Hotărârea nr. 65/2019

Hotărârea nr. 65 din 28.02.2019 privind aprobarea Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă (PAEDC) şi a Planului de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC).


HOTĂRÂREA NR. 65 din 28.02.2019

privind aprobarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) și a Planului de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC)

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință ordinară la data de 28.02.2019, potrivit art. 39(1) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere :

  • - Referatul nr. 30/ 21.02.2019 al Agenției de Dezvoltare Locală Bacău prin care se propune aprobarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) și a Planului de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC);

  • - Expunerea de Motive a Primarului Municipiului Bacău, înregistrată cu nr. 1946/ 21.02.2019;

  • - Raportul de specialitate al compartimentelor de resort, înregistrat cu nr. 1947/ 21.02.2019, favorabil;

  • - Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 275/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 276/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 277/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 278/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr.4 și nr.279/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr. 5;

  • - Hotărârea Consiliului Local Bacău nr. 102 din 30.03.2018 privind aderarea Municipiului Bacău, la inițiativa Comisiei Europene, Convenția Primarilor pentru climă și energie;

  • - Prevederile art. 47 alin. (1), ale art. 48 alin. (2), ale art. 61 alin. (2) și ale art. 115 alin. (1) lit. b, și ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată;

  • - Prevederile art. 34 alin. (1) lit. „i” din Anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 35/ 2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, cu modificările și completările ulterioare;

In baza dispozițiilor art. 36 alin. (2) lit „b” și alin. (4) lit. „e” și art. 45(1) din Legea nr. 215/ 2001 a administrației publice locale, republicată cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

9

Art. 1. Se aprobă Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) conform Anexei 1 parte integrantă a prezentei hotărâri.

Art. 2. Se aprobă Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) conform Anexei 2, parte integrantă a prezentei hotărâri.

Art. 3. Primarul Municipiului Bacău, va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Agenția de Dezvoltare Locală Bacău.

Art. 4. Hotărârea va fi comunicată Agenției de Dezvoltare Locală Bacău, Direcției Economice și Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Municipiului Bacău.

Art. 5. Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.


CONTRASEMNEAZĂ

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU

NICOLAE-OVIDIU POPOVICI

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXA NR. 1 COMUNĂ CU PROIECTUL DE HOTĂRÂRE

LA HOTĂRÂREA NR. 65 DIN 28.02.2019

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ (PAEDC)


/ £7

PREȘEDINTE DE S IOÂNA - RALUC W-■ XJO'd •


CONTRASEMNEAZĂ

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE - OVIDIU POPOVICI



Convenția primarilor privind Clima și Energia EUROPA

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU

J

ENERGIE DURABILĂ SI CLIMĂ



1. INTRODUCERE

După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima și energia, Comisia Europeană a lansat Convenția Primarilor pentru a susține și sprijini eforturile depuse de autoritățile locale pentru punerea în aplicare a politicilor privind energia durabilă. Autoritățile locale dețin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu cât s-a apreciat că cca. 80% din consumul de energie și emisiile de COsunt asociate cu activitățile urbane.

UAT Municipiul Bacău a devenit membru al Convenției Primarilor din data de 30.09.2011 în conformitate cu HCL 250/31.07.2008 și HCL 302/30.09.2011.

Semnatarii Convenției Primarilor, prin elaborarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED), și-au luat angajamentul să reducă emisiile de CO2 cu cel puțin 20% până în 2020 în localitățile pe care le reprezintă.

UAT Municipiul Bacău a elaborat PAED care a fost aprobat prin HCL 136/30.06.2015 și a fost înregistrat la Oficiul Convenției Primarilor de la Bruxelles și ulterior, după verificări, aprobat.

Având în vedere succesul avut cu această inițiativă la nivel mondial, Convenția Primarilor a lansat o nouă provocare:

  • •  Reducerea emisiilor de CO2 (și, posibil, și de alte gaze cu efect de seră) pe teritoriul localităților semnatare cu cel puțin 40% până în 2030, prin îmbunătățirea eficienței energetice și printr-o utilizare sporită a surselor regenerabile de energie;

  • •  Stabilirea unor măsuri pentru adaptarea localității la efectele schimbărilor climatice.

Pentru realizarea acestor deziderate, UAT Municipiul Bacău ca semnatar al noii inițiative, conform HCL 102/30.03.2018, trebuie să elaboreze Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) prin care trebuie să se realizeze reducerea de 40% a emisiilor de CO2 până în 2030. în ceea ce privește măsurile de adaptare la schimbările climatice UAT Municipiul Bacău a elaborat și Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC).

PAEDC trebuie să se raporteze la un an de referință față de care trebuie să se realizeze reducerea de 40% a emisiilor de CO2. Anul de referință a fost ales 2008 pentru că din acea perioadă s-a putut colecta suficiente date pentru întocmirea Inventarului de bază al emisiilor (sau Baseline Emission Inventory-BEI în engleză) pentru Municipiul Bacău. BEI cuantifică cantitățile emisiilor de CO2 (sau de echivalent CO2) datorate consumului de energie de pe teritoriul Municipiului Bacău și identifică principalele surse ale emisiilor de COși potențialul de reducere a acestora.

în cadrul BEI au fost analizate următoarele sectoare:

  • •  Sector, clădiri, echipamente/instalații și industrii

o clădiri instituționale;

o clădiri rezidențiale;

o sector industrial și terțiar (servicii);

o iluminatul public;

  • •  Sector energie;

  • •  Sector transport;

  • •   Planificarea teritoriului;

  • •  Sector apă și deșeuri.

Prin elaborarea PAEDC, practic se actualizează vechiul PAED completându-se și modificându-se planul de măsuri care să conducă la reducerea cu 40% a emisiilor de CO2 până în 2030 față de anul 2008.

PAEDC, prin aprobarea de către Consiliul Local, devine un document de programare și planificare la nivelul UAT Municipiul Bacău, prin care se formulează politicile publice care vor fi abordate, pe termen mediu și lung, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, generate de consumul de energie și adaptarea la schimbările climatice.

Ca parte componentă a PAEDC s-a elaborat și Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) prin care se va urmări atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele acestora.

  • 2. DESCRIEREA MUNICIPIULUI BACĂU


Orașul Bacău este municipiul reședință al județului Bacău, fiind și cel mai mare centru urban din județ (populația municipiului reprezintă 23,40% din numărul total de locuitori ai județului1). în plus, acest municipiu cu o suprafață de peste 41 de km2, ce se află situat în nord - estul țării, pe coordonatele de 46° și 35' latitudine nordică și 26° si 55' longitudine estică, este unul dintre cele mai mari și importante orașe din zona Moldovei.

Cu o populație de 144,307 de locuitori la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, Bacăul este al doilea oraș ca mărime demografică din Regiunea de Dezvoltare Nord -Est după municipiul lași (290.422 de locuitori), celelalte municipii reședință de județ înregistrând un număr mai redus de locuitori (Suceava - 92.121 de locuitori, Botoșani - 106.847 de locuitori, Piatra Neamț - 85.055 de locuitori și Vaslui -55.407 de locuitori).

La nivel național, pentru a contribui la dezvoltarea economiei regiunilor, au fost definite mai multe categorii de centre urbane: 7 poli de creștere (câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare, cu excepția regiunii București-llfov) și 13 poli de dezvoltare urbană de importanța regională.

Polii de dezvoltare au rolul de nivel intermediar, conector între polii de creștere și celelalte orașe mici și mijlocii ale sistemului urban pentru a atenua și preveni tendințele de dezechilibrare a dezvoltării în cadrul regiunilor din care fac parte. O astfel de dezvoltare



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ BACĂU policentrică poate conduce la reducerea nivelului de concentrare a populaței și a forței de muncă din marile centre urbane, precum și la crearea unei structuri spațiale care să impulsioneze dezvoltarea economică echilibrată teritorial.

Prin HG 998/2008 pentru desemnarea polilor de creștere și a polilor de dezvoltare urbană în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională, municipiul lași a fost desemnat pol de creștere al Regiunii Nord - Est, iar municipiile Bacău și Suceava - poli de dezvoltare. Rolul polului de dezvoltare Bacău în dezvoltarea echilibrată a regiunii este evidențiat și de apartenența sa la sistemul urban regional lași - Bacău - Piatra Neamț - Roman.

în ceea ce privește contextul local, municipiul Bacău, aflat la 9 km nord-est de confluența râurilor, Șiret și Bistrița, este marcat de existența a patru trepte majore de relief: prima este foimală din albia majoră a Bistriței și a Șiretului 150-155 m, a doua terasă de 160-165 m, unde se găsește cea mai mare parte a localității, a treia 180-190 m și ultima 200-250 m.

în plus, trebuie menționată și prezența ariei naturale protejate Lacul Bacău II, sit Natura 2000, cu o suprafață de 202 ha, ce adăpostește peste 147 specii de păsări, fiind o zonă extrem de importantă în cadrul culoarului de migrație est - european.


Primele atestări documentare datează încă din 1399. în arhivele Vaticanului, pe hărțile Evului Mediu precum și în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. La sfârșitul secolului al XlV-lea, orașul Bacău era bine închegat ca așezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribuții militare și comerciale foarte importante. Localitatea era cunoscută în relațiile comerciale dintre Moldova, Transilvania și Țara Românească, fiind un important punct de vamă.

Din punct de vedere al accesibilității, Municipiul Bacău se bucură de o localizare privilegiată, la intersecția mai multor căi de comunicație terestră și aeriană. Municipiul se află la 302 km distanță față de capitala București, 130 km față de polul de creștere lași si 400 km față de Portul Constanța.

La nivelul infrastructurii rutiere, Bacăul este traversat pe direcția nord-sud de drumul european E85 care face legătura între capitala București și nordul țării, de drumul național DN 2F care face legătura cu municipiul Vaslui spre Est și de drumul național DN11 (E577) care facilitează conexiunea cu municipiul Brașov. E asemenea, DN 15 face legătura cu municipiul Piatra Neamț si cu centrele de interes turistic din zonă, iar legătura cu orașele Moinești și Comănești se face pe drumul național DN 2G.

Pe cale aeriană, Aeroportul Internațional “George Enescu” Bacău facilitează legătura cu orașe precum Londra, Dublin, Roma, Bruxelles, Madrid, Liverpool etc., în timp ce transportul feroviar pe magistralele 500 și 600 conectează Municipiul Bacău cu București, lași, Ucraina și Republica Moldova.

3. VIZIUNEA

Viziunea pe termen lung a comunității este definită în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău: ‘‘în anul 2030, Municipiul Bacău va fi un important centru regional, recunoscut ca nod de transport și logistic, pol economic competitiv caracterizat de excelență în domeniul tehnic și antreprenoriat dezvoltat și o comunitate tânără cu capital social ridicat, atrasă și menținută prin calitatea ridicată a vieții”.

Viziunea de dezvoltare integrată Municipiul Bacău se bazează pe 5 obiective strategice și o serie de obiective specifice.

Unul din obiectivele strategice este definit ca: Echilibru sistem natural-sistem antropic; Dezvoltare bazată pe calitate crescută a factorilor de mediu.

Acest obiectiv strategic răspunde provocărilor climatice și de mediu din Municipiul Bacău și prin îndeplinirea obiectivelor specifice, enumerate mai jos, administrația publică locală din Municipiul Bacău poate atinge și țintele europene privind reducerea emisiilor de CO2 prin îmbunătățirea eficienței energetice și valorificarea surselor de energie regenerabilă:

  • •  Valorificarea resurselor de teren reprezentate de zonele industriale abandonate.

  • •  Sprijinirea acțiunilor de decontaminare a siturilor industriale cu poluare semnificativă a solului și apelor.

  • •  Eficientizarea energetică a sectorului rezidențial.

  • •  Eficientizarea energetică a fondului construit public și a sistemului de iluminat municipal.

  • •  Reabilitarea și modernizarea sistemului centralizat de termoficare.

  • •  Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

  • •  Asigurarea unei calități corespunzătoare a apei pentru consumul populației.

  • •  Extinderea infrastructurii de apă-canal în vederea deservirii tuturor zonele rezidențiale și de activități, existente și propuse.

  • •  Reabilitarea infrastructurii de apă-canal aflate în stare precară.

  • •  Asigurarea unui management eficient al deșeurilor în municipiul Bacău.

  • •  Asigurarea unui management integrat al riscului la inundații pe teritoriul municipiului.

în ceea ce privește emisiile de CO2, UAT Municipiul Bacău s-a angajat ca până în 2030 cantitatea acestora să fie reduă cu 40% în raport cu cantitatea de emisii evaluată pentru anul de referință 2008.

4. INVENTARUL EMISIILOR DE BAZĂ (BEI)

Inventarul emisiilor de bază este un instrument esențial care permite autorității locale să aibă o vedere de ansamblu a situației la nivelul unui an de referință ales (anul 2008) și stabilirea priorităților de acțiune. Metodologia utilizată pentru stabilirea BEI a fost cea recomandată de Convenția Primarilor prin Ghidul de dezvoltarea a PAED-urilor iar sursa datelor a fost una sigură, în principal date provenite din partea furnizorilor de utilități la nivel local, date de consum sau date statistice deținute de către Primăria Bacău și date privind consumurile de combustibili ale companiei de transport local.

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ BACĂU

Anul recomandat pentru stabilirea BEI, conform metodologiei recomadate de către

Convenția Primarilor, este anul 1990. Având în vedere că la nivelul anului 1990 nu au existat date statistice și date de consum necesare pentru elaborarea inventarului de emisii, anul


2008 a fost anul de referință ales datorită faptului că acest an oferă condiții propice de centralizare a unor date conform unor înregistrări adminstrative după aderarea României la Uniunea Europeană. Prin urmare, Inventarul emisiilor de bază după cum este cerut de Convenția Primarilor, include date privind consumurile din sectoarele relevante provenite direct de la distribuitorii de utilități.

Datorită influenței reduse pe care Autoritatea Locală o poate exercita,

sectorul industrial și sectorul agricol au fost excluse din acest inventar; pe viitor, pe măsură ce se va acumula mai multa experiență și se vor înțelege foarte bine mecanismele care trebuiesc aplicate pentru reducerea emisiilor de CO2, comunitatea locală își va îndrepta atenția și către aceste sectoare, dacă va considera oportun.

Pe de altă parte, inventarul de referință al emisiilor reprezintă o cuantificare a impactului asociat consumurilor energetice locale sub toate formele ei exprimate în cantității de CO2 emise, la nivelul unei localități pe durata unui an de referință. Acesta permite identificarea principalelor surse de emisii de CO2 și posibilitățile de reducere a consumurilor pe diferite sectoare de activitate relevante și controlabile de către administrația locală.

Factorii utilizați în Planul de Acțiune Pentru Energie Durabilă și Climă pentru determinarea emisiilor de CO2 echivalent au ca referință Metodologia Convenției Primarilor și standardele IPCC conform ultimei iterații incluse în documentul CoM Default Emission Factors for the Member States of the European Union (2017, JRC); factorul utilizat pentru determinarea emisiilor de CO2 asociate energiei provenite din sistemul de încălzire centralizat al municipiului Bacău a fost determinat conform Metodologiei Convenției Primarilor, ținând cont de producția de agent termic și energie electrică a centralei în cogenerare în anul de referință 2008 precum și de randamentele medii recomandate și de procedura de calcul prevăzute în metodologie.

