Hotărârea nr. 105/2019

Hotărârea nr. 105 din 19.03.2019 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice faza SF pentru obiectivul de investitii ,, MODERNIZAREA STAŢIILOR DE TRANSPORT PUBLIC”

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință extraordinară la data de 19.03.2019, potrivit art.39 (2) și (4) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare, Având în vedere :

-Referatul Direcției Drumuri Publice înregistrat cu nr. 2907 /18.03.2019;

-Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 2908 /18.03.2019;

-Raportul compartimentelor de resort înregistrat cu nr. 2909 /18.03.2019, favorabil;

-Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 432/19.03.2019 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 433/19.03.2019 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 434/19.03.2019 al Comisiei de specialitate nr.3 și nr. 435/19.03.2019 al Comisiei de specialitate nr. 5;

-Prevederile art. 44 (1) din Legea nr. 273/ 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile art. 5 (1) lit. ”a” alin, (ii) si art. 7 (1) din HG nr. 907/ 2016 privind etapele de elaborare si conținutul- cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții fmantate din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile art. 47 (1), ale art. 48 (2), ale art. 61 (2), ale art. 115 (1) lit. „b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată;

în baza dispozițiilor art. 36 (2) lit. „b” și alineatul (4) lit. „d” și art. 45(2) lit.”a” din Legea 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

5

ART. 1. -Se aprobă documentația tehnico-economică faza SF pentru obiectivul de investiții „Modernizarea stațiilor de transport public ’, conform Anexei nr. 1, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2. Se aprobă caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici prevăzuți în documentația tehnico-economică a obiectivului de investiții: „Modernizarea stațiilor de transport public”, conform Anexei nr. 2, parte integrantă a prezentei hotărâri.

ART. 3. - Cu data prezentei, Hotărârea de Consiliu Local al Municipiului Bacău nr. 94 din 15.03.2019 se revocă.

ART. 4. - Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Direcția Drumuri Publice, Direcția Tehnica și Agenția de Dezvoltare Locală a Municipiului Bacău.

ART. 5. - Hotărârea va fi comunicată Direcției Dumuri Publice, Direcției Tehnice, Direcției Economice și Agenției de Dezvoltare Locală a Municipiului Bacău.

ART. 6. - Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.



N.O.P./T. O./M.N./Ex.l/Ds.I-A-2

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXA NR. 1 COMUNĂ CU PROIECTUL DE HOTĂRÂRE

LA HOTĂRÂREA NR. 105 DIN 19.03.2019

DOCUMENTAȚIE TEHNICO-ECONOMICĂ FAZA SF PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTIȚII „ MODERNIZAREA STAȚIILOR DE TRANSPORT PUBLIC”


CONTRASEMNEAZĂ

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU

NICOLAE - OVIDIU POPOVICI


DIRECTOR EXECUTIV

FLORIN MATEUTA

Numeie șl prenumele verificatorului atestat:

POPESCU A. CĂTĂLIN

Adresa: București, Str. IP. Pavlov, nr. 3, apt!                                         Nr. ...91......... Data: 13.03.2019

Sector 1, tel. 0742.100.276                                                      (conform registrului de evidență)

REFERAT

Privind verificarea de calitate la cerințele A4, B2, D (lucrări de drumuri) a proiectului: MODERNIZAREA STAȚIILOR DE TRANSPORT PUBLIC IN MUNICIPIUL BACAU

FAZAîSF

Proiect nr. 39/2018

  • 1.  Date de Identificare:

-Proiectant: S.C. FIP CONSULTING S.R.L., Str. Berzei nr. 20, Mansarda, Sector 1, București...............................

-Beneficiar: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACAU, Calea Mărășești 6, Bacău, 600017..............................................

-Amplasament: Municipiul Bacau, Județul Bacau.......................................................................................................

-Data prezentării proiectului pentru verificare: 13.03.2019................................................................................

  • 2.  Caracteristicile principale ale proiectului șl ale construcției

Statle de autobuz “inteligenta"

Varianta constructiva pentru Scenariul 1 este dezvoltarea unei stafii proprii, cu modei personalizat, care trebuie confecționate special. Aceasta statle de imbarcare/coborare calatori este o stafie speciala, de tip “smart statton", cu facilitați IoT (internet of thlngs), fiind un element constructiv avangardist In domeniul transportului public.

Dimensiunea stafiei este: lungimea de 6 m, Iatimea de 1.5m (din care doar 80 cm amprenta la sol) sl Inaifimea de 2,60 m, cu copertine de sticla care depasesc cu 70 de cm Iatimea stafiei, avand o capacitate de 33 de calatori. Amplasarea flecarei stafii se va face in funcție de spațiul disponibil sl se va prevedea un model restrâns care sa asigure marcarea opririlor mijloacelor de transport In comun.

Copertina stație autobuz GPDue

Este un ansamblu de 4 copertine realizat din otel Inoxidabil tratat In forma de piramide inversate. Tratamentele pot varia Intre: galvanizare ia cald, galvanizare la rece sl galvanizare sendzlmlr. Gama de culori care pot fi aplicate după tratarea otelului depinde de aspectul final dorit: poros/ sablat Ansamblul este alcătuit din doua copertine mal înalte sl doua mal scunde. Dimensiunile ceior doua sunt - 3080 mm înălțime x 2700 mm adâncime x 3500 mm laflme. - 2660 mm înălțime x 3500 mm adâncime x 2700 mm lățime. Fixarea se realizează prin Intermediul unor suport) ce au roiul de a ancora copertinele Intr-o fundație de beton.

Copertina stație autobuz Foglla

Copertina Foglla este un ansamblu alcătuit din 3 elemente susținute de piloni. Un astfel de element are o panta de 2% sl este alcătuit dlntr-un cadru de susținere a plăcutelor din otel care este umplut cu panouri Izolatoare cu o grosime de 30 mm. Pe partea superioara a acoperișului, panta potrivita a unuia dintre panouri asigura scurgerea apelor In interiorul unuia dintre pilonii de susținere. Toate părțile metalice sunt zincate la cald si acoperite cu pulbere poilesterica. Flecare element suspendat este susținui de cate 3 piloni de susținere. Aceștia au un diametru de 121 mm sl sunt securizați 1a nivelul solului prin placi de baza de 300mm x 300mm. Copertinele au următoarele configurații de dimensiuni: - 6823mm lățime x 4104mm adâncime x 3300 mm înălțime - 7670mm lafime x 4276mm adâncime x 3695 mm înălțime

AfisaJ electronic Digital Totem

„XPIS’ este un sistem de Informare a pasagerilor interactiv Acesta permite pasagerilor sa Isl planulasca calatoria astfel Incat sa optimizeze timpii de calatorie/asteptare.

Sistem rutier platformă parcare propus în Incintă va avea următoarele straturi:

  • •  4cmBA16

  • •  5cmBAD22.4

  • •  8cmBA31,5

  • •   20 cm balast stabilizat

o  25 cm balast

  • •  20 cm strat formă balast

Sistem rutier pentru peroanele șl trotuarul propus în Incintă va avea următoarele straturi:

  • •  6 cm pavaj

o   5 cm nisip

  • •  15 cm balast

închiderea sistemului rutier al platformelor carosabile din Incintă se va realiza cu borduri perimetrele prefabricate cu dimensiunile 20x25x50cm. Bordurile se vor monta cu o fundație de beton simplu. De asemenea, se va prevedea în Incinta carosabilă o rețea de guri de scurgere din fontă cu corp Inferior modular, ajustabil, cu dimensiunile de gabarit 300x300mm.

Catego'te de importanta a lucrărilor este aC» norma'a.


  • 3. Documente ce se prezintă la verificare; PIESE SCRISE:

MEMORIU TEHNiC

PIESE DESENATE

Plan de amplasament Planuri de sltuatle

scara 1:20000

scara 1:500


  • 4. Concluzii asupra verificării

Verificarea proiectului s-a făcut In conformitate cu cerințele Hotărârii nr. 742/2018 privind modificarea Hotareril Guvernului nr. 925/12995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare sl expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor sl a construcțiilor.

Am primlt_3_exemplare




Prezenta legitimațicva fi vizată de^eihiteiitjdin 5 în 5 ani de la data eliberării

Prelungit valabilitatea până la

*

Prelungit valabilitatea

Prelungit valabilitatea până la...............................

pânăIa

  • i /,<■

Al         •

  • ii         " ■

Prelungit valabilitatea

Prelungit valabilitatea

Prelungit valabilitatea

până la...............................

nană la......


LEGITIMAȚIE

9






; CERTIFICAT

»

»• ATESTARE |®

Bl TEHNICO-PROFESIONALĂ MB ra                            eat

UI în baza Legii nr. 10/1995 privind ț® w calitatea în construcții, cu modificările I ulterioare și ale actelor normative KW <_

/l^ subsecvente acesteia referitoare la atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții,

iw

w

«0

urma cerer” d'n dosarul

KM înregistrat Ia MTCT cu concluziilor Comisiei de examinare se emite prezentul certificat.


SE ATESTĂ

PENTRUCOMPETENTA:irf^Z5^Z^jSK5%S3^... '«

ÎN DOMENIILE:.....

...................................................... ’tl


PRIVIND CERINȚELE ESENȚIALE:                .....



T   MINISTRU DELEG

PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI


ELV


DOCUMENTAȚIE TEHNICO-ECONOMICA AFERENTA PROIECTULUI "Modernizarea stațiilor de transport public în Municipiul Bacău"

Elaborator / Colectiv de elaborare


Bogdan DOGARIU


Inginer CFDP


Sorin CONSTANTIN


Expert ACB



Ana NEGRU


Urbanist



Disclaimer



Acest document a fost elaborat de FIP CONSULTING SRL pentru a fi utilizat de către Client, conform principiilor de consultanta general acceptate, a bugetului ți a termenilor contractului încheiat între FIP CONSULTING SRL ți Client. Nido terță parte nu poate utiliza in scop comercial informații, date si analize din acest document fără un acord scris expres acordat anterior de către Client si de către FIP CONSULTING SRL. Acordul FIP Consulting este obligatoriu pentru informațiile si datele cu caracter conceptual, strategic, design, arhitectura, modul de structurare sl prezentare a informației, precum si conceptele de inovare in mobilitate urbana. Preluarea acestora de către terte parii poate constitui concurenta neloaiala, astfel cum a fost prevăzută de Ari. a din Legea n/iggi, in sensul ca poate produce pagube constând in restrângerea elementelor de unicitate si avantaj competitiv. Copierea sau folosirea informațiilor incluse în acest raport în oricare alte scopuri decât cele prevăzute în Contract se pedepsește conform legilor internaționale în vigoare.

Sursa analizelor (figuri, planșe, tabele, diagrame etc.) este reprezentată de analiza Consultantului, dacă nu se specifică altceva

Sursa fotografiilor din cadrul documentului este reprezentată de sursa proprie Consultantului, dacă nu se specifică altceva.

Sursa fotografiilor din debutul capitalelor șl subcapitolelor: vww pex els corn

Informați! despre livrabil

Revizie Livrabil

Data


Martie 2019


1            Versiune finală

„Modernizarea stațiilor de transport public in Municipiul Bacău" - Versiune finală

Prezentul Studiu de fezabilitate a fost elaborat In conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațillortehnico-economlce aferente obiectivelor/proiecteior de investiții finanțate din fonduri publice.

in cadrul documentației tehnico-economice au fost respectate prevederile temei de proiectare, Iar documentația tehnico-economica a vizat stabilirea indicatorilor tehnico-economici pentru lucrări de construcție, modernizare si reconfigurare a infrastructurii dedicate sistemului de transport public în vederea îmbunătățirii confortului utilizatorilor sistemului de transport public din Municipiul Bacău șl încurajarea utilizării acestui mod de transport în detrimentul utilizării autoturismului personal.

Documentul a fost elaborat de FIP Consulting SRL

www.fipconsulting ro

STUDIU DE FEZABILITATE

“ Modernizarea stațiilor de transport public în Municipiul Bacău"

Titularul investiției

Municipiul BACAU

Calea Mărășeștl 6, Bacău 600017

Telefon: 0234 581849

www.municipiulbacau.ro

Proiectant general

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Adresa: punct de lucru Str. Berzei nr. 20, Mansarda, Sector 1, București

Fax:+40 (357) 81.55.94,

www.fipconsulting.ro

Proiect nr. 39/ 2018

Prezentul proiect este proiectat la faza - "Studiu de fezabilitate" în conformitate cu prevederile HG nr. 907/2016 in perioada Septembrie 2018 - Martie 2019, având la baza Contractul de servicii nr. 69475/23.09.2018

Cuprins

  • 1.  Informații generale privind obiectivul de investiții

    • 1.1    Denumirea obiectivului de Investiții

    • 1.2    Ordonator principal de credite/investitor

    • 1.3    Ordonator de credite (secundar/terțlar)

    • 1.4    Beneficiarul Investiției

    • 1.5    Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții

  • 2.   Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții

    • 2.1    Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația

actuală, necesitatea $1 oportunitatea promovării obiectivului de Investiții și scenariile/opțlunile tehnico-economlce Identificate șl propuse spre analiză

  • 2.2    Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și

financiare

  • 2.3    Analiza situației existente șl identificarea deficiențelor

  • 2.4    Analiza cererii de bunuri și servicii, Inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția

cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de Investiții

  • 2.5    Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

  • 3.  Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice

pentru realizarea obiectivului de investiții

  • 3.1    Particularități ale amplasamentului:

  • 3.2    Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhltectural și tehnologic:

  • 3.3    Corturile estimative ale investiției:

  • 3.4    Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz:

  • 3.5    Grafice orientative de realizare a investiției

  • 4.  Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico* economic(e) propus(e)

    • 4.1    Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință șl prezentarea

scenariului de referință

  • 4.2    Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropic! și naturali, inclusiv de schimbări

climatice, ce pot afecta Investiția

  • 4.3    Situația utilităților și analiza de consum:

  • 4.4    Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:

Impactul asupra solului și subsolului.................... ...111

Impactul asupra calității și regimului cantitativ al apel...... ...................................

Impactul asupra calității aerului.... ......

Impactul asupra climei. ..........................

Impactul zgomotelor și vibrațiilor....... .................

Impactul asupra peisajului și mediului vizual..............................................

  • 4.5    Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

  • 4.6    Analiza financiară, Inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat,

valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

  • 4.7    Analiza economică, Inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată

netă, rata Internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate

  • 4.8   Analiza de senzitivitate

  • 4.9    Analiza de riscuri, măsuri de prevenlre/dimlnuare a riscurilor

  • 5.  Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

    • 5.1    Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al

sustenabilitățli și riscurilor............... .........................

  • 5.2    Selectarea și justificarea scenariului/opțiunil optim(e) recomandat(e)

  • 5.3    Descrierea scenariului/opțiunil optim(e) recomandare) privind:

  • 5.4    Principalii indicatori tehnico economici aferenți obiectivului de investiții:.......

  • 5.5    Prezentarea modului în care se asigura conformarea cu reglementările specifice funcțiunii

preconizate din punctul de vedere ai asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

  • 5.6    Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și

economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.....

  • 6.  Urbanism, acorduri și avize conforme

    • 6.1    Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire

    • 6.2    Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege

    • 6.3   Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a

impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico-economică

  • 6.4    Avize conforme privind asigurarea utilităților

  • 6.5    Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate imobiliară

  • 6.6    Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții și care

pot condiționa soluțiile tehnice

  • 7.  implementarea investiției............................................... .

    Informații despre entitatea responsabilă cu I implementarea Investiției..........................................243

    Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de Investiții (în luni


7-1

7-2

calendaristice), durata de execuție, graficul de Implementare a Investiției, eșalonarea Investiției pe ani, resurse necesare................................................ ........244

  • 7.3    Strategia de expioatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare........................245

  • 7.4    Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale......................................247



Listă tabele

Tabel 1 Repartiția numărului de Interviuri ia nivel pe proiecte........

Tabei 2 Anaiiza dotării actuale a stațiilor din rețeaua de transport public din Municipiul Bacău..........................................24

Tabel 3 Stațiile de transport pubiic pentru care s-au realizat măsurători de pasageri............

Tabei 4 Clasificarea stațiilor după numărul de pasageri............

Tabel 5 Detalierea scenariilor de investiție .....

Tabel 6 Lista stațiilor care sunt cuprinse în proiect.................................... ....41

Tabei 7 Echipamente folosite ia construcție - Nivel de zgomot (dbA)....

Listă figuri

Figură 1 Configurația liniilor de transport pubiic din Municipiul Bacău. Sursa: SC Transport Public SA.............

Agură 2 Principala probiemă întâmpinată în timpul deplasărilor în interiorul orașului

Figură 3 Principala problemă privind transportul public

figură 4 Principala probiemă privind infrastructura de transport public............................................................

Figură 5 Repartiția punctajului privind dotările stațiiior..........

Figură 6 Exemplu de acordare a punctajului pentru dotarea stațiilor..........

Figură 7 Probleme semnalate in traficul auto................................... .............28

Figură 8 Starea tehnica a infrastructurii rutiere.............. .............

Agură 9 Prognoza indicelui de motorizare; Preluare din PMUD Bacau........................................................... ........29

Figură 10 Configurația parcului auto la nivel de municiiu si județ, Preluare din PMUD Bacau................. .„„„30

Figură 11 Vechimea parcului auto; Sursa: DRPCiV; PReluat din PMUD Bacau...................... .......

Agură 12 Repartiția principalelor fluxuri de transport public. Sursa: PMUD Bacău.................................................

Agură 13 Condițiile schimbării cotei modale......................................... ..............

Figură 14 Stațiile de transport public care fac obiectul investiției..................... ..............

Agură 15 Propunere stație inteligentă ........

Agură 16 Modei stație autobuz GPDue........................................................................ ............

ll

1. Inform Fitil generale privind obiectivul de investiții

  • 1.1 Denumirea obiectivului de investiții

Modernizarea stațiilor de transport public în Municipiul Bacău

  • 1.2 Ordonator principal de credite/investitor

MUNICIPIUL BACĂU

Calea Mărășești 6, Bacău 600017

Telefon: 0234 581849

W'A'w municipiulbacau ro

  • 1.3 Ordonator de credite (securtdar/terțiar)

Nu este cazul

  • 1.4 Beneficiarul investiției

MUNICIPIUL BACĂU

Calea Mărășești 6, Bacău 600017

Telefon: 0234 581849

ww w. municip'ulbacau.rg

  • 1.5 Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții

Proiectul a fost elaborat de:

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Adresa: punct de lucru Str. Berzei nr. 20, Mansarda, Sector 1, București

Fax:+40 (357) 81.55.94,

www,fipconsultinq.ro


2. Situația existentă și necesitatea realizări obiectivului/proiectulu de investiții

  • 2.1 Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză

Anterior elaborării Studiului de fezabilitate prezent, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate. Documentele strategice anterior elaborării actualei documentații, pe baza cărora au fost fundamentate necesitatea si oportunitatea investiției sunt: PMUD si SIDU Bacău 2014*2030, precum si fisele de proiect aferente DJFESI conform Documentului Cadru de Implementare POR Axa 4.1.


  • 2.2 Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

Investiția propusa prin prezentul proiect, precum și prin proiectele complementare pregătite de administrația locala Bacău in ultimii 2 ani, apare intr-un context favorabil investițiilor și demersurilor specifice modernizării infrastructurii orașelor in vederea creșterii calității vieții locuitorilor centrelor urbane europene prin scăderea emisiilor de gaze cu efect de sera datorate transportului rutier șl a dezvoltării sistemelor eficiente de transport public local.

Municipiul Bacau este o localitate cu bogat trecut, fiind recunoscuta ca așezare începând cu secolele XIV-XV. Este un oraș cunoscut mai ales pentru bogatul sau trecut industrial si comercial. Din păcate, aceasta moștenire istorica a fost estompata in ultimele 3 decenii de declinul industrial al orașului, de lipsa unor investiții majore și de o degradare continua a patrimoniului urbanistic și arhitectural.

Din punct de vedere al transportului local, ultimii ani au reprezentat o degradare continua a condițiilor și a calității serviciilor de transport, astfel încât, locuitorii au optat din ce in ce mai mult pentru utilizarea autoturismelor personale.

In ultimii 2 ani a avut loc însă o schimbare de viziune a administrației locale, care a stabilit o serie de obiective administrative și investiționale coerente, printre care îmbunătățirea aspectului și funcționalității Infrastructurii de mobilitate urbana, însemnând atât îmbunătățirea Infrastructurii rutiere, dar și a infrastructurii destinate deplasărilor nemotorizate pletonala, orientarea către soluții de mobilitate alternativa durabile.

Acesta este contextul local in care, proiectul investițional privind * Modernizarea stațiilor de transport public în Municipiul Bacău" devine de fapt rezultatul necesitați) orientării administrației publice locale si a locuitorilor din Bacău către moduri durabile de transport local.

Un aspect favorabil dezvoltării Infrastructurii de mobilitate urbana durabile îl reprezintă orientarea Uniunii Europene către susținerea acestor tipuri de investiții In cadrul Programului European de Dezvoltare Regionala, reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera generate de sectorul transporturilor fiind un obiectiv esențial al Uniunii in perioada 2014*2020.

In acest context se înscrie necesitatea și oportunitatea finanțării prezentului obiectiv de investiției, dar și a proiectelor complementare și acesta.

Astfel, printr-o analiza susținută, derulata pe o perioada de 5 luni, a fost elaborata prezenta documentație tehnico-economica. S-a dorit și s-a planificat, pe de o parte, o Infrastructura de transport eficienta șl moderna, dar In același timp, de cealaltă parte, s-a dorit proiectarea unei infrastructuri unice și inovative, cel puțin la nivel național.

Proiectul de fata îmbină astfel următoarele "ingrediente":

Mobilitate urbana integrata - presupune dezvoltarea in mod Integrat a infrastructurii de mobilitate urbana pe coridoare dedicate

inovare tehnologica - propunerea și implementarea unor elemente de noutate In logistica urbana

Accent pe siguranța cetățenilor-propunerea sl realizarea unor elemente de infrastructura dedicate fiecărui mod de transport, dezvoltarea unor elemente de infrastructura comuna, dar si Implementarea unor soluții modeme, europene.

Dezvoltarea orașului șl creșterea calitatii vieții locuitorilor zonei urbane Bacau se vor realiza pe baza unui sistem de transport eficient și durabil, accesibil geografic și economic. Rețeaua de transport dezvoltata va susține mobilitatea persoanelor și mărfurilor, creând astfel cadrul îmbunatatirea calitatii vieții și a mediului urban, un mediu urban atractiv, modem, ecologic și accesibil pentru locuitorii sal, pentru turiști și pentru locuitorii zonei de influență, care invata sau muncesc in oraș.

Mobilitatea durabila este expresia dezvoltării unui sistem de transport alternativ solid, ecologic și eficient, prietenos cu mediu, dar în același timp statornic și tradițional, asigurând un echilibru intre valorificarea modurilor și infrastructurii de transport tradiționale cu necesitatea de modernizare și asigurare a consumului eficient de resurse șl promovarea modurilor de transport nepoluante.

Accesibilitatea rapida va reprezenta integrarea superioara a zonei urbane, cu asigurarea accesului cu economii de timp către punctele de interes pentru persoane, oferirea de alternative multiple de deplasare, scăderea timpilor petrecuti in trafic

Dezvoltarea Infrastructurii de transport alternativ se va realiza prin valorificarea potențialului natural și antropic al orașului, în limitele și constrângerile existente, atât de natură geografică sau tehnică, câtși de ordin financiar, astfel încât să poată fi îndeplinită viziunea de dezvoltare durabilă a orașului.

Asa cum a fost menționat anterior, investiția pentru realizarea proiectelor pentru crearea sl/sau modernizarea infrastructurii pentru mobilitate alternativa pe coridoarele principale de mobilitate urbana Bacau se incadreaza in obiectivele Axei Prioritare 4-"Sprijinirea dezvoltării urbane durabile", Obiectivul Specific 4.1 "Reducerea emisiilor de carbon in municipiile reședința de județ prin investiții bazate pe planuri de mobilitate urbana durabila".

Prin Programul Operațional Regional 2014 - 2020, în cadrul Priorității de investiții 4e, Obiectivul specific 4.1 - REDUCEREA EMISIILOR DE CARBON ÎN MUNICIPIILE REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ PRiN INVESTIȚII BAZATE PE PLANURILE DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ, sunt sprijinite acele proiecte care dovedesc că au un impact pozitiv direct asupra reducerii emisiilor de echivalent CO2, generate de transportul rutier motorizat de la nivelul municipiilor reședință de județ și al zonelor funcționale urbane ale acestora. Punctul de plecare în identificarea acestor proiecte se regăsește în analiza efectuată, direcțiile de acțiune și în măsurile propuse în planurile de mobilitate urbană durabilă (P.M.U.D.) ale municipiilor reședință de județ sau elaborate inclusiv la nivel de zonele periurbane/metropolltane, conform prevederilor legale.

Având in vedere limitările tehnice și financiare impuse de programul de finanțare, s-a optat pentru structurarea unui pachet integrat de investiții complementare, propuse a fi finanțate prin POR 2014* 2020, in conformitate cu prevederile DJFESI si a priorităților stabilite de Autoritatea Urbana Bacau:

Pi - "Sistem de management al traficului pentru prioritizarea coridoarelor de transport public )cal și a deplasărilor cu bicicleta" - presupune realizarea unui sistem integrat de management al traficului la nivelul municipiului Bacau, avand ca principal scop prioritizarea mijloacelor de transport public local si a biciclistilor in trafic. Alături de investițiile directe in sistemul de management al traficului, prin proiect se va urmări si reconfigurarea elementelor geometrice ale principalelor Intersecții, creșterea siguranței pietonilor sl biciclistilor In trafic, in special in zonele de traversare si de conflict cu mijloacele de transport motorizate.

P3 - "Traseu pentru deplasări nemotorizate Sud: Centru - Aeroport" - este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabile prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea Infrastructurii pentru deplasări nemotorizate (velo si pietonale) de-a lungul axei nord-sud a municipiului.

P4 - "Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)" - este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabile prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea Infrastructurii pentru deplasări nemotorizate (velo si pietonale) de-a lungul axei est-vest a municipiului, conectând zona estica a municipiului (cartierul CFR) de zona centrala si de restul rețelei velo a municipiului. Prin proiect se dorește eliminarea "barierei" antropice pe care o reprezintă liniile de cale ferata din municipiu fata de mobilitatea pletonala si velo dintre cartierul CFR si zona centrala.

P5 - "Coridor pentru deplasări nemotorizate Parcul Cancicov - Stadion - Bazin de înot -Universitatea „Vasile Alecsandri" (Traseul tineretului și sportului)" - este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabile prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea infrastructurii pentru deplasări nemotorizate (velo si pietonale) in zona centrala, conectând mal multe puncte locale de interes (facultati, licee, parc, zona facilităților sportive) de restul rețelei velo a municipiului Prin proiect se dorește eliminarea ''barierei" antropice pe care o reprezintă drumul național DN2 - Calea Marasesti fata de mobilitatea pietonala si velo dintre zona parcului Cancicov si zona facilităților sportive, fiind o zona unde permeabilitatea pietonala a bulevardului este extrem de scăzută datorita interesului pentru o fluenta ridicata a traficului.

