvania

Cont: RO42TREZ0615069XXX00051B Trezoreria Bacău

Proiect nr. 42/2019 - faza P.Th. "CONSOLIDARE / AMENAJARE Șl PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCȚIUNE


e-mail: mapamondbc@yahoo,com


o *     ^lea uzului bacău zona M ASOTEA, COMUNA ARDEOANI”

<^X,        Adresa: COMUNA ARDEOANI, JUDEȚUL BACĂU

cĂS>pAp \ ^Beneficiar: S.C. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A.


Z ff v ,

U

x

V \

\

Y%,

a.

a1. Carâi

Zona de versant ce încadrează aliniamentele conductei prezintă: V

- o configurație topografică care atestă, manifestarea unor vechi alunecare de suprafață marcată de ebulmente, trepte, viroage, cu o dis^hfițft răspunsul diferit al formațiunii de acoperire din structura versantului la acțiunea faS


«■V


/NG\^


• I'

n m ii

.OMEMORIU DE REZISTENTA

:oV


&y0fsant, condiții de teren și dinamică lenerale ale zonei de versant


- numeroase elemente care atestă manifestare unor procese de versant actuale - cedări locale cu suprafețe de desprindere, zone depresionare cu vegetație de baltă, ogașe în suprafețele neprotejate de vegetație;

  • - o dezvoltare pe o diferență de nivel de circa 75 m între platou și zona de șes a râului Tazlău, între punctul de acces al conductei pe versant și punctul E situat la baza versantului, panta generală a versantului, la lungimea estimată de cca. 371,50 m, fiind de 20-21%;

  • - o configurație macro-geomorfologică care favorizează accentuare unor procese distructive, alterarea echilibrului formațiunii de acoperire și siguranța aliniamentelor traseului conductei de apă;

- o exploatare și folosință inadecvată a terenului, lipsa vegetației, a plantațiilor cu rol de fixare, asecare și reducere a infiltrației apei în formațiunea de acoperire a zonei de versant.

a2. Condiții de teren

Poziționarea celor 10 foraje indicate în studiul geotehnic este asociată:

  • - unor zone ale aliniamentului A-B - amonte și în lungul acestuia prin forajele F7, F8 și F9, respectiv F9, F3, F2 și F1;

  • - aliniamentului B-C prin forajele F10, F1, F4, F5 și F6;

Pe baza acestora s-au în tocmit cele două profile litologice ce estimează condițiile de teren:

  • • profilul B-B', în lungul aliniamentului A-B, între punctele de îmbinare 56-18 la 56'-37(B);

  • • profilul A-A', în lungul aliniamentului B-C.

Din analiza profilului litologic aferent aliniamentului A-B, se constată că:

  • - formațiunea de acoperire a substratului marnos (argilă marnoasă și marnă) este reprezentată de argilă care încorporează în masa ei o intercalație de argilă cu material organic (F9) și lentile de praf nisipos în bază (F3), grosime acesteia fiind de 4.0 m - in zona de cotă ridicată (F9) și de 3.0 - 3.2 m - zona joasă (F2, F1), este semnalată în foraje cu stare plastic consistentă și și plastic vârtoasă;

  • - în forajele ce definesc profilul numai în forajul F9 este semnalată apa, cu nivel Ea partea superioară a intercalației de argilă brună cu materie organică, caracterizată printr-o stare de plastic consistentă în suprafață și plastic vârtoasă în adâncime;

  • - substratul marnos este semnalat în toate forajele ca fiind în stare tare, uscată;

  • - în zona forajului F2 substratul marnos este acoperit de grosimea minimă a formațiunii de acoperire, acesta lucrând ca o zonă reziști vă;

Din analiza profilului aferent aliniamentului B-C, se constată:

  • - formațiunea de acoperire a substratului marnos (argilă marnoasă și marnă) este reprezentată de un pachet argilos format predominant din argilă, având local în bază, argilă prăfoasă sau praf argilos, aflat în stare plastic vârtoasă și tare, grosimea acesteia în lungul profilului fiind dată cu fiind de 3.0 m - F3, 2.6m - F4, 2.80 m - F5 și 1.30 m - F6, grosimi care în cazul F4 și F6 consideră numai zona neomogenă din suprafața acestuia;

  • - în forajele ce definesc profilul nu este semnalată apa subterană, starea de plastic vârtoasă -tare indicând un regim de umiditate redus la data efectuării forajelor;

  • - substratul marnos este semnalat în toate forajele ca fiind în stare tare, uscată.

a3. Constatări, cauze ce ar motiva producerea avariei.

Observațiile din teren puse în relație cu informațiile din studiul geotehnic și încadrarea traseului conductei de aducțiune pe arealul versantului, motivează următoarele constatări:

  • - litologia versantului favorizează manifestare cu intensități diferite a unor procese de alterare a calității și stabilității formațiunii de acoperire a substratului marnos, natura preponderent argiloasă a acesteia poate motiva producerea unor cedări locale în suprafață ei și/sau a deplasări lente, de tip creep, pe adâncimea acesteia;

  • - semnalarea punctuală a apei, absența unor straturi acvifere, starea de consistență a formațiunii de acoperire, motivează rolul major al condițiilor climato-meteorologice în modelarea și stabilitatea echilibrul zonei de versant - în configurația arealului de versant apar forme de microrelief care atestă o neuniformitate în răspunsul masivului de teren sub efectul gravitației, acțiunii în timp a agenților externi - precipitații, îngheț-dezgheț, ape de șiroire și de infiltrație, eroziune, etc.;

  • - alunecările semnalate au caracterul unor cedări locale, cu fețe de desprindere pe înălțimi relativ reduse, încadrabile în categoria celor de suprafață, fără o evidentă distribuție și dezvoltare care să justifice o pierdere de stabilitate generală a arealului de versant;

  • - pe întregi zonă a versantului, conducta este pozată în cadrul formațiunii de acoperire, traseul fiind format din aliniamente cu expunere diferită la modificarea comportării acesteia sub acțiunea agenților externi de modelare;

  • - necesitatea promovării unor măsuri de intervenție asupra arealului de versant adiacent traseului conductei considerând ca factori cauzali principali pentru siguranța exploatării acesteia pe traseul luat în discuție:

  • •  acțiunea defavorabilă indusă de procesele asociate cadrului natural în care se încadrează versantul, evoluția și stare lui actuală ce atestă o configurare a suprafeței ce favorizează intensificarea acțiunii de degradare-aIterare a formațiunii de acoperire, de modificare a stării fizice și reducere a capacității de rezistență;

  • •  efectul indus de deplasările pe care le poate înregistra formațiunea de acoperire preponderent argiloasă în care este pozată conducta;

  • • limitarea propagării regresive a unor rupturi locale semnalate aval unor aliniamente ale conductei.

  • b. Surse de risc asociate traseului conductei

Acestea pot fi rezumate după cum urmează:

  • - condițiile de teren și de stabilitate ale versantului, evoluția acestuia și manifestarea pe suprafață lui a unor procese de modelare defavorabile exploatării în siguranță a conductei;

  • - orientarea aliniamentelor conductei de alimentare cu apă fată de vectorul potențial de mișcare a terenului, aceasta fiind pusă în stare de solicitare sub efectul unor forte de împingere ce pot avea componente atât în lungul conductei cât și normal acestei;

  • - posibila punere în stare de deplasare și a masivelor de ancoraj, acestea fiind dimensionate din condiția de satisfacere a unor cerințe tehnice care nu răspund și blocării unei eventuale mișcări de alunecare a deluviului de pantă;

  • - specificul zonei de versant, a cărei suprafață este modelată prin alunecări locale, eroziune liniară, forme depresionare alveolare locale și cu dezvoltare de tip vale după linia de cea mai mare pantă;

  • - efectul combinat al deplasării pământului în lungul unor aliniamente de conductă, dar și lateral acesteia, tronsonul B-C, pe care s-a înregistrat avaria, fiind cu traseu de tip vale în suprafață versantului adâncită la limitat la nord prin acțiunea erozivă a apelor de șiroire;

  • - modificarea caracteristicilor fizice și de rezistență a deluviului de pantă sub efectul infiltrațiilor de apă, grosimea acestuia fiind semnalată la valori diferite, cu creștere de la partea de cotă ridicată a zonei de versant la cea joasă, de trecere la șesul râului Tazlău;

  • - posibile efecte induse asupra terenului cu caracteristici modificate de funcționarea conductei de aducțiune în exploatarea normală a acesteia;

  • - punerea în stare de solicitare extremă, rezultat al șocurilor periodice asociate exploatării acesteia;

  • - posibila manifestare a unei mișcări seismice cu caracteristicile de calcul corespunzătoare zonei de încadrare.

  • c. Evaluări asupra stabilității zonei de versant

Evaluarea stabilității se referă la trei profile definite pe baza informațiilor din studiul geotehnic, identificate pe planșa ET01 prin 3-3',1-1’ și 5-5', acestea fiind asociate unor orientări:

  • - relativ normală pe traseul din aliniamentul A-B al conductei pe baza forajelor F7, F8, F9;

  • - în lungul traseului pe aliniamentul A-B, partea joasă, pe baza stratificației din forajele F9, F3, F2 și F1;

  • - în lungul tronsonului din aliniamentul B-C utilizând informațiile din forajele F1, F4, F5 și F6;

Ipotezele admise în analizele de stabilitate vizează:

  • - situația actuală pentru condițiile de teren, prin atribuirea unor valori estimate caracteristicilor de rezistență ale entităților geotehnice indicate prin fișele forajelor;

  • - situația stabilizării formațiunii de acoperire prin prevederea unor unități de ranforsare pe bază de micropiloți puși în comun cu radier elevații de protecție a conductei și deviere a vectorului de deplasare a masei alunecătoare de pământ din suprafața masivului;

Condițiile de stabilitate, pentru ambele situații, s-au evaluat pentru starea de solicitare statică și seismică, fără a considera eventuale acțiuni induse de exploatarea conductei.

  • d. Propunere lucrări de consolidare / amenajare și punere în siguranță

Dată fiind extinderea frontului din versant ce încadrează limitele extreme ale aliniamentelor din componența traseului și lungimea în profil transversal a arealului pe care se înscrie traseul conductei, se consideră ca eficiente tehnic și economic luarea unor măsuri prin care:

  • - să se limiteze evoluția defavorabilă a masivului de teren în care conducta este pozată cu asigurarea unei zone de gardă adiacent acesteia, ca o primă categorie de lucrări, impuse de configurarea arealului de versant ce încadrează traseul;

  • - să se asigure forte rezistive suplimentare în formațiunea acoperitoare adiacent conductei și ca suport a acesteia și masivele de ancorare, ca o a doua categorie de lucrări, impuse de înregistrarea avariei, considerată a fi cauzată de punere în stare de solicitare ca urmare a manifestări unor deplasări în formațiunea de acoperire.

e1. Lucrări pentru limitarea acțiunii factorilor cauzali externi

Măsurile din prima categorie, considerate ca strict necesare și de promovat ca minimale, cu încadrare într-o primă etapă, pe întregul traseu al conductei aferent versantului, sunt recomandate și de studiul geotehnic din 2018, prin tipul de lucrări și localizarea zonelor în care se impun.

Se consideră că acestea trebuie promovate pentru conservarea și sporirea stabilității formațiunii de acoperire, în limitele zone de încadrare a traseului conductei, ele urmărind:

  • - limitarea acțiunii nefavorabile asupra stabilității a prezenței apei subterane, în zona în care aceasta este semnalată, prin drenuri de intercepție cu evacuare controlată a apei spre puncte de preluare;

  • - limitarea infiltrării apei din precipitații, topirea zăpezii, prin lucrări de asanare a zonelor adiacente de stagnare a apei, de intercepție și evacuare controlată a apei de șiroire prin șanțuri, rigole canale de preluare și evacuare controlată, impermeabile, de amenajare a suprafeței terenului cu pante spre acestea;

  • - limitarea acțiunii erozive a apelor din precipitații, de alterare prin îngheț - dezgheț prin protecția suprafețelor de teren expuse, fețe de desprindere, lipsite de vegetație, utilizarea în acest sens însămânțări lor cu specii perene adaptate cadrului climato - meteorologic sau a unor covoare de acoperire pe bază de geosintetice;

Conform H.G. 766/97, categoria de importanța a construcției propuse este “C” iar conf. Indicativ P100-1/2013 - clasa de importanță și de expunere la cutremur a construcției este ”III” - (yl=1,0).

CALCULUL SI VERIFICAREA STRUCTURII

Categoria de importanță a fost stabilită conform Regulamentului MLPAT, Ordin nr.31/N din 2.10.1995 "Metodologie de stabilire a categoriei de importanță a construcțiilor."

Factorii determinanți care au stat la baza stabilirii categoriei de importanță au fost:

  • 1. Importanța vitală.

  • 2. Importanța social-economică și culturală.

  • 3. Implicarea ecologică.

  • 4. Necesitatea luării în considerare a duratei de utilizare (existența).

  • 5. Necesitatea adaptării la condițiile locale de teren și de mediu.

  • 6. Volumul de muncă și de materiale necesare.

Pentru evaluarea fiecărui factor determinant s-au avut în vedere câte trei criterii asociate, a căror punctare s-a făcut conform celor stipulate în metodologie.

DETERMINAREA PUNCTAJULUI ACORDAT

Nr. crt.

Factorul determinant

Criteriile asociate

k(n)

P(n)

p(i)

P(ii)

p (iii)

1.

1

1

1

1

1

2.

1

1

1

1

1

3.

1

1

1

1

1

4.

1

3

6

2

1

5.

1

2

4

1

1

6.

1

1

1

1

1

Total

9

Categoria de importanță

C - normală

Categoria de importanță a construcției

Punctaj

Excepțională A

>30

Deosebită

B

18-20

Normală

C

6-17

Redusă

D

<5

Evaluarea punctajului fiecărui factor determinant s-a făcut pe baza formulei:

P(n) = k (n)x £ p(i) / n(i)

Rezultă o încadrare a construcției în categoria de importanță normală (C).

Modalitatea aprecierii criteriilor asociate factorilor determinanți

P(1) - Importanță vitală, în cazul unor disfuncții ale construcției.

S-a apreciat că nivelul de influență al fiecărui criteriu asociat este : p(i) - oameni implicați direct-nivel redus, punctaj 1;

p(ii) - oameni implicați indirect-nivel redus, punctaj 1;

p(iii) - caracterul evolutiv al efectelor periculoase-nivel redus, punctaj 1.

P(2)- Importantă social-economică sl culturală, funcțiunile construcției.

S-a apreciat că nivelul de influență al fiecărui criteriu asociat este: p(i)-mărimea comunității care apelează la funcțiuni-nivel redus, punctaj 1; p(ii)-ponderea pe care o au funcțiunile în comunitate- nivel redus, punctaj 1; p(iii)-natura și importanța funcțiunilor- nivel scăzut punctaj 1;

P(3)-lmplicarea ecologică, influența construcției asupra mediului natural și construit

S-a apreciat că nivelul de influență al fiecărui criteriu asociat este:

p(i)-măsura în care realizarea și exploatarea construcției intervine în perturbarea mediului - nivel mediu, punctaj 1;

p(ii)- gradul de influență nefavorabilă - nivel redus, punctaj 1; p(iii)- rolul activ în protejarea / refacerea mediului - nivel redus, punctaj 1.

P(4)- Necesitatea luării în considerare a duratei de utilizare (existenta).

S-a apreciat că nivelul de influență al fiecărui criteriu asociat este: p(i)-durata de utilizare preconizată - nivel ridicat, punctaj 6;

p(ii)-măsura în care performanțele alcătuirilor constructive depind de cunoașterea evoluției acțiunilor (solicitărilor) pe durata de utilizare - nivel mediu, punctaj 2;

p(iii)-măsura în care performanțele funcționale depind de evoluția cerințelor pe durata de utilizare -nivel redus, punctaj 1.

P(5) - Necesitatea adaptării la condițiile locale de teren șl mediu.

S-a apreciat că nivelul de influență al fiecărui criteriu asociat este:

p(i)-măsura în care asigurarea soluțiilor constructive este dependentă de condițiile locale de teren și de mediu - nivel apreciabil, punctaj 4;

p(ii)-măsura în care condițiile locale de teren și de mediu evoluează defavorabil în timp - nivel redus, punctaj 1;

p(iii)-măsura în care condițiile locale de teren și de mediu determină activități / măsuri deosebite pentru exploatarea construcției - nivel scăzut, punctaj 1.

P(6) - Volumul de muncă sl de materiale necesare.

S-a apreciat că nivelul de influență al fiecărui criteriu asociat este: p(i)-ponderea volumului de muncă șl de materiale înglobate - nivel scăzut, punctaj 1; p(ii)-volumul și complexitatea activităților necesare pentru menținerea performanțelor construcției pe durata de existență a acesteia - nivel scăzut, punctaj 1;

p(iii)-activități deosebite în exploatarea construcției impuse de funcțiunile acesteia - nivel scăzut, punctaj 1.


e2. Lucrări de ranforsare-consolidare


i u

1 ►

i f

a prin grupuri de piloti


Consolidarea versantului in zona conductei de aductitfne, se va' re _ r_____o._,______,______


0 200 mm, H=10 m. la partea superioara a grupur O£de\il^ti senJa 'fe^ș^țâ radier de beton armat (H=50 cm), din bare independente, 0-14 mm'15 cm dist^rflș^ asa de beton C40/50. Grupurile de piloti sunt dispusi spatia! de o parte^s ^fexjtîtgțajgo uctei la 30° sau vertical. Dispunerea pe tronsoane se face in funcție de vectorul de deplasare a versantului.

Micropilotii se armeaza cu armatura rigida, profil IPE100, după care se betoneaza cu beton C40/50.

Lucrările ce urmăresc asigurarea unor forte rezistive, în soluția cu unități de ranforsare pe bază de micro piloti, vor fi aplicate etapizat:

  • -  cu încadrare în etapa 1, a intervențiilor minimale, în zona aliniamentului A-B aflată în vecinătatea alunecării ce se poziționează aval acestuia, pe aliniamentul B-C și a masivelor de ancoraj de la extrema superioară și inferioară a acestuia (CD1);

  • -  după executarea intervențiilor din etapa I, se vor monta martori in unitățile de ranforsare si daca deplasările sunt mai mari de 5 mm se va trece la etapa a El -a din expertiza .

Se vor realiza unsprezece perechi unitati de ramforsare de o parte si de alta a conductei (conform plan de situație atașat):

  • -  4 unitati de ramforsare pe tronsonul AB;

  • -  6 unitati pe tronsonul BC;

-   1 unitate pe tronsonul DC.


Fiecare unitate de ramforsare include 12 micropiloti (varianta 2) sau 15 micr dispusi spațial, inclinati la 30° sau verticali (varianta 1) dispusi pe un dimensiunile 3,8 x 1,9 m cu h= 0,5 m.

Au fost prevăzute doua variante de micropiloti in funcție de forma acestora. Varianta 1 - 15 micropiloti, varianta 2-12 micropiloti.

8 unitati de ramforsare varianta 1, fiecare unitate avand 15 micropiloti.

14 unitati de ramforsare varianta 2 fiecare unitate avand 12 piloti.

Pe fiecare unitate de ramforsare se vor fixa martori care vor fi cititi din 6 i deplasarea oricăruia este mai mare de 5 cm se va proceda la consolidarea prevaz doua din expertiza.

Vârful pilotului se încastrează in stratul de argila marnoasa situat la adancimea de peste 8 m (comform studiului geotehnic).

Lucrările ce urmăresc asigurarea unor forte rezistive, în soluția cu unități de ranforsare pe bază de micro piloți, poate fi aplicabilă etapizat:

- cu încadrare în etapa 1, a intervențiilor minimale, în zona aliniamentului A-B aflată în vecinătatea alunecării ce se poziționează aval acestuia, pe aliniamentul B-C și a masivelor de ancoraj de la extrema superioară și inferioară a acestuia;

- după executarea intervențiilor din etapa I, se vor monta martori in unitățile de ranforsare si daca deplasările sunt mai mari de 5 cm se va trece la etapa a ll-a din expertiza.

La poziționarea celor două componente ale unei unităti de ranforsare se vor lua în 6 considerare următoarele:

  • • păstrarea a unei distanțe minime de siguranță fată de conductă pentru piloți verticali și înclinați, D 200 L = 10 m , avand armatura rigida profile I 100, si folosirea betonului (C40/50) pentru situația formării lor în cadrul aliniamentelor;

  • • tubajul va fi nerecuperabil țeava rotunda 193.7 x 8 mm

  • •  pilotii vor fi rigidizați la partea superioara cu un radier armat cu bare individuale .

  • • poziționarea unităților de ranforsare se face inafara zonelor de imbinare a conductelor

  • • prima etapa este depistarea traseului conductelor prin sondaje făcute manual si identificarea imbinarilor conductelor

  • • în zona masivelor de ancoraj înclinarea piloților va fi corelată cu adâncime de fundare și se va asigura punerea conexiune pentru a conlucra

  • • nu sunt recomandate tehnologiile pe bază de procese umede, generatoare de șocuri, impact și vibrații puternice

Pentru proiectarea și execuția unităților de ranforsare cu micropiloți se vor avea în vedere precizările din:

  • - SR EN 14199 - Execuția lucrărilor geotehnice speciale - micropiloți;

  • - Ghid privind proiectarea și execuția minipiloților forați, indicativ GP 113-04

Se menționează că variantele de alcătuire a unităților de ranforsare pe bază de micropiloți, dispunerea și înclinarea lor, extinderea în adâncime, caracteristicile geometrice ale elementului de punere în comun de tip cornier, intervalul dintre unități, decalajul între cele două componente ale unității ce se poziționează lateral conductei, pot fi optimizate, dacă se dispune de:

  • - informații geotehnice suplimentare pe aliniamentele traseului și adiacent acestora;

  • - elemente privind masivele de ancoraj, referitoare la caracteristicile geometrice ale acestora, componentele forței maxime din punctele de schimbare a direcției, în plan orizontal și vertical, generată de funcționarea și regimul de exploatare a conductei;

  • - limitele admise în îmbinările curente, de schimbare a direcției, ca valori, ale forțelor dirijate după axa conductei și normal acesteia, pentru rotirii și deplasări urmare a modificărilor liniarității traseului între punctele extreme ale unui aliniament.

  • e. Rezistentă cămine prefabricate (9 bucăți) pe conductele de dren

Căminele de inspecție sunt prevăzute din beton având diametrul de 1.000 mm și inălțimea variabilă în funcție de adâncimea șanțului drenului. Căminele se execută din elemente preturnate de beton de secțiune circulară și se compun din: placa radier, tronsoane circulare de cămin având înălțimea de 50 cm sau 100 cm și placa necarosabilă cu capac din fontă. Partea superioară a capacului este stabilită la 0,50 m deasupra terenului amenajat.

Nr. crt

Cămin de vizitare

Adâncime (m)

1

CV1

2,92”

2

CV2

3,42

3

CV3

3,42

4

CV4

3,94

5

CV5

3,92

6

CV6

3,92

7

CV7

3,82

8

CV8

3,72

9

CV9

2,47

Elementele din beton armat prefabricat se vor executa din beton de clasa superioara

7

C20/25, rezistent la uzura, cu grad de impermeabilitate mare ^s10 pentru a asigura etanșeitatea la infiltrarea apelor meteorice, raport apa/cirnentmax =0,5 si dozaj minim de ciment 350kg/m3.

Amplasamentul construcției se află în municipiul Bacau, județul Bacău, care conform normativului P100/1-2013 se găsește în zona având accelerația terenului ag = 0,35 g și perioada de colț Tc = 0,7 sec.

Amplasamentul aparține din punct de vedere al:

  • - acțiunii vântului (NP 082-2004)      - qref = 0,60 kPa

  • - acțiunii zăpezii (CR 1-1-3-2005)          -sO = 2,50 kN/mp

Pe timpul execuției lucrărilor vor fi respectate toate prevederile și normativele referitoare la execuția și calitatea materialelor. Lucrările de săpătură se realizează conform planurilor de execuție, respectându-se cu strictețe indicațiile și condițiile tehnice de execuție specificate în aceste planuri și studiul geotehnic.

Documentația de rezistenta cuprinde detalii de realizare a plăcilor superioare(capace) si a radierelor din beton armat prefabricat.

Elementele din beton armat prefabricat se vor executa din beton de clasa superioara C20/25, rezistent la uzura, cu grad de impermeabilitate mare Pq° pentru a asigura etanșeitatea la infiltrarea apelor meteorice, raport apa/cimentmax =0,5 si dozaj minim de ciment 350kg/m3.

  • f. împrejmuire plantație salcam

In vederea protejării plantației de salcam necesara stabilizării versantului afectat de alunecare pana la realizarea stării de masiv, împotriva distrugerilor ce s-ar putea înregistra prin pasunat este necesara realizarea unui gard de protecție din plasa de sarma. Suprafața plantata cu salcami va fi de 1.722 mp, latimea benzii plantației fiind aproximativ de 10 m.

Realizarea gardului presupune plantarea stâlpilor metalici la distanta de 2 m unul de altul, cu fundații dn beton marca C8/10. împrejmuirea se va realiza din sarma, fixata pe stâlpi metalici, cu panouri de gard pe rama de otel rotund d=16 mm si împletitura de sarma de otel zincata de 2 mm, cu ochiuri patrate de 16 x 16 mm, cu inaltimea la coama de 2,05 m.

Lungimea totala a gardului va fi de 353 m. împrejmuirea se realizează inainte de instalarea plantației.

Pichetarea terenului se face cu tarusi din lemn/puncte cu var amplasate pe aliniamentele dintre bornele de delimitare a plantației. Saparea gropilor se face mecanizat.

Obligații ale investitorilor si beneficiarilor.

  • a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si execuție pe baza reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetărilor efectuate;

  • b) obținerea acordurilor si a avizelor prevăzute de lege, precum si a autorizației de construire;

  • c) asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestati pentru cerința esențiala de exigenta A1

  • d) asigurarea verificării execuției corecte a lucrărilor de construcții prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta specializați, pe tot parcursul lucrărilor;

  • e) acționarea in vederea soluționării neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul execuției lucrărilor, precum si a deficientelor proiectelor;

  • f) asigurarea recepției lucrărilor de construcții la terminarea lucrărilor si la expirarea legi, perioadei de garanție;

  • g) întocmirea cârtii tehnice a construcției si predarea acesteia către proprietar;

hl

  • h) expertizarea construcțiilor de către experti tehnici atestati, in situațiile in care la aceste construcții se executa lucrări de natura celor prevăzute la art. 18 alin. 2 din Legea 10/1995 privind calitatea in construcții.

Conform HGR 31/1995, beneficiarul va anunța cu cel puțin 10 zile inainte începerea execuției la Inspectoratul in Construcții.

Obligațiile proiectantului

  • a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a construcției;

  • b) asigurarea prin proiecte si detalii de execuție a nivelului de calitate corespunzător cerințelor, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale;

  • c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialiștilor verificatori de proiecte atestati, stabiliți de către investitor, precum si soluționarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate;

  • d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucțiunilor tehnice privind execuția lucrărilor, exploatarea, intretinerea si reparațiile, precum si, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea in timp a construcțiilor; documentația privind postutilizarea construcțiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului;

  • e) stabilirea prin proiect, a fazelor de execuție determinate pentru lucrările aferente cerințelor si participarea pe șantier la verificările de calitate legate de acestea;

  • f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in execuție, din vina proiectantului, la construcțiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor, precum si urmărirea aplicării pe șantier a soluțiilor adoptate, după însușirea acestora de către specialiști verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului;

  • g) participarea la întocmirea cârtii tehnice a construcției si la recepția lucrărilor executate.

Obligațiile executantilor

  • a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea soluționării;

  • b) începerea execuției lucrărilor numai la construcții autorizate in condițiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialiști atestati;

  • c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuția atestati;

  • d) convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrărilor ajunse in faze determinante ale execuției si asigurarea condițiilor necesare efectuării acestora, in scopul obținerii acordului de continuare a lucrărilor;

  • e) soluționarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de execuție, numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

  • f) utilizarea in execuția lucrărilor numai a produselor si a procedeelor prevăzute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerințelor, precum si gestionarea probelor-martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevăzute in proiect cu altele care îndeplinesc condițiile precizate si numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului;

  • g) respectarea proiectelor si a detaliilor de execuție pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor;

  • h) sesizarea in termen de 24 ore la Inspectoratul in Construcții in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul execuției lucrărilor;

  • i) supunerea la recepție numai a construcțiilor care corespund cerințelor de calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare intocmirii cârtii tehnice a construcției;

  • j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepție a lucrărilor de construcții;

  • k) remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de execuție, cat si in perioada de garanție stabilita potrivit legii;

  • l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor inițiala, la terminarea execuției lucrărilor;

  • m) stabilirea răspunderilor tuturor participantilor la procesul de producție - factori de răspundere, colaboratori, subcontractanti - in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare.

  • n) executantul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.

în cazul în care un executant apelează la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitățile sale în acest domeniu.

Obligațiile lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă nu aduc atingere principiului responsabilității executantului.

în cadrul responsabilităților sale, angajatorul are obligația să ia măsurile necesare pentru:

  • a) asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;

  • b) prevenirea riscurilor profesionale;

  • c) informarea și instruirea lucrătorilor;

  • d) asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă.

Executantul(angajatorul) are obligația să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute ținând seama de modificarea condițiilor, și pentru îmbunătățirea situațiilor existente.

Executantul(angajatorul) are obligația să implementeze măsurile prevăzute la alin, de mai sus pe baza următoarelor principii generale de prevenire:

  • a) evitarea riscurilor;

  • b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

  • c) combaterea riscurilor la sursă;

  • d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă și de producție, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat și a diminuării efectelor acestora asupra sănătății;

  • e) adaptarea la progresul tehnic;

  • f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puțin periculos;

  • g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor din mediul de muncă;

  • h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecție colectivă față de măsurile de protecție individuală;

  • i) furnizarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor.

Fără a aduce atingere altor prevederi legii privind protecția si sanatatea muncii, ținând seama de natura activităților din întreprindere și/sau unitate, executantul (angajatorul) are obligația:

  • a) să evalueze riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanțelor sau preparatelor chimice utilizate și la amenajarea locurilor de muncă;

  • b) ulterior evaluării prevăzute la lit. a) și dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum și metodele de lucru și de producție aplicate de către angajator să asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor și să fie integrate în ansamblul activităților întreprinderii și/sau unității respective și la toate nivelurile ierarhice;

  • c) să ia în considerare capacitățile lucrătorului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, atunci când îi încredințează sarcini;

  • d) să asigure ca planificarea și introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu lucrătorii și/sau reprezentanții acestora în ceea ce privește consecințele asupra securității și sănătății lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condițiile și mediul de muncă;

  • e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat și specific, accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit și și-au însușit instrucțiunile adecvate.

Referințe.

Prescripții tehnice valabile la proiectare si execuție:

- Legea 10/1995 privind calitatea in construcții.

Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă.

P100/1 - 2013 Cod de proiectare seismica. Partea I -a. Prevederi de proiectare pentru clădiri”

C 169-88 - „Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor construcțiilor civile si industriale”

NP 112 - 2014 “ Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafața”

CR 0-2012- "Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții"

CR 1-1-4-2012. “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor.”

CR 1-1-3-2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”

C 107 - 2005 “ Normativ privind calculul termotehnic a elementelor de construcție ale clădirilor”

NP - 040 - 2002 "Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la clădiri"

NP - 064 - 2002 "Ghid privind proiectarea, execuția si exploatarea elementelor de construcții hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice";

NE 012/1- 2007- privind producerea betonului

NE 012/2- 2010 - privind executarea lucrărilor de beton

SR EN 1993-1-1-1:2006/NA:2008 - privind proiectarea structurilor de otel

SR EN 1993-1-1-8: 2006/ NB: 2008 - privind proiectarea îmbinărilor pentru structuri de otel


P130-1999 - „Normativ privind comportarea în timp a construcțiilor”.

ST 009-2011 - Specificație tehnică privind produse din oțel utilizaț^că^â criterii de performanță.

Se verifica la cerința A1 .



Analiza stabilității talazului Introducere date

Proiect

Data: 30.11.2018

(introd. pt. tema curenta)

Analiza stabilitatii

Analiza seismică:         Standard

Metodologie de verificare: Fact. de sigur. (ASD)

Factori de siguranța

________________________________________Sit. de proiect, permanenta____________________

Fact. de ștab.:SFs=1,50 [-]

Factori de siguranța

‘_______________________________________Sit. de proiectare cu seism_____________________

Fact. de ștab.:                                          SF? =                     1,00 [-)


Nr.

Nume

Model

<Pef H

<ser [kPa]

y [kN/m3]