Combustibil utilizat

Factori utilizați (sursa) -tone CO2/MWh

Electricitate

0,798

Gaz Natural

0,184

Gaz natural lichefiat

0,202

Motorină

0,268

Benzină

0,249

Biomasă

0,410

____________________nm_

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ BACĂU

Consumurile finale de energie analizate s-au făcut pentru în următoarele sectoare:

  • •   clădiri municipale, echipamente/facilități;

  • •   clădiri terțiare, echipamente/facilități;

  • •   clădiri rezidențiale (locuințe);

  • •   iluminat public municipal;

  • •   transport municipal (flotă proprie);

  • •   transport public;

  • •   transport privat și comercial.

Tabelul de mai jos cuprinde consumul de energie final și cantitatea de emisii de CO2 pentru fiecare sector în parte la nivelul anului 2008.

Categorie/sector

Consumul final de energie (MWh)

Procent din total

Clădiri, echipamente/instalații municipale și instituționale

142.639

9,47%

Clădiri, echipamente/instalații nemunicipale/terțiare

198.989

13,21%

Clădiri rezidențiale

J

762.807

50,63%

Iluminatul public municipal

5.474

0,36%

Parcul auto municipal

1.376

0,09%

Transport public

13.729

0,91%

Transportul privat și comercial

381.612

25,33%

TOTAL

1.506.626

100,00%

Grafic privind consumul de energie pe sectoare de activitate in anul 2008 (MWh)


  • Clădiri municipale             Clădiri terțiare

  • Iluminat public               Flota municipală

  • Transport privat și comercial


Rezidențial (clădiri) Transport public



Categorie/sector

Emisii de

CO2 (t)

Procent din total (%)

Clădiri, echipamente/instalații municipale și instituționale

32.286

7.34%

Clădiri, echipamente/instalații nemunicipale/terțiare

83.093

18.89%

Clădiri rezidențiale

208.273

47.34%

Iluminatul public municipal

4.368

0.99%

Parcul auto municipal

361

0.08%

Transport public

3.679

0.84%

Transportul privat și comercial

99.524

22.62%

Gestionarea apelor uzate

8.394

1.91%

TOTAL

439.979

100.00%

Grafic privind emisiile de C02 pe sectoare de activitate in anul 2008

450000

400000

350000

300000

C

250000 <D

(N

3 200000

150000

100000

50000

0


  • ■ Clădiri municipale

Rezidențial (clădiri)

  • ■ Flota municipală

  • ■ Transport privat și comercial


i Clădiri terțiare

  • ■ Iluminat public

Transport public

  • ■ Total sectoare non-energetice


în tabelele și graficele de mai sus se poate observa foarte clar că din toate sectoarele relevante analizate, cea mai mare influența asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, impactul fiind cuantificat în emisii de CO2, ce derivă din consumul de energie în aceste sectoare îl reprezintă sectorul rezidențial cu 47,34% urmat de sectorul transport cu 23,99% și de sectorul terțiar cu 18,89%.

Inventarul consumului de energie analizat în toate sectoarele la nivelul anului 2008 (exclusiv sectorul industrial și agricol), indică un consum energetic total de 1.506.626 MWh ceea ce reprezintă 439.979 tone CO2. Dacă raportăm la numărul de locuitori din 2008 (198.719 locuitori) cantitatea totală de emisii de CO2 este 2,21 tone CO2/locuitor/an, ceea ce înseamnă cca. 50% din indicatorul specific pentru România (4,4 to CO2/locuitor).2

Consumul specific de energie este de 7,58 MWh/locuitor/an.

Analizând consumurile energetice și emisiile aferente de CO2 din municipiul Bacău în anul 2008, se observă o serie de puncte critice dar și de oportunități importante privind reducerea acestor emisii. Astfel:

  • •  în sectorul clădirilor rezidențiale și publice există potențial important de reducere a consumurilor energetice prin îmbunătățirea eficientei energetice (izolația termică modernizarea sistemelor de producere a căldurii, producerea de energie din surse regenerabile: sisteme solare termice și fotovoltaice sau sisteme pe biomasă);

  • •  în sectorul clădirilor terțiare unde există potențial de reducere a consumurilor specifice de energie, se pot promova tehnologiile de automatizare a iluminatului interior, automatizări ale sistemelor de producere a energiei termice și a echipamentelor electrice, creșterea nivelului de izolație termică a clădirilor;

  • •  în sectorul transportului - transport local - pot fi adoptate măsuri de descurajare a transportului privat în perimetrul orașului în paralel cu continua modernizare a transportului public și promovarea sistemelor curate de transport: biciclete, mersul pe jos.

5. SECTOARELE ANALIZATE ÎN ELABORAREA INVENTARUL EMISIILOR DE BAZĂ
  • 5.1. CLĂDIRI

Sectorul clădirilor este responsabil pentru cel mai mare consum de energie și implicit pentru cele mai multe emisii de CO2.

Prin utilizarea tehnologiilor inovative, deja existente, consumul de energie în clădiri -atât în cele noi cât și în cele existente - poate fi redus cu cca. 30-50% fără a fi necesare investiții inițiale semnificative. Pe lângă aceasta se poate încuraja crearea unor scheme de împrumuturi publice și/sau private ce pot fi utilizate pentru lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor, extinzând astfel, cu un impact minim asupra bugetului public, aria de cuprindere a unor programe guvernamentale deja existente3.


Specialiștii prevăd o continuă creștere a prețului energiei care va fi

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ BACĂU transferat în final către cetățeni și companii, generând un impact ecomonic negativ. Creșterea prețului la energie la nivel global este așteptată în contextul în care criza economică mondială va fi depășită și se vor înregistra noi creșteri economice. Prin urmare încurajarea eficienței energetice în clădiri va asigura atât creșterea gradului de confort pentru un număr mare de cetățeni cât și siguranță economică - în special pentru grupurile cele mai vulnerabile la creșteri ale facturilor cu energia. Implementarea măsurilor menite să reducă emisiile de CO2 în sectorul energetic implică un beneficiu imediat dar și pe termen lung deoarece presupun reducerea dependenței de combustibilii fosili. Astfel, este important să se ia în considerare și oportunitatea evitării pe termen mediu și lung a problemelor economice care vor fi întâmpinate de cetățeni, companii, regiuni în contextul în care costul combustibililor fosili este în continuă creștere datorită caracterului epuizabil al acestora, creșterii populației și creșterii economice.

Construcțiile noi au cel mai mare potențial de reducere (atât a consumului de energie cât și a emisiilor de CO2). De asemenea se pot obține beneficii semnificative prin reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO2 și în cadrul clădirilor existente prin implementarea programelor de reabilitare termică.


Implementarea auditurilor energetice tuturor clădirilor instituționale în conformitate cu cerințele legislative legate de performanța energetică a clădirilor (Legea 372/2005 privind performanta energetica a clădirilor) poate fi un prim pas în depășirea stadiului de non-soluții și de încadrare a clădirilor într-o clasă energetică specifică prin certificatul de performanță energetică.

Certificatul va include informații legate de nivelul eficienței energetice și al emisiilor de CO2 al clădirii respective. Legislația existentă reprezintă unul dintre cele mai bune instrumente disponibile pentru monitorizarea nivelului de eficiență energetică a numărului de clădiri existente și poate încuraja dezvoltarea construcțiilor eficiente energetic la nivel local.

Pentru locuințele individuale pot fi promovate programele naționale ”Casa Verde” și Casa Verde Plus” sau programe similare și pot fi adoptate sisteme de stimulare de tipul deducerilor de impozite locale pentru proprietarii care realizează lucrări de reabilitare termică sau instalează sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă.

De asemenea, pot fi promovate proiecte demonstrative pentru producere a energiei electrice din surse regenerabile solar- fotovoltaic pentru o serie de clădiri municipale importante din oraș.

  • 5.2. ILUMINATUL PUBLIC

Sistemul de iluminat public din municipiul Bacău este organizat pentru asigurarea satisfacerii unor cerințe și nevoi de utilitate publică ale comunității locale și anume:

• Ridicarea gradului de civilizație, a confortului și a calității vieții;

  • •  Creșterea gradului de securitate individuală și colectivă în cadrul comunității locale, precum și a gradului de siguranță a circulației rutiere și pietonale;

  • •  Punerea în valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice, precum și marcarea evenimentelor festive și a sărbătorilor;

  • •  Funcționarea și exploatarea în condiții de siguranță a infrastructurii aferente sistemului.

Sistemul de iluminat public din municipiul Bacău curpinde iluminatul stradal-rutier, iluminatul stradal-pietonal, iluminatul arhitectural, iluminatul ornamental și iluminatul ornamental-festiv și funcționează ca un ansamblu tehnologic și funcțional. Lungimea totală a rețelei de străzi cu iluminat public stradal este de 195 km iar lungimea totală de alei iluminate este de 20 km.


Iluminatul public stradal este realizat pentru iluminatul căilor de circulație publică, străzi, trotuare, piețe, intersecții, parcări, treceri pietonale, poduri, pasaje sub și supraterane și este realizat de regulă cu surse de lumină/lămpi cu descărcări în vapori de sodiu de înaltă presiune precum și cu surse de lumină/lămpi cu descărcare în vapori de mercur.

în momentul de față situația iluminatului public în Municipiul Bacău este următoarea:

  • •  Lungimea străzilor/drumurilor/aleilor echipate cu sisteme de iluminat public conforme (aflate în parametrii prevazuți de standarde - iluminat conform): 178,93 km;

  • •  Numărul de stâlpi pentru iluminat: 8.771, din care

o 6.353 în proprietatea Primăriei Bacău

o 2.418 în proprietatea Furnizorului Delgaz Grid

  • •  Numărul de puncte luminoase (corpuri iluminat) prin care se asigură serviciul de iluminat public: 9084, din care:

o 6.956 în proprietatea Primăriei Bacău;

o 2.128 în proprietatea Furnizorului Delgaz Grid.

  • •  Numărul de km de rețea de iluminat public modernizată în ultimii 15 ani în conformitate cu SR 13201/2015 (sau SR 13433/1999, conform Ordinului ANRSC nr. 86/2007): 13 km.

Primăria Bacău va implementa un vast proiect de modernizare a sistemului de iluminat public din oraș care va consta în:

  • • Reproiectarea numărului de stâlpi și înlocuirea stâlpilor cu alții noi (metalici);

  • • Trecerea în subteran a cablurilor electrice;

  • • înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu lămpi performante de tip LED;

  • • Implementarea unui sistem de telegestiune pentru iluminatul public.

Programul este finanțat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și presupune reabilitarea infrastructurii de iluminat public pe aproximativ 26 de kilometri de străzi din Bacău, precum și înlocuirea a 9000 de corpuri de iluminat utilizând tehnologia LED.


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ BACĂU Valoarea totală a investiției se ridică la 11 milioane euro. Proiectul se află în faza de obținere a avizelor urmând a se demara procedura de achiziție.

  • 5.3. SECTORUL TRANSPORT

Municipiul Bacău, este un important nod în rețeaua de transport rutier si feroviar, poziționat central in Moldova realizând legătura între nordul și sudul țării.

Traficul de tranzit este destul de mare și de apăsător, acesta fiind de multe ori congestionat, iar aerul fiind foarte poluat în oraș. Atât traficul greu cât și traficul uzual de autovehicule care se îndreaptă fie spre nordul țării fie înspre sudul țării trec prin Bacău.

La sfâșitul anului 2018 s-a semnat contractul pentru execuția centurii ocolitoare a Municipiului Bacău care va consta in construcția a 30,8 km de drum nou la standarde europene, din care 16,3 km la profil de autostradă. Centura va avea consecințe benefice pentru orașul Bacău ducând la decongestionarea traficului și la reducerea poluării.

Transportul local în municipiul Bacău este asigurat de S.C. Transport Public S.A. care an de an a reușit să facă investiții și să achiziționeze autovehicule cu un grad redus de poluare.

în luna iunie 2018 societatea opera cu 60 de autobuze din care jumătate erau cu norma de poluare euro 5 și euro 6.

De asemenea, în perioada 2019-2023 Municipiul Bacău va implementa un număr de 9 proiecte care au rezultat din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și care vor urmări implementarea unui sistem de management al traficului care să prioritizeze transportul în comun și bicicliștii alături de dezvoltarea unei rețele de piste și benzi pentru bicicliști. Aceste proiecte vor fi finanțate prin POR 2014-2020, Axa prioritară 4.1 și vor contribui la atingerea Obiectivului specific al Priorității de investiții și anume Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.


Consiliul Local al Municipiului Bacău a aprobat Politica de parcări în Municipiul Bacău având în vedere că acest document reprezintă unul din principalele instrumente folosite în schimbul de paradigmă în ceea ce privește infrastructura de transport.

(captură http://transportpublicbc.ro/)

în procesul de prioritizare a mijloacelor de deplasare nepoluante sau cu emisii scăzute, modul în care este gestionată parcarea joacă un rol esențial deoarece reprezintă un instrument foarte eficient pentru descurajarea deplasărilor motorizate.

Totodată, pentru protejarea zonei centrale a municipiului, pentru descongestionarea și fluidizarea traficului și pentru creșterea siguranței rutiere prin micșorarea valorilor de trafic actuale din zonele centrale, s-a elaborat Regulamentul privind regimul de acces și circulație, staționare și parcere pentru diferite categorii de vehicule rutiere în Municipiul Bacău.


  • 5.4. PLANIFICAREA TERITORIULUI

    Urbană, în ceea ce privește zonele


Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare funcționale, municipiul Bacău cuprinde următoarele:

  • •  zona de locuire colectivă;


  • •  zona de locuire individuală;

  • •  zona industrială;

  • •  zona de activități comerciale de mari dimensiuni;

  • •  zona destinată activităților de

    agrement și sport.


în ceea ce privește bilanțul teritorial la nivelul municipiului Bacău (conf. PUG Bacău) se constată că peste 37% din suprafața teritoriului intravilan este dedicată locuirii. Se

păstrează în schimb suprafețe considerabile de teren industrial (19,8%) deși o parte însemnată din activitățile industriale au fost dezafectate în ultimii 15 ani. Acest aspect face ca municipiul Bacău să dețină resurse considerabile de teren, bine echipat care poate găzdui noi activități de producție sau care poate fi decontaminat și transformat în spații verzi.

Pentru ocrotirea spațiilor verzi, a arborilor și a aranjamentelor florale, Consiliul Local a aprobat Regulamentul privind protejarea spațiilor verzi din parcurile de agrement și zonele urbane ale Municipiului Bacău. De asemenea, în această perioadă, conform legislației în vigoare, urmează să se elaboreze Registrul local al spațiilor verzi prin care se va identifica terenurile definite ca spații verzi și a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spații verzi.

Municipiul Bacău dispune de trei tipuri de rezerve de teren: terenuri de tip „greenfield”4, terenuri de tip „brownfield”5 și terenuri de mici dimensiuni evidențiate ca spații publice abandonate.


Cea mai mare parte a rezervelor de teren ale municipiului Bacău sunt de tip „greenfield” ocupând o suprafață de aproximativ 990 ha. O parte considerabilă din aceste rezerve de teren se află la periferia orașului fiind vorba cu precădere de zone încă nedezvoltate, incluse în teritoriul intravilan al municipiului. Planul Urbanistic General prevede ca rezervele de teren din partea vestică să

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ BACĂU fie destinate activităților economice, pe când cele din Est, în cartierul Șerbănești, sunt orientate către funcțiunea de locuire.

Terenurile de tip „brownfield” ocupă o suprafață de apoximativ 220 ha și se regăesc preponderent în cadrul fostelor zone industriale. Deși activitatea industrială în municipiul Bacău a decăzut după anii ’90, o parte considerabilă din terenurile aferente acestei activități au fost transformate în ample zone comerciale sau sunt utilizate și în prezent pentru activități industriale (producție și depozitare).