P6 - "Traseu pentru biciclete - semicircular - Mioriței" este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabile prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea infrastructurii pentru deplasări nemotorizate velo de-a lungul axei est-vest a municipiului, desevind cartierul Miorița.

P7 - "(Re)amenajarea străzii Prieteniei din cartierul Miorița pe modelul "zonă rezidențială" ("home-zone")" - este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabile prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea unei zone comune de deplasare in cadrul acestei străzi intre modurile de deplasare motorizate si cele nemotorizate, dar in același timp reallzandu-se sl o reconflgurare a spațiului urban si creșterea atractivitatil acestui spațiu public fata de locuitorii municipiului.

P8 - "Coridor pentru deplasări nemotorizate: Centru - Șerbănești" este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabiie prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea Infrastructurii pentru deplasări nemotorizate (velo si pietonale) de-a lungul axei est-vest a municipiului, conectând zona vestica a municipiului (cartierul Serbanesti) de zona centrala si de restul rețelei velo a municipiului. Prin proiect se va reorganiza trama stradala a Caii Bârladului, viitoarea "poarta" principala dinspre varianta ocolitoare Bacau către centrul municipiului.

Pg - "Coridor pentru deplasări nemotorizate pentru agrement: Centru-lnsula de agrement" este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabile prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea infrastructurii pentru deplasări nemotorizate (velo si pietonale) de-a lungul axei est-vest a municipiului, conectând zona estică a municipiului (insula de agrement și str. Milcov) de zona centrala si de restul rețelei velo a municipiului. Prin proiect se va realiza o pistă de biciclete pe Bulevardul Alexandru cel Bun.

Studiul de fezabilitate va trata următoarele subiecte:

Transportul în comun: In cadrul prezentului document sunt abordate strategii de creștere a calității, securității, integrării și accesibilității serviciilor de transport în comun, care să acopere infrastructura și serviciile. In mod concret, documentația tehnica prezenta va propune realizarea de infrastructura pentru mijloacele de transport in comun (autobuze), astfel încât transportul in comun sa devină cel mai eficient și accesibil mijloc de deplasare in Bacău, măsura susținută și de alte Investiții conexe (componente ale proiectelor complementare): implementarea unui sistem de management trafic, cu funcție de prioritate pentru mijloacele de transport in comun, realizarea de piste de biciclete, etc.

Obiectele prezentei documentații tehnico-economice:

  • 1. Obiect 1- Statie FNC Tur

4. Obiect 4: Statie WMW Retu r

  • 2. Obiect 2: Statie FNC Retur

5. Obiect 5: Statie Aerostar TUR

  • 3. Obiect 3: Statie WMW Tur

  • 6. Obiect 6; Statie Aerostar RETUR

  • 7.  Obiect 7: Statle Chimie Tur

  • 8.  Obiect 8: Statie Chimie Retur

  • 9.  Obiect g: Statie Narcisa Tur

  • 10. Obiect io: Statie Narcisa Retur

ai. Obiect n: Statie Orizont Tur

  • 12. Obiect 12: Statie OrizontTur

  • 13. Obiect 13: Statie Plata Sud Tur

  • 14. Obiect 14: Statie Piața Sud Retur

  • 15. Obiect 15: Statie Tic Tac Tur

  • 16. Obiect 16: Statie Tic Tac Retur

  • 17. Obiect 17: Statie Policinica veche Tur

  • 18. Obiect 28: Statie Policinica veche Retur

  • 29. Obiect 19: Statie BCR Tur

  • 20. Obiect 20: Statie BCR Retur

  • 21. Obiect 21: Piața Centrala Tur

  • 22. Obiect 22: Statie Piața Centrala Retur

  • 23. Obiect 23: Statie Banca Transilvania Retur

  • 24. Obiect 24: Statie Curtea de Apel

  • 25. Obiect 25: Statie Arena Mall - Tur

  • 26. Obiect 25: Statie Arena Mall - Tur

  • 27. Obiect 27: Statie Podul cu lanțuri - tur

  • 28. Obiect 28: Statie Podul cu lanțuri -retur

  • 29. Obiect 29: Statie Mioriței TUR

  • 30. Obiect 30: Statie Miorița-retur

  • 31. Obiect 31: Statie Banca Naționala TUR

  • 32. Obiect 32: Statie Banca Naționala RETUR

  • 33. Obiect 33: Statie Petrom TUR

  • 34. Obiect 34: Statie Petrom Retur

  • 35. Obiect 35: Statie NV Karpen - tur

  • 36. Obiect 36: Statie NV Karpen - retur

  • 37. Obiect 37: Statie Gara

  • 38. Obiect 38; Statie Oituz Centrul Militar

  • 39. Obiect 39: Statie Catedrala

Corelarea cu strategii europene

Strategia Europa 2020, reprezintă strategia pentru ocuparea forței de muncă șl creștere economică (inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii) până în 2020, astfel încât Europa să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială.

T oate acțiunile la nivel european șl național vor trebui să conducă la atingerea celor 5 obiective majore privind:

  • •  Ocuparea forței de muncă

  • •  Cercetare și dezvoltare

  • •  Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei - acest obiectiv se află în cea mai strânsă Interacțiune cu domeniul transporturilor sl mobilității urbane, fiind la baza direcției de finanțare prin POR axa 4.2. Valorile țintă prevăzute a fi atinse în acest sens sunt:

reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990

creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%

creșterea cu 20% a eficienței energetice

  • •  Educație

  • •  Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale

în cadrul Strategiei este subliniată importanța sistemului de transpot în atingerea obiectivelor strategiei și se evidențiază necesitatea modernizării și decarbonizărli sectorului transporturilor în vederea creșterii competitivității.

în acest sens pentru statele membre se Impune dezvoltarea de infrastructuri inteligente de transport, asigurarea Implementării coordonate a proiectelor de infrastructură, concentrarea asupra dimensiunii urbane a transporturilor etc.

Pentru anul 2020, țintele valorice ale României pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europei 2020 au fost aprobate de către Comisia Europeană și incluse în Programul Național de Reformă al României 2011-2013. Acestea sunt:

  • •  reducerea emisiilor de GES cu 20% față de anul de referință 1990.

  • •  ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie să fie de 24%.

  • •  reducerea consumului de energie primară de 29%.

Proiectul propus in prezenta documentație va contribui in mod direct la indeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor GES si, împreuna cu pachetul de proiecte complementare, va contribui la atingerea țintelor asumate in acest sens, la nivel național sl european.

Corelarea cu Strategia Bacau 2020

Parte din proiectul "Strategii de dezvoltare" al cărui beneficiar este Primăria Municipiului Bacău, proiect finanțat de Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, Axa prioritară 2, „îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice", Domeniul 1.2: „îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor la nivel politlco-admlnlstrativ" Proiectul, desfășurat în perioada 2009*2022, are o cuprindere generoasă incluzând: strategia de dezvoltare, o platformă de comunicare cu actorii locali, planul multianual bugetar și de investiții publice, programul de evaluare a stării financiare a municipiului și un pachet de instruire în domeniul financiar și al achizițiilor publice.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bacău 2020 a fost elaborată în vederea asigurării unui document integrator care să constituie expresia intereselor locale de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung.

Viziunea: Bacăul, zonă metropolitană competitivă și inovativă, cu o comunitate tânără, dinamică și deschisă care construiește un viitor durabil pe fundamentul tradițiilor sale valoroase.

Cele cinci obiective strategice formulate la nivelul Municipiului Bacău au fost:

Dezvoltarea șl consolidarea rolului Bacăului de nod logistic Intermodal de Importanță regională și națională

Regenerarea, dezvoltarea și consolidarea economiei Municipiului Bacău, ca pol regional și competitiv Regenerarea, dezvoltarea și promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale șl a atașamentului comunității locale față de acestea

Alinierea standardelor privind mediul șl calitatea vieții urbane, la exigențele Uniunii Europene Dezvoltarea rolului regional șl național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovatlv și sustenabil

Pachetul de proiecte de investiție selectate de Autoritatea Urbana pentru a fi realizate prin POR axa 4.1, pachet din care face si prezentul proiect de investiție, contribuie la indeplinirea obiectivului strategic 4, de Îmbunătățire a calitatii vieții urbane prin dezvoltarea de infrastructura pentru transportul alternativ, durabil sl prin regenerarea anumitor spatii publice ca efect conex al schimbărilor de percepție si de modalitate de transport a locuitorilor municipiului.


Corelarea cu SIDU Bacau 2014*2020

Pachetul de proiecte de investiție selectate de Autoritatea Urbana pentru a fi realizate prin POR axa 4.1, pachet din care face si prezentul proiect de investiție, se aliniaza obiectivului strategic "03. INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT PERFORMANTĂ", obiectivul specific 3.4 infrastructură adecvată și atractivă pentru deplasări nemotorizate: obiectivul se concentreză pe dezvoltarea Infrastructurii pletonale și cea pentru biciclete, fiind selectate ca prioritare dezvoltarea traseelor velo dedicate care să asigure legături optime pe direcțiile cardinale (N-S șl E-V).

Structuri instituționale


Relevante pentru Implementarea prezentului proiect investițional sunt următoarele structuri instituționale:

Primăria Bacau - prin rolul sau de deținător al infrastructurii propuse a fi construlte/modemlzate, beneficiar al fondurilor nerambursabile in cadrul POR 2014-2020, va gestiona proiectul investițional, asigurând managementul proiectului (prin UIP desemnat), derularea procedurilor de achiziție și managementul contractelor de execuție a lucrărilor.

SC Transport Public SA * operator municipal de servicii de transport public local, are delegat, in baza unui contract de servicii publice, serviciul de transport public pe raza UAT Bacău.

Operatorul de transport public local va fi beneficiar Indirect a investiției realizate prin prezentul proiect și va opera infrastructura modernizată. Prin contractul de servicii publice acesta este obligat să întrețină Infrastructura Implementată prin proiect, acestea precum și alte bunuri fiind puse la dispoziția acestui operator de către Primăria Municipiului Bacău și sunt considerate bunuri de retur pentru care operatorul plătește redevență.

Structuri financiare

Relevante pentru implementarea prezentului proiect investițional sunt următoarele structuri financiare:

ADR Nord-Est - are rolul de a evalua cererile de finanțare aferente proiectului Investițional și de a coordona semnarea contractelor de finanțare pentru obiectivele investiționale intre municipiul Bacău și MDRAP (prin AM POR). Are rolul de organism intermediar la nivel regional, căreia i-au fost delegate parte din atribuțiile AMPOR In baza unui acord de delegare.

MDRAP - este structura națională responsabila de implementarea Programului Operațional Regional, care asigura finanțare pentru investiții eligibile in cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR).

Primăria Municipiului Bacău -în calitate de beneficiar acesta a trebuit să asigure finanțarea tuturor documentațiilor premergătoare (PMUD, Studii de trafic, documentații tehnico-economlce, expertize, etc.) realizării acestei investiții.

De asemenea, din bugetul local al municipiului trebuie asigurată cofinanțarea acestui proiect pentru cheltuielile eligibile precum și finanțarea în integralitatea lor a cheltuielilor neeligibile.

  • 2.3 Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

Analiza prezenta urmărește prezentarea situației existente la nivelul ariei de intervenție a proiectului propus din punct de vedere al mobilității urbane, a facilităților existente, a necesităților și deficientelor in ceea ce privește mobilitatea urbana (privind toate aspectele modale).

Prezenta analiza preia aspecte de ordin tehnic asupra infrastructurii de mobilitate, in conformitate cu elementele din Expertiza tehnica atașata prezentei documentații. Fiind vorba de un Studiu de fezabilitate, expertiza tehnica se refera la elementele de infrastructura peste care vor fi construite si amplasate noile facilitați propuse prin proiect, in acest sens, in baza prevederilor HG907/2016, prezenta documentație va conține si elementele prevăzute in expertiza tehnica.

La nivelul Municipiului Bacau modalitățile de deplasare utilizate de populația rezidentă sunt: transportul public, autoturismul personal, mersul pe jos și cu bicicleta, autoturismul unor cunoștințe/prieteni sau taxi.

în cadrul Planului de Mobilitate Urbană a Municipiului Bacau, realizat în 2026 s-a constatat că cei mai mulți locuitori merg pe jos, 44% din populație, a doua cea mai foiosită metodă de deplasare fiind cea cu autoturismul personal sau în interes de serviciu. 22% din băcăuani folosesc transportul public și doar 2% folosesc bicicleta, în ciuda faptului că relieful nu reprezintă o constrângere majoră pentru acest mod de deplasare.

Transportul public

Mobilitatea urbană se află într-o continua schimbare. Planificarea trebuie astfel adaptată la această realitate schimbătoare prin (re) definirea noilor concepte și instrumente. în plus, criteriile de proximitate devin tot mai puțin relevante, iar nodurile de comunicare par a fi elemente cheie în înțelegerea fluxurilor șl destinațiilor. în acest context, zonele destinate mobilității continuă să fie în mod fundamental locuri care favorizează o calitate distinctă în orașe. Deplasările nemotorizate contribuie într-un mod pozitiv asupra calității aerului, economiei sau sănătății publice, ca de exemplu promovează dezvoltarea comercială sau interconectarea nodurilor de transport.

De a lungul ultimilor ani, Municipiul Bacău a cunoscut o transformare deosebită axată pe transportul cu autoturismul. Ca urmare a acestei utilizări masive și a creșterii ratei de motorizare din ultimii 5 ani, cu 33% pe an, municipiul Bacău se confruntă cu probleme precum congestionarea traficului, suprasaturarea zonelor publice, poluarea factorilor de mediu șl zgomot. în anul 2016, numărul deținerilor de vehicule raportat la populație prezintă un indice de motorizare de 390 autoturisme/iooo locuitori pentru municipiul Bacău, și respectiv o medie de 140 autoturisme/iooo locuitori pentru celelalte localități din zona funcțională Bacău.

în vederea combaterii acestor probleme, municipalitatea trebuie să aibă în vedere transportul public ca o alternativă esențială în dezvoltarea durabilă a mobilității urbane fiind necesare investiții pentru creșterea cotei modale a deplasărilor în cadrul orașului.

Transportul public de pasageri în municipiul Bacău este deservit cu mijloace de transport de tip autobuz urban de operatorul de transport SC TRANSPORT PUBLIC SA.

infrastructura care asigură funcționarea în parametrii actuali ai serviciului de transport constă în rețeaua de trasee de transport public, stațiile de îmbarcare/debarcare, precum și în autobaza unde operatorul își asigură gararea, mentenanța precum șl activitățile administrative ale companiei. Nici un traseu sau porțiune de traseu nu deține bandă dedicată pentru mijloacele de transport public.

Sistemul de transport public din municipiul Bacău este organizat în 15 linii de autobuz care împreună totalizează 127 de kilometri. Dintre acestea, 3 sunt linii principale, care asigură o frecvență mult mai mare față de celelalte linii, având și capacitatea de transport cea mal mare, aici fiind vorba de liniile 17,18,22, care au un interval mediu de succedare la nivelul unei zile lucrătoare de 9 minute (Linia 17) și 7 minute (liniile 18 și 22), la ora de vârf timpul de așteptare conform programului de circulație este de 5 minute (Intervalul 07:00*08:00).

Figuri 1 Configurația liniilor de transport public din Municipiul Bacău. Sursa: SC Transport Public SA

Disfuncționalități principale privind transportul public

Tn urma intervievării populației, pe baza unui chestionar predefinit de către consultant, a rezultat ca problemele legate de deplasările în interiorului orașului sunt generate de traficul auto ridicat (30% din respondențî) trafic greu în oraș (21% din respondenți), transport public ineficient (14% din respondenți) - Problema nr. 3 ca Importanță, străzi degradate (12% din respondenți), lipsa unor alternative de transport (11% din respondenți), precum și alte probleme semnalate (treceri de pietoni nesigure, insuficiența locurilor de parcare, calitate scăzută pentru trotuare și alei.

în opinia dvs, care este principala problemă întâmpinată în timpul deplasărilor efectuate în interiorul orașului?



  • ■ [a| Trafic auto ridicat

  • [4] Trafic greu In oraș

(1] Transport in comun Ineficient

[7] Strazl degradate

* [3] Lipsa alternativelor de transport

|8J Treceri de pletonl/lntersectli nesigure

  • ■ [6] Lipsa/insufîcienta locurilor de parcare

  • [5] Calitate necorespunzatoare pentru trotuare si alei

Figuri a Principala problemă întâmpinată tn timpul deplasărilor tn interiorul orașului

Chestionarul a fost aplicat la nivelul ariei de influență a proiectului, pe un eșantion de 300 de locuitori.


Tabel 1 Repartiția numărului de interviuri la nivel pe proiecte

Denumire Strada Nr. pers, intervievate Coridoare

Str. Nlcolae Bălcescu

20

Calea Mărășețtl

19

pa

Str. Aeroportului

15

B-duI Republicii

30

Str. Oituz

10

Str. Mihail Kogalniceanu

10

P4

Str. Mihai Viteazu

16

Str. Pictor Aman

11

P5

Str. E.Ciprian Pintea

10

Str. Mioriței

16

P6

Str. Gării

15

Str. Prieteniei

10

P7

Pa

B-dul Unirii

20

P8

Calea Bârladului

10

B-dul Alexandru cel Bun

10

P9

Str. Mihai Viteazu

16

Calea Tecuciului

u

Calea Romanului

15

Calea Mărășejti

19

Str. Mihai Emlnescu

15

Str. Ghe Donicl

10

Str. Tineretului

5

Str. Cancicov

10

Str. Ghe. Donlci

10

Str. Mihai Emlnescu

15



Mai multe informații despre colectarea de date se regăsesc în Studiul de trafic aferent acestui proiect.

Chestionarul s-a axat și pe percepția populației asupra diverselor aspecte ale serviciului de transport public din municipiu, surprinzând și percepția populației asupra principalelor probleme ale transportului public.


Astfel, la întrebarea "Fn opinia dvs., care este principala problemă a transportului public din Bacău?", răspunsurile au fost următoarele:

  • -  40% - Mijloace de transport aglomerate

22% - timpi de așteptare foarte mari în stații

  • -   14% - Mijloace de transport vechi și Iară facilități de bază

6% - viteza redusă de deplasare

  • -   5% - Lipsa de informații privind traseele, timpi de așteptare în stații

  • -   5% - Prețul ridicat al biletelor/abonamenteior

  • -   5% - Nerespectarea orarului de transport

  • -   3% - Transportul public nu acoperă zona în care locuiesc.

In opinia dvs, care este principala problema a transportului public din Bacau?

  • ■ [i] Mijloace de transport aglomerate


[3] Timpi de așteptare foarte mari In stati i

[1) Mijloace de transport vechi si fara facilitat! de baza

[8] Viteza redusa de deplasare

• [5] Lipsa de informații privind traseele, timpi de așteptare in statil

  • [6] Prețul ridicat al blieteior/abonamentelor

  • ■ [4] Nerespectarea orarului de transport

£7] Transportul public nu acopere zona in care locuiesc


Figurii 3 Principala problemă privind transportul public

La întrebarea "Care este principala problemă privind infrastructura de transport public?" răspunsurile cetățenilor au fost următoarele:

47% - Stațiile de așteptare sunt nemodernizate

  • -   29% - infrastructura rutieră / calea de rulare este degradată

  • -   9% - în stații nu sunt informații privind traseele t orarul, timpii de așteptare

  • -  8% • Lipsa unor culoare dedicate

  • -  7% - Lipsă facilități pentru persoanele cu handicap

Un alt criteriu important în identificarea dlsfuncționalităților privind mobilitatea cu transportul public este redat prin calitatea infrastructurii. Lipsa amenajării unei Infrastructuri care să ofere facilități de bază reprezintă o problemă principală în acest context.

Care este principala problema pentru infrastructura de transport public?



  • ■ [1] Stațiile de așteptare sunt nemodemizate

[1] Infrastructura rutiera/calea de rulare degradata

£3] In stațiile de așteptare nu sunt informații privind traseele, orar, timpi de așteptare s.a.

[5 j Lipsa unor culoare dedicate

  • ■ (4] Lipsa facilitat! pentru persoanele cu handicap

Figuri 4 Principala problemS privind infrastructura de transport public Prin prezentul proiect se răspunde unor nevoi șl unor dfsfuncționaiități percepute față de sistemul de transport public precum, modernizarea stațiilor pentru a oferi adăpost și confort, oferirea de informații cu privire la rute și timpi de așteptare, precum și la asigurarea unor facilități pentru persoanele cu handicap (mai ales nevăzători).

De asemenea, prin proiectele complementare se va asigura o viteză crescută a mijloacelor de transport public, care va conduce, în final, la respectarea orarului de transport, asigurarea unor timpi de așteptare mai reduși și la evitarea aglomerării excesive a autobuzelor operatorului.

Analiza calitativă a dotărilor stațiilor de așteptare pentru călători a fost realizată cu scopul de a evidenția modul în care gradul de modernizare al transportului public și a infrastructurii dedicate influențează percepția populației și implicit tipul de transport predominant utilizat în cadrul orașului. Aceasta a fost realizată în 3 etape.

Prima etapă a constat în selectarea unor indicatori primari privind caracteristicile stațiilor de așteptare cu ajutorul cărora s-a întocmit baza de date. Aceștia au vizat:

  • -  starea tehnică (amenajată/neamenajată),

  • -  prezența mobiliervluispecific (copertină, scaune/bănci, rastel pentru biciclete),

  • -  prezența elementelor de afișaj a informațiilor pentru călători (indicativ trasee, harta traseelor, program de circulație)

  • -  alte componente caracteristice transportului public modern.

A doua etapă este redata prin etapa colectării datelor în teren și mediul Online (Street view). Tn urma stabilirii indicatorilor reprezentativi pentru analiză, a urmat cea de-a doua etapă a analize și anume colectarea datelor din teren. Mediul online a reprezentat o sursă de validare sau completare a datelor lipsă, pentru stațiile care au fost dificil de localizat în teren.

Astfel, fiecărui indicator selectat i-a fost atribuit un indicativ - o sau 1 - semnalând absența (o) sau prezența (1) acestuia în teren.

în cea de-a treia etapă s-a calculat punctajul pentru flecare stație evaluată și ponderea acestora în funcție de nivelul calitativ al acestora, reprezentând etapa analizei propriu-zise a calității dotărilor stațiilor de așteptare.

Au fost analizate 93 de puncte de îmbarcare/debarcare de la nivelul rețelei de transport public. S-a constat că dintre acestea, 51% din stații nu îndeplinesc standardele unei stații de așteptare contemporane, având un punctaj de o - 1 . Acestea sunt neamenajate, lipsite de mobilier sau de panouri de afișaj informațional pentru călători, fiind greu de identificat și accesat de către turiști sau persoane care nu practică navetismul.

în proporții de 43 % din stații prezintă un nivel mediu al calității dotărilor stațiilor de așteptare, cu un punctaj cuprins între 2-4. Acestea sunt marcate pe carosabil și amenajate pe trotuar,

Calitatea dotariilor stațiilor de așteptare



02 - 04 calitate medie


05 - 07 calitate buna


Figuri 5 Repartiția punctajului privind dotările stațiilor



unele dintre ele prezentând elemente informaționale pentru călători (indicativ traseu, program de circulație, hartă trasee) și materiale publicitare.

Stațiile cu un nivel ridicat al calității dotărilor reprezintă doar 6% din total, înregistrând un punctaj cuprins între 5-7- Acestea deși prezintă o stare bună comparativ cu situația generală, nu s-au înregistrat situații cu punctaj maxim.

Analiza calitativă a dotărilor stațiilor de așteptare pentru căiători în Municipiul Bacău evidențiază modul în care nivelul de modernizare al infrastructurii transportului public poate influența alegerea cetățenilor privind metodele de deplasare utilizate.

Prin urmare, nivelul scăzut al dotărilor din stațiile de așteptare este evidențiat și în baza interviurilor realizate în teren. Rezidenții orașului se declară nemulțumiți de condițiile prestate în sectorul transportului public. Mai mult, nivelul calitativa! dotărilor transportului public și implicita stațiilor de așteptare reprezintă un (actor influent asupra percepției populației și a tipului de transport utilizat predominant în cadrul orașului.

Situația centralizată se regăsește în tabelul următor, Iar situația sintetizată se regăsește în cartograma următoare:


T

rr

DrirMnn* Vr* ■

Im rirtp

i- ■-ie*

a •*

-fMp. .   'u llH -2|Mj

1-1*1» <.l Irrpf *r 4>rnd,H!

-J|

DA   MJ

5

IM

!|-

J

— W

:■■>..■■v

■ • •• • >-,j

ri88ai*F ■

1£dț|l n&V**-* '

€*     J.-'

U*     ‘4J

l-M*

«a i;u

lh‘       ‘J.-

1

LTM

B

1

0

m

0

. 1

O

0

B

0

3

a

c

3

B

3

1VFB

»MC

*

0

..i

1

1

0

B

B

0

B

i

B

o

3

0

3

1

WWW

BB&r    |        1

1

0

«-IX"

t

1

0

1

0

B

0

i

0

3

0

3

4

WMW

Matur

4

1

e

iț-îpri

i

1

O

4

a

B

B

3

a

0

3

a

3

f

NoNncti Mutante

Tur

0

i

0

»

0

1

B

a

a

a

3

a

0

1

B

3

1

MfiMtetB terintriite

Matur

X

0

i 1

0

..V

B

1

B

0

B

0

1

o

0

1

B

3

7

Atraatar

Tir

1

1

0

ijip

1

1

I

0

3

B

0

a

1

1

0

3

a

3

A*CCM

Matur

1

o

x

o

1

0

0

4

B

a

0

a

1

a

0

3

a

3

O*nte

Tur

i

0

il-sxrn

«

0

0

4

0

B

0

0

3

3

0

1

a

3

M

ChtftH

Matur

X

1

0

M*»P»

«

0

B

nL

0

B

0

a

3

3

0

3

a

1

11

Swk*

Tur

X

0

1

0

1

0

B

*

B

B

B

0

3

3

0

3

B

3

u

HMtiM

-fel».

4

1

0

tC-lpn

0

0

1

0

*

0

0

o

3

1

a

3

a

3

*1

buclatat

TUr

3

0

1

» ’

1

0

0

B

a

0

0

4

a

0

1

B

3

u

FOtr<4trt

Tur

4

■B

1

0

3

0

0

1

4

a

0

0

1

B

0

1

a

3

u

Pompted

Matur

4

0

1

B

a

0

B

1

B

«

a

o

4

0

0

3

B

3

u

Pteulud

Tir

-4

1

a

U-ițm

t

1

0

0

«

a

0

3

o

a

3

0

1

Httaiud

•î*.

