Hotărârea nr. 65/2019
Hotărârea nr. 65 din 28.02.2019 privind aprobarea Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă (PAEDC) şi a Planului de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC).HOTĂRÂREA NR. 65 din 28.02.2019
privind aprobarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) și a Planului de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC)
Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință ordinară la data de 28.02.2019, potrivit art. 39(1) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Având în vedere :
-
- Referatul nr. 30/ 21.02.2019 al Agenției de Dezvoltare Locală Bacău prin care se propune aprobarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) și a Planului de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC);
-
- Expunerea de Motive a Primarului Municipiului Bacău, înregistrată cu nr. 1946/ 21.02.2019;
-
- Raportul de specialitate al compartimentelor de resort, înregistrat cu nr. 1947/ 21.02.2019, favorabil;
-
- Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 275/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 276/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 277/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 278/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr.4 și nr.279/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr. 5;
-
- Hotărârea Consiliului Local Bacău nr. 102 din 30.03.2018 privind aderarea Municipiului Bacău, la inițiativa Comisiei Europene, Convenția Primarilor pentru climă și energie;
-
- Prevederile art. 47 alin. (1), ale art. 48 alin. (2), ale art. 61 alin. (2) și ale art. 115 alin. (1) lit. b, și ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată;
-
- Prevederile art. 34 alin. (1) lit. „i” din Anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 35/ 2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, cu modificările și completările ulterioare;
In baza dispozițiilor art. 36 alin. (2) lit „b” și alin. (4) lit. „e” și art. 45(1) din Legea nr. 215/ 2001 a administrației publice locale, republicată cu modificările și completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE:
9
Art. 1. Se aprobă Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) conform Anexei 1 parte integrantă a prezentei hotărâri.
Art. 2. Se aprobă Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) conform Anexei 2, parte integrantă a prezentei hotărâri.
Art. 3. Primarul Municipiului Bacău, va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Agenția de Dezvoltare Locală Bacău.
Art. 4. Hotărârea va fi comunicată Agenției de Dezvoltare Locală Bacău, Direcției Economice și Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Municipiului Bacău.
Art. 5. Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.
CONTRASEMNEAZĂ
SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU
NICOLAE-OVIDIU POPOVICI
ROMÂNIA
JUDEȚUL BACĂU
CONSILIUL LOCAL BACĂU
ANEXA NR. 1 COMUNĂ CU PROIECTUL DE HOTĂRÂRE
LA HOTĂRÂREA NR. 65 DIN 28.02.2019
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ (PAEDC)
/ £7
PREȘEDINTE DE S IOÂNA - RALUC W-■ XJO'd •
CONTRASEMNEAZĂ
SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE - OVIDIU POPOVICI
Convenția primarilor privind Clima și Energia EUROPA
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU
J
ENERGIE DURABILĂ SI CLIMĂ
1. INTRODUCERE
După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima și energia, Comisia Europeană a lansat Convenția Primarilor pentru a susține și sprijini eforturile depuse de autoritățile locale pentru punerea în aplicare a politicilor privind energia durabilă. Autoritățile locale dețin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu cât s-a apreciat că cca. 80% din consumul de energie și emisiile de CO2 sunt asociate cu activitățile urbane.
UAT Municipiul Bacău a devenit membru al Convenției Primarilor din data de 30.09.2011 în conformitate cu HCL 250/31.07.2008 și HCL 302/30.09.2011.
Semnatarii Convenției Primarilor, prin elaborarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED), și-au luat angajamentul să reducă emisiile de CO2 cu cel puțin 20% până în 2020 în localitățile pe care le reprezintă.
UAT Municipiul Bacău a elaborat PAED care a fost aprobat prin HCL 136/30.06.2015 și a fost înregistrat la Oficiul Convenției Primarilor de la Bruxelles și ulterior, după verificări, aprobat.
Având în vedere succesul avut cu această inițiativă la nivel mondial, Convenția Primarilor a lansat o nouă provocare:
-
• Reducerea emisiilor de CO2 (și, posibil, și de alte gaze cu efect de seră) pe teritoriul localităților semnatare cu cel puțin 40% până în 2030, prin îmbunătățirea eficienței energetice și printr-o utilizare sporită a surselor regenerabile de energie;
-
• Stabilirea unor măsuri pentru adaptarea localității la efectele schimbărilor climatice.
Pentru realizarea acestor deziderate, UAT Municipiul Bacău ca semnatar al noii inițiative, conform HCL 102/30.03.2018, trebuie să elaboreze Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) prin care trebuie să se realizeze reducerea de 40% a emisiilor de CO2 până în 2030. în ceea ce privește măsurile de adaptare la schimbările climatice UAT Municipiul Bacău a elaborat și Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC).
PAEDC trebuie să se raporteze la un an de referință față de care trebuie să se realizeze reducerea de 40% a emisiilor de CO2. Anul de referință a fost ales 2008 pentru că din acea perioadă s-a putut colecta suficiente date pentru întocmirea Inventarului de bază al emisiilor (sau Baseline Emission Inventory-BEI în engleză) pentru Municipiul Bacău. BEI cuantifică cantitățile emisiilor de CO2 (sau de echivalent CO2) datorate consumului de energie de pe teritoriul Municipiului Bacău și identifică principalele surse ale emisiilor de CO2 și potențialul de reducere a acestora.
în cadrul BEI au fost analizate următoarele sectoare:
-
• Sector, clădiri, echipamente/instalații și industrii
o clădiri instituționale;
o clădiri rezidențiale;
o sector industrial și terțiar (servicii);
o iluminatul public;
-
• Sector energie;
-
• Sector transport;
-
• Planificarea teritoriului;
-
• Sector apă și deșeuri.
Prin elaborarea PAEDC, practic se actualizează vechiul PAED completându-se și modificându-se planul de măsuri care să conducă la reducerea cu 40% a emisiilor de CO2 până în 2030 față de anul 2008.
PAEDC, prin aprobarea de către Consiliul Local, devine un document de programare și planificare la nivelul UAT Municipiul Bacău, prin care se formulează politicile publice care vor fi abordate, pe termen mediu și lung, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, generate de consumul de energie și adaptarea la schimbările climatice.
Ca parte componentă a PAEDC s-a elaborat și Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) prin care se va urmări atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele acestora.
-
2. DESCRIEREA MUNICIPIULUI BACĂU
Orașul Bacău este municipiul reședință al județului Bacău, fiind și cel mai mare centru urban din județ (populația municipiului reprezintă 23,40% din numărul total de locuitori ai județului1). în plus, acest municipiu cu o suprafață de peste 41 de km2, ce se află situat în nord - estul țării, pe coordonatele de 46° și 35' latitudine nordică și 26° si 55' longitudine estică, este unul dintre cele mai mari și importante orașe din zona Moldovei.
Cu o populație de 144,307 de locuitori la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, Bacăul este al doilea oraș ca mărime demografică din Regiunea de Dezvoltare Nord -Est după municipiul lași (290.422 de locuitori), celelalte municipii reședință de județ înregistrând un număr mai redus de locuitori (Suceava - 92.121 de locuitori, Botoșani - 106.847 de locuitori, Piatra Neamț - 85.055 de locuitori și Vaslui -55.407 de locuitori).
La nivel național, pentru a contribui la dezvoltarea economiei regiunilor, au fost definite mai multe categorii de centre urbane: 7 poli de creștere (câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare, cu excepția regiunii București-llfov) și 13 poli de dezvoltare urbană de importanța regională.
Polii de dezvoltare au rolul de nivel intermediar, conector între polii de creștere și celelalte orașe mici și mijlocii ale sistemului urban pentru a atenua și preveni tendințele de dezechilibrare a dezvoltării în cadrul regiunilor din care fac parte. O astfel de dezvoltare
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ BACĂU policentrică poate conduce la reducerea nivelului de concentrare a populaței și a forței de muncă din marile centre urbane, precum și la crearea unei structuri spațiale care să impulsioneze dezvoltarea economică echilibrată teritorial.
Prin HG 998/2008 pentru desemnarea polilor de creștere și a polilor de dezvoltare urbană în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională, municipiul lași a fost desemnat pol de creștere al Regiunii Nord - Est, iar municipiile Bacău și Suceava - poli de dezvoltare. Rolul polului de dezvoltare Bacău în dezvoltarea echilibrată a regiunii este evidențiat și de apartenența sa la sistemul urban regional lași - Bacău - Piatra Neamț - Roman.
în ceea ce privește contextul local, municipiul Bacău, aflat la 9 km nord-est de confluența râurilor, Șiret și Bistrița, este marcat de existența a patru trepte majore de relief: prima este foimală din albia majoră a Bistriței și a Șiretului 150-155 m, a doua terasă de 160-165 m, unde se găsește cea mai mare parte a localității, a treia 180-190 m și ultima 200-250 m.
în plus, trebuie menționată și prezența ariei naturale protejate Lacul Bacău II, sit Natura 2000, cu o suprafață de 202 ha, ce adăpostește peste 147 specii de păsări, fiind o zonă extrem de importantă în cadrul culoarului de migrație est - european.
Primele atestări documentare datează încă din 1399. în arhivele Vaticanului, pe hărțile Evului Mediu precum și în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. La sfârșitul secolului al XlV-lea, orașul Bacău era bine închegat ca așezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribuții militare și comerciale foarte importante. Localitatea era cunoscută în relațiile comerciale dintre Moldova, Transilvania și Țara Românească, fiind un important punct de vamă.
Din punct de vedere al accesibilității, Municipiul Bacău se bucură de o localizare privilegiată, la intersecția mai multor căi de comunicație terestră și aeriană. Municipiul se află la 302 km distanță față de capitala București, 130 km față de polul de creștere lași si 400 km față de Portul Constanța.
La nivelul infrastructurii rutiere, Bacăul este traversat pe direcția nord-sud de drumul european E85 care face legătura între capitala București și nordul țării, de drumul național DN 2F care face legătura cu municipiul Vaslui spre Est și de drumul național DN11 (E577) care facilitează conexiunea cu municipiul Brașov. E asemenea, DN 15 face legătura cu municipiul Piatra Neamț si cu centrele de interes turistic din zonă, iar legătura cu orașele Moinești și Comănești se face pe drumul național DN 2G.
Pe cale aeriană, Aeroportul Internațional “George Enescu” Bacău facilitează legătura cu orașe precum Londra, Dublin, Roma, Bruxelles, Madrid, Liverpool etc., în timp ce transportul feroviar pe magistralele 500 și 600 conectează Municipiul Bacău cu București, lași, Ucraina și Republica Moldova.
3. VIZIUNEA
Viziunea pe termen lung a comunității este definită în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău: ‘‘în anul 2030, Municipiul Bacău va fi un important centru regional, recunoscut ca nod de transport și logistic, pol economic competitiv caracterizat de excelență în domeniul tehnic și antreprenoriat dezvoltat și o comunitate tânără cu capital social ridicat, atrasă și menținută prin calitatea ridicată a vieții”.
Viziunea de dezvoltare integrată Municipiul Bacău se bazează pe 5 obiective strategice și o serie de obiective specifice.
Unul din obiectivele strategice este definit ca: Echilibru sistem natural-sistem antropic; Dezvoltare bazată pe calitate crescută a factorilor de mediu.
Acest obiectiv strategic răspunde provocărilor climatice și de mediu din Municipiul Bacău și prin îndeplinirea obiectivelor specifice, enumerate mai jos, administrația publică locală din Municipiul Bacău poate atinge și țintele europene privind reducerea emisiilor de CO2 prin îmbunătățirea eficienței energetice și valorificarea surselor de energie regenerabilă:
-
• Valorificarea resurselor de teren reprezentate de zonele industriale abandonate.
-
• Sprijinirea acțiunilor de decontaminare a siturilor industriale cu poluare semnificativă a solului și apelor.
-
• Eficientizarea energetică a sectorului rezidențial.
-
• Eficientizarea energetică a fondului construit public și a sistemului de iluminat municipal.
-
• Reabilitarea și modernizarea sistemului centralizat de termoficare.
-
• Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
-
• Asigurarea unei calități corespunzătoare a apei pentru consumul populației.
-
• Extinderea infrastructurii de apă-canal în vederea deservirii tuturor zonele rezidențiale și de activități, existente și propuse.
-
• Reabilitarea infrastructurii de apă-canal aflate în stare precară.
-
• Asigurarea unui management eficient al deșeurilor în municipiul Bacău.
-
• Asigurarea unui management integrat al riscului la inundații pe teritoriul municipiului.
în ceea ce privește emisiile de CO2, UAT Municipiul Bacău s-a angajat ca până în 2030 cantitatea acestora să fie reduă cu 40% în raport cu cantitatea de emisii evaluată pentru anul de referință 2008.
4. INVENTARUL EMISIILOR DE BAZĂ (BEI)
Inventarul emisiilor de bază este un instrument esențial care permite autorității locale să aibă o vedere de ansamblu a situației la nivelul unui an de referință ales (anul 2008) și stabilirea priorităților de acțiune. Metodologia utilizată pentru stabilirea BEI a fost cea recomandată de Convenția Primarilor prin Ghidul de dezvoltarea a PAED-urilor iar sursa datelor a fost una sigură, în principal date provenite din partea furnizorilor de utilități la nivel local, date de consum sau date statistice deținute de către Primăria Bacău și date privind consumurile de combustibili ale companiei de transport local.
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ BACĂU
Anul recomandat pentru stabilirea BEI, conform metodologiei recomadate de către
Convenția Primarilor, este anul 1990. Având în vedere că la nivelul anului 1990 nu au existat date statistice și date de consum necesare pentru elaborarea inventarului de emisii, anul
2008 a fost anul de referință ales datorită faptului că acest an oferă condiții propice de centralizare a unor date conform unor înregistrări adminstrative după aderarea României la Uniunea Europeană. Prin urmare, Inventarul emisiilor de bază după cum este cerut de Convenția Primarilor, include date privind consumurile din sectoarele relevante provenite direct de la distribuitorii de utilități.
Datorită influenței reduse pe care Autoritatea Locală o poate exercita,
sectorul industrial și sectorul agricol au fost excluse din acest inventar; pe viitor, pe măsură ce se va acumula mai multa experiență și se vor înțelege foarte bine mecanismele care trebuiesc aplicate pentru reducerea emisiilor de CO2, comunitatea locală își va îndrepta atenția și către aceste sectoare, dacă va considera oportun.
Pe de altă parte, inventarul de referință al emisiilor reprezintă o cuantificare a impactului asociat consumurilor energetice locale sub toate formele ei exprimate în cantității de CO2 emise, la nivelul unei localități pe durata unui an de referință. Acesta permite identificarea principalelor surse de emisii de CO2 și posibilitățile de reducere a consumurilor pe diferite sectoare de activitate relevante și controlabile de către administrația locală.
Factorii utilizați în Planul de Acțiune Pentru Energie Durabilă și Climă pentru determinarea emisiilor de CO2 echivalent au ca referință Metodologia Convenției Primarilor și standardele IPCC conform ultimei iterații incluse în documentul CoM Default Emission Factors for the Member States of the European Union (2017, JRC); factorul utilizat pentru determinarea emisiilor de CO2 asociate energiei provenite din sistemul de încălzire centralizat al municipiului Bacău a fost determinat conform Metodologiei Convenției Primarilor, ținând cont de producția de agent termic și energie electrică a centralei în cogenerare în anul de referință 2008 precum și de randamentele medii recomandate și de procedura de calcul prevăzute în metodologie.
Combustibil utilizat |
Factori utilizați (sursa) -tone CO2/MWh |
Electricitate |
0,798 |
Gaz Natural |
0,184 |
Gaz natural lichefiat |
0,202 |
Motorină |
0,268 |
Benzină |
0,249 |
Biomasă |
0,410 |
____________________nm_
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ BACĂU
Consumurile finale de energie analizate s-au făcut pentru în următoarele sectoare:
-
• clădiri municipale, echipamente/facilități;
-
• clădiri terțiare, echipamente/facilități;
-
• clădiri rezidențiale (locuințe);
-
• iluminat public municipal;
-
• transport municipal (flotă proprie);
-
• transport public;
-
• transport privat și comercial.
