Hotărârea nr. 526/2018

Hotărârea nr. 526 din 28.12.2018 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice faza Proiect Tehnic la obiectivul de investiții „Construire strada Salciei, municipiul Bacău”

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință extraordinară la data de 28.12.2018, potrivit art.39 (2) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere :

-Referatul nr. 13602/ 20.12.2018 al Serviciului Drumuri, Rețele și Iluminat prin care se propune aprobarea documentației tehnico-economice faza Proiect Tehnic la obiectivul „Construire strada Sălciei, municipiul Bacău”;

-Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 13660 din 21.12.2018; -Raportul compartimentelor de resort înregistrat cu nr. 13661 din 21.12.2018, favorabil;

-Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: ni'. 2250/27.12.2018 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 2251/27.12.2018 al Comisiei de specialitate nr.2 și nr. 2252/27.12.2018 al Comisiei de specialitate nr. 5;

-Prevederile art. 44 (1) din Legea nr. 273/ 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile art. 5 (1) lit. “a” alin (iv) si art. 12 (1) din HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare si conținutul - cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile Legii nr. 2/ 2018 privind bugetul de stat pe anul 2018, cu modificările și completările ulterioare;

-Prevederile art. 47 (1), ale art. 48 (2), ale art. 61 (2), ale art. 115 (1) lit. „b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată;

în baza dispozițiilor art. 36 (2) lit. „b” și alineatul (4) lit. „d” și art.45 (2) lit. „a” din Legea 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

ART. 1. - Se aprobă documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic la obiectivul de investiții: „Construire strada Sălciei, municipiul Bacău”, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.


ART. 2. - Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Direcția Drumuri Publice.

ART. 3. - Hotărârea va fi comunicată Direcției Drumuri Publice și Direcției Economice din cadrul Primăriei Municipiului Bacau.

ART. 4. - Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției- Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.



PRE DINTE DE ȘEDINȚĂ GHlORGHȚfÎHULUȚĂ

\i Ac



CONTRASEMNEAZĂ

SECRETARUL MUNICIPIULUI

NICOLAE-OVIDIU P



ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXĂ COMUNĂ CU PROIECTUL DE HOTĂRÂRE

LA HOTĂRÂREA NR. 526 DIN 28.12.2018

Documentație tehnico-economică faza PROIECT TEHNIC Ia

obiectivul „Construire strada Sălciei, municipiul Bacău”



DIRECTOR EXECUTIV

MATE^| FLORIN

D&D

=€com

S.C. D&D EUROCOM SRL

PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII



ANR^^


Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro

Aut. Nr. 11538/

07.12.2015



PROIECT TEHNIC DE EXECUȚIE, DETALII DE EXECUȚIE SI CAIETE DE SARCINI

„CONSTRUIRE STRADA SĂLCIEI, MUNICIPIUL BACAU”

BENEFICIAR

MUNICIPIUL BACAU

Numele si prenumele verificatorului atestat

Nr. 2279 Data 14.11.2018

conform registrului de evidenta


RACANEL CARMEN

Adresa: Sos. Colentina, nr. 16, bl. B3, et.8, ap.67 Sector 2, București

Tel: 0724 454 177

REFERAT

privind verificarea de calitate la cerința A4, B2, D a proiectului:

“CONSTRUIRE STRADA SĂLCIEI”

Faza: P.T. + D.E. + D.T.A.C.

ce face obiectul proiect 101/2018


  • 1.  Date de identificare:

  • •   proiectant general: S.C. D&D EUROCOM S.R.L.

  • •   proiectant de specialitate: S.C. D&D EUROCOM S.R.L.

  • •   investitor/beneficiar: MUNICIPIUL BACAU

  • •   amplasament: județ BACAU, localitate: BACAU, str. SĂLCIEI

  • •   data prezentării pentru verificare: 13.11.2018

  • 2.  Caracteristicile principale ale proiectului si ale construcției:

Strada de categoria IV, balastata, degradata; L = 336 m, PC = 3.00 / 6.00 m; T = 0.45 - 2.25 m; SR noua (conform temei de proiectare): 4 cm BA 16 rul 50/70, 6 cm BAD22.4 leg 50/70, 15 cm piatra sparta, 25 cm balast, 10 cm nisip; SR trotuar: 8 cm pavele, 5 cm nisip, 10 cm balast.

  • 3.  Documente ce se prezintă la verificare:

  • I. PIESE SCRISE

  • - Memoriu tehnic

  • - Verificarea structurii rutiere

  • - Program pentru controlul calitatii lucrărilor

  • - Caiete de sarcini: imbracaminti rutiere bituminoase cilindrate executate la cald, strat rutier din beton slab; fundații de piatra sparta si/sau piatra sparta a.o.; fundații din balast si/sau balast a.o.; lucrări de terasamente; semnalizare rutiera (indicatoare); marcaje rutiere; pavaj din pavele prefabricate din beton; borduri din beton de ciment

  • II. PIESE DESENATE

Conform borderou :

  • - Plan de situație proiectat

  • - Pian de situație semnalizare rutiera

  • - Profil longitudinal

  • - Profile transversale tip

  • - Profile transversale caracteristice

  • - Detalii amenajare accese pentru persoane cu handicap

  • - Amenajare zona intrare in curți. Detaliu încadrare carosabil


  • 4. Concluzii asupra verificării:

- in urma verificării se considera proiectul corespunzător

Am primit 8 exemplare



M1NLSTERULTRANSP0RTURIL0R.

CONSTRUCȚIILOR Șl 1 URISMULU1


ATESTARE

Bl TEHXICO-PROFESIONALĂ


iy


.........

Cod numen. personal:                         Ș î?



ne a

& în baza Leali nr. IOD995 privindW

,,8^ ,.      .      “     ..                ., ra

g^g^jcaliiaicn iu consirncln. cu tnodil icări ie ulterioare si ale actelor normative

W

subsecvente acesteia referitoare la

atestarea tehnico-profesio oală u E?

, ... .. £ fcfâj specjahșbJorcu acu vitale mconstrucțit.

f în urma cererii din dosarul

înregistrat la MTCT cu x\\.082228/202.0 și concluziilor Comisiei de examinare nr. .2^ jjn

730                    se emite prezentul certificat


SenyieHXuy’t itularulu î

Dala eliberări: // 08.2000



PRIVIND CERINȚELE ESENȚIALE :               ........

.             $&):            2v..

..(0.^0/000/... (2))-•• ..............................

..........................................................

MINISTRU delegat/


PENTRU LUCRĂRI Pl^UCEȘI AMENAJAREA TERITORIULUI



Doamna /Jtomart

Cod numeric personal: l£!^|,9 |/ \O\j\d VA2\f \S\2\f\                              '^Si^SSa^SC^.....

---QQ).         ~ ft/vvje/zsrt

Profesie......../.^^.&..                               Comisia de examinare Nr.

!, / ijy


Semnătura tîtularu

Data el i berării: ££.J23„. .^223...

Prezenta legitimație este vitîabi Iii însorită de certificatul de atestare lehnien.nrnfi'iimwfn nniîs în baza Legii nr. 10/5995 priviitd cal îi



Prezenta legitimație va fi vizat» de emitent din 5 în 5 mii de la data eliberării

litaien i Prelungit, valabilitatea | Prelmigit valabilitatea i

j Prelungit vata

i

f pu«3 kr




păun la


LEGITIMAȚIE


.140/14388/2004, CUI 16742073. București. Sector 2.Str. Intrarea Calitatii. Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et 1 cont : RO79BIJCU088754192511RO 01, Alpha Bank. suc. lancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : offlce@ddeurocom.ro


ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635


Aut. Nr. 11538/

07.12.2015


PAGINA DE SEMNATURI

SEF PROIECT


Ing. Silviu ULMEANU



PROIECTAT



DESENAT


VERIFICAT





J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Cal itatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. 1 cont : RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro

ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635


Aut. Nr. 11538/

07.12.2015




BORDEROU



B. PIESE DESENATE

  • 1.1 Plan de incadrare in zona;

  • 2.1 - 2.2 Plan de situație existent;

  • 3.1 - 3.2 Plan de situație proiectat;

  • 4.1 - 4.2 Profile transversale TIP;

  • 5.1 - 5.2 Profil longitudinal;

  • 6.1 - 6.7 Profile transversale;

  • 7.1 - 7.2 Plan de situație semnalizare si marcaje rutiere;

  • 8.1 Descrierea generala a semnalizării si a marcajului temporar pentru un punct de lucru;

  • 9.1 Detalii amenajari accese pentru persoane cu handicap locomotor;

  • 9.2 Amenajare zona intrare in curți, Detaliu incadrare carosabil.

D&D

=€com


.140/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București. Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13. Et. 1 cont : RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. Iancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro


ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635



Aut. Nr. 11538/

07.12.2015


MEMORIU TEHNIC

Cuprins

  • 1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII... 6

    • 1.1.   Denumirea obiectivului de investiții

    • 1.2.   Amplasamentul

    • 1.3.   Actul administrativ prin care a fost aprobat(a), in condițiile legii,

STUDIUL

DE fezabilitate/documentatia de avizare a lucrărilor de intervenții

  • 1.4.   Ordonatorul principal de credite

  • 1.5.   Investitorul

  • 1.6.   Beneficiarul investiției

  • 1.7.   Elaboratorul proiectului tehnic de execuție

  • 2.  PREZENTAREA SCENARIULUI/OPTIUNII APROBAT(E) IN CADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE/DOCUMENTATIEI DE AVIZARE A

LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII

  • 2.1.   Particularitati ale amplasamentului

  • a.   Amplasamentul

  • b.    Topografia

  • c.  Clima si fenomenele naturale specifice zonei

  • d.    Geologia, seismicitatea

  • e.  Devierile si protejările pe utilitati afectate

fi Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrări definitive

si provizorii

  • g.    Caile de acces permanente, caile de comunicații si altele asemenea

  • h.    Caile de acces provizorii

  • i.  Bunuri de patrimoniu cultural imobil

  • 2.2.   Soluția tehnica

  • a.    Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investiții

  • b.     Varianta constructiva de realizare a investiției

  • c.  Trasarea lucrărilor

  • d.    Protejarea lucrărilor executate si a materialelor din șantier

  • e.  Orgazinarea de șantier

  • 3.  MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI

    • 3.1.   Situația existenta a infrastructurii

J40/14388/2004, CUI 16742073. București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. 1 cont : RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. Iancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro

  • 3.2. Soluții proiectate

    ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

    ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635



    Aut. Nr. 11538/

    07.12.2015


    12


    • 3.2.1.   Lucrări de drum

  • a.    Traseul in plan

  • b.    Traseul in profil longitudinal

  • c.    Traseul in profil transversal.............................................................................................. 13

  • 3.2.2.   Lucrări pregătitoare si lucrări de terasamente

  • 3.2.3.   Lucrări de structura rutiera

  • 3.2.4.   Lucrări de siguranța circulației

  • 3.2.5.   Etapele tehnologice de lucru

  • 3.2.6.   Concluzii

  • 4.  BREVIARE DE CALCUL

  • 5.  CAIETE DE SARCINI

    • 5.1.   Rolul si scopul caietelor de sarcini

    • 5.2.   Tipuri de caiete de sarcini

    • 5.3.   Conținutul caietelor de sarcini

  • 6.  LISTELE CU CANTITATILE DE LUCRĂRI

  • 7.  GRAFIC GENERAL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI PUBLICE

CATEGORIA DE LUCRĂRI

D&D

=€com

.140/14388/2004. CUI 16742073, București, Sector 2,Slr. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București. Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. 1 cont : RO79BIJCU088754192511RO 01, Alpha Bank. suc. lancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro


ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635



Aut. Nr. 11538/

07.12.2015



1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE
1.1. Denumirea obiectivului de investiții

„CONSTRUIRE STRADA SĂLCIEI, MUNICIPIUL BACAU”

1.2. Amplasamentul

Strada ce face obiectul prezentului proiect este amplasata Serbanesti, zona de nord - est a Municipiului.

in



  • 1.3.

  • 1.4.

  • 1.5.


Actul administrativ prin care a fost aprobat(a), in condițiile legii, studiul
de fezabilitate/documentatia de avizare a lucrărilor de intervenții

Nu este cazul.

Ordonatorul principal de credite

MUNICIPIUL BACAU

Investitorul


MUNICIPIUL BACAU

1.6. Beneficiarul investiției

MUNICIPIUL BACAU

1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuție

S.C. D&D EUROCOM S.R.L., Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4, Sector 2, București, înregistrata la registrul comerțului J40/14388/2004, cod fiscal 16742073.

Telefon : 0314 251 982 Fax: 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro


ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635


Aut. Nr. 11538/

07.12.2015


Având in vedere specificațiile caietului de sarcini, prezentul proiect reprezintă actualizarea proiectului intocmit de S.C. D&D EUROCOM S.R.L. bucurești, in baza contractului de servicii nr. 69434/12.11.2013.

2. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPTIUNII APROBAT(E) IN CADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE/DOCUMENTATIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII
2.1. Particularități ale amplasamentului
  • a.  Amplasamentul

Strada ce face obiectul prezentului proiect este amplasata in municipiul Bacau, in cartierul Serbanesti, zona de nord - est a Municipiului.

Municipiul Bacău, reședința a județului cu același nume, se află în Nord-Estul tarii, în partea central - vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluenta Siret-Bistrita.

Municipiul Bacau este situat la 302 km distanta fata de București si 400 km de portul Constanta.

Este străbătut de drumurile europene E85 si E57, artere de circulație europene si naționale ce fac legătura cu Bucurestiul, cu nordul tarii, precum si cu Transilvania.

Strada Sălciei este situata in cartierul Serbanesti si se regăsește in cadrul rețelei stradale a cartierului, parte integranta a rețelei urbane de străzi din orașul Bacau.

  • b.   Topografia

Pentru elaborarea prezentei documentații s-au efectuat măsurători topografice de o societate de specialitate. Studiile topografice s-au executat utilizând echipamente modeme și programe adecvate lucrărilor de drumuri. Au fost realizate in sistem STEREO 70 plan de referința Marea Neagra 1975, respectând normativele impuse de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

  • c.   Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Din punct de vedere climatic zona municipiului Bacau se incadreaza in zona de extindere a climatului temperat continental propriu-zis, cu aspecte specifice culoarelor depresionare si dealurilor joase din nord-vestul Podișului Moldovenesc, cu influente scand inavo-baltice.

Temperatura medie multianuala este stabilita in jurul valorii de 9,2°C, luna cea mai călduroasa fiind iulie, cu o valoare medie multianuala de 21,2°C iar luna cea mai rece Ianuarie cu temperatura medie de - 4,1 °C. Numărul mediu al zilelor cu inghet este de 126 pe an.

Valoarea medie multianuala a precipitațiilor din zona confluentei râurilor Bistrița si Șiret este de cca.542 mm/an.

Valorile medii multianuale ale precipitațiilor fiecărei luni evidențiază un maxim ptuviometric in intervalul mai- august si minime in lunile decembrie - martie.

.140/14388/2004. CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. 1 cont : RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : offtce@ddeurocom.ro

ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635



Aut. Nr. 11538/

07.12.2015


Vânturile predominante sunt din direcțiile nord si nord-vest, culoarul Șiretului favorizând o dirijare mai mult nord-sud a curentilor atmosferici. In timpul iernii viteza vântului poate depăși 70 km/h, viteza medie avand valori de pana la 6 m/s.

  • d. Geologia, seismicitatea

Pentru elaborarea prezentei documentații s-a efectuat Studiu Geotehnic, intocmit in anul 2013, de către S.C. POLSA GEONET S.R.L. si verificat de Conf. Dr. Ing. Florica Stroia (atestat 02043-Af).

Geotehnica

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul studiat se extinde pe podul terasei joase din versantul stâng al râului Bistrița, amonte de sectorul in care aceasta terasa devine comuna cu terasa joasa a versantului drept al râului Șiret.

Din punct de vedere geologic, zona orașului Bacau este situata in marginea vestica a Platformei Moldovenești, unitate geologica majora a cărei cuvertuia sedimentara conține la partea superioara depozite sedimentare de varsta sarmatiana peste care s-au depus in timpuri istorice sedimente cuaternare cu caracter aluvial si proluvial.

Aceste sedimente tinere sunt in cea mai mare măsură rezultattul acțiunii de depunere exercitate de râul Bistrița si de afluenții sai si ele sunt constituite din roci detritice, atat coezive cat si necoezive.

Depozitele coezive, in perimetrul orașului Bacau, sunt permanent prezente la partea superioara a celor necoezive si au grosimi variabile, de la 3 - 4 m in cuprinsul terasei de lunca pana la 10 - 12 m in zona terasei de 20 m altitudine. Constituția lor petrografica le incadreaza in categoria rocilor argilo-prafoase si prafos-nisipoase si pe intinse zone prezintă caracter macroporic.

Stratele de roci necoezive apar atat intercalate intre cele coezive ( cazul lentilelor de nisipuri sau pietrișuri uscate din cuprinsul depozitelor prafos-nisipoase ) cat si ca orizont propriu-zis când formează in mod continuu stratul de depozite cu granulozitate mare (pietrișuri cu nisip si bolovani).

Stratele de varsta cuatemara au fost depuse pe un fundament de roci sarmatiene, format din argila marnoasa vanata sau mama nisipoasa cenușie. Acestea sunt cele mai vechi sedimente interceptate de obicei de forajele geotehnice sapate in perimetrul orașului Bacau.

Din punct de vedere geotehnic, sondajele executate in terasamentul străzii continuate cu foraje geotehnice pentru stabilirea naturii terenului de baza au identificat următoarele:

Conform forajului SI9 FI9, se intalnesc următoarele straturi:

0 - 0.45 m - pietruire (pietriș cu nisip si bolovani);

0.45 - 0.70 m - praf nisipos argilos cafeniu, umed, plastic consistent;

Conform forajului S20 F20, se intalnesc următoarele straturi:

0 - 0.50 m - pietruire (pietriș cu nisip si bolovani);

0.50 - 0.60 m - umplutura din argila prafoasa, balast si cărămidă;

0.60 - 0.80 m - pietriș cu nisip si bolovani;

Pietruirea medie este de 0.47 m.


.140/14388/2004, CIJ1 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas. Nr. 13, Et. 1 cont : RO79BUCU088754192511RO 01. Alpha Bank. suc. Iancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro

ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635



Aut. Nr. 11538/

07.12.2015


Seismicitatea

Potrivit normativului P 100-1/2011 - Cod de proiectare seismica, terenul prospectat are valoarea de vârf a accelerației terenului pt cutremure de ag=0.28 g si perioada de colt Tc = 0.7 sec.

  • e.   Devierile si protejările pe utilități afectate

Proiectul nu presupune lucrări de deviere și protejări de utilități.

  • f.   Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrări definitive si provizorii

Constructorul se va racorda la rețelele locale de utilități în condițiile prevăzute în avize.

  • g.   Caile de acces permanente, caile de comunicații si altele asemenea

Accesul la amplasamentul lucrării se va face pe actualul traseu al străzii. Constructorul are obligația de a nu aduce prejudicii cailor de acces existente, ale Beneficiarului sau ale altor proprietari sau administratori sa obțină aprobările necesare daca intenționează sa utilizeze alte cai de acces, daca vor fi folosite pentru transportul materialelor grele (agregate,prefabricate, etc.).

  • h.   Caile de acces provizorii

Pentru prezentul proiect caile de acces provizorii sunt reprezentate de amplasamentul in sine. Asfel, nu sunt necesare rute alternative.

  • i.   Bunuri de patrimoniu cultural imobil

Nu este cazul.

2.2. Soluția tehnica

Soluțiile tehnice prevăzute in prezentul proiect sunt in conformitate cu solicitările Beneficiarului, prevăzute in Caietului de Sarcini, astfel:

„Se propune modernizarea străzii, astfel:

  • - inlocuire/extindere(unde este cazul) rețea de alimentare cu apa si branșamente;

  • - construire rețea de canalizare pluviala;

  • - remedieri ale rețelei de canalizare menajera si racorduri (unde este cazul);

  • - rasuflatori de gaze;

  • - trotuare placare cu pavele din beton, vibropresate;

  • - asfaltare parte carosabila;

  • - ridicări la cota cămine, guri de scurgere, rasuflatori de gaze;

  • - iluminat public;

  • - semnalizare si marcaje rutiere corespunzătoare cerințelor de trafic. ”

Având in vedere aceste solicitări, de construire rețea de canalizare pluviala, inlocuire/extindere rețea de alimentare cu apa si branșamente, in urma realizării acestor lucrării, intreaga zestre existenta (structura rutiera existenta) a străzii va fi afectata. Astfel, pentru construirea străzii Sălciei, se va realiza o structura rutiera noua, corespunzătoare cu normele in vigoare, in vederea imbunatatirn condițiilor de circulație.

a. Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investiții

Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investiții Strada Sălciei

Lungime Strada Sălciei

366.07 m

Tronsonul I - 152.73 m

Tronsonul II - 157.55 m

Tronsonul III - 55.79 m

Lățime Parte Carosabila

Tronsonul I - 3.00 m - 6.00 m

Tronsonul II - 4.00 m

Tronsonul III - 3.00 m

Lățime Trotuare

Tronsonul 1 - 0.50 m - 1.70 m

Tronsonul II - 0.50 m - 2.00 m

Tronsonul III - 0.50 m - 1.05 m

D&D

=€com

J40/14388/2004, CUI 16742073, București. Sector 2,Str. Intrarea Calitatii. Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. I cont : RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank. suc. tancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro


ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635


ANRE^


Aut. Nr. 1)538/

07.12.2015


  • b. Varianta constructiva de realizare a investiției

In conformitate cu tema de proiectare, realizarea străzii se va face cu respectarea traseului actual si pe cat posibil a elementelor geometrice conform STAS 10144-91 si a Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, aprobate cu ordinul MT nr45/1998.

Documentația trateaza lucrările pentru realizarea unei structuri rutiere noi, corespunzatore cu normele in vigoare, in vederea imbunatatirii condițiilor de circulație. Prin construirea acestei străzi se va asigura o mai buna desfășurare a traficului rutier in zona, atat in ceea ce privește accesul populației cat si al echipajelor de intervenție in caz de forța majora (salvare, pompieri, politie).

Lucrările care reprezintă obiectul prezentului proiect se incadreaza in categoria C - lucrări de importanta normala.

Lucrările de modernizare a străzilor se vor realiza in condițiile respectării normelor si standardelor Uniunii Europene, in conformitatecu H.G. 766/1997 si cu Legea 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru execuția lucrărilor.

Stabilirea categoriei de importanta a construcției s-a făcut in baza Legii 10/1995, “Legea privind calitatea in construcții”, cu respectarea “Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a construcțiilor - Metodologie de stabilire a categoriei de importanta a construcțiilor” aprobat cu Ord. MLPAT nr. 31/N/l 995 si a H.G. 766/1997 cu referire la Regulamentul din Anexa 3 privind “Stabilirea categoriilor de importanta a construcțiilor”.

Dimensionarea structurii rutiere respecta “Normativul pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ramforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide” indicativ AND 550-99, aprobat cu Avizul CTE-AND MT 93/638/98, si “Normativul pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide” indicativ PD 177-2001, aprobat cu Aviz CTE AND MT 93/1088/18.12.2000 si “Normativul pentru dimensionarea ramforsarilor cu beton de ciment ale sistemelor rutiere rigide, suple si semirigide” indicativ PD 124-2002 conform Buletin rutier 16/04.2002.

io



.140/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas. Nr. 13, El. 1 cont : RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Maii : office@ddeurocom.ro

ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005.Cert.Nr. 635



Aut. Nr. 11538/

07.12.2015


In conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 - articolul 10, completata cu Legea nr. 82/1998, strada din acest proiect este definita ca strada de categorie IV.

Exigentele de verificare pentru lucrările de baza - respectiv pentru lucrări de drumuri sunt A4, B2, D.

Lucrările proiectate urmăresc traseul actual al străzii si mențin ampriza actuala a acesteia.

Lungimea totala a străzii este de 0.366 km (lungime Tronson I = 152.73 m, lungime Tronson II = 157.55 m, lungime Tronson III = 55.79 m).

De asemenea, proiectul presupune realizarea de lucrări la trotuare, ce vor avea o stuctura realizata din balast, nisip si pavele prefabricate vibropresate așezate joantiv.

Pentru asigurarea colectării si evacuării apelor pluviale de pe suprafața străzii, s-au proiectat pante longitudinale si transversale astfel incat acestea sa fie conduse către bordura, si mai departe in lungul străzii către emisar (gurile de scurgere ale canalizării pluviale).

  • c.   Trasarea lucrărilor

Studiile topografice necesare întocmirii prezentei documentații au fost efectuate in sistem STEREO 70. Trasarea lucrărilor se va face pe baza planurilor de trasare si tabelelor de coordonate ale profilelor transversale. Proiectantul va preda constructorului rețeaua de trasare, bornele principale (baza de trasare, reperi, etc).

Constructorul are obligația de a verifica baza de trasare (reperii) si de a se îngriji de integritatea acestora pe toata perioada execuției lucrărilor.

  • d.   Protejarea lucrărilor executate si a materialelor din șantier

Protejarea lucrărilor executate si a materialelor din șantier se va face prin grija Antreprenorului General si sub atenta supraveghere a Dirigintelui de Șantier. Ambii vor avea in vedere respectarea prevederilor din caietele de sarcini.

  • e.   Orgazinarea de șantier

Nu este cazul.

3. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI
3.1. Situația existenta a infrastructurii

STRADA IN PLAN

Lungimea totala a străzii este de aproximativ 366 m. Strada este formata din trei tronsoane, astfel:

tronsonul I - intre str. Serbanesti si str. Sălciei tronson II;

  • - lungime de aproximativ 153 m;

tronsonul II - intre str. Serbanesti si str. General Eremia Grigorescu;

  • - lungime de aproximativ 158 m;

    D&D

    €com

    .140/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

    Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. 1 cont : RO79BUCU088754192511RO 01. Alpha Bank. suc. lancului

    Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro


    ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

    ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635


    Aut. Nr. 11538/

    07.12.2015


tronsonul III - intre str. Sălciei tronson 2 si proprietate privata;

- lungime de aproximativ 56 m.

Strada Sălciei - tronsonul I se desprinde din strada Serbanesti (nr.38) si continua către nord -vest in aliniament aproximativ 50 m, apoi printr-o curba foarte stransa isi continua traseul către str. Sălciei - tronson II.

Strada Sălciei - tronson II este situata intre str. Serbanesti si str. General Eremia Grigorescu. Se desprinde din str. Serbanesti (nr. 28) si continua către vest in aliniament. După aproximativ 45 m se intersectează cu str. Sălciei - tronson I, după aproximativ 30 m se intersectează cu str. Sălciei -tronson III, si apoi se continua in aliniament pana la intersecția cu str. General Eremia Grigorescu.

Strada Sălciei - tronson III se desprinde din str. Sălciei - tronson II si continua in aliniament către sud pana la intersecția cu o proprietate privata.

STRADA IN PROFIL LONGITUDINAL

In profil longitudinal, strada nu are declivitati, care sa pună problema realizării unor racordări verticale si urmeaza linia terenului. Declivitatile sunt cuprinse intre 0 % si 1.2%.

STRADA IN PROFIL TRANSVERSAL

Amplasamentul străzii este limitat de gardurile proprietăților private, latimea platformei variind intre:

tronson I - 4.35 m - 10.50 m;

tronson II - 5.05 m - 6.80 m;

tronson III - 3.85 m - 5.05 m.

Strada nu are trotuare si rețea de canalizare pluviala.

STRUCTURA RUTIERA EXISTENTA

Strada Sălciei este acoperita cu un strat neuniform de balast grosier, local cu resturi din materiale de construcție. Sub acest strat, local se gaseste umplutura din resturi de materiale de construcție (cărămidă si bucăți de beton) si zgura, ca urmare a lucrărilor de nivelare a terenului de lunca, cu bălti si zone mai umede, pe care este amplasata strada.

3.2. Soluții proiectate

Construirea străzii Sălciei se va face in conformitate cu soluțiile si recomadarile din

Expertiza Tehnica, cu respectarea atat a traseului actual al acesteia, cat si pe cat este posibil a elementelor geometrice conform STAS 10144-91 si a Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, aprobate cu ordinul MT nr45/1998.

Lucrările ce fac obiectul prezentului proiect se vor executa pe domeniului public aflat in

sHminictrarpa NAnnirininlni Răcnii frtrn n «Hiipp atinaprp Hnmpninlni nrivat

-----. — —---„ ------------.—-------r**

D&D

=€>com

J40/14388/2004, CUI 16742073, București. Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas. Nr. 13, Et 1 cont : RO79BUCU088754192511RO 01. Alpha Bank, suc. lancului


Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314251 981 Mail : office@ddeurocom.ro


ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635


ANR^^


Aut. Nr. 11538/

07.12.2015


Lucrările prevăzute prin proiect pentru „Construire Strada Sălciei” constau in realizarea unei structuri rutiere noi pentru partea carosabila, realizare structura noua la trotuare si montare borduri, precum si asigurarea colectării si evacuării apelor pluviale din zona străzii.

3.2.1. Lucrări de drum
  • a.   Traseul in plan

Lucrările proiectate urmăresc traseul actual al străzii pentru a menține cat mai mult posibil ampriza actuala.

Lungimea totala a străzii este de 366.07 m, alcatuita din trei tronsoane.

In planul de situație strada are un traseu alcătuit din aliniamente si curbe variabile:

  • - tronsonul 1 este alcătuit din 3 aliniamente cu lungimi cuprinse intre 6 m si 103 m si 2 curbe cu raza de 6 m si respectiv 75 m;

  • - tronsonul 2 este alcătuit din 3 aliniamente cu lungimi cuprinse intre 22 m si 73 m, 1 frântura si 2 curbe cu raza de 200 m;

  • - tronsonul 3 este alcătuit din 3 aliniamente cu lungimi cuprinse intre 8 m si 19 m, 1 frântura si 1 curba cu raza de 150 m;

In plan au fost trecute toate elementele geometrice necesarii trasari curbelor, precum si poziția punctelor de tangenta sau de frângere.

  • b.   Traseul in profil longitudinal

Menținerea traseului actual al străzii in plan a condus si la menținerea declivitatilor traseului actual. La proiectarea elementelor geometrice a trebuit sa se tina seama si de amenajările in plan si spațiu ale curbelor existente astfel incat volumul de lucrări necesar sa fie pe cat posibil redus.

In profil longitudinal s-a urmărit proiectarea unor declivitati astfel incat descărcarea apelor la gurile de scurgere sa se faca cat mai repede, apele pluviale sa ramana un timp cat mai scurt pe suprafața carosabila pentru a nu avea repercursiuni negative asupra siguranței circulației si calitatii structurii rutiere (infiltrații prin fisuri).

Declivitatile in profil longitudinal se inscriu in relieful zonei si au valori cuprinse intre:

tronsonul I - 0.2% si 1.22%;

tronsonul II - 0.38% si 1.04%; tronsonul III - 0.2% - 1.86%.

Lungimea totala a străzii este de 366.07 m, impartita in trei tronsoane, după cum urmeaza: Tronsonul I - 152.73 m, Tronsonul II - 157.55 m, Tronsonul III - 55.79 m.

  • c.    Traseul in profil transversal.

Pe Tronsonul I:


D&D

€com

J40/14388/2004, CUI 16742073. București. Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et 1 cont : RO79BUCIJ088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro


ISO 9001:2008,Cerl.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635



Aut. Nr. 11538/

07.12.2015


  • - intre pichetul 1 (Km 0+000) si pichetul 6 (Km 0+043.89) partea carosabila are lățime variabila intre 3.0 m si 6.0 m, cu panta unica de 2% către stanga, trotuarele au lățime variabila cuprinsa intre: 0.5 m si 1.7 m, panta transversala de 1% către gurile de scurgere.

  • - intre pichetul 6 (Km 0+000) si pichetul 12 (Km 0+152.739) partea carosabila are lățime de 6.0 m, cu panta tip acoperiș, de 2.5%, trotuarele au lățime variabila cuprinsa intre: 1.25 m si 2.25 m, panta transversala de 1% către gurile de scurgere.

Pe Tronsonul II, partea carosabila are latimea de 4.0 m cu panta tip acoperiș de 2.5%, trotuarele au lățime variabila cuprinsa intre: 0.50 m si 2.0 m, panta transversala de 1% către gurile de scurgere

Pe Tronsonul III, partea carosabila are latimea de 3.0 m, cu panta unica de 2% către dreapta, trotuarele au lățime variabila cuprinsa intre: 0.50 m si 1.05 m, panta transversala de 1% către gurile de scurgere.

Pentru scurgerea apelor pluviale, de pe suprafața străzii, s-au proiectat pante transversale astfel incat acestea sa fie conduse către bordura, si mai departe in lungul străzii către emisar (gurile de scurgere ale canalizării pluviale).

3.2.2. Lucrări pregătitoare si lucrări de terasamente

Principalele lucrări pregătitoare si de terasamente ce se vor realiza in cadrul acestui proiect sunt:

- execuția lucrărilor de săpătură pentru execuția structurii rutiere pentru partea carosabila si trotuare.

Orice săpătură se va executa cu asistenta tehnica din partea deținătorilor de rețele.

3.2.3. Lucrări de structura rutiera

STRUCTURA RUTIERA PENTRU PARTEA CAROSABILA:


4 cm BA16 rul 50/70 (AC(EB) 16 rul 50/70)

6 cm BAD22,4 leg 50/70 (AC(EB) 22,4 leg 50/70)

15 cm Piatra Sparta

25 cm Balast

10 cm Nisip


D&D

=€com

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii. Nr. 4

Punct lucru : București. Sect. 2. Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, El. 1 cont : RO79BUCU088754192511RO 01. Alpha Bank, suc. iancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro


ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635


Aut. Nr. 11538/

07.12.2015


STRUCTURA TROTUAR:


Dimensionarea structurii rutiere respecta “Normativul pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ramforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide” indicativ AND 550-99, aprobat cu Avizul CTE-AND MT 93/638/98, si “Normativul pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide” indicativ PD 177-2001, aprobat cu Aviz CTE AND MT 93/1088/18.12.2000 si “Normativul pentru dimensionarea ramforsarilor cu beton de ciment ale sistemelor rutiere rigide, suple si semirigide” indicativ PD 124-2002 conform Buletin rutier 16/04.2002.

3.2.4.  Lucrări de siguranța circulației

Pentru asigurarea siguranței circulației, se va realiza semnalizare rutiera atat verticala prin indicatoare rutiere, cat si orizontala prin marcaje rutiere. S-au prevăzut a se monta 10 buc indicatoare rutiere, si realizarea a 0.16 Km/ech marcaje rutiere longitudinale si transversale.

Lucrările de semnalizare si marcaje rutiere, se vor executa in conformitate cu SR 1848-1,2,3:2011 si SR 1848-7:2015.

La intersecții, bordurile de incadrare a carosabilului se vor monta in poziție semiingropata pentru a ușura trecerea persoanelor cu handicap locomotor care se deplasează in scaune cu rotile.

Latimea rampei de trecere va fi de minim 1,50 m., panta va fi de 8% (maxim 15%), iar bordura ingropata va avea lumina de 2 cm, conform normativului 051/2001 aprobat cu ordinul MLPAT 649/2001.

3.2.5.  Etapele tehnologice de lucru

Execuția lucrării va incepe după ce Antreprenorul si-a adjudecat execuția proiectului, urmare licitației si in urma incheierii contractului cu Beneficiarul.

Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea sunt următoarele:

  • - planuri de situație, de amplasament, profile longitudinale si transversale, dispoziții generale;

  • - studiul geotehnic ce precizează condițiile din amplasament si determina soluții adecvate pentru drum.

    D&D

    =€com

    .140/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

    Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Samrurcas, Nr. 13. Et. 1 cont : RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank. suc. Iancului

    Telefon : 03 14 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro


    ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

    ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635



    Aut. Nr. 11538/

    07.12.2015


  • - detaliile tehnice de execuție ce cuprind cote, dimensiuni, planșe de detaliu pe subcategorii de lucrări, etc. pentru toate elementele componente ale lucrării;

  • - caiete de sarcini cu prescripții tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;

  • - graficul de eșalonare a execuției lucrării propus de antreprenor.

Execuția lucrărilor va fi urmărită de consultanta de specialitate din partea Beneficiarului, Inspectoratul de Stat in Construcții si Proiectant prin asistenta tehnica de specialitate.

Contractantii au deplina libertate de a-si prevedea in oferta de achiziție a lucrării, propriile consumuri si tehnologii de execuție precum si sursele de aprovizionare pe care le agreaza cu respectarea insa a exigentelor calitative si cantitative prevăzute in proiectul tehnic, in caietele de sarcini, in actele normative in vigoare si in avizele si acordurile obținute pentru realizarea investiției conform legii.

Calitatea lucrărilor executate va fi asigurata prin respectarea prevederilor din:

Legea 10/1995 a calitatii lucrărilor cu toate reglementările ce decurg din acestea HG 925/1995 - privind responsabilul tehnic cu asigurarea calitatii lucrărilor.

HG 119/2004 - privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piața a mașinilor industriale.

HG 622/2004 - privind stabilirea condițiilor de introducere pe piața a produselor pentru construcții.

Buletinul Construcțiilor 4/1996 - prescripții tehnice pentru verificarea calitatii lucrărilor, inclusiv controlul pe faze determinate.

Astfel se vor satisface cerințele de rezistente si stabilitate, siguranța in exploatare si protecția mediului.

Pe parcursul realizării lucrărilor de construcții se vor avea in vedere:

  • - Asigurarea masurilor necesare pentru evitarea poluării mediului cu pulberi si prafuri ce conțin noxe chimice.

  • - Evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental conform HG 321/2005.

  • - Protecția solului si subsolului prin evitarea degradării zonelor verzi, afectate sau ocupate temporar. Precum si readucerea la starea inițiala a zonelor afectate temporar.

  • - Se vor gestiona conform normelor in vigoare deseurile rezultate.

Din punct de vedere al structurii rutiere lucrările tehnologice au în vedere următoarele etape:

  • > săpătură pana la cota de fundare;

  • >  execuția fundației carosabile:

  • □  strat de nisip cu rol anticapilar si anticontaminator, 10 cm grosime;

  • □  strat de fundație din balast, 25cm grosime;

  • □  execuția stratului de piatra sparta, 15 cm grosime ;

  • > pozarea bordurilor;

  • > realizare îmbrăcăminte rutieră (bituminoasa) la partea carosabila:

  • □  strat de beton asfaltic de legătură BAD 22,4 leg 50/70 (AC(EB) 16 leg 50/70), 6 cm grosime;

  • □  strat de beton asfaltic de uzura BA 16 rul 50/70 (AC(EB) 16 rul 50/70), 4 cm grosime ;

  • >  execuția trotuarelor:

  • □  fundație din balast, 10 cm grosime;

    D&D

    ^com

    .140/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. I cont : RO79BUCU088754192511R0 01, Alpha Bank. suc. Iancului

    Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro


    ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

    ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635



    Aut. Nr. 11538/

    07.12.2015


  • □  realizare strat din nisip, 5 cm grosime ;

  • □  pavele prefabricate din beton, 8 cm grosime ;

> aducerea la cota a capacelor căminelor de vizitare si a gurilor de scurgere.

Pantele în profil transversal au fost corelate cu profilul longitudinal pentru a asigura o cat mai buna scurgere a apelor pluviale către gurile de scurgere.

3.2.6. Concluzii

In conformitate cu tema de proiectare, realizarea lucrărilor pentru „Construire Strada Sălciei" se va face cu respectarea traseului actual si pe cat posibil a elementelor geometrice conform STAS 10144-91 si a Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, aprobate cu ordinul MT nr45/1998.

Lucrările proiectate sunt in conformitate cu cerințele Caietului de Sarcini.

Documentația trateaza lucrările pentru realizarea unei structuri rutiere noi, corespunzătoare cu normele in vigoare, in vederea imbunatatirii condițiilor de circulație atat pietonale cat si auto.

Prin modernizarea acestei străzi se va asigura o mai buna desfășurare a traficului rutier in zona, atat in ceea ce privește accesul populației cat si al echipajelor de intervenție in caz de forța majora (salvare, pompieri, politie).

Lucrările de modernizare a străzii se vor realiza in condițiile respectării normelor si standardelor Uniunii Europene, in conformitate cu H.G. 766/1997 si cu Legea 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru execuția lucrărilor.

In conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 - articolul 10, completata cu Legea nr. 82/1998, strada din acest proiect este definita ca strada de categorie IV.

Lucrările care reprezintă obiectul prezentului proiect se incadreaza in categoria C - lucrări de importanta normala.

Stabilirea categoriei de importanta a construcției s-a făcut in baza Legii 10/1995, “Legea privind calitatea in construcții”, cu respectarea “Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a construcțiilor - Metodologie de stabilire a categoriei de importanta a construcțiilor” aprobat cu Ord. MLPAT nr. 31/N/l 995 si a H.G. 766/1997 cu referire la Regulamentul din Anexa 3 privind “Stabilirea categoriilor de importanta a construcțiilor”.

Exigentele de verificare pentru lucrările de baza - respectiv pentru lucrări de drumuri sunt A4, B2, D.

De asemenea realizarea lucrărilor propuse vor conduce la:

  • -  creșterea mobilității locuitorilor din zonă, către centrele polarizatoare;

  • -  accesul permanent, rapid și în siguranță al personalului de intervenție ( poliție, pompieri, salvare);

  • -  condiții sociale normale pentru locuitorii din zonă;

  • -  reducerea timpului de deplasare;

  • -  reducerea riscului de producere a accidentelor;

    D&D

    =€com

    J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13. Et I cont : RO79BUCU088754I92511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului

    Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro


    ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

    ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635



    Aut. Nr. 11538/

    07.12.2015


4. BREVIARE DE CALCUL

Nu este cazul.

5. CAIETE DE SARCINI
5.1. Rolul si scopul caietelor de sarcini

Sunt documentele care reglementează nivelul de performanta a lucrărilor, precum si cerințele, condițiile tehnice si tehnologice, condițiile de calitate pentru produsele care urmeaza a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările, nivelurile de tolerante si altele de aceeași natura, care sa garanteze îndeplinirea exigentelor de calitate si performanta solicitate.

în caietele de sarcini sunt prezentate detaliile necesare pentru fiecare tip de lucrare în parte, precum și verificările care se impun la nivelul fiecărei faze de lucru, astfel incât să se asigure o verificare permanentă a lucrării precum și asigurarea unui nivel corespunzător de calitate înainte de trecerea la faza următoare.

Caietele de sarcini sunt prezentate anexat la memoriu și conțin toate elementele necesare execuției străzii.

5.2. Tipuri de caiete de sarcini

In funcție de destinație:

caiete de sarcini pentru execuția lucrărilor;

caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente tehnologice si confecții diverse;

caiete de sarcini pentru recepții, teste, probe, verificări si puneri în funcțiune; caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor si conținutul cârtii tehnice.

In funcție de categoria de importanta a obiectivului de investiții:

caiete de sarcini generale, care se refera la lucrări curente în domeniul construcțiilor si care se elaborează pentru toate obiectivele de investiții;

caiete de sarcini speciale, care se refera la lucrări specifice si care se elaborează independent pentru fiecare lucrare.

5.3. Conținutul caietelor de sarcini

Caietele de sarcini cuprind:

  • -  breviarele de calcul, care reprezintă documentele justificative pentru dimensionarea elementelor de construcții si de instalații si se elaborează pentru fiecare element de construcție în parte. Breviarele

  • -  de calcul, prezentate sintetic, vor preciza încărcările si ipotezele de calcul, precum si tipurile de programe utilizate;

  • -  nominalizarea planșelor care guvernează lucrarea;

    D&D

    €com

    J40/14388/2004, CUI 16742073, București. Sector 2.Str. Intrarea Calitatii. Nr. 4

    Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sartnurcas, Nr. 13, Et. 1 cont : RO79BUCU088754192511RO 01. Alpha Bank. suc. tancului

    Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro


    ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

    ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635



    Aut. Nr. 11538/

    07.12.2015


  • -  proprietățile fizice, chimice, de aspect, de calitate, tolerante, probe, teste si altele asemenea, pentru materialele componente ale lucrării, cu indicarea standardelor;

  • -  dimensiunea, forma, aspectul si descrierea execuției lucrării;

  • -  ordinea de execuție, probe, teste, verificări ale lucrării;

  • -  standardele, normativele si alte prescripții, care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecții, execuție, montaj, probe, teste, verificări;

condițiile de recepție, măsurători, aspect, culori, tolerante si altele


6. LISTELE CU CANTITATILE DE LUCRĂRI

- Listele cu cantitatile de lucrări fac parte integranta din prezentul Documentației Economice.

7. GRAFIC GENERAL DE REALIZARE A

Graficul general de realizare a investiției publice reprezintă eșalonarea

investitii/interventii.

Nr. crt.

CATEGORIA DE LUCRĂRI

2 Luni

\!4

2/4

3/4

4/4

1

Organizare șantier, predare amplasament

2

Săpătură pentru aducerea la cota de fundare a structurii rutiere la carosabil

3

Realizare fundație carosabil

4

Pozarea bordurilor

—-

5

Realizarea imbracamintii asfaltice la carosabil

6

Realizare fundație trotuare

7

Pavele prefabricate din beton

8

Realizare lucrări pentru siguranța circulației

—*



VIZAT

I.S.C.

PROGRAM DE INSPECȚIE PE FAZE DETERMINANTE

privind obiectivul de investiții:

CONSTRUIRE STRADA SĂLCIEI

Faza: Proiect Tehnic de Execuție

Participanti:

MUNICIPIUL BACAU                                                                          - în calitate de BENEFICIAR

S.C. D&D EUROCOM S.R.L.                                                                 - în calitate de PROIECTANT

- în calitate de EXECUTANT

I.S.C.                                                                                                 - în calitate de INSPECTOR

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10 din 18.01.1995, Hotarâririlor Guvernului nr. 925 din 20.11.1995, nr. 272 si nr. 273/1994, 517/1997, 766/1997 , de comun acord se Stabilește        fuTprcigram pentru controlul calitatii lucrărilor:


Nr.

Crt.

-------TzA------------------

Lucrări ce se controlează;.sexverifica sau se recepționează calitativ /    si pentru care trebuie întocmite documente scrise

Documentul scris care se întocmește

Cine întocmește si semnează actul

Nr. si data actului încheiat

Propunere de faza determinanta

0

~n~

2

3

4

5

1

Predare amplasarwâftsi trasarea lucrării / , H

PV

B.P.E.

2

Verificare inainte d^^^^^atului'^^alăsty

PVLA

B.P.E.

3

Verificare inainte de execuția stratului ăo-pi^^rsparta

PVLA

B.P.E.

4

Verificare inainte de execîitia strătdliKdeiB^D 22,4 leg 50/70 (AC(EB) 22,4 leg 50/70) (BAD 22,

PVLA

B.P.E.I

5

Verificare inainte de execuția stratului de BA16 rul 50/70 (AC(EB) 16 rul 50/70) (BA 16)

PVLA

B.P.E.I

6

Verificarea cotelor pârtii superioare a fundației din balast (trotuare)

PVLA

B.P.E.

7

Verificarea calitatii si cotelor trotuarelor, pavelelor prefabricate autoblocante

PVLA

B.P.E.

8

RECEPȚIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

PVRTL

B.P.E.I


BENEFICIAR



EXECUTANT


NOTA:

  • a) Prin faza determinanta se înțelege stadiul fizic la care o lucrare de construcții odata ajunsa, nu mai poate continua fara acceptul scris al consultantului proiectantului, executantului si după caz a organelor ISC.

  • b) Executantul va convoca participantii la verificarea lucrărilor ajunse la faza determinanta cu minimum 10 zile înainte de termenul propus.

  • c) La fiecare faza se va întocmi procesul verbal semnat de toti participantii.

  • d) Alte forme de control prevăzute de norme la care nu participa proiectantul (vor face obiectul programului propriu de control de calitate al executantului si consultantului).

  • e) Coloana 4 se completează la data încheierii actului respectiv.

  • f) La RECEPȚIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR, prezentul program, împreuna cu documentele încheiate, se anexeaza la cartea construcției.

  • g) ISC va stabili la care faze determinante propuse urmeaza sa participe

  • h) Categoria de importanta a lucrării, determinata conform Ordinului MLPAT nr. 31/N/95 este C.