+

1

B

Wism

0

1

44

0

B

«

a

B

3

3

0

1

B

3

1M

TkTae

TU

. *

B

a

0

a

0

0

4

B

a

0

B

3

6

0

1

a

3

t*

TJcTbc

Matur

4

&

«

«ixm

1

1

«

0

0

B

B

3

0

0

1

0

3

34

MdHcaVKM

Tur

4

0

1

B

0

1

U

0

B

0

0

3

3

0

3

a

4

11

PofcMcaVtdNi

Matur

4

0

i

0

1

0

B

1

B

B

B

B

3

a

a

1

0

4

ti

Tir

*

1

0

M‘i«m

. >

o

0

3

1

B

0

0

0

3

3

0

3

o

4

>3

Pwctatt

Matur

4

1

0

K’iXm

1

1

O

4

1

1

0

3

B

B

1

a

3

BCR

Tur

1

0

1

B

1

0

0

O

B

0

B

3

B

0

3

0

1

33

PtettCwWBte

TUr

«

1

B

U»lXm

0

1

30

0

B

a

a

O

3

3

0

1

0

3

14

MttaCtninA*

Retur

<

1

0

tX-lțm

0

1

f

B

1

3

î

B

3

3

0

3

a

4

n

Manca TnmMnlB

Tir

4

1

0

n-lțffl

1

1

«

0

B

«

0

B

1

0

0

3

Q

3

i*

GtftMdoApBl

Matur

4

0

1

0

1

0

0

4

B

0

a

B

3

B

0

3

a

4

ii

taMdtUmwl

Tir

1

0

1

0

1

«

0

1

B

0

0

B

1

B

a

3

0

4

K

Podul da Lanțuri

Matur

1

1

0

îS-ipn

1

O

0

4

O

0

o

a

1

B

0

1

a

4

Amadu Purica

Tur

1

1

e

it-1 gn

1

0

a

1

0

0

0

0

3

B

0

1

Q

3

»

Mtortai

Tur

1

1

0

is-ign

3

0

0

3

B

«

B

B

3

3

0

3

a

1

1S

MtorftH

Matur

1

0

i

0

1

0

0

1

B

0

0

a

3

0

1

B

3

M

Banca Hattwwh

TUr

1

1

0

«>X"I

0

1

*

0

1

«

3

B

1

3

0

3

a

4

31

lima Naționali

Rate*

X

1

0

14-ăXm

1

0

0

*

3

0

1

0

1

0

a

1

o

3

*

Pwtrem

Tur

1

1

0

0

B

0

1

1

«

1

0

1

B

0

3

o

4

17

Patroni

Matur

1

1

0

i4-ign

0

4

14

0

3

o

1

0

3

»

0

3

0

4

H.V. Karpan

TUr

3

1

o

ix-ifm

1

0

0

4

a

B

a

a

3

0

0

3

0

M

M-V.Mfp*

Matur

X

1

0

»X->V*

1

«

0

1

0

0

0

a

3

1

0

3

a

3

*B

Coafatei

Tur

1

1

o

U-ipn

0

0

4

a

B

0

B

4

3

0

3

0

4

41J

fanariotei

Matur

1

fl

i

B

1

B

B

. 1

a

0

a

B

3

a

a

3

a

4

41

Oara

TUr

1

1

a

K-ign

1

0

B

1

a

a

0

«

3

i

B

3

a

4

-fi-

M.

Tir

1

1

2

•ÎHE’—

4

0

0

1

B

0

0

0

3

3

a

3

a

3


Mod a mizam stațiilor da transport public tn Municipiul Badhi


br’taHMv Wjîm

t, .ni*

fa-r

c-ih-wri

■J-urrwfv^-j

-

< -T<'l ’ A

5

[M

....... .

Auwț.

-!AI

T‘.Wtf

h iflii

-■«r

:SWur>

-HfiiriT

A'4^ r ./Ar

1JA     ?lg

-*•■1

La?     'Ai

■”TT*

Kl->

IM

;irl-

<-

taur

1

0

a

a

0

o

0 i      0

O

a

a

0

a

a

a

1

i

Tribunal

TUr

1

a

o

«■Mm

a

1

a

1

0

a.

0

3

a

0

i

o

3

Tribunal

1

a

a

o

a

a

0

«

0

9

3

0

a

a

0

1

tt.

CMdrtUDrtOdCa»

taw..r

1

a

a

M-atm

0

a

ii

0

0

0

9

3

3

9

a

0

a

GTL

Tur

a

a

a

o

a

0

0

1

a

9

0

&

3

0

a

o

3

*ll

Autogara

Tur

a

o

a

0

. a

0

a

0

0

0

3

9

o

a

a

1

F

Autogara

taur

a

o

a

o

a

o

8

a

0

0

0

1

9

0

a

a

1

Ftrn^ri

Tur

*

e

a

a

o

0

a

a

a

9

i

0

o

3

a

a

P

tanfchri

taur

a.

o

a

a

a

a

0

0

0

0

i

0

0

a

a

3

îl

tew*»

Tur

i

o

a

o

a

a

0

0

Q

a

0

3

0

0

a

o

î

«-

ttvoera                -|

taur

a.

a

0

M»P"

a

a

o

a

a

0

0

3

3

a

t

O

a

fi

t3n

Tur

L       a

ă

a

a

o

a

a

a

e

o

1

a

0

î

O

3

ț«

Sut«x

taur

a

o

a

o

a

o

0

a

B

0

0

1

3

o

a

0

3

ff.

Caro

TUr

a

a

0

sviwi

*

a

0

a

0

0

9

1

0

9

a

a

3

4.

Cora

taw

a.

«

1

o

a

0

0

0

0

0

1

9

0

i

0

a

fi.

PodMwgtanl

TUr

a

o

a

0

a

a

0

a

«

0

0

3

0

0

a

0

a

io

fHSrâKS

a.

1

o

ai'Wffl

a

o

a

e

o

0

9

1

0

9

a

a

a

fa

AmdMSeptiU

Tur

*

o

a

a

a

a

a

a

0

a

9

3

0

9

3

o

a

ia

ArcMHoSaptita

hwr

i

a

a

avign

a

7

o

a

0

3

3

a

a

0

a

•1

ObK

taur.

î

0

a

0

a

a

0

a

0

0

a

3

a

0

a

0

a

MiPubfc»

taur

a

o

a

0

a

0

e

0

a

a

1

3

o

a

o

3

«1

Cslaa Romanului

TUr

»

0

a

r ®

a

o

0

0

0

9

1

0

a

9

a

0

a

M

C*JMtOrn«nu*Ul

taur

a

o

a

0

a

a

a

a

0

«

9

1

0

a

9

a

0

a i

•t

ScoaUGarmla

TUr

a

a

a

W?»

a

a

ai

0

0

0

0

>

9

a

9

a

a

a

u

îcwh Gowab

taur

a.

a

0

«■)țm

a

a

aa

0

0

0

3

0

a

9

a

a

3

«1

lauNMJtka

TUr

a

a

0

»f>sm

a

a

»

a

«

a

9

1

0

a

9

3

o

3 !

m

KwNwfe

taur

a

a

a

a

a

i

9

0

a

9

1

0

a

a

1

0

a

n

tas

Tir-

a

a

o

a«w

a

a

u

o

0

0

9

3

a

i

0

a

0

a

P

to»

taur

a

a

0

srssm

ă

a

aa

9

0

0

O

>-

9

a

o

a

a

a

n

taUunuPomteaU

taur

a

a

0

M-««n

a

a

0

9

Q

0

a

3

0

a

9

a

0

a

»

CspttPgpM

GhMM

Tur

a

0

a

a

»

o

o

D

0

0

0

»

0

0

a

a

a

ZLd

Aricob

TUr

a

o

a

a

a

0

a

0

0

0

3

9

9

3

o

a

7*

Arinii

taur

a

a

0

U-asm

a

a

C

0

0

0

0

3

9

9

a

o

3 1

7<

Agricob

TUr

a

a

U‘>țrtr

a

a

aa

e

0

0

9

1

3

9

i

0

3

77

AerkoU

taur

o

a

a

a

a

i

9

0

a

9

3

»

a

i

o

i

Tt.

tattriMTacdoniu

Tur

a.

a

a

wwm

a

o

0

a

0

0

a

a

a

a

0

a

T°.

KCM*fto*T«odanAi

taur

a

a

o

•WJ"

a

s

o

i

0

o

a

3

3

o

a

o

a

y

țcoU»

TUr

a

a

a

0

a

a

o

a

0

0

a

1

0

9

a

a

a

* >

taur

a

a

O

14-apn

a

a

C

a

a

9

0

3

9

a

a

a

a

Ara

Tur

î

o

a

9

a

a

0

a

0

0

0

3

0

o

3

a

a ,

Ara

taur

a

a

o

il’ssm

a

0

a

o

o

0

3

9

9

a

o

3

1

KsJcSno

Tur

a

0

a

a

0

9

a

9

0

a

3

9

a

9

a

0

3

u

îas

taur

.a

o

a

0

a

0

O

0

0

0

a

3

9

a

9

a

0

3

iz

AmsMaB

-

a

a

a

«ițm

a

a

0

a

0

0

0

3

3

0

0

a

o

3




Capat Popas Gheraiesti

\

V \

l

V

l

A

*

\

i ț


>gricola


caterina Teodoroiu


tatiunea Pomicola


aza laza Nautica


ul de Lanțuri


du Purice ICC


ala Generala


DN2Î


.rena Mall

Pod Marg


lationala iritai


ilea Romanului


V. Karpen erigiei


■ R i          & r<1

Publica

I.L. Caragiaie

iPoliclinn

ÎBacSu ITicTac

iata Sirt

.Pompieri

pieri irizont

D«11

Legenda

Nivelul calitativ ai stațiilor de așteptare

  • #  Starea calitativa scăzută (Punctaj 0 -1)

Starea calitativa medie (Punctaj 2-4)

  • #  Starea calitativa buna (Punctaj 5-7)

Străzile deservite de transportul in comun

robinete industriale


Mobilitatea rutiera

Problemele identificate în contextul transportului auto se remarcă printr-un grad ridicat al traficului auto (29%) și al parcărilor neregulamentare (19H), determinând o fluență scăzută în orele de vârf (15%). Acest lucru este influențat predominant de gradul de motorizare ridicat, care înregistrează până la 396 auto./iooo loc..

în opinia dvs, care este principala problema privind traficul auto?


* [1] Trafîcui auto ridicat

[4] Parcarl neregulamentare

[3] Fluenta scăzută ia orele de vârf

[2] Viteze scăzute datorita stării străzilor

■ [8] Lipsa parcărilor / parca rr insuficiente

Figură 7 Probleme semnalate in traficul auto

Un alt factor declanșator al problemelor legate de transportul public este redat și prin lipsa unor alternative de deplasare în interiorul municipiului și a numărului mare de autovehicule staționate neregulamentar pe străzile din centrul orașului. Creșterea pe viitor a gradului de motorizare va conduce la presiuni asupra autorităților publice locale pentru amenajarea spațiilor de parcare pentru autoturismele personale.

De asemenea, starea tehnica a infrastructurii reprezintă un alt element cheie in mobilitatea rutiera care la nivelul municipiului Bacau se caracterizează predominant prin străzi degradate (57%) si inguste (14%), semafoare desincronizate (14%) si treceri de pietoni Inadecvat semnal izate/pozltionate etc.

Care este principala problemă privind infrastructura rutieră în municipiul Bacau?


[1] Străzi Înguste

[3] Străzi degradate (gropi, neasfaltata, etc.)

  • [3] Treceri de pietoni dese/ nesemnalizate corespunzător

  • [4] Semafoare nesincronizate

    ■ [5] Altele

    ____J


Figură 8 Starea tehnica a infrastructurii rutiere

Aplicând acest principiu municipiului Bacău, motorizarea ar crește în zona urbană, la circa 400 mașini/2000 locuitori în anul 2020 și la aproximativ 422 de mașini în anul 2030. în restul zonei funcționale, ar putea ajunge la 173, în anul 2020 și la aproximativ 200, în 2030.


Figură 9 Prognoza indicelui de motorizare; Preluare din PMUD Bacau

în ultimii 5 ani rata de motorizare în municipiul Bacău a crescut relativ constant în medie cu 3,3% pe an. Numărul deținerilor de vehicule în 2016 (valoare la nivelul lunii octombrie) raportat la populație relevă un indice de motorizare de 390 autoturisme/2000 locuitori pentru municipiul Bacău, și respectiv o medie de 140 autoturisme/iooo locuitori pentru celelalte localități din zona funcțională Bacău.

Dintre localitățile zonei funcționale Letea Veche (185 autoturisme/2000 locuitori) și majoritatea celor situate la vest și nord-vest de municipiul Bacău (Măgura-199 autotursme/2000 locuitori, Hemeiuș -181 autoturisme/2000 locuitori, Mărgineni - 272 autoturlsme/iooo locuitori) prezintă motorizări apropiate de media județeană (202 autoturisme/1000 locuitori) și peste media la nivel de regiune.

5b


Structura parcului total de vehicule la nivelul anului 2015, este prezentată grafic în graficele următoare. Se observă că autoturismele dețin o pondere de 84% din total, atât la nivelul județului, cât și la nivelul municipiului Bacău.



Figură 10 Configurația parcului auto la nivel de municiiu si județ, Preluare din PMUD Bacau

Din punct de vedere al vechimii se remarcă faptul că parcul actual de autovehicule și de autoturisme din județul Bacău este învechit, ponderea autovehiculelor cu o vechime de peste 10 ani este de 76%. De remarcat că creșterea parcuiui auto nu este dominată de înmatricularea de vehicule noi. Vehiculele cu maxim 5 ani vechime au o pondere de doar 5% în 2016, în scădere față de anul 2015.


Figură 21 Vechimea parcului auto; Sursa: DRPCIV; PReluatdin PMUD Bacau

în scopul stabilirii soluțiilor optime, a etapelor de implementare și fezabilității economice și financiare pentru un sistem inteligent de trafic management șl monitorizare, a fost necesară realizarea unei analize temeinice a situației actuale, în ceea ce privește mobilitatea urbană în Municipiul Bacau, șl identificarea deficiențelor existente.

în acest scop, au fost analizate documentele relevante pentru problematica studiului de fezabilitate, respectiv: Planul de Mobilitate Urbană al Municipiului Bacău, Strategia integrată de dezvoltare urbană a Municipiului Bacău, dar au fost realizate și studii în teren, pentru Identificarea caracteristicilor infrastructurii existente, precum și a caracteristicilor circulației rutiere, prin intermediul unor recensăminte de trafic în diverse puncte de interes.

Elementele rezultate din analiza documentelor existente și a studiilor de circulație efectuate în teren au fost sintetizate, astfel încât să poată fi identificate principalele deficiențe ale sistemului de transport actual, în special din punctul de vedere al mobilității urbane durabile, iar concluziile au servit pentru stabilirea zonei de implementare a sistemului de trafic management și monitorizare, astfel încât rezultatele să fie optime. De asemenea, datele analizate au fost utilizate ca date de intrare în modelul de transport utilizat pentru evaluarea situației actuale, precum și a impactului implementării diferitelor scenarii testate, pe termen scurt șl mediu.

Configurația spațială a Municipiului Bacău face ca acesta să beneficieze de o tramă stradală bazată pe două axe bine conturate N-S și E-V, susținute de un inel care înconjoară partea cea mai dezvoltată a orașului și preia o parte însemnată din traficul greu generat de activitățile de producție. Axa N-S se bifurcă în zona centrală, continuând către NV - Piatra Neamț și NE- Roman. Pe partea de Vest, acest Inel este dublat de DN11 care preia rolul de ocolitoare.

Cei mai mari generatori de trafic se regăsesc la ieșirile din oraș (Sud, Nord-Vest și Nord-Est). Dat fiind profilul mixt al acestor dezvoltări (industrie și comerț de mare amploare), ele atrag atât trafic de marfă cât și de persoane (angajați și vizitatori).

Zonele secundare din punct de vedere al numărului generatorilor de trafic se regăsesc în partea vestică a Municipiului Bacău, pe DNn, către Onești / Oituz / Brașov și DJ119. Aceste zone cuprind încă rezerve de teren substanțiale, iar reglementările favorabile din PUG vor contribui semnificativ la dezvoltarea lor în viitorul apropiat.

O densitate mal mare a generatorilor de trafic regăsim și în zona centrală. Cele mai aglomerate străzi sunt B-dul. Aleea Parcului, B-dul ioniță Sandu Sturza, Str. Vasile Alecsandri sau Str. Oituz. Aici profilul stradal destul de îngust este supraîncărcat din cauza instituțiilor publice sau a unităților de învățământ prezente care atrag un număr mare de utilizatori. Cu o situație similară se va confrunta și zona din vecinătatea sudică a centrului Istoric, unde se găsesc Parcul Cancicov, inspectoratul Județean de Poiiție, Universitatea V. Alecsandri, două spitale șl stadionul.

  • 2.4 Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de i nvestiții

în prezent, în Municipiul Bacău stațiile de transport public au o dotare deficitară, aspectul vizual lasă de dorit și nu oferă facilități de bază pentru utilizatorii sistemului de transport public, astfel că acesta este un mod de transport neatractiv și perceput ca fiind de slabă calitate la nivelul întregului oraș. Acest fapt contribuie la creșterea congestiilor de trafic și la o calitate scăzută a vieții locuitorilor.

Temele principale ale Uniunii Europene pentru perioada următoare, sunt reprezentate de realizarea sistemelor durabile de transport, care să promoveze modurile alternative de deplasare și, prin aceasta, să conducă la fluidizarea traficului din zonele urbane și, implicit, la reducerea factorului de poluare. Proiectele care se încadrează în viziunea Uniunii Europene pot fi finanțate din fonduri europene nerambursabile conform Programului Operațional Regional 2014-2020 așa cum este și exemplul de față

Conform Ghidului specific Axei prioritare 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investiții 4_e. - Promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusive promovarea mobilității urbane multimodale


durabile șl a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare, Obiectivul specific 4.1: Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă, sunt eligibile investițiile Incluse în proiectul fundamentat prin prezentul studiu de fezabilitate.

în anul 2016, numărul aproximativ de pasageri, pe baza datelor furnizate de operatorul de transport a fost de 12,3 milioane, numărul zilnic estimat de utilizatori este de 24,000 pasageri, majoritatea covârșitoare a acestora utilizând cele 3 linii principale.

în cadrul chestionarului, persoanele care nu utilizează sistemul de transport public au fost întrebate în ce condiții ar folosi transportul public, scopul fiind acela de a determina care acțiuni ar conduce la creșterea atractivității și a cotei modale a serviciului de transport public din municipiul Bacău.

La întrebarea "în ce condiții ați utiliza transportul public?" răspunsurile au fost următoarele:

în ce condiții ați utiliza transportul public?


  • ■ [4] Timpii de așteptare in statie ar fi mai mici

  • [2] Mijloacele de transport ar fi modeme

  • [3] Viteza de depiasare ar fi mai mare

[1] Ati avea informații despre trasee, orar, conexiuni

  • ■ [6] Nu as utiliza niciodată transportul public

[5] Ati avea mai multe facilitat! de achiziție a biletelor/ abonamentelor de călătorie

Figuri 13 Condițiile schimbării cotei modale

Din ce se observă, doar prin implementarea acestui proiect numărul de utilizatori ai transportului public poate crește cu maxim 9%, ajungând la aproximativ 26,000 de pasageri pe zi.

Conform PMUD Bacău, cea mai mare parte a deplasărilor s-au efectuat pe axele nord-sud și pe zonele est-vest în partea central-nordică a orașului, ceea ce înseamnă că stațiile de pe aceste axe sunt cele mai utilizate de către pasagerii din transportul public.

Conform Temei de proiectare pentru prezentul proiect, se propune amenajarea/modernizarea a circa 30 de stații de transport public local, identificarea numărului exact al acestora precum și locația lor fiind una din temele prezentului studiu de fezabilitate.

Având în vedere acest fapt, Consultantul a realizat o metodologie de Identificare a stațiilor care să facă obiectul modernizării.

Au fost analizate 93 de stații de transport public, de pe rețeaua principală ți secundară de linii de transport public, iar pentru stabilirea numărului final de stații s-a ținut cont de următoarele aspecte/criterii:

  • -   Numărul de îmbarcări/debarcări la nivelul unei zile lucrătoare

  • -  Să deservească un număr mai mare de linii de transport public

* Nivelul actual al dotărilor/facilitățllor existente în stații

  • -   Stațiile să fie amplasate pe trasee continue (pentru a nu avea situații când pe un traseu, o stație e modernizată și una nu)

  • -  Să fie în apropierea amplasamentului proiectului complementar "Sistem de management al traficului pentru prioritizarea coridoarelor de transport public local și a deplasărilor cu bicicleta" pentru conectarea sistemului de informare a pasagerilor la rețeaua de fibră optică ce se va realiza prin proiectul complementar.

Pentru determinarea numărului de îmbarcări și debarcări din stațiile de transport public au fost realizate numărători în intervalele orare de vârf (07:00-11:00 și 14:00-18:00), în stațiile care deservesc liniile principale din municipiu.

Stațiile care au fost recenzate sunt următoarele:

Tabel 3 Stațiile de transport public pentru care s-au realizat măsurători de pasageri

Statia FNC

Statia Narcisa - spre Auchan

Statia Predsta

Statia Banca Naționala -sensul spre str. Gara

Statia WMW-spre

Statia Orizont - Spre

Statia Piața Centrala - spre

Statia PetromV - sensul spre

Auchan

Auchan

Universitate

str. Ștefan cei Mare

StatiaWMW-spre

Statia Orizont - Spre

Statia Piața Centraia • spre str.

Statia PetromV - sensul spre

Centru

Centru

Ștefan cei Mare

Gara

Statia Robinete

Statia Piața Sud - spre

Statia Pompieri - spre cartierul

Statia N V. Karpen sensul

Industriale - spre Auchan

Auchan

Letea

spre str. Ștefan cel Mare

Statia Robinete Industriale - spre Centru

Statia Plata Sud -Spre Centru

Statia Pompieri - spre Cora

Statia N.V. Karpen - sensul spre Gara

Statia Aerostar - spre Auchan

Statia Tic Tac spre Auchan

Statia Autogara de pe Bd. Unirii

Statia Gara

Statia Aerostar - spre

Statia Tic Tac-Spre

Statia Autogara - de pe str.

Statia Tribunal - sensul spre

Centru

Centru

Vadui Bistriței

Gara

Statia Chimiei Spre

Statia Policlinica

Statia Arena Mall sensul spre

Statia Tribunal sensul spre

Auchan

Veche - spre Centru

Centru

Gara

Statia Chimiei ■ spre

Statia Policlinica

Statia Arena Maii - sensul spre

Statia RMB - sensul spre str.

Centru

Veche - spre Auchan

Piatra Neamț

Mioriței

Statia Narcisa • spre Centru

Statia BCR

Statia Banca Naționala sensul spre str Ștefan cel Mare

Statia RMB sensul spre Centru

în urma centralizării numărătorilor și a extrapolării celor 8 ore recenzate la nivelul întrgului program de transport a rezultat că în cele 40 de stații sunt utilizate zilnic de 23,919 pasageri.

Situația centralizată se regăsește în tabelul următor:

Tabel 4 Clasificarea stațiilor după numărul de pasageri

Denumire statie

de la...

la ..

Număr

persoane îmbarcate

Număr

persoane debarcate

Total

Piața Centrala

Auchan

Ștefan cel Mare

1O97

1670

2767

Narcisa

Narcisa

Centru

2031

274

2305

Chimiei

Auchan

Centru

1943

277

2220

Chimiei

Chimiei

Auchan

392

2772

2164

Tîc-Tac

Tic-Tac

Auchan

784

1359

*243

Piața Centrala

Plata Centrala

Universitate

1091

926

2007

Orizont

Auchan

Centru

1164

629

2793

Policlinica Veche

Policlinica Veche

Centru

57S

922

1496

BCR

BCR

Auchan

933

3S5

2288

Policlinica Veche

Policlinica Veche

Auchan

861

379

1240

Piața Sud

Plata Sud

Centru

"      689

524

2223

Gara

Centru

Gara

527

584

im

Autogara

Autogara

Bulevardul Unirii

358

377

735

N.V. Karpen

Karpen

Gara

199

532

730

Aerostar

Centru

Auchan

44

674

718

Arena Mall

Arena Mall

Centru

610

56

666

Arena Mall

Arena Mall

Piatra Neamț

125

439

564

Banca Naționala

Banca Națională

Ștefan cel Mare

381

173

554

RMB

RMB

Centru

350

102

452

Tribunal

Gară

Tribunal

363

82

445

PetromV

Petrom

Ștefan cel Mare

276

126

392

Tribunal

Tribunal

Gară

102

273

375

Autogara

Autogara

Vadu Bistriței

202

220

312

WMW

Auchan

Centru

293

10

303

Banca Naționala

Ștefan cel Mare

Gara

43

156

199

RMB

RMB

str. Mioriței

45

142

287

Robinete

Auchan

Centru

108

10

228

Orizont

Centru

Auchan

1

2L

22

Frecvența transportului public este redată prin gradul de deservire al acestuia la nivelul orașului. Cu alte cuvinte, cu cât un traseu prezintă un număr mai mare de curse efectuate pe parcursul unei zile cu atât gradul de deservire al zonei de către transportul public este mai ridicat Frecvența curselor, alături de un sistem modem de transport, joacă un rol important în promovarea transportului public în cadrul orașului cât și în prioritlzarea acestuia ca metoda principală de deplasare.

Conform hărților reprezentative pentru frecvența transportului, la nivelul orașului, se poate observa că în zona central-sudică se înregistrează gradul cel mai ridicat al numărului de curse efectuate de transportul public pe parcursul unei zile lucrătoare, atingând valori de peste 451 de curse/zi.

Zona centrală orașului, după cum se poate observa și în figura de mai jos, este caracterizată predominant cu valori medii ale frecvenței cuprinse intre 151-300 de curse șl pe anumite trasee atinge valori mai mari de până la 450 de curse. în ceea ce privește partea nordică a orașului, aceasta este zona cel mai slab deservită de transportul public, având sub 50 de curse/zi. Un motiv al frecvenței reduse se poate explica prin lipsa unor puncte de interes pentru deplasare (piață, sedii al agenților economici, obiective educaționale, culturale și religioase -grădinițe, școli, licee, muzee, lăcașuri de cult).

Deși zona centrală are o frecvență a transportului ridicată, conform interviurilor realizate în teren, populația optează predominant pentru utilizarea autoturismului personal în detrimentul transportului în comun, chiar dacă prezintă beneficii economice mult mai avantajoase. Acest fenomen este explicat prin sistemul de management deficitar, lipsa unei Infrastructuri dedicate, cât și din lipsa dotărilor modeme din stațiile de așteptare și mijloacele de transport utilizate.