Tabelul de mai jos cuprinde consumul de energie final și cantitatea de emisii de CO2 pentru fiecare sector în parte la nivelul anului 2008.
Categorie/sector |
Consumul final de energie (MWh) |
Procent din total |
Clădiri, echipamente/instalații municipale și instituționale |
142.639 |
9,47% |
Clădiri, echipamente/instalații nemunicipale/terțiare |
198.989 |
13,21% |
Clădiri rezidențiale J |
762.807 |
50,63% |
Iluminatul public municipal |
5.474 |
0,36% |
Parcul auto municipal |
1.376 |
0,09% |
Transport public |
13.729 |
0,91% |
Transportul privat și comercial |
381.612 |
25,33% |
TOTAL |
1.506.626 |
100,00% |
Grafic privind consumul de energie pe sectoare de activitate in anul 2008 (MWh)
-
■ Clădiri municipale ■ Clădiri terțiare
-
■ Iluminat public ■ Flota municipală
-
■ Transport privat și comercial
Rezidențial (clădiri) Transport public
Categorie/sector |
Emisii de CO2 (t) |
Procent din total (%) |
Clădiri, echipamente/instalații municipale și instituționale |
32.286 |
7.34% |
Clădiri, echipamente/instalații nemunicipale/terțiare |
83.093 |
18.89% |
Clădiri rezidențiale |
208.273 |
47.34% |
Iluminatul public municipal |
4.368 |
0.99% |
Parcul auto municipal |
361 |
0.08% |
Transport public |
3.679 |
0.84% |
Transportul privat și comercial |
99.524 |
22.62% |
Gestionarea apelor uzate |
8.394 |
1.91% |
TOTAL |
439.979 |
100.00% |
Grafic privind emisiile de C02 pe sectoare de activitate in anul 2008
450000
400000
350000
300000
C
250000 <D
(N
3 200000
150000
100000
50000
0
-
■ Clădiri municipale
Rezidențial (clădiri)
-
■ Flota municipală
-
■ Transport privat și comercial
i Clădiri terțiare
-
■ Iluminat public
Transport public
-
■ Total sectoare non-energetice
în tabelele și graficele de mai sus se poate observa foarte clar că din toate sectoarele relevante analizate, cea mai mare influența asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, impactul fiind cuantificat în emisii de CO2, ce derivă din consumul de energie în aceste sectoare îl reprezintă sectorul rezidențial cu 47,34% urmat de sectorul transport cu 23,99% și de sectorul terțiar cu 18,89%.
Inventarul consumului de energie analizat în toate sectoarele la nivelul anului 2008 (exclusiv sectorul industrial și agricol), indică un consum energetic total de 1.506.626 MWh ceea ce reprezintă 439.979 tone CO2. Dacă raportăm la numărul de locuitori din 2008 (198.719 locuitori) cantitatea totală de emisii de CO2 este 2,21 tone CO2/locuitor/an, ceea ce înseamnă cca. 50% din indicatorul specific pentru România (4,4 to CO2/locuitor).2
Consumul specific de energie este de 7,58 MWh/locuitor/an.
Analizând consumurile energetice și emisiile aferente de CO2 din municipiul Bacău în anul 2008, se observă o serie de puncte critice dar și de oportunități importante privind reducerea acestor emisii. Astfel:
-
• în sectorul clădirilor rezidențiale și publice există potențial important de reducere a consumurilor energetice prin îmbunătățirea eficientei energetice (izolația termică modernizarea sistemelor de producere a căldurii, producerea de energie din surse regenerabile: sisteme solare termice și fotovoltaice sau sisteme pe biomasă);
-
• în sectorul clădirilor terțiare unde există potențial de reducere a consumurilor specifice de energie, se pot promova tehnologiile de automatizare a iluminatului interior, automatizări ale sistemelor de producere a energiei termice și a echipamentelor electrice, creșterea nivelului de izolație termică a clădirilor;
-
• în sectorul transportului - transport local - pot fi adoptate măsuri de descurajare a transportului privat în perimetrul orașului în paralel cu continua modernizare a transportului public și promovarea sistemelor curate de transport: biciclete, mersul pe jos.
5. SECTOARELE ANALIZATE ÎN ELABORAREA INVENTARUL EMISIILOR DE BAZĂ
-
5.1. CLĂDIRI
Sectorul clădirilor este responsabil pentru cel mai mare consum de energie și implicit pentru cele mai multe emisii de CO2.
Prin utilizarea tehnologiilor inovative, deja existente, consumul de energie în clădiri -atât în cele noi cât și în cele existente - poate fi redus cu cca. 30-50% fără a fi necesare investiții inițiale semnificative. Pe lângă aceasta se poate încuraja crearea unor scheme de împrumuturi publice și/sau private ce pot fi utilizate pentru lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor, extinzând astfel, cu un impact minim asupra bugetului public, aria de cuprindere a unor programe guvernamentale deja existente3.
Specialiștii prevăd o continuă creștere a prețului energiei care va fi
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ BACĂU transferat în final către cetățeni și companii, generând un impact ecomonic negativ. Creșterea prețului la energie la nivel global este așteptată în contextul în care criza economică mondială va fi depășită și se vor înregistra noi creșteri economice. Prin urmare încurajarea eficienței energetice în clădiri va asigura atât creșterea gradului de confort pentru un număr mare de cetățeni cât și siguranță economică - în special pentru grupurile cele mai vulnerabile la creșteri ale facturilor cu energia. Implementarea măsurilor menite să reducă emisiile de CO2 în sectorul energetic implică un beneficiu imediat dar și pe termen lung deoarece presupun reducerea dependenței de combustibilii fosili. Astfel, este important să se ia în considerare și oportunitatea evitării pe termen mediu și lung a problemelor economice care vor fi întâmpinate de cetățeni, companii, regiuni în contextul în care costul combustibililor fosili este în continuă creștere datorită caracterului epuizabil al acestora, creșterii populației și creșterii economice.
Construcțiile noi au cel mai mare potențial de reducere (atât a consumului de energie cât și a emisiilor de CO2). De asemenea se pot obține beneficii semnificative prin reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO2 și în cadrul clădirilor existente prin implementarea programelor de reabilitare termică.
Implementarea auditurilor energetice tuturor clădirilor instituționale în conformitate cu cerințele legislative legate de performanța energetică a clădirilor (Legea 372/2005 privind performanta energetica a clădirilor) poate fi un prim pas în depășirea stadiului de non-soluții și de încadrare a clădirilor într-o clasă energetică specifică prin certificatul de performanță energetică.
Certificatul va include informații legate de nivelul eficienței energetice și al emisiilor de CO2 al clădirii respective. Legislația existentă reprezintă unul dintre cele mai bune instrumente disponibile pentru monitorizarea nivelului de eficiență energetică a numărului de clădiri existente și poate încuraja dezvoltarea construcțiilor eficiente energetic la nivel local.
Pentru locuințele individuale pot fi promovate programele naționale ”Casa Verde” și Casa Verde Plus” sau programe similare și pot fi adoptate sisteme de stimulare de tipul deducerilor de impozite locale pentru proprietarii care realizează lucrări de reabilitare termică sau instalează sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă.
De asemenea, pot fi promovate proiecte demonstrative pentru producere a energiei electrice din surse regenerabile solar- fotovoltaic pentru o serie de clădiri municipale importante din oraș.
-
5.2. ILUMINATUL PUBLIC
Sistemul de iluminat public din municipiul Bacău este organizat pentru asigurarea satisfacerii unor cerințe și nevoi de utilitate publică ale comunității locale și anume:
• Ridicarea gradului de civilizație, a confortului și a calității vieții;
-
• Creșterea gradului de securitate individuală și colectivă în cadrul comunității locale, precum și a gradului de siguranță a circulației rutiere și pietonale;
-
• Punerea în valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice, precum și marcarea evenimentelor festive și a sărbătorilor;
-
• Funcționarea și exploatarea în condiții de siguranță a infrastructurii aferente sistemului.
Sistemul de iluminat public din municipiul Bacău curpinde iluminatul stradal-rutier, iluminatul stradal-pietonal, iluminatul arhitectural, iluminatul ornamental și iluminatul ornamental-festiv și funcționează ca un ansamblu tehnologic și funcțional. Lungimea totală a rețelei de străzi cu iluminat public stradal este de 195 km iar lungimea totală de alei iluminate este de 20 km.
Iluminatul public stradal este realizat pentru iluminatul căilor de circulație publică, străzi, trotuare, piețe, intersecții, parcări, treceri pietonale, poduri, pasaje sub și supraterane și este realizat de regulă cu surse de lumină/lămpi cu descărcări în vapori de sodiu de înaltă presiune precum și cu surse de lumină/lămpi cu descărcare în vapori de mercur.
în momentul de față situația iluminatului public în Municipiul Bacău este următoarea:
-
• Lungimea străzilor/drumurilor/aleilor echipate cu sisteme de iluminat public conforme (aflate în parametrii prevazuți de standarde - iluminat conform): 178,93 km;
-
• Numărul de stâlpi pentru iluminat: 8.771, din care
o 6.353 în proprietatea Primăriei Bacău
o 2.418 în proprietatea Furnizorului Delgaz Grid
-
• Numărul de puncte luminoase (corpuri iluminat) prin care se asigură serviciul de iluminat public: 9084, din care:
o 6.956 în proprietatea Primăriei Bacău;
o 2.128 în proprietatea Furnizorului Delgaz Grid.
-
• Numărul de km de rețea de iluminat public modernizată în ultimii 15 ani în conformitate cu SR 13201/2015 (sau SR 13433/1999, conform Ordinului ANRSC nr. 86/2007): 13 km.
Primăria Bacău va implementa un vast proiect de modernizare a sistemului de iluminat public din oraș care va consta în:
-
• Reproiectarea numărului de stâlpi și înlocuirea stâlpilor cu alții noi (metalici);
-
• Trecerea în subteran a cablurilor electrice;
-
• înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu lămpi performante de tip LED;
-
• Implementarea unui sistem de telegestiune pentru iluminatul public.
Programul este finanțat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și presupune reabilitarea infrastructurii de iluminat public pe aproximativ 26 de kilometri de străzi din Bacău, precum și înlocuirea a 9000 de corpuri de iluminat utilizând tehnologia LED.
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ BACĂU Valoarea totală a investiției se ridică la 11 milioane euro. Proiectul se află în faza de obținere a avizelor urmând a se demara procedura de achiziție.
-
5.3. SECTORUL TRANSPORT
Municipiul Bacău, este un important nod în rețeaua de transport rutier si feroviar, poziționat central in Moldova realizând legătura între nordul și sudul țării.
Traficul de tranzit este destul de mare și de apăsător, acesta fiind de multe ori congestionat, iar aerul fiind foarte poluat în oraș. Atât traficul greu cât și traficul uzual de autovehicule care se îndreaptă fie spre nordul țării fie înspre sudul țării trec prin Bacău.
La sfâșitul anului 2018 s-a semnat contractul pentru execuția centurii ocolitoare a Municipiului Bacău care va consta in construcția a 30,8 km de drum nou la standarde europene, din care 16,3 km la profil de autostradă. Centura va avea consecințe benefice pentru orașul Bacău ducând la decongestionarea traficului și la reducerea poluării.
Transportul local în municipiul Bacău este asigurat de S.C. Transport Public S.A. care an de an a reușit să facă investiții și să achiziționeze autovehicule cu un grad redus de poluare.
în luna iunie 2018 societatea opera cu 60 de autobuze din care jumătate erau cu norma de poluare euro 5 și euro 6.
De asemenea, în perioada 2019-2023 Municipiul Bacău va implementa un număr de 9 proiecte care au rezultat din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și care vor urmări implementarea unui sistem de management al traficului care să prioritizeze transportul în comun și bicicliștii alături de dezvoltarea unei rețele de piste și benzi pentru bicicliști. Aceste proiecte vor fi finanțate prin POR 2014-2020, Axa prioritară 4.1 și vor contribui la atingerea Obiectivului specific al Priorității de investiții și anume Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.
Consiliul Local al Municipiului Bacău a aprobat Politica de parcări în Municipiul Bacău având în vedere că acest document reprezintă unul din principalele instrumente folosite în schimbul de paradigmă în ceea ce privește infrastructura de transport.
(captură http://transportpublicbc.ro/)
în procesul de prioritizare a mijloacelor de deplasare nepoluante sau cu emisii scăzute, modul în care este gestionată parcarea joacă un rol esențial deoarece reprezintă un instrument foarte eficient pentru descurajarea deplasărilor motorizate.
Totodată, pentru protejarea zonei centrale a municipiului, pentru descongestionarea și fluidizarea traficului și pentru creșterea siguranței rutiere prin micșorarea valorilor de trafic actuale din zonele centrale, s-a elaborat Regulamentul privind regimul de acces și circulație, staționare și parcere pentru diferite categorii de vehicule rutiere în Municipiul Bacău.
-
5.4. PLANIFICAREA TERITORIULUI
Urbană, în ceea ce privește zonele
Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare funcționale, municipiul Bacău cuprinde următoarele:
-
• zona de locuire colectivă;
-
• zona de locuire individuală;
-
• zona industrială;
-
• zona de activități comerciale de mari dimensiuni;
-
• zona destinată activităților de
agrement și sport.
în ceea ce privește bilanțul teritorial la nivelul municipiului Bacău (conf. PUG Bacău) se constată că peste 37% din suprafața teritoriului intravilan este dedicată locuirii. Se
păstrează în schimb suprafețe considerabile de teren industrial (19,8%) deși o parte însemnată din activitățile industriale au fost dezafectate în ultimii 15 ani. Acest aspect face ca municipiul Bacău să dețină resurse considerabile de teren, bine echipat care poate găzdui noi activități de producție sau care poate fi decontaminat și transformat în spații verzi.
Pentru ocrotirea spațiilor verzi, a arborilor și a aranjamentelor florale, Consiliul Local a aprobat Regulamentul privind protejarea spațiilor verzi din parcurile de agrement și zonele urbane ale Municipiului Bacău. De asemenea, în această perioadă, conform legislației în vigoare, urmează să se elaboreze Registrul local al spațiilor verzi prin care se va identifica terenurile definite ca spații verzi și a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spații verzi.
Municipiul Bacău dispune de trei tipuri de rezerve de teren: terenuri de tip „greenfield”4, terenuri de tip „brownfield”5 și terenuri de mici dimensiuni evidențiate ca spații publice abandonate.
Cea mai mare parte a rezervelor de teren ale municipiului Bacău sunt de tip „greenfield” ocupând o suprafață de aproximativ 990 ha. O parte considerabilă din aceste rezerve de teren se află la periferia orașului fiind vorba cu precădere de zone încă nedezvoltate, incluse în teritoriul intravilan al municipiului. Planul Urbanistic General prevede ca rezervele de teren din partea vestică să
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ BACĂU fie destinate activităților economice, pe când cele din Est, în cartierul Șerbănești, sunt orientate către funcțiunea de locuire.
Terenurile de tip „brownfield” ocupă o suprafață de apoximativ 220 ha și se regăesc preponderent în cadrul fostelor zone industriale. Deși activitatea industrială în municipiul Bacău a decăzut după anii ’90, o parte considerabilă din terenurile aferente acestei activități au fost transformate în ample zone comerciale sau sunt utilizate și în prezent pentru activități industriale (producție și depozitare).
Rezervele de teren de mici dimensiuni sunt vizibile cu precădere în incintele de locuințe colective, acolo unde zone proiectate inițial ca spații publice s-au transformat treptat în parcări amenajate sau neamenajate (spontane). Cea mai mare parte a acestor spații publice abandonate se regăsesc în cartierele de locuințe colective din zona de sud a orașului.
-
5.5. ENERGIA TERMICĂ
Asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică urbană a Municipiului Bacău în sistem centralizat se realizează prin sistemul de termoficare urbană și centrale termice de cvartal cu respectarea prevederilor licențelor acordate de autoritățile de reglementare în domeniu.
în Municipiul Bacău alimentarea cu energie termică este asigurată de S.C. THERMOENERGY GROUP S.A. din anul 2015, preluând acest serviciu de la S.C. CET S.A. care a intrat în faliment.