4

F01 - STRAT 4 - Mamă grezoasă

* # ifc

#* r *

-n' ■.           ■ ■ "^t

* * # M #

i_j     -1     u     ” ■ i—,

w,oo

00.00

20 00

o

5

F03 - STRAT 2 - Argila pafbaa cafeniu deschis

o -- ° --

17,00

50,00

20,80

X-

~~~~ zx      ’ O

6

F09-STRAT 2 - Argilă brună cu material organic, plastic consistent, de la 1,5 m - plastic vârtoasă

5.00

0.00

19,00

7

F09-STRAT 3 - Argilă neomogenă cafeniu-ruginie, cu pete cenușii, cu elemente mici de piatră, plastic vârtoasă-plastic tare

_ —

5.00

4,00

19,20

Caracteristicile pământului - subpresiune

  • 1     F01 - STRAT 1 - Argilă stratificată cafeniu-ruginie

  • 2    F01 - STRAT 2 - Praf nispos argilos, puțin umed

  • 3    F01 - STRAT 3 - Argilă mamoasă

  • 4   F01-STRAT4-Mamăgrezoasă

  • 5    F03 - STRAT 2 - Arg ila pafbaa cafen iu desch is

_ F09-STRAT 2 - Argilă brună cu material organic, plastic consistent, de la 1,5 m - plastic vârtoasă

F09-STRAT 3 - Argilă neomogenă cafeniu-ruginie, cu

7 pete cenușii, cu elemente mici de piatră, plastic vârtoasă-plastic tare


— —

27,tffl

0,45

7 /./ / / /' r /////',

26.70

0,50

---„--

27,00

0.46

n-       1-r ■    -rF

ii    ti    ii fi           .i    ■■

W ■■      >,      y

U           |_|           |_j    il    |_j

27.00

0.30

U     “     v

-- o -- 0 --

20,70

0.31

X-    __ ___

O

27,00

0.60

« - •

27.00

0.60

X—■      _____ ____


Nume

Model

Ys

n

[kN/m3]

[kN/m3]

[-]

Caracteristicile pământului

F01 -STRAT 1 - Argilă stratificată cafeniu-ruginie

Greutate volum ică:           y = 18,20 kN/m3

Stare de eforturi:                efectiv

Unghiul frecării interne: Coeziunea pământului: Greutate volumică a solidului:

<Pef =    6,00 °

Cgf =   8,00 kPa

ys = 27,00 kN/m3


Porozitate <0.0 -1 0> :

n =

0,45

F01 - STRAT 2 - Praf nisipos argilos, puțin umed

Greutate volumică:

Y =

17,05 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef =

10,00 0

Coeziunea pământului:

Cef -

0,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

26,70 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0>:

n -

0,50

F01 - STRAT 3 - Argilă mamoasă

Greutate volumică:

Y "

18,72 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef =

4,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

41,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys “

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,46

F01 - STRAT 4 - Marnă grezoasă

Greutate volumică: Stare de eforturi:

Y ~ efectiv

20,00 kN/m3

Unghiul frecării interne:

9ef =

10,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

90,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys “

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0>:

n =

0,30

F03 - STRAT 2 - Argila pafoaa cafeniu deschis

Greutate volumică:

Y “

20,60 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef

17,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

50,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

26,70 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0>:

n =

0,31

F09-STRAT 2 - Argilă brună cu material organic, plastic consistent, de la 1,5 m - plastic vârtoasă

Greutate volumică:

Y -

19,00 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

(Pef =

5,00°

Coeziunea pământului:

Cef “

0,00 kPa

Greutate volum ică a solidului:

Ys =

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,60

F09-STRAT 3 - Argilă neomogenă cafeniu-ruginie, cu pete cenușii, cu elemente mici de piatră, plastic

vârtoasă-plastic tare

Greutate volumică:

Y =

19,2 kN/m3 0

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef =

8,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

4,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

27,0 kN/m3 0

Porozitate <0.0 -1.0>:

n =

0,60

I

_

Atribuire și suprafețe


Nr.                 Poziția suprafoțoi







Coordonatele punctelor suprafeței [m]

Atribuit pământ

X

z

X

z

0,93

27,58

63,28

22,81

F09-STRAT 2 - Argilă brună

96,53

19,54

118,72

19,72

cu material organic, plastic

156,19

20,11

141,36

21,44

88,17

22,15

46,17

28,90

13,22

31,51

8,62

31,74

0,70

32,50

0,00

32,58

0,00

27,65

167,01

18,16

157,83

19,97

F09-STRAT 3 - Argilă

156,19

20,11

118,72

19,72

neomogenă cafeniu-ruginie,

96,53

19,54

63,28

22,81

0,93

27,58

0,00

27,65

*  ——»  ——

0,00

25,21

17,94

24,20

, .___ • _

91,87

17,70

107,69

17,82

140,03

18,42

167,36

17,94

167,36

17,94

168,98

16,90

F03-STRAT2-Argila

170,21

16,44

170,98

16,33

pafoaa cafeniu deschis

171,76

176,68

16,36

17,74

174,72

175,28

17,27

17,77

Q—  —D -o _

171,76

17,12

170,60

17,12

Q _____' ■ o___’ O_

167,77

17,93

167,01

18,16

183,70

13,78

185,06

13,29

F01 - STRAT 2 - Praf

186,87

13,25

188,69

13,92

nisipos argilos, puțin umed

194,15

14,41

193,28

14,71

s / / / /•/ ////////'

190,58

187,46

15,00

13,97

189,46

186,22

14,71

13,61

184,58

13,78

182.91

14,56

181,76

15,17

0,70

32,50

8,62

31,74

F01 - STRAT 1 - Argilă

13,22

31,51

46,17

28,90

stratificată cafeniu-ruginie

88,17

22,15

141,36

21,44

156,19

20,11

157,83

19,97

167,01

18,16

167,77

17,93

170,60

17,12

171,76

17,12

175,28

17,77

176,68

17,74

180,10

16,04

181,76

15,17

182,91

14,56

184,58

13,78

186,22

13,61

187,46

13,97

189,46

14,71

190,58

15,00

193,28

14,71

194,15

14,41

194,65

14,25

211,29

11,82

222,75

11,10

240,06

12,25

242,34

12,40

242,34

13,92

219,47

12,63

210,07

13,39

206,91

14,13

191,22

15,45


Nr.

Poziția suprafeței

Coordonatele punctelor suprafeței [m] x          z          x          z

Atribuit pământ


185,66

15,70

184,13

17,55

176,91

19,02

155,57

21,68

133,49

23,05

117,92

22,82

98,49

23,72

88,54

23,34

81,13

25,49

64,02

27,31

46,17

30,56

31,57

32,21

19,49

33,23

5,04

33.75

0,00

34,60

0,00

32,58





188,69

13,92

186,87

13,25

F01 - STRAT 3-Argilă

185,06

13,29

183,70

13,78

mamoasă

181,76

15,17

180,10

16,04

176,68

17,74

174,72

17,27

171,76

16,36

179,66

11,72

185,28

9,27

186,34

8,99

189,67

11,10

195,07

11,67

207,43

8,63

223,19

7,57

242,34

8,64

242,34

12,40

240,06

12,25

222,75

11,10

211,29

11,82

194,65

14,25

194,15

14,41

223,19

7,57

207,43

8,63

F01 - STRAT4-Mamă

195,07

11,67

189,67

11,10 grezoasă

186,34

8,99

185,28

9,27

ți        jj        u        ii

179,66

11,72

171,76

16,36

#*#*#**■*

*

170,98

16,33

170,21

16,44

■ ■ n ■ ■                         .. *fl“

168,98

16,90

167,36

17,94

140,03

18,42

107,69

17,82

91,87

17,70

17,94

24,20

0,00

25,21

0,00

19,33

11,17

18,16

64,71

12,56

123,80

15,33

154,61

11,99

169,76

7.42

186,73

5,90

236,21

0,65

242,34

0,00

242,34

8,64

236,21

0,65

186,73

5,90

F01 - STRAT 4 - Mamă

169,76

7,42

154,61

11,99

grezoasă

123,80

15,33

64,71

12,56

li    FI*                         FI            FI

#

11,17

18,16

0.00

19,33

tf*******

0,00

-5,00

242,34

-5,00

’n'        ’T't1         ir*

*

242,34

0,00




Fisura din întindere nu este introdusă

Seism

Seism neintrodus.

Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare : permanent

Rezultate (Etapa de construcție 1)

Analiza 1 (etapa 1)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru :

x =

z =

56,89 [m]

54,44 [m]

Unghiuri:

a-, = -43,03 [°] a2 =    26,30 [°]

Raza:

R =

31,05 [m]

I

Suprafața de alunecare după optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :   Fa =   351,79 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=   235,19 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 10923,18 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp = 7302,63 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,67 < 1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

x =

110,76 [m]

Unghiuri:

aT= -21,90 [°]

z =

137,43 [m]

«2-    15,04 (’J

Raza:

R =

118,95 [m]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa=   212,31 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=   636,36 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 25254,84 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp = 75697,10 kNm/m

Factor de stabilitate = 3,00 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Analiza 3 (etapa 1)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

Raza:

x =   193,88 [m]

z=   43,38 [m]

R =    30,48 [m]

Unghiuri:

«1 =    -37,59 [’]

<*2=   18,22 n

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =   164,59 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   714,63 kN/m

Moment de alunecare : Ma - 5016,67 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 21781,32 kNm/m

Factor de stabilitate = 4,34 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

X

z

Coordonatele punctelor suprafeței de alunecare [m]

X            z             X            z             X

Z        X

Z

13,24

33,45

45,93       25,58       103,25       20,31        158,37

21,33

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Sarma)

Factor de stabilitate = 1,07 < 1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Analiza 6 (etapa 1)

Suprafața de alunecare poligonală

Coordonatele punctelor suprafeței do alunecare [m]

X

z

X

2

X

2

X

z

X

2

166,27

20,35

166,30

20,34

181,39

17,16

185,50

14,69

193,19

14,42

201.36

13,64

203,11

13,04

210,64

11,92

223,39

11,63

239,79

13.75

239,97

13,79

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Sarma)

Factor de stabilitate = 3,64 > 1,50 Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Introducere date (Etapa de construcție 2)

Apa

Tpul apei: NAS

Nr.

Localizarea NAS

Coordonatele punctelor NAS [m]

X

z

X

z

X

z

0,00

31,98

58,51

25,81

90,81

22,00

1

=                          U.      II               ---(

120,09

21,55

164,96

18,97

184,58

14,93

196.25

13,14

215,43

11,34

242,34

12,35

Fisură din întindere

Fisura din întindere nu este introdusă

Seism

Coeficient seismic orizontal: Kh = 0,32 Coeficient seismic vertical: Kv = 0,16

Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare : seismic

Rezultate (Etapa de construcție 2)

Analiza 1 (etapa 2)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

X=    56,89 [ml

Centru:

z= 54,44 [m]

Raza:                       R =    31,05 [m]

om =    -43,03 [°]

Unghiuri:

a2 =    26,30 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa = 1001,29 kN/m

Suma forțelor pasive :   Fp =   193,05 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 31090,03 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 5994,05 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,19 < 1,00

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Nume : Analiza Etapa - analiza : 2 -1

i                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    i


Analiza 2 (etapa 2)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru .

x = z =

110,76 [m]

137,43 [mj

Unghiuri:

=   -21,90 [°]

<t2 =     15,04 [°]

Raza:

R =

118,95 [m]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa=   1567,56 kN/m

Suma forțelor pasive :   Fp =    538,61 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 186461,41 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp = 64067,14 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,34 < 1,00

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL



Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x =   193,88 [ml

Centru:

z =   43,38 [m]

Raza:                      R =    30,48 [m]

Of =   -37,59 [°]

Unghiuri:

y «2= 18,22 1’]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bîshop)

Suma forțelor active:   Fa=   419,99 kN/m

Suma forțelor pasive :   Fp=   694,12 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 12801,21 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp= 21156,72 kNm/m

Factor de stabilitate = 1,65 > 1,00

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Nume: Analiza


Etapa - analiza : 2 - 3


Analiza 4 (etapa 2)

Suprafața de alunecare poligonală

X

z

Coordonatele punctelor suprafeței de alunecare [m]

X            z             X            z             X

Z         X

z

13,24

33,45

45,93       25,58       103,25       20,31        158,37

21,33

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Sarma)

Factor de stabilitate = 0,22 < 1,00

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Nume: Analiza Etapa -analiza : 2 -4



Analiza 5 (etapa 2)

Suprafața de alunecare poligonală

X

z

Coordonatele punctelor suprafeței de alunecare [m]

X            z            X            z             X

Z         X

z

14,65

33,40

32,50        25,58        91,31        20,31        153,01

21,54

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Sarma)

Factor de stabilitate = 0,18 < 1,00 Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Analiza 6 (etapa 2)

Suprafața de alunecare poligonală

X

X

Coordonatele punctelor suprafeței de alunecare [m]

X

z

X           z

X

z

X

z

166,27

20,35

166,30      20,34

181,39

17,16

185,50

14,69

193,19

14,42

201,36

13,64

203,11      13,04

210,64

11,92

223,39

11,63

239,79

13,75

239,97

13,79

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Sarma)

Factor de stabilitate = 1,29 > 1,00 Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL


Introducere date (Etapa de construcție 3)


Pilotr din consolidare


Pilot din consoli dare

Punct

Lungime a

Dist dintre pilotă

Secț. transv.

nou

x [m]    z [m]

l[m]

b[m]

[m]


1

Da

108,00

23,50

10,00

0,80

d = 0,20

2

Da

109,00

23,50

10,00

0,80

d = 0,20

3

Da

110,00

23,50

10,00

0,80

d = 0,20

4

Da

111,00

23,50

10,00

0,80

d = 0,20

5

Da

129,00

23,00

10,00

0,80

d = 0,20

6

Da

130,00

23,00

10,00

0,80

d = 0,20

7

Da

131,00

23,00

10,00

0,80

d = 0,20

8

Da

132,00

23,00

10,00

0,80

d = 0,20

9

Da

149,00

22,50

10,00

0,80

d = 0,20

10

Da

150,00

22,50

10,00

0,80

d = 0,20

11

Da

151,00

22,50

10,00

0,80

d = 0,20

12

Da

152,00

22,50

10,00

0,80

d = 0,20

13

Da

168,00

20,00

10,00

0,80

d = 0,20

14

Da

169,00

20,00

10,00

0,80

d = 0,20


Cap. port a pilotului

Distribut ia in lungul pilotului

Cap. portanta max. Vu

Gradient K[-]

Direcția forței pasive

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot


Nr.

Pilot din consoli dare nou

Punct

Lungime a

Hm]

Dist dintre pilot!

b[m]

Secț. transv.

[m]

Cap. port a pilotului

x[m]

a[m]

Distribut ia in lungul pilotului

Cap. portanta max. Vu

[kN]

Gradlent K[-]

Dkectia fort oi pasive

15

Da

170,00

20,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

16

Da

171,00

20,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

17

Da

188,00

15,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

18

Da

189,00

15,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

19

Da

190,00

15,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

20

Da

191,00

15,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

21

Da

187,20

15,70

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

22

Da

171,80

19,60

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

23

Da

152,80

22,30

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

24

Da

132,80

23,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

25

Da

111,80

23,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

Apa

Fisura din întindere nu este introdusă Seism

Coeficient seismic orizontal: Kh = 0,32 Coeficient seismic vertical: Kv = 0,16

Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare ■ seismic

Rezultate (Etapa de construcție 3)

Analiza 1 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

x= 110,76 [m] z =   137,43 [m]

Unghiuri:

£l =   -21,90 {*1

a2=   15,04 n

Parametrii suprafeței de alunecare

Raza:                      R= 118,95 [m]     |

_________________________________Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =   1567,56 kN/m

Suma forțelor pasive :   Fp =   2846,52 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 186461,41 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp = 338593,59 kNm/m

Factor de stabilitate = 1,82 > 1,00

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

X =   193,88 [m]

Centru:

z=   43,38 [m]

Raza:                      R =    30,48 [m]

.                         «1 =    -37,59 [*]

Unghiuri:                        JO„„,

a2=    18,22 ["]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =   419,99 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp= 2138,79 kN/m

Moment de alunecare : Ma= 12801,21 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 65190,25 kNm/m

Factor de stabilitate = 5,09 > 1,00

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Analiza 3 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 112,21 [ml Centru:

z =   344,19 [m]

Raza:                      R =   324,99 [m]

.. .. .                                      -16,94 [°]

Unghiuri:

&2 =     7,28 f]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității talazului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =    3437,88 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =    5170,73 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 1117276,73 kNm/m Moment de stabilitate : Mp= 1680435,76 kNm/m Factor de stabilitate = 1,50 > 1,00

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

x = z ~

99,32 [m]

307,43 [m]

Unghiuri:

=   -17,30 [•]

a 2 =     7,44 [’]

Raza:

R =

286,98 [m]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =    2986,66 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=    3825,83 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 857111,12 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 1097936,91 kNm/m

Factor de stabilitate = 1,28 > 1,00

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Analiza 5 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x =   206,45 [m]

Centru:

z= 116,27 [m]

Raza:                       R =   103,97 [m]

O1 =   -22,67 ["]

Unghiuri:

a2=    5,80’

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzuiui (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =    706,64 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   4534,69 kN/m

Moment de alunecare: Ma = 73469,28 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 471471,49 kNm/m

Factor de stabilitate = 6,42 > 1.00

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Parametrii suprafeței de alunecare

„                         x= 147,13 [m]

Centru:                                        1 J

z =    47,40 [m]

Raza:                       R =    27,79 [m]

a-) =    -28,73 [’]

Unghiuri:

a2=   21,14 [“]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Forțele care actioneaza pe pilot

Spencer

Pilot Consolidare Nr. 1 (108,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 2 (109,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 3 (110,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 4 (111,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 5 (129,00; 23,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 6 (130,00; 23,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 7 (131,00; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 8 (132,00; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 9 (149,00; 22.50 [m])

Forța orizontala activa;        141,29 kN/m

Forța orizontala pasiva:       120,75 kN/m

Adânc, supraf. de aiunec.:      2,42 m

Lungimea pilotului sub teren:    9,59 m

Pilot Consolidare Nr. 10 (150,00; 22,50 [m])

Forța orizontala activa:        125,81 kN/m

Forța orizontala pasiva:       104,95 kN/m

Adânc, supraf. de alunec.:      2,27 m

Lungimea pilotului sub teren: 9,53 m

Pilot Consolidare Nr. 11 (151,00; 22,50 [m])

Forța orizontala activa:        102,35 kN/m

Forța orizontala pasiva:        81,06 kN/m

Adânc, supraf. de alunec.:      2,07 m

Lungimea pilotului sub teren:    9,46 m

Pilot Consolidare Nr. 12 (152,00; 22,50 [m])

Forța orizontala activa:       80,09 kN/m

Forța orizontala pasiva:       58,39 kN/m

Adânc, supraf. de alunec.;

1,85 m

Lungimea pilotului sub teren:

9,40 m

Pilot Consolidare Nr. 13 (168,00; 20,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 14 (169,00; 20,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 15 (170,00; 20,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 16 (171,00; 20,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 17(188,00; 15,50 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 18 (189,00; 15,50 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot li calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 19 (190,00; 15,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 20(191,00; 15,50 țm])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 21 (187,20; 15,70 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 22 (171,80;19,60 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 23 (152,80; 22,30 [m])

kN/m kN/m m m


Forța orizontala activa:

Forța orizontala pasiva:

Adânc, supraf. de alunec.:

Lungimea pilotului sub teren:

Pilot Consolidare Nr. 24 (132,80; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 25 (111,80; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.

Janbu

Pilot Consolidare Nr. 1 (108,00; 23,50 fm])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 2 (109,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 3(110,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 4 (111,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 5 (129,00; 23,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 6 (130,00; 23,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare

Nr. 7 (131,00; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 8 (132,00; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 9 (149,00; 22,50 [m])

Forța orizontala activa:

118,20 kN/m

Forța orizontala pasiva:

104,62 kN/m

Adânc, supraf. de alunec.:

2,42 m

Lungimea pilotului sub teren:

9,59 m

Pilot Consolidare Nr. 10 (150,00; 22,50 [m])

Forța orizontala activa:        111,50 kN/m

Forța orizontala pasiva:       106,88 kN/m

Adânc, supraf. de alunec.:      2,27 m

Lungimea pilotului sub teren:    9,53 m

Pilot Consolidare Nr. 11 (151,00; 22,50 [m])

Forța orizontala activa: Forța orizontala pasiva: Adânc, supraf. de alunec.:

92,09 kN/m

72,53 kN/m

2,07 m

Lungimea pilotului sub teren:

9,46 m

Pilot Consolidare Nr. 12 (152,00; 22,50 [m])

Forța orizontala activa:

68,28 kN/m

Forța orizontala pasiva:

56,70 kN/m

Adânc, supraf. de alunec.: Lungimea pilotului sub teren:

1,85 m

9,40 m

Pilot Consolidare Nr. 13 (168,00; 20,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 14 (169,00; 20,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 15 (170,00; 20,00 [nn])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 16(171,00; 20,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 17(188,00; 15,50[ml)

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 18 (189,00; 15,50 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 19 (190,00; 15,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 20 (191,00; 15,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 21 (187,20; 15,70 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 22 (171,80; 19,60 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 23 (152,80; 22,30 [mj)

41,65

33,23

1,65

9,55


kN/m kN/m m m


Forța orizontala activa:

Forța orizontala pasiva:

Adânc, supraf. de alunec.:

Lungimea pilotului sub teren:

Pilot Consolidare Nr. 24 (132,80; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 25 (111,80; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.

Morgenstern-Price



Pilot Consolidare Nr. 1 (108,00; 23,50 £m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 2 (109,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 3 (110,00; 23,50 [mj)

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 4(111,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu potfi calculate.Pilot Consolidare Nr. 5 (129,00; 23,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu potfi calculate.Pilot Consolidare Nr. 6 (130,00; 23,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Piiot Consolidare Nr. 7(131,00; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 8 (132,00,23,00

Forțele care actioneaza pe piiot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 9 (149,00; 22,50 [m])

140,15 kN/m

119,77 kN/m

2,42 m

9,59 m


Forța orizontala activa: Forța orizontala pasiva: Adânc, supraf. de alunec.:

Lungimea pilotului sub teren:


Pilot Consolidare Nr. 10 (150,00; 22,50 [m])


Forța orizontala activa: Forța orizontala pasiva: Adânc, supraf. de alunec.:

123,83 kN/m

103,28 kN/m

2,27 m

9,53 m


Lungimea pilotului sub teren:

Pilot Consolidare Nr. 11 (151,00; 22,50 [m])


Forța orizontala activa:


Forța orizontala pasiva: Adânc, supraf. de alunec.: Lungimea pilotului sub teren:


99,56 kN/m


78,80 kN/m 2,07 m 9,46 m


Pilot Consolidare Nr. 12 (152,00; 22,50 (mj)


Forța orizontala activa:

Forța orizontala pasiva: Adânc, supraf. de alunec.: Lungimea pilotului sub teren:

76,87 kN/m

55,93 kN/m

1,85 m

9,40 m


Piiot Consolidare Nr. 13 (168,00; 20,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 14 (169,00; 20,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 15 (170,00; 20,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 16 (171,00; 20,00 (mj)

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 17(188,00; 15,50 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren. Pilot Consolidare Nr. 18 (189,00; 15,50 M)

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren. Pilot Consolidare Nr, 19 (190,00; 15,50 [m})

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 20 (191,00; 15,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 21 (187,20; 15,70 (m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 22 (171,80; 19,60 [m])


Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 23 (152,80; 22,30 [m])

Forța orizontala activa:       54,64 kN/m

Forța orizontala pasiva:       33,46 kN/m

Adânc, supraf. de alunec.:     1,65 m

Lungimea pilotului sub teren:  9,55 m

Pilot Consolidare Nr. 24 (132,80; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 25 (111,80; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.

Verificarea stabilității taluzului (toate metodele)

Bishop :             FS « 5,97 > 1,00 ACCEPTABIL

Fellenius / Petterson : FS = 5,89 > 1,00 ACCEPTABIL

Spencer:                      Nu a fost găsită soluția

Janbu:                         Nu a fost găsită soluția

Morgenstem-Price:            Nu a fost găsită soluția.

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 151,90 [ml Centru:

z =    37,55 [m]

Raza:                       R =    19,23 [mj

ct< =   -39,27 fi

Unghiuri:

a2=    30,21 [’]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Forțele care actioneaza pe pilot

Spencer

Pilot Consolidare Nr. 1 (108,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calcuiate.Pilot Consolidare Nr. 2 (109,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calcuiate.Pilot Consolidare Nr. 3(110,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calcuiate.Pilot Consolidare Nr. 4 (111,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calcuiate.Pilot Consolidare Nr. 5 (129,00; 23,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calcuiate.Pilot Consolidare Nr. 6 (130,00; 23,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calcuiate.Pilot Consolidare

Nr. 7(131,00; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 8 (132,00; 23,00 [nn])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 9 (149,00; 22,50

[m])

Forța orizontala activa:        143,81 kN/m

Forța orizontala pasiva:       111,01 kN/m

Adânc, supraf. de alunec.:      3,54 m

Lungimea pilotului sub teren:    9,59 m

Pilot Consolidare Nr. 10 (150,00; 22,50 [m])

Forța orizontala activa:        132,40 kN/m

Forța orizontala pasiva:        99,83 kN/m

Adânc, supraf. de alunec.:      3,61 m

Lungimea pilotului sub teren: 9,53 m

Pilot Consolidare Nr. 11 (151,00; 22,50 [m])

Forța orizontala activa:        119,12 kN/m

Forța orizontala pasiva:        86,54 kN/m

Adânc, supraf. de alunec.:      3,61 m

Lungimea pilotului sub teren:   9,46 m

Pilot Consolidare Nr. 12 (152,00; 22,50 [m])


Forta orizontala activa:

95,93 kN/m

63,17 kN/m

3,57 m

9,40 m


Forța orizontala pasiva: Adânc, supraf. do alunec.: Lungimea pilotului sub teren:

Pilot Consolidare Nr. 13 (168,00; 20,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren. Pilot Consolidare Nr. 14 (169,00; 20,00 Im])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 15 (170,00; 20,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 16(171,00;20,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 17(188,00; 15,50 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 18 (189,00; 15,50 [ml)

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 19 (190,00; 15,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 20(191,00; 15,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 21 (187,20; 15,70 [mj)

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calcuiate.Pilot Consolidare Nr. 22(171,80; 19,60[m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 23 (152,80; 22,30 [m])

83,40

49,98

3,51

9,55


kN/m kN/m m m


Forta orizontala activa:

Forta orizontala pasiva:

Adânc, supraf. de alunec.:

Lungimea pilotului sub teren:

Pilot Consolidare Nr. 24 (132,80; 23,00 (m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 25 (111,80; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.

Janbu

Pilot Consolidare Nr. 1 (108,00; 23,50 (mj)

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 2 (109,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 3(110,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 4(111,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 5 (129,00; 23,00 [mj)

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 6 (130,00; 23,00 [m])

Piiotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare

Nr. 7 (131,00; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 8 (132,00; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 9 (149,00; 22,50 [m])

150,06

141,40

3,54

9,59


kN/m kN/m m m


Forța orizontala activa:

Forța orizontala pasiva:

Adânc, supraf. de alunec.:

Lungimea pilotului sub teren:

Pilot Consolidare Nr. 10 (150,00; 22,50 [m])

132,32

123,89

3,61

9,53


kN/m kN/m m m


Forța orizontala activa:

Forța orizontala pasiva:

Adânc, supraf. de alunec.:

Lungimea pilotului sub teren:

Pilot Consolidare Nr. 11 (151,00; 22,50 [m])

140,65

116,00

3,61

9,46


kN/m kN/m m m


Forța orizontala activa:

Forța orizontala pasiva:

Adânc, supraf. de alunec.:

Lungimea pilotului sub teren:

Pilot Consolidare Nr. 12 (152,00; 22,50 [m])

109,97

79,05

3,57

9,40


kN/m kN/m m m


Forța orizontala activa:

Forța orizontala pasiva:

Adânc, supraf. de alunec.:

Lungimea pilotului sub teren:

Pilot Consolidare Nr. 13 (168,00; 20,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 14 (169,00; 20,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 15 (170,00; 20,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 16 (171,00; 20,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 17 (188,00; 15,50 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 18 (189,00; 15,50 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 19 (190,00; 15,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 20 (191,00; 15,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 21 (187,20; 15,70[m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 22(171,80; 19,60[m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 23 (152,80; 22,30 [m])

90,58

61,94

3,51

9,55


kN/m kN/m m m


Forța orizontala activa:

Forța orizontala pasiva:

Adânc, supraf. de alunec.:

Lungimea pilotului sub teren:

Pilot Consolidare Nr. 24 (132,80; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 25 (111,80; 23.50 (mj)

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.

Morgenstern-Price

Pilot Consolidare Nr. 1 (108,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, tortele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 2 (109,00; 23,50 (mj)

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 3(110,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 4(111,00; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 5 (129,00; 23,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 6 (130,00; 23,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 7 (131,00; 23,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren. Pilot Consolidare Nr. 8 (132,00; 23,00 [ml)

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren. Pilot Consolidare Nr. 9 (149,00; 22,50 [m])

Forța orizontala activa:

Forța orizontala pasiva:

Adânc, supraf. de alunec.:

Lungimea pilotului sub teren:


144,13

111,00

3,54

9,59


kN/m kN/m m m


Pilot Consolidare Nr. 10 (150,00; 22,50 [m])

Forța orizontala activa:

Forța orizontala pasiva:

Adânc, supraf. de alunec.:

Lungimea pilotului sub teren:


kN/m kN/m m m


Pilot Consolidare Nr. 11 (151,00; 22,50 [m])

Forța orizontala activa:        119,09 kN/m

Forța orizontala pasiva:        86,13 kN/m

Adânc, supraf. de alunec.:      3,61 m

Lungimea pilotului sub teren:    9,46 m


Pilot Consolidare Nr. 12 (152,00; 22,50 [m])


Forța orizontala activa:

Forța orizontala pasiva: Adânc, supraf. de alunec.: Lungimea pilotului sub teren:


94,98 kN/m

61,89 kN/m

3,57 m

9,40 m


Pilot Consolidare Nr. 13 (168,00; 20,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 14 (169,00; 20,00 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 15 (170,00; 20,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 16(171,00:20,00 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 17(188,00; 15,50 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 18 (189,00; 15,50 [m])

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 19 (190,00; 15,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 20 (191,00; 15,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 21 (187,20; 15,70 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.Pilot Consolidare Nr. 22 (171,80; 19,60 [m])




Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 23 (152,80; 22,30 [mj)

Forța orizontala activa;       81,40 kN/m

Forța orizontala pasiva:       47,87 kN/m

Adânc, supraf. de alunec.:     3,51 m

Lungimea pilotului sub teren:   9,55 m

Pilot Consolidare Nr. 24 (132,80; 23,00 (mj)

Forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate - pilotul este sub teren.Pilot Consolidare Nr. 25 (111,80; 23,50 [m])

Pilotul nu intersectează supraf. de alunecare, forțele care actioneaza pe pilot nu pot fi calculate.

Verificarea stabilității taluzului (toate metodele)

Bishop :             FS = 4,00 > 1,00 ACCEPTABIL

Fellenius / Petterson : FS = 3,99 > 1,00 ACCEPTABIL

Spencer:                      Nu a fost găsită soluția

Janbu :                          Nu a fost găsită soluția.

Morgenstem-Price:            Nu a fost găsită soluția.

Introducere date (Etapa de construcție 4)

Piloti din consolidare

Pilot din

Lungime a

Dist

consoli

Punct

dintre

Secț. transv.

Cap. port a pilotului

dare

piloti

Nr.

Distribut

Cap.

x [m]    z [m]

l[m]

b[m]

[m]

ia in

portanta

Grad lent

Direcția forței

nou

lungul

max. Vu

K[-l

pasive

pilotului

[kN]

1

Da

148,53    22,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

Apa

Tipul apei: NAS

____ Coordonatele punctelor NAS [m] Nr.                   Localizarea NAS

x         z         x         z         x         z



0,00

31,98

58,51

25,81

90,81

22,00

120,09

21,55

164,96

18,97

184,58

14,93

196,25

13,14

215,43

11,34

242,34

12,35


Fisură din intindere

Fisura din întindere nu este introdusă

Seism

Coeficient seismic orizontal: Kh = 0,32

Coeficient seismic vertical: Kv = 0,16

Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare: seismic

Rezultate (Etapa de construcție 4)

Verificarea pilotilor 1 (etapa 4}

Pilot din consolidare: Pilot Consolidare Nr. 1 (148,53; 22,50 (m])



Analiza: Metoda:

Calcul 1 (supraf. de alunecare circular) Spencer

Analiza pilotului din consolidare

Introducere date

Setări (introd. pt. tema curenta) Materiale si standarde

Structuri din beton :                                    EN 1992-1 -1 (EC2)

Coeficienți EN 1992-1-1 :                              standard

Structuri din metal:                                    EN 1993-1-1 (EC3)

Factor parțial al cap. portante a sect. transv. metalice: yM0 = 1.00

Analiza presiunii

Calculul preș, active a pământului: Calcului preș, pasive a pământului: Analiza seismică:

Coeficient de pat:

Consider reducerea coeficientului d Metodologie de verificare:


Coulomb

Caquot-Kerisel Mononobe-Okabe standard pat pentru o sprijinire spraituita

Fad. de sigur. (ASD)


Ancoraje

Metodologie de verificare: Fad. de sigur. (ASD)

Factori de siguranța

Fador de sig. pt. rezistotelufui:

SFt =

1,50 [-]

Factor de sig. pt. rezist, la smulgere (pam.):

SFe =

1,50 [-]

Factor de sig. pt. rezist, la smulgere (injectare):

SFC =

1,50 [-]

Geometria structurii

Lungimea structurii = 9,62 m

Numele sed. transv.: Ecran de piloți d = 0,20 m; a = 0,80 m Material in pilot: beton

Coef. de reducere al presiunii sub săpătură calculat = 0,90

Aria secțiunii transversale Moment de inerție Modul de elasticitate

Modul de elasticitate transversal


A = 3.93E-02 m2/m I = 9.82E-05 m4/m E = 30000,00 MPa

G = 12500,00 MPa


Introducerea presiunii ce acționează pe structură

Adânc, supraf. de alunecare hs1 = 3,00 m

Forța adiva orizontala T = 75,20 kN/m

Forța pasiva orizontala P = 59,62 kN/m

Distribuția forței active : triunghi

Distribuția forței pasive: ca forța activa

Materialul structurii

Analiza structurilor din beton a fost efeduată conform standardului EN 1992-1-1 (EC2).

Beton : C 20/25

Rezistenta la compresiune pe cilindru fck  =    20,00 MPa

Rezist, la întindere                    f^m =      2,20 MPa

Modul de elasticitate                 E^ = 30000,00 MPa

Modul de elasticitate transversal        G   = 12500,00 MPa

Armătura longitudinală: B500

Rezistenta la rupere

Armătura transversală: B500

Rezistenta la rupere

Coeficient de pat

fyk = 500,00 MPa

fyk = 500,00 MPa

Coeficientul de pat este calculat cu metoda Schmitt.


Caracteristici de bază ale pământurilor


Nr.


Nume


Model


F01 - STRAT 1 - Argilă stratificată cafeniu-ruginie

F01 - STRAT 2 - Praf nisipos argilos, puțin umed


F01 - STRAT 3 - Argilă marnoasă


F01 - STRAT 4 - Marnă grezoasă


F03 - STRAT 2 - Argila pafbaa cafeniu deschis

F09-STRAT 2 - Argilă brună cu material organic, plastic consistent, de la 1,5 m - plastic vârtoasă F09-STRAT 3 - Argilă neomogenă cafeniu-ruginie, cu pete cenușii, cu elemente mici de piatră, piastic vârtoasă-plastic tare



<Pef

Cef

Y

Ysu

8

[kPa]

țkN/m3]

[kN/m3]

n

6,00

8,00

18,20

9,35

6,00

10,00

0,00

17,05

8,35

8,00

4,00

41,00

18,72

9,18

4,00

10,00

90,00

20,00

11,90

8,00

17,00

50,00

20,60

11,52

13,00

5,00

0,00

19,00

6,80

4,00

8,00

4,00

19,20

6,80

5.00


Caracteristicile pământului pentru calculul resiuni pasive

Nr.

Nume

Model

Tip

<Pef

V

OCR

Kr

calcul

n

H

[-1

H

1

F01 - STRAT 1 - Argilă stratificată cafeniu-ruginie

— —

coeziv

-

0,42

-

-

2

F01 - STRAT 2 - Praf nisipos argilos, puțin umed

z /■//-r /■/

fără coeziune

10.00

-

-

-

3

F01 - STRAT 3 - Argilă marnoasă

t = =

coeziv

*

0,42

-

-

4

F01 - STRAT 4 - Mamă grezoasă

coeziv

-

0,42

-

-

F03 - STRAT 2 - Argila pafoaa cafeniu deschis

5

- y

coeziv

*

0,38

-

-

F09-STRAT 2 - Argilă brună cu material organic, plastic consistent, de

6

coeziv

-

0,39

-

-

la 1,5 m - plastic vârtoasă



Nr.

Nume

Modei

Tip calcul

H

V

H

OCR H

H

7

F09-STRAT 3 - Argilă neomogenă cafeniu-ruginie, cu pete cenușii, cu elemente mici de piatră, plastic vârtoasă-plastic tare

coeziv

-

0,40

-

-■

Caracteristicile pământului ia calculul coeficientului de pat (Schmitt)

Nr.              Nume


Model


V             Eoed             ^def

[-][MPa][MPa]

.    F01 - STRAT 1 - Argilă stratificată

cafeniu-ruginie

  • 2   F01 - STRAT 2 - Praf nisipos argilos, puțin umed

  • 3   F01 - STRAT 3 - Argilă marnoasă

  • 4   F01 - STRAT 4 - Marnă grezoasă

  • 5   F03 - STRAT 2 - Argila pafoaa cafeniu

0 deschis

F09-STRAT 2 - Argilă brună cu

  • 6   material organic, plastic consistent, de la 1,5 m - plastic vârtoasă F09-STRAT 3 - Argilă neomogenă

  • 7   cafeniu-ruginie, cu pete cenușii, cu elemente mici de piatră, plastic vârtoasă-piastlc tare



0,42

10,00

-

0,32

5,00

-

0,42

25,00

-

0,42

60,00

-

0,38

10,00

-

0,39

5,00

-

0,40

30,00


Caracteristicile pământului


F01 - STRAT 1 - Argilă stratificată cafeniu-ruginie Greutate voiumică :           y =  18,20 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef =

6,006

Coeziunea pământului:

Cef =

8,00 kPa

Unghi de frec, struct-păm.:

5

6,00°

Sol:

coeziv

Coeficientul lui Poisson:

v   =

0,42

Modulul edometric:

Foed =

10,00 MPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,45

F01 - STRAT 2 - Praf nisipos argilos, puțin umed

Greutate volumică: Stare de eforturi:

Y efectiv

17,05 kN/m3

Unghiul frecării interne:

<Pef =

10,000

Coeziunea pământului:

Cef =

0,00 kPa

Unghi de frec, struct-păm.:

8

8,00°

Sol:

fără coeziune

Modulul edometric:

Foed ”

5,00 MPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

26,70 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,50

F01 - STRAT 3 - Argilă marnoasă

Greutate volumică:

Y

18,72 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

Vef ~

4,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

41,00 kPa

Unghi de frec, struct-păm.:

8

4,00°

Sol:

coeziv

Coeficientul lui Poisson :

y   =

0,42

Modulul edometric:

^oed =

25,00 MPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0>:

n =

0,46

F01 - STRAT 4 - Mamă grezoasă

Greutate volumică: Stare de eforturi:

Y    "

efectiv

20,00 kN/m3

Unghiul frecării interne:

9ef =

10,00°

Coeziunea pământului:

Cer -

90,00 kPa

Unghi de frec, struct-păm.:

8

8,00°

Sol:

coeziv

Coeficientul iui Poisson:

V   =

0,42

Modulul edometric:

Eoed =

60,00 MPa

Greutate volumică a solidului:

Ys ~

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,30

F03 - STRAT 2 - Argila pafoaa cafeniu deschis

Greutate volumică:

Y

20,60 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

*Pef “

17,00 °

Coeziunea pământului:

Cef =

50,00 kPa

Unghi de frec, struct-păm.:

8

13,00 °

Sol:

coeziv

Coeficientul lui Poisson:

V   =

0,38

Modulul edometric:

Eoed =

10,00 MPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

26,70 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0>:

n =

0,31

F09-STRAT 2 - Argilă brună cu material organic, plastic consistent, de la 1,5 m - plastic vârtoasă

Greutate volumică:

Y    =

19,00 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

q>er =

5,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

0,00 kPa

Unghi de frec, struct-păm.:

8

4,00°

Sol:

coeziv

Coeficientul Iul Poisson :

V   =

0,39

Modulul edometric:

^oed =

5,00 MPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0>:

n =

0,60

F09-STRAT 3 - Argilă neomogenă cafeniu-ruginie, cu pete cenușii, cu elemente mici de piatră, plastic

vârtoasă-plastic tare

Greutate volumică:

y =   19,2 kN/m3

0

I                  -           -

351

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

«Pef =

8,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

4,00 kPa

Unghi de frec, struct-păm.:

8 =

5,00°

Sol:

coeziv

Coeficientul lui Poisson:

V   =

0,40

Modulul edometric:

Eoe “

30,0 MPa

d

0

Greutate volum ică a solidului:

Ys

27,0 kN/m3

A

Porozitate <0.0 -1,0>:

n =

u

0,60

Pilot incastrat in roca

Lungimea peretelui in roca I

= 5,00

m

Cap. portanta a rocii       R

= 480,00

kPa

Profil geologic și pământuri atribuite

Nr.

Strat [m]

Pam. atribuit

Model

1

1.31

F01 - STRAT 1 - Argilă stratificată cafeniu-rug in ie

F09-STRAT 2 - Argilă brună cu material organic, plastic consistent, de la 1,5 m

- plastic vârtoasă

F09-STRAT 3 - Argilă neomogenă cafeniu-ruginie, cu pete cenușii, cu elemente mici de piatră, plastic vârtoasă-plastic tare

2

0,78

3

1.76

4

5,61

F01 - STRAT 4 - Marnă grezoasă

r   W

*:

5

-

F01 - STRAT 4 - Marnă grezoasă

* w: ” .*

Săpătură

Terenul din fața zidului este excavat până la adâncimea de 0,01 m.

Forma părții inferioare a șanțului

Nr.

Coordonate x[m]

Adâncime z[m]

1

0,00

0,00

2

-6,94

0,43

3

-28,28

3,09

4

-35,50

4,56

5

-37,03

6,41

6

-42,59

6,66

7

-58,28

7,98

8

-61,44

8,72

9

-70,84

9,48

10

-93,71

8,19

11

-94,71

8,19

Originea [0,0] este localizată la partea inferioară a șanțului. Coordonata pozitivă +z are direcție descendentă.

Profilul terenului

Nr.

Coordonata x[m]

Adâncime z[m]

1

0,00

0,00

2

0,10

-0,01

3

14,94

-0,93

4

30,51

-0,70

5

49,94

-1,60

6

59,89

-1,22

7

67,30

-3,37

8

84,41

-5,19

9

102,26

-8,44

10

116,86

-10,09

11

128,94

-11,11

12

143,39

-11,63

13

148,43

-12,48

14

149,43

-12,48

Originea [0,0] este localizată în partea dreaptă sus a construcției. Coordonata pozitivă +z are direcție descendentă.

Influența apei

NAS în spatele structurii se află la adâncimea de 2,20 m

NAS în fața structurii se află la adâncimea de 2,21 m

Stratul de baza la partea inferioară nu este permeabil.

Setări globale

Numărul elementelor finite pentru discretizarea zidului = 40

Presiunea minimă de dimensionare este considerată ca aa,min = 0,20oz

Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare: permanent

Rezultatele analizei Preș, deasupra supraf. de alunec,

Adâncime

[m]

Presiune pasiva [kPa]

Presiune activa [kPa]

0

0,00

0,00

0,01

0,00

0,17

0,01

0,00

0,17

3,00

39,88

50,13

Adâncime

Ta,p

Tk,p

Tp,p

Ta,z

Tk,z

Tp,z

[m]

[kPa]

[kPaJ

[kPa]

[kPa]

[kPa]

[kPa]

0.03

0.00

0.00

0.00

0.24

0.24

0.24

0.04

0.00

0.00

0.00

0.26

0.26

0.26

0.06

0.00

0.00

0.00

0.34

0.34

0.34

0.18

0.00

0,00

0.00

0.74

0.74

0.74

0.26

0,00

0.00

0.00

1.00

1.00

1.00

0.37

0.00

0.00

0.00

1.37

1.37

1.37

0.43

0.00

0.00

0.00

1.58

1.58

1.58

0.71

0.00

0.00

0.00

2.54

2.54

2.54

0.84

0.00

0.00

0.00

2.97

2.97

2.97

0.91

0.00

0.00

0.00

3.21

3.21

3.21

0.98

0.00

0.00

0.00

3.45

3.45

3.45

1.13

0.00

0.00

0.00

3.96

3.96

3.96

1.31

0.00

0.00

0.00

4.55

4.55

4.55

1.54

0.00

0.00

0.00

5.34

5.34

5.34

2.09

0.00

0.00

0.00

7.18

7.18

7.18

2.20

0.00

0.00

0.00

7.55

7.55

7.55

2.21

0.00

0.00

0.00

7.59

7.59

7.59

2.31

0.00

0.00

0.00

7.92

7.92

7.92

2.32

0.00

0.00

0.00

7.96

7.96

7.96

3.00

0.00

0.00

0.00

10.25

10.25

10.25

3.00

0.00

0.00

-8.73

8.32

8.32

8.98

3.08

0.00

0.00

-8.73

8.41

8.41

8.98

3.09

0.00

0.00

-8.73

8.43

8.43

8.98

3.44

0.00

0.00

-8.73

8.86

8.86

8.98

3.68

0.00

0.00

-8.73

9.15

9.15

9.15

3.70

0.00

0.00

-8.73

9.18

9.18

9.18

3.75

0.00

0.00

-8.73

9.24

9.24

9.24

3.85

0.00

0.00

-8.73

9.36

9.36

9.36

3.85

0.00

0.00

-204.31

9.36

9.36

220.91

4.56

0.00

0.00

-204.31

10.88

10.88

220.91

4.62

0.00

0.00

-204.31

11.01

11.01

220.91

4.62

0.00

0.00

-2270.10

11.01

11.01

2443.14

4.74

0.00

0.00

-2270.10

7.98

7.98

2444.95

5.07

0.00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2449.74

5.55

0.00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2459.31

6.41

0.00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2476.35

6.66

0.00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2481.33

7.67

0.00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2501.52

7.98

0.00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2507.62

8.14

0.00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2510.77

8.14

0.00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2510.79

8.19

0 00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2511.81

8.72

0.00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2522.37

9.46

