Hotărârea nr. 103/2019

Hotărârea nr. 103 din 19.03.2019 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice faza SF pentru obiectivul de investitii ,,Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)”


Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință extraordinară la data de 19.03.2019, potrivit art.39 (2) și (4) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare, Având în vedere :

-Referatul Direcției Drumuri Publice înregistrat cu nr. 2915 /18.03.2019;

-Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 2916/18.03.2019;

-Raportul compartimentelor de resort înregistrat cu nr. 2917/18.03.2019, favorabil;

-Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 424/19.03.2019 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 425/19.03.2019 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 426/19.03.2019 al Comisiei de specialitate nr.4 și nr. 427/19.03.2019 al Comisiei de specialitate nr. 5;

-Prevederile art. 44 (1) din Legea nr. 273/ 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile art. 5 (1) lit. ”a” alin, (ii) si art. 7 (1) din HG nr. 907/ 2016 privind etapele de elaborare si conținutul- cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile art. 47 (1), ale art. 48 (2), ale art. 61 (2), ale art. 115 (1) lit. „b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată;

în baza dispozițiilor art. 36 (2) lit. „b” și alineatul (4) lit. „d” și aret. 45 (2) lit.”a” din Legea 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE :

9

ART. 1. - Se aprobă documentația tehnico-economică faza SF pentru obiectivul de investiții „Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)”, conform Anexei nr. 1, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2. - Se aprobă caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici prevăzuți în documentația tehnico-economică a obiectivului de investiții: „Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)'\ conform Anexei nr. 2, parte integrantă a prezentei hotărâri.

ART. 3. - Cu data prezentei, Hotărârea de Consiliu Local al Municipiului Bacău nr. 92 din 15.03.2019 se revocă.

ART. 4. - Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Direcția Drumuri Publice, Direcția Tehnica și Agenția de Dezvoltare Locală a Municipiului Bacău.

ART. 5. - Hotărârea va fî comunicată Direcției Dumuri Publice, Direcției Tehnice, Direcției Economice și Agenției de Dezvoltare Locală a Municipiului Bacău.

ART. 6. - Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.


CONTRASEMNEAZĂ

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU

NICOLAE-OVIDIU POPOVICI X

ROMÂNIA
JUDEȚUL BACĂU
CONSILIUL LOCAL BACĂU
ANEXA NR. 1 COMUNĂ CU PROIECTUL DE HOTĂRÂRE
LA HOTĂRÂREA NR. 103 DIN 19.03.2019

DOCUMENTAȚIE TEHNICO-ECONOMICÂ FAZA SF PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTIȚII „Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CER)”


CONTRASEMNEAZĂ
SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU






CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI

NEMOTORIZATE

CENTRU - GARA BACĂU - CARTIER CFR

- SALA POLIVALENTĂ -

CAEX/ PARC INDUSTRIAL (CFR)


Numele și prenumele verificatorului atestat:

POPESCU A, CĂTĂLIN

Adresa: București, Str. l.P, Pavlov, nr. 3, apt 1                                            Nr. ...93......... Data: 13.03.2019

Sector 1, tel. 0742.100.276                                                        (conform registrului de evidență)

REFERAT

Privind verificarea de calitate la cerințele A4, B2, D (lucrări de drumuri) a proiectului:

“CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATE CENTRU ■ GARA BACĂU - CARTIER CFR - SALA POLIVALENTĂ ■ CAEX/ PARC INDUSTRIAL (CFR)”

FAZA: SF Proiect nr, 41/2018

  • 1.  Date de identificare:

-Proiectant: S.C. FIP CONSULTING S.R.L., Str. Berzei nr. 20, Mansarda, Sector 1, București................................

-Beneficiar: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACAU, Calea Mărășeștl 6, Bacău, 600017..............................................

-Amplasament: Municipiul Bacau, județul Bacau.......................................................................................................

-Data prezentării proiectului pentru verificare: 13.03.2019................................................................................

  • 2.   Caracteristicile principale ale proiectului si ale construcției

Scenariul I

în varianta in care se va opta pentru reducerea spațiului pietonal - piste de biciclete amplasate pe trotuar, se recomanda următoarele variante constructive:

  • A. Piste de biciclete in dublu sens, amplasate doar pe o parte a străzii, lățime minima 2m, separate fizic de spațiul pietonal si de spatiile verzi prin elemente de separare fizica (borduri, bolarzi, etc.) si, acolo unde este posibil, inclusiv diferente de nivel fata de spațiul carosabil si spațiul pietonal.

  • B. Piste de biciclete pe un singur sens de circulație, amplasate pe ambele trotuare ale străzilor, lățime minima de 1m, separate fizic de spațiul pietonal si de spatiile verzi prin elemente de separare fizica (borduri, bolarzi, etc.) si, acolo unde este posibil, inclusive diferente de nivel fata de spațiul carosabil si spațiul pietonal.

Variantele constructive recomandate pentru pistele de biciclete amplasate pe spațiul pietonal:

Varianta I

a 6 cm dale pavaj ornamental

C 5 cm nisip

a 15 cm balast

fl săpătură

sau

Varianta II

o 4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

D10 cm balast stabilizat

o 10 cm balast

0 săpătură

Proiectantul va alege una din cele 2 Variante după consultarea cu Beneficiarul.

Scenariul IE

în varianta in care se va opta pentru reducerea spațiului carosabil - piste de biciclete amplasate pe carosabil, se recomanda următoarele variante constructive:

  • A. Piste de biciclete in dublu sens, amplasate doar pe o parte a străzii, lățime minima 2m, separate fizic de spatiui carosabil si de spatiile verzi prin elemente de separare fizica (borduri, bolarzi, etc.) si, acolo unde este posibil, se vor realiza trotuare de garda, lățime minima 0.5m, pentru asigurarea siguranței biciclistilor fata de fluxurile rutiere sau fata de parcările de autoturisme.

  • B. Piste de biciclete pe un singur sens de circulație, amplasate pe ambele parii ale străzilor, lățime minima de 1m, separate fizic de spatiui carosabil prin elemente de separare fizica (borduri, bolarzi, etc.).

Variantele constructive recomandate pentru pistele de biciclete amplasate pe carosabil: Varianta I

0 frezare 3-4 cm pe ampriza pistei;

Q 4 cm BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

sau

Varianta II

o 4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

o 10 cm balast stabilizat

o 10 cm balast

Categoria de importanta a lucrărilor este «C» normala.

  • 3. Documente ce se prezintă la verificare:

PIESE SCRISE:

MEMORIU TEHNIC PIESE DESENATE

Plan de amplasament Planuri de situație Profile tranversale tip

scara 1:10000

scara 1:1000

scara 1:100


  • 4. Concluzii asupra verificării

Verificarea proiectului s-a făcut in conformitate cu cerințele Hotărârii nr. 742/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 925/12995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor si a construcțiilor.

Am primit_3_exemplare





- *J-

Prezenta Iegitimație'!va fi vizată de^emiteiit jdin 5 în 5 ani de ia data eliberării


Prelungit valabilitatea

Prelungit valabilitatea

Prelungit valabilitatea

A

&: ■

până la............

•          o

pânâdaI

până Pa...............................

f 'ț

■t » /

1    f1''"

Prelungit valabilitatea

Prelungit vala

Tiiitatea

Prelungit valabilitatea

până la...............................

până la...........

până la...............................





WN1STERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI fcERTIFTCAT

DE

■J ATESTARE ™

Bl TEHNICO-PROFESIONALĂ %

M _              n

HI în baza Legii nr. 10/1995 privind I® mg                                               țfflgl

calitatea în construcții, cu modificările țgg iMP ulterioare și ale actelor normative $3& r      B5W

ht hT^Tb /â® subsecvente acesteia referitoare la a atestarea tehnico-profesională a , W

Jgaf specialiști lor cu activitate în construcții,

Jh unna cererii din dosarul

înregistrat Ia MTCT cu nr.

,S concluziilor Comisiei de examinare nr, TB tâ&4,£2tâ'.,               ■   !


Semnătura titularului



de profesie..Z^^Z^ȘS.........,.tcu domiciliul în localitatea

....... ......

...Județof/sectorul.......z................................



w na

m m m ,w


PENTRU COMPETENȚA

ÎN DOMENIILE î.....ifll

.....................................................




/’ .•

5*"            MINISTRU DEtEG

PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI


DOCUMENTAȚIE TEHNICO-ECONOMICA AFERENTA PROIECTULUI

"Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR -Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)"

Elaborator / Colectiv de elaborare

Companie



FIP Consulting

Linking opportunities


Nume

Radu ANDRONIC

Mircea GEORGESCU


lonut TRAISTARU


Bogdan DOGARIU

Sorin CONSTANTIN


Ana NEGRU


Funcție

Manager Proiect

Inginer CFDP

Inginer CFDP

Inginer CFDP

Expert ACB

Urbanist





Acest document a fost elaborat de FIP CONSULTING SRL pentru a fi utilizat de către Client, conform principiilor de consultanta general acceptate, a bugetului și a termenilor contractului incheiat între FIP CONSULTING SRL și Client. Nicio terță parte nu poate utiliza in scop comercial informații, date si analize din acest document fără un acord scris expres acordat anterior de către Client si de către FIP CONSULTING SRL. Acordul FIP Consulting este obligatoriu pentru informațiile si datele cu caracter conceptual, strategic, design, arhitectura, modul de structurare si prezentare a informației, precum si conceptele de inovare in mobilitate urbana. Preluarea acestora de către terte parti poate constitui concurenta neloaiala, astfel cum a fost prevăzută de Art. 2 din Legea 11/1991, in sensul ca poate produce pagube constând in restrângerea elementelor de unicitate si avantaj competitiv. Copierea sau folosirea informațiilor incluse în acest raport în oricare alte scopuri decât cele prevăzute în Contract se pedepsește conform legilor internaționale în vigoare.

Sursa analizelor (figuri, planșe, tabele, diagrame etc.) este reprezentată de analiza Consultantului, dacă nu se specifică altceva.

Sursa fotografiilor este reprezentată de sursa proprie Consultantului, dacă nu se specifică altceva.

Informații despre livrabil

Revizie


Livrabil


Data


Versiune finală

Martie 2019


"Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industria! (CFR)" - Versiune finală

Prezentul Studiu de fezabilitate a fost elaborat in conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutuFcadru al documentațiilortchnico economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.

In cadrul documentației tehnico-economice au fost respectate prevederile temei de proiectare, iar documentația tehnico-economica a vizat stabilirea indicatorilor tehnico-economici pentru lucrări de construcție, modernizare si reconfigurare a:


Infrastructurii dedicate pentru transportul nemotorizat, pietonal si velo;

Infrastructurii conexe încurajării utilizării bicicletelor ca mod durabil de transport; Imbunatatirea siguranței bicilistilor si pietonilor in trafic.

In același timp, au fost cuprinse investiții pentru;

Amenajarea spațiului urban, modernizarea aliniamentelor de spațiu verde si plantarea de arbori si arbuști cu nivel ridicat de retentie CO2.

Amplasarea elementelor de mobilier urban pentru creșterea atractivitatii spatiilor pietonale, cu scopul încurajării acestui tip de deplasare - banei, coșuri de gunoi, rasteluri pentru biciclete;

Implementarea soluțiilor tip „smart-city" - mobilier urban inteligent, ca exemplu de activitate corelata cu dorințele municipiului de a deveni un oraș adaptat tendințelor globale;

Implementarea de soluții pentru încurajarea utilizării bicicletelor ca mod de deplasare prin crearea de facilitați sigure si durabile: parcarî securizate pentru bicicletele locuitorilor din zona, implementarea marcajelor tip „bike-box" pentru creșterea siguranței biciclistilor in trafic.

Implementarea politicii de parcare în aria de intervenție a proiectului si reajustarea spatiilor destinate transportului staționar

Promovarea activa a modurilor de transport durabile, prin acțiuni de comunicare si conștientizare publica a beneficiilor utilizării modurilor de transport durabile.

Documentul a fost elaborat de F1P Consulting SRL

www.fipconsulting.ro

STUDIU DE FEZABILITATE

Denumire proiect: "Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă -CAEX/ Parc Industrial (CFR)"

Titularul investiției:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACAU

Calea Mărășești 6, Bacău 600017

Telefon: 0234 581849

www.rnunicipiulbacau.ro

Proiectant general

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Adresa: punct de lucru Str. Berzei nr. 20, Mansarda, Sector 1, București

Fax: +40 (357) 81.55.94,

www.fipconsulting.ro

Proiect nr. 41/ 2018

Prezentul proiect este proiectat la faza - "Studiu de fezabilitate" în conformitate cu prevederile HG nr. 907/2016 in perioada Septembrie 2018 - Martie 2019, avand la baza Contractul de servicii nr. 69475/13.09.2018

Cuprins

  • 1.   Informații generale privind obiectivul de investiții....

    • 1.1    Denumirea obiectivului de investiții

    • 1.2    Ordonator principal de credite/investitor

    • 1.3    Ordonator de credite (secundar/terțiar)

    • 1.4    Beneficiarul investiției

    • 1.5    Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție

  • 2.   Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții

    • 2.1    Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația

actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză

  • 2.2    Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și

financiare

  • 2.3    Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

  • 2.4    Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii,

în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

  • 2.5    Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

  • 3.  Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice pentru

realizarea obiectivului de investiții..

  • 3.1    Particularități ale amplasamentului:

  • 3.2    Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic:

  • 3.3    Costurile estimative ale investiției:

  • 3.4    Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz:

  • 3.5    Grafice orientative de realizare a investiției

  • 4.  Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico- economic(e) propus(e)..........

    • 4.1    Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului

de referință

  • 4.2    Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări

climatice, ce pot afecta investiția

  • 4.3    Situația utilităților și analiza de consum:

  • 4.4    Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:

  • 4.5    Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

  • 4.6    Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat,

valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

  • 4.7    Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată

netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacîtate

  • 4.8    Analiza de senzitivitate

  • 4.9    Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

  • 5.  Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandatță)........

    • 5.1    Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al

sustenabilității și riscurilor.............

  • 5.2    Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)

  • 5.3    Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind:

  • 5.4    Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:

  • 5.5    Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii

preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

  • 5.6    Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și

economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite

  • 6.  Urbanism, acorduri și avize conforme

    • 6.1    Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire

    • 6.2    Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege

    • 6.3    Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a

impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico-economică

  • 6.4    Avize conforme privind asigurarea utilităților

  • 6.5    Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

  • 6.6    Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții și care pot

condiționa soluțiile tehnice

  • 7.  Implementarea investiției...

    • 7.1    Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni

calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare

  • 7.2    Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare

  • 7.3    Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

  • 8.  Concluzii și recomandări......

Listă figuri

Figură 1 Diagrama problemelor privind deplasările cu bicicleta

Figură 2 Principala problemă privind deplasările velo, rezultată în urma interviurilor. • Dificultăți in a circula pe strada din cauza traficului auto; • Dificultăți in a circula pe strada din cauza traficului greu

Figură 3 Problema principală privind calitatea infrastructurii dedicate deplasărilor velo

Figură 4 Disfuncționalități privind deplasările velo rezultate în urma intervievării populației la nivel de proiect - Municipiul Bacău

Figură 5 Disfuncționalități privind infrastructura dedicată velo rezultate în urma intervievării populației la nivel de proiect -Municipiul Bacău

Figură 6 Probleme semnalate in traficul auto

Figură 7 Starea tehnica a infrastructurii rutiere

Figură 8 Prognoza indicelui de motorizare; Preluare din PMUD Bacau

Figură 9 Configurația parcului auto la nivel de municiiu si județ, Preluare din PMUD Bacau

Figură 10 Vechimea parcului auto; Sursa: DRPCIV;PReluat din PMUD Bacau

//

  • 1. Informații generale privind obiectivul de investiții

    • 1.1 Denumirea obiectivului de investiții

"Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)"

  • 1.2 Ordonator principal de credite/investitor

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACAU

Calea Mărășești 6, Bacău 600017

Telefon: 0234 581 849

www.municipiulbacau.ro

  • 1.3 Ordonator de credite (secundar/terțiar)

Nu este cazul

  • 1.4 Beneficiarul investiției

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACAU

Calea Mărășești 6, Bacău 600017

Telefon: 0234 581 849

www.municipiulbacau.ro

  • 1.5 Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție

Proiectul a fost elaborat de:

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Adresa: punct de lucru Str. Berzei nr. 20, Mansarda, Sector 1, București

Fax: +40 (357) 81.55.94,

www.fipconsulting.ro

  • 2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții

    • 2.1 Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză

Anterior elaborării Studiului de fezabilitate prezent, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate. Documentele strategice anterior elaborării actualei documentații, pe baza carora au fost fundamentate necesitatea si oportunitatea investiției sunt: PMUD si SIDU Bacau 2014-2030, precum si fisele de proiect aferente DJFESI conform Documentului Cadru de Implementare POR Axa 4.1.

  • 2.2 Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

Investiția propusa prin prezentul proiect, precum și prin proiectele complementare pregătite de administrația locala Bacău in ultimii 2 ani, apare intr-un context favorabil investițiilor și demersurilor specifice modernizării infrastructurii orașelor in vederea creșterii calității vieții locuitorilor centrelor urbane europene prin scăderea emisiilor de gaze cu efect de sera datorate transportului rutier și a dezvoltării sistemelor eficiente de transport public local.

Municipiul Bacau este o localitate cu bogat trecut, fiind recunoscuta ca așezare începând cu secolele XIV-XV. Este un oraș cunoscut mai ales pentru bogatul sau trecut industrial si comercial. Din păcate, aceasta moștenire istorica a fost estompata in ultimele 3 decenii de declinul industrial al orașului, de lipsa unor investiții majore și de o degradare continua a patrimoniului urbanistic și arhitectural.

Din punct de vedere al transportului local, ultimii ani au reprezentat o degradare continua a condițiilor și a calității serviciilor de transport, astfel încât, locuitorii au optat din ce in ce mai mult pentru utilizarea autoturismelor personale.

In ultimii 2 ani a avut loc însă o schimbare de viziune a administrației locale, care a stabilit o serie de obiective administrative și investiționale coerente, printre care îmbunătățirea aspectului și funcționalității infrastructurii de mobilitate urbana, însemnând atât îmbunătățirea infrastructurii rutiere, dar și a infrastructurii destinate deplasărilor nemotorizate pietonala, orientarea către soluții de mobilitate alternativa durabile.

Acesta este contextul local in care, proiectul investițional privind "Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)" devine de fapt rezultatul necesității orientării administrației publice locale si a locuitorilor din Bacau către moduri durabile de transport local.

Un aspect favorabil dezvoltării infrastructurii de mobilitate urbana durabile îl reprezintă orientarea Uniunii Europene către susținerea acestor tipuri de investiții in cadrui Programului European de Dezvoltare Regionala, reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera generate de sectorul transporturilor fiind un obiectiv esențial al Uniunii in perioada 2014-2020.

In acest context se înscrie necesitatea și oportunitatea finanțării prezentului obiectiv de investiției, dar și a proiectelor complementare și acesta.

Astfel, printr-o analiza susținută, derulata pe o perioada de 5 luni, a fost elaborata prezenta documentație tehnico-economica. S-a dorit și s-a planificat, pe de o parte, o infrastructura de transport eficienta și moderna, dar in același timp, de cealaltă parte, s-a dorit proiectarea unei infrastructuri unice și inovative, cel puțin la nivel național.

Proiectul de fata îmbină astfel următoarele "ingrediente":

Mobilitate urbana integrata - presupune dezvoltarea in mod integrat a infrastructurii de mobilitate urbana pe coridoare dedicate

Inovare tehnologica - propunerea și implementarea unor elemente de noutate in logistica urbana Accent pe siguranța cetățenilor - propunerea si realizarea unor elemente de infrastructura dedicate fiecărui mod de transport, dezvoltarea unor elemente de infrastructura comuna, dar si implementarea unor soluții moderne, europene.

Dezvoltarea orașului și creșterea calitatii vieții locuitorilor zonei urbane Bacau se vor realiza pe baza unui sistem de transport eficient și durabil, accesibil geografic și economic. Rețeaua de transport dezvoltata va susține mobilitatea persoanelor și mărfurilor, creând astfel cadrul îmbunatatirea calitatii vieții și a mediului urban, un mediu urban atractiv, modern, ecologic și accesibil pentru locuitorii sai, pentru turiști și pentru locuitorii zonei de influență, care invata sau muncesc in oraș.

Mobilitatea durabila este expresia dezvoltării unui sistem de transport alternativ solid, ecologic și eficient, prietenos cu mediu, dar în același timp statornic și tradițional, asigurând un echilibru intre valorificarea modurilor și infrastructurii de transport tradiționale cu necesitatea de modernizare și asigurare a consumului eficient de resurse și promovarea modurilor de transport nepoluante.

Accesibilitatea rapida va reprezenta integrarea superioara a zonei urbane, cu asigurarea accesului cu economii de timp către punctele de interes pentru persoane, oferirea de alternative multiple de deplasare, scăderea timpilor petrecuti in trafic.

Dezvoltarea infrastructurii de transport alternativ se va realiza prin valorificarea potențialului natural și antropic al orașului, în limitele și constrângerile existente, atât de natură geografică sau tehnică, cât și de ordin financiar, astfel încât să poată fi îndeplinită viziunea de dezvoltare durabilă a orașului.

Asa cum a fost menționat anterior, investiția pentru realizarea proiectelor pentru crearea si/sau modernizarea infrastructurii pentru mobilitate alternativa pe coridoarele principale de mobilitate urbana Bacau se incadreaza in obiectivele Axei Prioritare 4-"Sprijinirea dezvoltării urbane durabile", Obiectivul Specific 4.1 "Reducerea emisiilor de carbon in municipiile reședința de județ prin investiții bazate pe planuri de mobilitate urbana durabila".

Prin Programul Operațional Regional 2014 - 2020, în cadrul Priorității de investiții 4e, Obiectivul specific 4.1 - REDUCEREA EMISIILOR DE CARBON ÎN MUNICIPIILE REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ PRIN INVESTIȚII BAZATE PE PLANURILE DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ, sunt sprijinite acele proiecte care dovedesc că au un impact pozitiv direct asupra reducerii emisiilor de echivalent CO2, generate de transportul rutier motorizat de la nivelul municipiilor reședință de județ și al zonelor funcționale urbane ale acestora. Punctul de plecare în identificarea acestor proiecte se regăsește în analiza efectuată, direcțiile de acțiune și în măsurile propuse în planurile de mobilitate urbană durabilă (P.M.U.D.) ale municipiilor reședință de județ sau elaborate inclusiv la nivel de zonele periurbane/metropolitane, conform prevederilor legale.

Având in vedere limitările tehnice și financiare impuse de programul de finanțare, s-a optat pentru structurarea unui pachet integrat de investiții complementare, propuse a fi finanțate prin POR 2014-2020, in conformitate cu prevederile DJFESI si a priorităților stabilite de Autoritatea Urbana Bacau:

PI - "Sistem de management al traficului pentru prioritizarea coridoarelor de transport public local și a deplasărilor cu bicicleta" - presupune realizarea unui sistem integrat de management al traficului la nivelul municipiului Bacau, avand ca principal scop prioritizarea mijloacelor de transport public local si a biciclistilor in trafic. Alături de investițiile directe in sistemul de management al traficului, prin proiect se va urmări si reconfigurarea elementelor geometrice ale principalelor intersecții, creșterea siguranței pietonilor si biciclistilor in trafic, in special in zonele de traversare si de conflict cu mijloacele de transport motorizate.

P2 - "Modernizarea stațiilor de transport public" - presupune modernizarea infrastructurii si a facilitatiilor existente in stațiile de imbarcare/debarcare calatori, de pe principalele artere ale municipiului. Se vor moderniza inclusiv elementele de infrastructura adiacente stațiilor, alaturi de implementarea unui sistem de informare calatori, care va conduce la creșterea atractîvitatii si accesibilității fata/catre sistemul de transport public local.

P3 - "Traseu pentru deplasări nemotorizate Sud: Centru - Aeroport" - este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabile prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea infrastructurii pentru deplasări nemotorizate (velo si pietonale) de-a lungul axei nord-sud a municipiului.

P5-"Coridor pentru deplasări nemotorizate Parcul Cancicov - Stadion - Bazin de înot - Universitatea „Vasile Alecsandri" (Traseul tineretului și sportului)" - este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabile prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea infrastructurii pentru deplasări nemotorizate (velo si pietonale) in zona centrala, conectând mai multe puncte locale de interes (facultati, licee, parc, zona facilitărilor sportive) de restul rețelei velo a municipiului. Prin proiect se dorește eliminarea "barierei" antropice pe care o reprezintă drumul național DN2 - Calea Marasesti fata de mobilitatea pietonala si velo dintre zona parcului Cancicov si zona facilitărilor sportive, fiind o zona unde permeabilitatea pietonala a bulevardului este extrem de scăzută datorita interesului pentru o fluenta ridicata a traficului.

P6- " Traseu pentru biciclete - semicircular - Mioriței" este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabile prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea infrastructurii pentru deplasări nemotorizate velo de-a lungul axei est-vest a municipiului, desevind cartierul Miorița.

P7 - "(Re)amenajarea străzii Prieteniei din cartierul Miorița pe modelul "zonă rezidențială" ("home-zone")" - este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabile prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea unei zone comune de deplasare in cadrul acestei străzi intre modurile de deplasare motorizate si cele nemotorizate, dar in același timp realizandu-se si o reconfigurare a spațiului urban si creșterea atracrivitatii acestui spațiu public fata de locuitorii municipiului.

P8 - "Coridor pentru deplasări nemotorizate: Centru - Șerbănești" este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabile prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea infrastructurii pentru deplasări nemotorizate (velo si pietonale) de-a lungul axei est-vest a municipiului, conectând zona vestica a municipiului (cartierul Serbanesti) de zona centrala si de restul rețelei velo a municipiului. Prin proiect se va reorganiza trama stradala a Caii Bârladului, viitoarea "poarta" principala dinspre varianta ocolitoare Bacau către centrul municipiului.

P9 - "Coridor pentru deplasări nemotorizate pentru agrement: Centru - Insula de agrement - Letea Veche (Traseu de agrement)" - este un proiect complementar, ce urmează a fi depus pentru solicitarea finanțării nerambursabile prin POR 2014-2020, prin care se propune realizarea infrastructurii pentru deplasări nemotorizate (velo si pietonale)

Studiul de fezabilitate va trata următoarele subiecte:

Studiul de fezabilitate va trata următoarele subiecte:

Siguranța rutieră urbană: în cadrul prezentei documentații sunt propuse acțiuni de îmbunătățire a siguranței rutiere bazate pe analiza problemelor din acest domeniu și pe factorii de risc din zona urbană. Vor fi implementate soluții moderne, europene, de marcaj a pistelor de biciclete in zonele de conflict cu traficul rutier.

Transportul rutier (în mișcare și staționar): Prezenta documentație tratează atât traficul în mișcare cât și traficul staționar, măsurile propuse vizeză optimizarea infrastructurii rutiere existente și reamenajarea unor spatii de parcare in aliniament, fara a obtura fluxurile auto. Acțiunile investitionale cuprinse in prezenta documentație trebuie dublate de masuri soft ale administrației locale prin care sa se elimine parcările neregulementare pe traseul modernizat, precum si descurajarea utilizării autoturismelor in zona de acțiune a proiectului, fie printr-o politica de parcare care sa descurajeze parcarea pe termen lung, cat si printr-o politica de taxare a parcărilor, care sa încurajeze mai degraba utilizarea transportului in comun sau a altor moduri de transport durabile prin diferente substanțiale de cost.

Logistica urbană: în SF sunt prezente măsuri de îmbunătățire a eficienței logisticii urbane, - vizând totodată reducerea externalităților conexe precum emisiile de GES, poluarea atmosferică și poluarea fonică. Sunt propuse acțiuni de dotare a spatiilor urbane prin plantarea de pomi cu grad ridicai de captare CO2, imbunatatirea spatiilor pietonale urbane cu mobilier urban si a facilităților pentru biciclisti - precum rasteluri individuale in punctele de interes sau parcările publice securizate, pentru biciclete.

Transportul nemotorizat: Dezvoltarea noii infrastructuri nu este gândită numai din perspectiva itinerariilor de transport motorizat, s-a avut în vedere o infrastructură modernizata dedicată pietonilor, separată de traficul motorizat sau velo și menită a reduce distanțele de deplasare în măsura posibilului. In același timp, a fost conceputa o infrastructura continua, eficienta, sigura si dedicata pentru mobilitatea velo, pentru a lega zona rezidențiala din cartierul Alexandru cel Bun de restul rețelei velo proiectata sau planificata la nivelul municipiului Bacau.

Obiectele prezentei documentații tehnico-economice:

Ob. 1 - Infrastructura velo și pietonală

Ob. 2 - Mobilier urban.

Corelarea cu strategii europene

Strategia Europa 2020, reprezintă strategia pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică (inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii) până în 2020, astfel încât Europa să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială.

Toate acțiunile la nivel european și național vor trebui să conducă la atingerea celor 5 obiective majore privind:

  • •  Ocuparea forței de muncă

  • •   Cercetare și dezvoltare

  • •   Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei - acest obiectiv se află în cea mai strânsă interacțiune cu domeniul transporturilor si mobilității urbane, fiind la baza direcției de finanțare prin POR axa 4.1. Valorile țintă prevăzute a fi atinse în acest sens sunt:

reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990

creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%

creșterea cu 20% a eficienței energetice

  • •   Educație

  • •   Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale

în cadrul Strategiei este subliniată importanța sistemului de transpot în atingerea obiectivelor strategiei și se evidențiază necesitatea modernizării și decarbonizării sectorului transporturilor în vederea creșterii competitivității.

în acest sens pentru statele membre se impune dezvoltarea de infrastructuri inteligente de transport, asigurarea implementării coordonate a proiectelor de infrastructură, concentrarea asupra dimensiunii urbane a transporturilor etc.

Pentru anul 2020, țintele valorice ale României pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europei 2020 au fost aprobate de către Comisia Europeană și incluse în Programul Național de Reformă al României 2011-2013. Acestea sunt:

  • •  reducerea emisiilor de GES cu 20% față de anul de referință 1990.

  • •   ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie să fie de 24%.

  • •  reducerea consumului de energie primară de 19%.

Proiectul propus in prezenta documentație va contribui in mod direct la îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor GES si, împreuna cu pachetul de proiecte complementare, va contribui la atingerea țintelor asumate in acest sens, la nivel național si european.

Corelarea cu Strategia Bacau 2020

Parte din proiectul "Strategii de dezvoltare" al cărui beneficiar este Primăria Municipiului Bacău, proiect finanțat de Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, Axa prioritară 1, „îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice", Domeniul 1.1: „îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ". Proiectul, desfășurat în perioada 2009-2011, are o cuprindere generoasă incluzând: strategia de dezvoltare, o platformă de comunicare cu actorii locali, planul multianual bugetar și de investiții publice, programul de evaluare a stării financiare a municipiului și un pachet de instruire în domeniul financiar și al achizițiilor publice. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bacău 2020 a fost elaborată în vederea asigurării unui document integrator care să constituie expresia intereselor locale de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung.

Viziunea: Bacăul, zonă metropolitană competitivă și inovativă, cu o comunitate tânără, dinamică și deschisă care construiește un viitor durabil pe fundamentul tradițiilor sale valoroase.

Cele cinci obiective strategice formulate la nivelul Municipiului Bacău au fost:

Dezvoltarea și consolidarea rolului Bacăului de nod logistic intermodal de importanță regională și națională

Regenerarea, dezvoltarea și consolidarea economiei Municipiului Bacău, ca pol regional și competitiv Regenerarea, dezvoltarea și promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale și a atașamentului comunității locale față de acestea

Alinierea standardelor privind mediul și calitatea vieții urbane, la exigențele Uniunii Europene

Dezvoltarea rolului regional și național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ și sustenabil

Pachetul de proiecte de investiție selectate de Autoritatea Urbana pentru a fi realizate prin POR axa 4.1, pachet din care face si prezentul proiect de investiție, contribuie la îndeplinirea obiectivului strategic 4, de îmbunătățire a calitatii vieții urbane prin dezvoltarea de infrastructura pentru transportul alternativ, durabil si prin regenerarea anumitor spatii publice ca efect conex al schimbărilor de percepție si de modalitate de transport a locuitorilor municipiului.

Corelarea cu SIDU Bacau 2014-2020

Pachetul de proiecte de investiție selectate de Autoritatea Urbana pentru a fi realizate prin POR axa 4 1, pachet din care face si prezentul proiect de investiție, se aliniaza obiectivului sliateglc "03. INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT PERFORMANTĂ", obiectivul specific 3.4 Infrastructură adecvată și atractivă pentru deplasări nemotorizate: obiectivul se concentreză pe dezvoltarea infrastructurii pietonale și cea pentru biciclete, fiind selectate ca prioritare dezvoltarea traseelor velo dedicate care să asigure legături optime pe direcțiile cardinale (N-S și E-V). în completarea acestei rețele de bază pentru navetism se propun o serie de piste pentru bicicliști cu rol de agrement, amenajate în lungul râului Bistrița. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, relevante pentru proiectul de fata sunt următoarele direcții strategice:

D3.4.3 Dezvoltarea infrastructurii velo pentru navetism

D3.4.5 Dezvoltarea de dotări și evenimente pentru încurajarea mersului pe bicicletă

Prezentul proiect este inclus in portofoliul de proiecte SIDU Bacau, fiind inclus in pachetul de proiecte aferent direcției D3.4.3 Dezvoltarea infrastructurii velo pentru navetism: Proiect 46 "Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacau - Cartier CFR - Sala Polivalenta - CAEX/ Parc Industrial (CFR)". Proiectul de fata isi propune crearea unei infrastructuri dedicate deplasărilor nemotorizate (trotuare, piste, benzi + parcări pentru biciclete/ locuri de odihnă + semnalizare orizonatală și verticală, plantare de aliniamente de arbori etc.)

Componenta I:

  • - Str. Mihai Eminescu - bandă dedicată pe carosabil;

  • - Str. Constanței (între Gh. Donici - str. General Ștefan Gușă) - cale separată;

  • - Str. Gheorghe Donici - cale separată;

  • - Bd. Vasile Pârvan - reconfigurarea profilului transversal cu 2 benzi de circulație auto, bandă dedicată pentru biciclete pe carosabil;

  • - str. General Ștefan Gușă - pistă comună pietoni și bicicliști. Include și reorganziarea circulației în intersecțiile de la capetele str. General Ștefan Gușă pentru deplasările pietonale și cu bicicleta.

Componenta II:

  • - Reabilitarea pasajului subteran pietonal existent Piața Gării - Gară - Cartier CFR (include accesibilizarea acestuia pentru PRM și biciclete) și

amenajarea spațiului urban la ambele capete ale pasajului, prin: reorganizarea circulației în Piața Gării și amenajarea unei piațete urbane în zona de acces a pasajului dinspre cartierul CFR.

Componenta III:

  • - Construirea unui pasaj pentru deplasări nemotorizate (pietonale și cu bicicleta) Piața Gării - Cartier CFR și amenajarea spațiului urban la ambele capete ale pasajului.

Componenta IV:

  • - Traseu pentru biciclete Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR):

  • - Str. Oituz - bandă dedicată pe carosabil;

  • - Str. Vasile Alecsandri - bandă dedicată pe carosabil (pe contrasens);

  • - Str. Constanței (între str. General Ștefan Gușă - str. Alexei Tolstoi) - cale separată.

In ceea ce privește convergenta proiectului cu direcția strategica de dezvoltare D3.4.5 Dezvoltarea de dotări și evenimente pentru încurajarea mersului pe bicicletă, se poaLe afirma ca iu cadrul proiectului de finanțare vor fi cuprinse sume pentru acțiuni soft de informare si educare a locuitorilor municipiului Bacau privind beneficiile si eficienta utilizării modurilor de deplasare nemotorizate, parte care se poate integra cu ușurința in cadrul acțiunii "BACĂUL -un oraș la scara Bicicletei". In același timp, prin investițiile in dotarea logistica a străzilor cu elemente specifice utilizării bicicletelor (rasteluri, parcari), inițiativele investitionale aferente prezentului proiect se subscriu si obiectivelor proiectului 55 SIDU "Parcări biciclete în zona parcurilor, pentru universități instituții publice, piețe", cu mențiunea ca in cazul proiectului de fata parcările de biciclete vor avea un caracter public, fiind destinate utilizării locuitorilor din proximitatea infrastructurii nou create.

Campanii/ acțiuni de promovare a mersului cu bicicleta

Educație rutieră pentru toți participanții la trafic

Structuri instituționale

Relevante pentru implementarea prezentului proiect investițional sunt următoarele structuri instituționale:

Primăria Bacau - prin rolul sau de deținător al infrastructurii propuse a fi construite/modernizate, beneficiar al fondurilor nerambursabile in cadrul POR 2014-2020, va gestiona proiectul investițional, asigurând managementul proiectului (prin UIP desemnat), derularea procedurilor de achiziție și managementul contractelor de execuție a lucrărilor.

Structuri financiare

Relevante pentru implementarea prezentului proiect investițional sunt următoarele structuri financiare:

ADR Nord-Est - are rolul de a evalua cererile de finanțare aferente proiectului investițional și de a coordona semnarea contractelor de finanțare pentru obiectivele investitionale intre municipiul Bacau

și MDRAP (prin AM POR). Are rolul de organism intermediar la nivel regional, careia i-au fost delegate parte din atribuțiile AMPOR in baza unui acord de delegare.

MDRAP-este structura naționala responsabila de implementarea Programului Operațional Regional, care asigura finanțări pentru investiții eligibile in cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR).

Primăria Municipiului Bacau - în calitate de beneficiar acesta a trebuit să asigure finanțarea tuturor documentațiilor premergătoare (PMUD, Studii de trafic, documentații tehnico-economice, expertize, etc.) realizării acestei investiții.

De asemenea, din bugetul local al municipiului trebuie asigurată cofinanțarea acestui proiect pentru cheltuielile eligibile precum și finanțarea în integralitatea lor a cheltuielilor neeligibile.

  • 2.3 Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

Analiza prezenta urmărește prezentarea situației existente la nivelul ariei de intervenție a proiectului propus din punct de vedere al mobilității urbane, a facilităților existente, a necesităților și deficientelor in ceea ce privește mobilitatea urbana (privind toate aspectele modale).

Prezenta analiza preia aspecte de ordin tehnic asupra infrastructurii de mobilitate, in conformitate cu elementele din Expertiza tehnica atașata prezentei documentații. Fiind vorba de un Studiu de fezabilitate, expertiza tehnica se refera la elementele de infrastructura peste care vor fi construite si amplasate noile facilitați propuse prin proiect. In acest sens, in baza prevederilor HG907/2016, prezenta documentație va conține si elementele prevăzute in expertiza tehnica.

La nivelul Municipiului Bacau modalitățile de deplasare utilizate de populația rezidentă sunt: transportul public, autoturismul personal, mersul pe jos și cu bicicleta, autoturismul unor cunoștințe/prieteni sau taxi.

în cadrul Planului de Mobilitate Urbană a Municipiului Bacau, realizat în 2016 s-a constatat că cei mai mulți locuitori merg pe jos, 44% din populație, a doua cea mai folosită metodă de deplasare fiind cea cu autoturismul personal sau în interes de serviciu. 22% din bacauani folosesc transportul public și doar 2% folosesc bicicleta, în ciuda faptului că relieful nu reprezintă o constrângere majoră pentru acest mod de deplasare.

Mobilitatea velo

Mobilitatea urbană se află într-o continua schimbare. Ca urmare a progreselor înregistrate în sistemele de transport și comunicații, oamenii au ajuns să trăiescă frecvent într-un singur loc, să lucreze într-o secundă și să se recreeze într-o treime din timp. Planificarea trebuie astfel adaptată la această realitate schimbătoare prin (re) definirea noilor concepte și instrumente. în plus, criteriile de proximitate devin tot mai puțin relevante, iar nodurile de comunicare par a fi elemente cheie în înțelegerea fluxurilor și destinațiilor. în acest context, zonele destinate mobilității pietonale și velo continuă să fie în mod fundamental locuri care favorizează o calitate distinctă în orașe. Deplasările nemotorizate contribuie

într-un mod pozitiv asupra calității aerului, economiei sau sănătății publice, ca de exemplu promovează dezvoltarea comercială sau interconectarea nodurilor de comunicații1.

De-a lungul ultimilor ani, Municipiul Bacău a fost transformat în așa măsură încât să faciliteze utilizarea automobilului personal. Ca urmare a acestei utilizări masive și a creșterii ratei de motorizare din ultimii 5 ani, cu 3,3% pe an, municipiul Bacău se confruntă cu probleme precum congestionarea traficului, suprasaturarea zonelor publice, poluarea factorilor de mediu și zgomot 2. în anul 2016, numărul deținerilor de vehicule raportat la populație prezintă un indice de motorizare de 390 autoturisme/1000 locuitori pentru municipiul Bacău, și respectiv o medie de 140 autoturisme/1000 locuitori pentru celelalte localități din zona funcțională Bacău3.

în vederea combaterii acestor probleme, municipalitatea trebuie să aibă în vedere transportul de tip velo și piotonal ca o alternativă esențială în dezvoltarea durabilă a mobilității urbane.

Analiza situației existente

în urma intervievării populației, pe baza unui chestionar predefinit de către consultant, a rezultat că problemele legate de mobilitatea velo pe principalele coridoare ale municipiului Bacau sunt legate de dificultatea de a circula pe partea carosabilă din cauza traficului auto (40%), a traficului greu (37%) și din lipsa unor centre de închiriat biciclete (15%).

Care este principala problemă privind deplasările cu bicicletă?


  • ■ [i] Dificultăți in a circula pe strada datorita traficului auto

  • ■ [2] Dificultăți in a circula pe strada datorita traficului greu

  • [3] Lipsa centrelor de închiriere biciclete

  • [4] Lipsa rasteluri

  • ■ [5] Altele

Figură 1 Diagrama problemelor privind deplasările cu bicicleta La nivel individual, problemele predominante diferă de Ea un tronson la altul. Acest lucru poate fi influențat de varietatea funcțională deținută de fiecare zonă. Străzile aflate sub incidența studiului și în cadrul cărora au fost realizate interviurile sunt detaliate în tabelul de mai jos:

Tabel 1 Repartiția numărului de interviuri la nivel pe proiecte

~         „              Nr.           pers.

Denumire Strada                           Coridoare

intervievate

Str. Nicolae Bălcescu

20

Calea Mărășești

29

P3

Str. Aeroportului

15

B-dul Republicii

30

Str. Oituz

10

Str.               Mihail

Kogalniceanu

10

P4

Str. Mihai Viteazu

16

Str. Pictor Aman

11

P5

Str. E.Ciprian Pintea

10

Str. Mioriței

16

P6

Str. Gării

15

Str. Prieteniei

10

P7

P2

B-dul Unirii

20

P8

Calea Bârladului

10

B-dul Alexandru cel Bun

10

P9

Str. Mihai Viteazu

16

Calea Tecuciului

11

Calea Romanului

15

Calea Mărășești

29

Str. Mihai Eminescu

15

Str. Ghe Donici

10

Str. Tineretului

5

Str. Cancicov

10

Str. Ghe. Donici

10

Str. Mihai Eminescu

15

Conform diagramei de mai jos privind principala problemă întâmpinată în deplasările cu bicicleta populația a semnalat dificultăți în a circula pe stradă din cauza traficului auto și a traficului greu.



Figură 2 Principala problemă privind deplasările velo, rezultată în urma interviurilor. • Dificultăți in a circula pe strada din cauza traficului auto; • Dificultăți in a circula pe strada din cauza traficului greu.

De asemenea lipsa centrelor de închiriere biciclete reprezintă o problemă reală a situației existente în municipiul Bacău, reprezentând un minus în promovarea transportului nemotorizat. Managementul deficitar, cât și lipsa cunoașterii beneficiilor potențiale scade nivelul de atractivitatea utilizării acestui tip de transport.

Un alt criteriu important în identificarea disfuncționalităților privind mobilitatea velo este redat prin calitatea infrastructurii. Lipsa amenajării unei infrastructuri dedicate reprezintă o problemă principală în acest context.










Figură 3 Problema principală privind calitatea infrastructurii dedicate deplasărilor velo

• Lipsa unei infrastructuri dedicate (piste pentru biciclete); • Lipsa rastelurilor.

Care este principala problemă privind deplasările pe bicicletă?


100%


90%


80%


70%


60%


50%


40%


30%


20%


10%


0%



PI - Sistem de


management al traficului pentru prioritizarea coridoarelor de transport public local și a deplasărilor cu bicicleta în Municipiul Bacău P2 -Modernizarea stațiilor de transport public din

Municipiul...


P5 - Coridor

P4 - Coridor

pentru

pentru

deplasări

deplasări

nemotorizate

P3 - Traseu

nemotorizate

Parcul

pentru

Centru - Gară

Cancicov -

deplasări

Bacău -

Stadion -

nemotorizate

Cartier CFR -

Bazin de înot -

Sud: Centru -

Sala

Universitatea

Aeroport

Polivalentă -

"Vasile

CAEX/ Parc

Alecsandri"

Industrial

(Traseul

(CFR);

tineretului și

sportului);


P7 -

P6 - Traseu

(Re)amenajare

P8 - Coridor

pentru biciclete -

a străzii

pentru

Prieteniei din

deplasări

semicircular -Mioriței

cartierul

nemotorizate:

Miorița pe

Centru -

modelul "zonă

Șerbănești

rezidențială"


P9 - Coridor pentru deplasări nemotorizate pentru agrement: Centru -Insula de Agrement -Letea Veche (Traseu de agrement)


  • [5] Altele                                                        1%

[4] Lipsa rasteluri                                                  8%

[3] Lipsa centrelor de inchiriere biciclete                         15%

  • [2] Dificultăți in a circula pe strada datorita traficului greu       37%

  • [1] Dificultăți in a circula pe strada datorita traficului auto       40%

    1%

    0%

    0%

    0%

    0%

    3%

    0%

    7%

    0%

    11%

    3%

    0%

    7%

    0%

    17%

    13%

    5%

    13%

    0%

    3%

    8%

    57%

    23%

    47%

    13%

    50%

    14%

    42%

    19%

    65%

    37%

    70%

    50%

    72%

    50%


figură 4 Disfuncționalități privind deplasările velo rezultate în urma intervievării populației la nivel de proiect - Municipiul Bacău

"Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)" Pagina 22

Care este principala problema privind infrastructura pentru deplasări oe bicicleta?

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%

  • [5] Pistele existente nu asigura o circulație in siguranța

[4] Lipsa rasteluri

  • [3] Lipsa centrelor de inchiriere/ parcare de biciclete

[2] Pistele existente sunt ocupate de mașini sau pietoni

  • [1] Lipsa unei infrastructuri dedicate (piste pentru biciclete)

    PI - Sistem de

    P5 - Coridor

    management

    P4 - Coridor

    pentru deplasări nemotorizate

    Parcul Cancicov -Stadion -Bazin de înot

    al traficului pentru

    pentru deplasări

    prioritizarea coridoarelor de transport public local și

    P3 - Traseu pentru deplasări nemotorizate

    nemotorizate Centru - Gară Bacău -Cartier CFR -

    a deplasărilor cu bicicleta în

    Municipiul

    Bacău P2-

    Sud: Centru -Aeroport

    Sala Polivalentă -CAEX/ Parc Industrial

    Universitatea "Vasile Alecsandri" (Traseul tineretului și sportului);

    Modernizarea stațiilor de transport...

    (CFR);

    5%

    8%

    0%

    0%

    4%

    5%

    0%

    21%

    8%

    9%

    17%

    11%

    9%

    19%

    14%

    5%

    74%

    59%

    69%

    63%

P9 - Coridor pentru

r / -

(Re)amenajar

P8 - Coridor

deplasări nemotorizate

P6 - Traseu

ea străzii

pentru

Prieteniei din

pentru

pentru

biciclete -

cartierul

deplasări

agrement:

nemotorizate

Centru -

semicircular -

Miorița pe

: Centru -

Insula de

Mioriței

modelul

"zonă

Șerbănești

Agrement -

rezidențială"

Letea Veche

(Traseu de

agrement)

0%

0%

3%

0%

10%

0%

3%

0%

6%

10%

3%

4%

10%

0%

3%

8%

74%

90%

87%

88%

Figură 5 Disfuncționalități privind infrastructura dedicată velo rezultate în urma intervievării populației la nivel de proiect - Municipiul Bacău

Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)‘

Pagina 23


Disfuncționalități principale privind mobilitatea velo

în prezent, în municipiul Bacău nu există o rețea dedicată exclusiv deplasării cu bicicleta, fiind identificate doar:

  • •   un sector cu piste pentru bicicliști (partajate cu trotuarul) pe Calea Moinești, amenajate prin proiectul Modernizare Calea Moinești, finanțat din fonduri europene POR 2007-2013 având lungimea de:

1,6 km - pe sensul Bacău - Moinești, între strada Miorița și strada Pârâul Negel,

  • 1,1 km -po sensul Moinești - Bacău, între strada Abatorului și strada Miorița.

  • •  câteva trasee de biciclete/drumeție (pentru agrement), recomandate și promovate în cadrul proiectului. Dezvoltarea și consolidarea turismului în Municipiul Bacău prin promovarea oportunităților locale: Bacău, Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Bacău II, proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Aceste trasee nu beneficiază de amenajări specifice. Totuși sectorul situat pe malul Lacului Bistrița, între podul Șerbănești și accesul pe Insula de Agrement, poate fi considerat o pistă pentru deplasarea cu bicicleta, partajată cu circulația pietonală.

Așadar, ca disfuncție principală privind facilitățile pentru deplasarea cu bicicleta semnalăm lipsa planificării rețelei de velorute pe ansamblul municipiului Bacău.

De asemenea au fost constatate:

  • •  serie de amenajări inadecvate ale pistei existente:

în zona intersecțiilor, trecerilor de pietoni și a stațiilor de transport public - inclusiv d.p.d.v. al racordărilor și alinierilor;

semnalizarea verticală deficitară.

lipsa facilităților pentru parcarea bicicletelor (la gară, în stațiile principale de transport public, la instituții etc.).

In concluzie, in ceea ce privește obiectul de analiză al prezentului studiu de fezabilitate, respectiv infrastructura specifică pentru deplasările cu bicicleta, principalele probleme constatate sunt:

  • - Lipsa planificării rețelei veio pe ansamblul Municipiului Bacau

-Starea tehnică considerată în general nesatisfăcătoare a drumurilor locale

“ Amenajarea deficitară în aliniamentul străzii (adesea nu exista spații de siguranță față de bordura de delimitare a carosabilului și față de garduri, vegetație, mobilier urban, fâșii de stâlpi și copaci);

  • - Semnalizarea orizontală este deficitară, iar cea verticală aproape că lipsește sau indicatoarele rutiere sunt greșit alese și amplasate;

  • - Lipsa indicatoarelor de orientare pentru bicicliști;

  • - Lipsa unor panouri cu rețeaua traseelor de bicicliști;

  • - Lipsa facilităților pentru biciclete (parcări biciclete la gară, stații de transport public, instituții, parcuri, stadion, centre comerciale).

  • - Lipsa unui sistem alternativ de mobilitate urbană utilizând stații automate de închiriere a bicicletelor

Mobilitatea rutiera

Problemele identificate în contextul transportului auto se remarcă printr-un grad ridicat al traficului auto (29%) și al parcărilor neregulamentare (19%), determinând o fluență scăzută în orele de vârf (15%). Acest lucru este influențat predominant de gradul do motorizare ridicat, care îniegisliează până la 396 auto./lOOO loc..

în opinia dvsz care este principala problema privind traficul auto?


■ [i] Traficul auto ridicat

■ [4] Parcari neregulamentare

[3] Fluenta scăzută la orele de vârf

  • [2] Viteze scăzute datorita stării străzilor

Figură 6 Probleme semnalate in traficul auto

Un alt factor declanșator al problemelor legate de transportul public este redat și prin lipsa unor alternative de deplasare în interiorul municipiului și a numărului mare de autovehicule staționate neregulamentar pe străzile din centrul orașului. Creșterea pe viitor a gradului de motorizare va conduce la presiuni asupra autorităților publice locale pentru amenajarea spațiilor de parcare pentru autoturismele personale.

De asemenea, starea tehnica a infrastructurii reprezintă un alt element cheie in mobilitatea rutiera care la nivelul municipiului Bacau se caracterizează predominant prin străzi degradate (57%) si înguste (14%), semafoare desincronizate (14%) si treceri de pietoni inadecvat semnalizate/pozitionate etc.


Care este principala problemă privind infrastructura rutieră în municipiul Bacau?



  • ■ [1] Străzi înguste

  • ■ [2] Străzi degradate (gropi, neasfaltata, etc.)

  • [3] Treceri de pietoni dese/ nesemnalizate corespunzător

  • [4] Semafoare nesincronizate

  • ■ [5] Altele


Figură 7 Starea tehnica a infrastructurii rutiere


Aplicând acest principiu municipiului Bacău, motorizarea ar crește în zona urbană, la circa 400 mașini/1000 locuitori în anul 2020 și la aproximativ 421 de mașini în anul 2030. în restul zonei funcționale, ar putea ajunge la 173, în anul 2020 și la aproximativ 200, în 2030.



Figură 8 Prognoza indicelui de motorizare; Preluare din PMUD Bacau

în ultimii 5 ani rata de motorizare în municipiul Bacău a crescut relativ constant în medie cu 3,3% pe an. Numărul deținerilor de vehicule în 2016 (valoare la nivelul lunii octombrie) raportat la populație relevă un indice de motorizare de 390 autoturisme/1000 locuitori pentru municipiul Bacău, și respectiv o medie de 140 autoturisme/1000 locuitori pentru celelalte localități din zona funcțională Bacău.

Dintre localitățile zonei funcționale Letea Veche (185 autoturisme/1000 locuitori) și majoritatea celor situate la vest și nord-vest de municipiul Bacău (Măgura -199 autoturisme/1000 locuitori, Hemeiuș-181 autoturisme/1000 locuitori, Mărgineni - 172 autoturisme/1000 locuitori) prezintă motorizări apropiate de media județeană (202 autoturisme/1000 locuitori) și peste media la nivel de regiune.