S.C. THERMOENERGY GROUP S.A. a continuat implementarea proiectului „Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană” finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu - Axa Prioritară 3. ceea ce va duce la o rentabilizare a instalațiilor tehnologice și la reducerea substanțială a emisiilor de CO2.
Prin acest proiect s-a urmărit realizarea următoarelor obiective:
-
• Modernizare cazan de apă fierbinte CAF1 din CET2;
-
• Grup nou de cogenerare cu ciclu combinat gaz-abur în CET 1;
-
• Retehnologizarea rețelelor termice secundare;
-
• Retehnologizarea pompelor de transport;
-
• închiderea depozitului de cenușă și zgură.
Principalele echipamente pentru producerea energiei termice și electrice de care dispune de S.C. THERMOENERGY GROUP S.A., în momentul de față, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
il
Echipament |
Producător |
Model/Tip |
Caracteristici tehnice |
Turbina cu gaze |
TURBOMACH -ELVEȚIA |
TBMT130 |
Putere electrică nominală: 14,25 MW |
Cenerator |
LEROY ȘOMER |
sincron, AC, fără perii |
Putere instalată: 17 MVA |
Cazan apă caldă |
LOOS International |
UT 3700 |
Putere termică nominală: 3,04 MW |
Cazan recuperator |
OHL Technologies GmbH |
Putere termică nominală: 22 MW | |
Schimbătoare de căldură cu plăci (3 buc.) |
FUNKE Wărmeaustauscher Apparatebau GmbH |
FP 100-325-4-N |
Puterea termică instalată: 12,5 MW |
Cazan de abur industrial |
Babcock |
Puterea instalată: 70,8 MWt | |
Cazan abur utilitar (2 buc.) |
ICI Caldae |
Debit abur: 10 t/h | |
Turbina cu gaze |
Kawasachi Heavy Industries Ltd.Japan |
M7A-03D |
Putere electrică instalata: 7,25 MW |
Compresor gaz natural |
ELTACON |
ELT-163/250 |
Putere electrică nominală a motorului de antrenare: 250 Kw |
Generatorul turbinei cu gaze |
LEROY ȘOMER |
Sincron, fără perii |
Putere instalată: 9300 kVA |
Cazan recuperator de abur supraîncăzit |
EKOL, spol.s.r.o. Brno |
Putere calorifică inferioară gaz natural: 36.000 kJ/Nmc | |
Turbina cu abur |
EKOL, spol Sr.o. |
R3.5-5(0.06-0.24)E |
Putere electrică instalată: 3740 kWe |
Generatorul turbinei cu abur |
Sincron, fără perii |
Putere instalată: 5.000 kVA |
-
5.6. APA Șl DEȘEURI
Serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare în municipiul și în județul Bacău este asigurat de Compania Regională de Apă Bacău (CRAB).
Sistemul de captare a apei potabile pentru alimentarea populației din municipiul Bacău cuprinde surse de apă subterane (fronturile Gherăiești 1, Gherăiești 2, Mărgineni 1, Mărgineni 2, Hemeiuși 1, Hemeiuși 2) și o sursă de apă de suprafață - captare din Lacul Poiana Uzului, de lângă Dărmănești.
în municipiul Bacău exisă două stații de pompare a apei potabile, la Gherăiești și Mărgineni. Capacitatea sursei subterane "Front Gherăiești și Mărgineni” este de 685 l/s.
La nivelul anului 2017 în Municipiul Bacău lungimea rețelei de distribuție apă era de 313 km, iar cea de canalizare de 220 km.
Masterplan-ul apă-canal aprobat prevede în următoarea perioadă, pentru municipiul Bacău, investiții în valoare de cca. 10 milioane de euro, printre care se numără reabilitarea conductei de aducțiune de la Valea Uzului (20 km), reabilitarea tronsoanelor vechi ale rețelei de distribuție (67,5 km), extinderea rețelei de distribuție pe străzile unde aceasta lipsesc (10 km) și reabilitarea unei stații de clorinare.
Pentru evitarea întreruperilor alimentării cu apă potabilă în municipiul Bacău, în prezent se află în curs de realizare proiectul “Rezerva de apă a Municipiul Bacău”.
Prin această investiție se vor asigura următoarele:
-
• eliminarea riscurilor ce derivă din întreruperea îndelungată a alimentării cu apă a orașului;
-
• sporirea gradului de confort urban pentru locuitorii municipiului, în toate zonele orașului;
-
• asigurarea cu apă potabilă a capacităților industriale existente și de perspectivă.
Nămolul din stația de epurare a apelor uzate este valorificat din punct de vedere energetic obținându-se biogaz care este folosit pentru producerea de energie electrică și căldură prin intermediul unei unități de cogenerare. Astfel, se produce o cantitate de aproximativ 1.000 MWh/an ceea ce asigură cca. 40% din necesarul intern al societății.
în județul Bacău a fost implemntat proiectul ISPA „Managementul integrat al deșeurilor în Municipiul Bacău și în zonele învecinate” prin care s-a realizat următoarele:
-
• închiderea tuturor depozitelor neconforme din municipiul Bacău si din alte 22 de comune din județ;
-
• construirea unui nou depozit ecologic la standarde comunitare;
-
• realizarea unui management integrat al deșeurilor in municipiul Bacău și în 22 de comune;
-
• achiziția de echipamente pentru operarea noului depozit, precum și pentru colectare; populației privind beneficiile rezultate din diminuarea cantității de deșeuri, din colectarea selectivă și reciclarea acestora.
Noul depozit ecologic situat în Municipiul Bacău are următoarele caracteristici:
-
• este format din patru celule;
-
• capacitate totală de depozitare: 213.000 t/an;
-
• volum total de deșeuri compactate: 4.123.000 mc;
-
• suprafața totală depozit: 25,3 ha.
-
5.7. IMPLICAREA CETĂȚENILOR SI A PĂRȚILOR INTERESATE
9 > >
întrucât o parte importantă a consumului de energie, respectiv emisiile de gaze cu efect de seră aferente revin sectorului privat și locuințelor, este necesară o acțiune suținută din partea autorităților/municipalității pentru creșterea conștientizării, informarea și educarea cetățenilor și obținerea implicării acestora în acțiuni de economisire a energiei. în acest sens, municipalitatea va dezvolta campanii de informare și conștientizare tematice care să vizeze, utilizarea eficientă a resurselor energetice, transportul sustenabil, producția și consumul durabile precum și alte teme care să conducă la reducerea amprentei de carbon.
tehnici/administratorii de clădiri precum și funcționarii publici din administrația locală privind eficiența energetică și reducerea amprentei de carbon.
Un dialog permanent trebuie susținut cu reprezentanții serviciilor deconcentrate,
producătorii locali de energie, reprezentanții serviciilor de transport local și alți actori interesați precum ONG-uri, media, universitate, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și utilizarea eficientă a energiei.
O atenție deosebită va fi acordată tinerei generații care va fi implicată în activități educaționale voluntare și competiții tematice.
6. CONCORDANTA PAEDC CU ALTE DOCUMENTE STRATEGICE
9
Pentru a asigura continuitatea și coerența procesului de planificare integrată a resurselor energetice, obiectivele PAEDC sunt în strictă concordanță cu obiectivele principalelor documente politice de dezvoltare durabilă ale Municipiului Bacău, respectiv:
-
• Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2014-2020;
-
• Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Bacău;
-
• Planurile de acțiune destinate gestionării și reducerii zgomotului în Municipiul Bacău;
-
• Planul de calitate a aerului pentru Municipiul Bacău pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot
Elaborarea unui astfel de document de planificare energetică este util și pentru a îndeplini cerințele de eligibilitate în cazul depunerii de cereri de finanțare la apelul de proiecte din cadrul Programului Operațional Regional, Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritate de investiții 3.1, Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor.
Astfel, în Ghidul Solicitantului „Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul priorității de investiție 3.1. Operațiunea A. Clădiri rezidențiale” se stabilește că o cerere de finanțare este eligibilă din punct de vedere al documentelor strategice relevante dacă acestea se adresează domeniului reducerii emisiilor de CO2 și eficienței energetice, include măsuri de creștere a eficienței energetice pentru clădirile rezidențiale și este prezentată Hotărârea Consiliului Local de aprobare a documentului strategic relevant.
Documentele strategice relevante nominalizate sunt:
-
• Plan de acțiune privind energia durabilă;
-
• Strategie de reducere a emisiilor de CO2;
-
• Strategii locale în domeniul energiei;
-
• Alte documente strategice care prevăd măsuri în domeniul eficienței energetice, conform legislației în vigoare.
De asemenea, existența PAEDC este cerință de eligibilitate și pentru depunerea unei cereri de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional, Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiții 3.1 -Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, Operațiunea B-Clădiri Publice.
Totodată, PAEDC poate constitui o bună sursă de informații pentru a îndeplini obligațiile ce revin autorităților publice locale în conformitate cu Legea nr. 121/2014 cu privire la eficiența energetică (cap.4 - Programe de măsuri, art. 9, alin.(13) și alin.(14)), care transpune Directiva nr. 27/2012 și introduce noi elemente pentru susținerea eficienței energetice la nivel local; PAEDC include măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani care să constituie Programul de îmbunătățire a Eficienței Energetice (PIEE) solicitat de ANRE.
7. PREZENTAREA ACTIUNILOR/MĂSURILOR DIN PAEDC
Proiectele și măsurile din PAEDC prevăzute a se realiza până în 2030 au fost preluate din PAED elaborat în anul 2015 după ce s-a luat în calcul schimbărle care au survenit până în prezent.
De asemenea o bună parte din proiectele și măsurile din PAEDC sunt cuprinse și în alte documente elaborate de Municipiul Bacău și aprobate de Consiliul Local, după cum urmează:
-
• Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Bacău, aprobat prin HCL 319/2017;
-
• Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2014-2020, aprobată prin HCL 320/2017;
-
• Planul de Analiză și Acoperirea Riscurilor pentru Municipiul Bacău, aprobat prin HCL 373/2016;
-
• Planurile de acțiune destinate gestionării și reducerii zgomotului în Municipiul Bacău, aprobate prin HCL 413/2018;
-
• Planurile anuale de investiții aprobate odată cu Bugetul de venituri și cheltuieli;
-
• Planul de calitate a aerului pentru Municipiul Bacău pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot.
Trebuie subliniat faptul că PAEDC nu trebuie privit ca un document cu o structură fixă și rigidă, deoarece circumstanțele se schimbă și pe măsură ce acțiunile/proiectele prevăzute în planul de măsuri sunt realizate este necesar ca planul să fie revizuit în mod regulat mai ales că este elaborat pe termen lung, până în 2030. De asemenea, în cazul în care municipalitatea implementează un proiect, dar care inițial nu era trecut în planul de măsuri din PAEDC, acesta poate fi adăugat dacă are un anumit impact asupra eficienței energetice. Asta înseamnă că eficiența energetică și considerentele legate de reducerea emisiilor ar trebui avute în vedere în cazul tuturor proiectelor noi de dezvoltare.
în tabelul de mai jos sunt trecute, sintetic pe sectoare, emisiile de C02> la nivelul anului 2008 și țintele de reducere până în anul 2030.
Categorie/sector |
Emisii de CO2 (t) | |
2008 (an de referință) |
Reducerea planificată până în 2030 | |
Clădiri, echipamente/instalații municipale și instituționale |
32.286 |
13.964 |
Clădiri, echipamente/instalații nemunicipale/terțiare |
83.093 |
19.294 |
Clădiri rezidențiale |
208.273 |
57.853 |
Iluminatul public municipal |
4.368 |
2.606 |
Parcul auto municipal |
361 |
57.951 |
Transport public |
3.679 | |
Transportul privat și comercial |
99.524 | |
Gestionarea apelor uzate |
8.394 | |
Producția locală de energie |
18.106 | |
Altele |
8.304 | |
TOTAL |
439.979 |
178.078 |
Reducerea procentuală |
40,47% |
8. BIBLIOGRAFIE
» Documente din cadrul Primăriei Bacău
-
- Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Bacău;
-
- Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Municipiul Bacău;
-
- Planul anual de pregătire in domeniul situațiilor de urgență pentru Municipiul Bacău.
-
- Planul de Analiză și Acoperirea Riscurilor pentru Municipiul Bacău;
-
- Planurile de acțiune destinate gestionării și reducerii zgomotului în Municipiul Bacău;
-
- Planurile anuale de investiții aprobate odată cu Bugetul de venituri și cheltuieli;
-
- Planul de calitate a aerului pentru Municipiul Bacău pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot.
Documente elaborate de Convenția Primarilor;
Date furnizate de alte instituții ca urmare a solicitării din partea UAT Municipiul Bacău:
-
- Agenția de Protecție a Mediului Bacău;
-
- S.C. Transport Public S.A.;
-
- CRAB S.A.;
-
- S.C. Thermoenergy Group S.A.;
-
- S.C. SOMA S.R.L.;
-
- E ON Energie România;
-
- Consiliul Județean Bacău.
