Hotărârea nr. 382/2018

Hotărârea nr. 382 din 19.10.2018 - 0 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice faza Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Modernizarea, dotarea și extinderea corpurilor ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău”

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință extraordinară la data de

19.10.2018, potrivit art.39 (2) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere :

-Referatul nr. 10436/ 15.10.2018 al Direcției Tehnice prin care se propune aprobarea documentației tehnico-economice faza Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Modernizarea, dotarea și extinderea corpurilor ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău”;

-Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău, înregistrată cu nr. 10440 din 15.10.2018;

-Raportul compartimentelor de resort, înregistrat cu nr. 10441 din 15.10.2018, favorabil;

-Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 1624/18.10.2018 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 1625/18.10.2018 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 1626/18.10.2018 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 1627/18.10.2018 al Comisiei de specialitate nr.4 și nr. 1628/18.10.2018 al Comisiei de specialitate nr.5;

-Prevederile art. 44 (1) din Legea nr. 273/ 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile art. 5(1) lit. “c” alin (ii) si art. 7(1) din HG nr. 907/ 2016 privind etapele de elaborare si conținutul - cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile Legii nr. 2/ 2018 privind bugetul de stat pe anul 2018, cu modificările și completările ulterioare;

-HCL nr. 62/ 2018 prin care a fost aprobat Bugetul de venituri si cheltuieli, a Programului de investiții pe anul 2018 al Consiliului Local al Municipiului Bacau și a prognozei pe următorii 3 ani;

-Prevederile art. 47 (1), ale art. 48 (2), ale art. 61 (2), ale art. 115(1) lit. „b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată;

-Amendamentul formulat la proiectul de hotărâre de către domnul Șova-Gâțu Laur, amendament care a fost adoptat;

în baza dispozițiilor art. 36 (2) lit. „b” și alineatul (4) lit. „d” și art. 45(2) lit. a din

Legea 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

9

ART. 1. - Se aprobă documentația tehnico-economică faza Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Modernizarea, dotarea și extinderea corpurilor ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău”, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2. - Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Direcția Tehnică.

ART. 3. - Hotărârea va fi comunicată Direcției Tehnice, Direcției Economice din cadrul Primăriei Municipiului Bacau și Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău.

ART. 4. - Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.


CONTRASEMNEAZĂ

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXĂ COMUNĂ CU PROIECTUL DE HOTĂRĂRE

LA HOTĂRÂREA NR. 382 DIN 19.10.2018

Documentație tehnico-economică faza STUDIU DE FEZABILITATE pentru investiția ” Modernizarea, dotarea și extinderea corpurilor ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău9

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ ENULA PRlCOPOAEA


ȘEF SERVICIU MIHAELAIONESI

PROIECT NR.4/2018

STUDIU DE FEZABILITATE



OBIECTIV: „MODERNIZAREA, DOTAREA Șl EXTINDEREA CORPURILOR AMBULATORIULUI SPITALULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BACĂU"

AMPLASAMENT:str. Oituz, nr. 72, Bacău, Jud. Bacău

BENEFICIAR: Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău

ELABORATOR:S.C. C.G. DESIGN CONS S.R.L. IAȘI



2018




>Proiectant:

  • • Arhitectură:

arh. ROȘU Sorin

  • •  Structura:

ing. CIOBANU Paul

  • •  Instalații:

ing. LUCA Radu



>Desenat:

arh. ROȘU Sorin

ing. CIOBANU Paul

ing. dipl. POPICA Alee - George




>Relevat:


ing. CIOBANU Paul

Ing. PRUTEANU Vasile



>Documentatii economice:


dr.ing. ONUȚU Cătălin




✓    — — — —  — — — — — — — — — — —  “ — “

( Proiect nr.4/2018

„MODERNIZAREA, DOTAREA Șl EXTINDEREA CORPURILOR

AMBULATORIULUI SPITALULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BACĂU”

i   Faza:STUDIU DE FEZABILITATE

x

s. _ _ _____ _ _ _ _ _ _ _ _ _ —

VOLUMUL 1



  • 1. INFORMA ȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

    • 1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

    • 1.2. ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE/INVESTITOR

    • 1.3. ORDONATOR DE CREDITE (SECUNDAR/TERȚIAR)

    • 1.4. BENEFICIARUL INVESTIȚIEI

    • 1.5. ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE

  • 2. SITUAȚIA EXISTENTĂ Șl NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI/ PROIECTULUI DE INVESTIȚII

    • 2.1. CONCLUZIILE STUDIULUI DE PREFEZABILITATE (ÎN CAZUL ÎN CARE A FOST ELABORAT ÎN PREALABIL) PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ, NECESITATEA Șl OPORTUNITATEA PROMOVĂRII OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII Șl SCENARIILE/OPȚIUNILE TEHNICO-ECONOMICE IDENTIFICATE Șl PROPUSE SPRE ANALIZĂ

    • 2.2. PREZENTAREA CONTEXTULUI: POLITICI, STRATEGII, LEGISLAȚIE, ACORDURI RELEVANTE, STRUCTURI INSTITUȚIONALE Șl FINANCIARE

    • 2.3. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE Șl IDENTIFICAREA DEFICIENȚELOR

    • 2.4. ANALIZA CERERII DE BUNURI Șl SERVICII, INCLUSIV PROGNOZE PE TERMEN MEDIU Șl LUNG PRIVIND EVOLUȚIA CERERII, ÎN SCOPUL JUSTIFICĂRII NECESITĂȚII OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

    • 2.5. OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI PUBLICE

  • 3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA Șl PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ SCENARII/OPȚIUNI TEHNICO-ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

    • 3.1. DESCRIEREA CONSTRUCȚIEI EXISTENTE

    • 3.2. CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE Șl, DUPĂ CAZ, ALE AUDITULUI ENERGETIC

    • 3.3. IDENTIFICAREA SCENARIILOR/OPȚIUNILOR TEHNIC (MINIMUM DOUĂ) Șl ANALIZA DETALIATĂ A ACESTORA


      4.



ANALIZA FIECĂRUI SCENARIU TEHNICO- ECONOMIC PROPUS

  • 4.1. PREZENTAREA CADRULUI DE ANALIZĂ, INCLUSIV

PERIOADEI DE REFERINȚA Șl PREZENTAREA SCENARIULUI DE REFERINȚĂ

  • 4.2. ANALIZA VULNERABILITĂȚILOR CAUZATE DE FACTORI DE RISC, ANTROPICI Șl NATURALI, INCLUSIV DE SCHIMBĂRI CLIMATICE, CE POT AFECTA

INVESTIȚIA

  • 4.3. SITUAȚIA UTILITĂȚILOR Șl ANALIZA DE CONSUM

  • 4.4. SUSTENABILITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

  • 4.5. ANALIZA CERERII DE BUNURI Șl SERVICII, CARE JUSTIFICA DIMENSIONAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

  • 4.6. ANALIZA FINANCIARĂ, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ FINANCIARĂ: FLUXUL CUMULAT, VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ, RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE; SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ

  • 4.7. ANALIZA ECONOMICA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ ECONOMICA: VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ, RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE Șl RAPORTUL COST-BENEFICIU SAU, DUPĂ

CAZ, ANALIZA COST-EFICACITATE

  • 4.8. ANALIZA DE SENZITIVITATE

  • 4.9. ANALIZA DE RISCURI, MĂSURI DE PREVENIRE/DIMINUARE A RISCURILOR

  • 5. SCENARIUL/OPȚIUNEA TEHNICO-ECONOMIC(Ă) OPTIM(Ă), RECOMANDAT(Ă)

    • 5.1. COMPARAȚIA SCENARIILOR/OPȚIUNILOR PROPUS(E), DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, ECONOMIC,FINANCIAR, AL SUSTENABILITĂȚII Șl RISCURILOR

    • 5.2. SELECTAREA Șl JUSTIFICAREA SCENARIULUI/OPȚIUNII OPTIMfE), RECOMANDATfE)

    • 5.3. DESCRIEREA SCENARIULUI/OPȚIUNII OPTIMfE) RECOMANDATfE):

    • 5.4. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICIAFERENTI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

    • 5.5. PREZENTAREA MODULUI ÎN CARE SE ASIGURĂ CONFORMAREA CU REGLEMENTĂRILE SPECIFICE FUNCȚIUNII PRECONIZATE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII TUTUROR CERINȚELOR FUNDAMENTALE APLICABILE CONSTRUCȚIEI, CONFORM GRADULUI DE DETALIERE AL PROPUNERILOR TEHNICE

    • 5.6. NOMINALIZAREA SURSELOR DE FINANȚARE A INVESTIȚIEI PUBLICE, CA URMARE A ANALIZEI FINANCIARE Șl ECONOMICE: FONDURI PROPRII,

CREDITE BANCARE, ALOCAȚII DE LA BUGETUL DE STAT/BUGETUL LOCAL, CREDITE EXTERNE GARANTATE SAU CONTRACTATE DE STAT, FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE, ALTE SURSE LEGAL CONSTITUITE

  • 6. URBANISM, ACORDURI Șl AVIZE DE PRINCIPIU

  • 7. IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI

    • 7.1. INFORMAȚII DESPRE ’ ENTITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI

    • 7.2. STRATEGIA DE IMPLEMENTARE, CUPRINZÂND: DURATA DE IMPLEMENTARE A OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII (ÎN LUNI CALENDARISTICE), DURATA DE EXECUȚIE, GRAFICUL DE IMPLEMENTARE A INVESTIȚIEI, EȘALONAREA INVESTIȚIEI PE ANI, RESURSE NECESARE

    • 7.3. STRATEGIA DE EXPLOATARE/OPERARE Șl ÎNTREȚINERE: ETAPE, METODE Șl RESURSE NECESARE

    • 7.4. RECOMANDĂRI PRIVIND ASIGURAREA CAPACITĂȚII MANAGERIALE Șl INSTITUȚIONALE

  • 8. CONCLUZII SI RECOMANDĂRI

f

ANEXE LA STUDIUL DE FEZABILITA TE



T511

V/- 7n,


  • 1. Anexa 1 -Deviz general privind cheltuielile necesare realizării investiției „MODERNIZAREA, DOTAREA Șl EXTINDEREA CORPURILOR AMBULATORIULUI SPITALULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BACĂU" Scenariul 1

  • 2. Formularul F1 - Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv

  • 3. Formularul F2 - OBIECT I - CORP C1 - AMBULATORIU DE SPECIALITATE, Centralizatorul cheltuielilor pe obiect și categorii de lucrări

  • 4. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Demolări -Desfaceri

  • 5. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări CORP C1-AMBULATORIU, Demolări - Desfaceri

  • 6. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Structură

  • 7. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Structură

  • 8. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Arhitectură

  • 9. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Arhitectură

  • 10. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații electrice

  • 11. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații electrice

  • 12. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații sanitare

  • 13. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații sanitare

  • 14. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații încălzire/răcire

  • 15. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații încălzire/răcire

  • 16. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații de detecție, semnalizare șl avertizare în caz de incendiu

  • 17. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații de detecție, semnalizare și avertizare în caz de incendiu

  • 18. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații TVCI

  • 19. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații TVCI

  • 20. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații de date-voce

  • 21. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații de date-voce

  • 22. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații control acces

  • 23. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații control acces

  • 24. Formularul F4 -Lista cuprinzând cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice -Obiect 1 Modernizare/Amenajare Spații existente CORP C1-AMBULATORIU

  • 25. Formularul F4 -Lista cuprinzând dotările

  • 26. Formularul F2 - OBIECT II - CORP C4 - PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Centralizatorul cheltuielilor pe obiect și categorii de lucrări

  • 27. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Demolări - Desfaceri

  • 28. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Demolări - Desfaceri

  • 29. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCȚ<KADlOLOGIC AMBULATORIU, Structură

  • 30. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare s^șțiu CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Structură

  • 31. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADtOLOGIC AMBULATORIU, Arhitectură


  • 32. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Arhitectură

  • 33. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații electrice

  • 34. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații electrice

  • 35. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații sanitare

  • 36. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații sanitare

  • 37. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații încălzire/răcire

  • 38. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații încălzire/răcire

  • 39. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații de detecție, semnalizare și avertizare în caz de incendiu


  • 40. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații de detecție, semnalizare și avertizare în caz de incendiu

  • 41. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații TVCI

  • 42. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații TVCI

  • 43. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații de date-voce

  • 44. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații de date-voce

  • 45. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații control acces

  • 46. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații control acces

  • 47. Formularul F4 -Lista cuprinzând cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice -Obiect II Modernizare/Amenajare Spații existente CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU

  • 48. Formularul F2 - OBIECT III - EXTINDERE, Centralizatorul cheltuielilor pe obiect și categorii de lucrări

  • 49. Recapitulație - Extndere, Structură

  • 50. Formularul F3 -Extndere, Structură

  • 51. Recapitulare - Extndere, Arhitectură

  • 52. Formularul F3 - Extndere, Arhitectură

  • 53. Recapitulație -Extndere, Instalații electrice

  • 54. Formularul F3 -Extndere, Instalații electrice

  • 55. Recapitulație -Extndere, Instalații sanitare

  • 56. Formularul F3 -Extndere, Instalații sanitare

  • 57. Recapitulație -Extndere, Instalații încălzire/răcire

  • 58. Formularul F3 -Extndere, Instalații încălzire/răcire

  • 59. Recapitulație -Extndere, Instalații de detecție, semnalizare și avertizare în caz de incendiu

  • 60. Formularul F3 -Extndere, Instalații de detecție, semnalizare și avertizare în caz de incendiu

  • 61. Recapitulație -Extndere, Instalații TVCI

  • 62. Formularul F3 -Extndere, Instalații TVCI


  • 63. Recapitulație -Extndere, Instalații de date-voce

  • 64. Formularul F3 -Extndere, Instalații de date-voce

  • 65. Recapitulație -Extndere, Instalații control acces

  • 66. Formularul F3 -Extndere, Instalații control acces

  • 67. Formularul F4 -Lista cuprinzând cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice -Obiect IIIEXTINDERE CORP AMBULATORIU

  • 68. Formularul F2 - OBIECT IV - INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR, Centralizatorul cheltuielilor pe obiect și categorii de lucrări

  • 69. Recapitulație - Rețea apă-canal și racord                       /W

  • 70. Formularul F3 -Rețea apă-canal și record                       P c,Ci<SGN li

  • 71. Recapitulație - Rețele exterioare și racord pentru instalațiile sanitare și termice

  • 72. Formularul F3 - Rețele exterioare și racord pentru instalațiile sanitar&^i țerrpide

  • 73. Recapitulație - Rețea electrică și racord

  • 74. Formularul F3 - Rețea electrică și racord

  • 75. Anexa 2 - Grafic de execuție, scenariul 1

  • 76. Anexa 3 - Grafic valoric, scenariul 1


  • 77. Anexa 1 -Deviz general privind cheltuielile necesare realizării investiției „MODERNIZAREA, DOTAREA Șl EXTINDEREA CORPURILOR AMBULATORIULUI SPITALULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BACĂU” Scenariul 2

  • 78. Formularul F1 - Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv

  • 79. Formularul F2 - OBIECT I - CORP C1 - AMBULATORIU DE SPECIALITATE, Centralizatorul cheltuielilor pe obiect și categorii de lucrări

  • 80. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Demolări -Desfaceri

  • 81. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări CORP C1-AMBULATORIU, Demolări - Desfaceri

  • 82. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Structură

  • 83. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Structură

  • 84. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Arhitectură

  • 85. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Arhitectură

  • 86. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații electrice

  • 87. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații electrice

  • 88. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații

sanitare

  • 89. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații sanitare

  • 90. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații încălzire/răcire

  • 91. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații încălzire/răcire

  • 92. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații de detecție, semnalizare și avertizare în caz de incendiu

  • 93. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații de detecție, semnalizare și avertizare în caz de incendiu


CORP C1-AMBULATORIU, Instalații TVCI                      jJ CS1GN >!

96. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AM BULATORIU,.Instalații de date-voce

  • 97. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații de date-voce

  • 98. Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații control acces

  • 99. Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C1-AMBULATORIU, Instalații control acces

  • 100.  Formularul F4 -Lista cuprinzând cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice -Obiect 1 Modernizare/Amenajare Spații existente CORP C1-AMBULATORIU

  • 101.  Formularul F4 -Lista cuprinzând dotările

  • 102. Formularul F2 - OBIECT II - CORP C4 - PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Centralizatorul cheltuielilor pe obiect și categorii de lucrări

  • 103.  Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Demolări - Desfaceri

  • 104.  Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Demolări - Desfaceri


  • 105.  Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Structură

  • 106.  Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Structură

  • 107.  Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Arhitectură

  • 108.  Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Arhitectură

  • 109.  Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații electrice

  • 110.  Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații electrice

  • 111.  Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații sanitare

  • 112.  Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații sanitare

  • 113.  Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații încălzire/răcire

  • 114.  Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații încălzire/răcire

  • 115.  Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații de detecție, semnalizare și avertizare în caz de incendiu

  • 116.  Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații de detecție, semnalizare și avertizare în caz de incendiu

  • 117.  Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații TVCI

  • 118.  Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații TVCI

  • 119.  Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații de date-voce

  • 120.  Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații de date-voce

  • 121.  Recapitulație - Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații control acces

  • 122.  Formularul F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, Modernizare spațiu actual CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU, Instalații control acces

  • 123.  Formularul F4 -Lista cuprinzând cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice -Obiect II Modemizare/Amenajare Spații existente CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU

    124. Formularul F2 - OBIECT III - EXTINDERE, Centralizatorul cheltuielilor pe obiect și categorii de lucrări


  • 125.  Recapitulație - Extndere, Structură


  • 126.  Formularul F3 -Extndere, Structură

  • 127.  Recapitulație - Extndere, Arhitectură

  • 128.  Formularul F3 - Extndere, Arhitectură

  • 129.  Recapitulație -Extndere, Instalații electrice

  • 130.  Formularul F3 -Extndere, Instalații electrice

  • 131.  Recapitulație -Extndere, Instalații sanitare

  • 132.  Formularul F3 -Extndere, Instalații sanitare

  • 133.  Recapitulație-Extndere, Instalații încălzire/răcire

  • 134.  Formularul F3 -Extndere, Instalații încălzire/răcire

    135. Recapitulație -Extndere, Instalații de detecție, semnalizare și avertizare în caz de incendiu


  • 136. Formularul F3 -Extndere, Instalații de detecție, semnalizare și avertizare în caz de incendiu

  • 137.  Recapitulație -Extndere, Instalații control acces

  • 138.  Formularul F3 -Extndere, Instalații control acces

  • 139.  Formularul F4 -Lista cuprinzând cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice -Obiect IIIEXTINDERE CORP AMBULATORIU

  • 140. Formularul F2 - OBIECT IV - INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR, Centralizatorul cheltuielilor pe obiect și categorii de lucrări

  • 141.  Recapitulație - Rețea apă-canal și racord

  • 142.  Formularul F3 -Rețea apă-canal și record

  • 143.  Recapitulație - Rețele exterioare și racord pentru instalațiile sanitare și termice

  • 144.  Formularul F3 - Rețele exterioare și racord pentru instalațiile sanitare și termice

  • 145.  Recapitulație - Rețea electrică și racord

  • 146.  Formularul F3 - Rețea electrică și racord

  • 147.  Anexa 2 - Grafic de execuție, scenariul 2

  • 148.  Anexa 3 - Grafic valoric, scenariul 2

  • 149.  certificat de urbanism nr 718/05 09 2018;


  • 150.  studiu geotehnic 8/24.08.2018-Corp clădire C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU

  • 151.  studiu geotehnic 9/24.08.2018-Corp clădire C1 - AMBULATORIU

  • 152.  expertiza tehnica- Corp clădire C1 - AMBULATORIU

  • 153.  expertiza tehnica- Corp clădire C4-PUNCT RADIOLOGIC

  • 154.  audit energetic- Corp clădire C1- AMBULATORIU

  • 155.  audit energetic- Corp clădire C4-PUNCT RADIOLOGIC

  • 156.  Aviz Agenția Nat. pentru Protecția Mediului nr. 12274/NA2427/10.10.2018;

  • 157.  Aviz ISU nr. 717424/11.10.2018;

  • 158.  Aviz Direcția de Sanatate Publica Jud. Bacau nr. 1100/09.10.2018;

  • 159.  Aviz DELGAZ GRID nr. 1001982008/09.10.2018;




Proiect nr.4/2018 „MODERNIZAREA, DOTAREA Șl EXTINDEREA CORPURILOR AMBULATORIULUI SPITALULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BACĂU"


O BORDEROU PIESE DESENATE:

  • 1. A 00-PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ

  • 2. A 01- PLAN DE SITUAȚIEEXISTENT

  • 3. A 02- CORP C 1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE PLAN DEMISOL-RELEVEU

  • 4. A 03- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE PLAN PARTER-RELEVEU

  • 5. A 04- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE PLAN ETAJ 1-RELEVEU

  • 6. A 05- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE PLAN ÎNVELITOARE-RELEVEU

  • 7. A 06- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE SECȚIUNEA A-A-RELEVEU

Q 8. A 07- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE FAȚADĂ SUD-EST-RELEVEU

  • 9. A 08- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE FAȚADĂ NORD-EST-RELEVEU

  • 10. A 09- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE FAȚADĂ NORD-VEST-RELEVEU

  • 11. A 10- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE FAȚADĂ SUD-VEST-RELEVEU

  • 12. A11 - CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU PLAN PARTER-RELEVEU

  • 13. A12-CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU PLAN ÎNVELITOARE-RELEVEU

  • 14. A13- CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU SECȚIUNEA A-A-RELEVEU

  • 15. A14 - CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU FAȚADĂ SUD-EST-RELEVEU

  • 16. A15-CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU FAȚADĂ NORD-EST-RELEVEU

  • 17. A16- CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU FAȚADĂ NORD-VEST-RELEVEU

  • 18. A17-CORP C4-PUNCTRADIOLOGIC AMBULATORIU FAȚADĂ SUD-VEST-RELEVEU

  • 19. A18 - PLAN DE SITUAȚII PROPUS


  • 20. A 19- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE PLAN DEMISOL-PROPUNERE

  • 21. A 20- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE PLAN PARTER-PROPUNERE

O    22. A 21- CORP C1-AMBULAT0RIU PNEUMOFTIZIOLOGIE PLAN ETAJ 1-

PROPUNERE

  • 23. A 22- CORP C1-AMBULA TORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE PLAN MANSARDĂ-PROPUNERE

  • 24. A 23- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE PLAN ÎNVELITOARE-PROPUNERE

  • 25. A 24- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE SECȚIUNEA A-A-PROPUNERE

  • 26. A 25- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE FAȚADĂ SUD - EST-PROPUNERE

  • 27. A 26- CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE FAȚADĂ NORD - EST-PROPUNERE

n     28. A 27-CORP C1-AMBULATORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE FAȚADĂ NORD - VEST-

U      PROPUNERE

  • 29. A 28- CORP C1-AMBULA TORIU PNEUMOFTIZIOLOGIE FA ȚADĂ SUD - VEST-PROPUNERE

  • 30. A29 - CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULA TORIU PLAN PARTER-PROPUNERE

  • 31. A30- CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU PLAN ÎNVELITOARE-PROPUNERE

  • 32. A31- CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU SECȚIUNEA A-A-PROPUNERE

  • 33. A32- CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU FAȚADĂ SUD - EST-PROPUNERE

  • 34. A33 -CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU FAȚADĂ NORD - EST-PROPUNERE

35A34- CORP C4-PUNCTRADIOLOGIC AMBULATORIU FAȚADĂ NORD^VEST-PROPUNERE

  • 36. A35 - CORP C4-PUNCTRADIOLOGIC AMBULATORIU FAȚADĂ SUD-VEST-PROPUNERE

  • 37. A36 - CENTRALĂ TERMICA PLAN PARTER

  • 38. A37-CENTRALĂ TERMICĂ PLAN INVEUTOARE

  • 39. A38 - CENTRALĂ TERMICA SECȚIUNEA A-A

  • 40. A39 - CENTRALĂ TERMICA FAȚADĂ SUD - VEST


  • 41. A40-CENTRALĂ TERMICĂ FAȚADĂ SUD - EST

  • 42. A41- CENTRALĂ TERMICĂ FAȚADĂ NORD - VEST

    g C.G. DES1GN Ț.


  • 43. A42 - CENTRALĂ TERMICĂ FAȚADĂ SUD -EST

  • 44. ROI - DETALIU ÎNCHIDERE GOL UȘĂ

  • 45. R02 - DETALIU ÎNCHIDERE GOL FEREASTRA

  • 46. R03 - DETALIU DESFACERE ZIDĂRIE-REAUZARE GOL UȘĂ

  • 47. R04- DETALIU DESFACERE ZIDĂRIE-REAUZARE GOL FEREASTRA

  • 48. R05 - DETALIU INJECTĂRI FISURI

  • 49. ROS- DETALIU REALIZARE TENCUIALĂ ARMATĂ

  • 50. R07-DETALIU SUBZIDIRE FUNDAȚII

  • 51. R08 - CORP C1-PLAN DISPUNERE ELEMENTE DE CONSOLIDAREA ȘPALEȚILOR DE ZIDĂRIE

  • 52. R09 - CORP C4-PLAN DISPUNERE ELEMENTE DE CONSOLIDARE A ȘPALEȚILOR DE ZIDĂRIE

53.101 - COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚIIELECTRICE-DEMISOL

54.102-COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚIIELECTRICE-PARTER

  • 55.103 - COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚIIELECTRICE-ETAJ1

  • 56.104 - COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚIIELECTRICE-MANSARDĂ

  • 57.105 - COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚIISEMNAUZAREINCENDIU-DEMISOL

  • 58.106- COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚII SEMNAUZARE INCENDIU-PARTER

  • 59.107- COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚII SEMNAUZARE INCENDIU-ETAJ1

  • 60.108- COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚII SEMNALIZARE INCENDIU-MANSARDĂ

  • 61.109 - COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚIICURENȚISLABI-DEMISOL

  • 62.110 -COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚII CURENȚI SLABI-PARTER

  • 63.111 - COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚII CURENȚI SLABI-ETAJ1

  • 64.112 - COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚII CURENȚI SLABI-MANSARDĂ

  • 65.113 - COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚII SANITARE Șl TERMICE-DEMISOL

66.114- COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚII SANITARE Șl TERMICE-PARTER

67.115 - COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚIISANITAREȘITERMICE-ETAJ1

68.116-COPR C1-AMBULAT0RIU-INSTALAȚII SANITAREȘI TERMICE-MANSARDĂ

69.117-COPR C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU-INSTALAȚII ELECTRICE-PARTER

70.118 -COPR C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU-INSTALAȚII SEMNALIZARE INCENDIU-PARTER

71.119-COPR C4-PUNCTRADIOLOGIC AMBULATORIU-INSTALAȚII CCTV Șl CURENTISLABI-PARTER

  • 72.120 -COPR C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU-INSTALAȚII SANITARE-PARTER

  • 73.121 -COPR CENTRALĂ TERMICĂ-INSTALAȚII ELECTRICE

  • 74.122 -COPR CENTRALĂ TERMICĂ-INSTALAȚII SANITARE Șl CURENȚI SLABI



  • I. INFORMAȚI/ GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

  • 1.1. Denumirea obiectivului di- investiții:

„MODERNIZAREA, DOTAREA SI EXTINDEREA CORPURILOR AMBULATORIULUI SPITALULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BACĂU”

  • 1.2. Ordonator principal de credite/investitor

UAT BACĂU


  • 1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar)

  • 1.4. Beneficiarul investiției

SPITALULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BACĂU

  • 1.5. Elaboratorul Studiului de fezabilitate

S.C. C.G. DESIGN CONS S.R.L IAȘI J22/1011/2004, CUI RO16443608, Păun, Str. Poiana cu Tei, Nr. 27, județul lași Data elaborării documentației: OCTOMBRIE 2018 FAZA DE PROIECTARE: STUDIU DE FEZABILITATE

  • 2. SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI/PROIECTULUI DE INVESTIȚII

    • 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea Și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate Șl PROPUSE SPRE analiză

Nu a fost elaborat studiu de prefezabilitate.

  • 2.2.  Prezentarea contextului; politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației, în condițiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu a celorlalte state ale Uniunii Europene, a redresării și dezvoltării asistenței medicale, UAT Bacău dorește să implementeze proiectul de Modernizare, dotare și extinderea corpurilor Ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău.

Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău este situat în centrul orașului Bacău, pe strada Oituz, nr. 72.Ca puncte de interes în apropierea spitalului menționam: Parcul Trandafirilor, Centrul Comercial Luceafărul, Gara Bacău, Pasajul Rutier Oituz- Ștefan Gușă.

Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău este spital de monospecialitate, singurul de acest tip la nivelul județului Bacău. Obiectivul său primordial este de implementare, coordonare, control la nivel local (județean) a activităților de combatere a tuberculozei, așa cum sunt prevăzute acestea în Programul Național de Combatere a Tuberculozei, cât și diagnosticul și tratamentul patologiei pulmonare netuberculoase.

Clădirea actualului Ambulatoriu de specialitate a fost construită în anul 1958. Primul pavilion modem al spitalului a fost construit în anul 1972 cu un număr de 80 de paturi. Cel deal doilea pavilion modem a fost construit în anul 1979 tot cu un număr de 80 de paturi.

Actualmente spitalul are 170 de paturi și deservește o populație de aproximativ 744838 de locuitori. Deși la înființarea sa, spitalul a fost gândit ca o unitate dedicată pacienților cu tuberculoză, practica demonstrează că, la ora actuala, adresabilitatea pentru patologia pulmonara netuberculoasa reprezintă 2/3 din activitatea spitalului.


Potrivit profilului specific de activitate, în conformitate cu prevederile legale în domeniu, spitalul asigură pacienților din municipiul Bacau și din județele limitrofe servicii medicale de specialitate, care fac obiectul contractului de furnizare încheiat cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău.


STRUCTURA SPITALULUI ȘI RESURSE UMANE

Spitalul are o structura organizatorică aprobată prin Ordinul Ministerului Sanatatii

nr.855/02.06.2010, după cum urmează:

• Secția I - 81 de paturi, din care:

- Compartiment TB

39 de paturi

[Io                      >

- Compartiment de pneumologie

42 de paturi;

• Secția II - 83 de paturi, din care:

- Compartiment TB

40 de paturi

- Compartiment de pneumologie

43 de paturi;


  • •  Spitalizare de zi                   6 paturi

  • •  Recuperare Respiratorie          6 paturi

  • •  Dispensar de pneumoftiziologie, cu 6 cabinete in municipiul Bacău și un cabinet în orașul Comanești;

  • •  Ambulatoriu de specialitate, cu un cabinet de pneumologie

  • •  Servicii de explorări paraclinice:

  • - laborator clinic,

  • - radiologie și imagistica medicala,

  • - explorări funcționale respiratorii,

  • - endoscopie bronșică

  • •  Farmacie cu circuit închis

Organigrama, Regulamentul de Organizare și funcționare și Statul de funcții sunt avizate și aprobate prin Hotărârii Consiliului Local Bacău nr.366/29.11.2013. Spitalul are 150 de angajați din care: 16- medici, 5- personal cu studii superioare, 64 personal mediu sanitar, 38 infirmiere și îngrijitoare, 13 angajați TESA, 13 muncitori calificați, 2 personal deservire (la 30.06.2018).

La întocmirea documentației s-au respectat prevederile următoarelor legi, standarde de stat și acte normative în vigoare:
  • • Ordin 914/2006 - pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare

  • • Normativ NPO15/1997 - Normativ de proiectare a clădirilor spitalicești

  • • Legea nr.10/1995 actualizată - Legea privind calitatea în construcții;

  • • Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice

  • • Ordin nr. 1030/2009 - privind aprobarea Procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire și pentru funcționarea obiectivelor ce desfășoară activități cu risc pentru starea de sănătate a populației;


  • • Diverse legi și standarde în vigoare aferente specialităților în proiectare.

  • 2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău nu deține o infrastructură (fluxuri și logistică) completă, unitară și adecvată desfășurării în parametri optimi a actului medical specific.

UAT Bacău dorește efectuarea Studiului de fezabilitate pentru proiectarea, construirea și autorizarea lucrărilor de moderizare, dotare și extiderea corpurilor Ambulatoriului, în beneficiul Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău.

Corpurile Ambulatoriului la ora actuala prezintă deficiente majore cum ar fi:

  • •  Clădirile sunt în stare avansata de degradare

  • •  Corpurile de clădire necesita refunctionalizare adecvata;

  • •  Clădirile nu mai corespund exigentelor funcționale și de siguranță;

  • •  Configurația funcțională este inadecvată


In cadrul proiectului de “MODERNIZARE, DOTARE ȘI EXTINDEREA CORPURILOR AMBULATORIULUI SPITALULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BACĂU” se vor realiza o serie de lucrări necesare aducerii în stare de funcționalitate deplina a clădirilor, aici fiind cuprinse lucrări de reabilitare funcțională, reabilitarea instalațiilor și dotare cu echipamente și dotări adecvate.

  • 2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și LUNG PRIVIND EVOLUȚIA CERERII, ÎN SCOPUL JUSTIFICĂRII NECESITĂȚII OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

în vederea justificării necesității obiectivului de investiții s-a avut în vedere analiza cererii privind asigurarea distribuției teritoriale echilibrate a serviciilor medicale precum șiimbunătățirea calității și a eficienței îngrijirii spitalicești.

Potrivit profilului specific de activitate, în conformitate cu prevederile legale în domeniu, spitalul asigură pacienților din municipiul Bacau și din județele limitrofe servicii medicale de specialitate, care fac obiectul contractului de furnizare încheiat cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău.

Actualmente spitalul are 170 de paturi și deservește o populație de aproximativ 744838 de locuitori. Deși la înființarea sa, spitalul a fost gândit ca o unitate dedicată pacienților cu tuberculoză, practica demonstrează că, la ora actuala, adresabilitatea pentru patologia pulmonara netuberculoasa reprezintă 2/3 din activitatea spitalului.

Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău este spital de monospecialitate, singurul de acest tip la nivelul județului Bacău. Obiectivul său primordial este de implementare, coordonare, control la nivel local (județean) a activităților de combatere a tuberculozei, așa cum sunt prevăzute acestea în Programul Național de Combatere a Tuberculozei, cât și diagnosticul și tratamentul patologiei pulmonare netuberculoase.                                           /w161J Ss-'^


!ioc1 co^s

  • 2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice F

Ol'1

Obiective urmărite prin realizarea investiției


Identificarea oportunităților generate de mediul socialșî legislativ a determinat conducerea Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău să inițieze lucrările de intervenție la obiectivul menționat Acest demers are drept scop îmbunătățirea și modernizarea asistenței medicale, creșterea gradului de confort asigurat pacienților și a calității actului medical în ansamblul său și îndeplinirea, astfel, a cerințelor legislației în vigoare, în vederea funcționării în parametri optimi a secțiilor componente.

Printre obiectivele urmărite se regăsesc:

  • •  Creșterea calității actului medical;

■ Creșterea accesibilității serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate

  • •  Creșterea capacității de a oferi servicii medicale de calitate pacienților proveniți din județul Bacău și din localitățile limitrofe.

  • •  Crearea unor funcțiuni compatibile cu legislația actuală privind funcționarea compartimentelor componente.


Acest demers are ca obiectiv principal: creșterea accesibilității serviciilor de sănătate,îmbunătățirea calității și a eficienței îngrijirii spitalicești în cadrul Spitalului de Pneumoftitiolodie Bacău.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, prin documentație se propun investiții de tipul modernizare, extindere, dotare ce vor contribui asupra calității serviciilor medicale.

Tipul investițiilor propuse pentru atingerea obiectivului: * modernizarea dotarea și extiderea corpului ambulatoriului, astfel încât să îndeplinească cerințele impuse domeniului sanitar (eg. Directive Europene/legislație națională aplicabilă în vigoare);

  • • modernizarea spațiilor specifice infrastructurii ambulatoriului, creșterea gradului de confort și a calității serviciilor de specialitate precum și îndeplinirea, astfel, a cerințelor legislației în vigoare în vederea funcționării în parametri optimi;

0 îmbunătățirea funcțională și modernizarea infrastructurii spitalicești de specialitate existente în vederea bunei desfășurări a activităților medicale specificebși în condițiile necesare remodelăriirețelei de ambulatorii;

° crearea unui acces sporit la servicii de îngrijire medicală primară a persoanelor sărace și celor din zonele cu acces redus

0 dezvoltarea la nivel regional și local a serviciilor medicale, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate prin îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate;

  • • accesibilizarea spațiului destinat serviciilor și a căilor de acces, inclusiv modernizarea echipamentelor/instalațiilor utilizate astfel încât să îndeplinească cerințele impuse domeniului sanitar (eg. Directive Europene/legislație națională aplicabilă în vigoare);

  • • realizarea unor extinderi pentru a asigura o bunăfuncționalitate;

  • ■ creșterea calității actului medical;

  • ■ creșterea capacității de a oferi asistență și activități medicale de calitate în conformitate cu legislația actuală;

  • ■ crearea unor funcțiuni compatibile cu legislația actuală privind funcționarea compartimentelor componente;

  • ■ asigurarea unor sisteme de amenajare și finisare care asigură condițiile de funcționare a ambulatoriilor;

  • ■ asigurarea fluxurilor privind funcționarea secției în conformitate cu normele sanitare;

  • ■ asigurarea unor sisteme adecvate de instalații pentru asigurarea climatizării precum și asigurarea unor sisteme de protecție, avertizare și comunicare specifice;

  • • asigurarea tuturor utilităților specifice;

  • ■ dotarea cu echipamente tehnologice necesare funcționării ambulatoriului;

  • ■ dotarea cu echipamente medicale specifice spațiilor componente;

  • ■ crearea unui plus de calitate a infrastructurii, creând premisele dezvoltării rețelei de centre medicale modeme, capabile să furnizeze îngrijire de specialitate. Aceasta va conduce atât la efîcientizarea sistemului de sănătate, cât și la accesibilizarea ofertei de servicii de asistență în cadrul ambulatoriului.

  • 3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ȘI PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ SCENARII/OPȚIUNI TEHNICO-ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

Localizare

Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău este situat în centrul orașului Bacău, pe strada Oituz, nr. 72cu acces auto și pietonai, într-o zonă complet echipată edilitar. Din punct de vedere geologic zona aparține în parte Carpaților Orientali și o parte a platformei Moldovenești. Regiunea carpatică este caracterizată de zona flișului cretacic - paleogen și zona miocenă.

Regimul juridic

® imobilul este situat în intravilanul municipiului Bacău, la adresa strada Oituz, nr. 72;

« imobilul este deținut ca domeniu public de Județul Bacău cu drept de administrare SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BACĂU;

  • • clădirile de pe amplasamentul studiat nu sunt incluse în listele cu clădirile de patrimoniu (monumente istorice);

<• folosința actuală a construcțiilor: clădiri existente, destinația stabilită prin documentațiile de urbanism: instituții publice reprezentative;

  • • nu sunt identificate obligații sau constrângeri specificate în documentațiile de urbanism.

b) Relațiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

Vecinătățile din cadrul amplasamentului studiat sunt reprezentate de clădiri de locuințe și corpuri ale Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău.

Accesul auto se realizeză prin intermediul infrastructurii existente din cadrul Spitalului Județean de Pneumoftiziologie Bacău.


c) Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite

Lucrărilor de intervenție aduse corpului de clădire vor păstra aceiași orientare cu clădireaexistentă.

d) Surse de poluare existente în zonă

Atât pe amplasamentul spitalului cât și în vecinătățile acestuia nu au fost descoperite surse majore de poluare.

e) Date climatice și particularități de relief

> Zona de expunere la vânt - Conform CR1-1-4/2012 "Cod de proiectare. Bazele proiectării și acțiuni asupra construcțiilor. Acțiunea vântului, presiunea de referință a vântului în amplasament, determinată din viteza de referință mediată pe 10 min. și având un interval mediu de recurență/MR = 50 ani, este qref= 0.60 kN/m2.



Figura 1 Zonarea valorilor de referință ale presiunii dinamice a vântului, <yb în kPa, având IMR ~ 50 ani

> Zona de încărcare cu zăpadă - Conform CR 1-13 /2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”, valoarea caracteristică zonei a încărcării din zapadă pe sol având 2% probabilitate de depășire într-un an, respectiv intervalul mediu de recurență/A4R = 50 ani, este so,k = 2.5 kN/m2.



Figura 2 Zonarea valorilor caracteristice ale încărcării din zăpadă

pe sol sk, kN/m2, pentru altitudini A < 1000 m

>Zonă de expunere la risc seismic - Conform Normativului PI00-1/2013 "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri", amplasamentul se încadreazăîn zona caracterizată prin accelerația terenului pentru proiectare ae = 035g (pentru un interval mediu de recurență/Affî = 100 ani)și perioada de control (colț) a spectrului de răspuns Tc = 0.7s.



Figura 3 România - Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare agcu IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire

Figura 4 Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colț), 7ca spectrului de răspuns

> Adâncimea maximă deînghet caracteristică zonei - Conform STAS 6054-77 "Adâncimi maxime de îngheț", este de 80 - 90 cm.

  • f) Existența unor:

- rețele edilitare în amplasament

Pe amplasamentul descris dotarea tehnico-edilitară existentă se prezintă astfel: •rețele de energie termică în incintă și centrală termică proprie; •rețele de apă rece și canalizare;

  • • rețele de alimentare cu energie electrică și post de transformare propriu;

  • • rețele de telefonie;

  • • rețele de gaz.

- posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție

Clădirile de pe amplasamentul studiat nu sunt incluse în listele cu clădirile de patrimoniu (monumente istorice).

- terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională

Nu sunt identificate obligații sau constrângeri specificate în documentațiile de urbanism.

g) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament
  • (i) date privind zonarea seismică

Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag=O.35g, Tc=0.70s, 1MR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani (conform PI00/2013).

  • (ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convențională și nivelul maxim al apelor freatice

✓ CORP CLĂDIRE CI- AM BULA TORIU

în scopul precizării stratificatei terenului șideterminârii parametrilor fizici și mecanici, pe amplasament, s-a realizat un foraj geotehnic cu prelevare de probe tulburate, cu adâncimea de 6.00 m, notat cu FOI și un sondaj SOI cu adâncimea de 1.30m, realizat lângă fundația clădirii existente.

Sistemul de fundare existent coform Sondajul SOI realizat la nivelul subsolului pune în evidență că talpa fundației este situată la -1.30m de la cota pardoselii subsolului. Fundația este alcătuită din zidărie de piatra cu liant pe baza de nisip, var argilă. Talpa fundației are o evazare de 10,15cm cm față de peterete structural alcătuit din zidărie de cărămidă plină, în urma sondajului efectuat se pun în evidență următoarele concluzii:

  • •  Fundațiile contracției investigate sunt dispuse pe un teren bun de fundare, reprezentat prin blocuri, bolovănișuri și pietrișuri, conținând mai puțin de 40% nisip și mai puțin de 30% argilă.

  • •  Adâncimea maximă de îngheț este depășită

  • •  Tipul de fundație existentă, respectă cerințele minime prevăzute în normativele aflate în vigoare NP112-2014, SREN 1997-1:2004

  • •  Suprafața adiacentă de teren este amenajată cu trotuare pentru preluarea apelor meteorice, astfel încât să nu existe riscul ca apele să stagneze o perioadă îndelungată în fundațiilor


  • •  Nivelul hidrostatic se află la o adâncime mai mare de 6.00m

Evaluarea presiunii convenționale de bază și a capacității portante:

Valoarea presiunii convenționale conform NP 112-2014 Anexa D, sunt date pentru o fundație având lățimea tălpii B=1.00m și adâncimea față de nivelul terenului sistematizat D=2.0m.

Pentru alte lățimi ale tălpii sau alte adâncimi de fundare presiunea convențională se calculează cu relația:

Peonv ~ Pamv +

unde:

Pconv " valoarea de bază a presiunii convenționale pe teren, conform tabelelor D.l + D.4; Cb - corecția de lățime;

Cp - corecția de adâncime.   

Pentru 5^5m

Pentru B> 5 m

Corecția de lățime

^ = ^*,(5-1)

Cb = 0.4 pa,m pentru pământuri necoezive, cu excepția nisipurilor prăfoase;

Ca = 0,2 pam pentru nisipuri prăfoase și pământuri coezive.

Corecția de

PentruD £ 2m

PentruD> 2m

adâncime

Cd =    (0 - 2)/4


Unde:

  • •  K\ coeficient

o pentru pământuri necoezive (cu excepția nisipurilor prăfoase), Ki~ 0,10 o pentru nisipuri prăfoase și pământuri coezive, K\ = 0,05

  • •  Blățimeafundației

  • •  D adâncimea de fundare

    o / greutatea volum ică de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tălpii fundației (calculată ca medie ponderată cu grosimea straturilor).

    Denumirea stratului de fundare

    Pconv [kPa]

    Argilă prăfoasă cenusiu-maronie, cu plasticitate mare, plastic vârtoasă

    260

    Apa subterană nu a fost interceptată în forajele geotehnice, până la adâncimea de -6.00 m.


Nu s-a impus realizarea unor încercări de agresivitate ale apei subterane. Din acest motiv nu s-a prelevat apă pentru a se analiza agresivitatea acesteia.


/CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU

în scopul precizării stratificatei terenului și determinării parametrilor fizici și mecanici, pe amplasament, s-a realizat un foraj geotehnic cu prelevare de probe tulburate, cu adâncimea de 6.00 m, notat cu FOI și un sondajSOl cu adâncimea de 1.70m, realizat lângă fundația clădirii existente.

Sistemul de fundare existent coform sondajul SOI realizat la nivelul subsolului pune în evidență că talpa fundației este situată la -1.70m de la cota pardoselii subsolului. Fundația este alcătuită din zidărie de piatra cu liant pe baza de nisip, var, argilă. Talpa fundației are o evazare de 10,15cm cm față de peretele structural alcătuit din zidărie de cărămidă plină, în urma sondajului efectuat se pun în evidență următoarele concluzii:

  • •  Fundațiile contrucției investigate sunt dispuse pe un teren bun de fundare, reprezentat prin blocuri, bolovănișuri și pietrișuri, conținând mai puțin de 40% nisip și mai puțin de 30% argilă.

  • •  Adâncimea maximă de îngheț este depășită


  • •  Tipul de fundație existentă, respectă cerințele minime prevăzute în normativele aflate în vigoare NP112-2014, SREN 1997-1:2004

  • •  Suprafața adiacentă de teren este amenajată cu trotuare pentru preluarea apelor meteorice, astfel încât să nu existe riscul ca apele să stagneze o perioadă îndelungată în apropierea fundațiilor

  • •  Nivelul hidrostatic se află la o adâncime mai mare de 6.00m

Evaluarea presiunii convenționale de bază și a capacității portante:

Valoarea presiunii convenționale conform NP 112-2014 Anexa D, sunt date pentru o fundație având lățimea tălpii B=1.00m și adâncimea față de nivelul terenului sistematizat D=2.0m

Pentru alte lățimi ale tălpii sau alte adâncimi de fundare presiunea convențională se calculează cu relația:

Pconv ~~ Pcam

unde:

Ponv " valoarea de bază a presiunii convenționale pe teren, conform tabelelor D. 1 *D,4;

Cb - corecția de lățime;

Co - corecția de adâncime.

Pentru ££5m

Pentru B> 5 m

Cb = 0,4      pentru pământuri necoezive, cu

excepția nisipurilor prăfoase;

Corecția de lățime

Cfi ~P<XMV ^-1     D

Cb » 0,2 p^ pentru nisipuri prăfoase și pământuri coezive.

Corecția de

PentruD £ 2m

PentruD> 2m

adâncime

Cd = ?(D-2)

Cd =    (O ~ 2)/4

Unde:

  • •  Ki coeficient

o pentru pământuri necoezive (cu excepția nisipurilor prăfoase), K\= 0,10 o pentru nisipuri prăfoase și pământuri coezive, K\ « 0,05

  • •  B lățimea fundației

  • •  D adâncimea de fundare

•  / greutatea volumică de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tălpii

fundației (calculată ca medie ponderată cu grosimea straturilor).

Denumirea stratului de fundare

PconvfkPa]

Argilă prăfoasă cenusiu-maronie, cu plasticitate mare, plastic vârtoasă

260

Apa subterană nu a fost interceptată în forajele geotehnice, până la adâncimea de -6.00 m. Nu s-a impus realizarea unor încercări de agresivitate ale apei subterane. Din acest motiv


nu s-a prelevat apă pentru a se analiza agresivitatea acesteia.

  • (iii) date geologice generale

Din punct de vedere geologic zona aparține în parte Carpaților Orientali și o parte a platformei Moldovenești. Regiunea carpatică este caracterizată de zona flișului cretacic -paleogen și zona miocenă.

Zona flișului este constituită din sectoare limitate ale celor 5 unități ale sale, având caractere de pânze de șariaj, încălecate una peste alta de la vest la est. Zona miocenă subcarpatică este alcătuită din depozite cu caracter molasic, cutată și șariată la rândul ei peste platforma moldovenească.

Pleistocenul (qp3)este alcătuit din depozite loessoide de pe interfluvii, constituite din prafuri, nisipuri prăfoase și argiloase.

Din punct de vedere geologo-structural, perimetrul studiat aparține, părții de est a orogenului carpatic fiind reprezentată prin pânzele exterioare ale flișului și zona de molasa a Carpaților Orientali. Depozitele sedimentare neogene ale zonei de molasa sunt in continuitate

de sedimentare începând cu Miocenul, care la rândul lui este in continuitate de sedimentare cu depozitele Paleogenului. Prin urmare, ultimele depozite ale fundamentului zonei de molasa sunt depozite paleogene care apar sporadic în culmile Pleșu și Pietricica. în Miocenul mediu condițiile de sedimentare se păstrează formându-se suita vărgată superioară (grosime 2000m) cu aspect flișoid, pe rama vestică a zonei de molasă. La exterior, condițiile de sedimentare sunt diferite, care au permis sedimentarea preponderent a gresiilor, iar la diverse nivele apar șisturi calcaroase. Suita vărgată superioară cu variațiile sale laterale aparțin helvețianului, cu o largă dezvoltare în regiunea de curbură în axul unor cute sinclinale, iar spre sud apar în axul cutelor diapire.

  • (iv) date geotehnice

în urma efectuării lucrărilor de investigație geotehnică și de laborator, au furnizat datele despre formațiunile geologice și parametrii geotehnici ai formațiunilor din amplasament, necesare calculelor de proiectare. Cercetările efectuate s-au realizat în conformitate cu prevederile normativului NP 074-2014, aprobat de MDRAP cu ordinul nr.1330/2014.

S CORP CLĂDIRE CJ-AMBULATORJU


Din forajele geotehnice au fost prelevate probe tulburate si netulburate, care au fost analizate în laborator evidențiind următoarea stratificație:

Investigații geotehnice

Strat

Adâncimea stratului

Grosime strat

Descriere litologică

1

•1.20 m

1.20 m

Sol vegetal cu fragmente de materiale de construcții

Foraj FOI

2

-3.00 m

1.80 m

Argilă prăfoasă cenușiu-maronie, cu plasticitate mare, plastic vârtoasă

3

-6.00 m

3.00 m

Praf argilos cu plasticitate mare, plastic vârtos

FORAJUL FOI (Nivelul de referința a cotelor și adâncimea forajului s-a raportat la C. T.N. la gura forajului - considerat a fi cota 0.00)


Apa subterană nu a fost interceptată în forajele geotehnice, până la adâncimea de -6.00 m.

Nu s-a impus realizarea unor încercări de agresivitate ale apei subterane. Din acest motiv nu s-a prelevat apă pentru a se analiza agresivitatea acesteia.

Din observațiile de teren rezultă ca amplasamentul nu prezintă fenomene fizico-geologice distructive care să-i pericliteze stabilitatea. Local stabilitatea este asigurată nu s-au identificat alunecări de teren active, reactive sau stabilizate, nu s-au identificat zone cu potențial de apariție a fenomenelor morfo-dinamice.

CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RAD1OLOGIC AMBULA TORIU

Din forajele geotehnice au fost prelevate probe tulburate si netulburate, care au fost analizate în laborator evidențiind următoarea stratificație:

Investigații geotehnice

Strat Adâncimea stratului

Grosime strat

Descriere litologică

Foraj FOI

1      -1.00 m

1.00 m

Sol vegetal cu fragmente de materiale de construcții

13

  • 2     -3.00 m     2.00 m

  • 3     -6.00 m    3.00 m


Argilă prăfoasă cenușiu-maronie, cu plasticitate mare, plastic vârtoasă Praf argilos cu plasticitate mare, plastic vârtos

FORAJUL FOI (Nivelul de referința a cotelor și adâncimea forajului s-a raportat la

C.T.N. la gura forajului - considerat a fi cota 0.00)

Apa subterană nu a fost interceptată în forajele geotehnice, până la adâncimea de -6.00 m.

Nu s-a impus realizarea unor încercări de agresivitate ale apei subterane. Din acest motiv nu s-a prelevat apă pentru a se analiza agresivitatea acesteia.

Din observațiile de teren rezultă ca amplasamentul nu prezintă fenomene fîzico-geologice distructive care să-i pericliteze stabilitatea. Local stabilitatea este asigurată nu s-au identificat alunecări de teren active, reactive sau stabilizate, nu s-au identificat zone cu potențial de apariție a fenomenelor morfo-dinamice.

  • (v) încadrarea în zone de risc


Elementele hidrologice și geomorfologice identificate pe amplasament, nu descriu pentru suprafața de teren investigată, un risc de inundare a zonei ca urmare a revărsării unui curs de apă și/ sau a scurgerilor masive de pe torenți.

Intensitatea seismică a zonei amplasamentului echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este VIII pentru zona studiată, exprimată în grade MSK.

  • (vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic

Din punct de vedere hidrologic și hidrogeologic apele freatice sunt reprezentate prin strate acvifere descendente acumulate în depozitele sarmațiene și cuatemare, care sunt drenate natural prin secționarea lor de către văile râurilor și ies la zi sub formă de izvoare. Stratele acvifere sunt de adâncime (captive), și strate libere. Cele mai importante ape libere sunt însă cele freatice, situate la partea superioara a platourilor si interfluviilor (la adâncimi de 10 - 30 m) sau la baza teraselor și șesurilor din lungul văilor principale.

Situat în estul țării, teritoriul județului Bacău se desfășoară în bazinul hidrografic al râului Trotuș, pe cursul inferior al Bistriței și pe cel mijlociu al Șiretului, de pe culmile Munților Trotuș-Oituz în vest, până pe interfluviile dintre râurile Zeletin, Pereschiv și Tutova în est. Afluenții de pe dreapta Trotușului au frecvent o direcție transversală fată de structura geologică, au văi adânci, pante accentuate și o succesiune de lărgiri și îngustări.

3.2. DESCRIEREA DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, CONSTRUCTIV, FUNCȚIONAL-ARHITECTURAL Șt TEHNOLOGIC

  • 3.2.1. Descrierea construcției existente

  • a) Informații referitoare la studiul geotehnic pentru soluția de consolidare a infrastructurii conform reglementărilor tehnice în vigoare

CORP CLĂDIRE C1-AMRULATOR1U

Condițiile de teren: în urma investigațiilor de teren și laborator realizate s-a constatat că terenul bun de fundare este reprezentat âoArgilă prăfoasă cenusiu-maronie, cu plasticitate mare, plastic vârtoasă.

Creșterea suprafeței de fundare, prin realizarea unor placări cu beton armat pe interiorul fundațiilor existente; aceste consolidări se vor realiza conform planului propus;

După realizarea consolidării fundațiilor, perimetral se va realiza un sistem termo-hidroizolant corespunzător;

Refacerea plăcii suport a pardoselii de la nivelul parterului, din beton armat, precum și a straturilor termoizolante și drenante aferente acesteia;

C CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOG IC AMBULATORIU

Condițiile de teren: în urma investigațiilor de teren și laborator realizate s-a constatat că terenul bun de fundare este reprezentat de: - Argilă prăfoasă cenusiu-maronie, cu plasticitate mare, plastic vârtoasă.

La nivelul fundațiilor din beton armat nu se vor face intervenții structurale deoarece acestea transmit terenului o încărcare sub valoarea limită specificată în studiul geotehnic. De asemenea adâncimea fundațiilor este de -170 cm de la cota trotuarului, valoare ce respectă prevederile normativelor actuale.

  • b) Destinația construcției existente


Asigură asistența medicală de specialitate, în conformitate cu prevederile legale în domeniu, pe raza municipiul Bacau și din zonele limitrofe.

  • c) Precizareadacă construcția existentă esteinclusăînlistelemonumenteloristorice, siturilorarheologice, ariilor natural protejate, precumșiînzonele de protecție ale acestorașiînzoneleconstruite protejate

Clădirile de pe amplasamentul studiat nu sunt incluse în listele cu clădirile de patrimoniu (monumente istorice).

  • d) Caracteristiciletehniceși parametrii specifici

J CORP CLĂDIRE CI- AMBULATORIU

  • > categoria și clasa de importanță

J clasa de importanță seismică II cu yl= 1,2 conform normativului PI00-1/2006; categoria de importanță este "B” (deosebită) conform HG 766/97.


Gradul de rezistență la foc este în conformitate cu prevederile din Normativul de siguranță la foc a construcțiilor indicativ PI 18 - 2/2013, respectiv conform Scenariu de Securitate și Siguranță la Incendiu.

  • > cod în Lista monumentelor istorice

Clădirile de pe amplasamentul studiat nu sunt incluse în listele cu clădirile de patrimoniu (monumente istorice).

  • > an/ani/perioade de construire: 1958

  • > Suprafața construită: 418 mp

> CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULA TORIU

> categoria și clasa de importanță

J clasa de importanță seismică II cu yl = 1,2conform normativului P100-1/2006;

J categoria de importanță este "B" (deosebită) conform HG 766/97.