Rezervele de teren de mici dimensiuni sunt vizibile cu precădere în incintele de locuințe colective, acolo unde zone proiectate inițial ca spații publice s-au transformat treptat în parcări amenajate sau neamenajate (spontane). Cea mai mare parte a acestor spații publice abandonate se regăsesc în cartierele de locuințe colective din zona de sud a orașului.

  • 5.5. ENERGIA TERMICĂ

Asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică urbană a Municipiului Bacău în sistem centralizat se realizează prin sistemul de termoficare urbană și centrale termice de cvartal cu respectarea prevederilor licențelor acordate de autoritățile de reglementare în domeniu.

în Municipiul Bacău alimentarea cu energie termică este asigurată de S.C. THERMOENERGY GROUP S.A. din anul 2015, preluând acest serviciu de la S.C. CET S.A. care a intrat în faliment.

S.C. THERMOENERGY GROUP S.A. a continuat implementarea proiectului „Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană” finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu - Axa Prioritară 3. ceea ce va duce la o rentabilizare a instalațiilor tehnologice și la reducerea substanțială a emisiilor de CO2.

Prin acest proiect s-a urmărit realizarea următoarelor obiective:

  • •  Modernizare cazan de apă fierbinte CAF1 din CET2;

  • •  Grup nou de cogenerare cu ciclu combinat gaz-abur în CET 1;

  • •  Retehnologizarea rețelelor termice secundare;

  • •  Retehnologizarea pompelor de transport;

  • •  închiderea depozitului de cenușă și zgură.


Principalele echipamente pentru producerea energiei termice și electrice de care dispune de S.C. THERMOENERGY GROUP S.A., în momentul de față, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

il


Echipament

Producător

Model/Tip

Caracteristici tehnice

Turbina cu gaze

TURBOMACH -ELVEȚIA

TBMT130

Putere electrică nominală: 14,25 MW

Cenerator

LEROY ȘOMER

sincron, AC, fără perii

Putere instalată: 17 MVA

Cazan apă caldă

LOOS International

UT 3700

Putere termică nominală: 3,04 MW

Cazan recuperator

OHL Technologies GmbH

Putere termică nominală: 22 MW

Schimbătoare de căldură cu plăci (3 buc.)

FUNKE Wărmeaustauscher Apparatebau GmbH

FP 100-325-4-N

Puterea termică instalată: 12,5 MW

Cazan de abur industrial

Babcock

Puterea instalată: 70,8 MWt

Cazan abur utilitar (2 buc.)

ICI Caldae

Debit abur: 10 t/h

Turbina cu gaze

Kawasachi Heavy Industries

Ltd.Japan

M7A-03D

Putere electrică instalata: 7,25 MW

Compresor gaz natural

ELTACON

ELT-163/250

Putere electrică nominală a motorului de antrenare: 250 Kw

Generatorul turbinei cu gaze

LEROY ȘOMER

Sincron, fără perii

Putere instalată: 9300 kVA

Cazan recuperator de abur supraîncăzit

EKOL, spol.s.r.o. Brno

Putere calorifică inferioară gaz natural: 36.000 kJ/Nmc

Turbina cu abur

EKOL, spol Sr.o.

R3.5-5(0.06-0.24)E

Putere electrică instalată: 3740 kWe

Generatorul turbinei cu abur

Sincron, fără perii

Putere instalată: 5.000 kVA

  • 5.6. APA Șl DEȘEURI

Serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare în municipiul și în județul Bacău este asigurat de Compania Regională de Apă Bacău (CRAB).

Sistemul de captare a apei potabile pentru alimentarea populației din municipiul Bacău cuprinde surse de apă subterane (fronturile Gherăiești 1, Gherăiești 2, Mărgineni 1, Mărgineni 2, Hemeiuși 1, Hemeiuși 2) și o sursă de apă de suprafață - captare din Lacul Poiana Uzului, de lângă Dărmănești.

în municipiul Bacău exisă două stații de pompare a apei potabile, la Gherăiești și Mărgineni. Capacitatea sursei subterane "Front Gherăiești și Mărgineni” este de 685 l/s.


La nivelul anului 2017 în Municipiul Bacău lungimea rețelei de distribuție apă era de 313 km, iar cea de canalizare de 220 km.

Masterplan-ul apă-canal aprobat prevede în următoarea perioadă, pentru municipiul Bacău, investiții în valoare de cca. 10 milioane de euro, printre care se numără reabilitarea conductei de aducțiune de la Valea Uzului (20 km), reabilitarea tronsoanelor vechi ale rețelei de distribuție (67,5 km), extinderea rețelei de distribuție pe străzile unde aceasta lipsesc (10 km) și reabilitarea unei stații de clorinare.

Pentru evitarea întreruperilor alimentării cu apă potabilă în municipiul Bacău, în prezent se află în curs de realizare proiectul “Rezerva de apă a Municipiul Bacău”.

Prin această investiție se vor asigura următoarele:

  • •  eliminarea riscurilor ce derivă din întreruperea îndelungată a alimentării cu apă a orașului;

  • •  sporirea gradului de confort urban pentru locuitorii municipiului, în toate zonele orașului;

  • •  asigurarea cu apă potabilă a capacităților industriale existente și de perspectivă.

Nămolul din stația de epurare a apelor uzate este valorificat din punct de vedere energetic obținându-se biogaz care este folosit pentru producerea de energie electrică și căldură prin intermediul unei unități de cogenerare. Astfel, se produce o cantitate de aproximativ 1.000 MWh/an ceea ce asigură cca. 40% din necesarul intern al societății.

în județul Bacău a fost implemntat proiectul ISPA „Managementul integrat al deșeurilor în Municipiul Bacău și în zonele învecinate” prin care s-a realizat următoarele:

  • •  închiderea tuturor depozitelor neconforme din municipiul Bacău si din alte 22 de comune din județ;

  • •  construirea unui nou depozit ecologic la standarde comunitare;

  • •  realizarea unui management integrat al deșeurilor in municipiul Bacău și în 22 de comune;

  • •  achiziția de echipamente pentru operarea noului depozit, precum și pentru colectare; populației privind beneficiile rezultate din diminuarea cantității de deșeuri, din colectarea selectivă și reciclarea acestora.


Noul depozit ecologic situat în Municipiul Bacău are următoarele caracteristici:

  • •  este format din patru celule;

  • •  capacitate totală de depozitare: 213.000 t/an;

  • •  volum total de deșeuri compactate: 4.123.000 mc;

  • •  suprafața totală depozit: 25,3 ha.

  • 5.7. IMPLICAREA CETĂȚENILOR SI A PĂRȚILOR INTERESATE

9                            >                          >

întrucât o parte importantă a consumului de energie, respectiv emisiile de gaze cu efect de seră aferente revin sectorului privat și locuințelor, este necesară o acțiune suținută din partea autorităților/municipalității pentru creșterea conștientizării, informarea și educarea cetățenilor și obținerea implicării acestora în acțiuni de economisire a energiei. în acest sens, municipalitatea va dezvolta campanii de informare și conștientizare tematice care să vizeze, utilizarea eficientă a resurselor energetice, transportul sustenabil, producția și consumul durabile precum și alte teme care să conducă la reducerea amprentei de carbon.


tehnici/administratorii de clădiri precum și funcționarii publici din administrația locală privind eficiența energetică și reducerea amprentei de carbon.


Un dialog permanent trebuie susținut cu reprezentanții serviciilor         deconcentrate,

producătorii locali de energie, reprezentanții serviciilor de transport local și alți actori interesați precum ONG-uri, media, universitate, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și utilizarea eficientă a energiei.

O atenție deosebită va fi acordată tinerei generații care va fi implicată în activități educaționale voluntare și competiții tematice.

6. CONCORDANTA PAEDC CU ALTE DOCUMENTE STRATEGICE

9

Pentru a asigura continuitatea și coerența procesului de planificare integrată a resurselor energetice, obiectivele PAEDC sunt în strictă concordanță cu obiectivele principalelor documente politice de dezvoltare durabilă ale Municipiului Bacău, respectiv:

  • •  Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2014-2020;

  • •  Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Bacău;

  • •  Planurile de acțiune destinate gestionării și reducerii zgomotului în Municipiul Bacău;

  • •  Planul de calitate a aerului pentru Municipiul Bacău pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot

Elaborarea unui astfel de document de planificare energetică este util și pentru a îndeplini cerințele de eligibilitate în cazul depunerii de cereri de finanțare la apelul de proiecte din cadrul Programului Operațional Regional, Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritate de investiții 3.1, Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor.

Astfel, în Ghidul Solicitantului „Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul priorității de investiție 3.1. Operațiunea A. Clădiri rezidențiale” se stabilește că o cerere de finanțare este eligibilă din punct de vedere al documentelor strategice relevante dacă acestea se adresează domeniului reducerii emisiilor de CO2 și eficienței energetice, include măsuri de creștere a eficienței energetice pentru clădirile rezidențiale și este prezentată Hotărârea Consiliului Local de aprobare a documentului strategic relevant.

Documentele strategice relevante nominalizate sunt:

  • •  Plan de acțiune privind energia durabilă;

  • •  Strategie de reducere a emisiilor de CO2;


  • •  Strategii locale în domeniul energiei;

  • •  Alte documente strategice care prevăd măsuri în domeniul eficienței energetice, conform legislației în vigoare.

De asemenea, existența PAEDC este cerință de eligibilitate și pentru depunerea unei cereri de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional, Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiții 3.1 -Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, Operațiunea B-Clădiri Publice.

Totodată, PAEDC poate constitui o bună sursă de informații pentru a îndeplini obligațiile ce revin autorităților publice locale în conformitate cu Legea nr. 121/2014 cu privire la eficiența energetică (cap.4 - Programe de măsuri, art. 9, alin.(13) și alin.(14)), care transpune Directiva nr. 27/2012 și introduce noi elemente pentru susținerea eficienței energetice la nivel local; PAEDC include măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani care să constituie Programul de îmbunătățire a Eficienței Energetice (PIEE) solicitat de ANRE.

7. PREZENTAREA ACTIUNILOR/MĂSURILOR DIN PAEDC

Proiectele și măsurile din PAEDC prevăzute a se realiza până în 2030 au fost preluate din PAED elaborat în anul 2015 după ce s-a luat în calcul schimbărle care au survenit până în prezent.

De asemenea o bună parte din proiectele și măsurile din PAEDC sunt cuprinse și în alte documente elaborate de Municipiul Bacău și aprobate de Consiliul Local, după cum urmează:

  • •  Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Bacău, aprobat prin HCL 319/2017;

  • •  Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2014-2020, aprobată prin HCL 320/2017;

  • •  Planul de Analiză și Acoperirea Riscurilor pentru Municipiul Bacău, aprobat prin HCL 373/2016;

  • •  Planurile de acțiune destinate gestionării și reducerii zgomotului în Municipiul Bacău, aprobate prin HCL 413/2018;

  • •  Planurile anuale de investiții aprobate odată cu Bugetul de venituri și cheltuieli;

  • •  Planul de calitate a aerului pentru Municipiul Bacău pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot.

Trebuie subliniat faptul că PAEDC nu trebuie privit ca un document cu o structură fixă și rigidă, deoarece circumstanțele se schimbă și pe măsură ce acțiunile/proiectele prevăzute în planul de măsuri sunt realizate este necesar ca planul să fie revizuit în mod regulat mai ales că este elaborat pe termen lung, până în 2030. De asemenea, în cazul în care municipalitatea implementează un proiect, dar care inițial nu era trecut în planul de măsuri din PAEDC, acesta poate fi adăugat dacă are un anumit impact asupra eficienței energetice. Asta înseamnă că eficiența energetică și considerentele legate de reducerea emisiilor ar trebui avute în vedere în cazul tuturor proiectelor noi de dezvoltare.

în tabelul de mai jos sunt trecute, sintetic pe sectoare, emisiile de C02> la nivelul anului 2008 și țintele de reducere până în anul 2030.

Categorie/sector

Emisii de CO2 (t)

2008 (an de referință)

Reducerea planificată până în 2030

Clădiri, echipamente/instalații municipale și instituționale

32.286

13.964

Clădiri, echipamente/instalații nemunicipale/terțiare

83.093

19.294

Clădiri rezidențiale

208.273

57.853

Iluminatul public municipal

4.368

2.606

Parcul auto municipal

361

57.951

Transport public

3.679

Transportul privat și comercial

99.524

Gestionarea apelor uzate

8.394

Producția locală de energie

18.106

Altele

8.304

TOTAL

439.979

178.078

Reducerea procentuală

40,47%

8. BIBLIOGRAFIE

» Documente din cadrul Primăriei Bacău

  • -  Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Bacău;

  • -  Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Municipiul Bacău;

  • -  Planul anual de pregătire in domeniul situațiilor de urgență pentru Municipiul Bacău.

  • -  Planul de Analiză și Acoperirea Riscurilor pentru Municipiul Bacău;

  • -  Planurile de acțiune destinate gestionării și reducerii zgomotului în Municipiul Bacău;

  • -  Planurile anuale de investiții aprobate odată cu Bugetul de venituri și cheltuieli;

  • -  Planul de calitate a aerului pentru Municipiul Bacău pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot.

Documente elaborate de Convenția Primarilor;

Date furnizate de alte instituții ca urmare a solicitării din partea UAT Municipiul Bacău:

  • -  Agenția de Protecție a Mediului Bacău;

  • -  S.C. Transport Public S.A.;

  • - CRAB S.A.;

  • - S.C. Thermoenergy Group S.A.;

  • - S.C. SOMA S.R.L.;

  • - E ON Energie România;

  • -  Consiliul Județean Bacău.

Institutul Național de Statistică, INS, Baza Tempo;

Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Energie (ICEMENERG), http://www.icemenerg.ro/

9. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ


CLĂD

Rl MUNICIPALE, ECHIPAMENTE/FACILITĂȚI

Cod id.

Numele acțiunii

Corpul responsabil

Intervalul de implem.

Costul total de implem.

[€]

Indicatori cantitativi

Econ.de energie [MWh/an]

Prod. de en. reg.

[MWh/an]

Red.de

CO2 [t/an]

Starea acțiunii

CM1

Implementarea unui Sistem de management energetic in vederea colectării datelor de consum din toate instituțiile din subordinea Primriei Bacău pentru energie electrica, gaz si apa

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

50,000

100 clădiri

200000 mp

1,710

493

planificată

CM2

Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile instituțiilor din subordinea Primăriei Bacău si etichetarea lor energetica

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

84,000

60 clădiri

30000 mp

10,000

3,000

planificată

CM3

Program de eficientizare energetică a clădirilor aflate in administrarea Primăriei Bacău

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

750,000

100 clădiri

200000 mp

11,469

3,061

planificată

CM4

Identificarea eventualelor pierderi de energie/apa la nivel clădirilor din instituțiile subordonate Primăriei Bacău si luarea masurilor ce se impun

Primăria Municipiului Bacău

2019-2022

20,000

100 clădiri

200000 mp

2,653

628

planificată

CM5

Creșterea eficienței energetice a clădirilor publice prin modernizarea instalațiilor de iluminat interior

Primăria Municipiului

Bacău

2019-2025

50,000

100 clădiri

200000 mp

1,152

919

planificată

CM6

Implementarea unui Sistem de Management Energetic conform standardului ISO 50001 la nivelul clădirilor publice ale Municipiului Bacău pentru crearea unui cadru instituțional de implementare a PAED-ului.