Institutul Național de Statistică, INS, Baza Tempo;
Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Energie (ICEMENERG), http://www.icemenerg.ro/
9. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ
CLĂD |
Rl MUNICIPALE, ECHIPAMENTE/FACILITĂȚI | ||||||||
Cod id. |
Numele acțiunii |
Corpul responsabil |
Intervalul de implem. |
Costul total de implem. [€] |
Indicatori cantitativi |
Econ.de energie [MWh/an] |
Prod. de en. reg. [MWh/an] |
Red.de CO2 [t/an] |
Starea acțiunii |
CM1 |
Implementarea unui Sistem de management energetic in vederea colectării datelor de consum din toate instituțiile din subordinea Primriei Bacău pentru energie electrica, gaz si apa |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
50,000 |
100 clădiri 200000 mp |
1,710 |
493 |
planificată | |
CM2 |
Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile instituțiilor din subordinea Primăriei Bacău si etichetarea lor energetica |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
84,000 |
60 clădiri 30000 mp |
10,000 |
3,000 |
planificată | |
CM3 |
Program de eficientizare energetică a clădirilor aflate in administrarea Primăriei Bacău |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
750,000 |
100 clădiri 200000 mp |
11,469 |
3,061 |
planificată | |
CM4 |
Identificarea eventualelor pierderi de energie/apa la nivel clădirilor din instituțiile subordonate Primăriei Bacău si luarea masurilor ce se impun |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2022 |
20,000 |
100 clădiri 200000 mp |
2,653 |
628 |
planificată | |
CM5 |
Creșterea eficienței energetice a clădirilor publice prin modernizarea instalațiilor de iluminat interior |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
50,000 |
100 clădiri 200000 mp |
1,152 |
919 |
planificată | |
CM6 |
Implementarea unui Sistem de Management Energetic conform standardului ISO 50001 la nivelul clădirilor publice ale Municipiului Bacău pentru crearea unui cadru instituțional de implementare a PAED-ului. |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
12,000 |
1 document |
50 |
25 |
planificată | |
CM7 |
Lucrări de intervenție pentru creșterea eficientei energetice a clădirilor publice (reabilitare termica) Colegiul National de Arta "G. Apostu" Bacău |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
1,164,000 |
3820 mp |
780 |
170 |
in curs de realizare | |
CM8 |
Modernizare, dotare și reabilitare Creșa nr. 3 |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
535,000 |
960 mp |
491 |
107 |
in curs de realizare | |
CM9 |
Modernizare și reabilitare Creșa nr. 9 |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
390,000 |
350 mp |
326 |
71 |
in curs de realizare | |
CM10 |
Modernizare și reabilitare Colegiul Grigore Antipa |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
800,000 |
3050 mp |
938 |
205 |
in curs de realizare | |
CM11 |
Modernizare și reabilitare Colegiul Tehnic de Comunicații Nicolae Vasilescu - Karpen |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
1,000,000 |
7000 mp |
2,098 |
457 |
planificată | |
CM12 |
Reabilitare termica Grădiniță cu program prelungit nr. 29 |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
800,000 |
1850 mp |
347 |
76 |
planificată | |
CM13 |
Reabilitare termica Școala gimnaziala "C-tin Platon" |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
750,000 |
770 mp |
145 |
32 |
planificată | |
CM14 |
Modernizare și reabilitare Cresa nr. 4 |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
250,000 |
250 mp |
47 |
10 |
planificată |
CM15 |
Modernizare și reabilitare Cresa Letea |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
600,000 |
600 mp |
113 |
25 |
planificată | |
CM16 |
Modernizare și reabilitare Cresa nr. 6 |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
800,000 |
1800 mp |
338 |
74 |
planificată | |
CM17 |
Montarea de contoare pentru contorizarea agentului termic necesar incalzirii spatiilor instituționale |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
30,000 |
80 clădiri |
2,252 |
491 |
planificată | |
CM18 |
Modernizarea, dotarea si extinderea corpurilor ambulatoriului spitalului de pneumoftiziologie (TBC) Bacău |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
2,526,000 |
1483 mp |
180 |
70 |
planificată | |
CM19 |
Eficientizare energetică, reabilitare, modernizare și dotare la Școala Gimnazială Alexandru cel Bun |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
720,000 |
2400 mp |
336 |
77 |
planificată | |
CM20 |
Eficientizare energetică la Școala Gimnazială Octavian Voicu |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
560,000 |
1750 mp |
245 |
53 |
planificată | |
CM21 |
Modernizare, reabilitare și construire grădiniță cu program prelungit și creșă la Școala Gimnazială Nicu Enea |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
500,000 |
2500 mp |
421 |
96 |
planificată | |
CM22 |
Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială Domnița Maria |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
65,000 |
2100 mp |
354 |
81 |
planificată | |
CM23 |
Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială Nr. 10 |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
100,000 |
2400 mp |
404 |
92 |
planificată | |
CM24 |
Reabilitare și modernizare Gimnazială Dr. Alexandru Șafran |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
50,000 |
1500 mp |
253 |
58 |
planificată | |
CM25 |
Modernizare și rabilitare Școala Gimnazială Spiru Haret |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
50,000 |
4800 mp |
808 |
184 |
planificată | |
CM26 |
Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială George Bacovia |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
60,000 |
3800 mp |
640 |
146 |
planificată | |
CM27 |
Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială Miron Costin |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
400,000 |
3000 mp |
505 |
115 |
planificată | |
CM28 |
Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială Ion Creangă |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
565,000 |
4300 mp |
724 |
165 |
planificată | |
CM29 |
Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
70,000 |
1400 mp |
236 |
54 |
planificată | |
CM30 |
Modernizare și reabilitare Liceul Tehnologic Petru Rareș |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
800,000 |
1000 mp |
168 |
38 |
planificată | |
CM31 |
Modernizare și reabilitare Liceul cu program Sportiv |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
450,000 |
2500 mp |
421 |
96 |
planificată | |
CM32 |
Modernizare și reabi'itare Colegiul Național Ferdinand 1 |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
400,000 |
8200 mp |
1,381 |
315 |
planificată | |
CM33 |
Modernizare și reabi itare Colegiul Național Vasile Alecsandri |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
700,000 |
3600 mp |
606 |
138 |
planificată |
CM34 |
Modernizare și reabilitare Colegiul Național Gheorghe Vrânceanu |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
75,000 |
3400 mp |
573 |
131 |
planificată | |
CM35 |
Modernizare și reabilitare Colegiul Tehnic Dumitru Mangeron |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
115,000 |
6000 mp |
1,010 |
230 |
planificată | |
CM36 |
Modernizare și reabilitare Colegiul Tehnic Henri Coandă |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
450,000 |
3000 mp |
505 |
115 |
planificată | |
CM37 |
Modernizare și reabilitare Colegiul Economic Ion Ghica |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
300,000 |
3500 mp |
589 |
134 |
planificată | |
CM38 |
Modernizare și reabilitare Colegiul Tehnic Anghel Saligny |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
15,000 |
10000 mp |
1,684 |
384 |
planificată | |
CM39 |
Modernizare și reabilitare Colegiul Mihai Eminescu |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
150,000 |
3400 mp |
573 |
131 |
planificată | |
CM40 |
înlocuirea unor unitati vechi de condiționare a aerului din clădirile municipale |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
300,000 |
750 buc |
900 |
718 |
planificată | |
CM41 |
Promovarea societăților de tip ESCO la nivel local. Identificare de proiecte viabile care pot fi realizate apeland la companii ESCO |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
5,000 |
2 campanii |
1000 |
500 |
planificată | |
Total clădiri municipale |
17,511,000 |
49,425 |
- |
13,964 | |||||
CLĂDIRI TERȚIARE, ECHIPAMENTE/FACILITĂȚI | |||||||||
Cod id. |
Numele acțiunii |
Corpul responsabil |
Intervalul de implem. |
Costul total de implem. [€] |
Indicatori cantitativi |
Econ. de energie [MWh/an] |
Prod. de en. reg. [MWh/an] |
Red. de CO2 [t/an] |
Starea acțiunii |
CT1 |
Program de eficientizare energetică a clădirilor publice din municipiu: sedii administrative, sedii de firme, spatii comerciale |
Proprietari clădiri publice (nemunicipale) |
2019-2030 |
1,700,000 |
34 clădiri; 24.000 mp |
20,150 |
6,045 |
planificată | |
CT2 |
Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile instituțiilor publice, firmelor, spatii comerciale și etichetarea lor energetică |
Proprietari clădiri publice (nemunicipale) |
2019-2030 |
35,000 |
200 clădiri |
1,500 |
450 |
planificată | |
CT3 |
Implementarea unor sisteme de contorizare inteligente a energiei electrice și termice pe clădiri - spații comerciale, birouri, sedii de agenți economici. |
Proprietari clădiri publice (nemunicipale) |
2019-2030 |
150,000 |
250 clădiri |
2,716 |
815 |
planificată | |
CT4 |
Promovarea introducerii unor cerințele minime de performanță energetică a clădirilor (instituții publice, firme, spatii comerciale) conform legii 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor. |
Proprietari clădiri publice (nemunicipale) |
2019-2030 |
4,000,000 |
200 clădiri |
8,000 |
2,400 |
planificată | |
CT5 |
Aplicarea pe programul național "Casa Verde" și "Casa Verde Plus" pentru clădiri ale unor instituții publice, spitale. |
Proprietari clădiri publice (nemunicipale)/ APM Bacău |
2019-2030 |
1,800,000 |
50 clădiri |
800 |
174 |
planificată |
rnîTi
CT6 |
Promovarea reabilitării termice a clădirilor publice nemunicipale (instituții publice, firme, spatiii comerciale) |
Primăria Mun. Bacău/Proprietari clădiri nemunicipale |
2019-2030 |
10,000 |
100 clădiri |
20,600 |
4,491 |
planificată | |
CT8 |
Promovarea instalării de panouri solare pentru asigurarea apei calde menajere la sediile nemunicipale (instituții publice, firme, spatiii comerciale) |
Primăria Mun. Bacău/Proprietari clădiri nemunicipale |
2019-2030 |
10,000 |
2 campanii |
3,000 |
654 |
planificată | |
CT9 |
Promovarea montării de termostate pentru controlul temperaturii ambientale la clădirile publice nemunicipale (instituții publice, firme, spatiii comerciale) |
Primăria Mun. Bacău/Proprietari clădiri nemunicipale |
2019-2030 |
10,000 |
2 campanii |
6,000 |
1,308 |
planificată | |
CT10 |
Activitati de constientietizare in rândul proprietarilor de clădiri nemunicipale pentru folosirea folosirea de echipamente, instalații, dispozitive eficiente din punct de vedere energetic |
Primăria Mun. Bacău/Proprietari clădiri nemunicipale |
2019-2030 |
10,000 |
2 campanii |
5,000 |
2,000 |
planificată | |
CT11 |
înlocuirea unor unitati vechi de condiționare a aerului din clădirile nemunicipale (instituții publice, firme, spatiii comerciale) |
Primăria Mun. Bacău/Proprietari clădiri nemunicipale |
2019-2030 |
400,000 |
1000 buc |
1,200 |
957 |
planificată | |
Total clădiri terțiare |
8,125,000 |
68,966 |
- |
19,294 | |||||
CLĂD |
Rl REZIDENȚIALE | ||||||||
Cod id. |
Numele acțiunii |
Corpul responsabil |
Intervalul de implem. |
Costul total de implem. [€] |
Indicatori cantitativi |
Econ.de energie |MWh/an] |
Prod.de en. reg. [MWh/an] |
Red.de CO2 [t/an] |
Starea acțiunii |
CRI |
Promovarea reabilitării termice a clădirilor de locuit in rândul populației. Crearea unui centru de informare a cetățenilor privind beneficiile aduse de implementarea de astfel de proiecte si acordare de suport necesar întocmirii de proiecte in domeniul rezidențial |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
15,000 |
2 campanii/ an |
48,126 |
10,632 |
planificată | |
CR2 |
Reabilitarea termică a blocurilor de locuit prin POR |
Primăria Municipiului Bacău |
2008-2018 |
2,200,000 |
55 blocuri; 1878 ap. |
13,404 |
2,922 |
realizat | |
CR3 |
Reabilitarea termică a clădirilor de locuit in conformitate cu normelor in vigoare |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
2,500,000 |
800 clădiri |
43,383 |
9,450 |
in curs de realizare | |
CR4 |
Eficientizare energetică - blocuri cartier Aviatorilor |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
1,500,000 |
27 blocuri; 1953 ap. |
15,038 |
3,278 |
planificată | |
CR5 |
Eficientizare energetică - blocuri cartier Cornisa-Bistrita Lac |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
1,500,000 |
28 blocuri; 2840 ap. |
21,868 |
4,767 |
planificată | |
CR6 |
Eficientizare energetică - blocuri cartier Republicii |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
500,000 |
6 blocuri; 301 ap. |
2,875 |
627 |
planificată | |
CR7 |
Reabilitarea termica bloc nr. 2A, str. V. Babes |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
55,000 |
104 ap. |
1,174 |
256 |
planificată |
CR8 |
Reabilitarea termica bloc nr. 3, sc. A, B, str. Radu Negru |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
55,000 |
110 ap. |
1,242 |
271 |
planificată | |
CR9 |
Reabilitarea termica bloc nr. 32, sc. A, B, str. Letea |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
55,000 |
167 ap. |
1,886 |
411 |
planificată | |
CR10 |
Reabilitarea termica bloc nr. 7, str. Castanilor |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
110,000 |
140 ap. |
1,581 |
345 |
planificată | |
CR11 |
Reabilitarea termica bloc nr. 4B, str. Banatului |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
110,000 |
65 ap. |
734 |
160 |
planificată | |
CR12 |
Reabilitarea termica bloc nr. 120, Calea Marasesti |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
110,000 |
20 ap. |
226 |
49 |
planificată | |
CR13 |
Reabilitarea termica bloc nr. 189, Calea Marasesti |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
110,000 |
20 ap. |
226 |
49 |
planificată | |
CR14 |
Reabilitarea termica bloc nr. 2, sc. A, B, C, D str. Letea |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
260,000 |
70 ap. |
790 |
172 |
planificată | |
CR15 |
Consolidarea si reabilitarea termica a blocurilor cu risc seismic, str. Marasesti |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2028 |
10,000,000 |
5 blocuri; 317 ap. |
4,727 |
1,031 |
planificată | |
CR16 |
Promovarea programului CASA VERDE si suport acordat de către APM pentru cetățenii doritori sa aplice pentru acest program. |
Primăria Municipiului Bacău in colaborare cu APM Bacău |
2019-2030 |
2,000 |
2 campanii/ an |
1,065 |
373 |
planificată | |
CR17 |
Educarea populației cu privire la eficienta energetica si protecția mediului. Diseminarea acestor informații in diferite evenimente in comunitate, (ex. Saptamana Europeana a Mobilității) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
6,000 |
o campanie /an |
34,640 |
2,124 |
planificată | |
CR18 |
Contorizarea agentului termic la nivel de apartament pentru clădirile reziderntiale care se alimentează cu agent termic din sistem centralizat |
Primăria Municipiului Bacău; Thermoenergy Bacău |
2019-2030 |
100,000 |
300 ap |
28,146 |
6,136 |
planificată | |
CR19 |
Promovarea etichetării energetice a clădirilor |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
5,000 |
2 campanii de informare |
5,000 |
2,000 |
planificată | |
CR20 |
Promovarea utilizării de programe electronice de urmărire și autoevaluare a consumurilor de energie în locuințe |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
5,000 |
2 campanii de informare |
7,000 |
2,800 |
planificată | |
Total clădiri rezidențiale |
9,198,000 |
233,131 |
- |
57,853 |
ILUM |
NAT PUBLIC | ||||||||
Cod id. |
Numele acțiunii |
Corpul responsabil |
Intervalul de implem. |
Costul total de implem. [€] |
Indicatori cantitativi |
Econ. de energie [MWh/an] |
Prod. de en. reg. [MWh/an] |
Red. de CO2 [t/an] |
Starea acțiunii |
IP1 |
Modernizarea iluminatului public si reducerea consumului pe str.Mioritei, str. 9 Mai, str. Vântului, str. Vadu Bistriței, str. I.L.Caragiale, str.Milcov (corpuri de iluminat economice cu LED-uri) |
Primăria Municipiului Bacău |
2015-2017 |
450,000 |
217 stâlpi cu panouri fotovoltaice cu cate 2 corpuri de iluminat LED de 10 W |
155 |
124 |
realizată | |
IP2 |
Instalarea de sisteme fotovoltaice pentru iluminat public pe străzile mai izolate, parcuri, scuaruri, faleze, curți, cimitere, grădini |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
375,000 |
100 |
80 |
planificată | ||
IP3 |
Instalarea de senzori de mișcare pe zonele mai puțin circulate |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
10,000 |
15 |
12 |
planificată | ||
IP4 |
Utilizarea tehnologiei LED în proiectele de iluminare arhitecturală a clădirilor și obiectivelor arhitecturale locale și pentru iluminatul festiv de sărbători. |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
25,000 |
20 |
16 |
planificată | ||
IP5 |
Modernizarea sistemului de iluminat public stradal |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
13,000,000 |
rețea 44 km; 2421 stâlpi; 8291 corpuri de iluminat (LED) |
2,976 |
2,375 |
in curs de realizare | |
Total Iluminat public |
3,860,000 |
3,266 |
- |
2,606 | |||||
TRAN |
SPORT | ||||||||
Cod id. |
Numele acțiunii |
Corpul responsabil |
Intervalul de implem. |
Costul total de implem. [€] |
Indicatori cantitativi |
Econ. de energie [MWh/an] |
Prod. de en. reg. [MWh/an] |
Red. de CO2 [t/an] |
Starea acțiunii |
ST1 |