Gradul de rezistență la foc este în conformitate cu prevederile din Normativul de siguranță la foc a construcțiilor indicativ PI 18 - 2/2013, respectiv conform Scenariu de Securitate și Siguranță la Incendiu,

  • > cod în Lista monumentelor istorice

Clădirile de pe amplasamentul studiat nu sunt incluse în listele cu clădirile de patrimoniu (monumente istorice).

  • > an/ani/perioade de construire: 1948

  • > Suprafața construită: 156 mp

e) Analiza stării construcțiilor pe baza concluziilor expertizei tehnice și/sau ale auditului energetic
  • CORP CLĂDIRE Cl-AMBULA TOR1U

Pentru definirea parametrilor ce condiționează rezistența și stabilitatea obiectivului, a fost necesar să se efectueze mai multe analize in situ (pentru aceasta s-au executat și o serie de fotografii). Totodată, este necesar să se procedeze la inventarierea stării de degradare a elementelor portante și neportante.

Clădirea are forma în plan regulată, dimensiunile maxime ale gabaritului se pot înscrie într-un dreptunghi cu laturile de 12,10 x 35,15 m. Regimul de înălțime al clădirii este „Dparțial+P+IE”, înălțimea maximă în dreptul steașinei fiind de +7,25 m, respectiv +9,25 m la coamă, raportate la cota ±0,00 a construcției.

în urma sondajului geotehnic efectuat de la cota terenului amenajat, fundațiile clădirii sunt de tip continue sub pereți de zidărie plină și sunt realizate din beton. Evazarea fundațiilor este cuprinsă intre 10 cm și de 15 cm față de peretele de zidărie. Fundația se află la -1.30 față de C.T.A respectând cota de îngheț conform STAS 6054-77.

Structura de rezistență este realizată din pereți portanți din zidărie nearmată (ZNA) de cărămidă plină presată, cu mortar de var-ciment. Grosimile pereților portanți sunt variabile (45 cm pentru pereții exteriori, respectiv 30 cm pentru pereții interiori).

  • CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOGIE AMBULATORIU

Pentru definirea parametrilor ce condiționează rezistența și stabilitatea obiectivului, a fost necesar să se efectueze mai multe analize in situ (pentru aceasta s-au executat și o serie de fotografii). Totodată, este necesar să se procedeze la inventarierea stării de degradare a elementelor portante și neportante.

Clădirea are forma în plan regulată, dimensiunile maxime ale gabaritului se pot înscrie într-un dreptunghi cu laturile de 12,10 x 15,50 m. Regimul de înălțime al clădirii este P, înălțimea maximă în dreptul steașinei fiind de +3,90 m, respectiv +6,50 m la coamă, raportate la cota ±0,00 a construcției.

Fundațiile contracției investigate sunt dispuse pe un teren bun de fundare, reprezentat prin blocuri, bolovănișuri și pietrișuri, conținând mai puțin de 40% nisip și mai puțin de 30% argilă. Adâncimea maximă de îngheț este depășită.

Structura de rezistență este realizată din pereți portanți din zidărie nearmată (ZNA) de cărămidă plină presată, cu mortar de var-ciment. Grosimile pereților portanți sunt variabile (35 cm pentru pereții exteriori, respectiv 25 și 30 cm pentru pereții interiori).

  • f) Starea tehnică, inclusiv sistemul structural și analiza diagnostic, din punctul de vedere al asigurării cerințelor fundamentale aplicabile, potrivit legii

Descrierea structurii de rezistență a construcției

Z CORP CLĂDIRE CI-AMBULATORIU

Structura de rezistență este realizată din pereți portanți din zidărie nearmată (ZNA) de cărămidă plină presată, cu mortar de var-ciment. Grosimile pereților portanți sunt variabile (45 cm pentru pereții exteriori, respectiv 30 cm pentru pereții interiori).

Peste parter este realizat un planșeu din grinzi prefabricate cu secțiunea 10 x 30 cm, dispuse la distanțe interax de 65 cm. Grosimea planșeului este de 30 cm.

Perimetral, la partea superioară, zidăria este prevăzută cu o centură din beton armat, cu secțiune de 30 x 30 cm ce asigură conlucrarea între pereți și planșeu.

Golurile de ferestre și uși sunt bordate la partea superioară cu buiandrugi din beton armat, cu secțiunea de 15 x 30 cm.


Șarpanta este alcătuită din elemente de lemn ecarisat de rășinoase (căpriori cu secțiunea 10x7 cm, dispuși la distanța interax de 90 cm), cu astereală din scândură și învelitoare din tablă.

în urma sondajului geotehnic efectuat de la cota terenului amenajat, fundațiile clădirii sunt de tip continue sub pereți de zidărie plină și sunt realizate din beton.

  • CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU

Structura de rezistență este realizată din pereți portanți din zidărie nearmată (ZNA) de cărămidă plină presată, cu mortar de var-ciment Grosimile pereților portanți sunt variabile (35 cm pentru pereții exteriori, respectiv 25 și 30 cm pentru pereții interiori).

Peste parter este realizat un planșeu de lemn, cu grinzi din lemn neecarisat cu secțiunea 12 x 20 cm, dispuse la distanțe interax de 65 cm, cu podină din scândură cu grosimea de 2,5 cm.

Șarpanta este alcătuită din elemente de lemn ecarisat de rășinoase (căpriori cu secțiunea 10x6 cm, dispuși la distanța interax de 80 cm), cu astereală din scândură și învelitoare din tablă fălțuită.


Fundațiile contracției investigate sunt dispuse pe un teren bun de fundare, reprezentat prin blocuri, bolovănișuri și pietrișuri, conținând mai puțin de 40% nisip și mai puțin de 30% argilă. Adâncimea maximă de îngheț este depășită.

J Descrierea finisajelor
  • CORP CLĂDIRE CI- AMBULA TOR IU

• Finisaje exterioare

Clădirea a fost finisată cu materiale utilizate în mod curent la vremea respectivă la construcțiile spitalicești: tencuieli cu praf de piatră de culoare gri.

Datorită vremii și a unor rezolvări de detaliu defectuase, s-au produs în timp deprecieri ale finisajelor exterioare în zonele sensibile ale clădirii: desprinderi ale tencuielilor la socluri, deteriorarea glafurilor la ferestre și a profilelor exterioare, preponderent în zonele supuse acțiunii factorilor climatici.

« Finisaje interioare

La interior sunt aplicate finisaje din var sau vopsitorii în ulei, la pereți și tavane, peste tencuieli obișnuite și placări ceramice in unele spatii.

Pardoselile de pe coridoare șt din spațiile de circulație intense, sunt din mozaic, pe alocuri existând fisuri pronunțate, respectiv din gresieîn cabinete.

Pe zonele de tavane se observă urme de infiltrații ale apelor meteorice care au distrus stratul de finisaj.

  • CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULA TORIU

  • •  Finisaje exterioare

Pe exteriorul clădirii se observă degradări la nivelul soclului și baza pereților din zidărie; infiltrațiile din apă capilară de la nivelul fundațiilor au favorizat apariția eflorescentelor provocând expulzarea tencuielilor din mortar; zidăria de cărămidă și betonul simplu din soclu, rămase astfel fără protecție au fost expuse fenomenului de gelivitate provocând dezintegrarea suprafeței acestora;

Pe toată suprafața exterioară a clădirii sunt vizibile degradări ale tencuielilor, local dislocări ale acestora, cauzele producerii acestor deteriorări fiind acțiunea intemperiilor, cât și lipsa unor lucrări de reparații efectuate la timp.


  • •  Finisaje interioare

La interior sunt aplicate finisaje din var sau vopsitorii în ulei, la pereți și tavane, peste tencuieli obișnuite și placări ceramice in grupuri sanitare.


Pe zonele de tavane se observă urme de infiltrații ale apelor meteorice stratul de finisaj.

J Descrierea tâmplăriei
  • CORP CLĂDIRE CI-AMBULATORIU

La parter și la etajul I se constată că tâmplăria inițială din lemn a fost înlocuită cu tâmplărie din PVC de culoare alba,pe alocuri fiind dispuse elemente din panel opac (la nivelul Parterului)

  • CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU

Tâmplăria din lemn prezintă un grad mare de deteriorare, datorită lipsei unor lucrări de întreținere efectuate la timp.


S Descrierea funcțională

  • - nu sunt asigurate în totalitate spațiile minime funcționale organizate și dotate în conformitate cu dispozițiile legale;

  • - finisajele încăperilor nu respectă prevederile art.3 din ordinul 914/2006 privind rezistența la dezinfectanți, la decontaminări radioactive, ta acțiunea acizilor etc.

Descrierea fucționalului existent:

J CORP CLĂDIRE Cl-AMBULA TORIU

DEMISOL

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

SPAȚIU TEHNIC

55.30

PARTER

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

CABINET CONSULTAȚII

13.35


2

CABINET CONSULTAȚII

13.15

3

CABINET CONSULTAT»

11.55

4

FIȘIER INTERIMAR

15.15

5

HOL

9.55

6

STATISTICA

15.15

7

HOL

9.55

8

G.S.

2.95

9

DUS

3.90

10

MAGAZIE

2.95

11

HOL

5.75

12

BRONHOLOGIE

11.35

13

FIBROSCOPIE

12.90

14

BIROU MEDICI

12.90

15

HOL

5.25

16

HOL

7.55

17

DEPOZIT

6.65

18

HOL

2.90

19

HOL+CASASCARII

20.95

20

HOL

9.40

21

HOL

15.05

22

CABINET CONSULTAT»

13.35

23

CETRALA TERMICA

23.70

24

ANEXA CT

6.10

25

PUNCT TRASFUZII

6.10

26

G.S.

2.10

27

G.S.

2.10

28

LAB. EXPLORĂRI FUCTIOALE

14.70

29

ASTEPTARE+CAB. DEZBRĂCARE

13.70

30

CABINET CONSULTAT»

24.05

31

CAMERA APARAT

19.35


INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

FARMACIE

13.35

2

FARMACIE

22.25

3

FARMACIE

15.80

4

HOL

28.65

5

VESTIAR

13.90

6

G.S.

5.95

7

ELIBERARE REZULTATE

3.60

8

ACTIVITATICOMPLEMETARE

16.45

9

SEF LABORATOR

11.35

10

STERILIZARE

12.90

11

TERMOSTAT

12.90

12

MAGAZIE

1.70


13

HOL

21.95

14

HOL

4.85

15

HOL

17.95

16

DEPOZIT

9.80

17

CABIET COSULTATII

13.35

18

TRATAM ETE

13.90

19

CABIET COSULTATII

15.80

20

RECOLATARE

7.55

21

HEMATOLOGIE

13.80

22

BACTERIOLOGIE

12.25

23

MICROBACTERIOLOGIE

19.15

24

PARAZITOLOGIE

7.85

25

MICROSCOPIE

4.75

26

DEPOZIT

5.70

CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RAD1QLOGIC AMBULA TORIU

PARTER

I       .       ■ —

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

HOL

22.70

2

SALA DEZBRĂCARE FEMEI

13.30

3

SALA AȘTEPTARE

6.35

4

CAMERA COMADA

5.95

5

CAMERA APARAT

20.05

6

G.S.

3.50

7

CAMERA OBSCURA

7.30

8

MAGAZIE

5.80

9

VESTIAR

5.80

10

SALA DEZBRĂCARE BARBATi

15.65

11

BIROU IREGISTRARE

15.65

Indicatori spațiali-situația existentă

CORP CLĂDIRE CI-AMBULATORIU

  • ■  Arie construită = 418 mp;

  • ■  Arie desfășurată =909mp;

• Regim înălțime: D+P+1E.

CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU

• Arie construită =156 mp;

  • ■  Arie desfășurată = 156mp;

  • ■  Regim înălțime: P.

Amplasamentul studiat are o suprafață de 10.206,00 mp în acte și o suprafață de 10.223,00 mp măsurată.

Pe amplasamentul studiat, pe lângă corpurile de clădire identificate în cadrul acestui proiect mai există următoarele corpuri de clădire cu indici realizați:

Sc C2 - Pavilion Tuberculoza = 706.00 mp

Sd C2 - Pavilion Pneumoftiziologie = 1794.00 mo

Sc C3 - Pavilion Pneumologie « 412,00 mp

Sd C3 - Pavilion Pneumologie = 1236.00 mp

Sc C5 - Spălătorie = 401,00 mp

Sd C5 - Spălătorie = 401.00 mp

Sc C6 - Bloc alimentar = 256,00 mp

Sd C6 - Bloc alimentar = 256.00 mp

Sc C7 - Clădire administrativa = 145.00 mp

Sd C7 - Clădire administrativa = 145.00 mp

Sc C8 - Morga = 17.00 mp

Sd C8 - Morga = 17.00 mp

Sc C9 - Rezervor apa = 70.00 mp

Sd C9 - Rezervor apa = 70.00 mp

Sc C10 - Corp legătură = 58.00 mp

Sd CIO - Corp legătură = 58.00 mp

Sc CI 1 - Atelier intretinere + garai = 44.00 mp

Sd CI 1 - Atelier intretinere + garai = 44.00 mp

O

Sc TOTALA existenta = 2683,00 mp

Sd TOTALA existenta = 5086,00 mp

P.O.T. existent = 26,28%

C.U.T. existent - 0,49

Actul doveditor al forței majore

Nu este cazul
  • 3.2.2. Concluziile expertizei tehnice si după caz, ale auditului energetic

3.2.2.I. Concluziile raportului de expertiză tehnică
  • a) Clasa de risc seismic

  • ✓  CORP CLĂDIRE Cl-AMBULA TORIU

O              Clădirea se încadrează în clasa de risc seismic Rs II - înainte de intervenții

Clădirea se încadrează în clasa de risc seismic Rs III - după intervenții

  • ✓  CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RAD1OLOGIC AMBULATORIU

Clădirea se încadrează în clasa de risc seismic Rs II - înainte de intervenții

Clădirea se încadrează în clasa de risc seismic Rs III - după intervenții

  • b) Prezentarea a cel puțin 2 opțiuni

Pentru efectuarea expertizei, obiectivul a fost examinat de mai multe ori luându-se cunoștință de situația actuală care este consemnată în documentația tehnică, relevee și fotografii. Au fost cercetate condițiile de amplasament, alcătuire și funcționalitate, particularitățile structurale de alcătuire (sistemului structural, tipul de fundații, dimensiunile generale și alcătuirea secțiunilor elementelor structurale, proprietățile mecanice ale materialelor constituente), eventualele defecte de calitate a materialelor și/sau deficiențe de alcătuire a elementelor, inclusiv ale fundațiilor, natura și amploarea degradărilor structurale, modului de utilizare a construcției pe durata de exploatare și a modului de utilizare planificat a! acesteia.

De asemenea, s-a procedat la analiza stării de degradare a subansamblurilor structurale, în funcție de cauzele care au generat-o (acțiuni statice și dinamice exercitate, calitatea materialelor de construcție, condiții de execuție, exploatare și întreținere, consecințele generate de particularitățile de conformare etc.).

Obiectivul de performanță este determinat de nivelul de performanță structurală și nestructurală al obiectivului evaluat pentru un anumit nivel de hazard. Nivelurile de performanță ale construcțiilor descriu performanța așteptată a acestora prin amploarea degradărilor, a pierderilor economice și a întreruperii fiincțiunii.Asocierea nivelului de performanță al unei construcții se face în funcție de clasa de importanță și de amplasament.

Performanța unui obiectiv se poate descrie calitativ în funcție de siguranța oferită în exploatare, de costul și dificultatea măsurilor de reabilitare, de durata de timp în care construcția este scoasă eventual din funcțiune pentru a efectua lucrările de reabilitare, de impactul economicasupra comunității.

în conformitate cu Normativul PI00-3/2008 pot fi luate în considerare trei niveluri de performanță ale construcțiilor și anume:

  • -  Nivelul de performanță de limitare a degradărilor, asociat stării limită de serviciu (SLS)

  • -  Nivelul de performanță de siguranță a vieții, asociat stării limită ultime (ULS)

  • -  Nivelul de performanță de prevenire a prăbușirii, asociat stării limită de pre-colaps (PP).

✓ Nivelul de performanță de LIMITARE A DEGRADĂRILOR

  • • Cerințe structurale

După cutremur trebuie să apară doar avarii structurale foarte limitate. Sistemul de preluare al încărcărilor verticale și orizontale va păstra aproape în întregime rigiditatea și rezistența inițială. Riscul de pierdere a vieților sau de rănire trebuie să fie foarte scăzut. Deși pot fi necesare unele reparații minore, acestea nu trebuie să afecteze exploatarea structurii.

  • • Cerințe nestructurale

Trebuie să apară numai unele avarii nestructurale limitate. Căile de acces și sistemele de siguranță a vieții trebuie să rămână funcționale.Riscul de pierdere a vieților sau de rănire datorită degradărilor nestructurale este foarte mic în cazul acestui nivel de performanță.

✓ Nivelul de performanță de SIGURANȚĂ A VIEȚII

  • • Cerințe structurale

Acest nivel de performanță are în vedere o stare post-seism a structurii caracterizată de avarii semnificative dar pentru care rămâne o anumită margine de siguranță față de prăbușirea totală sau parțială. Unele elemente structurale pot fi foarte serios avariate, fără însă ca acestea să pună în pericol stabilitatea structurală.Construcția rămâne reparabilă; repararea construcției poate să nu fie uneori indicată din rațiuni economice. Structura avariată rămâne stabilă; ca o măsură de precauție pot fi prevăzute sprijiniri și unele reparații structurale de urgență.

  • • Cerințe nestructurale

Pot apărea avarii semnificative și costisitoare ale elementelor nestructurale, dar acestea nu sunt dislocate și nu amenință prin cădere viața oamenilor. Instalațiile pot fi avariate, putând



rezulta inundații locale și chiar ieșirea din funcțiune a unora dintre acestea. Repararea elementelor nestructurale pentru acest nivel de performanță necesită un efort și un cost considerabil.

✓ Nivelul de performanță de PREVENIRE A PRĂBUȘIRII

  • • Cerințe structurale

în cadrul acestui nivel de performanță, structura ajunge în pragul prăbușirii parțiale sau totale. Apar avarii substanțiale cărora le corespund degradarea semnificativă a rigidității și rezistenței la forțele seismice, deformații remanente importante și o degradare limitată a rezistenței Ia încărcări verticale, astfel încât structura poate susține încărcările verticale. Riscul de rănire este semnificativ.

Structura nu poate fi practic reparată și nu permite exploatarea ei pentru că eventualele replici seismice pot produce prăbușirea acesteia. Construcțiile care ating acest nivel de performanță își pierd complet valoarea economică și de utilizare.

  • • Cerințe nestructurale

La acest nivel de performanță elementele nestructurale sunt complet degradate și reprezintă un pericol real pentru viața oamenilor.

Exigentele corespunzătoare stării limită de serviciu/nivelului de performanță de limitare a degradărilor se considera satisfăcute daca sunt îndeplinite condițiile de limitare a deplasărilor din P100-1/2013.

CORP CLĂDIRE CI-AMBULA TORIU Intervențiile ce se vor aduce construcției constau în: VARIANTA 1 (optimă)

  • •    creșterea suprafeței de fundare, prin realizarea unor pl acari cu beton armat pe interiorul fundațiilor existente, astfel încât acestea să fie capabile să preia toate încărcările transmise de elementele suprastructurii; aceste consolidări se vor realiza conform planului propus;

  • •   după realizarea consolidării fundațiilor, perimetral se va realiza un sistem termo-hidroizolant corespunzător,

  • •    refacerea plăcii suport a pardoselii de la nivelul parterului, din beton armat, precum și a straturilor termoizolante și drenante aferente acesteia;

  • •   realizarea unor tencuieli armate din mortar, ale șpaleților din zidărie,pe toată înălțimea acestora; cămășuielile se vor realiza din mortar M10 (fără adaos de var) și bare independente din oțel beton 010 PC52, dispuse la 20 cm (pe direcție orizontală și pe direcție verticală), în grosime de minim 5 cm, conform planului de dispunere a zonelor de consolidare din breviarul de calcul; plasele legate rezultate se vor ancora de pereții existenți prin intermediul conectorilor 08 PC52 fixați cu lapte deciment și dispuși în număr de 5-6 buc./m2; barele de oțel verticale se vor ancora la nivelul fundațiilor prin intermediul unei placări cu beton armat, în grosime de minim 10 cm;

  • •    refacerea locală a zonelor fisurate, crăpate sau deteriorate ale zidăriei prin injectări cu mortar fluid de ciment;

  • •   acolo unde se observă dislocări sau crăpături cu deschideri mai mari de 1 cm ale zidăriei, se va desface local zidăria afectată și se va rețese;

o mfundarea golurilor de uși și ferestre rezultate din mutarea acestora se va realiza prin țesere cu zidăria existentă. Se vor folosi blocuri de cărămidă cu caracteristici apropiate cu a materialelor inițiale și mortar de uz general marca Ml 0;

  • •   realizarea de goluri de uși și ferestre conform propunerilor din arhitectură; golurile de uși și ferestre propuse se vor executa prin desfacerea zidăriei existente și realizarea la partea superioară a acestora a buiandrugilor din beton armat;

  • •    se vor introduce pereți structurali din zidărie de cărămidă (pe direcție transversală) pe înălțimea tuturor nivelurilor, cu grosimea minimă de 25 cm, conform propunerilor din arhitectură; se vor realiza tălpi continue de beton armat sub pereți, pentru asigurarea suprafeței minime de rezemare a acestora;

  • •    desfacere învelitoare și șarpantă existentă;

  • •    realizarea extinderii pe verticală a structurii rezultate cu încă un nivel (structură metalică ușoară); pentru ancorarea structurii propuse se vor folosi conetori fixați în elementele perimetrele de beton;

  • •   pentru a facilita accesul în demisol se va realiza o curte engleză, conform propunerilor arhitecturale; aceasta se va realiza ca o clădire independentă , prezentând rost de tasare la nivelul fundațiilor;

  • •    realizarea unui corp nou, la distanța de 4-6 m față de clădirea existentă (corpul CI); legătura dintre cele două corpuri va fi realizată printr-o platformă tehnică, fără să influențeze modul de lucru al sistemului structural existent;

  • •    transportul pe verticală se va realiza prin intermediul unui lift, care va fi alcătuit dintr-o structură metalică fixă atașată de clădire;

  • •    se va realiza suprabetonarea planșeului peste etaj, utilizându-se beton armat clasa CI6/20, în grosime de 10 cm, armat cu bare independente din oțel-beton PC52.

  • •    refacerea integrală a șarpantei din lemn ecarisat și a învelitorii acesteia; elementele de lemn se vor proteja împotriva acțiunii agenților biologici xilofagi și a focului;

  • •    reparații locale ta nivelul pardoselilor degradate;

  • •    refacerea tencuielilor și a finisajelor în zonele unde prezintă degradări (exfolieri, desprinderi, fisuri, dislocări), atât la interior cât și la exterior;

  • •    refacerea sistemelor de instalații;

  • •    înlocuirea tâmplăriei interioare și exterioare;

  • •   realizarea unei anvelope termoizolante;

  • •    refacerea fațadelor cu materiale durabile calitativ corespunzătoare celorexistente;

  • •   realizarea de rampe de acces în clădiri pentru a permite accesul persoanelor cu handicap, dar și al tărgilor cu pacienți;

  • •    realizarea trotuarelor și a sistematizării verticale perimetrele clădirii, în vederea refacerii etanșeității împotriva infiltrațiilor apelor meteorice.

VARIANTA 2

• creșterea suprafeței de fundare, prin realizarea unor elemente de beton armat ce pătrund total sub talpa de fundare existentă; aceste consolidări se vor realiza conform planului propus;

• după realizarea consolidării fundațiilor, perimetral se va realiza un sistem termo-hidroizolant corespunzător;

  • • refacerea plăcii suport a pardoselii de Ia nivelul parterului, din beton armat, precum și a straturilor termoizolante și drenante aferente acesteia;

  • • consolidarea pereților prin cămășuire totală cu mortar ciment armat (în procente reduse) cu plase sudate cu bare subțiri 05/100 x 05/100 pe fețele interioare și exterioare;

  • • refacerea locală a zonelor fisurate, crăpate sau deteriorate ale zidăriei prin injectări cu mortar fluid de ciment;

  • • înfundarea golurilor de uși și ferestre rezultate din mutarea acestora se va realiza prin țesere cu zidăria existentă. Se vor folosi blocuri de cărămidă cu caracteristici apropiate cu a materialelor inițiale și mortar de uz general marca M10;

  • • realizarea de goluri de uși și ferestre conform propunerilor din arhitectură; golurile de uși și ferestre propuse se vor executa prin desfacerea zidăriei existente și realizarea la partea superioară a acestora a buiandrugilor din beton armat;

  • • introducerea de pereți din beton armat pe direcție transversală; la nivelul fundațiilor se vor realiza cămăși de beton armat sub pereți, pentru asigurarea suprafeței minime de rezemare a acestora;

  • • pentru a facilita accesul în demisol se va realiza o curte engleză, conform propunerilor arhitecturale; aceasta se va realiza ca o clădire independentă , prezentând rost de tasare la nivelul fundațiilor;

  • • transportul pe verticală se va realiza prin intermediul unui lift, care va fi alcătuit dintr-o structurii metalică fixă atașată de clădire;

  • • desfacerea șarpantei;

  • • refacerea integrală a șarpantei din lemn ecarisat și a învelitorii acesteia; elementele de lemn se vor proteja împotriva acțiunii agenților biologici xilofâgi și a focului;

  • • reparații locale la nivelul pardoselilor degradate;

    intă degradări(exfolieri,


  • • refacerea tencuielilor și a finisajelor în zonele unde desprinderi, fisuri, dislocări), atât Ia interior cât și la exterior;

  • • refacerea sistemelor de instalații;

  • • înlocuirea tâmp ăriei interioare și exterioare;

  • • realizarea unei anvelope termoizolante;

  • • refacerea fațadelor cu materiale durabile calitativ corespunzătoare celor existente;

  • • realizarea de rampe de acces în clădiri pentru a permite accesul persoanelor cu handicap, dar și al tărgilor cu pacienți;

  • • realizarea trotuarelor și a sistematizării verticale perimetrele clădirii, în vederea refacerii etanșeității împotriva infiltrațiilor apelor meteorice;

Expertul recomandă adoptarea primei soluții (cea optimă) deoarece aceasta oferă rezolvarea tuturor problemelor ce pot apărea în exploatare pe termen lung. Varianta 2 presupune intervenții minime pentruevitarea prăbușirii construcției precum și a altor fenomene ce pot genera răniri grave sau pierderi de vieți omenești în cazul producerii unui cutremur celui considerat în proiectarea antiseismică precum și reducerea stării de degradare a construcției și diminuarea deficiențelor ce pot apărea în exploatarea curentă. Varianta 2 propune măsuri minime de reparare ale elementelor structurale și nestructurale, care constau din remedierea degradărilor, astfel încât elementele să fie aduse cel puțin la starea lor inițială (înaintea producerii seriei de cutremure). Prin aceste lucrări nu se modifică semnificativ proprietățile de rezistență, rigiditate și ductilitate ale structurii. In variant 2 extinderea                                                                                                              25

construcției nu mai poate fi realizată.

încadrarea construcției propuse în clase de risc seismic

După efectuarea analizei prin calcul a variantei propuse (consolidate), au rezultat următoarele grade de asigurare seismică și încadrarea în clasa de risc seismic conform P 100-3/2008:

R3 longitudinal = 68,5 % => clasa de risc R III

R3 transversal = 80,8 % => clasa de risc R III

Aceste grade de asigurare seismică au rezultat prin luarea în calcul a unor tencuieli armate din mortar, ale șpaleților din zidărie, pe toată înălțimea acestora; cămășuielile se vor realiza din mortar M10, în grosime de minim 5 cm, și bare independente din oțel beton 010 PC52, dispuse la 20 cm (pe direcție orizontală și pe direcție verticală), conform planului de dispunere a zonelor de consolidare din breviarul de calcul;

Clădirea analizată se apreciază ca aparținând clasei de risc seismic Rs IU. Conform PI00 - 1/2006; CR 6/2006 și PI00 - 3/2008 construcțiile încadrate în clasa Rs III, sunt construcțiilor ce pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală.

Concluziile expertizei tehnice

în concordanță cu analizele efectuate de evaluare a capacității de rezistență, în clasa RS HI se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală.

Conform rezultatele obținute sunt necesare intervenții asupra structurii de rezistență a clădirii; acestea constau în lucrări de consolidare la șpaleții de zidărie din cărămidă a construcției, consolidări care să conducă la o rigiditate sporită a clădirii și la un grad de asigurare seismic de minim 65%, dar și creșterea suprafeței de fundare, prin realizarea unor elemente de beton armat ce pătrund parțial sub talpa de fundare existentă.

Proiectul tehnic și detaliile de execuție (P.T. + D.E.) va fi întocmit în concordanță cu Expertiza tehnică de către o firmă de profil care va analiza întreaga clădire, va depista toate zonele degradate și le va repara și consolida în concordanță cu normele tehnice existente și valabile în România la data elaborării soluțiilor.

Dacă în timpul execuției apar aspecte noi care nu au fost tratate în această expertiză, ele vor fi comunicate expertului iar acesta pe baza noilor informații va completa cercetarea inițială și va adapta soluția de intervenție dacă este cazul.

Lucrările de intervenție se vor încredința unei firme specializate și atestate, care să dispună obligatoriu de dotări corespunzătoare și supraveghere tehnică de specializată.

în conformitate cu codul P 100 - 3/2008 capitolul 8 „Evaluarea finală și formularea concluziilor”, paragraful 8.4, aliniatul (6): „expertiza tehnică se completează/detaliază și definitivează la încheierea lucrărilor de decopertare a elementelor structurale care se efectuează în vederea realizării proiectului de consolidare, situație care poate influența volumul, costurile și durata lucrărilor de reabilitare seismică a clădirii”.

CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULA TOR1U

Intervențiile ce se vor aduce construcției constau în:

26

VARIANTA 1 (optimă)

  • •   refacerea plăcii suport a pardoselii de la nivelul parterului, din beton armat, precum și a straturilor termoizolante și drenante aferente acesteia;

  • •   realizarea unor tencuieli armate din mortar, ale șpaleților din zidărie,pe toată înălțimea acestora; cămășuielile se vor realiza din mortar M10 (fără adaos de var) și bare independente din oțel beton 08 PC52, dispuse la 20 cm (pe direcție orizontală și pe direcție verticală), în grosime de minim 5 cm, conform planului de dispunere a zonelor de consolidare din breviarul de calcul; plasele legate rezultate se vor ancora de pereții existenți prin intermediul conectorilor 08 PC52 fixași culapte de ciment și dispuși în număr de 5-6 buc./m2; barele de oțel verticale se vor ancora la nivelul fundațiilor prin intermediul unei placări cu beton armat, în grosime de minim 10 cm;

  • •   refacerea locală a zonelor fisurate, crăpate sau deteriorate ale zidăriei prin injectări cu mortar fluid de ciment;

  • •  acolo unde se observă dislocări sau crăpături cu deschideri mai mari de 1 cm ale zidăriei, se va desface local zidăria afectată și se va rețese;

  • •   se înlocuiește tâmplăria degradată din lemn, conform recomandărilor din proiectul de arhitectura;

  • •   realizarea unui gol de ușă conform propunerilor din arhitectură; acesta se vor executa prin desfacerea zidăriei existente și realizarea la partea superioară a acestuia a unui buiandrug din beton armat;

  • •   desfacerea planșeului existent de lemn și a șarpantei;

  • •   realizarea unor centuri din beton armat la partea superioară a pereților din zidărie; centurile se vor realiza din beton clasa C16/20, vor avea înălțimea de 25 cm și lățimea zidurilor aferente;

  • •   realizarea unui planșeu din beton armat în locul planșeului din lemn depeste parter,

  • •   refacerea integrală a șarpantei din lemn ecarisat și a învelitorii acesteia; elementele de lemn se vor proteja împotriva acțiunii agenților biologici xilofagi și a focului;

  • •   realizarea unui sistem de izolare termică corespuzător la nivelul podului și pe exteriorul clădirii;

  • •   refacerea sistemului de preluare și evacuare a apelor pluviale;

  • •   realizarea trotuarelor și a sistematizării verticale perimetrele clădirii.

VARIANTA 2

  • •   refacerea plăcii suport a pardoselii de la nivelul parterului, din beton armat, precum și a straturilor termoizolante și drenante aferente acesteia;

  • •  consolidarea pereților prin cămășuire totală cu mortar ciment armat (în procente reduse) cu plase sudate cu bare subțiri 05/100 x 05/100 pe fețele interioare și exterioare;

  • •   refacerea locală a zonelor fisurate, crăpate sau deteriorate ale zidăriei prin injectări cu mortar fluid de ciment;

  • •   se înlocuiește tâmplăria degradată din lemn, conform recomandărilor din proiectul de arhitectură;

  • •   realizarea unui gol de ușă conform propunerilor din arhitectură; acesta se vor executa prin desfacerea zidăriei existente și realizarea la partea superioară a acestuia a unui buiandrug din beton armat;

o desfacerea planșeului existent de lemn și a șarpantei;

« realizarea unor centuri din beton armat la partea superioară a pereților din zidărie; centurile se vor realiza din beton clasa C16/20, vor avea înălțimea de 25 cm și lățimea zidurilor aferente;

  • •   refacerea planșeului din lemn;

  • •   refacerea integrală a șarpantei din lemn ecarisat și a învelitorii acesteia; elementele de lemn se vor proteja împotriva acțiunii agenților biologici xilofegi și a focului;

Expertul recomandă adoptarea primei soluții (cea optimă) deoarece aceasta oferă rezolvarea tuturor problemelor ce pot apărea în exploatare pe termen lung.



încadrarea construcție) propuse în clase de risc seismic

După efectuarea analizei prin calcul a variantei propuse (consolidate), au rezultat următoarele grade de asigurare seismică și încadrarea în clasa de risc seismic conform P 100-3/2008:

R3 longitudinal = 69,4 % => clasa de risc R III

R3 transversal = 68>2% => clasa de risc R IU

Aceste grade de asigurare seismică au rezultat prin luarea în calcul a unor tencuieli armate din mortar, ale șpaleților din zidărie, pe toată înălțimea acestora; cămășuielile se vor realiza din mortar M10, în grosime de minim 5 cm, și bare independente din oțel beton 08 PC52, dispuse la 20 cm (pe direcție orizontală și pe direcție verticală), conform planului de dispunere a zonelor de consolidare din breviarul de calcul;

Clădirea analizată se apreciază ca aparținând clasei de risc seismic Rs ni. Conform PI00 - 1/2006; CR 6/2006 și PI00 - 3/2008 construcțiile încadrate în clasa Rs III, sunt construcțiilor ce pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală.

Concluziile expertizei tehnice

în concordanță cu analizele efectuate de evaluare a capacității de rezistență, în clasa RS IU se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală.

Conform rezultatele obținute sunt necesare intervenții asupra structurii de rezistență a clădirii; acestea constau în lucrări de consolidare la șpaleții de zidărie din cărămidă a construcției, consolidări care să conducă Ia o rigiditate sporită a clădirii și la un grad de asigurare seismic de minim 65%.

La nivelul fundațiilor din beton armat nu se vor face intervenții structurale deoarece acestea transmit terenului o încărcare sub valoarea limită specificată în studiul geotehnic. De asemenea adâncimea fundațiilor este de -170 cm de la cota trotuarului, valoare ce respectă prevederile normativelor actuale.

Proiectul tehnic și detaliile de execuție (P.T, + D.E.) va fi întocmit în concordanță cu Expertiza tehnică de către o firmă de profil care va analiza întreaga clădire, va depista toate zonele degradate și le va repara și consolida în concordanță cu normele tehnice existente și valabile în România la data elaborării soluțiilor.

Dacă în timpul execuției apar aspecte noi care nu au fost tratate în această expertiză, ele vor fi comunicate expertului iar acesta pe baza noilor informații va completa cercetarea

inițială și va adapta soluția de intervenție dacă este cazul.

Lucrările de intervenție se vor încredința unei firme specializate și atestate, care să dispună obligatoriu de dotări corespunzătoare și supraveghere tehnică de specializată.

în conformitate cu codul P 100 - 3/2008 capitolul 8 „Evaluarea finală și formularea concluziilor”, paragraful 8.4, aliniatul (6): „expertiza tehnică se completează/detaliază și definitivează la încheierea lucrărilor de decopertare a elementelor structurale care se efectuează în vederea realizării proiectului de consolidare, situație care poate influența volumul, costurile și durata lucrărilor de reabilitare seismică a clădirii”.

3.22.2. Concluziile raportului de audit energetic

CORP CLĂDIRE CI- AMBULA TORIU

Soluții pentru pereții exteriori

Varianta I

Pentru îmbunătățirea protecției termice a pereților exteriori se propune montarea unui strat de izolație termică suplimentară din plăci de vată minerală bazaltică ignifugată în grosime de 15 cm, având clasa de performanță Al privind reacția la foc conform (3,11], amplasat pe suprafața exterioară a pereților existenți, protejat cu tencuială silicată armată cu țesătură deasă de fibră de sticlă sau fibre organice.

Soluția prezintă următoarele avantajele:

  • • corectează majoritatea punților termice, ce reprezintă la clădirea existentă un procent din suprafața pereților exteriori;

  • • protejează elementele de construcție structurale precum și structura în ansamblu, de efectele variației de temperatură a mediului exterior,

  • • se poate adapta cu ușurință volumetrieî actuale ale clădirii;

  • • sporește gradul de siguranță la foc;

  • asigură posibilitatea evacuării către exterior a vaporilor de apă din elementele structurale ale clădirii: produsele din vată minerală din rocă sunt hidrofobizate pe întreaga grosime diminuând astfel posibilitatea acumulării în timp a umidității interstițiale în stratul termoizolant;

  • • nu conduce ia micșorarea ariilor utile;

  • • permite realizarea, prin aceeași operație, a renovării fațadelor;

  • • nu necesită modificarea poziției corpurilor de încălzire și a conductelor instalației de încălzire;

  • • permite utilizarea spațiilor in timpul executării lucrărilor de reabilitare și modernizare;

  • • nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile și vopsitoriile interioare existente etc.

  • • In plus, soluția prezintă o bună rezistență mecanică, rezistență la acțiunea factorilor de mediu, durabilitate în timp și permite o tratare arhitecturală mai elevată.

La colțuri și pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante in formă de L. Pe conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolației termice pe o grosime de cca. 3,0 cm, în zona glafurilor exterioare și a sol bancurilor, prevăzându-se profile de întărire și protecție

adecvate (din aluminiu) precum și benzi suplimentare din țesătură de fibră de sticlă sau fibre organice.

Soluția propusă va fi realizată astfel:

  • -   Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolației: verificat și eventual reparat, inclusiv în ceea ce privește planeitatea (având în vedere că abaterile de planeitate nu potfi corectate prin sporirea grosimii stratului de protecție),

  • -  Stratul termoizolant din plăci de vată minerală se va fixa numai cu materiale și tehnologii indicate de producător și specificate în agrementele tehnice ale produselor termoizolante.

Stratul de protecție și de finisaj se execută în straturi succesive (grundul și tinciul/pelicula de finisare finală) cu grosimea totală de 5-10 mm și se armează cu o țesătură deasă din fibre de sticlă sau fibre organice.



Tencuiala (grundul) trebuie să se realizeze pe lângă o aderare bună la suport (inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatărilor și contracțiilor datorită variațiilor climatice - fără desprindere de suport) și permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu impermeabilitatea la apa meteorică.

Tencuiala subțire se realizează din paste pe bază de rășini siliconice obținute prin combinarea lianților din rășini siliconice cu o rășină acrilică în dispersie apoasă care reduce coeficientul de absorbție de apă prin capilaritate.

Finisarea se poate face cu vopsele pe bază de rășini siliconice în dispersie apoasă care au o bună permeabilitate a vaporilor de apă, absorbție mică prin capilaritate, aderență pe orice tip de suport, aspect mat, finisajul se poate realiza cu un strop de materiale hidrofobice.

Rețeaua de armare, fixată pe suprafața suport cu mortar adeziv, este în funcție de tipul liantului folosit la componenta de protecție (din fibre de sticlă- eventual protejate cu o peliculă din materia] plastic pentru asigurarea protecției împotriva compușilor alcalini în cazul tencuielilor cu mortare hidraulice - sau fibre organice: polipropilenă, poliester). Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de țesătură (min.IOem). în zonele de racordare a suprafețelor ortogonale, la colțuri și decroșuri, pe conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea țesăturilor din fibre de sticlă sau fibre organice (fâșii de 25cm) sau / și folosirea unor profîle subțiri de aluminiu. La colțurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea straifuri din țesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni de 20x40 cm, montate la 45grcL Se vor prevedea rosturi de dilatare care separă fațada în câmpuri de cel mult 14m2, evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră care sunt zone cu concentrări mare de eforturi. Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi. Se pot prevedea cordoane vinilice sau profîle metalice care să permită mișcarea independentă a fațadei în raport cu elementele de construcție.

Execuția trebuie făcută în condiții speciale de calitate și control, de către firme specializate, care dețin de altfel agrementele tehnice atât în privința materialelor cât și a tehnologiilor de punere în operă. Se va urmări atent respectarea condițiilor, recomandărilor și observațiilor din avizele tehnice care însoțesc în mod obligatoriu agrementul tehnic atât pentru produse cât și pentru tehnologiile de aplicare.

In scopul reducerii substanțiale a efectului negativ al punților termice, aplicarea soluției trebuie să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsură continuitatea stratului termoizolant,                                                                                 30



inclusiv și în special, la racordarea cu soclul și cu streșinile acoperișului. De asemenea, se vor trata cu deosebită atenție execuția acestor zone pentru a elimina posibilitatea infiltrațiilor de apă între izolația termică și peretele suport

Pentru a realiza o protecție termică corespunzătoare și reducerea efectului punții termice orizontale din zona planșeului de la cota zero, izolația termică se va dispune si pe înălțimea soclului, pe cât posibil prelungită sub CTS până în zona de reazem; în aceste zone este recomandată utilizarea polistirenului extrudat si a tencuielilor speciale.

Având în vedere starea degradată a trotuarului perimetral, odată cu lucrările de desfacere, evacuare a stratului suport degradat și refacere a acestuia, se vor lua măsuri de asanare a zonelor afectate de egrasie ale soclului înainte de aplicarea stratului de teimoizolație. Pe toată înălțimea termoizolației perimetrale a soclului stratul de protecție va fi armat cu două straturi de țesătură de fibră de sticlă din fibre organice.

în vederea limitării incendiului pe fațadă și acoperiș, se vor adopta următoarele dispoziții, conform P118/2016:

Art 2.3.8.1.1.3. La construcțiile cu închideri perimetrale rezistente la foc care nu sunt înalte și foarte înalte, sistemele compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali trebuie să fie clasa de reacție la foc Al, A2-sldo, B-sldO sau B-s2d0.

Art 23.8.1.1.4. (1) Atunci când la construcțiile menționate la Art 2.3.8.1.1.3. sistemele compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali sunt B-sldO sau B-s2d0, ferestrele și ușile închiderilor perimetrale se bordează pe toate laturile exterioare cu termoizolații clasa de reacție la foc Al sau A2-sld0 cu lățimea de minimum 0,30 m și aceeași grosime cu a materialului termoizolant al fațadei.

(2) Bordările golurilor din închiderile perimetrale menționate la alin. (1), pot fi înlocuite cu:

  • a) fâșii orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc Al sau A2-sld0 dispuse în dreptul tuturor planșeelor construcției, având lățimea de minimum 0,30 m și aceeași grosime cu a materialului utilizat la termoizolarea exterioară a închiderii perimetrale;

  • b) balcoane sau copertine exterioare continui cu lățimea de minimum 0,80 m (măsurată pe orizontală), clasa de reacție la foc Al sau A2-sld0.

Art 23.8.1.1.5. Produsele utilizate pentru finisajul exterior (inclusiv cele de izolare termică sau de placare) al închiderilor perimetrale ale clădirilor înalte sau foarte înalte, precum și ale celor de sănătate și învățământ trebuie să fie clasa de reacție la foc Al sau A2-sld0.

Art. 2.3.8.1.1.6. Termoizolația și finisajul fațadei vor respecta clasele de reacție la foc normate.

Art. 2.3.8.2.1.I, (1) Produsele utilizate pentru termoizolarea terasei clădirilor înalte și foarte înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s 1 dO.

(2) La construcțiile cu închideri perimetrale rezistente Ia foc care nu sunt înalte și foarte înalte materialele utilizate pentru termoizolarea terasei trebuie să fie clasa de reacție la foc Al, A2-sldo, B-sldo sau B-s2d0.

Clădirea civilă cu înălțime obișnuită este clădirea supraterană, la care pardoseala ultimului nivel folosit de utilizatori este mai mică de 28 m față de terenul sau carosabilul adiacent cel puțin pe o latură.

Ca dezavantaj al acestei variante de termoizolație, trebuie menționat costul de investiție mai ridicat

Varianta II

Pentru îmbunătățirea protecției termice a pereților exteriori se propune montarea unui strat de izolație termică suplimentară din plăci de polistiren expandat IGNIFUGAT de 15[cm], având clasa de performanță Al privind reacția la foc conform [3,11], amplasat pe suprafața exterioară a pereților existenți, protejat cu tencuială subțire (5... 10 mm) armată cu țesătură deasă din fibre de sticlă. în zonele de racordare a suprafețelor ortogonale, la colțuri și decroșuri, se prevede dublarea țesăturii de fibră de sticlă sau a armăturii din fibre organice și folosirea unor profîle subțiri din aluminiu sau din PVC.

Această variantă prezintă același grad de izolare termică, dar nu asigură același grad de protecție la foc si nu permite circulația vaporilor de apă către exterior.

Soluția prezintă următoarele avantaje:

  • • corectează majoritatea punților termice, ce reprezintă la clădirea existentă un procent important din suprafața pereților exteriori;

  • • protejează elementele de construcție structurale precum și structura în ansamblu, de efectele variației de temperatură a mediului exterior,

  • • nu conduce la micșorarea ariilor locuibile și utile;

■ permite realizarea, prin aceeași operație, a renovării fațadelor;

  • • nu necesită modificarea poziției corpurilor de încălzire și a conductelor instalației de încălzire;

  • • permite utilizarea clădirii in timpul executării lucrărilor de reabilitare și modernizare;

  • • nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile și vopsitorii le interioare existente etc.

O

Soluția propusă va fi realizată astfel:

  • • stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolației: verificat și eventual reparat, inclusiv în ceea ce privește planeîtatea (având în vedere că în această soluție abaterile de La planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de protecție) și curățat de praf și depuneri;

  • • stratul termoizolant din plăci de polistiren expandat, în grosime de 10 cm, este fixat prin lipire și/sau mecanic pe suprafața suport, reparată și curățată în prealabil. Stratul de lipire se realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianți organici (rășini), lipirea fâcându-se local, pe fâșii sau în puncte. Fixarea mecanică se realizează cu dibluri de plastic cu rozetă. Montarea plăcilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici și

decalate pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces și să nu ajungă în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariției ulterioare a crăpăturilor în stratul de finisaj.

La colțuri și pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante in formă de L, Stratul de protecție și de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul și tinciul/pelicula de finisare finală), cu grosime totală de 4... 10 mm și se armează cu o țesătură deasă din fibre de sticlă sau fibre organice.

Tencuiala (grundul) trebuie să realizeze pe lângă o aderență bună la suport (inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatărilor și contracțiilor datorită variațiilor climatice, fără desprinderea de suport) și permeabilitate la vaporii de apă, concomitent cu impermeabilitate la apa meteorică.

Tencuiala subțire se realizează din pasta pe bază de lianți organici (rășini) în grosime de 4.... 10 mm și se armează cu o țesătură deasă din fibre de sticlă sau fibre organice (propilenă, poliester).

Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele variante:



• vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbție mare la apă și rezistență mică la agenți atmosferici, care trebuie corectate prin adaosuri de max. 5% de rășini sintetice în dispersie și hîdrofobizarea ulterioară a suprafețelor; pigmenții sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat;

• vopsele pe bază de rășini siliconice în dispersie apoasă, care au o bună permeabilitate a vaporilor de apă, absorbție mică prin capilaritate. aderență pe orice tip de suport, aspect mat.

Ca variantă, finisajul se poate realiza cu un strop din materiale hidrofobe.

Rețeaua de armare, fixată pe suprafața suport cu mortar adeziv, este în funcție de tipul liantului folosit la componenta de protecție (din fibre de sticlă - eventual protejate cu o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecției împotriva compușilor alcalini în cazul tencuielilor cu mortare hidraulice - sau fibre organice: polipropilenă, poliester). Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de țesătură din fibră de sticlă sau fibre organice (min. 10 cm). în zonele de racordare a suprafețelor ortogonale, la colțuri și decroșuri, pe conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea țesăturilor din fibre de sticlă sau fibre organice (fâșii de 25 cm) sau/și folosirea unor profite subțiri din aluminiu. La colțurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea ștraifuri din țesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 20 x 40 cm, montate la 45°.

Execuția trebuie făcută în condiții speciale de calitate și control, de către firme specializate, care dețin de altfel și patentele aferente, referitoare în primul rând la compoziția mortarului, dispozitivele de prindere șî solidarizare, scule, mașini.

Pe lângă avantajele menționate mai sus, soluția prezintă și unele dezavantaje:

  • • rezistență mecanică mai redusă, în special la acțiuni dinamice, ceea ce presupune luarea unor masuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o înălțime de cca. 2,0 m de la cota trotuarului; pe suprafața soclurilor se pot folosi tencuieli rezistente la lovire din categoria marmorocului (griș de piatră și lianți din rășini sintetice) sau suplimentarea țesăturii din fibre de sticlă cu una având rezistență la întindere de trei ori mai mare decât cea normală;

  • • un cost relativ mare;

  • • durată de viață garantată, de regulă, la cel mult 20 ani;

  • • limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat.

în scopul reducerii substanțiale a efectului negativ al punților termice, aplicarea soluției trebuie să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsură continuitatea stratului termoizolant, inclusiv și în special la racordarea cu soclul și cu terasa.

Se va trata cu deosebită atenție execuția acestor zone pentru a elimina posibilitatea infiltrațiilor de apă între izolația termică și peretele suport

Pentru a realiza o protecție termică corespunzătoare și reducerea efectului punții termice orizontale din zona planșeului inferior (de la cota ±0.00) izolația termică se va dispune și pe înălțimea soclului iar stratul de protecție va fi armat cu două straturi de țesătură de fibre de sticlă sau din fibre organice.



Pe conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolației termice pe o grosime de cca. 3,0 cm, în zona glafurilor exterioare și a solbancurilor, prevăzându-se profile de întărire și protecție adecvate (din aluminiu) precum și benzi suplimentare din țesătură de fibră de sticlă sau fibre organice.

De asemenea, se vor respecta dispozițiile din varianta I privind limitarea incendiului pe fațadă și acoperiș, conform P118/2016.

Soluții pentru acoperișul mansardei (varianta propusă)

în cazul în care la nivelul podului se amenajeaza spatii utile, încălzite (mansarda) o izolatietermica la nivelul învelitorii, între căpriori, este absolut necesara. Aceasta se realizează în general din vata minerala si trebuie protejata cu o folie anticondens spreinterior cu o membrana permeabila la vapori, dar impermeabila la apa.

Ca urmare, se propune:


- amplasarea unui strat de vată minerală din sticlă IGNIFUGATĂ de clasa de performanță Alprivind reacția Ia foc, conform P118/2016,

(2): Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice din încăperile clădirilor de sănătate trebuie să fie Al, A2-sl,d0 pentru nivelul I, n și m de stabilitate la incendiu, respectiv Al, A2-sl,d0 și B-sl,dO pentru nivelul IV și V de stabilitate la incendiu.

Termoizolația se aplică sub astereala și învelitoarea acoperișului mansardei și va fi protejată de panouri de gips carton sau conform detaliilor din proiectul de execuție și recomandărilor producătorului..

Soluția prezintă următoarele avantaje:

  • -  grad de rezistență ia foc ridicat: punct de topire vată minerală 1 OOOgrdC, peste 250 grdC evaporarea liantului,

  • -  factorul rezistenței de permeabilitate la vapori mai mic de aprox.30 de ori decât al polistirenului expandat,

Dispunerea stratului de termoizolație se va realiza pe intradosul șarpantei numai după verificarea amănunțită a tuturor elementelor șarpantei, a asterealei, a etanșeității învelitorii existente, repararea sau înlocuirea elementelor afectate, ignifugarea acesteia și a protecției fungicide a elementelor din lemn, așa cum este prevăzut în reglementările tehnice specifice, aplicabile, în vigoare, referitoare la amenajarea podurilor mansardate.

Soluții pentru tâmplăria exterioară



în scopul reducerii fluxului termic disipat prin infiltrații, modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se va realiza prin înlocuirea parțială a tâmplăriei de PVC care nu asigură etanșeitatea corespunzătoare, precum si a tâmplăriei din lemn de la demisol, cu tâmplărie de PVC cu geam termopan cu sticlă Low-E (geam termoizolant dublu/triplu) având o rezistență termică corectată minimă de 0,77 m2K/W și spațiul dintre geamuri umplut cu aer sau gaze inerte (Argon sau Kripton). Se prevăd garnituri de etanșare pe conturul cercevelelor. Pentru a realiza eliminarea vaporilor de apă rezultați în spațiile locuite, tâmplăria se va prevedea cu sisteme de închidere în trepte si clapetă de ventilare cu debit constant sau reglabil, pentru asigurarea unei rate de ventilare corespunzătoare. Sursele de vapori curente sunt încălzirea spațiilor, respirația, transpirația etc. Ventilarea necorespunzătoare a încăperilor, conduce la acumularea umidității, infiltrarea acesteia în elementele de construcție și scăderea proprietăților termoizolante, acumularea de noxe în încăperi viciind astfel calitatea aerului din acestea precum și creșterea riscului apariției mucegaiului și ciupercilor. Ușile vor fi echipate cu dispozitiv de închidere automată.

Soluții pentru pardoseala peste sol

Pardoselile amplasate direct pe pământ, dacă sunt uscate, nu permit transmiterea unui flux termic important către sol, pământul uscat având o rezistență termică considerabilă. Practic, solul se comportă ca un volant termic datorită masei lui importante. Astfel se propune, izolarea termică a plăcii pe sol cu un strat de polistiren extrudat IGNIFUGAT de înalta densitate de 10 cm grosimeși având clasa de performanță Alprivind reacția la foc,protejat cu o șapă de mortar de ciment armată cu plasă metalică dimensionată adecvat încărcărilor. De asemenea, se are în vedere executarea unei hidroizolații orizontale din mortare polimerice mono sau bicompoenente sau produse bituminoase (conform Normativului NP040) sau aplicării unei membrane polimerice cu ploturi mari peste care se toarnă o șapă armată ca suport al noii pardoseli.

înainte de efectuarea lucrărilor se va face o analiză atentă a stării suprafeței ce va deveni strat suport, urmărind existența zonelor afectate de igrasie și mucegaiului la îmbinarea pereților cu placa pe sol. Astfel, se vor efectua operațiuni de asanare a suprafețelor afectate; numai după obținerea unor suprafețe suport perfect uscate se va realiza noua structură a termoizolației / folie de polietilenă / șapei și pardoselii. în cazul în care persistă umiditatea peretelui/pardoselii se va proceda la dezafectarea totală și înlocuirea stratului filtrant din pietriș/nisip; în aceste condiții se va putea realiza mai întâi termoizolația din polistiren extrudat de lOcm, folie polietilenă, placă din beton, șapa și pardoseala finită.

Soluții pentru pereții demisolului

Izolarea pereților exteriori ai demisolului se poate realiza pe exteriorul acestora sau pe interiorul acestora în anumite condiții. în cazul în care nu este posibil accesul la exteriorul pereților, pentru îmbunătățirea protecției termice a pereților demisolului se poate monta un strat de izolație termică din plăci minerale IGNIFUGATEpermeabile la vapori de apă de 10 cmși având clasa de performanță Al privind reacția la foc, amplasat pe suprafața interioară a pereților existenți.

La executarea termoizolatiei suplimentare prin interior, pentru o mai buna tratare a puntilortermice si pentru evitarea migrării umezelii pe suprafețele adiacente (în cazul în care aparfenomene pasagere de condens în structura) izolația termica se prelungește pe suprafeteleadiacente (tavane si pereți interiori) cu cca 30 cm. Grosimea termoizolatiei pe zona deprelungire poate fi constanta sau variabila.Propunerea unei soluții de dispunere a termoizolatiei prin interior implica efectuarea uneiverficari a riscului de apariție a condensului interstitial în conformitate cu nonneleeuropene adaptate pentru România.

Termoizolarea la interior a clădirii permite încălzirea spațiului interior într-un timp foarte scurt. Prin termoizolarea interioară este evitat efectul negativ al inerției termice caracteristic clădirilor masive, care, într-o primă etapă, absorb căldura fără a mai permite în acest interval creșterea temperaturii aerului interior și favorizând un disconfort și un consum ridicat al cantității de energie utilizată.



Pe lângă izolarea termică, plăcile minerale izolatoare trebuie să fie încadrate în clasa de performanță Al privind reacția la foc. Acestea nu trebuie să emane fum sau gaze toxice în cazul unei interacțiuni directe cu flăcările. Folosirea unui strat incombustibil pentru acoperirea pereților este o cerință impusă în reconstrucții sau renovări pentru a se încadra în cerințele de siguranță la foc din standardele utilizate în construcții.

Termoizolațiile sensibile la umiditate, fără capilaritate activă, necesită protecția împotriva vaporilor de apă pentru a funcționa eficient. Bariera de vapori se așază obligatoriu pe fața caldă a termoizolației pentru a limita cantitatea de vapori care pătrunde în stratul termoizolant, în care se realizează cea mai mare cădere de temperatură cu risc de condensare și de umezire a materialului. Prin utilizarea plăcilor minerale permeabile la vapori nu este necesară utilizarea unei bariere de vapori, deoarece umiditatea este transmisă prin pereții porilor către exterior și este eliberată treptat în aerul încăperilor, pe măsură ce plăcile se ventilează natural. Porii închiși asigură o suprafață desfășurată maximă pentru absorbția apei sub formă de condens care poate fi transportată prin intermediul capilarității. Permeabilitatea la vapori asigură o difuzie a umidității.