0.00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2537.11

Adâncime

[m]

Ta,p [kPa]

Tk,p [kPa]

Tp,p IkPaJ

Ta,z [kPa]

Tk,z [kPa]

Tp,Z [kPa]

9.48

0.00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2537.51

9.62

0.00

0.00

-2270.10

0.00

0.00

2540.30

Distribuția coeficientului de pat si forte interne pe structura

Adâncime

kh,p

kh,z

Deplasare     Presiune     Forța tăietoare

Moment

[m]

[MN/m3]

[MN/m3]

[mm]

[kPa]

[kN/m]

[kNm/m]

0.00

0.00

0.00

-55.58

0.00

0.00

0.00

0.02

0.00

0.00

-55.28

0.19

-0.00

0.00

0.24

0.00

0.00

-51.68

0.94

-0.13

0.01

0.48

0.00

0.00

-47.79

1.76

-0.45

0.08

0.72

0.00

0.00

-43.90

2.57

-0.97

0.25

0.96

0.00

0.00

-40.01

3.38

-1.69

0.56

1.20

0.00

0.00

-36.14

4.19

-2.60

1.07

1.44

0.00

0.00

-32.29

5.00

-3.70

1.83

1.68

0.00

0.00

-28.47

5.81

-5.00

2.87

1.92

0.00

0.00

-24.71

6.62

-€.50

4.25

2.16

0.00

0.00

-21.04

7.44

-8.19

6.01

2.41

0.00

0.00

-17.48

8.25

-10.08

8.20

2.65

0.00

0.00

-14.08

9.06

-12.16

10.87

2.89

0.00

0.00

-10.90

9.87

-14.43

14.07

2.99

0.00

0.00

-9.59

10.23

-15.50

15.65

3.01

0.00

0.00

-9.39

-0.40

-15.58

15.90

3.13

0.00

0.00

-8.00

-0.26

-15.54

17.74

3.37

0.00

0.00

-5.44

0.04

-15.51

21.48

3.61

0.00

0.00

-3.31

0.33

-15.56

25.21

3.85

0.00

0.00

-1.67

0.63

-15.67

28.97

4.09

309.71

0.00

-0.59

-174.39

23.56

27.14

4.33

309.71

0.00

-0.04

-1.45

41.88

18.45

4.57

0.00

309.71

0.16

59.14

33.28

9.12

4.81

0.00

309.71

0.16

57.30

18.57

2.91

5.05

0.00

309.71

0.11

34.59

7.38

-0.09

5.29

0.00

309.71

0.05

16.59

1.30

-1.04

5.53

0.00

309.71

0.02

5.02

-1.16

-1.00

5.77

309.71

0.00

-0.00

-0.60

-1.59

-0.65

6.01

309.71

0.00

-0.01

-2.29

-1.19

-0.30

6.25

309.71

0.00

-0.01

-2.07

-0.64

-0.08

6.49

309.71

0.00

-0.00

-1.28

-0.24

0.02

6.73

309.71

0.00

-0.00

-0.57

-0.02

0.05

6.97

309.71

0.00

-0.00

-0.13

0.06

0.04

7.22

0.00

0.00

0.00

0.00

0.06

0.02

7.46

0.00

0.00

0.00

0.00

0.05

0.01

7.70

0.00

0.00

0.00

0.00

0.02

0.00

7.94

0.00

0.00

0.00

0.00

0.01

-0.00

8.18

0.00

0.00

0.00

0.00

-0.00

-0.00

8.42

0.00

0.00

0.00

0.00

-0.00

-0.00

Adâncime [m]

kh,p [MN/m3]

kh,z [MN/m3]

Deplasare {mm]

Presiune [kPa]

Forța tăietoare [kN/m]

Moment [kNm/m]

8.66

309.71

0.00

-0.00

-0.01

-0.00

-0.00

8.90

309.71

0.00

-0.00

-0.01

-0.00

-0.00

9.14

309.71

0.00

-0.00

-0.01

-0.00

-0.00

9.38

309.71

0.00

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

9.62

0.00

0.00

0.00

0.00

-0.00

-0.00

Forța tăietoare maximă                       = 41,88 kN/m

Moment maxim                         - 28,97 kNm/m

Deplasarea maximă                        =  55,6 mm

Deplasarea in adâncime a supraf. de alunecare =   9,5 mm

Verificarea cap. portante a rocii

Tens. max.                 a = 229,18 kPa

Cap. portanta de calcul a rocii Rd = 480,00 kPa

Fact. de sig. = 2,09 >1,50

Cap. portanta a rocii este SATISFĂCĂTOR

Tasarea terenului in spatele structurii

Coordonata x[m]

Tasare z [mm]

1

0,00

27,8

2

0,96

28,0

3

1,92

27,5

4

2,88

26,4

5

3,84

24,6

6

4,80

22,2

7

5,76

19,1

8

6,71

15,3

9

7,67

10,9

10

8,63

5,8

11

9,59

0,0

12

9,59

0,0

Nume: Analiza

Coeficient de pat

Lungimea structurii = 9,62m

Etapa - analiza : 1 - -1

Tasarea terenului in spatele structurii

Tasare Smax = 8,3 mm



[m]



Nume: Analiza


Geometria structurii

Lungimea structurii = 9,62m


Deplasarea structurii

Max. depl. = 55,6 mm


P-rgign^ ț.ș gțțjțpțgzj W rtTMfibllă

Presiune maximă = 174,39 kPa




Nume: Analiza


Etapa - analiza : 1 - -1



400,00                               400,00

[MN/m3]                              [MN/rrP]


Dimensionare Nr, 1



nfășurătoarele construite pe etepele selectate: 1

Deplasarea min [mm]

Deplasarea max [mm]

Forța tăietoare min.

[kN/m]

Forța tăietoare max [kN/m]

Moment min.

[kNm/m]

Moment max.

[kNm/m]

0.0

o

-55.58

-55.58

0.00

0.00

0.00

0.00

0.0

2

-55.28

-55.28

-0.00

-0.00

0.00

0.00

0.2

4

-51.68

-51.68

-0.13

-0.13

0.01

0.01

0.4

8

0.7

2

-47.79

-47.79

-0.45

-0.45

0.08

0.08

-43.90

-43.90

-0.97

-0.97

0.25

0.25

0.9

6

-40.01

-40.01

-1.69

-1.69

0.56

0.56

Deplasarea min [mm]

Deplasarea max [mm]

Forța tăietoare min.

[kN/m]

Forța tăietoare max [kN/m]

Moment min.

[kNm/m]

Moment max.

[kNm/m]

1.2

0

-36.14

-36.14

-2.60

-2.60

1.07

1.07

1.4

4

-32.29

-32.29

-3.70

-3.70

1.83

1.83

1.6

8

-28.47

-28.47

-5.00

-5.00

2.87

2.87

1.9

2

-24.71

-24.71

-6.50

-6.50

4.25

4.25

2.1

6

-21.04

-21.04

-8.19

-8.19

6.01

6.01

2.4

1

2.6

5

-17.48

-17.48

-10.08

-10.08

8.20

8.20

-14.08

-14.08

-12.16

-12.16

10.87

10.87

2.8

9

-10.90

-10.90

-14.43

-14.43

14.07

14.07

2.9

9

-9.59

-9.59

-15.50

-15,50

15.65

15.65

3.0

1

3.1

3

-9.39

-9.39

-15.58

-15.58

15.90

15.90

-8.00

-8.00

-15.54

-15.54

17.74

17.74

3.3

7

-5.44

-5.44

-15.51

-15.51

21.48

21.48

3.6

1

3.8

5

-3.31

-3.31

-15.56

-15.56

25.21

25.21

-1.67

-1.67

-15.67

-15.67

28.97

28.97

4.0

9

-0.59

-0.59

23.56

23.56

27.14

27.14

4.3

3

-0.04

-0.04

41.88

41.88

18.45

18.45

4.5

7

0.16

0.16

33.28

33.28

9.12

9.12

4.8

1

0.16

0.16

18.57

18.57

2.91

2.91

5.0

5

0.11

0.11

7.38

7.38

-0.09

-0.09

5.2

9

0.05

0.05

1.30

1.30

-1.04

-1.04

5.5

3

0.02

0.02

-1.16

-1.16

-1.00

-1.00

5.7

7

-0.00

-0.00

-1.59

-1.59

-0.65

-0.65

6.0

1

-0.01

-0.01

-1.19

-1.19

-0.30

-0.30

Deplasarea min [mm]

Deplasarea max [mm]

Forța tăietoare min.

[kN/m]

Forța tăietoare max [kN/m]

Moment min.

[kNm/m]

Moment max.

[kNm/m]

6.2

5

-0.01

-0.01

-0.64

-0.64

-0.08

-0.08

6.4

9

-0.00

-0.00

-0.24

-0.24

0.02

0.02

6.7

3

-0.00

-0.00

-0.02

-0.02

0.05

0.05

6.9

7

-0.00

-0.00

0.06

0.06

0.04

0.04

7.2

2

0.00

0,00

0.06

0.06

0.02

0.02

7.4

6

0.00

0.00

0.05

0.05

0.01

0.01

7.7

0

0.00

0.00

0.02

0.02

0.00

0.00

7.9

4

0.00

0.00

0.01

0.01

-0.00

-0.00

8.1

8

0.00

0.00

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

8.4

2

0.00

0.00

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

8.6

6

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

8.9

0

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

9.1

4

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

9.3

8

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

9.6

0.00

0.00

-0.00

-0.00

-0.00

-0.00

2

Valori maxime ale forțelor interne

Deplasarea maximă

Deplasarea minimă

Momentul încovoietor maxim Momentul încovoietor minim Forța tăietoare maximă

= -55,6

mm

= 0,2

mm

= 28,97

kNm/m

= -1,04

kNm/m

= 41,88

kN/m

Verific, sect. transv. de bet. armat (Ecran de piloți d = 0,20 m; a = 0,80 m)

Etapa: 1

Coef. de reducere a cap. portante = 1,00

Verificarea sect. transv. la încovoiere:

Armatura - 6 pc bare 20,0 mm; acoperire 30,0 mm

Tipul struct. (coef. de armare): grinda

Coef. de armare p = 3,000 % > 0,130 % = pmin

Inc.: MEd = 23,17 kNm

Cap. portanta : MRd = 31,40 kNm

Arm. de proiectare a pilotului este SATISFĂCĂTOR

Verificarea sect. transv. la forfecare:

Arm. forfecare - profil 10,0 mm; dist. 100,0 mm

Asw= 1570,8 mm2

Forța tăietoare ultima: VRd = 93,27 kN > 33,50 kN = V£d Secțiunea transversală este SATISFĂCĂTOARE.

Verificare generala: Sect. transv. este SATISFĂCĂTOR

Atenționare: Cap. portanta presupusa a a pilotului in Stabilitatea taluzurilor (Vu = 300,00 kN)este mai mare decât cap. portanta calculata (VRd ° 93,27 kN).

Nume: Dimensionare

Etapa • analiza : 1 -1

Deplasare

Mini = 0,2; Min2 = -55,6mm

Maxi - 0,2; Max2 = -55,6mm -55,6

Moment încovoietor

Mini = 28,97; Min2 = -l,04kNm/m Maxi = 28,97; Max2 = -l,04kNm/m

Forța tăietoare

Mini = 41,88; Min2 - -15,67kN/m Maxi = 41,88; Max2 = -15,67kN/m

-15,58.

-15,51

-15,67_

„41,86

*0,2

-1,04

0,0

0,05

-1,59

1

0,0

b,06

0,00

-37,SO4^

■75,0        0

75,0 [mm]

)             37,50 -50,00       0             '50,00

[kNm/m]                       [kN/m]

Analiza stabilității taluzului Introducere date

Proiect

Data: 04.12.2018



Setări


(introd. pt. tema curenta) Analiza stabilitatii




Nr.

Nume

Modal

Ysat (kN/m3]

ys [kWm3]

n

H

1

F07-S1+S2

t____F   O   •_____ *

*

_ • •

• • *

20.70

0.00

2

F07-S9

- — — — —

27,00

0,46

Nr.

Nume

Model

Ysat [kN/m»]

Ys [kN/m3]

n

H

3

F09 - S2

_ _ —

27,00

0,60

4

F09-S3

• ” •

27,00

0,60

Caracteristicile pământului

F07-S1+S2

Greutate volumică.

Y -

17,02 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

8,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

2,00 kPa

Greutate volumicâ a solidului:

Ys =

26,70 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,60

F07-S3

Greutate volumică:

Y *

18,72 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

Vef

4,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

41,00 kPa

Greutate volumică a solidului;

Ys =

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,46

F09 - S2

Greutate volumică:

Y -

19,00 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef "

5,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

0,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,60

F09 - S3

Greutate volumică:

Y -

19,20 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

9ef _

12,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

40,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0-1.0>:

n =

0,60


Pozifia suprafeței






Coordonatele punctelor suprafeței [m]            Atribuit

X

z

X

z

pământ

121,77

11,03

105,58

14,79

102,60

15,35

94,86

16,05

91,27

16,25

86,27

16,58

85,20

16,64

82,29

16,84

71,53

17,69

65,45

18,22

62,87

18,57

51,20

21,57

44,91

21,76

42,77

22,21

37,11

24,71

27,26

27,27

22,56

29,59

17,00

32,18

9,14

34,45

0,00

34,44

0,00

32,36

65,00

13,67

79,21

11,94

F09-S2

100,07

9,77

121,55

7,06

121,97

7,01

121,97

9,28

113,60

10,03

94,00

12,86

86,20

13,56

78,00

14,29

65,00

15,87

54,41

18,05

121,55

7,06

100,07

9,77

F09 - S3

79,21

11,94

65,00

13,67

54,41

18,05

48,13

19,30

64,68

10,53

90,39

7,93

t     —,     ,

121,97

3,73

121,97

7,01

. —*  — " — • _

90,39

7,93

64,68

10,53

F07-S3

48,13

19,30

45,33

19,86

43,56

20,24

35,00

22,66

28,00

24,81

14,00

29,91

' --, --- —

0,00

32,36

0,00

26,36

35,00

20,26

42,00

16,31

52,00

12,56

60,91

7,43

83,00

3,94

121,13

0,00

121,97

-0,09

121,97

3,73

121,13

0,00

83,00

3,94

F07-S3

60,91

7,43

52,00

12,56

42,00

16,31

35,00

20,26

0,00

26,36

0,00

-5,09

, , . ’ - ■ - - ’ -

121,97

-5,09

121,97

-0,09

----.--.--






Fisura din întindere nu este introdusă

Seism

Seism neintrodus.


Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare: permanent

Rezultate (Etapa de construcție 1)

Analiza 1 (etapa 1)

Suprafafa de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:                    X=         'm>

z =   124,80 [mj

Raza:                     R=   114,02 [m]

,. .. .                       «1 =   -25,13 D

Unghiuri:

a2 *     8,87 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =   407r52 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=   318,04 kN/m

Moment de alunecare : Ma= 46465.88 kNm/m Moment de stabilitate : Mp= 36263.34 kNm/m Factor de stabilitate = 0,78 < 1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Analiza 2 (etapa 1)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=    86,34 [ml

Centru:                                        1 J

z =    81,66 [m]

Raza:                     R=   69,11 [m]

ct- -   -28,77 H

Unghiuri:

a2-    15,25 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishopț

Suma forțelor active:    Fa=   215,51 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   240,88 kN/m

Moment de alunecare : Ma= 14893,81 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 16647,11 kNm/m

Factor de stabilitate = 1,12 < 1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Analiza 3 (etapa 1)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=   27,12 [m]

Centru:

z =    45,59 [m]

Raza:                     R=   19,17 [m]

ai= -51,17 [°]

Un9hiUri:                    a2=     8,05 TJ

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa = 209,32 kN/m

Suma forțelor pasive :   Fp = 106,65 kN/m

Moment de alunecare: Ma = 4012,58 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 2044,54 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,51 < 1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=   45,29 [m]

Centru:

z =    57,68 [m]

Raza:                       R =    36,37 [m]

ai =   -40,41 [°]

Un9hiuri:                   «2=    7.36 n

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Nume: Analiza

Etapa - analiza : 1 - 3




Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa = 185,20 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp= 133,27 kN/m

Moment de alunecare: Ma = 6735,65 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 4847,19 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,72 < 1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL


(Ol


Analiza 5 (etapa 1)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x =    81,98 [ml

Centru:                          « n,

z=   68,02 [m]

Raza:                       R =    55,08 [m]

a, =    -31,50 [°]

Un9hiUri:                    a2=    18,11

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =   194,15 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=   209,38 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 10693,95 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 11532,73 kNm/m

Factor de stabilitate = 1,08 < 1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Analiza 6 (etapa 1)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 83,65 [ml Centru:

z= 75,35 [m]

Raza:                       R =    65,98 [m]

,,      ,                         «1 =    -35.67 [']

Un9h";                 o,-   21.95 1’1

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =    627,62 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=   2649,41 kN/m

Moment de alunecare Ma= 41410,46 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp= 174807,99 kNm/m Factor de stabilitate = 4,22 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Nume : Analiza Etapa-analiza: 1 -6

Analiza 7 (etapa 1)

Suprafața de alunecare poligonală

Coordonatele punctelor suprafeței de alunecare [m]

X

z

X         z

X

z

X

z

X

z

8,86

34,45

8,90       34,42

20,ss

27,46

37.13

22,12

51,55

19,04

63,25

15,00

69,59      13,70

83,52

12,07

113,12

8,17

119,00

10,67

120,45

11,34

Suprafața de alunecare după optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Sarma)

Factor de stabilitate = 0,51 < 1,50 Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Introducere date (Etapa de construcție 2)

Apa

Tipul apei: NAS

Fisura din întindere nu este introdusă

Seism

Coeficient seismic orizontal: Kh = 0,32 Coeficient seismic vertical: Kv= 0,16

Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare: seismic

Rezultate (Etapa de construcție 2)

Analiza 1 (etapa 2)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 99,38 [m] Centru;

z= 124,80 [m]

m -   -25,13 [°]

UnghiL,ri:                             RR7P1

-      8,87 [ ]

Raza:                     R= 114,02 [m]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active: Fa= 1521,35 kN/m Suma forțelor pasive: Fp = 245,39 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 173464,12 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp = 27979,07 kNm/m Factor de stabilitate = 0,16 <1,10

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Analiza 2 (etapa 2)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=   86,34 m

Centru:

z= 81,66 [m]

Raza:                      R =    69,11 [m]

,                                      =    -28,77 [’]

a                             tt2 =    15,25 [6]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =   931,07 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   195,71 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 64346,30 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 13525,78 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,21 < 1,10

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Analiza 3 (etapa 2)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 27,12 [m] Centru:

z =    45,59 [m]

Raza:                     R=    19,17 [m]

a-) =    -51,17 [°l

Ungh:                      8,05 n

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa= 331,88 kN/m

Suma forțelor pasive :   Fp =   85,72 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 6362,17 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp= 1643,34 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,26 < 1,10

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Analiza 4 (etapa 2)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

Raza:

x=   45,29 [m]

z =    57,68 [m]

R =    36,37 [m]

Unghiuri:

ai = -40,41 [°] ot2 =      7,36 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:

Fa =   340,37 kN/m

Suma forțelor pasive:

Fp= 111,86 kN/m

kNm/m kNm/m

12379,36

4068,45

Moment de alunecare; Ma =

Moment de stabilitate: Mp =

Factor de stabilitate = 0,33 <1,10

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Analiza 5 (etapa 2)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x—    81,98 [ml

Centru:

z=    68,02 [m]

Raza:                       R =    55,08 [m]

=   -31,50 [°J

Unghiuri:

18,11 ["]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =   809,33 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   171,02 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 44577,97 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp = 9419,76 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,21 < 1,10

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 83,65 [m] Centru:

z= 75,35 [m]

Raza:                       R =    65,98 [m]

cm =    -35,67 [°]

unghlu,l:                   «2-   21.95 n

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:   Fa =   2320,53 kN/m

Suma forțelor pasive :   Fp =   2389,04 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 153108,52 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp= 157629,09 kNm/m

Factor de stabilitate = 1,03 < 1,10

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

ÎS


Piloti din consolidare


Pilot din consoli dare

Punct

Lungime a

Dist dintre piloti

Secț. transv.

Cap. port a pilotului

Nr.

x[m]

z[m]

l[m]

b[m]

[m]

Dlstribut la in

Cap. portanta Gradient

Direcția forței

nou

lungul pilotului

max. Vu K [-] [kN]

pasive

Da

73,32

17,55

12,00

0,80

d = 0,20

liniar

450,00

1,00

perpendicular pe pilot

Da

74,10

17,55

12,00

0,80

d = 0,20

liniar

450,00

1,00

perpendicular pe pilot

Da

75,00

17,55

12,00

0,80

d = 0,20

liniar

450,00

1,00

perpendicular pe pilot

Da

75,80

17,55

12,00

0,80

d = 0,20

liniar

450,00

1,00

peipendicular pe pilot

Da

76,60

17,55

12,00

0,80

d = 0,20

liniar

450,00

1,00

perpendicular pe pilot

Fisura din întindere nu este introdusă

Seism

Seism neintrodus.

Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare : permanent

Rezultate (Etapa de construcție 3)

Analiza 1 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

Raza:

x=    99,38 [m]

z= 124,80 [m] R= 114,02 (m]

Unghiuri:

ai -    -25,13 [°]

8,87 f]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:

Fa =    407,52 kN/m

Suma forțelor pasive:

Fp =   2148,25 kN/m

Moment de alunecare:

Ma = 46465,88 kNm/m

Moment de stabilitate:

Mp = 244943,58 kNm/m

Factor de stabilitate = 5,27 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Analiza 2 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=    86,34 [ml

Centru:

z =    81,66 [ml

Raza:                     R=   69,11 [m]

oii =    -28,77 [°]

Unghiuri:

a2=    15,25 [']

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității tatuzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =    215,51 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   2102,60 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 14893,81 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 145310,95 kNm/m

Factor de stabilitate = 9,76 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Analiza 3 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=   27,12 m

Centru:

z=   45,59 [m]

Raza:                       R =    19,17 [m]

-51,17 [’] Unghiuri:

y                              8,05 n

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:   Fa = 209.32 kN/m

Suma forțelor pasive :   Fp = 106,65 kN/m

Moment de alunecare • Ma = 4012,58 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 2044,54 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,51 < 1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Analiza 4 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=   45,29 [m]

Centru:

z=   57,68 {mj

Raza:                     R=   36,37 [m]

a1 =   -40,41 n

Un8hiUri;                             7,36 H

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa = 185,20 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp = 133,27 kN/m

Moment de alunecare: Ma = 6735,65 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 4847,19 kNm/m

Factor de stabilitate - 0,72 < 1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=    81,98 [m]

Centru:

z= 68,02 [m]

Raza:                      R =    55,08 [m]

ai =    -31,50 [°1

Unghiuri:

a2=    18,11 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa=    194,15 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=   2057,34 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 10693,95 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp = 113318,49 kNm/m

Factor de stabilitate = 10,60 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Analiza 6 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

Raza:

x=    83,65 [m]

z =    75,35 [m]

R =    65,98 [m]

Unghiuri:

d =   -35,67 [•]

21,95 (’J

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =    627,62 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   3692,67 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 41410,46 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 243642,24 kNm/m

Factor de stabilitate = 5,88 > 1,50

Stabilitatea taiuzurilor ACCEPTABIL

20

Introducere date (Etapa de construcție 4)

Atribuire și suprafețe




X

z

X

z

14,00

29,91

28,00

24,81

35,00

22,66

43,56

20,24

45,33

19,86

48,13

19,30

54,41

18,05

65,00

15,87

78,00

14,29

86,20

13,56

94,00

12,86

113,60

10,03

121,97

9,28

121,97

10,98

121,77

11,03

105,58

14,79

102,60

15,35

94,86

16,05

91,27

16,25

86,27

16,58

85,28

16,64

82,29

16,84

71,53

17,69

65,45

18,22

62,87

18,57

51,20

21,57

44,91

21,76

42,77

22,21

37,11

24,71

27.26

27,27

22,56

29,59

17.00

32,18

9,14

34,45

0,00

34,44

0,00

32,36

65,00

13,67

79,21

11,94

100,07

9.77

121,55

7,06

121,97

7,01

121,97

9,28

113,60

10,03

94,00

12,86

86,20

13,56

78,00

14,29

65,00

15,87

54,41

18,05

121,55

7,06

100,07

9,77

79,21

11,94

65,00

13,67

54,41

18,05

48,13

19,30

64,68

10,53

90,39

7,93

121,97

3,73

121,97

7,01

90,39

7,93

64,68

10,53

48,13

19,30

45,33

19,86

43,56

20,24

35,00

22,66

28,00

24,81

14,00

29,91

0,00

32,36

0,00

26,36

35,00

20,26

42,00

16,31

52,00

12,56

60,91

7,43

83,00

3,94

121,13

0,00

121,97

-0,09

121,97

3,73

121,13

0,00

83,00

3,94

60,91

7,43

52,00

12,56

42,00

16,31

35,00

20,26

0,00

26,36

0,00

-5,09

121,97

-5,09

121,97

-0,09


Piloti din consolidare

Nr.

Pilot din consoli dare

nou

Punct

Lungime a

l[mj

Dist dintre piloti

b[m]

Sec;, transv.

[m]

Cap. port a pilotului

x[m]

z[m]

Distribut ia in lungul pilotului

Cap. portanta max. V[kNJ

Gradient KI-]

Direcția forței pasive

1

Nu

73,32

17,55

12,00

0,80

d = 0,20

liniar

450,00

1,00

perpendicular pe pilot

2

Nu

74,10

17,55

12,00

0,80

d = 0,20

liniar

450,00

1,00

perpendicular pe pilot

3

Nu

75,00

17,55

12,00

0,80

d = 0,20

liniar

450,00

1 00

perpendicular pe pilot

4

Nu

75,80

17,55

12,00

0,80

d = 0,20

liniar

450,00

1,00

perpendicular pe pilot

5

Nu

76,60

17,55

12,00

0,80

d = 0,20

liniar

450,00

1,00

perpendicular pe pilot


Fisura din întindere nu este introdusă Seism

Coeficient seismic orizontal: Kh= 0,32

Coeficient seismic vertical: Kv = 0,16

Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare : seismic

Rezultate (Etapa de construcție 4)

Analiza 1 (etapa 4)

Suma forțelor pasive:


Fp= 2086,51 kN/m


Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=    99,38 [ml

Centru:

z= 124,80 [m]

Raza:                     R= 114,02 [m]

ai =   -25,13 [•]

Un9hlu,1:                   «2=    8.87 n

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop) Suma forțelor active : Fa =   1521,35 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 173464,12 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 237903,73 kNm/m Factor de stabilitate = 1,37 > 1,10

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL



Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=    86,34 [m]

Centru:

z= 81,66 (m]

Raza:                     R= 69,11 {m]

a, -  -28,77 0

Un9hiU,,:                    «2 =    15,25 n

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active: Fa= 931,07 kN/m

Suma forțelor pasive : Fp -   2061,26 kN/m

Moment de alunecare: Ma = 64346,30 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 142453,67 kNm/m Factor de stabilitate - 2,21 >1,10

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Analiza 3 (etapa 4)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=    27,12 [ml

Centru:

z= 45,59 [m]

Raza:                     R=   19,17 [m]

.. .                         «< =   -51.-17 n

Un9IUri:                     a2 =     8,05 fi

Analiza suprafeței de alunecare fărâ optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa = 331,88 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   85,72 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 6362,17 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 1643,34 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,26 < 1,10

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

lt>


Analiza 4 (etapa 4)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x =    45,29 [ml

Centru :                                   e

z=    57,68 [m]

Raza:                      R =    36,37 [m]

a! =   -40,41 [•]

Un9hiUri:                   «2=    7,36 n

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =   340,37 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   111,86 kN/m

Moment de alunecare : Ma= 12379,36 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 4068,45 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,33 < 1,10

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Analiza 5 (etapa 4)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

Raza:

x=    81,98 [m]

z =    68,02 [m]

R =    55,08 [m]

Unghiuri:

-31,50 [°l

18,11 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa -    809,33 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=   2021,32 kN/m

Moment de alunecare; Ma= 44577,97 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 111334,25 kNm/m Factor de stabilitate = 2,50 >1,10

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

||S

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

Raza:

x =    83,65 [m]

z =    75,35 [m]

R =    65,98 {m]

Unghiuri:

a, = -35,67 [°] a2= 21,95 [“]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa=   2320,53 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=   3450,67 kN/m



Moment de alunecare: Ma = 153108,52 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp= 227674,90 kNm/m Factor de stabilitate = 1,49 > 1,10

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL



1 - - 261

Analiza stabilității taluzului Introducere date

Proiect

Data: 04.12.2018

Setări (introd. pt. tema curenta)

Analiza stabilitatii

Analiza seismică:         Standard

Metodologie de verificare : Fact. de sigur. (ASD)

Factori de siguranța

______________________________________Sit. de proiect?permanenta___________________

Fact. de ștab.:                                          SFs-                      1,50 [-]

Factori de siguranța

_________.__________________Sit. de proiectare cu seism____________________

Fact. de ștab.:                                          SFs =                     1,10 [-]

Interfața


Coordonatele punctelor interfeței [m]

X

z

X

z

X

z

0,00

51,41

25,25

48,31

36,27

43,89

48,55

40,64

52,85

39,60

56,56

39,02

59,68

38,31

61,63

37,04

69,86

35,19

73,32

35,23

75,12

35,74

75,38

35,33

81,21

34,71

86,34

33,63

90,65

32,71

104,56

29,86

106,57

28,69

113,82

27,55

115,28

27,14

124,04

25,00

139,83

21,40

150,31

19,30

160,77

17,61

170,56

16,23

176,23

15,22

182,07

13,94

193,83

13,51

197,05

13,39

0,00

49,07

2,27

48,86

18,56

47,33

24,70

46,40

34,65

43,39

35,45

43,01

38,57

41,56

53,76

34,70

56,68

33,48

88,44

29,42

95,50

28,59

98,72

27,91

111,50

25,23

127,50

21,88

148,05

17,20

158,52

15,33

171,34

13,60

191,10

10,94

197,05

10,99

0,00

47,90

1,50

47,75

25,50

45,40

35,45

43,01

0,00

45,89

1,50

45,75

26,40

43,40

38,57

41,56




Caracteristicile pământului - starea efectivă de eforturi



Nr.

Nume

Model

<Pef H

Cef [KPa]

Y

[kN/m3]

1

F10-S1+S2+S3

— — —■

4,00

7,20

19,00

2

F10-S4

4,00

+1.00

18.72

3

F01-S1

• * *

6,00

8,00

1820

4

F01-S2

*

°/°

W.00

0.00

17,06

o/° z ° n/ o      X




Nr.

Nume

Model

<Pof n

[kPa]

y

5

F01-S4

' \ ' \ ' \

10.00

90.00

20.00

6

F04-S1+S2+S3

O       -       ur

-- o -- ° --

6,00

8.00

18,20

7

F05-S1+S2

X,  -—  — o

• - •

8.00

8.00

19,20

8

F05-S3

1— ...... ...

6.00

9.00

18.20

9

F05-S4

‘    *           e

/O7 °/

19.00

3.50

17,05

X o/> ° J o ~ n/n O/° . X

Nr.

Nume

Model

Ysat [kWm3]

Ys [kN/m3]

n H

9   F05-S4

Zo    o>" °Z

> Z°>o °/°

26 70

0.50

X O/O Z 0 \ n/n °Z° X

Caracteristicile pământului

F10-S1+S2+S3

Greutate volumică:

Y -

19,00 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef =

4,00°

Coeziunea pământului:

Cef -

7,20 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,60

F10-S4

Greutate volumică:

Y =

18,72 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef =

4,00’

Coeziunea pământului:

C«f =

41,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Vs ”

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,46

F01-S1

Greutate volumică:

Y -

18,20 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

«Pef

6,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

8,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys ”

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,45

F01-S2

Greutate volumică:

Y ”

17,05 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef =

10,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

0,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

26,70 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0>:

n =

0,50

F01-S4

Greutate volumică:

Y =

20,00 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef =

10,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

90,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1,0>:

n =

0,30

F04-S1+S2+S3

Greutate volumică:

Y -

18,20 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

Vef -

6,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

8,00 kPa


Greutate volumică a solidului:

Porozitate <0.0 -1.0> :

Ys -

27,00 kN/m3

0,45

n =

F05-S1+S2

Greutate volumică:

y -

19,20 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef =

8,00°

Coeziunea pământului:

Cer =

6,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0>:

n =

0,60

F05-S3

Greutate volumică:

Y ”

18,20 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef "

6,00°

Coeziunea pământului:

Cer =

9,00 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys =

27,00 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,45

F05-S4

Greutate volumică:

Y "

17,05 kN/m3

Stare de eforturi:

efectiv

Unghiul frecării interne:

<Pef ~

10,00°

Coeziunea pământului:

Cef =

3,50 kPa

Greutate volumică a solidului:

Ys ”

26,70 kN/m3

Porozitate <0.0 -1.0> :

n =

0,50

Atribuire și suprafețe

Nr.

Poziția suprafeței

Coordonatele punctelor suprafeței [m]

Atribuit

x        z        x        z

pâmânt

F10-S1+S2+S3




1,50

47,75

25,50

45,40 !

35,45

43,01

34,65

43,39

24,70

46,40

18,56

47,33

2,27

48,86

0,00

49,07

0,00

47,90

1,50

45,75

26,40

43,40 ,

38,57

41,56

35,45

43,01 '

25,50

45,40

1,50

47,75

0,00

47,90

0,00

45,89

57,43

32,65

69,54

30,82

79,44

29,19

91,47

28,06

97,26

27,62

98,72

27,91

95,50

28,59

88,44

29,42

56,68

33,48

53,76

34,70

F10-S1+S2+S3

F01-S2

o ar o y n y» yy

°/ o fS      y^


Nr.

Pozifia suprafeței

Coordonatele punctelor suprafeței [m] x         z        x         z

Atribuit pâmânt

F05-S3

15,33

21,88

17,46

17,20

158,52

127,50





137,35

17,46

127,50

21,88

F05-S4

111,50

25,23

120,63

21,66

127,88

18,55

144,23

14,46

o «r o y

171,34

13,60

158,52

15,33

X 0/0 °. z oz o y

°/ o ? <■

2,27

48,86

18,56

47,33

cm cixCOxC'

24,70

46,40

34,65

43,39

riU-ol+oz+o<

35,45

43,01

38,57

41,56

53,76

34,70

56,68

33,48

88,44

29,42

95,50

28,59

98,72

27,91

111,50

25,23

127,50

21,88

148,05

17,20

158,52

15,33

171,34

13,60

191,10

10,94

197,05

10,99

197,05

13,39

193,83

13,51

182,07

13,94

176,23

15,22

170,56

16,23

160,77

17,61

150,31

19,30

139,83

21,40

124,04

25,00

115,28

27,14

113,82

27,55

106,57

28,69

104,56

29,86

90,65

32,71

86,34

33,63

81,21

34,71

75,38

35,33

75,12

35,74

73,32

35,23

69,86

35,19

61,63

37,04

59,68

38,31

56,56

39,02

52,85

39,60

48,55

40,64

36,27

43,89

25,25

48,31

0,00

51,41

0,00

49,07

1,50

39,75

29,64

35,09

F01-S4

57,30

25,59

94,12

21,78

127,50

10,68

147,73

6,73

'v'x7 .■ / . / .

128,40

14,68

111,83

23,13

95,50

26,49

79,29

27,66

60,69

31,15

50,03

32,55

25,50

41,60

1,50

42,75

0,00

42,82

0,00

40,00

'o ° / o /<

Z n, y-





Coordonatele punctelor suprafeței [m]

X

z

X

z

144,23

14,46

127,88

18,55

120,63

21,66

111,50

25,23

98,72

27,91

97,26

27,62

91,47

28,06

79,44

29,19

69,54

30,82

57,43

32,65

53,76

34,70

38,57

41,56

26,40

43,40

1,50

45,75

0,00

45,89

0,00

42,82

1.50

42,75

25,50

41,60

50,03

32,55

60,69

31,15

79,29

27,66

95,50

26,49

111,83

23,13

128,40

14,68

147,73

6,73

197,05

3,09

197,05

10,99

191,10

10,94

171,34

13,60

62,07

18,59

116,13

9,07

149,45

3,01

169,25

2,03

197,05

-1,09

197,05

3,09

147,73

6,73

127,50

10,68

94,12

21,78

57,30

25,59

29,64

35,09

1,50

39,75

0,00

40,00

0,00

34,19

169,25

2,03

149,45

3,01

116,13

9,07

62,07

18,59

0,00

34,19

0,00

-6,09

197,05

-6,09

197,05

-1,09


F01-S4


Atribuit pământ


' \ ' \' A.'-VZ-\ ! \/Z.\ Z ' / : / . / . / .


F01-S4


F01-S4


Apa

Tipul apei: NAS

Nr.

Localizarea NAS

Coordonatele punctelor NAS [m]

x          z          x          z          x          z

1

0,00     49,43     32,89     43,52     64,71      34,32

93,43     29,49    128,55     21,51     158,87     15,81

186,80     11,13    197,05     10,22


Fisură din intindere

Fisura din întindere nu este introdusă

Seism

Seism neintrodus.

Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare : permanent


Rezultate (Etapa de construcție 1)

Analiza 1 (etapa 1)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

x =

z =

45,14 [m]

138,19 [m]

Unghiuri:

~ -25,17 fj =     -0,47 [’]

Raza:

R =

96,44 [m]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.


Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =   422,99 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=   416,38 kN/m

Moment de alunecare: Ma = 40793,50 kNm/m Moment de stabilitate : Mp = 40155,68 kNm/m Factor de stabilitate = 0,98 < 1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL


Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x =    89,96 [ml

Centru:

z= 113,89 [m]

Raza:                       R =    84,91 [m]

«,=   -31,35 ț°l

Unghiuri:

□Ș =     9,20 [’]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =   609,31 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=   634,71 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 51736,20 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 53893,19 kNm/m

Factor de stabilitate = 1,04 < 1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 150,85 [ml Centru:

z =    79,38 [m]

Raza;                     R=   64,15 [m]

a- *   -36,35 [°]

Unghiuri:

a£=    13,26 [°J

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =   686,33 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   689,97 kN/m

Moment de alunecare; Ma = 44027,80 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp= 44261,86 kNm/m

Factor de stabilitate = 1,01 <1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=    52,49 [ml

Centru:

z= 119,55 [m] Raza:                      R =    82,22 [m]

k. .                         «1 =   -32,80 [°]

Unghiuri:

y                           a2 =     5,65 [’]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa= 956,16 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   3162,00 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 78615,35 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 259978,26 kNm/m

Factor de stabilitate = 3,31 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 141,58 [ml Centru:

z— 161,17 [m]

Raza:                    R= 141,85 [m]

=    -27,39 [°l

Un9hll"l:                   «2-    3.07 n

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =    1121,66 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=   3689,60 kN/m

Moment de alunecare: Ma = 159107,04 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp = 523367,83 kNm/m

Factor de stabilitate = 3,29 > 1,50

Stabilitatea taluzuritor ACCEPTABIL

Fisura din întindere nu este introdusă Seism

Coeficient seismic orizontal; Kh = 0.32

Coeficient seismic vertical: Kv= 0,16

Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare: seismic

Rezultate (Etapa de construcție 2)

Anafiza 1 (etapa 2)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

x =

z =

45,14 [mj

138,19 [m]

Unghiuri:

-25,17 [°] =     -0,47 PJ

Raza:

R =

96,44 [m]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =   933,33 kN/m

Suma forțelor pasive :   Fp =   386,36 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 90010,06 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp= 37260,13 kNm/m Factor de stabilitate = 0,41 <1,10

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL



Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

Raza:

x=    89,96 [m]

z=   113,89 [m]

R=   84,91 [m]

Unghiuri:

ai= -31,35 [°] a2 =     9,20 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.


Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa=   1599,29 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =    538,17 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 135795,73 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 45696,07 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,34 < 1,10

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL


Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x =   150,85 îm]

Centru:

z =    79,38 [m]

Raza:                     R=   64,15 [m]

ct! =    -36,35 [°]

Un»hiUrl:                     «2=    13,26 1-1

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =   1630,24 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =    565,51 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 104580,17 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp = 36277,41 kNm/m Factor de stabilitate = 0,35 <1,10

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Nume: Analiza


Etapa - analiza :2 - 3


Analiza 4 (etapa 2)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=   48,60 [ml

Centru:

z— 104,29 [m] Raza:                      R =    66,79 [m]

oh =    -36,00 [°]

Unghiuri:

«2 ~     9.28 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active : Fa= 1959,29 kN/m Suma forțelor pasive: Fp = 3040,70 kN/m

Moment de alunecare: Ma = 130855,56 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 203080,19 kNm/m Factor de stabilitate = 1,55 > 1,10

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL


Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x =   132,34 [m]

Centru:

z =   181,81 [m]

Raza :                      R =   160,52 [m]

«,•   -25,11 n

2?    2,59 [•)

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active : Fa = 2811,63 kN/m Suma forțelor pasive: Fp= 4072,34 kN/m

Moment de alunecare : Ma= 451330,81 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 653704,36 kNm/m Factor de stabilitate = 1,45 > 1,10

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Nume: Analiza


Etapa - analiza : 2 - 5



1 \

1.


Introducere date (Etapa de construcție 3)

Piloti din consolidare



Nr.

Pilot din consoli dare nou

Punct

Lungime a

![m]

DisL dintre piloti

b[m]

Sect- transv.

[m]

Cap. port a pilotului

Distribut ia in lungul pilotului

Cap. portanta max. Vu

[kN]

Gradlent K[-]

Direcția tortei pasive

x[m]

z[m]

1

Da

69,37

35,30

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

peipendicular pe pilot

2

Da

70,20

35,30

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

peipendicular pe pilot

3

Da

71,00

35,30

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

peipendicular pe pilot

4

Da

71,80

35,30

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

5

Da

72,60

35,30

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

6

Da

92,00

32,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

7

Da

92,80

32,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

8

Da

93,60

32,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

peipendicular pe pilot

9

Da

94,40

32,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

peipendicular pe pilot

10

Da

95,20

32,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

peipendicular pe pilot

11

Da

115,00

27,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

12

Da

115,80

27,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

13

Da

116,60

27,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

peipendicular pe pilot

14

Da

117,40

27,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

peipendicular pe pilot

Nr.

Pilot din consoli dare

nou

Punct

Lungime a

l[m]

Dist dintre pilotl

b[m]

Secț. transv.

[m]

Cap. port a pilotului

x[m]

z[m]

Distribut ia in lungul pilotului

Cap. portanta max. Vu

[kN]

Grad lent K[-l

Direcția forței pasive

15

Da

118,20

27,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

16

Da

138,00

22,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

17

Da

138,80

22,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

18

Da

139,60

22,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

19

Da

140,40

22,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

20

Da

141,20

22,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

21

Da

162,00

17,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

22

Da

162,80

17,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

23

Da

163,60

17,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

24

Da

164,40

17,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

25

Da

165,20

17,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

Apa

Tipul apei: NAS

Nr.

Localizarea NAS

Coordonatele punctelor NAS £m]

X

z

X

z

X

z

0,00

93,43

186,80

49,43

29,49

11,13

32.89

128,55

197,05

43,52

21,51

10,22

64,71

158,87

34,32

15,81

1

Fisură din intindere

Fisura din întindere nu este introdusă

Seism

Seism neintrodus.

Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare: permanent

Rezultate (Etapa de construcție 3)

Analiza 1 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

x=   45,14 [mj

z= 138,19 [m]

Unghiuri:

a, =   -25,17 [4]

<12 *     -0,47 [°]

__________________________________Parametrii suprafeței de alunecare Raza:                         R =    96,44 [m]      |

_________________________________Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare. Verificarea stabilității taluzului (Bishop) Suma forțelor active :    Fa =   422,99 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp=   416,38 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 40793,50 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 40155,68 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,98 < 1,50

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Nume: Analiza


Etapa »analiza : 3 -1


Analiza 2 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

Raza:

x=   89,96 [mj

z —   113,89 [m]

R =    84,91 [m]

Unghiuri:

«1 = -31,35 [’] «2 =     9,20 [’]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =    609,31 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   3013,03 kN/m

Moment de alunecare : Ma= 51736,20 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 255836,04 kNm/m Factor de stabilitate = 4,95 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL


Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

Raza:

x=   150,85 țm]

z=   79,38 [m]

R=   64,15 [m]

Unghiuri:

ai -   -36,35 [’]

Ct2-    13,26 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:

Fa =    686,33 kN/m

Suma forțelor pasive:

Fp =   4566,54 kN/m

Moment de alunecare:

Ma = 44027,80 kNm/m

Moment de stabilitate:

Mp = 292943,82 kNm/m

Factor de stabilitate = 6,65 > 1,50 Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 79,78 [mj Centru:

z =    77,87 [m]

Raza:                      R =    46,74 [m]

,,      .                         «,=    -35,02 [•]

Unghiuri:                           _

a.2 =     14,31 [ ]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.



Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa= 286,28 kN/m

Suma forțelor pasive.   Fp = 1651,22 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 13380,78 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp= 77177,82 kNm/m

Factor de stabilitate = 5,77 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL



Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

X= 100,78 im] Centru:

z =    66,86 {m]

Raza:                      R =    38,85 [m]

ai =    -34,87 [°]

Unghiuri:

a2 =      9,70 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:   Fa=   264,13 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp = 1503,87 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 10261,28 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 58425,40 kNm/m

Factor de stabilitate = 5,69 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Suprafeța de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 128,98 [m] Centru.

z =   44,59 [m]

Raza:                       R =    24,29 [m]

,,      .                         «1=    -46,75 [“]

Unghiuri:

M                            a2 =    20,89 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =   293,06 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp= 1450,12 kN/m

Moment de alunecare : Ma= 7118,35 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp = 35223,41 kNm/m

Factor de stabilitate = 4,95 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL


Parametrii supra

Centru:

X=    85,62 [mj

z= 51,43 [m]

Raza:

R =    20,55 [m]

Analiza suprafeței de a


feței de alunecare

Unghiuri:

ai = -37,92 [°] a2 =    20,89 [’]

lunecare fără optimizare.


Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:

Fa =

128,31

kN/m

Suma forțelor pasive:

fp =

898,11

kN/m

Moment de alunecare:

Ma = 2636,81