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

12,000

1 document

50

25

planificată

CM7

Lucrări de intervenție pentru creșterea eficientei energetice a clădirilor publice (reabilitare termica) Colegiul National de Arta "G. Apostu" Bacău

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

1,164,000

3820 mp

780

170

in curs de realizare

CM8

Modernizare, dotare și reabilitare Creșa nr. 3

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

535,000

960 mp

491

107

in curs de realizare

CM9

Modernizare și reabilitare Creșa nr. 9

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

390,000

350 mp

326

71

in curs de realizare

CM10

Modernizare și reabilitare Colegiul Grigore Antipa

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

800,000

3050 mp

938

205

in curs de realizare

CM11

Modernizare și reabilitare Colegiul Tehnic de Comunicații Nicolae Vasilescu - Karpen

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

1,000,000

7000 mp

2,098

457

planificată

CM12

Reabilitare termica Grădiniță cu program prelungit nr. 29

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

800,000

1850 mp

347

76

planificată

CM13

Reabilitare termica Școala gimnaziala "C-tin Platon"

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

750,000

770 mp

145

32

planificată

CM14

Modernizare și reabilitare Cresa nr. 4

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

250,000

250 mp

47

10

planificată

CM15

Modernizare și reabilitare Cresa Letea

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

600,000

600 mp

113

25

planificată

CM16

Modernizare și reabilitare Cresa nr. 6

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

800,000

1800 mp

338

74

planificată

CM17

Montarea de contoare pentru contorizarea agentului termic necesar incalzirii spatiilor instituționale

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

30,000

80 clădiri

2,252

491

planificată

CM18

Modernizarea, dotarea si extinderea corpurilor ambulatoriului spitalului de pneumoftiziologie (TBC) Bacău

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

2,526,000

1483 mp

180

70

planificată

CM19

Eficientizare energetică, reabilitare, modernizare și dotare la Școala Gimnazială Alexandru cel Bun

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

720,000

2400 mp

336

77

planificată

CM20

Eficientizare energetică la Școala Gimnazială Octavian Voicu

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

560,000

1750 mp

245

53

planificată

CM21

Modernizare, reabilitare și construire grădiniță cu program prelungit și creșă la Școala Gimnazială Nicu Enea

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

500,000

2500 mp

421

96

planificată

CM22

Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială Domnița Maria

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

65,000

2100 mp

354

81

planificată

CM23

Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială Nr. 10

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

100,000

2400 mp

404

92

planificată

CM24

Reabilitare și modernizare Gimnazială Dr. Alexandru Șafran

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

50,000

1500 mp

253

58

planificată

CM25

Modernizare și rabilitare Școala Gimnazială Spiru Haret

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

50,000

4800 mp

808

184

planificată

CM26

Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială George Bacovia

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

60,000

3800 mp

640

146

planificată

CM27

Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială Miron Costin

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

400,000

3000 mp

505

115

planificată

CM28

Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială Ion Creangă

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

565,000

4300 mp

724

165

planificată

CM29

Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

70,000

1400 mp

236

54

planificată

CM30

Modernizare și reabilitare Liceul Tehnologic Petru Rareș

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

800,000

1000 mp

168

38

planificată

CM31

Modernizare și reabilitare Liceul cu program Sportiv

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

450,000

2500 mp

421

96

planificată

CM32

Modernizare și reabi'itare Colegiul Național Ferdinand 1

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

400,000

8200 mp

1,381

315

planificată

CM33

Modernizare și reabi itare Colegiul Național Vasile Alecsandri

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

700,000

3600 mp

606

138

planificată

CM34

Modernizare și reabilitare Colegiul Național Gheorghe Vrânceanu

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

75,000

3400 mp

573

131

planificată

CM35

Modernizare și reabilitare Colegiul Tehnic Dumitru Mangeron

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

115,000

6000 mp

1,010

230

planificată

CM36

Modernizare și reabilitare Colegiul Tehnic Henri Coandă

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

450,000

3000 mp

505

115

planificată

CM37

Modernizare și reabilitare Colegiul Economic Ion Ghica

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

300,000

3500 mp

589

134

planificată

CM38

Modernizare și reabilitare Colegiul Tehnic Anghel Saligny

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

15,000

10000 mp

1,684

384

planificată

CM39

Modernizare și reabilitare Colegiul Mihai Eminescu

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

150,000

3400 mp

573

131

planificată

CM40

înlocuirea unor unitati vechi de condiționare a aerului din clădirile municipale

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

300,000

750 buc

900

718

planificată

CM41

Promovarea societăților de tip ESCO la nivel local. Identificare de proiecte viabile care pot fi realizate apeland la companii ESCO

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

5,000

2 campanii

1000

500

planificată

Total clădiri municipale

17,511,000

49,425

-

13,964

CLĂDIRI TERȚIARE, ECHIPAMENTE/FACILITĂȚI

Cod

id.

Numele acțiunii

Corpul responsabil

Intervalul de implem.

Costul total de implem.

[€]

Indicatori cantitativi

Econ. de energie [MWh/an]

Prod. de

en. reg. [MWh/an]

Red. de

CO2 [t/an]

Starea acțiunii

CT1

Program de eficientizare energetică a clădirilor publice din municipiu: sedii administrative, sedii de firme, spatii comerciale

Proprietari clădiri publice (nemunicipale)

2019-2030

1,700,000

34 clădiri;

24.000 mp

20,150

6,045

planificată

CT2

Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile instituțiilor publice, firmelor, spatii comerciale și etichetarea lor energetică

Proprietari clădiri publice (nemunicipale)

2019-2030

35,000

200 clădiri

1,500

450

planificată

CT3

Implementarea unor sisteme de contorizare inteligente a energiei electrice și termice pe clădiri - spații comerciale, birouri, sedii de agenți economici.

Proprietari clădiri publice (nemunicipale)

2019-2030

150,000

250 clădiri

2,716

815

planificată

CT4

Promovarea introducerii unor cerințele minime de performanță energetică a clădirilor (instituții publice, firme, spatii comerciale) conform legii 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Proprietari clădiri publice (nemunicipale)

2019-2030

4,000,000

200 clădiri

8,000

2,400

planificată

CT5

Aplicarea pe programul național "Casa Verde" și "Casa Verde Plus" pentru clădiri ale unor instituții publice, spitale.

Proprietari clădiri publice (nemunicipale)/ APM Bacău

2019-2030

1,800,000

50 clădiri

800

174

planificată


rnîTi

CT6

Promovarea reabilitării termice a clădirilor publice nemunicipale (instituții publice, firme, spatiii comerciale)

Primăria Mun.

Bacău/Proprietari clădiri nemunicipale

2019-2030

10,000

100 clădiri

20,600

4,491

planificată

CT8

Promovarea instalării de panouri solare pentru asigurarea apei calde menajere la sediile nemunicipale (instituții publice, firme, spatiii comerciale)

Primăria Mun.

Bacău/Proprietari clădiri nemunicipale

2019-2030

10,000

2 campanii

3,000

654

planificată

CT9

Promovarea montării de termostate pentru controlul temperaturii ambientale la clădirile publice nemunicipale (instituții publice, firme, spatiii comerciale)

Primăria Mun.

Bacău/Proprietari clădiri nemunicipale

2019-2030

10,000

2 campanii

6,000

1,308

planificată

CT10

Activitati de constientietizare in rândul proprietarilor de clădiri nemunicipale pentru folosirea folosirea de echipamente, instalații, dispozitive eficiente din punct de vedere energetic

Primăria Mun.

Bacău/Proprietari clădiri nemunicipale

2019-2030

10,000

2 campanii

5,000

2,000

planificată

CT11

înlocuirea unor unitati vechi de condiționare a aerului din clădirile nemunicipale (instituții publice, firme, spatiii comerciale)

Primăria Mun.

Bacău/Proprietari clădiri nemunicipale

2019-2030

400,000

1000 buc

1,200

957

planificată

Total clădiri terțiare

8,125,000

68,966

-

19,294

CLĂD

Rl REZIDENȚIALE

Cod

id.

Numele acțiunii

Corpul responsabil

Intervalul de implem.

Costul total de implem.

[€]

Indicatori cantitativi

Econ.de energie |MWh/an]

Prod.de en. reg.

[MWh/an]

Red.de

CO2 [t/an]

Starea acțiunii

CRI

Promovarea reabilitării termice a clădirilor de locuit in rândul populației. Crearea unui centru de informare a cetățenilor privind beneficiile aduse de implementarea de astfel de proiecte si acordare de suport necesar întocmirii de proiecte in domeniul rezidențial

Primăria Municipiului

Bacău

2019-2030

15,000

2 campanii/

an

48,126

10,632

planificată

CR2

Reabilitarea termică a blocurilor de locuit prin POR

Primăria Municipiului Bacău

2008-2018

2,200,000

55 blocuri;

1878 ap.

13,404

2,922

realizat

CR3

Reabilitarea termică a clădirilor de locuit in conformitate cu normelor in vigoare

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

2,500,000

800 clădiri

43,383

9,450

in curs de realizare

CR4

Eficientizare energetică - blocuri cartier Aviatorilor

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

1,500,000

27 blocuri;

1953 ap.

15,038

3,278

planificată

CR5

Eficientizare energetică - blocuri cartier Cornisa-Bistrita Lac

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

1,500,000

28 blocuri;

2840 ap.

21,868

4,767

planificată

CR6

Eficientizare energetică - blocuri cartier Republicii

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

500,000

6 blocuri;

301 ap.

2,875

627

planificată

CR7

Reabilitarea termica bloc nr. 2A, str. V. Babes

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

55,000

104 ap.

1,174

256

planificată



CR8

Reabilitarea termica bloc nr. 3, sc. A, B, str. Radu Negru

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

55,000

110 ap.

1,242

271

planificată

CR9

Reabilitarea termica bloc nr. 32, sc. A, B, str. Letea

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

55,000

167 ap.

1,886

411

planificată

CR10

Reabilitarea termica bloc nr. 7, str. Castanilor

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

110,000

140 ap.

1,581

345

planificată

CR11

Reabilitarea termica bloc nr. 4B, str. Banatului

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

110,000

65 ap.

734

160

planificată

CR12

Reabilitarea termica bloc nr. 120, Calea Marasesti

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

110,000

20 ap.

226

49

planificată

CR13

Reabilitarea termica bloc nr. 189, Calea Marasesti

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

110,000

20 ap.

226

49

planificată

CR14

Reabilitarea termica bloc nr. 2, sc. A, B, C, D str. Letea

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

260,000

70 ap.

790

172

planificată

CR15

Consolidarea si reabilitarea termica a blocurilor cu risc seismic, str. Marasesti

Primăria Municipiului Bacău

2019-2028

10,000,000

5 blocuri;

317 ap.

4,727

1,031

planificată

CR16

Promovarea programului CASA VERDE si suport acordat de către APM pentru cetățenii doritori sa aplice pentru acest program.

Primăria Municipiului Bacău in colaborare cu APM Bacău

2019-2030

2,000

2 campanii/

an

1,065

373

planificată

CR17

Educarea populației cu privire la eficienta energetica si protecția mediului. Diseminarea acestor informații in diferite evenimente in comunitate, (ex. Saptamana Europeana a Mobilității)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

6,000

o campanie /an

34,640

2,124

planificată

CR18

Contorizarea agentului termic la nivel de apartament pentru clădirile reziderntiale care se alimentează cu agent termic din sistem centralizat

Primăria Municipiului Bacău; Thermoenergy Bacău

2019-2030

100,000

300 ap

28,146

6,136

planificată

CR19

Promovarea etichetării energetice a clădirilor

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

5,000

2 campanii de informare

5,000

2,000

planificată

CR20

Promovarea utilizării de programe electronice de urmărire și autoevaluare a consumurilor de energie în locuințe

Primăria Municipiului

Bacău

2019-2025

5,000

2 campanii de informare

7,000

2,800

planificată

Total clădiri rezidențiale

9,198,000

233,131

-

57,853

ILUM

NAT PUBLIC

Cod id.

Numele acțiunii

Corpul responsabil

Intervalul de implem.

Costul total de implem.

[€]

Indicatori cantitativi

Econ. de energie [MWh/an]

Prod. de

en. reg. [MWh/an]

Red. de

CO2 [t/an]

Starea acțiunii

IP1

Modernizarea iluminatului public si reducerea consumului pe str.Mioritei, str. 9 Mai, str. Vântului, str. Vadu Bistriței, str. I.L.Caragiale, str.Milcov (corpuri de iluminat economice cu LED-uri)

Primăria Municipiului Bacău

2015-2017

450,000

217 stâlpi cu panouri fotovoltaice cu cate 2 corpuri de iluminat LED de 10 W

155

124

realizată

IP2

Instalarea de sisteme fotovoltaice pentru iluminat public pe străzile mai izolate, parcuri, scuaruri, faleze, curți, cimitere, grădini

Primăria Municipiului

Bacău

2019-2025

375,000

100

80

planificată

IP3

Instalarea de senzori de mișcare pe zonele mai puțin circulate

Primăria Municipiului

Bacău

2019-2025

10,000

15

12

planificată

IP4

Utilizarea tehnologiei LED în proiectele de iluminare arhitecturală a clădirilor și obiectivelor arhitecturale locale și pentru iluminatul festiv de sărbători.

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

25,000

20

16

planificată

IP5

Modernizarea sistemului de iluminat public stradal

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

13,000,000

rețea 44 km; 2421 stâlpi;

8291 corpuri de iluminat (LED)

2,976

2,375

in curs de realizare

Total Iluminat public

3,860,000

3,266

-

2,606

TRAN

SPORT

Cod id.

Numele acțiunii

Corpul responsabil

Intervalul de implem.

Costul total de implem.

[€]

Indicatori cantitativi

Econ. de energie [MWh/an]

Prod. de en. reg.