Structura parcului total de vehicule la nivelul anului 2015, este prezentată grafic în graficele următoare. Se observă că autoturismele dețin o pondere de 84% din total, atât la nivelul județului, cât și la nivelul municipiului Bacău.

j

I

I

I


Configurația parcului de autovehicule • județul BacAu •





AUTOBUZ

a AiTTOMOBk MI KT

• autospeciala

AUTOSPECALIZATA

• AJTOTRACTCR

■ AUTOTURISM

AUTO JTl.rT ARA

■ AUTOVEHICUL SPECIA.

MICROBUZ

MOTOCICLETA

TRACTOR

TRACTOR RUTIER


  • ■  AUTOBUZ

  • ■ AUTOSFfCIW RATA

• AUTOUTILITARA

MOTOCICLETA


a AUTOMOBIL MirT

a ALTO7P.ACTCP.

■ AUTOVEHICUL SPECIAL

TRACTOR


Figură 9 Configurația parcului auto la nivel de municiiu si județ, Preluare din PMUD Bacau

Din punct de vedere al vechimii se remarcă faptul că parcul actual de autovehicule și de autoturisme din județul Bacău este învechit, ponderea autovehiculelor cu o vechime de peste 10 ani este de 76%. De remarcat că creșterea parcului auto nu este dominată de înmatricularea de vehicule noi. Vehiculele cu maxim 5 ani vechime au o pondere de doar 5% în 2016, în scădere față de anul 2015.



Figură 10 Vechimea parcului auto; Sursa: DRPCIV;PReluat din PMUD Bacau în scopul stabilirii soluțiilor optime, a etapelor de implementare și fezabilității economice și financiare pentru un sistem inteligent de trafic management și monitorizare, a fost necesară realizarea unei analize temeinice a situației actuale, în ceea ce privește mobilitatea urbană în Municipiul Bacau, și identificarea deficiențelor existente.

în acest scop, au fost analizate documentele relevante pentru problematica studiului de fezabilitate, respectiv: Planul de Mobilitate Urbană al Municipiului Bacau, Strategia integrată de dezvoltare urbană a Municipiului Bacau, dar au fost realizate și studii în teren, pentru identificarea caracteristicilor infrastructurii existente, precum și a caracteristicilor circulației rutiere, prin intermediul unor recensăminte de trafic în diverse puncte de interes.

Elementele rezultate din analiza documentelor existente și a studiilor de circulație efectuate în teren au fost sintetizate, astfel încât să poată fi identificate principalele deficiențe ale sistemului de transport actual, în special din punctul de vedere al mobilității urbane durabile, iar concluziile au servit pentru stabilirea zonei de implementare a sistemului de trafic management și monitorizare, astfel încât rezultatele să fie optime. De asemenea, datele analizate au fost utilizate ca date de intrare în modelul de transport utilizat pentru evaluarea situației actuale, precum și a impactului implementării diferitelor scenarii testate, pe termen scurt și mediu.

Configurația spațială a Municipiului Bacău face ca acesta să beneficieze de o tramă stradală bazată pe două axe bine conturate N-S și E-V, susținute de un inel care înconjoară partea cea mai dezvoltată a orașului și preia o parte însemnată din traficul greu generat de activitățile de producție. Axa N-S se bifurcă în zona centrală, continuând către NV - Piatra Neamț și NE - Roman. Pe partea de Vest, acest inel este dublat de DN 11 care preia rolul de ocolitoare.

Cei mai mari generatori de trafic se regăsesc la ieșirile din oraș (Sud, Nord-Vest și Nord-Est). Dat fiind profilul mixt al acestor dezvoltări (industrie și comerț de mare amploare), ele atrag atât trafic de marfă cât și de persoane (angajați și vizitatori).

Zonele secundare din punct de vedere al numărului generatorilor de trafic se regăsesc în partea vestică a Municipiului Bacău, pe DN11, către Onești / Oituz / Brașov și DJ119. Aceste zone cuprind încă rezerve de teren substanțiale, iar reglementările favorabile din PUG vor contribui semnificativ la dezvoltarea lor în viitorul apropiat.

O densitate mai mare a generatorilor de trafic regăsim și în zona centrală. Cele mai aglomerate străzi sunt B dul. Aleea Parcului, B-dul ionița Sandu Slurza, Str. Vasile Alecsandri sau Str. Oituz. Aici profilul stradal destul de îngust este supraîncărcat din cauza instituțiilor publice sau a unităților de învățământ prezente care atrag un număr mare de utilizatori. Cu o situație similară se va confrunta și zona din vecinătatea sudică a centrului istoric, unde se găsesc Parcul Cancicov, Inspectoratul Județean de Poliție, Universitatea V. Alecsandri, două spitale și stadionul.

Analiza situației existente din punct de vedere tehnic (preluare din Expertiza tehnica)

(i) Infrastructura rutiera

Investiția cuprinde amenajarea pistelor de biciclete de pe traseul de străzi următor:

Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă ~ CAEX/ Parc Industrial (CFR)

Amplasament: Bd. Vasile Pârvan, Str. Gh.Donici, Str. Constantei, Str. Gen. Ștefan Gușă, pasaj subteran CFR, Piața Gării, str. Mihai Eminescu, str. Oituz, Str. Str. Vasile Alecsandri, împărțit pe mai multe segmente omogene.

> SITUAȚIA EXISTENTĂ se prezintă astfel pe obiectivele investigate:

Bd. Vasile Pârvan este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens, generoasa, încadrate de aliniamente de spațiu verde cu lățimi variabile, in care se găsește vegetație, arbori si rețeaua de iluminat public. Strada prezintă trotuare cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Strada are o importanta locala deosebita, deservind cartierul CFR, un cartier de locuințe individuale (case). Este o strada asfaltata, platforma carosabila având lățimea de 9m. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele sunt într-o stare tehnica buna. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Str. Gheorghe Donici este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens, încadrate de trotuare cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Este o strada cu trafic greu, face legătura intre Calea Moinești si Str. Constantei, traseu potențial pentru traficul de tranzit si cel de marfa. In cadrul proiectului se va interveni doar pe segmentul dintre str. Vasile Pârvan si str. Constantei. Platforma carosabila are o lățime de 7m. Pe traseul analizat, exista trotuare reduse ca dimensiune, neconforme fluxurilor pietonale stabilite prin Anexa la OMT49/1998, nefiind asigurata lățimea gabaritului de minima trecere libera datorita obstacolelor de pe trotuar (in special stâlpi de iluminat).Trotuarele betonate se prezintă necorespunzător cu degradări ale betonului si zone unde a crescut vegetație. Si carosabilul prezintă degradări de tipul fisurilor, crăpăturilor, zone degradate in jurul căminelor. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Str. Constantei este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens. Este o strada cu trafic greu, face legătura intre Calea Moinești si Str. Alexei Tolstoi si apoi DN11, traseu potențial pentru traficul de tranzit si cel de marfa. Fiind mai mult o strada de legătură intre zonele cu activități economice, industriale sau de locuire, in aceasta zona nu sunt amenajate trotuare decât pe o parte de strada. Platforma carosabila are o lățime de 7m. Din str. Constantei se desprinde str. Gen. Ștefan Gușă, care asigura ieșirea către DN11 si municipiul Onești. Carosabilul cu asfalt are unele degradări de tipul fisurilor, crăpăturilor, degradărilor in jurul căminelor de canalizare. Strada are rețea de canalizare ape pluviale.

Str. Gen. Vasile Gușă este o strada de categoria a ll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate doua benzi de circulație pe sens, iar in partea dreapta (sensul de mers spre centru) este amenajata o parcare pentru autoturisme, in dispunere perpendiculara pe bordura (pana la str. Timpului) si apoi paralela cu bordura (pana la intersecția cu pasajul subteran spre str. Oituz. Platforma carosabila cu îmbrăcăminte asfaltica prezintă in jur aliniament de spațiu verde, lățime Im (pe partea stângă) si trotuare pavate stânga-dreapta de lățimi variabile, l-2m. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

DN11 si str. Dr Alexandru Safran - sunt străzi de categoria a lll-a, cu o banda pe sens, care fac parte din traseul de trafic greu si trafic de tranzit dintre DN11 si DN2. Pe respectivele străzi nu se intervine prin proiect decât in măsura amenajării unei piste de biciclete in afara platformei carosabile, care sa ocolească intersecția giratorie cu str. Gen Ștefan Gușă/Arcadie Septilici si sa își continue traseul către zona centrala a municipiului.

Str. Mihai Eminescu, este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens, generoasa, încadrată de trotuare stânga-dreapta, cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Exista un sector din aceasta strada unde circulația se derulează in sens unic (intrarea dinspre str. Oituz/Energiei). Strada are o importanta locala deosebita, făcând legătură intre zona centrala si Gara CFR. Este o strada asfaltata, platforma carosabila având lățimea de 7-8m. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele sunt într-o stare tehnica buna. Carosabilul prezintă fisuri si crăpături ale carosabilului si degradări in jurul căminelor de canalizare. Trotuarele au si zone tasate. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Str. Oituz, este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens, generoasa, încadrate de trotuare stânga-dreapta, cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Strada are o importanta locala deosebita, făcând legătură intre zona centrala si Gara CFR (prin str. Mihai Eminescu) sau ieșirile către municipiile secundare din județ (Moinești, Onești). Este o strada asfaltata, platforma carosabila având lățimea de 7-8m. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele sunt într-o stare tehnica buna, dar prezintă unele degradări localețfisuri, crăpături, zone tasate la trotuare). Strada Oituz începe la intersecția cu str. Vasile Alecsandri si se termina la intersecția cu str. Războieni. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Str. Vasile Alecsandri este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in sens unic, doua benzi pe sens, sensul de mers spre centru (Oituz -> Războieni), încadrate de trotuare stânga-dreapta, cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Strada are o importanta locala deosebita, făcând legătură intre zona centrala si accesul dinspre DN11 - Onești. Este o strada asfaltata, platforma carosabila având lățimea de 8-9m, pe partea dreapta fiind amenajata o parcare dispusa paralel cu bordura. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele suntîntr-o stare tehnica buna, dar mai exista zone pe care s-au introdus utilități si carosabilul a fost sau se plombează. Strada Vasile Alecsandri începe ia intersecția cu str. Oituz si se termina la intersecția cu str. Războieni.

Str. Piața Gării este o strada de categoria a ll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto cu doua benzi pe sens, încadrate de trotuare stânga-dreapta, cu lățimi variabile. Este o strada asfaltata, pe benzile laterale sunt amenajate parcări dispuse paralel cu bordura. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele prezintă degradări.

în prezent nu exista piste de biciclete amenajate conform standardelor de proiectare si siguranța in exploatare pe aceste străzi . Prin proiect se propune înființarea unor piste noi care sa corespunda standardelor in rigoare si care sa ofere utilizatorilor posibilitatea stabilirii unui traseu mai lung, fără a fi necesara întreruperea acestuia. Pe lângă înființarea pistelor, se propune si reabilitarea trotuarele! sl înființarea de trotuare noi acolo unde acestea nu exista.

în municipiul Bacău exista un număr destul de mare de biciclete care fac naveta zilnic intre domiciliu si locul de munca dar si persoane care utilizează bicicleta din plăcere, din nefericire prin zone neamenajate sau mai periculos, pe șosele sau trotuare, riscând producerea unor accidente. Din acest punct este esențială construirea unor piste, astfel încât bicicletei sa fie in siguranță.

Investiția este oportuna si datorita faptului ca exista intenția autorităților locale de a crea o rețea de piste pentru biciclete pentru a se ajunge cat mai repede la destinațiile alese, si nu in ultimul rând noul concept va contribui la reducerea emisiilor de carbon si va spori gradul de confort si de siguranță al bicicliștilor/pietonilor.

STAREA TEHNICA

Se analizează tehnic străzile pe a căror carosabil se vor introduce piste de biciclete, precum si trotuarele de strada de pe segmentele investigate unde se vor introduce piste de biciclete.

Strada Piața Gării Segment 6

Planeitatea și rugozitatea

în evaluarea celor doi indici nu a fost nevoie să se utilizeze echipamente specializate (APL si SRT) deoarece, din experiență, strada Piața Gării Segment 6 investigat nu pot fi încadrate decât la planeitate și rugozitate decât la planeitate și rugozitate rea.

Capacitatea portantă

Capacitatea portantă pe strada Piața Gării Segment 6 este apreciata ca fiind rea, apărând zone cu numeroase transversale afectate de fisuri si crăpături adânci care împiedică desfășurarea fluenta a traficului, datorita frânărilor si accelerărilor repetate.

Starea de degradare

Evaluarea stării tehnice a fost efectuată pe baza metodologiei CD 155 - 2001 "Instrucțiuni tehnice pentru determinarea stării tehnice a drumurilor modeme" și AND 540-2003 "Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcăminții pentru drumuri cu structurii rutiere suple si semirigide". Evaluarea stării de degradare a fost efectuată și pe baza măsurătorilor și aprecierilor vizuale efectuate la fața locului. Pentru aceasta a fost luată în considerate și arhiva fotografica atașată.

Starea de degradare pe fiecare sector omogen este caracterizată de indicele de degradare (ID), calculat cu relația:

/£) - suprafața degradata (Sdegr m2)

suprafața benzii de circulație (S m2)

S degr = Dl + 0,7D2 + 0,7 x 0,5D3 + 0,2D4 + D5 (m2), unde:

o Dl = suprafața afectată de gropi și plombe;

o D2 = suprafața afectată de faianțari, fisuri și crăpături multiple pe direcții diferite;

o D3 = suprafața afectată de fisuri și crăpături longitudinale și transversale, rupturi de margine;

o D4 = total suprafață poroasă, cu ciupituri, suprafață încrețită, suprafață șiroită, suprafața exudată;

o D5 = suprafață afectată de făgașe longitudinale.

Coeficienți 0,7 si 0,2 țin cont de ponderea defecțiunii respective, iar coeficientul 0,5 tine cont de lățimea pe care este afectată suprafața îmbrăcămintei de degradările de tip D3, pentru a fi exprimate in m2.

în cadrul acestei străzi studiate a fost ales un eșantion. în cadrul acestui eșantion a fost determinată starea de degradare.

Strada Piața Gării Segment 6 prezintă degradări foarte mari, care au fost reparate cu beton sau asfalt, dar aceste reparații se prezintă in starea foarte rea. Strada este plina de fisuri, crăpături adânci, s-au format gropi si s-au produs tasări profunde. Strada nu are sistem de scurgere a apelor. Trotuarele sunt si ele foarte degradate, pe sectoarele unde exista.

> Estimarea vizuală a stării de degradare pe eșantioane

> Evaluare ID conform CD-155/2001

îmbrăcăminte asfaltica / eșantion

Piața Gării

Dl

gropi si plombe (mp)

D2

faianțari, fisuri si crăpături multiple pe direcții diferite (mp)

D3

fisuri si crăpături long. si transv, rupturi de margine (mp)

20

D4

supraf. poroasă, cu ciupituri, încrețită, șiroită, exudată (mp)

30

D5

supraf.afectată de făgașe long.(mp)

S degradată (mp)=

13

S sector (mp)=

90

/D- Suprafață degradată/Suprafața sector

14%

Calificativ stare pe fiecare eșantion de măsurare

Rea

Calificativ sector omogen

REA

Calificativul de stare de degradare determinat pentru Piața Gării este «rea».

Având in vedere calificativul caracteristicilor străzii Piața Gării analizate din municipiul Bacău expertizate, clasa stării tehnice determinată este: l-foarte rea.

Pe strada Piața Gării Segment 6 lucrările obligatorii prevăzute de Normativul CD 155/2001 sunt ranforsarea structurii rutiere prin refacerea integrala a acesteia.

Se vor realiza si trotuare si piste noi de biciclete.

Segment 1,2,3,4,7£

Carosabil

Pe Segmentele unde pista se amplasează pe carosabil, respectiv pe Segmentul 1-Str. Vasile Pârvan, Segmentul 7, str. Mihai Eminescu, Segmentul 8, străzile Oituz si Mihai Kogălniceanu, Segmentul 9 - Str. Oituz si str. Vasile Alecsandri, calificativul de stării de degradare apreciat este «mediocra».

Pe Segmentul 2 Gheorghe Donici pista nu se amplasează pe carosabil, acesta se poate menține.

Pe Segmentul 3 -Strada Constantei pista nu se amplasează pe carosabil, acesta se poate menține.

Pe Segmentul 4- Str. General Ștefan Gușă, DN11, pista nu se amplasează pe carosabil, acesta se poate menține, pista amplasându-se pe cale ei proprie.

Având in vedere calificativul caracteristicilor străzilor analizate din municipiul Bacău expertizate, clasa stării tehnice determinată este:

3-mediocra- pentru Segmentele 1,7,8,9

Lucrările obligatorii prevăzute de Normativul CD 155/2001 sunt așternerea de covoare bituminoase pe pe Segmentele 1,7,8,9, numai pe zonele unde se vor executa piste pentru biciclete.

Trotuare

Trotuarele sunt in stare buna si se pot menține pe Segmentele 1,7 si 8.

Trotuarul dreapta de pe Segmentul 2-Gheorghe Donici trebuie refăcut fiind in stare tehnica rea.

Trotuarele de pe Segmentul 3-Strada Constantei nu sunt afectate de introducerea pistei de biciclete, ele se pot menține.

Trotuarele de pe Segmentul 4- Str. General Ștefan Gușă, DN11 sunt degradate si sunt in starea tehnica rea, se vor reface.

Trotuarele de pe Segmentul 9-Str. Oituz si str. Vasile Alecsandri sunt in starea tehnica buna, se pot menține.

DATE DE TRAFIC

Dimensionarea straturilor unei structuri rutiere presupune evidențierea in prealabil a traficului vehiculelor cu sarcina mai mare de 3.51 (autocamioane si derivate cu 2 osii, autocamioane si derivate cu 3 si 4 osii, autovehicule articulate, autobuze, trenuri rutiere). în vederea determinării traficului de calcul necesar dimensionării structurii rutiere, volumul de trafic obtinut in urma simulărilor la diferite orizonturi de timp a fost exprimat, la nivel MZA, in vehicule etalon osii standard 115 kN. La alcătuirea structurilor rutiere pentru străzi se ia în considerare traficul, exprimat în vehicule grele (V.G.) cu greutatea pe osie mai mare de 50 kN, care vor circula pe artera stradală, considerând perioada de perspectivă conform Art. 13 din "Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide și suple pentru străzi", indicativ NP 116-04. Autovehiculele cu greutate pe osie mai mare de 50 kN (V.G.) fac parte din categoria vehiculelor grele, care definesc traficul greu. Ele sunt reprezentative pentru traficul urban și considerarea lor în estimarea traficului de calcul conduce la o încadrare în clasele de trafic puțin diferită de cea stabilită pentru vehiculul etalon N 115 (care se folosește pentru drumuri).

Perioada de perspectivă va fi de 10 ani, și anume 2019-2028.

Clase de trafic pentru străzi

perioada de perspectivă = 10 ani)

Trafic drumuri osii 115 kN

CD 155-2001(publicat cu ordin MCT 625/2003 în MO m. 786/2003)

Trafic străzi corelare cu echivalare cu vehicule grele (V.G.)

Clasa de trafic

Volum trafic Nc m.o.s.

Clasa trafic

Volum trafic Nc 115 kN m.o.s.

MZA50kN

(V.G.)

1

2

3

4

5

Excepțional

3,0... 10,0

T0

>3,0

>600

Foarte greu

1,0... 3,0

TI

1,0... 3,0

220... 660

Greu

0,3 ... 1,0

T2

0,5... 1,0

110 ... 220

Mediu

0,1... 0,3

T3

0,3 ... 0,5

70... 110

Ușor

0,03 ... 0,1

T4

0,15 ... 0,3

35 ... 70

Foarte ușor

<0,03

T5

<0,15

<35

Sursa: "Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide ji suple pentru străzi", indicativ NP116-04

Străzile investigate se aprecieaza ca se încadrează în clasa de trafic T2-T3 „ mediu-greu".

(i) Pasaj GARA

Situația existenta

Pasajul pietonal subteran care face obiectul expertizei tehnice este situat in intravilanul municipiului Bacau, in zona gării si subtraverseaza strada Piața Gării si strada Gării, facand legătură între strada Piața Gării si strada Gheorghe Donici. Pasajul deservește atat gara, cat si accesul la peroanele dintre linii. Aceste accese nu fac obiectul prezentei expertize.

Lungimea propriu-zisa a pasajului pietonal este de variabila cuprinsa intre 4.50 - 5.40 m, cu spațiu liber cuprins intre 4.00 - 4.90 m, iar latimea interioara a pasajului propriu-zisa este de 146.30 m la care se adauga zonele de acces dinspre străzile Piața Gării si Gheorghe Donici.

Pasajul subteran este impartit in doua tronsoane, zona de acces in pasaj dinspre strada Piața Gării si accesul in gara din pasaj si zona de la accesul in gara din pasaj si zona de acces dinspre strada Gheorghe Donici. Delimitarea dintre cele doua tronsoane este făcută printr-un perete din tabla.

Intrarea in pasaj dinspre strada Piața Gării este prevăzută cu 2 zone de acces. Cele 2 zone de acces in pasaj sunt acoperite cu placi de policarbonat. Aceasta intrare este realizata din pereți din beton armat placați cu placi ceramice. Accesul in pasaj se face prin intermediul a doua scări din beton cu latimea de 2.90 m.

Pereții pasajului propriu-zis sunt realizați din beton armat si finisați cu placi ceramice. La baza pereților, pe toata lungimea acestora exista rigole pentru colectarea si evacuarea apelor uzate.

Pe acest tronson de pasaj, pardoseala este realizata din beton armat si este placata cu gresie.

Planseul pasajului este realizat dintr-o placa din beton armat. La intrados planseul este tencuit si văruit.

Pe segmentul de pasaj cuprins intre zona de acces in pasaj dinspre strada Piața Gării si acesul din pasajul propriu-zis in gara exista o extindere a pasajului, de o parte si alta a acestuia, spatii ce au fost folosite in scop comercial In prezent aceste spatii sunt dezafectate si lasate in paragina.

Pe zona de extindere planseul este alcătuit din grinzi transversale si longitudinale, conlucrarea dintre acestea facandu-se printr-o placa din beton armat. Planseul astfel alcătuit sprijină atat pe pereții pasajului, cat si pe 4 stâlpi circulari de diametru 0.55 m. Planseul este prevăzut cu 3 goluri acoperite de luminatoare.

Pe tronsonul de pasaj cuprins intre accesul in gara din pasaj si zona de acces dinspre strada Gheorghe Donici, pardoseala este realizata din beton armat si este mărginită pe o parte, in lungul acesteia, de rigole pentru colectarea si evacuarea apelor uzate.

Pereții pasajului propriu-zis sunt realizați din beton armat si finisați cu placi ceramice.

Planseul pasajului pe acest tronson este realizat dintr-o placa din beton armat. La intrados planseul este tencuit si văruit.

Pe aceasta porțiune de pasaj exista si accesele la peroanele dintre liniile de cale ferata, accese care nu fac obiectul prezentei expertize.

Accesul in pasaj pe acest tronson este realizat prin intermediul unor trepte din beton, mozaicate, cu muchiile acoperite cu profile metalice. Scările sunt prevăzute cu mana curenta din țeava metalica.

Accesul dinspre strada Gheorghe Donici are pereți din beton armat, care la interior si exterior in partea supraterana sunttencuiti si varuiti, iar in partea subterana sunt placați cu placi ceramice.

Planseul accesului este realizat dintr-o rețea de grinzi, dispuse transversal si longitudinal si o placa din beton armat care asigura conlucrarea dintre acestea.

Defecte si degradări

Cele mai importante constatări, observații, degradări si defecte înregistrate la pasajul pietonal subteran sunt următoarele:

o Releveul podului si investigarea terenului au fost realizate in ianuarie 2019;

  • •  Anul construcției pasajului subteran este 1983;

  • •  Administratorul pasajului nu deține documentația tehnica in baza careia s-a executat pasajul, dar deține documentația tehnica realizata pentru reparație capitala, întocmită in anul 2002;

  • •  Pasajul se incadreaza la clasa E de incarcare (A30, V80), conform STAS 3221 -63, si a fost dimensionat la convoi feroviar P10, STAS 3220 - 65;

  • •   Pereții accesului în pasaj dinspre strada Piața Gării sunt placați cu placi ceramice;

  • •   Pereții prezintă zone cu placi ceramice degradate;

  • •  Scările de acces in pasaj sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita necorespunzator si ruginita;

  • •  Finisajele din placi ceramice de la pardoseala accesului dinspre strada Piața Gării sunt distruse in totalitate;

  • •  Accesul dinspre strada Piața Gării in pasaj este acoperit cu o copertina din pexiglas, montata pe un schelet metalic; Copertina din pexiglas prezintă zone deteriorate.

  • •  Plăcile ceramice ce acopera pardoseala sunt distruse in totalitate in interiorul pasajului pe tronsonul dintre accesul in pasaj si zona de extindere in pasaj si degradate pe anumite zone in perimetrul extinderii;

  • •   Planseul este tencuit si văruit si pe acest tronson;

  • •   Prezenta infiltrațiilor locale pe anumite porțiuni ale planseului datorita degradării hidroizolatiei pe tronsonul dintre accesul in pasaj si zona de extindere in pasaj;

  • •   Exista amplasate din loc in loc pe planseu corpuri de iluminat, in prezent nefunctionale pe tronsonul dintre accesul in pasaj dinspre strada Piața Gării si accesui in incinta gării si funcționale pe tronsonul dintre accesul in incinta gării si accesul in pasaj dinspre strada Gheorghe Donici; Iluminatul interior este nesatisfacator;

  • •  Aticul din zona de extindere a pasajului subteran, in partea supraterana, prezintă zone cu elemente degradate;

  • •  Tencuiala pereților aticului, in partea supraterana, este deteriorata si căzută pe anumite zone;

  • •   Finisajele aticului prezintă pete de culoare, urme de reparații locale;

  • •  Spatiile prevăzute cu iluminatoare din planseul zonei de extindare sunt de asemenea degradate, in urma ploii apa infiltrandu-se pe langa acestea;

» In interior pe zona de extindere, pereții despărțitori ai spatiilor comerciale dezafectate sunt degradați;

® Intradosul planseului este tencuit si văruit;

  • •  Grinzile planseului prezintă tronsoane unde sunt tencuite si văruite si tronsoane unde finisajele sunt realizate din cărămidă aparenta;

® Prezenta infiltrațiilor si tencuiala degradata local in zona iluminatoarelor;

® Prezenta rigolelor de colectare si evacuare a apelor, numai la intrarea si ieșirea din zona de extindere a pasajului; din loc in loc, la marginile pardoselii, în lungul pasajului, pe tronsonul dinspre zona de extindere si accesul in clădirea de calatori; pe zona dintre accesele la peroane pe partea dreapta privind dinspre gara spre strada Gheorghe Donici; Rigolele sunt colmatate si parțial colmatate;

  • •  Pereții pasajului pe tronsonul dintre clădirea de calatori si accesul dinspre strada Gheorghe Donici sunt placați cu placi ceramice;

® Intradosul planseul pasajului subteran este tencuit si văruit, in mod necorespunzator;

  • •   Intradosul planseului pe zona dintre clădirea de calatori si accesul pe peroane prezintă infiltrații, tencuiala căzută si degradata, datorita degradării hidroizolatiei;

  • •  Pardoseala pasajului pe tronsonul dintre gara si accesul dinspre strada Gheorghe Donici este din beton armat, cu degradări la fata văzută;

® Pereților accesului de pe peronul statiei sunt placați cu placi din marmura, in prezent in stare buna;

® Treptele scărilor de acces in pasaj, de pe peronul gării, sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita corespunzător;

  • •   Treptele scărilor de acces in pasaj, de pe peroanele statiei, au muchiile acoperite cu profile metalice, in stare buna.

  • •   Pereții acceselor la peroanele dintre linii au finisaje realizate din placi ceramice;

  • •  Treptele scărilor de acces in pasaj la peroanele dintre linii sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita corespunzător si au muchiile acoperite cu profile metalice, ruginite;

  • •   Pereții zonei de acces in pasaj dinspre strada Gheorghe Donici sunt din beton armat si sunt tencuiti si varuiti la partea supraterana a acestuia, iar in partea subterana au finisaje realizate din placi ceramice;

  • •  Tencuiala de la intradosul planseului si a pereților pe porțiunea supraterana a zonei de acces in pasaj dinspre strada Gheorghe Donici prezintă calcifieri, pete de culoare, imperfecțiuni;

  • •   Pardoseala zonei de acces este realizata din beton armat, mozaicata cu degradări la fata văzută,

  • •  Scările de acces in pasaj sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita necorespunzator si ruginita;

  • •  Treptele scărilor de acces in pasaj sunt din beton, mozaicate, cu muchiile acoperite cu profile metalice ruginite, corodate;

  • •   Intrarea in pasaj dinspre strada Gheorghe Donici este protejata de porti din elemente metalice;

  • •   In prezent trecerea dinspre strada Gheoghe Donici spre strada Piața Gării prin pasaj este blocata de prezenta unui panou realizat din tabla executat in dreptul accesului in clădirea gării.

  • 2.4 Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

în prezent, în Municipiul Bacau nu sunt amenajate trasee majore nemotorizate (pietonale și cu bicicleta), cu funcționalitate și ambianță adecvată, care să conecteze cartierele rezidențiale între ele, cartierele rezidențiale cu zona centrală și alte zone de interes general (insula de agrement, zone cu concentrări de locuri de muncă, zone comerciale etc.).

Deși deține profiluri stradale generoase, Municipiul Bacău nu beneficază în prezent de o rețea de piste și benzi velo. Infrastructura velo se rezumă doar la o alee partajată cu pietonii în lungul malului râului Bistrița (între magazinul Lidl și podul către Șerbănești). Rolul acestui traseu este strict de agrement. De asemenea, mai există amenajată a pistă de biciclete pe trotuar în lungul Căii Moinești care asigură legătura către zona industrială din nord-vestul orașului.

Principalele trasee folosite de către bicicliști sunt în zona centrală, de-a lungul celor trei bulevarde Calea Mărășești, B-dul 9 Mai și B-dul Unirii. De asemenea, se poate remarca și o utilizare mai intensă a aleilor din Parcul Cancicov sau a zonei pietonale din vecinătatea Stadionului Municipal.

Potrivit SIDU Bacau, din răspunsurile colectate pentru a determina mijloacele de transport utilizate pentru deplasările zilnice, au rezultat următoarele concluzii:

  • •  Zilnic: automobilul personal este utilizat în cea mai mare proporție de 65,9%, transportul în comun în proporție de 11,5%, bicicleta 5,5% iar mersul pe jos 41,8%.

  • •  Săptămânal: autoturismul personal este utilizat în proporție de 17,6%, transportul în comun 12,1%, bicicleta 16,5% și mersul pe jos 29,7%.

  • •   Lunar: autoturismul personal este utilizat in proporție de 1,6%, transportul în comun 15,4%, bicicleta 17,6%, mersul pe jos 11,5%

  • •  Când plouă sau când ninge: în proporție de 2,2% folosesc autoturismul personal, 13,7% transportul în comun, 0,5% bicicleta și 1,1% merg pe jos.

  • •  O pondere de 8,2% nu folosesc niciodată automobilul personal, 40,7% transportul în comun, 49,5% bicicleta și 6,6% mersul pe jos.

Participanții la studiu au declarant că ar utiliza mai des bicicleta pentru deplasările zilnice dacă infrastructura ar permite acest lucru, prin amenajarea de piste de biciclete și rezolvarea problemei câinilor comunitari.

Frecventa deplasări cu bicicleta


  • Lunar

  • Niciodată

Pornind de la premisa că infrastructura de transport ar permite utilizarea eficientă a oricărui mijloc de transport, respondenții la chestionar ar alege cel mai probabil sau probabil, în proporție 73,1% să se deplaseze pe jos, 56,6% transportul în comun, 55,5% bicicleta și 52,2% automobilul personal.

In concluzie, in cazul in care infrastructura velo ar fi imbunatatita, numărul utilizatorilor bicicletelor ar creste de la 16% la 55,5%, un procent semnificativ, ce justifica realizarea investițiilor din prezenta documentație.

  • 2.5 Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Obiectivul proiectului "Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)" vizeaza:

Construirea pistelor/traseelor pentru biciclete;

Construirea de parcaje pentru biciclete;

Amplasarea unui mobilier urban pentru odihnă (forma de creștere a confortului utilizării modurilor nemotorizate de transport, în special pentru persoane cu dificultăți motorii, în vârsta, copii);

Plantarea de aliniamente de arbori și arbuști atât în lungul pistelor pentru biciclete cât și pentru umbrirea traseelor pietonale (creșterea confortului deplasărilor în anotimpurile calde);

Realizarea unor trotuare confortabile (dimensiuni corespunzătoare, materiale și execuție de calitate);

Extinderea sistemului de iluminat public la nivelul Componentei II (creșterea confortului utilizării modurilor nemotorizate de transport).

Construirea/modernizarea/amplasarea de elemente pentru îmbunătățirea siguranței rutiere (indicatoare piste velo, modernizare treceri de pietoni, marcaje de tip „bike box").

Promovarea proiectului la nivel local și regional (parte din programul BACAUL -un oraș la scara Bicicletei, Campanii/ acțiuni de promovare a mersului cu bicicleta, Educație rutiera pentru toți participanții la trafic);

Modernizare/reabilitare a rețelelor sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare a apelor uzate și a apelor pluviale, precum și a canalelor tehnice pentru rețele în cazul în care studiile tehnice relevă această nevoie.

Achiziționarea și instalarea de rastele, a camerelor de supraveghere video pentru parcarea bicicletelor.

  • 3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiun tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții

Introducerea pistelor de biciclete pe străzile Bd. Vasile Pârvan, Str. Gh.Donici, Str. Constantei, Str. Gen. Ștefan Gușă, pasaj subteran CFR, Piața Gării, str. Mihai Eminescu, str. Oituz, Str. Str. Vasile Alecsandri se poate realiza fie prin redimensionarea (reducerea) spațiului pietonal, fie prin redimensionarea (reducerea) spațiului carosabil.

Scenariul I

In varianta in care se va opta pentru reducerea spațiului pietonal - piste de biciclete amplasate pe trotuar, se propun următoarele variante constructive:

  • A.      Piste de biciclete in dublu sens, amplasate doar pe o parte a străzii, lățime minima 2m, separate fizic de spațiul pietonal si de spatiile verzi prin elemente de separare fizica (borduri, bolarzi, etc.) si, acolo unde este posibil, inclusiv diferente de nivel fata de spațiul carosabil si spațiul pietonal.

  • B.      Piste de biciclete pe un singur sens de circulație, amplasate pe ambele trotuare ale străzilor, lățime minima de lm, separate fizic de spațiul pietonal si de spatiile verzi prin elemente de separare fizica (borduri, bolarzi, etc.) si, acolo unde este posibil, inclusiv diferente de nivel fata de spațiul carosabil si spațiul pietonal.

Acolo unde este posibil (trotuare foarte largi) se recomanda realizarea unui spațiu de siguranță (fie spațiu verde, fie zona amenajata cu pavaj/pavele) cu o lățime de minim lm intre pista de biciclete si spațiul rămas pentru deplasările pietonale.

Varianta I

  • •      6 cm dale pavaj ornamental

  • •       5 cm nisip

  • •      15 cm balast

  • •      săpătură

sau

Varianta II

  • •        4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

  • •       10 cm balast stabilizat

  • •      10 cm balast

  • •      săpătură

Se va alege una din cele 2 Variante după consultarea cu Beneficiarul.

Scenariul II

în varianta in care se va opta pentru reducerea spațiului carosabil - piste de biciclete amplasate pe carosabil, se propun următoarele variante constructive:

  • A.      Piste de biciclete in dublu sens, amplasate doar pe o parte a străzii, lățime minima 2m, separate fizic de spațiul carosabil si de spatiile verzi prin elemente de separare fizica (borduri, bolarzi, etc.).

  • B.      Piste de biciclete pe un singur sens de circulație, amplasate pe ambele parti ale străzilor, lățime minima de lm, separate fizic de spațiul carosabil prin elemente de separare fizica (bolarzi, etc.).

Variantele constructive recomandate pentru pistele de biciclete amplasate pe carosabil:

Varianta 1

frezare 3-4 cm pe ampriza pistei;

4 cm BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

sau

Varianta II

4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.

10 cm balast stabilizat

10 cm balast

săpătură

  • 3.1 Particularități ale amplasamentului:

  • a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituți, drept de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz);

Terenul este intravilan aparținând domeniului public al Municipiului Bacau. Folosința actuală este de teren de utilitate publica. Funcțiunea aprobata prin PUG/2012 este zona cai de comunicație rutiera si amenajari aferente si zona centrala.

  • b) relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;

Amplasament: Bd. Vasile Pârvan, Str. Gh. Donici, Str. Constantei, Str. Gen. Ștefan Gușă, pasaj subteran CFR, Piața Gării, str. Mihai Eminescu, str. Oituz, Str. Str. Vasile Alecsandri, împărțit pe mai multe segmente omogene.

  • c) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite;

Orientările fata de punctele cardinale sunt dispunerea pe direcția nord-sud, aferenta principalului corridor de mobilitate urbana a municipiului Bacau.

  • d) surse de poluare existente în zonă;

Principala sursa de poluare in zona este reprezentata de poluarea atmosferica cu gaze cu efect de sera si emisii poluante datorate traficului rutier.

  • e) date climatice și particularități de relief;

Clima municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, datorat acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban

Temperatura medie anuală este de 12 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și 20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei. Temperatura maximă absolută cu o valoare de 40,3 °C (24 iulie 2007) a fost depășită în vara anului 2012, când mercurul termometrului a urcat până la 41,9 ’Cîn ziua de 7 august.

Patru trepte de altitudine, între 150 m și 250 m marchează relieful Bacăului, el aflându-se în cea mai mare parte a localității, pe a doua terasă 160-165 m. Se detașează terasa de luncă joasă, dar se înalță în șesul comun al Bistriței cu Șiretul. Albia majoră al Bistriței este predominată în raza așezării, prin depozitele de prundișuri, constituind un adevărat rezervor pentru acumularea apelor freatice.

  • f) existența unor:

- rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;

Nu este cazul

posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție;

Parțial, coridorul propus se afla in zona de protecție a patrimoniului cultural si in zona veche a municipiulu, insa nu va afecta monumenente istorice sau situri arheologice.

terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

Nu este cazul

  • g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:

  • (i) date privind zonarea seismică;



Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani


Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns Conform Codului de proiectare seismică P 100/1-2013, accelerația terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a mișcării terenului) este ag = 0,35 g, iar perioada de colț este Tc = 0,70 sec, conform figurilor de mai sus.

  • (ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convențională și nivelul maxim al apelor freatice;

Capacitatea portantă a terenului de fundare din amplasamentul cercetat, determinată conform NP 112-2014 pentru o fundație cu lățimea B=l,00 m și o cotă de fundare Df=-2,00 m este:

pconv =  290,00 kN/m2;

Pentru alte dimensiuni ale tălpii fundațiilor, precum și în cazul unor încărcări aplicate excentric, se va reface calculul valorilor capacităților portante ale terenului de fundare conform paragrafului 3.3.1 și 4.2.1 din STAS 3300/2-85, respectiv ANEXA D din normativul NP 112-2014.

  • (iii) date geologice generale;

Ca unitate geomorfologică majoră, se încadrează în zona externă a Subcarpaților Orientali, pe Culuarul Șiretului, unitate depresionară cu forma alungită pe direcția aproximativ nord-sud care separă Subcarpații de Podișul Moldovenesc.

Situată pe un fundament Sarmatian Superior (Bessarabian-Kersonian), care cuprinde formațiuni de molasă argilo - nisipoasă de origine salmastră, terasa inferioară a Bistriței este formată din depozite ale Holocenului superior care încep cu bolovănișuri și pietrișuri în bază, apoi se continuă cu nisipuri și argile nisipoase - prăfoase și se încheie cu prafuri argiloase nisipoase. La suprafață este un strat superficial de sol vegetal Recent. Stratificația depozitelor holocene este orizontală, în discordanță cu stratele sarmatiene monoclinale. Litologia are variații laterale datorită schimbării condițiilor locale din timpul depunerii și existenței unui relief îngropat.

  • (iv) date geotehnice obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare și consolidări, hărți de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz;

Pentru întocmirea Studiului Geotehnic pe amplasamentul cercetat s-au efectuat 70 (șaptezeci) sondaje geotehnice cu diametrul de 5", conduse până la o adâncime de -3,00 m, respectiv până la cota de -8,00 m (Sd 24, Sd 27). Pe parcursul executării sondajelor s-au prelevat probe de pământ care au permis stabilirea coloanei stratigrafice ale acestora.

Au fost realizate de asemenea și două penetrări dinamice cu conul langa sondajele Sd 24 și Sd 27, penetrări conduse până la adâncimea de -8,00 m.

în ANEXA 1, pe pianul de situație, sunt prezentate pozițiile în amplasamente ale lucrărilor geotehnice efectuate pe teren.

Programul de investigații geotehnice a urmărit stabilirea următoarelor elemente semnificative din punct de vedere geotehnic ale amplasamentului:

> Identificarea succesiunii stratigrafice ale straturilor de pământ care alcătuiesc terenul de fundare din amplasament;

  • >     Determinarea poziției nivelului hidrostatic al apelor subterane;

  • >     Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale straturilor de pământ care alcătuiesc terenul de fundare din amplasament, prin analize și încercări de laborator;

  • >     Concluzii și recomandări privind condițiile geotehnice ale terenului de fundare din amplasamentul cercetat.

Pentru atingerea acestor obiective au fost recoltate din sondaje un număr de probe de pământ tulburate.Asupra probelor de pământ recoltate din forajele geotehnice efectuate s-au efectuat următoarele analize și determinări de laborator:

  • >   Analiza granulometrică a pământurilor;

  • >    Determinarea umldllățllor naturale (w);

  • >    Stabilirea consistenței pământurilor prin determinarea indicilor de consistență și de plasticitate (Ic, lp);

  • >    Stabilirea unor caracteristici privind fenomenul de contracție-umflare al pământurilor (PUCM);

Rezultatele tuturor determinărilor și analizelor efectuate în laborator sunt prezentate în Fișele de sondaj Sd l...Sd 70 și în buletinele de analiză prezentate în ANEXA 2.

Clasificarea tipurilor de pământ din amplasamentul investigat s-a efectuat conform normativului SR EN ISO 14688/1 și SR EN ISO 14688/2 intitulat CERCETĂRI Șl ÎNCERCĂRI GEOTEHNICE -IDENTIFICAREA Șl CLASIFICAREA PĂMÂNTURILOR și a standardelor geotehnice în vigoare.

  • (v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;

Conform Normativului NP 074 / 2014 intitulat „NORMATIV PRIVIND PRINCIPIILE, EXIGENȚELE Șl METODELE CERCETĂRII GEOTEHNICE A TERENULUI DE FUNDARE", se stabilește nivelul de risc geotehnic, pentru infrastructura clădirii, conform Tabelului de mai jos:

Factori de influență

Caracteristici ale amplasamentului

Punctaj

Condiții de teren

Terenuri reduse

3

Apa subterană

Fără epuismente

1

Clasificarea construcției după categoria de importanță

Normală

3

Vecinătăți

Fără riscuri

1

TOTAL PUNCTAJ

8

La punctajul stabilit pe baza celor 4 (patru) factori se adaugă trei puncte corespunzătoare zonei seismice de calcul a amplasamentului, deoarece pentru Bacău, accelerația terenului pentru proiectare este (pentru componenta orizontală a mișcării terenului) ag = 0,35 g.

Rezultă un total de 11 (unsprezece) puncte, ceea ce încadrează lucrarea din punct de vedere al riscului geotehnic în tipul „MODERAT", iar din punctul de vedere al categoriei geotehnice în „CATEGORIA GEOTEHNICĂ 2".

  • (vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunțate bibliografic.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Șiret și Bistrița, și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Șiret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială, practicarea sporturilor nautice.

Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriței, și o îngustare spre sud, „poarta Șiretului", suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei și culmile subcarpatice Pietricica-Barboiu.

Toate lacurile de acumulare din Bacău sunt considerate arii naturale protejate avifaunistice si sunt in custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău prin situl Natura 2000.

Din punct de vedere hidrogeologic se disting 3 categorii de apă subterană:

  • -  apă freatică cantonată și cu circulația în aluviunile recente din lunca pârâielor din zonă, la adâncimi relativ reduse, de 1,00...2,00 m și care este în strânsă legătură cu volumul precipitațiilor;

  • -  apă subterană freatică cantonată și cu circulația în stratul argilos de pe terase la adâncimi de 10,00...15,00 m;

  • -  apă subterană de adâncime medie și mare.

  • 3.2 Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic:

caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;

In cadrul prezentului proiect, conform Temei de expertiza tehnica, se dorește introducerea unor piste de biciclete si modernizarea spatiilor pietonale pentru realizarea unei legături de mobilitate alternativa, velo si pietonala intre Cartierul CFR si Centrul CAEX si zona centrala a municipiului Bacău. Având in vedere caracterul diferit al intervențiilor pe aceste străzi, pentru ușurința planificării intervențiilor, au fost stabilite anumite sectoare omogene, astfel:

> Segment 1 - Bd. Vasile Pârvan - de la intersecția cu str. Arcadie Septilici pana la intersecția cu str. Gheorghe Donici, in lungime totala de 780m;

  • >   Segment 2 - str. Gheorghe Donici - de la intersecția cu bd. Vasile Parvan, pana la intersecția cu str. Constantei/Str. Tineretului, in lungime totala de 340m;

  • >   Segment 3 - str. Constantei - de Ea intersecția cu str. Gh.Donici, pana la intersecția cu str. Alexei Tolstoi, in lungime totala de 1650m;

  • >   Segment 4 - traseul alcătuit din DN11 - Calea Dr. Alexandru Safran - str. Gen. Ștefan Gușă - de la intersecția giratorie intrare in municipiu (acces CAEX), pana la intersecția cu str. Constantei, pe o lungime totala de 1134m;

  • >   Segmentul 5 - Pasaj pietonal subteran CFR nu face obiectul prezentei expertize.

  • >   Segmentul 6- Piața Gării, este o zona publica mărginită de străzile Mihai Eminescu, Avram lancu si str. Gării. Este un spațiu destinat parcărilor auto, a unei zone pietonale pe laturile pieței, amenajări de spațiu verde. In aceasta piață are ieșirea si pasajul nemotorizat CFR, care face legătura cu str. Gheorghe Donici. Piața Gării reprezintă si punctul terminus pentru multe dintre traseele de transport in comun cu autobuzul.

  • >   Segmentul 7 - Str. Mihai Eminescu, de la intersecția cu str. Gării, pana la intersecția cu str. Oituz, pe o lungime totala de 600m.

  • >   Segmentul 8 - traseul alcătuit din str. Oituz si str. Mihail Kogălniceanu, de la intersecția cu str. Mihai Eminescu, pana la intersecția giratorie cu străzile George Bacovia, Unirii si Nicolae Bălcescu, in lungime totala de 600m.

  • >   Segmentul 9 - traseul alcătuit din str. Oituz si Vasile Alecsandri, de la intersecția cu Str. Mihai Eminescu si pana la str. Războieni, in lungime totala de 1393 m.

Implementarea investiției va conduce la creșterea mobilității urbane, susținerea activităților economice, oferirea unui grad de siguranță ridicat, în condițiile protejării mediului înconjurător - având ca scop final creșterea calității vieții tuturor locuitorilor. Astfel, de această investiție vor beneficia toți rezidenții, plus cei aflați temporar sau care tranzitează municipiul în diferite scopuri.

în consecință beneficiarul solicită expertului tehnic justificarea necesității efectuării lucrărilor de realizare a a pistelor de biciclete si a trotuarelor de pe străzile sus-menționate, cu recomandări privind soluțiile tehnice posibile pentru tratarea situațiilor existente.

Pentru conceperea soluțiilor de modernizare s-a efectuat revizia tehnică a amplasamentelor respective, a stării zestrei existente și a modului de amenajare a acestora din punct de vedere al pietonilor și al bicicletelor. Au fost verificate si spatiile verzi, platforme, modul de scurgere a apelor, etc.

Pentru aceasta investiției se recomanda următoarele lucrări de introducere a pistelor de biciclete si lucrări la trotuare:

  • >      Pe segment 1-Str. Vasile Parvan, Segmentul 7, str. Mihai Eminescu, Segmentul 8, străzile Oituz (intre km 0+540-km 1+020) si Mihai Kogalniceanu, se vor realiza piste de biciclete pe ambele parti ale străzii, pe carosabil, cu o lățime de minim lm, destinate deplasărilor velo pe un singur sens de circulație. Pistele de biciclete vor fi delimitate fata de trotuar sau de spațiul verde cu borduri mari din beton, iar fata de benzile carosabile, prin bolarzi de cauciuc/plastic.

  • >      Pe segment 2 - Str. Gheorghe Donici, de la intersecția cu bd. Vasile Parvan, pana la intersecția cu str. Constantei/Str. Tineretului, in lungime totala de 340m, se va realiza o pista de biciclete in dublu sens, lățime 2m, pe spațiul ocupat in prezent de trotuarul dreapta (sensul de mers spre str. Constantei). Pista de biciclete va fi delimitate de spațiul carosabil prin borduri mari din beton.

  • >      Pe segment 3 - Str. Constantei, de la intersecția cu str. Gh.Donici, pana la intersecția cu str. Alexei Tolstoi, in lungime totala de 1650m, se va realiza o pista de biciclete in cale proprie, dublu sens, lățime 2m, delimitată de spațiul carosabil. După intersecția cu str. Tineretului, pista de biciclete va fi translatata pe partea dreapta (sensul de mers spre str. Alexei Tolstoi), pentru asigurarea racordării cu pista de pe str. Gen Ștefan Gușa si pentru evitarea traversării prințr-o pasarela a pasajului subteran către str. Oituz. După intersecția giratorie, pista va reveni pe partea stanga, pana la finalul traseului. Intro km 1+160 si li380 exista o parcare amenajata, care nu se afla in proprietatea municipiului Bacau. Pista se va întrerupe in zona parcării, deplasările velo realizandu-se prin parcare sau pe carosabil.

  • >      Pe segment 4 - Str. General Ștefan Gușa, DN11, de la intersecția giratorie intrare in municipiu (acces CAEX), pana la intersecția cu str. Constantei, pe o lungime totala de 1134m, se va realiza o pista de bicicliști dedicata in cale proprie, lățime 2m, pe carosabil. De la accesul CAEX, pista se va realiza in afara zonei carosabile a DN11, va traversa str. Dr. Alexandru Safran si va continua pe partea dreapta (sens de mers spre centru) pe Str. General Ștefan Gușă, prin reconfigurarea spațiului de parcare existent, in sensul orientării spatiilor de parcare paralel cu bordura.

  • >      Pe segment 9 - Str. Oituz si str. Vasile Alecsandri, traseul alcătuit din str. Oituz si Vasile Alecsandri, de la intersecția cu Str. Mihai Eminescu si pana la str. Razboieni, in lungime totala de 1393 m, se va realiza pista de biciclete pe carosabil, pe partea stanga a straziilor, cu o lățime de minim 2m, dublu sens de circulație. Pistele de biciclete vor fi delimitate fata de trotuar sau de spațiul verde cu borduri si fata de spațiul carosabil prin bolarzi/stalpisori de cauciuc/plastic. Amplasarea pistelor pe carosabil se vor face in zona de parcare laterala existenta (str. Oituz) sau pe banda de circulație a doua (in cazul str. Vasile Alecsandri).

  • >      Pe segmentul 6 - Piața Gării, se va reorganiza spațiul public existent, in sensul reducerii spațiului alocat parcărilor de autoturisme si se va extinde spațiul destinat pietonilor si biciclistilor.

varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia;

Potrivit Expertizei tehnice, in Scenariul 1 - varianta in care se va opta pentru reducerea spațiului pietonal ~ piste de biciclete amplasate pe trotuar, se propun doua variante constructive ale pistelor de biciclete amplasate pe spațiul pietonal, respectiv:

Varianta I

•  6 cm dale pavaj ornamental

®  5 cm nisip

®  15 cm balast

® săpătură

sau

Varianta II

  • •    4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

  • •   10 cm balast stabilizat

  • •   10 cm balast

  • •  săpătură

Dat fiind faptul ca structura străzilor pe care se va implementa investiția este diferita, in sensul in care avem pe străzile aferente proiectului atat beton asfaltic, cat si dale pavaj, varianta constructiva ce va fi aleasa pentru pistele de biciclete va respecta existentul.

In Scenariul 2 - varianta in care se va opta pentru reducerea spațiului carosabil - piste de biciclete amplasate pe carosabil, se piopun doua variante constructive ale pistelor de biciclete amplasate pe spațiul carosabil, respectiv:

Varianta I

  • •   frezare 3-4 cm pe ampriza pistei;

  • •  4 cm BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

sau

Varianta II

  • •   4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

  • •   10 cm balast stabilizat

  • •   10 cm balast

  • •  Săpătură

întrucât varianta II este o varianta mult mai complexa, ce presupune costuri suplimentare, nenecesare in cazul de fata (cum ar fi săpătură), si o perioada mai îndelungata de execuție (pistele fiind amplasate pe carosabil) ce va afecta traficul rutier, se recomanda a se implementa Varianta I in cadrul Scenariului investitional 2.

  • 3.3 Costurile estimative ale investiției:

costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții;

Costul estimativ al fiecărui scenariu s-a calculat pe baza soluțiilor tehnice ale proiectului, valoarea totala fiind detaliata in Devizul atașat.