kNm/m

Moment de stabilitate:

Mp= 18456,23

kNm/m

Factor de stabilitate = 7,00 > 1,50 Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL


Nume: Analiza


Etapa - analiza : 3 - 7


\\\\\? \\

\ 1 \ ’ \ 1 \ 1 \ ' \ 1 \ 1 \ 1 \1 \ 1 \ '■ \

Analiza 8 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 147,13 [m] Centru:

z =    42,41 [m]

Raza:                      R =    26,80 [m]

a, =    -47,25 [°]

Unghiuri:

a2 =    24,47 [•]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =   345,48 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp = 1315,26 kN/m

Moment de alunecare : Ma= 9258,83 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 35249,01 kNm/m Factor de stabilitate = 3,81 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL


Analiza 9 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 168,61 [m Centru:

z =    59,94 [m]

Raza:                      R =    45,87 [m]

c1 și -30,03 [°]

Unghiuri:

11,16 n

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Nume: Analiza


Etapa - analiza : 3 - 8



Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =   177,06 kN/m

Suma forțelor pasive :   Fp = 1649,90 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 8121,78 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 75681,10 kNm/m Factor de stabilitate - 9,32 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Nume: Analiza


Etapa - analiza : 3 - 9



vz\ z\.z z vz

J*.£

Analiza 10 (etapa 3)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x —   156,75 [m]

Centru:

z= 82,62 [m]

Raza:                      R -   67,52 [m]

«1-   -33,01 [’]

Unghiuri:                  =   ..."

«2 =    11,07 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității talazului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =    500,72 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   3162,81 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 33808,89 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 213552,72 kNm/m

Factor de stabilitate = 6,32 > 1,50

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL


Atribuire și suprafețe



Poziția suprafeței







Coordonatele punctelor suprafeței [m]

Atribuit pământ

X

z

X

z

1,50

47,75

25,50

45,40

F10-S1+S2+S3

35,45

43,01

34,65

43,39

24,70

46,40

18,56

47,33

2,27

48,86

0,00

49,07

0,00

47,90

— — — _

1,50

45,75

26,40

43,40

F10-S1+S2+S3

38,57

41,56

35,45

43,01

25,50

45,40

1,50

47,75

0,00

47,90

0,00

45,89

— — —

57,43

32,65

69,54

30,82

F01-S2

79,44

29,19

91,47

28,06

97,26

27,62

98,72

27,91

o «T        cZu     L

o  o/;

95,50

28,59

88,44

29,42

56,68

33,48

53,76

34,70

137,35

17,46

158,52

15,33

F05-S3

148,05

17,20

127,50

21,88

4    •  _             j___

’ ‘ ‘ /

137,35

17,46

127,50

21,88

F05-S4

111,50

25,23

120,63

21,66

127,88

171,34

18,55

13,60

144,23

158,52

14,46

15,33

o er o / - q/o y'-







Coordonatele punctelor suprafeței [m]

Atribuit pământ

X

z

X

z

2,27

48,86

18,56

47,33

F10-S1+S2+S3

24,70

46,40

34,65

43,39

35,45

43,01

38,57

41,56

53,76

34,70

56,68

33,48

83,44

29,42

95,50

28,59

.___ ____ M

98,72

27,91

111,50

25,23

127,50

21,88

148,05

17,20

158,52

15,33

171,34

13,60

191,10

10,94

197,05

10,99

197,05

13,39

193,83

13,51

182,07

13,94

176,23

15,22

170,56

16,23

160,77

17,61

150,31

19,30

139,83

21,40

124,04

25,00

115,28

27,14

113,82

27,55

106,57

28,69

104,56

29,86

90,65

32,71

86,34

33,63

81,21

34,71

75,38

35,33

75,12

35,74

73,32

35,23

69,86

35,19

61,63

37,04

59,68

38,31

56,56

39,02

52,85

39,60

48,55

40,64

36,27

43,89

25,25

0,00

48,31

49,07

0,00

51,41

1,50

39,75

29,64

35,09

F01-S4

57,30

25,59

94,12

21,78

127,50

10,68

147,73

6,73

' \ ■' \ ' V' ’\ '

, / : / . / . -I .

128,40

14,68

111,83

23,13

95,50

26,49

79,29

27,66

60,69

31,15

50,03

32,55

25,50

41,60

1,50

42,75

0,00

42,82

0,00

40,00

144,23

14,46

127,88

18,55

F01-S4

120,63

21,66

111,50

25,23

98,72

27,91

97,26

27,62

■ ' \ ' \ '-\ ' \ '■

91,47

28,06

79,44

29,19

69,54

30,82

57,43

32,65

53,76

34,70

38,57

41,56

26,40

43,40

1,50

45,75

0,00

45,89

0,00

42,82

1,50

42,75

25,50

41,60

50,03

32,55

60,69

31,15

79,29

27,66

95,50

26,49

111,83

23,13

128,40

14,68

147,73

6,73

197,05

3,09

197,05

171,34

10,99

13,60

191,10

10,94


Coordonatele punctelor suprafeței [m] x         z         x         z

Atribuit pământ



62,07

18,59

116,13

9,07

149,45

3,01

169,25

2,03

197,05

-1,09

197,05

3,09

147,73

6,73

127,50

10,68

94,12

21,78

57,30

25,59

29,64

35,09

1,50

39,75

0,00

40,00

0,00

34,19

F01-S4



169,25

2,03

149,45

3,01

F01 S4

116,13

9,07

62,07

18,59

0,00

34,19

0,00

-6,09

' \     \ ' V' \ '

' \7 \7 \\7'

197,05

-6,09

197,05

-1,09


Piloti din consolidare

Nr.

Pilot din consoli dare nou

Punct

Lungime a

i[m]

Dist dintre piloti

bțm]

Secț. transv.

[m]

Cap. port a pilotului

xțm]

z[m]

Distribut ia in lungul pilotului

Cap. portanta max. V[KN]

Gradient K[-l

Direcția foitei pasive

1

Nu

69,37

35,30

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

2

Nu

70,20

35,30

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

3

Nu

71,00

35,30

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

4

Nu

71,80

35,30

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

5

Nu

72,60

35,30

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

6

Nu

92,00

32,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

7

Nu

92,80

32,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

8

Nu

93,60

32,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

9

Nu

94,40

32,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

10

Nu

95,20

32,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

11

Nu

115,00

27,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

12

Nu

115,80

27,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

13

Nu

116,60

27,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

14

Nu

117,40

27,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

15

Nu

118,20

27,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

16

NU

138,00

22,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot



Nr.

Pilot din consoil dare nou

Punct

x [m]    z [m]

Lungime

pitoti

1 [m]     b [m]

Socț. transv.

[m]

Distribut la in lungul pilotului

Cap. port a pilotului

Cap.

portanta Gradient Direcția forței max. Vu K [-]      pasive

[kNJ


  • 17

  • 18

  • 19

  • 20

21

22

  • 23

  • 24

  • 25


Nu

138,80

22,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

Nu

139,60

22,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

Nu

140,40

22,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

Nu

141,20

22,00

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

Nu

162,00

17,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

Nu

162,80

17,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

Nu

163,60

17,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

Nu

164,40

17,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot

Nu

165,20

17,50

10,00

0,80

d = 0,20

liniar

300,00

1,00

perpendicular pe pilot


Apa

Tipul apei: NAS

Nr.

Localizarea NAS

X

Coordonatele punctelor NAS fm}

Z         X         Z         X

z


1

0,00     49,43     32,89     43,52     64,71     34,32

93,43     29,49    128,55     21,51    158,87     15,81

186,80     11,13    197,05     10,22


Fisură din întindere


Fisura din întindere nu este introdusă

Seism

Coeficient seismic orizontal: Kh= 0,32

Coeficient seismic vertical: Kv = 0,16

Setări ale etapei de construcție

Sit. de proiectare: seismic

Rezultate (Etapa de construcție 4)

Analiza 1 (etapa 4)

Suprafața de alunecare circulară


Parametrii suprafeței de alunecare

t                     x=   45,14 m

Centru:                                        1 J

z =   138,19 [m]

Raza:                       R =    96,44 [m]

«1 =   -25,17 [’]

Unghiun:

«2 =     -0.47 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.


Verificarea stabilității taluzului (Bishop)





Suma forțelor active :    Fa =   933,33 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   386,36 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 90010,06 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp = 37260,13 kNm/m

Factor de stabilitate = 0,41 < 1,10

Stabilitatea taluzurilor INACCEPTABIL

Nume: Analiza


Etapa - analiza : 4 -1



Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

x=   89,96 [m]

z= 113,89 [m]

Unghiuri:

cu *   -31,35 [°]

«2=     9,20 [°]

Parametrii suprafeței de alunecare

Raza:                      R= 84,91 [m]     (

_________________________________Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare. Verificarea stabilității taluzului (Bishop) Suma forțelor active :    Fa =   1599,29 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   2931,35 kN/m

Moment de alunecare: Ma= 135795,73 kNm/m Moment de stabilitate: Mp = 248901,00 kNm/m Factor de stabilitate = 1,83 > 1,10 Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

Raza:

x=   150,85 [m]

z =    79,38 [m]

R=   64,15 [m]

Unghiuri:

=    -36,35 [’]

«2 =    13,26 f]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =   1630,24 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   4466,12 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 104580,17 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp= 286501,41 kNm/m

Factor de stabilitate = 2,74 >1,10

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL


Nume: Analiza


Etapa - analiza : 4 - 3


Analiza 4 (etapa 4)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

Raza:

x=    79,78 [m]

z=   77,87 [m]

R =    46,74 [m]

Unghiuri:

ct! = -35,02 [’] «2= 14,31 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =   806,04 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp = 1627,80 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 37674,13 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 76083,20 kNm/m

Factor de stabilitate = 2,02 >1,10

Stabilitatea taluzuritor ACCEPTABIL

I                                                                           ........Ml

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 100,78 [ml Centru:

z =    66,86 [m]

Raza:                       R =    38,85 [m]

a, =    -34,87 [°]

Unghiuri:

a2 =     9,70 [’]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active: Fa= 613,39 kN/m Suma forțelor pasive: Fp= 1481,32 kN/m

Moment de alunecare: Ma = 23830,38 kNm/m Moment de stabilitate: Mp= 57549,19 kNm/m Factor de stabilitate = 2,41 >1,10

Stabilitatea talazurilor ACCEPTABIL

Nume: Analiza


Etapa - analiza : 4 - 5



\ \. /

Analiza 6 (etapa 4)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 128,98 [m] Centru:

z= 44,59 [m]

Raza:                      R =    24,29 [m]

a, =   -46,75 [°]

Unghiuri:

a2 =    20,89 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:   Fa =   646,13 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp = 1410,76 kN/m

Moment de alunecare: Ma = 15694,61 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp = 34267,38 kNm/m

Factor de stabilitate = 2,18 > 1,10

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL


Analiza 7 (etapa 4)

Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x=   85,62 [ml

Centru:

z =    51,43 [m]

Raza:                      R =    20,55 [m]

a, =    -37,92 [°J

Unghiuri:

ct2= 20,89 []

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Nume: Analiza


Etapa - analiza : 4 - 6



Verificarea stabilității talazului (Bishop)

Suma forțelor active :    Fa =   351,73 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   887,65 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 7228,12 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 18241,22 kNm/m Factor de stabilitate = 2.52 > 1,10

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL


Suprafața de alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 147,13 [mj Centru:

z =    42,41 [m]

Raza:                      R =    26,80 [m]

.                      «1-   -47,25 II

UnSn'Ur':                   «2-   24,47 0

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa =   830,81 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp= 1262,54 kN/m

Moment de alunecare : Ma = 22265,60 kNm/m Moment de stabilitate : Mp = 33836,16 kNm/m Factor de stabilitate = 1,52 > 1,10

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Suprafața da alunecare circulară

Parametrii suprafeței de alunecare

x= 168,61 [ml Centru:

z=   59,94 [m]

Raza:                      R =   45,87 [mj

(Xf =    -30,03 [°]

Unghiuri:

a2=    11,16 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:   Fa =   508,94 kN/m

Suma forțelor pasive :   Fp= 1625,73 kN/m

Moment de alunecare: Ma = 23345,26 kNm/m

Moment de stabilitate: Mp = 74572,26 kNm/m

Factor de stabilitate = 3,19 > 1,10

Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL

Parametrii suprafeței de alunecare

Centru:

Raza:

x= 156,75 [m] z=   82,62 [m]

R =    67,52 [m]

Unghiuri:

cn = -33,01 [°] «2 =    11,07 [°]

Analiza suprafeței de alunecare fără optimizare.

Verificarea stabilității taluzului (Bishop)

Suma forțelor active:    Fa=   1236,88 kN/m

Suma forțelor pasive:   Fp =   3094,96 kN/m

Moment de alunecare : Ma= 83514,21 kNm/m

Moment de stabilitate : Mp= 208971,72 kNm/m

Factor de stabilitate = 2,50 > 1,10 Stabilitatea taluzurilor ACCEPTABIL


J 04 / 864 / 1 992 RO 985688


Str. Energiei nr. 35,      Mun. Bacău


Cont; R055BTRL004C1202433542XX

Banca Transilvanie


TeL/Fax.: 0234.512.829


e-mail: maparnondbc@yahoo.com


Cont: R042TREZ0615069XXX000518 Trezoreria Bacău


Proiect nr. 42/2019 - faza PTh

"CONSOLIDARE/AMENAJARE SI PUNERE IN SIGURANȚA A ZONEI

DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCTIUNE VALEA UZULUI BACAU

ZONA MASOTEA, CQ ADRESA: COMUNA ARDE BENEFICIAR: S.C. COMPANIA REGIO


RDEOANI CAU


-MEMORIU TEHNIC PLANTAȚIE DE PROTECȚIE FORE


1. DATE GENERALE SI LOCALIZAREA OBIECTIVULUI CONSTRUIRE PLATFORMA B


1.1. Denumirea obiectivului:


  • 1.2. Bazin hidrografic:

  • 1.3. Curs de apa:



Râul Șiret (cod cadastral XII.1),

Râul Tazlau, mal drept (afluent al râului Trotus)


SGA Bacau

1.6. Proiectant general:

SC MAPAMOND SRL BACAU

1.7. Proiectant de specialitate:

S.C. “MAPAMOND" S.R.L. cu sediul in Bacau, str. Energiei, nr. 35, Bacau, jud. Bacau, telefon 0234/512829; email: mapamondbcO.vahoo.com,

Certificat de atestare nr. 353/2019, emis de către Ministerul Apelor si Pădurilor conform Ordinului nr. 584/2017, valabil pana la 29.07.2022.

1.4. Amplasament:

Obiectivul se va construi in extravilanul comunei Ardeoani, județ Bacau, in zona conductei de aductiune de la Valea Uzului- Zona Masotea.

1.5.Coordonator hidroedilitar:


  • 1.8. Beneficiarul lucrărilor

SC COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU SA , cu sediul in municipiul Bacau, strada Henri Coanda nr 2, județ Bacau.

Date de identificare: CUI RO 27429315

Telefon: 0334 401796

Email: manager@apabacau.ro

Regimul de lucru: 24 h/zi; 7 zile/sapt; 365 zile/an.

Firma îndeplinește condițiile de funcționare pentru:

Cod CAEN 360 captarea, tratarea si distribuția apei

Cod CAEN 370 colectarea si epurarea apelor

cod CAEN 712-7120- activitati de testări si analize tehnice

cod CAEN 960 - 9609- alte activitati de servicii

- Manager Chiper Nina

  • 2. CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASARE

Comuna Ardeoani se afla in depresiunea Tazlau-Cașin, pe malul râului Tazlaul Sarat. Este traversata de drumul național DN2G, care leaga municipiul Bacau de Moinești. Din acest drum se ramifica drumul județean DJ155A, care duce spre nord la Pârjol, Balcani și mai departe in județul Neamț la Tazlau, Borlești, Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se

intersectează            cu DN15D), Dobreni (unde            se            intersectează

cu DN15C), Negrești și Cracaoani (unde se termina tot in DN15C). Tot la Ardeoani, din DN2G se mai ramifica șoseaua județeană DJ117A, care duce spre nord est la Solonț și înapoi spre sud la Magirești (unde se termina tot in DN2G).

Hid rog rafie

Comuna Ardeoani este situata in Depresiunea Tazlaului din cadrul Depresiunii Tazlau - Casin, care desparte Subcarpatii Tazlaului de Munții Trotusului.

Depresiunea este drenata de râul Tazlau si de afluenții sai dinspre versantul drept, muntos, cel mai important fiind Tazlaul Sarat, a cărui confluenta cu Tazlaul este in aval de comuna Ardeoani. In amonte de comuna Ardeoani, se descarcă in valea Tazlaului paraiele Cucuieti si Solont, amandoua cu bazine hidrografice importante, situate in zona montana.

Date referitoare la arii protejate Nu este cazul.

Geologie

Comuna Ardeoani este situata in Depresiunea Tazlaului din cadrul Depresiunii Tazlau - Casin, care desparte Subcarpatii Tazlaului de Munții Trotusului.

Depresiunea este drenata de râul Tazlau si de afluenții sai dinspre versantul drept, muntos, cel mai important fiind Tazlaul Sarat, a cărui confluenta cu Tazlaul este in aval de comuna Ardeoani. In amonte de comuna Ardeoani, se descarcă in valea Tazlaului piraiele Cucuieti si Solont, amindoua cu bazine hidrografice importante, situate in zona montana.

Zona pe care s-au desfasurat lucrările geotehnice din prezentul studiu aparține versantului drept al riului Tazlau, pe flancul nord-estic al Dealului Coman, deal care reprezintă interfluviul dintre riurile Tazlau si Tazlaul Sarat.

Relieful de interfluviu este format atit din relief colinar cit si din relief acumulativ, reprezentat de rudimente ale terasei inalte a riului Tazlaul Sarat.

Versantul sud-vestic al Dealului Coman are panta continua si mai domoala, cu o inclinare generala de cca. 10 %. Culmea de deal este larga, cu aspect de platou.

Versantul nord-estic, dinspre valea riului Tazlau, avind pante cuprinse intre 15-20 %, este mult mai framintat, cu debusee adinei afectate de eroziunea lineara si suprafețe mari, sub forma de fisii transversale pe curbele de nivel, cu alunecări de teren.

Fenomenele de versant sint induse, pe de o parte, de panta mare a reliefului si de eroziunea puternica exercitata de riul Tazlau in versantul sau drept, eroziune care distruge prismul de stabilitate de la baza versantului. Pe de alta parte, constituția litologica a deluviului de panta, format din roci impermeabile si semipermeabile si situația structurala a rocilor antecuaternare din subteran, reprezentata de flancul cu inclinare consecventa cu panta al unui stnclinal, determina apariția unor circumstanțe favorabile declanșării stării de instabilitate in versant.

Tronsonul conductei de aductiune a apei dintre reperii B si C traversează transversal o zona de versant cu astfel de înclinări mari si relief framintat In acest punct, ca de altfel si in amonte si in aval in lungul versantului, exista o alunecare veche, cu relief specific (monticoli, declivitati, terase de alunecare, cornișe inierbate), alunecare pe care a fost proiectat si construit, in lipsa unei alte variante, traseul conductei de aductiune, in urma cu cca. 12 ani.

Cu ocazia pozării conductei, au fost executate săpături pentru sântul de pozare si au fost executați pinteni monolit din beton, încastrați sub planul de alunecare ( in stratul de marna cenușie si cafeniu ), pinteni pe care a fost ancorata conducta.

Aceste lucrări au schimbat microrelieful de alunecare, in sensul nivelării versantului (tronsonul dintre reperii B si C ), dar nu au modificat acest microrelief mai sus de acest tronson, suprafața unde au rmas prezente declivitati si comise secundare.

In timp, pe zona nivelată, s-au creat fagase longitudinale, aparute prin erodarea de către apele de siroire a terenului proaspăt nivelat. Acest teren a fost inierbat dar fiind proprietate particulara, a fost folosit pentru pasunatul oilor si iarba nu s-a dezvoltat corespunzător pentru a împiedica eroziunea de adincime.

Prin aceste fagase, precum si din umplerea declivitatilor după precipitații importante sau după topirea brusca a zăpezilor, apele pluviale s-au infiltrat intermitent in versant, producind umezirea suplimentara a ebulmentului de alunecare ( si creșterea greutății volumice a acestui ebulment ) si umectarea planului potențial de alunecare ( suprafața superioara a stratului de argila marnoasa si marna).

Din punct de vedere geologic, perimetrul localității Ardeoani si imprejurimile sale fac parte din zona interna, cutata a avantfosei Carpatilor Orientali, cunoscuta sub denumirea de zona miocena subcarpatica.

Depozitele din subteranul acestei zone aparțin in cea mai mare parte etajului Helvetian si in mica măsură etajelor Aquitanian si Burdigalian.

Din punct de vedere geologic, perimetrul localității Ardeoani si imprejurimile sale fac parte din zona interna, cutata a avantfosei Carpatilor Orientali, cunoscut sub denumirea de zona miocena subcarpatica.

Depozitele din subteranul acestei zone aparțin in cea mai mare parte etajului Helvetian si in mica măsură etajelor Aquîtanian si Burdigalian.

Aquitanianul, formațiunea cu sare, apare doar in cuprinsul orașului Moinesti si este reprezentata de brecii argiloase, conglomerate cu găleți argile brecioase cu gips, sare gemă si șiruri delicvescente.

Depozitele Burdigalianului, reprezentate de orizontul superior in faciesul stratelor de Magiresti si in faciesul stratelor de Tescani, apar pe o felie ingusta aval de localitatea Magiresti, in axul unui anticlinal culcat si in axul anticlinalului Scorteni.

Ele formează orizontul roșu al Burdigalianului si sunt constituite din gresii calcaroase si marne cenușii si rosietice, in alternanta ritmica. In faciesul de Tescani, întâlnit in anticlinalul Scorteni, apar in plus si conglomerate si microconglomerate, precum si gresii argiloase.

Etajul Helvetian este cel care ocupa aproape toata suprafața Miocenului subcarpatic in zona de interes pentru prezenta lucrare.

Acest etaj este cunoscut si sub denumirea de orizontul cenușiu si este format, la partea inferioara, dintr-o alternanta ritmica de gresii si marne cenușii cu intercalați! de gipsuri, iar la partea superioara din seria vargata nisipoasa, constituita din alternante de nisipuri, gresii si marne cenușii, cu intercalatii de gipsuri, sisturi calcaroase si tufuri dacitice.

Versantii de interfluviu sunt acoperiti cu depozite deluviale, formate prin alterarea, transportarea si sedimentarea rocilor antecuaternare din care sunt constituiti. Constituția lor este prafoasa si argiloasa, dar pot apare si lentilele de nisip care permit existenta si circulația unor mici acvifere de versant.

Caracterul aproape continuu argilos si marnos al depozitelor care formează interfluviul Tazlau - Tazlaul Sarat exclude prezenta unor acvifere de medie adâncime pe aceasta structura.

Deluviul creat pe baza acestor roci impermeabile este si el majoritar impemeabil si nu favorizează circulația sau acumularea acviferelor de versant. Acestea pot apare cu totul local, pe suprafețe restrânse, an intercalatii semipermeabile de grosime mica.

Pentru stabilirea cauzelor care au condus la reactivarea fenomenul de instabilitate produs recent in versantul de nord-est al Dealului Coman, in interfluviul Tazlau - Tazlaul Sarat, au fost executate doua profiluri de foraje, totalizind 6 foraje geotehnice cu adincimea de - 8,0 m CTN, executate in ultima decada a lunii iunie 2018, perioada care a fost lipsita de precipitații importante in zona studiata.

La începutul lunii iulie 2018, după citeva zile cu precipitații bogate, au fost executate manual inca 4 foraje, cu adincimi mai mici, pentru determinarea formarii unor eventuale acvifere, in intervalul de după precitpitatii.

Ca urmare a lucrărilor de prospecțiune executate, precum si a observațiilor directe si a informațiilor deținute si obținute despre zona studiata, se considera pe amplasamentul studiat, proprietate particulara folosita ca pășune, exista condiții pentru consolidarea terenului pe care s-a produs recent un fenomen de dezechilibru in versant si care poate afecta si pe viitor stabilitatea conductei de aductiune a apei potabile Valea Uzului - Bacau. Prin saturare, partea superficiala a stratului de argila marnoasa si marna si-a diminuat coeziunea si a cedat plastic. Este de remarcat ca, in condiții normale, stratul de argila marnoasa cenușie are coeziune mare ( c = 38 - 58 kPa).

Adincimea la care s-a produs fenomenul de cedare plastica este de - 2,6 - 3,2 m CTN.

Pentru consolidarea versantului cu potențial de alunecare sint necesare o serie de masuri care sa împiedice acumularea apelor pluviale sau din topirea zăpezilor in zone de declivitate de pe terasele de alunecare, in care sa stagneze si sa se infltreze ulterior in masa acumulatului de alunecare, sa împiedice infiltrarea apei care circula sezonier pe debuseele torențiale create de eroziune de o parte si de alta a tronsonului de conducta dintre reperii B si C si sa intercepteze scurgerea apei prin profilul superficial al terenului, la limita dintre acumulatul de alunecare si stratul pe care se produce alunecarea.

Clima

Climatul din partea mediana a Depresiunii Tazlau, in care se încadreazi si interfluviul dintre văile râurilor Tazlau si TazlauI Sarat, este temperat continental, cu o îndulcire datorata asezarii favorabile fata de circulația curentilor de aer mai calzi dinspre nord-vest.

Temperatura medie anuala a aerului este de 8 °C, luna cea mai călduroasa fiind iulie, cu o temperatura medie de 16 °C, iar luna cea mai friguroasa este ianuarie cu o temperatura medie de - 4 °C.

Direcția predominanta a vânturilor este dinspre nord-vest si nord, mai rar dinspre est. Cantitatea medie anuala de precipitații este de cca. 700 mm, cu maxime in lunile mai - iulie si minime in februarie - martie. Repartiția in timp a precipitațiilor este neuniforma, ducând la apariția deficitului de apa si a secetei, in special in lunile de toamna.

Conform NP 112 - 2014, anexa C, adancimea maxima de inghet este de 1,0 m. Conform codului de proiectare CR 1-1-4/2012, comuna Ardeoani se incadreaza in zona cu presiunea dinamica de referința a vântului qb= 0,6 kPa (interval maxim de recurenta IMR = 50 ani ). Din punct de vedere a evaluării acțiunii zăpezii asupra construcțiilor ( cod de proiectare CR 1-1-3/ 2012 ), comuna Ardeoani se afla in zona avand incarcarea caracteristica la sol Sk = 2,0 kN/ m2.

Caracteristici seismice

Zona comunei Ardeoani face parte din macrozona seismica 6, conform SR 11.100/1-1993, iar conform normativului P100/1-2013 zona seismica de calcul este “C” cu coeficientul Ks= 0,20, accelerația ag=0,35 g, perioada de colt Tc=0,7 sec, grad seismic asimilat VIII (MSK).

pa = ppl = 307 kPa.

In conformitate cu prevederile normativului NP 074 / 2014, lucrarea aferenta consolidării terenului afectat de instabilitate, se incadreaza in categoria geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat (teren de fundare in panta - 3 puncte, apa subterana, in mod normal, sub adincimea de pozare - 1 punct, construcție de importanta deosebita - 5 puncte, fara risc de degradare a construcțiilor învecinate - 1 punct, zona cu accelerația terenului ag £ 0,25 g - 3 puncte => punctaj 13).

Risc geotehnic moderat.

  • 3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR SPECIFICE PROIECTULUI SI ELEMENTELE DE COORDONARE

    • 3.1. Descrierea lucrărilor aferente proiectului

Conducta de aductiune de la Valea Uzului realizata din tuburi de fonta Dn 800 mm, a suferit numeroase avarii, generate de alunecările de teren din zona Masotea (comuna Ardeoani), care a condus la demufarea conductelor si întreruperea alimentarii cu apa pentru o perioada de cca 7 zile. Pentru marirea gradului de asigurare a funcționarii sistemului de alimentare cu apa a municipiului Bacau si altor unitati teritorial administrative si punerea in siguranța a conductei de aductiune de la Valea Uzului se propune consolidarea si punerea in siguranța a zonei de protecție a conductei de aductiune Valea Uzului- Bacau in zona Masotea, comuna Ardeoani, județ Bacau, km 39+189-39+493.

Lucrările de consolidare propuse includ următoarele tronsoane, asa cum au fost prezentate in motivarea expertizei tehnice:

  • -  Aliniament extrem superior, intre km 39+189 si km 39+257, pe o lungime de 68 m;

  • -  Aliniament A-B, cu o lungime de 188 m;

  • -  Aliniament B-C, cu o lungime de 77 m;

  • -  Aliniament C-D, cu o lungime de 118 m;

    Aliniament extrem inferior, intre


    punctul D si E, pe o lungime de 51 m.


Lucrările, asa cum este prevăzut in expertiza tehnica, urmăresc asigurarea unor forte reziștive, in soluția cu unitati de ramforsare pe baza de micropiloti, dar si realizarea unor drenuri de intercepție cu evacuarea controlata a apei spre puncte de preluare, intercepția si evacuarea controlata a apei de siroire prin șanțuri, rigole si evacuarea controlata a apei spre puncte de preluare, limitarea eroziunii prin plantarea de salcam (Robinia pseudoacacia L) pentru stabilizare imediata a versantilor.

1. Lucrări hidroameliorative

Lucrările hidroameliorative au ca scop limitarea acțiunii erozive a apelor din precipitații, reducerea alterării structurii solului prin fenomenul ingheț - dezgheț prin protecția suprafețelor de teren expuse, a fețelor de desprindere, lipsite de vegetație, utilizând in acest sens insamanțarea solului afectat cu specii perene adaptate cadrului climato - meteorologic sau a unor perdele de protecție forestiera;

Obiectivele acțiunii de realizare a pădurii forestiere, pe langa obiectivul de stabilizare a terenului, privesc aspecte atat de ordin ecologic, cat si socio-economic:

-reducerea poluării atmosferice prin stocarea carbonului, padurea fiind cea mai importanta forma de vegetație capabila sa reducă bioxidul de carbon nociv si de a pune in libertate oxigenul indispensabil vieții;

-refacerea si imbunatatirea calitatii solului;

-refacerea echilibrului hidrologic;

-asigurarea permanentei si stabilitatii biodiversitatii;

-combaterea schimburilor climatice prin diminuarea efectelor secetei silimitarea desertificarii;

-protecția solului, diminuarea intensității proceselor de degradare a terenurilor si ameliorarea progresiva a capacitatii de producție a acestora sub efectul direct al culturilor forestiere;

-asigurarea standardelor de sanatate a populației si protecția colectivităților umane împotriva factorilor dăunători, naturali si antropici;

-imbunatatirea aspectului peisagistic al satelor din zona perimetrelor de ameliorare;

-valorificarea mai eficienta prin impadurire in interesul comunității a terenurilor: lărgirea bazei melifere, obținerea de masa lemnoasa intr-o zona puternic deficitara in lemn, crearea de locuri de munca.

Schema de desfășurare a operațiilor, descriere împrejmuire teren (gard de protecție din plasa de sarma) Pregătirea terenului

  • a) delimitarea terenului prin amplasarea bornelor amenajistice.

  • b) pregătirea terenului in vederea plantarii:

  • c) plantarea puietilor:

  • - transportul puietilor;

  • - depozitarea puietilor;

-tratarea rădăcinii puietilor la mocîrlire;

-manipularea puietilor in șantier;

-plantarea puietilor (sapat gropa si plantat) - prin tehnologii care sa respecte prevederile proiectului tehnic

  • d) materializarea piețelor de proba pentru controlul anual regenerării.

  • e) executarea lucrărilor de intretinere:

  • - revizuirea plantațiilor;

  • - mobilizări: - pe rândurile de puieti;

  • - descoplesiri pe intervalul dintre rândurile de puieti;

  • f) completarea plantațiilor.

Delimitarea terenului

Delimitarea terenului se va face prin amplasarea bornelor amenajistice in locurile marcate cu ocazia efectuării măsurătorilor topografice. Lucrările de bornare a limitelor de hotar in cadrul perimetrului se vor realiza prin confecționarea si amplasare de borne amenajistice.

Pe borne se vor inscripționa numerele acestora.

La alegerea speciilor s-a avut in vedere posedarea acelor insusiri care sa le asigure dezvoltarea lor in condiții stationale cu factori limitativi foarte restrictionari (terenuri cu expoziții insorite, deficit puternic de umiditate in perioada estivala, insolatie ridicata, sa fie rezistente la uscăciune (seceta);

  • - creștere rapida;

  • - sa se regenereze ușor pe cale naturala;

  • - sa acopere bine solul si sa-l amelioreze prin litiera si capacitatea lor de a fixa azotul;

  • - sa reziste la eventualele vătămări provocate de fenomene naturale;

  • - sa producă material lemnos de calitate in scurt timp.

Ținând seama de aceste condiții si de exigenta speciilor pentru culturile forestiere de pe terenurile degradate si neproductive s-a recomandat folosirea speciei salcam (Sc)

Pentru stabilizarea versantului afectat de alunecare se recomanda schema de plantare de puieti de salcam de 1/1 (1 metru intre rânduri, 1 metru intre plante pe rând). Se propune plantarea a cca 1.722 puieti de salcam.

Vegetația are un rol deosebit in franarea proceselor erozionale. Interceptând si reținând apa din precipitații pe aparatul sau foliar, ea reduce substanțial energia cinetica a picaturilor de ploaie, diminuează scurgerea si eroziunea de pe versanti.

Lucrările de execuție au următoarea succesiune:

  • -   Instalarea bornelor amenajistice;

  • -   Realizare gard de protecție;

  • -   Pregătire sol;

  • -   înființare plantație anul 1;

  • -   întreținere plantație anul 2;

  • -  Completări an 2;

  • -   întreținere plantație anul 3;

  • -  Completări an 3;

  • -   întreținere plantație anul 4;

  • -  Completări an 4.

Plantarea bornelor de beton, se realizează manual, prin realizarea unei gropi cu dimensiunile 40x40x40 cm, plasarea bornei in groapa si tasarea foarte buna a pământului in jurul bornei. Borna de beton are forma unui trunchi de piramida regulata cu latura bazei mici de 12 cm si latura bazei mari de 16 cm si inaltimea de 100 cm. La plantare borna se introduce cu baza mare in groapa la adancimea de 40 cm, deasupra solului ramanand 60 cm. Pe o latura a porțiunii ramase in afara se scrie cu vopsea roșie numărul de ordine al bornei intr-un patrat de culoare roșie.

Lucrările de instalare a plantațiilor si lucrări de completare a pierderilor.

Lucrarea de instalare a plantațiilor consta in principal in asigurarea puietilor in șantier, pichetarea terenului, executarea gropilor si plantarea propriu-zisa a puietilor. Lucrările de completare a piederilor sunt tot lucrări de plantare si constau in asigurarea puietilor in șantier, executarea gropilor si plantarea unor noi puieti acolo unde puietii s-au uscat.

Pregătirea terenului

întrucât terenul pe care se va planta perdeaua forestiera de protecție are destinația de pășune, nu sunt necesare lucrări de pregătire a terenului.

Scheme de plantare

Se va utiliza următoarea schema de plantare necesara stabilizarea versantului afectat de alunecare. In acest caz sunt recomandate scheme de plantare astfel: 1x1 (necesar puieti intre 10 000 /ha). Se va păstră o distanta de 1 m intre puieti si intre rânduri. Suprafața plantata cu salcami va fi de 1.722 mp, latimea benzii plantației fiind aproximativ de 10 m.

Se propune realizarea unei plantații forestiere de salcam pentru împiedicarea scurgerii apei de pe versanti (orientate de-a lungul curbelor de nivel).

Pentru executarea perdelei forestiere antierozionale pentru protecția împotriva eroziunii hidrice pregătirea solului se face manual in tablîi/vetre. Metoda principala de lucru este plantarea cu material saditor de calitate superioara. Plantarea puietilor se executa cu gropi de 30 x 30 x 30 cm. gropile vor fi executate manual.

Pregătirea terenului si a solului

Condițiile stationale si forma de relief din suprafața analizata nu impun executarea unor lucrări de pregătire a terenului si solului.

Scarificat, arat, discuit.

Plantarea puietilor in teren pregătit

Pentru terenurile prevăzute a se împăduri în prezentul proiect tehnic se va folosi metoda plantațiilor.

Procesul de plantare cuprinde mai multe operații: transportul puietilor, depozitarea puietilor, mocirlirea, manipularea puietilor pe șantier pana la locul plantarii, sapatul gropii si plantatul propriu-zis.

Transportul puietilor pana la destinație se va face cu mijloace de transport acoperite in vederea protejării rădăcinilor puietilor de acțiunea daunatoare a vântului si a razelor solare. Snopii de puieti se vor așeza in straturi. Intre straturi, inclusiv deasupra, dedesubt si pe lateral, se va așterne cate un strat de mușchi, litiera sau paie umede. Pentru a preîntâmpina uscarea rădăcinilor, depozitarea puietilor se va face in șanțuri speciale in care se vor păstră pana la plantare. Descărcarea puietilor se executa manual.

In vederea depozitarii temporare a puietilor se va realiza un sânt de 150 cm lățime si 40 cm adâncime, L=1,5 m, care sa permită depozitarea întregii cantitati de puiet. Latura sudica a sântului se sapa sub un unghi de 45°. După ce se aseaza primul rând de legaturi înclinate, pe latura de 45°, peste rădăcini se așterne un strat de pamant maruntit, care pătrunde printre rădăcini si le protejează de uscăciune, temperaturi ridicate sau ger. Puietiî sunt acoperiti cu pamant reavan, acoperind rădăcinile si 10 cm din tulpina, peste nivelul coletului. După primul rând de legaturi se aseaza al doilea etc pana la epuizarea puietilor.

Transportul puietilor din sânt spre plantare se executa manual, iar in zilele cu vânt sau insolatie puternica transportul se face in saci de plastic.

Pichetarea terenului in vederea împăduririi consta in marcarea cu picheți a locului în care se vor sapa gropile de plantare, astfel încât rândurile de puieti sa fie paralele si echidistante. Realizarea acestor condiții se face cu ajutorul sârmelor de pichetat, distanțate corespunzător la 1 m. Pichetii pot fi confecționați din stuf sau alte materiale locale.

Executarea gropilor se va face mecanizat (burghie speciale care asigura un diametru de 30 cm si adâncime groapa de 30 cm sau manual.

Plantarea puietilor in gropi

Pe fundul gropilor se așterne un strat de pamant afanat, apoi puietul se aseaza central. înainte de introducerea in groapa se realizează toaletarea rădăcinilor cu foarfeci de vie ascutiti, in vederea îndepărtării rădăcinilor frânte si reducerea adâncimii rădăcinii la 15-20 cm. Pamantu! se aseaza in straturi in jurul rădăcinii si se taseaza pentru a se evita pierderea apei din sol. Puietul trebuie sa fie acoperit cu pamant pana la cel puțin 20 cm deasupra coletului.

Ajunși la locul de plantat puietii se împart si se pun in găleți pentru a se realiza ” mocirlirea” rădăcinii puietilor cu un amestec de apa si pamant unde se tin pana in momentul plantarii.

Dispunerea spațiala a puietilor funcție de compozițiile de regenerare se va face conform schemelor prezentate in studiu (1 x 1 x 1 m). Puietii vor fi aduși din șanțurile special amenajate la locul de plantare pe măsură ce vor fi puși in opera. Atât la plantațiile executate toamna cat si la cele de primavara, rădăcinile puietilor se vor mocirli in vederea realizării unui contact intim cu pamantul din groapa de plantare. Pamantul cu care se acopera rădăcinile va fi bine bătătorit cu piciorul, evitandu-se astfel pătrunderea aerului si, in consecința, uscarea puietilor. La toti puietii plantați indicați prin normativele tehnice si specificați in lista cantitatilor de lucrări se va reteza tulpina. Retezarea se va executa primavara după plantare.

Instalarea vegetației forestiere prin metoda plantațiilor este posibila doar in timpul repausului vegetativ - toamna după caderea frunzelor sau primavara inainte de desfacerea mugurilor, evitând insa perioada in care solul este inghetat sau acoperit de zapada. Mai agreata este plantarea de primavara, cu condiția ca aceasta sa se execute la timp. Cu cat instalarea se face mai devreme, cu atat se reduce riscul dezechilibrului dintre absorbție si transpirație. In plus, topirea lenta a zăpezii asigura valori rselativ constante ale umidității din sol, favorabile consolidării relației dintre sistemul radicelar si substratul fizic ce susține creșterea si dezvoltarea puietului.

Perdeaua forestiera antierozinala este destinata protejării solului împotriva eroziunii cauzate de apa (P.S.a). Aceasta se realizează pentru reducerea vitezei de scurgere a apei la suprafața solului, pe terenuri cu panta mai mare de 5%, unde sunt identificate fenomene de eroziune de suprafața sau de adâncime si terenuri degradate cu fenomene de deplasare.

Reconstrucția ecologica prin împădurire cu salcam contribuie la diminuarea proceselor de degradare a versantului si ameliorarea progresiva a acestuia sub efectul direct al culturilor forestiere de protecție, care indirect contribuie la stabilizarea terenului si la protecția conductei de aductiune, insa constituie si o baza melifera si exploatarea viitoare a lemnului.

Plantarea salcâmului se realizează primavara/toamna (1 septembrie - 30 aprilie), atunci când timpul permite acest lucru, iar procesele fiziologice ale plantei sunt in repaus vegetativ. Pentru realizarea unei plantații trebuie procurat material saditor - puieti de salcam de calitatea I (grosimea la colet de 8 mm), pregătirea terenului, pichetarea si executarea gropilor.

Sezonul de plantare este perioada optima de plantare a puietilor, primavara sau toamna, in perioada in care temperatura solului este peste 0 gr.C si puieti nu sunt intrati in vegetație prin deschiderea mugurilor, respectiv perioada de la intrarea in repaos vegetativ prin caderea frunzelor si pana la înregistrarea de temperaturii sub 0 gr.C in sol.

înainte de plantare rădăcinile puietilor se vor mocirli si puietii vor fi transportați pana la locul de plantare in găleți sau saci de plastic.

Se executa groapa de plantare cu dimensiunile de 30x30x30 cm pentru puietii de salcam. Groapa, amplasata in mijlocul vetrei, se executa manual cu cazmaua. In cazul efectuării plantariilor primavara, puietul se introduce in groapa cu rădăcinile in poziție normala, nu răsucite sau îngrămădite, acoperindu-se treptat cu pamant care se taseaza pana ce acopera cu 2-3 cm coletul.

După ultima tasare se aseaza un strat subțire de pamant afanat pentru a întrerupe capilarîtatea si a impiedica evaporarea apei. In situația in care plantarea se efectuează in

sezonul de toamna, puietii se vor planta la o adâncime cu circa 5 cm mai mare fata de plantarea in sezonul de primavara.

Puietii neplantati in cursul zilei se vor pune din nou la sânt seara.

Salcâmul se va introduce in pâlcuri pe porțiunile de teren, mai ridicate pe care apa nu stagneaza. Nu se amesteca cu alte specii forestiere.

După operația de plantare puietii de salcam se secționează la nivelul solului cu o foarfecă bine ascuțita.

Retezarea se face cu foarfecele de vie la nivelul solului, tăietură se acopera cu un strat subțire de pamant, iar căpătui retezat se infige chiar langa puiet pentru a se recunoaște locul unde este plantat puietul. In situația in care plantarea puietilor se efectuează toamna, se va efectua retezarea tulpinii puietilor primavara următoare.

Procesul de impadurire se poate considera incheiat numai in momentul in care puietii rezultat! din semănături directe sau plantații au crescut atat de mult incat pot sa se influențeze reciproc si împreuna sa modifice esențial mediul din cuprinsul culturii. încheierea procesului coincide cu constituirea stării de masiv (crearea mediului specific pădurii prin realizarea unei desimi la care apar relațiile de condiționare reciproca).

Puietul se va asigura de către ocoalele silvice din județ, atat pentru lucrările de impadurire cat si pentru lucrările de completări (pentru pierderi ce survin in cursul anilor). Se vor utiliza la plantare puieti apti cu dimensiuni care sa se încadreze in STAS.

Revizuirea plantațiilor

Revizuirea plantațiilor se executa atunci când puietii au avut de suferit in urma unor fenomene meteorologice, desosare, culcare, acoperire cu diferite resturi vegetale etc. Prin revizuire se urmărește aducerea lor in starea normala. Se acopera cu pamant rădăcinile puietilor desosati prin tragerea solului in jurul puietilor, se îndreaptă puietii culcați, se despotmolesc cei împotmoliți si se indeparteaza din jurul lor orice resturi vegetale aduse de apa. Lucrarea se executa numai daca si acolo unde asemenea fenomene s-au întâmplat si este nevoie de înlăturarea efectelor.

Revizuirea plantației se face manual, cu sapa, cazmaua etc.

Revizuirea plantației se executa primavara, înainte de pornire in vegetație a puietilor, sau ori de cate ori se produce culcarea sau degroparea puietilor in urma unor fenomene naturale (inundații etc).

întreținerea plantatiior

Mobilizarea solului in plantații se va face:

  • a) . Manual pe rândurile de puieti

  • b) . Mecanizat intre rânduri.

Efectuarea controlului anual al impaduririlor

Se executa in fiecare an in perioada 1 septembrie - 31 octombrie si are drept scop determinarea reușitei regenerărilor si modul cum acestea s-au dezvoltat, precum si de a stabili lucrările ce trebuiesc executate in continuare, întrețineri, completarea lipsurilor, numărul de puieti necesari pe specii.

Se folosesc suprafețele de control amplasate după terminarea plantarii si se executa conform îndrumărilor tehnice pentru efectuarea controlului anual al regenerărilor.

Lucrările de control anual se efectuează de către executant si se verifica de către reprezentanții persoanei juridice achîzitorie, cu respectarea termenelor si procedurilor prevăzute de Normativele tehnice pentru controlul anual al regenerărilor.

Completarea lipsurilor la lucrările de împăduriri

Completările se vor executa manual in primii 2-3 ani de la plantare, in cazul pierderilor uniform răspândite sau grupate.

Speciile care se introduc prin completări vor trebui sa asigure proporțiile stabilite prin compozițiile de regenerare, fiind condiționate de procentul de reușita stabilit la controlul anual al regenerărilor.

Completarea lipsurilor se face folosind speciile si numărul de puieti stabiliți in urma efectuării controlului anual prin plantarea lor in locul puietilor dispăruți, uscati, vatamati, zdreliți, răniți, roși parțial sau total de vanat, atacati de alti dăunători, care nu mai pot fi aduși in stare normala de vegetație, nemaiputand contribui la realizarea compoziției de regenerare.

Toamna, in perioada 1 septembrie -15 octombrie, pana la închiderea stării de masiv, se va desfasura, faza de teren a controlului anual al regenerărilor-etapa a ll-a, intocmindu-se fise speciale, potrivit prevederilor legale.

In funcție de rezultatul controlului anual al regenerarilorse va stabili volumul de completări, cooroborat cu prevederile prezentului proiect si ale normelor tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerărilor.

Procentul de completări este de 10% in anul doi de la plantare si 5% in anul al treilea de la plantare si 5% in anul patru de la plantare.

Plantația se va imprejmui cu gard de sarma ghimpata. Desfășurătorul lucrărilor

anul 1 (an înființare plantație)

nr crt

specificații

ian

feb

mar

apr

mai

iun

iul

aug

sep

oct

nov

dec

1

pregătirea terenului

2

imprejmuirea terenului

3

înființarea plantației

4

întreținerea

plantației

5

efectuare control anual al regenerărilor

anul 2

nr cri

specificații

ian

feb

mar

apr

mai

iun

iul

aug

sep

oct

nov

dec

1

pregătirea terenului

2

imprejmuirea terenului

3

înființarea plantației (completări)

4

întreținerea plantației

5

efectuare control anual al regenerărilor

anul 3

nr crt

specificații

ian

feb

mar

apr

mai

iun

iul

aug

sep

oct

nov

dec

1

pregătirea terenului

2

imprejmuirea terenului

3

infiintarea plantației (completări)

4

intretinerea nlantatipi

5

efectuare control anual al regenerărilor

anul 4

nr crt

specificații

ian

feb

mar

apr

mai

iun

iul

aug

sep

oct

nov

dec

1

pregătirea terenului

2

imprejmuirea terenului

3

infiintarea plantației (completări)

4

intretinerea plantației

5

efectuare control anual al regenerărilor

Lucrări de ingrijire a culturilor