[MWh/an]

Red. de

CO2 [t/an]

Starea acțiunii

ST1

Promovarea utilizării pistelor de biciclete si a transportului public in detrimentului transportului privat, anual prin diferite campanii organizate de Primăria Municipiului Bacău si alte organizații

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

5,000

2 campanii

17,049

4,474

planificată

ST2

Sistem de management al traficului pentru prioritizarea coridoarelor de transport public local și a deplasărilor cu bicicleta

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

19,990,000

80 de intersecții

139,200

34,800

in curs de realizare

ST3

Traseu pentru deplasări nemotorizate Sud: Centru - Aeroport

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

3,290,000

3720 m

30

8

in curs de realizare

ST4

Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR -Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

5,502,000

7410 m

50

13

in curs de realizare


J LzzJ I----

ST5

Coridor pentru deplasări nemotorizate Parcul Cancicov - Stadion - Bazin de înot - Universitatea „Vasile Alecsandri" (Traseul tineretului și sportului)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

2,585,000

4280 m

30

8

in curs de realizare

ST6

Traseu pentru biciclete - semicircular - Mioriței

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

500,000

3130 m

20

5

in curs de realizare

ST7

Coridor pentru deplasări nemotorizate: Centru - Șerbănești

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

1,400,000

6600 m

50

13

in curs de realizare

ST8

Coridor pentru deplasări nemotorizate pentru agrement: Centru - Insula de Agrement - Letea Veche (Traseu de agrement)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

3,537,000

2720 m

7

2

in curs de realizare

ST9

Coridor dedicat deplasărilor de agrement pietonale și cu bicicleta pe malul Lacului Bacău

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

12,800,000

15670 m

in curs de realizare

ST10

Traseu pentru biciclete Nord: Centru - Gherăiești

Primăria Municipiului Bacău

2019-2023

635,000

6340 m

48

12

in curs de realizare

ST11

Elaborarea Planului de Mobilitate Urbana Durabila pentru Municipiul Bacău (SUMP-Sustainable Urban Mobility Plans)

Primăria Municipiului Bacău

2016-2017

8,500

1 document

realizată

ST12

Realizarea unui Studiu de trafic

Primăria Municipiului Bacău

2018-2019

12,300

1 document

realizată

ST13

Construirea centurii ocolitoare a Bacăului

Ministerul Trabsporturilor

2019-2023

143,420,000

30,7 km

49,724

12,431

in curs de realizare

ST14

Monitorizarea consumurilor de carburant de către compania de transport local si raportarea acestora către Primăria Municipiului Bacău, anual

Compania de transport local

anual

1 document

planificată

ST15

Modernizarea autovehiculelor din flota salvare/ambulante (estimativ 2 ambulante anual)

Consiliul Județean Bacău

2019-2030

170,000

10 buc.

planificată

ST16

Bacaul - un oraș la scara Bicicletei

Campanii/ acțiuni de promovare a mersului cu bicicleta Educație rutiera pentru toti participantii la trafic

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

150,000

2 campanii/

an

planificată

ST17

Parcari pentru biciclete în zona parcurilor, pentru universități, instituții publice si piețe

Primăria Municipiului

Bacău

2019-2030

100,000

20 locații

planificată

ST18

Implementarea unui sistem municipal de inchiriere biciclete (bike-sharing) (realizarea unui sistem de închiriere biciclete în 15 de puncte de închiriere în oraș cu o capacitate de 225 biciclete)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

1,516,000

225 biciclete

16,000

4,000

planificată

ST19

Studiu pentru fundamentarea (re)organizarea liniilor de transport public la nivelul Zonei funcționale Bacău (corelarea liniilor de transport public cu cele județene)

Primăria Municipiului

Bacău; S.C. Transport Public S.A.

2019-2025

50,000

1 document

planificată

ST2O

Studiu pentru fundamentarea (re)organizarea liniilor de transport public la nivelul Municipiului Bacău

Primăria Municipiului Bacău; S.C. Transport Public S.A.

2019-2025

50,000

1 document

planificată

ST21

Achiziționarea de autobuze ecologice noi pentru îmbunatatirea si modernizarea transportului public de calator

S.C. Transport Public S.A.

2015-2030

12,530,000

5C

autobuze

2,388

640

in curs de realizare

ST22

Organizarea anuala a "Saptamanii europeana a mobilității" in perioada 16-22 septembrie prilej cu care se promovează măsuri de transport sustenabile iar cetățenii sunt invitați să încerce alternative la mersul cu mașina

Primăria Municipiului Bacău

anual

8,000

1 acțiune/

an

realizată

ST23

Promovarea modelului ECO DRIVING de conducere ecologic al mijloacelor de transport în comun - și a beneficiiilor economice și ecologice, prin reducerea consumului de combustibil - campanii de informare și contientizare la nivelul urităților de transport a companiilor de taximetrie si a societăților comerciale

Primăria Municipiului Bacău

2016-2025

5,000

2 campanii/

an

5,857

1,545

planificată

ST24

Elaborarea Politicii de parcare in Municipiul Bacău

Primăria Municipiului Bacău

2018-2019

15,000

1 document

realizată

ST25

Elaborarea Regulamentului privind regimul de acces si circulație, staționare si parcare pentru diferite categorii de vehicule rutiere in Municipiul Bacău

Primăria Municipiului Bacău

2018-2019

1 document

realizată

ST26

înființarea unei Comisii de Circulație la nivelul Primăriei Municipiului Bacău

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

realizată

ST27

Parcare colectiva Piața Centrala (Str. Pieței - Str. Popa Șapca - Str. Libertății; subteran 2 niveluri)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

8,288,000

236 locuri

realizată

ST28

Parcare colectiva Hotel Moldova (Bd.Lnirii - Str. Nicolae Balcescu; subteran 2 niveluri)

Primăria Municipiului

Bacău

2019-2030

7,418,000

226 locuri

realizată

ST29

Parcare colectiva- Casa de Cultura spa^e (Str. Luminii- Str. Erou Gheorghe Rusu (subteran 2 niveluri)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

3,216,000

98 locuri

realizată

ST30

Parcare colectiva Aleea Iulian Antonescu (Subteran 2 niveluri)

Primăria Municipiului

Bacău

2019-2030

3,216,000

98 locuri

realizată

ST31

Parcare colectiva rezidențiala Str. Iernii (parcare tip smart parking)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

2,472,000

280 locuri

realizată

ST32

Parcare colectiva Str. Ana Ipatescu (suprateran P+3 niveluri)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

6,848,000

237 locuri

realizată

ST33

Parcare colectiva Str. Narciselor (suprateran P+5 niveluri)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

11,124,000

385 locuri

realizată

ST34

Parcare colectiva Str. Henri Coanda - CJEP CJ BC/SPCRPCIV BC (suprateran P+l nivel)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

2,745,000

95 locuri

realizată

ST35

Parcare colectiva Str. Henri Coanda (suprateran P+4 niveluri)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

10,258,000

355 locuri

realizată





ST36

Parcare colectiva rezidențiala de tip "sma't parking" în cartierul Bistrița Lac - 2 locații între străzile:

  • - Alexandru cel Bun/Nufarului/Livezilor/I.L.Caragiale

  • - Alexandru cel Bun/Nufarului/Livezilor/Florilor

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

2,334,000

264 locuri

realizată

ST37

Parcare colectiva rezidențiala de tip "sma't parking" în cartierul Aviatorilor - 3 locații)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

495,000

56 locuri

realizată

ST38

Parcare colectiva rezidențiala de tip "sma't parking" în cartierul Republicii II

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

1,653,000

160 locuri

realizată

ST39

Crearea de parcari ecologice

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

1,750,000

50000 mp

3200 locuri

realizată

Total sector transport

70,095,800

230,453

-

57,951

PRODUCȚIA LOCALĂ DE ENERGIE

Cod id.

Numele acțiunii

Corpul responsabil

Intervalul de implem.

Costul total de implem.

[€]

Indicatori cantitativi

Econ.de energie [MWh/an]

Prod.de

en. reg. [MWh/an]

Red. de CO[t/an]

Starea acțiunii

PLE1

Montarea de sisteme de panouri solare termice si fotovoltaice pe acoperișurile unor clădiri municipale (scoli, grădinițe) 30 clădiri

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

1,500,000

600 Kw

720

295

planificată

PLE2

Montarea de sisteme de panouri solare termice si fotovoltaice pe acoperișurile unor clădiri publice (nemunicipale: spitale, muzee) 20 clădiri

Primăria Municipiului

Bacău

2019-2030

1,000,000

400 Kw

480

197

planificată

PLE3

Eficientizarea energetică la nivelul CET-ului prin finalizarea cu succes a proiectului: "Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldura urbană"

Primăria Municipiului

Bacău

2011-2018

81,607,000

51,592

11,247

realizată

PLE4

Valorificarea energetica superioara a nămolului din statia de epurare (ex. producerea de biogaz)

Primăria Municipiului

Bacău/CRAB Bacău

2013-2018

500,000

1,000

410

realizată

PLE5

Instalarea unei centrale in cogenerare (en. electrica si termica) utilizând biomasa pentru alimentarea unor clădiri municipale/nemunicipale (spitale, scoli, spatii comerciale, sedii de firme)

Primăria Municipiului

Bacău/Thermoenergy/PPP

2019-2030

2,000,000

3 MWh en. termica /I MWhen. electrica

12,000

4,920

planificată

PLE6

Construirea unui parc fotovoltaic 998 KV

Primăria Municipiului Bacău/firme de profil/PPP

2019-2030

1,000,000

4200 panouri

1,300

1,037

planificată

Total producere energie regenerabila

87,607,000

51,592

5,500

18,106

ALTELE

Cod id.

Numele acțiunii

Corpul responsabil

Intervalul de implem.

Costul total de implem.

[€]

Indicatori cantitativi

Econ. de energie [MWh/an]

Prod.de

en. reg. [MWh/an]

Red.de

CO2 [t/an]

Starea acțiunii

Al

întocmirea Registrului local al spațiilor verzi pentru Municipiul Bacău

Primăria Municipiului Bacău

2019-2020

1 document

in curs de realizare

A2

Elaborarea Regulamentului privind protejarea spatiilor verzi din parcurile de agrement si zonele urbane ale municipiului Bacău

Primăria Municipiului

Bacău

2018-2019

1 document

in curs de realizare

A3

Crearea unei perdele de arbori in aliniamentul centurii Bacăului pentru protecția împotriva emisiilor și a zgomotului, cca 4 ha de perdea de arbori în parteneriat cu Compania Națională de autostrăzi și drumuri naționale - CNADNR

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

100,000

2,200

planificată

A4

Crearea de 5 parcari umbrite cu arbori rezistenti la stres hidric si termic, in vederea protejării populației.

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

5,750

5 parcari

104

planificată

A5

Conștientizarea companiilor de retail privind umbrirea parcărilor si crearea structurilor de sprijin si legislativ local in vederea angajarii acestor companii in umbrirea parcărilor pe care le pun la dispoziție in imediata vecinătate a magazinelor lor

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

5,000

2 campanii/

an

planificată

A6

Creare si modernizarea de spatii verzi odata cu reabilitarea străzilor din municipiu Bacău

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

2,811,000

95000 mp

6,000

realizată

A7

Amenajare maluri lacul Bacău etapa 1 - Insula de Agrement - Pod Șerbănești (cca. 30.000 mp)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

3,000,000

30000 mp

planificată

A8

Proiect de amenajare a unui parc în cartierul Aviatori (str. Făgăraș) (cca. 10.000 mp)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

350,000

10000 mp

planificată

A9

Proiect de amenajare a unei grădini în zona Letea 2 (Colegiul Tehnic Letea) (cca. 6.000 mp)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

120,000

6000 mp

planificată

A10

Proiect de amenajarea a unui parc pentru cartierul CFR (str. Tineretului) (cca. 10.000 mp)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

350,000

10000 mp

planificată

AII

Proiect de reconfigurare a spațiilor interstițiale din cartierul Bistrița Lac (cca. 15.000 mp)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

2,500,000

15000 mp

planificată

A12

Proiect de amenajare a unui parc în zona Izvoare (cca. 15.000 mp)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

500,000

15000 mp

planificată

A13

Proiect de amenajare a unei grădini în zona Letea 1 (Colegiul Tehnic Letea) (cca. 2.000 mp)

Primăria Municipiului

Bacău

2019-2030

300,000

2000 mp

planificată

A14

Proiect de modernizare a parcului CFR (cca. 3.000 mp)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

500,000

3000 mp

planificată

A15

Grădina Nordului - proiect de amenajare a unei grădini în zona Nordului (cca. 2.000 mp)

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

250,000

2000 mp

planificată

A16

Proiect complex de revitalizare a zonei din jurul Parcului Vasile Alecsandri

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

350,000

1000 mp

planificată

A17

Amenajare parc Aviatori 1

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

21,500

1100 mp

planificată

A18

Amenajare parc Aviatori 2

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

43,000

1100 mp

planificată

A19

Proiect de revitalizare a parcului Gherăiești

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

3,400

22400 mp

planificată

A20

Organizarea anuala a Zilelor Energiei, in vederea dezbaterii unor subiecte importante de eficientizare energetica locala prin atragerea cat mai multor parti interesate.

Primăria Municipiului Bacău

2019-2030

3,000

2 campanii/

an

planificată

A21

Reabilitare si modernizare Insula de agrement

Primăria Municipiului

Bacău

2015-2019

12,000,000

60000 mp spatii verzi

in curs de realizare

A23

Atragerea de investitori noi, prin promovarea locala, utilizând diferite instrumente de informare, conferințe pe diferite teme, organizate anual

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

2,000

planificată

A24

Promovarea instalării de panouri solare pentru asigurarea apei calde menajere la casele care au orientare sudică, cu un ritm de 2,5%/an din totalul clădirilor cu expunere sudică din Municipiul Bacău

Primăria Municipiului Bacău in colaborare cu APM Bacău

2019-2030

2,000

2 campanii/

an

planificată

A25

Utilizarea de caiete de sarcini pentru achiziții de lucrări publice cu prevederi "verzi" privind: transportul materialelor, organizarea de șantier, economia de energie, utilizarea de materiale non-agresive cu mediu, modul de eliminare a deșeurilor

Primăria Municipiului Bacău

permanent

planificată

A26

Realizarea viitorului PUG cu tratarea distincta a sustenabilității energetice

Primăria Municipiului Bacău

2019-2025

15,000

1 document

planificată

A27

Emitere autorizații de construcție numai pentru documentația de execuție a clădirilor noi care au calculată prin proiect performanță energetică (cf. Lege 372/2005)

Primăria Municipiului Bacău

permanent

planificată

A28

Elaborarea Programului de îmbunătățire a Eficientei Energetice (PIEE) conform cerințelor ANRE.

Primăria Municipiului Bacău

2019-2020

planificată

A29

Numirea unui manager energetic conform Legii 121/2014

Primăria Municipiului Bacău

2019-2020

planificată

Total alte acțiuni

23,231,650

0

0

8,304

Total general

439,628,450

636,832

15,500

178,078

______________________________________________nTzTL-

CUPRINS

  • 1. INTRODUCERE

  • 2. DESCRIEREA MUNICIPIULUI BACĂU

  • 3.  VIZIUNEA

  • 4.  INVENTARUL EMISIILOR DE BAZĂ (BEI)

  • 5. SECTOARELE ANALIZATE ÎN ELABORAREA INVENTARUL EMISIILOR DE BAZĂ... 10

    • 5.1.  CLĂDIRI

    • 5.2.  ILUMINATUL PUBLIC

    • 5.3. SECTORUL TRANSPORT

    • 5.4.  PLANIFICAREA TERITORIULUI

    • 5.5.  ENERGIA TERMICĂ

    • 5.6.  APAȘI DEȘEURI

    • 5.7.  IMPLICAREA CETĂȚENILOR Șl A PĂRȚILOR INTERESATE

  • 6. CONCORDANȚA PAEDC CU ALTE DOCUMENTE STRATEGICE

  • 7. PREZENTAREA ACȚIUNILOR/MĂSURILOR DIN PAEDC

  • 8.  BIBLIOGRAFIE

  • 9. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ Șl CLIMĂ

mm—

ROMANIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXA NR. 2 COMUNĂ CU PROIECTUL DE HOTĂRÂRE

LA HOTĂRÂREA NR. 65 DIN 28.02.2019

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE (PAASC)


CONTRASEMNEAZĂ

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU

NICOLAE - OVIDIU POPOVICI

DIRECTOR ADL BACĂU//

ADRIAN CONSTANTIN ANGHEL


EUROPA

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE AL MUNICIPIULUI BACĂU 2019-2030



1. Introducere

încălzirea climei este un fenomen unanim acceptat de comunitatea științifică internațională, fiind deja evidențiat în urma analizei datelor pe perioade lungi de timp. Simulările realizate cu modele climatice globale complexe au arătat că principalii factori care au determinat acest fenomen sunt atât naturali (variații în radiația solară și în activitatea vulcanică) cât și antropogeni (schimbări în compoziția atmosferei datorită activităților umane). Numai efectul cumulat al celor 2 factori poate explica schimbările observate în temperatura medie globală a aerului și oceanului, topirea zăpezii și a gheții precum și creșterea nivelului mediu global al mării.