Devizul general pentru varianta/scenariul alternativ (Scenariul 1)

Proiectant:

Beneficiar:

UAT BACAU


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

DEVIZ GENERAL al obiectivului de investiții

Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)

conform HG907/2016

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA 19%

Valoare (cu

TVA 19%)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

CAPITOLUL 1

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0.00

0.00

0.00

1.2

Amenajarea terenului

0.00

0.00

0.00

1.3

Amenajări pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea inițială

0.00

0.00

0.00

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților

0.00

0.00

0.00

Total capitol 1

0.00

0.00

0.00

CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

11,900.00

2,261.00

14,161.00

Total capitol 2

11,900.00

2,261.00

14,161.00

CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

3.1

Studii

8,000.00

1,520.00

9,520.00

3.1.1 Studii de teren

8,000.00

1,520.00

9,520.00

3.1.2 Raport privind impactul asupra mediului

0.00

0.00

0.00

3.1.3 Alte studii specifice

0.00

0.00

0.00

3.2

Documentații-suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații

0.00

0.00

0.00

3.3

Expertizare tehnică

13,875.00

2,636.25

16,511.25

3.4

Certificarea performanței energetice și auditul energetic al clădirilor

0.00

0.00

0.00

3.5

Proiectare

322,916.44

61,354.12

384,270.56

3.5.1 Tema de proiectare

0.00

0.00

0.00

3.5.2 Studiu de prefezabilitate

0.00

0.00

0.00

3.5.3 Studiu de fezabilitate/ documentație de avizare a lucrărilor de intervenții și deviz general

23,750.00

4,512.50

28,262.50

3.5.4 Documentațiile tehnice necesare în vederea obținerii avizelor/ acordurilor/ autorizațiilor

2,000.00

380.00

2,380.00

3.5.5 Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție

14,150.78

2,688.65

16,839.43

3.5.6 Proiect tehnic și detalii de execuție

283,015.66

53,772.97

336,788.63

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

0.00

0.00

0.00

3.7

Consultanță

420,693.50

79,931.77

500,625.27

3.7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

370,293.50

70,355.77

440,649.27

3.7.2 Audilul firidiiclur

50,400.00

9,576.00

59,97G.OO

3.8

Asistență tehnică

141,507.83

26,886.49

168,394.32

3.8.1 Asistență tehnică din partea proiectantului

37,735.42

7,169.73

44,905.15

3.8.1.1 pe perioada de execuție a lucrărilor

28,301.57

5,377.30

33,678.86

3.8.1.2 pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către ISC

9,433.86

1,792.43

11,226.29

3.8.2 Dirigenție de șantier

103,772.41

19,716.76

123,489.16

Total capitol 3

906,992.76

172,328.63

1,079,321.39

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1

Construcții și instalații

7,371,381.97

1,400,562.57

8,771,944.54

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

63,360.00

12,038.40

75,398.40

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

1,999,113.25

379,831.52

2,378,944.76

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

Total capitol 4

9,433,855.22

1,792,432.49

11,226,287.71

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

111,699.63

21,222.93

132,922.56

5.1.1 Lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier

106,114.65

20,161.78

126,276.43

5.1.2 Cheltuieli conexe organizării șantierului

5,584.98

1,061.15

6,646.13

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

149,117.31

12,547.03

161,664.34

5.2.1 Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0.00

0.00

0.00

5.2.2 Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor de construcții

37,763.78

0.00

37,763.78

5.2.3 Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și pentru autorizarea lucrărilor de construcții

7,552.76

0.00

7,552.76

5.2.4 Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor-CSC

37,763.78

0.00

37,763.78

5.2.5 Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construi re/desfi ința re

66,036.99

12,547.03

78,584.01

5.3

Cheltuieli diverse si neprevăzute

75,955.75

14,431.59

90,387.34

5.4

Cheltuieli pentru informare și publicitate

96,600.00

18,354.00

114,954.00

Total capitol 5

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste

433,372.69

66,555.55

499(92Ș.24

6.1 Pregătirea personalului de exploatare

0.00

0.00

0.00

6.2 Probe tehnologice și teste

0.00

0.00

0.00

Total capitol 6

0.00

0.00

0.00

TOTAL GENERAL

10,786,120.67

2,033,577.67

12,819,698.33

din care: C+M (1.2 +1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1)

7,552,756.62

1,435,023.76

8,987,780.38

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017) întocmit,

Proiectant,

Devizul general si devizele pe obiecte pentru varianta/scenariul optim/ales (Scenariul 2)

Proiectant:

Beneficiar: UAT BACAU


S.C.FIP CONSULTING S.R.L.

DEVIZ GENERAL al obiectivului de investiții Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)

conform KG907/2016

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA 19%

Valoare (cu TVA 19%)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0.00

0.00

0.00

1.2

Amenajarea terenului

0.00

0.00

0.00

1.3

Amenajări pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea inițială

0.00

0.00

0.00

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților

0.00

0.00

0.00

Total capitol 1

0.00

0.00

0.00

CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

11,900.00

2,261.00

14,161.00

Total capitol 2

11,900.00

2,261.00

14,161.00

CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

3.1

Studii

8,000.00

1,520.00

9,520.00

3.1.1 Studii de teren

8,000.00

1,520.00

9,520.00

3.1.2 Raport privind impactul asupra mediului

0.00

0.00

0.00

3.1.3 Alte studii specifice

0.00

0.00

0.00

3.2

Documentații-suport și cheltuieli pentru obținerea da avize, acorduri ți autorizații

0.00

0.00

0.00

3.3

Expertizare tehnică

13,875.00

2,636.25

16,511.25

3.4

Certificarea performanței energetice și auditul energetic al clădirilor

0.00

0.00

0.00

3.5

Proiectare

412,486.51

78,372.43

490,858.94

3.5.1 Tema de proiectare

0.00

0.00

0.00

3.5.2 Studiu de prefezabilitate

0.00

0.00

0.00

3.5.3 Studiu de fezabilitate/ documentație de avizare a lucrărilor de intervenții și deviz general

23,750.00

4,512.50

28,262.50

3.5.4 Documentațiile tehnice necesare în vederea obținerii avizelor/ acordurilor/ autorizațiilor

2,000.00

380.00

2,380.00

3.5.5 Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție

18,416.02

3,499.04

21,915.06

3.5.6 Proiect tehnic și detalii de execuție

368,320.49

69,980.89

438,301.38

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

0.00

0.00

0.00

3.7

Consultanță

420,693.50

79,931.77

500,625.27

3.7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

370,293.50

70,355.77

440,649.27

3.7.2 Auditul financiar

50,400.00

9,576.00

59,976.00

3.8

Asistență tehnică

184,160.25

34,990.45

219,150.69

3.8.1 Asistență tehnică din partea proiectantului

49,109.40

9,330.79

58,440.18

3.8.1.1 pe perioada de execuție a lucrărilor

36,832.05

6,998.09

43,830.14

3.8.1.2 pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către ISC

12,277.35

2,332.70

14,610.05

3.8.2 Dirigenție de șantier

135,050.85

25,659.66

160,710.51

Total capitol 3

1,039,215.26

197,450.90

1,236,666.15

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1

Construcții și instalații

9,387,739.75

1,783,670.55

11,171,410.30

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

75,360.00

14,318.40

89,678.40

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

2,814,249.97

534,707.49

3,348,957.46

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

Total capitol 4

12,277,349.72

2,332,696.45

14,610,046.16

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

142,125.00

27,003.75

169,128.75

5.1.1 Lucrări de construcții și Instalații aferente organizării de șantier

135,018.75

25,653.56

160,672.31

5.1.2 Cheltuieli conexe organizării șantierului

7,106.25

1,350.19

8,456.44

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

191,651.65

16,328.88

207,980.53

5.2.1 Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0.00

0.00

0.00

5.2.2 Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor de construcții

48,050.09

0.00

48,050.09

5.2.3 Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și pentru autorizarea lucrărilor de construcții

9,610.02

0.00

9,610.02

5.2.4 Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC

48,050.09

0.00

48,050.09

5.2.5 Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construi re/desființa re

85,941.45

16,328.88

102,270.32

5.3

Cheltuieli diverse si neprevăzute

96,645.00

18,362.55

115,007.55

5.4

Cheltuieli pentru informare și publicitate

96,600.00

18,354.00

114,954.00

Total capitol 5

527,021.65

80,049.17

1  607,070.82

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste

6.1 Pregătirea personalului de exploatare

0.00

0.00

0.00

6.2 Probe tehnologice și teste

0.00

0.00

0.00

Total capitol 6

0.00

0.00

0.00

TOTAL GENERAL

13,855,486.62

2,612,457.51

16,467,944.13

din care: C+M (1.2 + 1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1)

9,610,018.50

1,825,903.51

11,435,922.01

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017) întocmit,

Proiectant,

Devize pe obiecte:

Proiectant:

Beneficiar:

UAT BACAU


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Obiect 1: Str. Vasile Parvan

j

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu

TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare      pe

verticală și amenajări exterioare

196,962.94

37,422.96

234,385.90

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

196,962.94

37,422.96

234,385.90

4.2

Montaj        utilaje,

echipamente tehnologice        și

funcționale

2,160.00

410.40

2,570.40

TOTAL II - subcap. 4.2

2,160.00

410.40

2,570.40

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale      care

necesită montaj

105,022.56

19,954.29

124,976.85

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale care nu

0.00

0.00

0.00

necesită montaj și echipamente     de

transport

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6

105,022.56

19,954.29

124,976.85

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

304,145.50

57,787.65

361,933.15

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017)

Proiectant:

Beneficiar1

UAT BACAU


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Obiect 2: Str. Gen. Ștefan Gușa

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții          și

instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare      pe

verticală și amenajări exterioare

1,942,783.15

369,128.80

2,311,911.95

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

1,942,783.15

369,128.80

2,311,911.95

4.2

Montaj        utilaje,

echipamente tehnologice        și

funcționale

1,440.00

273.60

1,713.60

TOTAL II - subcap. 4.2

1,440.00

273.60

1,713.60

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale      care

necesită montaj

209,699.42

39,842.89

249,542.31

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale care nu

0.00

0.00

0.00

necesită montaj și echipamente     de

transport

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6

209,699.42

39,842.89

249,542.31

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

2,153,922.57

409,245.29

2,563,167.86

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017)

Proiectant:

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Beneficidi;

UAT BACAU


Obiect 3: Str. Constantei


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu

TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții          și

instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare      pe

verticală și amenajări exterioare

642,195.45

122,017.14

764,212.59

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

642,195.45

122,017.14

764,212.59

4.2

Montaj        utilaje,

echipamente tehnologice        și

funcționale

240.00

45.60

285.60

TOTAL II - subcap. 4.2

240.00

45.60

285.60

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale      care

necesită montaj

18,208.02

3,459.52

21,667.54

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale care nu

0.00

0.00

0.00

necesită montaj și echipamente     de

transport

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL Iii - subcap. 43+4.4+4.5+4.6

18,208.02

3,459.52

21,667.54

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

660,643.47

125,522.26

786,165.72

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017)

Proieclanl;

Beneficiar:

UAT BACAU


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Obiect 4: Str. Gh.Donici

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu

TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții          și

instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare      pe

verticală și amenajări exterioare

486,484.48

92,432.05

578,916.53

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

486,484.48

92,432.05

578,916.53

4.2

Montaj        utilaje,

echipamente tehnologice        și

funcționale

0.00

0.00

0.00

TOTAL II - subcap. 4.2

0.00

0.00

0.00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale      care

necesită montaj

0.00

0.00

0.00

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale care nu

0.00

0.00

0.00

necesită montaj și echipamente     de

transport

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6

0.00

0.00

0.00

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

486,484.48

92,432.05

578,916.53

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017)

Proiectant:

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Beneficiar:

UAT BACAU


Obiect 5: Str. Mihai Eminescu


Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare cu

TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 -

Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

205,558.62

39,056.14

244,614.76

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

205,558.62

39,056.14

244,614.76

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

0.00

0.00

0.00

TOTALII-subcap. 4.2

0.00

0.00

0.00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

0.00

0.00

0.00

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL

III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6

0.00

0.00

0.00

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

205,558.62

39,056.14

244,614.76

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017)

Proiectant:

Beneficiar:

UAT BACAU


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Obiect 6: Str. Oituz

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții          și

instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare      pe

verticală și amenajări exterioare

327,294.20

62,185.90

389,480.10

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

327,294.20

62,185.90

389,480.10

4.2

Montaj        utilaje,

echipamente tehnologice        și

funcționale

3,360.00

638.40

3,998.40

TOTAL II - subcap. 4.2

3,360.00

638.40

3,998.40

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale      care

necesită montaj

183,561.31

34,876.65

218,437.96

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale care nu necesită montaj și echipamente     de

transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6

183,561.31

34,876.65

218,437.96

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

514,215.51

97,700.95

611,916.46

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017)

Proiectant:

Beneficiar:

UAT BACAll


SC FIP CONSULTING S R l

Obiect 7: Str. Vasile Alecsandri

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu

TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții          și

instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare      pe

verticală și amenajări exterioare

206,754.50

39,283.36

246,037.86

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTALI -subcap. 4.1

206,754.50

39,283.36

246,037.86

4.2

Montaj        utilaje,

echipamente tehnologice        și

funcționale

3,360.00

638.40

3,998.40

TOTAL II - subcap. 4.2

3,360.00

638.40

3,998.40

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale      care

necesită montaj

183,561.31

34,876.65

218,437.96

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale care nu necesită montaj și

0.00

0.00

0.00

echipamente     de

transport

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6

183,56131

34,876.65

218,437.96

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

393,675.81

74,798.40

468,474.22

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017)

Proiectant:

Beneficiar:

UAT BACAU


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Obiect 8: Piața Gării

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții          și

instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare      pe

verticală și amenajări exterioare

2,571,306.21

488,548.18

3,059,854.39

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.13

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

2,571,306.21

488,548.18

3,059,854.39

4.2

Montaj        utilaje,

echipamente tehnologice        și

funcționale

45,600.00

8,664.00

54,264.00

TOTALII-subcap. 4.2

45,600.00

8,664.00

54,264.00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice        și

funcționale      care

necesită montaj

1,849,141.34

351,336.86

2,200,478.20

4.4

Utilaje, echipamente

0.00

0.00

0.00

tehnologice funcționale care necesită montaj echipamente transport

Și nu

Și de

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6

1,849,141.34

351,336.86

2,200,478.20

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total III)

4,466,047.55

848,549.03

5,314,596.59

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017)

Proiectant:

Beneficiar:

UAT BACAU


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Obiect 9: Pasaj subteran CFR

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare cu TVA

(fără TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1*

Construcții și instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

2,808,400.2

0

533,596.04

3,341,996.24

4.1.2

Rezistență

0.00

0.00

0.00

4.1.3

Arhitectură

0.00

0.00

0.00

4.1.4

Instalații

0.00

0.00

0.00

TOTAL 1 - subcap. 4.1

2,808,400.2

0

533,596.04

3,341,996.24

4.2

Montaj           utilaje,

echipamente tehnologice            și

funcționale

19,200.00

3,648.00

22,848.00

TOTAL II-subcap. 4.2

19,200.00

3,648.00

22,848.00

4.3

Utilaje,     echipamente

tehnologice            și

funcționale care necesită montaj

265,056.00

50,360.64

315,416.64

4.4

Utilaje,     echipamente

tehnologice            și

funcționale care   nu

necesită    montaj    și

echipamente        de

transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6

265,056.00

50,360.64

315,416.64

Total deviz pe obiect (Total 1 + Total II + Total HI)

3,092,656.2

0

587,604.68

3,680,260.88

în prețuri la data de 01.11.2018; 1 euro = 4.5744 Lei (curs Inforegio iulie 2017)

costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției publice.

Costurile de operare sunt costurile întreținerii anuale (de rutina) după terminarea construcției proiectului. Aceste lucrări trebuie realizate in fiecare an incepand din primul an de la darea in exploatare a lui. Aceste lucrări constau din reparații locale ale trotuarelor si pistelor de biciclete, ale scărilor. In continuare sunt prezentate aceste lucrări, precum si valoarea lor anuala.

In conformitate cu legislația in vigoare, administratorul infrastructurii îndeplinește in mod curent următoarele sarcini.

  • >  Curățirea vegetației;

  • >  Decolmatarea gaigerelor;

  • >  Lucrări de intretinerere a drenurilor;

  • >  întreținerea imbracamintii trotuarelor;

  • >  întreținerea imbracamintii asfaltice;

COSTURI DE ÎNTREȚINERE SI OPERARE

Periodicitatea lucrărilor de întreținere

Periodicitatea efectuării lucrărilor de întreținere la spatiile verzi se definește ca fiind intervalul de timp la care lucrarea respectivă se repetă, pentru același obiectiv. Această perioadă se încadrează in interiorul ciclului de reparații curente si respectiv de reparații capitale.

Elementele principale care determina periodicitatea efectuării lucrărilor de întreținere sunt: intensitatea traficului pietonal si structura acestuia, comportamentul urban, tipul de lucrări asupra căruia se intervine, calitatea materialelor folosite, frecventa apariției degradărilor datorita circulației si factorilor naturali, etc.

Perioada dintre două lucrări succesive de intretinere poate fi majorata dacă lucrările se prezintă in bună stare de funcționare.

Conform P 130/97 - Normativ pentru urmărirea comportării in timp a construcțiilor, lucrările la spatii verzi se incadreaza in categoria „urmărire curentă" si constau in urmărirea stării mobilierului urban, a instalațiilor de irigat si iluminat public cu indicarea poziției si lungimilor pe care au apărut degradări.

Costurile pentru fiecare operație principala de întreținere sunt rezumate in Tabelul de mai jos:

Costuri operare

Infrastructura pietonala

1.5 euro/m2/an

Infrastructura velo

1.6 euro/m2/an

Infrastructura    comuna

shared space velo-auto

6 euro/m2/an

Infrastructura sp.verzi

2 euro/m2/an

Mobilier urban

2000 euro/an

  • 3.4 Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz:

studiu topografic;

Este anexat prezentei documentații.

studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului;

Este anexat prezentei documentații.

studiu hidrologic, hidrogeologic;

Nu este cazul

studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea performanței energetice;

Nu este cazul

studiu de trafic și studiu de circulație;

Este anexat prezentei documentații.

raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;

Nu este cazul

studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații verzi și peisajere;

Nu este cazul

studiu privind valoarea resursei culturale;

Nu este cazul

studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.

3.5 Grafice orientative de realizare a investiției

ANUL1

ANUL 2

ANUL 3

El

1'

1 H j 4!

J»'

..

ACHIZIȚII

1

Achiziție MP

2

Achiziție Informare-Pub + promovare

3

Achiziție audit financiar

4

Achiziție de Proiect Tehnic + Asistenta din partea proiectantului

5

Achiziție servicii de verificare PT

6

Achiziție dirigentie de șantier

7

Achiziție execuție lucrări

t ir

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

1

Elaborare PTh

2

Verificarea PTh

3

Obținere avize/acorduri

4

Execuție lucrări

I I : ! : : :

5

Asistenta tehnica proiectant pe perioada lucrărilor

6

Dirigentie de șantier

7

Management de proiect

_

8

Informare si publicitate

9

Auditul Financiar

10

DEPUNERE CERERE DE RAMBURSARE FINALA

  • 4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico- economic(e) propus(e)

    • 4.1 Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință

Cadrul de analiză

Analiza cost beneficiu este principalul instrument de estimare și evaluare economică a proiectelor. Astfel, prezenta analiză cost - beneficiu are drept scop stabilirea următoarelor aspecte:

o măsura în care proiectul contribuie la politica de dezvoltare a sectorului de transporturi în România și în mod special la atingerea obiectivelor axei prioritare în cadrul căreia se solicită în prezent fonduri europene, respectiv Prioritatea de investiții 4e ("Promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane multimodaîe durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare"), Obiectivul specific 4.1 ("Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă") din POR 2014-2020;

o măsura în care proiectul are nevoie de co finanțare de la Uniunea Europeană;

o măsura în care proiectul contribuie la bunăstarea economică a regiunii (a ariei de impact).

Analizele cost-beneficiu financiare si economice vor avea ca date de intrare rezultatele evaluărilor tehnice si ale estimărilor privind costurile de investiției ale proiectului si se vor fundamenta pe reglementările tehnice in vigoare in Romania.

Analiza cost-beneficiu se va baza pe principiul comparației costurilor alternativelor de implementare a investiție propuse în situația actuală. Modelul teorectic aplicat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) - care cuantifică diferența dintre beneficiile și costurile generate de proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un factor de actualizare, operațiune necesară pentru a „aduce" o valoare viitoare la momentul de baza a evaluării costurilor.

Analiza cost-beneficiu va fi realizata in preturi fixe, pentru anul de baza al analizei 2019, echivalent cu anul de baza al actualizării costurilor. Prin urmare, toate costurile vor fi exprimate in preturi constante anul 2019.

Principiile și metodologiile care au stat la baza prezentei analize cost-beneficiu suntîn conformitate cu:

o Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/207 al Comisiei din 20 ianuarie 2015, de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European în ceea ce privește metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu.

o Commission Delegated Regulation (EU) No 480/2014 of 3 March 2014 supplementing Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council laying down common provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund, the European Agricultural Fund for Rural Development and the European Maritime and Fisheries Fund and laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund and the European Maritime and Fisheries Fund;

o „Guide to Cost-benefit Analysis of Investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion Poîicy 2014 - 2020", decembrie 2014;

o National Assessment Guidelines for Transport Projects Voi 2 Part C: Guide to Economic and Financial Cost Benefit Analysis and Risk Analysis, General Transport Mașter Plan AECOM;

o „Update of the Handbook on Externai Costs of Transport", European Comission - DG MOVE, Final Report (ianuarie 2014).

în conformitate cu documentul „Commission Implementing Regulation (EU) 207/2015 of 20January 2015"

- Annex III, structura analizei cost-beneficiu este după cum urmează:

o Descrierea contextului;

o Definirea obiectivelor;

o Identificarea proiectului;

o Rezultatele studiilor de fezabilitate, inclusiv analiza cererii si analiza opțiunilor;

o Analiza financiara;

u Analiza economică;

o Analiza de risc.

Acest conținut-cadru va fi adaptat în conformitate cu cerințele Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.

Perioada de referință

Prin perioada de referința se înțelege numărul maxim de ani pentru care se fac prognoze in cadrul analizei economico-financiare. Prognozele privind evoluțiile viitoare ale proiectului trebuie sa fie formulate pentru o perioada corespunzătoare in raport cu durata pentru care proiectul este util din punct de vedere economic. Alegerea perioadei de referința poate avea un efect extrem de important asupra indicatorilor financiari si economici ai proiectului.

Concret, alegerea perioadei de referința afecteaza calcularea indicatorilor principali ai analizei cost-beneficiu si poate afecta, de asemenea, determinarea ratei de cofinantare. Pentru majoritatea proiectelor de infrastructura, perioada de referința este de cel puțin 20 de ani, iar pentru investițiile productive este de aproximativ 10 ani.

Confom Ghidului DG Regio privind metodologia de lucru pentru Analiza cost-beneficiu, pentru perioada de programare 2014 - 2020, orizonturile de timp de referința, formulate in conformitate cu profilul fiecărui sector in parte, sunt următoarele:

Calendarul de analiza a proiectelor de infrastructura

Sectorul

Perioada de referință (ani)

Căi ferate

30

Apă/ canal

30

Drumuri

25-30

Gestionarea deșeurilor

25-30

Porturi și aeroporturi

25

Transport urban

25-30

Energie

15-25

Cercetare și inovare

15-25

Bandă largă

15-20

Sectorul

Perioada de referință (ani)

Infrastructură comercială

10-15

Alte sectoare

10-15

Sursa: Anexa I la Regulamentul (EU) Nr. 480/2014

Asa cum se poate observa din tabel, perioada de referința luata in considerare pentru proiectele de transport urban este de 25-30 de ani. Având in vedere specificul investiției, analiza cost-beneficiu va fi realizata pe o perioada de 25 de ani.

Calendarul de implementare a Proiectului

Durata de analiza in cadrul analizei cost-beneficiu, conform tabelului anterior, este de 25 de ani din care primii cinci ani reprezintă perioada de implementare a proiectului, iar intervalul 2023-2042 reprezintă perioada de operare a investiției (20 de ani).

Scenariul de referință

Scenariul contrafactual “fără proiect" ("A face minimum" sau "Business as usual") este scenariul de referință față de care este comparată opțiunea (opțiunile, dacă este cazul) scenariului "cu proiect". Scenariul de referință presupune continuarea situației existente, dar poate include și alte investiții care sunt așteptate să se realizeze înainte de anii stabiliți/avuți în vedere, aflate în implementare sau doar cu avizele luate, dar având finanțarea asigurată.

  • 4.2 Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția

Factori de risc antropici = fenomene de interacțiune între om și natură, declanșate sau favorizate de activități umane și care sunt dăunătoare societății în ansamblu și existenței umane în particular: accidente datorate muniției neexplodate sau a armelor artizanale; accidente nucleare, chimice și biologice; accidente majore pe căile de comunicații, incendii de mari proporții; eșecul utilităților publice; avarii la construcții hidrotehnice; accidente în subteran; prăbușiri ale unor construcții, instalații sau amenajări.

în funcție de activitatea care le-a declanșat, riscurile antropice se pot structura în tehnologice și sociale:

  • - Riscuri tehnologice/ industriale. Aceasta categorie include o gama largă de accidente, declanșate

de om cu sau fără voia sa, legate de activități industriale, cum sunt exploziile, scurgerile de substanțe toxice, poluarea accidentală, etc.

  • - Riscuri sociale. Eșecul utilităților publice, conflictele militare și sociale, etc.Probabilitatea de

apariție a unor astfel de riscuri este mica iar influenta lor asupra investiției este de asemenea una minora si care se poate manifesta local pe zone restrânse ale proiectului.

Factori de risc naturali = manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundațiile, seceta, care au o influență directă asupra vieții fiecărei persoane, asupra societății și a

mediului inconjurător, în ansamblu: erupții vulcanice; cutremure; prăbușiri; tasări sau alunecări de teren; avalanșe; furtuni; inundații; epidemii; invazii ale insectelor; boli ale plantelor; contaminări infecțioase; incendii.

în vederea prevenirii riscurilor naturale, studiul geotehnic efectuat a furnizat o serie de informații cu privire la clima, adâncime de îngheț, seismicitate ce vor fi luate in considerare la proiectare si execuția lucrărilor.

  • 4.3 Situația utilităților și analiza de consum:

necesarul de utilități și de relocare/protejare, după caz;

Nu sunt preconizate depășiri ale necesarului de utilitati actuale.

soluții pentru asigurarea utilităților necesare.

Nu este cazul

  • 4.4 Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:

  • a) impactul social și cultural, egalitatea de șanse;

Proiectul va avea un impact ridicat atat la nivel social, cat si cultural, atat prin creșterea calitatii vieții locuitorilor din municipiul Bacau, ca urmare a dezvoltării unui sistem de transport public de persoane modern, accesibil, eficient, dar si a altor mijloace de transport (velo), punând astfel la dispoziția locuitorilor a unor alternative de deplasare moderne, cu un nivel ridicat de comfort.

De asemenea, proiectul va avea un impact ridicat din punct de vedere cultural, acesta ducând la schimbarea mentalitatii oamenilor in ceea ce privește utilizarea transportului public in comun, a bicicletelor sau a mersului pe jos, „educandu-i" pe aceștia in ceea ce privește beneficiile si impactul utilizării unor mijloace de transport nepoluante. Prin oferirea unei infrastructuri înalte calitativ, a unor facilitați moderne si accesibile proiectul isi aduce aportul la reducerea emisiilor de CO2. Dezvoltarea si modernizarea mijloacelor de transport din municipiu vor contribui la creșterea atractivitatii acestuia, ducând la dezvoltarea sa economica.

In implementarea proiectului un factor important il va constitui respectarea principiului egalitatii de sanse pe toate planurile: Egalitatea de sanse intre barbati si femei - asigurata prin participarea echilibrata in echipa de management și de implementare a proiectului atat a femeilor cat si a bărbaților, Egalitate de sanse din punct de vedere al vârstei - prin proiect se va asigura o participare echitabila din punct de vedere al vârstei pentru membrii echipei de management/de implementare. Egalitatea de sanse va fi obtinuta prin creșterea accesibilității intre zonele componente ale mun., dând astfel sanse si opțiuni de mobilitate egale pentru locuitorii orașului, chiar daca locuiesc in zonele periferice sau in zona centrala. Se asigura astfel un acces modern si facil pentru locuitorii municipiului către zona centra la, cat re zonele cu locuințe colective cu densitate ridicata, către instituții de interes public (unitati de invatamant, unitati medicale, unitati cultural-educationale), către locurile de munca, recreere si cu caracter comercial, contribuind la eliminarea segregării teritoriale si la creșterea calitatii vieții in mediul urban. Prin proiect se dorește dezvoltarea unui spațiu urban si a unei infrastructuri adaptate tuturor nevoilor de mobilitate, destinat tuturor categoriilor de varsta sau sociale din municipiu.

Infrastructura pietonala va fi astfel conceputa si proiectata pentru a veni in sprijinul persoanelor cu mobilitate redusa (vârstnici, persoane cu handicap, persoane cu mobilitate redusa).

La elaborarea proiectului s-a tinut cont de principiul nediscriminării în conformitate cu Directivele Europene și OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. în implementarea proiectului vor fi luate în considerare toate politicile și practicile prin care să nu se realizeze nici o deosebire, excludere, restricție sau preferință, indiferent de: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. In ceea ce privește nediscriminarea si egalitatea de gen, implementarea acestui proiect va contribui la dezvoltarea sistemului de transport public local accesibil din punct de vedere fizic, financiar si social, fiind o obligație de serviciu public in accepțiunea prevederilor Regulamentului CE 1370/2007.

In cadrul tuturor investițiilor in infrastructura se va avea in vedere ca toate obstacolele fizice sa fie inlaturate. Astfel, realizarea tututor lucrărilor la infrastructura urbana se va realiza cu respectarea prevederilor Legii 448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati, precum si prevederile Normativului privind adaptarea caldirilor civile si spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ N051-2012. Revizuire N051/2000. Astfel, traseele pietonale se vor proiecta astfel incat sa nu existe obstacole sau bariere fata de accesul deplin al persoanelor cu dizabilitati.

  • b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de operare;

Se estimează că forța de muncă ocupată prin realizarea investiției va fi în jur de 6 persoane.

Numărul real de persoane implicate în aceasta fază va fi în funcție de tehnologia folosită de contractor și de dotarea acestuia cu utilaje.

în faza de realizare nu vor fi create noi locuri de munca, având în vedere faptul că se vor folosi servicii subcontraetate și se vor folosi resursele umane existente ale contractorilor.

Astfel proiectul va contribui la menținerea locurilor de muncă deja existente.

Societățile care vor derula contracte de lucrări și servicii pot oferi locuri de muncă pe perioada de implementare a proiectului.

In faza de operare, după realizarea investiției nu va fi nevoie de persoane angajate suplimentar fata de personalul actual al mun Bacau

  • c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate, după caz;

Impactul potențial asupra apei

Perioada de construcție

Lucrările de excavații și manevrarea pământului pot determina poluarea apelor de suprafață cu particule de dimensiuni mici transportate de apele pluviale. în același timp activitățile de tip șantier și depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcții (în special pulverulente) (activități specifice și organizării de șantier) reprezintă surse de poluare cu particule de dimensiuni mici, deoarece sunt spălate și transportate de apele pluviale către terenurile adiacente, o parte din ele putând ajunge în cursurile de apa datorită morfologiei locale a terenului.

Traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluanți gazoși (NOx, CO, SCh, compuși organici volatili particule în suspensie, PMio etc.). în aceiași timp, vor rezulta particule din frecarea dintre suprafața drumului și a roților vehiculelor. Toate acestea vor fi spălate de precipitații și depozitate pe sol, de unde prin intermediul apelor pluviale pot ajunge în albia apelor de suprafață datorită morfologiei locale a terenului sau în apele subterane din zona.

Se apreciază că emisiile de substanțe poluante (provenite de la traficul rutier specific șantierului, de la manipularea și punerea în operă a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect în apele de suprafață sau subterane nu vor determina o creștere semnificativă a poluării apelor de suprafață și deci nici o modificare a categoriei de calitate a corpului de apă. Impactul asupra ecosistemelor acvatice va fi redus, mai ales dacă stocurile de materiale de construcție sunt bine protejate (șanțuri de gardă la platformele de depozitare a materialelor de construcții).

O altă sursă potențială de poluare a apelor de suprafață este reprezentată de pierderile de materiale de construcții, care pot conduce la creșterea alcalinității apei.

în categoria surselor potențiale de poluare a apelor trebuie inclusă și poluarea accidentală cu carburanți, uleiuri, sau alte produse în fază lichidă folosite în construcții care se pot scurge pe sol si prin intermediul apelor pluviale, datorită morfologiei locale a terenului, să ajungă în albia apelor de suprafață sau în apele subterane din zona.

Prin deversarea accidentală a carburanților, uleiurilor sau materialelor de construcții se poate produce poluarea mediului acvatic, care poate avea consecințe grave asupra ecosistemului acvatic, datorită peliculelor formate pe apele de suprafață în apropiere de mal, unde debitul de curgere scade, prezența acestora în aval putând avea impact asupra unor zone depărtate.

în ceea ce privește posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciază că și aceasta va fi relativ redusă, prin stocarea hidrocarburilor (carburanți, uleiuri) în rezervoare etanșe și întreținerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparații, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanți etc.) numai în locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevăzute cu șanțuri de gardă și decantoare pentru reținerea pierderilor).

Pentru apele uzate care vor rezulta de Ea organizările de șantier se impune respectarea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate evacuate în resursele de apă stabilite conform NTPA - 001, în cazul în care acestea se vor evacua după epurare într-un curs de apă din apropierea organizărilor. Dacă acestea se vor evacua în rețeaua de canalizare existentă, concentrațiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA - 002 "Normativ privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților".

Impactul global în perioada de construcție este caracterizat ca fiind minor negativ, pe termen scurt și cu efect local.

Perioada de operare

în condiții normale de exploatare nu există evenimente care să producă un impact semnificativ asupra apelor. Principala formă de poluare a corpurilor de apă de suprafață se va produce în perioadele cu precipitații, prin spălarea particulelor solide și a altor compuși solubili depuși temporar pe strada, însă concentrația acestor poluanți este foarte scăzută.

Având in vedere masurile de colectare a apelor uzate provenite din exploatarea străzii si masurilor pentru colectarea apelor pluviale si evacuarea dirijata a acestor ape, se estimează ca impactul asupra apeleor va fi nesemnificativ, in perioada de operare se asteapta o imbunatatirea a calitatii apelor comparativ cu situația actuala.

Impactul potențial asupra aerului

Perioada de construcție

Sursele de emisie a poluanților atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse libere, in general, la sol sau în apropierea solului, deschise (cele care implică manevrarea pământului), mobile, nedirijate și au loc pe o perioadă limitată de timp (durata programului de lucru - 8 h/zi). Caracteristicile surselor și geometria obiectivului înscriu amplasamentul, în ansamblu, în categoria surselor punctuale. De asemenea, trebuie menționat că, prin natura lor, sursele asociate lucrărilor de construcție nu pot fi prevăzute cu sisteme de captare și evacuare dirijată a poluanților.

Realizarea construcției obiectivului implică, pe lângă sursele de emisie aferente lucrărilor de construcție, și surse de emisie asociate activităților desfășurate pe amplasamentul organizărilor de șantier. Evaluările și estimările realizate au indicat că valorile concentrațiilor poluanților specifici se vor situa sub valorile limită corespunzătoare pe toate perioadele de mediere, cu excepția concentrațiilor de pulberi totale în suspensie pentru care există probabilitatea depășirii pe termen foarte scurt a concentrației maxime admisibile pe 30 de minute în zonele in care predomina pământurile prăfoase, in condiții meteorologice nefavorabile (perioade de seceta, lipsite de precipitații) si in ipoteza neaplicării masurilor adecvate (stropirea, pietruire, stabilizare). Eventualele depășiri pot avea loc doar pe arii foarte restrânse, aflate strict în zona de lucru sau în imediata vecinătate a acestuia.

Datorită surselor de emisie nedirijate, cu înălțimi reduse, aflate în general aproape de nivelul solului -aferente activităților de construcție, zona de impact maxim a acestora va fi în general extrem de restrânsă și va fi reprezentată de zona de lucru și de imediata vecinătate a acesteia, valorile concentrațiilor datorate activităților de construcție scăzând rapid cu creșterea distanței față de zona lucrărilor.

impactul local asupra calității aerului va avea un caracter temporar, fiind limitat Ea perioada de desfășurare a lucrărilor de construcție.

Impactul activităților asociate organizărilor de șantier va fi strict în interiorul perimetrului acestora și în imediata vecinătate a acesteia. Impactul va fi temporar, fiind limitat la perioadele de desfășurare a lucrărilor de construcție. în cazul celorlalți poluanți, se estimează că nu se va înregistra un impact semnificativ.

Perioada de operare

In perioada de operare, traficul rutier va avea impact negativ redus asupra calitatii aerului, situația fiind totuși imbunatatita fata de prezent.

Impactul potențial asupra solului și subsolului

Perioada de construcție

Pe timpul executării lucrărilor de construire, formele de impact identificate pot fi:

  • > înlăturarea stratului de sol vegetal;

  • >  pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvată;

  • >  deversări accidentale ale unor substanțe/compuși direct pe sol;

  • >  modificări calitative ale solului sub influența poluanților prezenți în aer (modificări calitative și cantitative ale circuitelor geochimice locale).

Activitățile desfășurate în cadrul organizărilor de șantier, pot conduce la următoarele forme de impact:

  • > înlăturarea/degradarea stratului de sol fertil în zonele unde vor fi realizate organizările de șantier;

  • >  pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvată;

  • > deversări accidentale ale unor substanțe/compuși direct pe sol;

  • > depozitarea/manevrarea necontrolată a deșeurilor sau a materialelor de construcție;

  • >  modificări calitative ale solului sub influența poluanților prezenți în aer (modificări calitative și cantitative ale circuitelor geochimice locale).

Principalul impact asupra solului în perioada de construcție este consecința ocupării permanente de terenuri. Deși se poate produce o ocupare temporară (organizări de șantier, zone de depozitare intermediara materiale inerte, de ex. sol vegetal), impactul este considerat unul mic, reconstrucția ecologică a zonelor ocupate fiind obligatorie.

Aprovizionarea, depozitarea, manevrarea și alimentarea utilajelor cu carburanți reprezintă activități potențial poluatoare pentru sol și subsol, în cazul pierderilor de carburant și infiltrarea acestuia în teren. O altă sursă potențială de poluare dispersă a solului și subsolului este reprezentată de activitatea utilajelor în fronturile de lucru, deoarece utilajele pot pierde carburant și ulei, din cauza defecțiunilor tehnice. Neobservate și neremediate, aceste pierderi reprezintă surse de poluare a solului și subsolului, cantități mari deversate riscând să degradeze și subsolul și calitatea apelor subterane.

Impactul asupra solului și subsolului pentru perioada de execuție este caracterizat ca fiind negativ redus, pe termen scurt, local ca arie de manifestare cu efecte reversibile.

Perioada de operare

In perioada de exploatare, nu se estimează un impact asupra solului si subsolului pentru partea de infrastructuri de transport.

Impactul potențial asupra biodiversității

Atât in perioada de execuție, cat si in perioada de operare, biodiversitatea nu va fi afectata de realizarea proiectului. Amplasamentul este in cadrul Municipiului Bacau în arealul intravilan.

Impactul potențial asupra peisajului

Perioada de construcție

• Activitățile de construcție și organizările de șantier vor afecta priveliștea, însă numai temporar. în timpul lucrurilor de construcție, unele suprafețe vor fi utilizate temporar pentru realizarea organizărilor de șantier. Pentru suprafața afectata temporar de lucrări constructorul va avea obligația de a readuce aceste suprafețe la folosința inițiala, sau în circuitul productiv.

în perioadele de manevrare a materialelor pulverulente și în perioadele cu condiții meteorologice nefavorabile, particule în atmosferă (norii de praf) vor avea impact asupra peisajului.

Perioada de operare

Formele de impact asupra peisajului vor apărea sub două forme:

  • >  efecte asupra structurii fizice și esteticii peisajului;

  • >  efecte asupra amenajării vizuale a peisajului pentru receptori.

Impactul asupra peisajului nu va fi negativ, obiectivul menținându-si funcționalitatea existenta, iar extinderea propusa fiind de o amploare redusa.

/&

Impactul potențial asupra populației

Perioada de construcție

Se apreciază ca activitatea de construcție va constitui o sursa de poluare fonica locala, nivelul de zgomot generat putând depăși in anumite perioade de lucru limitele stabilite de STAS 10009 ~ 88 "Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot" pentru nivelul de zgomot la limita funcțională: 65 dB(A), cu maxim 25 dB(A). Se estimează că nivelurile de zgomot in zona lucrărilor pot avea valori mediate pe 24 h (Leq24h) de maxim 65dB(A), valoare limită impusă de STAS 10 144/1 - 80.

In apropierea obiectivului sunt zone rezidențiale ce pot fi afectate de zgomotul lucrărilor, însă, prin măsurile prevăzute pentru diminuarea nivelului de zgomot și vibrații, locuitorii nu vor resimți disconfort semnificativ.

Perioada de operare

Zonele rezidențiale din apropierea obiectivului nu vor fi afectate de zgomotul traficului, având în vedere ca nu se estimează ca acesta va creste, fata de situația existenta.

Impactul potențial asupra patrimoniului istoric si cultural

Luând în considerare distanța fata de construcțiile arhitecturale și culturale din zona proiectului, lucrările de construcție nu vor degrada resursele culturale localizate în afara străzii. Astfel, nu vor fi necesare măsuri de reducere a impactului asupra patrimoniului cultural.

  • d) impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se integrează, după caz.

Construcția se va realiza respectând principiile dezvoltării durabile, se vor utiliza materiale de construcție nepoluante și reciclabile.

Prin soluțiile adoptate in cadrul proiectului se va realiza diminuarea poluării mediului înconjurători:

- limitarea zgomotului și a vibrațiilor produse de autovehicule prin reabilitarea sistemului rutier;

- scăderea emisiilor de carbon prin diminuarea traficului auto și reducerea duratelor de deplasare

  • 4.5 Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

In urma analizei datelor colectate in vederea realizării Studiului de trafic, a rezultat ca la nivelul municipiului Bacau sunt mai multe puncte de congestie care împiedica fluenta traficului. Apariția

aglomerărilor pune în evidență faptul că se tinde spre atingerea limitei de capacitate a rețelei, modificându-se intensitatea traficului, influențând negativ calitatea infrastructurilor până în momentul apariției imposibilității de deplasare, deci a blocajului (ambuteiaje, străzi pline, mașini blocate).

Dimensionarea investiției s-a făcut in stransa corelare cu cererea rezultata ca urmare a analizei datelor din Studiul de trafic, document anexat prezentei documentații tehnico-economice.

  • 4.6 Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară


Metodologie

Analiza cost beneficiu este principalul instrument de estimare și evaluare economică a proiectelor.

Această analiză are drept scop să stabilească:

o măsura în care proiectul contribuie la politica de dezvoltare a sectorului de transport urban durabil în România și în mod special la atingerea obiectivelor programului în cadrul căreia se solicită finanțare;

o fundamentarea calculului necesarului de finanțare din fonduri comunitare;

o măsura în care proiectul contribuie la bunăstarea economică a regiunii, evaluata prin calculul indicatorilor de rentabilitate socio-economica ai proiectului.

Principiile și metodologiile care au stat la baza prezentei analize cost-beneficiu sunt în conformitate cu:

o Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice

o „Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects", decembrie 2014 - Comisia Europeana

Analiza cost-beneficiu se va baza pe principiul comparației costurilor alternativelor de proiect propuse în situația actuală. Modelul teorectic aplicat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) - care cuantifică diferența dintre veniturile și costurile generate de proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un factor de actualizare, operațiune necesară pentru a „aduce" o valoare viitoare la momentul de baza a evaluării costurilor.

Analiza cost-beneficiu va fi realizata in preturi fixe, pentru anul de baza al analizei 2019, echivalent cu anul de baza al actualizării costurilor. Prin urmare, toate costurile vor fi exprimate in preturi constante 2019.

investiția de capital

Titularul investiției este Municipiul Bacau, iar fondurile necesare realizării investiției vor fi obținute prin accesarea unei finanțări comunitare in cadrul POR 2014-2020, Axa 4.1.

Valoarea investiției totale de capital este de

  • •   12.819.698,33 lei (total general, cu TVA), in Scenariul 1, respectiv

  • •   16.467.944,13 lei (total general, cu TVA) in Scenariul 2.

esalonata pe o perioada de patru ani, cu procentele de eșalonare conform graficului de eșalonare a investiției.

Calculul valorii reziduale a costului de capital

In ceea ce privește valoarea absoluta a valorii reziduale, se va urma metoda amortizării liniare, care tine cont de durata normale de funcționare a activelor care compun investiția de baza. Valoarea reziduala reprezintă valoarea ramasa a activelor, valoarea corespondenta ultimul an de analiza a proiectului, respectiv anul de analiza 25.

în acest scop a fost stabilită valoarea reziduală a principalelor componente ale investiției, în funcție de durata de viață a fiecărei componente, iar valoarea reziduala a fost estimata la 25% din valoarea costului total de investiție.

Ipoteze in evaluarea scenariilor

Orizontul de previziune a costurilor si veniturilor generate de implementarea Proiectului, prezumat la evalurea rentabilității financiare si economice, este de 25 ani, din care anii de analiza 1-4 (notati convențional cu anii 0-3) reprezintă perioada de implementare a proiectului.

La elaborarea analizelor financiare s-a adoptat varianta folosirii preturilor fixe, fara a se aplica un scenariu de evoluție pentru rata inflației la moneda de referința, si anume Lei. Rata de actualizare folosite in estimarea rentabilității Proiectului a fost de 5%.

In vederea actualizării la zi a fluxurilor nete viitoare necesare calculării indicatorilor specifici (VPN, RIR, etc) se estimează aceasta rata la nivelul costului de oportunitate a capitalului investiție pe termen lung. Având in vedere ca acest capital este directionat către un proiect de investiție cu impact major asupra comunității locale si adreseaza un serviciu de utilitate publica nivelul de referința este recomandat la nivelul de 5%. Acest procent a fost identificat ca fiind încadrat intr-un interval rezonabil la nivelul unor eșantioane reprezentative de proiecte similare in spațiul european si implementate cu succes din surse publice.

Proiectul nu este generator de venituri nete, conform definițiilor incluse la Art 61 (1) și (7)(b) din Regulamentul (UE) NR. 1303/2013 și în Ordinul MADR nr. 2112/2015, Art 6 (24) și (25):

„24. proiecte generatoare de venituri nete - acele proiecte de realizare a unor investiții/activități care ulterior finalizării lor generează venituri nete;

25. venituri nete - intrările de numerar plătite direct de utilizatori beneficiarilor schemei pentru bunurile sau serviciile din cadrul operațiunii, cum ar fi taxele suportate direct de utilizatori pentru utilizarea infrastructurii, vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri ori plățile pentru servicii, minus eventualele costuri de funcționare și de înlocuire a echipamentelor cu durată scurtă de viață, suportate pe parcursul perioadei corespunzătoare; economiile la costurile de funcționare generate de operațiunea în cauză se tratează drept venituri nete, cu excepția cazului în care sunt compensate de o reducere egală a subvențiilor de funcționare"

Evoluția prezumata a veniturilor si a costurilor de operare si întreținere

Aceste categorii de costuri de operare sunt estimate în cele doua variante:

• varianta fara proiect (situația existenta);

* varianta cu proiect {varianta rezultata ca urmare a implementării investiției propuse în proiectul de fata).

Conform regulilor de elaborare a analizei financiare, în aceasta vor fi luate în calcul numai valorile incrementale ale costurilor de operare, respectiv diferența dintre varianta cu proiect si varianta fara proiect.

Astfel, după estimările în cele 2 variante, vor fi prezentate si estimările în varianta incrementala, care vor reprezenta date de intrare pentru analiza financiara.

în ambele variante, previziunile de costuri se vor face pentru o perioada de referința de 25 de ani de analiza, care includ perioada de implementare a investiției (4 ani).

Profitabilitatea financiara a investiției

Modelul de analiza financiara a proiectului va analiza cash-flow-ul financiar consolidat si incremental generat de proiect, pe baza estimărilor costurilor investitionale, a costurilor cu întreținerea, generate de implementarea proiectului, evaluate pe întreaga perioada de analiza, precum si a veniturilor financiare generate.

Indicatorii utilizați pentru analiza financiară sunt:

o Valoarea Netă Actualizată Financiară a proiectului;

o Rata Internă de Rentabilitate Financiară a proiectului;

o  Raportul Beneficiu - Cost; si

o Fuxul de Numerar Cumulat.

Valoarea Netă Actualizată Financiară (VNAF) reprezintă valoarea care rezultă deducând valoarea actualizată a costurilor previzionate ale unei investiții din valoarea actualizată a beneficiilor previzionate.

Rata Internă de Rentabilitate Financiară (RIRF) reprezintă rata de actualizare la care un flux de costuri și beneficii exprimate în unități monetare are valoarea actualizată zero. Rata internă de rentabilitate este comparată cu rate de referință pentru a evalua performanța proiectului propus.

Raportul Benefîciu-Cost (R B/C) evidențiază măsura în care beneficiile proiectului acoperă costurile acestuia. în cazul când acest raport are valori subunitare, proiectul nu generează suficiente beneficii și are nevoie de finanțare (suplimentara).

Fluxul de numerar cumulat reprezintă totalul monetar al rezultatelor de trezorerie anuale pe întreg orizontul de timp analizat.

Calculele pentru profitabilitatea financiară a investiției totale sunt prezentate în tabelele următoare, pentru ambele soluții tehnice considerate.

Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a investiției Totale (lei, cu TVA, preturi constante 2019) - Scenariul 1

Anul de analiza

Anul de operare

Intrări

Venituri

Ieșiri

Costde construcție

Valoarea reziduală

Costuri de operare si întreținere

Flux de numerar net

Flux de numerar net actualizat

2019

0

0

640.985

640.985

0

0

-640.985

-640.985

2020

0

0

3.845.910

3.845.910

0

0

-3.845.910

-3.697.990

2021

0

0

3.845.910

3,845.910

0

0

-3.845,910

-3.555.760

2022

0

0

4.486.894

4.486.894

0

0

-4.486.894

-3.988.833

2023

1

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-131.500

2024

2

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-126.442

2025

3

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-121.579

2026

4

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-116,903

2027

5

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-112.407

2028

6

0

0

153.836

0

6

153.836

-153.836

-108.083

2029

7

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-103.926

2030

8

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-99.929

2031

9

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-96.086

2032

10

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-92,390

2033

11

0

0

153.836

0

0

153.836

-153,836

-88.837

2034

12

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-85.420

2035

13

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-82.135

2036

14

0

0

153,836

0

0

153,836

-153.836

-78.975

2037

15

0

0

153.836

o

0

153.836

-153.836

-75.938

2038

16

o

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-73.017

2039

17

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-70.209

2040

18

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-67.509

2041

19

0

0

153.836

6

0

153.836

-153.836

-64.912

2042

20

0

0

153.836

0

0

153.836

-153.836

-62.415

2043

21

0

0

-3.051.088

0

-3.204.925

153.836

3.051.088

1.190.295

Rata Interna de Rentabilitate Financiară a Investiției Totale (RIRF/C) -8,76%

Valoarea Neta Actualizată Financiară a Investiției Totale (VANF/C) -12.551.885

Raportul Beneficii / Cost al Capitalului (B/C C) 0,00

Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a Investiției Totale (lei, cu TVA, preturi constante 2019} - Scenariul 2

Pagina 81

Anul de analiza

Anul de operare

Intrări

Venituri

Ieșiri

Cost de construcție

Valoarea reziduală

Costuri de operare si întreținere

Flux de numerar net

Flux de numerar net actualizat

2019

0

0

823.397

823.397

0

0

-823.397

-823.397

2020

0

0

4.940.383

4.940.383

0

0

-4.940.383

-4.750.368

2021

0

0

4.940.383

4.940.383

0

0

-4.940.383

-4.567.662

2022

0

0

5.763.780

5,763.780

0

0

-5.763.780

-5.123.980

2023

1

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-168.922

2024

2

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-162.425

2025

3

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-156.178

2026

4

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-150.171

2027

5

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-144.396

2028

6

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-138.842

2029

7

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-133.502

2030

8

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-128.367

2031

9

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-123.430

2032

io

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-118.683

2033

11

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-114.118

2034

12

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-109.729

2035

13

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-105.508

2036

14

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-101.450

2037

15

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-97.548

2038

16

0

0

197.615

0

0

197.615

«197.615

-93.797

2039

17

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-90.189

2040

18

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-86.720

2041

19

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-83.385

2042

20

0

0

197.615

0

0

197.615

-197.615

-80.178

2043

21

0

0

-3.919.371

0

-4.116.986

197.615

3.919.371

1.529.031

Rata Interna de Rentabilitate Financiară a Investiției Totale (RIRF/C) -8,76%

Valoarea Neta Actualizată Financiară a Investiției Totale (VANF/C) -16.123.916 Raportul Beneficii / Cost al Capitalului (B/C C) 0,00

In ambele scenarii RIRF/C se situează sub pragul de rentabilitate de 5%. Acest lucru arata ca rentabilitatea financiara a capitalului investit este negativa; analiza financiara demonstrează necesitatea acordării finanțării publice comunitare, care sa susțină obținerea unui cash-flow pozitiv al proiectului.

Conform metodologiei in vigoare vizând fundamentarea proiectelor de investiții de acest tip, sunt întrunite condițiile pentru a susține necesitatea finanțării comunitare.

Pentru ca un proiect să necesite intervenție financiară din partea fondurilor publice cominitare, VANF a investiției trebuie să fie negativă, iar RIRF a investiției mai mică decât rata de actualizare (5%). Valorile calculate pentru indicatorii financiari ai acestei investiții se conformează acestor reguli, ceea ce înseamnă că proiectul are nevoie de finanțare publica pentru a putea fi implementat.