  • •  receparea puietilor: retezarea tulpinii puietului după plantare, la 1-2 cm deasupra nivelului solului, perpendicular pe tulpina; se executa primavara devreme, doar la puietii de talie mica de foioase, in zonele cu climat arid pentru a atenua dezechilibrul fiziologic provocat de transplantare;

  • •  revizuirea culturilor: depistarea si remedierea unor defecte care pot surveni după sezonul rece (inlaturarea materialului vegetal uscat si a pietrelor, incaltarea puietilor desosati, refacerea vetrelor)

  • •  mobilizarea solului: se executa prin prasila si se urmărește distrugerea buruienilor si aerisirea, afanarea solului pe toata suprafața sau parțial (in benzi, tăblii, vetre)

  • •  descoplesirea culturilor: indepartarea vegetației ierboase (a buruienilor) din jurul puietilor,

  • •  descoplesiri - degajări: indepartarea vegetației ierboase si a celei lemnoase nefolositoare;

  • •  depresajul: modalitate de reglare a desimii constând in rarirea puietilor proveniti din semănături directe

• completări: operații prin care se înlocuiesc golurile (pierderile) din cultura (daca procentul pierderilor este mai mic decât cel normal admis); se executa in anul al doilea de varsta al puietilor prin plantații, indiferent de modul in care s-a făcut împădurirea.

Anual se va realiza controlul regenerărilor cu scopul de a determina reușita plantarii si modul in care puietii s-au dezvoltat, precum si pentru a determina lucrările ce trebuie executate in continuare.

Perdelele forestiere de salcam necesita lucrări de îngrijire. Salcâmul fiind o specie exigenta fata de lumina, repede crescătoare, cu o mare putere de lastarire si drajonare, tăierile de îngrijire se realizează periodic (1-2 ani).

Curățirile incep de la varsta de 3-5 ani. Se extrag lăstarii dezghiocati, insuficient consolidați, rupti de zapada.

Pentru menținerea unei bune stări fitosanitare, perdelele forestiere de protecție vor fi parcurse cu tăieri de igienizare ori de cate ori este nevoie.

Standarde, Normative

La execuția lucrărilor proiectate se vor avea in vedere reglementările următoarelor acte normative




UOC1 UrAT UA OS-I Ut t'ttz 1 A


MAPAMOND IVI           Ins        ■ Tt!


J 04 / 864 / 1 992


».l.» IM4AV


RO 985688


Str. Energiei nr. 35, D/1/6, Mun. Bacău

TetJFax.: 0234.512.829


e-mail: mapamQndbc@yahoo.com


^‘'CER-f-?0

EN ISO 9001

Orii fi*.*»u- N«.,382 .05 ;*/00 *

Cont: R055BTRL00401202433542XX Banca Transilvania


Cont: RO42TREZ0615069XXX0O0518 Trezoreria Bacău


Proiect nr. 42/2019 - faza P.Th.

"CONSOLIDARE / AMENAJARE Șl PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCȚIUNE VALEA UZULUI BACĂU ZONA MASOTEA, COMUNA ARDEOANI” Adresa: COMUNA ARDEOANI, JUDEȚUL BACĂU Beneficiar: S.C. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A.

PLANUL DE SECURITATE Șl SĂNĂTATE IN MUNCA

  • 1. Date generale

    • 1.1. Date de identificare

Adresa șantierului: zona Masotea, comuna Ardeoani (extravilan), județ Bacau:

Beneficiarul lucrării: SC COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU SA

Tipul lucrării: construcții - montaj

Coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului:

Nume: ing.Cristina Hîrțescu

Adresa:SC MAPAMOND SRL BACAU

Durata estimativă a lucrărilor: 12 luni

Nr. lucrătorilor pe teren: 20 persoane

Data începerii lucrărilor: aprilie/mai 2020

  • 1.2. Generalități

Prezentul „Plan de securitate și sănătate în muncă" trebuie respectat pe toată durata execuției lucrărilor ce se efectuează pentru obiectivul: "CONSOLIDARE / AMENAJARE Șl PUNERE ÎN SIGURANȚĂ Â ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCȚIUNE VALEA UZULUI BACĂU ZONA MASOTEA, COMUNA ARDEOANI”, și este elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor actele normative:

  • -   Legea 319/2006 - „Legea securității și sănătății în muncă”;

HOTĂRÂRE nr. 1425/2006 de aprobare a normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;

  • -  HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile;

HOTĂRÂRE nr. 1146 din 30 august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă; HOTĂRÂRE nr. 1091 din 16 august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă;

  • -  HOTĂRÂRE nr. 1048 din 9 august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

HOTĂRÂRE nr. 1051 din 9 august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare;

OOClUlArUA                   X

J 04/ 864 / 1992 RO 985688


Cont: RO55BTRL00401202433542XX Banca Transilvania


MAPAMOND

/ in.. A jl. wacaii

Str. E.nergiei nr. 35, D/1/6, Mun. Bacău

TeL/Fax.: 0234.512.S29

- HOTĂRÂRE nr. 971


e-mail: mapamondbc@yahoo.com      Cont; R042TREZ0615O69XXXOOO518

Trezoreria Bacău

din 26 iulie 2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea

de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă;

IM 007/1996 - "Norme specifice de protecție a muncii pentru lucrări de cofraje, schele și eșafodaje";

- Ordin MMPS nr. 56/1997 - “Norme specifice de securitate a muncii pentru construcții și confecții metalice'1;

Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor și executarea lucrărilor de beton armat și precomprimat;

Pentru buna desfășurare a activităților de execuție a lucrărilor mai sus amintite, în condiții de securitate și de menținere a sănătății lucrătorilor în procesul muncii, se vor respecta următoarele cerințe:

  • 2. Cerințe de securitate și sănătate aplicabile pentru locurile de muncă din șantier

    • 2.1. Materialele, echipamentele și, în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea și sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat și sigur.

    • 2.2. Accesul pe orice suprafață de material care nu are o rezistență suficientă nu este permis decât dacă se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul să se desfășoare în condiții de siguranță.

    • 2.3. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înălțime sau în adâncime, trebuie să fie solide și stabile, ținându-se seama de:

  • a) numărul de lucrători care le ocupă;

  • b) încărcăturile maxime care pot fi aduse și suportate, precum și de repartiția lor;

  • c) influențele externe la care pot fi supuse.

Dacă suportul și celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinsecă, trebuie să se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzătoare și sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestivă sau involuntară a axnsamblului ori a părților acestor posturi de lucru.

  • 2.4. Instalațiile electrice trebuie utilizate astfel încât să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrătorii să fie protejați corespunzător contra riscurilor de electrocutare prin atingere directă ori indirectă.

  • 2.5. Instalațiile de distribuție a energiei care se află pe șantier, în special cele care sunt supuse influențelor externe, trebuie verificate periodic și întreținute corespunzător.

  • 2.6. Lucrătorii trebuie să fie protejați împotriva influențelor atmosferice care le pot afecta securitatea și sănătatea.

  • 2.7. Lucrătorii trebuie să fie protejați împotriva căderilor de obiecte, de fiecare dată când aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecție colectivă.

  • 2.8. Platformele de lucru, pasarelele și scările schelelor trebuie să fie construite, dimensionate, protejate și utilizate astfel încât persoanele să nu cadă sau să fie expuse căderilor de obiecte.

  • 2.9. Toate schelele trebuie să fie concepute, construite și întreținute astfel încât să se evite prăbușirea sau deplasarea lor accidentală.

  • 2.10. Scările trebuie să aibă o rezistență suficientă și să fie corect întreținute. Acestea trebuie să fie corect utilizate, în locuri corespunzătoare și conform destinației lor.

  • 2.11. Schelele mobile trebuie să fie asigurate împotriva deplasărilor involuntare.

  • 2.12. Toate instalațiile de ridicat și accesoriile acestora, inclusiv elementele componente și elementele de fixare, de ancorare și de sprijin, trebuie să fie:

  • a) suficient de rezistente pentru utilizarea căreia îi sunt destinate;

  • b) corect instalate și utilizate;

S.C. MAPAMOND S.R.L. BACAU MAPAMOND

\^Myn.R.u riAcA'.?

Str< Energiei nr, 35, D/1/6, Mun. Bacău

Tet./Fax.: 0234.S12.829


J 04/ 864 / 1992


RO 985688


e mail: mapamondbc@yahoo.com



Cont: R055BTRL00401202433542XX Banca Transilvania


cont: R042TREZ0615G69XXX000518 Trezoreria Bacău


  • c) întreținute în stare bună de funcționare;

  • d) verificate și supuse încercărilor și controalelor periodice, conform dispozițiilor legale în vigoare;

  • e) manevrate de către lucrători calificați care au pregătirea corespunzătoare.

  • 2.13. Toate instalațiile de ridicat și toate accesoriile de ridicare trebuie să aibă marcată în mod vizibil valoarea sarcinii maxime.

  • 2.14. Instalațiile de ridicat, precum și accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate.

  • 2.15. Toate vehiculele și mașinile pentru excavații și manipularea materialelor trebuie să fie:

  • a) menținute în stare bună de funcționare;

  • b) utilizate în mod corect.

A.16. Conducătorii și operatorii vehiculelor și mașinilor pentru excavații și manipularea materialelor trebuie să aibă pregătirea necesară.

A. 17. Trebuie luate măsuri preventive pentru a se evita căderea în excavații sau în apă a vehiculelor și a mașinilor pentru excavații și manipularea materialelor.

  • 2.18. Când este necesar, mașinile pentru excavații și manipularea materialelor trebuie să fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducătorul împotriva strivirii în cazul răsturnării mașinii și al căderii de obiecte.

  • 2.19. Instalațiile, mașinile și echipamentele, inclusiv uneltele de mână, cu sau fără motor, trebuie să fie:

  • a) menținute în stare bună de funcționare;

  • b) folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;

  • c) manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.

  • 2.20. Instalațiile și aparatele sub presiune trebuie să fie verificate și supuse încercărilor și controlului periodic.

  • 2.21. Intrările și perimetrul șantierului trebuie să fie semnalizate astfel încât să fie vizibile și identificabile în mod clar.

  • 2.22. în caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie să poată fi evacuate rapid și în condiții de securitate maximă pentru lucrători.

  • 2.23. Căile și ieșirile de urgență trebuie să fie în permanență libere și să conducă în modul cel mai direct posibil într-o zonă de securitate.

  • 2.24. Dacă șantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuții de serviciu în zonele respective. Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii abilitați să pătrundă în zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.

  • 2.25. Angajatorul trebuie să se asigure că acordarea primului ajutor se poate face în orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie să asigure personal pregătit în acest scop. Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a lucrătorilor accidentați sau victime ale unei îmbolnăviri neașteptate.

  • 2.26. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condițiile de muncă o cer. Acestea trebuie să fie semnalizate corespunzător și trebuie să fie ușor accesibile. Un panou de semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie să indice clar adresa și numărul de telefon ale serviciului de urgență.

  • 3. Riscurile ce pot apărea pe șantier în timpul execuției lucrărilor

în timpul desfășurării activităților de execuție a lucrărilor pot apărea anumite riscuri specifice muncii pe șantier, cum ar fi:

IF-

MAPAMOND

J 04 / 864 / 1992 RO 985688


Str. Energiei nr. 35, D/1/6, Mun. Bacău


Cont: R055BTRL00401202433542XX Banca Transilvania


TelJFax-: 0234.512.829


e-marl: rnapamondbc@yahoo.com


Cont: RO42TREZ0615069XXX000518 Trezoreria Bacău


  • -  căderea sau alunecarea oamenilor de pe schele, platforme, scări, utilaje;

  • -  prăbușirea sau alunecarea utilajelor neasigurate corespunzător, staționate în vecinătatea excavațiilor;

  • -  accidentarea oamenilor prin lovirea de către utilajele manipulate necorespunzător;

  • -  răsturnări sau căderi de obiecte;

  • -  incendii sau explozii;

  • -  electrocutări;

  • -  prăbușiri de maluri ale excavațiilor nesprijinite corespunzător;

  • -  vătămări corporale cauzate de manipularea neatentă a maselor, instalațiilor, mașinilor și echipamentelor, inclusiv a uneltelor de mână, cu sau fără motor.

Pentru reducerea sau eliminarea riscurilor ce pot apărea în timpul activităților desfășurate pe șantier, trebuie luate măsuri de prevenire adecvate fiecărui tip de risc în parte, astfel:

  • 4. Măsuri de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor

    • 4.1. Stabilitatea și soliditatea suprafețelor de lucru trebuie verificate în mod corespunzător și, în special, după orice modificare de înălțime sau adâncime a postului de lucru.

    • 4.2. Instalațiile existente înainte de deschiderea șantierului trebuie să fie identificate, verificate și semnalizate în mod clar.

    • 4.3. Pentru spațiul de lucru din vecinătatea liniilor electrice aeriene, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele să fie ținute la distanță față de instalații. în cazul în care vehiculele de șantier trebuie să treacă pe sub aceste linii, trebuie prevăzute indicatoare de restricție corespunzătoare și o protecție suspendată.

    • 4.4. Materialele și echipamentele trebuie să fie amplasate sau depozitate astfel încât să se evite răsturnarea ori căderea lor. în caz de necesitate, trebuie să fie prevăzute pasaje acoperite sau se va împiedica accesul în zonele periculoase.

    • 4.5. Toate instalațiile de ridicat și accesoriile acestora, inclusiv elementele componente și elementele de fixare, de ancorare și de sprijin, trebuie să fie:

  • a) suficient de rezistente pentru utilizarea căreia îi sunt destinate;

  • b) corect instalate și utilizate;

  • c) întreținute în stare bună de funcționare;

  • d) verificate și supuse încercărilor și controalelor periodice, conform dispozițiilor legale în vigoare;

  • e) manevrate de către lucrători calificați care au pregătirea corespunzătoare.

  • 4.6. în cazul excavațiilor trebuie luate măsuri corespunzătoare:

  • a) pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzări sau altor mijloace corespunzătoare;

  • b) pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei;

  • c) pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti într-un loc sigur, în caz de incendiu, sau cădere a materialelor.

  • 4.7. Trebuie prevăzute căi sigure pentru a intra și ieși din zona de excavații.

  • 4.8. Grămezile de pământ, materialele și vehiculele în mișcare trebuie ținute la o distanță suficientă față de excavații; eventual, se vor construi bariere corespunzătoare.

  • 4.9. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie să fie accesibile și ușor de manipulat. Acestea trebuie să fie semnalizate conform prevederilor din legislația națională care

S.C. MAPAMOND S.R.L. BACAU

J 04 / 864 / 1 992

RO 985688



Cont: R055BTRL00401202433542XX

Banca Transilvania


Tel /Fax.: 0234.512.829


e-mail: mapamondbc@yaboo.com

Cont; R042TREZ0615069XXX000518 Trezoreria Bacău


transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie să fie suficient de rezistente și amplasate în locuri corespunzătoare.

  • 4.10. Căile și ieșirile de urgență trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislația națională care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie să fie realizate dintr-un material suficient de rezistent și să fie amplasate în locuri corespunzătoare.

  • 4.11. Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate, căile și ieșirile de urgență, precum și căile de circulație care au acces la acestea nu trebuie să fie blocate cu obiecte.

  • 4.12. Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi de prim ajutor, în funcție de dimensiunile șantierului sau de tipurile de activități. încăperile destinate primului ajutor trebuie să fie echipate cu instalații și cu materiale indispensabile primului ajutor și trebuie să permită accesul cu brancarde. Aceste spații trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislația națională care transpune Directiva 92/58/CEE.

Prezentul Plan de securitate și sănătate va detaliat de Constructor și va fi completat de acesta cu instrucțiuni proprii de securitate și sănătate conform legislației in vigoare.

Antreprenorul va pregăti un Plan de Securitate si Sanatate si il va transmite Inginerului pentru aprobare, cu cel puțin 14 zile inainte de inceprea oricărei activitati de construcție in conformitate cu Programul de Execuție. Planul de Securitate si Sanatate va include, fara a se limita la:

  • (a)   Evaluarea riscurilor aferente construcției si prevederea masurilor de control;

  • (b)   Organizarea si gestionarea implementării planului;

  • (c)   Cerințele de siguranța corespunzătoare;

  • (d)   Masuri de asistenta sociala, de prim ajutor si sanitare pentru personalul afectat.

Metodologia adoptata de Antreprenor pentru proiectarea lucrărilor va elimina sau reduce riscurile care ar putea aparea in timpul construcției sau ulterior in timpul operării si întreținerii. Antreprenorul va demonstra ca acest lucru a fost realizat, prin elaborarea unei analize de risc care va fi documentata si structurata corespunzător.

Antreprenorul nu va avea acces in Șantier inainte ca Inginerul sa fi aprobat Planul de Securitate si Sanatate.


PROIECTANT

Ing. Crisțina Hîrțescu

MAPAMF^MD

d. H. H_ B ACAU


J 04 / 864 / 1992 RO 985688


Str, Energiei nr, 35, D/1/6, Mun, Bacău


Cont: R055BTRL00401202433542XX Banca Transilvania


TeL/Fax.: 0234.512,829


e-mall: mapamondbc@yahoo.com


Cont: RO42TREZ0615069XXXOO0518 Trezoreria Bacău


Proiect nr. 42/2019 - faza P.Th. "CONSOLIDARE / AMAJARE SI PUNERE IN SIGURANȚA A


ZONEI DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCT1UNE LEA UZULUI BAC AU ZONA MASOTEA, COMUN   DEOAN1

ADRESA: COMUNA ARDEOANI BEfclEfICIAR: S.C. COMPANIA REGIONALA



PrăașJlfutcț^JPd

rcini se referă la pregătirea execuției,


recepția lucr             e captării prin dren. Prin proiect se propune cori

riflate 0 250 mm cu L= 50,30 m, tuburi riflate 0 315 mm cu L = 60,50 evacuare L = 5,50 m din tub PVC 0 315 mm.

La elaborarea caietului de sarcini se au în vedere următoarele reglementări:

  • > STAS 1629/3-91 - Captarea apelor subterane prin drenuri

  • > STAS 2250-1973/2:1989- Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru. Maxime admisibile

  • > SR 8591-97-Rețele edilitare subterane. Condiții de amplasare

  • > STAS 6054-97-Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț

  • > Legea 10-1995-Legea privind calitatea în construcții cu toate modificările și completările ulterioare

  • > HG 273-1994-privind aprobarea Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora. Anexa: Cartea tehnică a construcției

  • > Legea 50-1991-Legea privind autorizarea executării construcțiilor cu toate modificările și completările aferente.

Măsuri generale de protecție a muncii

în timpul executării drenurilor de captare, se vor respecta normele generale și specifice de protecția muncii. Se vor avea în vedere următoarele:

Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și Normele metodologice de aplicare, elaborate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale;

H Normele generale de protecția muncii elaborate în comun de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerul Sănătății;

Norme specifice de protecție a muncii pentru construcții hidroedilitare. Protecția muncii se va asigura și prin folosirea dispozitivelor de inventar specifice, a semnelor convenționale și a indicatoarelor de securitate.

în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare (cuprinse în normele specifice) care reglementează prevederea de indicatoare, de marcaje, de mijloace de protecție adecvate sau alte atenționări speciale de protecție a locurilor de muncă ce prezintă pericole din punct de vedere al protecției muncii, al siguranței circulației, al prevenirii incendiilor sau al exploziilor, pe timpul execuției și al exploatării lucrărilor proiectate, executantul și beneficiarul lucrărilor vor instala toate indicatoarele și mijloacele de protecție sau de atenționare adecvate și vor executa toate marcajele necesare pentru protecție și avertizare precum și cele pentru identificarea în viitor a rețelelor subterane proiectate și executate.

Locurile periculoase trebuie să fie semnalizate atât ziua cât și noaptea prin indicatoare de circulație sau tăblițe indicatoare de securitate, prin mijloace adecvate (împrejmuiri, balustrade, brățări colorate - în cazul cablurilor electrice subterane, bariere, etc.), prin marcaje realizate prin aplicarea de vopsele sau prin materializarea de elemente prefabricate sau prin orice alte atenționări speciale, reglementate prin prevederile dispozițiilor legale în vigoare sau apărute ca necesare în funcție de situația concretă din timpul execuției sau al exploatării lucrărilor proiectate.


Măsurile și indicațiile din normele de protecția muncii nu sunt limitative, executantul și beneficiarul urmând să ia în completare și orice alte măsuri de protecția muncii, de siguranța circulației și de PSI, pe care le vor considera necesare sau pe care le vor solicita autoritățile locale de specialitate, ținând seama de situația concretă a lucrărilor din timpul execuției sau exploatării.

Executantul și beneficiarul rămân direct răspunzători de neaplicarea tuturor măsurilor de securitate a muncii care vor trebui să fie aduse la cunoștință, prin instructaje întocmite periodic, tuturor persoanelor implicate în execuția sau exploatarea lucrărilor proiectate.

Măsuri P.S.I.

Pe întreaga perioadă de execuție a lucrărilor prevăzute în obiectivul de investiție proiectat, se vor lua toate măsurile necesare de protecție împotriva posibilității izbucnirii unui eventual incendiu.

Măsuri specifice P.S.I. se vor lua începând încă din faza de șantier, în acest scop toate materialele combustibile vor fi depozitate în așa fel încât să nu constituie o sursă de incendiu. Nu se va permite folosirea de flacără deschisă în apropierea materialelor combustibile și inflamabile. în cadrul măsurilor PSI se vor monta plăcuțe și panouri avertizoare prin care se va interzice folosirea focului deschis și fumatul în apropierea materialelor inflamabile.

Toate materialele combustibile și inflamabile vor fi îngrădite și amplasate la distanțe corespunzătoare de construcțiile existente.

GENERALITĂȚI

□renurile sunt construcții necesare pentru:

  • -  colectarea si evacuarea organizata a apelor de infiltrație;

  • - coborârea nivelului pânzei freatice când aceasta poate influenta defavorabil, comportarea corpului drumului sau cea a altor lucrări;

  • - consolidarea talazurilor, terasamentelor si versantilor care pot afecta platforma drumurilor sau alte lucrări;

  • - îmbunatatirea condițiilor de lucru si asigurarea stabilitatii zidurilor de sprijin si a culeelor podurilor si pasajelor.

Drenurile în săpătură deschisa se pot executa manual, în mod curent până la adâncimea de 6,0 m si mecanizat până la adâncimea de 3,0 m. Adâncimile mai mari se justifica în proiecte.

Pentru a evita acumularea apei în sol si pentru reducerea intervalului de variație a alunecării terenului si împingerii pământului sub influenta factorilor externi, trebuie sa se prevada în spatele conductei de aductiune un sistem de drenaj cu funcționare pe toata durata existentei lucrării.

Lucrarea se masoara la metru cub de săpătură.

Fazele de execuție prezintă particularitati funcție de soluția adoptata:

  • - execuția săpăturii;

  • - execuția corpului drenului (radier, tub drenaj, umplutura drenanta, material geotextil capac);

  • - execuția capului de dren;

  • - execuția căminelor de vizitare.

CAP. I. NATURA TERENULUI

Constructorul trebuie să cunoască situația geotehnică a amplasamentului. Informațiile minime care trebuie să se desprindă clar din proiect se vor referi la stratîficația terenului pe amplasament, caracteristicile fizico-mecanice ale pământurilor, nivelul și agresivitatea apei subterane, variațiile posibile ale acestuia, coeficienții de permeabilitate ale diferitelor straturi.

Informațiile privind natura terenului sunt cuprinse in profile foraje din studiul geotehnic întocmit de S.C, ECO GEO PREST S.R.L. Bacau.

CAP. II. DESCRIEREA OPERAȚIUNILOR

Captările prin drenuri nevizitabile, se realizează din tuburi circulare perforate din PVC/PEHD. Tuburile sunt perforate la partea superioară pe % sau % din perimetru pentru a permite captarea apei, iar suprafața netedă asigură transportul apei captate. Orificiile sunt evazate spre interior.

Tuburile de drenare se pozează cu panta către rigola. Pozarea tuburilor de drenaj se va face pe un strat de nisip care permite rezemarea continuă și așezarea la cota și cu panta prescrisă prin proiect.

Filtrul invers cuprinde următoarele straturi:

  • •  sort 0+4 mm;

  • •  sort 4-43 mm;

  • •  sort 8+16 mm amplasat sub conducta de drenaj, in jurul tubului de dren si deasupra acestuia;

  • •  deasupra filtrului se așterne un strat de pamant compactat/argila.

Materialele utilizate pentru realizarea filtrului invers nu vor fi obținute prin concasare pentru a nu afecta structura drenului. Se recomandă utilizarea materialelor granulare din balastare.

Primele două straturi (membrana geotextilă și stratul de pietriș grosier) se așează manual în jurul tubului de drenaj pentru realizarea formei și dimensiunii prescrise în proiect.

Următoarele straturi pot fi așezate manual sau mecanic în funcție de condițiile locale și mijloacele tehnice ale contructorului.

Protejarea drenului se va realiza cu geomembrană care se va încastra în pereții tranșeei, pe ambele părți. în profil transversal folia de geomembrană va avea pante spre laturile tranșeei, evitând impurificarea drenului.

Săpăturile se execută obligatoriu cu sprijiniri:

  • >  Cu taluz vertical cu pereți sprijiniți cu dulapi de lemn sau metalici, orizontali sau verticali, cu filete și șpraițuri (numai reglabile).

  • > Cu taluz înclinat, de regulă cu berne de 0,5+1,0 m lățime la fiecare 2 m înălțime, înclinarea taluzurilor și lățimea bernelor se adoptă în funcție de natura terenului.

Constructorul poate aduce modificări elementelor de mai sus, cu condiția asigurării stabilității săpăturilor pe toată durata execuției lucrărilor.

Sprijinirile pereților săpăturii se demontează treptat de jos în sus pe măsura realizării umpluturii. Se va urmări să nu rămână nicio piesă de lemn care ar putea putrezi și altera calitatea apei captate.

Prevederi generale privind drenurile

Drenurile sunt construcții cu rolul de a capta apa subterană dintr-o formațiune geologică și de a o transporta până la un cămin colector.

Elementele drenului:

  • > Tuburi de drenare și transport

  • >  învelișul filtrant al tuburilor de drenare

  • >  Ecrane de izolare ale pânzei captate.

Trasarea lucrărilor pe teren

înainte de predarea amplasamentului către executant, benefiaciarul va trebui să elibereze terenul de orice sarcini. Se va întocmi un proces- verbal semnat de toți deținătorii de rețele subterane din care să rezulte că pe amplsament nu există rețele subterane, daca este cazul.

Beneficiarul lucrării, împreună cu proiectantul vor preda către executant, pe baza unui Proces Verbal, amplasamentul drenului, conductei PVC si rigolei care urmează să fie executate.

Odată amplasamentul predat, executantul are obligația de a materializa pe teren acest amplasament prin pichetare cu țăruși, în sarcina acestuia intră și responsabilitatea protejării picheților care materializează amplsamentele primite.

Execuția săpăturii

Săpătură se executa mecanizat sau manual în sensul dinspre aval spre amonte.

Panta longitudinala a drenurilor cu radier rigid are valori cuprinse între (0,2... 10%) funcție de condițiile de relief si asigurare a funcționalității. Se recomanda adoptarea pantelor în intervalul (2...5%).

Panta longitudinala a drenurilor cu radier elastic se prevede în funcție de condițiile de relief si funcționalitate între 0,2 % si panta maxima admisa pentru șanțuri si rigole protejate prevăzute în STAS 2916, pct. 22.

înainte de începerea lucrărilor se iau următoarele masuri:

  • - semnalizarea zonei de lucru, conform instrucțiunilor în vigoare;

  • - asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;

  • - curățirea materialelor ce amenința sa cada de pe taluze sau versanti în zona de lucru sau pe platforma;

  • - identificarea unor eventuale instalații aeriene sau subterane în vederea stabilirii de către aceasta a condițiilor în care se pot executa lucrările în deplina siguranța;

  • - trasarea lucrărilor;

-organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare în proporție de 50%.

în timpul execuției săpăturilor se are în vedere ca:

  • - sa nu se pericliteze siguranța construcțiilor si instalațiilor existente (conducta de aductiune, masive de ancoraj), vizibile sau îngropate precum si a lucrărilor în execuție aflate în vecinătate;

  • - sa se circule cu restricție de viteza de 5 km/ora;

  • - zilnic, înainte de a începe lucrul si la încetarea lui se verifica semnalizarea, sprijinirile si starea terenului din jurul săpăturii pentru a se lua masurile ce se impun, pentru a evita eventualele surpări si pericole de accidente.

Săpăturile se executa cu pereți verticali, cu sprijiniri, manual sau mecanizat.

Săpătură se realizează fara sprijiniri doar în următoarele condiții:

  • - terenul este stabil si cu umiditate naturala;

  • - terenul nu prezintă fisuri si nu este expus vibrațiilor;

  • - săpătură nu este tinuta deschisa si operațiile de umplere se efectuează în aceeași zi;

  • - în limita prismului de rupere posibila nu se circula, nu sunt construcții deosebite sau alte încărcări ce pot constitui o suprasarcina;

  • - adâncimea săpăturii este relativ mica, respectiv 2,5 m în pământuri plastic vârtoase si nisipuri în stare îndesată. Se impune asigurarea de sprijiniri.

Când săpătură se executa mecanizat si tehnologia realizării umpluturii drenante nu impune coborârea muncitorilor în săpătură, în condițiile menționate mai sus, adâncimea se poate mari până la cel mult 2,0 m.

Când adâncimea săpăturii depășește valoarea de 1,0 respectiv 1,5 m săpăturile se executa taluzat fara sprijiniri până la maximum 2,0 m adâncime sau vertical, cu pereții sprijiniți pe toata adâncimea.

Săpăturile cu taluz vertical, în teren stabil si consistenta plastic vârtoasa sau tare, se executa la adăpostul unor sprijiniri orizontale pe baza de proiect de execuție care se adapteaza la condițiile reale în teren.

în pământuri afectate de fenomene de instabilitate, pământuri dificile (loess, argile contractile, etc.) afânate, pământuri cu infiltrații de apa sau condiții locale deosebite, indiferent de adâncime, sprijinirea se face pe baza de proiect de execuție cu cadre si dulapi verticali (eventual marciavante sau palplanse) care sa formeze un perete continuu si etanș; Palplansele si marciavantele se bat în avans (0,5...0,75 m) fata de nivelul săpăturii.

Pământul sapat se va depozita la cel puțin 1,0 m de peretele săpăturii iar materialele se vor depozita la cel puțin 5,0 m. Aceste distante se pot reduce la jumătate în cazul săpăturilor pentru drenuri de asanare, care, de regula, au adâncimi sub 2,0 m.

în zonele în care sunt îngropate cabluri, conducte, terenuri arheologice, etc. săpăturile se executa cu atentie, cu respectarea instrucțiunilor date în scris, de unitatea tutelara a instalațiilor eventual sub supravegherea delegatului acestei unitati.

Daca în timpul execuției săpăturilor se descoperă instalații subterane; lucrările se opresc imediat si se procedează la identificarea lor si sesizarea; unltatii tutelare. Lucrările se pot relua numai după eliminarea oricărui pericol si sub supravegherea delegatului unitatii tutelare.

Săpăturile pentru drenuri se executa pe cel mult trei tronsoane de 4...6 m lungime, din aval către amonte, asigurând permanent scurgerea apelor din săpături prin cădere libera.

Execuția săpăturii la tronsonul următor se va ataca numai dupa:ce primul tronson este umplut cel puțin până la jumătate din adâncimea lui.

Demontarea sprijinirilor se face pe măsură executării corpului drenului.

în cazul săpăturilor executate mecanizat, lucrările de sapare si umplere se succed astfel încât sa nu rămână săpături deschise la sfârșitul zilei de lucru. Aceasta tehnologie se aplica de regula la drenuri de asanare echipate cu tuburi de drenaj, riflate, perforate si corp drenant din pietriș si balast, eventual si filtru din geotextil.

CAP. III. EXECUTAREA DRENURILOR

Captările prin drenuri nevizitabile, se realizează prin conducte realizate din țeava riflata perforata la partea superioara care debușează în canalul de disipare a energiei cu risbermă, iar de aici în spațiul verde.

Tuburile sunt perforate la partea superioară pe Vi sau % din perimetru pentru a permite captarea apei, iar suprafața netedă asigură transportul apei captate. Orificiile sunt evazate spre interior.

Tuburile de drenare se pozează cu panta către puțul colector. Pozarea tuburilor de drenaj se va face pe un strat de nisip care permite rezemarea continuă și așezarea la cota și cu panta prescrisă prin proiect.

Filtru invers se va executa din straturi de piatra cu dimensiuni diferite conform detaliului de execuție. Adâncimea de pozare a conductei dren este de 2,50 m în capătul aval și crește treptat până la 3,50 m în capătul amonte, conform recomandării din studiul geotehnic.

La baza sântului se întinde un strat de nisip cu grosimea de 10 cm, peste care se aseaza geomembrana si tuburile riflate perforate la partea superioara.

Filtrul invers este amplasat pe o folie de PEHD rugoasa cu grosimea de 1,0-1,5 mm (ecran de protecție), si cuprinde următoarele straturi:

  • - primul strat in jurul tubului este prevăzut din pietriș sortul 8*16 mm și are grosimea de 0,50 m;

  • - al doilea strat este prevăzut din mărgăritar sortul 4*8 mm și are grosimea minima de 0,30 m și maxima de 1,20 m;

  • - al treilea strat este prevăzut din nisip sortul 0*4 mm și are grosimea minima de 0,20 m și maxima de 0,60 m;

  • - al patrulea strat este prevăzut din umplutură de pământ compactată și are grosimea variabilă, in funcție de înălțimea șanțului drenului.

Stratul de pamant vegetal deasupra drenului se va inierba.

Grosimea filtrului invers va depăși nivelul minim al apei subterane.

Materialele utilizate pentru realizarea filtrului invers nu vor fi obținute prin concasare pentru a nu afecta structura drenului. Se recomandă utilizarea materialelor granulare din balastare.

Primele două straturi (membrana geotextilă și stratul de pietriș grosier) se așează manual în jurul tubului de drenaj pentru realizarea formei și dimensiunii prescrise în proiect. Următoarele straturi pot fi așezate manual sau mecanic în funcție de condițiile locale și mijloacele tehnice ale contructorului.

Protejarea drenului se va realiza cu geomembrana care se va încastra în pereții tranșeei, pe ambele părți, 0,3 m de fiecare parte. în profil transversal folia de geomembrană va avea pante spre laturile tranșeei, evitând impurificarea drenului.

Săpăturile se execută obligatoriu cu sprijiniri:

  • >  Cu taluz vertical cu pereți sprijiniți cu dulapi de lemn sau metalici, orizontali sau verticali, cu filete și șpraițuri (numai reglabile).

  • > Cu taluz înclinat, de regulă cu berne de 0,5*1,0 m lățime la fiecare 2m înălțime, înclinarea taluzurilor și lățimea bernelor se adoptă în funcție de natura terenului.

Constructorul poate aduce modificări elementelor de mai sus, cu condiția asigurării stabilității săpăturilor pe toată durata execuției lucrărilor.

(A

Sprijinirile pereților săpăturii se demontează treptat de jos în sus pe măsura realizării umpluturii. Se va urmări să nu rămână nicio piesă de lemn care ar putea putrezi și altera calitatea apei captate.

Execuția corpului drenurilor

Corpul drenului de captare a apelor de infiltrație este alcătuit din radier, rigola, umplutura drenanta, material geotextil si capac de închidere.

Radierul drenurilor poate fi rigid sau elastic.

Radierul rigid se realizează din beton clasa C 16/20 cu rigola la mijloc, încastrat în teren stabil puțin permeabil sau practic impermeabil, cu compresibilitate medie, redusa sau practic incompresibila. Panta transversala se recomanda sa fie de (2...5%) către rigola.

Colectarea si conducerea apelor în drenuri cu radier rigid se asigura gravitațional prin tuburi de drenaj.

Radierul elastic se realizează prin compactarea terenului din talpa săpăturii drenului în cazul drenurilor perfecte sau dintr-un strat de balast de 20 cm grosime în cazul drenurilor imperfecte.

Colectarea si conducerea apelor în drenurile cu radier elastic se realizează prin tuburi de drenaj cu talpa sau tuburi perforate din PVC așezate direct la baza săpăturii în cazul drenurilor perfecte sau pe un strat de balast de 20 cm grosime în cazul drenurilor imperfecte.

Asternerea filtrului geotextil se face astfel încât fâșiile sa fie suprapuse pe min. 20 cm, pentru ca pământul sa nu pătrundă în corpul drenant. Se recomanda ca la margini fâșiile sa fie cusute mecanic, în acest caz suprapunerea lor putând fi de numai (2-3) cm sau corespunzător tehnologiei fabricantului de geotextile.

Coborârea materialelor în săpătură se face cu mijloace mecanice sau pe jgheaburi. Balastul, pietrișul si pământul se poate coborî în săpătură si direct prin aruncare.

Corpul drenant se realizează prin compactare, în straturi de (30...40 cm grosime) în cazul umpluturii din balast sau prin împanarea pietrei brute pentru a se preîntâmpina tasari ale capacului.

Umplutura în capac se compactează în straturi de (15...20 cm grosime) la un grad de compactare de (90...95%).

Capacul de închidere a drenurilor poate fi din:

  • - pereu zidit din piatra bruta sau de râu cu mortar de ciment sub forma de casiu, rigola sau sânt, pe pat de beton simplu clasa C 20/25;

  • - pereu din dale de beton simplu sau din dale prefabricate din beton simplu si aceeași clasa pe pat de beton simplu, având rosturile colmatate cu mortar sau mastic bituminos;

-dop de pământ argilos local, bine compactat, protejat cu pământ vegetal si însamântat.

Cămine de vizitare

Pentru controlul funcționarii si asigurarea condițiilor necesare de revizuire si întreținere a drenurilor pe traseul acestora se prevăd "cămine de vizitare". De asemenea se prevăd cămine de vizitare la schimbări de direcție si la intersecția a doua sau mai multe drenuri.

La căpătui superior căminele de vizitare sunt prevăzute cu goluri pentru ventilația naturala.

în căminul de vizitare căpătui tubului de drenaj amonte trebuie sa fie cel puțin 10 cm deasupra capătului tubului de drenaj - evacuare aval.

Puțuri de aerisire

La căpătui spre amonte al drenurilor se montează tuburi OL cu diametrul de 75 mm, prelucrate la căpătui superior, pentru realizarea de fante care asigura o ventilație naturala într-un radier din beton simplu C 16/20.

Puțurile de aerisire, căminele de vizitare si capetele de dren se proiectează si se realizează în asa fel încât sa asigure funcționalitatea atât a drenajului gravitațional cât si a drenajului prin ventilație naturala.

Capul de dren

Fiecare dren de termina cu un "cap de dren" care are rol de evacuare la zi a apelor colectate în dren si asigura condițiile necesare pentru revizie si întreținere.

Capul de dren se executa dintr-un pereu de piatra bruta sau de râu pe un pat de beton simplu conform proiectului.

CAP. IV. MATERIALE UTILIZATE

Pietriș

în umplutura drenanta se folosește pietriș sort (7...40 mm) SR 667 granulozitate continua.

Piatra bruta

In umplutura drenanta se folosește piatra bruta negeliva, dimensiuni max. 200 mm STAS 2917. De asemenea, se folosește la pereul din capacele de închidere a drenurilor sau la zidaria capului de evacuare apelor din dren.

Balast

Pentru realizarea filtrului invers șe folosește balast (STAS 662), sortul (0*71 mm) cu granulozitate continua.                   x.

Geotextile                     \

Pentru drenurile în săpătură se folosește ca filtru invers geotextil cu caracteristici prevăzute prin proiect funcție de tipul de teren în care se pozeaza.

Tuburi de drenai

Tuburile riflate cu diametre de (250 si 315 mm), perforate la partea superioara se folosesc la drenuri de captare a apelor se întind direct pe radier si se protejează cu umplutura drenanta din balast sau pietriș.

Accesul apei în tuburi se asigura prin pante de 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8 mm în număr care sa realizeze o suprafața activa (de intrare a apei în tuburi) de (24...50 cm2) pe metru liniar de tub.

Tuburi netede neperforate din PVC (STAS 6675/2), având diametrul de (110 mm) se folosesc pentru conducerea apelor în drenurile de evacuare si pentru executarea puțurilor de aerisire.

Betonul simplu

Betonul simplu clasa C 16/20 se folosește pentru executarea radierului drenului si a patului de beton peste care se executa pereul zidit cu mortar de ciment din capacul de dren sau capul de evacuare al drenului.

Tuburi prefabricate din beton

Tuburile prefabricate din beton cu secțiune circulara D interior = 1.000 mm, STAS 816 se folosesc pentru execuția căminelor de vizitare.

Otelul

Pentru executarea scărilor de acces în căminele de vizitare se folosește otelul beton OB 37, STAS 438/1.

CAP. V. VERIFICAREA CALITĂȚII

Pentru executarea unei lucrări corespunzătoare din punct de vedere calitativ, pe parcursul execuției este obligatoriu sa se faca verificări la toate fazele de execuție, după cum urmeaza:

Execuția săpăturii

La aceasta faza controlul de calitate consta în:

-verificarea amplasamentului lucrărilor;

  • - recepția terenului de fundare a radierului;

  • - verificarea dimensiunilor si a pantei terenului de fundare a radierului;

  • - verificarea sprijinirilor când sunt prevăzute în proiect;

  • - verificarea lungimii tronsonului sapat.

Executarea corpului drenului

  • - verificarea pantei longitudinale si transversale a radierului;

  • - verificarea tipului si dimensiunilor tubului de captare a apelor si așezarea lui pe radier;

  • - verificarea geotextilului folosit din proiect din punct de vedere calitativ si a suprapunerii marginilor necusute, control care consta în:

  • - identificarea produsului prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi;

  • - determinarea masei unitare;

  • - verificarea condițiilor de depozitare si manipulare;

  • -  verificarea asezarii geotextilului astfel încât sa se asigure continuitatea (suprapunere sau coasere);

  • - protecția geotextilelor împotriva acțiunii vântului;

  • - restricțiile de circulație pe geotextil;

  • - verificarea ca prin deversarea materialelor de umplutura sa nu se producă perforații ale materialului geotextil;

  • - verificarea calitatii balastului sau pietrișului pe loturi de același fel de agregate si sort de max. 200 tone prin metoda verificării "de lot" urmarindu-se granulozitatea, condițiile de filtru invers, corpuri străine parii levigabile;

  • - verificarea compactării umpluturii drenante.

Executarea capului de dren

Verificarea funcționalității drenului prin verificarea debitului timp 5...10 zile. Daca debitul rămâne aproximativ constant înseamnă ca drenul a intrat într-un regim de funcționare continuu.

în cazul în care debitul scade continuu drenul se poate colmata, poate pierde apa colectata sau nu mai este apa libera în pământ. Aceasta verificare este eficienta numai daca se montează tuburi piezometrice pentru urmărirea variației nivelului apelor subterane în zona activa a drenurilor.

Executarea căminelor de vizitare

La aceasta faza se face controlul tubului de drenaj amonte care trebuie sa fie cu cel puțin 10 cm deasupra cotei capătului tubular de drenaj aval si verificarea funcționalității drenului amonte.

Toate aceste verificări se fac conform Indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 si în conformitate cu Legea nr. 10/95 si în baza unui "Program pentru controlul calitatii lucrărilor" de comun acord între proiectant, beneficiar, constructor. La toate aceste verificări se încheie: proces verbal de lucrări ascunse, proces verbal recepție calitativa sau proces verbal.

Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripțiilor tehnice de baza (STAS- uri, Normative, Instrucțiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării proiectului.

Orice modificări ulterioare în conținutul prescripțiilor indicate în cadrul caietului de sarcini ca si orice prescripții aparute după data elaborării proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concorda cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.

S.C. MAPAMOND S.R.L.



J 04 / 864 / 1 992 RO 985688


Str. Energiei nr. 35, D/1/6, Mun. Bacău


BA ĂU      ^cert-'^0

EN ISO 900 j Certificate No.382-052/001

Cant: R055BTRL00401202433542XX

Banca Transilvania


Tel./Fax.; 0234.512.829


e-mait: mapamondbc@yahoo.com


Cont: RO42TREZ0615069XXX000518

Trezoreria Bacău


Proiect nr. 42/2019 - faza P.Th.


"CONSOLIDARE/AMENAJARE SI PUNERE IN SIGURANȚA A ZONEI

DE PROTECȚIE A CONDUCTEI DE ADUCTIUNE VALEA UZULUI BACAU

ZONA MASOTEA, COMUNA ARDEOANI ADRESA: COMUNA ARDEOANI, JUDEȚUL BACAU BENEFICIAR: S.C. COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU S.A.


CAIET DE SARCINI -TERASAMENTE-

CAPITOLUL 1. TERASAMENTE PENTRU CONDUCTE

  • 1.1    GENERALITĂȚI

  • 1.1.1    Domeniul lucrărilor

Secțiunea specificațiilor se referă la lucrările de terasamente autorizate, conductelor îngropate, lucrări care includ în ordine specifică:

  • • operații pregătitoare privind transpunerea proiectului pe teren

  • • desfacerea sistemelor de suprafață ale cotelor de teren (daca este cazul)

  • • scarificarea sistemului cotei de teren și separarea materialului scarificat

  • • săpături mecanizate sau/și manuale în taluz vertical/orizontal pentru tranșee,

  • • sprijiniri ale malurilor

  • • protejarea celorlalte rețele subterane întâlnite,

  • • evacuarea apelor acumulate în spațiile de lucru și adiacente,

  • • îmbunătățiri ale terenurilor slabe de fundare,

  • • pregătirea paturilor din material granular pentru pozare conducte îngropate,

  • • pozarea conductelor îmbinate,

  • • executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate,

  • • refacerea sistemelor de suprafață afectate de lucrări sau de organizări de șantier. Se mai referă la:

  • • materialele utilizabile, specifice terasamentelor și asigurarea gradelor de compactare,

  • • încărcări și transporturi cu diferite mijloace,

  • • controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunzătoare cerințelor specifice,

  • • asigurarea condițiilor pentru recepționarea lucrărilor proiectate.

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele și normativele tehnice în vigoare, în măsura în care completează și nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Contractantul va asigura, prin sistemul de calitate propriu atestat sau prin subcontractare cu un laborator de specialitate acreditat, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor necesare dovedirii satisfacerii nivelelor de calitate pretinse prin proiect și prezentul caiet de sarcini. în acest sens, vor fi prezentate certificate de atestare SQ sau cele de acreditare laborator, împreună cu extrasul de contract difuzabil, din care să rezulte adresa laboratorului și persoanele contactabile de către Investitor sau Reprezentanții săi.

Contractantul este obligat să asigure adaptarea metodelor tehnologice și organizatorice, specifică fiecărui amplasament, conformându-se și celor specificate expres în Procesul verbal de predare-primire amplasament.

Contractantul este obligat să țină evidența zilnică a condițiilor climatice în care se execută lucrările de terasamente, a evenimentelor survenite în timpul fazelor de execuției asupra cărora produc influență și va asigura înregistrarea documentelor ce atestă calitatea execuției și a rezultatelor obținute în urma determinărilor și încercărilor.

în condiții locale deosebite se pot accepta și se pot aproba derogări de la prezentul caiet de sarcini numai cu acordul scris al Proiectantului și/sau Investitorului sau Reprezentanților săi, după caz.