    Prescurtări:

    PV - Proces verbal

    PVLĂ" Proces verbal de lucrări ascunse

    PVRTL- Proces verbal de recepție la teminarea lucrărilor

    B - Beneficiar

    P - Proiectant

    E - Executant

    I - Inspecția teritoriala


=€>com

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. 1 cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon r (1344251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : office@ddeurocom.ro



AEROQ

ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005.Cert.Nr. 635


AREA STRUCTURII RUTIERE
STRADA SĂLCIEI

ntru carosabil are următoarea alcătuire, conform tabelului 1.


Aut. Nr. 1 1538/

07.12.2015


Tabelul 1


Material in strat \ V* sistemrutie

h

cm

Modul de elasticitate dinamic, MPa

Coeficientul lui Poisson

Beton asfalticTBATB^

4

3600

0.35

Beton asfaltic in strat de legătură,

BAD22.4

6

3000

0.35

Strat de piatra sparta

15

400

0.27

Balast amestec optimal

25

168

0.27

Pamant

70

0.35


Verificarea s-a realizat in conformitate cu normativul privind alcătuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru străzi NP116/2004. In urma calculului au rezultat valorile cuprinse in tabelul 2.

Tabelul 2


Deformatia specifica de întindere la baza straturilor bituminoase, er, microdef

Deformatia specifica verticala de compresiune la nivelul patului drumului, sz, microdef

RDO

Deformatia specifica verticala de compresiune admisibila la nivelul patului drumului, ^z, admisibili microdef

RDO

admisibil

Volum trafic N(m.o.s)

245.4

613.7

0.88

663.02

0.90

0.70

Apreciind comportarea sub trafic a structurii rutiere ranforsate, rezulta ca aceasta poate prelua un volum de trafic, in osii 115 kN, corespunzător clasei de trafic greu, conform CD 155 - 2002.

Verificarea la inghet - dezgheț a structurii rutiere

Adâncimea de inghet in pamantul de fundație, Z, cm

Grosimea sistemului rutier, Hsr, cm

Adâncimea de inghet in complexul rutier, Zcr, cm

Gradul de

asigurare, K

Gradul de asigurare,

K adm

h, cm

80

60

95.65

0.46

0.45

0

D&D

=@com


J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sannurcas, Nr. 13, Et. 1 cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. Iancului


ANRE^


ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635


CAIETE DE SARCINI

D&D

=€com


.140/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Str. Vasile Lascar, Nr. 88, Et. 1 cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului



BORDEROU


- CAIETE DE SARCINI -

1. CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRĂRI DE TERASAME


2. CAIET DE SARCINI PENTRU FUNDAȚII DE BALAST SI/ DE BALAST AMESTEC OPTIMAL


ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635


3. CAIET DE SARCINI PENTRU FUNDAȚII DE PIATRA SPART SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL




4. CAIET DE SARCINI PENTRU IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD


Pag. 1 -42


5. CAIET DE SARCINI PENTRU MARCAJE RUTIERE


Pag.1 - 8

6. CAIET DE SARCINI PENTRU SEMNALIZĂRI RUTIERE (INDICATOARE)

Pag.1 - 5

7. CAIET DE SARCINI PENTRU STRAT DIN BETON SLAB

Pag.1 -22


8. CAIET DE SARCINI PENTRU BORDURI DIN BETON DE CIMENT

Pag.1 - 6

9. CAIET DE SARCINI PENTRU PAVAJ DIN PAVELE PREFABRICATE DIN BETON

Pag.1 -5




c

CAIET DE SARCINI

LUCRĂRI DE TERASAMENTE

CUPRINS

CAP.I. GENERALITĂȚI

Art.1. Domeniu de aplicare

Art.2. Prevederi generale

CAP.II. MATERIALE FOLOSITE

Art. 3. Pamant vegetal

Art. 4. Pământuri pentru terasamente

Art. 5. Apa de compactare

Art.6. Pământuri pentru straturi de protecție

Art.7. Verificarea calitatii pământurilor

CAP.III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

Art.8. Pichetajul lucrărilor

Art.9. Lucrări pregătitoare

Art.10. Mișcarea panatului

(        Art.11. Gropi de împrumut si depozite

Art.12. Execuția debleurilor

Art.13. Pregătirea terenului de sub rambleuri

Art. 14. Execuția rambleurilor. Tronsoane experimentale

  • 14.1. Prescripții generale

  • 14.2. Modul de execuție a rambleurilor

  • 14.3. Stabilitatea terasamentelor

  • 14.4. Controlul compactării

  • 14.5. Profiluri și taluzuri

  • 14.6. Prescripții aplicabile pământurilor sensibile la apă

  • 14.7. Prescripții aplicabile rambleurilor din material stâncos

  • 14.8. Prescripții aplicabile rambleurilor nisipoase

  • 14.9. Prescripții aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă

  • 14.10. Protecția împotriva apei

Art.15. Execuția șanțurilor si rigolelor

Art.16. Finisarea platformei

f        Art.17. Acoperirea cu pamant vegetal

Art.18. Drenarea apelor subterane

Art. 19. întreținerea in timpul termenului de garanție

Art.20. Controlul execuției lucrărilor

CAP.IV. RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.21. Recepția pe faze de execuție

Art.22. Recepția preliminară, la terminarea lucrărilor

Art.23. Recepția finala

ANEXĂ - REFERINȚE NORMATIVE

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI


Art. 1. Domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executa

“CONSTRUIRE STRADA SĂLCIEI”.

Acesta cuprinde condițiile tehnice comune ce trebuie să debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea și calității și condițiile de recepție.

Art. 2. Prevederi generale


  • 2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 și alte standarde și normative în vigoare, la data execuției, în măsura în care acestea completează și nu contravin prezentului caiet de sarcini.

  • 2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unități de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

  • 2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, și alte verificări suplimentare față de prevederile prezentului caiet de sarcini.

  • 2.4.  Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice și organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

  • 2.5. Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor și a celorlalte cerințe.

  • 2.6. în cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (“Inginerul”) poate dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

CAPITOLUL II MATERIALE FOLOSITE

Art. 3. Pamant vegetal

Pentru acoperirea suprafețelor ce urmează a fi însămânțate sau plantate se folosește pământ vegetal rezultat de la curățirea terenului și cel adus de pe alte suprafețe locale de teren, cu pământ vegetal corespunzător.

Art. 4. Pământuri pentru terasamente

  • 4.1. Categoriile și tipurile de pământuri clasificate conform SR EN ISO 14688-2 și STAS 2914 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelele 1 .a și 1 .b.

  • 4.2. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiții climaterice și hidrologice, înălțimea rambleelor peste 4 m și înclinarea taluzelor rezultând din calcule de stabilitate.

  • 4.3. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiții climaterice și hidrologice și la o înălțime și o înclinare a taluzelor rezultând din calcule de stabilitate (h > 4 m).

  • 4.4. Pământurile prăfoase și argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condițiile hidrologice locale sunt mediocre și nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drum si a calculelor de stabilitate pentru h > 4 m.

Loessurile sunt pământuri prăfoase, pământuri macroporice (cu porozitate mare n = 40-60%), constituite din praf(P > 60%), argilă (A < 30%) și din nisip (N) sensibile la umezire.

Pământurile loessoide diferă de loessuri prin conținutul mai mare de nisip sau argilă. Fracțiunea predominantă praf (P) este sub 60%. La punerea în lucru a acestor pământuri se vor respecta prevederile Normativului privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire (PSU) NP 125/2010, Instrucțiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensibile la umezire C 168-1980 și alte normative în vigoare. Pentru ramblee cu h > 4 m se vor face calcule de verificare a stabilității.

Materiale pentru terasamente Categoriile și tipurile de pământuri

Denumirea și caracterizarea principalelor tipuri de pământuri

Simbol

Granulozitate

Coeficient de neuniform itate Un

Indice de plasticitate

Ip pentru fracțiunea sub 0,5 mm

Umflare liberă U(%)

Calitate ca material pentru terasamente

Conținut în părți fine în % din masa totală pentru:

d<0,005 mm

d<0,05m m

d<0,25 mm

1 1, Pământuri necoezive grosiere (fracțiunea mai mare de 2 mm reprezintă mai mult de 50%).

Tip pământ: Blocuri, bolovăniș, pietriș

cu foarte puține părți fine,     neuniforme

(granulozitate continuă);

insensibilitate      la

îngheț-dezgheț și la variațiile           de

umiditate

1a

< 1

< 10

<20

>5

0

-

Foarte bună

idem    1a,    însă

uniforme (granulozitate discontinuă)

1b

<5

Foarte bună

2. Pământuri necoezive medii și fine (fracțiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50%).

Tip pământ: Nisip cu pietriș, nisip mare mijlociu sau fin

cu      părți      fine,

neuniforme (granulozitate continuă);

sensibilitate mijlocie la îngheț-dezgheț, insensibile la variațiile de umiditate

2a

<6

<20

< 40

> 5

<10

-

Foarte bună

idem    2a,    însă

uniforme (granulozitate discontinuă)

2b

<5

Bună

  • 3. Pământuri necoezive medii și fine (fracțiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50%), cu liant constituit din pământuri coezive. Tip pământ: Nisip cu pietriș, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prăfos sau argilos

    cu multe părți fine, foarte sensibile la îngheț-dezgheț;

    fracțiunea        fină

    prezintă     umflare

    liberă      (respectiv

    contracție redusă)

    3a

    idem    3a,    însă

    fracțiunea        fină

    prezintă     umflare

    liberă medie sau mare

    3b



    NOTĂ:


în terasamente se poate folosi și material provenit din derocări, în condițiile arătate în art. 14.2.3-14.7.1.

Criteriile de rezistență la sfărâmare trebuie să prevină utilizarea rocilor fiabile-sistoase și a altor materiale destructibile la compactare, acolo unde există riscul ca în urma compactării, materialul de umplutură să aibă un conținut mare de goluri, ce ar conduce la alunecări de teren în condiții de umezeală adverse. Aceste criterii pot fi modificate de reprezentantul Proiectantului pe baza probelor de compactare și a altor încercări suplimentare, pentru care se pot da instrucțiuni în documentele de corespondență.

pentru terasamente


Materiale

Categoriile și tipurile de pământuri


Granulozitate


Denumirea și caracterizarea principalelor tipuri de pământuri


4. Pământuri coezive: nisip prăfos, praf nisipos, nisip argilos, praf, praf argilos nisipos, praf argilos, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă nisipoasă, argilă, argilă grasă


anorganice cu compresibilitate și umflare liberă reduse, sensibilitate mijlocie la îngheț-dezgheț_____________

anorganice cu compresibilitate mijlocie și umflare liberă redusă sau medie, foarte sensibil la îngheț-dezgheț________

organice (MO > 5%)* cu compresibilitate și umflare liberă reduse și sensibilitate mijlocie la îngheț-dezgheț_______________

anorganice cu compresibilitate și umflare liberă mare, sensibilitate mijlocie la îngheț-dezgheț_____________

organice (MO > 5%)* cu compresibilitate mijlocie, umflare liberă redusă sau medie, foarte sensibil la îngheț-dezgheț organice (MO > 5%)* cu compresibilitate mare, umflare liberă medie sau mare, foarte sensibile la îngheț-dezgheț_______


Simbol


Conform nomogramei Casagrande




*: Materiile organice sunt notate cu MO (determinate conform STAS 7107/1-76)

  • - mâlurile conțin sub 5% materii organice

  • - nămolurile sunt asemănătoare cu mâlurile având materii organice între 5... 10%

  • - pământurile turboase conțin materii organice între 10...60%

  • - turba conține peste 60% materii organice

  • - la fundarea pe pământuri cu umflături și contracții mari (PUCM) se vor respecta Instrucțiunile NP 126-2010


Indice de plasticitate

Ip pentru fracțiunea sub 0,5 mm

Umflar e liberă U(%)

Calitate I ca material pentru terasamente

< 10

<40

Mediocră

< 35

< 70

Mediocră

<10

<40

Mediocră

>35

> 70

Rea

<35

<75

Rea

-

>40

Foarte rea


  • 4.5. în cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele și foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată - pd < 1,5 g/cmc, acestea vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau chimic, prin amestec cu material granular sau cu lianți (var, ciment, cenușă de furnal, etc.), iar apoi compactate corespunzător. înclinarea taluzelor de debleu va fi stabilită prin calcule de stabilitate.

înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată lățimea platformei, la o adâncime (pe o grosime) de minimum 20 cm în cazul pământurilor “rele” (tip 4d și 4e) și de minimum 50 cm în cazul pământurilor “foarte rele” (tip 4f) sau pentru soluri cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului și se va stabili în funcție de condițiile locale concrete, de către Inginer.

Pentru pământurile argiloase, simbol 4d, în cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, nisip grăunțos, ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau când pământul din patul drumului are umiditatea relativă Wo>0,55 se va executa un strat de separație din geotextil, rezistent și permeabil.

W- umiditate naturală

O          w°=--------------

WL - limita de curgere

  • 4.6. Pentru realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri anorganice -tip 4d și pământuri cu materii organice peste 5% - tip 4e, a căror calitate (conform tabelului 1b) este rea, se va avea în vedere ca alegerea soluției de punere în operă și eventualele măsuri de îmbunătățire să fie fundamentate cu rezultate de laborator (efectuate pe probe de pământ recoltate din patul drumului), pe considerente tehnico-econornice (inclusiv calcule de stabilitate efectuate în vederea stabilirii pantelor rambleului funcție de caracteristicile parametrilor rezistentei la forfecare ale pământului - cp și c).

îmbunătățirea pământurilor tip 4d și 4e din corpul rambleului se va face în conformitate cu prevederile NP 126:2010 - “Fundarea construcțiilor pe pământuri cu umflări și contracții mari” și anume pe strate elementare de 20-30cm grosime și vor consta din:

  • 4.6.1. Amestecul pământurilor argiloase-prăfoase (4d, 4e) cu nisipuri grăunțoase sau balasturi (sort 0 - maxim 63) în proporție de 20-40% astfel încât curba granulometrică a amestecului să se încadreze în domeniul mărginit orientativ de curbele 1 și 2 din fig. 1. Domeniul granulometric va fi definitivat după efectuarea de încercări pe un sector experimental realizat în cadrul lucrării și, totodată cu pământurile din amplasamentul lucrării.

v.        4.6.2. Stabilizarea pământurilor (tip 4d și 4e) cu var (măcinat - nestins), ciment sau

stabilizatori chimici se va face în straturi succesive de 20-30 cm până la realizarea înălțimii rambleului proiectat. în cazul tratării cu var sau ciment amestecul acestuia cu pământul va fi în proporții de 2-6% (din masa materialului uscat).

  • 4.7. Nu se vor utiliza în ramblee pământurile de tip 4f cu conținut de materii organice mai mare de 5% (mâluri, nămoluri, pământurile turboase și vegetale), pământuri cu consistență redusă (care au indicele de consistență sub 0,65%), precum și pământurile cu conținut mai mare de 2.300 mg/dmc de sulfat solubil în apă - din sol, determinată conform STAS 7184/7-87. Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pământ înghețat sau cu conținut de materii organice în descompunere/putrefacție (brazde, frunziș, rădăcini, crengi, etc).

Pentru materialele de umplutură constituite din pământuri de tip coeziv, provenite din depozite temporare, sau gropi de împrumut, este absolut necesară încadrarea acestuia în categorii din punct de vedere al calității pământului ca material pentru terasamente. încadrarea în respectivele categorii (conform STAS 2914-84) presupune efectuarea (pe probe recoltate din material din depozitele temporare sau gropile de împrumut) a următoarelor tipuri de determinări obligatorii de laborator și anume:

  • - granulometrie;

  • - plasticitate - limite de plastificate (limita superioară - wl și limita inferioară - wP) și indicele de plastificate (Ip);

s

DIAGRAMA DISTRIBUȚIEI GRANULOMETRICE CU DOMENIUL GRANULOMETRIC RECOMANDAT



DETERMINAREA GRANULOZITATII PRIN

SEDIMENTARE


ARGILA - CLAY


L .          _J

PRAF - SILT

FIN - FîNE

MEDIU MEDIUM

MARE - COARSE 1

MIC - FINE

MARE-COARSE

BOLOVANI3

BLOCURI BOULDERS

NISIP - SAND

PIETRIȘ - GRAVEL

COBBLES

630


șl

I                             1

ARGILA CI

Pr«f fin

FSi

Praf rrwfloou MS*

rruswr CS<

NMOflri

FS«

MS»

Mrtip HW»

Pwrt» <wc      Pw«n» 'niponu      Pietn» r-j>r»

PGr        MO        CO

BLOCURI BOLOVANIS BLOCURI   MARI

Co        Bo      LBo

PRAF - SI

NISIP - Sa

PIETRIȘ - Gr

PAMANT FIN

PAMANT GROSIER

PAMANT FOARTE GROSIER

  • - limita granulometrica inferioara

  • - Urnita granulometrica superioara


LEGENDA:



  • - conținut în materii organice (MO).

Modul de utilizare al pământurilor disponibile în funcție de rezultatele determinărilor de laborator și încadrarea în categoria “3” sau “4” (ce prezintă calități “mediocre”, “rele” sau “foarte rele” ca material pentru terasamente) sunt specificate în cele ce urmează:

  • A) Pământurile medii și fine cu liant constituit din material coeziv (cu conținut% în părți fine din masa totală de: argilă > 6%, praf > 20%, nisip fin > 20%) încadrate în categoria “3” (ce atestă o calitate “mediocră”) pot fi extrase din depozit și folosite ca material de umplutură pentru terasamente fără nicio restricție (amestec sau îmbunătățire).

  • B) în cazul în care, în urma determinărilor de laborator, limita superioară de plastificate -uL < 50% și conținutul în materii organice - MO < 5%, pământurile sunt de categoria “4a” și “4b" (ce atestă o calitate “mediocră”) și pot fi folosite ca material de umplutură pentru terasamente fără nicio restricție (mestec sau îmbunătățire).

  • C) Pământurile cu uL = 20-30% și MO > 5%, încadrate în categoria “4c” (ce atestă o calitate “mediocră”) pot fi folosite ca material de umplutură fără îmbunătățire sau amestec, numai în condițiile extragerii materiei organice (MO) din masa materialului astfel încât să

f fie atins un conținut de MO < 5%.

  • D) în cazul pământurilor cu uL = 30-50% și MO > 5%, încadrate în categoria “4e” și al pământurilor cu ul > 50% și MO < 5%, încadrate în categoria “4d” (ce atestă o calitate “rea” ca material pentru terasamente) sunt necesare efectuarea unor determinări suplimentare de umflare liberă - Ul.

Pământurile încadrate în categoriile “4d” și “4e” pot fi extrase din depozit și folosite ca material de umplutură pentru terasamente numai în condițiile unei îmbunătățiri a acestora prin:

  • - amestec cu nisip sau balast în proporție de 20-40%;

  • - tratare cu var sau ciment în proporție de 2-6% (din masa materialului uscat).

Pământurile cu umflări (expansive) și cu contracții mari - contracțiile (PUCM), sunt pământuri argiloase active in raport cu apa care are proprietatea de a- și modifica sensibil volumul, ca urmare a variației de umiditate.

Producerea unor variații însemnate de volum a terenului este condiționat de:

  • - prezența în zona a unor argile active, susceptibile de umflări si contracții mari;

  • - apariția unor variații importante de umiditate.

Identificarea pământurilor cu umflături și contracții mari se face conform SR EN ISO C 14.688-1:2004 si STAS 1913/12-88.

Clasarea pământurilor cu umflături și contracții mari se face conform NP 126/2010 în următoarele categorii:

Activitate a

P.U.C.M.

A2p

(%)

lp(%)

la

ep (%)

Ul (%)

Ws (%)

Cv (%)

C|nia

X

(j/g)

W-|5

(%)

Pn

daN/c 2 m

Tulbu rat

Netulburat

Foarte active

>30

>35

>1.35

lp>Op

>140

<10

>100

>35

>3

7

>18

>4

Active

18-35

25-35

1.0-

1.25

lp>Cp

100-

140

14-

10

75-

100

25-35

25-

37

13-18

1-4

Puțin active

15-25

20-30

0.75-

1.00

lp>Cp

70-100

16-

14

55-75

15-25

12-

25

10-13

0.5-

1

în care:

A2p = (%) particule cu diametru < 0.502 mm

lp = indice de plasticitate

Ia = indice de activitate (Ia = lp/ A2p)

Cp = criteriu de plasticitate uL = umplere liberă ws = limită de contracție Cv = contracție voiumică qmax = căldura maximă de umezire W15 = umiditate corespunzătoare sucțiunii la 15 bari pu = presiune de umflare

Se recomandă evitarea pământurilor contractive la realizarea rambleelor (se vor face stabilizări cu var, etc).

Pentru fundarea lucrărilor de piste aeroportuare, autostrăzi, drumuri etc pe terenuri alcătuite din pământuri a căror structură și compoziție mecanică se modifică substanțial și ireversabil în contact cu apa, denumite pământuri sensibile la umezire (PSU). Se vor respecta prevederile Normativului NP125 - Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire si vor consta in:

  • - compactare intensivă

(  - coloane de îndesare având corpul realizat din beton simplu sau materiale locale compactate -

se interzice alcătuirea coloanelor din material granular permeabil

La partea superioară terenul înbunătățit va fi inclus (uniformizat și protejat) printr-un strat practic impermeabil.

  • - realizarea unei prese din material compactat, pe stratul de PSU eventual prin excava rea parțiala a acestuia.

  • - adoptarea unor sisteme de fundații (piloți, barete, etc) care sa depășească stratul de PSU și sa pătrundă într-un strat insensibil la umezire (in general aplicate la autostrăzi sau piste și platforme de încărcare-descărcare la aeroporturi).

Procentele de amestec cu material granular sau tratare cu var sau ciment se vor stabili pe sectoare experimentale, verificându-se gradul de compactare. Rețeta procentuală (de amestec sau tratare) va fi determinată în funcție de potențialul de umflare - contracție a materialului (identificat în urma determinării umflării libere a acestuia). La ramblee cu h >4 m se vor face calcule de stabilitate.

E) în cazul pământurilor cu Ul > 50% și MO > 5%, încadrate în categoria “4f” (ce atestă o calitate “foarte rea” ca material pentru terasamente), acestea nu vor fi folosite sub nicio formă.

L        Determinările de laborator, descrise mai sus, vor fi efectuate pe probele recoltate din

corpul debleului, a depozitului (depozitelor) temporare, iar frecvența cu care vor fi prelevate probele va fi de o probă la circa 250 metri liniari (pentru depozitele “subțiri” cu grosime < 2 m), sau la circa 2.000 mc (pentru depozitele cu grosime > 2 m).

Dacă la lucrări de importanță deosebită (autostrăzi, drumuri expres, etc) stratificația atestă straturi cu caracteristici de fundare reduse, caracterizate prin compresibilitate ridicată (straturi înglobând fracțiuni nisipoase de peste 35% și cu umiditate excesivă) care, îmbibate cu apa, sub influența undelor seismice se supun fenomenelor de lichefiere ( chiar și la cutremure sub magnitudinea de 4 pe scara Richter). Se recomandă pe baza unui studiu geotehnic amănunțit, efectuarea unor perne de balast de min 1.00 m grosime adusă la un grad de compactare de 98-100%, în vederea îmbunătățirii terenului de fundare.

ART. 5. APA DE COMPACTARE

  • 5.1. Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară și nu trebuie să conțină materii organice în suspensie.

  • 5.2. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul “Inginerului”, cu excepția compactării terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.

  • 5.3. Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza și modalitățile de utilizare.

ART. 6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECȚIE

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecție a rambleurilor erodabile trebuie să aibe calitățile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile și pietrișurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

De asemenea nu se vor folosi pământuri argiloase cu contracții mari, acestea vor fi tratate cu nisip grăunțos - amestec de minim 40% nisip grăunțos.

ART. 7. VERIFICAREA CALITĂȚII PĂMÂNTURILOR

  • 7.1. Verificarea calității pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevăzute în tabelul 2.

Tabel 2

Nr. crt

Caracteristici care se verifică

Frecvențe minime

Metode de determinare conform STAS

1

Granulozitate

în funcție de heterogenitatea pământului

1913/5

2

Limita de plasticitate

utilizat însă nu va fi mai mică decât

1913/4

3

Densitate uscată maxima

o încercare la fiecare 5.000 mc

1913/3

4

Coeficientul de neuniformitate

SR EN ISO 14688-2

5

Caracteristicile de compactare

Pentru pământurile folosite în rambleurile din

spatele zidurilor și pământurile folosite la protecția rambleurilor, o încercare la fiecare 1.000 mc

1913/13

AND 530

6

Umflare liberă

1913/12

7

Sensibilitate la îngheț, dezgheț

O încercare la fiecare: - 2.000 mc pământ pentru rambleuri

- 250 ml de drum in debleu

1709/3

8

Umiditate

Zilnic sau la fiecare 500 mc

1913/1

9

Unghiul de frecare interioară (0)

La ramblee care necesită verificarea stabilității (la fiecare 2.000 mc)

8942/2

  • 7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

CA P I T O L U L II EXECUTAREA TERASAMENTELOR

Art. 8. Pichetajul lucrărilor

  • 8.1. De regulă, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheți cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legați de reperi amplasați în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoțit și de o rețea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasați în afara zonei drumului, cel puțin câte doi reperi pe km.

  • 8.2. în cazul când documentația este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de execuție pe baza planului de situație, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi și a reperilor de pe teren.

  • 8.3. înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea și completarea pichetajului în cazul situației arătate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou în cazul situației de la pct. 8.2. în ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o distanță maximă între acestea de 30 m în aliniament și de 20 m în curbe.

Pichetii implantați în cadrul pichetajului complementar vor fi legați, în plan și în profil în lung, de aceiași reperi ca și picheții din pichetajul inițial.

  • 8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin țăruși și șabloane următoarele:

înălțimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;

punctele de intersecții ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);

înclinarea taluzelor.

  • 8.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheților și reperilor și are obligația de a-i restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar.

  • 8.6. în caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către Antreprenor, pe cheltuiala și răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Inginerului, cu notificare cu cel puțin 24 ore în devans.

  • 8.7. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate și toate instalațiile subterane și aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.

Art. 9. Lucrări pregătitoare

  • 9.1. înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita zonei expropriate:

defrișări;

curățirea terenului de resturi vegetale și buruieni;

decaparea și depozitarea pământului vegetal;

asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafață și de adâncime;

demolarea construcțiilor existente (pe baza documentațiilor special întocmite și aprobate).

  • 9.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor și arbuștilor, să scoată rădăcinile și buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este necesar, în conformitate cu legislația în vigoare.

Scoaterea buturugilor și rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălțime mai mică de 2 m precum și la debleuri.

  • 9.3. Curățirea terenului de frunze, crengi, iarbă și buruieni și alte materiale se face pe întreaga suprafață a amprizei.

  • 9.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întrega suprafață a amprizei drumului și a gropilor de împrumut.

  • 9.5. Pământul decapat și orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate și depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizării.

  • 9.6. Pe porțiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin șanțuri de gardă conform proiectului care să colecteze și să evacueze apa în afara amprizei drumului. în general, dacă se impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare și evacuare a apelor din ampriza drumului.

  • 9.7. Demolările construcțiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor.

Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate conform indicațiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.

  • 9.8. Toate golurile ca: puțuri, pivnițe, excavații, gropi rezultate după scoaterea buturugilor și rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor art. 4 și compactate pentru a obține gradul de compactare prevăzut în tabelul nr. 5 punctul b.

  • 9.9. Antreprenorul nu va trece la execuția terasamentelor înainte ca “Inginerul” să constate și să accepte execuția lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.

Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menționată în registrul de șantier.

Art. 10. Mișcarea pământului

  • 10.1. Mișcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul trebuie să prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităților ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mișcare a terasamentelor), precum și toate informațiile cu privire la mutarea

( terasamentelor (utilaje de transport, distanțe, etc.) și analizele privind verificarea calității pământurilor ce vor fi utilizate (conform tabel 2).

  • 10.2. Excedentul de săpătură și pământurile din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor (în sensul prevederilor din art. 4) precum și pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite (în sensul art. 4) vor fi transportate în depozite definitive.

  • 10.3. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de împrumut.

  • 10.4. Recurgerea la debleuri și rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de supraîărgire, trebuie să fie supusă aprobării “Inginerului”.

  • 10.5. Dacă, în cursul execuției lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri și gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripțiile prezentului caiet de sarcini (tabel 1a, 1b, 2) și ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor și normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea si condițiile de execuție a rambleurilor, Antreprenorul trebuie să informeze “Inginerul” si să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienței pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători si teste de laborator, demonstrând existenta reală a materialelor $i evaluarea cantităților de pământ ce se vor exploata.

  • 10.6. La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza, L completa sau modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini. în acest caz,

Antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de corespondență a pământului” prin care se definește destinația fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.

  • 10.7. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul de mișcare a pământului” care definește în spațiu mișcările și localizarea finală a fiecărei cantități izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El ține cont de “Tabloul de corespondență a pământului” stabilit de Client, dacă aceasta există, ca și de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport și de prescripțiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării “Inginerului” în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.

Art. 11. Gropi de imprumutsi depozite de pamant

  • 11.1. în cazul în care gropile de împrumut și depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul “Inginerului”. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Cererea trebuie să fie însoțită de:

  • •    un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele și analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;

  • •   acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite și/sau pentru gropile de împrumut;

  • •   un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut și planul de refacere a mediului.

  • 11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:

  • •    pământul vegetal se va îndepărta și depozita în locurile aprobate și va fi refolosit conform prevederilor proiectului;

  • •    crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizației prealabile a “Inginerului”, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;

  • •   taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu condiția ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitații, iar taluzurile să fie îngrijit executate;

  • •   săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub cota șanțului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;

  • •   în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amenajând o banchetă de 4,00 m lățime între piciorul taluzului drumului și groapa de împrumut pe baza unui calcul de stabilitate aprobat de Inginer;

  • •   fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior și o pantă longitudinală care să asigure scurgerea și evacuarea apelor;

  • •   taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului și marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.

  • 11.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:

  • •   în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat și taluzat conform prescripțiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafața superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;

  • •   mai departe de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuție sau ale celor existente și în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situații este necesar să se obțină aprobarea pentru ocuparea terenului și să se respecte condițiile impuse.

La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuția acestora să nu se provoace înzăpezirea drumului.

  • 11.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut și depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale și nici să nu riște antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. în acest caz, Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.

  • 11.5. “Inginerul” se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibie de a înrăutăți aspectul împrejurimilor și a scurgerii apelor.

  • 11.6. Achiziționarea sau despăgubirea pbntru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pământuri ca și ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina Antreprenorului.

Art. 12. Execuția debleurilor

  • 12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizeior de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini și caietul de sarcini speciale să fi fost verificat și recunoscut ca satisfăcător de către “Inginerul” lucrării.

Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menționate în registrul de șantier.

  • 12.2. Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lățime și pe măsură ce avansează, se realizează și taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menționate pe profilurile transversale.

  • 12.3. Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. în cazul când în mod accidental apar asemenea situații se va trece la umplerea lor, conform modalităților pe care le va prescrie “Inginerul” lucrării și pe cheltuiala Antreprenorului.

  • 12.4. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea și evacuarea apelor pluviale și evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura că lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape.

  • 12.5. în cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calitățile stabilite și nu este de portanța prevăzută, “Inginerul” va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100% Procter Normal.

  • 12.6. înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunoștința “Inginerului” neconcordanța constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor și modificarea volumului terasamentelor.

  • 12.7. Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12,00 m sunt date orientativ în tabelul 3, în funcție de natura materialelor existente în debleu.

Tabel 3.

Natura materialelor din debleu prin studiu geotehnic

înclinarea taluzurilor

Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1,0 : 1,5

Pământuri mărnoase

1,0:1,0...1,0:0,5

Pământuri macroporice (loess și pământuri loessoide)

1,0:0,1

Roci stâncoase alterabile, în funcție de gradul de alterabilitate și de adâncimea debleurilor

1,0:1,5...1,0:1,0

Roci stâncoase nealterabile

1,0:0,1

Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă în ce privește stabilitatea

de la 1,0:0,1 până la poziția verticală sau chiar în consolă

în debleuri mai adânci de 4,00 m sau amplasate în condiții hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltrații, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.

  • 12.8. Taluzurile vor trebui să fie curățate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca și rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.

  • 12.9. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile, Antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunțând în același timp “Inginerul".

  • 12.10. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Procter Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).

  • 12.11.  în terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui să stabilească și apoi să adapteze planurile sale de derocare în așa fel înr'ot Hitnă avnlo^ji Qa co rțhtină-

iiiuml Vi d          Ov* Ov

  • •    degajarea la gabarit a taluzurilor și platformei;

  • •    cea mai mare fracționare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor.

  • 12.12. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent și în special după explozie, taluzurile de debleuri și terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura părțile de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.

După execuția lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsă, Antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară.

  • 12.13. Toleranțele de execuție pentru suprafața platformei și nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date în tabelul 4.

Tabel 4.

Profilul

Toleranțe admise

Roci necompacte

Roci compacte

Platformă cu strat de formă

+/- 3 cm

+/- 5 cm

Platformă fără strat de formă

+/- 5 cm

+/-10 cm

Taluz de debleu neacoperit

+/-10 cm

variabil în funcție de natura rocii

  • 12.14. Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lăsată la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat așa cum este arătat în art. 14.

  • 12.15. Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală, "Inginerul” va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:

  • •   în perioada ploioasă: extragerea verticală

  • •    după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul al cărui conținut în apă va fi superior cu 10 puncte, umidității optime Proctor Normal.

  • 12.16. în timpul execuției debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung.

(         Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitațională a apelor, Antreprenorul va

trebui să mențină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafața părții excavate și să execute în timp util șanțuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.

Art. 13. Pregătirea terenului de sub rambleuri

Lucrările pregătitoare arătate la art. 8 și 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât și celor de rambleu.

Pentru rambleuri mai sunt necesare și se vor executa și alte lucrări pregătitoare.

  • 13.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrățire având o înălțime minimă cu grosimea stratului prescris pentru compactare, distanțate la maximum 1,00 m înălțime terenuri obișnuite și cu înclinarea de 4% spre exterior, lățimea unei trepte va fi de minim 1.00 m.

Pe terenuri stâncoase aceste .trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”.

  • 13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 și 9, sau pe terenuri de portanță scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obține un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.

Art. 14. Execuția rambleurilor. Tronsoane experimentale

  • 14.1. Prescripții generale

  • 14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în caietul de sarcini și caietul de sarcini speciale, să fie verificate și acceptate de “Inginer". Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul de șantier.

  • 14.1.2. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

  • 14.1.3. Execuția rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calitățile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.

Execuția nu poate fi reluată decât după un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul său, la propunerea Antreprenorului.

înainte de începerea lucrărilor pentru ramblee, se va realiza câte un tronson de încercare (experimental) de minim 30 m lungime și 6 m lățime pentru fiecare tip de pământ unde se vor stabili grosimile straturilor (art. 4.6.1.) de compactare, utilajul de compactare, numărul de treceri pentru a se asigura gradul de compactare necesar (tabel 5).

Tabel 5.

Zonele din terasamente (la care se prescrie

gradul de compactare)

Pământuri

Necoezive

Coezive

îmbrăcăminți permanente

îmbrăcăminți semiperman ente

îmbrăcăminți permanente

îmbrăcăminți semiperman ente

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu înălțimea:

h < 2,00 m

100

95

97

93

h > 2,00 m

95

92

92

90

b. în corpul rambleurilor, la adâncimea sub patul drumului:

h < 0,50 m

100

100

100

100

100

97

97

94

0,5 < h < 2,00 m h > 2,00 m

95

92

92

90

c. în debleuri, pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului

100

100

100

100

NOTĂ:    Pentru pământurile necoezive, strâncoase cu granule de 20 mm în proporție mai

mare de 50% și unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la controlul gradului de compactare.

  • 14.2. Modul de execuție a rambleurilor

  • 14.2.1. Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia

    nrr>icir>4i iii ii      înfrnorio lofimo a nlaffnrmai /rmntru p nu cci molivo mc+iiri Innnifi irltnoI  în

    wiujuij       ■■ ■          iuțaiiiu v*        vi 11 iv ■             Ci 1 im vv ivuiii-v iwmlmii tvi ly tiwuti iMi|  iii


special la pământuri stabilizate cu lianți) și în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se segregările și variațiile de umiditate și granulometrie.

Dacă dificultățile speciale, recunoscute de "Inginer”, impun ca execuția straturilor elementare să fie executate pe lățimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alăturate, care împreună acoperă întreaga lățime a profilului (în intervale de 2-3 ore), urmărind ca decalarea în înălțime între două benzi alăturate să nu depășească grosimea maximă impusă.

  • 14.2.2. Pământul adus pe platformă este împrăștiat, nivelat și compactat pe întreaga lățime a platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.

Pe fiecare strat se va face verificarea capacității portante cu deflectometrul cu pârghie tip Benchelman iar la un metru de rambleu (pe înălțime) se va face și încercarea Procter.

Suprafața fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană și va avea o pantă transversală de 3...5% către exterior, iar suprafața ultimului strat va avea panta prescrisă conform articolului 16.

('         14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălțimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza

acestora, blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiția respectării următoarelor măsuri:

împănarea golurilor cu pământ;

asigurarea tasărilor în timp și luarea lor în considerare;

realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespuzătoare pe cel puțin 1,00 m grosime la partea superioară a rambleului.

  • 14.2.4. La punerea în operă a rambleului se va ține seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta, laboratorul șantierului va face determinări ale umidității la sursă și se vor lua măsurile în consecință pentru punerea în operă, respectiv așternerea și necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-și reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului așternut pentru a-l aduce la valoarea umidității optime.

  • 14.3. Stabilitatea terasamentelor

Stabilitatea terasamentelor se asigură prin:

  • - gradul de compactare;

L         - înclinări diferite ale taluzelor, banchete, etc. (în funcție de înălțimea terasamentelor,

natura materialelor utilizate); verificarea stabilității rambleelor cu înălțime peste 4 m, și a zonelor pe care se realizează acestea.

  • - măsuri de asanare și protejare conform STAS 10796/1 și STAS 10796/2 precum și altor reglementări legale în vigoare;

  • - capacitatea portantă corespunzătoare și stabilitatea terenului de fundație;

  • - refacerea unor eventuale zone deconsolidate, în terenul de fundație, urmare unor alunecări vechi de teren, pe suprafețele unde înălțimea rambleului este mai mare de 4,00 m.

  • - Calculul de stabilitate (pantele taluzelor, lățimea bernelor, natura terenului din care se va realiza rambleul, etc) va fi verificat de exigența Af.

  • - execuția rambleurilor (h £ 4 m) se va face pe baza unui caiet de sarcini special întocmit în acest sens și verificat la exigențele Af, în care sa fie stipulate caracteristicile materialului luat în considerare în calculul de stabilitate (c, <t>, etc) atat ale materialelor din care se va realiza umplutura precum si ale terenului (și măsurilor necesare pentru consolidarea acestuia) pe care se va așeza acesta;

  • - zonele de debleu (cu h > 4 m) se vor realiza pe baza unui calcul de stabilitate (natura terenului, pantele taluzelor, lățimi berme, lucrări de consolidare, etc).

- pentru întreținerea și protecția taluzelor la ramblee sau deblee se vor realiza înierbări, plantații, cleonaje, etc (se vor consulta unități de specialitate privind plantațiile);

  • 14.3.1. Compactarea rambleelor

Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Procter Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului 5.

  • 14.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului “Inginerului”, cu cel puțin opt zile înainte de începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care poate asigura obținerea (după compactare) a gradelor de compactare arătate în tabelul 5, cu echipamentele existente și folosite pe șantier.

în acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare experimental de minimum 30 m lungime și 6,00 m lățime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obținută, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planșă de încercare, după ce va aduce modificările necesare grosimii straturilor și utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menționate în registrul de șantier.

în cazurile când această obligație nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va depăși 20 cm după compactare și va prezenta situația “Inginerului” pentru stabilirea de măsuri corespunzătoare.

  • 14.3.3. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcămințile din beton de ciment și de 4% sub celelalte îmbrăcăminți și se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare.

  • 14.4. Controlul compactării

în timpul execuției, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:

  • a)   controlul va fi pe fiecare strat (în grosime de 25-30 cm stabilită la tronsonul experimental);

  • b)   frecvența minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 6.

Tabel 6.

Denumirea încercării

Frecvența minimală a încercărilor

Observații

încercarea Procter

1 la 5.000 mc

Pentru fiecare tip de pământ

Determinarea conținutului de apă

1 la 250 mi de platformă (2.000 mp)

pe strat

Determinarea gradului de compactare

3 la 250 ml de platformă lată de 8 m (2.000 mp)

pe strat

Laboratorul Antreprenorului va ține un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Procter, determinarea umidității și a gradului de compactare realizat pe fiecare strat și sector de drum.

Antreprenorul poate să ceară recepția unui strat numai dacă toate gradele de compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepție va trebui, în mod obligatoriu, menționată în registrul de șantier.

Capacitatea portantă a terasamentelor se exprimă prin deformabilitatea acestora determinată cu deflectometrul cu pârghie sau prin rezultatele încercărilor cu plăci de încercare și se controlează la fiecare strat.

Caracteristicile de deformabilitate sau de portanță utilizate pentru controlul calității terasamentelor se stabilesc prin următoarele încercări:

-încercarea Procter STAS 1913/13, AND 530;

- încercarea cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman (CD 31-94);

  • - încercarea cu placa Lues (VSS), în două cicluri de încărcare (AND 530);

  • - determinarea indicelui portant californian (CBR) - (AND 530);

  • - cercetarea terenului prin penetrarea statică.

14.5 Profiluri și taluzuri

  • 14.5.1 Lucrările trebuie să fie executate de așa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect să fie realizate cu toleranțele admisibile.

Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri și nici excrescențe, în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.

Profilul taluzului trebuie să fie obținut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispoziții contrare în caietul de sarcini speciale.

  • 14.5.2 Taluzurile rambleurilor așezate pe terenuri de fundație cu capacitatea portantă corespunzătoare vor avea informativ înclinarea 1:1,5 până la înălțimile maxime pe verticală indicate în tabelul 7.

Tabel 7.

Natura materialului în rambleu stabilit prin studiu geotehnic

H (max m)

Argile prăfoase sau argile nisipoase

6

Nisipuri argiloase sau praf argilos

7

Nisipuri

8

Pietrișuri sau balasturi

10

Panta taluzurilor trebuie verificată și asigurată numai după realizarea gradului de compactare indicat în tabelul 5.

  • 14.5.3. La rambleuri mai înalte de 4 m, precum și la cele situate în albiile majore ale râurilor, ale văilor și în bălți, unde terenul de fundație este alcătuit din particule fine și foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.

în cazul umpluturilor de peste 4 m, acolo unde pentru stabilitate s-au prevăzut berme cu lățimi diferite (minim 4 m), acestea vor fi prevăzute cu șanțuri căptușite cu argilă sau betonate, capabile să preia apele de pe taluzuri. Apele colectate în aceste șanțuri vor fi descărcate prin casiuri pe taluz la piciorul taluzului într-un șanț și de acolo dirijate către podețe.

Pentru eliminarea apelor ce se pot infiltra în umplutură, vor fi prevăzute drenuri transversale la baza rambleului sau drenuri transversale deschise ce vor fi colectate într-un dren longitudinal.

  • 14.5.4. Taluzurile rambleurilor așezate pe terenuri de fundație cu capacitate portantă redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 (orientativ) până la înălțimile maxime, h max. pe verticală indicate în tabelul 8, în funcție de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundație, înclinarea definitivă a taluzelor va fi cea rezultată din calculul de stabilitate (atât a rambleului cât și a terenului pe care se așează rambleele).

Tabel 8.

Panta terenului de fundație

Caracteristicile terenului de fundație

a) Unghiul de frecare internă în grade

10°

15°

b) coeziunea materialului KPa

30

60

10

30

60

10

30

60

80

înălțimea maximă a rambleului, h max, în m

0

3,00

4,00

3,00

5,00

6,00

4,00

6,00

8,00

10,00

1:10

2,00

3,00

2,00

4,00

5,00

3,00

5,00

6,00

7,00

1:5

1,00

2,00

1,00

2,00

3,00

2,00

3,00

4,00

5,00

1:3

-

-

-

1,00

2,00

1,00

2,00

3,00

4,00

14.5.5. Toleranțele de execuție

pentru suprafațarea patului și a taluzurilor sunt

următoarele:

- platformă fără strat de formă

+/- 3 cm

- platformă cu strat de formă

+/- 5 cm

- taluz neacoperit

+/-10 cm

Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.

Toleranța pentru ampriza rambleului realizat, față de cea proiectată este de +50cm.

  • 14.6. Prescripții aplicabile pământurilor sensibile la apă

  • 14.6.1. Când la realizarea rambleurîlor sunt folosite pământuri sensibile la apă, “Inginerul” va putea ordona Antreprenorului următoarele:

așternerea și compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad de umiditate convenabil;

un timp de așteptare după așternere și scarificarea, în vederea eliminării apei în exces prin evaporare;

(.    - tratarea pământului cu var pentru reducerea umidității;

practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidității pământurilor cu exces de apă.

Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă se vor executa stropiri succesive.

Pentru aceste pământuri “Inginerul” va putea solicita Antreprenorului măsuri speciale pentru evacuarea apelor.

  • 14.7. Prescripții aplicabile rambleurîlor din material stâncos

  • 14.7.1. Materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăștia și nivela astfel încât să se obțină o umplutură omogenă și cu un volum minim de goluri.

Straturile elementare vor avea grosimea determinată în funcție de dimensiunea materialului și posibilitățile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea, în nici un caz, să depășească 0,80 m în corpul rambleului. Ultimul m de sub patul drumului nu vor conține blocuri mai mari de 0,20 m.

Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozițiile de mai sus vor fi fracționate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite definitive.

Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă. Intercalarea straturilor de materiale fine și straturi din materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat, este interzisă.

  • 14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel puțin, sau cu utilaje cu șenile de 25 tone cel puțin. Această compactare va fi însoțită de o stropire cu apă, suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor.

  • 14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelată, admițându-se aceleași toleranțe ca și în cazul debleurilorîn material stâncos, art 12 tab.4.

Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe cel puțin jumătate din grosimea lor.

  • 14.8. Prescripții aplicabile rambleurilor nisipoase

  • 14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai după corectarea

r granulometriei acestuia, pentru obținerea compactării prescrise.

  • 14.8.2. Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite și amestecate pentru obținerea unei umidități omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.

  • 14.8.3. Platforma și taluzurile vor fi nivelate admițându-se toleranțele arătate la art. 12 tab.4. Aceste toleranțe se aplică straturilor de pământ care protejează platforma și taluzurile nisipoase.

  • 14.9. Prescripții aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă

(culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)

  • 14.9.1. în lipsa unor indicații contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrărilor de artă vor fi executate cu aceleași materiale ca și cele folosite în patul drumului, cu excepția materialelor stâncoase. Pe o lățime minimă de 1 metru, măsurată de la zidărie, mărimea maximă a materialului din carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.

  • 14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 și cu asigurarea integrității lucrărilor de artă.

Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării “Inginerului” sau ( reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de folosire.

  • 14.10. Protecția împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protecția rambleurilor contra apelor pluviale și inundațiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depășește intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.

Intensitatea precipitațiilor de care se va ține seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată stație pluviometrică.

Art. 15. Execuția șanțurilor si rigolelor

Șanțurile și rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secțiunea, cota fundului și distanța de la marginea amprizei.

Șanțul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. în nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezența masivelor stâncoase. Paramentele șanțului sau ale rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în proeminență să fie tăiate.

La sfârșitul șantierului și înainte de recepția finală, șanțurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări și blocuri căzute.

6^

Art. 16. Finisarea platformei

  • 16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat și completat respectând cotele în profil în lung și în profil transversal, declivitățîle și lățimea prevăzute în proiect.

Gradul de compactare și toleranțele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul 4.

în ce privește lățimea platformei și cotele de execuție abaterile limită sunt:

  • - la lățimea platformei:

+/- 0,05 m, față de ax

+/- 0,10 m, pe întreaga lățime

  • - la cotele proiectului:

+/- 0,05 m, față de cotele de nivel ale proiectului.