Prin urmare, în zonele cele mai intens frecventate (precum zona central sudică a orașului) se prezintă necesitatea de a fi luat în considerare modernizarea infrastructurii urbane de transport public. Creșterea siguranței, asigurarea unor condiții optime de deplasare și confort pentru navetiști, poate contribuii semnificativ la schimbarea percepției populației asupra calității transportului public din Municipiul Bacău, determinând scăderea fluxului de autoturisme personale din trafic.

Despre starea actuală a stațiilor s-a vorbit în subcapitolul 2.3 al prezentului document.

Traseul rețelei de fibră optică precum și localizarea Intersecțiilor unde vor fi instalate echipamente care să asigure prioritizarea mijloacelor de transport public a fost un alt criteriu considerat pentru alegerea stațiilor care să fie modernizate. Traseul acestui proiect se regăsește în planșa de la pagina 37>


Legenda



Frecventa transportului In comun la nivel de statie

(Nr. curse efectuate/zi lucratoare)


• <100

101 - 300


>301 - 535

Străzile deservite de transportul in comun

_      , HCC

Podul de JLanturj

c

A.'        ’

*

Petrom^*

Karpen

^iel Tribu

Piața

Stațiunea Pomicola


aza Nautica


pn:<


ala Generala


lea Romanului


Dt2ti7ț s l

OpehStreeVfaap țS >d) artibutc

în urma aplicării acestor criterii au rezultat un număr de 39 de stații care sunt incluse în prezentul proiect. Localizarea lor se regăsește în cartograma de mai jos:



  • 2.5 Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Obiectivul principal al proiectului este modemizarea/amenajarea/reamenajarea a 39 de stații de transport public local, in conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului pentru Programul Operațional Regional, Axa 4.3.

Obiectivele specifice ale proiectului se referă îndeosebi la:

~ Creșterea atractivitatii transportului public și implicit a numărului de utilizatori și a cotei modale aferente, la nivelul municipiului;

* Imbunatatirea calitatii vieții locuitorilor prin Imbunatatirea calitatii aerului in municipiul Bacău, in urma reducerii transportului motorizat individual și implicit a emisiilor de gaze cu efect de sera generate de acesta

  • -   Imbunatatirea calitatii vieții locuitorilor prin imbunatatirea aspectului mediului urban antropic in urma intervențiilor din proiectul investițional șl a valorificării oportunităților de dezvoltare economica și imobiliara generate indirect de proiectul investițional

  • -  Susținerea și dezvoltarea modurilor de transport nemotorizat de-a lungul principalului coridor de mobilitate urbana, prin oferirea de infrastructuri modeme, integrate și dedicate


” *11

-<

■1

-L-ă


3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-ecoBomice pentru realizarea obiectivului de investiții


Pornind de la obiectivele specifice de mai sus, s-au analizat următoarele scenarii tehnico-economice de implementare a investiției in vederea determinării variantei optime de realizare a cerințelor identificate de către solicitant:

Tabel 5 Detalierea scenariilor de investiție


Strada

i

Scenariul 1

Scenariul 2

Model de statie

Model personalizat pentru fiecare statie, In funcție de importanta amplasamentului si a spațiului pubiic disponibil (gabarit de libera trecere a trotuarelor, deschiderea spațiului public);

Varianta i presupune lucrări de modernizare a spațiului aferent stațiilor de îmbarcare.

Propune un tip unitar de statie, indlfferent de amplasament;

Nu se realizează lucrări in stație, doar ampiasarea structurii stației.

Diferente majore

Statia FNC (capat)

Modernizata sub forma unui terminai pentru autobuze, cu structura metalica acoperitoare pentru 4 peroane de așteptare;

Statie simpia, cu structura metalica si facilitați "smart city"

Aerostar (retur)

4 structuri metalice pentru realizarea unui acoperiș; mobilier urban; informarea calatorilor se face printr-un totem digital

Statie simpia, cu structura metalica si facilitați “smart city"

Piața Centrala (retur)

3 pergole metalice pentru realizarea unui acoperiș; mobilier urban; informarea calatorilor se face printr-un totem digital

Statie simpia, cu structura metalica si facilitați “smart city"



Strada

Scenariul 1

Scenariul 2

... . ______ __ ... ..1

Arena Maii Tur si Retur

4 structuri metalice pentru realizarea unui acoperiș; mobilier urban; informarea calatorilor se face printr-o structura tip statie "smart-dty"

Statie simpla, cu structura metalica si faciiitati "smart city"

Catedrala

3 pergoie metalice pentru realizarea unui acoperiș; mobilier urban; informarea calatorilor se face printr-un totem digital

Statie simpla, cu structura metalica si faciiitati "smart city"

Stațiile cu puțin spațiu disponibil

Structuri de informare calatori prin totemuri digitale

Statie simpla, cu structura metalica si faciiitati "smart city";

Acestea vor obtura cat de cat fluxurile de pietoni; dar au avantajul de a fi structuri de adapost.

Scenariul 1 tratează stațiile în mod personalizat, în funcție de localizarea lor șl de aspectul urban a zonei, pentru îmbunătățirea Imaginii urbane ale zonei unde sunt ele amplasate. Scenariul 2 cuprinde șl lucrări de modernizare a spațiului adiacent stațiilor de transport public


Scenariul 2 tratează în mod unitar toate stațiile, indiferent de amplasament, propunând aceeași construcție în toate locațiile stabilite ca fiind zone de intervenție în cadrul proiectului.

Ambele scenarii considerate conțin facilități "smart City" precum panouri de informare a călătorilor, supraveghere video și vor permite instalarea de automate de vânzare bilete/carduri.

  • 3.1 Particularități ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravîlan, suprafața terenului, dimensiuni în plan, regim juridic • natura proprietății sau titlul de proprietate, servituti, drept de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz);

Terenul este intravilan aparținând domeniului public al Municipiului Bacau. Folosința actuală este de strada urbana.


Stațiile de transport propuse a se moderniza se regăsesc in Intravilanul Municipiului Bacau si sunt situate atât in zona centrala a orașului cât și pe axa principală nord-sud și est-vest.

Terenul se afla in întregime in proprietatea domeniului public, ampriza străzilor ramanand nemodificata In urma procesului de modemIzare/reamenajare a stațiilor de transport public.

Atât pe timpul execuției, cat si după finalizarea acestora nu vor fi ocupate terenuri suplimentare. Pe durata realizării investiției vor fi ocupate numai terenuri aflate in proprietatea domeniului public pentru organizarea de șantier. După definitivarea lucrărilor nu vor fi ocupate terenuri suplimentare.

Cele 39 de stații de transport public Identificate în capitolul 2.4 sunt următoarele: Tabel 6 Lista stațiilor care sunt cuprinse tn proiect

Statie

Strada

1

FNCtur

Caiea Republicii

2

FNC retur

Calea Republicii

3

WMW-tur

Caiea Republicii

4

WMW-retur

Caiea Republicii

5

Aerostar-tur

Calea Republicii

6

Aerostar-retur

Caiea Republicii

7

Chimiei-tur

Calea Republicii

Static

Strada

8

Chimiei-retur

Calea Republicii

9

Narciselor-tur

Calea Republicii

10

Narciselor-retur

Calea Republicii

ii

Orizont-tur

Caiea Mărășești

12

Orizont - retur

Calea Mărășești

13

Piața Sud-tur

Calea Mărășești

U

Plata Sud - retur

Caiea Mărășești

15

Tic-Tac-tur

Caiea Mărășești

16

Tic-Tac-retur

Calea Mărășești

17

9 Mai CAS-tur

Strada 9 Mai

18

9 Mai CAS - retur

Strada 9 Mai

19

BCR-tur

Strada 9 Mai

20

BCR - retur

Strada 9 Mai

21

Piața Centrala-tur

Strada 9 Mai

22

Piața Centrala - retur

Strada 9 Mal

23

Banca Transilvania

Strada 9 Mai

24

Curtea de apel

Strada Ștefan cel Mare

25

Arena maii-tur

Strada Ștefan cel Mare

26

Arena maii - retur

Strada Ștefan cei Mare

27

Ștefan cel Mare-tur

Strada Ștefan cel Mare

28

Ștefan cei Mare - retur

Strada Ștefan cei Mare

29

Mioriței-tur

Strada Vadu Bistriței

30

Miorița - 22 decembrie

Str. Mioriței

31

Miorița - Bucium - tur

Str. Mioriței

32

Miorița - Bucium - retur

Str. Mioriței

33

Miorița-0MV-tur

Str. Mioriței

34

Miorița - OMV - retur

Str. Mioriței

35

Miorița - Energiei - tur

Str. Mioriței

36

Miorița - Energiei - retur

Str. Mioriței

37

Oituz

Str. Oituz

38

Catedrala

Bulevardul Unirii

39

Gara

Strada Gării



b) relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;

Proiectul dezvoltat in prezentul Studiu de fezabilitate, prin impactul pe care îl va avea la nivelul întregului sistem de transport public, vizeaza intreaga arie a municipiului Bacau.

Municipiul Bacău este inclus în ZMB - Zona Metropolitană Bacău, structură asociativă ce include localitățile Berești-Bistrița, Buhoci, Faraoani, Alipești, Gioseni, Hemeiuș, itești, izvoru Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Odobești, Prăjești, Bacău, Sărata, Săucești, Secuieni, Tamași și Traian.

Zona Urbană Funcțională (ZUF) stabilită de Banca Mondială prin Documentul cadru de implementare a dezvoltării urbane durabile - Axa prioritară 4, cuprinde mai multe comune (Cleja, Scorțeni și Gârleni), dar nu include trei comune din partea de est a municipiului Bacău și anume Prăjești, Traian, Secuieni, Odobești și Izvoru Berheciului. Analizele care se referă la împrejurimile municipiului Bacău se vor concentra în continuare pe UAT-urile incluse în Zona Urbană Funcțională (ZUF).



Din punct de vedere administrativ se învecinează cu localitățile Hemeiuș și Săucești în Nord, cu localitatea Letea Veche în est, la sud cu localitățile Luizi-Călugăra si Nicolae Balcescu iar in vest cu localitățile Măgura și Mărgineni. între aceste limite orașul ocupă o suprafață de 4186,23 ha.

In ceea ce privește accesibilitatea în relație cu alte centrele urbane majore, Municipiul Bacău deține cele mai favorabile legături cu București, Ploiești, iași și Suceava. Buna accesibilitate este susținută de axa N-S (fostul coridor Pan-European IX) care traversează Bacăul. Există însă în continuare nevoia stringentă de optimizare a legăturilor rutiere șl feroviare, dat fiind faptul că DN2 nu face față cererii de transport, iar circulația pe magistrala 500 este îngreunată.

  • c)  orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite;

Amplasamentul este situat în Municipiu! Bacău, jud. Bacău.

Municipiul Bacău, reședința județului cu același nume, se află în Nord-Estul țării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 km în amonte de confluența Siret-Bistrița. Geografic, se află la intersecția meridianului de 26° 55* longitudine estică cu paralela de 46° 35' latitudine nordică.

  • d) surse de poluare existente în zonă;

Principala sursa de poluare in zona este reprezentata de poluarea atmosferica cu gaze cu efect de sera si emisii poluante datorate traficului rutier.

  • e)  date climatice și particularități de relief;

Clima municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, datorat acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropic), orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topodime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban.

Temperatura medie anuală este de 12 °C, oscilând între -4 ®C, în luna ianuarie, și 20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale șl poluării atmosferei. Temperatura maximă absolută cu o valoare de 40,3 °C (24 iulie 2007) a fost depășită în vara anului 2012, când mercurul termometrului a urcat până la 42,9 °C în ziua de 7 august.

Patru trepte de altitudine, între 150 m și 250 m marchează relieful Bacăului, el aflându-se în cea mai mare parte a localității, pe a doua terasă 160-165 m. Se detașează terasa de luncă joasă, dar se înalță în șesul comun al Bistriței cu Șiretul. Albia majoră al Bistriței este predominantă în raza așezării, prin depozitele de prundișuri, constituind un adevărat rezervor pentru acumularea apelor freatice.

fi existența unor:

  • - rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;

Nu este cazul

  • - posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție;

Nu este cazul

  • - terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

Nu este cazul

es

g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament * extras din studiul geotehntc elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:

date privind zonarea seismică;

Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani

Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns

Conform Codului de proiectare seismică P100/1-2013, accelerația terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a mișcării terenului) este a9 = 0,35 g, iar perioada de colț este Tc- 0,70 sec, conform figurilor de mai sus.

date preliminare asupra naturii terenuiui de fundare, inclusiv presiunea convenționala și nivelul maxim al apelor freatice;

Capacitatea portantă a terenului de fundare din amplasamentul cercetat, determinată conform NP112-2014 pentru o fundație cu lățimea B=i,oo m și o cotă de fundare Df=-2,oo m este:

pconv = 290,00 kN/m2;

Pentru alte dimensiuni ale tălpii fundațiilor, precum și în cazul unor încărcări aplicate excentric, se va reface calculul valorilor capacităților portante ale terenului de fundare conform paragrafului 3.3.1 șl 4.2.1 din STAS 3300/2-85, respectiv ANEXA D din normativul NP 112-2014.

date geologice generale;

Ca unitate geomorfologică majoră, se încadrează în zona externă a Subcarpaților Orientali, pe Culoarul Șiretului, unitate depresionară cu forma alungită pe direcția aproximativ nord-sud care separă Subcarpații de Podișul Moldovenesc.


Situată pe un fundament Sarmatian Superior (Bessarabian-Kersonian), care cuprinde formațiuni de molasă argilo - nisipoasă de origine salmastră, terasa inferioară a Bistriței este formată din depozite ale Holocenului superior care încep cu bolovănișuri și pietrișuri în bază, apoi se continuă cu nisipuri și argile nisipoase - prăfoase și se încheie cu prafuri arglloase nisipoase. La suprafață este un strat superficial de sol vegetal Recent Stratificația depozitelor holocene este orizontală, în discordanță cu stratele sarmatiene monodinale. Litologia are variații laterale datorită schimbării condițiilor locale din timpul depunerii șl existenței unui relief îngropat.

date geotehnlce obținute din.- planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare șl consolidări, hărți de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz;

Pentru întocmirea Studiului Geotehnic pe amplasamentul prezentului proiect și a proiectelor complementar cercetat s-au efectuat 70 (șaptezeci) sondaje geotehnice cu diametrul de 5", conduse până la o adâncime de -3,00 m, respectiv până la cota de -8,00 m (Sd 24, Sd 27). Pe parcursul executării sondajelor s-au prelevat probe de pământ care au permis stabilirea coloanei stratigrafice ale acestora.


Au fost realizate de asemenea și două penetrări dinamice cu conul langa sondajele Sd 24 și Sd 27, penetrări conduse până la adâncimea de -8,00 m.

în ANEXA 1, pe planul de situație, sunt prezentate pozițiile în amplasamente ale lucrărilor geotehnice efectuate pe teren.

Programul de investigații geotehnice a urmărit stabilirea următoarelor elemente semnificative din punct de vedere geotehnic ale amplasamentului:

  • >  identificarea succesiunii stratigrafice ale straturilor de pământ care alcătuiesc terenul de fundare din amplasament;

  • >  Determinarea poziției nivelului hidrostatic al apelor subterane;

  • >  Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale straturilor de pământ care alcătuiesc terenul de fundare din amplasament, prin analize și încercări de laborator;

  • >  Concluzii și recomandări privind condițiile geotehnice ale terenului de fundare din amplasamentul cercetat.

Pentru atingerea acestor obiective au fost recoltate din sondaje un număr de probe de pământ tulburate.Asupra probelor de pământ recoltate din forajele geotehnice efectuate s-au efectuat următoarele analize și determinări de laborator:

  • >  Analiza granulometrică a pământurilor;

  • >   Determinarea umidităților naturale (w);

  • >   Stabilirea consistenței pământurilor prin determinarea indicilor de consistență și de plasticitate (Ic, ip);

  • >  Stabilirea unor caracteristici privind fenomenul de contracție-umflare al pământurilor (PUCM);

Rezultatele tuturor determinărilor și analizelor efectuate în laborator sunt prezentate în Fișele de sondaj Sd i...Sd 70 și în buletinele de analiză prezentate în ANEXA 2 din Studiul Geotehnic pentru "Documentații tehnico-economlcefaza SF șl a cererilor de finanțare pentru cele 9 obiectlve/proiecte care fac parte din PMUD șl sunt prevăzute ân Documentul Justificativ pentru finanțare prin fFonduri Structurale și de Investiții Europene (DJ FESI) șl finanțate prin Axa prioritară 4, Obiectivul specific 4.1 din POR 2024-2020"

Clasificarea tipurilor de pământ din amplasamentul investigat s-a efectuat conform normativului SR EN ISO 14688/1 și SR EN ISO 14688/2 intitulat CERCETĂRI Șl ÎNCERCĂRI GEOTEHNICE -IDENTIFICAREA Șl CLASIFICAREA PĂMÂNTURILOR șl a standardelor geotehnice în vigoare.

încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;

Conform Normativului NP 074 / 2014 intitulat „NORMATIV PRIVIND PRINCIPIILE, EXIGENȚELE Șl METODELE CERCETĂRII GEOTEHNICE A TERENULUI DE FUNDARE", se stabilește nivelul de risc geotehnic, pentru Infrastructura clădirii, conform Tabelului de mai jos:

Factori de influență

Caracteristici ale amplasamentului

Punctaj

Condiții de teren

Terenuri reduse

3

Apa subterană

Fără epuismente

1

Clasificarea construcției după categoria de Importanță

Normală

3

Vecinătăți

Fără riscuri

1

TOTALPUNCTAJ

8

La punctajul stabilit pe baza celor 4 (patru) factori se adaugă trei puncte corespunzătoare zonei seismice de calcul a amplasamentului, deoarece pentru Bacău, accelerația terenului pentru proiectare este (pentru componenta orizontală a mișcării terenului) ag ■ 0,35 g.

Rezultă un total de 11 (unsprezece) puncte, ceea ce încadrează lucrarea din punct de vedere al riscului geotehnic în tipul „MODERAT", iar din punctul de vedere al categoriei geotehnice în „CATEGORIA GEOTEHNICÂ 2".

caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu Indicarea surselor de informare enunțate bibliografic.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Șiret și Bistrița, șl de afluenții acestora: Bahna, izvoarele, Cleja - pentru Șiret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bâmat și Negel - pentru Bistrița. Datorită Influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială, practicarea sporturilor nautice.

Valea comună a celor două râuri are aspectul unul vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriței, și o îngustare spre sud, „poarta Șiretului", suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei și culmile subcarpatice Pietricica-Barboiu. Toate lacurile de acumulare din Bacău sunt considerate arii naturale protejate avifaunistice si sunt in custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău prin situl Natura 2000.

Din punct de vedere hidrogeologic se disting 3 categorii de apă subterană:

  • -  apă freatică cantonată și cu circulația în aluviunile recente din lunca pârâtelor din zonă, la adâncimi relativ reduse, de 1,00..,2,00 m și care este în strânsă legătură cu volumul precipitațiilor;

  • -  apă subterană freatică cantonată și cu circulația în stratul argilos de pe terase la adâncimi de 10,00...15,00 m;

  • -  apă subterană de adâncime medie și mare.

  • 3.2 Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic:

Obiectivul investiției prevede modernizarea și amenajarea/reamenajarea de stații de transport public local în 39 de locații.

investiția va fi împărțită în 39 de obiecte care corespund fiecărei stații în parte, după cum urmează; Obiectele prezentei documentații tehnlco-economice:

Obiect 1: StatieFNCTur

Obiect 2: Statie FNC Retur

Obiect 3: Statie WMWTur

Obiect 4: Statie WM W Retur

Obiect 5: Statie Aerostar TUR

Obiect 6: Statie Aerostar RETUR

Obiect 7: Statie Chimie Tur

Obiect 8: Statie Chimie Retur

Obiect 9: Statie Narcisa Tur

Obiect 10: Statie Narcisa Retur

Obiect 11: Statie Orizont Tur

Obiect 12: Statie Orizont Tur

Obiect 23: Statie Piața Sud Tur

Obiect 14: Statie Piața Sud Retur

Obiect 15: Statie Tic Tac Tur

Obiect 16: Statie Tic Tac Retur

Obiect 17: Statie Policinica veche Tur

Obiect 28: Statie Policinica veche Retur

Obiect 19: Statie BCR Tur

Obiect 20: Statie BCR Retur


Obiect 21: Piața Centrala Tur

Obiect 22: Statie Piața Centrala Retur

Obiect 23: Statie Banca Transilvania Retur

Obiect 24: Statie Curtea de Apel

Obiect 25: Statie Arena Mall - Tur

Obiect 25: Statie Arena Mall * Tur

Obiect 27: Statie Podul cu lanțuri - tur Obiect 28: Statie Podul cu lanțuri - retur

Obiect 29: Statie Mioriței TUR

Obiect 30: Statie Miorița - retur

Obiect 31: Statie Banca Naționala TUR

Obiect 32: Statie Banca Naționala RETUR

Obiect 33: Statie Petrom TUR

Obiect 34: Statie Petrom Retur

Obiect 35: Statie N V Karpen - tur

Obiect 36: Statie NV Karpen - retur

Obiect 37: Statie Gara

Obiect 38: Statie Oituz Centrul Militar

Obiect 39: Statie Catedrala


• caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;

In vederea dezvoltării unor moduri alternative de transport, durabile si nepoluante, este necesara dezvoltarea corelata a unei infrastructuri fizice modeme si atractive, combinata cu o infrastructura informaționala si informatica ce sa permită accesul cu ușurința al potențialilor utilizatori la sistemul de transport.

Unul dintre obiectivele operaționale ale PMUD este implementarea unor tehnologii de ultima generație, care sa ofere caracterul de "inteligenta" sistemului de transport pulblic local. Acest sistem va fi corelat cu alte sisteme, cum ar fi cel de închiriere biciclete, cel de management al transportului sau cel referitor la managementul integrat al traficului, astfel incat, toate aceste elemente trebuie sa fie corelate intre ele.

Adițional acestei perspective tehnologice sl funcționale, exista si un deziderat de ordin estetic si urbanistic. Acesta se refera la calitatea elementelor propuse in dotarea spațiului public. Stațiile de autobuz vor fi amplasate pe artere/coridoare de mobilitate urbana integrata, coridoare care vor avea un anumit nivel calitativ sl estetic ce nu va permite Integrarea unei structuri inestetice sau de calitate inferioara.


Din punct de vedere urbanistic, stafia de imbarcare/debarcare a calatorilor este un spațiu in care locuitorul municipiului va petrece timp, in fiecare zi, in așteptarea autobuzului. Acest timp poate fi valorificat prin oferirea de valoare adaugata data de spațiul de așteptare; un mediu prietenos, un mediu atractiv, un mediu dinamic si interactiv. Astfel, prin sisteme si dotări conexe suprastructurii de așteptare, se pot oferi anumite facilitați de informare, de comunicare, de planificare ruta, etc.

Având in vedere ca este un proiect investitional integrat, menit sa reducă emisiile de gaze cu efect de sera si, in subsidiar, sa imbunatateasca condițiile de mediu, este necesar/de dorit ca structura stafiei de autobuz sa fie una independenta energetic.



Se propun următoarele variante tehnice si constructive

Statie de autobuz "inteligenta"


Varianta constructiva pentru Scenariul 1 este dezvoltarea unei statii proprii, cu model personalizat, care trebuie confecționată special. Aceasta statie de imbarcare/coborare calatori este o statie speciala, de tip "smartstation", cu facilitați loT (internet of things), fiind un element constructiv avangardist in domeniul transportului public.

Acestea vor avea dispuse sisteme de afisaj electronic si sisteme interactive de furnizare a informațiilor legate de serviciului de transport public, cu Informații actualizate in timp real cu privire la situația mijloacelor de transport in comun si alte informații de Interes public si turistic, care fac parte intențiile de modernizare a transportului public in comun, conform PMUD.

Acesta statie autobuz are un design simplu, axat pe funcționalitate, dar si pe considerente estetice. Este foarte Important ca structura statiei de fie deschisa, pentru a nu optura trecerea libera a fluxului de pietoni in statie, mai ales acolo unde trotuarele sunt foarte înguste. O astfel de statie poate fi amplasata cu ușurința pe trotuarele existente pe coridoarele analizate, acolo unde latlmea minima a trotuarului va fi de 1.5-1.601, pentru ca permite trecerea libera a pietonilor. Statia de autobuz poate fi montata pe orice fel de suprafețe plane calculate sa suporte greutatea specifica la incarcare, cu fundare in structuri de beton armat. Picioarele de susținere a structurii au o lățime (adâncime) de 80 cm, ceea ce va optura libera trecere in cazul unui trotuar ingust.


Dimensiunea statiei este; lungimea de 6 m, latimea de i.sm (din care doar 80 cm amprenta la sol) si inaltimea de 2,60 m, cu copertine de sticla care depasesc cu 70 de cm latimea statiei, avand o capacitate de 33 de calatori. Amplasarea fiecărei statii se va face in funcție de spațiul disponibil si se va prevedea un model restrâns care sa asigure marcarea opririlor mijloacelor de transport in comun

Statia este prevăzută cu 3 panouri de informare integrate: un ecran de afisaj LED de dimensiuni mari, care va fi poziționat in exterior si va avea rolul de Informare publica si un ecran touch interactiv -amplasat la inaltimea de 1,30 m, accesibile calatorilor, cu rolul de acces la aplicația informatica de mobilitate, unde calatorii pot accesa informații privind: rutele optime, trasee, multimodalitate si interschimb intre rute pe baza unor puncte de origine-destinatie stabilite de utilizator, recomandări privind corelarea cu alte mijloace de transport, eventualitatea validării călătoriei sau a achiziției de bilete de călătorie; un panou informativ privind transportul public, cu prezentarea liniilor, a timpilor de așteptare in statie pana la sosirea autobuzului, panou aferent sistemului integrat de management al transportului, cu care se va corela.

Deasemena se va prevedea o banca integrata statiei de autobuz, din lemn tratat termic si ingifug.

Suportul metalic al statiei va fi prevăzut cu prize USB pentru încărcarea telefoanelor calatorilor care așteaptă in statie.

Va mai fi prevăzuta signalistica cu marcarea liniilor de transport, sigla operatorului de transport si sigla municipiului.

Se vor prevedea panouri de sticla pentru protecția la vânt si intemperii.

Copertinele vor fi din sticla securizata si vor avea integrate panouri solare si sisteme de stocare a energiei. Iluminatul statiei va fi LED. Statia va fi complet independenta energetic pentru funcționarea sistemelor proprii, fiind insa necesara conexiunea la rețeaua de energie electrica din proximitate pentru consumul utilizatorului "panou informativ" si pentru siguranța.