Durabilitatea financiara a proiectului

Analiza sustenabilitatii financiare a investiției evalueaza gradul in care proiectul va fi durabil, din prisma fluxurilor financiare anuale, dar si cumulate, de-a lungul perioadei de analiza. Fluxurile de costuri corespund scenariului incremental „Fara Proiect" - „Cu Proiect".

Durabilitatea financiara a capitalului investit (lei, cu TVA, preturi constante 2019) - Scenariul 1

Anul de analiza

Anul <le operare

INTRĂRI

Venituri (alocații bugetare)

GrantUE

Contribuție proprie

IEȘIRI

Investiție

Total costuri de operare si Întreținere

Flux net de numerar

Flux net de numerar cumulat

2019

640.985

0

0

640.985

640.985

640.985

0

0

0

2020

3.845.910

0

2.884.432

961.477

3.845.910

3.845.910

0

0

0

2021

3.845.910

0

2.884.432

961.477

3.845.910

3.845.910

0

0

0

2022

4.486.894

0

3.365.171

1.121.724

4.486.894

4.486.894

0

0

0

2023

1

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2024

2

153.836

153.836

153,836

153.836

0

0

2025

3

153.835

153.836

153.836

153.836

0

0

2026

4

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2027

5

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2028

6

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2029

7

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2030

8

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2031

9

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2032

10

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2033

11

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

20J4

12

15J.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2035

13

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2036

14

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2037

15

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2038

16

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2039

17

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2040

18

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2041

19

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2042

20

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

2043

21

153.836

153.836

153.836

153.836

0

0

Durabilitatea financiara a capitalului investit (lei, cu TVA, preturi constante 2019) - Scenariul 2

Anul de analiza

Anul de operare

INTRĂRI

Venituri (alocații bugetare)

GrantUE

Contribuție proprie

IEȘIRI

Investiție

Total costuri de operare si întreținere

Flux net de

numerar

Flux net de numerar cumulat

2019

823.397

0

0

823.397

823.397

823.397

0

0

0

2020

4.940.383

0

3.705,287

1.235.096

4.940.383

4.940.383

0

0

0

2021

4.940.383

0

3.705.287

1.235.096

4.940.383

4.940.383

0

0

0

2022

5.763.780

0

4.322.835

1.440.945

5.763.780

5.763.780

0

0

0

2023

1

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2024

2

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2025

3

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2026

4

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2027

5

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2028

6

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2029

7

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2030

8

197.615

197.615

197,615

197.615

0

0

2031

9

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2032

10

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2033

11

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2034

12

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2035

13

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2036

14

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2037

15

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2038

16

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2039

17

197.615

197.615

197.615

197,615

0

0

2040

18

197.615

197.615

197,615

197.615

0

0

2041

19

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2042

20

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

2043

21

197.615

197.615

197.615

197.615

0

0

Fluxul cumulat de numerar este pozitiv in fiecare din anii prognozati, in condițiile in care costurile de operare si întreținere vor fi acoperite prin alocari bugetare.

  • 4.7 Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate

Principii generale de elaborare a analizei economice si documente relevante

Prin analiza economică se urmărește estimarea impactului si a contribuției proiectului la creșterea economică la nivel regional si național.

Aceasta este realizată din perspectiva întregii societăți (municipiu, regiune sau țară), nu numai punctul de vedere al proprietarului infrastructurii.

Aridlkd financiară este considerată drept punct de pornire pentru realizarea analizei soclo-economlce. în vederea determinării indicatorilor socio-economici trebuie realizate anumite ajustări pentru variabilele utilizate în cadrul analizei financiare.

Principiile și metodologiile care au stat la baza prezentei analize cost-beneficiu sunt în concordanță cu:

o „Guidance on the Methodology for carrying out Cost-Benefit Analysis", elaborat de Comisia Europeană pentru perioadă de programare 2014-2020;

Principalele recomandări privind analiza armonizată a proiectelor se referă la următoarele elemente:

o Elemente generale: tehnici de evaluare, transferul beneficiilor, tratarea impactului necuantificabil, actualizare și transfer de capital, criterii de decizie, perioada de analiză a proiectelor, evaluarea riscului viitor și a senzitivității, costul marginal al fondurilor publice, tratarea efectelor socio-economice indirecte;

o Costuri de mediu;

o Costurile și impactul indirect al investiției de capital (inclusiv costurile de capital pentru implementarea proiectului, costurile de întreținere, operare și administrare, valoarea reziduală).

Rata de actualizare pentru actualizarea costurilor si beneficiilor in timp este de 5%, in conformitate cu normele Europene asa cum sunt descrise in 'Guide to cost-benefit analysis of investment projects' editat de "Evaluation Unit - DG Regional Policy", Comisia Europeana. Rata de actualizare de 5% este valabila pentru „tarile de coeziune", Romania incadrandu-se in aceasta categorie.

Ipoteze de baza

Scopul principal al analizei economice este de a evalua dacă beneficiile proiectului depășesc costurile acestuia și dacă merită să fie promovat. Analiza este elaborată din perspectiva întregii societăți nu numai din punctul de vedere al beneficiarilor proiectului iar pentru a putea cuprinde întreaga varietate de efecte economice, analiza include elemente cu valoare monetară directă, precum costurile de construcții si întreținere și economiile din costurile de operare precum și elemente fără valoare de piață directă precum economia de timp și impactul de mediu.

Toate efectele ar trebui cuantificate financiar (adică primesc o valoare monetară) pentru a permite realizarea unei comparări consistente a costurilor și beneficiilor în cadrul proiectului și apoi sunt adunate pentru a determina beneficiile nete ale acestuia. Astfel, se poate determina dacă proiectuleste dezirabil și merită să fie implementat. Cu toate acestea, este important de acceptat faptul cănu toate efectele

proiectului pot fi cuantificate financiar, cu alte cuvinte nu tuturor efectele so ci o-e con ornice li se pot atribui o valoare monetara.

Anul 2019 este luat ca baza fiind anul întocmirii analizei cost-beneficiu. Prin urmare, toate costurile si beneficiile sunt actualizate prin prisma preturilor reale din anul 2019.

Valoarea reziduala la sfârșitul perioadei de analiza a fost estimata la 25% din costul total de investiție, pentru orice element care va fi realizat ca parte a lucrărilor de investiții.

Ca indicator de performanta a lucrărilor de modernizare, s-au folosit Valoarea Actualizata Neta (beneficiile actualizate minus costurile actualizate) si Gradul de Rentabilitate (rata beneficiu/cost). Acesta din urma exprima benefiiciile actualizate raportate la unitatea monetara de capital investit. In final, rezultatele sunt exprimate sub forma Ratei Interne de Rentabilitate: rata de scont pentru care Valoarea Neta Actualizata ar fi zero.

Rata Interna de Rentabilitate Economica

Calculul Ratei Interne de Rentabilitate a Proiectului (EIRR) se bazează pe ipotezele:

o Toate beneficiile și costurile incrementale sunt exprimate în prețuri reale 2019, în Lei;

o EIRR este calculată pentru o durată de 25 ani a Proiectului. Aceasta include perioada de construcție (anii 0-), precum și perioada de exploatare, până în anul 25;

o Viabilitatea economică a Proiectului se evaluează prin compararea EIRR cu Costul Economic real de Oportunitate al Capitalului (EOCC). Valoarea EOCC utilizată în analiză este 5%. Prin urmare, Proiectul este considerat fezabil economic, dacă EIRR este mai mare sau egală cu 5%, condiție ce corespunde cu obținerea unui raport beneficii/costuri supraunitar.

Eșalonarea Investiției

o Eșalonarea investiției s-a presupus a se derula pe o perioadă de trei ani, pentru anii de analiza 0-2, conform Calendarului Proiectului.

Beneficiile economice

Au fost considerate pentru analiza socio-economica, doar o parte din componentele monetare care au influenta directa. Pentru determinarea acestor beneficii s-a aplicat același concept de analiza incrementala, respectiv se estimează beneficiile in cazul diferenței intre cazul "cu proiect" si "fara proiect".

Efectele sociale (pozitive) ale implementării proiectului sunt multiple si se pot clasifica in doua categorii:

In rezumat, etapele de realizare a analizei economice sunt:

  • 1. Aplicarea corecțiilor fiscale;

  • 2. Monetizarea impacturilor (calculul beneficiilor);

  • 3. Transformarea preturilor de piața in preturi contabile (preturi umbra); si

  • 4. Calculul indicatorilor cheie de performanță economică

Figura următoare sintetizează etapele de realizare a analizei economice.

Etapele de realizare a analizei economice

Din analiza economica trebuie excluse taxele indirecte (de exemplu TVA), obligațiile angajatorului in ceea ce privește salariile sau orice subvenții. Din punctul de vedere al societății aceste elemente constituie transferuri si nu fluxuri de cash.


Corecțiile        fiscale        si

transformarea preturilor de piața in preturi contabile

Aplicarea corecțiilor fiscale

Aplicarea corecțiilor fiscale consta in deducerea cotei TVA de 19% din cadrul costurilor exprimate in valori financiare.

Transformarea preturilor de piața in preturi contabile

Pentru calculul factorilor de conversie din preturi de piața in preturi contabile se utilizează adesea o tehnică numită analiza semi-input-output (SIO)4. Analiza SIO folosește tabele de intrări ieșiri cu date la nivel național, recensăminte naționale, sondaje cu privire la cheltuielile gospodăriilor și alte surse la nivel național, cum ar fi date cu privire la tarifele vamale, cotații și subvenții. Această analiză poate fi folosită și la calculul factorului de conversie standard.



Cuantificarea si      monetari za rea

externa li ta ti lor proiectului (beneficii si costuri economice).


Utilizarea preturilor umbra pentru calcului costului de oportunitate al input-uriior si output urilor.


Calculul indicatorilor de performanta utilizând rata de discount sociala.


Deși factorul de conversie standard se determină în mod normal prin calcularea factorilor de conversie corespunzători sectoarelor productive ale unei economii, se poate folosi și formula:

rcs        (M+X)

unde,                      (M +Tm-Sm}+(X -Tx + Sx)

o FCS = factor de conversie standard;

o M = valoarea totală a importurilor în prețuri CIF la graniță;

o X = valoarea totală a exporturilor în prețuri FOB la graniță;

o Tm - valoarea taxelor vamale totale aferente importurilor;

o Sm = valoarea totală a subvențiilor pentru importuri;

o Tx = valoarea totală a taxelor la export;

o Sx = valoarea totala a subvențiilor pentru exporturi.

în calcularea prețului contabil (umbră) al forței de muncă se aplică următoarea formulă:

PCF = PPF x (1-u) x (l-t),unde:

o PCF - Prețul contabil al forței de muncă

o PPF = Prețul de piață al forței de muncă

o u = Rata regională a șomajului

o t = Rata plăților aferente asigurărilor sociale și alte taxe conexe

în tabelul de mai jos se prezintă factorii de conversie a prețurilor de piață în prețuri contabile, pe categorii de costuri, pentru proiectele din România, așa cum au fost definiți în cadrul Ghidului Național pentru Analiza Cost - Beneficiu ACIS-Jaspers.

Factori de conversie de la preturi de piața in preturi contabile

Categorie de cost

Factor de conversie

Comentariu

Articole care se pot comercializa

1

Articole care nu se pot comercializa

1

dacă nu se justifică altfel

Forța de muncă calificată

1

Forța de muncă necalificată

SWRF

formula de calcul (1-u) x (1-t)

Achiziția de teren

1

dacă nu se justifică altfel

Transferuri financiare

0

Sursa: http://www.metodoloaie.ro/Ghid%20ACB%20RO%20proiect.pdf, pag. 16

Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Analizelor Cost-Beneficiu pentru proiectele de infrastructura Stabilește un factor de conversie de 0.6 de la valori financiare la valori economice pentru forța de munca necalificata, (pag. 132, cap. 4.1.4). De asemenea, Ghidul sugerează si o compoziție a elementelor de cost pentru costul de întreținere si operare, respectiv pentru costul de construcție, după cum urmeaza:

o Costul de întreținere si operare: 40% forța de munca necalificata, 8% forța de munca calificata, 45% materiale si utilaje, 7% energie.

o Costul de construcție: 37% forța de munca necalificata, 7% forța de munca calificata, 46% materiale si utilaje, 10% energie.

In lipsa unor informații specifice proiectului analizat (informații detaliate cu privire la structura costurilor antrepenorului general precum si a companiilor de construcție ce vor fi implicate in activitatile de întreținere), se vor utiliza aceste data de intrare.

Având in vedere acestea, factorii de conversie din preturi contabile in preturi umbra sunt:

o Pentru costul de întreținere si operare: 0,4x0,6+0,6x1=0,84

o Pentru costul de construcție: 0,37x0,6+0,63x1=0,85.

Calculul indicatorilor de performanta economica (Lei, preturi constante 2019) - Scenariul 1

Anut de analiza

Anul de operare

Cost de construcție

Cost de întreținere si Operare

Valoarea reziduala

Total costuri

Beneficii economice

Total

Beneficii

Beneficii Nete neactualizate

Beneficii Nete actualizate

2019

457.846

0

0

457.846

0

-457.846

-457.846

2020

2.747.078

0

0

2.747.078

0

-2.747.078

-2,616.265

2021

2.747.078

0

0

2.747.078

0

-2.747.078

-2.491.681

2022

3.204.925

0

0

3.204.925

0

-3.204.925

-2.768.534

2023

1

0

108.590

0

108.590

1.000.000

1.000.000

891.410

733.365

2024

2

0

108.590

0

108.590

1.000.000

1.000.000

891.410

698.443

2025

3

0

108.590

1

108.591

1.000.000

1.000.000

891.409

665.183

2026

4

0

108.590

2

108.592

1.000.000

1.000.000

891.408

633.507

2027

5

0

108.590

3

108.593

i.000.000

1.000.000

891.407

603.339

2028

6

0

108.590

4

108.594

1.000.000

1.000.000

891.406

574.608

2029

7

0

108.590

5

108.595

1.000.000

1.000.000

891.405

547.245

2030

8

0

108.590

6

108.596

1.000.000

1.000.000

891.404

521.185

2031

9

0

108.590

7

108.597

1.000.000

1.000.000

891.403

496.366

2032

10

0

108.590

8

108.598

1.000.000

1.000.000

891.402

472.729

2033

11

0

108.590

9

108.599

1.000.000

1.000.000

891.401

450.218

2034

12

0

108.590

0

108.590

1.000.000

1.000.000

891.410

428.783

2035

13

0

108.590

0

108.590

1.000.000

1.000.000

891.410

408.365

2036

14

0

108.590

0

108.590

1.000.000

1.000.000

891.410

388.919

2037

15

0

108.590

0

108.590

1.000.000

1.000.000

891.410

370.399

2038

16

0

108.590

0

108.590

1.000.000

1.000.000

891.410

352.761

2039

17

0

108.590

0

108.590

1.000.000

1.000.000

891.410

335.963

2040

18

0

108.590

0

108.590

1.000.000

1.000.000

891.410

319.965

2041

19

0

108.590

0

108.590

1.000.000

1.000.000

891.410

304.728

2042

20

0

108.590

0

108.590

1.000.000

1.000.000

891.410

290.217

2043

21

0

108.590

-2.289.232

-2.180.641

1.000.000

1.000.000

3.180.641

986.215

Rata Interna de Rentabilitate Economica (EIRR) 7,37%

Valoarea Neta Actualizată Economica (ENPV) 2.248.177

Raportul Beneficii / Costuri (BCR) 1,25

Calculul indicatorilor de performanta economica (Lei, preturi constante 2019) - Scenariul 2

Anul de analiza

Anul de operare

Cost de construcție

Costde întreținere si Operare

Valoarea reziduala

Total costuri

Beneficii economice

Total Beneficii

Beneficii Nete neactualizate

Beneficii Nete actualizate

2019

588.141

0

0

588.141

0

-588.141

-588.141

2020

3.528.845

0

0

3.528.845

0

-3.528,845

-3.360.805

2021

3.528.845

0

0

3.528.845

O

-3.528.845

-3.200.767

2022

4.116.986

0

0

4.116.986

O

-4.116.986

-3.556.407

2023

1

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

1.119.292

2024

2

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

1.065.993

2025

3

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

1.015.231

2026

4

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

966.887

2027

5

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

920.845

2028

6

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

876.995

2,029

7

0

139.493

0

139.493

1 600 000

1 500.000

1 360 607

836 233

2030

8

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

795.460

2031

9

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

757.581

2032

10

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

721.506

2033

11

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

687.148

2034

12

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

654,427

2035

13

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

623.264

2036

14

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

593.585

2037

15

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

565.319

2038

16

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

538.399

2039

17

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

512.761

2040

18

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

488.344

2041

19

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

465.089

2042

20

0

139.493

0

139.493

1.500.000

1.500.000

1.360.507

442.942

2043

21

0

139.493

-2.940.704

-2.801.211

1.500.000

1.500.000

4.301.211

1.333.668

Rata Interna de Rentabilitate Economica (EIRR) 9,18%

Valoarea Neta Actualizata Economica (ENPV) 5,273.847

Raportul Beneficii / Costuri (BCR) 1,47

Analiza economică a proiectului arata oportunitatea investiției in ambele soluții tehnice proiectate, ENPV fiind pozitiv, dar și efectul benefic al acesteia asupra economiei locale, superior costurilor economice și sociale pe care acesta le implică, raportul beneficii/cost fiind mai mare decât 1. Totuși, scenariul 2 prezintă indicatori de rentabilitate superiori (EIRR=7,37%, fata de EIRR=9,18% in scenariul 1), datorita diferenței de beneficii economice induse.

în ceea ce privește rata internă de rentabilitate economică a proiectului, aceasta este de 9,18% in Scenariul recomandat 1, valoare superioară ratei de actualizare socială de 5%. Acest lucru reflectă rentabilitatea din punct de vedere economic a investiției.

Efectele pozitive asupra utilizatorilor si asupra societății, in general, sunt evidente ceea ce conduce la concluzia ca proiectul merita promovat.

Condițiile impuse celor trei indicatori economici pentru ca un proiect să fie viabil economic sunt:

o ENPV să fie pozitiv;

o EIRR să fie mai mare sau egală cu rata socială de actualizare (5%);

o BCR să fie mai mare decât 1.

Principalii indicatori ai analizei economice - scenariul recomandat

Principalii parametri și indicatori

Valori

Rata socială de actualizare (%)

5%

Rata interna de rentabilitate economice (EIRR)

9,18%

Valoare actualizata neta economica (ENPV) (lei)

5.273.847

Raporturi beneficii-costuri (BCR)

1,47

Analizând valorile indicatorilor economici rezultă că proiectul este viabil din punct de vedere economic. Indicatorii economici au valori bune datorită beneficiilor economice generate de implementarea proiectului.

  • 4.8 Analiza de senzitivitate

Metodologie

Exista trei metode principale pentru efectuarea unei analize de risc / incertitudine, si anume analiza de senzitivitate (analiza scenariului „ce se întâmpla daca"), valori de comutare si analiza probabilității riscului.

O analiza de senzitivitate este considerata cea mai simpla forma de analiza de risc / incertitudine si este probabil cel mai frecvent aplicata în conducerea analizei de risc/ incertitudine. Ea implica stabilirea de scenarii „ce se întâmpla daca" pentru a reflecta modificările valorilor variabilelor si parametrilor „critici" ale modelului.

Ghidul CE definește variabilele / parametrii „critici" ca fiind „cele ale căror variații, pozitive sau negative, comparate cu valorile utilizate drept estimarea cea mai buna în cazul cel mai bun, au cel mai mare efect asupra ratei interne de rentabilitate RIR sau asupra valorii nete actuale VNA si astfel determina cele mai semnificative schimbări ale acestor parametri.

Pentru fiecare scenariu „ce se întâmpla daca" indicatorii de apreciere a rentabilității sunt recalculați.

Scopul analizei de senzitivitate este de a determina variabilele sau parametrii critici ai modelului, ale căror variații, in sens pozitiv sau in sens negativ, comparativ cu valorile folosite pentru cazul optimal, conduc la cele mai semnificative variații asupra principalilor Indicatori ai rentabilității, respectiv RIR si VNP; cu alte cuvinte influențează in cea mai mare măsură acești indicatori.

Criteriul de distingere a acestor variabile cheie variaza conform specificului proiectului analizat si trebuie determinat cu mare acuratețe.

Având în vedere faptul că proiectul nu este generator de venituri și, prin urmare, indicatorii de rentabilitate financiară sunt defavorabili, analiza de risc și senzitivitate va fi realizată doar pentru indicatorii de rentabilitate economică ai investiției.

Identificarea variabilelor critice

Pentru distingerea variabilelor critice, Ghidul CE recomanda un criteriu general, după cum urmeaza: „Drept criteriu general, recomandam sa se ia în considerare acei parametri pentru care o variație (pozitiva sau negativa) de 1% da naștere unei variații corespunzătoare de 1% a RIR sau de 5% în valoarea de baza a VNA." (Ghidul analizei costuri-beneficii în proiectele de investiție (Fondul structural-ERDF, Fondul de coeziune si ISPA). Unitatea de evaluare, Politica regionala DG, Comisia Europeana. P.38). In analiza de fata se va considera 1% ca valoare de prag atat pentru valoarea actualizata neta, cat si pentru rata interna de rentabilitate economica.

In continuare, se va evalua gradul de variație a acestor indicatori la variabilele de influenta. Pentru fiecare categorie de venituri si cheltuieli se va considera o variație de 1% si se vor calcula variațiile corespunzătoare induse indicatorilor de eficienta, in mărime absoluta.

Pentru o variație de 1% pentru fiecare din cele 3 variabile testate s-au obtinut variațiile corespondente ale EIRR (Rata Interna de Rentabilitate) si EVNP (Valoare Neta Prezenta).

Rezultatele ca, pentru o variație pozitiva a beneficiilor, indicatorii de eficienta ai investiție vor evolua in același sens, pe când intre categoriile de costuri, pe de o parte si RIR si VNP, pe de alta parte, exista o relație de inversa proportionalitate. Având in vedere acestea, putem concluziona asupra faptului ca toate variabilele sunt critice.

Determinarea valorilor de comutare

In continuare, vor fi determinate valorile de prag (variațiile pentru care rentabilitatea investiției devine nula), pentru toate cele 3 variabile de influenta, considerând variații in sens negativ (scăderi pentru beneficii si creșteri pentru costuri) de 20%, fata de 1% (variația aplicata pentru selectarea variabilelor critice). Așadar, valorile de comutare (de prag) reprezintă variațiile variabilelor de influenta care conduc la obținerea unui ENPV nul sau a unei EIRR egala cu rata de actualizare de 5%.

Variabila de influenta cu cea mai mare importanta in determinarea rentabilității socio-economice a investiției este cea care are valoarea de prag cea mai mare.

Valorile de comutare vor fi determinate pentru toate variabilele de influenta si nu numai pentru cele critice.

Conform acestor rezultatele, beneficiile economice din reducerea duratelor de parcurs este variabila care influențează in cea mai mare măsură rentabilitatea economica a investiției. Daca aceasta scade cu mai mult de 29%, rata interna de rentabilitate se va reduce sub rata de actualizare iar valoarea neta prezenta va deveni negativa: cu alte cuvinte, investiția nu va mai fi rentabila din perspectiva economica.

  • 4.9 Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

  • 1. Identificarea riscurilor. Identificarea riscurilor se va realiza în cadrul ședințelor lunare de progres de către membrii echipei de proiect. Identificarea riscurilor trebuie să includă riscuri care pot apărea pe parcursul întregului proiect: financiare, tehnice, organizaționale, cu privire la resursele umane implicate, precum și riscuri externe (politice, de mediu, legislative). Identificarea riscurilor trebuie actualizata la fiecare ședință lunară.

  • 2. Evaluarea probabilității de apariție a riscului. Riscurile identificate vor fi caracterizate în funcție de probabilitatea lor de apariție și impactul acestora asupra proiectului.

  • 3. Identificarea masurilor de reducere sau evitare a riscurilor

în prezenta analiză de risc se propune determinarea calitativă a factorilor ce pot provoca modificări semnificative ale variabilelor critice identificate astfel încât indicatorii proiectului să sufere modificări majore.

Pentru analiza proiectului de investiții s-au luat în considerare riscurile ce pot apărea atât în perioada de implementare a proiectului, cât și în perioada de exploatare a obiectivului de investiție.

Risc

Probabilități de apariție

Măsuri

Riscuri tehnice

Potențial de modificare ale soluției tehnice

Scăzut

- prevederea în contractul de proiectare a garanției de bună execuție a proiectului tehnic, garanție care va fi reținută în cazul unei soluții tehnice necorespunzătoare;

- asistența tehnică din partea proiectantului pe perioada de execuție a proiectului;

- acoperirea cheltuielilor cu noua soluție tehnică din sumele cuprinse la cheltuielile diverse si neprevăzute.

întârziere a lucrărilor datorită alocărilor defectuoase de resurse din partea executantului

Scăzut

- prevederea în caietul de sarcini a unor cerințe care să asigure performanța tehnică și financiară a firmei contractante (personal suficient, lucrările similare realizate etc.)

Risc

Probabilități de apariție

Măsuri

- impunerea unor clauze contractuale preventive în contractul de lucrări: penalizări, garanții de bună execuție etc.

Nerespectarea clauzelor contractuale unor contractanți / subcontractanți

Scăzut

- stipularea de garanții de buna execuție și penalități în contractele comerciale încheiate cu societăți contractante.

Riscuri organizatorice

Neasumarea unor sarcini și responsabilități în cadrul consiliului local

Scăzut

- stabilirea responsabilităților echipei de proiect de către reprezentantul legal;

Neasumarea unor sarcini și responsabilități în cadrul echipei de proiect

Scăzut

-stabilirea responsabilităților membrilor echipei de proiect prin realizarea unor fișe de post;

- numirea în echipa de proiect a unor persoane cu experiență în implementarea unor proiecte similare;

- motivarea personalului cuprins în echipa de proiect.

Riscuri financiare și economice

Capacitatea insuficientă de finanțare și cofinantare la timp a investiției

Scăzut

- prevederea în contractul de proiectare a garanției de bună execuție a proiectului tehnic, garanție care va fi reținută în cazul unei soluții tehnice necorespunzătoare

Creșterea inflației

Mediu

- realizarea bugetului în funcție de prețurile existente pe piață;

-cheltuielile generate de creșterea inflației vor fi suportate de către beneficiar din bugetul propriu.

Riscuri externe

Riscuri de mediu -condițiile de climă și temperatură nefavorabile efectuării unor categorii de lucrări

Scăzut

- alegerea unor soluții de execuție care să cont cu prioritate de condițiile climatice

Riscuri politice -schimbarea conducerii Consiliului local ca urmare a începerii unui nou mandat și lipsa de implicare a persoanelor nou alese în implicarea proiectului

Scăzut

- proiectul devine obligație contractuală din momentul semnării contractului. Nerespectarea acestuia este sancționată conform legii.

Nu au fost identificate riscuri majore care ar putea întrerupe realizarea proiectului. Planificarea corectă a etapelor proiectului încă din faza de elaborare a acestuia, precum și monitorizarea continuă pe parcursul implementării, asigură evitarea riscurilor care pot influența major proiectul.

  • 5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

Având in vedere configurația străzilor si a trotuarelor, precum si necesarul de spațiu pentru realizarea investiției conform normativelor aplicabile, scenariile tehnico-economice au fost gândite in funcție de amplasarea pistelor de biciclete, pe fiecare strada/tronson in parte.

Astfel, au rezultat doua scenarii tehnico-economice:

STRADA

SCENARIUL 1

SCENARIUL 2

Str. Vasile Parvan

Piste stanga dreapta pe carosabil, fara lucrări, doar marcaj

Piste stanga dreapta pe carosabil, cu lucrări la structura pistei si separate prin bolarzi cauciuc

Gen Gușa

Pista se realizează pe trotuarul stanga; nu se reface celalalt trotuar, nu se intervine la spațiul verde;

Pista se realizează in cale proprie, prin reconfigurarea spatiilor de parcare; se modernizează ambele trotuare si spațiu verde aferent

Str. Constantei

Scenariu identic: pista de biciclete in sit propriu, separate de carosabil

Scenariu identic: pista de biciclete in sit propriu, separate de carosabil

Str.Gh.Donici

Pista pe 0 parte a străzii prin reconversia unui trotuar neutilizat; se modernizează trotuarul de pe partea opusa

Soluție identica in ceea ce privește pista, diferența este data de faptul ca trotuarul de pe partea opusa se modernizează si se extinde si se doteaza cu sistem de protecție cu gard/parapet

Str. Mihai Eminescu

Scenariu identic: pista de biciclete in sit propriu, separate de carosabil

Scenariu identic: pista de biciclete in sit propriu, separate de carosabil

Str. Oituz

Scenariu identic: pista de biciclete in sit propriu, separate de carosabil

Scenariu identic: pista de biciclete in sit propriu, separate de carosabil

Str.Vasile Alecsandri

Scenariu identic: pista de biciclete in sit propriu, separate de carosabil

Scenariu identic: pista de biciclete in sit propriu, separate de carosabil

Piața Gării

Se moderizeaza infrastructura pieței pe configurația actuala. Se va amplasa mobilier urban classic

Se reconfigureaza întregul spațiu public, cu orientare către lărgirea zonei dedicate pietonilor si biciclistilor; Se

montează mai mult mobilier urban si se planteaza arbori

Pasaj Subteran

CFR

Se modernizează si se pastreaza elementele actuale, inclusiv aticul suprainaltat si modelul copertinelor de acces

Se modernizează, se demontează aticul, valorificând astfel spațiul median al pieței, se renunța la modelul copertinelor de acces si se realizează o pergola metalica.

  • 5.1 Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor

Din punct de vedere tehnic, cele doua scenarii propuse sunt diferite din punct de vedere al amplasării pistelor de biciclete si reconfigurarii spatiilor publice si au fost gândite luând ca baza existentul si posibilitățile de reconversie, fara a afecta negativ circulația si populația pe perioada construcției, insa cu un impact benefic pe perioada de operare.

Astfel, pe fiecare strada/tronson s-a lucrat pe existent si au rezultat următoarele lucrări necesare:

  • (i) Bd. Vasile Pârvan este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens, generoasa, încadrate de aliniamente de spațiu verde cu lățimi variabile, in care se găsește vegetație, arbori si rețeaua de iluminat public. Strada prezintă trotuare cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Strada are o importanta locala deosebita, deservind cartierul CFR, un cartier de locuințe individuale (case). Este o strada asfaltata, platforma carosabila având lățimea de 9m. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele sunt într-o stare tehnica buna. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Concluzie: Varianta 2:

Pistele de biciclisti vor fi amenajate pe partea carosabila, de o parte si de alta a axului străzii la marginea dinspre bordura si vor avea o lățime de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare;

Pistele de biciclete vor fi separate fata de benzile carosabile prin stâlpi de cauciuc iar fata de trotuar prin borduri denivelate de 20 x 25 cm

  • (ii) Str. Gheorghe Donici este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens, încadrate de trotuare cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Este o strada cu trafic greu, face legătura intre Calea Moinești si Str. Constantei, traseu potențial pentru traficul de tranzit si cel de marfa. In cadrul proiectului se va interveni doar pe segmentul dintre str. Vasile Pârvan si str. Constantei. Platforma carosabila are o lățime de 7m. Pe traseul analizat, exista trotuare reduse ca dimensiune, neconforme fluxurilor pietonale stabilite prin Anexa la OMT49/1998, nefiind asigurata lățimea gabaritului de minima trecere libera datorita obstacolelor de pe trotuar (in special stâlpi de iluminat)/!rotuarele betonate se prezintă necorespunzător cu degradări ale betonului si zone unde a crescut vegetație. Si carosabilul prezintă degradări de tipul fisurilor, crăpăturilor, zone degradate in jurul căminelor. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Concluziei Varianta 2: Pista de biciclist! va fi amenajata pe trotuarul de pe partea stanga a pârtii carosabile si va avea o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare.

De asemenea se va reabilita si extinde trotuarul de pe partea dreapta pe o lungime de aproximativ 260 m, pana după trecerea de dietoni din dreptul culoarului ce subtraverseaza calea ferata astfel incat sa aiba o lățime de 2.00 m

Pistele de biciclete sl trotuarele vor fl separate fala de partea carosabila prin borduri denivelate de 20 x 25 cm si fata de spațiu verde prin borduri inblobate la nivel de lOxlScm

  • (iii) Str. Constantei este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens. Este o strada cu trafic greu, face legătura intre Calea Moinești si Str. Alexei Tolstoi si apoi DN11, traseu potențial pentru traficul de tranzit si cel de marfa. Fiind mai mult o strada de legătură intre zonele cu activități economice, industriale sau de locuire, in aceasta zona nu sunt amenajate trotuare decât pe o parte de strada. Platforma carosabila are o lățime de 7m. Din str. Constantei se desprinde str. Gen. Ștefan Gușă, care asigura ieșirea către DN11 si municipiul Onești. Carosabilul cu asfalt are unele degradări de tipul fisurilor, crăpăturilor, degradărilor in jurul căminelor de canalizare. Strada are rețea de canalizare ape pluviale.

Concluzie: Varianta 2: Pista de biciclisti va fi amenajata după cum urmeaza:

  • -  de la intersecția cu strada Gheorghe Donici pana la intersecția cu Strada General Ștefan Gușa se va crea o pista de biciclisti noua, pe partea dreapta a drumului, in cale proprie, de la marginea trotuarului si va fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

  • -  de la intersecția cu Strada General Ștefan Gușa pana la intersecția cu strada Alexei Tolstoi se va crea o pista de biciclisti noua pe partea stanga a drumului (partea cu caile ferate), in cale proprie, pista ce va fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

Intre intersecția cu Strada Stejarului, pana in apropierea intersecției cu Strada Constantin Musat, pista de biciclisti se va întrerupe deoarece terenul pe unde trebuie amplasata pista este proprietate privata si nu face obiectivul acestui proiect

Pistele de biciclete vor fi separate fata de partea carosabila prin borduri denivelate de 20 x 25 cm si fata de spațiu verde si trotuare prin borduri inblobate la nivel de lOxlScm

  • (iv) Str. Gen. Vasile Gușă este o strada de categoria a Il-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate doua benzi de circulație pe sens, iar in partea dreapta (sensul de mers spre centru) este amenajata o parcare pentru autoturisme, in dispunere perpendiculara pe bordura (pana la str. Timpului) si apoi paralela cu bordura (pana la intersecția cu pasajul subteran spre str. Oituz. Platforma carosabila cu îmbrăcăminte asfaltica prezintă in jur aliniament de spațiu verde, lățime lm (pe

IdO partea stângă) si trotuare pavate stânga-dreapta de lățimi variabile, l-2m. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Concluzie: Varianta 2: Pista de biciclisti va fi amenajata după cum urmeaza:

  • -  In dreptul intersecției Calea Dr. Alexandru Safran cu Strada General Ștefan Gușa, se va crea o pista de biciclisti noua, in cale proprie, separata de zona carosabila, in dreptul Centrului de Afaceri si Expoziții Bacau. Aceste piste vor fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

  • -  din dreptul trecerea de pietoni după intersecției cu Calea Dr. Alexandru Safran pana in dreptul pasajului subteran pe sub calea ferata pista de biciclisti se va realiza prin parcarea existenta de pe partea dreapta (sensul de mers dinspre Calea Dr. Alexandru Safran), va fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare. Datorita trasării pistei de biciclisti prin parcare, se vor retrasa marcajele pentru locurile de parcare, acestea urmând a fi amenajate in lungul axului drumului. Pista de biciclisti va fi delimitată fata de locurile de parcare prin borduri denivelate de beton 20 x 25 cm.

  • -  in dreptul pasajului subteran pe sub calea ferata, pistele de biciclisti se vor realiza pe trotuarele adiacente bretelelor pe la suprafața si vor fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

De asemenea din dreptul intersecției Calea Dr. Alexandru Safran cu Strada General Ștefan Gușa pana in dreptul Pasajului subteran se vor reface atat trotuarele cat si spatiile verzi pe ambele parti ale drumului.

  • (v) DN11 si str. Dr Alexandru Safran-sunt străzi de categoria a lll-a, cu o banda pe sens, care fac parte din traseul de trafic greu si trafic de tranzit dintre DN11 si DN2. Pe respectivele străzi nu se intervine prin proiect decât in măsura amenajării unei piste de biciclete in afara platformei carosabile, care sa ocolească intersecția giratorie cu str. Gen Ștefan Gușă/Arcadie Septilici si sa își continue traseul către zona centrala a municipiului.

Concluzie: Varianta 2: Pista de biciclisti va fi amenajata după cum urmeaza:

  • -  In dreptul intersecției Calea Dr. Alexandru Safran cu Strada General Ștefan Gușa, se va crea o pista de biciclisti noua, in cale proprie, separata de zona carosabila, in dreptul Centrului de Afaceri si Expoziții Bacau. Aceste piste vor fi in dublu sens cu o iatime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

  • -  din dreptul trecerea de pietoni după intersecției cu Calea Dr. Alexandru Safran pana in dreptul pasajului subteran pe sub calea ferata pista de biciclisti se va realiza prin parcarea existenta de pe partea dreapta (sensul de mers dinspre Calea Dr. Alexandru Safran), va fi in dublu sens cu o Iatime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m Iatime pentru fiecare sens de deplasare. Datorita trasării pistei de biciclisti prin parcare, se vor retrasa marcajele pentru locurile de parcare, acestea urmând a fi amenajate in lungul axului drumului. Pista de biciclisti va fi delimitată fata de locurile de parcare prin borduri denivelate de beton 20 x 25 cm.

  • -  in dreptul pasajului subteran pe sub calea ferata, pistele de biciclisti se vor realiza pe trotuarele adiacente bretelelor pe la suprafața si vor fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

De asemenea din dreptul intersecției Calea Dr. Alexandru Safran cu Strada General Ștefan Gușa pana in dreptul Pasajului subteran se vor reface atat trotuarele cat si spatiile verzi pe ambele parti ale drumului.

  • (vi) Str. Mihai Eminescu, este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens, generoasa, încadrată de trotuare stânga-dreapta, cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m, Exista un soctor din aceasta strada undo circulația se derulează in sens unic (intrarea dinspre str. Oituz/Energiei). Strada are o importanta locala deosebita, făcând legătură intre zona centrala si Gara CFR. Este o strada asfaltata, platforma carosabila având lățimea de 7-8m. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele sunt într-o stare tehnica buna. Carosabilul prezintă fisuri si crăpături ale carosabilului si degradări in jurul căminelor de canalizare. Trotuarele au si zone tasate. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Concluzie: Varianta 2: Pistele de biciclisti vor fi amenajate pe partea carosabila, de o parte si de alta a axului străzii la marginea dinspre bordura si vor avea o lățime de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare;

  • (vii) Str. Oituz, este o strada de categoria a 11 l-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens, generoasa, încadrate de trotuare stânga-dreapta, cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Strada are o importanta locala deosebita, făcând legătură intre zona centrala si Gara CFR (prin str. Mihai Eminescu) sau ieșirile către municipiile secundare din județ (Moinești, Onești). Este o strada asfaltata, platforma carosabila având lățimea de 7-8m. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele sunt într-o stare tehnica buna, dar prezintă unele degradări locale(fisuri, crăpături, zone tasate la trotuare). Strada Oituz începe la intersecția cu str. Vasile Alecsandri si se termina la intersecția cu str. Războieni. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Concluzie: Varianta 2:

Pista de biciclisti va fi amenajata după cum urmeaza:

  • -  de la intersecția cu strada Vasile Alecsandri pana la intersecția cu Strada Mihai Eminescu pista de biciclisti va fi pe carosabil la marginea dinspre bordure si va fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

  • -  de la intersecția cu Strada Mihai Eminescu pana la intersecția cu strada Războieni pistele de biciclisti vor fi amenajate de o parte si de alta a axului străzii la marginea dinspre bordura si vor avea o lățime de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare;

Pistele de biciclete vor fi separate fata de partea carosabila prin borduri denivelate de 20 x 25 cm si fata de spațiu verde si trotuare prin borduri inblobate la nivel de 10xl5cm

(viii) Str. Vasile Alecsandri este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in sens unic, doua benzi pe sens, sensul de mers spre centru (Oituz -> Războieni), încadrate de trotuare stânga-dreapta, cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Strada are o importanta locala deosebita, făcând legătură intre zona centrala si accesul dinspre DN11 - Onești. Este o strada asfaltata, platforma carosabila având lățimea de 8-9m, pe partea dreapta fiind amenajata o parcare dispusa paralel cu bordura. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele sunt într-o stare tehnica buna, dar mai exista zone pe care s-au introdus utilități si carosabilul a fost sau se plombează. Strada Vasile Alecsandri începe la intersecția cu str. Oituz si se termina la intersecția cu str. Războieni.

Concluzie: Varianta 2:

Pistele de biciclisti vor fi amenajate pe partea carosabila, pe partea stanga la marginea dinspre bordure si vor avea o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare

Pistele de biciclete vor fi separate fata de benzile carosabile prin stâlpi de cauciuc iar fata de trotuar prin borduri denivelate de 20 x 25 cm

(ix) Str. Piața Gării este o strada de categoria a ll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto cu doua benzi pe sens, încadrate de trotuare stânga-dreapta, cu lățimi variabile. Este o strada asfaltata, pe benzile laterale sunt amenajate parcări dispuse paralel cu bordura. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele prezintă degradări.

Concluzie: Varianta 2:

Piața Gării se va reconfigura/reorganiza, prin crearea unui spațiu pietonal amplu in dreptul zonei de blocuri si magazine, sub forma unei dale pietonale, care va fi inzestrata cu elemente de mobilier urban, alveole de spațiu verde, jardiniere, iluminat public arhitectural. In aceasta zona se va realiza si accesul către pasajul subterat CFR.

Pistele de biciclisti se vor amenaja in lungul spațiului pietonal si vor avea cale proprie cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare.

Din punct de vedere economic si financiar, cele doua variante au fost analizate in capitolele anterioare.

Din punct de vedere al riscurilor, principalul risc identificat in contextul finanțării este cel al inrautatirii condițiilor de trafic si implicit, creșterea emisiilor de carbon. Tocmai din acest motiv, avand la baza Studiul de trafic, a fost ales Scenariul investitional 2, care, deși implica costuri mai mari, are un aport apreciabil superior la atingerea obiectivelor proiectului.

  • 5.2 Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)

Pentru toate cele de la punctul anterior, consideram ca se justifica selectarea implementării Scenariului

2.

  • 5.3 Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind:

  • a)  obținerea si amenajarea terenului;

Nu este cazul, terenul pe care va fi amplasat intregul proiect este in proprietatea municipiului Bacau, conform documentelor de proprietate care se vor anexa prezentei documentații tehnice.

  • b)  asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului;

Pentru asigurarea funcționarii dotărilor cu parcari publice de biciclete se va realiza o racordare a acestora la rețeaua de energie electrica Racordarea consumatorului se face din rețeaua publica electrica, in conformitate cu avizul deținătorului de utilitati.

  • c) soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional-arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși;

Investiția propusa urmărește 'îndeplinirea obiectivelor strategice si operaționale stabilite prin Planul de Mobilitate Urbana Durabila a municipiului Bacău, privind reducerea emisiilor de CO2 si a gazelor cu efect de sera datorate utilizării autoturismului personal, concomitent cu incurajarea si dezvoltarea de infrastructuri pentru moduri de transport alternative si durabile, nepoluante - transport public, transport velo si pietonal. Prin implementarea proiectului se va conduce la scăderea cotei modale a transportului cu autoturismul personal, atat datorita opțiunilor multiple de deplasare ce vor fi create prin proiect -transport cu bicicleta si/sau pietonal, cat si datorita unor masuri operaționale adiacente, precum implementarea unei politici de parcare in zona de impact a proiectului sau acțiuni de informare, promovare si conștientizare pentru locuitorii municipiului, derulate in scopul schimbării mentalităților privind deplasările zilnice către moduri de deplasare durabile, nepoluante.

Proiectul investitional presupune crearea infrastructurii dedicate deplasărilor cu bicicleta pentru asigurarea unor deplasări velo sigure si directe, pe axa Nord-Sud, intre centrul municipiului si cartierul Aeroportului, precum si valorificarea spatiilor publice existente in aliniamentul traseelor pietonale si valorificarea potențialului antropic al acestor spatii prin creșterea atractivitatii acestora in urma amplasării elementelor de mobilier urban. Prin modernizarea spatiilor publice si transformarea acestora in spatii atractive si active pentru locuitori si turiști se dorește incurajarea deplasărilor pietonale si atragerea locuitorilor către zonele centrale ale municipiului in vederea desfășurării de activitati, petrecere a timpului liber dar si pentru o mobilitate durabila si nepoluanta.

  • 1. Strada Vasile Parvan

Strada Vasile Parvan este o strada de categoria a treia, cu o lungime de 0.780 km, avand orientare cardinala de la Vest la Est iar in profil transversal are cate o banda de circulație pe sens de cate aproximativ 4.00 m fiecare si trotuare de o parte si de alta a pârtii carosabile.

Strada Vasile Parvan are ca limite la Vest intersecția cu Strada Arcadie Septilici si la Est Intersecția cu Strada Gheorghe.

Pistele de biciclist! vor fi amenajate pe partea carosabila, de o parte si de alta a axului străzii la marginea dinspre bordura si vor avea o lățime de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare;

Pistele de biciclete vor fi separate fata de benzile carosabile prin stâlpi de cauciuc iar fata de trotuar prin borduri denivelate de 20 x 25 cm

In dreptul Stațiilor de transport in comun precum si a intersecțiilor cu stradile adiacente, stalpisorii se vor intrerupe iar pista va fi delimitate doar prin marcaj.

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti , strada Vasile Parvan va avea următoarele elemente geometrice:

Carosabil 6.00-7.00 m - cate o banda de circulație de 3.0-3.50 m pe sens Pista de biciclistie cu latimea de 1.00 m - stanga - dreapta

Trotuar cu lățime variabila - Stanga - dreapta.

Fig. Randare str. Vasile Parvan - propunere profil transversal tip

Strada Gheorghe Donici este o strada de categoria a treia, cu o lungime de 0.400 km, avand orientare cardinala de la Nord la Sud iar in profil transversal are cate o banda de circulație pe sens de cate 4.00 m fiecare si trotuare de o parte si de alta a pârtii carosabile.

Strada Vasile Parvan are ca limite la Nord intersecția cu Strada Vasile Parvan si la Sud Intersecția cu Strada Constantei

Pista de biciclisti va fi amenajata pe trotuarul de pe partea stanga a pârtii carosabile si va avea o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare.

De asemenea se va reabilita si extinde trotuarul de pe partea dreapta pe o lungime de aproximativ 260 m, pana după trecerea de dietoni din dreptul culoarului ce subtraverseaza calea ferata astfel incat sa aiba o lățime de 2.00 m

Pistele de biciclete si trotuarele vor fi separate fata de partea carosabila prin borduri denivelate de 20 x 25 cm si fata de spațiu verde prin borduri inblobate la nivel de 10xl5cm

Pentru a facilita trecerea dintre partea carosabila si trotuar a pietonilor si a biciclistilor, in dreptul trecerilor de pietoni se vor crea zone de tranziție, care se vor realiza prin coborârea bordurii in dreptul pârtii carosabile.

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti, strada Gheorghe Donici va avea următoarele elemente geometrice:

Carosabil 8.00 m - cate o banda de circulație de 4.00 m pe sens Pista de biciclistie cu latimea de 2.00 m - stanga

Trotuar cu lățime de 2.00 m - Stanga - dreapta.

Fig. Randare str. Gh.Donici - propunere amenajare pista de biciclete si trecerea de pietoni dinspre pasajul CFR

  • 3. Strada Constantei

Strada Constantei este o strada de categoria a treia, cu o lungime de 1.586 km, avand orientare cardinala de la Nord la Sud iar in profil transversal are cate o banda de circulație pe sens de cate 3.50 m fiecare si trotuare pe partea dreapta.

Strada Constantei are ca limite la Nord intersecția cu Strada Gheorghe Donici si la Sud Intersecția cu Alexei Tolstoi

Pista de biciclisti va fi amenajata după cum urmeaza:

de la intersecția cu strada Gheorghe Donici pana la intersecția cu Strada General Ștefan Gușa se va crea o pista de biciclisti noua, pe partea dreapta a drumului, in cale proprie, de la marginea trotuarului si va fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

de la intersecția cu Strada General Ștefan Gușa pana la intersecția cu strada Alexei Tolstoi se va crea o pista de biciclist! noua pe partea stanga a drumului (partea cu caile ferate), in cale proprie, pista ce va fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

Intre intersecția cu Strada Stejarului, pana in apropierea intersecției cu Strada Constantin Musat, pista de biciclisti se va întrerupe deoarece terenul pe unde trebuie amplasata pista este proprietate privata si nu face obiectivul acestui proiect

Pistele de biciclete vor fi separate fata de partea carosabila prin borduri denivelate de 20 x 25 cm si fata de spațiu verde si trotuare prin borduri inblobate la nivel de 10xl5cm

Pentru a facilita trecerea dintre partea carosabila si trotuar a pietonilor si a biciclistilor, in dreptul trecerilor de pietoni se vor crea zone de tranziție, care se vor realiza prin coborârea bordurii in dreptul pârtii carosabile.

c.

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti , strada Constantei va avea următoarele elemente geometrice:

Strada Constantei - Intre Intersecția cu Str Ghe. Donici si Intersecția cu Str, S. Gușa

Carosabil 7.00 m - cate o banda de circulație de 3.50 m pe sens

Trotuar cu lățime de 1.50 m - dreapta

Pista de biciclistie cu latimea de 2.00 m -dreapta

Spațiu verde - Stanga - dreapta

Strada Constantei - Intre Intersecția cu Str, S. Gușa si Intersecția cu Str A Tolstoi


Carosabil 7.00 m - cate o banda de circulație de 3.50 m pe sens Trotuar cu lățime de 1.50 m -dreapta

Pista de biciclistie cu latimea de 2.00 m -stanga

Spațiu verde - Stanga

  • 4. Strada General Ștefan Gușa

Strada General Ștefan Gușa este o strada de categoria a doua, cu o lungime de 1.245 km, avand orientare cardinala de la Vest la Est iar in profil transversal are cate doua benzi de circulație pe sens de cate 3.50 m fiecare, parcari pe partea dreapta, spațiu verde si trotuare de o parte si de alta a pârtii carosabile

Strada General Ștefan Gușa are ca limite la Vest intersecția cu Calea Dr. Alexandru Safran si la Vest pasajul subteran pe sub calea ferata

Pista de biciclisti va fi amenajata după cum urmeaza:

In dreptul intersecției Calea Dr. Alexandru Safran cu Strada General Ștefan Gușa, se va crea o pista de biciclisti noua, in cale proprie, separata de zona carosabila, in dreptul Centrului de Afaceri si Expoziții Bacau. Aceste piste vor fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

din dreptul trecerea de pietoni după intersecției cu Calea Dr. Alexandru Safran pana in dreptul pasajului subteran pe sub calea ferata pista de biciclisti se va realiza prin parcarea existenta de pe partea dreapta (sensul de mers dinspre Calea Dr. Alexandru Safran), va fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare. Datorita trasării pistei de biciclisti prin parcare, se vor retrasa marcajele pentru locurile de parcare, acestea urmând a fi amenajate in lungul axului drumului. Pista de biciclisti va fi delimitată fata de locurile de parcare prin borduri denivelate de beton 20 x 25 cm.

in dreptul pasajului subteran pe sub calea ferata, pistele de biciclisti se vor realiza pe trotuarele adiacente bretelelor pe la suprafața si vor fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

De asemenea din dreptul intersecției Calea Dr. Alexandru Safran cu Strada General Ștefan Gușa pana in dreptul Pasajului subteran se vor reface atat trotuarele cat si spatiile verzi pe ambele parti ale drumului.

Pistele de biciclete vor fi separate fata de partea carosabila prin borduri denivelate de 20 x 25 cm si fata de spațiu verde si trotuare prin borduri inblobate la nivel de 10xl5cm

Pentru a facilita trecerea dintre partea carosabila si trotuar a pietonilor si a bicicîistilor, in dreptul trecerilor de pietoni se vor crea zone de tranziție, care se vor realiza prin coborârea bordurii in dreptul pârtii carosabile.

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti , strada General Ștefan Gușa va avea următoarele elemente geometrice:

Carosabil 14.00 m - cate doua benzi de circulație de 3.50 m pe sens

Parcari cu latimea de 2.30 m - dreapta

Pista de biciclistie cu latimea de 2.00 m -dreapta

Spațiu verde de 1.00 - Stanga

Trotuar variabil - stanga dreapta

  • 5. Strada Mihai Eminescu

Strada Mihai Eminescu este o strada de categoria a treia, cu o lungime de 0.625 km, avand orientare cardinala de la Vest la Est iar in profil transversal are cate o banda de circulație pe sens de cate 4.25 m fiecare si trotuare pe partea dreapta.

Strada Mihai Eminescu are ca limite la Vest intersecția cu Piața Gării si la Est Intersecția cu Strada Oituz Pistele de biciclisti vor fi amenajate pe partea carosabila, de o parte si de alta a axului străzii la marginea dinspre bordura si vor avea o lățime de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare;

Pistele de biciclete vor fi separate fata de benzile carosabile prin stâlpi de cauciuc iar fata de trotuar prin borduri denivelate de 20 x 25 cm

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti , strada Vasile Parvan va avea următoarele elemente geometrice:

Carosabil 6.50 m - cate o banda de circulație de 3.25 m pe sens Pista de biciclistie cu latimea de 1.00 m - stanga - dreapta

I rotuar cu latlme variabila - Stanga - dreapta.

Fig. Randare str. Mihai Eminescu - propunere profil transversal tip

  • 6. Strada Vasile Alecsandri

Strada Vasile Alecsandri este o strada de categoria a treia, cu o lungime de 0.875 km, avand orientare cardinala de la Vest la Est iar in profil transversal are doua benzi de circulație pe un singur sens de 3.00 m fiecare, parcari pe partea dreapta cu latimea de 2.00 m si trotuare de o parte si de alta a pârtii carosabile.