  • 16.2.  Dacă execuția sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiș, în două ape, cu înclinarea de 4% spre marginea acestora. în curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului, fără să coboare sub o pantă transversală de 4%.

Art. 17. Acoperirea cu pamant vegetal

Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.

Terenul vegetal trebuie să fie fărâmițat, curățat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă și umectat înainte de răspândire.

După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou ușor.

Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de ploaie.

Art. 18. Drenarea apelor subterane

Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi definite prin proiect separat de specialitate, verificat de exigența Af.

Apele infiltrate prin sistemul rutier se vor evacua prin drenuri transversale de acostament sau prin continuitatea stratului de fundație pană la fața taluzelor sau drenuri longitudinale.

ART. 19. întreținerea in timpul termenului de garanție

în timpul termenului de garanție, Antreprenorul va trebui să execute în timp util și pe cheltuiala sa lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să mențină scurgerea apelor, și să repare toate zonele identificate cu tasări datorită proastei execuții.

în afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeași perioadă, la cererea scrisă a “Inginerului”, și toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător.

Art. 20. Controlul lucrărilor

  • 20.1. Controlul calității lucrărilor de terasamente se va face conform “Instrucțiunilor privind controlul calității terasamentelor rutiere" - AND 530/2012, care constau din:

  • - verificarea trasării axului, amprizei drumului și a tuturor celorlalți reperi de trasare;

  • - verificarea pregătirii terenului de fundație (de sub rambleu);

  • - verificarea calității și stării pământului utilizat pentru umpluturi;

  • - verificarea grosimii straturilor așternute;

-verificarea compactării umpluturilor;

  • - controlul caracteristicilor patului drumului.

  • 20.2. Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică, în registrul de laborator, a verificărilor efectuate asupra calității umidității pământului pus în operă și a rezultatelor obținute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.

Rambleele se vor realiza din straturi succesive de 25-30 cm grosime conform celor stabilite prin tronsonul experimental.

Antreprenorul nu va trece la execuția următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat și aprobat de Inginer.

Pentru fiecare m de rambleu (pe înălțime) se va face fază determinantă (ari. 21.4.).

Antreprenorul va întreține pe cheltuiala sa straturile recepționate, până la acoperirea acestora cu stratul următor.

  • 20.3. Verificarea trasării axului și amprizei drumului și a tuturor celorlalți reperi de trasare

Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuție a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranța admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.

  • 20.4. Verificarea pregătirii terenului de fundație (sub rambleu)

  • 20.4.1.  înainte de începerea executării umpluturilor, după curățirea terenului, îndepărtarea stratului vegetal și compactarea pământului, se determină gradul de compactare și deformarea terenului de fundație.

  • 20.4.2. Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafețe compactate.

Natura și starea solului se vor testa la minim 2000 mc teren de fundație (0.30 m grosime).

  • 20.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calității lucrărilor ascunse, specificându-se și eventuale remedieri necesare.

  • 20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide, indicativ CD 31 sau alte metode agrementate (art. 14.4.).

  • 20.4.5. Măsurătorile cu deflectometruI se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul după altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).

  • 20.4.6. La nivelul terenului de fundație se consideră realizată capacitatea portantă C necesară dacă deformația elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 11,5 kN, se

încadrează în valorile din tabelul 9, admițându-se depășiri în cel mult 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformației la nivelul terenului de fundație în funcție de tipul pământului de fundație sunt indicate în tabelul 9.

  • 20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundații se va face în corelație cu măsurătorile cu deflectometruI, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă scăzută.

  • 20.5. Verificarea calității și stării pământului utilizat pentru umpluturi

Verificarea calității pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform tabelului 2.

  • 20.6. Verificarea grosimii straturilor așternute

Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ așternut la executarea rambleului. Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ respectiv și utilajele folosite la compactare.

  • 20.7. Verificarea compactării umpluturilor

  • 20.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ pus în operă.

în căzui pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafața, mijlocul și baza stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm și numai de ia suprafața și baza stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. în cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct, care trebuie să aibă un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 cap.7. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de ia tabelul

  • 5.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densității în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13, prin penetrare statică sau metode geofizice STAS 1242/7, 8, 9, etc.

Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat

La stratul superior al rambleului și la patul drumului în debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puțin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.

  • 20.7.2. în cazul când valorile obținute la verificări nu sunt corespunzătoare celor (' prevăzute în tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea și

recompactarea stratului respectiv.

  • 20.7.3. Nu se va trece la execuția stratului următor decât numai după obținerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.

  • 20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate ușor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie (CD 31).

  • 20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului

  • 20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuției terasamentelor și constă în verificarea cotelor realizate și determinarea deformabîlității, cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.

  • 20.8.2. Toleranțele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m față de prevederile proiectului. în ce privește suprafațarea patului și nivelarea tal uzuri lor, toleranțele sunt cele arătate la pct. 12.13 (Tabelul 4) și la pct.14.5.5 din prezentul caiet de sarcini.

Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanță.

  • 20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu C pârghie.

v        Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se

consideră realizată dacă, deformația elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 kN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 9, în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate.

Tabel 9.

Tipul de pământ conform SR EN ISO 14688-2

Valoarea admisibilă a deformației elastice 1/100 mm

Nisip prăfos, nisip argilos

350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf

400

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă

450

Când măsurarea deformației elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul va putea folosi și alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.

în cazul utilizării metodei de determinare a deformației liniare prevăzută în STAS 2914/4, frecvența încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secțiune de drum de maxim 250 m lungime.

  • 20.9. Verificarea realizării lucrărilor de stabilitate prevăzute în proiecte

  • - Verificarea înclinării taluzelor, banchetelor și lucrărilor de scurgere a apelor pe taluze.

  • - Verificarea unghiului de frecare interioară și coeziunea pământului folosit la realizarea rambleului (prin verificările pe faze determinante și verificarea ansamblului rambleului).

  • - Verificarea gradului de stabilitate pentru ramblee cu înălțimi h > 4.00 m.

CAPITOLUL IV

RECEPȚIA LUCRĂRII

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepții pe parcursul execuției (recepții pe faze de excuție), unei recepții preliminare și unei recepții finale.

Art. 21. Recepția pe faze de execuție

  • 21.1. în cadrul recepției pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat cu HG 272/94 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996 și se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepționează s-a executat conform proiectului și atestă condițiile impuse de normativele tehnice în vigoare și de prezentul caiet de sarcini.

  • 21.2. în urma verificărilor se încheie proces verbal de recepție pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuției la faza imediat următoare.

  • 21.3. Recepția pe faze se efectuează de către “Inginer” și Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepției va purta ambele semnături.

Verificarea capacității portante sau a deformabilității pe fiecare strat (grosimea de 25-30 cm) se va face cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman (CD 31-94), cu placa LUKAS (USS) sau încercări cu aparatul CBR (AND 530).

Nu se va trece la execuția stratului următor decât numai după obținerea gradului de compactare prescris.

Pentru fiecare m de rambleu (pe înălțime) se va face fază determinantă, ocazie cu care se vor face măsurători cu deflectometrul cu pârghie tip Benchelman și verificarea gradului de compactare prin compararea densității în stare uscată a probelor din strat cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor (STAS 1913/13).

La faza determinantă se va ține seama de procesele verbale întocmite pentru fiecare strat de 25-30 cm.

  • 21.4. Recepția pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării: trasarea și pichetarea lucrării;

decaparea stratului vegetal și terminarea lucrărilor pregătitoare;

compactarea terenului de fundație;

în cazul rambleurilor, se va verifica compactarea umpluturilor pentru fiecare metru din înălțimea de umplutură (realizat in straturi de 25-30 cm si verificata compactarea cu defectometrul conform art 20.2, 20.7, 20.7.3) și la realizarea umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului;

în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.

  • 21.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziția organelor de control, cât și a comisiei de recepție preliminară sau finală.

  • 21.6. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părți din aceasta se va proceda la efectuarea recepției preliminare a lucrărilor, verificându-se: concordanța lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini și caietului de sarcini speciale și a proiectului de execuție;

natura pământului din corpul drumului.

  • 21.7. Lucrările nu se vor recepționa dacă:

nu sunt realizate cotele și dimensiunile prevăzute în proiect;

nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât și pe fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepție pe faze);

nu s-a utilizat pământ corespunzător conform SR EN ISO 14688-2 și STAS 2914; lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;

nu s-au respectat pantele transversale și suprafațarea platformei;

se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale taluzurilor, etc.;

nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.

Defecțiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili și modul și termenele de remediere.

Art. 22. Recepția preliminară, la terminarea lucrărilor

Recepția preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.

Art. 23. Recepția finala

La recepția finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele și dacă acestea au fost întreținute corespunzător în perioada de garanție a întregii lucrări, în condițiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

ANEXĂ CAIET DE SARCINI GENERALE

LUCRĂRI DE TERASAMENTE

REFERINȚE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE


Legea nr. 10/1995.Legea calității si completări.

Legea nr.137/1995.Legea protecției mediului.

Legea nr. 157/1996. Legea apelor.

Legea nr.319/2006.Legea sănătății în muncă.

Legea nr.481/2004.Protecția civilă.

Legea nr.307/2006.Apărarea împotriva incendiilor.


Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -publicat în MO 397/24.08.2000


Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.


NGPM/1996


Norme generale de protecția muncii.


NSPM nr. 79/1998


Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor.


Ordin Ml nr. 775/1998


Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere.


Ordin AND nr. 116/1999

II. NORMATIVE TEHNICE


Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor.


CD 31

Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide.

AND 530

Instrucțiuni privind controlul calității terasamentelor rutiere.

P 70-1979

Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea construcțiilor fundate pe pământuri cu umflături și contracții mari (PUCM).

NP 125:2010

-Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire.


C 168-1980

Instrucțiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensibile la umezire și a nisipurilor.

III. STANDARDE

SR EN ISO 14688-2:2005

Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare. Amendament 1

SR EN ISO 14688/1:2004/A1:2014-

Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare și descriere. Amendament 1

STAS 1709/1-1990

Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Adâncimea de îngheț în complexul rutier. Prescripții de calcul.

STAS 1709/2-1990

Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Prevenirea și remedierea degradărilor din îngheț-dezgheț. Prescripții tehnice.

STAS 1709/3-1990

Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Determinarea sensibilității la îngheț a pământurilor de fundație. Metoda de determinare.

STAS 1913/1-1982

Teren de fundare. Determinarea umidității.

STAS 1913/3-1976

Teren de fundare. Determinarea densității pământurilor.

STAS 1913/4-1986

Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

STAS 1913/5-1985

Teren de fundare. Determinarea granulozității.

STAS 1913/12-1988

Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice și mecanice ale pământurilor cu umflări și contracții mari.

STAS 1913/13-1983

Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. încercarea Procter.

STAS 1913/15-1975

Teren de fundare. Determinarea greutății volumice pe teren.

STAS 2914-1984

Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții tehnice generale de calitate.

STAS 8942/2-1982

STAS 1242/7-1984

STAS 1242/9-1976

STAS 1242/8-1975

NP 126-2010

SR EN ISO 14 688-1:2004


Teren de fundare. Determinarea rezistenței pământurilor la forfecare, prin încercarea de forfecare directă


Teren de fundare. Cercetarea geofizi metode seismice

Teren de fundare. Cercetarea g metode radiometrice Teren de fundare. Principii de terenului prin metode electrom

Fundarea construcțiilor pe pămân umflări și contracții mari - (Normativ)':

Identificarea pământurilor cu umflături și contracții mari



CAIET DE SARCINI

FUNDAȚII DE BALAST ȘI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

<pl


CUPRINS

CAP.I.GENERALITĂȚI

Art.1. Obiect si domeniu de aplicare

Art.2. Prevederi generale

CAP.II. MATERIALE

Art.3. Agregate naturale

Art.4. Apa

Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal

CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Art.6. Caracteristicile optime de compactare

Art.7. Caracteristicile efective de compactare

CAP.IV. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

Art.8. Masuri preliminare

(          Art.9. Experimentarea punerii in opera a balastului

Art.10. Punerea in opera a balastului

Art.11. Controlul calitatii compactării balastului

CAP.V. CONDIȚII TEHNICE, REGULI Șl METODE DE VERIFICARE

Art.12. Elemente geometrice

Art.13. Condiții de compactare

Art.14. Caracteristicile suprafeței stratului de fundare

CAP.VI. RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.15. Recepția pe faza de execuție

Art16. Recepția preliminară, la terminarea lucrării

Art.17. Recepția finala

ANEXĂ - REFERINȚE NORMATIVE

Pag. 2/12

GSb


CAPITOLUL I GENERALITĂȚI



Art.1. Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile tehnice privind execuția și recepția straturilor de fundație din balast sau balast amestec optimal pentru “CONSTRUIRE STRADA SĂLCIEI”. Acesta cuprinde condițiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materi le de construcție folosite, prevăzute și de stratul de fundație realizat conform STAS 6400.



'CP^LC-

Art.2. Prevederi generale

  • 2.1. Stratul de fundație din balast sau balast optimal se realizează întreținui sau mai straturi, în funcție de grosimea stabilită prin proiect și variază conțpr între 15 și 30 cm.

  • 2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile o corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentul

  • 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin autorizat, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din de sarcini.



prevederjlpr’feTAS

\                      ii

jzatorice și tehnologice

'orare cu un laborator

prezentului caiet



  • 2.4.  Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea “Inginerului”, verificări suplimentare față de prevederile prezentului caiet de sarcini.

  • 2.5. în cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, “Inginerul” va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun.

CAPITOLUL II MATERIALE

Art.3. Agregate naturale

  • 3.1. Pentru execuția stratului de fundație se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maximă de 63 mm.

  • 3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheț, nu trebuie să conțină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

3.3. Balastul și balastul amestec optimal, pentru a fi folosite în stratul de fundație, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.

Tabel 1.

CARACTERISTICI

CONDIȚII DE ADMISIBILITATE

METODE DE VERIFICARE CONFORM

AMESTEC

OPTIM

FUNDAȚII RUTIERE

COMPLETARE A SISTEMULUI RUTIER LA

ÎNGHEȚ-DEZGHEȚ -Strat de formă-

Sort

0-63

0-63

0-63

-

Conținut de fracțiuni %

STAS 1913/5

Sub 0,02 mm

max. 3

max. 3

max. 3

STAS

Sub 0,2 mm

4-10

3-18

3-33

0-1 mm

12-22

4-38

4-53

0-4 mm

26-38

16-57

16-72

0-8 mm

35-50

25-70

25-80

0-16 mm

48-65

37-82

37-86

4606

0-25 mm

60-75

50-90

50-90

0-50 mm

85-92

80-98

80-98

0-63 mm

100

100

100

Granulozitate

Conform figurii

Coeficient de neuniformitate (Un) minim

-

15

15

STAS

SR EN 1097-

2

Echivalent de nisip (EN) minim

30

30

30

Uzura cu mașina tip Los Angeles (LA) % max.

30

50

50

  • 3.4. Balastul amestec optimal se poate obține fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, dacă îndeplinește condițiile din tabelul 1.

  • 3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt arătate în tabelul 2.

Tabel 2.

Domeniu de

granulozitate

Limita

Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm

0,02

0,2

1

4

8

25

63

0-63

Inferioară

0

4

12

28

35

60

100

Superioa ră

3

10

22

38

50

75

100

  • 3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea și constanța calității acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerințele prezentului caiet de sarcini și după aprobarea Inginerului.

  • 3.7. Laboratorul Antreprenorului va ține evidența calității balastului sau balastului amestec ... optimal astfel:

C - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;

într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

  • 3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcție de cantitatea necesară și de eșalonarea lucrărilor.

  • 3.9. în cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea și depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

  • 3.10. în cazul în care la verificarea calității balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul

1 aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condițiilor calitative prevăzute.

Art.4. Apa

Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din rețeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conțină nici un fel de particule în suspensie.

Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal înainte de realizarea stratului de fundație

Controlul calității se face de către Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 3.

Tabel 3.

Acțiunea, procedeul de verificare

sau caracteristici ce se verifică

Frecvența minimă

Metoda de determinare

conform

La aprovizionare

La locul de punere în operă

0

1

2

3

4

1

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanție

La fiecare lot aprovizionat

-

-

2

Determinarea granulometrică. Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului

0 probă la fiecare lot aprovizionat, de

500 tone, pentru fiecare sursă (dacă este cazul pentru fiecare sort)

-

STAS

4606

SR EN 933-

8

3

Umiditate

-

O probă pe schimb (și sort) înainte de începerea lucrărilor și ori de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiții meteorologice

STAS 4606

4

Rezistențe la uzura cu mașina tip Los Angeles (LA)

0 probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursă (sort) la fiecare 5000 tone

-

SR EN 1097-2

CAPITOLUL III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Art.6. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuție.

Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabilește: du max.P.M.= greutatea volumică în stare uscată, maxima exprimată în g/cmc Wopt P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %.

Art.7. Caracteristicile efective de compactare

  • 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul șantierului pe probe prelevate din lucrare și anume:

du ef = greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cmc

W ef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare gc.

  • d.u.ef.

gc. =----------------

x 100


du max.PM

  • 7.2. La execuția stratului de fundație se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art.13.

CAPITOLUL IV PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

Art.8. Masuri preliminare

  • 8.1. La execuția stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după recepționarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

  • 8.2. înainte de începerea lucrărilor se vor verifica și regla utilajele și dispozitivele necesare punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal.

  • 8.3. înainte de așternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din . fundații: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub

rigole și racordurile stratului de fundație la acestea, precum și alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.

  • 8.4. în cazul straturilor de fundație prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puțin 15 cm deasupra șanțului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.

  • 8.5. în cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcție de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de șantier.

ART.9. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec optimal

  • 9.1.  înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de probă în lungime de minimum 30 m și o lățime de cel puțin 3,40 m (dublul lățimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiții de execuție curentă pe șantier, a (' componenței atelierului de compactare și a modului de acționare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum și reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din proiect și pentru o suprafațare corectă.

  • 9.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezența Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord și efectuate de un laborator de specialitate.

în cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obținut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării și anume: grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;

condițiile de compactare (verificarea eficacității utilajelor de compactare și intensitatea de compactare a utilajului).

Intensitatea de compactare = Q/S

Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb), exprimat în mc S = suprafața compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp.

în cazul folosirii de utilaje de același tip, în tandem, suprafețele compactate de fiecare utilaj se cumulează.

  • 9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referință pentru restul lucrării.

Caracteristicile obținute pe acest tronson se vor consemna în registrul de șantier, pentru a servi la urmărirea calității lucrărilor ce se vor executa.

ART.10. Punerea în opera a balastului sau a balastului amestec optimal

  • 10.1. Pe terasamentul recepționat se așterne și se nivelează balastul sau balastul amestec optimal într-unul sau mai multe straturi, în funcție de grosimea prevăzută în proiect și de grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental.

Așternerea și nivelarea se face la șablon, cu respectarea lățimilor și pantelor prevăzute în proiect.

  • 10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește de laboratorul de șantier ținând seama de umiditatea agregatului și se adaugă prin stropire.

Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.

  • 10.3. Compactarea straturilor de fundație din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectăndu-se componența atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia și intensitatea Q/S de compactare.

  • 10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundație nu se realizează pe întreaga lățime a platformei, acostamentele se completează și se compactează odată cu stratul de fundație, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată și măsurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.

  • 10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundație, sau care rămân după compactare, se corectează cu materiale de aport și se recompactează. Suprafețele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează și apoi se compactează din nou.

  • 10.6. Este interzisă folosirea balastului înghețat.

  • 10.7. Este interzisă așternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiță de gheață.

Art.11. Controlul calitatii compactării balastului sau a balastului amestec optimal

  • 11.1. în timpul execuției stratului de fundație din balast sau balast amestec optima! se vor face, pentru verificarea compactării, încercările și determinările arătate în tabelul 4.

Tabel 4.

NR

CR T.

DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, CARE SE VERIFICĂ

FRECVENȚE MINIME LA LOCUL DE PUNERE ÎN OPERĂ

METODE DE VERIFICARE CONFORM

1

încercare Proctor modificată

STAS

1913/13

2

Determinarea umidității de compactare și corelația umidității

zilnic, dar cel puțin un test la fiecare 250 m de banda de circulație

STAS 4606

3

Determinarea grosimii stratului compactat

minim 3 probe la o suprafață de

2.000 mp de strat

4

Verificarea realizării intensității de compactare Q/S

zilnic

5

Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutății volumice în stare uscată

zilnic în minim 3 puncte pentru suprafețe < 2.000 mp și minim 5 puncte pentru suprafețe > 2.000

STAS 1913/15

STAS

mp de strat

12.288

6

Determinarea capacității portante la nivelul superior al stratului de fundație

în câte două puncte situate în profiluri transversale la distanțe de 10 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lățime de 7,5 m

Normativ CD 31

în ce privește capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide, indicativ CD 31.

  • 11.2. Laboratorul Antreprenorului va ține următoarele evidențe privind calitatea stratului executat:

compoziția granulometrică a balastului utilizat;

caracteristicile optime de compactare, obținute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscată)

caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).

(                      CAPITOLUL V

CONDIȚII TEHNICE, REGULI Șl METODE DE VERIFICARE

Art.12. Elemente geometrice

  • 12.1. Grosimea stratului de fundație din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect.

Abaterea limită la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat.

Grosimea stratului de fundație este media măsurătorilor obținute pe fiecare sector de drum prezentat recepției.

  • 12.2. Lățimea stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal este prevăzută în proiect

Abaterile limită la lățime pot fi +/- 5 cm.

Verificarea lățimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

  • 12.3. Panta transversală a fundației de balast sau balast amestec optimal este cea a

- îmbrăcăminții sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu +/- 0,5 V cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă și se măsoară la fiecare 25 m distanță.

  • 12.4. Declivitățile în profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abaterile limită la cotele fundației din balast, față de cotele din proiect pot fi de +/-10 mm.

Art.13. Condiții de compactare

Straturile de fundație din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13:

  • > pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III

  • • 100%, în cel puțin 95% din punctele de măsurare;

  • •  98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi și/în toate punctele de

măsurare la drumurile de clasa tehnică II si III;

  • > pentru drumurile din clasele tehnice IV si V

  • •  98%, în cel puțin 93% din punctele de măsurare;

  • •  95%, în toate punctele de măsurare.

Pag. 8/12

$

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație se consideră realizată dacă valoarile deflexiunilor măsurate nu depășesc valoarea deflexîunilor admisibile indicate în tabelul 5 (conform CD 31).

Tabel 5.

Grosimea stratului de fundație din

balast sau balast amestec optimal h (cm)

Valorile deflexiunii admisibile

Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:

Strat de formă

Pământuri de tipul

Conform STAS 12.253

Nisip prăfos, nisip argilos

(P3)

Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos (P4)

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă

(P5)

10

185

323

371

411

15

163

284

327

366

20

144

252

290

325

25

129

226

261

292

30

118

206

238

266

35

109

190

219

245

40

101

176

204

227

45

95

165

190

213

50

89

156

179

201

Nota: Balastul din stratul de fundație trebuie să îndeplinească condițiile de admisibilitate din STAS 6400.

Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD 31.

Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkerman efectuate în scopul calității execuției lucrărilor de fundații se va face prin examinarea modului de variație la suprafața stratului de fundație, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) și a valorii coeficientului de variație (Cv).

Uniformitatea execuției este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundație, valoarea coeficientului de variație este sub 35%.

Art.14. Caracteristicile suprafeței stratului de fundație

Verificarea denivelărilor suprafeței fundației se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:

în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulație și nu pot fi mai mari de + 2,0 cm;

în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect și nu pot fi mai mari de + 1,0 cm.

în cazul apariției denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafeței fundației.

CAPITOLUL VI RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.15. Recepția pe faza determinanta

Recepția pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții aprobat cu HG 272/94 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentații sunt complet terminate și toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile ART. 5,11, 12, 13, și 14.

Comisia de recepție examinează lucrările și verifică îndeplinirea condițiilor de execuție și calitative impuse de proiect și caietul de sarcini precum și constatările consemnate pe parcursul execuției de către organele de control.

în urma acestei recepții se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse.

Art.16. Recepția preliminară, la terminarea lucrărilor

Recepția preliminară se face odată cu recepția preliminară a întregii lucrări, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Art.17. Recepția finala

Recepția finală va avea loc după expirarea perioadei de garanție pentru întreaga lucrare și se va face în condițiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

ANEXĂ


CAIET DE SARCINI GENERALE

FUNDAȚII DE BALAST ȘI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL


REFERINȚE NORMATIVE


I. ACTE NORMATIVE


Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -publicat în MO 397/24.08.2000


Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.


NGPM/1996

NSPM nr. 79/1998


Norme generale de protecția muncii.

Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor.


Ordin Ml nr. 775/1998


Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere.


Ordin AND nr. 116/1999


Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor.


II. NORMATIVE TEHNICE


20. CD 31

C--

III. STANDARDE

Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide.


STAS 1913/1-82

Teren de fundare. Determinarea umidității.

STAS 1913/5-85

Teren de fundare. Determinarea granulozității.

STAS 1913/13-83

Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. încercarea Proctor.

STAS 1913/15-75

Teren de fundare. Determinarea greutății volumice pe teren.


$


STAS 4606-80


STAS 6400-84


Agregate naturale grele pentru m lianți minerali. Metode de încerca

Lucrări de drumuri. Straturi de Condiții tehnice generale de


STAS 12288-85





CAIET DE SARCINI FUNDAȚII DE PIATRĂ SPARTĂ ȘI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

CUPRINS

CAP.I. GENERALITĂȚI

Art. 1. Obiect si domeniu de aplicare

Ari 2. Prevederi generale

CAP.II. MATERIALE

Art. 3. Agregate naturale

Art. 4. Apa

Art. 5. Controlul calitatii agregatelor înainte de realizarea straturilor de fundație CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Art. 6. Caracteristicile optime de compactare

Art. 7. Caracteristicile efective de compactare

CAP.IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAȚIE

Art. 8. Masuri preliminare

Art. 9. Experimentarea execuției straturilor de fundație

Art.10. Execuția straturilor de fundație

  • A. Fundații din piatră spartă mare 63-80 pe un strat de balast

  • B. Fundații din piatră spartă amestec optimal

Art.11. Controlul calitatii compactării straturilor de fundații

CAP.V. CONDIȚII TEHNICE. REGULI Șl METODE DE VERIFICARE

Art. 12. Elemente geometrice

Art. 13. Condiții de compactare

Art.14. Caracteristicile suprafeței stratului de fundație

CAP.VI. RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art. 15. Recepția pe faza de execuție

Art.16. Recepția finala, la terminarea lucrărilor

Art. 17. Recepția finala

ANEXĂ - REFERINȚE NORMATIVE

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI


L.z> și 7^


ructurile rutiere I

■ ‘ J


Art.1. Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile tehnice privffid straturilor de fundație din piatră spartă sau piatră spartă amestec opti pentru “CONSTRUIRE STRADA SĂLCIEI”.

Art.2. Prevederi generale

  • 2.1. Fundația din piatră spartă amestec optimal 0-63 se realizează 1 cărui grosime este stabilită prin proiect.

  • 2.2. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor măsuri de îmbunătățire a protecției patului, iar acesta este constituit din pământuri coezive, stratul de fundație din piatră spartă amestec optimal 0-63 se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundație care poate fi:

  • - substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare;

  • - substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime după cilindrare.

Când stratul inferior al fundației rutiere este alcătuit din balast, acesta preia și funcția de substrat drenant, asigurându-se condițiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare și măsurile de evacuare a apei.

  • 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

  • 2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, verificări suplimentare față de prevederile prezentului caiet de sarcini.

  • 2.5. în cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun.

CAPITOLUL II MATERIALE

Art.3. Agregate naturale

  • 3.1. Pentru execuția fundațiilor din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:

  • a. Pentru fundație din piatră spartă mare, 40-80:

balast 0-63 mm în stratul inferior;

piatră spartă 40-80 mm în stratul superior;

split 16-25 mm pentru împănarea stratului superior;

nisip grăunțos sau savură 0-8 mm ca material de protecție.

  • b. Pentru fundație din piatră spartă amestec optimal 0-63 mm

nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pământul din patul drumului este coeziv și nu se prevede execuția unui strat de formă sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;

piatră spartă amestec optimal 0-63 mm.

Nisipul grăunțos sau savura ca material de protecție nu se utilizează când stratul superior este de macadam sau de beton de ciment.

  • 3.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau îngheț. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

  • 3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundație trebuie să îndeplinească condițiile de admisibilitate arătate în tabelele 1, 2 și 3 și nu trebuie să conțină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabel 1.

NISIP - Condiții de admisibilitate

CARACTERISTICI

Condiții de admisibi itate pentru:

strat izolant

strat de protecție

Sort (ochiuri pătrate)

0-4

4-8

Granulozitate

- conținut de fracțiuni sub 0,1 mm, %, max.

14

- conținut de fracțiuni sub 0,02 mm, %, max.

5

- condiții de filtru invers

5 di5 P <di5 f < 5 d8s P

-

Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min.

6X10-3

-

Tabel 2.

BALAST - Condiții de admisibilitate pentru fundații

CARACTERISTICI

Condiții de admisibilitate

Sort (ochiuri patrate)

0-63

Conținut de fracțiuni, %, max.: - sub 0,02 mm

3

-0...63 mm

100

Granulozitate

Conform figurii 1

Coeficient de neuniformitate (Un), min.

15

Echivalent de nisip (EN), min.

30

Uzura cu mașina tip Los Angeles (LA) %, max.

50

Tabel 3.

iții de admisibilitate

PIATRĂ SPARTĂ -

Sort

Caracteristica

Savura

Piatră spartă (split)

Piatră spartă mare

Condiții de admiși

3il itate

0-8

8-16    16-25    25-40

40-63

63-80

Conținut de granule:

  • - rămân pe ciurul superior (dmax), %, max.

  • - trec prin ciurul inferior (dmin), %, max.

5

5

5

5

10

10

10

Conținut    de    granule

alterate, moi, friabile, poroase și vacuolare, %, max.

-

10

10

-

Forma granulelor:

- coeficient de formă, %, max.

-

35

35

35

Coeficient de impurități: - corpuri străine, %, max.

1

1

1

1

- fracțiuni sub 0,1 mm,%, max.

-

3

nu este cazul

Uzura cu mașina tip Los Angeles, %, max.

-

30

corespunzător clasei rocii

Rezistența la acțiunea repetată a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, %, max.

-

6

3

nu este cazul

  • 3.4. Piatra sparta amestec optimal se poate obține fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 și 40-63, fie direct de la concasare, dacă îndeplinește condițiile din tabelul 4 și granulozitatea conform tabelului 5 și figurii 2.

Amestecul pe șantier se realizează într-o instalație de nisip stabilizat prevăzută cu predozator cu patru compartimente.

Tabel 4.

( PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Condiții de admisibilitate ________====

CARACTERISTICI

Condiții de admisibilitate

Sort

0-40

0-63

Conținut de fracțiuni, %, max.: - sub 0,02 mm

3

3

- sub 0,2 mm

3...14

2...14

- 0...8 mm

42...65

35...55

-16...40 mm

20...40

-

-25...63 mm

-

20...40

Granulozitate

să se înscrie între

limitele din tabelul

5 și conform figurii 2

Echivalent de nisip (doar în cazul nisipului natural) (EN), min.

30

Uzura cu mașina tip Los Angeles (LA) %, max.

30

Rezistența la acțiunea repetată a sulfatului de

6 pentru split

sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max.

3 pentru piatră spartă mare 40-63

Tabel 5.

PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate

Domeniu de granulozitate

Limita

Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... in mm

0,02

0,1

0,2

1

4

8

16

25

40

63

0 ....40

infer.

0

2

3

12

28

42

60

75

90

-

super.

3

10

14

30

50

65

80

90

10

0

-

0 ....63

infer.

0

1

2

8

20

31

48

60

75

90

super.

3

10

14

27

42

55

70

80

90

100

Condițiile de admisibilitate privind coeficientul de formă, conținutul de granule alterate și conținutul de impurități pentru piatră spartă amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3 (pentru piatră spartă).

  • 3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul șantierului pentru a se asigura omogenitatea și constanta calității acestora.

Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operă se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea au calitatea corespunzătoare.

  • 3.6. în timpul transportului de la Furnizor la șantier și al depozitării, agregatele trebuie ferite de impurificări. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi și păstrate în condiții care să le ferească de imprăștiere, impurificare sau amestecare.

  • 3.7. Controlul calității agregatelor de către Antreprenor se va face în conformitate cu prevederile tabelului 6.

  • 3.8. Laboratorul șantierului va ține evidența calității agregatelor astfel: într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;

într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laboratorul șantierului.

  • 3.9. în cazul în care la verificarea calității amestecului de piatră spartă amestec optimal aprovizionată, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condițiilor calitative prevăzute.

Art.4. Apa

Apa necesară realizării straturilor de fundație poate să provină din rețeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conțină nici un fel de particule în suspensie.

Art.5. Controlul calitatii agregatelor înainte de realizarea straturilor de fundație

Controlul calității se face de către Antreprenor prin laboratorul său în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 6.

Tabel 6.

AGREGATE

ACȚIUNEA, PROCEDEUL DE

VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE

SE VERIFICĂ

FRECVENȚA MINIMĂ

METODE DE

DETERMINAR E

CONF.

la aprovizionare

la locul de punere în operă

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanție

la fiecare lot aprovizionat

-

-

Corpuri străine:

  • - argilă bucăți

  • - argilă aderentă

  • - conținut de cărbune

în cazul în care se observă prezența lor

Ori de câte ori apar factori de impurificare

STAS 4606

Conținutul de granule alterate, moi, friabile, poroase și vacuolare

0 probă la max. 500 mc pentru fiecare sursă

-

-

Granulozitatea sorturilor

0 probă la max. 500 mc pentru fiecare sort și sursă

-

SR EN 1097-2/2010

Forma granulelor pentru piatră spartă

Coeficient de formă

0 probă la max. 500 t pentru fiecare sort și fiecare sursă

-

SR EN 1097-2/2010

Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastieră)

O probă la max. 500 mc pentru fiecare sursă

-

SR EN 1097-2/2010

Rezistența la acțiunea repetată a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri

O probă la max. 500 mc pentru fiecare sursă

-

STAS 4606

Rezistența ia sfărâmare prin compresiune la piatră spartă în stare saturată la presiune normală

O probă la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatră spartă și sursă

-

SR EN 1097-2/2010

Uzura cu mașina tip Los Angeles

O probă la max. 500 mc pentru fiecare sort și fiecare sursă

-

SR EN 1097-2/2010

CAPITOLUL III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDAȚIE DIN BALAST Șl PENTRU STRATUL DE FUNDAȚIE REALIZAT DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

Art.6. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră spartă se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuție.

Prin încercarea Procter modificată, conform STAS 1913/13 se stabilește: du max. P.M.-    greutate volumică în stare uscată, maxima exprimată în g/cm3

Wopt P.M. -     umiditatea optimă de compactare, exprimată în %

Art.7. Caracteristicile efective de compactare

  • 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul șantierului pe probe prelevate din lucrare și anume:

duer greutatea volumică în stare uscată efectivă, exprimată în g/cm3

Wef - umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare, gc.

duef

gC =------------------ x 100

dumax P.M.

  • 7.2. La execuția stratului de fundație se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art. 13.

CAPITOLUL IV REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAȚIE

Art.8. Masuri preliminare

  • 8.1. La execuția stratului de fundație se va trece numai după recepționarea lucrărilor de terasamente sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

  • 8.2. înainte de începerea lucrărilor de fundație se vor verifica și regla toate utilajele și dispozitivele necesare punerii în operă a straturilor de fundație.

  • 8.3. înainte de așternerea agregatelor din straturile de fundație se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundație - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole și racordările stratului de fundație la acestea - precum și alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.

  • 8.4. în cazul straturilor de fundație prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în afara suprafeței de lucru, în orice punct al traseului, la cel puțin 15 cm deasupra șanțului sau deasupra terenului în cazul rambleelor.

  • 8.5. în cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatră spartă se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, funcție de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de șantier.

Art.9. Experimentarea execuției straturilor de fundație

  • 9.1.  înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să efectueze experimentarea executării straturilor de fundație.

Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundație - strat de fundație din piatră spartă mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundație din piatră spartă amestec optimal 0-63, cu sau fără substrat de nisip în funcție de soluția prevăzută în proiect

în cazul fundației din piatră spartă mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru C stratul inferior din balast și separat pentru stratul superior din piatră spartă mare.

în toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de min. 30 m cu lățimea de cel puțin 3,50 m (dublul lățimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiții de execuție curentă pe șantier, a componentei atelierului de compactare și a modului de acționare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate executa într-un singur strat sau două și reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafața re corectă.

  • 9.2. Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezența Inginerului, efectuând controlul compactării prin incercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul, stabilite de comun acord.

în cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obținut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a componenței utilajului de compactare folosit.

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării și anume: grosimea maximă a stratului fundației ce poate fi executat pe șantier;

condițiile de compactare (verificarea eficacității utilajelor de compactare și intensitatea de compactare a utilajului).

  • 9.3. Intensitatea de compactare = Q/S

Q - volumul materialului pus în operă, în unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat în mc S - suprafața compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp

în cazul când se folosește tandem de utilaje de același tip, suprafețele compactate de fiecare utilaj se cumulează.

  • 9.4. în cazul fundației din piatră spartă mare 63-80, se mai urmărește stabilirea corectă a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare ușoare și rulouri compresoare mijlocii, a numărului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscată până la fixarea pietrei sparte 63-80 și în continuare a numărului minim de treceri, după așternerea în două reprize a splitului de împănare 16-25, până la obținerea încleștării optime.

Compactarea în acest caz se consideră terminată dacă roțile ruloului nu mai lasă nici un fel de urme pe suprafața fundației de piatră spartă, iar alte pietre de aceeași natură petrografică cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate în fața ruloului, nu mai pătrund în stratul de fundație și sunt sfărâmate, fără ca stratul de fundație să sufere dislocări sau deformări.

  • 9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referință pentru restul lucrărilor.

Caracteristicile obținute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de șantier pentru a servi la urmărirea calității lucrărilor ce se vor executa.

Art.10. Execuția straturilor de fundație

A. FUNDAȚII DIN PIATRĂ SPARTĂ MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST

  • a. Execuția stratului inferior din balast

  • 10.1. Pe terasamentul recepționat se așterne și se nivelează balastul, într-un singur strat, având grosimea rezultată pe tronsonul experimental astfel ca după compactare să se obțină 10 cm.

Așternerea și nivelarea se vor face la șablon, cu respectarea lățimilor și pantelor prevăzute în proiect.

  • 10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește de laboratorul de șantier ținând seama de umiditatea agregatului și se adaugă prin stropire.

Stropirea va fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală.

  • 10.3. Compactarea straturilor de fundație se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componența atelierului, viteza de compactare,

( tehnologia și intensitatea Q/S de compactare.

  • 10.4. Pe drumurile la care stratul de fundație nu se realizează pe întreaga lățime a platformei, acostamentele se completează și se compactează odată cu stratul de fundație, astfel ca stratul de fundație să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată și măsurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3.

  • 10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundație sau care rămân după compactare, se corectează cu material de aport și se recompactează.

Suprafețele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează și apoi se compactează din nou.

  • 10.6. Este interzisă execuția stratului de fundație cu balast înghețat.

  • 10.7. Este interzisă de asemenea așternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiță de gheață.

  • b. Execuția stratului superior din piatră spartă mare 63-80

  • 10.8. Piatra sparta mare se așterne, numai după recepția stratului inferior de balast, care, prealabil așternerii, va fi umezit

  • 10.9. Piatra sparta se așterne și se compactează la uscat în reprize. Până la încleștarea pietrei sparte, compactarea se execută cu cilindri compresori netezi de 6 t după care operațiunea se continuă cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numărul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.

  • 10.10. După terminarea cilindrării, piatra sparta se împănează cu split 16-25, care se compactează și apoi urmează umplerea prin înnoroire a golurilor rămase după împănare, cu savură 0-8 sau cu nisip.

  • 10.11. Până la așternerea stratului imediat superior, stratul de fundație din piatră spartă mare astfel executat, se acoperă cu material de protecție (nisip grăunțos sau savură).

în cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor și protecția stratului de fundație din piatră spartă mare.

B. STRATURI DE FUNDAȚIE DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

  • 10.12. Pe terasamentele recepționate, realizate din pământuri coezive și pe care nu se prevăd în proiecte îmbunătățiri ale patului sau realizarea de straturi de formă, se va executa în prealabil un substrat de nisip de 7 cm.

Așternerea și nivelarea nisipului se fac la șablon, cu respectarea lățimilor și pantelor prevăzute în proiect pentru stratul de fundație.

Nisipul așternut se umectează prin stropire și se cilindrează.

  • 10.13. Pe substratul de nisip realizat, piatra spartă amestec optimal se așterne cu un repartizor-finisor de asfalt, cu o eventuală completare a cantității de apă, corespunzătoare umidității optime de compactare.

Așternerea și nivelarea se fac la șablon cu respectarea lățimilor și pantelor prevăzute în proiect.

  • 10.14. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește de laboratorul de șantier ținând seama de umiditatea agregatului și se adaugă prin stropire uniformă evitându-se supraumezirea locală.

  • 10.15. Compactarea stratului de fundație se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia și intensitatea Q/S de compactare.

  • 10.16. La drumurile pe care stratul de fundație nu se realizează pe întreaga lățime a platformei, acostamentele se completează și se compactează odată cu stratul de fundație, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată și măsurile de evacuare a apelor conform pct.8.3.

C        10.17. Denivelările care se produc în timpul compactării sau care rămân după

compactarea straturilor de fundație din piatră spartă mare sau din piatră spartă amestec optimal se corectează cu material de aport și se recompactează.

Suprafețele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după contururi regulate, pe toată grosimea stratului, se completează cu același tip de material, se renivelează și apoi se cilindrează din nou.

  • 10.18. Este interzisă execuția stratului de fundație cu piatră spartă amestec optimal înghețată.

  • 10.19. Este interzisă de asemenea așternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiță de gheață.

Art.11. Controlul calitatii compactării straturilor de fundație

  • 11.1. în timpul execuției straturilor de fundație din balast și piatră spartă mare 63-80, sau din piatră spartă amestec optimal, se vor face verificările și determinările arătate în tabelul 7, cu frecvența menționată în același tabel.

în ce privește capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru

determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide, indicativ CD 31.

  • 11.2. Laboratorul Antreprenorului va ține următoarele evidențe privind calitatea stratului executat:

compoziția granulometrică a agregatelor

caracteristicile optime de compactare obținute prin metoda Procter modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscată)

caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).

Tabel 7.

Nr. crt

DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICĂ

FRECVENȚE MINIME LA LOCUL DE PUNERE ÎN LUCRU

METODE DE VERIFICARE CONFORM

1.

încercarea Procter modificată

  • - strat balast

  • - strat piatră spartă amestec optimal

STAS 1913/13

2.

Determinarea umidității de compactare

  • - strat balast

  • - strat piatră spartă amestec optimal

minim 3 probe la o suprafață de 2000 mp de strat

STAS 1913/1

3.

Determinarea grosimii stratului compactat

- toate tipurile de straturi

minim 3 probe la o suprafață de 2000 mp de strat

-

4.

Verificarea realizării intensității de compactare Q/S

- toate tipurile de straturi

zilnic

-

5.

Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutății volumice pe teren

  • - strat balast

  • - strat piatră spartă amestec optimal

minim 3 pct. ptr. suprafețe < 2000 mp și minim 5 pct. pt.

suprafețe > 2000 mp de strat

STAS 1913/15

STAS 12288

6.

Verificarea compactării prin încercarea cu p.s. în fața compresorului

minim 3 încercări la o suprafață de 2000 mp

STAS 6400

7.

Determinarea capacității portante la nivelul superior al stratului de fundație - toate tipurile de straturi de fundație

în câte două puncte situate în profiluri transversale la distanțe de 10 m unul de altul pt. fiecare bandă cu lățime de 7,5 m

Normativ CD 31

Eh

CAPITOLUL V

CONDIȚII TEHNICE. REGULI Șl METODE DE VERIFICARE

Art.12. Elemente geometrice

  • 12.1. Grosimea stratului de fundație este cea din proiect.

Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ±20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafață de drum.

Grosimea stratului de fundație este media măsurătorilor obținute pe fiecare sector de drum prezentat recepției.

  • 12.2. Lățimea stratului de fundație este cea prevăzută în proiect.

Abaterile limită la lățime pot fi ±5 cm.

Verificarea lățimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

  • 12.3. Panta transversală a stratului de fundație este cea a îmbrăcăminții sub care se execută, prevăzută în proiect.

f          Abaterea limită la pantă este ±4%, în valoare absolută și va fi măsurată la fiecare 25 m.

  • 12.4. Declivitățile în profil longitudinal sunt aceleași ca și cele ale îmbrăcăminților sub care se execută.

Abaterile limită la cotele fundației, față de cotele din proiect pot fi ±10 mm.

Art.13. Condiții de compactare

  • 13.1. Straturile de fundație din piatră spartă mare 63-80 trebuie compactate până la realizarea încleștării maxime a agregatelor, care se probează prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeași natură petrografică, ca și a pietrei sparte utilizate la execuția straturilor și cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncată în fața utilajului cu care se execută compactarea.

Compactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită fără ca stratul să sufere dislocări sau deformări.

  • 13.2. Straturile de fundație din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Procter modificată, conform STAS 1913/13:

  • > pentru drumurile din clasele tehnice I, II și III

  • • 100%, în cel puțin 95% din punctele de măsurare;

C • 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi și/în toate punctele de măsurare la drumurile de clasa tehnică II și III;

  • > pentru drumurile din clasele tehnice IV și V

  • • 98%, în cel puțin 93% din punctele de măsurare;

  • • 95%, în toate punctele de măsurare.

  • 13.3. Capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de fundație, din piatră spartă, se consideră realizată dacă valorile deformațiilor elastice corespunzătoare tehnicii de măsurare cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman nu depășesc valoarea deformațiilor elastice admisibile din tabelul de mai jos:

    Clasa de trafic

    m.o.s.

    Dadm

    0,01 mm

    perioada de perspectivă

    Foarte ușor

    sub 0,03

    170

    Ușor

    0,03-0,10

    160

    Mediu

    0,10-0,30

    150

    Greu

    0,30-1,00

    140

    Foarte greu

    1,00-3,00

    130

    Excepțional

    > 3,00

    120

Art.14. Caracteristicile suprafeței stratului de fundație

Verificarea denivelărilor suprafeței fundației se efectuează cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel:

în profil longitudinal verificarea se efectuează în axul fiecărei benzi de circulație și denivelările admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, față de cotele proiectate;

în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect și denivelările admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, față de cotele proiectate.

în cazul apariției denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafeței fundației.

CAPITOLUL VI RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.15. Recepția pe faza determinanta

Recepția pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat cu HG 272/94 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentație sunt complet terminate și toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art 5, 11, 12, 13 și 14.

Comisia de recepție examinează lucrările și verifică îndeplinirea condițiilor de execuție și calitative impuse de proiecte și de caietul de sarcini, precum și constatările consemnate pe parcursul execuției de către organele de control.

în urma acestei recepții se încheie “Proces verbal” de recepție pe fază în registrul de lucrări ascunse.

Art16. Recepția preliminară, la terminarea lucrărilor

Recepția preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Art.17. Recepția finala

Recepția finală va avea loc după expirarea perioadei de garanție pentru întreaga lucrare ( și se va face în condițiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

ANEXĂ

CAIET DE SARCINI GENERALE

FUNDAȚII DE PIATRĂ SPARTĂ ȘI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

REFERINȚE NORMATIVE

1. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -publicat în MO 397/24.08.2000

Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996

Norme generale de protecția muncii.

NSPM nr. 79/1998

Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor.

Ordin Ml nr. 775/1998

Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999

f

Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE

CD 31

Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide.

III. STANDARDE

STAS 1913/1-82

Teren de fundare. Determinarea umidității.

STAS 1913/15-75

Teren de fundare. Determinarea greutății volumice pe teren.

STAS 4606-80

Agregate naturale grele pentru mortare și betoane cu lianți minerali. Metode de încercare.