Alte facilitați oferite: statia va deține un hotspot wifî pentru accesul la internet al calatorilor in timpul așteptării in statie; senzori de detecție a parametrilor de calitate a mediului înconjurător (temperatura, umiditate, particule in suspensie, etc.). Pentru utilizarea eficienta a resurselor energetice, statia va fi prevăzută cu senzori de proximitate, reducând intensitatea luminoasa a statiei atunci când aceasta este goala. Stațiile vor fi dotate cu camere video, care vor transmite in timp real informații video către centrul de comanda si control. Toate aceste informații provenite de la senzorii din statie vor fi transferat! printr-o aplicație de automatizare, prin diferite protocoale posibile, către aplicația de mobilitate a Beneficiarului, instalata pe un server in cadrul Centrului de Comanda si control, iar prelucrarea acestor date va putea oferi municipalității informații utile, date si statistici privind datele de mediu, calatori, frecvente de utilizarea a transportului public, putând astfel personaliza sau adapta serviciile publice oferite cetățenilor si turiștilor.

în Scenariul i, această soluție se aplică pentru următoarele obiecte:

1. FNCtur

  • 2 FNC retur

  • 7  Chimiei-tur

  • 8  Chimiei - retur

  • 9  Narciselor-tur

  • 10 Narciselor-retur

  • 11 Orizont-tur

  • 12 Orizont-retur

  • 13 Piața Sud-tur

  • 14 Piața Sud - retur

  • 17 9 Mal CAS-tur

  • 18 9 Mai CAS - retur

  • 19 BCR-tur

  • 20 BCR-retur

  • 21 Piața Centrala-tur

23 Banca Transilvania

  • 27 Ștefan cel Mare-tur

  • 28 Ștefan cel Mare-retur

  • 29 Mioriței-tur

  • 35 Miorița-Energiei-tur

  • 36 Miorița-Energiei-retur

  • 37 Oituz în Scenariul 2, această soluție se aplică pentru toate obiectele.

Copertina stație autobuz GPDue

Este un ansamblu de 4 copertine realizat din otel Inoxidabil tratat In forma de piramide Inversate. Tratamentele pot varia intre: galvanizare la cald, galvanizare la rece si galvanizare sendzimlr. Gama de culori care pot fi aplicate după tratarea otelului depinde de aspectul final dorit: poros/sablat.

Ansamblul este alcătuit din doua copertine mai înalte si doua mai scunde. Dimensiunile celor doua sunt:

  • - 3080 mm înălțime x 2700 mm adâncime x 3500 mm lățime.

  • - 2660 mm inaltlme x 3500 mm adâncime x 2700 mm lățime.

Fixarea se realizează prin intermediul unor suporți ce au rolul de a ancora copertinele Intr-o fundație de beton.

în Scenariul 2, această soluție se aplică pentru următoarele obiecte:

6     Aerostar-retur

  • 25    Arena mall-tur

  • 26    Arena mall - retur

în Scenariul 2, această soluție nu se aplică pentru nici unul din obiecte.

Copertina stație autobuz Foglia

Copertina Foglia este un ansamblu alcătuit din 3 elemente susținute de piloni. Un astfel de element are o panta de 2% si este alcătuit dintr-un cadru de susținere a plăcutelor din otel care este umplut cu panouri izolatoare cu o grosime de 30 mm Pe partea superioara a acoperișului, panta potrivita a unuia dintre panouri asigura scurgerea apelor in interiorul unuia dintre pilonii de susținere. Toate părțile metalice sunt zincate la cald si acoperite cu pulbere poliesterica.

Fiecare element suspendat este susținut de cate 3 piloni de susținere. Aceștia au un diametru de 121 mm si sunt securizați la nivelul soiului prin placi de baza de 3oomm x 3001*001.

Copertinele au următoarele configurații de dimensiuni:

- 68230*101 lățime x 41040101 adâncime x 3300 mm inaltime

- 76701*001 lățime x 42761*0 m adandme x 3695 mm inaltime



în Scenariul 1, această soluție se aplică pentru următoarele obiecte: 22     Piața Centrala - retur

  • 38     Catedrala

în Scenariul 2, această soluție nu se aplică pentru nici unui din obiecte.



Afisaj electronic Digital Totem

„XPIS" este un sistem de informare a pasagerilor interactiv. Acesta permite pasagerilor sa isi planuiasca calatori a astfel incat sa optimizeze timpii de calatorie/asteptare.


Acesta necesita o mentenanta anuala care include suport software de la distanta si o vizita la locație din partea unul tehnician local.

Tn Scenariul 1, această soluție se aplică pentru următoarele obiecte:

  • 3    WMW-tur

  • 4    WMW- retur

  • 5     Aerostar-tur

  • 6      Aerostar- retur


  • 15     Tic-Tac-tur

  • 16     Tic-Tac-retur

  • 22     Plata Centrala - retur

  • 30    Miorița-22 decembrie

  • 31    Miorița-Bucium-tur

  • 32    Miorița-Bucium-retur

  • 33    Miorița-OMV-tur

  • 34    Miorița-OMV-retur

  • 38     Catedrala

  • 39    Gara în Scenariul 2, această soluție nu se aplică pentru nici unul din obiecte.

Pentru Obiectul 1; Stația FNC Tur, amplasament cu rol de stație de capăt pentru principalele linii din rețeaua de transport public din Municipiul Bacău, se propune amenajarea incintei, asigurarea accesului rutier șl pletonal din str. Calea Republicii precum și realizarea unui ansamblu construit, constituit dintr-un corp de clădire fără închideri, copertină metalică, cu regim de înălțime P, cu rol de protecție împotriva fenomenelor meteo pentru pasagerii care sunt în așteptare pe peroanele de îmbarcare.

închiderile la nivelul acoperișului vor fi din stică securizată.

Indici tehnici:

SUPRAFAȚA CONSTRUITA

331 mp

SUPRAFAȚA DESFASURATA

331 mp

SUPRAFAȚA CIRCULAȚII AUTO + PIETONALE

1,255 mp

SUPRAFAȚA SPATII VERZI

224.56 mp

NR. CONSTRUCȚII PE TEREN

1

NR. PEROANE

5

NR. LOCURI DE GARARE

Ă



Această soluție se aplică doar în Scenariul 1, în Scenariul 2 nu sunt prevăzute lucrări de amenajare a stației de capăt, ci doar a stației de tranzit, situată lângă partea carosabilă.

varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia;

Stație de autobuz "inteligenta"

Sistemul constructiv este compus din elemente prefabricate din metal uzinat, protejate anticoroziv. Se vor asigura segmente transportabile pe sosea. Se vor monta pe fundații punctuale de beton armat si se vor reface finisajele in zonele de intervenție.

Se vor dispune elementele de structura pe travei de 6 m si in cazul celor reduse de doar 1,5 m. Finisajele exterioare sunt constituite pentru a asigura rezistenta In timp si tratament antivandalism. Structura metalica va fi acoperita cu panouri tip Alucobond 4 mm* 0,5 mm aluminiu, având o substructura metalica susținere bond si sticla (profile corn ier 40X40X31711-0 si 30X30X317101). Geamurile vor fi duplex securizate si asigurate mecanic.

Copertinele se vor monta in sistem spider glass in puncte cu fiecare panou asigurat in patru puncte. Vor fi 6 panouri la copertina de 120X100 cm Iar la zone de protecție vor 6 panouri 100X200 cm.

Prinderea ia sticla se va face cu piese de preluare a încărcărilor mecanice de tip EPDM care sa asigure protecția împotriva spargerii la tensiuni de montare.

Având în vedere condițiile generale de amplasare, destinația și înălțimea construcției, precum șl prevederile normativelor în vigoare, s-a adoptat pentru supantă, o structură de rezistență, cu tabla groasa sudata.

Accesul in stație se face la cota trotuarului. Se vor utiliza pardoseli antiderapante și finisaje lise si fara colturi contondente. Se va asigura un iluminat corespunzător.

Instalația electrică este proiectată astfel încât să se evite pericolul de electrocutare, conform prevederilor normativului 17-02. m

Instalațiile utilitare sunt proiectate conform reglementărilor tehnice specifice și nu afectează circulația liberă a utilizatorilor.

în principal sunt asigurate:

o Finisajele sunt antiderapante și previn riscul de alunecare;

o Iluminatul corespunzător.


Măsuri împotriva efracției - nu este cazul, se vor folosi materiale si sisteme antivandalism. Copertina stație autobuz GPDue

Sistemul constructiv este compus din elemente prefabricate din metal uzinat, protejate anticoroziv Se vor asigura segmente transportabile pe sosea. Se vor monta pe fundații punctuale de beton armat si se vor reface finisajele In zonele de intervenție.

Finisajele exterioare sunt constituite pentru a asigura rezistenta In timp si tratament antivandalism. Structura metalica va fi tratată cu pulberi de aluminiu sau de oțel.

Având în vedere condițiile generale de amplasare, destinația și înălțimea construcției, precum și prevederile normativelor în vigoare, s*a adoptat pentru supantă, o structură de rezistență formată din plăci ancorate.

Accesul in stație se face la cota trotuarului. Se vor utiliza pardoseli antiderapante șl finisaje lise si fara colturi contondente. Se va asigura un iluminat corespunzător.

instalația electrică este proiectată astfel încât să se evite pericolul de electrocutare, conform prevederilor normativului 17-02. m

Instalațiile utilitare sunt proiectate conform reglementărilor tehnice specifice și nu afectează circulația liberă a utilizatorilor.

Tn principal sunt asigurate:

o Finisajele sunt antiderapante și previn riscul de alunecare;

o iluminatul corespunzător.

Măsuri împotriva efracției - nu este cazul, se vor folosi materiale sl sisteme antivandalism.

Copertina stație autobuz Foglia

Sistemul constructiv este compus din elemente prefabricate din metal uzinat, protejate anticoroziv. Se vor asigura segmente transportabile pe sosea. Se vor monta pe fundații punctuale de beton armat si se vor reface finisajele in zonele de Intervenție.


Finisajele exterioare sunt constituite pentru a asigura rezistenta in timp si tratament antivandalism. Structura metalica va fi tratată cu pulberi de aluminiu.

Accesul in stație se face la cota trotuarului. Se vor utiliza pardoseli antiderapante și finisaje lise si fara colturi contondente. Se va asigura un iluminat corespunzător.

instalația electrică este proiectată astfel încât să se evite pericolul de electrocutare, conform prevederilor normativului 17-02. m instalațiile utilitare sunt proiectate conform reglementărilor tehnice specifice și nu afectează circulația liberă a utilizatorilor.

în principal sunt asigurate:

o Finisajele sunt antiderapante șl previn riscul de alunecare;

o Iluminatul corespunzător.

Măsuri împotriva efracției - nu este cazul, se vor folosi materiale si sisteme antivandalism.

Afisaj electronic Digital Totem

Specificații tehnice: - dimensiune display; 49/55/65 inch

  • -  Touch screen: P-CAP10 points

Luminozitate: 2000 nlts

  • -  Timp de răspuns: sms

  • -  Rezoluție: 1920*1080

Fundația necesară pentru instalare este realizata din ciment si are următoarele dimensiuni: 400 mm adâncime si 650 mm x 650 mm lățime.

Stația FNC Tur

Platforma stației de capăt va fi conectată la 4 peroane de îmbarcare-debarcare, întreaga zona fiind protejată de o copertină meta'ica.

Din punct de vedere constructiv, copertina este realizată astfel:

  • -  Fundații izolate sub stâlpii structurii metalice, pană la adâncimea recomandată prin studiul geotehnlc.

  • -   La nivelul suprastructurii din stâlpi si grinzi principale și secundare din secțiuni laminate tip europrofile. In planul acoperișului vor exista contravantuiri orizontale, Iar închiderile la nivelul acoperișului vor fi din stică securizată.

infrastructura

Pentru Copertina metalică soluția de fundare este constituită din fundații izolate de tip cuzineți de beton armat (100x100 cm) si blocuri de fundare de beton simplu (2,30x2,30 m).

în cuzinetul din beton armat a fost prevăzută carcasa de șuruburi de ancoraj de care ulterior se fixează confecția metalică.

Suprastructura

Sistemul structural este constituit din stâlpi metalici din secțiune laminată HEA 240 si grinzi metalice principale IPE 240 si secundare IPE 240.

în planul invelitorii vor fi dispuse diagonale circulare, pentru a realiza împreună cu grinzile efectul de șaibă rigidă la nivelul acoperișului.

închiderile de la nivelul acoperișului se vor realiza din sticlă securizată.

Joantele de montaj ale elementelor metalice se vor realiza cu șuruburi de înaltă rezistență nepretenslonate

Sistem rutier platformă parcare propus în Incintă va avea următoarele straturi:

  • 4 cm BA16

  • 5 cm BAD22.4

8 cm BA3i,5

20 cm balast stabilizat

25 cm balast

20 cm strat formă balast

Sistem rutier pentru peroanele și trotuarul propus în incintă va avea următoarele straturi:

  • 6 cm pavaj

5 cm nisip

15 cm balast

închiderea sistemului rutier al platformelor carosabile din incintă se va realiza cu borduri perimetraîe prefabricate cu dimensiunile 20x25x50011.

Bordurile se vor monta cu o fundație de beton simplu.

De asemenea, se va prevedea în incinta carosabilă o rețea de guri de scurgere, din fontă cu corp inferior modular, ajustabil, cu dimensiunile de gabarit 300x300011x1.

■ echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse.

Statie de autobuz "inteligenta"


Copertina stație autobuz GPDue


Panou publicitar cu 2 fete luminat cu LED, dimensiune 2200 x 1800 mm,

Panou informații calatori, dimensiune 1260x700 mm

Panou Toudvscreen pentru aplicație mobilitate calatori, multimodalitate si e-plata.

Panou fotovoltaic amplasat in acoperișul statiei.

Sistem de automatizare pentru comunicare date colectate din statii

Hotspot wifi

Camera CCTV

Prize USB pentru încărcare telefon

Senzori de mediu, senzor de proximitate Sistem software, pentru aplicația de mobilitate


Camera CCTV

Prize USB pentru incarcare telefon Sistem de iluminat Afisaj electronic Digital Totem


Copertina stație autobuz Foglia


Stația FNC Tur


Camera CCTV

Prize USB pentru incarnare telefon Sistem de iluminat Afisaj electronic Digital Totem


Camera CCTV

Prize USB pentru incarcare telefon Sistem de iluminat Afisaj electronic Digital Totem


33 Costurile estimative ale investiției:

* costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții;

S-au analizat următoarele scenarii tehnico-economice de implementare a investiției in vederea determinării variantei optime de realizare a cerințelor identificate de către solicitant.

Scenariul i- Realizarea de stații configurate conform tipologiei amplasamentului,

Proiectant:                                                                                        Beneficiar:

CONSULTING                                                         BACAU

DEVIZ GENERAL al obiectivului de investiții

Modernizarea stațiilor de transport public în Municipiul Bacău

conform HG907/2016

Nr. cri.

Denumirea capitolelor sl subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fiara TVA)

TVA19%

Valoare (cu TVA 19%)

le)

lei

lei

1

2

3

4

5

CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obținerea sl amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0.00

o.oo

0*00

2.2

Amenajarea terenului

0.00

0,00

0.00

li

Amenajări pentru protecția mediului șl aducerea terenului la starea inițială

0.00

0.00

0.00

X4

Cheltuieli pentru relocarea/protecțla utilităților

0.00

0.00

0.00

Total capitol 1

0.00

0.00

0.00

CAPITOLUL!

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de Investiții

464,100.00

88,179.00

552,279.00

Total capitol a

464,100.00

88,279.00

552,279.00

CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare $i asistență tehnică

11

Studii

8,000.00

1,520.00

9,520.00

3.2.1 Studii de teren

8,000.00

1,520.00

9,520.00

3x2 Raport privind impactul asupra mediului

0.00

0.00

0.00

3.1.3 Alte studii specifice

0.00

0.00

0.00

_

Documentații-suport ;l cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri $1 autorizații

0.00

0.00

0.00

L3

Expertizare tehnică

0.00

0.00

0.00

3-4

Certificarea performanței energetice și auditul energetic al clădirilor

0.00

0.00

0.00

_

Proiectare

320,328.86

60,862.49

381,191.35

3.5.1 Tema de proiectare

0.00

0.00

0.00

3.5.2 Studiu de prefezabilitate

0.00

0.00

0.00

3.5.3 Studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de Intervenții $1 deviz general

26,575.00

5,049.25

31,624.25

3.5.4 Documentațiile tehnice necesare în vederea obținerii avizelor/acordurilor/ autorizațiilor

2,000.00

380.00

2,380.00

3.5.5 Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic $1 a detaliilor de execuție

13,893.04

2,639.68

16,532.72

3.5.6 Proiect tehnic $1 detalii de execuție

277,860.82

52,793.56

330,654.38

1L

Organizarea procedurilor de achiziție

0.00

0.00

0.00

H.

Consultanță

..... 293,893 50

55,839.77

349,733.27

3.7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de Investiții

260,293.5a

49,455-77 ...

309,749.27

3.7.2 Audltul financiar

33,600.00

6,384 00

39,98400

3*8

Asistență tehnică

138,930.41

... 26,396,78 .....

.... 165,327.19

3.B.1 Asistență tehnică din partea proiectantului

37,048.11

7,039.14

44,087.25

3.6.X1 pe perioada de execuție a lucrărilor

27,786.08

5,279.36

33,065.44

3.B.1.2 pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către ISC

9,262.03

1,759-79

1X02X81

3.8.2 Dirlgenție de șantier

10x882.30

i9,357-64

12x239.94

Total capitol 3

761,152.77

144,619.03

905,771-80

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază

4-1

Construcții $1 instalații

1,841,106.33

349,810.20

2,190,916.53

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice ți funcționale

523,920.00

99,544-80

623,464.80

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice $1 funcționale care necesită montai

6,897,001.00

1,310,430.19

8,207,43x19

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice fi funcționale care nu necesită montaj ți echipamente de transport

0.00

0,00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4*6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

Total Capitol 4

9,162,027.33

1,759,785.19

1X02X81X52

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

51

Organizare de șantier

42,436.89

8,063.01

50,499.90

5.1.1 Lucrări de construcții ți instalații aferente organizării de șantier

40,315.05

7,659.86

47,974.91

5.1.2 Cheltuieli conexe organizării șantierului

2,22x84

403.15

...    2,525.00

52

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

96,398.05

12,318.50

108,716.54

5.2.1 Comisioanele șl dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0.00

0.00

0.00

5.2.2 Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor de construcții

14,34721

0.00

24,347.21

5.2.3 Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism ți pentru autorizarea lucrărilor de construcții

2,869.44

0.00

2,869.44

5.2.4 Cota aferentă Case) Sociale a Constructorilor -CSC

14,347.21

0.00

14,347.21

5.2.5 Taxe pentru acorduri, avize conforme fi autorizația de construlre/desființare

64,834.19

12,318.50

77,152.69

5-3

Cheltuieli diverse si neprevăzute

28,29x26

5,375.34

33,666.60

i4

Cheltuieli pentru Informare $i publicitate

96,600.00

18,354.00

124,954.00

Total capitol 5

263,726.20

44,220.85

307,837.05

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice $1 teste

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

0.00

0.00

0.00

6.2

Probe tehnologice și teste

0.00

0.00

0.00

Total capitol 6

0.00

0.00

0.00

TOTALGENERAL

10,751,006.30

2,036,694.07

12,787,700.37

din care: C+M (1.2 +1.3 +1-4 + 2 + 41 + 4.2 + S-i.i)

2,869,441.38

545,193-86

3,414,635.24

In prețuri la data de 01.1x2018; 1 euro = 4.5744 Lei {curs Inforeglo iulie 2017





Proiectant: S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Obiect 1: Static FNC Tur


Beneficiar:

UATBACAU


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru Investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Te rasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

699(95474

132,991-40

832,946.14

4.1.2

Rezistență

167,400.00

32,806.00

199,206.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

54,202.06

10,298.39

64,500.45

TOTAL 1 - subcap. 4.1

921,556.80

175,095.79

1,096,652.59

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II • subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954.71

212,663.71

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.}+4.4+4.5+4.6

178,709.00

33,954.71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

1,115,241.80

211,895.94

1,327,137-74

în prețuri la data de 01.11.201B; 1 euro=4.5744 Lei {curs Inforeglo iulie 2017)



Proiectant:

SC. FIP CONSULTING S R L


Beneficiar: UAT BACAU


Obiect 2: Statie FNC Retur


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Te rasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

22,562.52

2,386.88

14,949.40

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

12,562.52

2,386.88

14,949.40

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale

14,976.00

2345.44

17,821.44

TOTAL II • subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

27,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954-71

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4*6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3-1-4.4+4.5+4.6

178,709.00

33,954-71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

206,247.52

39,187.03

145,434-55

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Infbreglo Iulie 2017)




Proiectant: S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Beneficiar: UAT BACAU


Obiect 3; Statie WMWTur

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

1,55*74

295.02

1,847.76

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 • subcap. 4.1

1,55*74

295.02

1,847.76

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

7,200.00

1,368.00

8,568.00

TOTAL II - subcap. 4.2

7,200.00

1,368.00

8,568.00

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

35,508.00

6,746.52

42,*54-5*

4*4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0-00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.34-4.4+4.5+4.6

35,508.00

6,746.52

42,254.52

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total "»

44,260.74

8,409-54

52,670.28

1

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs tnforeglo iulie 2017)

Proiectant:

S C. FIP CONSULTING S.R.L.


Beneficiar: UAT BACAU


Obiect 4: Statie WMW Retur


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

• Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

1/552-74

295.02

1,847.76

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitecturi

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

1/552-74

295.02

1,847.76

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

7,200.00

2,368.00

8,568.00

TOTAL II - subcap. 4.2

7,200.00

1,368.00

8,568.00

4*3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

35,508.00

6,746.52

42,254.52

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0,00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4-3+4.4+4.5+4.6

35,508.00

6/746-52

42,254.52

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II +■ Total HI)

44,260.74

8,409.54

52,670.28

în prețuri ia data de 01.11.2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs Inforeglo iulie 2017)






Proiectant:

S.C. FIP CONSULTING S.R.L


Obiect 5: Statte AerostarTUR


Beneficiar: UATBACAU


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(Iară TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Te rasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

1/552-74

295.02

1,847.76

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTA

L1 - subcap. 4.1

1/551-74

195-oi

1,847.76

4.2

Montaj utilaje, echipa mente tehnologice și funcționale

7,200.00

1,368.00

8,568.00

TOTAL II - subcap. 4.2

7,200.00

1,368.00

8,568.00

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

35,508.00

6,746.52

42,254.52

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4*6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4-3+4.4+4-5+4.6

35,508.00

6,746.52

42,254.52

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total HI)

44,260.74

8,409.54

52,670.28

în prețuri la data de oi.u.2018; 1 euro =4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017)



Proiectant:

SC. FIP CONSULTING S R L.


Beneficiar: UAT BACAU


Obiect 6: Statie Aerostar RETUR


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. Zi

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Te rasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

95/158-54

18,080.12

113,238.66

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

95'158-54

18,080.12

113,238.66

4-a

Montaj utilaje, echipamente tehnologice Și funcționale

7,440.00

1,413.60

8,853.60

TOTAL II • subcap. 4.2

7,440.00

1,413.60

8,853.60

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

353r5oo.oo

67,165.00

420,665.00

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4*6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.44-4.5+4.6

353,500.00

67,165.00

420,665.00

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total HI)

456,098.54

86,658.72

542,757-26

în prețuri la data de 01.12.201B; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Infbreglo iulie 2017)




Proiectant:

Beneficiar: UAT BACAU


SC. FIP CONSULTING S.R.L.

Obiect 7: Statie Chimie Tur

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și Instalații

4.1.1

Terasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

36,673.00

6,967.87

43,640.87

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

36,673.00

6,967.87

43,640.87

4-2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976-00

2,845-44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954.72

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0,00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4*6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

178,709.00

33,95471

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total HI)

230,358.00

43,768.02

274,126.02

în prețuri la data de 01.01.2008; o euro = 4.5744 Lei (curs Inforeglo iulie 2017)

Proiectant:

SC. FIP CONSULTING S.R.L.


Beneficiar: UAT BACAU


Obiect 8: Statie Chimie Retur


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Te rasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

8,019.20

1,523-65

9,542.85

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4-1-4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

8,019.20

1,523.65

9,542.85

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice Și funcționale

14,976.00

2,845-44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

31954-71

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4-6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5-1-4.6

178,709.00

33,954-71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

201,704.20

38,323-80

240,028.00

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro - 4.5744 Lei (curs Inforegio Iulie 2017)




Proiectant:

Beneficiar: UATBACAU


SC. FIP CONSULTING S.R.L

Obiect 9: Statie Narcise Tur

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții șl instalații

4.1.1

Te rasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

7/900.53

1,501.10

9,401.63

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

7,900.53

1,502.10

9,40163

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33/954-71

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0-00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6

178,709.00

33/95471

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

201,585.53

38,301.25

239,886.78

în prețuri la data de 01.1x2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs Inforeglo Iulie 2017)

Obiect io: Statie Narcisa Retur


Beneficiar: UAT BACAU


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(Iară TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

14,901.89

2,831.36

17,733-15

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTA

L1 - subcap. 4.1

14,901.89

2,831.36

17,733-15

4-a

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II * subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44        17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954-71

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4*6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4-4+4-5+4.6

178,709.00

33,954-71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total 'IO

208,586.89

39,631.51

248,218.40

în prețuri fa data de 01.11.2018; 1 euro=45744 Lei (curs Inforegio Iulie 2017)




Obiect ii: Statie Orizont Tur




Beneficiar: UATBACAU


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții șl instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

7/953-51

1,511.17

9,464.68

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4-1-4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

7,953-51

1,511.17

9,464.68

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,822.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33/954-71

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

D.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4-6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.54-4.6

278,709.00

33,954-71

222,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

201,638.51

38,311.32

239,949.83

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs (nforeglo iulie 2017)


Proiectant:

Beneficiar: UAT BACAU


SC. FIP CONSULTING S.R.L.

Obiect 12: Statie Orizont Tur

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

• Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

46,360.36

8,808.47

55,168.83

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4-1-3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4-1-4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

46,360.36

8,808.47

55,168.83

4-1

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976-00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954-71

212,663.71

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0,00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4-6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

178,709.00

33,954-71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total 1»)

240,045.36

45,608.62

285,653.98

In prețuri la data de 01.11.2018,• 1 euro « 4.5744 Lei (curs Inforeglo Iulie 2017)

Beneficiar: UAT BACAU

Obiect 13: Statre Piața Sud Tur

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei           1

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

22,126.50

4,204.04

26,330.54

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 • subcap. 4.1

22,126.50

4,204.04

i6,33°-54

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954-71

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.34-4.4+4.5+4.6

178,709.00

33,954-71

212.663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

215,811.50

41,004.19

256,815.69

în prețuri la data de 01.21.201B; 1 euro 4.5744 Lei (curs Inforeglo Iulie 2017)

Proiectant:

S.C. PIP CONSULTING S.R.L.