Soluția utilizării plăcilor minerale permeabile la vapori prezintă următoarele avantaje:

  • -  Nu necesita folosirea unei bariere de vapori pentru a termoizola eficient pe termen lung;

  • -  Necesita cheltuieli mai reduse, deci o valoare mai mica a investiției, ceea ceconduce, în unele cazuri, la o durata de recuperare mai mica;

  • -  Necesita o execuție mai rapidă și ușoară;

  • -  Permite încălzirea rapida a interiorului protejat;

  • -  Permeabilitate la vapori;

  • -   Jhcombustibilitate;

  • -  Permite încărcări punctuale cu greutatea maximă 3 kg prin ancorarea cu ajutorul pieselor speciale de prindere. încărcări mai mari se pot prinde direct pe stratul suport.

Soluții pentru instalația termică si de iluminare

-Sistemul de încălzire și de preparare a apei calde menajere

Soluții privind reabilitarea instalațiilor interioare de distribuție a agentului de incalzire si a apei calde de consum:

B înlocuirea instalației actuale de distribuție a agentului termic pentru încălzire și apă caldă menajeră, racorduri și armături;

0 termoizolarea conductelor de incalzire st apa calda cu cochilii din polistiren/spuma/fibre minerale etc. de 10 cm grosime, protejate cu folie de polietilena/aluminiu etc;

D echilibrarea hidraulica a instalației interioare de incalzire ia baza fiecărei coloane;

B înlocuirea corpurilor de încălzire existente din fontă, cu ventiloconvectoare montate in tavanul fals

  • ■ utilizarea unor armături cu consum redus de apă la punctele de utilizare apă caldă menajeră;

  • ■ pentru evacuarea aerului viciat din grupurile sanitare se vor monta ventilatoare si tubulalaturi

- Sistemul de iluminare


Pentru reducerea consumului de energie pentru iluminare se recomanda utilizarea corpurilor de iluminat cu LED, cu fiabilitate si durata de utilizare ridicate.

Actualmente pentru asigurarea iluminatului sunt utilizate lămpi incandescente și fluorescente acestea putând fl înlocuite cu lămpi economice - cu LED-uri

Concluzii

In urma analizei termoenergetice si auditului efectuat conform Legii 372/2005 și Ordinului nr. 157/2007 pot fi formulate următoarele concluzii și recomandări:

a. In situația actuala, clădirea prezintă un nivel de protecție termica redus, in raport cu nivelurile normate prevăzute în reglementările în vigoare.

Astfel:

  • • Rezistentei e minime corectate pe elementele anvelopei prezintă următoarele va!ori< R’min:

  • -  pereți exteriori R’ = 0,600...0,604 m2 K/ W

  • -  pereți demisol R’ = 3,060 m2 K/ W

  • -  planseu spre pod R’ = 0,540 m2 K/ W

  • -  pardoseală peste sol R* = 2,949 m2K/W

  • -  tâmplărie PVC R’= 0.580 m2 K/ W

  • • Rezistența termică medie pe întreaga clădire este 0,765 m2 K/ W.

  • • Valoarea coeficientului global Gi - 0,758 W/m3K este mai mare decât valoarea normată Gi rcf = 0,356 W/m3K, astfel incat rezultă necesitatea aplicării masurilor de protecție termica suplimentare.

  • • Consumul anual de energie

    Qt0tnian = 346190.36 qtotai“" =483.57


    kWh/an

    kWh/m2.an


  • • Consumul specific anual de energie

CLASA E

• Indice de emisii echivalent CO2


eco2an = 98.41


kgCO2/m2.an




b . Pentru reducerea consumului de energie necesar pentru încălzirea spațiilor au fost propuse 2 variante de soluții de reabilitare termica a anvelopei. S-a optat pentru varianta I întrucât este mai bine adaptată cerințelor energetice pe termen lung : grad de izolare la /oc.posibilitatea evacuării către exterior a vaporilor de apă din elementele structurale ale clădirii, o mai buna comportare la acțiunea factorilor climatici și durabilitate în timp.


Sinteza soluțiilor de reabilitare termoenergetica Varianta I

Nr. Crt.

Soluții de modernizare

Material

Grosime strat (cm)

1.

Izolație termică pereți exteriori pe suprafața exterioară a pereților existenți, dintr-un strat de vată minerală bazaltică

Vată bazaltică

15

2.

Izolație termică pe conturul golurilor de tâmplărie, pe suprafața exterioară a pereților existenți, protejată cu tencuială subțire armată cu țesătură deasă de fibre de sticlă

Vată bazaltică

5

3.

Izolație termică acoperiș mansardă dintr-un strat termoizolant de vată minerală de sticlă

Vată de sticlă

25

4.

Izolație termică pardoseală peste sol dintr-un strat de polistiren extrudat, protejată cu șapă din mortar de ciment armată cu plasă metalică, adecvată încărcărilor

Polistiren extrudat

10

5.

Izolație termica verticală pe suprafața exterioară a soclului dintr-un strat de polistiren extrudat

Polistiren extrudat

10

6.

Izolație termică pereți demisol cu plăci minerale ignifugate permeabile la vapori de apă

Plăci minerale

15

7.

Tâmplărie din PVC cu geam termoizolant având o rezistență minimă de 0,77 m2K/W

Tâmplărie PVC

-

8.

  • - înlocuirea instalației de distribuție a agentului termic pentru încă

  • - Termoizolarea conductelor de încălzire si apa calda

  • - înlocuirea corpurilor de încălzire degradate din fontă cu ventiloc ■ Montarea robinetelor de închidere si reglare sferice pe conductei*

  • - Utilizarea robînetilor termostatati in toate spațiile încălzite;

  • - Utilizarea robînetilor pentru echilibrare hidraulica, pe coloane

  • - înlocuirea lămpilor electrice actuale, cu lămpi electrice economic

  • - Sistem de ventilare forțată in grupuri sanitare

zire și apă calde onvectoare de ti s de distribuție;

«;

menajeră; ivan


* Materialele folosite la anvelopare sunt încadrate în clasa Al de comportament la foc al produselor pentru construcții (conform Regulamentului Delegat (UE) 2016/364 al Comisiei din 1 iulie 2015 privind clasificarea comportamentului la foc al produselor pentru construcții, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului)

c. Efectele propunerilor de reabilitare termoenergetica corespunzătoare primei variante, se reflecta in:


o Creșterea rezistențelor corectate pe elementele anvelopei si a rezistentei medii pe cladire> R’min, respectând astfel cerințele minime pe elementele de construcție:

  • - pereți exteriori R’ = 3,017.. .3,261 m2 K/W

  • - pereți demisol R’= 5,535 m2 K/W

  • - acoperiș mansardă R’ - 5,965 m2 K/ W

  • - pardoseală peste sol R’= 5,856 m2 K/W

  • - tâmplărie PVC R’= 0.77 m2 K/ W

o Rezistența termică medie pe întreaga clădire este 3,220 m2 K/ W.

o Valoarea coeficientului global Gi = 0,149 W/nPK este mai mică decât valoarea normată

Gi ref =0,292 WWK, respectând astfel cerințele minime pe ansamblul clădirii.

• Consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru

încălzirea q""= 96,14<     = 149 kWh/m2an.

clădirii

O

  • • Consumul anual de energie

  • • Consumul specific anual de energie

0^“ = 229363.65 ql0Iaian=211,34

kWh/an

kWh/m2.an

CLASA C

• Indice de emisii echivalent CO2

eco2aa = 98,41

kgCO2/m2.an

  • • Economia anuala de energie rezultata ca urmare a aplicării soluțiilor de modernizare este

AE= 116826,71 kWh/an

Rezultatele analizei termice si energetice si a auditului energetic conduc la concluzia ca masurile de reabilitare termoenergetica propuse determină o reducere importantă a consumurilor energetice pentru incalzire și a emisiilor de dioxid de carbon.

O         CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU

Soluții pentru pereții exteriori

Varianta I

Pentru îmbunătățirea protecției termice a pereților exteriori se propune montarea unui strat de izolație termică suplimentară din plăci de vată minerală bazaltică IGNIFUGATĂ în grosime de 15 cm, având clasa de performanță Al privind reacția la foc conform (3, llj, amplasat pe suprafața exterioară a pereților existenți, protejat cu tencuială silicată armată cu țesătură deasă de fibră de sticlă sau fibre organice.

Soluția prezintă următoarele avantajele:

  • • corectează majoritatea punților termice, ce reprezintă la clădirea existentă un procent din suprafața pereților exteriori;

  • • protejează elementele de construcție structurale precum și structura în ansamblu, de efectele variației de temperatură a mediului exterior;

o se poate adapta cu ușurință volumetriei actuale ale clădirii;

« sporește gradul de siguranță la foc;

  • asigură posibilitatea evacuării către exterior a vaporilor de apă din elementele structurale ale clădirii: produsele din vată minerală din rocă sunt hidrofobizate pe întreaga grosime diminuând astfel posibilitatea acumulării în timp a umidității interstițiale în stratul termoizolant;

  • • nu conduce la micșorarea ariilor utile;

® permite realizarea, prin aceeași operație, a renovării fațadelor,

  • • nu necesită modificarea poziției corpurilor de încălzire și a conductelor instalației de încălzire;

  • • permite utilizarea spațiilor in timpul executării lucrărilor de reabilitare și modernizare;

  • • nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile și vopsitoriile interioare existente etc.

  • • In plus, soluția prezintă o bună rezistență mecanică, rezistență la acțiunea factorilor de mediu, durabilitate în timp și permite o tratare arhitecturală mai elevată.

La colțuri și pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante in formă de L. Pe conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolației termice pe o grosime de cca. 3,0 cm, în zona glafurilor exterioare și a solbancurilor, prevăzându-se profile de întărire și protecție adecvate (din aluminiu) precum și benzi suplimentare din țesătură de fibră de sticlă sau fibre organice.

Soluția propusă va fi realizată astfel:

  • -   Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolației: verificat și eventual reparat, inclusiv în ceea ce privește planeitatea (având în vedere că abaterile de planeitate nu potfi corectate prin sporirea grosimii stratului de protecție),

  • -  Stratul termoizolant din plăci de vată minerală se va fixa numai cu materiale și tehnologii indicate de producător și specificate în agrementele tehnice ale produselor termoizolante.

Stratul de protecție și de finisaj se execută în straturi succesive (grundul și tinciul/pelicula de finisare finală) cu grosimea totală de 5-10 mm și se armează cu o țesătură deasă din fibre de sticlă sau fibre organice.

Tencuiala (grundul) trebuie să se realizeze pe lângă o aderare bună la suport (inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatărilor și contracțiilor datorită variațiilor climatice - fără desprindere de suport) și permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu impermeabilitatea la apa meteorică.

Tencuiala subțire se realizează din paste pe bază de rășini sîliconice obținute prin combinarea lianților din rășini sîliconice cu o rășină acrilică în dispersie apoasă care reduce coeficientul de absorbție de apă prin capîlaritate.

Finisarea se poate face cu vopsele pe bază de rășini sîliconice în dispersie apoasă care au o bună permeabilitate a vaporilor de apă, absorbție mică prin capîlaritate, aderență pe orice tip de suport, aspect mat, finisajul se poate realiza cu un strop de materiale hidrofobice.

Rețeaua de armare, fixată pe suprafața suport cu mortar adeziv, este în funcție de tipul liantului folosit la componenta de protecție (din fibre de sticlă - eventual protejate cu o peliculă din material



plastic pentru asigurarea protecției împotriva compușilor alcalini în cazul tencuielilor cu mortare hidraulice - sau fibre organice: polipropilenă, poliester). Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de țesătură (min.IOem). în zonele de racordare a suprafețelor ortogonale, la colțuri și decroșuri, pe conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea țesăturilor din fibre de sticlă sau fibre organice (fâșii de 25cm) sau / și folosirea unor profile subțiri de aluminiu. La colțurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea straifuri din țesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni de 20x40 cm, montate la 45grd. Se vor prevedea rosturi de dilatare care separă fațada în câmpuri de cel mult 14m2, evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră care sunt zone cu concentrări mare de eforturi. Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi. Se pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care să permită mișcarea independentă a fațadei în raport cu elementele de construcție.

Execuția trebuie făcută în condiții speciale de calitate și control, de către firme specializate, care dețin de altfel agrementele tehnice atât în privința materialelor cât și a tehnologiilor de punere în operă. Se va urmări atent respectarea condițiilor, recomandărilor și observațiilor din avizele tehnice care însoțesc în mod obligatoriu agrementul tehnic atât pentru produse cât și pentru tehnologiile de aplicare.

In scopul reducerii substanțiale a efectului negativ al punților termice, aplicarea soluției trebuie să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsură continuitatea stratului termoizolant, inclusiv și în special, la racordarea cu soclul și cu streșinile acoperișului. De asemenea, se vor trata cu deosebită atenție execuția acestor zone pentru a elimina posibilitatea infiltrațiilor de apă între izolația termică și peretele suport.

Pentru a realiza o protecție termică corespunzătoare și reducerea efectului punții termice orizontale din zona planșeuluî de la cota zero, izolația termică se va dispune si pe înălțimea soclului, pe cât posibil prelungită sub CTS până în zona de reazem; în aceste zone este recomandată utilizarea polistirenului extrudat si a tencuielilor speciale.

Având în vedere starea degradată a trotuarului perimetral, odată cu lucrările de desfacere, evacuare a stratului suport degradat și refacere a acestuia, se vor lua măsuri de asanare a zonelor afectate de egrasie ale soclului înainte de aplicarea stratului de termoizolație. Pe toată înălțimea termoîzolației perimetrele a soclului stratul de protecție va fi armat cu două straturi de țesătură de fibră de sticlă din fibre organice.

în vederea limitării incendiului pe fațadă și acoperiș, se vor adopta următoarele dispoziții, conform P118/2016:

Art. 2.3.8.1.1.3. La construcțiile cu închideri perimetrele rezistente la foc care nu sunt înalte și foarte înalte, sistemele compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali trebuie să fie clasa de reacție la foc Al, A2-sldo, B-sldO sau B-s2d0.

Art. 2.3.8.1.1.4. (1) Atunci când la construcțiile menționate la Art. 2.3.8.1.13. sistemele compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali sunt B-sldO sau B-s2d0, ferestrele și ușile închiderilor perimetrele se bordează pe toate laturile exterioare cu termoizolații clasa de reacție la foc Al sau A2-sld0 cu lățimea de minimum 0,30 m și aceeași grosime cu a materialului termoizolant al fațadei.

(2) Bordările golurilor din închiderile perimetrele menționate la alin. (1), pot fi înlocuite

cu:

  • a) fâșii orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc Al sau A2-sld0 dispuse în dreptul tuturor planșeelor construcției, având lățimea de minimum 0,30 m și aceeași grosime cu a materialului utilizat la termoîzolarea exterioară a închiderii perimetrele;

  • b) balcoane sau copertine exterioare continui cu lățimea de minimum 0,80 m (măsurată pe orizontală), clasa de reacție la foc Al sau A2-sld0.

Art. 23.8.1.1.5. Produsele utilizate pentru finisajul exterior (inclusiv cele de izolare termică sau de placare) al închiderilor perimetrale ale clădirilor înalte sau foarte înalte, precum și ale celor de sănătate și învățământ trebuie să fie clasa de reacție la foc Al sau A2-sld0.

Art. 2.3.8.I.I.6. Termoizolația și finisajul fațadei vor respecta clasele de reacție la foc normate.



Art. 2.3.8.2.I.I. (1) Produsele utilizate pentru termoîzolarea terasei clădirilor înalte și foarte înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc Al sau A2-sld0.

(2) La construcțiile cu închideri perimetrale rezistente la foc care nu sunt înalte și foarte înalte materialele utilizate pentru termoîzolarea terasei trebuie să fie clasa de reacție la foc Al, A2-sldo, B-sldo sau B-s2d0.

Clădirea civilă cu înălțime obișnuită este clădirea supraterană, la care pardoseala ultimului nivel folosit de utilizatori este mai mică de 28 m față de terenul sau carosabilul adiacent cel puțin pe o latură.

Ca dezavantaj al acestei variante de termoizolație, trebuie menționat costul de mai ridicat.


Varianta II

Pentru îmbunătățirea protecției termice a pereților exteriori se propune montarea strat de izolație termică suplimentară din plăci de polistiren expandat IGNIFUGAT de 15[cm], având clasa de performanță Al privind reacția la foc conform {3,11], amplasat pe suprafața exterioară a pereților existenți, protejat cu tencuială subțire (5... 10 mm) armată cu țesătură deasă din fibre de sticlă. în zonele de racordare a suprafețelor ortogonale, la colțuri și decroșuri, se prevede dublarea țesăturii de fibră de sticlă sau a armăturii din fibre organice și folosirea unor profile subțiri din aluminiu sau din PVC.

Această variantă prezintă același grad de izolare termică, dar nu asigură același grad de protecție la foc si nu permite circulația vaporilor de apă către exterior.

Soluția prezintă următoarele avantaje:

  • • corectează majoritatea punților termice, ce reprezintă la clădirea existentă un procent important din suprafața pereților exteriori;

  • • protejează elementele de construcție structurale precum și structura în ansamblu, de efectele variației de temperatură a mediului exterior;

  • • nu conduce la micșorarea ariilor locuibile și utile;

o permite realizarea, prin aceeași operație, a renovării fațadelor;

  • • nu necesită modificarea poziției corpurilor de încălzire și a conductelor instalației de încălzire;

« permite utilizarea clădirii in timpul executării lucrărilor de reabilitare și modernizare;

» nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile și vopsitoriile interioare existente etc.

Soluția propusă va fi realizată astfel:

  • • stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolației: verificat și eventual reparat, inclusiv în ceea ce privește planeitatea (având în vedere că în această soluție abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de protecție) și curățat de praf și depuneri;

  • • stratul termoizolant din plăci de polistiren expandat, în grosime de 10 cm, este fixat prin lipire și/sau mecanic pe suprafața suport, reparată și curățată în prealabil. Stratul de lipire se realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianți organici (rășini), lipirea făcându-se local, pe fâșii sau în puncte. Fixarea mecanică se realizează cu dibluri de plastic cu rozetă.

Montarea plăcilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici și decalate pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces și să nu ajungă în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariției ulterioare a crăpăturilor în stratul de finisaj.

La colțuri și pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante in formă de L. Stratul de protecție și de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul și tinciul/pelicula de finisare finală), cu grosime totală de 4... 10 mm și se armează cu o țesătură deasă din fibre de sticlă sau fibre organice.

Tencuiala (grundul) trebuie să realizeze pe lângă o aderență bună la suport (inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatărilor și contracțiilor datorită variațiilor climatice, fără desprinderea de suport) și permeabilitate la vaporii de apă, concomitent cu impermeabilitate la apa meteorică.

Tencuiala subțire se realizează din pasta pe bază de lianți organici (rășini) în grosime de 4....10 mm și se armează cu o țesătură deasă din fibre de sticlă sau fibre organice (propilenă, poliester).

Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele variante:

  • • vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbție mare la apă și rezistență mică la agenți atmosferici, care trebuie corectate prin adaosuri de max. 5% de rășini sintetice în dispersie și hidrofobizarea ulterioară a suprafețelor; pigmenții sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat;

  • • vopsele pe bază de rășini siliconice în dispersie apoasă, care au o bună permeabilitate a vaporilor de apă, absorbție mică prin capilaritate. aderență pe orice tip de suport, aspect mat. Ca variantă, finisajul se poate realiza cu un strop din materiale hidrofobe.

Rețeaua de armare, fixată pe suprafața suport cu mortar adeziv, este în funcție de tipul liantului folosit la componenta de protecție (din fibre de sticlă - eventual protejate cu o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecției împotriva compușilor alcalini în cazul tencuielilor cu mortare hidraulice - sau fibre organice: polipropilenă, poliester). Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de țesătură din fibră de sticlă sau fibre organice (min. 10 cm). în zonele de racordare a suprafețelor ortogonale, la colțuri și decroșuri, pe conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea țesăturilor din fibre de sticlă sau fibre organice (fâșii de 25 cm) sau/și folosirea unor profil e subțiri din aluminiu. La colțurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea ștraifuri din țesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 20 x 40 cm, montate la 45°.

Execuția trebuie făcută în condiții speciale de calitate și control, de către firme specializate, care dețin de altfel și patentele aferente, referitoare in primul rând la compoziția mortarului, dispozitivele de prindere și solidarizare, scule, mașini.

Pe lângă avantajele menționate mal sus, soluția prezintă și unele dezavantaje:

  • • rezistență mecanică mai redusă, în special la acțiuni dinamice, ceea ce presupune luarea unor masuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o înălțime de cca. 2,0 m de la cota trotuarului; pe suprafața soclurilor se pot folosi tencuieli rezistente la lovire din categoria marmorocului (griș de piatră și lianți din rășini sintetice) sau suplimentarea țesăturii din fibre de sticlă cu una având rezistență la întindere de trei ori mai mare decât cea normală;

  • • un cost relativ mare;

  • • durată de viață garantată, de regulă, la cel mult 20 ani;

  • • limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat

în scopul reducerii substanțiale a efectului negativ al punților termice, aplicarea soluției trebuie să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsură continuitatea stratului termoizolant, inclusiv și în special la racordarea cu soclul și cu terasa.

Se va trata cu deosebită atenție execuția acestor zone pentru a elimina posibilitatea infiltrațiilor de apă între izolația termică și peretele suport.

Pentru a realiza o protecție termică corespunzătoare și reducerea efectului punții termice orizontale din zona planșeului inferior (de la cota ±0.00) izolația termică se va dispune și pe înălțimea soclului iar stratul de protecție va fi armat cu două straturi de țesătură de fibre de sticlă sau din fibre organice.

Pe conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolației termice pe o grosime de cca. 3,0 cm, în zona glafurilor exterioare și a solbancurilor, prevăzându-se profile de întărire și protecție adecvate (din aluminiu) precum și benzi suplimentare din țesătură de fibră de sticlă sau fibre organice.

De asemenea, se vor respecta dispozițiile din varianta I privind limitarea incendiului pe fațadă și acoperiș, conform PI 18/2016.

Soluții pentru planșeul spre pod

Conform SC 007-02, îmbunătățirea protecției termice la nivelul planșeului superior, se poate realiza prin îmbunătățirea termoizolației în cazul în care aceasta există, sau cu realizarea unei termoizolații noi. La acoperișurile cu pod nelocuibil suportul termoizolatiei îl constituie planșeul de peste ultimul nivel, planseu care se va curata în vederea executării uneibariere de vapori pe fața superioară și aplicării stratului termoizolant, conform PCC -016/2000, GP 110-04 sauGP065-01.

Ca urmare, se propune:

- amplasarea unui strat de vată minerală din sticlă IGNIFUGATĂ de 25 cmși avănd clasa de performanță Al privind reacția la foc, conform PI 18/2016, articolul 3.2.4.7. (2): Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice din încăperile clădirilor de sănătate trebuie să fie Al, A2-sl,d0 pentru nivelul I, II și III de stabilitate la incendiu, respectiv Al, A2-sl,d0 și B-sl,d0 pentru nivelul IV și V de stabilitate la incendiu.

Termoizolația va fi prevăzută cu barieră contra vaporilor la partea inferioară - spre încăperile încălzite - și cu o folie anticondens la partea superioară. Protecția termoizolației va fi realizată cu o podină din lemn de rășinoase ignifugată, în condițiile în care circulația în pod este accidentală.

Soluția prezintă următoarele avantaje:



  • -  grad de rezistență la foc ridicat: punct de topire vată minerală 1 OOOgrdC, peste 250 grdC evaporarea liantului,

  • -  factorul rezistenței de permeabilitate la vapori mai mic de aprox.30 de ori decât al polistirenului expandat,

  • -  se pot folosi plăci speciale rezistente la compresiune, nemaifiind necesare elemente suplimentare de tip șapă pentru asigurarea accesului accidental peste stratul termoizolant,

  • -  se ușurează greutatea planșeului prin eliminarea straturilor de umplutură, observându-se cu această ocazie eventualele zone afectate ale structurii grinzilor componente ale planșeului.

Dispunerea stratului de termoizolație se va face numai după verificarea amănunțită a tuturor elementelor șarpantei, repararea/înlocuirea elementelor afectare și ignifugarea acesteia.

Operațiunile necesare la realizarea soluției sunt:

  • -  curățirea suprafeței,

  • -  pozarea barierei contra vaporilor

  • -  pozarea plăcilor de vată minerală și folie anticondens

  • -  realizarea unei podine din lemn ignifugat pentru circulația accidentală și protecția termoizolației.

Soluții pentru tâmplăria exterioară

în scopul reducerii fluxului termic disipat prin infiltrații, modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se va realiza prin înlocuirea tâmplăriei din lemn, cu tâmplărie de PVC cu geam termopan cu sticlă Low-E (geam termoizolant dublu/triplu) având o rezistență termică corectată minimă de 0,77 m2K/W și spațiul dintre geamuri umplut cu aer sau gaze inerte (Argon sau Kripton). Se prevăd garnituri de etanșare pe conturul cercevelelor. Pentru a realiza eliminarea vaporilor de apă rezultați în spațiile locuite, tâmplăria se va prevedea cu sisteme de închidere în trepte si clanetă de ventilare cu debit constant sau reglabil, pentru asigurarea unei rate de ventilare corespunzătoare. Sursele de vapori curente sunt încălzirea spațiilor, respirația, transpirația etc. Ventilarea necorespunzătoare a încăperilor, conduce la acumularea umidității, infiltrarea acesteia în elementele de construcție și scăderea proprietăților termoizolante, acumularea de noxe în încăperi viciind astfel calitatea aerului din



acestea precum și creșterea riscului apariției mucegaiului și ciupercilor. Ușile vor fi echipate cu dispozitiv de închidere automată.

Soluții pentru pardoseala peste sol

Pardoselile amplasate direct pe pământ, dacă sunt uscate, nu permit transmiterea unui flux termic important către sol, pământul uscat având o rezistență termică considerabilă. Practic, solul se comportă ca un volant termic datorită masei lui importante. Astfel se propune, izolarea termică a plăcii pe sol cu un strat de poiistiren extrudat IGNIFUGAT de înalta densitate de 10 cm grosime protejat cu o șapă de mortar de ciment armată cu plasă metalică dimensionată adecvat încărcărilor. De asemenea, se are în vedere executarea unei hidroizolații orizontale din mortare polimerice mono sau bicompoenente sau produse bituminoase (conform Normativului NP040) sau aplicării unei membrane polimerice cu ploturi mari peste care se toarnă o șapă armată ca suport al noii pardoseli.

înainte de efectuarea lucrărilor se va face o analiză atentă a stării suprafeței ce va deveni strat suport, urmărind existența zonelor afectate de igrasie și mucegaiului la îmbinarea pereților cu placa pe sol. Astfel, se vor efectua operațiuni de asanare a suprafețelor afectate; numai după obținerea unor suprafețe suport perfect uscate se va realiza noua structură a termoizolației / folie de polietilenă / șapei și pardoselii. în cazul în care persistă umiditatea peretelui/pardoselii se va proceda la dezafectarea totală și înlocuirea stratului filtrant din pietriș/nisip; în aceste condiții se va putea realiza mai întâi termoizolația din poiistiren extrudat de lOcm, folie polietilenă, placă din beton, șapa și pardoseala finită.

Soluții pentru instalația termica si de iluminare

-Sistemul de încălzire și de preparare a apei calde menajere

Soluții privind reabilitarea instalațiilor interioare de distribuție a agentului de încălzire si a apei calde de consum:

  • • înlocuirea instalației actuale de distribuție a agentului termic pentru încălzire și apă caldă menajeră, racorduri și armături;

  • • termoizolarea conductelor de încălzire si apa calda cu cochilii din polistiren/spuma/fibre minerale etc. de 10 cm grosime, protejate cu folie de polietilena/aluminiu etc;

  • • echilibrarea hidraulica a instalației interioare de incalzire la baza fiecărei coloane;

  • • înlocuirea corpurilor de încălzire existente din fontă, cu panouri radiante din oțel speciale pentru mediul spitalicesc

  • • dotarea corpurilor de încălzire cu robineți termostatici;

  • ■ dotarea corpurilor statice cu ventile de dezaerisire pentru asigurarea unei bune circulații a agentului termic în instalația de încălzire interioară;

  • • utilizarea unor armături cu consum redus de apă la punctele de utilizare apă caldă menajer

  • • pentru reducerea pierderilor de căldură transmisă de radiatoare, către pereți, se recomanda montarea pe perete, in dreptul fiecărui radiator a unui panou (cu suprafața egala cu a radiatorului) realizat din material izolator (ex. poiistiren extrudat) cu grosimea de maxim 1.5[cm], caserat cu folie din aluminiu;

  • ■ dotarea cu instalație de răcire tip VRV pentru asigurarea microclimatului pe timp de vara

0 pentru evacuarea aerului viciat de grupuri sanitare se vor monta ventilatoare si tubulaturi

-Sistemul de iluminare

Pentru reducerea consumului de energie pentru iluminare se recomanda utilizarea lămpilor tip LED, cu fiabilitate si durata de utilizare ridicate

Actualmente pentru asigurarea iluminatului sunt utilizate lămpi incandescente și fluorescente acestea putând fi înlocuite cu lămpi economice - cu LED-uri.

Concluzii

In urma analizei termoenergetice si auditului efectuat conform Legii 372/2005 și Ordinului nr. 157/2007 pot fi formulate următoarele concluzii și recomandări:


a. In situația actuala, clădirea prezintă un nivel de protecție termica redus, in raport cu nivelurile normate prevăzute în reglementările în vigoare.

Astfel:

  • • Rezistentele minime corectate pe elementele anvelopei prezintă următoarele valori< R’min:

  • -  pereți exteriori R’ = 0,492.. .0,544 m2 K/ W

  • -  planseu spre pod R’ = 0,577 m2 K/ W

• pardoseală peste sol R’ = 2,626 m2 K/ W

  • -  tâmplărie PVC R’= 0.430 m2 K/ W

  • • Rezistența termică medie pe întreaga clădire este 0,676 m2 K/ W.

  • • Valoarea coeficientului global Gi = 1,507 W/m3K este mai mare decât valoarea normată Gi ref = 0,726 W/m3K, astfel incat rezultă necesitatea aplicării masurilor de protecție termica suplimentare.

    kWh/an

    kWh/m2.an



    • • Consumul anual de energie

    • • Consumul specific anual de energie


Qtotai11" = 91493.6 qto«BiBn=747,8

CLASA F

• Indice de emisii echivalent CO2


eco2®" ~ 151.26


kgCO2/m2.an


b. Pentru reducerea consumului de energie necesar pentru încălzirea spațiilor au fost propuse 2 variante de soluții de reabilitare termica a anvelopei. S-a optat pentru varianta I întrucât este mai bine adaptată cerințelor energetice pe termen lung : grad de izolare la foc, posibilitatea evacuării către exterior a vaporilor de apă din elementele structurale ale clădirii.o mai buna comportare la acțiunea factorilor climatici și durabilitate în timp.


Sinteza soluțiilor de reabilitare termoenergetica Varianta 1

Nr. Crt.

Soluții de modernizare

Material*

Grosim e strat (cm)

1.

Izolație termică pereți exteriori pe suprafața exterioară a pereților existenți, dintr-un strat de vată minerală bazaltică

Vată bazaltică

15

2.

Izolație termică pe conturul golurilor de tâmplărie, pe suprafața exterioară a pereților existenți, protejată cu tencuială subțire armată cu țesătură deasă de fibre de sticlă

Vată bazaltică

5

3.

Izolație termică planșeu spre pod dintr-un strat termoizolant de vată minerală de sticlă

Vată de sticlă

25

4.

Izolație termică pardoseală peste sol dintr-un strat de polistiren extrudat, protejată cu șapă din mortar de ciment armată cu plasă metalică, adecvată încărcărilor

Polistiren extrudat

10

5.

Izolație termica verticală pe suprafața exterioară a soclului dintr-un strat de polistiren extrudat

Polistiren extrudat

10

6.

Tâmplărie din PVC cu geam termoizolant având o rezistență minimă de 0,77 m2K/W

Tâmplărie PVC

-

7.

  • - înlocuirea instalației de distribuție a agentului termic pentru încălzire și apă caldă menajeră;

  • - Termoizolarea conductelor de încălzire si apa calda

  • - înlocuirea corpurilor de încălzire degradate din fontă cu radiatoare din otel speciale pentru mediul spitalicesc

  • - Montarea robinetelor de închidere si reglare sferice pe conductele de distribuție;

  • - Utilizarea robinetilor termostatati in toate spațiile încălzite;

  • - Panouri izolatoare, caserate cu folie de aluminiu in spatele radiatoarelor;

  • - Utilizarea robinetilor pentru echilibrare hidraulica, pe coloane;

  • - înlocuirea lămpilor electrice actuale, cu lămpi tip LED


* Materialele folosite la anvelopare sunt încadrate în clasa Al de comportament la foc al produselor pentru construcții (conform Regulamentului Delegat (UE) 2016/364 al Comisiei din 1 iulie 2015 privind clasificarea comportamentului la foc al produselor pentru construcții, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului)

c. Efectele propunerilor de reabilitare termoenergetica corespunzătoare primei variante, se reflecta in:


• Creșterea rezistențelor corectate pe elementele anvelopei si a rezistentei medii pe cladire> R’min, respectând astfel cerințele minime pe elementele de construcție:

  • -  pereți exteriori R‘ = 2,131.. .3,140 m2 K/W

  • •  planseu spre pod R’ = 5,325 m2 K/ W

  • -  pardoseală peste sol R’ = 5,527 m2 K/ W

  • •  tâmplărie PVC R’= 0.77 m2 K/ W

• Rezistența termică medie pe întreaga clădire este 2,900 m2 K/ W.


  • • Valoarea coeficientului global Gi - 0,351 W/m3K este mai mică decât valoarea normată

Gi ref =0,726 W/m3K, respectând astfel cerințele minime pe ansamblul clădirii.

  • * Consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru

încălzirea                                                                           clădirii

qan= 143,04< q’^nwM = 149 kWh/mzan.

  • • Consumul anual de energie

    0^“ = 28834.3

    qtotaj011 =23 5.67


    kWh/an kWh/m2.an


  • • Consumul specific anual de energie

CLASA C

• Indice de emisii echivalent CO2


eCO2an = 48,17


kgCCh/nr.an


• Economia anuala de energie rezultata ca urmare a aplicării soluțiilor de modernizare este


AE = 62659.30kWh/an

Rezultatele analizei termice si energetice si a eruditului energetic conduc la concluzia ca masurile de reabilitare termoenergetica propuse determină o reducere importantă a consumurilor energetice pentru incalzire și a emisiilor de dioxid de carbon.

3.2.3. Identificarea scenariilor/opțiunilor tehnico-economice (minimum două) și analiza detaliată a acestora

SCENARIUL NR. 1

Primul scenariu are în vedere soluția de reabilitare descrisă în varianta I la rapoartele de expertiză tehnică, aceasta oferă rezolvarea tuturor problemelor ce pot apărea în exploatare pe termen lung.

Lucrările de intervenție propuse se înscriu în strategia de modernizare a spațiilor unde se desfășoară actul medical. Documentația vizează îmbunătățirea activității medicale specifice la standardele de calitate și eficiență existente în spitalelesimilare din Comunitatea Europeană.

Se impune realizarea unor intervenții complexe de reabilitare spațială și funcțională a spațiilor, a sistemelor de instalații, a finisajelor și corectarea totodată a fluxurilor medicale pentru îmbunătățirea actului medical.

Lucrările de intervenție vizează exclusiv realizarea obiectivului proiectului și se structurează astfel:

Sect.

Tip intervenție

DESCRIERE

I.

Lucrări de reabilitare

Lucrări fizice exprimate cantitativ, calitativ și valoric, pentru readucerea acestora la nivelul tehnic prevăzut de reglementările tehnice în vigoare, pentru categoria de încadrare a lor.


II.

Lucrări de modernizare

Lucrări fizice exprimate cantitativ, calitativ și valoric, pentru ridicarea nivelului performanțelor prevăzute inițial.

ni.

Extinderi

Realizarea de lucrări asupra unor clădiri, realizate atât pe verticală, prin construirea unui nivel nou (mansardă), cât și pe orizontală prin construirea unui corp anexă în continuarea clădirii existente pe același amplasament, legat structural și/sau funcțional de clădirea existentă (aceeași destinație și funcționare a corpului anexă condiționată de funcționarea construcției inițiale sau ca o completare necesara la funcționalitatea clădirii existente).

IV.

Dotări

Achiziționarea utilajelor și echipamentelor tehnologice, precum și a celor incluse în instalațiile funcționale, inclusiv montajul utilajelor tehnologice și al utilajelor incluse în instalațiile funcționale, inclusiv rețelele aferente necesare funcționării acestora

Achiziționarea utilajelor și echipamentelor care nu necesită montaj, precum și a echipamentelor de transport tehnologic Procurarea de bunuri (dotări) care, conform legii, intră în categoria mijloacelor fixe și/sau obiectelor de inventar, sunt necesare implementării proiectului.

V.

Instalații aferente construcțiilor

Totalitatea conductelor și echipamentelor care asigură utilitățile necesare funcționării construcțiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la branșament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcție.


I. LUCRĂRI DE REABILITARE

în această secțiune se propun lucrări de intervenție Ia corpurile de clădiri Cl-Ambulatoriu si a corpului de clădire C4-Pumct radiologie Ambulatoriu în vederea ridicării nivelului performanțelor prevăzute inițial.


Proiectarea și execuția vor cuprinde lucrări de intervenții la sistemele structurale în conformitate cu expertiza tehnică și constau în:

CORP CLĂDIRE Cl-ĂMBULATORiU

  • •   creșterea suprafeței de fundare, prin realizarea unor placări cu beton armat pe interiorul fundațiilor existente, astfel încât acestea să fie capabile să preia toate încărcările transmise de elementele suprastructurii; aceste consolidări se vor realiza conform planului propus;

  • •   după realizarea consolidării fundațiilor, perimetral se va realiza un sistem termo-hidroizolant corespunzător;

  • •   refacerea plăcii suport a pardoselii de la nivelul parterului, din beton armat, precum și a straturilor termoizolante și drenante aferente acesteia;

  • •   realizarea unor tencuieli armate din mortar, ale șpaleților din zidărie,pe toată înălțimea acestora; cămășuielile se vor realiza din mortar M10 (fără adaos de var) și bare independente din oțel beton 010 PC52, dispuse la 20 cm (pe direcție orizontală și pe direcție verticală), în grosime de minim 5 cm, conform planului de dispunere a zonelor de consolidare din breviarul de calcul; plasele legate rezultate se vor ancora de pereții existenți prin intermediul conectorilor 08 PC52 fixați cu lapte deciment și dispuși în număr de 5-6 buc./m2; barele de oțel verticale se vor ancora la nivelul fundațiilor prin intermediul unei placări cu beton armat, în grosime de minim 10 cm;

« refacerea locală a zonelor fisurate, crăpate sau deteriorate ale zidăriei prin injectări cu mortar fluid de ciment;

o acolo unde se observă dislocări sau crăpături cu deschideri mai mari de 1 cm ale zidăriei, se va desface local zidăria afectată și se va rețese;

  • •   înfundarea golurilor de uși și ferestre rezultate din mutarea acestora se va realiza prin țesere cu zidăria existentă. Se vor folosi blocuri de cărămidă cu caracteristici apropiate cu a materialelor inițiale și mortar de uz general marca M10;

  • •   realizarea de goluri de uși și ferestre conform propunerilor din arhitectură; golurile de uși și ferestre propuse se vor executa prin desfacerea zidăriei existente și realizarea la partea superioară a acestora a buiandrugilor din beton armat;


  • •   se vor introduce pereți structurali din zidărie de cărămidă (pe direcție transversală) pe înălțimea tuturor nivelurilor, cu grosimea minimă de 25 cm, conform propunerilor din arhitectură; se vor realiza tălpi continue de beton armat sub pereți, pentru asigurarea suprafeței minime de rezemare a acestora;

• desfacere învelitoare și șarpantă existentă;

  • •   se va realiza suprabetonarea planșeului peste etaj, utilîzându-se beton armat clasa CI6/20, în grosime de 10 cm, armat cu bare independente din oțel-beton PC52.

  • •   refacerea integrală a șarpantei din lemn ecarisat și a învelitorii acesteia; elementele de lemn se vor proteja împotriva acțiunii agențîlor biologici xilofagi și a focului;

  • •   reparații locale la nivelul pardoselilor degradate;

  • •   refacerea tencuielilor și a finisajelor în zonele unde prezintă degradări (exfolieri, desprinderi, fisuri, dislocări), atât la interior cât și la exterior;

  • •   refacerea sistemelor de instalații;

  • •   realizarea trotuarelor și a sistematizării verticale perimetrele clădirii, în vederea refacerii etanșeității împotriva infiltrațiilor apelor meteorice.



Consolidarea pereților portanți din zidărie- descrierea intervențiilor: o

Injectarea tuturor fisurilor cu mortar fluid de ciment;


o Țeserea și refacerea zidăriei în dreptul zonelor fracturate; o Montarea de buiandrugi din beton armat la golul nou creat;

După ce se elimină tencuiala existentă, se face o analiză a stării de degradare a zidăriei; se vor stabili zonele de fractură în care zidăria urmează a fi rețesută. Țeserea și refacerea zidăriei se va realiza în dreptul zonelor fracturate și acolo unde apar striviri ale cărămizilor s-au dislocări mai mai de 1 cm.

Consolidarea zidăriei în dreptul fracturii se face astfel:

  • • se desface zidăria în dreptul fracturii pe o lățime variabilă în zig-zag față de crăpătura existentă; lățimea pe care se demolează cărămida din zid va fi de cel puțin o cărămidă și jumătate pe o parte și cealaltă a crăpăturii;

  • • desfacerea zidăriei se execută întotdeauna cel puțin pe lățimea de zidărie unde cărămida este zdrobită; tot conturul golului creat prin extragerea cărămizilor trebuie să fie fasonat în ștrepi; desfacerea zidăriei începe de jos în sus; se extrag cu grijă (pentru a nu provoca noi degradări în zidăria ce se păstrează) cărămizile pe tronsoane de circa 80*120cm concomitent cu execuția țeserii;

o operația începe de la baza zonei care se țese;

o se curăță suprafețele laterale, ale golului creat, temeinic cu peria de sârmă fiind îndepărtat mortarul fixat de cărămizi;

  • • suprafața se spală și se desprăfuiește;

  • • suprafața bine umezită se lasă să se svânte, și apoi se aplică, stratul de amorsaj din lapte de ciment cu adaos de aracet;

  • • cu un penson aspru se aplică pe suprafața de cărămidă svantata un strat de lapte de ciment cu adaos de aracet;

  • • se freacă temeinic suprafața de contur a golului creat cu peria de sârmă, până la scrijelirea ei; dacă în timpul frecării suprafeței de zidărie în ștrepi, au loc scurgeri ale pastei de ciment cu adaos de aracet aplicate cu pensonul, stratul de amorsaj se reconstituie odată cu pierderile produse;


  • • fără a se lăsa ca stratul de amorsaj să se întărească, se efectuează înzidirea golului cu cărămidă de aceeași factură cu zidăria existentă, cu mortar de ciment M100Z.

  • • pregătirea suprafeței de contact de la partea inferioară a golului, se face în același mod cu pregătirea suprafețelor laterale; peste stratul de amorsaj se așterne un strat de mortar Ml 00;

  • • primul strat de mortar M10 așezat pe suprafața tratată cu mortar de cimet, de la baza golului, se armează o scăriță din bare subțiri *5; barele longitudinale în număr de 3*4 se leagă cu bare transversale *3*5 formând astfel scărițe de armare ale zidăriei;

  • • după ce se așează primul rând de cărămizi, care sunt introduse cu grijă în spațiile în ștrepi de pe contur, în zona în care s-a făcut pregătirea suprafeței de contact prin aplicarea stratului de amorsaj, se așează mortar M10 și se continuă în acest mod înzidirea; din patru în patru asize, în mortarul așezat pe cărămizile pentru înzidire, se va introduce câte o scăriță de armătură.


  • • după umplerea primului gol creat, se desface cărămida în continuare și se procedează în același mod la înzidirea întregului spațiu din dreptul fracturilor; prepararea amorsajului se face prin dizolvarea aracetului în apă, în care apoi se toarnă cimentul și se amestecă temeinic; amestecul are un aspect lăptos și nu poate fi folosit după un interval de 1,5 ore din momentul preparării; la folosire compoziția se amestecă continuu; important de reținut este faptul că aderența bună se realizează numai atunci când mortarul pentru înzidire se așează peste stratul de amorsaj neîntărit;

  • • după ce se termină înzidirea (care cuprinde o anumită zonă de perete) după un interval de timp de 12-5-24 ore, suprafața de contact din exterior (între zidăria nouă și cea veche) se pensulează pe ambele fețe cu același amestec în două reprize; a doua repriză se face după un interval de circa 48 ore după prima;

  • • important este ca materialele pentru amorsaj și zidărie să fie de foarte bună calitate; cărămida va fi de dimensiunile celei din zidăria care se țese;

  • • peste zona țesută se aștern plasele sudate (care depășesc zona înzidită și se prind în scoabe) și se execută cămășuirea generală cu care se consolidează diafragma în ansamblul ei;

  • • forma liniei contactului între zidăria care se țese și zidăria nou introdusă, trebuie să fie în zig-zag pentru a elimina apariția fisurii în dreptul celor două zidării, la un nou cutremur.

Acolo unde este cazul se va trece la injectarea fisurilor cu lapte de ciment cu adaos de aracet.

  • • în dreptul țeserilor de zidărie, în cazul când la partea superioară datorită lăsărilor apar fisuri, acestea se închid de asemeni prin injectare.

  • • Injectarea fisurilor din zidărie se execută cu mortar de ciment. Amestecul pentru injectare se efectuează în centrifugă cu turația de 2.500 ture/min., similar cu prepararea laptelui de ciment pentru protecția cablurilor pretensionate. Injectarea se realizează de întreprinderi specializate.

  • • Injectarea sub presiune cu mortar de cimet este deosebit de importantă pentru asigurarea continuității zidărie.

  • • Operația de injectare se efectuează înainte de realizarea cămășuielilor din mortar armat cu plase legate, imediat după ce au fost executate lucrările pregătitoare pentru operația de aplicare a cămășuielilor.

  • • în zona în care a apărut fisura, după injectare se vor dispune scoabe a căror lungime va depăși distanța de 20*30 cm, după ambele părți ale fisurii. Scoabele se introduc peste plasele de armătură. Ele se realizează din oțel *8*10 și folosesc drept conectori ale cămășuielilor din mortar M10 armat la zidăria consolidată.

  • • Capetele scoabelor obținute prin îndoirea armăturilor vor avea vârful ascuțit și se vor introduce prin batere în zidărie, după montarea plaselor legate.

  • • întreaga operație de injectare, care este de mare importanță în procesul de consolidare a pereților, se va face sub conducerea și supravegherea unui inginer sau tehnician care are experiență în executarea unor astfel de lucrări.

Referitor la realizarea cămășuielilor se fac următoarele precizări:

Cămășuielile se vor realiza din mortar Ml 0 (fără adaos de var) și bare independente din oțel beton 010 PC52, dispuse la 20 cm (pe direcție orizontală și pe direcție verticală), în grosime de minim 5 cm, conform planului de dispunere a zonelor de consolidare din breviarul de calcul; plasele legate rezultate se vor ancora de pereții existenți prin intermediul conectorilor 010 PC52 fixași cu lapte de ciment și dispuși în număr de 5-6 buc./m2; barele de oțel verticale se vor ancora la nivelul fundațiilor prin intermediul unei placări cu beton armat, în grosime de minim 10 cm;

întreaga operație de injectare, care este de mare importanță în procesul de consolidare a pereților, se va face sub conducerea și supravegherea unui inginer sau tehnician care are experiență în executarea unor astfel de lucrări.

Cosolidarea fudatiilor
  • • Necesitatea intervenției:

o în ultma ploilor abundente din vara acestui an, o zonă de fundație a suferit tasări suplimentare și a provocat apariția unor crăpături orizontale în peretele de la parter;

  • • Descrierea modului de realizare a soluției:

o Creșterea suprafeței de fundare, prin realizarea unor placări cu beton armat pe interiorul fundațiilor existente; aceste consolidări se vor realiza conform planului propus;

o După realizarea consolidării fundațiilor, perimetrul se va realiza un sistem termo-hidroizolant corespunzător.

z CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU

o refacerea plăcii suport a pardoselii de la nivelul parterului, din beton armat, precum și a straturilor termoizolante și drenante aferente acesteia;

o realizarea unor tencuieli armate din mortar, ale șpaleplor din zidărie,pe toată înălțimea acestora; cămășuielile se vor realiza din mortar M10 (fără adaos de var) și bare independente din oțel beton 08 PC52, dispuse la 20 cm (pe direcție orizontală și pe direcție verticală), în grosime de minim 5 cm, conform planului de dispunere a zonelor de consolidare din breviarul de calcul; plasele legate rezultate se vor ancora de pereții existenți prin intermediul conectorilor 08 PC52 fixași cu lapte de ciment și dispuși în număr de 5-6 buc./m2; barele de oțel verticale se vor ancora la nivelul fundațiilor prin intermediul unei placări cu beton armat, în grosime de minim 10 cm;

  • •  refacerea locală a zonelor fisurate, crăpate sau deteriorate ale zidăriei prin injectări cu mortar fluid de ciment;


  • •  acolo unde se observă dislocări sau crăpături cu deschideri mai mari de 1 cm ale zidăriei, se va desface local zidăria afectată și se va rețese;

  • •  realizarea unui gol de ușă conform propunerilor din arhitectură; acesta se vor executa prin desfacerea zidăriei existente și realizarea la partea superioară a acestuia a unui buiandrug din beton armat;

  • •  desfacerea planșeului existent de lemn și a șarpantei;

  • •  realizarea unor centuri din beton armat la partea superioară a pereților din zidărie; centurile se vor realiza din beton clasa CI6/20, vor avea înălțimea de 25 cm și lățimea zidurilor aferente;

  • •  realizarea unui planșeu din beton armat în locul planșeului din lemn de peste parter;

  • •  refacerea integrală a șarpantei din lemn ecarisat și a înveiitorii acesteia; elementele de lemn se vor proteja împotriva acțiunii agenților biologici xilofagi și a focului;

Consolidarea pereților portanți din zidărie-propunere intervenții:

o Injectarea tuturor fisurilor cu mortar fluid de ciment;


o Țeserea și refacerea zidăriei în dreptul zonelor fracturate;

o Montarea de buiandrugi din beton armat la golul nou creat;

După ce se elimină tencuiala existentă, se face o analiză a stării de degradare a zidăriei; se vor stabili zonele de fractură în care zidăria urmează a fi rețesută. Țeserea și refacerea zidăriei se va realiza în dreptul zonelor fracturate și acolo unde apar striviri ale cărămizilor s-au dislocări mai mai de 1 cm.

Consolidarea zidăriei în dreptul fracturii se face astfel:

  • • se desface zidăria în dreptul fracturii pe o lățime variabilă în zig-zag față de crăpătura existentă; lățimea pe care se demolează cărămida din zid va fi de cel puțin o cărămidă și jumătate pe o parte și cealaltă a crăpăturii;

  • • desfacerea zidăriei se execută întotdeauna cel puțin pe lățimea de zidărie unde cărămida este zdrobită; tot conturul golului creat prin extragerea cărămizilor trebuie să fie fasonat în ștrepi; desfacerea zidăriei începe de jos în sus; se extrag cu grijă (pentru a nu provoca noi degradări în zidăria ce se păstrează) cărămizile pe tronsoane de circa 80*120cm concomitent cu execuția țeserii;

« operația începe de la baza zonei care se țese;

  • • se curăță suprafețele laterale, ale golului creat, temeinic cu peria de sârmă fiind îndepărtat mortarul fixat de cărămizi;

o suprafața se spală și se desprăfuiește;

  • • suprafața bine umezită se lasă să se svânte, și apoi se aplică stratul de amorsaj din lapte de ciment cu adaos de aracet;

» cu un penson aspru se aplică pe suprafața de cărămidă svantata un strat de lapte de ciment cu adaos de aracet;

  • • se freacă temeinic suprafața de contur a golului creat cu peria de sârmă, până la scrijelirea ei; dacă în timpul frecării suprafeței de zidărie în ștrepi, au loc scurgeri ale pastei de ciment cu adaos de aracet aplicate cu pensonul, stratul de amorsaj se reconstituie odată cu pierderile produse;

  • • fără a se lăsa ca stratul de amorsaj să se întărească, se efectuează înzidirea golului cu cărămidă de aceeași factură cu zidăria existentă, cu mortar de ciment M100Z.


  • • pregătirea suprafeței de contact de la partea inferioară a golului, se face în același mod cu pregătirea suprafețelor laterale; peste stratul de amorsaj se așterne un strat de mortar M100;

  • • primul strat de mortar M10 așezat pe suprafața tratată cu mortar de cimet, de la baza golului, se armează o scăriță din bare subțiri *5; barele longitudinale în număr de 3*4 se leagă cu bare transversale *3+5 formând astfel scărițe de armare ale zidăriei;

  • • după ce se așează primul rând de cărămizi, care sunt introduse cu grijă în spațiile în ștrepi de pe contur, în zona în care s-a făcut pregătirea suprafeței de contact prin aplicarea stratului de amorsaj, se așează mortar M10 și se continuă în acest mod înzidirea; din patru în patru asize, în mortarul așezat pe cărămizile pentru înzidire, se va introduce câte o scăriță de armătură.


  • • după umplerea primului gol creat, se desface cărămida în continuare și se procedează în același mod la înzidirea întregului spațiu din dreptul fracturilor, prepararea amorsajului se face prin dizolvarea aracetului în apă, în care apoi se toarnă cimentul și se amestecă temeinic; amestecul are un aspect lăptos și nu poate fi folosit după un interval de 1,5 ore din momentul preparării; la folosire compoziția se amestecă continuu; important de reținut este faptul că aderența bună se realizează numai atunci când mortarul pentru înzidire se așează peste stratul de amorsaj neîntărit;

  • • după ce se termină înzidirea (care cuprinde o anumită zonă de perete) după un interval de timp de 12+24 ore, suprafața de contact din exterior (între zidăria nouă și cea veche) se pensulează pe ambele fețe cu același amestec în două reprize; a doua repriză se face după un interval de circa 48 ore după prima;

  • • important este ca materialele pentru amorsaj și zidărie să fie de foarte bună calitate; cărămida va fi de dimensiunile celei din zidăria care se țese;

  • • peste zona țesută se aștern plasele sudate (care depășesc zona înzidită și se prind în scoabe) și se execută cămășuirea generală cu care se consolidează diafragma în ansamblul ei;

  • • forma liniei contactului între zidăria care se țese și zidăria nou introdusă, trebuie să fie în zig-zag pentru a elimina apariția fisurii în dreptul celor două zidării, la un nou cutremur.

Acolo unde este cazul se va trece la injectarea fisurilor cu lapte de ciment cu adaos de aracet.

  • • în dreptul țeserilor de zidărie, în cazul când la partea superioară datorită tasărilor apar fisuri, acestea se închid de asemeni prin injectare.

  • • Injectarea fisurilor din zidărie se execută cu mortar de ciment. Amestecul pentru injectare se efectuează în centrifugă cu turația de 2.500 ture/min., similar cu prepararea laptelui de ciment pentru protecția cablurilor pretensionate. Injectarea se realizează de întreprinderi specializate.

  • • Injectarea sub presimte cu mortar de cimet este deosebit de importantă pentru asigurarea continuității zidărie.

  • • Operația de injectare se efectuează înainte de realizarea cămășuielilor din mortar armat cu plase legate, imediat după ce au fost executate lucrările pregătitoare pentru operația de aplicare a cămășuielilor.

  • • în zona în care a apărut fisura, după injectare se vor dispune scoabe a căror lungime va depăși distanța de 2(R30 cm, după ambele părți ale fisurii. Scoabele se introduc peste plasele de armătură. Ele se realizează din oțel ♦8-H0 și folosesc drept conectori ale cămășuielilor din mortar M10 armat la zidăria consolidată.

  • • Capetele scoabelor obținute prin îndoirea armăturilor vor avea vârful ascuțit și se vor introduce prin batere în zidărie, după montarea plaselor legate.

  • • întreaga operație de injectare, care este de mare importanță în procesul de consolidare a pereților, se va face sub conducerea și supravegherea unui inginer sau tehnician care are experiență în executarea unor astfel de lucrări.

Referitor la realizarea cămășuielilor se fac următoarele precizări:

Cămășuielile se vor realiza din mortar M10 (fără adaos de var) și bare independente din oțel beton 08 PC52, dispuse la 20 cm (pe direcție orizontală și pe direcție verticală), în grosime de minim 5 cm, conform planului de dispunere a zonelor de consolidare din breviarul de calcul; plasele legate rezultate se vor ancora de pereții existenți prin intermediul conectorilor 08 PC52 fixași cu lapte de ciment și dispuși în număr de 5-6 buc./m2; barele de oțel verticale se vor ancora la nivelul fundațiilor prin intermediul unei placări cu beton armat, în grosime de minim 10 cm;


întreaga operație de injectare, care este de mare importanță în procesul de consolidare a pereților, se va face sub conducerea și supravegherea unui inginer sau tehnician care are experiență în executarea unor astfel de lucrări.

Realizarea unui planșeu nou din beton armat peste parter
  • • Necesitatea intervenției:

o Planșeu] existent, din lemn, are o rigiditate foarte mică în planul lui neasigurând efectul de șaibă rigită;

o Grinzile din lemn ale planșeului ce se află la interiorul pereților sunt afectate de putregai și carii în proporție de peste 40%, existând posibilitatea prăbușirii lui sub propria greautate;

  • • Descrierea modului de realizare a soluției:

  • - Se confecționează și se montează armătura pentru centurile pereților de la nivelul parter, după care se trece la realizarea cofrajului pentru centuri și planșeu. După realizarea cofrajului se poate trece la armarea, cu bare independente, a noului planșeu.