STAS 6400-84

STAS 12288-85



întocmit,

Ing. Mihai


CAIET DE SARCINI

MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE

(straturi de uzură, de legătură și de bază)

Condiții tehnice privind proiectarea, prepararea și punerea în operă

CUPRINS

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI

Secțiunea 1 Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale

Definiții și terminologie

Secțiunea 3 Referințe normative

CAPITOLUL II MATERIALE. CONDIȚII TEHNICE

Secțiunea 1 Agregate

Secțiunea 2 Filer

Secțiunea 3 Lianți

Secțiunea 4 Aditivi

CAPITOLUL III MIXTURI ASFALTICE. CONDIȚII TEHNICE

Secțiunea 1 Compoziția mixturilor asfaltice

Secțiunea 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Secțiunea 3 Caracteristicile straturilor gata executate

CAPITOLUL IV PREPARAREA Șl PUNEREA ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE 27

V Secțiunea 1 Prepararea și transportul mixturilor asfaltice

Secțiunea 2 Lucrări pregătitoare

Secțiunea 3 Așternerea mixturii asfaltice

Secțiunea 4 Compactarea mixturii asfaltice. Sector experimental.

CAPITOLUL V CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR

Secțiunea 1 Controlul calității materialelor

Secțiunea 2 Controlul procesului tehnologic

Secțiunea 3 Controlul calității straturilor executate din mixturi asfaltice

Secțiunea 4 Verificarea elementelor geometrice

o

CAPITOLUL VI RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Secțiunea 1 Recepția la terminarea lucrărilor

Secțiunea 2 Recepția finală


38


38

38


ANEXE


39


ANEXA A (normativă) Harta cu zonele climatice


39


ANEXA B Determinarea absorbției de apă


40


CAPITOLUL I

GENERALITĂȚI


Secțiunea 1

Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale^ V

A?

Art. 1. Prezentul caiet de sarcini stabilește condițiile tehniceVpiT îndeplinească mixturile asfaltice executate la cald în etapele de projeatare: cpntrolul calității materialelor componente, preparare, transport, punere în operă, prșc                   „

executate din aceste mixturi.



râtdfileRutiere


Art. 2. Caietul de sarcini se aplică la “CONSTRUIRE STRADA SAÎSl

Sunt definite cerințele specifice, exprimate în conformitate cu cuprinse în normele europene și naționale, care au stat la baza acestpi caie

Aceste cerințe se aplică pentru toate mixturile asfaltice caredntră în componența structurii rutiere (straturi de uzură, straturi de legătură și straturi de bază).

Straturile de mixture asfaltice pentru partea carosabilă a podurilor, pasajelor și viaductelor se vor executa conform prescripțiilor Normativului AND 546/2013 “Normativ privind executarea la cald a îmbrăcăminților bituminoase pentru calea de pod”.

Pe lângă mixturile enumerate, în alcătuirea structurii rutiere se pot utiliza și alte tipuri de mixturi în condițiile în care au ca referențial un standard european, un agrement tehnic european, sau un document de evaluare și certificare a caracteristicilor conform reglementărilor în vigoare, și au caracteristici fizico-mecanice care se încadrează în prevederile din prezentul caiet de sarcini.



9I


Tabelul 1 —Sinteza mixturilor as fal ti ce fabricate în România

_

Denumire și simboî

Notare*)

Notare conform seriei de standarde SR EN 13103 — versiunea engleză (franceză)*)

Utilizare

Clasa tehnică a drumului/ categoria tehnică a străzii

Tipul de mixtură în funcție de dimensiunea maximă a granulei,

0

1

2

3

4

5

6

1

Beton asfaltic cu criblură BA 3>

BA <1> rul. liant

AC (EB) 3> rul. liant

Strat de ruiare/uzură

III, IV. V/ III, IV

8"*)

11,2

16

2

Beton asfaltic cu pietns concasat BAPC 3>

BAPC <H rul. liant

AC (EB) rul liant

Strat de ruiare/uzură

IV, V/ IV

8**)

11,2

16

3

Mixtură asfaltică stabilizată MAS <!’

MAS rul. liant

SMA 3> rul. liant

Strat de ruiare/uzură

1, II, III, IV/

1,11,111, IV

11,2

16

4

Mixtură asfaltică poroasă MAP <P

MAP 0> rul. liant

PA (ED, BBD) 3> rul liant

Strat de ruiare/uzură

I. II, 111/

1, IE, HI

16

5

Beton asfaltic deschis cu criblură BAD O

BAD 3> leg. liant

AC (EB) 3i leg. liant

Strat de legătură

I, 11,111, IV, V/

1, IE, Eli, IV

22,4

6

Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat BADPC 3>

BADPC <D leg. liant

AC(EB) ® leg. liant

Strat de legătură

III, IV, V/

11, III, IV

22,4

7

Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat BADPS 3>

BADPS 3> leg. liant

AC(EB) 3) leg. liant

Strat de legătură

V/IV

22,4

S

Anrobat bituminos cu criblură pentru strat de bază AB <D

AB 3» bază liant

AC (EB) 3i bază liant

Strat de bază

1. II, III. IV. V/

1,11, III, IV

  • 22.4

  • 31.5

9

Anrobat bituminos cu pietriș concasat ABPC 3>

ABPC bază liant

AC (EB) 3> bază liant

Strat de bază

III, IV. V/

11. Hi, IV

  • 22.4

  • 31.5

10

Anrobat bituminos cu pietriș sortat ABPS $

ABPS bază liant

AC (EB) 3i bază liant

Strat de bază

V/IV

31,5

Ari. 3. Modul principal de abordare a specificațiilor privind mixturile asfaltice este orientat spre cel fundamental menționat în SR EN 13108.

Condițiile pentru materialele de bază sunt obligatorii, abaterile de la compozițiile de referință se vor face numai în cazuri justificate tehnic, cu acordul proiectantului și al beneficiarului.

Art 4. Mixturile asfaltice utilizate la execuția structurilor rutiere vor îndeplini condițiile de calitate din SR EN 13108 și vor fi stabilite în funcție de clasa tehnică a drumului, zona climatică și studiul tehnico- economic.

Art. 5. Performanțele mixturilor asfaltice se studiază și se evaluează în laboratoarele autorizate sau acreditate - acceptate de către beneficiarul lucrării.

Art. 6. La execuția structurilor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prin următoarele

norme:

  • -  SR EN 13108-1 - Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Betoane asfaltice (pentru straturi de uzură, de legătură și de bază);

  • -  SR EN 13108-5- Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Mixtură asfaltică stabilizată.

  • -  SR EN 13108-7- Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Mixtură asfaltică poroasă (drenantă).

Definiții și terminologie

Art 7. Mixtura asfaltică ia cald este un material de construcție realizat printr-un proces tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor naturale și a bitumului, malaxarea amestecului, transportul și punerea în operă, de regulă prin compactare la cald (Excepție face asfaltul turnat).

Art. 8. Mixturile asfaltice prezentate în acest caiet de sarcini se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură (binder), precum și pentru stratul de bază.

Art. 9. îmbrăcămințile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi:

  • -  stratul superior, denumit strat de uzură sau de rulare;

  • -  stratul inferior, denumit strat de legătură(binder).

în unele cazuri, la propunerea proiectantului, îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într-un singur strat, respectiv stratul de uzură.

Art. 10. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componența structurilor rutiere la drumuri, peste care se aplică îmbrăcămințile bituminoase.

Art. 11. Denumirea, simbolul și notarea mixturilor asfaltice prezentate în tabelul 1 sunt în conformitate cu cerințele seriei de standarde SR EN 13108.

Art. 12. La execuția stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice performante care să confere rezistența și durabilitatea necesară îmbrăcămintei, precum și o suprafață de rulare cu caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranța circulației și protecția mediului înconjurător, conform prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerințele din acest caiet de sarcini.

Pentru execuția straturilor de uzură, conform tabelului 2, se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice:

  • -  beton asfaltic cu criblura, beton asfaltic cu pietriș concasat, conform SR EN 13108-1;

  • -  mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust, cu conținut ridicat de bitum si aditivi de stabilizare, conform SR EN 13108 - 5;

  • -  mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei și reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7;

Mixturile asfaltice pentru stratul de uzură se notează conform tabelului 2, în funcție de caracteristicile curbei granulometrice, dimensiunea maximă a granulelor agregatului, recomandandu-se și clasele tehnice ale drumurilor și străzilor unde se pot folosi.

Tabel 2- Mixturi asfaltice pentru stratul de uzura

Nr. Crt.

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a granulei de cel mult 16 mm

1

I. II

I. II

Mixtură asfalti că stabilizată

Mixtură asfalti că poroasă

2

III

III

Mixtură asfalti că stabilizată

Beton asfaltic cu criblură

Mixtură asfalti că poroasă

3

IV

IV

Mixtură asfalti că stabilizată

Beton asfaltic cu criblură

Beton asfaltic cu pietriș concasat

4

V

Beton asfaltic cu criblură

Beton asfaltic cu pietriș concasat


c

Art. 13. Pentru execuția stratului de legătură, se vor folosi betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform SR EN 13108-1.

- Acestea se notează conform tabelului 3 și sunt clasificate în funcție de granulozitatea, dimensiunea maximă a granulelor agregatului, clasa tehnică a drumului și categoria tehnică a străzilor.

Tabel 2- Mixturi as

faltice pentru stratul de legătură.

Nr crt.

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a granulei de cel mult 22,4 mm

1

I, II

I

Beton asfaltic deschis cu criblură

2

III, IV

II, III

Beton asfaltic deschis cu criblură

Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat

3

V

IV

Beton asfaltic deschis cu criblură

Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat

Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat

Art. 14. Pentru stratul de bază, se vor folosi betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB .conform SR EN 13108-1.

Acestea se utilizează și se notează conform tabelului 4 și sunt clasificate în funcție de granulozitatea, dimensiunea maximă a granulelor agregatului, clasa tehnică a drumului și categoria tehnică a stăzilor.


Tabel 4- Mixturi asfaltice pentru stratul de bază.

Nr. crt.

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a granulei de cel mult 31,5 mm

1

I. II

I

Anrobat bituminos cu criblură

2

III, IV

II, III

Anrobat bituminos cu criblură

Anrobat bituminos cu pietriș concasat

3

V

IV

Anrobat bituminos cu criblură

Anrobat bituminos cu pietriș concasat

Anrobat bituminos cu pietriș sortat

Art. 15. Mixturii© asfaltice se aplică pe:

- straturi de fundație;

-straturi de bază;

-îmbrăcăminți rutiere existente.

  • (2) în cazul îmbrăcăminților bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanlci, pe îmbrăcămintea din beton de ciment sau pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unul strat aritifisură peste stratul-suport.

Art. 16. Mixturile asfaltice poroase se aplică pe un strat- suport impermeabil (etanș).

Art.l7.Pentru aplicarea acestui caiet de sarcini se utilizează termenii si definițiile corespunzătoare din: SR 4032-1, SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 si SR EN 13108-20, SR EN 13043/2003+AC/2004, dintre care, în principal:

-criblura: agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică obținut prin concasarea, granularea și selecționarea în sorturi (clase de granulozitate) a rocilor dure, de regulă magmatice, bazice șl semibazice;

-pietriș concasat agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică obținut pnn concasarea, granularea și selecționarea în sorturi (clase de granulozitate) a agregatelor din balastieră;

-pietriș sortat agregat natural de balastieră sortat în clase de granulozitate;

-nisip natural: agregat natural de balastieră, neprelucrat sau prelucrat prin sortare și spălare, cu dimensiunile 0 ... 2 mm;

-nisip de concasaj: agregat natural de carieră/balastieră sfărâmat artificial cu dimensiunile 0 ... 2 mm.

Secțiunea 3 Referințe normative

Următoarele documente de referință sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului caiet de sarcini (tabel 4). Pentru referințele nedatate, se aplică ultima ediție a publicației la care se face referire (inclusiv eventualele modificări).

AND 605-2016

Normativ privind mixturile asfaltice executate la cald. Condiții tehnice de proiectare, preparare si punere in opera a mixturilor asfaltice”, publicat in Monitorul Oficial al României in data de 9 februarie 2018.

SR EN ISO 13473-1:2004

Caracterizarea texturii îmbrăcămintei unei structuri rutiere plecând de la releve ele de profil Partea 1 Determinarea adâncimii medii a texturii,

SR EN 933-1:2012

Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozității. Analiza granulometrics prin cernere,

SR EN 933-2:1998

Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granule metri că. Sila de control, dimensiunile nominale alo ochiurilor;

SR EN 933-3:2012

Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare;

SR EN 933-4:2008

Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de formă,

SR EN 933-5:2001

încercări pentru determinarea ca racle riști cil or geometrice ale agregatelor. Partea 5. Determinarea procentului de suprafețe concssate si sfărâmate din agregate grosiere;

SR EN 933-5:2001/A112005

încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafețe sparte în agregate;

SR EN 933-7:2001

încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7: Determinarea conți nul ului de elemente coc h Utere. Procent de cochilii în agregate;

SREN 933-8+A1 2015

încercări penlru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea pârtilor fine. Determinarea echivalentului de nisip;

SR EN 933-0+ A1.2013

încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9 — Evaluarea pârtilor fine. încercare cu albastru de metilen;

SR EN 1097-1 2011

încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenței la uzura (micra-Deval);

SR EN 1097-2'2010

încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenței la sfărâmare;

SR EN 1097-5'2008

încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor Partea 5: Determinarea conținutului de apă prin uscare în etuva ventilată;

SREN 1097-6:2013

încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea densității și a absorbției de apă a granulelor.

SR EN 1367-1:2007

încercări pentru determinarea caracteristicilor termice șj de elterabil itate ale agregatelor. Partea 1. Determinarea rezistenței la îngheț-dezgheț;

SR EN 1367-2:2010

încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabil itate ale agregatelor. Partea 2 încercarea cu sulfat de magneziu,

SREN 1744-1+A1:2Q13

încercări pentru determinarea proprietăților chimice sie agregatelor. Partea 1: Analiza chimică;

SR 10969:2007

Lucrări de drumuri. Determinarea adezrvității bitumurilor rutiere și a emulsiilor cationice bituminoase față de agregatele naturale prin metoda spedrofotomeirică;

STAS 863:1985

STAS 1014473-1991

SR 4032-1:2O01

SR EN 196-2:2013

SR EN 12697-1 2012

Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripții de proiectare;

Elemente geometrice ele străzilor. Prescripții de proiectare,

Lucrări de drumun. Terminologie;

Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a cimentului;

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Confinat de liant solubil;

SR EN 12697-2 2016

SR EN 12697-6:2012

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea granulozității:

Mixtun asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 6: Determinarea densității aparente a epruvetelor bituminoase;

SREN 12697-8:2064

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase;

SR EN 12697-11.2012

Mixtun asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 11 Determinarea afinității dintre agregate și bitum;

SREN 12697-12:2008

Mixtun asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 12: Determinarea sensibilității la apă a epruvetelorbituminoase;

SR EN 12B97-12:2008/C91:2009

SR EN 12697-13:2002

SREN 12697-17+A1:2007


SR EN 12697-18:004

SREN 12697-22+A1:2007

SR EN 12697-23:2004

SR EN 12697-24:2012

SR EN 12697-25:2006

SR EN 12697-26:2012

( SR EN 12697-27:2002

SR EN 12697-29:2003

SR EN 12697-30:2012

SR EN 12697-31:2007

SR EN 12697-33+A1:2OO7

SR EN 12697-34:2012


Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 12: Determinarea sensibilității la apă a epmvetelor bituminoase;

Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi asîallice preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii,

Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvelelor din mixtură asfaltică drenantă;

Mixtun astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald. Partea 18: încercarea de scurgere a liantului;

Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald. Partea 22; încercare de omieraj;

Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald. Partea 23: Determinarea rezistentei la tracțiune indirectă a epnjvetelor bituminoase; Mixtun astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald. Partea 24: Rezistența le oboseală,

Mixtun astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald Partea 25: încercare la compresiune adică;

Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald. Partea 26: Rigiditate,

Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor;

Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruveteîorbitumlnoase;

Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald. Partea 30: Confecționarea epruvetelorcu compactorul cu impact;

Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald. Partea 31: Confecționarea epruvetelor cu presa cu compactare gira tor ie;

Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald. Partea 33: Confecționarea epruvetelor cu compsctorul cu placă;

Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald. Partea 34: încercarea Marshall;

SR EN 12697-36:2004

SREN 13108-1.2006

SR EN 13108-1:200601:2014

SR EN 13108-5’2006

SR EN 13108-5:2006/AC:2008

SR EN 13108-7:2006

SR EN 13108-7 2006/AC;200B

SREN 13108-29:2006

SREN 13108-2D:2006/AC:20D9

SR EN 13108-21:2006

SR EN 13108-21:2D06ZAC.2009/C91.2014


Mixturi astaltice. Metode de încercare pentru mixturi astaltice preparate la cald.

Partea 36: Determinarea grosimilorTmbrâcăminții astaltice;

Mkturi astaltice. Specificați pentru materiale. Partea 1: Betoane astaltice;

Mkturi astaltice. Specificați pentru materiale. Partea 1: Betoane astaltice;

Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 5: Beton asfalt ic cu conținut ridicat de mastic;

Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu conținut ridicai de mastic;

Mkturi astaltice. Specificați pentru materiale. Partea 7: Betoane asfaltice drenante;

Mkturi astaltice. Specificați pentru materiale. Partea 7; Betoane asfaltice drenante;

Mkturi astaltice. Specificați pentru matenale. Partea 20: Procedură pentru încercarea de lip.

Mkturi asfaltice. Specificați pentru matenale. Partea 20: Procedură pentru încercarea de tip.

Mixturi astaltice. Specificații pentru materiale. Partea 21: Controlul producției în fabrică;

Mixturi astaltice. Specificații pentru materiale. Partea 21: Controlul producției în fabrică.

CD 155-2001

Reglementarea tehnică „Normativ privind determinarea stării tehnice a drumurilor modeme', aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 625/2003, publicat Tn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 7 noiembrie 2003;

PD 162-2002

Reglementarea tehnică .Normativ privind proiectarea autostrăzilor extraurbane", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr 622/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 7 noiembrie 2003;

PCC 022-2015

Reglementarea tehnică „Procedură pentru inspecța tehnică a echipamentelor pentru punerea în opera a mixturilor astaltice la lucrări de drumuri și aeroporturi", aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării reoioriale si administrației publice nr. 821/2015.

PCC 019-2015


Reglementarea tehnică „Procedură pentru inspecția tehnică a stațiilor pentru prepararea mixturilor asfaîbce pentru lucrsn de drumuri și aeroporturi*, indicativ PCC 019—2015, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 91/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 și 485 bis din 2 iulie2015.

CAPITOLUL II MATERIALE. CONDIȚII TEHNICE

Secțiunea 1 Agregate

Art. 18. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini sunt conform specificațiilor SR EN 13043. Agregatele naturale trebuie să provină din roci omogene, fără urmă de degradare rezistente la îngheț-dezgheț și să nu conțină corpuri străine.

Sitele utilizate trebuie să aparțină (Tabel 5): Seria de bază plus seria 1;

Seria de bază plus seria 2; conform tabelului:

Tabel 5- S/te

Seria de baza (mm)

Seria de baza + seria 1 (mm)

Seria de baza + seria 2 (mm)

0

0

0

1

1

1

2

2

2

4

4

4

-

5.6(5)

-

8

-

6.3(6)

-

8

8

-

-

10

-

11.2(11)

-

-

-

12.5(12)

16

-

14

-

16

16

-

-

20

31.5(32)

22.4(22)

-

-

31.5(32)

31.5(32)

-

-

40

-

45

-

63

63

63

Limitele de granulozitate pentru betoanele asfaltice trebuie să se incadreaze in tabelele 1 sau 2 din SR EN 13108-1.

Tabel 7- Zona de granulozitate a compoziției stabilite - site din seria de bază plus seria 2 (Tabel 2 SR EN 13108-1)

J

4

6(6.3)

8

10

12(12.5)

14

16

20

32(31.5)

Sită(mm)

Treceri prin sită, % din masă

1.4 D

100

100

100

100

100

100

100

100

100

D

90...100

90...100

90...100

90...150

90...100

90...100

90...100

90...100

90...100

2

50...85

15...72

10...72

10...60

10...55

10...50

10...50

10...50

10...50

0.063

5...17

2.5...5.00

2...13

2...12

0...12

0...12

0...12

0...11

0...11

Procente

e de treceri prin sitele

D, 2 mm și 0.063 mm ale zonei de granulozitate a

easă


Tabel 6- Zona de granulozitate a compoziției necesare-site din seria de bază plus seria 1

D

4

5(5.6)

8

11(11.2)

16

22(22.4)

32(31.5)

20

Sită(mm)

Treceri prin sită, % din masă

1.4 D

100

100

100

100

100

100

100

100

D

90...100

90...100

90...100

90...100

90...100

90...100

90...100

90...100

2

50...85

15...72

10...72

10...60

10...50

10...50

10...50

10...50

0.063

5...17

2...15

2...13

2...12

0...12

0...11

0...11

0...11

nu trebuie să depășească valorile maxime și minime din tabelele prezentate.

Zona de granulozitate a compoziției stabilite trebuie să se încadreze in seria de bază plus 1 sau seria de bază plus seria 2. Sita opțională fină (sub 2 mm) trebuie să fie aleasă dintre următoarele site : 1; 0.5, 025 și 0.125 mm.

Art. 19. Cerințele privind valorile limtă ale caracteristicilor fizico- mecanice pentru agregatele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt prezentate în tabelele 8..11.

Tabel 8- Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice.

Nr. crt.

Caracteristica

Condiții de calitate

Metoda de încercare

1.

Conținut de granule în afara clasei de granulozitate: -rest pe sita superioară (dmax),% , max.

-trecere pe sita inferioară (dmin),% , max.

1-10 (Gc 90/10)

10

SR EN 933-1

2.(1)

Coeficient de aplatizare,% max.

25 (A25)

SR EN 933-3

3.(1)

Indice de formă,% , max.

25 (Sl25)

SR EN 933-4

4.

Conținut de impurități —corpuri străine

nu se admit

vizual

5.

Conținut în particule fine sub 0,063 mm,% , max.

1,0 (f1i0)*/0,5 (f015)

SR EN 933-1

6.

Rezistența la fragmentare, coeficient LA,%, max.

cls. th. dr. I—III

cat. th. str. I—III

20 (LA20)

SR EN 1097-2

cls. th. dr. IV—V

cat. th. str. IV

25 (LA25)

7.

Rezistența la uzură (coeficient micro- Deval),% , max.

cls. th. dr. I—III

cat. th. str. I—III

15(Mde15)

SR EN 1097-1

cls. th. dr. IV—V

cat. th str. IV

20 (MDE20)

8.P)

Sensibilitatea la îngheț-dezgheț -pierderea de masă (F),% , max. -pierderea de rezistență (ASla),S

a 10 cicluri de îngheț-dezgheț

4>, rnax.

2 (F2)

20

SR EN 1367-1

k(2)

Rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu,% max.

6

SR. EN 1367-2

10.

Continui de particule total sparte,% , min. (pentru cribluri provenind din roci detritice)

95 (C95/1)

SR EN 933-5

* Agregate cu granula de maximum 8 mm.

  • (1) Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă.

  • (2) Rezistența la îngheț poate fi determinată prin sensibilitate la îngheț-dezgheț sau prin rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu — SR EN 1367-2.

Tabel 9- Nisip de concasaj sort 0-4mm, utilizat ia fabricarea mixturilor

asfal

'tice.

Nr crt

Caracteristica

Condiții de calitate

Metoda de încercare

1.

Conținut de granule în afara clasei de granulozitate: — rest pe sita superioară (dmax)>% . max.

10

SR EN 933-1

2.

Granulozitate

continuă

SR EN 933-1

3.

Conținut de impuntăți: — corpuri străine

nu se admit

vizual

4.

Conținut de particule fine sub 0,063 mm,% , max.

10 (f10)

SR EN 933-1

5.

Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.*

2

SR EN 933-9

* Determinarea valorii de albastru se va efectua numai în cazul nisipurilor sau sorturilor 0-4 a căror fracțiune 0-2 mm prezintă un conținut de granule fine mai mare sau egai cu 3%.

Tabel 10- Pietrișuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice.

Nr. crt.

Caracteristica

Pietriș sortat

Dietriș concasat

Metoda de încercare

1.

Conținut de granule în afara clasei de granulozitate:

-rest pe sita superioară (dmax),% ■ max. -trecere pe sita inferioară (dmjf1),% , max.

1-10

10(Gc 90/10)

1-10

10(Gc 90/10)

SR EN 933-1

2.

Conținut de particule sparte,% . min.

90 (C90/1)

SR EN 933-5

3(0)

Coeficient de aplatizare,% max.

25 (A25)

25 (A25)

SR EN 933-3

4(1)

Indice de formă,% , max.

25 (Sl?5)

25 (Sl75)

SR EN 933-4

5.

Conținut de impurități

— corpuri străine

nu se admit

nu se admit

SR EN 933-7 și vizual

6.

Conținut în particule fine, sub 0,063 mm,% , max.

1,0(f1o)*/0,5(fo5)

tOfhomSffo.s)

SR EN 933-1

7.

Rezistența la fragmentare coeficient LA,% , max.

cls. th. dr. 1—III cat. th. str. 1—III

20 (LA20)

SR EN

1097-2

cls. th. dr. IV—V cat. th. str. IV

25( LA25)

25(LA2s)

8.

Rezistența la uzură (coeficient micro-Deval),% , max.

cls. th. dr. 1—III cat. th. str. 1—III

15(Mde15)

SR EN 1097-1

cls. th. dr. IV—V cat. th. str. IV

20 (Mde20)

20 (Mde20)

9(2)

Sensibilitatea la îngheț-dezgheț

— pierderea de masă (F),% , max.

2(F2)

2 (F2)

SREN 1367-1

10(2)

Rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu, max..,%

6

6

SR EN

1367-2

"Agregate cu granula de max. 8 mm.

(1) Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui deforma.

(2) Rezistența la îngheț poate fi determinată prin sensibilitate la îngheț-dezgheț sau prin rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu — SR EN 1367-2.

Tabel 11- Nisip natural( 0-4) utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice.

Nr crt.

Caracteristica

Condiții de calitate

Metoda de încerca re

1.

Conținut de granule în afara clasei de granulozitate — rest pe sita superioară (dmax),% , max.

10

SR EN 933-1

2.

Granulozitate

continuă

SR EN 933-1

3.

Coeficient de neuniformitate, min.

8

4.

Conținut de impurități:

-corpuri străine

-conținut de humus (culoarea soluției de NaHO), max.

nu se admit galben

SR EN 933-7 si vizual SR

EN 1744

5.

Echivalent de nisip pe sort 0-2 mm,% , min.

85

SR EN 933-8

6.

Conținut de particule fine sub 0,063 mm.% max.

10 (f,o)

SR EN 933-1

7

Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.

2

SR EN 933-9

"Coeficientul de neuniformitate se determină cu relația: Ur, = deo/d-io, unde:

diG = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozității; d)o = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozității.

Art. 20. Fiecare tip și sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri/padocuri prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei și pereți despărțitori, pentru evitarea amestecării agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripționat cu tipul și sursa de material pe care îl conține.

Art. 21. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozității agregatelor naturale ( sunt conform SR EN 933-2, sitele utilizate trebuie să aparțină seriei de bază plus seria 1, conform SR EN 13043, la care se adaugă sitele 0,063 mm și 0,125 mm.

Art. 22. Fiecare lot de materiale aprovizionat va fi însoțit, după caz, de:

-declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și certificat de conformitate a controlului producției în fabrică; sau

-declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/ acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului.

Art.23. (1) în șantier se vor efectua verificări pentru caracteristicile prevăzute în tabelele 8, 9.10 și 11, la fiecare lot de material aprovizionat sau pentru maximum:

-1.0001 pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm;

- 5001 pentru agregate cu dimensiunea < 4 mm.

  • (2)în cazul criblurilor, verificarea rezistenței la îngheț-dezgheț se va efectua pe loturi de max. 3.0001.

Secțiunea 2 Filer

Art. 24. FileruI utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cretă sau flerul de var stins, conform cerințelor standardului SR EN 13043. Este interzisă utilizarea, ca înlocuitor al filerului, a altor pulberi.

Art. 25. Caracteristicile fizico-mecanice ale filerului trebuie să fie conform cerințelor prezentate în tabelul 12.

Tabelul 12 — Filer utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Caracteristica

Condiții de calitate

Metoda de încercare

1

Conținut de carbonat de calciu

> 90% categorie ccgp

SR EN 196-2

2

Granulometrie

sita (mm) treceri (%)

2........100

0,125... .min. 85

0,063... .min. 70

SREN 933-1-2

3

Conținut de apă

max. 1%

SR EN 1097-5

4

Particule fine nocive

valoarea vbf g/kg cateaorie <10 vbf 10

SR EN 933-9

Art. 26. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Art. 27. Fiecare lot de material aprovizionat va fl însoțit, după caz, de:

-declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și certificat de conformitate a controlului producției în fabrică; sau

-declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/ acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului

(           Art. 28. In șantier se vor efectua verificări privind granulometria și conținutul de apă la

fiecare max. 100 t aprovizionate.

Secțiunea 3 Lianți

Art. 29. (1) Lianții care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini sunt:

-bitum clasa de penetrație 35/50, 50/70 sau 70/100, conform SR EN 12591 și art. 30 respectiv art. 31 din prezentul caiet de sarcini,

-biturn modificat cu polirnen: clasa 3 (penetrație 25/55), clasa 4 (penetrație 45/80) sau clasa 5 (penetrație 40/100), conform SR EN 14023 și art. 31 din prezentul caiet de sarcini.

  • (2) Lianții se selectează în funcție de penetrație. în concordanță cu zonele climatice prevăzute în anexa A, care face parte integrantă din prezentul caiet de sarcini, și anurne:

-pentru zonele calde se utilizează bitumurile clasa de penetrație 35/50 sau clasa de penetrație 50/70 și bitumurile modificate clasa 3 sau clasa 4;

-pentru zonele reci se utilizează bitumurile clasa de penetrație 50/70 sau clasa de penetrație 70/100 și bitumurile modificate clasa 4 sau bitumul modificat clasa 5, dar cu penetrație mai mare de 70 (1/10 mm);

-pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zonă, se utilizează bitumurile clasa de penetrație 50/70 sau bitumuri modificate clasa 4.

Art 30. Față de cerințele specificate în SR EN 12591 și SR EN 14023 bitumul trebuie să prezinte condiția suplimentară de ductilitate la 25°C (determinată conform SR 61):

-mai mare de 100 cm pentru bitumul clasa de penetrație 50/70 și 70/100;

-mai mare de 50 crn pentru bitumul clasa de penetrație 35/50,

-mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetrație 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1;

-mai mare de 75 crn pentru bitumul clasa de penetrație 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT 1,

-mai mare de 25 crn pentru bitumul clasa de penetrație 35/50 îmbătrânit prin metoda ( ȚFOT/RTFOT 1.

Art. 31. Bitumul și bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minimum 80% față de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă, în caz contrar, se va aditiva cu agenți de adezivitate.

Art. 32. Adezivitatea se va determina prin metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu spectrofotometru!) și/sau prin una dintre metodele calitative, conform SR EN 12697-11. In etapa inițială de stabilire a amestecului se va utiliza obligatoriu metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu spectrofotometrul) și se va adopta soluția de ameliorare a adezivității atunci când este cazul (tipul și dozajul de aditiv).

Art 33. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri și bitumul aditivat se vor depozita separat, pe tipuri de bitum, în conformitate cu specificațiile producătorului de bitum, respectiv specificațiile tehnice de depozitare ale stațiilor de mixturi asfaltice. Perioada și temperatura de stocare vor fi alese în funcție de specificațiile producătorului, astfel încât caracteristicile inițiale ale bitumului să nu sufere modificări până la momentul preparării mixturii.

Art. 34. Pentru amorsare se vor utiliza emulsiile bituminoase cationice cu rupere rapidă realizate cu bitum sau biturn modificat.

Art. 35. Fiecare lot de material aprovizionat va fi însoțit de declarația de performanță sau v de alte documente (marcaj de conformitate CE și certificat de conformitate a controlului producției în fabrică).

Art 36. La aprovizionare se vor efectua verificări ale caracteristicilor bitumului sau bitumului modificat, conform art 29, la flecare 500 t de liant aprovizionat. Pentru emulsiile bituminoase aprovizionate sau fabricate în șantier se vor efectua determinările din tabelul 13 la fiecare 1001 de emulsie. Verificarea adezivității, conform art. 32, se va efectua la fiecare lot de bitum aprovizionat după aditivare atunci când se utilizează aditiv pentru îmbunătățirea adezivității.

Tabelul 13 — Caracteristicile fizico-mecanice ale emulsiei bituminoase

Nr. crt.

Caracteristica

Condiții de calitate

Metoda de încercare

1.

Conținutul de liant rezidual

min. 58%

SR EN 1428

2.

Omogenitate, rest pe sită de 0,5 mrn

< 0,5%

SR EN 1429

Secțiunea 4 Aditivi

Art. 37. Pentru atingerea performanțelor mixturilor asfaltice la nivelul cerințelor din prezentul caiet de sarcini se pot utiliza aditivi cu caracteristici declarate, evaluați în conformitate cu legislația în vigoare. Acești aditivi pot fi adăugați fie direct în bitum, fie în mixtura asfaltică.

Art. 38.(1) Conform SR EN 13108-1 paragrafiul 3.1.12, aditivul este „un material component care poate fi adăugat în cantități mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice".

-în acest caiet de sarcini au fost considerate aditivi și produsele (agenți de adezivitate) care se adaugă direct în bitum pentru îmbunătățirea adezivității acestuia la agregate.

Art 39. Tipul și dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator autorizat/acreditat, pentru îndeplinirea cerințelor de performanță specificate.

Art. 40. Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi însoțit de documente de conformitate potrivit legislației de punere pe piață în vigoare.

CAPITOLUL III MIXTURI ASFALTICE. CONDIȚII TEHNICE

Secțiunea 1 Compoziția mixturilor asfaltice

Art. 41. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumul modificat, aditivii și materialele granulare.

Art. 42. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate în tabelul 14.

Tabel 14- Materiale granulare utilizate la fai

bricarea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice

Materiale utilizate

1.

Mixtură asfaltică stabilizată

Criblură

Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj Filer

2.

Mixtură asfaltică poroasă

Criblură

Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj Filer

3.

Beton asfaltic cu criblură

Criblură

Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj

Nisip natural sau sort 0-4 natural

4.

Beton asfaltic cu pietriș concasat

Pietriș concasat

Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj

Nisip natural sau sort 0-4 natural

5.

Beton asfaltic deschis cu criblură

Criblură

Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj

Nisip natural sau sort 0-4 natural

6.

Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat

Pietriș concasat

Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj

Nisip natural sau sort 0-4 natural

7.

Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat

Pietriș sortat

Nisip natural sau sort 0-4 natural

Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasai

8.

Anrobat bituminos cu criblură

Criblură

Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj

Nisip natural sau sort 0-4 natural

9.

Anrobat bituminos cu pietriș concasat

Pietriș concasat

Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj Nisip natural sau sort 0-4 natural

10.

Anrobat bituminos cu pietriș sortat

Pietriș sortat

Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj Nisip natural sau sort 0-4 natural

Art. 43.(1) La mixturile asfaltice destinate stratului de uzură și la mixturile asfaltice deschise destinate stratului de legătură și de bază se folosește nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj sau amestec de nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj cu nisip natural sau sort 0-4 natural. Din amestecul total de nisipuri sau sorturi 0-4, nisipul natural sau sortul 0-4 natural este în proporție de maximum:

-25% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de uzură;

-50% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de legătură și de bază.

  • (2) Pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos cu pietriș sortat, destinate stratului de bază, se folosește nisip natural sau sort 0-4 natural sau amestec de nisip natural sau sort 0-4 natural cu nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj în proporție variabilă, după caz.

Art 44. Limitele conținutului de agregate naturale și filer din cantitatea totală de agregate sunt conform:

(           -tabelului 15 — pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de

uzură/rulare și legătură și pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate straturilor de bază;

-tabelului 17 — pentru mixturile asfaltice stabilizate.

Tabelul 15 — Limitele procentelor de agregate naturale și filer

Nr. crt.

Fracțiuni de agregate naturale din amestecul total

Strat de uzură

Strat de legătură

Strat de bază

BAS BAPC8

BA 11 2 BA16

BAPC BAPC

BAD 22,4 BADPC

AB 22,4

ABPC

AB31 p

ABPC

1.

Filer și fracțiuni din nisipuri sub 0,125

9...18

8... 16   |8...15

5...10

3...8

3...12

2.

Filer și fracțiunea (0,125 ...4 mm),%

Diferența până la 100

3.

Agregate naturale cu dimensiunea peste

22..44

34...48 |36 .61

55..72

57...73

40...63

Mărimea ochiului sitei conform SR EN 933-2, mm

BA8

BAPC 8

BA11.2

BAPC

BA16

BAPC

BAD 22,4

BAD PC

AB 22,4

ABPC

AB 31 ,5

ABPC

45

100

31,5

100

100

90...100

22,4

100

90... 100

90...100

82-94

16

100

90 .100

73..90

70. .86

72-88

11,2

100

90...100

8

90... 100

75...85

61... 82

42.. 61

38. .58

54... 74

4

56...78

52...66

39...64

28-45

27-43

37...60

2

38..55

35... 50

27 .48

20 35

19...34

22.47

0,125

9. .18

8 16

8..15

5...10

3„.8

3.12

0,063

7...11

5...10

7...11

3-7

2...5

2...7

Art. 45. Zonele granulometrice reprezentând limitele impuse pentru curbele granulometrice ale amestecurilor de agregate naturale și filer sunt conform:

-tabelului 13- pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de uzură/rulare și legătură și pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate straturilor de bază;

-tabelului 14 -pentru mixturile asfaltice stabilizate;

-tabelului 15-pentru mixturile asfaltice poroase.

Tabelul 17 — Limitele procentuale și zona granulometrică pentru mixturile asfaltice stabilizate

Nr. crt.

Caracteristica

Strat de uzură

MAS 11,2

MAS 16

1.

Fracțiuni de agregate naturale din amestecul total

1.1.

Filer și fracțiuni din nisipuri sub 0,125 mm,%

9. 13

10...14

1.2.

Filer și fracțiunea 0,125 ...4 mm,%

Diferența până la 100

1.3.

Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm,%

58...70

63... 75

2.

Granulometrie

Marimea ochiului sitei

treceri,%

22,4

100

16

100

90...100

11,2

90. 100

71.81

8

50-65

44-59

4

30..42

25-37

2

20...30

17-25

0,125

9...13

10-14

0,063

8...12

9...12

\o6

Tabelul 18 —Zona granulometrică a mixturilor astaltice poroase MAP 16 *

Site cu ochiuri pătrate,

Treceri, %

22.4

100

16

90...100

2

8...12

0,063

2...4

* Limitele sunt orientative; se va urmări respectarea condițiilor din tabelele 21 și25.

Ari. 46. Conținutul optim de liant se stabilește prin studii preliminare de laborator de către un laborator de specialitate autorizat/acreditat, ținând cont de valorile precizate in tabelul 19. In cazul în care din studiul de dozaj rezultă un procent optim de liant în afara limitei din tabelul 19, acesta va putea fi acceptat cu aprobarea proiectantului și a beneficiarului.

Tabelul 19 —Conținutul optim de liant

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Conținut de liant min. % în mixtură

Uzură (rulare)

MAS 11,2

6,0

MAS 16

5.9

BA 8 BAPC 8

6,3

BA 11,2 BAPC 11.2

6,0

BA 16

5.7

BAPC 16

5.7

MAP 16

4

Legătură (binder)

BAD 22,4 BAD PC

22,4 BADPS 22,4

4.2

Bază

AB 22,4 ABPC 22,4

AB 31,5, ABPC 31.5 ABPS 31,5

4,0

Art. 47. (1) Valorile minime pentru conținutul de liant prezentate în tabelul 19 au în vedere o rnasă volumică medie a agregatelor de 2 650 kg/m3.

Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conținutului de bitum se calculează prin corecția cu un coeficient a = 2.650/d, unde d este masa volumică reală (declarată de producător și verificată de laboratoml antreprenoului) a agregatelor, inclusiv filerul (media ponderată conform fracțiunilor utilizate la compoziție), în kg/m3, și se determină conform SR EW 1097-6.

Art. 48. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiți aditivi, aceștia se utilizează conform legislației și reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.

Art. 49. Studiul preliminar pentru stabilirea compoziției optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include rezultatele încercărilor efectuate conform art. 50, pentru cinci conținuturi diferite de liant.

Art. 50.(1) Stabilirea compoziției mixturilor asfaltice în vederea elaborări dozajului de fabricație se va efectua pe baza prevederilor acestui caiet de sarcini. Studiul de dozaj va cuprinde obligatoriu:

-verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte de încercare);

-procentul de participare al fiecărui component în amestecul total;

-stabilirea dozajului de liant în funcție de curba granulornetrică aleasă;

-validarea dozajului optim pe baza testelor inițiale de tip conform tabelului 33 nr. crt. 1.

Un nou studiu de dozaj se va realiza obligatoriu de fiecare dată când apare cel puțin una dintre situațiile următoare:

-schimbarea sursei de liant sau a tipului de liant/calitații liantului;

-schimbarea sursei de agregate;

-schimbarea tipului mineralogic al filerului;

-schimbarea aditivilor.

Art. 51. Validarea în producție a mixturii asfaltice în șantier se va efectua, obligatoriu, prin transpunerea dozajului pe stație și verificarea cerințelor acesteia conform tabelului 33 nr. crt. 2.

Art. 52. Mixtura asfaltică va fi însoțită, după caz, de:

-declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și certificat de conformitate a controlului producției în fabrică;

-declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/ acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului, inclusiv documentele privind dozajele și conformitatea pentru materialele componente care vor respecta cerințele din prezentul caiet de sarcini.

Secțiunea 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Art. 53. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor determina pe corpuri de probă confecționate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentu stabilirea dozajelor optime (încercări inițiale de tip) și pe probe prelevate de la malaxor sau de la așternere pe parcursul execuției, precum și din straturile îmbrăcăminților gata executate.

Art. 54. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuției lucrărilor, precum și din stratul gata executat se va efectua conform SR EN 12697-27.

Art. ss.Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic și anrobat bituminos și mixtură asfaltică poroasă trebuie să se încadreze între limitele din tabelele 20, 21,22 și 23.

Art. 56.(1) Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 și SR EN 12697-34 și vor respecta condițiile din tabelul 20.

Absorbția de apă se va determina conform metodei din anexa B, care face parte integrantă din prezentul caiet de sarcini.

Sensibilitatea la apă se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A, și SR EN 12697-23, conform condițiilor din tabelul 20.

Tabelul 20 — Caracteristicile fizico-mecanice determinate prin in cercări pe cilindri Marshall

Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitate la 60°, KN

Indice de curgere, mm,

Raport S/l, min. KN/mm

Absorbția de apă, % voi.

Sensibilitate la apă, %

1.

Beton asfaltic

6,5. ..13

1.5. 4.0

1,6

1,5..5,0

min. 80

2.

Mixtură asfaltică

5,0...15

1,5...4,0

2,1

mm. 60

3.

Beton asfaltic deschis

5,0...13

1,5. 4,0

1,2

1,5..6,0

mm. 80

4.

Anrobat bituminos

6,5.13

1.5. 4.0

1.6

1,5.. 6,0

mm 80

Art 57. (1) Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice în funcție de strat (stratul de uzura, de legătură și de bază), se vor încadra în valorile-limită din tabelele 21, 22, 23, 24și 25.


  • (2) încercările dinamice, care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul caiet de sarcini, sunt următoarele:

-rezistența la deformații permanente (încercarea la compresiune ciclică și încercarea la ornieraj) reprezentată prin: — viteza de fluaj și fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN 12697-25, metoda B;

-viteza de deformație și adâncimea făgașului, determinate prin încercarea de ornieraj, se realizează pe epruvete confecționate în laborator conform SR EN 12697-33 sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B;

-rezistența la oboseală, determinată conform SR EN 12697-24, prin încercarea la întindere indirectă pe epruvete cilindrice — anexa E sau prin una dintre celelalte metode precizate de SR EN 12697-24,

-modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură asfaltică. conform anexei C ia SR EN 12697-26;

-volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecționate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.

Nr.

Caracteristică

Mixtură asfaltică pentru stratul de uzură

crt

Clasă tehnică drum

I—II

III—IV

Categorie tehnică stradă

I

II—III

1.

Caracteristici pe cilindni confecționați la presa giratorie

1.1.

Volum de goluri la 80 girații,% max.

5,0

6,0

1.2.

Rezistența la deformații permanente (fluaj dinamic)

  • — deformația la 50°C, 300 KPa și 10.000 impulsuri, pm/m, max.

  • — viteza de deformație la 50°C, 300 KPa și 10.000 impulsuri, pm/m/ciclu, max.

20.000

1,0

30.000

2,0

1.3.

Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, min.

4.200

4.000

2.

Caracteristici pe plăci confecționate în laborator sau pe carate din îmbrăcăminte

2.1.

Rezistența la deformații permanente, 60°C (ornieraj)

  • — adâncimea făgașului, % din grosimea inițială a probei, max.

  • — viteza de deformație la ornieraj, mm/1.000 cicluri,

5,0

0.3

7,0

0,5

Tabelul 22 — Caractensticile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice

Nr.

Caracteristică

Mixtură asfaltică pentru stratul de legătură

crt.

Clasă tehnică drum

I—II

III—IV

Categorie tehnică stradă

I

II—III

1.

Caracteristici pe cilindri confecționați la presa giratorie

1.1.

Volum de goluri, la 120 girații,% maxim

9,5

10,5

1.2.

Rezistența la deformații permanente (fluaj dinamic) deformația la40°C, 200 KPa și 10.000 impulsuri, pm/m, max.

20.000

2.0

30.000

3,0

1.3.

Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, min.

5.000

4.500

1.4.

Rezistența la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă: număr minim de cicluri până la fisurare la 15°C

400.000

300.000

2.

Rezistența la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice, s610'6, minim

150

100

Nr. crt.

Caracteristică

Mixtură asfaltică pentru stratul de bază

Clasă tehnică drum

I—II

III—IV

Categorie tehnică stradă

I

II—III

1.

Caracteristici pe cilindni confecționați la presa giratorie

1.1.

Volum de goluri, la 120 girații, % maxim

9

10

1.2.

Rezistența la deformați! permanente (fluaj dinamic)

-deformați a la 40°C, 200 KPa și 10.000 impulsuri, pm/m, maxim

-viteza de deformație la 40°C, 200 KPa și 10.000 impulsuri, pm/m/ciclu, maxim

20.000

2,0

30.000

3,0

1.3.

Modulul de ngiditate la 20 °C, 124 rns, MP a, minim

6.000

5.600

1.4.

Rezistența la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă: Număr minim de cicluri până la fisurare la 15°C

500.000

400.000

2.

Rezistența ia oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice e610'6, minim

150

100

NOTE:

  • 1.           Valorile modalilor de rigiditate determinați în laborator, precizați în tabelele 21, 22 și 23, sunt stabilite ca nivel de performanță minimală pentru mixtunle asfaitice analizate în condiții de laborator.

  • 2.           La proiectarea structurilor rutiere se utilizează valorile modulilor de elasticitate dinamică din reglementările tehnice în vigoare, privind dimensionarea structurilor rutiere suple și semirigide.

Art 58. In cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură stabilizată, aceasta va îndeplini condițiile din tabelele 21 și 24, volumul de goluri se va determina prin metoda densităților aparente si maxime, astfel cum sunt precizate în SR EIM 12697-8.

Art. 59.(1) Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaitice stabilizate se vor confecționa conform specificațiilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei

Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se va determina conform SR EN 12697-8. Sensibilitatea la apă se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A.

Testul Shell eriberg se va efectua conform SR EN 12697-18.

Tabelul 24 —Caracteristici specifice ale mixturilor asfaitice stabilizate

Nr. crt

Caracteristica

1.

Volum de goluri pe cilindri Marshall, %

3...4

2.

Volum de goluri umplut cu bitum, %

77..83

3.

Test Shellenberg, % max.

0,2

4.

Sensibilitate la apă, % min.

80

Art. 60. In cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură poroasă, aceasta va îndeplini condițiile din tabelele 20 și 25.

Tabelul 25 — Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase

Nr. crt

Caracteristica

1.

Volum de goluri pe cilindri Marshall, %

12—20

2.