Creșterea concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă, în mod special a bioxidului de carbon, a fost cauza principală a încălzirii pronunțate din ultimii 50 de ani ai secolului 20 (0.13 °C/deceniu), fiind aproximativ dublul valorii din ultimii 100 de ani (0.74°C pe perioada 1906-2005)), așa cum arată cel de al patrulea Raport de Evaluare al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (IPCC).

S-a constatat că anii din perioada 1995-2006 au fost printre cei mai calzi din șirul de date înregistrate după anul 1850. Creșterea temperaturii aerului a fost mai pronunțată la latitudinile înalte din Emisfera Nordică, fiind mai rapidă pentru regiunile acoperite de uscat decât cele acoperite cu apă. Este foarte probabil (probabilitate de producere mai mare de 90%) ca temperaturile medii ale emisferei nordice din a doua jumătate a secolului 20 să fie mai mari decât în timpul oricărei perioade de 50 de ani din ultimii 500 de ani și probabil (probabilitate de producere mai mare de 66%) cele mai mari din timpul ultimilor 1300 de ani. Nivelul mării a crescut cu 1,8 mm/an în perioada 1961-2003, cu 3,1 mm/an în perioada 1993-2003 și cu 0,17 m pe întreg secolul 20. Suprafața acoperită cu gheață și zăpadă s-a diminuat, în medie, în ambele emisfere.

Creșteri semnificative ale cantităților de precipitații au avut loc în estul Americii de Nord și Americii de Sud, nordul Europei, nordul și centrul Asiei iar descreșteri s-au evidențiat în regiunea mediteraneană, sudul Africii și părți din sudul Asiei.

încălzirea globală a condus la creșterea frecvenței evenimentelor extreme (precipitații intense mai frecvente, nopți/zile reci mai puțin frecvente, zile/nopți calde mai frecvente) cât și la creșterea frecvenței ciclonilor tropicali intenși.

Concentrația atmosferică globală a bioxidului de carbon a crescut de la valoarea pre-industrială de 280 ppm (părți per milion) la 379 ppm în 2005. Concentrația atmosferică a bioxidului de carbon în 2005 depășește limitele variabilității naturale pe perioada ultimilor 650.000 de ani, calculată pe baza determinărilor indirecte din ghețari. Rata de creștere a concentrației anuale a bioxidului de carbon a fost mai mare în ultimii 10 ani (1995-2005: 1,9 ppm/an) față de cea determinată pe întreaga perioadă de când există măsurători atmosferice directe continue (1960-2005: 1,4 ppm/an).

în graficul de mai jos este reprezentată evoluția globală a emisiilor de CO2În perioada 1970-2013. Din analiza graficului se observă că, din păcate, emisiile scad doar în perioadele de stagnare și criză economică. Astfel, ușoara scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră din 2008-2009 nu s-a datorat semnării Acordului de la Copenhaga (2009), ci crizei financiare globale.

Clima Europei s-a încălzit cu aproape 1°C în ultimul secol, mai rapid decât media globală. Temperaturile extreme înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculă din vara anului 2003 din centrul și vestul Europei și cel din vara anului 2007 din sud-estul Europei, care au depășit orice record, sunt o consecință directă a schimbărilor climatice provocate de om. Deși fenomenele meteorologice singulare nu pot fi atribuite unei singure cauze, analizele statistice au arătat faptul că riscul apariției unor astfel de fenomene a crescut deja considerabil datorită schimbărilor climatice.

în contextul încălzirii globale, modificările regimului climatic din România sunt influențate de către condițiile regionale. Astfel, în urma unor analize realizate cu modele climatice globale arată pentru România o creștere progresivă a temperaturii medii a aerului pe parcursul secolului XXI, în toate anotimpurile, dar mai pronunțată în sezonul de vară și iarnă. Estimările IPCC indică faptul că, cel puțin în conformitate cu estimările globale, climatul se va încălzi în acest secol, iar precipitațiile din regiunea din care face parte și România se vor modifica, astfel încât iernile vor deveni mai umede și verile mai uscate. în acest fel, datele arată o creștere a temperaturii la nivelul României de aprox. 0,8 °C în ultima sută de ani. Conform celor mai recente scenarii climatice, frecvența și intensitatea valurilor de căldură, a secetelor și intensitatea precipitațiilor se așteaptă să crească în următoarele decenii în România. Analiza datelor istorice indică de asemenea, faptul că în țara noastră temperatura medie anuală a aerului a crescut în ultimii 33 de ani cu 0,5 °C, în perioada1981-2013 cu 10,2 °C față de întreaga perioadă analizată 1901-1980 cu 9,6 °C, valoare care se situează sub încălzirea medie globală de 0,85 °C din ultimii 100 de ani.

' Yuval Noah Harari, Homo deus/ Scurtă istorie a viitorului, pg 193, ed Polirom, 2016

în 2005, în România s-au înregistrat inundații catastrofale care au cauzat 76 de decese și daune materiale semnificative, iar 2007 și 2012 au fost ani extrem de secetoși cu efecte deosebit de severe asupra agriculturii. începând din anul 1901 și până în prezent, în fiecare deceniu, s-au produs 1-2 până la 3-4 ani extrem de secetoși sau ploioși, cel mai mare număr de ani secetoși, 5 ani, producându-se în deceniul 2001-2010. Perioadele cu precipitații abundente căzute pe secvențe scurte de timp (ex. primăvara și vara 2006, vara anilor 2008 și 2010, primăvara și toamna 2013, primăvara și vara 2014) au înregistrat o frecvență crescută în ultimii ani, alternanța perioadelor secetoase urmate de intervale ploioase fiind din ce în ce mai evidentă.

Aceste fenomene meteorologice extreme au efecte negative asupra României prin pierderi economice semnificative în agricultură și dezvoltare rurală, transport, alimentarea cu energie și gospodărirea apei. într-un posibil scenariu de încălzire globală în creștere cu 4 °C până la sfârșitul secolului, situația și impacturile schimbărilor climatice ar deteriora semnificativ situația din România. în consecință, reducerea emisilor GES și adaptarea la schimbările climatice sunt priorități pentru România.

întrucât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un orizont de timp apropiat nu implică o atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice2 trebuie să reprezinte un element important al politicilor internaționale, naționale și locale.

Pornind de la această realitate, Uniunea Europeană a adoptat, printre altele, inițiativa „Energie pentru o lume în schimbare”, angajându-se unilateral să reducă emisiile totale la valori care să fie cu cel puțin 20% sub nivelul acestora din 1990 până în anul 2020.

Pentru îndeplinirea acestor obiective la nivelul UE s-a constituit “Convenția Primarilor” prin care orașele semnatare își iau angajamentul să elaboreze, pe baza inventarului de bază privind emisiile de CO2, un plan de acțiune privind eficiența energetică.

Având în vedere succesul avut cu această inițiativă la nivel mondial, Convenția Primarilor a lansat o nouă provocare: reducerea emisiilor de CO2 (și, posibil, și de alte gaze cu efect de seră) pe teritoriul localităților semnatare cu cel puțin 40% până în 2030 și de a-și spori rezistența la efectele schimbărilor climatice.

Ca semnatar al Convenției Primarilor privind clima și energia, Municipiul Bacău trebuie să elaboreze Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) și Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC).

PAASC completează PAEDC și va contribui la următoarele:

  • •  consolidarea cunoștințelor pentru sprijinirea dezvoltării politicii cu privire la schimbările climatice;

  • •  îmbunătățirea rezistenței și a capacității de adaptare la acestea;

  • •  creșterea înțelegerii impactului schimbărilor climatice la nivel sectorial și inter-sectorial;

  • •  la dezvoltarea procesului de integrare și dezvoltarea economică și socială.

2 Măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice reprezintă ajustări ale sistemelor naturale și umane realizate ca răspuns al stimulilor climatici actuali sau estimați sau a efectelor acestora, care moderează sau exploatează oportunitățile benefice Se pot identifica mai multe tipuri de adaptare la schimbările climatice, inclusiv adaptarea anticipativă și reactivă, adaptarea privată și publică și adaptarea autonomă și planificată. Opțiunile politicii de adaptare reprezintă moduri esențiale de promovare a schimbărilor în modul în care răspundem la efectele adverse cauzate de schimbările climatice, cum ar fi utilizarea mai eficientă a resurselor limitate de apă sau adaptarea normelor din construcții pentru a face clădirile rezistente la viitoare condiții climatice și la fenomenele meteorologice extreme Măsurile de adaptare trebuie să fie evaluate ca o soluție locală care generează

2. Viziunea

Municipiul Bacău va fi la orizontul anului 2050 o comunitate cu un nivel de trai apropiat de standardele europene, un oraș prietenos cu mediul înconjurător, cu cetățeni conștienți de importanța adaptării la schimbările climatice.

Măsurile de adaptare la schimbări climatice vor viza domeniile care se referă la infrastructură și urbanism, transport, prin încurajarea transportului în comun și a celui alternativ, iluminat public, resursele de apă și educație-informare și conștientizare.

Măsurile de adaptare vor fi asumate, inclusiv printr-o atitudine proactivă și prin acțiuni inovative, atât de populație, cât și de mediul de afaceri, de cel academic și nonguvernamental, sub coordonarea unei administrații publice locale eficiente și responsabile, aflată în dialog permanent cu societatea civilă locală și cu cetățenii.

3. Amplasament și context climatic

Municipiul Bacău se află în Nord-Estul țării, în centrul Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluența dintre râurile Șiret și Bistrița, la intersecția mai multor căi de comunicație terestră și aeriană. Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare N-S, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriței, și o îngustare spre sud, „poarta Șiretului”, suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei și culmile sucarpatice Pietricica-Bărboiu.

Geografic, se află la interferența meridianului de 26°55' longitudine estică cu paralela de 46°35' latitudine nordică.

4. Rețeaua hidrografică

Municipiului Bacău este situat în bazinul hidrografic al râului Șiret, la confluența a două râuri importante din România, Șiret și Bistrița

Rețeaua hidrografică a municipiului Bacău este formată din râul Șiret, care curge pe la limita de est a municipiului și afectează mai puțin teritoriul acestuia, râul Bistrița situat în partea de nord-est a municipiului și pârâul Trebeș-Bârnat, cu afluenții săi pârâul Negel și pârâul Limpedea, situați în zona nordică a municipiului Bacău.

Râul Bistrița traversează o parte a teritoriului municipiului Bacău, situat în partea de nord-est și est, între hidrocentrala Lilieci și confluența cu râul Șiret din coada lacului Galbeni.

Râul Bistrița a fost amenajat din punct de vedere hidroenergetic încă din anii 1965-1966. Astfel, pe teritoriul municipiului Bacău se află canalelel de aducțiune-fugă de la hidrocentrale Lilieci și Bacău.

Pârâul Trebeș-Bârnat drenează zona de nord a municipiului Bacău între comuna Mărgineni și confluența cu râul Bistrița din aval de barajul Bacău. Pârâul Trebeș primește ca afluent pârâul Negel în amonte de podul Mărgineni și pârâul Limpedea, în cartierul Gherăiești. După confluența cu pârâul Limpedea, cursul de apă primește denumirea de Bârnat.

Râul Șiret curge la cca. 3 km est de limita municipiului, iar eventualele viituri de pe acest curs nu afectează teritoriul acestuia, ci numai locelitățile învecinate Săucești și Letea Veche.

Râul Bistrița a fost amenajat în întregime în perioada 1958-1966, în zona orașului creându-se lacurile Bacău- Șerbănești cu suprafața de 202,4 ha și adâncimea de 3,3 metri, cu un volum total de 6 mii. mc împreună cu lacul de compensare cu suprafața de 50,4 ha și adâncimea de 5,25 metri adâncime cu Insula de Agrement (11,85 ha), precum și lacul Lilieci, cu suprafața de 410 ha.

Amenajările efectuate pe râul Bistrița au funcții complexe: producerea energiei electrice (hidrocentralele Bacău I și II), combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială, irigații, moderator climatic, practicarea sporturilor nautice.

Amenajări au fost efectuate și pe afluenții Bistriței, a căror cursuri au fost regularizate (Bârnat, Negel, 13 km lungime, Trebeș 22 km, Limpedea 16 km), având în vedere că aceștia curg pe terasa de luncă a Bistriței, fapt ce conduce la pante mici de scurgere, cu creșteri importante de nivel în timpul viiturilor

Lacurile amenajate pe râul Bistrița au modificat total aspectul albiei. Până în anul 1965 Bistrița se vărsa în Șiret prin mai multe brațe, confluența realizându-se la altitudinea de 138 metri.

5. Analiza riscurilor si vulnerabilităților la nivel local
> >

Analiza de Risc Climatic Local (ARC) cuprinde o evaluare a principalelor tipuri de fenomene și procese din mediu care se produc natural și care pot impacta negativ unul sau mai multe sectoare municipale, putând provoca pagube materiale sau periclita părți din infrastructura construită de pe teritoriul autorității locale. Sunt vizate acele sectoare de interes conform metodologiei Convenției Primarilor privind Clima și Energia 2030.

ARC cuprinde acele fenomene și procese din mediu cel mai bine evidențiate în urma datelor colectate de la departamentele/direcțiile din cadrul Primăriei Bacău și de la diverse instituții de pe teritoriul municipiului Bacău.

Principalii factori de risc evaluați sunt în următoarele domenii:

  • • Climă

  • • Mediu și biodiversitate

  • • Apă și deșeuri

  • • Socioeconomic

  • • Calitatea aerului

Tab. 1

Evaluarea generală a principalilor factori de risc de mediu la nivel local (UAT)

ID risc

Factorul de risc de mediu evaluat

Nivelul actual de gravitate (1-5)

Evoluția viitoare preconizată

Frecvență

Intensitate

FR1

Căldură extremă

• •

FR2

Frig extrem

• • •

FR3

Precipitații extreme

• • •

FR4

Inundații

• • • •

FR5

Secetă

• • •

FR6

Cutremure

• • • •

FR7

Furtuni

• • •

FR8

Incendii forestiere și de vegetație

• •

FR9

Poluare generată de traficul de tranzit și din nodurile rutiere

• • • •

FR10

Poluare industrială

• • •

Municipiul Bacau a elaborat Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) care este un document ce definește și descrie riscurile și sursele de risc potențiale identificate la nivelul municipiului Bacău, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. PAAR se întocmește de Comitetul Local pentru Situații de Urgență (CLSU) pe baza datelor furnizate de către operatorii economici, instituțiile publice, organizații neguvernamentale și alte structuri de pe raza Municipiului Bacău și are scopul de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce la revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență, de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență și de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele PAAR sunt:

  • •  asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consencințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc;

  • •  amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;

  • •  stabilirea concepției de intervenție în situații de urgentă și elaborarea planurilor operative;

  • •  alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

Din componența CLSU fac parte următoarele instituții și operatori economici:

  • •  Primăria Municipiului Bacău;

  • •  Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău;

  • •  Direcția Publică de Evidență a Persoanelor a Municipiului Bacău

  • •  Poliția Locală a Municipiului Bacău;

  • •  Poliția Municipiului Bacău;

  • •  Spitalul Județean de Urgență Bacău;

  • •  Direcția Sanitar Veterinară și Siguranța Alimentelor Bacău;

  • •  Direcția de Sănătate Publică Bacău;

  • •  Serviciul de Ambulanță Județean Bacău;

  • •  Inspectoratul Școlar Județean Bacău;

  • •  Inspectoratul de Stat In Construcții, Amenajare Teritoriu din Bacău;

  • •  S.C Thermoenergy Group Bacău;

  • •  Compania Regională de Apă Bacău;

  • •  Telecom-Divizia Operațiuni Est Bacău;

  • •  Sistemul de Gospodărire a Apei Bacău;

  • •  S.C. Delgaz Grid S.A.