  • - Lucrările de cofrare/armare ale planșeului, respectiv verificarea calității materialelor componente și a betoanelor se va face în conformitate cu prevederile din NE 012-2010.

II. LUCRĂRI DE MODERNIZARE

în această secțiune se propun lucrări de intervenție la corpurile de clădiri CI* Ambulatoriu si a corpului de clădire C4-Punct radiologie Ambulatoriu în vederea ridicării nivelului performanțelor prevăzute inițial.

Proiectarea și execuția vor cuprinde lucrări de intervenție ia sistemele de compartimentare, sistemele funcționale și de instalații astfel

(l)-Soluții tehnice - refuncționalizare

CORP CLĂDIRE CI-AMBULATORIU

Se are în vedere asigurarea funcțiunilor și circuitelor specifice compartimentului de Ambulatoriu cu menținerea sistemului constructiv actual.

Proiectarea și execuția vor avea în vedere ca dispunerea spațiilor și organizarea circuitelor să se facă pe principiul zonării după cerințele și condițiile igienico-sanitare specifice infrastructurii Ambulatoriului.


Având în vedere aspectele precizate mai sus, se propune următorul sistem funcțional detaliat în tabelul de mai jos care cuprinde următoarele funcțiuni:

DEMISOL

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

HOL

5.60

2

SPAȚIU TEHNIC

18.45

3

G.S.B

5.45

4

G.5.F

5.45

5

CAMERA TABLOU ELECTRIC

17.95

PARTER

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

G.S. PERS. DIZABILITÂȚI

6.45

2

HOLG.5.

2.95

3

G.S. COPII

3.55

4

FARMACIE

24.70

5

DEPOZIT FARMACIE

10.30

6

G.S.

2.40

7

VESTIAR

2.40

8

HOL

21.35

9

CABINET CONSULTAȚII

13.35

10

CABINET CONSULTAȚII

12.45

11

PUNCT TRANSFUZII

11.55

12

CABINET MEDICAL

15.80

13

HOL

9.55

14

RECEPȚIE

15.15

15

HOL+CASA SCĂRII

20.95

16

MAGAZIE ÎNTREȚINERE

2.10

17

LABORATOR EXPLORĂRI FUNCȚIONALE

14.70

18

HOL

15.05

19

CAMERĂ RECOLTARE

9.55

20

G.S.

2.95

21

DUȘ

3.90

22

MAGAZIE MATERIALE

2.95

23

HOL

5.75

24     J

LABORATOR

11.10

25

LABORATOR

12.45

26

CABINET AMBULATORIU INTEGRAT

12.90

27

HOL

13.00

28

COMPUTER TOMOGRAF

19.35

29

CAMERĂ CONTROL

13.10

30

VESTIAR PACIENȚI

9.80

31

SALĂ TRATAMENTE

14.45

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

G.S.F.

4.75

2

HOLG.S.

2.20

3

G.S.B.

5.00

4

ARHIVĂ

13.35

5

STATISTICĂ

13.90

6

CABINET CONSULTAȚII

15.80

7

HOL

29.70

8

ARHIVĂ

13.35

9

CABINET

21.60

10

CABINET

15.80

11

AȘTEPTARE

24.45

12

VESTIAR

11.40

13

G.S.+DUȘ

5.05

14

ELIBERARE REZULTATE

5.60

15

HOL

6.35

16

RECOLTARE

7.55

17

HEMATOLOGIE

13.80

18

BACTIOROLOGIE

17.45

19

HOL

11.15

20

ACTIVITĂȚI COMPLEMENTARE

16.45

21

ȘEF LABORATOR

11.35

22

STERILIZARE/SPĂLĂTORIE

12.45

23

CAMERĂ TERMOSTAT

12.90

24

HOL

9.00

25

MAGAZIE

1.70

26

BIOLOGIE MOLECULARĂ

19.35

27

MICROBACTERIOLOGIE

13.10

CONSTRUCȚIE NOUA

MANSARDĂ

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

VESTIA BĂRBAȚI

9.85

2

DUȘ BĂRBAȚI

2.40

3

G.S.B.

3.05

4

G.S.F.

3.05

5

DUȘ FEMEI

2.40

6

VESTIAR FEMEI

19.70

7

BIROU INFORMATICĂ

17.15

8

OFICIU

18.75

9

KINETOTERAPIE

32.40

10

DEPOZIT

25.35

11

ARHIVĂ

21.15

12

HOL

58.75

13

LABORAT. EPLORARI FUNCT. 2

16.45

14

CABINET MEDICAL

14.30

15

TRATAMENT AEROSOLI

14.80

16

CABINET ECOGRAFIE

14.30

17

G.S.F.

8.55

18

HOLG.S.

2.25

19

G.S.B.

6.05

20

BIROU CPLIAAM

18.80

21

SALĂ ȘEDINȚE

41.10




  • ■  Arie construită = 418 mp;

  • ■  Arie desfășurată =1.327,00 mp;

  • *  Arie utilă = 1.074,05 mp;

  • •  Regim înălțime: D+P+1E+M


CORP C4-PUNCT RADIOLOG1C AMBULA TORIU

Se are în vedere asigurarea funcțiunilor și circuitelor specifice compartimentului Punct Radiologie Ambulatoriu cu menținerea sistemului constructiv actual.

Proiectarea șt execuția vor avea în vedere ca dispunerea spațiilor și organizarea circuitelor să se facă pe principiul zonării după cerințele și condițiile igienico-sanitare specifice infrastructurii de specialitate.


Având în vedere aspectele precizate mai sus, se propune următorul sistem funcțional detaliat în tabelul de mai jos care cuprinde următoarele funcțiuni:


PARTER

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

HOL

22.70

2

SALA DEZBRĂCARE FEMEI

13.30

3

HOL

6.35

4

CAMERA COMADA

5.95

5

CAMERA APARAT

20.05

6

G.S. PERS. DIZAB1LITATI

3.70

7

G.S.B.

3.20

8

G.S.F.

3.35

9

MAGAZIE

5.80

10

VESTIAR

5.80

11

BIROU IREGISTRARE

15.65

12

SALA AȘTEPTARE

16.30


TOTAL SUPRAFAȚĂ UTILĂ~122,15 mp

TOTAL SUPRAFAȚA DE INTERVENȚII = 156 mp


■ Arie construită = 156 mp;

  • •  Arie desfășurată =156mp;


  • •  Arieutilă=122,15mp;

  • •  Regim înălțime: P

Indicatori spațiali-situația propusă

Amplasamentul studiat are o suprafață de 10.206,00 mp în acte și o suprafață de 10.223,00 mp măsurată.

Pe amplasamentul studiat, pe lângă corpurile de clădire identificate în cadrul acestui proiect mai există următoarele corpuri de clădire cu indici realizați: Sc propusa C1 - Ambulatoriu Pneumoftiziologie = 418,00 mp Sd propusa C1 - Ambulatoriu Pneumoftiziologie = 1327,00 mp Sc C2 - Pavilion Tuberculoza - 706,00 mp Sd C2 - Pavilion Pneumoftiziologie = 1794,00 mp Sc C3 - Pavilion Pneumologie = 412,00 mp Sd C3 - Pavilion Pneumologie = 1236,00 mp

Sc propusa C4 - Punct radiologie Ambulatoriu = 156,00 mp

Sd propusa C4 - Punct radiologie Ambulatoriu = 156,00 mp

Sc C5 - Spălătorie = 401,00 mp

Sd C5 - Spălătorie - 401,00 mp

Sc C6 - Bloc alimentar - 256,00 mp

Sd C6 - Bloc alimentar = 256,00 mp

Sc C7 - Clădire administrativa = 145,00 mp

Sd C7 - Clădire administrativa = 145,00 mp

Sc C8 - Morga = 17,00 mp

Sd C8 - Morga = 17,00 mp

Sc C9 - Rezervor apa - 70,00 mp

Sd C9 - Rezervor apa = 70,00 mp

Sc CIO - Corp legătură = 58,00 mp

Sd CIO - Corp legătura = 58,00 mp

Sc CI 1 - Atelier intretinere + garaj = 44,00 mp

Sd CI 1 - Atelier intretinere + garaj =

Sc propusa CENTRALA TERMICA = 55,25 mp

Sd propusa CENTRALA TERMICA = 55,25 mp

Sc TOTALA propusa = 2738,27 mp

Sd TOTALA propusa - 5559,25 mp

P.O.T. propus ~ 26,83% C.U.T. propus - 0,54

(2)-Soluții tehnice - amenajare spații specifice

Finisajele încăperilor în care staționează sau se deplasează pacienții ori în care se desfășoară activități medicale vor fi:

Pardoseli:

  • • Se prevăd pardoseli din covor PVC monostrat de 2,0 - 3,0mm grosime, realizat în câmp continuu, cu rosturile sudate și care este rezistent la spălarea cu detergenți dezinfectanți;

  • • Pardoseli din covor PVC pentru trafic intens, cu durata mare de viață - în spațiile de primire a publicului, spațiile de circulație.

Pardoselile din covor PVC trebuie să îndeplinească următoarele condiții și specificații tehnice:

  • - omogene;

  • - antistatice;

  • - îmbinarea cu pereții se face prin urcarea pardoselii în plinta lOcm peperete obținându-se o suprafață contiuă, lisă, fără colțuri;

  • - rezistență la uzură conf. EN 660.1 : < 0.15mm;

  • - marcaj CE: EN 14041;

  • - rezistență la produse chimice conf. EN 423;

  • - tratament antifungic și antibacterian;

  • - stabilitate dimensională conf. EN 434: < 0.25%;

  • - suprafața pardoselii va fi din poliuretan tratat împotriva UV pentru o întreținere maiușoară și pentru a evita utilizarea unei emulsii acrilice după instalare.

  • •    Se prevăd pardoseli cu placari ceramicein grupurile sanitare noi conform planului de amenajare.

Pentru a realiza o protecție termică corespunzătoare și reducerea efectului punții termice orizontale din zona planșeului inferior (de la cota ±0.00) izolația termică se va dispune și pe înălțimea soclului iar stratul de protecție va fi armat cu două straturi de țesătură de fibre de sticlă sau din fibre organice.

Pardoseala trebuie să fie în conformitate cu standardele EN 649 (34-43) și să fiepotrivită pentru zonele cu trafic intens.

Pere fi:

• vopsele silicatîce (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbție mare la apă și rezistență mică la agenți atmosferici, care trebuie corectate prin adaosuri de max. 5% de rășini sintetice în dispersie și hidrofobizarea ulterioară a suprafețelor; pigmenții sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat;

Ca variantă, finisajul se poate realiza cu un strop din materiale hidrofobe.

Rețeaua de armare, fixată pe suprafața suport cu mortar adeziv, este în funcție de tipul liantului folosit la componenta de protecție (din fibre de sticlă - eventual protejate cu o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecției împotriva compușilor alcalini în cazul tencuielilor cu mortare hidraulice - sau fibre organice: polipropilenă, poliester). Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de țesătură din fibră de sticlă sau fibre organice (min. 10 cm). în zonele de racordare a suprafețelor ortogonale, la colțuri și decroșuri, pe conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea țesăturilor din fibre de sticlă sau fibre organice (fâșii de 25 cm) sau/și folosirea unor profîle subțiri din aluminiu. La colțurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea ștraifuri din țesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 20 x 40 cm, montate la 45°.

Execuția trebuie făcută în condiții speciale de calitate și control, de către firme specializate, care dețin de altfel și patentele aferente, referitoare în primul rând la compoziția mortarului, dispozitivele de prindere și solidarizare, scule, mașini.

  • •    Recompartimentări interioare ale încăperilor se vor realiza conform planului de amenajare.

  • • Materialele utilizate pentru finisarea pereților trebuie să fie antibacteriene și să permită folosirea dezinfectanților pe bază de fenoli. Se prevede, după caz, glet de ipsos și vopsitorii lavabile antibacteriene.

  • • în spațiile care necesită un mediu aseptic din cauza riscului infecțios ridicat, se vor folosi tapete lavabile PVC antibacteriene, rezistente la dezinfectanți; racordurile pereților cu pardoselile să fie în unghiuri rotunjite, concave

Tavane;

  • • Sunt prevăzute tavane lise antibacteriene in toate spațiile, cu excepția spațiilor de circulație unde se propune realizarea de tavane false, casetate, etanșe sau tavane lise antibacteriene. Asamblarea între panouri și tavanele false casetate va fi cu profîle rotunjite fixate pe profîle angulate. Racordarea la pereți este, de preferat, să se facă prin scafe, iar materialul de finisaj al pereților să fie același cu al tavanelor.

Se vor revizui și închide, cu materiale corespunzătoare, toate rosturile de la pereți, pardoseli și planșee.

Tâmplârie interioară;

  • • Tâmplăria interioară va fi realizată din profîle de aluminiu la spațiile conexe. Aceasta va fi dotată cu accesorii de siguranță, inclusiv bare de protecție la nivelul parapetului (900/1200mm), acolo unde pericolul de cădere este eminent.

  • • Trecerile între spații vor fi realizate prin uși speciale, cu deschidere prin culisare sau glisare, în funcție de cerințe, iar dimensionarea acestora trebuie sățină cont de activitatea specifică și fluxurile din cadrul descărcători.

• Usilevor avea finisaj special (HPL) cu margini netede și rotunjite, cu grosimea de 45 mm. Tocul și cadrul ușilor sistemului utilizat sunt fabricate din profil din aluminiu. Tipul de acționare cu fotocelulfi, mâner sau picior.

o Acolo unde va fi cazul, ușile sunt prevăzute cu geam de vizualizare, precum și cu amortizor de revenire. Ușile vor fi dotate obligatoriu cu garnituri retractabile la pardoseală și vor fi etanșe.

o Acolo unde va fi cazul, ușile (într-un canat, îndoită cariate, batante sau culisante) vor fi prevăzute cu sistem interlock, control acces și automatizare cu fotocelulă.

Tâmplărie exterioară

  • • Tâmplăria exterioară realizată din profile din PVC sau Al, cu geam termopan cu sticlă Low-E, cu un coeficient redus de transfer termic.

  • • Toate ochiurile mobile ale ferestrelor vor fi prevăzute cu plase împotriva insectelor,


  • • Ventilarea spațiilor se va face natural - neorganizat (prin deschiderea ferestrelor), șinatural - organizat (folosind canale de ventilație) sau mecanică. Ventilarea va acționa optim, prin crearea de trasee ale aerului dinspre zonele cu temperaturi scăzute și umidități mici, către zonele cu temperaturi ridicate și degajări mari de vapori.

    (3)-SoIuții tehnice - reabilitare termoenergetică


    CORP CLĂDIRE CDAMBULATORIU


M A

în cadrul reabilitării termice s-a ales soluția de reabilitare termoenergetică descrisă în varianta I la raportul de audit energetic întrucât reprezintă varianta cea mai avantajoasă din punct de vedere al îndeplinirii cerințelor de protecție termică și al cerințelor de igienă și confort. în cadrul acestei etape se prevăd următoarele intervenții:

  • ■    îmbunătățirea protecției termice a pereților exterior- se propune montarea unui strat de izolație termică suplimentară din plăci de vată minerală bazaltică ignifugată în grosime de 15 cm, având clasa de performanță Al privind reacția la foc conform [3,11], amplasat pe suprafața exterioară a pereților existenți, protejat cu tencuială silicată armată cu țesătură deasă de fibră de sticlă sau fibre organice;

  • ■    la colțuri și pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante in formă de L. Pe conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolației termice pe o grosime de cca. 3,0 cm, în zona glafurilor exterioare și a solbancurilor, prevăzându-se profile de întărire și protecție adecvate (din aluminiu) precum și benzi suplimentare din țesătură de fibră de sticlă sau fibre organice;

  • ■    în cazul în care la nivelul podului se amenajeaza spatii utile, încălzite (mansarda) o izolație termica la nivelul învelitorii, între căpriori, este absolut necesara. Aceasta se realizează în general din vata minerala si trebuie protejata cu o folie anticondens spre interior, iar spre interior cu o membrana permeabila la vapori, dar impermeabila la apa. Ca urmare, se propune: amplasarea unui strat de vată minerală din sticlă ignifugată de 25 cm și având clasa de performanță Al privind reacția la foc;

  • ■     în scopul reducerii fluxului termic disipat prin infiltrații, modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se va realiza prin înlocuirea parțială a tâmplăriei de PVC care nu asigură etanșeitatea corespunzătoare, precum și a tâmplăriei din lemn de la demisol, cu tâmplărie de PVC cu geam termopan cu sticlă Low-E (geam termoizolant dublu/triplu) având o rezistență termică corectată minimă de 0,77 m2K/W și spațiul dintre geamuri umplut cu aer sau gaze inerte (Argon sau Kripton);

  • •    pardoselile amplasate direct pe pământ, dacă sunt uscate, nu permit transmiterea unui flux termic important către sol, pământul uscat având o rezistență termică considerabilă. Practic, solul se comportă ca un volant termic datorită masei lui importante. Astfel se propune, izolarea termică a plăcii pe sol cu un strat de polistiren extrudat IGNIFUGAT de inalta densitate de 10 cm grosime și având clasa de performanță Al pnvind reacția la foc;

n izolarea pereților exteriori ai demisolului se poate realiza pe exteriorul acestora sau pe interiorul acestora în anumite condiții. în cazul în care nu este posibil accesul la exteriorul pereților, pentru îmbunătățirea protecției termice a pereților demisolului se poate monta un strat de izolație termică din plăci minerale IGNIFUGATE permeabile la vapori de apă de 10 cm și având clasa de performanță Al privind reacția la foc, amplasat pe suprafața interioară a pereților existenți;

  • ■     înlocuirea instalației actuale de distribuție a agentului termic pentru încălzire și apă caldă menajeră, racorduri și armături;

  • •    termoizolarea conductelor de încălzire si apa calda cu cochilii din polistiren/spuma/flbre minerale etc. de 10 cm grosime, protejate cu folie de polietilena/aluminiu etc;

  • ■     echilibrarea hidraulica a instalației interioare de încălzire la baza flecarei coloane;

  • ■    înlocuirea corpurilor de încălzire existente din fontă, cu ventiloconvectoare de tavan

  • •     dotarea corpurilor de încălzire cu robineți termostatici;

  • ■    dotarea corpurilor statice cu ventile de dezaerisire pentru asigurarea unei bune circulații a agentului termic în instalația de încălzire interioară;

  • •    utilizarea unor armături cu consum redus de apă la punctele de utilizare apă caldă menajer

  • •     utilizarea de ventilatoare si tubulaturi pentru evacuarea aerului viciat din grupuri sanitare

  • •    pentru reducerea consumului de energie pentru iluminare se recomanda utilizarea lămpilor economice, cu fiabilitate si durata de utilizare ridicate

  • ■    actualmente pentru asigurarea iluminatului sunt utilizate lămpi incandescente și fluorescente acestea putând fi înlocuite cu lămpi economice - cu LED-uri.

✓  CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RAD1OLOGIC AMBULA TORIU

în cadrul reabilitării termice s-a ales soluția de reabilitare termoenergetică descrisă în varianta I la raportul de audit energetic unde se prevăd următoarele intervenții:

  • ■    îmbunătățirea protecției termice a pereților exteriori se propune montarea unui strat de izolație termică suplimentară din plăci de vată minerală bazaltică ignifugată în grosime de 15 cm, având clasa de performanță Al privind reacția la foc conform [3,11], amplasat pe suprafața exterioară a pereților existenți, protejat cu tencuială silicată armată cu țesătură deasă de fibră de sticlă sau fibre organice;

  • •    la colțuri și pe conturul goluri lor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante in formă de L. Pe conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolației termice pe o grosime de cca. 3,0 cm, în zona glafurilor exterioare șî a sol banc uri lor, prevăzându-se profile de întărire și protecție adecvate (din aluminiu) precum și benzi suplimentare din țesătură de fibră de sticlă sau fibre organice;

  • ■    protecției termice la nivelul planșeului superior se realizează cu vată minerală din sticlă ignifugată de 25 cm și având clasa de performanță Al privind reacția la foc;

  • •    în scopul reducerii fluxului termic disipat prin infiltrații, modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se va realiza prin înlocuirea parțială a tâmplăriei de PVC care nu asigură etanșeitatea corespunzătoare, precum și a tâmplăriei din lemn de la demisol, cu tâmplărie de PVC cu geam termopan cu sticlă Low-E (geam termoizolant dublu/triplu) având o rezistență termică corectată minimă de 0,77 m2K/W și spațiul dintre geamuri umplut cu aer sau gaze inerte (Argon sau Kripton);

0 pardoselile amplasate direct pe pământ, dacă sunt uscate, nu permit transmiterea unui flux termic important către sol, pământul uscat având o rezistență termică considerabilă. Practic, solul se comportă ca un volant termic datorită masei lui importante. Astfel se propune, izolarea termică a plăcii pe sol cu un strat de polistiren extrudat IGNIFUGAT de inalta densitate de 10 cm grosime și având clasa de performanță AI privind reacția la foc;

  • ■     înlocuirea instalației actuale de distribuție a agentului termic pentru încălzire și apă caldă menajeră, racorduri și armături;

  • ■    termoizolarea conductelor de incalzire si apa calda cu cochilii din polistiren/spuma/fibre minerale etc. de 10 cm grosime, protejate cu folie de polietilena/aluminiu etc;


  • ■     echilibrarea hidraulica a instalației interioare de incalzire la baza fiecărei coloane;

  • ■    înlocuirea corpurilor de încălzire existente din fontă, cu panouri radiante din oțel noi special pentru mediul spitalicesc

  • ■     dotarea corpurilor de încălzire cu robineți termostatici;

  • ■    dotarea corpurilor statice cu ventile de dezaerisire pentru asigurarea unei bune circulații a agentului termic în instalația de încălzire interioară;

  • ■    utilizarea unor armături cu consum redus de apă la punctele de utilizare apă caldă menajeră;

  • ■    pentru reducerea pierderilor de căldură transmisă de radiatoare, către pereți, se recomanda montarea pe perete, in dreptul fiecărui radiator a unui panou (cu suprafața egala cu a radiatorului) realizat din material izolator (ex. polistiren extrudat) cu grosimea de maxim 1.5[cm], caserat cu folie din aluminiu;

  • ■    utilizarea de ventilatoare si tubulaturi pentru evacuarea aerului viciat din grupuri sanitare

  • •    pentru reducerea consumului de energie pentru iluminare se recomanda utilizarea lămpilor economice, cu fiabilitate si durata de utilizare ridicate

  • •    actualmente pentru asigurarea iluminatului sunt utilizate lămpi incandescente și fluorescente acestea putând fi înlocuite cu lămpi economice - cu LED-uri.

(4) Soluții tehnice - finisaje exterioare și interioare
  • •    Finisajele pardoselilor sun realizate din covor PVC și placări ceramice în grupurile sanitare

  • •    Se vor reabilita toate fațadele, inclusiv din punct de vedere a izolării termice prin aplicarea de termosistem în conformitate cu soluțiile termoenergetice adoptate la varianta I de la raportul de audit energetic

  • •    Fațadele vor fi tencuite cu o tencuială decorativă canelată cu conținut de silicon fabricat pe bază de dispersii apoase de copolimeri acrilo-stirenicî, pigmenți, materiale de umplutură și aditivi speciali. Culoarea tencuielii va fi bej în ton cu nuanțele clădirilor vecine.

  • •    Tencuiala decorativăva prezenta o rezistență bună la murdărie, uzură, zgâriere, respectiv șocuri mecanice.

  • •    Toate finisajele vor fi în concordanță cu normele europene și cu destinațiile spațiilor o Pereții interior sunt finisați cu vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbție mare la apă și rezistență mică la agenți atmosferici, care trebuie corectate prin adaosuri de max. 5% de rășini sintetice în dispersie și hidrofobizarea ulterioară a suprafețelor; pigmenții sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat);

o Materialele utilizate pentru finisarea pereților trebuie să fie antibacteriene și să permită folosirea dezinfectanților pe bază de fenoli. Se prevede, după caz, glet de ipsos și vopsitorii lavabile antibacteriene.

o    în spații le care necesită un mediu aseptic din cauza riscului infecțios ridicat (laboratoare),

se vor folosi tapete lavabile PVC antibacteriene, rezistente la dezinfectanți; racordurile pereților cu pardoselile să fie în unghiuri rotunjite, concave

  • •    Finisarea tavanelor este prevăzută cu tavane lise antibacteriene in toate spațiile, cu excepția spațiilor de circulație unde se propune realizarea de tavane false, casetate, etanșe sau tavane lise antibacteriene. Asamblarea între panouri și tavanele false casetate va fi cu profile rotunjite fixate pe profile angulate. Racordarea la pereți este, de preferat, să se facă prin scafe, iar materialul de finisaj al pereților să fie același cu al tavanelor.


  • •    Se va prevedea mână curentă, din aluminiu, plasticat pe lungimea holului și profile de protecție a muchiilor în încăperi.

(S)-Soluții tehnice - sisteme de instalații

Datorita gradului de uzura al instalațiilor existente și a reabilitării funcționale a clădirii sunt necesare modernizări la nivelul tuturor sistemelor de instalații.

Principalele lucrări de reparații și refacere instalații propuse sunt:

  • a) Instalații electrice

Instalația electrica existenta nu mai corespunde din punct de vedere tehnic, funcțional și de siguranța și se impune dezafectarea totala și realizarea de noi instalații electrice și vor cuprinde:

S instalații electrice de iluminat cu corpuri echipate cu LED-uri;

J instalații electrice de prize;

J instalații electrice de forță-pentru alimentarea echipamentelor trifazate;


J instalații electrice pentru asigurarea securității;

J instalații electrice pentru protecția împotriva trăsnetului;

S instalații electrice speciale-instalații electrice pentru compensarea factorului de putere;

J instalații electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu; S instalațiide iluminat de siguranța: iluminat de siguranța pentru evacuare,iluminat de siguranța pentru continuare lucru,iluminat de siguranța pentru circulație,iluminat de siguranța pentru intervenție și iluminat de siguranța pentru marcare hidranti;

J branșament electric,

Actualmente pentru asigurarea iluminatului sunt utilizate corpuri de iluminat dotate cu lămpi incandescente și fluorescente, acestea vor fi înlocuite cu corpuri de iluminat cu diode emitatoare de lumina - LED-uri.

Lămpi incandescente:

J avantaje - buna redare a culorilor;

dezavantaje-produc caldura,sunt mari consumatoare de energie electrica și se ard brusc.

Lămpi cu descărcări în gaze:

J avantaje-o buna eficienta energetica;

J dezavantaje-lumina slabeste în timp,durata de funcționare redusa.

Lămpi cu diode emițătoare de lumina

J avantaje-nu degaja caldura,se poate face o ajustare ușoara a luminii înfuncție de necesitați,sunt mici consumatoare de energie electrica,durata de funcționare mare;

J dezavantaje-lumina slabeste în timp și sunt costisitoare.

La proiectarea instalațiilor de iluminat și selectarea sistemului de iluminat se va avea în vedere următoarele cerințe:

-ajustabilitatea-conceptia sistemului pentru a se putea adapta cerințelor individuale;

-luminozitatea-cantitatea de lumina furnizata de o sursa pentru a ilumina o anumita zona;

-controlul- selectarea unei surse de lumina corespunzătoare va ajuta; integrarea sistemului în mediul;

-buna redare a culorilor - este foarte importanta pentru pentru desfasurarea activităților specifice;

-să nu degaje căldură.

A) Instalații electrice de iluminat

A.I Instala fii electrice de joasă tensiune de iluminat:

  • > Iluminatul general

  • -  Iluminatul general trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de normativul 17.

  • > Iluminatul local

  • -  Iluminatul local local pentru examinarea și îngrijirea bolnavilor, se poate realiza cu corpuri de iluminat tip FISA


  • -  Condițiile vizuale pentru efectuarea unor examinări și îngrijiri simple, se realizează asigurând în planul de consultanță iluminatul general și iluminatul local.în nici un punct din acest plan, iluminarea nu trebuie să fie sub 150 lx (Emin/Emcd=0.5).Se consideră plan de consultație, planul orizontal situat la 0.15 m deasupra suprafeței patului

  • -  Amplasarea corpurilor de iluminat se face astfel încât să se evite orbirea persoanelor ce efectuează examinările și îngrijirile bolnavilor.

A.2 Instalații electrice pentru iluminat de siguranță

Instalațiile electrice pentru iluminatul de siguranță din cadrul unui spital, trebuie săasigure funcționarea acestuia, atunci când dispare tensiunea de pe sursa de bază (SEN)-

Receptoarele electrice ale iluminatului de siguranță se încadrează în categoria 0 și categoria A, Conform normativ 17/2011.Funcție de destinație, iluminatul de siguranță este de mai multe feluri:

  • -  Iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului (categoria 0).

  • -  Iluminat de siguranță pentru evacuare (categoria a la)

  • -  Iluminat de siguranță de intervenție (categoria a la)

  • -  iluminat de siguranța impotrivapanicii

  • -  Iluminat pentru marcarea hidranților interiori de incendiu.

  • -   Iluminat pentru circulație

  • > Iluminatul de siguranță pentru continuarea lucrului se asigură în:

  • -  încăperi pentru   consultație,laboratoare,CT,camera   tablouri electrice,

RADIOLOGIE.

  • -  Iluminarea trebuie să poată fi variată, în funcție de solicitările foarte diferite ce apar în aplicarea tratamentelor intensive.

  • > Iluminatul de siguranță pentru evacuare

  • -  Iluminatul de siguranță de evacuare se prevede pe culoarele de circulație (la distant maxima de 15 m) caselescărilor și în zonele ușilor de acces în clădire, la schimbări de direcție, langa fiecare echipament de intervenție împotriva incendiului( max 2 m)


• Iluminatul de siguranță pentru evacuare trebuie să poată fi acționat independent deorice alt sistem de iluminat.

  • > Iluminat de siguranță de intervenție (categoria a Ia)se prevede in camerele unde sunt amplasate centrala de detecție,repetitorul,distribuitor hidranti.etc

  • > Iluminat de siguranța împotriva panicii este prevăzut in sala de ședințe pentru a evita panica si care asigura nivelul de iluminare care sa permită persoanelor sa ajunga in locul de unde calea de evacuare poate fi identificata.Acest tip de iluminat trebuie prevăzut cu comanda manuala si automata

  • > Iluminat pentru marcarea hidranților interiori de incendiu-parte a iluminatului de securitate care este prevăzut pentru identificarea ușoara a hidranților interior de incendiu

  • > Iluminat pentru circulatie-este prevăzut pe caile de evacuare(holuri)si are rolul sa asigure deplasarea ocupantilor in condiții de securitate către caile de evacuare sau către zonele de intervenție

A.3 Instalații electrice pentru iluminat in laboratoare


In cadrul laboratoarelor cu mobilier fix,iluminatul local se realizează prin amplasarea corpurilor de iluminat general deasupra meselor de lucru.In cazul laboratoarelor cu mobilie mobil,iluminatul local se realizează cu corpuri de iluminat tip LED fixate de mesele de lucru.Iluminarea de lOOOlx se obține prin combinarea iluminatului general cu iluminatul local.

A.4 Instalații electrice pentru iluminatul circulațiilor orizontale si vertical

Iluminatul coridoarelor si scărilor trebuie sa asigure atat ziua cat si noaptea,realizarea unor diferente minime de luminanta la trecerea intre încăperi cu iluminări diferite.Pentru realizarea iluminărilor de zi si noapte.se vor prevedea sisteme de iluminat in trepte cu posibilități de comutare

B) Instalații electrice de prize

Instalațiile electrice de forță cuprind alimentarea cu energie electrică a tuturor receptoarelor de forță atât fixe cât și mobile.

La proiectarea instalațiilor electrice de forță se respectă prevederile normativului 17, cu excepția circuitelor, care se vor prevedea numai din cupru.

Pentru alimentarea receptoarelor mobile, se prevăd prize bipolare sau tripolare cu contact de protecție sau tablouri speciale, funcție de tipul receptoarelor.

Pentru alimentarea receptoarelor de forța și prize pentru fiecare secție medicala se prevede un tablou propriu, alimentat direct din tabloul de siguranțăgeneral.

Cțlnstalații electrice pentru lămpi bactericide

Se prevăd lămpi bactericide in laboratoare,holuri si camere de consultație pentru sterilizare aer si dezinfectie

D) Instalații electrice de forță

Constau din coloanele de alimentare ale tablourilor electrice,circuitele de alimentare a utilajelor și echipamentelor.Circuitele sunt realizate cu cabluri cu întârziereapropagăriiflăcării tip FG7OR sau similar,pozate în jgheab metalic,tub PVC sau țeavă metalică.Coloanele de alimentare ale tablourilor secundare vor fi realizate cu cablu tip cyy-f

  • E) Instalații electrice de protecție:

  • a) Priza de pământ-se va realiza o priză de pământ artificială care va avea o rezistență Rp mai mică de lohm.

  • b) Instalația de protecțieîmpotriva loviturilor de trăsnet-va fi realizată cu paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare PDA, prevăzută cu cel puțin două coborârișiprotejată în tub metalic.Pentru atenuarea efectului loviturilor indirecte se va realiza o rețea de captare,cu legături de echipotențializare.Pentru instalația electrică interioară, protecția se va executa prin legături de echipotențializare a elementelor metalice șiîn tablourile de distribuție se vor monta descărcători pentru tensiuni atmosferice.

  • F) Alimentarea cu energie electrica-se va realiza din brasamentul existent aflat în imediata apropiere a clădirii dar care va suporta o mărire de putere electrica.

Alimentarea serviciilor de siguranța cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 secunde sau mai mare de 15 secunde-pentru asigurarea continuității în alimentare cu energie electrica se propune prevederea a unui grup electrogen care va fi dotat cu:

-panou de comanda și control-combina funcțiile de gestiune ale grupului electrogen precum și cele de supraveghere a parametrilor acestuia.Panoul va asigura funcțiile de comanda și supraveghere.

La stabilirea schemei de alimentare se are în vedere realizarea unui nivel de siguranță cât mai ridicat

Tablourile electrice de distribuție vor fi executate conform schemelor electrice de distribuție și calcul puse la dispoziție de proiectant. Plecările spre receptori (circuite) sunt protejate cu întrerupătoare automate.

Pentru asigurarea protecției împotriva șocurilor electrice se va executa și măsura priza de pământ naturală completată cu o priză artificială, până la obținerea rezistenței de dispersie sub I ohm.

Dimensionarea echipamentelor:

Alegerea caracteristicilor materialelor, aparatelor și echipamentelor electrice se va face ținând cont de:

  • •  parametrii regimului de funcționare (tensiune, curent, putere, frecvență, etc.);

  • •  categoria sau categoriile în care se încadrează încăperea, spațiul sau zona respectivă din punct de vedere al pericolului de incendiu și din punct de vedere al pericolului de electrocutare;

" caracterul specific al instalației electrice respective, cu respectarea prescripțiilor tehnice și normativelor în vigoare.

Standarde si normative:

•J NPO15-97     - Normativ privind proiectarea și verificarea

construcțiilorspitaliceștișiainstalațiilor.

J STAS 1724 - Conductoare de cupru pentru conducte și cabluri electrice.

J STAS 9436/1,2,5 - Cabluri și conducte electrice. Clasificare și simbolizare.

J 17/2011 - Normativ pentru proiectarea șiexecuțiainstalațiilor electrice la consumatori cu tensiuni până la 1000V.


J SR CEI 364-4-41 - Instalații electrice ale clădirilor - Protecția împotriva șocurilor

✓ PI 18/3/2015

b) Instalații sanitare interioare

Se prevede dezafectarea instalațiilor interioare sanitare existente și realizarea de instalații noi care constau din:

  • ■  - instalații de apa rece;


  • ■  - instalații de apa caldă și recirculare;

  • ■  - instalații de apa pentru combaterea incendiilor-hidranți interiori;

  • ■  - instalații de canalizare menajeră;

Principalele lucrări propuse pentru instalația sanitară sunt:

  • ■  demontarea instalației sanitare existente

  • ■  realizarea unui sistem nou de distribuție apa rece și apă caldă din țeavă PPR/ Pex-A

  • ■  montarea de obiecte sanitare noi, armături și accesorii adecvate mediului spitalicesc; lavoarele vor fi suspectate,dotate cu semîpicior, vasele WC vor fi din porțelan sanitar iar rezervorul va fi de tip semiînălțime cu izolație împotriva apariției condensului

" montarea de spălătoarelor de inox specifice mediului spitalicesc

  • ■  realizare dușurilor la nivelul pardoselii și prevederea de sifoane de pardoseală speciale pentru a realiza racordarea pardoselii din covor PVC la sifon

  • •  realizare sistem nou de distribuție pentru hidranțiși montare hidranți interiori

  • ■  realizare sistem nou de distribuție pentru canalizarea interioară

  • ■  refacerea racordurilor pentru apă și canalizare

  • ■  realizarea racord pentru instalațiile de combatere a incendiilor

  • •  montare echipamente specifice: hidranți interiori complet echipați, reductori presiune și alte accesorii

  • ■  refacere sistem de distribuție apa rece și apă caldă pentru întreg corpul de clădire;

Echiparea cu obiecte sanitare se face conform cu cerințele STAS-1478/90, de calitatea 1. Tipul acestora, cotele de montaj a acestora trebuie să fie conforme cu destinațiaspațiilor, cerințele beneficiarului și STAS 1504.

Instalații de apă rece:

Alimentarea cu apă se face de la rețeaua de incintă printr-un racord existent, ce se păstrează ca poziție, dar se înlocuiește ca material.

Calitatea apei va trebui să corespundă prescripțiilor STAS 1342-91. Instalațiile de apă rece asigură alimentarea tuturor punctelor de consum (obiecte sanitare curente, obiecte sau dotări speciale, ulilaje, aparate medicale, recipient, etc). Calitatea apel este asigurată de furnizorul de apă. Pe intrarea generală a apei se va monta un filtru cu autocurățire mecanică.

Coloanele de alimentare și parțial conductele de legătură între acestea și obiectele sanitare se montează în ghene, închise etanș pe traseu sau în tavanul fals fiind prevăzute cu posibilități de acces pentru cazuri de intervenție, în asa fel mcât să nu perturbe activitățile medicale. în anumite poziții conductele de legătură de la coloane la obiectele sanitare se duc prin perete. Se va evita montajul conductelor aparent, pentru a se evita depunerea prafului și igienizarea greoaie a lor. Conductele principale de distribuție și conductele de legătură se vor executa din țevi PEX-A.Pe fiecare ramură ce alimentează un grup de obiecte sanitare cât și la fiecare baterie sau robinet de la lavoar, spălător, cada de duș se prevăd robîneți sferici cu rol de separare. Sub lavoare și spălătoare se montează robineți de racordare a bateriilor.

Conductele de apă rece se vor izola împotriva apariției condensului.

Instalații de apă caldă si recirculare:

Apa caldă menajeră (45° C) se furnizează la toate obiectele sanitare și utilajele care trebuie să funcționeze cu apă caldă pentru cerințele tehnologice, medicale sau pentru asigurarea unui grad sporit de confort și igienă.

Alimentarea cu apă caldă menajeră se face centralizat de la centrala termică. Conductele de alimentare cu apă caldă menajeră precum și cele de recirculare se montează pe trasee paralele și de obicei împreună cu cele de apă rece, în ghene închise etanș sau în tavan fals. Conductele de apă se vor izola termic cu mansoane termoizolante pentru evitarea răcirii apei calde. Materialele sunt aceleași cu cele de apă rece.

Instalații de apă pentru combaterea incendiilor:

Instalațiile de apă pentru combaterea incendiilor sunt constituite din rețeaua interioară de hidranți astfel încât orice punct din secție să fie stins de două jeturi în acțiune simultană

Debitul de apă pentru stins un incendiu din interior este Qii = 2 x 2,5 1/s conform NP 086-05, Anexa 3.

Rețeaua de distribuție este din țeavă de oțel zincat și este alimentată din rețeaua existenta. Hidranții se montează aparent sau îngropat în perete, în cutii metalice, complet echipați, cu robinet de închidere, furtun, și ajutaj stingere.

Evitarea stagnării apei din coloanele de incendiu, se asigură prin legarea capătului coloanelor la un obiect sanitar de folosință curentă (vas de closet) legătura realizându-se cu un reductor de presiune.

Hidranții de incendiu interiori se amplasează în locuri vizibile și ușor accesibile în caz de incendiu, în funcție de raza lor de acțiune și de necesități.

Hidranții de incendiu interiori se pot monta aparent sau îngropat, marcându-se corespunzător. Standardele de referință sunt STAS 297/2 și SR ISO 6309.

Pe timp de noapte sau în locurile unde se desfășoară activități la lumină artificială, marcarea hidranților se face prin iluminat de siguranță.

Robinetul hidrantului de incendiu, împreună cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul său și dispozitivele de refulare a apei, se montează într-o cutie specială, amplasată în nișă sau firidă în zidărie, la înălțimea de 0,80 m ... 1,50 m de la pardoseală. Standardul de referință este STAS 3081.

Nișele hidranților de incendiu interiori nu trebuie să străpungă pereții antifoc, pe cei care despart încăperi cu pericol de incendiu diferit sau care delimitează căi de evacuare, în cazul în care se montează în nișă, rezistența la foc a peretelui, după montarea nișei, trebuie să rămână neschimbată.

Hidranții de incendiu interiori se echipează cu furtunuri semirigide (standard de referință STAS SR EN 671-7 1/2002) și cu țevi de refulare universale montate la extremitățile furtunurilor pentru a forma, dirija și controla jetul de apă.


Furtunurile semirigide trebuie să aibă unul din următoarele diametre interioare: 19 mm; 25 mm; 33 mm. Lungimea maximă a furtunului semirigid trebuie să fie de 30 m (standard de referință STAS SR EN 671-1/2002). Țeava de refulare universală trebuie să permită următoarele poziții de reglare: închidere și jet pulverizat și/sau jet compact (standarde de referință STAS SR EN 671-1/2002 și STAS SR EN 671-2/2002). Când jetul pulverizat și jetul compact sunt condiționate, se recomandă să se poziționeze jetul pulverizat între poziția de închidere și poziția jetului compact

în rețelele instalațiilor interioare de apă pentru incendiu, separate sau comune, se folosesc numai conducte metalice (nu sunt admise conducte din materiale plastice).

Coloana de alimentare cu apă a hidranților de incendiu interiori are diametrul minim constant de 2 țoii pe întreaga înălțime și se racordează la partea superioară la un punct de utilizare curentă a apei, pentru a se asigura circulația permanentă a apei în coloană.

Instalații de canalizare menajeră interioare:

Se înlocuiesc coloanele montate mascat, în ghene, asigurându-se accesul la piesele de curățire, conductele de legătură de la obiectele sanitare

Conductele de canalizare se execută din PP SAU PVC-KG-canalizare.


Se vor asigura distanțele de montaj a conductelor față de elementele celorlalte instalații. Se va urmări pozarea conductelor de canalizare, în montajul porțiunilor orizontale, sub conductele de apa. La capătul coloanei de canalizare se prevede coloana de ventilație.

La montaj se vor respecta pantele de montaj pentru asigurarea golirii conductelor de la obiectele sanitare. Se vor respecta și distanțele normate între brățările de prindere conform precizărilor producătorului conductelor (dar nu la mai mult de 2 m și la schimbări de direcție).

în fiecare grup sanitar s-a prevăzut un sifon de pardoseală Dn=50 la care se va racorda un lavoar. Este interzisă racordarea la sifon a căzilor de duș, acestea se vor racorda, separat, la coloană.

La execuția instalației de canalizare, la orice schimbare de direcție, se vor utiliza piese de canalizare (cotari, ramificații) cu un unghi de 45 grade. Este interzisă utilizarea pieselor de canalizare la un unghi de 87 grade.

La trecerea conductelor de distribuție prin pereți se vor prevedea țevi de protecție din plastic. Rostul rămas între țeava de protecție și beton se umple cu material cu aceeași rezistență la foc. Ieșirile conductelor din pereți se pot masca cu rozele de mascare.

Pentru o bună utilizare a instalației de canalizare se prevăd piese de curățire pe conductele de scurgere conform planului.

La efectuarea probelor de funcționare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de susținere și de fixare, existența pieselor de curățire, conform precizărilor din proiect și din normativ.

Instalații de canalizare menajeră exterioare

Având in vedere faptul ca rețeaua exterioara de canalizare este veche si colmatata,se impune înlocuirea ei in totalitate inclusiv montarea de cămine de canalizare noi .Pentru


evacuarea apelor menajere de la laboratoare se va prevedea o rețea de canalizare separata de restul clădirii,care va fi colectata intr-un bazin de neutralizare.Dupa procesul de neutralizare si analiza chimica a lor,apele menajere vor fi evacuate in conducta publica prin pompare.Pentru grupul sanitar de la demisol corpului AMBULATORIU,evacuarea apelor menajere se va face intr-un cămin exterior,unde se va monta o pompa cu tocător avand in vedere cota canalizării din demisol care este sub cota canalizării exterioare.Conductele de canalizare se execută din

PVC-KG sau/si din PEHD-canalizare.

  • c) Instalații încălzire/răcire • CORP CLĂDIRE CI-AMBULATORIU

Se prevede dezafectarea instalațiilor termice existente și realizarea de instalații noi care constau din:

  • ■  demontare instalație termică existentă

  • ■  realizarea unui sistem nou de distribuție pentru instalația interioară, inclusiv armăturile specifice;


  • ■  realizarea unui sistem nou de distribuție pentru instalația de încălzire-răcire cu ventiloconvectoare

  • ■  montare corpuri noi de încălzire din elemenți de aluminiu sau oțel specifice pentru mediul medical inclusiv armături și accesorii-grupuri sanitare si casa scării

  • •  montare ventiloconvectori de tavan necarcasati/carcasati sau tip caseta în toate spațiile

  • ■  realizare sistem de ventilare în băi cu ventilatoare

  • •  refacere branșament termic si realizare distribuitor tur-retur in spațiul tehnic

  • ■  realizarea unui canivou tehnic pentru realizarea tuturor branșamentelor

  • •  montare echipamente specifice

  • ■  refacere sistem de distribuție pentru instalația termică

  • ■  înlocuire distribuție și realizare coloane pentru celelalte nivele

  • ■  montare echipamente specifice: agregat de răcire (Chiller)

Deoarece instalația actuala de încălzire nu mai funcționează la parametrii ceruți de normele în viguare (corpuri de încălzire colmatate, elemenți de radiator sparți, lipsă robineți de radiator pentru reglajul temperaturii, țevi pentru distribuția agentului termic fisurate, lipsa robineților de echilibrare) se impune înlocuirea instalației existente.

Datorită temperaturilor foarte mari din timpul verii care afectează funcționarea corectă a echipamentului medical dar și activitatea personalului medical din secții, se impune dotarea secției și cu instalație de răcire.

în vederea asigurării condițiilor de microclimat în spațiile clădirii - funcție de destinația lor - vor fi dotate cu Instalații de încălzire și instalații de răcire.

La alegerea soluțiilor tehnice se va ține cont de caracteristicile construcției, de destinația încăperilor și de condițiile de mediu.

Energia termică pentru încălzire se va obține prin realizarea unui racord termic la centrala termica propusa care se va realiza cu țevi preizolate montate in canivou tehnic si legătură la distribuitorul amplasat in spațiul tehnic de la demisol. Necesarul termic/răcire pentru secții va fi asigurat de ventiloconvectori de tavan echipați cu robineți de închidere,aerisitori,vane cu 3 cai.

în grupurile sanitare,magazii si casa de scării se vor monta corpuri de încălzire din Al sau oțel pentru mediul spitalicesc echipate cu robineți tur, robineți retur, console și aerisitor manual.

Corpurile de încălzire vor fi amplasate sub suprafețele vitrate sau în imediata apropierea acestora.

Distribuția agentului termic (apă caldă în perioada rece) se va realiza în sistem cu douățevi OL-NN izolate termic cu izolație minim 9mm, montate in tavanul fals(holuri) iar legătură la corpuri de încălzire si ventiloconvectoare se poate realiza cu țeava Cu/Pex-A

Pentru asigurarea apei răcite necesară alimentării/funcționarii ventiloconvectoarelor în perioda caldă, se va monta un chiller în exteriorul clădirii, amplasat pe o platforma care se va amenjara in imediata apropiere a spațiului tehnic.Legatura de la chiller la distribuitorul termic, amplasat in spațiul tehnic se va realiza cu țeava preizolata. Se vor realiza distribuții separate a agentului termic pentru radiatoare de cele ale ventiloconvectoarelor, pe fiecare circuit se vor monta robineți cu sferă pentru mchidere/izolare(vara circuitul pentru radiatoare se va închide)

Conductele vor fi dimensionate astfel încât vitezele de circulație a agentului termic prin conducte să se înscrie în limitele prevăzute de normativul 113/2015

Pentru preluarea condensului de la ventiloconvectoare se va realiza o instalație de canalizare separată care se va lega la canalizare la parter.La racordarea coloanei separate de condens în rețeaua de canalizare se va monta un sifon pentru asigurare gărzii hidraulice și evitarea apariției în încăperi a mirosurilor neplăcute.

Pentru o distribuție echilibrată, la baza fiecărei coloane vor fi prevăzuți robineți de echilibrare și robineți de golire.

Prinderea conductelor se va face de elementele de rezistență ale clădirii prin intermediul consolelor și al tiranților. Fixarea conductelor se realizează cu brățări de prindere cu inel de cauciuc. Punctele mobile și fixe vor fi specificate pe planurile de instalații.

Ansamblului instalațieide încălzire i se va asigura stabilitatea și rezistența mecanică necesară preluării eforturilor portante și celor date de dilatarea instalației precum și de acțiuni seismice.

La trecerea prin perețiși plansee conductele vor fi protejate cu tuburi din otel avind diametrul imediat superior.

Instalația de încălzire va funcționa cu agent termic - apa caldă - cu parametrii nominali 80/60 C și este asigurat din centrala termică amplasata in incinta spitalului.

Instalația de răcire va funcționa cu apă răcită cu parametrii nominali 12/7C care se va asigura de la agregatul de răcire-chiller.

Sistemul de distribuție al agentului termic 80/60 C este compus din:

-coloane din Ol-NN și radiatoare din aluminiu -coloane din Ol-NN și ventiloconvectoare -legaturi la corpuri de încălzire din Cu sau Pex

Sistemul de distribuție al agentului de răcire 12/7C este compus din:

-coloane din Ol-NN și ventiloconvectoare (același circuit folosit la încălzirea cu ventiloconvectoare)

Condiționarea/răcirea aerului se va realiza cu un sistem chiller-ventiloconvectori.

Sarcina termică de vară se determină ținând cont de aporturile de căldură din exterior prin elementele de închidere precum și de degajările de căldură de la sursele interioare (oameni, iluminat, mașini și utilaje electrice, umiditate).

Sarcina termică de iarnă se calculează pe baza pierderilor de căldură către exterior prin elementele de închidere.

Evacuarea aerului viciat din spații se realizează prin grilele de transfer, montate în perete, către holul central și de aici spre exterior.Evacuarea aerului viciat din grupuri sanitare se va realiza prin intermediul ventilatoarelor.

Prevederi normative

Lucrările cuprinse în documentație respectă prevederile prescripțiilor:

S 113/2015-Normativ pentru proiectare și execuție a instalațiilor de încălzire,

J PU8/99-Norme tehnice de proiectare și realizare aconstrucțiilor privind protecția la acțiunea focului;

S NP 016/1997-Normativul privind proiectarea clădirilor pe baza cerințelor conform legilor 10/95;

C OMI 163/2007-Norme generale de apărareîmpotriva incendiilor.

CORP CLĂDIRE C4-PUNC.TRADIOLOGICAMBULATORIU

Se prevede dezafectarea instalațiilor termice existente și realizarea de instalații noi care constau din:

  • •  demontare instalație termică existentă

  • ■  realizarea unui sistem nou de distribuție pentru instalația interioară , inclusiv armăturile specifice;

  • •  realizarea unui sistem nou de distribuție pentru instalația de răcire cu un sistem centralizat tip VRV.(functionare pe timp de vara)

  • ■  montare corpuri noi de încălzire din oțel /AI speciale pentru mediul spitalicesc in toate spatiile(functionare pe timp de iama)

  • •  montare unitati de tip VRV carcasate.

  • ■  realizare sistem de ventilare în grupuri sanitare cu ventilatoare

  • •  refacerea sistemului de distribuție agent termic

  • ■  realizarea unui branșament de agent termic cu țevi din otel preizolate sau alte


materiale destinate montajului îngropat.

  • ■  montare echipamente specifice: ventilatoare de evacuare a aerului viciat din băi

° refacere sistem de distribuție pentru instalația termică

B înlocuire distribuție și realizare legaturi la corpuri de încălzire cu sistemul distribuitor si țeava din polietilena reticulata cu bariera de oxigen tip Pe-Xa si distribuitoare.

  • ■  montare echipamente specifice: agregat de răcire tip VRV

Deoarece instalația actuala de încălzire nu mai funcționează la parametrii ceruti de normele in viguare (corpuri de încălzire colmatate, elementi de radiator sparti, lipsa robineti de radiator pentru reglajul temperaturii, țevi pentru distribuția agentului termic fisurate, lipsa robinetilor de echilibrare) se impune înlocuirea instalației existente.

Datorita temperaturilor foarte mari din timpul verii care afecteaza funcționarea corecta a echipamentului medical dar si activitatea personalului medical, se impune dotarea secției și cu instalație de răcire.

în vederea asigurării condițiilor de microclimat în spațiile clădirii - funcție de destinația lor - vor fi dotate cu instalații de încălzire si instalații de răcire.

La alegerea soluțiilor tehnice se va ține cont de caracteristicile construcției, de destinația încăperilor și de condițiile de mediu.

Energia termică pentru încălzire și preparare apă caldă de consum (a.c.c.) se va obține dintr-un racord la rețeaua existenta.

Necesarul răcire va fi asigurat de sistemul VRV, iar cel de încălzire va fi realizat prin intermediul radiatoarelor.

In grupurile sanitare se vor monta corpuri de încălzire din Al sau oțel pentru medii spitalicești echipate cu robineti tur, robineti retur, console si aerisitor manual.

Corpurile de incalzire vor fi amplasate sub suprafețele vitrate sau in imediata apropierea acestora.

Distribuția agentului termic (apa calda in perioada rece) se va realiza in sistem cu doua țevi OL sau PP-R, izolate termic cu izolație minim 9mm, montate aparent cu distribuție inferioră si circulație fortata.

Pentru asigurarea apei răcite necesara alimentarii/functionarii sistemului VRV in perioda calda, se va monta o unitate exterioara tip VRV in exteriorul clădirii

Conductele vor fi dimensionate astfel incat vitezele de circulație a agentului termic prin conducte sa se înscrie in limitele prevăzute de normativul 113/2015.

Pentru preluarea condensului de la VRV se va realiza o instalație de canalizare separata. La racordarea coloanei separate de condens in rețeaua de canalizare se va monta un sifon pentru asigurare gărzii hidraulice si evitarea apariției in încăperi a mirosurilor neplăcute.

Pentru o distribuție echilibrata, la baza fiecărei coloane vor fi prevazuti robineti de echilibrare si robineti de golire.

Prinderea conductelor se va face de elementele de rezistenta ale clădirii prin intermediul consolelor si al tirantilor. Fixarea conductelor se realizează cu bratari de prindere cu inel de cauciuc. Punctele mobile si fixe vor fi specificate pe planurile de instalații.

Ansamblului instalației de încălzire i se va asigura stabilitatea și rezistența mecanică necesară preluării eforturilor portante și celor date de dilatarea instalației precum și de acțiuni seismice.

La trecerea prin pereți si plansee conductele vor fi protejate cu tuburi din otel avind diametrul imediat superior.

Instalația de încălzire va funcționa cu agent termic - apa calda - cu parametrii nominali 80/60 C sî este asigurat din centrala termica propusa.

Instalația de răcire va funcționa cu Freon.

Sistemul de distribuție al agentului termic 80/60 C este compus din:

-coloane din OL sau PP-R si radiatoare din aluminiu si otel speciale pentru mediul spitalicesc Sistemul de distribuție al agentului de răcire este compus din:

-coloane din cupru si VRV)

Condiționarea/răcirea aerului se va realiza cu un sistem VRV.

Sarcina termică de vară se determină ținând cont de aporturile de căldură din exterior prin elementele de închidere precum și de degajările de căldură de la sursele interioare (oameni, iluminat, mașini și utilaje electrice, umiditate).

Sarcina termică de iarnă se calculează pe baza pierderilor de căldură către exterior prin elementele de închidere.


Evacuarea aerului viciat din spații se realizează prin grilele de transfer, montate în perete, către holul central și de aici spre exterior si cu ajutorul ventilatoarelor.(grupuri sanitare)

Prevederi normative

Lucrările cuprinse în documentație respecta prevederile prescripțiilor:

  • V 113/2015-Normativ pentru proiectare si execuție a instalațiilor de încălzire,

S PI 18/99-Norme tehnice de proiectare si realizare a construcțiilor privind protecția la acțiunea focului;

  • V NP 016/1997-Normativul privind proiectarea clădirilor pe baza cerințelor conform legilor 10/95;

  • V OMI 163/2007-Norme generale de aparare împotriva incendiilor.

dllnstalatii de curenti slabi

Prezentul proiect are în vedere implementarea următoarelor sisteme:

  • A. INSTALAȚIE DE DETECȚIE, SEMNALIZARE ȘI A VERTIZARE IN

CAZ DE INCENDIU

  • B. INSTALAȚII TVCI

  • C. INSTALAȚIE DE DATE-VOCE

  • D. INSTALAȚIE CONTROL ACCES

Baza legala de proiectare:

-Legea 319 / 2006 - securității și sanatatîi muncii;

-Legea nr. 333 din 08 / 07 / 2003, cu modificările și completările ulterioare - privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor șiprotecția persoanelor;

-Legea 307/2006 privind apararea împotriva incendiilor,

-OMAI163/2007 - Norme generale de aparare împotriva incendiilor;

-Normativ de siguranța la foc a construcțiilor, indicativ PI 18 / 99, Normativ - P 118/3-2015;

-HG 1010 din 25 iunie 2004 - pentru aprobarea normelor metodologice și a documentelor prevăzute la art 69 din Legea nr. 333 / 2003.