în cazul când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau defecte calitative, Investitorul sau Reprezententul său, va dispune întreruperea execuției lucrărilor. Contractantul este răspunzător de pagubele implicite cauzate de aceste întreruperi și de costurile privind refacerea lucrărilor neconforme cerințelor.


  • 1.2    MATERIALE

  • 1.2.1     Generalități

în cazul terenurilor agricole și al spațiilor verzi, anterior demarării săpăturilor, se vor îndepărta straturile vegetale, care apoi vor fi reamenajate la aceleaș grosimi, după finalizarea lucrărilor până la cota inițială a stratului îndepărtat.

Pentru umpluturi se va utiliza pamant rezultat din săpătură, precum si agregate minerale naturale extrase din balastiere, ca surse acceptate de Investitor sau Reprezentantul său, pe baza rezultatelor încercărilor inițiale de tip ale furnizorului..

Tipurile de materialele utilizate pentru umpluturile compactate ale tranșeelor pentru conducte, exceptând cele aferente sistemelor cotelor de teren, sunt împărțite după straturile alcătuite pe cote descrescătoare și definite de Proiectant, cum urmează:

  • 1.   material pentru umpluturi curente, funcție de gradele de compactare prescrise

  • 2.   material pentru protejarea conductelor, funcție de tipodimensunea conductei

  • 3.   material pentru pat de pozare conducte

  • 4.   material pentru îmbunătățirea terenului de fondare local alterat

Stratificațiile în tranșee tip sunt prezentate în Piesele Desenate ale proiectului.

Materialele utilizate sunt definite după cum urmează:

  • 1.2.2    Material pentru umpluturi curente,

Pentru umpluturi curente se va folosi materialul selecționat rezultat din săpătură, care nu va conține materii organice sau alte impurități și trebuie să-și păstreze gradul prescris după compactare:

Granulometria trebuie să se încadreze în limitele tabelului de mai jos:

Dimensiunea sitei

Procent de

trecere

75 mm

100

37,5 mm

85-100

10 mm

45-100

5 mm

25-85

600 mm

8-45

75 mm

5-10

Limita de umiditate a materialului, încărcat la furnizor în mijlocul de tranport auto, să nu depășească 30%. Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate până la atingerea celor optime necesare obținerii gradului minim de compactare cu indice Proctor modificat de 95+97%, funcție de intensitatea traficului și încărcările din circulație, aplicând procedee tehnice proprii supuse acceptului Investitorului. Atestarea gradului de compactare se face prin document înregistrat.

  • 1.2.3 Material pentru protejare conductă îngropată

Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a menține forma conductei îngropate și de a favoriza preluarea încărcările verticale din umpluturi și traficul de la cota terenului. Protejarea se realizează prin straturi succesive executate diferit, numai prin compactare manuală, după cum urmează:

  • •     strat de sprijin, manual împrăștiat afânat, de cca 2 cm grosime, din nisip cu granulație maximă de 10 mm, pentru așezarea conductei la cotele Proiectului,

  • •    patul superior de pozare, până sub axul orizontal longitudinal al conductei, din produs mineral monogranular de balastieră prescris de furnizorul conductei pentru condițiile de pe amplasament, cu rol de a asigurare aliniamentul montajului; compactarea se execută cu grijă sporită și la un indice Proctor de cca.80%, pe ambele părți, și se verifică prin aplicări de sarcini locale diferit direcționate, sub care să nu se producă deplasări,

  • •     umpluturi laterale longitudinale, până la generatoarea superioară, din produs monogranular prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit față de stratul inferior, cu rol de distribuire uniformă pe pereții conductei a încărcărilor verticale preluate în secțiune transversală,

  • •    umplutura superioară conductei, cu o grosime minimă de 15 cm, din produs monogranular compactat la un indice minim de 85+90 %, funcție de adîncimea de îngropare,

Materialul rezultat în urma săpăturilor pentru tranșee nu va fi utilizat pentru protejarea conductelor proiectate pentru acel amplasament.

Materialul pentru protejarea conductelor va fi format din agregate minerale produse în stații de sortare de pe lângă balastiere și va respecta următoarele prevederi minimale:

Diametru nominal al conductei (mm)

Dimensiunea maximă a particulelor (mm)

Sorturi utilizabile (mm)

Sub 300

10

10 monogranular

300 - 600

15

10 -s-14 monogranular Sau

14^-5 amestec uniform

700-1600

20

10; 14; 20, monogranular Sau

14^-5 amestec uniform

Sau

20 -î- 5 amestec uniform

Peste 1600

25 concasate

10; 14; 20; 40, agregate concasate monogranulare

Sau

14 + 5 amestec uniform

Sau

20-^5 amestec uniform

Sau

40 + 5 amestec uniform

  • 1.2.4    Material pentru pozare conductă

Materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 10 cm grosime, pentru amenajarea fundului de tranșee după săpături și asigurarea realizării pantelor din profilul longitudinal al Proiectului. Stratul va prelua și încărcările rezultate în timpul montării tipului de conductă, fără afectarea cotei de rezemare a tipului de conductă în secțiunea transversală din săpătura amenajată.

Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastieră cernut cu granulația maximă de 10 mm, fără impurități și părți organice la furnizor, încărcat în mijloc auto. Nisupul va fi însoțit de declarația de conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat și declarat. Acest material va fi folosit și pentru lestarea provizorie a conductelor montate pe pozițiile din Proiect, prin intermediul unor saci împletiți din fire biodegradabile, umluți 75-^80%.

Materialul rezultat în urma săpăturilor pentru tranșee nu va fi utilizat pentru pozarea conductelor proiectate pentru acel amplasament.

în cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate se poate accepta, de Consultant, realizarea pozării conductei, dar numai după finisarea la cotele de radier din Proiect și prin intermediul unui strat de nisip monogranular necompactat de cca 2 cm.

  • 1.2.5    Material pentru îmbunătățirea terenului de fundare

Fundurile de săpătură care prezintă alterări locale vor fi supuse spre soluționare Proiectantului. Acesta va decide modul de realizare. Terenurile de fundare alterate din vina Contractantului, ca urmare a nerespectării tehnologiei, vor fi consolidate pe costuri proprii, dar, numai pe bază de soluționări date de Proiectant.

  • 1.3    EXECUȚIE

  • 1.3.1    Cote de teren existente (CT)

Cotele existente ale terenului, indiferent de sistemul de alcătuire la suprafață, constituie baze pentru măsurări cote în adâncimi, în secțiuni corespunzătoare caracteristice ale aliniamentelor Proiectului de pe amplasament.

In cazurile în care, din diverse motive, cotele de teren au fost alterate de lucrări comandate de adminisctrația locală, anterior preluării unui amplasament, cotele de referință ale Proiectului vor fi transpuse situației reale întâlnite, utilizând elemente edilitare cu cote CT nemodifîcate, cote ce vor fi menționate prin Procesul Vebal de Predare-Primire Amplasament.

  • 1.3.2    Cote de radier (CR)

Contractantul va monta conductele la cotele de radier (CR) indicate în Proiectul aprobat.

Dacă nu este indicat altfel de către Consultant de Supervizare în cazuri particulare supuse spre aprobare, adâncimile tranșeelor vor fi realizate, astfel încât, să asigure o acoperire de minim 1,4 m deasupra generatoarei superioare a conductelor îngropate, indiferent de diametre nominale și tip.

  • 1.3.3    Lucrări pregătitoare

înaintea începerii lucrărilor pe un amplasament, se includ a fi executate, fără coantificare distinctă în partea economică, lucrările pregătitoare necesare, după caz, și apreciate după vizitarea amplasamentelor:

3^0

  • • curățirea suprafețelor de teren de: frunze, crengi, arbuști, iarbă, buruieni, noroi acumulat sau alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv transportarea lor la rampele de depozitare indicate și taxate de Administrațiile Locale,

  • • indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor și vehiculelor, cu regim de proprietate privată, repoziționarea lor în afara zonelor de activitate, în urma acordurilor și/sau somațiilor ce implică proprietarii sau Administrația Locală, după caz,

  • • taierea arborilor si/sau arbuștilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini >10 cm, cu aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea rădăcinilor,

  • • colectarea și îndepărtarea apelor de suprafață în afara amplasamentelor Proiectului, inclusiv protejarea față de apele meteorice,

  • • tăierea regulată cu mijloace adecvate a sistemelor rutiere, pentru formarea lățimilor necesare desfășurării oparațiunilor de săpare, lățimi cel mult mai mari cu maxim 0,40 m decât lățimile superioare ale trașeelor, menționate mai jos, de sub sistemele de suprafață tăiate:


    LĂȚIMI SUPERIOARE MAXIME ALE TRANȘEELOR ÎN ZONELE CU SISTEME RUTIERE TĂIATE MECANIZAT(m)

    Adâncimi până la radierul conductei (m)

    Lățimi maxime imediat sub sistemul rutier (m)

    1,25

    Dn.+0,55

    1,26-2,25

    Dn.+0,85

    2,26-3,25

    Dn.+l,15

    3,26 - 4,25

    Dn.+1,45

    4,26-5,25

    Dn.+1,85

    5,26-6,25

    Dn.+2,25

    • asigurarea și ținerea sub control permanent a zonelor de activitate, în conformitate cu restricționările aprobate sau impuse de factorii desemnați prin Certificatul de Urbanism


• amenajări de eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile Administrațiilor Locale, pentru ameliorarea influențelor timpilor de transport auto asupra duratetelor totale de aexecuție pe amplasamentele Proiectului.

Contractantul va consemna și supune aprobării Consultantului de Supervizare, toate lucrările pregătitoare efectuate, din cele enumerate mai sus. Totodată, rămâne responsabil pentru efectele rezultate din neefectuarea unora dintre ele.

  • 1.3.4. Trasarea lucrărilor

Operațiile de trasare se vor efectua conform planurilor de situație, funcție de reperele existente și coordonatele punctelor caracteristice ale aliniamentelor Proiectului pe amplasament (STAS 9824/5 -1975).

La o dată solicitată Contractor și aprobată de Investitor, vor fi identificate și marcate vizibil toate instalațiile și rețelele subterane, în prezența deținătorilor acestora, covocați de Investitor: electrice, de telecomunicații, apă, canal sau de altă natură, ce vor fi intersectate sau în raza cărora vor fi dezvoltate luctările Proiectului, în vederea protejării acestora sau devierii, conform procedeelor tehnice recomandate prin avize de deținători, inclusiv recomandările suplimentare specifice amplasamentului predat Contractantului (STAS 9570/1 -1989).

Trasările în detaliu vor fi efectuate și înregistrate de Contractant după supervizarea documentului operației de către Consultantul de Supervizare Proiectului.

In cazuri justificate, traseele Proiectului vor putea fi modificate, cu acordul scris al Consultantului de Supervizare pe propunerea făcută în spiritul Proiectului de Contractant, în timp rezonabil, după caz și cu consultarea Proiectantului. Aceste modificări nu vor implica de costuri suplimentare sau vor fi cele stipulate în contract.

Contractantul este răspunzător de trasarea lucrărilor conform Proiectului și de conservarea materializărilor reprezentative de pe amplasament, ca baze pentru măsurători și verificări, indiferent de volumul lucrărilor dezvoltate și metodele tehnologice adoptate.

Pentru urmărirea realizării pantelor Proiectului, se vor poziționa, prin metode performante de nivelment, balize de inventar și se vor utiliza dispozitive adecvate pentru vizări. Dispozitivele pentru vizări vor avea rigre montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat.

Respectarea cotelor de montare și a pantelor conductei, precum și a poziției construcțiilor conexe prevăzute în Proiect, prezintă o importanță deosebită, atât pentru funcționarea rețelelor de conducte, cât și pentru efectuarea operațiunilor de reparații, întreținere și exploatare. Nerespectarea cotelor proiectate poate duce la colmatări sau formarea de pungi de aer, care diminuează debitul conductei și provoacă oscilații de presiune, sau împiedică golirea complectă a conductei în caz de avarie.

  • 1.3.5.   Desfacerea sistemelor de suprafață

Operațiile de tăiere a sistemelor de suprafață, se vor executa cu unelte corespunzătoare, pentru a asigura o tăiere dreaptă și exactă. Vor fi evitate alterări ale suprafețelor adiacente în urma lucrărilor. Refacerile suplimentare rezultate cad în sarcina Contractantului. Cazurile particulare vor fi supuse aprobării Consultantului de Supervizare.

Contractantul va aplica metode corespunzătoare pentru sprijiniri și consolidări pentru a păstra lățimile tranșeelor în limitele prezentate anterior (la lucrările pregătitoare).

  • 1.3.6.   Excavarea tranșeelor pentru conducte

Lucrările de terasamente se vor executa în conformitate cu planurile de execuție și se vor respecta prevederile normativelor în vigoare

La execuția lucrărilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88 „Normativ pentru executarea și recepționarea lucrărilor de terasamente”.

Avizarea lucrărilor de terasamente

înainte de a începe orice lucrări de acest fel pe un amplasament, Contractantul va anunța în scris Investitorul- reprezentantului acestuia cu cel puțin 7 zile înainte de data propusa. In aceasta perioada Contractantul va ține evidenta nivelelor solului și topografiei, spre aprobarea Investitorului, pentru măsurătorile lucrării.

Se vor obține avize pentru tăierea carosabilului pe drumurile principale permanente. Contractantul, când va face demersurile pentru această permisiune, va prezenta o adresă scrisă Consultantului de Supervizare și autorităților, referitoare la intenția sa de a excava, din timp, pentru a permite executarea procedurilor și aprobărilor necesare. El va colabora cu Poliția Rutieră referitor la planificarea și executarea traversării. Contractantul va fi complet responsabil de asigurarea drumurilor temporare pentru ocolire, a barierelor, semnelor de avertizare, iluminat și pază. Angajatorul și Angajatorul final nu va suporta nici o penalitate impusă de autoritățile abilitate, pentru orice întârziere față de termenele prevăzute în autorizațiile de spargere.

Nici o excavație nu va începe fără obținerea de către Contractant a autorizației de execuție.

Excavarea șanțurilor pentru conducte va avea un avans de cel puțin 15 m față de operațiunile de punere în operă a conductelor. Aici sunt incluse și excavațiile pentru ramificații, caz în care cei 15 m vor fi săpări în toate direcțiile urmate de ramificație.

în cazul în care se ivește vreun obstacol în timpul săpăturilor, se va informa Investitorul și vor hotărî măsurile necesare a se lua înainte de reluarea operațiilor de montaj.

în locurile unde șanțurile pentru conducte subtraversează drumuri, adâncimea acestora va fi minim necesară, iar Contractantul este încurajat să folosească fierăstraie speciale circulare pentru pregătirea marginilor șanțului, în funcție de materialul ce trebuie săpat.

Contractantul va fi plătit pentru refacerea drumului, iar plata se va face după cantitatea de metri liniari și nu după suprafața porțiunii refăcute.

La săparea șanțurilor se va tine cont de: felul terenului, existenta apei freatice, necesitatea sprijinirilor, diametrul țevilor, tehnologia de montaj.

Sântul poate fi săpat înainte sau după asamblarea țevilor pe traseu. Prin săparea ulterioară a sântului, se pot obține economii însemnate .

Lățimea sântului va fi astfel executată încît sâ îndeplinească următoarele condiții

  • •     când tuburile se asamblează pe mal si apoi se lansează în sânt, Ltnin.= Dext. + 20 cm, dar nu mai puțin de 70 cm.

  • •     când tuburile se asamblează în sânt,

Lmin. = Dext. + 40 cm, între sprijiniri, dar nu mai puțin de 90 cm între sprijiniri .

Săpăturile se vor executa parțial mecanic și manual, funcție de condițiile impuse în zona de lucru si conform specificațiilor din listele de cantități. Ultimul strat de 30 cm se va săpa manual înainte de montarea conductelor în șanț.

Săpătură mecanizata se va face cu excavator cu descărcarea pământului pe mal si in auto (excedentarul). Săpăturile se vor executa in prezenta sprijinirilor. Săpătura ultimului strat până la cota din proiect și politura se va executa imediat înainte de așezarea stratului de nisip sub conducta si a stratului de egalizare pentru construcții, pentru a evita degradarea terenului de fundare. Operațiunea se va executa pe timp uscat, fiind interzis lucrul pe timp de ploaie. In cazul în care se constată apariția crăpăturilor paralele cu marginea superioară a tranșeelor sau a gropilor se vor lua măsuri de consolidare suplimentara a malurilor pentru a evita surpările.

Pe timp de zi și noapte se vor lua măsuri de semnalizare a săpăturilor, se vor monta parapeți de protecție pe o singură parte pe toată lungimea șanțului deschis, se vor monta podețe de circulație pietonale peste șanț în zona de circulație pietonală.

La întâlnirea în săpătura de cabluri, conducte ori protecții care semnalizează prezența lor în teren, se va opri lucrul în acea zonă, șeful punctului de lucru va lua măsuri de semnalizare a prezentei rețelei subterane, va anunța deținătorul de rețea, lucrul în acea zonă reluându-se doar în prezența acestuia, cu luarea tuturor măsurilor de protejare a ei și de protecție a muncii.

După executarea săpăturii se va proceda la recepția calitativă a lucrării referitor la natura terenului, cote în plan și cote de nivel. Recepția calitativă se va consemna în procese-verbale încheiate cu participarea proiectantului, beneficiarului, executantului și delegatului Inspectoratului de Stat în Construcții.

Recepția calitativă a terenului de fundare se va face de către intocmitorul studiului geotehnic.

Tranșeele conductelor vor fi excavate la secțiunile transversale și în nici un caz lățimea tranșeei măsurată la 0,3 m deasupra coroanei conductei nu va depăși lățimea indicată în planșe. Contractantul se va asigura că în fiecare punct lățimea tranșeei este suficientă pentru a permite pozarea, îmbinarea, realizarea patului și a împrejmuirii și reumplerea în jurul conductei.

Acolo unde îmbinarea sau sudarea conductelor și/sau accesoriilor trebuie realizată în tranșee, tranșeea va fi lărgită și/sau adâncită în formă de clopot. Această lărgire trebuie să permită executarea facilă a sudurilor, îmbinărilor și fixărilor în toate etapele acestora, a tuturor reparațiilor necesare la conducte și la acoperirea de protecție, și inspectarea acestor operațiuni.

In zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, unde se consideră că utilizarea acestor echipamente este imposibilă sau de nedorit, indiferent de motiv, excavarea tranșeei se va realiza manual.

Materialul excavat va fi îndepărtat în întregime de pe amplasamentul excavației. Materialul excavat NU va fi depozitat de-a lungul tranșeei. Toate costurile asociate cu transportul materialului excedentar de pe șantier vor fi considerate ca incluse în prețurile unitare pentru excavații de tranșee. Cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea excavărilor de tranșee, Contractantul împreuna cu beneficiarul vor stabili locul de amplasarea temporară și depozitare a materialului excavat.

Materialele rezultate din frezarea asfaltului, spargerea betonului sau inlocuirea bordurilor va fi transportat la platforma ecologica de gunoi contra unei taxe, stabilite de Direcția Servicii Publice din cadrul Primăriei mun. Bacau.

Extinderea excavațiilor

Extinderea excavațiilor va fi cea minim practicabila după părerea Investitorului, pentru construirea lucrării.

Excavarea de șanțuri pentru conducte va fi totdeauna limitata la lungimile aprobate anterior, în scris de Investitor.

Excavarea materialului necorespunzator

Dacă contractantul întâlnește material pe fundul oricărei excavări, care după părerea lui poate fi necorespunzător, el va informa imediat Investitorul, care va da instrucțiuni în scris Contractantului, asupra faptului că materialul în cauza va fi tratat ca defectuos. Dacă este cazul, materialul defectuos va fi îndepărtat de Contractant spre aprobarea Investitorului și dacă nu se specifica altfel, sau dacă nu se comanda de Investitor. Contractantul va umple golurile astfel formate cu material granular corespunzător, cu aprobarea Investitorului. Omiterea de către Investitor să dea instrucțiuni, nu va elibera Contractantul de răspunderile pentru defectele în lucrare, dacă înaintea construirii, Contractantul, nu a cerut în scris Investitorului inspectarea fundației descoperite.

Siguranța excavării și construcții adiacente

Contractantul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavărilor (drumurile și construcțiile adiacente).

Alunecări, căderi și excavații în exces

Contractantul va preveni alunecările și căderile de material din părțile laterale ale excavațiilor și taluzărilor.

In cazul alunecărilor sau căderilor ce apar în excavații și unde excavațiile sunt făcute în exces față de dimensiunile specificate, orice material necorespunzător care a intrat în excavații trebuie înlăturat și orice umplere adițională ce poate fi cerută se va face cu material excavat selectat sau importat și tasat, cu aprobarea Investitorului.

Excavarea tranșeelor se va realiza în sol stabil. In cazul în care, solul nu corespunde, se va realiza o excavare suplimentară, conform indicațiilor Dirigintelui de Șantier, și se va reface cota cu material de bază compactat, dacă solul natural care înconjoară zona este prea moale. Dacă solul din jur este dur, materialul de umplere va fi beton CI 5. Aceste lucrări vor fi plătite de către Investitor dacă instabilitatea solului nu este cauzată de metoda de lucru a Contractantului, altfel lucrarea va fi derulată pe cheltuiala Contractantului.

Radierul tranșeei va fi, în fiecare punct, la cota necesară iar lățimea tranșeei va fi suficientă pentru patul de nisip. Dacă vreo parte a tranșeei este excavată, din greșeală, la o adâncime mai mare decât cea necesară, Contractantul va umple tranșeea cu beton CI 5 până la cota necesară, pe cheltuiala proprie.

Unde se formează goluri prin alunecări sau căderi, sau prin excavări în exces față de dimensiunile specificate, care după opinia Dirigintelui de Șantier pot afecta stabilitatea solului pentru susținerea lucrării, sau pot afecta construcțiile, sau serviciile adiacente, Contractantul va umple golul solid cu beton clasa BC 2. Acest lucru va fi pe cheltuiala Contractantului.

Racordarea la conducta existenta

în cazul racordării conductei proiectate la conducta existentă din, Contractantul va localiza tronsonul existent înainte de verificarea traseului noului tronson. Investitorul va semnala Contractantului poziția aproximativă a vechiului tronson prin intermediul Investitorului. In final se va face un sondaj de probă într-un ioc acceptat de Investitor pentru a se confirma poziția conductei existente și pentru a scoate la iveală secțiunea în care se va face jontarea.

După determinarea locului în care se afla existent și după eliberarea capătului acestuia, Contractantul va măsura elevația axei acesteia și diametrul exterior. Rezultatele acestor verificări împreună cu o probă din materialul conductei existente vor fi înaintate Investitorului care va confirma fitingurile necesare pentru realizarea jontării și elevația axei noului tronson.

  • 1.3.7.    Localizare si susținerea lucrărilor subterane

înainte de excavările în drumuri și trotuare, Contractantul va obține permisiunea completă și aprobarea tuturor autorităților privind avizările de lucru pentru a începe lucrările după cum este necesar și respectând toate legile și reglementările locale.

în plus, Contractantul va obține toate informațiile disponibile de la autorități și alții, care ar putea fi necesare, referitoare la poziția tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor conductelor de pozat. Contractantul va răspunde de localizarea exactă a serviciilor și în decursul lucrării va lua toate măsurile necesare pentru a evita deteriorările. Unde este necesar, serviciile vor fi temporar susținute în decursul excavării. Se va prevede suport permanent pentru serviciile care traversează conductele, dacă Investitorul da instrucțiuni în acest sens. Dacă acestea se deteriorează în decursul lucrărilor, atunci Contractantul va răspunde de legaturi cu autoritatea răspunzătoare și de repararea serviciului respectiv. Contractantul va suporta toate cheltuielile de reparații fie prin asigurări, fie prin finanțe proprii. Unde un serviciu sau o blocare este întâlnită de-a lungul traseului unei conducte, Contractantul trebuie să informeze Investitorul imediat de prezenta ei și va prezenta detalii, inclusiv tipul serviciului sau blocării, dimensiunile ei, adâncimea sub nivelul solului. Investitorul va indica acțiunea ce se va efectua.

  • 1.3.8.    Evacuarea apei, susținerea si îngrădirea excavatiilor

Pe toată durata construcțiilor, Contractantul va păstra zona de lucru și toate excavațiile uscate și protejate față de afluxul apei din orice sursă (ploaie, apă infiltrată, apă din izvoare de suprafață și subterane, apă freatică etc.) și va asigura și utiliza toate conductele, pompele, punctele de foraj și alte aparate și materiale necesare pentru acest scop.

Conductele vor fi pozate în tranșee numai după ce apa a fost evacuată în prealabil. Pe durata construcțiilor, Contractantul va proteja structurile și/sau conductele împotriva plutirii. Acolo unde conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din tranșee și din sol va continua până la finalizarea reumplerii.

Laturile excavațiilor vor fi susținute acolo unde este necesar, cu ajutorul grinzilor de lemn, oțel sau alte tipuri de grinzi, pereți, plăci, foi sau alt sistem aprobat. Acestea vor fi asigurate de către Contractant.

Grinzile sau alte suporturi pot fi lăsate în poziție în tranșee care sunt în curs de umplere.

Contractantul va lua toate precauțiile împotriva alunecării, căderilor sau prăbușirii excavațiilor, dar dacă acestea se întâmplă, Contractantul va trebui să refacă condițiile zonei, inclusiv refacerea suprafețelor. în cazul în care aceste alunecări sau prăbușiri destabilizează sau slăbesc fundații sau suporturi ale Lucrărilor sau clădirilor adiacente, sau creează spații libere lângă lucrările noi, Contractantul va desfășura lucrările suplimentare, cum ar fi umplerea spațiilor libere cu beton sau alt material..

Contractantul va prevedea și întreține traversări temporare peste tranșeele conductelor în acele poziții în care excavarea tranșeelor împiedică derularea normală a traficului. Pentru a permite trecerea pietonilor și vehiculelor, lucrările de excavare, pozarea conductelor, îmbinările și refacerea suprafețelor se vor desfășura în etape, pentru a permite accesul spre case, pe drumuri, alei etc.

Contractantul nu va începe lucrările de terasamente până când nu va efectua toate măsurile de siguranța: îngrădirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni și vehicule, iar pe timpul nopții să fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase. Execuția lucrărilor de terasamente se va face având în vedere Normativele :

C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente

Ordin Nr. 9/N/l5.03.1993 - Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții.

Ca o măsură de siguranță, în zonele cu densitate mare de lucrări ascunse, se va executa săpătură manuală.

1^

Pe durata excavațiilor, Contractantul va lua toate măsurile preventive pentru a proteja muncitorii și persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limitează la acestea, susținerea pereților săpăturilor, îngrădirea zonelor, montarea luminilor de avertizare și desemnarea unor supraveghetori.

Contractantul va fi complet responsabil pentru măsurile de întreținere și protejare a săpăturilor, tranșeelor și forajelor (susținere, evacuarea apei, îngrădirea zonei, etc.).

  • 1.3.9.  Pozarea conductelor

Pozarea se va face în conformitate cu SR 4163 - 1: 1995 Rețele de distribuție și STAS 8591/1 -91 -Amplasarea în localități a rețelelor subterane. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la fiecare grup lucrând simultan câte o echipă.

Pozarea conductelor se va face în mediu uscat, prin efectuarea de către Contractant a epuizării apelor de ploaie și a infiltrațiilor.

Pozarea tuburilor în treanșee se realizează în ondulații, cu scopul de a compensă dilatarea acestora.

Conductele vor fi pozate cu precizie, respectându-se aliniamentul și elevația din desene cu o toleranta de ± 5 mm. între porțiunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lăsată în zonele de curbură va fi permisă doar acolo unde se prevede în desen sau cu acordul Investitorului în urma unor propuneri bine documentate.

Se vor prevedea și furniza rigle vopsite corespunzător pentru vizare în scopul realizării așezării corecte a tronsoanelor. Riglele vopsite vor fi ridicate pe conductă sau în imediata ei apropiere.

Fiecare tronson va avea cel puțin 3 asemenea rigle.

Contractantul poate propune Investitorului și alte metode pentru așezarea corectă a tronsoanelor.

Contractantul va trebui să obțină de la producător toate datele necesare pentru manevrarea și jontarea conductelor și se presupune ca și-a stabilit toate fazele și a rezolvat toate problemele legate de montaj, înainte de a preda oferta.

în conductă se va introduce un "dop" având diametrul cu 5 mm mai mic decât diametrul interior al tronsonului, care va fi deplasat înainte pe măsură ce progresează lucrările. Atunci când lucrările sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etanș, aprobat de Investitor. Tronsonul va fi fixat în șanț pentru a se evita plutirea lui în cazul în care șanțul este inundat.

Pentru a împiedica scurgerea apei de ploaie prin șanț, Contractantul va astupa șanțul la anumite distante ce nu vor depăși 250 m, cu dopuri de argilă. Aceste dopuri vor fi îndepărtate atunci când operațiunile de montaj ajung în dreptul lor.

  • 1.3.10. Patul de nisip

Capacitatea de rezistenta si deformarea țevilor depinde foarte mult de calitatea patului de pozare a conductei .Grosimea minima a patului sub conducta trebuie sâ fie de cel puțin 10 cm, iar în cazul cînd fundul sântului nu este uniform, este indicat executarea unui pat mai gros .

Materialul pt. patul țevilor (nisipul) se va introduce în sânt numai manual prin lopatare si se va nivela manual.

Nisipul va fi umezit și compactat manual în straturi cu grosimea mai mică de 15 cm după compactare. Se va acorda atenție deosebită compactării în jurul conductei.

Conductele vor fi pozate astfel încât să fie susținute pe materialul patului pe întreaga lor lungime, având grijă ca materialul să fie scobit pentru coliere și flanșe, astfel încât să nu apară sarcini în aceste puncte.

1.3.11 Reumplerea transeei

Reumplerea va respecta normele specifice 122 pentru fiecare rețea și cerințele Consiliilor Locale.

Odată cu testarea secțiunii de conductă, iar patul și împrejmuirea conductei sunt aprobate, tranșeele vor fi reumplute în straturi, conform specificațiilor. Fiecare strat va fi compactat separat și orice tasare rezultată din compactarea insuficientă va ține de responsabilitatea Contractantului, care va adăuga imediat materialul suplimentar necesar, și care ulterior va fi compactat riguros.

Astuparea șanțurilor pentru conducte se va face în două faze.

Suporții de susținere ai pereților șanțului vor fi retrași gradat, pe măsura ce șanțul este umplut având grijă ca această retragere să nu afecteze conductele puse în operă.

Faza I

Conducta și patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depăși cu 300 mm creasta ei, lăsând zonele de legătură descoperite.

în continuare se va așeza un strat uniform de material de umplutura, cu granulația de cel mult 25 mm care va fi compactat în straturi nu mai groase de 100 mm după compactare.

Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei și deasupra ei.

Compactarea umpluturii se va face în așa fel încât să se realizeze cel puțin 95% din densitatea maximă a materialului uscat conform STAS 2 914 - 84 Tabelul 2. Această acțiune va începe cât mai curând în urma pozării conductei în porțiunea respectivă. Se vor face la început încercări privind eficacitatea compactării, iar după aceea se vor repeta la intervale propuse de Investitor.

Patul de beton dacă e cazul, se va face cu cel puțin 72 de ore înaintea operațiunilor de umplere.

Faza II

După ce tronsonul de conductă în execuție a trecut de testele de presiune preliminare, golurile lăsate în dreptul jontărilor vor fi acoperite respectându-se aceleași reguli ca mai înainte.

Restul șanțului va fi umplut cu material excavat cu granulația de cel mult 100 mm așezat uniform în straturi nu mai mari de 200 mm grosime după compactare. Metoda de compactare va trebui să ducă la densitatea maximă a materialului uscat, conform cu STAS 2 914 - 84 Tabelul 2 . Șanțul va fi umplut fie la nivelul de la care se începe lucrările de refacere, fie până la suprafața solului, păstrându-se o ușoară ridicare față de nivelul normal al solului, cu pantă lină. Aceasta ridicătură va fi menținută până la expirarea perioadei de garanție.

Aceste lucrări vor fi începute și terminate cât mai repede.

Umplerea trebuie efectuată într-o singură direcție și, pe cât posibil, în timpul orelor dimineții.

Este indicat să fie lăsate libere extremitățile tubului, pentru a putea executa cu ușurință operațiile ulterioare de montare. Pozare corectă a tubului permite obținerea celor mai bune rezultate în exploatare.

Dacă nu este altfel specificat, umplerea în jurul conductei și cu 0,30 m deasupra ei se va realiza cu materialul de reumplere. Umplerea va fi finalizată manual, utilizând unelte de mână, și compactat în straturi cu grosimea mai mică de 15 cm. Această umplere va fi realizată cu cea mai mare grijă. Se va acorda o atenție specială găurilor de îmbinare, pentru a obține o compactare și o soliditate maximă.

Umpluturile de pământ în jurul construcțiilor si in transeea conductei se va face după executarea hidroizolației pereților sub cota terenului și după probele de presiune la conductele pentru apa potabila, respectiv testelor hidrostatice, de infiltrare si de presiune la condctele pentru canalizare menajera.

După realizarea unui strat de 30 cm de umplutură deasupra conductei traseul acesteia va fi marcat printr-o banda avertizoare din PE de culoare albastră, din plastic, cu lățimea de 40 cm și inscripționată cu textul “APA”.

De asemenea pentru depistarea eventualelor defecțiuni de pe traseul conductelor, se va monta un fir de semnalizare în imediata apropiere a acestora.

Cu excepția carosabilelor și a altor zone pavate, umplerea tranșeelor se va face la nivelul natural al solului. Unde solul de suprafață se află la suprafața tranșeei, secțiunea superioară a umplerii va fi sol de grosimea descrisă, sau de aceeași grosime și calitate ca solul de suprafață din zona înconjurătoare.

Pentru tranșeele practicate în carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi adusă la nivelul terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului în pregătire pentru lucrările de refacere a drumului.

Unde tranșeele se află în carosabile, Contractantul va proteja conductele împotriva sarcinilor mobile după pozare, pe durata efectuării lucrărilor la drum.

Umplerea tranșeelor conductelor, cu excepția locului îmbinărilor, se va realiza cât mai curând după ce conductele au fost pozate și îmbinate.

întinderea și compactarea umpluturii se va realiza în mod uniform, fără dislocarea, deformarea sau deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distanță mai mică de 30 cm în jurul conductei sau îmbinărilor.

Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic în straturi uniforme care nu depășesc o grosime compactată de 15 cm.

Apa necesară compactării terasamentelor nu trebuie să fie murdară și nu trebuie să conțină materii organice în suspensie.

La punerea în operă a materialului pentru umpluturi se va ține seama de umiditatea optimă de compactare stabilită prin încercarea Proctor norma cu o variație a acesteia de ±2 procente - dacă W opt > 12% și ± 1 procente dacă W op, este sub 12% (cazul balasturilor).

Pentru aceasta, laboratorul șantierului va face determinări ale umidității la sursă și va face recomandări în consecință pentru punerea în operă.

Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim două eșantioane prelevate la fiecare 100 m de conductă. Consultantul de Supervizare va determina locația exactă în plan și adâncimea testării. Testele care se vor realiza pe aceste eșantioane vor include conținutul de apă, greutatea specifică, compactarea standard, densitatea in situ prin înlocuirea nisipului, testul de permeabilitate și analiza gradării.

Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la recepția lucrării.

Stratul se poate considera compactat dacă gradul de compactare este > 95%, iar cel mediu > 98% din valoarea obținută prin încercarea Proctor normal respectiv.

Se întrerupe orice activitate de excavare transport, împrăștiere și compactare dacă temperatura exterioară scade sub -5°C. La execuția lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea măsurilor generale și a celor specifice lucrărilor de pământ prevăzute în „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente”, indicativ C 16 - 1984.

In perioada când temperaturile sunt peste 25°C se vor lua următoarele măsuri:

  • • compactarea se va executa imediat după umectarea stratului

  • • se va urmări starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecvență mărită (la cca. 2 ore - în perioada de arșiță).

Dacă stratul de împrăștiat rămâne o perioadă mai mare necompactat, înainte de începerea compactării se va determina umiditatea din strat și se va completa până la umiditatea admisă pentru compactare.

Contractantul va fi responsabil, în toate cazurile, pentru orice tasări ale umpluturii și va remedia pe cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorările produse de aceasta. Contractantul va proteja conductele împotriva deplasării după pozare, pe durata Lucrărilor.

1.3.12. Utilităti/servicii existente

  • 1.3.16.1 Generalități

Folosirea drumurilor publice

Contractantul se va asigura ca toate drumurile publice folosite de el nu sunt murdărite ca urmare a utilizări lor.

Dacă drumurile sunt murdărite, Contractantul va lua toate măsurile necesare pentru a le curata .

Toate lucrările executate în lungul drumurilor publice vor fi semnalizate corespunzător prin grija antreprenorului.

La execuția lucrărilor de alimentare cu apă si canalizare, în ampriza drumurilor sau străzilor, se vor monta panouri de semnalizare care se vor menține pe toata durata execuției lucrărilor.

Pentru întreruperea circulației pe străzile unde se executa lucrări de montare conducte pentru alimentarea cu apă , si pentru soluția de semnalizare propusă, Contractantul general al lucrării va obține avizul Consiliului Local si al Politiei locale.

Protecția drumurilor publice si private

Amplasarea lucrărilor incluse în acest contract poate, în unele cazuri, să determine unele conflicte cu utilitățile/serviciile existente.

Amplasarea utilităților existente este prezentată în Desenele cu Cerințele Angajatorului, pe baza celor mai noi informații, dar aceste amplasări nu pot fi garantate, astfel că informațiile trebuie considerate ca fiind doar orientative.

Contractantul este responsabil de identificarea amplasării exacte a acestor servicii, prin cercetarea tuturor evidențelor disponibile de la autoritățile respective.

Contractantul va notifica toate autoritățile publice, companiile utilitare si proprietari privați asupra lucrărilor care îi vor afecta , cu cel puțin 7 zile înaintea începeri lucrărilor .

Contractantul va tine legătura cu companiile de utilitâti , înaintea începeri oricărei escavatii. Contractantul va verifica poziția exactă a serviciilor existente, care pot afecta sau sunt afectate de execuția lucrărilor .Contractantul se va sigura câ toate aceste servicii sunt protejate adecvat în orice moment în concordantă cu cerințele companiilor de utilităti.

Pe durata excavațiilor, Contractantul va fi responsabil de protejarea, susținerea, îndepărtarea sau mutarea tuturor utilităților care pot fi deteriorate în timpul lucrărilor.

1.3.13 Refacerea suprafețelor

Contractantul va readuce toate zonele de lucru la conductă la o stare curată. Această refacere va continua lucrările de umplere și va include grămezile de resturi, căile de acces, reziduurile și orice alte urme ale construcțiilor. Materialele în surplus vor fi transportate la un depozit autorizat/ reciclate cât mai curând posibil după instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de terțe părți.

Suprafața tuturor drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor și pavajelor tăiate pe durata lucrărilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situația lor inițială.

După reumplerea excavațiilor se va realiza o refacere temporară. Refacerea permanentă va fi aplicată numai după consolidarea suficientă a solului. Contractantul va cere Consultantului de Supervizare permisiunea de a derula lucrările pentru refacerea permanentă.

Refacerea suprafeței va fi realizată conform desenelor, după cum urmează:

Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere și aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam).

Pentru drumurile și trotuarele din balast: pavajul va fi refăcut și împănat cu criblură.

Refacerea permanentă a celorlalte suprafețe (zone verzi, alei, trotuare și pavaje) va fi realizată imediat după umplere. Aceste zone vor fi readuse la starea lor inițială.

Dacă apare o tasare excesivă a suprafeței refăcute, Contractantul va excava tranșeea din nou, la o adâncime suficientă pentru a recompacta materialul de umplere și a reface suprafața. Tasarea excesivă va fi definită ca fiind tasarea suprafeței în orice punct al tranșeei cu mai mult de 5 cm față de nivelul suprafeței înconjurătoare.

Orice parte a structuri care a fost avariata dincolo de lățimea sântului, se va decupa si reface .

Pentru plata acestor lucrări suplimentare, se va obține acordul șefului de proiect, deoarece antrprenorul poate să fi produs avarierea, ca rezultat al metodei sale de lucru .

1.3.14   Traversările de drumuri

Realizarea lucrărilor de subtraversare a cailor de comunicație trebuie realizate de regula in condițiile de circulație.

Condițiile care trebuie indeplinite de aceste lucrări sint precizate in STAS9321-87 -Subtraversai de cai ferate si drumuri cu conducte in funcție de tipul conductei (diametru si presiune nominala) si de importanta drumului sau caii ferate.

In general conductele cu Dn se prevăd in tuburi de protecție metalice sau de beton armat cu diametrul 1.5xDn prevăzute la capete cu cămine de vizitare. Diamentrul interior al tubului de protecție trebuie sa depaseasca cu cel puțin 100 mm diametrul exterior al conductei, la care se adauga grosimea izolației.

Spațiul dintre capetele tubului de protecție si conducta de etanseaza elastic.

Legarea la pamant a conductei si a tubului de protecție se executa numai 1 la subtraversari de cai ferate electrificate sau care sunt prevăzute a fi electrificate si daca conducta, respectiv tubul de protecție sint metalice.

Robinetele de secționare se montează îngropat sau in cămine de vizitare si sunt obligatorii la subtraversari cu conducte de lichide cu curgere sub presiune.

Execuția:

Pozarea conductei se poate face: in tranșee deschisa, prin forare orizontala.

Daca natura terenului permite executarea forării, pozarea prin forare orizontala se face in următoarele cazuri:

  • • La subtraversarea drumurilor modernizate cu conducte cu diametrul pana in 1000 mm, care trasnporta lichide cu curgere sub presiune

  • • La subtraversarea autostrăzilor si a drumurilor naționale cu conducte cu diametrul pana la 400 mm care trasnporta lichide cu curgere sub nivel liber.

înainte de inroducerea conductei in tubul de protecție, trebuie sa se ia masuri de protejare a izolației anticorozive sau termice.

Conductele se introduc in tuburile de protecție cu role sau cu sânii de glisare.

După astuparea șanțurilor, in cazul aplicării procedeului de săpătură in sânt deschis, terenul de umplutura se compactează conform STAS 2914/84 pentru drumuri.

După compactarea terasamentelor trebuie sa se refaca suprastructura caii de comunicație respective.

La traversările de drumuri, conducta va fi îngropată având o distanță de cel puțin 1,5 m între nivelul solului și coroana conductei.

Contractantul își va organiza lucrările în așa fel încât să nu întrerupă traficul sau să-l deranjeze cât mai puțin. înainte de începerea lucrărilor, Contractantul este obligat să:

  • • Obțină permisiunea autoritarilor pentru începerea lucrărilor și să respecte legislația locală si regulamentele locale.

  • • Să predea în detaliu propunerile sale Investitorului și să obțină aprobarea acestuia. Conducta va merge în paralel cu drumurile și le va intersecta conform desenului sau înțelegerii cu Investitorul.

1.3.15. Curățarea șantierului

Contractantul este responsabil de curățenia din șantier și zonele adiacente lui, respectând condițiile impuse de Autoritatea contractanta (Consiliul Local).

După finalizarea tuturor lucrărilor, Contractantul va curăța șantierul, îndepărtând orice obiecte, mormane de pământ, obstacole etc. care ar putea crea disconfort.

Șantierul trebuie să fie eliberat de resturi, praf și murdărie. Contractantul va reface amplasamentul la starea existentă înainte de începerea lucrărilor.

CAPITOLUL 2. EXCAVAȚII PENTRU STRUCTURILE CONDUCTELOR

  • 2.1    GENERALITĂȚI

  • 2.1.1    Domeniul de lucrări

Această secțiune a Specificațiilor descrie lucrările de săpături necesare pentru construirea căminelor de vane și a altor structuri și include excavarea, evacuarea apei și reumplerea.

  • 2.2    MATERIALE

Lucrările de săpături nu vor fi clasificate în conformitate cu duritatea materialului excavat și toate excavațiile se consideră ca fiind excavații comune definite în continuare, indiferent de duritatea materialului excavat.

Materialul selecționat nu va conține pietre, roci, rădăcini de copaci și alte elemente asemănătoare, care prin impact sau compactare ar putea deteriora structurile. Materialul va suporta o compactare fără utilizarea compactoarelor de mare putere și trebuie să nu conțină bulgări de lut sau alte materiale cu dimensiuni mai mari de 40 mm.

  • 2.3    EXECUȚIA

  • 2.3.2    Excavații și reumplere pentru Structuri

Toate excavațiile pentru structuri vor fi realizate la dimensiunile, liniile și gradele necesare pentru construirea structurilor conform proiectului tehnic si detaliilor de execuție.

Excavațiile pe sau în care se va umplutură compactată vor fi curate și fără pietre, bulgări de pământ și alte resturi.

Materialul excavat. în măsura în care este necesar și corespunde, va fi pus de o parte pentru a fi folosit la reumplere. Materialul excavat în surplus va fi utilizat fie pentru reumplere în alte zone ale amplasamentului, fie va fi depozitat în conformitate cu clauzele respective menționate anterior. Acolo unde este necesar, Contractantul va obține material corespunzător pentru reumplere compactată din alte zone.

Materialul de umplere va fi plasat în straturi orizontale care să nu depășească 150 mm grosime după compactare. Materialul de reumplere va umple complet și ferm spațiile dintre linia excavației și structură, fără a lăsa nici un spațiu liber, și va fi compactat la densitatea de 97% Proctor Modificat cu umiditatea optimă ±2%. Laturile și baza excavației vor fi umezite înainte de reumplere, de asemenea și materialul de umplere, pentru a obține conținutul de umezeală necesar pentru compactare. Fiecare strat va fi compactat manual și/sau cu compactoare pneumatice. Materialul de reumplere va avea conținutul optim de umiditate și va fi compactat în straturi ce nu depășesc 150 mm. Fiecare strat va fi compactat prin metode aprobate, la o densitate de cel puțin 97% Proctor Modificat, înainte de amplasarea stratului următor.