Strada Vasile Alexandri are ca limite la Vest intersecția cu Strada Oituz si la Est Intersecția cu Strada Razboieni

Pistele de biciclisti vor fi amenajate pe partea carosabila, pe partea stanga la marginea dinspre bordure si vor avea o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare

Pistele de biciclete vor fi separate fata de benzile carosabile prin stâlpi de cauciuc iar fata de trotuar prin borduri denivelate de 20 x 25 cm

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti, strada Vasile Alecsandri va avea următoarele elemente geometrice:

Carosabil 3.50 m -o banda de circulație de 3.50 m Pista de biciclistie cu latimea de 2.00 m - stanga Parcare de 2.50 m - dreapta

Trotuar cu lățime variabila - Stanga - dreapta.

Fig. Randare str. Vasile Alecsandri - propunere profil transversal tip

  • 7. Strada Oituz

Strada oituz este o strada de categoria a treia, cu o lungime de 1.136 km, avand orientare cardinala de la Vest la Est iar in profil transversal are cate o banda de circulație pe sens cu lățimi de 3.50 de fiecare, parcari stanga dreapta si trotuare de o parte si de alta a pârtii carosabile.

Strada Oituz are ca limite la Vest intersecția cu Strada Vasile Alecsandri si la Sud Intersecția cu Strada Razboieni

Pista de biciclisti va fi amenajata după cum urmeaza:

///

de la intersecția cu strada Vasile Aiecsandri pana la intersecția cu Strada Mihai Eminescu pista de biciclisti va fi pe carosabil la marginea dinspre bordure si va fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

de la intersecția cu Strada Mihai Eminescu pana la intersecția cu strada Razboieni pistele de biciclisti vor fi amenajate de o parte si de alta a axului străzii la marginea dinspre bordura si vor avea o lățime de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare;

Pistele de biciclete vor fi separate fata de partea carosabila prin borduri denivelate de 20 x 25 cm si fata de spațiu verde si trotuare prin borduri inblobate la nivel de 10xl5cm

Pentru a facilita trecerea dintre partea carosabila si trotuar a pietonilor si a biciclistilor, in dreptul trecerilor de pietoni se vor crea zone de tranziție, care se vor realiza prin coborârea bordurii in dreptul pârtii carosabile.

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti, strada Oituz va avea următoarele elemente geometrice:

Strada Oituz - intre intersecția cu str V Aiecsandri pana la intersecția cu Str Mihai Eminescu

Carosabil 7.00 m - cate o banda de circulație de 3.50 m pe sens

Pista de biciclistie cu latimea de 2.00 m -dreapta

Trotuar cu lățime variabila -stanga-dreapta

Strada Oituz - intre intersecția cu Str Mihai Eminescu pana la intersecția cu str. Razboieni Carosabil 10.00 m - cate o banda de circulație de 5.00 m pe sens Pista de biciclistie cu latimea de 1.00 m -stanga - dreapta

Trotuar cu lățime variabila - stanga - dreapta

  • 8. Piața Gării

Piața Gării se va reconfigura/reorganiza, prin crearea unui spațiu pietonal amplu in dreptul zonei de blocuri si magazine, sub forma unei dale pietonale, care va fi înzestrata cu elemente de mobilier urban, alveole de spațiu verde, jardiniere, iluminat public arhitectural. In aceasta zona se va realiza si accesul către pasajul subterat CFR.

Pistele de biciclist! se vor amenaja in lungul spațiului pietonal si vor avea cale proprie cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare

La căpătui „dalei" pietonale, înspre zona carosabila a str. Piața Gării, se va amenaja o alveola de parcare, despărțită de banda carosabila de un aliniament de spațiu verde, cu lățime de min 1 m, in care vor fi plantați arbori maturi.

Pentru intersecția Pieței Gării cu str Mihai Eminescu se propune amenajarea unui sens giratoriu, care va avea in același timp rolul de a asigura punctul de întoarcere pentru autobuzele operatorului municipal.

Delimitarea spatiilor pietonale si spatiile verzi fata de partea carosabila se va realiza borduri denivelate de 20 x 25 cm. delimitarea pistelor de biciclisti fata de spatiile verși si fata de zonele pietonale se va realiza prin borduri înglobate la nivel de 10x15 cms

  • 9. Pasaj subteran pietonal CFR

Lucrări necesare

  • •   Demolarea pereților interiori ai spatiilor comerciale dezafectate din zona de extindere din pasaj;

®   Desfacerea finisajelor la exterior la accesele in pasaj st la atic in zona de extindere a pasajului;

®   Desfacerea finisajelor interioare la pereții pasajului propriu-zîs, pe zona de extindere si pe zonele de

acces in pasaj;

® Desfacerea profilelor metalice de la treptele scărilor de acces in pasaj;

  • •     Desfacerea finisajelor de la planseu;

  • •     Injectarea eventualelor fisuri descoperite, conform C149-87;

  • •     Reparații cu mortare speciale la suprastructura si pereții pasajului si pereții din zonele de acces in pasaj;

  • •     Desfacerea plăcilor de gresie din interiorul pasajului si înlocuirea acestora cu placi de marmura, granit sau similar;

®     Protejarea cu vopsele de protecție a pereților interiori si a planseului pasajului;

  • •     Refacerea sistemului de colectare a apelor din pasaj si in cazul in care se impune, extinderea;

  • •     Refacerea rigolelor de colectare ape pluviale in interiorul pasajului;

  • •     Repararea treptelor din beton aflate in zonele de acces in pasaj, inclusiv repararea/înlocuirea mâinii

curente a acestora;

® Refacerea finisajelor pardoselilor in pasaj si Ia scările de acces din placi de marmura, granit sau similar;

® Placarea pereților pasajului si scărilor de acces cu placi de marmura, granit sau similar;

  • •     Refacerea finisajelor cu tencuiala decorativa a pereților supraterani ai acceselor in pasaj;

®     Refacerea tencuielilor la intrados planseu in zonele de acces in pasaj si in pasajul propriu-zis si

realizarea unui tavan casetat metalic;

® Refacerea copertinei de protecție scări de acces in pasaj din sticla securizata pe structura metalica noua;

® După terminarea finisajelor se vor efectua lucrările de iluminat (reparare, refacere si înlocuire);

® Refacerea imbracamintii asfaltice de la trotuarele din zona superioara a scărilor de acces.

Având in vedere ca pereții si tavanul pasajului nu prezintă urme de infiltrații si faptul ca dezvelirea strucuturii presupune lucrări ample necesare asigurării circulației feroviare pe perioada execuției si afectarea intr-o mare măsură a construcțiilor aferente gării (linii de cale ferata, peroane) ce necesita a fi refăcute nu se prevăd lucrări de refacere a hidroizolatiei pasajului la exterior. Mai mult decât atat la solocitarea beneficiarului scările de acces la liniile de cale ferata nu fac obiectul prezentei investiții, iar o eventuala dezvelire a structurii pentru refacerea hidroizolatiei ar fi justificata daca se trateaza toata lucrarea, inclusiv scările de acces.

Ținând cont de propunerea de reamenajare a platformei din fata gării care presupune realizarea zonei pietonale inclusiv deasupra spatiilor comerciale din pasaj, se impune demolarea planseului existent pe aceasta zona si refacerea lui la o cota inferioara.

Se va avea in vedere asigurarea accesului in pasaj a persoanelor cu dizabilitati, conform normelor in vigoare. In acest scop, avand in vedere imposibilitatea realizării unor rampe cu panta in conformitate cu normele in viguare, se va studia posibilitatea amplasării de lifturi si/ sau platforme mobile pentru aceste persoane.

Lucrările se vor realiza cu respectarea restricțiilor de circulație in conformitate cu normele in vigoare.

Lucrările propuse aduc pasajul la parametrii corespunzători de funcționare, asigura circulația auto, la inceput si la sfarsit, feroviara pezona mediana si pietonala in condiții de siguranța si confort si vor prelungi durata de exploatare a pasajului cu 30 de ani cu condiția realizării lucrărilor de intretinere conform normelor in vigoare.

Alta dotări specifice proiectului

Banei individuale:

In cadrul proiectului se propun banei individuale clasice, structura metalica si finisaje din lemn. Se propune un model de banca cu spatar, cu o structura realizata din aluminium si finisaje realizate din lemn care este tratat pentru a rezista umezelii, insectelor, focului, vandalismului si uzurii.

Băncile se montează pe o suprafața solida prin intermediul unor ancore si a unor șuruburi din otel inoxidabil. După montare, persoane neautorizate nu vor putea desuruba sistemul de ancorare, datorita cheilor de montaj speciale.

Se propun banei cu dimensiuni generoase: dimensiunile băncii sunt: 183-185 cm lățime x 79-80 cm inaltime x 58-59 cm adâncime.

Banei tip „smart city"

Se propune o piesa de mobilier multifuncționala.

Este o banca inteligenta si multifuncționala. Aceasta are incorporat un sistem de alimentare a telefoanelor mobile un buton de alarma si oferă consumatorilor informații despre oraș, calitatea aerului, presiunea atmosferica, umiditatea din aer si nivelele de zgomot din vecinătate.

Rasteluri individuale de biciclete

Rastelul individual pentru parcarea bicicletelor este un rastel realizat din aluminiu turnat si ancorat prin șuruburi confecționate din otel inoxidabil, care permite securizarea bicicletei prin legarea de cadrul bicicletei. Peste baza din aluminiu se poate opta pentru o gama larga de finisări.

Dimensiunile rastelului sunt: 30-31 cm lungime x 6,5-7 cm grosime x 84-85,5 cm inaltime.

Fig. Ilustrație modele de rastel propuse

Coșuri de gunoi

Se propun coșuri de gunoi cu următoarele caracteristici tehnice minimale:

Dimensiunile recipientului sunt: 89,4 cm inaltime x 56,1 cm adâncime x 56,1 cm lățime. Greutatea unui recipient este de 47 kg.

Recipientul are o capacitate de 136 litri. Capacul si structura coșului sunt realizate din aluminiu rezistent la coroziune finisat cu un strat de protecție. In cadrul structurii se pot insera placi de lemn tratat prin aplicarea unui strat de ulei de protecție.

Recipientul are o usa laterala pentru a putea fi golit facil.

In ceea ce privește mentenanta, suprafețele de metal trebuiesc curatate utilizând un material textil moale sau o perie îmbibate in apa ușor încălzită si cu un detergent blând. Componenta lemnoasa a băncii se menține prin reaplicarea unui strat de tratament special.



Parcari publice de biciclete

Parcările publice propuse in prezentul proiect au următoarele caracteristici constructive minimale:

este o parcare automatizata de biciclete bazata pe un concept de carusel cu o capacitate de 24 de biciclete per modul.

se pot dispune modular

dimensiunile sunt: diametru de 5,5 m si o inaltime de 1,9 m.

Alimentarea cu energie electrica se face cu 230 V/16.

Structura este metalica, cu închidere de tip panouri perforate si este fixata pe o fundație de beton.

Parcarea este pretabila pentru o varietate larga de biciclete atata timp cat acestea se incadreaza in următorii parametrii:

lungimea maxima a bicicletei de 1,9 m

Sa aiba doua roti in linie (nu se pot parca biciclete tandem sau triciclete)

Sa aiba diametrul rotii de maxim 65 cm.

Fig. Model dispunere biciclete in cadrul parcării de biciclete

Securizarea parcării se face printr un sistem de identificare bazat pe tehnologie RHD, cu ajutorul careia accesul in cadrul parcării se face doar de către utilizatorii acesteia, pe baza de cârd unic. Fiecare utilizator va avea acces la propria bicicleta din parcare.

Pentru operarea eficienta a parcărilor se propune ca administrația locala sa ofere (cu titlu gratuit, pe baza de abonament) cârduri rezidentilor doritori a folosi aceasta infrastructura publica.

Fiind vorba de servicii de operare a unei infrastructuri si al unui serviciu public, este necesar ca acest lucru sa fie stabilit printr-un Regulament de operare, care sa fie stabilit de autoritatea locala si aprobat de Consiliu in urma implementării proiectului.

Arbori maturi cu grad ridicat de retentie CO2

Amenajarea spațiilor verzi cu gazon rulouri de diferite tipuri roial. Plantare de arbori maturi cu grad ridicat de aclimatizare si retenție de CO2, cum ar fi: Quercus robur (Stejar), Tilia Cordata (Tei), Quercus palistris (Stejar), Acer platanoides (Arțar), Rubinia pseudacacia umbraculifera (Salcam ornamental), Platanus orientalis (Platan). Plantare de arbuși ornamentali din specile: Juniperus, Cotoneaster, Forsithia, Berberis, Evonimus, Thuja globosa, Hidrangea hortensis, Cornus florida, Azaleea japonica, Rose.

Se propune plantarea a 54 de arbori maturi din speciile tei, mesteacăn sau platan.

Se propune plantarea a 22 de arbuști din speciile arțar, arțar roșu sau corcoduș roșu..

Se propune plantarea a 3 tipuri de specii floricole perene: 1120 fire lavandula augustifolia, Panicum Virgatum si Stipa Tenuissima.

Amenajarea spatiilor plantate

Plantele propuse in amenajare sunt specii cu amplitudine ecologica mare, puțin pretențioase la sol si variații de temperatura, unele dintre ele decorative, altele cu înflorire bogata. Alegerea si amplasarea plantelor a avut in vedere decorul dat de înflorirea esalonata a speciilor pe toata perioada de vegetație, din primavara devreme pana toamna târziu.

Speciile alese sunt redactate si descrise in „tabloul de vegetație", tot aici fiind evidențiate perioadele din an, precum si părțile plantei care redau principalul tip de decor.

Arborii rasinosi existenti, vor fi pastrati pentru ca ei reprezintă specia persistenta, utilizata pentru obținerea unui efect decorativ si in sezonul rece.

Arbori:

Arborii sunt elementele cele mai înalte, care oferă umbrire in anumite zone si care gradeaza si echilibrează spațiul prin asocierea cu arborii existenti. Inserați fie sub forma de aliniament, fie solitar sau in asociere cu alti arbori/arbusti, (sub forma de grup), speciile utilizate sunt variate si contribuie la realizarea de armonii si contraste de forme.

Tilia sp. (Tei parfumat)

Arbore melifer care poate atinge 20-30 m înălțime.

Are tulpină groasă brun-închisă. Acest arbore are frunze pe fața inferioară stelate, argintii, perișorii formând un toment des, vizibil de la distanță. Este răspândit în zonele calde , formând păduri de foioase și mixte.

Privit de la distanță,se poate vedea că forma coroanei este lat-piramidală. Este rezistent la poluare. Are flori mici, gălbui parfumate, înflorește in iunie-iulie

Atinge inaltimi de 10-15 m si diametrul coroanei de 4-5 m, are o creștere moderata si se dezvolta bine in plin soare.

Arbore cu coroana ovala si densa, frunze cazatoare de culoare verde cu marginile albe Nu este pretențios fata de sol. Flori verzi gălbui, apar in aprilie.Decorativ prin frunzișul variat.

Atinge inaltimi de 10-15 m si diametrul coroanei de 4-5 m, are o creștere moderata si se dezvolta bine in plin soare.

Arbore cu coroana larga, conica, cu scoarța de culoare gri închis.

Are o toleranta buna la sol, cu excepția turbei. Frunze roșu inchis-maro. Flori verzi gălbui, apar in aprilie.

Meiul decorativ albastru este o iarba densa, dreapta cu frunzele verzi-albastrui ce devin galbene in toamna. Din vara pana toamna târziu apar florile plumoase de culoare rosu-purpuriu. Sunt plante nepretențioase la sol, ptand fi amplasate in zona cu soare plin, parțial umbra.

Inaltimea maxima este de 1.3m, inaltimea de livrare 20 cm.

Este o plantă subarbustivă, tufoasă, înaltă până la 1 m, cenușiu-păroasă.

Patria de origine este în ținuturile mediteraneene; la noi se cultivă, dar iernează liber. Are frunzele înguste, liniare, cu marginea revolută, iar florile sunt albastre-violacee, grupate în formă de spice laxe.

Levănțica se cultivă pentru extragerea "uleiului de lavandă", folosit în industria parfumurilor și a săpunului de toaletă. Este una dintre cele mai populare și cunoscute plante. Micile flori violacee apar în conuri după frunze, în timpul verii.

Iarba ornamentala Pony Tails este un tip de iarba mexicana cu frunzele fine, dense, de culoare verde crud fiind asemanatoare cu coada de ponei, cu inaltime maxima 0.8m, este o iarba perena, nepretențioasa la sol, ptand fi amplasate in zona cu soare plin, parțial umbra

Principii generale de plantare:

  • •   săpatul gropilor la o dimensiune de 50% mai mare decât balotul sau ghiveciul plantei respective

  • •   imbibarea plantelor înainte de plantare

  • •   așternutul unui strat de pământ fertil pe o grosime de 5-10 cm in funcție de dimensiunea balotului

  • •   poziționarea corectă a plantelor pregătite deja pentru plantat

  • •   completarea gropii cu pământ fertil, tasarea pământului pentru o aderentă cat mai bună intre pământ si rădăcina plantei

  • •   udarea plantei cu cantitatea necesară de apă care variază In funcție de soi, specie si mărimea plantei (intre 1,5 -10 litri de apă)

  • •   completarea gropilor cu ultimul strat de pământ

  • •   in jurul tulpinii copacilor pe raza gropii săpate se va forma o farfurie din pământ pentru a facilita absorbția maximă a apei de către rădăcina plantei in timpul udării.

Plantarea arborilor

Lucrarea se executa primavara devreme si toamna târziu, in funcție de condițiile meteorologice si consta in:

  • •   transportul in interiorul zonei de lucru pana la locul de plantare

« mocirlitul rădăcinilor la foioasele fara balot

  • •  așezarea in groapa

® astuparea cu pamant a gropilor de plantare

  • •  baterea pământului

« executarea farfuriilor sau a mușuroaielor

  • •  primul udat

  • •  fasonatul coroanei

® tutoratul arborilor cu tutori confecționați din lemn

Plantarea plantelor perene

Lucrarea se executa in cursul lunii mai pentru plantele perene si consta in:

1'22

  • •  transportul ghivecelor in interiorul zonei de lucru

  • •  saparea gropilor pentru plantare

  • •  plantarea, udarea si acoperirea cu pamant

Verificarea execuției

  • • Copacii de pe aleile principale să fie plantați in aliniament perfect.

  • • Masivele de plante să nu prezinte goluri.

  • • Pământul să fie nivelat uniform conform cerinței planului de amenajare.

  • • Delimitările teoretice intre masivele de plante si gazon să fie clare.

  • • Gazonul să fie neted, să aibă răsărire uniformă, să aibă aspect sănătos.

  • • Plantele să fie lipsite de boli si dăunători.

  • • Plantele să fie udate si sănătoase.

întreținerea spatiilor verzi

întreținerea spatiilor verzi constă, in principal, in:

  • • Tăierea de crengi pentru asigurarea vizibilității asupra indicatoarelor.

  • • Tăierea si starpirea buruienilor, lăstărișului si mărăcinilor.

  • • întreținerea spatiilor verzi ale scuarurilor in condițiile asigurării vizibilității necesare.

9 Combaterea bolilor si dăunătorilor plantelor, prin mijloace mecanice si chimice.

® Tăieri pentru regenerarea coroanei la arbori.

  • • Săparea si udarea plantației tinere si a zonelor verzi.

  • • Tăierea sau defrișarea vegetației uscate, inestetice, atinse de boli sau care a depășit durata de exploatare.

Periodicitatea lucrărilor de întreținere

Periodicitatea efectuării lucrărilor de întreținere la spatiile verzi se definește ca fiind intervalul de timp la care lucrarea respectivă se repetă, pentru același obiectiv. Această perioadă se încadrează in interiorul ciclului de reparații curente si respectiv de reparații capitale.

Elementele principale care determina periodicitatea efectuării lucrărilor de întreținere sunt: intensitatea traficului pietonal si structura acestuia, comportamentul urban, tipul de lucrări asupra căruia se intervine, calitatea materialelor folosite, frecventa apariției degradărilor datorita circulației si factorilor naturali, etc.

Perioada dintre două lucrări succesive de întreținere poate fi majorata dacă lucrările se prezintă in bună stare de funcționare.

Conform P 130/97 - Normativ pentru urmărirea comportării in timp a construcțiilor, lucrările la spatii verzi se incadreaza in categoria „urmărire curentă" si constau in urmărirea stării mobilierului urban, a instalațiilor de irigat si iluminat public cu indicarea poziției si lungimilor pe care au apărut degradări.

  • d) probe tehnologice și teste.

Nu este cazul.

  • 5.4 Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:

  • a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;

16,467,944.13 lei inclusiv TVA echivalent 3,600,022.76 euro, (la curs 1 euro = 4.5744 lei)

din care C+M,

11,435,922.01 lei inclusiv TVA echivalent 2,499,982.95 euro

  • b)  indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;

    Nr. Crt.

    Denumire

    U.M.

    Cantitate

    1

    Lungime totala coridor modernizat, din care:

    km

    6,821

    2

    Lungime piste de biciclete amenajate, din care:

    2.1

    Lungime pista in dublu sens

    m

    4560

    2.2

    Lungime piste sens unic

    m

    3766

    3

    Suprafața piste de biciclete amenajate

    m2

    11757

    4

    Suprafața trotuare modernizate

    m2

    7227

    5

    Suprafața spatii verzi amanajate

    m2

    965

    6

    Mobilier urban - banei individuale, din lemn tratat pentru expunere exterioara, cu spatar si cotiere

    Buc

    20

    7

    Mobilier urban - rastel individual pentru biciclisti

    Buc

    41

    8

    Mobilier urban - cos de gunoi, structura metalica acoperita cu lemn tratat pentru expunere exterioara

    Buc

    51

    9

    Mobilier urban - banca tip „smart city" cu șezut din lemn tratat pentru expunere exterioara, sistem iluminat LED, sursa de energie electrica prin panouri fotovoltaice si sistem de stocare interna a energiei, senzori pentru minim zgomot, umiditate, temperatura, CO2 si presiune atmosferica, prize USB pentru incarcare dispozitive mobile utilizatori

    Buc

    2

    10

    Mobilier urban modular, diferite tipuri, pentru amenajarea arhitecturala, peisagistica a Pieței Gării

    buc

    48

    11

    Parcare publica pentru biciclete, cu sistem identificare utilizatori RFID, acoperita, tip carusel si capacitate max de 24 utilizatori

    Buc.

    1

    12

    Arbori maturi, cu grad ridicat de retentie CO2; Plantare arbori cu macaraua, cu balot in sol si ancorare: speciiTei arfumat/platan/mesteacan

    Buc

    20

    13

    Arbuști maturi, cu grad ridicat de retentie CO2; Plantare arbori cu macaraua, cu balot in sol si ancorare: specii Corcoduș Rosu/Artar Roșu

    Buc

    10

    14

    Plantare plante perene, tip Lavandula Augustifolia, Panicum Virgatum, Stipa Tenuissima

    Buc

    200

    15

    Suprafața carosabil modernizata

    m2

    3052

    16

    Lifturi pentru accesibilizare pasaje subterane

    Buc

    2

    17

    Sisteme pentru accesibilizare pasaje subterane pentru biciclisti (sistem complet, urcare-coborare)

    Sistem

    2

    18

    Pasaj subteran modernizat

    Buc

    1

    18.1

    Lungime pasaj subteran modernizat

    m

    146,3

c} indicatori financiari, socioe-conomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;

In conformitate cu prevederile Ghidului Specific de finanțare POR 4.1:

Creșterea numărului de bicicliști cu min 5% la nivelul primului an de după finalizarea implementării proiectului (2024), respectiv cu 6% la nivelul ultimului an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare (2028)

Creșterea numărului de pietoni cu minim 5% la nivelul primului an de după finalizarea implementării proiectului (2024), respectiv cu minim 9,8% la nivelul ultimului an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare (2028)

Reducerea traficului de autoturisme personal cu -3% la nivelul primului an de după finalizarea implementării proiectului (20214, respectiv cu -5% la nivelul ultimului an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare (estimat 2028)

Reducerea cantității de emisii GES cu -3,5% la nivelul primului an de după finalizarea implementării proiectului (2024), respectiv cu -4,1% la nivelul ultimului an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare (estimat 2028).

d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni.

Durata estimata de execuție a obiectivului de investiții: 24 luni.

Durata estimata de realizare a obiectivului de investiții: 36 luni.

Durata estimata de realizare a investiției include, pe langa durata estimata pentru execuția lucrărilor si perioadele aferente etapei de realizare a proiectului tehnic, a derulării procedurilor de achiziție publica si a activitatilor de finalizare/inchidere a proiectului, in conformitate cu obligațiile din contractul de finanțare.

  • 5.5 Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

Soluțiile tehnice propuse au fost stabilite in conformitate cu prevederile din documentele de referința specifice. La fazele următoare de proiectare si pe perioada execuției lucrărilor se vor respecta prevederile legislației in domeniu.

Expertiza a fost întocmită in conformitate cu prevederile următoarelor prescripții in vigoare:

  • - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată în data de 30.09.2016;

-HG nr. 343/2017 - modificarea HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora;

-H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice

  • - H.G. 925/1995 - Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor si a construcțiilor modificata prin HG 742/2018;

  • - STAS 10144/1-90 Străzi-Profile transversale-Prescripții de proiectare

  • - STAS 10144/2-91 Străzi-Trotuare, alei de pietoni și piste de biciclete

  • - Stas 10144/3-91 Străzi-Elemente geometrice- Prescripții de proiectare

  • - OMT Nr.49/1998-Norme tehnice privind proiectarea si realizarea străzilor in localitățile urbane

  • - NP116-04- Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru străzi

-SR EN 13108-1:2006/AC:2008 - Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 1: Betoane asfaltice

  • - SR EN 13043 Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafețelor utilizate in construcția șoselelor, a aeroporturilor si a altor zone cu trafic.

  • - SR EN 13242+Al:2008: Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie civilă și în construcții de drumuri.

-SR EN 12620+Al:2008: Agregate pentru beton.

  • - CP 012/1 - 2007 Cod de practică pentru producerea betonului.

-SR 1848-1:2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri și amplasare.

  • - STAS 10796/1/77 Construcții anexe pentru colectarea șî evacuarea apelor. Prescripții generale de proiectare.

  • - Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide, indicativ AND 550 din 1999;

  • - Normativ pentru dimensionarea pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide, indicativ PD 177 din 2001;

  • - STAS 1709/1-90 Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Adâncimea de îngheț in complexul rutier. Prescripții de calcul.

  • - STAS 1709/2-90 Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Prevenirea și remedierea degradărilor din îngheț-dezgheț. Prescripții tehnice.

  • 5.6 Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.

Valoarea totala a investiției, cu TVA, este de 16,467,944.13 lei, suma ce va fi suportata in proporție de 98% din fonduri externe nerambursabile, respectiv POR 2014 - 2020, Axa 4.1.

Restul de 2%, va fi suportat din fonduri de la bugetul local.

  • 6. Urbanism, acorduri și avize conforme

    • 6.1 Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire

Pentru realizarea investiției, a fost emis Certificatul de Urbanism numărul 896/20.11.2018. Certificatul de urbanism a fost emis in vederea obținerii autorizației de construire.

Certificatul de urbanism urmeaza sa fie atașat prezentei documentații.

  • 6.2 Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege

Se ataseaza extrasele de carte funciara aferente obiectelor de investiție din prezenta documentație, pentru toate imobilele afectate de intervenții.

  • 6.3 Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico-economică

In urma Clasării Notificării de către APM Bacau s-a constat ca proiectul propus nu intra sub incidența Legii nr. 292/2018, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului.

  • 6.4 Avize conforme privind asigurarea utilităților

Au fost solicitate avize conform Ceritificatului de urbanism. Avizele proprietarilor de utilitati vor fi ulterior anexate prezentei documentații, in raport cu obținerea acestora.

  • 6.5 Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

In vederea realizării proiectului a fost intocmit un studiu topografic, avand viza Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bacau. Coordonatele punctelor au fost determinate in Sistem de Proiecție Stereografic 1970 si sistemul național de referința altimetric Marea Neagra 1975. Densitatea punctelor de detaliu a fost aleasa conform cerințelor impuse de tipul lucrării, avand in vedere scara planului si ținând cont de accidentatia si sinuozitatea terenului. Au fost raportate puncte ce caracterizează poziția si forma detaliilor topografice.

Studiul topografic a fost realizat de SC Helmert SRL, urmând a fi anexat prezentei documentații.

  • 6.6 Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice

  • a)      studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea performanței energetice;

Nu este cazul.


  • b)      studiu de trafic și studiu de circulație, după caz;

Studiul de Trafic a fost realizat in conformitate cu prevederile Anexei M a Ghidului Solicitantului pentru Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa 4.1. Studiul de trafic este atașat prezentei documentații

  • c)      raport de diagnostic arheologic, în cazul intervențiilor în situri arheologice;

Nu este cazul.

  • d)      studiu istoric, în cazul monumentelor istorice;

Nu este cazul.

  • e)      studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.

Nu este cazul.

  • 7. Implementarea investiției

Municipiul Bacău este municipiul reședință al județului Bacău, fiind și cel mai mare centru urban din județ (populația municipiului reprezintă 23,4 % din numărul total de locuitori ai județului5). în plus, acest municipiu cu o suprafață de peste 41 de km2, ce se află situat în nord - estul țării, pe coordonatele de 46° și 35' latitudine nordică și 26° si 55' longitudine estică, este unul dintre cele mai mari și importante orașe din zona Moldovei.

Municipiul Bacău este încadrat conform Legii 351/ 2001 în rândul celor 11 localități urbane de rangul I din România. Având în vedere că populația sa a scăzut în ultimii ani sub 200,000 de locuitori, acesta se încadrează în prezent în tipologia orașelor de rang II sau conform noi distribuții propuse în viitoarea Lege privind rețeaua de localități, în categoria a III - a, poli regionali secundari, municipii de importanță regională, cu o populație de peste 100,000 ioc.

Astfel, Municipiul Bacău este un important centru urban la nivel județean și regional care contribuie la dezvoltarea echilibrată a Regiunii Nord - Est prin rolul său de pol de dezvoltare. Pe plan local, atractivitatea municipiului a pornit de la accesibilitatea sa ridicată ca punct de intersecție a mai multor rute de interes național, însă acest lucru a avut și dezavantajul de a trasforma Bacăul într-un oraș de tranzit, în care vizitatorii nu petrec foarle rriult timp.

Dezvoltarea urbană integrată a municipiului Bacău a constituit un deziderat al administrației publice locale începând cu perioada de programare 2007 - 2013, rezultat din înțelegerea necesității abordării integrate în vederea creșterii competitivității economiei locale și întăririi poziției de centru regional, valorificând statutul de Municipiu reședință de județ.

Cele șase obiective strategice formulate la nivelul municipiului Bacău au fost:

  • 1. Dezvoltarea și consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanță regională și națională

  • 2. Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic și pol de dezvoltare regional a Bacăului

  • 3. Regenerarea, dezvoltarea și consolidarea economiei băcăuane, ca pol regional și competitiv

  • 4. Regenerarea, dezvoltarea și promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale și a atașamentului comunității locale față de acestea

  • 5. Alinierea standardelor privind mediul și calitatea vieții urbane, la exigentele UE

  • 6. Dezvoltarea rolului regional și național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ și sustenabil Proiectele selectate și înaintate ca propunere spre finanțare în cadrul PIDU au pus bazele unei dezvoltări integrate, durabile a municipiului, atât pentru îmbunătățirea calității vieții, pentru dezvoltare locală, cât și pentru consolidarea rolurilor și afirmarea municipiului prin contribuții semnificative în dezvoltarea regională, națională. Acestea au vizat domenii relevante pentru dezvoltarea urbană sustenabilă a municipiului: cadru construit, locuire, diverse funcțiuni urbane, infrastructură și transport urban, rețele de utilități și servicii publice, dezvoltare economică, aspecte sociale, creșterea calității mediului și vieții urbane, patrimoniu construit și natural, dezvoltarea comunității, consolidarea rolului municipiului la nivel regional, etc.

  • 7.1 Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare

Durata de implementare a obiectivului de investiții: 36 de luni

Durata de execuție: 24 de luni

Metodologia de implementare a activitatilor are in vedere acțiuni de planificare, execuție, monitorizare activitati, buget, instrumente de monitorizare si control inclusiv stabilirea clara a termenelor de desfășurare a activitatii, gestionare tehnico- financiara proiect, asumarea prealabila a responsabililor pentru fiecare activitate. Astfel, metodologia de implementare ia in considerare mobilizarea resurselor alocate pentru fiecare sarcina/obiectiv si realizarea acestora conform specificațiilor si in intervalul de timp alocat; comunicarea permanenta cu factorii de decizie regionali si locali si a evoluției in timpul implementării proiectului;furnizarea permanenta de informații pentru implementarea proiectului; monitorizarea permanenta a indicatorilor si rezultatelor directe si indirecte si raportarea interna si externa, identificarea deviațiilor, a cauzelor si a acțiunilor corective necesare.

Instrumentele utilizate de către Echipa din cadrul primăriei in monitorizarea proiectului vor fi în principal Bugetul proiectului, Graficul de realizare a investiției și Analiza Riscurilor. Planul de implementare a proiectului se va revizui și actualiza periodic, pornind de la concluziile ședințelor de progres.

Echipa de monitorizare va elabora rapoarte intermediare de progres tehnice si financiare si un raport final. Strategia de monitorizare consta in folosirea metodologiei in cascada.

Avantajele acestei strategii sunt: actualizarea cu regularitate a planului de proiect; planificarea etapelor si a modului de implementare înainte de începerea activitatilor; metoda sistematica de urmărire a revizuirilor planului de proiect si a urmăririi evoluției propunerii in timp, pana la terminarea lucrărilor; definirea in mod clar a livrabilelor care trebuie predate finanțatorului, momente de referința in desfasurarea proiectului; implicarea totala in analiza si decizia punctelor critice din desfasurarea proiectului;minimizarea riscurilor de proiect, analiza continua a factorilor de risc si generarea unor variante pentru care se poate opta; controlul eficient al schimbărilor determinate de derularea proiectului si managementul costurilor; facilitarea derulării proiectului fara perturbări in desfasurarea normala a activitatii.

Componența echipei de monitorizare este următoarea:

- coordonator de proiect: coordonează activitatile proiectului pentru atingerea obiectivelor si rezultatelor planificate, monitorizează planificarea acțiunilor proiectului pentru încadrarea in graficele stabilite, urmărește respectarea cerințelor de implementare ale finanțatorului, coordonează realizarea evaluării interne a proiectului cu prilejul ședințelor lunare de monitorizare, supervizează raportările de progres, certifica necesitatea si oportunitatea plăților in proiect; pastreaza si arhiveaza documentația aferenta proiectului, realizează corespondenta necesara derulării proiectului.

  • - responsabil tehnic: verifica documentația de specialitate întocmită pentru atribuire execuție lucrări, colaborează cu proiectantul in vederea obținerii autorizației de construire, evalueaza ofertele pentru execuția de lucrări si dirigentie de șantier in cadrul comisiei de evaluare a ofertelor, monitorizează lucrările si informează coordonatorul de proiect a stadiului execuției acestora, furnizează date tehnice pentru realizarea rapoartelor de progres;

  • - responsabil financiar: monitorizează efectuarea cheltuielilor conform bugetului si înregistrarea acestora in evidentele financiar contabile, corelând toate informațiile financiar contabile ale proiectului primito de la managerul de proiect; asigura respectarea regulilor financiare ale finanțatorului, furnizează datele relevante pentru realizarea rapoartelor financiare periodice (din cadrul rapoartelor de progres), răspunde de virarea la termen si in condițiile legii a taxelor si impozitelor, răspunde de recuperarea TVA aferent cheltuielilor proiectului.

  • 7.2 Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare

Strategia de exploatare si operare

Infrastructura

Mobilierul "smart-city"

Parcările de biciclete

întreținerea mobilierului urban:

întreținerea băncilor individuale

In ceea ce privește mentenanta, suprafețele de metal trebuiesc curatate utilizând un material textil moale sau o perie îmbibate in apa ușor încălzită si cu un detergent blând. Componenta lemnoasa a băncii se menține prin reaplicarea unui strat de tratament special. In caz de rupere, acestea se vor înlocui.

întreținerea băncilor tip "smart-city" întreținere rasteluri individuale

Mentenanta acestui produs se realizează prin utilizarea unui material textil moale sau o perie imbibata in apa ușor incalzita si cu un detergent blând.

întreținerea coșurilor de gunoi:

In ceea ce privește mentenanta, suprafețele de metal trebuiesc curatate utilizând un material textil moale sau o perie îmbibate in apa ușor încălzită si cu un detergent blând. Componenta lemnoasa a băncii se menține prin reaplicarea unui strat de tratament special.

Parcarea de biciclete

Mentenanta dotărilor in funcție de materialele constructive

OTEL SI ALUMINIU

Pentru produsele realizate din otel vopsit, sunt utilizate alternativ trei sisteme de zincare:

  • •   zîncarea termica

  • •   zîncarea tip Sendzimir

  • •   zîncarea electrolitica la rece.

Pentru retusarea suprafețelor vopsite care au fost zgâriate, se pot furniza , la cerere, culorile Ral de retuș tip spray de 400 ml. Culoarea se aplica pe suprafața afectata prin pulverizare, ulterior curățării acesteia, de la o distanta de circa 10-20 cm; uscarea suprafeței intervine in 15 minute.

Pentru eventuale culori in afara celor disponibile in paletarul Ral din secțiunea Culori, se poate solicita culoarea de retuș lichida.

Daca, in cazul produselor din otel, materialul a fost afectat sever, in profunzime, cu degradarea stratului de protecție din zinc aflat sub vopsea, va fi necesara aplicarea unui nou strat de zinc spray, intre etapa curățării suprafeței si cea a revopsirii acesteia.

OTEL INOX

Produsele relizate din otel inox pot fi furnizate in urma aplicării următoarelor tratamente:

-satinare (tratament standard)

-electroslefuire (tratament la cerere si contracost).

Otelul inox folosit in producția de mobilier urban marca Metalco este tip AISI 304 sau AISI 304L.

Pentru o buna întreținere a produselor din otel inox, se recomanda curatarea periodica pentru eliminarea impurităților, a prafului si a altor reziduuri, care ar putea altera stratul de protecție al materialului.

Spalarea produselor din otel inox, pe langa curatarea acestora, are rolul de a reduce sensibil riscul de coroziune.

LEMN

Lemn standard- tipologie:

1.lemnul exotic (tip Okume, Iroko, Teak, etc);

2.lemnul de pin, care poate fi autoclavat sau tratat Thermowood®

3. lemnul Accoya®.

Finisaje:

impregnare pe baza de uleiuri vegeLale, indicat pentru lemnul exotic dur (exemplu: Iroko, leak sau similar);

-vopsirea pe baza de apa ( procedeu recomandat pentru lemnul Okume sau similar).

MOZAIC DE GRANIT / MARMURA

In general, suprafețele sezuturilor/partile orizontale ale produselor din mozaic de granit sau mozaic de marmura, sunt netede, in timp ce suprafețele in plan vertical sunt sablate sau buciardate. La cerere si contra cost, produsele pot fi integral șlefuite la luciu.

Suprafețele produselor din mozaic de granit/marmura sunt tratate cu vopseluri speciale transparente, satinate, opace (tratament antidegradare), pentru creșterea duratei si capacitatii de rezistenta la efectele de mediu tip washout si împotriva apariției mucegaiului, conferind in același timp un aspect natural produselor.

HPC

HPC : amestec din beton armat de înalta performanta, rezistenta mecanica excepționala, durabilitate, calitate si estetica inedita, cu inserții din granit sau marmura, avand o buna performanta tehnico-structurala.

Finisajele posibile ale suprafețelor produselor din HPC sunt următoarele: netezire, catifelare, mix netezire-catifelare.

Suprafețele produselor din HPC sunt tratate cu vopseluri speciale antidegradare, care cresc durata si capacitatea de rezistenta la efectele de mediu tip washout si împotriva apariției mucegaiului, conferind in același timp un aspect natural produselor.

La cerere si contra cost, produsele din HPC pot fi furnizate cu tratament "Antigraffiti11, care permite eliminarea efectelor actelor de vandalism cauzate de folosirea spray-urilor sau marker-elor permanente.

In general, produsele din HPC cu greutati considerabile sunt dotate cu inele metalice speciale pentru manipulare si poziționare la sol

UHPC

UHPC : amestec din beton armat cu fibra de poliester, de ultra înalta performanta, rezistenta mecanica excepționala, durabilitate, calitate si estetica inedita, garantand o performanta tehnico-structurala elevata si o extraordinara libertate de proiectare.

Finisajele suprafețelor produselor pot fi:

-tip ALFA (netezire)

-tip PSI (texturare )

-tip KAPPA (finisare prin imitarea structurii fibrei lemnoase).

Produsele realizate din UHPC sunt tratate cu un tratament special antimurdarire. La cerere si contra cost, se poate aplica un tratament suplimentar, cerat, care sporește impermeabilizarea ulterioara a produsului.

In general, datorita greutății lor considerabile, produsele din UHPC sunt dotate cu inele metalice speciale pentru manipulare si poziționare la sol.

INSTRUCȚIUNI DE UTILIZARE SI ÎNTREȚINERE PRODUSE

PENTRU TOATE TIPURILE DE MATERIALE

In cazul in care nu este posibila așezarea pe poziții a mărfurilor in termen de cateva zile de la data primirii, trebuie înlăturat in totalitate ambalajul de nylon, in scopul permiterii unei ventilații optime si împiedicării formarii condensului ce poate afecta ireparabil materialul de execuție al mărfurilor. Ambalajul se va îndepărtă întotdeauna in cazul in care nu va fi posibila pastrarea si depozitarea mărfurilor intr-un loc acoperit, ferit de acțiunea razelor solare.

Cu titlu exemplificativ si nu exhaustiv, Sc Urbanmetal Concept Srl nu isi asuma răspunderea pentru daune datorate pierderii, depozitarii necorespunzatoare, in zone deschise, utilizării si întreținerii precare sau necorespunzatoare a produselor.

OTELUL ZINCAT-ALUMINIUL-FONTA : pentru retușa rea suprafețelor vopsite ce au fost zgâriate, putem furniza -la cerere - culorile Ral de retuș tip spray de 400 ml. Culoarea se va aplica pe suprafața afectata prin pulverizarea sprayului, ulterior curățării acesteia, de la o distanta de circa 10-20 cm. Uscarea suprafeței intervine in 15 minute.

OTELUL-INOX : furnizam produse executate din otei-inox pasivat AISI304L sau la cerere electroslefuit. Pentru aplicare in zone cu concentrații mari de cloruri (zone marine de pana la 5Km in larg) sau de sulf (zone industriale sau poluate), se recomanda o mentenanta periodica prin simpla utilizare a unui jet de apa calda asupra respectivelor suprafețe.

OTELUL-CORTEN : este un material care nu necesita mentenanta întrucât isi poate restabili cu ușurința stratul oxidat, in eventualitatea unei deteriorări sau îndepărtări a acestuia. Doar in cazul furnizării de produse din otel Corten tratat special-antispalare este necesara retusarea stratului protector. La cerere,se poate furniza produsul necesar retusarii tratamentului de suprafața.

LEMNUL: pentru o durata lunga de viata a produselor executate din lemn, se recomanda efectuarea unui tratament anual de mentenanta. Pentru retușuri sau revopsire completa, putem furniza, la cerere,aceleași produse folosite in procesul fabricatieiț sau se pot folosi vopseluri de calitate pe baza de apa), de culori diferite, cu o speciala atentie asupra tonurilor folosite. Uscarea intervine in 2/12 ore, funcție de cantitate si modalitate de aplicare, precum si de condițiile climatice. Anterior acțiunii de vopsire sau retusare , se recomanda curatatea suprafeței de orice impurități sau straturi vechi de vopsea.

BETON (CLS/HPC): produsele executate din beton nu necesita tratamente speciale de mentenanta, mai ales cele care sunt furnizate cu tratamente antidegradare incluse.

Suprafețele produselor din HPC sunt tratate cu vopseluri speciale antidegradare, care cresc durata si capacitatea de rezistenta la efectele de mediu tip washout si împotriva apariției mucegaiului, conferind in același timp un aspect natural produselor.

MOZAIC DE GRANIT/MARMURA: Suprafețele produselor din mozaic de granit/marmura sunt tratate cu vopseluri speciale transparente, satinate, opace (tratament antidegradare), pentru creșterea duratei si capacitatii de rezistenta la efectele de mediu tip washout si împotriva apariției mucegaiului, conferind in același timp un aspect natural produselor.

PLASTICURI: pelicula albastra care este prezenta la exteriorul produselor va fi considerata parte din amabaiaj si va fi indepartata anterior instalării. Daca pelicula protectoare nu este îndepărtata in aceasta faza,prin expunere la acțiunea solara, se poate cristaliza, devenind imposibil de inlaturat prin acțiuni succesive. Eventualele depuneri de impurități nu trebuie îndepărtate cu materiale abrazive sau detergenti agresivi (pe baza de amoniac).La cerere, se pot furniza produse in acest scop.

Siguranța în exploatare

în cadrul lucrărilor ce vor fi executate se va urmări în permanență ca prin soluțiile recomandate să se realizeze siguranță în exploatare a lucrărilor, obiectiv prioritar în activitatea de administrare a rețelei municipale.

La lucrare se recomandă utilizarea numai a materialelor agrementate tehnic și cu termene de garanție care să se încadreze în durata de viață estimată.

  • 7.3 Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

Finalizarea proiectului de față, prin realizarea activităților prevăzute și îndeplinirea obiectivelor propuse, contribuie la dezvoltarea orașului si creșterea calitatii vieții locuitorilor zonei urbane Bacau, prin dezvoltarea unui sistem de management al traficului accesibil pentru toate categoriile sociale, echitabil si eficient economic.

Sustenabilitatea proiectului de investiții, după finalizarea acestuia, pe o perioadă de încă cel puțin 5 ani va fi asigurată de:

  • * Sustenabilitatea financiară a proiectului

Sustenabilitatea financiară reprezintă capacitatea financiară a Municipiului Bacau de a asigura operarea și mentenanța investiției pentru o perioadă de cel puțin 5 ani după implementarea proiectului de investiții. Susținerea financiară se va realiza prin alocarea de fonduri de la bugetul local și din veniturile proprii. Proiectul nu este unul generator de venituri in cazul asta, asistenta financiara fiind de 98%.

Primirea asistenței financiare nerambursabile de 98% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului va asigura acoperirea costurilor investiționale ale proiectului pe perioada celor 4 ani de implementare.

Astfel, sprijinul financiar acordat din fonduri structurale va fi esențial pentru că Municipiul Bacau să implementeze proiectul și va contribui la capacitatea financiară a acestuia de a realiza investiția.

  • * Sustenabilitatea din punctul de vedere al resurselor umane

Resursele umane alocate proiectului sunt suficiente atât din punct de vedere numeric cât și din punct de vedere al experienței. în situația apariției fluctuației de personal, se va asigura inlocuirea imediată a personalului astfel încât să nu apară probleme în administrarea investiției.

După încetarea finanțării, investiția va intra in perioada de operare, perioadă în care prin alocările de resurse umane si financiare de către Primărie se va asigura menținerea/conservarea rezultatelor obținute in urma realizării investițiilor propuse prin prezentul proiect.

Din punct de vedere operațional si financiar sustenabilitatea proiectului va fi asigurata de către proprietar - Municipiul Bacau, funcționarea pe termen lung fiind asigurata prin alocări financiare anuale din bugetele locale.

Astfel, în ceea ce privește modul de autosusținere al proiectului din punct de vedere financiar după încetarea finanțării, se vor aloca anual din bugetul local sumele necesare operării si menținerii investiției pe toata durata de viată a acesteia. In vederea unor estimări corecte, costurile cu mentenanța vor fi evaluate de personalul de specialitate care va asigura administrarea sistemului pentru a fi ulterior prevăzute in bugetul instituției.

In ceea ce privește modul de susținere operațional acesta poate fi detaliat atât prin spațiul alocat de primărie pentru implementarea proiectului cat si prin resursele umane implicate in proiect.

Astfel, Municipalitatea pune la dispoziție inclusiv spațiul pentru instalarea Centrului de Comanda si Control. Acest centru va oferi o interfața unică de control pentru sistemele integrate: informații privind traficul rutier, fluxuri video, sistemul de comunicații, poziția vehiculelor de transport public, indicațiile panourilor de informare, datele primite de la camerele de identificare automată a numerelor de înmatriculare.

în cazul in care odată cu implementarea sistemului va fi necesară suplimentarea numărului de persoane pentru administrare sau operare, solicitantul va asigura personal suplimentar, asumându-și asigurarea sustenabilitaății proiectului din punct de vedere operațional.

  • 8. Concluzii și recomandări

In urma analizării complete ale ambelor scenari investitionale, privind din purici de vedete funcțional, tehnic, economic, financiar, dar si din punct de vedere al modului in care obiectul investitional propus contribuie la indeplinirea obiectivelor specifice si ale obiectivului general stabilit de Municipiul Bacau prin PMUD si SIDU, se poate concluziona ca proiectul isi demonstrează fezabilitatea si eficienta, rezultatele acestuia directe si indirecte contribuind substanțial la indelinirea țintelor asumate de municipiu.

Investiția propusa urmărește indeplinirea obiectivelor strategice si operaționale stabilite prin Planul de Mobilitate Urbana Durabila a municipiului Bacau, privind reducerea emisiilor de CO2 si a gazelor cu efect de sera datorate utilizării autoturismului personal, concomitent cu încurajarea si dezvoltarea de infrastructuri pentru moduri de transport alternative si durabile, nepoluante - transport public, transport velo si pietonal. Prin implementarea proiectului se va conduce la scăderea cotei modale a transportului cu autoturismul personal, atat datorita opțiunilor multiple de deplasare ce vor fi create prin proiect -transport cu bicicleta si/sau pietonal, cat si datorita unor masuri operaționale adiacente, precum implementarea unei politici de parcare in zona de impact a proiectului sau acțiuni de informare, promovare si conștientizare pentru locuitorii municipiului, derulate in scopul schimbării mentalităților privind deplasările zilnice către moduri de deplasare durabile, nepoluante.

Scenariul investitional adoptat presupune un element de impact major in schimbarea concepțiilor si practicile de mobilitate cotidiene ale locuitorilor din zona deservita de proiect. Implementarea unui astfel de proiect va genera, pe termen scurt, un efect advers din partea beneficiarilor finali (stakeholder-ii principali ai proiectului, rezidentii din cartier) întrucât va fi redus numărul locurilor de parcare de pe strada. Acest efect advers poate fi contracarat pe termen scurt doar printr-un mix de acțiuni: pe de o parte, implementarea componentelor soft de promovare si conștientizare a beneficiilor unei mobilități alternative, durabile, nemotorizate, cu ajutorul campaniilor de informare, promovare si conștientizare care au fost cuprinse intre activitatile preconizate in proiect si pentru care s-a prevăzut un buget distinct, iar pe de alta parte, de continuitatea si integrarea masurilor de amenajare a rețelei de piste de biciclete la nivelul întregului municipiu, pentru a putea dezvolta cu adevarat o infrastructura coerenta, funcționala si de interes, nu doar pentru legaturi cu zonele de agrement si petrecere a timpului liber. Aceste investiții se vor realiza prin proiectele complementare cuprinse in pachetul de proiecte aprobate de Autoritatea Urbana prin DJFESI.

Pe termen lung, beneficiile implementării unui astfel de scenariu tehnic investitional sunt multiple si reale. In primul rând, pistele de biciclete dedicate, separate de orice alt flux de mobilitate, vor fi atractive pentru biciclistii uzuali, care vor genera curiozitate si atracție si pentru biciclisti ocazionali, realizând astfel conversia către o cota modala durabila, in detrimentul altor moduri de transport si, in special, a celei auto (mașina personala, mașina utilizata in comun, taxi, etc.).

Schimbarea de cota modala, chiar si la nivel micro, aferent cartierelor unde se imlementeaza prezentul proiect, va genera beneficii secundare substanțiale: reducerea traficului auto, implicit reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera rezultate din transporturi, reducerea poluării auditive, reducerea poluării vizuale generate de multitudinea de mașini parcate. In același timp, se vor imbunatati parametrii calitativi ai spațiului de locuire, ai mediului urban amenajat, fiind un spațiu mai curat, atractiv, degajat, cu trafic auto redus, ceea ce va conduce la o creștere a cererii pentru rezidenta sau prezenta in aceasta zona, propagând astfel efecte benefice pe termen lung ce nu pot fi cuantificate in prezent.

Recomandările care se pot face in urma analizei prezentului proiect investitional:

implicarea si asumarea cu încredere, fermitate si hotarare a conducerii municipiului Bacau in implementarea masurilor de transformare a infrastructurii de mobilitate la nivelul municipiului, avand convingerea ca pentru un Bacau atractiv si nepoluat, soluția corecta o reprezintă orientarea si implementarea de masuri investitionale si de informare-constientizare privind necesitatea adoptării unor moduri de transport nepoluante, ne motorizate.

derularea campaniilor de informare-constientizare a masurilor propuse si realizate, in toate etapele de implementare a proiectului, astfel incat riscurile unor efecte adverse din partea locuitorilor sa fie minimizate si contracarate, iar proiectul sa fie cu adevarat utilizabil de către locuitorii municipiului Bacau.

sa persiste si sa se promoveze convingerea ca pentru o mobilitate sanatoasa si mai ales sigura, infrastructurile de mobilitate aferente fiecărui mod de deplasare trebuie separate intre ele. Astfel, daca intenția municipalității este de a dezvolta infrastructura pietonala si velo la nivelul întregului municipiu, atunci aceasta nu se poate realiza intr-un mod durabil decât prin redimensionarea spațiului ocupat in prezent de carosabil si parcari.

Asigurarea anuala a bugetelor necesare pentru mentenanta si operarea in conformitate cu specificațiile tehnice ale producătorilor, ale obiectelor funcționale si de mobilier ubana.