-H.G 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor șiprotecția persoanelor;

-Legea nr. 608 / 2001, cu modificările ulterioare privind evaluarea conformității produselor,

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatare instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ 17-2011;

-Legea 10/1995 - privind calitatea în construcții

-Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor de cabluri electrice - NTE 007/08/00

-Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice interioare de curenți slabi aferente clădirilor civile și de producție, indicativ 118/1-02,118/1-01 -STAS-R-11621-91; SR 6646-1,2,3-1996; SR EN 60598; SR EN-60898; SR EN 60529-95; SR EN 60617; SR CEI 61082-


1; SR EN 62305 ; SR HD 60364-5-54:2007; SR CEI 61200-413:2005

-SR EN 50132. Sisteme de alarma. Sisteme de supraveghere TVCI;

-SR EN 50136. Sisteme de alarma. Sisteme și echipamente de transmisie a alarmei;

-EN 50174: Tehnologia informației - Instalarea cablurilor

-EN 50173: Tehnologia informației - Sisteme generice de cablare;

-ISO/IEC 11801: Cablarea generică a imobilului clientului;

-ANSI/TIA/EIA-606: Standardul privind administrarea infrastructurii clădirilor; -ANSI/TLA/EIA 568-B: Standardul privind cablarea pentru telecomunicații în clădirile comerciale; Cerințe generale; -Cablu de cupru; Fibră optică; include standardul TIA/EIA-568-A și actualizările ulterioare;

-ANSI/TIA/EIA-606: Standardul privind administrarea infrastructurii clădirilor, -Documentațiile tehnice ale echipamentelor folosite;

Următoarele specificații descriu datele tehnice necesare pentru proiectarea și realizarea instalațiilor aferente enumerate mai jos:


A. INSTALA ȚIE DE DETECȚIE, SEMNALIZARE ȘI A VERTIZARE IN CAZ DE INCENDIU.

Echiparea clădirilor cu instalații de semnalizare a incendiilor se realizează în vederea asigurării siguranței la foc a utilizatorilor construcției, pentru prevenirea incendiilor și intervenția în timp util în caz de apariție a acestora. Instalațiile de semnalizare a incendiilor aferente construcțiilor se stabilesc în funcție de riscul de incendiu, tipul de clădire, destinație, de categoria de importanta a construcțiilor și de parametrii ce trebuie supravegheati (temperatura din incapere, fumul, emanația de gaze periculoase sau explozive, etc).

Sistemul șiinstalația de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu care urmeaza să fie instalat este un sistem complex care va realiza funcțiile de detecție a începutului de incendiu.

Sistemul de supraveghere antiincendiu a fost conceput conform cerințelor impuse de către beneficiar: se impune necesitatea detectării emanațiilor de fum în scopul eliminării riscului declanșării unui incendiu și a evitării unor eventuale pagube materiale. Destinația este aceea de a se semnaliza optic și acustic pentru evacuarea personalului și de a semnaliza declanșarea unui incendiu, urmând ca personalul autorizat în acest sens să ia măsuri conform planurilor de acțiune în caz de incendiu.

în cazul în care exista uși de evacuare în caz de incendiu care sunt în mod normal închise, centrala de alarma va da comanda, în caz de incendiu, pentru deblocarea acestora. în acest caz se vor prevedea, obligatoriu, butoane tip EXIT de urgenta a căror acționare va deschide aceste uși imediat.

De asemenea, centrala de incendiu va da comanda pentru deschiderea trapelor de desfumare și evacuarea fumului, care vor fi montate pe casa scării șiîn holul de la demisol, în caz de incendiu și actioneaza sistemul de alarmare vocala.

Sistemul de detecție și semnalizare a incendiului are rolul de a supraveghea spațiile din cadrul construcției din punct de vedere al apariției accidentale sau intenționate a unui focar de incendiu. Funcțiile realizate de sistem sunt: detectarea emanațiilor de fum și semnalizarea optica șisonoră a stării de început de incendiu, cu indicarea zonei producerii acestuia.

Echipamentul de detecție este compus din detectori de fum și butoane manuale de incendiu amplasate pe traseele de evacuare.

Instalațiile de semnalizare la incendiu trebuie să asigure:

  • •     detecția începuturilor de incendiu în faza incipientă;

  • •     avertizarea ocupanților din clădire asupra pericolului de incendiu;

  • •    acționarea automata a trapelor de desfumare pentru evacuarea fumului;

  • •     anunțarea incendiului prin intermediul apelatorului telefonic Ia persoanele desemnate să ia masuri în caz de incendiu.

Conform Normativ - P 118/3 - 2015 (funcție de categoria de importanta, riscul de incendiu, număr ocupanti, categoria pericol de incendiu) se va folosi tipul de acoperire totala a zonelor de detectare la incendiu.

Detectoarele optice de fum vor fi de tip adresabile și se vor monta pe tavan, în toate încăperile și holurile de acces.

Declanșatoarele de alarma manuale se vor monta către ieșirile de evacuare pentru a facilita declanșarea unei alarme în cazul apariției unui incendiu nesesizat de detectoare și pentru o alarmare eficienta a întregii clădiri.

Dispozitivele de avertizare acustica și vizuala se vor amplasa astfel incat alarma să fie auzita clar și observata vizual de către toti posibilii ocupanti ai clădirii.

Sistemul utilizează, drept centru de control, o centrala de incendiu adresabila la care sunt conectați detectorii de fiim, precum și sirenele și butoanele manuale de alarmare.

Centrala va fi alimentata printr-un circuit separat din tabloul electric de distribuție general (TDG), conectat inaintea întrerupătorului general.

Centrala realizează transferul de informații de la elementele componente ale sistemului prin cablu de incendiu cu 4 fire.

Centrala de incendiu are dubla alimentare cu energie, din rețeaua de 220 Vca și baterii de acumulatori de 12V/18Ah, funcționarea fiind complet independenta în cazul deranjamentelor la rețeaua de energie electrica de 220V.

Echipamentele și traseele de cabluri ale instalației de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu amplasate în clădire sunt prezentate în planșele 101-103.

Instalația de detectare, semnalizare și alarmare în caz de incendiu este de uz general de TIP 1 și cuprinde următoarele elemente:

centrala de semnalizare adresabila;

detectoare de fum adresabile;

butoane pentru declanșarea manuala a alarmei de incendiu;

sirene de alarmare acustica de interior;

sirene de alarmare acustica de exterior;

panou repetor care va fi conectat înrețea cu centrala de detecție incendiu; comunicator vocal

centrala desfumare pentru acționarea geamurilor de pe casa scării

Centrala de semnalizare este de tip adresabil, pe a cărei panou de semnalizare vor fi afișate:

starea de bună funcționare;

starea de veghe;

starea de alarmare;

starea de defect;

zona aflată în alarmă;

locația exactă a detectorului aflat în defect sau alarmă.

Centrala are următoarele funcții:

detecția rapidă a începuturilor de incendiu;

afișarea zonei și adresei dispozitivului de detecție aflat în alarmă sau defect; semnalizarea manuală a incendiului de la butoanele de semnalizare;

alarmarea la nivelul întregului obiectiv;

transmiterea la distanța a stării de alarmare și defect;

autotestarea echipamentului central și a zonelor de detecție ;

continuarea funcționării (alimentare de rezervă) în condițiile întreruperii sursei principale de alimentare cu energie electrică;

Cablarea instalației de detectare, semnalizare și alarmare în caz de incendiu se va realiza cu cablu tip JE E30 H(St) H 2x2x0.8 mmp, montat în tuburi de protecție din PVC sau pe paturi de cabluri, conform normativului PI 18-3/2015 și normativului 17/2011.

Cablurile instalației de semnalizare incendiu se vor monta la o distanța de 30 cm față de cablurile electrice de forță (pe traseele paralele) iar în jurul fiecărui detector se va lăsa un spațiu liber de minim 50 cm.

Centrala de detecție va fi prevăzute cu:

doua bucle de detecție avand posibilitatea conectării a minim 125 de dispozitive pe buclă;

acumulatorii ce vor asigura o funcționare în regim normal, în lipsa tensiunii de alimentare, de cel puțin 48h;

Pentru buna funcționare a instalației de detectare, semnalizare și avertizare incendiu beneficiarul are următoarele obligații:

asigurarea tensiunii normale de alimentare (230Vca/50Hz) pentru centrala de incendiu.

Alimentarea centralei se va realiza din cel puțin două surse independente de energie electrica:

alimentarea principală se va realiza din tabloul electric prin racord direct, iar în cazul întreruperii alimentării principale, din sursa de rezerva - acumulatori cu o capacitate de alimentare pentru minim 48 ore.

so

1

modernizarea utilităților generale și specifice pentru corpului ambulatoriului (inclusiv racordarea la utilități pe amplasamentul obiectivului de investiți).

Scopul și rezultatele realizării investițiilor propuse pentru atingerea obiectivului:

  • 3,1.PARTICULARITĂȚI ALE AMPLASAMENTULUI

  • a) Descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituțî, drept de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz)

Echipamentul de control și semnalizare- ECS va fi amplasat în camera tehnica de la demisol. în acest spațiu se vor respecta condițiile impuse de normativul PI 18-/3/2015, pentru montarea centralei și anume :

să fie amplasate cât mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai apropiat ca amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al rețelei respective, asigurând un grad de securitate corespunzător;

accesul către încăperile unde sunt amplasate ECS trebuie să fie ușor. Pe calea de acces nu trebuie să existe obstacole care ar putea împiedica sau întârzia intervenția personalului desemnat;

să nu fie traversate de conductele instalațiilor utilitare (apă, canalizare, gaze, încălzire, etc.). Sunt admise numai racorduri pentru instalațiile care deservesc încăperile respective;

să nu fie amplasate sub încăperi încadrate în clasa AD4 conform normativului 17

- 2011 (medii expuse la picături cu apă);


spațiile pentru ECS să fie prevăzute cu instalații de iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului;

accesul să fie permis doar persoanele specializate și desemnate în condițiile legii, indicațiile și controalele să fie ușor accesibile pompierilor și personalului responsabil din caldire;

riscul de incendiu să fie mic și spațiul să fie prevăzut cu cel puțin un elemerit de77 detectare conectat la sistemul de semnalizare a incendiilor.

să aiba iluminat natural și posibilități de aerisire, condiții normale de temperatura și umiditate, să fie ferită de praf și agenti corozivi, iar riscul de avariere mecanică a echipamentelor scăzut;

să fie astfel realizat încât să împiedice propagarea ușoara din exterior de incendii, explozii, trepidații și zgomote;

Detectoarele automate de fum se vor amplasa conform normativului PI 18-3/2015,imediat sub tavan, astfel încât produsele degajate de incendiu din spațiile supravegheate se ajunga la ele fără diluție.


Nu se vor monta detectoare de fum sau temperatura în apropierea pereților la mai puțin de 50 cm, pe aceeași distanta de 50 cm se va păstră spațiul liber în jurul oricărui detector.

Declanșatoarele manuale (butoane de semnalizare incendiu) din spațiul protejat vor fi marcate clar și vizibil astfel încât să fie identificate ușor și vor fi accesibile.

Distanța maximă de parcurs din orice punct al clădirii la cel mai apropiat declanșator manual nu va depăși 30 m. Declanșatoarele manuale se amplasează pe căile de evacuare la interiorul sau exteriorul fiecărei uși, pe scara de evacuare și la fiecare ieșire spre exterior.

înălțimea de montare pentru butoane va fi de 1,2 m de la pardoseala finita.

Dispozitivele de alarmare acustice se vor amplasa la interior, astfel încât semnalul sonor de alarmă să fie auzit la intensitatea necesară în toate spațiile obiectivului iar la exterior, sirena va fi prevăzută și cu semnalizare optică și se va amplasa astfel încât să fie vizibilă din exteriorul clădirii.

Dispozitivele acustice de alarmare vor produce semnale sonore cu intensitatea de minim 65 dB. Dacă în aceste spații, pot apare zgomote de fond cu durata mai mare de 30 de secunde și intensitatea egala sau mai mare de 65 dB este necesar ca dispozitivele acustice de alarmare să producă semnale sonore cu cel puțin 5 dB peste nivelul acestora.

Configurații minimale echipamente de semnalizare INCENDIU

Centrala de incendiu adresabila

Centrală semnalizare incendiu adresabila, complet programabilă, destinată clădirilor administrative, depozitelor, magazinelor, în general pentru obiective de dimensiuni medii și mari. Este o centrală de avertizare incendiu modulară, complet programabilă, ce respectă standardul EN54-2 - EN54-4 și este echipată cu microprocesor.

  • •  afîșaj LCD iluminat cu posibilitatea afisarii informațiilor în limba romana despre starea sistemului pe 4 linii a cate 40 de caractere, ajutand și la programarea sistemului;

  • •  interfața pentru programare și gestionare;

  • •  consola software cu interfața grafica imbunatatita, diagnosticare sistem;

  • •  configurare rapida și ușoara, suporta Windows;

  • •  alimentare 230Vca.

  • •  Baterie 2x 12 V/18 Ah

Comunicator telefonic


  • •  canale independente de comunicare cu logica prioritara;

  • •  Comanda cu polaritate pozitiva sau negativa;

  • •  Ciclul de apel se poate opri direct prin cod PIN de la tastatura apelatorului;

  • •  Programare restricționată de la tastatura prin cod instalator;

  • •  Detecție voce;

  • •  Protocoale de comunicare incluse;

  • •  Programare de la tastatura sau prin software;

  • •  Sesizare defecțiuni (linie telefonica deconectată, lipsa tensiune alimentare, acumulator descărcat);

  • •  2 ieșiri programabile OC.

Panou repetor

Panou utilizat pentru afișarea evenimentelor centralelor de incendiu adresabile conectate.

  • •  conectare pe RS485 înrețea redundanta;

  • •  afișaj LCD iluminat cu posibilitatea afisarii informațiilor în limba romana;

  • •  cablare pe o distanta de maxim 1000 m;

  • •  alimentare 24VDC;

  • •  temperatura de funcționare: -5°C - +50°C;

  • •  umiditate relativa: 93% (fara condens).

Detector optic de fum si temperatura adresabil

Detector adresabil combinat(optic fum și temperatura), proiectat pentru instalarea în sistemele de alarma de incendiu adresabile care suporta protocolul de comunicare TTE. Detectorul este alimentat din panou și poate fi controlat prin protocolul de comunicare.

  • •  Detector de fum și temperatura;

  • •  Procesare digitala;

  • •  Clasa Al/S;

  • •  Protocol TTE;

« LED cu vizibilitate de 360 grade;

« Alimentația 15-32 V;

• Suprafața protejată: 120Mp o Inaltimea instalării: max 16m

  • •  temperatura de funcționare: -10°C - +60°C;

« umiditate relativa: 95% (fara condens);

  • •  tensiune de funcționare: 15 - 32VDC

  • •  tensiunea nominala: 27V;

  • •  conform cu standardul EN54-5, EN54-7.

Sirena de incendiu de interior cu izolator

  • •  2 nivele sonore - 92dB/ lOOdB selectabile din programare

  • •  32 tonalitati diferite selectabile dîn programare

  • •  tensiunea de alimentare pe bucla: 15 V - 32V dc;

  • •  culoare roșu;

  • •  temperatura de operare: -10°C - +55°C;


  • •  temperatura de stocare: -25°C - +70°C;

  • •  umiditate relativa: 93% fara condens;

  • •  conforma cu standardul EN54-3

Soclu detectori

Buton incendiu adresabil

Buton de incendiu de interior. Are o construcție speciala pentru eliminarea alarmelor false și este destinat semnalizării manuale a incendiilor.

  • •    temperatura de operare: -25°C - +70°C;

  • •    Indicație LED pentru eveniment alarma de incendiu;

  • •     Element resetabil;

  • •    temperatura de funcționare: -10°C - +60°C;

  • •    umiditate relativa: 93% (fara condens);

  • •    tensiune de funcționare: 15 - 32VDC;

  • •    tensiunea nominala: 27V;

  • •    conform cu standardul EN54-11, EN54-17.


Sirenă de incendiu de exterior

Sirenă externă autoprotejată, roșie.

  • •  Sirena externa autoprotejată, roșie, cu flash;

  • •  autoprotejate;

  • •  carcasa plastic roșie;

  • •  spațiu pentru acumulator de 12 V/2,3 Ah;

  • •  temperatura de operare: -25°C - +55°C;

  • •  presiune acustica: 103 dB masurat la 3m;

  • •  tensiune nominala: 27.6 Vdc;

  • •  include acumulat

Buton desfumare urgenta

  • •  Buton urgenta și reset - pentru acționare de urgente - se actioneaza alarma și centrala de desfumare care actioneaza actuatoarele;

  • •    Resetabil manual;

  • •    Compatibil cu centralele de desfumare;

® Acționare manuala centrala și motoare evacuare în caz de incendiu;

  • •    Alimentare 24 v;

  • •     Led status;

  • •    Clasa protecție IP42;

  • •    Temperatura de operare -10° + 50°;

®     Include cheie;

  • •     Carcasa platic culoare roșu.

Motor cu lanț 500 mm Desfumare

  • •  Motor fereastra evacuare fum și gaze fiebinti;

® Cursa maxima lanț 500 mm;

® Forța 300 N;

  • •  Alimentare 24 V DC;

  • •  Viteza deschidere 8.9 mm/s;

  • •  Lungime cablu de alimentar: 2 m;


  • •  Indicat pentru sisteme desfumare» evacuare fum și gaze fierbinți;

  • •  Certificare desfumare EN 12101-;

  • •  Carcasa metalica, cablu silicon.

Acumulator 7Ah/12V

Acumulatorl2V/18Ah

  • •  ciclu lung de viata;

  • •  întreținere ușoara;

  • •  temperatura de funcționare: -25°C - +50°C, fara schimbări apreciabile ale caracteristicilor;

  • •  acumulatorii raman incarcati și după o perioada lunga de depozitare.

  • B. INSTALAȚII TVCI

Sistemul va asigura supravegherea video pe timp de zi și de noapte a intrărilor/ ieșirilor din/în obiectiv și a holurilor de access.

Imaginile preluate vor fi stocate pe un echipament de stocare astfel încât să permită o analiză ulterioară, în caz de necesitate. Supravegherea video se realizează cu 14 camere video IP de tip dome interiorși 7 camere video IP de exterior cu rezoluția minimă de 2Mp. Sistemul de televiziune în circuit închis (CCTV) trebuie să asigure supravegherea zonelor de interes deosebit ale obiectivului, conform legislației în vigoare șisă asigure arhivarea imaginilor stocate pentru minim 30 de zile.

Sistemul trebuie să fie operațional permanent, cu posibilitate de back-up (de susținere) în momentul căderilor de tensiune pe rețeaua de alimentare cu energie electrică și să fie echipat cu funcția de reluare automată a înregistrării la revenirea alimentării cu energie electrică.

Sistemul de supraveghere video se compune din următoarele echipamente:

  • •    înregistrator NVR 32 canale

  • •    2x HDD (Hard Disk) - dimensionat la capacitatea de arhivare a imaginilor

  • •    Camere video IP de interior - cu posibilitate preluare imagini pe întuneric

  • •    Camere video IP de exterior - cu posibilitate preluare imagini pe întuneric

  • •    Swîtch 24 porturi POE

  • •    Monitor conectat la NVR pentru vizualizare imagini în timp real

  • •    Calculator PC + Monitor pentru vizualizare înregistrări

  • •    UPS/Sursa de alimentare cu back-up - sursa neintreruptibila de curent pentru o funcționare de minim 30 de minute în cazul căderii alimentarii cu energie electrica de la rețea

înregistratorul NVR și switch-ul se montează în dulap rack în camera tehnica. Se va monta un monitor LCD pentru vizualizarea imaginilor în timp real în camera Birou informații. Rețeaua de interconectare intre camerele video și NVR este realizată folosind cablu FTP CAT6. Alimentarea rackului cu echipamente se face din tabloul electric printr-un circuit electric separat cu siguranța de protecție dedicate.

  • C. INSTALAȚIE DE DATE-VOCE

Instalația se va executa în cablu specializat FTP ecranat, montat liber pe jgheab metalic din tablă de oțel zincat deasupra tavanului fals sau în tub de protecție sub tencuială. Infrastructura va asigura o viteză de comunicație lOOOMBps pe toate traseele de cupru.

Pe ansamblu se asigură un sistem de cablare structurata în topologie stea. Infrastructura realizată conferă o mare flexibilitate, permițând oricând, cu modificări minime (o reasignare a unui patch-cord) schimbarea destinației inițiale a unei prize de la cea de conectare la rețea a unui terminal tip voce (telefon), la un terminal tip date (calculator) sau invers.

Sistemul de Cablare Structurată va fi de categorie minim cât 6. Pentru cablare (cabluri FTP, prize de telecomunicații, patch-panel-uri, patch-cord-uri) se vor utiliza numai componente noi și de calitate. De asemenea, folosirea unui sistem de cablare structurată furnizat de către un singur producător, este absolut esențială pentru o lucrare de calitate și durabilă în timp. Nu se acceptă componente pasive de la mai mulți producători. Toate prizele, patch panel-urile, echipamentele active se vor etichetă după un plan de etichetare stabilit anterior cu beneficiarul, conform TIA/ELA-606 sau echivalent;

Traseele fizice vor fi stabilite astfel încât să minimizeze distanțele dintre punctul de concentrare și prize

Rack-ul va cuprinde următoarele echipamente

  • •   Switch-uri de rețea cu management, 10/100/1000;

  • •   Router

  • •  UPS 2000VA

  • •   Patch panel-uri de date cât 6 FTP;

  • •   Dulap rack echipat

ATENȚIE! La alegerea traseelor de cablare și amplasarea prizelor de date se va avea în vedere ca lungimea fiecărui cablu de priză de date să nu depășească 90m. Prozele de date se vor monta la 30-40cm distanta fata de pardoseala în funcție de prizele electrice.

în urma măsurătorilor finale executate la recepția sistemului de cablare se vor emite certificate de test care vor fi incluse în caietul rețelei.

  • D. INSTALAȚIE DE CONTROL ACCES

Scopul proiectării instalațiilor de control acces este acela de a restricționa accesul în anumite zone și de monitorizare a acestuia. Astfel se vor prevedea spatiile destinate laboratoarelor cu acces restricționat cititoare de cartele de proximitate, butoane de acces, butoane de panica și interfoane, echipamente specializate în funcție de modul de acces în

fiecare zona în parte.

Sistemul de control acces va trebui să îndeplinească următoarele funcții:

  • - Restrictionarea accesului în zonele controlate (pe sensuri de intrare și ieșire și pe timpi).

  • - Monitorizarea accesului și oferirea de informații complete legate de accesul în zonele controlate (cine a intrat în zonele controlate și când).

Sistemul Control Acces cuprinde următoarele echipamente:

-centrale de control acces,

-cititoare de cartele de proximitate cu cod unic de identificare,

-butoane de ieșire,

-butoane ieșire urgenta,

-yala electromagnetica, electromagneti 350kgf,

-server control acces.


Setarea sistemului de control acces se poate face centralizat prin intermediul computerului PC (server control acces) conectat la controlere, care va gestiona mișcarea persoanelor pe ușile restricționate;

Opțiunile de vizualizare disponibile în sistemul de raportare asigura filtrarea informației raportate. Opțiunile de vizualizare sunt memorate și preincarcate la proxima utilizare a rapoartelor. Customizarea sistemului de raportare devine în acest fel una dinamica (rapoartele se generează automat conform parametrilor de vizualizare setati la ultima accesare). Raportarea se realizează în format HTML sau XLS în funcție de necesitatea de moment a operatorului (vizualizare / imprimare).

CONFIGURATn MINIMALE SISTEM CONTROL ACCES


Centrala de control acces 2 uși

Centrala de control acces pentru 2 uși bidirecționale;

  • •  Capacitate: 30,000 utilizatori, 100,000 evenimente stocabile

  • •  Conectivitate: TCP/IP, RS485;

  • •  Intrări: 2 cititoare, 2 butoane ieșire, 2 senzori magnetici;


  • •  Ieșiri: 2 ieșiri de releu și 2 ieșiri auxiliare;

  • •  Compatibila cu cititoare ID (125KHz), Mifare sau HID;

  • •  Caracteristici: anti-passback, duress, deschidere multi-card, stare normal open, alimentare pentru yale, conectori butoane de ieșire, deschidere cârd / cârd + parola, intrări auxiliare (contacte magnetice, senzori de prezenta, butoane de urgenta, etc), evenimente “triger” personalizabile cu configurarea acțiunilor pentru ieșirile auxiliare sau cele de usa, soft inclus (web server securizat), Protecție împotriva suprasarcinii.

Cititor proximitate

Cititor de proximitate RFID pentru centrale de control acces.

  • •  Alimentare: 12Vcc;

  • •  Frecventa: 125 kHz;

  • •  Distanta de citire: 3-5 cm;

  • •  Caracteristici: Leduri și beeper incorporate, rezistent la apa (IP 66), carcasa anti-vandal;

• Conectivitate: Wiegand 26.

Buton ieșire urgenta

Utilizare: în sisteme de control acces, pentru deschiderea ușilor cu încuietori electrice (electromagneti, bolturi electrice etc.), în caz de urgenta

  • •  Dimensiuni: 86 x 86x 56mm;

  • •  Funcționare: NC/NO;

  • •  Material: plastic, culoare verde;

o Alte caracteristici: nu necesita sticla ( revenire cu cheie).

Buton de ieșire cu LED metalic

Buton de ieșire incastrabil/aplicabil cu suport, fara atingere, cu detectare a prezentei folosind lumina infta-rosie.

  • •  LED de stare alimentat extern;

  • •  Material: inox;

  • •  Indicatori: LED stare (ext), LED acționare;


  • •  Moduri funcționare: mono/bi stabil;

  • •  Ieșire: releu lA/30VccNO/NC;

  • •  Distanta acționare: 3-12cm;

  • •  Timp de acționare: 0.5-20 sec;

  • •  Tensiune de alimentare: 12Vcc, 15-30mA.

Contact magnetic

Electromagnet 350kg/f cu monitorizare

Electromagnet aplicabil de 350kgf*, cu LED de stare

  • •  Utilizare: în sisteme de control acces, se montează aplicat la uși din lemn, metal, termopan, sticla, uși anti-foc;

  • •  Retentie: 350 kgf;

  • •  Monitorizare Da;

  • •  Consum: 500mA la 12Vcc - 250mA la 24Vcc;


  • •  Alte caracteristici: LED de stare; deschis la întreruperea alimentarii (fail safe); carcasa solida din metal inoxidabil.

Cutie metalica cu sursa 12V/3A

III. ACTIVITĂȚI (LUCRĂRI) DE EXTIDERE

Proiectul cuprinde lucrări pentru construirea unei extinderi pe verticală (mansardarea corpului CI-Ambulatoriu) cât și pe orizontală (realizarea unui acces la demisolul corpului CI tip curte engleză, realizarea unui lift exterior și a unei platform tehnice) în continuarea clădirii existente, legate structural și funcțional de clădirea existentă (aceeași destinație și funcționare condiționată de funcționarea construcției inițiale).

Proiectarea și execuția vor cuprinde lucrări de construire corp nou astfel

  • (1) Soluții tehnice - structură de rezistență corp nou și lucrări de intervenții structurale corp existent (in conformitate cu expertiza tehnică)

Mansarda corpului Cl-Ambulatoriit

  • - realizarea extinderii pe verticală a structurii rezultate cu încă un nivel (structură metalică ușoară); pentru ancorarea structurii propuse se vor folosi concetori fixați în elementele perimetrele de beton;

  • - se va realiza suprabetonarea planșeului peste etaj, utilizându-se beton armat clasa CI6/20, în grosime de 10 cm, armat cu bare independente din oțel-beton PC52;

  • - refacerea integrală a șarpantei din lemn ecarisat și a învelitorii acesteia; elementele de lemn se vor proteja împotriva acțiunii agenților biologici xilofagi și a focului;

  • - realizarea funcțiunilor propuse prin prevederea unor pereți din zidări și/sau gips-carton pe structură metalică proprie

  • - realizarea sistemelor de instalații;

  • - realizarea unei anvelope termoizolante;

  • - refacerea fațadelor cu materiale durabile calitativ corespunzătoare celorexistente

Elementele de finisaje specifice acestui spațiu sunt descrise în cadrul capitolului II -LUCRĂRI DE MODERNIZARE spații existente.

STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ

-Structura de rezistenta este metalică ușoară;

-Pentru ancorarea structurii propuse se vor folosi conectori fixați în elementele perimetrele de beton;

-Pereții de la mansardăsunt pereți de compartimentare și au o grosime de 20 cm;

-Refacerea integrală a șarpantei din lemn ecarisat și a învelitorii acesteia; elementele de lemn se vor proteja împotriva acțiunii agenților biologici xilofagi și a focului;

Lift exterior

transportul pe verticală se va realiza prin intermediul unui lift, care va fi alcătuit dintr-o structură metalică fixă atașată de clădire;

STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ

-Structura de rezistenta a liftului este proiectata în varianta structura metalica cu grinzi pătrate din oțel S235JR cu secțiunea 100x100x10 mm, sistem de susținere a acestora în varianta stâlpi din țeavă pătrată cu secțiunea 100x100x10 mm. Contravantuirile stâlpilor sunt realizate din profîle pătrate avand secțiunea 80x80x8 mm. îmbinările se executa prin sudura în atilier și cu șuruburi gr. 6.8.

-Fundația liftului exterior este de tip radier general avand grosimea 40 cm.

-închiderile încăperii liftului sunt realizate cu panouri tip ”Alucobond”.

Acces demisol-curte engleză

pentru a facilita accesul în demisol se va realiza o curte engleză, conform propunerilor arhitecturale; aceasta se va realiza ca o structura independentă , prezentând rost de tasare la nivelul fundațiilor,

• STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ

-Structura de rezistenta este tip diafragme din beton armat cu grosimea de 25 cm;

-Placa peste accesul la demisol este realizată din beton armat si are o grosime de 15 cm;

-Fundația este de tip radier general avand grosimea 40 cm; -Balustradă metalică sau din din profil de inox la partea superioară;

Spațiu tehnic (centrală termică)

- realizarea unui corp nou, la distanța de 6,00 m față de clădirea existentă (corpul C1); legătura dintre cele două corpuri va fi realizată printr-o platformă tehnică, fără să influențeze modul de lucru al sistemului structural existent

(1) Soluții tehnice - structura de rezistență

-Structura de rezistenta este realizată din zidărie confinată, stâlpișori, centuri, buiandrugi, plașeu din beton armat clasa C20/25. Pereții construcției au o grosime de 30 cm;

-Fundația construcției este de tip grinzi continue sub ziduri;

-Acoperișul este de tip șarpantă din lemn cu învelitoare din țiglă metalică;

-Spațiul tehnic este legat funcțional de corpul CI prin creearea unei platforme tehnice din beton armat având o grosime de 40 cm.


  • (2)Soluții tehnice - refuncționalizare

Proiectarea și execuția vor avea în vedere ca dispunerea spațiilor și organizarea circuitelor în interiorul Ambulatoriului să se facă pe principiul zonării după cerințele și condițiile igienico-sanitare specifice infrastructurii de specialitate.

Având în vedere aspectele precizate mai sus, se propune următorul sistem funcțional al descărcători detaliat în tabelul de mai jos care cuprinde următoarele funcțiuni:



19

GSB.

6.05

20

BIROU CPLIAAM

18.80

21

SALĂ ȘEDINJE

41.10

Total suprafață utilă: 350,60 mp

Lift exterior

Liftul exterior are o suprafață în plan de 3,89 mp;

  • -     Liftul exterior are trei stații;

  • -    Pentru amplasarea liftului pe poziție, s-a ales zona în care se poate face intervenția celmai facil.

Detaliile cu poziția amplasării liftului exterior și legătura funcțională cu corpul de clădire Cl-Ambulatoriu, sunt redate în schița de mai jos:




Acces (leniisol-curțe engleză


  • -    Curtea engleză a fost propusă din condiții de funcționalitate pentru accesul facil în demisol;

  • -    Curtea engleză are o suprafață utilă de 15,30 mp;

Accesul la demisol se face conform funcționalului din schița de mai jos:


Spațiu tehnic (centrală tewnică}-

o Realizarea unui corp nou, la distanța de 6,00 m față de clădirea existentă (corpul CI); legătura dintre cele două corpuri va fi realizată printr-o platformă tehnică, fără să influențeze modul de lucru al sistemului structural existent;

■ Spațiul tehnic are o suprafață utilă de 55,25 mp;

Detaliile cu poziția amplasării corpului nou și legătura funcțională cu corpul de clădire Cl-Ambulatoriu, sunt redate în schița de mai jos:



  • (3) Soluții tehnice- amenajare spații specifice

Pardoseli:

  • •    Se prevăd pardoseli cu placari ceramicesau epoxidice conform planului de amenajare.

  • •    Se prevăd pardoseli din beton la platform tehnică

Pereți ți tavane:

  • • Tencuieli interioare din mortar

  • • Finisaje cu glet


  • • Vopsele silîcatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbție mare la apă și rezistență mică la agenți atmosferici, care trebuie corectate prin adaosuri de max. 5% de rășini sintetice în dispersie și hidrofobizarea ulterioară a suprafețelor, pigmenții sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat;

Tâmplărie:

  • • Tâmplăria va fi realizată din profile metalice sau din aluminiu cu geam termopan

  • • Ușa de acces va fi realizată din profile metalice și va fi prevăzută cu grile de aerisire. Izolații:

  • ■    montarea unui strat de izolație termică suplimentară din plăci de vată minerală bazaltică ignifugată în grosime de 15 cm, având clasa de performanță Al privind reacția la foc conform [3, 11], amplasat pe suprafața exterioară a pereților existenți, protejat cu tencuială silicată armată cu țesătură deasă de fibră de sticlă sau fibre organice;

  • ■    la colțuri și pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante in formă de L. Pe conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolației termice pe o grosime de cca. 3,0 cm, în zona glafurilor exterioare și a solbancurilor, prevăzându-se profile de întărire și protecție adecvate (din aluminiu) precum și benzi suplimentare din țesătură de fibră de sticlă sau fibre organice;

  • ■    în cazul bi care la nivelul podului se prevede o termoizolație din vata minerala protejata cu o folie anticondens spre interior, iar spre interior cu o membrana permeabila la vapori, dar impermeabila la apa. Ca urmare, se propune: amplasarea unui strat de vată minerală din sticlă ignifugată de 25 cm și având clasa de performanță Al privind reacția la foc;

  • ■    izolarea termică a plăcii pe sol cu un strat de polistiren extrudat IGNIFUGAT de înalta densitate de 10 cm grosime și având clasa de performanță Al privind reacția la foc;

  • *    termoizolarea planșeului la structura liftului exterior cu un strat termoizolant din vată minerală ignifugată de 25 cm grosime sau cu panouri de tip sandwich, compus din două foi din tablă de aluminiu, de grosime 0,5 mm între care se află un nucleu din poliuretan (polietilenă de joasă densitate), de grosime 10 cm;

  • ■    termoizolație pereților liftului se va realiza cu plăci de vată minerală bazaltică ignifugată în grosime de 15 cm


termoizolarea conductelor de încălzire si apa calda cu cochilii din polistiren/spuma/fîbre minerale etc. de 10 cm grosime, protejate cu folie de polietilena/aluminiu etc;

  • •    echilibrarea hidraulica a instalației interioare de încălzire la baza flecarei coloane;

Finisaje interioare și exterioare:

  • •  Finisajele pardoselilor sun realizate din gresie sau pardoseli epoxidice în spațiul CT și curtea engleză

  • •  Pardoseli din beton la spațiul tehnic

  • •  Fațadele vor fi tencuite cu o tencuială decorativă canelată cu conținut de silicon fabricat pe bază de dispersii apoase de copolimeri acrii o-stirenici, pigmenți, materiale de umplutură și aditivi speciali.

« Tencuiala decorativăva prezenta o rezistență bună la murdărie, uzură, zgâriere, respectiv șocuri mecanice.

  • •  Toate finisajele vor fi în concordanță cu normele europene și cu destinațiile spațiilor


  • •  Pereții interior sunt finisați cu vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbție mare la apă și rezistență mică la agenți atmosferici, care trebuie corectate prin adaosuri de max. 5% de rășini sintetice în dispersie și hidrofobizarea ulterioară a suprafețelor; pigmenții sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat;

■ închiderile încăperii liftului sunt realizate cu sistem de panouri de tip ”Alucobond”și termoizolație din plăci de vată minerală bazaltică ignifugată în grosime de 15 cm

  • • Pe fațadele liftului exterior se va executa un sistem de fațadă pe schelet metalic, prin placare cu elemente compozite cu fețe din aluminiu. Fețele metalice ale panelurilor vor avea culoarea gri.Fațadele de tip Bond, prevăzute în proiect, vor fi realizate ca suprafețe plane din casete de aluminiu cu prinderi invizibile, cu rosturi verticale și orizontale de 5-15 mm. Foile vor fi prinse prin intermediul unor elemente de oțel inoxidabil, de preferat îmbrăcate în material sintetic, de o structură metalică (modulată pe dimensiunea foilor). Structura metalică formată trebuie să permită realizarea unei planeități perfecte.Rosturile dintre foi pot fi închise cu garnituri din materiale sintetice (neopren sau PE), care să permită dilatarea lineara a foilor, datorată temperaturii;

  • •  se vor prevedea prize de aer la partea inferioara si superioara pentru încăperea centralei termice protejate cu grile metalice agrementate in acest fel.

• Elementele de finisaje specifice spațiului Mansarda corpului CI-Ambulatoriu sunt descrise în cadrul capitolului II - LUCRĂRI DE MODERNIZARE corp CI -Ambulatoriu.

(4)-Soluții tehnice - sisteme de instalații

Principalele lucrări de instalații propuse sunt:

a) Instalații electrice

Instalația electrica cuprinde:

S instalații electrice de iluminat cu corpuri echipate cu LED-uri;

S instalații electrice de prize;

'C instalații electrice -pentru alimentarea electrică aechipamentelor;

S instalații electrice pentru asigurarea securității;

'C instalații electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu;

■S instalații de iluminat de siguranța: iluminat de siguranța pentru evacuare, iluminat de siguranța pentru continuare lucru;


J record electric,

Instalații electrice de iluminat

Instalații electrice de joasă tensiune de iluminat:

> Iluminatul general

- Iluminatul general trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de normativul 17.

Instalații electrice pentru iluminat de siguranță

Instalațiile electrice pentru iluminatul de siguranță trebuie săasigure funcționarea acestuia, atunci când dispare tensiunea de pe sursa de bază (SEN).

Receptoarele electrice ale iluminatului de siguranță se încadrează în categoria 0 și categoria A, Conform normativ 17/2011.Funcție de destinație, iluminatul de siguranță este de mai multe feluri:

  • -  Iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului (categoria 0).


  • -  Iluminat de siguranță pentru evacuare (categoria a Ia)

  • -  Iluminat de siguranță de intervenție (categoria a Ia)

  • -  Iluminat de siguranța împotriva panicii

  • -  Iluminat pentru marcarea hidranților interiori de incendiu.

  • -  Iluminat pentru circulație

  • > Iluminatul de siguranță pentru continuarea lucrului se asigură în:

  • -  Camera centralei termice.

  • > Iluminatul de siguranță pentru evacuare

  • -  Iluminatul de siguranță de evacuare se prevede în zona ușii de acces în clădire

  • -  Iluminatul de siguranță pentru evacuare trebuie să poată fi acționat independent de orice alt sistem de iluminat.

Instalații electrice de prize

Instalațiile electrice de forță cuprind alimentarea cu energie electrică a tuturor receptoarelor de forță atât fixe cât și mobile.

La proiectarea instalațiilor electrice de forță se respectă prevederile normativului 17, cu excepția circuitelor, care se vor prevedea numai din cupru.

Pentru alimentarea receptoarelor mobile, se prevăd prize bipolare sau tripolare cu contact de protecție sau tablouri speciale, funcție de tipul receptoarelor.

Pentru alimentarea receptoarelor de forța și prize se prevede un tablou propriu, alimentat direct din tabloul general.

Instalații electrice de protecție:

Priza de pământ-se va realiza o priză de pământ artificială care va avea o rezistență Rp mai mică de lohm.

Alimentarea cu energie electrica-se va realiza din tabloul general clădire AMBULATORIU.

b. INSTALA ȚIE DE DETECȚIE, SEMNALIZARE ȘI A VERTIZARE IN CAZ DE INCENDIU,


Echiparea clădirii CT cu instalații de semnalizare a incendiilor se realizează în vederea asigurării siguranței la foc, pentru prevenirea incendiilor și intervenția în timp util în caz de apariție a acestora. Instalațiile de semnalizare a incendiilor aferente construcțiilor se stabilesc în funcție de riscul de incendiu, tipul de clădire, destinație, de categoria de importanta a construcțiilor și de parametrii ce trebuie supravegheati (temperatura din încăpere, fumul, emanația de gaze periculoase sau explozive, etc).

Sistemul și instalația de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu care urmeaza să fie instalat este un sistem complex care va realiza funcțiile de detecție a începutului de incendiu.

Sistemul de supraveghere antiincendiu a fost conceput conform cerințelor impuse de către beneficiar: se impune necesitatea detectării emanațiilor de fum în scopul eliminării riscului declanșării unui incendiu și a evitării unor eventuale pagube materiale. Destinația este aceea de a se semnaliza optic și acustic pentru evacuarea personalului și de a semnaliza declanșarea unui incendiu, urmând ca personalul autorizat în acest sens să ia măsuri conform planurilor de acțiune în caz de incendiu.


Instalația de detectare, semnalizare și alarmare în caz de incendiu cuprinde următoarele elemente:

detectoare de fum adresabile;

butoane pentru declanșarea manuala a alarmei de incendiu;

sirene de alarmare acustica de interior;

sirene de alarmare acustica de exterior;

Elementele descrise vor fi preluate în central de alarmare prevăzută în corpul Cl-AMBULATORIU.

c. INSTALAȚII TERMOENERGETICE

Instalațiile termoenergetice și echipamentele specifice se vor amplasa în incaperea CT, spațiu care respectă condițiile impuse de Normativul 113-2015.

Se vor instala doua cazane pe combustii gazos cu putere nominala de 500 kW.

Agentul termic este produs de către cazanecare funcționează pe combustibil gazos, si produc agent termic la temperatura 85°C.

Se vor prevedea toate echipamentele specifice: cazane, arzătoare, vas de expansiune, supape de siguranță, pompe de circulație, stație de dedurizare, coș de fum.

La proiectarea și realizarea acestui tip de instalații se vor avea în vedere următoarele prevederi și specificații:

- comanda de pomire/oprire a pompelor de pe circuitul de încălzire se va face prin intermediul automatizării cazanelor in funcție de semnalul primit de la senzorul de ambient.

protecția conductelor termice și a echipamentelor la impuritățile conținute de apa de la rețea se va face prin intermediul unui filtru de impurități cu sita tip York.

pentru evacuarea gazelor arse se va monta un cos de fum propriu din inox izolat termic, dotarea centralei termice se va face numai cu robinete cu obturator sferic, a căror fiabilitate este mult sporită față de sistemele clasice (cu ventil sau sertar).


poziționarea armăturilor se va face în locuri ușor accesibile.

la execuția lucrărilor se vor utiliza numai echipamente care corespund tehnic și calitativ conform prevederilor proiectului, standardelor în vigoare și agrementelor tehnice, conductele vor fi montate după ce în prealabil s-a făcut trasarea unde se vor respecta pantele astfel încât să fie asigurată aerisirea și golirea completă a conductelor, lucrările de izolare a conductelor vor fi începute după efectuarea probelor de presiune, conductele de apă rece și caldă vor fi supuse la următoarele încercări:

-încercările de etanșeitate la presiune la rece;

-încercarea de funcționare la apa rece și caldă;                                [fe G °

-încercarea de etanșeitate și de rezistență la cald a conductelor.

presiunea de încercare la etanșeitate și rezistență la cald va fi egală cu 1,5 x presiunea de regim.

încercarea de funcționare se va efectua după montarea armăturilor și cu echipamente de funcționare.

la recepția lucrărilor de instalații se vor avea în vedere condițiile tehnice privind:

  • - echiparea cu utilaje corespunzătoare;

  • - respectarea traseelor conductelor,

  • - funcționarea normală a echipamentelor la parametri prevăzuți;

  • - asigurarea dilatării libere a conductelor,

  • - modul de amplasare a armăturilor și aparatelor de reglaj, măsură și control și accesibilitatea acestora;

  • - calitatea izolațiilor și vopsitoriilor;

  • - aspectul estetic general al instalațiilor

  • -  conductele din centrala termica, aferente instalației de încălzire, vor fi realizate din țevi OL izolate termic conform normativelor in vigoare. Conductele din centrala termica se vor proteja contra coroziunii cu un strat de minium de plumb aplicat după curățirea de rugina a suprafețelor si se vor vopsi conductele tur cu vopsea roșie si cele retur cu vopsea albastra (conductele metalice).

  • -  asigurarea instalației de încălzire se va face prin vase de expansiune închise cu membrana interschimbabila si supape de siguranța.

  • -  circulația agentului termic în instalație este asigurata de pompe de circulație montate pe conducta de tur a circuitului de încălzire, dimensionate astfel încât sa acopere pierderile de presiune pe traseul cel mai dezavantajat din instalația interioara.

aerisirea instalației se face local prin robineți de aerisire montate pe fiecare radiator, precum si in centrala termica cu aerisitori automați montați în punctele cele mai înalte, golirea instalatieise poate face centralizat in punctul cel mai de jos al instalației in centrala termica (robinetul de golire prevăzut la cazan) si local la fiecare radiator. Evacuarea gazelor arse se face in regim de tiraj natural prin intermediul unui coș de fum.

se vor prevedea prize de aer la partea inferioara si superioara pentru încăperea centralei termice protejate cu grile metalice agrementate in acest fel.

IV. DOTĂRI

în această secțiune se cuprind:

  • > achiziționarea utilajelor și echipamentelor tehnologice, precum și a celor incluse în instalațiile funcționale, inclusiv montajul utilajelor tehnologice și al utilajelor incluse în instalațiile funcționale, inclusiv rețelele aferente necesare funcționării acestora


  • > achiziționarea utilajelor și echipamentelor care nu necesită montaj, precum și a echipamentelor de transport tehnologic

  • > procurarea de bunuri (dotări) care, conform legii, intră în categoria mijloacelor fixe și/sau obiectelor de inventar, sunt necesare implementării proiectului.

Proiectarea și execuția vor avea în vedere asigurarea următoarelor echipamente


tehnologice minime:

OBIECT / - CORP CI -AMBULA TOR1U DE SPECIAL1TA TE

B. SISTEM SI INSTALAȚIE SEMNALIZARE INCENDIU

1

Centrala de Incendiu adresabila

buc.

1

2

Comunicator telefonic

buc.

1

3

Panou repetor cu sursa

buc.

1

4

Detector optic de fum si temperatura adresabil

buc.

169

5

Sirena de incendiu de interior adresabila

buc.

7

6

Soclu detectori

buc.

169

7

Butoane incendiu adresabile

buc.

6

6

Sirena de incendiu de exterior cu flash autoalimentata

buc.

2

9

Modul IO

buc.

1

10

Buton desfumare de urgenta

buc.

1

11

Motor cu lanț 500 mm EN 12101-2

buc.

1

12

Acumulator 7Ah/12V

buc.

1

13

Acumulator de 12V/18Ah

buc.

1

C. SISTEM SI INSTALAȚIE TVCI

1

Camera video IP interior dome

buc

50

2

Camera video IP exterior

buc

2

3

Switch 24 port POE+

buc

1


4

NVR 32 canale

buc

1

5

HDD 6TB

buc

1

6

UPS2000VA

buc

1

7

Stafie PC de monitorizare

buc

1

8

Monitor 42" HDMI

buc

1

9

Module RJ45CAT6

buc

1

10

PatchPanel echipat CAT6 FTP 24port

buc

1

11

Patchcord CAT6 FTP

buc

1

D. SISTEM SI INSTALAȚIE DE DATE VOCE

1

Rack 42u echipat

buc.

1

2

PatchPanel CAT6

buc.

1

3

Prize duble CAT6

buc.

53

4

Switch 24 port gigabit

buc.

2

5

Patchcord CAT6

buc.

20

6

Organizator 1U

buc.

2

7

Hotspot indoor dual-band

buc.

1

8

Router gigabit

buc.

1

E. SISTEM CONTROL ACCES

1

Centrala control acces 2 usi

buc.

3

2

Cititor proximitate

buc.

9

3

Buton ieșire URGENTA

buc.

4

4

Buton de ieșire cu LED metalic

buc.

4

5

Contact magnetic

buc.

9

6

Electromagnet350Kg/F monitorizat

buc.

9

7

Cutie metalica cu sursa 12V/3A

buc.

3

8

Tastatura LCD cu cititor

buc.

3

9

Modul extensie radio

buc.

1

10

Acumulator 12v/7A

buc.

3

F. Pentru instalații electrice de forța si vitali

1

Tablou electric general+firida branșament

buc.

1

2

Tablou secundar

buc.

6

3

Tablouri speciale vitali

buc.

3

4

Tablou echipamente

buc.

1

5

Captator paratrăsnet tip PDA

buc.

1

6

Sistem mărire putere electrica - POST DE TRANSFORMARE 400KVA si Linie electrica subterana 20KV

ans.

1



G. Pentru instalații termice si de ventiiare/conditionare

1

Agregat producere apa răcită tip chilier montaj exterior 300 kW

buc

1

I. Pentru instalații sanitare

1

Hidrant! interior complet echipat 5 l/s furtun semirigid 20 ml

buc.

7

2

Pompa tocator+ansamblu

buc.

1


OBIECȚII - CORP C2 -PUNCTRADIOLOGIC AMBULATORIU


B. SISTEM SI INSTALAȚIE SEMNALIZARE INCENDIU

1

Centrala de incendiu adresabila

buc.

1

2

Detector optic de fum si temperatura adresabil

buc.

25

3

Sirena de incendiu de interior adresabila

buc.

1

4

Soclu detectori

buc.

25

5

Butoane incendiu adresabile

buc.

2

6

Sirena de incendiu de exterior cu flash autoalimentata

buc.

1

7

Buton desfumare de urgenta

buc.

1

8

Motor cu lanț 500 mm EN12101-2

buc.

1

9

Acumulator 7Ah/12V

buc.

1

10

Acumulator de 12V/18Ah

buc.

1

C. SISTEM SI INSTALAȚIE TVCI

ta—     .     ■              -      -                                                                            A

1

Camera video IP interior dome

buc

3

2

Camera video IP exterior

buc

1

3

Switch 24 port POE+

buc

1

4

NVR 32 canale

buc

1

5

HDD 6TB

buc

1

6

UPS2000VA

buc

1

7

Stafie PC de monitorizare

buc

1

8

Monitor 42" HDMI

buc

1

9

Module RJ45CAT6

buc

1

10

PatchPanel echipat CAT6 FTP 24port

buc

1

11

Patchcord CAT6 FTP

buc

5

D. SISTEM SI INSTALAȚIE DE DATE VOCE

1

Rack42u echipat

buc.

1

2

PatchPanel CAT6

buc.

1

3

Prize duble CAT6

buc.

6

4

Organizator 1U

buc.

2

5

Router gigabit

buc.

1

E. Pentru instalații electrice de forța si vitali

■      ..... <1    ■■■„■mu M,     ,  rilu!     ————_            -- ---J




1

Tablou electric general+firida branșament

buc.

1

2

Tablouri speciale vitali

buc.

1

F. Pentru instalații termice si de ventilare/conditionare

1

Sistem de climatizare tip VRV cu o unitate externa si 7unitati interne Putere frigorifica totala 35kW

buc.

1


OBIECT III - EXTINDERE


A. ASCENSOR EXTERIOR

1

Ascensor hidraulic ptr.mediu spitalicesc - 6 pers.- 4 statii

buc.

1

B. ECHIPAMENTE CT

1

Cazan otel cu arzator 500 - 600 Kw, gaze naturale

buc

2

2

Pompa de circulație cazan încălzire 35 mc/h 12 mCA + conv

buc

2

3

Pompa de circulație cazan încălzire 15mc/h3mCA + conv

buc

2

4

Vas de expansiune încălzire 5001

buc

2

5

Vas de expansiune răcire 2001

buc

1

6

Statie dedurizare 0,8 mc/h

buc

1

7

Supapa desigl 1/2*-4 bar

buc

8

8

Cos de fum H = 10 m dn 350, canale separate Dn 31512 ml

buc

1

C. INSTALAȚII CURENTI SLABI

1

Detector optic de fum si temperatura adresabil

buc.

6

2

Sirena de incendiu de interior adresabila

buc.

1

3

Soclu detectori

buc.

6

4

Butoane incendiu adresabile

buc.

1

5

Sirena de incendiu de exterior cu flash autoalimentata

buc.

1

6

Buton desfumare de urgenta

buc.

1

7

Motor cu lanț 500 mm EN12101-2

buc.

1

8

Acumulator de 12V/18Ah

buc.

1

D. Pentru instalații electrice de forța si vitali

1

Grup electrogen - Generator electric + AAR ■«■automatizare

buc.

1

2

Tablou electric CT

buc.

1

3

Tablou automatizare

buc.

1


DOTÂRI

I. DOTĂRI LABORATOR DE IMAGISTICA

1

Echipament de imagistică medicală CT

buc.

1

2

Aparat radiologie cu prelucrare digitala a imaginii si imprimanta grafîe/scopie

buc.

1

3

Vestiar

buc.

4

II. DOTĂRI LABORATOR DE ANALIZE MEDICALE

1

Autoclav 801

buc.

1

2

Analizor automat de imunologie prin chemiluminescenta

buc.

1

3

Mobilier labolator-Vestiar

buc.

8

III. DOTĂRI BRONHOLOGIE

1

Defîbrilator automat bifazic

buc.

1

2

Aparat aerosoli

buc.

1

3

Aspirator secreții 2x41

buc.

1

4

Canapea consultație

buc.

1

5

Scaun ergonomie

buc.

1

6

Scaun anestezie pacient

buc.

1

7

Masa ptr. tratament

buc.

1

8

Vestiar personal

buc.

3

IV. DOTĂRI EXPLORĂRI FUNCȚIONALE

CABINET 1

1

Spirometru

buc.

1

2

Canapea consultații

buc.

1

3

Dulap documente medicale/ fiset medical

buc.

1

CABINET 2

1

Canapea consultație

buc.

1

2

Birou

buc.

1

3

Scaun ergonomie

buc.

1

4

Calculator PC

buc.

1


5

MasterScreen body/diff

buc.

1

6

Imprimanta multifuncționala

buc.

1

7

Dulap documente medicale/ fiset medical

buc.

1

CABINET ECOGRAFIC

1

Ecograf (convex si liniara)

buc.

1

2

Birou

buc.

1

3

Scaun ergonomie

buc.

1

4

Calculator PC

buc.

1

5

Imprimanta multifuncționala

buc.

1

6

Canapea consultație

buc.

1

7

Scaun pacîenti sala așteptare

buc.

3

8

Dulap documente medicale/ fiset medical

buc.

1

V. DOTĂRI CABINETE PNEUMOLOGIE

1

Spirometru

buc.

6

2

Scaun ergonomie

buc.

6

3

Dulap documente medicale/ fiset medical

buc.

6

4

Vestiar

buc.

14

VI. DOTĂRI CAMERA RECOLTARE SPUTA

1

Frigider

buc.

1

2

Scaun pacient

buc.

1

VII. Birou CPLIAM

1

Birou

buc.

1

2

Calculator PC

buc.

0


VIII. OFICIU


1

Dulap

buc.

1

2

Masa

buc.

1

3

Frigider

buc.

1

4

Scaun ergonomie

buc.

1


IX. SALA DE ȘEDINȚA

1

Dulap

buc.

1

2

Masa

buc.

1

3

Scaun conferința

buc.

12

X. BIROU

. - . . ... ■

1

Birou

buc.

1

2

Calculator PC

buc.

1

3

Scaun ergonomie

buc.

1

4

Imprimanta multifuncționala

buc.

1


V. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR

în această secțiune se cuprind lucrările care asigură utilitățile necesare funcționării construcțiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la branșament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcție.

Proiectarea și execuția vor cuprinde lucrări de instalații exterioare astfel:

> Rețea apă-canal și racord

Având în vedere soluțiile propuse se impune realizarea unui nou racord de apa, pentru a satisface debitele și presiunea cerută,cât și pentru a se crea posibilitatea de filtrare și tratare a apei câtși un nou racord de canalizare.

Pentru refacerea traseelor de alimentare se prevăd următoarele lucrări: lucrări de terasamente, montare conducte, umpluturi compactate, montare cămine de apă și canalizare, probe, încercări, etc.


> Rețele exterioare și racord pentru instalațiile sanitare și termice

Având în vedere soluțiile propuse se impune realizarea unor rețele exterioare noi pentru instalațiile sanitare și termice.

Pentru refacerea traseelor de alimentare se prevăd următoarele lucrări: lucrări de terasamente, montare conducte preizolate, montare conducte de canalizare, umpluturi compactate, montare cămine, probe, încercări, etc.

Soluțiile propuse pentru instalațiile de climatizare impun realizarea unui racord nou precum și montarea unui aparat de tip chiller în incintă pentru agentul termic rece.

> Rețea electrică și racord

Ca urmare a lucrărilor de intervenție se refac și racordurile electrice ale clădirii.Pentru refacerea traseelor de alimentare se prevăd următoarele lucrări: lucrări de terasamente, montare cablu energie, strat nisip, umpluturi compactate, realizare instalație de împământare și priză de pământ, baterie electrozi, racorduri, verificări, încercări, etc.

Se impune realizarea unui sistem de mărire putere electrica - POST DE TRANSFORMARE 400KVA si Linie electrica subterana 20KV

> Rețea exterioară și racord gaze naturale

Având în vedere soluțiile propuse se impune realizarea unei rețele exterioare noi pentru instalația de gaze naturale de la punctul de racord la spațiul nou creat pentru centrala termică.