  • 2.3.3    Evacuarea apei, susținerea si îngrădirea excavatiilor

Structurile vor fi construite numai după ce apa a fost evacuată din excavații. Contractantul va preveni, pe toată durata construcțiilor, apariția fenomenului de plutire a structurilor. Pentru structurile care vor avea fundația sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din excavații va continua până la finalizarea reumplerii.

Contractantul va lua toate precauțiile împotriva alunecării, căderilor sau prăbușirii excavațiilor, dar dacă acestea se întâmplă. în cazul în care aceste alunecări sau prăbușiri destabilizează sau slăbesc fundații sau suporturi ale Lucrărilor sau clădirilor adiacente, sau creează spații libere lângă lucrările noi, Contractantul va desfășura lucrările suplimentare cum ar fi umplerea spațiilor libere cu beton sau alt material, conform indicațiilor Consultantului de Supervizare.

CAPITOLUL 3. VERIFICAREA CALITĂȚII ȘI RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Controlul calității lucrărilor se va face în paralel cu execuția acestora fără a afecta ritmul de lucru. Controlul constă în:

  • • control vizual;

  • • control dimensional;

  • • controlul calității materialelor prin surse, respectiv după punere în operă;

  • • controlul comportării construcției în perioada execuției lucrărilor.

Lucrările vor fi supuse unor recepții pe parcursul execuției (recepții pe faze de execuție), unei recepții preliminare și unei recepții finale.

  • 3.1. RECEPȚIA PE FAZE DE EXECUȚIE

In cazul recepției pe faze de execuție se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepționează s-a executat conform proiectului și atestă condițiile impuse de documentații și de prezentul caiet de sarcini.

în urma verificării se încheie proces verbal de recepție pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuției la faza imediat următoare.

Recepția pe faze se efectuează de către dirigintele lucrării și șeful de punct de lucru; documentul ce se încheie ca urmare a recepției să poarte ambele semnături.

Recepția pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

  • •    trasarea și șablonarea lucrării;

  • •    decaparea stratului vegetal;

  • •    compactarea terenului de fundare;

IW

12

• execuția umpluturilor.

Recepția terenului de fundare constituie fază determinantă și la recepție participă, pe lângă executant, dirigintele de șantier, proiectantul și inspectorul din partea Inspecției de Stat în Construcții.

  • 3.2.   RECEPȚIA PRELIMINARĂ (LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

La terminarea lucrărilor de terasamente se va proceda la efectuarea recepției preliminare a lucrărilor, verificându-se:

  • •  concordanța lucrărilor cu prevederile proiectului și a prezentului caiet de sarcini;

  • •  natura terenului din umplutură;

  • •  concordanța gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.

Lucrările nu se vor recepționa dacă:

  • •  nu s-au realizat cotele și dimensiunile prevăzute în proiect;

  • •  nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului de fundare, cât și pe fiecare strat în parte;

  • •  nu s-au respectat pantele transversale și suprafațarea platformei;

  • •  se observă fenomene de instabilitate.

Defecțiunile se vor consemna și se va stabili modul și termenul de remediere.

  • 3.3.   RECEPȚIA FINALA

Are loc la expirarea perioadei de garanție, ocazie cu care se va consemna modul în care s-au comportat lucrările și dacă au fost întreținute corespunzător.

CAPITOLUL 4. MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII și PENTRU PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR

La executarea conductelor de apă si canalizare se vor respecta prevederile din “Normativele Republicane de Protecție a Muncii” aprobate de Ministerul Muncii, aflat în vigoare.

Pentru evitarea surpării malurilor șanțului, s-au prevăzut sprijiniri cu dulapi metalici.

în locurile cu circulație pietonală intensă se vor monta podețe peste șanț și se va asigura semnalizare rutieră cu indicatoare metalice pentru a nu perturba continuitatea circulației în timpul execuției lucrărilor.

înainte de începerea lucrărilor se vor identifica în teren toate conductele și cablurile existente în zonă și în acele porțiuni săpătura se va realiza manual.

în cazul în care în timpul execuției săpăturilor, constructorul va depista cabluri sau conducte neidentificate de beneficiarii lor la predarea amplasamentului, se va solicita asistență tehnică din partea acestora pe toată perioada execuției.

Zona aferentă realizării obiectivului se va împrejmui cu parapete metalice.

Pentru evitarea accidentelor, săpăturile se vor semnaliza cu semnale adecvate atât pe timp de zi cât și pe timp de noapte.

CAPITOLUL 5. STANDARDE, CODURI ȘI LEGISLATIVE SPECIFICE

STAS 9824/0-74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcțiilor. Prescripții generale.

STAS 9824/5-75 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a rețelelor de conducte, canale și cabluri.

STAS 10493-76 Măsurători terestre. Marcarea și semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasării și deplasării construcțiilor și terenurilor.

STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea și identificarea pământurilor.

STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț. Zonarea teritoriului României.

STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmărirea tasărilor construcțiilor prin metode topografice.

STAS 3300/1 -85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.

STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutății volumice pe teren.

STAS 9850-89 Lucrări de îmbunătățiri funciare. Verificarea compactării terasamentelor.

STAS 1848/1-86 Siguranța circulației. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri și amplasare.

STAS 1848/7-85 Siguranța circulației. Marcaje rutiere.

STAS 297/1-88 Culori și indicatoare de securitate. Condiții tehnice generale.

STAS 297/2-80 Indicatoare de securitate. Reprezentări.

LEGEA 10-1995 Legea privind calitatea in construcții

C 56-2002 Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de instalații aferente construcțiilor.

C 16-1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente.

C 169-88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor construcțiilor civile și industriale.

C 159-89 Instrucțiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării în con, penetrare statică, penetrare dinamică, vibropenetrare.

ST 010-1997 Specificație tehnică prinind calitatea de performanță ale echipamentelor pentru lucrări de fundații, pentru asigurarea calității construcțiilor, a protecției vieții și sănătății, a siguranței în exploatare și a protecției mediului.

ST 005-1995 Specificație tehnică privind criteriile și nivelele de performanță ale echipamentelor pentru lucrări de terasamente pentru asigurarea calității construcțiilor, a protecției vieții, a siguranței în exploatare și a protecției mediului ambiant.

U 9/2-1985 Normativ privind întreținerea și repararea uneltelor, sculelor și dispozitivelor folosite în construcții

U 6-1978 Normativ privind lucrul utilajelor de construcții pe timp friguros

STAS 9824/5 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a rețelelor de conducte, canale si cabluri.

HG nr.622(rl)/2007 Privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a produselor pentru construcții.



S.C. MAPAMOND S.R.L.


BACĂU


MAPAMOND

J 04 / 864 / 1992

RO 985688



Str. Energiei nr. 35, D/1/6, Mun. Bacău


Cont: R055BTRL00401202433542XX Banca Transilvania


TelJFax.: 0234.512.829


e-mail: mapamondbc@yahoo.com


Cont: R042TREZ0615069XXX000518 Trezoreria Bacău


Proiect nr. 42/2019 - faza P.Th. “CONSOLIDARE/AMENAJARE SI PUNERE IN SIGURANȚA A ZONEI DE PROTECȚIE A CONDCUTEI DE ADUCTIUNE VALEA UZULUI BACAU ZONA MASOTEA, COM. ARDEOANI” ARDEOANI ACAU


AMPLASAMENT: C BENEFICIAR: S


CAIET DE SARCINI - CONDUCTE PVC -

Scopul lucrării

Prezentul caiet de sarcini se referă la pregătirea execuției, lucrărilor de montaj a rețelei de canalizare menajeră.

Caietul de sarcini cuprinde:

  • -   descrierea lucrărilor;

  • -   caracteristicile materialelor ce intră în operă;

  • -   etape de execuție a lucrărilor de canalizare ;

  • -   verificări și probe;

  • -   recepția și punerea în funcțiune;

  • -   măsuri de securitate la incendiu; norme de protecția muncii;

  • -   standarde, normative, instrucțiuni.


La elaborarea caietului de sarcini se vor avea în vedere următoarele standarde și normative:

  • - UNI EN 1401-1/1998 - Tuburi din PVC rigid pentru conductele de canalizare ape uzate civile și industriale.

  • - IS0/TC138/1062 - Tuburi din plastic fără presiune. Metode de calcul pentru tuburi flexibile îngropate.

  • - ISO/DTR7073 - Recomandări pentru punerea în operă a conductelor îngropate din PVC.

  • - STAS 6675/1-92 - Țevi din policlorură de vinii neplastifiată. Condiții tehnice generale de calitate.

  • - STAS 6675/2-92 - Țevi din policlorură de vinii neplastifiată. Dimensiuni

  • - STAS 6675/3-76 - Țevi de PVC neplastifiată. Metode de încercare. Indicații generale.

-STAS 7174-90 - Fitinguri din policlorură de vinii neplastifiată pentru îmbinare prin lipire. Teuri. Pn 10. Dimensiuni

-STAS 7175-90 - Fitinguri din policlorură de vinii neplastifiată pentru îmbinare prin lipire. Coturi. Pn 10. Dimensiuni

-STAS 7176-90 - Fitinguri din policlorură de vinii neplastifiată pentru îmbinare prin lipire. Mufe. Pn 10. Dimensiuni

  • - STAS 11410-80 - Piese de legătură din policlorură de vinii neplastifiată pentru canalizare. Condiții tehnice generale de calitate.

  • - STAS 6054-77 - Teren de fundare. Adâncimea de îngheț

  • - STAS 2250-73 - Presiuni nominale, presiuni de încercare și presiuni de lucru maxim admisibile

  • - STAS 10102-75 - construcții de beton, beton armat și beton precomprimat

  • - SR 8591-97 - Rețele edilitare subterane. Condiții de amplasare

  • - STAS 4163/1-95 - Rețele de distribuție. Prescripții de proiectare

  • - STAS 4163/3-96 - Rețele de distribuție. Prescripții de execuție și exploatare

  • - Legea 10-1995 - Legea privind calitatea în construcții.

  • - HG 273-1994 - Regulament de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora. Anexa: Cartea tehnică a construcției.

-Legea 50-1991 - Legea privind autorizarea executării construcțiilor și cu modificările și completările din OG nr. 4/1994.

în timpul executării săpăturilor și a lucrărilor de execuție a rețelelor de canalizare se vor respecta normele generale și specifice de protecția muncii. Se vor avea în vedere următoarele:

  • -  Legea protecției muncii nr. 90/1996, republicata și Normele metodologice de aplicare elaborate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale;

  • -  Norme generale de protecția muncii elaborate în comun de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Sănătății;

  • -  Norme specifice de protecție a muncii pentru construcții hidroedilitare.

Protecția muncii se va asigura și prin folosirea dispozitivelor de inventar specifice, a semnelor convenționale și a indicatorilor de securitate.

  • 1. GENERALITĂȚI

    • 1.1. Dispoziții generale pentru executant

Domeniul lucrărilor

Acest capitol al Specificațiilor acoperă toate lucrările privind furnizarea, livrarea, pozarea, îmbinarea, testarea etc. a tuturor conductelor.

Asigurarea calității

Certificare

Contractantul va asigura certificarea, îndeplinind cerințele indicate în Specificații:

  • a) certificatul producătorului;

  • b) certificatul testării de laborator.

Conductele vor fi testate în fabrică și vor fi supuse testelor hidraulice și de impact.

Inspecția Angajatorului

Autoritatea contractanta sau reprezentanții autorizați ai acestora vor avea dreptul să inspecteze conductele sau să asiste la producerea și la testele de control al calității conductelor. Astfel de inspecții nu vor scuti Contractantul de responsabilitățile sale de a asigura produse care respectă standardele aplicabile din cadrul Specificațiilor.

Alternativ, Contractantul poate prezenta certificate emise de laboratoare autorizate prin care se arată că materialele au fost supuse testelor impuse de standarde iar rezultatele sunt satisfăcătoare. în acest caz Autoritatea contractanta va avea dreptul (dar nu va fi obligata) de a renunța la alte teste.

Dacă Angajatorul nu dorește să asiste la producerea, testarea sau finisarea conductelor, nu înseamnă că el aprobă produsele sau testele.

Raportări

Contractantul va include în oferta sa, pe lângă articolele specificate, date suficiente pentru evaluarea globală a conductei propuse. Aceste date vor include, minimal, următoarele informații specifice:

  • •  detalii asupra materialului, specificațiilor și furnizorilor conductelor;

  • •  detalii ale îmbinărilor, inclusiv construirea.

Pentru realizarea în bune condiții a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentului caiet de sarcini, executantul va trebui să îndeplinească următoarele cerințe:

  • -  Să studieze proiectul, respectiv piesele scrise și desenate ale documentației, menționate în borderou, precum și a legislației, standardelor și instrucțiunilor tehnice de execuție la care se face trimitere, astfel încât, la începerea execuției să poată avea clarificate toate lucrările care urmează a fi executate;

  • -  Conductele și racordurile folosite pentru realizarea instalațiilor trebuie să poarte un consemn de marcă, astfel încât să fie demonstrată conformitatea cu normele standard;

  • -  Proiectantul trebuie sesizat de orice neconcordanță sau situație specifică apărută în execuție, în scopul analizei comune și găsirii rezolvării urgente;

  • -  Proiectantul va fi anunțat în vederea prezentării la fazele determinante: trasare rețele, punere în funcțiune sau alte situații;

  • -  Nu vor fi acceptate nici un fel de modificări față de proiectul tehnic fără avizul proiectantului;

  • -  Execuția lucrărilor va fi urmărită ritmic, în scopul respectării documentației tehnice; se va participa conform sarcinilor de serviciu la controlul calității lucrărilor, la confirmarea lucrărilor ascunse și a cantităților de lucrări efectuate de executant la nivelul fiecărei faze determinante;

  • -  Nu va fi acceptată sub nici un motiv trecerea la o altă fază sau recepția lucrărilor executate fără atestarea tuturor elementelor care concură la o bună calitate a materialelor și execuției;

  • -  Pentru orice nerespectare a prevederilor proiectului tehnic, beneficiarul, prin dirigintele de șantier, va solicita sprijinul proiectantului în scopul clarificării problemelor.

  • 1.2. Dispoziții generale pentru beneficiar

Beneficiarului, prin dirigintele de șantier, îi revin următoarele sarcini:

  • -  recepția documentației tehnice primite de la proiectant și verificarea pieselor scrise și desenate, precum și a corespondenței dintre acestea, exactitatea elementelor principale (lungimi, diametre, trasee, etc.);

  • -  sesizarea proiectantului pentru orice neconcordanță sau situație specifică apărută la execuție, în scopul analizei comune și găsirii rezolvării urgente;

  • -  anunțarea proiectantului în vederea prezentării la fazele determinante: trasare rețele, punere în funcțiune sau alte situații;

  • -  neacceptarea modificărilor față de proiectul tehnic fără avizul proiectantului;

  • -  urmărirea ritmică a execuției lucrărilor în scopul respectării documentației tehnice, participarea conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calității lucrărilor, la confirmarea lucrărilor ascunse și a cantităților de lucrări, efectuate de executant la nivelul fiecărei faze determinante;

  • -  neacceptarea sub nici un motiv a trecerii la o altă fază sau recepția lucrărilor executate fără atestarea tuturor elementelor care concură la o bună calitate a materialelor și execuției;

  • -  pentru orice nerespectare a prevederilor proiectului tehnic, beneficiarul, prin dirigintele de șantier, va solicita sprijinul proiectantului în scopul clarificării problemelor.

  • 2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

înainte de începerea execuției, beneficiarul împreună cu executantul lucrării vor convoca pe șantier delegați de la toate unitățile deținătoare de gospodării subterane, cu ajutorul cărora se vor identifica și marca pe teren toate punctele de apropiere sau intersecție a traseului lucrărilor proiectate cu rețele sau construcții subterane existente în zonă și se vor stabili într-un proces verbal măsurile de siguranță necesar a fi luate pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente.

Pentru depistarea gospodăriilor subterane a căror poziție nu se cunoaște cu exactitate se vor face sondaje manuale în prezența delegatului unității ce administrează instalația respectivă.

Etape:

  • - Pregătirea traseului conductei (eliberare teren)

  • - Marcarea traseului și fixarea reperilor în vederea execuției lucrărilor la cotele din proiect.

  • - Recepția, sortarea și transportul conductelor PVC după diametre și a materialelor pentru execuție.

  • - Stabilirea amplasamentelor căminelor de vizitare,

  • - Verificarea cotelor în căminele de vizitare.

  • 3. MATERIALE Șl ECHIPAMENTE

    • 3.1. Prevederi generale

Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale și echipamente omologate. Fiecare dintre acestea vor fi marcare corespunzător și vor fi însoțite de certificate de calitate și de garanție, după caz.

Se va respecta în totalitate tehnologia de execuție a lucrărilor din prezenta documentație tehnică și normele specifice date de furnizorul de materiale și echipamente.

Această secțiune a Specificațiilor acoperă toate lucrările cu privire la furnizarea și livrarea tuturor conductelor.

Materialele conductelor pentru canalizare vor fi PVC, în funcție de diametru si de sistemul de canalizare folosit (gravitațional sau sub presiune), după cum sunt definite in cele ce urmeaza.

Dacă conductele cu diametrele menționate în Lista de Prețuri nu sunt disponibile, trebuie furnizate conducte cu diametrul imediat mai mare disponibil, cu rezistența la rupere (rigiditatea) egală sau mai mare decât cea a conductei cu diametrul specificat.

  • 3.2. Caracteristici și avantaje ale PVC

Policlorura de vinii (PVC) este un material termorigid obținut prin polimerizarea clorurii de vinii. Se prezintă sub formă de pudră amorfă de culoare albă.

Produsele din PVC se fabrică dintr-un amalgam numit “mixtură PVC” care se amestecă cu diferiți aditivi de prelucrare, coloranți și materiale de umplutură. Țevile din PVC se produc prin extrudare, iar fitingurile prin injecție.

Țevile și fitingurile din PVC rigid sunt destinate rețelelor de canalizare gravitațională a apelor uzate menajere și a apelor pluviale. Conductele de canalizare din PVC se utilizează atât în interiorul clădirilor, pentru conductele principale (îngropate sau de suprafață) cât și în exterior (îngropate). Temperatura maximă admisibilă a apei menajere nu trebuie să depășească 60°C. în condițiile respectării acestor norme, durata de viață a acestor rețele este de 50 de ani.

Caracteristicile generale ale materialului:

  • -  densitate 1,37-1,47 kg/dm3;

  • -  sarcina unitară maximă S48 Mpa (480 kgf/cm2);

modul de elasticitate: 3000-3500 Mpa;

  • -   coeficient de dilatare termică liniară: 0,06-0,08 mm/m°C;

  • -   conductivitate termică: 0,13 Kcal/hm’C;

  • -   rezistență electrică superficială: > 1012 W;

  • -  alungirea la rupere: < 10%.

Conductele din PVC sunt considerate o alternativă de succes la materialele clasice utilizate în instalații de canalizare întrucât prezintă următoarele avantaje:

  • -  Materia primă: PVC (policlorură de vinii);

  • -   culoare: brun-portocaliu;

  • -  clase de rezistenta: SN8;

  • -   lungimi bare: 1,2,3,4 și 6 m;

  • -  greutate specifică redusă (conductele pot fi transportate și montate mai ușor decât oțelul sau betonul);

  • -  montare rapidă și ușoară;

  • -   lungimi mari de montare (se pot realiza rețele cu mai puține îmbinări);

  • -   proprietăți mecanice superioare;

  • -  rezistenta la coroziune (conductele și inelele de etanșare sunt rezistente la substanțele chimice conținute în mod normal în apele uzate menajere, respectiv solurile corozive; de asemenea conductele sunt rezistente la efectele microbiologice);

  • -   rezistență la uzură;

  • -  exploatare avantajoasă (rata defecțiunilor redusă);

  • -   durata de serviciu ridicată (în funcție de temperatură și solicitare);

  • -  tehnici de îmbinare multiple - pentru rezolvarea diverselor probleme tehnice;

  • -  tehnologie relativ simplă de montaj;

  • -  temperaturi maxime ale apelor uzate evacuate: solicitare de durata 60°C pentru Dn 110-200 și 40°C pentru Dn 250 - 500; 60°C la solicitare de scurta durată;

  • -  viteza maximă de curgere: 6 m/s;

  • -   interval de pante: între 4-50 %o;

  • -  pozarea se face conform SR EN 1610;

  • -  pentru instalare sub suprafețe cu sarcini de circulație rutieră până la SLW 30 (în anumite cazuri este necesară verificarea prin calcul static);

  • -  înălțime de acoperire la îngroparea conductei: 1-5 m;

  • -  perete interior neted (nu permite formarea depunerilor sau dezvoltarea coloniilor de alge).

  • 4. PRESCRIPȚII DE LIVRARE, TRANSPORT Șl DEPOZITARE

Datorită proprietăților fizice ale materiei prime, suprafața țevilor se poate deteriora cu ușurință. Pentru evitarea acestui fenomen, este necesar ca țevile să fie manipulate, transportate si depozitate cu precauție.

Transportul, manipularea și depozitarea conductelor și a accesoriilor pentru îmbinare se va face cu vehicule adecvate, încărcate și descărcate sub supravegherea atentă. Pe durata transportului, conductele nu vor depăși lungimea vehiculului cu mai mult de 0,6 m si în acest caz vor fi legate între ele pentru a elimina balansarea lor. încărcăturile de conducte nu vor depăși înălțimea de depozitare de 2 m. Nu se permite depozitarea peste țevi a altor materiale.

Țevile livrate în bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport prevăzute cu platforme. Țevile transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de transport, în asa fel ca acestea să nu lunece si să nu fie deteriorate.

Când conductele sunt transportate una în interiorul celeilalte, se va acorda atenție ca:

  • •  conductele să fie curate, fără pietriș;

  • •  să fie asigurată acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea pietrișului pe durata transportului;

  • •  conductele din stratul inferior să nu fie încărcate cu sarcini care ar putea să le deterioreze sau deformeze.

Conductele din PVC trebuie să aibă suprafața interioară și exterioară curată și netedă, să nu aibă defecte semnificative (rizuri, cratere, deformări etc.). La examinarea cu ochiul liber, țevile din PVC trebuie să fie drepte, culoarea lor să fie uniformă și de aceeași nuanță, suprafața interioară și exterioară să fie netedă, fără fisuri, arsuri sau cojeli.

Manipularea și transportul țevilor din PVC se face cu grijă pentru a se feri de lovituri. în timpul transportului, țevile trebuie să se sprijine pe toată lungime lor. Nu se admit transportul împreună cu alte obiecte cu muchii tăietoare.

La încărcare-descărcare și diverse alte manipulări în depozite și pe șantier, țevile din PVC nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. în timpul transportării pe șantier și, mai ales, în timpul așezării de-a lungul săpăturilor, trebuie evitată târârea tuburilor pe teren, deoarece se pot produce daune Ireparabile din cauza șanțurilor, pietrelor și a altor obiecte existente în zonă.

Țevile din PVC vor fi așezate pentru transport numai pe suprafețe drepte și netede, sprijinite pe toată lungimea lor, în stive care nu depășească 0,75 m înălțime. Materialele vor fi bine sprijinite lateral, pentru a^ nu se răsturna unele peste altele în timpul transportului.

în cazul transportului nepotrivit sau a depozitării improprii pot apărea deformări sau deteriorări ale tuburilor, fitingurilor și garniturilor de etanșare, care pot provoca greutăți în timpul pozării și, de asemenea, pot diminua siguranța de funcționare a conductei pozate. Pe parcursul transportului, tuburile livrate vrac trebuie să fie sprijinite pe toată lungimea lor și trebuie asigurate împotriva alunecării. Se va evita încovoierea și lovirea acestora.

Se recomandă ca, la încărcarea în mijloacele de transport, la început să se pună conductele cele mai grele, pentru a se evita deformarea celor mai ușoare. Fixarea încărcăturii se poate face cu funii sau benzi de cânepă sau nylon sau similare. Descărcarea se va efectua astfel încât să se evite căderea țevilor unele peste altele, căderea pe suprafețe tari sau pe muchii ascuțite.

Toate vehiculele care transportă conducte vor trebui să aibă platforma suficient de mare astfel încât conductele să nu atârne în afara ei. Conductele vor fi manevrate conform recomandărilor producătorului.

Fitingurile și armăturile se vor ambala și livra în cutii sau pungi din plastic.

Conductele și fitingurile din PVC pot fi depozitate în aer liber dar nu mai mult de 2-3 luni. La depozitare mai îndelungată se va asigura protecție împotriva radiațiilor solare cu ecrane (copertine) opace care nu împiedică aerisirea.

Depozitarea țevilor tip bară se va face în rastele metalice pentru a le proteja de acțiuni mecanice, stivuite pe traverse din lemn astfel încât să nu provoace deformarea mufelor din seria orizontală de jos.

La depozitarea în vrac, înălțimea maximă la care pot fi suprapuse conductele fără a se produce deformarea lor în rândurile inferioare este de 1,5 m. în timpul depozitării, chiar și temporar, țevile trebuie să se sprijine pe toată lungimea lor.

Conductele depozitate în vrac se așează prin alternanța capetelor nemufate cu a celor șanfrenate, astfel încât să se realizeze o suprafață etanșă, mufele rămânând în exterior.

Când se utilizează bare de sprijin, acestea trebuie să aibă cel puțin 7,5 cm lățime și să fie așezate la distanțe egale de 1-2 m, respectiv la 0,5 m de capetele conductelor.

Inelele de etanșare se depozitează în locuri uscate și răcoroase, protejate de razele soarelui și ferite de contactul cu substanțe chimice, uleiuri minerale, combustibili.

în șantier, în cazul în care temperatura poate depăși 25°C trebuie evitată depozitarea tuburilor înfiletate unul în altul, deoarece se produce ovalizarea tuburilor situate în stratele de jos (datorită greutății excesive). La temperaturi joase crește probabilitatea ruperii tuburilor din PVC.

Toate materialele vor fi depozitate în condiții adecvate pentru a evita murdărirea sau deteriorarea lor. Această cerință este valabilă în special în cazul materialelor de etanșare din elastomeri, care trebuie protejate împotriva coroziunii mecanice și chimice (de ex. ulei). Tuburile vor fi asigurate pentru a evita avarierea prin rostogolire. Se vor evita înălțimile excesive de stivuire, ca să nu fie suprasolicitate tuburile din partea inferioară a grămezii. Grămezile de tuburi nu se vor poziționa în apropierea șanțurilor deschise! Pe vreme rece, toate tuburile vor fi depozitate pe postamente pentru a evita înghețarea lor pe sol.

Toate tuburile trebuie protejate de radiația solară directă, de ex. prin acoperirea cu prelate deschise la culoare. Se va evita stagnarea căldurii sub prelate. Se va asigura o aerisire bună. Boxele cu cadru din lemn (ambalajul tuburilor) se vor stivui „lemn pe lemn". După descărcare, lungimile individuale vor fi depozitate pe o suprafață plană, asigurându-se protecția lor împotriva deformării. Se va asigura, de asemenea, ca mănunchiul de tuburi de la baza stivei să nu fie avariate de obiecte tăioase sau ascuțite. Mufele trebuie să stea libere. Prin poziționarea alternată se poate asigura o sprijinire aproape completă a straturilor de tuburi unul pe altul. în cazul stivuirii cu ajutorul distanțierelor din lemn, acestea trebuie să aibă o lățime de cel puțin 100 mm.

  • 5. TRASAREA LUCRĂRILOR

înainte de începerea lucrărilor, constructorul va materializa pe teren traseul rețelelor și racordurilor și a căminelor de vizitare conform proiectului tehnic, marcând punctele caracteristice (amplasament cămine, schimbări de direcție, etc.) prin țăruși.

în cazul în care elementele de trasare sunt insuficiente sau apar neconcordanțe între situația din teren și proiect, se vor solicita clarificări din partea proiectantului.

Determinarea exactă a adâncimii de săpătură se va face cu rigle de nivel și cruci de vizare, pentru asigurarea cotelor din proiect și panta continuă.

Se va corela obligatoriu cota terenului amenajat cu adâncimea de pozare a conductei conform profilelor longitudinale.

Trasarea conductelor se materializează pe teren prin țăruși amplasați pe axul viitoarelor trasee la intervale de cca. 25-50 m și la toate punctele caracteristice (la schimbări de direcție în plan și în profil, în vârfurile de unghi ale acestora, la tangentele de intrare și ieșire din curbele realizate prin pozarea tuburilor, în axul căminelor, în punctele de branșament, în punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conductă, în punctele cu masive de proba sau de ancoraj) și marcați în conformitate cu notațiile punctelor de pe planșe.

Fiecare țăruș va avea doi martori amplasați perpendicular pe ax la o distanta care să-i asigure împotriva degradării în timpul executării săpăturilor, al depozitării pământului și al circulației pe marginea șanțului.

De asemenea se plantează țăruși pe porțiunile de aliniament, din 50 în 50 m, pe axul traseului.

Respectarea întocmai a cotelor de pozare și a pantelor conductei prevăzute în proiect prezintă o deosebită importanță pentru a nu se crea între căminele de golire și cele de aerisire puncte înalte sau joase intermediare, ceea ce provoacă formarea unor pungi de aer și diminuarea debitului conductei, sau împiedică golirea completă a conductei în caz de avarii și reparații.

Tuburile neambalate pe paleți, stivuite în straturi se vor asigura împotriva rostogolirii. înălțimea unei astfel de stive de tuburi nu poate depăși 1 m la nici un Dn.

Distanțe minime (de protecție) față de construcții și alte conducte

Distanțele minime se vor stabili luând în considerare următoarele obiective:

  • - Să nu existe transmisii de forță inadmisibile

  • - Să nu existe influențe de temperatură inadmisibile, de ex. prin conducte de termoficare sau cabluri de înaltă tensiune

  • - Să existe spațiu de lucru suficient pentru construirea și renovarea conductei

  • - Distanță de siguranță pentru evitarea apropierii periculoase dintre conducte și cablaje

-Separarea electrică eficientă a conductorilor metalici în privința protejării de coroziunea catodică și împotriva transportului de tensiune

  • - Să nu existe influențe de la ape uzate sau alte materiale nocive.

Distanța față de construcții

Se va respecta distanța orizontală de gabarit de minim 0,40 m față de fundații sau alte construcții subterane. Distanța verticală față de fundații trebuie să fie > 15 cm (notă la DIN1986).

Distanța față de conducte și cabluri

La apropieri (laterale), respectiv pozarea paralelă cu alte conducte sau cabluri se va păstra o distanță de cel puțin 0,40 m. O distanță de 0,20 m trebuie păstrată chiar și în locurile strâmte. Dacă din cauze tehnice nu se poate respecta această distanță, atunci trebuie luate măsuri adecvate - convenite între exploatatorii celor două conducte - pentru împiedicarea contactului direct.

Intersecții între conducte și cabluri

La intersecții între conducte și cabluri se va păstra o distanță de 0,20 m. Dacă acest lucru nu este posibil, contactul dintre cele două trebuie împiedicat, de ex. prin plasarea între ele a unor membrane sau plăci din materiale izolatoare electrice. Transmisia de forță trebuie exclusă. Măsurile speciale necesare vor fi convenite între exploatatori.

Distanța conductelor de apă potabilă față de conductele de ape uzate

Conducta de apă potabilă trebuie pozată mai înalt decât conducta de ape uzate. în cazul în care conducta de apă potabilă se află la aceeași înălțime sau mai jos decât conducta de ape uzate pozată în paralel cu aceasta, atunci trebuie păstrată o distanță minimă de 1 m între cele două, cu excepția punctelor cu traiectorie forțată.

  • 6. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR SI SPIJINIREA TRANSEEI

La efectuarea săpăturilor se vor respecta prevederile din normativ C 169/88 pentru execuția lucrărilor de terasamente și din I 22 - 99.

Săpătura șanțurilor se va face conform unui grafic detaliat al execuției conductelor și căminelor, întocmit de constructor pe baza posibilităților de lucru ale șantierului.

Săpăturile se vor executa manual si mecanizat în tranșee cu taluz vertical cu lățimea de 0.80 m, cu sprijiniri orizontale la tranșee și sprijiniri cu dulapi metalice verticali la cămine.

Pentru cămine, secțiunea săpăturii va fi cu 1 m mai mare pe fiecare latură, decât dimensiunile exterioare ale construcției.

Amenajarea patului pentru conducte se va face prin așternerea manuală a unui strat de nisip de 10 cm grosime sub tuburile de PVC.

Executarea săpăturilor va începe numai după organizarea completă a lucrărilor și aprovizionarea, pe tronsoane dinainte precizate, a tuturor materialelor (conducte, piese speciale, planșe etc.) și a utilajelor necesare pentru executare, astfel încât tranșeele să stea deschise o perioadă cât mai scurtă de timp. în zonele în care este pământ vegetal se va depozita separat pentru a putea fi valorificat ca atare.

Execuția săpăturilor se va face după o prealabilă nivelare și pregătire a terenului, astfel încât să se prevină inundarea tranșeelor din ploi, să se asigure o scurgere normală a apelor superficiale care ar pute fi stânjenită de realizarea săpăturilor și a depozitelor de pământ.

în cazul în care terenul poate aluneca, săpăturile se deschid pe tronsoane relativ scurte, de max. 15-20 m, executarea urmând să se facă foarte rapid.

Săpăturile se vor limita la tronsonul pentru care sunt asigurate toate cele necesare realizării tuturor lucrărilor inclusiv probele de etanșeitate.

La execuția săpăturilor se vor folosi sprijiniri corespunzătoare naturii terenului. în lungul șanțului se vor monta parapete, iar în locul de traversare al acestuia se vor monta podețe prefabricate corespunzătoare scopului pentru care au fost prevăzute (pietoni, autovehicule).

în zona rețelelor subterane existente se vor executa numai săpături manuale. Săpătura ultimilor 20 cm până la cota inferioară a șanțului se va face cu 2-3 zile înainte de pozare, în execuție manuală. Lățimea șanțurilor se prevede de min. 0,6 m, adâncimea fiind variabilă în funcție de adâncime de îngheț, care este de -0.90 m, deasupra generatoarei superioare a conductelor, a pantei longitudinale și în funcție de rețelele edilitare subterane existente cu care se intersectează și față de care trebuie pozate conductele dedesubtul sau deasupra celor existente.

Adâncimea minimă de îngropare a conductelor din PVC este determinată de adâncimea minimă de îngheț și de traficul stradal. Adâncimea maximă de îngropare este determinată de umplutură și de grosimea peretelui conductei.

Amenajarea șanțului trebuie să fie sub cota determinată de profilul longitudinal și să respecte panta prevăzută de proiectant.

Operațiunea de săpare a ultimilor 20 cm, până la cota inferioară a șanțului, se va face numai atunci când au fost aduse lângă șanț tuburile PVC și au fost pregătite toate piesele speciale necesare.

Fundul șanțului trebuie să fie neted, fără pietre și rădăcini, de rezistență corespunzătoare pentru susținerea conductei, respectiv a patului de susținere.

în cazul în care prin săparea mecanizată nu se poate asigura netezimea fundului șanțului se va proceda la îndepărtarea manuală a pământului din ultimul strat de 20 cm, iar în cazul în care sunt necesare umpluturi de egalizare a fundului, trebuie efectuată compactarea acestora.

  • 7. POZAREA CONDUCTELOR

Instalarea conductelor va fi realizată în conformitate cu specificațiile producătorului.

După executarea șanțului pe traseul și la adâncimea dată de proiect, se nivelează fundul săpăturii cu un strat de nisip sau pământ mărunțit selecționat. Lățimea minimă a șanțului este B= D + 0,50 m (pentru diametre mai mici sau egale cu 400 mm).

Necesitatea executare patului de susținere se decide în funcție de calitatea solului de la fundul șanțului.

Din motive de siguranță și pentru evitarea pagubelor, pentru coborârea pieselor în șanț se folosesc aparate și proceduri potrivite. înainte de coborârea în șanț, tuburile, elementele de conductă și materialele de etanșare se vor verifica pentru a depista eventualele deteriorări.

Datorită greutății reduse, coborârea tuburilor în șanț se realizează de obicei manual. Tuburile nu se vor arunca în șanț. în cazul utilizării unor dispozitive de ridicare se va urmări ca tuburile să nu fie

avariate. Pozarea tuburilor trebuie început în cel mai jos punct al conductei, în așa fei încât mufele să fie spre capătul aflat ia puctul cel mai de sus. în cazul întreruperii pe o perioadă mai îndelungată a lucrărilor, capetele tuburilor trebuie închise temporar. Capacele de protecție se vor îndepărta numai imediat înainte de realizarea îmbinării. Tuburile trebuie protejate de infiltrarea oricăror materiale de construcții etc. Toate obiectele străine trebuie îndepărtate din tuburi.

Tuburile se pozează cât mai exact în limitele prevăzute în plan din punct de vedere al direcției și nivelului. Orice corecție a nivelului se va realiza prin completarea sau reducerea stratului de pat. Tuburile trebuie să se sprijine pe pat pe toată lungimea acestora.

Se renunță la patul de susținere când solul prezintă o rezistență bună de încărcare și este granulos. Compactarea fundului șanțului trebuie efectuată și în asemenea cazuri.

în toate celelalte cazuri se execută pat de susținere, cu grosimea minimă de 10 cm, iar în cazul solului stâncos sau pietros, cu grosime minimă de 15 cm.

în cazul solurilor nefavorabile - cu conținut mare de materii organice sau ușor sub nivelul pânzei freatice - este necesară consolidarea fundului prin executarea unei fundații sub patul de susținere.

Ca material pentru patul de susținere pot fi utilizate soluri ușor compactabile, granuloase sau slab impermeabile, lipsite de aglomerări și cu granulație maximă Dmax £ 20 mm.

Dacă este posibil, conductele vor fi pozate în linii drepte, dar pot fi necesare curburi cu raze mari și acestea vor fi obținute prin devieri la îmbinări. Dacă nu se specifică altfel, aceste devieri nu vor depăși 3 s (trei grade) pentru conductele cu diametre de până la 250 mm și 2 s (două grade) pentru conductele cu diametre mai mari.

Dacă nu se poate realiza o schimbare de direcție prin devierea la îmbinări a conductelor drepte obișnuite, se pot utiliza coturi prefabricate.

Conductele care operează sub gravitație vor fi pozate consecutiv în linii drepte între căminele de vizitare adiacente. Cuplajele speciale de îmbinare vor fi construite în pereții căminelor pentru a asigura o îmbinare strânsă între conductă și cămin.

După pozare și îmbinare, secțiunea finalizată dintre cămine va forma un tub continuu susținut pe toată lungimea sa, cu radierul în conformitate cu aliniamentul și înclinația prezentate în planșe. Fiecare secțiune dintre cămine este verificată extern dacă este dreaptă cu ajutorul unui fir paralel cu cota proiectată a radierului și cu susținere pe intervale care nu depășesc 7,5 m și de asemenea este verificată intern cu ajutorul razei de lumină (fascicul laser sau lumină solară reflectată de o oglindă).

Toate conductele și căminele vor fi pozate și construite cu următoarele toleranțe, dacă nu se stabilește în alt mod:

  • • deviația maximă permisă la cota radierului nu va depăși 2,0 cm pe o secțiune sau 1 mm pe o secțiune de conductă, în funcție de care dintre acestea este mai mică;

  • • aliniamentul și amplasarea în plan nu vor devia cu mai mult de 20 cm. Deplasarea axială a conductelor la intrarea și la ieșirea din cămin nu va depăși 2 cm.

La sfârșitul fiecărei zi de lucru și după ce este finalizată secțiunea de conducte, capetele deschise ale conductelor vor fi etanșate pentru a preveni pătrunderea impurităților sau a animalelor mici.

Costurile tuturor îmbinărilor și fitingurilor vor fi incluse în costurile unitare pentru furnizarea și pozarea conductelor.

în momentul în care fiecare conductă este amplasată în poziția sa finală și este îmbinată, tranșeea va fi umplută, lăsând doar îmbinările neacoperite. Materialele utilizate pentru umplere și plasarea și compactarea lor vor fi în conformitate cu planșele . îmbinările vor rămâne neacoperite până sunt îndeplinite cu succes testele hidrostatice și se da aprobarea pentru acoperirea îmbinărilor.

Devierea maximă permisă la îmbinări pentru conductele din PVC va fi maxim 3 (raza minimă a curburii = 115 m pentru conducte cu lungimi de 6 m).

După poziționarea tuburilor de săpătură, deasupra acestora se așterne un strat de pământ selecționat sau nisip în grosime mai mare de 10 cm, măsurat de la generatoarea superioară a tubului. Acest strat va trebui să înconjoare tubul de fiecare parte. Compactarea stratului până la 2/3 din grosimea tubului trebuie executată cu mare grijă, manual, încercând să se evite deplasarea tuburilor. Compactarea va trebui să fie aplicată tubului doar lateral, niciodată vertical.

Partea superioară a șanțului se va reumple cu materiale rezultate din săpătură, curățate de elemente cu diametrul mai mare de 10 cm și de fragmente vegetale și animale, fiecare strat de 15-20 cm fiind compactat separat.

Compactarea mecanizată cu bătătoare mecanice grele, poate fi practicată numai de la înălțimea de 1 m deasupra conductei.

Datorită coeficientului de dilatare termică liniară, tuburile de PVC pot acumula tensiuni dacă sunt blocate la extremități, fapt pentru care umplerea primilor 50 cm deasupra tubului se va executa 9^7

pentru toată conducta în aceleași condiții de temperatură externă, de preferință în perioadele mai puțin calde ale zilei. Se repetă operația pentru zone de 20-30 cm, avansându-se într-o singură direcție, din aval în amonte.

Lucrările se vor efectua pe trei porțiuni consecutive: reacoperirea până la 50 cm deasupra generatoarei superioare a tubului în prima zonă, reacoperirea până la 15-20 cm în zona adiacentă și punerea nisipului în jurul tubului (patul de pozare) în zona cea mai avansată.

Se recomandă a nu se poza conductele la temperaturi ambiente sub 0°C. Nu se vor efectua montaje la temperaturi de -5°C. Nu se recomandă prelucrarea mecanică a țevilor la temperaturi sub 5°C.

înainte de începerea pozării, tuburile din PVC trebuie verificate unul câte unul pentru a descoperi eventualele defecte de fabricație. Capetele, mufele, garniturile trebuie să fie în stare bună. Piesele speciale de îmbinare vor fi ținute pe șantier în magazie până la folosirea lor în execuție.

îmbinarea țevilor din PVC cu alte tipuri de material se va face prin mufare.

în condiții speciale, operația de pozare poate fi îmbunătățită utilizând materiale geotextile în scopul stabilizării fundației gropii, pereților, protecției tubului.

Coborârea tuburilor în șanț se execută manual, tuburile din PVC fiind ușoare și lungimi mici.

Acolo unde conductele din PVC se pozează suprateran, susținerea și fixarea acestora se face respectând următoarele:

  • -  fiecare conductă și piesă de legătură se fixează separat;

  • -  locul de prindere se fixează pe mufă sau sub mufă;

  • -   prinderea conductelor se realizează prin intermediul unei protecții elastice din cauciuc. Conductele pot fi montate pe console de-a lungul pereților sau suspendate.

La terminarea lucrărilor se îndepărtează toate materialele de construcție rămase precum și surplusul de pământ, lăsându-se traseul lucrărilor în stare curată.

  • 8. SISTEME DE ÎMBINARE

Tuburile și racordurile din PVC pot fi unite între ele cu ajutorul sistemelor de tip rigid sau elastic, îmbinările rigide (nedemontabile- prin lipire) se recomandă pentru terenuri stabile, în zone fără activitate seismică accentuată și în zone cu dilatări termice liniare scăzute. îmbinarea se realizează cu mufa pe tubul care trebuie unit sau cu manșon cu mufe duble.

îmbinările elastice (demontabile- etanșare cu inele de cauciuc elastomerice se recomandă pentru terenuri instabile, în zone seismice și cu dilatări termice liniare ridicate.

îmbinările conductelor PVC vor fi îmbinate de tip uscat cu mufă și inel de cauciuc EPDM.

  • • Tuburile din PVC trebuie să aibă lungimea minimă de 4 m.

  • • în urma tăierii tubului (perpendicular pe axul țevii) capătul acestuia se va teși.

  • • Se vor curăța cu grijă părțile de asamblat.

  • • Se va controla dacă poziția inelului de etanșare este corespunzătoare în locașul său.

  • • Pentru a realiza o îmbinare sigură, eficientă se va folosi ca material de ungere numai săpun lichid. Se exclude folosirea unsorilor care distrug materialul garniturii.

  • • Elementele se vor îmbina prin împingere longitudinală, cu mâna, sau cu ajutorul unei bare.

Dimensiunile flanșelor și spațierea orificiilor va respecta standardele ISO 2531.

Contractantul trebuie să aibă experiență dovedită în pozarea și îmbinarea conductelor din PVC cu lipire cu fuzionare electrică și trebuie să asigure echipe de muncitori experimentați.

La extremitatea sa netedă, tubul din PVC poate fi tăiat în mod normal pe axa lui cu ajutorul unui fierăstrău cu dinți fini sau cu freza. Pentru introducerea extremității astfel obținute în mufă (atât în cazul îmbinărilor rigide, cât și în cazul celor elastice), aceasta trebuie teșită după un unghi precizat de către producător menținând la extremitate o grosime indicată de asemenea de producător.

La realizarea îmbinărilor se recomandă respectarea prescripțiilor producătorului în ceea ce privește pregătirea și realizarea îmbinărilor.

Capacele de protecție de la capetele tuburilor se vor îndepărta numai imediat înainte de îmbinare. Părțile suprafeței tubului care ajung în contact cu materialele de îmbinare trebuie să fie intacte și curate. Dacă tuburile nu pot fi îmbinate manual, se vor utiliza aparate adecvate. în caz de nevoie, capetele tuburilor trebuie protejate. Tuburile vor fi îmbinate sub aplicarea constantă a forțelor axiale, fără a suprasolicita componentele. Se va verifica direcția exactă a conductei și în caz de nevoie se va corecta după îmbinare. în cazul tuburilor îngropate în pământ, capătul teșit al tubului se va introduce până la baza mufei.

La pozarea tuburilor se vor prevedea goluri pentru mufe în suprafața de sprijin pentru ca îmbinarea să poată fi realizată conform dispozițiilor și pentru ca tubul să fie protejat înainte de rezemarea pe îmbinare. Golul nu trebuie să fie mai mare decât este necesar pentru realizarea corespunzătoare a îmbinării.

jUP

Pentru etanșarea îmbinării dintre tuburi se vor folosi numai garniturile de etanșare montate pe acestea de producător. înainte de fiecare procedură de îmbinare (tuburi și fitinguri), capătul teșit al piesei se va curăța de impurități cu ajutorul unei cârpe. Pentru a verifica introducerea capătului teșit în mufă până la adâncimea maximă prevăzută, adâncimea mufei (adâncimea de îmbinare) se va marca pe capătul teșit al piesei. în cazul în care garnitura de etanșare este livrată neambalat, aceasta se va scoate înainte de procedura de îmbinare. După aceasta se va curăța mufa, canelura și garnitura de eventualele murdării și impurități. Garnitura curățată se introduce în mod corespunzător în canelura curățată. în cazul în care garnitura este fixată în mufă de către producător, aceasta poate să rămână în mufă, dar trebuie de asemenea curățată de eventualele impurități de pe buza de etanșare.

Se va verifica integritatea garniturilor de etanșare. Garniturile deteriorate nu pot fi folosite. Capătul teșit al tubului se va unge cu lubrifiant (partea oblică și teșită). în cazul conductelor îngropate în pământ, capătul teșit se va introduce până la baza mufei (= până la oprire) în mufă; Atingerea adâncimii maxime de îmbinare se controlează cu ajutorul marcajului realizat anterior. împingerea tubului în mufă se va realiza centrat în direcția axei tubului. Se poate realiza manual sau cu ajutorul pârghiilor. în cazul utilizării pârghiilor, în fața tubului se va așeza transversal o riglă pentru a realiza o distribuire mai bună a forței la împingere și pentru a evita deteriorarea tuburilor.