Promovarea utilizării pistelor de biciclete si a transportului public in detrimentului transportului privat, anual prin diferite campanii organizate de Primăria Municipiului Bacău si alte organizații |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
5,000 |
2 campanii |
17,049 |
4,474 |
planificată | |
ST2 |
Sistem de management al traficului pentru prioritizarea coridoarelor de transport public local și a deplasărilor cu bicicleta |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
19,990,000 |
80 de intersecții |
139,200 |
34,800 |
in curs de realizare | |
ST3 |
Traseu pentru deplasări nemotorizate Sud: Centru - Aeroport |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
3,290,000 |
3720 m |
30 |
8 |
in curs de realizare | |
ST4 |
Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR -Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
5,502,000 |
7410 m |
50 |
13 |
in curs de realizare |
J LzzJ I----
ST5 |
Coridor pentru deplasări nemotorizate Parcul Cancicov - Stadion - Bazin de înot - Universitatea „Vasile Alecsandri" (Traseul tineretului și sportului) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
2,585,000 |
4280 m |
30 |
8 |
in curs de realizare | |
ST6 |
Traseu pentru biciclete - semicircular - Mioriței |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
500,000 |
3130 m |
20 |
5 |
in curs de realizare | |
ST7 |
Coridor pentru deplasări nemotorizate: Centru - Șerbănești |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
1,400,000 |
6600 m |
50 |
13 |
in curs de realizare | |
ST8 |
Coridor pentru deplasări nemotorizate pentru agrement: Centru - Insula de Agrement - Letea Veche (Traseu de agrement) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
3,537,000 |
2720 m |
7 |
2 |
in curs de realizare | |
ST9 |
Coridor dedicat deplasărilor de agrement pietonale și cu bicicleta pe malul Lacului Bacău |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
12,800,000 |
15670 m |
in curs de realizare | |||
ST10 |
Traseu pentru biciclete Nord: Centru - Gherăiești |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2023 |
635,000 |
6340 m |
48 |
12 |
in curs de realizare | |
ST11 |
Elaborarea Planului de Mobilitate Urbana Durabila pentru Municipiul Bacău (SUMP-Sustainable Urban Mobility Plans) |
Primăria Municipiului Bacău |
2016-2017 |
8,500 |
1 document |
realizată | |||
ST12 |
Realizarea unui Studiu de trafic |
Primăria Municipiului Bacău |
2018-2019 |
12,300 |
1 document |
realizată | |||
ST13 |
Construirea centurii ocolitoare a Bacăului |
Ministerul Trabsporturilor |
2019-2023 |
143,420,000 |
30,7 km |
49,724 |
12,431 |
in curs de realizare | |
ST14 |
Monitorizarea consumurilor de carburant de către compania de transport local si raportarea acestora către Primăria Municipiului Bacău, anual |
Compania de transport local |
anual |
1 document |
planificată | ||||
ST15 |
Modernizarea autovehiculelor din flota salvare/ambulante (estimativ 2 ambulante anual) |
Consiliul Județean Bacău |
2019-2030 |
170,000 |
10 buc. |
planificată | |||
ST16 |
Bacaul - un oraș la scara Bicicletei Campanii/ acțiuni de promovare a mersului cu bicicleta Educație rutiera pentru toti participantii la trafic |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
150,000 |
2 campanii/ an |
planificată | |||
ST17 |
Parcari pentru biciclete în zona parcurilor, pentru universități, instituții publice si piețe |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
100,000 |
20 locații |
planificată | |||
ST18 |
Implementarea unui sistem municipal de inchiriere biciclete (bike-sharing) (realizarea unui sistem de închiriere biciclete în 15 de puncte de închiriere în oraș cu o capacitate de 225 biciclete) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
1,516,000 |
225 biciclete |
16,000 |
4,000 |
planificată | |
ST19 |
Studiu pentru fundamentarea (re)organizarea liniilor de transport public la nivelul Zonei funcționale Bacău (corelarea liniilor de transport public cu cele județene) |
Primăria Municipiului Bacău; S.C. Transport Public S.A. |
2019-2025 |
50,000 |
1 document |
planificată | |||
ST2O |
Studiu pentru fundamentarea (re)organizarea liniilor de transport public la nivelul Municipiului Bacău |
Primăria Municipiului Bacău; S.C. Transport Public S.A. |
2019-2025 |
50,000 |
1 document |
planificată |
ST21 |
Achiziționarea de autobuze ecologice noi pentru îmbunatatirea si modernizarea transportului public de calator |
S.C. Transport Public S.A. |
2015-2030 |
12,530,000 |
5C autobuze |
2,388 |
640 |
in curs de realizare | |
ST22 |
Organizarea anuala a "Saptamanii europeana a mobilității" in perioada 16-22 septembrie prilej cu care se promovează măsuri de transport sustenabile iar cetățenii sunt invitați să încerce alternative la mersul cu mașina |
Primăria Municipiului Bacău |
anual |
8,000 |
1 acțiune/ an |
realizată | |||
ST23 |
Promovarea modelului ECO DRIVING de conducere ecologic al mijloacelor de transport în comun - și a beneficiiilor economice și ecologice, prin reducerea consumului de combustibil - campanii de informare și contientizare la nivelul urităților de transport a companiilor de taximetrie si a societăților comerciale |
Primăria Municipiului Bacău |
2016-2025 |
5,000 |
2 campanii/ an |
5,857 |
1,545 |
planificată | |
ST24 |
Elaborarea Politicii de parcare in Municipiul Bacău |
Primăria Municipiului Bacău |
2018-2019 |
15,000 |
1 document |
realizată | |||
ST25 |
Elaborarea Regulamentului privind regimul de acces si circulație, staționare si parcare pentru diferite categorii de vehicule rutiere in Municipiul Bacău |
Primăria Municipiului Bacău |
2018-2019 |
1 document |
realizată | ||||
ST26 |
înființarea unei Comisii de Circulație la nivelul Primăriei Municipiului Bacău |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
realizată | |||||
ST27 |
Parcare colectiva Piața Centrala (Str. Pieței - Str. Popa Șapca - Str. Libertății; subteran 2 niveluri) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
8,288,000 |
236 locuri |
realizată | |||
ST28 |
Parcare colectiva Hotel Moldova (Bd.Lnirii - Str. Nicolae Balcescu; subteran 2 niveluri) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
7,418,000 |
226 locuri |
realizată | |||
ST29 |
Parcare colectiva- Casa de Cultura spa^e (Str. Luminii- Str. Erou Gheorghe Rusu (subteran 2 niveluri) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
3,216,000 |
98 locuri |
realizată | |||
ST30 |
Parcare colectiva Aleea Iulian Antonescu (Subteran 2 niveluri) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
3,216,000 |
98 locuri |
realizată | |||
ST31 |
Parcare colectiva rezidențiala Str. Iernii (parcare tip smart parking) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
2,472,000 |
280 locuri |
realizată | |||
ST32 |
Parcare colectiva Str. Ana Ipatescu (suprateran P+3 niveluri) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
6,848,000 |
237 locuri |
realizată | |||
ST33 |
Parcare colectiva Str. Narciselor (suprateran P+5 niveluri) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
11,124,000 |
385 locuri |
realizată | |||
ST34 |
Parcare colectiva Str. Henri Coanda - CJEP CJ BC/SPCRPCIV BC (suprateran P+l nivel) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
2,745,000 |
95 locuri |
realizată | |||
ST35 |
Parcare colectiva Str. Henri Coanda (suprateran P+4 niveluri) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
10,258,000 |
355 locuri |
realizată |
ST36 |
Parcare colectiva rezidențiala de tip "sma't parking" în cartierul Bistrița Lac - 2 locații între străzile:
|
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
2,334,000 |
264 locuri |
realizată | |||
ST37 |
Parcare colectiva rezidențiala de tip "sma't parking" în cartierul Aviatorilor - 3 locații) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
495,000 |
56 locuri |
realizată | |||
ST38 |
Parcare colectiva rezidențiala de tip "sma't parking" în cartierul Republicii II |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
1,653,000 |
160 locuri |
realizată | |||
ST39 |
Crearea de parcari ecologice |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
1,750,000 |
50000 mp 3200 locuri |
realizată | |||
Total sector transport |
70,095,800 |
230,453 |
- |
57,951 | |||||
PRODUCȚIA LOCALĂ DE ENERGIE | |||||||||
Cod id. |
Numele acțiunii |
Corpul responsabil |
Intervalul de implem. |
Costul total de implem. [€] |
Indicatori cantitativi |
Econ.de energie [MWh/an] |
Prod.de en. reg. [MWh/an] |
Red. de CO2 [t/an] |
Starea acțiunii |
PLE1 |
Montarea de sisteme de panouri solare termice si fotovoltaice pe acoperișurile unor clădiri municipale (scoli, grădinițe) 30 clădiri |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
1,500,000 |
600 Kw |
720 |
295 |
planificată | |
PLE2 |
Montarea de sisteme de panouri solare termice si fotovoltaice pe acoperișurile unor clădiri publice (nemunicipale: spitale, muzee) 20 clădiri |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
1,000,000 |
400 Kw |
480 |
197 |
planificată | |
PLE3 |
Eficientizarea energetică la nivelul CET-ului prin finalizarea cu succes a proiectului: "Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldura urbană" |
Primăria Municipiului Bacău |
2011-2018 |
81,607,000 |
51,592 |
11,247 |
realizată | ||
PLE4 |
Valorificarea energetica superioara a nămolului din statia de epurare (ex. producerea de biogaz) |
Primăria Municipiului Bacău/CRAB Bacău |
2013-2018 |
500,000 |
1,000 |
410 |
realizată | ||
PLE5 |
Instalarea unei centrale in cogenerare (en. electrica si termica) utilizând biomasa pentru alimentarea unor clădiri municipale/nemunicipale (spitale, scoli, spatii comerciale, sedii de firme) |
Primăria Municipiului Bacău/Thermoenergy/PPP |
2019-2030 |
2,000,000 |
3 MWh en. termica /I MWhen. electrica |
12,000 |
4,920 |
planificată | |
PLE6 |
Construirea unui parc fotovoltaic 998 KV |
Primăria Municipiului Bacău/firme de profil/PPP |
2019-2030 |
1,000,000 |
4200 panouri |
1,300 |
1,037 |
planificată | |
Total producere energie regenerabila |
87,607,000 |
51,592 |
5,500 |
18,106 |
ALTELE | |||||||||
Cod id. |
Numele acțiunii |
Corpul responsabil |
Intervalul de implem. |
Costul total de implem. [€] |
Indicatori cantitativi |
Econ. de energie [MWh/an] |
Prod.de en. reg. [MWh/an] |
Red.de CO2 [t/an] |
Starea acțiunii |
Al |
întocmirea Registrului local al spațiilor verzi pentru Municipiul Bacău |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2020 |
1 document |
in curs de realizare | ||||
A2 |
Elaborarea Regulamentului privind protejarea spatiilor verzi din parcurile de agrement si zonele urbane ale municipiului Bacău |
Primăria Municipiului Bacău |
2018-2019 |
1 document |
in curs de realizare | ||||
A3 |
Crearea unei perdele de arbori in aliniamentul centurii Bacăului pentru protecția împotriva emisiilor și a zgomotului, cca 4 ha de perdea de arbori în parteneriat cu Compania Națională de autostrăzi și drumuri naționale - CNADNR |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
100,000 |
2,200 |
planificată | |||
A4 |
Crearea de 5 parcari umbrite cu arbori rezistenti la stres hidric si termic, in vederea protejării populației. |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
5,750 |
5 parcari |
104 |
planificată | ||
A5 |
Conștientizarea companiilor de retail privind umbrirea parcărilor si crearea structurilor de sprijin si legislativ local in vederea angajarii acestor companii in umbrirea parcărilor pe care le pun la dispoziție in imediata vecinătate a magazinelor lor |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
5,000 |
2 campanii/ an |
planificată | |||
A6 |
Creare si modernizarea de spatii verzi odata cu reabilitarea străzilor din municipiu Bacău |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
2,811,000 |
95000 mp |
6,000 |
realizată | ||
A7 |
Amenajare maluri lacul Bacău etapa 1 - Insula de Agrement - Pod Șerbănești (cca. 30.000 mp) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
3,000,000 |
30000 mp |
planificată | |||
A8 |
Proiect de amenajare a unui parc în cartierul Aviatori (str. Făgăraș) (cca. 10.000 mp) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
350,000 |
10000 mp |
planificată | |||
A9 |
Proiect de amenajare a unei grădini în zona Letea 2 (Colegiul Tehnic Letea) (cca. 6.000 mp) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
120,000 |
6000 mp |
planificată | |||
A10 |
Proiect de amenajarea a unui parc pentru cartierul CFR (str. Tineretului) (cca. 10.000 mp) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
350,000 |
10000 mp |
planificată | |||
AII |
Proiect de reconfigurare a spațiilor interstițiale din cartierul Bistrița Lac (cca. 15.000 mp) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
2,500,000 |
15000 mp |
planificată | |||
A12 |
Proiect de amenajare a unui parc în zona Izvoare (cca. 15.000 mp) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
500,000 |
15000 mp |
planificată | |||
A13 |
Proiect de amenajare a unei grădini în zona Letea 1 (Colegiul Tehnic Letea) (cca. 2.000 mp) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
300,000 |
2000 mp |
planificată | |||
A14 |
Proiect de modernizare a parcului CFR (cca. 3.000 mp) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
500,000 |
3000 mp |
planificată | |||
A15 |
Grădina Nordului - proiect de amenajare a unei grădini în zona Nordului (cca. 2.000 mp) |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
250,000 |
2000 mp |
planificată |
A16 |
Proiect complex de revitalizare a zonei din jurul Parcului Vasile Alecsandri |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
350,000 |
1000 mp |
planificată | |||
A17 |
Amenajare parc Aviatori 1 |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
21,500 |
1100 mp |
planificată | |||
A18 |
Amenajare parc Aviatori 2 |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
43,000 |
1100 mp |
planificată | |||
A19 |
Proiect de revitalizare a parcului Gherăiești |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
3,400 |
22400 mp |
planificată | |||
A20 |
Organizarea anuala a Zilelor Energiei, in vederea dezbaterii unor subiecte importante de eficientizare energetica locala prin atragerea cat mai multor parti interesate. |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2030 |
3,000 |
2 campanii/ an |
planificată | |||
A21 |
Reabilitare si modernizare Insula de agrement |
Primăria Municipiului Bacău |
2015-2019 |
12,000,000 |
60000 mp spatii verzi |
in curs de realizare | |||
A23 |
Atragerea de investitori noi, prin promovarea locala, utilizând diferite instrumente de informare, conferințe pe diferite teme, organizate anual |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
2,000 |
planificată | ||||
A24 |
Promovarea instalării de panouri solare pentru asigurarea apei calde menajere la casele care au orientare sudică, cu un ritm de 2,5%/an din totalul clădirilor cu expunere sudică din Municipiul Bacău |
Primăria Municipiului Bacău in colaborare cu APM Bacău |
2019-2030 |
2,000 |
2 campanii/ an |
planificată | |||
A25 |
Utilizarea de caiete de sarcini pentru achiziții de lucrări publice cu prevederi "verzi" privind: transportul materialelor, organizarea de șantier, economia de energie, utilizarea de materiale non-agresive cu mediu, modul de eliminare a deșeurilor |
Primăria Municipiului Bacău |
permanent |
planificată | |||||
A26 |
Realizarea viitorului PUG cu tratarea distincta a sustenabilității energetice |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2025 |
15,000 |
1 document |
planificată | |||
A27 |
Emitere autorizații de construcție numai pentru documentația de execuție a clădirilor noi care au calculată prin proiect performanță energetică (cf. Lege 372/2005) |
Primăria Municipiului Bacău |
permanent |
planificată | |||||
A28 |
Elaborarea Programului de îmbunătățire a Eficientei Energetice (PIEE) conform cerințelor ANRE. |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2020 |
planificată | |||||
A29 |
Numirea unui manager energetic conform Legii 121/2014 |
Primăria Municipiului Bacău |
2019-2020 |
planificată | |||||
Total alte acțiuni |
23,231,650 |
0 |
0 |
8,304 | |||||
Total general |
439,628,450 |
636,832 |
15,500 |
178,078 |
______________________________________________nTzTL-
CUPRINS
-
1. INTRODUCERE
-
2. DESCRIEREA MUNICIPIULUI BACĂU
-
3. VIZIUNEA
-
4. INVENTARUL EMISIILOR DE BAZĂ (BEI)
-
5. SECTOARELE ANALIZATE ÎN ELABORAREA INVENTARUL EMISIILOR DE BAZĂ... 10
-
5.1. CLĂDIRI
-
5.2. ILUMINATUL PUBLIC
-
5.3. SECTORUL TRANSPORT
-
5.4. PLANIFICAREA TERITORIULUI
-
5.5. ENERGIA TERMICĂ
-
5.6. APAȘI DEȘEURI
-
5.7. IMPLICAREA CETĂȚENILOR Șl A PĂRȚILOR INTERESATE
-
-
6. CONCORDANȚA PAEDC CU ALTE DOCUMENTE STRATEGICE
-
7. PREZENTAREA ACȚIUNILOR/MĂSURILOR DIN PAEDC
-
8. BIBLIOGRAFIE
-
9. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ
mm—
ROMANIA
JUDEȚUL BACĂU
CONSILIUL LOCAL BACĂU
ANEXA NR. 2 COMUNĂ CU PROIECTUL DE HOTĂRÂRE
LA HOTĂRÂREA NR. 65 DIN 28.02.2019
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE (PAASC)
CONTRASEMNEAZĂ
SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU
NICOLAE - OVIDIU POPOVICI
DIRECTOR ADL BACĂU//
ADRIAN CONSTANTIN ANGHEL
EUROPA
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE AL MUNICIPIULUI BACĂU 2019-2030
1. Introducere
încălzirea climei este un fenomen unanim acceptat de comunitatea științifică internațională, fiind deja evidențiat în urma analizei datelor pe perioade lungi de timp. Simulările realizate cu modele climatice globale complexe au arătat că principalii factori care au determinat acest fenomen sunt atât naturali (variații în radiația solară și în activitatea vulcanică) cât și antropogeni (schimbări în compoziția atmosferei datorită activităților umane). Numai efectul cumulat al celor 2 factori poate explica schimbările observate în temperatura medie globală a aerului și oceanului, topirea zăpezii și a gheții precum și creșterea nivelului mediu global al mării.