Pierdere de material, SR EN 12697-17, %, max.

30

Secțiunea 3 Caracteristicile straturilor gata executate

(             Art. 61. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:

-gradul de compactare și absorbția de apă;

-rezistența la deformații permanente;

-elementele geometrice ale stratului executat,

-caracteristicile suprafeței îmbrăcăminților bituminoase executate.

Gradul de compactare. Absorbția de apă

Art. 62. (1) Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat și densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din aceeași mixtură asfaltică prelevată de la așternere sau din aceeași mixtură provenită din carote.

(2) Epruvetele Marshall se vor confecționa conform specificațiilor SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de mixturi asfaltice abordate în prezentul caiet de sarcini, cu excepția mixturilor asfaltice stabilizate pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.

Art. 63. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote < prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate.

NOTĂ:

Densitatea maximă se va determina conform SR EN 12697-5, iar densitatea aparentă se va determina conform SR EN 12697-6.

Art. 64. încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densității aparente și a absorbției de apă pe plăcuțe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate (media a trei determinări).

Art. 65. Condițiile tehnice pentru absorbția de apă și gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse în prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din tabelul 26.

Mr.

cri.

Tipul stratului

Absorbția de apă, % voi.

Gradul de compactare, % , min.

1.

Mixtură asfaltică

2...6

97

2.

Mixtură asfaltică poroasă

97

3.

Beton asfaltic

2...5

97

4.

Beton asfaltic deschis

2 0 0

96

5.

Anrobat bituminos

2...8

97

Rezistența la deformații permanente a stratului executat din mixturi asfaltice

Art. 66. Rezistența la deformații permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se va verifica pe minimum două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puțin două zile după așternere.

Art. 67. Rezistența la deformații permanente pe carote se va determina prin măsurarea vitezei de deformație la omieraj și adâncimii făgașului, la temperatura de 60°C, conform SR EN 12697-22. Valorile admisibile pentru aceste caracteristici sunt prezentate în tabelul 21.

Elemente geometrice

Art. 68. Condițiile de admisibilitate și a bateri la limită locale admise la elementele geometrice sunt cele prevăzute în tabelul 27.

Art. 69. La stabilirea grosimii straturilor realizate din mixturi asfaltice se va avea în vedere asigurarea unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea maximă a granulei de agregat utilizată. Nu se admit abateri în minus față de grosimea prevăzută în proiect pentru fiecare strat.

Tabelul 27 — Elementele geometrice și abateriie-Iimitâ pentru straturile bituminoase executate

Nr. crt

Elemente geometrice

Condiții de admisibilitate*

Abateri-limită locale admise la elementele geometrice

1

Grosimea minimă a stratului compactat, conform SR EN 12697-36

Nu se admit abateri în minus față de grosimea prevăzută în proiect pentru fiecare strat.

-strat de uzură -strat de legătură -strat de bază 22,4 -strat de bază 31,5

  • 4 cm

  • 5 cm

  • 6 cm

8 cm

2

Lățimea părții carosabile

Profil transversal proiectat

± 20 mm

3

Profilul transversal

-în aliniament

-în curbe și zone aferente -cazuri speciale

-sub formă acoperiș -conform STAS 863 -pantă unică

± 5,0 mm față de cotele profilului adoptat

drumunlor noi. declivltatea.% -maxim autostrăzi

- DN


-conform PD 162

-conform STAS 863


± 5,0 mm față de cotele profilului proiectat, cu condiția respectării pasului de proiectare adoptat


-drumun/străzi                 [-conform STAS 10144/3

'Condițiile de admisibilitate oentru caracteristicile straturilor străzilor se corelează conform prevederilor Dct. 2.3 din Normele tehnice privind Droiectarea. construirea si modernizarea drumurilor, acrobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.296/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 18 septembrie 2017.

Art 70. Caracteristicile suprafeței straturilor executate din mixturi asfaltice și condițiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conformi tabelului 28.

Art. 71. (1) Determinarea caracteristicilor suprafeței straturilor executate din mixturi asfaltice se efectuează pentru:

-strat uzură (rulare) — cu maximum 15 zile înainte de recepția la terminarea lucrărilor și la sfârșitul perioadei de garanție;

(             -strat de legătură și strat bază— înainte de așternerea stratului următor (superior).

Tabelul 28 —Caracteristicile suprafeței straturilor bituminoase executate

Nr. cri.

Caracteristica

Condiții de admisibilitate*

Metoda de încercare

Strat

Uzură (rulare)

Legătură, bază

1.

Planeitatea în profil longitudinal, prin măsurarea cu echipamente omologate Indice de planeitate, IRI, m/km:

-drumuri de clasă tehnică I... II

-drumuri de clasă tehnică III

-drumuri de clasă tehnică IV

-drumuri de clasă tehnică V

<1,5 <2,0 <2,5

<3,0

<2,5

Reglementări tehnice în vigoare privind măsurarea indicelui de planeitate.

Măsurătorile se vor efectua din 10 în 10 m. iar în cazul sectoarelor cu denivelări rnarl se vor determina punctele de maxim.

2.

Planeitatea în profil longitudinal, sub dreptarul de 3 m Denivelări admisibile, mm:

-drumuri de clasă tehnică I și II

-drumuri de clasă tehnică III

-drumuri de clasă tehnică IV... V

<3,0

<4,0

<5,0

<4,0

SR EN 13036-7

3.

Planeitatea în profil transversal, rnm/rn

± 1,0

± 1,0

SREN 13036-8

4.1.

Aderența suprafeței - unități PTV

  • - drumuri de clasă tehnică L. II

  • - drumuri de clasă tehnică III

  • - drumuri de clasă tehnică IV.. V

>80

>75

>70

-

încercarea cu pendul (SRT) SREN 13036-4

4.2.

Adâncimea medie a macrotexturii, adâncime textură, mm

-drumuri de clasă tehnică I... II

-drumuri de clasă tehnică III

-drumuri de clasă tehnică IV...V

>1,2

>0,8

>0,6

-

Metoda volumetrică MTD

SREN 13036-1

4.3.

Coeficient de frecare (pGT): -drumuri de clasă tehnică L. II -drumuri de clasă tehnică HI -drumuri de clasă tehnică IV—V

>0,67

>0,62

>0,57

AND 606

5.

Omogenitate. Aspectul suprafeței

Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, șlefuite

Condițiile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor străzilor se corelează conform prevederilor pct. 2.3 din Normele tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.296/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 18 septembrie 2017.


  • (2) Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeîtate ÎRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.

  • (3) Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal, apariția făgașelor și se va determina cu echipamente electronice omologate sau metoda șablonului.

  • (4) Pentru verificarea rugozității se vor detemnina atât aderența prin metoda cu pendulul SRT, cât și adâncimea medie a macrotexturii,.

Aderența suprafeței se determină cu aparatul cu pendul, alegând minimum 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 secțiuni situate la distanța de 5...10 m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea părții carosabile (pe urma roții) și la o jumătate de metru de ax (pe urma roții). Determinarea adâncimii macrotexturii seva efectua în aceleași puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.

CAPITOLUL IV
PREPARAREA Șl PUNEREA ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE

Secțiunea 1 Prepararea și transportul mixturilor asfaltice

Art 72. (1) Mixturile asfaltice se prepară în instalații prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare și dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului și filerului, precum și dispozitiv de malaxare forțată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcționării instalațiilor de producere a mixturii asfaltice se va efectua în mod periodic de către personal de specialitate conform unui program de întreținere specificat de producătorul echipamentelor și programului de verificare metrologic a dispozitivelor de măsură și control.

Certificarea conformității instalației privind calitatea fabricației și condițiile de securitate se va efectua cu respectarea procedurii PCC 019.

Controlul producției în fabncă se va efectua conform cerințelor standardului SR 13108-21.

Art. 73. (1) Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului și ale mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor se stabilesc în funcție de tipul liantului, conform tabelului 26 (sau conform specificațiilor producătorului), cu observația că temperaturile maxime se aplică în toate punctele instalației de preparare mixturi asfaltice și temperaturile minime se aplică la livrare.

Tabelul 29 —Temperaturi la

prepararea mixturii asfaltice

Tip bitum

Bitum

Agregate

Betoane asfaltice

Mixturi asfaltice stabilizate

Mixturi asfaltice poroase

Mixtura asfaltică

a ieșirea din malaxor

Temperatura, X

35/50

150—170

140—1 90

150—190

160—200

150—180

50/70

150—170

140—1 90

140—180

150—190

140—175

70/100

150—170

140—190

140—180

140—180

140—170

(2) în cazul utilizării unui biturn modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor pot fi aplicate temperaturi diferite. în acest caz, temperatura trebuie să fie documentată și declarată pe marcajul reglementat.

Art 74. Temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condițiile concrete de transport (distanță și mijloace de transport) și în condițiile climatice la punerea în operă să fie asigurate temperaturile de asternere și compactare, conform tabelului 30.

Art. 75. Se interzice încălzirea agregatelor naturale și a bitumului peste valorile specificate în tabelul 29, cu scopul de a evita modificarea caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.

Art. 76.Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiași cantități de biturn. Dacă totuși din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară verificarea penetrației acestuia. Dacă penetrația bitumului nu este corespunzătoare, se renunță la utilizarea lui.

Art. 77. Durata de malaxare, în funcție de tipul instalației, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete și uniforme a agregatelor naturale și a filerului cu liantul bituminos.

Art. 78. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate, imediat după încărcare, urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate și uscate.

Art. 79. Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu autobasculante cu bena acoperită cu prelată.

Secțiunea 2 Lucrări pregătitoare

Pregătirea stratului-suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice

Art. 80. (1) înainte de așternerea mixturi, stratul suport trebuie bine curățat, iar dacă este cazul se remediază și se reprofilează. Materialele neaderente, praful și orice poate afecta legătura dintre stratul-suport și stratul nou-executat trebuie îndepărtat.

  • (2) ln cazul stratului-suport din macadam, acesta se curăță și se mătură.

  • (3) In cazul stratului-suport din mixturi asfaltice degradate, reparațiile se realizează conform prevederilor reglementarilor tehnice în vigoare privind prevenirea și remedierea defecțiunilor la îmbrăcămințile bituminoase.

  • (4) Când stratul-suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeței acestuia cu impurități datorate traficului. In cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curățarea prin periere mecanică și spălare.

  • (5) După curățare se vor verifica cotele stratului-suport, care trebuie să fie conform proiectului de execuție.

  • (6) In cazul în care stratul-suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuție se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică. fie prin freza re, conform prevederilor din proiectul de execuție.

  • (7) Stratul de reprofilare/egaiizare va fi realizat din același tip de mixtură ca și stratul superior. Grosimea acestuia va fi determinată în funcție de preluarea denivelărilor existente.

Amorsarea

Art 81. (1) La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul-suport și rosturile de lucru.

  • (2) Amorsarea se realizează uniform, cu un dispozitiv special care poarte regla cantitatea de liant.

  • (3) In funcție de natura stratului-suport, cantitatea de bitum rămasă după aplicarea amorsajului trebuie să fie de 0,3.0.5 kg/m2.

Secțiunea 3 Așternerea mixturii asfaltice

Art 82. Așternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului-suport și la temperatura exterioară de minimum 10°C, pe o suprafață uscată

Art. 83. In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimen, așternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului-suport și la temperatura exterioară de minimum 15°C, pe o suprafață uscată.

Art. 84. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie și se reiau numai după uscarea stratului-suport.

z           Art. 85.(1 )Așternerea mixturilor asfaltice se efectuează nurnai mecanizat, cu

L repartizatoare-finisoare prevăzute cu sistem de nivelare încălzit care asigură o p re corn pactare, cu excepția lucrărilor în spații înguste în care repartizatoarele- finisoare nu pot efectua această operație. Mixtura asfaltică trebuie așternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat și pe toată lungimea unei benzi programate a se executa în ziua respectivă.

(2) Certificarea conformității echipamentelor de aștemere a mixturilor asfaltice la cald se va efectua cu respectarea proceduni PCC 022.

Art. 86. In cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii asfaltice rămase necompactată, aceasta va fi îndepărtată. Această operație se va executa în afara zonelor pe care există sau urmează ase așterne mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se va trata ca rost de lucru transversal, conform prevederilor art. 93.

Art. 87. (1) Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aștemere și compactare, în funcție de tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 30. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.

(2) în cazul utilizăm aditivilor pentru mărirea lucrabilității mixturilor asfaltice la temperaturi scăzute, aceștia vor avea la bază specificații tehnice conform legislației și reglementărilor tehnice în vigoare.

Art. 88. Pentru mixtura asfaltică stabilizată se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decât cele prevăzute în tabelul 30.

Art. 89. Aștemerea se va executa pe întreaga lățime a căii de rulare, ceea ce impune echiparea repartizatorului-finisor cu grinzi de nivelare și precompactare de lungime corespunzătoare.

Tabelul 30 —Temperaturile mixturii asfaltice la aștern ere și compactare

Lianți

Temperatura mixturii asfaltice la așternere X, min.

Temperatura mixturii asfaltice la compactare X, min.

început

sfârșit

Bitum rutier

35/50

50/70

70/100

150

140

140

145

140

135

110

110

100

Bitum modificat cu polimeri 25/55

45/80

40/100

165

160

155

160

155

150

120

120

120

Art. 90. Grosimea maximă a mixturii așternute printr-o singură trecere nu poate depăși 10 cm.

Art. 91. (1) Viteza optimă de așterne re se va corela cu distanța de transport și cu capacitatea de fabricație a stației, pentru ase evita total întreruperile în timpul execuției stratului și apariția crăpăturilor/fisurilor la suprafața stratului proaspăt așternut.

(2) în funcție de performanțele finisorului, viteza la așternere poate fi de 2,5...4 m/min.

Art. 92. In buncărul utilajului de așternere trebuie să existe în permanență suficientă mixtură, necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului,

Art. 93 (1) La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice o atenție deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale și transversale, care trebuie să fie foarte regulate și etanșe.

  • (2) La reluarea lucrului pe aceeași bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal și/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală.

  • (3) In cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeași zi, tăierea nu rnai este necesară, cu excepția stratului de uzură (rulare).

  • (4) Rostunle de lucru longitudinale și transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm față de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor.

  • (5)Atunci când există și strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întrețesut.

Art. 94. (1) Legătura transversală dintre un strat rutier nou și un strat rutier existent al drumului se va executa după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcție de grosimea noului strat, astfel încât să se obțină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%.

(2) în plan liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va efectua prin amorsarea suprafeței, urmată de aștemerea și compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelorstraturi (nou și existent).




îlSșljstranii rutier existent!

b) Racordarea în plan

Fig. 1 Racorda rea stratului rutier nou cu stratul rutier existent*)

Art. 95. Stratul de bază va fi acoperit cu straturile îmbrăcămintei bituminoase, nefiind lăsat neprotejat sub trafic.

Art. 96. Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu seva lăsa neprotejat. Stratul de binder va fi acoperit înainte de sezonul rece, pentru evitarea apariției unor degradări structurale.

Secțiunea 4

Compactarea mixturii asfaltice. Sector experimental.

Art. 97. (1) Compactarea mixturilor asfaltice se va realiza prin aplicarea unor tehnologii care să asigure caracteristicile tehnice și gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică și fiecare strat în parte.

  • (2) Operația de compactare a mixturilor asfaltice se va realiza cu compactoare cu rulouri netede, cu sau fără dispozitive de vibrare, și/sau cu compactoare cu pneuri, astfel încât să se obțină gradul de compactare conform tabelului 26.

  • (3) Certificarea conformității compactoarelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022.

Art 98. (1) Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut, se va executa un sector de probă și se va determina numărul optim de treceri ale compactoarelor, în funcție de performanțele acestora, tipul și grosimea straturilor executate.

(2) Sectorul de probă se va realiza înainte de începerea așternerii stratului în lucrare, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiții similare cu cele stabilite pentru producția curentă.

Art 99. Alegerea numărului de treceri optim și a atelierului de compactare are la bază rezultatele încercărilor efectuate pe stratul executat în sectorul de probă de către un laborator autorizat/acreditat, în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art. 100. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă pe sectorul de probă se obține gradul de compactare minim menționat în tabelul 26.

Art. 101. Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat pentru cornpactoarele uzuale este cel menționat în tabelul 31. La compactoarele dotate cu sisteme de măsurare a gradului de compactare în timpul lucrului se va ține seama de valorile afișate la postul de comandă.

Compactarea se va executa pe fiecare strat în parte.

Art. 102. (l)Compactarea se va executa în lungul benzii, primele treceri efectuandu-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.

  • (2) Pe sectoarele în rampă, prima trecere se va executa cu utilajul de compactare în urcare.

  • (3) Compactoarele trebuie să lucreze fără șocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică, și nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau al căminelor de vizitare, se vor compacta cu compactoare rnai mici, cu plăci vibrante sau cu maiul mecanic.

    Tabelul 31 —Compactarea mixturilor asfaltice.Număr minim de treceri


    Tipul stratului

    Ateliere de compactare

    A

    B

    Compactor cu pneuri de 160 kN

    Compactor cu rulouri netede de 120 kN

    Compactor cu rulouri netede de 120 kN

    Număr de treceri minime

    Uzură

    10

    4

    12

    Legătură

    12

    4

    14

    Bază

    12

    4

    14


Art. 103. Suprafața stratului se va controla în permanență, iar mi cile denivelări care apar pe suprafața stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a mlourilor compactoare pe toată lățimea benzii.

CAPITOLUL V CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR

Controlul calității lucrărilor de execuție a straturilor de uzură, de legătură și de bază din mixturi asfaltice se efectuează în etapele prevăzute în secțiunile 1—4.

(                                         Secțiunea 1

Controlul calității materialelor

Art. !04.Conțrolul calității materialelor din care se compune mixtura asfaltică se va efectua conform prevederilor prezentului caiet de sarcini, atât în etapa inițială, cât și pe parcursul execuției, conform cap. II și art. 50, din capitolul III, și vor fi acceptate numai acele materiale care satisfac cerințele prevăzute în acest caiet de sarcini.

Secțiunea 2 Controlul procesului tehnologic

Art. 105. Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice constă în următoarele operații:

Controlul reglajului instalației de preparare a mixturii asfaltice:

-funcționarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau de dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru;

-funcționarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.

Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:

-temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;

-temperatura agregatelor naturale uscate și încălzite la ieșirea din uscător: permanent;

-temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor: permanent.

Controlul procesului tehnologic de execuție a stratului bituminos:

-pregătirea stratului-suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv; -temperatura exterioară: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;

-temperatura mixturii asfaltice la așterne re și compactare: cel puțin de două ori pe zi la compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;

-modul de execuție a rosturilor: zilnic;

-tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de trecen):'Zilnic.

Verificarea respectării compoziției mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (dozajul de referință) se va efectua după cum urmează:

-granulozitatea amestecului de agregate naturale și filerla ieșirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (șarja albă), conform SR EN 12697-2: zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;

-conținutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;

-compoziția mixturii asfaltice (compoziția granulornetncă — conform SR EN 12697-2 și conținutul de bitum —conform SR EN 12697-1) prin extracții, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor sau aștemere: zilnic.

Verificarea calității mixturii asfaltice se va realiza prin analize efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică, astfel:

-compoziția mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziției stabilite prin studiu! preliminar de laborator;

-caracteristicile fizico-mecanice care trebuie să se încadreze între limitele din prezentul caiet de sarcini (vezi tabelul 33).

Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuției pe epruvete Marshall și se va raporta la limitele din tabelele 24 și 25, în funcție de tipul mixturii asfaltice preparate.

Abaterile compoziției mixturilor asfaltice față de amestecul de referință prestabilit (dozaj) surit indicate în tabelul 32.

Tabelul 32 - Abateri fata de dozajul optim

Abateri admise față de dozajul optim,în valoare

Agregate Treceri pe sita de: (mm)

31,5

± 5

22,4

±5

16

±5

11,2

±5

8

±5

4

±4

2

±3

0,125

±1,5

0,063

±1,0

Bitum

±0.2

Art 106. —Tipurile de încercări și frecvența acestora, în frincție de tipul de mixtură și clasa tehnică a drumului, sunt prezentate în tabelul 33, în corelare cu SR EN 13108-20.

Tabelul 33 —Tipul și frecvența încercărilor realizate pe mixturi asfaltice

Nr. cit.

Natura contrclului/îricer carii și frecvența încercării

Caracteristici verificate și limite de încadrare

Tipul mixturii asfaltice

conform tabelului 20

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de

conform tabelului 21

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, cu excepția mixturilor poroase,

1. încercări inițiale de tip (validarea în laborator)


Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de legătură și de bază, conform prevederilor din


conform tabelelor 22 si 23


acest caiet de sarcini, pentru clasele tehnice ale drumului l,


II,


conform tabelului 24


conform tabelului 25


idem punctul 1


încercări inițiale de tip (validarea în producție)


III, IVși categoriile tehnice ale străziil, II, III


Mixturile asfaltice

stabilizate, indiferent de clasa


Mixturile asfaltice poroase, indiferent de clasa tehnică a


drumului


La transpunerea pe stația de asfalt a dozajelor proiectate în laborator vor fi prelevate probe pe care se vor reface toate încercările prevăzute la pct. 1 din acest tabel.


compoziția mixturii conform art. 105 pct. 4 și 5


La transpunerea pe stația de asfalta dozajelor proiectate în laborator se va verifica respectarea dozajului de


referință.

3.


Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate în timpul execuției: — frecvența i/400 tone mixtură asfalticăfabricată sau 1/700 tone mixtură fabricată în cazul stațiilor cu productivitate mai mare de 80 tone/ora, dar cel puțin o dată pe zi


Verificarea calității stratului executat: o verificare pentru fiecare 10.000 mexecutați:


Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de


compoziția mixturii

conform art. 105 pct. 4 și 5|legătură și de bază caracteristici

fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabelului 20


Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură și de bază, cu excepția mixturilor asfaltice stabilizate


conform tabelului 24 caracteristici


Mixturi asfaltice stabilizate


fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabelului 20 și volum de goluri pe cilindri Marshall conform tabelului


Mixturi asfaltice poroase


conform tabelului 25


5.

Verificarea rezistenței stratului la deformații permanente pentru stratul executat:

0 verificare pentru fiecare 20.000 m2 executați, în cazul drumurilor/străzilor cu mai mult de două benzi pe sens, 0 verificare pentru fiecare 10.000 mexecutați,în cazul drumurilor/străzilor cu cel mult două benzi pe sens, min. 1 /Iu crare. în cazul lucrărilor cu suprafața mai mică de 10.000 m2

conform tabelului 21 pentru rata de ornieraj și/sau adâncime făgaș, cu’respectarea art. 66 și 67

Toate tipurile de mixtură asfaltică destinate stratului de uzură, pentru drumurile de clasele tehnice î, II și III, IV și categoriile tehnice ale străzii 1, II, lîl

6.

Verificarea modulului de rigiditate: 0 verificare pentru fiecare 20.000 mexecutați, în cazul drumurilor/străzilor cu mai mult de două benzi pe sens; 0 verificare Dentru fiecare 10.000 m2

conform tabelului 23

Stratul de bază

7.

Verificarea elementelor geometrice ale

conform tabelului 27

Toate straturile executate

8.

Verificarea caracteristicilor suprafeței

conform tabelului 28

Toate straturile executate

9.

Verificări suplimentare în situații cerute de comisia de recepție (beneficiar):

conform solicitării comisiei de recepție

Secțiunea 3

Controlul calității straturilor executate din mixturi asfaltice

Art. 107.(1) Verificarea calității straturilor se efectuează prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-29, astfel:

-carote 0 200 mm pentru determinarea rezistenței la ornieraj;

-carote <4 100 mm sau plăci de min. (400 x 400 mm) sau carote de 9 200 mm (în suprafață echivalentă cu a plăcii menționate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare și absorbției de apă, precum și — la cererea beneficiarului, a compoziției.

  • (2) Epruvetele se prelevă în prezența delegaților antreprenorului, beneficiarului și consultantuluj/dirigintelui de șantier, la aproximativ 1 m de la marginea părții carosabile, încheindu-se un proces-verbal în care se va nota, informativ, grosimea straturilor prin măsurarea cu o riglă gradată. Grosimea straturilor, măsurată în laborator, conform SR EN 12697-29, se va înscrie în raportul de încercare.

  • (3) Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de către delegații antreprenorului, beneficiarului și consultantului/dirigintelui de șantier din sectoarele cele mai defavorabile.

Art. 108. (1) Verificarea compactării stratului se efectuează prin determinarea gradului de compactare in situ, prin încercări ne distructive sau prin încercări de laborator pe carote.

  • (2) încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densității aparente și a absorbției de apă, pe plăcuțe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.

  • (3) Rezultatele obținute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 26.

Art. 109. Alte verificări, în caz de litigiu, constau în măsurarea grosimii stratului și a compoziției (granulometrie SR EN 12697-2 și conținut de bitum solubil conform SR EN 12697-1).

Art. 110. Controlul pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de mixturi asfaltice realizate se va efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 272/1994, și conform Procedurii privind efectuarea controlului de stat în faze de execuție determinante pentru rezistența mecanică și stabilitatea construcțiilor — indicativ PCF 002, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 1.370/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 1 august 2014.

Secțiunea 4

Verificarea elementelor geometrice

Art. 111. (1) Verificarea elementelor geometrice ale stratului și a uniformității suprafeței coristă în:

-verificarea îndeplinirii condițiilor de calitate pentru stratul- suport și fundație, conform prevederilor STAS 6400;

-verificarea grosimii stratului, în funcție de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepție, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va efectua pe probe recoltate pentru verificarea calității îmbrăcăminții, conform tabelului 23 și conform tabelului 24;

-venficarea profilului transversal: se va efectua cu echipamente adecvate, omologate,

-verificarea cotelor profilului longitudinal: se va efectua în axă, cu ajutorul unui aparat topografic de nivel merit sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.

(2) Nu se admit abateri în rnmus față de grosimea stratului prevăzută în proiect, respectiv în profilul transversal tip, condiție obligatorie pentru promovarea lucrărilor la recepție, în situația în care grosimea proiectată nu este respectată, stratul se reface conform proiectului.

CAPITOLUL VI
RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Secțiunea 1

Recepția la terminarea lucrărilor

Art. 112. (1) Recepția la terminarea lucrărilor se efectuează de către beneficiar conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat pnri Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu rnodificănle și completările ultenoare

(2) Comisia de recepție examinează lucrările executate în conformitate cu documentația tehnică aprobată, proiect de execuție, caiet de sarcini, precum și determinăn necesare în vederea realizării recepției la terminarea lucrării, după cum urmează:

-verificarea elementelor geometrice — conform tabelului 27:

-grosimea;

-lățimea părții carosabile;

-profil transversal și longitudinal;

-planeitatea suprafeței de rulare — conform tabelului 28;

-rugozitate — conform tabelului 28;

-capacitate portantă — conform normativului CD 155;

-rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate-conform tabelului 33.

Secțiunea 2

Recepția finală

Art. 113. Recepția finală se va efectua conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările și completările ulterioare, după expirarea perioadei de garanție.

Art. 114.Antreprenorul are obligația finalizării tuturor lucrărilor cuprinse în anexa nr. 2, precum și a remedierii neconforrnităților cuprinse în anexa nr. 3 la Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, în termenele prevăzute în acestea.

Art. 115. In perioada de garanție, toate eventualele defecțiuni vor fi remediate corespunzător de către antreprenor.

Art. 116. In vederea efectuăni recepției finale, pentru lucrări de ranforsare, reabilitare, precum și construcții noi de drumuri, autostrăzi și străzi, se vor prezenta măsurători de planeitate, rugozitate și capacitate portantă efectuate la sfârșitul perioadei de garanție.

Art 117. In vederea efectuării recepției finale, pentru lucrări de întreținere periodică, se vor prezenta măsurători de planeitate și rugozitate efectuate la sfârșitul perioadei de garanție.

ANEXE

ANEXA A

(normativă)

Harta cu zonele climatice

MONITORULOFICIALALR OMANEl. PARTEAi, Nr 12^'9 11 2018


Harta cti jcnele climatice



*1 Awlereprrturș țihrjtni




ANEXA B

Determinarea absorbției de apă

Absorbția de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtura asfaltică, la menținerea în apă sub vid și se exprimă în procente din masa sau volumul inițial al epruvetei.

B1 Aparatură

  • a)  Etuva;

  • b)  Balanța hidrostatică cu sarcina maximă de 2 kg cu clasa de precizie III;

  • c)  Aparat pentru determinarea absorbției de apă alcătuit dintr-un vas de absorbție (exsicator de vid); pompă de vid (trompă de apă); vacuummetru cu mercur; vas de siguranță și tuburi de legătură din cauciuc între părțile componente. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în așa fel încât să se realizeze o presiune scăzută de 15...20 mmHg după circa 30 minute.

B2 Modul de lucru

Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecționate în laborator, precum și pe plăcuțe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă. Confecționarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasa se usucă în aer la temperatura de maxim 20°C până la masă constantă.

Notă: Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de minim 4 ore diferă între ele cu mai puțin de 0,1%.

Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (mu), după care se mențin timp de 1 oră, în apă, la temperatura de 20°C ± 1°C, se scot din apă, se șterg cu o țesătură umedă și se cântăresc în aer (m-f) și apoi în apă (m2).

Diferența dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul inițial al epruvetei:

Tz_

(cm3)                      ’   P.„

Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbție (exsicatorul de vid) umplut cu apă la temperatura de 20°C ± 1 °C se așează capacul de etanșare și se pune în funcțiune evacuarea aerului astfel ca după circa 30 minute să se obțină un vid între 15...20 mmHg. Vidul se întrerupe după 3 ore, dar epruvetele se mențin în continuare în apă la temperatura de 20°C + 1°C timp de 2 ore la presiune atmosferică.

Epruvetele se scot apoi din apă, se șterg cu o țesătură umedă și se cântăresc în aer (m3) și în apă (m).

Diferența între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al epruvetelor:

B3 Calcul

Absorbția de apă, exprimată în procente, se poate calcula în două moduri cu următoarele formule:

a) în cazul în care volumul inițial (V) al epruveteloreste mai mare ca volumul final (V-i):

- Absorbția de apă (Am) raportată la masa epruvetei:


•100



(%)


-Absorbția de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:

(m3-m,,)/p„ 10Q

(™i -


(%)


b) în cazul în care volumul final (Vi) este mai mare ca volumul inițial (V): - Absorbția de apă (Am) raportată la masa epruvetei:

A (m3        [('»3 ~   ) ~ (ml ~ m2 )] j qq

- Absorbția de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:

A = {(”!3-'”„)-[(»»3-W4)-('"l-^2)]}/P,„ 1Q0

în care:

mu masa epruvetei după uscare, cântărită în aer, în grame;

m 1 masa epruvetei după 1 oră de menținere în apă, cântărită în aer, în grame; m2 masa epruvetei după 1 oră menținere în apă, cântărită în apă, în grame;

m3 masa epruvetei, după 3 ore în vid și alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în aer, în grame;

m4 masa epruvetei după 3 ore în vid și alte 2 ore la presiune atmosferică, apă, în grame;

pw densități


cântărită în



unde t fest Abate

(procente în valoaVje,abs(


mperatura'apșî.


cub, calculată cu formula:


= 1.00025205+ (y-95itr^atei;°)

față de medie nu trebuie să fie mai mare r


de ± 0,5%




CAIET DE SARCINI

MARCAJE RUTIERE

CUPRINS

CAP.I. GENERALITĂȚI

CAP.II. MATERIALE

Art.1. Condiții tehnice privind marcajele

Art.2. Controlul calității vopselei pentru marcaje

CAP.III. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

Art.1. Marcaje longitudinale

Art.2. Marcaje transversale

Art.3. Alte marcaje

CAP.IV.APLICAREA MARCAJELOR

CAP.V.CONTROLUL EXECUȚIEI și RECEPȚIA LUCRĂRILOR

ANEXA 1

ANEXA 2

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI



Acest Caiet de Sarcini se referă la condițiile de realizare a condițiile tehnice pe care acestea trebuie sa le îndeplinească.

Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate cerute de prezentul Caiet de Sarcini și orice alte încercări și determin

în completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antrepren prevederile standardelor și normelor în vigoare.

Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplinește cerințele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini.

Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuția lucrărilor și la rezultatele obținute în urma măsurătorilor, testelor și sondajelor.

CAPITOLUL II

MATERIALE

Art.1. Condiții tehnice privind marcajele

Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate următoarele materiale:

Vopsea de marcaj ecologică, albă, de tip masa plastica, monocomponentă, solubila in apă (fără solvenți organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat.

Această vopsea trebuie să asigure vizibilitatea în orice condiții, atat ziua cat si noaptea. Vopseaua va fi aplicată peste o amorsă corespunzătoare. Durata minimă de serviciu a marcajelor este de 18 luni. Se avea in vedere menținerea calitatii si/sau refacerea marcajelor rutiere pe toata durata garanției.

Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificațiile tehnice din Anexa 1. Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu „Fisa tehnica” prezentata in Anexa 2.

Pentru toate materialele supuse aprobării Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic.

Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele de calitate eliberate de laboratoare autorizate [cel puțin echivalent BAST (microbile) si LGA (vopsea)].

Art.2. Controlul calității vopselei pentru marcaje

Prelevarea probelor și efectuarea încercărilor și determinărilor se vor face conform prevederilor Instrucțiunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND - CESTRIN.

CAPITOLUL III

TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

Art.1. Marcaje longitudinale

Aceste marcaje sunt reprezentate prin :

  • - linie simplă sau dublă continuă;

  • - linie simplă sau dublă discontinuă;

  • - linie dublă compusă dintr-o linie continuă și una discontinuă.

Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulație pe drumurile cu doua benzi

_l inio qimnla Hicr'pnfini ip• pi i eno+iî îri+ro               în f|             rcndîiiilo rlri irrjl lh !i*

L-HIIV 11 I I I Mlv/Wl I III IUU,                  llllllx O V J I I IV/I I L</ III I U4 I I I              I I V4 I p I IK-/ MIUIIIUIUI,

  • - Linie dublă compusă dintr-o linie continuă și una discontinuă, care permite depășirea numai pentru sensul cu linie discontinuă;

  • - Linie dublă continuă, care nu permite depășirea.

Marcaje de delimitare a benzilor

-Linie discontinuă; cu spații între segmente în funcție de condițiile drumului.

Marcaje de delimitare a părții carosabile

  • -  Linii simple continui pe autostrăzi, drumuri naționale și pe partea exterioară a curbelor periculoase;

  • -  Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare și de viraj față de benzile principale de circulație.

Marcaje pentru supralărgirea în curbe

  • -  Pentru supralărgiri < 1m, toate supralărgirile vor fi marcate pe partea interioară a curbei;

  • -  Pentru supralărgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcată cu 1m + 60% din diferența peste 1m, iar banda de circulație exterioară va fi marcată cu 40% din restul de peste 1 m.

Art.2. Marcaje transversale

Marcajul de oprire

  • -  Linie continuă cu lățimea de 400 mm.

Marcajul „Cedează trecerea”

  • -  Linie discontinuă cu lățimea de 400 mm; poate fi precedată de un triunghi.

Marcaje pentru trecerile de pietoni

  • -  Linii cu lățimea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul drumului

  • - linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/oră;

  • - linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza > 50 km/oră.

Liniile de oprire cu lățimea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi marcate cu 600 mm înaintea trecerii de pietoni pentru fiecare bandă de circulație.

Marcaje de traversare pentru biciclete

  • -  Două linii discontinue.

Art.3. Alte marcaje

Marcaje de ghidare

  • -  Utilizate pentru indicarea direcției pe care vehiculele trebuie să o urmeze în intersecție.

Marcaje pentru locuri interzise

  • -  Linii paralele înclinate, încadrate de o linie de contur continuă.

Marcaje pentru zone de parcare

  • -  la 90° pe linia de delimitare a marginii drumului;

  • -  înclinate pe linia de delimitare a marginii drumului;

  • -  paralele cu linia de delimitare a marginii drumului.

Marcaje pentru curbe periculoase după aliniamente lungi

  • -  marcajele de reducere a vitezei cu lățimea de 400 mm.

Marcaje prin săgeți și inscripții

  • -  Aceste marcaje dau indicații privind destinația benzilor direcțiilor de urcat, limitări de viteză, etc. si au dimensiuni diferențiate funcție de locul unde se aplică și viteza de apropiere.

Culoarea utilizata la execuția marcajelor este albă.

Marcajele se execută mecanizat, cu mașini și dispozitive adecvate. Marcajele prin săgeți, inscripții, figuri precum și alte marcaje cu suprafață redusă, se pot executa manual, cu ajutorul șabloanelor corespunzătoare.

CAPITOLUL IV

APLICAREA MARCAJELOR

înainte de începerea lucrărilor de marcaj, se va executa un sector de proba în lungime de minim 200m. Trecerea la execuția propriu-zisă a lucrărilor se va face doar după aprobarea ( Consultantului.

Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj albă, ecologică, monocomponentă, solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea în orice condiții atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.

Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunzătoare.

Grosimea filmului marcajului va fi de 600pm.

La execuția marcajelor cu vopsea, suprafața părții carosabile trebuie sa fie uscată iar temperatura mediului ambiant să fie de min. +15°C.

Lucrări pregătitoare

Lucrarea poate să înceapă la aprobarea Consultantului, după obținerea tuturor autorizațiilor legale.

Trasarea marcajelor

  • -  Trasarea punctelor va fi făcută pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunzătoare;

  • -  Suprafețele vor fi bine curățate și uscate înainte de începerea aplicării marcajului;

  • -  Suprafețele marcate anterior vor fi curățate mecanic;

  • -  Amorsa și vopseaua vor fi aplicate conform instrucțiunilor producătorului.

  • -  Consultantul va verifica trasarea înainte de a se face marcajul final.

La execuția marcajului rutier, se va ține seama de următoarele:

  • -  Tipul îmbrăcăminții rutiere și rugozitatea suprafeței;

  • -  Cartea marcajului (filmul marcajului);

  • -  Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregătire utilaj, pregătire suprafață, pregătire vopsea)

  • -  Dozaj de vopsea, dozaj de microbile

Pag. 5/8 /

\Z

Execuția lucrărilor se face conform instrucțiunilor producătorului, astfel:

  • -  pre-semnalizarea sectorului

  • -  marcarea

  • -  pozare conuri pentru protecția vopselei ude

  • -  protejarea vopselei ude împotriva deteriorării marcajului până la uscare;

  • -  recuperarea conurilor.

Operațiunea de marcaj va fi semnalizată cu indicatoare și mijloace de avertizare luminoase.

Oprirea lucrărilor de marcaj trebuie să se facă în condiții care să nu pericliteze continuitatea traficului rutier.

Fiecare categorie de marcaj se execută conform SR 1848-7:2015.

în timpul executării marcajului rutier se fac verificări ale dozajului de vopsea și microbile.

Banda de marcaj trebuie sa aibă un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe lungimea și lățimea benzii de vopsea.

CAPITOLUL V

CONTROLUL EXECUȚIEI și RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Cu 14 zile înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va supune aprobării Consultantului, Procedura de Execuție a marcajului.

Procedura va conține, fără a se limita, următoarele:

  • -  măsuri care să asigure amestecul uniform al vopselei;

  • -  verificarea periodică a grosimii peliculei de vopsea, a cantității și distribuției microbilelor.

Controlul calității vopselei și a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat desemnat de Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor.

Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate în funcție de trafic, tipul și caracteristicile suprafeței drumului, și condițiile de mediu.

Recepția lucrărilor de marcaj

în vederea recepției lucrărilor de marcaj, se vor face următoarele verificări:

  • -  geometria benzii de marcaj, conform SR 1848-7:2015;

  • -  dozajele de vopsea și microbile si grosimile peliculei ude și după uscarea acesteia.

Pag. 6/8

Ibb

ANEXAI

FISA TEHNICĂ ■ Vopsea de marcaj albă, ecologică, mono-componentă, diluabilă cu apa (fără solvenți organici), reflectorizantă pe suprafețe uscate și ude

Caracteristicile vopselei lichide

tipul de liantacrylic

densitate conform producătorului

substanțe nevolatile minimum 85%

vâscozitate conform producătorului

cenușă (%) la 450°Cconform producătorului

durata de depozitareminimum 6 luni

Caracteristicile peliculoqene

Buletin BAST min. 4 Mio pentru film ud:

grosimea filmului de 2000 pm (test de uzură)

raport BASTnr.

retro-reflexie min. 150 mcd/Lx/m2

pe suprafață uscată

factor de luminanțămin. 0,40

coeficient SRT min. 40

rezistența la uzurămin. 85%

grosimea peliculei neuscate2000 pm

tipul microbilelorbuletin BAST

dozajul microbilelor g/m2buletin BAST

Timpul de uscare a peliculei buletin BAST

Efectul ploii după uscareconform producătorului

Garanția vopselei și a microbilelor

Vopsea buletin LGA - BAST

Microbile Certificat Lloyd sau alt laborator european agreat de beneficiar

Condiții de aplicare

Temperatura pe durata aplicării

aer conform producătorului

sol conform producătorului

Higrometrie conform producătorului

Diluție conform producătorului

Mașina de marcaj conform producătorului

Toxicitate și protecția mediuluiconform prevederii 91/155/EWG

Reguli de transport, prelucrareconform producătorului

și depozitarea în siguranță

ANEXA 2


FISA TEHNICA - Amorsa cu uscare la acțiunea aerului


Este folosită pentru a asigura aderența la suprafața drumului, a vopselei pentru marcajul final. Amorsa va fi aplicată pe suprafețe bituminoase noi și vechi sau pe marcajul rutier vechi.

Caracteristicile amorsei


Tipul de liant acrylic

Densitate conform producătorului

Vâscozitate conform producătorului

Durata de depozitare minimum 6 luni


Condiții de aplicare

Temperatura aerului conform producătorului

Temperatura suprafeței conform producătorului

Umiditate relativă (%) conform producătorului


Modul de aplicare conform producătorului


Grosimea peliculei neuscateconfarn^producătorului Timp de uscare maxz 3^6.minute '

Efectul ploii după,ușpșre/mâxy 15min\jte

Toxicitate și proțe


Reguli de transpo


^mediului (^p.nfdrfn prelucrare si depozit.


vL

*\\

prevederii 91/155EWG

în siguranță conform producătorului



CAIET DE SARCINI

SEMNALIZĂRI RUTIERE (INDICATOARE)

CUPRINS

CAP.I.GENERALITĂȚI

Art.1. Instalarea indicatoarelor pe drum

Art.2. Plantarea stâlpilor

CAP.II. REGULI Șl METODE DE VERIFICARE A CALITĂȚII

ANEXĂ- REFERINȚE NORMATIVE

IhO



Art.1. Instalarea indicatoarelor pe drum

Indicatoarele se instalează pe partea dreaptă a drumului în sens să se asigure o bună vizibilitate a acestora.

OBS. în cazuri speciale când siguranța circulației o impune, indicatoare^

bă o în

  • 4, F35

căi

pe partea stângă a drumului sau pe console.

Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel încât să aib axa căii cu excepția indicatoarelor fig. F29, F30, F31, F32, F33, F3-din SR 1848/1 care se instalează perpendicular sau paralel cu axa căii-îmfuncție


5

oorffîgurația


intersecției.

Indicatoarele din fig. C38, C39, C40, C41, G34 și G35 se instalează perpendicular sau paralel cu axa drumului, după caz.

La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizantă se vor respecta următoarele:

  • - unghiul în plan format de fața indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5° la indicatoarele de avertizare și de 10° la cele de orientare și de presemnalizare.

  • - înclinarea (în față) a indicatorului în raport cu verticala este de 2°.

înălțimea până la marginea inferioară a indicatorului este:

  • - la 1,30-1,80 m față de cota căii în ax, în afara localităților, cu excepția panourilor suplimentare la trecerile la nivel cu calea ferată, pentru care înălțimea este de 0,50 m

  • - la 1,80-2,20 m față de cota trotuarului în orașe

  • - la 0,60-1,20 m pentru indicatoarele instalate pe spații verzi centrale, pe insule de dirijare în localități sau în afara acestora precum și pe refugiile din stațiile de tramvai.

Indicatoarele prevăzute cu folie reflectorizantă se instalează astfel încât partea lor inferioară față de cota căii în ax să fie:

  • - de 1,50 m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare și indicatoare diverse.

  • - de 1,30 m pentru indicatoarele de localitate și presemnalizare pentru orientare în intersecții importante pe drumuri de continuare a direcției spre localități importante.

  • - de 0,60 m pentru indicatoare instalate pe spații verzi centrale sau pe insule de dirijare.

Fac excepție indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie să asigure înălțimea de liberă trecere a autovehiculelor de min. 5,50 m.

Distanța de instalare a indicatorului în profilul transversal al drumului de la marginea platformei sau bordurii trotuarului până la marginea indicatorului este de cel puțin 0,50 m și cel mult 2,00 m. Amplasarea stâlpilor se face în afara marginii exterioare a șanțurilor sau rigolelor.

în cazul rambleelor înalte, stâlpii se montează la marginea exterioară a acostamentului stabilind în mod corespunzător lungimea lor.

Montarea în ramblee înalte a indicatoarelor care necesită 2 stâlpi se face începând de la marginea exterioară a acostamentului, completându-se în acest scop rambleul cu o platformă corespunzătoare sau folosind stâlpi mai lungi pe taluz.

Art.2. Plantarea stâlpilor

Lungimea stâlpilor se stabilește astfel încât să fie încastrați min. 40 cm în fundația de beton de clasă Bc 10 conform STAS 3622, respectiv min. 80 cm când sunt plantați direct în pământ.

Montarea indicatoarelor se face, de regulă, pe stâlpi speciali destinați în acest scop, confecționați conform pct. 3.4 din SR 1848/2, sau pe stâlpii semafoarelor luminoaase pentru dirijarea circulației, pe stâlpii cu alte destinații, pe console montate pe stâlpi sau pe console încastrate în construcțiile existente precum și pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersecțiilor.

Dispozitivele și modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate în anexă.

CAPITOLUL II

REGULI Șl METODE DE VERIFICARE A CALITĂȚII

Verificarea calității indicatoarelor se face în timpul execuției, precum și cu ocazia recepției.

Verificările ce se efectuează sunt:

  • - forma și dimensiunile, în conformitate cu SR 1848/1. La dimensiuni se admit toleranțe de + 1% pentru indicatoarele metalice.

  • - planeitatea feței, toleranța admisă fiind de 1 mm la indicatoarele metalice.

  • - verificarea rezistenței și nedeformabilității dispozitivelor de prindere pe stâlpi.

  • - aspectul și exactitatea executării simbolului.

  • - aplicarea corectă a foliei reflectorizante, care trebuie să prezinte o bună aderență, să nu aibă încrețituri și umflături.

  • - aspectul și exactitatea inscripțiilor, fiind admisă toleranța de + 1 mm pentru înălțimi ale literelor până la 130 mm și o toleranță de + 2 mm pentru înălțimi mai mari; la grosimi ale literelor până la 18 mm, se admite o toleranță de + 0,5 mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranță de + 1 mm.

Verificarea după montare a indicatoarelor constă în:

  • - respectarea prescripțiilor de instalare, ținând seama de distanțele și înălțimile prevăzute.

  • - modul de prindere pe stâlpi.

  • - este interzisă montarea reclamelor și a altor panouri pe suprafața de teren cuprinsă între marginea platformei drumului și linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora și a nu distrage atenția conducătorilor de autovehicule.

Dispozitivele și modul de prindicere a indicatoarelor pe stâlpi se va face conform anexei V B.

ANEXĂ


CAIET DE SARCINI GENERALE

SEMNALIZĂRI RUTIERE (INDICATOARE RUTIERE)


REFERINȚE NORMATIVE


I. ACTE NORMATIVE


Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000-publicat în MO 397/24.08.2000


Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.


Legea nr. 319/2006

Legea securității și sănătății în muncă.

Ordin Ml nr. 775/1998

Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999

Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor.


II. STANDARDE

SR 1848- 1:2011

SR 1848-2:2011

SR 1848- 3:2011


Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri și amplasare.

frmlOace de

ijloace-de le alcătuire.