Pentru refacerea traseelor de alimentare se prevăd următoarele lucrări: lucrări de terasamente, montare conducte speciale, umpluturi compactate, montare piese speciale, probe, încercări, etc.

Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv deschimbări climatice ce pot afecta investiția

Măsuri de administrare a riscurilor

Procesul gestionării riscurilor se desfășoară pe parcursul a trei etape principale:

  • (A) identificarea;


  • (B) evaluarea;


  • (C) managementul riscurilor.

(A) Identificarea riscurilor

Principalele riscuri susceptibile să afecteze proiectul se pot clasifica astfel:

  • -  riscuri interne: întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări;

  • -   riscuri externe: legislația instabilă.

(B) Evaluarea riscurilor

Această etapă este utilă în determinarea priorităților în alocarea resurselor pentru controlul și finanțarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de măsurare a importanței riscurilor precum și aplicarea lor pentru riscurile identificate.


Evaluarea riscurilor presupune cuantificarea dimensiunilor riscurilor potențiale, prin delimitarea riscurilor în funcție de gravitatea consecințelor de producere a lor - abordare ordinală.

Abordarea ordinală

Abordarea ordinală a probabilității de apariție a riscurilor proiectului s-a făcut în funcție de frecvență (probabilitatea de producere a evenimentului) și severitatea consecințelor (impactul pe care îl poate avea asupra proiectului fenomenul vizat). în acest caz, poziționarea riscurilor în diagrama riscurilor este subiectivă și se bazează doar pe expertiza echipei de proiect.

Pentru aceasta etapă, esențială este matricea de evaluare a riscurilor, în funcție de probabilitatea de apariție și impactul produs. în acest caz, poziționarea riscurilor în diagrama riscurilor este subiectivă și se bazează doar pe expertiza echipei de proiect

Diagrama riscurilor

Impact/ probabilitate

Scăzută

Medie

Mare

Scăzută

Posibile neconcordanțe între strategiile locale și cele naționale

-Nerespectarea termenelor de plată conform calendarului prevăzut;

-Mediu legislativ incert din cauza dorinței de armonizare a legislației românești cu cea europeană.

Medie

Condiții meteorologice nefavorabile pentru realizarea lucrărilor de construcție

-întârzieri în procedurile de achiziții a echipamentelor și a contractelor de furnizare a serviciilor sau lucrărilor.

Mare

-Neîncadrarea efectuării lucrărilor, de către constructor, în graficul de timp aprobat și în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări

Legenda:

i----1 Ignoră riscul

11 Precauție la astfel de riscuri


11 Se impune un plan de acțiune

Matricea poate fi folosită în stabilirea strategiei de management astfel:

  • -  riscurile din prima categorie (frecvență mică, severitate redusă) - pentru acest tip se recomandă tehnici de reținere a riscului;

  • -  pentru riscurile din a doua categorie (frecvență mică și severitate ridicată) ca de exemplu „ întârzieri în procedurile de achizi ții a contractelor dejurnizare, servicii saulucrări”, este recomandată asigurarea, deoarece materializarea lor ar avea un impact foarte puternic asupra proiectului;

  • -  pentru riscurile din a treia categorie (frecvență mare, severitate scăzută) se impun a fi aplicate tehnici de control al riscului, în scopul reducerii frecvenței de producere.

(C) Managementul riscurilor


Tehnicile de control a riscului recunoscute în literatura de specialitate se împart în două mari categorii:

  • -  tehnici care reduc probabilitatea de apariție a riscurilor (frecvența);

  • -  tehnici care reduc impactul riscurilor (severitatea).

Din categoria tehnicilor care reduc probabilitatea de apariție a riscurilor fac parte:

  • -   evitarea riscu ui;

  • -  prevenirea pierderilor.

Din categoria tehnicilor care reduc impactul riscurilor fac parte:

  • -  reducerea pierderilor;

  • -   dispersia expunerilor la pierderi;

  • -   transferul contractual ai riscului.

Factorii de risc ce pot să apară sunt legați în principal de perioada de implementare a proiectului, respectiv în desfășurarea etapelor și activităților proiectului

Posibilele criterii de risc sunt următoarele:

> riscurile procesului de achiziție publica: reluarea licitației, nerespectarea termenelor contractuale;



  • > riscuri financiare: disponibilitatea finanțării, apariția unor lucrări suplimentare, riscurile prezentate de creșterea preturilor la achizițiile planificate a fi realizate, raportări incorecte (ex. declarații bancare), transferuri bancare intarziate/incorecte;

  • > riscuri privind execuția lucrărilor: execuția m mod neadecvat a lucrărilor de către constructor, nerespecctarea termenelor contractuale, condiții neadecvate executării lucrărilor;

  • > riscuri legislative: eventuale schimbări în structura de organizare șifuncționare a beneficiarului (de exemplu subordonarea către alte instituții centrale/ministere, modificări ale legislației privind funcționarea, etc.


Detaliere riscuri:

Nr. cri

Risc identificat

Măsuri de atenuare a riscului

1

Organizarea procedurii deachiziție a serviciilor de proiectareșiasistențătehnică Probabilitate mică, impact mediu.

Realizarea documentațiilor de atribuire înconcordanță culegislatia în vigoare; completarea tuturor informațiilor necesarefinalizarii procedurii și realizarea unui Plan de acțiune pentru situații neprevăzute

2

Riscuri tehnice

Această categorie de riscuri depinde direct de modul de desfășurare al activităților prevăzute în planul de acțiune al proiectului, în faza de proiectare și/sau în faza de execuție:

  • a) Etapizarea eronată a lucrărilor;

  • b) Erori în calculul soluțiilor tehnice;

  • c) Executarea defectuoasă a unei/unor părți din lucrări;

d) Nerespectarea normativelor și legislației în vigoare. Probabilitate mică, impact semnificativ

Administrarea acestor riscuri constă în:

  • a) în planificarea logică și cronologică a activităților cuprinse în planul de acțiune fiind prevăzute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;

  • b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;

  • c) Managerul de proiect, împreună cu echipa de implementare a proiectului se va ocupa direct de colaborarea în bune condiții cu entitățile implicate în implementarea proiectului; activitatea dirigintelui de șantier va fi monitorizată; se vor introduce clauze contactuale referitoare la calitatea lucrărilor, garanția acestora și calitatea materialelor utilizate;

  • d) Responsabilul din cadrul echipei de proiect desemnat care se va implica direct va supraveghea atent modul de execuție al lucrărilor, având o bogată experiență în domeniu; se va implementa un sistem foarte riguros de supervizare a lucrărilor de execuție;

  • e) Se va urmări hcadrarea proiectului în standardele de calitate și în termenele prevăzute;

  • f) Se va urmări respectarea specificațiilor referitoare la materiale.

3

Riscuri financiare

  • a) Lipsa finanțării pentru continuarea sau finalizarea proiectului;

  • b) Creșterea peste limitele analizate în proiect a prețurilor materialelor pentru realizarea investiției, ca urmare a modificării cursului de schimb și a inflației; Probabilitate medie, impact semnificativ.

Administrarea riscurilor financiare:

  • a) Se va avea în vedere programarea cu mare atentie a angajamentelor financiare în concordanta cu activitățile proiectului;

  • b) Estimarea cât mai realistă a creșterii prețurilor pe piață.

  • c) Planificarea în bugetul beneficiarului a resurselor necesare continuării activităților în cazul în care apar întârzieri de plată la Autoritatea Contractantă

  • d) Actualizarea lunară a balanței de disponibilități pe baza graficelor de lucrări / plăți / rambursare.

  • e) Clauze contractuale în contractul de asistență tehnică și cel delucrări care să stipuleze posibilitatea realizării plăților în concordanță cu termenele maxime de rambursare din contractul de finanțare




4

Riscuri legate de procesele de atribuire

-Exista riscul ca operatorii economici eligibili să nu dorească să execute contractul în condițiile prevăzute în caietul de sarcini, la prețul maxim specificat, sau în termenul specificat Aceasta ar însemna reluarea procesului de achiziție, ceea ce ar duce la întârzierea lucrărilor.

-0 altă situație ar fi aceea a contestațiilor ce ar putea conduce la întârzierea începerii lucrărilor. Probabilitate mică, impact mediu.

Eșecul în achiziții poate fi gestionat printr-o serie de măsuri cum ar fi:

  • a) Respectarea cât mai riguroasă a reglementărilor privind achizițiile publice, pentru a evita contestațiile;

  • b) Popularizarea pe scară cât mai largă a proiectului, fără a încălca prevederile privind achizițiile publice și fără a favoriza vreun agent economic, pentru ca piața constructorilor să fie pregătită.

5

Riscuri instituționale

  • a) Comunicarea defectuoasă între entitățile implicate în implementarea proiectului și executanții contractelor de lucrări și prestatorii de servicii;

  • b) Resursele umane alocate pentru proiect sunt implicate în mai multe activitati și nu pot face fata fizic în perioadele de vârf,

  • c) Grafic de implementare nerealist și necorelat cu complexitatea proiectului. Probabilitate medie, impact semnificativ.

  • a) Acest risc poate gestionat prin respectarea unor proceduri interne de comunicare și schimb de informații, precum și prin stabilirea de la începutul derulării proiectului în termeni clari a regulilor și responsabilităților fiecărei persoane implicate, conform fiselor de post stabilite în proiect;

  • b) Utilizarea în cadrul proiectului a unor resurse umane calificate și cu experiența care vor fi numite corespunzător pe acest proiect;

  • c) Activitățile proiectului vor fi clar stabilite cu echipa de proiect,se va respecta Diagrama Gantt a proiectului.

6

Nerespectarea termenelorcontractuale (solicitări deprelungire)

Probabilitate mică, impact mediu.

Contractarea cu clauze specifice privind termenul de execuție Expertizarea construcțiilor de către experti tehnici atestati, înainte de începerea proiectării

7

Litigii privind respectareatermenelor și calitatea tehnică a execuției Probabilitate medie, impact semnificativ.

Includerea în contractul de asistență tehnică a clauzelor privind: termenele de execuție;modalitatea de soluționare a neconformităților, defectelor și neconcordanțelor apărute în fazele de execuție; nivelul calitativ ce trebuie realizat; Obligativitatea planificării lunare a activităților, necesarului anticipat de materiale și echipamente, volumului șistructurii personalului necesar, inclusiv propuneri de măsuri;răspunderea contractuală

8

Litigii privind calitatea tehnică a echipamentelor

Probabilitate mică, impact semnificativ

Stabilirea caracteristicilor tehnice prin clauze contractuale Clauze contractuale care să stipuleze înlocuirea bunului sau remedierea pe propria cheltuială a furnizorului, a neconformităților și defectelor identificate Participarea furnizorului la recepția bunurilor Răspundere contractuală pentru viciile ascunse Utilizarea garanției de bună execuție


Caracteristicile tehnice și parametru specifici investiției rezultate în urma realizării lucrărilor de intervenție.

Principalele caracteristici tehnice și parametrii specifici proiectului de investiție ca urmare a realizării lucrărilor de intervenție se evidențiază astfel:


  • I.     Componenta de realizare a infrastructurii;

  • II.    Componenta de achiziție și montare echipamente tehnologice necesare funcționării

I. Componenta de realizare a infrastructurii

Proiectul propus se înscrie în strategia de reabilitare și modernizare a spațiilor unde se desfășoară actul medical vizând îmbunătățirea activității medicale specifice la standardele de calitate și eficiență existente în spitalele similare din Comunitatea Europeană.

Prin proiect se Impune realizarea unor intervenții complexe de reabilitare spațială și funcțională a spațiilor, a sistemelor de instalații, a finisajelor și corectarea totodată a fluxurilor medicale pentru îmbunătățirea actului medical de mare profesionalism practicat în ambulatoriu.


O realizare a lucrărilor de modernizare a instalațiilor și de introducere de finisaje corespunzătoare este absolut necesară pentru asigurarea mediului aseptic în toate spațiile aferente funcțiunilor de intervenție.

Această componentă presupune modernizarea sistemului funcțional existent prin înlocuirea în totalitate a elementelor de finisare din încăperi și înlocuirea sistemelor de instalații în conformitate cu normele și reglementările tehnice în vigoare.

Componenta de realizare a infrastructurii presupune:

  • ■  Clădiri amenajate: 2 (corp CI - Ambulatoriu; corp C4 - Punct Radiologie Ambulatoriu)

• Clădiri noi și extinderi: 4 (Extindere corp Cl-Mansardă, lift exterior, acces demisol tip curte engleză și spațiu tehnic pentru centrala electrică)

  • ■  asigurarea tuturor utilităților specific - 4 sisteme: energie electrică (inclusiv sistemele de funcționare în caz de avarie), apă-canal, rețele pentru instalațiile sanitare, termice și răcire, rețele alimentare gaze naturale

  • ■  asigurarea unor sisteme de amenajare și finisare care asigură condițiile de funcționare și asigurare a calității aerului


  • ■  asigurarea funcțiunilor specifice funcționării Ambulatoriului în concordanță cu strategia de reabilitare și modernizare a sistemului medical de specialitate, legislația actuală din domeniu propunându-se următorul sistem funcțional detaliat în tabelul de mai jos:

z COPP CLĂDIRE C1-AMBULAT0R1U

CONSTRUCȚIE EXISTETA

DEMISOL

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

HOL

5.60

2

SPAȚIU TEHNIC

18.45

3

G.S.B

5.45

4

G.S.F

5.45

5

CAMERA TABLOU ELECTRIC

17.95

PARTER

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

G.S. PERS. DIZABlUTĂȚi

6.45

2

HOLG.S.

2.95

3

G.S. COPII

3.55

4

FARMACIE

24.70

5

DEPOZIT FARMACIE

10.30

6

G.S.

2.40

7

VESTIAR

2.40

8

HOL

21.35

9

CABINET CONSULTAȚII

13.35

10

CABINET CONSULTAȚII

12.45

11

PUNCT TRANSFUZII

11.55

12

CABINET MEDICAL

15.80

13

HOL

9.55

14

RECEPȚIE

15.15

15

HOL+CASA SCĂRII

20.95

16

MAGAZIE ÎNTREȚINERE

2.10

17

LABORATOR EXPLORĂRI FUNCȚIONALE

14.70

18

HOL

15.05

19

CAMERĂ RECOLTARE

9.55

20

G.S.

2.95

21

DUȘ

3.90

22

MAGAZIE MATERIALE

2.95

23

HOL

5.75

24

LABORATOR

11.10

25

LABORATOR

12.45

26

CABINET AMBULATORIU INTEGRAT

12.90

27

HOL

13.00

28

COMPUTER TOMOGRAF

19.35

29

CAMERĂ CONTROL

13.10

30

VESTIAR PACIENȚI

9.80

31

SALĂ TRATAMENTE

14.45

ETAJ

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

G.S.F.

4.75

2

HOLG.S.

2.20

3

G.S.B.

5.00

4

ARHIVĂ

13.35

5

STATISTICĂ

13.90

6

CABINET CONSULTAȚII

15.80

7

HOL

29.70

8

ARHIVĂ

13.35

9

CABINET

21.60

10

CABINET

15.80

11

AȘTEPTARE

24.45

12

VESTIAR

11.40

13

G.S.+DUȘ

5.05

14

ELIBERARE REZULTATE

5.60

15

HOL

6.35

16

RECOLTARE

7.55

17

HEMATOLOGIE

13.80

18

BACTIOROLOGIE

17.45

19

HOL

11.15

20

ACTIVITĂȚI COMPLEMENTARE

16.45

21

ȘEF LABORATOR

11.35

22

STERI LIZARE/SPĂLĂTORIE

12.45

23

CAMERĂ TERMOSTAT

12.90

24

HOL

9.00

25

MAGAZIE

1.70

26

BIOLOGIE MOLECULARĂ

19.35

27

MICROBACTERIOLOGIE

13.10

CONSTRUCȚIE NOUA m^nșardă____

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

VESTIA BĂRBAȚI

9.85

2

DUȘ BĂRBAȚI

2.40

3

G.S.B.

3.05

4

G.S.F.

3.05

5

DUȘ FEMEI

2.40

6

VESTIAR FEMEI

19.70

7

BIROU INFORMATICĂ

17.15

8

OFICIU

18.75

9

KINETOTERAPIE

32.40

10

DEPOZIT

25.35

11

ARHIVĂ

21.15

12

HOL

58.75

13

LABORAT. EPLORARI FUNCT. 2

16.45

14

CABINET MEDICAL

14.30

15

TRATAMENT AEROSOLI

14.80

16

CABINET ECOGRAFIE

14.30

17

G.S.F.

8.55

18

HOLG.S.

2.25

19

G.S.B.

6.05

20

BIROU CPUAAM

18.80

21

SALĂ ȘEDINȚE

41.10

TOTAL SUPRAFAȚA UTlLÂ=1105J5mn

CORP C4~PUNCT RADIOLOGIC AM BULA TORIU

PARTER

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

HOL

22.70

2

SALA DEZBRĂCARE FEMEI

13.30

3

HOL

6.35

4

CAMERA COMADA

5.95

5

CAMERA APARAT

20.05

6

G.S. PERS. DIZAB1L1TATI

3.70

7

G.S.B.

3.20

8

G.S.F.

3.35

9

MAGAZIE

5.80

10

VESTIAR

5.80

11

BIROU 1REGISTRARE

15.65

12

SALA AȘTEPTARE

16.30

TOTAL SUPRAFAȚĂ UTILĂ—122,15 mii

Indicatori spațiali

situația existentă

Amplasamentul studiat are o suprafață de 10.206,00 mp în acte și o suprafață de 10.223,00 mp măsurată.

Pe amplasamentul studiat, pe lângă corpurile de clădire identificate în cadrul acestui proiect mai există următoarele corpuri de clădire cu indici realizați:

Sc propusa CI - Ambulatoriu Pneunioftiziologie - 418,00 mp

Sd propusa CI - Ambulatoriu Pneumoftiziologie - 909,00 mp

Sc propusa C4 - Punct radiologie Ambulatoriu = 156,00 mp

Sd propusa C4 - Punct radiologie Ambulatoriu - 156.00 mp

Sc TOTALA existenta = 2683,00 mp

Sd TOTALA existenta - 5086,00 mp

P.O.T. existent = 26,28%

C.U.T. existent = 0,49

situația propusă

Sc propusa CI - Ambulatoriu Pneumoftiziologie = 418,00 mp

Sd propusa CI - Ambulatoriu Pneumoftiziologie - 1327,00 mp

Sc propusa C4 - Punct radiologie Ambulatoriu = 156,00 mp

Sd propusa C4 - Punct radiologie Ambulatoriu ~ 156,00 mp

Sc propusa CENTRALA TERMICA = 55,25 mp

Sd propusa CENTRALA TERMICA - 55,25 mp

Sc TOTALA propusa = 2738,27 mp

Sd TOTALA propusa = 5559,25 mp

P.O.T. propus = 26,83%

C.U.T. propus = 0,54

  • I. Componenta de achiziție și montare echipamente tehnologice necesare funcționării Secția Ambulatoriu va fi dotată cu echipamente tehnologice de ultimă generație care asigură infrastructura de funcționarea a infrastructurii specifice.

în cadrul proiectului se prevede următoarea dotare cu echipamente tehnologice necesare funcționării Ambulatoriului:

no

° dotarea cu echipamente pentru sisteme speciale de funcționare a infrastructurii și logisticii specifice:

  • 1.  sisteme de detecție și semnalizare incendiu, protecție și desfumare

  • 2.  sisteme de control acces

  • 3.  sisteme de supraveghere video-TVCI

  • 4.  sistem date - voce

■ dotarea cu echipamente specifice sistemelor de instalații:

  • 1.  sisteme de asigurare a microclimatului

  • 2.   sisteme electrice pentru instalațiile de forță și vitali

  • 3.   sisteme pentru instalațiile sanitare

  • 4.  sisteme de stingere a incendiilor

  • 5.  sisteme pentru asigurarea energiei termice

Necesarul de utilități rezultate, inclusiv estimări privind depășirea consumurilor inițiale de utilități și modul de asigurare a consumurilor suplimentare


Necesarul de utilități rezultate, după caz în situația executării unor lucrări de modernizare:

  • •  se prevăd instalații noi de producere șidistribuție a energiei termice pentru perioada de vara și iama;

  • •  racordul de apa se va inlocui;

  • •  se va prevedea un nou branșament pentru alimentarea cu energie electrica;

  • •  se prevăd rețele noi pentru instalațiile electrice de forță și vitali

  • •  se prevăd rețele noi pentru instalațiile de curenți slabi

  • ■  semnalizare incendiu

• control acces și supraveghere video

  • ■  sistem TVCI

" date-voce

  • •  se prevăd rețele noi pentru instalațiile sanitare


Estimări privind depășirea consumurilor inițiale de utilități

La punerea în funcțiune a Ambulatoriului în conformitate cu funcționalitatea și dotarea acestuia se stabilesc următoarele consumuri de utilități:

CORP CLĂDIRE Cl-AMBULA TORIU

1. Determinarea cosumului anual de energie:

INIȚIAL

Valoarea coeficientului global Gi este mai mare decât valoarea normată Gi ttf.

Gi = 0,758> Gi rcf = 0356 [W/m3-K]

DUPĂ DERULAREA PROCEDURILOR DE INTERVENȚII

Valoarea coeficientului global Gi este mai mică decât valoarea normată Gi «r. în urma adoptării măsurilor suplimentare de protecție termică, clădirea este eficientă din punct de vedere energetic.

G1 - 0.149 < Giref = 0,292 [W/nP-K]

2. Determinarea consumului anual de energie pentru apa calda de consum

INIȚIAL

• Consumul anual de apa calda de consum

Vac= 1538.69

m3 /an

o Consumul anual de căldură pentru a.c.c.

Qaa8n = 111337.24

kWh/an

DUPĂ DERULAREA PROCEDURILOR DE INTERVENȚII

* Consumul anual de apa calda de consum

Vac = 2286,07

m3 /an

■ Consumul anual de căldura pentru a.c.c.

QaccBn= 118460,47

kWh/an

Consumul anual de energie pentru apă caldă va crește cu 7.123,23 kWh/an, dar și volumul de apă caldă pentru consum va crește cu 747,38 m3 /an. Făcând o analiză raportată la consumul de energie/metru cub apă rezultă:

-inițial-72,35 kWh/m3



1.


-după derularea procedurilor de intervenții-51,81 kWh/ m3


CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU

Determinarea cosumului anual de energie:

INIȚIAL

Valoarea coeficientului global Gi este mai mare decât valoarea normată Gi

Gi = l,507> Gi rer=0,726 [W/m3KJ

DUPĂ DERULAREA PROCEDURILOR DE INTERVENȚII

Valoarea coeficientului global Gi este mai mică decât valoarea normată Gi «r. în urma adoptării măsurilor suplimentare de protecție termică, clădirea este eficientă din punct de vedere energetic.

G1 = 0.351 <Glref= 0,726 [W/m3KJ

2. Determinarea consumului anual de energie pentru apa calda de consum

INIȚIAL


• Consumul anual de apa calda de consum

Vac= 195,74

m3 /an

• Consumul anual de căldura pentru a.c.c.

Qaccan= 16542.26

kWh/an


DUPĂ DERULAREA PROCEDURILOR DE INTERVENȚII

• Consumul anual de apa calda de consum

Vac “ 195.74

m3 /an

• Consumul anual de căldura pentru a.c.c.

Qacc3^ 10593.12

kWh/an

Evidențierea consumurilor inițiale

Pe întreaga incintă


Nr. crt.

Denumire

UM

Cantitatea lunară

PU (Iei)

Valoare lunară (lei)

Valoare anuala (lei)

1.

Energie electrică

Kw

17500

0,524

9170

110040


2.

Gaz metan

MWh

150

149,3

22395

268740

3.

Apa curenta+ canalizare

mc

550

8,34

4587

55.044

Total - lei

36152

433824

- Aferent clădirilor supuse modernizării -7065 mp

Nr. crt.

Denumire

DM

Cantitatea lunară

PU

(lei)

Valoare lunară (Iei)

Valoare anuala

(lei)

1.

Energie electrică

Kw

3793

0,524

1987,5

23850,4

2.

Gaz metan

MWh

32,5

149,3

4852,25

58227

3.

Apa curenta+ canalizare

mc

120

8,34

1000,8

12009,6

Total - lei

7840,55

94087

Estimări privind depășirea consumurilor inițiale de utilități

La punerea în funcțiune a ambulatoriului în conformitate cu funcționalitatea și dotarea acestuia se stabilesc următoarele consumuri de utilități:

  • •   pentru instalațiile de energie termică se estimează o creștere a consumului de gaz de 30 MWH/lună pentru anotimp friguros (6 luni); media anuala 15x12 = 180 MWH/an pe incintă; aferent clădirilor modernizate 39 MWH/luna

Consumul actual este de 150 MWH/luna pe incintă iar aferent clădirilor modernizate 32,5 MWH/luna

Creșterea consumului se datorează realizării extinderilor

  • • pentru rețelele de alimentare cu apă și canalizare se estimează o creștere a consumului cu aprox.15 % ca urmare a realizării extinderilor; se estimează o creștere a consumului de la 120 mc/an la 138 mc/luna

  • • Pentru instalațiile de iluminare, având în vedere prevederea sistemului de iluminat cu LED-uri, consumul de energie se reduce cu aprox. 60%.

  • • în schimb pentru asigurarea microclimatului se prevăd o serie de echipamente (Chiller, sistem VRV) precum și o serie de dotări medicale care conduc la o creștere a consumului de energie cu aprox.30%.

  • • Creșterea generală a a consumului de energie (echipamente+iluminat) este de până în 25%

Consumul actual este de 3793 Kw/luna

Consumul total = 3793 existent + 948 = 4.741 kw/luna

în urmă lucrărilor de modernizare, respectiv a lucrărilor de extindere, consumul total de energie electrică va crește cu aprox. 11.376 kw/an.Totodată, pentru respectarea normativelor PI 18-2/2013,PI 18-3/2015 și 17/2011 se impune amplasarea unui grup electrogen.

SCENARIUL NR.2

Cel de-al doilea scenariu are în vedereevitarea prăbușirii construcției precum și a altor fenomene ce pot genera evenimente în cazul producerii unui cutremur celui considerat în proiectarea antiseismică precum și reducerea stării de degradare a construcției și diminuarea-' ’ N \ deficiențelor ce pot apărea în exploatarea curentă.

Acest lucru presupune atât intervenții asupra sistemului constructiv cât și

' ro*‘ funcționalului existent al clădirii fără realizarea de extindere pe verticală (mansarda) în ipoteza nerespectării cerinței rezistentă și stabilitate.

Scenariul 2 are în vedere soluția de reabilitare descrisă în varianta II la rapoartele de expertiză tehnică.

Lucrările de intervenție vizează exclusiv realizarea obiectivului proiectului și se structurează astfel:




Sect.

Tip intervenție

DESCRIERE

I.

Lucrări de reabilitare

Lucrări fizice exprimate cantitativ, calitativ și valoric, pentru readucerea acestora la nivelul tehnic prevăzut de reglementările tehnice în vigoare, pentru categoria de încadrare a lor.

n.

Lucrări de modernizare

Lucrări fizice exprimate cantitativ, calitativ și valoric, pentru ridicarea nivelului performanțelor prevăzute inițial.

III.

Extinderi

Realizarea de lucrări asupra unor clădiri, realizate pe orizontală prin construirea unui corp anexă în continuarea clădirii existente pe același amplasament, legat structural și/sau funcțional de clădirea existentă (aceeași destinație și funcționare a corpului anexă condiționată de funcționarea construcției inițiale sau ca o completare necesara la funcționalitatea clădirii existente).

IV.

Dotări

Achiziționarea utilajelor și echipamentelor tehnologice, precum și a celor incluse în instalațiile funcționale, inclusiv montajul utilajelor tehnologice și al utilajelor incluse în instalațiile funcționale, inclusiv rețelele aferente necesare funcționării acestora

Achiziționarea utilajelor șl echipamentelor care nu necesită montaj, precum și a echipamentelor de transport tehnologic Procurarea de bunuri (dotări) care, conform legii, intră în categoria mijloacelor fixe și/sau obiectelor de inventar, simt necesare implementării proiectului.

V.

Instalații aferente construcțiilor

Totalitatea conductelor și echipamentelor care asigură utilitățile necesare funcționării construcțiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la branșament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcție.


I. LUCRĂRI DE REABILITARE

în această secțiune se propun lucrări de intervenție la corpurile de clădiri Cl-Ambulatoriu si a corpului de clădire C4-Pumct radiologie Ambulatoriu în vederea ridicării nivelului performanțelor prevăzute inițial.

Proiectarea șî execuția vor cuprinde lucrări de intervenție la sistemele structurale descrisă în varianta II la rapoartele de expertiză tehnică.

CORP CLĂDIRE Cl-AMBULATORIU

Soluții tehnice - intervenții structurale (în conformitate cu expertiza tehnică)


  • •   creșterea suprafeței de fundare, prin realizarea unor placări cu beton armat pe interiorul fundațiilor existente, astfel încât acestea să fie capabile să preia toate încărcările transmise de elementele suprastructurii; aceste consolidări se vor realiza conform planului propus;

  • •   după realizarea consolidării fundațiilor, perimetral se va realiza un sistem termo-hidroizolant corespunzător,

  • •   refacerea plăcii suport a pardoselii de la nivelul parterului, din beton armat, precum și a straturilor termoizolante și drenante aferente acesteia;

  • •  consolidarea pereților prin cămășuire totală cu mortar ciment armat (în procente reduse) cu plase sudate cu bare subțiri 05/100 x 05/100 pe fețele interioare și exterioare;

  • •   refacerea locală a zonelor fisurate, crăpate sau deteriorate ale zidăriei prin injectări cu mortar fluid de ciment;

  • •   înfundarea golurilor de uși și ferestre rezultate din mutarea acestora se va realiza prin țesere cu zidăria existentă. Se vor folosi blocuri de cărămidă cu caracteristici apropiate cu a materialelor inițiale și mortar de uz general marca M10;

  • •   realizarea de goluri de uși și ferestre conform propunerilor din arhitectură; golurile de uși și ferestre propuse se vor executa prin desfacerea zidăriei existente și realizarea la partea superioară a acestora a buiandrugilor din beton armat;

  • •   introducerea de pereți din beton armat pe direcție transversală; la nivelul fundațiilor se vor realiza cămăși de beton armat sub pereți, pentru asigurarea suprafeței minime de rezemare a acestora;

  • •   pentru a facilita accesul în demisol se va realiza o curte engleză, conform propunerilor arhitecturale; aceasta se va realiza ca o clădire independentă, prezentând rost de tasare la nivelul fundațiilor;

  • •   transportul pe verticală se va realiza prin intermediul unui lift, care va fi alcătuit dintr-o structură metalică fixă atașată de clădire;

  • •   realizarea unui corp nou, la distanța de 6,00 m față de clădirea existentă (corpul CI); legătura dintre cele două corpuri va fi realizată printr-o platformă tehnică, fără să influențeze modul de lucru al sistemului structural existent;

  • •   desfacerea șarpantei;

  • •   refacerea integrală a șarpantei din lemn ecarisat și a învelitorii acesteia; elementele de lemn se vor proteja împotriva acțiunii agenților biologici xîlofagi și a focului;

  • •   reparații locale la nivelul pardoselilor degradate;

  • •   refacerea tencuielilor și a finisajelor în zonele unde prezintă degradări (exfolieri, desprinderi, fisuri, dislocări), atât la interior cât și la exterior;

o refacerea sistemelor de instalații;

  • •   înlocuirea tâmplăriei interioare și exterioare;

  • •   realizarea unei anvelope termoizolante;

<* refacerea fațadelor cu materiale durabile calitativ corespunzătoare celor existente;

  • •  realizarea de rampe de acces în clădiri pentru a permite accesul persoanelor cu handicap, dar și al tărgilor cu pacienți;

  • •   realizarea trotuarelor și a sistematizării verticale perimetrele clădirii, în vederea refacerii etanșeității împotriva infiltrațiilor apelor meteorice;

CORP CLĂDIRE C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU Soluții tehnice - intervenții structurale (în conformitate cu expertiza tehnică)

  • •   refacerea plăcii suport a pardoselii de la nivelul parterului, din beton armat, precum Și a straturilor termoizolante și drenante aferente acesteia;


  • •  consolidarea pereților prin cămășuire totală cu mortar ciment armat (în procente reduse) cu plase sudate cu bare subțiri 05/100 x 05/100 pe fețele interioare și exterioare;

  • •   refacerea locală a zonelor fisurate, crăpate sau deteriorate ale zidăriei prin injectări cu mortar fluid de ciment;

  • •   se înlocuiește tâmplăria degradată din lemn, conform recomandărilor din proiectul de arhitectură;

  • •   realizarea unui gol de ușă conform propunerilor din arhitectură; acesta se vor executa prin desfacerea zidăriei existente și realizarea la partea superioară a acestuia a unui buiandrug din beton armat;

  • •   desfacerea planșeului existent de lemn și a șarpantei;

  • •   realizarea unor centuri din beton armat la partea superioară a pereților din zidărie; centurile se vor realiza din beton clasa CI 6/20, vor avea înălțimea de 25 cm și lățimea zidurilor aferente;

  • •   refacerea planșeului din lemn;


  • •   refacerea integrală a șarpantei din lemn ecarisat și a învelitorii acesteia; elementele de lemn se vor proteja împotriva acțiunii agenților biologici xilofagi și a focului;

II. LUCRĂRI DE MODERNIZARE

în această secțiune se propun lucrări de intervenție la corpurile de clădiri Cl-Ambulatoriu si a corpului de clădire C4-Pumct radiologie Ambulatoriu în vederea ridicării nivelului performanțelor prevăzute inițial.

Proiectarea și execuția vor cuprinde lucrări de intervenție la sistemele de compartimentare, sistemele funcționale și de instalații astfel

(1)"Soluții tehnice - refuncționalizare

Având în vedere aspectele precizate mai sus, în conformitate cu Ordinul 1706/2007 și 914/2006 se propune următorul sistem funcțional al descărcători detaliat în tabelul de mai jos care cuprinde următoarele funcțiuni:

Z     CLĂDIRE Cl-AMBULA TORID

DEMISOL

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

HOL

5.60

2

SPAȚIU TEHNIC

18.45

3

G.S.B

5.45

4

G.S.F

5.45

5

CAMERA TABLOU ELECTRIC

17.95

PARTER

...11"

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

G.S. PERS. DIZABILITĂȚI

6.45

2

HOLG.S.

2.95

3

G.S. COPII

3.55

4

FARMACIE

24.70

5

DEPOZIT FARMACIE

10.30

6

G.S.

2.40

7

VESTIAR

2.40

8

HOL

21.35

9

CABINET CONSULTAȚII

13.35

10

CABINET CONSULTAȚII

12.45

11

PUNCT TRANSFUZII

11.55

12

CABINET MEDICAL

15.80

13

HOL

9.55

14

RECEPȚIE

15.15

15

HOL+CASA SCĂRII

20.95

16

MAGAZIE KlTREȚINERE

2.10

17

LABORATOR EXPLORĂRI FUNCȚIONALE

14.70

18

HOL

15.05

19

CAMERĂ RECOLTARE

9.55

20

G.S.

2.95

21

DUȘ

3.90

22

MAGAZIE MATERIALE

2.95

23

HOL

5.75

24

LABORATOR

11.10

25

LABORATOR

12.45

26

CABINET AMBULATORIU INTEGRAT

12.90

27

HOL

13.00

28

COMPUTER TOMOGRAF

19.35

29

CAMERĂ CONTROL

13.10

30

VESTIAR PACIENȚI

9.80

31

SALĂ TRATAMENTE

14.45

ETAJ

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

G.S.F.

4.75

2

HOLG.S.

2.20

3

G.S.B.

5.00

4

ARHIVĂ

13.35

5

STATISTICĂ

13.90

6

CABINET CONSULTAȚII

15.80

7

HOL

29.70

8

ARHIVĂ

13.35

9

CABINET

21.60

10

CABINET

15.80

11

AȘTEPTARE

24.45

12

VESTIAR

11.40

13

G.S.+DUȘ

5.05

14

ELIBERARE REZULTATE

5.60

15

HOL

6.35

16

RECOLTARE

7.55

17

HEMATOLOGIE

13.80

18

BACTIOROLOGIE

17.45

19

HOL

11.15

20

ACTIVITĂȚI COMPLEMENTARE

16.45

21

ȘEF LABORATOR

11.35

22

STERILIZARE/SPĂLÂTORIE

12.45

23

CAMERĂ TERMOSTAT

12.90

24

HOL

9.00

25

MAGAZIE

1.70

26

BIOLOGIE MOLECULARĂ

19.35

27

MICROBACTERIOLOGIE

13.10

TOTAL SUPRAFAȚA UTILĂ=723,45nw


z CORP C4-PUNCT RADIOLOG1C AMBULA TORIU

PARTER

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

HOL

22.70

2

SALA DEZBRĂCARE FEMEI

13.30

3

HOL

6.35

4

CAMERA COMADA

5.95

5

CAMERA APARAT

20.05

6

G.S. PERS. DIZABILITATI

3.70

7

G.S.B.

3.20

8

G.S.F.

3.35

9

MAGAZIE

5.80

10

VESTIAR

5.80

11

BIROU IREGISTRARE

15.65

12

SALA AȘTEPTARE

16.30


TOTAL SUPRAFAȚĂ UTILĂRI22,15 mp

TOTAL SUPRAFAȚA DE INTERVENȚII = 156 mp



" Arie construită = 156 mp; » Arie desfășurată =156 mp;

  • •  Arie utilă= 122,15 mp;

  • •  Regim înălțime: P

Indicatori spațiali-situația propusă

Amplasamentul studiat are o suprafață de 10.206,00 mp în acte și o suprafață de 10.223,00 mp măsurată.

Pe amplasamentul studiat, pe lângă corpurile de clădire identificate în cadrul acestui proiect mai există următoarele corpuri de clădire cu indici realizați: Sc propusa C1 - Ambulatoriu Pneumoftiziologie = 418,00 mp Sd propusa C1 - Ambulatoriu Pneumoftiziologie = 909,00 mp

Sc C2 - Pavilion Tuberculoza = 706,00 mp

Sd C2 - Pavilion Pneumoftiziologie = 1794,00 mp

Sc C3 - Pavilion Pneumologie = 412,00 mp

Sd C3 - Pavilion Pneumologie = 1236,00 mp

Sc propusa C4 - Punct radiologie Ambulatoriu = 156,00 mp

Sd propusa C4 - Punct radiologie Ambulatoriu - 156,00 mp

Sc C5 - Spălătorie = 401,00 mp

Sd C5 - Spălătorie = 401,00 mp

Sc C6 - Bloc alimentar - 256,00 mp

Sd C6 - Bloc alimentar = 256,00 mp

Sc C7 - Clădire administrativa -145,00 mp

Sd C7 - Clădire administrativa = 145,00 mp

Sc C8 - Morga = 17,00 mp

Sd C8 - Morga = 17,00 mp

Sc C9 - Rezervor apa = 70,00 mp

Sd C9 - Rezervor apa = 70,00 mp

Sc CIO - Corp legătură = 58,00 mp

Sd CIO - Corp legătură = 58,00 mp

Sc CI 1 - Atelier întreținere + garaj = 44,00 mp

Sd C11 - Atelier întreținere + garaj =

Sc propusa CENTRALA TERMICA = 55,25 mp

Sd propusa CENTRALA TERMICA = 55,25 mp

Sc TOTALA propusa = 2715,50 mp

Sd TOTALA propusa = 5118,50 mp

P.O.T, propus = 26,60%


C.U.T. propus = 0,50

(2)-Soluții tehnice - amenajare spații specifice- sunt prevăzute lucrările de intervenție descrise în cadrul scenariului 1

(3)-Soluții tehnice - reabilitare termoenergetică- sunt prevăzute lucrările de intervenție descrise în cadrul scenariului 1

(4)-Soluții tehnice - finisaje exterioare și interioare- sunt prevăzute lucrările de intervenție descrise în cadrul scenariului 1

(5)-S ol u ții tehnice - sisteme de instalații- sunt prevăzute lucrările de intervenție descrise în cadrul scenariului 1.

III. ACTIVITĂȚI DE EXTIDERE


în cel de-al doilea scenariu, proiectul cuprinde lucrări pentru construirea unor extinderi (realizarea unui lift exterior, realizarea unui acces la demisolul corpului CI tip curte engleză și a unui spațiu tehnic) legate structural și/sau funcțional de clădirea existent.

Proiectarea și execuția vor cuprinde lucrări de construire corp nou astfel:

  • (1) Soluții tehnice - structură de rezistență corp nou ți lucrări de intervenții structurale corp existent (în conformitate cu expertiza tehnică)

Lift exterior

  • •  transportul pe verticală se va realiza prin intermediul unui lift, care va fi alcătuit dintr-o structură metalică fixă atașată de clădire;

  • •  desfacerea elementelor de finisaje, tâmplărie, izolații în zona de legătură cu corpul nou

  • •  refacerea tencuielilor și a finisajelor, atât la interior cât și la exterior;

  • •  refacerea sistemelor de instalații;

  • •  realizarea unei anvelope termoizolante;

  • •  refacerea fațadelor cu materiale durabile calitativ corespunzătoare celor existente.

o STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ - sunt prevăzute lucrările de intervenție descrise în cadrul scenariului 1.

Acces demisol-curte engleză

o pentru a facilita accesul în demisol se va realiza o curte engleză, conform propunerilor arhitecturale; aceasta se va realiza ca o clădire independentă , prezentând rost de tasare la nivelul fundațiilor;

• sunt prevăzute lucrările de intervenție descrise în cadrul scenariului 1.

Spațiu tehnic (centrală electrică)

  • •  realizarea unui corp nou, la distanța de 6,00 m față de clădirea existentă (corpul CI); legătura dintre cele două corpuri va fi realizată printr-o platformă tehnică, fără să influențeze modul de lucru al sistemului structural existent

• STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ - sunt prevăzute lucrările de intervenție descrise în cadrul scenariului 1


  • (2) Soluții tehnice - refuncfionalizare - se mențin propunerile descrise în cadrul scenariului 1 cu excepția amenajării mansardei corpului Ci

  • (3) Soluții tehnice- amenajare spații specifîce-svmt prevăzute lucrările de intervenție descrise în cadrul scenariului 1

  • (4) Reabilitare termoenergedcă (în conformitate cu auditul energetic) - sunt prevăzute lucrările de intervenție descrise în cadrul scenariului 1

  • (5) Soluții tehnice - finisaje exterioare și interioare- sunt prevăzute lucrările de intervenție descrise în cadrul scenariului 1

  • (6) Soluții tehnice-sisteme de instalații- sunt prevăzute lucrările de intervenție descrise în cadrul scenariului 1

IV. ACTIVITĂȚI DE DOTĂRI

OBIECT I - CORP CI -AMBULATORIU DE SPECIALITATE


B. SISTEM SI INSTALAȚIE SEMNALIZARE INCENDIU

1

Centrala de incendiu adresabila

buc.

1

2

Comunicator telefonic

buc.

1

3

Panou repetor cu sursa

buc.

1

4

Detector optic de fum si temperatura adresabil

buc.

118

5

Sirena de incendiu de interior adresabila

buc.

6

6

Soclu detectori

buc.

118

7

Butoane incendiu adresabile

buc.

4

8

Sirena de incendiu de exterior cu flash autoalimentata

buc.

1

9

Modul IO

buc.

1

10

Buton desfumare de urgenta

buc.

1

11

Motor cu lanț 500 mm EN12101-2

buc.

1

12

Acumulator 7Ah/12V

buc.

1




-- 13 I

Acumulator de 12V/18Ah

buc.

’J

C. SISTEM SI INSTALAȚIE TVCI

1

Camera video IP interior dome

buc

30

2

Camera video IP exterior

buc

2

3

Switch 24 port POE+

buc

1

4

NVR 32 canale

buc

1

5

HDD 6TB

buc

1

6

UPS2000VA

buc

1

7

Statie PC de monitorizare

buc

1

8

Monitor 42* HDMI

buc

1

9

Module RJ45CAT6

buc

1

10

PatchPanel echipat CAT6 FTP 24port

buc

1

11

Patchcord CAT6 FTP

buc

1

D. SISTEM SI INSTALAȚIE DE DATE VOCE

1

Rack 42u echipat

buc.

1

2

PatchPanel CAT6

buc.

1

3

Prize duble CAT6

buc.

30

4

Switch 24 port gigabit

buc.

2

5

Patchcord CAT6

buc.

10

6

Organizator 1U

buc.

2

7

Hotspot indoor dual-band

buc.

1

8

Router gigabit

buc.

1

E. SISTEM CONTROL ACCES

1

Centrala control acces 2 usi

buc.

2

2

Cititor proximitate

buc.

6

3

Buton ieșire URGENTA

buc.

4

4

Buton de ieșire cu LED metalic

buc.

4

5

Contact magnetic

buc.

6

6

Electromagnet 350Kg/F monitorizat

buc.

6

7

Cutie metalica cu sursa 12V/3A

buc.

3

8

Tastatura LCD cu cititor

buc.

3

9

Modul extensie radio

buc.

1

10

Acumulator 12v/7A

buc.

3

F. Pentru instalații electrice de torta si vitali

1

Tablou electric general+firida branșament

buc.

1

2

Tablou secundar

buc.

4

3

Tablouri speciale vitali

buc.

2



4

Tablou echipamente

buc.

1

5

Captator paratrăsnet tip PDA

buc.

1

6

Sistem mărire putere electrica - POST DE TRANSFORMARE 400KVA si Linie electrica subterana 20KV

ans.

1

G. Pentru instalații termice si de ventilare/conditionare

1

Agregat producere apa răcită tip chiiler montaj exterior

300 kW

buc

1

1. Pentru instalații sanitare

1

Hidranti interior complet echipat 5 l/s furtun semirigid 20 ml

buc.

5

2

Pompa tocator+ansamblu

buc.

1


OBIECT n - CORP C2 -PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU



B. SISTEM SI INSTALAȚIE SEMNALIZARE INCENDIU

1

Centrala de incendiu adresabila

buc.

1

2

Detector optic de fum si temperatura adresabil

buc.

25

3

Sirena de incendiu de interior adresabila

buc.

1

4

Soclu detectori

buc.

25

5

Butoane incendiu adresabile

buc.

2

6

Sirena de incendiu de exterior cu flash autoalimentata

buc.

1

7

Buton desființare de urgenta

buc.

1

8

Motor cu lanț 500 mm EN 12101-2

buc.

1

9

Acumulator 7Ah/12V

buc.

1

10

Acumulator de 12V/18Ah

buc.

1

C. SISTEM SI INSTALAȚIE TVCI

1

Camera video IP interior dome

buc

3

2

Camera video IP exterior

buc

1

3

Switch 24 port POE+

buc

1

4

NVR 32 canale

buc

1

5

HDD 6TB

buc

1

6

UPS2000VA

buc

1

7

Statie PC de monitorizare

buc

1

8

Monitor 42* HDMI

buc

1

9

Module RJ45CAT6

buc

1

10

PatchPanel echipat CAT6 FTP 24port

buc

1

11

Patchcord CAT6 FTP

buc

5

D. SISTEM SI INSTALAȚIE DE DATE VOCE

1

Rack 42u echipat

buc.



2

PatchPanel CAT6

buc.

1

3

Prize duble CAT6

buc.

6

4

Organizator 1U

buc.

2

5

Router gigabit

buc.

1

E. Pentru instalații electrice de forța si vitali

1

Tablou electric general+firida branșament

buc.

1

2

Tablouri speciale vitali

buc.

1

F. Pentru instalații termice si de ventilare/conditionare

1

Sistem de climatizare tip VRV cu o unitate externa si 7unitati interne Putere frigorifica totala 35kW

buc.

1

OBIECT m - EXTINDERI

t

Ascensor hidraulic ptr.mediu spitalicesc - 6 pers.- 4 statii

buc.

1

. ECHIPAMENTE CT

1

Cazan otel cu arzator 500 - 600 Kw, gaze naturale

buc

2

2

Pompa de circulație cazan încălzire 35mc/h12mCA + conv

buc

2

3

Pompa de circulație cazan incalzire 15 mc/h 3 mCA + conv

buc

2

4

Vas de expansiune incalzire 5001

buc

2

5

Vas de expansiune răcire 2001

buc

1

6

Stafie dedurizare 0,8 mc/h

buc

1

7

Supapa de sig 11/2*-4 bar

buc

8

8

Cos de fum H = 10 m dn 350, canale separate Dn 31512 ml

buc

1

C. INSTALAȚII CURENT! SLABI

1

Detector optic de fum si temperatura adresabil

buc.

6

2

Sirena de incendiu de interior adresabila

buc.

1

3

Soclu detectori

buc.

6

4

Butoane incendiu adresabile

buc.

1

5

Sirena de incendiu de exterior cu flash autoalimentata

buc.

1

6

Buton desfumare de urgenta

buc.

1

7

Motor cu lanț 500 mm EN12101-2

buc.

1

8

Acumulator de 12V/18Ah

buc.

1

D. Pentru instalații electrice de forța si vitali

1

Grup electrogen - Generator electric + AAR ♦automatizare

buc.

1

2

Tablou electric CT

buc.

1

3

Tablou automatizare

buc.

1


J24


DOTĂRI - se mențin dotările descrise în cadrul scenariului I

V. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR

în această secțiune se cuprind lucrările care asigură utilitățile necesare funcționării construcțiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la branșament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcție.

Instalațiile aferente construcțiilor sunt descrise în cadrul scenariului 1.

Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția

Măsuri de administrare a riscurilor

Procesul gestionării riscurilor se desfășoară pe parcursul a trei etape principale:

  • (A) identificarea;

  • (B) evaluarea;

  • (C) managementul riscurilor.

O

Riscurile identificate în cadrul scenariului 2 sunt detaliate în cadrul scenariului 1.

Cnformații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sausituri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate;

Clădirile de pe amplasamentul studiat nu sunt incluse în listele cu clădirile de patrimoniu (monumente istorice) și nici nu se află în imediata învecinătate a unor situri arheologice sau zone protejate.

Caracteristicile tehnice și parametru specifici investiției rezultate în urma realizării lucrărilor de intervenție.


Principalele caracteristici tehnice și parametrii specifici proiectului de investiție ca urmare a realizării lucrărilor de intervenție se evidențiază astfel:

/. Componenta de realizare a infrastructurii;

II. Componenta de achiziție și montare echipamente tehnologice necesare funcționării

I. Componenta de realizare a infrastructurii

Componenta de realizare a infrastructurii presupune:

■ Clădiri amenajate: 2 (corp CI - Ambulatoriu; corp C4 - Punct Radiologie Ambulatoriu)

  • •  Clădiri noi și extinderi: 3 (Extindere corp Cl-lift exterior, acces demisol tip curte engleză și spațiu tehnic pentru centrala electrică)

  • •  asigurarea tuturor utilităților specifice: energie electrică (inclusiv sistemele de funcționare în caz de avarie), fluide medicale (inclusiv sistemele de producere)

  • •  asigurarea unor sisteme de amenajare și finisare care asigură condițiile de funcționare și asigurare a calității aerului



• asigurarea mediului aseptic în toate spațiile aferente spațiilor de urgență

0 asigurarea funcțiunilor specifice funcționării descărcători Ambulatoriului în concordanță cu strategia de reabilitare și modernizare a sistemului medical de specialitate legislația actuală din domeniu propunându-se următorul sistem funcțional al descărcători detaliat în tabelul de mai jos:


CORP CLĂDIRE Cl-AMBULA TORIU

DEMISOL

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

HOL

5.60

2

SPAȚIU TEHNIC

18.45

3

G.S.B

5.45

4

G.S.F

5.45

5

CAMERA TABLOU ELECTRIC

17.95


PARTER

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

G.S. PERS. DIZABILITĂȚI

6.45

2

HOL G.S.

2.95

3

G.S. COPII

3.55

4

FARMACIE

24.70

5

DEPOZIT FARMACIE

10.30

6

G.S.

2.40

7

VESTIAR

2.40

8

HOL

21.35

9

CABINET CONSULTAȚII

13.35

10

CABINET CONSULTAȚII

12.45

11

PUNCT TRANSFUZII

11.55

12

CABINET MEDICAL

15.80

13

HOL

9.55

14

RECEPȚIE

15.15

15

HOL+CASA SCĂRII

20.95

16

MAGAZIE ÎITREȚINERE

2.10

17

LABORATOR EXPLORĂRI FUNCȚIONALE

14.70

18

HOL

15.05

19

CAMERĂ RECOLTARE

9.55

20

G.S.

2.95

21

DUȘ

3.90

22

MAGAZIE MATERIALE

2.95

23

HOL

5.75

24

LABORATOR

11.10

25

LABORATOR

12.45

26

CABINET AMBULATORIU INTEGRAT

12.90

27

HOL

13.00




28

COMPUTER TOMOGRAF

19.35

29

CAMERĂ CONTROL

13.10

30

VESTIAR PACIENȚ1

9.80

31

SALĂ TRATAMENTE

14.45



INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

G.S.F.

4.75

2

HOLG.S.

2.20

3

G.S.B.

5.00

4

ARHIVĂ

13.35

5

STATISTICĂ

13.90

6

CABINET CONSULTAȚII

15.80

7

HOL

29.70

8

ARHIVĂ

13.35

9

CABINET

21.60

10

CABINET

15.80

11

AȘTEPTARE

24.45

12

VESTIAR

11.40

13

G3.+DUȘ

5.05

14

ELIBERARE REZULTATE

5.60

15

HOL

6.35

16

RECOLTARE

7.55

17

HEMATOLOGIE

13.80

18

BACTIOROLOGIE

17.45

19

HOL

11.15

20

ACTIVITĂȚI COMPLEMENTARE

16.45

21

ȘEF LABORATOR

11.35

22

STERILIZARE/SPĂLĂTORIE

12.45

23

CAMERĂ TERMOSTAT

12.90

24

HOL

9.00

25

MAGAZIE

1.70

26

BIOLOGIE MOLECULARĂ

19.35

27

MICROBACTERIOLOGIE

13.10

TOTAL SUPRAFATa

S CORP C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULA TORIU


PARTER

INDICATIV

FUNCȚIUNEA

SUPRAFAȚA (MP)

1

HOL

22.70

2

SALA DEZBRĂCARE FEMEI

13.30

3

HOL

6.35

4

CAMERA COMADA

5.95

5

CAMERA APARAT

20.05

6

G.S. PERS. DIZABIUTATI

3.70


7

G.S.B.

3.20

8

G.S.E

3.35

9

MAGAZIE

5.80

10

VESTIAR

5.80

11

BIROU IREGISTRARE

15.65

12

SALA AȘTEPTARE

16.30

TOTAL SUPRAFAȚĂ UTILÂ=122,15 mp

Indicatori spațiali

situația existentă

Pe amplasamentul studiat, pe lângă corpurile de clădire identificate în cadrul acestui proiect mai există următoarele corpuri de clădire cu indici realizați:

Sc propusa CI - Ambulatoriu Pneumoftiziologie = 418,00 mp

Sd propusa CI - Ambulatoriu Pneumoftiziologie = 909,00 mp

Sc propusa C4 - Punct radiologie Ambulatoriu = 156,00 mp

Sd propusa C4 ~ Punct radiologie Ambulatoriu - 156,00 mp

Sc TOTALA existenta = 2683,00 mp


Sd TOTALA existenta = 5086,00 mp

P.O.T. existent = 26,28%

C.U.T. existent = 0,49

situația propusă

Sc propusa CI - Ambulatoriu Pneumoftiziologie = 418,00 mp

Sd propusa CI - Ambulatoriu Pneumoftiziologie = 909 mp

Sc propusa C4 - Punct radiologie Ambulatoriu = 156,00 mp

Sd propusa C4 - Punct radiologie Ambulatoriu = 156,00 mp

Sc propusa CENTRALA TERMICA = 55,25 mp

Sd propusa CENTRALA TERMICA = 55.25 mp

Sc TOTALA propusa = 2738,25 mp

Sd TOTALA propusa 5141,25 mp

P.O.T. propus = 26,60%

C.U.T. propus = 0,50


II. Componenta de achiziție și montare echipamente tehnologice necesare funcționării - - se mențin descrierile din cadrul scenariului I

Necesarul de utilități rezultate, după caz în situația executării unor lucrări de modernizare:

  • •  se prevăd instalații noi de producere ștdistribuție a energiei termice pentru perioada de vara și iama;

  • •  racordul de apa se va înlocui;

  • •  se va prevedea un nou branșament pentru alimentarea cu energie electrica;

  • •  se prevăd rețele noi pentru instalațiile electrice de forță și vitali

  • •  se prevăd rețele noi pentru instalațiile de curenți slabi

  • ■  semnalizare incendiu

• control acces și supraveghere video

  • ■  sistem TVCI

« date-voce

• se prevăd rețele noi pentru instalațiile sanitare

Estimări privind depășirea consumurilor inițiale de utilități

La punerea în funcțiune a ambulatoriului în conformitate cu funcționalitatea și dotarea acestuia se stabilesc următoarele consumuri de utilități:

  • •  pentru instalațiile de energie termică nu se depășește consumul inițial întrucât nu se realizează extinderea corpului CI- Ambulatoriu

Consumul actual este de 150 MWH/luna pe incintă iar aferent clădirilor modernizate 32,5 MWH/luna

  • • pentru rețelele de alimentare cu apă și canalizare consmurile nu se modifică întrucât nu se realizează extinderea corpului CI- Ambulatoriu

  • • Pentru instalațiile de iluminare, având în vedere prevederea sistemului de iluminat cu LED-uri, consumul de energie se reduce cu aprox. 60%.


  • • în schimb pentru asigurarea microclimatului se prevăd o serie de echipamente (Chiller, sistem VRV) precum și o serie de dotări medicale care conduc la o creștere a consumului de energie cu aprox.25%.

  • • Creșterea generală a a consumului de energie (echipamente+iluminat) este de până în 20%

Consumul actual este de 3793 Kw/luna

Consumul total = 3793 existent + 758 = 4.551 kw/luna

3.3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI

- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a costurilor unor Investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de Investi#)


SCENARIU NR. 1

La evaluarea lucrărilor de intervenție s-au avut în vedere valorile minime de investiție calculate conform standardului de cost Indicativ: SCOST 01/MS elaborat de Ministerul Sănătății pentru construire Spital Județean de Urgență, Legii 27/1994, OUG 62/1998, OUG 36/2002.