Beneficiar: UAT BACAU


Obiect 14: Stat ie Piața Sud Retur


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

46,428.90

8,821.49

55,250.39

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 • subcap. 4.1

46,428.90

8,821.49

55,250.39

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954-71

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4-6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.54-4.6

178,709.00

33,95471

212,663.72

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total ■111

240,113.90

45,621.64

285,735.54

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei {curs Inforeglo Iulie 2017)




Obiect 15: Statie Tic Tac Tur




Beneficiar: UAT BACAU


Nr. crt.

Denumirea capitolelor șl subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală Și amenajări exterioare

1,470.46

279-39

1,749.85

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

1,470.46

279.39

1,74985

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice Și funcționale

7,200.00

1,368.00

8,568.00

TOTAL II - subcap. 4.2

■7^0000

1,368.00

8,568.00

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care necesită montaj

35,508.00

6,746.52

42,254.52

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

45

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4-S+4.6

35,508.00

6,746.52

42,254.52

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total Jll)

44,178.46

_____

8,393-91

52,572.37

în prețuri la data de 01.3x2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs I nforeglo iulie 2017)


Proiectant;

SCFIP CONSULTING S.R.L.


Beneficiar: UATBACAU


Obiect 16: Statie Tic Tac Retur


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru Investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Te rasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

1,470.46

179-39

1,749.85

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4-1-3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

1,470.46

279-39

1,749-85

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

7,200.00

1,368.00

8,568.00

TOTAL II - subcap. 4.2

7,200.00

1,368.00

8,568.00

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

35,508.00

6,746.52

42,254.52

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care nu necesită montaj șl echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4-6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.54-4.6

35,508.00

6,746.52

42,254.52

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total UD

44,178.46

8,393.91

52,572.37

în prețuri ia data de 01.11.2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs nforeglo Iulie 2017)




Proiectant:

Beneficiar:

UATBACAU


S.C. PIP CONSULTING S.R.L.

Obiect 171 Statie Poiicinica veche Tur

Nr. crt

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

7,824.17

1,486.59

9,310.76

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

7,824.17

1,486.59

9,310.76

4-2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,95471

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0,00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

178,709.00

33,95471

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total HI)

201,509.17

38,286.74

239,79591

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017)

Proiectant: S.C. FIP CONSULTING 5.R.L.


Beneficiar: UATBACAU


Obiect 18: Statie Policinica veche Retur


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală Și amenajări exterioare

9,058.55

1,721.12

10,779.67

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 ■ subcap. 4.1

9,058.55

1,721.12

10,77967

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

43

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954-71

212,663.71

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.444.5+4.6

178,709.00

33,954-71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total UD

202,743-55

38,521.27

241,264.82

în prețuri la data de 0111.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs infbregio iulie 2017)






Proiectant:

SC. F1P CONSULTING S.R.L.


Obiect 19: Statie BCR Tur


Beneficiar: UAT BACAU


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 ~ Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Te rasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

8,019.21

1,523.65

9,542.86

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

8,019.21

1,523.65

9,542.86

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTA

. II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33/954-71

212,663.71

4*4

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4+6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTA

. III - subcap. 4.3+4.4+4.54-4.6

178,709.00

33/954-71       212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

201,704.21

38,323.80

240,028.01

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs I nforeglo Iulie 2017)


Proiectant:

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Beneficiar: UAT BACAU


Obiect 20: Statie BCR Retur


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

7,452-55

1,415.98

8,868.53

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

7,452.55

1,415.98

8,868.53

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice Și funcționale

24,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II • subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954-72

212,663.71

4*4

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4+6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTA

L III - subcap. 4.3+4,4+4.54-4.6

2-78,709-00

33,954-71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

201,137.55

38,216.13

239,353-68

Tn prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs Inforeglo Iulie 2017)






Proiectant: S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Obiect 21: Ptata Centrala Tur


Beneficiar: UAT BACAU


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(iară TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Te rasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

8,029.21

^52365

9,542.86

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

8,019.21

1,523.65

9,542-86

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale

14/976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care necesită montaj

178,709.00

33/954-71

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0,00

0,00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

178,709.00

33/954-71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

201,704.21

38,323.80

240,028.01

Tn prețuri la data de 01.11.2028; 2 eura = 4.5744 Lei (curs Infbregto Iulie 2017)



Obiect 22: Statie Piața Centrala Retur


Beneficiar: UATBACAU


Nr. crt

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții ți instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală ți amenajări exterioare

39,227.18

7,453-16

46,680.34

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4-1-4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

39,227.18

7,453-16

46,680.34

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice ți funcționale

31,200.00

5,928.00

37,128.00

TOTAL II - subcap. 4.2

31,200.00

5,928.00

37,228.00

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice ți funcționale care necesită montaj

524,602.00

99,674.38

624,276.38

4*4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj ți echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTA

L III - subcap. 4.344.4+4.5+4.6

524,602.00

99,674.38

624,276.38

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

595,029.18

113,055.54

708,084.72

în prețuri 'a data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Infbreglo iulie 2027)






Beneficiar: UAT BACAU


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Te rasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

6,552.13

1,244.90

7,797-03

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4-1-4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

6,552.13

1,244.90

7,797-03

4-2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale

14,976.00

2,845-44

17,821.44

TOTAL II ■ subcap. 4.2

14,976.00

2,845-44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954-71

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.34-4.4+4.5+4.6

178,709.00

33,954-71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total I»)

200,237.13

38,045.05

238,282.18

In prețuri ia data de 0UX201B; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Infareglo Iulie 2017)



Proiectant:

S.C.FIP CONSULTING SR.L.


Beneficiar: UAT BACAU


Obiect 24: Statie Curtea de Apel


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Te rasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

6,384.67

1,213.09

7,59776

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

6,384.67

1,213.09

7,59776

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33/95471

212,663.71

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.514.6

178,709.00

33/954 71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total HI)

200,069.67

38,013.24

238,082.91

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = Lei (curs Inforegio iulie 1017}




Obiect 25: Statie Arena Mall - Tur




Beneficiar: UAT BACAU


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

186,133.00

35,365.27

222,498.27

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

186,133.00

35,365-27

221,498.27

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale

15,216.00

2,891.04

18,107.04

TOTAL II - subcap. 4.2

15,216.00

2,891.04

18,107.04

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

496,701.00

94,373.19

591,074-19

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

O.OQ

0.00

O.nO

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

496,701.00

94,373.19

591,074.19

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

698,050.00

132,629.50

830,679.50

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs Infbregio iulie 2017)



Obiect 25: Statie Arena Mall - Tur


Beneficiar: UAT BACAU


Nr. ort.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

230,803.22

43,852.81

274,655-83

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

230,803.22

43,852.61

274,65583

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale

15,216.00

2,891.04

18,107.04

TOTA

. II - subcap. 4.2

15,216.00

2,891.04

18,107.04

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

496,701.00

94,373-19

591,074 19

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTA

L III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

496,701.00

94,373-19

591,074.19

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

742,720.22

141,116.84

883,837.06

în prețuri la data de 01.11.2018,• 1 euro « 4.5744 Lei (curs Inforeglo Iulie 2017)




Proiectant:

Beneficiar: UATBACAU


S.C. FIP CONSULTING SR.L.

Obiect 27: Statie Podul cu lanțuri - tur

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (iară TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. zi

- Cheltuieli pentru investiția de baza

4.2*

Construcții și instalații

4.1.2

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

8,019.21

1,523.65

9,542.86

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

8,019.21

1,51365

9,542.86

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

24,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

27,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33*954 71

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4-6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III • subcap. 4-3+4.4+4.5+4.6

178,709.00

33,954.71

212,663.72

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

201,704.21

38,323.80

240,028.02

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs Inforeglo Iulie 2017)

Proiectant:

S.C FIP CONSULTING S R L


Beneficiar: UATBACAU


Obiect 28: Statie Podul cu lanțuri - retur


Nr. crt.

Denumirea capitolelor șl subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții șl instalații

4.2.2

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

8,019.22

2,523.65

9,542.86

4.2.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.2.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTA

LI-subcap. 4.1

8,019.21

1,52365

9,542.86

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice Șl funcționale

14,976.00

2,845.44

17,822.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2J45.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954-71

222,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

1781709.00

33,954-71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

201,704.22

38,323.80

240,028.01

în prețuri Ja data de 01.11.2018; 1 euro ° 4.5744 Lei (cura Inforeglo Iulie 2017)




Proiectant:

Beneficiar: UATBACAU


S.C. F1P CONSULTING S.R.L

Obiect 29: Statie Mioriței TUR

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții șl instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

2,470.46

279.39

i,749-85

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

1,470.46

279-39

1,749-85

4-2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale

7,200.00

1,368.00

8,568.00

TOTAL II • subcap. 4.2

7,200.00

1,368.00

8,568.00

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

35,508.00

6,746.52

42,254.52

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4-4+4.S+4.6

35,508.00

6,746.52

42,254.52

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total HI)

44,178.46

8,393-91

52,572-37

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs I nfbregio Iulie 2017)

Proiectant:

SC. FIP CONSULTING S.RL


Beneficiar:

UATBACAU


Obiect 30: Statie Miorița • retur


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

8,019.21

1,523-65

9,541.86

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

8,019.21

1,523.65

9,542.86

4-2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976.00

2,845.44

17,82x44

TOTAL II - subcap. 4.2

14/976.00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954.71

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care nu necesită montaj ș; echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.54-4.6

178,709.00

33,954-71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

201,704.21

38,323.80

240,028.01

In prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro ■ 4.5744 Lei (curs Inforeglo iulie 2017}




Proiectant:

Beneficiar: UAT BACAU


S.C.FIP CONSULTING S.R.L.

Obiect 31: Statie Banca Naționala TUR

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Te rasa mente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

1,470.46

179-39

1,749.85

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4-1-3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4-1-4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

1,47046

279-39

1,749.85

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

7,200.00

1,368.00

8,568.00

TOTA

LII - subcap. 4.2

7,200.00

1,368.00

8,568.00

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

35,508.00

6,746.52

42,254.52

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4-6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.54-4.6

35,508.00

6,746.52

42,254.52

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

44,178.46

8,393.91

52,572.37

în prețuri la data de 01.11,2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio Iulie 2017)

Proiectant:

S.C FIP CONSULTING S.R.L.


Beneficiar: UATBACAU


Obiect 32: Statie Banca Naționala RETUR


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții șl instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

1,470.46

179-39

1,749-85

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

1,470.46

179-39

1,749-85

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale

7,200.00

1,368.00

8,568.00

TOTAL II - subcap. 4.2

7,200.00

1,368.00

8,568.00

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

35,508.00

6,746.51

42,254.52

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4-6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

35,508.00

6,746.52

42,254.52

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

44,178.46

8,393.91

52,571-37

în prețuri la data de 01.11.2018,• 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio Iulie 2017)





Proiectant;

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Obiect 33: Statie Petrom TUR


Beneficiar: UAT BACAU


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

1,470.46

279-39

1,749.85

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 * subcap. 4.1

1,470.46

1,749-85

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

7,200.00

1,368.00

8,568.00

TOTAL II - subcap. 4.2

7,200.00

1,368.00

8,568.00

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

35,508.00

6,746.52

42,254.52

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4*6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.£+4.6

35,508.00

6.746-52

42,254.52

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

44,178.46

8,393-91

52,572.37

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs infbreglo iulie 2017)



Proiectant:

SC.FIP CONSULTING SRL


Beneficiar:

UATBACAU


Obiect 34; Statie Petrom Retur


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

a

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4x1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

1,470.46

279.39

i,749-85

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

1,470.46

279 39

1,749.85

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice Șl funcționale

7,200.00

1,368.00

8,568.00

TOTAL II • subcap. 4.2

7,200.00

1,368.00

8,568.00

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

35,508.00

6,746.52

42,254-52

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

o.co

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

35,508.00

6,746.52

42,254.52

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

44,178.46

8,393-92

52,57237

In prețuri la data de 01*11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforeglo iulie 2017)




Proiectant:

Beneficiar: UAT BACAU


SC. F1P CONSULTING S.R.L.

Obiect 35: Statie NV Karpen - tur

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

8,019.21

2,523.65

9,542.86

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTA

1 - subcap.4.1

8,029.21

1,52365

9,542-86

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTA

LII - subcap. 4.2

14,976-00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33r954-7i

212,663.71

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4*6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTA

. III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6

278,709.00

33,954.71

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

201,704.21

38,323-80

240,028.01

In prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio Iulie 2017)

Proiectant:

SC. PIP CONSULTING S.R.L.


Beneficiar:

UAT BACAU


Obiect 36; Statie NV Karpen - retur


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.2*

Construcții și Instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

8,019.21

1,523.65

9,542.86

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

8,019.22

1,523.65

9,542.86

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

24,976.00

2,845.44

27,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

24,976.00

2,845.44

17,821.44

43

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

31954-71

212,663.71

4*4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționate care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

■1

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4-6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4<4+4.5+4.6

178,709.00

33,95471

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

201,704.21

38,323.80

240,028.01

Tn prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforeglo iulie 2017)




Proiectant:

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Beneficiar: UATBACAU


Obiect 37: Statie Gara

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4

- Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

1,470.46

279.39

1,749-85

4.1.1

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4-1-4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

1,470.46

179-38

1,749-85

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

7,200.00

1,368.00

8,568.00

TOTAL II - subcap. 4.2

7,200.00

1,368.00

8,568.00

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

35,508.00

6,746.52

42/154-52

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4*6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III • subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

35,508.00

6,746.52

42,254.52

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total HI)

44,178.46

8,393-91

52,57237

în prețuri a data de 01.1x2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs Inforegio Iulie 2017)

bl


Proiectant:

S.C. FIP CONSULTING S R L


Beneficiar: UAT BACAU


Obiect 38: Statie Oituz Centrul Militar


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

6,707.30

1,274-39

7,981.69

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4-1-3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

6,707.30

1,274.39

7,981.69

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

14,976.00

2,845.44

17,821.44

TOTAL II - subcap. 4.2

14,976.00

2,845.44

17,821.44

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

178,709.00

33,954-71

212,663.71

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4-6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.444.5+4.6

178,709.00

33/35471

212,663.71

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

200,392.30

38,074.54

238,466.84

Tn prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro=4.5744 Lei (curs Inforegio Iulie 2017)




Proiectant: S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Beneficiar: UATBACAU


Obiect 39: Sîatie Catedrala

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

48,765.44

9,265.43

58,030.87

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4-1-4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTA

L1 - subcap. 4.1

48,765.44

9,265-43

58,030.87

4-2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

31,200.00

5,928.00

37,128.00

TOTAL II - subcap. 4.2

31,200.00

5,928.00

37,128.00

43

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

524,602.00

99,674.38

624,276.38

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

524,602.00

99,674.38

624,276.38

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

604,567.44

114,867.81

719,435.25

Tn prețuri la data de 02.1x2028; a. euro = 4.5744 Lei (curs Inforeglo iulie 2017)

Deviz alternativ:

Scenariul 2 - Tratarea unitară a tuturor stațiilor


Proiectant:                                                                                      Beneficiar:

S.C. F1P CONSULTING S.R.L                                                      UATBACAU

DEVIZ GENERAL al obiectivului de Investiții

Modernizarea stațiilor de transport public în Municipiul Bacău


conform HG907/2016

Nr.crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fora TVA)

TVA19H

Valoare (cu TVA 19%)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

CAPITOLUL!

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0.00

0.00

0.00

1.2

Amenajarea terenului

0.00

0.00

0.00

n.

Amenajări pentru protecția mediului ți aducerea terenului la starea inițială

0.00

0.00

0.00

_

Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților

0.00

0.00

0.00

Total capitol i

0.00

0.00

0.00

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de Investiții

464,100.00

88,179.00

552,279.00

Total capitol 2

464,100.00

88.179.00

552.279-00

CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare $i asistentă tehnică

i2

Studii

8,000.00

1,520.00

9,520.00

3.1.1 Studii de teren

8,000.00

1,520.00

9,520.00

3.1.2 Raport privind impactul asupra mediului

0.00

0.00

0,00

3.1.3 Alte studii specifice

0.00

0.00

0.00

3-2

Documentațil-suport ți cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri $1 autorizații

0.00

0.00

0.00

3.3

Expertiza re tehnică

0.00

0.00

0.00

3-4

Certificarea performanței energetice ți auditul energetic ai clădirilor

0.00

0.00

0.00

3.5

Proiectare

266,517.02

50,638.24

317,155.26

3.5.iTema de proiectare

0.00

0.00

0.00

3.5.2 Studiu de prefozabllitate

0.00

0.00

0.00

3.5.3 Studiu de fezabilitate/ documentație de avizare a lucrărilor de intervenții ți deviz general

26,575.00

5,049.25

31,624.25

3.5.4 Documentațiile tehnice necesare în vederea obținerii avizelor/ acordurilor/ autorizațiilor

2,000.00

380.00

2,380.00

3.5.5 Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic $i a detaliilor de execuție

22,330.57

2,152.81

13,483.38

3.5.6 Proiect tehnic ți detalii de execuție

226,611.45

43,056.18

269,667.63

3-6

Organizarea procedurilor de achiziție

0.00

0.00

0.00

37

Consultanță

293,893.50

55,839.77

349,733.27

3.7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de Investiții

260,293.50

49,455.77

309,749.27

3.7.2 Auditul financiar

33,600.00

6,364.00

39,984.00

1L

Asistență tehnică

113,305.73

21,528.09

134,833.81

3.8.1 Asistență tehnică din partea proiectantului

30,214.86

5,740.82

35,955.68

3.8.1.1 pe perioada de execuție a lucrărilor

22,661.15

4,30562

26,966.76




3.8.1.2 pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către ISC

7,553-72

3,435.22

8,988.92

3.8.2 Dirigenție de șantier

83,090.87

15,787.26

98,878.13

Total capitol 3

682,726^15

229,526.09

822,242.33

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru Investiția de bază

4.1

Construcții $1 Instalații

0.00

0.00

0 00

4-a

Montaj utilaje, echipamente tehnologice șl funcționale

584,064.00

110,972.16

695,036.16

4-3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită monta]

6,969,651.00

1,324,233.69

8,293^84.69

4-4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0,00

0.00

4-5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4-6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

Total capitol 4

7,553,725.00

1,435,205-85

8,988,920.85

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

15,722.46

2,987.27

18,709.73

5.1 j. Lucrări de construcții și Instalații aferente organizării de șantier

14,936.34

2,837.90

17,774.24

5.1.2 Cheltuieli conexe organizării șantierului

786.22

149.36

935-49

S.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

64,570.11

10,046.44

74,616.55

5.2.1 Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0.00

0.00

0.00

5.2.2 Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor de construcții

5,315.50

0.00

5,315.50

5.2.3 Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism șl pentru autorizarea lucrărilorde construcții

1,063.10

0.00

1,063.10

5.24 Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC

5,315.50

0.00

5,315.50

5.2.5 Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construlre/desfilnțare

52,876,01

10,046,44

.    62,922.45

53

Cheltuieli diverse si neprevăzute

10,48x64

1,991-Si

12,473.15

5A

Cheltuieli pentru Informare și publicitate

96,600.00

18,35400

114,954.00

Total capitol 5

187,374.21

33,379-22

220,753-43

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice ți teste

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

0.00

0.00

0.00

6.2

Probe tehnologice și teste

0.00

0.00

0.00

Total capitol 6

0.00

0.00

0.00

TOTALGENERAL

8,886,905.45

2,686,290.16

10,573,195.61

din care: C+M (1.2 +1.3 +2,4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1)

2.06x200.34

202,989.06

1,265,089.40

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017)

costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției publice.

Costul mediu anual de operare pe 25 ani a fost calculat ca medie a costurilor pe fiecare an, luându-se în considerare o majorare la fiecare 5 ani, după anul finalizării implementării proiectului, cu 5% pentru cheltuielile cu utilități și cu mentenanța, iar pentru costurile salariate s-a considerat o majorare cu 10%, la aceleași intervale. De asemenea, în costul cu înlocuirea echipamentelor amortlzate/defecte a fost luată în calcul înlocuirea parțială a echipamentelor din centrul de control la fiecare 5 ani de utilizare.

  • 3.4 Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz:

studiu topografic;

Coordonatele punctelor au fost determinate in Sistem de Proiecție Stereograme 1970 si sistemul național de referința altimetric Marea Neagra 1975. Densitatea punctelor de detaliu a fost aleasa conform cerințelor Impuse de tipul lucrării, avand in vedere scara planului si ținând cont de accidentatia si sinuozitatea terenului. Au fost raportate puncte ce caracterizează poziția si forma detaliilor topografice.

studiu geotehnlc și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului;

Este anexat prezentei documentații.

studiu hidrologic, hidrogeologic;

Nu este cazul

studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea performanței energetice;

Nu este cazul

studiu de trafic și studiu de circulație;

Este anexat prezentei documentații.

raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;

Nu este cazul

studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații verzi și peisajere;

Nu este cazul

studiu privind valoarea resursei culturale;

Nu este cazul

studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.

Nu este cazul

Durata de realizare este exprimați In luni efective de lucru si cuprinde stat perioada de pregătire a execuției (AP - actMtatl pregatitloare), cat sl principalele etape de execuție a lucrării. Durata totala de realizare a proiectului este de 34 luni (a ani). Durata activităților pregătitoare este de u luni, cuprinzând realizarea proiectului tehnic, obținerea autorizației de construire sl derularea procedurilor de achiziție pentru execuția de lucrări si alte servicii conexe (ex: supervizarea lucrărilor). Durata de execuție este de ta luni.

Graficul de execuție este comun ambelor Scenarii tehnice de realizare a obiectelor de lnvestltle_de fac oblectu|j>rezențuiul contract_______________


ANUL 2

ANUL 2

•1

r*1

ACHIZIȚII

1

AdlMtllMP

2

AchizMe lnfcrmare*Pub * promovare

3

AchHtfa audh financiar

AcMxhU d« Proiect Tehnic * Aabtenta<ân partea Proiectantului

5

ArHaMta MnU de wriStM PT

6

AcWritlad'HflfartiadeFvrthr

7

AcNrMa UKirtli hicnrl

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

1

Elaborare PTh

r_

7

2

VartfictnaHli

3

Obținere evize/ecotduri

4

Execuție berari

s

Aatatenta tehnica proiectant pe perioada hcrwttor

6

DHperrtie de rentier

7

Menajament da proiict

8

WonwiilptibttM

9

AudHuIHnMdar

w

DEPUNERE CERERE de RAMBURSARE ei n al a


4. Analiza fiecărui/fiecarc scenar u/opțiun tehnico- economic(e) propus(e)

  • 4.1 Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință

Cadrul de analiză


Analiza cost beneficiu este principalul instrument de estimare și evaluare economică a proiectelor. Astfel, prezenta analiza cost - beneficiu are drept scop stabilirea următoarelor aspecte:

o măsura în care proiectul contribuie la politica de dezvoltare a sectorului de transporturi în România și în mod special la atingerea obiectivelor axei prioritare în cadrul căreia se solicită în prezent fonduri europene, respectiv Prioritatea de investiții țe ("Promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane multlmodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare"), Obiectivul specific 4.1 ("Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de Județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă") din POR 2014-2020;

o măsura în care proiectul are nevoie de co-finanțare de la Uniunea Europeană;

o măsura în care proiectul contribuie la bunăstarea economică a regiunii (a ariei de Impact).

Analizele cost-benefidu financiare si economice vor avea ca date de intrare rezultatele evaluărilor tehnice si ale estimărilor privind costurile de investiției ale proiectului si se vor fundamenta pe reglementările tehnice in vigoare in Romania.

Analiza cost-benefidu se va baza pe principiul comparației costurilor alternativelor de implementare a investiție propuse în situația actuală. Modelul teorectic aplicat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Fiow Actualizat) - care cuantifică diferența dintre beneficiile și costurile generate de

proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un factor de actualizare, operațiune necesară pentru a „aduce" o valoare viitoare la momentul de baza a evaluării costurilor.

Analiza cost-benefidu va fi realizata in preturi fixe, pentru anul de baza al analizei 2019, echivalent cu anul de baza al actualizării costurilor. Prin urmare, toate costurile vor fi exprimate in preturi constante anul 2019.

Principiile și metodologiile care au stat la baza prezentei analize cost-beneficlu sunt în conformitate cu:

o Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/207 al Comisiei din 20 ianuarie 2015, de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European în ceea ce privește metodologia de realizare a analizei cost-beneficlu.

o Commission Delegated Regulation (EU) No 480/2014 of 3 March 2014 supplementing Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Coundl laying down common provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Coheslon Fund, the European Agricultural Fund for Rural Development and the European Maritime and Fisheries Fund and laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund and the European Maritime and Fisheries Fund;

o „Guide to Cost-benefit Analysis of investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014 - 2020", decembrie 2014;

o National Assessment Guidellnes for Transport Projects Voi 2 Part C: Guide to Economic and Financial Cost Benefit Analysis and Risk Analysis, General Transport Mașter Plan AECOM;

o „Update of the Handbook on Externai Costs of Transport", European Comlssion - DG MOVE, Final Report (ianuarie 2014).

în conformitate cu documentul „Commission Implementing Regulation (EU) 207/2015 of 20 January 2015" - Annex III, structura analizei cost-benefidu este după cum urmează:

o Descrierea contextului;

o Definirea obiectivelor;

o Identificarea proiectului;

o Rezultatele studiilor de fezabilitate, inclusiv analiza cererii si analiza opțiunilor;

o Analiza financiara;

o Analiza economică;

o Analiza de risc.

Acest conținut-cadru va fi adaptat în conformitate cu cerințele Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.

Perioada de referință

Prin perioada de referința se înțelege numărul maxim de ani pentru care se iac prognoze In cadrul analizei economico-finandare. Prognozele privind evoluțiile viitoare ale proiectului trebuie sa fie formulate pentru o perioada corespunzătoare in raport cu durata pentru care proiectul este util din punct de vedere economic. Alegerea perioadei de referința poate avea un efect extrem de important asupra indicatorilor financiari si economici ai proiectului.

Concret, alegerea perioadei de referința afecteaza calcularea indicatorilor principali ai analizei cost-beneficlu si poate afecta, de asemenea, determinarea ratei de cofînantare. Pentru majoritatea proiectelor de infrastructura, perioada de referința este de cel puțin 20 de ani, iar pentru investițiile productive este de aproximativ 10 ani.

Confom Ghidului DG Regio privind metodologia de lucru pentru Analiza cost-beneficiu, pentru perioada de programare 2014 - 2020, orizonturile de timp de referința, formulate in conformitate cu profilul fiecărui sector in parte, sunt următoarele:

Calendarul de analiza a proiectelor de infrastructura

Sectorul

Perioada de referință (ani)

CSI ferate

30

Apă/ canal

30

Drumuri

25-30

Gestionarea deșeurilor

25-30

Porturi $1 aeroporturi

25

Transport urban

25-30

Energie

25-25

Cercetare $1 inovare

25-25

Bandă largă

15-20

infrastructură comercială

10-15

Alte sectoare

10-15

Suim: Anex* 11* Regulamentul (EU) Nr. 4B0M014

Asa cum se poate observa din tabel, perioada de referința luata in considerare pentru proiectele de transport urban este de 25-30 de ani. Având in vedere specificul investiției, analiza cost-beneficiu va fi realizata pe o perioada de 25 de ani.