Oferirea sub forma de abonament locuitorilor din zona proiectului a spatiilor de parcare pentru biciclete. Deși ar putea fi tarifate, aceste locuri de parcare ar trebui sa fie oferite la sume modice, care sa încurajeze achiziția de biciclete de către localnici si utilizarea acestora. Dezvoltarea unei structuri in cadrul instituțiilor locale care sa aiba ca obiect operarea si mentenanta structurilor implementate sau externalizarea serviciilor de administrare, astfel incat sa se asigure in permanenta operarea, service-ul si mentenanta durabila a echipamentelor si sistemelor informatice.

CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATE CENTRU - GARA BACAU - CARTIER CFR - SALA POLIVALENTA - CAEX/ PARC INDUSTRIAL (CFR)


EXPERTIZĂ TEHNICĂ PASAJ PIETONAL SUBTERAN

BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU

PROIECTANT: FIP CONSULTING


Ianuarie 2019

Expertiza tehnica pasaj pietonal subteran


LISTA DE SEMNĂTURI


DIRECTOR GENERAL


EXPERT TEHNIC ATESTAT DE

MLPAT CU NR. 1966/1997:



Expertiza tehnica pasaj pietonal subteran

BORDEROU

A. PIESE SCRISE
  • 1. Lista de semnături

  • 2. Referat de expertiză tehnică

  • 3. Fișa de constatare a stării tehnice a pasajului

  • 4. Fotografii caracteristice

B. PIESE DESENATE
  • 1. Plan de încadrare in zona

  • 2. Releveul pasajului

ÎNTOCMIT,

Ing. Dragos VULPESCU

FIP CONSULTING S.R.L.,

Str. Berzei, Nr. 20, Sector 1, București

C.U.I.: RO18423208,

J04/292/2006

Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacau - Cartier CFR - Sala Polivalenta - CAEX/ Parc Industrial (CFR)

Expertiza tehnica pasaj pietonal subteran

REFERAT DE EXPERTIZA TEHNICA

CAP. 1 DATE GENERALE

1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI:

CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATE CENTRU - GARA BACAU - CARTIER CFR - SALA POLIVALENTA -CAEX/ PARC INDUSTRIAL (CFR)

1.2 OBIECTUL:

EXPERTIZA TEHNICA PASAJ PIETONAL SUBTERAN

1.3 BENEFICIAR

MUNICIPIUL BACAU

(AUTORITATE CONTRACTANTĂ):

Calea Mărăsesti, nr.6

Tel.: +40234581849; +40234208900;

Fax.: +40234588757

email.: contactprirnarie@prirnariabacau.ro

1.4 ELABORATOR EXPERTIZĂ:

FIP CONSULTING S.R.L.,

Strada Berzei, nr. 20, sector 1, București email: proiecte@fipconsulting.ro

C.U.I.: RO18423208, J04/292/2006,

Cont bancar: R004RZBR0000060015006027  -

Raiffeisen

1.5 AMPLASAMENT LUCRARE:

MUNICIPIUL BACAU, JUDEȚUL BACAU

  • 1.6 Expertiza tehnica s-a întocmit pe baza armatoarelor elemente principale:

  • -   Contractul de proiectare si caietul de sarcini;

Releveul pasajului pietonal subteran efectuat in luna ianuarie 2019;

Fotografii caracteristice ale pasajului pietonal subteran;

Observații si inspecții asupra pasajului subteran;

  • -   Studiu geotehnic elaborat de către S.C. Geologic Site S.R.L.;

  • -   Harta zonei pasajului pietonal subteran (scara 1:100.000);

Harta României cu unitățile de relief (regionarea geomorfologica) din anul 1984, de prof. univ.

Grigore Posea si prof. univ. Lucian Badea;

Expertiza tehnica pasaj pietonal subteran

Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a construcțiilor, aprobat prin H.G. 261/ 08.06.1994.

  • -   Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1296/ 2017 cu „Normele tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor”;

Normativ privind criteriile de determinare a stării de viabilitate a podurilor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat, metal si compozite, indicativ CD 138-2010;

Instrucțiunile pentru stabilirea stării tehnice a unui pod, indicativ A.N.D. 522-2002;

Manualul pentru identificarea defectelor aparente la podurile rutiere si indicarea metodelor de remediere, indicativ A.N.D. 534-1998;

Instrucțiuni tehnice privind repararea si întreținerea podurilor si podețelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidărie de piatra, indicativ C.D. 99-2001;

  • -   Normativ de proiectare pentru lucrările de reparații si consolidare ale podurilor rutiere in exploatare, indicativ N.P. 103-2004;

  • -   Normativ departamental pentru proiectarea antiseismica a construcțiilor in domeniu! transporturilor si telecomunicațiilor, indicativ PD 197 - 78;

Normativ privind alcătuirea si calculul structurilor de poduri si podețe de sosea cu suprastructuri monolite si prefabricate, indicativ PD 165 - 2000;

Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor si podețelor, indicativ PD 95 - 2002;

Poduri din beton - întreținere si reparații, de prof. Univ. Gabriela Viorel si asist, univ. Mircea Suciu; Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de încărcare - STAS 3221-63;

  • -  STAS 3220-65 - Poduri de cale ferata. Convoaie tip.

  • 1.7 Date geomorfologice si geologice generale

Patru trepte de altitudine, între 150 m și 250 m marchează relieful Bacăului, el aflându-se în cea mai mare parte a localității, pe a doua terasă 160-165 m. Se detașează terasa de luncă joasă, dar se înalță în șesul comun al Bistriței cu Șiretul. Albia majoră al Bistriței este predominată în raza așezării, prin depozitele de prundișuri, constituind un adevărat rezervor pentru acumularea apelor freatice.

Ca unitate geomorfologică majoră, se încadrează în zona externă a Subcarpaților Orientali, pe Culuarul Șiretului, unitate depresionară cu forma alungită pe direcția aproximativ nord-sud care separă Subcarpații de Podișul Moldovenesc.

Situată pe un fundament Sarmatian Superior (Bessarabian-Kersonian), care cuprinde formațiuni de molasă argilo - nisipoasă de origine salmastră, terasa inferioară a Bistriței este formată din depozite ale Holocenului superior care încep cu bolovănișuri și pietrișuri în bază, apoi se continuă cu nisipuri și argile nisipoase - prăfoase și se încheie cu prafuri argiloase nisipoase. La suprafață este un strat superficial de sol vegetal Recent. Stratificația depozitelor holocene este orizontală, în discordanță cu stratele sarmatiene monoclinale. Lîtologia are variații laterale datorită schimbării condițiilor locale din timpul depunerii și existenței unui relief îngropat.

Expertiza tehnica pasaj pietonal subteran

  • 1.8 Condiții climatice generale

Clima municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, datorat acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban.

Temperatura medie anuală este de 12 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și 20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei. Temperatura maximă absolută cu o valoare de 40,3 °C (24 iulie 2007) a fost depășită în vara anului 2012, când mercurul termometrului a urcat până la 41,9 °C în ziua de 7 august.

  • 1.9 Condiții hidrogeologice generale

Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Șiret și Bistrița, și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Șiret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel -pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii.

Din punct de vedere hidrogeologic se disting 3 categorii de apă subterană:

  • - apă freatică cantonată și cu circulația în aluviunile recente din lunca pâraielor din zonă, la adâncimi relativ reduse, de 1,00...2,00 m și care este în strânsă legătură cu volumul precipitațiilor;

  • - apă subterană freatică cantonată și cu circulația în stratul argilos de pe terase la adâncimi de 10,00...15,00 m;

- apă subterană de adâncime medie și mare.

  • 1.10 Zonarea seismica

Conform SR11100/1-93 amplasamentul se situează în zona cu seismicitate de 8 grade MSK (perioada de revenire de 50 ani).

Expertiza tehnica pasaj pietonal subteran

  • 1.11 Adâncimea de îngheț

Conform STAS 6054/77 “Teren de fundare - Adâncimi maxime de inghet- Zonarea Teritoriului României”, in amplasamentul analizat adancimea maxima de inghet este 80 - 90cm.

„Adâncimi maxime de îngheț”

Expertiza tehnica pasaj pietonal subteran

Conform reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi de proiectare pentru clădiri" indicativ P100/1-2013, zonarea valorii de vârf a accelerației terenului pentru proiectare, în zona studiată, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurență IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani, are o valoare ag = 0,35g. Valoarea perioadei de control (colț) a spectrului de răspuns este Tc=0,7 sec.

Expertiza tehnica pasaj pietonal subteran

CAP. 2 DESCRIEREA PODULUI

Pasajul pietonal subteran care face obiectul expertizei tehnice este situat in intravilanul municipiului Bacau, in zona gării si subtraverseaza strada Piața Gării si strada Gării, facand legătură intre strada Piața Gării si strada Gheorghe Donici. Pasajul deservește atat gara, cat si accesul la peroanele dintre linii. Aceste accese nu fac obiectul prezentei expertize.

Lungimea propriu-zisa a pasajului pietonal este de variabila cuprinsa intre 4.50 - 5.40 m, cu spațiu liber cuprins intre 4.00 - 4.90 m, iar latimea interioara a pasajului propriu-zisa este de 146.30 m la care se adauya zonele de acces dinspre străzile Piața Gării si Giieorgiie Donici.

Pasajul subteran este impartit in doua tronsoane, zona de acces in pasaj dinspre strada Piața Gării si accesul in gara din pasaj si zona de la accesul in gara din pasaj si zona de acces dinspre strada Gheorghe Donici. Delimitarea dintre cele doua tronsoane este făcută printr-un perete din tabla.

Intrarea in pasaj dinspre strada Piața Gării este prevăzută cu 2 zone de acces. Cele 2 zone de acces in pasaj sunt acoperite cu placi de policarbonat. Aceasta intrare este realizata din pereți din beton armat placați cu placi ceramice. Accesul in pasaj se face prin intermediul a doua scări din beton cu latimea de 2.90 m.

Pereții pasajului propriu-zis sunt realizați din beton armat si finisați cu placi ceramice. La baza pereților, pe toata lungimea acestora exista rigole pentru colectarea si evacuarea apelor uzate. Pe acest tronson de pasaj, pardoseala este realizata din beton armat si este placata cu gresie.

Planseul pasajului este realizat dintr-o placa din beton armat. La intrados planseuî este tencuit si văruit.

Pe segmentul de pasaj cuprins intre zona de acces in pasaj dinspre strada Piața Gării si acesul din pasajul propriu-zis in gara exista o extindere a pasajului, de o parte si alta a acestuia, spatii ce au fost folosite in scop comercial. In prezent aceste spatii sunt dezafectate si lasate in paragina.

Pe zona de extindere planseul este alcătuit din grinzi transversale si longitudinale, conlucrarea dintre acestea facandu~se printr-o placa din beton armat. Planseul astfel alcătuit sprijină atat pe pereții pasajului, cat si pe 4 stâlpi circulari de diametru 0.55 m. Planseul este prevăzut cu 3 goluri acoperite de luminatoare.

Pe tronsonul de pasaj cuprins intre accesul in gara din pasaj si zona de acces dinspre strada Gheorghe Donici, pardoseala este realizata din beton armat si este mărginită pe o parte, in lungul acesteia, de rigole pentru colectarea si evacuarea apelor uzate.

Pereții pasajului propriu-zis sunt realizați din beton armat si finisați cu placi ceramice.

Planseul pasajului pe acest tronson este realizat dintr-o placa din beton armat. La intrados planseul este tencuit si văruit.

Pe aceasta porțiune de pasaj exista si accesele la peroanele dintre liniile de cale ferata, accese care nu fac obiectul prezentei expertize.

Accesul in pasaj pe acest tronson este realizat prin intermediul unor trepte din beton, mozaicate, cu muchiile acoperite cu profile metalice. Scările sunt prevăzute cu mana curenta din țeava metalica.

Expertiza tehnica pasaj pietonai subteran

Accesul dinspre strada Gheorghe Donici are pereți din beton armat, care ia interior si exterior in partea supraterana sunt tencuiti si varuitî, iar in partea subterana sunt placați cu placi ceramice.

Planseul accesului este realizat dintr-o rețea de grinzi, dispuse transversal si longitudinal si o placa din beton armat care asigura conlucrarea dintre acestea.

CAP. 3 STAREA ACTUALA A PASAJULUI

Pentru stabilirea stării tehnice a pasajului pietonai subteran, au fost analizate toate datele menționate la punctul 1.6, iar la fata locului au fost efectuate măsurători, relevee, inspecții, fotografii si cercetări amanuntite asupra lucrării.

Toate degradările si defectele principale au fost notate, clasificate si depunctate conform "Instrucțiunilor pentru stabilirea stării tehnice a unui pod1', indicativ AND 522-2002, și "Manualului pentru identificarea defectelor aparente la podurile rutiere și indicarea metodelor de remediere", indicativ AND 534-1998.

Cele mai importante constatări, observații, degradări si defecte înregistrate la pasajul pietonai subteran sunt următoarele:

  • 3.1  Releveul podului si investigarea terenului au fost realizate in ianuarie 2019;

  • 3.2  Anul construcției pasajului subteran este 1983;

  • 3.3  Administratorul pasajului nu deține documentația tehnica in baza careia s-a executat pasajul, dar deține documentația tehnica realizata pentru reparație capitala, întocmită in anul 2002;

  • 3.4  Pasajul se incadreaza la clasa E de încărcare (A30, V80), conform STAS 3221 -63, si a fost dimensionat la convoi feroviar P10, STAS 3220 - 65;

  • 3.5  Pereții accesului in pasaj dinspre strada Piața Gării sunt placați cu placi ceramice;

  • 3.6  Pereții prezintă zone cu placi ceramice degradate;

  • 3.7  Scările de acces in pasaj sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita necorespunzator si ruginita;

  • 3.8  Finisajele din placi ceramice de la pardoseala accesului dinspre strada Piața Gării sunt distruse in totalitate;

  • 3.9  Accesul dinspre strada Piața Gării in pasaj este acoperit cu o copertina din pexiglas, montata pe un schelet metalic; Copertina din pexiglas prezintă zone deteriorate.

  • 3.10 Plăcile ceramice ce acopera pardoseala sunt distruse in totalitate in interiorul pasajului pe tronsonul dintre accesul in pasaj si zona de extindere in pasaj si degradate pe anumite zone in perimetrul extinderii;

  • 3.11 Planseul este tencuit si varuît si pe acest tronson;

  • 3.12 Prezenta infiltrațiilor locale pe anumite porțiuni ale planseului datorita degradării hidroizolatiei

pe tronsonul dintre accesul in pasaj si zona de extindere in pasaj;

Expertiza tehnica pasaj pietonal subteran

  • 3.13 Exista amplasate din loc in loc pe planseu corpuri de iluminat, in prezent nefunctionale pe tronsonul dintre accesul in pasaj dinspre strada Piața Gării si accesui in incinta gării si funcționale pe tronsonul dintre accesui in incinta gării si accesul in pasaj dinspre strada Gheorghe Donici; iluminatul interior este nesatisfacator (foto 11, 12, 13);

  • 3.14 Aticul din zona de extindere a pasajului subteran, in partea supraterana, prezintă zone cu elemente degradate; (foto 1,2, 17, 18)

  • 3.15 Tencuiala pereților aticului, in partea supraterana, este deteriorata si căzută pe anumite zone;

  • 3.16 Finisajele aticului prezintă pete de culoare, urme de reparații locale;

  • 3.17 Spatiile prevăzute cu iluminatoare din planseu! zonei de extindare sunt de asemenea degradate, in urma ploii apa infiltrându-se pe langa acestea;

  • 3.18 In interior pe zona de extindere, pereții despărțitori ai spatiilor comerciale dezafectate sunt degradați;

  • 3.19 Intradosul planseului este tencuit si văruit;

  • 3.20 Grinzile planseului prezintă tronsoane unde sunt tencuite si văruite si tronsoane unde finisajele sunt realizate din cărămidă aparenta;

  • 3.21  Prezenta infiltrațiilor si tencuiala degradata local in zona iluminatoarelor;

  • 3.22 Prezenta rigolelor de colectare si evacuare a apelor, numai la intrarea si ieșirea din zona de extindere a pasajului; din loc in loc, la marginile pardoselii, in lungul pasajului, pe tronsonul dinspre zona de extindere si accesul in clădirea de calatori; pe zona dintre accesele la peroane pe partea dreapta privind dinspre gara spre strada Gheorghe Donici; Rigolele sunt colmatate si parțial coimatate; (foto 1, 3, 7, 16)

  • 3.23 Pereții pasajului pe tronsonul dintre clădirea de calatori si accesul dinspre strada Gheorghe Donici sunt placați cu placi ceramice;

  • 3.24 Intradosul planseul pasajului subteran este tencuit si văruit, in mod necorespunzator;

  • 3.25 Intradosul planseului pe zona dintre clădirea de calatori si accesul pe peroane prezintă infiltrații, tencuiala căzută si degradata, datorita degradării hidroizolatiei;

  • 3.26 Pardoseala pasajului pe tronsonul dintre gara si accesul dinspre strada Gheorghe Donici este din beton armat, cu degradări la fata văzută;

  • 3.27 Pereților accesului de pe peronul stafiei sunt placați cu placi din marmura, in prezent in stare buna;

  • 3.28 Treptele scărilor de acces in pasaj, de pe peronul gării, sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita corespunzător;

  • 3.29 Treptele scărilor de acces in pasaj, de pe peroanele stafiei, au muchiile acoperite cu profite metalice, in stare buna.

  • 3.30 Pereții acceselor la peroanele dintre linii au finisaje realizate din placi ceramice;

  • 3.31 Treptele scărilor de acces in pasaj la peroanele dintre linii sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita corespunzător si au muchiile acoperite cu profite metalice, ruginite;

Expertiza tehnica pasaj pieton al subteran

  • 3.32 Pereții zonei de acces in pasaj dinspre strada Gheorghe Donici sunt din beton armat si sunt tencuiti si varuiti la partea supraterana a acestuia, iar in partea subterana au finisaje realizate din placi ceramice;

  • 3.33 Tencuiala de la intradosul planseului si a pereților pe porțiunea supraterana a zonei de acces in pasaj dinspre strada Gheorghe Donici prezintă calcifieri, pete de culoare, imperfecțiuni;

  • 3.34 Pardoseala zonei de acces este realizata din beton armat, mozaicata cu degradări la fata văzută;

  • 3.35 Scările de acces in pasaj sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita necorespunzator si ruginita;

  • 3.36 Treptele scărilor de acces in pasaj sunt din beton, mozaicate, cu muchiile acoperite cu profile metalice ruginite, corodate;

  • 3.37 Intrarea in pasaj dinspre strada Gheorghe Donici este protejata de porti din elemente metalice;

  • 3.38 In prezent trecerea dinspre strada Gheoghe Donici spre strada Piața Gării prin pasaj este blocata de prezenta unui panou realizat din tabla executat in dreptul accesului in clădirea gării.

Prin aplicarea „Instrucțiunilor pentru stabilirea stării tehnice a unui pod”, indicativ AND 522-2002, pentru pasajul pietonal subteran, la Bacau, s-au obtinut următorii indici de calitate:

Ci=23;


Fi—29;


lst=52.


Indicele de calitate al stării tehnice

Indicele de calitate al principalelor caracteristici funcționale

Indicele total de stare tehnica

Conform acestui ultim indice (lst=52), podul se incadreaza in clasa stării tehnice III - STARE SATISFACATOARE.

CAP. 4. LUCRĂRI NECESARE

  • 4.1 Demolarea pereților interiori ai spatiilor comerciale dezafectate din zona de extindere din pasaj;

  • 4.2 Desfacerea finisajelor la exterior la accesele in pasaj si la atic in zona de extindere a pasajului;

  • 4.3 Desfacerea finisajelor interioare la pereții pasajului propriu-zis, pe zona de extindere si pe zonele de acces in pasaj;

  • 4.4 Desfacerea profilelor metalice de la treptele scărilor de acces in pasaj;

  • 4.5 Desfacerea finisajelor de la planseu;

  • 4.6 Injectarea eventualelor fisuri descoperite, conform C149-87;

  • 4.7 Reparații cu mortare speciale la suprastructura si pereții pasajului si pereții din zonele de acces in pasaj;


Expertiza tehnica pasaj pietonal subteran

  • 4.8 Desfacerea plăcilor de gresie din interiorul pasajului si înlocuirea acestora cu placi de marmura, granit sau similar;

  • 4.9 Protejarea cu vopsele de protecție a pereților interiori si a planseului pasajului;

4.10Refacerea sistemului de colectare a apelor din pasaj si in cazul in care se impune, extinderea;

  • 4.11 Refacerea rigolelor de colectare ape pluviale in interiorul pasajului;

4.12Repararea treptelor din beton aflate in zonele de acces in pasaj, inclusiv repararea/ înlocuirea mâinii curente a acestora;

4.13Refacerea finisajelor pardoselilor in pasaj si la scările de acces din placi de marmura, granit sau similar;

4.14Placarea pereților pasajului si scărilor de acces cu placi de marmura, granit sau similar; 4.15Refacerea finisajelor cu tencuiala decorativa a pereților supraterani ai acceselor in pasaj;

4.16Refacerea tencuielilor la intrados planseu in zonele de acces in pasaj si in pasajul propriu-zis si realizarea unui tavan casetat metalic;

4.17 Refacerea copertinei de protecție scări de acces in pasaj din sticla securizata pe structura metalica noua;

4.18Dupa terminarea finisajelor se vor efectua lucrările de iluminat (reparare, refacere si înlocuire); 4.19Refacerea imbracamintii asfaltice de la trotuarele din zona superioara a scărilor de acces.

Având in vedere ca pereții si tavanul pasajului nu prezintă urme de infiltrații si faptul ca dezvelirea strucuturii presupune lucrări ample necesare asigurării circulației feroviare pe perioada execuției si afectarea intr-o mare măsură a construcțiilor aferente gării (linii de cale ferata, peroane) ce necesita a fi refăcute nu se prevăd lucrări de refacere a hidroizolatiei pasajului la exterior. Mai mult decât atat la solocitarea beneficiarului scările de acces la liniile de cale ferata nu fac obiectul prezentei investiții, iar o eventuala dezvelire a structurii pentru refacerea hidroizolatiei ar fi justificata daca se trateaza toata lucrarea, inclusiv scările de acces.

Ținând cont de propunerea de reamenajare a platformei din fata gării care presupune realizarea zonei pietonaîe inclusiv deasupra spatiilor comerciale din pasaj, se impune demolarea planseului existent pe aceasta zona si refacerea lui la o cota inferioara.

Se va avea in vedere asigurarea accesului in pasaj a persoanelor cu dizabilitati, conform normelor in vigoare. In acest scop, avand in vedere imposibilitatea realizării unor rampe cu panta in conformitate cu normele in viguare, se va studia posibilitatea amplasării de lifturi si/ sau platforme mobile pentru aceste persoane.

Lucrările se vor realiza cu respectarea restricțiilor de circulație in conformitate cu normele in vigoare.

Lucrările propuse aduc pasajul la parametrii corespunzători de funcționare, asigura circulația auto, la început si la sfarsit, feroviara pezona mediana si pietonala in condiții de siguranța si confort si vor prelungi durata de exploatare a pasajului cu 30 de ani cu condiția realizării lucrărilor de întreținere conform normelor in vigoare.

FIP CONSULTING S.R.L.,

Str. Berzei, Nr. 20, Sector 1, București C.U.I.: RO18423208,

J04/292/2006


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacau - Cartier CFR - Sala Polivalenta - CAEX/ Parc Industrial (CFR)

Expertiza tehnica pasaj pietonal subteran

CAP. 5. CONCLUZII

Cele mai importante concluzii ce se rețin asupra pasajului pietonal subteran, pe sub strada Piața Gării, strada Gării si liniile statiei Bacau sunt următoarele:

  • 5.1  Administratorul pasajului nu deține documentația tehnica in baza careia s-a executat pasajul, dar deține documentația tehnica realizata pentru reparație capitala, întocmită in anul 2002;

  • 5.2  Conform „Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a construcțiilor” (HG 291/08.06.1994), pasajul se incadreaza in categoria B - CONSTRUCȚII DE IMPORTANTA DEOSEBITA;

  • 5.3  Anul construcției podului este 1983;

  • 5.4  Defectele si degradările constatate sunt prezentate in capitolul 3;

  • 5.5  Conform „Instrucțiunilor pentru stabilirea stării tehnice a unui pod”, indicativ AND 522 - 2002, podul se incadreaza in clasa stării tehnice III - STARE TEHNICA SATISFACATOARE;

  • 5.6  Pentru aducerea lucrării la starea tehnica corespunzătoare siguranței traficului pietonal in pasajul subteran sunt necesare lucrările ce au fost prezentate in capitolul 4.

  • 5.7  Am analizat si necesitatea refacerii totale a hidroizolatiei exterioare si protecția acesteia, insa nu propunem aceste lucrări datorita următoarelor: durata de execuție mare, costuri enorme, necesitatea întreruperii circulației feroviare si după caz, a celei rutiere, sprijiniri costisitoare, etc.

  • 5.8  Proiectul de reabilitare a pasajului va fi elaborat de o societate specializata in acest tip de lucrări;

  • 5.9  In mod obligatoriu proiectul va conține un program pentru urmărirea comportării in timp;

  • 5.10 Executarea lucrărilor la pasaj va fi asigurata de o societate specializata in lucrări de drumuri si poduri;

  • 5.11  Pe perioada executării lucrărilor, circulația pietonala in pasaj este interzisa.

  • 5.12 Pe toata perioada execuției lucrărilor de la pasaj, circulația feroviara se va desfasura cu restricții de viteza.

  • 5.13 Pentru a ușura desfasurarea lucrărilor RECOMANDAM ca liniile adiacente zonelor la care se desfasoara acestea sa fie închise circulației.

  • 5.14 Pe perioada realizării lucrărilor, semnalizarea rutiera se va face conform „Normelor metodologice privind condițiile de închidere a circulației si de instituire a restricțiilor de circulație, in vederea executării de lucrări in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului”, aprobat cu ordinul comun al MTTC si Ml nr. 1112/411 din anul 2000;

Expertiza tehnica pasaj pietonal subteran

  • 5.15 Expertiza si stabilirea stării tehnice sunt valabile 2 (doi) ani, in condițiile in care nu se produce un seism mai mare de gradul 7 si nu vor aparea degradări cauzate de situații excepționale (deraieri, accidente, incendii, etc.).

București, ianuarie 2019

ÎNTOCMIT,

Ing. Dragos VULPESCU


EXPERT TEHNIC

ATESTAT DE MLPAT cu nr. 1966/1997



FISA DE CONSTATARE A STĂRII TEHNICE A UNUI POD CONFORM: „Instrucțiunilor A.N.D.522-2002”

  • I. DATE DE IDENTIFICARE A LUCRĂRII

  • 1. Tipul lucrării de arta

  • 2. Obstacolul traversat.


PASAJ


  • 3. Localitatea cea mai apropiata...................................

  • 4. Categoria, numărul drumului pe care este amplasat,


STRADA PIAȚA GĂRII, STRADA GĂRII, LINII CF, CLĂDIRE CALATORI

BACAU


ACCES PIETONAL PEROANE


poziția kilometrica.........................................................................


( Anul construcției, anii consolidărilor sau reabilitărilor................... 1983


6. Tipul podului, după schema statica de rezistenta, a modului de execuție, oblicitate


CASETA DIN BETON ARMAT, NORMAL


7. Materialul din care este alcătuit(beton armat, beton precomprimat, metalic, mixt,lemn).....................................................................


BETON ARMAT


8. Lungimea totala a podului,umărul de deschideri si lungimea lor....


Lt = 5.40 m, (lx4.90m)


9. Latimea podului (partea carosabila +trotuare) numărul de grinzi in secțiune transversala......................................................................


146.30 m (fara trotuare), caseta din beton armat


10. Aparate de reazem (tip, materialul din care sunt alcătuite, scheme de amplasare)..................................................................................


REZEMARE DIRECTA


1. Tip infrastructuri,


BETON ARMAT


12. Tip fundații...............................................................................


DIRECTE


13. Tipul imbracamintii pe peroane..............................................


BETON ASFALTIC


14. Tip rosturi,


,poziția.


15. Parapeti pietonali.........................................................................


BALUSTRADA LA SCĂRI


16. Parapeti de siguranța...................................................................


  • 17. Racordări cu terasamentele........................................................

  • 18. Apărări de mal.......................................................................


PEREȚI DIN BETON ARMAT LA SCĂRILE DE ACCES


ILA. NOTAREA DEFECTELOR CONSTATATE PE TEREN

Nr. Crt. Poz.

Catalog

Denumirea defectului

Limita de depunctare

Notare defecte

Obs.

Cl(*)

C2(*)

C3(*)

C4(*)

C5(*)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1

Absenta unor elemente (antretoaze, rigidizari, contravantuiri etc.) din fazele de execuție sau exploatare

7-8 pentru CI

5-6 pentru C2

+

4-

-

-

-

Poduri metalice

2

Alinierea in plan rampa-pod necorespunzatoare, lățime insuficienta a rambleuluî, acces dificil pe trotuarul podului

4-5

-

-

-

4-

-

3

Amplasarea incorecta a grătarelor gurilor de scurgere, lipsa acestora si/sau a tuburilor de prelungire, guri de scurgere înfundate

3-5 Poduri din b.a.

6-7 Poduri din b.p. sau metalice

-

-

-

-

5

asimilat

4

Aparate de reazem înglobate in praf si murdărie, nefunctionarea corespunzătoare a acestora

3-5

4-

5

Aripi sau sferturi de con afiliate (cazul aripilor din beton).

Aripi deplasate fata de poziția inițiala, pierderea formei sferturilor de con

4-5

6

-

-

4-

-

-

6

Armaturi fara strat de acoperire

4-6

4-

4-

4’

-

-

7

Beton cu aspect friabil si/sau zone din beton exfoliat

6-beton simplu

8- b.a.+b.p.

4-

+

4-

-

-

8

Beton degradat prin carbonatare, apariția de stalactite si/sau draperii

7-beton simplu

8- b.a.+b.p.

+

4-

4-

-

-

9

Beton degradat prin coroziune cu reducerea secțiunii elementului

7-8

+

4-

4-

-

-

10

Bolti cu degradări avansate (crăpături pe zone mari, apariția de striviri)

6-8

+

-

-

-

-

11

Calea pe pod sau pe trotuare este degradata (suprafața cu ciupituri, poroasa, incretita)

  • 2- Suprafete locale

  • 3- Suprafete>3m2

-

-

-

-

2

12

Coroziunea armaturii, pete de rugina si/sau fisuri sau crăpături orientate pe direcția acesteia

6-b.a.

8-b.p.

4-

4-

4-

-

-

13

Coroziune avansata a stâlpului metalic al parapetului in zona de contact cu betonul, fixarea necorespunzatoare a parapetului de siguranța si/sau număr insuficient de șuruburi de inadire

5

-

-

-

-

4-

. 14

Coroziunea fisuranta sub tensiune

6-7

+

4-

-

-

-

15

Coroziunea metalului in puncte, de profunzime si/sau intre piese

6-7

4-

4-

-

-

-

Poduri metalice

16

Cumularea la un element al structurii a mai multor degradări (coroziune, crăpături, strivire etc.)

8-9

+

4-

4-

-

-

17

Defecte de suprafața ale fetei văzute (culoare neuniforma, pete negre, impurități, pete de rugina, aspect prăfuit, imperfecțiuni geometrice, aspect macroporos, agregate de suprafața)

4-pentru CI si C2

2-pentru C3

4

4

2

-

-

18

Deformatii locale ale pieselor datorita coroziunii

5-6

4-

4-

-

-

-

Poduri metalice

19

Deformatii mari (săgeți) ale suprastructurii

8-9

4-

-

-

-

-

20

Degradarea (betonului si/sau coroziunea armaturii) parapetului, dislocarea stâlpului de prindere a parapetului, lipsa rostului in parapet

3-4

-

-

-

-

4-

21

Degradarea sau dislocarea bordurilor.

Lipsa sau distrugerea plăcilor de acoperire a golurilor din trotuare

2-3

4-5

-

-

-

-

4-

22

Degradări ale malurilor si modificări de albie:

  • - ruperea malurilor, modificarea in plan a traseului cursului apei;

  • - depuneri de material solid, prezenta unor obstacole

7-8

4-6

-

-

-

4-

-

0

1

2

3

4

5

6

7

8

23

Degradarea (subspalarea, deformarea) sau distrugerea parțiala sau totala a lucrărilor de:

  • - aparare

  • - dirijare

  • - praguri

4-6

6-8

7-9

-

-

-

-

-

24

Denivelări ale caii pe pod:

  • - valuiri, refulări, fagase;

  • - praguri, gropi.

4-6

7-8

-

-

-

-

7

local

25

Deplasări ale infrastructurii fata de poziția inițiala (tasari, rotiri, deplasări, lunecări etc.) produse in majoritatea cazurilor de afuieri)

7-8 Suprastr. static determinata 9-10 Suprastr. static nedeterminata

-

-

+

-

-

26

Deplasări relative ale elementelor structurale (placi de beton fata de elementele metalice, la structuri mixte)

6-7

-

-

-

-

27

Deplasări sau săgeți permanente mari, vizibile, ale tăbliei ului

8-9

+

-

-

-

Poduri metalice

28

Detașarea timpanului de bolta pe anumite zone

7-8

+

-

-

-

29

Deteriorarea aparatelor de reazem din neopren fretat

Ruperea tachetilor, distrugerea plăcilor de plumb sau metalice

5-6

7-8

-

-

+

-

-

30

Dezaxari ale coloanelor fata de elevațiile realizate din stâlpi in continuarea coloanelor. Masca chesonului nedemolata

6-7

4-5

-

-

4-

-

-

31

Distrugerea consolei trotuarului

8-9

-

+

+

-

-

32

Distrugerea suprastructurii (elemente rupte)

9-10 pentru CI

8-9 pentru C2

+

+

-

-

-

33

Dislocarea unei margini din bancheta cuzineților

Amenajarea necorespunzatoare a acesteia

7-8

6

-

-

4-

-

-

34

Elemente greșit poziționate in structura, deplasări ale îmbinărilor sau strângeri insuficiente ale mijloacelor de prindere

6-8

+

+

-

-

-

Poduri metalice

35

Eroziunea betonului, prezenta unor zone pe suprafața elementului in care agregatele nu sunt înglobate in pasta de ciment

3-4 pentru CI si C2 cu supraf.dm2 si pentru C3

5-6 pentru supraf> lm2 la CI si C2

+

+

+

-

-

36

Fisuri de contracție (neorientate, scurte, superficiale), faiantarea betonului. Fisurile se refera numai la beton nu si la mortar sau tencuiala.

Pentru suprafețe:

< 1 m2 3-4

> 1 m2 5-6

+

4-

+

-

37

Fisuri si/sau crăpături ale betonului: >1 mm

10

+

4-

-

- longitudinale: > 0.2mm

< 0.2mm

8-9

6-7

+

4-

+

-

- transversale : > 0.2mm

< 0.2mm

8-9

6-7

+

4-

+

- înclinate:    > 0.2mm

< 0.2mm

8-9

6-7

4-

+

+

4-

4“

+

-

- fisuri transversale sau longitudinale precum si intre timpane si zidul întors la podurile boltite

4-6 fara deplasări

7-8 cu deplasarui

+

+

4-

4-

-

-

38

Fisuri sau crăpături in imbracaminte (asfaltica sau din beton de ciment), faiantarea sau exfolîerea acesteia

Pentru suprafețe: <1 m23 >1 m2 4-5

-

-

-

-

+

39

Fisuri si/sau crăpături la intradosul podurilor boltite din zidărie

4-6 fara deplasări

7-8 cu deplasări

+

-

-

-

-

40

Fisuri, ruperi ale elementelor structurale si/sau ale elementelor de prindere (nituri, șuruburi, conectori, sudura)

<20% 5-6 20%-50% 7-8 >50% si sudura9-10

+

+

-

-

-

Poduri metalice

41

Flambajul barelor sau voalarea tolelor

8-9

4-

+

-

-

-

Poduri metalice

42

Parapet cu geometrie generala necorespunzatoare in plan vertical si/sau orizontal, sistem de protecție degradat (matuit, puncte de rugina, exfolieri etc.)

2-3 numai daca nu exista deformării ale structurii de rezistenta

-

-

-

3

Parapet distrus

0

1

2

3

4

5

6

7

8

43

înclinarea pendulilor, neconcordanta cu temperatura ambianta

5-7

-

-

+

-

-

44

Infiltrații, eflorescente

Pentru suprafețe: <5m2 5-6 >5m2 7

7

7

4-

-

-

Foto

5,6,8,9,

10,14,15

45

Infiltrații vizibile la intrados, pete umede, eflorescente, stalactite la podurile boltite din zidărie

Pentru suprafețe: <5m2 5-6 >5m2 7

+

4-

-

-

-

46

Neasigurarea pantei de scurgere a apelor de pe pod

3-5

-

-

-

-

4

Foto 15

47

Lipsa lucrărilor de aparare maluri si/sau pentru dirijare a apelor sau necorelarea acestora cu ale unor construcții din apropierea podului (poduri CF, canale etc.)

4-6 (pentru lipsa)

8 daca exista tendința de rupere a malurilor

-

-

-

+

-

48

Lipsa sau degradarea parapetului de siguranța si/sau a unor elemente din parapetii podului

4-6 pentru degradări

7 pentru lipsa

4

49

Lipsa protecției anticorozive sau degradarea celei existente (culoare neuniforma, matuirî, exfolieri, pete de rugina, scurgere de oxizi de fier pe suprafața elementului)

3-4

4-

4-

-

-

-

Poduri metalice

50

Lipsa sau degradarea dispozitivului de acoperire a rostului, a dispozitivelor de colectare si evacuare a apei, a elementelor de etansare, infiltrații in zona rostului

4-6 pentru degradări

7-8 pentru lipsa

-

-

-

-

6

51

Lipsa sau degradarea etansarii dintre imbracaminte si celelalte elemente ale caii (borduri, guri de scurgere, parapete, rosturi etc.), prezenta apei sau a altor materiale in golurile de sub trotuar

4-5 pentru degradări

6 pentru lipsa

-

-

-

-

6

52

Lipsa sau ieșirea din funcțiune a dispozitivelor de protecție la acțiuni seismice

5-6 pentru ieșire din funcțiune si lipsa pentru zonele D,E 7 pentru lipsa zonele A,B,C

-

-

4-

-

-

Zonare conform normativ PI 00-2013

53

Lipsa sau degradarea lucrărilor de protecție a taluzurilor, scărilor de acces, casîurilor, șanțurilor pereate de la piciorul taluzurilor, racordare defectuoasa, casiu cu bordura de pe culee

3-4 pentru degradări

5 pentru lipsa sau racordare defectuoasa

-

-

-

+

-

54

Modificarea exagerata a formei si proprietăților fizico-mecanice ale betonului

8-9

+

-

+

-

-

4-5 pentru Ah<lm la fundații directe si

Ah<2 la fundații indirecte

-

-

-

4-

-

55

Modificări ale regimului hidraulic, coborârea etiajului în zona podului, adancimea talvegului Ah=adancimc talveg

6-7 pentru Ah=l-2m la fundații directe si Ah=2-4m la fundații indirecte

-

-

-

4-

-

8-9 pentru Ah>2m la fundații directe si

Ah>4 la fundații indirecte

-

-

-

4-

-

56

Neetanseitati intre elementele structurii sau intre piese ale elementelor structurale

5-6

4-

-

-

-

-

Poduri metalice

57

Neprotejarea ancorajelor fasciculelor la elementele precomprimate

Infiltrații de-a lungul armaturii pretensionate

6-7

8

4-

-

-

-

58

Poziția incorecta a elementelor componente ale aparatelor de reazem

5-6 fara deplasări

7-8 cu deplasări ale suprastructurii

-

-

4-

-

-

59

Prezenta vegetației pe elementele infrastructurii

2-3

-

-

4-

0

1

2

3

4

5

6

7

8

60

Prezenta vegetației pe elementele suprastructurii

4-5

+

4-

-

-

-

61

Rampe de acces degradate:

  • - denivelări si degradări ale caii;

  • - tasari mari ale terasamentelor, alunecări laterale

4-5

6-7

-

-

-

4

-

Foto 18

62

Reducerea pronunțata a secțiunii elementelor datorita coroziunii metalului (peste 10%)

10 pentru CI

8-9 pentru C2

4-

+

-

-

-

Poduri metalice

63

Rosturi decolmatate (in cazul imbracamintilor din pavele sau din beton de ciment), uzura pavelelor (rotunjire, șlefuire) sau a imbracamintii de beton de ciment

3-4

-

-

-

-

4-

64

Rosturi de zidărie spalate de infiltrații

6 pentru CI

4-5 pentru C3

+

-

4-

-

-

65

Dispozitivele de acoperire a rostului de dilatatie grav deteriorate, blocarea deplasării din zona i ostului

7-8

-

-

-

-

4-

66

Dispozitivele de acoperire a rosturilor necorespunzatoare, cu elemente de fixare slăbite, denivelate in plan orizontal si/sau in plan vertical

5-6

-

-

-

-

4-

67

Segregarea betonului, cuiburi de pietriș, caverne

6 pentru CI

5-6 pentru C2

4-5 pentru C3

4-

4-

4*

-

-

68

Solidarizări necorespunzatoare intre elementele prefabricate, infiltrații, fisuri, rosturi matate necorespunzator

5-6 rosturi matate necorespunzator

6-7 infiltrații

+

4-

4-

-

-

69

Spațiu liber sub pod si/sau debușeu insuficient, amplasarea necorespunzatoare a instalațiilor suspendate pe pod, lipsa contrasinelor la pasajele superioare

4-5 spațiu liber (inclusive gabarite) insuficient

6 debușeu insuficient, lipsa contrasinelor la pasajele superioare

-

-

-

4-

-

Parapet din beton in albie

70

Torsionarea elementelor structurale, neplaneitatea acestora sau elemente insuficiente de solidarizare

7-8

+

4-

-

-

-

71

Uzura zidăriei sau betonului

4-6

+

-

4-

-

-

72

Zidărie degradata la suprafața cu aspect prafos, friabila sau exfoliata

5 pentru CI

3-4 pentru C3

+

-

4"

-

-

73

Zidărie grav avariata (degradări importante cu dislocări de moloane), care trebuie injectată sau camasuita

8-9

+

4-

4-

-

-

74

Zone inaccesibile pentru control si întreținere „cutii cu apa” si/sau praf

5-6

4-

4-

-

-

Poduri metalice

75

Degradarea urșilor; crăpături, atac biologic (putrezire, ciuperci, paraziti etc.), reducerea secțiunii acesteia

Reducerea secțiunii: <20% 4-6 20-50% 7-8 >50% 9-10

+

-

-

-

76

Deformatia exagerata verticala sau orizontala a urșilor si/sau pachetelor de ursi sau subursi

6-8

4-

-

-

-

-

77

Ursi suprapus! sau cu pene fara rost de aerisire sau cu pene care se mișca in locașurile lor

4-6

+

-

-

-

-

78

Degradarea injuguirilor pachetelor de ursi, solidarizărilor necorespunzatoare sau inexistente

4-6

4*

-

-

-

-

79

Coroziunea elementelor metalice de prindere (buloane, tiranti, scoabe etc.)

4-6 pentru buloane si scoabe

7-8 pentru tiranti

+

-

-

-

-

80

Degradarea dulapilor, lipsa montantilor, a diagonalelor sau cedarea îmbinărilor, ruginirea cuielor de prindere in cazul grinzilor alcătuite din dulapi

6-8

+

-

-

-

-

0

1

2

3

4

5

6

7

8

81

Degradarea podînei de rezistenta (mucegai, crăpături, atac insecte etc.)

Pentru suprafețe: <30% 4-6 30-60% 7-8 >60% 9-10

-

+

-

-

-

82

Podina de rezistenta cu tendința de ridicare, denivelata datorita uscării lemnului sau prinderii necorespunzatoare

3-5

-

+

-

-

-

83

Elementele componente ale podinei de rezistenta lipsa sau fixate necorespunzator

4-6

-

+

-

-

-

84

Ridicarea pilotilor

4

85

Degradarea biologica a elementelor de lemn (piloti, babe, dulapii de la culei si/sau aripi), cedarea ancorajelor

4-6

-

-

+

-

-

86

încovoieri mari ale babelor

4-6

-

-

+

-

-

87

Palee instabila

6-8

-

-

+

-

-

Poduri de lemn

88

Lipsa sau degradarea sparghetilor (unde sunt necesare)

4-6

-

-

+

-

-

89

Lipsa sau degradarea contravantuirilor, contrafiselor sau moazelor

5-7

-

-

+

-

-

90

Degradarea pilotilor in zona de contact cu terenul sau a etiajului

Reducerea secțiunii: <20% 4-6 20-50% 7-8 >50% 9-10

-

-

+

-

-

91

Lipsa sau degradarea podinei

Suprafața afectata: <30% 3-4 >30% 5-6

-

-

-

-

+

92

îmbrăcăminte din asfalt:

  • - fisurata, crapata;

  • - cu denivelări

3-4

5-6

-

-

-

+

Poduri delemn

93

Desprinderea elementelor ce alcătuiesc podina de uzura (lemnărie ecarisata sau semirotunda)

3-4

-

-

-

-

+

94

Degradarea sau lipsa logrinei apara-roata sau a logrinelor de trotuar

3-4

-

-

-

-

+

95

Degradarea sau lipsa podinei de trotuar

4-6

-

-

-

-

+

96

Lipsa sau degradarea mâinii curente a parapetului sau umplutura

5-6

-

-

-

+

97

Lipsa sau degradarea stâlpilor parapetului, prinderea necorespunzatoare a acestora de elementele de susținere

3-5

-

-

-

-

+

DEPUNCT AREA MAXIMA

7

7

2

4

7

CI (*) = Suprastructura - elemente principale de rezistenta.

C2 (*) = Elemente de rezistenta care susțin calea.

C3 (*) = Infrastructuri, aparate de reazem, dispozitive antiseizmice, sferturi de con sau aripi. C4 (*) = Albia, aparari de maluri, rampe de acces, instalații pozate sau suspendate pe pod. C5 (*) = Calea podului, guri de scurgere, trotuare, parapete, rosturi.

In coloanele 3-7 este libera numai casuta elementeloi la cate se urmărește degradarea sau defectul descris.

IILDATE PRIVIND FUNCȚIONALITATEA

1 .INDICE DE FUNCȚIONALITATE FI

Depunctarea se face in funcție de condițiile de desfasurare a traficului pe pod (latimea pârtii carosabile si lungimea podului) si clasa tehnica a drumului pe care este amplasat podul, conform tabelului nr. 1:

  • a) Latimea pârtii carosabile 146.30 m

  • b) Lungimea podului 5.40 m

  • c) Categoria tehnica a drumului II (asimilat)

Depunctare: 0

2.INDICELE DE FUNCȚIONALITATE F2

Depunctrea se face in funcție de clasa de încărcare a podului si clasa tehnica a drumului, conform tabelului nr. 2:

  • a) Clasa de incarcare a podului E (rutier) si convoi P10 (feroviar)

  • b) Categoria tehnica a drumului II (asimilat)

Depunctare: 0

3. INDICELE DE FUNCȚIONALITATE F3

Depunctarea se face in funcție de durata de exploatare a podului, care a trecut de la construcție sau de Ia ultima reparație capitala si tipul podului, conform tabelului nr. 3:

  • a) Tipul podului BETON ARMAT

  • b) Durata de exploatare a podului, care a trecut de la construcție sau de la ultima reparație capitala si tipul podului 36 ani

Depunctare: 7

4.INDICELE DE FUNCȚIONALITATE F4

Depunctarea se face in funcție de respectarea la execuție a proiectului, neasigurarea condițiilor de efectuare a lucrărilor de intretinere si reparații, condiții de exploatare necorespunzatoare.

1

Lipsa de estetica a încadrării podului in mediul înconjurător.

-

2

Lipsa marcajelor sî/sau a indicatoarelor de semnalizare, lipsa panourilor de protecție la pasajele superioare peste cai ferate electrificate

3

Lipsa indicatoarelor de restricție viteza, tonaj si gabarit.

-

4

Lipsa sau nefunctionarea dispozitivelor de intretinere (cărucioare,platforme acces etc.), imposibilitatea accesului la elementele podului pentru inspecție, intretinere si reparații

-

5

Neasigurarea scurgerii apei, stagnarea apei pe pod, existenta unor straturi suplimentare a imbracamintii pe pod

5

6

Necorelarea amplasamentului podului cu drumul si traseul albiei, amplasarea in gabarit a unor elemente de construcție si/sau instalații, restricții de viteza

-

7

Nerespectarea dimensiunilor la elementele de rezistenta ale suprastructurii. Rezemare incorecta a grinzilor pe infrastructura.

Depunctare: 5

  • 5. INDICELE DE FUNCȚIONALITATE F5

Depunctarea se face in funcție de calitatea lucrărilor de intretinere curenta, conform tabelului nr. 4. a) Calitatea lucrărilor de intretinere curenta

LIPSA TOTALA A LUCRĂRILOR DE INTRETINERE

Depunctare: 9

IV.INDICELE GLOBAL DE CALITATE

Ist=Ci + Fi = 23 + 29 = 52

CI =10- 7 =

= 3

FI =10- 0 =

10

C2=I0- 7 =

= 3

F2=10- 0 =

10

C3=10- 2 =

8

F3=10- 7 =

3

C4=10- 4 =

= 6

F4=10- 5 =

5

C5=10- 7 =

= 3

F5 =10- 9 =

1

Ci =

= 23

Fi =

29

STAREA TEHNICA: SATISFACATOARE

CLASA:          III

DATA: ianuarie 2019

FOTOGRAFII CARACTERISTICE










bl






1 ■'

t' _• v.f


Foto 1: Vedere acces in pasaj, rampa dinspre strada Piața Gării

Pereții laterali ai accesului in pasaj sunt placați cu placi ceramice;

Pereții laterali prezintă zone cu placi ceramice degradate;

Scările de acces in pasaj sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita necorespunzator si ruginita;

Finisajele din placi ceramice de la pardoseala accesului sunt distruse in totalitate; Accesul in pasaj este acoperit cu o copertina din pexiglas, montata pe un schelet metalic; Copertina din pexiglas prezintă zone deteriorate;

Lipsa lucrărilor de întreținere.

Foto 2: Vedere subraterana planseu peste zona de extindere din pasajul subteran

Aticul din zona de extindere a pasajului subteran, in partea supraterana, prezintă zone cu elemente degradate;

Tencuiala pereților aticului, in partea supraterana, este deteriorata si căzută pe anumite zone;

Finisajele aticului prezintă pete de culoare, urme de reparații locale;

Spatiile prevăzute cu iluminatoare din acoperișul zonei de extindare sunt, de asemenea, degradate, in urma ploii apa infiltrandu-se pe langa acestea.

Foto 3: Vedere scări de acces in pasaj dinspre strada Piața Gării

Pereții laterali ai accesului in pasaj sunt placați cu placi ceramice;

Pereții laterali prezintă zone cu placi ceramice degradate;

Scările de acces in pasaj sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita necorespunzator si ruginita;

Scările de acces in pasaj sunt din beton, cu muchiile acoperite cu profile metalice ruginite, corodate;

Finisajele din placi ceramice de la scările accesului sunt distruse in totalitate;

In zona de intrare in pasajul propriu-zis exista rigole prevăzute cu gratare metalice pentru colectarea si evacuarea apei din pasaj;

Rigolele sunt colmatate si au grătarele ruginite;

Lipsa lucrărilor de întreținere.

Foto 4: Vedere acces in pasaj dinspre strada Piața Gării

Pereții pasajului prezintă finisaje degradata;

Pereții si planseul pasajului subteran sunt alcatuiti din beton armat;

Pardoseala din interiorul pasajului este realizata din beton armat;

Placi ceramice ce acopera pardoseala sunt distruse in totalitate;

Intradosul planseului este tencuit si văruit;

Rigolele sunt colmatate;

Exista amplasate din loc in loc pe planseu corpuri de iluminat, in prezent nefunctionale.

  • •   Pereții pasajului prezintă finisaje, din placi ceramice, degradata;

  • •   Pereții si planseul pasajului sunt alcatuiti din beton armat;

  • •  Pardoseala din interiorul pasajului este realizata din beton armat;

  • •  Plăcile ceramice ce acopera pardoseala sunt distruse in totalitate in interiorul pasajului si degradate pe anumite zone in perimetrul extinderii;

  • •   Intradosul planseului este tencuit si văruit;

  • •   Prezenta infiltrațiilor pe anumite zone ale planseului datorita degradării hidroizolatiei;

  • •  Exista amplasate din loc in loc pe planseu corpuri de iluminat, in prezent nefunctionale;

  • •   Lipsa lucrărilor de întreținere;

  • •   Lipsa infiltrațiilor la plafon.

Foto 6: Vedere in zona de extindere din pasaj

  • •  Placi ceramice ce acopera pardoseala sunt degradate pe anumite zone in perimetrul extinderii;

  • •  Pereții din extinderea pasajului prezintă finisaje degradate;

  • •   Pereții despărțitori ai spatiilor comerciale dezafectate sunt degradați;

  • •   Intradosul planseului este tencuit si văruit;

  • •  Prezenta rigolelor de colectare si evacuare a apelor numai la intrarea si ieșirea din zona de extindere a pasajului;

  • •  Foto 6 reprezintă partea dreapta de la fofo 5;

  • •   Lipsa infiltrațiilor la plafon.

Foto 7: Vedere intrados planseu in zona iluminatoarelor pasajului subteran

  • •   Detaliu la foto 6;

  • •   Pereții despărțitori ai spatiilor comerciale dezafectate sunt degradați;

  • •   Intradosul planseului este tencuit si văruit;

  • •  Grinzile planseului prezintă tronsoane unde sunt tencuite si văruite si tronsoane unde finisajele sunt realizate din cărămidă aparenta;

  • •   Infiltrații si tencuiala degradata in zona iluminatoarelor;

  • •   Lipsa lucrărilor de întreținere.