Creșterea concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă, în mod special a bioxidului de carbon, a fost cauza principală a încălzirii pronunțate din ultimii 50 de ani ai secolului 20 (0.13 °C/deceniu), fiind aproximativ dublul valorii din ultimii 100 de ani (0.74°C pe perioada 1906-2005)), așa cum arată cel de al patrulea Raport de Evaluare al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (IPCC).
S-a constatat că anii din perioada 1995-2006 au fost printre cei mai calzi din șirul de date înregistrate după anul 1850. Creșterea temperaturii aerului a fost mai pronunțată la latitudinile înalte din Emisfera Nordică, fiind mai rapidă pentru regiunile acoperite de uscat decât cele acoperite cu apă. Este foarte probabil (probabilitate de producere mai mare de 90%) ca temperaturile medii ale emisferei nordice din a doua jumătate a secolului 20 să fie mai mari decât în timpul oricărei perioade de 50 de ani din ultimii 500 de ani și probabil (probabilitate de producere mai mare de 66%) cele mai mari din timpul ultimilor 1300 de ani. Nivelul mării a crescut cu 1,8 mm/an în perioada 1961-2003, cu 3,1 mm/an în perioada 1993-2003 și cu 0,17 m pe întreg secolul 20. Suprafața acoperită cu gheață și zăpadă s-a diminuat, în medie, în ambele emisfere.
Creșteri semnificative ale cantităților de precipitații au avut loc în estul Americii de Nord și Americii de Sud, nordul Europei, nordul și centrul Asiei iar descreșteri s-au evidențiat în regiunea mediteraneană, sudul Africii și părți din sudul Asiei.
încălzirea globală a condus la creșterea frecvenței evenimentelor extreme (precipitații intense mai frecvente, nopți/zile reci mai puțin frecvente, zile/nopți calde mai frecvente) cât și la creșterea frecvenței ciclonilor tropicali intenși.
Concentrația atmosferică globală a bioxidului de carbon a crescut de la valoarea pre-industrială de 280 ppm (părți per milion) la 379 ppm în 2005. Concentrația atmosferică a bioxidului de carbon în 2005 depășește limitele variabilității naturale pe perioada ultimilor 650.000 de ani, calculată pe baza determinărilor indirecte din ghețari. Rata de creștere a concentrației anuale a bioxidului de carbon a fost mai mare în ultimii 10 ani (1995-2005: 1,9 ppm/an) față de cea determinată pe întreaga perioadă de când există măsurători atmosferice directe continue (1960-2005: 1,4 ppm/an).
în graficul de mai jos este reprezentată evoluția globală a emisiilor de CO2În perioada 1970-2013. Din analiza graficului se observă că, din păcate, emisiile scad doar în perioadele de stagnare și criză economică. Astfel, ușoara scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră din 2008-2009 nu s-a datorat semnării Acordului de la Copenhaga (2009), ci crizei financiare globale.
Clima Europei s-a încălzit cu aproape 1°C în ultimul secol, mai rapid decât media globală. Temperaturile extreme înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculă din vara anului 2003 din centrul și vestul Europei și cel din vara anului 2007 din sud-estul Europei, care au depășit orice record, sunt o consecință directă a schimbărilor climatice provocate de om. Deși fenomenele meteorologice singulare nu pot fi atribuite unei singure cauze, analizele statistice au arătat faptul că riscul apariției unor astfel de fenomene a crescut deja considerabil datorită schimbărilor climatice.
în contextul încălzirii globale, modificările regimului climatic din România sunt influențate de către condițiile regionale. Astfel, în urma unor analize realizate cu modele climatice globale arată pentru România o creștere progresivă a temperaturii medii a aerului pe parcursul secolului XXI, în toate anotimpurile, dar mai pronunțată în sezonul de vară și iarnă. Estimările IPCC indică faptul că, cel puțin în conformitate cu estimările globale, climatul se va încălzi în acest secol, iar precipitațiile din regiunea din care face parte și România se vor modifica, astfel încât iernile vor deveni mai umede și verile mai uscate. în acest fel, datele arată o creștere a temperaturii la nivelul României de aprox. 0,8 °C în ultima sută de ani. Conform celor mai recente scenarii climatice, frecvența și intensitatea valurilor de căldură, a secetelor și intensitatea precipitațiilor se așteaptă să crească în următoarele decenii în România. Analiza datelor istorice indică de asemenea, faptul că în țara noastră temperatura medie anuală a aerului a crescut în ultimii 33 de ani cu 0,5 °C, în perioada1981-2013 cu 10,2 °C față de întreaga perioadă analizată 1901-1980 cu 9,6 °C, valoare care se situează sub încălzirea medie globală de 0,85 °C din ultimii 100 de ani.
' Yuval Noah Harari, Homo deus/ Scurtă istorie a viitorului, pg 193, ed Polirom, 2016
în 2005, în România s-au înregistrat inundații catastrofale care au cauzat 76 de decese și daune materiale semnificative, iar 2007 și 2012 au fost ani extrem de secetoși cu efecte deosebit de severe asupra agriculturii. începând din anul 1901 și până în prezent, în fiecare deceniu, s-au produs 1-2 până la 3-4 ani extrem de secetoși sau ploioși, cel mai mare număr de ani secetoși, 5 ani, producându-se în deceniul 2001-2010. Perioadele cu precipitații abundente căzute pe secvențe scurte de timp (ex. primăvara și vara 2006, vara anilor 2008 și 2010, primăvara și toamna 2013, primăvara și vara 2014) au înregistrat o frecvență crescută în ultimii ani, alternanța perioadelor secetoase urmate de intervale ploioase fiind din ce în ce mai evidentă.
Aceste fenomene meteorologice extreme au efecte negative asupra României prin pierderi economice semnificative în agricultură și dezvoltare rurală, transport, alimentarea cu energie și gospodărirea apei. într-un posibil scenariu de încălzire globală în creștere cu 4 °C până la sfârșitul secolului, situația și impacturile schimbărilor climatice ar deteriora semnificativ situația din România. în consecință, reducerea emisilor GES și adaptarea la schimbările climatice sunt priorități pentru România.
întrucât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un orizont de timp apropiat nu implică o atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice2 trebuie să reprezinte un element important al politicilor internaționale, naționale și locale.
Pornind de la această realitate, Uniunea Europeană a adoptat, printre altele, inițiativa „Energie pentru o lume în schimbare”, angajându-se unilateral să reducă emisiile totale la valori care să fie cu cel puțin 20% sub nivelul acestora din 1990 până în anul 2020.
Pentru îndeplinirea acestor obiective la nivelul UE s-a constituit “Convenția Primarilor” prin care orașele semnatare își iau angajamentul să elaboreze, pe baza inventarului de bază privind emisiile de CO2, un plan de acțiune privind eficiența energetică.
Având în vedere succesul avut cu această inițiativă la nivel mondial, Convenția Primarilor a lansat o nouă provocare: reducerea emisiilor de CO2 (și, posibil, și de alte gaze cu efect de seră) pe teritoriul localităților semnatare cu cel puțin 40% până în 2030 și de a-și spori rezistența la efectele schimbărilor climatice.
Ca semnatar al Convenției Primarilor privind clima și energia, Municipiul Bacău trebuie să elaboreze Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) și Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC).
PAASC completează PAEDC și va contribui la următoarele:
-
• consolidarea cunoștințelor pentru sprijinirea dezvoltării politicii cu privire la schimbările climatice;
-
• îmbunătățirea rezistenței și a capacității de adaptare la acestea;
-
• creșterea înțelegerii impactului schimbărilor climatice la nivel sectorial și inter-sectorial;
-
• la dezvoltarea procesului de integrare și dezvoltarea economică și socială.
2 Măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice reprezintă ajustări ale sistemelor naturale și umane realizate ca răspuns al stimulilor climatici actuali sau estimați sau a efectelor acestora, care moderează sau exploatează oportunitățile benefice Se pot identifica mai multe tipuri de adaptare la schimbările climatice, inclusiv adaptarea anticipativă și reactivă, adaptarea privată și publică și adaptarea autonomă și planificată. Opțiunile politicii de adaptare reprezintă moduri esențiale de promovare a schimbărilor în modul în care răspundem la efectele adverse cauzate de schimbările climatice, cum ar fi utilizarea mai eficientă a resurselor limitate de apă sau adaptarea normelor din construcții pentru a face clădirile rezistente la viitoare condiții climatice și la fenomenele meteorologice extreme Măsurile de adaptare trebuie să fie evaluate ca o soluție locală care generează
2. Viziunea
Municipiul Bacău va fi la orizontul anului 2050 o comunitate cu un nivel de trai apropiat de standardele europene, un oraș prietenos cu mediul înconjurător, cu cetățeni conștienți de importanța adaptării la schimbările climatice.
Măsurile de adaptare la schimbări climatice vor viza domeniile care se referă la infrastructură și urbanism, transport, prin încurajarea transportului în comun și a celui alternativ, iluminat public, resursele de apă și educație-informare și conștientizare.
Măsurile de adaptare vor fi asumate, inclusiv printr-o atitudine proactivă și prin acțiuni inovative, atât de populație, cât și de mediul de afaceri, de cel academic și nonguvernamental, sub coordonarea unei administrații publice locale eficiente și responsabile, aflată în dialog permanent cu societatea civilă locală și cu cetățenii.
3. Amplasament și context climatic
Municipiul Bacău se află în Nord-Estul țării, în centrul Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluența dintre râurile Șiret și Bistrița, la intersecția mai multor căi de comunicație terestră și aeriană. Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare N-S, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriței, și o îngustare spre sud, „poarta Șiretului”, suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei și culmile sucarpatice Pietricica-Bărboiu.
Geografic, se află la interferența meridianului de 26°55' longitudine estică cu paralela de 46°35' latitudine nordică.
4. Rețeaua hidrografică
Municipiului Bacău este situat în bazinul hidrografic al râului Șiret, la confluența a două râuri importante din România, Șiret și Bistrița
Rețeaua hidrografică a municipiului Bacău este formată din râul Șiret, care curge pe la limita de est a municipiului și afectează mai puțin teritoriul acestuia, râul Bistrița situat în partea de nord-est a municipiului și pârâul Trebeș-Bârnat, cu afluenții săi pârâul Negel și pârâul Limpedea, situați în zona nordică a municipiului Bacău.
Râul Bistrița traversează o parte a teritoriului municipiului Bacău, situat în partea de nord-est și est, între hidrocentrala Lilieci și confluența cu râul Șiret din coada lacului Galbeni.
Râul Bistrița a fost amenajat din punct de vedere hidroenergetic încă din anii 1965-1966. Astfel, pe teritoriul municipiului Bacău se află canalelel de aducțiune-fugă de la hidrocentrale Lilieci și Bacău.
Pârâul Trebeș-Bârnat drenează zona de nord a municipiului Bacău între comuna Mărgineni și confluența cu râul Bistrița din aval de barajul Bacău. Pârâul Trebeș primește ca afluent pârâul Negel în amonte de podul Mărgineni și pârâul Limpedea, în cartierul Gherăiești. După confluența cu pârâul Limpedea, cursul de apă primește denumirea de Bârnat.
Râul Șiret curge la cca. 3 km est de limita municipiului, iar eventualele viituri de pe acest curs nu afectează teritoriul acestuia, ci numai locelitățile învecinate Săucești și Letea Veche.
Râul Bistrița a fost amenajat în întregime în perioada 1958-1966, în zona orașului creându-se lacurile Bacău- Șerbănești cu suprafața de 202,4 ha și adâncimea de 3,3 metri, cu un volum total de 6 mii. mc împreună cu lacul de compensare cu suprafața de 50,4 ha și adâncimea de 5,25 metri adâncime cu Insula de Agrement (11,85 ha), precum și lacul Lilieci, cu suprafața de 410 ha.
Amenajările efectuate pe râul Bistrița au funcții complexe: producerea energiei electrice (hidrocentralele Bacău I și II), combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială, irigații, moderator climatic, practicarea sporturilor nautice.
Amenajări au fost efectuate și pe afluenții Bistriței, a căror cursuri au fost regularizate (Bârnat, Negel, 13 km lungime, Trebeș 22 km, Limpedea 16 km), având în vedere că aceștia curg pe terasa de luncă a Bistriței, fapt ce conduce la pante mici de scurgere, cu creșteri importante de nivel în timpul viiturilor
Lacurile amenajate pe râul Bistrița au modificat total aspectul albiei. Până în anul 1965 Bistrița se vărsa în Șiret prin mai multe brațe, confluența realizându-se la altitudinea de 138 metri.
5. Analiza riscurilor si vulnerabilităților la nivel local
> >
Analiza de Risc Climatic Local (ARC) cuprinde o evaluare a principalelor tipuri de fenomene și procese din mediu care se produc natural și care pot impacta negativ unul sau mai multe sectoare municipale, putând provoca pagube materiale sau periclita părți din infrastructura construită de pe teritoriul autorității locale. Sunt vizate acele sectoare de interes conform metodologiei Convenției Primarilor privind Clima și Energia 2030.
ARC cuprinde acele fenomene și procese din mediu cel mai bine evidențiate în urma datelor colectate de la departamentele/direcțiile din cadrul Primăriei Bacău și de la diverse instituții de pe teritoriul municipiului Bacău.
Principalii factori de risc evaluați sunt în următoarele domenii:
-
• Climă
-
• Mediu și biodiversitate
-
• Apă și deșeuri
-
• Socioeconomic
-
• Calitatea aerului
Tab. 1
Evaluarea generală a principalilor factori de risc de mediu la nivel local (UAT) | ||||
ID risc |
Factorul de risc de mediu evaluat |
Nivelul actual de gravitate (1-5) |
Evoluția viitoare preconizată | |
Frecvență |
Intensitate | |||
FR1 |
Căldură extremă |
• • |
▲ |
▲ |
FR2 |
Frig extrem |
• • • |
▼ |
▼ |
FR3 |
Precipitații extreme |
• • • |
▲ |
▲ |
FR4 |
Inundații |
• • • • |
► |
► |
FR5 |
Secetă |
• • • |
▲ |
▲ |
FR6 |
Cutremure |
• • • • |
▲ |
▲ |
FR7 |
Furtuni |
• • • |
▲ |
▲ |
FR8 |
Incendii forestiere și de vegetație |
• • |
▲ |
▲ |
FR9 |
Poluare generată de traficul de tranzit și din nodurile rutiere |
• • • • |
▲ |
▲ |
FR10 |
Poluare industrială |
• • • |
► |
► |
Municipiul Bacau a elaborat Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) care este un document ce definește și descrie riscurile și sursele de risc potențiale identificate la nivelul municipiului Bacău, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. PAAR se întocmește de Comitetul Local pentru Situații de Urgență (CLSU) pe baza datelor furnizate de către operatorii economici, instituțiile publice, organizații neguvernamentale și alte structuri de pe raza Municipiului Bacău și are scopul de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce la revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență, de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență și de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat.
Obiectivele PAAR sunt:
-
• asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consencințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc;
-
• amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
-
• stabilirea concepției de intervenție în situații de urgentă și elaborarea planurilor operative;
-
• alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.