Semnalizare rutieră. Indicatoare și semnalizare rutieră. Prescripții teh

Semnalizare rutieră. Indicatoare șj mijloa semnalizare rutieră. Scriere^&d/cfe^



CAIET DE SARCINI

STRAT DIN BETON SLAB

CUPRINS

CAP.I. GENERALITĂȚI

Art1. Obiect si domeniu de aplicare

Art.2. Prevederi generale

CAP.II. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Art.3. Cimenturi

Art.4. Agregate

Art.5. Apa

Art.6. Aditivi

Art.7. Alte materiale

Art.8. Adaosuri

Art.9. Verificarea calitatii materialelor înainte de prepararea betonului

CAP.III. STABILIREA COMPOZIȚIEI BETONULUI SLAB

Art.10. încercări preliminare

Art.11. Compoziția betonului slab

CAP.IV. PREPARAREA BETONULUI SLAB

(           Art.12. Statia de betoane

Art.13. Experimentarea preparării betonului slab in statie

Art.14. Prepararea propriu-zisa a betonului slab

Art.15. Controlul calitatii betonului in stare proaspata

CAP.V. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI SLAB

Art.16. Transportul betonului

Art.17. Lucrări pregătitoare

Art.18. Experimentarea punerii in opera a betonului slab

Art.19. Punerea in opera propriu-zisa

Art.20. Masuri in cazul condițiilor meteorologice nefavorabile

Art.21. Protejarea suprafeței betonului slab

Art.22. Protejarea stratului din beton slab, de circulație

Art.23. Executarea rosturilor

Art.24. Controlul betonului slab pus in opera si interpretarea rezultatelor

CAP.VI. CONDIȚII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Art.25. Elemente geometrice

<          Art.26. Caracteristicile suprafeței betonului slab

k CAP.VI. RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.27. Recepția pe faza determinanta

Art.28. Recepția preliminară (la terminarea lucrărilor)

Art.29. Recepția finala

ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINȚA


CAPITOLUL I GENERALITĂȚI


Art.1.Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile teh trebuie sa fie îndeplinite la prepararea, transportul, pu materialelor si a betonului la realizarea stratului rutier din “CONSTRUIRE STRADA SĂLCIEI”, aplicat la construcția d

• drumuri publice, străzi, parcari, trotuare, al platforme.

Art.2. Prevederi generale

2.1.Stratul rutier din beton slab se va realiza intr-i


nice privind conditjj nerea in opera beton slab,(<șa 9’

ai pietonal



stabilita prin proiect, pe un strat de fundație din balast sau piatra sparta, corespunzător calitativ prevederilor din STAS 6400.

  • 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

  • 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.4.In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune întreruperea execuției lucrărilor si luarea masurilor care se impun.

2.5.Stratul de beton slab nu se executa la temperaturi sub +5°C. Când temperatura aerului este sub +5°C continuarea sau oprirea betonarii va fi stabilita pe baza prognozei meteorologice a următoarelor 24 ore, referitoare la temperatura, vânt, umiditate, precipitații.

2.6.Este interzisa punerea in opera a betonului slab, la temperaturi mai mari de +30°C si umiditatea relativa a aerului sub 40%.


CAPITOLUL II NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE


Art. 3. Cimenturi


3.1.La prepararea betonului slab se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment, care trebuie sa corespunda condițiilor tehnice de calitate conform prevederilor standardelor respective, aratate in tabelul 1.


  • •  ciment SR ll/A-S 32,5

  • •  ciment H ll/A-S 32,5

  • •  ciment I 42,5

  • •  ciment CD 40

  • •  ciment ll/A-S 32,5


SR 301;

SR 3011;

SR 388;

STAS 10092;

SR 1500.



Tabelul 1.

CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE

CIMENT TIP:

SR ll/A-S H ll/A-S

32,5

ll/A-S 32,5

I 42,5

CD 40

Priza determinata pe pasta de ciment de consistenta normala

  • - sa nu inceapa mai devreme de:

  • - sa nu se termine mai târziu de:

1,5 ore

1 ora

1 ora

2 ore

10 ore



Marimea de volum la încercarea cu inelul

Le Chatelier

< 10 mm

Rezistenta mecanica la compresiune min. la:     2 zile N/mm2

10

15

7 zile N/mm2

16,0

-

26

28 zile N/mm2

32,5...52,5

42,5-62,5

40

  • 3.2. Este indicat ca șantierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.

  • 3.3. Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment, este necesar a obține aprobarea Proiectantului in acest scop. In acest caz, fiecare tip de ciment va fi utilizat pe porțiuni distincte ale lucrării, indicate si aprobate de către Inginerul lucrării.

  • 3.4. Condițiile tehnice de recepție, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare.

3.5.In timpul transportului de la fabrica de ciment la stafia de betoane (sau depozit intermediar), a manipulării si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri străine.

  • 3.6.Depozitarea se va face in silozuri, corespunzătoare din punct de vedere al protecției împotriva condițiilor meteorologice nefavorabile (ploaie, vânt, etc.).

Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat, pentru a asigura recunoașterea si controlul acestuia.

3.7.In cursul execuției, când apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curata cu instalația pneumatica si se vor marca, corespunzător noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.

3.8.Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50°C.

  • 3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depăși 45 de zile de la data expedierii de către producător.

  • 3.10. Cimentul ramas in depozit timp mai îndelungat nu va putea fi intrebuintat decât după verificarea stării de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzător noii clase.

Cimentul care se considera ca fiind alterat se va evacua, fiind interzisa utilizarea acestuia la prepararea betoanelor.

  • 3.11. Controlul calitatii cimentului de către Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 4.

C.         3.12.Laboratorul șantierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:

  • •  intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;

  • •  intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinărilor efectuate in laborator.

Art 4. Agregate

  • 4.1. Pentru prepararea betonului slab se vor utiliza următoarele sorturi de agregate:

  • •  nisip natural, sortul 0-4;

  • •  pietriș si pietriș concasat, sorturile 4-8, 8-16,16-25(31);

  • •  split, sorturile 8-16, 16-25(31);

  • •  piatra sparta, sortul 25-40, (numai la drumuri si străzi);

  • •  cribluri, sorturile 8-16 si 16-25, (numai la autostrăzi).

In regiunile unde nisipul natural este deficitar se va putea utiliza parțial si nisip de concasaj, insa numai pe baza de aviz al unui laborator care sa precizeze proporțiile de amestec cu nisipul natural si numai cu avizul Inginerului.

  • 4.2. Agregatele trebuie sa provină din roci omogene, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

  • 4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conducă la efecte daunatoare asupra liantului folosit.

Ele nu trebuie sa conțină silice microcristalina sau amorfa.

  • 4.4. Caracteristicile mecanice ale agregatelor pentru betonul slab precum si conținutul lor de impurități trebuie sa respecte prevederile din tabelele:

2a - pentru nisip;

2b - pentru pietrișul concasat;

2c - pentru split, piatra sparta si cribluri.

Caracteristicile nisipului utilizat Ia prepararea betonului slab

Tabelul 2a.

CARACTERISTICI

CONDIȚII DE ADMISIBILITATE

METODA DE DETERMINARE CONFORM

Sort

0-4

-

Granulozitate

Sa se înscrie in zona granulometrica din fig. 1

SR EN 933-2

Echivalent de nisip (EN), min.

85

SR EN 933-8

Conținut de impurități:

- corpuri străine

Nu se admit

- mica libera, %, max.

0,5

- cărbune, %, max.

0,5

STAS 4606

- humus (culoarea soluției de hidroxid de sodiu)

Incolora sau galbena

- sulfați (exprimați SO3), %, max.

1

Pietrișul pentru prepararea betonului slab trebuie sa aiba următoarele caracteristici:

  • - grad de spargere %, min.             80, pentru autostrăzi;

40, pentru drumuri clasa tehnica IE;

  • - uzura cu mașina tip Los Angeles, (LA), % max. 35.

Caracteristicile pietrișului concasat folosit Ia prepararea betonului slab

Tabelul 2b.

CARACTERISTICA

CONDIȚII DE ADMISIBILITATE

METODA DE DETERMINA

RE CONFORM

Sort

4-8

8-16

16-25(31)

-

Grad de spargere, %, min.

65

65

65

SR EN 933-5

Coeficient de forma, % max.

25

25

25

SR EN 933-4

Conținut de impurități:

- corpuri străine

Mu se admit

- parte levigabila, % max.

0,3 cu condiția ca in agregatul total sa nu depaseasca 1

STAS 4606

- sulfați

Nu se admit

Rezistenta la strivire a agregatelor in stare saturata, %, min.

60

60

60

STAS 4606

Rezistenta la acțiunea repetata a Na2SC>4 (Mg SCU), 5 cicluri, %

3

3

3

STAS 4606

Rezistenta la inghet-dezghet:

STAS 4606

- pierdere in masa, % max.

10

10

10

Uzura cu mașina tip Los Angeles (LA), %, max.

35

30

25

SR EN 1097-2

Caracteristicile splitului, pietrei sparte si criblurilor.

Tabelul 2c.

CARACTERISTICI

CONDIT

I DE ADM

ISIBILITATE

METODA DE DETERMIN ARE CONFORM

SPLIT

PIATR A SPART A

CRIBLURI

8-16

16-25(31)

25-40

8-16

16-25

Conținut de granule:

SR EN 933-

2

- care raman pe ciurul superior (dmax), % max.

5

- care trec prin ciurul inferior (dmin), % max.

10

Conținut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %, max.

10

5

Coeficient de forma, %, max.

35

25

25

SR EN 933-

4

Conținut de impurități:

- corpuri străine, % max.

1

Nu se admit

STAS 4606

- conținut de argila (V.A.), %

-

-

2

STAS 4606

- conținut de fracțiuni sub 0,1 mm, % max.

3

0,30

1,00

0,50

-

Uzura cu mașina tip Los Angeles, %, max.

Clasa rocii A, 18

SR EN 1097-2

30

20

Clasa rocii B, 20

Clasa rocii C, 24

Rezistenta la uzura (micro-Deval), max.

-

-

20

SR EN 1097-1

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe cribluri in stare uscata, %, min.

65

STAS 4606

Grad de spargere, %, min.

-

-

90

SR EN 933-

5

Rezistenta la acțiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max.

6

3

3

-

6/22

|W

Gradul de spargere se determina numai in cazul criblurilor provenite din roci detritice (utilizate numai la drumuri clasa tehnica IV si V si străzi categoria III si IV).

  • 4.5. Agregatele care nu îndeplinesc condițiile privind conținutul impurităților se vor spala înainte de folosire.

  • 4.6. Din punct de vedere al granulozitatii, sorturile de agregate trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:

  • •  sorturile sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua;

  • •  conținutul in granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimitează sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, cu condiția ca materialul necorespunzator dimensiunilor, sa reprezinte max. 15% din masa;

  • •  dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 Dmax.

  • 4.7. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai după ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzătoare.

  • 4.8. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari.

La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe f sorturi si păstrate in condiții care sa le ferească de imprastiere, impurificare, sau amestecare cu alte sorturi.

  • 4.9. Controlul calitatii agregatelor de către Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 4.

  • 4.10. Laboratorul șantierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

  • •  intr-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;

  • •  intr-un registru (registrul pentru încercări agregate) cu rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

Art 5. Apa

  • 5.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provină din rețeaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa îndeplinească condițiile de calitate.

  • 5.2. Verificarea calitatii apei se face la începerea lucrărilor si se repeta ori de cate ori se observa ca se schimba caracteristicile apei.

5.3.In timpul utilizării pe șantier se va evita ca apa sa nu se polueze cu detergenti, materiale organice, uleiuri, argile, etc.

C        5.4.Controlul calitatii apei se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 4.

Art. 6. Aditivi

  • 6.1. Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, pentru reducerea tendinței de segregare in timpul transportului, pentru marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet-dezghet repetat, la prepararea betoanelor slabe se vor utiliza:

obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;

aditiv reductor de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii (utilizarea de aditivi nu trebuie sa conducă la reducerea dozajului de ciment);

în anumite cazuri, aditivi acceleratori sau intarzietori de priza.

Toți aditivii propuși a fi folosiți la prepararea betonului slab vor fi aprobați de către Inginer pe baza studiilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compoziției betonului. Trebuie avute in vedere si normele tehnice asupra carora părțile trebuie sa fie de acord.

  • 6.2. Fiecare lot de aditivi trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producător. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.

  • 6.3. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj original si in încăperi uscate (ferite de umiditate).

  • 6.4.Aditivul - mixt plastifiant - antrenor de aer trebuie sa îndeplinească condițiile tehnice prevăzute in STAS 8625.

La prepararea betoaneior, aditivul se folosește sub forma de soluție avand o concentrație de 10%± 1% substanța uscata in unitati de masa.

Pentru prepararea soluției de concentrație 20% ± 1%, se dizolva 25 kg de aditiv in 100 litri de apa, obtinandu-se 115 litri de soluție. La stabilirea acestei proporții se va tine seama ca aditivul se livrează cu un conținut de min. 92% substanța uscata.

Concentrația soluției se verifica prin determinarea densității acesteia cu ajutorul unui densiometru la temperatura soluției de 20 ± 5° C.

6.5.Soluțiile de aditivi se vor păstră in rezervoare metalice bine închise pentru a se evita impurificarea sau modificarea concentrației prin evaporarea apei.

Pentru a se evita decantarea soluției de aditivi mijoacele de stocare vor fi prevăzute cu dispozitive de agitare.

  • 6.6.Controlul calitatii aditivilor se va face conform prescripțiilor din tabelul 4.

Art. 7. Alte materiale

Emulsii bituminoase cationice, cu rupere rapida conform STAS 8877.

Art. 8. Adaosuri

  • 8.1.Cu avizul Proiectantului, la executarea betonului slab la drumuri si străzi (nu la autostrăzi) se pot folosi adaosuri de cenușa de centrala termoelectrica conform prevederilor din “Normativul pentru execuția betoaneior rutiere cu adaos de cenușa de termocentrala”, indicativ CD 147.

Caracteristicile tehnice ale cenusei de termocentrala trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 3.

Tabelul 3.

CARACTERISTICI

CONDIȚII DE ADMISIBILITAT F

METODE DE ANALIZE CONFORM

Umiditatea, % max

1

-

Finețea exprimata prin rezidiu pe sita cu tesatura de sarma de 0,2, % max

10

-

Substanțe combustibile, % max

5

SR 3832-7

Suma oxizilor (SiO2 + AI2O3 + Fe2O3), % max

70

-

Oxid magneziu (MgO), % max

4

-

Triozid de sulf (SO3), % min

3

-

8.2.In cadrul utilizării cenuselor de termocentrala, condițiile lor de aprovizionare si de stocaj trebuie sa fie identice cu cele ale cimentului si in special in ceea ce privește protecția contra riscurilor de umectare.

Art. 9. Controlul calitatii materialelor inainte de prepararea betonului

Materialele destinate preparării betonului de ciment slab sunt supuse la încercări preliminare de informare si la încercări pentru stabilirea retetei de preparare, a căror natura si frecventa sunt date in tabelul 4.

Tabelul 4.

MAT ERIA-

LUL

ACȚIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE z“\r“ oC2 L/tZ OL VERIFICA

FRECVENTA MINIMA

METODE DE DETERMINAR

CONFORM:

LA APROVIZIONAREA MATERIALELOR IN: -DEPOZIT DE REZERVA -STĂTU DE BETONARE

ÎNAINTE DE UTILIZARE A MATERIALULUI

Ciment

Examinarea datelor înscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garanție

La fiecare lot aprovizionat

-

-

Verificarea duratei de depozitare

La fiecare lot aprovizionat

La fiecare lot utilizat

-

Constanta de volum Stabilitatea

0 determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai puțin de o

-

SREN 196-3

Timpul de priza

determinare la 100 t, pe o proba medie

-

Rezistenta mecanica la 2 (7) zile

0 proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat

-

Rezistente mecanice la 28 zile

O proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat

Prelevarea de contra-probe care se pastreaza minim 45 zile (păstrate in cutii metalice sau pungi de polietilena sigilate)

La fiecare lot aprovizionat probele se iau împreuna cu delegatul beneficiarului care va sigila contraproba

Starea de conservare numai daca s-a depășit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare

O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o proba medie)

Doua determinări pe siloz (sus si jos)

Agreg ate

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garanție

La fiecare lot aprovizionat

Parte levigabila sau fracțiunea fina 0...1

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa

O proba pe schimb pentru fiecare centrala de beton

STAS 4606

Humus

La schimbarea sursei

-

STAS 4606

Corpuri străine

  • - argila in bucăți

  • - argila aderenta

  • - conținut cărbune si mica

In cazul in care se observa prezenta lor

Ori de cate ori apar factori de im purificare (pentru fiecare centrala de beton)

STAS 4606

Granulozitatea sorturilor*)

0 proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa

O proba pe schimb si sort ori de cate ori apar factori care pot modifica granulozitatea (pentru fiecare centrala de beton)

STAS 4606

Aspectul si forma granulelor

0 proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa

STAS 4606

Echivalentul de nisip

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa

SR EN 933-8

Umiditatea**)

O proba pe schimb si sort si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de condiții meteorologice pentru fiecare centrala de beton

STAS 4606

Rezistenta la uzura cu mașina tip Los Angeles

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa

SREN 1097-2

Aditivi

Examinarea datelor înscrise in certificatul de calitate

La fiecare lot de aprovizionare

Densitatea soluției

O proba la fiecare șarja preparata

Apa

Compoziția chimica

O proba la începerea lucrării pentru fiecare sursa

Cenu sa de termo

Examinarea datelor înscrise in certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

centr ala

Finețea

O determinare la fiecare lot aprovizionat dar nu mai puțin de o determinare la 100 t pe o proba medie

-

Umiditatea

-

O proba pe schimb

-

Nota *) In cazul aprovizionării constante de la aceleași surse, frecventa maxima de

determinare a granulozitatii sorturilor de agregate este de o proba pe saptamana pentru fiecare sort si sursa

**) In cazul unei producții de peste 200 m3 beton/zi frecventa minima de determinare a umidității agregatelor este de o proba pe zi.

CAPITOLUL III STABILIREA COMPOZIȚIEI BETONULUI SLAB

Stabilirea compoziției betonului slab se face conform prevederilor NE 012 de către un laborator autorizat.

Clasa de rezistenta a betonului slab este C 8/10.

Ari. 10. încercări preliminare

10.1.In vederea stabilirii compoziției betonului slab, Antreprenorul va lua masuri ca laboratorul sau sau un laborator de         specialitate, sa efectueze încercările preliminare

necesare.

încercările preliminare vor începe cu cel puțin 90 zile înainte de demararea lucrărilor de betonare.

  • 10.2.Din încercările preliminare trebuie sa rezulte variațiile admisibile ale compoziției, care sa permită adaptarea ei la condițiile șantierului, pastrand caracteristicile betonului, privind lucrabilitatea, conținutul de aer oclus si rezistentele mecanice, aratate in tabelele 5 si 6.

Caracteristicile betonului proaspăt.

Tabelul 5.

DENUMIREA CARACTERISTICII

VALOAREA PENTRU:

ÎNCERCĂRILE SE

EFECTUEAZĂ CONFORM

AUTOSTR AZI

DRUMURI SI STRĂZI

Lucrabilitatea prin metoda gradului de compactare:

1,26-1,45

1,15-1,35

prin metoda tasarii

4+1 cm

Densitatea aparenta kg/mc min

2350+40

2300

-

Conținutul de aer oclus

3

3+0,5%

-

Caracteristicile betonului întărit.

Tabelul 6.

CARACTERISTICI DETERMINATE CONFORM STAS 1275

VALOAREA N/MM2

ÎNCERCĂRI PRELIMINARE

ÎNCERCĂRI DE CONTROL

SR ll/A-S H ll/A-S l/A-S 32,5

I 42,5 CD 40

SR ll/A-S H ll/A-S ll/A-S 32,5

I 42,5 CD 40

Rezistenta medie la compresiune determinata pe o

\6k

serie de 6 epruvete cubice cu 1 =

11

15

8,5

11,5

150 mm

18

18

15

15

- la varsta de 7 zile min.

- la varsta de 28 zile min

Art. 11. Compoziția betonului slab

Compoziția betonului va fi astfel alcatuita incat in condițiile unui dozaj minim de ciment cu materialele indicate in Cap. I, sa asigure realizarea caracteristicilor mecanice in ceea ce privește lucrabilitatea, densitatea, conținutul de aer oclus, si rezistentele mecanice ale betonului intarit, indicate la art. 10.2.

  • 11.1 .Stabilirea compoziției se va face:

  • •  la intrarea in funcțiune a statiei de betoane;

  • •  la schimbarea tipului de ciment, agregate sau aditivi;

  • •  ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compoziției utilizate.

  • 11.2.Compoziția betonului slab se va stabili ținând seama de următoarele:

  • •  agregatele folosite pot fi agregate naturale de balastiera sau concasate;

  • •  dimensiunea maxima a agregatelor folosite va fi de 40 mm;

  • •  granulozitatea agregatului total (0-40 mm) realizat cu sorturile de agregate prevăzute la pct. 4.1 va fi continua si se va inscrie in limitele indicate in tabelul nr. 7;

  • •  dozarea aditivului antrenor de aer se va stabili astfel ca sa se realizeze un conținut de aer oclus intre 3-4%;

  • •  factorul apa-ciment (A/C): 0,8-0,9;

  • •  dozajul de ciment prevăzut a se utilliza se va stabili cu ocazia încercărilor preliminare. Orientativ se precizează ca dozajul mediu este 150 kg/m3.

Tabelul 7.

GRANULOZI TATE

LIMITE

TRECERI IN % PRIN SITE SAU CIURURI CU DIAMETRUL DE:

0,2

1

4

8

16

25

40

0-40

min.

2

7

18

30

45

68

95

max.

11

25

46

63

81

90

100

CAPITOLUL IV PREPARAREA BETONULUI SLAB

Art. 12. Statia de betoane

  • 12.1. Prin statia de betoane se intelege orice unitate sau instalație care produce si livrează beton, fiind dotata cu una sau mai multe centrale de beton.

  • 12.2. Distanta maxima intre statia de betoane si punctul de lucru va corespunde unui timp de transport al betonului, de maximum 45 minute.

12.3.Statia de betoane trebuie sa dispună de:

  • •  depozite de agregate, avand compartimente amenajate pe o platforma betonata, cu scurgerea apelor asigurata;

  • •  silozuri de ciment, marcate, avand capacitatea corelata cu capacitatea de producție a statiei;

  • •  silozuri pentru cenuși de termocentrala in cazul ca se folosesc;

  • •  instalația de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi;

  • •  centrala sau centrale de beton in buna stare de funcționare;

  • •  buncare de descărcare a betonului preparat;

  • •  dotări care sa asigure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de transport;

&

  • •  laborator amenajat si dotat corespunzător;

  • •  dotări privind protecția muncii si PSI.

  • 12.4.Centralele de beton trebuie sa fie de tip discontinuu sau continuu, de dozare si malaxare, cu funcționare automata, cu următoarele caracteristici:

  • a.Precizia cantitatilor citite sau inregistrate este, pentru:

  • - agregate: ± 3%

  • - ciment si apa: ± 2%

  • - aditivi: ± 5%

  • - cenușa: ± 3%

  • b. înregistrarea cântăririlor:

  • - posibilitatea de montare a unui înregistrator de precizie obișnuita

  • c. Înregistrator al puterii de malaxare:

  • - obligatoriu pentru centrala de tip discontinuu

  • - facultativ la centrala de tip continuu.

  • d. Dozarea apei cu dozatoare automate sau cu contoare, recomandabil, in special pe șantierele mari, debitmetru cu precizie de 1%, cu totalizator si revenire automata la zero după fiecare șarja, montat pe fiecare linie de dozare.

  • e. Dozarea aditivilor: idem ca la dozarea apei.

  • f. Masurarea continua a umidității agregatelor:

  • - obligatoriu in palnia de alimentare a nisipului.

  • 12.5.Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numita pentru verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la punctele 12.3 si 12.4 lista reglajelor efectuate la centrala de beton, care va controla daca toate punctele prevăzute au fost verificate si in special:

-verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice;

-funcționarea eficace a dispozitivelor de opturare (deschidere-inchidere) a agregatelor, cimenturilor si eventual ale adaosurilor;

-starea malaxoarelor, in special uzura paletilor;

-funcționarea automatizata.

Toate aceste verificări se vor face fara a prepara beton.

  • 12.6.înainte de începerea producției de beton se va efectua un test de funcționare a statiei de betoane. In timpul testului de funcționare Antreprenorul trebuie sa evalueze si sa verifice modul de intrare al agregatelor in malaxor, dozajul materialelor, timpul de amestecare, etc. in conformitate cu specificațiile tehnice ale statiei de betoane si cu normele si reglementările din prezentul caiet de sarcini. In timpul producției, statia de betoane va fi testata periodic, cel puțin odata la 3 luni, in conformitate cu normele si regulamentele existente.

Rezultatele testelor se vor introduce in declarația de producție a betonului.

  • 12.7.Documentația completa referitoare la unitatea de producere a betonului va fi transmisa Inspecției Locale de Stat (IJCLPUAT) pentru autorizare conform legislației in vigoare. Producția de beton poate începe doar după ce statia de betoane a fost autorizata de către IJCLPUAT si aprobata de către Inginerul lucrării.

Art. 13. Experimentarea preparării betonului slab, in statie

înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat sa faca aceasta experimentare, pentru a verifica daca folosind mijloacele șantierului, reteta betonului stabilita in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.

încercările trebuiesc repetate pana la obținerea rezultatelor satisfacatoare privind:

  • - lucrabilitatea;

  • - conținutul in aer oclus;

  • - omogenitatea betonului;

  • - rezistenta la compresiune.

In cazul centralelor de beton cu doua malaxoare, încercarea de verificare a omogenității se va face pentru ambele malaxoare.

Cu ocazia acestor verificări se va stabili si durata minima de malaxare necesara pentru asigurarea unei bune omogenizări a betonului.

Probele pentru verificări se vor lua din cel puțin 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina caracteristicile aratate la Capitolul II, stabilirea compoziției betonului art 10 si 11.

Art. 14. Prepararea propriu-zisa a betonului slab

  • 14.1. Este interzisa prepararea betonului in instalațiile care nu asigura incadrarea in limitele abaterilor prevăzute la pct. 12.4 sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.

Antreprenorul răspunde permanent de buna funcționare a mijloacelor de dozare, verificandu-le ori de cate ori este necesar, dar cel puțin o data pe saptamana.

  • 14.2. Cantitatea de apa corespunzătoare unui amestec se va corecta ținând seama de umiditatea agregatelor si de aditivul utilizat, astfel incat sa se respecte raportul A/C avut in vedere la stabilirea retetei.

Umiditatea agregatelor se va determina o data pe schimb, pentru fiecare sort si ori de cate ori se modifica, condițiile atmosferice sau se apreciaza ca este necesar.

14.3.Ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor se face conform prevederilor cârtii tehnice a utilajului respectiv.

  • 14.4. Pe parcursul preparării betonului, laboratorul statiei poate modifica reteta, in funcție de rezultatele incercarilor privind umiditatea si granulozitatea agregatelor, si de lucrabilitatea si

r volumul de aer oclus al betonului proaspăt, in situațiile reale existente, cu condiția realizării ■ caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini.

  • 14.5. La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durata mai mare de o ora malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietriș.

14.6.Se va evita golirea malaxoarelor direct in mijloacele de transport, recomandandu-se folosirea de buncare intermediare. Pentru evitarea segregării betonului, buncarele vor fi incarcate axial prin intermediul unor jgheaburi si a unei pâlnii de minimum 0,5 m înălțime.

Nu se admite menținerea betonului in buncăr mai mult de 10 minute.

Buncarele intermediare vor fi curatate cel puțin de doua ori intr-un schimb.

  • 14.7.Temperatura betonului proaspăt, masurata in mijloacele de transport înaintea plecării de la statie, trebuie sa fie întotdeauna mai mica de +30°C.

Art. 15. Controlul calitatîî betonului in stare proaspata

  • 15.1.Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspăt precizate la punctul 10.2 tabelul 5, in scopul evitării punerii in opera a unui beton necorespunzator, se vor face in prealabil, la statia de betoane, determinările pe betonul proaspăt.

15.2.Ori de cate ori un rezultat preliminar se situează in afara limitelor admise, indicate la punctul 10.2, se va repeta imediat determinarea respectiva.

(         Daca si la noua determinare rezultatul nu se înscrie in limitele admise, se va sista

v prepararea betonului si se vor stabili, după caz, masurile tehnologice ce se impun: corectarea cantitatii de apa, a proporțiilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componentilor si verificarea instalației.

După aplicarea masurilor stabilite si după reluarea preparării betonului, determinarea caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptandu-se eventual corecții succesive pana când se constata ca cel puțin 3 rezultate consecutive se înscriu in limitele admise.

15.3.In continuare, controlul se va face cu frecventa prevăzută in tabelul 8.

Tabelul 8.

ACȚIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CE SE VERIFICA

FRECVENTA MINIMA

METODE DE DETERMIN ARE CONFORM

LA STATIA DE BETOANE

LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA

Examinarea documentului de transport

La fiecare transport

-

Lucrabilitatea

Doua determinări pe

O determinare

  • - metoda gradului de compactare

  • - metoda tasarii

schimb pentru fiecare centrala de beton

pe schimb si ori de cate ori se apreciaza ca necesar

Conținutul de aer oclus

0 determinare pe schimb pentru fiecare centrala de betoane

-

-

Temperatura (la temperaturi ale aerului sub sau egale cu 5°C si peste +25°C)

La fiecare 2 ore pentru fiecare centrala de beton

La fiecare 2 ore

-

Densitatea aparenta

0 determinare pe schimb dar min. o determinare la 300 mc pentru fiecare centrala de beton

-

-

Granulozitatea agregatelor din beton

Facultativa

-

-

Confecționarea de epruvete pentru determinarea de rezistenta la compresiune

  • - la 7 zile.

  • - la 28 zile

-Facultativ

-3 epruvete cubice pe schimb sau la max. 300 mc pentru fiecare centrala de beton

-

-

  • 15.4.Laboratorul Antreprenorului va tine următoarele evidente privind calitatea betonului preparat:

  • - compoziția betonului realizat;

  • - caracteristicile betonului proaspăt (lucrabilitatea, conținut de aer oclus, densitatea, temperatura);

  • - confecționarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice, in care se vor inscrie si rezultatele obținute.

CAPITOLUL V

PUNEREA IN OPERA A BETONULUI SLAB

Art. 16. Transportul betonului

  • 16.1. Betonul proaspăt preparat in statia de betoane se va transporta cu autobasculante avand bena acoperita cu prelata.

  • 16.2. Autobasculantele trebuie sa fie etanșe, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Pe timp de arșița sau ploaie, suprafața libera a betonului din autobasculante, trebuie sa fie protejata cu prelata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului. Se interzice udarea betonului pe timpul transportului.

  • 16.3. Autobasculantele vor fi spalate cu jet de apa, după 3-4 transporturi sau ori de cate ori este nevoie.

  • 16.4. Durata maxima de transport, considerata din momentul începerii încărcării mijlocului de transport si sfârșitul descărcării acestuia, nu va depăși 45 minute.

  • 16.5. Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport.

  • 16.6. Numărul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie sa asigure un flux continuu alimentarii utilajelor de punere in opera.

  • 16.7.Circulatia autobasculantelor pe stratul de beton slab se va admite numai după atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului slab.

Art. 17. Lucrări pregătitoare

  • 17.1. înainte de a începe executarea stratului din beton slab se va verifica si recepționa fundația, conform STAS 6400, care trebuie sa respecte si sa asigure prevederile proiectului privind elementele geometrice, abaterile limita, denivelările admisibile precum si capacitatea portanta a complexului fundatie-pat, corectandu-se toate defecțiunile constatate. Nu se va trece la executarea betonului slab pana când nu se vor face toate remedierile necesare.

  • 17.2. Înainte de începerea betonarii vor fi verificate si reglate utilajele si dispozitivele necesare pentru punerea in opera a betonului (repartizare, vibrare, finisare).

Art. 18. Experimentarea punerii in opera a betonului slab

înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va realiza un tronson experimental de min. 300 m lungime, pentru a verifica pe șantier, in condiții de execuție curenta, realizarea caracteristicilor cerute betonului slab pus in opera, in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si pentru reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera a acestuia.

x         Se vor verifica in mod special:

' - reglarea utilajului de răspândire si vibrare astfel ca sa se asigure realizarea stratului din beton slab conform proiectului si de calitate corespunzătoare (grosime, starea suprafeței, etc.);

- punerea la punct a operațiilor de finisare a suprafețelor, de răspândire a produsului de protecție si a materialelor, de execuție a rosturilor.

Partea din tronsonul experimental executat, considerata ca cea mai bine realizata, privind rezistentele mecanice si caracteristicile suprafeței stratului de beton (denivelări), va servi ca tronson de referința pentru restul lucrării.

Caracteristicile obținute pe acest tronson de referința se vor consemna in scris, pentru a servi la urmărirea calitatii lucrărilor ce se vor executa in continuare.

Art. 19. Punerea in opera propriu-zîsa

19.1.Stratul din beton slab se va executa intr-un singur strat cu grosimea indicata in proiect.

  • 19.2. Pe fundația de balast sau piatra sparta, verificata si recepționată conform pct. 17.1 se vor monta longrine metalice care sa asigure realizarea grosimii stratului, indicata in proiect.

  • 19.3. Asezarea longrinelor sau a firelor de ghidare, in cazul executării cu cofraj glisant, se ( va face, atat in plan cat si in inaltime, pe traseul si la cotele prevăzute in proiect, la distante de

cel mult 10-15 m.

19.4.lnainte de asternerea betonului slab, suprafața fundației din balast sau piatra sparta va fi curatata si stropita cu apa pentru a împiedica absorbția apei din beton.

  • 19.5. La locul de punere in opera, betonul slab va fi descărcat in 2 cordoane si așternut cu dispozitive adecvate, care sa asigure omogenitatea si infoierea uniforma a betonului slab pe toata latimea fundației.

  • 19.6. Betonul slab va fi repartizat in grosime constanta si egala cu cea stabilita pe tronsonul experimental, astfel incat după compactare si finisare grosimea stratului de beton slab realizat sa fie cea prevăzută in proiect.

  • 19.7. Punerea in opera a betonului slab se va face fara întreruperi si, daca acestea nu pot fi evitate, (ploaie intensa, defectarea utilajelor, întreruperi in aprovizionare mai mari de 1 h 30' etc), precum si la sfârșitul unei zile de lucru, întreruperea betonarii se va face printr-un rost transversal de contact.

  • 19.8. Betonul greșit preparat sau greșit pus in opera se va îndepărtă din lucrare.

  • 19.9. Betonul slab poate fi acoperit cu îmbrăcămintea de beton la cca. 48 de ore după execuție, daca descărcarea betonului pentru îmbrăcăminte se va face lateral, sau după atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului slab, daca se circula pe acest strat.

Art. 20. Masuri in cazul condițiilor meteorologice nefavorabile

  • 20.1. Lucrările de punere in opera a betonului slab vor fi întrerupte atunci când se ivesc următoarele condiții meteorologice defavorabile:

  • - temperaturi ale aerului mai mici de +5°C;

  • - temperaturi exterioare mai mari de +30°C concomitent cu o umiditate relativa a aerului mai mica de 40%;

  • - ploaie intensa.

20.2.In perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator de priza si/sau de întărire.

Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si numai sub control competent din partea șantierului.

Se poate lua in considerare si folosirea apei calde la prepararea betonului.

Atunci când temperatura aerului este in jur de +5°C continuarea sau oprirea betonarii se va face pe baza prognozei meteorologice pe următoarele 24 ore (temperatura, vânt).

In cazul când temperatura coboara sub +5°C si exista pericol de inghet in următoarele 24 ore, lucrările vor fi oprite.

Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0°C, in primele 24 ore de întărire a betonului deja pus in opera, se vor lua masuri de protejare a acestuia, prin pastrarea r unei temperaturi a betonului de cel puțin +5°C.

Temperatura betonului proaspăt înainte de a fi pus in opera trebuie sa fie mai mare de +5°C.

Daca apare pericolul deshidratării superficiale a betonului, datorita vântului sau unei umidități relative scăzute a aerului, se vor lua masuri de dublare a grosimii peliculei de protecție sau se va dispune oprirea lucrărilor.

  • 20.3.La betonarea pe timp călduros se va acorda o atentie deosebita deshidratării superficiale si fisurării betonului.

In vederea combaterii deshidratării superficiale rapide, care conduce ia scăderea caracteristicilor mecanice ale materialului de la suprafața betonului, se va acorda o atentie deosebita aplicării produsului de protecție.

Temperatura betonului proaspăt înainte de punerea in opera trebuie sa fie mai mica de +30°C.

Pentru scăderea temperaturii betonului, la prepararea acestuia se poate folosi apa răcită.

Atunci când temperatura aerului este mai mare de +20°C si umiditatea relativa este mai mica de 50%, se vor lua masuri pentru menținerea umidității stratului de fundație din balast sau piatra sparta, iar produsul de protecție se va aplica in doua straturi succesive (pentru realizarea unei bune impermeabilizari a betonului).

Atunci când temperatura aerului creste peste +25°C si umiditatea relativa a aerului scade sub 50% (zile de arșița), se vor lua masuri speciale pentru protecția imediata a betonului, cu emulsii bituminoase aplicate in doua straturi succesive si acoperirea cu copertine.

Art. 21. Protejarea suprafeței betonului slab proaspăt

21.1.Imediat după terminarea betonarii, se va proceda la protejarea betonului proaspăt împotriva acțiunii soarelui, vântului si ploilor, cu acoperișuri de protecție mobile, ce se deplasează pe măsură finisării suprafeței betonului.

Betonul va ramane astfel protejat pana la acoperirea lui cu o pelicula de protecție aplicata prin stropirea suprafeței si pârtilor laterale ale betonului cu cca. 600 gr/mp emulsie bituminoasa sau cu alte substanțe de natura alcalina.

Calitatea emulsiei bituminoase va fi verificata la fiecare lot aprovizionat, prin examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate.

  • 21.2. Protejarea betonului slab cu pelicula de emulsie bituminoasa, împotriva evaporării apei, se va face cat mai curând posibil după terminarea finisării, la mai puțin de o jumătate de ora din momentul începerii punerii in opera a betonului, asigurandu-se menținerea acestei protecții minimum 7 zile.

Pelicula creata trebuie sa aibe o grosime uniforma si sa fie continua.

I&3

Produsul de protecție se aplica pe suprafața betonului proaspăt prin pulverizare cu ajutorul unui dispozitiv de lucru.

  • 21.3. Lucrările de peliculizare a suprafeței betonului proaspăt nu se vor executa pe timp de ploaie. In cazul in care ploaia intervine intr-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea emulsiei, operațiunea de protecție se repeta.

  • 21.4. Pe timp ploios, suprafețele de beton proaspăt vor fi protejate cu acoperișuri sau folii de polietilena atat timp cat, prin caderea precipitațiilor, exista pericolul antrenării pastei de ciment.

Art. 22. Protejarea stratului de beton slab, de circulație

Este interzisa circulația lucratorilor, direct pe betonul slab proaspăt, in primele 24 de ore de la terminarea finisării suprafeței acestuia.

Stratul de beton slab se va da in circulație auto numai după ce betonul a atins cel puțin 70% din rezistentele mecanice prescrise, la 28 de zile.

Pe perioada de intarire a betonului, pana la darea in circulație a stratului de beton slab se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pe suprafața acestuia.

Art. 23. Execuția rosturilor

  • 23.1. La execuția stratului de beton slab, fisurarea transversala este libera si in consecința nu este necesara executarea de rosturi transversale de contracție ci numai rosturi transversale de contact (de lucru la întreruperea betonarii).

23.2.Stratul de beton slab va fi prevăzut cu un rost longitudinal, de contracție, la aproximativ jumatatea benzii de beton, astfel incat acesta sa fie in dreptul rostului longitudinal al imbracamintii din beton de ciment (la autostrăzi va fi amplasat sub banda de circulație de langa zona mediana care suporta un trafic mai ușor).

  • 23.3. Rosturile de contact transversale (de lucru) se realizează perpendicular pe axa caii de circulație si verticale, pe toata latimea si grosimea stratului din beton slab, când se intrerupe turnarea betonului, fie la sfârșitul zilei de lucru, fie in cazul întreruperii accidentale a betonarii (ploaie intensa, întreruperi in aprovizionarea cu beton, etc.).

La reluarea betonarii nu este necesara aplicarea de pelicula de separație la rostul de lucru.

  • 23.4. Rosturile longitudinale de contracție se realizează prin taierea betonului intarit, pe o adâncime de 4 cm.

Taierea rosturilor longitudinale va începe după ce betonul slab, in curs de intarire, a atins o rezistenta suficienta (determinata prin încercări repetate) pentru ca prin taiere sa nu se producă degradări (smulgeri) ale marginilor.

Totodată, taierea rosturilor longitudinale trebuie încheiata suficient de repede, pentru a se evita riscul apariției de fisuri necontrolate.

Rosturile longitudinale se vor executa in linie continua, neadmitandu-se frânturi si vor fi colmatate cu mastic bituminos sau cu orice alt material de colmatare agrementat tehnic si aprobat de Inginerul lucrării.

Art. 24. Controlul betonului slab pus in opera si interpretarea rezultatelor

  • 24.1. Controlul calitatii betonului slab, la punerea in opera si după, se face in conformitate cu prevederile tabelului 9.

Tabelul 9.

ACȚIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU, CARACTERISTICILE CE SE VERIFICA

FRECVENTA MINIMA

METODE DE DETERMINARE CONFORM

Examinarea documentului de transport

.a fiecare transport

-

Lucrabilitatea

0 determinare pe schimb si ori de cate ori se

-

apreciaza ca necesar

Temperatura (la temperaturi ale aerului sub sau egale cu 5°C si peste 25°C)

La fiecare 2 ore

Determinarea rezistentei la compresiune pe epruvete cubice

  • - la varsta de 7 zile

  • - la varsta de 28 zile

-Facultativ

-3 epruvete cubice pe schimb sau la max. 300 mc beton pe fiecare centrala de beton

-

Prelevarea de carote pentru determinarea rezistentei la compresiune

1 carota la 2500 mp de banda de beton (la cererea comisiei de recepție sau a Proiectului)

Instrucțiuni C 54

Determinarea grosimii stratului de beton slab

  • - la 200 m in timpul execuției

  • - pe carote extrase

-

  • 24.2. La controlul privind lucrabilitatea si temperatura betonului si/sau ori de cate ori un rezultat nu se înscrie in limitele admise, se vor efectua inca doua determinări, pentru același transport de beton.

Daca valoarea medie a celor 3 determinări se înscrie in limitele admise, se va accepta punerea in opera a betonului. Daca este depășită limita admisa, se refuza punerea in opera a betonului din transportul respectiv.

  • 24.3. Caracteristicile betonului întărit si anume rezistentele la compresiune, la 7 zile si la 28 zile, determinate ca medie pe fiecare serie de 3 cuburi; se analizeaza la laboratorul statiei de betoane care efectuează încercarea, imediat după înregistrare.

In cazul in care rezultatul sau rezultatele încercărilor nu corespund condițiilor prevăzute in prezentul caiet de sarcini, laboratorul va comunica, in termen de 48 ore, rezultatul in cauza, conducerii unitatii de care depinde statia, conducătorului de statie si Inginerului lucrării.

Urmare comunicării primite de la laboratorul statiei de betoane, in termen de 48 ore, șeful statiei, impreuna cu Inginerul lucrării si conducătorul punctului de lucru, vor identifica sectorul executat in schimbul de lucru corespunzător probei cu valoarea rezistentei neasigurata, pe care se vor efectua verificări suplimentare prin încercări nedistructive sau extragere de carote.

Daca din verificările suplimentare rezulta ca betonul nu îndeplinește condițiile prevăzute, va fi convocat Beneficiarul, care va analiza si decide masurile corespunzătoare.

  • 24.4. Rezultatele încercărilor pe cuburi la 28 de zile vor fi analizate in doua etape si anume:

  • - grupate lunar pentru aprecierea activitatii statiei;

  • - grupate pe tronsoane de drum sau pe întregul sector executat, pentru aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, din care se vor elimina rezultatele încercărilor de pe tronsoanele pe care s-au efectuat verificări suplimentare prin încercări nedistructive sau extrageri de carote.

  • 24.5. încercările prin metode nedistructive sau pe carote se efectuează conform reglementarilor in vigoare, cu precizarea ca in calcule se introduce ca valoare de calcul, rezultatul mediu pe secțiune in cazul încercărilor prin metode nedistructive si valoarea individuala in cazul încercărilor obținute pe carote.

24.6.Interpretarea rezultatelor încercărilor efectuate pe betonul slab se va face conform prevederilor Normativului NE 014.

CAPITOLUL VI CONDIȚII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Art. 25. Elemente geometrice

  • 25.1. Grosimea stratului de beton slab este cea prevăzută in proiect.

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum -10 mm sau +15 mm, corespunzător abaterii admisibile a imbracamintii din beton de ciment.

Verificarea grosimii stratului de beton slab se efectuează prin măsurători directe, la marginile benzilor de beton, la fiecare 200 m, precum si pe carotele extrase pentru verificarea calitatii betonului.

Grosimea betonului este media grosimilor citite pe fiecare sector de drum prezentat recepției.

  • 25.2. Latimea de turnare a benzii de beton va fi conform proiectului. Abaterea limita la lățime va fi de ±2 cm.

Verificarea lățimii de turnare se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

  • 25.3. Panta transversala a stratului de fundație din beton slab este cea prevăzută in f' proiect.

I         Abaterea limita la panta va fi de +0,4% din valoarea pantei proiectata.

25.4.In profil longitudinal, abaterile limita la cotele fundației din beton slab fata de cele prevăzute in proiect vor fi de ±10 mm.

Art. 26. Caracteristicile suprafeței betonului slab

Verificarea planeitatii (denivelărilor) suprafeței betonului de fundație se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, in termen de cel târziu 24 de ore de la punerea in opera a betonului.

In profil longitudinal, măsurătorile se efectuează in axa benzii de circulație si denivelările nu pot fi mai mari de +10 mm.

In profil transversal, verificarea este obligatorie in dreptul profilelor aratate in proiect (si intre acestea la cererea comisiei de recepție) si denivelările nu pot fi mai mari de +9 mm.

CAPITOLUL VII

RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art. 27. Recepția pe faza determinanta

\         Recepția pe faza determinanta stabilita in proiect se efectuează conform Regulamentului

privind controlul de stat al calitatii in construcții, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de execuție determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Construcțiilor volumul 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute in documentație pentru fundația din beton slab sunt complet terminate si toate verificările sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.8, 15, 24 si 26.

Comisia de recepție examinează lucrările si verifica îndeplinirea condițiilor de execuție si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatările consemnate pe parcursul execuției de către organele de control.

In urma acestei recepții se încheie “Proces verbal de recepție pe faza” in registrul de lucrări ascunse in care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de execuție a acestora si recomandări cu privire la modul de tinere sub observație a tronsoanelor de drum ia care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art. 28. Recepția preliminară (la terminarea lucrărilor)

Recepția preliminară a stratului de beton slab se face odata cu recepția preliminară a întregii lucrări de drum, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de recepție va examina lucrările executate, fata de prevederile documentației tehnice aprobate, si fata de documentația de control si procesele verbale de recepție pe faza, întocmite in timpul execuției lucrărilor.

Evidenta tuturor verificărilor efectuate in timpul execuției lucrărilor, face parte din documentația de control la recepția preliminară.

Art. 29. Recepția finala

Recepția finala a stratului de beton slab se face odata cu recepția finala a întregii lucrări de drum, după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia.

Recepția finala se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

ANEXA DOCUMENTE DE REFERINȚA

ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr. 43/1998

Ordinul MT nr. 45/1998

Ordinul MT nr. 46/1998

Ordinul MT/MI nr.

411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000

NGPM/1996

NSPM nr. 79/1998

Ordin Ml nr. 775/1998

Ordin AND nr.

116/1999


Norme privind încadrarea in categorii a drumurilor de interes național.

Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.

Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației si de instruire a restricțiilor de circulație in vederea executării de lucrări in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

Norme generale de protecția muncii.

Norme privind exploatarea si introtinoroa drumurilor si podurilor.

Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreținere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE

C 54

CD 147

Instrucțiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor. Normativ pentru execuția betoanelor rutiere cu adaos de cenușa de termocentrala.

NE 012

Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si bete precomprimat.

NE 014

Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment in sistemele cofraje fixe si glisante.