Foto 8: Vedere pasaj dinspre zona de extindere spre accesul in gara

  • •   Pereții pasajului prezintă finisaje degradata;

  • •   Pereții si planseul pasajului subteran sunt alcatuiti din beton armat;

  • •  Plăcile ceramice ce acopera pardoseala pasajului sunt degradate pe anumite zone;

  • •   Intradosul planseului este tencuit si văruit;

Prezenta din loc in loc, la marginile pardoselii, in lungul pasajului, a rigolelor de colectare si evacuare a apelor.

Rigolele sunt prevăzute cu gratare metalice, ruginite, parțial colmatate;

Exista amplasate, din loc in loc, pe planseu corpuri de iluminat, in prezent nefunctionale; Trecerea dinspre strada Piața Gării spre gara si spre strada Gheoghe Donici este blocat de prezenta unui panou realizat din tabla;

Lipsa infiltrațiilor la plafon.

Foto 9: Vedere acces in incinta gării

Trecerea dinspre strada Gheoghe Donici spre strada Piața Gării prin pasaj este blocat de prezenta unui panou realizat din tabla executat in dreptul accesului in clădirea gării; Pereții pasajului prezintă finisaje realizate din placi ceramice;

Intradosul planseul pasajului subteran este tencuit si văruit, in mod necorespunzator; Pardoseala pasajului este din beton armat, mozaicat, pe zona de acces in gara;

Lipsa infiltrațiilor la plafon.

Foto 10: Vedere generala pasaj dinspre gara spre accesele pe peroane

Pereții pasajului pe acest tronson au finisaje realizate din placi ceramice;

Intradosul planseul pasajului subteran este tencuit si văruit, in mod necorespunzator; Pardoseala pasajului este din beton armat, cu degradări la fata văzută.

Exista amplasate, din loc in loc, pe mijlocul planseului corpuri de iluminat, in prezent funcționale;

Lipsa infiltrațiilor la plafon.

Foto 11: Detaliu intrados planseu pe zona dintre gara si accesul pe peroane

Infiltrații la accesele secundare;

Intradosul planseului pe zona dintre gara si accesul la peroane prezintă infiltrații, tencuiala căzută si degradata, datorita degradării hidroizolatiei;

Pereții pasajului pe acest tronson au finisaje realizate din placi ceramice; Iluminat nesatisfacator.

Foto 12: Vedere acces de pe peronul gării (linia 1)

Pereților accesului de pe peronul gării sunt placați cu placi din marmura, in prezent in stare buna;

Scările de acces sunt din beton si sunt mozaicate;

Treptele scărilor de acces in pasaj sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita corespunzător;

  • •  Treptele scărilor au muchiile acoperite cu profile metalice, in stare buna;

  • •   Iluminat nesatisfacator.

Foto 13: Vedere acces de pe peroanele dintre linii de cale ferate

  • •  Pereții accesului la peroanele dintre linii au finisaje realizate din placi ceramice;

  • •   Intradosul planseul pasajului subteran este tencuit si văruit;

  • •  Pardoseala si scările pasajului sunt din beton armat, mozaicate, cu degradări la fata văzută.

  • •  Treptele scărilor de acces in pasaj sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita corespunzător;

  • •  Treptele scărilor au muchiile acoperite cu profile metalice, ruginite;

  • •   Iluminat nesatisfacator.

Foto 14: Vedere pardoseala pasaj pe zona dintre accesele pe peroane

  • •  Pereții pasajului pe acest tronson au finisaje realizate din placi ceramice;

  • •  Intradosul planseul pasajului subteran este tencuit si văruit, in mod necorespunzator;

  • •  Pardoseala pasajului este din beton armat, cu degradări la fata văzută.

  • •  Pe aceasta zona, pe partea dreapta privind dinspre strada Piața Gării si strada Gheorghe Donici, exista rigola pentru colectarea si evacuarea apelor din pasaj. Rigola este întrerupta in zona de acces la peroanele dintre liniile de cale ferata;

  • •   Exista amplasate, din loc in loc, pe mijlocul planseului corpuri de iluminat, in prezent funcționale;

  • •   Lipsa infiltrațiilor la plafon.

Foto 15: Vedere pasaj dinspre zona de acces pe poroane spre accesul din strada Gheorghe Donici

  • •  Pereții pasajului pe acest tronson au finisaje realizate din placi ceramice;

  • •   Intradosul planseul pasajului subteran este tencuit si văruit, in mod necorespunzator;

  • •  Pardoseala pasajului este din beton armat, cu degradări evidente la fata văzută.

  • •   Exista amplasate, din loc in loc, pe mijlocul planseului corpuri de iluminat, in prezent funcționale;

  • •  In zona fotografiata lipsește rigola de colectare a apelor din pasaj;

  • •   Lipsa infiltrațiilor la plafon.

Foto 16: Vedere zona de acces in pasaj dinspre strada Gheorghe Donici

  • •  Pereții zonei de acces in pasaj sunt din beton armat;

  • •   Pereții sunttencuiti si varuiti in partea supraterana a accesului in pasaj;

  • •   Pereții in partea subterana au finisaje realizate din placi ceramice;

  • •  Tencuiala pereților supratenari ai accesului prezintă pete de culoare si imperfecțiuni;

  • •  Pardoseala este realizata din beton armat, mozaicata cu degradări la fata văzută;

  • •  Scările de acces in pasaj sunt prevăzute cu mana curenta din țeava rotunda, vopsita necorespunzator si ruginita;

  • •  Treptele scărilor de acces in pasaj sunt din beton, mozaicate, cu muchiile acoperite cu profile metalice ruginite, corodate;

  • •   Lipsa lucrărilor de intretinere.

Foto 17: Vedere intrados planseu zona de acces in pasaj dinspre strada Gheorghe Donici

  • •   Pereții sunt tencuiti si varuiti in partea supraterana a accesului in pasaj;

  • •   Pereții in partea subterana au finisaje realizate din placi ceramice;

  • •  Tencuiala pereților supratenari ai accesului prezintă pete de culoare si imperfecțiuni;

  • •  Intradosul planseului pe zona de acces in pasaj este tencuit si văruit;

  • •  Pe toata suprafața intradosului se observa calcifieri si pete de culoare.

Foto 18: Vedere intrare zona de acces in pasaj dinspre strada Gheorghe Donici

  • •   Pereții sunt tencuiti si varuiti in partea supraterana a accesului in pasaj;

  • •   Pereții in partea subterana au finisaje realizate din placi ceramice;

  • •  Tencuiala pereților supratenari ai accesului prezintă pete de culoare si imperfecțiuni;

  • •  Intrarea in pasaj dinspre strada Gheorghe Donici este îngrădită de porti din elemente metalice;

  • •  îmbrăcămintea trotuarului din afara pasajului este degradata.


.4* ț

ii"i • > - vi*®



DENUMIREA LUCRĂRII: EXPERTIZĂ TEHNICĂ:
CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATE CE
BENEFICIAR : MUNICIPIUL BACĂU, JUDEȚUL BACĂU

Expertiza nr. 16/2019

Expert Tehnic POPESCU A.NICOLAE

Certificat nr. 09622/18.03.2016

tel. 0744-759683, e-mail: nucu_popescu_2005@yahoo.com

EXP, TEH.NR.16 CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATE CENTRU - GARA BACĂU - CARTIER CFR - SALA POLIVALENTĂ^CAEX/ PARC IMRVaBIAUffm

BORDEROU



Piese scrise:

Coperta.................................................................................................pag.l

Borderou...............................................................................................pag.2

Legitimație și atestat expert tehnic....................................................pag.3-4

Referat privind expertiză tehnică.......................................................pag.5-21

Anexe

Anexa 1 - Foto relevante...................................................................pag.22-25

EXP. TEH.NR.16 CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATE CENTRU - GARA BACĂU - CARTIER CFR - SALA POLIVALENTĂ - CAEX/ PARC INDUSTRIAL (CFR)



D-«a7DI.


Cod numeric personal: Profesie:.               .^r..

r. ' 'Și1



ATESTAT

Pentru compctența:W*z^tl9?f^?.^...$.?..™^!.!^™..'i;

în domeniile:


Privind cerințele csential»^..^^.?^^.^.?^ —"'.........

Director G&i'ral,

ii 't M-V/g

Șef$erviH£



în specialitatea:.




l\MA 'Semnătura titularului.....................

f ' Data eliberării.

Prczrala kgiliinițlfc-țs                     certificatul dc aiatare tehuicopru raionali anii tu

twa Lqjii or. i 0/199f     _      6 construcții, republicați, oi modificările ți ccmplcUrile

ulterioare, ți iHo&irii Guvernului nr. l/Ml^rivind otțsnizarea $i fuscpooares M.DJLA.P.» cu tiîtâificXrileultcriMrt                                 ~

Seria ^B Nr. ^^B


Prezenta legitimație va fi vizată de emitent din 5 în 5 ani de la data eliberării                   MINISTERUL DEZVOLTĂRII

Prelungit valabilitatea

Prelungit valabilitatea

Prelungit valabilitatea

REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

până Ia.....................

până Ia.....................

până la.....................

LEGITIMAȚIE

Prelungit valabilitatea până Ia.....................

Prelungit valabilitatea până Ia.....................

Prelungit valabilitatea până la.....................

Seria      Nr.


EXP. TEH.NR.16 CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATE CENTRU - GARĂ BACĂU - CARTIER CFR - SALA POLIVALENTĂ - CAEX/ PARC INDUSTRIAL (CFR)


EXP. TEH.NR.16 CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATE CENTRU - GARA BACĂU - CARTIER CFR - SALA POLIVALENTĂ - CAEX/ PARC

INDUSTRIAL (CFR)

REFERAT

privind Expertiză tehnică pentru obiectivul: CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATE CENTRU - GARA BACĂU POLIVALENTĂ - CAEX/ PARC INDUSTRIAL (CF

1. GENERALITĂȚI

  • 1.1. Faza

  • 1.2. Investitor:

  • 1.3. Expertizare:



Expertiză Tehnică Municipiul Bacău ing. Popescu A.Nicolae

2. METODA EXPERTIZĂRII

  • 2.1. Stabilirea situației existente a lucrărilor investigate

  • 2.2. Soluții recomandate pentru amenajarea pistelor de biciclete și trotuarelor

Pentru întocmirea EXPERTIZEI TEHNICE s-au consultat următoarele:

  • •   Date tehnice si statistice furnizate de către beneficiar;

  • •  Culegere de date si inspecție vizuală a amplasamentului lucrărilor realizate de către elaborator;

  • •   Specificații tehnice de specialitate;

  • •  Studiul geotehnic întocmit de către FIP CONSULTING SRL

Expertiza a fost întocmită in conformitate cu prevederile următoarelor prescripții in vigoare:

  • - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată în data de 30.09.2016;

-HG nr. 343/2017 - modificarea HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora;

-H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice

  • - H.G. 925/1995 - Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor si a construcțiilor modificata prin HG 742/2018;

  • - STAS 10144/1-90 Străzi-Profile transversale-Prescriptii de proiectare

  • - STAS 10144/2-91 Străzi- Trotuare, alei de pietoni și piste de biciclete

  • - Stas 10144/3-91 Străzi-Elemente geometrice- Prescripții de proiectare

  • - OMT Nr.49/1998 -Norme tehnice privind proiectarea si realizarea străzilor in localitățile urbane

  • - NP116-04- Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru străzi

  • - SR EN 13108-l:2006/AC:2008 - Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 1: Betoane asfaltice

  • - SR EN 13043 Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafețelor utilizate in construcția șoselelor, a aeroporturilor si a altor zone cu trafic.

  • - SR EN 13242+Al:2008: Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie civilă și în construcții de drumuri.

  • - SR EN 12620+Al:2008: Agregate pentru beton.

  • - CP 012/1 - 2007 Cod de practică pentru producerea betonului.

  • - SR 1848-1:2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri și amplasare.

  • - STAS 10796/1/77 Construcții anexe pentru colectarea și evacuarea apelor. Prescripții generale de proiectare.

  • - Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide, indicativ AND 550 din 1999;

  • - Normativ pentru dimensionarea pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide, indicativ PD 177 din 2001;

  • - STAS 1709/1-90 Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Adâncimea de îngheț in complexul rutier. Prescripții de calcul.

  • - STAS 1709/2-90 Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Prevenirea și remedierea degradărilor din îngheț-dezgheț. Prescripții tehnice.

Municipiului Bacău este orientat spre creșterea calității vieții, cu un accent particular pe controlul parcării vehiculelor, în special în centrul municipiului Bacău, pe extinderea zonelor pietonale, introducerea spațiului partajat, dezvoltarea pistelor pentru biciclete, creșterea calității și ponderii transportului public, creșterea măsurilor de siguranță pentru automobiliști, pietoni și biciclete, reducerea poluării aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Principala problemă, identificată la nivelul municipiului Bacău este reprezentată de traficul ridicat. Cota modala a deplasărilor cu bicicleta este una redusa, însă o cota modala cu potențial de creștere.

EXPTEHNR16CQRIP0RPENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATECENTRUGARA BACĂU-CARTIERCFR-SALAPOLIVAIENTĂ-CAEX/PARC

aceste riscuri. La momentul actual circulația velo se desfășoară haotic pe carosabil si pe trotuare nemodernizate, fapt care implică o serie de riscuri asupra utilizatorilor acestui mijloc de locomoție.

în zona studiată există un grad de poluare ridicat datorat în principal noxelor emise de vehiculele auto. în zonele în care se propun a se amenaja pistele de biciclete, circulația autovehiculelor este intensă, și noxele emise de acestea generează un grad ridicat de poluare.

în concordanță cu cele sus menționate se constată că atât calitatea aerului cât și a vieții este scăzută, fapt care impune luarea unor măsuri urgente de limitare a noxelor prin oferirea de alternative de locomoție prin crearea si modernizarea traficului velo, respectiv pietonal.

Investiția cuprinde amenajarea pistelor de biciclete de pe traseul de străzi următor:

Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc industrial (CFR)

Amplasament: Bd. Vasile Pârvan, Str. Gh.Donici, Str. Constantei, Str. Gen. Ștefan Gușă, pasaj subteran CFR, Piața Gării, str. Mihai Eminescu, str. Oituz, Str. Str. Vasile Alecsandri, împărțit pe mai multe segmente omogene.

In cadrul prezentului proiect, conform Temei de expertiza tehnica, se dorește introducerea unor pisLe de biciclete si modernizarea spatiilor pietonale pentru realizarea unei legături de mobilitate alternativa, velo si pietonala intre Cartierul CFR si Centrul CAEX si zona centrala a municipiului Bacău. Având in vedere caracterul diferit al intervențiilor pe aceste străzi, pentru ușurința planificării intervențiilor, au fost stabilite anumite sectoare omogene, astfel:

  • > Segment 1 - Bd. Vasile Pârvan - de la intersecția cu str. Arcadie Septilici pana la intersecția cu str. Gheorghe Donici, in lungime totala de 780m;

  • > Segment 2-str. Gheorghe Donici-de la intersecția cu bd. Vasile Pârvan, pana la intersecția cu str. Constantei/Str. Tineretului, in lungime totala de 340m;

  • > Segment 3 - str. Constantei - de la intersecția cu str. Gh.Donici, pana la intersecția cu str. Alexei Tolstoi, in lungime totala de 1650m;

  • > Segment 4 - traseul alcătuit din DN11 - Calea Dr. Alexandru Safran - str. Gen. Ștefan Gușă - de la intersecția giratorie intrare in municipiu (acces CAEX), pana la intersecția cu str. Constantei, pe o lungime totala de 1134m;

  • > Segmentul 5 - Pasaj pietonal subteran CFR nu face obiectul prezentei expertize.

  • > Segmentul 6 - Piața Gării, este o zona publica mărginită de străzile Mihai Eminescu, Avram lancu si str. Gării. Este un spațiu destinat parcărilor auto, a unei zone pietonale pe laturile pieței, amenajări de spațiu verde. In aceasta piață are ieșirea si pasajul nemotorizat CFR, care face legătura cu str. Gheorghe Donici. Piața Gării reprezintă si punctul terminus pentru multe dintre traseele de transport in comun cu autobuzul.

  • > Segmentul 7 - Str. Mihai Eminescu, de la intersecția cu str. Gării, pana la intersecția cu str. Oituz, pe o lungime totala de 600m.

  • > Segmentul 8 - traseul alcătuit din str. Oituz si str. Mihail Kogălniceanu, de la intersecția cu str. Mihai Eminescu, pana la intersecția giratorie cu străzile George Bacovia, Unirii si Nicolae Bălcescu, in lungime totala de 600m.

  • > Segmentul 9 - traseul alcătuit din str. Oituz si Vasile Alecsandri, de la intersecția cu Str. Mihai Eminescu si pana la str. Războieni, in lungime totala de 1393 m.

Implementarea investiției va conduce la creșterea mobilității urbane, susținerea activităților economice, oferirea unui grad de siguranță ridicat, în condițiile protejării mediului înconjurător - având ca scop final creșterea calității vieții tuturor locuitorilor. Astfel, de această investiție vor beneficia toți rezidenții, plus cei aflați temporar sau care tranzitează municipiul în diferite scopuri.

în consecință beneficiarul solicită expertului tehnic justificarea necesității efectuării lucrărilor de realizare a a pistelor de biciclete si a trotuarelor de pe străzile sus-menționate, cu recomandări privind soluțiile tehnice posibile pentru tratarea situațiilor existente.

Pentru conceperea soluțiilor de modernizare s-a efectuat revizia tehnică a amplasamentelor respective, a stării zestrei existente și a modului de amenajare a acestora din punct de vedere al pietonilor și al bicicletelor. Au fost verificate si spatiile verzi, platforme, modul de scurgere a apelor, etc.

  • 4. SITUAȚIA EXISTENTĂ

Așezare- Bacău, supranumit și „orașul lui Bacovia" este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Este situat pe râul Bistrița, pe care în oraș există două centrale hidroelectrice (Bacău I si Bacău II) ce acoperă o parte a consumului local de energie electrică. Suprafața municipiului este de 43 km2, iar populația este de 144.307 de locuitori (2011). Orașul este traversat de drumurile europene E85 și E574 ce fac legătura cu Bucureștiul, cu nordul țării și cu Transilvania. Pe cale feroviară legăturile naționale și internaționale se realizează prin rețeaua CFR. Bacăul dispune de un aeroport internațional ce asigură curse regulate către diferite destinații naționale și europene.

EXP. TEH.NR.16 CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATE CENTRU - GARA BACĂU - CARTIER CFR - SALA POLIVALENTĂ - CAEX/ PARC INDUSTRIAL (CFR)

Teritoriu - Municipiul Bacău, reședința județului cu același nume, se află în Nord-Estul țării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluența Siret-Bistrița.

Geografic se află la intersecția meridianului de 26° 55' longitudine estică cu paralela de 46° 35' latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu localitățile Hemeiuș și Săucești în Nord, cu localitatea Letea Veche în est, la sud cu localitățile Luizi-Călugăra si Nicolae Bălcescu iar in vest cu localitățile Măgura și Mărgineni. între aceste limite orașul ocupă o suprafață de 4186,23 ha.

Geologia si geomorfologia

Patru trepte de altitudine, între 150 m și 250 m marchează relieful Bacăului, el aflându-se în cea mai mare parte a localității, pe a doua terasă 160-165 m. Se detașează terasa de luncă joasă, dar se înalță în șesul comun al Bistriței cu Șiretul. Albia majoră al Bistriței este predominată în raza așezării, prin depozitele de prundișuri, constituind un adevărat rezervor pentru acumularea apelor freatice.

Ca unitate geomorfologică majoră, se încadrează în zona externă a Subcarpaților Orientali, pe Culuarul Șiretului, unitate depresionară cu forma alungită pe direcția aproximativ nord sud care separă Subcarpații de Podișul Moldovenesc.

Situată pe un fundament Sarmațian Superior (Bessarabian-Kersonian), care cuprinde formațiuni de molasă argilo - nisipoasă de origine salmastră, terasa inferioară a Bistriței este formată din depozite ale Holocenului superior care încep cu bolovănișuri și pietrișuri în bază, apoi se continuă cu nisipuri și argile nisipoase - prăfoase și se încheie cu prafuri argiloase nisipoase. La suprafață este un strat superficial de sol vegetal Recent. Stratificația depozitelor holocene este orizontală, în discordanță cu stratele sarmatiene monoclinale. Litologia are variații laterale datorită schimbării condițiilor locale din timpul depunerii și existenței unui relief îngropat.

Rețeaua hidrografica

Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Șiret și Bistrița, și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Șiret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială, practicarea sporturilor nautice. Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriței, și o îngustare spre sud, „poarta Șiretului", suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei și culmile subcarpatice Pietricica-Barboiu.

Toate lacurile de acumulare din Bacău sunt considerate arii naturale protejate avifaunistice si sunt in custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău prin situl Natura 2000.

Din punct de vedere hidrogeologic se disting 3 categorii de apă subterană:

  • - apă freatică cantonată și cu circulația în aluviunile recente din lunca pârâielor din zonă, la adâncimi relativ reduse, de 1,0...2,0 m și care este în strânsă legătură cu volumul precipitațiilor;

  • - apă subterană freatică cantonată și cu circulația în stratul argilos de pe terase la adâncimi de 10,0...15,0 m;

  • - apă subterană de adâncime medie și mare.

Adâncimea de îngheț

Adâncimea de îngheț în zona cercetată este de 80 cm ... 90 cm, conform STAS 6054 - 77.

EXP. TEH.NR.16 CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATE CENTRU - GARA BACĂU - CARTIER CFR - SALA POLIVALENTĂ - CAEX/ PARC INDUSTRIAL (CFR)

Clima și regimul pluviometric

Clima municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, datorat acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban.

Temperatura medie anuală este de 12 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și 20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termicîn ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei. Temperatura maximă absolută cu o valoare de 40,3 °C (24 iulie 2007) a fost depășită în vara anului 2012, când mercurul termometrului a urcat până la 41,9 °C în ziua de 7 august.

Seismicitatea zonei

Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani

Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns

Conform Codului de proiectare seismică P 100/1-2013, accelerația terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a mișcării terenului) este ag = 0,35 g, iar perioada de colț este Tc= 0,70 sec, conform figurilor de mai sus.

Investigația geotehnica

Pentru întocmirea Studiului Geotehnic pe amplasamentul cercetat s-au efectuat 11 (unsprezece) sondaje geotehnice cu diametrul de 5", conduse până la o adâncime de -3,00 m. Sondajele executate au pus in evidenta următoarea structura a sistemului rutier, pământurile identificate fiind încadrate in conformitate cu SR EN ISO 14688-1: 2005 Identificarea si clasificarea pământurilor:

feXPjffiH,NRieZ CORIDOR PEraLDE&MRI^BMOtORI^TE CEMTRU -GÂROi^uXmilER

INDUSTRIAL (CFR)

Nr.

Crt.

Sondaj

Structura rutieră

Natura terenului de fundare

Ic/ io H

Pietriș

[%]

Nisip [°/o]

Praf [%]

Argilă

[%]

Tipul pământului

Ep [MPa]

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

Sondaj

Sd 18

15 cm - Mixtura asfaltică în jos - Umplutură de nisip cu pietriș și intercalații de argilă prăfoasă, tare

1,02

Argilă prăfoasă

P5

70

72

28

2

Sondaj

Sd 19

10 cm - Pavaj de beton

50 cm - Umplutură de nisip cu pietriș

în jos - Praf argilos, gri, tare

1,01

Praf argilos

P4

70

85

15

3

Sondaj

Sd 35

10 cm - Pavaj din beton

40 cm - Umplutură de nisip și pietriș în jos - Argilă prăfoasă, maroniu negricioasă, vârtoasă

0,87

Argilă prăfoasă

P5

70

72

28

4

Sondaj

Sd 26

100 cm - Umplutură de nisip cu pietriș

în jos - Argilă prăfoasă, gri, vârtoasă

0,89

Argilă prăfoasă

P5

70

3

66

31

5

Sondaj

Sd 28

100 cm - Umplutură de nisip cu pietriș

în jos - Argilă prăfoasă, gri, vârtoasă

Argilă prăfoasă

P5

70

6

Sondaj

Sd 29

10 cm - Pavaj de beton

60 cm - Nisip cu pietriș

100 cm - Umplutură argiloasă cu pietriș

în jos - Praf argilos, gri, vârtos

0,75

Praf argilos

P4

70

84

16

7

Sondaj

Sd 30

20 cm - Mixtură asfaltică

130 cm - Umplutură cu pietriș în jos - Praf argilos nisipos, gri

Praf argilos nisipos

P4

70

29

30

11

8

Sondaj

Sd 31

10 cm - Pavaj de beton

în jos - Umplutură de nisip cu pietriș

Nisip cu pietriș

P2

90

20

74

6

9

Sondaj

Sd 32

10 cm - Sol vegetal

40 cm - Umplutură de nisip cu pietriș

40 cm - Bolovăniș cu nisip

în jos - Praf argilos, negricios, vârtos

Praf argilos

P4

70

80

20

10

Sondaj Sd 33

20 cm - Mixtură asfaltică

30 cm - Umplutură de nisip cu pietriș

în jos - Praf argilos, negricios

Praf argilos

P4

70

84

16

11

Sondaj

Sd 61

10 cm - Mixtură asfaltică

10 cm - Beton

60 cm - Umplutură de nisip cu pietriș

în jos - Argilă, negricioasă, tare

1,00

Argilă

P5

70

57

43

Apa subterană nu a fost interceptată pe adâncimea sondajelor efectuate.

Sunt posibile acumulări de apă meteorică în zona superioară a terenului de fundare în perioadele cu ploi abundente sau de topire a zăpezilor.

Totalul de 11 (unsprezece) puncte acumulate Conform Normativului NP 074/2007 intitulat „Normativ privind principiile, exigențele și metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare", pentru stabilirea riscului geotehnic -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------10.

P^TRU DEPLASĂRI Nmofoi^TE ai^u-gară bacău-carti^ cfr-sala polivalentă

al lucrării încadrează terenul de fundare din amplasamentul cercetat în tipul de risc „MODERAT", iar din punctul de vedere al categoriei geotehnice în „CATEGORIA GEOTEHNICĂ 2".

Adâncimea de îngheț în terenul de fundare, Z, a fost calculată în funcție de tipul pământului, indicele de îngheț, condițiile hidrogeologice (DEFAVORABILE), conform STAS 1709/1-90, Figura 1, Figura 3 și Tabelul 1, pentru tipul de pământ P2 - pietriș cu nisip, nisip cu pietriș, tipul de pământ P4 - praf, praf argilos, praf nisipos argilos, tipul de pământ P5 — argilă, argilă prăfoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, categorie din care fac parte pământurile din zonă.

Condițiile hidrologice ale amplasamentului se consideră DEFAVORABILE conform Pct. 3.4 din STAS 1709/2-90.

Adâncimea de îngheț în terenul de fundare pentru categoriile de pământuri identificate în amplasament este:

  • •       Z - 75...9S cm, pentru structuri rutiere rigide.

  • •       Z - 70...90 cm, pentru structuri rutiere nerigide (pentru clasele de trafic greu și foarte greu).

  • •       Z = 60...80 cm, pentru structuri rutiere nerigide (pentru clasele de trafic mediu, ușor și foarte ușor).

Ținând seama de tipul climateric din zona amplasamentului, care este de tip I-Conform Normativului pentru

dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple și semirigide Indicativ AND 550-99, precum și a regimului hidrologic corespunzător condițiilor DEFAVORABILE conform STAS 1709/2-90, au fost stabilite și valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al terenului de fundare Ep pentru pentru tipul de pământ . P2 - pietriș cu nisip, nisip cu pietriș,, tipul de pământ P4 - praf, praf argilos, praf nisipos argilos, tipul de pământ P5 v - argilă, argilă prăfoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, (conform Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide indicativ PD 177-2001-Tabelul 2): Ep = 65...90 MPa.

  • 5. SITUAȚIA EXISTENTĂ se prezintă astfel pe obiectivele investigate:

Bd. Vasile Pârvan este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens, generoasa, încadrate de aliniamente de spațiu verde cu lățimi variabile, in care se găsește vegetație, arbori si rețeaua de iluminat public. Strada prezintă trotuare cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Strada are o importanta locala deosebita, deservind cartierul CFR, un cartier de locuințe individuale (case). Este o strada asfaltata, platforma carosabila având lățimea de 9m. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele sunt într-o stare tehnica buna. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Str. Gheorghe Donici este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens, încadrate de trotuare cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Este o strada cu trafic greu, face legătura intre Calea Moinești si Str. Constantei, traseu potențial pentru traficul de tranzit si cel de marfa. In cadrul proiectului se va interveni doar pe segmentul dintre str. Vasile Pârvan si str. Constantei. Platforma carosabila are o lățime de 7m. Pe traseul analizat, exista trotuare reduse ca dimensiune, neconforme fluxurilor pietonale stabilite prin Anexa la OMT49/1998, nefiind asigurata lățimea gabaritului de minima trecere libera datorita obstacolelor de pe trotuar (in special stâlpi de iluminat).Trotuarele betonate se prezintă ,... necorespunzător cu degradări ale betonului si zone unde a crescut vegetație. Si carosabilul prezintă degradări de \ tipul fisurilor, crăpăturilor, zone degradate in jurul căminelor. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Str. Constantei este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens. Este o strada cu trafic greu, face legătura intre Calea Moinești si Str. Alexei Tolstoi si apoi DN11, traseu potențial pentru traficul de tranzit si cel de marfa. Fiind mai mult o strada de legătură intre zonele cu activități economice, industriale sau de locuire, in aceasta zona nu sunt amenajate trotuare decât pe o parte de strada. Platforma carosabila are o lățime de 7m. Din str. Constantei se desprinde str. Gen. Ștefan Gușă, care asigura ieșirea către DN11 si municipiul Onești. Carosabilul cu asfalt are unele degradări de tipul fisurilor, crăpăturilor, degradărilor in jurul căminelor de canalizare. Strada are rețea de canalizare ape pluviale.

Str. Gen. Vasile Gușă este o strada de categoria a H-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate doua benzi de circulație pe sens, iar in partea dreapta (sensul de mers spre centru) este amenajata o parcare pentru autoturisme, in dispunere perpendiculara pe bordura (pana la str. Timpului) si apoi paralela cu bordura (pana la intersecția cu pasajul subteran spre str. Oituz. Platforma carosabila cu îmbrăcăminte asfaltica prezintă in jur aliniament de spațiu verde, lățime lm (pe partea stângă) si trotuare pavate stânga-dreapta de lățimi variabile, l-2m. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

DN11 si str. Dr Alexandru Safran - sunt străzi de categoria a lll-a, cu o banda pe sens, care fac parte din traseul de trafic greu si trafic de tranzit dintre DN11 si DN2. Pe respectivele străzi nu se intervine prin proiect decât in măsura amenajării unei piste de biciclete in afara platformei carosabile, care sa ocolească intersecția giratorie cu str. Gen Ștefan Gușă/Arcadie Septilici si sa își continue traseul către zona centrala a municipiului.

Str. Mihai Eminescu, este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens, generoasa, încadrată de trotuare stânga-dreapta, cu lățimi variabile,

---------------------------------------------H

^^^^RIDO^lPENfRU DEPLÂSĂRÎ N^OTORUATCC^hRU-GĂlUBĂCAU-CftRntRC^

dar nu mai mari de 2m. Exista un sector din aceasta strada unde circulația se derulează in sens unic (intrarea dinspre str. Oituz/Energiei). Strada are o importanta iocala deosebita, făcând legătură intre zona centrala si Gara CER. Este o strada asfaltata, platforma carosabila având lățimea de 7-8m. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele sunt într-o stare tehnica buna. Carosabilul prezintă fisuri si crăpături ale carosabilului si degradări in jurul căminelor de canalizare. Trotuarele au si zone tasate. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Str. Oituz, este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in ambele sensuri, cate o banda pe sens, generoasa, încadrate de trotuare stânga-dreapta, cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Strada are o importanta locala deosebita, făcând legătură intre zona centrala si Gara CFR (prin str. Mihai Eminescu) sau ieșirile către municipiile secundare din județ (Moinești, Onești). Este o strada asfaltata, platforma carosabila având lățimea de 7-8m. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele sunt într-o stare tehnica buna, dar prezintă unele degradări localețfisuri, crăpături, zone tasate la trotuare). Strada Oituz începe la intersecția cu str. Vasile Alecsandri si se termina la intersecția cu str. Războieni. Pe strada exista rețea de canalizare ape pluviale.

Str. Vasile Alecsandri este o strada de categoria a lll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto in sens unic, doua benzi pe sens, sensul de mers spre centru (Oituz Războieni), încadrate de trotuare stânga-dreapta, cu lățimi variabile, dar nu mai mari de 2m. Strada are o importanta locala deosebita, făcând legătură intre zona centrala si accesul dinspre DN11 - Onești. Este o strada asfaltata, platforma carosabila având lățimea de 8-9m, pe partea dreapta fiind amenajata o parcare dispusa paralel cu bordura. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele sunt într-o stare tehnica buna, dar mai exista zone pe care s-au introdus utilități si carosabilul a fost sau se plombează. Strada Vasile Alecsandri începe la intersecția cu str. Oituz si se termina la intersecția cu str. Războieni.

Str. Piața Gării este o strada de categoria a ll-a, conform clasificării OMT49/1998, având circulație auto cu doua benzi pe sens, încadrate de trotuare stânga-dreapta, cu lățimi variabile. Este o strada asfaltata, pe benzile laterale sunt amenajate parcări dispuse paralel cu bordura. Atât suprafața carosabila, cat si trotuarele prezintă degradări.

în prezent nu exista piste de biciclete amenajate conform standardelor de proiectare si siguranța in exploatare pe aceste străzi. Prin proiect se propune înființarea unor piste noi care sa corespunda standardelor in rigoare si care sa ofere utilizatorilor posibilitatea stabilirii unui traseu mai lung, fără a fi necesara întreruperea acestuia. Pe lângă înființarea pistelor, se propune si reabilitarea trotuarelor si înființarea de trotuare noi acolo unde acestea nu exista.

în municipiul Bacău exista un număr destul de mare de biciclete care fac naveta zilnic intre domiciliu si locul de munca dar si persoane care utilizează bicicleta din plăcere, din nefericire prin zone neamenajate sau mai periculos, pe șosele sau trotuare, riscând producerea unor accidente. Din acest punct este esențială construirea unor piste, astfel încât bicicletei sa fie in siguranță.

Investiția este oportuna si datorita faptului ca exista intenția autorităților locale de a crea o rețea de piste pentru biciclete pentru a se ajunge cat mai repede la destinațiile alese, si nu in ultimul rând noul concept va contribui la reducerea emisiilor de carbon si va spori gradul de confort si de siguranță al bicicliștilor/pietonilor.

  • 6. STAREA TEHNICA

Se analizează tehnic străzile pe a căror carosabil se vor introduce piste de biciclete, precum si trotuarele de strada de pe segmentele investigate unde se vor introduce piste de biciclete.

6.1.Strada Piața Gării Segment 6

Planeitatea și rugozitatea

în evaluarea celor doi indici nu a fost nevoie să se utilizeze echipamente specializate (APL si SRT) deoarece, din experiență, strada Piața Gării Segment 6 investigat nu pot fi încadrate decât la planeitate și rugozitate decât la planeitate și rugozitate rea.

Capacitatea portantă

Capacitatea portantă pe strada Piața Gării Segment 6 este apreciata ca fiind rea, apărând zone cu numeroase transversale afectate de fisuri si crăpături adânci care împiedică desfășurarea fluenta a traficului, datorita frânărilor si accelerărilor repetate.

Starea de degradare

Evaluarea stării tehnice a fost efectuată pe baza metodologiei CD 155 - 2001 "Instrucțiuni tehnice pentru determinarea stării tehnice a drumurilor modeme" și AND 540-2003 "Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcăminții pentru drumuri cu structurii rutiere suple si semirigide". Evaluarea stării de degradare a fost efectuată și pe baza măsurătorilor și aprecierilor vizuale efectuate la fața locului. Pentru aceasta a fost luată în considerate și arhiva fotografica atașată.

Starea de degradare pe fiecare sector omogen este caracterizată de indicele de degradare (ID), calculat cu relația:

-

EXP. TEH.NR.16 CORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATE CENTRU - GARA BACĂU - CARTIER CFR - SALA POLIVALENTĂ - CAEX/ PARC INDUSTRIAL (CFR)

_ suprafața degradata (Sdegr m2) suprafața benzii de circulație (S m 2)

S degr = Dl + 0,7D2 + 0,7 x 0,5D3 + 0,2D4 + D5 (m2), unde:

o Dl = suprafața afectată de gropi și plombe;

o D2 = suprafața afectată de faianțari, fisuri și crăpături multiple pe direcții diferite;

o D3 = suprafața afectată de fisuri și crăpături longitudinale și transversale, rupturi de margine;

o D4 = total suprafață poroasă, cu ciupituri, suprafață încrețită, suprafață șiroită, suprafața exudată;

o D5 = suprafață afectată de făgașe longitudinale.

Coeficienți 0,7 si 0,2 țin cont de ponderea defecțiunii respective, iar coeficientul 0,5 tine cont de lățimea pe care este afectată suprafața îmbrăcămintei de degradările de tip D3, pentru a fi exprimate in m2.

în cadrul acestei străzi studiate a fost ales un eșantion. în cadrul acestui eșantion a fost determinată starea de degradare.

Strada Piața Gării Segment 6 prezintă degradări foarte mari, care au fost reparate cu beton sau asfalt, dar aceste reparații se prezintă in starea foaile rea. Sliada este plina de fisuii, ciăpăLuii adânci, s-au fomiaL giopi si s-au produs tasări profunde. Strada nu are sistem de scurgere a apelor. Trotuarele sunt si ele foarte degradate, pe sectoarele unde exista.

> Evaluare ID conform CD-155/2001

îmbrăcăminte asfaltica / eșantion

Piața Gării

Dl

gropi si plombe (mp)

D2

faianțari, fisuri si crăpături multiple pe direcții diferite (mp)

D3

fisuri si crăpături long. si transv, rupturi de margine (mp)

20

D4

supraf. poroasă, cu ciupituri, încrețită, șiroită, exudată (mp)

30

D5

supraf.afectată de făgașe long.(mp)

S degradată (mp)=

13

S sector (mp)=

90

ID= Suprafață degradată/Suprafața sector

14%

Calificativ stare pe fiecare eșantion de măsurare

Rea

Calificativ sector omogen

REA

Calificativul de stare de degradare determinat pentru Piața Gării este «rea».

Având in vedere calificativul caracteristicilor străzii Piața Gării analizate din municipiul Bacău expertizate, clasa stării tehnice determinată este: l-foarte rea.

Pe strada Piața Gării Segment 6 lucrările obligatorii prevăzute de Normativul CD 155/2001 sunt ranforsarea structurii rutiere prin refacerea integrala a acesteia.

Se vor realiza si trotuare si piste noi de biciclete.

  • 6.2. Segment 1,2,3,4,7,8

Carosabil

EXPTEHNR16C0RID0RPENTRU DEPLASĂRINEIVIOTORIZATE CENTRU-GARA BACĂU-CARTIERCFR-SALA POLIVALENTĂCAEX/PARC INDUSTRIAL (CFR)

Pe Segmentele unde pista se amplasează pe carosabil, respectiv pe Segmentul 1-Str. Vasile Pârvan, Segmentul 7, str. Mihai Eminescu, Segmentul 8, străzile Oituz si Mihai Kogălniceanu, Segmentul 9 -Str. Oituz si str. Vasile Alecsandri, calificativul de stării de degradare apreciat este «mediocra».

Pe Segmentul 2 Gheorghe Donici pista nu se amplasează pe carosabil, acesta se poate menține.

Pe Segmentul 3 -Strada Constantei pista nu se amplasează pe carosabil, acesta se poate menține.

Pe Segmentul 4- Str. General Ștefan Gușă, DN11, pista nu se amplasează pe carosabil, acesta se poate menține, pista amplasându-se pe cale ei proprie.

Având in vedere calificativul caracteristicilor străzilor analizate din municipiul Bacău expertizate, clasa stării tehnice determinată este:

3-mediocra- pentru Segmentele 1,7,8,9

Lucrările obligatorii prevăzute de Normativul CD 155/2001 sunt așternerea de covoare bituminoase pe pe Segmentele 1,7,8,9, numai pe zonele unde se vor executa piste pentru biciclete.

Trotuare

Trotuarele sunt in stare buna si se pot menține pe Segmentele 1,7 si 8.

Trotuarul dreapta de pe Segmentul 2-Gheorghe Donici trebuie refăcut fiind in stare tehnica rea.

Trotuarele de pe Segmentul 3-Strada Constantei nu sunt afectate de introducerea pistei de biciclete, ele se pot menține.

Trotuarele de pe Segmentul 4- Str. General Ștefan Gușă, DN11 sunt degradate si sunt in starea tehnica rea, ( se vor reface.

Trotuarele de pe Segmentul 9-Str. Oituz si str. Vasile Alecsandri sunt in starea tehnica buna, se pot menține. 7 DATE DE TRAFIC

Dimensionarea straturilor unei structuri rutiere presupune evidențierea in prealabil a traficului vehiculelor cu sarcina mai mare de 3.51 (autocamioane si derivate cu 2 osii, autocamioane si derivate cu 3 si 4 osii, autovehicule articulate, autobuze, trenuri rutiere). în vederea determinării traficului de calcul necesar dimensionării structurii rutiere, volumul de trafic obtinut in urma simulărilor la diferite orizonturi de timp a fost exprimat, la nivel MZA, in vehicule etalon osii standard 115 kN. La alcătuirea structurilor rutiere pentru străzi se ia în considerare traficul, exprimat în vehicule grele (V.G.) cu greutatea pe osie mai mare de 50 kN, care vor circula pe artera stradală, considerând perioada de perspectivă conform Art. 13 din "Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide și suple pentru străzi", indicativ NP 116-04. Autovehiculele cu greutate pe osie mai mare de 50 kN (V.G.) fac parte din categoria vehiculelor grele, care definesc traficul greu. Ele sunt reprezentative pentru traficul urban și considerarea lor în estimarea traficului de calcul conduce la o încadrare în clasele de trafic puțin diferită de cea stabilită pentru vehiculul etalon N 115 (care se folosește pentru drumuri).

Perioada de perspectivă va fi de 10 ani, și anume 2019-2028.

Clase de trafic pentru străzi (perioada de perspectivă = 10 ani)

Trafic drumuri osii 115 kN

CD 155-2001(publicat cu ordin MCT 625/2003 în MO nr. 786/2003)

Trafic străzi corelare cu echivalare cu vehicule grele (V.G.)

Clasa de trafic

Volum trafic Nc m.o.s.

Clasa trafic

Volum trafic Nc115 kN m.o.s.

MZA 50 kN

(V.G.)

1

2

3

4

5

Excepțional

3,0... 10,0

T0

>3,0

>600

Foarte greu

1,0... 3,0

TI

1,0... 3,0

220... 660

Greu

0,3 ... 1,0

T2

0,5... 1,0

110... 220

Mediu

0,1... 0,3

T3

0,3 ... 0,5

70 ... 110

Ușor

0,03... 0,1

T4

0,15 ... 0,3

35 ... 70

Foarte ușor

<0,03

T5

<0,15

<35

Sursa; "Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide ți suple pentru străzi", indicativ NP 116-04

Străzile investigate se aprecieaza ca se încadrează în clasa de trafic T2-T3 „ mediu-greu".

8. RECOMANDĂRI PRIVIND SOLUȚIILE PROIECTATE

Intervenții propuse

Introducerea pistelor de biciclete pe străzile Bd. Vasile Pârvan, Str. Gh.Donici, Str. Constantei, Str. Gen. Ștefan Gușă, pasaj subteran CFR, Piața Gării, str. Mihai Eminescu, str. Oituz, Str. Str. Vasile Alecsandri se poate realiza fie prin redimensionarea (reducerea) spațiului pietonai, fie prin redimensionarea (reducerea) spațiului carosabil.

EXP.TEH.NR16C0RID0R PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATECENTRU-GARABACĂU-CARTIERCFR-SALAPQLIVALENTĂ-CAEX/PARC INDUSTRIAL (CFR)

Scenariul I

In varianta in care se va opta pentru reducerea spațiului pietonal - piste de biciclete amplasate pe trotuar, se propun următoarele variante constructive:

  • A.  Piste de biciclete in dublu sens, amplasate doar pe o parte a străzii, lățime minima 2m, separate fizic de spațiul pietonal si de spatiile verzi prin elemente de separare fizica (borduri, bolarzi, etc.) si, acolo unde este posibil, inclusiv diferente de nivel fata de spațiul carosabil si spațiul pietonal.

  • B.  Piste de biciclete pe un singur sens de circulație, amplasate pe ambele trotuare ale străzilor, lățime minima de lm, separate fizic de spațiul pietonal si de spatiile verzi prin elemente de separare fizica (borduri, bolarzi, etc.) si, acolo unde este posibil, inclusiv diferente de nivel fata de spațiul carosabil si spațiul pietonal.

Acolo unde este posibil (trotuare foarte largi) se recomanda realizarea unui spațiu de siguranță (fie spațiu verde, fie zona amenajata cu pavaj/pavele) cu o lățime de minim lm intre pista de biciclete si spațiul rămas pentru deplasările pietonale.

Varianta I

  • •  6 cm dale pavaj ornamental

  • •  5 cm nisip

  • •  15 cm balast

  • •  săpătură

sau

Varianta II

  • •    4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

  • •   10 cm balast stabilizat

  • •  10 cm balast

  • •  săpătură

Proiectantul va alege una din cele 2 Variante după consultarea cu Beneficiarul.

Scenariul II

în varianta in care se va opta pentru reducerea spațiului carosabil-piste de biciclete amplasate pe carosabil, se propun următoarele variante constructive:

  • A.  Piste de biciclete in dublu sens, amplasate doar pe o parte a străzii, lățime minima 2m, separate fizic de spațiul carosabil si de spatiile verzi prin elemente de separare fizica (borduri, bolarzi, etc.).

  • B.  Piste de biciclete pe un singur sens de circulație, amplasate pe ambele parti ale străzilor, lățime minima de lm, separate fizic de spațiul carosabil prin elemente de separare fizica (bolarzi, etc.).

Variantele constructive recomandate pentru pistele de biciclete amplasate pe carosabil: Varianta I

  • •  frezare 3-4 cm pe ampriza pistei;

  • •  4 cm BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

sau

Varianta II

  • •   4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

  • •   10 cm balast stabilizat

  • •  10 cm balast

  • •  săpătură

Expertul Tehnic recomanda Varianta I.

Suprafața rămasă după frezare se repara conform AND 547/2013.

Expertul tehnic recomanda ca sub suprafața frezata sa se monteze un geocompozit antifisură.

Pentru aceasta investiției se recomanda următoarele lucrări de introducere a pistelor de biciclete si lucrări la trotuare:

> Pe segment 1 - Str. Vasile Parvan, Segmentul 7, str. Mihai Eminescu, Segmentul 8, străzile Oituz (intre km 0+540-km 1+020) si Mihai Kogalniceanu, se vor realiza piste de biciclete pe ambele parti ale străzii, pe carosabil, cu o lățime de minim lm, destinate deplasărilor velo pe un singur sens de circulație. Pistele de biciclete vor fi delimitate fata de trotuar sau de spațiul verde cu borduri mari din beton, iar fata de benzile carosabile, prin bolarzi de cauciuc/plastic.

------------------------------------------------------------------------------------------3^

EXP. TEH.NR.ieCORIDOR PENTRU DEPLASĂRI NEMQTQRIZATECENTRU - GARABACĂU - CARTIER CFR - SALA POLIVALENTĂ - CAEX/ PARC INDUSTRIAL (CFR1

  • >  Pe segment 2 - Str. Gheorghe Donici, de la intersecția cu bd. Vasile Parvan, pana la intersecția cu str. Consta ntei/Str. Tineretului, in lungime totala de 340m, se va realiza o pista de biciclete in dublu sens, lățime 2m, pe spațiul ocupat in prezent de trotuarul dreapta (sensul de mers spre str. Constantei). Pista de biciclete va fi delimitate de spațiul carosabil prin borduri mari din beton.

  • >  Pe segment 3 - Str. Constantei, de la intersecția cu str. Gh.Donici, pana la intersecția cu str. Alexei Tolstoi, in lungime totala de 1650m, se va realiza o pista de biciclete in cale proprie, dublu sens, lățime 2m, delimitată de spațiul carosabil. După intersecția cu str. Tineretului, pista de biciclete va fi translatata pe partea dreapta (sensul de mers spre str. Alexei Tolstoi), pentru asigurarea racordării cu pista de pe str. Gen Ștefan Gușa si pentru evitarea traversării printr-o pasarela a pasajului subteran către str. Oituz. După intersecția gîratorie, pista va reveni pe partea stanga, pana la finalul traseului. Intre km 1+160 si 1+380 exista o parcare amenajata, care nu se afla in proprietatea municipiului Bacau. Pista se va întrerupe in zona parcării, deplasările velo realizandu-se prin parcare sau pe carosabil.

  • >  Pe segment 4-Str. General Ștefan Gușa, DN11, de la intersecția gîratorie intrare in municipiu (acces CAEX), pana la intersecția cu str. Constantei, pe o lungime totala de 1134m, se va realiza o pista de bicicliști dedicata in cale proprie, lățime 2m, pe carosabil. De la accesul CAEX, pista se va realiza in afara zonei carosabile a DN11, va traversa str. Dr. Alexandru Safran si va continua pe partea dreapta (sens de mers spre centru) pe Str. General Ștefan Gușă, prin re configura rea spațiului de parcare existent, în sensul orientării spatiilor de parcare paralel cu bordura.

  • >  Pe segment 9 - Str. Oituz si str. Vasile Alecsandri, traseul alcătuit din str. Oituz si Vasile Alecsandri, de la intersecția cu Str. Mihai Eminescu si pana la str. Razboieni, in lungime totala de 1393 m, se va realiza pista de biciclete pe carosabil, pe partea stanga a straziilor, cu o lățime de minim 2m, dublu sens de circulație. Pistele de biciclete vor fi delimitate fata de trotuar sau de spațiul verde cu borduri si fata de spațiul carosabil prin bolarzi/stalpisori de cauciuc/plastic. Amplasarea pistelor pe carosabil se vor face in zona de parcare laterala existenta (str. Oituz) sau pe banda de circulație a doua (in cazul str. Vasile Alecsandri).

  • >  Pe segmentul 6 - Piața Gării, se va reorganiza spațiul public existent, in sensul reducerii spațiului alocat parcărilor de autoturisme si se va extinde spațiul destinat pietonilor si biciclistilor.

Terasamente

Se vor executa lucrări de drum, săpături și umpluturi pentru realizarea cotelor proiectate și gabaritele profilului transversal proiectat. Vor fi luate în considerare lucrări de săpătura și umplutură în ampriza trotuarului pentru realizarea fundațiilor și execuția elementelor borduri, trotuare. Pentru zone cu infiltrații sau ce nu pot fi compactate (trasee echipare edilitară) vor fi prevăzute blocaje de piatră.

Traseul în plan

Stabilirea caracteristicilor geometrice în plan se va realiza prin folosirea condițiilor de gabarit existente date de limita proprietăților și a poziției străzilor, a rețelelor de iluminat public, arbori, etc. Traseul in plan va fi format din succesiuni de aliniamente si curbe .

Traseul în profil longitudinal

Se va urmări linia terenului sistematizat existent în condițiile asigurării racordării în plan vertical și a dirijării apelor pluviale.

Se va proiecta linia roșie a trotuarelor si a pistelor de biciclete astfel încât sa se coreleze cu accesele, străzile laterale si cu rigolele adiacente.

Se va lua în considerare și limitarea lucrărilor de terasamente.

Profilul transversal si structura rutiera

La amenajarea pistelor de biciclete si a trotuarelor se va ține seama de prevederile OMT nr.49/1998, STAS-urilor 10144/1-9010144/2-91, și a Normativului privind alcătuirea structurilor rutiere rigide și suple pentru străzi NP 116-04.

Pista pentru biciclete trebuie sa aibă traseul dispus, pe cât posibil, paralel cu axa străzii și trebuie să îndeplinească următoarele condiții: lățimea pistei de biciclete este de 1,50 m pentru o bandă și un sens de circulație, și de 2,00 m pentru două benzi și două sensuri de circulație.

în cazul în care pista se va amplasa pe trotuar, aceasta se va realiza fie cu aceeași structură rutieră propusă si pentru trotuare, fie diferit. Pistele de biciclete și trotuarele vor fi delimitate fizic între ele și față de celelalte elemente de infrastructură, prin aliniamente de borduri, diferențe de nivel, separatoare fizice (stâlpi, garduri, stâlpișori, bolarzi, borduri etc.) sau aliniamente de spațiu verde.

în cazul în care pista se va amplasa pe carosabil, pista va avea aceeași structură rutieră cu a străzii în punctul respectiv, iar la limita dintre pistă și carosabil vor fi prevăzute separatoare fizice (stâlpișori, bolarzi, borduri etc.) care să împiedice pătrunderea accesului auto pe pistă.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------16-

EXP, nHlNR16jORlDOR PE^RUDEPi^^W^^WRI^TE ^NTOU - ^ARĂ     - CARTIERCFR-SAÎaP6l^

BaBoi

Pista de biciclete va fi colorata distinct, respectiv verde/roșu/albastru, pentru a fi diferențiată de trotuar sau carosabil, in cazul in care este realizata cu beton asfaltic sau pavaj cu textura diferita de cea a trotuarelor, in cazul in care se optează pentru aceste materiale.

Pentru realizarea trotuarelor se recomanda proiectarea unor elemente geometrice corespunzătoare Ordinului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localități urbane (Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/27.01.1998, publicat în Monitorul Oficial al României, partea 1, nr. 138 bis/6.06.1998), cu consultarea prevederilor STAS 10144/1-90 si STAS 10144/2-91. Astfel:

J Conform OMT Nr.49/1998, art.3.24 in localitățile urbane se amenajează trotuare cu lățimea cuprinsa intre 1,00+4,OOm, conform anexei nr.5, in funcție de intensitatea circulației pîetonale si de locul unde sunt amplasate trotuarele(lângă locuințe sau lângă magazine), si de categoria străzii.

v" Conform STAS 10144/2-91 - Străzi-Trotuare, Alei de pietoni si Piste de cicliști. Prescripții de proiectare, trotuarele in localitățile urbane conform art.3,6 tabelul 1 au lățimea cuprinsa intre 1,00 +4,00 m funcție de amplasare (lângă magazine, sau lângă locuințe), si de categoria străzii.