  • 5.1. Evoluția factorilor de risc climatic la nivel local

Amplasat pe valea Șiretului, Municipiul Bacău are un climat temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase călduroase, rezultatul acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful). Climatul este influențat de poziția și evoluția centrilor barici de la nivelul continentului. Condițiile barice împreună cu radiația emisă de suprafețele învecinate determină condițiile climatice locale.

Iernile, în zona Bacăului sunt mai aspre in comparație cu cele din zonele mai înalte ale Podișului Central Moldovenesc sau Subcarpații Moldovei. Vara, valorile sunt mai mici decât în sudul Câmpiei Române sau în regiunile înalte ale Podișului Central Moldovenesc.

  • 5.1.1. Analiza evoluțiilor temperaturii aerului

Analiza riscurilor climatice s-a făcut pe baza datelor furnizate de Centrul Meteorologic Regional (CMR) Moldova lași. Astfel, un set de informații a cuprins următoarele date lunare pe perioada 1981-2017:

  • •  temperatura medie a aerului;

  • •  temperatura medie maximă;

  • •  temperatura medie minimă;

  • •   precipitațiile totale;

  • •  viteza medie lunară a vântului;

  • •  viteza maximă lunară a vântului.

Un alt set de informații din perioada 1961-2013 a conținut următoarele date zilnice:

  • •  temperatura medie a aerului;

  • •  temperatura medie maximă;

  • •  temperatura medie minimă;

  • •   precipitațiile totale;

  • •  nebulozitatea (acoperirea cu nori a cerului);

  • •  presiunea atmosferică;

  • •  strălucirea soarelui.

în graficul de mai jos este reprezentată evoluția temperaturilor medii anuale pentru perioada 1961-2017 și tendința până în anul 2027. Din analiza graficului se observă clar creșterea ușoară, dar continuă a temperaturilor medii anuale mai ales începând cu anul 1990 păstrându-se această tendință în continuare dacă nu se iau măsuri. Dacă între anii 1960 și 1989 temperatura medie anuală nu trecea de 10 °C, începând cu anul 1990 s-au atins frecvent temperaturi de peste 10 °C și chiar 11 °C (11,04 °C în 2015 și 11,27 °C în 2007).

Grafic cu temperaturile medii anuale (1961-2017)

15.00


O

o

05

□ c

«5

a>

T5 <D E


10.00



«5

L_

3 •W 05 1_ 05 Q.


5.00


T—1

*3-

r-

O

CD

CD

cm

in

00

CD

<D

UD

r-.

r*.

D-

00

00

00

CTi

CD

CD

CD

CD

CD

CD

CD

CD

CD

r—1

v—1

r—1

T—1

r-i

t—1

t—1

ț—1

t-H

r-1


I I I t I I I I I I I I I I I I I I

V—1

O

m

CD

CD

04

LO

00

r—1

D'.

cd

O)

CD

o

o

o

O

v-i

rH

r-■1

CM

CM

CM

OT

CD

CD

o

o

o

O

O

O

O

O

O

O

v—1

rH

ț—'1

CM

CM

CM

CM

04

04

04

CM

CM

CM

Anul


Pentru a evidenția și mai clar tendința de creștere a temperaturilor, în graficele de mai jos sunt reprezentate, pe anotimpuri, evoluția de-a lungul anilor a numărului de zile cu un anumit interval de temperatură.

Pentru perioada verii (lunile iunie-august) s-a reprezentat numărul de zile cu temperaturi cuprinse între 20 și 30 °C pentru anii 1961-2013. Se observă că începând din anul 1985 numărul de zile cuprinse în acest interval de temperatură este în continuă creștere. Dacă până în anul 1985 media anuală a fost de cca. 38 de zile, începând cu anul 1986 media anuală este de cca. 56 de zile, atingându-se după 2005 valori de peste 70 de zile (78 de zile în 2007, 74 de zile în 2012).


Pentru perioada iernii (lunile decembrie-februarie) s-a reprezentat numărul de zile cu temperaturi cuprinse între 0 și 10 °C pentru anii 1961-2013. Se observă că începând din anul 1985 numărul de zile cuprinse în acest interval de temperatură este, și în acest caz, în continuă creștere. Dacă până în anul 1985 media anuală a fost de cca. 32 de zile, începând cu anul 1986 media anuală este de cca. 40 de zile, atingându-se valori de peste 50 sau chiar 60 de zile (56 de zile în 1999, 61 de zile în 2007, 54 de zile în 2008).

Grafic reprezentând numărul de zile in perioada iernii (decembrie-ianuarie) cu temperaturi intre 0 si 10 °C

în tabelul și în graficul de mai jos (tab. 2) sunt prezentați anii în care temperatura zilnică a trecut de 35 °C. Se observă că în prioada anilor 1961-1985 în doar câțiva ani au fost zile (și acele puține) când temperatura a trecut de 35 °C. în schimb, începând cu anul 1986 temperatura zilnică de 35 °C a fost înregistrată aproape în fiecare an, iar numărul de zile s-a mărit. Cele mai multe zile în care s-a depășit temperatura de 35 °C s-au înregistrat în 2007 și în 2012: 13 zile și respectiv 25 zile, iar cele mai ridicate temperaturi au fost înregistrate tot în anul 2007 și 2012: 40,20 °C pe 23 august și respectiv 41,00 °C pe 24 august.

De asemenea, trebuie remarcat că până în 1985 au fost doar trei ani în care s-au înregistrat aceste temperaturi în maxim 3 zile consecutive, în schimb începând cu anul 1986 numărul de zile consecutive cu temperatura de 35 °C s-au mărit (13 zile în 2007 și 25 de zile în 2012) și au devenit tot mai frecvente. Mai mult, în anul 2007 și 2012 au existat mai multe perioade cu zile consecutive când s-au înregistrat temperaturi de peste 35 °C: în 2007 au fost perioade de câte 6, 2 și 3 zile consecutive, iar în anul 2012 au fost perioade de câte 6, 4 și 3 zile consecutive.

Tab. 2

Anul

C\l CD CD

1963

1968

1973

1980

1985

1986

1987

1988

1990

1992

1993

1994

1998

2000

2001

2002

2003

2006

2007

2008

2009

2010

2012

Nr. zile cutemp. >35 °C

1

3

2

1

1

2

1

5

1

1

3

2

2

2

6

2

2

1

1

13

3

2

5

25

NrTzîle----

consecutive cu temp. >35

°C

2

2

2

2

2

2

2

4

2

2

6

3

2

6

Putem concluziona că schimbarea climei la nivel global și implicit și în România au determinat creșterea frecvenței și intensității acestor episoade de căldură și conform specialiștilor, impactul acestora va continua să se amplifice în deceniile ce urmează.

Astfel de episoade cu temperaturi ridicate din municipiul Bacău au implicații negative asupra sănătății publice (cele mai vulnerabile segmente de populație fiind copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice din marile aglomerări urbane), agriculturii, silviculturii, producerii de energie, transportului, turismului și productivității muncii.

Aceste valuri de căldură ridică și probleme legate de înrăutățirea calității aerului, mai ales în zonele centrale și aglomerate din municipiu datorită efectelor clădirilor (mai ales cele înalte), proprietăților termice a materialelor de construcție, insuficienței spațiilor verzi, precum și a emisiilor vehiculelor.

  • 5.1.2. Analiza evoluțiilor cantității de precipitații

Dacă analizăm precipitațiile anuale din perioada 1961-2017 observăm o tendință de creștere a cantității acestora, dar în același timp se observă și o tendință de creștere a numărului de zile fără precipitații în aceeași perioadă.

Din graficul de mai jos rezultă modul cum sunt repartizate cantitățile de precipitații pe luni în perioada 1961-2017. Se observă că cele mai mari cantități de precipitații cad în lunile mai-iulie, atingând cantități de peste 80 mm/mp în lunile iunie și iulie. Lunile cu cele mai slabe precipitații sunt ianuarie și februarie, cu puțin peste 20 mm/mp, atunci când acestea sunt sub formă de ninsoare.

Dacă facem o analiză în ceea ce privește cantitățile și repartiția zilnică a precipitațiilor în luniile mai-iulie, lunile cu cele mai mari cantități de precipitații, din graficul de mai jos rezultă că perioadele cu precipitații bogate (ploi torențiale) alternează cu zilele fără precipitații (perioade de secetă). Totodată se observă tendința de scădere a cantitățiilor de precipitații.

Grafic reprezentând precipitațiile multianuale zilnice in luniile

(mai-iulie)

Principalele riscuri ce pot apărea datorită cantităților mari de precipitații și caracterului lor fluctuant pe parcursul unui an sunt eroziunea malurilor sau amenajărilor hidrografice ale pârârurilor și râurilor de pe teritoriul Municipiului Bacău și inundațiile.

Conform datelor furnizate de ABA Șiret, cele mai viituri din utimii ani și care au afectat Municipiul Bacău au avut loc în 2005, 2008, 2010, 2016 și 2018.

Pentru spațiul hidrografic Șiret, anul 2005 s-a remarcat prin ploi bogate, cu mult peste media multianuală, în special în jumătatea sudică a acestuia. Astfel, în Bacău au căzut 840,9 l/mp față de media anuală de 548,3 l/mp, ceea ce a produs inundații mari în special în bazinul hidrografic Trotuș.

în municipiul Bacău pârâurile Trebeș și Negel s-au revărsat afectând parțial un număr de 192 de gospodării.

Viiturile pe râul Șiret din anul 2008, se datorează în principal propagării de pe râul Suceava ca urmare a cantităților însemnate de precipitații căzute timp de 5 zile (23-27.07.2008). Aceste viituri din jumătatea de nord a spațiului hidrografic Șiret au fost, la majoritatea stațiilor hidrometrice, cele mai mari din toată perioada de monitorizare de peste 60 ani, înregistrându-se la stația Drăgești (la cca. 30 km amonte de municipiul Bacău) un debit maxim istoric de 2930 mc/s. Aceste inundații au provocat pagube însemnate în localitatea Săucești, localitate limitrofă municipiului Bacău.

în anul 2010 (perioada 27/28 iulie), în bazinul hidrografic al pârâului Trebeș și în zona municipiului Bacău au căzut precipitații abundente în timp scurt, care au generat viituri de mare amploare pe cursurile de apă. Cantitățile de apă căzute au fost de 108 l/mp în municipiul Bacău, 144, l/mp la Podiș, 110,7 l/mp la Luncani, 99,3 l/mp la Măgura, 92,8 l/mp la Mărgineni (localități din imediata apropiere a municipiului Bacău). Trebuie specificat faptul că aceste precipitații au avut o intensitate mare, numai la stația meteo Bacău s-au înregistrat 49,2 l/mp în numai 50 min. Revărsarea pârâurilor Trebeș și Negel au afectat un număr de 29 de gospodării din care 13 au fost distruse în totalitate.

în anul 2018 (29-30 iunie), ca urmare a precipitațiilor căzute, pârâul Bârnat a trecut peste digurile de pe ambele maluri și a afectat serios un număr de 13 case, un obiectiv social (Asociația Caritas) și terenuri agricole.

Tab. 3

Nr. crt.

Tipul de inundație

Nr. de persoane afectate

Nr. gospodării/ case afectate

Lungime străzi afectate (km)

Lungime CF afectate (km)

Nr.

obiective economice afectate

1

Revărsare râul Bistrița

208

47

1.2

7

2

Accident la dig Bistrița

790

300

20

21

3

Revărsare pârâu Trebeș

280

0.6

4

4

Revărsare pârâu Negel

460

173

1.6

12

5

Revărsare pârâu Limpedea

30

15

0.3

6

Revărsare pârâu Barnat

208

45

3

Conform Planului de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale elaborat de Comitetul Local pentru Situații de Urgență (CLSU) Bacău, principalii indicatori de vulnerabilitate în cazul unor inundații pe teritoriul Municipiului Bacău sunt redați în tabelul de mai sus (tab. 3).

în același timp, perioadele de secetă (zile fără precipitații sau cu precipitații reduse) pot avea următoarele efecte:

  • •  scăderea producției culturilor agro-alimentare;

  • •  scăderea debitelor râurilor care poate duce raționalizarea sau lipsa apei potabile și/sau apei pentru igiena populației;

  • •  condiții pentru declanșarea unor incendii a vegetației uscate;

  • •  scăderea debitelor râurilor și lacurilor care influențează producția de energie hidroelectrică.

  • 5.1.3. Analiza mișcării maselor de aer

Din datele puse la dispoziție de CMR Moldova lași, în această zonă, viteza medie a vânturilor nu are valori prea mari.

în graficul de mai jos se observă că vitezele cele mai mari ale vântului sunt atinse în luna ianuarie, februarie și martie cu viteze medii de 9,8, 10,7 și respectiv 11,6 km/h.

Dacă ne raportăm la anotimpuri, observăm că vântul are viteze mai mari în timpul iernii și primăverii și viteze mai reduse vara și toamna.

16


$

Din datele colectate de pe site-ul https://www.meteoblue.com, pe o perioadă de 30 de ani, în graficul de mai jos este reprezentat zilele dintr-o lună în care vântul atinge o anumită viteză. Din acest grafic rezultă și faptul că, în general, zilnic viteza vântului se încadrează între 5 și 28 km/h. Numai în câteva luni (ianuarie, februarie, martie, decembrie) vântul depășește 60 km/h și atunci petru perioade foarte mici (0,2-0,4 zile).

Direcția maselor de aer este determinată de cele două anticicloane, anticiclonul Azorelor din timpul verii și anticiclonul Siberian din timpul iernii dar și de dispunerea formelor majore de relief culmi, văi.

Graficul de mai jos arată câte ore pe an bate vântul într-o anumită direcție.

Se poate observa că direcția predominantă pentru vânt este NNV (aproape 1200 ore/an), NV (peste 800 ore/an) și SSE (peste 800 ore/an). Pe direcțiile NE, ENE și E vântul bate cel mai puțin, în jur de 200 ore/an. (sursa https://www.meteoblue.com)


Folosind aceleași date, mai jos, este reprezentată roza vânturilor reprezentat mai sugestiv direcțiile de deplasare a maselor de aer.


care este


WNW


wsw



NI


ENE


ESE


sw

ssw

SE


SSE


0     >1     >5  • >12  • >19  • >28  • >38

f >61 km/h

(captură de pe site-ul https://www.meteoblue. com)

Este important să se cunoască direcția predominantă a vântului pentru o anumită localitate deoarece amplasarea caselor/clădirilor de locuit și a unor instituții trebuie să țină cont de aceasta. Astfel, clădirile de locuit, clădirile în care își desfășoară activitatea creșele, grădinițele trebuie amplasate în partea opusă bătăii vântului față de platformele industriale, centralele termice, care pot să polueze aerul atmosferic cu fum, gaze, etc.

De asemenea curenții de aer din sezonul rece care își fac prezența pe teritoriul Municipiului Bacău favorizează apariția următoarelor fenomene:

  • •  accentuează senzația de frig resimțită de locuitori;

  • •  mărește riscul de formare a poleiului în lunile de iarnă;

  • •  mărește riscul de troienire a zăpezii;

  • •  scade capacitatea de conservare a energiei termice a clădirilor.