III. STANDARDE

SR EN 933-2

SR EN 1097-1

STAS 4606

STAS 6400

STAS 8625

STAS 8819


încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, di^ensiunimpmjnale ale ochiurilor.

fcercari-p^ntfcg


xdimensrunpnpminale ale ochiurilor.

/X^eî^iip^n'trUj determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ^A^le^gkegâtelor/Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura


Ăgțegat^ pătură le grele pentru mortare si betoane cu lianți minerali. Metode de încercare.


/ ♦

l\      »                 // LI Llf

Vz. Lucrări de drumuri. Straturi de baza si de fundație. Condiții tehnice \J^e^i^le. de câi[t^^

Aditiv plâstifiant mixt pentru betoane.

Cenușa de;centrale termoelectrice utilizata ca adaos in betoane si mdrtare.


G^sbtrale termoelectrice utilizata ca adaos in betoane si




CAIET DE SARCINI

BORDURI DIN BETON DE CIMENT

CUPRINS

CAP.I. GENERAUTATI

Art1. Domeniu de aplicare

Art.2. Prevederi generale

( CAP.ll. MATERIALE FOLOSITE

CAP.III. CONDIȚII TEHNICE

CAP.IV. REGULI DE VERIFICARE A CALITATII

CAP.V. MARCARE, DEPOZITARE SI LIVRARE

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI



Art. 1. Domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplica pentru proiectul “CONSTRUIRE

Prezentul Caiet de sarcini cuprinde materialele si condițiile de bordura din beton prefabricat nearmat aplicate in domeniul rutier 1340:2004 „ Elemente de borduri de beton. Condiții si metode de incercari. Elementele sunt utilizate pentru următoarele aplicații: separarea, delimitarea fizica sau vizuala, drenarea la marginea zonelor separarea intre suprafețele supuse la diferite tipuri de circulație

  • -  încadrarea pârtii carosabile a străzii

  • -  la marginea aleilor de pietoni, la chenarele spatiilor verzi (borduri îngropate)

  • -  partea centrala a intrărilor carosabile

  • -   părțile laterale ale intrărilor carosabile

Art. 2. Prevederi generale

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinărilor necesare aplicării prezentului Caiet de Sarcini.

în cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului Caiet de sarcini beneficiarul va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor necesare ce se impun.

Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a condițiilor de execuție , a incercarilor efectuate si a rezultatelor obținute.

CAPITOLUL II MATERIALE FOLOSITE


La fabricarea elementelor de borduri din beton trebuie utilizate numai materiale a căror aptitudine de utilizare a fost stabilita in termeni de caracteristici si de performante.Condițiile necesare pentru materialele utilizate trebuie indicate in documentația de control al producției producătorului.

Condițiile de performanta ale elementelor de bordura din beton sunt definite prin clase care sunt asociate cu notările de marca.

Bordurile pot fi fabricate dintr-un singur tip de beton sau din betoane diferite pentru fata si corpul bordurii.

Atunci când bordurile sunt fabricate cu un strat de finisare, acesta trebuie masurat si sa prezinte o grosime minima de 4 mm peste suprafața ceruta. Particulele izolate de agregate care pătrund in stratul de finisare trebuie ignorate. Stratul de finisare face parte integranta din bordura.

O muchie înclinată la unghi mai mare de 2 mm trebuie descrisa ca o Ieșitura.Dimensiunile trebuie declarate de producător.

Bordurile pot fi fabricate cu profile funcționale si/sau decorative, care nuse includ in dimensiunile de fabricație ale bordurii.

Suprafața bordurilor poate fi texturata, prelucrata secundar sau tratata chimic; aceste finisări sau tratamente trebuie descrise si declarate de producător.

Bordurile pot fi fabricate cu extremități plane sau cu forme ce facilitează îmbinarea sau stratificarea.

Forma si dimensiunile bordurilor sunt dimensiuni de fabricație.

La montarea bordurilor, marimea spațiului alocat bordurii trebuie sa cuprindă spațiul pentru îmbinări si abaterile admise.

Conform SR EN 1340, lungimea recomandata a bordurii drepte care cuprinde si îmbinarea este de 1000mm.

Exemple de tipuri de borduri si de îmbinări sunt prezentate in standardul european menționai.

CAPITOLUL III

CONDIȚII TEHNICE

Abateri admisibile

Tolerantele la dimensiunile de fabricație declarate de producatoe sunt:

Lungime: ± 1% pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minim de 4mm si maximi 0 mm ;

Pentru fete văzute: ± 3% pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minim de 3mm si un maxim 5 mm;

Pentru alte parii: ± 5% pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minim de 3mm si un maxim 10 mm.

Diferența dintre oricare doua măsurători ale aceleiași dimensiuni ia o singura bordura trebuie sa fie <5 mm

Pentru fetele văzute ca fiind plate si muchii descrise ca rectilinii, abaterile admisibile ale planeitatii si liniarității muchiilor sunt indicate in tabelul 1.

Tabelul 1 Abateri admisibile ale

planeitatii si ale liniarității muchiilor

Lungimea etalonului, mm

Abaterile admisibile, mm

300

+ 1,5

400

± 2,0

500

±2,5

800

±4,0

Caracteristici fizice si mecanice

Bordurile trebuie sa îndeplinească condițiile aratate in tabelul 2 in momentul in care producătorul le-a declarat apte de a fi utilizate.

Calitatea este exprimata prin clase si mărci.

Atunci când, datorita geometriei lor, accesoriile complementare bordurilor ( parte din bordura care este utilizata ca piesa de tranziție pentru schimbarea direcției, formei sau înălțimii) nu pot fi încercate conform prezentului Caiet de sarcini, acestea se considera conforme cu valorile impuse, cu condiția ca betonul din care sunt confecționate sa aiba caracteristicile din tabelul 2

Tabelul 2. Caracteristici si metode de încercare

Nr crt

Caracteristica

Clasa de rezist.

Marcare

Condiția

Metoda    de

încercare

1

Rezistenta la acțiunea factorilor climatici:

- absorbția de apa , % din masa

1

2

A

B

Nici o performanta In medie ± 6,0

SREN 1340 (anexaE)

- rezistenta la inghet-dezghet,1 (pierdere de masa după inghet-dezghet, kg/mp)

3

D

< 1,0

Nici o valoare indiv.

>1,5

(anexa D)

2

Rezistenta la incovoiere, MPa

1

2

3

S

T

U

Caracteristica/ Minima 3,5/ 2,8 5,0/ 4,0 6,0/ 4,8

(anexa F)

3

Rezistenta la uzura: metoda cu discul lat, mm

1

  • 3

  • 4

F H I

Nici o performanta <23

<20

(anexa G)

metoda cu mașina Bohme, mmc/mmp

1

  • 3

  • 4

p H

I

Nici o performanta

  • < 20000/5000

  • < 18000/5000

(anexa H)

4

Rezistenta la alunecare/derapare

-

-

satisfacatoare

(anexa I)

5

Aspect vizual:

  • - infatisare

  • - textura

  • - culoare

-

-

Fata bordurii nu trebuie sa prezinte crăpături sau solzi nici o diferența cu eșantionul aprobat de cumpărător

(anexa J)

Note: 1 Se determina când bordurile sunt in contact frecvent cu sărurile de dezghețare

CAPITOLUL IV REGULI DE VERIFICARE A CALITATII

Verificarea calitatii bordurilor se face de către producător, care emite un certificat de conformitate in concordanta cu prevederile SR EN 1340:2004.

Certificatul de conformitate trebuie ca cuprindă:

  • - numele si adresa producătorului;

  • - descrierea produsuluidip, identificare, utilizare;

  • - prevederile carora trebuie sa se conformeze produsul conform prevederilor SR EN 1340:2004

  • - condiții speciale aplicabile produsului( daca este cazul).

Pag. 5/6

CAPITOLUL V MARCARE, DEPOZITARE SI LIVRARE

Bordurile se marcheaza cel puțin una la 50 de bucăți, pe o fata neaparenta, cu marca fabricii si standardul cu care este conforma

stive de maximum 1,5 m înălțime. Intre rânduri se


Bordurile se depozitează i recomanda a se așeza sipci.

daca au atins rezistenta corespunzătoare la


rilor prin rostogolire sau alunecare.

jl de certificare a calitatii, întocmit conform

dispozițiilor legale in vigoare. *




CAIET DE SARCINI

PAVAJ DIN PAVELE PREFABRICATE DIN BETON

CUPRINS

CAP.I. GENERALITĂȚI

Art.1. Obiect si domeniu de aplicare

Art.2. Prevederi generale

CAP.II. TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Art.3. Săpătură trotuarelor pana la cotele din proiect

Art.4. Realizarea fundației din balast la trotuare

Art.5. Montarea bordurilor din beton 20x25(cm) la cotele proiectate

Art.6. Realizarea pavajului din pavele din beton de ciment

Art.7. Execuția trotuarelor

CAP.III. RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.8. Recepția preliminară

Art.9. Recepția finala




&iect si domenfâde aplicare

șar^ni se aplică ^“QONSTRUIRE STRADA SĂLCIEI”.

— <*> ‘^erabila a esteticii stradale si mai ales pentru a ușura ^^ins.ta^tijie subterane, prezentul proiect prevede realizarea feOj^Sou alcătuit din fundație din balast si un pavaj din pavele 

Art.1. -

Caietul

Pentru imbuna eventualele intetrotuarelor cu un sis autoblocante pe strat de nisip.


Art.2. - Prevederi generale

Execuția lucrărilor de realizare a trotuarelor se va desfasura după următoarea tehnologie:

  • - săpătură la platforma trotuarelor pana la cotele din proiect;

  • - realizarea fundației din balast la trotuare;

  • - montarea bordurilor din beton 20x25 (cm) la cotele proiectate;

  • - realizarea pavajului din pavele din beton de ciment pe un strat de 5cm de nisip la trotuare.

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, benefciarul va dispune întreruperea execuției lucrărilor si luarea masurilor ce se impun.

CAPITOLUL II

TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Art.3. - Săpătură trotuarelor pana la cotele din proiect

Se va executa săpătură pana la cotele din proiect, materialul rezultat va fi adunat in grămezi de unde va fi incarcat in auto si transportat la locul indicat de beneficiar.

Săpătură se va executa sub asistenta, pentru a nu se distruge căminele de vizitare, hidranti, racordurile electrice, etc.

După ce se va executa săpătură pana la cota din proiect si materialul va fi indepartat, fundul săpăturii se va compacta foarte bine.

Art.4. - Realizarea fundației din balast la trotuare

Stratele rutiere inferioare pavajului din pavele prefabricate vor fi executate conform desenelor tehnice si a caietelor de sarcini.

La execuția stratului de fundație din balast la trotuare se va trece numai după receptionarea lucrărilor de terasamente (cote, grad de compactare).

Se vor respecta STAS 1913/13-83, STAS 6400-84, STAS 4606-80, STAS 730-89. Balastul trebuie sa provină din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa conțină corpuri străine vizibile (bulgari de pamant, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Pe terenul recepționat se așterne si se nivelează balastul in funcție de grosimea prevăzută in proiect si grosimea optima de compactare stabilita anterior.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește in laboratorul de șantier, ținând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.

Grosimea stratului de fundație din balast este cea prevăzută in proiect, abaterea limita Ia grosime poate fi de maxim ± 20mm. Abaterile limita la lățime pot fi ± 5cm si la panta ± 0.4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 ml.

Abaterile limita la cotele fundației din balast, fata de cotele din proiect, pot fi ± 10mm.

Art. 5 - Montarea bordurilor din beton 20 X 25 (cm) la cotele proiectata

Bordurile din beton 20x25(cm) vor fi realizate conform prevederilor din SR EN 1340:2004 „ Elemente de borduri de beton. Condiții si metode de încercări.”. Acestea vor fi montate pe o fundație din beton de ciment C8/10 DE 15X30(cm). Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si se vor rostui cu mortar M50.

Bordurile se pun la cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de execuție, tolerantele admise la montare fiind mai mici de 5 mm fata de cotele prevăzute in proiect.

Art. 6 - Realizarea pavajului din pavele din beton de ciment

Stratul de uzura alcătuit dintr-un pavaj din pavele prefabricate din beton de ciment pe substrat de nisip va fi executat după recepția stratului inferior.

La pavelele din beton de ciment folosite, datorita tehnologiilor moderne de execuție, nu se mai pune problema abaterilor dimensionale de la produsul etalon, in schimb sunt mai mari nereguli in ceea ce privește marca betonului folosit, sau mai precis, a rezistentelor mecanice ale produsului finit.

Pavelele din beton de ciment, ca sa arate si mai ales ca sa se comporte bine in timp, trebuie sa fie fabricate din beton de ciment Bc40 (B500) si după uscare sa atinga rezistentele respective.

Se atrage atentia antreprenorului ca la primirea pavelelor de la furnizor, loturile respective sa fie insotite de certificate de calitate care sa certifice calitatea ceruta.

Antreprenorul va verifica, prin sondaj, marca betonului in laboratoarele proprii sau pe baza de comanda la un laborator specializat

Nerespectarea mărcii betonului este o condiție suficienta de reziliere a contractului cu furnizorul si cautarea altor oferte serioase.

De asemenea, se impune ca rezistenta la compresiune pe cuburi de 10x10x10(cm) după 70 cicluri de inghet-dezghet sa fie de:

Min Ri = 35.4 N/mp pentru betonul de rezistenta si

Min Ri = 40.0 N/mp pentru betonul de uzura

Coeficientul de gelivitate va fi de:

Min r| = 13.5% pentru betonul de rezistenta si

Min r| = 15.5% pentru betonul de uzura

Conform STAS 3518/89 - metoda distructiva - valoarea coeficientului de gelivitate pentru treapta intermediara de 70 cicluri da informații ca la 100 cicluri coeficientul de gelivitate nu va depăși valoarea admisa de 25%.

Se va acorda o atentie deosebita in timpul manipulării pavelelor pentru a se evita spargerea sau ciobirea acestora.

Substratul de nisip pe care se montează pavelele este alcătuit dintr-un strat de nisip uscat si afanat la partea superioara.

Se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 mm care trebuie sa aiba conținut de fracțiuni sub 0.09mm de maxim 12%.

Pentru impamantarea pavajului se va utiliza nisipul natural 3-7 mm sau savura.

Agregatele trebuie sa provină din roci stabile, nealterate la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea nisipului din roci feldspatice sau sistoase.

Art.7 - Execuția trotuarelor

In lungul proprietăților, adiacent străzilor, se vor executa trotuare cu lățimi variabile.

Trotuarul este necesar pentru asigurarea circulației pietonale in zona.

Trotuarul este delimitat de carosabil prin borduri de ciment 20x25cm. Trotuarele au panta transversala de 1% si sunt alcătuite din pavaj de 8 cm grosime din pavele din beton de ciment marca Bc40 (B500) montate pe un pat de nisip de 5cm grosime si pe o fundație de balast compactat de 10 cm grosime.

CAPITOLUL III

RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art. 8 - Recepția preliminară

Recepția preliminară se efectuează când pavajul este executat.

Abaterile limita la panta nu trebuie sa depaseasca ± 0.4% fata de valoarea pantei indicate in proiect iar abaterile limita la cotele din proiect! 10mm.

Deasemenea denivelărilor suprafeței pavajului nu pot fi mai mari de ± 4 mm.

Comisia de recepție examinează cum s-au respectat prevederile proiectului privind condițiile tehnice si de calitate ale execuției precum si constatările consemnate pe parcursul execuției de            nele de control (antreprenor, proiectant, consultant,

Inspecția de stat in c


In urma ace


icheie procesul verbal de recepție preliminară.


Art. 9 - Recepti

Recepția /fjna conformitate cu/djș


pirarea perioadei de garanție si se va face in eyederilor din prezentul caiet de sarcini.


DEVIZ UL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIȚIEI

conform H.G. 907/2016, privind cheltuielile necesare realizării obiectivului:

Construire str. Sălciei - Bacau

Faza de proiectare: PT+DE

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

Iei

lei

1

2

3

4

5

CAPITOLUL 1

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0.000

0.000

0.000

1.2

Amenajarea terenului

0.000

0.000

0.000

1.3

Amenajări pentru protecția mediului

2,528.960

480.502

3,009.462

1.4

Amenajări pentru protecția mediului

0.000

0.000

0.000

Total Capitol 1

2,528.960

480.502

3,009.462

CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

2.1

Construcții si instalații

0.000

0.000

0.000

2.2

Utilaje, echipamente

0.000

0.000

0.000

Total Capitol 2

0.00

0.00

0.00

CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1

Studii

0.000

0.000

0.000

3.1.1. Studii de teren

0.000

0.000

0.000

3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului

0.000

0.000

0.000

3.1.3. Alte studii specifice

0.000

0.000

0.000

3.2

Documentația - suport de cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

6,015.000

6,015.000

3.3

Expertiza tehnica

0.000

0.000

0.000

3.4

Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirolor

0.000

0.000

0.000

3.5

Proiectaare

10,000.000

1,900.000

11,900.000

3.5.1. Tema de proiectare

0.000

0.000

0.000

3.5.2. Studiul de prefazibilitate

0.000

0.000

0.000

3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz general

0.000

0.000

0.000

3.5.4. Documentațiile tehnice necesare in vederea obținerii avizelor/ acord uri Io r/autorîzatiilor

3,000.000

570.000

3,570.000

3.5.5. Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție

1,000.000

190.000

1,190.000

3.5.6. Proiect tehnic si detalii de execuție

6,000.000

1,140.000

7,140.000

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

0.000

0.000

0.000

3.7

Consultanta

0.000

0.000

0.000

3.7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investiție

0.000

0.000

0.000

3.7.2.Auditul financiar

0.000

0.000

0.000

3.8

Asistenta tehnica

14,828.000

2,817.320

17,645.320

3.8.1. Asistenta tehnica din partea proiectantului

7,000.000

1,330.000

8,330.000

3.8.1.1. pe perioada de execuție a lucrărilor

7,000.000

1,330.000

8,330.000

3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control ai lucrărilor de execuție, avizat de către

0.000

0.000

0.000

3.8.2. Dirigentie de șantier

7,828.000

1,487.320

9,315.320

Total Capitol 3

30,843.000

4,717.320

35,560.320

CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1

Construcții si instalații

988,554.090

187,825.277

1,176,379.367

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

0.000

0.000

0.000

4.3

Utilaje, echipamante tehnologice si funcționale care necesita montai

0.000

0.000

0.000

4.4

Utilaje, echipamante tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

0.000

0.000

0.000

4.5

Dotări

0.000

0.000

0.000

4.6

Active necorporale

0.000

0.000

0.000

Total Capitol 4

988,554.090

187,825.277

1,176,379.367

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

17,561.090

3,336.607

20,897.697

5.1.1. Organizare de Șantier pentru lucrări de construcții si inst

17,561.090

3,336.607

20,897.697

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării șantierului

0.000

0.000

0.000

5.2

Comisioane, taxe, cote legale,costuri de finanțare:

11,095.086

11,095.086

5.2.1. Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0.000

5.2.2. Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrărilor de construcții (0,5% din valoarea de C+M)

5,043.221

5.2.3. Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrărilor de construcții (0.5 %+0,1)% din valoarea de C+M

6,051.865

5.2.4. Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC

0.000

5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire/desfiintare

0.000

5.3

Cheltuieli diverse si neprevăzute

101,591.105

19,302.310

120,893.415

5.4

Cheltuieli pentru informare si publicitate

0.000

0.000

0.000

Total Capitol 5

130,247.281

22,638.917

152,886.198

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste


6.1

Pregătirea personalului de exploatare

6.2

Probe tehnologice si teste

Total Capitol 6

TOTAL GENERAL

1,152,173.331

215,662.017

1,367,835.347

din care: C + M (Cap.1.2 + Cap.1.3 + Cap.1.4 + Cap.2.1 +

Cap.4.1 +Cap,4.2 +Cap.5.1.1)

1,008,644.140

191,642.387

1,200,286.527

Data:............................

Beneficiar/lnvestitor..........

Întocmit,

(Nume, funcție, semnătură)

CAPITOLUL NR. 1

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

Construire str. Sălciei - Bacau

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

1.1

Obținerea terenului

0.00

0.00

0.00

1.2

Amenajarea terenului

0.000

0.000

0.000

1.3

Amenajări pentru protecția mediului

2,528.960

480.502

3,009.462

Lucrări amenajare protecția mediului

2,528.960

480.502

3,009.462

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților

0.000

0.000

0.000

Total Capitol 1

2,528.960

480.502

3,009.462

CAPITOLUL NR.2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

Construire str. Sălciei - Bacau

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

2.1

Construcții si instalații

0.00

0.00

0.00

2.2

Utilaje si echipamente

0.000

0.00

0.000

Total Capitol 2

0.00

0.00

0.000

CAPITOLUL NR. 3

Cheltuieli pentru studii, avize, proiectare si asistenta tehnica

Construire str. Sălciei - Bacau

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

3.1.

STUDII

3.1.1.

Studii de teren

0.00

0.00

0.00

Studii geotehnice

0.00

0.000

0.00

Studii geologice

0.00

0.000

0.00

Studii hidrologice

0.00

0.000

0.00

Studii hidrogeotehnice

0.00

0.000

0.00

Studii fotog ram metrice

0.00

0.000

0.00

Studii topogrfîcice si de stabilitate ale terenului pe care se amplaseaza obiectivul de investiție

0.00

0.000

0.00

3.1.2.

Raport privind impactul asupra mediului

0.00

0.000

0.00

3.1.3.

Alte studii specifice

0.00

0.000

0.00

TOTAL 3.1.

0.00

0.00

0.00

3.2.

DOCUMENTAȚII - SUPORT SI CHELTUIELI PENTRU OBȚINEREA DE AVIZE, ACORDURI SI AUTORIZAȚII

3.2.1.

Certificat de urbanism inclusiv prelungirea

0.00

0.00

3.2.2.

Autorizație de construcție, reconstruire, modificare, extindere etc (inclusiv prelungirea)

0.00

0.00

3.2.3.

Avize si acorduri pentru racorduri si branșamente la rețele publice

0.00

0.00

Aviz si acord deținător rețea de apa si canalizare

2,700.00

0.00

Aviz si acord deținător rețea de gaze

750.00

0.00

Aviz si acord deținător rețea de termoficare

0.00

0.00

Aviz si acord deținător rețea de energie electrica

410.00

0.00

Aviz si acord deținător rețea de telefonie

140.00

0.00

Aviz si acord RATB

0.00

0.00

3.2.4.

Obținerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa

0.00

0.00

3.2.5.

întocmirea documentației, obținerea numărului cadastral provizoriu si înregistrarea terenului in cartea funciara

0.00

0.00

3.2.6.

Obținerea acordului de mediu

1,100.00

0.00

3.2.7.

Obținerea avizului P.S.l.

425.00

0.00

Obținerea avizului ALA

0.00

0.00

Obținerea avizului de la Brigada de Politie Rutiera

230.00

0.00

Taxa timbru OAR

260.00

0.00

Total

6,015.00

0.00

TOTAL 3.2.

6,015.00

0.00

3.3.

EXPERTIZA TEHNICA

3.3.1.

Expertiza tehnica

0.00

0.000

0.00

TOTAL 3.3.

0.00

0.00

0.00

3.4.

CERTIFICAREA PERFORMANTEI ENERGETICE SI AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR

3.4.1

Certificarea performantei energetice si audituî energetic al cladirolor

0.00

0.000

0.00

TOTAL 3.4.

0.00

0.00

0.00

3.5.

PROIECTARE

3.5.1,

Tema de proiectare

0.00

0.000

0.00

3.5.2.

Studiul de prefazibilitate

0.00

0.000

0.00

3.5.3.

Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz general

0.00

0.000

0.00

3.5.4.

Documentațiile tehnice necesare in vederea obținerii avizelor/ acordurilor/autorizatiilor

3,000.00

570.000

3,570.00

3.5.5.

Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție

1,000.00

190.000

1,190.00

3.5.6.

Proiect tehnic si detalii de execuție

6,000.00

1,140.000

7,140.00

TOTAL 3.5.

10,000.00

1,900.00

11,900.00

3.6.

ORGANIZAREA PROCEDURILOR DE ACHIZIȚIE

3.6.1

Cheltuieli aferenta întocmirii documentației de atribuire si multiplicării acestuia (exlusiv cele cumpărate de ofertanti)

0.00

0.000

0.00

3.6.2

Cheltuieli cu onorariile, transportul, cazarea si diurna membrilor desemnați in comisiile de evaluare

0.00

0.000

0.00

3.6.3

Anunțuri de intenție, de participare si de atribuire a contractelor, corespondenta prin posta, fax, posta electronica in legătură cu procedurile de achiziție publica

0.00

0.000

0.00

3.6.4

Cheltuieli aferente organizării si derulării procedurilor de achiziții publice

0.00

0.000

0.00

TOTAL 3.6

0.000

0.000

0.000

3.7.

CONSULTANTA

3.7.1.

Managementul de proiect pentru obiectivul de investiție

0.00

0.000

0.00

3.7.2.

Auditul financiar

0.00

0.000

0.00

TOTAL 3.7.

0.000

0.000

0.000

3.8.

ASISTENTA TEHNICA

0.00

3.8.1.

Asistenta tehnica din partea proiectantului

7,000.000

1,330.000

8,330.00

3.8.1.1. pe perioada de execuție a lucrărilor

7,000.000

1,330.000

8,330.00

3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către Inspecția de Staat in Construcții

0.000

0.000

0.00

3.8.2.

Dirigentie de șantier

7,828.000

1,487.320

9,315.32

TOTAL 3.8

14,828.00

2,817.32

17,645.32

TOTAL 3.1 - 3.8

30,843.00

4,717.32

35,560.32

c


Verificat,

CAPITOLUL NR. 4

Cheltuieli pentru investiția de baza

Construire str. Sălciei - Bacau

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

lei

lei

4.1

CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII

Sistematizare

449,675.30

85,438.31

535,113.607

Alimentare cu apa

197,573.19

37,538.91

235,112.096

Canalizare menajera

270,682.67

51,429.71

322,112.377

Instalații electrice

70,622.93

13,418.36

84,041.287

TOTAL OBIECT 1

988,554.09

187,825.28

1,176,379.37

TOTAL I SUBCAPITOL 4.1

988,554.09

187,825.28

1,176,379.37

4.2

MONTAJ UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE SI FUNCȚIONALE

4.2.1

Montaj utilaje si echipamente tehnologice si funcționale

OBIECT 1

0.00

0.00

0.00

TOTAL II SUBCAPITOL 4.2

0.00

0.00

0.00

4.3

UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE SI FUNCȚIONALE CARE NECESITA MONTAJ

4.3.1

Utilaje si echipamente tehnologice

OBIECT 1

0.00

0.00

0.000

4.4

UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE SI FUNCȚIONALE CARE NU NECESITA MONTAJ SI ECHIPAMENTE DE TRANSPORT

4.4.1

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

4.5

DOTĂRI

4.5.1

Dotări

OBIECT 1

4.6

ACTIVE NECORPORALE

4.6.1

Achiziționare drepturi referitoare la brevete, licențe, know-how, sau cunoștințe tehnice nebrevetate

TOTAL III SUBCAPITOL 4.3+4.4+4.S+4.6

0.00

0.00

0.00

TOTAL DEVIZ PE OBIECT ( TOTAL l+TOTAL ll+TOTAL III)

988,554.09

187,825.28

1,176,379.37

Verificat,



CAPITOLUL NR. 5

Cheltuieli pentru organizare de șantier, comisioane, taxe, diverse si neprevăzute

Construire str. Sălciei - Bacau

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare cu TVA

lei

Iei

lei

5.1.

Organizare de șantier

5.1.1.

lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

17,561.090

3,336.607

20,897.70

5.1.2.

cheltuieli conexe organizării de șantier

0.000

0.000

0.00

Total 5.1.

17,561.090

3,336.607

20,897.70

5.2.

Comision, taxe legale, costuri de finanțare

5.2.1.

Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

5.2.2.

Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrărilor de construcții (0,5% din valoarea de C+M)

5,043.221

5.2.3.

Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrărilor de construcții (0.5 %+0,1)% din

6,051.865

5.2.4.

Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC

5.2.5.

Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construi re/desfiintare

Total 5.2.

11,095.086

5.3.

CHELTUIELI DIVERSE SI NEPREVĂZUTE

5.3.1.

Cheltuieli diverse si nepravazute 10%x(cap.1.2+cap.1.3+ cap. 1.4+cap.2+cap.3.5+cap.3.8+cap.4)

101,591.105

19,302.310

120,893.41

Total 5.3.

101,591.105

19,302.310

120,893.415

5.4.

Cheltuieli pentru informare si publicitate

5.4.1.

Cheltuieli pentru informare si publicitate

0.000

0.000

0.00

Total 5.4.

0.000

0.000

0.000

TOTAL 5.1 - 5.4

130,247.281

22,638.917

141,791.112

Verificat,

întocmit,



EVALUAREA LUCRĂRILOR

Construire str. Sălciei - Bacau

Nr.

Denumirea lucrării

UM

Cantitate

PU

Valoare (fara TVA) - lei

TVA - lei

Valoare cu TVA - lei

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1

Construcții si instalații

1.1

SISTEMATIZARE

Carosabil

ans

1.00

356,892.42

356,892.42

67,809.56

424,701.98

Trotuare

ans

1.00

76,048.86

76,048.86

14,449.28

90,498.14

Lucrări edilitare

ans

1.00

6,186.01

6,186.01

1,175.34

7,361.35

Marcaje si indicatoare rutiere

ans

1.00

5,988.15

5,988.15

1,137.75

7,125.90

Drumuri laterale

ans

1.00

4,559.86

4,559.86

866.37

5,426.23

TOTAL SISTEMATIZARE

449,675.30

85,438.31

535,113.61

ALIMENTARE CU APA

Terasa mente

ans

1.00

11,175.36

11,175.36

2,123.32

13,298.68

Montat conducte si armaturi

ans

1.00

186,397.83

186,397.83

35,415.59

221,813.42

TOTAL

197,573.19

37,538.91

235,112.10

1.3

CANALIZARE MENAJERA

Desf.si ref. sistem rutier

ans

1.00

9,055.60

9,055.60

1,720.56

10,776.16

Terasamente

ans

1.00

52,904.78

52,904.78

10,051.91

62,956.69

Tuburi si cămine de cnalizare

ans

1.00

208,722.29

208,722.29

39,657.24

248,379.53

TOTAL

270,682.67

51,429.71

322,112.38

1.4

INSTALAȚII ELECTRICE

Instalații electrice exterioare

ans

1.00

70,622.93

70,622.93

13,418.36

84,041.29

TOTAL

70,622.93

13,418.36

84,041.29

TOTAL I -subcap. 4.1

988,554.09

187,825.28

1,176,379.37

4.2

Montaj utilaje si echipamente tehnologice si funcționale

Montaj utilaje

( ;

TOTAL II-subcap. 4.2

0.00

0.00

0.00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

Procurare utilaje

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montai si echioamente de transDort

4.5

Dotări

4.6

Active necorporale - Achiziționare drepturi referitoare la brevete, licențe, know-how, sau cunoștințe tehnice nebrevetate

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.S+4.6

0.00

0.00

0.00

Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III)

988,554.09

187,825.3

1,176,379.4

formulai fl

Obiectiv: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI


cwrnALizAronuL

Nr. cap./ subcap deviz generai

Denumirea capitolelor de cheltuieli

Val., chelt. / obiect exclusiv TVA ron

din care C + M ron

1

2

3

1.3

Amenajări pentru protecția mediului si aducerea terenului la starea inițiala

1.3

ADUCERE TEREN LA STAREA INIT.

2,528.96

2,528.96

TOTAL capitol/ subcapitol

2,528.96

2,528.96

4

Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1

REABILITARE DRUM

449,675.30

449,675.29

4.2

ALIMENTARE CU APA

197,573.19

197,573.19

4.3

CANALIZARE

270,682.67

270,682.67

4.4

INSTALAȚII ELECTRICE

70,622.93

70,622.93

TOTAL capitol/ subcapitol

988,554.09

988,554.08

5.1.1

Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

5.1

ORGANIZARE DE ȘANTIER

17,561.09

17,561.09

TOTAL capitol/ subcapitol

17,561.09

17,561.09

TOTAL valoare (exclusiv TVA)

1,008,644.14

1,008,644.13

Taxa pe valoarea adaugata

191,642.38

191,642.38

Total valoare (inclusiv TVA)

1,200,286.52

1,200,286.51

d^ScrfCeH         Teli323.78.37

CaXrvUjtccriZfl 1/15/202 8 Patf.l


Formular F2

OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

CENTRALIZATORUL

cheltuielilor pe categorii de lucrări, ptobiectul 4.1 REABILITARE DRUM


Nr.cap./ subcap deviz general

Cheltuieli pe categoria de lucrări

Valoarea (exclusiv TVA)

ron

1

2

4.1.

Construcții si instalații aferente acestora

4.1.1

01

CAROSABIL

356.892,42

4.1.2

02

TROTUARE

76.048,86

4.1.3

03

LUCRĂRI EDILITARE

6.186,01

4.1.4

04

MARCAJE SI INDICATOARE RUTIERE

5.988,15

4.1.5

05

DRUMURI LATERALE

4.559,86

TOTALI

449.675,30

TOTAL valoare (exclusiv TVA)

449.675,30

Taxa pe valoarea adaugata

85.438,30

TOTAL valoare (inclusiv TVA)

535.113,60

Formular F3

OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

LISTA

cu cantitatile de lucrări pe categorii de lucrări

Obiectul: 4.1 REABILITARE DRUM

Categoria de lucrări: 01 CAROSABIL

Executant 04       Obiectiv 1971       ObiA. 1

CafeOI

[ ron

Rr. cit.

Capitolul de lucrări Simbol

Denumire resursa Observații

Corecții

Liste anexe

"trivr

Cantitatea

Prețul unitar

  • a) materiale

  • b) manopera

  • c) utilaj

  • d) transport Total{a+b+c+d)

Materiale    Manopera

Utilaj

Transport

TOTAL

SECȚIUNE TEHNICA

1 .................

SECȚIUNE FINANCIARA

0

1

2

3

4

5 = 3 X 4a    6 = 3 X 4b

7 = 3X4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

1      TSC18B1       82 SUTE MC           10,20000

0,00000

0,00

0,00000

0,00

SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.65-80CP INCL.ÎMPINS PAMIN

289,07000

2.948,51

TULUI LA 10 M TEREN CAT 2

0,00000

0,00

289,07000

2.948,51

2      TSC22D1       82 SUTE MC           20,40000

0,00000

0,00

0,00000

0,00

SPOR PT. FIECARE 10 M IN PLUS LA TSC19B1 BULDOZER

188,80000

3.851,52

DE 81-180 CP TEREN CATEGORIA 2                   $

0,00000

0,00

188,80000

3.851,52

3      TRI1AA01A2    82 TONE            1836,00000

0,00000

0,00

5,00000

9.180,00

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MĂRUNTE,P

0,00000

0,00

RIN ARUNCARE RAMPA-VAGON CATEG.2                 $

0,00000

0,00

5,00000

9.180,00

4      TRA01A10P    82 TONE            1836,00000

0,00000

0,00

0,00010

0,18

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU

0,00000

0,00

AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM                        $

8,10000

14.871,60

8,10010

14.871,78

0 12

3

4

5 = 3 X 4a

6 = 3 X 4b

7 = 3 X 4c

8=3X4d

9 = 3X4

5      TSE06B1       82 SUTE MP

17,00000

1,28000

21,76

90,34000

1.535,78

PREGĂTIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTIT

108,50000

1.844,50

IE DIN NISIP SAU BALAST EXEC.IN PAM.COEZIV

0,00000

0,00

200,12000

3.402,04

6      DA06B2        82 M CUB

170,00000

42,24896

7.182,32

3,68730

626,84

STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC REZIST FILTRANT

23,40400

3.978,68

IZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC NISIP

0,00000

0,00

69,34026

11.787,84

7      TRA01A10      82 TONE

376,00000

0,00000

0,00

0,00000

0,00

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

0,00000

0,00

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.

$

8,10000

3.045,60

TRANSPORT NISIP

8,10000

3.045,60

8      DA06B1        82 M CUB

425,00000

37,00496

15.727,11

3,68730

1.567,10

STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC REZIST FILTRANT

23,40400

9.946,70

IZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC BALAST

0,00000

0,00

64,09626

27.240,91

9      TRA01A10      82 TONE

940,00000

0,00000

0,00

0,00000

0,00

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

0,00000

0,00

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.

$

8,10000

7.614,00

TRANSPORT BALAST

8,10000

7.614,00

10     DA11B1        82 M CUB

255,00000

85,51200

21.805,56

16,49980

4.207,45

STRAT FUND REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE

18,94800

4.831,74

MANUALA EXEC CU IMPANARE FARA INNOROIRE

0,00000

0,00

120,95980

30.844,75

11     TRA01A10      82 TONE

551,00000

0,00000

0,00

0,00000

0,00

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

0,00000

0,00

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.

s

8,10000

4.463,10

TRANSPORT PIATRA SPARTA

8,10000

4.463,10

CP

0

1 2

3

4

5 = 3 X 4a

6 - 3 X 4b

7 - 3 X 4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

12     DB01A1

82 MP

3400,00000

0,00384

13,06

0,00000

0,00

CURĂȚIREA PT APLIC

ÎMBRAC SAU TRATAM BITUM

A STRAT

0,04035

137,19

SUPORT DIN BET CIM

SAU PAV PIATRA BITUMATE

MEC   $

0,00000

0,00

0,04419

150,25

13     DB02D1

82 SUTE MP

34,00000

86,50760

2.941,26

19,99990

680,00

AMORS SUPRAF STRAT

BAZA SAU ÎMBRAC EXIST IN

VEDER

5,40600

183,80

APLIC STRAT UZ MIX

ASF CU EMULSIE CATIONICA

0,00000

0,00

111,91350

3.805,06

14     DB14B1

82 TONE

245,00000

286,40470

70.169,15

4,12180

1.009,84

STRAT DE BAZA MIXTURI ASFALTICE EXEC LA CALD CU

18,41400

4.511,43

AȘTERN MECANICA

0,00000

0,00

308,94050

75.690,42

L:10803 -M   :36L0213     -BETON ASFALTIC

BAD 22.4

15     DB20F1

82 MP

1700,00000

35,82400

60.900,80

1,05530

1.794,01

ASFALT TURNAT PE PART CAROS GROS 5 CM ASTER

MECAN

3,33660

5.672,22

0,00000

0,00

40,21590

68.367,03

L:10803 -M   :3600210     -BETON ASFALTIC

BAI 6

16    TRA01A10

82 TONE

411,00000

0,00000

0,00

0,00000

0,00

TRANSPORTUL RUTIER

AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

0,00000

0,00

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.

$

8,10000

3.329,10

8,10000

3.329,10

17     DE 10 Al

82 M

735,00000

37,67810

27.693,40

5,90250

4.338,34

BORDURI PREFABRICATE DIN BETON PT TROTUARE

20 X 25

0,00000

0,00

CM,PE FUNDAȚIE DIN

BETON 30 X 15 CM

0,00000

0,00

43,58060

32.031,74

L:10173 -M :210D910

-BETON MARFA CLASA C10/8 (BC10/B150)

0

1 2

3

4

18     TRA01A10

82 TONE

89,00000

0,00000

0,00000

TRANSPORTUL RUTIER

AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

0,00000

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.

s

8,10000

8,10000

19     TRA06A10

82 TONE

80,00000

0,00000

0,00000

TRANSPORTUL RUTIER

AL BETONULUI-MORTARULUI

CU AUTO

0,00000

BETONIERA DE 5,5MC

DIST. =10KM

$

9,90000

9,90000

TOTAL A:

PROIECTANT

SC D&D EUROCOM SRL


5 = 3X4a 6 = 3 X 4b 7 = 3 X 4c     8 = 3 X4d 9 = 3X4

0,00

0,00

0,00

720,90

720,90

0,00

0,00

0,00

792,00

792,00 206.454,42

24.939,54

37.906,30

34.836,30

304.136,56

Executant 0 4 Obiectiv 1971 Obiect 4.1


SC D&D EUROCOM SRL

CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

REABILITARE DRUM


Categorie 01


CAROSABIL


Recapitulatie

Material

M

Manopera

m

Utilaj U

Transport

t

TOTAL T

Cheltuieli directe

206454.42

24939.54

37906.30

34836.30

304136.56

Alte cheltuieli directe

CONTRIBUȚIE SOCIETATE

2.250%

561.14

561.14

Mo

mo

Uo

to

To

TOTAL CHELT. DIRECTE

206454.42

25500.68

37906.30

34836.30

304697.70

Cheltuieli indirecte

Io =  10.500% x To

31993.26

Profit

Po =   6.000% x {To+Io)

20201.46

TOTAL GENERAL pe categorie

Vo = To+Io+Po

356892.42

PROIECTANT

SC D&D EUROCOM SRL


EUROCOM

3 S.R.L.



Formular F3


PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL

OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

LISTA

cu cantitatîle de lucrări pe categorii de lucrări

Obiectul: 4.1 REABILITARE DRUM

Categoria de lucrări: 02 TROTUARE

Executantă      Obiectivării      ObiAA Cale02

NE Capitolul de lucrări D. M. Cantitatea Prețul unitar cri. Simbol                                        a'_____________

Denumire resursa                         b i manopera

Observații                                       c utilaj

Corecții                                        d) transport

Liste anexe Total(a+b+c+d)


materiale


Materiale Manopera


Utilaj


Transport


TOTAL


SECȚIUNE TEHNICA

SECȚIUNE FINANCIARA


0 1

2

3

4

5 = 3 X 4a

6 = 3 X 4b

7 = 3 X 4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

1

DG06B1

82 M CUB

0,45000

0,00000

0,00

33,79990

15,21

SE

ARG SI DESE BET CIM PE

SUPRAF LIMIT PT POZARE

33,27000

14,97

CABL COND POD GURI,SCURG

IN ALEI FUND DRUM

0,00000

0,00

67,06990

30,18

2

TSA01C1

82 M CUB

141,00000

0,00000

0,00

14,50000

2.044,50

S?

iP.MAN.IN SPATII ÎNTINSE IN PAN.CU UMID.NAT.ARUNC

0,00000

0,00

-IN DEPOZ.SAU VEHIC.LA H<0,6M T.TARE

0,00000

0,00

14,50000

2.044,50

3

TRI1AA01A2

82 TONE

255,00000

0,00000

0,00

5,00000

1.275,00

Ifc

CARCAREA MATERIALELOR,

GRUPA A-GRELE SI MĂRUNTE

p

0,00000

0,00

RIN ARUNCARE RAMPA-VAGON

CATEG.2

$

0,00000

0,00

5,00000

1.275,00

4

TRA01A10P

82 TONE

255,00000

0,00000

0,00

0,00010

0,03

TF

ANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU

0,00000

0,00

Al

TOBASCULANTA DIST.=10

KM

$

8,10000

2.065,50

8,10010

2.065,53

0           1            2       3            4           5 = 3 X 4a 6 = 3X4b 7 = 3X4c     8 = 3X4d 9 = 3X4

5      DA06B1        82 M CUB             61,00000       37,00496

3,68730

STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC REZIST FILTRANT                 23,40400

IZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC BALAST             _________0,00000

64,09626

2.257,30

224,93

1.427,64


0,00

3.909,87


6      TRAO1A10      82 TONE              136,00000

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.             $

TRANSPORT BALAST


0,00000

0,00000

0,00000

8,10000

8,10000


7      DE13 Al


82 MP


610,00000


PLACI PREF DIN BETON LA TROTUARE PE UN STRAT DE

NISIP 5 CM GROSIME ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT


49,54740

5,19980

0,00000

0,00000

54,74720


0,00

0,00

0,00

1.101,60

1.101,60

30.223,91

3.171,88

0,00

0,00

33.395,79


L-.10822  -0005:2800208     -PLACA BETON PT PAVAJE 8CM GROSIME

8      TRA01A10      82 TONE

179,00000

0,00000

0,00000

0,00

0,00

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

0,00000

0,00

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.

$

8,10000

1.449,90

8,10000

1.449,90

9      DE11A1        82 M                 731,00000

BORD MICI PREF BETON 10 X 15 CM PT INCADR TROTUARE

SPATII VERZI ALEI AȘEZATE FUND BETON 10 X 20 CM


22,80420

3,03430

0,00000

0,00000

25,83850


16.669,87

2.218,07


0,00

0,00

18.887,94


L:10173 -M :2100910


-BETON MARFA CLASA C10/8 (BC10/B150)

10 TRAO 1A10      82 TONE               27,00000

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.             $


0,00000

0,00000

0,00000

8,10000

8,10000


0,00

0,00


0,00

218,70

218,70


Formular F3

Executantă

Obiectiv 1971        Oi) 4.1

Cate 02

0

1

2         3

4

11     TRA06A10

82 TONE

35,00000

0,00000

0,00000

TRANSPORTUL RUTIER

AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTO

0,00000

BETONIERA DE 5,5MC

DIST. =10 KM

$

9,90000

9,90000

TOTAL A:

5 = 3 X 4a 6 = 3 X 4b 7 = 3X4c     8 = 3 X4d 9 = 3X4

0,00

0,00

0,00

346,50

346,50 49.151,09

8.949,61

1.442,62

5.182,20

64.725,51

Executant O 4 Obiectiv 1971 Obiect 4.1


SC D&D EUROCOM SRL

CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

REABILITARE DRUM


Categorie 02


TROTUARE


Recapitulatie

Material

M

Manopera

m

Utilaj

U

Transport

t

TOTAL

T

Cheltuieli directe

49151.09

8949.61

1442.62

5182.20

64725.51

Alte cheltuieli directe

CONTRIBUȚIE SOCIETATE

2.250%

201.37

201.37

Mo

mo

Uo

to

To

TOTAL CHELT. DIRECTE

49151.09

9150.98

1442.62

5182.20

64926.88

Cheltuieli indirecte

Io =  10.500% x To

6817.32

Profit

Po =   6.000% x (To+Io)

4304.65

TOTAL GENERAL pe categorie

Vo = To+Io+Po

76048.86


Formular F3

PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL

OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

LISTA

cu cantitatile de lucrări pe categorii de lucrări

Obiectul: 4.1 REABILITARE DRUM

Categoria de lucrări: 03 LUCRĂRI EDILITARE

Executantă       Obiectiv 1971       Oii‘4,1       Cate 03

[ron]

Nr.

Capitolul de lucrări      U. M.

Cantitatea

Prețul unitar

Materiale

Manopera

DHIăj

Transport

TOTAL

cit.

Simbol

a) materiale

Denumire resursa

b) manopera

Observații

cj utilaj

Corecții

d) transport

Liste anexe

Total{a+b+c+d)

SECȚIUNE TEHNICA

rzzz.................................

SECȚIUNE FINANCIARA

0

1 2

3

4

5 = 3 X 4a

6 = 3 X 4b

7 - 3 X 4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

1

RPGA13A1     82 BUCATA

36,00000

136,14100

4.901,08

9,44980

340,19

MONTAREA RASUFLATORII PENTRU SCĂPĂRI DE GAZE

LA CO

0,00000

0,00

0,00

NDUCTA

SUBTERANA IN SPATII CIRC PINA LA 150

MM * $

0,00000

RIDICAREA LA COTA

145,59080

5.241,27

2

TRA01A10      82 TONE

4,00000

0,00000

0,00000

0,00

0,00

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELE)

0,00000

0,00

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.

$

8,10000

32,40

8,10000

32,40

Formular F3


Executantă


Obiectiv 1971


O                1


CateQ3

2          3               4

TOTAL A:


0W4.1



5 = 3X4a 6 = 3 X 4b 7 = 3X4c     8 = 3X4d 9 = 3X4

4.901,08

340,19

0,00

32,40

5.273,67

Executant 04 Obiectiv 1971 Obiect 4.1


SC D&D EUROCOM SRL

CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

REABILITARE DRUM

Recapitulatie

Material M

Manopera

m

Cheltuieli directe

4901.08

340.19

Alte cheltuieli directe CONTRIBUȚIE SOCIETATE

2.250%

7.65

TOTAL CHELT. DIRECTE

Mo

4901.08

mo

347.85

Cheltuieli indirecte

Io =  10.500% x To

Profit

Po =   6.000% x (To+Io)

TOTAL GENERAL pe categorie

Vo = To+Io+Po

PROIECTANT

SC D&D EUROCOM SRL


M'ROCO/Ii


_________________________________________________fronl

Utilaj Transport      TOTAL

u

t

T

0.00

32.40

5273.67

7.65

Uo

to

To

0.00

32.40

5281.32

554.54

350.15

6186.01

Formular F3


PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL


OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI


LISTA

cu cantitatile de lucrări pe categorii de lucrări


Obiectul: 4.1 REABILITARE DRUM

Categoria de lucrări: 04 MARCAJE SI INDICATOARE RUTIERE

ExeculaniOA       Obiectiv 1971       Obi 4.1

Cate 04

[ ron ]

Nr. cri.