Se recomanda următoarele Variante alternative de structuri rutiere pentru piste de biciclete si trotuare pe coridorul Centru-Șerbănești:

Segment 1 - Str. Vasile Parvan, Segmentul 7, str. Mihai Eminscu, Segmentul 8, străzile Oituz (intre km r- 0+540-km 1+020) si Mihai Kogalniceanu

Structura rutiera recomandata pentru pista care se amplasează pe carosabil este următoarea:

Varianta I

  • •  frezare 3-4 cm pe am priza pistei;

  • •  4 cm BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

sau

Varianta II

  • •    4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

  • •   10 cm balast stabilizat

  • •   10 cm balast

  • •  săpătură

Expertul Tehnic recomanda Varianta I.

Suprafața rămasă după frezare pe zona pistei se va repara conform AND 547/2013.

Starea tehnica a trotuarului este buna, nu necesita refacere. Nu se recomanda lucrări de intervenție asupra trotuarelor. La execuția lucrărilor se va avea grija a nu se deteriora suprafața pietonala.

In zonele in care se va intersecta pista de biciclete cu accese pentru trecerile de pietoni sau spatii aferente stațiilor de autobuz, pista se va întrerupe, iar suprafața pistelor se va delimita doar prin marcaj.

(            Străzile se păstrează pe zona unde nu se introduce pista, ele nu necesita refacere.

Segment 2 - Str. Gheorghe Donici

Structura rutiera recomandata pentru pista care se amplasează pe trotuarul drepata este următoarea: Varianta I

  • •  6 cm dale pavaj ornamental

  • •   5 cm nisip

  • •  15 cm balast

  • •  săpătură

sau

Varianta II

®   4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70

  • •   10 cm balast stabilizat

  • •  10 cm balast

  • •  săpătură

Proiectantul va alege una din Variante după consultarea cu Beneficiarul.

Trotuarul existent se dezafectează doar pe zona unde se introduce pista, restul secțiunii de trotuar se păstrează.

Spațiul pietonal de pe partea stânga (intre str. Morii si str. Tineretului) va fi redimensionat, dar se va urmări respectarea dimensiunilor minime stabilite prin OMT49/2008 si STAS 10144 in sensul lățirii acestui spațiu, in

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------17.

EXP. TEHNR16 CORIDO R PENTRU DEPLASĂRI NEMOTORIZATECENTRU - GARABACĂU - CARTIERCFR- SALĂ POLIVĂLENTĂ - CAEX/ PARC

detrimentul suprafeței carosabile, care se va îngusta. Având in vedere spațiul pietonal redus, se propune amplasarea unui parapet de protecție/gard metalic la marginea trotuarului.

între str. Morii si str. Vasile Pârvan se păstrează dimensiunea trotuarului si se reface integral conform Variantelor prezentate mai sus.

Pentru a împiedica accesul accidental al autoturismelor pe platformele destinate deplasărilor velo si pietonale, vor fi prevăzute masuri de împiedicare a accesului auto, cum ar fi bolarzi sau stâlpișori.

Segment 3 - Str. Constantei

Structura rutiera recomandata pentru pista care se amplasează in cale proprie:

Varianta I

  • •  6 cm dale pavaj ornamental

  • •  5 cm nisip

  • •  15 cm balast

  • •  săpătură

sau

Varianta II

  • •    4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

  • •   10 cm balast stabilizat

  • •  10 cm balast

  • •  săpătură

Proiectantul va alege soluțiile rutiere după consultarea cu Beneficiarul.

Pista se va întrerupe in zona parcării, deplasările velo realizând-se prin parcare sau pe carosabil.

Segment 4- Str. Generai Ștefan Gușă, DN11

Starea tehnica a trotuarului este rea.

Structura rutiera recomandata pentru pista care se amplasează in cale proprie:

Varianta I

  • •  6 cm dale pavaj ornamental

  • •   5 cm nisip

  • •  15 cm balast

  • •  săpătură

sau

Varianta II

  • •   4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

  • •   10 cm balast stabilizat

  • •  10 cm balast

  • •  săpătură

Proiectantul va alege soluțiile rutiere după consultarea cu Beneficiarul.

Spațiul pietonal va fi modernizat.

Se vor moderniza aliniamentele de spațiu verde de pe partea stângă si se vor planta arbori maturi, cu grad ridicat de retenție CO2.

Nu se va interveni asupra benzilor carosabile.

Segment 9 - Str. Oituz si str. Vasile Alecsandri

Structura rutiera recomandata pentru pista care se amplasează pe carosabil este următoarea: Varianta I

  • •  frezare 3-4 cm pe ampriza pistei;

  • •  4 cm BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

sau

Varianta II

  • •    4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

  • •   10 cm balast stabilizat

  • •  10 cm balast

  • •  săpătură

OEPtASĂm- NEMOTORI^TE CENTRU-gÂRĂBĂCĂU-aKRTIER^C^^^

Expertul Tehnic recomanda Varianta I.

Suprafața rămasă după freza re se repara conform AND 547/2013.

Pe suprafața frezata se recomanda montarea unui geocompozit.

Nu se recomanda lucrări de intervenție asupra trotuarelor. La execuția lucrărilor se va avea grija a nu se deteriora suprafața pietonala.

Pe segmentul 6 - Piața Gării

Pentru asigurarea legăturii velo intre str. Mihai Eminescu si str. Gării, se va realiza o pista de biciclete care sa traverseze spațiul pieței.

Pentru pista de biciclete, se propun următoarele soluții tehnice.

Varianta I

  • •  frezare 3-4 cm pe ampriza pistei;

  • •  4 cm BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

sau

Varianta II

  • •    4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

  • •   10 cm balast stabilizat

  • •   10 cm balast

  • •  săpătură

Proiectantul va alege soluțiile rutiere după consultarea cu Beneficiarul.

Suprafața rămasă după frezare se repara conform AND 547/2013.

Pe suprafața frezata se recomanda montarea unui geocompozit.

Starea tehnica a trotuarelor este rea.

Se recomanda următoarele soluții tehnice pentru spatiile destinate pietonilor:

Varianta I

  • •  6 cm dale pavaj ornamental

  • •   5 cm nisip

  • •  15 cm balast

  • •  săpătură

sau

Varianta II

  • •   4 cm beton asfaltic BA8 rul 50/70 cu pigment colorat (rosu/verde/albastru, etc.)

  • •   10 cm balast stabilizat

  • •  10 cm balast

  • •  săpătură

Proiectantul va alege soluțiile rutiere pentru pista si trotuare după consultarea cu Beneficiarul.

Se va interveni asupra suprafeței carosabile, in sensul restructurării acesteia.

Starea tehnica a carosabilului este rea.

Se propun recomanda următoarele soluții tehnice pentru refacerea carosabilului pe strada Piața Gării:

Varianta I semirigida

  • •  4 cm strat de uzură din beton asfaltic BA16 rul 50/70 conform SR EN 13108-1:2006; SREN 13 108-1:2006/AC:2008(BA16 conform AND605/2016);

  • •  8 cm strat de legătură din mixtura AB31,5 baza 50/70 conform SR EN 13108-1:2006; SR EN 13108-l:2006/AC:2008 (BAD22.4 conform AND605/2016);

  • •   22 cm strat de bază din balast stabilizat, conform STAS 6400-84 si SR EN 13242:2013;

  • •   25 cm strat de fundație din balast, conform STAS 6400-84 si SR EN 13242:2013;

  • •  20 cm strat de forma din balast, conform STAS 6400-84 si STAS 12253 ;

  • •   săpătură

sau

Varianta II mixta

10 cm pavaj din pavele autoblocante din beton;

4-5 cm nisip pilonat;

20 cm balast stabilizat cu ciment conform STAS 10473-1/87;

EXP.TEH.NR.16 CORIDORPENTRUDEPLASĂRI NEMOTORIZATE CENTRU-G ARA BACĂU ~ CARTIERCFR-SALA POLIVALENTĂ - CAEX/PARC iNbUyTRIĂtffcFfiț

  • •   25 cm balast cilindrat conform STAS 6400-84 si SR EN 13242+Al:2008;

  • •   20 cm strat de forma din balast, conform STAS 6400-84 si STAS 12253;

  • •   săpătură

Expertul tehnic recomandă Varianta II mixta

în zonele in care se va intersecta pista de biciclete cu accese pentru trecerile de pietoni sau spații aferente stațiilor de autobuz, pista se va întrerupe, iar suprafața respectiva se va realiza cu o structura proprie diferita de cea a trotuarelor si pistelor, pentru a putea marca cu ușurință faptul ca este un spațiu utilizat in comun de pietoni si bicicliști. Se recomanda următoarea structura rutiera :

  • •  6 cm dale pavaj ornamental/piatra naturala

  • •  5 cm nisip

  • •  15 cm balast

  • •  săpătură

Pentru încadrarea trotuarelor si pistelor de biciclete se vor folosi borduri din beton de ciment 20x25 cm, spre carosabil, și de borduri 10 x 15 cm spre proprietăți si spre zonele verzi, pozate pe un strat de beton de ciment. Dacă nu este spațiu se poate renunța la bordura spre proprietăți. La colturile străzilor și la intersecții cu alte străzi, dacă nu sunt în apropiere accese auto amenajate, se vor realiza borduri înclinate pentru accesul persoanelor cu dizabilități fizice.

Trotuarele si pistele de biciclete vor avea panta transversală unică de 0,54-2.5 %, funcție de Varianta aleasă.

Clasa betoanelor utilizate pentru lucrările la trotuare si piste de biciclete se vor alege în funcție de recomandările Indicativului NE 012/2-2010 și a Codului de practică pentru producerea betonului (CP 012/1-2007).

Accese

Accesele la proprietăți rămân neschimbate ele nu vor fi afectate de lucrări pe zonele unde se introduc pistele de biciclete.

Zone verzi

In cazul in care se vor amenaja si spatii verzi se va ține seama de prevederile STAS 10144/1-90. Acolo unde distanța dintre partea carosabilă și trotuare va permite, se vor amenaja spații verzi. Spatiile verzi existente se vor moderniza. Spațiile verzi vor fi delimitate de partea carosabilă cu borduri din beton de ciment 20x25 cm spre carosabil și 10 x 15 cm spre trotuare, pozate pe un strat de beton de ciment.

Clasa betoanelor utilizate pentru lucrările la trotuare si zone verzi se vor alege în funcție de recomandările Indicativului NE 012/2-2010 și a Codului de practică pentru producerea betonului (CP 012/1-2007).

Scurgerea apelor

Scurgerea apelor se va realiza în primul rând prin pantele transversale și longitudinale proiectate.

Apa pluvială va fi condusă spre dispozitivele de scurgere existente/proiectate si mai departe în canalizarea pluvială a orașului.

Se vor înlocui gurile de scurgere aflate in ampriza traseelor de piste de biciclete. Se vor propune guri de scurgere cu corp ajustabil, rama si gratar forma plata din fonta conform SR EN 124, cu sistem de blocare si amortizare zgomot.

Clasa betoanelor utilizate pentru lucrările de asigurare a colectării și evacuării apelor de suprafață se vor alege în funcție de recomandările Indicativului NE 012/2-2010 și a Codului de practică pentru producerea betonului (CP 012/1-2007).

Este obligatoriu ca după executarea lucrărilor pe aceste străzi sistemele de scurgere a apelor să se mențină în stare de funcționare prin curățiri și decolmatări ori de cate ori este necesar. Aceasta sarcina revine beneficiarului pe tot parcursul anului, fiind știut faptul că, apa care stagnează pe platformă sau chiar la marginea platformei, pe acostamente sau în șanțuri, este un factor important de degradare prematură a stării unui drum.

Siguranța circulației

Pentru siguranța circulației se vor realiza lucrări de semnalizare verticală (indicatoare de circulație) și orizontală (marcaje rutiere) în scopul prevenirii posibilelor accidente de circulație. La traversarea tuturor intersecțiilor, se recomanda ca pistele de biciclete sa fie semnalizate, marcate si vopsite, pentru a putea fi vizibile.

în proximitatea intersecțiilor cu străzile laterale, la trecerile de pietoni, va fi realizat marcaj special pentru zone de stocare/oprire a bicicliștilor-tip "bike-box", pentru creșterea siguranței acestora in trafic.

Indicatoarele rutiere se vor confecționa și monta conform SR 1848/1-2011, SR 1848/2-2011 sî SR 1848/3-2018. Marcajele se vor executa conform SR 1848-7.

Siguranța în exploatare

EXP._TEH.NR.16 _CQRLPOR PENTRU DEPLASĂRI NEMQTQRIZATE CENTRU - GARA BACĂU - CARTIER CFR - SALA POLIVALENȚĂ - CAEX/ PARC INDUSTRIAL (CFR)

Pentru modernizare se va urmări în permanență ca prin soluțiile recomandate să se realizeze siguranța în exploatare a lucrărilor, obiectiv prioritar în activitatea de administrare a rețelei de străzi.

Se recomandă utilizarea numai a materialelor agrementate tehnic și cu termene de garanție care să se încadreze în durata de viață estimată.

Daca rețelele electrice, apa, gaze etc existente în zonă vor fi afectate de lucrările proiectate, acestea vor fi refăcute funcție de condițiile impuse de avizatori prin avizele de principiu. Capacele căminelor de utilități de pe traseele proiectate vor fi aduse la cota proiectata.

Managementul traficului in timpul execuției lucrărilor

Lucrările de modernizare se vor executa sub circulație, pe tronsoane bine determinate în concordanță cu tehnologiile de execuție și natura intervențiilor.

în acest sens lucrările vor fi semnalizate conform legislației rutiere în vigoare și vor fi montate semafoare sau vor fi instalați piloți de circulație la capetele zonelor de intervenție.

Pe timpul execuției lucrărilor se va institui restricție de viteza de 10 km/h pe zonele pe care se intervine la trotuare.

Prezenta expertiză are valabilitate 2 ani de la redactare, dacă nu se produc modificări majore ca urmare a unor calamități naturale, care pot modifica datele prezente.

Februarie 2019                                       ___


cții Drumuri A'

Ing. Po^scu A. Nicolae





















Foto 28


Foto 33



f   n;

/                                                                 ** *                    i


S.C. FIP CONSULTING S R L.

Str. Berzei, Nr. 20, Sector 1,

Proiectat

1

ing. Mircea Georgds((py

Desenat

ing. Mircea George^ctu

. S-R.L

Sef proiect

Radu Andronic

&•/

Verificat

---

Radu Andronic

L.. .. . . J. .. ....... «ej

DATA:

10.2018



LEGENDA:


  • - Pistă bicicliști

  • - Stâlpi de ghidaj

  • - Limita proprietate


Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

_

Proiectat

ing. Mircea Georcresbu

z

Desenat

fp'5

ing. Mircea Geora^QK

SuLTING/

Manager proiect

V?5

Radu Andronic

S.R.L    *./


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)


BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU


FAZA: SF Proiect nr: 41/2018


SCARA:


1:1000


DATA:

03.2019


PLAN DE SITUAȚIE

Str. V. Parvan


PLANȘA NR.


C4-PS01




LEGENDA:


  • - Pistă bicicliști

  • - Stâlpi de ghidaj

  • - Limita proprietate


• •••••••••••••• •


Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)


Proiectat


Desenat


ing. Mircea GeorgesciZ ______________Ac Țra.


ing. Mircea Georgesi


^ BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU

, Ș&ARA:


NSULTIhldy000


PLANȘA NR.


Manager proiect


Radu Andronic





LEGENDA:

  • - Pistă bicicliști

  • - Stâlpi de ghidaj

  • - Limita proprietate


Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)


Proiectat


Desenat


Manager proiect


Radu Andronic



PLAN DE SITUAȚIE

Str. V. Parvan


FAZA: SF Proiect nr: 41/2018


PLANȘA NR.’

C4-PS03



LEGENDA


- Bordura 20x25 cm


- Pistă bicicliști

-Trotuar


  • - Bordura 10x15 cm

  • - Limita proprietate


- Spațiu verde


- Parcari


- Zone tranziție


Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.l

R.L.

Proiectat

ing. Mircea Georgeș^Kfc

Desenat

ing. Mircea Georgfi^iT

1 TI tu/*

Manager proiect

V*

Radu Andronic

- IST V


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)


BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU


GARA:




LEGENDA:

  • - Pistă bicicliști

  • - Trotuar

  • - Spațiu verde

  • - Parcari



  • - Bordura 20x25 cm

  • - Bordura 10x15 cm

  • - Limita proprietate — — - —



ing. Mircea Georgescu

£ I


S.R.L.



LEGENDA:


- Bordura 20x25 cm


  • - Pistă bicicliști

  • - Trotuar


  • - Bordura 10x15 cm

  • - Limita proprietate


- Spațiu verde


- Parcari


- Zone tranziție


Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

_

Proiectat

ing. Mircea Georgescuy

Desenat

ing. Mircea Georgescif

Ș&WULT

Manager proiect

Radu Andronic

S.R.L.


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)


BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU ’W-S^:

MQ^OO



LEGENDA:

  • - Pistă bicicliști

  • - T rotuar

  • - Zone tranziție



  • - Bordura 20x25 cm -------------

  • - Bordura 10x15 cm

  • - Limita proprietate — - - —


Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)


ing. Mircea Georgesci/^

Tl&~

ing. Mircea Georges®#'

\\*


BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU

^/^ț&CARA:

M|i1000


nsultin

Q.              <


PLANȘA NR.’



S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Km1+0


Km1+04i


Km1+020\\


  • - Bordura 10x15 cm

  • - Limita proprietate


^RA:

|00

$K2

TA:

019




LEGENDA:


- Pistă bicicliști


- Bordura 20x25 cm


Proiectant


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR.)


- Zone tranziție


  • - Bordura 10x15 cm

  • - Limita proprietate


BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU




LEGENDA:


Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)


  • - Pistă bicicliști

  • - Bordura 20x25 cm ------------

  • - Bordura 10x15 cm

  • - Limita proprietate — — — —


Proiectat


Desenat


Manager proiect


ing. Mircea Georgesrei

-------—--

ing. Mircea Georg w RaduAndronic vefc


BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU


J^sSCARA:


DATA:

03.2019


PLAN DE SITUAȚIE

Str. Constantei


FAZA: SF Proiect nr: 41/2018


PLANȘA NR.'

C4-PS10



r




LEGENDA:

  • - Pistă bicicliști

  • - Bordura 20x25 cm

  • - Bordura 10x15 cm

  • - Limita proprietate


Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)


Proiectat


Desenat


Manager proiect


Radu Andronic



BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU


PLAN DE SITUAȚIE Str. Constantei


FAZA: SF Proiect nr: 41/2018


PLANȘA NR.’

C4-PS11



LEGENDA:

Proiectant

S.C.

FIP CONSULTING S.R.L.

Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)

FAZA:

SF

- Pistă bicicliști

Proiect nr:

BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU

41/2018

  • - Bordura 20x25 cm ------------

  • - Bordura 10x15 cm ------------

Proiectat

ing. Mircea Georgescu

WRA:

PLANȘA NR.

- Limita proprietate   — - — —

Desenat

ing. Mircea Georgescu*

1:Ș(țO

PLAN DE SITUAȚIE

Manager proiect

Radu Andronic

\\4   / / „

V-

43322019

Str. Constantei

C4-PS12



LEGENDA:

  • - Pistă bicicliști

  • - Stâlpi de ghidaj

  • - Limita proprietate


Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Desenat


PLANȘA NR.



LEGENDA:

  • - Pistă bicicliști

  • - Stâlpi de ghidaj

  • - Limita proprietate


Proiectant


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


ing. Mircea Georgesci

---------—


$CARA:

%\\l000


PLANȘA NR.



LEGENDA:

  • - Zone tranziție

  • - Pistă bicicliști

  • - Stâlpi de ghidaj

  • - Limita proprietate



Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Desenat


ing. Mircea Georc^^egj


ulting^1000


PLANȘA NR.’



LEGENDA:


Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)


  • - Pistă bicicliști

  • - Stâlpi de ghidaj

  • - Limita proprietate


Proiectat


Desenat


Manager proiect



BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU


FAZA: SF Proiect nr: 41/2018


SCARA:

1:1000


DATA:

03.2019


PLAN DE SITUAȚIE

Str. M. Eminescu


PLANȘA NR.'

C4-PS16




Proiectant


LEGENDA:

  • - Pistă bicicliști

  • - Stâlpi de ghidaj ................

  • - Limita proprietate — — — —


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


ing. Mircea _


lescu


.SCARA:


PLANȘA

NR.’




LEGENDA:

  • - Pistă bicicliști

  • - Stâlpi de ghidaj

  • - Limita proprietate


Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


PLANȘA NR.’



LEGENDA:

  • - Pistă bicicliști

  • - Stâlpi de ghidaj

  • - Limita proprietate


Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


PLANȘA NR.'




- Carosabil



Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.



- Pavaje pentru zona pietonala


O - Copaci existenti ce In urma



Desenat


ing. Mircea Georgq^®



verde reamenajat


^SCARA:

^1-500

^DATA:

"'03.20'19


PLAN DE SITUAȚIE PIAȚA GĂRII


PLANȘA NR.'


Profil transversal tip Str. Vasile Parvan


Trotuar existenP'sta bicicl ^arte carosabila existenta


Parte carosabila existentS‘Șta bicichstț-roțuar existent


------variabil


1.00


3.00-3.50


3.00-3.50


1.00


variabil------





4 M-u

_4 nn

* 1 .UU*

1 .UU*


spre Str. Constantei


Proiectant


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


LlTj-NG


. 1:100

' DATA:

03.2019


PROFIL TRANSVERSAL TIP Strada Vasile Parvan Strada General Ștefan Gușa


PLANȘA

NR.'








Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Proiectat

ing. Mircea Georgescu

Desenat

ing. Mircea Georgesci i

^WS'JI Ți

Manager proiect

Radu Andronic

C»jsr-l


Profil transversal tip

Str. Oituz intre intersecția cu Strada Mihai Eminescu pana la intersecția cu Strada Razboieni



Profil transversal tip

Str. M. Eminescu


Trotuar existen?iȘta bicicl ^arte carosabila existenta

------variabil


■1.00


3.25


Parte carosabila existent§iȘta bicicljsttrotuar existent


3.25


1.00


variabil------



BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU


FAZA: SF Proiect nr: 41/2018


Proiectat


Desenat


ing. Mircea Georgesc^


ing. Mircea Georgesi


ȘS.ARA:

v.\\


00


Manager proiect


Radu Andronic


ATA:

.2019


PROFIL TRANSVERSAL TIP Strada Oituz Strada Mihai Eminescu


PLANȘA NR.

C4-PT04






FAZA:

SF Proiect nr: 41/2018


Proiectat


Desenat


ing. Mircea Georgesogși? ----------TT^ ing. Mircea George


:CARA:


^Vioo


Manager proiect


Radu Andronic


/DATA:

03.2019


PROFIL TRANSVERSAL TIP Strada Mihail Kogalniceanu


PLANȘA NR.

C4-PT05



PLAN DE ÎNCADRARE IN ZONA

Sc. 1:5000



Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Pasaj subretan, subtraverseaza strada Piața


Desenat


ing. Dragos Vulpescul ing. Dragos Vulpesnff / / ir.l.P,

--------—IICO&sultinq

A

Radu Andronic


OARA:

^50000


0DATA:

03.2019


PLAN DE ÎNCADRARE IN

ZONA


PLANȘA

NR.‘


P-01


(0


Accese: 0,1

_                   ,                            Vedere din interiorul puțului

Secțiune verticala




Accese: 0,1

Vedere din interiorul puțului



Proiectant

S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)


Proiectat


ing. Mircea Georgescu


Desenat


Radu Andronic



BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU


Detalii ascensor

- Pasaj CFR -

Intrare Gheorghe Donici


FAZA: SF Proiect nr: 41/2018


PLANȘA

NR.’

C4-DE01


L.J


Secțiune cabina



Accese: 0, 1


Secțiune verticala


(Vedere din interiorul puțului)



1 o


Proiectant


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.


Proiectat


Desenat


Radu Andronic



Detaliu prag de usa



Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR. - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)


BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU


FAZA: SF Proiect nr: 41/2018



Detalii ascensor

- Pasaj CFR -Intrare Piața Gării


PLANȘA NR.


C4-DE02






Proiectant

S.C. FIP CONSULTiNG S.R.L.


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX Parc Industrial (CFR)


Proiectat


Desenat


Manager proiect


Radu Andronic



BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU


Detaliu parcare automatizata biciclete


FAZA: SF Proiect nr: 41/2018


PLANȘA NR.

C3 -DE04




0.46n



0.79n


S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Strada Berzei nr.20, Mansarda, Sector 1, București

Proiectat

urb. Ana-Maria NegXif£

Desenat

j/țj

urb. Ana-Maria

Manager proiect

Radu Andronic


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX Parc Industrial (CFR)


BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACÂU


FAZA:

S.F.

Proiect nr: 41/2018



CARA:


DATA:

03.2019


Detalii banca tip


PLANȘA

NR.’


C4-DE05





VEDERE FRONTALA



S.C. FÎP CONSULTING S.R.L. Strada Berzei nr.20, Mansarda, Sector 1, București


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX Parc Industrial (CFR)



CARA:

1:10


Detalii cos de gunoi


PLANȘA

NR.'


DATA:

03.2019


C4-DE06


gFip

VEDERE DE JOS




7,2 Sen



S.C. FIP CONSULTING S.R.L.

Strada Berzei nr.20, Mansarda, Sector 1, București


Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău -Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX Parc Industrial (CFR)


Proiectat


Desenat


Manager proiect


Radu Andronic



BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAU


Detalii rastel


FAZA:

S.F.

Proiect nr: 41/2018


PLANȘA

NR.’


C4-DE07


ROMANȚA
JUDEȚUL BACĂU
CONSILIUL LOCAL BACĂU
ANEXA NR. 2
LA HOTĂRÂREA NR. 103 DIN 19.03.2019

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEIINICO-ECONOMICI PREVÂZUȚI ÎN DOCUMENTAȚIA TEHNICO-ECONOMICĂ A OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII: „Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru - Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)”

BENEFICIAR: Municipiul BACĂU AMPLASAMENT: județul BACĂU

INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI:

a) Valoare totală a investiției:

16,467,944.13 lei inclusiv TVA echivalent 3,600,022.76 euro, (la curs 1 euro =

4.5744 lei)

din care C+M,

11,435,922.01 lei inclusiv TVA echivalent 2,499,982.95 euro

b ) durata de realizare a investiției: 36 luni din care 24 luni de execuție

c) capacități

Nr. Crt.

Denumire

U.M.

Cantitate

1

Lungime totala coridor modernizat, din care:

km

6,821

2

Lungime piste de biciclete amenajate, din care:

2.1

Lungime pista in dublu sens

m

4560

2.2

Lungime piste sens unic

m

3766

3

Suprafața piste de biciclete amenajate

m2

11757

4

Suprafața trotuare modernizate

m2

7227

5

Suprafața spatii verzi amanajate

m2

965

6

Mobilier urban - banei individuale, din lemn tratat pentru expunere exterioara, cu spatar si cotiere

Buc

20

7

Mobilier urban — rastel individual pentru biciclisti

Buc

41

8

Mobilier urban - cos de gunoi, structura metalica acoperita cu lemn tratat pentru expunere exterioara

Buc

51

9

Mobilier urban - banca tip „smart city” cu șezut din lemn tratat pentru expunere exterioara, sistem iluminat LED, sursa de energie electrica prin

Buc

2

panouri fotovoltaice si sistem de stocare interna a energiei, senzori pentru minim zgomot, umiditate, temperatura, CO2 si presiune atmosferica, prize USB pentru incarcare dispozitive mobile utilizatori

10

Mobilier urban modular, diferite tipuri, pentru amenajarea arhitecturala, peisagistica a Pieței Gării

buc

48

11

Parcare publica pentru biciclete, cu sistem identificare utilizatori RFID, acoperita, tip carusel si capacitate max de 24 utilizatori

Buc.

1

12

Arbori maturi, cu grad ridicat de retentie CO2; Plantare arbori cu macaraua, cu balot in sol si ancorare: speciiTei arfumat/platan/mesteacan

Buc

20

13

Arbuști maturi, cu grad ridicat de retentie CO2; Plantare arbori cu macaraua, cu balot in sol si ancorare: specii Corcoduș Rosu/Artar Roșu

Buc

10

14

Plantare plante perene, tip Lavandula Augustifolia, Panicum Virgatum, Stipa Tenuissima

Buc

200

15

Suprafața carosabil modernizata

m2

3052

16

Lifturi pentru accesibilizare pasaje subterane

Buc

2

17

Sisteme pentru accesibilizare pasaje subterane pentru bicicliști (sistem complet, urcare-cob orare)

Sistem

2

18

Pasaj subteran modernizat

Buc

1

18.1

Lungime pasaj subteran modernizat

m

146,3

d) Alti indicatori specifici domeniului de activitate

In conformitate cu prevederile Ghidului Specific de finanțare POR 4.1:

  • -  Creșterea numărului de bicicliști cu min 5% Ia nivelul primului an de după finalizarea implementării proiectului (2024), respectiv cu 6% la nivelul ultimului an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare (2028)

  • -  Creșterea numărului de pietoni cu minim 5% la nivelul primului an de după finalizarea

  • -  implementării proiectului (2024), respectiv cu minim 9,8% la nivelul ultimului an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare (2028)

  • -  Reducerea traficului de autoturisme personal cu -3% la nivelul primului an de după finalizarea

  • -  implementării proiectului (20214, respectiv cu -5% la nivelul ultimului an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare (estimat 2028)

  • -  Reducerea cantității de emisii GES cu -3,5% la nivelul primului an de după finalizarea

- implementării proiectului (2024), respectiv cu -4,1% la nivelul ultimului an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare (estimat 2028).

  • e) Descriere sumară a investiției

Investiția propusa urmărește Îndeplinirea obiectivelor strategice si operaționale stabilite prin Planul de Mobilitate Urbana Durabila a municipiului Bacău, privind reducerea emisiilor de CO2 si a gazelor cu efect de sera datorate utilizării autoturismului personal, concomitent cu încurajarea si dezvoltarea de infrastructuri pentru moduri de transport alternative si durabile, nepoluante - transport public, transport velo si pietonal. Prin implementarea proiectului se va conduce la scăderea cotei modale a transportului cu autoturismul personal, atat datorita opțiunilor multiple de deplasare ce vor fi create prin proiect - transport cu bicicleta si/sau pietonal, cat si datorita unor masuri operaționale adiacente, precum implementarea unei politici de parcare in zona de impact a proiectului sau acțiuni de informare, promovare si conștientizare pentru locuitorii municipiului, derulate in scopul schimbării mentalităților privind deplasările zilnice către moduri de deplasare durabile, nepoluante.

Proiectul investitional presupune crearea infrastructurii dedicate deplasărilor cu bicicleta pentru asigurarea unor deplasări velo sigure si directe, pe axa est-vest, intre centrul municipiului si cartierul CFR si zona CAEX, precum si valorificarea spatiilor publice existente in aliniamentul traseelor pietonale si valorificarea potențialului antropic al acestor spatii prin creșterea atractivitatii acestora in urma amplasării elementelor de mobilier urban. Prin modernizarea spatiilor publice si transformarea acestora in spatii atractive si active pentru locuitori si turiști se dorește încurajarea deplasărilor pietonale sî atragerea locuitorilor către zonele centrale ale municipiului in vederea desfășurării de activitati, petrecere a timpului liber dar si pentru o mobilitate durabila si nepoluanta.

Proiectul investitional vizeza străzile Vasile Parvan, Gheorghe Donici, Constantei, Gen. Ștefan Gușa, Mihai Eminescu, Oituz, Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri din municipiul Bacău, împreuna cu Piața Gării si pasajul pietonal CFR care face legătură cu str. Gh.Donici.

Mobilitatea pietonala va fi încurajata prin imbunatatirea spatiilor pietonale din amplasamentul proiectului prin dotarea acestor spatii cu elemente de mobilier urban, înfrumusețarea spatiilor pietonale si reorganizarea spatiilor funcționale adiacente (ex: parcările, trecerile de pietoni).

Moblitatea nemotorizata velo va fi încurajata prin amenajarea unei infrastructuri dedicate transportului cu bicicleta pe suprafața carosabila, separate de fluxurile de pietoni sau auto, cat si prin amplasarea de parcari publice pentru biciclete si alte elemente de mobilier specific (rasteluri), poziționate in puncte cheie in cadrul coridorului de mobilitate. Se va urmări creșterea siguranței biciclistilor in trafic, prin introducerea elementelor de semnalizare specifica: marcaje tip “bike-box” in principalele intersecții, marcaje pentru trecerile de pietoni/biciclisti.

Proiectul investitional este compus din următoarele elemente învestitionale:

Introducerea pistelor de biciclete, pe traseul Vasile Parvan, Gheorghe Donici, Constantei, Gen. Ștefan Gușa, Mihai Eminescu, Oituz, Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri, pe carosabil sau in cale proprie, in funcție de disponibilitatea de spațiu funcțional; Modernizarea aleilor pietonale paralele cu pasajul suprateran rutier Letea;

Amenajarea peisagistica si arhitecturala a spatiilor pietonale ample reprezentând Piața Gării, cuprinzând Teconfigurarea spatiilor carosabile si a spatiilor destinate parcărilor, crearea unui sens giratoriu la intersecția cu str. Mihai Eminescu pentru a facilita întoarcerea mijloacelor de transport in comun la capat de linie, amplasarea de mobilier urban atractiv, cu design modem, realizarea unor alveole de spațiu verde, plantarea de arbori si plante perene (arbuști), amplasarea de mobilier urban inteligent si mobilier specific utilizării bicicletelor (rasteluri, parcare velo).

Modernizarea pasajului subteran pietonal CFR, pentru deplasări nemotorizate (velo si pietonale), accesibilizarea pasajului pentru deplasările nemotorizate prin implementarea de sisteme acces cu lifturi si benzi transportoare la intrarea si ieșirea din pasaje.

De-a lungul traseului, în zonele de intersectare dintre pistele de biciclete si spatiile destinate deplasărilor pietonale, se va moderniza suprafața comuna, cu o textura diferita atat fata de pavajul trotuarelor cat si fata de cel al pistelor de biciclete, fiind realizata astfel o zona comuna, de tranziție, cu scopul creșterii siguranței pietonilor si biciclistilor in zonele de conflict.

Pentru creșterea atractîvitatii spatiilor pietonale, este propusa amplasarea de mobilier urban destinat pietonilor - banei, banei tip “smart city”, coșuri de gunoi si biciclistilor -rasteluri individuale.

Pentru încurajarea utilizării bicicletelor ca mod uzual de deplasare a locuitorilor din zona deservita de proiect se propune amplasarea unei parcari publice de biciclete, unde, pe baza de abonament, locuitorii din zona isi pot parca bicicletele in mod sigur si eficient. Parcările vor avea capacitate de maxim 24 de locuri si vor avea acces securizat, doar pentru locuitori.

Pentru creșterea siguranței biciclistilor in trafic, la intersecțiile semaforizate de-a lungul traseului, vor fi amplasate marcaje tip “bike-box”.

Componentele investitionale ale proiectului “Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru -Gara Bacău - Cartier CFR - Sala Polivalentă - CAEX/ Parc Industrial (CFR)” vizeaza:

DESCRIEREA PRINCIPALELOR LUCRĂRI DE INTERVENȚIE

1. Strada Vasile Parvan

Strada Vasile Parvan este o strada de categoria a treia, cu o lungime de 0.780 km, avand orientare cardinala de la Vest la Est iar in profil transversal are cate o banda de circulație pe sens de cate aproximativ 4.00 m fiecare si trotuare de o parte si de alta a pârtii carosabile.

Strada Vasile Parvan are ca limite la Vest intersecția cu Strada Arcadie Septilici si la Est Intersecția cu Strada Gheorghe

Pistele de biciclisti vor fi amenajate pe partea carosabila, de o parte si de alta a axului străzii la marginea dinspre bordura si vor avea o lățime de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare;

Pistele de biciclete vor fi separate fata de benzile carosabile prin stâlpi de cauciuc iar fata de trotuar prin borduri denivelate de 20 x 25 cm

In dreptul Stațiilor de transport in comun precum si a intersecțiilor cu stradile adiacente, stalpisorii se vor intrerupe iar pista va fi delimitate doar prin marcaj.

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti , strada Vasile Parvan va avea următoarele elemente geometrice:

  • -  Carosabil 6.00-7.00 m - cate o banda de circulație de 3.0-3.50 m pe sens

  • -  Pista de biciclistie cu latimea de 1.00 m - stanga - dreapta

  • -  Trotuar cu lățime variabila - Stanga - dreapta.

  • 2. Strada Gheorghe Deniei

Strada Gheorghe Donici este o strada de categoria a treia, cu o lungime de 0.400 km, avand orientare cardinala de la Nord la Sud iar in profil transversal are cate o banda de circulație pe sens de cate 4.00 m fiecare si trotuare de o parte si de alta a pârtii carosabile.

Strada Vasile Parvan are ca limite la Nord intersecția cu Strada Vasile Parvan si la Sud Intersecția cu Strada Constantei

Pista de biciclist! va fi amenajata pe trotuarul de pe partea stanga a pârtii carosabile si va avea o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare.

De asemenea se va reabilita si extinde trotuarul de pe partea dreapta pe o lungime de aproximativ 260 m, pana după trecerea de dietoni din dreptul culoarului ce subtraverseaza calea ferata astfel incat sa aiba o lățime de 2,00 m

Pistele de biciclete si trotuarele vor fi separate fata de partea carosabila prin borduri denivelate de 20 x 25 cm si fata de spațiu verde prin borduri inblobate la nivel de 10xl5cm

Pentru a facilita trecerea dintre partea carosabila si trotuar a pietonilor si a biciclistilor, in dreptul trecerilor de pietoni se vor crea zone de tranziție, care se vor realiza prin coborârea bordurii in dreptul pârtii carosabile.

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti, strada Gheorghe Donici va avea următoarele elemente geometrice:

  • -  Carosabil 8.00 m - cate o banda de circulație de 4.00 m pe sens

  • -  Pista de biciclistie cu latimea de 2.00 m - stanga

  • -  Trotuar cu lățime de 2.00 m - Stanga - dreapta.

  • 3. Strada Constantei

Strada Constantei este o strada de categoria a treia, cu o lungime de 1.586 km, avand orientare cardinala de la Nord la Sud iar in profil transversal are cate o banda de circulație pe sens de cate 3.50 m fiecare si trotuare pe partea dreapta.

Strada Constantei are ca limite la Nord intersecția cu Strada Gheorghe Donici si la Sud Intersecția cu Alexei Tolstoi

Pista de biciclisti va fi amenajata după cumurmeaza:

- de la intersecția cu strada Gheorghe Donici pana la intersecția cu Strada General Ștefan Gușa se va crea o pista de biciclisti noua, pe partea dreapta a drumului, in cale proprie, de la marginea trotuarului si va fi in dublu sens cu o Iatime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

/o

  • - de la intersecția cu Strada General Ștefan Gușa pana la intersecția cu strada Alexei Tolstoi se va crea o pista de biciclisti noua pe partea stanga a drumului (partea cu caile ferate), in cale proprie, pista ce va fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

Intre intersecția cu Strada Stejarului, pana in apropierea intersecției cu Strada Constantin Musat, pista de biciclisti se va întrerupe deoarece terenul pe unde trebuie amplasata pista este proprietate privata si nu face obiectivul acestui proiect

Pistele de biciclete vor fi separate fata de partea carosabila prin borduri denivelate de 20 x 25 cm. si fata de spațiu verde si trotuare prin borduri inblobate la nivel de 10xl5cm

Pentru a facilita trecerea dintre partea carosabila si trotuar a pietonilor si a biciclistilor, in dreptul trecerilor de pietoni se vor crea zone de tranziție, care se vor realiza prin coborârea bordurii in dreptul pârtii carosabile.

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti, strada Constantei va avea următoarele elemente geometrice:

Strada Constantei - Intre Intersecția cu Str Ghe. Donici si Intersecția cu Str, S. Gușa

  • -  Carosabil 7.00 m - cate o banda de circulație de 3.50 m pe sens

  • -  Trotuar cu lățime de 1.50 m - dreapta

  • -  Pista de biciclistie cu latimea de 2.00 m -dreapta

  • -  Spațiu verde — Stanga - dreapta

Strada Constantei - Intre Intersecția cu Str, S. Gușa si Intersecția cu Str A Tolstoi

  • -  Carosabil 7.00 m - cate o banda de circulație de 3.50 m pe sens

  • -  Trotuar cu lățime de 1.50 m - dreapta

  • -  Pista de biciclistie cu latimea de 2.00 m -stanga

  • -  Spațiu verde — Stanga

  • 4. Strada General Ștefan Gușa

Strada General Ștefan Gușa este o strada de categoria a doua, cu o lungime de 1.245 km, avand orientare cardinala de la Vest la Est iar in profil transversal are cate doua benzi de circulație pe sens de cate 3.50 m fiecare , parcari pe partea dreapta, spațiu verde si trotuare de o parte si de alta a pârtii carosabile

Strada General Ștefan Gușa are ca limite la Vest intersecția cu Calea Dr. Alexandru Safran si la Vest pasajul subteran pe sub calea ferata

Pista de biciclisti va fi amenajata după cum unneaza:

  • - In dreptul intersecției Calea Dr. Alexandru Safran cu Strada General Ștefan Gușa, se va crea o pista de biciclisti noua, in cale proprie, separata de zona carosabila, in dreptul Centrului de Afaceri si Expoziții Bacau. Aceste piste vor fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

  • -  din dreptul trecerea de pietoni după intersecției cu Calea Dr. Alexandru Safran pana in dreptul pasajului subteran pe sub calea ferata pista de biciclisti se va realiza prin parcarea existenta de pe partea dreapta (sensul de mers dinspre Calea Dr. Alexandru Safian), va fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare. Datorita trasării pistei de biciclisti prin parcare, se vor retrasa marcajele pentru locurile de parcare, acestea urmând a fi amenajate in lungul axului drumului. Pista de biciclisti va fi delimitată fata de locurile de parcare prin borduri denivelate de beton 20 x 25 cm.

  • -  in dreptul pasajului subteran pe sub calea ferata, pistele de biciclisti se vor realiza pe trotuarele adiacente bretelelor pe la suprafața si vor fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

De asemenea din dreptul intersecției Calea Dr. Alexandru Safian cu Strada General Ștefan Gușa pana in dreptul Pasajului subteran se vor reface atat trotuarele cat si spatiile verzi pe ambele part! ale drumului.

Pistele de biciclete vor fi separate fata de partea carosabila prin borduri denivelate de 20 x 25 cm si fata de spațiu verde si trotuare prin borduri inblobate la nivel de 10x15cm

Pentru a facilita trecerea dintre partea carosabila si trotuar a pietonilor si a biciclistilor, in dreptul trecerilor de pietoni se vor crea zone de tranziție, care se vor realiza prin coborârea bordurii in dreptul pârtii carosabile.

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti, strada General Ștefan Gușa va avea următoarele elemente geometrice:

  • -  Carosabil 14.00 m - cate doua benzi de circulație de 3.50 m pe sens

  • -  Parcari cu latimea de 2.30 m — dreapta

  • -  Pista de biciclistie cu latimea de 2.00 m -dreapta

  • -  Spațiu verde de 1.00 - Stanga

  • -  Trotuar variabil - stanga dreapta

  • 5. Strada Mihai Eminescu

Strada Mihai Eminescu este o strada de categoria a treia, cu o lungime de 0.625 km, avand orientare cardinala de la Vest la Est iar in profil transversal are cate o banda de circulație pe sens de cate 4.25 m fiecare si trotuare pe partea dreapta.

Strada Mihai Eminescu are ca limite la Vest intersecția cu Piața Gării si la Est Intersecția cu Strada Oituz

Pistele de biciclisti vor fi amenajate pe partea carosabila, de o parte si de alta a axului străzii la marginea dinspre bordura si vor avea o lățime de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare;

Pistele de biciclete vor fi separate fata de benzile carosabile prin stâlpi de cauciuc iar fata de trotuar prin borduri denivelate de 20 x 25 cm

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti, strada Vasîle Parvan va avea următoarele elemente geometrice:

  • -  Carosabil 6.50 m - cate o banda de circulație de 3.25 m pe sens

  • -  Pista de bîciclistie cu latimea de 1.00 m - stanga - dreapta

~ Trotuar cu lățime variabila - Stanga ~ dreapta.

  • 6. Strada Vasile Alecsandri

Strada Vasile Alecsandri este o strada de categoria a treia, cu o lungime de 0.875 km, avand orientare cardinala de la Vest la Est iar in profil transversal are doua benzi de circulație pe un singur sens de 3.00 m fiecare, parcari pe partea dreapta cu latimea de 2.00 m si trotuare de o parte si de alta a pârtii carosabile.

Strada Vasile Alexandri are ca limite la Vest intersecția cu Strada Oituz si la Est Intersecția cu Strada Razboieni

Pistele de biciclisti vor fi amenajate pe partea carosabila, pe partea stanga la marginea dinspre bordure si vor avea o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare

Pistele de biciclete vor fi separate fata de benzile carosabile prin stâlpi de cauciuc iar fata de trotuar prin borduri denivelate de 20 x 25 cm

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclisti, strada Vasile Alecsandri va avea următoarele elemente geometrice:

  • -  Carosabil 3.50 m -o banda de circulație de 3.50 m

  • -  Pista de biciclistie cu latimea de 2.00 m— stanga

  • -  Parcare de 2.50 m - dreapta

  • -  Trotuar cu lățime variabila - Stanga - dreapta.

  • 7. Strada Oituz

Strada oituz este o strada de categoria a treia, cu o lungime de 1.136 km, avand orientare cardinala de la Vest la Est iar in profil transversal are cate o banda de circulație pe sens cu lățimi de 3.50 de fiecare, parcari stanga dreapta si trotuare de o parte si de alta a pârtii carosabile.

Strada Oituz are ca limite la Vest intersecția cu Strada Vasile Alecsandri si la Sud Intersecția cu Strada Razboieni

Pista de biciclisti va fi amenajata după cum urmeaza:

- de la intersecția cu strada Vasile Alecsandri pana la intersecția cu Strada Mîhai Eminescu pista de biciclisti va fi pe carosabil la marginea dinspre bordure si va fi in dublu sens cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m lățime pentru fiecare sens de deplasare.

- de la intersecția cu Strada Mihai Eminescu pana la intersecția cu strada Război eni pistele de biciclist! vor fi amenajate de o parte si de alta a axului străzii la marginea dinspre bordura si vor avea o lățime de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare;

Pistele de biciclete vor fi separate fata de partea carosabila prin borduri denivelate de 20 x 25 cm si fata de spațiu verde si trotuare prin borduri inblobate la nivel de 10xl5cm

Pentru a facilita trecerea dintre partea carosabila si trotuar a pietonilor si a biciclistilor, in dreptul trecerilor de pietoni se vor crea zone de tranziție, care se vor realiza prin coborârea bordurii in dreptul pârtii carosabile.

Astfel in urma lucrărilor de amenajare a pistelor de biciclist!, strada Oituz va avea următoarele elemente geometrice:

Strada Oițuz - intre intersecția cu str V Alecsandri pana la intersecția cu Str Mihai Eminescu

Carosabil 7.00 m - cate o banda de circulație de 3.50 m pe sens

  • -  Pista de biciclistie cu latimea de 2.00 m -dreapta

  • -  Trotuar cu lățime variabila - stanga - dreapta

Strada Oituz - intre intersecția cu Str Mihai Eminescu pana la intersecția cu str. Razboieni

  • -  Carosabil 10.00 m - cate o banda de circulație de 5.00 m pe sens

  • -  Pista de biciclistie cu latimea de 1.00 m -stanga - dreapta

  • -  Trotuar cu lățime variabila - stanga - dreapta

  • 8. Piața Gării

Piața Gării se va reconfigura/reorganiza, prin crearea unui spațiu pietonal amplu in dreptul zonei de blocuri si magazine, sub forma unei dale pietonale, care va fi înzestrata cu elemente de mobilier urban, alveole de spațiu verde, jardiniere, iluminat public arhitectural. In aceasta zona se va realiza si accesul către pasajul subterat CFR.

Pistele de biciclisti se vor amenaja in lungul spațiului pietonal si vor avea cale proprie cu o lățime de 2.00 m, cate o banda de 1.00 m pentru fiecare sens de deplasare

La căpătui „dalei” pietonale, inspre zona carosabila a str. Piața Gării, se va amenaja o alveola de parcare, despărțită de banda carosabila de un aliniament de spațiu verde, cu lățime de min 1 m, in care vor fi plantați arbori maturi.

Pentru intersecția Pieței Gării cu str Mihai Eminescu se propune amenajarea unui sens giratoriu, care va avea in același timp rolul de a asigura punctul de Întoarcere pentru autobuzele operatorului municipal.

Delimitarea spatiilor pietonale si spatiile verzi fata de partea carosabila se va realiza borduri denivelate de 20 x 25 cm. delimitarea pistelor de biciclist! fata de spatiile verși si fata de zonele pietonale se va realiza prin borduri inglobate la nivel de 10x15 cms

  • 9. Pasaj subteran pietonul CFR

Lucrări necesare

  •  Demolarea pereților interiori ai spatiilor comerciale dezafectate din zona de extindere din pasaj;

  • •  Desfacerea finisajelor la exterior la accesele in pasaj si la atic in zona de extindere a pasajului;

  •  Desfacerea finisajelor interioare la pereții pasajului propriu-zis, pe zona de extindere si pe zonele de acces in pasaj;

o Desfacerea profilelor metalice de la treptele scărilor de acces in pasaj;

  • •   Desfacerea finisajelor de la planseu;

  • •   Injectarea eventualelor fisuri descoperite, conform C149-87;

e Reparații cu mortare speciale la suprastructura si pereții pasajului si pereții din zonele de acces in pasaj;

a Desfacerea plăcilor de gresie din interiorul pasajului si inlocuirea acestora cu placi de marmura, granit sau similar;

a Protejarea cu vopsele de protecție a pereților interiori si a planseului pasajului;

« Refacerea sistemului de colectare a apelor din pasaj si in cazul in care se impune, extinderea;

  • •   Refacerea rigolelor de colectare ape pluviale in interiorul pasajului;

o Repararea treptelor din beton aflate in zonele de acces in pasaj, inclusiv repararea/ inlocuirea mâinii curente a acestora;

« Refacerea finisajelor pardoselilor in pasaj si la scările de acces din placi de marmura, granit sau similar;

o   Placarea pereților pasajului si scărilor de acces cu placi de marmura, granit sau similar;

®   Refacerea finisajelor cu tencuiala decorativa a pereților supraterani ai acceselor in pasaj;

® Refacerea tencuielilor la intrados planseu in zonele de acces in pasaj si in pasajul propriu-zis si realizarea unui tavan casetat metalic;

o Refacerea copertinei de protecție scări de acces in pasaj din sticla securizata pe structura metalica noua;

  • •   După terminarea finisajelor se vor efectua lucrările de iluminat (reparare, refacere si

inlocuire);

  • •   Refacerea imbracamintii asfaltice de la trotuarele din zona superioara a scărilor de acces.

Având in vedere ca pereții si tavanul pasajului nu prezintă urme de infiltrații si faptul ca dezvelirea strucuturii presupune lucrări ample necesare asigurării circulației feroviare pe perioada execuției si afectarea intr-o mare măsură a construcțiilor aferente gării (linii de cale ferata, peroane) ce necesita a fi refăcute nu se prevăd lucrări de refacere a hidroizolatiei pasajului la exterior. Mai mult decât atat la solocitarea beneficiarului scările de acces la liniile de cale ferata nu fac obiectul prezentei investiții, iar o eventuala dezvelire a structurii pentru refacerea hidroizolatiei ar fi justificata daca se trateaza toata lucrarea, inclusiv scările de acces.

Ținând cont de propunerea de reamenajare a platformei din fata gării care presupune realizarea zonei pietonale inclusiv deasupra spatiilor comerciale din pasaj, se impune demolarea planseului existent pe aceasta zona si refacerea lui la o cota inferioara.

Se va avea in vedere asigurarea accesului in pasaj a persoanelor cu dizabilitati, conform normelor in vigoare. In acest scop, avand in vedere imposibilitatea realizării unor rampe cu panta in conformitate cu normele in viguare, se va studia posibilitatea amplasării de lifturi si/ sau platforme mobile pentru aceste persoane.

Lucrările se vor realiza cu respectarea restricțiilor de circulație in conformitate cu normele in vigoare.

Lucrările propuse aduc pasajul la parametrii corespunzători de funcționare, asigura circulația auto, la început si la sfarsit, feroviara pezona mediana si pietonala in condiții de siguranța si confort si vor prelungi durata de exploatare a pasajului cu 30 de ani cu condiția realizării lucrărilor de întreținere conform normelor in vigoare.

  • f) Surse de finanțare:

- fonduri de la bugetul local, de la bugetul de stat, prin Programe ale Uniunii Europene si/sau alte fonduri constituite conform legii


CONTRASEMNEAZĂ
SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU



1

Soria-Lara, Julio & Talavera-Garcia, Ruben. (2013). PEDESTRIAN MOBILITY ENVIRONMENTS: DEFINITION, EVALUATION AND PROSPECTS.

2

Gonzalo-Orden, Hernân & Linares, Alaitz & Velasco, Lara & Diez, Jose & Rojo, Marfa. (2014). Bikeways and Cycling Urban Mobility. Procedia - Social and Behavioral Sciences. 160. 567-576.10.1016/j.sbspro. 2014.12.170.

3

PMUD Municipiul Bacău

4

Sursa: Analiza cost-beneficiu-concepte și practică AnthonyE. Boardman, DavidH. Greenberg, Aidan R. Vining, DavidL. Weimer, Editura ARC, Ediția a ll-a, pagina 527.

5

Procent rezultat pe baza datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor 2011