Din componența CLSU fac parte următoarele instituții și operatori economici:
-
• Primăria Municipiului Bacău;
-
• Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău;
-
• Direcția Publică de Evidență a Persoanelor a Municipiului Bacău
-
• Poliția Locală a Municipiului Bacău;
-
• Poliția Municipiului Bacău;
-
• Spitalul Județean de Urgență Bacău;
-
• Direcția Sanitar Veterinară și Siguranța Alimentelor Bacău;
-
• Direcția de Sănătate Publică Bacău;
-
• Serviciul de Ambulanță Județean Bacău;
-
• Inspectoratul Școlar Județean Bacău;
-
• Inspectoratul de Stat In Construcții, Amenajare Teritoriu din Bacău;
-
• S.C Thermoenergy Group Bacău;
-
• Compania Regională de Apă Bacău;
-
• Telecom-Divizia Operațiuni Est Bacău;
-
• Sistemul de Gospodărire a Apei Bacău;
-
• S.C. Delgaz Grid S.A.
-
5.1. Evoluția factorilor de risc climatic la nivel local
Amplasat pe valea Șiretului, Municipiul Bacău are un climat temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase călduroase, rezultatul acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful). Climatul este influențat de poziția și evoluția centrilor barici de la nivelul continentului. Condițiile barice împreună cu radiația emisă de suprafețele învecinate determină condițiile climatice locale.
Iernile, în zona Bacăului sunt mai aspre in comparație cu cele din zonele mai înalte ale Podișului Central Moldovenesc sau Subcarpații Moldovei. Vara, valorile sunt mai mici decât în sudul Câmpiei Române sau în regiunile înalte ale Podișului Central Moldovenesc.
-
5.1.1. Analiza evoluțiilor temperaturii aerului
Analiza riscurilor climatice s-a făcut pe baza datelor furnizate de Centrul Meteorologic Regional (CMR) Moldova lași. Astfel, un set de informații a cuprins următoarele date lunare pe perioada 1981-2017:
-
• temperatura medie a aerului;
-
• temperatura medie maximă;
-
• temperatura medie minimă;
-
• precipitațiile totale;
-
• viteza medie lunară a vântului;
-
• viteza maximă lunară a vântului.
Un alt set de informații din perioada 1961-2013 a conținut următoarele date zilnice:
-
• temperatura medie a aerului;
-
• temperatura medie maximă;
-
• temperatura medie minimă;
-
• precipitațiile totale;
-
• nebulozitatea (acoperirea cu nori a cerului);
-
• presiunea atmosferică;
-
• strălucirea soarelui.
în graficul de mai jos este reprezentată evoluția temperaturilor medii anuale pentru perioada 1961-2017 și tendința până în anul 2027. Din analiza graficului se observă clar creșterea ușoară, dar continuă a temperaturilor medii anuale mai ales începând cu anul 1990 păstrându-se această tendință în continuare dacă nu se iau măsuri. Dacă între anii 1960 și 1989 temperatura medie anuală nu trecea de 10 °C, începând cu anul 1990 s-au atins frecvent temperaturi de peste 10 °C și chiar 11 °C (11,04 °C în 2015 și 11,27 °C în 2007).
Grafic cu temperaturile medii anuale (1961-2017)
15.00
O
o
05
□ c
«5
a>
T5 <D E
10.00
«5
L_
3 •W 05 1_ 05 Q.
5.00
T—1 |
*3- |
r- |
O |
CD |
CD |
cm |
in |
00 | |
CD |
<D |
UD |
r» |
r-. |
r*. |
D- |
00 |
00 |
00 |
CTi |
CD |
CD |
CD |
CD |
CD |
CD |
CD |
CD |
CD |
r—1 |
v—1 |
r—1 |
T—1 |
r-i |
t—1 |
t—1 |
ț—1 |
t-H |
r-1 |
I I I t I I I I I I I I I I I I I I
V—1 |
O |
m |
CD |
CD |
04 |
LO |
00 |
r—1 |
D'. | |||
cd |
O) |
CD |
o |
o |
o |
O |
v-i |
rH |
r-■1 |
CM |
CM |
CM |
OT |
CD |
CD |
o |
o |
o |
O |
O |
O |
O |
O |
O |
O |
v—1 |
rH |
ț—'1 |
CM |
CM |
CM |
CM |
04 |
04 |
04 |
CM |
CM |
CM |
Anul
Pentru a evidenția și mai clar tendința de creștere a temperaturilor, în graficele de mai jos sunt reprezentate, pe anotimpuri, evoluția de-a lungul anilor a numărului de zile cu un anumit interval de temperatură.
Pentru perioada verii (lunile iunie-august) s-a reprezentat numărul de zile cu temperaturi cuprinse între 20 și 30 °C pentru anii 1961-2013. Se observă că începând din anul 1985 numărul de zile cuprinse în acest interval de temperatură este în continuă creștere. Dacă până în anul 1985 media anuală a fost de cca. 38 de zile, începând cu anul 1986 media anuală este de cca. 56 de zile, atingându-se după 2005 valori de peste 70 de zile (78 de zile în 2007, 74 de zile în 2012).
Pentru perioada iernii (lunile decembrie-februarie) s-a reprezentat numărul de zile cu temperaturi cuprinse între 0 și 10 °C pentru anii 1961-2013. Se observă că începând din anul 1985 numărul de zile cuprinse în acest interval de temperatură este, și în acest caz, în continuă creștere. Dacă până în anul 1985 media anuală a fost de cca. 32 de zile, începând cu anul 1986 media anuală este de cca. 40 de zile, atingându-se valori de peste 50 sau chiar 60 de zile (56 de zile în 1999, 61 de zile în 2007, 54 de zile în 2008).
Grafic reprezentând numărul de zile in perioada iernii (decembrie-ianuarie) cu temperaturi intre 0 si 10 °C
în tabelul și în graficul de mai jos (tab. 2) sunt prezentați anii în care temperatura zilnică a trecut de 35 °C. Se observă că în prioada anilor 1961-1985 în doar câțiva ani au fost zile (și acele puține) când temperatura a trecut de 35 °C. în schimb, începând cu anul 1986 temperatura zilnică de 35 °C a fost înregistrată aproape în fiecare an, iar numărul de zile s-a mărit. Cele mai multe zile în care s-a depășit temperatura de 35 °C s-au înregistrat în 2007 și în 2012: 13 zile și respectiv 25 zile, iar cele mai ridicate temperaturi au fost înregistrate tot în anul 2007 și 2012: 40,20 °C pe 23 august și respectiv 41,00 °C pe 24 august.
De asemenea, trebuie remarcat că până în 1985 au fost doar trei ani în care s-au înregistrat aceste temperaturi în maxim 3 zile consecutive, în schimb începând cu anul 1986 numărul de zile consecutive cu temperatura de 35 °C s-au mărit (13 zile în 2007 și 25 de zile în 2012) și au devenit tot mai frecvente. Mai mult, în anul 2007 și 2012 au existat mai multe perioade cu zile consecutive când s-au înregistrat temperaturi de peste 35 °C: în 2007 au fost perioade de câte 6, 2 și 3 zile consecutive, iar în anul 2012 au fost perioade de câte 6, 4 și 3 zile consecutive.
Tab. 2
Anul |
C\l CD CD |
1963 |
1968 |
1973 |
1980 |
1985 |
1986 |
1987 |
1988 |
1990 |
1992 |
1993 |
1994 |
1998 |
2000 |
2001 |
2002 |
2003 |
2006 |
2007 |
2008 |
2009 |
2010 |
2012 |
Nr. zile cutemp. >35 °C |
1 |
3 |
2 |
1 |
1 |
2 |
1 |
5 |
1 |
1 |
3 |
2 |
2 |
2 |
6 |
2 |
2 |
1 |
1 |
13 |
3 |
2 |
5 |
25 |
NrTzîle---- consecutive cu temp. >35 °C |
2 |
2 |
2 |
2 |
2 |
2 |
2 |
4 |
2 |
2 |
6 |
3 |
2 |
6 |
Putem concluziona că schimbarea climei la nivel global și implicit și în România au determinat creșterea frecvenței și intensității acestor episoade de căldură și conform specialiștilor, impactul acestora va continua să se amplifice în deceniile ce urmează.
Astfel de episoade cu temperaturi ridicate din municipiul Bacău au implicații negative asupra sănătății publice (cele mai vulnerabile segmente de populație fiind copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice din marile aglomerări urbane), agriculturii, silviculturii, producerii de energie, transportului, turismului și productivității muncii.
Aceste valuri de căldură ridică și probleme legate de înrăutățirea calității aerului, mai ales în zonele centrale și aglomerate din municipiu datorită efectelor clădirilor (mai ales cele înalte), proprietăților termice a materialelor de construcție, insuficienței spațiilor verzi, precum și a emisiilor vehiculelor.
-
5.1.2. Analiza evoluțiilor cantității de precipitații
Dacă analizăm precipitațiile anuale din perioada 1961-2017 observăm o tendință de creștere a cantității acestora, dar în același timp se observă și o tendință de creștere a numărului de zile fără precipitații în aceeași perioadă.
Din graficul de mai jos rezultă modul cum sunt repartizate cantitățile de precipitații pe luni în perioada 1961-2017. Se observă că cele mai mari cantități de precipitații cad în lunile mai-iulie, atingând cantități de peste 80 mm/mp în lunile iunie și iulie. Lunile cu cele mai slabe precipitații sunt ianuarie și februarie, cu puțin peste 20 mm/mp, atunci când acestea sunt sub formă de ninsoare.
Dacă facem o analiză în ceea ce privește cantitățile și repartiția zilnică a precipitațiilor în luniile mai-iulie, lunile cu cele mai mari cantități de precipitații, din graficul de mai jos rezultă că perioadele cu precipitații bogate (ploi torențiale) alternează cu zilele fără precipitații (perioade de secetă). Totodată se observă tendința de scădere a cantitățiilor de precipitații.
Grafic reprezentând precipitațiile multianuale zilnice in luniile
(mai-iulie)
Principalele riscuri ce pot apărea datorită cantităților mari de precipitații și caracterului lor fluctuant pe parcursul unui an sunt eroziunea malurilor sau amenajărilor hidrografice ale pârârurilor și râurilor de pe teritoriul Municipiului Bacău și inundațiile.
Conform datelor furnizate de ABA Șiret, cele mai viituri din utimii ani și care au afectat Municipiul Bacău au avut loc în 2005, 2008, 2010, 2016 și 2018.
Pentru spațiul hidrografic Șiret, anul 2005 s-a remarcat prin ploi bogate, cu mult peste media multianuală, în special în jumătatea sudică a acestuia. Astfel, în Bacău au căzut 840,9 l/mp față de media anuală de 548,3 l/mp, ceea ce a produs inundații mari în special în bazinul hidrografic Trotuș.
în municipiul Bacău pârâurile Trebeș și Negel s-au revărsat afectând parțial un număr de 192 de gospodării.
Viiturile pe râul Șiret din anul 2008, se datorează în principal propagării de pe râul Suceava ca urmare a cantităților însemnate de precipitații căzute timp de 5 zile (23-27.07.2008). Aceste viituri din jumătatea de nord a spațiului hidrografic Șiret au fost, la majoritatea stațiilor hidrometrice, cele mai mari din toată perioada de monitorizare de peste 60 ani, înregistrându-se la stația Drăgești (la cca. 30 km amonte de municipiul Bacău) un debit maxim istoric de 2930 mc/s. Aceste inundații au provocat pagube însemnate în localitatea Săucești, localitate limitrofă municipiului Bacău.
în anul 2010 (perioada 27/28 iulie), în bazinul hidrografic al pârâului Trebeș și în zona municipiului Bacău au căzut precipitații abundente în timp scurt, care au generat viituri de mare amploare pe cursurile de apă. Cantitățile de apă căzute au fost de 108 l/mp în municipiul Bacău, 144, l/mp la Podiș, 110,7 l/mp la Luncani, 99,3 l/mp la Măgura, 92,8 l/mp la Mărgineni (localități din imediata apropiere a municipiului Bacău). Trebuie specificat faptul că aceste precipitații au avut o intensitate mare, numai la stația meteo Bacău s-au înregistrat 49,2 l/mp în numai 50 min. Revărsarea pârâurilor Trebeș și Negel au afectat un număr de 29 de gospodării din care 13 au fost distruse în totalitate.
în anul 2018 (29-30 iunie), ca urmare a precipitațiilor căzute, pârâul Bârnat a trecut peste digurile de pe ambele maluri și a afectat serios un număr de 13 case, un obiectiv social (Asociația Caritas) și terenuri agricole.
Tab. 3
Nr. crt. |
Tipul de inundație |
Nr. de persoane afectate |
Nr. gospodării/ case afectate |
Lungime străzi afectate (km) |
Lungime CF afectate (km) |
Nr. obiective economice afectate |
1 |
Revărsare râul Bistrița |
208 |
47 |
1.2 |
7 | |
2 |
Accident la dig Bistrița |
790 |
300 |
20 |
21 | |
3 |
Revărsare pârâu Trebeș |
280 |
0.6 |
4 | ||
4 |
Revărsare pârâu Negel |
460 |
173 |
1.6 |
12 | |
5 |
Revărsare pârâu Limpedea |
30 |
15 |
0.3 | ||
6 |
Revărsare pârâu Barnat |
208 |
45 |
3 |
Conform Planului de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale elaborat de Comitetul Local pentru Situații de Urgență (CLSU) Bacău, principalii indicatori de vulnerabilitate în cazul unor inundații pe teritoriul Municipiului Bacău sunt redați în tabelul de mai sus (tab. 3).
în același timp, perioadele de secetă (zile fără precipitații sau cu precipitații reduse) pot avea următoarele efecte:
-
• scăderea producției culturilor agro-alimentare;
-
• scăderea debitelor râurilor care poate duce raționalizarea sau lipsa apei potabile și/sau apei pentru igiena populației;
-
• condiții pentru declanșarea unor incendii a vegetației uscate;
-
• scăderea debitelor râurilor și lacurilor care influențează producția de energie hidroelectrică.
-
5.1.3. Analiza mișcării maselor de aer
Din datele puse la dispoziție de CMR Moldova lași, în această zonă, viteza medie a vânturilor nu are valori prea mari.
în graficul de mai jos se observă că vitezele cele mai mari ale vântului sunt atinse în luna ianuarie, februarie și martie cu viteze medii de 9,8, 10,7 și respectiv 11,6 km/h.
Dacă ne raportăm la anotimpuri, observăm că vântul are viteze mai mari în timpul iernii și primăverii și viteze mai reduse vara și toamna.
16
$
Din datele colectate de pe site-ul https://www.meteoblue.com, pe o perioadă de 30 de ani, în graficul de mai jos este reprezentat zilele dintr-o lună în care vântul atinge o anumită viteză. Din acest grafic rezultă și faptul că, în general, zilnic viteza vântului se încadrează între 5 și 28 km/h. Numai în câteva luni (ianuarie, februarie, martie, decembrie) vântul depășește 60 km/h și atunci petru perioade foarte mici (0,2-0,4 zile).
Direcția maselor de aer este determinată de cele două anticicloane, anticiclonul Azorelor din timpul verii și anticiclonul Siberian din timpul iernii dar și de dispunerea formelor majore de relief culmi, văi.
Graficul de mai jos arată câte ore pe an bate vântul într-o anumită direcție.
Se poate observa că direcția predominantă pentru vânt este NNV (aproape 1200 ore/an), NV (peste 800 ore/an) și SSE (peste 800 ore/an). Pe direcțiile NE, ENE și E vântul bate cel mai puțin, în jur de 200 ore/an. (sursa https://www.meteoblue.com)
Folosind aceleași date, mai jos, este reprezentată roza vânturilor reprezentat mai sugestiv direcțiile de deplasare a maselor de aer.
care este
WNW
wsw
NI
ENE
ESE
sw
ssw
SE
SSE
0 >1 >5 • >12 • >19 • >28 • >38
f >61 km/h
(captură de pe site-ul https://www.meteoblue. com)
Este important să se cunoască direcția predominantă a vântului pentru o anumită localitate deoarece amplasarea caselor/clădirilor de locuit și a unor instituții trebuie să țină cont de aceasta. Astfel, clădirile de locuit, clădirile în care își desfășoară activitatea creșele, grădinițele trebuie amplasate în partea opusă bătăii vântului față de platformele industriale, centralele termice, care pot să polueze aerul atmosferic cu fum, gaze, etc.