Trebuie menționat faptul că, în general, dar valabil și pentru Municipiul Bacău, masele de aer influențează și cantitatea de precipitații și locul acestora prin deplasarea vaporilor de apă din atmosferă într-o direcție sau alta.

Conform metodologiei Convenției Primarilor privind Clima și Energia 2030, in cadrul analizei de risc, sunt analizate și principalele vulnerabilități de la nivel local.

Vulnerabilitățile pot fi înțelese ca măsura în care un sistem este susceptibil și incapabil să se confrunte cu efectele adverse ale schimbărilor climatice.

Cele două categorii de vulnerabilități analizate (fizice/de mediu și socio-economice) sunt strâns corelate cu efectele schimbărilor climatice.

Principalele vulnerabilități identificate la nivelul municipalității sunt prezentate în tabelul de mai jos (tab. 4).

Tab. 4

Aspecte vulnerabile identificate la nivel local (UAT)

Domeniul

Aspectul vulnerabil

Indicator cantitativ estimat/parte afectată

Detalii suplimentare

Fizic/de mediu

VFM1

Vulnerabilitate asociată avarierii barajului de la Izvorul Muntelui (S=32,6 km2, Voi max.=1.250 mii m )

100% din tot. pop.

In cazul unei breșe de 75% pe lățime și înălțime, debitul ar fi de 120.580 m/s, unda ar avaria toate barajele din aval, unda ar ajunge în Bacău în cca. 2 ore iar înălțimea valului ar fi de cca. 8 m.

Fizic/de mediu

VFM2

Revărsare râul Bistrița

  • - Nr. pers, afectate 208;

  • - Nr. case afectate 47;

  • - Str. afectate 1,2 km.

Fizic/de mediu

VFM3

Accident la dig Bistrița

  • - Nr. pers, afectate 790;

  • - Nr. case afectate 300;.

Fizic/de mediu

VFM4

Revărsare pârâu Trebeș

  • - Nr. pers, afectate 280;

  • - Str. afectate 0,6 km.

Fizic/de mediu

VFM5

Revărsare pârâu Negel

  • - Nr. pers, afectate 460;

  • - Nr. case afectate 173;

  • - Str. afectate 1,6 km.

Fizic/de mediu

VFM6

Revărsare pârâu

Limpedea

  • - Nr. pers, afectate 30;

  • - Nr. case afectate 15;

  • - Str. afectate 0,3 km.

Fizic/de mediu

VFM7

Revărsare pârâu Bârnat

  • - Nr. pers, afectate 208;

  • - Nr. case afectate 45.

FlzIc/de mediu

VFM8

Pericolul apariției unor mișcări seismice (cutremure)

100% din tot. pop.

Riscul seismic in zona epicentrala Vrancea (care poate afecta și Municipiul Bacău), arată că în această zonă există aproximativ 90% probabilitate de a se produce un seism cu magnitudinea de 7,5 R odată la 200 de ani.

Fizic/de mediu

VFM9

Trafic intens de tranzit rutier

50% din tot. pop.

Creșterea poluării locale a aerului.

Socioeconomic

VSE1

Sistarea parțială sau totală a apei potabile

100% din tot. pop.

Creare de disconfort și perturbarea activității unor instituții (creșe, grădinițe, școli, spitale)

Socioeconomic

VSE2

Persoane vârstnice vulnerabile

13% din tot. pop.

Cea. 19.000 de pensionari cu venituri mici beneficiază de tichete sociale din partea Primăriei; cca. 2.000 de persoane vârstnice cu nevoi suplimentare beneficiază și de alte servicii (îngrijire la domiciliu, însoțitori, cămin de bătrâni)

Socioeconomic

VSE3

Gestionarea grupurilor defavorizate din Zona Urbană Marginalizată (ZUM)

15% din tot. pop.

Din ZUM fac parte 2 cartiere mărginașe: Izvoare și Letea cu peste 21.000 loc. UAT Mun. Bacău a primit finanțare prin POCU, pentru înființarea unui GAL pentru elaborarea și implementarea unei Strategii de Dezvoltare Locală în ZUM.

Socioeconomic

VSE4

Lipsa forței de muncă calificată

55% din tot. angajatori

6. Planul de acțiuni pentru adaptarea la schimbările climatice

Planul de Acțiune pentru Adaptare la Schimbările Climatice (PAASC) cuprinde principalele măsuri vizate de către municipalitate dar și de către instituțiile responsabile, pentru atenuarea impactului riscurilor și vulnerabilităților la nivel local și regional. PAASC completează Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) prin care orașele semnatare a Convenției Primarilor și-au luat angajamentul ca până în anul 2030 să reducă emisiile de CO2 cu 40%, iar cele două documente alcătuiesc împreună Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC).

Aceste documente voi avea un rol puternic informativ și educațional, atât pentru cetățenii municipiului, cât și pentru factorii decizionali (autoritățile publice, instituțiile publice și agențiile de mediu, de dezvoltare, lucrări publice și planificare urbană, regională și locală).

Dincolo de acest aspect informativ-educațional, documentațiile elaborate vor contribui consistent la consolidarea cunoștințelor pentru a sprijini dezvoltarea politicii cu privire la schimbările climatice, îmbunătățirea rezistenței și a capacității de adaptare la acestea; creșterea înțelegerii impactului schimbărilor climatice la nivel sectorial și inter-sectorial; la dezvoltarea procesului de integrare și dezvoltarea economică și socială.

în tabelul de mai jos (tab. 5) sunt prezentate câteva măsuri/proiecte care prin implementarea lor vor contribui la atenuarea efectelor produse de schimbările climatice pentru cetățenii Municipiului Bacău.

Tab. 5

Cod id.

Titlul acțiunii de adaptare

Corp responsabil

Părți terte implicate

Riscurile climatice adresate

Intervalul de implementare

Indicatori cantitativi asociați

Costul total (€)

Impact în red. cons. energetice

Starea implementării acțiunii

ASC 1

Construirea centurii ocolitoare a

Municipiului Bacău

MT/CNAIR

Primăria Mun.

Bacau; CJ Bacau

FR 9 VFM 9

2019-2022

30.700 m

108,500,000

Da

în curs de realizare

ASC 2

Rezerva de apa a Municipiului Bacău

Primăria Mun.

Bacău

Populația Mun. Bacau

VSE 1

2019-2021

1

4,633,000

în curs de realizare

ASC 3

Consolidarea blocurilor cu risc seismic

Primăria Mun.

Bacău

Locatarii blocurilor respective

FR6

VFM 8

2019-2023

5 blocuri

317 apa-t.

1,000,000

în pregătire

ASC 4

Amenajare afluenți râu Bistrița, Municipiul Bacău

ABA Șiret

Primăria Mun.

Bacau

FR4

VFM 4-7

2019-2022

1.030 m

863,000

în curs de realizare

ASC 5

Modernizarea, dotarea și extinderea corpurilor ambulatoriului spitalului de pneumoftiziologie (TBC) Bacău

Primăria Mun.

Bacău

Conducerea spitalului TBC

VSE 2

2019-2023

1.483 mp

2,526,000

Da

în pregătire

ASC 6

Crearea unui centru comunitar în Cartierul Republicii care să ofere servicii sociale in conformitate cu nevoile populației

Primăria Mun.

Bacău

DAS Bacau

VSE 2

VSE 3

2019-2023

289 mp

700,000

în pregătire

ASC 7

Obținerea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu la 21 de instituții școlare

Primăria Mun.

Bacău

ISU Bacau

-

2019-2022

21

123,000

în pregătire

ASC 8

Alarmarea populației Municipiului Bacău, amplasare de sirene electronice

Primăria Mun.

Bacău

ISU Bacau

FR6

VFM 1-8

2019-2022

18 sirere

720,000

în pregătire

ASC 9

Elaborare "Plan de calitate a aerului pentru Municipiul Bacău pentru indicatorii dioxid de azot si oxizi de azot”

Primăria Mun.

Bacău

APM Bacau

VFM 9

2018-2019

1

14,000

în curs de realizare

ASC

10

Acțiuni de informare a populației privind comportamentul în situații de risc/urgență

Primăria Mun.

Bacău

ISU Bacau

FR6

2019-2025

1

în pregătire

ASC

11

întocmirea Planurilor anuale de pregătire în domeniul situațiilor de urgență pentru Municipiul Bacău

Primăria Mun.

Bacău

CLSU Bacau

FR4

FR6

anual

1

în pregătire

ASC

12

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală pentru comunitatea marginalizată din Municipiul Bacău*

Primăria Mun.

Bacău

GAL IDD

VSE 2

VSE 3

2019-2023

1

7,050,000

în implementare

ASC

13

Proiect de revitalizare a parcului Gherăiești

Primăria Mun.

Bacău

FR 9, 10

VFM 9

2019-2023

22.400 mp

3,400

în pregătire

ASC

14

Proiect de revitalizare a parcului Catedralei

Primăria Mun.

Bacău

FR 9, 10

VFM 9

2023-2030

6.700 mp

124,150

în pregătire

TOTAL

126,256,550

* UAT Municipiul Bacău, prin Asociația “Grup Acțiune Locală Inovare și Dezvoltare Durabilă” (GAL IDD), va implementa începând cu anul 2019 Strategia de Dezvoltare Locală pentru comunitatea marginalizată din Municipiul Bacău care a fost elaborată în cadrul proiectului E-STRATEG finanțat prin Programul Operațional Capital Uman, AP 5/ PI 9.vi/ OS 5.1 „Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală” -orașe/municipii cu populație de peste 20.000 locuitori - Regiuni mai puțin dezvoltate.

FR - Factor de Risc (vezi tab. 1)

VFM - Vulnerabilități Fizice/de Mediu (vezi tab. 4)

VSE - Vulnerabilități Socio-Economice (vezi tab. 4)

CLSU - Comitetul Local pentru Situații de urgență.

7. Definiții

Vulnerabilitate exprimă magnitudinea pierderilor rezultate în urma unui fenomen potențial producător de pagube. Vulnerabilitatea cuprinde expunerea, adică valorile și viețile prezente în respectiva locație precum și lipsa capacității de rezistență sau de apărare în fața amenințării. Vulnerabilitatea este o măsură "agregat” a bunăstării umane și care include mediul, expunerea economică și socială la un șir de perturbații periculoase.

Riscul este rezultatul produs de hazard asupra cuiva sau ceva care este vulnerabil la hazard. Riscul poate fi cuantificat prin pierderile produse ca urmare a unui hazard specific într-o anumită zonă și într-o anumită perioadă de timp de referință. Matematic riscul este produsul dintre hazard și vulnerabilitate.

Adaptare - include orice inițiative sau acțiuni ca răspuns la efectele reale sau preconizate ale schimbărilor climatice și care reduc efectele schimbărilor climatice asupra sistemelor construite, naturale și sociale și exploatează oportunitățile benefice. Se disting mai multe tipuri de adaptare: anticipativă, autonomă sau planificată.

Atenuare - promovarea unor măsuri de politică, legislative și la nivel de proiecte, care să contribuie la stabilizarea sau reducerea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. Programele de energie regenerabilă, de eficiență energetică și de substituire a combustibililor fosili, sunt exemple de măsuri de atenuare a schimbărilor climatice.

Capacitate de adaptare - abilitatea unui sistem de a se adapta la schimbările climatice (inclusiv variabilitate climatică și extreme) pentru a diminua potențialele daune, pentru a profita de oportunități sau pentru a face față consecințelor.

Evenimente extreme - se referă la condițiile meteorologice extreme care se produc rar într-un anumit loc și/sau timp, precum o furtună intensă sau un val de căldură peste limitele normale de activitate. Pot fi rezultatul unor schimbări bruște și drastice de temperatură, precipitații sau al unei modificări graduale dar prelungite în temperaturi, precipitații peste limitele normale. Astfel de evenimente includ: furtuni, ploi înghețate, valuri de căldură, inundații, secete, incendii etc.

Impact - efectele modificărilor existente sau prognozate ale climei asupra sistemelor construite, naturale și umane. Se poate distinge între impact potențial (ar putea apărea în urma unei modificări preconizate a climei, fără a ține cont de adaptare) și rezidual (impactul schimbărilor climatice care ar putea apărea după adaptare).

Probabilitate - posibilitatea producerii unui eveniment sau apariției unor rezultate, în condițiile în care acest lucru poate fi estimat probabilistic.

Reziliențâ - capacitatea unui sistem, comunități sau societăți expuse la hazard, de a se adapta, prin rezistență sau schimbare, în scopul de a-și păstra aceeași structură de bază și modul de funcționare, capacitatea de auto - organizare.

8. Bibliografie
  • •  Documente din cadrul Primăriei Bacău

  • -  Planul de Analiză și Acoperirea Riscurilor pentru Municipiul Bacău;

  • -  Plan de calitate a aerului pentru Municipiul Bacău pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot;

  • -  Planul anual de pregătire in domeniul situațiilor de urgență pentru Municipiul Bacău.

  • •   Dr. Aristița Busuioc, ș.a., ANM, Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pe perioada 2001-2030;

  • •   Roxana Bojariu, ș.a., ANM, Schimbările climatice-de la bazele fizice la riscuri și adaptare, Editura Printech, Buc. 2015;

  • •   Yuval Noah Harari, Homo deus/ Scurtă istorie a viitorului, ed. Polirom, 2016

  • •   Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020;

  • •   Administrația Bazinală de Apă Șiret, Planul de management al riscului la inundații;

  • •   Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile - Ghid privind adaptarea la schimbările climatice;

  • •   Documente elaborate de Convenția Primarilor;

  • •   http://www.meteoromania.ro/

  • •   https://www.meteoblue.com.

  • •   Date furnizate de alte instituții ca urmare a solicitării din partea UAT Municipiul Bacău:

  • -  Centrul Meteorologic Regional Moldova lași;

  • -  Agenția de Protecție a Mediului Bacău;

  • -  Administrația Bazinală de Apă Șiret;

  • -  Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău.

Cuprins

  • 1.  Introducere

  • 2.  Viziunea

  • 3.  Amplasament și context climatic

  • 4.  Rețeaua hidrografică

  • 5.  Analiza riscurilor și vulnerabilităților la nivel local

    • 5.1. Evoluția factorilor de risc climatic la nivel local

      • 5.1.1.   Analiza evoluțiilor temperaturii aerului

      • 5.1.2.   Analiza evoluțiilor cantității de precipitații

      • 5.1.3.  Analiza mișcării maselor de aer

  • 6.  Planul de acțiuni pentru adaptarea la schimbările climatice

  • 7.   Definiții

  • 8.  Bibliografie

1

Procent rezultat pe baza datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011.

2

Sursa: http://data.worldbank.orQ/indicator/EN.ATM.CO2E.PC

3

„România și politicile privind schimbările climatice - Stimuli economici din direcționarea către o economie „verde",, - Consiliul Român pentru Clădiri Verzi, WWF, UNDP Romania, AAEC, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Universitatea Tehnică Cluj Napoca, A St A Cluj, Rețeaua pentru Climă Romania, Asociația Alma RO, Fundația Terra Millenium III, 2009

4

Terenuri neconstruite, nedezvoltatefolosite anterior pentru agricultură sau neutilizate. Acestea sunt de regulă verzi caracterizate de vegetație spontană.

z

5

Foste situri industriale, de regulă poluate, pretabile pentru conversie funcțională și reintroducere în circuitul urban.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------11 141 I--------