Calendarul de implementare a Proiectului

Durata de analiza in cadrul analizei cost-beneficiu, conform tabelului anterior, este de 25 de ani din care primii cinci ani (2019-2022) reprezintă perioada de implementare a proiectului, iar Intervalul 2023-2042 reprezintă perioada de operare a Investiției (20 de ani).

Scenariul de referință

Scenariul contrafactual "fără proiect" (“Aface minimum" sau "Business as usual") este scenariul de referință față de care este comparată opțiunea (opțiunile, dacă este cazul) scenariului ucu proiect". Scenariul de referință presupune continuarea situației existente, dar poate include și alte investiții care sunt așteptate să se realizeze înainte de anii stablliți/avuți în vedere, aflate în Implementare sau doar cu avizele luate, dar având finanțarea asigurată.

  • 4.2 Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția

Factori de risc antropici = fenomene de interacțiune între om și natură, declanșate sau favorizate de activități umane și care sunt dăunătoare societății în ansamblu și existenței umane în particular: accidente datorate muniției neexplodate sau a armelor artizanale; accidente nucleare, chimice și biologice; accidente majore pe căile de comunicații, incendii de mari proporții; eșuarea sau scufundarea unor nave; eșecul utilităților publice; avarii la construcții hidrotehnice; accidente în subteran; prăbușiri ale unor construcții, Instalații sau amenajări.

în funcție de activitatea care le-a declanșat, riscurile antropice se pot structura în tehnologice șl sociale:

  • -   Riscuri tehnologice/ industriale. Aceasta categorie include o gama largă de accidente, declanșate de om cu sau fără voia sa, legate de activități industriale, cum sunt exploziile, scurgerile de substanțe toxice, poluarea accidentală, etc.

  • -   Riscuri sociale. Eșecul utilităților publice, conflictele militare și sociale, etc.

Probabilitatea de apariție a unor astfel de riscuri este mica iar influenta lor asupra investiției este de asemenea una minora si care se poate manifesta local pe zone restrânse ale proiectului.

Factori de risc naturali < manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundațiile, seceta, care au o influență directă asupra vieții flecarei persoane, asupra societății și a mediului Înconjurător, în ansamblu: erupții vulcanice; cutremure; prăbușiri; tasări sau alunecări de teren; avalanșe; furtuni; inundații; epidemii; Invazii ale insectelor; boli ale plantelor; contaminări infecțloase; incendii.

Tn vederea prevenirii riscurilor naturale, studiul geotehnic efectuat a furnizat o serie de informații cu privire la clima, adâncime deîngheț, seismicitate ce vor fi luate in considerare la proiectare si execuția lucrărilor.

Conform 5R22200/2-93 amplasamentul se situează în zona cu seismicitate de 6 grade MSK (perioada de revenire de 50 ani).

Conform reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică * Partea 1 - Prevederi de proiectare pentru clădiri" indicativ P200/1-2023, zonarea valorii de vârf a accelerației terenului pentru proiectare, în zona studiată, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurență IMR « 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani, are o valoare ag = o,i5g. Valoarea perioadei de control (colț) a spectrului de răspuns este Tc«o,7 sec.

Din punct de vedere al încadrării în categoria geotehnică, conform normativului NP 074/2024, lucrarea ce urmează a se executa se încadrează în categoria cu risc geotehnic MODERAT.

  • 4.3 Situația utilităților și analiza de consum:

-  necesarul de utilități și de relocare/protejare, după caz;

Pentru a permite In viitor mutarea rețelelor de electricitate si de curent) slabi in subteran s-a prevăzut a fi pozate tuburi corugate pentru amplasarea cablurilor intr-un sânt avand forma trapezoidala. Se vor respecta prevederile normativelor NTE 007/08/00 sl 17/2012.

-  soluții pentru asigurarea utilităților necesare.

Este necesara asigurarea următoarelor utilitatl pentru buna funcționare a obiectivului de investiții:

Racordarea la rețeaua de curent electrica pentru alimentarea stațiilor imbarcare calatori transport public, care vor fi dotate cu sisteme de informare sl cu automate de eliberare cârduri de calatorii, inclusiv iluminat ambiental al statiei.

Racordările se vor realiza pe baza de soluții stabilite cu proprietarii rețelelor de distribuție, in conformitate cu avizele care vor fi obținute.

  • 4.4 Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:

  • a) impactul social și cultural, egalitatea de șanse;

Proiectul va avea un Impact ridicat atat la nivel social, cat sl cultural, atat prin creșterea calitatii vieții locuitorilor din municipiul Bacău, ca urmare a dezvoltării unui sistem de transport public de persoane modern, accesibil, eficient, dar si a altor mijloace de transport prin proiectele complementare (velo), punând astfel la dispoziția locuitorilor a unor alternative de deplasare modeme, cu un nivel ridicat de comfort.

De asemenea, proiectul va avea un Impact ridicat din punct de vedere cultural, acesta ducând la schimbarea mentalitatii oamenilor in ceea ce privește utilizarea transportului public in comun, a bicicletelor sau a mersului pe jos, „educandu-i" pe aceștia in ceea ce privește beneficiile si impactul utilizării unor mijloace de transport nepoluante. Prin oferirea unei Infrastructuri inalte calitativ, a unor facilitat! moderne si accesibile proiectul isi aduce aportul la reducerea emisiilor de CO2. Dezvoltarea si modernizarea stațiilor de transport public din municipiu vor contribui ia creșterea atractlvitatii acestuia, ducând la dezvoltarea sa economica.

in implementarea proiectului un factor important il va constitui respectarea principiului egalitarii de sanse pe toate planurile: Egalitatea de sanse intre barbari si femei - asigurata prin participarea echilibrata in echipa de management și de implementare a proiectului atat a femeilor cat si a barbarilor, Egalitate de sanse din punct de vedere al vârstei - prin proiect se va asigura o participare echitabila din punct de vedere al vârâtei pentru membrii echipei de management/de implementare. Egalitatea de sanse va fi obtinuta prin creșterea accesibilității intre zonele componente ale municipiului, dând astfel sanse si opțiuni de mobilitate egale pentru locuitorii orașului, chiar daca locuiesc in zonele periferice sau in zona centrala. Se asigura astfel un acces modern si facil pentru locuitorii municipiului către zona centrala, către zonele cu locuințe colective cu densitate ridicata, către instituții de interes public (unitari de invatamant, unitari medicale, unitari cultural-educationale), către locurile de munca, recreere si cu caracter comercial, contribuind la eliminarea segregării teritoriale si la creșterea calitatii vieții In mediul urban. Prin proiect se dorește dezvoltarea unui spațiu urban si a unei infrastructuri adaptate tuturor nevoilor de mobilitate, destinat tuturor categoriilor de varsta sau sociale din municipiu.

infrastructura pietonala adiacentă stațiilor va fi astfel conceputa si proiectata pentru a veni in sprijinul persoanelor cu mobilitate redusa (vârstnici, persoane cu handicap). Sistemele implementate in aceasta zona (mobilier urban, stațiile de așteptare transport public) vor fi dotate cu funcționalități multiple, pentru a ușura deplasările si accesul la informație al cetățenilor si turiștilor.

La elaborarea proiectului s*a tlnut cont de principiul nediscriminării în conformitate cu Directivele Europene și OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. în implementarea proiectului vor fi luate în considerare toate politicile și practicile prin care să nu se realizeze nid o deosebire, excludere, restricție sau preferință, indiferent de: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniu! politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

In ceea ce privește nediscriminarea si egalitatea de gen, implementarea acestui proiect va contribui la dezvoltarea sistemului de transport public local accesibil din punct de vedere fizic, financiar si social, fiind o obligație de serviciu public in accepțiunea prevederilor Regulamentului CE 1370/2007. Infrastructura din stațiile de transport va fi realizata pentru accesibilitatea ridicata a persoanelor cu deficiente către mijlocul de transport in comun.

in cadrul tuturor investițiilor in infrastructura se va avea in vedere ca toate obstacolele fizice sa fie iniaturate. Astfel, realizarea tuturor lucrărilor la infrastructura urbana se va realiza cu respectarea prevederilor Legii 448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati, precum si prevederile Normativului privind adaptarea clădirilor civile si spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ N051-2012. Revizuire N051/2000. Astfel, stațiile de transport public se vor proiecta astfel incat sa nu existe obstacole sau bariere fata de accesul deplin al persoanelor cu dizabilitati. infrastructura din stațiile de transport va fi realizata pentru accesibilitatea ridicata a persoanelor cu deficiente (pentru persoanele cu cecitate cromatica, pentru hipoacuziei, pentru nevazatori) către mijlocul de transport in comun. La bord, semnalul pentru solicitare „statie sau deschidere usi" va fi semnalizat optic la usa din mijloc, unde este montata rampa de acces a persoanelor cu dizabilitati și a celor ce se deplasează cu căruciorul. Menționam ca proiectul prevede masuri de adaptare a infrastructurii, inclusiv a echipamentelor pentru accesul si operarea de către persoanele cu dizabilitati, inclusiv masuri de conformare cu obligațiile legale in acest domeniu.

  • b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de operare;

Număr de locuri de munca in faza de realizare: 40

Număr de locuri de munca In faza de operare:i

  • c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate, după caz;

impactul asupra biodiversftății se manifesta mai mult în prima etapa a amenajării organizării de șantier și se concretizează, în speță, la nivelul terenului cu diferite folosințe care va fi ocupat temporar.Pentru realizarea proiectului terenul afectat aparține domeniului public.Pe întreaga perioada de funcționare a organizării de șantier, principalele efecte negative asupra ecosistemelor din Imediata vecinătate sunt cauzate de creșterea nivelului de zgomot și a vibrațiilor și de generarea de noxe de poluanți.

Referitor la rețeaua de arii protejate la nivel național si rețeaua NATURA 2000, din analiza lucrării se poate observa că nu va există un Impact direct asupra acestora. Impactul asupra biodiversftății se manifesta mal mult în prima etapa a amenajării organizării de șantier și se concretizează, în speță, la nivelul terenului cu diferite folosințe care va fi ocupat temporar.Tn perioada de execuție principalii poluanți care vor fi eliberați în atmosferă, și care generează efecte negative asupra biodiversftății, în vecinătatea zonelor de lucru sunt particulele de praf. Alături de acestea, dar în cantități mai mici, vor fi prezenți pe parcursul perioadei de construcție următorii poluanți susceptibili de a produce dezagremente asupra biodiversității: NOx, SO2, CO, pe o distanță de aproximativ 200 m în jurul fronturilor de lucru.

-      Oxizii de azot în combinație cu alți poluanți:

o Studiile de specllitate relevă că în funcție de valorile coeficientului sinergie dintre NOx și particulele în suspensie, se consideră limita de 300 m în jurul organizării de șantier, de 200 m în jurul gropilor împrumut și 200 m în ambele părți ale șantierului de pe drum până la care plantele sunt supuse unui stres chimic.

Dioxidut de sutf:

• Efectele fitotoxice ale SO2 sunt influențate de abilitatea țesutului plantelor de a transforma SO2în forme relativ netoxice. Sulfftul (SO32) și acidul sulfrtfc (HSO3-) sunt principalii compuși formați de dizolvarea SO2 în soluții apoase. Transformarea lor în sulfat prin mecanisme enzimatice și non-enzimatlce reduce efectele fitotoxice.

Metale grele:

• în timpul perioadei de construcție a obiectivului propus, fluxul de metale grele care exista în emisii este foarte redus.

Poluarea atmosferică are diverse consecințe nocive asupra florei precum:

  • •  lezarea frunzelor pe porțiuni sau în totalitate;

  • •  modificări de culoare a frunzelor care se usucă;

• distrugerea plantei.

Pentru fauna din zona studiată principalul factor perturbatorii poate constitui stresul cauzat în mare măsura de zgomotul produs de lucrările de construcții. Deși poluanți! eliberați în atmosferă pot avea efecte nocive asupra vegetației și faunei, datorită cantităților mici și a concentrațiilor acestora, care se vor situa sub limita maxim admisă de normativele în vigoare, se poate aprecia că nu vor avea efecte negative majore asupra stării de sănătate a florei și faunei din zonă.

în timpul perioadei de construcție vor apare situații pe termen scurt de stres chimic asupra vegetației, datorate expunerii la impurificarea cu NOx pe distante de până la 200 m fata de amplasamentul drumului si de drumurile de acces.De asemenea, condiții de stres chimic asupra vegetației, generate de nivelurile concentrațiilor de NO2 și de SO2 vor apare în vecinătatea organizării de șantier până ia distante de 150-2001T1.

Concentrații de NOx în aer care sa prezinte riscuri pentru unele specii de animale pot fi întâlnite pe o distanta de circa 100 m de ambele parti ale amplasamentului drumului în timpul concentrării maxime a lucrărilor de construcție, precum și pe circa 2oom în jurul organizării de șantier.

Arealul de lucru și volumele de material fin ce vor intra în suspensie sunt mici în raport cu dimensiunile ecosistemului receptor. Din acest motiv, se poate aprecia ca impactul lucrărilor de execuție asupra ecosistemului terestru este suficient de redus pentru a permite refacerea naturala a zonelor afectate, la scurt timp după încetarea acestor lucrări. Sursa de poluare principală a biodlversitățil, în perioada de operare, este reprezentată de traficul rutier.

Traficul rutier poate afecta flora și fauna inclusiv din arealele protejate prin:

  • -  creșterea concentrațiilor de substa nte toxice în aer;

  • -  depunerea unor poluanți pe sol și în plante;

  • -  creșterea nivelului de im purificatori în apele de suprafața și în pânza de apa freatica;

  • -  creșterea nivelului poluării sonore.

Poluanți generați de desfășurarea traficului rutier (oxizi de nitrogen, compuși organici volatilii non-metanici, metan, oxizi de carbon, amoniac, particule de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi pollnucleare (HAP) și dloxid de sulful), se propagă prin dispersie în mediu, având efecte maxime pe o fâșie de aproximativ 50 m de-o parte și de alta a drumului.

Respectarea masurilor recomandate și a legislației specifice de protecția mediului în perioada de operare a drumului vor asigura un impact redus asupra florei și faunei.De asemenea, datorită duratei de realizare a proiectului cat si a suprafeței reduse pe care se desfasoara, se estimează că impactul asupra biodiversității va fi negativ neglijabil.Impactul pentru perioada de execuție este caracterizat ca negativ moderat, pe termen scurt, cu arie de manifestare în imediata vecinătate.

Impactul asupra solului și subsolului

Principalul impact asupra solului și subsolului, în perioada de execuție, este consecința ocupării temporare de terenuri pentru organizarea de șantier, etc. De asemenea, realizarea proiectului nu presupune ocuparea definitivă a unor suprafețe de teren, lucrarea se executa pe amplasamentul drumului existent.

Formele de impact, identificate asupra solului și subsolului în perioda de execuție, sunt:

înlăturarea stratului de sol vegetal șl construirea unui profil artificial prin lucrările de terasamente;

deterioarea profilului se sol pe o adâncime de 3-5 m prin explotarea gropilor de împrumut; apariția eroziunii;.

pierderea caracteristicilor naturale a stratului de sol fertil prin depozitare neadecvată a acestuia în ha Idele de sol- rezultate di n decopertări;

înlăturarea/degradarea stratului de sol fertil în zonele unde vor fi realizate noi drumuri tehnologice, sau devieri ale actualelor căi de acces;

deversări accidentale ale unor substanțe/compuși direct pe sol;

depozitarea necontrolată a deșeurilor, materialelor de construcție, deșeurilor tehnologice;

potențiale scurgeri ale sistemelor de canalizare/colectare ape uzate;

modificări calitative ale solului sub influența poluanțllor prezenți în atmosferă;

Poluanți atmosferici produc efecte negative asupra calității solurilor aflate în vecinătatea amplasamentelor fronturilor de lucru și organizării de șantier. Studiile din domeniu relevă existența unei zone sensibile de până la 30 de metri față de operațiunile de lucru desfășurate. Această zonă este considerată posibil a fi afectată de realizarea proiectului.

Efectele poluanților atmosferici asupra solului sunt următoarele:

> Particule de praf (rezultate din manevrarea pământului, a materialelor de construcție, arderea combustibililor)

o Suprafețele de sol pe care se depun aproximativ 300-1000 g/mp/an, pot fi afectate de modificări ale pH-ului precum și susceptibile de modificări structurale;

o Depășirile concentrațiilor maxime în aer ale particulelor în suspensie, nu ridică probleme, atâta timp cât acestea sunt generate la manevrarea volumelor de pământ.

> SOzșiNOx

o Acești oxizi sunt considerați a fi principalele substanțe răspunzătoare de formarea depunerilor acide;

o Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea celor doi poluanți în atmosferă, care în contact cu lumina solară și vaporii de apă formează cumpuși acizi;

o Efectul acestor depuneri este acidifierea solului care atrage reducerea faunei în sol, a microorganismelor și scăderea capacității productive a solului;


Tn perioada de operare, sursele de poluare a solului șl subsolului vor fi reprezentate de:

depozitări necontrolate de deșeuri;

ape pluviale colectate de pe carosabil;

accidente în care sunt implicate autovehicule transportatoare de materiale chimice toxice; emisii în atmosferă datorate traficului.

Se consideră ca zonă sensibilă ca fiind aceea cuprinsă pe o lățime de 30 de metri de ambele părți ale drumului.

Tn țara noastră, până în prezent, nu s-a evidențiat poluarea terenurilor ca efect al traficul rutier. Concentrațiile de Pb, Ni, Zn,Cd în sol în vecinătatea drumurilor s-au încadrat în prevederile Ordinului 756/1997 privind evaluarea poluării mediului, respectiv au rezultat mai mici decât pragurile de alerta pentru soluri mal puțin sensibile.Se apreciază că Impactul asupra solului și subsolului, este negativ, de importanță medie, temporar (prin ocuparea temporară de terenuri) și permanent (prin ocuparea definitivă de terenuri).


Impactul asupra calității și regimului cantitativ al apei

Perioada de construcție

Un pericol important pentru apă este legat de modificările calitative ale apei produse prin poluarea cu impurități care îi alterează proprietățile fizice, chimice și biologice.

Din activitatea specifică de construcție vor rezulta următoarele tipuri de ape: • ape pluviale impurlflcate din zona proiectului, ca urmare a desfășurării lucrărilor de construcție;

• ape uzate menajere rezultate de la organizarea de șantier ce va fi amenajata în perioada șantierului de construcție.

Sursele posibile de poluare a apelor ca urmare a activitatii de construcție sunt nesemnificative și pot parea în special în situații accidentale ca urmare a lucrărilor de execuție propriu-zisa, manevrarea materialelor de construcție, traficul de șantier și funcționarea utilajelor. Lucrările de construcție determina antrenarea unor particule fine de pamant care pot ajunge în cursurile de apa locale. Manevrarea și punerea în opera a materialelor de construcții (beton, aggregate etc.) determina emisii specifice fiecărui tip de material șl fiecărei operații de construcție Astfel, se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din mașinile și utilajele șantierului. Manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a utilajelorîn apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor deversări accidentale în acestea.

Traficul greu poate determina diverse emisii de substanțe poluante în atmosfera (NOx, CO, SOx, particule în suspensie etc). De asemenea, ca urmare a frecării și uzurii mecanismelor de transmisie ale utilajelor (calea de rutare, pneuri) pot rezulta particule în suspensie care vor fi antrenate de precipitații și transferate în sol și surse de apa. Se considera ca alimentarea cu carburanți și întreținerea utilajelor și a mijloacelor de transport se va fiice de unitatî specializate sau contractori ai beneficiarului.

Punctul de lucru ale organizării de șantier nu va fi amplasat în imediata apropiere a apelor de suprafață: râuri, parâuri, vai, cu respectarea prevederilor legale.

Pentru organizărea de șantier se vor realiza sisteme de canalizare, epurare și evacuare a apelor uzate menajere, provenite de la spatii iglenico-sanitare cat și pentru apele meteorice care spala platforma organizării. Ținând cont că volumul de apă necesar proceselor tehnologice desfășurate, va fi asigurat prin cisterne, iar punctele de lucru vorfi dotate cu grupuri sanitare de tip ecologic, care vor fi vidanjate periodic, Impactul asupra factorului de mediu apa, va fi unul redus.

în timpul lucrărilor de execuție, conform legislației naționale privind protecția mediului nu vor fi deversate ape uzate, reziduuri sau deșeuri de orice fel în apele de suprafața sau subterane, pe sol sau în subsol.

Debitele de ape uzate menajere, din perioada de construcție, vorfi calculate în funcție de numărul de puncte cu organizare de șantier. Astfel, se estimează următoarele:

Q zi max = 3 mc/zi pentru 1 punct de organizare de șantier.

Aceste debite vorfi evacuate prin racorduri la canalizarea din vecinătate.Se estimează că valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate menajere evacuate pe perioada de construcție se vor încadra în limitele normativului NTPA-002/2005 privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare. Se vor respecta prevederile H.G. 352/2005 privind modificarea și completarea HG188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Concluzie: Se estimează că valorile indicatorilor de calitate al apelor pluviale convențional curate se vor încadra în limitele impuse în normativul NTPA-002/2005 privind condițiile de evacuare a apelor uzate din rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare (HG 352/2005 privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate), situandu-se sub pragurile de alerta corespunzătoare Ord. Min. APPM nr. 756/1997.

Se estimează un impact negativ, direct șl secundar, pe termen scurt șl mediu.

Perioada de funcționare

în perioada de funcționare există următoarele surse de poluare a apelor:

depunerea directă pe luciul apei de poluați rezultați de la traficul rutier;

deversări de ape uzate neepurate, direct în emisari;

Se apreciază că poluarea datorată noxelor traficului rutier va fi nesemnificativă, în contextul drumului deja existent.

Conform NTPA 001/2005, valorile limită de încărcare cu poluanți a apelor uzate evacuate în receptori naturali sunt;

MTS: 35mg/l

CCO: 70 mg/l

PB: 0.2 mg/l

Zn: 0.5 mg/l

Astfel, se estimeză încadrarea în valorile limită ale concentrațiilor de poluanți. Se estimează un Impact negativ, direct $1 secundar, pe termen scurt șl mediu. Impactul asupra calității aerului

Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanțe solide, lichide sau gazoase, indicatorii legați de mediul atmosferic sunt organizați pe trei nivele: indicatori de presiune (emisii de poluanți), indicatori de stare (calitatea aerului) șl indicatori de răspuns (măsurile luate și eficacitatea lor).

Printre sursele principale emitente de poluanți sunt: circulația auto, șantierele de construcție și implicit betonierele.

în cele ce urmeaza vor fi prezentate sursele și poluanții caracteristici etapei de realizare a lucrărilor propuse prin prezentul proiect.

Emisiile din timpul desfășurării perioadei execuției proiectului sunt asociate în principal cu demolări, cu mișcarea pământului, cu manevrarea materialelor șl construirea în sine a unor facilități specifice.

Activitățile care se constituie în surse de poluanți atmosferici în etapa de realizare a proiectului sunt următoarele:


  • >   Activități desfășurate în cadrul organizărilor de șantier;

  • >   Activitati desfășurate în amplasamentul lucrărilor > Traficul aferent lucrărilor de construcții.

Poluantul specific operațiilor de construcții prezentate anterior este constituit de particule în suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzând șl particule cu dimensiuni aerodimamice echivalente mai mari de io pm (pulberi inhalabile, acestea putând afecta sanatatea umana).

Emisiile de praf variază adesea în mod substanțial de la o zi la alta, în funcție de nivelul activităților, de operațiile specifice și de condițiile meteorologice dominante.

Natura temporară a lucrărilor de construcție le diferențiază de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce privește estimarea, cât și controlul emisiilor. Realizarea lucrărilor de construcție consta intr-o serie de operații diferite, fiecare cu durata și potențialul propriu de generare a prafului. Emisiile de pe amplasamentul unei construcții au un început și un sfârșit care pot fi bine definite, dar variază apreciabil de la o faza la alta a procesului de construcție. Aceste particularități le diferențiază de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale căror emisii au fie un ciclu relativ staționar, fie un ciclu anual ușor de evidentiat.Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanți specifici gazelor de eșapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operațiile șl de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluanții caracteristici motoarelor cu ardere Interna de tip DIESEL, cu care sunt echipate utilajele și autovehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot (NOx), compuși organici nonmetanid (COVnm), metan (CH J, oxizi de carbon (CO, CO»), amoniac (NHj), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi policidice (HAP), bixoid de sulf (SOa).


Regimul emisiilor acestor poluanți este, ca și în cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii și de operațiile specifice, prezentând o variabilitate substanțiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.

Sursele de emisie a poluanților atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau în apropierea solului (inaltimi efective de emisie de până la 4 m fata de nivelul solului), deschise (cele care implica manevrarea pământului) și mobile.

Caracteristicile surselor și geometria obiectivului înscriu amplasamentul, în ansamblu, în categoria surselor de suprafața și liniare de poluare (realizare și refacere drum de acces și a tronsonului). Pentru limitarea emisiilor de pulberi se vor lua masuri tehnice de reținere a acestora cum ar fi prelate umede sau perdele de apa (pe timpul frezarii). Procesul de emisie pulberi în atmosfera se caracterizează prin discontinuitate, emisiile fiind nedirijate.

Se menționează ca activitățile pentru realizarea proprlu-zisa a lucrărilor proiectate, respectiv turnarea de straturilor rutiere și lucrări de construcții - montaj pentru realizarea lucrărilor specifice incluse în proiect, nu conduc la emisii de poluanți, cu excepția gazelor de eșapament rezultate de ia vehiculele pentru transportul materialelor și a poluanților generați de operațiile de sudura (particule cu conținut de metale, mici cantitati de CO, NOx și O3).

Utilajele care vor fi utilizate sunt: buldozere, incarcatoare, excavatoare, iar pentru transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 15 * 201.

Se menționează că emisiile de poluanți atmosferici corespunzătoare activităților aferente lucrării sunt intermitente.

Surse emisii și poluanți de interes

încadrarea valorilor ce se vor obține VLE (valorilor limita la emisii) trebuie sase conformeze Ordinului nr. 462/1993 al MAPPM și Ordinului nr. 756/1997 al MAPPM.

Concentrațiile emisiilor de poluanți variază în funcție de:

tipul de motor - aprindere prin comprimare;

regimul de funcționare: mers incet, în ralanti, accelerare, decelerare.

Emisiile de poluanți rezultate din traficul autovehiculelor sunt greu de controlat deoarece, în afara de factorii menționați, mai intervin și alti factori, ca:

distanta parcursa pe amplasament;

timpii de deplasare și manevre;

frecventa pe parcursul unei zile.