De asemenea curenții de aer din sezonul rece care își fac prezența pe teritoriul Municipiului Bacău favorizează apariția următoarelor fenomene:
-
• accentuează senzația de frig resimțită de locuitori;
-
• mărește riscul de formare a poleiului în lunile de iarnă;
-
• mărește riscul de troienire a zăpezii;
-
• scade capacitatea de conservare a energiei termice a clădirilor.
Trebuie menționat faptul că, în general, dar valabil și pentru Municipiul Bacău, masele de aer influențează și cantitatea de precipitații și locul acestora prin deplasarea vaporilor de apă din atmosferă într-o direcție sau alta.
Conform metodologiei Convenției Primarilor privind Clima și Energia 2030, in cadrul analizei de risc, sunt analizate și principalele vulnerabilități de la nivel local.
Vulnerabilitățile pot fi înțelese ca măsura în care un sistem este susceptibil și incapabil să se confrunte cu efectele adverse ale schimbărilor climatice.
Cele două categorii de vulnerabilități analizate (fizice/de mediu și socio-economice) sunt strâns corelate cu efectele schimbărilor climatice.
Principalele vulnerabilități identificate la nivelul municipalității sunt prezentate în tabelul de mai jos (tab. 4).
Tab. 4
Aspecte vulnerabile identificate la nivel local (UAT) | |||
Domeniul |
Aspectul vulnerabil |
Indicator cantitativ estimat/parte afectată |
Detalii suplimentare |
Fizic/de mediu VFM1 |
Vulnerabilitate asociată avarierii barajului de la Izvorul Muntelui (S=32,6 km2, Voi max.=1.250 mii m ) |
100% din tot. pop. |
In cazul unei breșe de 75% pe lățime și înălțime, debitul ar fi de 120.580 m/s, unda ar avaria toate barajele din aval, unda ar ajunge în Bacău în cca. 2 ore iar înălțimea valului ar fi de cca. 8 m. |
Fizic/de mediu VFM2 |
Revărsare râul Bistrița |
| |
Fizic/de mediu VFM3 |
Accident la dig Bistrița |
| |
Fizic/de mediu VFM4 |
Revărsare pârâu Trebeș |
|
Fizic/de mediu VFM5 |
Revărsare pârâu Negel |
| |
Fizic/de mediu VFM6 |
Revărsare pârâu Limpedea |
| |
Fizic/de mediu VFM7 |
Revărsare pârâu Bârnat |
| |
FlzIc/de mediu VFM8 |
Pericolul apariției unor mișcări seismice (cutremure) |
100% din tot. pop. |
Riscul seismic in zona epicentrala Vrancea (care poate afecta și Municipiul Bacău), arată că în această zonă există aproximativ 90% probabilitate de a se produce un seism cu magnitudinea de 7,5 R odată la 200 de ani. |
Fizic/de mediu VFM9 |
Trafic intens de tranzit rutier |
50% din tot. pop. |
Creșterea poluării locale a aerului. |
Socioeconomic VSE1 |
Sistarea parțială sau totală a apei potabile |
100% din tot. pop. |
Creare de disconfort și perturbarea activității unor instituții (creșe, grădinițe, școli, spitale) |
Socioeconomic VSE2 |
Persoane vârstnice vulnerabile |
13% din tot. pop. |
Cea. 19.000 de pensionari cu venituri mici beneficiază de tichete sociale din partea Primăriei; cca. 2.000 de persoane vârstnice cu nevoi suplimentare beneficiază și de alte servicii (îngrijire la domiciliu, însoțitori, cămin de bătrâni) |
Socioeconomic VSE3 |
Gestionarea grupurilor defavorizate din Zona Urbană Marginalizată (ZUM) |
15% din tot. pop. |
Din ZUM fac parte 2 cartiere mărginașe: Izvoare și Letea cu peste 21.000 loc. UAT Mun. Bacău a primit finanțare prin POCU, pentru înființarea unui GAL pentru elaborarea și implementarea unei Strategii de Dezvoltare Locală în ZUM. |
Socioeconomic VSE4 |
Lipsa forței de muncă calificată |
55% din tot. angajatori |
6. Planul de acțiuni pentru adaptarea la schimbările climatice
Planul de Acțiune pentru Adaptare la Schimbările Climatice (PAASC) cuprinde principalele măsuri vizate de către municipalitate dar și de către instituțiile responsabile, pentru atenuarea impactului riscurilor și vulnerabilităților la nivel local și regional. PAASC completează Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) prin care orașele semnatare a Convenției Primarilor și-au luat angajamentul ca până în anul 2030 să reducă emisiile de CO2 cu 40%, iar cele două documente alcătuiesc împreună Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC).
Aceste documente voi avea un rol puternic informativ și educațional, atât pentru cetățenii municipiului, cât și pentru factorii decizionali (autoritățile publice, instituțiile publice și agențiile de mediu, de dezvoltare, lucrări publice și planificare urbană, regională și locală).
Dincolo de acest aspect informativ-educațional, documentațiile elaborate vor contribui consistent la consolidarea cunoștințelor pentru a sprijini dezvoltarea politicii cu privire la schimbările climatice, îmbunătățirea rezistenței și a capacității de adaptare la acestea; creșterea înțelegerii impactului schimbărilor climatice la nivel sectorial și inter-sectorial; la dezvoltarea procesului de integrare și dezvoltarea economică și socială.
în tabelul de mai jos (tab. 5) sunt prezentate câteva măsuri/proiecte care prin implementarea lor vor contribui la atenuarea efectelor produse de schimbările climatice pentru cetățenii Municipiului Bacău.
Tab. 5
Cod id. |
Titlul acțiunii de adaptare |
Corp responsabil |
Părți terte implicate |
Riscurile climatice adresate |
Intervalul de implementare |
Indicatori cantitativi asociați |
Costul total (€) |
Impact în red. cons. energetice |
Starea implementării acțiunii |
ASC 1 |
Construirea centurii ocolitoare a Municipiului Bacău |
MT/CNAIR |
Primăria Mun. Bacau; CJ Bacau |
FR 9 VFM 9 |
2019-2022 |
30.700 m |
108,500,000 |
Da |
în curs de realizare |
ASC 2 |
Rezerva de apa a Municipiului Bacău |
Primăria Mun. Bacău |
Populația Mun. Bacau |
VSE 1 |
2019-2021 |
1 |
4,633,000 |
în curs de realizare | |
ASC 3 |
Consolidarea blocurilor cu risc seismic |
Primăria Mun. Bacău |
Locatarii blocurilor respective |
FR6 VFM 8 |
2019-2023 |
5 blocuri 317 apa-t. |
1,000,000 |
în pregătire | |
ASC 4 |
Amenajare afluenți râu Bistrița, Municipiul Bacău |
ABA Șiret |
Primăria Mun. Bacau |
FR4 VFM 4-7 |
2019-2022 |
1.030 m |
863,000 |
în curs de realizare | |
ASC 5 |
Modernizarea, dotarea și extinderea corpurilor ambulatoriului spitalului de pneumoftiziologie (TBC) Bacău |
Primăria Mun. Bacău |
Conducerea spitalului TBC |
VSE 2 |
2019-2023 |
1.483 mp |
2,526,000 |
Da |
în pregătire |
ASC 6 |
Crearea unui centru comunitar în Cartierul Republicii care să ofere servicii sociale in conformitate cu nevoile populației |
Primăria Mun. Bacău |
DAS Bacau |
VSE 2 VSE 3 |
2019-2023 |
289 mp |
700,000 |
în pregătire | |
ASC 7 |
Obținerea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu la 21 de instituții școlare |
Primăria Mun. Bacău |
ISU Bacau |
- |
2019-2022 |
21 |
123,000 |
în pregătire | |
ASC 8 |
Alarmarea populației Municipiului Bacău, amplasare de sirene electronice |
Primăria Mun. Bacău |
ISU Bacau |
FR6 VFM 1-8 |
2019-2022 |
18 sirere |
720,000 |
în pregătire | |
ASC 9 |
Elaborare "Plan de calitate a aerului pentru Municipiul Bacău pentru indicatorii dioxid de azot si oxizi de azot” |
Primăria Mun. Bacău |
APM Bacau |
VFM 9 |
2018-2019 |
1 |
14,000 |
în curs de realizare |
ASC 10 |
Acțiuni de informare a populației privind comportamentul în situații de risc/urgență |
Primăria Mun. Bacău |
ISU Bacau |
FR6 |
2019-2025 |
1 |
în pregătire | ||
ASC 11 |
întocmirea Planurilor anuale de pregătire în domeniul situațiilor de urgență pentru Municipiul Bacău |
Primăria Mun. Bacău |
CLSU Bacau |
FR4 FR6 |
anual |
1 |
în pregătire | ||
ASC 12 |
Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală pentru comunitatea marginalizată din Municipiul Bacău* |
Primăria Mun. Bacău |
GAL IDD |
VSE 2 VSE 3 |
2019-2023 |
1 |
7,050,000 |
în implementare | |
ASC 13 |
Proiect de revitalizare a parcului Gherăiești |
Primăria Mun. Bacău |
FR 9, 10 VFM 9 |
2019-2023 |
22.400 mp |
3,400 |
în pregătire | ||
ASC 14 |
Proiect de revitalizare a parcului Catedralei |
Primăria Mun. Bacău |
FR 9, 10 VFM 9 |
2023-2030 |
6.700 mp |
124,150 |
în pregătire | ||
TOTAL |
126,256,550 |
* UAT Municipiul Bacău, prin Asociația “Grup Acțiune Locală Inovare și Dezvoltare Durabilă” (GAL IDD), va implementa începând cu anul 2019 Strategia de Dezvoltare Locală pentru comunitatea marginalizată din Municipiul Bacău care a fost elaborată în cadrul proiectului E-STRATEG finanțat prin Programul Operațional Capital Uman, AP 5/ PI 9.vi/ OS 5.1 „Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală” -orașe/municipii cu populație de peste 20.000 locuitori - Regiuni mai puțin dezvoltate.
FR - Factor de Risc (vezi tab. 1)
VFM - Vulnerabilități Fizice/de Mediu (vezi tab. 4)
VSE - Vulnerabilități Socio-Economice (vezi tab. 4)
CLSU - Comitetul Local pentru Situații de urgență.
7. Definiții
Vulnerabilitate exprimă magnitudinea pierderilor rezultate în urma unui fenomen potențial producător de pagube. Vulnerabilitatea cuprinde expunerea, adică valorile și viețile prezente în respectiva locație precum și lipsa capacității de rezistență sau de apărare în fața amenințării. Vulnerabilitatea este o măsură "agregat” a bunăstării umane și care include mediul, expunerea economică și socială la un șir de perturbații periculoase.
Riscul este rezultatul produs de hazard asupra cuiva sau ceva care este vulnerabil la hazard. Riscul poate fi cuantificat prin pierderile produse ca urmare a unui hazard specific într-o anumită zonă și într-o anumită perioadă de timp de referință. Matematic riscul este produsul dintre hazard și vulnerabilitate.
Adaptare - include orice inițiative sau acțiuni ca răspuns la efectele reale sau preconizate ale schimbărilor climatice și care reduc efectele schimbărilor climatice asupra sistemelor construite, naturale și sociale și exploatează oportunitățile benefice. Se disting mai multe tipuri de adaptare: anticipativă, autonomă sau planificată.
Atenuare - promovarea unor măsuri de politică, legislative și la nivel de proiecte, care să contribuie la stabilizarea sau reducerea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. Programele de energie regenerabilă, de eficiență energetică și de substituire a combustibililor fosili, sunt exemple de măsuri de atenuare a schimbărilor climatice.
Capacitate de adaptare - abilitatea unui sistem de a se adapta la schimbările climatice (inclusiv variabilitate climatică și extreme) pentru a diminua potențialele daune, pentru a profita de oportunități sau pentru a face față consecințelor.
Evenimente extreme - se referă la condițiile meteorologice extreme care se produc rar într-un anumit loc și/sau timp, precum o furtună intensă sau un val de căldură peste limitele normale de activitate. Pot fi rezultatul unor schimbări bruște și drastice de temperatură, precipitații sau al unei modificări graduale dar prelungite în temperaturi, precipitații peste limitele normale. Astfel de evenimente includ: furtuni, ploi înghețate, valuri de căldură, inundații, secete, incendii etc.
Impact - efectele modificărilor existente sau prognozate ale climei asupra sistemelor construite, naturale și umane. Se poate distinge între impact potențial (ar putea apărea în urma unei modificări preconizate a climei, fără a ține cont de adaptare) și rezidual (impactul schimbărilor climatice care ar putea apărea după adaptare).
Probabilitate - posibilitatea producerii unui eveniment sau apariției unor rezultate, în condițiile în care acest lucru poate fi estimat probabilistic.
Reziliențâ - capacitatea unui sistem, comunități sau societăți expuse la hazard, de a se adapta, prin rezistență sau schimbare, în scopul de a-și păstra aceeași structură de bază și modul de funcționare, capacitatea de auto - organizare.
8. Bibliografie
-
• Documente din cadrul Primăriei Bacău
-
- Planul de Analiză și Acoperirea Riscurilor pentru Municipiul Bacău;
-
- Plan de calitate a aerului pentru Municipiul Bacău pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot;
-
- Planul anual de pregătire in domeniul situațiilor de urgență pentru Municipiul Bacău.
-
• Dr. Aristița Busuioc, ș.a., ANM, Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pe perioada 2001-2030;
-
• Roxana Bojariu, ș.a., ANM, Schimbările climatice-de la bazele fizice la riscuri și adaptare, Editura Printech, Buc. 2015;
-
• Yuval Noah Harari, Homo deus/ Scurtă istorie a viitorului, ed. Polirom, 2016
-
• Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020;
-
• Administrația Bazinală de Apă Șiret, Planul de management al riscului la inundații;
-
• Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile - Ghid privind adaptarea la schimbările climatice;
-
• Documente elaborate de Convenția Primarilor;
-
• http://www.meteoromania.ro/
-
• https://www.meteoblue.com.
-
• Date furnizate de alte instituții ca urmare a solicitării din partea UAT Municipiul Bacău:
-
- Centrul Meteorologic Regional Moldova lași;
-
- Agenția de Protecție a Mediului Bacău;
-
- Administrația Bazinală de Apă Șiret;
-
- Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău.
Cuprins
-
1. Introducere
-
2. Viziunea
-
3. Amplasament și context climatic
-
4. Rețeaua hidrografică
-
5. Analiza riscurilor și vulnerabilităților la nivel local
-
5.1. Evoluția factorilor de risc climatic la nivel local
-
5.1.1. Analiza evoluțiilor temperaturii aerului
-
5.1.2. Analiza evoluțiilor cantității de precipitații
-
5.1.3. Analiza mișcării maselor de aer
-
-
-
6. Planul de acțiuni pentru adaptarea la schimbările climatice
-
7. Definiții
-
8. Bibliografie
1
Procent rezultat pe baza datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011.
2
Sursa: http://data.worldbank.orQ/indicator/EN.ATM.CO2E.PC
3
„România și politicile privind schimbările climatice - Stimuli economici din direcționarea către o economie „verde",, - Consiliul Român pentru Clădiri Verzi, WWF, UNDP Romania, AAEC, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Universitatea Tehnică Cluj Napoca, A St A Cluj, Rețeaua pentru Climă Romania, Asociația Alma RO, Fundația Terra Millenium III, 2009
4
Terenuri neconstruite, nedezvoltatefolosite anterior pentru agricultură sau neutilizate. Acestea sunt de regulă verzi caracterizate de vegetație spontană.
z
5
Foste situri industriale, de regulă poluate, pretabile pentru conversie funcțională și reintroducere în circuitul urban.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------11 141 I--------