Costul unitar al lucrărilor de intervenție precizat în standardul de cost este:

Tabel iV.2 (valori de referință)

Cc'ri unitar fexdvStvTVA;

Investiție de bazâ — cost unitar, din care:

5.674

1.351

Construcții și instalați' (C+l)

3641

aer

Valoarea lucrărilor de intervenție stabilită în cadrul proiectului este detaliată în tabelul de mai jos:

Nr.Crt

Denumirea capitolelor sl subcapitolelor de cheltuieli

Valoare {fără TVA)

TVA

Valoare (Inclusiv TVA)

LEI

LEI

LEI

1

2

3

4

5

CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obținerea șl amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0,00

0,00

0,00

1.2

Amenajarea terenului

0,00

0,00

0,00

1.3

Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială

0,00

0,00

0,00

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților

0,00

0,00

0,00

TOTAL CAPITOLUL 1

0,00

0,00

0,00

CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

184.040,02

34.967,60

219.007,62

TOTAL CAPITOLUL 2

184.040,02

34.967,60

219.007,62

CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare șl asistentă tehnică

3.1

Studii de teren

7.000,00

1.330,00

8.330,00

3.1.1. Studii de teren - Studiu qeotehnic

7.000,00

1.330,00

8.330,00

3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului

0,00

3.1.3. Alte studii specifice

0,00

0,00

0,00

3.2

Documentații-suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații

0,00

0,00

0,00

3.3

Expertizare tehnică

19.000,00

3.610,00

22.610,00

3.4

Certificarea performanței energetice șl auditul energetic al clădirilor

16.500,00

3.135,00

19.635,00

3.5

Proiectare

325.000,00

61.750,00

386.750,00

3.5.1. Temă de proiectare

0,00

0,00

0,00

3.5.2. Studiu de prefezabilitate

0,00

0,00

0,00

3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de Intervenții șl deviz general

70.000,00

13.300,00

83.300,00

3.5.4. Documentațiile tehnice necesare îi vederea obținerii avizetor/acortiurilor/autorizațiilcr

0,00

0,00

0,00

3.5,5. Verificarea tehnică de ca itate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție

25.000,00

4.750,00

29.750,00

3.5.6. Proiect tehnic și detalii de execuție

230.000,00

43.700,00

273.700,00

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

0,00

0,00

0,00

3.7

Consultantă

194.000,00

36.860,00

230.860,00

3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

179.000,00

34.010,00

213.010,00

3.7.2. Auditul financiar

15.000,00

2.850,00

17.850,00

3.8

Asistență tehnică

130.000,00

24.700,00

154.700,00

3.8.1. Asistentă tehnică din partea proiectantului

20.000,00

3.800,00

23.800,00

3.8.1.1. pe perioada de execuție a lucrărilor

20.000,00

3.800,00

23.800,00



3.8.12. pentru participarea proiectantului ia fazele incluse ii programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către inspectoratul de Stat îi Construcții

0,00

0,00

0,00

3.8.2. Dirigenție de șantier+SSM

110.000,00

20.900,00

130.900,00

TOTAL CAPITOL 3

691.500,00

131.385,00

822.885,00

CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru Investiția de bază

4.1

Construcții și instalații

5.448.973,84

1.035.305,03

6.484.278,87

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

47.590,19

9.042,14

56.632,33

4,3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

1.220.893,45

231.969,76

1.452.863,21

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită monte) șl echipamente de transport

0,00

0,00

4.5

Dotări

2.020.524,60

383.899,67

2.404.424,27

4.6

Active necorporaie

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 4

8737.982,08

1.660.218,60

10.398.198,68

CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

54.965,64

10443,47

85.409,11

5.1.1. Lucrări de construcții și instalații aferente organizării de

șantier

54.965,64

10.443,47

65.409,11

5.1.2 Cheltuieli conexe organizării șantierului

0,00

0,00

0,00

52

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

63.091,27

0,00

63.091,27

5.2.1. Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0,00

0,00

0,00

5.2.2. Cote aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor de construcții

5.735,57

0,00

5.735,57

5.2.3. Cote aferentă ISC pentru controlul statului îi amenajarea teritoriului, urbanism și pentru autorizarea lucrărilor de construcții

28.677,85

0,00

28.677,85

5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor -CSC

28.677,85

0,00

28.677,85

5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construlre/desfiintare

0,00

0,00

5.3

Cheltuieli diverse și neprevăzute

(1.2 +1.3 +1.4 + 2 + 3.5 + 3.8 + 4) x 1,5%

140.655,33

26.724,51

167.379,84

5.4

Cheltuieli pentru Informare și publicitate

15.000,00

2.850,00

17.850,00

TOTAL CAPITOL 5

273.712,24

40.017,98

313.730,22

CAPITOLUL 6:Cheltulell pentru probe tehnologice șl teste

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

0,00

0,00

0,00

6.2

Probe tehnologice și teste

0,00

’ 0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 6

0,00

0,00

0,00


TOTAL GENERAL

9.887.234,34

1.866.587,18

11.753,821,52

Din care C+M (1.2 +1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1)

5.735.569,69

1.089.758,24

6.825.327,93


La stabilirea valorii lucrărilor s-a ales metoda de evaluare bazată pe devize.

Devizul în construcții reprezintă documentația tehnico-economică care se întocmește pe baza listelor cu cantitățile de lucrări și prin care se stabilește costul de execuție a lucrărilor de construcție.

în prima etapă s-a procedat la stabilirea și centralizarea cantităților de lucrări în baza memoriilor și a soluțiilor tehnice dezvoltate în cadrul proiectului elaborându-se listele cu cantitățile de lucrări aferente obiectelor și categoriilor de lucrări din cadrul investiției, acestea fiind încadrate după Indicatoarele de Norme de Deviz. Având la bază acete liste cu cantități de lucrări s-au stabilit valori pe ficare categorie de lucrări din cadrul investiției pe baza încadrărilor făcute la elaborarea listelor cu cantitățile de lucrări, s-au întocmit devizele analitice corespunzătoare categoriilor de lucrări din structura investiției utilizându-se prețuri unitare practicate pe piață la data contractării.


Costurile resurselor pe unitatea de măsură a articolului din structura devizului se obțin prin înmulțirea consumurilor specifice aferente articolului cu prețurile unitare corespunzătoare fiecărei categorii de resurse astfel:

  • •  pentru materiale - prețuri ale producătorilor și/sau furnizorilor, inclusiv TVA

  • •  pentru manoperă - tarife medii orare brute pe categorii de meserii

  • •  pentru utilaje - tarife medii pe oră funcționare

  • •  pentru transporturi - tarife medii prestate în funcție de tipul de transport, de cantități și distanțe de transport

Prin însumarea costurilor pe categorii de resurse se obține costul unitar al articolului de deviz iar valoarea totală a articolului se obține prin înmulțirea costului unitar cu cantitatea totală a articolului respectiv.


Ca formă de reprezentare, devizul analitic conține următoarele elemente: simbolul articolului, denumirea articolului cu descrierea proceselor de executat, unitatea de măsură, cantitatea totală corespunzătoare articolului, costuri unitare pe categorii de resurse, valori pe articole defalcate pe categorii de resurse, valoare totală articol, alte informații (greutate totală materiale, descriere condiții tehnice și de măsurare, nr. total ore manoperă, etc.). Devizul analitic este structurat pe patru capitole de costuri și anume:

  • 1. Costuri directe pe categorii de resurse (materiale, manoperă, utilaje, transport)

  • 2. Alte costuri directe - determinate de cotele pentru contribuțiile conform prevederilor legale

  • 3. Costuri indirecte

  • 4. Beneficiu

în baza metodei descries mai sus s-au obținut următoarele valori:

Valoarea lucrărilor de C+M - 5.735.569,69LEI fără TVA

Valoarea lucrărilor de C+M -1.232.793,06EURO fără TVA

Suprafața construită aferentă intervențiilor:

- CORP CI - AMBULATORIU -1327 mp

- CORP C4 - PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU -156 mp

-  EXTINDERI - 55,25+15.3 + 3,89x 4 niveluri + 27,6 = 113,71 mp

- Total suprafață intervenție = 1.596,71 mp

Valoarea unitară: 1.232.793,06 EURO /1596,71 mp = 772,08 EURO/MP

Valoarea astfel obținută de 772,08 EURO/MP este mai mică decât valoarea precizată în standardul de cost, respectiv 867 EURO/MP

Valoarea totală a investiției - 9.887.23434LEI fără TVA

Valoarea totală a investiției - 2.125.144,40 EURO fără TVA

Suprafața construită aferentă intervențiilor: 1596,71 mp

Valoarea unitară: 2.125.144,40 EURO /1596,71 mp - 1.330,95 EURO/MP

Valoarea astfel obținută de 1.330,95 EURO/MP este mai mică decât valoarea precizată în standardul de cost, respectiv 1.351 EURO/MP

Valoarea totală a investiției este de 9.887.234,34 LEI fără TVA, respectiv 2.125.144,40 EURO fără TVA la un curs de 4.6525 lei/euro și este detaliată în anexa 1B.

Valoarea totala a investiției pe structura devizului general este de 11.753.821,52 LEI inclusiv TVA, respectiv 2.526.3453 EURO inclusiv TVA.


Structura devizului general al proiectului este prezentată în anexa 1 la documentație și cuprinde următoarele anexe:

  • a) Deviz general - anexa 1

  • b) Formularul FI- Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv

  • c) Formularul F2- Centralizatorul cheltuielilor pe obiect și categorii de lucrări

  • d) Formularul F3- Lista cuprinzând cantitățile de lucrări

  • e) Lista cuprinzând cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice -anexa IC - Formularul F4

  • f) Lista cuprinzând dotările - Formularul F4

Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției este prezentată în anexa 3 la documentație.

SCENARIU NR. 2

Valoarea lucrărilor de intervenție stabilită în cadrul proiectului este detaliată în tabelul

de mai jos:

Nr. Cri

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare (Inclusiv TVA)

LEI

LEI

LEI

1

2

3

4

5

CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0,00

0,00

0,00

1.2

Amenajarea terenuiui

0,00

0,00

0,00

1.3

Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială

0,00

0,00

0,00

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/pmtecția utilităților

0,00

0,00

0,00

TOTAL CAPITOLUL 1

0,00

0,00

0,00

CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

184.040,02

34.967,60

219.007,62

TOTAL CAPITOLUL 2

184.040,02

34.967,60

219.007,82

CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare șl asistență tehnică

3.1

Studii de teren

7.000,00

1.330,00

8.330,00

3.1.1. Studii de teren - Studiu geotehnic

7.000,00

1.330,00

8.330,00

3.12. Raport privind impactul asupra mediului

0,00

3.1.3. Alte studii specifice

0,00

0,00

0,00

32

Documentații-suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acoiduri și autorizații

0,00

0,00

0,00

3.3

Expertizare tehnică

19.000,00

3.610,00

22.610,00

3.4

Certificarea performanței energetice și auditul energetic al clădirilor

16.500,00

3.135,00

19.635,00

3.5

Proiectare

325,000,00

61.750,00

386.750,00

3.5.1. Temă de proiectare

0,00

0,00

0,00

3.5.2. Studiu de prefezabilitate

0,00

0,00

0,00

3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de interveni șl deviz general

70.000,00

13.300,00

83.300,00

3.5.4. Documentațiile tehnice necesare îi vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizațiflor

0,00

0,00

0,00

3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detalSior de execuție

25.000,00

4.750,00

29.750,00

3.5.6. Proiect tehnic și detalii de execuție

230.000,00

43.700,00

273.700,00

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

0,00

0,00

0,00

3.7

Consultanță

194.000,00

36.860,00

230.860,00

3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

179.000,00

34.010,00

213.010,00

3.7.2 Auditul financiar

15.000,00

2.850,00

17.850,00

3.8

Asistență tehnică

130.000,00

24.700,00

154.700,00

3.8.1. Asistență tehnică din partea proiectantului

20.000,00

3.800,00

23.800,00

3.8.1.1. pe perioada de execuție a lucrărilor

20.000,00

3.800,00

23.800,00

3.8.1.2. pentru participarea proiectantului ia fazele incluse îi programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către inspectoratul de Stat îi Construcții

0,00

0,00

0,00

3.8.2. Dirigenție de șantier+SSM

110.000,00

20.900,00

130.900,00

TOTAL CAPITOL 3

891.500,00

131 385,00

822.685,00

CAPITOLl

L 4: Cheltuieli pentru Investiția de bază

4.1

Construcții și instalații

4.601.205,54

874.229,05

5.475.434,60

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

47.590,19

9.042,14

56.632,33

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

1.177.130,95

223.654,88

1.400.785,83

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0,00

0,00

4.5

Dotări

2.020.524,60

383.899,67

2.404.424,27

4.6

Active necorporale

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 4

7 846.451,28

1490.825,74

9.337.277,03

CAP1TOLI

L 5: Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

46.487,96

8.832,71

55.320,67

5.1.1. Lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier

46.487,96

8.832,71

55.320,67

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării șantierului

0,00

0,00

0,00

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

53.672,56

0,00

53.672,56

5.2.1. Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0,00

0,00

0,00

5.2.2. Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor de construcții

4.879,32

0,00

4.879,32

5.2.3. Cota aferentă ISC pentru controlul statului h amenajarea teritoriului, urbanism șl pentru autorizarea lucrărilor de construcții

24.396,62

0,00

24.396,62

5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC

24.396,62

0,00

24.396,62

5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construire/desființare

0,00

0,00

5.3

Cheltuieli diverse și neprevăzute

(1.2 +1.3 +1.4 + 2 + 3.5 + 3.8 + 4) x 1,5%

127.282,37

24.183,65

151.466,02

5.4

Cheltuieli pentru Informare și publicitate

15.000,00

2.850,00

17.850,00

TOTAL CAPITOL 5

242.442,89

35.866,36

278.309,25

CAPITOLUL 6:Cheltuleli pentru probe tehnologice șl teste

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

0,00

0,00

0,00

6.2

Probe tehnologice și teste

0,00

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 6

0,00

0,00

0,00

TOTAL GENERAL

8.964.434,19

1.693.044,71

10.657.478,90

Din care C+M (12 +1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1)

4.879.323,71

927.071,50

5.806.395,21

Valoarea lucrărilor de C+M - 4.879.323,71LEI fără TVA

Valoarea lucrărilor de C+M -1.048.753,08EURO fără TVA

Suprafața construită aferentă intervențiilor:

- CORP CI - AMBULATORIU - 909 mp

- CORP C4 - PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU -156 mp

-  EXTINDERI - 55,25+153 + 3,89x 4 niveluri + 27,6 «113,71 mp

-  Total suprafață intervenție «1.178,71 mp

Valoarea unitară: 1.048.753,08EURO /1178,71 mp = 889,75 EURO/MP

Valoarea astfel obținută de 889,75 EURO/MP este mai mare decât valoarea precizată în standardul de cost, respectiv 867 EURO/MP

Valoarea totală a investiției - 8.964.434,19LEI fără TVA

Valoarea totală a investiției -1.926.799,4 EURO fără TVA

Suprafața construită aferentă intervențiilor: 1.178,71 mp

Valoarea unitară: 1.926.799,4 EURO /1.178,71 mp = 1.634,67 EURO/MP

Valoarea astfel obținută de 1.634,67 EURO/MP este mai mare decât valoarea precizată în standardul de cost, respectiv 1.351 EURO/MP

Valoarea totală a investiției este de 8.964.434,19LEI fără TVA, respectiv 1.926.799,4EURO fără TVA la un curs de 4.6525 lei/euro și este detaliată în anexa 1.

Valoarea totala a investiției pe structura devizului general este de 10.657.478,90LEl inclusiv TVA, respectiv 2.290.69939EURO inclusiv TVA.

Structura devizului general al proiectului este prezentată în anexa 1 la documentație și cuprinde următoarele anexe:

  • g) Deviz general - anexa 1

  • h) Formularul FI- Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv

  • i)  Formularul F2- Centralizatorul cheltuielilor pe obiect și categorii de lucrări

  • j)  Formularul F3- Lista cuprinzând cantitățile de lucrări

  • k) Lista cuprinzând cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice -anexa IC - Formularul F4

  • l)  Lista cuprinzând dotările - Formularul F4

Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției este prezentată în anexa 3 la documentație.

-costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției publice

SCENARIU NR 1

Cheltuieli cu utilități: Cuprind cheltuielile cu energia electrică necesară funcționării echipamentelor tehnologice, nivelul lor fiind estimat înfuncție de consumul de energie electricăși de tariful/kw consum de energie. De asemenea au mai fost cuprinse costurile aferente consumurilor de gaz metan și apă.

Nr. crt.

Denumire

UM

Cantitatea lunară

PU

(lei)

Valoare lunară

(lei)

Valoare anuala

(lei)

1.

Energie electrică

Kw

4741

0,524

2484,28

29811,4

2.

Gaz metan

MWh

39

149,3

5822,7

69872,4

3.

Apa curenta* canalizare

mc

138

8,34

1150,92

13811,0

Total - lei

7840,55

113.494,8

Cheltuieli cu serviciile de service si

Categorie de cheltuieli


Valoare lunară

(lei)


Valoare anuala (leii


Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță

ale echipamentelor

6.305

75.660

Cheltuieli cu mentenanța clădirilor, instalațiilor tehnologice și a elementelor compone e

Categorie de cheltuieli

Valoare lunară

(lei)

Valoare anuala (lei)

Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale clădirilor și elementelor componente

1.000

12 000

TOTAL GENERAL: 113.494,84 + 75.660+12.000 = 201.154,841ei/an


SCENARIU NR. 2

Cheltuieli cu utilități: Cuprind cheltuielile cu energia electrică necesară funcționării echipamentelor tehnologice, nivelul lor fiind estimat înfuncție de consumul de energie electricăși de tariful/kw consum de energie. De asemenea au mai fost cuprinse costurile aferente consumurilor de gaz metan și apă.

Nr, crt.

Denumire

UM

Cantitatea lunară

PU (iei)

Valoare lunară

(lei)

Valoare anuala (iei)

1.

Energie electrică

Kw

4551

0,524

2384,72

28616,7

2.

Gaz metan

MWh

32,5

1493

485235

58227

3.

Apa curenta+ canalizare

mc

120

8,34

1000,8

12009,6

Total - lei

---——

8.237,77

98.8533


Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanța ale echipamentelor

Categorie de cheltuieli

Valoare lunară

(iei)

Valoare anuala (lei)

Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale echipamentelor

6.305

75.660


Cheltuieli cu mentenanța clădirilor, instalațiilor tehnologice și a elementelor componente

Categorie de cheltuieli

Valoare lunară (lei)

Valoare anuala (lei)

Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale clădirilor și elementelor componente

1.000

12.000

TOTAL GENERAL: 98.853,3 + 75.660+12.000 = 186.5133 lei/an

3.4. STUDII DE SPECIALITATE

Studii de specialitate, in funcție de categoria și clasa de importanți a construcțiilor, după caz:

  • a) Studiu topografic

  • b) Studiu geotehnic 8/24.08.2018-Corp clădire C4-PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU întocmit de S.C.INFRATECH CONSTRUCT S.R.L.

  • c) Studiu geotehnic 9/24.08.2018-Corp clădire C1- AMBULATORIU întocmit de

S.CJNFRATECH CONSTRUCT S.R.L.

  • d) Studiul meteorologic

Nu este cazul

  • e) Studiul hidrologic, hidrogeologic

Nu este cazul

  • f) Studiul privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea performanței energetice


Nu este cazul

  • g) Studiu de trafic și studiu de circulație

Nu este cazul

  • h) Raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică

Nu este cazul

  • i)  Studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații verzi și peisajere

Nu este cazul

  • j)  Studiu privind valoarea resursei culturale

Nu este cazul

  • k) Studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției

Nu este cazul


  • l) Expertize tehnice: Expertiză tehnică CORP CI - CLĂDIRE AMBULATORIU DE SPECIALITATE și CORP C4 PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU expert tehnic: dr.ing. ȘERBĂNOIU Ion

  • m) Audit energetic: Audit energeticCORP CI - CLĂDIRE AMBULATORIU DE SPECIALITATE și CORP C4 PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU auditor energetic pentru clădiri gradul I CI - dr.ing. CHERECHEȘ Nelu - Cristian

3.5. GRAFICE ORIENTATIVE DE REALIZARE A INVESTIȚIEI

SCENARIU NR. I

Durata de realizarea a proiectului (în cadrul scenariului 1) este de 44 luni și este detaliată în anexa 2 la documentație.

Graficul orientativ prin care se reprezintă desfășurarea în timp și spațiu a activităților proiectului este detaliat în figura de mai jos:


IJ9


Proiect: „MODERNIZAREA, DOTAREA ȘI

EXTȚțJDEREA CORPURILOR AMBULATORIULUI SP


ULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BACĂU



4. ANALIZA FIECĂRUI SCENARIU TEHNICO- ECONOMIC PROPUS

4.1. PREZENTAREA CADRULUI DE ANALIZĂ, INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE REFERINȚĂ ȘI PREZENTAREA SCENARIULUI DE REFERINȚĂ

I, SECENARIUL NR.1

Cadrul de analiză

Cadrul de analiză al proiectului de investiție se structurează pe următoarele secțiuni:

  • (a) Prezentarea situației existente și a deficiențelor

  • -  structura actuală Ambulatoriu și circuitele funcționale nu mai corespund normelor legislative în vigoare- Ordin 1706/2007, Ordin 914/2006; normativ NPO15/1997

  • -  infrastructura de specialitate nu este modernizată în vederea bunei desfășurări a activităților medicale specifice; spațiile nu au beneficiat de lucrări de modernizare care să le mențină la nivelul normelor și exigențelor prevăzute de legislația în vigoare și prin urmare spațiile, instalațiile și dotările necesită lucrări ample de amenajare și modernizare

  • (b) Prezentarea obiectivelor urmărite prin realizarea ivestiției

  • ■ modernizarea spațiilor specifice infrastructurii ambulatoriului, creșterea gradului de confort și a calității serviciilor de specialitate precum și îndeplinirea, astfel, a cerințelor legislației în vigoare în vederea funcționării în parametri optimi;

  • ■ îmbunătățirea funcțională și modernizarea infrastructurii spitalicești de specialitate existente în vederea bunei desfășurări a activităților medicale specificebși în condițiile necesare remodelării rețelei de ambulatorii;

  • • crearea unui acces sporit la servicii de îngrijire medicală primară a persoanelor sărace și celor din zonele cu acces redus

  • • dezvoltarea la nivel regional și local a serviciilor medicale, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate prin îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate;

  • • accesibilizarea spațiului destinat serviciilor și a căilor de acces, inclusiv modernizarea echipamentelor/instalațiilor utilizate astfel încât să îndeplinească cerințele impuse domeniului sanitar (eg. Directive Europene/legislație națională aplicabilă în vigoare);

  • • realizarea unor extinderi pentru a asigura o bună funcționalitate;

  • • creșterea calității actului medical;

  • • creșterea capacității de a oferi asistență și activități medicale de calitate în conformitate cu legislația actuală;

  • • crearea unor funcțiuni compatibile cu legislația actuală privind funcționarea compartimentelor componente;

  • • asigurarea unor sisteme de amenajare și finisare care asigură condițiile de funcționare a ambulatoriilor;

" asigurarea fluxurilor privind funcționarea secției în conformitate cu normele sanitare;

0 asigurarea unor sisteme adecvate de instalații pentru asigurarea climatizării precum și asigurarea unor sisteme de protecție, avertizare și comunicare specifice;

  • • asigurarea tuturor utilităților specifice;

" dotarea cu echipamente tehnologice necesare funcționării ambulatoriului;

  • • dotarea cu echipamente medicale specifice spațiilor componente;

■ crearea unui plus de calitate a infrastructurii, creând premisele dezvoltării rețelei de centre medicale modeme, capabile să furnizeze îngrijire de specialitate. Aceasta va conduce atât la eficientizarca sistemului de sănătate, cât și la accesibilizarea ofertei de servicii de asistență în cadru! ambulatoriului.

  • (c) Descrierea principalelor lucrări de intervenție

SCENARIUL 1

I. Lucrări de reabilitare in cadrul clădirii actuale pentru ridicarea nivelului performanțelor inițiale; în această secțiune se propun lucrări de reabilitare structurală la corpurile de clădiri CI-Ambulatoriu si a corpului de clădire C4-Pumct radiologie Ambulatoriu în vederea respectării cerinței esențiale -rezistență și stabilitate

ILLucrări de modernizareîn această secțiune se propun lucrări de intervenție la corpurile de clădiri CI-Ambulatoriu si a corpului de clădire C4-Pumct radiologie Ambulatoriu în vederea ridicării nivelului performanțelor prevăzute inițial

  • III.  Activități de extindere-se cuprind lucrări pentru construirea unei extinderi atât pe verticală (mansardarda corpului CI-Ambulatoriu) cât și pe orizontală (realizarea unui acces la demisolul corpului CI tip curte engleză, realizarea unui lift exterior și a unui spațiu tehnic) în continuarea clădirii existente, legate structural și funcțional de clădirea existentă (aceeași destinație și funcționare condiționată de funcționarea construcției inițiale)

  • IV.  Activități de dotare - Achiziționarea utilajelor și echipamentelor tehnologice, precum și a celor incluse în instalațiile funcționale, inclusiv montajul utilajelor tehnologice și al utilajelor incluse în instalațiile funcționale, inclusiv rețelele aferente necesare funcționării acestora; Achiziționarea utilajelor și echipamentelor care nu necesită montaj, precum și a echipamentelor de transport tehnologic; Procurarea de bunuri (dotări) care, conform legii, intră în categoria mijloacelor fixe și/sau obiectelor de inventar, sunt necesare implementării proiectului.

  • V.    Instalații aferente construcțiilor - lucrări pentru asigurarea utilităților necesare funcționării construcțiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la branșament/racord (inclusiv) ia utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcție.

  • (d) Indicatori tehnico-economici ai investiției

Principalii indicatori cuprinși în cadrul de analiză sunt:

> Indicatori fizici: o Suprafața construită aferentă zonei de intervenție:

                                       ..                                              142 o CORP CI - AMBULATORIU - 1327 mp

o CORP C4 - PUNCT RADIOLOG1C AMBULATORIU -156 mp o EXTINDERI - 55,25+15.3 + 3,89x 4 niveluri + 27,6 = 113,71 mp

Total suprafață intervenție = 1.596,71 mp

o Clădiri amenajate: 2 (corp CI - Ambulatoriu; corp C4 - Punct Radiologie Ambulatoriu)

o Clădiri noi și extinderi: 4 (Extindere corp CI-Mansardă, lift exterior, acces demisol tip curte engleză și spațiu tehnic pentru centrala electrică)

o asigurarea tuturor utilităților specifice - 4 sisteme: energie electrică (inclusiv sistemele de funcționare în caz de avarie), apă-canal, rețele pentru instalațiile sanitare, termice și răcire, rețele alimentare gaze naturale

o asigurarea unor sisteme de amenajare și finisare care asigură condițiile de funcționare și asigurare a calității aerului

o asigurarea funcțiunilor specifice funcționării Ambulatoriului în concordanță cu strategia de reabilitare și modernizare a sistemului medical de specialitate, legislația actuală din domeniu

o dotarea cu echipamente pentru sisteme speciale de funcționare a infrastructurii și logisticii specifice:

  • ■  sisteme de detecție și semnalizare incendiu, protecție și desființare

  • ■  sisteme de control acces

  • ■  sisteme de supraveghere video-TVCI

  • ■  sistem date - voce

o dotarea cu echipamente specifice sistemelor de instalații

  • ■  sisteme de asigurare a microclimatului

  • ■   sisteme electrice pentru instalațiile de forță și vitali

  • ■  sisteme pentru instalațiile sanitare

  • ■  sisteme de stingere a incendiilor

  • ■  sisteme pentru asigurarea energiei termice

  • > indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți înjuncție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;

o Costul realizării lucrărilor de intervenții: 6.540.911,201ei inclusiv TVA

o Valoare echipamente: 1.452.863,21 lei

o Valoare dotări: 2.404.424,27 lei

o Valoare de inventar a construcției la finalizarea proiectului: 800.269,99+235.547,80+6.540.911,20+1.452.863,21 = 9.029.592,20 lei

o Număr de locuri de muncă create în fază de execuție - 50

  • > durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni.

Durata de realizarea a proiectului este de 44 luni și este detaliată în graficul de execuție anexat

  • > Eșalonarea investiției pe durata de realizare a investiției:

  • -  Anul I - 509.356,08 lei inclusiv TVA

  • -  Anul H - 2.365.534,32 lei inclusiv TVA

  • -  Anul III - 4.245.883,15 lei inclusiv TVA

  • -  Anul IV - 4.633.047,98 lei inclusiv TVA

  • > Valoarea totală a proiectului de investiție pe structura devizului general este de 11.753.821,52 LEI inclusiv TVA, respectiv 2.526.345,30 EURO inclusiv TVA, din care construcții-montaj (C+M) 6.825.327,93 LEI inclusiv TVA, respectiv 1.467.023,74 EURO.

  • > Evoluția costurilor de operare

Costurile de operare care vor fi analizate în cadrul de analiză sunt:

  • • costurile de personal;

  • • costurile cu utilitățile;

  • • cheltuieli cu servicii executate de terți;

■ costurile cu întreținerea și repararea clădirii;

  • • costurile cu materiale și medicamente;

I. Lucrări de reabilitare in cadrul clădirii actuale pentru ridicarea nivelului performanțelor inițiale; în această secțiune se propun lucrări de reabilitare structurală la corpurile de clădiri Cl-Ambulatoriu si a corpului de clădire C4-Pumct radiologie Ambulatoriu în vederea respectării cerinței esențiale -rezistență și stabilitate


ILLucrftri de modernizareîn această secțiune se propun lucrări de intervenție la corpurile de clădiri Cl-Ambulatoriu si a corpului de clădire C4-Pumct radiologie Ambulatoriu în vederea ridicării nivelului performanțelor prevăzute inițial in. Activități de extindere-se cuprind lucrări pentru construirea unei extinderi pe orizontală (realizarea unui acces la demisolul corpului CI tip curte engleză, realizarea unui lift exterior și a unui spațiu tehnic) în continuarea clădirii existente, legate structural și funcționai de clădirea existentă (aceeași destinație și funcționare condiționată de funcționarea construcției inițiale)

  • IV.  Activități de dotare - Achiziționarea utilajelor și echipamentelor tehnologice, precum și a celor incluse în instalațiile funcționale, inclusiv montajul utilajelor tehnologice și al utilajelor incluse în instalațiile funcționale, inclusiv rețelele aferente necesare funcționării acestora; Achiziționarea utilajelor și echipamentelor care nu necesită montaj, precum și a echipamentelor de transport tehnologic; Procurarea de bunuri (dotări) care, conform legii, intră în categoria mijloacelor fixe și/sau obiectelor de inventar, sunt necesare implementării proiectului.

  • V.    Instalații aferente construcțiilor - lucrări pentru asigurarea utilităților necesare funcționării construcțiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la

U4

branșament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau încorporate în construcție.


  • (e) Indicatori tehnico-economici ai investiției

Principalii indicatori cuprinși în cadrul de analiză sunt:

> Indicatori fizici:

o Suprafața construită aferentă zonei de intervenție: o CORP CI-AMBULATORIU-909 mp o CORP C4 - PUNCT RADIOLOGIC AMBULATORIU -156 mp o EXTINDERI - 55,25+15.3 + 3,89x 4 niveluri + 27,6 = 113,71 mp

Total suprafață intervenție = 1.178,71 mp

o Clădiri amenajate: 2 (corp CI - Ambulatoriu; corp C4 - Punct Radiologie Ambulatoriu)

o Clădiri noi și extinderi: 3 (lift exterior, acces demisol tip curte engleză și spațiu tehnic pentru centrala electrică)

o asigurarea tuturor utilităților specific - 4 sisteme: energie electrică (inclusiv sistemele de funcționare în caz de avarie), apă-canal, rețele pentru instalațiile sanitare, termice și răcire, rețele alimentare gaze naturale

o asigurarea unor sisteme de amenajare și finisare care asigură condițiile de funcționare și asigurare a calității aerului

o asigurarea funcțiunilor specifice funcționării Ambulatoriului în concordanță cu strategia de reabilitare și modernizare a sistemului medical de specialitate, legislația actuală din domeniu

o dotarea cu echipamente pentru sisteme speciale de funcționare a infrastructurii și logisticii specifice:

  • ■  sisteme de detecție și semnalizare incendiu, protecție și desfumare

  • ■  sisteme de control acces

  • ■  sisteme de supraveghere video-TVCI

  • ■  sistem date - voce

o dotarea cu echipamente specifice sistemelor de instalații

  • ■  sisteme de asigurare a microclimatului

  • ■  sisteme electrice pentru instalațiile de forță și vitali

  • ■  sisteme pentru instalațiile sanitare

  • ■  sisteme de stingere a incendiilor

  • ■  sisteme pentru asigurarea energiei termice

> indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți infime fie de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;

o Costul realizării lucrărilor de intervenții: 5.532.066,921ei inclusiv TVA

o Valoare echipamente: 1.400.785,83 lei

o Valoare dotări: 2.404.424,27 lei

o Valoare de inventar a construcției la finalizarea proiectului:

800.269,99+235.547,80+5.532.066,92+1.400.785,83 =

7.968.670,54 lei

o Număr de locuri de muncă create în fază de execuție - 50

> durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni.

Durata de realizarea a proiectului este de 40 luni și este detaliată în graficul de execuție anexat

> Eșalonarea investiției pe durata de realizare a investiției: o Anul 1-516.257,38 lei inclusiv TVA o Anul n - 2.335.991,72 lei inclusiv TVA o Anul IU - 4.909.621,59 lei inclusiv TVA o Anul IV - 2.895.608,21 lei inclusiv TVA

> Valoarea totală a proiectului de investiție pe structura devizului general este de 10.657.478,90 LEI inclusiv TVA, respectiv 2.290.699,39 EURO inclusiv TVA, din care construcții-montaj (C+M) 5.806.395,21 LEI inclusiv TVA, respectiv 1.248.016,17 EURO.

> Evoluția costurilor de operare

Costurile de operare care vor fi analizate în cadrul de analiză sunt:

  • • costurile de personal;

  • • costurile cu utilitățile;

  • • cheltuieli cu servicii executate de terți;

  • • costurile cu întreținerea și repararea clădirii;

  • • costurile cu materiale și medicamente.

Perioada de referință


Prin perioadă de referință se înțelege numărul maxim de ani pentru care se fac prognoze în cadrul analizei economico-financîare. Prognozele privind evoluțiile viitoare ale proiectului trebuie să fie formulate pentru o perioadă corespunzătoare în raport cu durata pentru care proiectul este util din punct de vedere economic. Alegerea perioadei de referință poate avea un efect extrem de important asupra indicatorilor financiari și economici ai proiectului.

Mai concret, alegerea perioadei de referință afectează calcularea indicatorilor principali ai analizei cost - beneficiu și poate afecta, de asemenea, determinarea ratei de cofinanțare. Pentru majoritatea proiectelor de infrastructură, perioada de referință este de cel puțin 15 de ani.

Conform Ghidului privind metodologia de lucru pentru Analiza cost - beneficiu, ghid național, orizonturile de timp de referință, formulate în conformitate cu profilul fiecărui sector în parte, sunt următoarele:

Sector

Orizont de timp (ani)

Energie

15-25

Apă și mediu

30

Căi ferate

30

Poduri și aeroporturi

25

Drumuri

25-30

Industrie

10

Alte servicii

15

Așa cum se poate observa din tabel, perioada de referință luată în considerare pentru proiectele ce privesc alte servicii, este de 15 de ani.

Astfel, pentru proiectul de față previziunile se vor efectua pe un orizont de timp de 15 de ani.

Scenariul de referință


Scenariul de referință are în vedere calculul indicatorilor de performanță ai proiectului (rata internă de rentabilitate a investiției, valoarea actualizată netă și raportul benefîciu/cost), prin utilizarea prognozelor fluxului de numerar.

Astfel se ia în considerare abordarea recuperării întregii investiții (fără a ține cont de maniera de finanțare) conform recomandărilor din Ghidul pentru analiza cost -beneficiu a proiectelor de investiții, elaborat de Comisia Europeană.

în vederea calculării indicatorilor de performanță ai proiectului nu se vor lua în calcul alocările bugetare pentru acoperirea costurilor de operare, având în vedere că proiectul nu este generator de venituri.

Fluxurile financiare vizează atât perioada investițională, de 3 ani, cât și perioada de operare, de 12 ani. în acest sens, costurile investiționale sunt considerate fluxuri de ieșire, cheltuielile de operare sunt considerate fluxuri de ieșire, trecute cu minus, iar la finalul perioadei de referința este luată în calcul și valoarea reziduală, fiind considerată element de intrare.


4.2. ANALIZA VULNERABILITĂȚILOR CAUZATE DE FACTORI DE RISC, ANTROP1CI Șl NATURALI, INCLUSIV DE SCHIMBĂRI CLIMATICE, CE POT AFECTA INVESTIȚIA

Proiectul de investiție presupune modernizarea unor spații existente și ca urmare nu se identifică factori majori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta intervențiile precizate prin proiect

Factorii de risc ce pot să apară sunt legați în principal de perioada de implementare a proiectului, respectiv în desfășurarea etapelor și activităților proiectului

Detaliere riscuri:

Nr. crt.

Risc identificat

Măsuri de atenuare a riscului

I

Organizarea procedurii de achiziție a serviciilor de proiectare și asistență tehnică Probabilitate mică, impact mediu.

Realizarea documentațiilor de atribuire înconcordanță culegislatia în vigoare; completarea tuturor informațiilor necesarefinalizarii procedurii și realizarea unui Plan de acțiune pentru situații neprevăzute

2

Riscuri tehnice

Administrarea acestor riscuri constă în:

Această categorie de riscuri depinde direct de modul de desfășurare al activităților prevăzute în planul de acțiune al proiectului, în faza de proiectare și/sau în faza de execuție:

  • a) Etapizarea eronată a lucrărilor;

  • b) Erori în calculul soluțiilor tehnice;

  • c) Executarea defectuoasă a unei/unor părți din lucrări;

d) Nerespectarea normativelor și legislației în vigoare.

Probabilitate mică, impact semnificativ

  • a) în planificarea logică și cronologică a activităților cuprinse în planul de acțiune fiind prevăzute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;

  • b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;

  • c) Managerul de proiect, împreună cu echipa de implementare a proiectului se va ocupa direct de colaborarea în bune condiții cu entitățile implicate în implementarea proiectului; activitatea dirigintelui de șantier va fi monitorizată; se vor introduce clauze contactuale referitoare la calitatea lucrărilor, garanția acestora și calitatea materialelor utilizate;

  • d) Responsabilul din cadrul echipei de proiect desemnat care se va implica direct va supraveghea atent modul de execuție al lucrărilor, având o bogată experiență în domeniu; se va implementa un sistem foarte riguros de supervizare a lucrărilor de execuție;

  • e) Se va urmări încadrarea proiectului în standardele de calitate și în termenele prevăzute; f) Se va urmări respectarea specificațiilor referitoare la materiale.

3

Riscuri financiare

  • a) Lipsa finanțării pentru continuarea sau finalizarea proiectului;

  • b) Creșterea peste limitele analizate în proiect a prețurilor materialelor pentru realizarea investiției, ca urmare a modificării cursului de schimb și a inflației;

Probabilitate medie, impact semnificativ.

Administrarea riscurilor financiare:

  • a) Se va avea în vedere programarea cu mare atentie a angajamentelor financiare în concordanta cu activitățile proiectului;

  • b) Estimarea cât mai realistă a creșterii prețurilor pe piață.

  • c) Planificarea în bugetul beneficiarului a resurselor necesare continuării activităților în cazul în care apar întârzieri de plată la Autoritatea Contractantă

  • d) Actualizarea lunară a balanței de disponibilități pe baza graficelor de lucrări / plăți / rambursare.

  • e) Clauze contractuale în contractul de asistență tehnică șî cel delucrări care să stipuleze posibilitatea realizării plăților în concordanță cu termenele maxime de rambursare din contractul de finanțare

4

Riscuri legate de procesele de atribuire

-Exista riscul ca operatorii economici eligibili să nu dorească să execute contractul în condițiile prevăzute în caietul de sarcini, la prețul maxim specificat, sau în termenul specificat. Aceasta ar însemna reluarea procesului de achiziție, ceea ce ar duce la întârzierea lucrărilor.

-0 altă situație ar fi aceea a contestațiilor ce ar putea conduce la întârzierea începerii lucrărilor. Probabilitate mică, impact mediu.

Eșecul în achiziții poate fi gestionat printr-o serie de măsuri cum ar fi:

  • a) Respectarea cât mai riguroasă a reglementărilor privind achizițiile publice, pentru a evita contestațiile;

  • b) Popularizarea pe scară cât mai largă a proiectului, fără a încălca prevederile privind achizițiile publice și fără a favoriza vreun agent economic, pentru ca piața constructorilor să fie pregătită.



5

Riscuri instituționale

  • a) Comunicarea defectuoasă între entitățile implicate în implementarea proiectului și executanțiî contractelor de lucrări și prestatorii de servicii;

  • b) Resursele umane alocate pentru proiect sunt implicate în mai multe activitati și nu pot face fata fizic în perioadele de vârf;

  • c) Grafic de implementare nerealist și necorelat cu complexitatea proiectului. Probabilitate medie, impact semnificativ.

  • a) Acest risc poate gestionat prin respectarea unor proceduri interne de comunicare și schimb de informații, precum și prin stabilirea de la începutul derulării proiectului în termeni clari a regulilor și responsabilităților fiecărei persoane implicate, conform fiselor de post stabilite în proiect;

  • b) Utilizarea în cadrul proiectului a unor resurse umane calificate și cu experiența care vor fi numite corespunzător pe acest proiect;

  • c) Activitățile proiectului vor fi clar stabilite cu echipa de proiect,se va respecta Diagrama Gantt a proiectului.

6

Nerespectarea termenelor contractuale (solicitări de prelungire)

Probabilitate mică, impact mediu.

Contractarea cu clauze specifice privind termenul de execuție

Expertizarea construcțiilor de către experti tehnici atestati, inainte de începerea proiectării

7

Litigii privind respectarea termenelor și calitatea tehnică a execuției

Probabilitate medie, impact semnificativ.

Includerea în contractul de asistență tehnică a clauzelor privind: termenele de execuție;modalitatea de soluționare a neconformităților, defectelor și neconcordanțelor apărute în fazele de execuție; nivelul calitativ ce trebuie realizat;

Obligativitatea planificării lunare a activităților, necesarului anticipat de materiale și echipamente, volumului șistructurii personalului necesar, inclusiv propuneri de măsuri Răspunderea contractuală

8

Litigii privind calitatea tehnică a echipamentelor Probabilitate mică, impact semnificativ

Stabilirea caracteristicilor tehnice prin clauze contractuale Clauze contractuale care să stipuleze înlocuirea bunului sau remedierea pe propria cheltuială a furnizorului, a neconformităților și defectelor identificate Participarea furnizorului la recepția bunurilor Răspundere contractuală pentru viciile ascunse Utilizarea garanției de bună execuție

4.3. SITUAȚIA UTILITĂȚILOR ȘI ANALIZA DE CONSUM


Necesarul de utilități și de relocare/protejare (după caz): SCENARIUL 1


Nr. crt.

Denumire

UM

Cantitatea lunară

PU

(lei)

Valoare lunară (lei)

Valoare anuala (lei)

1.

Energie electrică

Kw

4741

0,524

2484,28

29811,4

2.

Gaz metan

MWh

39

149,3

5822,7

69872,4

3.

Apa curenta + canalizare

mc

138

8,34

1150,92

13811,0


|__________| Total - lei |____________|_________________|____________|   7840,55 | 113.494,8 |

Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale echipamentelor

Categorie de cheltuieli

Valoare lunară (iei)

Valoare anuala (lei)

Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale echipamentelor

6.305

75.660

Cheltuieli cu mentenanfa clădirilor, instalațiilor tehnologice și a elementelor componente

Categorie de cheltuieli

Valoare lunară (lei)

Valoare anuala (lei)

Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale clădirilor și elementelor componente

1.000

12 000


TXHKL GENERAL: 113.494,84 + 75.660+12.000 = 201.154,84 leVan

SCENARIUL 2

Necesarul de utilități și de relocare/protejare (după caz):

Nr. crt.

Denumire

UM

Cantitatea lunară

PU

(Iei)

Valoare lunară

(lei)

Valoare anuala (iei)

1.

Energie electrică

Kw

4551

0,524

2384,72

28616,7

2.

Gaz metan

MWh

32,5

149,3

4852,25

58227

3.

Apa curenta+ canalizare

mc

120

8,34

1000,8

12009,6

Total - lei

8.237,77

98.8533


Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale echipamentelor

Categorie de cheltuieli

Valoare lunară

(tei)

Valoare anuala (lei)

Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale echipamentelor

6.305

75.660


Cheltuieli cu mentenanța clădirilor, instalațiilor tehnologice și a elementelor componente

Categorie de cheltuieli

Valoare lunară (lei)

Valoare anuala (lei)

Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale clădirilor și elementelor componente

1.000

12.000

TOTAL GENERAL: 98.853,3 + 75.660+12.000 - 186.5133 IeVan

4.4. SUSTENABILITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

a) impactul social și cultural

Identificarea oportunităților generate de mediul social și legislativ, a determinat conducerea Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău să inițieze demararea lucrărilor de modernizare, dotare și extinderea corpurilor ambulatoriului spitalului. Acest demers are drept scop îmbunătățirea și modernizarea asistenței medicale, creșterea gradului de confort asigurat pacienților și a calității actului medical în ansamblul său și îndeplinirea, astfel, a cerințelor legislației în vigoare, în vederea funcționării în parametri optimi a secțiilor componente.

Intervențiile propuse prin proiect se înscriu în strategia de reabilitare și modernizare a sistemului medical de specialitate. Documentația vizează îmbunătățirea actului medical și a standardelor de calitate și eficiență conform Ordinului 914/2006 precum și cele existente în spitalele similare din Comunitatea Europeană, prin:


  • ■ modernizarea spațiilor specifice infrastructurii ambulatoriului, creșterea gradului de confort și a calității serviciilor de specialitate precum și îndeplinirea, astfel, a cerințelor legislației în vigoare în vederea funcționării în parametri optimi;

  • ■ îmbunătățirea funcțională și modernizarea infrastructurii spitalicești de specialitate existente în vederea bunei desfășurări a activităților medicale specificebși în condițiile necesare remodelării rețelei de ambulatorii;

  • ■ crearea unui acces sporit la servicii de îngrijire medicală primară a persoanelor sărace și celor din zonele cu acces redus

  • • dezvoltarea la nivel regional și local a serviciilor medicale, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate prin îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate;

  • ■ accesibilizarea spațiului destinat serviciilor și a căilor de acces, inclusiv modernizarea echipamentelor/instalațiilor utilizate astfel încât să îndeplinească cerințele impuse domeniului sanitar (eg. Directive Europene/legislație națională aplicabilă în vigoare);

  • ■ realizarea unor extinderi pentru a asigura o bună funcționalitate;


  • ■ asigurarea unor sisteme de amenajare și finisare care asigură condițiile de funcționare a ambulatoriilor,

  • ■ asigurarea fluxurilor privind funcționarea secției în conformitate cu normele sanitare;

  • ■ asigurarea unor sisteme adecvate de instalații pentru asigurarea climatizării precum și asigurarea unor sisteme de protecție, avertizare și comunicare specifice;

  • ■  asigurarea tuturor utilităților specifice;

  • • dotarea cu echipamente tehnologice necesare funcționării ambulatoriului;

  • • dotarea cu echipamente medicale specifice spațiilor componente;

  • ■ crearea unui plus de calitate a infrastructurii, creând premisele dezvoltării rețelei de centre medicale modeme, capabile să furnizeze îngrijire de specialitate. Aceasta va conduce atât la efîcientizarea sistemului de sănătate, cât și la accesibilizarea ofertei de servicii de asistență în cadrul ambulatoriului.

Impactul social este evidențiat prin următoarele aspecte:

  • -  creșterea calității actului medical;

  • -  creșterea accesibilității serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate

  • -  creșterea capacității de a oferi servicii medicale de calitate pacienților proveniți din județul Bacău și din localitățile limitrofe.

  • -  crearea unor funcțiuni compatibile cu legislația actuală privind funcționarea compartimentelor componente

  • -  realizarea unei infrastructuri funcționale care presupune:

o modernizarea unei suprafețe de intervenție de 1596,71 mp

o clădiri amenajate: 2 (corp CI - Ambulatoriu; corp C4 - Punct Radiologie Ambulatoriu)

o clădiri noi și extinderi: 4 (Extindere corp CI-Mansardă, lift exterior, acces demisol tip curte engleză și spațiu tehnic pentru centrala electrică) o asigurarea tuturor utilităților specific - 4 sisteme: energie electrică (inclusiv sistemele de funcționare în caz de avarie), apă-canal, rețele pentru instalațiile sanitare, termice și răcire, rețele alimentare gaze naturale


o asigurarea unor sisteme de amenajare și finisare care asigură condițiile de funcționare și asigurare a calității aerului

o asigurarea funcțiunilor specifice funcționării Ambulatoriului în concordanță cu strategia de reabilitare și modernizare a sistemului medical de specialitate, legislația actuală din domeniu

o dotarea cu echipamente pentru sisteme speciale de funcționare a infrastructurii și logisticii specifice:

  • ■  sisteme de detecție și semnalizare incendiu, protecție și des fum are

  • •  sisteme de control acces

  • •  sisteme de supraveghere video-TVCI

  • •  sistem date - voce

o dotarea cu echipamente specifice sistemelor de instalații

  • ■  sisteme de asigurare a microclimatului


  • ■  sisteme electrice pentru instalațiile de forță și vitali

  • ■  sisteme pentru instalațiile sanitare

  • ■  sisteme de stingere a incendiilor

  • •  sisteme pentru asigurarea energiei termice

6) estimări privind forță de muncă ocupată prin realizarea investiției: în fază de realizare

- număr de locuri de muncă create în fază de execuție -50 c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitâții și asiturilor protejate, după caz

Protecția mediului constituie una din cerințele esențiale ale Directivei europene privind

produsele de construcție, obiectivul său global constând în evaluarea și controlul impactului construcțiilor asupra mediului interior și exterior și în evaluarea modului în care acestea influențează sanatatea ființelor umane.

Exigentele de calitate a mediului cărora trebuie li se supună o clădire se grupează în jurul mai multor obiective care fac referința la mediu ca la un cadru global: relație armonioasa cu mediul de proximitate, opțiune integrata privind procedeele și produsele de construcție, "șantier ecologic" sau "verde" (al cărui impact asupra mediului este minimăl sub toate aspectele), gestiunea deșeurilor de construcție, gestiunea energiei, gestiunea apei, menținerea în stare de funcționare, confortul higrotermic, confortul acustic, confortul vizual, confortul olfactiv, condiții sanitare, calitatea aerului, calitatea apei. Implementarea acestui concept presupune însă o colaborare permanenta între profesioniștii din domeniul mediului și cei din domeniul construcțiilor.

Efectul imediat al activităților de amenajare a spațiilor ce va face obiectul investiției propuse va fi unul limitat asupra mediului.

Efectele potențiale dar limitate asupra mediului înfaza realizării lucrărilor sunt enumerate în continuare și se limitează atat la sfera de aplicare, câtși la gravitate:

Praf și zgomot pe durata activităților de construcții;

Evacuarea molozului rezultat;

Manipularea materialelor de construcții

Pentru aceste efecte anticipate identificate înainte de punerea în practica a proiectului, vor fi luate măsuri inca din fază de proiectare. Aceste măsuri de atenuare a efectelor potențiale vor fi aplicate măsuri pe durata proceselor de proiectare, urbanism și supraveghere a construcțiilor, precum și pe durata funcționării clădirii.

Colectarea și eliminarea deșeurilor

Problema colectării și eliminării deșeurilor atat înfază de realizare a proiectului câtșiîn etapa operaționala ulterioara realizării proiectului va fi rezolvata prin încheierea de contracte cu colectori sau operatori care desfasoara operațiuni de eliminare a deșeurilor.

De asemenea, va fi desemnata o persoana din rândul angajatilor care va urmări și va asigură îndeplinirea obligațiilor prevăzute prin prisma legislației în domeniul deșeurilor, în condițiile clauzelor contractuale încheiate cu colectorul sau operatorul care desfasoara operațiuni de eliminare a deșeurilor.

Colectarea deșeurilor la locul de producere va cuprinde următoarele etape: Ambalarea deșeurilor (care va respecta condiții legate de materialul ambalarii, grosimea acestuia, inscripționare, culoare);

• Depozitarea temporara (se va realiza înfuncție de categoriile de deșeuri colectate la locul de producere) respectandu-se duratele de timp prevăzute de lege, condițiile de depozitare și normele de igiena în vogoare;

- Transportul (realizat în condiții stricte de igiena și securitate pentru protecția personalului și populației) va fi avizat de Autoritatea de Sanatate Publica.

în cadrul proiectului propus nu se anticipează efecte negative neobișnuite asupra mediului, date fiind dimensiunea relativ redusa a majorității investiției existente în zona urbana dezvoltata.

Investițiaîși va stabili politica în domeniul protecției mediului, ce va avea în principal următoarele obiective și caracteristici:

> Protecția mediului reunește toate activitățile ce au ca scop reducerea impactului aviației civile asupra mediului, cauzat de zgomotul produs de aeronavele civile, emisiile motoarelor de aviație, substanțele folosite în cadrul activităților aeronautice civile și reziduurilor rezultate în urma desfășurării acestor activități.

  • >     Protecția mediului constituie obligația și responsabilitatea autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice.

  • >     Proiectarea și realizarea lucrărilor vor avea în vedere respectarea principiilor care guvernează întreaga activitate de protecție a mediului, direcțiile de reglementare a activităților economice, elementele care vizează interesul public și situațiile de urgență.

  • >     Protecția mediului se va face pe baza următoarelor principii și elemente strategice, aplicabile:

•principiul integrării cerințelor de mediu în celelalte politici sectoriale;

  • • principiul precauției în luarea deciziei;

•principiul acțiunii preventive;

  • • principiul reținerii poluanților la sursă;

  • • principiul poluatorul plătește;

  • • principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

•utilizarea durabilă a resurselor naturale;

  • • informarea și participarea publicului la luarea deciziilor, precum și accesul la justiție în probleme de mediu;

•dezvoltarea colaborării internaționale pentru protecția mediului.

Aspectele de mediu, definite ca elemente ale activităților care pot interactiona cu

mediul sunt identificate si clasificate după cum urmeaza:

Nr. Cri.

Surse de aspect de mediu

Aspecte de mediu

Impact asupra mediului

Regim de lucru

Evaluare

1

Organizare de șantier

Schimbarea temporara a folosinței terenului

Impact imagistic

Normal

Nesemnificativ

2

Pregătirea culoarului de lucru

Depozitarea in afara culoarului de lucru a pământului excavat si a materialelor de construcție in timpul execuției

Distrugerea temporara a suprafețelor betonate

Normal

Mediu

3

Funcționarea si întreținerea utilajelor si autoutilitarelor

Emisii de unde sonore in mediu

Poluare fonica

Normal

Nesemnificativ

Emisii de noxe in aer

Producerea ozonului-ceata

Normal

Nesemnificativ

Scurgeri accidentale de uleiuri sau de combustibil pe sol

Poluare sol

Normal

Mediu

4

Toate etapele proiectului

Emisii de praf

Poluare aer

Normal

Mediu



Stocarea, manipularea si utilizarea neacdecvata a materiilor prime pe amplasament

Poluare potențiala a amplasam.

Normal

Mediu

Gestiunea necorespunzatoare a substanțelor chimice si periculoase, in special a

uleiurilor,lubrefiantilor si carburanților

Poluare potențiala a amplasam

Normal

Mediu

Lipsa controlului si a reciclării si eliminării deșeurilor

Poluare potențiala a amplasam

Normal

Mediu

Utilizare de energie electrica

Epuizarea resurselor natural neregenerabile

Normal

Nesemnificativ

5

Operațiuni tehnologice

Emisii de compuși volatile, abandonare pe amplasam.de resturi de electrozi, resturi de izolații, etc.

Poluare temporara a amplasam.

Normal

Nesemnificativ

6

Efectuarea de probe tehnologice

Evacuări accidentale

Poluare potențial a amplasam.

Normal

Nesemnificativ

7

Finalizarea proiectului

Nerefacerea ecologica a zonelor afectate de execuția lucrărilor

Distrugerea structurii amplasam.

Normal

Semnificativ


Impactul asupra populației- nu este cazul

Impactul asupra florei si faunei - nu este cazul

Impactul produs asupra apelor - nu este cazul

Impactul produs asupra aerului: in perioada de execuție lucrări vor fi gazele de eșapament rezultate din funcționarea utilajelor mecanice si de transport - emisii ce se incadreaza conform reglementarilor in vigoare pentru protecția mediului

Impactul asupra vegetației: nu este cazul

Prevederi pentru monitorizarea mediului:

- dotări si masuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanti de mediu



Caracteristica de mediu

Indicator

Frecventa

Responsabilitate

Aer

Funcționarea utilajelor si autovehiculelor de transport

Zilnic, monitorizare vizuala

Antreprenor general

Apa

NU ESTE CAZUL

Flora

NU ESTE CAZUL

Zgomot

Nivel decibeli emisi de utilaje

Când se lucrează in zona siturilor de importanta sau mai aproape de 100 m de o clădire de locuit

Antreprenor general

Deșeuri

Cantitate deșeuri din organizare de șantier

Ori de cate ori se impune

Antreprenor general


Prezentul proiect, prin soluțiile de proiectare alese respecta reglementările aplicabile in vigoare, referitoare la protecția mediului in Romania.

Descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier:

Organizarea de șantier este sarcina antreprenorului ce va stabili soluțiile cele mai avantajoase, cu acceptul investitorului.