Capitolul de lucrări

Simbol

Denumire resursa Observații

Corecții

Liste anexe

LTM

Cantitatea

Prețui unitar

  • a) materiale

  • b) manopera

cj utilaj

d) transport Total(a+b+c+d)

Materiale    Manopera

Utilaj

Transport

TOTAL

SECȚIUNE TEHNICA

1

SECȚIUNE FINANCIARA

0

1

2

3

4

5 = 3 X 4a    6 = 3 X 4b

7 = 3 X 4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

DF18A1

1

82 BUCATA

185,98630


10,00000


1.859,86


143,80


14,37990

0,00000

0,00000

200,36620

-PREPARARE BETON B150,CU AGREGATE GRELErGRANULATIA<31MM, CIMENT M30 MANUAL -STILP METALIC CONFECȚIONAT INDUSTRIAL__________________

82 BUCATA            10,00000      257,24600

4,39980

0,00000

0,00000

261,64580

-0039: 7101138_____-INDIC.CIRCUL.TBL.OL+FOL.R. CERC D= 600 MM F40  S1848

DF16A1        82 KM                  0,16000     2820,07380          451,21

33,14980

44,50050

0,00000

2897,72410


PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULAȚIE RUTIERA


DIN METAL CONFECȚIONAȚI INDUSTRIAL


0,00


0,00


2.003,66


L; 10173

L:10826

2


-0030:CZ0105El

-0002:6301793

DF19A1


10,00000


2.572,46


44,00


MONTAREA SAU ALUM


L:10821

3


INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTEL

PE UN STILP GATA PLANTAT


0,16000


5,30


0,00


0,00


2.616,46


MARCAJE RUTIERE LONGIT SIMPLE DUBLE CU ÎNTRERUPERI

SAU CONTINUE EXEC MEC VOR EMAIL,MICROBILE STICLA


7,12


0,00


463,64


_ - - - -

4      TRA01A10      82 TONE                3,00000

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.             $

0,00000

0,00000

0,00000

8,10000

8,10000


TOTAL A:



5 = 3 X 4a 6 = 3X4b 7 = 3X4c     8 = 3 X4d 9 = 3X4

0,00

0,00

0,00

  • 24,30

  • 24,30

4.883,53

193,10

7,12

  • 24,30

5.108,06

Executant 0 4 Obiectiv 1971 Obiect 4.1

SC D&D EUROCOM SRL CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI REABILITARE DRUM

Recapitulatie


Material M

Manopera

m

Cheltuieli directe

4883.53

193.10

Alte cheltuieli directe CONTRIBUȚIE SOCIETATE

2.250%

4.34

TOTAL CHELT. DIRECTE

Mo

4883.53

mo

197.45

Cheltuieli indirecte

Io =  10.500% x To

Profit

Po =   6.000% x (To+Io)

TOTAL GENERAL pe categorie

Vo = To+Io+Po

Categorie 04


MARCAJE SI INDICATOARE RUTIERE

_____________________________________________________________________[ ron 1 Utilaj Transport      TOTAL

u

t

T

7.12

24.30

5108.06

4.34

Uo

to

To

7.12

24.30

5112.40

536.80

338.95

5988.15

Formular F3

PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL

OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

LISTA

cu cantitatile de lucrări pe categorii de lucrări

Obiectul: 4.1 REABILITARE DRUM

Categoria de lucrări: 05 DRUMURI LATERALE

Executant04_______Obiectiv 1971_______Obi 4.1_______Cate05__________________________________________________________________________________________________________________________________________________[ ron ]

NE

Capitolul de lucrări      U. M.

Cantitatea

Prețul unitar

Materiale

Manopera

Utilaj

Transport

cri.

Simbol

a materiale

Denumire resursa

b manopera

Observații

c utilaj

Corecții

d i transport

Liste anexe

Total(a+b+c+d)

SECȚIUNE TEHNICA

SECȚIUNE FINANCIARA

0

1 2

3

4

5 = 3 X 4a

6 = 3X4b

7 = 3 X 4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

1

DC16A         9 9 MP

40,00000

2,98032

119,21

7,00000

280,00

FREZARE

COVOR ASFALTIC EXISTENT IN GROSIME

DE 10 C

2,35000

94,00

M

0,00000

0,00

12,33032

493,21

2

TRI1AA01A2   82 TONE

10,00000

0,00000

0,00

5,00000

50,00

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MĂRUNTE,P

0,00000

0,00

RIN ARUNCARE RAMPA-VAGON CATEG.2

$

0,00000

0,00

5,00000

50,00

3

TRA01A10P    82 TONE

10,00000

0,00000

0,00

0,00010

0,00

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU

0,00000

0,00

AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM

$

8,10000

81,00

8,10010

81,00

4

DB01A1        82 MP

80,00000

0,00384

0,31

0,00000

0,00

CURĂȚIREA PT APLIC ÎMBRAC SAU TRATAM BITUM

A STRAT

0,04035

3,23

SUPORT

DIN BET CIM SAU PAV PIATRA BITUMATE

MEC   $

0,00000

0,00

0,04419

3,54

0 1

5      DB02D1


82 SUTE MP


0,80000


AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAO ÎMBRAC EXIST IN VEDER

APLIC STRAT UZ MIX ASF CU EMULSIE CATIONICA


86,50760

19,99990

5,40600

0,00000

111,91350


6      DB14B1        82 TONE

STRAT DE BAZA MIXTURI ASFALTICE EXEC LA CALD CU

AȘTERN MECANICA

6,00000      286,40470

4,12180

18,41400 ________0,00000 308,94050


L: 10803 -M :36L0213_____-BETON ASFALTIC BAD 22.4_________________________

7      DB16H1        82 MP                 40,00000       28,06535

0,52290

ÎMBRAC BET ASF CU AGREGAT MĂRUNT EXEC LA CALD IN                    2,21805

GROS DE 4,0 CM AȘTERN MECANICA                             _________0,00000

30,80630

L:10803 -M ‘.3600210


-BETON ASFALTIC BA16


8      TRA01A10      82 TONE               10,00000

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.             $

0,00000

0,00000

0,00000

8,10000


8,10000


5 = 3X4a

6 = 3X4b

7 = 3 X 4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

69,21

16,00

4,32

0,00

89,53

1.718,43

24,73

110,48

0,00

1.853,64

1.122,61

20,92

88,72

0,00

1.232,25

0,00

0,00

0,00

81,00

81,00

O_______________1________________2__________3________________4

TOTALA:

PROIECTANT

SC D&D EUROCOM SRL

[ ron ] 5 = 3 X 4a 6 = 3 X 4b 7 = 3X4c     8 = 3 X4d 9 = 3X4

3.029,77

391,65

300,76

162,00

3.884,17

SC D&D EUROCOM SRL CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

REABILITARE DRUM

Recapitulatie

Material

M

Manopera

m

Cheltuieli directe

3029.77

391.65

Alte cheltuieli directe CONTRIBUȚIE SOCIETATE

2.250%

8.81

TOTAL CHELT. DIRECTE

Mo

3029.77

mo

400.46

Cheltuieli indirecte

Io =  10.500% x To

Profit

Po =   6.000% x (To+Io)

TOTAL GENERAL pe categorie

Vo = To+Io+Po

PROIECTANT

SC D&D EUROCOM SRL


[ ron ]

Utilaj

Transport

TOTAL

U

t

T

300.76

162.00

3884.17

8.81

Uo

to

To

300.76

162.00

3892.99

408.76

258.11

4559.86

Formular F2

PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL

OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

CENTRALIZATORUL

cheltuielilor pe categorii de lucrări, pt.obiectul 4.2 ALIMENTARE CU APA

Nr.cap./ subcap deviz general

Cheltuieli pe categoria de lucrări

Valoarea (exclusiv TVA)

ron

1

2

4.1.

Construcții si instalații aferente acestora

4.1.1

01   TERASAMENTE

11.175,36

4.1.2

02   MONTAT CONDUCTE SI ARMATURI

186.397,83

TOTALI

197.573,19

TOTAL valoare (exclusiv TVA)

197.573,19

Taxa pe valoarea adaugata

37.538,91

TOTAL valoare (inclusiv TVA)

235.112,10

Formular F3

PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL

OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

Obiectul: 4.2 ALIMENTARE CU APA

LISTA cu cantitatile de lucrări pe

categorii de lucrări

Categoria de lucrări: 01 TERASAMENTE

Executantă       Obiectiv 1971       Obii.2      Ca te 01

[ ron

NrT

Capitolul de lucrări      U. M.

Cantitatea

Prețul unitar

Materiale

Manopera

Utilaj

Transport

TOTAL

crt.

Simbol

a

materiale

Denumire resursa

b

i manopera

Observații

c

utilaj

Corecții

d

i transport

Liste anexe

Total(a+b+c+d)

SECȚIUNE TEHNICA

SECȚIUNE FINANCIARA

0 12

3

4

5 = 3 X 4a

6 = 3 X 4b

7 = 3X4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

1

TSC02B1       82 SUTE MC

4,08000

0,00000

0,00

0,00000

0,00

SAP?

iTURA CU EXCAVAT.PE PNEURI 0,21-0,39 MC PAMINT

489,48500

1.997,10

UMIDIT.NATUR DESC.DEP.TER.CAT.2

0,00000

0,00

489,48500

1.997,10

2

TSA02G1       82 M CUB

46,00000

0,00000

0,00

28,00000

1.288,00

SAP

MAN.IN SPATII LIMIT.SUB IM CU TALUZ VERT

NESPR

0,00000

0,00

.IN

PAM.COEZ.MIJ.SI F.COEZ.ADINC.<1,5M T.F.TARE

0,00000

0,00

28,00000

1.288,00

3

TSD01C1       82 M CUB

330,00000

0,00000

0,00

4,33000

1.428,90

IMPF

tASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,STRAT

UNIFO

0,00000

0,00

RM 10-30CM.GROS CU SFARIM.BULG.TEREN TARE

0,00000

0,00

4,33000

1.428,90

4

TSD05A1       82 SUTE MC

3,30000

0,00000

0,00

88,20000

291,06

COMI

’ACTARE CU MAI.MEC.DE 150-200KG A UMPL.IN

STRAT

457,16000

1.508,63

.DE

20-30CM EXCLUSIV UDARE STRAT DIN PAM.NECOEZ.

0,00000

0,00

545,36000

1.799,69

1

O                1

  • 5      TRI1AA01A2 82 TONE             224,00000        0,00000

5,00000

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MĂRUNTE,P                  0,00000

RIN ARUNCARE RAMPA-VAGON CATEG.2                 $         _________0,00000

__5,00000

  • 6      TRA01A10P 82 TONE              224,00000        0,00000

0,00010

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU                   0,00000

AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM                       $         _________8,10000

8,10010

TOTALA:

5 = 3 X4a 6 = 3 X4b 7 = 3X4c     8 = 3X4d 9 = 3X4

0,00

1.120,00

0,00

0,00

1.120,00

0,00

0,02

0,00

1.814,40

1.814,42 0,00

4.127,98

3.505,73

1.814,40

9.448,11

Executant 04

SC D&D EUROCOM SRL

Categorie 01

TERASAMENTE

Obiectiv 1971

CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

Obiect 4.2

ALIMENTARE CU APA

Recapitulatie

L™d L

Material

M

Manopera

m

Utilaj U

Transport t

TOTAL T

Cheltuieli directe

0.00

4127.98

3505.73

1814.40

9448.11

Alte cheltuieli directe

CONTRIBUȚIE SOCIETATE

2.250%

92.88

92.88

Mo

mo

Uo

to

To

TOTAL CHELT. DIRECTE

0.00

4220.86

3505.73

1814.40

9540.99

Cheltuieli indirecte

Io =  10.500% x To

1001.80

Profit

Po =   6.000% x (To+Io)

632.57

TOTAL GENERAL pe categorie

Vo = To+Io+Po

11175.36

o”


Formular F3

PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

LISTA cu cantitatile de lucrări pe categorii de lucrări

Obiectul: 4.2 ALIMENTARE CU APA

Categoria de lucrări: 02 MONTAT CONDUCTE SI ARMATURI

Executantă_______Obiectiv 1971_______06;4,2_______Cate02__________________________________________________________________________________________________________________________________________________[ ron ]

NrT

Capitolul de lucrări

U. M. Cantitatea

Prețul unitar

Materiale    Manopera

Utilaj

Transport

TOTAL

crt.

Simbol

a materiale

Denumire resursa

b i manopera

Observații

c utilaj

Corecții

d i transport

Liste anexe

Total(a+b+c+d)

SECȚIUNE TEHNICA

SECȚIUNE FINANCIARA

0               1                2          3

4

5 = 3X4a

6 = 3X4b

7 = 3X4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

1      ACA10A        99 M                442,00000

50,92799

22.510,17

14,70000

6.497,40

MONT.IN PAM.A TV.DIN POLIET.DE PREȘ.DE IN.DENS.AS.

7,02000

3.102,84

PRIN SUDURA CAP LA CAP, D=110-140 MM

0,00000

0,00

72,64799

32.110,41

LtACLOlE -0018:6701028     -TV.POLIETIL.DE ÎNALTA DENS.PE

80,PN10,DE=110 X10,0 MM

2      ACA11A        99 M                 27,00000

21,89134

591,07

9,70000

261,90

MONT.IN PAM.A TV.DIN POLIET.DE PREȘ.DE IN.DENS.AS.

5,79000

156,33

PRIN SUD.MECAN.,CU MANȘON,CU FLANSE, D= 63- 75 MM

0,00000

0,00

37,38134

1.009,30

L:ACL01E -0015:6701025     -TV. POLIETIL. DE ÎNALTA DENS. PE

80,PN10, DE= 63 X 5,8 MM

L:ACL02G -0006:6715140     -MANȘON PVC PT. ÎMBIN. PRIN LIPIRE

DN 63   Nil 2167

3      ACA11A        99 M                  3,00000

25,82405

77,47

9,70000

29,10

MONT.IN PAM.A TV.DIN POLIET.DE PREȘ.DE IN.DENS.AS.

5,79000

17,37

PRIN SUD.MECAN.,CU MANȘON,CU FLANSE, D= 63“ 75 MM

0,00000

0,00

41,31405

123,94

L:ACL01E -0016:6701026     -TV. POLIETIL. DE ÎNALTA DENS. PE 80,PN10,DE= 75 X 6, 9 MM

L1ACL02G -0007:6715152     -MANȘON PVC PT. ÎMBIN.PRIN LIPIRE DN 75 Nil 2167

Formular F3

Executant 04

<WectfvI97I       OA/4.2

Cate 02

0

1 2

3

4

4

ACA12B

99 M

216,00000

9,41399

7,10000

MONT

.IN PAM.A TV.DIN

POLIET.DE PREȘ.DE

IN.DENS.AS.

3,90000

PRIN SUD.MAN.,CU MANȘON,CU FLANSE, D= 32 MM

0,00000

20,41399

L:A(.

LzAC

1L01E -0012:6701022     -TV. POLIETIL

:L02G -0003:6715114     -MANȘON PVC

.DE ÎNALTA DENS.PE 80 PT. ÎMBIN. PRIN LIPIRE

,PN10,DE= 32 X 3,0 MM

DN 32   Nil 2167

5

ACF11D

99 M

442,00000

0,27000

0,70000

SPAI

AREA COND.DE APA

POTAB.DUPA MONT.SI

ÎMBINARE

5,20000

DIN

PVC,FONTA, AZBOCIMENT,POLIETIL,ETC.

80-110 MM

0,00000

6,17000

6

ACF11C

99 M

246,00000

0,18000

0,40000

SPAI

AREA COND.DE APA

POTAB.DUPA MONT.SI

ÎMBINARE

3,12000

DIN

PVC,FONTA, AZBOCIMENT,POLIETIL,ETC.

20-75 MM

0,00000

3,70000

7

0000005

M

688,00000

1,20000

0,00000

BANE

A AVERTIZARE APA

CU FIR METALIC

0,00000

0,00000

1,20000

8

ACE08 Al

82 M CUB

124,00000

32,80000

6,10000

UMPLUTURA IN SÂNT.LA

ZARE CU: NISIP

COND.DE ALIM.CU APA SI CANALI

0,00000

0,00000

38,90000

9

TRA01A10

82 TONE

274,00000

0,00000

0,00000

TRAN

SPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

0,00000

R CU AUTOBASCULANTA

PE DIST.= 10 KM.

$

8,10000

8,10000

5 = 3 X 4a

6 = 3 X 4b

7 = 3X4c

8 = 3X4d

9 = 3X4

2.033,42

1.533,60

842,40

0,00

4.409,42

119,34

309,40

2.298,40

0,00

2.727,14

44,28

98,40

767,52

0,00

910,20

825,60

0,00

0,00

0,00

825,60

4.067,20

756,40

0,00

0,00

4.823,60

0,00

0,00

0,00

2.219,40

2.219,40

Pag. 2

2         3

10


ACE09D1


82 BUCATA


14,00000


MONTAREA ARMATURILOR CU ACȚIONARE MANUALA SAU MECA

NICA (ROB.VANE VENTILE CLAP.COMPENS.ETC.)DN: 100 $


680,00000

5,48980

0,00000

0,00000

685,48980


9.520,00


76,86


0,00


0,00


9.596,86


L: 11712  -0047:4505292

ACB01A


-ROB. SERT. PANA


NE PU AM PN=10 D=100   225 N 5313


11


99 BUCATA


3,00000


MONTAREA


ARMATURILOR CU ACȚIONARE MANUALA SAU


MECANICA


(VANE,ROBINETE,VENTILE), D =  50- 100 MM


128,96000

5,50000

0,00000

0,00000

134,46000


386,88


16,50


0,00


0,00


403,38


L:ACL04A

-0005:7303944

-AX FILETAT DIN BRONZ PT.ROB. DN 100 MM

12

CUTI

00610E1A01

E DE SUPRAFAȚA CU

02

CAPAC

BUCATA

CAROSABIL

3,00000

680,00000 5,80000 0,00000 0,00000

685,80000

2.040,00

17,40

0,00

0,00

2.057,40

13

ACA31A

99

BUCATA

28,00000

133,43400

8,90000 -io

3.736,15

249,20

AA

ELECTR.A FLANSELOR SAU PIES.

MONTAREA PRIN SUDURA

DE LEGAT.DIN OTEL,LA

CAPATUL TV. D= 50 - 100 MM

0^00000

158,81400


0,00


4.446,79


L:ACL02B -0015:4428303


14


00604A08


-FLANSA LIBERA PN 25   100-114     OL37-2K

28,00000


02 BUCATA


FITING


RACORD


DE COMPRESIUNE DIN PEHD CU 1 ÎMBINARE (DOP/

CU FLANSA) D=110 MM


99,90000

1,11000

0,00000

0,00000 101,01000


STAS 7902  _________

2.797,20


31,08


0,00


0,00


2.828,28


L:LA006E1-0014 : 8812174


-RACORD COMPRES.FLANSA D.110 X 4"

15


ACD01L1


82 BUCATA


2,00000


CAPAC SI RAMA STAS 2308-81 PENTRU CĂMINE CU PIESA

$


SUPORT CAROSABIL IV


  • 685.28830

22,00000

0,00000

0,00000

  • 707.28830


1.370,58


44,00


0,00


0,00


1.414,58


O                1


5 = 3 X 4a


8 = 3 X 4d 9 = 3X4


16 ACD09G1       82 BUCATA             2,00000

CANIN VANE BETON MON. SECT. CIRC. PR.TIP 1785-2 DI

1,5 M. H 1,5 FARA APA SUBTERANA CAROSABIL


822,95778

395,70190

28,85260

0,00000

1247,51228


1.645,92

791,40


57,71


0,00

2.495,02


17     00603E06      02 BUCATA            36,00000

SUDURA PRIN ELECTROFUZIUNE SA/TEU BRANȘAMENT ELECT

ROSUDABIL CU/FARA COLIER DIN PEHD D=225-250 MM


78,28000

6,50000

0,84800

0,00000

85,62800


2.818,08

234,00


30,53


0,00

3.082,61


L:LA006D6-0066:8816391

-TEU BRANȘAMENT CU COLIER SDR 11 - GF/W D.110x32 MM

18

GD19C         99 BUCATA             1,00000

33,12833

12,00000

33,13

12,00

ÎMBIN

PRIN SUD. TIP ELECTROFUZIUNE INTRE TV. SI F

57,51000

57,51

0,00

ITING

(MUFA.TEU.COT) POLIET.DN TV.=110 MM

0,00000

102,63833

102,64

L:GL08 -0148:6730122

-REDUCȚIE PE80 SDR11 110 MM X 90 MM


19     00609B3       02 BUCATA            36,00000

CANIN DE VIZITARE PE MONOSTRAT, H =1500 MM CU 1 IE

SIRE D =200/160 MM CU PIESA SUPER.REGLARE


1403,56878

8,89000

0,00000

0,00000

1412,45878


50.528,48


320,04


0,00


0,00

50.848,52


L:LA006H3-0002:8816630

L:LA.006Il-0001:8816691

L : LA.006I2-0001:8816808


-CĂMIN VIZITARE PE, 1 IEȘIRE D.200/160 HT=1000

-PIESĂ SUPERIOARA REGLABILA H. 100-300 MM

-CAPAC PEHD PROTECȚIE CĂMIN D.INT/D.EXT = 640/ 800 MM


20 SD02A1        82 BUCATA

ROBINET DE SERVICIU DUBLU (CU RACORD)

ROBINETI DE GOLIRE


36,00000        48,74260         1.754,73

1,70000

0,00000

________0,00000

50,44260


61,20


0,00

0,00

1.815,93


L:11411

-0032:4202436

-ROBINET DUBLU SERV. POLIZAT 1"

GARN.FIXA CRUCE S4124

21

SD13F1

82 BUCATA             4,00000

80,06860

320,27

6,60000

26,40

0,00

ROBINET

TRECERE CU VENTIL

SI MUFE PT.TEVI OTEL CU

0,00000

D= 2   11

1    SIMBOL 83- 2 '

T

0,00000

ROBINET

DE GOLIRE

86,66860


0,00

346,67


L:11411  -0060:4202515 -ROBINET TREC. FONTA 2" A VENT+MUFA PN10 S6480


For


'mular F3

b


2          3


22


SD06C


99 BUCATA


72,00000


ROBINET DE TRECERE CU MUFA


SI RACORD OLANDEZ, PENT


RU ȚEAVA


DIN OTEL, D= 1"


62,20590

6,30000

0,00000

0,00000

68,50590


CA


L:SL02F

L:SL42


23


-0175:4123238

-0060:4204192

ACE12C1


-NIPLU FONTA MALEABILA N8

-ROBINET SFERA,RACORD OLANDEZ,FLUTURE MANEVRA,D=l"


S478 DN 25 1


ZN


82 BUCATA


36,00000


MONTARE CONTOR DE APA CU PALETE AVIND D 30 MM


24


YC01


82 LEI


16200,00000


PROCURARE CONTOARE APA RECE DN 1" - 36 BUC


10,42960

11,49980

0,00000

0,00000

21,92940

1,00000

0,00000

0,00000

0,00000

1,00000


25


ACB06B


MONTAREA


HIDRANTILOR DE


DN


100


L:ACL04A L:ACL04C 26


MM SUPRATERAN


-0004:7303932

-0005:7324340


ACE16A1


99 BUCATA


3,00000


INCENDIU PE POZ.EXISTENTA


2215,07528

27,20000

0,00000

0,00000 2242,27528


-AX FILETAT DIN BRONZ PT.ROB. DN 80 MM

-HIDRANT SUPRATERAN INCENDIU CORP FONTA DN 80


82 M


442,00000


MONTAREA PARAPETELOR SI PODEȚELOR METALICE DE INVE $


NTAR LA ȘANȚURI PT.CONDUCTE


27


TRA01A10


82 TONE


110,00000


TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.             $


ș_

0,00000

1,59990

0,00000

0,00000

1,59990

0,00000

0,00000

0,00000

8,10000

8,10000


5 = 3 X 4a

6 = 3 X 4b

7 = 3 X 4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

4.478,82

453,60

0,00

0,00

4.932,42

DS

375,47

413,99

0,00

0,00

789,46

16.200,00

0,00

0,00

0,00

16.200,00

6.645,23

81,60

0,00

0,00

6.726,83

655

0,00

707,16

0,00

0,00

707,16

0,00

0,00

0,00

891,00

891,00

___O________________1_________________2__________3________________4

TOTALA:

PROIECTANT

SC D&D EUROCOM SRL

[ ron ] 5 = 3 X 4a 6 = 3 X 4b 7 = 3X4c     8 = 3 X4d 9 = 3X4

134.919,48

13.022,63

7.792,04

3.110,40

158.844,56

Executant 04 Obiectiv 1971 Obiect 4.2


SC D&D EUROCOM SRL

CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

ALIMENTARE CU APA


Categorie 02


MONTAT CONDUCTE SI ARMATURI


Recapitulatie

Material M

Manopera

m

Utilaj u

Transport t

TOTAL

T

Cheltuieli directe

134919.48

13022.63

7792.04

3110.40

158844.56

Alte cheltuieli directe

CONTRIBUȚIE SOCIETATE

2.:

250%

293.01

293,01

Mo

mo

Uo

to

To

TOTAL CHELT. DIRECTE

134919.48

13315.64

7792.04

3110.40

159137.57

Cheltuieli indirecte

Io

-  10.500% x To

16709.44

Profit

Po

—   6.000% x (To+Io)

10550.82

TOTAL GENERAL pe categorie

Vo

= To+Io+Po

186397.83



Formular F2

PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL

OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

CENTRALIZATORUL

cheltuielilor pe categorii de lucrări, ptobiectul 4.3 CANALIZARE

Nr.cap./ subcap deviz general

Cheltuieli pe categoria de lucrări

Valoarea (exclusiv TVA)

ron

1

2

4.1.

Construcții si instalații aferente acestora

4.1.1

01

DESF.SI REFACERE SISTEM RUTIER

9.055,60

4.1.2

02

TERASAMENTE

52.904,78

4.1.3

03

TUBURI SI CĂMINE DE CANALIZARE

208.722,29

TOTAL I

270.682,67

TOTAL valoare (exclusiv TVA)

270.682,67

Taxa pe valoarea adaugata

51.429,70

TOTAL valoare (inclusiv TVA)

322.112,37

Formular F3

PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL

OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

LISTA

cu cantitatile de lucrări pe categorii de lucrări

Obiectul: 43 CANALIZARE

Categoria de lucrări: 01 DESF.SI REFACERE SISTEM RUTIER

Executantă       Obiectiv VEI \       Qbi4.3       Cate 01                                                                                                                                                  [ ron ]

Nr.    Capitolul de lucrări      U. M. Cantitatea Prețul unitar

Materiale

Manopera

Transport

--T3TĂT

crt.    cimpoi

a

materiale

Denumire resursa

b

manopera

Observații

c’

utilaj

Corecții

d<

transport

Liste anexe

Total(a+b+c+d)

SECȚIUNE TEHNICA

SECȚIUNE FINANCIARA

0 12

3

4

5 = 3 X 4a

6 = 3 X 4b

7 = 3X4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

1      DG05A1        82 MP

30,00000

0,00000 18,03600

0,00

541,08

DECAP IMBR CU STRAT PINA LA 3CM GROS FORMATE DIN

0,00000

0,00

0,00

COVOARE ASFALTICE PERMANENTE,BETOANE ASFALTICE

0,00000

ASIM. 10 CM

18,03600

541,08

2      TRI1AA01C1   82 TONE

8,00000

0,00000

0,00

3,50000

28,00

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MĂRUNTE,

p

0,00000

0,00

0,00

RIN ARUNCARE RAMPA SAU TEREN-AUTO CATEG.l

$

0,00000

3,50000

28,00

3      TRA01A10P    82 TONE

8,00000

0,00000

0,00010

0,00

0,00

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU

0,00000

0,00

AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM

$

8,10000

8,10010

64,80

64,80

4      DB01A1        82 MP

30,00000

0,00384

0,00000

0,12

0,00

1,21

CURĂȚIREA PT APLIC ÎMBRAC SAU TRATAM BITUM A STRAT

0,04035

0,00

SUPORT DIN BET CIM SAU PAV PIATRA BITUMATE MEC

$

0,00000

0,04419

1,33

D                  1

2

3

4

5

DB02C1

82 SUTE MP

0,30000

53,53950

35,91046

AMOÎ

APL]

tS SUPRAF STRAT BAZA SAU ÎMBRAC EXIST IN

’C STRAT UZ MIX ASF CU BITUM TAIAT

VEDER

0,42599

0,00000

89,87595

L:lt

)828  -0001:DZO4A1

-PREPARAREA SUSPENSIE

DE BITUM FILERIZAT

6

DB16D1

82 MP

30,00000

70,16338

1,16030

IMBI

IAC BET ASF CU AGREGAT MĂRUNT EXEC LA CALD IN

0,95760

GROS

DE 4,OCM AȘTERN MANUALA

0,00000

ASIN. 10 CM

72,28128

L:10803 -M   :3600210

-BETON ASFALTIC

BAI 6

7

TRA01A10

82 TONE

8,00000

0,00000

0,00000

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.             $

0,00000

8,10000

8,10000

8

DC04B1

82 M

80,00000

4,00200

2,94000

TAIE

.REA CU MAS.CU DISC

DIAMANT ROST CONTRACȚIE SI

53,26692

DILATATIE BETON UZURA LA DRUMURI

0,00000

60,20892

5 = 3 X 4a

6 = 3 X 4b

7 = 3 X 4c

8 = 3X4d

9 = 3X4

16,06

10,77

0,13

0,00

26,96

2.104,90

34,81

28,73

0,00

2.168,44

0,00

0,00

0,00

64,80

64,80

320,16

235,20

4.261,35

0,00

4.816,71

0 12


3               4

TOTAL A:


PROIECTANT

SC D&D EUROCOM SRL


[ ron ] 5 = 3 X 4a 6 = 3X4b 7 = 3 X 4c     8 = 3 X4d 9 = 3X4

2.441,24

849,86

4.291,42

129,60

7.712,12

Executant 04 Obiectiv 1971 Obiect 4.3


SC D&D EUROCOM SRL

CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

CANALIZARE


Categorie 01


DESF.SI REFACERE SISTEM RUTIER


Recapitulatie

Material

M

Manopera

m

Utilaj U

Transport

t

TOTAL

T

Cheltuieli directe

2441.24

849.86

4291.42

129.60

7712.12

Alte cheltuieli directe

CONTRIBUȚIE SOCIETATE

2

250%

19.12

19.12

Mo

mo

Uo

to

To

TOTAL CHELT. DIRECTE

2441.24

868.98

4291.42

129.60

7731.24

Cheltuieli indirecte

Io

=  10.500% x To

811.78

Profit

Po

=   6.000% x (To+Io)

512.58

TOTAL GENERAL pe categorie

Vo

= To+Io+Po

9055.60


Formular F3

PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL

OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

LISTA

cu cantitatile de lucrări pe categorii de lucrări

Obiectul: 4.3 CANALIZARE

Categoria de lucrări: 02 TERASAMENTE

Executantă       Obiectiv 1971       Obi4.3 Cate 02                                                                .        __                                       _                            J ron 1

Rr?

Capitolul de lucrări      U. M.

Cantitatea

Prețul unitar

Materiale

Manopera

Utilaj

Transport

TOTAL

crt

Simbol

a materiale

Denumire resursa

bi manopera

Observații

c utilaj

Corecții

d i transport

Liste anexe

Total(a+b+c+d)

SECȚIUNE TEHNICA

SECȚIUNE FINANCIARA

0

1 2

3

4

5 = 3 X 4a

6 = 3 X 4b

7 = 3 X 4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

1

TSC02B1       82 SUTE MC

13,03000

0,00000

0,00

0,00000

0,00

SĂPĂTURĂ

CU EXCAVAT.PE PNEURI 0,21-0,39 MC

PAMINT

489,48500

6.377,99

UMIDIT.NATUR DESC.DEP.TER.CAT.2

0,00000

0,00

489,48500

6.377,99

2

TSA04D1       82 M CUB

145,00000

0,00000

0,00

33,20000

4.814,00

SAP.MAN.

IN SPATII LIMIT.SUB IM CU SPRIJ.SI

EVAC.MA

0,00000

0,00

N.IN PAM

.CU UMID.NAT.LA ADINC.0,0-1,5M T.F.

TARE

0,00000

0,00

33,20000

4.814,00

3

TSF01A1       82 MP

1072,00000

6,93292

7.432,09

5,10000

5.467,20

SPRIJIN.

DE MALURI CU DULAPI DE FAG AȘEZ.ORIZ.LAT.I

0,00000

0,00

NTRE MAL

.<l,5M,ADIN.0,0-2M,0,0-0,2M INTRE DULAPI

0,00000

0,00

12,03292

12.899,29

4

TSD01D1       82 M CUB

1089,00000

0,00000

0,00

5,69000

6.196,41

IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,STRAT UNIFO

0,00000

0,00

RM 10-30CM.GROS CU SFARIM.BULG.TEREN F.TARE

0,00000

0,00

5,69000

6.196,41

O               1                2          3               4

TSD05A1


82 SUTE MC


10,89000


COMPACTARE CU MAI.MEC.DE 150-200KG A UMPL.IM STRAT

.DE 20-30CM EXCLUSIV UDARE STRAT DIN PAM.NECOEZ.


0,00000

88,20000

457,16000 0,00000

545,36000


  • 6      TRI1AA01A2 82 TONE             647,00000

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MĂRUNTE,P

RIN ARUNCARE RAMPA-VAGON CATEG.2

  • 7      TRA01A10P 82 TONE             647,00000

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU

AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM

0,00000

5,00000

0,00000

0,00000

5,00000

0,00000

0,00010

0,00000

8,10000

8,10010


TOTAL A:



______________________________________________________________________________________________________________[ ron ] 5 = 3X4a 6 = 3X4b 7 = 3 X 4c     8 = 3 X4d 9 = 3X4

0,00

960,50

4.978,47

0,00

5.938,97

0,00

3.235,00

0,00

0,00

3.235,00

0,00

0,06

0,00 5.240,70

5.240,76 7.432,09

20.673,17

11.356,46

5.240,70

44.702,42

Executant 0 4

SC D&D EUROCOM SRL

Categorie 02

TERASAMENTE

Obiectiv 1971

CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

Obiect 4.3

CANALIZARE

Recapitulatie

[ ron 1

Material

Manopera

Utilaj

Transport

TOTAL

M

m

U

t

T

Cheltuieli directe

7432.09

20673.17

11356.46

5240.70

44702.42

Alte cheltuieli directe

CONTRIBUȚIE SOCIETATE

2.250%

465.15

465.15

Mo

mo

Uo

to

To

TOTAL CHELT. DIRECTE

7432.09

21138.32

11356.46

5240.70

45167.57

Cheltuieli indirecte

Io =  10.500% x To

4742.59

Profit

Po =   6.000% x {To+Io)

2994.61

TOTAL GENERAL pe categorie

Vo = To+Io+Po

52904.78

PROIECTANT

SC D&D EUROCOM SRL


Formular F3


PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL


OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI


LISTA

cu cantitatîle de lucrări pe categorii de lucrări


Obiectul: 4.3 CANALIZARE

Categoria de lucrări: 03 TUBURI SI CĂMINE DE CANALIZARE

ExccutantM Obiectiv 1971      Oi/4.3 Cate03

U. M. Cantitatea Prețul unitar a) materiale


NE Capitolul de lucrări crt. Simbol


Materiale Manopera


Utilaj


Transport


TOTAL


Denumire resursa

b

manopera

Observații

utilaj

Corecții

i transport

Liste anexe

Total(a+b+c+d)

SECȚIUNE TEHNICA

|

SECȚIUNE FINANCIARA

0 12

3

4

5 = 3 X 4a

6 = 3 X 4b

7 = 3X4c

8 = 3 X 4d

9 = 3X4

1      ACE08A1       82 M CUB

359,00000

32,80000

11.775,20

6,10000

2.189,90

UMPLUTURA IN SÂNT.LA COND.DE ALIM.CU APA SI

CANALI

0,00000

0,00

ZARE CU: NISIP

0,00000

0,00

38,90000

13.965,10

2      TRA01A10      82 TONE

794,00000

0,00000

0,00

0,00000

0,00

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO

0,00000

0,00

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.

8,10000

6.431,40

8,10000

6.431,40

3      00605F6      02 BUCATA

44,67000

460,55794

20.573,12

3,90000

174,21

ȚEAVA PVC CU MUFA SI GARNITURA PT.CANALIZARE

EXTER

0,00000

0,00

I0ARA GRAVITAȚIONALA D = 315 MM, L = 6 M

0,00000

0,00

464,45794

20.747,34

L:LA006F1-M   :8815067     -ȚEAVA CANAT, PVC

CU MUFA SN8 D=315X9,2MM L=6M

4      00605E6      02 BUCATA

4,17000

375,13854

1.564,33

3,38000

14,09

ȚEAVA PVC CU MUFA SI GARNITURA PT.CANALIZARE

EXTER

0,00000

0,00

IOARA GRAVITAȚIONALA D = 250 MM, L = 6 M

0,00000

0,00

378,51854

1.578,42

L:LA006F1~0079:8815065     -ȚEAVA CANAL PVC

CU MUFA SN8 D=250X7,3MM L=6M


0 1


5 = 3 X 4a 6 = 3X4b 7 = 3X4c


8 = 3X4d


9 = 3X4


5      00605D6


02 BUCATA


32,67000


ȚEAVA PVC CU MUFA SI GARNITURA PT.CANALIZARE EXTER


IOARA GRAVITAȚIONALA D = 200 MM, L = 6 M


198,36102

3,09000

0,00000

0,00000

201,45102


6.480,45

100,95


0,00


0,00

6.581,40


L:LA006Fl-M :8815063 -ȚEAVA CANAL PVC CU MUFA SN8 D=200X5,9MM L=6M


6

00605C3

02 BUCATA            17,67000

82,28444

1.453,97

2,42000

42,76

ȚEAVA

PVC CU MUFA SI

GARNITURA PT.CANALIZARE EXTER

0,00000

0,00

IOARA

GRAVITAȚIONALA

D = 160 MM, L = 3 M

0,00000

84,70444

L:LA006F1-M   :8815060     -ȚEAVA CANAL PVC CU MUFA SN8 D=160X4,

7MM L=3M

7

ACA11B

99 M                    9,00000

34,73936

312,65

11,40000

102,60

MONT.

IN PAM.A TV.DIN

POLIET.DE PREȘ.DE IN.DENS.AS.

6,24000

56,16

PRIN

SUD.MECAN.-CU MANȘON,CU FLANSE, D= 90-110 MM

0,00000


0,00

1.496,73


52,37936


0,00

471,41


L:ACL01E -0017:6701027

L:ACL02G -0008:6715164


-TV.POLIETIL.DE ÎNALTA DENS.PE 80,PN10,DE= 90 X 8,2 MM

-MANȘON PVC PT. ÎMBIN.PRIN LIPIRE DN 90 Nil 2167


8      ACA10B        99 M                   6,00000

MONT.IN PAM.A TV.DIN POLIET.DE PREȘ.DE IN.DENS.AS.

PRIN SUDURA CAP LA CAP, D=160-200 MM


60,98059

16,60000

7,63200

0,00000

85,21259


365,88

99,60

45,79

0,00

511,28


L:ACL01E -0048:670103B


-CONDUCTA PEHD PE80 DN160, PN 10


9      ACE09C1       82 BUCATA             2,00000      540,79000

5,48980 MONTAREA ARMATURILOR CU ACȚIONARE MANUALA SAU MECA                 0,00000

NICA (ROB. VANE VENTILE CLAP .COMPENS .ETC .) DN: 80  $          __________0,00000

546,27980


1.081,58


10,98


0,00


0,00

1.092,56


L: 11712 -0046:4505254_____-ROB. SERT. PANA______NF PU AM PN=10 D= 80   225 N 5313___________

10 ACE09C1       82 BUCATA             2,00000      759,98000         1.519,96

5,48980

MONTAREA ARMATURILOR CU ACȚIONARE MANUALA SAU MECA                 0,00000

NICA (ROB.VANE VENTILE CLAP.COMPENS.ETC.)DN: 80  $          __________0,00000

765,46980


10,98


0,00


0,00

1.530,94


L:11712  -0087:4507288-ROB, RET. CLAPA NID 8063 PN 10/16 -BZ- 80


0               1                2          3

4

5 = 3 X 4a

6 = 3 X 4b

7 = 3 X 4c

8 = 3X4d

9 = 3X4

11

ACA31A       99 BUCATA            8,00000

68,59650

548,77

8,90000

71,20

MOI

STAREA PRIN SUDURA ELECTR.A FLANSELOR SAU PIES.

16,48000

131,84

0,00

DE

LEGAT.DIN OTEL.LA CAPATUL TV. D=   50 - 100 MM

0,00000

93,97650

751,81

L:ACL02B -0014:4428298

-FLANSA LIBERA PN 25

80- 89

OL37-2K    STAS 7902

12

00604A07

02 BUCATA

8,00000

129,42000         1.035,36

0,94000

7,52

FI TING

DE COMPRESIUNE

DIN PEHD CU 1 ÎMBINARE

(DOP/

0,00000

0,00

RACORD

CU FLANSA) D=

90 MM

0,00000

0,00

130,36000

1.042,88

L:LA006E1-0013:8812172     -RACORD COMPRES.FLANSA D. 90 X 3"

13    ACF11E        99 M

289,00000

0,36000

0,80000

104,04

231,20

SPALAREA COND.DE APA POTAB.DUPA MONT.SI ÎMBINARE

7,28000

2.103,92

DIN PVC,FONTA,AZBOCIMENT,POLIETIL,ETC. 150-225 MM

0,00000

0,00

8,44000

2.439,16

14     ACF11F        99 M

268,00000

0,54000

144,72

1,20000

321,60

SPALAREA COND.DE APA POTAB.DUPA MONT.SI ÎMBINARE

10,40000

2.787,20

DIN PVC,FONTA,AZBOCIMENT,POLIETIL,ETC.PESTE 225

MM

0,00000

0,00

12,14000

3.253,52

15     00609Q22     02 BUCATA

28,00000

860,00000

24.080,00

11,90000

333,20

CAPAC / GRATAR + RAMA PT. CĂMIN DE VIZITARE PE

pi

0,00000

0,00

ESA SUPORT DIN BETON ARMAT CAROSABIL

0,00000

0,00

871,90000

24.413,20

L:LA006I3-0001:8816693     -CAPAC CAR.MAT.COMPOZIT-FRP-CLASA

D400 - D.650 MM

16    ACD01L1       82 BUCATA

17,00000

685,28830

11.649,90

22,00000

374,00

CAPAC SI RAMA STAS 2308-81 PENTRU CĂMINE CU PIESA

0,00000

0,00

SUPORT CAROSABIL IV

0,00000

0,00

707,28830

12.023,90

__0____________1_____________2________3_____________4____________5 - 3 X 4a 6 = 3 X 4b 7 = 3 X 4c      8 = 3 X 4d 9 = 3X4 17 ACD04D1       82 BUCATA            44,00000      976,85312        42.981,54

169,51240                         7.458,55

CĂMIN VIZITARE STAS 2448-73 CU CAMERA LUCRU HC=2M                  47,27250                                          2.079,99

DIN TUB BET.CU CEP SI BUZA LA CANALE CU DN 400             _________0,00000                                                              0,00

1193,63802                                                                   52.520,07

L: 10173  -0030:CZ0105E1

L: 10174  -0020:CZ0203F1

-PREPARARE BETON B150,CU AGREGATE GRELE,GRANULATIA<31MM, CIMENT M30 MANUAL

-PREPARARE MORTAR CIM-VAR PT.ZID.M50-Z CU CIM.F25 MANUAL CU VAR HIDRATAT

$ $

18

ACD11L1

82

BUCATA

1,00000

5036,19296

5.036,19

2044,19740

2.044,20

CĂMIN

STATIE DE POMPARE

DIN

BETON -2X2X4.5M

209,41500

209,42

0,00000

0,00

7289,80536

7.289,81

19

ACE02 Al

82

BUCATA

10,00000

589,14740

5.891,47

43,69970

437,00

GURA

SCURGERE CU SIFON ;

SI DEPOZIT STAS 6701-73 CAR

0,00000

0,00

OSABILA TIP Al

$

0,00000

0,00

632,84710

6.328,47

20

ACE16A1

82

M

557,00000

0,00000

0,00

1,59990

891,14

MONTAREA PARAPETELOR SI

PODEȚELOR METALICE DE

INVE

0,00000

0,00

NTAR :

LA ȘANȚURI PT.CONDUCTE

0,00000

0,00

1,59990

891,14

21

0000005

M

557,00000

1,20000

668,40

0,00000

0,00

BANDA

AVERTIZARE APA CU

FIR

METALIC

0,00000

0,00

0,00000

0,00

1,20000

668,40

22

SE52C

99

BUCATA

2,00000

3972,98882

7.945,98

31,00000

62,00

POMPA

MANUALA CU CLAPE

(ALLWEILER)MONTATA PE

PERET

0,00000

0,00

E, AVIND DIAMETRUL DE 1

1/2'

” _ 2"

0,00000

0,00

4003,98882

8.007,98

L:SL48 -0037:7334993     -POMPA SUBMERSIBILA 92MC/H COMPLET ECHIP.



0

1

2

3

4

23    TRA01A10

82 TONE

472,00000

0,00000

0,00000

n AHHHH

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO                  0,00000

R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM.                      _________8,10000

_________________8,10000

TOTAL A:


PROIECTANT

SC D&D EUROCOM SRL


5 = 3 X 4a 6 = 3 X 4b 7 = 3 X 4c      8 = 3 X 4d 9 = 3X4

0,00

0,00

0,00

3.823,20

3.823,20 145.213,52

14.977,68

7.414,32

10.254,60

177.860,12

Executant 04 Obiectiv 1971 Obiect 4.3


SC D&D EUROCOM SRL CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI CANALIZARE


Categorie 03


TUBURI SI CĂMINE DE CANALIZARE


Recapitulatie

Material M

Manopera

m

Utilaj U

Transport

t

TOTAL

T

Cheltuieli directe

145213.52

14977.68

7414.32

10254.60

177860.12

Alte cheltuieli directe

CONTRIBUȚIE SOCIETATE

2

250%

337.00

337.00

Mo

mo

Uo

to

To

TOTAL CHELT. DIRECTE

145213.52

15314.68

7414.32

10254.60

178197.12

Cheltuieli indirecte

Io

=  10.500% x To

18710.70

Profit

Po

=   6.000% x (To+Io)

11814.47

TOTAL GENERAL pe categorie

Vo

= To+Io+Po

208722.29


Formular F2

PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL

OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

CENTRALIZATORUL

cheltuielilor pe categorii de lucrări, pt.obiectul 1.3 ADUCERE TEREN LA STAREA INIT.

Nr.cap./ subcap deviz general

Cheltuieli pe categoria de lucrări

Valoarea (exclusiv TVA)

ron

1

2

I.

Construcții si instalații aferente acestora

1

01   ADUCERE TEREN LA STAREA INIT.

2.528,96

TOTALI

2.528,96

TOTAL valoare (exclusiv TVA)

2.528,96

Taxa pe valoarea adaugata                                                                                            480,50

TOTAL valoare (inclusiv TVA)                                                                                   3.009,46

Formular F3

PROIECTANT: SC D&D EUROCOM SRL

OBIECTIV: 1971 CONSTRUIRE STR. SĂLCIEI

LISTA

cu cantitatile de lucrări pe categorii de lucrări Obiectul: 13 ADUCERE TEREN LA STAREA INIT.

Categoria de lucrări: 01 ADUCERE TEREN LA STAREA INIT.

Executantă       ObieclivV)'l\       Obil.3 CateQl

Capitolul de lucrări

U. M.

Cantitatea

Prețul unitar

Materiale

Manopera

Utilaj

Transport

TOTAL

crt.

Simbol

a materiale

Denumire resursa

b i manopera

Observații

c utilaj

Corecții

d i transport

Liste anexe

Total(a+b+c+d)