Poluanți de interes: oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi în suspensie, morroxtd de carbon.

Sursele de emisie: țevile de eșapament sunt amplasate în spatele cabinei, la inaltimea de aproximativ 2,5m.Se menționează ca surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu li se pot asocia concentrații în emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din același motiv, acestea nu pot fi evaluate în raport cu prevederile OM 462/93 și nici cu alte normative referitoare la emisii. Pentru emisiile rezultate din traficul auto nu sunt prevăzute V.L.E. în Ordin nr. 462/1993.

în perioada de funcționare a obiectivelor proiectului analizat, activitățile care se vor constitui în surse de poluanți atmosferici vor fi: traficul rutier- emisii reduse de particule și emisii de poluanți specifici gazelor de eșapament, ce se constituie intr-o sursa liniara nedirijata.

Evaluarea emisiilor generate de sursele mobile de ardere (autovehicule) nu poate fi făcută în raport cu prevederile OM 462/2993 "Condiții tehnice privind protecția atmosferei" deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM 462/1993 se refera la surse dirijate. Prin realizarea construcției, impactul asupra factorului aer va fi semnificativ în perioda de execuție, iar în perioada de operare se estimează un impact minim.Prin măsurile propuse a se lua se apreciază că impactul în perioada șantierului va fi diminuat considerabil.

Impactul asupra climei

Sistemul climatic reprezintă ansamblul care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera, geosfera precum și interacțiunile lor. Variațiile pe termen scurt ale acestuia sunt cunoscute sub denumirea de fluctuații/oscilații, în timp ce variațiile pe termen lung sunt asociate cu schimbările climatice. Schimbarea climei este determinată de următorii factori:

  • • interni - interacțiuni ale componentelor sistemului climatic;

  • • externi naturali - variația energiei emisă de soare, erupții vulcanice;

• externi antropogeni (fenomene datorate acțiunii omului, cu urmări în special asupra climei, evoluției reliefului etc.) - schimbarea compoziției atmosferei ca urmare a creșterii concentrației gazelor cu efect de seră rezultate din activitățile umane.

Mediul înconjurător este agresat intens și diversificat de transporturile rutiere.

Funcționarea autovehiculelor poate introduce în aer sau depune pe sol pulberi, produși de ardere incompletă, gaze nocive etc., care au diferite proprietăți și efecte.

Impactul asupra climei, depinde de calitatea combustibililor utilizați pentru desfășurarea traficului rutier.

Se consideră că la nivelul Uniunii Europene, circa 28 % din emisiile de gaze cu efect de seră sunt cauzate de transport, 84 % din acestea provenind din transportul rutier.

Având în vedere previziunile de îmbunătățire a calității combustibililor utilizați, se apreciază că în perioda de operare a proiectului emisiile de poluanți vor scădea, comparativ cu situația existentă.

Se estimează un impact negativ direct, permanent cumulativ.

Impactul zgomotelor și vibrațiilor


Zgomotul se caracterizează prin două elemente esențiale:

•      FRECVENTA - reprezintă numărul de oscilații pe unitatea de timp șl se masoara în Hertzi, un

Hertz fiind egal cu o oscilație pe secunda (Hz). Din punct de vedere fiziologic, frecventa determina tonalitatea unui zgomot. Cu cat un zgomot are o tonalitate mai înalta, cu atat influenta să asupra organismului este mai puternica.

• INTENSITATEA - corespunde cantitatii de energie purtata sau transportata de un fenomen vibratil. Se masoara în ergi sau bari. Sub aspect fiziologic, intensitatea determina sonoritatea. Zgomotul, prin prezenta să în mediul ambiant, cu repercusiuni asupra stării de sanatate și confort a colectivității umane expuse, definește poluarea sonoră (STAS 1957/2-87).

Clasificarea efectelor produse de zgomot pe baza nocivității lor:

o efecte nocive asupra organelor auditive (efecte specifice);

o efecte nocive asupra altor organe și sisteme sau asupra psihicului (efecte nespecifice) -asupra sistemului nervos, sistemului circulator, funcției vizuale;


o perturbarea somnului sau repausului;

o interferarea cu vorbirea sau cu alte semnale acustice utile;

o efecte asupra randamentului muncii, eficientei, atenției, etc.;

o apariția timpurie a stării generale de oboseala.

însoțind uneori zgomotul, vibrațiile reprezintă un alt factor cu efecte nocive atat asupra sanatatli, cat și asupra randamentului în munca.

Zgomotul și vibrațiile se constituie în seria de "amenințări'' la sanatatea populației, cunoașterea nivelurilor lor fiind importanta în evaluarea Impactului asupra mediului și în alegerea cailor de eliminare a acestui impact.

Receptorii pentru zgomotul șl vibrațiile asociate executării acestui proiect sunt:

o personalul care execută lucrările;

o locuitorii zonei în care se execută lucrările;

o clădirile sau structurile care pot fi sensibile la efectele vibrațiilor și sunt situate în amplasament sau lângă limitele amplasamentului proiectului.


Limite admisibile

Conform NGPM/2002 - la locurile de munca ce nu necesita solicitări mari sau o deosebita atentle se prevede o limita maxima admisa a zgomotului (LMA) de:

-85dB(A);

  • • curba Cz Bo dB;

STAS 20009/88 - prevede, pentru limita funcțională:

-65dB(A);

  • • curba Cz 60 dB;

Ordin nr. 536/97 al OMS - prevede, pentru zona protejata cu funcțiune de locuire:

  • • ziua: * 50 dB (A);

- curba Cz 45 dB.

Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în:

  • •        surse de zgomot d in fixe;

  • •        surse de zgomot mobile.

a. Sursele de zgomot și vibrații fixe

Sunt reprezentate de actlvitatile curente desfășurate pe amplasamentul analizat: zgomotele datorate activitatli utilajelor de excavare/decapare, rambleiere, manevra și transport; Se estimează ca sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat avand în vedere faptul ca lucrările se vor desfasura pe o perioadă scurtă de timp.

b. Sursele de zgomot și vibrații mobile

Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele necesare realizării obiectivului, materialele excavate se va inscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând insa frecventa de apariție a acestuia, datorită creșterii intensității traficului.

Principala dificultate în realizarea unei estimări concrete a zgomotului produs de organizarea de șantier o constituie lipsa unui Inventar precis al utilajelor mobilizate, orele de funcționare estimate și perioadele de lucru.

în timpul organizării de șantier, nivelul de zgomot variază în funcție de:

perioadele de funcționare a utilajelor;

caracteristicile tehnice ale utilajelor;

numărul și tipul utilajelor antrenate în activitate;

Utilajele de construcție și autovehiculele sunt principalele surse de zgomot și vibrații în timpul perioadei de construcție a proiectului.

Următorul Tabel arata intensitatea generala a zgomotului produs de utilajele de construcție folosite în mod obișnuit.

ai


Tabel 7 Echipamente folosite la construcție • Nivel de zgomot (dbA)

Utilaj

(dbA)

Excavator

80-100

Buldozer

80-100

Basculanta

75-95

Mașina de piloni

90-110

Betoniera

75-90

Troliu

95-105

Compresor pentru drumuri

75-90

Camion greu

70-80

Pistol de nituire

35-100

Nivelul zgomotului variază puternic, depinzând mult de mediul de propragare (condiții locale, obstacole). Cu cât receptorul este mal îndepărtat de sursa de zgomot, cu atât intervin mal mulți factor care schimbă modul de propagare al acestuia (caracteristicile vântului, gradul de absorbție al aerului depinzând de presiune, temperatură, tipul de vegetație, etc.).

Activitățile specifice organizării de șantier se încadrează în locuri de muncă în spațiu deschis, și se raportează la limitele admise conform Normelor de Securitate și Sănătatea în Muncă, care prevăd că limita maximă admisă la locurile de munca cu solicitare neuropsihică și psihosenzorială normală a atenției - 90 dB (A) - nivel acustic echivalent continuu pe săptămână de lucru. La această valoare se poate adauga corecția de 10 dB(A) -în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).

HG 493/2006 privind cerințele minime de securitate și sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, cu modificările și completările ulterioare, stipulează valoarea limita de 87 db, pentru expunerea la zgomot de la care se declanșează acțiunea angajatorului privind securitatea și protecția lucrătorilor.

In perioada de operare, sursa principală de zgomot și vibrații va fi traficul rutier desfășurat in incinta Portului Constanta. Zgomotul datorat traficului rutier afectează sănătatea umană, limita superioară acceptată de țările Uniunii Europene fiind de 65 db.

Sursele de zgomot și vibrații, în perioada de exploatare sunt reprezentate de autovehiculele de toate categoriile aflate în circulație.Prin refacerea drumului, se obține o reducere semnificativă a poluării fonice din localitățile pe care le traversează si din apropiere.

După realizarea proiectului, sursele de vibrații vor fi reprezentate de traficul rutier, însă se consideră că nu vor fi depășite nivelurile de intensitate a vibrațiilor peste cele admise de SR12025/1994.

Legat de vibrații, acestea sunt generate, în general, de utilajele de masa mare, reglmentările specifice fiind cuprinse în SR 12025/2-94 "Acustica în construcții: efectele vibrațiilor asupra clădirilor sau părților de clădiri" unde sunt stabilite limitele admisibile pentru locuințe și clădiri socio-culturale și pentru ocupanții acestora. Se estimează un impact negativ temporar pe perioada de construcție și negativ neglijabil pe termen lung (pentru perioada de operare).

Impactul asupra peisajului și mediului vizual

Realizarea proiectului nu are un Impact direct asupra peisajului, de fragmentare a unităților teritoriale, cu ocupări definitive de teren.

Efecte negative asupra peisajului vor apărea cel mai probabil pe șantierele de construcție. Gropile de împrumut, locurile de depozitare și eliminare a surplusului de material vor avea de asemenea un impact negativ asupra peisajul ui. Perioada de construcție reprezintă o etapă cu durată limitata șl se consideră că echilibrul natural și peisajul vor fi refăcute după încheierea lucrărilor. în perioda de execuție nu este necesar să se prevada amenajări peisaglstice.Terminarea lucrărilor nu va marca schimbarea definitivă în peisaj, din punct de vedere al terenurilor ocupate, pentru realizarea construcției. Este recomandat ca amplasamentul organizării de șantier, sa nu fie In în proximitatea unei aglomerări urbane, păstrarea unei distanțe de minim 500 de metri de ariile protejate, de zonele rezidențiale. Pentru realizarea proiectului nu vor dispărea terenuri si nu vor aparea modificări antropice.Se estimează un impact temporar, negativ neglijabil, pe termen scurt și neutru permanent.

d) impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se integrează, după caz.

Reabilitarea si modernizarea stațiilor de transport public se va realiza respectând principiile dezvoltării durabile, se vor utiliza materiale de construcție nepoluante și recidabile.

Prin soluțiile adoptate in cadrul proiectului se va realiza diminuarea poluării mediului înconjurător

  • - limitarea zgomotului și a vibrațiilor produse de autovehicule prin reabilitarea sistemului rutier;

  • - scăderea emisiilor de carbon prin diminuarea traficului auto si reducerea duratelor de deplasare.

  • 4.5 Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

Pentru proiectul de fata a fost elaborat un Studiu de Trafic.

Studiul de trafic se bazează pe ipoteze realiste și valorifică cele mai recente date disponibile. De asemenea, sunt urmărite prevederile Ghidurllor specifice aferente axei de finanțare, cu precădere în ceea ce privește Ghidul Solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelului de proiecte cu numărul POR/2017/4/4.2/1, Model M - Studiu de trafic, conținut-cadru orientativ.

Analizele incluse se corelează cu rezultatele Modelului de Transport asociat PMUD Bacău, cu datele colectate în cadrul PMUD Bacău utilizează rezultatele activităților de colectare date desfășurate în perioada Octombrie-Noiembrie 2018.

Studiu de trafic a inclus următoarele elemente:

o definirea obiectivelor generale și specifice aie investiției

o definirea ariei de studiu a proiectului (zona de influență, unde se manifestă efectele implementării investitiției)

o evaluarea situației existente, din punctul de vedere al facilităților existente precum șl a structurii și particularităților cererii de transport existente

o evaluarea indicatorilor de impact aferenți implementării proiectului, în special în ceea ce privește îmbunătățirea calității mediului urban prin reducerea emisiilor de echivalent COX din trafic.

Având în vedere amplasamentul și dispunerea străzilor selectate, precum și particularitățile cererii de transport existente, aria de studiu (zona de influență a proiectului) a fost definită ca întreaga rețea stradală a municipiului Bacău.

Analiza situației existente a evidențiat următoarele deficiențe dominante cu privire la mobilitatea alternativă (pietoni și bicidiști), la rețeaua stradală și traficul auto precum și referitoare la calitatea serviciilor de transport public:




  • 4.6 Analiza fi nan ci ara, inclusiv calcularea indicatorilor de perform antă financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

Metodologie

Analiza cost beneficiu este principalul instrument de estimare și evaluare economică a proiectelor.


Această analiză are drept scop să stabilească:

o măsura în care proiectul contribuie la politica de dezvoltare a sectorului de transport urban durabil în România și în mod special la atingerea obiectivelor programului în cadrul căreia se solicită finanțare;

o fundamentarea calculului necesarului de finanțare din fonduri comunitare;

o măsura în care proiectul contribuie la bunăstarea economică a regiunii, evaluata prin calculul indicatorilor de rentabilitate socio-economica ai proiectului.

Principiile și metodologiile care au stat la baza prezentei analize cost-benefidu sunt în conformitate cu:

o Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectlvelor/proiectelorde investiții finanțate din fonduri publice

o „Guide to Cost-Benefit Anaîysis of Investment Projects", decembrie 2014 - Comisia Europeana

Analiza cost-benefidu se va baza pe principiul comparației costurilor alternativelor de proiect propuse în situația actuală. Modelul teorectic aplicat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow

(Cash Flow Actualizat) - care cuantifică diferența dintre veniturile și costurile generate de proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un factor de actualizare, operațiune necesară pentru a „aduce" o valoare viitoare la momentul de baza a evaluării costurilor.

Analiza cost-beneficiu va fi realizata in preturi fixe, pentru anul de baza al analizei 2019, echivalent cu anul de baza al actualizării costurilor. Prin urmare, toate costurile vorfi exprimate in preturi constante 2029.

Investiția de capital

Titularul investiției este Municipiul Bacau, iar fondurile necesare realizării investiției vor fi obținute prin accesarea unei finanțări comunitare in cadrul POR 2014-2020, Axa 4.1.

Valoarea investiției totale de capital este de

  • •  22.787.700 lei (total general, cu TVA), in Scenariul 2, respectiv

  • •  20.573.296 lei (total general, cu TVA) in Scenariul 2.

esalonata pe o perioada de patru ani, cu procentele de eșalonare conform graficului de eșalonare a investiției.

Calculul valorii reziduale a costului de capital

In ceea ce privește valoarea absoluta a valorii reziduale, se va urma metoda amortizării liniare, care tine cont de durata normale de funcționare a activelor care compun investiția de baza. Valoarea reziduala reprezintă valoarea ramasa a activelor, valoarea corespondenta ultimul an de analiza a proiectului, respecdv anul de analiza 25.

în acest scop a fost stabilită valoarea reziduală a principalelor componente ale investiției, în funcție de durata de viață a fiecărei componente, iar valoarea reziduala a fost estimata la 25% din valoarea costului total de investiție.

Ipoteze in evaluarea scenariilor

Orizontul de previziune a costurilor si veniturilor generate de implementarea Proiectului, prezumat la evalurea rentabilității financiare sl economice, este de 25 ani, din care anii de analiza 2-4 (notat! convențional cu anii 0-3) reprezintă perioada de implementare a proiectului.

La elaborarea analizelor financiare s-a adoptat varianta folosirii preturilor fixe, fora a se aplica un scenariu de evoluție pentru rata inflației ia moneda de referința, si anume Lei. Rata de actualizare folosite in estimarea rentabilității Proiectului a fost de 5%.

in vederea actualizării la zi a fluxurilor nete viitoare necesare calculării indicatorilor specifici (VPN, RIR, etc)$e estimează aceasta ratala nivelul costului de oportunitate a capitalului investiție pe termen lung. Având in vedere ca acest capital este directionat către un proiect de investiție cu impact major asupra comunității locale si adreseaza un serviciu de utilitate publica nivelul de referința este recomandat la nivelul de 5%. Acest procent a fost identificat ca fiind încadrat intr-un interval rezonabil la nivelul unor eșantioane reprezentative de proiecte similare in spațiul european si implementate cu succes din surse publice.

Proiectul nu este generator de venituri nete, conform definițiilor incluse la Art 62 (1) șl (7)(b) din Regulamentul (UE) NR. 1303/2013 și în Ordinul MADR nr. 2112/2015, Art 6 (24) și (25):

„24. proiecte generatoare de venituri nete - acele proiecte de realizare a unor investiții/activități care ulteriorfinalizării lor generează venituri nete;

25. venituri nete - intrările de numerar plătite direct de utilizatori beneficiarilor schemei pentru bunurile sau serviciile din cadrul operațiunii, cum ar fi taxele suportate direct de utilizatori pentru utilizarea infrastructurii, vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri ori plățile pentru servicii, minus eventualele costuri de funcționare și de înlocuire a echipamentelor cu durată scurtă de viață, suportate pe parcursul perioadei corespunzătoare; economiile la costurile de funcționare

generate de operațiunea în cauză se tratează drept venituri nete, cu excepția cazului în care sunt compensate de o reducere egală a subvențiilor de funcționare"

Evoluția prezumata a veniturilor si a costurilor de operare si întreținere

Aceste categorii de costuri de operare sunt estimate în cele doua variante:

o varianta fara proiect (situația existenta);

o varianta cu proiect (varianta rezultata ca urmare a implementării investiției propuse în proiectul de fata).

Conform regulilor de elaborare a analizei financiare, în aceasta vor fi luate în calcul numai valorile incrementale ale costurilor de operare, respectiv diferența dintre varianta cu proiect si varianta fara proiect

Astfel, după estimările în cele 2 variante, vorfi prezentate si estimările în varianta incrementala, care vor reprezenta date de intrare pentru analiza financiara.

în ambele variante, previziunile de costuri se vor face pentru o perioada de referința de 25 de ani de analiza, care includ perioada de implementare a Investiției (4 ani).

Profitabilitatea financiara a investiției


Modelul de analiza financiara a proiectului va analiza cash-flow-ul financiar consolidat si incremental generat de proiect, pe baza estimărilor costurilor investitionale, a costurilor cu intretinerea, generate de implementarea proiectului, evaluate pe intreaga perioada de analiza, precum si a veniturilor financiare generate.

Indicatorii utilizați pentru analiza financiară sunt: o Valoarea Netă Actualizată Financiară a proiectului; o Rata internă de Rentabilitate Financiară a proiectului; o Ra portul Be neficiu - Cost; si o Fuxul de Numerar Cumulat.

Valoarea Netă Actualizată Financiară (VNAF) reprezintă valoarea care rezultă deducând valoarea actualizată a costurilor previzionate ale unei investiții din valoarea actualizată a beneficiilor previzionate.

Rata Internă de Rentabilitate Financiară (RIRF) reprezintă rata de actualizare la care un flux de costuri și beneficii exprimate în unități monetare are valoarea actualizată zero. Rata internă de rentabilitate este comparată cu rate de referință pentru a evalua performanța proiectului propus.

Raportul Beneficiu-Cost (R B/C) evidențiază măsura în care beneficiile proiectului acoperă costurile acestuia. în cazul când acest raport are valori subunltare, proiectul nu generează suficiente beneficii și are nevoie de finanțare (suplimentara).

Fluxul de numerar cumulat reprezintă totalul monetar al rezultatelor de trezorerie anuale pe întreg orizontul de timp analizat.

Calculele pentru profitabilitatea financiară a investiției totale sunt prezentate în tabelele următoare, pentru ambele soluții tehnice considerate.

Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a Investiției Totale (lei, cu TVA, preturi constante 2019) - Scenariul 2

Anul de nnaUza

Anul de operare

Intrari

Venituri

Ieșiri

Cost da construcție

Valoarea razWuaK

Costuri de operarea! întreținere

Flux de numerar net

Flux de numerar net actualizat

2019

0

0

639385

639385

0

0

-639385

•639385

2020

0

0

3336310

3336310

0

0

-3336310

-3.688.760

2021

0

0

3336310

3336310

0

0

-3.836310

-3.546384

2022

0

0

4.475.695

4.475.695

0

0

-4.475.695

-3.978377

2023

1

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

-131.172

2024

2

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

-126.127

2025

3

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

-121.276

2026

4

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

-116.611

2027

5

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

-112.126

2028

6

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

-107314

2029

7

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

-103.667

2030

8

0

0

153.452

0

0

153.452

•153.452

-99.680

2031

9

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

•95346

2032

10

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

•92.160

2033

11

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

•88.615

2034

12

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

•85207

3035

13

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

•81.929

2036

14

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

-78.778

2037

15

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

-75.748

2038

16

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

-72335

2039

17

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

•70.034

2040

18

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

-67340

2041

19

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

•64.750

2042

20

0

0

153.452

0

0

153.452

-153.452

-62260

2043

21

0

0

-3.043.473

0

•3.196.925

153.452

3.043.473

1.187324

Rata Interna de Rentebilltete Finandaril a Investiției Totale (RIRF/C) -8,76%

Valoarea Neta Actualizata Finandata a InveatKW Totale (VANF/C) -12.520.555 Raportul Banefldl / Cost al Capitelului (B/C C)     0,00

Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a Investiției Totale (lei, cu TVA, preturi constante 2019) - Scenariul 2

Anul de

Anul de operare

Intrări

Venituri

Ieșiri

Cost de conctitictle

Valoarea reziduali

Coafuri de operarea! întreținere

Flux de numerar net

Flux de numerar net actualizat

2019

D

a

528-660

S 23.660

- 0

-523.660

-528.660

2020

0

0

3.171359

3.171359

0

O

-3.171359

-3.049.960

2021

0

. 0

3.171.959

3.171359

0

4

-3.171.959

-2932.654

2Q22

0

0

3.7OO.51t

3.700318

0

0

-3.700.618

-3.289.836

2023

1

0

.0

126378

0

0

126378

-125371

-JGB.456

2024

2

0

0

126371

0

0

126378

-126378

-1042BS

2025

3

0

0

126378

0

0

126378

-125379

-100274

2026

4

0

0

125371

0

0

126-678

-126378

-96.417

2027

5

0

0

126378

0

0

<26370

-12637B

-92.709

2028

6

0

0

125378

0

0

126-678

-126378

-89,143

2029

7

0

0

126378

0

0

12637B

-12537a

-85,714

2030

fi

0

0

126.871

0 ..

0

126378

-126378

-82.418

2031

9

0

0

125.878

0

0

126.878

-126378

-79246

2032

.. 10 .

0

0

126.S7B

tt

0

126378

-126378

-76.200

2033

11

0 .. .

0

125 078

0

0

125378

-126378

-73269

2034

12

2

0

326378

4

0

126378

•126378

-70.451

2035

13

0

0

1.26376

0

fl

126378

-126.878

■67,741

2036

14

a

0

126378

4

0 . ...

126378

•126673

-65.136

2037

15

0

0

126378

0

0

126378

•126378

■62411

2038

16

0

0

126373

0

0

126378

-60222

2039

P

0

0

126378

0

B

125378

•126.878

-57305 !

2040

18

e

0

126378

0

125378

•126378

-55.678

7041

19

n

0

126378

0

126378

-126378

■53337

2042

20

0

0

126.878

0

0

125378

-126378

■51.478

2043

21

_ . D .

a

.—2^6421

0

•1643299

126.878

2316.42J

Rate Interna de Rentabilitate Financiari a Investiției Totale (RIRF/C) -8,76% Valoarea Nete Actualizata Hnandari a Investiției Totale (VANF/C) -10352.313 Raportul Benofldl/Cost al Capitalului (B/C C)    o,00

In ambele scenarii RIRF/C se situează sub pragul de rentabilitate de 5%. Acest lucru arata ca rentabilitatea financiara a capitalului investit este negativa; analiza financiara demonstrează necesitatea acordării finanțării publice comunitare, care sa susțină obținerea unui cash-flow pozitiv al proiectului.

Conform metodologiei in vigoare vizând fundamentarea proiectelor de investiții de acest tip, sunt întrunite condițiile pentru a susține necesitatea finanțării comunitare.

Pentru ca un proiect să necesite intervenție financiară din partea fondurilor publice cominitare, VANF a investiției trebuie să fie negativă, iar RIRF a investiției mai mică decât rata de actualizare (5%). Valorile calculate pentru indicatorii financiari ai acestei investiții se conformează acestor reguli, ceea ce înseamnă că proiectul are nevoie de finanțare publica pentru a putea fi Implementat.

Durabilitatea financiara a proiectului

Analiza sustenabilltatii financiare a Investiției evalueaza gradul in care proiectul va fi durabil, din prisma fluxurilor financiare anuale, dar si cumulate, de-a lungul perioadei de analiza. Fluxurile de costuri corespund scenariului incremental „Fara Proiect"-„Cu Proiect".

Durabilitatea financiara a capitalului investit (lei, cu TVA, preturi constante 2019) - Scenariul 2

Mul da anaitaa

Mul de

intrări

Venituri (ițfîțtrtfl bugetare)

GrantUE

Contribuție proprie

IEȘIRI

InverttUe

Total corturi de operară al întreținere

RuxiMtda nuntw

Flux net de numerar cumulat

2019

639385

0

0

639385

639385

639385

0

0

0

2020

3436310

0

2477.233

959478

3436310

3436310

0

0

0

2021

3436310

0

—2477333

959.078

3436310

3436310

0

0

0

2022

4.475395

0

3.356.771

1.118.924

4.475405

4.475.695

0

0

0

2023

1

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

2024

2

151452

153.452

153.452

153.452

0

0

2025

3

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

102#

4

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

s

1S3.452

153.452

153.452

0

0

6

isUti

153.452

153.452

153.452

0

0

2029

7

153.452

153.452

153.452

—153.452

0

0

2030

8

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

2031

9

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

2032

10

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

2033

-J1-

151452

153.452

153.452

1S3.4S2

0

0

2034

12

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

2035

13

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

2035

14

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

2037

15

151452

153.452

153.452

153.452

0

0

2038

16

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

2039

17

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

2040

1B

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

2041

19

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

2042

20

153.452

153.452

153.452

153.452

0

0

2043

21

153.452

153.452

153-452

153.452

*

£

Durabilitatea financiara a capitalului investit (lei, cu TVA, preturi constante 2019) - Scenariul 2

Mul de analtaa

Anuldw

nrnuuu

Venituri (•locații bugetare)

GrantUE

Contribuție proprie

usuu

»-■---

invcsuDQ

Total corturi de operare ri întreținere

RuxMtda nunww

Flux net de numerar cumulat

2019

528450

0

0

528460

528*660

528.660