In vederea amenajării organizării de șantier se va prevedea o platforma amenajata pentru depozitarea materialelor folosite la lucrările de intervenții. Platforma se va amenaja în curtea spitalului și va avea o suprafață a incintei de 18 mp.

In incinta organizării de șantier se vor amenaja spații de depozitare temporară a materialelor folosite în execuție.


Este obligatorie respectarea normelor privind protecția muncii, igiena in construcții, paza si stingerea incendiilor.

Se va acorda o atentie deosebita manipulării si montării a materialelor precum și a sortării selective a deșeurilor rezultate ca urmare a procesului de execuție.

Lucrările cuprinse in proiect se incadreaza in categoria lucrărilor cu dificultate medie, avand o cota de risc mica.

Constructorul va lua toate masurile ce se impun pentru a inlatura eventualele riscuri in ceeace privește protecția si securitatea muncii si are obligația de a asigura o buna organizare a muncii, dotare tehnica corespunzătoare, prevedere si orientare judicioasa in desfasurarea proceselor de execuție.

-  localizarea organizării de șantier: conform plan de situație anexat

-  descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier

Organizarea de santiemu va creea o perturbare a mediului înconjurător. Emisiile de noxe se incadreaza in limitele admise de Ordinul 462/1993, iar nivelul de zgomot si vibrații se incadreaza in limitele admise prin STAS 10009/1988 si in limitele prevăzute in Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomdarilor privind mediul de viata al populației.

Constructorul are obligația ca prin activitatea ce o desfasoara in șantier sa nu afecteze cadrul natural din zona respectivă.

Personalul va fi instruit pentru respectarea curățeniei la locul de munca si a normelor de igiena.

Surse de poluanti si instalații pentru reținerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizării de șantier:

utilajele si autovehîcolele folosite la transpotul materialelor, a personalului muncitor sunt surse temporare de poluare fonica, praf, emisii, vibrații.

Dotări si masuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu:

Evitarea amplasării organizării de șantier in zone sensibile. Asigurarea utilităților necesare pentru desfasurarea lucrărilor in bune condiții. Schimburile de ulei de la utilaje se vor efectua in stafii special pentru astfel de operații. Revizii periodice ale utilajelor conform cârtii tehnice. Colectarea si depozitarea selective a deșeurilor.

  • d) impactul obiectivului de investiție raportat la contextulhufural și antropic în care

acesta se integrează, după caz                            d£5 g ' ^

Nu este cazul


  • e) Rezistența în fața dezastrelor

Prin dezastre se înțelege:

  • a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. în această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările și prăbușirile de teren, inundațiile și fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile și epizotiile;

  • b) evenimente cu urmări deosebit de grave, asupra mediului înconjurător, provocate de accidente.

Prin proiectul de investiție propus proiectarea s-a făcut conform normelor de zonare seismice.

Prin realizarea investiției se asigură infrastructura și logistica necesară infrastructurii ambulatoriilor.

Proiectul aplică normele tehnice aferente, din perspectiva diverselor riscuri naturale care, prin realizarea investiției contribuie la rezolvarea problemelor specific domeniului de specialitate.

fi Analiza expuneriila diverse riscuri și cum s-a reflectat în selectarea opțiunilor investiției

La realizarea investiției s-a avut în vedere analiza de expunere la diverse riscuri care s-au reflectat în selectarea opțiunilor investiției prin aplicarea normelor tehnice din perspectiva următoarelor riscuri:

  • -  cutremur- prin proiectarea lucrărilor conform normelor de zonare seismice

-  poluarea mediului-

Principalele caracteristici care influențează mediul în zona ivestiției:

o Imobilul este amplasat în intravilan, este destinat activităților medicale specific ambulatoriilor.

o Emisiile de noxe sunt în limitele permise de legislația de mediu.

o Nu există surse de radiații.

o Nu se lucrează cu materiale periculoase.

g) Proiectul prin documentația să tehnica descrie clar expunerea la riscuri de incendiu și prevede soluții conform normelor tehnice în vigoare

în ceea ce privește expunerea la riscuri de incendiu proiectul prevede soluții în conformitate cu normele tehnice în vigoare astfel:

  • -  echiparea compartimentului cu instalații de semnalizare a incendiilor în vederea asigurării siguranței la foc a utilizatorilor construcției, pentru prevenirea incendiilor și intervenția în timp util în caz de apariție a acestora. Instalațiile de semnalizare a incendiilor s-au stabilit în funcție de riscul de incendiu, tipul de clădire, destinație, de categoria de importanta a construcțiilor și de parametrii ce trebuie supravegheati (temperatura din încăpere, fumul, emanația de gaze periculoase sau explozive, etc)

  • -  instalarea unui sistem complex care va realiza funcțiile de detecție a începutului de incendiu, va supraveghea spațiile din punct de vedere al apariției accidentale sau intenționate a unui focar de incendiu. Funcțiile realizate de sistem simt: detectarea emanațiilor de fum și semnalizarea optica șisonoră a stării de început de incendiu, cu indicarea zonei producerii acestuia.

  • -  Prevederea de echipamente de detecție compuse din detectori de fum și butoane manuale de incendiu amplasate pe traseele de evacuare.

  • -  Instalația de detectare, semnalizare și alarmare în caz de incendiu este de uz general de TIP I și cuprinde următoarele elemente:

o centrala de semnalizare adresabila;

o detectoare de fum adresabile;

o butoane pentru declanșarea manuala a alarmei de incendiu;

o sirene de alarmare acustica de interior;

o sirene de alarmare acustica de exterior;

o panou repetor care va fi conectat înrețea cu centrala de detecție incendiu; o comunicator vocal

o centrala desfumare pentru acționarea geamurilor de pe casa scării

  • -  Realizarea unui un sistem de desfumare pentru evacuarea fumului conform prevederilor în vigoare, care să asigure limitarea propagării incendiului și facilitarea operațiunilor de intervenție în caz de incendiu

  • 4.5. ANALIZA CERERII DE BUNURI ȘI SERVICII, CARE JUSTIFICĂ DIMENSIONAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

în vederea justificării necesității obiectivului de investiții s-a avut în vedere analiza cererii privind asigurarea distribuției teritoriale echilibrate a serviciilor medicale precum șiimbunătățirea calității și a eficienței îngrijirii spitalicești.

Potrivit profilului specific de activitate, în conformitate cu prevederile legale în domeniu, spitalul asigură pacienților din municipiul Bacau și din județele limitrofe servicii medicale de specialitate, care fac obiectul contractului de furnizare încheiat cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău.

Actualmente spitalul are 170 de paturi și deservește o populație de aproximativ 583 588 de locuitori. Deși la înființarea sa, spitalul a fost gândit ca o unitate dedicată pacienților cu tuberculoză, practica demonstrează că, la ora actuala, adresabilitatea pentru patologia pulmonara netuberculoasa reprezintă 2/3 din activitatea spitalului.

Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău este spital de monospecialitate, singurul de acest tip Ia nivelul județului Bacău. Obiectivul său primordial este de implementare, coordonare, control la nivel local (județean) a activităților de combatere a tuberculozei, așa cum sunt prevăzute acestea în Programul Național de Combatere a Tuberculozei, cât și diagnosticul și tratamentul patologiei pulmonare netuberculoase.

  • 4.6. ANALIZA FINANCIARĂ, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ FINANCIARĂ: FLUXUL CUMULAT, VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ, RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE; SUSTENABIL1TATEA FINANCIARĂ

  • 4.6.1. Ipoteze ale analizei financiare

Prezenta lucrare isi propune de analizeze in primul rând daca proiectul este oportun din punct de vedere economic și contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii regionale europene. în al doilea rând, lucrarea cercetează daca necesară contribuția finanțării europene pentru ca proiectul să fie viabil din punct de vedere financiar.

In cadrul analizei cost beneficiu s-a urmărit in mod principal impactul din punct de vedere financiar, economic, social si de mediu. S-a urmărit in special cuantificarea monetara a tuturor impacturilor posibile, in scopul de a determina costurile si beneficiile proiectului si de a analiza daca proiectul este oportun si merita pus in aplicare.

Costurile și beneficiile au fost evaluate pe o bază diferențială, luând în considerare diferența dintre scenariul proiectului și un scenariu alternativ în afara proiectului - metoda fluxurilor incrementale. Impactul s-a evaluat în funcție de obiectivele stabilite.

Analiza faptului daca proiectul «merita» finanțat s-a luat in urma calculului si valorii VNAE

  • - Valoarea economica actuala neta a proiectului si a RIRE - Rata interna de rentabilitate Economica.

Analiza faptului daca proiectul « necesita » finanțare s-a luat in urma calculului si valorii VNAF - Valoarea financiara actuala neta a proiectului si a RIRF - Rata interna de rentabilitate financiara.

  • 4.6.2. Obiectivele si scopul analizei financiare

Analiza financiara efectuata se bazeaza in principal pe analiza detaliata a fluxurilor de numerar. Menționam ca analiza financiara este realizata la nivelul investiției, presupunând ca aceasta nu va fi exploatata prin intermediul unui operator in conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului.

Prin analiza financiara s-a urmărit in special:

  • - profitabilitatea financiară a investiției și a contribuției proprii investite în proiect determinată cu indicatorii VNAF/C (venitul net actualizat calculat la total valoare investiție) și RIRF/C (rata internă de rentabilitate calculată la total valoare investiție). Pentru ca un proiect să necesite intervenție financiară din partea fondurilor structurale, VNAF/C trebuie să fie negativ, iar RIRF/C mai mică decât rata de actualizare (RIRF/C < 4%)

* durabilitatea financiară a proiectului în condițiile intervenției financiare din partea fondurilor structurale. Durabilitatea financiară a proiectului trebuie evaluată prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Acesta trebuie să fie pozitiv în fiecare an al perioadei de analiză.

Un alt aspect urmărit si tratat in cadrul analizei financiare este si acela al calculării gradului de intervenție financiara (al ajutorului nerambursabil necesar), cu alte cuvinte procentul de cofinantare necesar.

Structura analizei financiare:



  • 4.6.3. Metode avute in vedere la elaborarea Analizei Financiare

Metoda utilizata in dezvoltarea analizei financiare este de a “fluxurilor de numerar actualizat”, în această metodă fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea și provizioanele, nu sunt luate în considerație. Cheltuielile neprevăzute din Devizul general de cheltuieli nu vor fi luate în calcul decât în măsura în care sunt cuprinse în cheltuielile eligibile ale proiectului. Ele nu vor fi luate în calcul în determinarea necesarului de finanțat, atât timp cât ele nu constituie o cheltuială efectivă, ci doar o măsură de atenuare a anumitor riscuri.

Perioada de referință reprezintă numărul de ani pentru care sunt furnizate previziuni în analiza costuri-benefîcii. Intervalele de referință pe sector - în baza practicilor acceptate la nivel internațional și recomandate de Comisia Europeana - sunt furnizate mai jos:


Sector

Interval de referință

Sector

Interval de referință

Energie

15-25

Drumuri

25-30

Apa și mediul

30

Industrie

10

Căi ferate

30

Alte servicii

15

Porturi îi aeroporturi

25


In cadrul prezentei analize s-a utilizat metoda diferențiala, proiectul fiind evaluat pe baza diferentelor costurilor si beneficiilor.

Proiectul vizat, este un proiect generator de venituri. Conform definiției Comisiei Europene Proiect generator de venituri reprezintă orice operațiune ce implică investiții în infrastructură, a cărei utilizare este supusă unor taxe care sunt suportate în mod direct de utilizatori, și orice operațiune ce implică vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri sau prestarea de servicii contra cost. Astfel, proiectul propus este proiect generator de venituri iar in consecința se va calcula gradul de intervenție financiara prin metoda „funding gap”.

IM

4.6,4. Calculul fluxurilor financiare

Fluxurile financiare implicate in cadrul proiectului sunt cele pe baza carora se efectuează analiza financiara si cea economica. In principiu, fluxurile sunt generate de intrări de numerar si ieșirile de numerar.

4.6.4.I. Detalierea fluxuri or incrementale

în mod tradițional, costurile și beneficiile sunt evaluate prin analizarea diferenței dintre scenariul „cu proiect” și alternativa acestui scenariu: scenariul „fără proiect” (așa numita “abordare incrementală”). în continuare, rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete și a stabili dacă proiectul este oportun și merită să fie implementat

4.6.4.2. Analiza gradului de suportabilitate

Deoarece suportabilitatea se calculează doar in cazul in care grupul tinta este obligat la plata unor tarife, analiza gradului de suportabilitate in cazul proiectului nostru consta in:


-  Tipu 1 de tarif practicat: plata serviciilor medicale se face prin decontarea de la Casa

Naționala de Sanatate, companii de asigurare sau prin tarife direct încasate de la pacientii neasigurati in sistem.

- Diferența se va suporta din bugetul local al beneficiarului.

4.6.43. Ipoteze care au stat la baza stabilirii costurilor si a veniturilor:

  • -  mod de exploatare: prin personal propriu, in conformitate cu cerințele legale si ghidul solicitantului

  • -  tip de acoperire a costurilor: bugetul local si incasari pe baza de tarif

Dimensionarea costurilor:

  • -  costuri de mentenanta si reparații - 1 % din valoarea investiției (- anual)

  • -  costuri cu forța de munca - costuri cumulate cu totalul salariilor ale unitarii

  • -  Costurile de Întreținere si exploatare a spatiilor: 154200 lei/anual in scenariul fara proiect si 117.538,22 lei in scenariul cu proiect

  • -  Costuri cu energia si apa = 342200 lei/anual in scenariul fara proiect si 289230 lei in scenariul cu proiect

  • -  Costurile cu serviciile terților (intretinere echipamente, DDD, etc) = 155200 lei/anual in scenariul fara proiect si 165.538,22 lei in scenariul cu proiect

  • -  Costuri de funcționare medicale conform situațiilor financiare: 1.842.233,00 annual, ambele opțiuni

  • -  Costuri diverse si neprevăzute = 10%

    Nr. crt

    Valoare anuala estimata

    Tip cost

    Varianta fara proiect

    Varianta cu proiect

    1

    Costuri generale cu activitatea mediala

    1.842.233,00

    1.842.233,00

    2

    Costurile de întreținere si exploatare a spatiilor: materiale de birou/furnituri, materiale curățenie, apa/canal, salubritate, posta, telecomunicații, deplasări, etc

    154.200,00

    164.538,00

    3

    Costurile de mentenanta a investiției realizate

    0,00

    117.538,22

    4

    Costuri cu utilitățile pentru încălzire

    433.824,00

    201.154,00

    5

    Costurile cu serviciile terților

    155.200,00

    119.230,00

    6

    Costuri diverse si neprevăzute

    258.545,70

    244.469,32

Dimensionarea veniturilor:


Nr. crt

Tip cost

Valoare anuala estimata

Cantitate

Preț unitar

Valoare

1

Incasari din servicii medicale

1,00

1.228.140,53

1.228.140,53

2

Contribuție proprie acoperire cheltuieli

1,00

1.461.022,01

1.461.022,01

TOTAL

X

X

2.689.162,54


Proiecțiile ieșirilor de numerar

Pe baza plăților identificate a se realiza, a rezultat următoarele tabele ale analizei financiare:

Tabelul proiecțiilor ieșirilor de numerar/platilor - varianta fiara proiect


Element cheltuiala

Perioada de implementare

Anul 1

A.ul 2

Anul 3

Costuri de personal

0

2.342.233,00

2.342.233,00

2.342.233,00

Costurile de întreținere si exploatare a spatiilor

0

154.200,00

154.200,00

154.200,00

Costurile de mentenanta a investiției realizate

0

0,00

0,00

0,00

Costuri cu utîlitatile pentru încălzire

0

342.200,00

342.200,00

342.200,00

Costurile cu serviciile terților

0

155.200,00

155.200,00

155.200,00

Costuri diverse si neprevăzute

0

299.383,30

299.383,30

299.383,30

Total costuri/plati - inclusiv TVA

0

3.293.216,30

3.293.216,30

3.293.216,30


Element cheltuiala

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Costuri de personal

2.342.233,00

2.342.233,00

2.342.233,00

2.342.233,00

2.342.233,00

Costurile de întreținere si exploatare a spatiilor

154.200,00

154.200,00

154.200,00

154.200,00

154.200,00

Costurile de mentenanta a investiției realizate

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Costuri cu utîlitatile pentru încălzire

342.200,00

342.200,00

342.200,00

342.200,00

342.200,00

Costurile cu serviciile terților

155.200,00

155.200,00

155.200,00

155.200,00

155.200,00

Costuri diverse si neprevăzute

299.383,30

299.383,30

299.383,30

299.383,30

299.383,30

Total costuri/plati - inclusiv

| TVA

3.293.216,30

3.293.216,30

3.293.216,30

3.293.216,30

3.293.216,30 )

Element cheltuiala

.........—

Anui 10

Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

Anul 15

Costuri de personal

2.342.233,00

2.342.233,00

2342333,00

2.342.233,00

2.342.233,00

2.342.233,00

Costurile de Întreținere si exploatare a spatiilor

154.200,00

154.200,00

154.200,00

154.200,00

154.200,00

154.200,00

Costurile de mentenanta a investiției realizate

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Costuri cu utilitățile pentru încălzire

342.200,00

342.200,00

K2.200.30

342.200,00

342.200,00

342.200,00

Costurile cu serviciile terților

155.200,00

155.200,00

155.200,00

155.200,00

155.200,00

155.200,00

Costuri diverse si neprevăzute

299.383,30

299.383,30

299383,30

299.383,30

299.383,30

299.383,30

Total costuri/plati -inclusiv TVA

3.293.216,30

3.293.216,30

3.293.21630

3.293.216,30

3393.216,30

3.293.216,30


Tabelul proiecțiilor ieșirilor de numerar/platilor - varianta cu proiect

Element cheltuiala

Perioada de implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Costuri de personal

0

2.342.233,00

2.342.233,00

2.342.233,00

Costurile de Întreținere si exploatare a spatiilor

0

105.660,00

105.660,00

105.660,00

Costurile de mentenanta a investiției realizate

0

106.988,54

106.988,54

106.988,54

Costuri cu utilitățile pentru încălzire

0

289.230,00

289.230,00

289.230,00

Costurile cu serviciile terților

0

119.230,00

119.230,00

119.230,00

Costuri diverse si neprevăzute

0

296.334,15

296.334,15

296.334,15

Total costuri/plati - inclusiv TVA

3.259.675,69

3.259.675,69

3.259.675,69

Element cheltuiala

Anul 10

Anul 11

Anul 12

Anul 13

- -----

Anul 14

Anul 15

Costuri de personal

2.342.233,00

2.342.233,00

2.342.233,00

2342.233,00

2.342.233,00

2342.233,00

Î6J

Costurile de întreținere si exploatare a spatiilor

105.660,00

105.660,00

105.660,00

105.660,00

105.660,00

105.660,00

Costurile de mentenanta a investiției realizate

106.988,54

106.988,54

106.988,54

106.988,54

106.988,54

106.988,54

Costuri cu utilitățile pentru încălzire

289.230,00

289.230,00

289.230,00

2B9J30.00

289.230,00

289.230,00

Costurile cu serviciile terților

11S.230.D0

119.230,00

119.230,00

119.230,00

119.230,00

119.230,00

Costuri diverse si neprevăzute

296.334,15

296.334,15

296.334,15

296.334,15

296.334,15

296.334,15

Total costuri/plati -inclusiv TVA

3.259.675,69

3.259.675,69

3.259.675,69

3.259.675,69

3.259.675,69

3.259.675,69

Proiecțiile intrărilor de numerar

Tabelul proiecțiilor necesarului de numerar in anii de exploatare - tabele ale

analizei financiare - variant cu proiect

Element VENIT

Perioada de implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Incasari servici medicale

0

1.488.694

1.488.694

1.488.694

Total incasari- inclusiv TV A

0

1.488.694

1.488.694

1.488.694

Necesar de finanțat - deficit

0

-1.770.982

-1.770.982

-1.770.982

Defalcau de la bugetul local +bugetul ministerului sanatatii

0

1.770.982

1.770.982

1.770.982

Total incasari- inclusiv TVA

0

3.259.676

3.259.676

3.259.676

Element VENIT

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Incasari servici medicale

1.483.694

1.488.694

1.488.694

1.488.694

1.488.694

1.488.694

Total incasari- inclusiv TVA

1.488.694

1.488.694

1.488.694

1.488.694

1.488.694

1.488.694

Necesar de finanțat - deficit

-1.770.982

-1.770.982

-1.770.982

-1.770.982

-1.770.982

-1.770.982

Defalcari de ia bugetul local +bugetul ministerului sanatatii

1.770.982

1.770.982

1.770.982

1.770.982

1.770.982

1.770.982

Total incasari- inclusiv TVA

3.259 676

3.259.676

3.259.676

3.259676

3.259.676

3.259.676

Element VENIT

Anul 10

Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

Anul 15

Incasari servici medicale

1.488.694

1.488.694

1.488.694

1.488.694

1.488.694

1.488.694

Total incasari- inclusiv TVA

1.488.694

1.488.694

1.488.694

1.488.694

î.488.694

1.488.694

Necesar de finanțat - deficit

-1.770-982

-1.770.982

-1.770.982

-1.770.982

-1.770.982

1.770.982

Defalcari de la bugetul local +bugetul ministerului sanatatii

1.770.982

1.770.982

1.770.982

1.770.982

1.770.982

1.770.982

Total incasari- inclusiv TVA

3 259.676

3.259.676

3259.676

3 259.676

3 259 676

3.259 676

4.6.5. Analiza proiecțiilor - Analiza sustenabilitatii generale

Sustenabilitatea, proiectului se refera la faptul daca beneficiarul proiectului are capacitatea de a menține exploatarea investiției si după incetarea sursei de finanțare nerambursabile.

In cazul nostru, beneficiarul investiției este o instituție publica, a căror resurse sunt asigurate prin fonduri publice. Asa cum reiese si din proiecțiile analizei financiare, nivelul cheltuielor de exploatare anuale sunt mari, diferența fiind acoperita pm defalcari de la bugetul local, ceea ce asigura in element in plus al sustenabilitatii.

Nota: valoarea încasărilor este in procent de 45,67% din totalul cheltuielilor previzionate, adica sub 50% din maximul prevăzut din cheltuielile de exploatare ale investiției ce face obiectul proiectului, pentru a nu fi încălcate regulile privind ajutorul de stat

Ținând cont de cele de mai sus, putem afirma ca proiectul are asigurate toate premisele sustenabilitatii.


Tabelele sustenabilitatii financiare a proiectului - j

arianta cu proiect

Element cheltuiala

Perioada de implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Investiție cu TVA

-11.753.822

0

0

0

0

Finanțare nerambursabila si contribuție proprie

11753.822

0

0

0

0

Contribuție proprie

0

0

0

0

0

Costuri de exploatate

0

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

Venituri de exploatare

0

1228.141

1228.141

1.228.141

1.228.141

Defalcari bugetare acoperire costuri

0

1.461.022

L461022

1.461022

1.461.022

TOTAL sold sustenabilitate

0

0

0

0

0



Element cheltuiala

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Investiție cu TVA

0

0

0

0

0

Finanțare nerambursabila si contribuție proprie

0

0

0

0

0

Contribuție proprie

0

0

0

0

0

Costuri de exploatare

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

Ven:turi de exploatare

1.228.141

1.228.141

1228.141

1228.141

1.228.141

Defalcari bugetare acoperire costuri

1.461022

1461.022

1.461022

1461.022

1461022

TOTAL sold sustenabilitate

0

0

0

0

0

Element cheltuiala

Anul 10

Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

Anul 15

Investiție cu TVA

0

0

0

0

0

0

Finanțare nerambursabila si contribuție proprie

0

0

0

0

0

0

Contribuție proprie

0

0

0

0

0

0

Costuri de exploatare

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

Venituri de exploatare

1228.141

1.228.141

1228.141

1.228.141

1.228.141

1.228.141

Defalcari bugetare acoperire costuri

1.461.022

1.461022

1.461.022

1.461.022

1461.022

1.461.022

TOTAL sold sustenabilitate

0

0

0

0

0

0



Element cheltuiala

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Costuri de personal

2.342.233,00

2.342.233,00

2.342.233,00

2.342.233,00

2.342.233,00

Costurile de întreținere si exploatare a spatiilor

105.660,00

105.660,00

105.660,00

105.660,00

105.660,00

Costurile de mentenanta a investiției realizate

106.988,54

106.988,54

106.988,54

106.988,54

106.988,54

Costuri cu utilitățile pentru încălzire

289.230,00

289.230,00

289.230,00

289.230,00

289.230,00

Costurile cu serviciile terților

119.230,00

119.230,00

119.230,00

119.230,00

119.230,00

Costuri diverse si neprevăzute

296.334,15

296.334,15

296.334,15

296.334,15

296.334,15

Total costuri/plati - inclusiv TVA

3.259.675,69

3.259.675,69

3.259.675,69

3.259.675,69

3.259.675,69


4.6.6. Calculul cofinantarii - gradului de intervenție financiara -METODA „FUNDING GAP”

Rata de co-lmantare solicitata - APL (Maximum 98%)

98,00%

Se aplica metoda Necesarului de finanțare?

Notfi: Dacft costurile de operare exced veniturile din operare (VAFN < 0), nu se va aplica metoda Necesarul i de finanțare pentru determinarea cuantumului finanțArii nerambursabile.

4.6.7. Determinarea ratei de actualizare

Pentru actualizarea la zi a fluxurilor financiare si pentru calcularea valorii actualizate nete (VNAF), trebuie definita rata actualizării corespunzătoare.

Sunt mai multe cai practice si teoretice pentru estimarea ratei de referința care sa fie utilizata pentru actualizare in analiza financiara.


Rata actualizării. Rata la care valorile viitoare simt actualizate la zi. De obicei este aproximativ egala cu costul de oportunitate al capitalului. 1 euro investit la o rata anuala a ascontului de 4% va fi 1+4%=1,04 după un an; (l,04)x(l,04) + 1,1025 după doi ani; l,05)x(l,05)x(l,05) = 1,157625 după trei ani, etc. Valoarea economica actualizata a unui Euro care va fi cheltuit sau castigat in doi ani este 1/1.1025=0,907029; in trei ani 1/1,57625 - 0,863838. Operația ultima este inversul celei prezentate mai sus.

Rata de actualizare folosită în analiza financiară ar trebui să reflecte costul de oportunitate al capitalului pentru investitor. Aceasta poate fi considerată o rambursare anticipată pentru cel mai bun proiect alternativ.

Comisia recomandă aplicarea unei rate de actualizare financiară de 4% în termeni reali ca valoare orientativă pentru proiectele de investiții publice cofinanțate prin Fonduri.


4.6.8. Calculul si analiza indicatorilor de performanta financiari specifici investiției

Nota : Valoarea reziduala a fost considerata ca 7346.138,451 lei , pe următoarele considerente:

  • 1. durata de viata proiectata - 40 ani

  • 2. durata de previziune - 15 ani

  • 3. amortizare liniara

Calculul fluxului de numerar si a indicatorilor de performanta financiara - tabelele analizei financiare - calcule efectuate raportat la costuri

Element de analiza

Perioada de implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Investiție cu TVA

-11.753822

Finanțare nerambursabila si contribuție proprie

11.753.822

Contribuție proprie

0

Costuri de exploatare

0

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

•2.689.163

Valoarea reziduala

0

0

0

0

0

0

Cash fiow neactualizat

0

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

Factor de actualizare 4%

092

0,89

0.85

0,82

0,79

0,76

Cash flow actualizat

-10.867.068,71

-2.390.655,71

-2.298.707,41

-2.210.295,59

-2.125.284,22

-2.043.54242

Factor de actualizare 4%

0,73

0.70

0,58

0,65

.0,62l

Cash flow actualizat

-1.964.944,73

-1.889.369,93

-1.816.701,86

-1.746.828,71

-1.679.642,99 ]

Element de analiza

Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

Anul 15

Investiție cu TVA

Finanțare nerambursabila

Contribuție proprie

Costuri de exploatare

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

Valoarea reziduala

0

0

0

0

7.346.138

Cash flow neactualizat

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

4.656.976

Factor de actualizare 4%

0,60

0,58

0,56

0,53

0,51

Casb flow actualizat

-1.615.04134

-1352.92436

-1.493.19630

-1.435.765,87

2.390.76634

5.6.9. Rezultatele analizei financiare

Formulele pentru calculul VNAF, RIRF folosite sunt:

NPV(S) = So/ (1+i)° + Si / (1+i )1+ S2 / (1+i )*+.... + Sn / (1+i)"

RIR= rmin+(rmin+rmax)*[VNA(+)/(VNA(+)+ |VNA(-) |)]

Scenariul 1 - recomandat de proiectant

VANF/c

-34.739.203,60

RIRF/C

•11,05%

Fluxul de numerar

0

VANF/k

•32.243.458,11

RIRF/k

-10,19%

Fluxul de numerar

0

Scenariul 2 - ne-recomaudat de proiectant

VANF/c

-32.229.113,230

RIRF/C

•10,75%

Fluxul de numerar

0

VANF/k

-31.203.411,11

RIRF/k

-9,69%

Fluxul de numerar

0

Concluzie:

-  su sten abilitatea proiectului: proiectul este sustenabil deoarece:

  • 1. fluxul de numerar este pozitiv in toti anii de previziune. Chiar daca este zero, proiectul tot este sustenabil din punct de vedere financiar, deoarece excedentele la finele fiecărui an sunt redirectionate ia buget, astfel nici o instituție de publica nu poate la finalul anului sa înregistreze excedent

  • 2. finanțarea activitatii de la bugetul de stat De asemenea sustenabilitatea proiectului mai este data si de faptul ca exploatare este publica, iar in Romania domeniul public este finanțat de la Buget

  • >  VANF/C si R1RF/C este negativ si este <4% : rezulta in mod clar ca proiectul necesita ajutor financiar din partea fondurilor publice

  • >  VANF/k si RIRF/k este negativ si este <4% : rezulta in mod clar ca proiectul necesita ajutor financiar din partea fondurilor publice farasa existe riscul de supra-finantare

  • 4.7. ANALIZA ECONOMICĂ, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ ECONOMICĂ: VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ, RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE ȘI RAPORTUL COST-BENEF1CIU SAU, DUPĂ CAZ, ANALIZA COST-EF1CACITATE

4.7.1. Obiectivele si scopul analizei cost-eficacitate


Analiza cost-eficitate evalueaza contribuția proiectului la bunăstarea economica a regiunii sau a tarii. Ea este efectuata in numele intregii societăți (regiune sau tara) in locul doar al proprietarului infrastructurii ca in cazul analizei financiare.

Rezultatele analizei sunt reflectate in indicatorii: VNAE si RIRE. Sustenabilitatea economica a proiectului este data de existenta excendetului economic la finalul fiecărei perioade din anii de previziune.

  • 4.7.2. Ipoteze si metode avute in vedere la elaborarea analizei cost-eficacitate

Realizarea analizei economice s-a făcut plecând de la tabele analizei fînciare pe baza carora s-au făcut corecțiile necesare. Aceste corecții au fost:

  • • Corecții fiscale: se deduc taxele indirecte (de ex. TVA), subvențiile și transferurile simple (de ex. plata contribuțiilor de asigurare socială). Cu toate acestea, prețurile trebuie să includă taxele directe. De asemenea, dacă anumite taxe indirecte/ subvenții sunt destinate corectării efectelor externe, atunci acestea trebuie să fie incluse.


  • • Corecții pentru efectele externe: este posibil să se genereze anumite impacturi care depășesc proiectul și afectează alți agenți economici fără a obține vreo compensație. Aceste efecte pot fi fie negative sau pozitive. Deoarece, prin definiție, efectele externe apar fără compensații monetare, acestea nu vor fi prezente în analiza financiară și prin urmare trebuie să fie estimate și evaluate.

• De la prețuri de piață la prețuri contabile (fictive): pe lângă denaturările fiscale și efectele externe, există și alți factori ce pot îndepărta prețurile de echilibrul pieței competitive (respectiv eficiente): regimurile de monopol, barierele comerciale, regulamentele de lucru, informațiile incomplete, etc. în toate aceste cazuri, prețurile de piață adoptate (respectiv financiare) sunt înșelătoare; în schimb, trebuie să se folosească prețuri contabile (fictive), care reflectă costurile de oportunitate ale intrărilor și disponibilitatea consumatorilor de a plăti ieșirile. Prețurile contabile se calculează prin aplicarea factorilor de conversie la prețurile financiare.

  • 4.7.3. Identificarea si cuantificarea beneficiilor economice generate de proiect Beneficiul 1.

Locuri de munca create pe durata execuției - 50 locuri de munca

Locuri de munca create pe durata exploatării - 0 locuri de munca

- In cuantificarea acestui beneficiu plecam de la premisa ca statul roman cheltuie lunar suma de cca 1750 ron cu fiecare persoana neocupata (reduceri, ajutoare șomaj, subvenții, etc)1

Peste 400 de euro pe Lună

COSTUL LUNAR CU UN ȘOMER CARE A AVUT UN SALARIU BRUT DE 1881 DE LEI

Tnxa, bnpeodto, tantithuțB

Votori rotate» (W)

Voteri mtatot

hwjtffyiiwtfi dt ȘOTnoj Fondul da »«na) (angajat)

544

r

FowkdpcsbUMcidMte do bcfl pttateri» {mpjata)

3

9

CcplfQMițhi pentra ccmmK

CAS angajat

198

ti fodemrita|9 (angajator)

16

CA5 angajator

391

Fendd da garantare

CASS angajat

103

5

CASS angajator

g

CanktonnM

5

Deducere petonriă (angajat) tropotit (angajat)

140

Total

1.750

229

*1.681 «te ttiMtwwlanuta med» bnn pe «onora»" octombrie M09

-‘‘4 btblm limnu torneaaiiw

Beneficiul 2.

  • -  Beneficii economice rezultate din creșterea gradului de acces Ia serviciile sociale

  • -  Diminuarea costurilor cu sanatate

  • -  Creșterea productivității muncii persoanelor active din famiiliie găzduite

  • 4.7.4, Identificarea si cuantificarea externalitatilor negative

In afara de beneficiile pozitive identificate, realizarea investiției va genera si extemalitati negative, si anume:

pe timpul realizării lucrărilor va creste nivelul de poluare din zona, indiferent de masurile de protecție avute in vedere pentru protecția mediului. Statistic, pentru indepartarea efectelor negative ale unei lucrări de aceasta anvergura, se cheltuiește cca 0,1% din valoarea lucrărilor in primul an si cca 0,05% din valoarea investiției pe o durata de 3 ani de la finalizare

Ținând cont de specificul investiției, nu au mai putut fi identificate ale extemalitati negative care sa afecteze economic investiția.

  • 4.7.5. Corecții fiscale si Conversia preturilor de piața

Din punct de vedere al corecțiilor fiscale, singurele corecții care se impun sunt:

  • -  eliminarea TVA-ului din costurile de mentenanta (asa cum a fost precizat la secțiunea de setimare a costurilor, TVA-ul a fost luat in calcul) cat si din investiție

  • -  eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investiție

  • -  eliminarea costurilor cu diversele si neprevăzutele din investiție

  • -  eliminarea impozitului pe profit si dividendele constructorului

Referitor la conversia preturilor de piața, in cazul nostru nu au fost incluse costuri (cu excepția TVA-ului) ce ar trebuie sa fie corectate, in conformitate cu GHIDUL NATIONAL PRIVIND ANALIZA COST BENEFICIU, elaborat de JASPERS in colaborare cu Ministerul

Economiei si Finanțelor, disponibil la

httn://discutii.mfinante.ro/static/lQ/Mt'p/evaluare.''GhidACB RO.pdf,

Astfel, conform acestui ghid, nici una din categoriile enumerate nu se regăsesc printre costurile proiectului.

Categorie de cost

Factor de conversie

Comentariu

Articole care se pot comercializa

1

Articole care nu se pot comercializa

1

dacă nu se justifică aitfe

Forța de munca ca ificată

Forța de muncă necaffica .

smf

formula de calcul -ujxil-lj

Achiz iia de eren

dacă nu se usiificâ altfel

Transferuri financiare

0

  • 4.7.6. Calculul indicatorilor de performanta


Costurile si beneficiile care apar in diferite momente trebuie actualizate. Procesul de actualizare este efectuat, ca si in cazul analizei financiare, după determinarea tabelului pentru analiza cost-eficacitate.

Rata actualizării in analiza proiectelor de investiții - rata actualizării sociala incearca sa reflecte viziunea sociala asupra modului in care costurile si beneficiile viitoare trebuie evaluate in raport cu cele actuale. Ea poate diferi de rata actualizării financiare in cazul in care piața capitalului este imperfecta (ceea ce se intampla întotdeauna in realitate).

Literatura teoretica si practica internaționala prezintă o gama larga de abordări in interpretarea si alegerea valorii ratei actualizării sociale care sa fie adoptata. Experiența internaționala este foarte larga si a implicat diferite tari ca si organizații internaționale.

Cu toate aceste o rata a actualizării sociale europene de 4,5% poate avea justificări diferite si poate furniza un jalon standard pentru proiectele cofînantate de UE.


Element calcul

Perioada de implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Corecții Flscefe

2.334.352

429.362

429,362

429.362

429362

42936

2

Eliminarea TVA-ului din investiție

1.866.587

0

0

0

0

0

Eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investiție

63.091

0

0

0

0

0

Eliminarea costurilo cu diversele si neprevăzutele din investiție

167.380

0

0

0

0

0

Eliminarea TVA din costurile de operare

0

429.362

429.362

429362

429362

42936

2

Eliminarea impozitului pe profit si dividende

237.294

0

0

0

0

0

Beneficii economice

2.100.000

2.800.0

09

2.800.000

2.800.0

00

2.800.0

00

2300.0

oo

Locuri de munca create pe durata execuției

2.100.000

Locuri de munca create pe durata exploatării

0

0

0

0

0

0

Efecte economice - prin productivitate muncii famiilor găzduite si reducerea costurilro sociale indirecte

0

2.800.0

00

2.800.000

2.800.0

00

2.800.0

00

2.800.0

00

Externalltati negative

-11.754

-5377

-5.877

-5377

0

0


Efectul poluării din timpul lucrărilor

-11.754

-5.877

-5.877

-5.877

0

0

Cash flow financiar neactualizat

-11.753.822

2.390.6

56

2.298.707

2.210.2

96

2.125.2

84

2.043.5

43

Cash flow economic neactualizat

-7.33X223

832.829

924.778

1.013.1

90

1.104.0

78

1.185.8

20

Factor de actualizare

1

0,96

0,92

0,88

0,84

0,80

Cashflow economic actualizat

-7331.223,42

796.966

,00

846.846,7

0

887354

,60

925.837

,02

95X56

2,15

Element calcul

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Anul

10

Corecții Fiscale

42936

2

42936

2

42936

2

429.36

2

42936

2

Eliminarea TVA-ului din investiție

0

0

0

0

0

Eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investiție

0

0

0

0

0

Eliminarea costurilo cu diversele si neprevăzutele din investiție

0

0

0

0

0

Eliminarea TVA din costurile de operare

42936

2

42936

2

42936

2

42936

2

42936

2

Eliminarea impozitului pe profit si dividende

0

0

0

0

0

Beneficii economice

2300.

000

2.800.

000

X800.

000

2.800. 000

2.800.

000

Locuri de munca create pe durata execuției

Locuri de munca create pe durata exploatării

0

0

0

0

0

Efecte economice - prin productivitate muncii famiilor găzduite si reducerea costurilro sociale indirecte

2.800.

000

2.800.

000

2.800. 000

2.800.

000

2.800.

000

Externalltatl negative

0

0

0

0

0

Efectul poluării din timpul lucrărilor

0

0

0

0

Cash fiow financiar neactualizat

1.964.

945

1.889.

370

1.816.

702

1.746.

829

1.679.

643

Cash flow economic neactualizat

1.264.

417

1339.

992

1.412.

660

X482.

533

X549.

719

Factor de actualizare

0,77

0,73

0,70

0,67

0,64

Cash flow economic actualizat

970.94

0,70

984.66

437

993.36

1,66

997.60

3,27

997.90

7,03

Element calcul

Anul

11

Anul

12

Anul

13

Anul

14

Anul 15

Corecții Fiscale

42936

2

42936

2

42936

2

42936

2

429362

Eliminarea TVA-ului din investiție

0

0

0

0

0

Eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investiție

0

0

0

0

0

Eliminarea costurilo cu diversele si neprevăzutele din investiție

0

0

0

0

0

Eliminarea TVA din costurile de operare

429.36

2

42936

2

42936

2

42936

2

429362

Eliminarea impozitului pe profit si dividende

0

0

0

0

0

Beneficii economice

2.800.

000

2.800.

000

2.800.

000

2300. 000

2.800.0

00

Locuri de munca create pe durata execuției

Locuri de munca create pe durata exploatării

0

0

0

0

0

Efecte economice - prin productivitate muncii famiilor găzduite si reducerea costurilro sociale indirecte

2.800.

coo

2.800.

000

2.800. ooo

2.800.

000

2.800.0

00

Externalltati negative

0

0

0

0

0

Efectul poluării din timpul lucrărilor

0

0

0

0

0

Cash flow financiar neactualizat

1.615.

041

1.552.

924

1.493.

197

1.435.

766

2390.7

67

Cashjlow economic neactualizat

1.614.

321

1.676.

438

1.736.

166

1.793.

S96

5.620.1

29

Factor de actualizare

0,62

0,59

0,56

0,54

0,52

Cashjlow economic actualizat

994.74

2,41

988.53

4,75

979.66

9,00

968.49

3,28

2.904.0

35,50

4.7.7. Rezultatele analizei cost-eficacitate:

Scenariul 1 - recomandat de proiectant

VANE/c

8.857.795,02

10,44%

1,22


8.227.115,21

9,84%

1,18


IRRE/c

rB /C

Scenariul 2 - ne-recomandat de proiectant VANE/c


IRRE/c rB/C

Concluzie:

> VANE/C este pozitiv si RIRE/C este mai mare de 4,5%: rezulta in mod clar ca proiectul este necesar si dorit, si necesita finanțare prin fonduri publice

  • 4.8. ANALIZA DE SENZ1TIV1TATE


O imagine completa asupra proiectului de investiții vizat este data de analiza riscurilor pe care le implica realizarea lui si a sensibilității indicatorilor financiari si economici la diferite fluctuatii/variabile critice care pot influenta proiectul.

4.8.1. Identificarea variabielor critice

Scopul analizei senzitivitatii este de a selecta «variabilele critice» ai parametrii modelului, care este acela ale cărui variații, pozitive sau negative, comparate cu valoarea utilizata ca cea mai buna estimare in cazul de baza, au cel mai mare efect asupra ratei interne a rentabilității sau asupra valorii actuale nete. Criteriile care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice diferă in funcție de proiectul specific si trebuie sa fie corect evaluate caz cu caz. Drept criteriu general recomandam sa se ia in considerație acei parametri pentru care o variație (pozitiva sau negativa) de 1 % provoacă creșterea cu 1% a ratei interne a rentabilității sau cu 5 % a valorii actuale nete.

Din analiza detaliata a diverșilor factori care pot influenta investiția, enumerăm:

  • - dinamica preturilor - Rata inflației, rata de creștere a salariilor reale, preturile energiei, schimbările de preturi ale bunurilor si serviciilor.

  • - date referitoare la cerere - volumul traficului

  • - costurile investiției - modificarea costurilor investiției ca urmare a modificării generale a situației in domeniul construcțiilor

In funcție de factorii de mai sus, s-au identificat următoarele 2 scenarii:

  • -  creșterea costului investitional cu 10%

  • -   creșterea costurilor de operare (materiale întreținere, mentenanta) cu 10 %

4.8.2. Rezultatele analizei de senzltivitate


In urma analizei implicațiilor scenariilor s-a tras următoare concluzie:

Indicator

Scenariu: creșterea costurilor de operare (materiale întreținere, mentenanta) cu 10 %

Scenariu: creșterea costului investitional cu 10%

VNAF

Ramane negativa

Ramane negativa

VNAE

Ramane pozitiva

Ramane pozitiva

RIRF

Ramane mai mic de 4%

Ramane mai mic de 4

RIRE

Ramane mai mare decât 4,5%

Ramane mai mare decât 4,5%

B/C calculat economic

Ramane supraunitar

Ramane supraunitar



Element de analiza

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Anul 10

investiție cu TVA

...

Finanțare nerambursabila si contribuție proprie

Contribuție proprie

Costuri de exploatare

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

Valoarea reziduala

0

0

0

0

0

Cash fiow neactualizat

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

Factor de actualizare 4%

0,73

0,70

0,68

0,65

0,62

Cash flow actualizat

-1.964.944,73

-1.889.369,93

-1.816.701^6

-1.746.828,71

-1.679.642,99



Element de analiza

Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

Anul 15

Investiție cu TVA

Finanțare nerambursabila si contribuție proprie

Contribuție proprie

b

Costuri de exploatare

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

•2.689.163

-2.689.1631'

Valoarea reziduala

0

0

0

0

7346138,451

Cash fiow neactualizat

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

4.656.976

Factor de actualizare 4%

0,60

0,58

0,56

0,S3

0,51

Casb flow actualizat

-1.615.04134

•1.552.924,36

-1.493.19630

•1.435.765,87

2.390.76634


Calculul fluxului de numerar si a indicatorilor de performanta financiara - tabelele



analizei financiare - calcule efectuate raDortat la capital

Element de analiza

Perioada de implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Investiție cu TVA

-3.349.672

Finanțare nerambursabila

Contribuție proprie

Costuri de exploatare

0

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

Valoarea reziduala

0

0

0

0

0

0

Cash flow neactualizat

0

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

Factor de actualizare 4%

1

0,89

0,85

0.82

0,79

0,76

Cash flow actualizat

-3.096.960,37

2.390.655,71

-2.298.707,41

-2,210.295,59

-2.125-284,22

•2 043.542,52


Element de analiza

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Anul 10

Investiție cu TVA

Finanțare nerambursabila

Contribuție proprie

Costuri de exploatare

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

Valoarea reziduala

0

0

0

0

0

Cash flow neactualizat

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163

-2.689.163


  • 4.9. ANALIZA DE RISCURI, MĂSURI DE PREVENIRE/DIMINUARE A RISCURILOR

Principalele riscuri identificate în Matricea Cadru Logic a proiectului sunt evidențiate



Nivelul 4. Pre-condiția necesară înainte de începerea proiectului este obținerea finanțării. Aceasta presupune:

• obținerea tuturor aprobărilor și avizelor specificate în Certificatul de Urbanism și Studiul de Fezabilitate pentru lucrările ce urmează a fi executate;

semnarea contractului de finanțare între Solicitant și Autoritatea Contractantă. în cazul în care contractul de finanțare nu va fi semnat din diverse motive, proiectul nu poatefi implementat. Solicitantul va lua măsurile necesare pentru a îndeplini toate cerințele necesare în faza de contractare.

Având în vedere anvergura proiectului de investiții, susținerea financiară prin fonduri nerambursabile este imperativ necesară, deoarece finanțarea din surse proprii ar face greude realizat obiectivele propuse.

Nivelul 3 Riscurile sunt legate de întârzieri în procedurile de achiziții ale contractelor de furnizare a serviciilor sau lucrărilor.

Respectarea graficului de organizare a procedurilor de achiziții reprezintă o ipoteză care poate fi controlată prin proiect de către echipa de implementare, dar în același timp, pot exista factori externi care să producă decalaje față de termenele stabilite inițial. Aceste condiții externe, necontrolabile prin proiect pot fi determinate, de exemplu, de lipsa de interes a furnizorilor specializați pentru tipul de acțiuni ce vor fi licitate, refuzul acestora de a accepta condițiile financiare impuse de procedurile legislației în vigoare sau neconformitatea ofertelor depuse, aspecte care pot conduce la reluarea unor licitații și depășirea perioadei de contractare estimate. Nivel 2. Nu există riscuri asumate la acest nivel.

Nivel 1 Riscurile abordate la acest nivel sun legate de legislația instabilă.

Măsuri de administrare a riscurilor

Procesul gestionării riscurilor se desfășoară pe parcursul a trei etape principale:


  • (A) identificarea;

  • (B) evaluarea;

  • (C) tratamentul (managementul) riscurilor.

(A) Identificarea riscurilor

Principalele riscuri susceptibile să afecteze proiectul se pot clasifica astfel:

  • □ riscuri inteme:întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări;

  • □ riscuri exteme:legislația instabilă.

(B) Evaluarea riscurilor

Această etapă este utilă în determinarea priorităților în alocarea resurselor pentru controlul șifînanțarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de măsurare aimportanței riscurilor precum și aplicarea lor pentru riscurile identificate.

Evaluarea riscurilor presupune cuantificarea dimensiunilor riscurilor potențiale, prin delimitarea riscurilor în funcție de gravitatea consecințelor de producere a lor -abordareordinală.

Abordarea ordinală

Abordarea ordinală a probabilității de apariție a riscurilor proiectului s-a făcut în funcție defrecvență (probabilitatea de producere a evenimentului) și severitatea consecințelor (impactulpe care îl poate avea asupra proiectului fenomenul vizat). în acest caz, poziționarea riscurilorîn diagrama riscurilor este subiectivă și se bazează doar pe expertiza echipei de proiect

Pentru aceasta etapă, esențială este matricea de evaluare a riscurilor, în funcție deprobabilitatea de apariție și impactul produs. în acest caz, poziționarea riscurilor în diagramariscurilor este subîectivăși se bazează doar pe expertiza echipei de proiect.

Diagrama riscurilor

Impact/ probabilitate

Scăzută

Medie

Mare

Scăzută

Posibile neconcordanțe între strategiile locale și cele naționale

-Nerespectarea termenelor de plată conform calendarului prevăzut; -Mediu legislativ incert din cauza dorinței de

[7S

armonizare a legislației românești cu cea europeană.

Medie

Condiții meteorologice nefavorabile pentru realizarea lucrărilor de construcție

-întârzieri în procedurile de achiziții a echipamentelor și a contractelor de furnizare a serviciilor sau lucrărilor.

Mare

-Neîncadrarea efectuăm lucrărilor, de către constructor, în graficul de timp aprobat și în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări

Legenda:

i----! Ignoră riscul

*----1 Precauție la astfel de riscuri



Se impune un plan de acțiune


Matricea poate fi folosită în stabilirea strategiei de management astfel:

  • □ riscurile din prima categorie (frecvență mică, severitate redusă) - pentru acest tip se recomandă tehnici de reținere a riscului;

  • □ pentru riscurile din a doua categorie (frecvență mică și severitate ridicată) ca de exemplu „întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de Jurnizare, servicii saulucrări", este recomandată asigurarea, deoarece materializarea lor ar avea un impact foarte puternic asupra proiectului;

  • □ pentru riscurile din a treia categorie (frecvență mare, severitate scăzută) se impun a fi aplicate tehnici de control al riscului, în scopul reducerii frecvenței de producere.

Tehnicile de control vor fi combinate cu tehnicile de reținere;

  • □ riscurile din ultima categorie (frecvență mare, severitate ridicată) ar trebui evitate.

  • (C) Tratamentul (managementul) riscurilor


Tehnici de control a riscului recunoscute în literatura de specialitate se împart în două mari categorii:

  • □ tehnici care reduc probabilitatea de apariție a riscurilor (frecvența);

  • □ tehnici care reduc impactul riscurilor (severitatea).

Din categoria tehnicilor care reduc probabilitatea de apariție a riscurilor fac parte:

  • □ evitarea riscului;

  • □ prevenirea pierderilor.

Din categoria tehnicilor care reduc impactul riscurilor fac parte:

  • □ reducerea pierderilor;

  • □ dispersia expunerilor la pierderi;

  • □ transferul contractual al riscului.

5. SCENARIUL/OPȚIUNEA TEHNICO-ECONOMIC(Ă) OPTIM(Ă), RECOMANDAT(Ă)

  • 5.1. Comparația scenarulor/opțiunilor propus(e), din punct de vedere TEHNIC, ECONOMIC,FINANCIAR, AL SUSTENABILITÂȚII Șl RISCURILOR

Prin documentație au fost propuse două scenarii tehnico-economice și anume:

  • I. SCENARIUL NR.1 care are în vedere asigurarea unei infrastructuri specifice ambulatoriului de specialitate prin realizarea unor intervenții complexe de reabilitare spațială și funcțională a spațiilor, a sistemelor de instalații, a finisajelor și corectarea totodată a fluxurilor medicale pentru îmbunătățirea actului medical.


Acest lucru presupune o serie de intervenții asupra sistemului constructiv al clădirii, și realizarea unor extinderi realizate atât pe verticală, prin construirea unui nivel nou (mansardă), cât și pe orizontală prin construirea unui corp anexă în continuarea clădirii existente pe același amplasament, legat structural și/sau funcțional de clădirea existentă (aceeași destinație și funcționare a corpului anexă condiționată de funcționarea construcției inițiale sau ca o completare necesara la funcționalitatea clădirii existente)..

  • II. SCENARIUL NR.2are în vedere evitarea prăbușirii construcției precum și a altor fenomene ce pot genera evenimente în cazul producerii unui cutremur celui considerat în proiectarea antiseismică precum și reducerea stării de degradare a construcției și diminuarea deficiențelor ce pot apărea în exploatarea curentă.

Acest lucru presupune atât intervenții asupra sistemului constructiv cât și al funcționalului existent al clădirii fără realizarea de extindere pe verticală (mansarda) în ipoteza nerespectării cerinței rezistență și stabilitate.

Scenariul 2 are în vedere soluția de reabilitare descrisă în varianta II la rapoartele de expertiză tehnică.

Comparația scenariilor propuse:


  • > din punct de vedere tehnic primul scenariu presupune intervenții ample întrucât are în vedere atât intervenții în cadrul clădirii existente și reconfigurarea acesteia în funcție de structura funcțională impusă de asigurarea infrastructurii specific ambulatoriului cât și realizarea unei extinderi (lift exterior) pentru a asigura o buna funcționalitate;

  • > din punct de vedere economic și financiar diferențele dintre cele două scenarii rezultă din investițiile care țin de realizarea extinderilor.

  • > din punct de vedere al sustenabilității și riscurilor cel de-al doilea scenariu prezintă un grad de risc ridicat sub aspectul restricțiilor impuse de legislația privind calitatea în construcții prin modul de asigurare și îndeplinire a cerințelor esențiale (în special cerința rezistență și stabilitate) precum și legislația din domeniu și anume: Ordinul 914/2006 - pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare; normativ NPO15/1997- Normativ privind proiectarea și verificarea construcțiilor spitalicești și a instalațiilor. Nerealizarea extinderilor ar conduce la imposibilitatea realizării/asigurării circuitelor funcționale și a fluxurilor impuse de normele tehnice și legale descrise mai sus.

  • 5.2. Selectarea și justificarea scenarjului/opțiunii optim(f.), RECOMANDAT(E)

Prin prezenta documentație se propune selectarea SCENARIULUI NR.1 care are în vedere prevederea și asigurarea unei infrastructuri modeme specifice ambulatoriului de specialitate prin:

  • ■ modernizarea spațiilor specifice infrastructurii ambulatoriului, creșterea gradului de confort și a calității serviciilor de specialitate precum și îndeplinirea, astfel, a cerințelor legislației în vigoare în vederea funcționării în parametri optimi;

  • ■ îmbunătățirea funcțională și modernizarea infrastructurii spitalicești de specialitate existente în vederea bunei desfășurări a activităților medicale specificeși în condițiile necesare remodelării rețelei de ambulatorii;

  • ■ accesibilizarea spațiului destinat serviciilor și a căilor de acces, inclusiv modernizarea echipamentelor/instalațiilor utilizate astfel încât să îndeplinească cerințele impuse domeniului sanitar (eg. Directive Europene/legislație națională aplicabilă în vigoare);

  • ■ realizarea unor extinderi pentru a asigura o bună funcționalitate;

  • ■ crearea unor funcțiuni compatibile cu legislația actuală privind funcționarea compartimentelor componente;

  • ■ asigurarea unor sisteme de amenajare și finisare care asigură condițiile de funcționare a ambulatoriilor;

  • • asigurarea fluxurilor privind funcționarea secției în conformitate cu normele sanitare;

  • • asigurarea unor sisteme adecvate de instalații pentru asigurarea climatizării precum și asigurarea unor sisteme de protecție, avertizare și comunicare specifice;

  • ■ asigurarea tuturor utilităților specifice;

  • ■ dotarea cu echipamente tehnologice necesare funcționării ambulatoriului;

  • ■ dotarea cu echipamente medicale specifice spațiilor componente;

  • • crearea unui plus de calitate a infrastructurii, creând premisele dezvoltării rețelei de centre medicale modeme, capabile să furnizeze îngrijire de specialitate. Aceasta va conduce atât la efîcientizarea sistemului de sănătate, cât și la accesibilizarea ofertei de servicii de asistență în cadrul ambulatoriului.

Componenta de realizare a investiției din cadrul scenariului optim urmărește realizarea unei infrastructuri funcționale care presupune:

o modernizarea unei suprafețe de intervenție de 1596,71 mp

o clădiri amenajate: 2 (corp CI - Ambulatoriu; corp C4 - Punct Radiologie Ambulatoriu)

o clădiri noi și extinderi: 4 (Extindere corp CI-Mansardă, lift exterior, acces demisol tip curte engleză și spațiu tehnic pentru centrala electrică)

o asigurarea tuturor utilităților specific - 4 sisteme: energie electrică (inclusiv sistemele de funcționare în caz de avarie), apă-canal, rețele pentru instalațiile sanitare, termice și răcire, rețele alimentare gaze naturale

o asigurarea unor sisteme de amenajare și finisare care asigură condițiile de funcționare și asigurare a calității aerului

o asigurarea funcțiunilor specifice funcționării Ambulatoriului în concordanță cu strategia de reabilitare și modernizare a sistemului medical de specialitate, legislația actuală din domeniu

o dotarea cu echipamente pentru sisteme speciale de funcționare a infrastructurii și logisticii specifice:

  • ■  sisteme de detecție și semnalizare incendiu, protecție și desfumare

  • ■  sisteme de control acces

• sisteme de supraveghere video-TVCI

  • ■  sistem date - voce

o dotarea cu echipamente specifice sistemelor de instalații