Pentru tăierea tuburilor se va folosi un ferăstrău cu dinți fini sau un aparat de tăiat tuburi. Sunt potrivite și aparatele de prelucrare a lemnului (ferăstrău circular manual etc.). Cu ajutorul unui ferăstrău direcționat se pot realiza tăieturi în unghi drept Capătul de tub scurtat trebuie teșit conform tabelului cu ajutorul unei pile sau a unei unelte de teșit și debavurat cu ajutorul unui răzuitor.

Consum de lubrifiant

Valori aproximative în grame pentru 100 îmbinări cu mufă:

DN/OD

g (cca.)

DN/OD

g (cca.)

110

200

250

600

125

250

315

800

160

300

400

1000

200

400

500

1300

Operații executate la rece

Datorită proprietăților fizice, țevile din PVC rigid pot fi prelucrate la rece (îndoite). în acest caz, îndoirea sub curbură mică se realizează în poziția orizontală a conductei, mai ales în cazul tronsoanelor mai lungi, dar mufele nu trebuie să prezinte tensiuni.

Operații executate la cald

Operațiile executate la cald se bazează pe proprietatea PVC-ului de a fi maleabil la temperaturi ridicate. In această stare PVC-ul se modelează ușor, iar după răcire îți menține deformarea produsă. Prelucrarea la cald se efectuează la temperaturi de 130*140°C. La temperaturi mai mari, PVC-ul se carbonizează.

încălzirea se execută prin insuflare cu aer cald, cu lampă de benzină sau cu arzător cu gaze, îndoirea conductelor se poate executa la cald, după cum urmează:

  • -   prin umplere cu nisip;

  • -  cu ajutorul unui agent adecvat, de exemplu tub de cauciuc, arc de inox.

La metoda umplerii cu nisip, capătul conductei tăiate la dimensiunea cerută se astupă cu un dop de cauciuc, iar conducta se umple cu nisip preîncălzit. După compactarea nisipului, se astupă și capătul celălalt al conductei cu ajutorul unui dop de cauciuc. Conducta încălzire se îndoaie după șablonul dorit.

Pentru schimbarea direcției în plan a conductelor din PVC, se recomandă utilizarea racordurilor și joncțiunilor speciale realizate tot din PVC.

Instalarea umpluturii laterale și a umplerii principale poate avea loc numai atunci când îmbinările tubului și patul sunt pregătite pentru preluarea sarcinii. Execuția conductei și umplerea principală, precum și îndepărtarea consolidării (sprijinirii provizorii) se vor realiza în așa fel încât capacitatea portantă a conductei să corespundă cerințelor de proiectare.

Compactare

Gradul de compactare trebuie să corespundă cu datele calculului static pentru conductă. Gradul de compactare necesar poate fi verificat cu ajutorul unei reglementări specifice instrumentului (aparate de compactare) sau, dacă este necesar, manual. Compactarea mecanică a umpluturii principale deasupra conductei poate fi aplicată doar după ce s-a realizat o grosime minimă de 300 mm deasupra coamei conductei. Grosimea totală necesară a stratului direct deasupra conductei (înainte de a putea începe compactarea mecanică) depinde de tipul aparatului de compactare. Alegerea aparatului de

compactare, numărul fazelor de compactare și grosimea stratului compactat se vor stabili în funcție de materialul compactat si de conducta instalata.

Compactarea umpluturii principale sau a umpluturii laterale prin slemuire este permisa numai în situații de excepție si numai la soluri adecvate, necoezive.

Compactarea solului, înălțimi de umplutura si număr de treceri

Tip aparat

Greuta te în servici u kg

Adecv are

. V1 înălțim e de

umpler

e cm

Nr. treceri

Adecv are

_ V2 înălțim e de

umpler e cm

Nr. treceri

Adecv are

. V3 înălțim e de

umpler e cm

Nr. treceri

1. Aparate de compactare ușoare (mai ales pentru zona de conductă)

Mai cu vibrație

ușor

-25

+

-15

2-4

+

-15

2-4

+

-10

2-4

mediu

25-60

+

20-40

2-4

+

15-30

3-4

+

10-30

2-4

Mai cu explozie

ușor

-100

0

20-30

3-4

+

15-25

3-5

+

20-30

3-5

Placă vibratoare

ușor

-100

+

-20

3-5

O

-15

4-6

mediu

100-

300

+

20-30

3-5

O

15-25

4-6

-

-

Valț vibrator ușor -600    +    20-30   4-6     O

2. Aparate de compactare medii și grele (deasupra zonei de conductă)

15-25

5-6

Mai cu vibrație

mediu

25-60

+

20-40

2-4

+

15-20

2-4

+

10-30

2-4

greu

60-200

+

40-50

2-4

+

20-40

2-4

+

20-30

2-4

Mai cu explozie

mediu

100-

500

0

20-30

3-4

■+

25-35

3-4

+

20-30

3-5

greu

500

0

30-50

3-4

+

30-50

3-4

+

30-40

3-5

Placă vibratoare

mediu

300-

750

+

30-50

3-5

o

20-40

4-5

-

-

greu

750

+

40-70

3-5

o

30-50

4-5

-

-

-

Valț vibrator

greu

600-8000

+

20-50

4-6

+

20-40

5-6

-

-


_eqenda:

+ recomandat

O în general necorespunzător - necorespunzător

V3 = Soluri coezive cu granulație fină (argilă și nămol)

V1 = Soluri necoezive sau slab coezive (de ex. nisip și pietriș)

V2 = Soluri coezive, cu granulație mixtă (pietriș și nisip cu conținut mai mare de argilă sau moloz) V3 = Soluri coezive cu granulație fină (argilă și nămol)

îndepărtarea consolidării (sprijinirii provizorii) se va efectua progresiv, în cursul realizării zonei de conductă.

îndepărtarea consolidării (sprijinirii provizorii) din zona de conductă sau a zonelor de sub aceasta după introducerea umpluturii principale poate avea urmări serioase asupra capacității portante, direcției și nivelului conductei. Unde nu este posibilă îndepărtarea consolidării (sprijinirii provizorii) înainte de finalizarea umplerii, de ex. pereți de palplanșe, sisteme de consolidare, sunt necesare măsuri speciale, cum ar fi:

- Calcul static special, rămânerea în sol a unor elemente ale consolidării (sprijinirii provizorii) -Alegerea specială a materialelor de construcții pentru zona conductei.

După finalizarea umplerii trebuie refăcute suprafețele conform cerințelor.

  • 9. Proba de presiune

Conducta trebuie să asigure debitele de calcul la presiunile de serviciu pe toată lungimea ei. La verificarea tranșeei și a patului de nisip a conductei se va urmări adâncimea tranșeei, aliniamentul, panta părții inferioare a tranșeei și natura terenului.

După ce pozarea și îmbinarea unei secțiuni de conductă (definită ca lungimea conductei între două cămine adiacente) s-au finalizat, acesta secțiune va fi inspectată și testată în conformitate cu STAS 3051-91 și STAS 816-80, sau conform unor versiuni îmbunătățite ale acestor STAS-uri.

înainte de testarea oricărei linii de conducte, Constructorul se va asigura că aceasta este ancorată adecvat și că șocurile din coturi, ramificații sau din capetele conductelor sunt transmise solului sau unei ancorări temporare corespunzătoare. Capetele deschise vor fi închise cu dopuri sau capace. Racordurile vor fi închise la capete cu dopuri.

Canalizările gravitaționale vor fi testate de Constructor după ce sunt conectate și înainte de demararea turnării betonului sau a reumplerii, altele decât cele necesare pentru stabilitatea pe durata testului.

Cotele, aliniamentele, înclinațiile și dimensiunile canalizărilor vor fi examinate conform proiectului.

Conform Normativului C56-85 se admit următoarele abateri limită:

  • -   la pante ±10% față de proiect;

la cote ±5 cm față de cote proiectate.

Verificarea hidraulică, de rezistență și de etanșeitate se va face înainte de executarea umpluturilor. Nu se admite încercarea pneumatică. încercarea se face pe porțiuni de conducte pe care au fost montate toate armăturile și a căror lungime nu trebuie să depășească 200 m. Proba se va face la o presiune de 1,5 Pn = 1,5 x 2= 3 bari cu toate armăturile și anexele montate. înainte de a se ridica presiunea la valoarea prescrisă se va asigura evacuarea aerului din conductă.

în cazul în care după 30 de minute de la oprirea presiunii de probă nu apar scurgeri vizibile și presiunea nu scade sub 3 bari, proba se consideră reușită. Numai în acest caz se poate trece la umplerea șanțului, în zona îmbinărilor, cu nisip până la 15 cm peste partea superioară a conductei și în continuare cu pământ. închiderile provizorii realizate la cele două capete ale tronsonului supus probei se vor îndepărta numai atunci când se realizează joncțiunea cu tronsonul următor.

Pentru ca probele de presiune să dea rezultate corecte, este necesar să se urmărească realizarea următoarelor condiții:

  • -  la probele de apă să se asigure evacuarea completă a aerului din conductă, odată cu umplerea acesteia cu apă, evacuarea aerului să se facă prin ștuțuri cu robinet, amplasate la partea superioară a capacelor de probă, la capătul amonte al tronsonului care se încearcă.

  • -  în timpul încercării să se urmărească cu rigurozitate variațiile de temperatură ale conductei.

Verificarea lucrărilor

La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele.

Se admit următoarele abateri limită față de proiect:

  • •  pentru pante ± 10%

  • •  pentru cote ± 5 cm, fără a se depăși abaterile admise pentru pante.

Este obligatorie efectuarea a cel puțin două verificări de nivelment pe 100 m de canal.

  • 10. Executarea lucrărilor anexe

Construcțiile anexe se vor executa concomitent cu realizarea conductelor de legătură, în ordinea prevăzută în profilele longitudinale.

LISTA CODURILOR SI STANDARDELOR

Materialele și calitatea bunurilor ce urmează a fi furnizate în cadrul contractului, vor fi în concordanță cu Standardele Internaționale adecvate (ISO).

Toți furnizorii pentru materialele și bunurile ce urmează a fi procurate conform listei de cantități, vor fi atestați prin ISO 9001 sau EN 29001.

Exceptând cazurile în care se specifica altfel, toate utilajele, materialele și forța de muncă vor corespunde standardelor și normativelor valabile în România.

Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egală sau mai ridicată decât standardele și codurile specificate, vor fi supuse analizei și aprobării prealabile în scris de Investitor.

Diferențele dintre standardele specificate și standardele alternative propuse vor fi descrise amănunțit în scris de către Contractant și trimise Investitorului cu cel puțin 28 zile înainte de data la care Contractantul cere aprobarea Investitorului.

Contractantul va obține și va ține pe șantier cel puțin o copie a Standardelor și codurilor de utilizare la care se refera specificația și oricare alt standard care se aplică la materialele care urmează a fi furnizate sau care se referă la calitatea lucrărilor ce urmează a fi executate.

Un contractant care își propune să folosească versiuni alternative ale codurilor și standardelor specificate va trimite versiunea alternativă Investitorului pentru aprobare.

Toate materialele și calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un standard aprobat, vor fi de tip superior.

Acolo unde cerințele oricărei specificații sau reglementari standard contravin cerințelor acestei specificații, sau oricărui articol din desene, Contractantul va cere Investitorului clarificări înaintea începerii lucrărilor.

Aceste standarde sunt descriptive și nu restrictive. Contractantul poate furniza bunuri care să se conformeze și altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel puțin egală cu standardele menționate.

STAS, SR - Standarde Românești

ISO

EN

I

Standarde Internaționale

Norme Europene

Normativ pentru lucrări de instalații

C PE

P NP

Normativ pentru lucrări de construcții

Normativ pentru lucrări de instalații electrice

Normativ pentru lucrări de arhitectura, rezistenta, drumuri Normativ pentru lucrări de rezistență

STAS 3051-81

STAS 8591/1-91

STAS 2308-81

STAS 8591/1997

STAS 6054/1997

STAS 737/5

Rețele exterioare de canalizare Prescripții fundamentale de proiectare. Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane, executate în săpătură. Alimentări cu apă și canalizări. Capace și rame pentru cămine de vizitare. Rețele edilitare subterane - Condiții de amplasare.

Adâncime de îngheț

Sistemul International de Unitati (SI). Multiplii si submultiplii zecimali preferențiali ai unitarilor SI.

SR EN ISO 9001

Sistemele calitatii.Model pentru asigurarea calitatii in proiectare, dezvoltare, producție, monta] si service.

STAS 9002

Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in producție, montaj si service.

STAS 3061

STAS 4163/1

STAS 4163/2

STAS 4163/3

STAS 4273

STAS 10898

STAS 9570/1

STAS 2250

Hidraulica.Terminologie, simboluri si unitari de măsură.

Rețele de distribuție - Prescripții fundamentale de proiectare.

Rețele de distribuție - Prescripții de calcul.

Rețele de distribuție - Prescripții de execuție si exploatare.

Construcții hidrotehnice. încadrarea in clase de importanta. Alimentari cu apa si canalizări .Terminologie.

Marcarea si reperarea de conducte si cabluri din localitati.

Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de încercare si presiuni de lucru maxim admisibile.

P 118/1999

I 1

ISO 12162

Normativ de siguranța la foc a construcțiilor.

Normativ pentru proiectarea conductelor din PVC pentru canalizare Sisteme de clasificare.

■SR EN 1401- Sisteme de canalizare din materiale plastice îngropate pentru branșamente și sisteme de evacuare fără presiune. Policlorură de vinii neplastifiată (PVC-U). Partea 1: Specificații pentru țevi, fitinguri și sisteme. Partea 2: Ghid pentru instalare.

  • ■ SR B 2503 - Sisteme de canalizare, directive suplimentare pentru proiectare, executare și verificare.

  • ■ SR EN 1610 - Execuție și încercarea racordurilor și rețelelor de canalizare.

■SR EN 476 - Condiții generale pentru componentele utilizate la rețele de evacuare, de racord și de canalizare cu curgere cu nivel liber.

  • ■ SR EN 752 - Rețele de evacuare în afara clădirilor.

  • ■ SR EN 1046 - Sisteme de canalizare și tuburi de protecție de materiale plastice. Sisteme de aducție

a apei sau de evacuare din interiorul clădirilor. Ghid de instalare subterană sau de suprafață.

  • ■ SR EN 13476 - Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru branșamente și sisteme de

evacuare fără presiune, îngropate. Sisteme de canalizare cu pereți structurați de policlorură de vinii neplastifiată (PVC-U), polipropilenă (PP) și polietilenă (PE).

  • ■  Legea nr.10/1995 privind calitatea in construcții, actualizata;

  • ■  C56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrărilor de construcții si instalații aferente;

  • ■ 273/1994 - Regulament de recepție a lucrărilor de construcții si a instalațiilor aferente acestora;

  • ■ STAS 1481 - Canalizări - rețele exterioare - criterii de proiectare;

  • ■ STAS 1846/1-2006 - Canalizări exterioare - determinarea debitelor de apa de canalizare- prescripții de proiectare.

  • ■ STAS 3051 - Sisteme de canalizare. Cămine ale rețelelor exterioare de canalizare. Prescripții fundamentale de proiectare.

  • ■ STAS 9824/5-75 - Măsurări terestre. Trasarea pe teren a construcțiilor hidroenergetice

  • ■ P 66/2000 Instrucțiuni privind alimentarea cu apă și canalizare elaborat de ISLGC

  • ■ Regulamentul nr. 10830/1970 de efectuare a recepției obiectivelor de investiții;

  • ■ I 22/99 - Normativ pentru executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de apă și canalizare a localităților aprobat de MLPAT cu ord. 23/N/07.04.99.

  • ■ C 169/1988 - Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente;

  • ■  C 11/74 - Instrucțini tehnice privind alcătuirea și folosirea în construcții a panourilor din placaj pentru cofraje.

  • ■ NE 012/99 - Cod de practică pentru execuția lucrărilor de beton armat și beton precomprimat, aprobat de MLPAT cu Ord. 59/N/24.08/99

  • ■ P 130/97 - Normativ pentru urmărirea comportării construcțiilor

  • ■ GP 043/99 - Ghid pentru proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenă și polipropilenă.

  • ■ Ghid pentru programarea controlului calității executării lucrărilor pe șantier.

Legislație in domeniul securității si sanatatii in munca, condiții de munca (protecția

muncii):


  • •  Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securității si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

  • •  Codul Muncii - Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text in vigoare incepand cu data de 22 decembrie 2005. Text actualizat in baza actelor normative modificatoare, publicate in Monitorul Oficial al României, Partea I, pana la 19 decembrie 2005

  • •  Legea nr. 319/2006 - Legea securității si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial al României nr. 646 din 26 iulie 2006

  • •  Legea nr. 436/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate in munca

  • •  Legea nr. 177/2000 privind modificarea si completarea Legii Protecției Muncii nr.90/1996

  • •  Legea nr. 90/1996 - Legea Protecției Muncii, republicata in Monitorul Oficial al României nr. 47 din 29 ianuarie 2001

  • •  „Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții” (conform cu HG nr. 795/1992 și aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 5-8 din anul 1993)

  • •  Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 11/1996;

  • •  „Normele republicane de protecția muncii", aprobate de Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății cu ordinele nr. 34/1975 și 60/1975

  • •  „Normele de protecția muncii în activitatea de construcții montaj" aprobate de M. C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980

    întocmit,




teh. proiectant Mărgean Li ing. Cristina Hîrțescu (ji

LUCRĂRI DE “CONSOLIDARE / AMENAJARE SI PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A ZONEI DE PROTECȚIE SI CONDUCTEI DE ADUCTIUNE VALEA UZULUI BACĂU DIN ZONA MASOTEA, COMUNA ARDEOANI”, JUDEȚUL BACĂU, ÎNTRE KM 39+189 - KM 39+493


CAIET DE SARCINI - STRUCTURA DE OȚE ASIGURAREA CALITĂȚII LUCRĂRILOR DE CONJj

CUPRINS:

  • 1. Obiectul caietului de sarcini

  • 2.  Construcția metalica, execuția in uzina

  • 3.  Construcția metalica, execuția pe șantier

  • 4.  Recepția lucrărilor de construcție

  • 5.  Dispoziții finale

  • 6.  întreținerea construcțiilor

  • 7. Anexai - Prescripții generale de execuție pentru subansamble sudate din otel carbon, slab aliate

  • 8.  Protecția impotriva coroziunii

  • 9.  Protecția muncii si P.S.I.

  • 1. GENERALITĂȚI

    • 1.1. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI

Prezentul Caiet de sarcini se aplica la execuția, controlul si recepția construcțiilor metalice ce fac parte din investiție.

Execuția, recepția, depozitarea, atat in uzina cat si pe șantier, transportul, ambalarea, montajul, vopsirea si finisajul construcției si a pârtilor de construcție metalica, vor respecta prevederile standardelor, normativelor si instrucțiunilor tehnice in vigoare si prevederile prezentului caiet de sarcini.

Prezentul caiet de sarcini nu suplinește prevederile normativelor in vigoare ci le complecteaza si precizează anumite detalii si moduri de interpretare.

Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini, este obligatorie si constituie baza recepției provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau a ansamblului ei.

Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar cu întregul personal de execuție, in uzina sau pe șantier, referitor la proiect, normative, instrucțiuni tehnice si a prezentului Caiet de sarcini in asa fel incat fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrării sa cunoască perfect sarcinile ce le revin in respectarea condițiilor tehnice de calitate a lucrării.

In scopul asigurării calitatii lucrării, furnizorul poate complecta prezentul Caiet de sarcini cu alte prevederi pe care le va considera necesare, in vederea realizării corecte a elementelor constructive, ansamblurilor si subansamblurilor uzinate si montate.

Pentru lucrările de construcții metalice se vor respecta următoarele:

SR EN 1993-1-1:2006 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clădiri.

SR EN 1993-1 -1:2006/NA:2008 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clădiri. Anexa naționala.

SR EN 1993-1-1:2006/AC:2009 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clădiri.

SR EN 1993-1-3:2007 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elementele structurale si table formate la rece

SR EN 1993-1-3:2007/NB:2008 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elementele structurale si table formate la rece. Anexe Naționala

SR EN 1993-1-3:2007/AC:2009 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elementele structurale si table formate la rece

SR EN 1993-1-8:2006 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8: Proiectarea imbinarilor

SR EN 1993-1-8:2006/NB:2008 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8: Proiectarea imbinarilor. Anexa Naționala.

SR EN 1993-1-8:2006/AC:2010 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8: Proiectarea imbinarilor

SR EN 1993-1-10:2006 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a otelului

SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a otelului. Anexa Naționala.

SR EN 1993-1-10:2006/AC:2009 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a otelului

SR EN 1090-2+A1:2009 - Executarea structurilor din otel si structurilor din aluminiu. Partea2: Cerințe tehnice pentru structuri din otel.

  • 1.2. DOCUMENTAȚIA

    • 1.2.1. Documentația tehnica de execuție este elaborata de:

  • -   Proiectant;

  • -   Furnizorul care uzineaza elementele si subansamblurile de construcție;

  • -   Constructorul care executa montajul structurii metalice.

  • 1.2.2. Documentația tehnica elaborata de proiectant:

    • 1.2.2.1. Aceasta trebuie sa cuprindă piesele scrise si desenate specificate la articolul 1.4.1. din STAS 767/0-88, la care se adauga:

Categoria de execuție A sau B pentru fiecare element in parte conform articolului 1.3. din STAS 766/0-88;

Pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusătură sudata in parte, nivelul de acceptare al sudurilor conform instrucțiunilor tehnnice C150-99;

Daca pe planurile de execuție nu se specifica grosimea cusăturilor de colt (a), acestea se stabilesc de către furnizorul de uzinare in funcție de grosimea (t) a produselor laminate care se îmbina, conform tabelului A.

Tabel A: Grosimea cusăturilor de colt

Crosimoa tablelor t (mm)

Crosimoa cusăturilor de colt a (mm) min.

4...8

3.5

9...15

4.0

16...20

4.5

21...30

5.0

31...40

6.0

>40

8.0

La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a cusăturilor de colt (a) se Stabilește corespunzător grosimii minime a celor doua laminate.

Proiectul de execuție cuprinde cerințele specificate in contractul încheiat cu clientul.

  • 1.2.3. Documentația ce trebuie elaborata de uzina constructoare:

    • 1.2.3.1. Furnizorul are obligația sa întocmească a documentație a tehnologiei de confecționare, care sa cuprindă operațiile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in uzina.

întreprinderea ce uzineaza pesele metalice are obligația ca înainte de începerea uzinarii sa verifice planurile de execuție. O atentie deosebita se va da ferîficarii tipurilor si formelor cusăturilor sudate prevăzute in proiect. In cazul constatării unor deficiente sau in vederea ușurării uzinarii (de exemplu alte forme ale rosturilor, îmbinărilor sudate precum si poziția îmbinărilor de uzina suplimentare), se va proceda după cum urmeaza:

Pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei sau montajului (neconcordanta unor cote, diferentele in extrasul de materiale, etc.), uzina efectuează modificările respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;

Pentru unele modificări care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al montajului, comunica proiectantului propunerile de modificare pentru a-si da avizul.

Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa, a proiectantului.

Modificările mai importante se introduc in planurile de execuție de către proiectant; pentru unele modificări mici acestea se pot face de uzina după ce primește avizul in scris a proiectantului.

  • 1.2.3.2. După verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificări, uzina constructoare întocmește documentația de execuție care trebuie sa cuprindă următoarele:

  • a)  Toate operațiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor începând de la debitare si terminând cu expedierea lor.

  • b) Tehnologia de debitare si taiere.

  • c)   Procesul tehnologic de execuție pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure îmbinărilor sudate cel puțin aceleași caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevăzute in proiect pentru cusăturile sudate.

  • d)  Preansamblarea in uzina, metodologia de măsurare a tolerantelor la premontaj.

  • 1.2.3.3. Procesul tehnologic de execuție pentru fiecare piesa trebuie sa cuprindă:

- piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;

  • - procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea clasei de calitate a tăieturilor;

  • - mărcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza;

  • - tipurile si dimensiunile cusăturilor sudate;

  • - forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN ISO 9692-1/2004 si SR EN ISO 9692-2:2000.

  • - marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos: electrozi, sârme si flexuri;

  • - modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;

  • - procedele de sudare;

  • - regimul de sudare;

  • - ordinea de execuție a cusăturilor de sudate;

  • - ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numărul trecerilor;

  • - modul de prelucrare a cusăturilor sudate;

  • - tratamentele termice daca se considera necesare;

  • - ordinea de asamblare a subansamblurilor;

  • - planul de control nedustrictiv (Rongen, gamma sau ultrasonic) al îmbinărilor;

  • - planul de prelevare a epruvetelor pentru încercări distructive;

  • - regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de execuție, conform cap.4 din STAS 767/0-88 si prevederile prezentului Caiet de sarcini.

Regimurile de sudare se stabilesc de către intreprinderea de uzinare, pe îmbinări de proba, acestea se considera corespunzătoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al normativului respectiv.

Pentru fiecare marca de otel si poziție de sudare prevăzută a se aplica la fiecare subansamblu diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor stabili de către ISIM.

  • 1.2.3.4. Procesele tehnologice de execuție vor fi avizate de ISIM.

In vederea realizării in bune condiții a subansamblurilor sudate de serie, intreprinderea executanta va intocmi fise tehnologice pe baza proceselor tehnologice de mai sus si SDV-urile de execuție pentru toate tipurile diferite de subansambluri.

La întocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si cotelor din proiecte, precum sî calitatea lucrărilor, in limita tolerantelor admise prin STAS 767/0-88 si prin prezentrul caiet de sarcini.

Dimensiunile si cotele din planurile de execuție se înțeleg după sudarea subansamblurilor. Pentru piesele cu lungimi fixe prevăzute ca atare in proiect, dimensiunile se înțeleg la 20’C.

1.2.3.5.lnainte de începerea lucrărilor, in vederea verificării si definitivării proceselor tehnologice de execuție, uzina va executa cate un subansamblu principal (cap de serie), stabilit de proiectant si ISIM, pe carese vor face toate măsurătorile si încercările necesare. Măsurătorile vor cuprinde verificări ale cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penetrante, control radiografie al sudurilor cap la cap si control US pentru cusăturile de colt pătrunse, precum si controlul distructiv pe epruvete extrase din plăcile tehnologice. Se vor face, de asemenea, măsurători complete asupra geometriei subansambluri, înainte si după premontaj si se va verifica înscrierea in tolerantele prevăzute in prezentul caiet de sarcini.

Rezultatele acestor măsurători si cercetări se verifica de o comisie formata din reprezentanții proiectantului, uzinei, beneficiarului, constructorului si ISIM.

In funcție de rezultatele obținute, comisia va stabili daca sunt necesare măsurători si încercări distructive suplimentare si daca subansamblu! de proba (cap de serie) executat se va introduce in lucrare.

Rezultatele acestor încărcări si măsurători vor fi consemnate intr-un dosar de omologare al subansamblu! de proba.

Subansamblurile de proba se vor executa pe baza tehnologiilor de sudare elaborate de uzina si avizate de ISIM.

Procesul tehnologic de execuție pentru subansamblurile de proba, care va cuprinde si tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM. După omologarea subansamblurilor de proba se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de îmbinări in conformitate cu SR EN ISO 15614-8:2003.

  • 1.2.3.6. Procesele tehnologice de execuție pentru subansamblurile completate si definitivate in urma execuției celor de proba, vor fi aduse la cunoștința proiectantului, beneficiarului si executantului.

  • 1.2.3.7. Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma încercărilor, inginerul sudor va extrage din acestea, din "Caietul de sarcini” si standardele, toate sarcinile de execuție si condițiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucrările ce revin fiecărei echipe de lucru (sortare, îndreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate echipelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare muncitor sa cunoască perfect sarcinile care ii revin.

  • 1.2.4. Documentația tehnica care trebuie intocmita de constructorul care montează structura metalica

    • 1.2.4.1. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experiența in lucrări de montaj (ingineri, maiștri) care vor conduce montajul, tinad cont de specificul lucrării si utilajele de care dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrările de sudare la montaj.

    • 1.2.4.2. înainte de a inccpo elaborarea documentației de montaj, constuctorul caro o intocmcsto arc obligația sa verifice documentele tehnice de proiectare si de execuție in uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propună, daca considera necesar, unele eventuale modificări sau complectari ce ar ușura montajul.

    • 1.2.4.3. Documentația tehnica de montaj trebuie sa cuprindă:

  • - spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe șantier a elementelor de construcții;

  • - organizarea platformelor de preansamblare pe șantier, cu indicarea mijloacelor de transport si ridicare ce se folosesc;

  • - verificarea dimensiunilor implicate in obținerea tolerantelor de montaj impuse;

  • - pregătirea si execuția imbinarilor de montaj;

  • - verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru construcția montata;

  • - ordinea de montaj a elementelor;

  • - metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj.

  • 1.3. MATERIALE

Materialele de baza trebuie sa corespunda condițiilor prescrise in proiect (marca, clasa de calitate) sa fie insotite de certificate de calitate ale furnizorului materialelor si sa aiba marcate pe fiecare tabla, platbanda, marca otelului, clasa de calitate, numărul șarjei precum si poansonul AQ al furnizorului de material.

Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.

Caracteristile otelurilor vor fi solicitate explicit in comanda de materiale către furnizorul laminatelor si nu se vor considera avand aceasta calitate decât piesele anume marcate, insotite de certificat de calitate corespunzător. Certificatele de calitate vor trebui prezentate la recepția in uzina a produselor uzinate, după care se vor păstră timp de 10 ani.

Furnizorul lucrărilor este obligata sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200-500 tone livrate. Defectele de suprafața si interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88.

Materialele de adaos

La execuția sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi care trebuie sa corespunda standardelor pentru materialele de adaos.

Furnizorul care executa îmbinările sudate are responsabilitatea folosirii in fabricație a materialelor de adaos corespunzătoare tehnologiilor omologate.

Materialele de adaos se stabilesc de către responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de execuție si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a coordonatelor de sudura se depaseasca cu minim 20% rezistenta materialelor de baza.

Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.

Șuruburi de inalta rezistenta pretensionata (IP)suruburile de inalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice 8.8 conform SR EN ISO 898-1/2002, cu piulițe din grupa de caracteristici 8 conform SR EN 20898-2:1997 si șaibe coform STAS 8796/3-89.

Furnizorul va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice a șuruburilor, piulițelor si șaibelor prin verificarea durității Brinell. Proporția verificărilor va fi decate un organ de asamblare pentru fiecare lot mai mare e 500 bucăți livrat de uzina furnizoare pe baza aceluias certificat de calitate.

Șuruburile, piulițele si șaibele de înalta rezistenta vor fi depozitate in lăzi marcate special.

Șuruburile, piulițele si șaibele de inalta rezistenta vor fi zincate.

  • 2. CONSTRUCȚIA METALICA EXECUTATA IN UZINA

    • 2.1. GENERALITĂȚI

Furnizorul lucrărilor va intocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologic de execuție in asa fel incat sa asigure buna calitate a lucrării.

Procesul tehnologic trebuie sa cuprindă:

  • - piesele desenate pe repere cu toate cotele;

  • - dimensiunile de taiere si procedeul de taiere a laminatelor;

  • - calitatile materialelor de baza ce trebuie folosit;

  • - modul de pregătire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);

  • - modul de preambalare (haftuire) a elementelor si subasamblurilor;

  • - procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si semiautomata;

  • - regimul de sudare;

  • - tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;

  • - ordinea de execuție a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a tensiunilor interne mari;

  • - ordinea de aplicare a straturilor si numărul de trecerilor, unde este cazul;

  • - modul de prelucrare a cordoanelor;

  • - ordinea de asamblare;

  • - planul de control Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic.

Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, considerandu-se corespunzătoare numai după efectuarea încercărilor mecanice si fizice ale cordoanelor de sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile prezuntului Caietul de sarcini.

Furnizorul este direct si singur răspunzător pentru întocmirea proceselor tehnologice de execuție si sudare ale subansamblelor (care se executa in uzina), de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrărilor executate, in conformitate cu planurile de execuție si prezentul Caiet de sarcini.

  • 2.2. EXECUTAREA ELEMENTELOR METALICE SUDATE

Pregătirea laminatelor

La alegerea lor, laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vadere al calitatii, stării si aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.

Pe baza numărului de șarja imprimata pe laminate ca si8 pe baza buletinelor de analiza si incercari mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerințele proiectului, standardelor si prezentului Caiet de sarcini.

Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si eventualele defecte de laminare. Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curata inainte de prelucrare.

Laminatele cu defecte ca: stratificări, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte defecte neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin standarde sau prezentul Caiet de sarcini nu vor fi folosite la execuția construcției matalice sudate.

Se poate face si un control ultrasonic, prin înțelegerea pârtilor, in măsură in care acest lucru va aparea necesar si in fuctie de posibilitățile tehnice.

Prelucrarea laminatelor fara îndreptarea lor prealabila este admisa in cazul in care abaterile fata de forma lor geometrica corecta, nu depasesc tolerantele cuprinse in standardele in vigoare (STAS 767/0-88) sau pe cele indicate in detaliile de execuție.

IjA

Laminatele care prezintă deformați! mai mari ca cele menționate mai sus, trebuie îndreptate înainte de trasare si debitare.

îndreptarea laminatelor se face in condițiile precizate in prescripțiile in vigoare. îndreptarea la rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din standardele pentru laminate in vigoare.

  • 2.3. TRASAREA

Construcțiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia proprie fiecărui atelier specializat.

Trasarea se va executa cu precizie de ± 1.00mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceiași linie de cotare.

Trasarea se efectuează cu instrumente verificate si comparate cu etaloane de control verificate oficial sau cu instalații speciale. Pe șabloane se scriu: simbolul lucrării, numărul desenului, poziția pieselor, diametrul găurilor, numărul pieselor aceleași, etc.

La stabilirea cotelor de trasaresi debitare a materialelor se va tino seama do valorile cotelor din proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate după încheierea întregului proces tehnologic de uzinare, orientarea pieselor fata de direcția de laminare poate fi oricare, daca in proiect nu se prevede altfel

După trasare, inainte de executarea tăierii se va marca prin poasonare pe fiecare piesa trasata șarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau poansonare) cu numărul de poziție al piesei conform proiectului sau planului de operații. Verificarea executării corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ, trasatorul nefiind scutit de răspundere.

  • 2.4. PRELUCRAREA LAMINATELOR

Taierea pieselor se face cu foarfecă, cu fierăstrăul, cu flacara de oxigen sau cu laser, folosindu-se cu precădere taierea mecanizata. Nu se admite tăierile si prelucrările cu arc electric.

Racordările sau degajările circulare care sunt prevăzute in proiect se vor executa obligatoriu numai prin gurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas.

La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrări ale muchiilor, este obligatoriu sa se curețe crusta de zgura care se formează la partea inferioara a tăieturii.

Prelucrarea muchiilor (sanfranarea) pieselor ce trebuie imbinate prin sudura este obligatorie si se va executa conform procesului tehnologic de execuție.

Prelucrarea muchiilor se poate executa atat cu mijloace mecanice (ex. prin aschiere) cat si mecanizat cu flacara de oxigaz. După sanfrenarea cu flacara este obligatorie polizarea muchiilor sanfrenate pe o adâncime de 2mm. Nu se admite prelucrarea muchiilor manual cu flacara de oxigaz.

Suprafețele tăieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucrează prin aschiere pe o adâncime de 2-3mm. Se exceptează marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. Marginile tăieturilor executate cu flacara, foarfecă sau laser nu mai necesita prelucrarea prin aschiere, daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura tăierii clasa de calitate 1.2.1 conform SR EN ISO 9013-1998.

O eventuala preincaizire a laminatelor inainte de taiere se va face conform prevederilor procesului tehnologic de uzinare. Crestaturile, neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o prelucrare defectuasa cu oxigen, se inlatira prin daltuire, polizare sau rabotare, Daltuirea sau polizarea se executa cu o panta de 1:10 fata de suprafața tăieturii sau prin incarnare cu sudura, cu respectarea tehnologiei de sudura si acordul proiectantului.

Piesele al căror contur prezintă unghiuri intrande se găuresc in prealabil in vârful unghiului cu un burghiu avand diametrul de minim 25 mm. in cazul tăierii cu o mașina de copiat, la unghiurile intrande trebuie asigurata o racordare cu diametru de minim 25 mm, urmata de polizare.

Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare, prin care se noteaza:

  • - numărul piesei conform mărcii din desenele de execuție si eventual indicativul elementului la care se folosește;

  • - marca si clasa de calitate a tablei;

  • - numărul lotului din care provine.

Tipul îmbinărilor trebuie prevăzut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca proiectantului propuneri de modificări, daca prin acestea se usureaza execuția, fara a modifica calitatea cusăturii. Geometria rosturilor (unghiul, marimea muchiilor netesite, deschiderea rosturilor, etc) ca si forma prelucrării muchiilor in vederea sudării se alege de uzina funcție de tipul imbinarii prevăzute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, ținând seama de prevederile din SR EN ISO 9692-1/2004 pentru sudarea cu arc electric in velit. Aceste forme trebuie prevăzute in tehnologia dee sudare întocmită de uzina.

Toate piesele care in urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformatii mai mari decât cele indicate in prezentul Caiet de srcini vor fi supuse indreptarii. îndreptarea se va putea face la laminorul de planat sau prin încălzire locala. Temperatura tablei in zonele incalzite local va fi de circa 600° C. Ea va fi obligatoriu controlata.

In cazul indreptarii prin încălzire locala se interzice racirea fortata a zonelor incalzite (de exemplu cu jet de apa sau aer).

Gaurirca sc faco după operațiile do îndreptare si sudare. Ea se poate face si inaintcaacestor operații daca se asigura condițiile de calitate si coincidenta găurilor din piesele care se suprapun.

Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate incat după sudarea definitiva sa nu se depaseasca abaterile admise.

  • 2.5.  CONTROLUL CAL1TATII DUPĂ DEBITARE, ÎNDREPTARE SI PRELUCRAREA MUCHIILOR

Organul AQ are obligația sa verifice următoarele:

-existenta pe piese a marcajului corect si vizibil;

  • - dimensiunile pieselor debitate in limita tolerantelor;

  • - curățirea completa a crustei de zgura, care se formează pe partea inferioara a tăieturii;

  • - planeitatea suprafețelor si rectiliniitatea marginilor pieselor după îndreptare, in limitele tolerantelor;

  • - execuția corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.

Nu se admit trecerea la alte operații a pieselor care:

  • - sunt necorespunzatoare dimensional;

  • - nu au marcajul corect si vizibil;

  • - prezintă defecte de taiere ce nu pot fi remediate.

  • 2.6.  ASAMBLAREA. OPERAȚII PREMERGĂTOARE ASAMBLĂRII

Piesele care urmeaza a fi ansamblate trebuie sa aiba suprafețele uscate si curate. Se interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu gheata, unsoare, noroi, rugina, etc.

Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o lățime de 20-30mm pe ambele fete pentru îndepărtarea completa a tuderului si ruginei.

Piesele care prezintă mușcaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu flacara, vor fi remediate înainte de asamblare.

  • 2.7. ASAMBLAREA PIESELOR IN VEDEREA SUDĂRII (ASAMBLARE PROVIZORIE)

Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare. Construcția acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu impiedice deformarea libera a pieselor precum si executarea lucrărilor de sudare in bune condiții.

La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafețele tablelor a dispozitivelor de tragere.

Asamblarea in vederea sudării automate sub flux a îmbinărilor cap la cap se poate face direct pe dispozitivul de sudare sub flux cu strângere electromagnetica.

In perna se va pune flux de aceeași calitate cu cel întrebuințat la sudarea otelului respectiv. Fluxul va trebui sa indeplineasca condițiile prevăzute. Nu se admite folosirea in perne a unui strat de umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafața a unui strat redus ca grosime din fluxul ca care se sudeaza.

Asamblarea trebuie făcută astfel ca după sudarea difinitiva sa rezulte subansamble cu dimensiuni corecte. Eventualele. Abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se încadreze in cele prevăzute in acest caiet de sarcini.

Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezintă o piesa si care depasesc pe cele prevăzute in acest caiet de sarcin, trebuie sa fie înlăturate prin prelucrare, realizandu-se racordarea lina de la porțiunea prelucrata la cea neprelucrata.

La asamblare tolerantele sunt cele din STAS 767/0-88.

  • 2.8.  CONTROLUL CALITATII DUPĂ ASAMBLAREA SI PRINDEREA PROVIZORIE

înainte de operația de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblurilor.

Se vor controla toate prinderile de sudura (hăituirile). Acestea vor fi controlate de organul AQ din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanuntita a fiecărei prinderi, folosind in acest scop lămpi electrice si lupe cu o putere de mărire de 2,5 ori.

Daca de constata fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari cap la cap, se vor indeparta complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o polizare pana la indepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza.

In cazul unor fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari de colt acestea se vor elimina prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri). Curățirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare.

După polizarea porțiunilor in care au existat haftuiri este obligatoriu sa se faca un control amanuntit a acestor zone atat vizual cat si cu lichide penetrante.

  • 2.9. SUDAREA ANSAMBLURILOR METALICE

2.9.1. Generalități

Executarea unor unor imbinari sudate de buna calitate este condiționată de:

  • -   Folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificări, suprapuneri, sufluri, fisuri,incluziuni;

  • -  Curățirea de impurități (grăsimi, vopsea, rugina, etc) a laminatelor in zona îmbinării;

  • -  Uscarea zonelor de table pe care se aplica sudarea;

  • -  Folosirea unor materiale de adaos (electrozi, sarma, flux) corespunzătoare materialului de baza ce se sudeaza;

  • -  Respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei liniare minime de sudare prescrisa pentru fiecare tip de imbinare;

  • -  Sudarea in plan orizontal a îmbinărilor cap la cap, respectiv sudarea in jgheab a imbinarilor de colt;

  • -  Sudarea in stare nerigidizata a îmbinărilor pentru evitarea concentrării tensiunilor, prin folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecta.

Sudarea subansamblurilor metalice se va executa in hale închise la o temperatura de mnim +5°C. Locurile de munca vor trebui sa fie lilipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta asupra calitatii sudurilor.

Daca din anumite motive este necesar sa se execute in aer liber unele imbinari manuale, de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa îndrumare a inginerului sudor al secției. Vor trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al sudorului, de vânt, ploaie, zapada, care ar împiedica buna execuție a lucrărilor.

In aceste condiții sudarea pieselor metalice este admisa si la temperatura sub +5°C dar nu mai mica de -5°C si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din laminate de otel cu cel mult 0,18%C. înainte de sudare se vor preîncalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la temperaturi de 100-150°C.

Pentru piesei cu grosimi mai mari de 24mm si cu conținut in carbon mai mic de 0,18%C, muchiile vor fi preincalzite la o temperatura de 150-200°C. Racirea zonelor sudate se va efectua astfel ca temperatura de 100°C a pieselor sa se stingă nu mai devreme de 30min. de la temperatura sudării. Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbast sau prin micșorarea vitezei de răcire folosind flacara gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a îmbinărilor sudate va fi special instruit.

La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250-300°C timp de 1 ora.

Port-electrozii (clești), cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor corespunde prevederilor.

Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure stabilitatea regimurilor de sudare fixate in proiectul procesului de tehnologic, cu următoarele tolerante:

  • - la viteza de sudare ± 10%;

  • - la intensitatea curentului de sudare ± 3%;

  • - la tensiunea arcului voltaic ± 5%.

Unele oscilații izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca o nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilații nu au un caracter periodic si nu dauneaza calitatii cordoanelor de sudura executate.

  • 2.9.2. Operații premargatoare sudării